You are on page 1of 5

PROIECT DIDACTIC CLASA: a VI-a OBIECTUL: Limba Română SUBIECTUL: Modurile de expunere TIPUL LECŢIEI: reactualizarea unor cunoștințe de teorie

literară COMPETENŢE GENERALE: 1. receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 2. utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată 3. receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse 4. utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse COMPETENŢE SPECIFICE: 1.4 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat 2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-un monolog (narativ, descriptiv, informativ) 2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog 2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o atitudine favorabilă progresiei comunicării 3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric 4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse 4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie OBIECTIVE OPERAȚ IONALE Se urmărește ca elevii: 1. să utilizeze corect modurile de expunere în producerea mesajelor orale și scrise 2. să cunoasacă particularitățile fiecărui mod de expunere 3. să respecte semnele de punctuație STRATEGIA DIDACTICĂ: 1. METODE ŞI PROCEDEE: Conversaţia euristică , Lectura compunerilor se va face de către elevii nominalizați, în fața clasei pe un scaun mai înalt, numit SCAUNUL NARATORULUI, Expunerea, Jocul didactic 2. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII ELEVILOR: frontală, individuală, pe grupe; 3. MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE: Limba română, manual pentru clasa a VI-a, Elena Mazilu-Ionescu, Valentina Jercea, EDP, București; fişe de lucru (pentru activitatea individuală şi pentru activitatea pe grupe).

1

ediţia a II-a. Constantin Parfene. Emil Gârleanu . Bucureşti.naraţiunea: Povestea porcului. (NARAȚ IÚNE. Elevii se pregătesc pentru lecție. Discuții cu elevii despre noțiunile de teorie Doi elevi vor extrage figurile de stil și modurile de studiate până acum. Definiția cuvântului narațiune în DEX. s.descrierea: Puişorul. Ion Creangă Anunț area subiectului și a obiectivelor Elevii trebuie să recunoască modul de expunere folosit de autori în câteva fragmente pe care le va citi profesorul. Înainte ca elevii să înceapă compunerile. Editura Academiei. Literatura în şcoală. Modurile de expunere Shema tablei: Modurile de expunere 1. f. Va exista o echipă alcătuită din 4 elevi cu CES. expunere din plicul magic. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a. 2. notarea absenților. Expunere. Constantin Cucoş. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. *** Dicţionarul explicativ al limbii române. pregătirea materialului didactic. POLIROM. Curriculum Naţional. 1998 3. (coordonator).dialogul: Vulpea şi bursucul. Editura Didactică și Pedagogică.RESURSE BIBLIOGRAFICE 1. Bucureşti. narațiuni. Alexandru Donici . Grupul de sprijin va îndeplini următoarele sarcini: 1. Bucureşti Momentul lecț iei Organizarea clasei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Se asigură condițiile necesare desfășurării optime a activității. Aria curriculară limbă şi comunicare. narațiunea 2. Reactualiazarea cunoș tinț elor Captarea atenț iei Secvenț a 1 – 5 minute Profesorul citește câteva pasaje din următoarele opere literare: Secvenț a 1 – 5 minute . dialogul Secvenț a 2 Profesorul scrie pe tablă o propoziție: O farfurie zburătoare a aterizat în grădina mea. Ei se vor numi grupul de sprijin. 1977. 1999 4. relatare Dirijarea învăț ării ș i dobândirea 2 . asigurarea liniștii. profesorul va nota pe tablă următoarele informații: Secvenț a 2 Elevii vor fi împărțiți în 5 grupe. Iaşi. descrierea 3.

narare. lat. povestire. După ce au terminat.predomină grupurile nominale – substantive însoțite de adjective -imagini artistice -figuri de stil -perspectiva naratorului sau a eului liric. Câte un reprezentant al fiecărei echipe va citi în fața clasei compunerea. prezentată din trei perspective diferite: un vis frumos. relatare. trei copii vor citi lucrările. A și B. un coșmar.: (înv. Secvenț a 4 Elevii sunt împărțiți în două echipe. narativ) 3. -cadrul temporal sau spaţial Această imagine va fi descrisă de elevi din perspectiva unui vulcanolog. -onis. Fiecare elev din echipa A trage la sorți numele interlocutorului din echipa B. – Var. iar visul frumos și evenimentul real vor fi obiective (la persona a III-a). [Pr. Actorul din echipa B va trebui să-și ghicească identitatea și să îi răspundă celuilalt în conformitate cu specificul personajului reprezentat. Secvenț a 3 Secvenț a 3 Descrierea Tema propusă: O erupț ie vulcanică Caracteristicile descrierii . narration. narratio. istorisire) Celelealte patru echipe vor crea o mică narațiune. a nara. a unui scriitor și a unui turist. iar colegii vor identifica perspectiva din care a fost făcută descrierea. a unui eveniment sau a mai multor fapte sau evenimente într-o desfășurare gradată (și în formă literară). Detalierea activității: Elevii primesc o fișă pe care este trecută perspectiva din care trebuie să facă descrierea și câteva cuvinte și expresii care le pot fi de ajutor în redactare.Sinonimele cuvântului (povestire. Caracteristicile naraț iunii: -partea de vorbire care predomină este verbul -presupune un narator -acţiune.] – Din fr.: -ți-u-.de noi cunoștințe Naraț iunea Definiț ia: Naraț iunea este modul de expunere care se folosește pentru relatarea unor întâmplări. Cel din echipa A va alege identitatea care i se pare mai amuzantă și i se va adresa partenerului în maximum două fraze. un eveniment real. prezentate într-o desfășurare gradată. Secvenț a 4 Dialogul Bunica a pierdut trenul! Caracteristicile dialogului: -prezența replicilor Observații: Dacă elevul din echipa B nu reușește să ghicească natura personajului. întâmplări -personaje -timp şi spaţiu în care se desfășoară acțiunea a unui fapt. Coșmarul va fi o narațiune subiectivă (la persona I). a unui pictor. Grupul de sprijin va desena imaginea unui vulcan și va face două propoziții cu acest cuvânt. partenerul său 3 .) naráț ie s. istorie. f.) 2. Familia lexicală a cuvântului (narator.

profesorul. dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. vale. Temă de casă: Continuaţi următoarea naraţiune: Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn. erupție. zgomot colosal.flăcările infernului. a pus mân ape clanţă şi…… Fișă de lucru Imaginează-ți că ești un vulcanolog și că vrei să descrii un vulcan. râuri de foc. poteca. Sugestii de identitate: cel mai bun prieten. sat. noroi. joc de lumini și umbre. 4 . furnale. un necunoscut de pe stradă. Văzându-se singur în peşteră.-verbe și pronume la persoanele I și a II-a -ca semne de punctuație predomină linia de dialog. părinții. brutarul. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa. preotul. lavă. fulgere. cutremur. puteț i folosi câteva cuvinte din lista următoare: crater. etc Asigurarea feed-bakului și evaluarea performanț ei Asigurarea retenț iei ș i a transferului Se realizează pe tot parcursul lecției prin aprecieri verbale și prin corectarea fișelor de lucru. În funcț ie de perspectiva din care faceț i descrierea. val piroclastic. inima îi bătea mai tare decât de obicei. zgomot infernal. fum. semnul întrebării și al exclamării din echipa A va mima rolul celuilalt. Se aplecă să vadă mai bine. însă nu putea să vadă nimic.

în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi. Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn. Văzându-se singur în peşteră. într-o compunere de 20 de rânduri. dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. însă nu putea să vadă nimic.cel mai bun prieten un părinte profesorul un necunoscut de pe stradă brutarul preotul Temă de casă: Continuaţi următorul fragment. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa. inima îi bătea mai tare decât de obicei. a pus mân ape clanţă şi… 5 . Se aplecă să vadă mai bine.