METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

6.4. Carotajul electric lateral
Carotajul electric lateral constă în măsurarea rezistivităŃilor aparente a formaŃiunilor geologice traversate de sonde cu ajutorul unei succesiuni de dispozitive potenŃiale şi gradiente de lungimi diferite, cu raze de investigare diferite. În Ńara noastră carotajele electrice laterale s-au utilizat în două variante cunoscute sub denumirea de metoda BKZ şi metoda DRR. 6.4.1. Metoda DRR Metoda DRR (determinarea rezistivităŃii reale) utilizează o succesiune de patru dispozitive de rezistivitate: trei gradiente şi unul potenŃial. Scopul aplicării carotajului electric lateral, metoda DRR, este de a determina ele-mentele necesare caracterizării conŃinutului colectoarelor, respectiv: rezis-tivitatea "reală" ρ R , rezistivitatea "medie" a zonei de invazie ρ i , şi diametrul zonei de invazie Di. Metoda DRR a fost introdusă de V. NegoiŃă [42]. Modelul fizic utilizat în fundamentarea teoretică este modelul treaptă care implică o distribuŃie simplificată a fluidelor în colector. În capitolul 3 a fost prezentată distribuŃia fluidelor şi a rezistivităŃilor în stratul poros-permeabil saturat cu apă de zăcământ, respectiv hidrocarburi şi apă de zăcământ ca urmare a fenomenului de invazie. Se consideră o distribuŃie simplificată, în ipoteza existenŃei unei zone de invazie omogene, în care filtratul de noroi să fie considerat distribuit uniform până la limita acestei zone (fig. 6.11 a). Astfel, în stratul poros-permeabil, de grosime h, mărginit de rocile adiacente (argile) având rezistivitatea ρ ad , traversat de gaura de sondă de diametru ds conŃinând noroi de rezistivitate ρ n , se formează două zone: (I) zona de invazie de rezistivitate "medie" ρ i , considerată uniformă, de diametru Di, conŃinând filtrat de noroi de rezistivitate ρ fn ; (II) zona necontaminată de rezistivitate ρ R , conŃinând apă de zăcământ sau hidrocarburi şi apă de zăcământ. 134

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

Fig.6.11. DistribuŃia simplificată a fluidelor (a) şi a rezistivităŃilor (b) în stratul poros-permeabil [5]:
h - grosimea stratului, ρ ad - rezistivitatea rocilor adiacente, ds - diametru sondei, ρ n - rezistivitatea noroiului, I - zona de invazie de rezistivitate "medie" ρi , considerată uniformă, Di - diametrul zonei de invazie, ρ fn - rezistivitatea filtratului de noroi; II - zona necontaminată de rezistivitate ρ R ,

DistribuŃia simplificată a rezistivităŃii în ambele tipuri de roci este prezentată în figura 6.11b. Se constată că, la roca saturată cu apă de zăcământ, rezistivitatea acesteia ρ R ≅ ρ Ri are valoare mai mică decât rezistivitatea medie a zonei de invazie ρ i , respectiv ρ Ri < ρ i , în timp ce la roca cu conŃinut de hidrocarburi şi apă de zăcământ, rezistivitatea zonei necontaminate ρ R se apropie sau depăşeşte valoarea rezistivităŃii medii a zonei de invazie, respectiv ρ R ≥ ρ i . Într-un model de strat conform figurii 6.11a, rezistivitatea aparentă determinată cu un dispozitiv gradient de lungime L = OA(OM ) este o funcŃie de următorii parametri:
ρ A = f (ρ n , ρ i , ρ R , ρ ad , d s , Di , h,L )

(6.20)

în care: ds este diametrul sondei, Di- diametrul zonei de invazie, hgrosimea stratului, L lungimea dispozitivului, ρ n - rezistivitatea noroiului 135

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

de foraj, ρ i - rezistivitatea zonei de invazie, ρ R - rezistivitatea reală, ρ ad rezistivitatea stratelor adiacente. Dacă stratul are o grosime infinită, sau se efectuează o corecŃie pentru grosimea stratului, atunci expresia (6.20) devine:
ρ A→∞ = f (ρ n , ρ i , ρ R , d s , Di ,L )

(6.21)

Prin corecŃia cu grosimea stratului şi rezistivitatea rocii adiacente se elimină din valoarea măsurată, ponderea cu care intervin stratele din culcuşul şi acoperişul colectorului. Normalizând parametrii din relaŃia (6.21) în raport cu rezistivitatea noroiului şi diametrul sondei, respectiv ρ n şi ds se obŃine:
ρ ρ D L ρ A →∞ = f i , R , i , ρ ρ d d ρn  n n s s    

(6.22)

Considerând un dispozitiv de lungime dată, ecuaŃia (6.22) se transformă în expresia:
ρ ρ D  ρ L→∞ = f i , R , i . ρ ρ d  ρn  n n s

(6.23)

Pentru valori cunoscute ale rezistivităŃii noroiului, ρ n , şi a diametrului găurii de sondă, ds , ecuaŃia (6.23) conŃine 3 necunoscute: ρ i rezistivitatea "medie" a zonei de invazie, ρ R - rezistivitatea "reală" a zonei necontaminate şi Di - diametrul zonei de invazie. În consecinŃă, pentru determinarea acestora sunt necesare trei ecuaŃii de tipul (6.23), obŃinute prin determinarea rezistivităŃii aparente (corectate pentru grosimea stratului) cu ajutorul a trei dispozitive gradiente de lungimi diferite L1, L2, L3, astfel încât se obŃine un sistem de forma:
ρ L1→∞ ρ ρ D = f1  i , R , i ρ ρ d ρn  n n s
   

(I) (II)

ρ L2 →∞ ρ ρ D  = f2  i , R , i  ρ ρ d  ρn  n n s

136

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

ρ L3 →∞ ρn

ρ ρ D  = f3  i , R , i  ρ ρ d   n n s

(III)

a cărui rezolvare poate duce la determinarea parametrilor necunoscuŃi. Dacă stratul investigat nu are grosimea infinită, ci grosimea h finită, datorită particularităŃii dispozitivelor gradiente de a nu prezenta un răspuns conform în domeniul de grosime a stratului h ∈ (0,8 − 1,5)L , va mai fi necesar un dispozitiv potenŃial de lungime L4, care să satisfacă inegalitatea valabilă pentru toate cele patru dispozitive:
1,5 Li ≤ 0,8 Li +1 , i = 1,2,3,4 .

(6.24)

Acest dispozitiv va furniza o a patra ecuaŃie de forma:
ρ  ρL4 = f 4  i ,d s  ρ  ρn  n 

(6.25)

respectiv, rezistivitatea aparentă este influenŃată numai de rezistivitatea zonei de invazie (pentru
Di > 1). În felul acesta, din cele patru ecuaŃii, ds

pentru orice grosime h a stratului, numai una din ele nu va fi utilizabilă, rămânând în permanentă trei ecuaŃii, din care pot fi determinate cele trei necunoscute. Caracteristicile dispozitivelor de investigare utilizate în carotajul electric lateral - metoda DRR În investigarea sondelor prin metoda DRR se utilizează trei dispozitive gradiente, cu lungimi diferite de dispozitiv şi un dispozitiv potenŃial, acestea satisfăcând relaŃia (6.25). Caracteristicile dispozitivelor şi ale diagrafiei obŃinute sunt redate în tabelul 6.7. De fapt dispozitivul potenŃial este cel utilizat în carotajul electric standard L p = MA = 0,3 m , având raza de investigare rinv = 0,6 m . Odată cu acesta este utilizat şi dispozitivul gradient L g = 0M = 2,15 m , rinv = 2,15 m şi o curbă de PS înregistrate în scara 1:1000 - scara carotajului, electric standard. înregistrarea cu dispozitivul gradient L g1 = 0M = 2,15 m care reluată în scara 1:500 (scară mai detaliată) împreună cu alte două 137

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

înregistrări cu dispozitive de rază mai dare, respectiv L g 2 = 0M = 4,25 m şi L g 3 = 0M = 8,4 m , constituind completul DRR propriu-zis. Lungimile dispozitivelor gradiente sunt astfel alese încât în orice situaŃie există cel puŃin două dispozitive utile , în afara domeniului de grosimi a stratelor h = ( 0,8 – 1,5 )L în care dipozitivele gradiente nu dau înregistrări concludente. În felul acesta, pentru orice grosime a stratelor care interesează din punct de vedere practic există trei curbe de rezistivitate care sunt utilizate pentru rezolvarea obiectivului acestei metode şi anume determinarea rezistivităŃii reale, a rezistivităŃii zonei de invazie şi a diametrului zonei de invazie. Metoda implică înregistrarea unui număr mai mic de de curbe care are drept consecinŃă reducerea timpului de reŃinere a sondei. Forma prezentare a diagrafiei DRR. Forma de prezentare a diagrafia DRR este redată pentru o succesiune litologică relativ simplă în figura 6.12. Se observă că diagrafia electrică standard în scara 1:500 este redată separat, într-un mod de înregistrare special, iar cele trei curbe gradiente formând completul DRR propriu-zis sunt redate separat în scara 1:500 - scară de detaliu.

Fig.6.12. Forma de prezentare a diagrafiei DRR împreună cu diagrafia electrică standard [5].

138

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

Caracteristicile dispozitivelor si diagrafiei DRR

Tabelul 6.7.
ConstrucŃia dispozitivelor CE standard Dispozitivul Simbolul Scara Adâncimilor Lungimea dispozitivului Raza de investigare Scara de măsură
nPS = 12,5mV/cm

1)PS( ∆E PS ) 2). ρ MA dispozitiv potenŃial

PS

M0,3A2B

(ρ )
0,3

Lp = = MA = 0,3m
1:1000

rinv, p = 2MA = 0,6m
nρ =

3). ρ OM dispozitiv gradient

B0,3A2M

(ρ )
2 ,15

Lg = = 0M = 2,15m
PS -

rinv, g = 0M = 2,15m

2,5Ωm/cm

(0-20Ωm pe 8cm de diagrafie)

Completul DRR propriu-zis

1). 2).

∆E PS

-

nPS = 12,5mV/cm

ρ OM

B0,3A2M

dispozitiv gradient

L g1 = 0M rinv, g = 0M = 2,15m = 2,15m
1:500

(ρ )
2 ,15

3).

ρ OM

B0,5A4M

rinv, g = 0M L g 2 = 0M = 4,25m = 4,25m rinv, g = 0M = 8,4m

=

2,5Ωm/cm

dispozitiv gradient

(ρ )
4 , 25

4).

ρ OM

B0,8A8M

L g 3 = 0M = 8,4m

(0-20Ωm pe 8cm de diagrafie)

disp. gradient

(ρ )
8, 4

139

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

6.4.2. Interpretarea diagrafiei DRR Interpretarea calitativă - Separarea zonelor poros-permeabile: acestea sunt puse în evidenŃă prin "anomaliile electronegative" pe curba EPS (stratul 1 şi 2); lipsa anomaliei pune în evidenŃă prezenta unui strat compact (stratul 3); - Determinarea limitelor şi grosimilor stratelor: pot fi determinate din curba EPS, precum şi din curbele cu dispozitiv potenŃial şi, mai ales, gradient, conform metodologiei cunoscute. - Estimarea conŃinutului în fluide a colectoarelor: se realizează pe baza studiului aspectului curbelor de rezistivitate aparentă şi a "separaŃiilor" dintre acestea, comparând punctele de maxim a fiecărei curbe: - SeparaŃia "pozitivă", respectiv ρ 8 ,4 ≥ ρ 4 ,25 ≥ ρ 2,15 ≥ ρ 0 ,3 - reprezintă "colector posibil cu hidrocarburi"; aceasta se explică prin faptul că la lungimi de dispozitiv mici (dispozitivul potenŃial MA = 0,3 m), se măsoară rezistivitatea zonei de invazie, conŃinând filtrat de noroi, iar la lungimi de dispozitiv mari. - rezistivitatea zonei necontaminate cu hidrocarburi (v. distribuŃia fluidelor şi rezistivităŃilor în stratul poros-permeabil) (stratul 1); - SeparaŃia "negativă", respectiv ρ 8 ,4 < ρ 4 ,25 < ρ 2,15 < ρ 0 ,3 - reprezintă "rocă cu apă de zăcământ"; explicaŃia este analogă cu cea de mai sus, cu deosebire că dispozitivele de investigare mare măsoară rezistivitatea zonei necontaminate conŃinând apă de zăcământ (v. distribuŃia fluidelor şi rezistivităŃilor) (stratul 2); - Lipsa separaŃiei, respectiv ρ 8 ,4 ≅ ρ 4 ,25 ≅ ρ 2 ,15 ≅ ρ 0 ,3 - cu valori mari, reprezintă "rocă compactă" (gresie) (stratul 3). Razele de investigaŃie ale celor trei dispozitive gradiente sunt de 2,15; 4,25 şi 8,4 m, de unde rezultă că numai în cazul stratelor de grosime mare valorile de rezistivitate aparentă măsurate provin de la statul analizat. Acesta reprezintă un singur factor din multitudinea celor care afectează valorile măsurate şi prin urmare în cazul colectoarelor se formează separaŃie dar raportul rezistivităŃilor nu este respectat. Interpretarea semicantitativă Pe baza tabelului 6.7, care redă caracteristicile dispozitivelor DRR, sistemul de ecuaŃii (6.25) se poate rescrie sub forma: 140

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

ρ 2,15→∞ ρ ρ D  = f1  i , R , i  ρ ρ d  ρn n s   n ρ 4 ,25→∞ ρ ρ D = f2  i , R , i ρ ρ d ρn  n n s ρ 8 ,4 → ∞ ρ ρ D  = f3  i , R , i  ρ ρ d  ρn  n n s
   

(I′)

(II′)

(6.26)

(III′)

şi
ρ 0 ,3 ρ  = f 4  i ,d s  ρ  ρn  n 

(IV′)

(6.27)

El poate fi rezolvat grafic cu ajutorul abacelor DRR conform metodologiei de interpretare a diagrafiei DRR. Rezultatul prelucrării se materializează prin obŃinerea graficelor de dependenŃă
D  ρR = f  i  pentru d  ρn  s

fiecare dispozitiv gradient (fig.6.13) cele trei curbe obŃinute dând un punct de intersecŃie (în cazul ideal) sau, în cazul general, un triunghi. Punctul corespunzător centrului de greutate al triunghiului, permite determinarea pe abscisă a raportului Di d , iar pe ordonată a raportului ρ R de unde se deduc
s

ρn

valorile ρ R şi Di, împreună cu valoarea ρ i , obŃinută ca urmare a prelucrării grafice efectuate. Alte cazuri de intersecŃie şi modul de rezolvare a acestora sunt prezentate în figura numărul 6.15, împreună cu graficul de dependenŃă
D  ρi = f  i  (figura 6.14). d  ρn  s

Astfel se obŃin cele trei soluŃii ale sistemului (6.26), respectiv ρ i rezistivitatea medie a zonei de invazie, ρ R - rezistivitatea reală şi Di diametrul zonei de invazie, pentru un diametru de invazie comparabil cu lungimea dispozitivului celui mai lung Di ≅ L8 ,4 . Cei doi parametri ρ i şi ρ R pot constitui un criteriu de apreciere a conŃinutului colectorului: astfel, daca se scrie relaŃia pentru rezistivitatea zonei de invazie (subzona de tranziŃie), ρ i :
ρi =
Fρ z si2

(6.28)

141

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

Fig.6.13. Graficul de intersecŃii
D ρR = f i d ρn  S  [ 42 ].   

Fig.6.14. Graficul de dependenŃă D  ρi = f  i  [ 42 ]. d  ρn  S

Fig.6.15. Cazuri de intersecŃii ale graficului ρ R = f  Di  [ 42 ].  d   ρn  S

142

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

unde F reprezintă factorul de formaŃie, ρ z - rezistivitatea amestecului compus din filtrat de noroi şi fluid din rocă; si. - saturaŃia zonei de invazie în amestecul filtrat de noroi - apă de zăcământ ( s i = 100 %,pentru un colector cu apă de zăcământ). Se consideră cazul în care valoarea ρ z ≅ ρ fn aproximaŃie ce se poate face în zonele cu invazie adâncă, având în vedere ca parametrul ρ i este determinat cu dispozitivul potenŃial ρ 0 ,3 , cu adâncimea de investigaŃie rinv = 0,6 m. Zona de invazie şi zona necontaminată au acelaşi factor de formaŃie F, fiind valabilă relaŃia (pentru strate cu apă de zăcământ):
F=

ρ Ri ρ ≅ i ρ ai ρ fn

(6.29)

sau, prin schimbarea termenilor externi ai rapoartelor între ei:
ρ fn ρ i ≅ ρ ai ρ R

(6.30)

în care ρ Ri a fost înlocuită cu ρ R (înlocuire valabilă în formaŃiuni saturate cu apă). Aproximând ρ i - rezistivitatea rocii saturate cu filtrat de noroi de rezistivitate ρ fn cu ρ Ri , raportul ρ i ρ R poate fi aproximat ca fiind egal cu
ρR i ρR ( Iρ =

ρR este indicele de rezistivitate). ρ Ri

Astfel, considerând pentru saturaŃia critică Sc = 50 % pentru care I ρ = 4 , rezultă că valoarea raportului ρ i ρ R , comparativ cu valoarea raportului 1/4, permite stabilirea criteriului pentru caracterizarea conŃinutului rocii colectoare, ca în tabelul 6.8.
Criterii de caracterizare a conŃinutului rocii colectoare din diagrafia DRR Tabelul 6.8.
Raportul

ρi ρR

Caracterizarea colectorului "Roca posibil cu hidrocarburi" "Roca posibil cu hidrocarburi şi o cantitate de apă" "Roca cu apă"

<4 ≅4 >4

143

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

AplicaŃiile diagrafiei DRR Diagrafia DRR a reprezentat un instrument important în procesul de investigare a rocilor colectoare cu hidrocarburi în şantierele petrolifere din Ńara noastră şi îl reprezintă în continuare în condiŃiile reinterpretării zăcămin-telor mature. Domeniul de aplicaŃie al acesteia se referă în mod deosebit la roci colectoare "curate" - fără conŃinut de argilă, având următoarele aplicaŃii: - Determinarea rocilor poros-permeabile; - Estimarea conŃinutului colectorului - în hidrocarburi şi apă; - Determinarea parametrului rezistivitate reală ρ R , rezistivitatea zonei de invazie ρ i şi a diametrului zonei de invazie Di.

6.4.3. LUCRAREA NR. 4 Determinarea rezistivităŃii reale ρ R, a rezistivităŃii zonei de invazie, ρ i şi a diametrului de invazie, Di din carotajul electric lateral – metoda D.R.R. Curbe înregistrate Diagrafia D.R.R este compusă din patru curbe şi anume: - o curbă de potenŃial spontan (PS), pe trasa din stânga; - trei curbe de rezistivitate înregistrate cu dispozitivele gradiente de raze de investigare diferite, pe trasa din dreapta: ρ 2,15, ρ 4,25, ρ 8,4. Forma de prezentare a diagrafiei D.R.R. într-o secŃiune geologică cu succesiune litologică relativ simplă este redată, alături de o diagrafie electrică standard în Anexa nr.2. Prelucrarea şi interpretarea curbelor înregistrate în procedeul D.R.R. oferă posibilitatea determinării rezistivităŃii zonei invadate ρ I, rezistivităŃii reale ρ R şi diametrul zonei de invazie Di. Prelucrarea materialului diagrafic cuprinde mai multe etape: - determinarea rezistivităŃii zonei invadate; - corectarea rezistivităŃii aparente înregistrată de fiecare dispozitiv pentru grosimea stratului şi influenŃa rocii adiacente, determinând prin aceasta care ar fi fost rezistivitatea stratului în cazul în care ar fi avut o grosime infinită; 144

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

- determinarea rezistivităŃii reale şi diametrul zonei de invazie din rezistivităŃile aparente ale celor trei dispozitive gradiente folosind o soluŃie grafică de rezolvare a sistemului de ecuaŃii oferit de cele trei curbe. Pentru determinarea acestor valori sunt necesare următoarele date: - grosimea stratului, h, ce se determină în mod obişnuit de pe curba de P.S.; - diametrul sondei, d, care se va lua egal cu cel de diametrul nominal al sapei; - rezistivitate rocii adiacente, ρ ad, care este egală cu valoarea înregistrată cu dispozitivul gradient cu lungimea OM ş 4,25 m, întrun strat de argilă sau marnă apropiat, cu o grosime suficient de mare (h > 8m); - rezistivitatea noroiului, ρ n, care este înscrisă în antetul diagrafiei; - rezistivităŃile aparente maxime: ρ 0,3, ρ 2,15, ρ 4,25, ρ 8,4. Valorile de rezistivitate maximă se citesc în punctele de maxim ale curbelor de rezistivitate. Aceste valori se pot citi direct pe scara de măsură a curbelor de rezistivitate aparentă. Determinarea rezistivităŃii zonei de invazie, ( ρ i) Mod de lucru: Pentru determinarea rezistivităŃii zonei de invazie se utilizează graficul din anexa nr.3 astfel: - se corectează rezistivitatea noroiului, ρ n cu temperatura formaŃiei; - se calculează raportul
ρ 0 ,3

(ρ n )T

;

- se plasează această valoare pe cele două scări laterale ale nomogramei şi se unesc cu o linie dreaptă; - la intersecŃia cu scara corespunzătoare diametrului sondei, d, se determină valoarea raportului
ρi = A ; cunoscând pe ρ n se calculează: (ρ n )T

ρi = A ⋅ ρ n

(6.31)

145

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

Determinarea rezistivităŃii reale, ( ρ R) şi a diametrului de invazie, (Di) Mod de lucru: Se corectează rezistivităŃile înregistrate cu cele trei dispozitive gradiente, ρ 2,15, ρ 4,25, ρ 8,4 cu rezistivitatea rocii adiacente. - se calculează rapoartele
ρ 2,15 ρ 4, 25 ρ 8, 4 ρ ad
,

- se face corecŃia pentru dispozitivul gradient de 2,15, de 4,25 şi 8,4 cu ajutorul anexelor nr.4, 5 respectiv 6. Aceste anexe dau dependenŃa
ρ ρL = f  L−∞  ρ ρ ad  ad  .  

ρ ad

,

ρ ad

;

În ordonată se introduce ρ L şi se duce o orizontală ce intersectează curba corespunzătoare grosimii stratului, din acest punct se coboară o verticală şi în abcisă se citeşte valoarea raportului ρ L − ∞ , adică valorile
ρ ad ρ ad

rapoartelor

ρ 2,15−∞ ρ 4, 25−∞ ρ 8, 4− ∞ ρ ad
,

ρ ad

,

ρ ad

Se transformă valoarea ρ L −∞ în valorea ρ L −∞ făcând următoarele calcule: Dacă rezultă că ρ 2,15−∞
ρ ad

(ρ n )T

=c ρ ad ρ ad ρ ad = a ⋅ ρ ad , ρ 4, 25−∞ = b ⋅ ρ ad şi ρ 8, 4 −∞ = c ⋅ ρ ad ρ 2,15

ρ 2,15−∞

=a,

ρ 4, 25−∞

= b şi

ρ 8, 4 − ∞

(6.32) (6.33)

- se calculează valorile rapoartelor

În această etapă se urmăreşte definirea variaŃiei raportului
ρi ρ L −∞ pentru patru diametre ale zonei invadate în funcŃie de raportul , (ρ n )T (ρ n )T

(ρ n )T (ρ n )T (ρ n )T

,

ρ 4, 25

,

ρ 8, 4

;

cu ajutorul anexelor nr.7, 8, 9 şi 10 pentru diametre de invazie egale cu 2d, 4d, 8d respectiv 16d. Pe fiecare abacă, corespunzând unui anumit diametru al zonei de invazie sunt trasate trei grupe de curbe, prima corespunzătoare dispozitivului de 2,15 m, a doua celui de 4,25 m şi ultima celui de 8,4 m. În 146

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

fiecare grupă sunt trasate 5 curbe sau 2 curbe (5 şi 10) corespunzătoare la diferite valori ale raportului
ρi . (ρ n )T

Modul de lucru cu aceste anexe este următorul: Se introduce valoarea raportului ρ L−∞ în abcisă şi se coboară până ce intersectează curba al cărui
ρ ad

modul este egal cu valoarea raportului şi se citeşte valoarea raportului

ρi , de aici se merge în ordonată (ρ n )T

ρR . Acelaşi procedeu este urmat pentru (ρ n )T

toate cele patru diametre de invazie şi pentru cele trei dispozitive gradiente. Cu ajutorul datelor obŃinute se întocmeşte un tabel de forma Tabelul nr.6.9, 6.10, 6.11 – aplicaŃie. Se construieşte un grafic dublu logaritmic de dependenŃă
ρR D = f i ρn  d

.  

Pentru fiecare dispozitiv în parte se trasează câte o curbă ce va trece prin punctele de coordonate: - pentru dispozitivul de 2,15 m: (2, a1); (4, a2); (8, a3); (16, a4); - pentru dispozitivul de 4,25 m: (2, b1); (4, b2); (8, b3); (16, b4); - pentru dispozitivul de 8,4 m: (2, c1); (4, c2); (8, c3); (16, c4). Cele trei curbe formează un triunghi curbiliniu, iar centrul său de greutate va da în abcisă valoarea raportului raportului
ρR , adică: (ρ n )T ρR = A ⇒ ρR = A ⋅ ρn (ρ n )T
Di = B ⇒ D = B⋅d d Di , iar în ordonată valoarea d

(6.34) (6.35)

Valorile A şi B se citesc în ordonată, respectiv în abscisa graficului prin trasarea unei orizontale, respectiv unei verticale din centrul de greutate. 147

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

Pe baza valorilor parametrilor determinaŃi, se poate face estimarea conŃinutului colectorului conform tabelului de mai jos.
ρi ρR
<4 =4 >4 Caracterizarea colectorului “Rocă posibil cu hidrocarburi” “Rocă posibil cu hidrocarburi şi o cantitate de apă” “Rocă cu apă”

AplicaŃie: Să se determine rezistivitatea zonei invadate ρ I, rezistivitatea reală ρ R şi diametrul zonei de invazie Di pentru stratele din Anexa nr.2. Datele necesare determinărilor: Diametrul sapei, d = 250 mm; Scara PS 12,5 mV/div; Scara adâncimilor 1:500; Scara rezistivităŃii 5 Ω m/div; Rezultatele obŃinute se vor înscrie în tabelele următoare:
Tabel nr.6.9. – Tabel centralizator cu valorile obŃinute pentru primul strat d = 250mm ρ 2,15-∞/ ρ n = ρ 4,25-∞/ ρ n = ρ 8,4-∞/ ρ n = Di ∞ ∞ ∞ a1 b1 c1 2d a2 b2 c2 4d a3 b3 c3 8d a4 b4 c4 16d

ρ i/ ρ n =

Tabel nr.6.10. – Tabel centralizator cu valorile obŃinute pentru al II-lea strat ρ i/ ρ n = d = 250mm ρ 2,15-∞/ ρ n = ρ 4,25-∞/ ρ n = ρ 8,4-∞/ ρ n = Di ∞ ∞ ∞ a1 b1 c1 2d a2 b2 c2 4d a3 b3 c3 8d a4 b4 c4 16d

148

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

Tabel nr.6.11. – Tabel centralizator cu valorile obŃinute pentru al III-lea strat ρ i/ ρ n = d = 250mm ρ 2,15-∞/ ρ n = ρ 4,25-∞/ ρ n = ρ 8,4-∞/ ρ n = Di ∞ ∞ ∞ a1 b1 c1 2d a2 b2 c2 4d a3 b3 c3 8d a4 b4 c4 16d

Tabel nr.6.12. – Tabel cu date finale Nr. strat
1 2 3
ρ
i

ρR
Ωm

Di m

Ωm

ρi ρR -

Caracterizarea rezervorului

149

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

150

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

151

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

152

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

153

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

154

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

155

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

156

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

157

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

158

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

159

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

6.5. Microcarotajul standard
6.5.1.Principiul şi caracteristicile dispozitivelor de microcarotaj standard Dispozitivul de investigare pentru microcarotaj are o patină din material electroizolant (cauciuc) împinsă pe peretele găurii de sondă si o contrapatină de sprijin. (fig. 6.16a).

Fig.6.16. Principiul microcarotajului standard pentru un strat poros-permeabil învecinat de strate impermeabile [ 5 ].

Pe patină sunt montaŃi trei electrozi metalici punctiformi dispuşi la distanŃe de 1in unul faŃă de altul. Electrodul A, de curent, prin care se emite în strat un curent electric de intensitate I, dă naştere unui câmp electric E. Liniile de curent ale câmpului electric E se distribuie în semispaŃiul din faŃa patinei, aproximativ 160

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

radial. SuprafeŃele echipotenŃiale, V = const., reprezintă cu aproximaŃie nişte semisfere, distribuite de asemenea în semispaŃiul din faŃa patinei. Electrozii de măsură M1 şi M2 măsoară potenŃialele dezvoltate în rocă, datorită rezistivităŃii acesteia. Cei trei electrozi formează două dispozitive: - un dispozitiv (micro) potenŃial ideal, compus din electrozii A şi M2, având lungimea de dispozitiv L p = AM 2 = 2in (0,0508m); - un dispozitiv (micro) gradient, compus din electrozii A, M1 şi M2, având lungimea de dispozitiv L g = A0 = 1,5in (0,0381m).
Caracteristicile dispozitivelor de microcarotaj standard şi cavernometru [5] Tabelul 6.13.
Dispozitiv Simbolul dispozitivului Scara adâncimilor Lungime de dispozitiv Rază de investigare Scară de măsură

1)Caver nometrie (Cav) Scara standardizată 1:1000 Scara de detaliu 1:200

-

Curbele de rezistivi tate Scara de bază

CAV

nρ = 2Ωm/div

A 1“ 1“ M1 M2

2). ρ A dispozitiv micropo tenŃial A2”M2

Lp = AM 2 = 2 in

rinv, p = 2AM 2 = 4 in

Scara de reluare n ρ = 20Ωm/div Caverno gramă

1in/div
ObservaŃii: - 1div = 1 / 4in -o trasă are diviziuni 10

3). ρ A dispozitiv microgradient A1”M 11”M2

Lg = AO = 11 / 2 inch

rinv, g = AO = 11 / 2 in

Patina este menŃinută pe peretele sondei cu ajutorul unui mecanism de braŃe articulate, acŃionate din interiorul aparatului de sondă, care la rândul lui este menŃinut centrat în sondă cu ajutorul unei contrapatine, dispuse pe peretele opus (fig. 6.16b). Întrucât, deschiderea mecanismului cu braŃe articulate depinde de diametrul găurii de sondă, acestuia i s-a 161

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

ataşat un traductor rezistiv cu ajutorul căruia poate fi determinată mărimea acestuia. În acest fel se obŃine o curbă a variaŃiei diametrului găurii de sondă în funcŃie de adâncime, denumită "cavernogramă" (fig.6.17a).

6.5.2. Răspunsul microcarotajului standard şi forma de prezentare a diagrafiei În figura 6.19 este prezentată diagrafia de microcarotaj standard înregistrată în dreptul unui colector care are în culcuş şi acoperiş roci impermeabile şi totodată este înscrisă şi cavernograma. Cavernograma este înregistrată pe trasa I-a. Pe trasa II-a sunt reprezentate curbele de rezistivitate aparentă (d): ρ 2'' înregistrată cu dispozitivul (micro) potenŃial cu L p = AM 2 = 2in (=0,0508 m) - linie plină; ρ1'' x1'' înregistrată cu dispozitivul (micro) gradient cu Lg = A0 = 1,5 in (=0,0381 m) - linie punctată. Dispozitivul microgradient, are raza de investigaŃie (vezi tabelul 6.7) rinv, g = 1,5 in (= 0,0381m) . Volumul inestigat conŃine turta de colmataj cu rezistivitatea ρ tn şi o mică parte din subzona spălată, cu rezistivitatea ρ io > ρ tn (vezi distribuŃia fluidelor şi rezistivităŃilor). Dispozitivul micro-potenŃial, cu raza de investigaŃie rinv, p ≅ 10 cm , cuprinde în volumul investigat, pe lângă turta de colmataj, cea mai mare parte a subzonei spălate (fig. 6.18). Din această cauză, în dreptul stratului poros-permeabil, rezistivitatea aparentă pe curba ρ 2'' este mai mare decât cea pe curba ρ1'' x1'' formându-se aşa numita "separaŃie pozitivă" – ρ 2'' > ρ1''x1'' . Pe cavernogramă se observă că în dreptul stratului poros-permeabil diametrul găurii de sonda este mai mic decât diametrul sapei, dn, datorită turtei de colmataj depuse pe peretele sondei, în timp ce, în dreptul stratelor impermeabile diametrul este mai mare decât diametrul sapei, datorită excavării găurii de sondă, dată de efectul de exfoliere a argilelor sub acŃiunea apei din fluidul de foraj. Diametralul real al sondei, ds, comparativ cu diametrului sapei, dn – reprezentat pe diagramă cu o linie verticală punctată (fig. 6.19a), va fi d s < d n în dreptul stratelor poros-permeabile şi d s > d n în dreptul rocilor impermeabile. 162

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

Fig.6.17. Forma de reprezentare a diagrafiei de microcarotaj standard - pentru un strat poros-permeabil învecinat cu strate impermeabile [5].
a) cavernograma; b) curbele de rezistivitate.

Fig. 6.18. Volumele de rocă investigate de dispozitivul de microcarotaj standard [5].

163

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

Trebuie menŃionat că în dreptul stratelor compacte în care nu are loc invazia cu filtrat de noroi şi nici formarea unor caverne cele două diametre sunt egale, d s = d n . 6.5.3 Interpretarea diagrafiei de microcarotaj standard Ca şi la alte diagrafii de rezistivitate, pe baza proprietăŃilor ei, diagrafia de microcarotaj standard prezintă două aspecte ale interpretării acesteia, după cum urmează. Interpretarea calitativă a diagrafiei de microcarotaj standard Separarea intervalelor poros-permeabile dintr-o succesiune de strate se efectuează pe baza "separaŃiei pozitive" între curbele de rezistivitate aparentă cu dispozitiv (micro) potenŃial şi (micro) gradient ρ 2'' > ρ1'' x1'' şi a prezenŃei "efectului de turtă" pe diagrama de cavernometrie - d s < d n ; în cazul stratelor impermeabile, cele două rezistivităŃi aparente au aproximativ aceeaşi rezistivitate - ρ 2'' ≅ ρ1'' x1'' iar cavernograma prezintă "efectul de excavare" d s > d n . Stratele compacte prezintă pe curbele de rezistivitate valori mari şi foarte mari şi egale iar pe cavernogramă cele două diametre au aceiaşi valoare. Determinarea limitelor stratelor şi grosimilor acestora, inclusiv determinarea grosimii "efective" a pachetelor de strate poros-permeabile În cazul colectoarelor cu intercalaŃii impermeabile limitele stratelor pot fi determinate precis în punctele Hs şi Hi în care încep şi se termină zona cu "efect de turtă" pe curba de cavernometrie şi "separaŃia pozitivă" pe curbele de rezistivitate "aparentă", grosimea stratului fiind dată de diferenŃa dintre adâncimile corespunzătoare acestor limite, h = H i − H s În figura 6.19 este reprezentat un pachet de strate poros-permeabile, conŃinând intercalaŃii impermeabile relativ subŃiri (a). Răspunsul curbei de potenŃial spontan, reprezentat împreună (b), scoate în evidenŃă faptul că această diagrafie, utilizată de obicei în determinarea limitelor şi grosimilor stratelor, pune în evidenŃă în mod clar numai limita superioară Hs şi cea inferioară Hi ale pachetului de strate, intercalaŃiile impermeabile subŃiri nefiind în mod clar evidenŃiate ; în acest mod, se determină o "grosime 164

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

aparentă" a pachetului de strate, h A = H i − H s , care include şi suma grosimilor intervalelor impermeabile. Diagrafia de cavernometrie (c) şi de rezistivitate aparentă cu cele două dispozitive - micropotenŃial şi microgradient (d) pune în evidenŃă clar fiecare intercalaŃie poros-permeabilă şi respectiv, impermeabilă, astfel încât pot fi determinate grosimile h1, h2,..., hn ale fiecărei intercalaŃii porospermeabile şi se obŃine grosimea "efectivă" hef = h1 + h2 + ... + hn < h A .

Fig.6.19.Determinarea limitelor şi grosimii efective a unui pachet de strate poros-permeabile cu intercalaŃii impermeabile [5]
a - coloana litologică, b - curba de potenŃial spontan, c - cavernograma, d - curbele de rezistivitate din microcarotaj.

165

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

Interpretarea cantitativă a diagrafiei de microcarotaj standard a). Determinarea rezistivităŃii subzonei spălate, ρ io , a colectoarelor Rezistivitatea subzonei spălate ρ io a stratului poros-permeabil este necesară pentru determinarea parametrului rezistivitate reală ρ R din diagrafiile focalizate şi de inducŃie. S-a văzut că răspunsul dispozitivelor micropotenŃiale şi microgradiente depinde de rezistivitatea turtei de colmataj ρ tn şi de grosimea acesteia htn, de rezistivitatea subzonei spălate ρ io şi de diametrul sondei ds. Astfel încât se poate scrie pentru fiecare dispozitiv câte o relaŃie de dependenŃă (normalizate în raport cu ρ tn ) de forma:
ρ  ρ 2'' = f1  io , htn  ρ  ρ tn  tn  ρ  ρ1'' X1'' = f2  io , htn , d s  ρ  ρ tn  tn 
( I)

(6.36)
(II)

Rezolvarea sistemului (6.36) se poate face cu ajutorul graficului din figura 6.20.

Fig.6.20. Grafic de dependenŃă

ρ ρ1'' X1'' = f  2'' ρ ρ tn  tn

 .  

166

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

Acest grafic permite determinarea valorii ρ io şi a grosimii htn, fiind cunoscute rezistivităŃile aparente ρ 2'' şi ρ1'' x1'' şi diametrul sondei d s . Grosimea turtei de noroi poate fi verificată din relaŃia:
htn = dn − ds 2

(6.37)

b). Determinarea porozităŃii şi a factorului de formaŃie S-a văzut că pentru o rocă care conŃine apă şi hidrocarburi se poate scrie "relaŃia generala a interpretării cantitative", respectiv expresia saturaŃiei în apă sub forma:
Sa = Fρ ai ρR

(6.38)

unde F este factorul de formaŃie; ρ R - rezistivitatea "reală" a rocii; ρ ai rezistivitatea apei de zăcământ. Pentru subzona spălată poate fi scrisă o relaŃie analogă pentru saturaŃia în filtrat de noroi a acestei subzone:
S io = Fρ fn ρ io

(6.39)

unde ρ io este rezistivitatea subzonei spălate, iar ρ fn - rezistivitatea filtratului de noroi conŃinut de aceasta. Întrucât rocile colectoare de hidrocarburi conŃin o cantitate de hidrocarburi reziduale, sub forma saturaŃiei în hidrocarburi reziduale s hr , se poate scrie:
S io = 1 − S hr

(6.40)

Pe de altă parte, factorul de formaŃie, pentru roci slab consolidate este dat de relaŃia lui Humble:
F= 0,62 P 2,15

167

METODE DE INVESTIGAREA SONDELOR CU DISPOZITIVE NEFOCALIZATE

unde P este porozitatea rocii, astfel încât ecuaŃia (6.40) poate fi scrisă sub forma:

(1 − Shr )2 =

0,62 ⋅ ρ fn P 2,15 ⋅ ρio

(6.41)

S-a folosit relaŃia lui Humble, pentru că domeniul optim de aplicabilitate al microcarotajului este în formaŃiuni cu rezistivitate mică sau medie, din care fac parte formaŃiunile slab consolidate şi neconsolidate. De aici rezultă expresia porozităŃii:
P = 2,15

0,62 ⋅ ρ fn

(1 − s hr )2 ⋅ ρ io

(6.42)

Pentru factorul de formaŃie se poate folosi şi relaŃia lui Archie, dacă litologia formaŃiunilor investigate o impun. În acest cazuri relaŃia (6.42) se modifică corespunzător.

168