You are on page 1of 16

Epurarea biologica a apelor uzate Epurarea apelor uzate poate fi, in functie de caracteristicile apei si de cerintele evacuarii in emisar, mai

mult sau mai putin complexa. Apele uzate cu caracter predominant anorganic, vor fi tratate numai prin mijloace fizico-chimice (sedimentare, neutralizare, precipitare, coagulare, adsorbtie pe carbune activ, etc.) ; prin aceste procedee, eliminarea substantelor continute in apa uzata, se face prin procedee fizice si chimice. Apele uzate cu caracter predominant organic, pot fi tratate prin mijloace fizico-chimice si biologice. Metodele biologice presupun eliminarea substantelor continute in apa uzata prin procesele metabolice ale microorganismelor. Aplicarea procedeelor biologice se poate face numai in cazul in care substantele organice din apele uzate pot fi metabolizate, sunt deci degradabile si nu sunt insotite de substante toxice. Pentru una si aceeasi apa uzata, gradul de eliminare a impuritatilor creste cu complexitatea proceselor folosite. Astfel, pentru epurarea apelor uzate menajere, tabelul 2.1. prezinta randamentele obtinute prin diferite mijloace. Tabelul 2.1. Randamentele epurarii apelor uzate menajere, prin diferite procese, exprimate in indicatorii principali Operatia sau procesul (0) Trecere prin site Clorinare Sedimentare Coagulare Epurare prin biofiltre, precedata si urmata de decantare Namol activ, idem Iaz de oxidare Clorinarea efluentului tratat biologic CBO5 (1) 5-10 15-30 25-40 50-85 50-95 55-95 90-95 Indepartare, % CCO Suspensii (2) (3) 5-10 2-20 20-35 40-70 40-75 70-90 50-80 50-92 50-80 70-80 50-92 85-95 -

Bacterii (4) 10-20 90-95 25-75 40-60 90-95 90-95 95-98 93-95

S-a constatat ca, metoda cea mai eficienta si cea mai economica de eliminare sau de indepartare a substantelor organice din apele uzate este folosirea procedeelor de epurare biologica. Aceste procedee se bazeaza pe reactiile metabolice ale unor populatii mixte de

-in iazuri de oxidare. Elemente de fiziologie bacteriana Procesele chimice din celula vie. tensiunea de oxigen . pot fi separate in procese de disimilare (dezasimilare sau catabolism). numite metabolism. Coexistenta diferitelor specii ale biomasei este in echilibru dinamic. Desi aceste trei procedee difera intre ele cu privire la timpul de contact intre microorganisme si apa uzata (timp de retentie ). totusi. aceste biocenoze se numesc biomasa. care cuprind reactiile conducand la sintetizarea materialului celular nou cu ajutorul energiei eliberate in disimilare. -cu biofiltre . Compozitia biocenozelor si randamentul de indepartare a substantelor organice depind de conditiile de mediu : compozitia apei uzate si concentratia in impuritati organice . efluentul "epurat " nu mai are calitatea corespunzatoare cerintelor. Ca procedee de alimentare a biocenozelor respective se utilizeaza alimentarea continua sau alimentarea discontinua cu apa uzata sau cu solidele separate din aceasta. care provoaca variatii considerabile ale biocenozei. cele mai utilizate procedee sunt : -cu namol activ . conditiile de amestec . in aceste cazuri. fenomenele biochimice esentiale sunt identice. pH . Frecventa diferitelor specii poate fi modificata prin factorii de mai sus. temperatura . si procese de asimilare sau anabolism. calitatea efluentului variaza putin. Microorganismele aerobe sunt folosite in mod curent in epurarea majoritatii apelor uzate cu caracter predominant organic. In practica epurarii. Fluctuatiile temporare ale acestor factori sunt compensate de dinamica populatiei de microorganisme. modul de utilizare a namolului biologic. in acest fel. ciuperci si alte microorganisme inferioare (in special protozoare). Fac exceptie interventiile de lunga durata in conditiile de mediu.bacterii. ―→ CO2 +H2O +Energie +Metaboliti (Catabolism = Oxidare) Substanta organica asimilabila + O2 (Celula bacteriana) ―→ Material celular nou (Anabolism = Sinteza) . Pentru epurarea aeroba a apelor. Procedeele de epurare biologica utilizate in practica au la baza una din cele doua grupe diferite de microorganisme : aerobe sau anaerobe. care are o buna abilitate de adaptare. care cuprind reactiile producatoare de energie. modul de exploatare. necesarul de oxigen. ca si intoxicarile acute ale organismelor datorita evacuarii unor ape toxice .

PH-ul poate inactiva reactiile enziamtice. sub aceasta temperatura. Inhibitorii enzimatici pot fi factori fizici (agitare mecanica violenta. din punct de vedere chimic. acestea reprezinta substratul reactiei in sens invers si produsul este fixat de enzima. datorita denaturarii proteinei. sau factori chimici. Inhibitia competitiva apare cand substanta care exercita un efect inhibitor asupra unei enzime date. reactia catalizata se desfasoara incet – peste aceasta poate aparea inactivarea termica a enzimei. fiecare treapta fiind catalizata de enzime specifice. din aceleasi motive de denaturare a proteinelor in mediu prea acid sau prea bazic. produsi de celula vie. Hg2+ . etc. pH. ceea ce are drept consecinta stingherirea reactiei. Inhibitori de acest fel sunt saruri ale metalelor grele (de exemplu Fe oxidanti. unele enzime reactioneaza mai incet. fixandu-se intr-un alt punct al moleculei proteice decat cel rezervat pentru substrat (inhibitie alosterica). In unele cazuri.Cu2+). care denatureaza proteinele. Conformatia proteinei se modifica in asa fel incat fixarea ulterioara a substratului devine dificila sau chiar imposibila. ca orice reactii chimice. prezenta substantelor inhibitoare. De asemenea. In mod asemanator. se poate mentiona ca. activitatea enzimatica este influentata de urmatorii factori : temperatura. reactiile chimic sunt conduse in trepte succcesive. Fiecare enzima are o temperatura optima de activitate . adica viteza de reactie incepe sa scada . Acestea sunt produse de microorganisme numai in prezenta unui substrat bine determinat. impiedicand astfel accesul substratului primar. ultrasunete. pot actiona si produsele finale in concentratii ridicate . La concentratii de substrat ridicate. produsul final actioneaza asupra enzimei. radiatii).In ambele procese. acid tricloracetic. in principal. O deosebita importanta pentru degradarea diferitelor substante organice (substrate) o are categoria enzimelor adaptative sau induse. viteza reactiei depinzand de concentratia produsului final. Ag+ . Enzimele sunt catalizatori biochimici. are structura chimica 3+ . Reactiile enzimatice. O serie de enzime se gasesc in mod permanent in celula : enzimele constitutive. cianuri. se presupune ca inhibitia de substrat este determinata prin fixarea pe proteina a mai multor molecule de substrat. concentratia substratului. sunt supuse legii actiunii maselor. mai ales prin precipitarea acestora sau prin blocarea unor elemente componente ale enzimei. O inhibitie importanta in procesele de epurare biologica o reprezinta inhibitia de substrat si de produs. sunt proteine simple sau asociate (proteide). agenti .

Exista diferite teorii asupra modului de legare a fosforului anorganic pentru formarea ATP. prin reactiile de disimilatie. acestea din urma catalizeaza reactii de hidroliza. compusul inhibitor blocheaza suprafata enzimei. Principalul fenomen producator de energie. prin legaturi ‘’ macroergice ’’ (legaturi prin a caror hidroliza este pusa in libertate o cantitate mare de energie. de anabolism. oxidarea consta din transferul moleculei de hidrogen (dehidrogenare). la obtinerea materialului nou celular. ar conduce la degajarea exploziva a energiei mentionate si concomitent la distrugerea celulei. care se formeaza din adenozindifosfat ADP) si P neorganic. Conservarea energiei permite cuplarea reactiilor de catabolism cu reactiile de sinteza. ca si al electronilor. pana la ultimul acceptor. deci oxidarea in sensul arderilor. in acest caz. pentru a trece prin membrana celulara. In lantul respirator. Oxidarea si sinteza in procesele de epurare biologica In interiorul celulei. Combinarea directa a substantelor organice cu oxigenul. amilazele scindeaza amidonul la maltoza). ultimul acceptor de hidrogen poate fi oxigenul. consumatoare de energie. Enaergia degajata in acest proces (52 kcal/ mol). In general. Importanta biologica a acestui lant de sisteme de oxido-reducere consta in faptul ca o parte a energiei libere este conservata sub forma de energie chimica. este eliberata in etape. la obtinerea energiei. Activitatea enzimatica a microorganismelor. Cele mai multe enzime sunt localizate in interiorul celulei. depasind 6 kcal/ mol). unitatile materiale folosesc. care scindeaza moleculele prea mari. purtatorul energiei chimice este adenozintrifosfatul (ATP). In acest lant. in cursul reactiilor metabolice de disimilatie. In functie de mediul inconjurator. ca si inhibitia acesteia. constituie ativitatea cheie in procesul degradarii biologice a impuritatilor organice din apele uzate. asa-numitele enzime ale lantului respirator. ci printr-o serie de trepte intermediare. este formarea apei prin oxidarea biochimica a substantelor organice. substratul (substanta organica). nereactionand direct cu oxigenul. pe de alta. pe de o parte. Reactiile de disimilatie sunt catalizate de enzime ale proceselor de oxido-reducere. in lantul respirator. prin reactiile de asimilatie. unele sunt eliberate in mediul exterior. substante organice sau diferite substante anorganice care contin oxigen in . nu este inca lamurit mecanismul.inrudita cu substratul atacat de enzima . de la substanta (prin lantul de acceptori ). in unitati mici.enzime intracelulare . apreciabila.enzimele extracelulare. capabile sa patrunda in celula si sa intre in circuitul reactiilor metabolice (de exemplu.

S. reactiile de disimilare. Bioxidul de carbon. complicate. In absenta oxigenului molecular : C6H12O6→ 2CO2 + 2 C2H5OH+ 22 kcal . H2O si produsi de oxidare ai N. ca totalitatea proceselor biochimice aerobe sau anaerobe. fiecare treapta fiind catalizata de enzime specifice . ca metaboliti (produsi ai metabolismului). reactiile sunt de aerobioza. sunt implicate 12 reactii. se formeaza : in aerobie. in timpul reactiilor de disimilare. Deci. In cazul in care reactiile de oxido-reducere din celula (reactiile de respiratie celulara) se fac in prezenta oxigenului molecular. numai oxigenul din H2O.27 kg substanta celulara uscata + CO2 + H2O in anaerobie. deci la cresterea mai mica a suspensiei bacteriene. acestea sunt reactii de anaerobioza sau de fermentatie . provine din decarboxilarea acizilor organici formati in urma fixarii moleculelor de apa. .5 kg substanta celulara uscata + 48 kg alcool + CO2 . pentru obtinerea drojdiei din 100 kg zahar. astfel. In cazul in care reactiile de oxido-reducere se petrec in absenta oxigenului molecular. Reactiile in mediu aerob produc mult mai multa energie. Eliberarea unei cantitati mai mici de energie.molecula. De exemplu. In concluzie. decat cele din mediul anaerob. in principal CO2. de degradare a unei substante organice. prin care celula elibereaza energia necesara activitatii sale vitale. pentru utilizarea altor acceptori de electroni. oxigenul din CO2 provine din apa . metabolit comun celor doua tipuri de metabolism. respiratia este definita. oxidarea glucozei : C6H12O6→ CO2 + H2O + 680 kcal . reactie cu eliberare de energie. Dupa cum se vede. capabila de a se reduce (fermentatie). in care acceptorul de hidrogen este o substanta organica. sus-mentionatese desfasoara in trepte. in acest din urma caz fiind necesara existenta unor celule echipate cu sistemele enzimatice. conduce la sinteza unei cantitati mai mai mici de material celular. De exemplu. in acest caz. deoarece au mai multe posibilitati de formare a ATP-ului. pentru oxidarea anaeroba a glucozei. in care intervine oxigenul molecular (acestea denumite in mod curent respiratie) sau prin procese de oxidare anaeroba. se elibereaza CO2 si alte substante organice ca metaboliti. provine din aer. in aceste reactii se elibereaza. Energia poate fi eliberata prin procese de oxidare aeroba. Se mentioneaza ca reactiile de oxidare a glucozei. in reactiile din mediul anaerob. ultimul acceptor de hidrogen fiind substantele organice. produsul final al respiratiei aerobe. au loc in prezenta sau in absenta oxigenului. in general.

procesul general de degradare aeroba (disimilatie).2. Ca. in cantitati mici. in cantitati relativ mari si -K. 2. de sinteza a materialului celular. Ele depind foarte mult de conditiile de crestere si pot varia considerabil pentru una si aceeasi specie. N. Constituent al proteinelor (proteinelor plastice si enzimelor). glucide. Constituent al proteinelor. In schimb. partial N. rezuma functiile diferitelor elemente nutritive necesare cresterii si reproducerii microorganismelor. P. H. Donor de electroni. al acizilor nucleici. partial N) . Pentru obtinerea materialului celular. Tabelul nr. elementele C. ultimele patru chiar in urme (oligoelemente). O. H.2. pentru un organism sau un grup de oganisme. celulele consuma oxigen pentru satisfacerea necesitatilor metabolice in degradarea substantelor organice (respiratie de substrat). Tabelul nr.In acest din urma caz. Azot Acceptor de electroni in fermentatie. Fe. S. Cantitatile relative ale elementelor nu sunt fixe. Oxigen Sulf Acceptor de electroni. Donor de electroni. . Constituent al apei. lipide). trebuie sa fie prezente sub forma organica. se face in trei faze majore. Mn. Elementele din grupa a II-a sunt preluate din saruri neorganice ( de asemenea S si P. Cu. pentru mentinerea energiei necesare activitatilor vitale (respiratie endogena). Donor de electroni. sunt foarte complexe si nu pot fi reprezentate in mod simplu. sunt necesare urmatoarele elemente esentiale : -C. procesele de asimilatie. Donori de electroni in respiratie. O. Functiile unor elemente nutritive Elemente Hidrogen Carbon Functii fizico-chimice Constituent al apei si al componentilor celulari . Mo. Acceptor de electroni in respiratie. dar si in absenta aportului de de substante organice.. Pentru cele trei clase principale de produse organice (protide. 2. Co. Zn. Mg. Constituent al componentilor celulari. a carei specificitate depinde de configuratia enzimatica a celulei.

de asemenea. cresterea bacteriana este un proces rapid : celula se multiplica in doua. care este stocat in celula. Constituenti ai enzimelor sau altor substante cu Cobalt. adica perioada de timp necesara pentru ca o populatie bacteriana sa-si dubleze numarul. Cupru. material celular nou si produsi de metabolism. etc. S-a calculat ca in 48 de ore . caracterizata prin predominarea proceselor de asimilare asupra celor de disimilare. o celula ar puea da nastere la 2144 celule. foarte importanta pentru epurarea. in prezenta enzimelor se obtine energie. un rol important este jucat de P. In cazul degradarii de catre bacterii a unui mediu dat (substrat). In cazul in care conditiile sunt optime. a apelor uzate. Cresterea bacteriana Cresterea si multiplicarea individului bacterian. sunt legate de ereditatea microorganismului . numite factori de crestere. este dependenta cu precadere de conditiile de mediu. iar cultura este mentinuta in conditii constante. Acest din urma fenomen. cresterea bacteriilor este restransa de scaderea substantelor nutritive. Fier. deci de 4000 ori mai mare decat greutatea pamantului. ca rezerva de energie. Daca intr-un volum limitat de solutie nutritiva sterila se introduce un inocul. de 15-20 min. Constituent al acizilor nucleici. aminoacizi. de cele mai multe ori se intampla ca produse ale metabolismului unei specii bacteriene sa fie preluate si prelucrate de alte specii. cu greutatea 2x1028 t. stabilindu-se o asociatie de populatii bacteriene. sunt necesare anumite substante (vitamine. rol biologic. In realitate. Formarea legaturilor macroenergice (ex. cresterea numarului de microorganisme intr-un mediu. cateva bacterii cu capacitate de multiplicare. cele doua celule formate simultan crescand cu aproximativ aceeasi viteza cu care celula mama moare. procesul decurgand in continuare logaritmic. Ca o concluzie : din substante nutritive (substrat). de fapt multiplicarea. cresterea unei populatii bacteriene. toxice. Molibden. Zinc Pentru cresterea bacteriilor. Calciu. ATP). Mangan. In aceste reactii. cu randament crescut. Potasiu. Timpul unei generatii. in ansamblul ei.Fosfor Magneziu. Acceptor de electroni. .). este imporatnt pentru problemele de epurare si este implicat in buna functionare a instalatiei in care are loc multiplicarea. ca si de marirea concentratiei produselor metabolice. poate fi destul de scurt.

induse de noul mediu. in aceste cazuri. pH. adaptata la substantele organice existente in apa uzata sau la substante asemanatoare din punct de vedere structural. . Factorii principali care determina timpul de generare sunt : natura si concentratie compusilor chimici dein mediu (substante nutritive. cat si a produselor de dezasimilare sunt factori limitativi. In cazul in care mediul este schimbat. celelalte disparand. deci ating curand niveluri care nu permit mult timp viteza maxima a biosintezei. dupa o schimbare calitativa a mediului de crestere (a substratului). se trage concluzia privind scurtarea acesteia in procesul epurarii : este preferabil ca insamantarea instalatiei sa se faca cu o cantitate suficienta de biomasa. in faza exponentiala. In faza de lag. ca si de mediul in care a fost crescuta. faza de lag dureaza mai mult. gaze (O2. o curba de crestere tipica poate fi impartita in cel putin patru faze diferite si anume . In general. presiune atmosferica. poate surveni o reinnoire a capacitatii de crestere printr-un mecanism sau altul si anume : adaptarea prin sinteza enzimelor induse sau adaptarea prin mutatii. faza de crestere exponentiala (faza logaritmica). temperatura. reprezentata prin asa-numita curba de crestere. faza cresterii exponentiale nu este lunga. de specia bacteriana. substante toxice). timpul de obtinere a unei generatii avand valoarea minima care poate fi obtinuta in conditiile date.multiplicarea bacteriana va urma aceeasi cale pentru toate tipurile de bacterii. Faza de crestere exponentiala se caracterizeaza prin multiplicarea celulelor cu viteza constanta. de cantitatea inoculului si de faza de multiplicare a culturii folosita pentru insamantare. Din enumerarea factorilor care influenteaza durata fazei de lag. faza de lag. celulele isi adapteaza echipamentul enzimatic la mediul in care se dezvolta. CO2). faza stationara (sau de echilibru) si faza de declin. se exprima practic ca timpul de generare. pentru a-si face aparitia noile enzime. In aceasta faza. celulele sunt mai sensibile la conditii nefavorabile decat in faza de lag. deoarece atat concentratia substantelor nutritive. Lungimea acestei faze depinde de durata unei generatii. selectarea celulelor se face prin mutatii genetice . presiunea hidrostatica si in sfarsit (si nu cel mai putin important) natura organismului. In culturi statice. adica timpul cerut de o populatie bacteriana pentru a-si dubla numarul. Uneori. In aceasta faza. Deci. se poate spune ca. faza de lag poate dura mult. se face adaptarea celulelor la mediul dat sau selectarea numai a celor care au posibilitati enzimatice de supravietuire. Viteza de crestere. in care caz are loc o selectare a unui numar mic de celule. Aceasta se obtine prin trasarea logaritmului numarului de celule vii functie de timp.

de exemplu sulfobacteriile oxideaza H2 S la S sau SO42. astfel. . in diferitele puncte ale spatiului instalatiei de epurare. Masurarea cresterii suspensiei bacteriene se face prin numararea celulelor viabile.. pentru epurarea apelor. poate fi un factor limitativ . In unele cazuri. Bacteriile autotrofe obtin energia prin fotosinteza (formele pigmentate) sau prin chemosinteza (formele nepigmentate) exclusiv din substante anorganice. care se caracterizeaza prin scaderea vitezei de crestere pana la anularea ei. Viteza disparitiei si viteza de crestere a noilor celule sunt egale . respectiv volatile. se retin. Din punct de vedere al modului de hrana. acumularea materialelor toxice duce la moartea celulelor. bacteriile nitrifiante oxideaza amoniacul la azotit (Nitroaomonas) si azotitul la azotat (Nitrobecter). Principii generale ale epurarii biologice In conceptia si practica actuala. -intr-un medi nutritiv complex. unele reduc azotatii la azotiti. aastfel ca numarul de celule scade exponential. epurarea biologicaa apelor uzate nu este o operatie unica. urmatoarele : -pentru multiplicarea celulara poate fi utilizata orice concentratie a unui substrat utilizabil. care pot diferi. limitarea diferitelor substrate sau a concentratiilor lor provoaca o selectie a indivizilor dintr-o biocenoza. bacteriile intalnite in epurarea biologica se impart in eterotrofe si autotrofe.Din experimentarile facute. In aceasta faza. ci o combinatie de operatii intercorelate. Faza de declin. in mod necesar. Faza stationara. indispensabil pentru cresterea microorganismelor. in absenta oxigenului molecular.marimea multiplicarii depinde insa de concentratia respectiva . acelasi component al mediului nutritiv . amoniac sau azot molecular si sulfatii la hidrogen sulfurat. fiecare component al mediului. pot avea loc cu diferite viteze in timp si pot fi efectuate de o cultura mixta (eterogena) de microorganisme (biomasa). ca rezultat al reutilizarii de catre celulele vii a substantelor nutritive eliberate de celulele moarte. Bacteriile eterotrofe descompun substantele organice si substantele anorganice cu azot . care se caracterizeaza prin cresterea la maximum a vitezei de disparitie a celulelor vii. Celulele totale pot fi masurate turbidimetric sau prin determinarea suspensiilor uscate. -diferitele specii de microorganisme dintr-o biocenoza mixta nu au ca factor limitativ. viteza de disparitie poate descreste din nou.

Pentru substantele organice asimilabile este inca valabila exprimarea ca CBO5. pe de alta parte. mai mult. oxigenul este toxic pentru organismele respective. CCO determinat prin metoda cu bicromat de potasiu are avantajul reproductibilitatii analitice satisfacatoare (deviere standard de 8%) . pelicule lichide. care sa impiedice transferul de substante sau sa se acumuleze substante nocive. fie in prezenta. in epurarea biologica. reactiile fiind efectuatenumai in absenta oxigenului (fermentatie) . reactiile fiind efectuate. Din aceste motive. cu urmatoarele conditii : -interfata intre apa uzata si biomasa sa fie mare . sa aiba panta abrupta . indirect. in linii mari. desi in cazul apelor uzate industriale exista multe inconveniente. De o deosebita importanta. fie in absenta oxigenului . determinat prin . -obligat anaerobe. Aceasta operatie este rapida si eficienta. Testul CBO5. prin determinarea consumului chimic de oxigen (CCO) cu ajutorul permanganatului de potasiu sau al bicromatului de potasiu. Cea mai eficienta exprimare este prin carbon organic total (COT). nu este adecvat in cazurile in care este necesara o dirijare mai stransa a procesului de epurare. prin determinarea C organic. a eficientei de epurare a unei instalatii .Organismele care produc oxidarea substantelor din apele uzate. astfel. este transferul de impuritati din apa uzata spre biomasa. care in procesul epurarii biologice trebuie indepartate. direct. totusi. de asemenea. din cauza aparaturii implicate . prin contactul interfacial si prin fenomenul imediat urmator de sorbtie (adsorbtie sau absorbtie). testul CCO se bucura de suficienta incredere pentru masurarea. -facultativ aerobe. reactiile de oxido-reducere (respiratie ) fiind efectuate numai in prezenta oxigenului . care nu este folosit ca test de rutina. pentru apele uzate ramane in vigoare exprimarea substantelor organice totale ca CCO-Cr. substantele organice se determina global. sau. fac parte din urmatoarele grupe : -obligat aerobe. arata ce proportie a substantelor oragnice oxidabile indepartate se datoreaza actiunii biologice . -gradientul de concentratie a substantelor. -sa nu formeze la interfata. se considera ca scaderea CCO in timpul trecerii prin instalatia de epurare. Calitatea contactului dintre impuritatile asimilabile si biomasa terbuie pastrata prin procesele de oxidare a substantei organice si de sinteza a noilor celule. In procesul epurarii apelor uzate. cu atat mai mult cu cat sunt multe discutii privind relatia intre materialul oxidabil in conditii de temperatura inalta si de aciditate puternica (conditiile metodei de laborator) pe de o parte si intre materialul oxidabil de catre microorganisme in imprejurari fiziologice.

sunt eliberate in mediu. concomitent cu eliminarea substantelor organice dizolvate. substantele adsorbite sunt descompuse de catre exoenzimele celulelor vii. se obtine si cresterea culturii bacteriene sub forma de material celular sedimentabil. unitatile mici care patrund in celula sufera procesul de metabolizare (asimilatie si dezasimilatie). In epurarea biologica a apelor. alti metaboliti). Conditiile de oxidare a substantelor organice in testul CBO si in instalatia cu namol activ CBO Timp de contact indelungat (zile) Substrat si organisme diluate Incubare statica la temperatura constanta si intuneric Concentratie mare a oxigenului dizolvat Namol activ Timp de contact scurt (ore) Substrat si organisme concentrate Amestecare turbulenta la temperaturi variabile si lumina Concentratie mica a oxigenului dizolvat initial (8-10 mg/l) (2-3 mg/l) Se incearca inlocuirea CBO5 cu alte notiuni.6.0.85 .In ultima vreme. pe baza caruia se dimensioneaza instalatiile de epurare biologica. acestui indicator. procesul de epurare biologica are loc astfel : substantele asimilabile (exprimate ca CBO5 ). dar nu exista inca formulari cantitative care sa satisfaca. In principal. Adsorbtia este treapta determinanta a vitezei procesului. insolubil si produse reziduale. i se aduc numeroase critici.3.60 % din cantitatea de substanta organica asimilabila existenta in apa. CH4). Tabelul nr.65. altele care raman solubilizate in apa.68 .60. este folosit in aceeasi masura ca si CCO. . din care reies carentele testului : cea mai evidenta dificultate o reprezinta timpul de experimentare si de obtinere a rezultatelor .66 . de exemplu cu tratabilitatea biologica a apei uzate.( ca de exemplu CO2.deci factorul de conversie este 0. azotati. sintetizata.).metoda dilutiei. Diferitele substante organice conduc la urmatoarele valori ale factorului de conversie : -glucide : 0.0. -aminoacizi : 0. 2. de exemplu cu namol activ. -alcooli : 0. se formeaza noi celule .32. se observa diferente insemnate (tabelul 2. concentrate la suprafata biomasei sunt adsorbite .4. si in instalatia de epurare biologica. comparandu-se conditiile de oxidare a substantelor organice in testul CBO5. Pentru microorganismele care epureaza apele uzate se aproximeaza cresterea cantitatii de substanta noua. -acizi organici : 0.10.0.0.0. H2O. unele usor de indepartat. produsele finale ale descompunerii (CO2.3. la 40.52.

se poate calcula un randament de formare a biomasei de 0. -produsii finali ai degradarii. un factor care. zoogleala (dupa numele bacteriei secretoare caracteristica. Epurarea biologica este efectuata de catre o populatie mixta. Rezultatul total provine din interactiunea tuturor acestor trei marimi. In procesele biologice aerobe. in interiorul biomasei. Rezultatul final al procesului de degradare a substantelor organice este determinat de : -timpul de reactie intre substrat si biomasa in bazinele de reactie . Dupa datele din literatura. in principal de aportul de azot si fosfor. mai degraba. O buna epurare biologica conduce la un efluent stabilizat.Se apreciaza ca. majoritatea proceselor curente in epurare apelor uzate. Rolul principal il au bacteriile. depind numai de metabolismul intern al microorganismelor . celelalte doua marimi determinate sunt reciproc dependente. minimul de minerale nutritive raportate la CBO 5 este CBO5 : N : P= 150 : 5 : 1 si maximul este : 90 : 5 : 1. de asemenea. cantitativ. in afara de aportul substantelor organice asimilabile. dar descreste rapid. O mare parte din acestea secreta o masa gelatinoasa. de intermediari cu miros neplacut si acre pot distruge natura adeziva si coeziva a masei. in care N este oxidat la azotat.5 g (exprimate ca substante volatile ) pentru 1g de CBO5. pentru apele uzate cu impuritati organice usor asimilabile. in interiorul masei celulare au loc fenomene anaerobe cu producere de gaze. -substantele care nu pot fi metabolizate. nici adsorbite pe biomasa. In procesul de epurare biologica. La suprafata biomasei. conditioneaza cresterea biomasei este buna aprovizionare cu oxigen (aer) sau. -tipul si viteza reactiilor . traverseaza instalatiile de epurare fara a fi modificate. Aplicand la epurarea apelor elementele de fizologie bacteriana. Zoogleea ramigera) cu rol de protectie impotriva atacului . in cazul unei aerari insuficiente. De aceea. Timpul de reactie poate fi liber ales conform datelor tehnice . procesul de difuzie a oxigenului are viteza mare. -concentratia substratului si a biomasei in fiecare moment al reactiei. trebuie tinut seama de existenta mineralelor esentiale. se subliniaza urmatoarele principii : -viteza proceselor de indepartare a substantelor organice depinde de cresterea biomasei si de viteza de consumare a substratului . buna difuzie a oxigenului in biomasa. care influenteaza compozitia efluentului.

uneori de a diminua concentratiie prea mari de substante organice dizolvate. Protozoarele. Gratarele si sitele. de stocare a rezervei de hrana. constituie o dovada a unor conditii bune de viata aeroba. desi formate din aproximativ aceleasi organisme. bazine de sedimentare pentru particule grele. nematode). inlatura acumularea depunerilor neplacute si intercepteaza materiile plutitoare nedorite. Datorita faptului ca aparitia protozoarelor si a metazoarelor in biomasa activa. ca de exemplu pompe si in prevenirea acumularii solidelor minerale in instalatiile de epurare biologica. Scopul acesteia este de a indeparta materiile in suspensie si. Aceste asociatii (biocenoze). raman inca suficiente suspensii. flagelate). Deznisipatoarele. Instalatiile de epurare primara sunt. Aceasta operatie este necesara in cazul folosirii procedeului biofiltrelor.protozoarelor sau a actiunii nocive a unor substante chimice. lasa sa treaca suspensiile solide organice mai usoare. site. se poate indeparta cca. jucand astfel un rol de seama in limpezirea apei epurate. 35 % CBO5 si 60% suspensii. ca si de promovare a transferului de oxigen. deznisipatoare. ciuperci. pentru a impiedica colmatarea materialului filtrant. la un timp de decantare de 2 ore. au un caracter specific fiecaruia din principalele procedee de epurare biologica : cu namol activ. . In general. ea trebuie sa treaca printr-o forma preliminara de tratament : epurare primara. contribuie la epurarea apelor. in general : gratare. In stransa asociere cu bacteriile sunt protozoarele (ciliate. cu viteza mare de depunere.au drept scop indepartarea particulelor mai mari (grosiere) de substante in suspensie. mai ales prin mentinerea unui echilibru in dezvoltarea bacteriilor. CBO5-ul apei uzate nu este scazut semnificativ. aceste organisme au devenit indicatori de epurare. fiind organisme predatoare. metazoarele (rotiferi. dar procesul impiedica infundarea echipamentului de epurare. prevenind astfel formarea depozitelor de namol. Inainte ca o apa uzata sa sufere procesul de epurare biologica. Decantoarele primare au drept scop reducerea continutului substantelor sedimentabile in instalatiile de epurare biologica. Sunt instalatii foarte importante in protejarea unor echipamente. biofiltru sau iaz de oxidare. decantoare primare.

2. Privit la microscop. dupa separarea de apa epurata (afluent). care sedimenteaza in momentul intreruperii aerarii. se produce cresterea biomasei. formate din ingramadiri de bacterii. in functie de conditiile de mediu. pe cand floconul de namol activ are aceeasi comunitate biologica la timpul dat. pe de o parte. flocoanele de namol active variaza . namolul activ este privit ca un tot unitar.3. la flocoane formate din o impaslitura de bacterii filamentoase si ciuperci.1. Datorita interactiunii intre diferitele organisme existente in flocon (metabolitii eliberati de o specie bacteriana sunt prelucrati de altele. Floconul este unitatea structurala a namolului active. Fluxul tehnologic dintr-o instalatie conventionala cu namol activ consta in urmatoarele trepte: -amestecarea namolului activ cu apa uzata . sa fie asigurata o exploatare rationala si un control eficient al functionarii. se formeaza flocoane brune. printre flocoane traiesc protozoare si unele metazoare. ca structura. in ceea ce priveste structura ecologica. acesta fiind asociata cu echilibrul intre influentul brut si efluentul purificat. Epurarea biologica cu namol activ Daca apa uzata menajera au o apa uzata organica cu calitati similare este aerate un timp. iar pe de alta. conducand la o epurare inaintata a apelor uzate ). ca instalatia sa fie conceputa si construita in mod adecvat. de la flocoane dense. Prin aceasta. Pentru ca o apa uata tratabila biologic sa fie epurata in conditii bune. -separarea namolului activde apa epurata (efluent) si reintoarcerea unei parti din namolul sedimentat in bazinul de aerare. -aerarea si agitarea acestei suspensii in timpul prescris . un flocon prezinta o structura complicate. Epurarea biologica cu ajutorul biofiltrelor Diferenta de baza intre epurarea biologica cu ajutorul biofiltrelor si procesul cu namol activ. astfel ca namolul trebuie indepartat din sistem. . este necesar. caracterizata prin o masa gelatinoasa secretata de microorganisme (masa zoogleala) in care sunt cuprinse foarte numeroase bacterii si substante inerte . este ca biofiltrul utilizeaza o succesiune de comunitati biologice stabilite la diferite niveluri in interiorul filtrului si asociate cu diferite grade de epurare. Influentul (apa uzata bruta sau suferind tratare primara) intra in bazinul de aerare unde substanta organica este atacata si stabilizata de catre namolul activ. 3.

sunt. in cazul biofiltrelor. in principal. de apa uzata si de temperatura de functionare a biofiltrului. dur. ca si in cazul namolului activ. din apa uzata. Randamentele uzuale de indepartare a substantelor organice exprimate ca CBO5. peste care este distribuita apa uzata. cupru. Trasaturile esentiale necesare ale procesului de oxidare biochimica a substantelor organice cu ajutorul biofiltrelor sunt : -o suprafata adecvata a materialului de umplutura. mercur si alte metale grele. desi sunt limitate la dimensiunile stratificarilor. In general. Biofiltrul este un filtru de inaltime ce poate varia intre 1 si 3. biofiltrul este prevazut cu un sistem de drenaj. rugos. In general. La partea inferioara. crom. impuritatile organice. Exista mai multe scheme ale fluxului tehnologic de epurare cu biofiltre. pentru a exista conditii aerobe . in contracurent cu aerul. cu cat debitul este mai mare.In biofiltru. alti inhibitori organici ai reactiilor vitale. umplut cu material brut. Apa uzata intervine prin cantitate si calitate. principala functie a biofiltrului este de a prelua. impermeabil. care folosesc procesele naturale de indepartare din apele uzate a materiei organice si a microorganismelor sub controlul partial al omului. pentru a forma compusi stabili eliberati in apa tratata. existente sub forma de solide dizolvate sau fin divizate si de a le oxida biologic. pentru a permite cresterea peliculei biologice . raportul suprafata/ volum al acestui material trebuie sa fie mare . Temperatura crescuta (pana la aproximativ 40ºC ) favorizeaza indepartarea CBO5. -oxigen. cu atat eficienta este mai scazuta. Calitatea apei poate interveni negativ prin substante toxice pentru microorganisme ca : cianuri. Indepartarea CBO5 depinde.3. 3. Ca si in cazul procedeului cu namol activ. datorita activitatii crescute a microorganismelor.5 metri. biofiltrele sunt folosite pentru ape uzate usor tratabile si cu concentratie relativ scazuta in substante organice. Pe materialul de umplutura se formeaza o pelicula biologica raspunzatoare de reactiile necesare indepartarii substantelor organice. Un iaz biologic poate avea functiune multipla: ca instalatie unica . interrelatiile si activitatile diferitilor membri ai comunitatii bilogice sunt aceleasi. in jur de 80%. -tratabilitatea biologica a apei uzate. Epurarea in iazuri biologice (de oxidare) Iazurile biologice pot fi definite ca bazine putin adanci. pentru indepartarea apei tratate si cu sisteme de ventilatie.

o parte din substantele organice intra in lichidul din iaz iar cealalta parte se depune la fundul iazului sub forma de namol. fosfat si alti compusi. La fundul iazului. NH3.) care incarca lichidul din iaz cu substante organice. -iazuri aerobe de mare eficienta sau de mare incarcare. in functie de tipul de descompunere (metan. caracteristice oxidarii anaerobe. periodic. substantele organice din lichid sunt descompuse de catre bacterii partial la CO2. cu fermentare metanica predominanata. intreg volumul bazinului fiind in stare de anaerobie. -iazuri facultative anaerobe. . ca rezervor de egalizare. bioxid de carbon. oxidare aeroba si de fotosinteza in diferite proportii. Acestea folosesc pentru necesitatile lor vitale substantele anorganice nutritive care rezulta din descompunerea bacteriana si pun in libertate oxigen. in stare de aerobie. Dupa procesul biologic care predomina in iaz se pot distinge : -iazuri anaerobe.) si compusi solubili (acizi organici. depunerile de material organic sunt stabilizate prin fenomene de anaerobie . Oxigenul necesar proceselor aerobe este furnizat de alge. prin fotosinteza si este produs numai pana la adancimea la care patrund razele solare. Oxidarea aeroba descompune cel mai bine substantele din iazuri.In cazul in care oxigenul este disponibil. acolo unde iazurile de oxidare au fost proiectate in mod corespunzator si au fost populate cu organisme adecvate. etc. daca este disponibil putin oxigen sau nu exista deloc. namolul este descompus de catre bacterii aerobe. eliberand gaze. amoniac. in care oxidarea si fotosinteza sunt in echilibru. in care au loc concomitent procese de oxidare anaeroba. ca bazin de sedimentare suplimentara. hidrogen sulfurat. care la randul lui poate servi pentru oxidarea de catre bacterii a substantelor organice dizolvate. cu formarea unora din compusii de mai sus .aerobe. O varianta a acestui tip este iazul anaerob cu strat aerob la suprafata. in care stratul superficial este. Este cunoscut ca.de tratat a apelor uzate. Cand lumina solara si elementele nutritive sunt disponibile. namolul sufera descompunere anaeroba. In iazuri anaerobe si facultativ aerobe . evitandu-se neplacerile cauzate de miros. realizand o stabilizare aeroba completa. Cand intr-un iaz biologic se descarca continuu un debit de ape uzate. in iaz se dezvolta de obicei alge verzi. restul volumului fiind anaerob . hidrogen. iar timpul si temperatura sunt favorabile. etc. apele uzate sunt transformate in efluenti corespunzatori calitativ. ca instalatie de trataresecundara sau tertiara.