cuprinsul lucrarii

capitolul i

1.

motivatia.

2.

introducere.

3.anatomia si fiziologia pancreasului:

1.1.

asezarea pancreasului

1.2.

Raporturile pancreasului

1.3.

Vasele pancreasului

1.4.

Nervii pancreasului

1.5.

Structura si ultrastructura pancreasului

1.6.

Fizilogia pancreasului

capitolul ii

pancreatita acuta

2.1.

Definitie

2.2.

Etiologia pancreatitei acute

2.3.

Patologia pancreatitei acute

2.4.

Anatomia patologica a pancreatitei acute

2.5.

Fiziopatologie

2.6.

Tablou clinic

2.7.

Simptomatologie

2.8.

Examene paraclinice

2.9.

Forme clinice

2.10.

Diagnosticul pozitiv si diferential

2.11.

Complicatii

2.12.

Evolutia-Prognostic

2.13.

Tratament

Capitolul iii

Rolul asistentei medicale in

ingrijirea pacientului cu pancreatita acuta.

3.1.

Rolul asistentei medicale in profilaxia bolii si educatia sanitara

3.2.

Rolul asistentei medicale in asigurarea conditiilor de mediu

3.3.

Rolul asistentei medicale in simptomatologie si tratament

3.4.

Rolul asistentei medicale in diagnosticul paraclinic si de laborator

2. deoarece ea nu este o inflamatie.Cazul iii Bibliografie motivatia Pancreatita acuta este denumita impropriu astfel.Cazul i 4. .1.Cazul ii 4.3.Capitolul iii prezentarea celor trei cazuri 4.

Deoarece la 80% din cazuri evidentiaza. in interiorul glandei. Introducere .Pancreatita acuta inseamna. prin cauze variate. de unele boli care apar datorita unor greseli sau proaste obiceiuri alimentare. Educatia sanitara are un rol de o importanta covarsitoare pentru oameni. glucide in exces). pentru a-i ajuta sa aiba o viata sanatoasa cat mai mult timp cu putinta. in antecedentele bolnavului afectiunile biliare si abuzul de alcool este bine sa stim cu totii despre efectele nocive ale alcoolului (mai ales in randurile tinerilor) si a unei alimentatii necorespunzatoare (lipide. Este bine ca oamenii sa cunoasca cat mai multe despre corpul lor. manifestarile declansate prin auto digestia pancreasului de catre propriile sale enzime care devin activate brusc.

Asistenta medicala colaboreaza cu medicul si are obligatia sa execute tratamentul prescris de acesta. devotament si daruire profesionala. chiar daca are si responsabilitati si activitati independente cu rol propriu. suferinta sa fizica. Pentru aceasta asistenta trebuie sa se perfectioneze. Istoria profesiunii de ingrijire a bolnavului incepe odata cu infiintarea primei scolii de catre FLORENCE NIGHTINGALE. . sa dea dovada de multa intelegere. trebuie sa ramana oameni. Autonomia asistentei in procesul de ingrijire demonstreaza ca asistentele sunt capabile de o judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza. sa inteleaga sufletul omului. sa posede cunostinte tehnice temeinice. astfel rolul asistentei medicale este perceput si descris divers.Ingrijirea bolnavului se pierde in negura timpului: in trecutul indepartat cand femeile pansau ranile barbatilor intorsi din lupta sau de la vanatoare. dar si cea psihica. misiunea sa sociala nu este intotdeauna clara. Toti cei ce lucreaza in spitale cu bolnavii si pentru bolnavi. Cu toata vechimea pe care o are.

si o grosime de 2 cm. proiectat la nivelul L1 . intinzandu-se transversal de la potcoava duodenala pana la splina. este un organ retroperitoneal dispus anterior coloanei vertebrale.L2. fiind situat pe peretele posterior al cavitatii abdominale. rupandu-se usor. avand atat o functie exocrina cat si o functie endocrina cu rol in digestie si metabolismul hidrocarbonatelor. Anterior este acoperit de peritoneu. Are greutate de 80-100 g. 1.capitolul I notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului anatomia pancreasului Pancreasul este un organ-glanda. posterior stomacului. ASEZAREA PANCREASULUI Pancreasul este situat in etajul superior al abdomenului. Pancreasul este un organ friabil.1. Are forma literei "J" dispus orizontal cu carligul orientat inferior. anexa a tubului digestiv. fiind in cea mai mare parte lipsit de peretele abdominal posterior . lungime de 15-20 cm..

raporturile pancreasului Pancreasului i se disting patru portiuni: Capul Gatul sau Colul Corpul Coada capul pancreasului: este cea mai voluminoasa parte a pancreasului. respectiv cu ficatul si stomacul.2. plexul . pancreasul acoperind in aceasta zona: aorta. dispusa intre epigastru si hipocondrul stang. care inconjoara ca o fanta fata interna a potcoavei duodenale. sunt de retinut cele dorsale. 1. vasele mezenterice superioare.prin fascia treiz la dreapta. In afara de raporturile ventrale. pe o zona transversala. iar coada pancreatica este mobila in ligamentul pancreatico-splinic.

Raporturile posterioare ale capului pancreasului se realizeaza cu formatiuni situate la dreapta coloanei vertebrale. iar canalul coledoc este asezat pe un sant sapat in spatele capului pancreasului. are pe sectiunea transversala feruia triunghiulara. coada pancreasului: reprezinta extremitatea stanga a organului. nervi care merg prin ansa duodenala. dand raport prin intermediul peritoneului cu ansele jujenale. vase. fara fisuri de necroza duodenala. originea venei porte si vena splenica. numit incizura pancreasului. Circumferinta capului prezinta un sant determinat de duoden. Gatul sau colul pancreasului: situat intre cap si corp. a) Raporturile capului Anterior capul pancreasului este intretaiat transversal de radacina mezocolanului. Corpul pancreasului prezinta in vecinatatea capului o proeminenta in bursa amenrala determinata de coloana vertebrala numita tubercul amental. iar altele posterior de fascie.solar. este marcat de marginea inferioara a organului de o scobitura numita incizura pancreasului. El prezinta o fata anterioara. si din faptul ca ductul pancreatic se deschide in partea descendenta a duodenului.la acest nivel tesutul pancreatic se muleaza pe duoden si cele doua adera strans unul de altul prin tracturi conjunctive. corpul pancreasului: situat anterior de coloana vertebrala si aorta. vena cava. o fata posterioara si una inferioara delimitata de marginea anterioara si marginea inferioara. prin care trece inapoia pancreasului vena mezenterica superioara si iese artera mezenterica superioara. cele doua organe nu pot fi despartite in interventiile pe duoden sau pancreas. Din aceasta cauza. este mpbila fiind cuprinsa in ligamentul pancreatico-splenic si ajunge pana pe fata anterioara a rinichiului si la hilul splinei. dintre care unele sunt cuprinse intre parendricuul pancreatic si fascia de covalescenta duodeno-pancreatica. incat partea inferioara a capului impreuna cu procesul uncinat corespunde regiunii inframezocolice. Intre fascie si pancreas are raporturi cu canalul .

Urmeaza raporturile cu partea inferioara a glandei suprarenale stangi si cu fata anterioara a rinichiului stang. De la dreapta la stanga. cea anterioara si posterioara sunt mai late. Fata anterioara a corpului are raporturi prin amentala cu fata posterioara a stomacului. vine in raport cu vena cava inferioara. Fata inferioara a corpului. partea terminala a venei renale stangi si ganglionii. Tot la acest nivel se afla ascada vasculara posterioara a capului de pancreas. iar spre stanga triunghiul venei porte si originea ei. Fata posterioara a corpului are raporturile cele mai complexe. situata superior de vena. Acest raport explica aderentele care se fac intre cele doua organe. ce trece oblic spre peretele pesteo-medical al duodenului ascendent. cea mai ingusta. vine in raport prin intermediul peritoneului care o inveleste cu ansele jejunale si cu flexura duodeno-jejunala. Posterior de fascie. deoarece transverseaza coloana vertebrala si toate formatiunile situate anterior si latero-vertebral. printr-un sant sau chiar canal sapat in parendrian. . precum si cu plexul solar. b) Raporturile corpului Corpul pancreasului se proiecteaza pe vertebra L1 dintre cele trei fete care le poseda. vena renala dreapta. Artera splenica. Pancreasul vine in contact cu vena renala stanga. Vena slenica trece printr-un sant in parenclinul pancreatic. iar cea mai inferioara mai ingusta. in ulcerul gastric. ganglionii limfatici. precum si in fistulele gastro-pancreatice. Foita inferioara a radacinii mezocolonului transver se continua pe fata inferioara a pancreasului si la nivelul marginii inferioare se continua cu peritoneul posterior al spatiului inframezocolic. corpul pancreasului are raporturi cu aorta si arterele mezenterice superioare.coledoc. ea fiind situata cel mai anterior in hilul rinichiului. situata inferior de ea. are un traiect sinuos si merge cu aproximatie in lungul marginii superioare a pancreasului si partial pe fata posterioara a corpului.

pancreas si coledoc. fiind cuprinsa in ligamentul splino-renal. ci si vascularizatia lor in parte comuna. arata nu numai raporturile de legatura dintre duoden. iar coada ajunge pana la hipocondrul stang. vasele pancreasului Originea pancreasului si a cailor biliare din ansa duodenala. Vascularizatia arteriala . duodenul si coledocul au aceeasi surse vasculare. Pancreasul se proiecteaza pe peretele anterior abdomenului in epigastru. Vasele splenice se gasesc pe fata anterioara a cozii pancreasului. Capul pancreasului. ajunge impreuna cu vasele splenice in contact cu partea inferioara a splinei.3.c) Raporturile cozii pancreasului: Coada pancreasului este singura parte mobila a acestui organ. Coada. 1.

de calibru mai mare. Ele corespund clasic artrei pancreatico-duodenale superioare si sunt ramuri ale arterei gastro-duodenale. Ele sunt in numar de doua si au originea separata sau prin trunchi comun.sunt tot ramuri din artera gastro-duodenala cu originea posterior de prima portiune a duodenului. Una dintre ele. merge pe fata posterioara a capului pancreasului avand raporturi stranse cu coledocul. - una din artera mezenterica superioara.Pancreasul are trei surse arteriale: - doua din trunchiul celiac.sunt ramuri ale arterei splenice (lienale): 1. in majoritatea cazurilor. Artera pancreatica inferioara . artera hepatica comuna si artera lienala.se indreapta catre marginea inferioara a corpului si merge posterior in lungul acestei margini pana la coada pancreasului unde se anastomozeaza cu artera cozii pancreasului. b) Arterele retro-duodenale . nu departe de emergenta ei din trunchiul celiac sau in artera mezenterica superioara. care vine din artera hepatica comuna.au ramuri pancreatice si ramuri duodenale. Uneori poate avea originea in artera hepatica comuna. Arterele corpului si cozii pancreasului . Artera pancreatica dorsala . Aceasta artera a mai fost numita si artera procesului uncinat al pancreasului. in partea sa retro-pancreatic.sunt arterele ce iau nastere din artera mezenterica superioara in portiunea sa retropancreatica sau in dreptul marginii inferioare a corpului pancreasului.ia nastere din artera splenica in apropierea originii acesteia din trunchiul celiac. a) Arterele supraduodenale superioare . . 2. c) Arterele pancreatico-duodenale inferioare .

in vena colica dreapta. Venele pancreatice sunt mai multe vene de calibru mai mic care dreneaza sangele venos de la nivelul corpului si cozii pancreasului. Artera lienala . patrunde in coada pancreasului si merge spre marginea inferioara a cozii anastomozandu-se cu capatul terminal al arterei pancreatice inferioare. in lungul cozii si corpului pancreasului. Are traiect recurent. 2. dar si alte ramuri pancreatice de calibru mai mic. care se varsa in vena mezenterica superioara. in vena lienala. Originea ei din lienala este la unirea a 2/3 drepte cu 1/3 stanga a pancreasului.are originea in hilul splinei intr-una din ramurile terminale ale arterei lienale. organul are bogate raporturi cu venele extrinseci.3. La acest nivel se formeaza vena porta din vena mezenterica superioara si vena mezenterica si vena lienala. 5. venele Retropancreatic.in traiectul ei. Artera cozii pancreasului . Ramurile pancreatice mici iau nastere si din artera hepatica comuna.este o ramura de calibru mai mare a arterei lienale destinata partii stangii a corpului pancreasului. Artera pancreatica mare . 1. Superior duc sangele in zona gastro-epiploica dreapta. . Venele intrinseci ale pancreasului sunt aferenti care indirect duc sangele in ficat prin vena porta. Venele pancreatico-duodenale corespund arterelor pancretico-duodenale inferioare si supraduodenale superioare. are afluent de varsare. 4.

1. formeaza vasele aferente ale ganglionilor mai multor grupuri ganglionare. Fibrele simpatice si parasimpatice provin din ganglionii celiaci si din plexul mezenteric superior. Ele asigura inervatia excito-secretorie a pancreasului.Limfaticele Drenajul limfatic al pancreasului se realizeaza prin vase care pleaca din reteaua limfatica perilobulara si prin colectare de calibru crescand. cat si pentru corpul si coada pancreasului. Exista si fibre parasimpatice care provin din trunchiul Vagal atat pentru cap.4. Interceptorii sunt reprezentati de terminatii nervoase libere si de corpusculi WALTER-PACINI care sunt abundenti in tesutul conjunctiv al pancreasului. STRUCTURA SI ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI . 1. cu actiune asupra acinilor glandulari si insulelor pancreatice.5. chirurgia pancreasului. NERVII PANCREASULUI Inervatia pancreasului este asigurata de sistemul nervos autonom si este de mare importanta in fiziologia.

Pancreasul exocrin: este alcatuit din acini secretori care reprezinta unitatea morfofunctionala a pancreasului. 2. canale intercalare. Perendicul pancreatic este format din doua tipuri de elemente secretoare: exocrine si endocrine. Exista si un canal colector accesor. 3. piramidale. situate in lobulii glandulari care formeaza canale interlobulare. de fapt. dupa morfologia si propritatile lor fiziologice. Din capsula se desprind trame subtiri ce acompaniaza parendicul pancreatic in lobuli. portiunile initiale ale ductelor intercalare. Ele au o citoplasma clara si omogena dispusa continuu. de la acini. canale interlobulare. Fiecare acin are un perete propriu subtire si doua tipuri de celule: celule acinoase si celule acino-centrale. laxa ce contine corpusculi de tip KRAUS si WALTER PACINI. Celulele acinoase sunt inalte. Produsul de secretie este vehiculat spre duoden printr-un sistem de canale colectoare. la canale interlobulare. canale interlobulare sau canale colectare situate in intervalul care separa lobulii. Canalul colector principal (Wirsung) strabate glanda pe toata lungimea ei. sunt: 1. Aceste canale. SANTORINI. Celule centro-acinoase sunt situate in interiorul acinilor si reprezinta.Pancreasul este invelit de o capsula fibro-conjunctiva. .

WIRSUNG. ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI Organizarea acinului Celulele ancinoase si centro-ancinoase din acelasi acin sunt separate prin doua membrane foarte osmiofile si un spatiu intercelular.6. Canalul colector principal. contine in peretele sau abundente fibre musculare netede. Cordoanele sunt formate din doua tipuri de principale celule α si β. 1. Insulele Langherhans nu poseda canale de excretie. anastormozate intre ele si inconjurata de o bogata retea capilara. FIZIOLOGIA PANCREASULUI . ci isi varsa produsul direct in sange. Ele sunt formate din cordoane de celule prismatice. Se deschide in duoden la nivelul papilei mari.Care se varsa in duoden prin papila mica. La nivelul orificiului de deschidere se gaseste SFINCTERUL ODDI. Celulele β secreta hormonul numit insulina. reduse ca numar la nivelul cozii si numeroase in corpul si capul pancreasului. iar celulele α secreta glaucagonul. in tunica sa conjunctiva. PANCREASUL ENDOCRIN este format din insulele LANGHERHANS.

Cresteri exprimate ale amilazei serice de cinci ori peste valoarea normala se constata in pancreatita acuta si in uremie (perturbarea eliminarii pe cale urinara). activate in duoden in contact cu sucul euteric. fosfolipaze. cu rol important in digestia proteinelor. Cresteri moderate sunt in cancerul de cap de pancreas si in afectiuni abdominale acute. prin doi hormoni duodenali: secretina si pancreozimina. colecistita acuta. de asemenea in afectiuni ale glandelor salivare: parotidita si calculii salivari. Cea mai importanta este reglarea umorala. secreta amilaze. Amilaza se elimina pe cale urinara. ca percursori inactivi. lipaze. Este glanda digestiva fundamentala pentru procesele de digestie si absorbtie. pancreasul. nucleaze si elastaze. Enzimele elaborate de pancreas sunt cele proteolitice: tripsina si chimotripsina.A. Amilaza este o enzima glicolitica sintetizata in ribozomi si transferata in vezicule microzaniale. la neutralizarea aciditatii chimului gastric. toate elaborate. Secretina este produsa sub forma de prosecretina si activata de HCL. Actiunea hidrolitica a amilazei este foarte rapida si foarte puternica. Lobulii sunt alcatuiti din acini glandulari si ducturi. sarcina extrauterina. Secretia glandei este reglata pe cale umerala si vagala. PANCREASUL EXOCRIN acesta este alcatuit din lobulii. sucul pancreatic contribuie impreuna cu bila si cu secretiile intestinale. alaturi de proteaze. Prin continutul sau bogat in bicarbonat. de exemplu: ulcer perforat. ocluzie intestinala. prevenind lezarea celulelor mucoasei intestinale. .

grasimile trec nedigerate in fecale. caracterizata prin molecule anormal de mari ale amilazei care nu pot fi excretate de rinichi. Tripsina ambele sunt endopeptidaze Chimotripsina Trispina este secretata sub forma inactiva tripsinogen. Sucul pancreatic contine lipazii. Lipaza intervine in saponificarea grasimilor. Cresteri ale activitatii amilazice ale serului se constata in afectiunea macroamilazemie. Lipaza pancreatica este cea mai activa enzima lipolitica din tractul digestiv. Ea transforma amidonul in maltoza si care va fi transformata de maltoza in glucoza. Enzimele proteolitice din sucul pancreatic sunt reprezentate de doua proteinoze distincte.Cresteri trecatoare se pot observa dupa administrarea de morfina sau in intoxicatii cu alcool. . In absenta ei. enzima care catalizeaza reactia de scindare hidrolitica a grasimilor neutre in glicerol si acizi grasi in prezenta bilei.

depeptidaza.Chimotripsina se gaseste sub forma inactiva de chimotripsinogen si este activata de tripsina. Ambele enzime sunt activate la un pH = 8. Acestea reprezinta la om aproximativ 1-2% din greutatea totala a pancreasului. ribonucleaze. Peptidazele din sucul pancreatic sunt exopeptidaze. Celulele pancreatice contin: polinucreotidaze. B.aminopeptidaza .carboxipeptidaza . dezoxiribonucleaze care trec in sucul pancreatic. Poseda si propritatea de a coagula laptele. Primele au proprietatea de a transforma polipeptidele in dipeptide eliberand in acelasi timp si o seama de aminoacizi. Tripsina are o puternica si rapida actiune proteolitica. PANCREASUL ENDOCRIN: este format din insulele lui Langherhans. . din care sunt alcatuite. scindeaza in aminoacizi. Aceste peptidaze sunt: . Dipeptidaza actioneaza asupra dipeptidelor.

Descarcarea insulinica accelereaza tranzitul de glucoza din compartimentul extracelular in tesuturile insulino-dependente. Reglarea secretiei de insulina Glucoza reprezinta agentul insulinotrop cel mai important. - La nivelul ficatului. O usoara hiperglicemie constituie nucleul pentru sinteza si eliberarea de insulina. sau depozitata sub forma de glicogen. INSULINA actioneaza asupra metabolismului glucidic.Ele sunt diseminate in intreg pancreasul. Insulina este un hormon deosedit de important secretat de celulele pancreatice β ale insulelor Langherhans. La nivelul muschiului. . unde glucoza este transformata in acizi grasi si este depusa sub forma de trigliceride de rezerva. unde creste sinteza de glicogen si diminueaza glicogeneza. Insulina este implicata intr-o serie de etape importante ale metabolismului intracelular. unde glucoza este transformata in energie. La nivelul tesutului adipos. dar reduse la nivelul cozii si numeroase la capul si corpul pancreasului.

astfel ca intreaga secventa de reactii de la glucogen hepatic la glucoza este accelerata si creste afluxul hepatic de glucoza. ambele actiuni fiind independente fata de efectele asupra transportului de glucoza. in sensul ca hiperglicemia o mareste. dar si pentru metabolismul proteic. GLUCAGONUL: este un hormon polipeptidic format dintr-un sant de 29 reziduuri de aminoacizi. prin stimularea glicogen-fosforilaza din ficat. El intervine in mecanismul homeostaziei glicemice. cat si incorporarea lor in proteine. Secretia lui este declansata de hipoglicemie. Muschiul este principalul loc de actiune al insulinei nu numai pentru utilizarea glucidelor. Reglarea secretiei de glucagon: se realizeaza de catre nivelul glicemic in mod normal existand un raport invers intre eliberarea de lucagon si concentratia plasmatica a glucozei. Insulina este principalul hormon care provoaca stocajul energetic in tesutul adipos si in alte tesuturi. Este efectul inhibator al hiperglicemiei asupra secretiei de glaucon. CAPITOLUL II . Are actiune antagonica cu a insulinei. necesita prezenta insulinei dovedind ca celulele sunt tesuturi insulino-dependente. Ea creste formarea de acizi grasi si glicerol in celula grasa adipoasa.Insulina stimuleaza atat transportul de aminoacizi in celula.

Se caracterizeaza clinic prin marea drama pancreatica TRIADA DIEULAFAY: . ETIOLOGIE Pancreatitele acute sunt frecvent asociate cu litiaza biliara. 2.2.PANCREATITA ACUTA 2. Pancreatitele acute sunt generate. mai ales. de leziunile distale ale cailor biliare. intoxicatia acuta cu alcool producand necroza hemoragica pancreatica. iar etilismul cronic fibroza pancreatica.hiperestezie.1. Etilismul este al doilea factor cauzal major.durere . DEFINITIE Pancreatita acuta este o afectiune caracterizata anatomo-patologic prin inflamatii acute necroticohemoragice si/sau edematoase ale pancreasului. In etiologie mai sunt incriminate: - hiperlipemia .contractura .

- hiperparatiroidismul - diabetul zaharat - sarcina - medicamente ca: cortizon. izoniazida. - unele infectii virotice (paratiroida urliana. ereditari - interventii chirurgicale - traumatisme abdominale Doua sunt dereglarile principale care declanseaza pancreatita acuta: a)extravazarea sucului pancreatic b) activarea enzimelor (proteolitice si lipolitice) in urma agresiunii factorilor etiologici Alti factori favorizanti: . anticoagulantele. - factorii vasculari. hepatita epidemica).

cand exista o explicatie prin similitudinea histologica dintre parotida si pancreas). exista un exudat inflamator.- ateroscleroza - obezitatea - abuzul alimentar Teren favorizant: - litiaza biliara - alcoolismul 2. Pancreatita nesupurata: este forma cea mai atenuata si insuficient cunoscuta din punct de vedere anatomo-patologic. Pancreatita edematoasa: este frecventa. poate aparea atat pe cale ascendenta cat si hematogena (in cursul febrei tifoide. in interstitial apare o infiltratie limfaciera si granulocitara. difterie si mai ales in cursul paratiroidei epidemice. supurate si hemoragice. benigna si se remite in cateva zile. prolifereaza fibroblastii.3. se depune colagen in spatiile interlobulare si interacinoase. PATOGENIE Pancreatitele acute pot fi nesupurate. . deoarece se vindeca in general. Pe langa edem.

Organul se apara contra infectiei prin scurgerea lichidului de secretie si prin mucusul care acopera peretii canalului. Se pot observa abcese instalate in cursul unor septicemii si pioemii. Teorii patogenice: 1. 3. Existenta unui obstacol (bride. 2. 4. Teoria vasculara: arterite mezenterice. este infectata de microbii aerobi si anaerobi din intestin. . Teoria caniculara: reflux de bila in pancreas. Euteritele. Teoria nervoasa: excitatia splahnicului stang (nervul simpatic).Leziunile de necroza lipsesc. forma supurata are loc fie pe o glanda cu leziuni vechi care fac mai putin rezistent organul respectiv. Teoria alergica: sirul histaminic. deoarece prima portiune a canalului Wirsung care se deschide in duoden. realizand clinic sindromul de abdomen acut cu debut brusc. ulcerele gastrice si duodenale se insotesc adesea de pancreatite. PANCREATITA SUPURATA: poate fi intalnita de asemenea in ambele modalitati patogenice. PANCREATITA HEMORAGICA: este o necroza acuta a pancreasului. infectiile canaliculare sunt insa mai frecvente. sau este vorba de o exaltarea a virulentei microbilor. uneori in plina sanatate. gastritele. calculi) provoaca staza si instalarea canaliculitei. mai ales prin asocierile care au loc in aceste imprejurari.

Acinii. b) Hipersecretia . uneori confluente.Este vorba de o autodugesti. vasele si canaliculii prezinta necroza difuza. marmorat. bila activeaza sucul pancreatic inauntrul organului. . cu eliberarea de acizi grasi si formarea de sapunuri (pete albicioase cunoscute sub denumitea de "pete de spermantet") reprezentand procesul de citosteatonecroza a pancreasului si hemoragii mai mult sau mai putin intinse. Microscopic: se constata alterari distrofice proteice. necrozele pot fi focare izolate. astfel incat ischemia exacerbeaza necroza. pe peritoneu fiind vorba de o difuziune a enzimelor ca urmare a unei permeabilizari excesive. strama. situatie ce apare prin deschiderea structurilor caniculare ale organului. metaplazii de mucoasa. dilatari ancinoase si caniculare. c)Alterari ale vaselor sanguine. Ca patogeneza: a) Reflux biliar prin obstructii realizate de calculi in ampula Vater. ca si bila.) Elastaza (enzima proteolitica) actioneaza asupra mediei arteriorale si venulare si produce tromboze vasculare. uneori sub forma de chisturi de culoare rosie. e)Rolul alcoolului (pancreatita alcoolica) pare sa fie un factor important. ca urmare a enzimelor activate in interiorul organismului. cand prezenta hematiilor activeaza sucul pancreatic. Pete albicioase se pot observa si in afara organismului. Viscerul este marit. obstructii de canaliculi prin dopuri (calcuri. cand bacteriile ajunse in canalicule activeaza enzimele pancreatice. cu zone mari de ramoliment. intereseaza pancreasul excesiv si cel endocrin. d) Reflux duodenal. infiltrat inflamator. alteori pancreasul apare cenusiu. indurat. cu pete de stetonecroza.obstructie.

Pancreasul este marit. . separate de perioade asimptomatice. glicerolul este absorbit. De obicei. de obicei. formand saruri insolubile. Pancreatita acuta recidivanta cu crize repetate de intensitate variabila. hemoragiile. indurat. 2. In realitate acestea reprezinta doua stadii cu gravitate crescanda. anatomie patologica Leziunile constatate in pancreas sunt: edemul. iar necroza in formele severe.Precipitatele opace (sapunurile) apar datorita faptului ca prin lipoliza. iar acizii grasi se combina cu CA (saponificare). exista doua tipuri de leziuni: edemul si necroza hemoragica.4. Edemul apare in formele cu gravitate mai redusa. prin supraadaugare bacteriana se poate instala o peritonita supurata. Citosteatonecroza apare in formele cele mai grave. Peritoneul este alterat: apar si aici depuneri de sapunuri. hiperemiat si edematiat. zonele de citosteatonecroza. Pancreatita postoperatorie este. se mai poate intalni supuratii sau cangrena. edematoasa si adesea nediagnosticata. Forma supra acuta este grevata de o mare mortalitate prin severitatea socului si a toxemiei.

Se sustine ca sursa durerii ar fi . Mecanismul durerii este incomplet clarificat. calculi. In sprijinul acestei pareri se inscrie ameliorarea durerii la sistearea alcoolului si la administrarea de extracte pancreatice orale.5. fiziopatologie Pancreatita acuta se manifesta prin: - dureri epigatrice iradiate posterior. afectarea de vecinatate a peritoneului ori a duodenului. eventual obstructia duodenului sau a coledocului prin inflamatie si fibroza cefalica. ar fi obstructia ductala (dopuri. - pierderi digestive (sindrom dispeptic). Una din cauzele durerii aici. cu ocazia meselor abundente ori a consumului de alcool. stricturi).2. - tumora palpabila supraombilical. - intoleranta alimentara (sindrom dispeptic). secretia pancreatica creste masiv. - pleurezia stanga. care inhiba secretia pancreatica prin raspunsul negativ asigurat de excesul de proteaze din intestinul proximal. In geneza durerii ar putea intervenii. dar ducturile obstruate nu permit drenajul ei si apare durerea.

Deficitul de lipaze se constituie mult mai repede decat cel de proteaze. Malabsorbtia apare cand distrugerea masei exocrine a pancreasului depaseste 90%. Boala se manifesta prin: - durere . streatoree. raspunsul hipolicemic prelungit. deoarece insulele pancreatice sunt in totalitate distruse prin fibroza.6. cat si la femei. secretia de lipaze si proteaze scade la un prag care explica maldigestia lipidelor si proteinelor cu creatoree. permitand influxul de mediatori inflamatori sau enzime pancreatice active. Diabetul apare prin scaderea masei endocrine. adesea dupa un exces alimentar sau alcoolic. Uneori durerea dispare numai la pancreatectomie. Inflamatia perineurala duce la distrugerea barierei perinervului. pierdere ponderala. SIMPTOMATOLOGIA PANCREATITELOR ACUTE PANCREATITELE ACUTE sunt frecvente atat la barbati. In schimb.inflamatia perineurala sau/si fibroza nervilor intrapancreatici. Deficitul de glaucon explica anumite caracteristici ale diabetului in pancreatite. Debutul bolii este in medie in jur de 45 de ani. el se insoteste de scaderea paralela a glucagonului. la persoane obeze sau gurmande sau la vechi biliari. alteori durerea dispare mai curand la distrugerea progresiva a pancreasului ("autocombustie") pe parcursul bolii. dupa o colica biliara sau angiocolita. necesar de insulina mai mic. La aceasta etapa durerea se accentueaza sau dispare. decat la rejectia pancreatica. insensibilitate frecventa la antidiabetice orale. frecvente atacuri hipoglicemice. 2. De aceea prima care apare este maldigestia lipidelor cu steatoree.

spoliind organismul de lichide si electroliti. o "compresiune violenta".- tulburari dispeptice - uneori icter - soc pancreatic Simptomatologia pancreatitelor acute este foarte dramatica. Initial se instaleaza o retentie de fecale si gaze. hemoragice sau poracee. Debutul este in plina sanatate. se constata uneori icter. insuportanila. cu durere epigastrica foarte violenta. o usoara apasare musculara. negricioase. anxios. umar. baza hemitoracelui. Durerea foarte intensa la palpare. mai rar ca o arsura. La palpare se constata sensibilitatea epigastrica sau sensibilitate in hipocrondrul stang. cu buze livide. cu facies contorsionat. si prezinta sau nu. mai pronuntat in etajul superior. pentru ca mai tarziu sa apara un ileus cu peritonita. o "torsiune". destul de sarac. Este comparata cu un "pumnal". bilicase. Varsaturile preceda sau survin concomitent cu durerea si pot fi alimentare. La percutie matitatea hepatica este prezenta. Abdomenul este balonat. aduce bolnavul la medic. Durerea epigastrica este prezenta. Bolnavul este in stare de agitatie. . iradiaza de partea stanga: hipocondru. coincide cu sediul descris de bolnav. La examenul fizic. Este de mare intensitate si tenace (rebela la analigezicele uzuale).

lipotimii. Temperatura creste moderat (in afara starii de soc). Bolnavul are facies tras. (dupa 5-7 zile). Simptomatologie determinata de suferinta organelor vecine.Uneori. care ulterior se transforma in soc clar exprimat prin dezechilibru electrolitic. staza duodenala. icter mecanic. agitatie si confuzie. FORME CLINICE - Forma edematoasa . putem descoperii revarsat peritoneal.7. amilaza de gaseste in concentratie crescuta. sunt rar gasite si de obicei tardive. nas subtiat. varsaturi. toxemie enzimatica si iritatie neurovegetativa. . senzatii de foame). scaderea tensiunii arteriale (maxim sub 90 mm Hg). fie a hipoinsulininismului. in cazurile severe se instaleaza dupa debut o insuficienta circulatorie acuta. iar in lichidul extras. mai ales in stanga (semnul GREY-TURNER). tendinta la sincopa. simptome vasculare sau pulmonare. dispnee si tahipnee. benigna si se remite in cateva zile.frecventa. Petele echimotice periombilicale (semnul CULLEN). hipertensiune portala. transpiratii reci. stari de colaps. - Forma necrotica . ochi incercanati. Frecvent. sindrom solar de dureri permanente sau in crize. puls mic si rapid.prezenta in leziuni necrotice. transpiratii reci. Mai pot aparea tulburari de tranzit. 2. sau pe flancuri. Tulburarile metabolismului glucidic pot imbraca fie forma hiperinsulinismului (ameteli.

- Pancreatita cronica . viscer marit si indurat.8. meteorism.se bazeaza pe: durere violenta cu sediul si iradierile descrise. DIAGNOSTIC Nu este posibil un diagnostic precoce al pancreatitei. Treapta I . - Forma supraacuta (mixta) .cu diabet.tromboze vasculare.grevata de o mare mortalitate. O propunere de abordare in trepte a diagnosticului de pancreatita. forme cu durere. stare de soc (in absenta contractiilor abdominale). Confirmarea o dau investigatiile de laborator. 2. Diagnosticul pozitiv . deoarece testele folosite pentru diagnosticare devin pozitive intr-o etapa cand modificarile morfologice sunt avansate si uneori ireversibile. Prezenta exudatelor bogate in amilaza constituie un argument important. a fost adoptata dupa propunerea sugerata de STEINBERG. - Pancreatita supurata sechelara.- Forma hemoragica . varsaturi.

ori testul LANDH. Treapta III daca probele 1. .Desi contractura abdominala lipseste. ori se amelioreaza.2 nu au permis diagnosticul si durerea nu dispare se practica tomografie computerizata. apoi biopsia pancreatica sub ghidare ecografica ori T. este obligatoriu sa eliminam abdomenul acut chirurgical produs prin: a)Ulcer gastro-duodenal perforat. CPRE si/sau testul la secretina. in care exista pneumo-peritoneu clinic (disparitia matitatii hepatice) si radiologic (aer subdiagragmatic).C. secretina . se considera durere de origine pancreatica. Diagnosticul diferential 1.colecistochinina. pentru depistarea calcificarilor pancreatice. Daca durerea dispare. Treapta II - se apreciaza tripsinogenul seric - se evalueaza produsii proteici si lipidici din scaun se practica timp de o luna terapie de proba enzime pancreatice oral.se efectueaza o radiografie abdominala simpla postanterioara si de profil si o ecografie.

b) Ocluzia intestinala. ca si infarctul venos (post operator. intermitent. Diferentierea se sprijina pe determinarile enzimatice si evolutia in timp a traseului electrocardiografic. caz in care durerile au caracter colicativ. iar radiologic se descopera niveluri hidroaerice. iar apararea musculara clar exprimata. e)Apendicita acuta. deoarece intre aceasta afectiune si pancreatita acuta exista asemanari: - Socul. chiar cand apendicele este situat subhepatic. d) Colecistita acuta se poate asocia cu pancreatita. . g)Porfira acuta. f) Sarcina tubara rupta asemanatoare cu debut brutal si a starii de soc. durerea precardiala (iradiata de la pancreas) si epigastrica (iradiata de la un infarct diafragmatic) ca si unele semne ischemice miocardice. 2. se confrunta rar cu o pancreatita acuta: sediul durerii este diferit. c)Obstructia arteriala mezenterica aparuta in fond aterosclerotic si mai rar prin embolie. uneori mai greu de recunoscut (in special in forma abdominala pura) poate fi confundata cu o pancreatita. In al doilea rand trebuie eliminat un infarct miocardic acut. in inflamatii sau tumori abdominale) sunt mai greu de diferentiat de pancreatita hemoragica.

Asa este diagnosticul icterului. diagnosticul paniculitei. Exista o frecventa crescuta a ulcerului peptic. Pentru trasare se impune uneori biopsia jejunala prin sonda orala. peritonita purulenta. diagnosticul ascitei ori al pleureziei pancreatice.Hernia diafragmatica incarcerata este recunoscuta foarte rar (atunci cand nu se efectueaza examen radiologic).2. Procesele inflamatorii si fibrozante pancreatice pot determina obstructie duodenala. Obstructia coledociana cronica prin inflamarea cronica comporta nise de colangita si de aciroza biliara secundara. In formele mai prelungite se pot ivi colectii sangviolente (hematocel pancreatic) si pseudochisturi pancreatice. Problemele pot ridica si acele situatii care afecteaza intestinul subtire proximal. . constructia antrului ori a colonului transvers. diagnosticul arteritelor. abcese subfrenetice. Diagnosticul diferential al unor manifestari mai rare sau al unor complicatii poate ridica numeroase probleme. prin deficitul de secretie de bicarbonati pancreatici. ceea ce permite ca agresiunea clorhidropeptica sa se exercite in duoden Nu este o raritate tromboza de vena splenica (explicata de inflamatia de vecinatate a cozii pancreasului) cu varice gastrice secundare ce pot explica o hemoragie digestiva superioara. COMPLICATII Complicatiile cele mai frecvente ale pancreatitei acute sunt de natura infectioasa: abcese pancreatice. Se mai pot intalni si un icter prin ocluzie.

- insuficienta hepatica. EVOLUTIE. neutropatie. nefropatie. . - hemoragii digestive. ceea ce invita la explorari pentru depistarea unui diabet concomitent cu pancreatita acuta sau cronica. - insuficienta respiratorie. Se prelungeste procesul agresiv (forma subacuta) suferintele bolnavului dureaza mai mult de 72 de ore. este crescuta la cei cu calcificare pancreatica. In unele cazuri insa. persista un fel de tumoare chistica hemoragica. Incidenta cancerului pancreatic.Diabetul secundat din pancreatita poate genera complicatiile vasculare. - stare septica. prin complicatiile care apar: - insuficienta circulatorie. retinopatie vasculara diabetica. PROGNOSTIC Dupa o evolutie progresiva (12-72 ore) semnele si simptomele incep sa retrocedeze lent (in 7-8 zile) deoarece sucul pancreatic bogat in enzime proteolitice nu mai difuzeaza in tesutul din jur.

In forma supraacuta evolutia este mortala. obezitatea. hipocalcemie accentuata. Ulterior. Prognosticul este sever in forma hemoragica. Severitatea procesului este data de varsaturi. chimozele peretelui abdominal hiperleucocitoza. bolnavii pot muri prin dezechilibru electrolitic sau prin complicatii. tratament . hipertermie. stare de soc. apoi dupa 6-12 ore faza de ileus paralitic. evolutia decurge in trei faze: faza de debut brutal. prin peritonita si stare de colaps. Mortalitatea pana la 50% depinzand de antecedentele bolnavului: varsta. Bolnavii de pancreatita cronica acuta pot ramane cu sechele ca: - pancreatita cronica - chisturi pancreatice - supuratii pancreatice - diabet secundar. faza a treia cu infectie si necroza care se termina letal in 24-48 ore sau dupa 7-8 zile. prin sincopa in primele sase ore. Socul constituie cauza principala a deceselor care survin in primele zile. In forma acuta grava.

Acest tratament se face in spital in sectiile de terapie intensiva. Episoadele acute se trateaza cu: internare urgenta in spital.5 mg. aminoacizi.100 mg. Novocaina . urmarind calmarea durerii. asociata cu atropina sulfurica (0. Xilina . combaterea socului.in perfuzie.) sau Scobutil (100 mg./S. a bauturilor reci. electroliti). aport de lichide intravenos (care trebuie sa contina necesarul caloric de glucide. evitarea pranzurilor copioase. . Tratamentul medicamentos: tratamentul modern este in principal medical.C.) la 4-6 ore. inhibarea secretiei pancreatice. fiind un tratament complex. a liziazei biliare. a excesului de bauturi alcoolice. corectarea dezechilibrelor volumice si hidroelectrolitice.M. reducerea inflamatiei organului si prevenirea suprainfectiilor. tratamentul infectiilor biliare acute sau cronice pancreato-trope. tratamentul infectiilor cailor biliare. Medicatia durerii ./6 ore I.antialgica: - se face cu analgetice: Mialgin . Astfel: 1.200-400 mg. al bolilor gastro-duodenale (ulcer.Tratamentul igieno-dietetic consta in: combaterea obezitatii si alcoolismului. oprirea alimentatiei orale pentru punerea pancreasului "in repaus". diverticuli). neutralizarea actiunii enzimelor proteolitice si a excesului de histamina.

v. - insuficienta renala acuta: prin mentinerea volemiei. dextran pana la 3000 de ml.v. in perfuzie endovenoasa continua in primele 48 ore. sange total sau albumina umana (are actiune antihipsinica). Inhibarea secretiei pancreatice: aspiratia gastrica permite controlul pierderilor de lichide si compensarea acestora si previne aparitia ulcerului de stres. in perfuzie endovenoasa. eventual asociata cu spalatura gastrica cu trisilicat de Mg. Repausul pancreatic este obligatoriu.. Ca si Mg.2.Trasylol. au rol protector celular. Combaterea socului: - prin refacerea volemiei: Glucoza 5-10% solutii fiziologice.) care se recomanda in socul foarte sever.I./zi. Terapia antienzimatica: de blocare se face cu . Prostaglandinele: administrate i.1 f. HHC (200-400 mg.000 U.=100. insuficienta respiratorie si hipoxia: oxigenoterapie pe sonda endonazala si chiar prin intubatie in formele grave. 5. dopamina si diuretice. . reechilibrarea hidroelectrolitica si metabolica: glucoza tamponata cu insulina. (inactivatori de tripsina si kalikreina) . perfuzii 3. i. alimentatia pe gura fiind total interzisa. 4. aspiratia gastrica. 1000 ml.

. suprainfectia. derivate lactate proaspete. apoi gris cu lapte.6. aspiratia secretiilor din peritoneu si drenajul larg al lojii pancreatice si dinglusului. ocluzie sau hemoragie. Odata obtinuta ameliorarea. glucide usor hidrolizabile. c) extirparea sechestrelor de necroza pancreatica d) afectiunile biliare asociate se trateaza dupa iesirea bolnavului din faza acuta de pancreatita dupa 2-3 luni. carne slaba fiarta etc. Numai dupa trei saptamani pot fi permise grasimile: (unt. 7. eventual extragerea calculilor din colecist sau coledoc. In covalescenta (dupa 7-10 zile) se adauga treptat proteine usor digerabile cum ar fi: lapte degresat. iar ulterior de 72-96 de ore se incepe prudent alimentatia: cu regim hidrozaharat cu suc de fructe. Alcalinizarea medicamentoasa continua. paste fainose. smantana. galbenus de ou. supa de morcovi. dupa toleranta. In aceasta situatie se procedeaza in modul urmator: a) evacuarea colectiilor hematoamelor si degajarea pancreasului destins prin capsulatomie./zi. untdelemn) progresiv. litiaza Wirsungiana care indica laparotania de urgenta. se opreste aspiratia gastrica si se administreaza oral la fiecare 60 min. Tratament chirurgical: este de multe ori impus de semnele de peritonita. b) colecistotanie sau coledocotomie pentru suprimarea tensiunii din calea biliara principala. orez fiert. pentru a evita aparitia recidivelor. de litiaza biliara. paine alba prajita. albus de ou.: trisilicat de Mg. Antibioterapia: previne angiocolita si aparitia pancreatitei acute supurate. Se folosesc antibioticele cu spectru larg: Ampicilina 2-6 g.

Aceasta face parte din tratamentul complicatiilor. gospodaresti. Mai rar este necesara calmarea durerii prin splahnicectomie stang si/sau papilotamie. ingrijindu-l. de ingrijire medicala propriu-zisa. la minimum 5 zile de la debut. se pune indicatia operatorie pentru un icter persistent.e) pseudochistul de pancreas se trateaza prin chisto-gastro-anastamoza. asistand la felul cu acesta se alimenteaza. educative.1. Ramanand mai mult timp decat medicul langa bolnav. administrandu-i . sau ajutandu-l sa manance. ea are legatura directa si cea mai calificata dintre medic si omul suferind. f) dupa desocare. Asistenta medicala a carei sarcina de baza este asigurarea conditiilor de ingrijire a bolnavilor are atributii: de ingrijire igienico-sanitara. situata pe cea mai inalta trapta a cadrelor medii sanitare. CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE 3. chisto-duodeno sau jejunoduodeno sau jejuno-anastamoza. hematom perirenal compresiv. Assitenta medicala este un cadru care se afla in permanenta langa bolnav. supuratii. atributii organizatorice. IN PROFILAXIE SI EDUCATIA SANITARA Asitenta medicala este un cadru tehnic specializat in munca medico-sanitara.

controlandu-i temperatura si pulsul. cum vorbeste. Asistentei ii revine sarcina sa-l ajute pe bolnav cu tact. sa-i informeze despre boala si ceea ce trebuie facut pentru a contribui la recapatarea sanatatii pacientului. Asistenta medicala trebuie sa manifeste solicitudine fata de toti bolnavii. . Trebuie sa-si pastreze intotdeauna demnitatea. binevoitoare fata de acestia. incurajandu-i pe cei tristi. Asistenta trebuie sa aiba cunostinte temeinice de specialitate pe care sa le perfectioneze in permanenta. delicatete. Ea executa recoltarile de produse biologice si patologice. Asistenta medicala trebuie sa dea dovada de mare constiinciozitate profesionala. comunicativa. asistenta medicala poate sa-si faca o imagine asupra evolutiei bolii. dar sa-si scurteze vizitele obositoare.medicatia zilnica. si pregateste bolnavii pentru examinarile: radiologice. intelegere. sondaje etc. atentie. tensiunea arteriala. observand cantitatea de urina pe care o elimina. endoscopice. in respectarea disciplinei in spital. Trebuie sa fie atenta. sa inspire incredere bolnavilor. cum reactioneaza si cum rationeaza. descurajati sau grav bolnavi. felul cum umbla. sa manifeste fermitate fata de bolnavi in indeplinirea prescriptiilor. Se stie ca pacientul are pe toata durata bolii un moral si o psihologie deformate. Asistenta trebuie sa-si cunoasca si sa-si indeplineasca obligatiile si fata de apartinatorii bolnavilor. Asistenta medicala cunoaste tehnicile curente ale examinarilor complementare necesare stabilirii diagnosticului. explorari functionale. sa fie apropiata. caracteristicile urinei si ale scaunelor. cum se odihneste. prietenoasa cu bolnavii.

temperatura optima in salon fiind cea de 18-220 C - va urmari ca lenjeria de corp si de pat sa fie curate . in salonul bolnavului. Astfel: - va aerisi camera. Bolnavii suporta. asistenta medicala trebuie sa-si indeplineasca rolul sau. dar individualizat dupa natura bolii si starea bolnavului si intotdeauna hotarat de medic. de a-l dezobisnui de anumite deprinderi daunatoare. de obicei. si pentru ca toate acestea sa duca la recuperarea starii de sanatate a bolnavului. Internarea este un prilej de a reeduca ritmul si felul de viata al bolnavului. echilibrat. in special de alimentatie. Regimul de viata trebuie sa fie ordonat. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ASIGURAREA CONDITIILOR DE MEDIU Asistenta medicala are un rol important in asigurarea conditiilor de mediu favorabile. Bolnavii trebuie sa-si insuseasca si sa se obisnuiasca cu igiena.Secretul profesional constituie o alta obligatie fundamentala a asistentei medicale. Respectarea secretului profesional este o datorie morala. o obligatie. chiar daca bolnavul nu a cerut-o. greu regimul de viata al spitalului.

Va nota in foaia de observatie. toate recomandarile medicului. Toate urinarele si toate bazinetele aflate in salon vor fi curate inainte de sosirea medicului. bolnavul sa se afle la pat. asistenta medicala va aerisi camera inaintea vizitei. Dupa efectuarea recoltarilor de produsi biologici si patologici. va aerisi camera si va asigura bolnavului o pozitie comoda. asistenta medicala va strange materialele folosite. In timpul vizitei asistenta medicala va urmari si nota. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIRILE ACORDATE SI CONDUITA TERAPEUTICA Asistenta medicala va acorda ingrijiri in functie de simptomele intalnite la bolnav: . sa aiba lenjerie de pat si de corp curate.greata. medicatia prescrisa si examenele de laborator si radiologice ceruta de medic.- va avea grija ca bolnavul sa aiba o igiena corporala buna - va urmari curatenia in salon. va avea grija ca toate foile de observatie sa fie la patul bolnavului. . varsaturile: Varsatura reprezinta eliminarea continutului gastric prin actul reflex de voma. prin cavitatea bucala. acesta sa fie si bine luminat. In vederea efectuarii vizitei.

Daca pozitia bolnavului este culcat in pat il va aseza cu capul intr-o parte. hipocondrul drept. asistenta medicala va oferi bolnavului un pahar cu apa ca sa-si clateasca gura si la indicatia medicului va administra medicatie antiemetica. In timpul varsaturii. Va aseza bolnavul in pozitie sezand la marginea patului il va sprijini in timpul varsaturii. iar rolul asistentei medicale va fi de a linisti din punct de vedere psihic. . ura la doua zile sau mai rar Asistenta medicala va administra la indicatia medicului laxative sau va efectua clisma evacuatoare. chiar sincopala si rezistenta la analgetice. Sediul durerii este epigastrul. atroce. pentru ca acesta sa nu se inece cu voma. Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice sau opiacee. dar nu fecaloide. - durerea este intensa. periombilical si iradierea este "in bara" sau "semicentura".Voma este un act reflex cu centrul in bulbul rahidian si reprezinta o modalitate de aparare a organismului fata de un continut daunator. ii va oferi o tavita renala in care sa vomeze. apoi biliare. Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice. Varsaturile sunt alimentare. Atentie la opiacee pentru ca pot determina dependenta daca sunt folosite timp indelungat. catre hipocondrul stang si loluba stanga. Bolnavii cauta o pozitie antalgica. Dupa incetarea varsaturii. - constipatia este caracterizata prin scaune rare. asistenta medicala trebuie sa protejeze fizic si psihic bolnavul.

asternuturile si lenjeria de corp curate. anxietate si chiar delir. oligoamurie - eritemul pometilor fetei contrasteaza cu colapsul general al circulatiei sanguine.Starea generala a bolnavului este alterata. O mare atentie se va acorda varsaturilor. pacientul este pozitionat sezand sau decubit ventral cu capul usor ridicat pentru a impiedica aspirarea varsaturilor. . - tahicardia care poate sa duca la pulsul filiform. Il va aseza in pat intr-o pozitie care sa-i mai diminueze din dureri. va masura pulsul si respiratia pacientului. In aceasta situatie asistenta medicala va lua tensiunea arteriala. - se efectueaza toaleta bucala. pentru a-i raporta medicului toate schimbarile pe care le suferea bolnavul pe parcursul bolii. pentru a se putea interveni la timp. semnele sunt impresionate si se datoreaza toxemiei enzimatice: - encefalopatia pancreatica se manifesta prin stari confuze. Va observa si va nota. prabusirea tensiunii arteriale - dispneea si hahipneea - semenele de insuficienta hepato-renala si anume: icter. Aceasta boala reprezinta o urgenta din punct de vedere medical si chirurgical. salonul va fi bine luminat si aerisit.

- cu culoare rosie varsaturile sangviolente. Asistenta medicala urmareste ca pacientul sa nu prezinte semne de deshidratare.- nu se administreaza pacientului cu varsaturi. sa elimine urina. interpreteaza si noteaza eliminarea materiilor fecale. . alimente pe cale orala. parenteral. - se comunica de urgenta medicului aparitia varsaturilor sangviolente. electrolitii sau cantitatea de sange prescrisa (in cazul hemmoragiilor). medicamente. sa nu aiba glob vezical. sa inregistreze diureza. solutiile perfuzabile. pacientul urmand sa aiba un scaun fara dificultate. Asistenta medicala observa. - lichidul de varsatura se pastreaza si se transporta la laborator pentru investigatii. sa-si amelioreze disconfortul anal. Metode folosite: spalaturi (lavaj peritoneal). drenaj. data si ora la care s-a produs: - cu culoare albastra varsaturile alimentare. sa determine cantitatea de urina. Asistenta medicala efectueaza la indicatia medicului bilantul hidric si administreaza pentru corectarea tulburarilor electrolitice. - cu culoare verde varsaturile bilioase. Fiecare varsatura se noteaza in foaia de observatie. sa capteze. clisme evacuatoare si terapeutica.

Examinarea si controlul tegumentelor si mucoselor pacientului, au rol de a descoperii modificari patologice care trebuie aduse la cunostinta medicului.

In cazul pancreatitei acute, cu tratament chirurgical, asistenta medicala va acorda atat ingrijiri preoperatorii, cat si ingrijiri postoperatorii pacientului

Ingrijirile preoperatorii

Definitie: reprezinta masurile de examinare, supraveghere, tratament, efectuate pentru a preveni eventualele accidente in timpul sau imediat dupa operatie

Planul de interventii preoperatorii:

-

masuri generale sau uzuale

-

masuri speciale

-

masuri de urgenta

In cadrul masurilor generale:

- pregatirea psihica a pacientului

Pacientii care necesita interventii chirurgicale au teama, sunt agitati, pentru aceasta, asistenta medicala are responsabilitatea si obligatia sa castige increderea pacientului, sa-i inlature teama si starea de anxietate

- igiena generala: pacientul va fi supravegheat zilnic in ceea ce priveste igiena sa: toaleta corporala, toaleta gurii, pieptanatul parului, curatenia patului si a lenjeriei de corp, curatenia salonului

- supravegherea: asistenta medicala observa zilnic:

functiile vitale (tensiune, puls, respiratie, temperatura)

scaune si urina, greutate si talie, leziuni ale tegumentelor

dezechilibre hidro-electrolotice

depistarea afectiunilor cronice diabet, HTA (contribuie la tratarea lor si usureaza actul operator)

- alimentatia preoperatorie:

In cazul pancreatitei acute, alimentatia pe gura este oprita, este indicat repausul digestiv, iar alimentatia se face pe cale parenterala la indicatia medicului

- examene de laborator

HLG, glicemie, uree, creatinina, TGP, TGO, urocultura, antibiograma din puroi abdominal, examenul genital - in sectia de ginecologie, amilazemie, laparotomie

- examen de specialitate

exploratoare, Rg. Pulmonara, Rg. Abdominala, Irigografie, EKG

Pregatirea pacientului din seara precedenta:

-

evacuarea intestinului si a vezicii urinare

-

igiena corporala si depilarea zonei de interventie cu dezinfectare speciala

-

administrarea de medicamentatie preanestezica

-

asezarea pacientului pe masa de operatie

-

dezinfectarea campului operator cu tinctura de iod pentru a impiedica diseminarea florei cutanate

Ingrijiri postoperatorii

Definitie: supravegherea si ingrijirea postoperatorie reprezinta ansamblul de masuri si interventii efectuate pentru tratarea pacientului pana la vindecarea definitiva.

Pacientul este preluat din sala de operatii, dupa terminarea actului oprator si transportat in serviciu de reanimare. Este asezat in pat si este supravegheat permanent pentru depistarea eventualelor complicatii de anestezie si interventia chirurgicala.

Pacientul este observat pentru parametrii functiilor respiratorie si cardio-vasculara, sangerare, durere, stare de confuzie, asfixie, soc operator, etc. De asemenea, asistenta medicala supravegheaza pansamentul plagii.

tusea si expectoratia. Temperatura: se masoara dimineata si seara. Daca nu are scaun se face o clisma evacuatoare. iar pentru urmatoarele 16 ore din ora in ora. se urmareste aspectul in caz de anurie. Scaunul: in mod normal se reia la 2-3 zile precedat de eliminarea de gaze. Varsaturile: se noteaza cantitatea si aspectul bilios. pentru ca produc deshidratari speciale. se masoara cantitatea. ritmicitatea. cu instalarea unui tranzit normal.PARAMETRII FIZIOLOGICI Tensiunea arteriala: se masoara ori de cate ori este nevoie in primele ore din 15 in 15 minute. Transpiratiile: daca apar se noteaza. Pulsul: se ia la 10-15 minute si se urmareste frecventa. Urina: se urmareste emisia de urina. in urmatoarele 6 ore din 30 in 30 de minute. amplitudinea. amplitudinea. Alte semne: privitor la starea abdomenului cu balonare. alimentar sau sangvinolent. in caz de bradicardie sau tahicardie este anuntat medicul. Respiratia: se masoara frecventa. ritmicitatea. Foaia de temperatura: se completeaza de catre asistenta medicala cu functiile vitale si vegetative. se efectueaza sondajul vezical la recomandarea medicului. .

solutie apoasa injectabila Actiune: . Supozitoare: 1 g. DESCRIEREA MEDICAMENTELOR ADMINISTRATE IN PANCREATITA ACUTA ALGOCALMIN Prezentare: Comprimate continand neramidopirin metan. Fiole: a 2 ml. sau 300 g. constituie forme de prevenire a complicatiilor. sulfurat de sodiu 500 mg.Foaia de reanimare: completeaza foaia de temperatura si da posibilitatea de a urmari bilantul lichidian din zilele postoperatorii pana la reluarea tranzitului digestiv si a alimentatiei normale. In paralel cu ingrijirea corporala si a celorlalte masuri se reiau activitatile de mobilizare ale pacientului. Mobilizarea pacientului nu trebuie sa afecteze pansamentul plagii operatorii.

m. uretrale). debridat prezentare: Comprimate continand trimebutina moleat 100 mg. colici (biliare. Actiune: Antiseptic. musculotrop si modificator al motricitatii digestive. Mod de administrare: 1 comprimat. lent la nevoie. Indicatii: Tratamentul simptomatic al alergiilor. articulare si musculare. lumbago.v. antiinflamator. sau i. antipiretic. tulburarilor functionale la nivelul tubului digestiv si a cailor biliare. stari febrile. 1 supozitor sau o fiola i.Analgezic. . dureri reumatismale. slab antispastic Indicatii: Cefalee. nevralgii.

Reactii adverse: Rar. reactii cutanate. fiola solvent (5 ml. 1 comprimat pe zi. de famotidina Fiole 20 mg..9 % clorura de sodiu.) contine 0. Famotidina prezentare: Tablete a 20 mg. 40 mg. . Cutii a 28 tablete. Actiune: Asimileaza secretia de suc gastric prin antagonizarea receptorilor de H2 a celulelor parietale din mucoasa gastrica.Mod de administrare: Peros..

Durata tratamentului este de 4-8 saptamani. greata. uscaciunea gurii. diaree sau constipatii. efectul maxim apare la 30 min. alaptare. Dupa administrarea i.Dupa administrarea orala efectul apare dupa 1 ora si diureza 10-12 ore. Contraindicatii: Hipersensibilitate la substanta activa. oboseala.v. reflux gastro-esofagian si alte stari de hipersecretie. PANSCEBIL . Sau de 2 ori pe zi cate 20 mg. Reactii adverse: In cazuri rare pot aparea dureri de cap. Mod de administrare: In ulcer gastric si duodenal. icter colestatic. sarcina. Indicatii: Ulcer gastric si duodenal. voma. 1 data pe zi 40 mg. la copii.

cate 1-2 drajeuri de 3 ori pe zi. Triferment . celuloze si acizi biliari Indicatii: Insuficienta secretorie digestiva pancreatica in pancreatita cronica. Actiune: Aport de fermenti digestivi pancreatici. icter mecanic.prezentare: Drajeuri continand complex de enzime pancreatice 0. Mod de administrare: Oral. Contraindicatii: Boli hepatice grave cu hiperbilirubinemie. fibroza chistica pancreatica. intoleranta la grasimi.20 g.

lipaza 6 u. cuprinde fermenti pancreatici. lipolitici si amilolitici. tulburari digestive prin exces alimentar. fibroza chistica pancreatica. 10 mg. Indicatii: Pancreatita cronica. 10 mg.w.w. Mod de administrare: Cate 1-4 drajeuri dupa mesele principale. SCOBUTIL Prezentare: Comprimate continind butilscopolamina bruna. proteolitici.prezentare: Drajeuri continand tripsina 18 u. si amilaza Actiune: Preparat enzimatic digestiv.. Supozitoare continand butilscopolamin. tulburari digestive in cursul tratamentului cu antibiotice sau salfamide. .

m. spaspirolic sau de cardia. biliare. obstacol mecanic la nivelul tubului digestiv.Fiole a 1 ml. . lent.v. antisecretor gastric. injectare i. uretrale. tulburari de vedere. tahicardie. Actiune: Antispastic digestiv si genitourinar prin actiune parasimpatolica si slab ganglioplegica. Reactii adverse: Uscaciunea gurii. Indicatii: Colici intestinale. tahicardie Contraindicatii: Glaucom. sau i.. ileus paralitic. Mod de administrare: Cate 1-2 comprimate sau supozitoare de 3-5 ori/zi i. megaclon. constipatie. adenom de prostata cu retentie urinara. colita. solutie apoasa injectabila. ulcer gastro-duodenal.v. dificultate in urinare.

migrena. efectul se mentine 2 ore dupa administrarea orala si 20 minute dupa injectare i.m. spasm piloric. dischinezie biliara hipertona.. Indicatii: Tulburari circulatorii cerebrale de natura spastica sau aterosclerotica. 1 comprimat 40 mg. injectie intramusculara sau perfizie intravenoasa lenta 40-200 mg. Administrare: Oral. Actiune: Vasodilatator si antispastic prin actiune directa asupra muculaturii natede. la nevoie 3-5 comprimate pe zi. Fiole 1-2 ml solutie apoasa. . sau i. odata. stare postinfarct. sindrom Meniere.v.no-spa Prezentare: Comprimate continind no-spa 40 mg. rinopatii. sindrom angios.

Contraindicatii: Forma injectabila este contraindicata in caz de hipertensiune intracraniana si bloc atrio-ventricular. .300 mg. colaps. in glaucon si la bolnavii de hipertrofie de prostata. inhiba marcat secretia gastrica acida a histaminei. dimineata si seara o tableta. Nu se asociaza cu medicamente la stimulente beta-andrenergezice. cefalee. Mod de administrare: Oral. deprimare respiratorie. Actiune si indicatii: Antiulceros. Zantac Prezentare: Comprimate: 15 mg . sudoratie. prudenta.Reactii adverse: Introducerea intravenoasa poate provoca aritmie bloc. constipatie. ameteli. dozele mari pot provoca somnolenta.

fiole 5 ml. greturi. dupa interventii chirurgicale. creste tonusul si amplitudinea contractiilor gastrice. Metoclopramid Prezentare: Cutii cu flacoane a 40 de comprimate. accentueaza golirea stomacului si tranzitul intestinal. varsaturi de diferite cauze. epilepsie. Mod de administrare: . Contraindicatii: Hemoragii gastrointestinale. Indicatii: Esofagita.Reactii adverse: Leucopenie. antivertiginos. antiemetic. in cutii. suhit persistent. cefalee. Actiune: Stimuleaza motilitatea tractului gastrio-intestinal.

m. de cefaperazena sodica. Reactii adverse: Somnolenta. vertij. x 4 ori/zi. in doze 10 x 4 mg. oboseala. Indicatii: . cefalee./zi i. sau i. cefobid Prezentare: Flacoane continand 1 si 2 g.v. inainte de masa si seara la culcare 10 mg. ori mg. Actiune: Batericida.Oral. Parenteral: In simptome severe.

In tratamentul infectiilor intraabdominale. Contraindicatii: Este contraindicat la pacientii cu alergii cunoscute la antibioticele din clasa cefalosporidelor. colicistite. . peritonite. cresteri usoare ale TGP si TGO. cortizolan. diaree. 0.9 % alcool benzilic. colangite. Reactii adverse: Hipersensibilizare. Hidrocortizon prezentare: Flacon cu substanta uscata 100 mg. tulburari de tranzit intestinal. O fiola de dizolvant de 2 ml. Mod de administrare: Injectii intramusculare sau intravenoase lent. scadere usoara a neutrofilelor.

i. perfuzii i. HTA. Indicatii: Insuficienta acuta suprarenala.v.. Se instaleaza dupa 12 ore dupa injectarea intramusculara sai intravenoasa.. edeme si pierderi de potasiu. Contraindicatii: T. psihoze acute. Heparina Prezentare: . Mod de administrare: Se poate aplica in i.m.B. osteopotoza... terapia socului. Reactii adverse: Retentie de sodiu si de apa.Actiune: Puternic metabolica antiinflamatoare si antialergica. infectii grave.v. insuficienta cardiaca. herpes simplex.C. reactii acute de hipersensibilizare.

Indicatii: Profilaxia si terapia tromboflebitelor si trombozelor venoase si arteriale: Mod de administrare: Hemofilie. antitranhinic. Vitamina B1. plagi deschise. Reactii adverse: Sangerari usor de controlat. Actiune: Anticoagulant.Preparate injectabile pana la 1 ml. rareori sensibilizare. nu se absoarbe pe cale orala sau rectala. HRA severa. B2 . se elimina prin urina.

parestezii. Vitamina C Prezentare: Comprimate. fiole. Actiune: . grasimilor si hidrocarbonatilor. Contraindicatii: Nu are. Mod de administrare: Oral sau parenteral. fiole.Prezentare: Comprimate. in mtabolismul aminoacizilor. pierderi in greutate. Actiune: Tulburari nervoase.

antiinflamatorie. antialergica. este antitoxica.Participa la formarea si mentinerea substantei intercelulare. Mod de administrare: Oral. rol in procesele respiratorii. antihemoragica Vitamina E Prezentare: Capsule uleioase. piafen Prezentare: . Actiune: Puternic agent de oxidoreducere cu actiune directa asupra metabolismului musculaturii striate si tesutului conjunctiv.

profund 1-4 ori/zi supozitoare: rectal 1-3/zi. lent sau i. Supozitoare. chimotripsina. Trasylol Farmacodinamica: Inhiba enzimele proteolitice. I.Comprimate.m. tripsina. . Mod de administrare: Oral 1-2 comprimate x 3 ori/zi. kallikreina. Actiune: Antispastic. Inhiba activatorii plasmogenului avand actiune antifibrinolitica. musculotrop. Fiole 5 ml.v. anticolinergic.

Mod de prezentare: Solutie injectabila 500 000 UIK/50 ml.Indicatii: Pancreatita acuta. hemoragiilor prin hiperhibrinoliza Reactii adverse: Greturi. mialgii. postoperator si posttraumatic.. diaree. vome. eruptii. tromboflebita locala. transpiratii difuze. Mod de administrare: Intravenos lent sau in perfuzie. cutii x 5 fiole. pentru prevenirea necrozei pancreatice. emboliilor pulmonare. sindroame hemoragice prin fibrinoliza accentuata. tahicardie. bronhospasm. dispnee. ROCEPHIN .

trombopenie. bactericid cu spectru larg. Mod de administrare: Injectii i. infectii urinare si respiratorii severe. crestere transaminazelor. perfuzie (5-15 minute) cu 2 grame. meningite. intramuscular profund. salmonella.. Indicatii: Infectii grave cu germeni sensibili. lent (2-4 minute).v./10ml. Farmacodinamica: Activ pe gonococ. Eliminare renala. shigella. stafilococ. Dilutie minima 1 g. Se dizolva in continutul unei fiole cu solvent (lidocaina 1%) Reactii adverse: Alergie.Antibiotic de semisinteza. meningococ. tulburari digestive minore. mai ales cu gramnegativi. leucopenie. Monitorizarea functiilor vitale .

Adultul are tensiunea maxima: 115 -150 mm Hg si cea minima 75-90 mm Hg. Se masoara cu aparatul de tensiune.tensiunea maxima. Tesiunea arteriala sistolica .tensiunea minima. ocupatie. Hipertensiunea arteriala . varsta.reprezinta cresterea valorilor tensionale peste 140 mm Hg pentru tensiunea sistolica si peste 90 mm Hg pentru tensiunea diastolica. Graficul tensiunii arteriale este notat cu culoare albastra.Tensiune arteriala upra peretilor arteriali. Hipotensiunea arteriala .difera in functie de sex. Tesiunea arteriala diastolica . Tehnica masurarii tensiunii arteriale: .reprezinta scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru tensiunea sistolica si sub 65 mm Hg pentru tensiunea diastolica. Valori normale: . obiceiuri alimentare.

aplicam brasarda pneumatica a tensiometrului pe bratul pacientului. aflat in extensie si sprijinit. - pozitia pacientului poate fi decubit dorsal sau sezand - fixam membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale - inchidem supapa de la para de cauciuc si pompam aer pana la disparitia zgomotelor pulsatile reducem progresiv presiunea aerului in brasarda prin deschiderea cu ajutorul ventilului a supapei reglabile primul zgomot arterial perceput prin stetoscop si miscarea acului pe manometru reprezinta tensiunea arteriala minima sau ultimul zgomot arterial decomprimarea totala - indepartam brasarda de pe bratul pacientului - inregistram valorile obtinute pe foaia de temperatura. Scop: . Pulsul Definitie: unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete rezistente. deasupra plicii cotului.

- evaluarea functiei cardiace - ecaluarea sistemului circulator arterial. iar pauzele dintre pulsatii egale. - ritmicitate .reprezinta numarul pulsatiilor pe minut.undele pulsatile au intensitatea si pauzele dintre pulsatii si a pauzelor dintre ele. Variaza fiziologic in raport cu: sexul. aplitudinea sau volumul . varsta. inaltimea.depinde de locul unde masuram.reprezinta cursivitatea. starea emotiva.undele pulsatile nu sunt umiforme. regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele. pulsul fiind mai redus cu cat ne indepartam de inima tensiunea .reprezinta rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie: . Puls aritmic . Factori de evaluat: frecventa . efort fizic/psihic. pozitia adoptata. - la adult 60-80 b/min.este reprezentata prin puls dur sau puls moale determinat de gradul fortei de contractie a inimii - celeritatea . Puls ritmic . Pulsul poate fi: ritmic si aritmic.

bradicardia ..) . depasesc valorile de 100-150-200 Puls bradicardic . Pulsul se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie (4 diviziuni pe o linie orizontala.tard Locul de masurare: .reprezinta artera ce poate fi palpata si comprimata pe plan osos.celert . - artera radiala - artera humerala - artera femurala - artera carotida - artera temporala superficiala - artera pedioasa.numarul pulsatiilor pe minut. Puls tahicardic .tahicardia .numarul pulsatiilor pe minut scade sub valoarea de 60-40.

Respiratia

Definitie: functia si capacitatea vitala a organismului de a asigura oxigenul necesar metabolismului celular si eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.

Generalitati: respiratia se realizeaza in trei etape succesive:

etapa pulmonara - reprezinta schimbul de gaze intre sange si mediul extern, proces care poarta numele de hematoza

etapa sanguina - asigura transportul oxigenului intre plamani si tesuturi si a dioxidului de carbon de la tesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare

-

etapa tisulara - reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi.

Miscarile respiratorii cuprind doua acte:

-

expiratie (act pasiv)

-

inspiratie (act activ)

Se masoara cand bolnavul doarme, in pozitie decubit dorsal, in regiunea sternala.

Respiratie:

- la femei este: tip costal superior

- la barbati: tip costal inferior

- la copii si batrani: tip costal abdominal

Se urmareste:

-

frecventa: 16-18 resp./min.

-

simetria: respiratie cu ambii plamani

-

amplitudinea.

Graficul respirator este notat in foaia de temperatura cu culoare verde. Pe foaia de temperatura fiecare linie orizontala hasurata mai intens, reprezinta valorile de 10, 15, 20, 25, 30, 35 ale respiratiei.

Tahipnee: respiratie cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40 pe minut, amplitudine scazuta, respiratie superficiala si ritmica.

Bradipnee: respiratie cu ritm respirator rar, frecventa respiratorie crescuta, 8-12 resp./min., amplitudinea crescuta, inspiratiile sunt profunde, insotite de tiraj si cornaj.

Dispnee: este un act reflex constient, voluntar in care subiectiv pacientul simte "sete de aer", iar obiectiv miscarile respiratorii sunt fortate cu modificarea frecventei respiratorii, aplitudinii si ritmului respirator.

Apnee: lipsa respiratiei.

Temperatura

Definitie: este rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldura.

Termogeneza: producerea de caldura este rezultatul: activitatii fizice si contractiei musculare, aport de alimente, aport hormonal, variatiei temperaturii mediului inconjurator.

Termoliza - eliminare de caldura.

Masurarea temperaturii: in mod obisnuit, masuram temperatura corpului pacientului dimineata, temperatura matinala si dupa-amiaza temperatura vesperala.

Valoarea exacta a temperaturii este masurata cu termometrul.

Valori normale: la adult - 360 - 370 C

Temperatura normala - 360 - 370 C

Temperatura subfebrila - 370 - 380 C

5 %. Termometrizarea se face timp de 5 minute.380 .Temperatura moderata .410 C Hiperpirexie .390 C Febra ridicata .420 C Se masoara cu termometrul maximal.390 . Loc de masurare: - cavitati inchise - cavitati deschise In vagin temperatura este mai ridicata in perioada ovulatiei. Termometrele dupa utilizare se spala sub jet de apa dupa care timp de doua ore le mentinem in solutie de cloramina 0.410 . Termometrul se sterge cu un tampon cu alcool dupa fiecare folosire. Valorile tepmeraturii sunt inregistrate sub forma de grafice sau curbe termice in foaia de temperatura. timp in care se sta langa pacient. .

examene paraclinice si de laborator Explorarile evidentiaza perturbari ale testelor serice (biologice). anomaliile morfologice ale pancreasului si apreciaza functia pancreatica exocrina. Explorari biologice: - examenul sangelui: - Glicemia - Bilirubina - Colesterol - Ionograma TQ si TH - Urocultura .

TGP - Sumar de urina La examenul sangelui se constata hiperleucocitoza cu valori cuprinse intre 10. hiperglicemie (mai ales in primele 24 de ore).- HLG. Wolilgemuth sau pana la 500 u. Scaderea tripsinogenului seric: este specifica pentru insuficienta pancreatica exocrina.000 si 20. 15 zile).000. de obicei dupa 3 zile. amilaza sanguina este crescuta in primele ore (pana la 36-48 de ore) pana la valori de 800-100 u. cu neutrofilie.5 mg%) Utile diagnosticului sunt dozarile enzimelor pancreatice care cresc de 5 ori mai mult fata de valorile normale. VSH - Uree. Amilaza serica: in pancreatite. Smogyi. hipocalcemie (sub 8. hipercolesterolemie. creatinina - Amilaza - TGO. cu exceptia cazurilor in care evolutia pancreatitei continua sau apar complicatiile amilazemia revine mai greu la normal. . iar in zilele urmatoare scade. Lipaza serica: seterminarea lipazemiei are valoare de diagnostificare mai mare deoarece cresterea acesteia este mai specifica si de durata mai lunga (aprox.

Fosfataza alcalina: poate creste in cadrul colestazei. ocluzie intestinala. Uneori exista hiperglicemie "a jeun". La fel bilirubina serica. tot enzimatica) - tomografie - EKG: modificari ischemice Examenul radiologic este util pentru a exclude boli cu simptome si semne similare (abdomen acut prin perforatie. secretina sau CCK. boli oleuro-pulmonare). Ele se masoara dupa stimulare prin alimente. Un diabet asociat cu o durere abdominala ridica posibilitatea unei pancreatite sau a unui neoplasm pancreatic. in special stanga. Acesta este produs in pancreas proportional cu productia de enzime. .Imunoreactivitatea serica tripsion-like: este normala sau scazuta. Polipeptidul pancreatic scade in ser. Toleranta la glucoza: este scazuta. Explorari radiologice: - ecografiile - radiografia abdominala (distensie abdominala) pe gol - radiografie gastrointestinala (edem pncreatic) - radiografie toracica (pleurezie. Testul de toleranta la glucoza facut de toti bolnavii suferinzi de pancreatita.

Radiografia simpla: evidentiaza calcificari intrapancreatice. pseudochistul. care releva si calcificarile ce se suprapun peste coloana vertebrala pe o radiografie posteroanterioara. Teste pentru aprecierea functiei pancreatice exocrine Teste de simulare a pancreasului exocrin. ocupand intreg pancreasul. alteori lent in timp de ani. Radiografia gastrointestinala: cu substanta de contrast poate evidentia cand volumul pancreatic creste. largirea potcoavei duodenale si cresterea spatiului. Calcificarile se cauta si pe radiografia din profil. neregularitati ale conturului pancreatic. retrogastric (distanta dintre coloana vertebrala si stomac. Ecografia: evidentiaza marimea pancreasului (edemul). cu o sensibilitate de 60-70 % si o specificitate de 80-90% Tomografia computerizata: poate evidentia calcificari minore care nu au fost vizualizate radiologic. masele intra-pancreatice. prezenta acestora permitand diagnosticarea. depaseste diametrul anteroposterior al uni corp vertebral). dilatari ale canalelor pancreatice. cu o sensibilitate de 75-90% si o specificitate de 85%. . calcificarile constituie uneori rapid in numai cateva saptamani. Calcificarile care exprima prezenta calciului in ducturile pancreatice (nu in parenchim) pot fi putine si cu greu vizibile sau pot fi masive. Uneori duodenul este deformat prin compresia bulbului de catre endemul pancreatic sau de catre cicatrici sau adeziuni. Biopsia pancreatica: percutanta sub ghidaj tomografic computerizat sau ecografic pune diagnosticul de cancer cand este pozitiva in acest sens. dilatarile ductale si eventual calcificarile.

continand lipide. . glucide. Testul Lundh: stimuleaza pancreatita printr-un pranz lichid. are o sensibilitate redusa. se sustine originea ei pancreatica. in pancreatita acuta. dar poate aparea si in malabsorbtie. de lipide in 24 ore. Celereina creste concentratia serica a polipeptidului pancreatic. se apreciaza prin coloratiile SUDAN. teste de digestie. cat si ca debit al bicarbonatului in sucul pancreatic. au valori peste normalul de 7 g/24 ore la un oral de 100 g. dar inainte sa apara steatorea. proteine. Cresterea cantitatii de grasimi in scaun. Pierderea de grasimi exprima insuficienta pancreatica exocrina. TESTE PENTRU EVACUAREA DIGESTIEI IN LUMENUL INTESTINULUI Aprecierea digestiei fibrelor din carme si a grasimilor. Testul combinat la secretina colecistokininat (CCK): Celureina sau CCK determina o secretie crescuta de enzime pancreatice care se masoara in sucul duodenal. Daca eliminarea fecala de grasimi scade la administrarea orala de enzime pancreatice. care determina eliberare de colecistokininat si astfel cresterea tripsinei in sucul duodenal. Testul devine pozitiv cand este distrus cel putin 60% din pancreasul exocrin. Testul are valoare orientativa in diagnosticul diferential dintre pancreatite si cancerul de pancreas.teste de secretina: secretina stimuleaza direct secretia pancreatica atat ca volum.

la peste 2.5 g. invelitoare. aleza. Materiale necesare: - materiale de protectie: musama. 0. apa incalzita la 22-300 C. Esmarch de capacitate 500-2000 ml. in 24 ore poate rezulta din maldigestia proteica prin lipsa de enzime proteolitice.5 l. Scop: evacuator Evacuarea continutului gros. plosca Pentru accentuarea efectului clismelor se pot adauga in apa: . Se face clisma atunci cand celelalte metode nu au dat rezultate.. paravan materiale nesterile: irigator Maxicco.5-2 m si 10 mm diametru.Cresterea azotului fecal (azotee). CLISMA EVACUATOARE Definitie: clisma reprezinta prin tuburi de cauciuc sau material plastic a diferitelor lichide in intestinul gros prin anus. tub de cauciuc sau material plastic de 1. manusi. Pentru o clisma la adult.75-1.

- sare. comprese. iar cel drept usor flexat. robinet si dispozitiv de jonctiune la capul distal. 1 lingura lubrifiant - sapun faramitat 1-2 lingurite - glicerina 2-3 linguri materiale sterile: canula rectala prevazuta la capul proximal cu orificii laterale sau orificiu central pentru irigare. 1 lingurita pentru o clisma - ulei. Pregatirea fizica a pacientului: Asistenta medicala va insoti bolnavul la sala de pansamente unde se va efectua si il va ruga sa se aseze in pozitia decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins. Pregatirea psihica a pacientului: Informam pacientul si ii explicam tehnica. Tehica: . gel lubrifiant pentru ungerea canulei. educam pacientul pentru mentinerea pozitiei in timpul clismei si in special pentru momentele introducerii canulei in rect. Patrunderea lichidului in colon este mult favorizata de pozitia genupectorala.

se decomtamineaua si se sterilizeaza. prin anus - irigatorul va fi ridicat la 60 cm deauspra capului . celelalte materiale se spala. .bolnavul va fi rugat sa respire adanc.- musamaua si aleza vor fi asezate sub bolnav. care va fi pozitionat in decubit lateral stang - se fixeaza canula la tubul irigatorului si se va inchide robinetul - se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase - se umple irigatorul - se evacueaza aerul si prima coloana de apa - se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon - de fixeaza irigatorul pe stativ - asistenta medicala se spala pe maini si se dezinfecteaza - indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga - introduce canula in rect aproximativ 8-10 cm. canula daca este de unica folosinta se pune in containere speciale pentru incinerare. apoi va merge la toaleta. sa retina solutia 7-10 minute. Strangerea materialelor folosite se va face rapid.

.Q. De aceea trebuie sa avem aproape o plosca.Incidente si accidente: - lezarea mucoasei rectale datorita introducerii canulei brusc si nelubrifierea acesteia bolnavul sa nu poata sa tina apa in rect dupa scoaterea canulei si murdarirea locului unde se efectueaza tehnica.H.R. - urocultura .P.. Asistenta medicala recolteaza urmatoarele analize: - hemoleucograma si hemocultura - VSH - glicemia - colesterol - uree si creatinina - transaminaze TGO. T.. TGP - T. I.N. T.

- sumar de urina - examenul materiilor fecale O parte a analizelor care se vor recolta.executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui Loc de electie: - venele de la plica cotului: bazilica si cefalica .administrarea unor medicamente sub forma injectiei ti perfuziei intravenoase . - terapeutic . serologice si bacteriologice. hematologice.recoltarea sangelui pentru examenele de laborator: biochimice. se recolteaza prin punctie venoasa. PUNCTIA VENOASA Definitie: punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui de punctie. Scop: explorator .

-

venela antebratului

-

venele de pe fata dorsala a mainii

-

venele subclaviculare

Principii de respectat:

-

se respecta strict regulile de asepsie, folosindu-se seringi, ace de unica folosinta

Materiale necesare:

-

holder

ac in carcasa sa protectoare; verificam integritatea benzii de siguranta si valabilitatea termenului de utilizare;

-

garou elastic;

-

solutie dezinfectanta;

-

tampoane de vata, comprese sterile, pansament adeziv;

-

tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic;

In functie de codul de culoare al dopului przentam tuburile Vacutainer:

-

rosu - Vacutainer pentru chimie clinica

-

verde - Vacutainer cu litiu heparina pentru analizele biochimice

-

galben - Vacutainer S.S.T.T pentru chimia clinica

-

mov - Vacutainer E.T.A. - K3 pentru analize hematologice

-

albastru - Vacutainer pentru determinari de coagulare

-

negru - Seditainer pentru determinari V.S.H.

Ordinea prelevarii in tuburi este:

-

flacoane de hemocultura;

-

tuburi fara aditivi

-

tuburi pentru determinari pentru coagulare - citrat Na, DIATUBE-H;

-

tuburi cu aditivi = E.D.T.A., heparina, trombina.

Montare holder - ac:

ü

tinem acul cu ambele maini

ü efectuam o miscare de rasucire dintr-o parte spre cealalta avand loc astfel ruperea benzii de siguranta

ü

indepartam carcasa protectoare de culoare alba

ü

se desurubeaza capatul liber al acului in holder

ü

ATENTIE: este interzis sa scoatem carcasa colorata de pe celalalt cap al acului.

Punctia venoasa:

ü

in timpul lucrului ne pozitionam vis-à-vis de pacient;

ü

alegem locul punctiei si il dezinfectam, interzis a palpa vena pentru dezinfectare;

ü

mentinem bratul pacientului inclinat in jos cu pumnul strans;

ü intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel incat policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesututilor vecine;

ü

holderul trebuie sa formeze cu bratul pacientului un unghi de 150;

ü

detasam carcasa colorata a acului;

pur si simplu il rasturnam de cateva ori pentru a de amesteca sangele cu aditivul din tub ü daca se recolteaza in canula venoasa sau cateter montat pacientului. tubul deja umplut nu se agita puternic deoarece provoaca hemolizarea probei.ü introducem acul in vena cel putin 1 cm. primii milimetrii de sange ii aruncam deoarece rezultatul analizelor poate fi modificat de reziduurile solutiilor injectate sau perfuzabile ü calea venoasa o curatam dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de NaCl 0. iar sangele va fi aspirat in tub ü cand sangele nu mai curge in tub acesta va fi scos din holder printr-o usoara impingere a policelui asupra aripioarelor ü holderul este mentinut stabil ü in timpul recoltarii cu un tub nou. iar cu policele impingem tubul ü presiunea de impingere se efectueaza numai asupra holderului nu si asupra acului aflat in vena ü capatul captusit al acului insurubat in holder strapunge diafragma gumata a capacului tubului Vacutainer. carcasele sunt puse in recipientul pentru deseuri .9% ü acul utilizat. Efectuarea recoltarii in tuburi ü introducem tubul in holder apucand aripioarele laterale ale holderului cu indexul si mediusul.

Complicatii posibile: ü daca sangele nu este aspirat in tub. iar la pacientii cu tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare durata compresiei trebuie marita si aplicam pansament adeziv. Nota: ü in cazul punctiei venoase cu ajutorul unui ac steril atasat la seringa sterila aspirarea sangelui se face prin retragerea lenta a pistonului pana la extragerea cantitatii necesare. nu am punctionat corect vena si il impingem sau il retragem fara a-l scoate din vena ü atat timp cat acul se gaseste sub piele. controlam ca acesta sa fie corect impins in holder ü daca sangele nu curge.ü in cazul in care holderul este contaminat din greseala va fi aruncat ü este interzis sa punem carcasa protectoare cu mana pe acul deja utilizat . .risc de contaminare prin intepare ü dupa recoltare comprimam locul punctiei 3-5 minute cu un tampon steril imbibat in solutie antiseptica (atentie la solutiile antiseptice care provoaca senzatie de arsura). tubul este vidat. iar sangele va fi aspirat imediat ce am punctionat corect vena.

0 mii/ul . hemoglobina) si seria alba (formula leucocitara). hematocritul. Scopul: de a urmari schimbarile care se produc de la nivelul elementelor figurate ale sangelui Tehnica de lucru: . trombocitele.0 .recoltarea se face prin puctie venoasa .dupa recoltare tubul deja umplut este agitat usor fara sa se faca spuma (il rasturnam de cateva ori pentru a se amesteca sangele cu aditivul din tub) Valori normale: Leucocite 4.10.HEMOLEUCOGRAMA Definitie: analiza morfologica a sangelui care cerceteaza elementele figurate ale sangelui: seria rosie (hematiile.

6 .Eritrocite 3.17.50.9 .3 % Volumul eritrocitar mediu (VEM) 83 .2 g/dl Hematocrit 37 .5 pg Concentratie medie a Hb/eritrocite (CHEM) 30.450 mii/ul Neutrofil 50 .1 .6 g/dl Numar trombocite 150 .103 fl Hemoglobina eritrocitara medie (HEM) 25.7 mii/ul Hemoglobina (Hb) 12.8 .35.5.38.75 % .

H.sangele este recoltat prin punctie venoasa cu ajutorul sistemului VENOJECT .Limfocit 25 . . inflamatoare sau evolutia unei infectii .V.anticoagulatul folosit este trisodium citrat Valori normale: .masurarea si supravegherea VSH-ului permite urmarirea unor boli infectioase.40 % Monocit 2 .S.10 % Eozinofil 1-4% Bazofil 0-2 % Viteza de sedimentare a hematiilor .

0.la 1 ora Barbat .1.8-15 mm Femeie .1 .se recolteaza prin punctie venoasa .0 mg/dl .4 mg/dl Bilirubina totala (conjugata): 0.5-12 mm la 2 ore Barbat . Valori normale: Bilirubina directa (neconjugata): 0.2 .3-8 mm Femeie . .fara substanta anticoagulanta.10-20 mm Bilirubina: Definitie: prin descompunerea normala a hemoglobinei se naste bilirubina.

Valori normale < 200 mg/dl . .risc moderat > 240 mg/dl .risc crescut Transaminazele: TGO . in special a celulelor din creier. rinichi si pancreas .Colesterolul: Definitie: substanta organica care se regaseste in protoplasma celulelor.enzima localizata in celulele hepatice.TGP Alaninaminotransferaza GTP/ALAT/ALT . miocard. celule care regleaza permeabilitatea fata de lichide a membranelor celulare .se recolteaza prin punctie venoasa .fara substanta anticoagulanta.se recolteaza prin punctie venoasa .risc scazut in boli coronariene 200 .fara substanta anticoagulanta. in cantitati mai reduse in musculatura striata.239 mg/dl .

. Valori normale: B: 17-59 u/l F: 14-36 u/l Uree Definitie: substanta organica alb cristalizata formata in organism in urina omului. in cantitati reduse de enzima se gasesc in rinichi.enzima localizata la nivelul ficatului.fara substanta anticoagulanta.se recolteaza prin punctie venoasa . pancreas si plamani .Valori normale: B: 21-72 u/l F: 9-52 u/l Aspartataminotransferaza GOT/ASAT/AST .

Valori normale: B: 19. Valori normale: B: 75-110 mg/dl F: 65-105 mg/dl Timp quick Timp Howell .8 mg/dl F: 14.se recolteaza prin punctie venoasa . .4 mg/dl Creatinina Definitie: este produsul final de metabolism a creatininei endogene.9-36.fara substanta anticoagulanta..se recolteaza prin punctie venoasa .fara substanta anticoagulanta.3-42.

prin concentratia constanta a acelor ioni sau minerale.se recolteaza prin punctie venoasa .verificarea si controlarea valorilor probelor de coagulare sunt utile in: .recoltarea de face cu staza si fara spuma la rasturnarea eprubetelor pentru omogenizare .13.Definitie: indici de coagularea sangelui . Ionograma: minerale din compozitia plasmei.8% .supravegherea tratamentului cu anticoagulante Valori normale Timp Quick: 10.0 sec. se asigura presiunea osmotica normala a sangelui. Calcemia: se recolteaza prin punctie venoasa . Valori normale: B: 9-11 mg/dl .profilaxia diagnosticului si tratamentul afectiunilor tromboembolice .fara substanta anticoagulanta.7 .anticoagulantul folosit este trisodium citrate 3.

.2 mg/dl Amilaza Definitie: enzima secretata de pancreas.are rolul de a digera amidonul din alimente.F: 8.se recolteaza prin punctie venoasa .cantitati mici de enzima se gasesc in sange si urina.permite urmarirea evolutiei unei pancreatite acute Fofataza alcalina Definitie: este o enzima prezenta in celulele osoase. .permite confirmarea unei parotide sau a unei afectiuni a glandelor salivare .este utila in cazul durerilor abdominale pentru detectarea patologiilor pancreatice .4-10.fara substanta anticoagulanta . de un de trece o cantitate mica de sange . ficat. .

Un element important in scopul recoltarii corecte de urina este pregatirea si educatia pacientului pentru: - toaleta locala.fara substanta anticoagulanta examenul de urina Fiind un lichid excretat de rinichi.are rol in metabolizarea calciului si a fosforului . mirosul. la adult 1200-1400-1800 ml/zi. sa nu urineze in timpul toaletei efectuate pe plosca examen fizic . pH-ul. densitatea. utilizarea corecta a vaselor colectoare.variaza in functie de sex si varsta . culoarea urinei . cantitatea . cat si a intregului organism.se recolteaza prin punctie venoasa . examenul constantelor fizice si chimice ale urinii informeaza asupra starii functionale a rinichilor. la copii 500-1200 ml/zi. culoarea..la nou-nascut 50-300 ml/24 h.se determina: cantitatea. sa urineze fara defecatie - sa colecteze urina imediat dupa emisie in vasul colector - pentru femei sa evite recoltarea in perioada menstruala - sa nu arunce din urina.

ü incolora sau aproape incolora in diabetul insipid. ü puternic acida in cazul diabetului. . methemoglobinei sau a mioglobinei. insuficientei renale grave ü alcalina in infectii urinare.5. ü brun inchis in ictere ü albastru dupa ingestie de albastru de metilen.este usor acid. ü variaza in functie de regimul alimentar (alimentatia carnata scade ph-ul.5-7. scleroza renala. dupa varsaturi etc. diabetul zaharat.amoniacal in fermentatia alcalina intravezicala sau aromatic. de modul de recolteaza etc. de timpul in care se recolteaza (dimineata este mai acida). variaza intre 4.1010-1025 la temperatura de 150 C. pH-ul . transpiratii profunde ü galben-verzui in afectiunile hepato-colecistice ü rosu brun in prezenta eritrocitelor. hemoglobinei. coloranti. densitatea . dupa ingestia de medicamente. mirosul . pe cand cea vegetariana il creste). faza poliurica a insuficientei renale acute ü galben-inchis dupa afectiuni febrile acute.

puroiul. pigmenti biliari. etc.examenul biochimic . urobilinogen. Se adauga si examenul sedimentului urinar. Interpretarea rezultatelor Valori fiziologice normale la urina: ü la femeie = 1000 . amilaza.peste 2500 ml/24 h ü oligurie .1400 ml/24 h ü la barbat = 1200 .sub 800 ml/24 h ü anurie . ionograma. glucoza.se cerceteaza albumina.absenta urinii in vezica. Calitatea urinii: .1800 ml/24 h Valori patologice: ü poliurie .

urina diluata galben inchis . puroi. in diabet ü aspectul .dar transparent .caracteristic amoniacal (in fermentatie) alcalina intravezicala.normal - galben deschis .tulbure (saruri. aromatic . microbi.ü culoarea . calculi) UROCULTURA .(si spuma) in icter rosie deschisa pana la rosie bruna urina cu sange (hematurie) fiziologic .urina concentrata patologic .tratament cu chinina sau acid salicilic ü miros .albastru verde .patologic .tratament cu albastru cu metilen cafeniu-rosu-brun .normal .crem inchis .de fructe.

Scopul: stabilirea unui diagnostic. explicandu-i despre radiografie. Are deci un scop explorator pentru depistarea bacilului Koch. intr-o eprubeta sterila cu dop de vata. Calcificarile prezinta niste contraste radiologice. Pregatirea fizica a bolnavului: asistenta medicala urmareste igiena corporala a bolnavului si insoteste la cabinetul radiologic pe aceasta cu foaia de observatie. In aproximativ 30 % din cazuri din pancreatite apar aceste calcificari in ducturile pancreatice. fara folosirea unei substante de contrast. din mijlocul jetului urinar (10-20 ml). etc. cu greu vizibile sau masive ocupand intreg pancreasul. Se impune ca recoltarea urinei pentru urocultura sa se realizeze in conditiile de perfecta asepsie.Cerceteaza prezenta bacteriilor in urina. . Recoltarea urinei pentru urocultura se poate executa direct. tific. prin sonda se introduc 10-20 ml urina in eprubeta sterila EXAMENE RADIOLOGICE RADIOGRAFIA SIMPLA Definitie: reprezinta un examen radiologic prin care se pot evidentia eventualele calcificari intrapancreatice. cocobacilului. intr-o eprubeta sterila cu dop de vata prin sondaj vezical dupa ce se arunca primele picaturi de urina. Pregatirea psihica a bolnavului: asistenta medicala linisteste bolnavul. in comparatie cu celelalte intestine care au putere de absorbtie fata de razele roentgen si nu apar vizibile pe radiografie.

un regim alimentar neflatulent . Pregatirea psihica a bolnavului: . nu fumeaza si este condus la serviciul de radiologie. Principii de respectat: asistenta medicala va intrerupe cu 2-3 zile inaintea efectuarii examenului.asistenta medicala administreaza cu 1-2 zile inaintea examinarii. fier. Scopul: diagnostic. Pregatirea fizica a bolnavului: . dimineata pacientul nu mananca.se explica pacientului importanta tehnicii. iod.RADIOGRAFIA gastro-intestinala cu substanta de contrast . administrarea medicamentelor cu continut de bismut. calciu. .seara dinaintea examinarii se efectueaza o clisma evacuatoare In ziua examenului.abdominala Definitie: evidentierea stomacului si a intestinelor cu ajutorul substantei de contrast.

Materiale necesare: - sulfat de bariu - cana - prosop Tehnica de lucru: se foloseste substanta de contrast. Suspensia de bariu: 150 gr. sulfat de bariu care nu este toxic. Bolnavul intra sub ecran si inghite la indicatia medicului exact cantitatea necesara Bolnavul se va prezenta la cabinetul radiologic la 2-8-24 ore pentru a se urmarii tot ciclul bariului. se amesteca. se completeaza cu apa pana la 230-300 gr. Strangerea materialelor folosite. de sulfat de bariu si se adauga o cantitate de apa calda. Daca apar greturi. Ingrijirea pacientului dupa tehnica: . se va alimenta dupa 2 ore. Reintors in salon. Asistenta medicala va strange. clati cu apa abundenta vasele si linguritele si apoi vor fi decontaminate. asistenta medicala sfatuieste bolnavul sa respire adanc de cateva ori.

aparitia greturilor.pacientul va fi informat ca va avea scaunul alb decolorat Incidente .se administreaza un purgativ (ulei de parafina) dupa terminarea examinarii . neflatulent Pregatirea fizica a bolnavului: asistenta medicala linisteste bolnvul in legatura cu examenul care trebuie efectuat Tehnica de lucru: examinare se face in serviciile de ecografie. varsaturilor ecografia Definitie: metoda de investigatie in vederea diagnosticarii prin formarea imaginii cu ajutorul ultrasunetelor. se recomanda un regim usor digerat. E.K.Accidente: . Pregatirea psihica a bolnavului: este minimala. .G. Scopul: diagnostic..

Scopul: restabilirea nevoilor de oxigen pentru a mentine pragul de saturatie arteriala in limite fiziologice 95-96 % si a combate hipoxia determinata de alterarea urmatorilor factori: - presiunea partiala a oxigenului in amestecul respirat - coeficientul de solubilitatea al oxigenului - cantitatea de hemoglobina existenta - starea parenchimului pulmonar - starea peretelui alveolar . Oxigenoterapia Definitie: reprezinta administrarea de oxigen pe cale inhalatorie. in scopul imbogatirii aerului expirat cu oxigen. in concentratii diferite putandu-se ajunge pana la 100%.Definitie: electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a activitatii bioelectrice a miocardului in timpul unui ciclu cardiac. Scopul: depistarea unor tulburari ale activitatii miocardului.

carbon masca: masca simpla: nu poate fi utilizata din cauza imposibilitatii eliminarii de dioxid de - cortul de oxigen. Complicatii posibile: . comoda. care consta in introducerea unei sonde de cauciuc sau plastic prevazuta cu orificii la extremitatea pe care o introducem in nara cateter nazal sau naso-faringian: este confectionat din plastic sau cauciuc si prezinta numeroase orificii laterale ochelari pentru oxigen: un mod eficace de administrarea a oxigenului mai ales la pacientii agitati sau copii.Surse de oxigen: - statie centrala de oxigen - microstatie - butelie de oxigen Mod de administrare a oxigenului: sonda nazala: metoda simpla.

diagnostic. dozarea fermentilor pancreatici in fecale. Principii de respectat: . Amilaza materiilor fecale: se face dupa regimul Schimidt. Scop: explorator . Scaunul Definitie: eliminarea prin actul defecatiei a resturilor alimentare ce provin in urma digestiri. urina. rezultand distensia abdominala oxigenul patrunde si se infiltreaza la baza gatului. sange. rezultand emfizemul subcutanat.introducerea sondei in faringe permite patrunderea oxigenului in esofag si stomac. iar pacientul se sufoca administrarea de oxigen timp indelungat sau prea concentrat duce la agravarea hipoxemiei pana la coma EXPLORARI FUNCTIONALE ALE PANCREASULUI Explorarea functionala a pancreasului se face prin analiza materiilor fecale.

Pentru amilazemie se recolteaza. trebuie cercetat si metabolismul glucidic. ficatul si centri nervosi vegetativi glicoreglatori. urina de preferinta prima emisie de dimineata. orez. 5-6 ml. acestea indica obstructia canalului Wirsung sau necroza pancreasului. Dar insa. hipofiza. pe nemancate. care poate fi de asemenea modificat. impreuna cu buletinul de analize pe care va fi scris numele. - recoltarea se face in recipienti sterili. analiza ceruta. Pentru amilazemie se trimit la laborator circa 50 ml. tiroida. pe langa valori diminuate din fecale amilazemia si amilazmia sunt crescute. fac parte dintr-un sistem functional care dirijeaza metabolismul glucidic. Insulele Langerhans impreuna cu suprarenalele. . Din acest motiv. sectia si salonul. paralel cu celelalte explorari ale functiei pancreatice. arata diminuarea sau suprimarea secretiei pancreatice. timp de trei zile se va administra un regim compus strict din alimente albe ca: lactate. prenumele bolnavului. DOZAREA FERMENTILOR PANCREATICI DIN SANGE SAU URINA Dintre fermentii pancreatici din sange si urina.. fara urme de detergenti sau alte substante chimice Tehnica: asistenta va recolta cu spatula din 3 parti ale masei fecaloide si va pune in recipient cantitatea recoltata. paralel cu valorile din sange si urina. mai frecvent se dozeaza amilaza. sange simplu.fainoase. Scaderea valorilor amilazei din fecale si suc pancreatic.

Valorile care depasesc la determinari repetare 1. Determinarea glucozei in sange se face cu reactivul Fehling sau Mzlander. in jurul valorii de 180 mg/100 ml. cu diabet cu valori normale de glicemie. Proba Legal-Imbut se foloseste pentru determinarea acetonei Proba hiperglicemiei provocate Definitie: prin acesta metoda pot fi depistate cazuri latente. Determinarea cantitativa a urinei se face prin polarimetrie.Dozarea glucozei in sange se cerceteaza prin glicemie. Glucoza apare in urina daca la nivelul ei in sange se ridica peste nivelul normal. glucoza/kilocorp. Proba poate fi facuta prin administrarea glucozei per os sau intravenos.35 g/1000 ml sange ridica banuiala de diabet. fiind retinuta in sange de pragul renal. dizolvata in apa sau ceai. Polarimetrul este un aparat optic. Tehnica de lucru: bolnavului i se da sa ingere dimineata pe nemancate 1 gr. Determinarea corpilor cetonici in urina se efectueaza in toate cazurile de glicozurie. . Determinarea glucozei in urina: Urina in conditii normale nu contine glucoza.

administrarea de medicamente la care se urmareste un efect prelungit. se ridica la valori mult mai inalte. nu depaseste 150 . la indivizi cu metabolism glucidic normal. care continua sa urce si dupa 2 ore. Revenirea la nivelul initial de face cu mare intarziere.hidratarea si mineralizarea organismului. Zaharul nu apare in urina. valorile initiale de glicemie dupa ingerarea de glucoza. dupa 3 ore. bolnavul va urina pentru determinarea glicozuriei.180 mg. astfel. masca . atingand valori maxime intr-o ora. iar glucoza apare si in urina. Aceasta hiperglicemie alimentara.. Perfuzia . comprese sterile ü garou elastic. Dupa 2 ore. Scop . apare la scurt timp dupa ingerarea glucozei o crestere a valorilor glicemiei. La fiecare recoltare de sange. glicemia scade sub valorile initiale. alimentatie pe cale parenterala. glicemia revine la normal. curativ diluand si favorizand excretia produsilor toxici din organism. solutii dezinfectante ü camp steril. manusi sterile ü tampoane de vata. datorita stimularii secretiei insulare. Materiale necesare ü pansamente adezive tip folie sau plasa.introducerea pe cale parenterala (intravenoasa) picatura cu picatura a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si volemica a organismului.In acelasi timp se recolteaza sange pentru dozarea glucozei. La diabetici.

v. canula i.ü musama.. piese intermediare (robinete) ü stativ. sterile Solutia de perfuzat ü inainte si dupa efectuarea perfuziilor este obligatoriu spalarea cu apa curenta si sapun a mainilor si folosirea solutiilor dezinfectante ü controlam ca: - solutia sa fie cea prescrisa de medic - aspectul solutiei sa fie limpede si sa nu prezinte particule solide in suspensie . fesa ü solutie perfuzabila ü perfuzor. aleza ü tavita renala. fluturas ü seringi si ace de diferite dimensiuni. foarfece ü pensa hemostatica ü romplast.

V. sacii PVC sunt sterile. galben-brun - port-ac cu carcasa protectoare .- etanseitatea sacului prin comprimarea acestuia - incadrarea in termenul de valabilitate sacii de P. Perfuzorul Sicomed are urmatoarea alcatuire: - trocar acoperit cu carcasa transparenta - tubulatura din material plastic - camera de vizualizare a picaturilor prevazuta cu filtru - clema sau robinet de inchidere - mansori din material plastic. pana la disparitia lor deoarece solutia este suprasaturata. cu exceptia solutiei hipertonice 10-20% de Manitol unde este obligatoriu incalzirea sacului. elastic. cand acesta prezinta cristale. flacoanele. apirogene. sau flacoanele al caror continut nu a fost epuizat la prima administrare sau cele cu dopul perforat nu se refolosesc. dar trebuiesc administrate numai daca sunt usor incalzite sau la temperatura corpului.C. ü solutiile perfuzabile indiferent de prezentare.

ü indepartam ambalajul trusei de perfuzat si acolo unde perfuzorul permite. cu reglare programata a volumului si fixarea ratei de flux ü se folosesc numai truse de perfuzie cu presiune pozitiva Pompa de perfuzie . ele fiind actionate de un propulsor linear cu piston ü ambele sisteme sunt prevazute in caz de intrerupere sau micsorare a ratei de flux cu alarma vizuala si sonora Montarea perfuziei ü indepartam ambalajul solutiei perfuzabile si armatura metalica.C. fixam pensa hemostatica sub trocar si inchidem clema sau robinetul de fixare al numarului de picaturi ü indepartam carcasa protectoare de pe trocar si il introducem prin dopul gumat in flacon fara a atinge trocarul cu degetele .V.Pompa de perfuzie: ü este constituita dintr-un sistem electronic propriu pentru administrarea solutiilor.injectie: ü prin acest sistem pot fi folosite simultan mai multe seringi sau una singura. perfuzoarele avand o lungime variabila intre 1.5-2 m. badijonand dopul gumat cu solutie dezinfectanta si fixam pe stativ flaconul sau punga P.

ca de exemplu soneria ü atunci cand este necesar se efectueaza depilarea zonei interesate si chiar anestezie locala Loc de electie si punctia venoasa ü pentru alegerea locului de electie examinam atent ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor ü evitam regiunile care prezinta: . pozitia in pat este decubit dorsal cat mai comod cu membrul in care se va efectua perfuzia in abductie si instalarea la indemana a obiectelor utile.procese supurative .ü indepartam pensa hemostatica si umplem camera de vizualizare a picaturilor 2/3 (niciodata complet pentru a putea observa numarul de picaturi pe minut) ü eliberam clema pentru umplerea intregii tubulaturi a perfuzorului cu solutie fara a scoate carcasa protectoare de pe port-ac pe care il mentinem deasupra nivelului solutiei din flacon-sac si coborarea lui progresiva pe masura umplerii tubulaturii eliminand astfel complet bulele de aer ü in cazul flacoanelor de sticla sau plastic folosim tubul-filtru de aer prevazut la un capat cu un trocar Pregatirea pacientului ü dupa pregatirea psihica a pacientului.piodermite .

- eczeme

- nevralgii

-traumatisme, etc.

ü

examinarea o facem:

- plica cotului

- antebrat

- fata dorsala a mainilor

- vena maleolara interna

- vena jugulara

- venele epicraniene la sugari si copii

- la nivelul plici cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica.

ü

aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima

ü solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai multe ori consecutiv pentru reliefare venoasa

ü

masam bratul pacientului dispre pumn catre plica cotului

ü

tamponam locul pentru punctie cu doua degete

ü

incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat in apa calda sau prin introducere in apa calda

ü garoul elastic se aplica la aprox. 10 cm. deasupra locului punctiei, pentru plica cotului la nivelul treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie

ü strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul radial care trebuie sa ramana perceptibil altfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin comprimarea arterei; in cazul unei staze normale presiunea este de 80-100 mmHg

ü daca intre garou si extremitatea bratului apare cianoza, slabim sau detasam garoul pentru circa 3 minute, apoi repunem garoul

ü daca pacientul prezinta frison, slabim si detasam garoul care a fost prea strans sau mentinut timp indelungat

ü dupa executia punctiei venoase indepartam garoul elastic si carcasa protectoare de pe port-ac pe care il fixam la canula i.v., fluturas fixand cu benzi romplast atat amboul acului cat si mansonul perfuzorului

ü la executia punctiei venoase cu ac, aceasta se efectueaza cu acul deja montat la port-acul perfuzorului

ü deschidem imediat clema pentru a evita refularea prin ac, canula, perfuzor a sangelui si reglam viteza de scurgere in functie de scop si solutie perfuzabila

ü

rata de flux a perfuziei este fixata de catre medic si ea se calculeaza astfel:

picaturi =

volum total X picaturi/ml

minut

timpul total de infuzie in minute

ü dupa terminarea administrarii cantitatii prescrise, se inchide clema inainte ca solutia sa se goleasca complet, exfoliem romplastul si exercitam presiune asupra venei punctionate cu tamponul imbibat in solutie dezinfectanta

ü

retragem acul printr-o miscare brusca in directia axului venei si aplicam un pansament steril

Complicatii posibile:

ü

frison si stare febrila

ü

embolie gazoasa insotita de sincopa cardiaca

ü

dispnee si dureri precordiale

ü

compresia vaselor sau a nervilor

ü

flebita sau necroze

varsaturi.P.ü coagularea sangelui pe ac ü tromboza ü limfangita ü refularea masiva sanguina ü embolie de cateter partiala sau totala. capitolul IV cazul i Bolnava C. Antecedente personale fiziologice: . scaune sangvinolente. este inginer. Internarea se face la cererea pacientei. Este nascuta la 01-01-1962. Motivele intenarii: durere abdominala puternica. La internare i s-a pus diagnosticul de pancreatita. are domiciliul in Bucuresti. se interneaza la data de 15-04-2009 in sectia de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina. care se prezinta cu dureri mari in regiunea abdominala.

9 g% . fumeaza Istoricul bolii: Pacienta se interneaza pentru durerile abdominale puternice. consuma alcool.- menarha la 14 ani - nasteri 2 - avorturi 3 Antecedente personale patologice: hepatita Conditii de viata si de munca: somera. varsaturi. scaunele cu sange. La internare i s-au recoltat urmatoarele analize: ANALIZE REZULTATE VALORI NORMALE HEMOLEUCOGRAMA Hemoglobina 11.

4 % 20-40 % .51 g% 41-46 % Leucocite 21200/mm3 4000-8000/mm3 Neutrofile segmentate 63 % 45-70 % Eozinofile 3% 1-3 % Bazofile 2% 0-1 % Limfocite 20.13-15 g% Hematocrit 34.

11 mg% 0.5 % 4-8 % Trombocite 330000/mm3 150000-400000/mm3 Glicemia 150 mg% 60-120 mg% VSH la 1 ora 15 mm/h 3-8 mm/h VSH la 2 ore 30 mm/h 8-15 mm/h Bilirubina totala 1.Monocite 16.6-1 mg% .

55 mg% 0.i.9 u.i. 2-20 u.i.Bilirubina directa 0. TGO .ASAT 68.1-0.ALAT 45. 2-16 u. Amilazemia 116 u/w 8-32 u/w Timp Quick 15 12-14 Timp Howell 135 130 Uree .9 u.i.4 mg% TGP .

20 mg% Examen de urina Densitate 1030 1015-1025 Glucoza Absenta absenta Urobilinogen Normal normal Sediment urinar .60-1.63 mg% 0.50 mg% 10-40 mg% Creatinina 0.

Epitelii Frecvente rare Leucocite relativ frecvente rare Hematii Izolate absente Saruri Frecvente T.A. 130/78 mmHg 120-140 mm Hg Hiperglicemie provocata A jeun .

150 120 Proba I 190 140-150 Proba II 200 120 Examene paraclinice efectuate: Radiografie pulmonara Radiografie abdominala simpla EKG .

Papaverina. Fenobarbital. Metroclopramid. se intervine chirurgical. s-a suturat tegumentul. C. Se externeaza in urma interventiei chirurgicale. b2. Tratament: i s-a administrat medicatie antispastica. dar simptomatologie nu a cedat. stare subfebrila. se palpeaza formatiunea tumorala voluminoasa care ocupa epigastrul si hipocondrul stang. comprese sterile. Efectuarea pansamentului cu: campuri sterile.Tomografie computerizata: pancreas marit. Scobutil. seringa si ace. Hidrocortizone. cu iradieri in bara. hemoragic Evolutie: pacienta prezinta dureri interne in etajul duodenal superior. Medicamente: Algocalmin. vindecata. Tienam. Cefobid. pentru refacerea peretelui abdominal. Tranzitul intestinal prezent. Abdomen mobil la palpare cu dureri. manusi sterile. Trasilol. cu recomandarile: . . diureza normala. operata si urmarita timp de 35 zile. E. Zantac. solutie dezinfectanta de Betadina. Epicriza: pacienta a fost internata. Vitaminele b1. In a 26-a zi de la interventie.

Datorita durerilor abdominale. nu poate dormi si odihni.80 C.120/80 mm Hg. fiind constipata. comunica bine. Are probleme se eliminare./min. in urma examinarii prezentand 36. Are circulatie buna si o respiratie la limite normale . care mai apar chiar si dupa operatie. . Pacienta afirma ca senzatia de greata a disparut. A trecut destul de bine perioada cea mai grea.- regim dietetic complet - sa se evite efortul fizic - revine la control peste 6 luni proces de ingrijire Pacienta C. cu diagnosticul prezentat anterior. se informeaza de la personalul medical de ingrijire cum sa respecte recomandarile acestora.17 resp. s-a prezentat la sectia de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina. precum si cu echipa de ingrijire. Temperatura este in limite normale. atat cu ceilalti pacienti din salon.A.. se misca singura. Prezinta cu puls regulat 64 pulsatii/min. si o T.P. de aici si faptul ca nu se poate alimenta normal. credinciosa cu teama de Dumnezeu. simtindu-se slabita. Este o persoana ingrijita. se imbraca fara ajutor. este interesata de tot ce tine de boala sa. . curata. in varsta de 75 ani.

corespunzator organismului pacientei. Obiective: pacienta sa beneficieze de somn corespunzator Interventii: asistenta medicala. Nevoia de a dormi si a se odihni Diagnostic de inrijire: deficit de odihna si somn prin durere. sa-si alunge gandurile si temerile. Asistenta medicala. . sa se plimbe. observa.Nevoi perturbate: - nevoia de a dormi si a se odihni - nevoia de a bea si a manca - nevoia de a elimina. sa citeasca cateva minute. va invata pacienta sa se relaxeze inainte de culcare. La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamente antalgice cum ar fi: Algocalmin. noteaza calitatea. orarul somnului si intocmeste un program de odihna. Evaluare: in urma aplicarii interventiilor. Piafen. apoi sa de culce. are acum un somn linistit.

ii facem toaleta bucala. Nevoia de a bea si a manca Diagnostic de inrijire: eliminare inadecvata prin greata si varsaturi. Obiective: pacienta sa aiba o stare de bine. sa se poata alimenta natural. cu indepartarea protezei dentare (daca este cazul). unde odihna fizica si psihica este ficatului pozitia cea mai buna in pat este in decubit dorsal. ii recomandam sa inspire profund. sa-si amelioreze disconfortul abdominal. - prevenim varsatura prin administrarea de mici cantitati de lichide reci - aerisim camera. care necesita un efort mare ajutam pacienta in timpul varsaturilor. sprijinind-o. pozitie care asigura o buna irigare a - sa se evite miscarile bruste. Interventii: asigurata amplasam pacienta intr-un salon mai mic. mai linistit. protejam lenjeria patului cu musama si aleza . greturile si varsaturile sa se diminueze.Obiectivul a fost atins.

va administra la indicatia medicului: fermenti digestivi. sucuri naturale de fructe. 1500-2000 ml/zi. saruri minerale. supe de zarzavat. - sa-i schimbe pozitia la 2-3 ore - sa faca mici plimbari. alimentam parenteral pacienta. alimente bogate in celuloza. si fibre insotit de o hidratare adecvata. greata. Obective: pacienta sa aiba un tranzit intestinal in limite fiziologice din a 3-a zi. vitamine. vitamine. Interventii: asistenta va administra un regim hidric: ceaiuri. sedative usoare. instituim perfuzii endovenoase cu glucoza tamponata cu insulina . de cateva ori pe zi Asistenta medicala. . administram medicamente antiemtice. NEVOIA DE A ELIMINA Diagnostic de ingrijire: eliminare inadecvata datorata constipatiei.5% 33 %.la indicatia medicului. Evaluare: in urma inteventiilor aplicate. varsaturile au disparut dupa 72 ore.

Antecedente heredocolaterale: - mama: neoplasm uterin - tata: bronsita cronica. Conditii de viata si de munca: fumator.de 66 ani din Bucuresti. se interneaza la sectia chirurgie a Spitalului Clinic Colentina in data de 05-03-2009 cu diagnosticul de pancreatita acuta. Cazul II Bolnavul H.Evaluare: in urma interventiilor aplicate. Motivele intenarii: dureri puternice. Diagnosticul la internare: pancreatita acuta. Antecedente personale patologice: hepatita cronica. potator Istoricul bolii: .I. varsaturi. greata. pensionar. pacienta si-a recapatat tranzitul intestinal normal si starea s-a imbunatatit vizibil. in special in etajul superior.

1 g% 13-15 g% Hematocrit 44 g% 41-46 % Leucocite 6920/mm3 4000-8000/mm3 Limfocite 23 % . La internare s-au recoltat urmatoarele analize: ANALIZE REZULTATE VALORI NORMALE HEMOLEUCOGRAMA Hemoglobina 14. varsaturi. hipocondrul drept si stang.Pacientul in varsta de 66 ani. cu iradieri in spate. greata. se interneaza pentru dureri puternice in epigastru.

93 pulsatii/minut. A. Examene paraclinice efectuate: - ecografie abdominala care arata pancreas marit global.20-40 % Trombocite 298000/mm3 150000-400000/mm3 Glicemia 95 mg% 60-120 mg% VSH la 1 ora 14 mm/h 3-8 mm/h VSH la 2 ore 30 mm/h 8-15 mm/h La examenul obiectiv s-a constatat ca bolnavul este febril 390C si are T. 100/70 mmHg.V.A. ficat global marit .

Tienam. Recomandari: regim alimentar de crutare. . pulsul s-au restabilit: T. sedative.- radiografie abdominala simpla La internare administram pacientului prin perfuzie: - Glucoza 5% . 160/70 mm/Hg.A. tensiunea. La examenul obiectiv am constatat o subfebrilitate. Propanol Evolutia: in urmatoarele zile bolnavul a prezentat ameteli. tahicardie. Bolnavul se afla sub tratament cu antibiotice. Diazepam. transpiratii.250 ml - Papaverina - Scobutil Mai administram: Diazepam. Tratament: pacientul a fost supravegheat. AV 68/minut. Propanolol. i s-au asministrat perfuzii endovenoase si: Metroclopramid. Primeste alimentatia hidrica in primele zile pentru a pune in repaus tubul digestiv. exclus ingestia de alcool.

de 66 ani s-a prezentat la clinica de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina. In urma interviului cu bolnavul am constatat ca sunt perturbate urmatoarele nevoi: - nevoia de a bea si a manca - nevoia de a-si pastra temperatura corpului in limite normale - nevoia de a se misca si a avea o buna postura. In urma unei discutii purtate cu pacientul. nevoia de a bea si a manca . PROCES DE INGRIJIRE Bolnavul h. dupa de acesta s-a linistit putin. respecta conditia sa de bun crestin.i. Metroclopramid 4 cp. diureza si scaun.Se va continua tratamentul cu: Scobutil 3 cp. prezinta eliminari adecvate. am constatat ca este o persoana comunicativa. unde a facut cunostinta cu ceilalti pacienti. impoland ajutorul divin. A fost transportat in salon. ii plac plimbarile./zi. cu simptomele descrise mai sus./zi.

varsaturile au disparut. vitamine. greata. fara greturi. varsaturi. aleza in functie de pozitia pacientului. iar pacientul prezinta o stare ameliorata. Va proteja lenjeria cu o musama. Obiectivul a fost atins. Va ajuta pacientul in timpul varsaturilor. Evaluare: in urma aplicarii interventiilor. La indicatia medicului asistenta medicala va administra pacientului medicamente antiemetice. nevoia de a-si pastra temperatura corpului in limite normale Diagnostic de ingrijire:disconfort termic manifestat prin hipertermia. . perfuzie endovenoasa cu glucoza.Diagnostic de ingrijire:deficit alimentar cauzat prin greata si varsaturi. Obiective: pacientul sa aiba o stare de bine. sprijinindu-l si il va invata sa respire profund. saruri minerale. Asistenta medicala aeriseste camera. Interventii: Asistenta medicala va aseza pacientul in decubit dorsal cu capul pe o parte. Obiective: pacientul sa aiba temperatura corporala in limita normala. Ii va administra lichide reci in cantitati mici. ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati cavitatea bucala. consumate frecvent.

efectueaza toaleta pe regiuni. sticle cu apa calda asistenta medicala administreaza. . asistenta medicala asigura pacientului paturi. supravegheaza starea de constienta a pacientului. monitorizeaza si evalueaza functiile vitale. la indicatia medicului. Diagnostic de ingrijire:perturbarea echilibrului datorat durerii. nevoia de a se misca si a avea o buna postura.Interventii: asistenta medicala asigura conditiile de mediu din salon. medicatia prescrisa cu actiune antitermica: Algocalmin administreaza solutii perfuzabile prescrise. Se recolteaza hemocultura si alte recoltari sanguine. Obiective: pacientul sa aiba o buna postura. schimba lenjeria de pat si de corp acestuia - schimba pozitia in pat la 2-3 ore - masoara temperatura de cel putin 2 ori/zi in caz de nevoie si de mai multe ori pe zi - in caz de frison.

CAZ III Bolnavul M. cu pacientul imobilizat. in data de 19-05-2009. Motivele internarii: dureri abdominale difuze cu maxim in flancul drept. varsaturi bilioase. in sectia de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina prezinta diagnostic de pancreatita. Evaluare: in urma felului cum a actionat asistenta medicala si echipa de ingrijire. domiciliat in Bucuresti. profesor. a anchilozelor. schimba pozitia in pat a pacientului. pasive. Asistenta medicala efectueaza toaleta pacientului la pat pe regiuni.C. actioneaza pentru prevenirea escarelor de decubit.Interventii: asistenta medicala schimba lenjeria de pat. pacientul si-a reluat treptat buna postura. La internare. Asistenta medicala administreaza bolnavului meidcatia prescrisa de medic care sa diminueze durerea: antialgice. efectueaza miscari active. in varsta de 54 de ani. durerea s-a diminuat. meteorism abdominal. Antecedente personale patologice: - pancreatita cronica . diabet zaharat nou descoperit. a tulburarilor circulatorii periferice. sedative.

I s-a efectuat tuseu rectal: . mobil meteorizat. I s-a efectuat urmatoarele analize: ANALIZE REZULTATE VALORI NORMALE HEMOLEUCOGRAMA Hemoglobina 17 g% 13-15 g% Hematocrit .prostata marita in volum. cu varsaturi alimentare. meteorism abdominal. accentuate progresiv. paraombilical drept. abdomen sensibil difuz. globuloasa. tranzit prezent. are diabet zaharat nou descoperit Examen obiectiv: abdomen suplu. Pacientul este obez.Antecedente heredocolaterale: - nesemnificative Istoricul bolii: pacientul se interneaza pentru difuze dureri abdominale cu maxim in flancul drept de aproximativ 2 zile. cu schita de aparare musculara.

8-32 u.75 . Glicemia 356 mg% 60-120 mg% Uree 19. Wolg.51 g% 41-46 % Leucocite 16800/mm3 4000-8000/mm3 Limfocite 23 % 20-40 % Amilazemie 350 u.20 10-40 mg% Creatinina 0.w.

EKG.T.0. Colecist moderat destins.A. prin prezenta unor arii de aproximativ 1 cm hipodense.60 . structura discret neomogena.20 mg% Colesterol 438 180-230 mg% T. Ecografie abdominala Evolutie: buna. Tratament: toleranta buna pentru lichide. cu posibil calcul radio transparent. abdomen suplu. cu perete usor ingrosat. 130/90 mm Hg 120/80 mm Hg Examene radiologice: Radiografie pulmonara CT abdominal: ficat cu dimensiuni usor crescute. omogen. contur sters. afebril. fara dilatatii de cai biliare intrahepatice. . neomogena. rinichi cu aspect C.1. Splina cu dimensiuni crescute. in limite normale. Pancreas cu dimensiuni usor crescute. nedureros.

A fost transportat in salon..C. Algocalmin: 3 fiole.I s-a administrat perfuzie endovenoasa. Zantac: 2 fiole. Metronidazol. are o circulatie buna si o respiratie in limite normale.. Faptul ca este somer il apasa psihic. unde a facut cunostinta cu ceilalti pacienti din salon. 4000 ml si hidratare orala. Actrapid: 1 flacon. Epicriza: pacientul M. Ii place sa citeasca. la examinare gasind o TA=130/90 mm Hg. Scobutil: 2 fiole. diabet zaharat nou descoperit. se roaga. PROCES DE INGRIJIRE Pacientul M. Clisma terapeutica cu Metronodazol 2 fl. A efectuat tratamentul de mai sus. In urma analizelor efectuate a fost pus diagnosticul de pancreatita acuta. am constatat perturbate urmatoarele nevoi: . Papaverina: 2 fiole. neputand sa se adapteze psihic. cu simptomatologia descrisa. primeste vizite in spital de la familie.C.. Tienam. Tramal: 3 fiole. I s-au administrat ca medicamente: Ampicilina: 2 gr. se interneaza in clinica de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina. Giprinol: 2 fiole. In urma interviului. s-a internat in sectia de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina. cu simptomatologia descrisa. Este un bun credincios. Am discutat cu acest pacient si am constatat ca este o persoana curata. Rocephine: 2 gr. de 54 de ani. de 54 de ani. este inca in spital sub observatie.

in decubit dorsal. starea este buna. Asistenta medicala protejeaza lenjeria patului cu musama. greturile si varsaturile sa se diminueze. Obiective: pacientul sa aiba o stare de bine. varsaturile sau redus. cu capul intr-o parte. aleza. ajuta pacientul in timpul varsaturii. il va alimenta parenteral cu perfuzii endovenoase. pe care le consuma frecvent. la indicatia medicului. Asistenta medicala va administra. greata.33% tamponata cu insulina. saruri minerale. pentru metabolizarea glucozei. Obiectivul a fost atins. Evaluare: in urma interventiilor proprii si delegate starea pacientului s-a ameliorat.- nevoia de a bea si a manca - nevoia de a se odihni - nevoia de a comunica. . nevoia de a bea si a manca Diagnostic de ingrijire: eliminare inadecvata manifestata prin greturi. cu glucoza 5% . medicamente antiemetice. Interventii: asistenta medicala aseaza bolnavul in pat. ii administreaza cantitati mici de lichide reci. vitamine. varsaturi si deficit de alimentatie.

nevoia de a comunica Diagnostic de ingrijire: comunicare deficitara. mod de relaxare. Interventii: asistenta medicala are rolul sa linisteasca psihic bolnavul. Asistenta medicala. pentru a duce o viata normala. va observa. Obiective: pacientul sa depaseasca aceasta stare afectiva. va observa efectul acestora asupra organismului pacientului. Obiective: pacientul sa beneficieze de somn corespunzator calitativ si cantitativ. la indicatia medicului.nevoia de a dormi si a se odihni Diagnostic de ingrijire: perturbarea somnului cauzata de anxietate. Evaluare: in urma aplicarii interventiei proprii si delegate. Obiectivul a fost atins. va nota calitatea. intocmeste un program de odihna. va administra medicamente prescrise. sa-i explice despre boala sa. daunatoare starii de sanatate. orarul somnului sau. pacientul are acum un somn linistit. potrivit organismului pacientului. . Asistenta medicala. de conduita pe care trebuie sa o adopte si la domiciliu.

tratamentul prescris si urmareste efectele asupra organismului pacientului.Interventii: asistenta medicala. Asistenta medicala administreaza. il incurajeaza si ii inspira incredere in echipa de ingrijire. ii recomanda sa comunice cu ceilalti pacienti bolnavi in salon. exemplu: sa citeasca o carte. si-a recapatat increderea in sine si in ziua de maine si-a ameliorat vizibil moralul. . la indicatia medicului. pacientul s-a mai linistit. Evaluare: in urma aplicarii interventiei proprii si delegate. invata pacientul sa se relaxeze. sa-si orienteze gandurile si activitatile spre lucruri bune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful