You are on page 1of 109

NR.

1 Ingrijirea bolnavului imobilizat la pat
Imobilizarea poate fi cauzata de afectiuni grave (bolnavi paralizati, astenici, adinamici, cu leziuni ale membrelor inferioare), poate fi impusa ca o masura preventiva fata de unele complicatii (embolii, hemoragii) sau impusa ca o masura terapeutica in fracturi cu aparate de imobilizare, traumatisme, infart miocardic.

1) Acordarea conditiilor optime de confort
-asigurarea unui pat special, corespunzator afectiunii ( cele mai corespunzatoare sunt cele cu somiera sau patul universal pt. tratament osteoarticular care poate fi adaptat pozitiilor cerute de afectiune, prevazut cu accesorii: masa reglabila pt. alimentatie, citit, scris, sertar ce inlocuieste noptiera). -nu va fi asezat sub fereastra sau pus aproape de usa, deoarece ar fi dificila protejarea contra curentilor de aer. -salteaua din material plastic cu structura de burete sau pneumatica compartimentata pt a evita presiunea si macerarea zonei de contact. -este bine ca acesti bolnavi sa fie amplasati in camere mici, linistite, sa aiba totul la indemina (semnalizare, lampa la pat). -in caz de polakiurie sau de pertubare a functiei sfincterelor, este recomandat ca urinarul sa fie asezat in asa fel incit bolnavul sa-l poata lua. -in functie de diagnostic si cauza imobilizarii se vor asigura utilaje auxiliare (agatatoare din metal sau din material textil), de care pacientul sa se poata prinda cu mainile si care sa-i permita sa execute anumite miscari singur.

2) Igiena generala si corporala
-se realizeaza aerisirea salonului -curatenia lanjeriei de corp si a asternuturilor -schimbarea pacientului ori de cite ori s-a murdarit -utilizarea unor camasi desfacute la spate Toaleta corparala frecventa sub forma de bai partiale la pat -se va avea grija in cazul pacientilor cu aparate gipsate (sa nu se ude gipsul in timpul toaletei) Igiena gurii- se va avea o deosebita grija pt. pacientul care prezinta proteza, care, se va curata dupa fiecare masa Igiena mainilor inainte si dupa masa Toaleta perineala (mica toaleta), in care se va respecta pudoarea pacientului

3) Alimentatia pacientului
pozitie cat mai comoda -asistenta va respecta orarul meselor, servirea calda a alimentelor si prezentarea acestora cit mai estetic

-este facuta la pat, activ sau pasiv, in functie de starea pacientului, asigurand o

4) Supravegherea starii generale
Executarea tratamentelor si examinarilor

-se urmaresc si se noteaza zilnic F.V. si vegetative

-in cazul aparatelor gipsate se va urmari si semnala aparitia edemelor,modificarilor de culoare(cianoza, eritem) la extremitatile libere ale membrelor -examinarile paraclinice si tratamentul vor fi executate la pat, sau daca nu e posibil, pacientul va fi transportat cu patul la serviciul respectiv.

5) Prevenirea escarelor
-se va verifica sistematic zonele expuse la escare, stiind ca ele apar foarte repede la pacientii imobilizati -se acorda o mare atentie schimbarii de pozitie,la fiecare 2 ore, asigurandu-se in acelasi timp si pozitia care sa nu jeneze cu nimic bolnavul -manevrele se executa cu 1-2 persoane, cu multa blandete -se vor aplica toate mijloacele de prevenire a escarelor -se va face masaj cu o durata de cel putin 10 minute, pt. a realiza activarea circulatiei - se fac frictiuni cu alcool, urmate de pudraje cu talc -i se vor oferi la timp si in mod regulat urinarul si plosca pt. a nu murdari lenjeria, deoarece umezeala favorizeaza aparitia escarelor

6) Prevenirea altor complicatii
Pneumoniile hipostatice (de staza)

-se previn prin ridicarea pacientului in pozitie sezanda si efectuarea de gimnastica respiratorie, de mai multe ori pe zi.
Trombozele

-apar datorita incetinirii circulatiei de intoarcere -se previn prin masajul usor al membrelor si mobilizarea pasiva si activa a degetelor de la picioare si maini, a gambelor si antebratelor.
Atrofierea muschilor si scaderea tonusului general

-vor fi prevenite prin miscari pasive si active si prin masaj Stomatita -poate aparea mai des la pacientii cu regim lactat si hidrozaharat -se previne prin asigurarea igienei cavitatii bucale prin clatirea cu apa bicarbonata 30% sau cu apa cu mentol
Constipatia

-poate aparea datorita lipsei de miscare -se previne prin stimularea tranzitului intestinal prin mijloace naturale pt. a nu obisnui pacientul cu purgative sau clisme -se recomanda regim bogat in celuloza(legume, fructe) si lichide daca afectiunea de baza permite acest regim
Deformarile articulare (pozitii vicioase)

-ale membrelor si coloanei vertebrale pot fi prevenite prin asigurarea pozitiei corecte in pat
Anchilozele

-se vor preveni prin mobilizarea pasiva inca din primele zile de mai multe ori pe zi -recuperarea motorie se incepe indata ce pacientul este constient.

NR.2 MASURAREA TEMPERATURII, NOTAREA IN FO INTERPRETAREA VALORILOR, INTERVENTII
Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale este necesitatea organismului de a-si mentine si conserva o temperatura constanta intre 36,1-37 C pentru a-si mentine starea de bine. Temperatura se mentine constanta prin echilibrul dintre termogeneza si termoliza (homeotermie). Mentinerea echilibrului este asigurata de functionarea centrilor termoreglatori din hipotalamus.

I Masurarea

–se face cu termometru maximal, gradat de la 34,5 - 42 C cu coloana de Hg - termometrele se tin in solutie dezinfectanta (Cloramina 1%, Actisept) care se schimba zilnic - inainte de masurare se clateste, se sterge termometrul de solutia dezinfectanta cu o compresa si se scutura prinzand termometrul cu degetele deasupra rezervorului - se masoara dimineata intre orele 7-8 si seara intre 18-19 - masurarea se face in cavitati inchise sau semiinchise pentru a obtine cea mai apropiata temperatura de cea centrala - se masoara in axila, cavitatea bucala, plica inghinala, rect, vagin
Materiale necesare:

-termometru maximal, comprese sterile, tavita renala, recipient cu solutie dezinfectanta, vaselina sau ulei de parafina sterile pentru lubrifiere, ceas, pix albastru
Pregatirea bolnavului:

Tehnica:

-psihica –informare, explicare -fizica - pozitie, toaleta

-asistenta se spala pe maini, clateste si sterge termometrul, il scutura, verifica integritatea sa (sa nu fie spart, sa coboare mercurul), il aplica bolnavului si citeste temperatura dupa expirarea timpului. - spala termometrul, il scutura, il introduce in solutia dezinfectanta
a)in axila

-pozitie decubit dorsal sau sezand -se sterge axila cu un prosop uscat -se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in mijlocul axilei -se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe torace -la bonavii agitati, slabiti, copii bratul este sustinut de asistenta

la copil decubit dorsal cu membrele inferioare flectate pe abdomen si tinute de asistenta cu mana stanga. la internare si oricand. nu va consuma alimente calde sau reci d) in rect .temperatura este mai mare in perioada de ovulatie II Notarea in F.5 grade mai mare decat cea din axila . peritonita) . linia verticala pentru zi (seara si dimineata) .se masoara dimineata si seara. sub limba sau extern arcadei dentare -bolnavul inchide gura si respira pe nas .-se mentine 10 minute b)in plica inghinala .creste cu 1-2 grade fata de cea din axila in afectiuni abdominale inflamatorii (apendicita.contraindicata in bolile aparatului genital feminin .se introduce in rect 2.se lubrifiaza rezervorul termometrului.inainte cu 10 minute. formand curba termica .se mentine 10 minute C) in cavitatea bucala . bolnavul nu va fuma.se mentine 5 minute . la indicatia medicului . . punctele se unesc.valoarea temperaturii in rect este cu 0. . cu o compresa sterila imbibata in vaselina sau ulei de parafina .5 grade mai mare decat cea din axila e)in vagin .in alte documente se masoara cifric III Interpretarea valorilor .pozitia la adult decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie. termometrul se mentine tot timpul masurarii in rect cu mana dreapta .se introduce termometrul oblic in cavitatea bucala.cu un punct.adultul sta in decubit lateral cu coapsa flectata pe bazin.pozitia este ginecologica.se mentine 5 minute .O.fiecare linie orizontala reprezinta 2 diviziuni de grad de temperatura.se face la bolnavii foarte slabiti si copii .copilul in decubit dorsal .valoarea este cu 0.contraindicata la bolnavii agitati si la copii .5-3 cm si se mentine 5 minute .se noteaza cu pix albastru. anexita.contraindicata in afectiuni ale rectului si la bolnavii agitati .

TBC pulmonare grave) c)intermitenta – diferenta dintre febra de dimineata si cea de seara este de cateva grade.in zilele de azi este folosita hipotermia controlata 32-26 C. dar accesele se repeta la acelasi interval de timp. sete. unele forme de TBC) d)intermitenta periodica – are caracterele febrei intermitente. oboseala.1-37. somnolenta. insuficienta circulatorie (la adulti) . 2.adult = 36-37 C -varstnic = 35-36 C IV INTERVENTII . cianoza. dand curbei febrile un aspect ondulant (bruceloza) g)febra de tip invers – temperatura este minima seara si maxima dimineata (TBC pulmonar) FIZIOLOGIC -temperatura centrala este mai mare decat temperatura periferica -temperatura de seara este mai mare decat cea de dimineata -nou-nascut =36. febra tifoida) b)remitenta – oscilatiile dintre febra de dimineata si cea de seara depasesc 1 grad. anemii.perioade febrile de 4-6 zile de febra continua ce alterneaza cu perioade afebrile de aceeasi durata (in unele forme de limfogranulomatoza maligna) f)ondulanta – perioadele febrile alterneaza cu perioadele afebrile.expunere prelungita la frig.8 C .lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare (la copil) .perioada de stare . in interventii chirurgicale pe cord. eritem si edem al extremitatilor. dereglari endocrine. polipnee. frisoane.incetinirea activitatii sistemului nervos (la varstnici) . durere. trecerea facandu-se lent.etc. diferenta temperaturilor dintre cea de dimineata si cea de seara nu este mai mare de 1 grad ( pneumonii. apatie. temperatura minima fiind sub 37 C (septicemii. astenie.perioada de declin Alte tipuri de febra : a)continua – bolnavul este tot timpul febril. parestezie Este produsa datorita : . hTA. curbatura Subfebrilitate = 37-38 C Febra moderata=38-39 C Febra ridicata =39-40 C Hiperpirexie = peste 40 C Evolutia febrei se face in 3 perioade : . tahicardie.perioada initiala . este un sindrom caracterizat prin hipotermie. degeraturi. oligurie. tulburari de vorbire.PATOLOGIC: 1. este un sindrom caracterizat prin ascensiune febrila. putand fi despartita si de zile afebrile (malarie) e)recurenta.Hipertermia= temperatura peste 37 C. supuratii. dar se mentin peste valorile normale (septicemii. inanitie. transpiratie. Hipotermia=temperatura sub 35 C.

Hb)-pentru ca in hipotermie scade glicemia -pregateste pacientul pentru EKG b )pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic . In hipertermie . (se dau 500 ml de lichide in plus pentru fiecare grad de temperatura in plus) -serveste pacientul cu cantitati mari de lichide la temperatura camerei (alimentatia sa fie lichida. corticoizi. in cantitati mici.administreaza medicamentatia indicata de medic (antitermice. In hipotermie: a) pacientul sa aibe temperatura corpului in limite fiziologice -incalzeste lent pacientul cu paturi si termofoare . frictiuni cu otet -incalzeste pacientul in caz de frison cu paturi sau cu termofoare . antibiotice.1.se calculeaza bilantul hidric pe 24 h. HMG (Ht. la intervale regulate de timp -calculeaza bilantul hidric pe 24 h c) pacientul sa-si pastreze integritatea tegumentelor -pune extremitatile pacientului in apa calduta la 37 C utilizand bai incalzite progresiv -maseaza extremitatile -administreaza medicamentatia (antibiotice.aeriseste incaperea -asigura imbracaminte lejera -aplica comprese reci pe frunte si extremitati.administreaza lichide caldute. antiinflamatoare) . semilichida.creste treptat temperatura mediului ambiant -recolteaza sange pentru glicemie. impachetari reci.fiecare grad C in plus peste 37 necesita 13 calorii in plus peste ratia normala c) pacientul sa aibe o stare de bine fizic si psihic b) pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic a) pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite fiziologice -schimba des lenjeria de corp si de pat -mentine igiena tegumentelor 2. hidrozaharata) . analgezice) .

minima T.A. c) sociologici: -climatul –frigul duce la vasoconstrictie si implicit la cresterea T.. maxima T. minima= T.A. -caldura duce la vasodilatatie si implicit la scaderea T.A.A.T.A. T. sistolica= T.A.A. 3 MASURAREA T.A. INTERPRETAREA VALORILOR.debitul cardiac Factori ce influenteaza T. b) psihologici: -emotiile –cresc T. INTERVENTII T. scade -efortul-creste T.in timpul somnului T. =presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali Factori determinanti: -forta de contractie a inimii -rezistenta intampinata de sange (elasticitatea si calibrul vaselor) -vascozitatea sangelui .A.A.A.A.T.creste T. diferentiala T.A minima =T. se stabilizeaza la adult si creste usor la varstnici -somnul.A. NOTAREA IN F.A.NR.A diastolica = T.O..A maxim +1 sau 2 2 .A. -anxietatea.este mica la copii.: a) biologici: -varsta. maxima.A.

fiziologic poate exista o diferenta de 10 -20 mm Hg intre cele 2 brate .cu mana dreapta se umfla manseta cu aer cu ajutorul perei de cauciuc pana nu i se mai simte pulsul . stetoscop. III INTERPRETAREA VALORILOR FIZIOLOGIC -la copil 75-110 mm Hg / 50-65 mm Hg -la adult 115-140 mm Hg / 75-90 mm Hg .A.in FO se noteaza numeric .A.se pune manseta pe antebrat la cel putin 5 cm deasupra plicii cotului . inainte si dupa interventie.A.fizica –repaus 10-15 min. tampon de vata cu substanta dezinfectanta si tavita renala .tensiometrul poate fi clasic (cu mercur sau manometru) sau electronic Tehnica : Se face prin 3 metode: a) metoda palpatorie (RIVA ROCCI) . pozitie decubit dorsal cu bratul in extensie si supinatie Materiale necesare: -tensiometru .se elibereaza usor aerul din manseta cu ajutorul supapei .A.se elibereaza aerul din manseta si prima pulsatie auzita reprezinta T. maxima iar ultima pulsatie auzita reprezinta T. la nevoie.fiecare linie orizontala = 10 mm Hg .prima pulsatie resimtita este T.se fixeaza manseta pe antebrat .se palpeaza cu mana stanga pulsul radial al pacientului de la aceeasi mana . explicare .I MASURAREA Scop =evaluarea functiei cardiace Pregatirea bolnavului: . maxima b) metoda auscultatorie (KOROTKOV) .se pune membrana stetoscopului pe artera humerala (imediat sub manseta) .asistenta introduce olivele stetoscopului din urechi .se introduce aer in manseta pana nu se mai aude nici o pulsatie in stetoscop .minima cu cate o linie orizontala care se unesc cu linii verticale si se hasureaza . se noteaza T.A. la internare. maxima si T.se masoara dimineata si seara. minima c) metoda oscilometrica -se realizeaza cu ajutorul oscilometrului PACHON II NOTAREA IN FT -se face cu pix rosu.psihica –informare.

administreaza la indicatia medicului PEV cu S.pregateste pacientul pentru interventie chirurgicala in cazul in care hTA se datoreaza unei hemoragii traumatice care necesita hemostaza chirurgicala b) pacientul sa prezinte tegumente si mucoase normal colorate .transfuzie de sange .F.supravegheaza pacientul.monitorizeaza T. vasodilatatoare. sa nu consume grasimi animale si sare.informeaza pacientul despre boala si tratament .linisteste pacientul. active. masaj) .A.oxigenoterapie .monitorizeaza T. colaps) Hipertensiune= cresterea T.A.camera aerisita. Pentru hTA a) pacientul sa prezinte o circulatie adecvata .administreaza medicatia prescrisa de medic (hipotensoare.pregateste pacientul si efectueaza EKG b) pacientul sa fie echilibrat psihic .invata pacientul sa aibe un regim igieno-dietetic adecvat (sa consume legume si fructe.aplica tehnici de favorizare a circulatiei (exercitii pasive.A. temperatura optima.A. administreaza sedative la indicatia medicului 2. sa faca miscare) . sub valorile normale (socuri hemoragice. tonice cardiace) .de aceea prima da T. imbracaminte lejera . Pentru HTA a) pacientul sa prezinte o circulatie adecvata -invata pacientul sa intrerupa consumul de tutun si alcool . diuretice. .supravegheaza efectul medicamentelor .. peste valorile normale Poate fi HTA esentiala (primara) sau HTA secundara HTA grad 1 = 140-160 mm Hg HTA grad2 = 160-180 mm Hg HTA grad 3 =peste 180 mm Hg IV INTERVENTII 1.pozitie Trendelenburg . antiaritmice.hidrateaza pacientul .A. Dextran. se va masura la ambele brate PATOLOGIC Hipotensiune = scaderea T. previne lipotimia .. . HHC.

c) pacientul sa fie echilibrat psihic

- asistenta informeaza pacientul despre boala, tratament - linisteste pacientul

NR.4 MASURAREA RESPIRATIEI, NOTAREA, INTERPRETAREA VALORILOR, INTERVENTII
Respiratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigen din mediul
inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare. Etapele respiratiei: 1. Ventilatia- reprezinta patrunderea aerului incarcat cu O2 in plamani si eliminarea aerului incarcat cu CO2 - are 2 etape- inspiratia= proces activ - expiratia = proces pasiv Este influentata de : - permeabilitatea cailor respiratorii - concentratia de O2 din aerul inspirat - maturitatea centrului respirator bulbar - expansiunea cutiei toracice - functionarea normala a centrilor ce regleaza respiratia 2. Difuziunea gazelor = O2 din alveolele pulmonare trece in capilarele perialveolare si CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare. Este influentata de : - diferenta de presiune dintre O2 alveolar si cel din sange - starea peretelui alveolar - marimea suprafetei alveolare 3. Circulatorie -reprezinta conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi si a CO2 adus de la tesuturi prin vasele venoase la plamani pentru a se elimina. Este influentata de : - cantitatea de Hg din sange - de debitul cardiac - de numarul de hematii - de permeabilitatea retelei arteriale periferice 4. Tisulara -reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul unui sistem enzimatic complex. Hipoxia= scaderea cantitatii de O2 din tesuturi Hipoxemia = scaderea presiunii partiale si a saturatiei in O2 al sangelui arterial Hipercapnia= cresterea cantitatii de CO2 din sange

I. MASURAREA

Scop- evaluarea functiei respiratorii a bolnavului Elemente de apreciat : frecventa, ritmul, amplitudinea, tipul de respiratie, simetria miscarilor respiratorii, prezenta tusei, prezenta secretiilor sau a zgomotelor respiratorii. Materiale necesare: - ceas cu secundar si pix de culoare verde Tehnica: -pacientul este asezat in decubit dorsal fara a i se explica tehnica - la pacientii inconstienti sau care dorm asistenta isi plaseaza mana cu fata palmara pe torace si incepe sa inumere respiratiile timp de 1 minut - la pacientii constienti, asistenta nu le pune mana pe torace ( pt ca va influenta frecventa) ci doar observa ridicarile toracelui si numara in continuarea masurarii pulsului

II NOTAREA IN FO
- se face cu pix verde, fiecare linie orizontala reprezinta 1 respiratie, se noteaza 1 punct, se unesc punctele rezultand curba respiratiei - se noteaza dimineata si seara la internare, inainte si dupa interventii, la indicatie

III

INTERPRETAREA VALORILOR

FIZIOLOGIC -nou-nascut=30-50 resp/min;- copil= 15-35 resp/min;- adult = 16-18 resp/min;varstnic =15-25 resp/min PATOLOGIC = dispnee a) Frecventa respiratorie = numarul de respiratii pe minut -Polipnee (tahipnee) = cresterea frecventei respiratorii, scade amplitudinea, respiratie ritmica ( apare in cazul reducerii suprafetei respiratorii, anemii, afectiuni cardiace, stari toxico-septice) -Bradipnee = scaderea frecventei respiratorii, creste amplitudinea ( obstacole in caile respiratorii ).Poate fi inspiratorie in caz de obstacol sau paralizie a muschilor respiratori si expiratorie in caz de obstacol in caile respiratorii, astm bronsic si emfizem pulmonar. -Apnee= absenta respiratiei b) Amplitudinea = volumul de aer care intra si iese din plamani -se modifica in functie de frecventa respiratorie, cand frecventa este mare, amplitudinea este mica si invers - dpdv al amplitudinii respiratia poate fi profunda sau superficiala c)Ritmul -fiziologic - inspiratiile si expiratiile se succed la intervale regulate cu pauze egale - patologic ritmul poate fi perturbat prin atingerea centrilor nervosi din cauze toxice, infectioase, neurologice - in caz de obstacole in caile respiratorii apare- cornajul=zgomot in inspir -tirajul=depresia partilor moi ale toracelui in inspir d) Simetria miscarilor

- miscarea simetrica a celor doua hemitorace respiratorii - in caz de colectii pleurale abundente, nefunctionarea partiala sau totala a unui plaman, pneumonie masiva obstruarea unei bronhii principale - hemitoracele bolnav se poate imobiliza complet, in compensatie hemitoracele sanatos isi amplifica miscarile e) Tipuri de respiratie - respiratie tip costal superior- la femei, se dilata diametrul anteroposterior ( in inspir) - respiratie tip costal inferior -Ia barbati, se dilata diametrul transversal -respiratie tip abdominal- Ia copii si batrani, se dilata diametrul vertical Zgomotele respiratorii: Fiziologic-murmur vezicular Patologic-raluri sibilante;- raluri crepitante; -raluri ronflante;- raluri subcrepitante ALTE TIPURI DE DISPNEE : - Dispneea Cheyne-Stokes = respiratie cu amplitudine si frecventa in crestere pana la un maxim, apoi scade pana la apnee (in tumori si hemoragii cerebrale, insufienta circulatorie, uremie) - Dispneea Kussmaul = bradipnee accentuata cu inspir profund si zgomotos, urmat de apnee apoi expir prelungit si iar apnee( in coma diabetica, agonie) - Dispnee Biot = miscari respiratorii ritmice cu amplitudine normala despartite de pauze lungi de 10-30 sec ( in come, agonie, stadiul preletal) -Dispnee dezordonata = extrarespiratorie, datorata dereglarii grave a centrilor respiratori (tumori si hemoragii cerebrale) - Dispneea de efort = datorita saturatiei insuficiente cu 02 a organismului in timpul efortului ( in afect cardiace sau respiratorii)e, intoxicatii cu alcool, monoxid de carbon.insuf hepatica,renala) -Dispnee de decubit = apare in pozitia decubit dorsal datorita reducerii suprafetei respiratorii prin comprimarea parenchimului (in afectiuni cardiace, pulmonare, diafragmatice) - Dispnee de repaus = dispnee permanenta, chiar ortopnee , datorita unui obstacol in caile resp sau insuficienta circulatorie grava - Dispnee paroxistica = apare in accese repetate, ziua sau noaptea( in astm bronsic,edem pulmonar, astm cardiac) -Dispnee accidentala = apare neasteptat in cazul unor procese patologice acute ale plamanilor sau cailor respiratorii

IV

INTERVENTII

a) Pacientul sa prezinte cai respiratorii libere si permeabile si o buna respiratie

-se invata pacientul sa tuseasca , sa expectoreze , si sa colecteze sputa -se umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata -se indeparteaza secretiile nazale -se aspira secretiile bronsice -se asigura o buna hidratare, 21 / 24 h -se invata pacientul sa faca gimnastica respiratorie -se asigura pozitia sezand sau semisezand

aglomeratia .alimentatia.in timpul somnului frecventa este mai redusa . Pulsul ia nastere din conflictul intre sangele impins.peroanele scunde au pulsul mai frecvent ca cei inalti .efortul.Biologici .creste frecventa -febra . pix rosu Pregatirea pacientului: psihica. decongestionante ale mucoasei nazale si bronsice b) Pacientul sa fie echilibrat psihic -se asigura pozitie antalgica -se invata pacientul tehnici de relaxare -se pregateste psihic pacientul pt investigatii si interventii c) Pacientul sa prezinte rezistenta crescuta la infectii -se invata pacientul sa evite frigul. INTERPRETAREA VALORILOR. bronhodilatatoare.5 MASURAREA PULSULUI . cu sangele existent in sistemul arterial.pt fiecare grad de temp pulsul creste cu 8 -10 batai/min -Psihologici .somnul. din ventricule in artere.varsta . frecventa creste . si se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterelor. prin contractia muschiului cardiac.la copil este mai crescut decat la adulti . Pulsul reflecta starea functionala a inimii si a sistemului arterial. sincrona cu sistolele ventriculare.cantitatea de 02 din aerul inspirat influenteaza frecventa pulsului I MASURAREA Scop . Acest conflict se propaga prin coloana de sange din artere. mese copioase. celeritate Materiale necesare: ceas cu secundar.-se invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare ( fumat. imbracaminte stramta) -se face masaj si tapotaj toracic -se administreaza medicatia : antitusive. expectorante.furia / .plansul --.in timpul digestiei.evaluarea functiei cardiovasculare Elemente de apreciat: frecventa.cresc frecventa . ritmicitatea. INTERVENTII Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor care se comprima pe un plan osos.inaltimea . sub forma unei unde vibratorii.Sociali . NOTAREA. amplitudine. cu bratul relaxat . schimbarile bruste de temperatura NR.repaus fizic 10-15 min.informare fizica .emotiile \ . si este sincrona cu sistola ventricuIara. Pulsul este influentat de mai multi factori: .

la efort.90 pulsatii/miu a) Frecventa pulsului = nr de pulsatii pe minut PATOLOGIC Tahicardia = cresterea frecventei pulsului -apare in anemii.Tehnica: .60 . b) Ritmicitatea -Fziologic-. inainte si dupa interventii. tulburari de conducere (blocurile).90 -100 pulsatii/min -adult . se unesc punctele rezultand curba pulsului -se masoara dimineata si seara. mixedem. fara semnificatie patologica .100 -120 pulsatiiJmin -la 10 ani . hemoragii.aproape de marginea externa pe fata anterioara a antebratului .Tahicardia paroxistica-puls pana la 300/min Bradicardia= scaderea frecventei pulsului .140 pulsatii/min -copilul mic. pulsul se repereaza in tabachera anatomica) se numara pulsatiile timp de un minut. artera femurala. hemoragii sau tumori cerebrale. apical ( pulsul apical=socul apexian se repereaza in spatiul V intercostal stg.puls> 120/min care apare la tineri . la varful inimii) -se repereaza artera.apar in afectiuni cardiace ( tulburari de ritm) .pauzele dintre pulsatii sunt egale -Patologic. artera temporala. intoxicatii cu digitala. se face un punct. artera poplitee. insuficienta circulatorie centrala sau periferica -Tahicardia sinusala .se masoara pe orice artera accesibila palparii ce poate fi comprimata pe un plan osos: artera radiala. Pe linia medioclaviculara. in continuarea policelui . artera carotida. artera pedioasa. se aseaza degetele in santul radial. la nevoie III INTERPRETAREA VALORlLOR FIZIOLOGIC -nou nascut .apare in miocardita acuta.130 . mijlociu si inelar se exercita o presiune usoara asupra peretelui arterial pana se percep undele pulsatile -pt artera radiala .puls aritmic = pauzele dintre pulsatii sunt inegale . stari febrile. si cu cele trei degete:aratator. II NOTAREA IN FO -se face cu pix rosu. artera tibiala. policele fixeaza pe fata posterioara antebratuJui ( cand exista anomalii de pozitie. la internare.80 . fiecare linie orizontala reprezinta 4 pulsatii.80 pulsatii/min -varstnic .

pasive. masaje -asistenta invata pacientul sa poarte imbracaminte lejera. una puternica si una slaba. urmata de pauza .puls asimetric = volum diferit al pulsului la artere simetrice . vasodilatatoare. TBC.este determinata de forta de contractie a inimii -Patologic.pozitie sezand sau semisezand ( pt favorizarea respiratiei) -camera aerisita .puls tard = are o durata mai lunga(in ateroscleroza) e) Tensiunea pulsului -Fiziologic. diuretice. care sa nu stanjeneasca circulatia -pregateste bolnavul pt investigatii b) Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre (combaterea cianozei) -oxigenoterapie -administrarea medicatiei prescrise de medic .puls dur = forta de contractie a inimii este mare ( in hipertrofia de ventricul stang ) -puls moale = scade forta de contractie a inimii IV INTERVENTII a) Pacientul sa prezinte o circulatie adecvata -asistenta invata pacientul sa intrerupa consumul de tutun si alcool -asistenta invata pacientul sa respecte regimul igieno-dietetic (sa consume legume si fructe.stenoza aortica) .apar in febra tifoida. hipotensoare. temperatura optima . anemii grave c) Amplitudinea ( Volumul) -Fiziologic--se micsoreaza pe masura ce se departeaza de inima si este determinat de volumul de sange propulsat de la inima spre artere in cursul sistolei -Patologic. anticoagulante -asistenta aplica tehnici de favorizare a respiratiei: exercitii active. sa faca miscare) -asistenta administreaza medicatia : tonice cardiace.puls celer = unda dispare repede (in insuficienta aortica) .puls dicrot = se percep doua pulsatii. sa evite grasimile si sarea.pe partea afectata de tumori.viteza de ridicare si de disparitie a undei pulsatile -Patologic.. antiaritmice. arterite.puls filiform = amplitudine mica. abia perceptibil (apare in caz de tahicardie. pulsul este mai mic decat pe partea sanatoasa d) Celeritatea -Fiziologic. cicatrici.

HEMOLEUCOGRAMA . HEMATOLOGICE Se poate recolta sange: 1.(TC) .prin intepare.GRUP DE SANGE(ABOsiRh) .vacutainer mov .EXAMEN PICATURA GROASA (test pt malarie) Din sangele venos se recolteaza pt determinarea: .din pulpa degetului sau lobul urechii la adulti. fata plantara a halucelui si caIcai la copii.HEMOGLOBINA GLlCOZILATA .c) Pacientul sa fie echilibrat psihic -asistenta informeaza pacientul asupra bolii si a tratamentului . cu seringa sau prin sistem vacutainer.TIMP DE SANGERARE .GRUP SANGUIN si Rh (ABO si Rh ) .(TS) .asistenta linisteste pacientul -asistenta il invata sa reia treptat activitatea si sa creasca gradul de efort -asistenta administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului Nr 6 RECOLTAREA SANGELUI PT.HEMOGLOBINA .TIMP DE COAGULARE .HEMOLEUCOGRAMA (HLG) .prin punctie venoasa. EX. 2.(HLG) care cuprinde formula leucocitara .(Hb) .venos .HEMATOCRIT (Ht) . capilar . numar de trombocite si eritrocite .TIMP HOWELL . Din sangele capilar se recolteaza pentru determinare: .HEMOGLOBINA (Hb) .

TIMP QUICK = coagulograma- vacutainer albastru INR (international normalized ratio) FIBRINOGEN VSH = viteza de sedimentare a hematiilor - vacutainer negru HEMOLEUCOGRAMA = nr eritrocite , nr trombocite, formula leucocitara, hemoglobina HEMOGLOBINA = este pigmentul respirator ( rosu) comun tuturor vertebratelor, si este constituit dintr-o proteina=globina si un pigment = hemul care contine fier. Hemoglobina transporta Oxigenul, absorbit din aer in plaman , (sub forma de Oxihemoglobina) in toate celulele organismului. Dupa eliberarea oxigenului catre tesuturi, hemoglobina se combina cu Bioxidul de carbon (Carboxihemoglobina) rezultat in urma respiratiei celulare, pe care il transporta in plamani de unde este expulzat prin expiratie. HEMATOCRIT = raportul dintre volumul de hematii si volumul total de sange. VSH = Viteza de sedimentare a hematiilor - viteza cu care se separa hematiile de plasma. Globulele rosii se depun spontan in 1 -2 ore, fara centrifugare. Cu cat inaltimea plasmei separate este mai mare, cu atat VSH-ul este mai mare = infectii, tumori, inflamatii cronice FIBRINOGEN = factorul 1 al coagularii , este o proteina sintetizata in ficat cu rol in procesul de coagulare. ' TIMP DE SANGERARE = durata unei sangerari provocate pana la formarea cheagului. TIMP DE COAGULARE = durata in care se coaguleaza sangele capilar.

-

Pregatirea materialelor:
- De protectie: aleza, musama - Sterile:vacutainer mov, negru sau albastru, ace ,tampon de vata, - Nesterile: holder, garou,manusi de examinare, tavita renala - Material dezinfectant: alcool sanitar Pregatirea bolnavului: - Psihica : informare, consimtamant , explicarea tehnicii - Fizica: - dimineata a jeune sau la indicatia medicului - pozitie decubit dorsal cu mana in extensie, supinatie si abductie - sau daca starea generala a bolnavului permite, pozitie sezand Tehnica: - asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile - verifica integritatea si valabilitatea acului si vacutainerelor, - vacutainerul mov contine anticoagulant - EDTA (acid-epsilon-diaminotetracetic 1%)-0,5 ml uscat. Se recolteaza sange pana la 2ml - vacutainerul albastru contine anticoagulant - Citrat de Sodiu (Na) 3,8%O,5ml.Se recolteaza sange pana la 5ml (4,5ml)

- vacutainerul negru contine anticoagulant - Citrat de Na 3,8% -O,4ml. Se recolteaza sange pana la 2ml (1,6ml) - adapteaza acul la holder - alege locul punctiei, pune garoul, roaga bolnavul sa stranga pumnul, aseptizeaza - punctioneaza vena si adapteaza vacutainerele in ordine: albastru , mov - desface garoul, adapteaza vacutainerul negru (VSH se recolteaza fara garou) - dupa retragerea fiecarui vacutainer il rasuceste de 2-3 ori (pt omogenizare) - roaga bolnavul sa dea drumul Ia pumn, retrage acul din vena, pune tamponul de vata cu alcool, - roaga bolnavul sa tina compresiv 5 min fara a flecta antebratul pe brat - noteaza datele pe vacutainer, completeaza buletinul de analiza, trimite la laborator Accidente: hematom, perforarea venei, lipotimie, ameteli, paloare.

Recoltarea sangelui capilar:
- se aseptizeaza pulpa degetului cu alcool, - se asteapta evaporarea alcoolului - se inteapa pulpa degetului, lateral si perpendicular pe tegument - se efectueaza frotiu , se eticheteaza ANALIZA E
HEMOLEUCOGRA Eritrocite MA Cresc =

- se sterge prima picatura, se lasa sa se formeze alta picatura din care se recolteaza cu pipeta Potain sau cu lama

VALORI NORMAL

VALORI PATOLOGICE

INDICATII

eritrocitoza/policiternie - in boli congenitale millmm 3 cardiace, F 3,8 - 5,3 fibroza pulmonara, altitudine mare, mil/mm" policitemia vera, deshidratare, afectiuni renale Scad- hemoragii, anemii, dupa iradiere, tumori, B 4,3 - 5,7 leucemii, malnutritie

Leucocite 4000 10 000/mm 3

Cresc = leucocitoza-

infectii, inflamatii, leucemii, tumori, dupa splenectomie
Scad- tumori, dupa _

- stari de deshidratare - anemii - pierderi de sange - infectii acute si cronice - imunitate - boli hematologice - alergii

Formula leucocitara

citostatice, dupa iradiere, lupus eriternatos, leucemii
Cresc - infectii, boli

Neutrofile - 80 %

intlamatorii. coma 4 diabetica, coma 5 uremica.

- dupa iradiere guta, arsuri, IMA, - tumori Hemoragii, tumori Scad - infectii severe, - preoperator HIV, chimioterapie iradiere, leucemie Cresc - infectii - in urgente Scad - HIV, lupus, tumori,

Limfocite 20-55 %

TBC
Cresc -infectii, leucemii,

Monocite 0- 15 % 15%

tumori, chimioterapie
Scad - infectii severe,

HIV, trat cu prednison Eosinofile 0-7% %
Cresc parazitoze, boli alergice, boli dermatologice Scad - stres, dupa trat cu corticosteroizi corticosteroizi

" Bazofile
Cresc- alergii, leucemii,

hemoragii.45 % .afectiuni 200 – FIBRlNOGEN 400 mg/dl Creste . B-13-17g/dl HEMOGLOBIN A F – 11.35 . in hemoconcentratie Scade . dupa splenectomie. anemie hemolitica. hernoragi i .0-2 % Trombocite 150 000.7-15. H t<20% = insuficienta cardiaca si exitus Creste -Ia altitudini .anemie.450 OOO/mm 3 boli infectioase Cresc . Ht>60%=coagula rea spontana a sangelui Scade .boli . soc anafilactic poliglobulie.anemii -boli hematologice .dupa hemoragii. Creste .in anemii.purpura HEMATOCRI T B-39-49% F .in urgenta .- trombocitopenie.preoperator .5 g/ dl mari. aport insuficient de lichide sau pierderi masive de lichide Ht mare = hemoconcentratie . in tumori Scad .sarcina .

.

dupa trat cu ultimul trimestru de anticoagulante sarcina. .12 minute hemoragii. transfuzie cu sange incompatibil Crescut = risc mare de . . afect hepatice intoxicatii grave. soc anafilactic. afect hepatice.15 secunde 1-2 minute Pers Creste . leucemii Crescut = risc de 8 .-- IN .postoperator Scade . arsuri.preoperator hemoragii In trombocitopenie . dupa trat cu anticoagulante Scazut < 5 duce la coagularea intravasculara a sangelui Creste .preoperator COAGULARE (TC) TIMP HOWELL Timp de recalcifiere al plasme i TIMP QUICK Timp de protrombina 12 .in timpul si te Scade – tromboze. .afectiuni hepatice grave. boli reumatismale inflamatorii. tumori. afibrinogenie congenitala (rara).TIMP (TS) TIMP DE 3-4 minute reumatismale.preoperator dupa anticoagulan . leucemii .trat cu R sanatoasa dupa (international =1 trat cu anticoagulante anticoagulante normalized ratio) Pers in trat cu ant icoagulante =2-4 -----_. hipovitaminoza K. leucemii.hemofilie. tumori. hemofilie.in timpul si . supradozaj de vit k SANGERARE DE . dupa anticoagulan te Creste hipovitaminoza K .tumori IMA. .

NR 7 .

alege locul punctiei .noteaza numele si sectia pe vacutainer.garou.hematom. tampon de vata .manusi .de protectie . arsuri . vacutainer rosu.40 mg/dl Creste .in afectiuni renale acute si cronice . dezinfectante –alcool sanitar .punctioneaza vena si adapteaza vacutainerul . paloare ANALIZA VALORI VALORI PATOLOGICE NORMALE GLiCEMIE 0.pozitia este decubit dorsal cu mana in extensie. ameteli .fizica . insuf.nesterile . hipersecretie de adrenalina. roaga bolnavul sa stranga pumnul. tumori) Scade .boala Addison. tumori AVC Scade .dupa ce se umple vacutainerul ( 5 mi sange) da drumul la garou. tumori dl hipofizare sau suprarenale. lipotimie. lnsuliuom . obstructii renale ( litiaza. dupa doze mari de lnsulina UREE 25 . se poate recolta in pozitie sezand Tehnica: -asistenta se spala pe maini cu apa si sapun . consimtamant .65 .se recolteaza dimineata pe nemancate (a jeune) . completeaza buletinul de analiza si le trimite la laborator Accidente: . abductie si supinatie daca starea generala a bolnavului permite. diaree.psihica .aleza . hepatica grava . aport crescut de proteine.sterile . perforarea venei .pune tamponul de vata pe locul punctiei si roaga bolnavul sa tina cornpresiv 5 min fara sa flecteze antebratul pe brat . 1 O m g/ Creste . pune garoul.afectiuni hepatice grave .imbraca manusile .vacutainerului . stres .informare si explicarea necesitatii punctiei. aseptizeaza .In diabet zaharat .verifica integritatea si valabilitatea acului. roaga bolnavul sa dea drumul la pumn .ace .mat. febra. tavita renala.RECOLTAREA SANGELUI PT EX BIOCHIMICE Se recolteaza sange venos prin punctie venoasa clasica sau prin sistem vacutainer. retrage acul din vena .scoate vacutainerul . musama . hernoragi varsaturi . holder .1. aport insuficient ele lichide. Pregatirea materialelor: Pregatirea bolnavului: .se adapteaza acul la holder .

TBC .insuficienta cardiaca congestiva. pancratita .8 g/dl BILIRUBIN Totala 0. diabet. insuficient aport lichidian. varsaturi Scad . insuficienta renala cronica Creste .hemodilutie . arsuri Creste . colecistita acuta . ulcer perforat in pancre . sdr nefrotic Scade . sdr nefrotic . ateroscleroza Scad . boli hepatice Scad malnutritie .hemoconcentratii. pneumonie.2 . febra tifoida .pancreatita cronica in std terminal. malabsorbtie. hepatite acute si cronice .ACID URIC 2 – 5mg/dl Creste . con: mare de proteine Creste . obezitate Cresc .6 . diabet. mixedem.afectiuni pancreatice . poliglobulie . biliare. hemoragii.hipercolesterolemie .ateroscleroza. diabet. infarct mezenteric . IMA.insuficienta renala cronica. malabsorbtie . guta. diabet. denutritie . hipertiroidism Cresc .guta. arsuri Scad .1. afectini renale si hepatice. ateroscleroza . ecIampsie .2mg/dl NA Total < 200 mg/dl COLESTER OL LDL< 130 mg/dl (colesterolul rau) HDL> 35 mg/dl (colesterolul bun) < 150 mg/dl TRIGLIC ERIDE 600 . alcoolism. obezitate . afectiuni renale.riscul afectiunilor cardiovasculare este mai mare Cresc . leucemie.boli genetice. mononucleoza. hepatita severa Cresc . steatoree Cresc . hipotiroidie. pancreat acuta .800 mg/dl LIPIDE TGO TGP 5 -40 U /L 7 .0. insuficienta renala CREATINI 0.sdr nefrotic .icter. guta. obstructie biliara . afectiuni hernatologice Creste .hipertiroidism. diaree. unele boli infectioase. radioterapie .56 U / L 8–32 u W( 20-140 UI ) AMILAZE PROTEINE TOTALE 6 . ocluzie . ciroza . varsaturi Scade . acromegalie. [MA.diabet. diaree. hiperlipemie .hipertiroidie. hiperlipoproteinemie. peritonita . hepat virale sau alcoolice . insuficienta hepatica. insuficienta hepatica grava.8 cronica . risc mare de afectiuni cardiovasculare Scade . lMA . subalimentatie . ciroza .

rezectie gastrica.deshidratare. aport scazut de Na Creste . tumori.107 m Eq/l Mg 1.insuf renala acuta si cronica.5-10. insuficienta renala cronica. transpir Scade .62 % Globuline 38 48 % Alfal globuline 25% Alfa2globuline 6-9% Betaglobuline 811 % Gammaglobuline 14-21% Raport albumine/globulin e este 1.tumori osoase.malabsorbtie. insuficienta cortico-suprarenala. alcoolism.A ELECTROFOR EZA mg/dl Directa O. hipertiroidie Creste .hepatite acute si cronice. hepatite . aport salin crescut Scade . virotice si parazitare Ph-uI sanguin IONOGRAMA Creste in alcaloza Scade In acidoza Creste. mielom multiplu Scade . diaree. varsaturi . tumori) .5 mg/dl aport crescut de antiacide Scade . 1 . insuf renala Scade -varsaturi.diabet.3 . diaree.rahitism.6 mg/dl Albumine 52 .5 7. pancreatite.6 .2.4 Na 134 .5 . c1oroza. anemie aplastica si pernicioas Scad-anemia feripriva.osteomielita. ciroza . anemie hemolitica . SIDEREMIE F 80-13Ollg/dl B 90-16Ollg/dl CALCEMIE 8.144 m Eq/I K 4.insuficienta cardiaca.0.insuficienta cortico-suprarenala.5 mEq/1 (calculi.2 .7. accidente posttransfuzionale Scaderea raportului: . afectiuni renale. diaree. fistula digestiva Creste . avitam C Creste .dializa prelungita .hemocromatoza. boli de sange. varsaturi.1-0. pierderi digestive Creste-afect renale acute si cronice.1. afectiuni microbiene .2 mg/dl Indirecta 0.5 m Eq/l CI 94 . stenoza pilorica.deshidratare. sdr de malabsorbtie. posttiroidectomie.5.

nesterile: apa. 8 ADMINISTRAREA TOPICA A MEDICAMENTELOR Pregatirea materialelor: Reprezinta administrarea medicamentelor pe tegumente si mucoase.Nr. specul nazal. manusi.frictionarea: medicamente inglobate in Lanolina sub forma de alifii. spatule linguale. PERCUTANAT (prin piele) . pense lungi. bai gazoase. prosop. dezinfectant. sapun. mecanica si chimica .asistenta cu manusi sterile aplica medicamentul prin miscari circulare pe piele. paravan .efect calmant. specul auricular. uleiuri sau emulsii .sterile: pense. decongestiv. bai cu bule de aer. valve vaginale . antipruriginos .se fac bai cu substante dezinfectante. LA SUPRAFATA TEGUMENTELOR 1.psihica: explicare.de protectie: aleza. cu plante medicinale. tampoane vaginale. masand pana dispare in aparenta in piele . cu sare. consimtamant . cu sulf. PE TEGUMENTE a.are actiune termica. spatule de sticla. oglinda frontala. . la temperatura corpului 2. isi pune masca( daca este cazul). sursa de lumina. musama . masca.procedeu hidroterapeutic combinat cu aplicatii externe de medicamente . porttampoane.se protejeaza tegumentul cu un pansament -ionoterapia: introducerea medicamentelor in organism cu ajutorul curentului galvanic b. masa ginecologica irigator pt spalatura vaginala sau clisma Pregatirea bolnavului: . se sterg bine cu prosop . informare. compresa medicamentoasa . cu sapun de potasiu.se face toaleta tegumentelor cu apa si sapun. canule rectale si canule vaginale . tampoane. comprese. tavita renala. baia medicinala . isi pune manusi sterile I.fizica : pozitie care sa permita aplicarea Asistenta se spala pe maini .

paste.uguente= medicamente+Lanolina sau Vaselina. sapunul se lasa sa se usuce si se indeparteaza peste cateva ore sau a doua zi 7. antipruriginoasa. pudrajul .au actiune epitelizanta a suprafetelor ulcerate si distrug tesutul granular NU se va folosi acelasi tampon pt aplicarea pe mai multe regiuni NU se va introduce tamponul in solutie.se aplica cu ajutorul spatulelor sau tampoanelor . dupa ce se intinde pe suprafata pielii. cu ajutorul porttampoanelor sau penselor ( ex Tinctura de iod. antiinflamator. Albastru de metil) 5. Betadine. solutia se toarna pe tampon II.aplicarea locala a medicamentelor lichide imbibate in tampoane sterile. se agita inainte de folosire . talc) 4.medicamentele sub forma de pudra se presara pe tegument cu ajutorul tampoanelor sau cutiilor cu capace perforate -actiune antiprurigiuoasa. PE MUCOASE a) APLICAREA PE MUCOASA BUCALA SI FARINGIANA 1.paste = medicamente+ pudre+grasimi (ex Oxid de zinc) .sunt introduse in tuburi protectoare ( ex creion cu nitrat de argint) .efect dezinfectant..se imbiba solutia medicamentoasa intr-un strat textil mai gros si se aplica pe tegument . badijonarea . Violet de gentiana. se lasa la sfarsit baza limbii si peretele posterior al faringelui( dau senzatie de voma) -la nivelul amigdalelor se insista prin miscari de apasare si rasucire pt ca sa patrunda solutia in criptele amigdaliene .antiinflamatoare (ex Rivanol) 3. de uscare. dezinfectanta. cu gudron. antipruriginos 6. mixturi . sublingual. creioanele caustice . cicatrizare ( ex Baneocin. masca si manusile -se face cu tampon imbibat in solutie montat pe porttarnpon sau in pensa se invita bolnavul sa deschida gura si se apasa limba cu spatula linguala -se inspecteaza cavitatea bucala si se ating sau se pensuleaza zonele afectate: limba.se folosesc pt spalarea pielii si pt obtinerea unui efect medicamentos ( ex sapun cu sulf. cu potasiu).palatul dur si valul palatin. de absorbtie a grasimilor. arcadele dentare si santul gingival.. badijonarea -actiune dezinfectanta si decongestionanta -bolnavul este asezat in pozitie sezand langa sursa de lumina asistenta isi pune oglinda frontala. se tin la rece (ex Fenilbutazona) .actiune sicativa (de uscare). amigdalele si pilierii (incercand sa se desprinda falsele membrane sau depozitele). talc mentolat. peretii interni ai obrajilor.mixturi= medicamente+ pudre+lichide. sapunuri medicinale .unguente.

APLICAREA PE MUCOASA NAZALA 1. unguente nazale -se face toaleta foselor nazale -se aplica direct din tubul de unguent sau cu tampon fixat in porttampon -asistenta ridica varful nasului cu policele mainii stangi si depune cu porttamponul o cantitate cat bobul de orez in vestibulul nazal (intern) pe fata septala . direct din picurator (este individual). iar cu mana dreapta instileaza 2 . instiJatia nazala -se face toaleta foselor nazale ( suflat nasul. instilatia laringiana -se face cu seringa de instilatie laringiana prevazuta cu o canula speciala de 15 cm lungime si diametru] de o.actiune midriatica (Midrium). unguentele oftalmice -se face toaleta conjunctivala -se aplica cu ajutorul unei baghete de sticla sterile sau direct din tubul de unguent oftalmic ( individual) fara a atinge -pozitie sezand sau decubit dorsal -se aplica o cantitate mica in fundul de sac conjunctival inferior dupa care bolnavul inchide ochiul si va roti in toate directiile globul ocular. sau cu pipeta . c. instilatia oculara . tine capul in hiperextensie si in timpul unui expir prelungit rosteste vocala "a" 3. gargara -este spalarea mucoasei orofaringiene cu solutii medicamentoase sau ceaiuri de plante la temperatura corpului: -bolnavul ia ceaiul in gura. pt repartizarea uniforma a unguentului.3 picaturi in vestibulul nazal.3 picaturi pe sclerotica sau in fundul de sac conjunctival inferior spre unghiul extern -bolnavul clipeste de cateva ori repartizand astfel solutia pe toata suprafata -surplusul de solutie se sterge cu un tampon -pipeta se tine la o distanta de 6-7 cm de ochiul pacientului. pt a evita accidentele 2. aspiratie) -se aplica direct din picurator ( individual) fara a atinge mucoasa 2 .se face toaleta conjunctivala (se sterg secretiile) din unghiul exterior catre cel interior -se instileaza solutii izotone = colire.-bolnavul este educat sa nu bea si sa nu manance cel putin 30 min 2. miotica (Pilocarpina).5 cm: -se instileaza sol Laryn direct in laringe b) APLICAREA PE MUCOASA CONJUNCTIVALA 1. sau cu pipeta -pozitia etse decubit dorsal sau sezand cu capul in hiperextensie -bolnavul pastreaza pozitia inca 30 sec pt scurgerea solutiei in faringe 2. antiinflamatoare. umidifianta (Lacrimi artificiale) -pozitia bolnavului este decubit dorsal sau sezand cu capul in hiperextensie si privirea sus -asistenta desface fanta palpebrala cu degetele mainii stangi. antiseptica.cicatrizanta.

clisme medicamentoase . care se prelungeste 20-25 cm de la tampon. operati pe tubul digestiv superior. iar cu dreapta se introduce supozitorul in anus si se impinge pana trece de sfincterul anal intern (manusi de protectie) 2. tinut in pensa. pe masa ginecologica . solutii la temperatura corpului -pozitia bolnavului este decubit lateral sau sezand cu capul aplecat de partea opusa urechi bolnave -cu mana stanga se trage pavilionul in sus si inapoi. cicatrizanta.se indeparteaza peretii vaginali cu valvele vaginale (mana stanga) si cu dreapta se introduce tamponul . calmanta. cu mana dreapta se instileaza solutia -se mentine pozitia 2 . instilatii auriculare -se face toaleta auriculara ( se sterg secretiile) prin aspiratie sau spalatura -se instileaza direct din picurator sau cu pipeta. -se poate introduce pansament auricular cu mese auriculare 2. separat pt cele doua urechi -se poate introduce direct pe mesa auriculara sterila e.sunt preparate medicamentoase solide. varsaturi). in a caror compozitie intra substante care se topesc la temperatura vaginala -bolnava sta in pozitie ginecologica -se practica spalatura vaginala -se desfac cu mana stanga labiile mari si mici.3 min . antiperistaltica. emolienta 1. antiinflamatoare generala: asupra unor organe si sisteme(inima. pt evitarea circulatiei portale -actiune locala: purgativa. substanta activa este inglobata in unt de cacao care se topeste la temperatura corpului -indicate la pacienti cu : tulburari de deglutitie.d. unguente auriculare -se introduce cu tampon imbibat in unguent pe porttampon . lasand sa atarne capatul -tamponul se indeparteaza la ora indicata de medic 2 ovulele . medicam. eventual tub de gaze -pozitia este ginecologica sau ca pt clisma -cu mana stanga se indeparteaza fesele. pe cale rectala 1. de forma ovala sau rotunda. solutii si unguente -se face spalatura vaginala pt a indeparta sectretiile de pe mucoasa vaginala -solutiile sau medicamentele se introduc sub forma tampoanelor vaginale -tampoanele se confectioneaza din vata acoperita de tifon. in fundul de sac posterior al vaginului. sist nervos) -se goleste rectul inaintea aplicarii prin clisma evacuatorie. ovale . se introduce ovulul cu aplicatorul sau cu mana ( manusi sterile) pina la colul uterin f) APLICATII PE MUCOASA RECTALA= adm. cu intoleranta digestiva (greata. supozitoarele -forme medicamentoase solide. APLICATII AURICULARE -actiune hemostatica. APLICATII PE MUCOASA VAGINALA 1. se imbiba cu solutia medicarnentoasa -pozitia bolnavei este pozitie ginecologica .

9 RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC (UROCULTURA) Reprezinta recoltarea urinei in conditii sterile pentru a determina prezenta in urina a unor germeni patogeni. SCOP EXPLORATOR: . prinde flaconul intre index(la baza) si police (in dreptul piesei bucale). antiinflamatoare 3. flaconul se tine vertical (cu baza sus) -introduce piesa bucala si strange buzele -elibereaza o doza in timp ce inspira lent pe gura -dupa inhalare mentine apnee voluntara aprox 10 sec -actiune bronhodilatatoare. inhalatia -este introducerea medicamentelor cu ajutorul vaporilor de apa -se face cu inhalator special. pe cale respiratorie 1. medicam.punctie vezicala (cand nu se poate prin recoltare de la mijlocul mictiunii sau sondaj vezical) 2. timp de 10-15 min -actiune bronhodilatatoare. aerosoli -se realizeaza cu aparate de aerosoli -medicarnentul este dispersat in particule fine de ordinul micronilor si este vaporizat prin presiunea aerului din aparat in masca -bolnavul inspira pe nas si expira pe gura (in masca) . sau cu un vas obisnuit peste care bolnavul sta acoperit cu un prosop -se pun in vas 1-2 I de apa fierbinte in care se adauga o lingurita de inhalant (solutie alcoolica cu uleiuri volatile. o doza=un puf -bolnavul sta in sezand . decongestionant 2. timp de 5-10 min -efect dezinfectant. antiinflamatoare si antibiotica NR. paravan .de protectie: aleza.-se pot introduce subst ce se resorb prin mucoasa rectala(digitala. musama. flacoane inhalante dozatoare -se face pulverizarea in cavitatea bucala direct din flaconul inhalator. clorura de calciu) g). agita bine flaconul . aromatice. dezinfectante) -bolnavul inhaleaza pe gura si expira pe nas. APLICATII PE MUCOASA RESPlRATORIE= adm. fluidifianta a secretiilor.la jumatatea mictiunii (cea mai uzuala) Pregatirea materialelor : .determinarea germenilor -efectuarea antibiogramei -starea functionala a rinichilor Recoltarea se poate face prin: 1.sondaj vezical (direct de pe sonda urinara nu din punga colectoare) 3.

se eticheteaza.sterile : recipient pentru urocultura de 100 ml.neutralizarea lui .KOCH .fungi: CANDIDA ALBICANS. plosca sau urinar Pregatirea pacientului : .lubrifiant . PROTEUS.consum limitat de lichide in ajun . se sterge Tehnica: . in 3 zile consecutiv . explicare.manusi.se spala pe maini. BAC. direct in recipient steril. intermediar.. KLEBSIELLA. rezistent ). ENTEROCOC. LEVURI Cand in urina exista germeni patogeni se efectueaza ANTIBIOGRAMA care indica sensibilitatea germenilor la antibioticele uzuale ( sensibil. fara ca acesta sa fie intrerupt. Valori normale : sub 10 000 germeni/ml Valori patologica : peste 100 000 germeni /ml = infectie urinara La peste 10 000 germeni/ ml examenul este inconcludent si se repeta TRATAMENTUL INFECTIEI URINARE Obiective: .se inchide capacul recipientul care a fost pastrat steril .se deschide recipientul pentru urocultura .pacientul este educat ca inainte de prima emisie de urina de dimineata sa-si faca o toaleta riguroasa a organelor genitale externe (in special meatul urinar) . se face buletinul de analiza. se noteaza in FO .se recolteaza 3 probe.se reorganizeaza locul de munca.nesterile: materiale pentru toaleta organelor genitale.sonde.se recolteaza din mijlocul jetului. sau ANTIFUNGIGRAMA care indica sensibilitatea ciupercilor la antimicotice. In mod fiziologic in urina exista flora microbiana nepatogena. prezenta unor germeni patogeni prin cultura pe medii de cultura sterile in laborator si examen microscopic.virusuri : VIRUS HERPETIC .stabilirea sediului infectiei . TIFIC. Patologic pot exista : .depistarea agentului patogen .fizica : . consimtamant .bacterii : ESCHERISCHIA COLI.prevenirea sau tratarea complicatiilor . 50 ml .psihica : de informare. se trimite la laborator . BAC.primul jet de urina se arunca in wc sau plosca .se informeaza inainte de tratament cu antibiotice .la copii se recolteaza prin fixarea cu romplast a recipientului steril pe organele genitale externe Urocultura pune sau nu in evidenta.

regim hidro-zaharat. Pregatirea materialelor: -recipient pentru urina si recipient pentru laborator sterile -aleza. se cere consimtamantul . Paracetamol. AMILAZURIE Se determina din urina proaspata si reprezinta numarul de elemente figurate (leucocite. musama. Algifen) NR.analgezice (Algocalmin. igiena sexuala. apoi bogat in proteine si lichide b) tratament medicamentos . Scobutil) .Ciproqin. Norfloxacin.antispastice (No-spa. Aspirina) . Ofloxacin. materiale pentru toaleta organelor genitale Pregatirea bolnavului: -psihica : se explica necesitatea tehnicii. Gentamicina. desodat.a) tratament igieno-dietetic repaos la pat. hematii.antitermice (Algocalmin. Ampicilina. cilindri) eliminate intr-un minut prin urina. bacterii. Analgin.antibiotice (conform ABG). Colistin. GLICOZURIE. toaleta organelor genitale externe. Piafen. Timentin .10 RECOLTAREA URINII PENTRU PROBA ADDIS-HAMBURGER. paravan -plosca.

uscat . Pregatirea materialelor: . Nivelul glicozuriei este rezultatul filtrarii glomerulare si a reabsorbtiei tubulare a glucozei. Cand valoarea glucozei din sange trece peste 180 mg /dl(pragul renal) apare glicozuria. plosca. se face buletinul de analiza. se arunca urina . se eticheteaza recipientul. se trimite la laborator AMILAZURIE Reprezinta valoarea amilazelor din urina. explicare -fizica: toaleta organelor genitale Tehnica: .aleza.tot ce urineaza din acel moment se colecteaza in recipientul mare pana a doua zi la ora 7 .acesta ramane in repaus la pat fara sa consume alimente sau lichide timp de 3 ore . Valorile normale : 32-64 U W (unitati Wolgemuth) .dupa 3 ore isi face toaleta organelor genitale si este rugat sa urineze.se noteaza pe buletinul de analiza pentru laborator .din recipient se recolteaza 50 ml. musama.3 cilindri/min 200 .bolnavul este rugat sa urineze la ora 5.-fizica : in ajun bolnavul nu ingera lichide si consuma alimente bogate in proteine Tehnica: .recipient pentru laborator de 100 ml . se masoara volumul urinii . se arunca urina .se recolteaza din volumul total 10 ml si se trimite la laborator Valori normale : 0 .recipient pentru recoltat de 2-3 l. Se determina din urina pe 24 de ore. paravan Pregatirea bolnavului: -psihica: informare. Glicozuria apare la diabetici. Se recolteaza 50 ml din volumul total de urina la fel ca la glicozurie.1 000 hematii/min 1 000 . Se determina din urina pe 24 de ore. curat. In mod normal glucoza este absenta in urina.bolnavul urineaza dimineata la ora 7.400 celule epiteliale Valori patologice : >10 000 leucocite / min = infectie urinara >10 000 hematii /min=hematurie >100 000 elemente/min=piurie GLICOZURIE Reprezinta cantitatea de glucoza din urina.2 000 leucocite /min 1 .

scade : hepatite cronice. solutii de baza . Nr 11 HIDRATAREA SI ALIMENTAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZII Perfuzia = intoducerea in organism pe cale intravenoasa . sau alimentare.Amilazuria . hipertone . Clasificarea solutiilor perfuzabile : a) dupa indicatie 1.creste : in pancreatite acute. neoplasm in pancreas . colecistopancreatite acute. subst medicamentoase . a unor solutii izotone. ciroze Pacientul nu trebuie sa fie sub tratament cu enzime pancreatice si fermenti digestivi. cu ajutorul trusei de perfuzat. ulcere perforat in pancreas.

lipide) . K 74 %0 ) solutii coloidale -solutii care contin proteine plasmatice : Albumina 5% . in jet.sol.de la 10 pic / min pana la 60 pic / min. ridicarea TA PERFUZIA Scop: -hidratarea si mineralizarea organismului -administrarea de medicamente -depurativ .9%. Omegaven . pt mentinerea unei linii venoase sau pt. 8.dilueaza si ajuta la eliminarea produsilor toxici -alimentare parenterala ( aport de proteine.lenta.refacerea patului vascular . solutii corectoare -corecteaza o tulburare metabolica -completeaza un deficit electrolitic -sunt: -solutii de electroliti : sol Ringer.4%.50 ml / min ( ex Manitol . Na CI 0. picatura cu picatura. sol Hartman . potasiu (K 74%0) -diuretice osmotice : Manitol 10% si 20% . Aminosteril . Omegaven -preparate de aminoacizi: Aminosteril ( hidrolizat de proteine). administrarea medicamentatiei o perioada mai lunga -rapida. continua . sol Ringer= cea mai izotona solutie) -solutii hipertone ( GJucoza 10% si 20 % . NaCI 0.4% -concentrate de electroliti : sodiu (Na 58%0) .-servesc pt corectarea patului vascular -suport pt medicamente -mentinere a unei linii venoase -sunt: Glucoza 5% . Lipovenoes b) dupa continut: -sunt: solutii cristaloide -solutii izotone ( G lucoza 5% . Aminomel .4%. fara intrerupere 25 ml. sol Krebs -solutie tampon :sol bicarbonat de sodiu 1. solutii pt alimentatie parenterala -carbohidrati: Glucoza 10% . Dextran) . Dextran 40 ( Rheomacrodex ) -solutii care contin lipide: Lipofundin.9% . Aminofusin (aminoacizi puri) Perfuzia poate fi : . 25% -polimeri sintetici de gIucoza: Dextran 70 ( Macrodex) . sol Tham. Amino-Hepa -lipide: Lipofundin . Na 58%0. Ringer 2. sol Darow. Glucoza+Sorbitol -aminoacizi: Aminoplasmal . 20% . bicarbonat de sodiu 1.sol. Sorbitol 40% 3.

asistenta da drumul la prestub si regleaza ritmul perfuziei la 60 pic / min -fixeaza acul cu romplast -schimbarea flaconului sau intreruperea perfuziei se face inainte de terminarea flaconului (pt a nu patrunde aer pe vena ) -se inchide prestubul si se scoate acul din vena tinand apasat tamponul cu alcool timp de 5-10 min Accidente: -hiperhidratarea .se prefera bratul stang ( ca bolnavul sa poata utiliza dreptul) . roaga bolnavul sa stranga pumnul. aleza -sol dezinfectanta: alcool Pregatirea bolnavului: -psihica: informare. atela . HT A . proeminenta. romplast . cardiotonice -embolie gazoasa datorita patrunderii aerului in vena. se administreaza Furosemid.supraincarcarea sistemului circulator datorita introducerii prea rapide a unei cantitati mari de lichide duce la edem pulmonar acut: tuse.se folosesc dilutii de heparina pt prevenirea coagularii pe ac a sangeJui . explicare . consimtamant . solutiei de perfuzat . asezat pe musama si aleza intr-o pozitie comoda.se goleste aerul din perfuzor -tromboembolie prin migrarea unui cheag in circulatie . si a medicamentelor Tehnica: -asist se spala pe maini si se dezinfecteaza -scoate capacul de protectie al flaconului si dezinfecteaza cu tampon cu alcool -desface trusa de perfuzat .bratul ales va fi in extensie . inspecteaza valabilitatea si integritatea perfuzorului.introduce acul de filtru in flacon apoi introduce trocarul perfuzorului -intoarce flaconul invers. tegumentele din jur sa fie integre . expectoratie spumoasa rozata . se alege o vena dreapta.decubit dorsal in pat.Pregatirea materialelor: -sterile: trusa de perfuzat . tavita renala. corpului). branule -nesterile: garou. bolnavul desface pumnul. seringi. pozitie comoda .dezinfecteaza. ace. polipnee . face nivel de lichid in picurator si goleste aerul din perfuzor apoi -inchide prestubul -introduce medicamentele in flacon -aseaza flaconul in stativ -pune garoul.se reduce la minim ritmul perfuziei . Asist. medicamente -de protectie: musama. se incepe cu venele periferice si se continua spre plica cotului. solutia de perfuzat ( la temp.asist inspecteaza venele si decide la ce brat va institui perfuzia . tampoane de vata. punctioneaza vena cu acul perfuzorului -desface garoul.fizica: .

perforarea venei si patrunderea lichidului in tesutul celular subcutanat . a dilua solutia hipertona . moment in care se injecteaza xilina in tesutul din jur plus S.. datorita perfuzarii unor solutii iritante pt vena sau mentinerii pe vene a unei branule pe o durata prea lunga .se scoate perfuzia si se schimba acul .F.flebita datorita nerespectarii regulilor de asepsie.se intrerupe perfuzia si se pun comprese cu apa rece .frisonul datorat solutiilor de perfuzat reci. pt.oprirea scurgerii perfuziei pt ca varful acului se lipeste pe peretele venei .necroza datorita revarsarii in tes celular subcutanat a unor solutii hipertonice (Calciu Clorat). sau perfuzare in ritm prea rapid (bolnavul trebuie incalzit) Incidente: .se schimba pozitia acului Nr 12 EFECTUAREA UNUI PANSAMENT .coagularea sangelui pe ac.

astfel incat zona de pansat sa fie accesibila . tavita renala Pregatirea bolnavului: -psihica: explicare .se schimba rar.strat impermeabil care mentine umiditatea cel putin 24 ore . foarfece de pansat. hidrartroze. fesi . cura varicelor) . Polyiodine . romplast .se aseaza bolnavul intr-o pozitie confortabila. apa oxigen ata .urmareste imobilizarea regiunii ( entorse .Pansamentul = actul chirurgical prin care se aseptizeaza si se protejeaza o plaga in vederea vindecarii si a unei bune cicatrizari.nu se aplica pe plagi supurate sau regiuni piloase ( favorizeaza infectia ) c) CU SUBSTANTE HIDROFILE . betadina . Pean drepte. vata -nesterile : masuta de tratament.15 . pansament COMPRESIV .pt escare.strat gros de vata 5 -6 cm apoi se trage fasa strans . pansarea plagii . ser fiziologic) .comprese umede aplicate peste plaga. fereastra Pregatirea materialelor: -sterile: comprese. plagi suprainfectate . pense ( anatomica.are ca scop absorbtia secretiilor 5.daca bolnavul acuza dureri se admnistreaza un analgezic Efectuarea pansamentului : -se aduce masa de pansat in partea dreapta a patului .20 zile. 1/2 alcool) . solutii dezinfectante ( alcool. pansament USCAT (cu comprese sterile uscate.comprese umede (1/2 ser fiziologic.prevenirea infectiilor -evitarea Iimitarii functionale fizice si psihice ( estetica. sonda canelata . pansament ABSORBANT .favorizeaza hemostaza (fara a jena circulatia de intoarcere venoasa) . informare. fasa gipsata. pansament GIPSAT OCLUZIV . colector pt materiale patologice. consimtamant -fizica: . pansament UMED a) SIMPLU .punerea in repaus a zonei ( atele sau extensie) 4. mobilitate) -recuperarea functionala Efectuarea unui bun pansament urmareste: -ingrijirile trebuie sa fie in conditii de asepsie -pansamentul sa asigure o buna absortie a secretiilor -sa asigure protectia plagii de factori nocivi din mediu -sa asigure repausul regiunii lezate 1. solutii adezive . chirurgicala. plagi sangerande . SCOP : Tipuri de pansament . pense porttampon ) . seringi si ace. fixare cu fasa b) PRISNITE . sol Ringer . favorizeaza epitelizarea . diabet 3. manusi. care se aseaza peste plaga) 2.

cand se desface usor il arunca in colectorul de produse patologice. solutie adeziva sau fasa -se interzice: stoarcerea. se arunca compresa. se dezinfecteaza turnand din recipient pe compresa (solutii iodate sau alcool). Mastisol ) -pt pansarea unei plagi septice – se dezinfecteaza tegumentul din jurul plagii. se usuca cu o compresa uscata. pensa se lasa in solutie dezinfectanta -pt pansarea unei plagi aseptice –se dezinfecteaza tegumentele din jurul plagii. de indepartare a secretiilor . La sfarsit se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plagii.-asistenta se spala pe maini . se curata tegumentul din jurul plagii cu o compresa . a corpilor straini. apa oxigenata . rol dezinfectant. daca este lipit de plaga il umezeste cu apa oxigenata . ultima compresa se pune invers. se dezinfecteaza cu alta compresa ( solutii iodate sau alcool) -se curata secretiile din plaga cu solutie Ringer . se aseaza compresele desfacute sau nu . cu o pensa de servit se ia compresa sterila din casoleta. isi pune masca -isi pune la indemana compresele sterile (desface punga sau casoleta) . se pune eventual un strat de vata sterila -se fixeaza cu romplast . -se acopera plaga cu 3-4 comprese. apoi plaga se curata cu o pensa cu compresa sterila incepand dinspre interior spre exterior (pt a evita contaminarea plagii ). pulberi cicatrizante. la fiecare stergere se foloseste alta compresa -se schimba manusile -se administreaza local unguente. solutiile dezinfectante -imbraca manusile -foloseste o pensa pt a indeparta pansamentul vechi. sau cu solutie adeziva ( Galifix . ser fiziologic. daca a fost bandajat se taie fasa cu foarfeca. dezinfectante pe baza de iod prin tamponare cu o compresa sterila -se acopera plaga cu un strat mai gros de comprese . fasa . cu fata fara franjuri pe plaga. ele trebuie sa depaseasca cu cel putin 2cm marginile plagii. cu pensa de lucru se dezinfecteaza plaga. compresele pot fi alcoolizate (se toarna alcool peste ele) -se fixeaza cu romplast . sau apasarea regiunii -la plagile traumatice se efectueaza profilaxie antitetanica cu ATPA sau ser antitetanic . dinspre plaga spre exterior. apa oxigenata are rol hemostatic. plaga se curata cu compresa sterila dinspre exterior spre interior pt a evita contaminarea tesuturilor din jur.

iar cu dreapta se ruleaza fasa. iar nodul nu va incomoda bolnavul Pregatirea materialelor: -fesi : de tifon sau elastice.exceptie face pansamentul compresiv (atentie la pacientii care nu pot sa spuna daca este prea stans bandajul : inconstienti.se incheie cu 2.3 ture circulare .se tine fasa in mana dreapta.20 m . luxatii .fizica: pozitionarea bolnavului dupa tipul de bandaj Tehnica: .se incepe cu 3-4 ture circulare( ture de fixare) deasupra plagii cu 10 . apoi se trage a doua tura . dupa prima tura se indoaie capatul peste fasa . cu mana stanga se tine capatul fesei .in sensul circulatiei de intoarcere -fasa se infasoara dinspre stanga spre dreapta -fasa se fixeaza in partea opusa reg bolnave(deasupra sau dedesubt). cu mana stanga se fixeaza capatul fesii .15cm (dar nu si la nivelul membrelor).Nr 13 INFASAREA . plasa Pregatirea bolnavului: -psihica: explicare . pt ca bandajul se face dupa pansament) . intre police si celelalte 4 degete.se termina prin fixare cu romplast sau despicarea in doua a fesei si legare Tipuri de bandaje: . Indicatii: -fixarea pansamentului (in reg supuse miscarii sau in zone unde nu se poate prinde cu rornplast) -efectuarea pansamentuJui compresiv -imobilizarea temporara a membrelor ( entorse. fracturi) Principiile unei bune infasari : -sa imobilizeze perfect pansamentul -sa fie suficient de stransa . l = 5-25cm ) in functie de marimea si caracterul plagii si de regiunea in care este situata. dar si suficient de elastica pt a nu produce dureri sau tulburari de circulatie .se continua infasarea dupa caz . de panza sau elastice( L=5. TIPURI DE INFASARE SI CONDITII Infasarea ( bandajarea ) = metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi de tifon. copii) -se va executa cu blandete pt a nu provoca durere -bandajarea membrelor se efectueaza de la extremitati spre radacina. de lungime si latime conforme cu zona de bandajat -foarfece special pt taiat fasa -romplast. informare ( de obicei este facuta inainte.

asigura o mai buna etansare.Se repeta manevra pana pansamentul este fixat. Se continua cu ture oblice pana la acoperirea intregii calote. calcai). se readuce pe frunte si peste urechea opusa. Turele se incruciseaza in spica deasupra piramidei nazale. incrucisand prima tura ascendenta. articulatia pumnului) 2) Bandajul in spirala . 6) Bandajul rasfrant -se incepe cu 2-3 ture circulare.se fixeaza cu mana stanga si se duce pana la nivelul regiunii occipitale . se rasfrange iar. se continua oblic in sus pana pe fata anterioara a segmentului unde se fixeaza fasa cu policele . peste urechi. coapsa.1) Fasa circulara . In locul turelor fronto-occipitale se conduce fasa oblic peste celalalt ochi. La nivelul fruntii se rasfrange fasa . se rasfrange si se continua in jos inconjurand segmentul pe fata posterioara. Capatul se fixeaza cu romplast. reg tronconice. se inconjura pe fata posterioara . Se revine oblic pe fata opusa. apoi fasa este condusa in "8" .se incepe cu cateva ture circulare sub articulatie. genunchi. antebrat . Se acopera 1/2 din tura anterioara. deasupra arcadelor sprancenoase. brat. pe frunte.incepe cu ture circulare de fixare sub articulatie. brat. Se continua cu tura oblica pe fata anterioara.se face cu articulatia semiflectata . gamba. reg tronconice) . Se fixeaza capatul cu romplast.. astfel incat. fasa se suprapune mai mult in plica si mai putin in partea opusa . se face din nou o tura circulara si iar oblic peste ochi pana la acoperirea completa a ochiului. se fixeaza ( de a doua persoana) si se aduce pe frunte. fiecare tura acoperind 2/3 din tura urmatoare.se incepe cu ture circulare sub articulatie dupa care se continua cu ture oblice ascendente.se trece oblic peste articulatie . se rasfrange . Tipuri de bandaje pe regiuni -se incepe cu 2-3 ture circulare in jurul capului de la protuberanta occipitala . Bandajul nasului = (prastia ) Bandajul binocular . pumn) 4) Bandajul in spic de grau ( spica ) . si se conduc alte ture circulare deasupra zonei. se trece oblic peste ochiul pansat si sub urechea de acea parte.se conduce fasa serpuind astfel incat sa acopere 2/3 din tureJe anterioare (indicata pt antebrat. Se termina cu ture circulare pe punctul de sprijin ( articulatia scapulohumerala. sau cu ajutorul altei persoane. abdomen. si se incheie cu ture circulare ( gamba.ajungand circulare la nivelul liniei articulare. Peste articulatie se continua cu ture oblice pana la acoperirea completa a regiunii (cot. torace.se suprapun ture de fasa una peste alta (indicata pt : gat. reg inghinala. cap.acopera un ochi Bandajarea calotei craniene = capelina -se incepe cu 2-3 ture circulare fronto-occipitale . pt pansament compresiv) 5) Bandajul in evantai . Bandajul monocular . dupa amputatie de san. -acopera ambii ochi -se efectueaza ca cea monoculara. La final se fixeaza cu ture circulare. zone intinse) 3) Bandajul in forma cifrei 8 . se continua in "8"acoperind jumatate din tura anterioara pana la acoperirea completa a zonei (articulatia cotului glezna.

catre umarul opus sanului de pansat trecand peste sanul interesat.de fixare. Bandajul Desault -se imobilizeaza umarul si clavicula . Se repeta manevra realizand a doua bretea pe umarul opus. genunchiului si gleznei Bandajarea coapsei.-se face dintr-o fasa lunga de 50-60 cm care se despica la ambele capete. fruntii. sub sani. Capetele inferioare ale fesi se leaga in reg parietala . Se coboara oblic fasa pe spate.care se innoada in regiunea occipitala. izoland pielea bratului de pielea toracelui. Se conduce fasa in spirala pana la axila. in lung. pt fracturile bratului se bandajeaza circular toracele pana sub axila. prin axila sanului ce trebuie pansat. pana in dreptul turei circulare. dupa mamectomie totala. dar alternand si de partea opusa cu ture simetrice pt a acoperi ambii sani. coapsa si gamba Bandajarea cotului . Se incheie bandajul cu 2 ture circulare de fixare. Capetele inferioare ale fesii se trec peste ureche si se innoada . Bandajul barbiei = (capastrul) -se face in acelasi fel ca prastia . care se executa de fiecare data dupa ce s-a trecut fasa peste san si spate. iar capetele superioare in reg. se duce fasa oblic peste ceafa si iar ture circulare in jurul gatului. cuprinzand toracele si gatul Bandajul cefei -se incepe cu ture circulare in jurul gatului. Se conduce fasa de jos in sus. coboara anterior pe sub axila opusa. iar capetele superioare pe sub ureche. se intareste cu benzi de leucoplast. se continue cu ture circulare in jurul fruntii . lasand la mijloc o portiune de 8-1O cm nedespicata.unde se incheie cu 2 ture circulare Bandajarea sanilor -se incepe cu 2 ture circulare . care este aplicata peste pansamentul nasului. Se fixeaza cu o tura circulara. Bandajul gatului -se efectueaza cu ture circulare -in cazul tiroidectomiei se face in spica. apoi peste umarul bolnav si iar fixeaza cotul. antebratul flectat pe brat in unghi de 90° se lipeste de torace.. Bandajul toracelui la barbati -se conduce fasa circular in jurul toracelui ( in zona inferioara) . se duce fasa oblic peste ceafa. se executa o rasfragere (manevra policelui). se aduce fasa din spate peste umar. inconjura cotul si urca pe spate pana la umar. Se continua lasand pumnul si mana afara. soldului si a regiunii inghinale -se face in spirala sau in spica -se face in evantai sau in "8" . fixand partea nedespicata la nivelul barbiei. si iar oblic peste ceafa pana se acopera zona. antebratului . se fixeaza de torace cu ture circulare. -in cazul bandajarii ambilor sani se efectueaza aceleasi miscari. se trece peste umar coborand pe spate realizand o bretea. occipitala sau in reg. se coboara peste brat. Bandajarea bratului. Se incheie cu fesi circulare peste brat. se pudreaza axila cu talc si se umple cu vata. deasupra urechii.

Pregatirea materialelor: . masca. una circular deasupra crestelor iliace.hipoxie de cauza anemica Surse de oxigen: statia centrala de oxigen a spitalului. capul. si se poate regla debitul de oxigen administrat. Apa sterila se schimba in fiecare zi.stop cardiac . Bandajarea palmei si a degetelor mainii -se incepe cu ture circulare in dreptul articulatiei mainii. se acopera bontul asemanator cu capelina . inapoi printre coapse acoperind perineul. sanul Nr 14 ADMINISTRAREA OXIGENULUI Scop . de fixare. se trece peste sold. peste zona inghinala. tulburarilor de difuziune . sezand. se termina cu ture circulare care fixeaza turele de acoperire. ochelari de oxigen. se inconjura coapsa. se incheie cu ture circulare pe coapsa. toracele.fizica: decubit dorsal. laba piciorului. apa Pregatirea bolnavului: . microstatii.-se incepe cu ture circulare deasupra crestelor iliace. alta se trece dublu dinainte.postoperator .hipoventilatie .combaterea hipoxiei ( asigurarea oxigenarii tesuturilor) Hipoxia este determinata de: -scaderea oxigenului alveolar -scaderea hemoglobinei -tulburari in sistemul circulator -tulburari in difuziunea pulmonara Indicatii: . butelii de oxigen ln saloane oxigenul trece prin barbotoare cu apa sterila unde este umidificat . se continua in spica sau in "8" bandajarea degetului se poate face simplu (in spirala) sau pt o fixare mai buna in spica sau in "8" incepand cu ture de fixare pe articulatia mainii.psihica: informare. Bandajarea perineului -se face in "T".soc cardiogen . mana.sterile: sonda de oxigen. se trece oblic peste reg inghinala. Bandajarea bontului de amputatie se porneste cu ture circulare.debit cardiac scazut . Prin aceasta metoda se imobilizeaza provizoriu: membrul superior.hipoxie secundara hipoventilatiei.hipoxie secundara fluxului sanguin insuficient . pt a usura expansiunea pulmonara . Fixarea pansamentului se mai poate face cu basmaua triunghiulara. se inconjoara coapsa pe fata interna. fesile se conduc succesiv prinzandu-se una de cealalta. se revine peste zona fesiera. explicare . cu doua fesi. sernisezand.

Tehnica se executa dupa permeabilizarea cailor respiratorii prin: . prevenirea aparitiei escarelor la nivelul mucoasei nazale) Pe gura . cortul de oxigen: -este un dispozitiv racordat la instalatia de oxigen.in functie de caz se pot introduce pe nas sau pe gura. se marcheaza -se umecteaza sonda cu apa steri la -se introduce pe nas pana la marcatie (atunci sonda este in faringe) se fixeaza cu romplast pe obraz -se fixeaza debitul de oxigen intre 4l/min – 8l/ min. prin sonda de oxigen: . si o folie de material plastic care acopera patul in intregime . pe traheostoma prin sonda de intubatie . cu varful rotunjit . iar in dreptul foselor nazale au doua sonde scurte (1 cm) care se introduc in nas -se utilizeaza la copii sau la pacientii agitati 3.se masoara distanta dintre nas si tragus. prevazut cu un sistem de racire a oxigenului. de diverse grosimi .direct in cavitatea bucala.cu un orificiu la capatul proximal. ochelari de oxigen: -sunt dispozitive de plastic care se ataseaza pe capul pacientului. pe limba. masca de oxigen: -masca se fixeaza ermetic pe fata pacientului acoperind nasul si gura -prezinta doua orificii pentru eliminarea bioxidului de carbon rezultat din expiratie -se fixeaza cu un elastic in jurul capului -nu este suportata bine de copii si de persoanele claustrofobe -poate produce leziuni ale tegumentelor fetei (mentinere indelungata) -nu este indicata la cei cu arsuri ale fetei 4. dupa urechi.astfel ca sonda sa nu obstrueze tot orificiul canulei traheale Prin balon Ruben .cu prelungitor atasat la sursa de oxigen. pacientul tine sonda intre buze ( cand fosele nazale sunt obstruate cu mese nazale) Prin sonda de intubatie orotraheala (lOT) tinand cont ca sonda de oxigen sa nu obstrueze orificiul sondei lOT Pe traheostoma .extragerea corpilor straini -aspirarea secretiilor -toaleta locala Exista 4 moduri de administrare a oxigenului 1. cu balonul atasat la masca 2.se folosesc sonde nazale sterile.se poate introduce prin pipa Guedel ( 3-4 cm) . la indicatia medicului -cand sonda se mentine un timp mai indelungat se mobilizeaza de 2-3 ori pe zi sau se schimba nara zilnic (pt. sau prin balon Ruben Pe nas .

respiratia. claritatea solutiilor . sedimentarea solutiilor 4) Repectarea caii de administrare 5) Repectarea ritmului de administrare . intoxicatiilor cu monoxid de carbon. pulsul . inscriptie. grosime 3)Verificarea calitatii medicamentului . parenterala . rectala 11) Luarea medicamentelor in prezenta asistentei 12) Servirea bolnavului spitalizat cu doza unica de medicament REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR . forma de prezentare. tetanosului. pot apare congestie si edem alveolar. integritatea.pt mentinerea unei concentratii constante in sange 6) Repectarea dozei de medicament .asistenta va supraveghea coloratia tegumentelor. culoarea.dupa eticheta. sau il ineaca) -patrunderea oxigenului cu presiune mare in esofag sau stomac duce la distensie gastrica .verifica termenul de valabilitate.. vaginala. Se indica in tratamentul gangrenei gazoase.doza unica sau doza pe 24 ore 7) Repectarea somnului fiziologic 8) Evitarea incompatibilitatilor medicamentoase 9) Administrarea imediata a medicamentelor deschise 10) Respectarea ordinii succesive a cailor de administrarte a medicamentelor: orala. culoare.aparitia eventualelor complicatii . diametru.presiunea si debitul oxigenului Incidente si accidente .se confrunta FO 2) Identifica medicamentul prescris . hemoragie intraalveolara.rasturnarea barbotorului ( lichidul din barbotor patrunde in caile respiratorii ale bolnavului si produce bronhopneumonie de aspiratie. atelectazie pulmonara Oxigenoterapia hiperbara Este o metoda terapeutica care creste cantitatea de oxigen dizolvat in plasma. Nr 15 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PER OS 1) Repectarea medicamentelor prescrise .dupa administrarea in concentratii si la presiuni mari.este utilizat in pediatrie -are dezavantajul ca atmosfera din cort se supraincalzeste pt ca pacientul inspira si expira in acelasi mediu -oxigenul nu este umidificat ci trecut prin instalatia de racire copiii vor fi supravegheati permanent pt a nu disloca cortul Supravegherea .utilizarea prelungita a oxigenului poate duce la uscarea si iritarea mucoasei nazale .

drageuri .medicamentele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se pun sub limba (Nitroglicerina) Corespondente : -un pahar = 250ml \ -o ceasca de cafea = 50ml \ . gastrice sau intestinale.inlocuirea fermentilor digestivi ( cand lipsesc) .favorizarea cicatrizarii ulceratiilor mucoasei digestive .este iritant pt mucoasa gastrica -nu se resoarbe pe cale digestiva -pacientul refuza medicamentul -se impune o actiune rapida a medicamentului -se impune evitarea circulatiei portale -absenta refiexului de deglutitie Contraindicatii : Pregatirea materialelor: -lingura . sau pozitie decubit lateral Forme de prezentare -lichide: infuzii. emulsii . uleiuri . SCOP : -efecte locale: . reactii secundare 14) Prevenirea infectiilor nosocomiale prin respectarea asepsiei 15) Raportarea imediata catre medic a greselilor de administrare ADMINISTRAREA PE CALE BUCALA Este calea naturala de administrare a medicamentelor ce se pot resorbi la nivelul mucoasei bucale. tincturi .actiunea asupra unor organe. siropuri .se masoara cu cana. drajeurile. sticla picuratoare . tablete. sisteme si aparate -medicamentul este inactivat de secretiile gastrice . explicare a efectelor medicamentelor .dezinfectarea tubului digestiv -efecte generale: . mucilagii -solide: pulberi.13) Educarea bolnavului privind :medicatia administrata. granulele se pun pe limba si se inghit cu apa . ceai. lingura sau lingurita. extracte.se administreaza diluate in ceai sau apa sau ca atare si apoi se bea ceai sau apa Solidele . efectul. capsulele .protejarea mucoasei gastrointestinale . timpul de instalare a efectelor medicamentului. sau cu pipeta .pulberile se dizolva in putin lichid (in lingura) . lapte Pregitirea bolnavului: .psihica: . granule Administrare Lichidele . decocturi . paharul gradat. pahar gradat .fizica: -pozitie sezand daca starea bolnavului permite. capsule operculate.tabletele.informare. cana apa. lingurita pipeta.

varsta . solutii cristaline usor resorbabile Zone de electie : zone bogate in tesut celular lax -fata externa a bratului ( treimea medie a bratului) -fata supero-externa a coapsei -fata laterala a toracelui ( subclavicular .un pahar de lichior =. daca apare tuse productiva sau fenomene de insuficienta respiratorie se anunta imediat medicul (posibila aspiratie bronsica) -la copil dozele sunt calculate de medic in fct de : medicament. heparina. periombilical ) .acestea se piseaza in lingurita.solutie uleioasa . greutate Nr 16 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTII SUBCUTANATE DEFINITIE : Injectarea unei solutii medicamentoase in tesutul celular subcutanat . se dizolva cu putin ceai si apoi se administreaza in timpul expiratiei . 15ml \ .le reduce efectul -se vor folosi pahare si linguri individuale -la copiii sub 2 ani NU se administreaza tabletele ca atare. zona omoplatului ) -peretele antero-lateral abdominal ( flancuri .se intoduc numai subst izotone.un varf de cutit = 1 g/ Alte interventii: -la bolnavii inconstienti sau cu tulburari de deglutitie medicamentele se introduc pe sonda gastrica ( pisate cu o cantitata suficienta de lichid) cu seringa -asistenta se va spala pe maini inainte de a administra medicamentele pe cala orala -nu se vor administra medicamentele impreuna cu carbune medicinal .5g \ -o lingurita cu varf= 5g -pulbere . Scop: -terapeutic ( injectate de insulina .seruri pentru desensibilizare) .5ml ulei / .1 g = 40picaturi / -o lingurita rasa =2. se tapoteaza in regiunea toracica posterioara sau in regiunea cervicala . la fel medicamentele sub forma de pulbere se dizolva cu ceai sau lapte -daca se ineaca sau aspira solutia medicamentoasa se intoarce in decubit ventral.o lingurita = 4.-o lingurita = 5ml -solutie apoasa -o lingura = 3 lingurite / -1 g = 20 picaturi / .

abcese .se retrage acul. fara leziuni dermatologice.psihica: informare.cu mana dreapta se introduce acul.se schimba pozitia acului . de obicei dupa inj cu Heparina) . consimtamant . tegumentele sa fie integre. explicare .dezinfecteaza locul injectiei (in cazul insulinei se foloseste apa sterila NU alcool) .se aspira inainte de injectare .asist se spala pe maini . ATPA .sterile: seringi (preumplute .in rest poz decubit dorsal Tehnica: .lezarea unui vas (echimoza sau hematom la locul injectarii. Fraxiparina .se injecteaza solutii: . de 1cc . .se injecteaza substanta lent .datorita nerespectarii regulilor de asepsie. sau injectarii de medicamente iritante medicamente administrate subcutanat: . la o profunzime de 2-4 cm .Heparina .Locurile de injectie se vor alterna pt a preveni lipodistrofia. Scop: . subtiri) .fizica: . oblic in lungul pliului .efect mai rapid .nesterile : tampoane de vata . flegmoane postinjectionale .uleioase . 2cc ) . sub ecran radiologic . se tamponeaza locul de injectare masand usor Incidente si accidente : . Atropina . Insulina .se extrage acul chirurgical. alcool. Pregatirea materialelor: .pt injectia pe fata externa a bratului este poz sezand cu mana in sold .se verifica prin aspiratie daca nu s-a patruns intr-un vas sanguin .lezarea unei terminatii nervoase dermice ( durere vie) . bizou lung. in hipoderm.cu policele si indexul mainii stangi se face un pliu cutanat . tavita renala Pregatirea bolnavului: . Calciparina .izotone .terapeutic . vaccinuri Nr 17 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTII INTRAMUSCULARE DEFINITIE: Injectarea de solutii medicamentoase in tesutul muscular. ace ( 25-30 mm .ruperea acului .

hipertone Nr 18 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTII INTRAVENOASE . tavita renala Pregatirea bolnavului: . pt un efect mai rapid -Explorator .durere vie.psihica: informare. lipsiti de trunchiuri mari de vase si nervi . atasat la seringa sau detasat se aspira ( pt a vedea daca acul nu se gaseste intr-un vas de sange) -se fixeaza seringa cu mana stanga .fizica: decubit dorsal sau lateral ..regiunea deltoidiana . iar cu dreapta se introduce substanta -se retrage brusc acul.se schimba directia acului sau se scoate acul -abces sau flegmon – rezultat in urma nerespectarii regulilor de asepsie sau in urma unei injectari superficiale DEFINITIE : administrarea de solutii medicamentoase direct in circulatia venoasa. explicare . iradiere pe traiectul nervos de-a lungul piciorului pana la paralizie = mers stepat -ruperea acului . suspensii Zone de electie: muschii voluminosi . sub ecran radiologic -lezarea unui vas de sange . alcool.nesterile : tampoane de vata . Scop -Terapeutic .coloidale.sterile: seringi (in functie de volumul de subst de injectat ) .in treimea medie Pregatirea materialelor: . se maseaza circular Accidente si Incidente -Lezarea nervului sciatic . bizou Jung) .regiunea superoexterna a fesei .datorata contractiei musculare puternice sau miscarilor brustese extrage chirurgical.injectarea de subst radioopace ( explorari radiologice ) Se introduc subst izotone . se pune tamponul . consimtamant . cu musculatura relaxata -pregatirea seringii TEHNICA: -asist se spala pe maini -alege locul injectiei (evitarea nodulilor si a zonelor cu afectiuni dermatologice) -dezinfecteaza locul injectiei -se introduce acul perpendicular pe tegument . ace (lungi de 47cm.injectarea de subst medicamentoase.fata antero-externa a coapsei.

compresie pe locul punctiei 5-1Omin si comprese cu apa rece Valuri de caldura.se intrerupe injectia . se anunta medicul. se pun comprese cu apa rece Flebalgia . starea generala a bolnavului(facies. intra in vena .venele de la plica cotului. alcool.prin revarsarea in tes perivenos a unor substante hipertone (Ca Clorat). Nr 19 . garou. Pregatirea materialelor: -sterile: seringi. cu bratul in extensie asezat pe musama si aleza Tehnica: -pregatirea seringii -asist se spala pe maini -alege locul punctiei . tegumentul sa fie integru.prin perforarea venei . senzatie de uscaciune in faringe-injectarea prea rapida (Ca Gluconic)-se opreste administrarea si dupa disparitia fenomenelor se injecteaza mai lent Ameteli .se retrage: acul din vena .Zone de electie : -vene de pe fata dorsala a mainii . explicare . se dilueaza corespunzator) Necroza . tavita renala -de protectie: musama si aleza Pregatirea bolnavului: -psihica: informare. apoi merge1 -2cm paralel cu peretii venei .durere pe traiectul venei datorita injectarii unor subst iritante sau injectarii prea rapide-(injecteaza mai lent. colaps. consimtamant -fizica: pozitie decubit dorsal . aspira pt a verifica pozitia in vena. ace ( 30-50 mm . daca vine sange in ambou tine seringa cu mana stanga si cu dreapta da drumul la garou -cu mana dreapta injecteaza lent solutia din seringa -se verifica periodic daca acul este in vena.venele maleolare interne. se tine compresiv 5-10min .instilatii cu xilina Hematom . locul punctiei .vene epicraniene ( la copil). se supravegheaza bolnavul. bizou scurt) -nesterile : tampoane de vata . respiratie) -la final se retrage brusc acul si se tine compresiv tamponul 5-10min Accidente si Incidente Perforarea venei .venele subclaviculare . vena sa fie proeminenta si dreapta -leaga garoul deasupra locului punctiei cu cel putin 10 cm -cere pacientului sa stranga pumnul -dezinfecteaza locul cu tampon cu alcool -scoate aerul din seringa -executa punctia= patrunde cu acul prin tegument la 30 de grade .se incepe de la vene periferice spre centru. lipotimie.venele antebratului.tumefierea tes din jurul venei datorita patrunderii sol in tes subcutanat.

seringi pt insulina Pregatirea bolnavului: . daca este insulina intermediara sau lenta -se omogenizeaza ruland flaconul intre palme -se desface capacul si se dezinfecteaza cu alcool. garou.100 u ins /ml Se pastreaza la frigider la 2 .ADMINISTRAREA INSULINEI INSULINA = este singurul hormon hipoglicemiant -este secretata de celulele BETA ale insulelor Langerhans din pancreas Mod de obtinere: -de tip uman (biosintetice sau semisintetice) . linistire -fizica: pozitie adecvata locului de injectare .efect rapid -insuline intermediare .insulina cristalina Actrapid MC / HM . alcool.bovine) -inalt purificate (prin sinteza) de tip Monocomponent .Semilenta MC. Lente MC.psihica: informare. fiecare tip de insulina se administreaza cu seringa separata.se verifica valabilitatea flaconului. se lasa sa se evapore alcoolul ! -se aspira in seringa . se schimba acul.120 min si dureaza 12-24 ore -insuline lente .actiunea incepe la 45. Huminsulin Long HM Preparatele insulinice pot fi: Preparate hidrosolubile = insulina cristalina in solutie apoasa ( aspect clar)- Actrapid Suspensii apoase = contine derivati greu solubili de insulina. explicate. nu se amesteca!!! -se dezinfecteaza zona de electie cu tampon imbibat in apa sterila sau ser fiziologic -se efectueaza injectia -este indicata rotatia locurilor de electie ale injectiei subcutanate pt prevenirea lipodistrofiei. Humulin HM . si aspectul solutiei.5 sau 3 ml .8 ° C .HM -de la animale ( porcine .MC Dupa dinamica actiunii insulinele sunt: -insuline rapide . a leziunilor de grataj(datorita pruritului) . tavita renala . Monotard MC / HM. cu 15-30 min inainte de masa Tehnica: .IV Se administreaza cu seringi speciale de 1 ml. cu gradatii in unitati de insulina.pen-uri 1. Pregatirea materialelor: -Nesterile: tampon de vata.flacoane 5ml. trebuie omogenizate inainte de utilizare Forme de prezentare . aspect lactescent.Ultralent MC.40 u ins/ml sau 100 u ins /ml . sau in camera la intuneric si temp <25° C Cale de administrare – subcutanat SC -intravenos . cu ace subtiri si scurte de 1 cm.Sterile: apa sterila ( ser fiziologic).

Nr 20 .asist recolteaza produse de laborator pt. tegumente uscate. tegumente reci transpiratii. tahicardie.Efecte adverse : alergie. diaree. iv.asist observa interferenta insulinei cu alte medicamente (pot fi hipo. glicemie. tremuraturi. lichide dulci. dureri abdominale. balonari INTERVENTII . halena acetonica(miros de mere coapte). gem -asist administreaza in caz de hipoglicemie ( la indicatia medicului) Glucoza iv . anxietate. in cazuri grave. -se administreaza insulina la indicatia medicului. pana la coma diabetica. glicozurie.asist supravegheaza pacientul dupa administrare pt ca poate apare hipoglicemia = senzatie de foame.sau hiperglicemiante) . cefalee. In caz de hiperglicemie: senzatie de sete. lipotimie pana la convulsii si coma hipoglicemica -asist invata pacientul sa aiba la indemana . in caz de hipoglicemie.

scade edemele Indicatii: . \ Acetat 1 mi parenterala .antiinflamatorie .Hidrocortizon hemisuccinat de 100mg ----------------/ (flacon cu pulbere alba + soJvent 2ml) -unguente .Fluocinolon (pivalat de flumetazona) ------------------. Cortizonul influenteaza metabolismul apei. Na. metabolismul glucidic.Celestone( Diprophos) 2ml. calciul (Ca) . boala Addison (hipofunctia corticosuprarenalei) .Prednison 5 mg ---------------------------------------------------. sdr vestibular ) .Hidrocortizon hemisuccinat de 25mg( fiola + solvent) . al sarurilor minerale ( K. proliferative -antialergica -antiedematoasa . neoplazii Cortizonul NU vindeca ci impiedica efectele unui agent cauza!. Cortizonul este un glucocorticoid fiziologic. edem cerebral ( de cauza diversa: traumatisme cerebrale.afectiuni reumatice.fiole .ADMINISTRAREA PREPARATELOR CORTIZONICE Cortizonul = hormon secretat de stratul cortical al glandelor suprarenale.retine apa in tesuturi cu aparitia de edeme in cazul aportului de sare in timpul tratamentului ( creste Na ) -creste glicemia si necesarul de insulina la diabetici -creste TA -scade potasiul ( K ). colaps. scad proteinele -scade rezistenta organismului la infectii Forme de prezentare: administrare: Cale de . alergii . necrotice . CI ) . paleativa Reactii secundare: -crestera secretiei gastrice de HCI -retentie salina . unguent Hidrocortizon oftalmic . afectiuni inflamatorii. soc anafilactic. Actiune: .-\ Dexametazona 2ml.inhiba procesele inflamatorii. edem glotic.intraarticular intrar ahidian / -flacoane . Secretia de cortizon este controlata de hipofiza prin hormonul ACTH ( adrenocorticotrop hipofizar ). deci are actiune simptomatica.sc.local pe tegumente si mucoase -unguent Hidrocortizon acetat.tablete . im. astm bronsic . Hidrocortizon. lipidic si proteic.orala .i v.

dimineata intre 6-8 ( cand secretia corticosuprarenalei este maxima) .. duce la osteoporoza.P. glucide si sa aiba aport de proteine. a lenjeriei pt prevenirea infectiilor -supravegheaza si noteaza in FO : TA. creste catabolismul proteic. ionograma -asigura igiena tegumentelor si mucoaselor. da corticodependenta. -recolteaza sange pt glicemie. edeme. dureri epigastrice. raport ingestie. Se incepe cu doza maxima apoi se scade progresiv pana la doza de intretinere. greutate.excretie(bilantul hidric) -sesizeaza aparitia efectelor secundare: insomnie. si anunta medicul -tratamentul prelungit: scade rezistenta organismului la infectii. dupa mese.flacoane inhalante . da fenomene de hipercorticism (endogen si exogen= sdr Cushing sau atrofie suprarenala).doza maxima / zi = 1 g Interventii: -asist invata pacientul modul de administrare -invata pacientul sa reduca consumul de sare. .BecIomet ------------------------------------------. Ca.respiratorie prin aerosoli Particularitati : Prednisonul se adm in doza unica. dupa agitare prealabila Hidrocortizon hemisuccinat . euforie. Hidrocortizonul acetat se adm numai subcutanat sau intraarticular . sau impartit in 3 doze/Izi . HTA.. K.

sulfamide Principii generale in antibioterapie si chimioterapie: Intensitatea actiunii unui antibiotic depinde de : . aminoglicozide. . Dupa modul lor de actiune acestea se clasifica: Bactericide: -peniciline. ANTIBIOTICELE sunt grupate dupa unele asemanari in ceea ce priveste actiunea. aproape toate antibioticele s-au obtinut pe cale sintetica. indicatiile.concentratia bactericida Pentru stabilirea intervalelor de administrare si a dozelor de antibiotic.poate duce la reactivarea multiplicarii germenilor ducand la recidive.concentratia minima inhibitorie . este necesar sa se cunoasca timpul de injumatatire. 21 MEDICAMENTELE sunt produse de origine minerala . BACTERICIDELE sunt superioare si sunt indicate in tratamentul infectiilor acute. Ulterior. colimicina. cloramfenicol. adica timpul in care concentratia antibioticului scade la jumatate. polimixina.NR. cu atat administrarile trebuie sa fie mai dese. cefalosporine. Cu cat timpul de injumatatire este mai mic. Sunt indicate in infectii usoare si medii. ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR Dupa modul de actiune se disting: -antibiotice bactericide -antibiotice bacteriostatice Actiunea bacteriostatica inseamna inhibarea temporara a multiplicarii germenilor.produse de un microorganism si obtinute prin extractie naturala. Dintre cele mai des folosite medicamente fac parte antibioticele. macrolide. astfel ca termenul de antibiotic si chimioterapic au devenit sinonime. Prin antibiotic s-a inteles initial substante cu efect antimicrobian . ANTIBIOTICELE BACTERIOSTATICE au dezavantajul ca o administrarea insuficienta sau suprimata prematur.in mai multe familii.inseamna omorarea germenilor microbieni.animala sau chimica.iar actiunea bactericida .transformate intr-o forma de administrare (preparate solide sau solutie)prescrise de medic. cicloserina Bacteriostatice:-tetracicline.toleranta si formula chimica . SCOPUL administrarii lor poate fi : -prevenirea imbolnavirilor -ameliorarea bolilor -vindecarea bolilor.

1 ml de solutie cu 1000 U.respecta orarul si ritmul de administrare. La injectia intramusculara. Asistenta verifica medicamentul. Administrarea pe cale parenterala: Calea parenterala reprezinta calea care ocoleste tubul digestiv.dozarea exacta a medicamentului . este contraindicat atunci cand medicamentul este inactivat de secretiile digestive. cand are proprietati iritante asupra mucoasei gastrice.obtinerea unui efect rapid .dupa 30 min se compara cele doua reactii . observand integritatea. Asistenta serveste pacientul cu doza unica de medicament si ramane langa pacient. verifica valabilitatea si calitatea medicamentului. Modul de administrare pe cale orala. Administrarea antibioticelor se poate face prin injectie intramusculara (IM) sau injectie intravenoasa (IV). pana cand acesta isi administreaza pe cale orala. Administrarea PENICILINEI Nu se face decat dupa testarea sensibilitatii pacientului. cand se impune evitarea circulatiei portale si cand se impune o actiune prompta a medicamentelor. iar in cazul injectiilor intravenoase resorbtia este instantanee.posibilitatea administrarii antibioticului la pacientii inconstienti sau cu varsaturi./ml de penicilina -la antebratul celalalt se injecteaza 0.I. Avantajele administrarii parenterale sunt: . resorbtia incepe imediat dupa administrare si se termina in 35 minute. aceasta putandu-se absorbi la nivelul cavitatii bucale si a intestinului subtire sau gros. Administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole sau flacoane. asezandu-l pe limba pacientului. sunt cel mai des intalnite.MOD DE ADMINISTRARE: Calea de administrare este aleasa de medic in functie de : -scopul urmarit -capacitatea de absorbtie a caii respective -de actiunea medicamentelor asupra mucoaselor -de necesitatea unei actiuni mai lente sau mai rapide -de toleranta organismului fata de medicament -de particularitatile anatomice si fiziologice ale organismului Administrarea pe cale orala Calea orala. datorate asocierilor unor solutii medicamentoase in aceeasi seringa.respecta doza unica si doza pe 24 de ore Pacientul este informat asupra efectelor urmarite prin administrarea medicamentului respectiv si a eventualelor efecte secundare. deoarece reactiile alergice la peniciline. pentru a se mentine concentratia constanta in sange . iar in cazul bolnavilor psihici trebuie sa verifice daca l-a inghitit. Testarea PENICILINEI -se injecteaza intradermic pe fata anterioara a antebratului 0. Evita incompabilitatile medicamentoase .calitatea medicamentelor. este calea naturala de administrare a medicamentelor. Asistenta verifica: .1 ml solutie ser fiziologic(martor) . respecta masurile de asepsie si igiena pentru a preveni infectiile intraspitalicesti. cand medicamentul nu se absoarbe pe cale digestiva. culoarea medicamentelor .

Reactiile alergice sunt mai frecvente la peniciline dar sunt intalnite si pentru streptomicina. rifampicina.S. Sulfamidele sunt chimioterapice cu actiune bacteriostatica. Cefalosporinele sunt usor nefro-toxice. In cazul pacientului cu alergie la un anumit produs. EFECTE ADVERSE ALE ANTIBIOTICELOR: Antibioticele provoaca relativ frecvent reactii adverse. este relativ buna. Tetraciclina poate produce tulburari digestive. polimixina. streptomicina. eritromicina. acesta trebuie evitat si ales un inlocuitor care sa aibe o eficacitate echivalenta. Tuberculostaticele cunoscute sunt: antibioticele si chimioterapicele active in tratamentul si profilaxia tuberculozei. Eritromicina nu se administreaza in insuficienta hepatica iar gentamicina este nefrotoxica si neurotoxica pentru nervul vestibular. Ele se grupeaza in: . Toleranta digestiva si cea intramusculara este medie. iar polimixina se foloseste local in solutii sau unguente pentru infectii oculare. renale si tulburari hematologice. tetracicline se gasesc si sub forma de tablete care se administreaza per-os. pirazinamida. Ele pot fi toxice si sunt dependente de doza si pot fi reduse: fie prin evitarea antibioticului al carui efect toxic afecteaza in mod evident organismul. o reactie alergica caracterizata prin eruptie cutanata. Kanamicina este nefrotoxica si ototoxica.tuberculostatice minore: P.. edem si prezinta prurit. etambutolul . INCIDENTE . Sulfamidele sunt indicate in: infectii urinare. cefalosporine.morfozinamida . se administreaza parenteral. cea IV. infectii respiratorii sau digestive si se pot asocia cu antibioticele. penicilinele. peniciline. ca de ex. eritem. (acidul para-amino-salicilic). rifampicina oral sau in perfuzie lenta iar izoniazida se administreaza oral si intramuscular. apare in jurul intepaturii.cresterea frecventei infectiilor intraspitalicesti cu selectionarea unor variante de germeni rezistenti . Ca reactii adverse pot aparea : tulburari gastrointestinale.reducerea florei intestinale dupa un tratament prelungit pe cale orala cu aparitia fenomenelor de hipovitaminoza . cloramfenicol.: Kanamicina care se foloseste si topic pe mucoase si tegumente.tuberculostatice majore: izoniazida. sulfamide. cefalosporine. Exista insa si antibiotice care se gasesc sub forma de unguent. viomicina Se folosesc in diferite combinatii (majoritatea minore) in functie de toleranta pacientului si evolutia bolii. Streptomicina poate da greturi. Antibiotice ca: streptomicina. cu efect larg de actiune. iar de exemplu polimixina. Streptomicina se administreaza injectabil. In cursul tratamentului cu sulfamide se alcalinizeaza obligatoriu urina prin administrare de bicarbonat de sodiu oral si se administreaza lichide din abundenta.dezvoltarea germenilor rezistenti si aparitia suprainfectiilor . fie prin micsorarea cantitatii administrate. inlesneste aparitia candidozei si preparatele vechi sunt nefrotoxice. in special pe mucoasa oculara.tuberculostatice de rezerva : cicloserina.A. cefalosporinele. De ex: penicilinele nu se administreaza decat dupa testarea sensibilitatii pacientului. varsaturi si atingerea nervului acustico-vestibular. eritromicina.cand pacientul este alergic.

C!aritromicina .germeni cu rezistenta mare la alte 2.. Azitromicina 5. . Oxitetraciclina -generatia II . Ciprofloxacin Klebsiella 6.Cefalexin . starea generala a pacientului si evolutia clinica.Cefort . sunt foarte folosite in tratamentul diferitelor boli.generatia II .carboxipeniciline .Vancomicina . se ingusteaza cu timpul prin dezvoltarea rezistentei diferitelor bacterii.Penicilina G .Meronem .generatia III . datorita efectelor negative asupra fatului.Glicopeptide . dupa oprirea tratamentului cu antibiotice.germeni gram . Klebsiella . stafilococ -bacil piocianic -spectru larg . Norfloxacin .Penicilina V . aminoglicozide.generatia IV .generatia I . Betalactamine actioneaza: a.Cefoxim c.Cloramfenicol 8.Lincomicina 9. Kanamicina . Raspunsul la tratamentul cu antibiotice este pozitiv. in situatii strict necesare . Axetine ..urmatoarele antibiotice trebuiesc evitate pe parcursul sarcinii: sulfamide.germeni .Metronidazol anaerobi 7.peniciline antistafilococice . Neomicina .Carbapenemi . Clasificarea antibioticelor : 1. Chiar daca multe dintre ele au efecte adverse. Ceftamil .Streptomicina.in timpul sarcinii si alaptarii antibioticele trebuie administrate cu prudenta. atunci cand dispar manifestarile generale ale infectiei. Tienam antibiotice d.Eritromicina.generatia III . asa cum a fost stabilit la introducerea fiecarui antibiotic.Gentamicina .bac piocianic . tetracicline.generatia I .Amikacin 3.fenoxipeniciline . ceea ce face posibila o sporire a recidivelor.Cloramfenicolul . Durata tratamentului este foarte variata in functie de de gravitatea infectiei. Spectrul antibiotic initial. Timentin b.generatia I . cloramfenicol.Chinolone .Macrolide .diminuarea reaspunsului imun. Aminoglicozide .Tetraciclina. Tetracicline .generatia II .benzilpeniciline .Monobactami Germeni asupra carora -streptococ -stafilococ -streptococ.Acid Nalidixic.Zinat .Oxacilina . Peniciline . .Doxiciclina 4.Carbenicilina.Derivati Imidazolici . iar culturile bacteriene sunt sterile.Lincosamine . Cefalosporine .

nu se vor face instilatii nazale sau gargara .bac Coli Nr 22 RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Reprezinta recoltarea exsudatului(secretiei) prezent pe peretele posterior al faringelui sau amigdalelor. manusi de protectie Pregatirea bolnavului: .spatula linguala (abeslang).fizica : -recoltarea se face inainte de administrarea de antibiotice . rezultat in urma unui proces inflamator.recoltarea se face dimineata pe nernancate .10.invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza faringele si amigdalele -deschide eprubeta de exsudat . Bacitracina . Scop explorator: . se dezinfecteaza imbraca manusile si isi pune masca si ochelarii de protectie .nu se va spala pe dinti . efectuarea antibiogramei.Polipeptide ciclice .pozitia pacientului este sezand Tehnica: . Pregatirea materialelor: -de protecţie: masca si ochelari de protectie -sterile: .asistenta se spala pe maini.psihica : informare.Colistin. explicare . eprubeta speciala pt exudat faringian prevazuta cu tampon steril -nesterile : tavita renala. Polimixina B .depistarea germenilor. depistarea purtatorilor sanatosi. consimtamant .

Diclofenac. TRATAMENTUL Obiective: -determinarea agentului patogen . RAA STAFILOCOCUL AURIU. Oxacilina.fungi : CANDIDA ALBICANS . bogat in lichide. intermediar. Zinat. Stamicin. nu sterge saliva .antiinflamatoare .se reorganizeaza locul de munca. trimite la laborator(intre recoltare si cultura pe mediu in laborator sa nu treaca mai mult de 5 .meningita CORYNAEBACTERIAE DIPHTERIAE. Ampicilina.difterie BORDETELA PERTUSSIS.in micoze .virusuri: ENTEROVIRUS . HERPES virus Cand pe cultura apar germeni patogeni se efectueaza ANTIBIOGRAMA . se noteaza in FO Exsudatul faringian poate identifica prezenta unor germeni microbieni prin insamantarea in laborator pe medii de cultura sterile si ex microscopic. gargara cu sol dezinfectante orale). Diflucan. necondimentat.tuse convulsiva . scarlatina. Paracetamol) .introduce imediat tarnponul in eprubeta . la care microbul este mai sensibil. Ketonal) .prevenirea si tratamentul complicatiilor a) trat igieno.dietetic : repaus de camera (evitarea aglomeratiilor) .antitermice . care reprezinta testarea sensibilitatii microbului la diverse antibiotice uzuale. Ceftamil . baza limbii . Augmentin. .antitermice ( Algocalmin.6 ore) . in Candidoza se va evita laptele si produsele lactate. rezistent. Cefort.analgezice .neutralizarea lui .badijonaj bucal sau faringian ( albastru de metil) .cu mana dr sterge cu tamponul faringian depozitele sau falsele membrane de pe faringe. Patologic pot exista : .apasa limba cu spatula linguala (mana stg) . completeaza buletinul de analiza.nu atinge dintii. se va educa pacientul sa foloseasca vesela proprie b) trat medicamentos in infectii bacteriene: .. In mod fiziologic pe faringe si amigdale exista flora microbiana polimorfa.bacterii: STREPTOCOC β HEMOLITIC GRUP A – infectii faringiene. Fenosept. Amoxiclav. Metronidazol . Trachisan) .antiinflamatoare (Ketoprofen.badijonaj bucal sau faringian cu antimicotice . pilieri .virus EPSTEIN BARR .eticheteaza. igiena cavitatii bucale (apa de gura.antifungice (conform antifungigramei) : Fluconazol. In dreptul fiecarui antibiotic apare indicatia : sensibil. Astfel medicul alege antibioticul cel mai eficace.antibiotice ( conform ABG) : Penicilina.antiseptice orale ( Decasept . amigdale. Aspirina . regim alimentar neacidulat.infectii faringiene NEISERIA MENINGITlDIS .

comprese.se mentine cateva ore Pe perioada medie . explicare. pensa Pean. come. tavita renala. Mentinerea ei se face pe perioade scurte. seringi. Sonda urinara permanenta se instaleaza la indicatia medicului. medii si lungi. Pe perioada scurta . uretere . subst. musama. Tiemann . plosca). Pregatirea bolnavului: Psihica: informare. recipient pt deseuri patologice. paravan Sterile: sonda Foley. clorhexidina) Nesterile: punga colectoare.Nr 23 INGRIJIREA BOLNAVULUI CU SONDA PERMANENTA Sondajul vezical = introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in vezica urinara realizand o comunicare cu mediul extern. materiale pt toaleta organelor genitale( apa.vezica urinara -monitorizarea debitului de urina Pe perioada lunga . sau Nelaton. romplast. adenom de prostata) -in cazul traumatismelor sau rupturi lor de uretra. manusi. arsi Cateterismul se recomanda in cazuri absolut necesare (60% din infectii intraspitalicesti) Pregatirea materialelor: De protectie: aleza.ulei de parafina. perineorafie. dezinfectante(betadina .in retentia acuta de urina . prosop. manusi. sapun. ser fiziologic. consimtamant .retentie cronica de urina stricturi uretrale paraplegii .in timpul si dupa unele interventii chirurgicale (histerectomie.

apoi se urmareste pana incepe sa curga urina pe prelungitor. Accidente si incidente: . Cu mana dreapta se introduce sonda. se insista intre labii si la orificiul uretral la barbati: se insista in dreptul glandului si orificiului uretral . . se spala mainile Tehnica: .lubrifiaza sonda cu ulei de parafina steril .aseaza bolnavul in decubit dorsal.se strerge cu prosop. LA BARBATI .Fizica: decubit dorsal. cu pensa .se mai introduce 2 -3 cm ca sonda sa fie sigur in vezica urinara . pozitie ginecologica. se umfla balonasul corespunzator notatiei de pe sonda. se aseaza musamaua si aleza. se decaloteaza si se executa o manevra de tractiune pe verticala ( pt ca sonda sa parcurga mai usor uretra prostatica).imbraca manusile sterile LA FEMEI .infectii urinare (nerespectarea asepsiei) . se retrage plosca . 6 compr) .asist pregateste materialele la indemana. . ca pe un creion. cu picioarele usor desfacute si o perna tare sub bazin . _ . apoi o arunca. se lasa prelungitorul sub piciorul bolnavului .sangerare prin golirea brusca a vezicii . orificiul uretral (de la clitoris la perineu. se lipeste cu romplast. se introduce usor sonda. labiile mici (4 compr). se retrage sonda pana opune rezistenta.aseaza bolnava in pozitie ginecologica .lubrifiaza sonda pe toata lungimea (uretra la barbati este mai lunga) . din aproape in aproape.se umfla balonasul cu seringa cu ser fiziologic ( cantitate marcata pe sonda) prin supapa sondei . se dezinf labiile mari (2 compr).se prinde penisul cu mana stanga . se scot manusile.asistenta imbraca manusi de unica folosinta si executa toaleta organelor genitale externe la femei: dinspre simfiza pubiana spre anus. usor.se retrage sonda pana opune rezistenta ( atunci balonasul se afla la orificiul vezical al uretrei). Se evidentiaza cu atentie meatul uretral ( sub clitoris si deasupra vaginului). se mai introduce sonda 2-3 cm . se recaloteaza penisul pt a preveni parafimoza. in dreapta patului .racordeaza sonda la prelungitorul pungii de urina(mentinand sonda sterila). se evidentiaza meatul uretral.face dezinfectia glandului. preputului si orificiului uretral cu comprese in pensa (cate o compresa dinspre meatul uretral spre corp de 3 ori cu tampon diferit si inca odata orificiul uretral cu alt tampon . iar cu mana stanga desface labiile mari si trage in sus spre simfiza pubiana.cand a aparut urina pe prelungitor.face dezinfectia regiunii genitale folosind fiecare compresa o data.se executa in conditii de perfecta asepsie . se izoleaza patul cu paravan -bolnavul se descopera in partea inferioara a corpului.sangerare prin crearea unei cai false sau prin lezarea meatului uretral sau uretrei aparitia de sange pe langa sonda impune oprirea imediata a sondajului si anuntarea medicului . se scoate perna de sub cap . se aseaza plosca sub regiunea genitala.prinde sonda sterila cu mana dreapta.

flacon de 150 g . cu raze Roentgen. nu se va refolosi .recoltare de ex sumar de urina si uroculturi la intevale de o saptamana . peritonita acuta . se urmareste curgerea urinii si umplerea pungii colectoare . tubul colector) .. urina tulbure.in acest timp se fac spalaturi vezicale cu substante dezinfectante : sol diluata de betadina.se va goli punga colectoare cand se umple.pensarea sondei timp de 3-4 ore Educarea pacientului cu sonda vezicala permanenta la domiciliu : . se recolt urocultura . la 24 de ore se schimba punga colectoare.cum se goleste punga colectoare .la indicatia medicului se incepe reeducarea vezicala .Sulfat de Bariu . femei gravide in prima jumatate de sarcina. adinamici.sonda se va schimba in cazul in care nu se poate dezobstrua .pulbere alba. hematurie. se intrerupe periodic scurgerea urinii (prin pensarea sondei) astfel ca debitul sa nu fie mai mare de 200ml/ min prevenind astfel accidentele hemoragice ce apar in cazul golirii brutale a vezicii urinare .se face toaleta si dezinfectia reg genitale de 3-4 ori pe zi .este invatat de necesitatea pastrarii masurilor de asepsie .Gastrografin .scurgerea urinii pe langa sonda (sonda de calibru necorespunzator. dupa puseul acut de HDS (dupa 21 zile) Contraindicatii: casectici. in puseul acut de HDS . scurgeri de puroi pe langa meatul uretral. Substante de contrast: .se face raportul ingesta-excreta .se inveleste bolnavul.sa-si goleasca vezica la 3-4 ore pt a evita distensia .solutie incolora. ser fiziolog cu albastru de metil . tumori.punga colectoare va fi intotdeauna sub nivelul vezicii urinare( se evita refluxul urinii in vezica) . bolnavi in stare grava. in caz de ileus (ocluzii). ulcer gastro-duodenal.se schimba) astuparea sondei cu cheaguri de sange (se dezobstrueaza prin introducere pe sonda de ser fiziologic) Ingrijiri ulterioare: .se urmareste ca sistemul de drenaj sa nu faca presiune asupra vezicii urinare( se fixeaza cu romplast pe coapsa.se va urmari ca tubul colector sa nu fie obstruat sau pensat . a stomacului dupa administrarea unei substante de contrast pe cale orala.sa calculeze raportul dintre ingerari si eliminari sa schimbe sonda la 15 zile . sau de marginea patului.daca globul vezical a fost voluminos. sau la 15 zile .se anunta medicul. dureri lombare.se noteaza diureza orara si zilnica .pensarea sondei se face timp de 3-4 ore pentru a creste tonusul musculaturii vezicii urinare pentru reeducarea vezicala Nr 24 PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU RADIOSCOPIA GASTRICA Radioscopia gastrica = examinarea radiologica. flacon de 100ml Indicatii: gastrite cronice.asistenta va urmari aparitia semnelor de infectie urinara: febra. in fistule digestive (perforatii ).cum arata urina in caz de infectie urinara sa consume o cantitate suficienta de lichide .

la copii.in seara dinaintea examinarii 1 se va face o clisma evacuatoare .dupa 2 ore de la examen bolnavul are voie sa manance . paine prajita. explicare. NU va bea.Pregatirea materialelor: . bariul se administreaza cu lingura. 1:2 . usor de digerat ( supe. lactate) . se amesteca formand o pasta. consimtamant .este informat ca va avea scaun colorat in alb .se prepara suspensia de Sulfat de Bariu astfel: se amesteca in cana 150 g de pulbere cu putina apa calda.i se administreaza un purgativ (o lingura de Ulei de parafina ) .in dimineata examenului bolnavul NU va manca .cu 2-3 zile inainte se va evita administrarea de purgative. fainoase. Nr 25 ECOGRAFIA .PREGATIREA BOLNAVULUI Ecografia= metoda imagistica neinvaziva efectuata cu ajutorul ultrasunetelor prin intermediul ecografului.copil mic.NU se face sondaj gastric inainte de examen (irita mucoasa si prod hipersecretie) . NU va fuma ( fumatul creste secretia gastrica) .are la baza principiul ecoului .la sugari se administreaza amestecat cu lapte sau ceai in biberon . se adauga 200-300ml apa rece amestecand cu lingura de lemn . calciu pe cale orala (impiedica vizibilitatea organelor de examinat) . medicamente pe baza de bismut.un purgativ ( Ulei de parafina ) Pregatirea bolnavului: .cu 1-2 zile inainte se indica bolnavului un regim neflatulent . cana.sugari.psihica: educatie sanitara. Ecograful: .dilutia la copii este -suspensie de bariu : apa.daca medicul vrea sa vada si tranzitul intestinal.cantitatea este: 1OOml. iod. amestecat cu cacao sau lamaie . lingura de lemn . 150-200ml copii mari Ingrijiri ulterioare: . fier. nu se administreaza purgativ si bolnavul este readus in serviciul de radiologie dupa 2-8-12-24 h.1 fl de Sulfat de Bariu (Gastrografin).fizica: . suport psihic. unt. 100-150ml.

explicare.Sonde miniaturizate. rect. decubit lateral sau pozitie ginecologica . rinichii. medii lichide.este format din: transductor. pt biopsii sau in scop explorator nu are efecte secundare Ecografia poate fi : . Ecografia .Sonde externe .4 D Se poate executa : . vase de sange Transductorul (sonda de ecografie) este specific tipului de ecografie: . de inregistrare video) .extern . prostata .Sonde endocavitare. ovarele.Psihica: informare.pt eco intravasculara ( se introduc prin cateterism in vase) Pregatirea bolnavului: . endorectala (pt prostata). consimtamant .ultrasunetele traverseaza organe.dupa zona de explorat pacientul sta in pozitie decubit dorsal. endovaginala. ficatul.se va unge cu gel zona de tegument deasupra organelor de examinat. ecran ( unele ecografe au posibilitatea de fotografiere.3 D . procesate de calculator si transformate intr-o imagine bidimensionala sau tridimensionala proiectata pe ecran. esofag. vezica urinara.tridimensionala . calculator.transesofagiana (pt inima) .se plaseaza pe corpul pacientului deasupra regiunii de explorat . a mediilor lichide sau a fatului cu ajutorul ultrasunetelor este folosita si in timpul unor interventii chirurgicale.aceste ecouri sunt inregistrate de ecograf.pt eco.intre transductor si pielea bolnavului se face un cuplaj acustic cu ajutorul unui gel .poate evalua: aorta abdominala.medicul efectueaza ecografia. . colecistul.tridimensionala .transductorul emite si receptioneaza ultrasunete .bidimensionala .alteori se face pe nemancate sau dupa 2-3 zile de medicatie pt reducerea gazelor intestinale . dar sunt oprite de aer si oase( nu se examineaz plamanii sau oasele).Fizica: -inaintea unor ecografii este necesara ingerarea unei cantitati de lichid pt umplerea vezicii urinare ( pt vizualizarea vezicii si a uterului) . sau pt sondele interne se acopera sonda cu un prezervativ si apoi se unge cu lubrifiant steril . caile biliare.reflecta imaginea unor organe sau structuri abdominale . splina. uterul.permite vizualizarea organelor interne. pt a executa punctii (ghideaza acul la paracenteza)..pe suprafata tegumentului .intern (in cavitati): vagin.se va dezbraca in zona de examinat . observa ecranul si indica rezultatul Ecografia abdominala ( bidimensionala externa) . trompele uterine. pancreasul.

. lungime si inaltime . in timpul examinarii Ecografia Doppler = examen care utilizeaza ultrasunetele pt a masura viteza fluxului sanguin. tumori. chisturi . reumatice. Imaginea si sunetele sunt proiectate pe un monitor si se pot imprima pe hartie. anomalii placentare Ecografia 3D = imaginea ecografica tridimensionala a structurilor examinate.depisteaza : tumori. urinar sau oricarui alt fluid si ascultarea sunetului produs de acesta.poate descoperi: anevrisme de aorta. .arata imaginea fatului in miscare in uter.se face in scopul identificarii unor anomalii congenitale ale fatului Ecografia 4D = imaginea ecografica tridimensionala in timp real a structurilor examinate. sarcini ectopice. inflamatii. malformatii. . inaltime si timp . Ecografia Doppler permite vizualizarea inimii. dilatatii sau blocari a unor canale biliare. in vasele retiniene in afectiuni vasculare . latime. prezenta calculilor. vaselor. forma. densitatea si structura organelor.arata imaginea statica a fatului in uter (fara miscare) . .imaginea are lungime. malformatii Ecografia endovaginala . a circulatiei sangelui in creier. tumorale sau trombotice ale membrelor. gemelare. infectii.se face cu vezica urinara golita .imaginea are latime.

rigid -instrument tubular prevazut cu sursa de lumina proprie. fibra optica.poate fi : . 120. explicare. Respirator: RINOSCOPIA BUCOFARINGOSCOPIA LARINGOSCOPIA BRONHOSCOPIA PLEUROSCOPIA ( TORACOSCOPIA) MEDIASTINOSCOPIA Ap.130 cm . Cardiovascular : CATETERISMUL CARDIAC Ap. lumina proprie . Indicatii: pt diagnosticul afectiunilor retinei si coroidei. Pregatirea bolnavului: Fizica: . locornotor : ARTROSCOPIA Ap. pense -tubul fibroscopului . Se face cu oftalmoscopul sau cu biomicroscopul .PREGATIREA BOLNAVULUI Endoscopia = metoda de examinare a organelor cavitare prin vizualizare directa cu ajutorul endoscopului. canal pt introducerea penselor. se face in cadrul oricarui ex. adaptor pt aspiratie. de lungimi variabile in functie de tipul endoscopiei ( 50cm .format din: .cablu de alimentare. Endoscopul.colonoscop) TIPURI DE ENDOSCOPII Analizatorul vizual: OFTALMOSCOPIA (FUND DE OCHI) Analizatorul auditiv: OTOSCOPIA Ap. consimtamant Ingrijiri ulterioare: . buton pt miscarea tubului. papila nervului optic si vasele retiniene.inainte cu 30 min se instileaza 2-3 picaturi de Midrium in fiecare ochi ( NU se face in caz de Glaucom).esofagoscop.se transporta bolnavul la pat fiind supravegheat in continuare pana . pt observarea vascularizatiei retinei.flexibil = fibroscop . Digestiv: ESOFAGOSCOPIA GASTRO-DUODENOSCOPIA COLONOSCOPIA RECTO-SIGMOIDOSCOPIA ANUSCOPIA LAPAROSCOPIA Ap. sistem de lentile. pense . genital feminin: COLPOSCOPIA CISTOSCOPIA OFTALMOSCOPIA = examineaza retina.ocular. bronhoscop. 165·185cm .format dintr-un manunchi de cu diametru intre 8-14 mm.Nr 26 ENDOSCOPIA . se transporta bolnavul in camera obscura Psihica: informare.gastro-duodenoscop. oftalmologic.

biopsie Terapeutic: . mijlociu. Scop: Explorator: . mana pe frunte si cealalta pe barbie. sept nazal) Posterioara = examinarea cornetelor nazale ( inferior.toaleta Pregatirea bolnavului.biopsie Terapeutic: . explicare. cauterizari Pregatirea bolnavului: Fizica: .aspiratia secretiilor. oglinda frontala si sursa de lumina.diagnostic. Fizica . consimtamant BUCOFARINGOSCOPIA = examinarea cavitatii bucale si a orofaringelui. Se mai poate efectua cu ajutorul speculului nazal.se face in pozitie sezand.biopsie Terapeutic:. OTOSCOPIA = examinarea conductului auditiv extern si a membranei timpanale. Se mai poate efectua cu ajutorul speculului auricular . Asistenta sustine capul bolnavului. consimtamant. oglinda frontala si sursa de lumina. tulburari de deglutitie.incepe sa vada normal.Pozitia bolnavului este sezand. Se face cu fibroscopul ( endoscop flexibil) .aparat cu sistem de lentile si lumina proprie.badijonari . disfonie. mucoasa pituitara.efectuarea paracentezei timpanale Pregatirea bolnavului: Fizica: . cu o mana pe frunte si cealalta pe barbie. Psihica: informare. Este de doua feluri: . Se face cu ajutorul otoscopului . explicare.pozitia bolnavului este sezand. superior) si a rinofaringelui (cavum). Psihica: informare. Se efectueaza cu fibroscopul Se mai poate efectua cu spatula Iinguala. consimtamant LARINGOSCOPIA= examinarea si vizualizarea laringelui in caz de insuficienta respiratorie. RINOSCOPIA Anterioara= examinarea foselor nazale ( narine.diagnostic . tratarea plagilor .extragere de corpi straini . oglinda frontala si sursa de lumina (rinoscopia anterioara) si cu oglinda de rinoscopie (rinoscopia posterioara) Scop: Explorator: . asistenta sustine capul bolnavului.tratament local. vestibule nazale. Asistenta sustine capul bolnavului.extragere de corpi straini . Psihica: informare. explicare. Scop Explorator: . .diagnostic .

Bronhoscopia se poate face cu bronhoscop rigid sau cu bronhoscop flexibil .cu bronhoscop flexibil este mai frecvent folosit pt ca nu necesita anestezie generala. sprijinind-o de lueta si palatul moale. se educa pacientul sa tuseasca si sa scuipe secretiile si sangele. cu ajutorul unui telescop se vizualizeaza sub glota si corzile vocale Ingrijiri ulterioare: . BRONHOSCOPIA = reprezinta examinarea cailor respiratorii cu ajutorul bronhoscopului. laringele. Pregatirea bolnavului: Fizica: se face in pozitie sezand. cu mana stanga. Pregatirea bolnavului: Fizica: . sub anestezie generala. se impinge usor inainte fara a leza maxilarul -se vizualizeaza laringele.Laringoscopie indirecta. explicare. oglinzii frontale si sursa de lumina sau cu fibroscopul.pacientul deschide gura . asistenta sustine capul bolnavului cu o mana pe frunte Psihica: informare. explicare.medicul trage in fata limba pacientului cu o compresa .pacientul va fi ajeune . consimtamant Tehnica: . se previne edemul laringian. Laringoscopia directa . si roaga pacientul sa respire linistit . consimtamant Tehnica: . cand ajunge la baza limbii se muta medial si se introduce pana la epiglota . consimtamant . cu ajutorul unui Iaringoscop si aparatura specifica. incalzita .permite vizualizarea directa a laringelui. cu capul ridicat pe o perna Psihica: informare. bronhiile mari si mici.se urmareste respiratia pacientului.cu bronhoscopul rigid se face in caz de : hemoptizie.cu mana dreapta introduce oglinda laringiana .vizualizarea cea mai simpla a laringelui cu ajutorul oglinzii Iaringiene . explicare.explorator -diagnosticul afect respiratorii recoltare de sputa -biopsii -terapeutic -controlul hemoptiziilor -extragere de corpi straini Pregatirea bolnavului: Psihica: informare. . traheea.pacientul este rugat sa spuna "A" si "E".pacientul se aseaza in decubit dorsal pe masa de operatie.se introduce laringoscopul cu mana stanga pe o parte a limbii. corpi straini mari (bucati de mancare). extirpare de tumori . corzile vocale si primele inele traheale. este mai bine tolerat de pacient si ofera o imagine mai buna a cailor respiratorii Scop:. Se vizualizeaza : faringele. priveste epiglota.

c (pt diminuarea secretiilor) si un sedativ (Diazepam) inaintea bronhoscopiei flexibile -pozitia bolnavului va fi decubit dorsal pt bronhoscopia rigida. se pune sub umeri un sul sau perna ( capul sa stea in hiperextensie) -pt bronhoscopia flexibila .diagnosticarea afect. nu are voie sa fumeze Incidente si accidente: -disconfort ( senzatie de insuficienta resp) -tuse -disfonie -febra.Fizica: . Scop: . pleurala a unor subst medicamentoase) . coagulograma -se va scoate eventual placa dentara. pe masa de operatie.terapeutic: . recoltare de sange pt HLG. Toracoscopul = endoscop special cu sistem optic si sursa de lumina ce permite vizualizarea pe monitor a cavitatii pleurale.evacuarea colectiilor pleurale -pleurodezia ( introducerea in cav.recoltare de lichid pleural .interventii chirurgicale . fara alimente fierbinti.Radiografie pulmonara.Dupa 2-3 ore se transporta la salon -bolnavul nu are voie sa vorbeasca in timpul investigatiei -dupa 2 ore bolnavul are voie sa bea. infectii -leziuni la locul biopsiei = mici sangerari pana la hemoptizie -insuficienta respiratorie ( edem glotic) PLEUROSCOPIA.diagnostic: . (TORACOSCOPIA) = examinarea cavitatii pleurale cu ajutorul unui endoscop prin introducerea in cavitatea pleurala . si decubit dorsal sau pozitie sezand pt bronhoscopia flexibila -testare la Xilina ( Lidocaina) Tehnica: -se face anestezia generala ( iv cu IOT si PEV) pt bronhoscopie rigida sau anestezie locala cu Xilina 1 % pt bronhoscopia flexibila -se aseaza bolnavul in decubit dorsal . pleuro-pulmonare . Toracoscopul se poate introduce printr-un trocar special sau prin 2 mici incizii intercostale. ochelarii -in seara dinaintea examenului se administreaza un sedativ usor (Diazepam) -in dimineata examenului bolnavul nu va manca sau bea -se va administra 1 f Atropina s.medicul face anestezia locala a faringelui ( sau a fosei nazale daca se introduce bronhoscopul pe nas) cu spray cu Lidocaina -dupa lOT bolnavul este supravegheat in sectia ATl. Pleuroscopia se poate efectua dupa instituirea de pneumotorax ( cu ajutorul unui aparat) sau direct ( in cazul colectiilor pleurale). regimul in prima zi va fi semisolid.biopsii .

HLG. teste de coagulare. printr-o incizie deasupra sternului. O investigatie asemanatoare este mediastinotomia. testarea sensibilitatii la substante iodate -in ziua examenului bolnavul isi face toaleta generala (dus). ex de sange: HLG. se va rade regiunea unde se face punctia vasculara Ingrijiri ulterioare: .radiografie pulmonara. Se face anestezie generala. de peace maker -valvuloplastii Pregatirea bolnavului: -in preziua examenului se efectueaza EKG. prin intermediul unui ac. se va administra Atropina. Bolnavul nu bea si nu mananca inainte cu 8 ore inainte de investigatie. a unui cateter (tub subtire de plastic) intr-un vas de sange pana in cavitatile inimii pt a-i explora functionarea. Se face sub anestezie generala. CATETERISMUL CARDIAC= consta in introducerea. Mialgin -se efect anestezie locala -se transporta la sala de operatie. Scop: pt biopsie in cancer bronhopulrnonar. Radiografie pulmonara. se vizualizeaza sub ecran radiologic Calea de introducere : Vena periferica pt explorarea inimii drepte Artera periferica pt explorarea inimii stangi Scop: explorator: -masurarea presiunii din vase si cavitatile inimii -angiocardiografie terapeutic -implantare de stent.-in contuzii si plagi toracice Pregatirea bolnavului: Psihica: informare. explicare. Asistenta va supraveghea bolnavul postoperator. printr-o incizie parasternala. coagulograma -in seara precedenta se administreaza un sedativ usor -in dimineata examenului bolnavul va fi a jeune. Se introduce o subst de contrast pe baza de iod. se dezbraca toracele Ingrijirl ulterioare: -repaus la pat in decubit dorsal deoarece bolnavul ramane cu drenaj pleural cateva zile -supravegherea bolnavului -supravegherea drenajului pleural -calmarea durerii Incidente si accidente: -colaps pulmonar -emfizem subcutanat -infectii -hemoragii MEDIASTINOSCOPIA= explorarea mediastinului cu ajutorul unui endoscop. consimtamant Fizica: .

biopsie Terapeutic: -electroexcizii (polipectornie) -electrocoagulare ( hemostaza) -laserterapie Pregatirea bolnavului: . fara alimente fierbinti -la nevoie ( hemoragii) se vor administra hemostatice si HHC ( rol antiedematos) -asistenta va supraveghea functiile vitale ale bolnavului Incidente si accidente: -hemoragii -disfagie -infectii. polipectomie Pregatirea bolnavului: Psihica: informare.biopsie -terapeutic: . pot apare extrasistole.extragere de corpi straini . puls. consimtamant. linistire Fizica: -in seara precedenta se administreaza un sedativ -se face testarea la Xilina -in dimineata examenului bolnavul va fi a jeune -se va administra Atropina si Diazepam -pozitia bolnavului este sezand. tromboze ESOFAGOSCOPIA = examinarea lumenului esofagului cu ajutorul esofagoscopului. cauterizarea ulceratiilor.diagnosticul afectiunilor esofagului .-se previn accidentele hemoragice prin aplicarea deasupra punctului de punctionare a unui pansament steril si compresiune cu sac de nisip -supravegherea bolnavului: TA.diagnosticarea afect gastro-duodenale . este folosita in cazul corpilor straini mari). decubit dorsal sau decubit lateral stang. sau cu esofagoscop flexibil (fibroesofagoscop). febra GASTROSCOPIA= vizualizarea directa a mucoasei gastrice cu ajutorul gastrofibroscopului Scop: Diagnostic: . cu o tavita renala sub barbie pe care o sustine singur -medicul face anestezia orofaringelui. hipofaringelui si esofagului cu Xilocaina spray Ingrijiri ulterioare: -bolnavul nu va bea si nu va manca 2 ore dupa examen (pana trece efectul anesteziei). Astazi este folosita mai ales esofagoscopia flexibila Scop:-diagnostic: .sclerozarea varicelor esofagiene . Esofagoscopia se poate face cu esofagoscop rigid ( tub metalic de 60 cm . explicare. tulburari de ritm.incizia abceselor. in ziua examenului alimentatia va fi semisolida .

apoi nu mai mananca -in dimineata examenului bolnavul nu bea. explicare. ghemuit -hidratare Incidente si accidente: .hemoragii .Fortrans) cu 2 zile inainte -in seara dinaintea examenului se administreaza un sedativ -in dimineata examenului bolnavul va fi ajeune. No-Spa. consimtamant Fizica:-va fi educat sa nu ingere alimente de culoare rosie sau medicamente pe baza de fier -va avea un regim alimentar hidric cu 2 zile inainte -se face pregatirea colonului la indicatia medicului ( clisme seara si dimineata. lung de 1. consimtamant. administrare de laxative.sangerare . nu mananca. apoi regim alimentar semisolid.dureri abdominale .Psihica: informare.80 m) Cu ajutorul colonoscopului se poate vizualiza si o mica portiune din intestinul subtire.disfagie -infectii.1.50 . Diazepam -pozitia este decubit lateral stang -se face anestezia locala a orofaringelui si faringelui cu spray Xilocaina -medicul efectueaza examinarea Ingrijiri ulterioare: -asist va supraveghea fct vitale ale bolnavului -va bea dupa 2 ore.informare. coagulograma -testarea sensibilitatii la Xilina -in seara precedenta se administreaza un sedativ ( Diazepam) -tot seara se face o spalatura gastrica cu apa calduta. Scop: Explorator: -diagnostic -biopsie Terapeutic: -extirparea unor polipi sau tumori Pregatirea bolnavului: Psihica:. nu fumeaza -cu 30 min inainte se administreaza Atropina. explicare. i+ se va adm : Scobutil. Scobutil. Diazepam -examenul se face intr-o camera speciala -pozitia bolnavului va fi decubit lateral stang. fara alimente fierbinti -la nevoie se repeta spalatura gastrica Incidente si accidente: . linistire Fizica: . febra COLONOSCOPIA = examinarea colonului cu ajutorul colonoscopului(endoscop flexibil cu camera.se va recolta sange pt HLG.

Se face cu anuscopul Se practica in clinici specializate pt diagnosticarea si tratamentul: hemoroizilor. aplicatii locale de medicamente Pregatirea bolnavului: Psihica: informare.. ovare) . cauterizari. explicare. abcese. Se face dupa tuseu rectal. fisurilor si fistulelor anale. Avantaje: -traumatism minim -disconfort postoperator minim -recuperare rapida -mortalitate mult mai mica fata de laparotomia exploratorie Scop: Diagnostic: -biopsii -diagnosticarea afectiunilor organelor abdominale si genitale (laparoscopia expJoratorie) Terapeutic: -indepartarea unor tumori. tumori. Se face sub anestezie generala sau rahianestezie.tahicardie RECTOSIGMOSCOPIA= explorarea colonului sigmoid si al rectului. pozitie ginecologica -se lubrifiaza rectoscopul cu vaselina Ingrijiri ulterioare: -asist face toaleta regiunii anale -transporta bolnavul la pat -eticheteaza si duce produsele recoltate la laborator ANUSCOPIA= explorarea anusului si a ampulei rectale. consimtamant Fizica: -cu 2 zile inainte regim hidric -in seara precedenta se fac 2 clisme evacuatorii -pozitia este genupectorala. colecist. Se face cu rectoscopul Scop: Explorator.pt diagnostic sau biopsie Terapeutic. pt bolnavii cardiaci sau foarte slabi.pt extirparea unor polipi . edem in jurul inciziei) -emfizem subcutanat LAPAROSCOPIA = procedura chirurgicala miniminvaziva ce consta in introducerea laparoscopuJui printr-o mica incizie la nivelul peretelui abdominal in cavitatea peritoneala pt examinarea organelor abdominale sau genitale interne. Ingrijiri ulterioare: -supravegherea fct vitale -in fct de procedura se poate relua alimentatia la 2 ore Accidente si incidente: -hemoragii prin lezarea unui organ intern sau a unui vas de sange -infectii ( eritem. organe ( apendice.

explicare. degresare .5 cm in peretele abdominal. se repeta eventual in dimineata interventiei -se pregateste zona prin spalare. iar in scop terapeutic se pot executa mici interventii chirurgicale (se fac alte incizii prin care se introduc si alte instrumente). de scopul interventiei. cu tare organice majore) Pregatirea bolnavului: Psihica: -informare. Prin incizie se introduce apoi laparoscopul vizualizadu-se pe monitor organele. se aplica pansament. uree. recoltare de lichid sinovial terapeutic. a ligamentelor si a cartilajelor articulare cu ajutorul artroscopului ( vizualizare pe camera ). se elimina gazul.-tratarea afect inflamatorii pelvine.TGP -testarea sensibilitatii la subst anestezice -in ziua precedenta se face clisma evacuatorie. Pacientul va :fi transportat in sectia ATI.2. biopsie. Gazul ridica peretele abdominal formand un spatiu de manevra. dezinfectie( abdomen si zona pubiana) -cu 12 ore inainte de interventie bolnavul nu are voie sa manance sau sa bea -in seara precedenta se administreaza un sedativ -in dimineata interventiei se poate administra un sedativ -se transporta pacientul la sala de operatie -se scot proteza.TGO. glicemie. ARTROSCOPIA= examinarea cavitatii articulare. a sarcinii ectopice. Iinistire Fizica: -recoltare de sange pt HLG.VSH. fibroame. explicare. foarfece. radere. lentilele de contact. Prin incizie se introduce un ac (Veress) prin care se introduce in cavitatea peritoneala un gaz (dioxid de carbon sau oxid de azot) . consimtamant. umarului si gleznei. laser]. recuperare mai rapida. Dupa efectuarea interventiei se indeparteaza laparoscopul . se sutureaza inciziile cu fire resorbabile. chisturi.diagnostic. Avantajul artroscopiei: mai ieftina. consimtamant . Scop: explorator. se instituie PEV. se incepe anestezia.5 .informare. localizata in fct. unde va fi supravegheat pana la trezirea completa. coagulograma. mai putin dureroasa. grup de sange si Rh. Artroscopul se introduce prin intermediul unei mici incizii la piele. bijuteriile -se aseaza pe masa de operatie. aderente -aflarea si tratarea cauzei infertilitatii -ligatura tubara -rezolvarea herniei hiatale sau inghinale -diagnosticarea si tratarea bolnavilor tarati ( varstnici. aspiratie.interventii chirurgicale la nivel articular Pregatirea bolnavului: Psihica:. se practica I0T -in fct de scopul interventiei se poate pune sonda gastrica sau urinara Interventia consta in efectuarea unei incizii de 1. In fct de procedura se mai pot crea si alte incizii prin care se introduc instrumente ( pense. Se face in special la articulatia genunchiului.

vaginului si colului cu ajutorul colposcopului ( ap prevazut cu camera.pozitie ginecologica pe masa speciala Ingrijiri ulterioare: -o saptamana se vor evita spalaturi sau tampoane vaginale.cand testul Babes Papanicolau este modificat -pt biopsie din tumori sau leziuni cervicale -urmareste efectul tratamentului Pregatirea bolnavei: Psihica: informare. Pt un contact direct intre piele si electrod se degreseaza tegumentul cu alcool si se interpune o bucata de tifon umectata cu ser fiziologic.calmarea durerii -folosirea de carje ajutatoare pt deplasare. hipertrofii ventriculare.analize de sange: coagulograma . Extern se plaseaza pe zone musculare.reflecta activitatea miocardului evidentiind localizarea Ieziunilor dupa IMA . contact sexual -se evita exercitiile fizice grele Incidente: sangerare . sau se unge tegumentul cu gel (bun conducator de electricitate). poate fotografia sau inregistra imagini).verifica peace makerul EIectrocardiograful. cardiopatii ischemice.se face cu vezica urinara golita . Scop: diagnostic. durere abdominala .analize de sange : coagulograma -testarea sensibilitatii la medicamente -se administreaza un sedativ usor inainte sau se face sub anestezie generala -se face toaleta.se face in ziua 8-12 de ciclu . Indicatii: .Fizica: . COLPOSCOPIA= examineaza suprafata vulvei . La barbati cu pilozitate pe torace se cere consimtamantul de a fi ras . . intoxicatii cu medicamente .amplifica si inregistreaza manifestarile electrice ale miocardului prin intermediul electrozilor.inainte cu 1 ora se administreaza un analgezic . consimtamant Fizica: . febra Nr 27 EKG-PREGATIREA BOLNAVULUI EKG = inregistrarea activitatii bioelectrice a inimii si inregistrarea impulsuri lor electrice ce declanseaza contractia cardiaca. EKG-ul = inregistrarea pe hartie milimetrica a activitatii cardiace. Electrozii se plaseaza intern (intracardiac) sau extern ( pe tegument). de conducere ( blocuri de ramura). punerea zonei in repaus ( imobilizare). explicare.diagnosticarea tulburarilor de ritm. raderea si dezinfectia zonei Ingrijiri ulterioare: -pansament local.

brat drept (pol -) cu picior stang (pol +) D III. aVL. V9 ( in locul V4. V5.temperatura incamera de examinare intre 20-21 C . segmentul ST si unda T = reprezinta activitatea electrica ventriculara EKG .se efectueaza dupa efort efectuat prin urcare pe scari. nu pe oase. Durata unui ciclu cardiac este constanta. Un ciclu cardiac este format din: -unda p -segment pQ -complex QRS . V3. tulb de ritm sau de conducere. HTA. V5.format din undele Q.1 mm de hartie = 0. V8. BRS.nu se efectueaza dupa IMA recent.se vor scoate toate bijuteriile si ceasurile de metal . a=amplificare c) precordiale posterioare : V7.04 sec (orizontal) Legatura dintre pacient si electrocardiograf este facuta printr-un cablu ce are la extremitati 10 electrozi: 1. pe zone fara pilozitate Tehnica: -se fixeaza electrozii pe piele prin intermediul unui gel.o singura unda p precede un complex QRS. ischemie cardiaca Pregatirea bolnavului: -Psihica: explicare.Holter = se ataseaza de bolnav un minielectrocardiograf care inregistreaza mai multe EKG-uri . derivatii bipolare D I . derivatii unipolare a) precordiale anterioare: VI.repaus 15 min inainte de EKG . mers pe bicicleta ergometrica. V6 b) ale membrelor: aVR.brat drept (pol -) cu brat stang (pol +) D II. sau prin umezire cu compresa cu solutie salina .se aseaza pacientul in decubit dorsal . se inregistreaza pe o perioada de 12-36 ore EKG de efort = aprecierea capacitatii de adaptare la efort a inimii .electrozii se aseaza pe muschi. mers pe covor rular . V4. V2. se degreseaza . linistire -Fizica: . bine conducator de electricitate.se pun electrozi precordiali. Alura ventriculara= A V= numarul de cicluri cardiace pe minut= 60-120 batai/min (pulsul) Un EKG standard inregistreaza 5 cicluri cardiace.se rade pilozitatea ( cu consimtamatul pacientului). R si S -segment ST -unda T Unda p si segm pQ = reprezinta activitatea electrica atriala Complexul QRS. V6) 2. aVF.NU se va face imediat dupa masa .brat stang (pol-) cu picior stang (pol +) Ritm sinusal.

Scop: 1.rosu .se aseaza derivatiile membrelor astfel: ..spatiul IV intercostal stang.alimentar .se ajuta pacientul sa se imbrace .apoi se aseaza derivatiile precordiale : . stricturi esofagiene.verde . musama.mana dreapta . sau cu negativism alimentar Pregatirea materialelor: . Sonda gastrica se poate introduce prin nas sau prin gura.V3 .spatiul V intercostal stang .mana stanga . sort de cauciuc. pe linia axilara anterioara . se noteaza datele pe foaia de EKG . staza gastrica)=aspiratie gastrica -inaintea interventiilor chirurgicale de urgenta sau pe stomac -introducerea de substante medicamentoase 3.se scot electrozii.spatiul IV intercostal drept.deasupra maleolelor . sa nu vorbeasca . operati pe tubul digestiv.explorator .spatiul V intercostal stang.galben .se efectueaza EKG-ul .negru .Vl .pe incheietura mainii .se transporta pacientul la salon Nr 28 EFECTUAREA SONDAJULUI GASTRIC Definitie: introducerea unui tub de cauciuc sau plastic prin faringe si esofag in stomac.prosop . parasternal .verde .alimentarea bolnavilor cu: tulburari de deglutitie.galben .spatiul V intercostal stang .V6 .piciorul stang .maro .V5 .rosu .recoltarea continutului gastric pt chimismul gastric -studierea functiei evacuatorii a stomacului -determinarea prezentei bac Koch sau subst toxice 2. urmat sau nu de spalatura gastrica.mov . pt evacuarea continutului gastric. la mijlocul distantei dintre V2 si V4 . se sterge pacientul cu prosop de unica folosinta ( de urmele de gel) .HDS. pe linia medio-claviculara . parasternal .De protectie: aleza.piciorul drept .se masoara TA.terapeutic -golirea continutului stomacului urmat de spalatura (intoxicatii.V4 .V2 .negru .spatiul V intercostal stang. pe linia axilara mijlocie .se roaga pacientul sa respire linistit.

se va introduce pe nara mai larga.sonde gastrice: Faucher.pt spalatura: palnie si 5 litri de apa fiarta si racita Pregatirea bolnavului: .se acopera cu musama si aleza . semisezand in pat .se mai introduce sonda 5-10 cm . Einhorn . apoi se continua introducerea sondei .asist tine cu mana stanga capul bolnavului intre mana si toracele ei si cu mana dreapta introduce sonda prin gura: . prin miscari de rotatie. explicare. seringi 20ml. imbraca manusile sterile.se verifica daca sonda este in stomac astfel: se introduce o seringa de 20 ml de aer pe sonda. pensa hemostatica.se introduce sonda Levin sau Einhorn. manusi.bolnavul este rugat sa deschida gura. tava pt materiale. umidifica sonda si masoara distantele . prin nas: . Levine.se introduce sonda in vestibulul nazal pe directie orizontala.cand sonda ajunge la marcajul 45 sau la distanta marcata pe sonda(nastragus-apendice xifoid )la arcada dentara.se masoara distanta de la nas la apendicele xifoid ducand sonda pe obraz pana la tragus.se observa daca are deviatie de sept . in timpul introducerii sondei.se izoleaza cu paravan . romplast pt fixarea sondei. Atunci i se cere bolnavului sa inghita in sec repetat pana sonda incepe sa inainteze prin faringe. apoi se coboara pana la apendicele xifoid si se marcheaza pe sonda Tehnica: .asist tine sonda ca pe un creion si o introduce in faringe. pahar cu apa aromata.Fizica.Sterile: sonde gastrice de diverse calibre. senzatie de greata sau varsatura este rugat sa inspire profund de cateva ori. nara cu nara. .se scoate proteza eventual sufla nasul. se pot mentine mai mult timp . comprese. 150ml recipient cu apa sterila ( pt umectarea sondei).daca bolnavul prezinta. se mentine timp scurt . pt spalatura. sa respire adanc. apoi sa inghita in sec .Nesterile: tavita renala. fara deviatie de sept . Se impinge usor sonda in timpul fiecarei deglutitii pana marcajul 45 a ajuns la arcada dentara. capatul este in stomac. in acel moment mana asezata in reg epigastrica palpeaza curentul de aer care formeaza bule in stomac (se percep barborisme) . recipient gradat pt lichidul de aspiratie.se introduce sonda Faucher.se roaga bolnavul sa tuseasca fortat . sonda a ajuns pe peretele posterior al faringelui si se simte un obstacol la inaintare. Cand sau introdus 15 cm.pozitie sezand pe scaun. consimtamant ..Psihica: informare. in timpul deglutitiei se impinge putin cate putin . si este intrebat daca respira la fel pe ambele fose nazale .asist se spala pe maini.

uneori cand ajunge la cardia sonda nu mai inainteaza.. aceasta senzatie dispare in cateva secunde cand cardia se deschide Spalatura gastrica: Definitie: reprezinta evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exudate si substante straine Scop: terapeutic si pt evacuarea continutului stomacal toxic Indicatii: -in intoxicatiile alimentare sau cu substante toxice -staza gastrica insotita de procese fermentative -in pregatirea preoperatorie in interventiile de urgenta sau pe stomac si in pregatirea pacientului pentru examen gastroscopic Contraindicatii: -in intoxicatiile prin ingestie de substante caustice -in cazul hepatitelor cronice. timp in care inghit .nesterile .i se ofera tavita renala si este rugat sa o tina sub barbie . varice esofagiene. apa calda (25-26 grade C) -recipient pentru captura lichidului -scaun -sterile -sonda Faucher.pacientul este asezat pe scaun. importanta acesteia si a colaborarii sale -pregatirea fizica . ulcer gastric in perioada dureroasa si cancer gastric Materiale necesare: . boli cardio pulmonare decompensate. prosoape -cana de sticla (5 l) -pilnie.2 sorturi din plastic -musama.i se explica tehnica.recipientul de colectare (punga colectoare) se aseaza sub nivelul bolnavului ( lichidul de aspirat curge liber) .daca se suspicioneaza infundarea sondei se pot introduce cantitati mici de aer sau ser fiziologic pt permeabilizarea ei . .sonda se fixeaza cu romplast sonda de obrazul bolnavului .2 seringi de 20 ml.medicamente Tehnica: -pregatirea psihica: .se extrage cu seringa sucul gastric care incepe sa curga liber pe sonda in recipientul de colectare . aleza.casoleta cu manusi de cauciuc.daca bolnavul nu reuseste sa inghita sonda i se da sa bea cateva guri de apa. este protejat cu prosop in jurul gitului.se poate extrage (la indicatia medicului) continutul gastric cu seringi de 20150ml . se aseaza sortul de cauciuc si se indeparteaza proteza dentara daca pacientul prezinta.pensa hemostatica.se masoara exact cant de aspiratie gastrica si se noteaza ca pierdere in bilantul hidric .

invitind pacientul sa inghita. Umezeste sonda. Se indeparteaza pilnia si se penseaza capatul liber al sondei. La capatul liber al sondei se adapteaza pilnia care se aduce la nivelul toracelui pacientului.aport lichidian insuficient -daca nu se penseaza sonda la extragere se pot produce pneumonii de aspiratie. declansand un puternic acces de tuse si fenomene de insuficienta respiratorie (cianoza). tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va pastra pentru examinarea de catre medic iar un esantion se va trimite la laborator. epiglota sau glota si se intoarce in cavitatea bucala sau nazala (in acest caz se retrage sonda si se reintroduce) .deshidratare. .deviatie de sept .Asistenta pune sortul de cauciuc. se spala pe maini si imbraca manusi sterile.patrunderea sondei in caile respiratorii(trahee). se ridica aceasta deasupra capului si inainta ca ea sa se goleasca complet se coboara cu 30-40 cm sub nivelul stomacului in pozitie verticala pentru a se umple din nou cu lichidul din stomac. Introduce capatul sondei pina la peretele posterior al faringelui.repozitionare si repermeabilizare prin insuflatie de aer cu seringa. sau in caz de accese. Se goleste continutul pilniei in vasul colector si se repeta operatia pana ce lichidul devine curat. Nr 29 . i se sterg de pe fata si barbie mucozitatile i se indeparteaza tavita renala si sortul si se aseaza in pozitie normala. Prin deglutitie sonda ajunge in esofag si prin miscari blinde si de impingere ajunge in stomac. cit mai aproape de radacina limbii.se inspira profund sau i se face anestezia faringelui cu cocaina 2%.accesele de stranut. .se intrerupe introducerea 2-3 min . limpede fara resturi alimentare sau substante straine. se aseaza in dreapta pacientului si ii fixeaza capul intre mina si torace. rinita .varful sondei nu intra in esofag ci in trahee . Daca spalatura s-a efectuat eliminarea unor substante toxice ingerate accidental sau voluntar.sonda se opreste pe peretele posterior al faringelui sau atinge baza limbii. dupa care se extrage cu atentie pentru a se impiedica scurgerea continutului ei in faringe de unde ar putea fi aspirat de catre pacient.aspirare prin regurgitare.se retrage sonda rapid si se repeta introducerea cu inghitituri repetate .lezarea mucoasei faringiene sau nazale .pacientul sa stea in pozitie sezand cel putin 30 min . Marcajul de 40-50 cm sa ajunga la arcada dentara.greturi si varsaturi. I se cere pacientului sa deschida gura si sa respire adinc. Se verifica temperatura lichidului de spalatura si se umple pilnia.nedepasirea curburilor anatomice.se introd pe nara mai larga sau se introd o sonda mai subtire . Pacientului i se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura. anestezia mucoasei nazale cu Xilocaina . Accidente si incidente: .alunecarea sondei sau obstructia ei.

temporare sau permanente.educa bolnavul sa respire pe canula .schimba pansamentul la traheostoma.va urmari permeabilitatea sondei ILEOSTOMA = deschiderea intestinului subtire la peretele abdominal ILEOSTOMIA = deschiderea si fixarea chirurgicala a intest subtire la nivelul pielii peretelui abdominal cu scopul eliminarii continutului intestina! De obicei pe flancul dreapt. edem glotic.educa bolnavul ca se poate exprima nonverbal. tumori. Fixarea canulei se face prin legare cu fasa in jurul gatului(sa nu fie prea strans! trebuie sa intre un deget intre gat si fasa) GASTROSTOMA = deschiderea stomacului la exteriorul abdomenului GASTROSTOMIA = introducerea pe cale chirurgicala a unei sonde (Petzer) in stomac. corpi straini) .INGRIJIREA STOMELOR STOMA = greceste. fixeaza cu romplast. Indicatii: insuficienta respiratorie de tip obstructiv (neoplasm laringian.va supraveghea functiile vitale si starea generala a bolnavului . care va face legatura intre stomac si peretele abdominal in scop alimentar. de cate ori se umezeste pansamentul . unguente antibiotice sau antiinflamatoare si se aplica pansament steril. si ofera mijloace de avertizare sonora .asist face toaleta cavitatii bucale si a foselor nazale asist aspira secretiile pe canula si spala mandrenul supravegheaza permeabilitatea canulei . ce realizeaza comunicare intre un organ cavitar si tegument .asist alimenteaza bolnavul cu alim lichide. cu seringa de 200ml . aplica pansament steril. TA) . -sonda este fixata la piele cu ata chirurgicala. Daca pe langa gastrostoma se scurg alimente sau suc gastric toaleta se va face de mai multe ori pe zi . TIPURI DE STOME : TRAHEOSTOMA = deschiderea traheei la tegument (Ia exterior) TRAHEOSTOMIA = deschiderea chirurgicala a traheei. temp. pe zonele de piele iritate aplica unguent cicatrizant si antiinflamator. urmata de introducerea unei canule in scopul asigurarii respiratiei pe aceasta cale. este mentinuta astupata si se fixeaza pe torace Indicatii: cand calea esofagiana nu poate fi folosita datorita unei stenoze esofagiene (arsuri.asist va ingriji tegumentele din jur prin protectie cu unguente cicatrizante si antiinflamatoare . dezinfecteaza plaga si tegumentele din jur. Interventii: . gura. semilichide la temperatura camerei. intoxicatii cu subst caustice) sau a unei fistule traheale(alimentele patrund in trahee) Interventii: . COLOSTOMA = deschiderea intestinului gros la peretele abdominal.asist face toaleta marginilor gastrostomei cu subst dezinfectante . gaura STOMIE = crearea pe cale chirurgicala a unei deschideri artificiale. P.supravegheaza functiile vitale( R.

Fizica: .aplica comprese sterile. explicare . comprese. isi pune masca. recipient pt produse patologice. sonde de aspiratie . sol dezinfectante ( sol betadina diluata. In functie de sediul procesului tumoral colostoma se poate face pe colonul ascendent.la indicatie poate schimba canula sau numai banda din jurul gatului. unguente cu cortizon. UROSTOMII NEFROSTOMIE = crearea operatorie a unei comunicari intre rinichi si piele printr-o sonda pt derivarea urinii spre exterior .in primele zile asist aspira secretiile de pe canula la 1 . verifica aspiratia la pat . Pregatirea materialelor: . aparat cu centura (pt fixarea pungii).se schimba manusile cu cele sterile . in scopul eliminarii scaunului. ileostoma) . paravan . ser fiziologic.Psihica: informare. crema pt indepartare resturilor de adeziv ( punga colectoare are un disc de adeziv care se prinde de tegumentul din jurul stomei) Pregatirea bolnavului: . CISTOSTOMIE = aducerea vezicii urinare la piele printr-o stoma. se introduce o canula sterila cu o banda sterila. foarfece si pense. pungi adezive speciale pt colostoma sau pt urostoma.indeparteaza vechiul pansament si il arunca in recipientul de prod patologice . URETROSTOMIE = aducerea uretrei la pielea perineului printr-o stoma. sau de cate ori este nevoie.dezinfecteaza marginile stomei si apoi tegumentele din jur (apa oxigenata. aleza .aseaza bolnavul in poz sezand. manusile de unica folosinta .COLOSTOMIA = deschiderea si fixarea colonului printr-o interventie chirurgicala la suprafata peretelui abdominal.4 ori pe zi. transvers sau descendent. scoate mandrenul si il curata de 3.pozitie sezand pt schimbarea pansamentului la traheostoma si la gastrostoma . se dezinfecteaza in jurul stomei. consimtamant . (masca).Sterile: manusi. Orificiul realizat se numeste anus artificial ( anus contra naturii=ACN). in acest caz se extrage canula. URETEROSTOMIE = aducerea ureterului la piele ( direct) printr-o stoma.se aspira pe canula . langa aspiratia de la perete si masa de materiale .se aplica unguent antiinflamator si cicatrizant .Nesterile: masa sau tava pt materiale.pozitie decubit dorsal pt colostoma si urostoma Interventii: Pt traheostoma: .2 ore .de protectie: manusi. apa oxigenata). sol betadina) .asist se spala pe maini . fixeaza cu romplast . lighean cu apa calda si sapun neutru pt toaleta (colostoma. instileaza pe canula Xilina si Vit A la 2 ore . cicatrizante. canula traheala. banda pt canula. musama .

adm Furazolidon si lichide Pt urostoma: .in prima zi cantitatea de alimente introduse pe sonda este de 500ml . apoi creste progresiv .in ziua a 3-a sau a 4-a medicul va deschide stoma .la urostomii pot fi adaptate sonde sterile care sunt racordate la pungi . paravan .in primele 2 zile asist panseaza stoma ca pe orice plaga operatorie aseptica. se spala cu apa calduta si sapun neutru.bolnavul poate duce o viata normala: face sport. in caz de diaree anunta medicul. se usuca cu compresa sterila.asist face psihoterapie pacientului stomizat din primele ore. fixeaza cu romplast .se aplica punga colectoare .asist urmareste scaunul bolnavului.se incepe cu ceai si supa strecurata in prima zi. lasand sa se elimine primul scaun .asist va face toaleta cavitatii bucale. invata bolnavul sa faca gargara cu sol dezinfectante . il educa privind ingrijirea stomei .asist se spala pe maini. se aplica unguent antiinflamator si cicatrizant . aduce masa de materiale la pat .tegumentele din jurul stomei pot fi iritate.se schimba cu manusi sterile.aseaza bolnavul in poz sezand in pat .normal culoarea stomei este roz-rosie .bolnavul este educat sa consume fructe si sucuri de fructe bogate in vit C pt determinarea unui Ph acid al urinii pt scaderea frecventei infectiilor urinare si diminuarea mirosului . protejeaza patul cu aleza si musama.punga de urostomie se goleste la 2 ore .se usuca cu compresa sterila stoma si teg din jur. dezinfecteaza in jurul gastrostomei (sol betadina..asist se spala pe maini. calatoreste -toaleta se face prin dus.se protejeaza patul cu aleza si musama.dupa fiecare masa se introduc ~ 100ml ceai ( pt curatarea sondei) .banda din jurul gatului trebuie sa permita introducerea unui deget intre ea si tegument Pt gastrostoma: .dezinfecteaza tegumentele din jur si aplica unguente antiinflamatoare si cicatrizante . apa oxigenat si sonda in apropierea tegumentului .se adapteaza punga Pt colostoma si ileostoma: . il arunca in recipientul colector . pune aleza si musamaua. in plus se aplica topic ulei de parafina steril pe stoma . aduce masa de materiale in dreapta patului .imbraca manusile de protectie si desface vechiul pansament.aplica pansament steril. apoi se introduc alim mai consistente .

branza proaspata. se vor evita alimente ca: oua.pacientul va fi educat sa aiba un regim alimentar bogat in proteine si hidrati de carbon . 30 UROGRAFIA = metoda curenta de examinare morfofunctionala a rinichilor si cailor urinare. sa stie sa se ingrijeasca singur. poate munci. nuci. poate calatorii. plosca) Pregatirea pacientului: Psihica: . se poate distra si face sporturi . se poate spala ( cu sau fara punga). sa inteleaga ca exista multi oameni purtatori de stoma si care duc o viata normala. carne slaba si sa aiba orar fix pt mese . legume.pacientul cu colostoma poate duce o viata normala. apa calda. Nr. ciuperci.se face toaleta stomei cu comprese sterile. fasole. se pune punga colectoare (culoarea stomei trebuie sa fie roz-rosie) .in perioada postoperatorie imediata pacientul nu are controlul eliminarilor.in colostoma scaunul este format ( se poate controla) .spanac.se anunta bolnavul si i se explica importanta tehnicii pentru stabilirea diagnosticului. fructe. in timp se poate ajunge la controlul lor . iaurt.. se dezinfecteaza cu betadina. . se aplica ulei de parafina steril.se face toaleta tegumentelor din jurul stomei cu apa calduta si sapun neutru .se pun manusi de unica folosinta . musama. aleza.important este suportul psihic pe care trebuie sa-I aiba din partea familiei si a personalului de ingrijire. ciocolata. pt a evita aceasta se folosesc filtre si absorbante de miros . varza care pot da miros neplacut sau produc flatulenta. canula rectala. utilizandu-se substante iodate hidrosolubile administrate intravenos. materialele pentru clisma evacuatorie (irigator.regimul va fi sarac in grasimi si in celuloza. PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU UROGRAFIE SCOP Evidentierea : -conturului rinichilor -cavitatile pielocaliceale -cailor urinare -calculilor -tumorilor Pregatirea materialelor: -carbune animal. foloseste o imbracaminte putin mai lejer pt a permite purtarea pungii. .in ileostoma scaunul este lichid . ulei de ricin.

TEHNICA: .cu 2-3 zile inaintea examinarii. se administreaza carbune animal si Triferment cate 2 tb de 3 ori/zi. reducand cantitatea obisnuita de lichide. greturi. se anunta pacientul de simptomele ce pot apare in urma administrarii: ameteli.in seara precedenta zilei de radiografie. limonade. .la 10 minute dupa administrare.in seara precedenta pacientul va consuma o cana cu ceai si paine prajita. ceai. se administreaza 2 linguri de ulei de ricin.se ajuta pacientul sa se imbrace. . apa negazoasa)..in dimineata examinarii se efectueaza o clisma evacuatorie. .se explica bolnavului tehnica investigatiei si regimul alimentar necesar pentru reusita acesteia. se duce la salon si se instaleaza comod in pat Contraindicatii: -insuficienta renala si hepatica .inaintea examenului pacientul nu mananca si nu consuma lichide (pentru reducerea volumului urinei) .in ziua precedenta examenului.Pregatirea speciala: .se conduce pacientul la serviciul de radiologie .Pregatirea alimentara: . 2. medicul efectueaza urografia Ingrijiri ulterioare: .se ajuta sa se dezbrace si sa se aseze pe masa radiologica .pacientul isi goleste vezica urinara sau se efectueaza sondaj vezical TESTAREA SENSIBILITATII LA IOD: . pacientul poate consuma regimul sau obisnuit.se administreaza Odiston 75% (60%) fiole de 20 ml (la copii 5-10 ml) sau Urografin 76% (60%) fiole 20 ml lent I. legume si zarzavaturi.Pregatirea medicamentoasa : .V. paine) si fara ape gazoase . paste fainoase.cu doua zile inaintea examinarii. 3. pacientul va consuma un regim hidric (supe.boala Basedow -stari alergice -anemii hemolitice . pacientul va consuma un regim fara alimente care contin celuloza si dau reziduri multe (fructe. Urografin) . Dupa examen. . dureri abdominale.daca reactia este negativa. Fizica : 1. avand grija sa nu se introduca aer in colon.se testeaza sensibilitatea la iod in dilutie de 1/100 din solutia de contrast ( Odiston.daca reactia este pozitiva nu se efectueaza urografia si se anunta medicul . cu apa calda. + medicatia de urgenta (HHC) .

TBC pulmonar activ Nr.cu negativism alimentar.hranirea pacientilor inconstienti .. pe cale parenterala 4.cu intoleranta sau hemoragii digestive .in stare grava . gastrostoma 3.cu tulburari de deglutitie . 31 ALIMENTATIA ARTIFICIALA A PACIENTULUI Def : Alimentatia artificiala reprezinta introducerea alimentelor in organismul pacientului prin mijloace artificiale. clisma Scop: . Se realizeaza prin urmatoarele procedee: 1. Alimentarea prin sonda gastrica sau duodenala Pregatirea materialelor : . 1. sonda gastrica sau duodenala 2.operati pe tubul digestiv si glandele anexe sau pe laringe .cu stricturi esofagiene sau ale cardiei .

. de consistenta lichida sau semilichida Pregatirea pacientului : Psihica. bulion alimentar: la temperatura corpului.in caz de staza gastrica se aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica . apoi se introduc 100ml apa si o cantitate mica de aer pentru a se goli sonda. oliva sondei a ajuns in duoden. se impinge usor sonda pana la 60cm. cu atentie.asistenta se spala pe maini. . sonda Levin sau Einhorn pe nas (se pot mentine 4-6 zile) .alta asistenta aseaza palnia la capatul sondei si toarna lichidul alimentar.se introduce sonda gastrica sau duodenala: sonda Faucher. Se fixeaza sonda. .sterile . cu trunchiul ridicat si o perna sub regiunea hepatica. 150ml. musama.nesterile: palnie. Tehnica: .pensa hemostatica. sonda Levin (gastrice).se penseaza sonda in apropierea gurii pacientului (evita scurgerea lichidului in faringe si aspirarea sa ce duce la pneumonie de aspiratie) si se extrage sonda printr-o miscare ferma. 200500ml. cu valoare calorica crescuta. i se explica necesitatea tehnicii. tavita renala. apoi ajunsa la cardia poate intampina o usoara rezistenta care dispare in cateva secunde.Ia pacientii inconstienti cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai mult timp pe aceasta cale.. fara grunji. Se considera ca sonda a ajuns in stomac cand semnul de 45-50cm ajunge la arcada dentara. se protejeaza cu sortul de cauciuc. cardia se deschide si sonda patrunde in stomac. sorturi de cauciuc .sonda Faucher. atunci introduce capatul rotunjit al sondei pana la peretele posterior al faringelui.asistenta se aseaza in partea dreapta a pacientului. apoi se roaga pacientul sa inghita incet 1-2cm la 3-5min. pahar cu apa pentru proteza. . Se verifica prezenta sondei in stomac aspirand cu seringa continutul gastric. se masoara distanta de la nas Ia tragus la apendicele xifoid . manusi. impingand usor sonda. aproape de radacina limbii si roaga pacientul sa inghita. Prin actul deglutitiei sonda se angajeaza in esofag.prin gura.lubrifiaza sonda pt a favoriza alunecarea . Cand diviziunea 75 cm ajunge la arcada dentara. cu mana stanga tine capul pacientului pe toracele ei. cu capul mai jos si coapsele flectate pe bazin. se roaga pacientul sa tina tavita sub barbie. sonda Einhorn (duodenala seringi de 20ml. se cere consimtamantul Fizica . se fixeaza cu romplast pe obraz. cere pacientului sa deschida gura si sa respire adanc.de protectie: aleza . Sonda Einhorn : dupa ce sonda a ajuns in stomac se roaga pacientul sa se aseze in decubit lateral drept. imbraca sortul si manusile . Senzatia de greata si varsatura se combate rugand pacientul sa respire adanc. recipient pentru colectarea aspiratiei gastrice. cu mana dreapta apuca sonda ca pe un creion.se aseaza pacientul pe un scaun cu speteaza (daca starea generala permite).se informeaza pacientul. prosoape. se indeparteaza proteza dentara (daca este cazul). solutie de lubrefiere (apa sterila) . . sonda se introduce endonazal.

dar poate asigura o hidratare si alimentare pentru cateva zile. . Alimentarea prin gastrostoma GASTROSTOMA = deschiderea chirurgicala a stomacului la peretele abdominal pentru a permite introducerea alimentelor in stomac printr-o sonda. cu 200ml. evitand astfel esofagul.va urmari permeabilitatea sondei 3. este mentinuta astupata si se fixeaza pe torace. dupa orarul de alimentatie .Sonda Levin (fabricata din polietilen) se poate mentine peste 6 zile astfel incat se introduce endonazal.Alimentarea prin clisma Se foloseste cand calea gastrica nu poate fi abordata ( varice esofagiene. Ratia zilnica se administreaza in 4-6 doze.asist face toaleta marginilor gastrostomei cu subst dezinfectante. glucoza47%o.va supraveghea functiile vitale si starea generala a bolnavului . varsaturi incoercibile) Alimentarea prin clisma nu poate asigura o alimentatie completa si de durata. intoxicatii cu subst caustice) sau a unei fistule esotraheale (alimentele patrund in trahee). cu rol de hidratare . cel mult 500ml. In locul irigatorului se foloseste un termos. Solutiile folosite: sol. In rect nu exista fermenti digestivi iar substantele proteice introduse sunt eleminate ca atare sau sunt supuse unui proces de putrefactie. sol. Sonda este fixata la piele cu ata chirurgicala. Se fixeaza de obrazul pacientului cu romplast. Indicatii: cand calea esofagiana nu poate fi folosita datorita unei stenoze esofagiene (dupa arsuri. gust neplacut -Iritarea sau lezarea mucoasei gastrice si nazale -Potential dezechilibru hidroelectrolitic -Scaderea in greutate -Mobilizare redusa datorita echipamentului 2. Se aplica pansarment absorbant. diaree. . cu solutii izotonice la temperatura corpului. Problemele pacientului alimentat pe sonda: -Alterarea imaginii de sine -Potentiala aspiratie in caile respiratorii -Intoleranta la alimente.. Se astupa capatul liber cu un dop si se fixeaza cu fasa in jurul capului pacientului. Daca pe langa gastrostoma se scurg alimente sau suc gastric. BuIionul alimentar se introduce: cu seringa de 150ml . unguente antibiotice sau cicatrizante si se aplica pansament steril. tumori. in 4-6 doze. GASTROSTOMIA = operatie chirurgicala constand in deschiderea directa a stomacului la piele printr-o sonda (Petzer) care permite alimentarea. Sonda gastrica nu se poate utiliza cand alimentatia artificiala ia un caracter permanent. Alimentarea pe cale rectala se face prin clisme picatura cu picatura (Katzenstein). INTERVENTII: -asist alimenteaza bolnavul cu alim lichide. semilichide la temperatura corpului. Ringer. de cate ori se umezeste pansamentul. prin perfuzie direct pe sonda sau prin nutri-pompa. greata. meteorism -Uscaciunea buzelor si faringelui. toaleta se va face de mai multe ori pe zi . Mucoasa rectala absoarbe numai solutii izotonice.

Aceasta se face cu jumatate de ora inainte. pentru golirea si spalarea colonului descendent si rectului.L.S. dispnee . Moartea subita: Clinic are 3 faze: Faza 1 . eritemul sau edemul local -se observa semnele de dezechilibru hidroelectrolitic -nu se foloseste acelasi perfuzor pentru alimente. Substantele utilizate pentru alimentarea parenterala trebuie sa corespunda urmatoarelor criterii: -sa aiba valoare calorica ridicata -sa poata fi utilizate direct de tesuturi -sa nu aiba proprietati antigenice -sa nu aiba actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor. Salviamin. Alimentarea parenterala Se face cand introducerea alimentelor prin tubul digestiv nu este posibila. 40% -Fructoza 20% -Dextran 40. Aminofusin. fatigabilitate . palpitatii . Solutiile folosite sunt: -Glucoza 10%. transfuzii -se ingrijesc mucoasele si se previne uscarea lor ( comprese umede pe ochi.Clisma alimentara va fi precedata de o clisma evacuatorie . = basic life suport Reprezinta ansamblul de masuri de resuscitare efectuate asupra unui pacient aflat in stop cardio-respirator.RESPIRATORIE Resuscitarea de baza = B. Se face prin tehnica perfuziei endovenoase. 70 -solutie Ringer -hidrolizate proteice (Aminoplasmal. Este mai lent pentru glucoza hipertona si pentru hidrolizatele proteice (care merg in paralel cu glucoza 5%). Ritmul se regleaza in functie de substanta introdusa si starea pacientului. agravarea simptomelor preexistente .prodromala -incepe cu 24 ore inainte sau poate lipsi -dureri cardiace. iar restul de lichide necesare se completeaza cu NaCl 9%0 si Glucoza 5%. dupa tehnica cunoscuta a clismei. 33%. Problemele pacientului alimentat parenteral : -scaderea in greutate -hipo sau hiperglicemie -foame (nevoia fiziologica de a manca) -uscaciunea mucoaselor -flebita venei sau infiltrarea in tesutul subcutanat Interventiile asistentei: -masurarea zilnica a greutatii -observarea turgorului pentru aprecierea hidratarii (pliul cutanat) -se observa semnele de dezechilibru al glucozei (hipo sau hiperglicemie) -se observa durerea. 32 RESUSCITAREA CARDIO .sol medicamentoase. 4. toaleta bucala si nazala) Nr. 20%. Aminohepa) Cantitatile introduse se calculeaza conform necesarului de calorii pe 24 ore .

dispnee severa.inec .la 15 secunde dupa stop pacientul devine inconstient. colaps. Cauze pulmonare .Anevrisme .Compresie externa pe vasele mari (pneumotorax) 2. Cauze toxice: .Tamponada cardiaca . . droguri .Boli valvulare (stenoze.) .intoxicatii cu CO 1.durere intensa.debut .stop cardio-respirator propriu-zis: .incepe cu degradarea creierului si afectarea ireversibila a trunchiului cerebral. insuficienta) .cu maxim 1 ora inainte de stopul cardio-respirator .I. Faza de moarte biologica .hipo si hiperglicemie 4. Tulburari maligne de ritm: .este diferit de sincopa in care activitatea inimii se reia dupa cateva secunde .supradozaj de medicamente.M. Factori de mediu .Obstructia cailor aeriene (bol alimentar) 3.arsuri .Hipovolemii severe .hipo si hiperpotasemie .la 60 secunde apare midriaza bilaterala Faza de moarte clinica .Astm bronsic (cu insuf resp.intoxicatii . palpitatii .hipo si hipercalcemie . Dezechilibre metabolice .Bronhopneumonia .dupa resuscitare raman sechele neurologice Etiologia mortii subite: .hipo si hipermagneziemie .Pneumotorax.fulgerare .In aceasta faza se poate resuscita fara sechele.inghet .spanzurare electrocutare 94 5.la sportivi 6.A. gaspuri . traumatisme .dureaza 4-5min.Cauze cardiace Semnele insuficientei respiratorii: . . este un proces reversibil -dupa 4-5 minute din momentul in care pacientul intra in stop CR tesutul nervos se degradeaza ireversibil (SNC nu rezista fara aport de sange mai mult de 5 min) . transpiratii profuze.ireversibil daca nu se intervine imediat .Tromboemboliile . Faza 3 . ac.Faza 2 .Edem pulmonar .

suport de viata avansat rapid EXCEPTIE: copii sub 8 ani. se aduce temperatura corpului la peste 30°C apoi se resusciteaza. .resuscitarea de baza are ca scop prelungirea mortii clinice si mentinerea in viata a tesutului nervos prin suplinirea externa a circulatiei si respiratiei. Midriaza fixa apare Ia 30 min de la moartea cerebrala.cand a aparut lividitatea decliva (apare dupa 30 min).resuscitare prelungita la hipotermici (la temp scazute nevoile metabolice sunt mai scazute si creierul rezista mai bine la hipoxie) . inecati sau cu obstructii acute ale CRS se face resuscitare 1 min apoi apelare. ea poate apare dupa administrarea de Adrenalina.la cei care au in FO "nu faceti resuscitare" . 4. ..resuscitare prelungita in supradozaj de subst toxice -pana cand sunt metabolizate Nu se face resuscitare: . 3. Midriaza fixa nu este semn de moarte cerebrala.la decapitati .resuscitarea se face 20-30min la toti pacientii .la pacientii cu boli terminale (neoplazii in stadiul IV) .pe Ambulanta ALS.trebuie realizata precoce pt a creste sansa reusitei defibrilatiei si contribuie la pastrarea functionalitatii creierului pe o perioada mai indelungata oferind premisele unei resuscitari fara sechele. Atropina. 1.lovituri interscapulare ( 5 lovituri) Mecanismele mortii subite: tulburari de ritm letale : Fibrilatia ventriculara Tahicardia ventriculara fara puls Asistolia (pe EKG linie izoelectrica) Disociatia electro-mecanica (activitate electrica fara puls-pe EKG ritm sinusal) Se face resuscitare: . LANTUL SUPRAVIETUIRII Apelare rapida 112 BLS-Resuscitare de baza rapida Defibrilare rapida.prin manevra Heimlich ( compresia epigastrica) .cand a aparut rigiditate ( rigor mortis) . BLS .Advanced Life Suport. 2. TEHNICA: -se face dupa metoda ABC = Airway-Breath-Circulation (cai respiratorii-respiratiecirculatie) .anxietate - lipsa de aer exoftalmie transpiratie cianoza Eliminarea bolului alimentar : .

3 degete. se face cu doua degete (index si mediu) sau cuprinzand toracele si comprimand cu policele. se verifica expansiunea toracelui si revenirea sa. 30 compresii toracice la 2 ventilatii pana cand pacientul incepe sa respire normal. se ciupeste) : . .daca nu respira se aplica doua ventilatii : se penseaza nasul pacientului cu mana stanga. se ridica mandibula (se trage de barbie). . . Dupa fiecare compresie.se verifica pulsul la artera carotida intre laringe si trahee . peste ea se aplica podul celeilalte palme si se intrepatrund degetele. se evalueaza si se acorda primul aj utor .daca este constient se linisteste. se fac doua ventilatii ( o ventilatie eficienta = expansiunea toracelui timp de 1 secunda) . se aplica buzele etans pe gura pacientului (pe compresa). . se desfac hainele .se asigura securitatea salvatorului. si trebuie fie egale ca timp. salvatorul verifica respiratia in maxim 10 sec: . deasupra pacientului.la sugar ritmul este de 5 : 1 .se continua resuscitarea in ritm de 30 : 2 . Frecventa este de aprox 2 compresiuni/sec. se aplica podul palmei la jumatatea distantei dintre manubriul sternal si apendicele xifoid.se aseaza in decubit dorsal. se verifica cavitatea bucala (se extrag corpii straini cu degetul infasurat in compresa) . compresia se face sub linia intermamelonara cu 2 . 5 compresii la 1 respiratie.se fac 30 compresiuni toracice : salvatorul ingenuncheaza in lateral. nu se face hiperextensia capului.la nou nascut ritmul este de 3 : 1.se simte pe obraz aerul expirat . se scutura usor. compresia se face pe linia intermamelonara.daca este inconstient are: musculatura relaxata. . Degetele se mentin ridicate pentru a nu apasa coastele. .se elibereaza caile aeriene : se face hiperextensia capului (palma pe frunte). baza limbii cade in faringe sau cade proteza sau aspira lichidul de varsatura= obstructia glotei= insuficienta respiratorie . se face hiperextensia capului si ridicarea mandibulei.copilul sub 8 ani ritmul este de 5 : 1.mentinand caile aeriene deschise.daca nu are puls se continua ventilatiile ( doua) . comprimand sternul cu 4-5 cm .priveste expansiunea toracica . se expira continuu (2 sec) in gura lui. compresia se face de la treimea mediana spre cea inferioara a sternului cu podul unei singure palme.se ridica mainile de pe stern. victimei si a persoanelor din jur . se inspira adanc.. la jumatatea sternului.asculta sunetul respiratiei . toracele trebuie sa revina la normal fara a ridica mainile de pe stern. cu dreapta se tine mandibula ridicata.se evalueaza starea de constienta a pacientului (se vorbeste. Presiunea se exercita pe stern.daca este inconstient se striga dupa ajutor .

se cere consimtamantul. in rect si colon). patura . A.nesterile : stativ pt irigator. Psihica: .alimentarea sau hidratarea pacientului Clasificare: clisme evacuatoare : simple. prin sifonaj.5-2m.subst lubrifianta (vaselina.introducerea de medicamente . se protejeaza patul cu musama si aleza se aseaza pacientul in functie de starea sa generala: . purgative clisme terapeutice: medicamentoase cu efect local. 250ml-adolescenti. anestezice clisme alimentare: hidratante clisme baritate : cu scop explorator Pregatirea materialelor: . se respecta pudoarea 2.Nr.pregatirea pacientului pentru examinari (rectoscopie.pozitie genupectorala . sapun (1 lg-ita rasa/1l) .de protectie: paravan. diametru de 10 mm. ulei de parafina) Pregatirea pacientului: 1. casoleta cu comprese. tavita renala. ulei (4 lg-uri/1 l) sau glicerina (40g/500ml).se izoleaza patul cu paravan. musama. apa calda (500-1 000ml-adulti. sare (1lg-ita/1l). aleza.decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate .dupa efectuarea clismei se aseaza plosca sub regiunea sacrala.sol medicamentoase in cantitatea si concentratia ceruta de medic . 150ml-copii.33 EFECTUAREA CLISMELOR Def : forma speciala a tubajului prin care se introduc diferite lichide in intestinul gros (prin anus. inalte. se explica tehnica. uleioase.medicamente: . Scop: 1. irigator cu tub de cauciuc de 1. plosca. Fizica : .interventii chirurgicale pe rect 2.se anunta. 50-60ml-sugari).sterile: canula rectala. Terapeutic . para de cauciuc pt copii . Evacuator . irigoscopie) .decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat: . se inveleste pacientul. Clisma evacuatoare simpla : -se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul .evacuarea continutului intestinului gros .

incalzite la baie de apa la 38 o C . Clisma inalta se procedeaza la fel ca la clisma evacuatoare simpla se foloseste o canula flexibila de 30 . ulei de ricin. se aseaza in tavita renala . Clisma prin sifonaj .se adapteaza la tub o palnie de 1. 1.50 ml.se deschide robinetul si se fixeaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la 50 cm deasupra patului (se ia de pe stativ) . inainte de a se goli palnia se coboara sub nivelul colonului (apa revine in palnie). la copilul mare 150 ml ).pacientul este rugat sa respire adanc.se evacueaza aerul si prima coloana de apa ..pacientul va elimina scaunul in plosca sau la toaleta . se lubrifiaza canula si se introduce in colonul sigmoid.dupa ce varful canulei a trecut de sfincter.se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase .se practica pentru indepartarea mucozitatilor. ulei de masline. pana apa iese curata.se umple palnia cu apa la 35 o C. cu varful indreptat spre vezica urinara .5 cm diametru ( sonda de cauciuc) . se repeta de 5 . la copilul mic 100 ml. se ridica extremitatea externa si se indreapta varful spre ampula rectala .daca canula intampina rezistenta.se indeparteaza canula .se umple irigatorul .se folosesc uleiuri vegetale : ulei de floarea soarelui. exudatelor sau toxinelor microbiene de pe suprafata mucoaselor .5 1 . 3. se ridica palnia la 1 m si se da drumul la apa.se introduce canula 10 .se lubrifiaza canula cu compresa sterila imbibata in substanta lubrifianta .se intoarce pacientul in decubit lateral drept apoi in decubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la adancime mai mare . se retrage putin si se da drumul la apa din irigator care ajuta la largirea rectului si la dizolvarea si dizlocarea materiilor fecale .40 cm si 1.se foloseste o canula de 35 .40 cm care se introduce pana in colon se ridica irigatorul la 1. ulei de parafina .cu mana dreapta introduce canula prin anus in rect. prin miscari de rotatie in jurul axului canulei. se goleste tubul de aer.12 cm . sa-si relaxeze musculatura abdominala si sa retina apa 10 . Clisma uleioasa .indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga .se fixeaza irigatorul pe stativ .15 min . sau cu o seringa . 15-16° C 2. puroiului.se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa ajunga la tubul de scurgere .5 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei temperatura apei va fi mai scazuta.asistenta se spala pe maini.se face cu un irigator la care rezervorul este inlocuit de o palnie. imbraca manusile sterile .6 ori.la sugar si copilul mic se face cu para de cauciuc ( la sugar . perpendicular pe suprafata subiacenta.

90 min inainte se face clisma evacuatoare .cu 60 .15 mI apa.in dimineata examenului. A.evacueaza colonul prin actiune purgativa (nu mecanica) .in loc de irigator se foloseste un termos pentru pastrarea temperaturii solutiilor ..se introduce cu presiune joasa. ser fiziologic.200 g sulfat de bariu + 300 g bolus alba + 1 I apa calduta .se introduc substante medicamentoase dizolvate in 10.se mentine in rect 6 .300-500 g sulfat de bariu + 1. cu seringa adaptata la sonda Nelaton nr. 10 sau 12. in ritm de 60 pic / min . 200 mI de ulei in 15 . infuzie de musetel.2 l solutie medicamentoasa / 24 ore. la serviciul de Radiologie se face crisma baritata cu: . C.calea orala nu este practicabila .30 pic/min cu solutii izotonice ( sol.1. glucoza 5%. chinina. Clisma terapeutica se foloseste cand : . Ringer. fecalom 4. Indicata in constipatii cronice. clorura de calciu.20 min . iar bila de bou stimuleaza peristaltismul intestinal.cu o zi inainte (dupa-amiaza) se face o clisma evacuatoare si mai tarziu se dau 2 linguri de ulei de ricin .pentru efectul local se pot introduce: bicarbonat de sodiu. B.se doreste ocolirea caii portale . glucoza47 %o ) .se doreste o actiune locala asupra mucoasei .clisma alimentara ( Katzenstein ) se face picatura cu picatura. iar dimineata se elimina scaunul. 20 . Clisma picatura cu picatura . Clisma alimentara . decoct de usturoi.12 ore (seara).se introduc prin microclisme sau picatura cu picatura 1.se introduc 1 .5 l apa calduta sau . tinctura de opiu .se poate folosi in scop anestezic (administrarea eterului prin clisma picatura cu picatura) . Vit. Clisma purgativa .se introduc medicamente si solutii izotone ce se absorb prin mucoasa rectala: digitala.se utilizeaza solutie de sulfat de magneziu ( 250 mI apa+ 2 linguri MgS04 ) sau bila de bou ( un varf de cutit pulbere de bila de bou + 250 ml apa) .sulfatul de magneziu prin mecanism osmotic produce transsudatie de lichid din peretii intestinali in lumenul intestinal formand un scaun lichid. cortizon. 2.se mentine temperatura constanta a solutiei folosind in loc de irigator un termos sau rezervoare termostat . Clisma baritata . Microclisma .inainte cu 30 min se face o clisma evacuatoare D.

efect mai lent.prin injectii in tes celular subcutanat si periombilical ( Heparina. actionand asupra factorilor plasmatici ai coagularii. .fiole de 1 ml. Variterp.24 ore HEPATHROMBINA . se insufla aer in colon.unguent sau gel.in traumatisme si interventii mari de bazin si membre inferioare . Tratamentul cu anticoagulante are ca indicatie deosebita controlul permanent al coagulogramei= timp Quick.Trombostop . profilactic .in afectiuni cardiace ( insuficienta cardiaca congestiva) .4 . sau flacoane cu 5000 ui/ml are efect rapid. se inchide rectul cu sonda Strauss .12 . contin 5000 ui heparina. INR ( International Normalized Ratio) Sunt contraindicate injectiile intramusculare( datorita tendintei de a face hematom .pt profiJaxia trombozelor venoase si a emboliei postoperatorii in interventiile pe abdomen. se efectueaza clisma baritata.4 ori pe zi prin masaj in sensul circulatiei venoase. Fraxiparina) .topic . bazin si membre inferioar . timp HoweIl.3 .tablete.dupa examinare se solicita pacientului sa elimine substanta de contrast ( daca nu poate se face clisma) .se face toaleta pacientului Nr 34 ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR Anticoagulantele= medicamente care impiedica coagularea sangelui.in IMA pt a evita extinderea zonelor de necroza si pt a preveni tromboza vaselor coronariene in explorarile functionale ale ap cardiovascular Cai de administrare: -calea subcutanata . -in chirurgia vasculara 2. se administreaza la 8 . In contuzii.se aseaza pacientul pe masa de examinare. hematoame.Heparina in PEV cu ser fiziologic . entorse.pe suprafata tegumentelor .seringi preumplute TROMBOSTOP . Tratamentul se incepe cu Heparina si se continua cu Trombostop ajungand la o tableta pe zi ca doza de intretinere.Heparina . se examineaza radiologic pacientul in decubite. Lioton Forme de prezentare: HEPARINA .in embolii .prin PEV .Hepathrombina..per os .calea intravenoasa . curativ -in tromboflebite . impiedica actiunea trombinei asupra fibrinogenului CALCIPARlNA si FRAXIPARINA . se aplica pe tegumente de 3 . se administreaza la 2 .6 ore. Scop: 1.

injectarea de substante radioopace pt ex radiologic = mielografie 2. cu ajutorul unei comprese sterile. timp Howell . terapeutic . encefalita).asist recolteaza INR. hemoragie subarahnoidiana. explorator .masurarea presiunii LCR . In cazul in care este necesar un tratament se prefera administrarea intravenoasa ( iv sau PEV) Accidente: epistaxis. Interventii: . antibiotice.introducerea de medicamente in spatiul subarahnoidian(citostatice. tumori cerebrale. tumori cerebrale cu stare generala alterata .introducerea de substante anestezice = rahianestezia Indicatii: .administreaza medicatia -aplica unguentul pe zone de teg fara iritatii sau plagi. come de etiologie neprecizata. hematoame. masand usor. se da drumul la pliu.recoltarea LCR pt ex macroscopic si ex de laborator . Scop: 1. se aplica tamponul cu alcool. cu mana stanga se face pliul .dupa orice traumatism).supravegheaza aparitia accidentelor hemoragice . hemoptizii. se mentine pliul in timpul injectarii. scleroza multipla.in scop anestezic in vederea interventiilor chirurgicale Contraindicatii: . hemoragii cerebrale. printre vertebre.pt injectarea cu seringa preumpluta : se dezinfecteaza zona. seruri imune) 3.imediat dupa contuzii cerebrale grave. pt diagnosticarea hidrocefaliei sau fistula LCR . anestezic . timp Quick.boli inflamatorii ale SNC ( meningita. se elimina bula de aer din seringa. cu dreapta se introduce acul perpendicular pe pliu. hematemeza. gingivoragii. Nr 35 PREGATIREA SI INGRIJIREA PACIENTULUI CU PUNCTlE RAHIDIANA Def: reprezinta patrunderea cu un ac in spatiul subarahnoidian.scade presiunea intracraniana prin eliminarea LCR prin punctie . se extrage acul. metroragii.

antibiotice.materiale pt dezinfectie de tip III ( spalare.medicamente: anestezice (Xilina. citostatice.C7 . iar in cazul evacuarii unei cantitati mari de LCR. medicul executa punctia.se vor supraveghea functiile vitale si aparitia simptomelor de greata. tampoane.punctia lombara .se dezbraca bolnavul. cu spatele la marginea patului. varsaturi.materiale: camp chirurgical. capul in hiperflexie cu barbia in piept Tehnica: .se seveste medicul cu manusi sterile.L3 . dezinfectie cu alcool iodat) . sau se face rahianestezia .Locul punctiei: 1.este efectuata de medic ajutat de 2 asistente -o asistenta mentine bolnavul in pozitie. L3 .Fizica: . Marcaina ). L4 . se aseaza in pozitie. linistire .de protectie: aleza si musama . camp steril .intre L2 . degresare.se serveste seringa cu solutie medicamentoasa sau cu anestezic .decubit lateral.punctia suboccipitala. cefalee .punctia cervicala . Procaina. manusi.1.C7 3. barbia in piept ( pozitie de embrion) . radere.se extage acul brusc si se tamponeaza cu comprese sterile .se serveste acul de punctie. cortizon Pregatirea bolnavului: .intre C4 . cu mandren.pacientul sa fie nemancat ( a jeune) . pozitie trendelenburg .Psihica: informare.nesterile : materiale: tavita renala. seringi 20 ml. in special intre C6 .L4.sterile: .se mentine eprubeta pt recoltarea LCR. seringi 10ml pt anestezie. manometru Claude .pozitia este aleasa in functie de starea generala a bolnavului si de scopul punctiei . fara perna.la nivelul intersectiei orizontalei ce uneste varful apofizei mastoide cu verticala ce coboara din protuberanta occipitala externa.se serveste manometrul Claude . se dezinfecteaza locul punctiei cu Betadina . iar cealalta serveste medicul .24 ore. eprubete .L5 Pregatirea materialelor: .instrumente: ace lungi de 8 -10 ml.se aseaza bolnavul in pozitie decubit dorsal. coapsele flectate pe abdomen. 12 . seruri imune.se va hidrata peste 6 ore sau in caz de hipoTA imediat cu PEV cu ser fiziologic si HHC iv . deasupra apofizei spinoase a axisului 2. mainile intre coapse.pozitie sezand pe masa de operatie.intre D 12 – L1 4. scoate mandrenul .punctia toracala ( dorsala ) . cu umerii apropiati. accept. comprese.5 mm. pense . cu diametrul de 1 .

aspect. obezi( canal rahidian situat profund) . in mod normal LCR este clara ca apa de stanca si curge picatura cu picatura. ameteli . Primul vaccin a fost aplicat de Eduard Jener in 1798-vaccinul antivariolic.1885.prin vaccinuri ..imposibilitatea punctionarii : la varstnici (osificare ligamentara). In functie de modul de preparare si de natura componentelor antigenice vaccinurile pot fi: .dureri violente in membrele inferioare datorita atingerii ramificatiilor "cozii de cal" .sindrom postpunctional (cefalee. se face buletinul de analiza.patrunderea intr-un vas meningeal.patrunse in organism ele produc anticorpi specifici ce impiedica atacul germenilor sau a toxinelor lor asupra organismului. membre superioare) . VACCINUL = preparat antigenic obtinut dintr-un agent patogen specific capabil sa induca la un subiect receptiv un raspuns imun artificial . cu presiune mare (tasneste) .vaccinul antirabic. Nr 38 VACCINOTERAPIA SI SEROTERAPIA Profilaxia este .imunizarea pasiva- prin seruri si imunoglobuline . se retrage acul .profilaxie specifica . .contractura datorita atingerii maduvei cervicale (fata.care cuprinde: .chimioprofilaxia.se eticheteaza eprubeta.se utilizeaza pt a provoaca o imunitate activa artificiala fata de anumite infectii. se trimite la laborator . presiune) .profilaxie nespecifica . patologic poate fi xantocrom (galben ). gat.se examineaza LCR dpdv macroscopic ( culoare.protector fata de agresiunea microbiana. PROFILAXIA SPECIFICA IMUNIZAREA ACTIVA = Se face prin vaccinare. rahialgii ) datorita scaderii presiunii LCR-hidratare+AINS+cofeina+vit B1 +apa distilata .hemoragii pe acul de punctie ( usoare) .hidratare PEV .lipotimia .punctie alba (nu curge LCR) . daca nu se opreste se retrage acul si se repeta punctia .se reorganizeaza locul de munca. hemoragic ( rosu-roz).soc reflex pana la sincopa si exitus(rar) PROFILAXIA = cresterea rezistentei organismului la infectii. Bazele stiintifice ale profilaxiei in bolile infectioase au fost puse de Louis Pasteur . se noteaza in FO ACCIDENTE: .scurgerea foarte lenta datorita hipotensiunii LCR .imunizarea activa . . varsaturi .

Dezavantaje. 4. Vaccinuri sintetice Se obtin prin sinteza in vitro a antigenelor microbiene.antigripal. 5. Vaccinuri preparate din agenti patogeni omorati sau inactivati Sunt suspensii obtinute din particule microbiene sau virale la care .e necesara asocierea de adjuvanti si costul ridicat. ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita) este indicata la gravidele nevaccinate.eliminarea reactiilor postvaccinale. Avantaje . Vaccinuri preparate din agenti patogeni vii atenuati Sunt vaccinuri complete ce contin tulpini microbiene sau virale cu virulenta redusa.vaccinurile se pastreaza la 4–5 C (la frigider) O parte din imunizarile active sunt interzise gravidelor(risc de avort sau malformatii) ln mod deosebit se pot administra vaccin antirabic.Tetano-Pertussis (DTP). In tara noastra sunt obligatorii urmatoarele vaccinuri: . Ex: Diftero. urmata in general dupa o singura inoculare. Sunt inca in studiu experimental.recombinat (vaccinuri clonate sau biosintetice) Se prepara in scopul obtinerii de fractiuni antigenice purificate care sa excluda reactiile adverse si complicatiile postvaccinale. Atenuarea are ca scop reducerea virulentei pana la un nivel foarte scazut .anatoxina tetanica purificata si adsorbita(ATPA). anatoxina difterica purificata si adsorbita(ADPA) b) Fractiuni sau subunitati structurale ale microorganismelor Sunt preparate vaccinale constituite din componente responsabile de raspunsul imun. Dupa numarul si tipul antigenelor dintr-un vaccin acestea pot fi: Vaccinuri monovalente = provin de lao singura specie bacteriana sau virala. 3.1. Vaccinuri obtinute cu ADN.se obtine o imunitate celulara slaba. de instalarea imunitatii 2. La pesoanele sanatoase . dar care sa asigure producerea unui raspuns imun adecvat. Vaccinuri preparate din componente microbiene a) Produse microbiene purificate (anatoxinele) Sunt toxine bacteriene detoxifiate . Ex: -vaccinul diftero-tetanic (vaccin bivalent) -DT -vaccinul diftero-tetano-pertussis (vaccin trivalent)-DTP -antimeningococic ( tetravalent) Modul de pastrare .administrarea acestor vaccinuri produce o infectie inaparenta. Vaccinuri asociate = o asociere de vaccinuri contra mai multor boli care asigura eficacitatea fiecaruia.pt a nu afecta organismele vaccinate.prin procedee fizice sau chimice. s-a realizat eliminarea infectiozitatii cu pastrarea proprietatilor imunogene.

seruri antibacteriene (ser antimenigococic) .vizeaza toata populatia infantila si adulta in raport cu un program de vaccinare stabilit in fct de gravitatea si prevalenta intr-o tara a anumitor infectii (BCG. Ele produc blocarea procesului infectios.boala infectioasa la persoane cu deficiente imune(indusa de vaccinuri vii) -accidente alergice IMUNIZAREA PASIVA= Se face prin seruri SERURILE = produse biologice cu un continut bogat in anticorpi specifici fata de unul sau mai multi agenti patogeni .antipoliomelitica.seruri administrate profilactic (seroprofilaxie) .vaccinari generale . antitifoparatific. etc. .antigripal Indicatiile de vaccinare. unor boli .antigangrenos. Complicatiile vaccinarilor . . antimeningococica).pe fata externa bratului antitetanic.seruri mixte (ser anticarbunos). Scop . DTP .pe flancurile abdominale : antirabic -intramuscular . antidifteric.-BCG ( bacil Calmette Guerin ).vizeaza grupe de populatie cu risc crescut de a contacta o anumita infectie( antigripala. antigripal. antirabic.antirubeolica si antiurliana -antihepatitic B -antiherpetic.dar este de scurta durata.antihepatitic) .BCG – zona deltoidiana a bratului drept -subcutanat .antipoliomielitic.profilactic si curativ Calea de administrare -intradermica .serurile confera imunitate pasiva. BCG -intranazal .se instaleaza rapid .in regiunea latero-externa a coapsei: ADPA.seruri administrate curativ (seroterapie) Dupa provenienta: a) seruri omologe -se obtin de la om (convalescenti sau de la persoane imunizate activ) -nu se mai folosesc astazi dat.antitetanic.antituberculos -DTP (diftero-tetano-pertussis)-vaccin asociat -DTP + Poliomielitic oral -DTP + vaccin poliomielitic inactivat .antipiocianic) .DTP -oral -antidizenteric .DT. pericolului transmiterii.arsi). antibotulinic.vaccinari selective .vaccinari efective· vizeaza pacienti sau categorii de pacienti la care anumite infectii sunt mai grave si mai frecvente decat la populatia generala (diabetici.asociate in aceeasi seringa -DTP + poliomielitic + rujeolic -antirujeolica. antirujeolic . Clasificare Dupa compozitie: .seruri antitoxice (ser antidifteric. antipneumococica. Dupa scop: .ATPA.

10°C .muscaturi de sarpe veninos.utilizata cand se face in scop profilactic .antistafilococic.oaie) hiperimunizate in mod activ cu diferite vaccinuri si anatoxine Dezavantaje: produc stare de sensibilizare a organismului reactii alergice.socul anafilactic -reactii tardive . Scop .botulism. Reactii serice Proteinele straine din serul heterolog. -de aceea se testeaza reactivitatea organismului prin injectari cu concentratii crescande de ser(1 /10 000 .antitetanic.seruri antivirale . Cale de administrare . edem glotic.utilizata cand se face in scop curativ .limfoadenopatie.se mentin un timp mai indelungat in organism .se obtin pe animale (cal. -exista si seruri uscate(pulbere liofilizata) Pastrare .intravenoasa .se pot adm repetat .plagi tetanigene(la persoanele nevaccinate).antipiocianic polivalent . analgetice -regim alimentar: fructe.dupa anticorpii pe care ii contin serurile heterologe pot fi: .nr redus de injectii.4°. mainilor si picioarelor.febra.gangrena gazoasa .fara proteine Pentru administrarea serurilor asistenta ia urmatoarele masuri: -executa numai la indicatia medicului . edeme ale fetei (pleoape).se comporta ca alergene (antigene) producand fenomene de sensibilizare astfel: -reactii imediate .zarzavaturi. Flonidan).ser antirabic.boala serului . soc anafilactic.ser antitetanic. Compozitie.antirabic. antitermice.Aerius.iepure.ser antibotulinic).introduse in organism. .antidifteric.profilactic(seroprofilaxie) in plagi rabigene.prurit.1/10) pana se ajunge la serul brut -azi dezavantajul e redus prin purificarea si concentrarea acestor seruri (ser antivenin de vipera.numele antigenului) Avantaje: .intramusculara -in reg coapsei sau in muschiul deltoid .tetanos. -tratament: antihistaminice(HHC.seruri antitoxice .nr crescut de anticorpi.-se folosesc sub forma de imunoglobuline (gamaglobuline umane standard sau imunoglobuline uman specifice anti .antibotulinic.seruri antimicrobiene -antimeningococic polivalent.se administreaza intramuscular b) seruri heterologe . boala serului .anticarbunos.semne: eruptie cutanata.12 zile .apare dupa o incubatie de 6 .curativ (seroterapie) in difterie.in scop curativ se fac in forme usoare de boala sau la persoane hipersensibile.se va evita inghetarea.efect imediat de neutralizare a toxinelor .

Se face prin mai multe metode: -testul conjunctival -se depune pe conjunctiva oculara o picatura din serul de injectat diluat 1/100 in sol de ser fiziologic.speciala .HHC. Dupa 30 min in caz de sensibilizare. apare hiperemie intensa. PREGATIREA GENERALA A. In caz de sensibilizare dupa 30 min apare congestie oculara . NR. Pregatirea psihica: informare despre procedura si anestezie si explicarea riscurilor inlaturarea anxietatii luarea consimtamantului (daca pacientul este inconstient se ia de la familie) comunicarea diagnosticului (pacientului si familiei) . 39 PREGATIREA PREOPERATORIE Cuprinde pregatirea: .1 ml ser diluat 1/100 (1/1000 daca se suspecteaza o hipersensibilitate) . Dupa 15 -20 min in caz de sensibilizare apare un eritem cu diametrul de 5 -10 mm (edem).obligatorie la toti pacientii.de urgenta 1. -testul intradermic.-intreaba pacientul daca i s-a administrat vreodata ser heterolog sau daca a prezentat alergii -pregateste trusa de urgenta ( seringi.perfuzoare. .generala .dupa scarificarea tegumentului se depune o picatura de ser diluat 1/100.Iacrimare .se injecteaza intradermic 0.solutii de perfuzat) -respecta regulile de asepsie si antisepsie TESTAREA SENSIBILITATII -.testul nu se aplica la copii -testul cutanat .

O.B. glicemie. Tratarea focareIor de infectie .corectarea starii de nutritie : aport de vitamine.O. regim usor in preziua I. Ht-Hb.Pregatirea fizica 1. agrafe de par.administrare de medicatie parenterala .analize de laborator: HLG. Sedarea bolnavului . se indeparteaza bijuteriile. Rh.antiHIV. VDRL . anti HB.O.complicatii. grup de sange.O. laxative usoare la alte interventii. principii nutritive .TGO.sonda gastrica si spalatura gastrica. Pregatirea zonei interventiei .cu o seara inainte se face raderea pilozitatilor.ex complet de urina . NU se face clisma in ocluzii. 2. colonul. diureza/24 ore. hipnotice si analgezice pentru a asigura odihna inaintea I.EKG . anestezice si infectioase: H. aminoacizi . lentile de contact.se face dezinfectia tegumentului cu : alcool (degresare). rujul. . NU va manca.clisma evacuatoare si purgative la interventii pe tubul digestiv.. R.V. NU va fuma 5. Pregatirea biologica 1. in ortopedie se aplica pansament dezinfectant . tratamente medicamentoase .adaptat bolii si I. T.in ziua interventiei bolnavul NU va bea. Regimul alimentar .sedative.B. colonului sau vezicii urinare . temp de 2 ori/zi.C. 4. oja.anti HC..sonda urinara si spalatura vezicala . calorii. Evaluarea starii clinice a bolnavului (examen preanestezic) . lipide. se lasa proteza auditiva 2.in functie de scopul I.se face inaintea I. uree. tranzit intestinal 2.antecedente operatorii.in dimineata I. betadina (tinctura de iod. dentare. vezicii urinare .pe masa de operatie se repeta degresarea si dezinfectia zonei 3.masurarea si monitorizarea functiilor vitale: TA. PREGATIREA SPECIFICA A. plasma izogrup izoRh .toaleta generala si partiala la pat daca este nevoie . coagulograma. alcool iodat) . se practica in seara precedenta evacuarea si spalarea –stomacului .E.nazofaringiene.O. sau abdomen acut. alergii. se face toaleta de dimineata. creatinina. proteze. Golirea si spalarea: stomacului.corectarea dezechilibrelor metabolice: albumina umana. H. VSH. flebite . P. TGP.cu 6 . Investigatii obligatorii . Igiena generala .12 ore inainte regim zero . se sterge fardul..corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice (hidratare per os sau PEV) . lues. electroliti.schimbarea lenjeriei de corp si de pat (la arsi lenjerie sterila) .corectarea hematologica : sange izogrup izoRh.l. cu atentie sa nu se lezeze tegumentele (in urgenta se face la pat sau in preanestezie) .O. pt prevenirea diseminarii septice la distanta 6.

se fac transfuzii cu sange. diaree.monitorizarea EKG pre.. masa eritrocitara izogrup izoRh inainte si in timpul I. anemii cronice . ocluzie intestinala .tratamentul tulburarilor de coagulare cu plasma. ruptura de splina. hemofilie . .10 g/dl La bolnavi cu afectiuni hematologice : trombocitopenie. hiperproteic) sau parenteral (solutii de aminoacizi.avizul medicilor specialisti la bolnavi cu alte afectiuni: a) bolnavi cu risc respirator crescut sau cu interventii pe torace: . Investigatii suplimentare .R-grafie pulmonara .se administreaza vit.se recolteaza timp de protrombina .O.scintigrama . electrocauterizarea c) la diabetici: . vitamine) . esofagian) se practica gastrostomie pentru alimentatie f) la bolnavi cu dezechilibru hidroelectrolitic : stenoza pilorica.12 luni dupa I. K e) starea de subnutritie . .evitarea I.convertirea ADO (antidiabetice orale) pe insulina .la bolnavii cu stenoze digestive (cancer gastric.O.corectarea starii de nutritie enteral (regim hipercaloric. glucoza.se va converti medicatia orala cu medicatie subcutanata .Hb sa fie peste 9 . lipide.consult hematologic .ex endocrinologic d) la anemici : In sarcina extrauterina rupta.in functie de gravitatea cazului sau diagnosticului se poate face CT.se va opri tratamentul cu 7 zile inainte .la bolnavii cu peace-maker este contraindicat bisturiul electric. K La bolnavii cu icter mecanic: . masa trombocitara. vit.v. varsaturi.M.pot da hemoragii intraoperatorii asa ca se pregateste sange izogrup izoRh La bolnavi cu tratament anticoagulant: . .probe functionale ventilatorii 3. intra si postoperator . politraumatisme. 6 .administrare de mucolitice si bronhodilatatoare b) afectiuni cardiovasculare sau IM: .la hipertensivi medicatia per os se va converti in medicatie i.oprirea fumatului .

ocluzie intestinala.masuri terapeutice specifice: dializa . aport de vitamine pt reducerea riscului de encefalopatie portala .pt lOT se folosesc sonde speciale ( sonda Carlens pt intubatia pe o bronhie in chist hidatic pulmonar) .aspirarea secretiilor bronsice . Na CI 9 %0.administrare de solutii hipertone per os = Fortrans=neabsorbabil in intestin. antimicotice (Diflucan). 4 plicuri+4 l apa in 4 ore.spalatura gastrica pe sonda .medicatie : fluidifiante ale secretiilor.local mesa cu Betadina . . .repaus alimentar si spalaturi c) I.O. cu bicarbonat de sodiu d) In ocluzii intestinale .m. NaCI 58 %0) g) la hepatici : .administrare de purgative usoare .O.cu 2-3 zile inainte regim alimentar usor. h) la renali : in IRA si IRC .toaleta vaginala cu solutii antiseptice (Septovag).regim hipercaloric. antibiotice (Metronidazol) cu o seara inainte . la gravide. pe colon si rect .cand este contraindicat Fortrans se face clisma evacuatoare . Pregatirea chirurgicala 1 Masuri specifice: in functie de aparatul sau organul pe care se face I.cu o seara inaintea I. iar cu 24 ore inainte regim hidric . Contraindicat in insuficienta cardiaca.sonda de aspiratie gastrica obligatorie e) I. in seara precedenta. bronhodilatatoare . pe stomac .se corecteaza preoperator prin PEV ( sol. hiperglucidic.O.O. Respirator .antibiotice per os sau i. deshidratare severa.O (interventia operatorie) a) Ap. K Cl 74 %0.sonda nazogastrica pentru aspirarea stazei 3 . glucoza 5%. Ringer. diuretice B.4 zile inainte . b) I. pe esofag .reechilibrare hidroelectrolitica f) Interventii ginecologice . expectorante.. hiperproteic.

. de inhibitori ai secretiei gastrice inainte si dupa I.R . Masuri profilactice a) profilaxia infectiiIor . medicamentele si instrumentele in S. asist din sala de operatie.asezarea pacientului pe masa de operatie (pozitie) . masaje.O. se continua 7 . Pregatirea de urgenta In caz de urgenta I.asistenta de chirurgie pregateste patul unde va fi adus bolnavul si aparatura . TA . se executa imediat indiferent de starea bolnavului. Bolnavului i se vor masura P.in caz de urgenta majora (cu risc vital) pregatirea preoperatorie se face in S. .administrare i..O.preparate de heparina s. asist de anestezie si medicii chirurgi si anestezistul vor fi informati despre particularitatile Interventiei. cu 6 ore inainte de I. 3.Pregatirea finala in S.O.O.echipa pregateste aparatura.2.O.O. se vor nota in foaia de temperatura. si se echipeaza steril 4.temp inainte de l. membrele inferioare ridicate la 30°. (sala operatorie) . pasiva si activa. cu masuri minime necesare interventiei .oprirea contraceptivelor orale cu 4 .m.Pregatirea echipei medicale : .antibiotice cu spectru larg b) profilaxia trombozelor .verificarea aparaturii .O.6 sapt.14 zile postoperator .v.inainte c) profilaxia HDS de stres .mobilizare postoperatorie precoce.c. 3.strangerea parului intr-un camp steril si acoperirea bolnavului cu campuri sterile. . i se va administra medicatia preoperatorie i. ..O.montarea sondei de aspiratie gastrica sau sondei vezicale in fct de interventie . va fi condus de asistenta de salon in S.asistenta din chirurgie.