www.cimec.

ro
ACADEMIA RtPUBLICII POPULARE ROMÎNE
DE ARHEOLOGIE

ARHEOLOGICE
VOL. III
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMÎNE
1 9 5 7
www.cimec.ro
COMITETUL DE Ţ
ACAD. EM. CONDURACHI, redactor responsabil; VLADIMIR DUMITRESCU, redactor
principal; ACAD. C. DAICOVICIU; I. NESTOR, membru corespondent al Acade·
miei R.P.R.; GH. Ş membru corespondent al Academiei R.P.R.; D. BERCIU;
BUCUR MITREA; C. S. Ş M. Ţ
D. M. PIPPIDI; DORIN POPESCU; ·_RADU VULPE, membri; EUGEN Ş
secretar de ţ
www.cimec.ro
SUMAR
Rapoarte de ă
_ Pag.
• C. S. Ş ş COLABORATORI, Ş arheologic Baia de Fier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
C. S. Ă Ş ş COLABORATORI, Ş arheologic Nandru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
C. S. Ă Ş ş COLABORATORI, Ş arheologic Ohaba-Ponor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
C. S. Ă Ş ş COLABORATORI, Ş arheologic BiH!e Herculane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
IoN NESTOR, Raport asupra sondajelor de la ţ V arhegy. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
M. Ţ Sondajul stratigrafic de la Perieni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
D. BERCIU ş SEBASTIAN MORINTZ, Ş arheologic ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
GH. Ş ş EUGEN Ş ă ă arheologice de la Aldeni. Raport preliminar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
CoRNELIU N. MATEESCU, ă ă arheologice de la ş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
HORTENSIA DUMITRESCU, Ş arheologic Traian . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
N. Ţ ş l. T. DRAGOMIR, ă ă de la ă ţ Raport preliminar . . . . . . . . . . . . . . . . 129
SzEKELY ZoLTAN, ă ş ă ă de salvare executate de Muzeul regional din sf. Gheorghe in anul 1955.. 149
M. DINU, Ş arheologic Valea Lupului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
D. BERCIU, SEBASTIAN MORINTZ ş 1. MAXIMILIAN
0
Ş arheologic Verbicioara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
VLADIMIR DUMITRESCU, Ş arheologic Cu:na ........................... -......................... 189
ADRIAN C. FLORESCU, Ş arheologic ş ş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
SEBASTIAN MORINTZ, ă ă de la ş Raport preliminar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . • . . . . 219
RADu VuLPE, Ş arheologic ş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . 227
EXSPECTATUS BUJOR, ă ă de salvare de la Murighiol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247
C. DAICOVICIU, N. GosTAR ş I. Ş Ş arheologic ă ş Muncelului-Blidarul . . . . . . . . . . . . . . . . 255
ă de ă
C. S. Ş ă asupra paleoliticului timpuriu . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281
I. T. DRAGOMIR, ă arheologice pe Valea ă ă ţ . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
www.cimec.ro
CO,rJ;EPmAH:U E
ApxeoJIOI'II'IerKue paCKOIIKII

K C. Hl1HOJISECHY-11JiorrmoP l'l COTPY.UHHHH, ApxeoJiomqecHHe pacHOnHH n Ban ;o;e IDHep 13
K C. Hl1HOJISECHY-11JIOIIIIIOP l'l COTPY.UHHHH. ApxeoJIOrH'IeCHHe pacHomm n Hau;o;py . . . . . . . . 29
K C'. HHHOJISECHY-IlJIOIIIITOP l'l COTPY.UHHHH. ApxeoJiorHqecHHe pacHonHH B Oxa6a-11ouope 41
K c. HHHOJISECHY-IlJIOIIIITOP 1{ COTPY,UHHHH, ApxeoJIOrH'IeCHHe paCHOllHH B BaHJie repHyllaHe 51
l'l. HECTOP, Apxeo.norwteCHHe paane;o;HH B Jlel.\-BapxerH . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
M. IlETPECHY-.UbiMBOllHI\A, CTpaTHrpa!lm'leCHHe paane;o;HH B IlepHeHH . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
.[(. BEpqy u C. MOPHHil. ApxeonomqecHHe pacHonRH B qepna[o;o;a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
r. IliTE<l>AH H E. 1\0MIIIA, ApxeOIIOrH'IeCRHe pacROURH B An;o;eHH. Ilpe;o;napHTellbHOe C0061:1.\eHHe 93
[-\. H. MATEECHY. ApxeonorH'IeCHHe pacHOllHH B Hpyrnony . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
r . .[(YMHTPECHY. ApxeoJJOrH'IeCHHe pacHOllHH B TpaRiie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
H. XAPilYHH H li. T . .[(PArOMHP, ApxeoJiorH'IeCRHe pacHonRH B BpaHIIHile. IlpeJJ;napHTellbHOe
C0061:1.\eHHe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
CEHEJIH 30JITAII, Ilpe;o;oxpaHHTeJibHhie pacHomm, npoHane;o;eHHhie B 1955 ro;o;y 06nacTHbiM
MyaeeM C<flbiiiTY reopre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
". Apxeo.Jiorll'leCime pacHonHu n BaJIR JiynyJiyfi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
BEI"IY,C. MOPHIIIl u li.MAHCl1MHJil1AH, ApxeonoruqecHHe pacHonHH B Bep6H'!HOape... . . . . . . 179
R. ApxeoJIOru'!eCRne pacRomm n 1\bipne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
A. K IDJIOPECHY, ApxeonorH'IeCHHe pacHOnHH n TpyrnemTH . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
C. \fOPHHH. ApxeoJioruqecRn.e pacRonRH n BhlpcernTH. Ilpe;o;napHTellhHoe coo61:1.\eHHe... . . . . . . . 219
P. BYJIIIE, ApxeoJiorH'ICCRHe pacRonRH B IlonernTH .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 227
EHCIIEHTATYC BYlHOP, Ilpe;o;oxpaHUTeJibHble paCHOIIRH B MypruoJie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247
K li. rocTAP H li. HHUIAH, Apxeo.JIOrH'ICCRHe paCROIIRH B rpa;D;HillTfl MyH'Ielly-
255
llonepxHOlTHb:e oficne)\OBBHHII
H. C. HHHOJISECHY -IlJIOUIIIOP, PaHHHR. naneOIIHT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281
li. T . .[(PArOMIIP, ApxeonorH'IeCRHe n.ccJie;o;onaHHfl B ;o;omi:ue HaJIMaUyiOna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
www.cimec.ro
SOMMAIRE
Rappons des fouUles
C. S. Ă Ş et COLLABORATBURS, Chantier de Baia de Fier . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
C. S. Ă Ş et COLLABORATBURS, Chantier de Nandru ............ , , . . . . • . . . 29
C. S. Ă Ş et COLLABORATBURS, Chantier archeologique d'Qhaba Ponor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
C. S. Ă Ş et COLLABORATBURS, Chantier archeologique de ă Herculane .......... , . . . . . 51
ION NBSTOR, Rapport sur les sondages de ţ V arhegy .. .. . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • .. . . . .. . . . • 61
M. PETREScu-DIMBOVITA, Sondage stratigraphique de Perieni . . . . . • • . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • • . . . . . 65
D. BERCIU et SEBASTIAN MoRINTZ, Chantier archeologique de Cernavoda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • • • • • . 83
GH. Ş et EUGEN Ş Fouilles archeologiques d'Aldeni. Rapport preliminaire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
CORNELIU N. MATBESCU, Fouilles archeologiques a ş . . .. • . .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. . .. . . . . . . . . . . 103
HORTENSIA DUMITRBSCU, Chantier archeologique de Traian ............................. , • 115
N. HARfUCHI et 1. T. DRAGOMIR, Fouilles archeologiques de ă ţ Rapport preliminaire . . . • . . . • . . . . . . . . 129
SzEKELY ZoLTlN, Recherches et fouilles de sauvegarde executes par le regional de Sf. Gheorghe en 1955 . . • . 149
M. DINU, Chantier archeologique de Valea Lupului . . . . . . . . . . . . . . .. . • .. .. . • . . .. . .. .. . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . 161
D. BERciU, SEBASTIAN MoRINTZ et I. MAxiMILIAN, Chantier archeologique de Verbicioara . . . . . . . . . . . . . . . . 179
VLADIMIR DuMITREScu, Chantier archeologique de Cîrna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . • . . . . . . . . . . . . • • 189
ADRIAN C. FLoREScu, Chantier archeologique de ş ş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
SEBASTIAN MoRINTZ, Fouilles de ş Rapport preliminaire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . • • 219
RADu VuLPE, Chantier archeologique de ş . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227
EXSPECTATUS BUJOR, Fouilles de sauvegarde de Murighiol .•.....•............. , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247
C. DAICOVICIU, N. GosTAR et 1. Ş Chantier archeologique de ă ş Muncelului-Blidarul . . . . . . . . . . 255
Explorations en surface
C. S. Ă Ş Recherches sur le Paleolithique precoce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281
1. T. DRAGOMIR, Explorations archeologiques dans la vallee du ă ă ţ . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • • 293
www.cimec.ro
CUVINT !NAINTE
Sporirea ă a ă ţ arheologice pe teren fi- ca urmare a acesteia - amploa-
rea descoperirilor, reclamau în chip firesc un ă cît mai mare de rapoarte preliminare
fi de studii arheologice descriptive, afa încît publicarea lor în «Studii fi ă de Istorie
Veche» schimbase aproape cu totul caracterul ţ ş firesc al acestui periodic.
Pentru remedierea acestei ţ ş pentru a asigttra în acelaji timp pttblicarea ă
a rapoartelor de ă ă fi ilustrarea lor în ţ ă la propunerea ă
ţ de Ş ţ Istorice a Academiei Republicii Populare Romîne a aprobat ca toate aceste
rapoarte ţ diferite alte studii de u11 caracter strict arheologic ă fie publicate î11 seria «Materiale
ş ă Arheologice», care î11 felul acesta ă ă caracterul unui al doilea periodic al
I nstittttului nostru.
Rapoartele privind actitJitatea pe teren vor avea astfel la ţ cel ţ tm voltmJ
mmal. Inceputul ă acestei ă îl facem cu volumul de ţ ă în care ă nu
sînt cuprinse decît o parte dintre rapoartele asupra ă din atm! 195 5, restul urmînd
ă fie încorporate în voi. IV, ce va ă tot în 1957. ă ă din anul 1956 vor ă
locul în voi. V, care va apare de asemenea într-un viitor apropiat.
Pe viitor vom putea asigura deci publicarea ă a tuturor rap?artelor de J. ă
Îtl anul imediat ă ă "lor ş cel ţ într-un volum anual, în care ş vor ă
loc ji unele studii de mai ă amploare cu caracterul strict arheologic. Iar pentru studii ş
monografii mai ample, vom ţ tot în cursul acestui att o ă serie, ă « Biblio-
teca Arheologica », ale ă prime volume se ă de pe acum la tipar.
ţ grafice tot mai bune pe care le ă ţ sale Editura Academiei
R.P.R. sînt o ă ş ă {i di11 acest punct de vedere ă de arheologie se vor prezenta
la u11 nivel cît mai ridicat.
Ţ
www.cimec.ro
RAPOARTE DE S Ă P Ă T U R I
www.cimec.ro
o-
50 100 150
Harta Republicii Populare Romine cu principalele ă ţ ţ în acest volum.


ţ


Q;'

.....
N
www.cimec.ro
Ş ARHEOLOGIC BAIA DE FIER
(reg. Craiova, r. Novaci) •
A
I
N planul de lucru al campaniei din anul 1955 al sectorului Baia de Fier a fost ă
ă actiune:
Precizarea ţ stratigrafice a locuirilor paleolitice mijlocii, superioare ş de
ş precum ş a locuirilor ş refugiilor postpaleolitice.
Pentru realizarea acestui obiectiv, s-a socotit necesar ă se execute ă
ă
a) prelungirea ă ă longitudinale din 1953 spre ş din ş ă ş la gura
ei, ă ă urmînd ă ă în tot lungul stînca vie a vechiului pat al apelor
subterane;
b) o ţ ă în interiorul ş în dreptul unuia din careurile
în care ă ă anterioare au dat la ă urmele celei mai intense locuiri;
r) sondaje limitate ş ţ pentru ă raportului stratigrafic între
stratele de ă din Galeria ă cu cele din Galeria S-M.
Cu toate ă ţ ivite în cursul ă toate obiectivele înscrise în planul
de activitate au fost atinse.
GURA Ş
Primul obiectiv, ă ă ă spre ş din ş ă ş la gura ş
ne-a prilejuit cele mai mari ă ţ (fig. 1). Am fost ţ ă ă ă de la
început ă cantitatea de ă de ă ă în ţ ş în 1953.
Pe o lungime de 22 m am avut de luptat tot timpul cu stîncile ă ş care se întîlneau
nu numai la fiecare pas, dar ă ă unele în altele, stînci a ă greutate adesea
ă ş cîteva tone. ă lor a trebuit ă se ă numai cu ajutorul ţ
ş pîrghiilor, întrucît ă de a le sparge cu ciocanul au dus la ă ş
malurilor prin ţ produse; de ţ dinamitei într-o astfel de ţ
nu putea fi vorba. Nu arareori stîncile ă ş ă ţ ţ ă a ş aceasta a
trebuit ă fie mult ă ă atingînd în unele ă ţ 6 m ă ţ
Cu toate aceste ă ţ s-au ă ş stratele culturale ş sterile, ă la
aluviunile de ă ş prin sondaje, au fost ă ă ş aceste aluviuni ă la stînca
vie a patului ş
Pentru a da o idee asupra ă ţ întîmpinate, ţ ă ă ţ
de adîncime între sondajul din ţ ş ş vîrful conului de umplere este de 10,45 m
(fig. 2). Evident ă ar fi fost o imposibilitate ă se ă la o astfel de adîncime,
pe tot lungul ş Pe de o parte efortul ar fi fost inutil, iar pe de alta ă
* Colectivul ş C. S. ă ş
responsabil, Kalanga Abdalla, Gr. Avakian, Al. Bolomey,
Eug. ş D. ă ş Al. ă Stu-
denti: V. ă M. Marcu, P. Ploaie, L. ş
www.cimec.ro
14 C. S. Ă Ş ti COLABORATORI
2
ş în raport cu adîncirea ei pentru evitarea ă ş ar fi dus la evacuarea
în întregime a stratelor superioare, ceea ce ar fi împiedicat citirea ş interpretarea
ă de ansamblu la ş ă ă De aici a izvorît necesitatea atingerii
stîncii vii doar prin sondaje, ţ ă ş prin faptul ă acestea au mers doar
în sterilul aluviunilor de ă
Sîntem în fata vîrfului celui mai
'
înalt al conului de umplere de la gura
ş cuprins în careul 4, ă între
6-8 m de la gura ş unde am atins
adîncimea de 4,80 m pentru a ajunge
la stratele aluvionare de ă Acest
con a fost ş în cursul vremii de
apele de ş care au antrenat ma-
terialul depus, fie pe coasta din ţ
ş fie spre interiorul ei. Facem
ă ţ ţ pe faptul ă
în partea ă de ă ă noastre
nu este nici ă vreo ă a stratelor
de ă postpaleolitice ş nici stratul
de pulbere ş ă ţ de calcar, consi-
derat de noi sigiliul paleoliticului.
ă denumire vine din faptul ă
oriunde acest sigiliu este ă nu a
ă sub el în nici una din ă ă
noastre din ş vreo ă de
ă ă ă
în malurile ă ş ale ă ă
turii ş ă în 1951 la
gura ş în stînga, sigiliul este
perfect ă El ă ă în
ă urmînd astfel ă ţ conului
de umplere. Lipsa acestui sigiliu în
Fig. 1.- Baia de Fier. ă ă de la gura ş partea din ţ ă a ă de la gura
ş se ă ş prin faptul ă des-
prinderea ă ţ de calcar are loc ş în ţ ă uscate, supuse
ţ de aer, ţ ă ă de care nu poate lua ş descuamarea tavanului ş
a ţ
Stratul superior actual din dreptul vîrfului conului de umplere este de culoare
ă ş ă ă din scurgeri de ă ă ă de ş în amestec cu
ţ ă ă antrenate aici de pe stîncile din dreapta ş prin dezagregare cu ajutorul
apelor de ş Stratul acesta, atît cît se ă are grosimea de 30 cm, ş
du-se spre exterior ă la 50 cm. El s-a ă numai în dreptul careului 4, fiind distrus
prin ş atît pe panta conului de umplere dinspre interiorul ş cît ş pe panta
dinspre exterior.
Din punct de vedere arheologic, stratul este steril, iar din punct de vedere
geologic li ă cu totul recent, depus pe conul de umplere ă ce acesta
fusese ă de apele care au ă orice ă de locuire ă
ă apoi un strat ă din bogate ă ă de calcar, în majoritate cu
margini ă ă ş ca ţ 50 % din totalul stratului. ă ă ă aceste
ă ă sînt rezultatul unor desprinderi ş ă datorite ţ întreg
www.cimec.ro
EJ Asvir/ituri
Ciill ă anterioare
1 : : : : 1 Poatpa/eolitic
[-:'/.] Aurignacian
bSSJ Musterian
lill Sterl'l
Stinci pribu;ite
r.':'Tl Aluviuni

Mssivul de calcar
1
® Piese aurignaciene
" musteriena
o 1
Fig. 2. - Baia de Fier. Profilul ţ longitudinal (Gura ş

2m
....
Ot
www.cimec.ro
16 r.. S. Ă Ş ş COLABORATORI
______________ _
4
acest material de scurgere ş ă ş este cuprins într-un lut ms1pos ă friabil
ţ multe boabe ă de calcar, ă ă celor din sigiliul paleoliticului.
Stratul este bogat în resturi de ă ă fosile. Este de remarcat faptul
ă pe ă ă ce ă în adîncime, ţ acestor resturi fosile se ă ş în
timp ce bolovanii ş stîncile ă ş se îndesesc ş se ă
Ş acest strat este, din punct de vedere arheologic, cu totul steril: nu a
ă nici ă o ă de ă sau ă ă
La adîncimea de 3 m, în dreptul vîrfului conului de umplere, ă ă ă
a intrat în stratul paleolitic superior. Grosimea lui nu ă ş ş 20 cm. Culoarea
este mai ă ă în fumuriu, ţ ă ce se ş evident vetrelor de foc a
ă ţ ă este ă prin boabe mici de ă
Stratul ă pe coasta ţ cor:J.ului de umplere de la gura ş
fiind întrerupt de sondajul ş 1929. ş coborîre o surprindem ş la intrarea
în ş ă Este de notat ă acest strat cultural ş pe o ă ă ş de
stînci de mari dimensiuni, datorite evident unei perioade climatice reci.
ţ documente ale culturii materiale ne ă în ţ ş doar un loc de
trecere spre interior al locuitorilor din paleoliticul superior. ă ă din 1951
ne-au ă ă locuirea paleoliticului superior la gura ş era mai ă sub
colibitura intrîndului din stînga, care ă în acea vreme un minunat ă sub
ă ferit de ţ de la gura ş loc preferat mai apoi ş în vremea locuirilor
ş refugiilor postpaleolitice.
Piesele descoperite se înscriu în tehnica ă prelucrate numai din cremene.
Una din ele, ă ă pe margini cu puternice ş de îndreptare ş ă a servit
drept ă ă O ă ă ne ş ă ne ă într-un paleolitic superior
final cu ţ de microlitizare.
Ca ş cultura ă resturile fosile de mamifere sînt rare. Au ă UrstJs
spelae us, Canis vulpes fossilis ş cîteva ă
ă un strat steril de circa 0,80 m, printre stîncile ă ş între adîncimile de
4-4,20 m apare un strat de culoare mai ă ş ş
. ă ă a intrat în paleoliticul mijlociu, reprezentat în ă ş ă prin
cultura ă Întocmai ca ş stratul paleolitic superior, noul strat ă pe
versantele conului de umplere. În partea din ţ ă ă ă la adîncimea de 5,80 m,
ţ ă de partea cea mai ă a conului. Ş ă locuire este ă dG'ttura
ă fiind ă prin cîteva ş ş ă de ţ atipice. Ca ă
ă Ursus spelaeus. A ă un singur molar de Capra ibex.
Sedimentele aluvionare au fost ă ă la stînca vie prin ă sondaje.
Primul, în ă 1, ne ă o adîncime de 5,10 m a acestor sedimente. Al doilea, în
ă 9, a mers 4,10 m ă ă ă patul ş
Aluviunile sînt ă din nivele de nisip ă ş mai ă sau
mai ă ă -
Aceste depuneri ă ă noi, ă ş ă al ultimelor treceri ale
apelor de ţ care, la viituri mai mari, se mai ă prin ş ă ă ce aceasta
fusese ă ă ă de cursul subteran permanent.
Este de observat ă pe ă ş linia de contact dintre nisipuri ş ă ş de stînci,
surprindem ţ ursului de ş ă Un schelet aproape întreg, ă ş
ă animalul a fost surprins ş zdrobit de o ă ş a stîncilor de la gura ş
Stratul steril ce se interpune între linia nisipurilor ş primul strat de ă este
ă o ă ă primii ţ ai ş nu au fost oamenii, ci ş
În vederea ş stratigrafiei ă ă ş ţ de ă ă post-paleoli-
ă s-au cercetat doi martori stratigrafici, ă ţ anume în acest scop, în urma ă ă
www.cimec.ro
lo 1
j i;ANTIERLL AHIIEULUGIC D,\IA llE-i'IEI\
-----·-·--·- ·-------------. ------------ ----- ------------
turilor anterioare, la gura ş în stînga, în lungul ţ cotlonului lateral în
care s-a ă un sondaj în 1951.
La baza stratului postpaleolitic se ă bine ă sigiliul paleoliticului; gro-
simea medie este de circa 25 cm. Stratul este format din ă ţ oolitici, cu diametru!
de 0,5-3 mm, ţ din ă unor cruste de calcar de pe tavan ş ţ ă
ţ stratului de ă ş sînt cimentate, în parte, luînd aspect de tufuri calcaroase. Mai
rar se întîlnesc ş ă ş de ş
Materialul din care este ă stratul face ţ ă ă El are la ă
o ă de cimentare care, în unele locuri, atinge 5 cm grosime. Ca pretutindeni, sigi-
liului paleoliticului este steril. Nici o ă de ă ă nu a ă în el. În
schimb este destul de bogat în resturi de chiroptere, mai ă în ă
Deasupra sigiliului s-a depus un strat de 80 cm de lespezi ş bolovani ă ş ţ
Bolovanii au un diametru de 5-25 cm, iar stîncile ă ş uneori 1 m lungime.
Lespezile ş bolovanii mai mari se ă la ă iar pietrele mai mici deasupra. Se presupune
ă fenomenul climatic care a provocat desprinderea bolovanilor ş stîncilor a avut o inten-
sitate mai mare la începutul perioadei, ă în intensitate ă ş ei.
Printre golurile ă între bolovani ş stînci s-au scurs materiale din stratul
superior: ă ă ă oase.
Ultimul strat are circa 50 cm grosime; este de culoare ă ă ă
din lut nisipos cu multe pietricele ş pietre cu diametru! de 10-12 cm. Face ţ ă
ă în masa stratului, fapt care se ş Ca C0
3
ce constituie scheletul stratului,
(circa 50 %)- ă este afînat, poros, necimentat ş umed. Spre ă are din ce în ce
mai mult schelet. Cuprinde numeroase fragmente ceramice, rare oase de animale
si ă
' Fragmentele ceramice ce provin din vase au fost folosite de ă ă
culturi materiale: ă ţ ş ţ Glina IJI-Aninoasa, prima ş a doua ă
a fierului (cultura ă epoca ă tîrzie ş ă
Din marele ă de fragmente ceramice ă o ă locuire ă ţ ş
ă intensitate de locuire în timpul culturii ţ ă vremelnic al ă
rilor culturii Glina III-Aninoasa ş ă ţ ă ca descoperire mai impor-
ă ă podoabe de bronz (La Tene).
f'l")
Ş Ă
&,...i
r"\ Acest al doilea obiectiv a fost atins, ş luptîndu-se ş aici cu piedici ş
de grele. Cu toate ă ă ă a fost ă în interiorul ş deci la ă apele
de ţ provenite din ploile bogate din cursul anului 1955 au transformat stratele
superioare într-o ă ă care s-a ă ş cernut cu foarte mare greutate. Pentru a
evita ă ş malurilor, într-un astfel de ă îmbibat cu ă ş a fost
ă la început pe o ă ţ de 3 m. S-a mers cu malurile ş oblic. Începînd de la
aluviunile de ă ne-am limitat la sondaj. Adîncimea ă ă este de 6.90 m
(fig. 3).
. În linii mari stratigrafia este ş cu cea ă în anul 1953, cu o ă deo-
sebire: sondajul nostru ă în stînga ş o denivelare de 0,86 m ţ ă de adîncimea
ă în 1953 în dreapta galeriei. Aceasta duce la concluzia ă ultimul curs subteran al
apelor ş adîncit o albie pe stînga, în patul ş ă pe dreapta un prag- o ă
Spre deosebire de aluviunile fine de la gura ş cele de aici sînt ă din
nisipuri ş ş uri, ale ă elemente componente ă ş uneori diametru! de 2-3 cm.
În aceste aluviuni apar destul de frecvent oase de urs de ş ă mai mult sau
mai ţ rulate. Grosimea acestor aluviuni atinge în sondajul nostru 2,40 m.
2 - c. 1588
www.cimec.ro
18
C. S. Ă Ş IÎ COLADORATORI 6
Peste acest strat aluvionar, steril, ă un puternic strat de ă ă
mijlocie, de 1,80 m (cuprins între 1,60-3,40 m) .
. . . . ..
. . •, ........ , .... ..
. . . . . . . . . . . . . . .
g Postpaleo!tfic
ITIJI[], Steril
Nusterian
·:: ;· J :· .: J A /uviuni
o
#asivul de
calcar
50 cm
Fig. 3. - Baia de Fier. Profilul ş ţ transversal (Galeria ă
. ..-.-
Între 2,20 ş 2,40 m au ă ă ş de ţ urmele unui ă
atelier de cioplire. Majoritatea uneltelor sînt atipice, lucrate din ţ Prea ţ sînt
de cremene de diferite ţ ş ă ţ Cîteva sînt lucrate dintr-un fel de gresie ă ă
cu ţ mare. Ca forme întîlnim cunoscutul vîrf de ă - cu laturile ş sau
nu- ş ă Majoritatea au planul de lovire drept, ă ă dintr-o
www.cimec.ro
7 Ş ARHEOLOGiC D_\IA DE FIER
19
ă ţ ă Mai rar acest plan are ă ţ ce se întîlnesc în unghi deschis, lovitura
de desprindere fiind ă la punctul de întîlnire, al acestor ă ţ (fig. 4).
ă în ă de un ă Cricetus cricetus, probabil ă de sus pe vreo
galerie, nu a ă nici un element faunistic nou ţ ă de ţ ă în 1953.
ă ursul de ş ă ca element mai rar apare rinocerul siberian.
'
_.J- \li.-
' '

Fig. 4.- Baia de Fier. Paleolitic mijlociu (musterian): 1-3, 5 ş 8- virfuri de ă 4, 6 ş 7- ă
Trecerea de la paleoliticul mijlociu la cel superior se face aproape direct, ă ă un
intermediar precis, steril.
Stratul de circa 40 cm grosime este ş închis, ă urmelor de ă
ş ă Nu s-au ă decît ă lame de cremene, una la 1,25 m adîncime ş alta la
baza stratului, la circa 1,50 m adîncime. Simple lame ă ă vreo ă de prelucrare se
înscriu în cunoscutul paleolitic superior al ş noastre.
ă ursul ş
2*
www.cimec.ro
20 C. S. Ş ş COLAllOHATORl
ă un strat steril a ă grosime ă între 20 ş 40 cm, peste care se
suprapune sigiliul ş
Fig. 5.- Baia de Fier. ă tip ţ
Stratul postpaleolitic este ţ (25-30 cm), negru, umed, afînat. Au ă
ftagmente ceramice care ă ţ ă culturi: neolitic timpuriu,
ţ Glina III-Aninoasa, precum ş a doua ă a fierului ş feudalul tîrziu (fig. 5-7).
www.cimec.ro
9 Ş ARHEOLOGIC BAIA DE FIER
21
---- -----
Cea mai ă este cultura ă ă prin cioburi ţ celor
ă categorii ceramice, unele lucrate din ă ă ş altele cu ă ă Sem-
ă o ă ă de fier din ă vreme. ·
GALERIA S-M
Pentru indeplinirea celui de-al treilea obiectiv ş anume: urmanrea raportului
stratigrafic al stratelor de ă ş sterile din Galeria ă cu cele din Galeria
S-M, s-a scos ă de ă ş în ă locuri din ş ă unde
:1.
2
3
Fig. 6. - Baia de Fier. ă tip Aninoasa.
- "' "_
1
1

1
ă ă din 1953 erau mai aproape de patul ş S-au executat ă ă trans-
versale ş s-au deschis ş casete laterale în lungul ă ă Galeriei S-M, în rezerva
ş ţ ă ă ă de noi la ă ă anterioare.
Prima ţ a avut drept scop dezvelirea din nou, ă la patul ş a
unei ţ din malul ş longitudinale, spre a avea posibilitatea ă cu
stratigrafia ş transversale.
Datele de ordin stratigrafic, furnizate de campaniile anterioare, respectiv cerce-
ă efectuate în sectorul A din Galeria M, unde au ă resturile fosile umane, impuneau
verificarea ş ă ă a celor ă nivele musteriene pe ă întinderea ţ
din Galeria M, precum ş modul în care se ă aceste nivele în Galeria S. ă
pe ă ţ de ordin stratigrafic, ne-am propus ă ă cu ţ caracterele
complexelor cultural-faunistice din cele ă nivele musteriene, pentru a stabili fie
eventuale aspecte caracteristice care ă le ă în cazul în care aceste nivele s-au
format în perioade diferite - ă ţ de nivelul steril, ş într-o vreme de mai
ă ă ă a ş fie o ă care ar putea merge ă la identitate
- în cazul în care perioada de timp în care s-au format nu a dat ă locuitorilor ş
ă ş ă ă ţ ă tehnica ă uneltelor ă modifice felul de ţ ă sau
ă ş schimbe ţ ă ş
www.cimec.ro
22
C. S. Ă Ş ş COLABORATORI 10
CASETA 1
La o ţ ă de 7 m de la sectorul A a fost ă caseta I pe profilul din
dreapta al ţ longitudinale din Galeria M.
S-au evacuat depunerile pe o lungime de 155 cm, adîncime 50 cm la ă ş 40 cm
ă fund (spre peretele stîncos al Galeriei M), ă aici un martor stratigrafic pentru
--..
1
-
- <;;:,-
- 1
1
1
-- -.
1
4 --
Fig. 7.-Baia de Fier. 1-2-doburi din a doua ă a fierului; 3-frag-
ment ceramic de la ş epocii bronzului; 4- ă de ă din
epoca ă 5 - ă de bronz.
a se putea verifica ulterior obser-
vatiile noastre.
' Pentru ţ stratigra-
fice cît mai complete s-a ă
numai la ş din 10 în 10 cm.
În stînga casetei, spre mar-
gine, s-a eliminat o ă de
25 cm ă ţ cu baza de 12 cm,
care s-a ridicat cu o ă stalag-
ă aproximativ ă cu
diametru! de 50 cm. În ă
ă erau prinse, pe partea sa
ă un fragment de man-
ă de ă ş un molar
de urs.
Acest prim strat de ă ă
ă de 1 O cm grosime, prinde
sigiliul de culoare ă si
. .
ţ din nivelul ă ă
dintr-un ă ş
afînat. Prin cernere la ă au re-
zultat numeroase resturi dentare
de ă urs, oase mici, falange,
metatarsiene, ghiare ş trei ţ
dintre care unul mare, lucrat, ă
a se înscrie ă într-o ă ă
Al doilea nivel, de 10-20 cm,
merge într-un ă ă ş
cat, cu bolovani mici de calcar
în majoritate ţ ş bolovani
mari de calcar ţ ş cu mu-
chiile ă sterse.
Apar din nou hiena, ursul, o ă de vulpe ş ţ de data aceasta cu urme
de prelucrare evidente ş cu ş de ă (un vîrf de ă mic, triunghiular, ş un ă
Nivelul ă de 20-30 cm, se ă într-un ă afînat de culoare ş
cu bolovani de calcar, printre care apar ţ de urs. În general, materialul osteologie
este redus numeric. La adîncimea de 28 cm apare un vîrf de ă din ţ care putea
fi utilizat ca ă
Nivelul 30--40 se ă într-un ă afînat, ă ş deschis, cu ă
ş Apar relativ frecvente ă de oase lungi, metatarsiene, falange ş vertebre
de urs, ă de canini ş ţ etc. Se ă a se coborî ă ă mai în adînc, utili-
zîndu-se de data aceasta ă La 50 cm se atinge patul de ă
Spre fundul casetei, patul de ă ă cu 5 cm, depozitele de umplere avînd
aici o adîncime de 40 cm. ă cu ţ profilul peretelui de nord al casetei I, se
www.cimec.ro
11
Ş ARHEOLOGIC DAIA DE FIEl\
23
poate distinge ă ordine ă la ă nivelul musterian I, gros de
18-20 cm, cu ă ţ una ş ă direct pe patul de ă de 10-11 cm
grosime, ş deasupra o manta ă ş ă deschis cu o grosime de 8-9 cm. ă
nivelul steril cu o grosime de 11-13 cm de culoare ş nivel ce se pierde pe
peretele de vest. ă musterianul II cu o grosime de 10-11 cm, ă ş
deasupra ă se întinde, în mod uniform, pe tot peretele de nord al casetei, sigiliul
de culoare ă ş cu o grosime ă între 4,5 ş 8 cm.
CASETA II
A fost ă la o ţ ă de 3 m ă de caseta I, pe peretele stîng al ţ
longitudinale. Are o lungime de 140 cm, ă ţ 60 cm, adîncime 70 cm.
În primul nivel de ă ă ă 0-10 cm-, într-un ă afînat ă ş
cu bolovani de calcar mici ş mijlocii, au ă ursul, hiena, vulpea, un molar de cervid,
un fragment de ţ ş un vîrf de ă tot de ţ atipic.
Între 10-20 cm ă ă tot afînat, ă ţ se închide. Apare un vîrf
de ă mic de cuartit.
Între 20 ş 30 se ă ă ş ţ ă a ă Între 30 ş 40 cm apar
ă ă de ţ necaracteristice.
La 40-50 cm apar ursul, vulpea ş un ţ nelucrat. Între 50 ş 60 cm numai
urs ş ă ţ dintre care unul cu urme de prelucrare. .
Ultimul nivel de ă ă ă (60-70 cm) a scos la ă un ţ lucrat ş numeroase
oase de urs.
Prin adîncirea ă ă s-a dezgolit un perete masiv de stînci bine legate între ele,
dispuse oblic de la peretele galeriei spre ţ ă în 1953. Aceasta a ă ca
depozitele cercetate ă fie reduse cantitativ ş a îngreuiat ţ stratigrafice. Din
ş motive materialele cultural-faunistice- reduse ca ă nu au ă
concluzii nete.
CASETA III
A fost ă pe peretele drept al ţ longitudinale din Galeria M, la 3,20 m
de caseta I, pe o lungime de 200 cm, cu o ă ţ de 80 cm ş adîncime de 80 cm.
Între 0-1 O cm apar multe resturi faunistice: ă urs, ă vulpe, alte
animale -mici, numeroase ă de ţ (14) ş ă ţ mari, printre care ş un
vîrf de ă
Între 1 O ş 20 cm s-au scos la ă pe ă resturi osoase ş dentare de urs,
vulpe, cinci ţ dintre care trei lucrate.
Între 20 ş 30 cm nu apar nici ţ nici silexuri, ci doar resturi de urs.
Între 40 ş 50 cm, pe ă ă de oase lungi de urs, s-a descoperit ş un
cuartit lucrat.
' Între 50 ş 60 cm au ă resturi de lup ş o ş de ţ ă
Ultimul nivel, 60-80 cm, a dat un coxal de urs, ă de oase lungi, meta-
tarsiene si o aschie de cuart.
ţ 'diverselor nivele ă în caseta III nu a putut fi ă în timpul
ă ă deoarece ă mai umed decît în casetele precedente, prezenta o culoare
ă ă ş ă Nu ne putem deci ţ ă nivelele 20-40, în care
au ă numai slabe resturi de oase, ă un nivel steril. Ne punem ă
întrebare în mod firesc, gîndindu-ne la numeroasele ţ ă în nivelele superioare
ş la ţ unui singur element faunistic în nivelul 20-40 cm - ursul.
www.cimec.ro
24 r:. S. Ş ş C(JLABORATOIII
12
-----. --------·---- ·- -----------------
CASETA IV
ă la 2 m ţ ă de caseta II, pe peretele drept al ţ longitudinale,
pe o lungime de 200 cm, ă ţ 55 cm ş adîncime 100 cm.
0-10 cm: trecîndu-se prin sigiliul de culoare ş ă de 3--4 cm grosime,
se ă într-un ă de culoare ă ş cu ţ bolovani de calcar ţ
de ă mijlocie ş ă În cursul ă ă apar resturi de urs, ţ de un ţ
lucrat, atipic ş de o ă ă de os cu aspect de ă
Între 10 ş 20 cm în ş ă de ş culoare s-a descoperit un ţ
lucrat, de ă ă ă cu resturi de urs, ă vulpe.
Între 20 ş 30 cm culoarea ş ţ ă ă ş ţ
resturi de urs.
Între 30 ş 40 cm, în ă de metatarsiene, o ă de urs ş ă de oase, a
ă ş un ţ lucrat, de ă ă
40-50 cm: numeroase ă de oase, un incisiv de vulpe, un fragment mic
de ţ ş o ş de prelucrare.
50-60 cm: resturi de urs (un fragment de craniu, un metatarsian, un molar
ş ă de oase nedeterminabile ).
Între 60 ş 70 cm, tot ursul este prezent prin trei fragmente de coxal, o ă
ş un cap femural.
Nivelul 70-100 cm a scos la ă un ţ în ţ cu diferite oase de urs.
ă atent martorul stratigrafic ă pe peretele drept al Galeriei M se pot
observa ă sub un ş stalagmitic de 6 cm grosime apare sigiliul gros de
3-4 cm. ă nivelul musterian de 59-65 cm grosime, ă ş cu ţ
bolovani de calcar, mai mici în partea ă ş mai mari spre ă ă la 10 cm
diametru). ă la 100 cm ţ ă este mai ă cu pietre ă ş rari
bolovani mai mari.
Din datele de ţ ă precum ş cele culturale ş faunistice se
desprind ă
1) Nivelul steril bine conturat în caseta I nu mai poate fi surprins în celelalte casete,
care se apropie de galeria S (caseta IV se ă la 6, 7 5 cm de martorul dintre galeria M ş
galeria S). ă în ţ ă în caseta III, avem de-a face cu un nivel steril între
20 ş 40 cm, ş în caseta ă (IV) un nivel steril nu a fost ă
2) Sigiliul de ş de cuaternar prezent în sectorul A poate fi ă ă spre
galeria S, fiind prezent în caseta IV.
3)- Cele ă nivele musteriene distincte în sectorul A ş caseta I sînt surprinse
ă ă un intermediar steril în caseta IV.
4) ă paleolitici, locuitori ai galeriei M, .aduceau în ş ă de ţ
picioarele ş craniile animalelor vînate, ă cum ă din ţ destul de mare
a coxalelor, femurelor, metatarsienelor, oaselor din craniu, mandibule ş ţ Ursul
era vînatul preferat.
5) Analiza ă ţ ă a elementelor culturale ş faunistice din sectorul A, precum
ş a celor din casetele I-IV, dar mai ales viitoarele analize sporopolenice ce vor fi execu-
tate pe baza probelor luate din punctele amintite, vor ă concluzii juste ş ample,
care vor ă problema locuirii din galeria M ş chiar a ş omului descoperit
aici în 1952.
GALERIA S
Sondajul a atins stînca vie la 2,60 m. La ă 20 cm aluviuni, ă din nisip
fin: 2,40-2,60 m; 2,60-1,50 m: lespezi de calcar ă din bolta ş De la
1,50-0,00 m un singur strat de ă ă
www.cimec.ro
13
SANTIEIIUL ARHEOLOGIC llAL\ DE F!Eil 25
-----------··
S-au cercetat din nou cele ă cotloane ce au slujit drept ă în timpul
unui refugiu, culegîndu-se de la ţ ă fragmente ceramice ş ă ţ
necesare asupra ă de ă luate de ş ţ
*
Volumul ă ă ţ materialelor descoperite- ă ă Ş
ă -, adîncirea ţ geologice, speomorfologice - speometeorologice ş
stratigrafice ne dau posibilitatea ca la ş acestei campanii de încheiere ă ă
a cere înscrierea în planul de ă a unei ă monografice, în care ă ă
chiem rezultatele ţ în cele patru campanii de ă ă
C. S. Ă Ş EUGEN Ş
Dr. D. C. Ă Ş ş AL. BOLOMEY
*
În planul de lucru al ş nostru a fost ă pentru luna septembrie
cercetarea ş ă ş de la ă din preajma ă de Fier.
În acest scop, în ă amiaza zilei de 5 august 1955 o parte din colectivul ş
nostru a întreprins o cercetare a acestei singure ş ă ă ă în
satul ă
La mai bine de 2 km de ultimele case ale satului, ă un ş obositor, între rîul
ţ spre apus ş ţ spre ă ă este cuprins dealul Runcu, ale ă poale sînt
ă de pîrîul ş în dreapta ă se ă « ş din Runc )).
Gura ş se deschide ă ă ă ţ ei nu ă ş ş
1,80 m, iar ă ţ atinge 1 m.
Calea de ă spre interior are un aspect de tunel, fiind ă ă de-a dreapta
ş de-a stînga de mari ţ de ă
Partea ă a ş are o ă ă ă ă ş ce au adus
blocuri mari ş bolovani mai mici ă ă ă vreo ordine, în singura ă ă
de 8-9 m ş ă de 25-30 m.
Profilul ş este descendent, între pragul de la intrare ş marginea cea mai
din fund existînd o denivelare de circa 4 m.
Plafonul ş are ţ mari de ă ţ media acesteia fiind de 4-5 m. Aici
se pot ă cu ş ţ ă ţ din care s-au desprins bolovanii ă ţ
pe podea. -
ţ stalactitice ce ă de pe tavan nu sînt prea multe la ă ş
în general, sînt unite în coloane unice ş groase cu stalagmitele ş ţ lor
este aproape exclusiv de-a lungul ţ laterali.
Podeaua este ă de un strat de ă negru, probabil nu prea gros.
ţ lui a permis ă unor materiale din ă aduse de apele de ş
Totalitatea acestor conditii sînt nefavorabile unor ă omenesti mai vechi
' ' '
sau mai recente. Pentru ă
1) Orientarea deschiderii ş oricît de ţ se ă spre nord, aduce
ă sine toate dezavantajele acestei ţ ţ ă de soare.
2) Dimensiunile reduse ale ă cît ş ş ei, nu permit ă sufi-
ă a luminii, necum a razelor de soare.
3) ţ ă a ă constituie un ş bun de coborîre a
aerului rece din ă ş a vînturilor de NV, ă ă ă ă vreo ă
www.cimec.ro
26 C. S. Ă Ş ti COLABORATORI
14
4) Forma ă a ş nu ă coturi sau cotloane mai ă care
ă ă servi unui refugiu.
5) Cercetarea cu ţ a podelii nu a scos la ă cioburi sau alte urme ale unei
locuiri postpaleolitice.
Pe baza tuturor acestor considerente, ă posibilitatea locuirii ş din
Runc ş deci, ş necesitatea unor ă ă arheologice, ş au fost înscrise în planul
de activitate al ş nostru, ă ă colectivului speologie I ş
C. S. Ă Ş ş ALEXANDRA BOLOMEY
PACROTIRH B BAR $HEP
(1\PATHOE CO.II,EPiHAHl:IEJ
onpe):leJieHIIH cTpaTllrpa«fmqecKoro noJiomemiH naJieOJiliTUqecKliX n anllnaJieo-
JilJTIIqecKliX CTOHHOK 6bi.JIII npO):IOJlffi8Hhl npO):IOJibHhle paCKOTIKII, HaqaTble B 1953 rO):Iy, B
HanpanJieHliii Bhlxo.n;a na 6hl.JI c):leJiaH nonepe'IHhl:it paapea nHyTpn n nocpe):I-
CTBOM pH):I8 He60JibiiiiiX npe):IB8p1IT8JlbHhlX paane):IOK 6hl.JIII npOCJI8ffi8Hhl CTp8T1IrpaqmqecKIIe
cooTHomeHIIH Mem):ly KYJibTYPHhlMII CJIORMII, pacnoJiomeHHhlMH B raJiepee n
n raJiepee S-M.
HecMOTpR Ha BCTpeqaniiiiiecH npenHTCTBIIH, nce aa):laHIIR, npe):lycMOTpeHHhle n
TI.Jl8H8 pa60T, 6hl.JIII BhlllOJIH8Hhl.
B qepTax pacKonKII 1955 ro ):la nO):ITBep):lliJill cTpaTnrpa«frnqecKIIe Ha6JIIO):IeHIIH
1
c):le.JraHHhle no npeMH aKcne):IHJ:IIIÎÎ. · B HHmHe:lt qacTn 6hlJia Ha:it):leHa
MYCTbepCK8R CTOHHK8
1
C H81JHaqJIT8JlbHhlMII CJI8):18MII OpiiHbRKCKOrO nepii0):\8, nepeKphlTbiMlf
8lllJTI8Jl80JllfTIIqecKIIMII CTOHHK8Mlf II
1
HaqnH8H C H80JlliT8 II ):10 BTIOXH.
PaaMephl pacKOTIOH, II806UJIII8 H8ÎÎ):I8HHhlX M8Tepna.JIOB, OTHOCHIIIIIXCH K8K K MaTe-
pnaJibHOÎÎ KYJihType, TaK II K «flayHe, yrJiy6JieHne reoJiornqecKliX II OTpaTnrpa«JJIIqecKnx.
H86JIIO):I8HIIÎÎ ):18IOT BOBMOffiHOCTb npe):ITIOJIOffiliTb, qTO TIOCJie aanepiiieHIIH H8CTOHIII8ÎÎ K8MTI8Hl1ll
B nepcneKTIIBHhlÎÎ TIJI8H 6bi.JIO BH8C8HO COCT8BJI8HII8 MOHOrpa«flnn CO BC8MII peayJibT8T8Ml'l
liCCJI8):10B8HliÎÎ, TIOJiyqeHHhlMII TIOCJie BCeX qeThlpex 8KCTI8):1liJ:IIIÎÎ.
OB'bHCHEHl:IE Pl:ICYHROB
PHc. 1 . - Baa p;e $Hep . PacKomm y nxo;o;a B ne111epy .
PHc. 2. - Baa p;e $Hep. IIpo!lmJih npop;oJILHoro pa a. Bxo;o; B ne111epy.
PHc. 3. - Baii p;e $11ep. IIpolflHJib nonepeqHoro psa. fJiaBHaii raJiepeii.
P11c. 4. - Baii ;o;e <I>11ep. Cpep;HHfi naJieOJIHT (MYCTLepcKHtt). 1-3 11 5, 8 - pyqHLie pyoHJTa;
4, 6, 7 - CKpeOKH.
Pn:c. 5 . - Baii ;o;e $11ep . 1\epaMHHa THna
Puc. 6. -- Baii p;e $11ep. 1\epaMHKa THna AHI1Hoaca.
P11c. 7. - BaR p;e $11ep. 1 , 2 - qepenHH BTopott anox11 meJieaa; 3 - KepaMHqecJme lflparMeHThi
aiTOXH opOH3Ll; 4 - Mej:{HOe IIIHJIO HeOJII1THqecHOfi anOXH; 5 - OpOH30BOe 3BeHO .
CHANTIER ARCHEOLOGIQUE DE BAIA DE FIER
(RESUME)
Pour preciser la position stratigral?hiq?e des etablissements pale.olithiques et
thiques, on a prolonge la tranchee longrtudinale de 1953 vers la de la caveme, on a fart
une section transversale a l'interieur de la caverne et on a recherche, a l'arde de quelques sondages
limites, le rapport stratigraphique entre les couches archeologiques de la galerie principale et
celles de la galerie S-M.
Malgre le'> difficultes rencontrees, tous les objectifs inscrits dans le plan d'activite ont
ete atteints.
www.cimec.ro
15
Ş ARHEOLOGIC BAIA DE FIER 27
------------------------------------
Dans les grandes lignes, les fouilles de 1955 confirment les observations stratigraphi-
ques faites au cours des campagnes precedentes. A la base on a trouve une intense habitation
mousterienne, suivie d'un abri aurignacien, recouverts d'etablissements et d'abris post-paleo-
lithiques, depuis le neolithique jusqu'a nas jours.
Le volume des fouilles, la multitude des matcriaux decouverts - culture materielle et
faune - l'approfondissement des observations geologiques et stratigraphiques, permettent de
reclamer, a la fin de la presente campagne, l'inscription au programme des travaux a venir,
d'une monographie rassemblant les resultats obtenus durant les quatre campagnes de fouilles
precedentes.
EXPLICA TION DES FIGURES
Fig. 1.- Baia de Fier. Fouilles de l'entree de la caverne.
Fig. 2.- Baia de Fier. Profil de la tranchee longitudinale (entree de la caverne).
Fig. 3.- Baia de Fier. Profil de la tranchee transversale (galerie principale).
Fig. 4.- Baia de Fier. Paleolithique moyen (mousterien): 1-3, 5, 8, pointes a main; 4, 6, 7, racloirs.
Fig. 5. - Baia de Fier. ceramique du type ţ
Fig. 6.- Baia de Fier. ceramique du type Aninoasa.
Fig. 7.- Baia de Fier. 1-2, tessons du second âge du fer; 3, fragment ceramique de la fin de l'âge du bronze;
4, poin\jon de cuivre de la periode neolithique; 5, anneau de bronze.
www.cimec.ro
Ş ARHEOLOGIC NANDRU
(reg. Hunedoara, r. Hunedoara) *
A
I
NSCRIEREA în planul de ă pe anul 1955 a unui sondaj la Nandru a decurs din
descoperirea mai veche într-una din ş de aici a unor unelte în ă de
ă atribuite protosolutreanului. Acestea sînt, ă ă singurele piese des-
coperite într-o ş ă din ţ ă ce pot fi atribuite în mod neîndoielnic cunoscutei
culturi paleolitice superioare- szeletianului -,al ă centru de dezvoltare îl constituie
ş ţ Bukk din Ungaria. Piesele, în ă de ă au fost ă în 1932
de ă fostul director al Muzeului regiunii Hunedoara, J6zsef Mallasz, ş se ă în con-
servarea acestui muzeu. Este vorba de o ă de silex ş una de ţ a ă ă
este ă prin ş largi, neregulate, de ţ ă ă ă acestei culturi.
in urma recentelor ă ă într-o ş ă de pe valea Iskerului, în Bulgaria,
unde ă cîteva forme szeletiene, problema ă geografice a acestei culturi
spre estul ş sud-estul european ă ă dintr-o ă o ţ ă ă Ş cum
în cazul nostru descoperirile ă de ă atribuite ş protosolu-
trean, sînt lipsite de ţ stratigrafice, singurul loc din ţ ă cu o descoperire ă
nu putea ă neglijat în studiile noastre paleolitice. ·Aceasta cu atît mai mult cu cît
ş în musterianul de la Baia de Fier ş în acel de la Ohaba Ponor, au ă cîteva forme
bifaciale, care vor avea de spus, poate, un cuvînt în problema originii ş ă
dirii acestei culturi specifice centrului Europei.
ă ş ă ă de la Nandru au început în ziua de 16/VIII ş s-au
terminat la 22/IX 1955. ţ ă ă ele au fost ă în colaborare ă cu
Muzeul regional Deva, care ne-a pus la ţ pentru studii materialele arheologice
mai vechi provenite de la Nandru, ţ ş ţ ş personal.
La Nandru, pe dreapta ă Roatei, imediat ă sat, în masivul de calcar ce se
ă în marginea acestuia, la o ă ţ ce nu ă ş ş 19 m ţ ă de firul apei, la o
altitudine de 300 m ţ ă de nivelul ă în peretele ă ă dinspre apus se ă
ă prima ş ă ă sub numele de ş de jos sau ş ă
(fig. 1 ş 2).
Nu departe, în susul apei, la 179 m de aceasta, la o ă ţ de 26 m ţ ă de albia
rîului ş la o altitudine de 305 m ţ ă de nivelul ă se ă a doua ş ă denu-
ă ş de sus sau ş ă (fig. 3). ă au fost cunoscute ş
cercetate ă de la sfîrsitul veacului trecut
1

,
• Colectivul ş C. S. ă ş
responsabil, Beniamin Bassa, Alexandra Bolomey, Ale-
xandru ă
1
Primele ă ă în aceste ş au fost efectuate
de Zs6fia von Tonna în 1877. Materialul tipic scos de
Torma a fost publicat de Roska Mârton în ă ă
a) Erdely regeszeti repert6riuma 1. Dskor, Cluj, 1942, nr. 97,
ă p. 200-201 ş b) Die Sammlung Zr6fia von Torma,
Clui, 1941; vezi cap. Die Hii6/engruppe von Nandor, p. 20-24
Despre aceste ş mai vorbesc: Gabriel ă precum
ş E. Albert Bielz intr-un articol intirulat Beitrag zur
Hohlenkunde Siebenbiirgens, alr Vorarbeit einer Anlhologie
dieres Lander, IV, 1884, p. 1-66, p. 43--45, în« Jahrbuch
des Siebenblirgischen Karpathen-Vereins » IV. Jahr-
gang, 1884.
www.cimec.ro
/
10 ZO 30m o_.......____._ __
..
·: ...
. :.
·.·.
· .
..
\
• V
V
"

:· \1
..
..
.. .., : "
" ă ne"
..
..
• ::. \l
.. ,,
..
..
"
........
.... " \1 .,
V
..
..
/ V
\1
V
\1
,,
'J
V 1 \t '1
1. _Ridicarea top Fig.
.
V•
\1
.
'·''
\1
••••••• 1 ••••
" "
,,
. ·':
V
V
V
"
V
\{
"
V
"
V
lf·
V
V

Dealului ş (plan).
ă a
-'O
_,
...,
_,
r::.
www.cimec.ro
3
Ş ARHEOLOGIC NANDRtJ 31
Din nefericire, ă au suferit mult de pe urma acestor ş ă
ş ă ă arheologice mai vechi. Despre felul cum a ă aici cunoscuta ă
Zs6fia Torma, în prima ş ă
ă cuvîntul lui J6zsefMallasz:
« Pasiunea ă a ă
totul în ă ş ă Aluviul
a fost ă în întregime ă
iar diluviul mai zace pe ici pe
colo, pe vatra ş în petece
întrerupte, din care ă pri-
virea ă este ă de
fragmentele neolitice amestecate
si ă în ă . . ă
'
femeie ă ţ ă spre marea ui-
mire a lumii ş ţ a pre-
zentat din aluviu (?), pe ă
neolitic, Ursus spelaeus, Bos pri-
migenius, Cervus euriceros etc ...
Acest material combinat apoi
cu un os de iepure actual a
ă drumul ă la Stuttgart ».
Ş din ă « ă ă a
ş un ă « scandal ar-
heologic».
Cu ă ă ă
lire, Mallasz ş ş ă cum
ă ş în lucrarea sa, ă
mai ă ă o ţ nea-
ă în care a descoperit « ur-
mele unor vetre de foc, ă ţ
de ă ş un ă tipic
musterian »
1

Numai ă pentru ă
ă descoperire ă ă ne
ă ă a mai ă ş el
ş pe o întindere destul
de mare.
În ceea ce ş ş
tera cea de-a doua, ă tot
de la Mallasz ă Zs6fia Torma
«a ă a aruncat, a golit întreg
aluviul, dar a ă neatins dilu-
viul, pe care numai ici ş colo,
probabil involuntar, 1-a ă ă ş
/
' .. 1
' .., 1
1 1
1 ... 1
1 " '
, 1
,' /
, '
1
: 1
1 "' 1
1
1 ____ / Nandru
Pestera ă
(Pestera de Jos)
o 1 ! 3m
Fig. 2. - ş ă Planul orizontal al ş
/
Spurcats
( Peflera ue Sus)
O 1 Z 3m
ţ ». Fig. 3. ş ă Planul orizontal al ş
În ă ş ă a avut
Mallasz norocul ă ă ă cele ă piese szeletiene. Tot aici, ă ţ lui,
în stratul superior ar fi ă magdalenianul, iar în cel inferior musterianul ş la ă
1
Mallâsz J6zsef, A sol11lrlm els6 bit.tos megtillapiltisa
in « Dolgozatok» (Travaux), IX-X, Szeged (1933-1934), p. 3-15; 1-2.
www.cimec.ro
32 C. S. Ş ti COLABORATORI
ar fi ă eoliticul. ă ă a descrie ş prezenta suficient, atribuie descoperirile din stratul
cel mai de jos unei culturi preistorice din pliocen, ş chiar ţ a o
introduce în literatura ă sub numele de n an d o r it e.
ă ă ă în vedere neseriozitatea acestei ţ ea nu a fost ă în
ă ş ă a dat, ă ţ lui Mallisz, cinci culturi paleolitice:
nandoritul, musterianul, aurignacianul, szeletianul ş ş ă ş ă
este mai ă ş mai ţ ă ă ş ă am ţ ş ă ă întîi ş ă
îndreptînd în ş fel ă ă încît ă putem surprinde printre ă anterioare
întreg procesul ă de sedimentare.
Ş Ă
Pentru a ă succesiunea de straturi care s-au depus în ş ă în decursul
diferitelor perioade, ă ş ă ă a fost necesar ă se traseze un ş ţ
Q Pimint de asvi"rhturi, actv.JI
CJ.:.3 Postpateolitic
DJI[J Stml
Nus!er/an
@C!J Pietre ş
o
Fig. 4. - ş ă Profilul peretelui de vest al ş ţ 1.
1m
care ă ă de la gura ş ă în peretele din fund: ş ţ I, ale ă dimen-
siuni sînt 20 X 1 m, orientat pe ţ SV-V 4200 miimi.
ă ă a ajunge la încetarea campaniei anului acestuia ă la patul viu al ş
avem din punct de vedere stratigrafic, de sus în jos, ă succesiune ă
ş ă (fig. 4).
www.cimec.ro
5 Ş AIIHEOLOGIC NANDRU 33
1. Stratul postpaleolitic apare pe ă ţ ş ă sau reprezentat
prin ă de ă Grosimea lui ă între 0,05 ş 0,55 m.
ă ş anterioare ale Zs6fiei Torma ş ale lui J6zsef Mallâsz au fost atît de
mari, încît nu se pot ă depunerile succesive ale culturilor postpaleolitice. Numai
ă 20, situat în extremi-
tatea ă a ş ţ (deci în
fundul ş ne-a· oferit pe
o ă întindere sedimente ar-
heologice ă atinse de
ă anterioare pe numai
35--40 cm adîncime.
În primele 12 ă
stratul postpaleolitic ă ă ş este
ş de-a dreptul pe patul
ş nemaiavînd decît o gro-
sime de 5-15 cm. În ă
pe latura lui de ă ă a ă
un intrînd în ă intrînd
în care s-au descoperit ă
buni ş ă în amestec cu
oase fosile.
În ceramica ă la
ă neoliticul este
prin cultura ş ale ă
fragmente apar la baza stra-
tului. Caracteristicile acestei ce-
rarnici sînt:
a) pasta: ă în in-
terior, iar ţ exteri-
oare ă în ş în parte
ă
b) forma: holul, castro-
nul ş oala cu buza ă ă
în ă
c) decor: ţ
ş adîncituri neregulate ă
cu unghia în pasta moale.
Tot din neolitic, dintr-o
ă mai tîrzie, apar cîteva
fragmente de ă ă lus-
ă Unul din ele ă ca
1
1
1
1
- - - - - - y_ - --=-""""" ...
1


6

<;:;
1 1
1
Fig. 5.- ş ă 1-5, virfuri musteriene; 6, ă ă
decor mici adîncituri dispuse vertical pe ă vasului, imitînd într-o oarecare
ă ă canelurile.
Cultura de la ş neoliticului este bine ă fragmentele
ceramice se ă prin decorul lor tipic de linii incise dispuse oblic, orizontal
sau unghiular. Unele din ele sînt umplute cu alb, altele ă ca ornament bobul de
linte. Pasta ţ nisip, ă ş cioburi pisate.
Din orînduirea ă mai exact din sec. XIV, ă un fragment de ă
cu buza ş ă în exterior, avînd sub ă un brîu proeminent. Pasta ă în
amestec bogat de nisip.
J - C, 1588
www.cimec.ro
:J4 G. S. Ă Ş ti COLAllOHATORl 6
Sub stratul postpaleolitic a ă un strat gros, steril, care merge in ă 13 ş
14 ă la adîncimea de 1,20-1,30 m, iar în ă 19 ş 20 ă la 3,10-3,20 m.
În acest strat nu apare nici o ă de ă ă doar resturi fosile de Ursus
spelaeus tipul mare ş mic ş Hyaena spelaea. Stratul steril are ca ă ă lespezi
mari de ă desprinse din tavanul ş La 1,25 m în ă 13, 1,30 m în ă
1.
1
1
1
1
1
15, 1,38 m în ă 16-17,
2,82 m în ă 19 ş 3,16 m
în ultimul ă (20) a ă un
strat musterian bogat în ă
ă ş ă
Cultura ă este repre-
ă prin ş ş ă ati-
pice din cremene ş ţ ş vîr-
furi de ă caracteristice. Nu
lipsesc ă ă ă ş
ş ca ş uneltele descoperite,
dovedesc ă musterienii de la
Nandru se deosebeau de cei de la
Baia de Fier ş Ohaba Ponor în ceea
ce ş ă planului de
lovire care_ ş apare aici în
trei fatete: una ă ă si
ă Îaterale ş (fig. 5 ş 6).
ă ă ă neatingînd
patul ş am numit acest strat
musterian: provizoriu - muste-
rianul I. Grosimea lui ă între
1,10 ş 1,12 m, fiind mai bogat
în mijlocul ş în ă
13-16.
Fauna este ă de
Ursus spelaeus, Ifyaena spelaea, Rhi-
Fig. 6.- ş ă 1-2, ş musterienc. noceros antiquitatis ş Equus caballus
jossilis.
Pentru o ă mai lesne a depunerilor culturale a fost ă ă cu
ă 1 m a ş ţ I, deoarece pietrele ă ş împiedicau continuarea ă ă
Stratul musterian I suprapune un strat steril de 23 cm în ă 14--16. Sub
acest strat steril apare al doilea strat musterian, numit de noi- ă ş provizoriu- mu-
sterianul II, caracterizat printr-o ă locuire în mijlocul ş Cultura ă
este ă ă celei din musterianul I, iar fauna, în linii mari, este ş Apare
în plus doar Cervus megaceros.
Stratul musterian II poate fi la rîndu-i ă ţ ă în ă nivele. ă
ţ stratelor ş urmele de materiale ă un prim nivel musterian II a, avînd o gro-
sime de 0,85 m în ă 15-16 ş al doilea nivel musterian II b, bogat în oase sparte
ş arse, urme de ă precum ş unelte dintre care ţ ă ş de ă Unul
din ele este lucrat în tehnica ă avînd pe o ţ ă urmele a ă mari desprinderi, iar
pe ţ ă mai multe urme. ă ă ă crusta ă din care a fost lucrat.
La ş campaniei nu am putut stabili grosimea nivelului musterian II b, de-
oarece ă ă ă nu a atins decît o adîncime de 3,87 m în ă 15-16,
ă ă a ă ş acest nivel.
www.cimec.ro
7 Ş ARHEOLOGIC. NANDRr
35
---
Pentru o verificare a stratigrafiei stabilite în ş ţ I ş a ţ depunerile cultu-
rale în volum s-a trasat ş al doilea ş ţ orientat pe ţ nord-vest-nord 5850 miimi,
perpendicular pe ş ţ I. ă ă nu au mers decît ă la adîncimea de 1,08 m în
ă 1, ă la ă adîncime ţ ă fiind ş
În încheiere, din punct de vedere stratigrafic la ş ă de la Nandru avem
constatate, ă în prezent, un strat postpaleolitic, ă straturi sterile ş ă straturi
de locuire ă Stratul inferior este ă ţ în ă nivele.
Ş Ă
ă cum reiese din plan, ş ă este
ă Ea ă o ă ă ă de circa 5
mult mai ă decît ş
m ş ă de circa 8 m. Pe
partea ă spre fund, se pre-
ş cu o galerie ă
care, cîndva, avea o ş pro-
prie - ă ă aproape
în întregime cu lespezi de ă
S-a trasat de la gura
ş spre fund ş ţ S I de
dimensiuni 8 X 2 m, orientat
pe ţ vest-sud-vest 3450
miimi. Ş ţ nostru a ă
chiar pe vechea ă ă ă a lui
Mallasz, fapt care ne-a ă
ă ţ tehnica sa de ă
ă ă pe o lungime de 6,62 m.
ă ă lui Mallasz este
mai ă la întrarea ş
ă 1 al nostru), ş
du-se spre fund, unde are abia
50 cm (în ă 3-4).
ă ă anterioare ale
Zs6fiei Torma ş ale lui J6zsef
Mallasz au ă ă ş cu ă ş
stratul postpaleolitic. Grija cu
care s-a lucrat aici se poate
vedea în ă unde ă ă
rile noastre au atins anul acesta
abia adîncimea de 0,80 m, mer-
gînd numai în ă de azvîr-
ă S-au ă în acest ă
mînt numeroase fragmente ce-
ramice ţ neoliticului,
culturii ţ epocii feudale,
ă în amestec cu un vîrf
ş un ă de silex musterian.
Un vîrf de ă ă de fier din
.
.
1

J...
1
1
1
'-1-':t'
-
6
-- -,.
1
.1
1
Fig. 7.- ş ă 1, vîrf musterian; 2, ă musterian;
3, ă ă din ţ 4, ă ă 5, ă neolitic;
6, vîrf de ă ă ă
XIV -XV, ă cu oase de urs ş ă de ş ă De asemenea în ă 2
s-au ă în ă de ă o ş de silex ă o ă de ă
ă ş ă ă (fig. 7).
J•
www.cimec.ro
36 l:. S. Ă Ş 1i COl..ABORATOHI B
Mijlocul ă 3, sub ă ă Mallisz a dat o ă ă de ă ă
cu diametru! de 1 m ş ceva. Trecînd prin aceasta, ş ţ Mallisz a ă pe o adîncime
de 40 cm, ă numai
30 cm din fundul ei ă ţ
Astfel am putut scoate de aici
un material neolitic curat, ă ă
nici un amestec. Groapa apar-
tine culturii Cris. Ceramica are
ă ş ă la su-
ţ ă avînd în ţ
nisip ş pietricele. Ca forme
apar holul ş paharul cu patru
ş pe fund. Unele frag-
mente amintesc vasele cu picior.
Ca ornament întîlnim mici pro-
eminente.
Ce;amica de tip ş (fig. 8),
ă ă atît în ă cît ş în
ă se ş ca ă
ş ă de cea ă ă în ş
ă Aceasta ne duce la con-
cluzia ă avem de-a face cu ă
faze diferite ale culturii ş
Facem ă ţ deoarece ceramica ă în cele ă ş nu ne
ă ă o socotim ă
S-au ă de asemenea fragmente ceramice ţ culturii identice
cu cele din ş ă nu ş nici ceramica ă fiind ă aici mai slab
ă
Putem spune ă în ă de fundul gropii ş tot ceea ce s-a descoperit post-
paleolitic a fost cules de noi numai în ă ă anterior.
Sub stratul postpaleolitic apare un strat de culoare ă ş ă steril din punct
de vedere cultural. El a fost prea ţ atins de ă ă anterioare, cu ţ
ă 1, unde a fost ă ă ş de Mallisz, ş a ă 3, care cuprinde groapa
ă Ca ă au ă ursul ş lupul de ş ă ş ţ ţ de ierbivore.
Sub stratul steril ş apare un nivel de culoare ş ă Este
stratul cultural ţ paleoliticului superior, în care ă ă noastre au dus la
descoperirea a ă vîrfuri de lance în ă de ă Aceste vîrfuri sînt lucrate
din ţ de culoare ă ă
Primul a ă la limita ă a ă 2, la adîncimea de 0,75 m, iar cel
de-al doilea tot pe marginea de vest în ă 3, la 1,08 m. Îndeosebi unul din ele
este ş ş lucrat, avînd în vedere materia ă care este cu totul ă
pentru a ţ asemenea forme. ă sînt retezate în partea ă ş sînt
lucrate în ă ă ă ă cu formele descoperite în ş Szeleta Jj
din Ungaria. ·
Fauna acestui strat este ă ă E prezent ursul, lupul ş hiena de ş ă
Înspre fundul ş mai exact în ă 4, stratul ş nu ne-a mai oferit
nimic, deoarece cea mai mare parte din volumul acestui ă a fost ă de pietre
mari, ă ş din tavanul ş
ă ă anului acesta nu a atins decît stratul
în prezent, nu avem decît un strat potspaleolitic total
szeletian, ş încît, ă
ă ă ş (cu ţ fun-
www.cimec.ro
9
Ş ARHEOLOGIC NANDRU 37
dului gropii ş un strat steril ş ş stratul szeletian, în care au
piese importante cele ă vîrfuri în ă de ă (fig. 9, 10 ş 11).
ă ca
Prezentînd pe scurt re-
zultatele sondajelor executate
de ş nostru în ş
de la Nandru, nu credem ă
mai este nevoie ă subliniem
ă lor ă
ă am ă numai asupra
ţ szeletianului docu-
mentat aici, în ş ă
prin patru piese caracteristice
acestei culturi, putem afirma
ă aria culturii amintite ă
ş ş mult spre ă ă linia
Tisei, ă de unii ă
ca hotar.
ă ă noastre nu fac
altceva decît ă ă ă des-
coperirile anterioare ale lui
J6zsef Mallâsz, descoperiri care
nu au fost luate în serios (de
altfel ca ş acelea ale lui Roska
Mârton) de ă ă
din ă care s-au ocupat cu
ă ă Aceasta din
vina ă de mai sus,
care, prin felul lor neserios de
lucru, nu s-au bucurat de con-
ţ în ţ colegilor lor.
Ţ seama de rezul-
tatele ţ ş de surprizele
pe care ă ă ni le ofere
straturile inferioare în ă ă
cu originea culturii szeletiene,
ă ă în aceste ş vor
continua.
C. S. Ă Ş
ş AL. P Ă
Paleontolog, AL. BOLOMEY
*
Colectivul santierului ar-
heologic Nandru' a întreprins
o cercetare de ţ ă în locul
numit « La Dos », unde, ă
e
....
....
. .. . . . . . .
..
. .... .
. . ...
..
'1 '/
1 1
ă anferio3re Ş
-::
1
' ' pam. "de ă
1'771 L entiM de ă

Pamint ş
! : < ·: ·1 Strat de ă CMU!iu
Pa-m. g.ilbVI· car.imlriu
(:::J Pietre mar/
X Frunz.s szeletian8
o 20 40 GOcm
Fig. 9. ş ă Profilul peretelui de sud al ş ţ 1 ă 3).
c
ă ă anterioare s/
ă de ă '
ă ş
ă de ro;cat-Închis
c:2J Strat ă cem>ft't!
@iq Pam.g.ilâui cirt!lmiz/u •
(=:J Pietre mar/
X Frunr.i de ă
o 20 40 60 cm
Fig. 10.- ş ă Profilul peretelui de sud al ş ţ I ă 2).
spusele localnicilor, se ă foarte multe cioburi de oale, cît ş cremene de ă ă
Acest loc ă o ă ş ă ă în partea de sud-est a satului
Valea Nandrului.
www.cimec.ro
38 C. S. Ă Ş ti COL ... BORATOTII 10



·""
<.i
1
e
....
o
D
'
'
'
'
t
Vl
ş este ă de altfel
în repertoriul arheologic
1
. ă
toarea ă Zsofia Torma a cules
ceva material arheologic numai dintr-o
parte a ţ ă sub numele
de «Dosul Mare»
2
• Un sondaj a fost
efectuat în 1911 tot pe « Dosul Mare»
de ă arheologul Roska Marton, care
ş ş prima stratigrafie a ş ă
3
.
ş ă de la Valea Nan-
drului, ă ă materialului
scos la ă prin ă agricole, se
întinde pe o ţ ă de peste 10 ha,
ă pe o lungime de 400-500 m ş
o ă ţ de circa 300-400 m. Este
vorba despre cele ă locuri: «Dosul
Mare» si-« Dosul Mic», situate în mar-
ginea la o ă ă ţ dea-
supra lui, în dreptul dealului « .Mu-
ţ » (unde ă localnici s-au ă
morminte vechi) ş ă ţ între ele
de un drum de hotar ce ă Valea
Nandrului cu ă ă ş (Hunedoara).
Extremitatea lor dinspre sat este ă
ă de ă Valea Roatei sau Petac.
Materialul strîns de noi ă
fragmente ceramice, obiecte de silex,
fragmente de ş ţ ă de ă ars cu
nisip, probabil provenit de la vetre,
chirpici.
Ceramica ţ culturii Tur-
ş ă mult ă ă în regiunea
Hunedoara. Cunoscuta ş ş
se ă de altfel, la circa 30 km de
Nandru. Fragmentele :ceramice recol-
tate pot fi ă ţ În'!" ă mari cate-
gorii, ă ţ pastei: astfel
apar fragmente dintr-o ă ş
ă cu nisip fin, iar altele din ă
ă ă deschis cu foarte multe pie-
tricele în ea. Elementul decorativ este
variat ş caracteristic tipului de ă
amintit. Apar fragmente cu linii incizate
ş anume: ă linii orizontale distan-
1
Roska Marton, Thesaurum antiquilatum Transil-
vanicarum, 1 Praehistorica, Erdily reglszeti reperto-
riuma, Oskor, Cluj. 1942, vezi nr. 98, Nandorvalya,
p. 201-202.
2
Roska Marton, Die Sammlung Zrofia l'On Torma,
p. 15.
3
lbidm1, p. 15-20.
www.cimec.ro
11
Ş ARHEOLOGIC NANDRU
R9
----·---------------
ţ cuprinzînd între ele alte linii mici, întrerupte; alte cioburi ţ linii ce se
întîlnesc în unghi. De asemenea ă fragmente care au un decor de puncte adîncite
în ă Multe ă ţ mici, altele mai mari, ă iar categoria acelora
cu pietricele în ă ă ţ Fragmentele strînse ţ unor vase de ă
ă cu ţ cu ţ precum ş unei categorii caracteristice tipului ş
vasele cu picior
1
• În general piciorul se ă ş mult la ă S-au ă ş fragmente
de chirpici ars la ş care ă ă urmele de nuiele ş pari. Avem de-a face, probabil
nu la mare adîncime, cu un strat de ă locuire, cu ţ ă din chirpici. Apar
ş fragmente de ş ţ ă tipul de ş ţ ă de ă ă ş ţ al ă
S-a dat ş peste un fragment de idol zoomorf de lut. Locuirea acestui platou
este ă ş de ă ţ uneltelor de silex ş opal: gratoare, lame, ă ş
nuclee, percutoare. Silexul este de ă calitate. În cercetarea ă de ţ ă nu
am dat de topoare de ă nici de obiecte din ă 2.
În concluzie, ş ă de tip ş de la Valea Nandrului ă
o ă ţ ă prin întinderea ş ă ţ materialului cuprins în ea ş o ă
una din ţ ş ă ţ culturii amintite ă ă pe o atare ţ ă
AL. Ă ş BENIAMIN BASSA
APXEOnOrllqECRllE PACROllRll B
(HPATHOE CO.IJ:EPffiAHME)
B MeCTHOCTH HaH;o;py, Ha rrpanoii cTopoHe )J;OJIHHLI PoaTa (lleTlm), Herrocpe;o;cTnemro
y CeJia, B H3B8CTKOBOM MaCCHBe HaXO}J;HTCH }J;Be Ha paCCTOHHHl:I 11pH6JIH3HT8JlbHO
180 MeTpon op;Ha OT ;o;pyroii, Ha3biBaeMbre MeCTHLIMH mnTeJIHMI:I llemTepa RypaTa II llemTepa
C!lypKaTa.
HecMoTpH Ha TO, 'ITO pacKorrKn He ;o;omJIH ;o;o caMoro p;Ha ţ IIcc.rre;o;ona-
mm rroKaaaJIII, 'ITO B llemTepa RypaTa IIMeiOTCH cJiep;yiOII\IIe rrocJie;o;onaTeJihHLie HacJioeHIIH,
ţ II He B ce6e ocTaTKII KYJihTYP: 1. 8rriirraJieOJIIITII'IeCKHii cJioii,
yme rro;o;nepranmiiiiCH pacKorrKaM, B ce6e o6JIOMKH KepaMHKII TIIrra Rpnm-
n: ifleop;aJibHoii arroxe. 2. HeHaCLIII\eHHhlii CJIOii. 3. MycThepcKnii
cJJoii 1 (o6JIOMKH, MYCTbepcKne naKoHe'IHHKH H3 KpeMHH 1:1 4. HeHachii.l\eHHbiii
cJroii. 5. MycThepcKIIii CJIOii II, ;o;na yponnH: MYCThcpcKHii yponeHh Il a 1:1
116, yrJieM, o6yrJieHHhiMH H paa;o;po6JieHHLIMII KOCTHMII, py'IHLIMH TorropH-
KaMI:I. tl>ayHa rrpe;o;cTaBJieHa Me;o;nep;eM H rHeHoii, HocoporoM, I:IcKorraeMoi1
JJomap;biO.
B <<llemTepa CrrypuaTa>> ;o;o HaCTOHI.l\ero npeMenn 6LIJIH BCKpLIThi: 1. 8rrHrraJieOJIH-
TU qecKHii rrJiacT, yme rro;o;nepranmHiiCH pacKorrKaM, co;o;epmnT HMY c KepaMHKOii Tnrra
Rpnm n o6JIOMKH KepaMnun Tnrra n <J:eop;aJihHOi1 arroxn. 2. HeHaCLII.l\CHHhlii c.rroi1
HpaCHOBaTO -6ypor0 3. ÎReJITOBaTO -cephlfi CJIOii, B KOTOpOM Haiip;eHhl }J;Ba 06'beKTa 113
HBa B BH}J;C JIHCTbCB, KOTOphle MOlliHO JierKO OTHCCTH H CCJICTbHHCKOii TCXHHKe.
RoJIJieKTHB apxeoJiornqecKoro oTpH;o;a rrponaneJr TaKme nonepxHOCTHhle pasne;o;Kn na
yqacTKe <<na Haxo;o;Hll\CMCH B IOro-nocToKy OT ceJra BaJIH HaH;o;pyJiyiî.. Pe'lh n;o;eT
o6 o6mnpHoM HeOJIHTH'IeCKOM rroceJieHHH THrra Typ;o;am, pacrroJiomeHHOM Ha ITJIOII\a;o;u CBLime
1 O reKTapon.
PMCVHHOB
PHc. 1 . - Tonorpa4m'lec1me HccJienonaHMH .IJ:FIJIYJI TiermepMJIOp . TIJiaH.
Pnc. 2. - <<HypaTa>>. ropM30HTaJibHb!tl: n.rraH
Pnc. 3. - <<CnypKaTa>>. ropM30HTaJibHb!tl: nJiall
t Roska Marton, Die Samm/ung Zsofia tJon Torma,
vc?.i Nandru Vale, p. 338-341.
2
Ibidem, vezi Nandru Vale, p. 336 ş 340-341. Aici
M. Roska ş de gratoare, ă nucleu de ă
precum ş de ş de gresie. Dintre topoarele
prezentate de Rosb, unele a fi de tip calapod.
www.cimec.ro
40
C. S. ş COL\llORATOI\1 12
Pnc. 4.. - IIemepa <<HypaTo>). IIpoiflnJib aana;o,Hott CTCHhi pna 1.
Pnc. 5. - Ilemepa <<HypaT::J» 1-5 - MycThepcime HaHoHeqmnm; 6 - HeoJIHTnqecHoe JieaBIII'.
Pnc. 6 .. - IIel.L\epa <<HypaT3>). 1 , 2 - MycThepcHne oTmenhl.
Pnc. 7 . - IIel.L\epa <<CnypHaTo>). 1 - MYCThepcHntt HaHoHeqHHH; 2 - MYCThepcHoc cHpe6.TJo;
:1 - HBapliHTOBblti JIHCT CCJICTbHHCHOrO nepHO;D,a; fo - HeOJIIfTHqeCI\OC yHpameHne; 5 - HCOJIHTJ!qeCHllfi
C!<pe60H; 6 - cpe]J;HeBeHOBbTti HaHOJieqJIJIH CTpCJibl.
Pnc. 8. - Ilel.L\epa <<CnypHaTo>). 1 , 2 - neo.TJHTnqecHne cocy;o,hr THna Hpnm.
Pnc. 9. - IIemepa <<Cnypi;aT3>). IIpo«f!HJih JOlf\HOtt CTeHbl pna 1. Hna;o,paT 3.
Pnc .10. - Ilel.L\epa <<CnypKaT3>). IIpolj"JHJih JOlf\HOtt CTCIIhi pna 1. Hna;o,paT 2.
Pnc .11 . - <<CnypHaT::l>). IIpo«flnJib aana;o,Hott cTeHbi pna 1.
CHANTIER ARCHEOLOGIQUE DE NANDRU
(RESUME)
A Nandru, sur le flanc droit de la vallee de Roata (Petic), dans le voisinage immediat,
du village et dans le massif calcaire, il y a deux grottes, a 180 m environ l'une de l'autre,
appelees par les habitants, la grotte «Curata» (propre) et la grotte «Spurcata » (immonde).
Elles ont ete connues et explorees, toutes les deux, des la fin du siecle dernier.
Les presentes fouilles ont montre, dans la grotte « Curata )), la succession suivante de
couches archeologiques et steriles, quoiqu' on ne soit pas encore arrive a la base de la grotte:
I. Couche post-paleolithique, derangee, renfermant des fragments ceramiques des types ş
ţ et de l'epoque feodale. II. Couche sterile. III. Couche mousterienne I (eclats, pointes
mousteriennes en silex et quartzite). IV. Couche sterile. V. Couche mousterienne II, partagee
en deux niveaux: mousterien II a et II b, riche en charbon, en os brises et calcines, en coups
de poing. La faune: o urs et hyene des cavernes, rhinoceros, cheval fossile.
La grotte «Spurcata )) a presente jusqu'a present: I. Une couche post-paleolithique,
derangee par ·des fouil1es anterieures (renfermant une fosse avec de la ceramique du type ş
ainsi que des fragments des types ţ et de l'epoque feodale. II. Couche sterile brun-rouge-
âtre. III. Couche gris-jaunâtre dans laquelle ont ete decouvertes les deux de quartzite,
s'inscrivant fort bien dans la technique szeletienne.
Le collectif du chantier archeologique a entrepris une exploration en surface au lieu
dit «La Dos )), situe dans la partie Sud-Est du village Valea Nandrului. Il s'agit d'une vaste
station neolithique, du type ş s'etendant sur une surface de plus de 10 ha.
EXPLICATION DES FIGURES
Fig. 1. - Rcleve topographique a Dealul ş (plan).
Fig. 2. - Grotte «Curata»: plan horizontal de la grotte.
Fig. 3.- Grotte «Spurca/a)>: plan horizontal de la grotte.
Fig. 4. - Grotte «Curata>>: profil de la paroi Ou est de la tranchee I.
Fig. 5.- Grotte <<Curata>): 1-5, pointes mousteriennes; 6, lame neolithique.
Fig. 6.- Grotte «Curata>>: 1-2, eclats mousteriens.
Fig. 7.- Grotte «Spurcata>>: 1, pointe mousterienne; 2, racloir mousterien; 3, feuille szeletienne en quartzite;
4, parure neolithique; 5, grattoir neolithique; 6, pointe de fleche medievale.
g. 8.- Grotte «Spurcata>>: 1-2, vases neolithiques du type ş
Fig. 9.- Grolte, «Spurcata>>: profil de la paroi Sud de la tranchee 1 (3e carreau).
Fig.10. -Croite «Spurcata>>: profil de la paroi Sud de la tranchee 1 (2e carreau).
Fig. 11.- Grotte «Spurcata>>: profil de la paroi Ouest de la tranchee 1.
www.cimec.ro
Ş OHABA-PONOR
(reg. Hunedoara, r. ţ *
A
I
N planul de lucru al campaniei pe 1955- ă ş ă ă de încheiere- au fost
înscrise ă obiective:
a) ă ă ă în stînga ş dreapta ş ţ ă în lungul ş în
1954 în vederea ş stratigrafiei ş ş a descoperirii unui cît mai bogat
material arheologic, paleontologic ş paleobotanic, precum ş a unor eventuale resturi
fosile umane.
b) Definirea cît mai ă a straturilor culturale ş sterile pe întreaga ţ ă
a ş ş precizarea ă ţ de locuire în diferitele perioade paleolitice.
*
Pentru îndeplinirea planului ·de lucru s-au ă în dreapta ş stînga ş ţ
ş o serie de casete începînd de la gura ş spre fund (a se vedea planul orizontal
al ş pe care s-au ş diferit ţ ă în 1954 ş 1955) (fig. 1 ).
Volumul ş tehnica ă ă au dus la îndeplinirea obiectivelor înscrise în plan
recuperîndu-se un bogat material ş ă în ş timp toate ţ stratigrafice
înlesnite de ă ă ă ă la aceasta unele ţ geologice privitoare la
geneza ş noi ţ speomorfologice ş speometeorologice, precum ş unele
concluzii paleoclimatologice trase pe baza ă de ă avem ă posi-
bilitatea unei mai bune ţ asupra ţ ş muncii ă ş ă ş ă
în ă ş ă
Vom spicui în acest raport preliminar cîteva din cele mai însemnate rezultate,
urmînd ca într-un viitor mai apropiat sau mai ă în ţ de ţ
de lucru ce se vor crea sectorului paleolitic- ă ă într-o ă mono-
grafie toate rezultatele ţ aici prin ă ş ă ă colectivului nostru.
STRA TI GRAFIE
Succesiunea locuirilor paleolitice ş a straturilor sterile care le despart a ă
ă confirmînd ş întregind ţ ă în 1954 (fig. 2).
ALUVIUNILE DE Ă
Pe patul albiat ş mult înclinat spre ş ă cu o ţ ă de nivel de
aproape 2 m pe numai 10 m dinspre fund spre gura ş cele din ă valuri
ale apelor subterane care au ă ş n-au ă în unele locuri nici un fel de sediment
* Colectiv: C. S. ă ş responsabil,
Gr. Avakian, Tr. ţ Alex. Bolomey, N. Haas, C. Maxi-
milian, Al. ă ţ ă V., Nicolov F.
www.cimec.ro
42 C. S. Ă Ş COLABORATORI
2
----------------
aluvionar. Abia printre ă ă brecciei de pe patul viu al ş ă se mai ă ş
pe ici pe colo strecurat un nisip ă ă de origine sigur ă
Nu tot astfel se ă cu sedimentele aluvionare spre ş ă a ş
Primul curs al apelor ce ş pe gura ă se vede ă a fost ă ă apele ş
mai apoi calea spre gura ă Patul mai jos al acestei ă ă ţ ş ipoteza
ă ţ de nivel între albia galeriei principale ş a celei secundare a fost la
un moment dat destul de mare, apele ă ş aici într-o ă de aproape 1,50 m.
În urma ă ă cursului subteran al apelor au ă aici sedimente aluvionare
de aproape 1 m grosime, ă din lut galben nisipos în amestec cu bolovani de rîu.
ş lucru s-a întîmplat ş în interiorul ş mai spre fund, unde avem o albiere
în care ă ş au fost depuse asemenea sedimente. Nici un rest fosil sau vreo ă
de ă ă în acest strat. O ă ă atîta vreme cît apele au mai curs
prin ş ă nici ursul, nici omul ş ă ă aici ă ş
MUSTERIANUL 1
Primii locuitori ai ş s-au ş pe terasa de la gura ei, ă ţ
în interior ă dincolo de pintenul de breccie din dreapta ă ş lor
s-a ă de-a dreptul pe stînca vie a patului ş
Partea cea mai ă ş mai ă a acestui strat de ă a fost ă ş ă de
ă ă lui Roska Marton, astfel ă noi nu l-am mai surprins decît pe o lungime de 3 m
ş ceva din marginea ă ă ă maghiar spre interior. ă cum se vecle
! în profilul peretelui de apus, în dreptul casetelor 1 ş 2, grosimea acestui strat ă
între 15-25 cm. El ă albierea patului ş spre ă unde ş ă
mîna cu musterianul II ş se pierde, ţ ă ţ din ă ai ş
În ceea ce ş ţ acestui strat, ca ş documentele culturale ş
faunistice, cele constatate ş descoperite în 1954 ă valabile ş în urma ă ă
din 1955, nefiind cu nimic ă ş
1
.
Între musterianul I ş musterianul II se interpune o ă de strat steril, a ă
grosime ă între 15 ş 30 cm. Ce ă acest strat steril ş cum se ă ş
ă lui ca o ă între cele ă straturi musteriene ce se unesc într-unul singur
spre interiorul ş Lutul ş amestecat cu dese ă ă de bolovani
ă ţ din tavanul ş sînt dovada unor depuneri mai active, datorite diferen-
ţ ş de ă la gura ş într-o vreme cînd omul o ă ă
Revenind la vechiul ă ş primilor ţ ai ş sau ţ de ş
neam, ă ai ş culturi, ă ş ă pulberea vremii în amestec cu
ă ş pietrii peste vetrele de locuire ale ş lor. Un singur ă ă ă
de ă al vetrelor de locuire, mai ă ă descoperit. Astfel noii ţ
reaprind focul în dreptul acesta pe ă ş vatra mai veche a celor dintîi locuitori ai ş
MUSTERIANUL II
Stratul de ă ţ musterianului II este ş ă urmelor
bogate de ă din vetrele de foc. Spre deosebire de musterianul I, stratul acesta
ă o locuire mult mai ă Atît documentele culturii materiale, cît ş cele faunistice
sînt mai bogate. Ca descoperiri arheologice mai de ă sînt ă vîrfuri de ă
caracteristice musterianului ş o ş ă toate trei lucrate din cremene (fig. 3).
1
Vezi « S. C. l. V.», VI, 1955, nr. 1-2, p. 132-133.
www.cimec.ro
ă ă Marton ş
Legenda
4 Ve t re
ă ă 1955
® Statagmite CSJ
• St inci eliminate D
)) 195't
mai vechi
Fig. 1. - ş din Bordul Mare, plan orizontal
CJ ă ă aoterioBre
[: ::::; j ţ
ă ă /oszef Ma!lasz
o 1 2m
ITDJ Steril Musterian
Aungnacian Eg Masivul de calcar
www.cimec.ro
3
i:;ANTIEIILL AHHEULOGIC OHAH.\-l',l:'<Ul\
Ca ă ă
Equus caballtu jossilis Cuv.
Ursus spelaeus Blum.
43
Contemporan cu musterianul I ş II d.in care abia au. ă ş
treimea ă a ş locuirea a cupnns Ş mtrarea galer1e1 secundare, munzm-
du-se ă în marginea galeriei
principale. Aici musterianul I
cu musterianul II ă un
singur strat de ă de peste
1 m grosime, de o ă ţ com-
ă numai cu stratul supe-
rior al musterianului III.
Arheologic: vîrfuri de
ă ă ă ş numeroase
aschii de cremene si cuartit,
c;re dau impresia
atelier de prelucrare a uneltelor
de ă ă
Fauna:
Elephas primigenius Blum.
Rhinoceros antiquitatis Blum.
Equus caballus fossi!is Cuv.
Hyaena spe!aea Goldf.
Ursus spelaeus Blum.
MUSTERIANUL III
Peste musterianul II se
suprapune începînd de la intrare
ă la ă casetei 3 un
puternic strat steril, a ă gro-
sime ă între 25 ş 70 cm.
ş deschis la culoare, cu
ş bolovani de calcar în
ă ă ă ă ş chiar stînci
ă ş ă cu începu-
turi de ţ stalactitice
.. -----r


__ -- - O,OJ.>- ,L
8
Fig. 3. - Virfuri ş ă rnustericne.
de pe tavanul ş , stratul acesta nu a dat nici cea mai ă ă de ă
ă
ă depunere, ă ă ş spre gura ş partea ă a ş i-a ă ţ
patul, tinzînd ă orizontalizarea întregii ei ţ ţ de nivel între fundul
ş gura ş din cauza acestor ă ş se ă De unde la începutul locuirii,
în musterianul I, gura ş era cu aproape 2 m mai ă decît fundul, acum patul
ş ă ţ cu deosebire spre intrare, echilibrul de nivel tinde a se schimba în
favoarea ă
Conul de umplere de la gura ş ă ţ a înlesnit
care se scurgeau spre interior, un aport sensibil de materiale fine
sînt depuse în ţ ă cu aporturile eoliene printre pietrele ş
apelor de ş
ă Acestea
stîncile ă ş
www.cimec.ro
44 C. S. Ă Ş ş COLABORATORI
4
acoperind astfel cu o manta ă întreg musterianul II ş concentrîndu-se cu
deosebire în depresiunea din spatele locuirii.
Peste ă nivelare ă musterianul III, cea mai ă ş mai de ă
ă locuite ă pe care a cunoscut-o ş din Bordul Mare. ă
cum era ş firesc, mai mult spre intrare, unde se beneficia de lumina ş ă soarelui
ş spre mijlocul ş în spatele celor doi pinteni de ă în jurul vetrelor gemene,
locuirea III ă s-a întins pe aproape întreg cuprinsul ş atît în galeria
ă cît ş în cea ă ocolind ţ doar fundul mai umed ş mai ă
ros al ş
Stratigrafic acest nivel de locuite nu e ş de ţ unitar. Concentrarea locuirii
ş ă ţ ş spre intrare în jurul vetrei centrale, a vetrelor de veghe din ţ ă
ş în galeria ă a dus ă sine la ă puternice în aceste regiuni. E vorba
de o ă ş aproape ă ă de locuire ale ă depuneri ating în dreptul
vetrei centrale spre galeria ă grosimea de 1,50 m, ă pantei de coborîre
de aici; în stînga vetrei, grosimea de 1,20 m ş spre intrarea in galeria ă 1,30 m.
Ţ seama de ţ de ţ ş ţ acest nivel poate fi subîm-
ă ţ la rîndu-i în regiunile de mai ă locuire în mai multe subnivele ă ţ prin
sedimente sterile. ă cel mai mare de subnivele îl surprindem în ţ vetrei centrale.
Pe ă ă ce mergem spre fundul ş ă ş grosimea lor scade treptat, redu-
cîndu-se la unul singur de numai 30 cm grosime, strecurat sfios printre stîncile ă ş
Spre galeria ă pe ă ă ce ă ă a înaintat ă ă ă se ă
ă musterianul III zace de-a dreptul pe musterianul neîntrerupt I-II de aici. În
ă regiune ă musterianul III este despicat de o ă ă care-I sub-
împarte în ă
Unele ţ privitoare la dinamica fenomenelor de ă ă desprinderi,
ă ş chiar ă ş din tavanul ş ţ ş în raport cu ţ cli-
matice glaciare ş interglaciare, au început a duce la o oarecare ţ a acestor
fenomene. S-au ă chiar ă de ţ între fazele climatice respective ş
aspectul sedimentelor provocate de ele. Problema este destul de ă noi fiind
abia începutul ă stratigrafice în ş În linii mari ă ă ş
mai active corespund de obicei unor perioade de ă ă a ş fiind ca atare
sterile. Or, ă ă ă nu putea avea loc decît în vremuri de îndulcire a climei,
cînd omul putea ă ă ş sub aer liber în colibe ş ă Concluzia ă este
deci ă fenomenul de ă mai activ are loc în perioadele interglaciare sau inter-
stadiale. Ş chiar ş trebuie ă se fi întîmplat.
În timpul unei ţ sau al unui stadiu glaciar, apa ă prin ă ă
ţ ă prin dilatare structura ă a rocii, ţ ş ţ ş În
interglaciarul sau interstadialul ce urma, ţ ă topindu-se, ă bolovanii
ş chiar stîncile se desprindeau ş ă nemaifiind ş de nimic.
ş ă cum a remarcat dintru început Roska Marton, stratul III de locuire
ă este cel mai bogat, atît în ce ş documentele de ă ă
cît si în resturi fosile ale animalelor vînate.
' În cele trei centre de locuire mai ă intrarea ş vatra ă ş
galeria ă ă ă noastre au scos la ă dovezile unei intense ă ţ
ş Numeroase ă ş ş de ţ cremene ş alte roci- ă ă ş ţ
din prelucrarea uneltelor de ă - în amestec cu oase sparte ş ă ă
în dreapta vetrei din mijloc, spre accesul ă galeria ă o ă ă ă
În ă de ă ă ş ţ de prelucrare - bolovanii de ţ nuclee, percutoare,
ş de descojite, ş ş ă atipice - din punct de vedere arheologic se ă
si unelte tipice musterianului nostru de ă ca: vîrfurile de ă ă ă si chiar
' ' '
www.cimec.ro
5
Ş AllHI>OLOGIC OHABA-PONOR 45
unele lame. Unele dintre ş de os, prin forma ş ş ă ţ active în urma
ţ ă ar putea fi înscrise în rîndul uneltelor de os, care serveau ş la
ă ş ă (fig. 3 ş 4).
ţ ă a acestui strat, ă ă de teren, cuprinde ă
toarele elemente:
Rhinoceros antiqttitatis Blum.
Eqttus caballtts fossilis Cuv.
Equus asinus L.
Cervus elapus fossilis L.
Bison priscus Boj.
Hyae na spelaea Goldf.
Canis lupus spelaeus Goldf.
Canis vulpes fossilis
Peste stratul musterian
III se ş un strat de ă
ş ă din ă ă de
pietre mari ţ printre
care s-a strecurat ţ lut
clisos galben închis. ă ş
aceasta s-a produs mai puternic
spre mijlocul ş dreapta ş
intrarea fiind de data aceasta
mai ă ţ de ă
dinare prin presiune a apelor
de ţ ţ pare a fi
fost deosebit de ă ajun-
gînd ă ă din bolta
ş stînci de sute de kilo-
grame. Grosimea acestui strat
ă ş ş în unele locuri 1 m.
Din punct de vedere cultural,
este cu totul steril. Unele oase
întregi ş chiar un schelet de
urs de ş ă ă ă în ă
vreme ş fiind ă ă ă de
om, intrase în ă fiarelor.

"
Fig, 4. - ş lame ş vîrfuri rnusteriene.
ă ş s-a petrecut într-un timp destul de lung, ă un pericol
permanent pentru cei care ar mai fi poposit aici. Scheletul ursului de ş ă ne face
ă credem ă este al unei victime ă în hibernare de ă ş stîncilor.
MUSTERIANUL IV
Peste acest strat steril mai ţ spre gura ş decît spre fundul ş laturile
ei, se suprapune ultimul strat musterian, musterianul IV, ă din lut nisipos, afînat,
castaniu deschis la culoare, în amestec cu pietre mici ş mijlocii. ă ţ el se
împarte spre gura ş în ă subnivele. Primul subnivel mai închis se pierde spre
mijlocul ş ş spre galeria ă al doilea mai deschis se· întinde ă
ă fund.
www.cimec.ro
46 C. S. Ş ş COLAIIORATORi

G
La început ă locuirea cuprinde partea din ţ ă a ş ă ă mijloc,
unde fenomenele de dezagregare erau pe ş Mai apoi, treptat, o ă cu încetarea
pericolului, ultimii locuitori musterieni ai ş ă a se ş ă ă fund.
ă ş puternice ă galeria ă ş ă locuirea aici. De aceea
l

1
-"'
1
1
1
""

<::;;,•
1
1
1


- - 0,0/,J,- - -·;.'

1
(- -f:?OJJ - - _)

Fig. ă ă 2-4 podoabe neoliticc; 5-fragment
ceramic de tip ş 6- ă 7-10 ă ă
musterianul IV se ă si se
' .
pierde spre ă galerie.
Arheologic, musterianul IV
nu se deosebeste de musterianul
'
III, materia ă ş formele unel-
telor de ă fiind în linii mari
ş atît la undtele de ă
cît si la cele ă de os .
.
Nici din punct de vedere
faunistic deosebirile nu sînt prea
mari. Surprindem doar o ă ă
schimbare. În acest strat ş
zimbrul ş rinocerul ă ş apare
in schimb mamutul. Este de re-
marcat ţ ă a
hienei.
PALEOLITICUL SUPERIOR
l\fusterianul IV ·e acoperit
de un strat ţ cvasisteril, al-
ă din lut nisipos de culoare
galben închis, cu rari bolovani
de calcar ţ Grosimea lui
nu ă ş ş 30 cm.
Prea ţ din volumul
acestui strat este nederanjat de
vizuinile viezurilor, vulpilor ş
ă de ă care s-au
ă aici ă ă ă defini-
ă a ş de ă om. Pro-
babil ă ac-estor ă se
întîlnesc pe ici pe colo cîteva
ş de ţ ş cîte un rest fosil, ţ unor animale--ca de exemplu calul
ă -- care nu aveau ce ă într-un strat steril.
Stratul ă ţ paleoliticului superior. Gros de 10--35 cm, galben mai
închis sau mai deschis, compact, ţ ţ ă de calcar. Ca ş stratul pe
care zace, este ă ă ş ă ă ş în ă parte de vizuini, astfel încît cu ă grija
ă în timpul ă ă piesele descoperite la adîncimea acestui strat nu-i pot fi
întotdeauna atribuite cu precizie. De altfel ă ă din anul 1955 nu au dat la
· ă din strat ă nici un obiect caracteristic. Cîteva lame simple ţ
evident acestui strat provin din ă de ă ş de ţ ca ş unele
resturi fosile, cum ar fi hiena ş mamutul, e mai probabil ă fie antrenate aici din
straturile inferioare (fig. 5, nr. 1).
Locuirea ă ă se vede a fi fost cu totul ă Urmele
unei singure vetre de foc ş descoperirile ă vorbesc de ş simple popasuri ă
www.cimec.ro
Î
47
. Ş E HUL __________ _
ş ă ă gînd de ş ă Locuirea a angajat mai mult partea din ţ ă
ş mijlocul ş ă ă a se ă spre margini ş fund. . ..
Peste stratul paleolitic superior, acolo unde .nu-i ă ă ş ş
cuaternarului, un strat ţ de 8-10 cm, ă ·alcatuit dm pulberi Ş
ă ţ de calcar sau ă sta-
ă
Ultimul strat, stratul actual,
ş închis, ă din ă
afînat în amestec cu nisip ş bolo-
ă ş ă ţ de calcar ţ
este în ă parte ă ş ames-
tecat în ş ă ă încît nu-i de
mirare ă ă de ceramica
ă sau ă si resturi de
.
ă ă apar obiecte paleo-
litice si resturi de ă ă
'În vreme ce locuirile paleo-
litice se concentrau spre ă
ş mijlocul ş locuitorii de
mai tîrziu ş ă refugiul mai
spre fundul ei.
Primii care s-au ă
aici în actual ţ neoliti- 1
eului timpuriu, ă ai cul-
turii Cris. Ceramica e ă din
.
lut amestecat cu ă ornamen-
ă prin adîncituri ă cu un-
ghia ş ţ Alte frag-
mente ă buze ş funduri
caracteristice ş întru totul
ă ă cu cele ă în
Pestera ă de la Nandru
(fig. 5, nr. 5).
ă ş ă ă
torii de ă ţ ă ai cul-
turii ţ (fig. 6, nr. 1--4).
.5
1
1 1

<;:,· 1
1 ,.
1
00
1'::>
-;::;
_____ ::i{_
2
Fig. 6.- 1-4 ă tip ţ 5-6 ă ă
Ceramica lor e ă în ă ă ă ă în amestec cu ă ş nisip fin, cu
decor incis de linii dispuse orizontal, oblic sau în unghi. Alte fragmente ă
linii incise orizontal ş mici adîncituri ă cu un vîrf aplicat oblic. Un fragment
de ă ţ pe ă decorul descris mai sus ş mici adîncituri în ă de cerc.
Nu ş nici decorul cu pastile mici în ă de linte.
Un refugiu puternic dacic ni-l ă ă resturi ceramice ă
ă ca ă ş decor celor descoperite în cetatea ă de la ş (fig. 6,
nr. 5-6).
ţ din raportul precedent ă ceramica ă la ă nu este ă
-cum ţ Roska Marton- , ci ţ dacilor, este ă anul acesta
prin ă fragmente caracteristice centrului dacic din ţ ă ş ş printr-o ă
de argint din ş vreme.
Ceramica este ă dintr-o ă ă ă ă Un fragment este ornamentat
cu un decor incis de linii paralele ş valuri.
www.cimec.ro
48 C. S. Ş ti COLABORA'fOHI
8
PALEOCLIMATOLOGIE
ă rezultatele preliminare ale ă de ă ă de prof. Radu
Popovici din Sibiu, ă ă în vremea celei mai intense locuiri aspectele din
Bordul Mare, în musterianul III, ă de conifere coborîse ă la ă ă
altitudine. ă vetrelor ţ genurilor Abies ş Pinus, ă perfect cu
ţ ă de ă rece.
Cu ă campanie ă ş ă ă din ş din Bordul Mare de la
Ohaba-Ponor le putem considera ca ş încheiate.
ş a fost ă spre a fi ă de ă Pentru ă anumitor
nedumeriri ce se vor ivi în viitor s-au ă martori stratigrafici ş suficiente rezerve
ă
C. S. Ă Ş Dr. N. HAAS ş AL. Ă
Paleontolog AL. BOLOMEY
APXEOJIOriP·IECIUIE PACROIIIUI B OXABA-IIOHOPE
(KPATKOE CO,II.EP}l{AHllEi
B IIJiaHe pa6oT Har.mamur 1955 ro):la 6hiJIII npeAyCMOTpeHhl CJieAyiOJ..QIIe aa):laHII.R:
a) pacnmpnTb BJieBo II Bnpaoo pacHOITI:\II npOAOJibHoro poa, BhlphiTOro B 1954 ro):ly;
6) yTO'iHIITb cTpaTIIrpaqmiO.
Co cTpaTIIrpaqmqecHoii TO'iKII apeHII.R Ha6JIIO):IaiOTC.R 'ieThlpe MYCThepcKIIX cJioH, II a
l\OTOphiX llOCJie):\HIIe ):\Ba COCTOHT II3 HeCKOJibl:\IIX Hpycoo; aa HIIMII CJie):lyeT 3lliiiTaJieOJillTII-
qecKltH CJIOH
1
OT'laCTII yme llO):\BepraBlllltHCH paCI\OITKaM
1
3aTeM nepeKphiTIIe II Hal\OHeQ
coopeMeHHhlii cJioit. B o6J..QeM, aTa nocJie):loBaTeJibHOCTh KYJibTYPHhiX HeHaChiJ..QeHHhiX CJIOeB
OCTaJiaCb Heii3MeHHOH
1
'leM llO):\TBepm):laiOTCH II ):\OITOJIHHIOTCH Ha6JIIO):\eHIIH
1
npOII3Be):\eHHhle
B 1954 ro):ly.
C apxeOJIOrii'ieCKOH TO'il\II apeHIIH 6hiJIII HaH):\eHhl: oqarn
1
o6ommeHHhle I:\OCTII
1
OTIQellhl
1
ITJiaCTIIHhl
1
HaKOHe'IHIII\ll
1
MYCTbepCHIIe CKpe6KII
1
HeCKOJibl\0 l\JIIIHI\OB OpHHhHI\-
cKoro nma, o6JIOMKII KepaMIIKII THITOB Rpiirn, H.oQolfleHII II ):laKIIHcKaH KepaMIIKa.
B lflayne naJieOJIIITII'leCKIIX cJioeo o6HapymeHhl ţ BIIAhl: Me):IBeAh, rueHa,
BOJIK
1
JIIICa
1
HOCOpor
1
MaMOHT
1
ay6p li OJieHh.
06yrJreHIIH, Haii):leHHhle B oqarax npiiHa):IJiemaT nopo):laM Abies II Pinus.
TaKIIM o6paaoM IICCJie):IOBaHIIH II pac:KOITKII, IIMeBrniie MeCTO B ţ EopAyJI
Mape B MeCTHOCTn Oxa6a-IloHope, MOmHo C'IIITaTh aaKOH'ieHHhiMII.
OB'hHCHEHllE PllCYHlWB
Pile. 1 . - llell\epa B Bopp;yJI Ma pe. fopH30HTaJihHhll1 miau .
PHe. 2 . - BoeTO'IHbiit rrpo<flHJih rrpOAOJibHoro psa .
Pile. 3, - MyeTbepemte HaKoHe'IHHKH il eHpeuKH.
Pile. 4.. - MyeTbepcime OTll\eiibl, JieaBHH H uaiwHe'IHHHH .
P11e. 5.-1- opHHbHKeKoe JieaBHe; 2-4.- HeOJIHTH'IeeHue 5- HepaMH'IeCHHe
<flparMeHTbl THIIa KpHIII; 6 - <flHoyJia; 7-10 - HeOJIHTH'IeeKaa HepaMHHa.
PHe. 6. - 1-4. - THIIa 5, 6 - AaimfieKaH KepaMHKa.
CHANTIER ARCHEOLOGIQUE D'OHABA-PONOR
(RESUME)
Le plan d'activite de la campagne de 1955 a eu les objectifs suivants: a) l'elargis-
sement des fouilles a gauche et a droite de la tranchee longitudinale creusee en 1954, et b) deter-
mination aussi precise que possible de la stratigraphie.
Au point de vue stratigraphique, on a a faire a quatre couches mousteriennes, dont les
deux dernieres renferment plusieurs niveaux; suit une couche post-paleolithique, en partie
www.cimec.ro
9
Ş ARHEOLOGIC OH.\BA-PONOR
49
derangee par des fouilles anterieures, le faîte et la couche actuelle. D'ailleurs, cette succession
de couches archeologiques et steriles est restee inchangee, confirmant et completant les observations
faites en 1954.
Au point de vue archeologique, on a trouve: des foyers, des os bdses et calcines, des
eclats, des lames, des pointes, des racloirs mousteriens; quelques lames aurignaciennes, des
fragments de ceramique des types ş et ţ ainsi que de la ceramique dacique.
La faune des couches paleolithiques comprend les especes suivantes: ours, hyene, loup,
renard, rhinoceros, aurochs, cerf.
Les charbons des foyers appartiennent aux genres Abies et Pinus.
Avec cette campagne, les recherches et les fouilles de la grotte Bordul Mare de Ohaba-
Ponor, peuvent etre considerees pratiquement achevees.
EXPLICA TION DES FIGURES
Fig. 1. - Grotte de Bordul Mare, plan horizontal.
Fig. 2. - Profil Ouest de la tranchee longitudinale.
Fig. 3. - Pointes et racloirs mousteriens.
Fig. 4. - Eclats, Iames et pointes mousteriens.
Fig. 5. -1, lame aurignacienne; 2--4, parures neolithiques; 5, fragments ceramiques du type ş 6, fibule;
7-10, cerarnique neolithique.
Fig. 6.- 1--4, cerarnique du type Cotofeni; 5--6, ceramique dacique.
www.cimec.ro
A
Ş ARHEOLOGIC Ă HERCULANE
(reg. ş r. ş *
I
N planul de lucru al ş nostru pentru ş ţ de la ă Herculane,
a fost ă ă actiune:
.
Prelungirea ă ă în interiorul ă celei mari a ş cu eventuale
ă ale ţ ă în 1954, în regiunile mai intens locuite, în scopul:
a) studierii mai ă ţ a dovezilor de locuire din perioada paleoliticului
de sfîrsit si
. .
b) ă succesiunii locuirilor ş refugiilor neo-eneolitice ş mai tîrzii.
ă ă ş ă au început la 1 noiembrie 1955 ş au durat ă la 15
decembrie 1955 ".
Pentru atingerea ţ propuse în prima ă s-a cercetat cu ă mate-
rialul stratigrafic ă intact deasupra vetrei cu unelte microlitice, martor ă
anume în partea de mijloc a ş ţ ă în 1954, ă apoi resturile acestei
vetre pe o lungime de 4 m.
Pentru a doua ă s-a prelungit ş ţ longitudinal spre interiorul ş
ş s-a executat un sondaj restrîns în galeria ă din stînga. Acesta din ă a fost
impus de ţ speomorfologice ş speometeorologice care ne-au dus la
concluzia ă locuirile umane cele mai intense ă a fi ă în sala cea mare
din fund ş în galeriile laterale.
În regiunea vetrei, arheologii
tului de ş ce acoperea vatra
ă pe o ă ţ ă Din
vetre ă
din trecut ş oprit ă ă deasupra stra-
cu microlite, ă chiar partea supe-
observatille ă ă ă avem aici ă
.
În cursul ă ă a fost cernut ş în ă parte ă atît ă stratului
steril de deasupra vetrelor, cît ş ă acestora din ă
Prin ă ă din 1955 s-a confirmat ă o ă ţ ă ă în toamna
anului 1954 ă în vetre, acolo unde nu au fost atinse de ă ă anterioare, nu ă
nici un fragment ceramic. ş oamenii ce au locuit în ş ă ş au folosit
uneltele microlitice (fig. 1) nu ş ş nu foloseau ceramica.
Din ă vetrelor au fost adunate numeroase ş de cremene, aschii
din oase ş ţ de animale, mai multe oase de ş valve de scoici de ă
numeroase oase de ă de insectivore ş ă
În campania aceasta, s-au scos din ă vetrelor circa 150 de ş de
cremene. Între ele sînt peste 20 unelte întregi: lame cu marginea ş ă ă
si o ă ă
' vatra 1 ş 2, dintre pietricele, au fost adunate multe fragmente de oase
ş ţ de animale. Bizuindu-ne pe acestea se poate spune ă oasele, în majoritate, fac
• Colectivul a fost compus din C. :s. ă ş responsabil, Al. Balomey, Eugen ş ş Al. ă
www.cimec.ro
52
~
l - ~
Qj'
1
:t_ --
1
--.r
1
1
1
!-...
~
~ -
1
1
1
--- _..:
15
~

- j,_ ~ · l l l i i i ' ~ ...
1
1
--- ...Y
19
2Q
Fig. 1. - Blilc Hcrculanc. Mic:rolitc.
'r'
1
1
1
- ~ · · " " IQ
ti
<::)'
~ " ~ · ' " 1
- - ~
17
www.cimec.ro
3
Ş ARHEOLOGIC Ă HEfiCULANE
53
parte elin scheletul unor animale ă iar cîteva ş de oase groase provin de
la animale mari. ţ pot fi ţ în majoritate, cu ţ ă unui ierbivor mic
(oaie au ă ă un fragment de corn, capra este ă sigur.
Care sînt concluziile de ordin istoric la care ajungem pe baza rezultatelor
ă ă vetrelor cu microlite?
Toate ţ ă ă acum ă ă în ţ în partea ei de
mijloc, a locuit, vreme relativ ă un grup de oameni care ş ă o
ă în dreptul gangului ascendent, dar ă aceea au fost ţ ă se ă înspre
interiorul ş ă ş focul pe un alt loc, cu diametru! de circa 2 m. Pe un loc
ă venind în contact direct cu cea de-a doua ă la ş nivel cu ea, s-au
ă resturile unei alte-yetre. În jurul vetrelor oamenii ş ă uneltele de cremene
(singurele ă ă acum). Se folosea silex de ă calitate, dar se încercau, în ş
timp, tot felul de roci înrudite cu cremenea. ă ă locurilor pe care
oamenii ş ă focul este amestecat cu un mare ă de ş (unele foarte mici)
ş unelte întregi sau fragmentare.
Confirmarea faptului ă în cuprinsul vetrelor ş cu ă ş orice rest
de ă ne-a ă ţ în 1954 ă ă ă ne ă în ţ resturilor materiale
ă în urma ţ unui grup omenesc dinainte de epoca ă Singurele
elemente care ne ajutau în 1954 la datarea complexului arheologic la care ne referim
erau uneltele. Dintre ele, mai importante din punct de vedere tipologie, erau lamele cu
o margine ş ă Ţ seama de forma ş ă lor, colectivul nostru ajunsese la
concluzia ă e vorba de un grup omenesc ce a folosit unelte microlitice de silex,
ă ă cu uneltele de tip azifu.p.. De aceea da tam materialele adunate din vetrele.
cu microlite în perioada de ş a paleoliticului superior.
Descoperirile din 1955 par ă schimbe în ă parte concluziile la care se
ajunsese mai înainte. ă studiul paleontologic la care vor fi ş ţ de ier-
bivor ă va confirma impresia ă ă ei ţ sau caprei domestice,
atunci se va ajunge la concluzia ă oamenii ce au folosit vetrele de la Herculane j
ţ unei ă ţ ă epocii neolitice, care ş animale
domestice, dar nu ş ă ă
Din cauza ă ă pe care arheologii din trecut le-au ă în regiunea ş
ţ longitudinal, problema stratigrafiei depunerilor arheologice postpaleolitice nu
putea fi ă decît prin ă cît mai ă a ţ din imediata ă
a malului de vest al ş ţ nostru, ă acolo unde s-au mai ă ă in situ
o serie de vetre suprapuse.
Cercetarea malului din punct de vedere al ţ ne-a confirmat concluzia
elin 1954 ă depunerile se pot ă ţ în mare, în ă straturi: unul, cel inferior,
ă în special din ş desprins din tavanul ş ă ţ ş
de ă iar stratul superior compus din ă fin datorit în mare ă ă
ă omului.
Resturi de ţ ă se ă în ambele straturi, mai ţ în cel
inferior ş multe în cel superior. Cele mai vechi urme postpaleolitice sînt cîteva frag-
mente ceramice de tip Tisa (fig. 2).
ş de teren pe care am ă în 1955 ă 17 dungi, ţ seama
de culoarea ă Cele mai vechi resturi arheologice s-au scos dintr-o ă de
ă de culoare cafenie ă ă ă ă de straturi de culoare gal-
. ă Cercetarea. stratului de ă al nivelului 1 ne-a dus ă acum la concluzia
ă este vorba de o depunere în care se ă numeroase oase fragmentare de ş de
ş ă de ş bruni ş de lupi. În toamna anului 1954, la ş nivel s-a ă ş
o ă de cremene ce poate fi ă paleoliticului superior. Culoarea ă a
www.cimec.ro
54
C. S. Ă Ş ş COLADORATORI 4
ă ă nivelului 1 se ş se pare, unei depuneri de guano
de liliac, ă din strat lipsesc ă acum urme de ă
În dungile 2, 3 ş 4 am ă doar o serie de oscioare ă de ă
ş insectivore. Din punct de vedere arheologic, aceste dungi sînt sterile.
Cu ele se încheie stratul inferior.
Începînd ă cu dunga 5, se ă
ă ş a fost ă intens.
Dungile 5 ş 6 ă un strat,
dunga 5 fiind de fapt vatra de la baza stra-
tului. Vatra are în ţ o lungime de peste
doi metri. Ea a fost ă ţ ă cu ă ş focul
a ars pe ă vreme ă ceea ce a
provocat arderea la ş a ă de sub
ea. La un moment dat, vatra a fost ă ă ă
iar ţ se pare ă a fost mai ă în
sala mare sau poate în galeria din stînga.
Atunci vatra s-a acoperit cu un strat de
ă de culoare ă amestecat cu o mare
cantitate de ă si ă de ă
Aspectul stratului 'de ă era similar celui
din stratul recent. El nu avea o culoare ă
ci era colorat felurit, avînd ca ş stratul actual,
numeroase dungi paralele orizontale, foarte
ţ Prin ţ socotim ă ă
ă ă vetrei, locul a servit de trecere unui
grup destul de numeros de "oameni ş din
Fig.- 2. ă Herculane. ă ă ă ă dungile sînt ţ ş dese. În
de tip Tisa. • strat s-au ă fragmente ceramice pe care
le punem în ă ă cu cultura Vinca.
Stratul descris este suprapus de o ă ă ă cu ă ă Mai întîi s-a
întins un strat de ş Peste dunga de ş s-au ş una ă alta o serie de pietre
de circa 10 cm diametru, peste care s-a întins un strat de ă de lut. Deasupra
vetrei s-au depus cu timpul dungile de ă 8-9, de grosimi variabile. Materia-
lele descoperite, ş relativ ţ sînt ş caracteristice. Au fost adunate mai multe
fragmente din vase de diferite forme, ă cu ţ care au la partea ă o
ă prelungire ă ţ ă Astfel de ţ au fost descoperite în Oltenia, la Piscul Cor-
ş în nivelul denumit ă ţ IV, în preajma Sibiului ş la ă ş pe ş
Faptul ă stratul cu astfel de resturi ă atît la ă Herculane cît ş la
ş ă ţ resturi din epoca ă ne ş ă el se ă spre sfîr-
ş acestei epoci. Ţ apoi seama de constatarea ă la ă Herculane stratul
despre care vorbim este ă din ă nivele, putem spune ă ţ ă ţ
ş de la ş neoliticului a fost destul de ă
Dunga 1 O ă de asemenea din perioada de ş a neoliticului, dar din
cuprinsul ei a fost scos la ă un singur fragment ceramic caracteristic ş anume
un ciob avînd pe el o ţ ă ă ă ţ ă în ă ă ţ egale printr-o ă
ă ă
Tot stratul de ă reprezentînd dungile 11-17 corespunde ţ ă
torilor culturii ţ (fig. 3). Grosimea stratului ş ţ mai multor nivele supra-
puse dovedesc o locuire ă ă ă se ă în laborator un studiu ă
ţ al fragmentelor ceramice adunate din fiecare nivel în parte, spre a se surprinde
www.cimec.ro
Ş ARHEOLOGIC Ă HERCULANE
55
eventualele deosebiri între un nivel ş altul. Pe teren s-au ă unele observatii
preliminare demne de ţ Începînd cu dunga 11 ş terminînd cu dunga 17,
ă fragmente de vase ornamentate prin linii incizate mai înguste sau mai late, mai
dese sau mai rare. În schimb, alte elemente sînt caracteristice numai unor anumite
1

'\)

1
1
1
1

Fig. 3. - ă Herculane. ă tip ţ
1
1


·-.
1
1
1
-·"-
dungi. Astfel, ornamentul în ă de boabe de linte l-am întîlnit- în acest an-
numai pe cîteva cioburi din dunga 15. Grupurile de ă cu ajutorul ă se
ă romburi, sînt documentate ă acum numai în dungile 15 ş 16. ă în
prezent nu s-a ă ă niciun ciob ornamentat prin linii compuse din ă
succesive.
Lipsa de ţ ş temperatura ceva mai ă în gîrliciul stîng al galeriei
ş ă în stînga ă mari a ş ne-a determinat ă ă aici un mic
sondaj pentru a verifica, pe de o parte, concluziile la care ajunsesem prin ă
noastre speometeorologice, ş anume ă aici era un ţ foarte prielnic locuirii, iar pe
www.cimec.ro
66 C. S. Ă Ş ti COLADORATORI 6
de ă parte, pentru a vedea ce ă stratigrafice se pot stabili cu locurile desco-
perite în ş ţ longitudinal.
În acest scop s-a trasat un ş ţ de 4 m X 2 m, ă doar ă din el
ă la adîncimea de 1 m.
Stratul postpaleolitic are o grosime de 0,50-0,58 m, cuprinzînd un bogat
ş variat material ceramic din diferite epoci în amestec.
Acest amestec se ş ă de amenajare ă de ţ aus-
ă în scopul ă mai comode a galeriei S, cu care prilej straturile de ă
care astupau intrarea în galerie au fost ă iar ă a fost zvîrlit în acest
cotlon lateral.
Fig. 4. ă Herculane. ă din epoca
bronzului.
Numai la baza stratului postpaleolitic se ă ă succesiunea ă a depu-
nerilor arheologice, cele mai vechi dovezi de ţ ţ neoliticului de ş
ş bronzului incipient. Ceramica de tip ţ are aici ş decorul cu linii ţ prin
ă succesive.
Avem apoi ă ţ epocii bronzului mijlociu, ă cu romburi
ş linii ş puncte, avînd analogii cu Pecica, Periam, Orodel, Fîntîna lui Asan ş
Verbicioara III (fig. 4). Nu ş nici ceramica de la începutul primei epoci a fie-
rului, nici ceramica ă nici cea ă ş nici cea ă timpurie.
Sondajul nostru din galeria S nu a întîlnit stratul microlitic.
La baza stratului postpaleolitic e un strat de ă ş ă din pietre mari
desprinse din tavanul ş Sub el culoarea ă se ă devenind ă
ş stratul fiind bogat în ă de oase ţ ursului de ş ă Nivelul
acesta ne-a oferit ş un fragment de ă ă de cremene ă cu ă ă
Prin ă descoperire socotim nivelul ca ţ paleoliticului superior,
contemporan cu nivelul din ş ă în care s-a descoperit în 1954 un alt
fragment de ă
De la 0,68 m ă la 1 m adîncime ă la care a ajuns ă ă ă stratul
este steril. Nu s-au descoperit decît oase sparte, falange ş ţ de urs de ş ă
*
În încheiere nu credem ă mai este nevoie ă subliniem ă rezultatelor
ţ ş în anul1955 prin ă întreprinse în ş ţ de la ă Herculane.
Subliniem cuvîntul ă ă de o ă ă ă ă nu poate fi vorba,
întrucît întreg volumul de ă cercetat nu ă ş ş 8 m
3
• ţ ă de ţ ş
www.cimec.ro
7 Ş ARHEOLOGIC Ă HERCuLANE 67
care ă circa 500 m
2
, ă ă galeriile laterale, înfundate, a ă ţ ă nu o
ş în 1955 s-a ă o întindere de numai 12 m
2
, ă ă mergînd numai
în stratele superioare, în epi- ş postpaleolitic.
ţ ă apoi ă munca ă în 1955la Herculane ă aproape numai
mîna de lucru a membrilor colectivului, care au lucrat în ş ă în ţ deosebit
de grele, pentru a împlini planul de ă al ş
Din cele expuse mai sus reiese limpede necesitatea ă a ă
ă din ş ţ în alt ritm ş cu alte ă ţ Asigurîndu-se con-
ţ de lucru ş alocîndu-se un fond adecvat, vom putea încerca ă ă în parte
unde dintre problemele pe care le pune în arheologia ă ş ţ de la
ă Herculane.
C. S. Ş EUGEN Ş ş AL. PAUNESCU
APXEOJIOrlfl-IECKliE PACROIIKII B E81IJIE rEPKYJIAHE
(HPATROE CO.IJ:EPlliAHl1E)
PacKonKII 1955 ro)l;a ell.\e pas )l;OKaaaJIH cnpaBe)l;JIHBOCTh Ha6JIIO)l;eHIIjt, c)l;eJiaHHLIX
B 1954 ro)l;y
1
a HMeHHO
1
qTO B oqarax
1
KOTOpLIX He KOCHYJilfCb npe]l;meCTBYIOII:IHe paCKOllKH
1
He Cyll\eCTByeT HHKaKHX KepaMHqeCKHX 4lparMeHTOB.
B aTHX oqarax 6LIJIII o6HapymeHLI MHKpoJIHTHqecKIIe opy)l;IIH . (norHyTLie KJIIIHKII,
CKpe6KH H np.)
1
KOTOpLie MOffiHO OTHeCTH K KOHqy BepXHero naJieOJIHTa.
,IJ;o ţ BpeMeHH HeH3BeCTHO (BBlf)l;Y TOrO qTo naJieOHTOJIOrHqeCKOe lfCCJie-
)l;OBaHHe OCTaTKOB 4layHLI
1
Hajt)l;eHHLIX B oqarax, ell\e He 3aKOHqeHO)
1
npHHa)l;JiemaJIH Jllf
JIIO)l;H
1
llOJih30BaBIIIlfeCH oqaraMH B repKyJiaHCKOjt ţ K 061!\lfHe HaqaJia HeOJIHTHqeCKOjt
3llOXH
1
B KOTOpojt yme yMeJIH npHpyqaTh ffilfBOTHLIX
1
HO ţ He BJia)l;eJilf roHqapHLIM
HCKYCCTBOM.
B ocTaJILHLIX nyHKTax pacKonoK KaK y BXO)l;a B nerqepy, TaK " B raJiepee S, 6LIJIII
06HapymeHLI CJie)l;LI MaTepHaJIOB
1
OTHOCHII.\lfXCH K BepxHeMy naJieOJilfTY
1
a TaKme H MHOrO
npe]l;MeTOB
1
npHHa)l;Jieffiall\HX K 3llHllaJieOJIHTY (qepellKlf HeOJIHTifqecKojt KepaMlfKH Tlflla
RopHHIIIop, Roqo4leHn:, anoxu cpe)l;Hejt 6poH3LI, )l;aKn:jtcKaH, pn:McKaH n: paHHe4leo)l;aJILHaH
KepaMHKa).
lis BCero BLIIIIeU3JIOffieHHOrO BLITeKaeT He06XO)l;HMOCTh npO)l;OJiffiaTb HCCJie)l;OBaHHH B
<<IleiiiTepa XoqHJIOp>>, HaXO)l;Hm;ejtcH B EniiJie repKyJiaHe.
Oli'bHCHEHl1E Pl1CYHROB
Pnc. 1 . - BaHJie repKyJiaHe. MHRpOJIHThl.
Pnc. 2. - BaHJie repRyJiaae. HeOJIHTH'IeCR31{ !iepaMHRa THna Tnca-
PHC. 3. - BaHJie repRyJiaHe. HepaMHKa THDa 1\0liO!jleHH.
PHC. - BaHJie repHyJiaHe. 1\epaMHKa aDOXI'I 6p0113bl.
CHANTIER ARCHEOLOGIQUE DE Ă HERCULANE
(RESUME)
Les fouilles de 1955 ont confirme encore une fois l'observation faite en 1954 que les
foyers, non atteints par les fouilles anterieures, ne contiennent aucun fragment ceramique.
Ces foyers ont offert en echange des outils rnicrolithiques (des lames a un cl"lte biseaute,
des racloirs, etc.), pouvant etre dates de la periode finale du paleolithique superieur.
On ne sait pas a ce jour (l'etude paleontologique des restes de la faune retrouvee dans
les foyers n' etant pas encore terminee) si les hommes ayant utilise les foyers de la grotte de ă
Herculane appartenaient a une communaute du debut de la periode neolithique qui connaissait
deja la domestication des animaux, mais pas encore la poterie.
www.cimec.ro
58
C. S. Ă Ş ş COLABORATORI
8
Dans les autres points fouilles, tant a l'entree de la grotte que dans la galerie S, on
a decouvert des traces materielles appartenant au paleolithique superieur, ainsi que beaucoup
d'autres datant du post-paleolithique (fragments de poterie neolithique des types ş ţ
de l'âge du bronze moyen; ceramique dacique, romaine et du debut de l'epoque feodale).
Des faits presentes plus haut ressort clairement la necessite de continuer les recherches
dans la caverne ş ţ de ă Herculane.
EXPLICA TION DES FIGURES
Fig 1.- ă Herculane: microlithes.
Fig. 2.- ă Herculane: ceramique neolithique du type Tisa.
Fig. 3.- ă Herculane: ceramique du type ţ
Fig. 4.- ă Herculane: ceramique de l'âge du bronze.
www.cimec.ro
RAPORT DESPRE SONDAJELE DE LA Ţ
(Reg. ă ă r. Sf. Gheorghe)
A
I
N 1949 s-au descoperit în Moldova, la ă ă ş Vechi ş Perieni, ş ă ale
culturii cu ă ă si ale culturii Cris; în acelasi an, sondaje ă la
ţ V arhegy au identificat, printre altele, depuneri ale 'culturilor ş Boian ş
ş dar în nici una din aceste trei ş ă nu s-a putut stabili ţ ă ·
a culturii ş ţ ă de celelalte culturi. ţ culturii ş pe teritoriul R.P.R. a
deschis, în mod imediat, problema rolului pe care aceasta 1-a avut în formarea ş
dezvoltarea neoliticului din Moldova, M'.lntenia ş Transilvania; ş pentru ă teoriile
care se ă erau întemeiate pe ipoteze, s-a ă ca printr-un sondaj stratigrafic
în ş de la ţ ă se determine raportul stratigrafic dintre cultura
ş ş Boian. Amintim ă ă ă din 1949, ă cum reiese din studiul arheo-
logului Szekely Zoltan
1
, n-au întîlnit o ţ ă care ă ă documenta stra-
tigrafic raportul dintre cele ă culturi; ş în concluziile sale, Szekely ş
cultura ş mai veche decît Boianul. ·
ă din vara anului 1955- între 15 ş 28 iunie- au fost ă de Ion
Nestor ă cu Szekely Zoltin, directorul Muzeului din Sf. Gheorghe, ş Eugenia
Zaharia.
ş este ă pe o ă a ă Negru, între satele ţ ş Varhegy,
locul ţ comunei ţ
S-au ă trei ţ - notate pe plan cu I, II, III - dintre care ă în
interiorul incintei ă ţ feudale ş una în afara ei, pe ă dinspre NE al· ş ă
Depunerile locuirii ş ş Boian s-au întîlnit în Ş ţ I ş III, în ş ţ II dove-
dindu-se o foarte ă locuire ş care de altfel ă întreaga regiune ă
În cele ce ă vom relata despre cultura ş ş Boian, raportul stratigrafic
dintre acestea constituind obiectivul ă noastre. ţ ă ş ă
prima care a permis judecarea raportului stratigrafic dintre culturile ş ş Boian s-a
întîlnit în ă dinspre NE al ş ţ I: sub chirpiciul unei ţ ş din care {1
s-a prins numai o parte în ţ de est al ş ţ s-a identificat o depunere ş
ă cu foarte ă ş ă din care au ş la ă în ă ţ mari cioburi Boian'
ş foarte rare ş ă fragmente ş În ş nivel de ă în tot restul ş ţ
s-a constatat o depunere castanie cu ş ă mai ţ ă ţ locuirii ş În felul
acesta s-a delimitat în ţ de est o groapd a culturii Boian, a ă ă fusese direct
ă de chirpiciul ars al unei case ş În afara acestei gropi, în restul ş ţ
au ş cioburi Boian ă ş foarte rare, tot mereu în partea de sus a depunerii
ş sau, atunci cînd se ă mai adînc, exclusiv în ganguri de animale ă
într-o depunere total ă de aceea a gropii Boian ş în care materialul ceramic
1
ă ă la ţ (Trei Scaune) 1951, in
Materiale 1i ă rle istorie veche a Rominiei, 1, 1951.
Prin ,.cultura Boian" ţ aici faza ă in
Muntenia sub numele de ş ..
www.cimec.ro
60 ION NESTOR 2
ş cantitativ extrem de bogat, se ă ă cu ă ţ de chirpici ş oase
de animale. Aceste ţ au fost confirmate ş completate prin altele. Astfel, la
31-35 cm adîncime, s-a dat de resturile in situ ale unei ţ ş ă cu a).
Resturile constau dintr-o grupare ă de chirpici cu urme de nuiele, care au ţ
desigur unui perete, ş care a prins sub el ă ş ă (printre care ş
cioburi cu decor pictat ş picioare de vase), oase de animale, un corn de cerb,
cîteva scoici ş doi melci; la ş nivel ş foarte aproape de ţ ţ ş ă
cu a, dar în peretele de NV al ş ţ I, s-a întîlnit un ţ al unei podele sau :vetre
rn situ ş care a fost ă cu c; este o ă ă ă paie, ă in situ pe o grosime
de. 5 cm. Atît complexul a cît ş cel notat cu c stau la baza ş nivel ş
ENE
Strat medieval Strat ş 11
{:- >:-: ·l " · A ş - f2Z:j " Critj 1
•••• Chirpici
ă viu
Fig. 1. -Profilul de sud-est al ş ţ I.
vsv
o 2.m
Sub aceste ă ă (notate a ş c) a mai urmat un strat de 10-15 cm, mai cenu-
cu doar cîteva cioburi foarte ă ş ş ţ de chirpici, în ă de care
ă devine, din punct de vedere arheologic, aproape steril.
În groapa Boian s-au ă cioburi din mai multe vase mari, ă ţ de pahare,
oase de animale ţ ş ă ţ ă de chirpici. ă în ă a fost negru-
ş Cioburile au fost ă în ă masate peste strate de ş ă ş cum s-au
aruncat în ă de multe ori ş a fost ă în ă ă Vasele mari s-înt
ă într-o parte si cu gura în J'os. Printre acestea au fost si cîteva cioburi Cris.
' . ' .
Spre fund, unde fragmentele de vase mari au fost în ă formînd o ă ă
magmd de cioburi, în care era cu ţ de a ă printr-un gang de animal, s-a ă
tn ă locuri, cîte un ciob Cris. Situatia în care s-au ă cioburile Cris dovedeste
ă ele nu au putut ă ulterio'r gropii Boian. Ş ţ I, în ă acesta,
prelungit pentru a se putea completa profilul. Cu acest prilej s-a ă cum groapa
Boian ă (în partea dinspre NE) din marginea peretelui unei gropi ş iar în partea
ă traversa stratele de locuire ş În acest fel au ş putut ajunge cele cîteva
cioburi ş în groapa Boian (fig. 1).
Aceste cîteva ţ întîlnite în ş ţ I au fost suficiente pentru a ă ă ă
ţ ă de ă raportul stratigrafic dintre cele ă culturi. Lipsea ş stratul
de locuire Boian. În depunerea ş la baza ei, s-au ă tot mere1,1 foarte rare cioburi
Boian, care sînt o ă a locuirii Boian, depunerea Boian ă lipsind din ă
regiune a ş ţ I.
În ş ţ II (început o ă cu ş ţ I), neîntîlnindu-se nici depunerea ş nici
cea Boian, s-a ă un al treilea ş ţ tot _în interiorul incintei, dar mai ă NV. Nici
in ş ţ III nu s-a dat de un strat Boian, în schimb, ă alte ţ au putut ă
confirme concluziile la care s-a ajuns cu privire la problema ş (în sondajul I);
în ceea ce ş cultura ş s-a întîlnit aici o locuire ă ş ă ş ţ care
au ajutat la stratigrafierea depunerii ş în ă nivele de locuire.
www.cimec.ro
RAPORT DESPRE SONDAJELE DE LA Ţ 61
În ş ţ III, cam în mijlocul lui, s-a ţ în cele ă maluri ale ş ţ o
mare ă ş ă de 0,75-1,35 m, în care s-au ă resturile unui
cuptor de copt, ă ş oase de animale în cantitate foarte mare; ă resturile
cuptorului ş în ş din ţ lui era un vas mare de provizii cu ă spart, iar în
apropierea acestuia o ă de castor. În rest groapa a fost ă cu ş ă aproape
ă Întreaga ă fusese ă de o ă de lut galben, ă de
10-15 cm, lut curs din ă ă ţ gropii. ţ acestui capac de lut peste
ă ş ă la vremea cînd s-a umplut aceasta, lutul galben era dezvelit, deci nu
se formase ă nici o depunere de locuire în apropiere. Peste lutul galben, care este
steril din punct de vedere arheologic, a fost un strat de ş ă ş ă ş ars
in situ la negru-violet ş care ă baza unui nivel ş la 1,25 m adîncime.
La ş nivel cu acest ă ars a fost ş o ă ş care s-a ţ în mal.
Peste ă depunere a locuirii ş este o a doua depunere ş cu baza la 80-85 cm
adîncime, ă de o podea de lut ţ (uneori aproape de 5 cm grosime), ă in situ,
prinzînd în ea ş cîteva cioburi ş ă ţ mici de oase ş fire de ă Groapa
ş despre care s-a vorbit mai sus, -ar putea indica nu un nivel ş ci doar numai
un moment de ţ » al primului nivel de locuire; dar pentru ă ă ă a
fost mult prea ă pentru judecarea în chip absolut a unei asemenea ţ ă
ă ş ţ pentru verificare cu prilejul unor viitoare ă
In regiunea unde cele ă depuneri ş au fost sigilate de lipitura de podea ş de ă
deci ş in groapa ş nu s-a ă nici un ciob Boian ş nici altceva ă culturii ş Ca
ş în ş ţ I, cioburile Boian au fost rare ş se ă în depunerea ş în partea.
ei ă lntr-un singur loc un deranjament Boian, în care cio.burile Boian erau
prezente în chip constant, ă nivelul II ş ă în acest loc era la fel ca cel
al gropii Boian din ş ţ I ş deosebit net de cel al depunerilor ş Strat de
ă Boian nu a fost nici în ă regiune, depunerea ş fiind ă de
stratul de ă Ariusd. ·
În regiunea ţ ă de ş ţ I ş III, nivelul cel mai de sus, de sub ă
este format dintr-un sol negru, ă amestecat cu ă ă de ă ş ă ă
ă ş cu cioburi ş ş (mai numeroase) ş foarte rare Boian. Cioburile medie-
vale sînt extrem de rare, ă numai. De asemenea oase ţ Este nivelul
actual care cuprinde resturi ale ă ţ medievale din sec. XVI 1,
În ş ţ II, situat în marginea de NE a ş ă în afara ă ţ medievale,
depunerile arheologice ţ în principal culturii ş S-au deosebit ă nivele de
locuire ş fiecare avînd la ă ruinele unor ţ de chirpici, cu ă
si oase de animale. ·
' În ă de cele trei locuiri: ş Boian ş ş s-au mai ă ş resturi
sporadice ale unor alte locuiri. În ş ţ I ş III s-au ă cîteva cioburi Cucuteni B
pictate ş trei fragmente Cucuteni C (care ţ ă ă decorate pe ă cu sfoara
ă ş ă acestea s-au ă în ă ă ă ă la adîncimea de 20-25 cm.
În ş ţ I ş III ş mai numeroase în ş ţ II, s-au ă cîtev3; fragmente
ceramice din epoca bronzului, printre acestea ş o ă dintr-o ş ă ă cu
cercuri concentrice. Resturile ţ culturii Monteoru.
Într-o ă a ş ţ I s-a cercetat ş o parte dintr-o ă ă din
care s-au scos numeroase fragmente ale unui vas mare canelat. Resturi ale locuirii hall-
stattiene au fost ş în ş ţ II. ·
În ş ţ I, la primul ţ s-a ă un gît dintr-un ulcior roman din ă
ş
1
Date in ă ă cu cetatea ă se ă in studiul lui Sz&ely ă citat la inceputul acestui raport,
www.cimec.ro
li2 toN l-:EStOR 4
Atît în stratul de ă ş cît ş în cel ş uneltele de cremene sînt foarte
rare; în schimb foarte numeroase sînt ş din andezit, mai ales în nivelele ş În
ş ţ III, în groapa ş dar mult mai numeroase pe fundul ei, în lut, a ş
o cantitate ă de ă de andezit. Din stratele de ă Cris si Ariusd
provin ă ş ş un de ă din ă ' ' '
Morminte în ţ I. ă peretele de SE al ş ţ la 75 cm adîncime, s-a dez-
velit mormîntul unui copil, îngropat chircit pe stînga ş orientat cu capul la
ENE 85°. Mormîntul a fost deranjat mult de un gang de animal în care s-au ă
ş o parte din oase. Scheletul ă la baza depunerii ş adîncit în ă viu.
Groapa ă depunerea ş stratul de ă ş nefiind deranjat în acel loc. S-a
notat cuM. 1.
Mormîntul 2, în peretele dinspre nord-vest al ş ţ S-a ă ă
pentru dezvelirea în întregime a scheletului. Scheletul este al unui copil ţ ş
zvîrlit într-o ă la 65 cm adîncime. Cioburi ş îi acopereau ţ iar un frag-
ment mai mare îi ă pe piept. Se pare ă a fost acoperit cu cioburi ş În ă
au fost cioburi ş oase de animal ş ă ţ de chirpici, chiar ş sub oasele
scheletului, umplutura gropii continuînd ă ţ cm (groapa are fundul ă în
galben). Nu s-a putut vedea de unde este ă ă groapa, dar ea taie depunerea ş
care în ă regiune este foarte ă în ă ţ de chirpici. Mormintele sînt mai
noi decît locuirea ş ş ţ nivelului Boian sau ş
Rezultatul principal al ă ă de la ţ a fost stabilirea faptului ă locuirea
Boian este mai ă decît cultura Cris si mai veche decît cultura Ariusd.
ă s-au putut deosebi ă nivele de locuire în ş ş tot
astfel în stratul de ă ş
Cu acestea socotim ca împlinit scopul ă din ş de la ţ
Virhegy.
ION NESTOR
APXEOJIOrl1qEC:Kl1E PA3BE,ll.Kl1 B JIEQ-BAPXErH
(HPATHOE CO,ll.EPlliAHHE)
B 1955 ro;o;y B JleQ-<<,ll.HJIYJI qeTaQHii>> (Bapxern), paitoHa C<p. reopre, 6hiJIH npona-
Bep;eHhl npep;BapHTeJihHhle paaBe)J;KH B QeJIHX ycTaHOBJieHHH CTpaTHrpa<fm'IeCKOrO COOTHOllie-
IIHH Mem;o;y KYJihTypaMn Kpnm n BoHH (<flaaa ,IJ.myJiemTn). BhiJIH BhlphiThl TpH pBa, na
KOTOphlx ABa (1 n III) B QeHTpaJihHOit qacTn noceJieHHH (B orpa;o;e cpep;HeBeKOBOit KpenocTn),
HOJIOiKeHHe KOTOphiX ll08BOJIHJIO ycTaHOBIITh COOTHOllieHHe Memp;y ABYMH BhlmeyKaaaHHhiMH
ueoJIHTH'IeCHHMH HYJihTypaMn, n TpeTnii poB (II) Ha HpaitHeit cesepo-BOCTO'IHO:fi cTopoHe
HpeiiOCTH.
BhiJIO ycTaHOBJieHo, 'ITO KYJihTYPHhlit CJIO:fi Tnna Kpum 6oJiee ;o;peBHnit, HemeJIH
CTOHHKa BOHH ( <flaaa ,lJ.myJielliTH). 8TOT BhiBOA OCHOBhiBaeTCH Ha CJiep;yiOIQHX Ha6JIIO)J;eHHHX:
1 . RMa BoHH nepeceHaeT OTJiomeHHH Kpnm.
2. B Tex MecTax, r;o;e 6oJiee paHHHe OTJiomeHnH Kpnm nepeKphiThl noJIOBHQaMH
iRHJil1IQ HJIH me oqaraMH Tnna Kpnm 6oJiee noep;Hero nponcxom;o;eHHH, a TamKe B HMe
1\pnm, nepeKphiTO:fi noJIOBHQaMH n KOCTpnm;eM in situ Kpnm, He o6HapymeHo HH op;Horo
•IepenKa Tnna BoHH.
B OTJiomeHlm Kpnm paaJIH'IaiOTCH ;o;sa ypoBHH o6nTaHnH.
B pacKone II, pacnoJiomeHHOM Ha ceBepo-BOCTO'IHO:fi cTopoHe noceJieHHH, Hait;o;euo
o6nJihHO HaChiiQeHHOe OTJiomeHne KYJihTYPhl Aprom;o; c ABYMH ypoBHHMH o6nTaHHH.
B aToif qacTH rroceJieHHH OTCYTCTBYIOT HYJihTYPHhle cJion Kpnm n BoHH.
B pacKone 1 6hiJIH o6HapymeHhl p;Ba norpe6eHHH c TpyrronoJiomeHHeM; cKeJieThl
cKOp'leHhl H npnHap;JiemaT ;o;eTHM. l1HBeHTaph OTCYTCTByeT. MorHJihHhle HMhl nepeceKaiOT
www.cimec.ro
5 1\APOR'l' DESPRE SONDAJELE DE LA Ţ
OTJIOil\eHIIR 1\pnlll l1 CJiep;OBaTeJihHO npiiHap;Jieil\aT IIJIII ypOBHIO CTOHHKII BOHH IIJIII ypOBHIO
Ap10w,n;.
B ocTaJihHhlX yqacTKax Han,n;eHhl cJiyqatiHhle ocTaTKII CTOHHKII nepiiop;a 1\yKyTeHII B
anoxii 6poHahl (KYJihTypa MoHTeopy) II raJihlllTaTCKOH anoxii.
OB'bHCHEHHE PHCYHHA
P11c. 1 . - lOHmo-socTO'IHLIA npotPHJih psa I
RAPPORT SUR LES SONDAGES DE Ţ
(RESUME)
En 1955, on a execute des sondages a ţ pour etablir le rapport strati-
graphique existant entre la civilisation de ş et celle de Boian (phase de ş On a creuse
trois tranchees, dont deux (1 et III) vers le centre de la station (a l'interieur de l'enceinte du
château medieval), ou les_ situations rencontrees ont permis de porter un jugement sur le rapport
qu'il y a entre les deux civilisations neolithiques susmentionnees, et une troisieme tranchee
(II) a son extremite N-E.
On a constate que la couche archeologique de la civilisation de ş est plus ancienne
que l'habitation du type Boian (phase de ş Cette conclusion est fond ee sur les observations
suivantes:
1. Une fosse du type Boian coupait les couches du type ş
2. Dans les lieux ou aux couches les plus anciennes de type ş se superposaient des
planchers ou des foyers du type ş plus recents et dans une fosse du type ş supportant un
plancher et une couche de carbonisation in situ, on n'a retrouve aucun tesson du type Boian.
Dans les ţ du type ş on a distingue deux niveaux d'habitation.
Dans la tranchee II, celle de la lisiere Nord-Est de la station, on a trouve un depot tres
riche de la civilisation ş avec deux niveaux d'habitation. Dans cette partie de la station
les couches archeologiques du civilisations de ş et Boian font defaut.
Dans la tranchee I, on a decouvert deux tombes a inhumation; les squelettes - d'enfants
- sont en position accroupie. Les dites fosses ne renfermaient aucun inventaire. Elles coupent
les depots de type ş et appartiennent, par consequent, soit au niveau d'habitation du type
Boian, soit a celui d' ş
Quant au reste, on a decouvert des restes sporadiques d'une station de la periode
Cucuteni B, de l'âge du bronze (civilisation de Monteoru) et de l'epoque de Hallstatt.
EXPLICA TION DES FIGURES
Fig. 1. - Profil Sud-Est de la I.
www.cimec.ro
SONDAJUL STRATIGRAFIC DE LA PERIENI
(reg. ş r. Bîrlad)"'
P
ENTRU ă raportului stratigrafic dintre cultura ă ş ş aceea a
ceramicii liniare cu capete de note muzicale, ambele identificate recent în Mol-
dova, Muzeul ţ de ă ţ ş înscris în planul de ă pe 1955
un sondaj stratigrafic la Perieni (raionul Bîrlad). Paralel cu acest sondaj din Moldova
s-a programat ş un altul de ş fel, în sud-estul Transilvaniei, la ţ
(r. Sf. Gheorghe, Reg. Aut. ă cu scopul de a se ă raportul stratigrafic
dintre culturile Cris si Boian A.
Ambele ţ erau deja cunoscute prin sondajele efectuate acolo cu ţ
ani în ă de ă ş
1
• ţ stratigrafice înregistrate atunci nefiind ă
concludente impuneau continuarea ă cu cea mai mare ţ Aceasta cu atît
mai mult cu cît cele ă ţ neolitice, cu culturi bine definite prin sondajele
anterioare, ă ă ofere ă ţ de stratigrafiere mai ă ca alte ş ă în
care ţ acestor culturi a fost ă numai prin ă de ţ ă
Asezarea ă de la Perieni a fost ă Muzeului de ă din lasi
în ă anului 1949, în urma unei periegheze efectuate la rîpa ş de ă
ţ Poghirc Pompiliu ş ă Alex. de la Facultatea de istorie din ş
Cu acest prilej s-au adus la Muzeul din ş un fragment ceramic liniar decorat cu capete
de note muzicale, o ă de tipul cu piciorul îndoit pe dedesubt ş mai multe frag-
mente cerami!;:e din epoca ţ
Avîndu-se în vedere ţ ceramicii liniare în ţ de la Perieni, în
toamna anului 1949, ,în cadrul ş Stoicani, s-a efectuat acolo un sondaj restrîns,
în total circa 20 m
2
, ă ă ş ţ apropiate ş perpendiculare pe malurile
rîpei ş dintre care unul la vest ş altul la est de ă În urma acestor ă ă
pe ă resturile de locuire neolitice ţ culturii ceramicii liniare cu capete
de note muzicale ş din epoca ţ cunoscute mai dinainte, s-au mai ă ş altele,
tot neolitice, ţ culturii ş Acestea din ă au fost pentru prima ă bine
determinate la ă ă ş Vechi (raionul ş întrucît prin ă ă efectuate acolo
în 1949 ş 1950, în cadrul ş Valea Jijiei de sub conducerea prof. 1. Nestor,
s-au putut individualiza complexurile de locuite ş ţ ă de acelea liniare
2

ţ uneori la un loc a fragmentelor ceramice liniare ş de tip ş în mica
ă ă ă ă la Perieni ne-a determinat atunci ă ţ contemporaneitatea
acestor ă culturi neolitice
3
• Aceasta cu atît mai mult, cu cît resturile de locuire a celor
* ă au fost conduse de un colectiv compus
din M. ţ Adrian Florescu,
ă ş ţ Teodoru Dan ş Hardon Th., studen1i.
1
« S. C. 1. V. », 1, 1950, nr. 1, p. 67 (pentru Perieni)
ş Szekely Z., ă ă la ţ Vdrhegy (Trei-Scaum),
ş 1951, p. 3 ş urm.
1
« S. C. 1. V. », 1, 1950, nr. 1, p. 29; « S. C. 1. V.»,
I, 1951, nr. 1, p. 53 ş urm; 1. Nestor, Probleme noi In
ă ă cu neoliticul din R.P.R., în « S. C. 1. V. 11, 1, 1950,
nr. 2, p. 210 ş idem, Cultura ceramicei liniare In Moldova(pe
baza ă ă arheologice de la ă ă Vechi, lafi) în
« S. C. 1. V. 11, II, 1951, nr. 2, p. 21.
8
ă ă ţ ă de 1. Nestor în « S. C.
1. V. 11, 1, 1950, nr. 2, p. 210 ş în « S. C. 1. V. 11, II,
1951, nr. 2, p. 22, nu a fost ţ ă ă în scris
de autorul acestui raport preliminar, ci numai verbal.
www.cimec.ro
6()
M. PETRESCU-DI!IIBOVITA
2
ă culturi neolitice, în aria lor de ţ ă ă ă neputîndu-se
stratigrafia,. atît ă ă ş Vechi, cît ş la Valea Lupului, în ş de ă
movila ă ă
În ă ţ ă cu ă ă în 1950, I. Nestor, într-un studiu relativ la
neoliticul din R.P.R. ă noile ă bazîndu-se pe ţ de la ă ă ş
Vechi ş pe unele motive de ordin general, a fost înclinat ă considere ă cultura
ş pe care a denumit-o atunci« Tisa »,este mai ă decît ceramica ă ă
ă a fost ţ ă în 1951 într-o comunicare ş de ă Eugen ş
În 1951, ş autor, într-un alt studiu, în care ă în mod special cultura
ceramicii liniare în Moldova, ş ş ţ opinia cu privire la raportul cronologic
dintre cele ă culturi, ş cu ă ţ nu exclude nici posibilitatea unui
« oarecare raport de contemporaneitate, cel ţ ţ ă {In arii geografice deosebite)»,
a acestor ă culturi
2
• În felul acesta, se ă ă posibilitatea ă cel ţ
în parte, a ipotezei bazate pe ă stratigrafice de atunci de la Perieni.
În fine, prin ă ă de mai mare amploare, întreprinse în ultima vreme la
Traian de ă un colectiv al Academiei R.P.R., de sub conducerea tov. H. Dumitrescu,
s-au descoperit resturile de locuire ale ambelor culturi, ă cu acelea din faza precu-
ă dîndu-se unele ă stratigrafice numai pentru resturile ţ eera-
micii liniare, în sensul ă acestea s-au ă la partea ă a stratului precucuteni,
în zona de ţ ă între depunerile precucuteni ş Cucuteni A-B
3

În lumina acestor date, rezulta în mod limpede necesitatea sondajului strati-
grafic de la Perieni, al ă obiectiv principal a fost precizarea raportului stratigrafic
ş cronologic între cele ă culturi neolitice din Moldova - ş ş a ceramicii
liniare cu adîncituri în ă de note muzicale - care nu a putut fi ă în urma
sondajelor restrînse efectuate acolo în 1949 ş nici prin ă ă de la ă ă ş Vechi,
Traian ş Valea Lupului.
ş de la Perieni se ă pe fundul ă ş de o parte ş alta a rîpei,
ă spre pantele line ale colinelor din apropiere, avînd lungimea ă de circa
300-400 m si ă de circa 80-100 m.
malurile rîpei, s-a putut constata ă din 1949, ă locuirea din
vremea culturii Cris a fost aici mai ă decît aceea din vremea culturii ceramicii
liniare ş ă pe ş loc a mai existat o ă ş din epoca ţ
(sec. III-IV e.n.), care se extinde în special spre nord, înspre ripa Langa, ă
cum ne-o dovedesc n_umeroasele gropi ş resturi de ţ ţ din ţ
rîpei ş
Pentru ă obiectivului principal al ă de la Perieni, în inter-
valul de la 15 la 31 august 1955 s-au ă de o parte ş de alta a· rîpei ş
ş perpendicular pe marginile ei, cinci ş ţ de cîte 1 m ă ţ ş cu lungimea respec-
ă de 10 m (I, II, V), 14 m (VI) ş 30 m (IV), precum ş o ţ ă de circa 25 m
2
(III). Patru din aceste ş ţ (I, II, V ş VI) au fost ă pe marginea de vest a
rîpei, la intervale neregulate, pe o întindere de 240 m, iar al cincilea (IV), cel mai lung
a fost amplasat pe ă mal al rîpei, în dreptul unei ş ă a terenului,
ţ mai spre sud de ş ţ I din 1949 (fig. 1). ţ (III) a fost ă ă tot prin
ş ţ de cîte 1 m ă ţ sectorul de pe malul de est al rîpei, în care în 1949 se
ă cele mai multe resturi de locuire în vremea culturii ceramicii liniare. Nu
1
1. Nestor, Probleme noi in ă ă cu neolilicul din
R.P.R., loc. cit., p. 210.
2
1. Nestor, Cultura &eramicei liniare in Moldova, p. 22.
Sublinierea este a autorului.
3 « S. C. 1. V. », IV, 1953, nr. 1-2, p. 50 ş 57. 0".
p. 36, unde se ă ă cioburile liniare se ă la nivelul
protocucutenianului, fiind infiltrate acolo din marginea
dinspre nordul ş ă
www.cimec.ro
SONDAJUL S1'RATIGRAFIC DE LA PEI\lENi 67
s-au ă ă decît În dreptul unei gropi din vremea culturii ş care fusese
ţ ă aproximatjv prin mijlocul ei de ş ţ cel mai lung (IV). În total, prin
aceste ă ă care ă 110 m
2
, s-a cercetat un sector de 240 m lungime ş cu
ă ţ de circa 50 m. Adîncimea medie a ă ă ă este de 1-1,20 m, iar
cea ă de 1,40 m, în dreptul gropii ş Grija ă cu care a trebuit ă se sape
pentru ă stratigrafiei, precum ş ă solului, începînd cam de la 0,80 m
în jos, ne-a împiedicat ă ă ă mai mult.
În urma acestor ă ă s-a constatat ă locuirea din vremea culturilor ş ş a
ceramicii liniare este mai ă la vest de ă În acest sector ă resturile
de locuite ş care se _întîlnesc probabil ă spre poalele ă ţ din apro-
1949 (1-2)
o 10
1=!-=::;::l::=::::t
20 30 m
CJ Sondaje 1955 ( I- Jll)
Fig. 1.- Planul ă ă
piere, în timp c;e urmele din vremea culturii liniare se ă chiar ă malul
vestic al rîpei, în dreptul ă ă III, ş sînt apoi sporadice în restul ţ
cercetate. ă din ă locuite s-a extins ş pe malul estic al rîpei ş
unde locuirea din vremea culturii liniare este cu totul ă întîlnindu-se doar
sub ă de ă În ă de acestea, s-a mai constatat ă a existat aici ş
o ă locuire din epoca ţ care se ă înspre nord de sectorul
cercetat ş care se ă ş mai departe pe malurile din dreptul rîpei Langa ş a ţ
niluil. Alte ş din vremea culturii ş Hallstatt ş din epoca ţ au fost
semnalate în apropiere, pe locul numit Valea Babei de pe pantele dinspre Perieni.
Din punct de vedere stratigrafic s-a observat ă sub depunerea ă de la
ravinare, ţ sau mai ă ă solul vegetal de culoare ă la baza
ă este o depunere mai ţ ă ş ă peste alta mai ă
cafenie, care zace peste solul virgin. Resturile de locuire ale culturii ş se întîlnesc
îndeosebi în:stratul cafeniu, a ă culoare se închide în regiunea în care ă
locuite a fost_ mai ă ca de ă în sectorul ş mamelonat de la vest de ă
care a fost ţ prin cel mai lung ş ţ (IV). În schimb, resturile de locuire apar-
ţ culturii ceramicii liniare apar în ă mai mare peste depunerea cafenie a culturii
ş la baza depunerii ş în care ă de resturile de locuite din epoca
ţ care ă se mai întîlnesc ş unele fragmente ceramice hallstattiene
si din vremea culturii Cris. Prezenta la un loc a acestor resturi de locuite se dato-
ş atît ă ţ de din 'epoca ţ cît ş în unele cazuri, probabil
1
În urma ă de ţ ă efectuate de mem-
brii colectivului în nisipurile din malurile rîpei ţ
la circa 8 m adîncime, s-au descoperit resturi de oase de
animale cuaternare cu început de fosilizare, ţ de W1
fragment de ă de silex negru patinat, care au fost aduse
pentru identificare la Muzeul de ă ţ din ş iar
in nisipurile din malurile rîpei Langa, la circa 6 m adîn-
cime, s-au descoperit alte resturi de animale cuatcrnare
ă cu o ş de silex ă care au fost achi-
ţ de ă Muzeul regional din Birlad.
www.cimec.ro
68 ____ ____:____
M. Ţ 4
ţ de ş fundul ă fiind foarte apropiat de pantele colinelor de la vest ş
est. În ă de acestea, s-au mai ă ş cîteva fragmente ceramice liniare ş din epoca
ţ în depunerea cafenie a culturii ş ă acolo prin ganguri de animale
sau alte deranjamente, dintre care unele au putut fi bine observate.
Deci, ţ la un loc a resturilor de locuire din vremea culturilor ş ş
a ceramicii liniare este ă În ă ă cu aceasta, cele mai bW1e ţ ni le-au
oferit ă ă III ş ş ţ IV. Astfel, într-un sector din ă ă III s-a observat
clar cum o serie de fragmente de vase ţ culturii ceramicii liniare, care ă
la nivelul unei vetre ă ă ş de la baza solului ş suprapuneau depunerea
vsv
ă
rmTTTTrl Sol negru la ă
llllWllB -cult11ra ceramtcll ltntare .s1
epoca ţ •
caf"eniu tnchi.s -cu1t11ra Cri'
lllllllllllll Sol vegetal vechi
galben
o
?.&'9 ă de vatd
Pietre ceramic'
2 3m
Fig. 2. - Profilul peretelui de nord-vest al ş ţ IV.
cafenie, foarte ă în material ceramic ş ş în care cioburile liniare erau cu totul
rare, fiind introduse acolo prin ganguri de animale sau alte deranjamente. De asemenea,
cu prilejul ă ă ş ţ IV, ă resturile de locuire ă ş din dreptul mamelo-
ă terenului, s-a descoperit o ă ă de 2,90 X 2,10 m, cu ţ oblici ş fundul
neregulat, din vremea culturii ş ă clar în plan, la 0,85 m ţ ă de ţ
ă a solului, cît ş în profilele ambilor ţ ai ş ţ (fig. 2). În ă ă
ă de 1,40 m ţ ă de ţ solului actual ş de 0,70 m ţ ă de baza stratului
cafeniu de la care a fost ă ă s-a ă o cantitate ă de fragmente ceramice
din vase sparte ş în cea mai mare parte neîntregibile, depozitate în rînduri suprapuse
ă ă fund. Tot acolo, în ă de ă ă ă de cioburi, cu ă
în cea mai mare parte ş ă din cauza ă ţ solului, s-au mai ă unelte din ă
silex ş obsidian, cîteva figurine antropomorfe ş zoomorfe mai mult sau mai ţ întregi,
pietre arse, ă ţ de ă de ă concentrate îndeosebi în sectorul de nord-vest
al ă cîteva oase de animale putrezite etc.
De asemenea, s-au mai ă vreo cîteva cioburi liniare ă ţ în depunerea supe-
ă cafenie a gropii, prel!:um ş mai jos, ă acolo în mod accidental, în special
prin ganguri de animale, de ă ă ş cu diametru! de circa 5 cm, care au putut
fi bine observate.
Toate aceste ţ ş sînt ă ţ la ă ş sînt concludente,
putîndu-se ţ pe baza lor ă cultura ş este mai veche decît cultura ceramicii liniare
cu:adîncituri în ă de capete de note muzicale. Din acest punct de vedere, se poate
considera ă ă ă ă de la Perieni ş atins scopul pentru care a fost
ă
www.cimec.ro
5 SONDAJUL STRATIGRAFIC DE LA PERIENI
69
Din datell · pe care le avem ă în prezent ă ă cele ă ş ă neolitice
de la Perieni, ţ culturilor ş ş ceramicii liniare, nu sînt ă ca la ă ă
ş Vechi, ci suprapuse. Peste o ă ş ş a urmat o alta mult mai ă
ş ă din vremea culturii ceramicii liniare.
Intensitatea de locuire din epoca ţ viiturile, ca ş deranjamentele produse
în special prin gangurile de animale, ă deseori aici, ca ş în alte ş ă stratigra-
fierea resturilor de locuire. Din acest motiv, pentru ă ţ stratigrafice,
trebuie ă se precizeze, de la· caz la caz, ceea ce este caracteristic pentru fiecare depunere
ş ceea ce s-a introdus acolo pe cale ă
*
ln ceea ce ş materialul descoperit în cuprinsul ş ă ş ă de
o cantitate foarte mare de ă s-au mai ă unele unelte de ă silex,
obsidian ş lut ars, precum ş cîteva figurine antropomorfe ş zoomorfe de lut ars.
Ceramica este ă prin numeroase fragmente din vase din ă de calitate
ă ş mai ă ţ ă în ţ ei.
Din ă ă ş cu ă ă în ea sînt fragmentele din vasele mari
de provizii, cu gîtul distinct, corpul bombat ş fundul simplu sau profilat, cu sau ă ă
ă la exterior ş decorate uneori cu brîuri alveolare aplicate ş ş de alveole
(fig. 3, 1-4). Barbotina este ă ă pe ă ţ vasului, de la gît
ş ă la fund, iar brîul alveolar este asociat uneori cu cîte ă adîncituri oval-
ţ apropiate.
Din ă ă sau mai ă sînt fragmentele de ă (fig. 3, 6-8)
cu fundul drept sau cu ş cele de cupe cu piciorul înalt din patru lobi
(fig. 3, 9-10) sau cu piciorul cilindric (fig. 3, 5) ş uneori cu urme de ă ş la
exterior, precum ş fragmentele de vase cu gîtul mai înalt sau mai scund, cu corpul
mai mult sau mai ţ bombat ş cu fundul de obicei profilat ş mai rar simplu (fig. 3, 11).
ă fragmentele descoperite, aceste din ă vase se ă atît prin forma
lor, cît ş mai ales prin decorul constituit din alveole ţ prin ă pastei cu
degetul; impresiuni de unghii dispuse în ş verticale sau oblice ş ţ de ş
de impresiuni ş arcuite ş de grupe a ă ţ (fig. 4, 1); brîuri alveolare
mici aplicate oblic în regiunea ă (fig. 4, 2) ş ţ uneori de grupe a cîte
ă impresiuni; ş neregulate de adîncituri semiovale (fig. 4,3); dungi în relief
verticale, oblice, arcuite sau unghiulare, cu marginile simple sau crestate, ţ prin
excizii din fondul vasului ş uneori asociate cu arcade în relief (fig. 4, 4--6 ş 9); ş
oblice din cîte ă impresiuni apropiate ş adîncituri ovale pe ă sau ş verticale
mai mult sau mai ţ regulate din cîte ă impresiuni apropiate (fig. 4, 7-8); brîuri
arcuite în relief (fig. 5, 1); ţ ovale sau rotunde, grupate, sau izolate, mai mici
sau mai mari ş uneori alveolate (fig. 5, 2-3); motive incizate din dungi care se întretaie
(fig. 5, 4--5), din benzi unghiulare mai mult sau mai ţ regulate (fig. 5,6), sau din benzi
în zig-zag din dungi apropiate sau mai ă ş asociate cu o ă ţ ă ă
(fig. 5, 7-8); ş în fine, culoarea ş ă pe ţ vasului. Unele din aceste
vase sînt ă cu ţ orizontale din ă de ţ ă (fig. 6, 1 ), sau cu
ţ tubulare, de ţ ă (fig. 6, 2) ş ă uneori cu o ş ă ţ transver-
ă sau de ţ ă ş ă ă de ş ă ţ (fig. 6, 3).
ln ţ cu acestea, fragmentele din vasele bitronconice cu pîntecul mai
mult sau mai ţ rotunjit (fig. 5, 10), precum ş din vasele semisferice (fig. 5, 9),
ă probabil cu ş sînt mai rare ş se disting atît prin dimensiunile lor
mai mici, cît ş prin ţ mai ţ dintr-o ă de calitate mai ă lntr-un caz,
www.cimec.ro
70
· ~ ~
m
: -- J
~ - - 0.080 --,.J
1 1
1
ao95 ---.,..,
·9
1
"1
1
1
1
1
1
1
.-----
~
~
1
1
1
1
1.... __
6
10
~ - - - - - - -
1
1
1
1
~
<::;
<::;
7
...
~
~
1
1
1
1
1
l
2
8
y_- - - - - - - - - -
H
Fig. 3. - Fragmente ceramice neolitice de tip C r i ş .
www.cimec.ro
71
----1--- -- -- - - - - -- -- - -
""'"""""'1'7\ 1
1
2
5
6
7
Fig. 4. -Fragmente ceramice neolitice de tip C r i ş .
www.cimec.ro
72
3
5
1
1
1
1
...
~
<:::i
1
1
1
1
1
- 1 - - ~ - - - -
,-- - . ~ - -
1
1
1
1
<:>,
'1-
c:::,;
<:;'
1
1
1
-- "__t_-
6
2
4
7
de tip C r i ş . ramice neolitice .
5
_ Fragmente ce
F1g. ·
8
1
1
~
~
1
1
1
1
--_V_---
j ________ _
~ . - -
1
1
1
1
~
~
""
1
l-
I
1
V __
9
www.cimec.ro
SONDAJUL STRATIGRAFIC DE LA l'ERIENI 73
partea ă a unui vas bitronconic din ă categorie ă este decorat la
exterior cu benzi verticale de linii incizate dispuse în ă ş asociate cu pro-
eminente mici.
În ă de fragmentele din aceste forme de vase, în groapa ş din ş ţ
IV s-a mai descoperit ş un vas ă cu gura ş fundul oval ş ă pe ă ţ
înguste ale corpului cu cîte ă ţ
orizontale, suprapuse la un interval
regulat (fig. 7, 1). Vasul acesta, pro-
babil ă de copil, are ca prototip
vasele mari de purtat pe spate, cu patru
ţ ş cu fundul lat ş drept, despre
care s-a presupus ă s-au folosit pentru
ă lichidelor
1
.
Din restul inventarului ţ
nînd ă din vremea culturii Cris
se mai disting ă obiecte':
ă ţ ş cîteva ş de ă
întregi ş fragmentare, în ă de
calapod (fig. 7, 2-5,13) ş o ă
dintr-un obiect neprecizat din ă
de ţ ă (fig. 7, 6), un
percutor, (fig. 7, 7), cîteva fragmente
din lame de silex de culoare cafenie
(fig. 7; 10-12), mai multe ş ş
fragmente din lame de obsidian (fig. 7,
8-9), un obiect conic de lut, de
ţ ă cu vîrful
prelungit în forma unei bare de ţ
une ă (fig. 7, 16), o ă
dintr-un obiect de lut de ţ
ă ş decorat la exterior cu
linii incizate în zig-zag (fig. 7, 17), un
obiect de lut de ţ ă
ş cu ţ rotunjite, ă pe
ă din ă ţ lui ş cu partea
ă ă din vechime (fig. 7, 14),
o ă cu mînerul rupt ş ă
ă la partea ă cu motive
meandrice în relief(fig. 7, 15), precum
ş ş figurine de lut ars, ă
mai mult sau mai ţ fragmentar,
1
1
-1
1
1
1 1
1 1
1
r--- ------------ -- OFtl------------- --
1
2
Fig. - 6. ţ de la vase neoliticc de tip ş
dintre care trei antropomorfe (fig. 8, 1-3) ş patru zoomorfe (fig. 8,4---7). Figuri-
nele antropomorfe sînt reprezentate printr-un exemplar simplu, cu capul de ă
ă ş gîtul înalt (fig. 8, 1)
2
, prin partea ă a unui idol feminin
1
Pentru vasele mari care se purtau pe spate, vezi
J. Banner, Das Tisza - Maros, Kiiriis-Gebiet bis zur Entwie-
klung der Bronzez"eit, 1942, p. 19 ş unn., ş V. Gordon
Childe, The Dawn of European Civilization, London, 1950,
ţ a 5-a, p. 94.
1
Idoli antropomorfi ţ cu acesta de la Perieni
se cunosc ş în cultura ş din cîmpia ă (Banner
Janos ş Parducz Mihaly, rJ}abb adatok Dl! Magyarorszag
ujabb-kiikorahoz, în« A. E. », VII-IX (1946-1948), seria
III, p. 26, fig. 4. ă autori, forma ă a capului
idolului omenesc din cimpia ă apropie ş idoli
de aceia din grupul Vinca, ş acolo nu s-au ă idoli
perfect ă ă (ibidem, p. 39).
www.cimec.ro
74
1
1 1
L-.--ooJS--....,.1
1 1
1.1
1 1
1

13
6
'
'
1
r- -0.030 __ _,
1 1
-----r--
1
1
1
1
1
1
1
"'

<:)
1
7
15
5
' 1
' 1

1 1


o::;
1
1
1
rm
1 1
.....
1 1

11
!_ ___
8
9
1 1
1 1
f-oDit-i
1

12
Fig. 7.- Obiecte de lut ars (1,14-17), piatd (2-7,13), obsidian (8-9) ş silex (10-12)
neolitice de tip ş • ţ culturii
www.cimec.ro
11
SONDAJUL STRATIGRAFIC DE LA l'ERIENI 75
cu steatopigie ţ ă ş cu picioarele unite, avînd linia ă ţ ă numai
pe ţ ă (fig. 8, 2)1, ş prin partea ă a unui alt idol feminin, cu
steatopigie ţ ă ş cu picioa-
rele alipite ş bine individualizate,
ă ţ printr-o linie ă
(fig. 8, 3)
2
• ă din ă figu-
ă are degetele labelor picioare-
lor indicate prin cîteva incizii
verticale scurte, iar regiunea om-
ă ş a gleznelor prin cîte o
ă ţ ă La rîndul ei,
plastica ă este ă
prin ă figurine cu picioarele
în parte rupte (fig. 8,4 ş 6), una
reprezentînd un cornut, ş prin
ă fragmente, dintre care unul
de cornut cu botul deschis ş cu
coarnele îndreptate înainte (fig. 8
ş 5,7).
În ţ cu bogatul
material provenit din ş
ş de la. Perieni, descoperirile
ţ culturii ceramicii liniare
din aceeasi statiune ·sînt putin
, , ,
numeroase. Nu s-au ă decît
fragmente ceramice ş care
pot fi atribuite cu ţ ă acestei
culturi. În majoritatea cazurilor,
fragmentele provin din boluri
semisferice din ă de ă
calitate, decorate cu benzi de linii
incizate, dispuse orizontal, unghiu-
Iar meandric sau în zig-zag ş în-
trerupte prin adîncituri în ă
de capete de note muzicale (fig. 9,
1,4 ş 6-7), sau ornamentate-
numai într-un singur caz - cu
benzi de linii arcuite incizate si
,
terminate la cele ă ă ţ
apropiate tot cu adîncituri în
ă de capete de note muzicale
(fig. 9, 5). Restul fragmentelor
provin din vase mai mari din
ă ă ş cu ş decor
3
5
6
1
Fig. B.- ă ă (1-3) ş ă (4-7), ţ
culturii neolitice de tip ş
liniar (fig. 9, 8), precum ş din vase nedecorate dintr-o ă mai ţ ă ş cu
ă în ţ ei.
1
Din ş serie face parte ş idolul de la Ocsod
(Szentes) cu steatopigie mult mai ă (Vezi Kutzian
.• A Kiirijs-Ku!turrl, în « Disscrtationes Pannonicac )),
scria a II-a, nr. 23, Budapesta, 1944, pl. XII, 10 a ş 10 b),
2
ă ca analogic ă exemplarul de la
Tiszaug-T6part (Kecskcmet); Ibidem, pl. VIII, 1-2.
www.cimec.ro
76 M. PETRESCL'-DIMBOVITA
12
La Perieni, în ă de resturile de locuire ă care sînt cele mai importante,
ă interes ş altele, sporadice, din prima ă a fierului ş destul de numeroase,
din epoca ţ descoperite în cuprinsul ş ţ
Astfel, din prima ă a fierului se disting un fragment dintr-un vas bitron-
conic cu pîntecul rotunjit ş cu ţ ţ din ă ă ş ţ ţ la
2
6
.-j-
V : /
' "/

"'

i /
--- _____ j_
7
Fig. 9. - Fragmente ceramice neolitice de tip liniar cu capete
de note muzicale.
exterior (fig. 10, 1), precum ş o
ţ ă mai mare ă
Aceste resturi ceramice ă
dintr-o ă mai ă a
Hallstattului, care ă ă fie
ă de acum înainte.
Din epoca ţ se
ă în primul rînd mai multe
fragmente ceramice lucrate la ă
din ă ă ş provenind
din vase cu buza ă vase în
ă de ă vase înalte,
decorate pe gît cu triunghiuri
hasurate si îmbucate din linii
' '
lustruite sau incizate, iar pe corp
cu benzi de linii oblice punctate
asociate cu caneluri oblice (fig. 10,
2) ş mai ales ă cu buza
ă sau ă ş cu ă
arcuit accentuat, decorate la partea
ă cu o ă ă
în relief ş ă pe fund cu
o ă ă (fig. 10, 3). În ă
de aceste fragmente ceramice s-au
mai ă ş un fragment dintr-un
vas lucrat la ă din ă ă
ş decorat cu ş de puncte,
funduri si cîteva ă din vase
mari de provizii (do/ia j lucrate la
ă din ă ţ ă ş
decorate pe ă cu alveole
. (fig. 10, 4), iar pe corp cu benzi
de linii ă incizate asociate cu benzi de linii orizontale tot incizate (fig. 10, 6),
un fragment dintr-un ă lucrat cu mîna ş un altul din marginea ă a unui
vas lucrat cu mîna, cu ţ ţ pe ambele ţ (fig. 10, 5), cîteva ă ţ de
ă de ă ă printre care se ă ş mai multe ă ş De asemenea, tot
din cuprinsul ş ş ă mai provin o ă de ă de lu_t ars ş una ă
cu ambele ţ late concave ş cu orificiul îngust (fig. 10, 9), o ă ă de fier
(fig. 10, 7) ş ă ă dintre care una ă de lut ş alta ă din ă ă
(fig. 10, 8). Toate aceste resturi de locuire ă din sec. III- IV e. n., ca ş fibula
de bronz cu piciorul îndoit pe dedesubt, ă ă în 1949.
*
Acestea sînt principalele rezultate la care s-a ajuns în urma sondajului stratigrafic
de la Perieni. Pe de o parte s-a stabilit raportul stratigrafic dintre culturile ş ş a
www.cimec.ro
13
SONDAJUL STRATIGRAFIC DE LA PERIENI 71
ceramicii liniare cu capete de note muzicale, iar pe de alta s-au completat ţ
cu privire la cele ă culturi neolitice din Moldova.
· ţ stratigrafice de la Perieni, ă care cultura ş este mai veche
decît aceea a ceramicii liniare, nu sînt izolate. Ele ş ă confirmarea în sud-estul
Transilvaniei, la ţ unde s-a stabilit recent, tot pe ă ă ă
cultura Cris este mai veche decît
cultura Bolan A
1
. De asemenea,
în sprijinul vechimii mai mari a
culturii Cris ă de cultura ce-
' '
ramicii liniare cu capete de note
muzicale pot fi invocate ş ob-
ţ stratigrafice indirecte
ă în bazinul Tisei ş regiunea
ă mijlocii 2,
În acest fel, pe baza da-
telor stratigrafice recente se con-
ă succesiunea celor ă cul-
turi neolitice din Moldova,- ş
ş a ceramicii liniare cu capete de
note muzicale- ţ ă mai de
mult de I. Nestor pe baza ă ă
turilor de la ă ă ş Vechi ş
pe unele considerente de ordin
tipologie ş stilistic. Prin aceasta,
se ă ă ipotezele din ultima
vreme cu privire la cronologia
ă a culturii ş din Mol-
dova, la care s-a ajuns tocmai din
lipsa datelor stratigrafice.
Faptul ă aproape peste tot
în Moldova cultura ş este aso-
ă cu cultura ceramicii liniare
cu capete de note muzicale poate
fi interpretat ca o ţ în
sprijinul ipotezei ă care cul-
tura ceramicii liniare cu capete
1
;;;:

1
'
1
1
1
L
4
1;
r
1
1
1
2
'

..
..
t.---- - -- .
5
1
1
1
1
t__
3
7
@
•-- D.D/4'·1

8
1
'
1
1
1 1
'----0.0
1
!0---.J
1 1
-·-- -------
9
6
Fig. 10.- Fragmente cerarnice ş obiecte din Hallstatt (1) ş epoca
ţ (2-8).
de note muzicale, ă ş ca fiind mai tîrzie în ţ ceramicii liniare,
ă ă cultura ş ă ă ca ă se intercaleze între aceste ă culturi un alt
aspect neolitic dintr-o ă mai veche a culturii ceramicii liniare. De altfel, în urma
ă recente din Boemia, s-a ţ de ă B. Soudsky ă ă ă mai
veche, ă tipologie, nu este ă ş din punct de vedere stratigrafic,
întrucît acolo, ca ş probabil în Moravia, ceramica cu capete de note muzicale exista ă
de la început a.
Aspectul de ă ş descoperit la Perieni, este foarte ă în Mol-)
dova, întîlnindu-se atît la est de Siret, în depresiunea Prutului mijlociu, ş central
1
Acolo, ă ţ ţ ă de la Praf. 1. Nestor,
depunerea ş a fost ă de o ă Boian A.
2
Cf. Kutzian Ida, op. cit., p. 144 ş urm. Vezi de ase-
menea VI. Chronologie der jungeren Steinzeit Mittel-
und SiJdosteuropa!, Berlin, 1949, p. 91, ş J. Korek, Dix
annies de rechercher prlbistoriques en Hongrie, 1n Programme
et discours des chercheurs hongrois a la Confirence archeologique
de /'Academie Hongroise des Sciencer, Budapesta, 3-6 act.
1955, p. 12 ş urm.
8
B. Soudsky, K metodice tfideni volutovl keramiky, In
« ă arcbeologicke )), XLV, 1954, nr. 1-2, p. 105.
www.cimec.ro
78 M. Ţ 14
moldovenesc ş colinele Tutovei, cît ş la vest de acest rîu, pe valea ţ în depre-
siunea ă ş chiar mai departe în ţ ca de ă în depresiunea Hangului,
unde s-a descoperit recent o ş ţ acestei culturi. S-ar putea ca în ă
din ă regiune de munte, cultura ş ă fi fost ă de un alt aspect mai vechi,
cu microlite, de ţ evident ă pe care C. S. ă ş 1-a
semnalat recent, din punct de vedere stratigrafic, în cuprinsul ş ă paleolitice tîrzii
de pe ă ţ ţ de la ă Desigur ă pentru ă acestei probleme de
o ă ţ ă pentru geneza neoliticului din Moldova, pe ă analiza
ţ ă a ceramicii descoperite, vor trebui aduse dt mai multe dovezi sigure
care ă ă ă asocierea microlitelor cu ceramica de ă
ă de acolo.
La rîndul ei, cultura ş din Moldova, prin caracteristicile sale, este strîns ă
de aspectul ş al culturii ş din Transilvania, unde, ă din cauza
caracterului limitat al ă majoritatea descoperirilor se ă îndeosebi
în regiunea ş a ş ş a Oltului superior. De asemenea, sînt ă
ş cu descoperirile culturii ş din Banat, cît ş mai departe, din Ungaria, ă în regiunea
ă mijlocii. Relativ la aceste din ă ă ă cum s-a ă spre SV ţ ă
de Moldova este ă aria de formare ş de ă a culturi neolitice cu
pregnante elemente de afinitate ă ş chiar ă
1
.1 Pe de ă parte, cerce-
ă recente din Ungaria, din ş VIII de la Oszentivan, ş de la Devavanya,
au contribuit la stabilirea unor raporturi mai strînse între cultura ş ş o ă ă
de origine ă ă __ pe care arheologii maghiari o
ă ă cu stratul A de la Vinca
2
• Poate prin contactul dintre aceste
ă culturi, care a avut loc probabil în regiunea Tisei ş a ă se ă ş
decorul incizat de pe unele fragmente ceramice ş din Moldova, ş ă analogii
în cultura Banatului
3

În genere, caracteristicile culturii ş din Moldova, în ceea ce ş tipul
de ş de obicei pe fundul ă uneltele de ţ de ă silex, obsidian
ş os, în primul rînd ş de ă ş în ă de calapod, obiectele de lut
ars, reprezentate îndeosebi prin ă ş prin pintadere, cît mai ales ceramica, se ă
sesc aproape pretutindeni în aria de ă a culturii ş ţ ă a oame-
nilor din aceste ş ă era ă pe ş vitelor, ă ă vînat,
pescuit ş ţ
4

În ceea ce ş cultura ceramicii liniare cu capete de note muzicale, desco-
ă la Perieni, ea se ă în aria de ă a acestei culturi din Moldova.
Ca ş restul descoperirilor de acest fel din Moldova, ea este în ă ă cu descope-
ririle ă de pe Nistrul superior din vestul R.S.S. Ucrainene ş din
R.P. ă de unde, de-a lungul Nistrului superior, a ă acest grup neolitic
central european în Moldova
5

în ă ă cu ă ă s-a constatat ă în Moldova, ca ş în regiunile
de loess din Europa ă unde ş ă liniar-ceramice sînt foarte dese, lipsesc indicii
de o locuite mai ă
6
• ă impresie de o locuire mai ă s-ar explica
nu atît prin lipsa materialelor din prima ă a ceramicii liniare, care s-ar putea nici
1
1. Nestor, op. cit.
2
K. Korek, op. cit., p. 12.
3
Din ţ transmise recent de ă Mircea
Rusu, ă la Muzeul arheologic al Academiei R.P.R.
riliala Cluj, ă ă s-a descoperit ă cu decor
incizat, ă ă cu aceea de la ă VIII ş
Csoka ş pe valea ş la Lipova. De asemenea,
s-a semnalat ţ acestei categorii de ă ş în
loturile de materiale neolitice de la ş ş Valea Nan-
drului, ă la muzeele din Cluj ş Deva.
4
Cf. V. G. Childe, op. cit. ş J. Banner, Das Tisza-
Maros ă ă -Gebiet bis zur Entwic!elung der Bronzezeit, p. 24.
ă care ş vitelor a avut un rol mare.
5
1. Nestor, op. cit., p. 19 ş urm.
6
Ibidem, p. 21 (pentru Moldova) ş V. Gordon Childe,
op. cii., p. 98 (pentru ş ă din regiunea de loess).
www.cimec.ro
15 SONDAJUL STRATIGRAFIC DE LA PERIEN!
79
ă nu fi existat în Moldova, ci mai curînd, ş cum presupune V. Gordon Childe,
prin caracterul nomad al ă plantelor, determinat printre altele ş de tehnica
ă din epoca ă 1,
Desigur ă aceste ă de ordin general ă ă se contureze mai precis
cu prilejul ă viitoare din Moldova. Tot atunci se vor ă mai bine atît
raporturile cronologice dintre aceste ă culturi din Moldova - ş ş a ceramicii
liniare cu capete de note muzicale - ş celelalte culturi neolitice din restul ţ ă cît
ş rolul acestor ă culturi neolitice din Moldova în procesul de ă a culturii
Cucuteni.
M. Ţ
CTPATMrPA$MqECRME PACROITRM B TIEPMEHM
(KPATHOE CO,l1.EPJKAHI1E)
,lJ;JIH ycTaHOBJieHIIH CTpaTIIrpaqmqeCKOro COOTHOlli8HHH MeiKAY ABYMH H80JUITII'Ie-
Cl:\IIMU KYJibTypaMn, HeAaBHO o6uapymeHHblMII B MoJI)"\OBe, a IIMeHHO - KYJibTypoii RpHlll,
It KYJibTypoii JIHHenHoii KepaMHKH c opHaMeHTOM B BHAe MY3hlKaJibHhlX HOT, JieTOM 1955
roAa 6hlJIII npoiiaBeAeHhl paaBeAKII CTpaTHrpaqmqecKoro xapaKTepa ua nJtom;aAH o6lliiipHoro
noceJteHHH B rJty6Hue AOJtHHhl PolliKaHHJtop B MecTnocTH TiepHeun (BhlpJtaAcKoro paitoua),
rAe em;e B 1949 roAy 6hlJt aaJiomeH lllyplfl.
Bcero 6hlJtO BhlphlTO nHTb psoB Ha ne6oJtblliOM npocTpaHCTBe, nepneHAHKYJtHpuo K
KpaHM ospara; 6hlJtO pacKonauo 110 M
2
na cpeAHeit rJiy6IIne 1-1,20 M (piic. 1).
B peayJibTaTe aTIIX pacKonoK 6hlJtO ycTanosJteuo, 'ITO ua aTOM MecTe uaxOAIIJtOCb
AOBOJibHO o6lliiipHoe o6IITaHIIe KYJtbTYPhl Rpiilll, sa KOTOphlM cJteAOBaJto Apyroe, IIMeBlllee
cnopaAIIqecKIIit xapaKTep II OTHOCIIBlli88CH K KYJtbType JtliH8HHOit KepaMIIKH C OpHaM6HTOM
n BHAe MYBhlKaJtbHhlX HOT. 3aTeM ocTaTKH aTux HeomiTIIqecKnx iKHJtHID; 6hlJtll nepeKphlThl
ApyriiMH HaCJt08HliHMH BpeMeHHOrO xapaKTepa raJtblliTaTCKOrO Tifna li OCTaTKaMll noce-
.TI8HIIH anoxli nepeceJteHHH HapOAOB (III-IV B. )"\O H. a.).
Ma nMetom;nxcH )"\O HacToHm;ero speMeHII AaHHhlX cJteAyeT, 'ITO ABa BbtmeynoMHHY-
ThlX H80JtHTUqecKMX noceJt8HUH, Haii:A8HHhl8 B M8CTHOCTII flepHeHII, H8COCyiQeCTBOBaJtli, KaK
nanpuMep' B rJiaBOH8lliTI'I- BeKU (paROH BJtaAeHH)' a 6hlJIH HaCJt08Hhl OAHO Ha Apyroe.
C CTpaTHrpalflH'I8CKOit TOqi<If apeHIIH ycTaHOBJieHO, 'ITO OCTaTim CTOHIIOK, OTIIOCH-
IQII8CH K anoxe 1\YJibTYPhl Rpulll, 6oJtee Apesnn, nemeJtu CTOHHKH, ţ KYJtb-
Type Jtiineiinoit KepaMnKu, BBIIAY Toro, 'ITO ouu coAepmaT OTJIOiKeHIHI cepo 6yporo n;seTa,
rwTopoe nacJtoeno na OTJtomenue Kopuqnesoro n;seTa, o6uJtbHO Hachlm;eHuoe MaTepuaJtaMH,
OTHOCHIQIIMIICH K KYJtbType Rpnlll, r]"\e qepenKu JIIIHeituo:H KepaMIIIUI BCTpeqaroTcH oqeHb
peAKO, 6yAyqn aanecenhl TyAa qepea nophl iKIIBOTHbiX HJtii me qepea paaHhle Tpem;uHbl B
cJtoe (puc. 2). 3aMe'laTeJtbHhlM AOKaaaTeJtbCTBOM ApeBHOCTH KYJtbTYPhl Rpulll HBJIHeTcH
OTKphlTlie HMhl speMen KYJtbTYPhl Rplirn, paaMepaMli B 2,90 M x 2,10 M n rJty6uuou
B 0, 70 M B OTHOlii8HHH ypOBHH KOpUqHeBOrO CJtOH, Ha llOBepXHOCTII KOTOpOrO O Ha 6hl•la
DhlpbiTa. B aToM HMe, KpoMe orpoMHoro KoJtuqecTBa qepenKOB cocyAOB Tuna Rpurn u MHoro-
'IIICJteHnhlx npe}"\M8TOB, II3rOTOBJt8HHbiX liS KaMH8H, KpeMHH, 06CII)"\UaHa II 060iKiK8HHOll
rJtliHbl, KpOMe HOp iKUBOTHhlX, OCTaTKOB O'larOB li Apyrux npeAM8TOB, qepea llOA38MHbTe
X O Abi, BhlpbiThle iKUBOTHbiMU II XOpOliiO COXpaHIIBliilf8CH, npOHIIKJtO II H8CKOJibKO qepenKOI:I
JiliH8HHOit KepaMIIKII.
C-reAOBaTeJtbiiO, Ha.'lu'lne B OAHOM u TOM me MecTe ocTaTKOB nmJIHII\ speMeHH
KYJtbTYPhl Rpurn II KYJtbTYPLI JtiiHeiino:H KepaMuKn 6hlnaeT cJiyqaifnLIM HBJteHueM. PaaHhle
llOBp8iKA8Hl'IH B CJtOe, rJtaBHbiM o6pa80M, li3 -a a llOA38MHbiX XO)"\OB, BhlpbiThlX iKIIBOTHbiMU H
qacThl CTOHHOK anoxli nepeceJteHnH, a TaKme AeHCTBliH noAnoqseHHLIX BOA, BBHAY ·ro ro
'ITO aTa AOJtHHa pacnOJtOiKeHa 6JtH3KO OT aana)"\HOrO II BOCTO'IHOro XOJI:\10B, 'laCTO
aaTPYAHHtoT 3)"\8Cb, KaK li B ApyrHX MeCTaX, CTpaTnrpalfluto OCTaTKOB iKliJtliii\.
B npeAeJtax noceJteHliH Rpurn npeo6Jta)"\aeT KepaMuKa B BIIAe MHoroqucJreHHhix
o6JtOMKOB BbiCOKOKaqecTBeHHhlX n HII3KOKaqecTBeHHhlX cocyAOB, naroTOBJteHHhlX Il3 cMecH
rJtliHbl C llOJtOBOit, 'laCTO OTAeJtallfibiX CHapymH 6ap60THHOM li 06hlqHO yKparneHHbiX OTTHC-
1
I. Nestor, op. Gil., p. 19 §i urm.
www.cimec.ro
eo :It PETRESCU-DiMBOVITA 16
KaMH B BH,n;e naJibD;eB HJIH il\e HOrTeH
1
BhleM'IaTblMH H BhlllYKJihlMH IIOJIOCaMII C rJia)l;KHMH
HJIH il\e HaCe'leHHbiMH KpaHMH, npnnyxJIOCTHMH
1
npopeSHhlMH OpHaMeHTaMH
1
IIOKpbiTbiX
KpacHoit KpacKoit (pnc. 3-5).
1
ho KacaeTcH ocTaJibHoro MaTepnaJia KYJihTYPhl Rpnrn, TO Ha ce6H o6paru;aeT
BHHMaHUe MliiHHaTIOpHhlii: COCY,Il; C 'leThlpbMH ropHSOHTaJibHhlMH YIIIKaMH (pliC. 7
1
1), li3rO-
TOBJieHHhlii: IlO o6pasn;y cocy,n;OB )l;JIH HOIIIeHHH Ha CIIHHe, ,Il;OJIOTa H TOIIOpHKH, BhlCe'leHHbie
H3 D;eJibHOrO KaMHH HJIH me liSrOTOBJieHHhle HB OT)l;eJibHhlX 6pyCKOB
1
HMeiOIIJ;HX tflopMy
KOJIO,Il;OK (pnc. 7,2-6,13), HeCKOJibKO o6.'IOMKOB o6cn,n;naHOBhlX KJIHHKOB (pnc. 7, 8-9),
nnHTa,n;epa (pnc. 7, 15), Tpn aHTponoMoptflHhle cTaTyaTKH (pnc. 8, 1-3) M 'leThlpe sooMoptfl-
Hhle CTaTyaTKn (pnc. 8, 4-7) B 6oJiee nJin MeHee tflpanvrenTapHoM Bn,n;e.
Ilo cpaBHeHnro c Hso6nJiueM MaTepuaJI·a Tnna Rpnrn, apxeoJioruqecKne Haxo,n;Kn,
IIpiiHa)l;Jieil\alll;IIe K KYJibType TIIIIa JIHHeii:HOH KepaMHKII B MeCTHOCTli IJepneHH He TaK MHOrO-
'IIICJieHHhl. 3,n;ecb 6hlJIII Haii,n;eHhi JIIIIIIb 06JIOMKII KepaMIIKII OT cocy,n;OB, lf3rOTOBJieHHhlX HB
CMeCII rJIIIHhl C IIOJIOBOii:, BhlCOKOKa'leCTBeHHhlX lfJIM IUI3KOKa'leCTBeHHhlX
1
06hl'IHO yKparneH-
HhlX JIHHeii:HhlMH MOTHBaMII, IIpephlBaeMblMII OpHaMeHTOM B BH,Il;e MY3biKaJibHhlX HOT (pnc. 9).
CTOHHKa Tlma raJihiiiTaTcKoro npe,n;cTaBJieHa JIIIIIIh HeCKOJihHHMII o6JIOI\maMn HepaMIIKII (pnc.
10
1
1)
1
B TO BpeMH KaK CTOHHHII 8IIOXII nepeceJieHHfl npe,n;CTaBJieHhl MHOrO'IIICJieHHhlMH
qepenKaMu cephlx cocy,n;oB, nsroTOBJieHHhlX Ha rOH'IapHoM KOJiece, 60Jihrneii: qacThiO ns
TOHKOii: CMeCH
1
IIO'ITU 6eB rnepOXOBaTOCTeH, BaTeM HeCKOJibKUMII coey,n;aMH H3rOTOBJieHHhiMH
py'IHhlM cnoco6oM, a Tam-Re aMtflopaMiti pnMcKoro o6pasu;a (puc. 10, 2-6).
B saHJIIO'IIITeJihHOii qacTn nacTomu;ero npe,n;BapuTeJihHOro coo6ru;emm co,n;epmuTcn
HeCKOJlhKO SaMe'laHnii: o6ru;ero xapaKTepa OTHOCHTeJibHO IIOCJie,Il;OBaTeJihHOCTH KYJihTyphl
THna Rpnrn n KYJihTYPhl JIIIHeiiHoii KepaMnKn c opHaMeHTOM B BH,n;e MYShlKaJihHhlX HOT, u,
Ha ocHOBaunn He,n;aBHO c,n;eJiaHHhlX OTKPhlTHii: B EoreMlU'!, BhlCKasaHhl npe,n;noJiomeHHH, 'ITO
HeT He06XO,Il;HMOCTH BKJIIO'IaTb eru;e O,Il;HH 60Jiee ,n;peBHHH TIIII JIHHeii:HOii: KepaMHKH B ,Il;Be
BhlrneynoMHHYThle HeOJIHTH'IecKne KYJibTYPhl, o6HapymeHHhle B MoJI,n;oBe.
TaK me onucaHo B o6ru;nx qepTax pacnpocTpaHeune KYJihTYPhl Tuna Rpnrn Ha Teppu-
Topnn MoJI,n;OBhl n cyru;ecTByroru;He CBHBH MeiHAY aToii: HYJihTypoii: H coce,n;nnMH o6JiaCTHMH,
a TaKme 6oJiee oT,n;aJieHHhlMH o6JiaCTHMII, pacnoJiomenHhlMH no Teqeuuro Tucchl n cpe,n;uero
,I(yHaH
1
C yKaBaHHeM Ha HX xapaKTepHhle OC06eHHOCTH.
IIocJie Toro KaK 6hlJia noKasaHa CBHBh KYJibTYPhl Tima mmeii:Hoii: KepaMHKH MoJI,n;OBhl
n OTKphlinii: B sana,n;Hoii: 'laCTH "YKpanHc:Koii: CCP H Ha TeppnTopnn IloJihiiiH, OTKy,n;a aTa
cpe,n;ue-eBponeii:cKaR rpynna npoHHKJia n B MoJI,n;oBy, 6hlJIO Bhlc:Kasauo npe,n;noJiomeHne,
3TO KpaTKOBpeMeHHOCTb CTOHHOK TOrO BpeMeHH 6hlJia o6ycJIOBJieHa KO'IeBhlM xapaKTepOM
'leMJie,n;emiH TOro nepno,n;a' KaK 8TO YTBepm,n;aeT II B. rop,n;oH llbmh,n;.
OB'bHCIIE!II1E PLICYH.KOB
PHc. 1 . - liJian paciwnoH.
PHc. 2. - Ilpo!flHJJL cenepo-aana)J;uott CTeHhl pna IV.
PHc. 3. - RepaMHqecRHe !flparMeHThl HeOJJHTa THna RpHIII.
PHc. 4. - RepaMHqecHHe !flparMeHThl ueoJJHTa THna Rpmn.
PHc. 5 . - RepaMHqecime !flparMeHThl ueOJJHTa THna RpHIII.
PHc. 6 . - PyqHH ueoJIHTHqecHHX cocy,n;oB THna KpHrn .
PHc. 7. - HeoJIHTHqecHaR HYJILTypa THna RpHrn. 1 H 14-17 - ofueHThl Ho oOoiRH<eunott
rJIHHhl; 2-7 H 13 - HB HaMHII; 8-9 - HB OOCH)J;HaHa; 10-12 - HB CHJILBhl.
PHc. 8. - HeoJIHTHqecHafl HYJILTypa THna RpHIII. 1-3 - auTporroMop!Jluafl nJiaCTHHa; li-7 -
BOOMOpifJHafl IIJiaCTHHa.
PHc. 9. - KepaMH•Jecime !flparMeHTbi neoJIHTa JIHnettnoro THna c opuaMeHTOM B BH]l;e MYBLIRa-
HhiX HOT.
PHC. 10. - 1 H 2-8 - HepaMH•IeCime iflparMeiiThl raJJJibiiiTaTTCRO:Il: H MHrpan;HOIIHOit anOXH.
SONDAGE STRA TIGRAPHIQUE DE PERIENI
(RESUME)
Pour elucider les rapports stratigraphiques des deux civilisations neolithiques, identifiee
recemment en Moldavie, celle de ş et celle de la ceramique lineaire a notes musicales, on
a effectue, pendant l'ete de 1955, un sondage stratigraphique au fond de la vallee de ş
dans la vaste station de Perieni (district de Bîrlad) ou un petit sondage avait ete pratique
en 1949.
www.cimec.ro
17 SONilAJt:L STHA'l'lliHAFIC DE L\ i'EHIEJ\1
81
Les cinq tranchees et une petite surface fouillees, representent 11 O m
2
; la profondeur
moyenne de nos fouilles est de 1-1200 m (fig. 1 ).
Par la suite de ces fouilles, on a constate qu' a cet endroit il y a eu un etablissement assez
important au temps de la civilisation de ş suivi d'un autre plus sporadique, appartenant
a la civilisation de la ceramique lineaire a notes musicales. Puis, a ces restes d'habitation neoli-
thique, se sont superposes d'autres, sporadiques, du Hallstatt ainsi que d'autres tres nom-
breux -appartenant a l'epoque des migrations (III-IVc siecles de notre ere.).
Des donnees qu'on possede jusqu'a present, il resulte que les deux stations neolithiques
de Perieni ne sont pas voisines, comme a ă ă ş Vechi (district de ă mais superposees.
Au point de vue stratigraphique, on a constate que les restes d'habitation du temps
de la civilisation de ş sont plus anciens que ceux appartenant a la civilisation de la ceramique
lineaire, car ils proviennent d'un depât brun-grisâtre, que recouvre un depât brun. Le premier
est tres riche en materiaux de type ş les tessons lineaires y sont tout a fait rares, introduits
la par la voie des galeries d'animaux ou par d'autres derangements (fig. 2.). Une preuve
stratigraphique eloquente a l'appui de la plus grande anciennete de la civilisation de ş est
fournie par la decouverte d'une fosse ovale appartenant a cette derniere, de 2 m 90 X 2 m 10 et
profonde de o m 70 par rapport a la base de la couche brune, a partir de laquelle elle a ete
creusee. Dans cette fosse, a part une quantite immense de tessons du type ş et plusieurs objets
en pierre, silex, obsidienne et argile cuite, des os d'animaux, des vestiges de foyers et d'autres
restes, on a trouve quelques tessons a dessins lineaires introduits par des galeries bien marquees,
creusees par des animaux.
Ainsi donc, la presence parfois, en un meme lieu, de restes d'habitation du temps des
civilisations de ş et de la ceramique lineaire, n'est qu'accidentelle. Les derangements produits,
particulierement par les galeries creusees par des animaux, l'intensite d'habitation de l'epoque
des migrations, ainsi que l'action du ruissellement - le fond de la vallee etant tout proche des
versants Ouest et Est - rendent souvent plus difficile l'etude stratigraphique des restes d'habitation
comme c'est aussi le cas dans d'autres stations.
Dans la station du type ş predomine la ceramique, representee par de nombreux frag-
ments de poterie de mauvaise qualite et d'une qualite un peu meilleure, avec de la bale dans la pâte,
souvent avec de la barbotine a l'exterieur et decoree d'habitude a l'aide d'.in'ipttssit>ns faites avec
les doigts ou avec les ongles, avec des bordures alveolaires, des cannelures en relief, avec des bords
simples ou denteles, des proeminences, des motifs incises et un enduit de couleur rouge (fig. 3-5).
Du reste de l'inventaire de la civilisation de ş on distingue un vase en miniature,
avec quatre anses horizontales (fig. 7, 1) d'apres le prototype de vases destines a etre portes
sur le dos, de petits ciseaux et des hachettes en pierre, entieres ou fragmentaires en forme
ţ (fig. 7, 2-6 et 13), quelques fragments de lames d'obsidienne (fig. 7, 8-9), une
r«-pifitadera »(fig. 7, 15), trois figurines antropomorphes (fig. 8, 1-3) et quatre zoomorphes
(fig. 8, 4-7) plus ou moins fragmentaires, etc.
En comparaison avec le riche materiei du type ş les decouvertes appartenant a la
civilisation de la ceramique lineaire de Perieni sont beaucoup moins nombreuses. On n'a trouve
que des fragments ceramiques d'une pâte de qualite plus ou moins bonne, renfermant de la
bale dans sa composition et decores d'habitudc de motifs lineaires entrecoupes de notes
musicales (fig. 9).
La station hallstattienne est representee seulement par quelques fragments ceramiques
(fig. 10, 1), tandis que celle de l'epoque des migrations l'est en particulier par d'assez nombreux
tessons, provenant de pots gris, travailles au tour, ordinairement en pâte fine et plus rarement
grumeleuse, par quelques pots travailles a la main, ainsi que par des amphores de facture
romaine (fig. 10, 2-8).
La partie finale de ce rapport preliminaire renferme quelques considerations generales
sur la succession des civilisations de ş et de la ceramique lineaire a notes musicales et suggere, ,
en tenant compte des recentes decouvertes de Boheme, qu'il n'est pas absolument necessaire
d'intercaler un aspect lineaire plus ancien entre ces deux civilisations neolithiques de Moldavie. De,
meme, on a_ J?_resente, dans ses grandes lignes, la dispersion de la civilisation de ş en Moldavie)
et les rapports de l_es_ et:- plus eloignees de la Theiss et du
Moyen Danube, a1ns1 que ses caractensuques generales.
En ce qui concerne la civilisation de la ceramique lineaire de la Moldavie, apres avoir
montre ses rapports avec des decouvertes analogues a l'Ouest de la R.S.S. Ukrainienne et
de la R.P. de Pologne, d'ou ce groupe d'Europe Centrale a penetre en Moldavie, on
presente l'hypothese que l'habitation de courte duree de cette epoque a ete determinee par le
caractere nomade de la culture des cereales, ainsi que l'a soutenu V. Gordon Childe.
www.cimec.ro
82 M. PETRESCU-DIMBOVITA
EXPLICA TION DES FIGURES
Fig. 1. - Plan' des fouilles.
Fig. 2.- Profil de la paroi Nord-Ouest de la trancbee IV.
Fig. 3. - Fragments ceramiques neolitbiques du type C r i ş .
Fig. 4. - Fragments ceramiques neolithiques du type C r i ş .
Fig. 5. - Fragments ceramiques neolithiques du type C r i ş .
Fig. 6. - Anses de pots neolithiques du type C r i ş .
18
Fig. 7.- Objets en argile cuite (1,14-17), pierre (2-7,13), obsidienne (8-9) et silex (10-12), appartenant
a la civilisation neolithique du type C r i ş .
Fig. 8.- Plastique antropomorphe (1- 3) et zoomorphe (4 -7), appartenant a la civilisation neolithique
du type C r i ş .
Fig. 9.- Fragments ceramiques neolithiques de type lineaire a notes musicalcs.
Fig. 10.- Fragment< ceramiques et objets du Hallstatt (1) et de l'epoque des migrations (2-8).
www.cimec.ro
Ş ARHEOLOGIC CERNAVODA
(reg. ţ r. Medgidia) *
S
APATURILE de salvare initiate în 1954 la Cernavoda au fost continuate s1 m
anul 1955, ă fiind ţ ş ţ ă a obiectivelor de acolo ş necesitatea
unei ţ urgente pentru salvarea lor. ă din prima campanie de ă
s-a putut ajunge la rezultate care au trezit un interes deosebit, atît prin noutatea
descoperirilor, cît ş prin problemele ridicate, care ă ş cadrul geografic restrîns
al neoliticului din Dobrogea. Aceste descoperiri au interesat de asemenea ş pe
antropologi, ele oferind pentru prima ă în ţ ă un material osteologie
uman Rrovenit dintr-un cimitir neolitic.
În 1954 s-au cercetat punctele numite «Columbia A », «Columbia B »,
«Columbia C)), «Columbia D)) ş punctul numit «Coada ă toate aflindu-se
de-a lungul malului drept al ă ş al ş Cernavoda-Seimeni, începînd de la
nord de «Dealul Sofia )), pe o lungime de aproximativ un kilometru ş ă
La acestea s-au ă ă mai reduse de la restul tell-ului de la piciorul
«Dealului Sofia )), unde s-a identificat ţ unei ş ă ă com-
plexului Gorodsk-Usatovo, precum ş cele dintr-o ş ă de la sud-est de
orasul Cernavoda
1

' În cursul ă ă din 1955, care s-au ă ş între 17 mai ş 9 iulie, s-au
obtinut ă rezultate:
' 1. În punctul « Columbia A )) ă abatorul ş au fost efectuate ă
sondaje. Cele ă ş ţ au fost trasate perpendicular pe linia de ă ş a malului
ă ş Cernavoda-Seimeni. Aceste sondaje au completat pe cele din 1954.
S-a confirmat ă ă nu avem de-a face aici decît cu un rest de ş ă
ţ unei anumite faze a culturii Hamangia. ă pe ultima ă de locuire
de pe panta ce ducea spre malul ă era natural ca în acest punct ă existe doar un
strat de ă ţ ţ acestuia ă un aspect similar aceluia identi-
ficat în 1954 în « Columbia C )). În asociere cu ceramica ă Hamangia, s-au desco-
perit fragmente ceramice ornamentate prin excizie ş ţ caracteristice culturii
Boian timpurii (Boian I), varianta ş din Muntenia. Ceramica Boian 1 de la
Cernavoda ş ca degresant ş cioburi pisate, ca în întreaga ă Hamangia.
ţ unei asemenea ceramici în complexul Hamangia nu se ă prin
simple raporturi de schimb dintre ă celor ă culturi, ă prin ş
tele « importuri )), ci ea se ş unor înrîuriri reciproce mult mai adînci, care vor
trebui studiate pe viitor mai temeinic. Ceramica ă cît ş ceramica ş orna-
ă cu pliseuri, ă ă în asociere cu ş ă Hamangia în «Columbia C )),
• Colectivul a fost ă din D. Berciu, respon-
sabil, ş Sebastian Morintz.
1
« S. C. 1. V.», VI, 1955, nr. 1-2, p. 151-163; o
ă sellUlalare a descoperirilor de la Cernavoda, ţ
nînd culturii neolitice Hamangia, la D. Berciu, Une civi-
lisation neo/ithique ricemmenl decouverle en Roumanie: la civi-
lisation de Hamangia, in Nom•el/es ltudes d' hisloire, ş
Ed. Acad R.P.R., 1955, p. 29 ş urm.
www.cimec.ro
D. BEHCIU ş SEBASTI.\iif MOIIINTZ
ă în realitate unul <;!intre elementele de ţ ale culturii Hamangia, care
dau acesteia un anumit aspect în zona de contact direct, pe linia ă cu cultura
Boian, într-o ă a ţ sale, pe care atît ă din « Columbia A », cît
ş cele din «Columbia C » ş din nivelul inferior din «Columbia D » au putut s-o sezi-
seze ş s-o angreneze în ţ culturii Hamangia, ş anume în etapa ă
de aspectul din « Columbia A >> ş « Columbia C », ă îi corespunde ş aspectul
culturii Harriangia descoperit pe lacul ţ de pe teritoriul comunei Baia-
Hamangia. Unele deosebiri ce par a se defini între zona dinspre mare ţ ş cea
de pe ă Columbia A » ş «Columbia C») se datoresc, evident, ţ geo-
grafice oarecum deosebite ş în special pe linia ă ţ mai adînci ş per-
manente a culturii Boian.
2. În punctul « Columbia B » nu s-au mai putut face decît ţ ţ
ş recupera foarte ţ material. Aici ne-am ă în ţ unei masive ă ş de
ă din vechime, în care se ă fragmente ceramice ţ culturii Hamangia.
3. Restul de ş din « Columbia C », care a fost ă aproape în întregime
în 1954, s-a ă ş în cursul iernii 1954/1955. S-au mai putut aduna doar cîteva
fragmente ceramice din ă ă ş
4. Au fost continuate ă prin cîteva ş ţ în punctele de la
poalele ă ţ de la «Coada ă »,în vederea descoperirii altor morminte traco-
getice. În ă de cele patru morminte de ţ descoperite în 1954
1
nu s-a mai
dat anul acesta peste nici o ă ă Se pare deci ă în acest punct a existat
o ă de morminte ţ ţ locale traco-getice din sec. al V -lea î.e.n.
O ă parte a unor astfel de morminte a fost ă de ă efectuate în acel
punct înainte de a interveni arheologii.
5. ă noastre din 1955 s-au oprit mai îndelung în punctul «Columbia D »,
care se ă între « Columbia C » (la sud), de care este ă ţ printr-o vîlcea prin
care curge un debit mic de ă ş «Coada ă » (la nord), de care se ă
prin « Valea Dobrescu », unde au fost de asemenea descoperite resturi dintr-o ş
Hamangia.
În «Columbia D » s-a identificat anul trecut un cimitir de ţ ţ
culturii Hamangia, în apropierea ă s-au ă ă « gropi rituale » cu depuneri
de oseminte ş în cadrul unui ritual destul de rar în epoca ă O mare
parte a cimitirului fusese ă din cauza ă de teren provocate de ă ă
efectuate cu escavatorul. Cum ă descoperire prezenta un caracter de ţ
ă ţ ă s-a procedat în 1955 la adîncirea ă în punctul cel mai ţ
de distrugere (alunecarea terenului), ş anume în zona «gropii » rituale nr. 2 de pe
linia ă ş din 1953-1954. O parte din ă « ă » a ş fost ă
S-a procedat la trasarea unor ţ perpendiculare între ele: ţ VIII ş
ţ VIII A, lungi de 12 m, prin care s-a ă determinarea limitei de nord
ş de est a « gropii rituale » nr. 2, cît ş stratificarea depunerilor arheologice, care
ă aici un strat cu o grosime ce ă ş ş 2 m. S-a dat ţ ă ş
ritualului. Ulterior a fost ă ş caseta V, de 3 X 3 m.
Punctul cel mai adînc al acestei «gropi-albie »se ă ş la adîncimea de 2,40 m.
ă la adîncimea de 0,25 - 0,30 m se ă ş ţ material, care începe apoi ă se
ţ ă pe ă ă ce se ş ă ă Între 0,90 ş 1,70 m se ă mari
ă ţ de cochilii de scoici de ă dulce, dintre care unele ă urme de ă
precum ş oase de animale, oase ş resturi de vetre simple (neamenajate) ş
ă înegrit ă unei arderi pe loc. Între 1, 70 ş 2,40 m, resturile se ă
1
« S. C. I. V. », VI, 1955, nr. 1-2, p. 158-159.
www.cimec.ro
Ş AHIIEOLOidC CERNAVODA
treptat, ca apoi ă ă definitiv. O ţ ă s-a constatat în 1954 în ţ
ă prin groapa ă nr. 1 )), care se ă mai la est de groapa nr. 2, tot în veci-
ă ă a cimitirului.
Idolii feminini de lut ţ în groapa 2 se ă aproximativ între
adîncimea de 0,25 ş 1 m. Ei ţ celor ă tipuri: tipul A, re dînd o ă
ă în picioare ş tipul B, reprezentînd corpul feminin într-o ţ ş ă (fig. 6).
O ă ţ tipului A se ş ş în complexul de la Mangalia
1
, unde
ă de asemenea ş forme de vase întîlnite ş în groapa nr. 2 în jurul adîncimii de 1 m.
Idolii de tipul A sînt mai rari ţ ă de tipul B. ă ţ ţ cu
ocazia ă ă din groapa ă nr. 2, ar ş ă cele ă tipuri se ă cîtva
timp paralel, ca apoi tipul B ă ă ă mai mult, ă spre ş ţ culturii
Hamangia.
Idolii de tip B ă corpul omenesc ş pe « tron )), cu mîinile strînse
spre piept, imediat sub sîni. Capul este redat printr-o prelungire ă avînd
ţ ă ş uneori ţ de ă ţ ă de corpul idolului. Partea
ă este ă sau ş ă Adesea idolii de tip B sînt ţ în ş
ă a « liniilor punctate))
2
pe care o ş ş ceramica Hamangia. Bune analogii
pentru tipul B ă în Grecia
3
ş apoi în întreaga arie ă unde ş
are originea ă ă ă Trebuie de asemenea ă ă de pe acum
ă ă a tipului nostru B cu idolii ţ în complexul ă ş din
Moldova ţ marii arii a culturii Boian J4. O atare similitudine are ş o semni-
ţ de o ă ă ea referindu-se la problema raporturilor dintre cultura Hamangia
ş varianta ă ş a culturii Boian din perioada timpurie.
ş ă la ş idoli o ţ ă ă de schematizare a corpului
omenesc, ş ă modelarea unor ă ţ ale corpului este ă ă cu un ţ
realist deosebit.
O modelare mai ă a corpului feminin întîlnim, evident, Ia tipul A (în
picioare), care ă în general ă ă comune cu plastica ă balcano-
ă ă
Idoli A s-au descoperit în groapa ă nr. 2 ş în groapa nr. 1, acolo unde
aceasta vine în contact cu zona I a cimitirului. Ei lipsesc complet în a doua ă a
cimitirului.
Oasele ş descoperite în groapa ă nr. 2 se aflau în ţ diferite.
Numai în unele cazuri s-au ă oase ş într-o oarecare ă ă ă
între ele. De ă înspre mijlocul gropii s-a dat peste o ă de oase, cu omoplatul
humerus, radius ş cubitus, toate fiind « depuse >> în ă înainte de a fi putrezit
tendoanele care le legau. S-au ă de asemenea ş ţ din coloana ă ă ă
ă fi fost deranjate din momentul « ă )) lor în groapa ă O ţ simi-
ă se constatase ş în 1954, cînd s-a descoperit o ă de copil, în palma ă se pusese
un ă iar ă se ş un idol feminin cu ţ în jos. Se practica ş aici în
aceste «gropi )) ş ritual care avea loc cu ocazia ă din cimitir.
Astfel s-a precizat ă ş în gropile rituale se depuneau ofrande, sub ă de carne de
animale vînate sau domestice (porc ţ porc, oaie, bour), melci, idoli, vase întregi
sau numai fragmente din acestea, scoici, ş pietre de rîu etc.
ţ ă ars ş în general a resturilor de vetre nu este de loc întîm-
ă ş nu poate fi ă aici în nici un caz în ă ă cu o loc11ire ă
5
,
1
D. Bcrciu, op. rit •• fig. 5,5.
1
Ibidem, fig. 5,2,4.
8
Ca, de ă la Cheroneia. Vezi Wace-Thompsun,
Prebisto!ÎG Tbmaly, 1912, fig. 141, e; cf. V. Miiller, Friihf
Plastik in Griechenland und Kleinasien, 1929, p. 19 ş pl. Ill,65.
4
« S. C. I. V. », V, 1954, nr. 1-2, p. 62 ş pl. III. 6.
6
ln groapa nr. 2 nu s-au ă decît 2-3 silexuri
ş un topor de ă
www.cimec.ro
86
, -,
/
...
.....
1
'
• Q 1
i 1
o 1
, 1
'-'l+
D. DERCIU VÎ SEBASTIAN MORINTZ
4
O+
'ii;.

"'

"'
.,


o

fiind ă nu este vorba de ş ceva în
aceste gropi rituale, care ş ă ă
acest caracter, ş adeseori ai im-
presia ă te afli în ţ unor «gropi
de gunoi ». Nu este ă ă
nici ă ă a aspectului unor
atare gropi.
Cele ă gropi (nr. 1 ş nr. 2)
din punctul « Columbia D » serveau
drept loc de depuneri rituale ţ
de anumite cererr.onii. Resturi fune-
rare de acest gen se cunosc ş la unele
ţ primitive din Filipine ş
din Africa. Va trebui ă se ă
ă ă depunerile rituale din
cele ă gropi sînt în ă ă cu
succesivele ă din cimi-
tirul de ă care ducea în chip
normal la distrugerea unor mor-
minte anterioare, sau ă «depune-
rile rituale » ă o ă
ă ce ţ de procesul ă
unei ţ clare ş definitive a
omului neolitic ţ ă de semenul
ă mort.
Ceramica ă în groapa
nr. 2 este în general ă ă
celei ă în « Columbia A» ş « C ».
S-a descoperit ş aici ă exci-
ă de tip Boian I, varianta ş
dar de un aspect mai evoluat, care
ş pe cel de la ă ş
(complexul ş de acolo). În ni-
velurile inferioare au iesit la ă
cîteva fragmente de globulare,
ornamentate cu incizii adîncit de tra-
ţ ă ă ă pe
care le vom întîlni ş în anumite
momente ale ă culturii Cris
'
ş departe în sud, ă la Tyrint, în
stratul neolitic de acolo
2
• Unele ase-
ă ă întîlnim în complexul Pre-
Sesklo din Tesalia s.
1
« S. C. I. V. », VI, 1955, nr. 1-2, p. 153,
fig. 2, 1-2.
2
K. Miiller, Tiryns IV, 1938, pl. XXIII,
8-9.
8
VI. Chronologie der jiingeren Steinzeil
Mittel- und Siid-Osteuropcu, Berlin, 1949, pl. 5, 6.
www.cimec.ro
Ş ARHEOLOGIC CERNAVODA
87
S-au descoperit de asemenea ş fragmente ornamentate cu linii punctate de o fac- .
ă ă ă ceramicii din ş de la Ceamurlia de Jos.
*
În vederea ş mai îndeaproape a cimitirului descoperit în 1954 ş care
se ă ă de cele ă gropi rituale amintite, au fost trasate mai multe ş ţ
(IV c, IV d, IV e, IV f, IV g, ş IV h), care au fost transformate ulterior într-o
ţ ă în care s-au descoperit mai multe morminte. ţ cimitirului din spre
vest, în imediata apropiere a liniei de ă ş a terenului, ă o ă ă
Fig. 2. - Cernavoda. «Columbia D ». Complex de morminte elin zona I («cimitirul
de jos ») a cimitirului neolitic.
sau sector al cimitirului, pe care am numit-o ţ ă I. Aici au fost descoperite
în 1955 mai multe morminte în gropi ă în ă galben (fig. 2). Unele gropi
au deranjat morminte mai vechi. Într-un caz au fost determinate patru morminte
suprapuse ţ Cu ocazia distrugerii unui mormînt mai vechi, oasele mortului
erau adunate ş puse ă de cadavru} nou. Poate ă tot atunci se « depuneau »
ş unele oase din mormintele deranjate în « gropile rituale »
1
. Mortul era ş cu
capul spre sud-est ş picioarele ă nord-vest. El era depus pe spate, în ţ ă
cu o ş ă înclinare spre dreapta. ţ drept era întins de-a lungul corpului, iar
cel stîng adus spre pîntec. Oasele sînt într-o stare foarte rea de conservare, cu ţ
acelora care se ă la o adîncime mai mare ş a oaselor din gropile rituale.
Inventarul mormintelor din zona I este ă iar în unele morminte ş
cu totul. S-au descoperit ş cîteva vase, printre care amintim forma de vas cu corp
globular ş gîtul cilindric prezentînd o ş ă umflate. În acest sector se întîlnesc
ambele tipuri de idoli feminini. Într-un mormînt distrus s-a ă o ă de cupru.
Pentru a delimita întinderea cimitirului, au fost trasate mai multe ş ţ spre
est ş sud-est de sectorul amintit ş în ă ă ă cu ă ă de aici. Scopul
1
Nu este ă nici posibilitatea ca unele morminte
ă fi fost distruse din ă ţ de cult (teama ţ ă de mort,
vampirismul), iar cadavrul scos din mormint ş «expus »
n «gropi rituale». O asemenea ă dar în ţ oare-
cum deosebite, o ă D. Kahlke în cimitirul cu
ă ă de la Sondershausen, Turingia: D. Kablke,
Die Bestattungssittm des donauliindiscben Kult11rkreises der
Stein:r_eit, Berlin, 1954, p. 64.
www.cimec.ro
88
D. HEI\CII' ş SEHASTI.\N MOniNTZ 6
------------- ---------------------------------
ă prin aceste ă a fost atins. S-a dat în ă ă --zona a II-a a
cimitirului sau «cimitirul de sus )), cum l-am mai numit spre deosebire de «cimitirul
de jos )) (zona I) --peste o ţ ă foarte ă în ă în rit al inhu-
ţ ş în ţ ă ş cu ş orientare ca ş în zona I. Spre deosebire de
ceea ce s-a constatat în ă ă «cimitirul de sus >> se ă printr-o
mare ă ţ a inventarului, care nu ş din nici un mormînt. Acest inventar
.. r--
1
1
--"1
1
1
1


1
\\)
1:)


Fig. 3. - Cernavoda. «Columbia D )), Vase din cimitir (nr. 1, 3-4)
ş din ă (nr. 2). Cultura Hamangia.
ş ă «cimitirul de sus )) ţ unei alte perioade a culturii Hamangia ţ ă
de «cimitirul de jos )), care ă de asemenea o ă ă a ş culturi
1
.
Nici în zona aceasta nu ă o ă ordine în distribuirea mormintelor (fig. 1).
ş nu mai avem de-a face aici cu o ă de morminte, distruse adesea unele
de altele, ca în zona I, ş ş în zona II a avut loc o destul de ă ă
de ă
Inventarul cuprinde topoare de ă (fig. 5), care nu lipsesc din nici un mormînt ş
care, în general, nu ă urme de folosire, ceea ce ne face ă ă ă în unele
cazuri atare topoare nu ă anterior drept unelte, ci erau special ţ
în scopuri legate de ritual. Unele topoare sînt atît de «noi )) încît se pare ă ele ă
ă anume numai pentru ă În cazuri rare, am constatat ş ţ
unor topoare ă nefinisate.
1
ln ă de o atare deosebire din punct de vedere
cronologic, ă studierea materialului se va vedea mai
clar ă poate fi vorba ş de o ţ ă cum
se ă si în înteriorul cimitirelor culturilor cu cera-
ă ă ·(D. Kahlke, op. dt., p. 117, 133-134).
www.cimec.ro
7 !) .\NTJEl\Tl L ARHEOLOGIC CERNAVOn \
89
Un alt element de inventar tot atît de frecvent este pahan1l scund, cu corpul
cilindric ş umflat spre partea de jos, cu buza ş ă ă în ă ş corpul în
întregime acoperit cu ornamente din linii punctate ş încrustate cu o materie ă ă
ă A tare pahare se ă tipologie de paharele cilindrice sau cu corpul ş
arcuit atît ţ frecvente în ş de la Ceamurlia de J os
1
. Ele fac ă ş cu
unele forme de pahare de la Mangalia.
În asociere cu paharele amintite s-au descoperit, adesea în ş mormînt,
ă cu corpul globular ş gît cilindric,
cu buza ş ă ă neornamentate
(fig. 3, 4).
Într-un mormînt s-au descoperit ă
pahare ornamentate, la un loc cu o ă de
ă larg ă ş cu piciorul înalt
ş gol în interior ă ă celei des-
coperite în mormîntul 6, ş ţ IX d;1955),
precum ş cu un idol feminin, ţ
tipului B. Trebuie subliniat faptul ă în
« cimitirul de sus » s-au descoperit numai
idoli de tip B, tipul A («în picioare») lipsind
aici cu totul.
În ă ă a cimitirului s-au des-
coperit ş vase bitronconice, care amintesc
seria de la Mangalia> atît prin forma cît ş
prin tehnica ă ş motivele deco-
rative. E vorba de ornamente incizate adînc.
Tot în zona a II-a a fost descoperit
un vas bitronconic, avînd ă supe-
ă ă din pliseuri paralele, în
ţ cu linii punctate, de ă ă
Fig. 4. - Ccrnavotla. « ColumbiaD». Vas dintr-un mormînt
de inhumatic. Culrura Hamangia.
ă O atare ă o întîlnim în complexele ă I, Verbici9ara I (Vinca A)
ş într-o ă ă ă a culturii Boian din Muntenia. O atare ă va duce
spre formele ţ ale fazei « ş » (fig. 4).
De asemenea în sectorul acesta a fost descoperit ş un fragment de cutie-suport
cu urme de culoare ş ş ce o ă ă în aspectul ţ care repre-
ă o. ă ă a culturii Boian, cît ş în aspectul « ş » de la începutul
culturii Gun:elnita.
ş în cimitirului ă ă sectoare deosebite din punct de
vedere topografic ş cronologic, ş el ă o unitate ă de ţ cul-
turii Hamangia, ă îi ţ ă s-au efectuat într-o ă relativ
ă dar ă ă cum o ă ţ ş rit, ţ ş orientare.
S-au depus de asemenea ş ofrande în ambele sectoare, dar cu predominarea
în zona I a ofrandei în carne de porc ţ
ş nu s-a procedat ă în prezent la o coordonare a tuturor ţ
ă cu ocazia ă în cimitirul respectiv, ş se poate formula, cu o oarecare
ă ă durata folosirii acestui cimitir ar corespunde - judecînd în ţ de datele
cunoscute mai bine referitoare ş la alte complexe neolitice - epocii de dezvoltare a
mai multor faze ale culturii Hamangia, sincronice unor aspecte ale diferitelor faze ale
culturii Boian (Boian I, II ş TII).
1
D. Berciu, op, cit., p. 34, fig. 2.
www.cimec.ro
90
D, BERCIU ş SEHASTIAN MORINTZ
8
· Descoperirile de pe «Dealul Sofia » aveau ă ă ş ele unele date noi în pn-
vinta aceasta.
' ă foarte sporadice, ă în 1954 pe ă ă ţ ne-au ă ă
aici se ă urme de locuite dintr-o ă ă de dezvoltare a culturii Hamangia.
ă de interes ş întreprinse aici în iarna 1954--1955 au ă ă o ă
Fig. 5. - Cernavoda. «Columbia D ». Topoare de ă din cimitirul
neolitic (cultura Hamangia).
parte din ă ţ dar au dat la
ă cu ă ocazie, nume-
roase fragmente ş ă ţ
de chirpici ars, care indicau pre-
ţ ţ Cum punctul
acesta este ţ a fi distrus,
s-a procedat de ă la trasarea
unor ş ţ ş I ş ş II)
pe panta de nord a dealului, cu
scopul de a ţ prime infor-
ţ asupra aspectului de aici al
culturii Hamangia. Ş ţ I a
avut lungimea de 12
ă ţ de 1 m.
m, ă ţ de 1 m, iar ş ţ II, lungimea de 4 m Ş
În santul I s-au ă resturile unei locuinte incendiate, care în parte fusese
1 1 • ,
ă de ă amintite. Sub masa de ă s-au descoperit - printre altele -
fragmente ceramice caracteristice aspectului Ceamurlia de Jos, iar în ă ş
1
---- -- -- -Î- - --- - --
1
!
1
Fig. 6. -· Cernavoda. « Columbia D ». Idol feminin de lut, cultura Hamangia.
nivelurile de deasupra ei au fost descoperite fragmente ceramice tipice fazei Boian
II (aspectul Vidra)l. Ceramica Hamangia din ţ ă ă o ă ă a acestei
culturi, care ş prin asociere cu produse Boian II (Vidra) se ă într-o vreme mai
tîrzie, ă aceleia în care se ă la nord de ă a doua mare peri-
ă a culturii Boian. De asemenea, în ş de pe « Dealul Sofia » a fost desco-
ă o ă avînd deja un aspect tîrziu al culturii Boian, precum ş protogumel-
ţ de genul celui de la « Petru ş ». Amintim vasele cu buza ş ă în interior
--------
1
În 1956 au fost culese de la ţ solului materiale Boian A
( Eug. ş ş Dorin Popescu, in « S.C.I.V >>, Il, 1, 1951, p. 169).
www.cimec.ro
9
Ş ARHEOLOGIC CEHNAVODA 91
ş ă cu ş ă bitronconice ş ă cu ă ş buza crestate. De
ă ă ă a culturii Hamangia va trebui, ă cum se pare, legat ş mor-
mîntul de ţ în ţ ă ş cu askos, descoperit în 1936 de I. Nestor t,
mai ales ă în ş mormînt ă ş un ă bitronconic cu buza ş ă ă
în ă , frecvent în etapa tîrzie a culturii Hamangia. Tot în 1936 se descoperea un
material neolitic, pe care azi îl putem atribui culturii Hamangia.
Mai trebuie amintit de asemenea ă în ş Hamangia de pe «Dealul Sofia »
s-au descoperit produse ceramice similare unei categorii ceramice de la Mangalia, precum
ş un idol tipic grupei noastre B, atît de frecvent în « Columbia D », ă cum s-a
ă mai sus.·
În campania de ă ă din 1955, colectivul a putut recupera, în continuare,
noi fragmente ceramice din ş Gorodsk-Usatovo (Cucuteni D) de la piciorul
de nord al «Dealului Sofia », din partea de est a tell-ului ţ cunoscut din
1917 (C. Schuchhardt). Pe cînd aici în vale, în apropiere de malul ă exista o
ş Gorodsk-Usatovo, sus pe platou se ă cam în ş vreme, o ş
ţ IV, cu un strat de ă foarte bogat ş cu un material similar celui din
ş din ş ă ă a culturii ţ de la Medgidia (în apropiere de
ă ă tot anul acesta de ă colectivul nostru, ş unde nu ă nici o
descoperire ţ culturii Boian, ă cum ă unii ă ş care
ţ ă nivele ale culturii ţ deplin dezvoltate.
ă din 1955 de la Cernavoda au adus, deci, date noi în ă ă cu o
serie ă de probleme ş au putut recupera un numeros ş valoros material arheo-
logic ş osteologie, altfel expus distrugerii. S-au luat de fiecare ă ţ de teren
necesare.
Cînd va fi terminat ş studiul ş antropologi asupra materialului osteo-
logie uman
2
, se va vedea marea ţ ă ş sub acest aspect al descoperirilor de la
Cernavoda, mai ales ă ă de pe acum încep ă se ă în acest material unic
în ţ ă unele ă ă etnografice neîntîlnite ă acum la noi
3

D. BERCIU ş SEBASTIAN MORINTZ
APXEOnOrMqECRME PACROTIRM B
{HPATHOE CO,Il;EPII\AIIHE)
PacKomm 1955 B MMeJIM QeJihlO OT paapymeHMH
HeOJIMTM<JeCKMii MorHJibHMK M ocTaTKM HeKOTOphlx CTOHHOK. B nyHKTe << RoJiyM6MH
A» 6hiJI o6HapymeH MaTepMaJI, noxomMii Ha MaTepnaJihl, B nynKTe << RoJiyM6MH C))
M B6JIM3M oaepa roJIOBMn;a' B BhiiiieyrroMHHYTbiX IIYHKTaX qepHa-
BO)lbi 6biJIH OTKpbiThl KepaMM'IeCKHe TMna BoHH I, ycoBepmeHCTBOBaHHoro TMna
B rryHKTe <<RoJiyM6MH !{>> 6hiJIM B 6oJihiiiMX
<<pHTyaJibHbiX HMaX>>. 6biJIO 60JibiiiOe KOJIM'IeCTBO paa6pocaHHbiX <JeJIOBe-
qeCKMX KOCT('H. TOJibKO B HeKOTOpbiX CJiy<JaHX KOCTM COXpaHMJIM anaTOMM'IeCKYIO CBH3b B
MOMenT nx <<norpe6eHMH>>. RepaMMKa na aToii HMhl aBOJIIOnpoBaBmeii lflaae
KYJihTYPhl Ona noHBJIJieTCH BMecTe c KepaMMKOii: TMna BoHH 1, MMe10rn;eii
HeKOTOpble 8JieMeHTbl C THUOM 06napymeHHhle 3,rt;eCb CTaTyn
JIHIOTCH Ha THna: 1) B CTOH<JeM noJiomeHHH ( THn A) H 2) B noJiomeHMM ( THII B) .
B TO me BpeMH 6hiJIH paCKOIIKH B BOHaX MOrHJibHIIKa ( <<HMiKHee KJI3,rt;-
H <<BepxHee
1
6hlJIO MHOmeCTBO MOrMJI
1
06HJJb-
1
1. Nestor, ă preistorice la Cernavoda, extras din
«Analele Dobrogei », XVIII, 1937, p. 11-12 ş p. 6---7;
cf. D. Berciu, op. cit., p. 39.
2
Acest material a fost ţ spre studiere mo-
ă bine cunoscutei ă în acest domeniu -
prof. Olga Necrasov de la ş
3
a. adresa colectivului de antropologie al Academiei
R.P.R. ă de acad. prof. Ş Mileu, ă la 4 iulie
1954 Muzeului ţ de ă ţ prin care se sublinia
ţ descoperirilor de la Cernavoda ş necesitatea
ă ă în cinlitirul de la « Columbia D »
de ă un colectiv format din arheologi ş antropologi.
www.cimec.ro
____ __ ___________________ _
10
IlhiM HHBeHTapeM, npunaA.rremall\IIM HYJihType XaMaHAIKHa. lJacTh MOrHJihmma OTHOCHTCJI
Ho npeMeHH HOHIW HYJILTYPhl BoRn. BhiJIH ycTaHOBJieHhi a.rreMeHThi CBR3H c THTIOM Cnan:u;on
BoRH III. Ha B03BhiiiieiiHOCTn <<Coqmm> 6hiJIM OTHphlThi ocTaTHM CTORHHII Tim a
XaMaHAmna. Bo npeMR pacHonoH 1955 ro1w 6bmo o6napymeno necHOJihHO Hanemt:lt Ma Hepa-
MHHIJ Tima BHApa HYJihTYPhi BoRn II BMecTe c HepaMMHO:lî Tima XaMaHAIKH&. Ha TO:lî me
B03BhliiieHHOCTH <<Coqmm> 6hiJill HaHAeHhl MHOroqncJieHHbie MaTepHaJihl, npHHaAJieiKall\Me
6o.rree II03AHeMy nepHOAY HYJihTYPhi XaMaHAIKHa, HOTopaR, HaH TIOATBepmAaeTcR u Ha <>TOT
paa, RBJIReTCR OAHHM 113 COCTaBHhiX 3JJeMeHTOB HYJJhTYPhl fyMeJThHHI,a, pacnpOCTpaHeHHOfl
ua IOIKHO-Ayna:ltcHoM yqacTHe.
OB'bHCHEHHE PHCYHHOB
Pnc. l . - qepHauo,_w. «l\onyMoiiJFI D •>. li.TJan plloB IX B, 1 X C n 1 X D.
Pnc. 2. - qcpHaao)J.a. <•HoJiyMoHH D >>. 1-\oMnneHc Mornil yqacTHa 1 (nnrmuu1
HCOiiUTIIJqecliOI'O MOI'UJJblllfHa.
Pnc. 3. - qepHaBOiJ.a. <<noJJyMGnFI D •>. I\yJihTypa XaMaHJJ,ama. CocyAhi n Moi'HJJbiiHim Jli:·Jii1. 1,
3, (, ll J\1. 2 ll3 OHpCCTIIOCTefi.
Pnc. (,. - qepnaBOiJ:a. «l-\onyMOifR D >>. Hy.'lhT."Pa XaMan)J.ama. CocyiJ.hi 113 norpe6ennH c
TpynonOJIOlRCIIHCM.
Pnc. 5. - qepnaaoJJ,a. • D •>. HynhTypa XaMaUiJ.lRHa. HaMeunMe Tonopbi HeOJJHTIIJ•Ie-
cHoro MOrHJJbi!HHa.
Pnc. 6. - <•HonyM6HJI D >>. HynhTypa XaMaH)J.lRHa. 11\encHntl H,!l,O,'!.
CHANTIER ARCHEOLOGIQUE DE CERNAVODA
(RESUME)
Les fouilles pratiquees en 1955 a Cernavoda ont eu pour but de sauver les sepultures
neolithiques et des vestiges de stations archeologiques menacees de destruction. Au lieu dit
« Columbia A » on a decouvert des materiaux similaires a ceux de « Columbia C » et a ceux
du lac de ţ commune de Baia-Hamangia. En deux points de Cernavoda ont apparu
des produits ceramiques du type Boian I (aspect ş evolue). Les recherches ont ete reprises
a « Columbia D », dans les deux grandes « fosses rituellcs ». On y a decouvert de nombreux
ossements humains eparpilles. Ce n'est que dans peu de cas que quelques os conservaient encore
leur liaison anatomique au moment ou ils y avaient ete deposes. La ceramique decouverte dans cette
« fosse » appartient a une phase plus evoluee de la civilisation de Hamangia. Elle apparaît en
association avec une ceramique du type Boian I qui presente des elements la rattachant a !'aspect
Aldeni. Les idoles qu'on y a decouvertes sant de deux types: 1) debout (type A) et 2) assises
(type B). On a fouille aussi dans les deux zones de la necropole («la necropole d'en bas » et
«la necropole d'en haut ») et l'on y a trouve de nombreuses sepultures renfermant un riche
inventaire appartenant a la civilisation de Hamangia. Une partie de la necropole date d'une
epoque correspondant a la periode tardive de la civilisation de Boian. On a identifie des ele-
ments denotant des analogies avec l'aspect ţ de la civilisation de Boian (Boi an III). Sur la
colline de « Sofia», on a decouvert les restes d'une station de type Hamangia. Les fouilles de
1955 ont exhume, associes a de la ceramique Hamangia, quelques produits caracteristiques de
l'aspect Vidra de la civilisation de Boian II. C'est encore sur la colline de « Sofia» que l'on a
decouvert de nombreux materiaux datant de l'epoque tardive de la civilisation de Hamangia,
ce qui fournit de nouveau la preuve que c'est l'une des composantes essentielles de la civilisation
ţ variante sud-danubienne.
EXPLICATlON DES FIGURES
Fig. 1.- Cernavoda; «Columbia D ». Plan des tranchees IX B, IX C et IX D.
Fig. 2.- Cernavoda; <<Columbia D >>. Quelques-unes des sepultures de la zone I («necropole d'en bas »)
de la necropole neolithique.
Fig. 3.- Cernavoda; «Columbia D ». Vases trouves dans la necropole (nos 1 et 3-4) et au voisinage
(n° 2)(civilisation de Hamangia).
Fig. 4. - Cernavoda; «Columbia D ». Vases provenant d'une tombe a inhumation (civilisation de Hamangia).
Fig. 5. - Cernavoda; << Columbia D >>. Haches en pierre provenant de la necropole neolithique (civilisation
de Hamangia).
Fig. 6. - Cernavoda; «Columbia D ». Idole feminine en argilc (civilisation de Hamangia).
www.cimec.ro
Ă Ă ARHEOLOGICE DE LA ALDENI
(reg. ş r. Beceni)
RAPORT PRBLIMINAR
P
RIMELE ă ă arheologice pe teritoriul comunei Aldeni au fost ă în
anul 1926 pe muchia Vulturului, într-o ş din epoca bronzului. În anii
1940, 1942 ş 1943 s-au efectuat noi ă ă pe Gurguiul Balaurului, continuate
în anul 1955.
Gurguiul Balaurului este un bot de deal ă din trei ă ţ de rîpi adînci
sau de pante repezi), ce se ă în valea rîului ă la apus de satul ţ (corn.
Aldeni, r. Beceni, reg. ş Din rapoartele publicate despre rezultatele ă ă
lor de pe Gurgui ă ă pe acest loc sînt documentate ă culturi neolitice ş anume:
cultura Boian, ă prin resturi de ţ din faza ş ş cultura
Ariusd-Gumelnita.
, ,
Problemele mai importante ce trebuiau rezolvate prin ă ă din 1955 de
la Aldeni erau:
-Descoperirea ş cercetarea unor noi complexe din faza ş
-Verificarea, precizarea ă nivelelor din stratul de ă ş
Gumelnita si cunoasterea mai ă ă a continutului lor.
J , , , ,
*
Pentru ă problemelor ţ (pornindu-se de la vechile ă ă
au fost trasate ă ţ una, « ţ nord » (de 1 O m X 2,5 m), la extremitatea
de nord, ş a doua, « ţ sud » (de 19,40 m X 2,5 m), la ă sudic al ă ă
anterioare. ţ au fost trasate în ş fel ca, totalizînd ţ vechi ş noi,
ă ţ un profil longitudinal, prin mijlocul ş ă neolitice.
Pe baza ţ ă în timpul ă ă ţ depunerilor arheologice
de pe Gurguiul Balaurului se ă ă cum ă
ă viu, ă ă nici un fel de resturi arheologice, este reprezentat printr-un
strat de lut galben, nisipos, bogat în ţ calcaroase, ă ă în unele locuri
prin gropi ă de oamenii neolitici. Acest strat este suprapus de solul vegetal vechi,
de culoare ă închis, a ă grosime este de circa 0,30 m.
În cuprinsul acestuia se ă rare fragmente ceramice din vase lucrate din
ă ă cu ă Unele din ele au fost ornamentate prin excizie ş prin
incizie, formîndu-se motive decorative caracteristice fazei ş a culturii Boian.
Spre deosebire de vechile ă ă cînd pe Gurgui au fost descoperite ă gropi
de bordeie cu o mare cantitate de materiale arheologice de tip ş în ă ă din
1955, pe întinderea celor ă ţ s-au ă doar trei fragmente ceramice de
tip ş ţ ă concluzia cu privire la caracterul ţ oamenilor
din faza ş În cuprinsul unei astfel de ş ă bordeiele erau dispuse la intervale
www.cimec.ro
94 GH. Ş ş EUGEN Ş 2
relativ mari ş materialele se ă În special grupate în gropile bordeielor ş în imediata
lor ă în timp ce în restul ş ă ele apar ă ţ
ă a fi ă o ă ă cu steatopigie foarte ţ ă ş cu
partea ă ă printr-un vîrf ţ ă din ă ă cu ă
Ţ seama de ţ pastei ş de forma figurinei, o putem atribui fazei ş
Fragmentele ceramice ş figurina de tip ş descoperite în se aflau
în vechiul sol vegetal, la circa 10 cm adîncime ţ ă de limita lui ă ă
ă între perioada de ţ a oamenilor fazei ş ş cea de locuire a primilor
ă ai culturii ş ţ de pe acest loc a trecut o ă de timp destul
de ă
Cel de-al doilea strat de ă documentat pe Gurguiul Balaurului (stratul
ş ţ are În partea de nord a ş ă 0,80 m grosime, iar în partea ă
ajunge ă la 2 m grosime, ţ apoi din nou, treptat, ă la ă de sud,
unde, în ă parte, nivelul superior a fost ă de ape sau a lunecat la vale. Stratul
acesta a putut fi ă ţ pe baza unor resturi de ţ vetre ş gropi, în trei nivele
suprapuse, care corespund la trei etape de ţ ţ ş ă ţ
Nivelul 1 (inferior) suprapune direct limita ă a solului vegetal vechi.
1n ţ de nord, la baza nivelului s-a dezvelit o ă ce a fost ă ă direct pe un
prag, ă în solul vegetal vechi. Pe alocuri, la ă se ă mai multe dungi de
ţ diferite, care ar putea reprezenta resturi de mîl adus de ape.
În ţ de sud s-au descoperit ă gropi ă de la baza nivelului
inferior, avînd În medie diametru! de 1 m ş ajungînd ă la 1,65 m adîncime
ă ţ ă de nivelul de la care au fost ă
Deasupra celor ă gropi, la baza nivelului ă s-au dezvelit resturile
unei ţ arse, nederanjate În dreptul gropilor.
Gropile erau pline cu ă amestecat cu ă ş ă ş ă ţ de ă
De pe fundul gropilor s-au scos la ă o serie de vase întregi ş întregibile, ş
cu gura în jos. ă ele se aflau mai multe oase de animale (boi ş oi), cîteva unelte
de cremene si o ă de os.
În ce ş uneltele nivelului inferior, ele constau din lame ş ă
de silex. De remarcat ă lamele sînt ş numai pe una din laturile lungi. Tot în
acest nivel s-a ă un mic depozit compus din ă lame de silex, ţ ş lungi,
precum ş cîteva topoare plate de ă ă În groapa 1 a fost ă ă o ă de os
ş un vîrf de corn prelucrat pentru a fi folosit ca ă
ă ă au scos la ă numeroase fragmente ceramice, mai ales din cele
ă gropi, unde au fost descoperite o serie de vase. Pasta ă a fost ă
cu cioburi pisate.
Dintre forme amintim: borcanele, paharele, vase mici cilindrice, vase piri-
forme. Dintre acestea din ă ă a fi amintit un vas ornamentat prin linii incizate
ş prin ă ă cu ş Alte vase au fost lucrate din ă ă ş au forma
de borcane ornamentate prin vîrei trasate cu degetele pe pasta moale.
În general ornamentarea ă din incizii, ă cu alb înainte de ardere
sau vopsire cu ş ă ardere.
Din ţ culese de la localnici ă ă la aproximativ 3 km ţ ă pe
teritoriul satului Izvorul Dulce, se ă un loc unde se ă ş ă ş (ocru), care
probabil a fost folosit ş de oamenii neolitici. ă ş era adus în ş ş
ă ţ pe pietre ă anume (în cele ă gropi amintite s-au descoperit cîteva
pietre pe care se ă ă urme intense de culoare ş Apoi ă ş era
ă în vase ş preparat pentru a servi la ornamentarea ceramicii (s-a scos la ă
www.cimec.ro
-
.

Il IIJIII 1
III
-
-
-
-
==
==
-
-
-
-
-
1 il

"""" L/j
-
-
-
-
-


,,,
l
lifl\111
11
11
\1111\1111111
1111 1
.:::
.:::

::::
\ :;: ' ' . . "''"' ,,,>:-
'" 1 III/ 11: i 1 li 111 ii 1111 !1 'il' /III' III/ Il 'li! IIIJJJ
1111
111111111 ş
"'""'"" 1111111\\ f -
· re
- -turi antef'!oa
Sapa
D
"
1955
o 5
1D 1!1 20m
3 ,., "" "" "1 "'""
/III il ' "1 1" '"" """ "'"' "1\111111111 """"""" 1 "''"
Fig. 1. _ Alcl eni. ş ele pe Gurguiu
. d c ă
1 Balaurului (ve er
www.cimec.ro
3
Ă ARHEOLOGICE DE LA .\thENI 95
un fragment dintr-un vas pe fundul ă în interior, s-a ă un strat gros de
culoare ş
Nivelul 2. În partea de sud a ş ă la ţ metri ţ ă de marginea plat-
formei s-au ă ă ă unei locuinte incendiate apartinind nivelului miJ'lociu.
' , , ' '
La marginea ă de ă a ă de chirpici a fost ă o ă cu
urmele a trei refaceri. La ă opus, ă la limita ă a ţ se aflau
ă dintr-o ă ă de lut ars. Vatra era de tipul celor cu marginea ă
în ă de ă Resturile ei s-au ă în ţ ă ă fragmentele
ă cu talpa în sus. Gardina vetrei avea în medie 15 cm ă ţ Cercetarea frag-
mentelor ă ne permite ă ajungem la concluzia ă talpa vetrei a fost ă ă pe o
podea de bîrne despicate. Ca tip, vatra se ă ă cu una ă la Traian
1

NNE 12'
O 1m
Cultura Ariusd- Gumelnita
Ni" 3
"' _"' / .
Nivel 2 <:_:._-:_. Pimint ş
Nivel 1 " " compact
• ă vegetal
ă cafemu cu rare
fragmente ceramice dm
f'aza ş
Pimtnt viu (g<ilben)
ssv 192°
:;...:=, Chirpici ars
d Lut nears din ţ
unei ţ ane;re
Gr. =Groapa
Fig. 2. - Aldeni. Pro@ul malului de est al « ţ nord ».
Fragmente din marginile înalte ale unei vetre de ş tip au fost descoperite la ţ
(r. ă reg. ţ În ţ de care ne ă au fost ă ţ ş ă
de chirpici ars, care nu ă o ţ ă ă fiind ă ă ş ţ din vechime. ă
sînt ş din lut amestecat cu o mare cantitate de paie. Pe unii se ă urme de
pari, bîrne despicate ş nuiele. ă deci ă ţ la care ne referim a fost ă
în sistemul paiantei. Cercetarea unui ă mai· mare ne ă ă aducem ă
cu privire la grosimea ţ casei. Pe ă se ă urma unui par cu diametru!
de 14 cm, ă la ă ţ ă avînd 6 cm grosime. ă deci ă peretele ţ a
avut circa 30 cm grosime. A ă ă ă ţ de ă a
resturilor ţ problema ă podeaua casei era ă ă din bîrne despicate
acoperite cu un strat de lut. O ţ în acest sens ne este ă de resturile vetrei
cu margine ă care, precum am ă a fost ă ă pe o podea de bîrne despicate.
ă de chirpici sînt ş la ş ă ă Unii ă s-au transformat în ă
ceea ce ş ă incendiul care a distrus ţ a fost deosebit de puternic. La
baza ş nivel, în « ţ nord » a fost ă pe o întindere de mai
ţ metri ă ţ o ţ ă de lut galben-verzui ce ă un strat ă la 8-9 cm
grosime. Sîntem de ă ă acea ţ ă de lut ă ă ă ş ţ unei ţ
anexe; spre deosebire de ţ din sudul ş ă care au fost distruse prin foc,
ţ ă s-a ruinat.
Uneltele scoase la ă din nivelul 2 sînt lucrate de asemenea din cremene
ş os. La ţ uneltelor de silex s-a folosit ca materie ă cremenea de culoare
ă ş alta de culoare cafenie. Sînt documentate lame, ă ş cu unul
1
Cf. Ş Traian, 'S. C. 1. V. t, III, 1952, p. 128.
www.cimec.ro
!J(i GH. Ş ş EUGEN Ş
_______ ::___ _ __: __________ _
4
din ă ş ş fin, Ş ă Din os avem o ă ă ă
probabil ă
ă ă nivelului 2 a fost ă din ă ă cu cioburi pisate.
Formele cele mai frecvente sînt: borcanele, ă suporturile scunde ş polonicele.
În ă sudic al ţ distruse prin foc s-au ă unul în altul ă polonice din
ă ă la ş Sistemele de ornamentare ale ă erau: incizia, pictura cu alb ş
vopsirea cu ş crud. Pe ă fragmentele de vase mari s-a ă ş un ă ă
Plastica este ă prin cîteva figurine fragmentare. Amintim o ă
ă din care se ă ă doar o parte, restul fiind rupt din vechime. Din a doua
ă ă s-au ă numai picioarele. Un ă ş de lut ars pare ă fie un
fragment dintr-un vas antropomorf sau dintr-o ă cu rochie ă Nasul este
redat prin ciupirea pe ă a lutului. De-a lungul celor doi lobi laterali sînt cîte
trei orificii.
În nivelul 2 avem reprezentate ş podoabele. Este vorba de ă ă ţ din
ţ unor ţ de ţ O ă are ă ă aproape ă ş
este ă la unul din ţ Cea de-a doua are forma unei virgule mari cu orificiu
de atîrnare ă pe ţ mai ă
Nivelul 3. Ultimul nivel de locuite al ă culturii ş ţ
este documentat mai bine în « ţ nord». Solul din care e ă nivelul este
de culoare cafenie ă avînd în amestec numeroase ă ţ mici de
chirpici ars. La baza nivelului s-a ă o ă de ă ş de chirpici ars la ş
care ne ă faptul ă undeva ă a existat o ţ de dimensiuni mici, ai
ă ţ au fost ţ cu un strat ţ de lut amestecat cu paie de cereale.
Pe ă alte numeroase materiale s-au ă ş mai multe fragmente de vetre
masive de 5 cm grosime, arse foarte puternic.
Diferitele categorii de unelte sînt mult mai bine reprezentate decît în nivelurile
mai vechi. Cele mai multe instrumente au fost lucrate din cremene de culoare cafenie
ă ş pentru ş ă din cîmpia ă dar au ă ş ă unelte
din cremene de culoare ă Ca ă a ă silexului în chiar cuprinsul
ă ne serveste un nucleu din care au fost detasate mai multe lame fine. S-au scos
ă mai muÎte lame întregi ş fragmentare, ă ş un fragment dintr-un
ş de silex.
Uneltele de ă sînt mai ţ ţ ă un ş plat de ă trapezoi-
ă lucrat dintr-o ă de culoare ă ş un topor plat de ă ă
ă a fi ă în acest ultim nivel ţ unui fragment dintr-un topor-
ciocan, cu ă de ă ş
Dintre uneltele de os au fost descoperite cîteva sule lucrate din ş de oase
de animale sau din oase întregi.
Ca ş în nivelurile anterioare, s-a ă ş în acest nivel o mare cantitate de fragmente
ceramice, ţ fie speciei din ă ă fie unor specii mai fine. Majoritatea
vaselor din ă ă au fost lucrate din lut amestecat cu o cantitate ă de
cioburi pisate. Cercetarea diferitelor funduri de oale ne ă posibilitatea ă ajungem la
concluzia ă vasele din ă ă erau lucrate pe suporturi cu ţ ă
În schimb, paharele din ă ă au fost modelate pe suporturi cu ţ ă
din care ă fundul lor era ş concav. În urma arderii, vasele grosolane dobîndeau
culoarea de la ş la negru, pe cînd vasele lucrate din ă ă erau adesea arse
la ş În ceea ce ş formele, nivelul 3 cuprinde: a) ă cu diametru!
ă la 30 cm, cu buza ţ ş ă b) pahare scunde cu corpul bombat ş buza
ţ ă ă în ă c) castroane cu marginea ă spre interior; d) pahare înalte
www.cimec.ro
5 Ă Ă Al\HEULOGICE DE LA ALDENI 97
cu corpul bombat, ţ ţ ş buza ă ă e) borcane cu corpul bombat;
f) polonice cu mînere de ă ă g) vase suport scunde cu profilul în
ă de ă h) vase ă Se ă ă ş sistem ornamental ca ş
în nivelurile anterioare.
ă ş descoperirea unei pintadere întregi, avînd pe ţ discului o ă
în relief.
Figurinele ă în nivelul superior sînt de mai multe tipuri. Unele redau
corpul omenesc în chip realist, altele îl redau mult stilizat. Din categoria figurinelor
antropomorfe, cîteva fragmente ă ţ ş ă femei ă în rochii largi. ··
ă facem o ţ între figurinele descoperite în stratul de ă ş
ţ din ş de la Aldeni ş figurinele descoperite la Vidra
1
, ă
ă ele sînt în parte ă ă cu acelea ă în nivelul ţ A
1
de la Vidra,
iar altele cu acelea din nivelul B
1
din ş ş
ţ mai importante ale oamenilor din etapa ş ţ erau
cultivarea ă a plante lor ă printr-un mare ă de ş ţ primitive
ş prin cantitatea mare de paie de cereale din chirpici; amintim ă în groapa 2 s-a
ă ş un bob de grîu carbonizat) ş cre;terea animalelor domestice (boul, oaia, porcul).
S-au ă ş cîteva maxilare de cîine. În ă ă cu descoperirile legate probabil de
ultimul nivel, socotim ă ă a fi ă copita de cal, ă în stratul de
ă alunecat pe ă
Ţ seama de diferitele categorii de obiecte descoperite în stratul de ă
ş ţ ş în special avînd în vedere tipurile de figurine adunate, sîntem de
ă ă depunerile arheologice din acest strat sînt dintr-o ă cînd în
sudul Munteniei se dezvoltau triburile din fazele A
1
-B
1
ale culturii ţ în
Transilvania de sud-est ţ triburile din faza de început a culturii Cucuteni
(aspectul ş iar în Moldova triburile ă în faza protocucuteni. În ş
timp, în regiunea ă prin punctele Stoicani, ţ ş Aldeni, Larga se dezvolta
o ă ă ă în principal din elemente din aria culturii Cucuteni ş elemente
din cultura ţ cu unele ţ vechi din cultura Boian.
Cercetarea ă a materialelor adunate ş mai ales a vaselor descoperite
în complexul închis al gropilor ne vor ajuta ă ă care sînt formele celui mai
vechi nivel de locuire ş ţ De asemenea, aceste vase prin forma ş
ornamentarea lor ne vor da posibilitatea ă ă ă care sînt raporturile dintre aspectul
cultural al nivelului inferior ( ş ţ ş culturile mai vechi din regiune.
*
În partea de nord-est a botului de deal, ă ş se ă o ă destul de
ă Se punea problema ă oamenii din neolitic s-au restrîns la platforma pe care
ă resturile masate, sau au ţ ş pe terasa ă Pentru a se delimita supra-
ţ ş ă neolitice, s-a trasat un ş ţ de 6 x 0,75 m perpendicular pe marginea
ă a ş ă suprapuse, venind dinafara lor. La ă de vest al ş ţ
la 0,15 m, am dat de ă galben viu. În ş ş ţ continuîndu-se ă ă
in ă ă est, la 1 m adîncime s-a dat peste o ă ă ţ ă cu ă Din ţ
ă ă ă locul pentru ă a fost amenajat anume în lut, în panta dealului,
ă în acest scop o ţ ă ă în ă de semicerc pe o ă ă
de 0,50 m. ă ă ă vetrei, pe stratul ţ negru de deasupra ei a ă ţ
lut. Ş ţ a fost ă ş transformat într-o ţ ă ţ est»), în care
1
Dinu V. Rosetti, Steinkupferzeitlirbe Plastik ous einem Wohnhiigel bei Bule.oresl, « IPEK >> Berlin, 1938, voi. 12,
p. 29-50.
-; - c. 1588
www.cimec.ro
98 GH. ş EUGEN Ş 6
s-au ă numeroase fragmente ceramice ş alte materiale din faza Bolintineanu a
culturii Boian. Stratul cu resturile acestei faze se ă în imediata apropiere a vetrei,
dar cu cît coborîm spre est, el se ş ă În solul vegetal actual ş sub el au fost
descoperite numeroase cioburi de aspect ş ţ De la o adîncime mai mare
s-au scos fragmente de tip ş din vase lucrate din ă ă cu ă
(
\
Fig. 3.- Aldeni. Faza Bolintineanu; fragmente ceramice din ă grosolanl (2/3).
ş ornamentate prin dungi paralele excizate. În adînc ă la ă viu s-au ă
numai materiale de tip Bolintineanu. ă ţ ă ne ă raportul
în timp între cele ă faze de început ale culturii Boian, în sensul ă faza Bolintineanu
este mai veche decît faza Giulesti.
În ceea ce ş din stratul Bolintineanu s-a adunat o ă
de unelte lucrate din cremene, precum ş unele din gresie ă dar lucrate prin
cioplire ca ş silexul. De remarcat ă gresia ă se ă ş în ă ă în cantitate
mare, în zona ă între Covasna ş Întorsura ă Uneltele lucrate din gresie
ă au fost ţ în Muntenia, ă cîte ş ă acum, numai în fazele
Bolintineanu ş ş ale culturii Boian. În ţ de ş mari de ă ă
ş de ă mici de gresie ă ţ în ă ă putem afirma ă materia
ă era ă ş ă în ş
www.cimec.ro
7
Ă Ă ARHEOLOGICE DE LA ALDENI
99
În raport cu celelalte materiale, ceramica este cea --:mai bine ă Pe
baza ţ ş ă ţ pastei se pot deosebi ă mari categorii ceramice: ceramica
din ă ă ş ceramica din ă ă Cele ă categorii se deosebesc una de
Fig. 4. - Aldeni. Faza Bolintineanu; ccramice prin linii incizate ş ă triunghiulare (2/3).
alta atît prin forme cît ş prin decor. ă mici triunghiulare de pe buza vaselor
constituie singurul motiv ornamental comun celor ă categorii ceramice.
Vasele din prima categorie au fost lucrate din ă ă cu ă ă de
cereale. Din astfel de ă au fost modelate mai ales vasele mai mari de 20 cm ă ţ
Ele erau lustruite pe întreaga ţ ă ă în scopul de a se astupa ă ţ
În ornamentare s-au folosit motive incizate, în relief, incrustate ş decorul în
vîrei. Vasele grosolane au fost ornamentate mai ales prin vîrei ş incizii. Decorul
www.cimec.ro
100
...
GH. Ş Ş EUGEN Ş
8
din linii incizate se ă în ă etape. Mai întîi se trasau cu un instrument ţ
liniile din care se formau meandre izolate sau ă ă ţ prin grupuri de cîte
ă linii oblice. Buza era ă ă printr-o linie sau ă trase orizontal. Apoi se
J
1
,,_/
to, ••
Fig. 5. - Aldeni. Faza Bolintineanu; fragmente ceramice ornamentate prin caneluri (2/3).
executau de-a lungul liniilor, de o parte ş de alta a lor, mici ă triunghiulare,
iar pe virful ă unghi al meandrelor se inciza cîte un triunghiu isoscel mai lung.
Totdeauna decorul incizat este combinat cu ţ Liniile ş ă triunghiulare
erau umplute cu materie ă Decorul în relief are ca elemente: ţ ş mai
rar, brîurile alveolare în relief. Pe vasele din ă ă se întîlnesc numai proe-
ţ ţ
www.cimec.ro
9
.::1 "-
Ă Ă ARHEOLOGICE DE LA
\W!
Spre deosebire de vasele grosolane, vasele din cea de-a doua categorie au
modelate din ă ă cu foarte ţ ă ă Vasele din ă serie nu trec
de 15 cm ă ţ ă vasele de ă ă avînd umerii ţ
De remarcat ă unele din vasele lucrate din ă ă au pe fund o ă albiere, dovedind
ă pentru a se putea lucra astfel de vase, care în unele cazuri au ţ ş de numai 2 mm
era nevoie de suporturi speciale cu partea ă ă pe care se fixa ţ
de lut. În ornamentare s-au folosit doar pliseurile ş ţ În unele cazuri
pliseurile se folosesc pe ş vas ă cu ţ în altele, cele ă
elemente decorative sînt ţ separat. Cu ajutorul grupurilor mari de pliseuri
dispuse orizontal se ornamenta gîtul vaselor. Pe umeri se ă pliseuri în grupuri ş
oblic. Uneori se combinau cîte ă grupuri de pliseuri oblice, opuse. Astfel de grupuri
duble erau ă ţ prin ţ mici, rotunde, aplicate, uneori perforate. De
remarcat ă nici pe fragmentele ceramice de tip Bolintineanu descoperite la Aldeni nu
s-a ă motivul spiralei formate din pliseuri. ţ atunci cînd ă
singurul element decorativ de pe vas, au uneori forma unor pastile cu cîte o ă
albiere pe mijloc, alteori ele sînt prelungite ş ş vertical pe umerii vaselor, izolate
sau în grupuri de cîte ă ă ă ţ un picior de vas (din faza Bolintineanu)
pe a ă parte ă sînt zgîriate triunghiuri înalte cu ţ ş ă oblic,
ş fragmente dintr-un vas cu picior ă cu ă de ă ă Aceste ă
elemente se cunosc ş în cultura Tisa ş ă unele ţ între ă celor ă
complexe culturale.
Tot din lut se modelau obiecte în ă de ă ţ cu ş înalte ş zvelte.
În ă ă ă s-a ă un astfel de picior zvelt, ornamentat cu motive caracteristice
fazei Bolintineanu. Astfel de ă ţ au analogii în cultura Vinca.
În ţ est» de la Aldeni s-a mai ă o ă ă reprezentînd
un animal cu gîtul lung.
Bizuindu-ne pe materialele descoperite la Aldeni, putem spune ă oamenii din
faza Bolintineanu se ocupau cu cultivarea ă a plantelor, ă printr-o
mare cantitate de ă ă în pasta ă ş prin fragmente de ş ţ
primitive.
ă ş sondajele din cele cîteva ş ă din faza Bolintineanu, cunoscute
ă acum, nu au dus la descoperirea resturilor de ă În ă ă din 1955 de
la Aldeni s-a ă o cantitate ă de oase de diferite animale domestice. S-au
scos la ă oase de bovine, un· maxilar de cîine ş unul de la un carnivor mai mic.
ş cea de-a doua ţ ă a oamenilor din faza Bolintineanu de la
Aldeni era crejterea animalelor domestice.
Din cele de mai sus ă ă descoperirile din anul 1955 de la Aldeni au con-
tribuit la cunoasterea mai ă ă a continutului material al fazei Bolintineanu.
S-au ă forme' ceramice ă în alte ş ă Descoperirea oaselor
de animale ne ă la ă unei probleme ă de ţ acelor oameni.
ă descoperirilor de tip Bolintineanu la Aldeni ă în principal
în aceea ă în prezent, Gurguiul Balaurului este singurul loc din azia culturii Boian
unde se ă ă în unele ţ chiar suprapuse, straturi cu material din
fazele Bolintineanu si Giulesti.
. .
Studierea ă a materialelor neolitice descoperite la Aldeni ne va da
posibilitatea ă ş ă ţ elementele de ă ă a complexelor
documentate pe Gurguiul Balaurului ş ă acestora cu cele din teritoriile
apropiate.
(;H. Ş §i EUGEN Ş
www.cimec.ro
102
GH. Ş ş EUGEN Ş
APXEOJIOriP·IECRI1E PACROTIRI1 B AJI,AEHI1
I1PE,D;BAPI1TEJibHOE COt>ElllEHI1E
(RPATROE CO)lEPil\AIIME)
10
paCROITRaM, npOHBBeAeHHhlM Ha ycTaHOB-
TPH ypoBHH n yTo'lneH RamAoro ypoBHH
B
Ha BOCTOqHoM yqacTRe o6HapymeH Tnna BommTHHHHY H
CTpaTHrpaqrnqecRaH RYJibTYP. ApeBHHe apxeo-
HaXOARH OTHOCHTCH R iflase BoJIHHTll'HHHY BOHH. B ROTOpOM
OHH HaXOAHTCH, ApyrnM C OCTaTRaMII «flaBhl me
Typbl; B caM qacTII CTOfiHRIJ paCITOJIOmeH
l\IUTepHaJlbl TIIn a ApiDIIIA-
OE'b.RCHEHI1E PliCYHI{QB
PHc. 1 . - AJJ,a;eHJJ. IloceJJeiiHC Ha ryprymJJe Ba.TiaypyJJyii. BilA.
Pnc. 2. - AJJ,a;eHH. IlpolflJI.Tib BOCTO'IHOii CToponbi cencpnoro y•IaCTHa.
Pnc. 3. - AJJil:eHn. <llaJa Be>mmTHHRHY. na rpy6oro TecTa.
Pnc. 4. - AJJp:emt. <llaaa Eo.;IIIHTill!RHY. HcpaMwiecHne IJ!parMeHThi c opHaMeHTaMn Ha BLII'pa-
nnponaHHLIX JI!tHJIIfi H rrpope3HbiX TpC,')TOJibHliHOD.
Pnc. 5. - AJI}J;erm. <llaaa BoJIHIITimnny. Repa)m•JecHnc lflparMei!Tbi c JIOIJ:ICHLIM opHaMeHTOM,
n BHIJ:e naHHemop .
FOUILLES ARCHEOLOGIQUES D'ALDENI
RAPPORT PRELIMINAIRE
Les fouilles effectuees a Gurguiul Balaurului ont permis de distinguer trois niveaux de la
civilisation du type ş ţ et de preciser l'inventaire de chaque niveau separement.
Un complexe du type Bolintineanu a ete decouvert dans la «surface Est» et l'on a pu deter-
miner la succession stratigraphique des civilisations attestees dans cette station. Les plus anciens
restes archeologiques datent de la phase Bolintineanu de la civilisation de Boian; la couche les
contenant est recouverte d'une autre couche renfermant des restes de la phase ş appar-
tenant a la meme civilisation et da'hs la partie la plus elevee de la station suit une couche arche-
ologique massive comprenant des materiaux du type ş ţ
EXPLICATION DES FIGURES
Fig. 1. - Aldeni; station de Gurguiul Balaurului (vue generale).
Fig. 2. - Aldeni; profil de la paroi Est de «la surface Nord ».
Fig. 3. - Aldeni; phase Bolintineanu, fragments ceramiques en pâte grossiere.
Fig. 4.- Aldeni; phase Bolintineanu, fragments ceramiques omes de lignes incisees et d'encoches triangulaires.
Fig. 5. - Aldeni; phase Bolintineanu, fragments ceramiqucs ornes de cannelures.
www.cimec.ro
Ă Ă ARHEOLOGICE LA Ş
(reg. Craiova, r. Corabia)
L
A 19 km NNV de Corabia, pe panta dintre Cîmpia Olteniei ş terasa ă
a Oltului, la 75-95 m altitudine, se ă ş
Satul are ţ ESE-VNV, întinzîndu-se cu limita de sud ă în balta
ş ă printr-un iaz construit transversal pe valea ş cam la
cota de 70 m. Valea, cu ş ţ ca ş satul, are ţ asimetrici: versantul
nordic. are o ă mai dulce decît versantul sudic. Versantul de nord, expus spre sud,
e mult mai favorabil ş ă decît versantul de sud, fiind mai ă vreme însorit
ş mai ă de vînturi.
Clima ş e de ă Solul de pe cîmpie ş de pe panta dulce dintre
cîmpie ş ă ţ cernoziomului ş cu o foarte ă ţ ă spre degradare.
ş ă se ă în cea mai mare parte pe vechi ş ă
1
• Cu timpul,
diferite ă pentru ţ au distrus mult din acestea. În centrul satului, gropi
de ă ă ă moderne au scos la ă fragmente ceramicc ţ culturii ă
semnalate mai demult Muzeului national de ă
2

' '
ă ă arheologice au început la 28 iulie ş au durat ă la 29 octombrie
1955. Pentru determinarea stratigrafiei am delimitat ş trasat, printre gropile de ă ă
ă din curtea locuitorului Alexie Ş o ţ ă ă de 28,20 m ş ă de
2,50 m. Orientarea ei S-N a fost ă atît de forma terenului cît ş de faptul ă
ţ ă aveau, ă toate ă ţ intrarea la sud. ă ă au fost
ă pentru dezvelirea unui bordei modern. Ridicarea ă a ţ din
ş ă vechi cu ă ă (pl. I) se ş ing. Silviu ă
Grosimea ă a straturilor de ă ă ă mai mare-e de 1,58 m;
în gropi- de 2,95 m. Pentru a ş caracterul terenurilor de ă am adîncit
în partea de sud ş de nord a ă ă prin ă mici sondaje, peretele de vest ă
la 4,05 m (pl. II, 1 ). ă ş analizele pentru determinarea naturii ş modului de
formare a solului în timpul succesiunii diferitelor straturi de ă ţ prof.
Em. Protopopescu-Pache.
În punctul unde au fost executate ă ă cernoziomuJ s-a format pe un
loess galben cu ţ ă roz ş trecerea de la loess la stratul cernoziomului se face trep-
tat, avînd circa 0,70 m orizontul superior A (cu humus). Între 0,70 ş 1,10 m se ă
orizontul AtC de culoare ş ă cu ţ de ă bobului de ă
De la 1,10 m în jos ă orizontul C, galben cu ţ ă slab cafenie, ă ă
de numeroase ă de rîme ş ganguri mari de ă umplute cu ă negru.
Cam la 1,55 m ă devine galben-roz cu numeroase ganguri ş canalicule con-
1
În 1873, ă ţ ă N. Poppescu comunica, în ă
sul dat ă puse de Al. Odobescu, prin Chestionarul
arheologic, ă •.. s-ar fi aflind o ă ţ se zice ă at
fi ă ă ă petocuri alte unelte.» (Ms. 229, Bibl.
Acad. Rom., f. 187 v.).
2 a. «S.C.I.V.», VI, 1955 nr. 3-4, p. 453.
www.cimec.ro
104 CORNELIU N. M \TEESCI-
2
ţ ţ sînt rare ş ajung la dimensiuni de 1-2,5 cm. Sub 2,60 m
ţ sînt mari ş ă neregulat în masa ă iar canaliculele
nu mai sînt concretionate.
Acest profil al terenului e deranjat în multe puncte, prin gropi ă
în diferite timpuri, ce ajung uneori ă la adîncimi de aproape 3 m. În stare ă
ă are o culoare mai mult ş ă la ţ ă ş ă ş
in ă ţ mai adînci. ă de ă al gropilor are in general o ţ ă mai
cenusie si mai ă decît ă crescut în mod natural.
' unele locuri din ş ţ solului a fost ă astfel ă din straturile
superioare s-a scurtat profilul cu ă ţ ă la ţ ă un strat de
culoare ş ă gros de numai circa 0,15 m, cu structura ă
ă prin ă ă În stare ă e de culoare ţ mai ă decît ţ
din orizontul A, ă de fierul plugului. Restul stratului, ă la circa 0,40 m
adîncime, are structura ă ă cernoziomului cu ă ţ ă
de degradare. Între 0,40 ş 0,60 m e o ţ între stratul glomerular cu glomerule
birte formate, în care ă cioburi. Sub 0,60 m se ă un ă cu ţ ă ă
ş mai ă ş are ţ mici albe. De la 0,70 m ă la 1,40 m culoarea
ă devine ş mai ă cu ţ ă ă ş iar structura glomeru-
ă aproape a încetat. La 1,40 m ă e galben, ţ mici sînt mai rare
ş resturile arheologice ţ în strat dar numeroase în gropi. Sub 2 m ă ă
ş cu ţ de 2-3 cm ş ă ă elemente de ă În fine, mai jos, concrc-
ţ devin mari, iar culoarea ă a ă are ţ ă ş ă
ţ ă o ţ de sus În jos ş este ă ă cu a solu-
rilor din regiune. E foarte probabil ă în timpul ă ş ă stratul de humus
se afla la nivelul la care ă fragmentele ceramice in situ. Culoarea ă a solului
s-a pierdut treptat prin oxidare ş transformare a acizilor humici în acizi fulvici ş cre-
nici, de culori deschise. Transformarea aceasta s-a produs pe ă noilor depuneri
la ţ solului vechi. -
Din punct de vedere geologic, terenul ş ă ţ cuaternarului ş anume,
în partea ă cuaternarului post-glacial. La baza ţ cuaternare apare
în ă ă ă la 3,25 m în sondajul de la sud ş 3,40 m în sondajul de la nord, un calcar
alb cu ţ ă ă ş friabil, care ă ă dizolvare un depozit de ă ş nisip
ă ă ă prof. Protopopescu-Pache, stratul se 'ridica în timpurile
vechi cam ă la nivelul de 2 m de la ţ ă unde se ă cum calcarul a fost
dizolvat ş dus în adîncime, ă un ă galben-deschis nisipos ă ă
de nodule ş ţ alungite.
Peste stratul de calcar s-a depus loessul ş cu ă ţ ă roz
ş cu ţ calcaroase mici, care în partea ă e transformat în sol vegetal.
Grosimea ă a loessului e de 1,80-2 m. În timpul depunerii, loessul a fost locuit
cam de la 1,60 m spre ţ ă iar solul este format sub un climat de ă Umidi-
tatea ă ă de rîme ş melci, ă ă în apropiere. Gastercpodele ă
sînt specii de ă
1
ş specii de ă sau frunzar-mort
2
• ă concluzia prof. Al.
V. Grossu ă oarecare uniformitate de ă pe ă ceea ce ar indica o ă
variabilitate ă
Deasupra ă viu, la 1,45-1,55 m adîncime, se ă stratul Vddastra I,
de culoare ş ă ă Culoarea ă a loessului e ă de humus
ş de ş ă care ă o ţ ă ă terenului. Stratul, gros de 0,35-0,50 m, e ă ă
1
Helicel/a striata Mi.ill., Zebrina detrita Mi.ill., Jaminia
tridens M i.ill. (forme mici).
2
Pomatias e/egans M i.ill., Vitrea opinala Clessin, Cepnea
t'indobonensis Pfciff. (forme mici, costatc).
www.cimec.ro


'



"
t
1::


J/.25
.:!..5!..?5
.!2.?_0

Z 95D
2325
····/ CJ l!t
_ _____ 79.sz:
6
---
''"· . ... . . ..
-------------
79 -----

-- 79 - ·
a o
Legenda
2825
ă ă 1955
C:J ţ actuale
Diferite ţ
L,__.J auxiliare
(:;Gropi de ă ă ă astupate
= J Grop1 de var ş ă
o Alte grop1
Ţ FÎntif11. actuale
u ă ă
b Punctele fixe Îngropate
10 5 o 10 zo 30 50m
ţ curbe!or de 0,25m
Pl. I.- ş ţ din ş ă vechi cu ţ ă ă în 1955.

Ş
Portiune din ă vechi cu
ă ă arheologice -1955
Ridicare de Ing. Silviu ă
'L::J f /
--- / /_:' ,/
/ ,' : ' ,,
' / i ,<il
' ' '
' ' ' ' 1 1 1
/ : " /
' / /
1 '
i:' :
'
.3025
2 9_ !i0
2!125
2900
2875
28!i0
Z 8 25
www.cimec.ro
3
Ă AHIIEOLOGICE LA Ş
105
mai ales în partea de nord, de numeroase gropi ă din straturile de deasupra (fig. 1 ),
care se deosebesc prin ţ ă de ă la gropile mai noi, culoarea
ă a ă e mai ş ă Pe gangurile ă au ă adînc nu numai
ape ci ş cioburi, an:estecînd elementelor de ă ă în ă viu.
Fig. 1. - Sectorul de nord al ă ă cu numeroase gropi ş galerii din care ncoliticii au scos lut.
ă ă fiind de ţ reduse nu au oferit ţ cu privire la ţ
ş n;?-Orminte, ş pentru morminte ă indicii (cîteva fragmente de oase craniene
- frontal ş parietal, cu ţ ş -un cubitus ş un radius) ă .în umplutura
Fig. 2. -Vase cu ornamente formate dtn caneluri fine ş cu patm ţ (1/2).
gropilor. În schimb, materialul ceramic e numeros ş variat. Se întîlnesc fragmente
din vase comune lucrate dintr-o ă mai ţ ă adesea cu ă .înmuiate
în ă ţ ă de ă pentru astuparea ă ţ ă de fragmente
din ă ă ă ş bine ă de culoare ă ş cu diferite ţ ş
foarte rar, de culoare castanie.
Formele principale se reduc la vase bitronconice ş ă din ă ă
vase bitronconice cu gîtul înalt (fig. 2,1 ), castroane adînci (fig. 2,2), vase cu picior
www.cimec.ro
lOG CORNELIU N. MATEESCU
4
tronconic gol pe ă ş ş cupe din ă ă toate cu variante ş ă
diferite. În ă cazuri, ă ă a uneia din ţ de pe rotun-
dul ş presupune toarta.
1
2
Fig. 3. - Fragmente de vase ornamentate (nr. 1, 3/4; nr. 2, 1/2).
Decorul ă mai totdeauna, în ă ă cu forma vasului. Cele mai simple motive
ornamentale sînt formate din adîncituri ovale sub buza vasului ş benzi înguste verticale
trase cu ajutorul unui ţ ş Vasele lucrate din ă ă au ornamente din cancluri
fine, dispuse orizontal, vertical , în ă de spirale (fig. 2) sau de fascii înclina te; in
ţ libere ă la ă fasciilor apar, uneori, triunghiuri decoratc prin
ţ ă (fig. 3,1). Ornamentele ă cu mici ţ numai partea superioa-
ă a vasului ş ă ş varietate ca ş în stratul respectiv din ş de la ă
tra. Motive rectangulare rezultate prin crestare, ş în rînduri sub ă ş în partea
de jos a gîtului, fac stilistic trecerea- ă stratigrafic- între ă I ş ă
tra II (fig. 3,2).
Plastica, ă acum, e ţ ă O ă ă ă
ă corect ş foarte realist din punct de vedere anatomic, ă în parte cu
o ă ş ă ă ă (fig.4), a fost ă ă în umplutura unei gropi moderne de
ă ă ă
În ţ cu argila, la ş silexul, piatra ş osul au fost prelucrate
foarte ţ Abia se pot aminti cîteva ă
zuitoare ş lame întregi sau fragmentare de
calcedonie. E foarte probabil ă materialul
brut provine din platforma ă adus
aici de ape sau de om. Printre ş de silex,
una are ă ă ă O ă de cu-
loare ă cu pete albe- fragment
dintr-un conglomerat de pietricele de ţ
cimentate printr-un ciment silicios foarte tare-
ţ ă pentru lustruirea ş ornamentarca
ceramicii 1, ă ă pe ea urmele unei culori
Fig. 4. -Fragment de ă ă (5/6). ş metalifere folosite la completarea deco-
rului pe vase (fig.S). Între uneltele de os cu
mai multe ţ ă una, ă ă dintr-o ă ă de ă servea desigur
ş la ornamentarea ceramicii (fig. 6).
1 ş cum se ţ ă ă in citeva centre
de ă (cf. Florea Bobu Florescu, Ceramifa ă in
((Studii ş ă de istoria artei » I, 1954, nr. 1-2,
p. 41-42).
www.cimec.ro
5 Ă Ă AnllEOLOGICE LA Ş 107
Fragmentele de ş ţ ă ă în strat ă cu oasele de animale domestice
(bou, ă cîine) ă ş ele îndeletnicirile neoliticilor de aici: cultivarea plante-
lor Ş ş animalelor.
Fig. 5. - ă ţ ă pentru lustruirea ş ornamentarea ceramicii (3/2).
Stratul ă I e suprapus de stratul V ddastra II cu ă mai închis, de
ţ ă ă Gros de 0,95-1,10 m, poate avea, ă cele ă ţ ş
ă la ă ş ă în partea de sus), ă sau mai multe niveluri care
într-o ă ă ă ă nu pot fi deosebite.
În partea de sud a ă ă la 1-1,10 m adîncime s-au ă in situ resturi din
ţ unei ţ incendiate ă la ţ solului din
pari ţ cu nuiele (pl. II,3). Lipitura de lut ţ un bogat
amestec de ă ş paie tocate de grîu ş orz. Forma ş dimen-
siunile acestei ţ se vor putea ş numai 'prin extin-
derea ă ă la V ş E.
Materialul arheologic provine din strat ş mai ales, din
gropi. De ă diferite, rotunde sau ovale, cu ţ ş cup-
ţ ş fundul albiat (pl. II,2 ş fig. 1 ), gropile au ă de
ă ş cu ţ mai închise sau mai deschise, ă
cantitatea de ă si humus ce o contin. Pentru scoaterea lutului
de lipit, neoliticii ă ş galerii, apoi cu tot felul de
gunoaie ş resturi menajere.
În materialul arheologic, ceramica stratului ă II, prin
ţ ă cea mai ă manifestare ă din
acele timpuri - ă primul loc. Materia ă o ă în
mare parte, lutul mîlos din balta ş matca ă ş ames-
tecat cu nisip ş foarte rar, cu ă
Vasele au forme alese; unele se pot socoti variante apro-
1
1
piate sau ă ale formelor din stratul anterior, altele, mai Fig.
6
. _ ă de os
ţ la ă sînt cu totul noi (fig. 7 ş 8). (2/3).
Cea mai mare parte a ceramicii e ă ş decorul
ă aproape întreaga ţ ă ă Motivele ornamentale rezultate prin
cre stare- ă de ă ă ce se ş ă ă la ornarea lemnului-
dau un efect ornamental deosebit prin umplerea ţ liber cu ţ albe.
ţ neintrate in compunerea ornamentului propriu -zis 51-fit------htstr uite ş
www.cimec.ro
108
CORNELIU N. MATEESCU 6
motivele decorative - sau, adeseori, acoperite cu o culoare ş ă ţ ă de mo-
delele cunoscute prin ă ă de la ă apar ş variante, prin ţ
diferitelor motive ornamentale: spirale, romburi, dreptunghiuri, meandri (fig. 8 ş 9).
Fig. 7.- a, fragment de farfurie mare,- ornamentatl; b, suprafata ă a buzei; suprafata
ă a buzei (2/3).
A
c
Pe ă figurinele feminine ornamentate din care reproducem un fragment
(fig. 10,1), cîteva exemplare neornamentate constituie, prin ă ş tratare, o noutate
www.cimec.ro
Ă Ă ARHEOLOGICE LA Ş 109
în acest mediu (fig. 10,2). Alte fragmente ţ unor piese cu capul mic, stilizat,
ş corpul mare, împodobit cu ornamente meandrice.
În contrast cu ă ţ ceramicii, uneltele de silex:, ă ş os sînt ţ Unel-
tele de silex- percutoare, ă
zuitoare, lame- cioplite din
calcedonie diferit ă ă
ţ ă îndemînare din partea
ş (fig. 11-13). În
schimb, ş de ă
ş ă sînt frumos execu.
tate (fig. 14). Unul, de cu-
loare ă ă dintr-o
ă ă întrebuin-
ţ mai mult, ă ă în partea
ă ă ş urmele lustrului
dat de coada de ă ş
(fig. 14,1). Originea rocilor
ă . ă
din care sînt lucrate multe din
aceste unelte trebuie ă ă
-conchide praf. Protopopescu-
Pache - mai ales în regiunea
Banatului. Printre sulele si ă
ţ de os, se deosebesc' ă
ace lungi cu urechi din tibie
de cîine, cu vîrful ţ ş
bine lustruite din cauza între-
ţ ă (fig. 15).
ă ţ frag-
mentelor de ş ţ - gresii de
nisip ţ în ţ
cu ă mic al oaselor de
animale domestice (bou, ă
porc, oaie, cîine), se pare ă
ţ ă a neoliti-
cilor de la ş în contrast
cu cei de la ă era culti-
varea cerealelor. Cîteva ver-
tebre de ş ş mai multe
scoici (Unio tumidus) sînt ă
Fig. fl. - Vas cu ornanwntc din asocicri de spirale, romburi, dreptunghiuri.
Pc ă ş pc rotund, culoare rosie ă (1/2).
turii despre practicarea ă a pescuitului; un cep osos de ă ă ă fragmente
de coarne de cerb ş ţ ţ de ţ ă ă
Partea ă a terenului cu ă ă apare de culoare ş ă
cu o stare ă ă ţ ă mai ă în partea ă ş mai ă în
partea ă ă ţ ă se ş culturilor solului.
În stratul arat, gros de 0,10-0,15 m, s-au ă la un loc cu materiale ce ţ
culturii ă cîteva fragmente ceramice din La Tene-ul de sfîrsit, mai multe romane
ş foarte ţ medievale tîrzii. Unele ar putea fi aduse ă altele provin din
straturile de deasupra, ă rase în acest punct.
www.cimec.ro
110
Fig. 9. -Vas cu ornamente meandrice (2/3).
Fig. 10.- Fragmente de figurine feminine. 1, ornamentat; 2, neornamentat (4/5).

2
Fig. 11. - Percutor de silex (2/3).
Fig. 12. - ă de silex (1/1).
www.cimec.ro
1. Profilul peretelui de vest al ă ă
Sud 180"
2. Planul ă ă
ro
1 •
!2 Ţ
. . . . .
-:-:-..:_...;<"'"_Gu,rite cuptor· Î :o.
2
' · . · ·. · . ·. · · .·
· · · · · · · • · · · u_ ţ ă ă ă
. . . . . ..
- 7,20
Sud 180°
CRUSOVU
.,
ă ă arheologice
1955
o 1 2 3 4 Sm
--0,53
o
- Soi vegetal arat
Ă II
Sol ş Închis
§ " ş ,,
Ă
ş ă
tnC !S
T7
!8
L
Pl. ll. - Planul ă ş profilul peretelui de vest .
e g e n d a
Ă VIU
IT"T1 Galben Închis cu nuanta
lJ__Lj roz cu ţ calcaroase
r-::-==:-=1 Galben cenu-tiu f!U ţ ă
r:::::::::==J roz cu ţ albe
Calcar alb cu ă
ă ·
T-9
' .
,T10
o • •
Bordel recent
cr:opirecente de ă ă ă
Ş Ş ţ
Bordel sec. XVIII
ITIIIIIIl ş ţ medievale ttrz!i"
[X"""l<l
Gropi romane
>J ă
T12
' .
Ţ
9:><0 ă din ţ
Cioburi
'i:n:iT!· ş ă ş ă
(Jj)Oroptle f'urctlor
bordeiului
T1JB d .
·• or erli
Ţ
• • • • -2.00 • • •
Nord oo
!7
,
3. Resturi din peretii locuintei ă II
. ' . Polonic 1
www.cimec.ro
111
9
Ă ARHEOLOGICE LA Ş
- ________ __:__ _________ ;___ __________ _
Gropile romane au ă de ă ş aproape nedeosebit
de culoarea ă ţ superficiale a solului din cauza ţ gropilor de a lua caractere-
le ă crescut în mod natural. În ţ de sud-vest al ă ă o asemenea
ă taie în parte o ă ă II, care ă la rîndul ei, ă ă mai veche.
Cioburile romane sînt din ă ă ş nu
sînt caracteristice, ă ă ş analogii pot
fi datate- ă cum a accentuat ş prof.
Gr. Florescu- în sec. II-IV.
Spre centru, ă ă a ă cu latura
de est o ă ă iar în partea de
nord, trei ş ţ - probabil ş ţ de în-
conjur ale bordeielor de aici.
ă bordeie ţ unor vremuri mai
noi. Unul, dezvelit complet, e de ă drept-
ă cu laturile de 8,90 m ş 3,60 m
(pl. II,2). Groapa, ă ă ă la 0,92 m adîn-
cime, are ă de ă ş
negricios. În acest ă ă de gaste-
ropode tericole, ţ speciei S uccinea putris
L. ă ş sau marginilor ă
Fig. 13.- Lame de silex 314).
2
ţ se ă ă prof. Grossu, prin aducerea trestiei sau ă de pe ă ă
Intrarea bordeiului e în partea de sud-vest, printr-un gîrlici cu ş ter-
minat cu un prag ă ţ care oprea ă apei ă Bordeiul are ă
ă « vatra » ş « soba » separate printr-un primez, în parte din ă ţ
în parte din lut mîlos. Lipitura ţ era ă cu alb.
Fig. 14. - ş de ă ş ă (3/4).
În ţ de nord-est al primei ă se ă vatra ă din mai multe
rînduri de ă ă inegale ce au deranjat ţ resturile ţ ă II. La
mijlocul laturii de est a vetrei e gura cuptorului, ce corespundea cu soba din camera
ă ă Aici - unde normal se ardea ţ - se ă cea mai ă ă
Soba a fost ă de locuitorii bordeiului pentru a-i ţ din nou ă ă
În partea de est a camerei, unde s-au ă cioburi de geam de la ă era patul
ă dintr-o ă de ă ţ ă de circa 0,18 m.
ă gropile furcilor ş ă adîncimea lor, bordeiul avea ş în ă
ape, ă ţ ş coama cu aproximativ 1,80 m deasupra ă El a fost ă ă
www.cimec.ro
112
COI\NELIU N. l\L\TEESCU
10
ş locatar, cum. ă din .lips.a urmelor de incendiu. Astfel se ă
ga.slt e ţ Ş fragmentar: un urcior spart ş mai multe
de strachm1 ţ cme de fier, un inel de bronz (fig. 16), o para frag-
mentara ş a.
. Cioburile ă ţ ţ centrului de ă de la Oboga ş ă ă
Ş ornamente, etnograful FI. Bobu Florescu le ă la ş sec. al XVIII-lea
-începutul celui de-al XIX-lea.
2 )_- -·
Fig. 15. - Ace de os (2/3). Fig. 16. -Inel de bronz, sf. sec. XVIIl (2/1).
Din para au fost ă ş ă ţ ă piciorul furcii din ţ de sud-vest
al bordeiului. ă lectura lui O. O. Iliescu, moneda ă de sultanul Abdul Hamid I
pare ă fi fost ă ă în anul al ă al domniei (1781-1782).
Din ă bordei, recent, construit pentru ă vitelor, ă ă a prins
numai o ţ din marginea de est (pl. II,2).
Micile ă ă începute la ş au permis o mai ă ş a cul-
turii ă Ca rezultate principale amintim- ă metodelor de lucru între-
ţ - determinarea stratigrafiei, ă acestei culturi cu regiunile învecinate,
ţ noi cu privire la îndeletnicirile neoliticilor de aici.
O stratigrafie mai ă ţ ă va fi ă numai prin extinderea ă ă
cu deosebire în locurile mai· ţ ă de gropi sau ţ Atunci se vor
afla ş date mai complete asupra ţ cultural al straturilor mai noi, distruse
azi în urma diferitelor ă întreprinse de localnici.
Cultura ă s-a dezvoltat în valea ă ca ş cultura Vinca, strîns în-
rudite, pe baze mai vechi ş 1, cu ţ apoi, din regiuni învecinate.
Uneltele de ă (pentru care ş lipsesc în ă ă efectuate), culoarea ş
ă ş creta (necesare ă unor decoruri de pe vase), pot fi explicate
ş prin ţ de schimb cu ţ din vest, nord-vest ş sud.
ş neoliticilor la ş pe panta dintre Cîmpia Olteniei ş terasa su-
ă a Oltului, e în ă ă cu mediul bio-geografic. Apa, stepa ş ă din
1
a. Draga Arandjelovic-Garasanin, Starlevalka Kultura, Ljubljana, 1954, p. 166-167.
www.cimec.ro
Ă ARHEOLOGICE LA Ş
---- ----------------=-----
113 11
apropiere ofereau, din ş cele necesare traiului. Locuitorii cultivau cereale, ş
teau animale domestice ş mai ţ se ocupau cu pescuitul ş ă Lîna oilor
ş ă caprelor se ţ cum ă fusaiolele ş ă ţ de ă la ţ ă
Un cep osos de ă ă în stratul ă I, e de la un animal cu coarne
lungi; alt cep, mai lat, în stratul ă II, ă spre ă ă poate chiar ă
specie. Printre oasele de animale dintr-o ă ă II, cîteva ţ ă con-
cluziile prof. Vasile ţ unei vaci de 5-6 ani, ă de rasele actuale; anima-
lul avea coarnele în jos ş înainte. ţ articulare ale tibiei ă ă vaca a servit
la ţ ş anume la ţ grea- dar a purtat ă ţ ş pe spinare, ceea
nu s-a cunoscut ă acum ă rezultatele ă ă din ţ ă
În vederea ă unei ă necesare ă tuturor proble-
melor arheologice ce se pun, sdpdtttri!e trebuie continuate, spre a se putea trece la ă
tirea monografiei ş ă
CORNELIU No MATEESCU
APXEOllOrMYECRME PACROllRM B RPYlliOBY
(KPATKOE CO,D,EPÎKAHME)
llpoHaBe.o;eHHble pacKOIIKH .o;aJIH B03MO/l\HOCTb ycTaHOBHTb CTpaTHrpaqnuo II 06Hapy-
)fU1Tb o6HJibHblit apxeoJiorwiecKnit MaTepnaJI, npe.o;cTaBJIHrom;nit co6oit, rJiaBHhlM o6paaoM,
KepaMHKY.
Ha.o; 1.\eJIHHoit meJITOBaTo-poaoBoro 1.\BeTa Haxo.o;HTCH cAou Baâacmpa I ceponaTo-
meJITOBaToro 1.\BeTa, nepeKpbiTblit CAOe.M Baâacmpa II 6oJiee TCMHoro 1.\BCTa c KOpHqHeBhlM
OTTeHKOM. RepaMHKa xopomefl TexuHKH, Haiî.o;eHHaH B cJioe Ba.o;acTpa 1, yKpameHa TOHKIIMH
nanHCJIIOpaMII; B cJioe Ba.o;acTpa II o6HapymeHhl opHaMeHTbi IIa HapeaHhlX cniipaJieit, MeaH.o;p
Il pOM60B.
B uaxoTHOM cJioe Kop:nqHeBoro 1.\BeTa Hait.o;eHhl o6JIOMKII KepaMHHll HOHI.\a JiaTeHcHoit
anoxii, o6JIOMHH pHMCHoro npo:ncxom.o;eHHH (II-1 V BB. ), He6oJibruoe HOJIHqecTBO o6JIOMHOB
noa.o;Hero cpe.o;HeBeHOBbH. OcTaJibHhle o6JIOMHH H3'LHThl II a HM piiMCHoro H cpe.o;HeBeHoBoro
npOHCXO/l\)J;CHHH. )l;Be 3CMJIHHHH 1IpHHa)J;JIC/l\aT H 6oJiee II03)1;HeMy IICpliO)J;y, a HMeHHO: O)J;Ha
IIa HIIX OTHOCHTCH H XVIII BeHy, .o;pyraH K uoJiee noa.o;HeMy.
PacHOIIHH cnoco6cTBOBam1 oaHaHOMJieHIIIO c KYJibTypoit THna Ba.o;acTpa, B oco6eH-
HOCTH B OTHOillCHHH aaHHTllit ll\liTCJieit lf HCIIOJlb30BaHIIH HpyiiHOrO poraTOrO CHOTa )J;Jl.fl
pa6oThl H HaBoaa.
OB'hHCHEHME PMCYHI\OB
1 o Rpywoey o l!acTb )l;penHHX noceJieHHtt o PacKOIIKH 1955 r.
II o IlJian pacKOIIOH c aarra;J,uoll: cTeHblo
Pac o 1 o - CenepHbllt ceHTOp pacnona c MHoroqacJieHHblMH u raJinepeHMH, ua HOTOpbiX
BO BpeMeHa HeOJIHTB 6paJIH PJIHHy.
Puc o 2 • - Cocy)l;bl c TOHHHMH HaHHeJIIOpaMu H ' 6yropHaMH ( 1 /2) o
Puc o 3 o - <l>parMeHTbl opHaMeHTuponaHHbiX 1 ,3/4; ;N? 2, 1/2) o
Puc o 4. - <l>parMeHT MYiKCROlt CTaTyaTKH (5 f6).
Puc o 5 o - )l;JIH opuaMeHTaqau RepaMliKU (3 /2) o
P:uc o 6 o - KocTHHOtt HHCTpyMeHT (2 /3) o
PHc o 7 o - a - q,parMeHT 6oJibiiiOlt TapeJIKH c opuaMenTaMH; b - nepxHHH qaCTb neH'IHKa;
& - HHiKH/I/I 'laCTb BeH'l:UKa (2 /3) o
P:uc o 8 o - Cocy)l; yHpaiiieHbiH co'leTauueM cnupaJiett, poM6on u o BeH'llll" H
Tynono HpRoRpacuoro qneTa (1/2).
Puc o 9 o - Cocy)l; c MeaH)l;puqecHHM opuaMeHTOM (2l3) o
Puco10o- <l>parMeHTbl meHCHHX cTaTyaTOH: 1- yHpaiiieHHaH; 2- ueyHpameHHBH (4/5)0
P:uc o 11 o - KpeMuenoe opy)l;He (2/3) o
Puc.12o- HpeMHeBble CHpe6KH (1/1)0
Puc.13o- KpeMHenble nJiacT:UHHH (3/4).
Puc.14o- Tonop:uHu ua o6Tecauuoro HaMH/I (3/4)0
Puc .15. - KocTHHble urJibl (2/3) o
Puco16o- Bpouaonoe HOJibqo Houqa XVIII Bo (2/1)0
www.cimec.ro
114
t.OHNELIU N. i\IA'tEESCl'
12
FOUILLES ARCHEOLOGIQUES A Ş
(RESUME)
Les fauilles cammencees a ş ant permis de determiner la stratigraphie de la
statian et ont exhume un riche materiei archealagique cansistant surtaut en ceramique.
Au-dessus du terrain vierge, jaune a nuance rase, se trauve la couc he V ă I, gris-
jaunâtre clair, recauverte par la couche ă II, dant la terre plus fancee est de nuance
brune. La ceramique d'une technique saignee a, dans ă I, des arnements farmes de
fines cannelures et, dans ă II, des arnements resultant de l'assaciatian de spirales,
meandres et lasanges, abtenus par incisian.
Dans la cauche de terre vegetale, de cauleur chacalat, an a trouve quelques fragments
ceramiques du La Tene final, plusieurs fragments ramains (II - IV siecles) et tres peu de tessans
d'une epaque medievale tardive. D'autres tessans proviennent de fasses ramaines et medievales.
Deux huttes appartiennent a des temps plus recents: l'une est de la fin du XVIIIe siecle
et l'autre, recente.
Les fauilles ant apparte leur cantributian a la cannaissance de la civilisatian de ă
surtaut en ce qui a trait aux accupatians de l'hamme et a l'utilisatian du gros betail camme
animaux de trait et de samme.
EXPLICATION DES FIGURES
Pl. I. - Crutovu. Partie des ancienncs stations archeologiqucs, avec la surface fouillee en 1955.
Pl. li. - Plan des fouilles et profil de la paroi Ouest.
Fig. 1. - Sectcur Nord des fouillcs avec de nombrcuscs fosses et galerics dont les habitants neolithiques ont
extrait de 1' argile.
Fig. 2. - Vases orncs de fincs cannelurcs ce de quatrc proemincnccs (1/2).
Fig. 3.- Fragments de vases decores (n° 1, 3/4; n° 2, 1/2).
Fig. 4. - Fragment de figurine masculine (5 f6).
Fig. 5. - Picrre ayant servi au polissagc et a l'orncmentation de la ceramiquc (3/2).
Fig. 6. - Outil cn os (2/3).
Fig. 7. - a, fragment d'un grand plat, dccorc; b, surface supericurc du rebord; c, surface inferieure du
rebord (2/3).
Fig. 8. - Vase orne d'une association de spirales, losanges et rectangles. Sur le rebord ct sur la panse, couleur
rouge-cru (1/2).
Fig. 9.- Vase orne de mcandres (2,3).
Fig. 10.- Fragments de figurines fcminines: 1, orne; 2, sans ornements (4/5).
Fig. 11. - Percuteur cn silex (2/3).
Fig. 12. - Grattoirs en silex (1/1).
Fig. 13. - Lamcs en silex (3/4).
Fig. 14. - Hachettes en pierrc polie (3/4).
Fig. 15. - Aiguilles cn os (2/3).
Fig. 16.- Anneau en bronzc de la fin du XVJIIC siecle (2/1).
www.cimec.ro
Ş ARHEOLOGIC TRAIAN
(Reg. ă r. ş *
I
A N efectuarea ă ă întreprinse pe dealul Fîntînilor în toate campaniile, începînd
din anul 1951 ş ă în 1955 inclusiv, am avut de întîmpinat o greutate perma-
ă care nu a putut fi ă ă ş s-au ă unele demersuri în acest scop.
Este vorba de faptul ă în fiecare ă ă acest deal acoperit cu ţ de
cereale. ă imprejurare ne impune de fiecare ă unele ţ în aplicarea
planului de lucru ş face ca cel ţ în prima ă a ă ă ă la
strîngerea recoltei, ă ă ă nu se ă extinde decît pe ţ mai restrînse.
Pe de ă parte, chiar ţ unei ţ necesare începerii ă ă în ţ
de o ă ţ cu posesorul lotului respectiv, ca ş de ă ţ noastre
de ă Astfel, chiar în anul 1955, ş obiectivul principal al planului
- ă în continuare, a ş ţ de ă al ş ă - cerea o cercetare a
terenului pe o ţ ă cît mai ă prin ş ţ cît mai ţ între
ele, a trebuit ş ă ne ă ţ locale existente. ă ţ ne-a
obligat ă ă la început o ă ţ ă de circa 500 m
2
, care a fost ţ
ă prin ş ţ trasate destul de aproape unele de altele, ţ dintre pri-
mele patru ş ţ fiind numai de 2 m.
În acest fel, în prima ă a ă s-a revenit, prin ţ lucrurilor, la metoda
ă ă în ţ ă ă ş în anii ţ De aici a decurs, implicit, posibili-
tatea de a ă ă ş eventualele resturi de locuire apartinînd fazei Cucuteai A-B.
cuprinse în acest ţ ş acest obiectiv, ca ş ă în adîncime pentru dez-
velirea stratului de ă precucutenian, figurau în planul de ă ă al acestui an
numai ca obiective de ordin secundar. A vînd în vedere caracterul cu totul limitativ al
ă ă din ă campanie, planificate numai pentru o ă cel de-al treilea punct
al planului - ă ă de la Dealul Viei - nici nu a putut fi ă început, acest
obiectiv avînd de altfel ş în planul de lucru un caracter cu totul facultativ.
1. Pentru ă obiectivului principal s-a ă ţ munca, ş cum s-a
specificat, în ă etape. În prima ă pentru începerea ă s-a ales ţ
ă la est de locul ă ă din 1954, pornindu-se ă din punctul unde, prin
ă ă din anul trecut, s-a putut observa o ă deviere a ş ţ de ă
înspre ă ă ş cum se vede pe planul general (fig. 1) ţ ă pentru a fi
ă ă era ă de ă ă mai vechi 1951 ş 1953, angrenîndu-se strîns, pentru
motivul expus mai înainte, de ă ă din 1954. ă ţ ă care ă
între celelalte ca o ă ă ă ă a fost ţ ă prin patru ş ţ
paralele, cu ţ N-S, avînd ă ţ de 2 m. ş lungimea între 22 ş 24 m. ă ţ
celui de-al cincilea ş ţ s-a redus la 1 m (fig. 2). ţ ţ ă de ă ă din 1954
• Colectivul ă ă a fost compus din Hor-
tensia Dumitrcscu ă Vladimir Dumitrescu
ş I. T. Dragomir (membri) ş S. Iacob ă
www.cimec.ro
ns
TRA\ AN
DEALUL FÎNTÎN\.LOR
ă ă arheologice
din
195l -1955
50
o
-
ă ă 1955

G t!JSJ
" 1952
•• 1951
... Traseullantullli api,.ar8
\
" 1t11n.tif}CII Prin slpiturite din
Flg. 1. - Planul general al ă ă (1951-1955).
www.cimec.ro

' \ ' o<;:;. D, 1 \ ,
(jl'•·qpi \ ',
IJ " Iti
. Q .. • fr •
o t:t c;) c:) o •


t, 0()oo
\ \
L ____________ ,---- -----

1::1<1. • 'O - • "' <2>
"'CJQ • <1' .. e o L--------1
e."o • ao

\ '
•"..,'{,J.g ... ' '
··<::> î
• • • X . y
) oo v-
:"o S>' 9 b
1 \______ ----
o ţ 1 \ \
!D '' .. 9:. C. O 1 \ \
' Q ·-::o 6 o 1 ', \
(! "" "" fgti [
li"· r

o" •,.., 1> iiiJ l 1
1
1
1 'J r 1:)"
1
O d '-
iJ _o .. vr •
9
: t}

J {.) o lb/) Q !!
1 4 ,..;-\ <.J
1
1/. • ,- \'j <:> "u
",•":,x II oOB@=J
a
__ · _ () QD .&1 fl.a. 9 d"<ll><ci =r· c· --
.(/ o <.1 1) c;..> •
• ," \1'111 ---

.• }}?4l>e.• io rll,jllll ______ -- l ----
"' 1? •• fF' 1 1
1IJ ..,::. oq!? : " 1 1 1
1
'j -.. :3 l 1 1
Zl
0
o> ;___________ 1 _ , _
1
... o., , IT
..... ··-... - . ---
1
1
1
1
1
el 1
___ =c 1 _..._ ___ _,
1
1
1
1
1
[-- - " .- """
. '!i'o ă
ţ Chirt!fc
OaSi'
fll4IIJYJ Pietre a Of] Fragment<' ceramice
d
...,.- Santul de
j&W._ ă
Fig. 2. -Planul ă ă din anul 1955, cu traseul ş de ă
ţ 1
19H
Ş 2
Ş ţ 3
----
S<1ntul
ţ S
O 1 2 3m
.._;
www.cimec.ro
118 4
era numai de 2 m. Cea de-a doua ă a ă ş ţ de ă s-a planificat
ă ş grîului, cînd întinderea ţ liber ă la ţ a permis ă
se traseze o ă serie de sondaje, mult mai ţ între ele.
În urma ă ă acestor prime cinci ş ţ au ă clar pe ambii ţ ai
sondajelor, ă atît pe cel de est, cît ş pe cel de vest, profilele ş ţ de ă
(fig. 3). Observînd ţ în care se ă ş ă profilele ţ vedem ă traseul
ş ţ de ă ă de-a ş ţ ă ă în acest an, îndreptîn-
du-se inspre NE (fig. 2). Cercetînd aspectul stratigrafic al acestor profile, ă ă ele
se deosebesc, prin ţ lor, de ă ţ ş stratigrafiei ă in restul ş ţ
rilor-sondaje. În primul rind deosebirea ă din calitatea ş culoarea mai negri-
ă a ă de ă prin care de fapt se ă marginile acestor
profile, ţ pe restul peretelui. Spre ă de sud al ş ţ
nr. 1 apare profilul ş ţ de ă avînd o deschidere de 6 m (fig. 2, a-b).
Începînd chiar de sub ă de sol vegetal ş ă la adîncimea de 1 m, ă se
ă mai afînat ş de o ţ ă mai ă Se ă aici fragmente ceramice pictate
amestecate cu mici ă de chirpici ş cu pietre de rîu. Între 1 m ş 1,30 m stratul
este format din ă cafeniu inchis, un sol vegetal degradat, ţ mici frag-
mente ceramice. Sub 1,30 m începe ă fie ă o ă deschidere a culorii
acestui ă de ă ă ţ cafeniu deschis. ă acesta mult mai
moale este ţ cu ă ţ ă de chirpici ş cioburi. Între 2 ş 2,75 m ies
la ă ă ţ de ă ă ţ mai mari de chirpici, ă ă desigur, de sus,
unelte fragmentare din silex negru, doi ţ de ţ cu un început de prelucrare,
apoi oase de bovine, de ovine ş de porc, cochilii de melci ( helix pomatia ), ca ş
cioburi ţ fazei Cucuteni A-B. Masarea acestor ă ă ş ţ ca ş îngustarea
deschiderii ş ţ ă apropierea de fund. La adîncimea de 3 m, pe fundul
ş ţ apare conturul unei ă de ă ă care constituie o
ă ă a ş ţ de ă (fig. 2, x-y; fig. 3, x-y).
ă ă a putut fi ă ă de-a lungul ş ţ de ă printr-o
ţ ă pe o ţ ă de 0,70 m ă aproape de peretele de vest al ş ţ
sondaj nr. 1, ă înspre ă ă 1954. Ş ţ de ă se ă în adîncime,
oprindu-se la 3,64 m, în ş fel încît ă ă ă se ă ca o ă cu
ă ţ de 0,60 m, ă ă înspre sud (fig. 3, x-y). O asemenea ă a ş ţ de
ă ne era ă de mai înainte ş în profilul ş ţ II (1954)
1
.
Sub fundul ş ţ de ă ă sub nivelul ă galben, apare un
ă ş care ţ pietre mici de riu. Observînd profilul ş ţ de ă
prins în ş ţ nr. 2 ş nr. 3, ă ă el nu ă în ţ ţ
ă de profilul cercetat în ş ţ nr. 1. Deschiderea relativ ă a gurii ş ţ
de ă (de 6 m) este ă ă ă mai mare decît cea ă ş se ă atît prin
ţ terenului cît ş prin faptul ă ş ţ nu au putut ă perpendicular
pe ţ acestui traseu. ţ ş ţ de ă ă ş a
rezultat în plan ă ă oarecum ă ă ş în cazul ă ă
din 1954
2

În ş ţ nr. 4, pe peretele de est (fig. 3, c-d), se ş ă de asemenea
clar profilul ş ţ de ă În ă de ă s-au ă ş aici cioburi
corodate, ţ fazei Cucuteni A-B, ş un fragment precucutenian, apoi rrulte pietre
de rîu, unele destul de mari, ş ă ţ de chirpici. Caracteristic pentru acest profil este
faptul ă între 0,80 ş 1,50 m, ă de ă vegetal, amestecat cu ă cafeniu,
ă o ă a terenului, ca o alveolare de ţ reduse. Între 1,50 ş 1,90 m, culoarea
1
«S. C. 1. V.» VI, 1955, nr. 3-4, p. 469 ş fig. 11
0
o.
2
Ibidem, p. 470 flg. 11.
www.cimec.ro
5 Al\HEOLOGIC '1'1\AL\N 119
ă se ş spre cafeniu închis, poate ş din cauza unei ă ţ specifice
a acestui ă moale ş impermeabil.
În ă apropiere a acestui profil, de ambele ă ţ ale ş ţ de ă
se ă urmele a ă complexe de locuire (fig. 2).
În ş ţ nr. 4, deschiderea ş ţ de ă ă ă numai 4 m ş tot astfel
în ş ţ nr. 5, fapt care se ă prin împrejurarea ă sondajele noastre au ă
aproape perpendicular traseul ş ţ de ă Aceasta ă ă devierea spre NE
a încetat, traseul ş ţ de ă continuînd înspre est.
În a doua ă a ă s-a continuat ă traseului ş ţ de ă
înspre est prin ă trei ş ţ numerotate: 6,7,8. Ş ţ nr. 6, cu ă ţ
numai de 1 m ş lungimea de 6 m, a fost trasat în apropiere de ă ă 1951-1952,
la ţ ă de 6 m ţ ă de ş ţ nr. 5 ş anume în dreptul unde ă profilul ş ţ
de ă din acest sondaj (fig. 1).
Pentru a ă ă certitudinea ă traseul ş ţ de ă nu ş cumva
din nou în ţ NE, s-a ă ş ţ nr. 7, cu dimensiunile 8 X 1 m, la ţ de
35 m ţ ă de ultimul ş ţ nr. 6, ă dincolo de ă ă din 1951-1952 ş anume
- ş cum se poate vedea pe plan - mergînd mai mult înspre nord ş ă ş lungimea
ş ţ precedent în ă ţ cu 8 m.
În ş ţ nr. 6, profilul ş ţ de ă a fost imediat vizibil, corespunzînd
profilului din ultimele ă ş ţ nr. 4 ş 5. Se ă ş ă spre deose-
bire de cele constatate în aceste ă ş ţ cele ă profile de est ş de vest din ş ţ
nr. 6 nu mai stau perfect pe ş linie, ci ă din nou o ţ ă între ele, profilul
dinspre est fiind situat ceva mai înspre sud. Aceasta a constituit un indiciu pentru even-
tualitatea ă ţ ş ţ înspre sud-est. ă presupunerea s-a veri-
ficat prin ţ ă ă în ş ţ nr. 7, unde, ş ambele capete ale sondajului au fost
prelungite, ş nu s-a putut prinde nici o ă din profilul ş ţ de ă Pentru
depistarea acestei noi devieri a ş ţ de ă a fost necesar ă se traseze ş ţ
nr. 8 (10 X 1 m), situat cu 7 m mai aproape de locul ă ă 1951-1953, ă între
ş ţ nr. 6 ş 7, înaintînd mai mult înspre sud. Spre ă de sud-est al acestui
ultim ş ţ apare cunoscutul ă de ă negru ă ţ amestecat cu
cel cafeniu, ţ cioburi Cucuteni A-B, ă care se ajunge la ă castaniu
compact specific, amestecat cu ă ţ ă de chirpici. Marginile profilului se
ă treptat ş la 3,20 m de la ţ solului actual atinge fundul (fig. 3, c-f ).
Este deci evident ă traseul ş ţ de ă ş înspre sud-est, trecînd ş prin por-
ţ ă ă pentru prima ă în 1951 ă la platforma Cucuteni A-B, adîncirea ă ă
turii ă la stratul precwmtenian efectuîndu-se abia în anul 1953.
ă ă platformei cucuteniene în anul 1953, în ţ de vest ai
ş ţ s-au putut distinge profilele unui ş ţ care -la acea ă n-a
putut fi identificat drept ş ţ de ă deoarece nu mai fusese întîlnit ă atunci
la Traian.
Cu acestea, potrivit planului, ă pentru cercetarea primului obiectiv au tre-
buit ă fie sistate, ş ă strîngerea recoltei ă ă foarte favorabile
pentru continuarea lor. .
Însumînd rezultatele acestor ă (1953-1955), ă ă forma traseului
ş ţ de ă ă pe plan, descrie o linie ă (fig. 1) despre care nu putem
spune ă ă continua în semicerc. ţ relativ restrîns ă de ă
linie, cît ş faptul ă ţ se întind ş în afara acestui ş ţ pun unele pro-
bleme care vor trebui ă prin ă viitoare. Se va ă în primul rînd,
în continuare, traseul ş ţ de ă iar în al doilea rînd, ş cum s-a mai spus
în rapoartele din anii ţ trebuie ă se cerceteze ş ţ ă a unui al
www.cimec.ro
120
HORTENSIA DUMITRESCU
6
doilea ş ţ paralel cu primul. Aflarea unui al doilea ş ţ exterior ar explica ţ pri-
mului ş ţ care ă apare ă ş ar ă definitiv ţ acestor ş ţ
• • ••· Fragm. de cllirpic ars
Oase o'e animale
tmo Fragmente de ă
e
Strat negrll vegetal. arat
- Strat vegetal depus
-
Stratintermed/arde
. vegetal-?/ careniu
o 1 Zm
9AV Fragm. ceram1ce
rJ o Pietre de rJ'u
P7771 Strat Cucuteni A -8
( careniu l'ncllis)
Precucuteman
( careniu des_·hf:S)
Pa-m!'nt galben cu.
concre(iun/ ca/:;;,·roase
Pc7-mÎ!7t ş {'!f
pietre mici de rtu
d
Fig. 3.- Profilele transversale ale ş ţ de ă a-b, în malul de est al sondajului nr. 1; x-y, la adîncimea de
3 m de la ţ solului; G-d, în malul de vest al sondajului nr. 4; e-J, în malul de vest al sondajului nr. 8.
drept ş ţ de ă ale ş ă ă vor deveni posibile determinarea momen-
tului cînd ş ţ au fost construite, precizarea intervalului de timp care s-a scurs
între aceste ă ţ ca ş a timpului în care s-a ă umplerea ş ţ
www.cimec.ro
7 Ş AHHEOLOGJC TRAIAN
121
2. ă celui de-al doilea obiectiv s-a ă paralel cu ă traseului
ş ţ de ă ş cum s-a ţ mai înainte, în ţ ă ă în prima ă a
ă de o parte ş de ă a ş ţ au ă trei ţ cu resturi de locuire:
I, II, III (fig. 2). În partea dinspre sud a ă ă aceste urme se întind pe ă lungi-
mea acestei laturi. Prin ă ă a ţ ă ţ dintre ş ţ s-a
putut ţ degajarea întregii ă ţ a complexului I ă în perimetrul acestei
ă ă Resturile de locuire au ă la adîncimea de 0,70-0,90 m ş constau din chir-
pici în ă pietre de rîu, oase de animale, unelte fragmentare, ca ş cioburi pictate calci-
nate. S-a observat ă acest complex de locuire, ţ fazei Cucuteni A-B, se ă
pe latura de vest, de urmele de ş fel descoperite aici prin ă ă din 1954. Înspre
latura de est a complexului, din cauza unei ş pante a terenului cu ţ de la
vest la est, ă de chirpici apar la adîncimea de 1 m. În ă parte, ă de chirpici
sînt de dimensiuni mai mari, avînd grosimea de 17 cm, ţ ă ă ă
impresiuni de bîrne groase ş sînt arse tare la ş Orientarea lor este de la nord înspre
sud. Peste aceste ă groase ă alt rînd de ă mai ţ de culoare ş ă
cu urme vizibile de trestie, provenind probabil de la ţ ţ Este evident
ă ă parte a complexului, care cuprinde ş o ă se ă înspre sud, racordîn-
du-se cu complexul descoperit pe ă ă în 1953.
ă ă ă ă în stadiul de ţ ă al ă nu putem ă ne ă bine seama
de felul în care vor fi fost grupate ţ în ă parte a ş ă Numai ă
ă ţ intermediare, ă ă va fi posibil ă se ă ă
dintre ă ţ acestui ansamblu de ţ ca ş ă întindere a ţ
De asemenea, pietrele ă de rîu ţ mai înainte, ş sînt ş
cu o oarecare ă nu ă o ţ ă ă locul ocupat de ele apare ca o supra-
ţ ă de 8 m
2
, ă în interiorul complexului de locuire a ă ă ş ă defi-
ă ă ă fie determinate în anii viitori.
ă demontarea ă de chirpici ale platformei, s-a continuat ă in
adîncime tot prin sistemul ş ţ paralele, în scopul de a cerceta stratul de ă
ă Urmele de ţ sînt slabe ş la 1,60-1,70 m apare ă galben.
ş pe la mijlocul laturii de sud, între 1,40- ş 1,70 m, cantitatea cioburilor Cucuteni
A-B, între care ş un fragment Cucuteni C, devine mai ă Între acestea se ă ă
ş cîteva unelte de silex, deteriorate de prea ă ţ ca ş oase de bovine
ş ş ă 1ntre 1,70 ş 2 m apar cîteva fragmente de vase precucuteniene, un fragment
de capac cu un mic buton, un gît cilindric împodobit cu caneluri orizontale, precum
ş un vas fragmentar, care, ă ţ ş ă în partea de jos a peretelui, pare
ă fi ţ unui vas cu picior de un tip descoperit ş la ă ă ş ş
1
. Nu lipsesc,
ă de acestea, nici fragmentele de vase mari de provizii lucrate din ă ă
dar slab arse. Toate aceste elemente ă ţ unei gropi ţ fazei Cucuteni
A-B, al ă fund a ajuns în stratul precucutenian. La nivelul de 1,50-1,70 m ş în celelalte
ş ţ se ivesc cioburi precucuteniene (fig. 4, 1-7).
Complexul II este situat înspre ă de nord al ă ă ş a trebuit ă fie ă
printr-o ă ă în peretele de vest al ş ţ nr. 1. La adîncimea de 0,80-1,50 m,
ă ă ş ţ de ţ se întind pe o ţ ă între 4 ş 5 m
2
• Pe ă fragmentele de vase
de diferite dimensiuni, pe care s-a ă destul de bine pictura, s-au mai ă fragmente
de vase mari de provizii, chirpici ă ţ ş oase de animale domestice trecute prin foc.
Fragmentele vaselor de dimensiuni mai reduse ă forma de ă de pahar,
ca ş aceea de capac-coif suedez. ă de acestea stau fragmentele de vase din ă
ă în chip de ghiveci de flori, care de obicei sînt frecvente în partea ă
1
Vladimir Dumitrescu §i colaboratori, ă ă Monografie ă fig. 30,4 ş pl. LXVIII, 1.
www.cimec.ro
122 1101\TEN,_L\
8
a stratului Cucuteni A-B. Tot aici s-a ă ş un fragment de vas de tip Cucuteni C,
împodobit cu ş ă ş în genul tehnicii ornamentale ă pe vasele usato-
viene (fig. 5). Cantitatea ă ă ş ţ se ţ ă mergînd în adîncime. Acest fapt,
ca ş ă ă ş acestor ă ă ş ţ ă ă acest complex este în fond o ă care trebuie
--- 1
-----,'
..
"
1 \\
/ \\
' 1'
' •' ' ,.
' ,.
' ,.
{ __ -- ------ -- ---'-\
6
'
/
/
2
'
'

------ ;·· -\\
d
l ; 'J
:;; !1
h)
l '
iff

-- ţ
---- '-- -\
7
1
1
1
1
1
1
1
-•
Fig. 4.- 1-7, ă ă 8-9, ă ă 10-11, unelte de ă ă ţ ă ş topor de tipul «calapod >>.
ă stea în ă ă cu complexul de locuire descoperit prin ă ă anului precedent.
La adîncimea de 1,75-1,80 m se mai ă ă pe fundul gropii oase de bovine, un
instrument perforat, lucrat dintr-un corn, ca ş cioburi ă Locul de unde a pornit
ă acestei gropi de dimensiuni ceva mai mari nu se poate vedea. Ca ş în alte cazuri
de altfel, marginile gropii se pierd în stratul cu solul cafeniu închis, din cauza ă ş
malurilor ei superioare ş din cauza ă ţ specifice ale acestui sol.
Cam în dreptul acestei gropi, în ş ţ nr. 4 ş 5, ă pe malul stîng al ş ţ
de ă ş în imediata apropiere a acestuia, se ă la adîncimea de 0,90 m urmele
complexului III, format din ă de chirpici bine arse, uneori chiar zgurificate. Printre
aceste ă ş deasupra lor se ă fragmente ceramice cu ă ş ă pietre de rîu
de ă ă si cîtiva colti de mistret.
ă ă ă acestui fragment de ă la 0,30 m sub ă
ă la adîncimea de 1,15 m, se ă ş un vas-pahar întregibil, de tipul acelora pictate
în stilul o:
2
, care de obicei sînt îngropate sub platformele ţ
1
• Ş în acest complex
1
H. Dumitrescu, O descoperire in ă ă cu ritul de lnmoriJJintare
in cultura Cucuteni-Tripolie, « S. C. I. V.>>, V, 1954, nr. 3-4, p. 410.
www.cimec.ro
9
Ş AHIIE!ILUGI\. TJL\L\" 123
se ă terenul în adîncime prin ş ă ţ paralele. Solul cafeniu deschis este ameste-
cat cu o pulbere ă ă din cauza descompunerii prin ă a ă inferioare
ale platformei ş ă în ş ţ dinspre nord o alveolare. ţ acestui strat
ă din cioburi Cucuteni A-B, pe care se mai ă ă destul de bine pictura, precum
si din oase de animale domestice. La adîncimea
de 1,20 m apare, pe fundul ş ţ conturul
incomplet al unui oval cu axul NE-SV, care ă
în chip precis ţ unei gropi ă ă
ţ ă probabil o ă de gunoi (fig. 2, III).
De altfel profilul acestei gropi se ş ă vizibil
ş în peretele ş ţ La adîncimea de 1,35 m
ă baza stratului cafeniu deschis, marginile
gropii încep ă se îngusteze; se ă cioburi tot
mai ţ provenind de la fragmente cera-
mice mai grosolane, ş cîteva pietre. La 1,40 m
de la ţ solului actual se ajunge la
fundul acestei gropi, care se ă în ă
galben cu ţ calcaroase, neumblat. Fig. 5. - Fragment de vas Cucuteni C.
3· În partea de nord a ţ ă la adîncimea de 0,80-1,10 m, ş anume
înspre capetele ş ţ nr. 1, 2 ş 4, ă în special în ş regiune ş în ş
ţ ca ş în anii ţ a ă ş în acest an ceramica ă sub forma cunoscu-
telor fragmente din ă ş ornamentate cu capete de note muzicale. Aceste frag-
mente sînt ţ ca de obicei de o ă ă de uz comun, slab ă în ţ
de culoare ă la care ş urmele de ă nu sînt întotdeauna vizibile. ă
cu aceste fragmente s-au ă oase de animale domestice - în special de bovine -
pietre de rîu ş o ş ţ ă de ă ă ă Între unelte, ţ ă o ă ţ ă de
tipul specific cala pod (fig. 4, 10), cu lungimea de 0,14 cm ş grosimea de 1,5 cm, ca ş un alt
topor calapod fragmentar (fig. 4,11) ş apoi fragmente de lame de silex ă Tot din
acest ansamblu face parte ş un fragment de ş plat cu ă rotunjit ş ă
printr-o ă ă ă Din punct de vedere stratigrafic, complexul cu ă
ă se ă la nivelul stratului precucutenian ş anume în partea sa ă
ă imprejurare, ca ş inerentele ţ dintre straturi, fac ca fragmentele
ceramice liniare ă stea uneori ă de cele cucuteniene. Formele ceramicii liniare
sînt cele cunoscute prin ă ă anterioare ş anume pentru specia din ă ş
forma ă este cea de bol (fig. 4,9), iar pentru specia de uz casnic din ă
ă cu ă ţ este forma ă de ă cu ţ îngustîndu-se ş
înspre ă fiind ă ă cu ţ rotunde ş Interesant este un fragment
ă ă cu cioburi precucuteniene înspre ă de sud al ş ţ nr. 1. Orna-
mentul ă din linii incizate mai neglijent, care se întîlnesc în unghi, iar punctele
destul de mici sînt ş mai ales între ţ dintre linii ş nu pe liniile benzilor.
Fragmentul are ş o ă ă ţ ă Este de notat ă decorul acestui fragment,
ş cum se vede clar, a fost incizat într-un strat superficial de ă ă ş ă
cu care s-a acoperit miezul ş al pastei. În ă ţ în care ă ţ ă s-a
corodat, inciziile ornamentale aproape nu se ă (fig. 4,8). Procedeul acesta al
ă ţ în vederea ă cunoscut în ă regiune la ceramica din
punctul Dealul Viei, nu pare ă se fi generalizat la ceramica ă ă ă
ă acum în ş de pe Dealul Fîntînilor. ţ ă ş ă majoritatea
cioburilor din ă tipic ă de aici au ţ foarte corodate. Un alt exem-
plar care ă o ă ă mai ţ bine ă ţ pietricele ş
www.cimec.ro
124 HORTENSIA DUMITRESCU 10
avînd ţ ş ş este de asemenea interesant prin aspectul ornamentu-
lui. Decorul apare înrudit cu cel al ceramicii liniare, cu deosebirea ă punctele adîncite
sînt ş de data aceasta nu pe liniile incizate, ci pe muchiile unor caneluri orizontale
ş între ţ intermediare (fig. 4,1). ă combinare a unui element tipic pentru
ornamentarea ă ( canelurile) cu un element caracteristic pentru ceramica
ă (punctele) ne-ar putea ă ţ ă facem presupunerea unei ţ de
caracter local din partea ceramicii liniare asupra celei de tip precucutenian, dar
faptul constituie o ă care ă arii culturale mai întinse. În ă ă
cu aceasta, ă ă sistemul asocierii punctelor rotunde de dimensiuni ceva
mai mari cu linii incizate ş caneluri dispuse în benzi este folosit aproape în
exclusivitate în decorarea speciei ă ceramica cu ornamente adîncite de la
ă ă ş ş
1
.
O ţ ă ă ă ş în ş de la Luka-V ţ unde aceste
elemente decorative au ă în ornamentarea ceramicii pretripoliene
2

4· Întrucît ă ă din anii 1953-1954 au fost ă în mijlocul diferitelor
holde, am profitat de faptul ă la ş campaniei de lucru din anul acesta terenul
a fost în cea mai mare parte degajat de recolte ş am ă o revizuire ă a planului
ă ă corectîndu-se prin noi ă ă pe teren ţ ă ă efectuate
în ultimii doi ani. Astfel, ă ă din 1953 (fig. 1) cade aproape perpendicular pe supra-
ţ ă ă din 1951-1952, ă întocmai ş cum fusese ă dintru început.
Pe de ă parte, în urma acestei ă cele ă ţ ă în 1953 ş 1954
nu mai pot ă paralele între ele, ci se apropie destul de mult una de alta spre cape-
tele lor de vest.
5. Pe stînga drumului ce duce din satul Traian înspre comuna ă ş în
dreptul grajdului ă agricole colective, ă o ă pentru ă
porumbului furajer, s-a ă ă înainte de sosirea ă în localitate, un mic vas
din ă ă ă cu ă ţ ş ă ţ ş împodobit cu ă ş
de incizii ş dispuse sub buza vasului (fig. 6). ă cele relatate de ă ă
ă cu acest vas s-au mai ă ş alte cîteva cioburi ă ă care s-au pierdut.
Întrucît de pe ţ locului indicat s-au putut culege mai multe fragmente ceramice
----------- --..\
1
1
1
- __)'
de aspect hallstattian ş din epoca migra ..
ţ am ă efectuarea unui sondaj în
partea în care s-au ă aceste urme ca ş
vasul ţ care, ă toate elementele,
ţ epocii de ş a bronzului
3
• În acest
scop, în parcela de trifoi a ă agricole
colective ă ş s-a trasat un ş ţ lung de
10 X 1,50 m, orientat de la est la vest, situat
la ţ ă de 5 m spre sud de bordeiul de
bucate amintit mai înainte.
Fig. 6. - Mic vas din epoca bronzului.
ă la adîncimea de 0,60 m, au ş la
ă pietre de rîu ş ă ţ de chirpici ă
ţ mai ales spre ă de vest al ş ţ Tot înspre acest ă al ş ţ pe la
0,60-0,70 m adîncime, au ă ş ă ă ş ă de ă ă care ă
1
VI. Dumitrescu ş colaboratori, ă ă
pl. LXITI - LXVIII (ceramica cu ornamente adîncite).
8
S. N. Bibikov, Rannetripolskoe poselenie Luka-
Vrublevetkaia na Dnies/re, Moscova, 1953, pl. 34 B, pl. 35, .
38, 39, 43, 44 ş unn.
8
Vase ă ă ş de tipul culturii Noa
(r. Stalin) sînt cunoscute în Moldova din cimitirul de la
ş ş Ţ fiind datate în genere în vremea de
sfÎl)it a epocii bronzului ş începutul epocii fierului:
M. ţ epocii bronzului [i inceputul
epocii fierului in Moldova, « S.C.I.V. », IV, 1953, nr. 3-4,
p. 459, fig. 7,2.
www.cimec.ro
11
Ş ARHEOLOGIC TRAIAN 125
ţ unei vetre. Alte urme materiale de ţ nu s-au putut descoperi, deoarece
terenul fusese umblat în prealabil, ş cum o ă ă ş ă ă ş vetrei. ă
ca: într-o campanie viitoare de ă ă ă se reia, ă ă ţ ă în acest
punct.
*
Incheiere. În scurta campanie de lucru din acest an s-au ţ ş citeva
rezultate pozitive în ă ă în primul rînd, cu obiectivul principal al planului:
a) ă în continuare a traseului ş ţ de ă al ş ă Prin ă ă
turile efectuate s-a putut preciza o ţ mai ă din traseul ş ţ de ă
(fig. 1 ş 2), al ă fund se ţ ş pe acest parcurs la adîncimea medie de 3,50 m
de la ţ solului actual. Prin observarea traseului apare ă forma semicir-
ă a acestui ş ţ care va trebui ă fie ă mai departe în ă ş sa (fig. 1 ).
O particularitate, ă ă este ă deschiderii ş ţ de
ă pe o ă ţ prin ă la adîncimea de 3 m, a unei trepte laterale.
ă ă ă ă din profilul longitudinal, apare ca un fel de ă ă care
se va fi continuat pe marginea dinspre sud-est a ş ţ de ă Amintim ă ş
din ă ă anului precedent, 1954, mai ş o astfel de ă a ş ţ
în profilul transversal, ea ă ca o ă ă a ş ţ principal, ă deasemenea
pe latura dinspre sud-est a ş ţ de ă
1

Pe de ă parte, prin cercetarea complexelor de locuire ţ fazei Cucuteni
A-B, aflate -precum s-a ă în cursul expunerii- ş dincolo de ş ţ de ă
ă ă acesta din ă nu cuprinde întreaga întindere a ş ă Cucuteni A-B cunos-
ă de noi ă Se impune deci ca prin ă viitoare ă se constate ă mai
ă un alt ş ţ de ă la marginea ş ă Cît ş ş ţ de ă cunoscut
în stadiul actual al ă ă el nu este cumva mai vechi decît ş Cucuteni
A-B, atunci nu poate ţ decît unei prime faze de mtti ă extindere ă
a acestei ă
b) În ă ă cu ţ în ă ş a celorlalte ă culturi, cea
ă ş cea ă ţ lor de aflare par a confirma ş în acest an
datele stratigrafice cunoscute prin ă ă precedente.
Fragmentele ceramicii liniare cu capete de note muzicale apar ă cu celelalte
fragmente ş elemente adiacente la adîncimea de 0,80-1,10 m ş ca de obicei, mai ales
pe latura de nord a ă ă fiind tot mai rare în rest. De cele mai multe ori fragmentele
ceramicii liniare stau ă de cele precucuteniene ş chiar de cele ale fazei Cucuteni
A-B. Adeseori fragmentele din ă ş ă ă pentru ceramica ă
au ::>mbele ţ foarte corodate, iar în alte cazuri ele au prins o ş ă ă ca o
ă ţ ă de culoare ă Nu rareori s-a putut observa ă ă unele fragmente
precucuteniene, care, ca aspect general ş mai ales prin ţ ş a pastei, se ă ă
cu cele ale ceramicii liniare. Cercetate mai îndeaproape, ele ă ş prin ţ
pastei, avînd în ţ ă mai mare, iar ţ de asemenea corodate,
sînt mai ţ ş mai aspre la ă Tot astfel unele ţ de motive orna-
mentale duc la presupunerea unor ă ţ de atingere între cele ă specii ceramice,
ă poate pe baza unei ţ într-o ă ă (fig. 4, 1-7 ş 8-11).
c) În partea ă a stratului Cucuteni A-B, ca ş în groapa din complexul II,
s-au ă cîteva vase larg deschise în ă de ghivece de flori cu ă ă ş
buza ă Spre deosebire de vasele cunoscute ă acum, lucrate din ă ş ă
bine ă exemplarele din acest an ă o ă mai slab ă de culoare ă
1
H. Dumitrescu, $anlierul arheologie Traian, « S.C.I.V.», V, 1954, p. 46 ş urm.
www.cimec.ro
126 HOHTF.l\"SL\ Dl"MlTI\ESClJ 12
în ţ de aspectul ă încît ele apar ă mediului cucutenian stînd,
ca ă oarecum mai aproape de specia Cucuteni C.
d) Cît ş interesanta descoperire a unui mic vas de tip Monteoru (fig. 6),
ă ă în ă dealului Fîntînilor ş anume ă grajdul G.A.C., ca
ş a altor fragmente ceramice din epoci mai. tîrzii, ă ca în viitor ă se reia cerce-
ă Ş în acest nou punct al ş
HORTENSIA DUMITRESCU
APXEOJIOrlP-IECHl1E PACHOTIH11 B TPAHHE
(1-\PATI\Ofj
rJ!aBHOii pacKOIIOI:\' rrpOH3BO,I:t;HMbiX B HaCTOHilWM ro):ly B TpaHHe ( ceJIO
3::meiiiTn, paii:oH Byxyiii, o6JiaCTh BaKay), 6hlJIO npo,r:t;oJimenHe IICCJie,r:t;oBaHHiî: JIHHim
aaiQIITHoro pBa, o6HapymeHIIOro B HeOJIHTH'IecKOM rroceJieHHH TpamJa-.Il:HJIYJI <DhiHThi-
HIIJIOp - B 1953 ro,r:t;y • .Il:JIH ,r:t;OCTIIif\eHHH 3TOii 6hiJIO 3aJIOif\eHO 8 pa3Be,r:t;O'IHbiX IIIyp-
ifloB (pnc. 1, 2, 3), ns KOTOphlx 5 saJiomeHLI B rrepBoiî: iflase pa6oT c coxpaHeHneM Mem,r:t;y
HHMH paCCTOHHIIH B 2 M, a OCTaJihHhie 3 - BO BTOpOfl iflase, TO eCTb IIOCJie y6opKH ypomaH,
na 6oJiee OT,r:t;aJieHIIOM ,r:t;pyr OT ,r:t;pyra paCCTOHHIHI, Ţ TOrO 'IT06bl ycTaHOBHTb npOTHif\eHHe
o60pOHHTCJibHOrO pBa Ha B03MOif\HO 60JibiiieM paCCTOHHHH. ,n:.'IIIHa pa3Be,r:t;O'IHhlX IIIypifloB
KOJie6aaach Mem,r:t;y 22 H 24 M, a IIInpnHa HX 6biJia paBHa 2 M. BJiaro,r:t;apn 3TIIM pasBe,r:t;O'IHhiM
pa60TaM 6hlJIO B03MO<KHO ycTaHOBIITb ,Il;JiliHY pBa Ha 60JibiiiOM paCCTOHHIIH, a TaKme li ITOJiy-
KpyrJiyiO iflopMy aToro yKpenJieHHH. TioJiomeHne aToro pBa BHYTPII CTOHHKH, rroBn,r:t;HMOMY,
o6ycJIOBJIHBaJIO cyiQeCTBOBaHne H BTOpOrO pBa, 1:\0TOpbiH ,I:t;OJiif\eH 6biJI OKpymaTh BCIO CTOHHKY.
BhlJIII TaKme OTKPhlThl ocTaTKH rroceJieHHiî:, OTHOCHIQIIXCH K iflase HyKyTeHn AB n
pacnoJiomeHHhlX B nepnMeTpe nccJie,r:t;yeMoiî: ITJIOIQa,r:t;n; 3TH ocTaTKH (pnc. 2, 1, II, II 1)
HBJIHIOTCH JIHIIIb OT,r:t;eJihHbiMH yqacTKaMH 06IIIHpHOrO aHCaM6JIH ITOCeJieHIIH, HO Mem,r:t;y H HMII
li paHhiiie paCI:\OIIaHHhlMH yqacTKaMH, 6esycJIODHO, cyiQeCTByeT CBH3b li OHH npn ,r:t;aJibHeH-
IIIHX paCI:\OITI:\aX 6y,r:t;yT 01:\0H'IaTeJibHO 06'be,r:t;liHeHhl C ,r:t;pyrnMH paaBeTBJieHliHMII li CMeif\HbiMli
HMaMli. Jliiiiib TOr,r:t;a HCHO onpe,r:t;eJIHTCH iflopMa H pa3Mephl if\HJililQ.
HepaMnKa ,r:t;oKyKyTencKoro nepHo,r:t;a BCTpeqaeTCH B nHmHeM cJioe peme, o,r:t;HaRo,
HaXO,Il;HTCH BeCbMa JII060IThlTHhle B CMbiCJie iflopMbi li OpHaMeHTa 31:\3eMITJIHpbl (pliC. 4, 1-7).
JlHneiî:HaH RepaMlma c opHaMeHTOM B BH,r:t;e MY3hlKaJihHhlX HOT (pHc. 4, 8-11) 6hl.TJa li B
3TOM ro,r:t;y 06HapymeHa B BepXHeM ropH30HTe ,I:t;OKyKyTeHCI:\OrO CJIOH. 8TO COCe,r:t;CTBO Bbi,Il;Bli-
raeT Bonpoc o B03MOif\HOCTH B3aliMHoro BJiliHHliH, Ha6JIIO,r:t;aiOIQerocn y aTHX ,r:t;Byx DH,r:t;OB
KepaMHI:\li, pasyMeeTCH orpaHli'IeHHOrO, Rai:\ 06 3TOM MOif\HO cy,r:t;liTb IlO Hei:\OTOpbiM iflparMeHTaM.
Tiepe,r:t; .Il:HJiYJI <DbiHTblHHJIOp, B03,1e 1:\0HIOIIICHb rocy,r:t;apCTBeHIIOH iflepMbl, BO BpeMH
BhlKanhlBannH cnJioanoiî: HMhi ,r:t;JIH RopMonoiî: KYKYPY3hl 6hlJI Hafl,r:t;eH ne6oJibiiiOiî: rJIHHHHLifl
cocy,r:t; c T(BYMH pyqKaMn Tnrra MoHTeopy (pnc. 6). Ha 3TOM MecTe 6hlJia nponsBe,r:t;ena paa-
Be,r:t;Ka, He ,r:t;aBIIIaH IIOI:\a HHI:\aRHX ITOJIOif\HTeJihHbiX peayJibTaTOB Ţ TOrO, 'ITO 3CMJIH
a,r:t;ech yme OhiJia nepepbiTa npn npe,r:t;hi,r:t;yiQnx pacKonKax.
OB'bfiCliEHHE PI1CYIIHOB
Pnc o 1 o - 0611111fi ITJiaH 1 Y5l-1955 IT o
Pnc o 2 o - TIJiaH pacHonoi> 1955 ro c '!epTeHWM oGopoiillTCJlbHoro pna o
Puc o 3 o - Tionepe•IHhle npotf>n.:m o6oponuTeJlbHOro pna o a-b - BOCTO'IHOlt CToponLI myp<J!a
.]\j1, 1 ; X-.J - Ha rJiyoune 3 MCTpOB; c-d - DOCTO'IHOil: CTOpOHbi e-f - aana]l;HOlt CTOpOHbl
myptf>a M 8 o
Pnco 1-? - ]l;OHYHYTCHCimJI HepaMIII>a; 8-9 - mmetiHaJI HepaMuna; 10-11 - HaMcu-
HLie opy]];ll/I: HCOOJILIIIOe }l;OJIOTO li TOITOp TlliTa <<HOJIOAna>> o
Pnc o 5 o - <l>parMeHT cocy]l;a l\yHyTeHn C.
Puc o 6 o - Ile6oJILiliOll: cocyA :moxn 6ponahi o
CHANTIER ARCHEOLOGIQUE DE TRAIAN
(RESUME)
1. L'objectif principal de la campagne de fouilles de cette annee a ete la poursuite de
1' exploration du trace du fosse de defense, decouvert en 1953 dans la station eneolithique de Traian,
sur le ((Dealul Fîntînilor». A cet effet, OII a creuse huit tranchees destinees a des sondages
www.cimec.ro
13 AnHBOLOGIC Tn\iAN
127
fig. 1, 2 et 3), dont cinq ont ete tracees durant la premiere phase des travaux, en ne maintenant
entre elles qu'un intervalle de 2 m. Dans la deu:xieme phase des travaux, c'est-a-dire apres la
rcntree de la moisson, les trois dernieres tranchees de sondage ont pu etre creusees, ainsi qu'il
se devait, a des distances toujours plus grandes dans le but de preciser une partie aussi grande
que possible du trace du fosse de defense. La longueur des dites tranchees a varie entre 22 et
24 m, leur largeur etant de 2 m. Grâce a ces sondages on a pu determiner le trace du fosse sur
une plus grande etendue ct preciser la forme demi-circulaire de cette fortification. La position
de ce fosse de defense impliquerait, selon toutes les apparences, l'e:xistence d'un deuxieme
fosse qui aurait pu contourner l'etablissement sur sa lisiere, a une phase de plus grande
extension.
2. En second lieu, on a decouvert des restes d'habitation qui appartiennent a la
phase de Cucuteni A-B et qui se trouvent a l'interieur du perimetre de la superficie qui a ete
fouillee. Ainsi qu'on peut le voir (fig. 2, I, II, III), ces vestiges ne sont que des parties d'un en-
semble plus vaste d'habitations. Celles-ci se raccordent a d'autres parties fouillees anterieurement
et devront etre definitivement completees avec leurs differentes annexes et leurs fosses adja-
centes, par des fouilles futures. La forme et les dimensions respectives des habitations en
resulteront alors clairement.
3. La ceramique pre-cucutenienne de la couche inferieure est apparue dans des exem-
plaires assez rares, mais interesssants par leur facture et leur ornementation (fig. 4, 1-7).
La ceramique lineaire a notes musicales est situee, cette annee aussi, au niveau superieur de la
couche pre-cucutenienne. Ce voisinage pose le probleme de la possibilite d'une influence reciproque
des deux especes de ceramique, naturellement a une echelle reduite, comme le suggere l'aspect
de certains tessons.
4. En face du «Dealul Fîntînilor», pres de l'ecurie de la ferme collective, on a trouve,
en creusant une fosse necessaire a la conservation du ma'is fourrager, un petit pot d'argile a deux
anses, du type Monteoru (fig. 6). On y a un sondage mais sans arriver pour le moment
a des resultats positifs, le sol ayant ete derange par des excavations anterieures.
EXPLICA TIONS DES FIGURES
Fig. 1.- Plan general des fouilles (1951-1955).
Fig. 2. - Plan des ·fouilles de l'annee 1955 ct trace du fosse de defense.
Fig. 3. - Profils transvcrsaux du fosse: a-!J = dans la pa roi ouest du sondage no 1; x-y=a 3 m de profondeur
de la surfaee du sol; <"-d, =dans la paroi ouest du sondage no 4; e-f = dans la paroi ouest du sondage no 8.
Fig. 4.- 1-7, eeramique pre-eucutenicnne; 8-9, ceramiquc lineaire; 10-11, outils en pierre: ciscau et
hache du type (( forme de bottier ».
Fig. 5. - Tesson de type Cucuteni C.
Fig. 6. - Pctit vase de l'âge du hromc.
www.cimec.ro
Ă Ă ARHEOLOGICE DE LA Ă Ţ
(reg. ţ r. ă
L
A o ţ ă de aproximativ 1 km spre est de biserica cartierului ă ţ în dreptul
ă ă ă « 23 August», în punctul numit Vadul ţ se ă o ă
ş ă ce ă din epoca ă ş este ă
pe terasa ă a ă (care nu se ă la o ţ ă mai mare de 1200 m spre E),
în dreptul punctului de ţ a celor ă ţ ă ă ş Canalul ă
lui. Cea mai mare parte din vechea ş a fost ă cu ocazia ă ă ă
necesar ă ă ă În luna mai 1955, propunîndu-ne ă studiem o parte din vechea
ă a ă am ă o ş pe teren în acest scop, ă în ă ă
mai multe fragmente de vase de lut, oase de animale ş ş ţ cele ă
cu prilejul ş am trecut la efectuarea unui sondaj, pentru a salva ţ
ce era imediat ţ ă de ă ă ă ă ă Atît sondajul cît ş profilul unuia
din malurile ă ă nesistematice ne-au permis ă vedem ă ş este ă
dintr-un singur strat de ă cu ă niveluri de locuire, care ţ culturii
ţ Pentru a se putea salva restul de ş ţ cu distrugerea, am
cerut Academiei R.P.R., prin Muzeul ţ de ă ţ din ş autori-
ţ de a executa o ă ă ă de salvare. Muzeul de ă ţ a ţ acest lucru,
delegînd pe prof. D. Berciu ca observator ş ă al celor care urmau ă ă
lucrarea
1
. ă ş arheologic de la ă ţ au început în ziua de 8 august,
continuîndu-se ă la data de 1 noiembrie 1955, cu un ă de 4-6 ă În
acest interval de timp s-au efectuat ă ă pe o ţ ă de 350 m
2

Stral(f!rajia. Cu prilejul acestor ă s-a constatat ă ş este ă
dintr-un singur strat de ă ă ţ în ă niveluri de locuire suprapuse, ambele
distruse prin incendiu. Peste ă viu, în care s-a ă ă la adîncime de 0,70
m, se ă un strat de ă ă ă de culoare ciocolatie, gros de 0,60 m. Acesta este
solul vegetal preistoric, lipsit de orice ţ de materiale. ş cum ă din unele
profiluri, .între stratul ciocolatiu ş podina de lut a ţ din primul nivel ă
un strat de ş ă care se întinde pe o ţ ă destul de mare. Dunga de ş ă
ă probabil din ţ ă i-au dat foc primii locuitori ţ aici, în scopul
ă ţ terenului. O parte din ă ş ă ar putea proveni ş de la primele colibe
provizorii în care s-au ă ş locuitori. Ceea ce ne ă ţ ş ă credem acest
lucru este descoperirea unei vetre scobite în ă pe fundul ă se aflau resturi
de ă În jurul vetrei, stratul de ş ă este mai gros ş amestecat cu oase de ani-
male, de ş ş cîteva mici fragmente ceramice, ă ă cu cele din primul nivel.
Faptul ă nu s-a ă nici un fel de chirpici ne ă ă credem ă aceste ă
au fost ş modeste colibe, construite numai din trestie, cu caracter provizoriu. Deasupra
stratului de ş ă s-a depus primul nivel de locuire ţ care ajunge ă la
1
La ă ă au participat: N. ţ (responsabil), I. Dragomir ş Nineta Kraus.
9- c. 1588
www.cimec.ro
130 N. Ţ ş !. T. DRAGOMIR
2
0,30-0,40 m grosime. Baza sa este ă de podine de ţ din lut galben ă ă
torit, deasupra ă se suprapun urme de ă ş ă ş chirpici. Judecînd ă
grosimea ş cantitatea materialelor, se ş ă locuirea n-a fost de ă ă
Peste resturile primului nivel se suprapun direct urmele nivelului II, care este mult mai
gros ş compact, ajungînd ă la 1,15 m grosime. în acest nivel se ă de asemenea
podine de ţ peste care s-au ş ă ş chirpici, precum ş gropile ă de
a b
Fig. 1. - Model de ă în ă 'descoperit În nivelul II.
obicei de la baza sa, în nivelul I. Masa de chirpici provenit de la ţ este de dimensiuni
destul de mari ş ă la ş în profil, ă ă se ă sub ă de linie ă
ă doar din loc în loc. Mai tîrziu, peste resturile stratului de ă ţ
în punctul mai dominant al ş ă s-a ridicat o ă ă ă din mantaua
movilei ţ mici fragmente ceramice, ă ţ de chirpici, oase de animale ş de ş
fapt care ş ă ă folosit la construirea movilei a fost ă din ş
ă Grosimea ă a movilei, în centru, este acum de 1 m. în ă de turnul
ă ă ă s-au descoperit 20 de morminte. ţ ă urmele de ocru ş
ă pe unele schelete, precum ş inventarul, dovedesc ă mormintele din acest turnul
ţ ţ de ă venite din stc·pele nord-pontice la ş neoliticului.
Nivelul I. ţ Cu ajutorul chirpici ului masat ş al podinelor de lut, am
ş în acest nivel ă ă forma ţ care este ă cu dimensiunile
de 7 X 4 m. Impresiunile ă pe ă ţ de chirpici dovedesc ă ţ erau
construite din bîrne de lemn despicate ş din trestie, peste care se aplica lut amestecat cu
paie ş ă de cereale. ş era ă în ă pante, probabil din stuf ş
trestie, peste care se ş pietre de forme neregulate ş de din1ensiuni diferite. Aceste
pietre au fost ă în cele mai multe cazuri în interiorul ţ ă peste masa
de chirpici. Podina ţ era ă ă din lut galben ă ă ajungînd ă la
0,03-0,05 m grosime.
Vetrele au, în general, o ă ă sau ă ş sînt de obicei plasate
ă peretele din fundul ţ Evacuarea fumului se ă probabil printr-un
horn, care se ă ţ prea ţ deasupra ş Presupunerea ă în ă
ţ ă este ă pe descoperirea unui model de ă (fig. 1), care în partea din
spate a ş ă un asemenea horn. în imediata apropiere a vetrei era
ă ă o ă ce servea la aruncarea resturilor de ă ă La ş model în
ă de ţ ă intrarea ă este ă printr-o deschidere ă pe una din
laturile înguste (fig. 1, a) ş una ă care probabil servea ca ă (fig. 1, b).
în ambele niveluri au fost cazuri cînd am ă la o ă ţ ă de ţ ă platforme
de lut galben ă ă peste care ă un strat destul de gros de ş ă ă
cu cioburi, oase de animale ş de ş Lipsa chirpiciului ş a vetrelor pe aceste podine
ş ă este vorba de unele ţ sau ă ş de ă lucrate din trestie.
Asemenea ţ au fost descoperite ş în ş de la ă Jilavei
1

1
D. V. Rosetti, Cîteva ă fi locui11je preistorice di11 preajma Bucurejliului, p. 10.
www.cimec.ro
3
Ă DE LA Ă 131
Uneltele. În ţ cu nivelul II, primul nivel este în general mult mai ă
în materiale. Din categoria obiectelor de ă fac parte: ş plate de ă
ă (fig. 3,4), lucrate dintr-o ă relativ ă de culoare ă ş ţ ş fre-
ă de ă precum ş obiectele de silex, care sînt mai ţ numeroase ţ ă de
nivelul II. Din punct de vedere al culorii ş al ţ rocii, silexul folosit de neoliticii
de la ă ţ este ă ă cu cel descoperit în platforma ă ă ă
• ' • J :. : .. ..... • • -
3
5
Fig. 2. - Fragmente de vase de lut, descoperite în nivelul I.
deosebim ă tipuri de obiecte: ă ş vîrfuri de ă ţ Obiecte de os, în acest
nivel, s-au ă ţ Au ă numai cîteva vîrfuri de sule, lucrate din ş de
oase de animale.
Ceramica. Pasta vaselor din ş de la ă ţ este de calitate ă ţ
mai mult sau mai ţ degresant, în ţ de dimensiunile vasului. Acest degresant
ă din ă pietricele, boabe de nisip ş ă ţ mici de calcar. În nivelul I ă
vasele de dimensiuni mici ş mijlocii, iar formele cele mai frecvente sînt: 1) paharele
tronconice, cu gîtul scurt, cu prag pe ă ş cu marginea ş ă în ă ă
ă ş paharele din cultura Boian (faza ş
1
; 2) vasele bitronconice; 3)
vasele emisferice; 4) vasele cu profilul în ă de S; 5) vasele cu marginea ă ş cu
prag mai mult sau mai ţ ţ pe ă ă ă cu cele descoperite în
nivelurile 6-4 ale stratului gumelni ţ de la Stoicani
2
; 6) ă care în acest
nivel ă ă variante: a) ă cu marginea ă ş cu ă foarte pro-
ţ cele mai caracteristice (fig. 2), ş b) ă de ă ă cu mar-
ginea ă spre interior ş cu fundul îngust . Forma aceasta devine foarte ă în
nivelul II.
1
E. Com)a, Consideratii cu privire la evolutia wlturii
Boia11, « S. C. I. V. »,V, 1954, nr. 3--4, p. 374, fig. 10, 3,;).
2
M. ţ ă de la Stoicani, în
« Materiale », I, 1953, p. 54, fig. 20.
www.cimec.ro
132 N. ş 1. T. DRAGOMIR 4
În ornamentare se ş pictura ş ă care este ă pe cînd cea
ă este ţ ă mai rar. Cu ajutorul acestor culori, se ţ motive în benzi,
simple, spiralice sau triunghiuri umplute cu ş Motivele reies, de multe ori, nu
din pictura ă ci prin « ţ » din ă ş ţ vasului. Pictura cu grafit,
2 J
incizia sau ornamentele în relief sînt
folosite mai rar, iar barbotina gro-
ă este ă de obicei pe
vasele de dimensiuni mari. Tot din
categoria obiectelor de lut fac parte
capacele ş suporturile de vase.
ă în prezent ă un singur.
fragment de suport (fig. 2, 5) lucrat
dintr-o ă de lut de culoare
ă ş de ă ă
în ţ ţ ă
este ă cu ş ş alb. Un suport
ă ă a fost descoperit în
ş ţ ă de la Cer-
navoda
1
. ă plastice
în nivelul I lipsesc ă
Fig. 3. - Obiecte de silex ş ă descoperite in nivelul II.
NiT;efzt! II. ţ Spre
deosebire de primul nivel, unde
masa de chirpici era în cea mai
mare parte ă ş ă iar podi-
nele ţ de gropile de pro-
vizii sau gunoaie coborîte din
nivelul superior, în nivelul II chir-
piciul este destul de masat ş mult
mai intact; ş între ţ
celor ă niveluri nu ă nici o
deosebire, deoarece, ă cît am
putut stabili, forma ş modul lor de ţ erau ş Din punct de vedere
al dimensiunilor, ţ nivelului II se pare ă erau ceva mai ă ă ş
mai apropiate unele de altele.
Uneltele. ţ mai ă din nivelul II este ă atît de grosimea mai
mare a depunerilor arheologice, cît ş de cantitatea ş varietatea obiectelor descoperite
în cea mai mare parte în interiorul ţ Obiectele de ă sînt mai numeroase
ş mai variate ţ ă de cele din primul nivel. Cele mai caracteristice sînt: topoarele plate
ş cu ă de ă ş (fig. 3, 5-6), ă ţ de dimensiuni diferite, o ă ă de
ă de ă ă cu capetele rotunjite. ă ş ţ ş gresiile de ţ
sînt mai numeroase. Obiectele de silex apar în ă ţ mai mari ş sînt de obicei
mult mai îngrijit lucrate, ş culoarea ş calitatea rocii este ş ca în primul nivel.
În interiorul unei ţ în apropierea vetrei, s-au descoperit ă vîrfuri de ă ţ
ş ş de lance, de ă ă cu baza ă lucrate într-o· ă
foarte ă Atît marginile cît ş baza lor sînt ş fin pe ambele ţ Lungimea
lor ă între 0,10 ş 0,048 m (fig. 3, 1-3). Asemenea vîrfuri de ă ţ ş ă
ă în cele mai multe ş ă din sudul .Munteniei
2
• ă sînt obiectele de silex
1
I. Nestor, Nachtrag zu Cenzavoda, « Praehistorische
Zeitschrift», XX, 1929, .P· 214, fig. 12, 14.
2
Pentru ţ cf. materialele din ş de la
ă Gh. Ş Les foui/Jes de Cdscioare/e, « Dacia »,
II, 1925, p. 148, fig. 5, 1-14.
www.cimec.ro
5 g,ir.\Tt: HTLE DE LA Ţ 133
---------------------------
cele mai frecvente din acest nivel. În total s-au descoperit 26 de exemplare întregi ş frag-
mentare. ă de produsele finite, s-au ă ş ă ţ apreciabile de ş Obiectele
de os ş de corn constau din: sule, ă ă ă ţ ş o ă ă dintr-un cap de
femur de animal.
Fig. 4. - ă din nivelul li. Vasul nr. 4 ţ probabil fazei ţ D.
Ceramica. În acest nivel, ceramica este mult mai bogat ă atît din
punct de vedere cantitativ, cît ş în ţ formelor. Tehnica de preparare a pastei,
arderea ş culoarea sînt aproape ş pentru ceramica ambelor niveluri. Deosebirile
constau în forme ş ornamente. Sînt cazuri cînd unele forme de vase din nivelul I se
transmit ş în nivelul II, aidoma sau de generate (cum c: cazul ă cu prag), dar
apar forme ş ornamente noi, ă din cele vechi. Repertoriul formelor este bogat
foarte variat, cele mai caracteristice fiind: 1) vase bitronconice cu gîtul înalt; 2) vase
cu profilul în ă de S; 3) vase semisferice, cu corpul bombat, gîtul scurt, iar mar-
ginea ă sau ţ ă ă în ă
1
; 4) vase de provizii, bitronconice, cu
ă ţ cu un diametru ce ajunge ă la 0,80 m; 5) castroane: a) de ă
ă cu ţ oblici, b) de ă aproape ă c) castroane cu ţ
ş ţ în ă sau aproape verticali, iar marginea ă ş ă
2
; 6) ă
a) cu marginea ă ş ă iar ţ ş ţ b) de ă ă
cu gura larg ă ş marginea ş ă pe ă c) cu marginea ă ş
1
I. Ncstor, op. cit., p. 214, fig. 6, 8, 9.
2
D. Berciu, Arheologia ă a Olteniei, p. 64,
fig. 68, 1. Pentru castroane, cf. 1. Nestor, op. cit., p. 223,
fig. 9, 10, 11; M. ţ op. cit., p. 83,
fig. 32, 1, 3, 7, 5.
www.cimec.ro
134 N. Ţ ş I. T. TEODORESCU 6
cu ă rotunjit ă ă ce ş ă cu prag pe ă din
nivelul I); 7) vase piriforme; 8) ş 9) cu pe cu picior cu corpul larg deschis ş
4
Fig. 5,- ă din nivelul II. Vasul nr. 2 ţ probabil fazei D.
cu piciorul înalt; 10) pahare de ă ă (fig. 10, 1-3); 11) vasele ă
rare ş de obicei reproducind formele vaselor mari (fig. 9, 6); 12) vase în ă de
askos, din care s-au descoperit ă exemplare: unul fragmentar (fig. 4, 2) )i unul
www.cimec.ro
1
1
~
1
1
'
- 0·315- -- - - -- - -- - Jt-
Fig. 6. - Vas pictat descoperit in nivelul Il .
www.cimec.ro
7
Ă DE LA Ă Ţ
135
întreg (fig. 4, 1), lucrat dintr-o ă ă de culoare ă cu ţ ă
ş avînd o ă ă ţ ă de cele mai vechi neolitice cunoscute; 13) vase cu
picior relativ scurt ş gol ă 14) suporturi de vase (fig. 10, 7); 15) capace de lut
(fig. 10, 5). În partea ă a nivelului II s-au descoperit ă vase, care, ă
ă ă ş ornamentare par a fi ş ă de cultura ţ (fig. 4, 4; fig. 5, 2).
Nu este exclus ca ele ă fi ă parte din inventarul unui mormînt cu ocru, al ă
schelet a suferit o descompunere ă sau a fost distrus. De asemenea, pot fi socotite
ca ă parte dintr-un nivel superior, mai recent, ş anume ţ D, pe care
noi ă n-am ş ă prindem stratigrafic. Caracterele lor tipologice ă
acest lucru, ă ca presupunerea ă ă se confirme cu prilejul viitoare-
lor ă
Ornamentele ceramice. ă ţ ş varietatea de forme ceramice din acest nivel
sînt remarcabile ş în ornamentare. ă felul cum este ă ţ vasului, decorul
ă mai multe forme: a) în adîncime, b) în relief ş c) în ţ ă Decorul
în adîncime ă în incizii, impresiuni ş mai rar în ă Decorul în relief
apare de obicei pe produsele lucrate dintr-o ă ă Asemenea ornamente
constau din brîuri alveolare, simple sau crestate, ţ caneluri largi (fig. 5,
1,4; fig. 4, 3) ş ă ă ă ă (fig. 11,3). Decorul în ţ ă se reduce
la ă pliseuri, ori numai la simpla lustruite a ţ vasului. Pictura cu alb
ş cu grafit este foarte ă pe cînd cea ş ă apare mai rar în ţ cu
nivelul I. Motivele ornamentale constau din benzi liniare, spirale sau derivate ale spi-
ralelor. Castroanele mai mari au ţ ă ă ţ ă în mai multe registre, în
interiorul ă sînt executate capete de ă în ă de « ciubuc ))
1
(fig. 6). Alteori
ă ţ interioare sînt puternic lustruite ş apoi pictate, iar în alte cazuri se ă o culoare
de fond ş pe care se ă cu alb ă spirale. Un fragment de ă deco-
ă în acest fel (fig. 5, 3) este aproape identic cu un fragment descoperit în stratul
III de la Tangîru
2
• La o ă parte din ceramica acestui nivel ornamentarea se reduce
la o ă lustruite a ţ vasului sau se ă mici ţ În nivelul
II de locuire s-au descoperit, ă cu ceramica ă culturii ţ mai multe
fragmente de vase, care atît din punctul de vedere al pastei, cît ş al ă dove-
desc ă sînt ă de ş ă Pasta, formele ş ornamentele duc la concluzia
ă aceste vase ţ culturii Cucuteni (fig. 8 ş fig. 9, 1, 2). Din punct de vedere al
tehnicii pastei, aceasta este mai ă ă de ă ţ ş ă la ş Cu
ă starea ă a vaselor respective, putem stabili unele forme, ca: 1) vase cu
corpul globular, gîtul înalt ş deschiderea relativ mare, 2) vase cu gîtul scurt ş corpul
globular, 3) vase piriforme ş 4) vase bitronconice. Ornamentarea este ă cu
ajutorul picturii, în tehnica ă folosindu-se ă sau trei culori: ş alb
ş negru (fig. 12, 3). Formele, dar mai ales ornamentele, dovedesc ă ă ă
ţ fazei Cucuteni· A, fiind ă ă cu cele constatate la ţ ş
3
Ruginoasa 4,
ş
5
etc. ă la descoperirea sa în ş de la ă ţ contactul direct
dintre cele ă mari arii neolitice n-a fost ă prins în mod precis. ţ
ceramicei de tip Cucuteni A, în nivelul II al stratului ţ de la ă ţ
(= ţ A
2
tîrziu- B
1
timpuriu), nu poate fi ă decît punînd-o pe seama
ţ de schimb, stabilite între ş de aici ş o ş ă mai
ă
1
I. Ncstor, op. cit., p. 208, fig. 3,4. Idem, Zur
Chrono!ogie der ă Steinkupferzeit, « Praehist. Zcit-
schrifn>, XIX, 1928, p. 110- 143; vezi p. 143, fig. 9.
2
D Bcrciu, Sdpdturile de la Tangîru (1934). Raport
preliminar, în «Buletinul Muzeului jud. ş Teohari
Antonescu>> voi. I, ş 1935, p. 29, fig. 29.
3
Vladimir Dumitrcscu, La stalion prehistor'que de
BonfeJii. «Dacia», III-IV, p. 88-114.
4
Hortensia Dumitrcscu, La slalion prehistorique de
Ruginoasa, «Dacia>>, III-IV, p. 56-87.
6
I. Ncstor, Der Stand der Vorgescbicbtsforschung in
ă pl. 2, 3.
www.cimec.ro
136
N. Ţ ş 1. 'J'. DIUGOli!IH 8
Plastica. În ţ cu celelalte materiale ceramice descoperite, ă
plastice sînt mult prea ţ În acest nivel s-au descoperit mai multe figurine întregi
ş fragmentare, ce pot fi ă ţ în ă mari categorii: 1) antropomorfe ş 2) zoo-
ta
1b
Fig. 7.- Obiecte diverse: 1, ă de lut; 2, ă de os; 3, ă ţ ă de cult; 4, amulct de lut.
Toate descoperite într-o ţ ă din nivelul II.
n1orfe. Cele antropomorfe sînt toate de sex feminin, neglijent într -o ă relativ
ă ş dintr-o ă ă ă exemplare au ţ întinse lateral, perforate
sau nu, iar alta le are ş pe piept ş este ţ ă înainte, avînd steato-
pigia foarte ţ ă (fig. 7, 1 a ş b). Studiul mai ă ţ la care va trebui
ă ă ă va preciza ă ceea ce numim noi steatopigie nu este în
realitate o ş ă », ş cum se ş la multe figurine din vremea aceasta.
Faptul ă idolul ă pe cap un disc rotund în ă de ă ă dîndu-i aspectul
unei mici cariatide, îl face ă fie un exemplar rar ş unic ă în prezent în ţ ă
Exemplarul de la ă ţ ă ş puternice ţ sudice, legîndu-se din punctul
de vedere al formelor cu unele piese descoperite în Creta
1
. Cele ă fragmente de
figurine zoomorfe ă doar corpul unui animal. În interiorul unei ţ din
1
V. Miiller, Friihe P/astik in Griechenland tmd Vorderasien, pl. XIV,
241, pl. XXXI, fig. 342, 344, pl. XXXIV, fig. 360.
www.cimec.ro
Ă DE LA Ă 137
nivelul II, în apropierea vetrei, s-a ă o ă de os, ă foarte art1st1c
(fig. 7, 2). Figurine de os ă ă au fost descoperite în ş ă de la Vidra, Gumel-
ţ Sultana, Tangîru ş În interiorul ş ţ în apropierea idolului de os,
Fig. 8. - Fragmente de vase pictate ţ culturii Cucuteni A, descoperite în nivelul II
al stratului ţ
s-a ă o ă ţ ă de lut în ă ă ă în punctul central cu un orificiu
(fig. 7, 3). ă ţ principale ale obiectului erau decorate cu benzi ă din linii albe
pictate. Forma, decorul ş dimensiunile dovedesc ă servea ca obiect de cult. ă
ă ţ ă a fost ă un ă în ă cu patru ş lucrat foarte rudimentar
www.cimec.ro
138 N. HAH'j'l 'C HI ş 1. T. IJHAGUM!H 10
din lut. Tot din categoria obiectelor de lut fac parte ş ă mici figurine de lut repre-
zentînd capete de bovidee, perforate la centru, probabil pentru a fi ş pe ă

9
Fig. 9.- Fragmente ceramicc: 1-3, cioburi de vase Cucutcni A; 4, 5, 8, 9, cioburi de tip Boian
ş descoperite la ţ solului, în apropierea ş ă ţ 6-7, un vas ş un
fragment ceramic de tip ţ
(fig. 7, 4). Asemenea capete de animale au fost descoperite ş în ş de la ă
rele. Inventarul obiectelor de lut este completat prin trei ă ţ de lut, perforate
în partea ă ce serveau pentru scufundatul plaselor de pescuit; un fragment
de ă de ă ă ş ă precum ş ă pintadere lucrate cu îngrijire
www.cimec.ro
11
Ă DE LA Ă Ţ
139
(fig. 12, 1). Pintadere ă ă au fost descoperite în mai multe ş ă gumel-
ţ din cîmpia ă precum ş în cultura ş Tot aici putem pomeni
cîteva fragmente de cozi de linguri ş ă ş de lut.
5
6
'7
Pig. 10. - ă din nivelul Il: 1-6, vase; 7, suport de vas.
MORMINTELE CU OCRU
Din descrierea ă pe care am ă la început reiese ă deasupra ultimului,
nivel de locuire ţ se aflau resturile unui tumul funerar, al ă diametru
era de aproximativ 30 m, iar ă ţ de 1 m. În ă de ă ă s-au
descoperit 20 de morminte, adîncimea gropilor variind între 0,40 ş 2,40 m. în ă
de un singur caz (mormîntul nr. 5), toate scheletele erau ş în ţ ă
mai mult sau mai ţ ă avînd ă diferite. Scheletul mormîntului
www.cimec.ro
140 N. HAR'fUCHI ş 1. 1'. DRAGOMIR 12
nr. 5 avea ţ ă ş pe spate ş cu ţ întinse pe ă corp. Atît oasele
acestui schelet, cît ş ale celor ş în ţ ă aveau pe ele urme de ocru
ş care, în cea mai mare parte a cazurilor, s-a ă mai bine pe oasele craniului
ş ale picioarelor. ţ de adîncime a gropilor ş ă scheletele descoperite
la o adîncime mai mare au fost îngropate înainte de ridicarea movilei, pe cînd altele
Fig. 11.- 1, vas de lut din mormîntul nr. 8; 2, asko; descoperit în mormîntul nr. 18; 3, vas din nivelul II;
4, vas de lut din mormîntul nr. 17.
sînt ulterioare, gropile acestora fimd ă de la ţ movilei. În ă de
scheletele nr. 14 ş 15, care fac parte dintr-un mormînt dublu, toate celelalte se ă
în morminte singulare. Patru din acestea sînt etajate (nr. 17- 20).
Starea de conservare. Din cele 20 de morminte, opt sînt bine conservate, patru
în stare ă trei prost conservate, iar ă (nr. 4 ş 11) sînt distruse aproape
complet. O clasificare a mormintelor ă sistemul de ţ a gropilor nu se
poate face, toate fiind simple, cu ţ ă a mormîntului nr. 5, în care s-au
observat ş urme de ă Referitor la inventar, putem preciza ă cea mai mare parte
a mormintelor sînt foarte ă Din ă total, numai opt morminte posedau
inventar (nr. 3, 6, 8, 9, 10, 17, 18 ş 20), compus din vase de lut, perle de metal
ţ ă de cupru sau bronz), de os, ă sau ă Descrierea obiectelor de inventar o
vom face pe morminte. •
În mormîntul nr. 3, cu scheletul în ţ ă s-au descoperit în jurul gîtului
trei perle tubulare, ţ din cochilii de dentalium, o ă ă de os ş
ă tubulare, lucrate din ţ ă de cupru sau bronz.
www.cimec.ro
--
1
1
___ !_ ___ _
2a
1
1
1
1
+
1
\
1
\
1
1
Fig. 12. - 1. ă de lut ă în nivelul 1; 2, vas cu capac de tip Usatovo, descoperit în mormintul nr. 20;
3. fragment de vas pictat de tip Cucuteni A.
www.cimec.ro
13
Ă DE L\ llHAILI'f.\
141
------
nr. 6 avea scheletul în ş ţ ă ş un inventar ă ă
ş perle de cochilii de dmtolium ş una de os, descoperite tot în regiunea gîtului.
Lungimea acestor perle ă între 0,01 ş 0,02 m.
lvformîntttf nr. 8 ţ ă La o ţ ă de 0,20 m de craniul scheletului
s-a ă un vas de lut, iar in dreptul oaselor temporale s-au descoperit ă perle tu bu-
lare lucrate din ţ ă de cupru sau bronz. Vasul este lucrat cu mîna, dintr-o ă ă
de culoare ă ş ă bine ă Are forma de ă cu gura larg ă ş buza
ş ă ă în ă Toarta este ă dintr-o ă cu marginile trase în ă în
ş fel încît ă o ş ă albiere ş are ţ de a se ă ţ ţ ă de ă
(fig. 11, 1). Este o ă ă ş cu toarta ă ţ ă din epoca bron-
zului. Ornamentul ă din ă linii incizate, realizate cu ş dispuse orizontal
pe ă vasului. Decorul este completat de doi butoni, ş cîte unul la baza
ţ iar pe partea ă pe ş linie, se ă ţ trei butoni care întrerup ş
În mormîntul nr. 9 nu s-a descoperit decît un fragment dintr-o ă de silex, ş
ă ă ă ţ mîinii stîngi. Nu este sigur ă acest obiect ă parte
ţ din inventarul mormîntului sau ţ stratului ţ În regiunea
gîtului s-a descoperit de asemenea o ă ă ă de 0,016 m), ă din
ţ ă de cupru sau bronz.
Inventarul mormî11tului 11r. 1 O este de asemenea ă ş nesigur, constînd dintr-o
ă de silex, ă în apropierea mîinii stîngi. În dreptul ş mîini s-a putut
observa o ă de culoare verzuie, ce provenea probabil de la un obiect de bronz sau
cupru, distrus din cauza ă
S cheie tu/ 11r. 17. ţ ă pe spate, ţ întinse pe ă corp, orientat
E-V. În dreptul bazinului scheletul prezenta o ă din cauza ă ă
de ă din gropile mormintelor 18-20. Inventarul acestui mormînt se compune
dintr-un ă de ă ă lucrat dintr-o ă ă de culoare ş
Pe partea ă a vasului se ă urme de ă ş ă (fig. 11, 4).
Vasul era ş în partea ă a craniului.
Scheletul 11r. 18. ţ ă oasele prost conservate. Atît craniul cît ş partea
ă a scheletului lipsesc. ţ ă de scheletul nr. 17, acesta se ă aproape per-
pendicular. În dreptul ţ stîng s-a descoperit un askos, lucrat dintr-o ă ă
ţ pietricele ş boabe de nisip. ţ este ă cu un slip fin de culoare
ă lustruit puternic. Decorul este format din ă benzi de linii incizate ş
umplute cu ş dispuse orizontal pe ă vasului (fig. 11, 2).
S chefetul 11r. 19, mai bine conservat, este în ţ ă orientat
ENE- VSV. Scheletul se ă la ş nivel cu podina ţ din nivelul II
ţ Nu poseda nici un fel de inventar.
Scheletul11r. 20 este bine conservat, în ţ ă orientat ENE-VSV, des-
coperit· la o adîncime de 0,95 m. Groapa ă podina de lut a nivelului II, oprin-
du-se în partea ă a primului nivel de locuire ţ În acest mormînt
s-a ă un vas cu capac, de tip usatovian, la 0,35 m de ţ craniului. Este lucrat dintr-o
ă de calitate ă acoperit la ţ ă de un slip fin de culoare ă
ş ă Vasul are forma ă ă este ă cu ă ţ perforate vertical
ş aplicate pe ă vasului. Pe culoarea de fond a vasului s-au pictat cu o culoare
ă metope umplute cu linii ă ce descriu ţ romboidale încadrate
în linii groase (fig. 12, 2). Un asemenea capac pictat a fost întîlnit ş în ş usa-
ă de la ş
1
• În regiunea gîtului scheletului se afla in sittt un colier format
din 156 de perle lucrate dintr-o materie ă ă ă probabil carbonat de calciu, din
1
M. ţ « S.C.I.V.)), II, 1951, nr. 1, p. 261, fig. 7, 1-2.
www.cimec.ro
t42
1
2
-
'
'
.
r
l
\
J
N. Ţ ş J. 'l'DRAGOMIH
14
os ş ă micacee, de culoare ver-
zuie închis. Majoritatea acestor perle
au forma ă Au fost însirate
ă ă intercalate albe ş
cele de dimensiuni mai mici fiind la
· ă ţ ş pe cînd cele de
dimensiuni mari în partea ă
(fig. 13, 1). Pe ă cele ă s-au
mai ă în apropierea sternului, trei
obiecte din os, ovale în ţ ş
crestate în ă locuri la fiecare
ă ţ acestor obiecte
nu o ş dar probabil erau
folosite fie ca amulete, fie ca podoabe
cusute pe ş (fig. 13, 2-4).
*
ă ă de salvare efectuate
în asezarea de la ă în vara
1955 au adus date în ă
ă cu modul de ţ ă al ţ
de aici ş în special în ţ rela-
tiilor sale cu ă neolitice din
]ur, dintre care' tmele ţ chiar
altor culturi neolitice. Stratigrafia
ş ş cum s-a ă la început,
ă dintr-un singur strat de cul-
ă cu ă niveluri de locuire bine
distincte. ţ ă nivel este
ă de resturile de ţ pre-
cum ş de celelalte materiale. Dunga
de ă care ă la baza nivelului I
'
ă nu ar putea fi conside-
ă ca un nivel, ă cînd nu vom
avea dovezi care ă confirme acest
lucru. ţ în nivelul interior
a fost de o mai ă ă în
ţ cu cea din al doilea. Ma-
terialele descoperite în ambele nive-
luri dovedesc strînse ă iar
ţ de timp ce le desparte este
relativ ă Cu toate aceastea, ni-
velul II de locuire, prin grosimea ş
ă ţ materialului ă ă o du-
Fig. 13.- Colier ş obiecte de os, descoperite în mormîntul nr. 20. ă mai ă iar ţ cu
alte ţ sînt mult mai com-
plexe. ă ţ mari de oase de animale domestice ş ă vertebrele de ş
sau cochiliile de scoici descoperite în interiorul sau în preajma ţ dovedesc
ă ă ţ se îndeletnicea cu ş vitelor, ă ş pescuitul.
www.cimec.ro
15
s,\P,\1Tl\ILE llE L.\ Ţ
143
Cultivarea plantelor este de asemenea suficient ă de numeroasele ş ţ ş ă
toare de ă precum ş de ă ţ de grîu carbonizate. Pe baza materialului ceramic
putem stabili mai ş aspectul cultural al acestei ş ă precum ş ă sale cu
alte ş ă contemporane. Ceramica din nivelul I se ă prin forme de vase
tipic ţ de aspect ţ A
1
, înrudite pe de o parte cu cele din
nivelurile 6--4 de la Stoicani, precum ş cu unele forme descoperite în stratul
ţ A
1
de la Glinal ş cele ţ de la ă ş Cernavoda sau
Vidra. De asemenea, în ceramica acestui nivel ă o dezvoltare a unor forme
de vase din cultura Boian (faza ş (fig. 9, 4, 5, 8, 9)
2
ş Hamangia. În nivelul II
se ă o dezvoltare a formelor ş a decorului vaselor, care îl ă de materialele
din nivelul A
2
tîrziu - B
1
din ş ă ţ din cîmpia ă Trebuie ă
în ă ă viitoare ă elementele B
1
apar numai sporadic sau avem de-a face
cu un fl.ivel propriu-zis. Aspectul cultural ţ de la ă ţ ă un facies
regional, în care ţ s-a produs probabil mai lent ţ ă de ş ă din sudul
Munteniei. Fragmentele ceramice de tip Cucuteni A descoperite în oarecare ă ă în
partea ă a nivelului II ă mai multe probleme: 1) ă de contact dintre
cultura ţ ş cultura Cucuteni, 2) sincronizarea celor ă culturi ş 3) ţ
cucuteniene asupra culturii ţ de aici. Stadiul actual al descoperirilor ă ă
ă în momentul de ţ ă în ţ Covurluiului nu ă nici o ş ă
din faza A, cultura Cucuteni ă în aceste ă ţ abia în fazele sale tîrzii (faza B)
ş numai ă pe la ş ş ă ă De aceea, sîntem ţ a crede ă ş
ă care a avut ţ cu neoliticii de la ă ţ a fost cea de la ţ ş sau
o alta din mediul carpatic, ă ă pe valea Siretului. Cu toate ă aceste
materiale nu pot fi socotite decît elemente de import, ş ele ş au ţ
lor, deoarece împing spre sud aria de ă a elementelor cucuteniene, ă la ă


Pe baza ă stratigrafice vechi, unii arheologi au încercat ă ă raporturile
stratigrafice dint.re diferitele faze ale celor ă culturi; de ă I. Nestor
4
ă
ţ ă a culturii Cucuteni A ca fiind ă cu ţ A
2

Vladimir Dumitrescu înclina
5
ă ă ă faza ţ A
2
din Muntenia nu a fost
decît în parte ă cu faza Cucuteni A, continuîndu-se ă tîrziu peste Cucu-
teni A-B ş chiar peste o parte din Cucuteni B. Rezultatele stratigrafice de la ă ţ
au dovedit ă cel de-al doilea nivel ă ţ II = ţ A
2
tîrziu- B
1
timpuriu)
este contemporan cu cultura Cucuteni A. În ceea ce ş problema unei eventuale
ă locale a ţ exercitate de cultura Cucuteni A asupra fondului gumel-
ţ putem afirma cu certitudine ă o atare asimilare n-a existat. În schimb, în complexul
ă ş ă ţ se poate observa o ţ ă ă ş vechi-protocucuteni,
care face parte organic din cultura ă În nivelul ă ţ I ă elementele
primitive ale culturii ş în care pictura abia se ş ajungîndu-se ca în nivelul
II elementele ş ă ă într-o ă mai ă dat mai sporadice.
Mormintele descoperite în turnului de la ă ţ privite din punct de vedere
al ritmului de înmormîntare ş al inventarului, ţ grupului de morminte cu ocru,
ă pe un ţ destul de vast, începînd din regiunile de ă din ă ă
1
M. ţ Nouuelles donnees concernant
le neolithique carpatho-balkanique, « Balcania )), VIII, 1946,
po 2130
2
Fragmente de tip Boian ş descoperite la
ă ţ (la o ţ ă de aproximativ 200 m mai spre sud
de unde s-a ă la ţ solului arabil.
8
Punctul cel mai de sud atins de ă ă era
ă acum ş de pe dealul Ciomaga de la ă ş
4
I. Ncstor, Zur Chronologie o o o, po 143; idcm, Dfr
Stand o o o po 580,
5
VI. Dumitrescu, La cronologia delia ceramica dipinta
de!/' Europa Orientale, « Ephcmeris Dacoromana )), IV,
1930, po 277 ş urmo; idem, Les figuri nes antbropomorphes
enos du Sud-Est de /'Europe, pendant la periode eneolithique,
« Revue Internationale des Etudes Balkaniques >>, 1938,
po 379.
www.cimec.ro
144 Ţ ş 1. T. 16
ă departe spre Vest. ş în cadrul acestei mari grupe, limitîndu-ne la ţ mai
restrîns al ţ ă noastre ş ţ seama de tipologia inventarului, se pot stabili mai
multe faze. Vasul cu capac de tip Usatovo, descoperit în mormîntul 20, ă ă acest
mormint este ă în momentul de ţ ă unul .dintre cele mai vechi ş singurul de la
noi care ş o contemporaneitate cu cultura Usatovo din ş de la ş
ş mai vechi decît mormintele cu ocru dela Stoicani, care sînt post-usatoviene (gropile
mormintelor ă ă stratul usatovian)
1
• De asemenea, acest mormînt este probabil
contemporan cu sceptrele de la ş Casimcea ş ă ţ A doua ă o consti-
tuie mormîntul nr. 8, care are în inventar vasul cu ă ţ ă ţ ă ş orna-
mentat cu ş imprimat. Acest este mai nou decît mormîntul 20 ş probabil
contemporan cu mormintele de la Stoicani ş în ş timp cu mormîntul nr. 19
de la ă ţ
Faza a III-a de ţ este ă de mormîntul nr. 18, în care s-a' desco-
perit askos-ul decorat cu benzi de linii umplute (nr. 17), mai recent, corespunzînd cu epoca
bronzului deja ă Important este ă mormintele cu ocru de la ă ţ ne-au permis
în primul rînd ă ă raportul lor de contemporaneitate cu cultura Usatovo, iar
în al doilea rînd, ă stabilim ţ mai multor faze ş deci a mai multor valuri de
ă dinspre ă ă începînd cu ş encoliticului ş continuînd ă în ă
ă a bronzului.
N. Ţ ş 1. T. DRAGOMIR
APXEOJIOrl.P·IECIH1E PACH.OTIH.l1 B BP8l1JII1IJ;E
{HPATKOE
C'!'OHHKa Bpa11m1Qa pacrroJiommm Ha Hnmneii Teppace ,UyHaH na Kparo rrp11ropoAa
BpanJI11Qa ropo)l;a Bp311Jia' raJiaQKOH o6JiaCTI1. TiccKOJibKO ana<JI1TeJibHUH 'IaCTb CTOHHI\11
paapyrnena )l;JIH cHa6meHI1H rJII1HOii K11pmrtJHoro aaBOAa, pacnomm, upoH3Be)l;eHHLW
JieTOM 1955 rO)l;U Ha ne60JiblliOH IIJIOIQa)l;H B 350 M
2
, HOCHJUI oxpaHHTeJibHbiH xapUKTep.
B CBH311 C HI111UI 6hlJII1 06HapymeHhl CJie)l;hl 06llii1pHOH HeOJII1TI1'1eCKOH CTORHI\11, OTHOCRIQeHCR
K KYJibType ryMeJibH11Qa. CTORHHa COCT011T 113 O)l;IIOro KYJibTypnoro CJIOH c ABYMR HpycaMH
mnJI11IQ. IR11JII1IQa HMeJIH npm\JoyroJibHYIO «J!opMy, rrocTpoeHLI na )l;epeBa, HaMLniia 11 rmmLI,
CMelliaHIIOH C IIOJIODOM li COJIOMOM. <l>opMa HUIJIHIQ yKaaaHa li IIOCpe)l;CTBOM Ţ B Dli)l;O
MI1HI1aTIOpHoro AOMa, nafmeHHOii Ha qepAaHe O)l;Horo mliJIHIQa II Rpyca (plic. 1). HeiWTOpiue
MaTepliaJibl, 06HapymeHHble B 1 Rpyce, CBI1)l;eTeJibCTBYIOT O npHHa)l;JielliHOCTli H 6oJJee panneii
«Jlaae HYJîbTYPhl ryMeJibHHQa (A 1)' B TO BpeMR Hal\ MaTepliaJibl' li3BJJe'IOHJlblO li3 Hpyca IT,
OTHOCRTCR K 6oJiee HOBLIM cpaaaM (rroa)l;Heii A 2 n panneii B).
Ma HeKOTOpLrx oco6emiOcTeti:, xapal\Tepnhlx f.IJIR naM:neHHoro MaTepnaJia, . BLITeKaeT
HaJlll'IIIe 06JiaCTHbiX TI1llOB KYJibTYPhl ryMeJibHHIW, liMeBrneii CBH3b C HeKOTOpLIMII
CTOHHKaMH MYHTHHCKOH paBHIIHhl (l.JepnaBO)l;a' B11Apa' rlmna)' a TaRme CeBepO-BOCTO'IHOH
MyHTeHI1II ( <l>oJieiiiTH, CToiiKanw, BaemTn-AJI)l;eHn).
BoJibiiiOH IIHTepec Bhl3biBaeT TO o6cTORTeJihCTBO' 'ITO BO II Rpyce nY·1hTYPhl ryMeJib-
HI1Qa 6hlJIII Haii)l;eHhi MHorotJHCJieHHhle o6JIOMKH cocy)l;oB, rrpHna)l;JiemaiQnx KYJ1bType H.yRy-
TeHn A. HecMoTpR Ha TO, tJTO TaKOBhle MoryT 6hlTb paccMaTpHBaeMhl JIHIIIh uaH npenMeThi
MMrropTa, OHII Hce me peiiiaiOT QeJihlii PRA BorrpocoH:
1 . ,UouaahlBaeTCH, 'ITO npeAeJIOM corrpMHOCHOBeHHR BhliiieyrroMRHYThiX iWYX HY.TihTYP
6LrJia AOJII1Ha peHH CepeT n 'ITO cyiQeCTBOBaJia CBR3h c nptmapnaTcHoi1: CTORimoti: T11IIa
H.yuyTerm (BeponTHO co CTOHHIWH BoHQeiiiT11-<l>OKIIIann). TaHI1M o6paaoM, BpanJIHQa rrpeA-
cTaBJIReT co6oii B HUCTOHIQ11H MOMeHT CaMhiH 1011\HhiH nynHT pacrrpOCTpaHeHI1H rrpe)l;MeTOB·
11MnopTa HY.TILTYPhl H.yRyTenn («Jlaaa A).
2. PeayJILTaThi cTpaTitrpa«J!M<JeCKHX Ha6JIIOAeHHM, rrpoHaBe]l;eHHhlX a]l;ech, rrouaaa.;m,
'ITO II Hpyc (BpaHJiliQa II' ryMe.TihH11Qa A 2-B 1) COOTBeTCTByeT BpeMeH.H HY.TihTYPLI
1
M. ţ ă de la Stoicani, p. 132 ş 154.
www.cimec.ro
17 Ă Ă DE LA Ă Ţ
145
KyKyTeHH A. HeJihBH ;n;oKaaaTL, HK06hl cyrn;ecTBOBaBmee BJIHHHHe KYJILTYPM KyKyTeHH A
Ha OCHOBe KYJibTYPhl ryMeJibHHQa' CJie)l;OBaTeJibHO' TaKoro BJIHHHHH He 6hlJIO. O;n;HaKO' B
KOMnJieKce BaemTH-CTOHKaHH-BpaHJIHQa aaMeqaeTCH CHJihHOe BJIHHHHe nepBHqHoii: KyKyTeH-
cKoii: KYJILTYPM Aprom;u;.
B ypoBHe BpaHJIHQa 1 Haxo;n;HTCH ;u;peBHHe aJieMeHThl KYJILTYPM Aprom;u; (B KOTopott
e;n;Ba aapom;u;aeTcH mHBOnHch) H JIHillh B ypoBHe II aTH aJieMeHThl noHBJIHIOTCH B 6oJiee
COBepmeHHOH iflopMe, XOTH H HOCHII.\eiî CJiyqaiîHhliî xapaKTep.
Ha;u; II HpycoM ryMeJihHHQKOiî CTOHHKH, B nepHo;n; KOHQa HeOJIHTa H Ha'IaJie
6pOHBhl, 6hlJI BOBBe)l;eH norpe6aJibHhlit KypraH (KOTOpOrO COXpaHHJiaCb TOJibKO ITOJIOBHHa),
co;u;epmall\Hiî 20 cKeJieTOB B mwpqeHHOM noJiomeHuu:. lloJiomeHHe norpe6eHu:ii:, ocTaTKH
KpaCHOit OXphl Ha KOCTHKaX H HHBeHTapb HeKOTOphlX MOrHJI CBH;IJ;eTeJibCTBYIOT O TOM, qTO
OHH npHHa;IJ;JiemaT K rpynne <<ITOrpe6eHHiî THTia KpaCHOiÎ OXphl>>. flo Haii:;n;eHHhlM B HHX
norpe6aJibHhlM npHHa;n;JiemHOCTHM MOmHo 6MJIO ycTaHOBHTh TPH iflaahl paBBHTHH.
flepBaH H caMaH ;n;peBHHH iflaaa OTHOCHTCR K KOHI.\Y HeOJIH'l'a H npHHa;IJ;JielliHT K
KYJILType·YcaTOBO. Ha aTo yKaBMBaeT cocy;u; c KphlmKoiî THna YcaToBo, Haii:;n;eHHoiî B MOrHJie
,M 20 (pHC. 12/2), KOTOpaH ;Il; O HaCTOHIU;erO BpeMeHH HBJIHeTCH e;IJ;HHCTBeHHOiÎ H caMOiÎ
;n;peBHeiî MOrHJioii: THna <<KpacHoit oxpM>> B PHP. llo Bceit BepoHTHOCTH, o Ha coBpeMeHHa
CTOHHKe THTia Y CaTOBO, BCKphlTOit B IDOJibTeillTH H MaTepHaJiy, Hait;n;eHHOMY B IDe;n;eJiellleiiH,
KacHM'!e H CaJIKyQe ( CaJIKyQa 1 V 6) •
BTopaH iflaaa npe;n;cTaBJieHa norpe6eHHeM .M 8, B HHBeHTapb KOToporo BXO;D;HT cocy;u;
C npHTI0)1HHTOiî pyqKoit H illHypoBhlM OpHaMeHTOM (pHC. 11, 1). 8Ta 6oJiee ITOB;IJ;HHH MOrtiJia,
'IeM MOrHJia .M 20 H coBpeMeHHa norpe6eHHHM, Hait;n;eHHhlM B CToiîKaHH -<DoJITemTH.
TpeThH iflaaa BhlpameHa norpe6eHHeM .M 18, HHBeHTapb KOToporo npe;n;cTaBJieH cocy-
AOM THTia <<aCKOC>> (pHC. 11 , 2), qTO ;IJ;OKaBhlBaeT ero npHHa)1JielliHOCTb K 6pOHBOBOMy BeKy.
BamHOCTb uaii:;n;eHHhlX B BpaHJIHQe norpe6eHHiî THna <<KpacHoiî oxphl>> cocTOHT B
TOM, qTO B rrepByiO oqepe;IJ;b OHH ;n;aiOT BOBMOlliHOCTb ycTaHOBHTb COBpeMeHHOCTb 3THX norpe-
6eHHit c KYJII>Typott Y caToBo. Bo BTopyro OHH ;u;aroT BOBMOmHOCTh ycTanoBHTb
HaJIHqHe HeCKOJibKHX iflaB paBBHTHH, a CJie)l;OBaTeJibHO, HeCKOJibKHX TIOCJie;IJ;OBaTeJibHhlX npo-
HHKHOBeHHit C BOCTOKa Ha aana;n;, Ha'!IIHaH C IWHQa HeOJIHTa H ;D;O 6pOHBOBOrO BeRa.
OBbFICIIEHME PMO'Ilh:OB
Pnc. 1 . - fmmRHaR CHYJJbnTypu IIHIIIHaTropHoro oGuapyiKeHHaR 11 <:JHJC Il .
Pnc o 2 o - <l>parMeHTbi rJJHHRIIhiX cocy)l.on, ouuapyiKeHIIbie n cJJoe 1 o
Pnc o 3 o - HpeMHeBhle H HaMeHHLie npep;Melbl, ouuapyiKeHHhle B CJIOe II.
Pn:c o r. o - HepaMHHa na CJJOH II o Cocy)l. 4., BepoHTHO, «flaabr fyMeJJhimu;a Do
Pn:c o 5 o - HepaMHHa na CJJOH 11 o Cocy)l. M 2, nepoHTHO, «flaahl Do
Pn:c o 6 o - Pacnn:cuott cocy)l., o6uapyiKeHHhltl: n cJJoe II o
Pn:c o 7 o - Paaml'IHhre npep;MeThl, o6uapyiKeHHhle B iKHJJOM noMeru;emm CJJOH 11 o 1 - rmmHHaH
CTaTy3THa; 2 - HOCTHHaH CTaTy;'JTI>a; 3 - CHYJThiTTypa l'JlHHHHOI'O HYJTbTOBOI'O CTOJIIIHa; ft - l'JlHHHHLifi
aMyJTeT o
Pnc o 8 o - <l>parMPIIThi pacmrcnhlx cocy)l.on r;y.'lhTJ'PLI HyHyTenn A, o6napymemlhle H cJJoe 11
liYJibTyphl fyMeJTr.rmu;a o
Pnc. 9 o - HepaMn:qecime npep;MeThlo 1-3 - 'Iepemm cocyp;on HyHyTcnn A; r., 5, 8, 9 -
qepemm THrra BoHH ()J,iKyJTelliTH), ofiuapyiKeHIIhie HGJJnan oryMeJTbHHl\HOro noceJieHHH o
Pn:c o 1 o o - HepaMnHa na cJIOH 11 o 1-6 - cocy)l.hl; 7 - IIOACTaBHa cocy)l.a o
Pnc o 11 o - 1 - rJTHHHHhltl: cocy)l. H::J norpe6eHHH M 8; 2 - ascos, o6uapyiKeHHhltl: n rrorpe-
oeun:n: 18; 3 - cocy)l. na CJTOH 11 ; r. - rJIHHHHhlil cocy)l. n a norpe6eunH M 1 7 o
Pnc o 12 o - 1 - rJTHIIHHaH pintadera, o6uapyiKeHHaH B cJioe 1; 2 - cocy)l. c I>phllliHOtl: THna
}.'caTono, o6uapyiKenHhltl: B norpe6PHHH M 20 ;3- .pparMeHT pacnncHoro cocy)l.a TJma HyHyTeHH A o
Pn:c o 13 o - O;nepeJihe H HOCTHHbie o6'beHTM n:a rrorpe6eHHH M 20 o
FOUILLES DE Ă Ţ
(RESUME)
La station de ă ţ est situee sur la terrasse inferieure du Danube, a la lisiere de
ă ţ un quartier de la viile de ă (region de Galatzi). Vu qu'une grande partie de la station
a ete detruite par l'exploitation d'une briqueterie, les fouilles effectuees pendant l'ete 1955,
sur une superficie de 350 m
2
seulement, ont eu un caractere de fouilles de sauvegarde. A cette
occasion, on a decouvert les restes d'une vaste station neolithique appartenant a la civilisation de
to - co t5ss
www.cimec.ro
146
N. Ţ ş 1. T. DHAGOIIIIR 18
ţ La station appartient a une seule civilisation et consiste en deux niveaux d'habi-
tation. Les habitations avaient une forme rectangulaire et etaient bâties en bois, roseaux et
argile melangee de bale et de paille de cereales. La forme des habitations est indiquee aussi par
un modele en terre cuite decouvert sur un plancher du second niveau et representant une
maison en minia ture (fig. 1 ). Quelques materiaux decouverts dans le niveau 1 prouvent qu'ils
appartiennent a une phase plus ancienne de la civilisation de ţ (A
1
), tandis que ceux
du niveau II rentrent dans ses phases plus recentes (respectivement A
1
tardif - B
1
).
En tenant compte de quelques caracteristiques presentees par le materiei decouvert, il
ressort qu'on a a faire a un aspect regional de la civilisation de ţ qui a entretenu
des rapports avec quelques etablissements de la plaine valaque (par ex. celles de Cernavoda, Vidra
ou Glina), ainsi qu'avec certains autres du Nord-Ouest de la Valachie et du sud de la Moldavie
ş Stoicani, ă ş Ce qui rend encore plus interessante cette station, c'est la
decouverte de plusieurs fragments de poterie appartenant a la civilisation de Cucuteni A, dans le
second niveau de ţ Quoiqu'ils ne puissent etre consideres que comme des elements
d'importation, toujours est-il qu'ils soulevent une serie de problemes, que voiei:
• 1. Ils prouvent que la ligne de contact de ces deux civilisations a ete la vallee du Siret, la
liaison etant realisee par une station cucutenienne du milieu carpatique (probablement la station
de ţ ş - ş Dane, ă ţ marque jusqu' a present le point le plus meridional
qu'aient atteint les elements d'importation de la civilisation de Cucuteni (phase A).
2. Les resultats des observations stratigraphiques faites a ă ţ ont prouve que le
niveau II ă ţ II = ţ A
2
- B
1
) est contemporain du Cucuteni A. Les eventuelles
influences exercees par la civilisation de Cucuteni A sur le fonds de la civilisations de ţ
ne se laissent pas constater, par consequent elles n'ont pas existe. En revanche, on observe dans
le complexe ă ş - ă ţ une forte influence de la civilisation proto-cucutenienne
d' ş qui s'integre parfaitement dans la civilisation consideree. Dans le niveau ă ţ on
constate les e!ements anciens de la civilisation d' ş (dans laquelle la peinture venait a peine
de voir le jour. Dans le niveau II, ces memes elements apparaissent dans une phase plus
avancee, mais aussi plus sporadique.
*
Au-dessus du niveau II de la station du type ţ dans la periode finale du neo-
lithique et au debut de l'âge du bronze, un tertre funeraire fut eleve (dant il ne s'est conserve
qu'une moi tie); il contient une vingtaine de squelettes en position accroupie. La position, les
traces d'ocre rouge conservees sur les os, ainsi que l'inventaire de quelques sepultures prouvent
qu'elles appartiennent au groupe des sepultures a acre rouge. Du point de vue de l'inventaire
funeraire decom;ert, on a pu determiner trois phases d'evolution.
La premiere et la plus ancienne phase remonte a la fin du neolithique, a la civilisation
d'Usatovo. Cela est indique par le pot a couvercle du type Usatovo, decouvert dans la sepulture
n° 20 (fig. 12, 2), laquelle est jusqu'a present la plus ancienne sepulture a acre rouge de
notre pays. Elles est probablement contemporaine de la station du type Usatovo de ş
et des sceptres de ş Casimcea et ă ţ
La deuxieme phase est representee par la sepulture n° 8, ayant comme inventaire un
vase a anse un peu surelevee, a decor corde (fig. 11, 1). Cette sepulture est plus recente que la
sepulture n° 20 et est contemporaine des sepultures de ş
La troisieme phase est representee par la sepulture n° 18, ayant comme inventaire
un vase du type askos (fig. 11, 2), dant la forme prouve l'appartenance a l'âge du bronze.
L'importance de la decouverte des sepultures a acre de ă ţ consiste, en premier
lieu, dans le fait qu'elle a rendu possible la determination du rapport de contemporaneite
de ces sepultures avec la civilisation d'Usatovo. En second lieu, elle a permis d'etablir l'exis-
tence de plusieurs phases d'evolution, dane de plusieurs vagues de penetration de l'Est vers
l'Ouest, a commencer par la fin du neolithique et jusqu'en plein âge du bronze.
EXPLICATION DES FIGURES
Fig. 1. - Modele en argile d'une rnaison, decouvert dans le ne niveau.
Fig. 2. - Fragrncnts de vases en argile, decouverts dans le Ier niveau.
Fig. 3. - Objets en silex et en pierre, decouverts dans le ne niveau.
Fig. 4. - Cerarnique du ne niveau. Le vase no 4 appartient probablernent a la phase ţ D.
Fig. 5. - Cerarnique du ne niveau. Le vase no 2 appartient probablernent a la phase ţ D.
www.cimec.ro
19 Ă Ă TURILE DE LA Ă 147
---------------------------------------
Fig. 6. -Vase peint decouvert dans le ne niveau.
Fig. 7.- Objets divers: 1, figurine en argile; 2, figurine en os; 3, table rituelle; 4, amulette en argile.
Tous ont ete decouverts dans une habitation du ne niveau.
Fig. 8. - Fragments de vases peints, appartenant a la civilisation de Cucuteni A, decouverts dans le
seco;d niveau de la couche de ţ
Fig. 9.- Fragments ceramiques: 1-3, tessons de vases du type Cucuteni A; 4, 5, 8, 9, tessons du type Boian
ş decouverts a la surface du sol de la station du type ţ
Fig. 10. - Ceramiques du II e niveau: 1-6, vases; 7, support de vase.
Fig. 11.- 1, vase en argile de la sepulture no 8; 2, askos decouvert dans la sepulture no 18; 3, vase du
IIe niveau; 4, vase en argile de la sepuJture nO 17.
Fig. 12.- 1, « pintadera >> en argile, decouverte dans le Ier niveau; 2, vase a couvercle du type Usatovo,
decouvert dans la sepulture no 20; 3, fragment de vase peint du type Cucuteni A.
Fig. 13.- Collier et objets en os, decouverts dans la sepulture no 20.
www.cimec.ro
Ă Ş Ă Ă DE SALVARE
EXECUTATE DE MUZEUL REGIONAL DIN SF. GHEORGHE
ÎN ANUL 1955
M
UZEUL regional din Sf. Gheorghe a ă în anul 1955 ă ş ă ă
de salvare în ă locuri:
1. ş r. Odorhei, Reg. Aut. ă
ş ţ de Gavril Bakcsi din satul ş ă pe teritoriul satului, în cariera
de nisip a ă colective « Herbak Ianos », au fost descoperite morminte
vechi, care se distrug, m-am deplasat în ziua de 21 octombrie la ţ locului ş am
cercetat terenul.
Locul de descoperire al mormintelor se ă pe partea ă a ş care duce
spre Odorhei, la 1 km ţ ă de ş Între ş ş drumul ţ care duce în
ş se întinde un bot de deal numit «Borvizoldal-Hegyfarka», în panta ă
ă ă din ş a deschis în vara anului 1955 o ă de nisip. Cu
ocazia ă nisipului au fost ă multe gropi, în ă dintre ele descoperin-
du-se schelete ş în ţ ă ş fragmente de vase. Fragmentele de vase ş
calotele de cranii au fost adunate ş ă de G. Bakcsi.
Botul de deal, de ă relativ ă se întinde dinspre S spre N, avînd circa
90 m lungime ş 15-20 m ă ţ La N se ă de restul terenului cu o ş Trei laturi
sînt abrupte. La mijlocul laturii estice a batului de deal, care e cea mai ă se
ă cariera de nisip. În cursul ă nisipului, muncitorii au ajuns la o adîncime de
6 m. Peretele ă ă ă stratigrafie: sub humusul vegetal de culoare
ă gros de circa 30 cm, e un strat de nisip fin de culoare ă în care se
ă ici-colo straturi cu ţ de roci de fier. Din humus încep gropi de ă
în general ă care merg ă în ă viu, în nisip. Am putut observa 8 gropi,
care par ă fi fost dispuse în trei rînduri: gropile 1-4 într-o linie, groapa 5 mai ă ă
iar gropile 6-8 aproximativ pe ş linie (fig. 1).
Locul unde au fost descoperite gropile 1-3 nu fusese ă adînc ş de aceea
aceste gropi au fost ţ atinse de uneltele muncitorilor. Prin urmare le-am putut
cerceta cu mare ă celelalte fiind în mare parte distruse.
Groapa nr. 1 a fost ă în partea ă a carierei de nisip. Adîncimea
ă ă de la humus ă la fund, este de 1,20 m. Diametru! fundului
a fost de 1,10 m. Sub stratul de humus gros de 30 cm a fost ă ă de umplu-
ă de culoare ă amestecat cu nisip galben. La fundul gropii era un strat de
ş ă (fig. 2). În ă de ă au fost ă trei fragmente de vase de tip
ş (Cucuteni A) 1.
Groapa 2 era ă la 1,20 m de groapa 1 ş avea dimensiunile: adîncimea 1,20 m,
diametru! fundului 1,20 m. Sub stratul de humus negru gros de 30 cm era un ă
1
Fr. ă Lt·s typt's des Mses peinls d'Ariu[d, în «Dacia », I, 1925, p. 7; pl. II, 10 12.
www.cimec.ro
150 SZEKELY Ă 2
-------------------
de ă de culoare ă amestecat cu ş ă ş cu ă ţ de ă La fund
se afla un strat de ş ă gros de 5 cm (fig. 2). La adîncimea de 60 cm au ă pe
ă ă ţ de ă fragmente de vase de tip ş
1
, o ă de os de animal
ş un fragment de vas corodat, pictat cu negru pe fondul alb, avînd un ornament de
ă (fig. 3,4). Acest ornament e cunoscut din faza Cucuteni A-B ş Gorodsk
2


/
Fig. 1. - ş Planul carierei de nisip.
Groapa t'lr. 3 era ă la 1,20 m de la groapa nr. ·2. Gura gropii a pornit din
humusul de ţ ă avînd adîncimea de 1,20 m ş diametru! fundului de 1,60-1,80 m.
Sub stratul de humus era un strat de ă de ă de culoare ă amestecat
cu nisip (fig. 4). Imediat sub stratul de humus au fost ă ă obiecte: un
fragment de ă dintr-un vas de tip ş pictat în trei culori (negru, brun ş alb),
tip Cucuteni A (fig. 5,9); un fragment de ă dintr-un vas nepictat, cu buza ş
ă ă în ă ţ e grosolan ă (fig. 5,2-3); ş un fragment de vas minia-
ă (fig. 5,7). ă de acestea au mai fost ă ş oase de animale. La adîncimea
de 1 m au fost ă un fund de vas de culoare ă în interior, care ţ grupei
B ă tipologia lui Lâszl6 (fig. 5,5) ş un fragment de ă dintr-un vas pictat în
alb ş negru, foarte corodat, ţ grupei C a lui Lâszl6 (fig. 5,1 ). La fundul
gropii a fost ă o ă ă ă ă din pietre mici de rîu (fig. 4), în mij-
locul ă s-a ă ă ş ă ş un fragment dintr-un vas pictat cu benzi în culorile
ă ş ă ş ă ă Vasul ţ grupei A a lui Lâszl6 (fig. 3,3).
Gropile 4--8 au fost distruse de ă ş s-a putut ă numai adîncimea lor.
Adîncimea gropii nr. 4 a fost de 1,50 m, iar a gropii nr. 5 a fost de 1,70 m.
Groapa nr. 6 e cea mai ă ea a avut 2,20 m adîncime ş ă de sac.
Diametru! fundului a fost de circa 1,20 m. ă cele spuse de G. Backsi, au fost
descoperite în ă ă ă la adîncimea de 1,60 m sub stratul de humus, în
ă de ă de culoare ă fragmente de vase tricrome de tip ş
(fig. 3,1,2; fig. 5,8,10). Sub groapa aceasta fusese ă ă o ă ă în care au
fost ş ă schelete cu ţ spre ă ă în ţ ă ă acestea a fost pus
un vas mic ş un craniu de ă Vasul e de culoare ă cu fund plat, cu ţ
1
Fr. Lâszl6 op. cii., pl. IV, 14.
1
Ibidem, pl. 1, 3-10.
www.cimec.ro
3 Ă Ă DE SALVARE MUZEULUI REG. SF. GHEORGHE, 1955 151
ţ cu buza ă ă a avut ă ţ buton, rupte, dar se ă urmele
lor (fig. 5, 6). Vasul e ă din ă ă ş e bine ars. Are ă ţ de 5 cm, dia-
metrul fundului 3 cm ş al buzei 7 cm. Analogii pentru acest vas ă în grupa
B la Lâszlo
1
, iar la Cucuteni în grupa Cucuteni B. La ţ locului am ă oasele
scheletelor într-o ă ă distruse de ă Cercetînd mai ă ţ urmele gropii,
·. ··· ...
Oroapa nr. 1
z ..
LEGE NOA
ITID Humus
lS:S:'I P.imi"nt negru <1me6lec<1l
cu nisip Oroapa nr. Z
ă
c::::J tVistp O 1 m ·
Fig. 2. - Scctiunea gropilor nr. ş nr. 2.
-Negru
WlJ7JJ'lJJ Brun iflch1s

c:::::=J Alb
1
0,09l
1
T
0.065
- Negru
c=:JA!b
Fig. 3. - ş Fragmente ceramice pictate.
am constatat ă fundul gropii a fost acoperit cu un strat de ş ă gros de 5 cm, pe care
au fost ş scheletele. între oase am ă un fragment de bazin cu urme de ă
În groapa nr. 7 a fost ă un alt schelet, tot în ţ ă dar despre inven-
tarul acestui mormînt nu s-a putut ţ nici o ă Nu s-au putut ă nici
dimensiunile gropii. .
Groapa nr. 8 a avut o adîncime de 1,80 m, diametru! fundului fiind 1,20 m. Nu se
ş ă în ea s-au ă fragmente de vase sau alte obiecte.
1
Fr. Laszl6, op. ţ Pl. II, 2; H. Schmidt, Cucuteni,
1932, p. 27, fig. 7 a; Tatiana Passek, Il epHOAH3atw:R
TpHIIOJibCHHX IIOC6JI6fTH:il:, Moscova, 1950, fig. 83,5,6.
www.cimec.ro
152
ZOL'l'AN
4
-------------------------------------------------------------------------
A fost cercetat ş vîrful promontoriului, care în parte e arat Ş tn parte folosit
ca ă ş La ţ ă arat au fost ă cîteva fragmente de vase din ă
de tip ş Un fragment are o ţ ă ă orizontal ş ca decor cu brîu
alveolar (fig. 5, 4). Acest fapt ă ă în acest loc a fost o ş ţ schele-
telor în ă gropi e o ă ă locuitorii acestei ş ă au înmormîntat pe cei
ţ în panta dealului. Credem ă ţ acestor ă morminte nu trebuie ă
un fapt izolat, ă dr. Gyorffy Bela, cînd ş zidit în 1946 casa pe panta dealului, a
ă într-o ă la o ţ ă de circa 300 m de la locul descoperirii scheletelor
din 1955, scheletul unui copil tot în ţ ă
ă în prezent ş n-a fost cunoscut ca loc de ş de tip ş
Roska face ţ despre fragmente de vase din epoca cuprului ş a bronzului,
despre un vas din prima ă a fierului, care au fost ă pe teritoriul acestui sat
1

a::DHumus
IZ3N,sip
.
IS:SI Pa in. nBqru ;:
amest. t!fJniSip · ·.
E'ZZJ ă • •
·
Sectiune ::. :. ._.:·_.·::'
• ·.··-:::,·;:,-:.-:-.:······.-.·.·:·.:·· • O 1m

Plan
Fig. 4. - ş ţ gropii nr. 3 ş planul vetrei din groapa nr. 3.
conlii1tntl
i'ZZZZJ . fi#l'

G::l Cio6uri
Descoperirea ă poate fi ă în ă feluri: 1) sau ne ă în ţ unui
cimitir ţ unei ş ă a culturii ş
2
, 2) sau e vorba de practici
rituale ca acelea observate la Traian
3

ă nu se vor face ă ă ample ş nu vom avea la ţ material sufi-
cient, e greu a da ă definitiv. În momentul de ţ ă pe baza materialului ş
ţ ă pe teren, credem ă aici s-a putut constata ritul de înmormîntare al
ă culturii ş care este cel al ţ în ţ ă în cadrul unui
rit funerar în care rolul focului-- ţ seama de urmele de ă se poate explica
prin ceremonii funerare. S-a practicat ş înmormîntarea pereche, ă cum ă groapa
nr. 6, ca ş aceea ă ă ă gropii nr. 7.
Groapa nr. 3 pune ş problema ţ bordei cu vatra ă E o ă
de ţ ă ă acum ă în cultura ş
Din calotele de cranii salvate se poate constata ă ă acestei culturi, al ă
rit de înmormîntare a fost descoperit, ţ unui tip dolicocefal.
ă au fost executate în zilele de 21--22 octombrie 1955 în colaborare cu
G. Ferenczi, directorul muzeului raional din Odorhei.
2. ă r. Miercurea Ciuc, Reg. Aut. ă
Pe partea ă a ş care duce spre ă se ă un promontoriu
numit « Csereoldal », pe vîrful ă au fost descoperite urme de ş din comuna
ă Promontoriu! e o ă de ă ş ă la marginea hotarului ă
spre Jigodin ş a fost aproape complet distrus. Din ă ă am cerut aprobarea
Academiei R.P .R. pentru executarea unei ă ă de salvare. ă ă a fost ă
între 17 ş 26 septembrie 1955.
1
M. Roska, Repertorium, p. 270, 183.
9
Vladimir Dumitrescu ş colaboratori, ă ă
p. 514--515,
3
H. Dumitrcscu, O deuoperire In legt11urt1 eu ritul
de înmormîntare in eu/tura Cumteni-Tripolie, « S. C. I. V. )),
1954, nr. 3-4, p. 399.
www.cimec.ro
Ă Ă DE SALVAI\E ALE MUZEULUI SF. GHEO!IGHE, 1955 153
Promontoriu! format dintr-o ă de· gresie se întinde în ţ VE, la o
ţ ă de 300 m de ş în ţ ă Jigodin, fiind în parte acoperit cu brazi
(fig. 6). ţ terenului e ă cu urme de ş executate în cursul ultimului
1 , 1
.... ..
...
J_ 7
-Brun
llfJllliA!b
1

--------; T
A 0.050
Fig. 5. - ş Fragmente ceramice.
- Negru
rn.arun
c=J Alb
ă ş de gropile ă de ă care continuu scot ă Latura ă e ă
de restul terenului cu o ş iar celelalte trei laturi sînt abrupte.
ă ă a fost ă pe latura ă a promontoriului, unde, pe o ţ
ă ă a fost executat un ş ţ lung de 10 m ş lat de 1 m (S.I.). ţ
terenului e ă cu bolovani de ă Sub un strat de humus gros de 10 cm a
www.cimec.ro
154 SZEKEL Y ZOLTAN
6
fost ă un strat de ă gros de circa 40 cm, dedesubtul ă era un strat de
ă gros de circa 50 cm, ş apoi stînca ă În stratul de ă au fost ă
fragmente de vase, lame de andezit, fusaiole de lut, pietre de ă ş un fragment de
topor perforat, de ă . . Pe latura ă a promontoriului a fost executat un alt ş ţ
(S.II) lung de 10 m ş lat de 1,5 m. Stratigrafia acestui ş ţ corespunde stratigrafiei
ş ţ I. Ş ţ a fost ă spre nord cu o ă de 4 X 3 m. Materialul descoperit
ă ş tipuri de ă ca ş acelea ă .în S.I. Pe virful promontoriului
a fost ă ă o ă cu dimensiunile 3 X 5 m, .în care n-au fost ă urme arheo-
Fig. 6.- ă « Csereoldal ».
logice, ă chiar la 30 cm adincime a fost ă roca ă Prin urmare s-a constatat
ă a fost o ş cu un singur strat de ă
Pentru încadrarea ă a acestei ş ă ş mai mult materialul
ceramic. N-a fost ă nici un vas .întreg; din fragmentele ceramice se poate constata
ă ă vasele ă tipuri cu buza ţ ă în ă cu o ă ă sub
ă ş cu un brîu alveolar (fig. 7,7). Celelalte tipuri sînt cu buze drepte sau ţ
întoarse în ă ş sint decorate sub ă cu br.îuri paralele sau crestate (fig. 7,5,6,8).
Majoritatea vaselor sint decorate cu ă cu ş în ă de triunghi ş de ă
(fig. 7,9-10). Fundurile vaselor sînt drepte, pasta e ă bine ă ş are culoarea ă
sau ş ă Fusaiolele de lut au forma ă sau ă (fig. 7,4). Dintre uneltele de
ţ au fost descoperite ţ curbe de ă lame de andezit, fragmente de
topoare perforate de ă (fig. 7,1-3) ş foarte multe pietre de ă Unelte de
metal n-au fost ă
Pe baza materialului ceramic ş a uneltelor, se poate constata ă ş ţ
ă culturii Gorodsk-Usatovo din sudul U.R.S.S.; pe teritoriul Transilvaniei
ă ă poate fi ă ca prima ă a culturii Schneckenberg, un fel de ă
pre-Schneckenberg.
3. Sf. Gheorghe, r. Sf. Gheorghe, Reg. Aut. ă
Pe teritoriul Ş Sf. Gheorghe, la NV de ş se ă un promontoriu de
gresie numit« Orko »,folosit de mult drept ă de ă Pe vîrful acestui promontoriu
a fost o ş ţ ă culturii Schneckenberg. Exploatarea pietrei a
fost ş de ă incit numai în partea ă a terenului s-a ă ă
www.cimec.ro
------- -.....
/

' 1
, .. ··i
.. ,·:• ,, "" ,' ,., j ,. '} 'j' ,' :1' •
''· ( . ' ,,
,,. ' ' ,., '·•' ( • • :1•, 1·1\· .. '•, '
6 j
Fi.g. 7 - ă Une te Ş 1 . fragmente ceramice.
J
J
081
155
www.cimec.ro
l!iG :-<!f;KELY Ă 8
o ş de ă ă de 3 X 4 m ş ă de 8-10 m. Original, promontoriu! a avut
în ţ SN lungimea ă de 160 m ş ă ţ EV de 120 m, deci o supra-
ţ ă de peste 1920 m
2
• ă mare ş e complet ă ă ă de salvare a
durat între 3 ş 13 octombrie 1955.
'; :·
i! 852'


6
io
Fig. 8. - St-. Gheorghe - « ă ». Unelte ş fragmente ceramicc.


-....:,·:
1
j
1
-+
Pentru stabilirea unei stratigrafii a fost ă o ţ (S.1) în ţ
NS. Lungimea ş ţ a fost de 10 m, ă ţ de 1 m ş s-a ajuns ă la o adîncime
ă de 2,5 m în unele locuri. ă ţ a fost ă ă în ţ E ş V cu cîte
www.cimec.ro
9 Ă Ă

DE SALVAIII·: ALE MI;ZEI LI 1 IIE(;. SI'. ldiEOIIldll·:. I!J;,;,
157
o ă de circa 2 X 1,5 m (C.l.- C.2). În partea ă a ş ă la o ţ ă de
55 m de caseta 2, a fost ă ă o ă ă de 6 X 3 m, ă pe marginea
gropii, avînd o adîncime de 0,80-0,90 m.
Stratigrafia ş ţ I e ă 1) la ţ ă un strat de ş gros de
60 cm, aruncat deasupra humusului actual cu ocazia
ă pietrelor; 2) un strat de ă de cu-
loare ă gros de 35 cm (F.III); 3) un strat de
culoare ş ţ ă ş ă gros de 1, 5m,
în ă de ă (F.II); 4) un strat de ă de
culoare ş ă cu nivele arse de locuire, gros
de 50 cm (F.I.); 5) sol virgin, lut galben cu urme de
pari rotunzi, ş de circa 30 cm; 6) ă ă
În C III, dedesubtul humusului actual gros de
1 O cm, a fost un strat de ă de culoare ă
gros de 40-80 cm, care ă pe roca ă Acest
strat corespunde stratului superior de ă din S.I.
În diferitele straturi de ă au fost ă
multe fragmente de vase, fusaiole de lut, ă ţ
de ă de ţ unelte de ţ din ă
ş os. în stratul inferior de ă au fost ă
urme de pari rotunzi ţ în solul virgin, care
ă o parte din planul unei ţ dreptun-
ghmlare, cu axa ă EV. Podeaua ţ
a avut . o ă ţ ă de lut galben, care, în urma
incendiului, s-a transformat în chirpici ars. în cele
trei faze de ă au fost ă fragmente de vase
decorate cu ş fragmente de ţ curbe de
ă (fig. 8, 1) ş fusaiole de lut (fig. 8, 5).
Unelte de os sînt sule (fig. 8, 2-3), ă ţ (fig. 8,
3-4) ş ace. În stratul superior au fost ă
fragmente de ă cu ă în ă de ă
ă (fig. 8, 10). O ă e ă cu un
decor în ş în ă de ă (fig. 8, 8). În
acest strat a mai fost ă un fragment de vas cu
ă ă ă orizontal ş ă
o
;1
1
1
3
.2
Fig. 9. - Sf. Gheorghe - « Orko ».Unelte
de ă
cu incizie ă cu var (fig. 9, 9). Dintre uneltele de ă e de semnalat
un fragment de ă ă de ă (fig. 8, 4).
În caseta 3, la adîncimea de 0,40 cm, au fost ă ă unelte de ţ
ă din cupru: un topor cu ă de ă ş lung de 15 cm (fig. 9, 1) ş un
ac de cupru lung de 65 mm (fig. 9, 2). În ă ţ au mai fost ă ş
fragmente de tipare.
Pe baza materialului descoperit, se poate constata ă ş ţ ă
torilor culturii Schneckenberg. Se pot distinge trei faze de dezvoltare, care ă
ţ ă a culturii Gorodsk-Usatovo din sudul Uniunii Sovietice. Faza III,
care a durat cel mai lung timp, ă elemente cunoscute din cultura Wietenberg.
Fragmentul de ă ă ş fragmentul cu decor incizat cu ţ de var
(fig. 8, 6,9) ă clar ă cultura Schneckenberg a contribuit la geneza culturii Wieten-
berg ş faza ei tîrzie a durat ă la mijlocul epocii bronzului.
În partea ă a marginii gropii carierei de ă la adîncimea de 60 cm, în
peretele ţ executate cu ocazia ă pietrelor, s-au putut observa, în parte,
www.cimec.ro
168 SZEKELY ZOLTÂN
10

urmele unui mormînt în ţ ă care ă ă ritul de înmormîntare al acestei
culturi a fost ţ între lespezi de ă
În concluzie se poate afirma ă ă ă de salvare ă la « Orko » a contri-
buit mult la ş genezei epocii bronzului în Transilvania.
4. Cetatea Ciceului, r. Miercurea Ciucului, Reg. Aut. ă
În ziua de 26 septembrie 1955 a fost ă cetatea Ciceului.
La ţ ă de 10 km de Miercurea Ciucului, pe partea ă a ş care duce
spre Odorhei, se ă un promontoriu înalt, cunoscut sub denumirea de « cetatea Cice-
ului ». Pe vîrful promontoriului se ă o ă de ă ă ă din bolovani
de ă ţ cu var. Lungimea platoului în ţ NE-SV este de circa 60 m, iar
ă ţ în ţ NV -SE e de 15-20 m. Pe partea ă incinta de ă ă
de 1,5 m s-a ă Platoul are laturi abrupte, numai spre E e legat cu o ş de restul
terenului. Interiorul platoului e acoperit cu un humus gros de 0,40 cm. În acest strat
am ă fragmente de vase dacice, ă din ă ă ă cu mîna, de culoare
ă ă printre care e de semnal:it toarta unei ş ă Incinta de ă
ţ epocii feudale, iar resturile ceramice ă urmele unei ş ă sau ă ţ dacice
de tip Jigodin I-III. Cetatea a fost ă de A. Ferenczi
1
.
SZEKEL Y ZOLTAN
IlPE,II;OXPAHHTEJibHbiE PACI\OTII\11, IlPOl13BE,II;EHHbiE B 1955 ro,n:Y
OBJIACTHbiM MY3EEM C<l>biHTY rEOPrE
(HPATKOE CO,D:EPiKAHl1E)
B 1955 ro,ll,y 6h1Jm rrpormBe,l],eHhl MCCJie,l],oBamm II rrpe,ll,oxpaHMTeJibHhle pacHonHn B
IlYHHTaX.
1. ,II;o6orneHII. Ha OTHOce xoJIMa, s6JinBM tTOHHHll T:rma Aproiii,lJ, 6h!JI o6HapymeH
pH,ll, IIOI'pe6eHMH CO CHeJieTaMll B CHOpqeHHOM TIOJIOSKeHlH1; OHM 6h!JIH OTHeCeHhl H Hym,-
Type ApiOIII,lJ,. B Mor:UJibHhiX HMax uaxo,l],JIJI11Cb o6JJOMHU, H Tnny Aproiii,lJ, n
HyHyTenn B .
2. Chiimpaiî:eun. Ha BepxyiiiHe XOJIMa l.JepeoJI,l],aJI so speMH npe,ll,oxpamtTeJibHhiX
pacHOilOH 6hiJill li8BJieqeHhl MaTepuaJihl liHBeHTapH CTOHHHII T:Uila ropO,li,CK- y caTOBO. Ha
TeppnTopun TpaucnJibBaHnn aTa HYJILTypa MomeT 6h1Tb paccMaTpMsaeMa KaH nepsaH «flaaa
HY JibTYPhl IIIHeHeH6epr.
3. C«flhiHTY reopre. Ha CHJIOHe XOJIMa OpKa 6h!JIO o6uapymeHO HeCKOJibKO KYJib-
TYPHhiX cJioes. CToHnKa npuua,l],JiemuT K KYJILType IIIueKeH6epr. Momuo ycTaHOBMTb Tpn
.paahl paaBnTnH. <Daaa III 6hiJia caMoiî: npo,ll,oJimnTeJibHOH u co,ll,epmwr aJieMeHThl, BcTpeqaro-
B HYJILType BMTeH6epr. HecKOJibHci o6JIOMHOB yHaahiBaroT ua To, qTo noa,l],HHH .paaa
HYJibTYPhl IIIueHeH6epr CO,lJ,eHcTBOBaJia rroHBJieHHIO HYJILTYPhl B:rJTeH6epr u npO,li,OJiif\aJiacb
,li,O cepe,ll,nHhl 6pouaosoro BeHa.
4. l.JeTaTH l.JwqeyJiyi1:. Ha xoJIMe <<l.JeTaTH l.JuqeyJiyi1:>> uaxo,l],HTCH ocTaTHI1 «fleo,l],aJib-
Hotii HperrocTu u ,l],aHniîcHntii HYJILTYPHhlit CJIOtii TMna IRuro,lJ,IIH 1-1 II.
Pwc. l . - )J,o6oweuH.
PHc . 2 . - ,D:o6oweHH .
PHc . 3 . - ,I.J:o6omeHH .
PHc . '• . - ,D:o6omeuH .
PHc. 5 . - ,D:o6oweHH .
Pnc. 6 . - CLIHKpaeHH ,
PHc . 7 . - CLIHHpaeuH .
Pnc. 8. - CB. reopre
Pwc . 9 . - CB . reopre
Oll'hHCHEHl1E Pl1CYHI\Oll
IIJian rreco•!Horo napbepa .
Paapea HM MM 1 H 2 .
<l>parMeHThl paCIIHCHOti: HepaMHIUI.
Paapea HMLI M 3 H rmau o•mra.
KepaMHqecKHe
l..lepeoJI.n;aJI.
KepaMHqecKHe HHCTpyMeHTLI H
OpKo. KepaMHqecKHe HHCTpyMeHTLI H
Op110. Me.n;uhre HHCTpyMeHTLI.
1
A. Ferenczi, ă ţ antice In ţ «Anuarul Com. Mon. Ist. >>, Cluj, lV, 1932-38, p. 268-274.
www.cimec.ro
11
Ă Ă DE ALE HEn. SF. GHEOHGHE, IU55 159
RECHERCHES ET FOUILLES DE SAUVEGARDE EXECUTEES PAR LE MUSEE
REGIONAL DE SF. GHEORGHE EN 1955
Pendant l'annee 1955, des recherches et des fouilles de sauvegarde ont ete pratiquees
aux endroits suivants:
1. ş Sur un promontoire, situe a proximite d'une station de type ş on
a decouvert plusieurs sepultures renfermant des squelettes en position accroupie, attribues a
la civilisation d' ş Dans les fosses des sepultures il y avait des tessons du types ş et
Cucuteni B.
2. ă Par les fouilles entreprises sur la crete du promontoire dit « Csereoldal »
on a exhume des materiaux d'une station de type Gorodsk-Usatovo. Sur le territoire de la
Transylvanie, cette civilisation peut etre consideree comme la premiere phase de la civilisation
de Schneckenberg. ..
3. Sf. Gheorghe. Sur le promontoire d'« ă » on a decouvert plusieurs couches
archeologiques. La station a appartenu a la civilisation de Schneckenberg. On peut distinguer
trois phases de developpement. C'est la troisieme phase qui a dure le plus longtemps et elle presente
des elements de la civilisation de Wietenberg. Quelques tessons prouvent que la phase tardive
de la civilisation de Schneckenberg a contribue a la genese de la civilisation de Wietenberg
et qu'elle a dure jusqu'au milieu de l'âge du bronze.
4. Cetatea Ciceului. Sur le promontoire appele «Cetatea Ciceului », se trouvent les
restes du château feodal et une couche archeologique dacique, du type Jigodin I-III.
EXPLICA TION DES FIGURES
Fig. 1. - ş Plan de la carriere de sabie.
Fig. 2. - ş Section des fosses n° 1 et fi
0
2.
Fig. 3. - ş Fragrnents de ceramique peinte.
Fig. 4. - ş Section de la fosse n° 3 et plan du foyer de la fosse n° 3.
Fig. 5. - ş Fragments ceramiques.
Fig. 6.- ă (( Csereoldal ».
Fig. 7. - ă Outils et fragments ceramiques.
Fig. 8. - Sf. Gheorghe - (( Orko >>. Outils et fragrnents ceramiques.
Fig. 9.- Sf. Gheorghe- (( Orko >>. Outils en cuivre.
www.cimec.ro
Ş ARHEOLOGIC VALEA LUPULUI * •

Ă de la Valea ş Începute În 1953 ş continuate în 1954,
s-au efectuat pe o ă mult mai ă în 1955, în intervalul de la 1 iulie la 31
octombrie, ă ă ş sub ă de sondaje ş supraveghere
ă în ă puncte n1ai importante: pe locul ş ă neolitice din faza Cucuteni B
de pe lobul vestic al terasei ş la movila mare din marginea ş ş Frumos.
În general sondajele efectuate de colectivele Academiei R.P.R. în aceste locuri de la
Valea Lupului au avut un caracter de salvare.
În planul de ă al ş au fost ă ă obiective:
a) continuarea ă de supraveghere ă pe întreaga ţ ă afec-
ă ă mari de caracter obstesc.
'
b) Efectuarea unor sondaje mai mari în ţ VSV al terasei, pe locul ş ă
neolitice din faza Cucuteni B. Cu acest prilej urma ă se verifice topografic ş stratigrafic
ş celelalte resturi ale ş ă din vremea orînduirii comunei primitive ş de la înce-
puturile ă ale feudalismului, ţ cît mai multe date în ă ă cu
diferite aspecte de ă ă din aceste ş ă
Continuarea ă ă la ă pe care am început s-o ă metodic
din 1953, întrucît în 1955 acest important obiectiv arheologic urma ă fie nivelat de
beneficiarul ă de caracter ş Prin ă movilei s-a ă atît preci-
zarea ţ ei, cît ş cronologia mormintelor pe care le ţ
A. DESCOPERIRILE DE PE Ă
ă ă de pe botul terasei, pe locul ş ă neolitice Cucuteni B, au început
prin trasarea a patru ş ţ paralele (1-IV) de 1 X 30 m, orientate NS ş perpendicu-
lare pe marginea de sud a terasei. Cu ajutorul acestor ş ţ s-au semnalat resturile
de platforme a cinci ţ neolitice din faza Cucuteni B ş ale unei ş ă de tip
« zol11iki », de la începutul primei epoci a fierului, în dreptul ş ţ III. Pentru deli-
mitarea ţ de tip zoiniki, perpendicular pe ş ţ III s-au trasat ă
ş ţ de control, A
1
- F
1
ş A
2
-· F
2
, de 1 X 15 m ş la 2,50 m ţ ă între ele. În timpul
ă ă capetele de sud ale ş ţ II, III ş IV au fost prelungite cu ă 10 m,
efectuîndu-se ş ă ă una mai mare între ş ţ I ş II, iar a doua mai ă
spre capetele de vest ale ş ţ A
1
- în dreptul platformelor a trei ţ ş
a unei anexe cucuteniene din cele cinci semnalate (fig. 1). ·
Paralel cu ă ă metodice executate de ă colectivul Academiei R.P.R.
în cadrul sondajelor arheologice, ş de caracter ş a efectuat mai multe
* ă au fost conduse de un colectiv ă
Jin: M. Dinu (responsabil) ş ţ C. Buzdugan,
1. ă Em. Motovelea, 1. Ordentlich, G. Popa, 1. Saint-
11 - e. 15SS
Pierre, D. Teodoru, V. Ursache, de la Facultatc:a Jc
Istorie-Filologie din ş
www.cimec.ro
ă ă
..
-.
!..._ ___ 1
o
0
Res/unle de locuin!a din
asezarea' Cuculeni B
Confurul probabrl al /ocuinlelor
5obe 0 Ve/re O Gropi
Ri'smfa r:-'3 Oase
1ill!il!il1


6. Fra9men!e ceramice
Resturile de locuinlâ din
ş de /rp Zo/nil<i
ă din asezarea de lip

.....
M • " ,·, .
11
.t. li"' Zolail<i
1 :IOrmi/Jie rtar/Sra rtene
" d/n epoca mf9rafli"lor
Gard de pia!ra modern
VALEA LUPULUI
19 5 5
O 5 10 15m
III
N

/
Fig. 1. Planul sondajelor din ş Cucuteni B.
www.cimec.ro
3
Ş AIIHEOLOGIC VALEA LUPULUI
163
-----------------------
ă de ă în diferite puncte de pe ţ terasei, descoperindu-se cu acest prilej
o serie de morminte din prima ă a fierului ş a ţ precum ş mai ales resturi
de locuire din vremea orînduirii comunei primitive ş epoca ţ dintre care cele
din faza Cucuteni B ă o ă ţ ă
Aceste descoperiri noi au completat ţ noastre cu privire la societatea
ă de aici, de la ş culturii Cucuteni, din prima ă a fierului ş din
epoca ţ
S t r a t i g r a fi a. Peste solul galben lutos, amestecat cu nisip foarte fin, se
suprapune un strat de ă galben murdar, gros de 0,30-0,50 m, în care, prin cerce-
ă din anul precedent, s-au descoperit resturi sporadice neolitice de tip ş Peste
acest sol s-a depus un altul de culoare cafenie, a ă grosime medie este de 0,40 m.
În acest sol zac resturile de ă ă fragmente ceramice ş oase de animale din ş
ă Cucuteni B, care este bine ă pe botul acestei terase. La limita ă
ş ă a terasei, unde terenul ă pante mai accentuate, acest strat se ţ ă
treptat ă ce dispare în solul cu humus recent lucrat. La rîndul ă solul cafeniu este
suprapus peste solul ă ă cu humus vegetal de culoare ă ş gros de circa
0,30 m, ă pe ă ă îi corespunde ş de tip zol11iki de la începutul
primei epoci a fierului. ă din vara anului 1955 au demonstrat ă stratul
hallstattian se întinde atît pe lobii estic ş central, cît ş pe cel vestic al ş terase.
În fine solul recent lucrat, gros de 0,15-0,25 m ş de culoare ă ş ă
ţ un amestec de fragmente ceramice Cucuteni B ş C ş în special fragmente
de vase ş oase de animale din ş de la începutul primei epoci a fierului. Tot
în acest sol, între 0,10 ş 0,20 m, s-au descoperit ş cîteva fragmente ceramice din
vase lucrate la ă care provin dintr-o ş ă din epoca ţ (sec.
III-IV e.n.). Asemenea fragmente au ă în ă mult mai mare pe lobul
sud-estic al terasei, în timpul ă de ă din 1953.
1. Resturile neolitice de tip ş
Cele mai vechi resturi descoperite în vara anului 1955 sînt reprezentate prin cîteva
fragmente ceramice de la un vas lucrat cu mîna dintr-o ă ş cu urme de ă
în ţ ei. Aceste fragmente descoperite cu ocazia ă ă unei gropi mari la
limita ă a terasei, în ţ stratigrafice nesigure, sînt similare celor de tip ş
de pe lobul vestic al ş terase, care în 1954 ă în solul cafeniu deschis de sub
stratul Cucuteni B
1
.
Faptul ă resturile de tip ş apar sporadic pe ă ă unde s-au ă
ă ă destul de mari în ţ ă ş adîncime, ne ă ă presupunem ă ele pot
fi puse în ă ă cu o ş ş din apropiere, fie cu aceia din ş Bahluiului, son-
ă în 1950
2
, fie cu o alta dintr-un punct de pe ă neatins ă în prezent prin
ă de ă
2. ş ă din faza Cucuteni_B
Din ş ă Cucuteni B, cea mai ă dintre cele descoperite pe ă
ă au fost cercetate prin ă ă metodice trei ţ o ă ş patru gropi de
dimensiuni mari ş mijlocii, precum ş ă cuptoare de ars oale, aceste din ă fiind
semnalate în cadrul ă ă de salvare. De asemenea, cu prilejul ă de nive-
1
a. Ş Hlincea-Iati. ă arheologice de
la Valea-Lupului, în «S.C.I.V.)), VI, 1955, nr. 3-4,
p. 702,
u•
2
Ş Valea ]ijiei, în «S.C.I.V,)); II. 1951,
nr. 2, p. 57 ş urm.
www.cimec.ro
164 M. !HNU
4
Iare, au fost deteriorate alte patru ţ neolitice din faza Cucuteni B, ş
ă se salveze o parte din materialele ă
În urma descoperirii acestor ţ ca ş a celor din campaniile precedente,
s-au putut face ţ în ă ă cu ţ lor în planul ş ă precum ş relativ
la felul cum au fost construite. Astfel, s-a constatat ă ţ de dimensiuni relativ
mici (20 m
2
, 30 m
2
ş 60 m
2
) sînt dispuse în grupuri ţ compuse din trei,
patru sau chiar mai multe ţ apropiate.
Resturile ţ recent cercetate se ă sub forma unor platforme rectan-
gulare de lut ars, orientate de obicei nord-sud. Aceste platforme, ă
podelei ţ au fost construite numai pe ă aranjate de-a latul casei, direct
pe ă Pe aceste platforme, care zac la adîncimea de 0,30-0,60 m, în solul cafeniu
de la baza stratului cu cernoziom ă ă de culoare ă s-au ă resturi
sporadice din ţ ţ precum ş alte elemente de ţ din interiorul
ţ
Cîteva ţ mai importante, în special în ă ă cu inventarul ş locul pe
care-I ocupa acesta în interiorul ţ s-au putut face la ţ II, ă ă mai
bine. Astfel, pe latura dinspre sud a ţ s-au descoperit o ă de lut ş
mai multe fragmente de ă bine ă ş de ă ă provenind, mai mult
ca sigur, din partea ă a cupolei de la o ă ă cu gura
spre vest.
În ă de aceasta, în ţ vest-sud-vest al ş ţ în apropiere de gura
cuptorului ş direct pe podeaua de lut ars, se ă trei grupe de ă întregibile,
ş una peste alta cu gura în jos. Tot în ă ţ ă s-au descoperit ş alte
resturi, printre care o ş ţ ă ă din ă un vas cu silexuri calcinate, patru greu-
ă ţ de lut ars, ţ idoli antropomorfi ş zoomorfi, precum ş mai multe oase de animale
domestice si ă
În ţ nord-estic al ţ sub ă ă peretelui estic, ă ş în afara
platformei, s-a descoperit o ă printre ă ă ă ă se ă mai multe vase
întregi ş întregi bile de tip Cucuteni B ş C. Dintre acestea, unul « de uz casnic» era
plin ă la ă cu oase de animale. ·
ţ in situ a acestui inventar ceramic înt.regibil ne face ă presupunem ă
ă ş a încetat ă mai existe în urma unui atac violent, probabil prin surprindere,
într-un moment cînd localnicii ş ă cele necesare hranei.
În ceea ce ş anexa, ă între ţ 1 la nord (numai la 1 m ţ ă
ş ţ 2 la sud, prin ţ ş ţ ei, ă ă cu a ţ cucu-
teniene, poate fi ă mai curînd un adaos sau o prelungire a ţ 1.
În cuprinsul ş ă s-au descoperit ş ă cuptoare de ars oale, care au fost
ă în întregime.
Primul, fragmentar, semnalat ă din 1953
1
, era construit la fel ca ş cel de-al doilea,
mai bine ă
Resturile cuptorului 2, atît cele ă camere de foc, oval-alungite ş ă ţ
printr-un perete longitudinal, cît ş placa ă de deasupra lor, se ă aproape
în întregime. Adîncimea ă a fundului cuptorului ţ ă de ţ solului de la
care a fost ă este de 0,65 m.
Cele ă camere de foc au fost ă în ă ă ă ţ din
ş sol ş peretele central ă ţ
1
Cf. Ş Hlincea-la[i, în «S. C. LV.», V, 1954,
nr, 1-2, p. 247; M. Dinu, Descoperirile arheologice de la
Valea-Lupului ş în «Analele Ş ţ ale ă ţ
"Alex. 1. Cuza"» (serie ă ţ lll, 1955, T. I, fasc.
1-2, p. 67.
www.cimec.ro

1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
- - - - - - - - - - - - .J
1a
lb
2b
Fig. 2. - ă ă de stil e: (1) ş (2) din faza Cucuteni B.
www.cimec.ro
6 !';ANTIEIII.L \JIIll·:oLoi;U: V.\LEA IXI'liLIH 166
----·---------·-----·---------- -- -----·--- ·--------·------------------------
ţ camerelor de foc, inclusiv peretele central ă ţ din lut simplu,
ă ş ă ă ă nu se deosebeau de solul în care ă decît prin duritate
ş culoarea ş ă ă ă arderilor la care au fost ş
Pentru ţ ă ă din mai multe rînduri de lipituri din lut
amestecat cu ă gros de 0,15 m, la partea ă a ţ din interiorul ă
camere de foc s-a aplicat o serie de conuri, din lut amestecat cu ă Peste aceste
conuri, probabil ă uscarea lor, s-a construit placa ă ă ţ ă
sprijinite pe conuri ş pe ţ exteriori ai camerelor de foc, erau arcuite în sus formînd
o ă de 0,15 m ă ţ la baza ţ camerei de ardere a vaselor, a doua parte
ă ş ă din ţ cuptoarelor.
În ă de aceasta, ă era perforat în dreptul camerelor de foc cu un ă
apreciabil de ă dintre care ă au putut fi trecute în plan. ă ă
ă ţ ă ă din camerele de foc în camera de ardere
a vaselor. În felul acesta se ţ o ă ă ş ă într-un timp
relativ mai scurt decît atunci cînd aceste orificii ar fi lipsit.
În ceea ce ş camera de ardere a vaselor, resturile ă au permis foarte
ţ ţ Este posibil ca aceasta ă fi avut o ă ă cu vîrful retezat,
care se acoperea în timpul arderii vaselor, ş nu ă în ă de ă
Din inventarul ş ă Cucuteni B fac parte ş cele patru gropi de dimensiuni
mari ş mijlocii, dintre care una a fost ă în dreptul lobului sud-estic al movilei,
în solul cafeniu peste care a fost ă movila. Aceste gropi, prin forma lor de clopot,
de sac sau cu marginile în trepte ş cotlonite, sînt ă ă cu acelea descoperite
în 1953 si 1954 în aceeasi asezare.
în' solul de ă a gropilor s-au descoperit numeroase vase fragmentare,
în cea mai mare parte pictate, ş de silex, oase de animale domestice ş ă
Majoritatea acestui inventar, în special în gropile mari, este depus pe fundul gropilor,
într-un strat gros de 0,20-0,35 m. Scopul practic al gropilor nu poate fi stabilit cu
precizie; este posibil ca unele ă fi servit drept gropi de resturi casnice, iar altele, în
special cele mari în ă de clopot, drept gropi de provizie.
Din inventarul ş ă Cucuteni B, descoperit atît în gropi cît mai ales în cuprinsul
ţ fac parte numeroase vase, unelte de ţ din ă silex, os ş corn,
precum ş obiecte de lut ars.
În ceea ce ş ceramica, care este cel mai bine ă se deosebesc
trei specii: ă ă ş de tip Cucuteni C. Ceramica ă în stilul grupelor
E ş se ă atît prin varietatea formelor ş a dimensiunilor, cît mai ales
a motivelor decorative.
ă ă se deosebesc: vase cu ă ş gura în forme de pîlnie (fig. 2, 1),
vase piriforme (fig. 3), vase cu gîtul înalt ş gura larg ă (fig. 2,2), ă
(fig. 4,1-3), capace pahare, ş vase ă etc.
Decorul vaselor cu ă sau cu gîtul înalt, în stilul grupei E sau este dispus
de obicei în ă zone orizontale, una ă ş alta ă ă sub îndoitura
ă ş delimitate prin linii groase sau grupe de linii paralele de culoare ă
La unele din vasele din ă categorie, zona ă este ă ţ ă în metope ş
ă cu ă animaliere schematizate, pictate în stilul grupelor E (fig. 4, 5)
ş (fig. 2,2).
ă ţ ă a corpului, cu coama ă ş forma labclor cu ghiare,
animalele reprezentate ă carnivore în ţ de atac. ă ă ă
sînt cunos.cute ş pe vasele pictate din ş ă ă de la Ş ţ
1
ş
1
Cf. O. Kandybn, S chipenitz. Krm;tund ă ei ne; neolitihiuhen Dorfn, Viena- Leipzig, fig. 19-20, 21, 23, 63-65.
www.cimec.ro
166
1\f. DINU 6
Petreni
1
în U.R.S.S. precum ş pe vasele pictate de la ş ş
2
ş din alte ş
ă de pe teritoriul Moldovei, fiind puse în ă ă cu ţ Asiei Anterioare
3

Vasele piriforme (fig. 3), pictate în stilul grupei e:, ă decorul metopic
dispus într-o ă ă pe ă vasului. Motivele decorative, ă din corpuri
,.-------- --- - ----- ----
1
1
1
1

'<)
"'
1
Fig. 3. - Vas pictat de stil e: din faza Cucuteni B.
ale spiralei în S cu pîlniile ş perlele bine reliefate, pot fi întîlnite ş pe vasele cu ă
din ş ă ă
Dintre ă pictate de asemenea în stilul grupelor e: ş ă sînt caracte-
ristice prin ţ lor. Una este ă pe ţ ă probabil în stilul grupei
e:, ş ă unele elemente de ţ mai veche ale grupei o
2
, reprezentate prin ş
de puncte de culoare ă aplicate de jur-împrejurul motivelor decorative principale
de culoare ă (fig. 4, 3). Cea de-a doua (fig. 4, 1), ă la exterior, la partea supe-
---·---·
1
Cf. VI. Dumitrescu, Notes concernant l'ornamen-
tation peinle zoomorpbe el humaine dans les ciuilisations a
reramique printe de Roumfmie et de la Su.ria11e, Buc., 1931,
p. 7, fig 1- 3.
2
Cf. Ş ţ in « S. C. I. V. », V, 1954,
nr. 1-2, p. 16 ş fig. 9.
3
Cf. R. Vulpe, Figurine tberiMJorphe de la civi/isation
Blcxtras din « JPBK », voi. 12, 1938, p. 57 sqq.
www.cimec.ro
7
Ş ARHEOLOGIC VALEA LUPULUI 167
ă ă sub ă de frîngere al profilului, este ă cu o ă ă
de culoare ş ş ă cu negru în stilul grupei
Celelalte forme ale ceramicii pictate de la Valea Lupului sint decorate cu motive
frecvente in ţ vaselor din ş ă Cucuteni B. În ă ă cu gruparea
1
1
1

1
2
4

<::;
;
1
1
- - - - -- = J
--- -x
·:
'1
1
1
""

<,;
4- a.
1
1
1
1
1
1
1
1 1
1 1
k- ---- --- 0..500 ------ - - .;>\
1 1
1 1

1
_________ j
Fig. 4. - ă ă de ţ 3
2
(3) ş de stil e (2, 4, 5) ş (1) din faza Cucuteni B.
ceramicii este de ţ faptul ă în unele ţ de exemplu în ţ 2, vasele
sînt decorate numai în stilul grupei e, într-un caz ţ ş de elemente de ţ o
2
(fig. 4,3). Spre deosebire de acesta, in alte ţ ş în special în gropile mari de pe
ş ă ă ceram1_ca ă în stilul grupei
www.cimec.ro
168 M. DINIJ
8
ţ sau grupurile de ţ cu vase pictate numai în maniera unei
grupe stilistice corespund probabil unei ă pe familii a triburilor de la ş
neoliticului cucutenian, ş mai ales unei probabile ă în timp a picturii ceramice
Cucuteni B. Acestei probleme ă suficient trebuie ă i se acorde ă ţ
..
,..... --- ----- --- o .'26 ------------- -·
--r-
2
'
1
1
'
'
'
'
W
--r-,
'
'
'

"'
'

întrucît ă o ă ţ ă în ş
ţ finale a ă ţ Cucuteni-Tripolie.
Ceramica ă ă este ă
prin vase ş de ă ă ş mai mult sau
mai ţ ă
În ă de aceasta, se ă vasele întregibile
Cucuteni C, decora te cu « pieptenele » sau cu ş
ă ş ş avînd ă ă în ţ pastei,
descoperite ă vetre ş în general, în complexul locu-
ţ Aceste elemente ă ceramicii pictate, mult
mai evidente în ş Cucuteni B de la Valea Lupului,
ca ş ţ pe care o ă în complexul ţ
Cucuteni B, ă noi probleme atît în ă ă cu locul
ei de formare, cît ş cu ş fazei Cucuteni B. Este
semnificativ faptul ă în Moldova, ş în ultima vreme
s-au ă numeroase ă metodice de ţ ă
nu s-a descoperit nici o ă care ă documenteze o
ş exclusiv Cucuteni C.
4
Uneltele de ţ sînt ţ reducîndu-se la
Fig. 5.-Unelte neolitice din os (1), silex CÎteva ş ţ plate CU ă lame de silex frumos re-
(2-3) ş ă (4) din faza Cucutcni B. ş sule de os ş altele. În ă de ă al
movilei s-a ă doar un topor-ciocan de ă frag-
mentar (fig. 5,4), lucrat dintr-o ă de ţ ă ă ă care a ă aici fie
prin ă culturii Cucuteni C, fie prin triburile mormintelor cu ocru din movile.
Mult mai numeroase sînt obiectele de lut ars reprezentate prin plastica antropo-
ă si ă
Printre ă antropomorfe, în ă de figurinele feminine steatopige
(fig. 6,1-2), atît de frecvente în ş ă cucuteniene, se ă o ă ă
de ă ă cu marginile ş evazate (fig. 6,3), ă de 0,175 m ş cu diametru!
de 0,260 m, care a fost ă în cotlonul unei gropi mari ă ă la ă
cu vase fragmentare pictate.
Fragmentul acesta ă un cap în ă de recipient cu urme de ă ţ
la exterior, care provine probabil de la o ă mare de cult, în ă de ă sau
de altar, ă ă celui de la ş ş
1
, descoperit într-o ţ ă Cucuteni A.
Plastica ă ă prin reprezentarea uneori ă a animalelor
domestice, a oferit ş o ă ă de celelalte. Este vorba de un fragment provenit
probabil de la un capac discoidal cu ă în ă de animal (fig. 6,5).
ă ă ă forma sa, ă cu ă abilitate ş cu oarecare ţ
artistic, ă un carnasier cu crupa ş ţ ţ De asemenea, muscu-
latura gîtului, picioarele scurte ş coada ă ă ă ă caracteristice ale
animalelor de ă probabil leul sau tigrul. O ă ă ă ă la Podeiu-
Tg. Ocna, tot într-o ş Cucuteni B, a fost ă în ă ă cu ă
animaliere de pe vasele pictate din Asia ă de la Tepe Giyan ş alte ă ţ
ş ă ă anul 2000 î.e.n.
2

1
a. Ş ţ In •<S. C, 1. V.)), IV, 1953,
nr. 1--.. 2, p. llt ş fig. 2.
2
Cf. R. Vulpe, op. cit., p. 64 ş î;g. 3 ş 7.
www.cimec.ro
!) >)ANTIEHI;L AllliEOLOGIC VALEA LlJPilLCI
169
3. ş ş mormintele hallstattiene
În cadrul sondajului efectuat pe lobul sud-vestic al terasei, în ă de resturile
ş ă neolitice Cucuteni B, s-au descoperit ş altele mai noi, de la începutul primei
epoci a fierului. Aceste resturi au fost mai bine documentate cu ocazia ă ă ş
ţ III, care, pe o lungime de circa 22 m, ·a ţ o ţ ă de tip zolniki.
Fig. 6. - l'igurinc de lut ars (1-2, 4--5) ş un fragment dintr-o ă de cult (?) de lut ars (3) din faza Cucuteni B.
Pentru delimitarea ş perpendicular pe ş ţ III s-au trasat 12 ş ţ de
control (A
1
-F
1
ş A
2
-F
2
), care au fost adîncite ă la 0,60 m în solul cafeniu, corespun-
ă ă neolitice Cucuteni B.
În urma acestor ă ă s-a precizat ă zointkul ă o ă ă cu margi-
nile neregulate, ă NNV -SSE, ă la centru de 0,40 m ş cu diametru! maxim
de 22 m (fig. 1). ă ă ă ă dintr-o ă depunere de ă amestecat
cu foarte ă ş ă ă în cernoziomul ă ă care suprapune stratul cucute-
nian de culoare cafenie. Ultima depunere, care ă movila de ş ă ă solul
recent lucrat, gros de 0,15-0,20 m ş în cuprinsul ă în ă de resturi hallstattiene,
se întîlnesc ş fragmente ceramice lucrate la ă care provin dintr-o ş ă
din epoca ţ
În cuprinsul ş în dreptul ş ţ III, pe o ţ ă de circa 1 m
2
, s-au
descoperit mai multe ă ţ de ă extrem de friabile, din lut ars amestecat cu nisip
ş ă ă ă care provin probabil de la o ă a ţ În ă de aceasta, din
inventarul ţ mai fac parte ş fragmente ceramice ş oase de animale domestice
de oi, porcine, boi, cai, frecvente ş în celelalte ş ă similare de pe teritoriul Mol-
dovei ş de pe teritoriul de vest al R.S.S. Ucraina. O parte din aceste oase, ă urmele
ă dovedesc ă au fost folosite ca unelte. Printre acestea se disting capetele
de ţ ş coastele cu ă pe margine (fig. 7, 6-7), un os fragmentar în
www.cimec.ro
170 M. nJNP 10
ă de ă cu urme de cioplire din vechime (fig. 7, 5), o ă ă probabil
dintr-o tibie (fig. 7, 4), suie (fig. 7,8-9) ş altele.
În ceea ce ş ceramica, se deosebesc ă categorii de vase, dintre care una
de calitate mai ă de culoare ă si cu luciu la exterior si alta mai gro-
, , ' ,
ă cu urme de flambare ş cu cioburi pisate în ţ ei. ·
Cele mai multe fragmente ceramice provin de la vase lucrate din ă ă
unele în ă de sac cu marginea ă buza ă ş ş ă ă decorate pe gît
8

'------QOJi" ____ .....,.
Fig. 7. - ţ de vase (1-3) ş unelte din os (4-9) din ş de tip zoltriki
de la începutul primei epoci a fierului.
cu unul sau ă ş orizontale simple sau alveolate, iar altele în ă de ă cu
corpul bombat ş gura ca o pîlnie, ornamentat pe ă cu motive alveolare.
Spre deosebire de acestea, vasele borcan cu ă din ă ă aplicate pe ă
(fig. 7, 1) ş ş cu ţ ă ţ te sînt lucrate dintr-o ă de calitate ă
Din inventarul ceramic al ş ţ lipsesc ă ă
Relativ la torti, ă de toarta din ă ă uneori ă la exterior cu o
ă ă ă (fig. 7, 2), se întîlnesc ş ţ cu. buton cilindric
(fig. 7, 3). Aceste ţ atît de frecvente în ş ă de la ş ş
apar pentru prima ă în zolniki de la Valea Lupului.
Cu toate acestea, lipsa în acest zolniki a ceramicii decorate cu motive incizate
ca la ş ş t, ş chiar ca la Valea Lupului, în zolniku/ de pe lobul central cercetat în
1953 ş 1954
2
, ne face ă presupunem ă acesta ă dintr-o ă ceva mai tîrzie
a Hallstattului timpuriu din nordul Moldovei.
Tot din ă ă ă probabil ş cele ă morminte de ţ cu
schelete în ţ ă dintre care unul (M 16) s-a descoperit cu ocazia ă ă
1
Cf. Ş TrufefiÎ, în« S. C. I. V. », IV, 1953,
nr. 1-2, p. 35, fig. 22.
2
Cf. Ş antier11l Hlincea- [afi, ă arheologice
de la Valea Lupului, în « S. C. I. V.», VI, 1955, nr. 3-4,
p. 706, fig. 16.
www.cimec.ro
11
AHHEOLOGIC VALr;A LljPULlil 171
unei gropi mari la limita ă a terasei, iar altul (M 17) în cadrul sondajului, în apro-
pierea zolnikului cercetat de pe lobul vestic al terasei.
Primul mormînt (M, 16) ţ unui om matur, cu scheletul culcat pe stînga
ş orientat cu capul ESE, care ă în solul galben, la 1,60 m adîncime. Al doilea
mormînt (M 17) ţ unui copil între 3 ş 6 ani, ar ă schelet, culcat pe dreapta
ş orientat cu capul la vest, ă în solul brun al zolnikului, la 0,52 m adîncime
deasupra lipiturilor unei ţ Cucuteni B.
Cele ă morminte, ş lipsite de inventar, pot fi. datate în prima ă a fi.erului
ş puse în ă ă cu ş de tip zolniki din acel loc, atît ă ritul de înmormîn-
tare, cît ş mai ales prin ă cu alte morminte cu un inventar mai bogat, desco-
perite în campania anului 1953.
4. Resturi de locuire ş morminte din epoca ţ
Cele mai recente resturi arheologice descoperite în 1955 pe terasa de la Valea
Lupului ă din epoca ţ (sec. III-IV e.n.). Ele ă o ş
ă ş un cimitir cu morminte ă ţ ă pe întreaga ţ ă a terasei.
Resturile de locuire, caracterizate prin fragmente ceramice de la vase lucrate
la ă din ă ş de ţ ă ă sau de la amfore romane tîrzii, au
fost semnalate atît pe lobul vestic al terasei în cadrul sondajului, cît ş la limita ă a
ş terase într-o depunere ţ cu urme sporadice, care zac la o adîncime ă
de O, 10-0,20 m.
În ă de resturile de locuire, din ş ă ş cele ă morminte
(M 18 ş M 19) descoperite recent, unul în cadrul sondajului, iar ă pe lobul
central al terasei, Ia 0,40 m adîhcime în solul ş al zolnikului. Dintre acestea
M 19, ţ unui matur ş mai bine ă ă ţ ă mai mult din
punct de vedere antropologie.
B. MOVILA
În stînga ş ş Tg. Frumos, pe ş ă se ă o ă în supra-
ţ ă de peste 3800 m
2
, ă de 4 m ş cu diametru! maxim de 70 m. Întrucît terenul
din dreptul ei urma ă fie nivelat, ă din 1953, de comun acord cu conducerea
ă de caracter ş ş sub directa îndrumare ş supraveghere ă s-a
început ă ei ă descoperindu-se cu acel prilej trei morminte de inhu-
ţ dintre care unul, în ţ ă din prima ă a fi.erului ş ă din
epoca ţ Tot atunci s-au ă ş unele ţ stratigrafi.ce destul de sumare
care urmau ă fie verificate cu ocazia ă ă viitoare
1
.
Pentru ă stratigrafi.ei, precum ş a ţ movilei s-a adoptat o
ă de lucru care s-a considerat a fi. cea mai ă pentru obiectivul nostru, ţ
seama ş de ţ în care s-au efectuat ă ă Astfel movila a fost
ă ţ ă în 4 lobi aproape egali, ă ca martori doi ţ transversali a cîte
2 m ă ţ ş perpendiculari pe centrul movilei (fig. 8). ă lobilor s-a ă pe cît
posibil în casete, ţ astfel un ă cît mai mare de profi.Ie, absolut necesare
reconstituirii sistemului de ţ al movilei.
ă ă executate la ă în vara anului 1955 s-au efectuat în ă etape.
În prima ă s-au ă concomitent ă sectoare, unul de ă ă
în lobul sud-vestic, ş altul dreptunghiular în lobul nord-estic, în ş fel ca ă se ă
1
Cf. M. Dinu, op. cii., p. 81.
www.cimec.ro
172
w:
=
[_
,-'.
....._/
o

'\o
'\h
'\m
Tg. fru1nos ş
VALEA LUPULUI
MOVILA 1 9 5 5
o 5 10 15m
' '

Legenda
ţ profi!elor movilei mari
San(uri de control
din interiorul mavi/ei mari
Gropi Cucutent B
Ş vechi din jurul movilei mari
Morminte cu ocru
Hallsl•ftiene
din epoca mtgratii{or

Fig. 8. --Planul ă ă de la ă
(!).
www.cimec.ro
13 l?H
ţ un profil general NS pe diametru! movilei. Aceste sectoare au fost adîncite
în ă din mantaua movilei ă la nivelul solului peste care s-a construit movila.
De asemenea, tot în sectoarele amintite, în solul de la baza movilei s-au trasat
8 ş ţ de control, orientate NS, cu dimensiunile de 1 X 33 m ş la 0,50 m ţ ă
care au fost adînci te ă la 1,50 m în solul galben de sub ă În ă de
aceasta, prin mijlocul lobului sud-estic s-a trasat un ş ţ de 2 X 24 m, care a fost
adîncit ă la 0,70 m în solul de la baza movilei (fig. 8).
În etapa a doua, în cadrul ă de nivelare ale ş s-a ă ş restul
movilei ă la reducerea ei ă
Cu prilejul acestor ă ă s-a constatat ă movila mare, ş cum ă ă la
nivelare, a fost ă pe un teren mtr-o ă ş ă de la nord la sud, ă din trei
straturi deosebite ca ţ ă ş ţ Astfel, peste solul galben s-a depus un strat
de culoare cafenie, în care zac resturile neolitice Cucuteni B ş la baza ă s-a ă
o ă ă cu oase de animale ş ă ă Cucuteni B. Depunerea de
deasupra ă între stratul neolitic ş baza movilei avea o grosime ă de 0,25 m
ş era ă ă dintr-un sol ă ă de culoare ă cu humus vegetal în ţ
lui. Cele trei straturi sînt întrerupte la ă ţ movilei printr-o alveolare de circa
3 m ă si 1,50 m adîncime sub baza movileL ă alveolare a fost semna-
ă atît în nord-estic, cît mai ales în cel sud-vestic, spre capetele externe ale
santurilor de control.
' ' În ceea ce ş movila, ţ stratigrafice ş ţ solurilor din
mantaua ei au ă ă mo"vila mare era ă ă din trei movile ă (I, II, III),
situate una în lobul nord-estic, a doua în lobul sud-estic, ş a treia de o parte ş de alta
a martorului vestic de pe centrul movilei mari (fig. 8).
Cele trei movile componente, de dimensiuni apreciabile (înalte de 2,50.'m ş cu
diametru! de 17 m fiecare), au fost unite ulterior, prin ă de pâmînt, într-una
ă a ă ă mai mult sau mai ţ ă s-a ă în actuala ă
ă din mantaua celor trei movile ţ era ă dintr-un sol afînat
de culoare ă amestecat cu oase de animale, ă ţ de ă ă ş fragmente
ceramice din asezarea Cucuteni B. Resturile ă Cucuteni B sînt mai frecvente în
. .
solul din mantaua movilelor II si III si foarte rare în cel al movilei I din lobul nord-
, .
estic. Aceasta ş ă pentru ridicarea celor trei movile s-a folosit ă de
deasupra ş ă cucuteniene, care era ă în vremea ă movilelor.
De asemenea, la baza movilelor II ş III, pe o arie ă ş la centrul lor,
în martorii de profil s-a observat cîte o ă de ă de culoare ă cu gro-
simea ă de 0,15 m, deasupra solului peste care au fost construite movilele.
Acest sol ă probabil din ă gropilor de morminte, pentru care s-au ridicat
movilele respective.
ă ă care acoperea ş unea cele trei movile, inclusiv ă de la
centrul movilei mari-între cele trei movile componente -avea o culoare cafenie deschis
ş era ă de resturi arheologice. Acest sol a fost scos probabil din alveolarea sem-
ă prin ş ţ de control la ă ţ movilei mari. Interesant de observat ă în
timp ce movila mare pare ă fie ă ă cu un ş ţ în jurul ei, la nici una din cele trei
movile componente ale movilei mari nu s-a identificat vreo ă de ş ţ sau alveolare.
ă ă ă ă fie mai bine ă cu ocazia ă viitoare.
În cuprinsul movilei mari s-au descoperit 6 morminte de ţ dintre care
unul cu ocru din vremea movilei (M 5), unul din prima ă a fierului (1\1 7) ş patru
din epoca ţ (.M 4, 6, 8 ş 9).
Mormîntul 5. din vremea movilei, descoperit în lobul nord-estic al movilei, ă
o Groapa mormîntului, de ă ă cu ţ rotun-
www.cimec.ro
174 M.
14
jite, era ă ă la 0,25 m adîncime în solul natural de culoare ă de sub movila I.
'Pe fundul gropii, pe care se mai ă urmele unui ţ de ă de
ă sau stuf, ă un schelet de matur culcat pe spate cu ţ în sus, cu ţ întinse
pe ă ş ş cu picioarele chircite ş înclinate spre dreapta. Scheletul era orientat
cu capul la VNV, avînd ş orientare cu gropa de mormînt.
ţ de pe fundul gropii, ca ş oasele scheletului, erau acoperite cu un strat
de ocru brun închis, mai gros în dreptul capului ş a corpului ş mai ţ în regiunea
ă De asemenea, de o parte ş de alta a craniului, ca ş în dreptul humerusului
stîng, s-au descoperit ş ă de ocru ş ă de ocru din dreptul humeru-
sului stîng se deosebea de celelalte printr-o culoare mai ă de un ş purpuriu.
În ă de aceasta, de pe oasele bazinului ş din regiunea ă a coloanei ver-
tebrale s-a cules mai mult de o ă de ocru galben. ă s-a constatat ă ă ă ş
ţ inhumate au fost acoperite tot cu o ă de stuf sau ă ă rit, scheletul
ţ grupului ă cu ocru ş în movile. Prin ă viitoare
ă ă se ă ă ş gropile de morminte semnalate prin lentilele de lut
galben, la baza movilelor II ş III, ţ schelete din ş vreme cu mormîntul mai
sus descris. 'j--
Tot în cuprinsul movilei, în ă de mormîntul cu ocru ş s-au descoperit ş
altele dintre care unul, cu scheletul în ţ ă lipsit de inventar, ă probabil
din prima ă a fierului, ş alte patru, cu scheletul în ţ ă ş cu mîinile
pe ă corp (M 4, 6, 8 ş 9) din epoca ţ
Mormîntul hallstattian s-a descoperit cu ocazia ă ă ş ţ de pe mijlocul
lobului sud-estic, la 24 m SSE de centrul movilei mari ş la circa 11 m în ă de
limita movilei II, cea mai ă de mormînt. Scheletul din acest mormînt ă
la o adîncime de 1, 70 m ţ ă de ţ movilei din dreptul lui, în solul cafeniu
de sub baza movilei, în ţ ă pe stînga ş orientat cu capul SSE. O parte din
oasele scheletului lipseau, fiind deranjate de groapa unui alt mormînt din epoca migra-
ţ ă ă ă ş cu 0,70 m mai jos decît aceea a mormîntului hallstattian.
Cele patru morminte din epoca ţ recent descoperite la ă ă
în solul galben natural de sub poala ă a movilei mari, ă ă ă ă vreuna dintre
cele trei movile componente ale movilei mari. Dintre aceste morminte, ă ţ
unor copii între 2 ş 4 ani (M 4 ş 6), unul este al unui adolescent (M 8) ş ultimul
probabil al unui ă matur (M 9), ă resturile pumnalului de fier din inventarul
lui. În ceea ce ş orientarea scheletelor, care este în general N-S, se ă o
oarecare regularitate la mormintele din epoca ţ descoperite la ă De ase-
menea, acestea ă în majoritatea cazurilor ş obiecte de inventar, în special podoabe
ş uneori vase. Printre mormintele cu un inventar t;nai bogat se ă cel al unui copil
(M 6) cu un ş lucrat la ă din ă ş ş la cap ş cîteva ă din
ă descoperite în regiunea pieptului, precum ş un altul (M 8), al ă schelet
ş pe un strat de ş ă avea la cap o ă de lut ă cu mîna, dintr-o ă
ă ă iar la gît un ş de ă dintre care unele de ă iar altele din ă
ă diferit.
*
În concluzie, prin ă efectuate la Valea Lupului în 1955, s-au adus noi
date în ă ă atît cu ş ă ş mormintele din vremea orînduirii comunei primitive
ş epoca ţ cît ş cu sistemul de ţ al movilei din marginea ş
ş Frumos.
Astfel, descoperirile sporadice de fragmente ceramice de tip ş ă
o locuire ă în ă ă cu o ş din apropiere.
www.cimec.ro
15
Ş ARHEOLOGIC \'ALL\ LUPULL:l 175
Cele mai numeroase resturi neolitice provin din importanta ş din faza Cucl;l-
teni B, care, ă cît se pare, s-a dezvoltat într-o ă mai ă ă
ş se ă atît prin întinderea ei mare, cît mai ales prin ţ relativ
mici, dispuse în grupuri ţ ţ grupate au ţ probabil familiilor
înrudite pe ă de ţ ă ş ă ă ş unite printr-o ă ă de grup.
!n ceea ce ş locuirea din ă ş prin descoperirile recente s-a pre-
cizat sistemul de ţ ş de ţ a cuptoarelor de ars oale. De asemenea,
s-au adus date noi în ă ă cu ceramica ă ş cu plastica ă în care se
ă ţ Asiei Anterioare, ş care ă analogii în unele ş ă neolitice din
Moldova ş de pe teritoriul de vest al R.S.S. Ucraina, din perioada de ş a culturii
Cucuteni-Tripolie.
Triburile neolitice care locuiau aici se ocupau cu cultura ă a plantelor ş
în special cu ş vitelor, care în ă ă ă ă o ţ ă din ce în ce
mai mare. ă de acestea ă ă se dezvolte ş ţ casnice, ca ă
ţ împletitul ş prelucrarea produselor animaliere. ă ă prin
oasele de animale ă ş pescuitul, prin ă ţ de lut ars, ă ă existe
ca ţ secundare.
O ă cu dezvoltarea ţ de ţ iau amploare ş conflictele dintre tri-
burile ţ ş culturi materiale. În ă ă cu aceasta, ţ mai bune
s-au ă la ţ II cu ă ă numai în stilul grupei e:, în care acest inventar
întregibil se ă pe podeaua ţ in situ, probabil în urma unui atac violent ş
prin surprindere. De asemenea, faptul ă în ş Cucuteni B de la Valea ţ
în unele ţ sau grupuri de ţ ceramica este ă numai în stilul grupei e:,
iar în altele ş în special în gropile mari ă ceramica de stil ă o grupare a
acestor stiluri ceramice pe ţ neputîndu-se ă preciza nimic cu privire
la succesiunea lor ă Aceste probleme, ă ţ impun continuarea
ă în ş Cucuteni B de la Valea Lupului, cu atît mai mult cu cît ea
ă ă fie ă definitiv în anii ă
În ceea ce ş ş de tip zolniki, de la începutul primei epoci a fierului,
ă pe lobii estic ş central ai terasei, prin ă recente s-a constat ă ea se
întinde ş pe lobul vestic al ş terase. În ş descoperite se întîlnesc foarte
multe oase de animale domestice, precum ş resturi de ţ care erau un fel de colibe
din crengi ş stuf. ă ş ă acestea în ă de ă ş ne ă un fel de ţ ă
mai ţ ă ă de ş vitelor, ţ ă a locuitorilor de aici,
ă ă ă ca ă se ă ş cultivarea ă a plantelor. ş vitelor a fost docu-
ă prin numeroase oase de animale domestice, descoperite atît în cuprinsul zol-
nikului cît ş în solul negru ş din preajma lui. În ă de acestea, ă mare
al oaselor cu urme de prelucrare, cum sînt de exemplu capetele de ţ de bou ş
coastele de animale cu ă pe margini, sulele, spatulele ş un os lucrat în ă de
cosor, dovedesc o ă ă în arta ă osului la triburile de ă
de vite de la începutul primei epoci a fierului.
În ş resturile cele mai noi descoperite recent pe terasa de la Valea Lupului,
ă din sec. III-IV e.n. Ele ă o locuire ă în ă ă cu o
ş din apropiere, care nu a fost ă ă
Mormintele au fost ă atît prin ă de pe ă cît mai ales prin
ă ă efectuate la ă
ă întreprinse la ă au adus date noi atît în ă ă cu sistemul
de ţ al movilei, cît ş relativ la perioada în care ea a fost ă
Astfel, s-a constatat ă movila, în ă ă se întîlnesc resturi de locuire
din ş Cucuteni B, este ă acestei faze de la ş neoliticul ui ş poate
www.cimec.ro
176 III. IHNU
16
fi ă în perioada de ţ de la neolitic la epoca bronzului, sau chiar de la
începutul bronzului, în etapa ă cu ocru ş în movile.
În ceea ce ş ţ ei, în cuprinsul movilei s-au putut determina trei
movile mai mici ă care au fost unite ulterior, prin ă ă într-o
ă mare, aceasta din ă fiind ă ă cu un sant la extremitatea ei.
i-cele trei movile componente ale movile'i mari pot 'fi datate cu precizie în vremea
ă cu ocru ş în movile, mai ales ă într-'una din ele s-a descoperit un
mormînt din ş vreme.)(Mult mai greu este ă ă stabilim cînd ş pentru
ce a fost ă cea de-a patra ă aceea mare, care unea pe celelalte trei mai mici.
Numai prin ă viitoare se va putea preciza data ă movilei mari ş în
ş timp raportul cronologic dintre cele trei movile mici din interiorul ei. De asemenea,
tot atunci se va stabili ă între mormintele din epoca ţ de la ă orien-
tate în general NS, ş cele de pe botul terasei orientate diferit, ă vreo ă ă
În ă de aceasta, pentru o mai ă încadrate a mormintelor cu ocru din movi-
lele de la Valea Lupului, atît din movila recent ă cît ş din aceea din apropiere,
ă în 1950, se impune efectuarea unor ă ă sub ă de sondaje în ş
ă de tip Gorodsk, ă în apropiere, pe un martor din terasa medie
de pe ă mal al Bahluiului, pe teritoriul comunei ş
Toate aceste rezultate ţ în 1955 la Valea Lupului impun continuarea cer-
ă ş în 1956, cînd pentru ultima ă se vor mai putea efectua ă de supra-
veghere ă ş sondaje, cu scop de salvare, în ă ă ş ă ţ
resturi de locuire ş morminte din vremea orînduirii comunei primitive ş din epoca
ţ Cu acest prilej, un accent deosebit va trebui ă se ă pe ă ă de la
ă pentru a se elucida o serie de probleme ă ă în prezent în ă ă
cu acest important obiectiv din cuprinsul ş de la Valea Lupului.
M. DINU
APXEOJIOflt:IYECRl1E PAC:KOll:Kit:l B BAJIH JIYllYJIYtl
(l\PATIWE CO,IJ;EP/HAHME)
ApxeOJIOrnqecime pacKOIIKH
1
nMeBiune MeCTO B 1955 rop;y Ha mmnre:ti Teppace
p;oJIHHhl BaJIJI JlyrryJiyii, paaBnBaJIHCh B lflopMe apxeoJiornqecKnx Ha6mop;eHnli :n 6oJiee
KpyrrHhiX paaBep;oK B p;Byx rJiaBHhiX rryHKTax: Ha MecTe KpyrrHoro HeomtTnqecKoro rroce-
JieHnJI lflaahl :KyKyTemr B
1
B aarrap;Hoft qacTli Teppachl (plic. 1) li ua 6oJibiiiOM I\ypraHe,
pacrroJiomeHHOM Ha Uiocce HccLI-Thlpry <l>pyMoc. ...,
Bo BpeMJI pacKorroK Ha Teppace 6hiJIO HaiiAeno HecKOJihKO o6JIOMKOB KepaMnnu
TI-IIla J\pniii
1
BpeMeHHOrO IIOCeJieHli.II, HaXOf];Rill;erocH B CBHBH
c cocep;HnM noceJienueM.
TaKme 6hiJill uccJieAOBaHhl Tpn
1
rrpncTpoiiKa
1
qeThlpe JIMhl u
p;Be rouqapnhle rreqn, pacnoJiomeHHhle ua o6IIInpuoft noap;ueneomtTnqecKoft
cTOHHKn
1
K lflase KyKyTeHn B.
OTO IIOCeJieHlie OTJIJiliaeTC.II CBOHM BHaqnTeJihHhiM IIpOTHiKeHHeM ll oco6euuo CBOIIMII
ue60JibliiHMH (20 M
2
1
40 M
2
ll 60 M
2
)
1
paCIIOJIOiKeHHhiMll rpyrrnaMH Ha HBBeCTIIOI\l
paccTOJIHim op;Ho OT p;pyroro. BepoHTHO, aTu rpyrrrrhl npnHap;Jiemamt pop;cTBeHHhiM
eeMhHM.
Hep;aBHO o6HapymeHHhlii llHBeHTapb Ha rroceJieHH.II :KyKyTeHH 13 cop;epmwr
MHOroqncJieHHhle cocyp;LI ll 06JIOMKli paCIIllCHOH KepaMHKli B CTliJie rpynrr e: Il
1
HB KOTOphiX
HeKOTOphle C llB06pameHll.IIMll iKHBOTHhiX
1
TI-ma CTliJlll80BaHHhiX
1
rOBOp.IIT O BJill.II-
HHH rrepep;ueft Aalili li o KYJihTYPHhiX CBJIBJIX
1
Memp;y HeoJJnTnqecKHMll
rroceJieHli.IIMli MoJIAOBhl li aanaAHOii YKpanHhl
1
B rrepnop; KYJihTYPhl KyKyTeHw-
TpnrrOJihe. 8Tn BOCTOqHhle BJIHJIHH.II BCTpeqaiOTCJI KaK B auTporroMoplfJHoiî, TaK u B sooMoplfl-
noit IIJiaCTHKe. B 8TOM OTHOIDeHHH CJiep;yeT OTMeTIITb Haii:AeHHhlll 60JihliiHX paBMepOB
www.cimec.ro
17
Ş AI\HEULOGIC VALEA Ll:Pt:LU 177
---- ·- ----------·--- --------- -- ---
06JIOMOR li):(OJia B BM;n;e ROJIOHlihl, iKepTBeHHUR, ţ co6oii 60JiblliOM cocy;n;
(pHC. 6, 3) li 06JIOMOR RphllliRM C 300MOpqlHhiMH pyqRaMH (pHC. 6, 5).
l{ llHBeHTapro CTOHHRJI OTHOCHTCH II HeCROJibRO aepHOTepOR 113 llJIOCRIIX Ra:lmeii,
RpeMHeBhle Jie3BIIH, ROCTHHhle illllJia, rnpH H3 060iKH\eHHOM I'JIIIHhl, a TaRH\e MHOI'O ROCTeii
;D;OMalliHHX iKIIBOTHLIX, B OC06eHHOCTll poraTOI'O CROTa, qTO I'OBOpHT 06 HHTeHCHBHOM H\IIBOT-
HOBO;D;CTBe.
B npe;n;eJiax Toro me noceJieHHH 6hiJIH Haiî;n;euhl H ;n;Be roHqapHhle neqH, c rrpo;n;oJiro-
BaThiMH OI'Hexo;n;aMM, BhiROITaHHhiMH B rpyHTe M OT;D;eJieHHhiMH O;D;HH OT ;n;pyroro
cTeHoii B TOM me TorrRa oT;n;eJieHa OT ropHHJia ;n;JIH o6mHra cocy;n;oB rreperopo;n;Roiî
C OTBepCTHHMll B HeCROJibRO pH;D;OB, 1131'0TOBJieHHOH H3 CMeCH I'JiliHhl C ITOJIOBOH H rro;n;;n;ep-
H\IIBaeMOH pH;D;OM ROHYCOB, paCllOJIOH\eHHbiX I'OpH30HTaJILHO, a TaRH\e H BHelliHHMH CTeHaMII
orHexo;n;oB.
Ha TOM me Teppace 6hiJIH o6napymeHhl H ocTaTRH ;n;pyroro rroceJreHHH Tima aOJILHHR,
ţ R rrepBOH anoxe meJieaa, r;n;e 6hiJIO Haiî;n;eHO 60JihlliOe qncJIO ROCTeÎÎ ;D;OMalliHliX
H\liBOTHhiX, H3 ROTOphiX HeROTOphle CO CJie;n;aMll o6;n;eJIRll, ynoTpe6miJlllCb B RaqeCTBe
IIHCTpyMeHTOB.
Tor;n;a me, BO BpeMH uccJie;n;oBaHitiî, l!MeBrnnx MecTo B 1955 ro;n;y, 6hiJIII nponaBe;n;enhl
pacRonRH n na 6oJILIIIOM Ryprane (aanuMamvraH mrom;â;n;L - 4000 M
2
), pacnoJiomennoM 6Jina
mocce Hcchl-Thlpry <l>pyMoc; Ryprau 6LIJI paa;n;eJien na 4 noqTII paBnhle qacTn ;n;ByMn
rrpo;n;oJILHhiMH H rrorrepeqnhiMI1 cTenaMn, rrpoxo;n;nm;nMn qepea Ryprana (pHc. 8).
B CBH3ll C aTHMll paCROIIRaMII 6hiJIO ycTaHOBJieHO, qTO aTOT RypraH, y OCHOBaHHH ROTOpOI'O
6wJrn o6napymeHhl cJie;n;w rroceJieHHH Tnna KyRyTenH B, 6wJI nacwnan IIOCJie
HeOJIHTa H MOH\eT 6b1Tb ;n;aTHpOBaH nepeXO;D;HhlM nepHO;D;OM Mem;n;y HeOJIHTOM li 3IIOXOH
6poHahl nJIH me ;n;ame naqaJIOM arroxH 6ponaw, B nepHo;n; RypraHHhiX rrorpe6enniî TJma
<mpacHoii oxpLn>.
BHyTpH 6oJILIIIoro Ryprana 1\IOiKHO 6wJio paaJIH'IaTL Tpn MaJihlX Ryprana, ROTopwe
BllOCJie;D;CTBHH 6hlJUI COe;D;HHeHhl HaChlllHMH li o6paaOBaJIU O;D;HH 60JiblliOH RypraH, 06Be-
;n;eHHhlH pBOM.
B IIJiaCTe, Ha ROTopoM 6w.-r RypraH, Haiî;n;eno rnecTL norpe6enniî, na ROTopwx o;n;no
Tlflla <<HpaCHOH OXphl>>, aaxopoHeHHhlX B rpyHTe y OCHOBaHUJI O;D;HOI'O 113 Tpex MaJihlX Rypra-
HOB, ţ BMeCTe O;D;HH 60JihlliOH RypraH; 6Jiaro;n;apH llOCJie;n;HeMy norpe6eHHIO
Momno ;n;aTnpoBaTL MaJiwe Ryprauw. OcTaJILHhle nHTL norpe6euniî, BCRphlTLie y RpaeB Tpex
MaJihiX RypraHOB Il B rpyHTe y OCHOBaHIUI 60JiblliOI'O Ryprana, OTHOCHTCJI R rrepBOll ;moxe
meJieaa (M 7) n R anoxe rrepeceJieHniî (M 4, 6, 8 n 9); na HHX 6oJiee Bamnw 2 MOI'HJihl,
6Jiaro;n;apn uaiî;n;ennoMy B HHX MaTepHaJiy, cocTOfftqel\IY na RepaMIIRH H paanwx yRparnemriî.
Tenn B.
OE'bHCHEHifiE PitlCYHl\013
Pnc. 1 . - Ilna.H paaBell;OK noceneHHJI l\yKyTeHn B .
Pnc. 2 . - PacnncHaJI KepaMHKa CTHJIJI e ( 1 ) n (2) cpa:Jbi HyKyTenn E .
Pnc. 3 . - Pacnncaofi CTHJI/I e cpaabl l\yKyTeHH B .
Pnc. 4. - Tpall;Hl\HOHHa/I paCUI1CHa/I KepaMHKa 8
1
(3) CTHJI/I e (2, t,, 5) H (1) cpaabl HyKy-
PHc. 5.- HeoJIHTH'-IeCKHe opyAHII Ha KOCTH (1), KpeMHJI (2-3) H KaMHJI (4.) «f.aabll\yHyTeHH B.
Puc. 6.- CTaTyaTHH Ha o6olf\lf\eHHOfi rnnHhi (1-2, 4.-5) n cpparMeHT '-!aCTH lf\epTBeHHHHa na
o60lf\lf\eHHOfi rJIHHbl (3) cpaabl l\yKyTeHn B.
Pnc. 7.- Py'-IKH (1-3) n IIOCTIIHhie nacTpyMeHTbl (4.-9) noceneHHII Tnna aoJihHHK
Ha'-lana nepnofi anoxJI lf\eneaa.
Pnc. 8. - Ilnaa pacKonoK Hypraua.
CHANTIER ARCHEOLOGIQUE DE VALEA LUPULUI
(RESUME)
Les recherches archeologiques continuees en 1955 sur la terrasse inferieure de Valea
Lupului se sont deroulees sous forme de surveillance archeologique et de sondages plus consi-
derables dans deux endroits plus importants, ă savoir: sur l'emplacement d'une grande station
neolithique appartenant ă la phase Cucuteni B, sur le lobe Ouest de la terrasse (fig. 1) et sur le
grand tertre en bordure de la route ş Frumos.
, . A Poccasion fouilles sur la terrasse, on a decouvert quelques fragments
cerarruques du type ş attestant une statton sporadique, dans le voisinage.
www.cimec.ro
178 M. DINtl 18
De meme, on a explore methodiquement trois habitations, une annexe, quatre fosses
et deux fours de potier, situes dans une station riche et etendue datant de la fin du neolithique
et de la phase Cucuteni B.
Cette station est caracterisee tant par sa grande etendue que, surtout, par ses habitations
relativement exigues (20 m
2
, 40 m
2
et 60 m
2
), disposees en groupes situes a distance les uns
des autres. ·Les habitations groupees appartenaient probablement a des familles apparentees par
descendance et par alliance.
L'inventaire recemment decouvert dans la station Cucuteni B comprend de nombreux
potS et fragmentS Ceramiques peintS dans le style des groupes E et ~ dont quelqueS-UnS, decores
de representations animales (une sorte de carnassier stylise),refletent les influences de 1' Asie occiden-
tale et les relations culturelles entretenues avec quelques autres stations neolithiques de Moldavie
et du territoire occidental de la R.S.S. d'Ukraine, dans la periode finale de la civWsation Cucuteni-
Tripolie. Ces influences orientales se rencontrent tant dans la plastique anthropomorphe, que
dans celle zoomorphe. A cet egard, on remarque la presence d'un fragment d'idole de grandes
dimensions, en forme de colonne ou d'autel, dont la tete ressemble a un recipient (fig. 6, 3),
ainsi qu'un couvercle fragmentaire, a anses zoomorphes (fig. 6, 5).
De l'inventaire de la station font aussi partie quelques moules plats, en pierre, des
lames en silex, des poin<;ons en os, des·poids en argile cuite, ainsi que de nombreux os d'animaux
domestiques, plus particulierement des bovides, ce qui prouve une intensification de l'elevage
du gros betail.
On a decouvert egalement dans la meme station, deux fours de potier a foyer allonge,
creuses a meme le sol vierge et separes par une paroi mitoyenne, menagee dans le meme sol.
Les foyers sont separes de la chambre ou s'effectue la cuisson des pots par une plaque perforee,
consistant en plusiers couches d'argile melangee de bale, reposant sur une serie de cones disposes
horizontalement et sur les parois exterieures des foyers.
On a decouvert egalement, sur la meme terrasse, les restes d'une station du type zolniki
(« cendrier »), du debut du premier âge du fer, dans l'enceinte de laquelle on rencontre beaucoup
d'os d'animaux domestiques; quelques-uns portant des traces de fa<;onnage, ont ete employes
comme outils.
A 1' occasion des recherches de 1955, on a encore effectue des fouilles dans le grand
tertre (superficie d'environ 4000 m
2
), situe en bordure de la route I a ş i - Tg. Frumos. On
l'a divise en quatre secteurs, a peu pres egaux, par deux parois transversales et perpendiculaires
l'une a l'autre (fig. 8). On a constate, a l'occasion de ces fouilles, que le tertre, dans le sol duquel
on a decouvert des traces d'habitation de type Cucuteni B, a ete construit apres cette phase de la
fin du neolithique et peut remonter a la periode de transition du neolithique a l'âge du bronze
ou meme au commencement de l'âge du bronze, a !'etape des sepultures a ocre rouge dans
les tumuli.
On a pu determiner, a l'interieur du grand tertre, trois petits tertres s'avoisinant, unis
ulterieurement en un grand tertre, pourvu, celui-ci, d'un fosse a son extremite.
Dans le sol dont on a construit le tertre on a decouvert six sepultures a inhumation,
dont une a ocre rouge; creusee dans le sol a la base de l'un des trois tertres composant le
grand tertre, celle-ci precise la date d'edification des petits tertres. Les cinq autres sepultures,
creusees a l'extremite des trois petits tertres, dans le sol de la base du grand tertre, datent du
premier âge du fer (M 7) et de l'epoque des migrations (M 4, 6, 8 et 9). Deux d'entre elles
sont plus importantes en raison de leur inventaire qui consiste en ceramique et parures.
EXPLICATION DES FIGURES
Fig. 1. -Plan des sondages dans la station Cucutcni B.
Fig. 2.- Ceramique peinte de style e: (1) et t; (2) de la phase Cucutcni B.
Fig. 3.- Vase peint de style e: de la phase de Cucuteni B.
Fig. 4.- ceramique peinte de tradition 8
2
(3) et de style e: (2, 4, 5) ct 8 (1) de la phase Cucuteni B.
Fig. 5.- Outils neolithiques en os (1), silex (2 et 3) et pierre (4) de la phase Cucuteni B.
Fig. 6.- Figurines en terre cuite (1-2, 4-5) et fragment d'une piece de culte (3) en terre cuite de la phase
Cucuteni B.
Fig. 7.- Anses de vases (1-3) et outils en os (4---9) de la station du type zolniki (« cendrier ») du debut
du premier âge du fer.
Fig. 8. - Plan des fouilles du tertre.
www.cimec.ro
Ş ARHEOLOGIC VERBICIOARA
(reg. Craiova, r. ţ *
A
I
N 1955 au fost reluate ă de la Verbicioara. ă ă efectuate a1c1 m
anii 1949, 1950 ş 1951 ă ă ă o serie ă de probleme, dar
ă ş altele noi, care nu au putut fi rezolvate în cele trei campanii de ă ă
mai ales ă ă ă atunci culturi ă necunoscute ă la acea ă pe teritoriul
ţ ă noastre. Astfel, în cel mai de jos nivel de locuire ă de la Verbicioara ş de la
ă ţ ş de pe Piscul ş cît mai ales în stratul I de la ţ ă
Verbicioara), s-a descoperit o ă care ă la baza ă ţ neolitice ş din
ă parte a patriei noastre. E vorba de cultura ş care constituie cel mai
vechi fond neolitic cunoscut ă acum în teritoriul din dreapta Oltului, în Moldova
ş Transilvania
1
. Depistarea unei asemenea culturi se ă în ş vreme cînd pre-
ţ ei în Oltenia era abia ă
2
• În ă de produsele ceramice tipice aspectului
ş în stratul I de la ţ s-au descoperit ş fragmente pictate caracteristice variantei
Starcevo, de care Oltenia e mai strîns ă
Pe de ă parte, stratul I de pe ş A de la V erbicioara contine o ă
care a fost ă Verbicioara_I ş care corespunde in mare parte celei mai vechi culturi
Vinca (A), ă cultura Starcevo. Periodizarea acestei culturi ş raporturile ei cu
complexul Tur ş (Vinea B) ş cu cultura timpurie ă ţ vor trebui ă
prin noi ă ă la Verbicioara.
Deosebit de ă a fost descoperirea în 1949-1951 a culturii din stratul
III- o ă a epocii bronzului deplin format- ă apoi sub denumirea de
cultura Verbicioara III, care ă în 1949 un material nou ş reprezentativ.
În 1955, ţ colectivului nostru s-a îndreptat numai asupra acestei culturi,
ş cum se stabilise în prealabil în planul de ă ă Scopul ă ă a fost
ca în cursul anului 1955 ă se ă verifica ţ stratigrafice referitoare la cul-
tura V erbicioara III, în vederea unei ă mai detaliate a acesteia ş pentru o
încadrare mai ă în complexul celorlalte culturi ale epocii bronzului de pe teritoriul
ţ ă noastre.
ă din 1955 au durat numai o ă efectuîndu-se între 15 august ş 15
septembrie ş dispunînd de fonduri reduse. Cum cultura epocii bronzului este mai bine
ă în ş ă de la Verbicioara (Verbicioara A), au fost trasate
aici ş ţ ţ seama de planul ă ă din 1949-1951 ş de faptul
ă în campania de ă din 1955 s-a ă paralel, de ă ş colectivului
* Colectivul ă ă a fost compus din D. Berciu
(responsabil), S. Morintz ş Dr. 1. Maximilian (membri),
Ninetta Krauss ş Wanda Wolschi (studente).
1
Chiar în cursul acestui an (1955), ă de la
ţ (Reg. Aut. Mag.), conduse de 1. Nestor, ş acelea de
la Perieni-Moldova (M. ţ aveau ă
ă antertontatea culturii ş ţ ă de
cultura cu ă ă ş ţ ă de cultura Boian 1,
varianta ă ă ţ Vezi mai sus, p. 61 ş p. 67.
1
I. Nestor, in « S. C. I. V. », II, 1950, nr. 1,
p. 213-214.
www.cimec.ro
lSO D. DEHCIU, SED. ei 1. MAXlMlLIAN 2
de antropologie al Academiei R.P.R., ş studiul materialului osteologie uman din
cimitirul romînesc (sec. XIV) de pe ş A.
ţ VIII, ă de 20 m ş ă de 2 nl, a ă ă de ş ţ III/1949,
la o ţ ă de 0,60 m de aceasta ş ă cu el (fig.1). Prin ă ţ s-a ă
rit determinarea stratigrafiei culturii Verbicioara III într-unul din punctele înalte ale
ş ă de la care începe imediat ă scoboare panta în ţ sud. ţ de aici
au fost îngreuiate de faptul ă în ţ ă ă se mai întinde aripa ă a cimi-
tirului amintit. Au fost descoperite 10 morminte de ţ ale ă gropi au ă
ă stratul de ă Verbicioara III, unele dintre ele atingînd în parte ş stratul cu
ă ă ţ Prin ţ stratigrafice ă în ţ dintre gropile mormin-
telor, s-a ş ă se precizeze ţ în ă ţ a unui strat de ă ţ
feni, care, în ă din 1949-1951, fusese ă în chip sporadic.
ţ IX, ă de 14 m ş ă de 2 m, are o orientare de la sud-est la nord-
vest. Ea a fost ă ă paralel cu ş ţ III/1950, la 0,50 m spre sud-vest de acesta. Por-
ţ ă de ş ţ III/1950 ş ţ IX/1955 se ă ş pe punctul cel mai
înalt al ş ă ocupat ă de cimitirul din sec. XIV. Din cauza mormintelor medie-
vale, s-au întîlnit ş aici ă ţ ca ş în ţ VIII, întrucît ş aici a fost descoperit
un ă de 10 morminte. A putut fi ă ă ţ ş în ă parte a ş ă
a unui strat cu ă ţ El a ă ă nu întotdeauna în ţ suficient
de clare.
Întrucît în ţ A/1951 se determinase ţ unui bogat strat de ă
Verbicioara III, pe panta dinspre est a ş ă au fost trasate aici trei ţ X, XI A
XI B. Se ă de asemenea ş împrejurarea ă ţ A/1951 se ă ş în afara
perimetrului cimitirului din sec. XIV. ă acestei ţ s-au putut verifica aici
unele ţ din 1949-1951 ş s-au ţ date noi în problema ă cultu-
rii Verbicioara III ş aceea a raporturilor acestei culturi cu alte complexe din epoca bron-
zului de la noi.
ţ X a avut o lungime de 20 m ş ă ţ de 2 m. Ea a mers paralel cu ş
ţ IV/1950 (fig.1). În ă ţ s-a dat peste un bogat strat Verbicioara III,
a ă grosime se ţ ă treptat, pe ă ă ce se ă panta, care ă
spre drumul de ţ ă ce vine de la ă ă spre Verbicioara. La baza stratului Verbi-
cioara III, cu deosebire spre extremitatea ă a ţ s-au descoperit
fragmente ceramice de tip Glina III, care în restul ţ sînt sporadice. Nu s-a putut
ă delimita în mod clar ţ aici a unui stra't Glina III. De asemenea, în ţ X
nu s-a prins stratul ţ pe care l-am întîlnit în celelalte ă ţ din anul
acesta. S-a putut vedea ă în cadrul ţ culturii Verbicioara III se deosebesc ă
perioade principale, pe care le ă ş materialul arheologic.
ţ XI A ş XI Bau fost trasate paralel cu latura de vest a ţ Af1951
la o ţ ă de 0,40 m de aceasta. Lungimea lor a fost de 20 m ş ă ţ de 2 m. Dis-
tanta între ele este numai de 0,25 m.
• ţ stratigrafice (fig. 2) ă în cursul ă ă acestor ă ţ
ne-au ă în mod neîndoilelnic ă în ă ă de locuirea ă A de la Verbi-
cioara ă un strat cu ă ţ bine definit, ceea ce nu constatase în ă ă
turile anterioare. În anumite puncte ale ţ s-a observat de asemenea ţ
unui strat Glina III, care este suprapus direct de stratul Verbicioara III ş care, la
rîndul ă suprapune stratul ţ sub care se ă stratul cu ă ă ţ
La ă sud-estic al ţ XI B s-a prins limita dinspre sud-est a
cimitirului medieval. Au fost descoperite aici trei morminte.
în cuprinsul stratului de ă Verbicioara III, s-a confirmat din nou ţ
a ă perioade principale de ţ
www.cimec.ro
/J,J.f
o
A
2 .11
o
1S:98

o
a ă ă din an ii Fig. 1. - Planul general 1 1949-1951 ş 1955.
Legenda
OIIIIIIIIIl ă 19SS
1951
7950
79t,9
o ____ ___ zjoKm
www.cimec.ro
3
Ş ARHEOLOGIC VERBICIOARA
--------·
Prin trasarea ş ţ XII, lung de
6 m ş lat de 2 m, trasat în ţ
cuprins de Ş ţ I a, I b, I c, I d,
ş I e, ă în 1949 (fig. 1), s-a ă
verificarea ţ stratigrafice ş
din ă parte a ş ă S-a constatat
ă ă cimitirul din sec. XI s-a extins
si în acea ă din care ă stratul
bronzului a fost ă de gropile
celor patru morminte descoperite aici.
*
ă ă din 1955 s-au limitat,
potrivit planului ş fondurilor, numai la
verificarea observatiilor referitoare la
'
stratigrafia culturii Verbicioara III, la
definirea mai ă a ţ
acesteia ş la stabilirea mai ă a rapor-
tului cu celelalte culturi de la ş
epocii neoliticului, din perioada de tran-
ţ spre epoca bronzului ş din prima
ă a acestei epoci.
Din ă ă ă ă noa-
stre au mers, în adîncime, numai ă la
stratul neolitic (cultura ă ţ
S-a ă constatarea ă stratul
ţ - cel ţ acolo unde a fost
precizat în mod clar anul acesta, anume
în ţ XI B- suprapune direct
nu nivelul ultimei etape de ţ a
culturii ă ţ denumit de noi ă ţ
IV (D), ci nivelul ă ţ III (C). ă
ţ ă unele probleme care nu pot
fi definitiv ă în stadiul actual al
ă din Oltenia. În primul rînd
nu se ş suficient, nici în ţ
continutului si nici în aceea a evolutiei
' . .
sale cultura ţ care, atît prin .carac-
terul structurii sale, cît ş prin ă
ocupat de ea, ţ un loc important în
prefacerile de la ş neoliticului ş
începutul bronzului, cel ţ în teri-
toriul din dreapta Oltului ş în ţ
imediat ă La V erbicioara
nu lipsesc elementele tipice etapei ă ţ
IV, care a fost ă ca atare prin
ă ă din 1951 de pe «Piscul Cor-
nisorului » de la ă Ele sînt ă
nefiind într-un nivel
bine determinat. La baza stratului ţ (
181
.rÎ
"'
'"'
-
.r
><

·;-
OI
1;;
u
1>
u
"O
·:;
]
u

....
u
c..

'
"3

<Il
o
...
p.,
<'i
oD
u:;
www.cimec.ro
18'2 D. REilCII". SEII. ş I.
4
s-au descoperit În 1955 doar cîteva fragmente ceramice tipice perioadei ă ţ IV.
ţ trebuie ă ă prin noi ă ă În restul ş ă Oricum, ţ
de ă acum ne ă ţ ă presupunem ă locuirea din perioada ă ţ IV a fost
de ă mai ă la Verbicioara, decît în ş ă de la ă ţ unde ă
un bogat strat ă acestei vremi. Se pare deci ă ş A de la Ver-
bicioara a fost ă mai repede de ă ă culturii ţ decît « Piscul
ş » ş ă cel ţ în parte, cultura ă ţ IV se ă ă sincronie
cu cultura ţ O atare formulare este ă ş pe faptul ă în stratul
ă ţ IV de pe «Piscul ş » s-au descoperit cîteva fragmente ceramice
ţ
Pe cînd în ă ă anterioare nu se putuse ă ţ decît evident din punct
de vedere cultural-istoric, cultura Glina III de cultura Verbicioara III, întrucît, în
cazurile cele mai frecvente, ceramica de tip Glina III ă în amestec cu ceramica
din nivelul inferior al culturii Verbicioara III, de data aceasta s-a putut preciza ş
stratigrafic ţ celor ă culturi. E drept ă stratul Glina III nu este uniform
ş nici nu a fost sezisat în toate ă ă de anul acesta, de aceea nu se poate trage
concluzia ă ş A de la V erbicioara a fost ă în întregime de ă
primei culturi a epocii bronzului de la noi, bine ă ca atare (Glina III).
Stratul de ă Verbicioara III are o grosime ce ă între 0,70 ş 0,90 m. Partea
ă a stratului este ă ă ş ă de ă agricole sau treptat de ă de
ă din cauza ă pantei. Va trebui ca în viitoarele ă ă ă se descopere
ţ de locuire Verbicioara III, unde ă se ă întîlni ş ultimele nivele ale
acestei culturi.
În stratul de ă Verbicioara, în ţ de anul acesta s-au determinat
ă nivele de locuite, care ă ă perioade principale în ţ acestei
culturi. Primul nivel are un ă de culoare ă ş Materialul arheologic
ă în general din fragmente ceramice. Vasele întregi sînt foarte rare. Forma
ă a perioadei vechi este vasul cu corpul globular, gîtul în ă de pîlnie
cu una sau ă ţ ce ă cele ă ă ţ constitutive ale vasului (fig. 3).
Tipul acesta de vas, care este una din formele fundamentale ale complexului
Periam-Pecica, nu mai apare în nivelele superioare. Forme similare se cunosc în
complexul Mokrin din Banatul iugoslav
1
, care are o dezvoltare ă acestei perioade
a culturii Verbicioara III.
O omologare mai ă a acestei perioade a culturii V erbicioara se va putea
face ă studierea ă ş a complexului Periam-Pecica ş Toszeg din R.P. ă
Tot în nivelul inferior se ş ş ă ă cu ă ţ gîtul ă
înalt ş în ă de pîlnie, iar corpul scund fiind format din ă ă ţ separate
printr-un brîu în relief crestat (fig. 4); ornamentarea ă din linii paralele incizate
dispuse în zig-zaguri.
O ă ă pe care n-o mai întîlnim în a doua parte a ţ culturii
Verbicioara III, este strachina cu corpul rotunjit ş marginea ă în ă Corpul
vasului este acoperit cu linii incizate, formînd zig-zaguri. ă ă de ă
ă la baza ţ formelor de strachini din nivelurile superioare, a ă ă
este ă ă din cultura Wietenberg.
În nivelul inferior a ă o ă în care se întîlnesc analogii cu ceramica
culturii Monteoru, dar nu cu cea din prima sa ă întrucît acesteia îi corespunde
ă ocupat în aria culturii Verbicioara III de cultura Glina III, pe care prima
1
M. Garasanin, Ein Beitrag zur Chronologie der Banatischen Bronzezeit,
în « Rad Vojvodianckich Muzeja ))' III, 1954, p. 60, fig. 1 ş p. 64.
www.cimec.ro
Ş ARHEOLOGIC VERBICIOARA
183
o suprapnne. Un alt element de ă ă cu cultura Monteoru este ă din corn
de cerb ă ă în nivelul inferior (fig. 5).
Cultura Verbicioara III ni se ă ţ ş ă ca o ă deplin ă ş cu
nota sa proprie de originalitate în a doua ă a ţ sale. Toate materialele
*
'
1
i
1 1
1
1
'


"'-

\)
Fig. 3.- ă vase caracteristice perioadei vechi a culturii \'erbidoara III.
Fig. 4.- Vas din nivelul inferior al stratului Verbicioara III.
descoperite în nivelul superior ă o ă ţ ă a ţ ă
Acum apar ş cu corpul rotund ş cu una sau ă ţ ă ţ ă cu
butoni, ă « în ţ )) care sînt înrudite cu cele din complexele Wietenberg
ş Gîrla Mare, vase cuptor, « ă )) din corn de cerb (fig. 6), securi
perforate, numeroase fusaiole de lut ars, de cele mai variate forme ş ă ţ de lut
www.cimec.ro
11'4
D. BERCIU, SEB. MORINTZ ,i 1. MAXIMILIAN 6
·- -----------
de la ă de ţ vertical. Unele dintre aceste ă ţ de o ă ă
ş în general de dimensiuni mari, au putut servi ş în alte scopuri.
În ă ă din 1955 s-a verificat de ţ nivelului inferior
(V erbicioara III a), cît ş a unui nivel superior (V erbicioara III d), care ă
identificate în 19511. Nivelul inferior corespunde perioadei de început a culturii Ver-
bicioara III. Materialul ceramic al acestui nivel ă ă ă unele elemente din
cultura ţ atît în ceea ce ş formele cît ş tehnica. E vorba., evident, de
elemente ţ transformate. Faptul ă in ş de la Verbicioara se interpune,
între stratul Verbicioara III ş stratul ţ un strat- pe ş locuiri mai
]tlll
t--- ------
Fig. 5. - ă ă din corn de cerb, din perioada
mai veche a culturii Verbicioara III.
Fig. 6. - « ă '' din corn de cerb, din perioada mai ă
a culturii Verbicioara III.
sporadice- ţ culturii Glina III, se ă problema ă directe, genetice
între ţ ş Verbicioara III. O atare ă ă pare ă fi existat într-o arie geo-
ă unde ş cultura Glina III ş unde ă ă ţ pentru perioadele timpurii
ale culturii Verbicioara III. O atare evolutie trebuie ă ă eventual în Banat. Totusi
în problema genezei culturii Verbicioara III se va ţ seama ş de rolul jucat de
cultura Glina III ş de alte complexe din regiunea ţ de Fier.
Nivelul superior (III d) a fost relativ slab reprezentat în ă ă din 1955.
El a fost sezisat, de altfel, numai în unele puncte.
Fazei ă ultimului nivel determinat ă acum îi ţ vasele
cu ă ţ ă ţ ş cu o ornamentare în care întîlnim elemente similare în
ceramica din cultura Gîrla Mare si Vattina.
Chiar ă pe viitor se vor' aduce unele ă sau ă la periodi-
zarea de mai, sus, un lucru este ă clar de pe acum, anume ă în ţ culturii
Verbidoara III se deosebesc ă faze principale, fiecare caracterizîndu-se printr-un
ţ propriu. De asemenea, cele ă nivele, respectiv cel de la baza stratului
Verbicioara III ş cel superior, ă procesul de formare ş de transformare a
acestei culturi.
O ă preocupare a colectivului nostru a fost ş aceea de a indentifica ş din
sec. XIV, de care ţ cimitirul de pe ş A. La ţ solului, pe ă ţ
dinspre sud-est de la locul numit «la trestii », s-au putut aduna numeroase fragmente
datînd din a doua ă a sec. XIV, care ă desigur, ţ aici a ş ă
ş medievale. Nici planul ş nici fondurile nu ne-au ă ă facem anul
acesta un sondaj în ă ş
ă ă din 1955 de la Verbicioara au adus noi ă asupra ţ ş
stratigrafiei culturilor bronzului din Oltenia. Ele nu au putut avea ă extinderea ă
1
« S. C. I. V. », III, 1952, p. 150.
www.cimec.ro
7
Ş AHHEOLOGI C VE HBI CIOARA
185
ş ă pentru ă unor probleme care cer noi ă 1n vederea întoc-
mirii raportului definitiv cu caracter monografie asupra ă ă efectuate între anii
1949-1951 ş 1955 la Verbicioara, este absolut necesar ă se efectueze acolo o ă
campanie de ă dar cu fonduri ă unei ă intense, de cel
ţ trei · luni, pentru a putea fi ă ţ ş ş rezolvate toate problemele ridicate
de ă ă de ă acum.
D. BERCIU, SEB. MORINTZ
Date antropologice preliminare asupra ţ feudale
de la V erbicioara
Studiul antropologie preliminar al mormintelor de la Verbicioara descoperite
în 1955 ă marea variabilitate ă a acestei ţ feudale, ă
ş la seriile anterio·are.
Craniile prezentînd elemente rasiale diverse, expresia unui metisaj complex,
permit ş ă se ă ţ ă a caracterelor tipologice medi-
teraneene - dolicomezocran, ortocran, metioacrocran, cu o ă slab ă
Fig. 7. - Craniul de la Verbicioara, ş ţ XI B, mormîntul 3, ţ tipului alpin.
leptoprosop - ă de care apar ţ alpine ş dinarice - brahicran, hipsicran,
metiocran, mezo-euriprosop, curvieoccipitalic ş respectiv plan occipitalic- ş est-
europoide, mezobrahicran cu ţ ă ş ă carne conch.
ă o majoritate ă o constituie complexul mediteranean, frecvente sînt
ş celelalte ă ţ cu sau ă ă participarea ă a tipului predominant. Caracterele
tipologice Cro-Magnonide, relativ rare, la indivizii unde apar dau ţ un aspect carac-
teristic, chiar ă pe cranii se întîlnesc alte ţ Trebuie remarcat ă elementele
rasiale caracteristice tipului nordic sînt rare, iar caracterele mongoloide cu totul izolate.
În acest mare metisaj, formele rasiale pure sînt foarte rare, cum este un craniu alpin
(fig. 7). ţ unor caractere morfologice vechi- fose genioglose, torus mandibular,
orificii mentoniere multiple, frunte ă torus occipital variabil dezvoltat - constituie
una din ă ă cele mai caracteristice ale acestei ţ Un aspect interesant
îl ă ţ grupelor de ă a acestor schelete. ă ş tinerii dau cel mai
mare procent, urmat de grupul ţ ş apoi de copii ş ţ
Pe baza acestor date sumare se poate conchide ă în sec. XIV ţ V erbi-
cioarei era ă predominant din elemente mediteraneene, la care se ă diverse
ţ cele mai frecvente fiind cele alpine, dinarice ş est-europoide.
Dr. I. MÂXIMILIAN
www.cimec.ro
186 D. BERCIU, SEB. MORINT7. ,; 1. MAXIMILIAN 8
APXEOJIOriP-IECHHE PACHOTIHH B BEPBHl.JHOAPE
(I\PATHOE
rJiaBHaH lWJib liCCJTe.[IOBaHIIÎÎ' HMeBliiiiX MeCTO B Bep6nqnope B 1955 6bi.;:JO
o6oraTHTh n yrny6nTh cne,[leHIUI OTHOCHTeJThHO KYJThTYPhi 6poHaonoro BeKa Bep6nqnoapa III
n ycTaHOBHTh B3RHMOCBH3h Mem,l"ly aTOM KYJThTypoi1 n Ky.rrhTypoi1 6poHaonoro neKa na
TeppHTOpHH CTpaHbl.
CTpaTnrpaifll'I'IecKne Ha6JTID,fleHnH rrpnnenn K Hy.TihTypnoro CJIOH
Hol\o!fleHH, HOTOphlii noHpbiBaeT cJioi1 CaJIHYI\a III, 6ynyqn nepeHphiT cJioeM Bep611qnoapa III.
TaHHM o6paaoM o6HapymHJIOCh, nonpeHH cBeJ(eHliHM o noceJiemm CaJIKyl\a
(TIHcHyJI Hopmnuop), rne aTa HYJThTypa ;n:oxonnT no cBoei1 nocJie.[IHeii cTa,[lHH - CaJIHyQa
IV, -· B nyHKTe Bep6nqnoaphi aTa lflaaa OKa3hlBaeTCH JTlllllh cnopa;a;llqecKn ;a;oHyMeHTnponan-
noi1, c cTpaTnrpaif!nqecHoi1 TO'IHH apeHHH a a CanHyl\a III CJie,[lyeT rroceJienne Hol\O<f,C'HH.
8To o6cTOHTeJihCTBO noaBOJIHeT npe;a;noJiaraTh, 'ITO lfla3a CanHyl\a IV u KYJihTypa HOiw!fleHu
UO Hpai1HeH Mepe OT'IaCTH Ol'HOBpeMeHHhl B HeKOTOpbiX reorpaifJI1'IeCKHX 30HaX. B npe,l"lbiiJ:Y-
IQHX 6hiJIO ycTaHOBJieHo, 'ITO B ocnone enoH Bep6n<Jllopa III, noKpbiBaiDn:(ero
OTJiomemiH Hol\o!flenH, 6hiJIO nai1neno nono.nhno Mnoro MaTepnana, npnna;a;Jiemarqero KYJih-
Type rmma III. B 1955 B HeKOTOpbiX nyHKTaX 6hiJTO OTMe<JeHO HaJinqne TOHKOro
CJIOH rJlllHa III' 'ICTKO OTJlll'IalOIQerocH OT HlDimero CJIOH HOI\O!fleHH li OT Bepxnero CJIOH
Bep6H'IHOpa III.
B cocTaBe CJii:>H Bep6n'IHOapa III, KOToporo KOJie6JieTCH OT O ,70 O ,90 M
HCHO paaJin'IaJIHC.h ypoBHH, cooTBeTCTBYIDII\He ABYM rJiaBHhiM ifla3aM pa3BHTHH HYJihTYPhi
Bep6nqnopa III. HnmHHH yponeHh co;a;epmHT aneMeHThi 6m1aKne neiWTOpbiM aJieMenTaM
HYJThTYPhi TiepnaM-lle'InKa, c Kol\lnJieKCOM MoKpnH, o6HapymeHHhlM B IOrocJiaBcKoM
BaHaTe n c 6oJiee iflaaoii HYJihTYPhi MonTeopy. MaTepnaJihi, Ha BTopoM
ypon1-1e HYJihTypnoro CJIOH Bep6n'!Hoapa III, npn,l"laiDT cnoeo6pasnhiii OTTeHOH DTOH HYJihType,
a CaMbiM xapaHTepHbiM ee llOHa3aTeJieM HBJIHeTCH qarua HpyrJIOH iflopMbi C O.[IHOH llJIII .J:IBYMH
npimOAHHThiMH pytiHaMn. <<YrJioBaTbie>> MHCHH HMeiOT cxoncTBO c cocy na111n
Ii3 HOMUJieHCOB BHTTeM6epr II rbipJia Ma pe. B TOM me ypOBHe 6biJI o6napymen cocyn co
CllJTOlUHOH llO.r:\CTaBHOH ll opa.JIO ll3 OJICI-Ihero por a.
HpoMe BblrneHBJIOH\PHIIOro HMCeTcH eiQe pH;a; yHaaan11ii na cyiQeCTBOBaiiHe llBYX
npyrHx yponneii, 113 HOTOphlx nepnhlii coOTBCTCTByeT na<JaJiy HYJihTYPhi Bep611'IHoapa, a
KOHI\Y aTOH HYJThTYPhi. TiepBbiH 113 nnx, na3hiBaeMbiH Bep611'IIIopa III A, coxpaHHeT
B cocTase HepaMHHH pHA aJieMeHTOB Hy.rrhTYPhi Hon;olfleHH, 'ITO cBHiJ:CTeJihCTByeT o TOM, 'ITO
Bep611'Inoapa III pa3Bl1Jiach na lflone HYJihTYPhi Hol\o!flenn. Tepp11TOpnH, na HOTopoii pa3-
nepHyncH aTOT HBJIHCTCH, noBH.J:IIIMOMY, ne 0JrTeHHH, r;a;e ;a;o aTOM HYJihTYPhi 6hwa
AOHa3ana HYJihTypa rJIHHa III' a BaHaT' oua OTCYTCTByeT. TiocJie.[IHHH tfla3a HYJib-
TYPhi Bep6n'Il1onpa III ycTanoBJiena Ha ocHoBaHHH co;a;epmaiQHXeH B Beii aJieMeHTOB,
CXO.J:IIIbiX c aJieMeHTaMn HYJTbTYP rbipJia Ma pe H BaTHHa. TaHme O'IeHh qaCTbl
c npirnO.J:IH1IThlMU pytiHaMH .
B 1955 ro;a;y 6biJI o6HapymeH TaHme o6nJihHhlii ocTeOJIOI'H'IecHI1H MaTepnaJr na
HJiap;611IQe XI V BeHa. AnTponoJIOrll<JecHHe noHa3aJTn, <JTO naceJieHne Bep6n-
'I110phl B XIV neHe, cocT01IJIO 113 cpep;l13eMnoMopcHHX aJTeMenTOB, H HOTOpbiM npneoenn-
H1IIOTCH pa3JII1'1Hble BJIHHHH1I, 113 HOTOpbiX 6biJIH a.TibllllHCHifC, 11JIJTIIpHH-
CHile M BOCTO'IHO-eBponeOI.f.r:\Hhle.
Ha neHoTopoM paccTOHHMII OT 6hiJIO o6uapya\eiio noce.JJenne BTopoi1
rroJTOBHHhi XI V BeHa n nepo1ITno name 6o.rree p;penHero npo11cxomneHnH.
OB'bHCI-IEHME PMCYHHOB'
PHc. 1. - 06m111t nnaH pacHonoK B 194/i-1951 11 1955 rr.
PRc. 2. - Tipo«flHJih cTeHhi paapeaa XI a, 1955 r.
PHc. 3. - ,[J;Ba xapaKTepH&rx paHHero KyJI&Typ&r Bep611tmoapa III.
P11c. q. - Ha HHH\Hero ypoBHH eno II Bep611q11oapa 111 .
P11c. 5 . - ,IJ;y6HHRa Ha oJieH&ero por a, 6oJiee paHHero RYJihTYPhl BepoHqHoapa 111 .
PHc. 6 . - JleMex Ha oJiem.ero por a, 6oJiee RYJihTYPhl Bep6HqHoapa 111 .
PHc. 7 . - 'llepen ropHoro THna, npHHa,u;JiemamHtt RYJihType Bep6HqHoapa II 1 . PoB XI 6.,
norpe6eHHe 3.
www.cimec.ro
9 Ş ARHEOLOGIC YERDICIOAI\A
CHANTIER ARCHEOLOGIQUE DE VERBICIOARA
(RESUME)
187
L'objectif principal des recherches effectuees en 1955 a Verbicioara a ete l'enrichis-
sement et l'approfondissement des connaissances relatives a la civilisation de l'âge du bronze
Verbicioara III, ainsi qu'a ses rapports avec les autres civilisations de l'âge du bronze rencontrees
sur le territoire de notre pays.
Les observations stratigraphiques ont conduit a preciser une couche archeologique de la
civilisation de ţ qui recouvre la couche ă ţ III, recouverte a son taur par la couche
V erbicioara III. De cette fac;on, on a pu constater qu' a la difference de ce qu' on connaissait
de la station de ă ţ (Piscul ş ou cette civilisation evolue jusqu'a son stade final
ă ţ IV), a Verbicioara cette phase se presente sporadiquement; apres l'etablissement de type
ă ţ III, suit - stratigraphiquement - l'etablissement de type ţ Ce fait autorise la
supposition que la phase de ă ţ IV et la civilisation ţ furent, au moins en partie, con-
temporaines dans quelques zones geographiques. Les recherches anterieures ont demontre qu'a
Ia base de la couche Verbicioara III qui recouvre les depâts de type ţ il se trouve d'assez
frequents materiaux appartenant a la civilisation de Glina III. En 1955 on a observe, dans quelques
endroits, l'existence d'une mince couchc de type Glina III, bien differenciee de la couche
inferieure de type ţ et de la couche superieure de type Verbicioara III.
Dans l'epaisseur de la couche de type Verbicioara III,. variant de 0,70 a 0,90 m, on a
clairement distingue deux niveaux qui correspondent aux deux phases principales de l'evolution
de la civilisation de Verbicioara III. Le niveau inferieur presente des elements similaires a
quelques elements de la civilisation de Periam-Pecica, a l'ensemble de Mokrin du Banat yougo-
slave et a une phase ancienne de la civilisation de Monteoru. Les materiaux du second
niveau de la couche archeologique de type Verbicioara III donnent la note d'originalite de cette
civilisation, la forme la plus caracteristique etant la tasse a corps rond comme, par exemple, les
exemplaires de ş connus depuis longtemps (D. Berciu, Arheologia ă a Olteniei,
fig. 180, 1-2), qui ont une ou deux anses surelevees, a bouton. Les terrines «a pointes » sant
apparentees a celles des complexes de Witenberg et Gîrla Mare. Dans ce meme niveau apparais-
sent egalement le vase a support organique et le soc en carne de cerf.
En outre, on possede encore une serie d'indications sur l'existence de deux autres
niveaux corespondant, l'un, au commencement de la civilisation de Verbicioara, et l'autre, a la fin
de cette civilisation. Le premier, appele Verbicioara III a, conserve dans sa ceramique une serie
d'elements de type ţ ce qui ferait bien la preuve que Verbicioara III s'est developpe sur
un fond ţ Le territoire ou aurait eu lieu ce processus ne paraît pas avoir ete l'Oltenie,
ou a ete attestee, avant cette civilisation, celle de Glina III, mais le Banat, ou celle-ci fait de-
faut. La derniere phase de la civilisation de Verbicioara III est documentee par un aspect a elements
similaires a ceux de civilisation de Girla Mare et Vattina. Les anses surelevees, a bouton, sont de
nouveau frequentes.
On a egalement recueilli, en 1955, un riche materiei osteologique provenant du cimetiere
du XIV" siecle de notre ere. Les recherches anthropologiques ont prouve que la population de
la Verbicioara du XNe siecle etait composee d'elements mediterraneens auxquels viennent
s'ajouter diverses influences, les plus frequentes etant les influences alpines, dinariques et
est-europoides.
A quelque distance du cimetiere, on a identifie l'etablissement de la seconde moitie du
XIVe siecle, lequel pourrait meme etre, eventuellement, plus ancitn.
EXPLICA TION DES FIGURES
Fig. 1.- Plan general des fouilles de 1949-1951 et de 1955.
Fig. 2.- Profil de la paroi Ouest de la section XI a, 1955.
Fig. 3.- Deux vases caracteristiques de la periode ancienne de la civilisation de Verbicioara III.
Fig. 4.- Vase provenant du niveau inferieur de la couche de type Verbicioara III.
Fig. 5.- Massue en corne de cerf appartenant a la periode la plus reculee de la civilisation de Verbicioara III.
Fig. 6. - Soc en corne de cerf datant de la peri ode la plus recente de la civilisation de V erbicioara III.
Fig. 7.- Crâne trouve a Verbicioara, fosse' XI b, sepulture no 3. Appartient au type alpin,
www.cimec.ro
Ş ARHEOLOGIC CÎRNA
(reg. Craiova, r. Gura Jiului)*

Ă Ă de salvare întreprinse în anul 1955 în necropola de ţ de pe
« Grindul Tomii », pe teritoriul comunei Cîrna, au avut drept scop comple-
tarea ă ă întreprinse de mine în acest loc în anul 1942, pentru a
putea fi astfel ă ş ţ ă ţ din ă ţ ă de eroziunile apelor
de ţ
Balta Cîrna ş balta Nasta, care în perioadele de ş a apelor ă o
ă ă ă de ă ă de peste 3 km ş ă de ţ kilometri, sînt ă dintre
ă ţ ă din zona de ă a rîului ă ă ţ situate la S de comuna Cîrna.
Malul de sud al ă ţ Nasta este constituit de o ă de ă ce ă ş ş în chip
ş cu 2-4 m limita ă a apelor de ţ ă de mai bine de 1 km
ş ă pe alocuri de abia 200 m, ă ă de ă se ş Grindul Tomii.
Punctul ei cel mai înalt este o ă ă Tomii. În general, chiar în perioadele
de ş a apelor de ţ ale ă care ă implicit ş nivelul ă ţ
legate cu fluviul prin numeroase gîrle, Grindul ş ă Tomii nu sînt acoperite de ape.
Numai în timpul unor ş ţ a nivelului apelor- ş cum s-a întîmplat
chiar în ă anului 1955- o ă parte din Grindul Tomii, inclusiv zona pe
care se ă necropola, este ă de ape. Dar ă Tomii ş o oarecare ţ
din terenul ă ă întotdeauna deasupra apelor. ă ţ seama de
faptul ă prin depunerea mîlului, nivelul fundului ă ţ s-a ridicat treptat ş deci,
o ă cu el ş nivelul apelor de ţ putem fi siguri ă ţ din grind ă
de cimitirul de ţ nu era ă ă în vremea cînd oamenii epocii
bronzului au ales acest loc pentru cimitir.
ă de apele de ţ ale ă ţ Nasta, care în fiecare an rod cu ă ţ ă
marginea de N a Grindului Tomii, necropola de aici a atras ţ locuitorilor comunei
Cîrna ă de acum mai bine de ă decenii, prin vasele mari ş mici scoase la ă de ape.
Prin 1935, sezisat de pr. Pantelimon Barbu din Cîrna, colegul C. S. ă ş
pe atunci director al Muzeului regional din Craiova, a ă cîteva ă la ţ locului,
ă ş cîteva morminte ş recoltînd cu aceste prilejuri un ă de vase, pe care le-a
adus la Muzeul din Craiova. În 1941, la ă mea, colegul ş a ţ
pentru Muzeul ţ de ă ţ cîteva zeci de vase ş o ă de lut ars de la
locuitorii satului Cîrna. ă ţ varietatea ş interesul ş ţ prezentat de aceste
ţ m -au determinat ă intreprind aici ă ă între 9 ş 31 august 1942
1
. În ş
timp, colegul ş ş cu fiul ă actualul antropolog Dardu C. S. ă
-·-------
• Colectivul ă ă a fost compus din Vladimir
Dumitrescu, responsabil ş Gh. Bichir. •
1
Vladimir Dumitrescu, Dare de ă asupra sdpd-
lurilor in/reprinse in anul 1942, în Raport asupra activiltijii
ţ a Muzeului ţ de ţ in anii 1942 ri
194J, ş 1944, p. 38-43. In ă de aceasta, sin-
gurele date în ă ă cu ă ă mele din 1942 la
Cîrna pot fi ă în articolul publicat în colaborare cu
colegul C. S. ă ş în revista «Oltenia »
(cf. Vladimir Dumitrescu ş C. S. ă ş
Statuetele din epoca bronzului descoperite In necropola de la
Cirna-Dolj, în « Oltenia », IV, 1944, 20 pag., 8 ş
www.cimec.ro
190 VLADIMIH DUMiTHESCU
2
ş - au fost ţ cu ă ş sondaje de-a lungul malului nordic al ă ţ
ă de la Cîrna ă la Nedeia, luînd parte la ă ă de la Cîrna numai
ţ zile.
Mijloacele materiale reduse, ca ş faptul ă singurul ajutor pe care-I aveam era
Simion Barta, fostul laborant al Muzeului, au împiedicat ă unei ţ mai
ample din teritoriul necropolei, mai ales ă pentru a determina întinderea necro-
polei ş pentru a preciza alte eventuale puncte arheologice - a trebuit ă intreprind
ş o serie de sondaje destul de ă spre E ş spre V de punctul de unde apele
scoteau diferite vase. Aceste sondaje erau cu atît mai necesare, cu cît de-a lungul întregii
plaje de N a Grindului Tomii se ă ă foarte multe ş variate resturi ceramice.
Pe de ă parte, tot atunci am ă ş un ş ţ pe creasta ă Tomii, care mi-a ă
ş el o parte din timpul ş din mijloacele materiale disponibile (pl. I).
Cu toate acestea, atît limita de E cît ş aceea de V a necropolei au putut fi preci-
zate ă din 1942. În scopul de a preciza ş limita de S- ă limita de N era aceea ă
ă de malul ros de apele· de ţ - am trasat tot atunci ş ă ş ţ
în continuare, cu ţ aproximativ N-S ş ţ VI ş VI A; vezi ţ de plan,
pl. I), în lungime ă de 30 m, în care n-am descoperit decît ţ resturi izolate, iar
nu morminte, ceea ce m-a ă ă cred ă ş spre S ş fi atins limita cimitiruluil.
ă ă din toamna anului 1955 au avut un dublu obiectiv: a) ă tuturor
ţ ă necercetate între ş ţ noastre din 1942; ş b) cercetarea terenu-
lui de la S de ă ă din 1942, pentru a se putea preciza marginea de S a necropolei.
În ceea ce ş primul obiectiv, el a fost atins aproape în întregime: ţ de teren
ă necercetate între ă ă din 1942 (între ş ţ !-VII) au fost ă acum,
cu ţ ă a acelora pe care între timp apa nu le ţ ş a unei mici ţ
în jurul ş ţ J. ă celui de-al doilea obiectiv ne-a dus la constatarea ă
ş ţ VI ş VI A din 1942 au fost trasate ă tocmai pe latura ă de
E a necropolei, ş încît ele n-au putut prinde nki un mormînt, ş necropola se
întindea destul de mult ş la S de ş ţ V, I ş II/1942. ă în zona de
la sud de aceste ş ţ ş de la vest de ş ţ VI-VI Aj1942, s-au descoperit în
toamna aceasta un ă foarte mare de morminte (pl. II). Faptul ă ele sînt tot mai
rare pe ă ă ce ă ă ă spre S ş ă nu sîntem prea departe de
limita ă a necropolei, chiar ă nu o vom fi atins peste tot. De aceea, în
campania viitoare, va trebui ă ă ă ă în ă ţ spre a putea
preciza în chip indiscutabil ş limita ă a cimitirului.
În ţ de peste 1000 m
2
ă ă în anul 1955 s-au descoperit în total 80 de
morminte de ţ din epoca bronzului; ă la cele 27 descoperite în 1942,
ă mormintelor ă sistematic în ă ă se ă la 107. În acest
calcul n-am înglobat un mormînt de ţ din a doua ă a fierului (punctul
o de pe plan, II), care n-are nici o ă ă cu cîmpul de urne din epoca bronzului. De
asemenea am preferat ă ă în plan cu litere (a-11 ş p) o serie de descoperiri izolate
din 1942 ş 1955, dintre care unele ar putea proveni eventual de la morminte ă ă ş
ă de la sine ţ ă nici mormintele descoperite de colegul ş înainte de
1940 nu ă în acest calcul, ă cum nu poate fi ă nici ă un calcul aproxi-
mativ al mormintelor distruse de apele de ţ Singurul lucru care s-ar putea
spune este ă pare probabil ă apa a distrus un ă de morminte cel ţ egal cu
acela descoperit de noi prin ă ă din 1942 ş 1955. În acest fel, chiar ă în campania
viitoare nu se vor mai descoperi multe morminte, este verosimil ă ă necro-
1
Tocmai de aceea, în ă articolele mai sus
menfionate, mi-am exprimat ă ă la Orna se ă
tot ceea ce mai era de ă fapt care - evident -nu
corespunde ă ţ precizate prin ă ă din 1955.
www.cimec.ro
B a \ t a N a
a
IX
G
r
.
1
n d li
T
o
m

l
Legenda
ă ă 1942 (I -XA)
EJ
-
-
1955 (XI-xxvu)
o 20 40 60
Pl. I.- - Grindul Tomii, ţ ă de plan cu ă ă din 1942 ş 1955.
malul apet (variabil)
•.
80
j _=::1:=
www.cimec.ro
L B a\ta N asta
'1'''
,,,,,,,,,
'"•• "'
""" 1
1
"", '", '" u u

• """ "
1
"" ,,, ,•'
'",, ",, "' ". 1 ,, ___ - ., " ' 1 ,,,
\ '-...,111
1
lttt
11
1llll/lll11 _ 26®
1
1 ®.DA 1 "<
1
1111
- ' '"' ... .\1
' " , ' -----no•,,, III '""
XI B • ,, .... ,,, ·,,,,,,";;;; ·' .- ''''" ,, "1""' III •• , ' ,I'Ht,, ""'
'\ :VA "" ' ' •" • '••mll"""""'"'""'''"""''' , ' _____ _,,",,'.-.. •1
' 1 • IXI.A IJJ,, • 1 'Df•,
·1 1 • ' ... -----------",-,-.,, .--,---. ' • JI f • ' '· ·-
' ' M " : a .. -- -, ii - '-- ), __ - -J : •"',,, , ' ••• " Wl , .. ",t, ....... n"('!''' -'--
: : •. ..... !'•-' -.;; --- -0 , __

/fjjjjftiffift>' XOl ',,,
1 _ _ · ,1 ,.o '"'-' • " _ 0 ,. J "" _ , ,L •.
' --- - " XI -• • • = '1 VTTTTr ,..
• :·- V ' •" Qn" "" ft '•.'<
, '- - •• • o· • "" :t,· :1 J --
•" 3 • •XIX .

®.s "'••
1
L..::.... _________
r::' """ .. 1 ®73 ® 70 ®6?
®72
..KV" 1! ®'- Gl ®ss sJ sz li) 1
1 ®88 8?@_ 86 ®
](X[ B•(!) ®
' JIJ'JI •• •" legenda
!IT® ®>2 ® ® ® ®96
9J 9'1 ss

• o •" , -- -' ă
p 99 1 1 ' •
. ... ' ' •---·
D
... ... . ' [:=J .. 7955
O•• : . te din e'Pocabronzului} 7 1 ' o Mormm . ,_,,
1 XXIIl' !9, "•• ' Comp/m '"""'" dln.;;':l
[XXI!! !te descoperiri izoliile ( a-p)
- •V'"'"
JZII\
O 10 20 30 40 SOm
L- --·
Pl. II. - Orna- Grindul Tomii. Planul ă ă din necropo!a de incineraric (1942 ş 1955).
-
www.cimec.ro
192 VLADIMIR lluMI'fHESCtJ
4
ă a cuprins peste 200 de morminte. Oricum ar fi, ni se pare necesar ă ţ ă
ă ă mormintelor descoperite în ă ă noastre sistematice ă ş ş pe acela
al tuturor mormintelor ă ă acum în toate celelalte cîmpuri de urne din epoca
bronzului în Oltenia.
ţ pe care se va fi întins ă ă ă nu poate fi mc1
ea ă dar nu cred ă ş afirmînd ă era de cel ţ 2000-2500 m
2

*
Într-un raport preliminar, care trebuie întocmit exclusiv ă carnetele de ă ă
turi ş ă desenurile ş planurile ridicate în timpul ă din 1942 ş 1955 (de-
oarece prelucrarea de laborator a materialelor descoperite în 1055 va cere cîteva luni),
este evident ă va trebui ă ne ţ cu ă ţ asupra rezultatelor ă ă
turilor noastre.
În ă de faptul ă necropola era ă pe un loc ridicat, în general ferit de
ţ ţ ei pe Grindul Tomii nu are nimic caracteristic. Nu s-a ă nici un
semn exterior care ă indice mormintele, ş încît, ă apele n-ar fi ros malul ş n-ar
fi scos la ă vase din morminte, necropola ar fi putut ă mai departe ă
sub iarba islazului comunal. ţ de ă care în chip firesc acopereau fiecare
mormînt s-au risipit ş nivelat treptat în cursul sutelor ş miilor de ani ş nu e de mirare
ă ă ele n-au putut fi observate în profilul ş ţ noastre. Pietrele de
dimensiuni modeste descoperite ici-colo în zona mormintelor nu se aflau ă
deasupra vreunui mormînt, fiind de altfel ş cu mult prea ţ ţ ă de ă
mormintelor descoperite, ş încît se poate afirma ă n-au folosit drept semne
indicatoare pentru morminte. Este ă ă s-ar putea ă se fi folosit în acest scop
lemne înfipte în ă

dar ş aceasta este numai o ă Se poate ă presupune
ă pentru contemporani, ţ de ă ă deasupra mormintelor constituiau
ţ precise, ş în acest fel gropile mormintelor mai noi nu riscau ă tulbure mormintele
anterioare. Noi cel ţ n-am putut observa vreo distrugere ţ ă a unui mormînt
mai vechi printr-unul mai nou.
În anul 1942, pe plaja Grindului Tomii se puteau aduna, pe o lungime de cîteva
sute de metri, numeroase fragmente ceramice ţ culturii ţ culturii
cîmpurilor de urne de tip Cîrna, apoi fragmente hallstattiene ş Latene. Printre aceste
fragmente erau ă ţ ş unele obiecte de bronz, precum ş cîteva ă Mai demult
tot pe ă ă s-au ă ş ă topoare de bronz, caracteristice pentru perioada
a IV -a a epocii bronzului dacic, dar care n-au nici o ă ă cu necropola din
epoca bronzului de aici, ş s-a afirmat ă unul ar fi fost ă într-un mormînt
2
• In
1955, pe plaja din imediata apropiere a necropolei nu se ă decît fragmente cera-
mice de tip Cîrna. În schimb, mai spre vest, se ă ă destule fragmente ceramice
de tip ţ ş din cele ă epoci ale fierului.
ă ă noastre din 1942 ş 1955 au ă ă atît ş mai veche decît
necropola ş ţ cît ş acele mai noi, nu se aflau situate chiar pe locul
ocupat de necropola din epoca bronzului. Nu poate fi deci vorba aici de o suprapunere
de straturi de ă în ţ de teren ă ă de noi. Rarele resturi ţ
vremurilor mai vechi (foarte ţ fragmente ceramice, cîteva topoare de ă ă
ş un ă ceva mai mare de ş ş de unelte de silex), precum ş acelea hallstat ·
1 ş cum le gasim semnalate în 1/iada pentru
ş ă a ultimelor secole ale mileniului II î. e.
n.; vezi Homer, 1/iada, trad. G. Murnu, ş E.S.P.L.A.
1955, cintul XXIII, v. 323-328, p. 420.
D. Berciu, Arheologia ă a Olteniei, p. 135-136,
ă in acestei afirma1ii pe colegul ş
care ă mi -a precizat în chip categoric ă nici un celt
de bronz n-a fost ă în vreun mormînt, ele fiind culese
de pe plaja ă ţ
www.cimec.ro
5 .UIIiEllLOG!C CÎIINA
193
ttiene, nu constituie ă un strat cultural, fiind ă la întîmplare între 0,30
ş 1,20 m adîncime, printre mormintele epocii bronzului. Cît ş mormîntul Latene
(pl. II, punctul o), el a fost ă spre marginea de V a cimitirului nostru: o ă ă
în ă de « sac », cu gura ş ă avînd drept decor ş brîu în relief la
ţ cm sub ă ş ţ oase mai mult sau mai ţ calcinate. Fundul urnei
ă la 0,80 m adîncime.
În cuprinsul necropolei se ă zone în care mormintele sînt mai dese ş zone în
care ele sînt mai rare. Datele ţ ă acum nu ne ă ă vorbim despre
vreo ordine bine ă în ceea ce ş ă mormintelor: ici-colo ne-am
putea gîndi la anumite grupe de morminte, dar ş ă interpretare pare ţ ă Numai
ă ă viitoare, într-o ă ă ne-ar putea da un ă ţ la
ă ă Pe de ă parte, întrucît limitele de E ş de V ale necropolei sînt acum
bine precizate, putem afirma ă inventarul mormintelor din zonele marginale nu e
de loc inferior aceluia al mormintelor situate mai spre interiorul necropolei. Ş spre
interior ca ş înspre margini, am descoperit atît morminte cu inventar bogat, cît ş
morminte cu inventar deosebit de ă ă ă Atîta vreme cît descoperiri viitoare nu
ne vor indica vreo ordine în ceea ce ş distribuirea mormintelor într-o asemenea
ă putem presupune ă locul ocupat de un mormînt în cuprinsul cimitirului
nu avea nici o ă ă cu starea ă a defunctului. Existau probabil zone atribuite
diferitelor familii ă ă fiind ă ă dar pe baza ă
ă în ă ă r.oastte nu se poate spune nimic precis în ă ţ ă
ă la o ă a tuturor oaselor descoperite în mormintele ă în 1955,
ă ă în ă ă cu sexul ş vîrsta celor ţ Avem ş impresia ă
ă noastre din cursul ă ă ne permit ă distingem un mormînt de adult
de unul de copil, dar ţ ă a unora ş a altora va fi ă tot numai ă
o examinare ă ă ă de ş ă atunci, impresia ă este ă
ă mormintelor de copii este destul de mare ş ă mortalitatea ă repre-
zenta un procent destul de ridicat, ceea ce, ş nu are de ce ă ne mire într-o
comunitate de acum mai bine de trei mii de ani.
Una dintre problemele care ne-a preocupat în chip constant în cursul ă ă
turilor a fost determinarea formei ş a dimensiunilor diferitelor gropi de morminte.
Dar, cu toate ă ă a fost mereu ă ă ce ă vasele unui mormint,
iar ă ce urna ş celelalte vase erau izolate ş ne apropiam de baza lor se ă din
nou cu mare ă tot ă ă nu s-a putut determina nici o ă
ă conturul vreunei gropi ş deci nu li s-au putut preciza dimensiunile. Pentru mai
ă ţ ă am ă uneori cu ă întreaga ţ ă a ş ţ la adîncimea
la care ţ ne spunea ă urmau ă ă capacele urnelor, dar nici ă ă
n-a dat vreun rezultat. Sub stratul de ă negru, avînd aproximativ 40 cm grosime,
ă un ă cafeniu închis, care se ă treptat pe ă ă ce ne adîncim,
astfel încît ţ de la el la ă galben este uneori ă ă galben
apare în general pe la 1,10-1,20 m adîncime, dar înspre S stratul de ă cafeniu e
mai ţ gros, ş încît uneori ă galben apare de la O, 90 m ş chiar de la 0,80 m
adîncime. Gropile mormintelor au fost ă exclusiv în ă cafeniu, care
forma desigur solul epocii; ele erau umplute cu ş ă aceasta fiind probabil
cauza pentru care nu s-au putut ă nici profilul, nici conturul gropilor. Cu prilejul
ă ă din preajma urnelor, se vedeau ici-colo ş ş înguste de ă de
culoare mult mai ă aproape negru. Deoarece aceste pete de ţ diferite erau
ă la mai bine de 1 m ă de vasele mormintelor, s-ar putea presupune
ă gropile mormintelor erau de cele mai multe ori destul de mari. Forma lor era probabil
ă sau ă
\3 - c. 1588
www.cimec.ro
194 VLADUILI\ DUMI'l'R ESCU
Strachina-capac sau celelalte vase ce acopereau urnele apar la adîncimi variabile,
nu atît în ţ de adîncimea gropii mormîntului respectiv, cît mai ales în ţ de
ă ş de ă ţ urnelor. Cu prea ţ ţ acestea din ă sînt ş cu
baza în zona de ţ dintre ă cafeniu ş ă galben. Acolo unde stratul
de ă cafeniu e mai gros, aceasta ă 1,20 m adîncime, ş chiar mai mult.
ă în zonele unde stratul de ă cafeniu este mai ţ fundul urnelor
se afla la o adîncime mai ă De multe ori s-a putut constata ă baza urnelor ă
chiar pe ă galben.
Fig. 1. -Mormîntul XXVIII de la Cirna: a) ş cum a fost ă de noi; b) reconstituire ă a ţ din
momentul umplerii gropii cu ă (cu ţ prin ă ş prin capac, spre a se vedea vasele ş oasele din ă
În marea majoritate a cazurilor, inventarul unui mormînt se compune dintr-un
ă dintr-o ă ce ă urna ş dintr-unul sau mai multe vase adiacente
(fig. 1 ). În chip ţ inventarul unor morminte cuprinde 8-10 vase, dar se
întîlnesc ş morminte în care n-am ă decît cîte un ă Mormintele în care s-au
ă statuete-figurine de lut ars sînt destul de ţ Din cele 107 morminte ă în
campaniile anilor 1942 ş 1955, numai 8- ă abia 6°/
0
-aveau astfel de statuete.
Tot rare sînt ş mormintele în care s-au ă resturi de obiecte de ă de bronz
ş de os, ş ceva mai numeroase decît mormintele cu statuete.
De cele mai multe ori urna este un vas tipic, de dimensiuni mari sau mijlocii,
cu buza ă gîtul relativ cilindric sau tronconic ş cu corpul pîntecos, avînd ă
sau patru ţ În destule morminte urnele sînt ă vase netipice pentru ă
ţ fie ă mai mari, fie ă ă ţ de ţ fie chiar ă de dimensiuni
reduse. ă urnelor decorate este mai mic decît al acelora nedecorate, în special
ă ne referim la urnele mari, de forme tipice. Cîteva urne au o ă ă pe ă
al ă rol în ă ă cu ţ religioase nu poate ă În marea majoritate a
cazurilor, urna este ă cu alt vas, care ă rolul de capac. De cele mai multe
ori acest capac are forma de ă mare, gur,l fiind ă în patru ţ ş cu
o ă ă ş ă sub unul dintre aceste ţ De obicei capacul a fost pus cu fundul
în sus, pe gura urnei, dar s-au descoperit ş morminte în care ţ strachinei-
capac este ă ă cu fundul în gura urnei ş cu gura în sus. S-au descoperit ă
ş morminte pe ale ă urne s-a ş un simplu fragment mare dintr-un capac, spre
a îndeplini ş ţ În schimb, cîteva morminte aveau ă capace, fie ă
ş cu gura în jos, fie unul cu gura în jos ş altul cu gura în sus. La mormintele mai
modeste, inventarul se ă numai la ă ş capac, sau chiar numai la vasul ce
www.cimec.ro
;)ANT!ERliL AIIHEULOG!C CÎllNA 196
îndeplinea rolul de ă ă Într-unele morminte, destul de numeroase, se
ă o serie de vase secundare, ş fie sub capac, în gura urnei, fie pe umerii urnei,
tot sub capac, fie în ş în interiorul urnei, pe oasele defunctului. Toate cele opt
morminte în care s-au ă statuete ţ ş unele vase secundare. În trei dintre
aceste opt morminte, statuetele ă depuse în ă printre sau pe oasele defunctului;
în alte trei cazuri statuetele au fost ş «în picioare >> pe ă urnei, fiind acoperite
ş ele de marginile capacului; iar în celelalte ă statuetele erau culcate pe o parte,
tot pe umerii urnei. Unul dintre aceste morminte avea chiar ă statuete. Alteori
ă vasele au fost depuse în mormînt ă alt criteriu, toate fiind ş pe ă
la ş adîncime cu urna, ă ă o ă ă în aceste cazuri, urna nu avea întotdeauna
capac. În ş în cele mai multe morminte, vasul care juca rol de ă ţ
resturile oaselor adunate ă incinerarea cadavrului; de cîteva ori am ă oasele
sub ă sau printre vasele care constituiau complexul inventarului mormîntului. S-au
descoperit ă ş cîteva morminte ă ă oase, ş vasele erau dispuse tot ca în mormintele
ş Chiar ă s-ar putea admite ă în unele cazuri focul rugului ar fi mistuit
cu totul oasele, ş încît familia defunctului n-a mai putut aduna nimic pentru a depune
în ă nu cred ă ă ţ poate fi ă pentru toate mormintele ă ă
oase descoperite la Cîrna. De aceea, înclin ă cred ă cel ţ pentru unele dintre
aceste cazuri, ă nu pentru toate, trebuie ă ne gîndim la ă « simbolice»,
cînd întreaga ceremonie a ă s-a ă ă ă arderea cadavrului, deoarece persoana
pentru care se ă ş ă ceremonie murise departe, în cine ş ce ă
sau chiar se înecase, ă ă a i se mai putea ă corpul.
O ă ă (complexul 54; vezi pl. II), ă ă unui capac ş ale unei
urne ă ă oase acopereau un întreg complex ş o ă ă cu gura chiar sub
fundul urnei ă de deasupra, ă ă ă ş patru ulcele la o ă ă
în ă aceste urne se ă oase destul de multe; între urne ş ulcele, în ă
se afla o ă ă ă de oase ă iar sub una dintre ulcele alte cîteva oscioare. Felul
în care s-au descoperit toate aceste resturi ne ă dreptul ă socotim ă aici a fost o ă
ă de mormînt, ş nu ne putem gîndi la ă deosebite ş succesive. Va
fi fost deci aici un mormînt dublu sau chiar triplu, deasupra ă s-au ş alte vase,
sparte cu prilejul ă cadavrului, sau sparte ţ cu prilejul depunerii
în mormînt a resturilor ş a urnelor. De altfel acest mormînt dublu (sau triplu) nu cons-
tituie la Cîrna o împrejurare ţ ă decît prin suprapunerea vaselor inventam-
lui, deoarece în cursul ă ă noastre am descoperit o serie de morminte duble
ş cel ţ ă un mormînt triplu. Este verosimil ă în asemenea cazuri trebuie ă ne
gîndim la membrii ş familii ţ în ş timp. Iar ă impresia ă de
pe ş va fi ă ş de analiza resturilor oaselor arse, atunci vom putea spune
ă - în cazul mormintelor duble - judecînd ă cantitatea ş ă oaselor puse
în ă de cele mai multe ori unul era de adult ş altul de copil.
În ceea ce ş resturile obiectelor de ă descoperite printre oasele
ă din diferite urne ş ă chiar în afara urnelor, ele se ă la ă
obiecte de os ş cîteva de bronz. În schimb, nici unul dintre obiectele de ă sau de
silex descoperite ici-colo în ă ă noastre nu avea ă ă cu vreunul dintre mor-
minte, fiind aproape sigur anterioare necropolei din epoca bronzului
1

1
Este ă ă în alte necropole s-au gasit
Wlelte de ă chiar în morminte (V. Gordon Childe,
The Danube in Prehislory, p. 285, fig. 156, b; etc.), dar
ă noastre de la Orna ă clar ă aici nhi unul
t3•
*
dintre obiectele de ă sau de cremene descoperite pe
teritoriul necropolei nu are ă ă cu vreWlul dintre cele
107 morminte ă de noi.
www.cimec.ro
196 VLADIMIH DU!IIITRESCU
8
Foarte multe dintre vasele ţ mormintelor din epoca bronzului de
pe Grindul Tomii ă vizibil urmele unei arderi secundare, care în unele cazuri
le-a deformat cu totul.
Este neîndoielnic ă în timpul ceremoniei ă toate vasele menite ă -1
ţ ă pe mort în « ţ viitoare » erau ş de familie în jurul rugului: ş
se ă de ce cele mai multe au suferit efectele acestei «arderi secundare » (pier-
derea lustrului original, pete de culori diferite, ă ă etc.), iar unele au fost deformate.
Tot cu acest prilej unele vase s-au spart ş au fost depuse în morminte sparte sau chiar
numai în stare ă deoarece în destule cazuri se ă ă ă ş
lipsurile sînt din vechime. De altfel s-ar putea ca unele vase ă fi fost aduse deteriorate
chiar « de ă » la ceremonia ă În ă ordine de idei, este indiscutabil ă
ă ţ sau ă ă inventarului diferitelor morminte nu este ceva ă ci ă în
ă ă ă cu ţ ă a membrilor ă ţ respective, în care
ţ ă la acumularea de ă ţ Pe de ă parte, abia ă examinarea
oaselor $e va putea spune ă mormintele cu statuete ţ unor femei sau unor
ă ţ este probabil ă ţ acestor statuete în morminte trebuie ă în
ă ă cu cultul unei ă protectoare a vietii de dincolo de moartea ă
Âtît formele ş ornament;rea ceramicii, cît ş elemente ale inventarului,
'sînt caracteristice pentru ş de la ă de mijloc ş de
jos, datînd din epoca bronzului. Socotim ă Menghin
1
, urmat în ă ţ ă de
V. Pârvan
2
, avea dreptate cînd ă o deosebire între ş ă « ă »
(tipul Lovasbereny) ş ceramica ă pentru grupul Vattina, Bjelo-Brdo, Klicevac,
Zuto-Brdo. Necropola de la Cîrna face parte din grupul cel mai ă ă al acestei
întinse culturi, grup care poate fi situat pe ambele maluri ale ă la S-E de ţ
de Fier, atît în ţ ă cît ş în Serbia de E ş în Bulgaria de NV. ă acum
este sigur ă ă ă s-a întins în Oltenia ă spre Olt. Resturile acestei culturi
sînt cunoscute într-o serie de puncte din ostroavele ă în ă ţ fluviului sau în
imediata apropiere a acestora
3
• Dar ă ă mai întinse nu s-au ă ă acum decît
in Ostrovul Mare, la Balta Verde ş la Cîrna.
Pasta_ din care a fost ă ceramica este destul de ă ş uneori în
ţ vaselor se ă ş pietricele, ba chiar ş ă ă de cioburi.
Ş sînt formele ceramice mai frecvente: a) urna ă cu gît relativ cilindric
sau tronconic, cu buza ă ă în ă ş cu corpul puternic bombat la partea ă
ş tronconic în ă ă De multe ori, ă ă a urnei este net
ă ţ ă de aceea ă printr-o muchie ă de-a lungul ă pîntecul vasu-
lui este mai mult sau mai ţ sugrumat, dînd o ă arcuire corpului vasului ş ajungîn-
du -se uneori în felul acesta la forma «cu etaje», în care ă devine amplu ş aproape
orizontal. ţ de cele mai multe ori plate, sînt plasate cîte ă sau cîte patru,
tocmai pe ă la destule exemplare a doua pereche de ţ este ă
prin cîte ă ţ ţ sau prilv:îte ă gurguie reliefate. ă
ţ de arderea ă care de multe ori a schimbat aspectul original al supra-
ţ exterioare a vasului, se poate spune ă în genere, ţ urnelor au ă negri
în ţ numai uneori fiind ş ţ ţ spre ş la cele ă ţ
1
În Hoernes-Menghin, Urgeschhhte d. bi/d. Kunsl,
p. 825.
2
V. Pârvan, Getica, p. 303.
3
D. Berciu, op. rit., trece pc harta de la p. 103,
fig. 112, zece ă ţ cu asemenea descoperiri în Oltenia,
mai mentionind alte ă în text. L.a aceste ă
trebuie ă ş Rastu Wlde atît în 1943 cit ş în 1950
am ă în ă ă diferite fragmente ceramice tipice
pentru ă ă a epocii bronzului (cf. « S.C.I.V. )),
Il, 1951, nr. 1, p. 267-277; v. p. 272), precum ş locali-
ă dintre Jiu §i Olt (v. D. Berciu §i Eug. ş
« Materiale », II, p. 465 ş unn., cu bibliografia ă
ă cu colegul ş am cercetat în anii
1942-1944 o ă parte dintre locurileWlde s-au sem-
nalat asemenea descoperiri. Dar nici la Girla Mare, nici
la Salcia ş Desa, n-am putut identifica pW1ctele precise
de unde provin descoperirile cWloscute.
www.cimec.ro
Ţ -- -- - --
1
~
~ ~
~ ~
~
1
1
1
1
1
t - - - ~ - - _'<&,.:.____ ~ ~ ~
Pl. III. -lhventarul mormintului XXVIII.
/ '
\
'
www.cimec.ro
9
Ş ARHEOLOGIC CÎRNA
197
nu întotdeauna acoperite de un ş ţ Acest ş era lustruit, iar la vasele
ă ă ş se lustruia direct peretele lor. Dimensiunile urnelor ă între 15 ş 45
cm ă ţ dar majoritatea lor au între 25 ş 35 cm. Procentul urnelor decorate este
mai mic decît al acelora nedecorate; b) Urnele cu ă ţ uneori ă ţ te-,
gura ă sau ă gîtul relativ cilindric, corpul bombat ş ş
ă corpul este modelat în ţ iar piciorul ă cu interiorul. Dimensi-
unile acestor urne sînt mai mici decît ale acelora de tipul precedent, rareori ă ş
25 cm ă ţ În destule cazuri ă ele abia trec de 1 O cm ă ţ Aproape toate
sînt ă decora te; c) Strachinile-capace au peretele mai ţ decît al urnelor; unele
sînt arse la ş altele ş numai la ţ ă interiorul ţ peretelui ă
negru. De cele mai multe ori, strachinile-capace au gura în patru ţ ş o ţ ă
ş se întîlnesc ş exemplare cu gura ă Corpul este relativ semisferic, cu fundul
plat. Exemplarele de dimensiuni mari- cu diametru! de peste 30 cm - sînt destul de
numeroase, dar la cele mai multe exemplare diametru! ă între 20 ş 30 cm. Majori-
tatea exemplarelor sînt decora te; d) ă au o ă ă ţ ă gît cilindric ş gura
larg ă iar corpul bombat, de multe ori modelat cu 3 ţ ţ Fundul
e mai întotdeauna un picior-inelar. Dimensiunile acestor ă sînt întotdeauna modeste,
neîntîlnindu-se decît în chip ţ exemplare ce ă ş ă ţ de 15 cm. În
schimb, exemplarele ce nu ajung nici la 10 cm ă ţ sînt destul de frecvente. Vasele
de ă ă descoperite în mormintele ă de noi sînt de obicei bogat decorate;
e) ş sînt de obicei mai mici decît ă numai rareori toarta lor este ă
ţ ă Corpul este în schimb întotdeauna relativ sferic, ă ă ţ ş
ă ă picior-inelar; f) Mai ţ frecvente sînt ă ă ă ţ cu corpul relativ
sferic, buza foarte ţ ă ş baza ă ca un picior-inelar. Dimensiunile
acestora sint modeste (de cele mai mu1te ori sub 10 cm ă ţ ş acestea au
fost întotdeauna decorate; g) Vase duble, de tipul « ţ ă », de diferite ă
mai rar decorate. Uneori o ă de « ţ ă » a fost ă drept ă sau
drept capac.
Ornamentarea ceramicii este cu ă ş ă în ă de caneluri, majori-
tatea vaselor decorate au fost împodobite mai ales prin linii punctate, ţ prin
împungerea pastei moi cu diferite unelte ţ dintre care unele aveau vîrful dublu
sau triplu. La acestea se ă ş o serie de ornamente imprimate cu ţ Motivele
folosite sînt foarte variate, spiralele jucînd un rol destul de important; apoi ghirlande
ondulate sau unghiulare, cercuri concentrice, triunghiuri ş ţ semicercuri,
rareori meandre etc. Multe dintre aceste motive decorative pot fi puse în ă ă cu
formele unora dintre obiectele de ă de bronz, contemporane. Ornamentele au
fost întotdeauna umplute cu o ţ ă ă ă în multe cazuri ă
ţ ă ă s-a pierdut aproape cu totul; pe cele mai multe vase s-a ă ţ
iar pe unele s-a ă aproape ă
Statuetele de lut ars, descoperite în ă ă noastre din 1942 ş 1955, sînt în
ă de ă ă la acestea ă ă ş statueta ţ ă în 1941 de la un locui-
tor din sat, ă exemplarelor întregi sau întregibile se ă la zece, ş ş
s-au ă ş cîteva fragmente pe plaja ă ţ Nasta. Toate cele zece exemplare ţ
ş tip: capul e stilizat ca o ă prelungire ă a bustului, ă superi-
ă a corpului e ă aproape ca un disc relativ plat, mijlocul strîns, iat partea
ă a corpului ă în ă de rochie-clopot, ă în interior (pl. III/2).
Din pricina arderii secundare, lustrui s-a pierdut aproape complet; majoritatea statuete-
lor au pe ele pete ş la altele chiar aproape întreaga ţ ă fiind acum ş
cu fisuri ş ă ă mai mari. În ş unele sînt deformate ş chiar sparte. Patru
dintre ele nu sînt întregi: la toate aceste patru s-au pierd\lt ă din vechime fragmente
www.cimec.ro
198 . VL.\IlDHR DUMITRESCU
10
din rochie, iar la trei capul le ş tot din vechime. Aceste ă s-au
produs probabil cu prilejul ă mortului respectiv. Culoarea ă a ş
lui acestor statuete a fost, în majoritatea cazurilor, ş ă Pe una dintre acestea
ă în mormîntul nr. 28), ş se ă bine efectele contactului cu focul rugu-
lui, lustrui original se mai ă ă destul de bine pe unele ţ Numai despre
statueta ţ ă în 1941 se poate spune ă a fost dintru început ă dar tot
ă Bogata ornamentare a statuetelor a fost ă exact prin ş procedeu
de imprimare ş împungere cu vîrfuri ţ ş prin umplerea cu ţ ă ă a tuturor
motivelor astfel realizate. Dar, spre deosebire de ornamentarea ceramicii, care are un
rol pur decorativ, ornamentarea statuetelor ă transpunerea unor elemente reale:
desenurile de pe cap ă de cele mai multe ori în chip extrem de stilizat, organele
ţ uneori ochii, nasul ş chiar gura fiind precis indicate. Desenurile de pe piept
ă podoabele ş ă ş sînii. ţ sînt reliefate pe marginea bustului ş aduse
deasupra mijlocului, degetele fiind de obicei ş ele indicate. Pe spate, ă împletit în
ţ ş diferite coliere. Brîul este încins cu o ă mai întotdeauna ă ş bogat
ă 1n ş fusta este ă cu diferite motive, în care spiralele sînt destul
de frecvente; unele dintre aceste motive reproduc ornamentarea fotelor, de multe ori
cu franjuri ă ă fotelor ă ă ţ din zilele noastre 1,
Problema originii acestui tip de statuete, care ş cu totul în alte culturi din
epoca bronzului chiar de pe teritoriul ţ ă noastre (de ă în culturile Periam,
Otomani, Wietenberg etc. din vestul, nord-vestul ş centrul ţ ă ca ş în cultura Mon-
teoru din Muntenia ş Moldova, pentru a nu mai aminti de culturile mai ţ bogate-
ţ ş Glina), este deosebit de ă ş ă în ă ă ă cu problema
mai ă a originii culturii cîmpurilor de urne ş a ţ care au determinat
înflorirea ş ţ unora dintre aspectele ei ţ ă ş stilizarea ă a
capului figurinelor are, din acest punct de vedere, o ă ă
1n ceea ce ş obiectele de ă ele au fost descoperite în cea mai mare
parte printre oasele din diferitele urne funerare. Un fragment de obiect de bronz se
afla pe ă unei urne sub capac, alte ă au fost ă în ă dintre
diferite morminte, iar ă inele de bucle fragmentare au fost descoperite în
mica « ţ ă » cu capac din mormîntul nr. XCV. Ele sînt în total destul de ţ
în cea mai mare parte fiiind fragmentare sau cu totul stricate cu prilejul arderii în
focul rugului.
ă dintre aceste obiecte sînt de os: o ă de inel (?) cu ţ
în patru muchii, ş un pandantiv ă dintr-un dinte perforat de animal; acesta
din ă este identic cu unele pandantive descoperite în mormintele de la Monteoru
ş expuse în Muzeul ţ de ă ţ precum ş din alte locuri.
Din pricina ă lor fragmentare, nu se poate spune nici ă ce anume erau
cele mai multe dintre obiectele de bronz: mici fragmente de ă ţ fragmente
cu ţ ă putînd proveni de la fibule sau de la ace etc. Cîteva fragmente
aproape inelare, cu ţ ă provin probabil de la podoabe pentru buclele
ă Cele mai caracteristice sînt ă ă podoabe de tipul « Hangespirale » cu
ă întors, descoperite într-unul dintre morminte. De altfel, printre obiectele de
bronz culese de noi în 1942 pe plaja ă ţ Nasta se aflau ş ă asemenea piese, una
ă ş alta ă acum, prin descoperirea in situ din 1955, aceste ă
exemplare pot fi atribuite ş ele cu certitudine necropolei din epoca bronzului.
1
Nu putem intra aici în detalii cu privire la
decorarea statuetelor, descrierea lor ă ţ ă urmînd
ă fie ă ă cu prilejul ă complete a rezultatelor
ă ă din ă ă Pentru ă în
ă ă cu primele patru figurine descoperite la Cîrna
(aceea ţ ă in 1941 ş cele trei descoperite în 1942),
v. articolul nostru mai sus citat, Statuete/e din epoca brotl-
zu/ui descoperite in necro pola de la Clrna-Dolj.
www.cimec.ro
11
Ş ARHEOLOGIC CiRNA
199
Pentru problema atît de ă a ă cîmpurilor de urne de la ă 1,
cred ă aceste obiecte de ă au o ţ ă destul de mare. ă potrivit
ţ tov. Eug. Zaharia, care a studiat piesele de acest fel descoperite la Monteoru,
exemplare similare se ă la Monteoru în cimitirul IV, care se ă în a doua
dintre cele trei faze de dezvoltare constatate în cimitirele de acolo. În acest fel, piesele
de la Cîrna nu ă ş credem, epoca mijlocie a bronzului. De aceea, ţ în
linii generale, ă de O. Menghin
2
, V. Pârvan
3
ş ţ ă ă începutul
culturii cîmpurilor de urne trebuie pus în a doua ă a epocii bronzului, se poate
admite ă ea a continuat ă existe ş în perioada a III-a. Nu este locul ă ă
aici pe larg ă ă dar amintim ă acum ţ ani arheologul iugoslav
Vl. Milojcic a ă sec. XIII î. e. n. este o ă ă pentru ă ă bizuin-
du-se în primul rînd pe fibula « ad arco di violino » ă la Vinca ă cu
ceramica ă cîmpurilor de urne
4
, ş ţ aceasta nu ă ă cultura
ă ar fi avut o ţ ă ă la acest secol. Întrebarea este ă ă ş cum au
ţ destui ă cultura cîmpurilor de urne a ă ă la pragul dintre
mileniul II ş mileniul 1 î. e. n. ş chiar dincoace de ă ă Descoperirile siste-
matice de pe teritoriul ţ ă noastre nu ă ă acum ă datare tîrzie, iar datele
vechilor ă ă trebuie privite cu destul scepticism. Iar împrejurarea ă pe plaja de
la Cîrna s-au descoperit mai demult celturi de bronz
5
, ă cum s-a descoperit unul ş
în cîmpul de urne de la ă în Ostrovul Mare
6
, ca ş descoperirea pe teritoriul
necropolei de la Kurbin Grad a unui tipar de ă pentru astfel de topoare de bronz
7
nu mi se par de loc fapte concludente pentru o datare a acestor necropole dincolo
de ultima ă a epocii bronzului, ă nici unul din aceste obiecte nu s-a descoperit
in situ în vreun mormînt
8
• ş cum am ă mai sus ş pentru Cîrna, mai în toate ş ă
rile sau necropolele acestei culturi se ă ş obiecte din alte epoci, mai vechi sau
mai noi, care nu pot fi considerate concludente pentru cronologia culturii cîmpurilor
de urne, deoarece sînt în contrazicere cu descoperirile sigure ă in situ. Desigur,
cu prilejul studierii ă ţ a necropolei de la Cîrna va trebui ă ă în ţ
toate punctele de vedere mai recent exprimate ş în special acelea ale ă iugos-
lavi
9
• Dar pentru noi, cultura cîmpurilor de urne de tip Vattina-Zuto-Brdo-Cîrna este
ă în linii generale pentru epoca mijlocie a bronzului. Faptul ă ă ele-
mente de ţ în prima ă a epocii fierului, ca acelea semnalate mai
demult de Milleker ş amintite de V. Pârvan
10
ş de ţ nu poate duce la concluzia ă
faza ă a culturii noastre a ă pe ă aria sa de ă ş dincolo de ultima
ă a epocii bronzului. În orice caz, în grupa din Oltenia nu avem ă acum
nici un element sigur care ă ne ă ă la ş mileniului II î.e.n. ş cu
atît mai ţ ă ă ă Cultura Vattina-Cîrna ă nu mai ă ă
înainte de ă ă în regiunile noastre, chiar ă n-a ă ă ă urme, ca ş
cea de la Tripolje, Petreni ş Cucuteni »,cum spunea Pârvan
11
; iar apropierile ă mai
1
Datele ă la 1929 se ă la V. Gordon
Childe, op. cit., p. 291-295. ă ă ă V. Pârvan
n-a opinat ă ă ă ă din Banat ş Serbia
ar data din perioada Hallstatt, cum ă Childe, loc. cit.,
p. 291, citind p. 303 din Getica lui V. Pârvan. La ă
ă Pârvan nu spune acest lucru, iar la p. 304 scrie
textual: ş ţ ş Vattina, cele ă capitale ale bronzului
II >>. Dintre autorii care ă 1929 au datat unele desco-
periri ale acestei culturi la ş epocii bronzului ş
începutul epocii fierului, îl amintim ş pe arheologul iugo-
slav 1. Petrovici (« Starinar )), Belgrad, seria III, voi. V,
1928-1930, p. 21-28).
2
O. Menghin, în Hoernes - Menghin, op. cit.,
p. 825-826.
8
V. Pârvan, op. cit., p. 303 ş unn.
' VI. Die dorische Wanderrmg im Lichle
der vorgeschichtlichen Funde, in (( Arch. Anz. )), 1948/1949,
1-IV,col. 12-36; v. col. 34.
1
D. Berciu, op. cit., p. 135-136.
8
Ibidem, p. 135.
7
M. M. Vassits, Zuto Brdo, în (( Starinar )), Bel-
grad, 1910, p. 1-208. pl. I-XIII; pl. v. III/12.
8
Vezi mai sus, p. 1 92, nota 2.
8
Vezi articolele lui Milutin ş Draga GaraSanin,
în ((Rad Voivoianskih Muzeja )), 3, Novi Sad, 1954,
p. 57-73, asupra epocii bronzului în Banat ş Voivodina,
cu ă bibliografia problemei.
1
0 V. Pârvan, op. cit., p. 304.
11
Ibidem. ·
www.cimec.ro
200
VLADIMIR DUMlTRERr.tT 12
demult între unele descoperiri similare din Macedonia etc. ş acelea ale cîmpurilor de
urne ă t, ă ă reluate în ţ acum ţ ani
2
, mi se pare ă ă ţ
în care au plecat unii dintre ă acestei culturi materiale.
*
În ş înainte de a încheia acest raport preliminar, cîteva cuvinte despre
unele pete de ă ars ş unele fragmente de chirpici ars descoperite pe alocuri în
cuprinsul ă ă noastre (v. de ă punctul b de pe planul de la pl. Il).
Pentru explicarea celor dintîi, ne-am pus întrebarea ă ele nu provin cumva de la
rugurile folosite pentru incinerarea ţ Dar, de vreme ce n-am ă resturile
vreunei gropi cu ţ ş nu mi se parc probabil ă rugurile ă fi fost instalate în gropi
special ă în ă ş de aceea este verosimil ă rugurile au fost ridicate deasupra
solului. În felul acesta, urmele lor nu pot fi acelea ă uneori la mai bine de 1 m
adîncime, aceste pete de ă putind fi din epoci mai vechi sau mai noi. ş ţ
mi se pare ă ş pentru fragmentele de chirpici ars mai sus amintite.
VLADIMIR DUMITRESCU
APXEOJIOrl1YECI\11E PACI\Olll\11 B l\biPHE
( KPATKOE CO)J,EPlliAHME)
PacRomm 1955 rop;a B MeCTHOCTM l\hlpHa 6hlJIM npop;oJimeHMeM pa6oT 1942 rop;a c
IJ;eJibiO 06HapymMTb OCTaTRM MCrMJibH l\3 C ypHal\'IM 6pOH3':lBOrO BeRa Ha MeCTe
rpl'IH)J;YJI ToMl'lH' pacnoJiomeHHOM B TIJiaBHflX Ha IOr OT ceJia l\bipHa' 6JIM3 ,Il; yHaR. Bo
BpeMH aTMX p;Byx aRcnep;Mn;Miî 6biJia Cl'lcTeMaTMqecRM MCCJiep;oBaHa 6oJiblllafl qacTb MorMJib-
Hima, He TIOCTpap;aBlllero OT HaBO,ll;HeHIIH; p;aJibHeHlllMMU pa60TaMU (1956) 6yp;yT aanepllleHhl
pacROTIRH aToro namnoro neRponOJifl. B 1955 ro):ly 6biJIO pacRonaHo 80 MornJI, ROTOpbte
BMeCTe C paCROTiaHIIbiMM B 1942 rop;y MOriiJiaMlf COCTaBJifliOT 06I.IJ;ee qUCJiO B 107 CliCTeMaTM-
qeCRlf uccJie):lonaHHbiX MOrHJI. BoJibllll:IHCTBO aTMX MOrMJI COJ(epmaT no o;n:Hoiî noxopoHHOiî
ypHe C ROCTflMlf, co6paHHblMl'I Ha KOCTpMIIJ;e TIOCJie commemiR, C RpbilllROH Bpop;e Ml'ICRI'I,
HaJIOffieHHOH Ha OTBepCTl'Ie ypHbi, l'I O)J;l'IH l'!Jll'l HeCROJibRO BTOpOCTeneHHbiX COCy)J;OB, OOJIO•
meHHbiX y ropJia ypHbi, nop; HpbilllRO:iî, l'IJIH BHYTPI'I ee, Ha ROCTHX, l'lJil'l me Ha nJieqe ypHbi.
Op;HaRo ecTb :n MOrl'lJibl, B ROT pbix Bce cocy;n:hl pacnoJiomeHbl Ha aeM.TJe, n Biip;e Rpyra,
a paBHbiM o6pa30M Cyi.IJ;eCTBYlOT l'l Cl'lMBOJil'l"'eCRl'le MOrl'lJibl, B ROTOpbiX COilepllleHHO He 6biJIO
ROCTeH TIOROHHMRa. B BOCbMl'l MOrHJiaX 6biJil'l Haiip;eHbl l'l meHCRl'le CTaTyaTRl'l lf3 o6ommeHHOH
rJIHHbl, n ROJIOROJioo6pa3HbiX rrJiaTbflX, xoporno HanecTHbiX. B aToiî RYJibTYP '. B ceMH
MOrl'lJiaX Haiîp;eHO 110 O)J;HOH CTaTy3TRe l'l B O)J;HOH - )J;Be CTaTy;:ITRl'l. l.JTO RacaeTCR
rrpep;MeTOB yRpallleHl'IH ll3 ROCTI'I l'IJII'I me ll3 6pOH3bl, 6biBlllllX B yrrOTpe6JieHl'IM COOTBeT-
CTBYIOIIJ;ero naceJieHiffl n cmnraeMbiX BMecTe c noROHHl'IRaMl'I Ha ROCTpniiJ;ax, TaROBbiX 6biJTO
na:t:l:p;eHO He60JiblllOe ROJil'l"'eCTBO l'I TI O "'TI'! BCe B 4JparMeHTapHOM COCTOflHl'IH. Bce il\e HaiiJ(eii-
Hble )];Ba 6pOH30BbiX ROJibiJ;a ;IJ:Jlfl aacTeffieR BeCbMa Tl'Illl'I"'Hbl (c aarHyTbiMH RpaHMI'I) Ţ
RYJTbTYPbi rroJie:iî ypH, ROTopaH pacnpocTpaHl'IJiacb n aa npep;eJibi <<llieJTe3HbiX nopoT>> na
,il;yHae BTIJIOTb p;o ycTbfl peRI'! 11\Hy, l'l ROTopyiO neJib3R ;n:aTHponaTb noame rrepHop;a II-1
TbiCfl"'eJieTnfl p;o H. a. BoJiee ecTeCTBeHHO p;aTMpoBaTb ee rrepHop;aMl'I II l'I III ( cpep;HRR anoxa
6pOH3bi), eCJilf ;n:ame YIIOMflHYTble Bblllle yRpallleHl'Ifl C TllTIOJIOrH"'eCROH TOqRH apeHlffl 60Jiee
;n:peBHero rrpoHcxom;n:eHl'lfl.
MomHo cRaaaTb, "'TO HeRporrOJib n l\bipHe HBJIHeTcfl op;HHM l'IB HaH6oJiee samHbiX
rraMHTHl'IROB , ocTaBml'IXCH OT nJieMeH, HOCl'ITeJie:iî RY JibTYPbi BaTTl'IHa -IOTo- Bpp;o -l\bipHa
cpe;n:Heiî arroxl'I 6poHabl. BoJihlllOe ROJIH"'eCTBO cl'IcTeMaTH"'ecRII pacRorraHHbiX a;n:ech MOrH.ii,
a TaRme l'I HaH)l;eHHbiH 06l'IJibHLiiÎ MaTepl'IaJI (OROJTO 400 COCY;D:OB, 10 CTaTyaTOR l'l T. p;.)
rroaBOJIRT l'I3Y"'l'!Tb l'I onpep;eJTHTb 6oJiee TO"'HO xapaRTep RYJibTYPLI noxoprHHLIX noJieit c
ypHaMl'I, o6HapymeHHLIX n o6JiaCTflX cpel(Hero n Hl'I»>Hero ,Il;yHafl.
1
Vezi la Childe, op. r.il., p. 291. Vl. op. cit.
www.cimec.ro
13
$ANTIERUL ARHEOLOGIC CIRNA
201
OE'biTCHEHHE PliCYHHOB
Ta6JIHI\a I . nbipHa- l'pllHAYJI ToMHit. llJiaH pacHonoH H 1955 rr.
Ta6mn-1a Il . HbipHa- fpHH]-IYJI ToMHit. llJiaH pacHonoH HeHponomi c TpynocoaoReHHeM (
Il 1955).
Ta6mnra III. l1HBeHTapb MOrHJibi 28.
Puc. 1 . - MomJia .M 28 B HbrpHe. a - TaR RaR 6Wia o6HapymeHa; b - aoccTaHo-
ll.'I<'IIHe cn:cyaQHiil c MOllleHTa :JUCbiUHH HMbl aeMJiell:; paapea qepea YPHY H HpbimHy c IreJibiO o6HapymHTb B
ypuc cocy;qbl n HOCTH.
CHANTIER ARCHEOLOGIQUE DE ClRNA
(RESUME)
Les fouilles de 1955, continuant celles de 1942, ont ete entreprises pour exhumer les
restes du champ d'urnes de l'âge du bronze, situe sur le Grindul Tomii, dans les etangs situes
au sud du village de Cîrna, dans le voisinage du Danube. Ces deux campagnes de fouilles ont
permis d'explorer systematiquement la plus grande partie de la surface de la necropole epargnee
par les inondations, et, par une nouvelle campagne de fouilles (prevue pour 1956), on pourra
finir de deterrer cette importante necropole. En 1955, on a decouvert 80 tombes qui, ajoutees
a celles deterrees en 1942, elevent a 107le nombre des tombes fouillees systematiquement dans
cette necropole. La majorite de ces tombes contiennent une urne funeraire, contenant les os
recueillis sur le bucher d'incineration, une ecuelle-couvercle posee sur 1' ouverture de l'urne
avec un ou plusieurs autres vases secondaires, places soit dans l'ouverture de l'urne, sous
le couvercle, soit a l'interieur de l'urne, sur les os, soit - enfin - sur l'epaule de l'urne. Il y a
aussi des tombes dans lesquelles tous les vases ont ete poses par terre, plus ou moins en cercle,
comme il y a aussi des tombes symboliques, d'ou les os du defunt sont absents. Dans huit des
tombes fouillees par l'auteur, on a trouve des statuettes feminines en argile cuite, du type a robe-
cloche, bien connu dans cette civilisation; dans sept tombes, on a trouve une statuette et, dans la
huitieme on en a trouve deux. Des objets de parure en os ou en bronze, portes par la population
respective et incineres en meme temps que les morts sur le bucher, peu de pieces ont ete trouvees,
et ces dernieres etaient presque toutes fragmentaires. Neanmoins, deux anneaux en bronze pour
boucles sont assez typiques (du type a bout recourbe) pour prouver que cette civilisation des
champs d'urnes, qui s'est etendue aussi en des:a des Portes de Fer jusqu' a l'Olt, ne peut etre datee
ainsi qu'on l'a tente, au dela du seuil des ne et Jer millenaires avant notre ere. La date la plus
probable corresponde aux ne et Ine periodes (epoque moyenne) du bronze.
On pcut affirmer que la necropole de Cîrna est l'une des plus importantes qui nous
soient resteo:es des tribus appartenant a la civilisation de Vattina-Zuto Brdo-Cîrna de l'epoque
moyenne du hronze. Le grand nombre de tombes fouillees systematiquement a Cîrna, ainsi que
la richesse des materiaux decouverts (environ 400 vases, 10 figurines, etc.) vont fournir la
possibilite d' c:t udicr et de connaître mieux cette civilisation des champs d'urnes du Danube moyen
et inferieur.
EXPLICATIONS DES FIGURES
Pl. 1. - Cirna- Grindul Tomii. Esquisse indiquant les fouilles de 1942 et 1955.
Pl. Il.- Cîrna- Grindul Tomii. Plan des fouilles de la necropole d'incineration (1942 et 1955).
Pl. III. - Invcntaire de la tombe no XXVIll.
Fig. 1. - Tombe no XXVIII de Cîrna: a) telle qu'elle a ete decouverte; b) reconstitution ideale de la
situation au mo.nent du comblement de la fossc avec de la terre (la section a travers !'urne et le couvercle fait voir les
vases et les os disposes dans !'urne.).
www.cimec.ro
Ş ARHEOLOGIC Ş Ş
(reg. Suceava, r. ş ş *
C
AMPANIILE de ă ă arheologice întreprinse la ş ş în anii 1951-1954
pe ă ţ Ţ în vederea ă ş ă cucuteniene din acest
punct, au dus ă la descoperirea unui cimitir cu peste 120 de morminte
de ţ datînd din faza de început a primei epoci a fieruluil.
O cît mai ă ş încadr.are ş datare a aspectului de ă ă
nou descoperit, ă îi ţ acest cimitir, avea nevoe de date mai ample, cu atît mai
mult cu cît cele ţ pe Ţ erau unilaterale, dat fiind caracterul funerar al
descoperirii de acolo. _
Prin ă de ţ ă efectuate în cadrul campaniilor din anii 1951 ş
1952, se ă în regiunea comunelor ş ş ş ş mai multe ş ă de tip
« ş » (zolniki), ă cimitirului de ţ mai sus amintit. Dintre
toate aceste ş ă ţ colectivului ş ş s-a îndreptat asupra aceleia situate pe
un rest din terasa ă a Jijiei, numit de localnici «Movila din ş Jijiei »,
fiind cea mai ă de Ţ ş deci în ă ă ă cu cimitirul descoperit
pe ă ă ţ
Primele ă ă în ş de tip « ş » de pe «Movila din ş Jijiei >>
au avut loc în toamna anului 1952. ă un sondaj preliminar executat pe ă de
SE al « Movilei din ş Jijiei », ă s-au concentrat asupra unui ş (cenu-
ş 1) situat în sectorul de SV al acestei forme de teren
2
• Ele au fost reluate în anii
ă 1953-1954, limitîndu-se de data aceasta la continuarea ă ş
În perioada 1952-1954, s-au ă în total o ţ ă de 650 m
2
, realizîndu-se
cu ă ocazie cercetarea ţ ă a ş 1, precum ş a resturilor de locuire
din sectorul de SE al « movilei >>. ă efectuate în perioada ă au avut un
caracter restrîns, ele ă ş paralel cu ă principalului obiectiv de la
ş ş ş ă de pe ă ţ Ţ
În campania anului 1955, obiectivul unic al ă ş ş ş l-a
constituit tocmai ş din prima ă a fierului de pe «Movila din ş Jijiei».
Dintru început ţ ă faptul ă scopul ă în ş de tip
« ş » de pe « Movila din ş J ijiei » nu era acela de a o epuiza, ci doar de a
ţ datele necesare în vederea ă principalelor probleme privind aspectul de
ă ă ă îi ţ Avînd în vedere acest fapt, s-a adoptat un plan de
lucru cuprinzînd ă teme:
* Colectivul ă ă a fost compus din Adrian
Florescu (responsabil), Marilena Florescu §i Dan Teo-
doru (student).
1
Vezi ă ă de la ţ în « S.C.LV. », III,
1952, p. 75-83 ş Ş ţ în « S.C.I.V. », IV,
nr. 1-2, 1953, p. 23-27.
2
Vezi Ş TrUftfli, în « S.C.I.V. », IV, nr. 1-2,
1953, p. 29-37.
3
Vezi Ş TrUfqti, în « S.C.I.V. »,IV, nr. 1-2,
1953, p. 19-27 ş Ş arheologic TrUfCfiÎ, în
« S. C. LV. »,VI, nr. 1-2, 1955, p. 172,
www.cimec.ro
204 ADRIAN C. FLORESCU 2
1. Verificarea întinderii ş ă de tip ş », printr-o ţ ă cercetare
de ţ ă
2. Verificarea datelor ţ cu ocazia ă ă anterioare, prin cercetarea
pantei de vest a « movilei », de la poale ă pe ă ţ cu acest prilej
un al 2-lea cenusar.
3. ă ă ş 1, cercetat pe mai bine de ă din întinderea
sa în cursul campaniilor anterioare (1952-1954).
Legenda
laSapalurt 1952-5-f.
o " 1955
Cent/far recnns!ilu!l
o 5 10 1:;.
Fig. 1. - ş ş -Movila din ş Jijlei. Planul ă ă
ă au început la 5 septembrie ş s-au terminat la 25 octombrie, ă
în ă ă o ţ ă de circa 310m
2

În urma ş ă ţ s-a constatat ă resturile ş ă « ş »
de pe «Movila din ş Jijiei », constînd din fragmente ceramice ş oase de animale,
sînt ă pe o ţ ă de circa 1-1,5 ha, cuprinzînd mai ales pantele de vest,
vest ş nord ale acestei forme de teren. Ele ă îndeosebi în sectorul celor cinci
ş identificate de noi (fig. 1)1.
Pentru cercetarea urmelor de locuite de pe panta de vest a « movilei >>-, de la
poale ă pe ă s-a trasat un ş ţ (VI) de 109,5 X 1 m, prin care s-a ţ ţ
narea pe diametru! transversal a ş 2, trecînd ă ş prin zona ă
a ş '3, situat în imediata ă de sud-est a celui dintîi (fig. 1). În
1
ă de ţ în planul din figura 1 nu s-au
putut reprezenta decît 3 ş ş ţ al 4-lea.
ş 5 este oarecum izolat ţ ă de celelalte, fiind
situat pe panta de nord-vest a « movilei ».
www.cimec.ro
Ş AHHEOLOGIC Ş Ş 205
prelungirea ş ţ casetei IV, ă în 1953, ş perpendicular pe ş ţ VI, s-a trasat
un al doilea ş ţ (VII) de 68 X 1 m, care ţ ă ş 2 pe diametru!
longitudjnal (fig. 1 ).
Paralel cu cercetarea urmelor de locuire de pe panta de vest, s-au continuat
ă ă în sectorul ş 1; aici s-au ă trei ş ţ paralele (VIII, IX, X),
de dimensiuni diferite (fig. 1).
Din punct de vedere stratigrafic, ă ă din 1955 de pe « Movila din ş
Jijiei » au scos la ă date noi, completind pe acelea ţ cu ocazia campaniilor
precedente.
Sub solul negru ·,;egetal, de o grosime ce ă între 25 ş 55 cm, din care provin
amestecate resturi din prima ă a fierului ş epoca ţ ă în regiunea
de la poalele pantei de vest, o depunere de culoare ă ă ă de maximum
30-35 cm; ea se ţ ă treptat spre est, confundîndu-se în cele din ă cu baza
solului vegetal (fig. 2). Din acest strat provin numeroase fragmente ceramice care prin
factura lor, ş ă cum vom ă mai jos, se ă la ş primei sau începuturile
celei de-a doua epoci a fierului.
În sectorul cuprins între mijlocul pantei de vest ş coama « movilei », sub solul
negru vegetal ă un strat de culoare ş închis, gros de maximum 30 cm, din
care provin resturi de locuire datînd din faza mijlocie a primei epoci a fierului (fig. 3,2).
Acest strat se pierde treptat spre est ş spre vest, confundîndu -se în cele din ă cu
baza solului vegetal. Baza depunerii ţ fazei mijlocii a primei epoci a .fi.erului este
ă de ţ a ă vetre. De asemenea, din ş depunere s-au ă patru
gropi de ă ă sau ă cu diametrele variind între 0,60 ş 3 m (fig. 3,1).
Adîncimea ă a acestor gropi ţ ă de ţ ă a solului este ă între
1,15 m ş 2,25 m. Una din ele (groapa 1) suprapune o ă mai ă ş de ă
ă din faza de început a primei epoci a fierului (fig. 3,2).
ă ş la poalele pantei, sub solul negru clisos, despre care am amintit mai sus,
ă o depunere de culoare ă ş ă ă de 20-30 cm (fig. 2),
care se ă spre est, în sectorul central al pantei, printr-un sol de culoare ş
ă gros de 20-45 cm, foarte bogat în oase de animale ş fragmente ceramice de la
începutul primei epoci a fierului (fig. 3,2). Acest din ă sol, constituind depunerea cenu-
ş 2 ş 3, ţ în 1955, este suprapus în sectorul central al pantei direct de solul
negru vegetal, iar în regiunea dintre mijlocul acesteia. ş ă de depunerea ş închis
din faza mijlocie a primei epoci a fierului. Din depunerea ş deschis s-au ă
ă gropi de ă ă (gropile 2 ş 4), cu diametrele respectiv de 3,30 X 1,90 m ş
1,60 X 1,10 m ş adîncimea ă ţ ă de ţ ă a solului, de 2,80 m ş
1,50m (fig. 3,1).
Din cele constatate cu ocazia ă ă ş ţ VI ş VII reiese ă ş 2
se ă sub forma unei movile ovale, foarte mult aplatisate, cu diametrele de maxi-
mum 35 X 30 m ş ă ţ de 0,45 m (fig. 1).
Atit depunerea ă ş cît ş aceea ş deschis stau pe un sol cafeniu
închis, de la a ă parte ă provin, în mod sporadic, resturi de locuire neoli-
tice ţ culturilor ş ş Cucuteni.
Din cele ă ă aici ă ă în acest an, pe panta de vest a« movilei »,
în ă de depunerea ţ fazei de început a primei epoci a fierului, ă
deja cu ocazia campaniilor anterioare, s-au mai semnalat alte ă depuneri mai noi:
una din faza mijlocie a primei epoci a fierului, în sectorul dintre mijlocul pantei ş ă
ş alta de la ş ·primei sau începuturile celei de-a doua epoci a fierului, la
poalele pantei. ă faptul ă urmele de locuire ţ celor ă faze, mijlocie
ş eventual tirzie a primei epoci a fierului, constituie fiecare o depunere ă numai
www.cimec.ro
Legenda
o
rn
rno
!Z3
5d ara! recenl
" ve!Je(a/
" nepru milo5
.,
Cl?fJU51U
- ş ş -- Movila din ş Jijiei. Profilul peretelui de nord al sectorului de vest al ş ţ VI.
1 -l

6
Sol ca(emu /'nchi>
" gd/ben cu con-
cre/11/nt calcar·oasP.
Bucci/i de liptlura·

J .,!.. ' ···.. .,
1
-- III
1
' ... .._........., __________ ___,
.-;:.
• :."· 5 a n t u 1 VI
... .. .. ··;., . . '
•.:. ţ
a' 1-·;-t· .. G ·6-·-·- ---·-·-·-·-· -- -Gri_, __
• •. ... ' t r. ·, ·2JOJn
...... ·!.35m
Legenda
!!a Vatra din faza limpur1e a prtme' epoct a(Pru/ui 11 J
.. • m(jlocte " .. " " .. (2,3)
8 Gropi " ,, limpur1e " " .. • " ®a Vas in 51/u dm faza ltfnpurtP a pr1me1 epoCI a jierulu1
O " •• mjloc1e " .. " ., .. Cosor din silex [Epoca neoltfica}
O Sol ara! recent
ITJ " vepe!c:JI
E221 " cenusiu i'nciJI's
e2l " " ' desciJis

t8:8l Sol cafemu inchis
rs;:g • galben cu concre(H.In1
§" " mstpos
.. Buca(l de va!ra
oD Buca!i de !tpt!ura arsa
6. Fragmen!e ceramice
..a.. Arsura cu ă

O 1 2m
Fig. 3.- ş ş Movila din Ş Jijiei: 1, planul sectorului central al ş ţ VI; 2, profilul feretelui de nord al ş ţ VI a ş VI b ş al casetei III sud.

.,.,
www.cimec.ro
Ş AI\HEOLO(;JC Ş 207
tn sectoarele amintite mai sus; în rest, ele apar sporadic Ş provtn în acest din
ă caz de la baza solului vegetal.
De asemenea, la partea ă a solului vegetal s-a semnalat ţ unui
ă foarte restrîns de fragmente ceramice din epoca ţ (sec. III-IV î.e.n.).
Materialul descoperit cu ocazia ă ă din 1955 de pe «Movila din ş
Jijiei » este destul de bogat ş variat, ţ diferitelor epoci.
În ceea ce ş cele mai vechi urme de locuire- cele neolitice- ă
din acest an au adus unele ă Astfel, s-au identificat fragmente ceramice ş
precum ş din faza Cucuteni A. ţ unui ciob Cucuteni C
ă mai curînd urme de locuire din faza Cucuteni B, decît din
Cucuteni A-B, avîndu-se în vedere ă resturile celei dintîi faze
sînt destul de bine reprezentate în apropiere, atît pe ă ţ
Ţ cît ş pe locul « La Capac ». De altfel, în ă ă cu
faza Cucuteni B trebuie pus ş un « cosor » din silex, arcuit,
provenit de la partea ă a solului cafeniu închis (fig. 4).
Cele mai numeroase resturi ţ ă depunerii din faza
timpurie a primei epoci a fierului, în ă ă cu ş de tip
« ş ». Demn de remarcat este faptul ă în inventarul
acestei ş ă ă oasele de animale domestice, în pro-
ţ de circa 65-70 °/
0
, ă care ă materialul ceramic,
ă ţ de ă ă ş vetre, unelte ş obiecte de ă din
os sau bronz etc.
Ceramica este foarte ă neputîndu-se reconstitui
J Fig. 4. - ş ş - Movila
din acest motiv, uin materialul descoperit în 1955, decît un din ş Jijiei. Cosor neolitic
ă foarte restrîns de forme. ş s-a constatat ă forma din silex.
ş ă pentru aspectul cultural la care ne referim aici este aceea
ţ tipului « în ă de sac » în diferite variante, decorat cu brîu în relief simplu,
crestat sau, mai rar, alveolat. În unele cazuri, la aceste forme se întîlnesc, dispuse pe un
singur ş sub marginea vasului, ă perforate sau perforante, a ă ţ nu a
fost ă ă ă de ă ă ă este ş ş cu ă ţ
ă ţ trase din buza vasului, ş ă cu buton sau ă la partea
ă
În ceea ce ş pasta din care s-a lucrat ă ă ă
este specia de calitate ă sau chiar ă de culoare ş sau ă ş
cu cioburi foarte ă pisate în ţ ei ş cu pete negricioase sau brune ş
luciu la exterior. Prin factura sa, ă categorie de ă este de ţ mai veche,
din epoca bronzului (cultura Monteoru).
Din punCt de vedere al decorului ceramicii (fig. 5), în ă de elementele amintite
mai sus, brîul în relief simplu, crestat sau alveolat ş ţ cu buton sau ă mai
ţ ă ş decorul ă din linii canelate sau din ţ mici dispuse
simetric pe umerii vasului. ă de acestea, ă ţ decorului incizat în
motive triunghiulare sau rombice, cu cîmpul ş de ţ din epoca bronzului
(cultura Monteoru). În ă ă cu acest fapt, o ă o constituie descoperirea ă ă
cu ocazia ă ă gropii 4, din zona ă a ş 3 (fig. 3). Astfel, din groapa 4
provine un vas de o ă ă cu aceea «de sac », din ă de culoare
ă la exterior ş cu cioburi pisate ş nisip în ţ ei, decorat cu un brîu
în relief simplu, din care sînt trase ă ţ dispuse simetric ş ş ă ţ
deasupra lui (fig. 6). În ş ă s-au mai ă printre altele, ă ţ cu buton,
de ţ ă (fig. 5,2) ş trei fragmente ceramice cu decor de ţ din
epoca bronzului (fig. 5,4--6).
www.cimec.ro
208 ADRIAN c. FLORESCO
Celelalte resturi de locuire, ş cantitativ mai slab reprezentate decît ceramica,
nu sînt ş lipsite de ţ ă
În sectorul ş 2, s-au descoperit resturile unei vetre din lut cu foarte
mult nisip ş ă ă la ş a ă ă ţ ă nu a putut fi ă deoarece
--,-..- .. -
1
1
1
'
----.--,
1
1
1
.(.

j __ _

"' 1
1
1
1
----------l-
6
Fig. 5. - ş ş Movila din Ş Jijiei. Fragmente ceramice din faza timpurie a primei epoci a fierului (cultura Noa).
Fig .. 6. - ş ş Movila din Ş Jijici.
Vas din faza timpurie a primei epoci a fierului (cultura Noa).
vatra a fost ă în întregime de locuirea din faza mijlocie a primei epoci a fierului
(fig. 3).
!n ceea ce ş uneltele, ă din 1955 au reconfirmat faptul ă
pentru ş ă de tip « ş » unealta ă este omoplatul de ă cu ă
crestat (fig. 7,1), a ă ţ nu este ă destul de bine ă ă în prezent.
De asemenea, tot atît de caracteristice sînt uneltele ş obiectele de ă din
os de un tip specific acestei culturi (fig. 8).
Mai ţ reprezentate sînt obiectele din bronz, dintre care ţ ă un cercei(?)
(fig. 9,2) ş un ac cu ă inelat (fig. 9,1).
O ă ţ ă ă o ă ă din os, cu partea ă
de ă ă cu cele trei ţ sculptate schematic în ă de capete de
www.cimec.ro
7 Ş ARHEOLOGIC Ş Ş
209
animal; partea ă a acestei piese este de ă ă ă în interior ş
ă transversal (fig. 10), pentru fixarea ei la o ă Prin tipul ă acest obiect, des-
coperit în regiunea ş 1, este ă unic in inventarul ş ă de tip
« ş )), cercetate ă în prezent în Moldova de nord. Avîndu-se în vedere forma
1
1
1 1
1 1
'-<- - -- ao.s-+ --- - ,.J
1 1
1
Fig. 7.- ş ş Movila din Ş Jijiei. Unelte de os
din faza timpurie a primei epoci a fierului (cultura Noa).
'
'
'
1
1
1
--- J_-
{


3
2
Fig. 8. - ş ş -Movila din ş
Jijiei. Obiecte de os din faza timpurie a
primei epoci a fierului (cultura Noa).
sa, cît ş caracterul predominant ă al ţ economice din ă ş s-ar
putea ca piesa despre care este vorba ă reprezinte vîrful unui sceptru sau un obiect
decorativ de caracter magico-religios.
ş din faza mijlocie a primei epoci a fierului, ale ă resturi constituie
o depunere ă numai în sectorul dintre mijlocul pantei de vest ş ă se carac-
ă printr-un inventar în care ă ceramica, celelalte urme fiind repre-
zentate într-o ă ă mai ă ş ă cum am ă mai sus, cu ocazia prezen-
ă datelor stratigrafice, la baza acestei depuneri au fost semnalate ă vetre,
foarte apropiate una de alta (fig. 3). Ele au o grosime de circa 2-3 cm, sînt construite
din lut cu foarte mult nisip, ars ă la ş ş ă pe ţ ă o ă ş
ă de mm.
Una din aceste vetre (3) este de ă aproximativ ă are ţ
rotunjite ş ţ de circa 0,90-1 m
2
; ă (2) este ă în mare parte de o
ă (3), din ş ă ca ş vatra la care ne referim, din acest motiv
neputîndu-i-se reconstitui cu precizie forma.
ţ vetrelor constituie un indiciu ă în sectorul respectiv ne ă în interiorul
sau eventual în preajma uneia sau eventual a ă ţ a ă ă nu a putut
fi ă din lipsa unor date mai concludente. ş cele cîteva fragmente
de chirpici ars semnalate în ă ă precum ş procentajul de ş ă din compo-
ţ depunerii respective, ar fi dovezi în sprijinul ipotezei ă avem de-a face cu ţ
construite la ţ solului, din trestie ş nuiele peste care se aplica o ă foarte
ă din lut.
www.cimec.ro
210 ADniAN C. FLORESCU
Materialul ceramic, care ă un loc predominant în inventarul acestei ş ă
provine în mare parte din gropi.
În ceea ce ş pasta din care este ă ceramica, se disting trei categorii:
ă din ă ă de culoare ă sau ă ş cu luciu metalic la exterior; din
ă de calitate ă cu cioburi pisate ă ş pietricele în ţ ei, de culoare
ă sau ă ş cu luciu metalic, categoria cea mai des ă ă din ă
ă ă de culoare ă sau ă ş ă
Formele sînt destul de variate. Dintre acestea ţ ă strachina cu marginea
ă sau ş ă spre interior, cu caneluri oblice pe margine sau caneluri orizon-
.....
'----El
2
Fig. 9. - ş ş -Movila din ş Jijiei.
Obiecte de bronz din faza timpurie a primei
epoci a fierului (cultura Noa).
Fig. 10. - ş ş - Movila din ş
Jijiei. ă ă de os din faza tim-
purie a primei epoci a fierului (cultura Noa).
tale paralele (fig. 11,6-7; fig. 12,2), oala ă ă ă cu caneluri oblice pe ă
(fig. 11,5) ş ş cu buza ţ ă ă pe ă arcuit cu ţ oblice (fig. 11,3).
Decorul ă elemente caracteristice. Din acest punct de vedere ă
faptul ă procedeele de ornamentare sînt în ţ de calitatea pastei. Astfel, pe ceramica
de calitate ă sau ă ă canelura, ă orizontal pe ţ vasului sau
oblic pe ă acestuia (fig. 11,5), ă care ă în ordinea ţ ţ
(fig. 11,3), liniile canelate (fig. 11, 4; fig. 12,3), ţ plate, uneori cu marginea
ă liniile incizate dispuse în ă de ă (fig. 11,8) etc. Ceramica din ă
ă se ă de obicei prin decorul ă din brîu aplicat ş alveolat,
dispus orizontal pe ă vasului (fig. 12,1), sau vertical pe gîtul acestuia (fig. 12,4).
Prin aspectul ă ceramica din ş din faza mijlocie a primei epoci a fierului
de pe «Movila din ş Jijiei » este ă cu aceea ă în ş ş cimitirul
din ş vreme de la Stoicani
1
ş în ş de la ă ă (regiunea ţ
2

În ă de ă din depunerea ţ fazei mijlocii a primei epoci a
fierului, de pe «Movila din ş Jijiei », mai provine o cantitate ă de oase de
animal, precum ş un ă foarte· restrîns de obiecte. În ă ă cu acestea din ă
credem ă trebuie ă ş o ă de ţ din fier, cu ţ ă (fig. 13),
ă ă în ţ nesigure din punct de vedere stratigrafic
3

Resturile de locuire din faza tîrzie a primei sau din faza de început a celei de-a doua
epoci a fierului, constatate într-o depunere ă ă poalele pantei de vest a
1
M. ţ ă ţ de la Stoicani în
«Materiale arheologice privind istoria veche a R.P.R. >>
1, 1953, p. 132-144. ldem, Cimitirul hallstattian de la Sloi-
cani în« Materiale arheologice>> ... , I, 1953, p. 187-191.
1
M. ţ ă arheologice In a{e-
:;:.area din prima ă a fterului de la T ă ă (raionul
ţ în « S.C.I.V. », IV, nr. 1953, p. 765-776.
8
Acest obiect a fost ă în ţ ă într-un
gang de animal care a ă din depunerea fazei mijlocii
a primei epoci a fierului în depunerea ş
ţ fazei timpurii a ş epoci.
www.cimec.ro
1


<:;
1
1
1
1
------- _____ j __
_______________ } ___ _
3
5
rJ----.

"'
1 /
1
1.
s
1
1

<:>
1
1
v_ _______ _
2
r----------
..,
ţ
<:>
1
1
1
1
l
8
F1g. 11. - ş ş Movila din ş Jijiei. Fragmente cc:ramice din faza mijlocie a primei epoci a fierului.
--r-r--

t:)
________ j __
3
r---------
1
1
l
2
Fig. 12.- ş ş Movila din ş Jijiei. Fragmente ceramice din faza mijlocie a primei epoci a fierului.
www.cimec.ro
21:! AllHI.\N c. I'LOilESCtJ 10
-------- ---
« movilei », constau aproape exclusiv din fragmente ceramice. Ele sînt lucrate dintr-o
ă de culoare ş sau ş prezentînd, în unele cazuri, urme de
luciu la exterior. ş acest material ceramic este destul de fragmentat, se
pot distinge ş cîteva forme, ca: strachina cu marginea ă ş uneori
ş ă ă ă cu ţ (fig. 14,1,3-4 ş 6), «cupa >> cu buza
ş ă ş orizontal ă ţ ă la exterior (fig. 14,5) etc.
Atît din punct de vedere al formelor, cît ş mai ales al pastei, ă
ă ă ă ţ cu aceea de ă ă ă cu mîna,
ă în ş din faza Latene II de la Lunea Ciurei (raionul ş

De asemenea, în ceea ce ş pasta, ceramica la care ne referim aici mai
are ă ţ ş cu pasta celor ă vase indigene de la ş ţ (raionul
ţ datate într-o ă tîrzie a primei epoci a fierului
2

În ă de fragmente ceramice, din depunerea ă ă
ţ ş primei sau începutului celei de-a doua epoci· a fierului,
mai provine ş o ă din lut ars, de ă ă ă cu
motive ă incizate (fig. 15).
Fig.13.-Tru-
ş ş - Movila
din Ş Jijiei.
ă de ţ
de fier din faza
mijlocie a pri-
mei epoci a fie-
rului.
Cu ocazia ă ă executate ă « coama movilei », în vederea
ă urmelor de locuire din acest sector, s-a descoperit un mormînt
de ţ constînd dintr-un schelet de om matur, în ţ ă
pe stînga, care ă la 0,75 m adîncime ţ ă de ţ ă a solului,
ă ă nici un element de inventar. Avînd în vedere ritul de înmormîntare,
s-ar putea ca acest mormînt ă ţ ă primei epoci a fierului sau
eventual unei perioade anterioare.
În ş în ceea ce ş
cele mai noi urme de locuire,
semnalate cu ocazia ă ă de
pe «Movila din ş Jijiei », cele
din epoca ţ (sec. III--IV
e. n.) sînt destul de restrînse ca
ă ş nu ă nimic deo-
sebit.
*
2
c----·----------
1
1


1
ă efectuate în anul
1955 pe« Movila din ş Jijiei»,
ca ş acelea precedente, din anii
1952-1954, dovedesc ă ă
ă de teren a constituit loc de
asezare ă în mai multe
istorice, din neolitic ă
la începutul epocii ţ
Faptul ă marea majoritate a res-
turilor de ş ţ primei
epoci a fierului ă o ă
locuire pe « ă » în ă
r--r
"
1
1
L __
t";IJ _________ _
"' 1
1
1
1
'---
1

"'
"
1
. 1
t_ __ _
5 6
1
Fig. 14. - ş ş - Movila din ş Jijiei. Fragmente ceramice
din faza de ş a primei sau de început a celei de a doua epoci
a lierului.
1
Vezi Ş arheologiG ţ în« S.C.I.V. », VI,
nr. 1-2, 1955, p. 183-187. .
8
M. ţ Descoperirea arheologica de
fa FrumUfiJa (raionul ţ O ţ la problema ţ
/ului primei epoci a fterului din sudul Moldovei în «Studii ş
ă ş ţ Academia R.P.R., Filiala ş IV,
nr. 1-4, 1953, p. 500-506.
www.cimec.ro
11 __ Ş ARHEOLOGIC Ş Ş 21:::1
vreme. Astfel s-a constatat ţ unei bogate ş ă de tip « ş » de la
începutul primei epoci a fierului, care a ocupat pantele de V-SV ş N ale acestei forme
de teren, a unei ş ă din faza mijlocie a ş epoci, în sectorul situat între
mijlocul pantei de V ş coama « movilei », ş a unei ş ă de la ş primei
sau începuturile celei de-a doua epoci a fierului ă piciorul pantei de V. Cele
patru campanii de ă ă întreprinse pe «Movila din ş Jijiei » au adus date noi
care contribuie la cunoasterea culturii materiale a triburilor din
Moldova de nord, în primei epoci a fierului.
ş de tip « ş » de pe «Movila din ş Jijiei »
se ă în aria de ă a ş ă de acest gen, destul de
bine documentate h Moldova de nord, ă « zol-
niki »-lor din regiunea de vest a R.S.S. Ucraina.
Sub aspectul culturii materiale, ş la care ne referim
ţ grupului Noa, ă ce ă faza de început a
primei epoci a fierului, ă atît în Moldova, prin ş ă
de tip « ş » ş cimitire, cît ş în Transilvania, în special
prin descoperiri de caracter funerar
1
.
În ceea ce ş regiunile extracarpatice, ă de
ţ ă recente dovedesc ă aria de ă a acestei culturi a
cuprins cel ţ ţ ă nu în întregime, ş cîmpia ă ă
limita de sud atingînd astfel valea ă

• Este vorba deci de o
extindere a culturii Noa, ai ă ă sînt triburile tracice
autohtone, pe o arie cuprinzînd cea mai mare parte a terito-
riului ţ ă noastre. Dat fiind stadiul incipient al ă nu
se poate ş ă în prezent ă pe ă ă arie cultura
Noa ă un caracter perfect unitar, sau ă în sînul ei nu ar
putea fi vorba eventual de variante locale.
Rezultatele ă ă de pe « Movila din ş J ijiei » scot
în relief cîteva din caracteristicile acestei culturi, valabile deo-
ă pentru Moldova de nord, urmînd ca pe viitor, prin
1
1
1
:--- 0.03.i-- -
1
1
Fig. 15.- ş ş
vila dîn Ş Jijiei.
ă de lut ars din
faza de ş a primei
sau de început a celei de-a
doua epoci a fierului.
cercetarea ş a altor ş ă ă se precizeze în ce ă ă ele se pot generaliza ş
pentru celelalte regiuni.
ţ oaselor de animale domestice în inventarul ş ă ca oaia, capra,
boul, porcul, calul etc., ne ş ă ţ de ă a ă culturii
Noa o constituia ş vitelor.
Interesante sînt ţ în ă ă cu materia ă din care ş oameni
ş lucrau uneltele ş obiectele de ă Din acest punct de vedere ă predomi-
narea uneltelor ş obiectelor din os, lucrate într-o ă ă ţ în ă
restrîns a obiectelor de bronz ş lipsa acelora din fier.
Ceramica ă în ş de tip « ş >> de la ş ş ca ş aceea
de la ă sau din alte regiuni ale Moldovei de nord, ă unele elemente de o
ţ mai veche, din epoca bronzului, ceea ce ş o ă ă ă între
cultura Noa ş cultura ă Monteoru.
Problema ă definitiv, atît de ă din 1955, cît ş de acelea anterioare,
este aceea a tipului ţ precum ş a dispunerii acestora în planul întregii ş ă
1
Vezi harta ă acestei culturi în Transilvania
la K. Horedt, ă arheologice din regiunea Hoghiz-
Ugra ţ Teiuf în« Materiale arheologice ... », 1, 1953,
p. 809, ş lista descoperirilor la p. 806-807.
2
Este vorba de ş de tip « ş » ă
recent la ţ (raionul ă ă ş vezi N. Anghelescu,
ă ţ descoperiri arheologi.·e în raioanele ă ă fi
Slobozia în « S.C.I.V. »,VI, nr. 1-2, 1955, p. 319-320
ş p. 321, fig. 8,
www.cimec.ro
214
ADniAN C, FLORF.SCU 12
--------------------·
Cu prilejul ă ă s-a constatat în ţ depunerii respective o mare cantitate
de ş ă identificîndu-se ă ş ă ţ mici de ă ă din lut amestecat cu
ă ş ă care ă urme de nuiele sau trestie pe ţ ă Aceasta
ş ş ă cum s-a ă ă pe «Movila din ş Jijiei » am avea de-a
face cu o ş în ă de ă ş
1
, ă ă din ţ construite la ţ
solului din stuf ş frunzare, peste care se apUca o ă ă de lut. De alt-
fel caracterul de ă ş al acestei ş ă se ă prin ţ ă a locuitorilor
ei, ă
În ş o ă ă ă ă în linii generale, este aceea
a ă aspectului de ă ă ă îi ţ ş de pe « Movila din
ş Jijiei ». Din acest punct de vedere, cultura ce ă începuturile primei
epoci a fierului în Moldova de nord a fost ă la ş mileniului II ş începutul
mileniului I î.e.n. 2.
Pe de ă parte, unii arheologi sovietici ă ş ă de tip zolniki din vestul
R.S.S.Ucraina, ţ unui aspect cultural similar aceluia documentat în nordul
Moldovei, în sec. IX-VII î.e.n s.
În ceea ce ş cultura Noa, ă îi ţ ş ş ă de noi,
ă ca ă studierea materialului adunat cu ocazia celor patru campanii de ă ă
ă se precizeze ă în nordul Moldovei, poate fi sau nu vorba de durata acestei culturi
ă la începutul fazei mijlocii a primei epoci a fierului.
O noutate pe care a adus-o campania de ă ă din 1955 pe « Movila din ş
Jijiei » este identificarea unei ş ă din faza mijlocie a primei epoci a fierului. ă
cîte se pare, ă ş nu a fost atît de ă ca aceea din vremea culturii Noa.
ă ţ ceramicii semnalate în ş din faza mijlocie a primei epoci a fierului
de pe « ă » cu ceramica din ş ă de la Stoicani ş ă ă (regiunea ţ
sînt un indiciu pentru datarea ei în sec. VII-V î. e. n.
Aspectul de ă de la ş primei sau începutul celei de-a doua epoci
a fierului, ă la poalele pantei de vest, ş ă cum am ă se caracteri-
ă printr-o ă ă aceleia indigene, ă cu mîna, din ş Latene
II de la Lunea Ciurei (raionul ş ă la ş sec. III ş începutul sec. II î.e.n.
4

La Lunea Ciurei ă o asemenea ă este ă cu fragmente de amfore
rhodiene, ă « ă », precum ş cu ă ă la ă elemente
care lipsesc cu ă ş în ş de la poalele de vest ale « movilei». Acest din
ă fapt constituie un argument pentru datarea aspectului la care ne referim într-o
ă ă ş sec. III î.e.n.
Pe de ă parte, identitatea acestei ceramici cu aceea de ă ă de
la ş ţ (raionul ţ ă în sec. V î.e.n.
5
, ne poate determina ă consi-
ă aspectul semnalat la poalele de vest a « movilei » ca ţ fazei de ş
a primei epoci a fierului.
În ţ de aceste date, în stadiul actual al ă aspectul de ă mate-
ă documentat în 1955 la ş ş poate fi situat la ş primei sau începutul cele;
de-a doua epoci a fierului, în sec. V -III î.e.n. De altfel aceasta constituie o ă
mai ă aceea a culturii materiale a triburilor din Moldova la ş primei ş în-
ceputul celei de-a doua epoci a fierului, pentru elucidarea ă sînt necesare ă
1
Vezi Ş Trufqli, în<< S.C.I.V. », IV, nr. 1-2,
1953, p. 37.
2
Idem, p. 36; cf. M. ţ ţ
la problema sfîr{itului epocii bronzului fi Începutului epocii jie-
rului în Moldova, în<< S.C.I.V. », 1953,p. 456-457.
8
Vezi de ex. O. F. Lagadowska, Poselennia Ceasu pizinoi
bronzivr. Sandraki, în ApxeonoriJI, IX, Kiev, 1954, p. 137
ş rezumatul în limba ă de la p. 141.
' Vezi Ş arheologie Tru1e11i în << S.C.I.V. )),
VI, nr. 1-2, 1955, p. 187.
5
M. ţ op. &it., în «Studii ş
ă ş ţ ş IV, nr. 1-4, 1954, p. 506.
www.cimec.ro
13 Ş ARHEOLOGIC Ş Ş
215
viitoare, datele obtinute cu ocazia ă ă din 1955 de pe« Movila din ş Jijiei »
fiind insuficiente.
*
Problemele ţ ă aici sînt doar cîteva din seria problemelor pe care le-au
scos la ă cele patru campanii de ă ă efectuate pe « Movila din ş Jijiei ».
El ă a fi dezvoltate în viitor în cadrul unui capitol sepa .. at al monografiei arheo-
logice ş ş
ADRIAN C. FLORESCU
APXEOJJOr:W-IECRHE PACROTIIU'I B TPYIIIEIIITM
(HPATHOE CO,IJ.EPiRAHHE)
EAHHCTBeHHoiî: QeJILIO pa6oT, npouaBO)J;HMhiX n TpyrneiiiTH n 1955 ro)J;y, 6blJIM pac-
KOITKH ITOCeJieHHH THITa <<BOJibHIIK», OTHOCHIIJ;erOCH K nepBOH anoxe meJieBa, B ITYHKTC HaBbl-
BaeMOM <<l\ypran B )J;OJIHHe ÎRli»tliH>>. ()Tu paCKOITKH HBJIHIOTCH npO)J;OJI»teHneM pa60T,
nMeBIIIHX MecTo TaM me B 1952-1954 rr. Bcero n npoMemyToK npeMeHH OT 1952-1955 rr.
6blJia paCKOITaHa ITJIOIIJ;a)J;b OKOJIO 960 M
2
, H3 KOTOpbiX OKOJIO 310 M
2
6blJIIi paCKOITaHbl B
1955 r. (npnMe'laHHH 1 u 3).
OcTaTKH noceJieHHH TI-ma <<BOJibHHn>>, na KypraHe n )J;OJIHHe /Rnaum, na
06JIOMKOB KepaMHKH li KOCTeiî: 1KHBOTHblX, pacceHHbl Ha ITJIOIQa)J;H OKOJIO 10 000-15 000 M
2
;
B 60JibiiiOM KOJIH'IeCTBC OHH 6blJIH 06HapymeHbl Ha yqaCTKe ITHTII 30JlbHHKOB.
B c:unau c pacKonKaMu 1955 ro]J;a Ha6JIIO)J;aJincL, KpoMe nepnoHa'laJILHblX OTJiomemriî:
nepnoiî: anoxu meJieaa, ew;e )];Ba noB)J;Heiî:rnux OTJIOa\eHHH; O)J;HO OTHOCUTCH K cpe)J;Heit «Jlaae,
n npoMemyTKe Mem)J;y cpe]J;Heiî: qacTLIO aana]J;Horo cKJIOHa n xpe6TOM XOJIMa, - u Apyroe K
KOHQY nepBoit nJiu Ha'laJiy BTopoit anoxu meJieaa, y no)J;HO»tbH aana)J;Horo CKJIOHa.
flpu aTOM lieO»tli)J;aHHO 6DIJIH 06HapymeHbl Il CJie)J;bl HeOJIHTM'IeCKOrO ITOCeJieHHH,
KYJILTypaM Rpniii n RyKyTemr («Jlaabl A n B) Ha'l::tJia 1\mrpaQHOHHoit:
anoxn (III-IV n. )J;O H. a.).
TioceJieHne Tnna <<BOJILHIIK>>, Haiî:)J;ennoe ua Kypraue n )J;OJiune /Rnmnn, npnna)J;Jie-
mnT K aone pacnpocTpaneHnH noceJiennit aToro Trma, ;n;oKyMeHTaJILHO onoanaHHblX ;n;o nacTOH-
npeMenn n MoJI;n;annn, cOOTBeTCTnyroru;ero BOJibHHKaM aana;n;noit qacTn YKpanncKoit CCP _
B OTHOIIIeHnn MaTepHaJILHOii: KYJILTYPDI aTa CTOHHKa npnna;n;JiemnT K rpynne Hoa,
KYJILType nepBOHa'laJILHOiî: rflaabl nepnoit anoxn meJieaa, pacnpocTpaneHHOit Ha o6rnnpHoit
TeppHTOpHH Harneit CTpaHbl, HOCHTeJIHMH KOTOpOit 6blJIH TyBeMHble lflpaKHiî:CKHe ITJieMeHa.
B IIHBeHTa pe nccJie)J;onamroro noceJieHIHI npeo6Jia;n;aiOT HOCTII )J;OMaiiiHHX mnnoTHblX,
KaK HanpnMep: OBQbl, K03bl, BOJibl, CBUHbM, JIOIIIa;n;n li T. A. B nponopQHII OT 65-70%,
'ITO CBH;D;eTeJibCTByeT O rJiaBHOM 3UHHTllH HaCeJieHJUI - 1KHBOTHOBO;D;CTBe. 8TOrO po;n;a
XOBHit:CTBeHHblMll BaHHTHHMli 06'bHCHHeTCH ruaJiaiiiHbliî: xapaKTep ITOCeJICHIIH, C HaBeMHblMH
11\liJIIIIIIaMII li3 KaMbliiia li BeTBeit C JIHCTBOiî:, Ha KOTOpble HaKJia;D;biBaJICH ITOBepXHOCTHblit
HUCTIIJI ua rJinHbl, CMernaHHOit c coJioMoit n nanoaoM. MncTpyMeHTbl n )J;pyrue npe;n;MeTbl
IIBrOTOBJieHbl 60Jibiiieit 'laCTbiO H3 KOCTeiî:; OII H COCTaBJifl lOT X a paKTepHhie THITbl KYJILTypbl,
K KOTopoit npmm)J;JiemnT noceJieHne Ha <<Ryprane n ;n;oJmne /Rnmnu>>. Hau6oJiee pacnpo-
CTpaHeHHblM UHCTpyMeHTOM HBJIHeTCH aaay6pennan JIOITaTKU (pnc. 7,1), Ha3Ha'lemre KOTOpOit
eiiie He BITOJIHe BhlHCHeHO.
qTO KacaeTCH 6pOH30BblX npe;n;MeTOB, TO Oinl BCTpe'laiOTCH pe;D;KO, a meJie3l-I:hie OTCYT-
CTBYIOT conepmenHo _
Repa11uma npe;n;cTaBJIHeT co6oi1 aJieMeHThl 6oJiee ;n;pemreit Tpa;n;nquu, oTnocmn;uecn
K anoxe 6ponaDI (KyJILTypa MonTeopy), 'ITO cnu;n;eTeJILCTBye-r o Tecnoit cnnau, cyrn;ecTBYIO-
IIIeit Mem;n;y aTaii KYJILTypoiî: u KYJILTypoit Hoa, ;:r:anrpyeMoii naqaJIOM nepnoii: anoxn
meJieaa. C xpoHoJioruqecKoit TO'IIUI apennn, nccJie;n;oBanHoe noceJienue n KYJILTypa, K
KOTOpOit OHO npuna;n;Jie»tHT, 6blJIH npeMeHHO OTHeCeHbl K KOHQY Il li Ha'laJiy 1 TblCH'ICJICTliH
)J;O H. a. (npnMe'lauue 13).
TiocJie no]J;po6Horo uay'leHHH MaTepuaJia, noJiyqeuHoro n peayJILTaTe 'leTblpex npoBe-
peHHblX aKcne;n;I;QIIH (1952 -1955), 6y;n;yT c;n;eJiaHbl nonblTKn yTO'IHHTL yme c;n;eJiaHHble
npe]J;JiomeHull n cnnau c ;n;aTupoBKOit aToro noceJienun. ,lJ;Jin noceJieHlm cpe)J;neii «JlaaDI nepnoit
www.cimec.ro
211i
Allii!AN r., FLORESCU
SIIOXII iHeJieaa, OCTaTIUI KOTOporo ua6JIIO}l;aJIMCb B CIIJIOIIIHhiX OTJIOffieHllHX Ha yqacTKe
Mem;n;y cpe;n;mrM yqacTKOM aana;n;noro CKJJOHa u rpe6HeM KypraHa, xapaKTepHa KepaMuKa,
ll3rOTOB.TTeHHaH B 60JibiiillHCTBe CJiy'IaeB ll3 CMeCll rJIHHhl C TOJI'IeHHbiMll 06JIOMKaMH HOpll'I-
HeBOrO UJill 'IepHOrO IJ;BeTa, C MeTaJIJill'IeCHllM JIOCHOM Ha IIOBepXHOCTH.
B OTHOIIIemm opHaMeHTa, Hau6oJiee pacnpocTpaHeHHbiMH aJieMeHTaMn HB.JIHIOTCH
KaHHeJIIOphl, rpaHH .llJill CHJia}l;HH.
AnaJIOrllH HepaMllHll, Haiî;n;eHHO:fi B STOM IIOCPJieHllll, ll HepaMlll\ll 06HapyateHHOÎÎ B
CToiîHaHn n TaMaOaHn (faJiau;cHoiî o6JJaCTll) HBJIHeTeH IIOHaaaTeiieM }l;JIH ;n;aTupoBHII ee
VII- V BB. ;n;o 11. a. (IIpnMe'IaHHH 5 n 6). ·
Y IIO,I:{HOffibH aana;n;Horo cKJIOHa KypraHa B ;n;omme il\nanm o6HapymeHo OTJIO-
meHne, cocTomu;ee na ocTaTHOB neHoero noceJieHnH, npnHa;n;Jieman,ero K HOHU:Y nepBoiî JJJIH
HaTJaJiy BTopci.'J anoxu meJieaa. RepaMuKa, nall:,I:{eHnaH B aTOM OTJIOmeHHH, IIOJJHOCTbiO
naroTOBJiena OT pyHH II 6JIHaHa HepaMHHe T3KOro me TJma, Haiî;n;eHHoiî npH pacHonKax
JTaTencKoro noceJieHHH II B MeCTHOCTM JlyHKa qypeiî (RccHoro paiîoHa), TaK u TyaeMHOiî
KepaMJH\e noa;n;Heiî «flaahl nepBoiî anoxn meJieaa B MeCTHOCTH <l>pyMyiiiHQa (faJiau;cHHtî
paiîon). fipHHIIMaH BO BHIIMaHlle HaJIII'IHe }l;OBOJibHO CKY}l;HOrO MaTepiiaJia, IIOHa 'ITO HeJib8H
CIJ\C onpe;n;eJinTh npuna;n;JiemHOCTh aToro BH;n;a HYJJLTYPhl K KOHU:Y nepBo:fi HJIM Ha'!aJiy
BTopoiî anoxn meJieaa.
J1MeH B BMAY BhiiiieyKaaaHHbie aHaJIOrnn, IIOKa MOffiHO orpaHH'IMTbCH }l;aTHpOBHOÎÎ
BTOrO HOMIIJieHea, B 06ll\HX qepTaX, HOHIJ;OM nepBOÎÎ llJill Ha '18JIOM BTOpOiî BIIOXH meJieaa,
OT V- II 1 BeKa ;n;o H. a. (npHMe'IaHnH 8 n 9).
OB'bHCHEHHE PHCYHHOB
Plic. 1 . - TpywemTli-MOBliJia n lllecyJI il\llmllefi. IlJiaH
Plic. 2. - TpymemTn-Monl!Jia n lllecyJI il\llmlletl. IlpoipHJib cenepHofi cTeHbl eanap;Horo
cei>Topa pna VI.
Plic. 3. - TpywewTli-MOBliJia n lllecyJI il\llmlletl. 1. ll,eHTpaJibHbitl ceKTOp pna VI; 2. IlpoipliJJb
cenepHbiX CTeH pna VIa, VI11 li romii o ti KaMepbi III . .
Pnc. 4. - TpyrnewTn-MonliJia n lllecyJI il\nametl. HeomiTll'lecmitl KpeMHeBbltl peaaK.
Pnc. 5. - TpymewTli-Momma n lllecyJI il\nmnetl. HepaMn'!eCKife ipparMeHTbl pana efi ipaabl nep-
notl anoxH meJieaa (HYJibTypa Hoa).
Pnc. 6. - TpywemTli-MoBliJia n lllecyJI il\nmnetl. Cocyp; pannetl ipaabl anoXH meJieaa (KYJib·
Typa Hoa).
Plic. 7 . - TpywernTli-MonnJia n lllecyJI iJ\llmHetl. HocTHHbie liHCTpyMeHTbl panHefi ipaabl nepnotl
anoxll meJieaa (KYJibTypa Hoa).
PHc. 8. - TpymemTll-\ionHJia n lllecyJI il\nmllefi. HocTHHble npep;MeTbl paHnetl ipaabl nepnotl
BDOXH H\CJieaa (KYJibTypa Hoa).
Plic. 9. - TpyrnemTli-Momma n lllecyJI iJ\HmHefi. BponaOBble npep;MeTLI paHHetl ipaabi nepnotl
anoxH meJieaa (KYJihTypa Hoa).
Pnc. 1 O. - TpyrnernTH-Momma n lllecyJI il\nmlletl. 3ooMopipnhltl ROCTHHofi npep;MeT paHHetl
!flaabi nepnotl anoxu meJieaa (KYJibTypa Hoa).
PHc. 11 . - Tpyrnemm-MonliJia n lllecyJI iJ\llmHetl. HepaMll'leCKHe 4flparMeHTbi cpep;Hetl ipaahi
nepnotl anoxH l-KCJieaa.
Plic. 12. - TpymemTH-MonHJia n IIIecyJI /RnmHefi. HepaMH'Iecime ipparMeHTbi cpep;Hefi ipaabl
nepnotl anoxn meJieaa.
PHc .13. - Tpymt>mTH-MonnJia n lllecyJI îRHmncfi .• Jiemmc meJieanoro Homa cpep;Hefi !flaabi
nepnotl :moxH lKeJieaa.
Pnc. 14. - TpymernTI;:-MonnJia B lllecyJI il\Hmnetl. HepaMH'IeCHHC ipparMeHTbl ţ ipaaLI
nepnotl liJIH na'!aJia iflaabi BTOpotl anoxH meJieaa.
PHc .15. - TpymernTn-MonHJia n lllecyJI /Hnmnett. IlpHCJIO 11a o6omllteliHOtl rJiliHl>I ţ
ipaabl nepnofi nJill na'laJia 4flaabl DTopott anoxll meJieaa.
CHANTIER ARCHEOLOGIQUE DE Ş Ş
(RESUME)
L'unique objectif des recherches du chantier archeologique de ş ş a ete, en 1955,
l'etablissement de type « cendrier » (zolniki) du commencement du premier âge du fer, au lieu
dit «Movila din ş Jijiei». Ces fouilles constituent la continuation de celles effectuees pendant
les annees 1952-1954. Durant la periode 1952-1955, on a fouille au total une superficie ă
peu pres 960 m
2
, dant 310 m
2
environ en 1955 (cf. notes 2 et 3).
www.cimec.ro
15 SANTIERUL ARHEOLOGIC TRliSEf',TI 217
-----------------------------
Les vestiges de 1' etablissement du type « cendrier » de « Movila din ş J ijiei » sont
constitues par des fragments ceramiques et par des ossements d'animaux; ils sont repandus sur une
surface de 1 O- 15 000 m
2
environ et sont plus abondants dans le secteur des cinq « cendriers »
identifies par l'auteur.
Pendant les fouilles de 1955, on a signale, outre le depot de la phase initiale du premier
âge du fer, deux depots plus recents: l'un de la phase moyenne du premier âge du fer, situe
entre le milicu de la pente ouest et le faîte du tertre, et l'autre remontant a la fin du premier ou
au debut du second âge du fer, au pied de la pente ouest.
On a egalement signale, a la meme occasion et d'une fas:on sporadique, des traces d'habi-
tations neolithiques, appartenant aux civilisation de ş et de Cucuteni (phases A et B) et au
debut de l'epoque des migrations (III• -IV• siecles av. notre ere).
L'etablissement du type « cendrier» de «Movila din ş Jijiei » fait partie de l'aire de
dispersion ces etablissements de ce genre, tres bien representes dans le Nord de la Moldavie et
correspondant aux zolniki de la region occidentale de la R.S.S. d'Ukraine.
Sous !'aspect de la culture materielle cet etablissement appartient au groupe Noa. civili-
sation marquant la phase initiale du premier âge du fer, repandue sur la majeure partie du
territoire de notre pays et dont les representants sont les tribus thraces autochtones.
Dans l'inventaire de l'etablissement explore predominent les os d'animaux domestiques,
tels le mouton, la chevre, le breuf, le porc, le cheval, etc., en proportion de 65-70%, ce qui
prouve que l'occupation principale de ses habitants etait l'elevage. D'ailleurs, cette activite
economique explique le caractere de campement de cette station, dont les habitations etaient
construites a la surface du sol, en roseaux et en branches, sur lesquels etait applique un enduit
superficiel d'argile melee de pailles et de crottin.
Outils et objets sont travailles pour la plupart en os; ils constituent des types specifiques
de la civilisation a laquelle appartient la station de «Movila din ş Jijiei ». Parmi ceux-ci, l'omo-
plate a encoches (fig. 7, 1) represente 1' outille plus frequement rencontre; ses fonctions ne sont
pas encore bien precisees.
Les objets en bronze sont rares et ceux en fer manquent tout a fait.
La ceramique presente quelques elements de tradition plus ancienne, remontant a l'âge
du bronze (civilisation de Monteoru), ce qui prouve un etroit rapport entre cette civilisation et
celle de Noa du debut du premier âge du fer. Au point de vue chronologique et pour le moment,
l'etablissement explore, ainsi que la civilisation a laquelle il appartient, ont.ete situes vers la fin
du II• et le debut du I•r millenaire av. notre ere. (cf. note 13). Ulterieurement et apres une
ctude minutieuse du materiei resultant des quatres campagnes de fouilles (1952-1955), des
precisions plus amples seront fournies en vue de dater cette station.
La station de la phase moyenne du premier âge du fer, dont les restes ont ete signales
en un depot compact, dans le secteur situe entre le milieu de la pente ouest et la crete du tertre,
se caracterise par une ceramique travaillee pour la plupart d'une pâte melee de tessons piles, de
couleur brune ou noire, ayant un eclat metallique a l'exterieur. Au point de vue de l'ornementation,
les elements le plus souvent rencontres sont les cannelures, les facettes ou les plisses.
Les affinites presentees par cctte ceramique avec celle des stations de Stoicani et de ă ă
(region de ţ constituent une indication permettant de la situer aux VII• - V• siecles av.
notre ere ( cf. notes 5 et 6).
Au pied de la pente ouest de «Movila din ş Jijiei», on a identifie un depot compose
de vestiges d'une station datant de la fin du premier âge du fer ou des debuts du second. La
ceramique provenant de ce depot est entierement travaillee a la main et presente des affinites tant
avec la ceramique de meme facture de la station du type La Tene de Lunea Ciurei (pres de
Jassy), qu'avec la ceramique autochtone de la phase tardive du premier âge du fer de ş ţ
(region de ţ Vu le materiei assez restreint dont on dispose, on ne peut pas preciser si cet
aspect culturel appartient a la fin du premier âge du fer ou au debut du second.
Pour le moment, et en raison des analogies indiquees ci-dessus, l'auteur se borne a dater
cet ensemble, dans ses grandes lignes, de la fin du premier ou des debuts du second âge du fer
(V• -III• siecles av. notre ere) (cf. notes 8 et 9).
EXPLICATION DES FIGURES
Fig. 1. - ş ş - Movila din ş Jijici. Plan des fouilles.
Fig. 2. - ş ş -Movila din ş Jijiei. Profil de la paroi Nord du secteur Ouest de la tranchee VI.
Fig. 3.- ş ş Movila din ş Jijiei. 1, secteur central de la tranchee VI; 2, profil de la paroi
Nord des tranchecs VI a et VI b et de la cassettc III sud.
Fig. 4. - ş ş Movila din ş Jijici. Serpe neolithiquc en silex.
www.cimec.ro
218 ADRIAN C, FLORE5CU 16
Fig. 5. - ş ş - Movila din ş Jijiei. Fragments ceramiques de la phase initiale du premier âge du fer
(civilisation de Noa).
Fig. 6.- ş ş din ş Jijiei. Vase de la phase initiale du premier âge du fer (civilisation de Noa).
Fig. 7.- ş ş Movila din ş Jijiei. Outils en os de la phase initiale du premier âge du fer
(civilisation de Noa).
Fig. 8. - ş ş Movila din ş Jijiei. Objets en os de la phase initiale du premier âge du fer
(civilisation de Noa).
Fig. 9. - ş ş -Movila din ş Jijiei. Objets en bronze de la phase initiale du premier âge du fer
(civilisation de Noa).
Fig. 10.- ş ş Movila din ş Jijiei. Piece zoomorphe en os de la phase initiale du premier âge du
fer (civilisation de Noa).
Fig. 11. - ş ş Movila din ş Jijiei. Fragments ceramiques de la phase moyenne du premier âge du fer.
Fig. 12.- ş ş Movila din ş Jijiei. Fragments ceramiques de la phasc moyenne du premier âge du fer.
Fig. 13. - ş ş Movila din ş Jijiei. Lame de couteau cn fer de la phase moyenne du premier âge du fer.
Fig. 14. - ş ş Movila din ş Jijiei. Fragments ceramiques de la phase finale du premier âge du fer
ou du debut du second. ·
Fig. 15.- ş ş Movila din ş Jijiei. Fusaiole en argile cuite de la phase finale du premier âgc du
fer ou du debut du second.
www.cimec.ro
Ă Ă DE LA Ş
(reg. ţ r. Vrancea)
RAPORT PRELIMINAR
A
I
N ă anului 1955 Bucur Mitrea a semnalat Muzeului ţ de ă ţ
din ş descoperirea unor materiale scitice provenind din comuna Bîr-
ş raionul Vrancea, regiunea ţ ă ă ă de un ă într-o
ă care se afla pe lotul ă au dat la ă un pumnal de fier, o ă de bronz,
trei vîrfuri de ă ţ din bronz ş cîteva fragmente ceramice. Descoperirile de la ş
prezentau un deosebit interes, deoarece pentru prima ă în Moldova se ă un
punct în care elemente scitice se ă cu ceramica ă dar ş cu un vas lucrat
la ă din ă ă ş ă fiind ţ descoperirii, ca ş faptul ă movila
ă pe un loc de ă ă era ţ ă cu distrugerea ă conducerea Muzeului
ţ de ă ţ a ă efectuarea unor ă ă de salvare cu scopul de a
preciza ţ descoperirii materialelor amintite, a stabili ritul de înmormîntare
si modul de construire a movilei.
' La circa 2 km sud-est de satul ş pe un platou care ă satul situat
în vale, la locul numit «Lacul ă » se ă o ă ă Pe o întin-
dere de mai multe sute de metri se ă peste patruzeci de tumuli de dimensiuni
variabile (diametru! între 7 ş 20 m; ă ţ între 0,25 ş 1,50 m). În ă de
movila în care s-au ă obiectele ă au mai fost ă în trecut de amatorii
de ă ţ alte patru movile din apropiere.
ă ă noastre au durat de la 30 octombrie ă la 12 no1embrie 1955. Au fost
ă în întregime movila în care s-au ă obiectele scitice ş ă alte ă pentru
verificarea ţ ă la prima, precum ş pentru ţ de noi materiale
care ă ne ajute la definirea aspectului cultural ă îi ţ ş tumuli. ă ă
tura a folosit metoda celor patru sectoare, ă ţ prin doi ţ perpendiculari,
ă ţ pe ţ diametrelor est-vest ş nord-sud. ţ au fost ţ ţ ă
ce ă ă a atins în cele patru sectoare ă viu, ajutînd astfel la precizarea stra-
tigrafiei, fiind apoi ă ţ în întregime.
Primul turnul ă (notat cu nr. 1) nu mai ă forma ţ ă deoarece
ă ce a fost ă în centru, au fost scoase din mantaua sa foarte multe pietre,
iar ă aceea fierul plugului a continuat nivelarea.
În momentul începerii lucrului, turnului nr. 1 avea ă ţ de 0,50 m ş dia-
metrul de 14 m. Sub stratul de ă arabil,· gros de 0,15 m - 0,20 m, s-au ă
numeroase pietre rotunde de rîu, avînd diametru! de circa 0,20- 0,60 m, fiind mai
multe ă poalele movilei. ă ă pietrelor, s-a constatat ă restul movilei
este format dintr-un ă ş care suprapune direct nivelul solului antic.
În profilele ţ ă ţ s-a putut vedea clar groapa ă ă de proprietarul
locului. Aceasta a atins nivelul solului vechi. N-a fost necesar ă ă cu ă ă
mai jos, deoarece pe acest nivel a ă materialele scitice ş fragmentele ceramice pro-·
venind din vase, pe care în graba ă ă le-a spart.
www.cimec.ro
220 _____ S:_E_B_ASTIAN MO RINTZ 2
--------------
În ă de cele descoperite anterior, ă ă a mai dat la ă cîteva vîrfuri
de ă ă de bronz cu trei muchii, fragmente de oase ş ş cîteva fragmente
de vase, dintre care cîteva provin din ş vas lucrat la ă din care s-au
mai ă anterior cîteva fragmente. ţ ă ă toate resturile arheologice de care
1
1
1
o
Arc de ftâu!i
WJ. Pcilniat aegru bogat m !Jumus
mari dl! ri'u
PJmint ş
[{?-:·.] Pielris
... :__.._•. ,.
Fig. 1. - ş 1955. Movila 2.
am vorbit s-au ă în cuprinsul ţ de ă ş în special ă centru,
Ş ă spre marginile movilei s-au ă doar cîteva ă ţ de ă
Turnului nr. 2 situat în afara terenului de ă ă s-a ă mai bine (fig. 1 ).
El face parte dintr-o ă de trei tumuli ă ţ în linie, pe ţ est-vest. Sînt
atît de ţ încît partea lor ă se ă A fost atacat turnului din partea
de est. A vea diametru! de 11 m ş ă ţ de O, 70 m. Stratigrafia acestui turnul
s-a putut stabili cu mai ă precizie.
www.cimec.ro
3
S..\P.\'rURILE DE LA Ş
221
Pe nivelul solului vechi s-a ridicat o ţ ă din ă ş ă de 0,40 m,
ă aceea s-a ă un strat de pietre, care apare mai ţ pe ş movilei
ş mai gros ă poale. Deasupra stratului de pietre s-a ă un strat de ă
negru bogat în humus. În movila ă ă din ă ş s-a ă un
grup de patru vase; într-o stra-
ă mare erau asezate: o stra-
ă mai ă vas în ă
de clopot (fig. 2, 1) ş o ă
cu o ă (fig. 2, 2). Întregul
complex era situat în apropiere
de centrul movilei ă sud-
vest. În centru s-a ă o ă
de bronz (fig. 3, 6), iar la mar-
ginea ă a movilei inte-
rioare un grup de cîteva frag-
mente ceramice ş ă
Scheletele s-au descompus com-
plet; nu s-a ă nici un frag-
ment de os.
Al treilea turnul ă
(nr. 3), situat în apropierea
ţ doi, înalt de 0,60 m,
cu un diametru de aproape
11 m, ne-a ă ţ ş o ţ
ă ă
În cuprinsul movilei in-
terioare din ă ş au
fost ă cîteva resturi - sub
forma unor pete albe-- din
ă schelete umane, care par
a fi fost orientate nord-sud.
Unul din schelete (nr. 1) se
afla ă sud-vest de centrul
·---------------- - -O.JJif. -- -- - - -- -
movilei. ă acesta, ă Fig. 2.- Vase de lut din movilele 2 ş 3.
vest, probabil ă craniul total
descompus, s-au ă patru
ă din ă ă ş un buton de bronz. Celelalte resturi de schelet (nr. 2)
se aflau ţ mai spre nord-est de centru; ă acesta s-au ă doi butoni de
bronz (fig. 3,1--2). În cuprinsul movilei interioare din ă ş la nivelul solului
vechi dar ş mai sus, s-au ă mai multe fragmente ceramice, provenind dintr-o
ă (fig. 2, 4), un vas tronconic ş dintr-un vas mare în ă de clopot cu
brîu alveolar. Deosebit ţ ă descoperirea unei ţ ă ţ cu buton
(fig. 2, 3).
Printre fragmentele ceramice s-au ă numeroase ă ţ de ă
ă celor trei tumul.i. din necropola din perioada ă de la ş ne-a
dat cîteva ţ asupra ritului funerar ş ne-a ă complexul în care se înca-
ă obiectele scitice. Astfel s-a constatat ă ţ ă cu inventarul,
erau ş pe ă ş nu în ă ă ş erau ţ cu o ţ ă de
ă ş adus special în acest scop; asemenea ă nu se ş în împre-
jurimile imediate ale cimitirului.
www.cimec.ro
222 SElJASTJAN l\IUI\INTZ
Depunerea ţ a inventarului ş ridicarea movilei cu ă adus de la
oarecare ţ ă care se va preciza prin ă viitoare, erau ţ probabil
de ceremonii rituale. ş s-ar putea explica ţ ă ş a unor fragmente
ceramice ă marginea movilei ş la un nivel mai ridicat decît acela pe care erau
asezati mortii. Observatii ă ă s-au mai ă si în cimitirul de inhumatie
' ' ' ' cu morminte plane de 'la
a Gl
.
. -
r ::_
; :
3 .·i
--
s

g
Fig. 3. - Obiecte de metal ş ă din movilele 2 ş 3.
Stoicani, unde s-au ă fragmente ale
unui vas spart deasupra mormîntului
ă ce cadavru! a fost acoperit cu
ă
1
. ă ţ de acest fel, mo-
vila era ă cu un strat de pietre,
pe care la rindul ă îl ă sub un
strat de ă negru bogat în humus.
Asupra ţ în care erau ş
zate cadavrele, e greu ă ne ţ ă
pe baza datelor existente; în ·ceea ce
ş orientarea, se pare ă aceasta
era nord-sud.
Inventarul funerar ă în cei
trei tumuli este relativ ă dar destul
de variat. În turnului nr. 1 s-au ă
pumnalul de .fier ·cu antene ( akinakes),
aplica de bronz ă ă ă
toare ca tip aceleia de la ă ş
2
,
dar cu detalii diferite, mai multe vîr-
furi de ă ă din bronz cu trei muchii,
într-o stare de conservare destul de
ă
3
, ă de fragmente de vase
lucrate cu nlÎna, dar ş dintr-unul lucrat la ă Alte obiecte de bronz sînt cei trei
butoni (fig. 3, 1 -2; turnul nr. 3) ş arcul unei fibule (turnul nr. 2). Butoni ă
ă s-au mai ă în curganele scitice de la Nipru
4
care ă din sec. VI î.e.n.,
precum ş în cele din Podolia
5
• Arcul de fi ă de bronz are o ţ ă ă pe cînd
ă e ă avînd spre ă ţ ş ş ţ transversale (fig. 3, 6).
Cele patru ă de ă ă în turnului nr. 3, ă resturile unui schelet,
ă între ele în ceea ce ş forma ş culoarea ş se ă astfel: 1) ă ă
de culoare ă cu trei « ochi» mari de culoare verzuie, ţ de cîte o linie
ţ de culoare ă (fig. 3, 4); 2) ă ă de o ă ă ă dar mai
ă decît prima ş de culoare ă cei trei ochi s-au desprins (fig. 3, 5); 3) ă
ă de culoare ă ă ă în stare ă avea ochi mici de culoare verde;
4) ă ă de ă relativ ă de culoare ă (fig. 3, 3). ă ă ă
toare ş în special de tipul celor cu «ochi » s-au mai ă în mormintele trace din
R.P.Bulgaria, ă ş în mormintele, desigur tot trace, din perioada ă
din Moldova. ă de ş tip nu lipsesc nici din mormintele din ş vreme
din Podolia. Ele constituiau un produs al culturii ş
1
M. ţ Cimitirul hai!J-tattian de la
Stohani, în «Materiale arheologice privind istoria veche
a R.P.R. », vol. 1, ş 1953, p. 187.
2
Anton ţ Despre unele urme scitice în Moldova,
în ((Materiale arheologice ... », vol. 1, ş 1953,
p. 3-6.
a Pumnalul de fier, aplica ş vîrfurile de ă ă de
bronz se ă expuse la Muzeul de istorie din ş ş
vor fi publicate de Bucur Mitrea, care ne-a semnalat cimi-
tirul scitic de la ş
4
Bonpocbl cHn4flo-capMaTcKoit apxeonorHH,
Acad. de Ş ţ a U.R.S.S., 1954, tab. 1.
5
Tadeusz Sulimirski, Scytowie na zachodiniem podolu,
Lwov, 1936.
www.cimec.ro
5
Ă Ă DE LA Ş
223
------------------------------------
Ceramica ă în turn ulii de la ş este deosebit de ă deoarece
ne ă ă definim un aspect cultural existent în a doua ă a secolului VI ş
eventual începutul secolului V e.n. în sudul Moldovei. Apat pe de o parte forme
de vase tipice pentru prima ă a fierului din Moldova, cunoscute în ă
regiune din secolele anterioare (VII-VI), iar pe de ă parte elemente noi. Ca forme
hallstattiene, care se ţ din perioada ă ţ ă a) vas mare în ă
de clopot, ca ornament sub ă un brîu alveo]ar asociat cu ţ este
de culoare ă ă lucrat din ă ă acest tip de vas este comun în cultura
ă din prima ă a fierului ş se ş ş în mormintele din Podolia din
perioada ă b) vas de dimensiuni mijlocii tot în ă de clopot, lucrat din
ă ă ă avînd sub ă patru ţ conice (fig. 2, 1), ă ce o
întîlnim în cimitirul de la Stoicani (mormîntul nr. 6)1; c) ă ă larg ă cu
o ă mare ă care ş din ă ă ţ ţ deasupra acesteia ş
se ş cu partea ă a vasului (fig. 2, 2). ă ă are o origine ă
Variante se întîlnesc atît în cimitirul prescitic de la Stoicani
2
, cît ş în cimitirul
« scitic » de la ş 3.
ă ă de la ş ne ă ă în Moldova apar în perioada ă o serie
de elemente culturale noi, care pot fi ă te ş pe formele ceramice: a) în turnului
nr. 3 s-au ă fragmente dintr-o ă cu buza ă ă în ă ş avînd pe corp
o ă (fig. 2, 2). În Hallstattul prescitic din Moldova nu ş ă în pre-
zent o asemenea ă în schimb este foarte ă strachina cu buza ă ă în
interior. Printre vasele descoperite în mormintele de ţ din prima ă a fierului
de la Balta Verde apare strachina-capac
4
de o ă care ne permite ă vedem evo-
ţ acesteia din epoca bronzului. Credem ă este mai ă ă pentru definirea
complexului de la ş analogia ce ă între strachina de la ş ş una din
strachinile din mormintele scitice din Podolia
5
, care are ş ă ă ă ă
în ă b) un element care ă o ţ ă este toarta supra ă ţ ă cu
buton (fig. 2, 3). În ţ toarta este ă ă iar butonul de ă
ă Nu putem preciza ă forme de vas i-a ţ toarta. Vasele cu ţ
ă ţ cu buton, de o ă întrucîtva ă sînt caracteristice în cultura Noa
din faza de ţ de la epoca bronzului la Hallstatt în Transilvania ş Moldova.
Ulterior (în sec. VII-VI) nu mai întîlnim, cel ţ în Moldova, vase cu toarta
ă ţ ă cu buton. Astfel, în ş ă în ă de ş ( zolnikJ) din ş
central moldovenesc, care ă probabil «dintr-o vreme imediat ă cenu-
ş ţ grupului Noa din depresiunea Prutului Mijlociu », nu s-au întîlnit
ţ cu buton, frecvente în cultura de tip Noa
6
• ă ţ pare a se verifica
ş în cimitirul de la Stoicani
7
• În perioada ă din Moldova acest element reapare,
ă cum ne ă descoperirea de la ş O analogie ă întîlnim ]a
ş
8
în mormîntul «scitic » nr. 9. Este probabil ca vasele cu ţ ă ţ
cu buton, care lipsesc în Moldova în perioada ă ă ă o ă cu
ă ţ scitice. Ele au existat în perioada dinainte de ţ elementelor
scitice ş apoi în perioada ă în regiunea Niprului
9
ş în Podolia 1°, de unde
1
M. ţ op. cit., p. 194, fig. 13, 5.
2
Ibidem, p. 188, fig. nr. 10(4 b, 4 c).
8
Kovacs Istvan, în « Dolgozatok-Travaux », Ouj,
VI, 1915, p. 265, fig. 32, 1.
' D. Berciu, Arheo!ogia ă a Olteniei, p. 157,
fig. 197.
1
Tadeusz Sulimirski, op. cit., tab. XIV, 2.
8
M. ţ E. Bold ş M. Dinu, Cerce-
ă ţ In podiful central moldotJenesc, extras din
«Analele ş ţ ale ă ţ « Al. I. Cuza '' din
ş » (seria ă ş ţ sociale), ţ III, tom. I, fasc.
1-2. 1955, p. 41-42.
7
M. Pctrcscu-Dîmbovifa, op. cit., p. 187-191.
8
Kovacs lstvan, în « Dolgozatak-Travaux », Cluj,
VI, 1915, p. 267, fig. 34, 1.
8
BonpocLI CKHII!o-capMaTCKOil: apxeoJiorHH,
Acad. de Ş ţ a U.R.S.S., 1954, tab. 1.
10
Tadeusz Sulimirski, op. cit.
www.cimec.ro
224 )!()HIN'I'Z
6
-------------------------
probabil au ă în regiunile noastre. ă culturale din ă
vreme au un caracter complex. În tumulul nr. 1 de la ş s-au ă fragmente
dintr-un vas din ă ă ş lucrat la ă Acest vas, desigur de ţ ă
ă se ă în ansamblul ă diverselor elemente, care ă
cultura ă în perioada « ă ». ţ vasului lucrat la ă într-o ă în
care sînt evidente ţ scitice ş în care tehnica ă vaselor la ă va fi
ă abia în sec. IV î.e.n., ne ş ţ unor vase similare în . Hallstattul
tîrziu (sec. V î.e.n.), ţ de cultura ă ş lipsit de ţ scitice din Oltenia
ş ş ă
1
• Aceste descoperiri ne ă ă elementelor culturii
ş în locuri ş prin filiere diferite, cît ş ă diverselor ţ
În timp ce în jurul anului 500 î.e.n., Dobrogea, Muntenia, ş Oltenia se dez-
ă sub o ă ţ ă ă
2
, ţ ş elemente ş în Moldova
ş Transilvania apar elementele culturii scitice ă de asemenea, cu materiale
ş Sudul Moldovei se ă în zona de ţ ă a acestor ţ
3
• ă în
aspectul cultural de la ş se ă suprapunerea unor elemente predominant
ă ă scitice pe un fond local tracic, tot în sudul Moldovei, la ş ţ
4
, vasele
ş de import, datînd din a doua ă a sec. V î.e.n. se ă în asociere cu vase
lucrate cu mîna, care încep ă ă un aspect hallstattian tîrziu. Unele forme ceramice
din ă ă se vor ţ ş la începutul Latene-ului
5

ă ă în 1955 în necropola de la ş (în trei din cei peste patruzeci
de tumuli) ne-au oferit cîteva date noi care contribuie la ă ă ă ţ
ş din sudul :Moldovei, în regiunea de munte, la ş epocii hallstattiene,
dezvoltare care trebuie ă ă în cadrul ă generale din regiunile ă
Reluarea ş extinderea ă de la ş vor putea stabili în viitor cu
mai ă precizie rolul ş intensitatea factorului scitic în dezvoltarea hallstattului tîrziu
din Moldova ş în ş timp natura ţ scitice.
Prin ă de ţ ă efectuate în împrejurimile satului ş au fost
ă ş alte materiale arheologice :
1) La circa 1 km spre vest de satul ş la locul numit « Gogoi »,
au fost identificate citeva fragmente ceramice din epoca ă ţ
culturii ş
2) La circa 200 m vest de satul ş la locul numit « Podul Vîlcelei », au
fost ă numeroase fragmente ceramice ţ foarte probabil culturii materiale
din sec. II-III e. n. Materialul descoperit se compune din fragmente de vase
lucrate cu mîna ş fragmente de vase lucrate la ă ş materialul este foarte ă
ţ putem crede ş ă tehnica ă a suferit ţ ă
3) La 600-700 m spre sud de ş la punctul numit « ţ », ă ă
Bradului, a fost ă o ă ş din ş vreme (sec. II-III e. n.).
ă ă în 1955 la ş ş de foarte ă ă ş cu fonduri
reduse, au adus ţ ţ asupra culturilor materiale ale ţ
din Vrancea în epoca ă în prima ă a fierului ş în epoca ă Sînt primele
ş pe care le avem asupra trecutului ă al Vrancei.
1
D. · Bcrciu, Descoperirile geti ce de la Cernavoda ( 19 54)
fi unele aspecte ale Inceputului ă culturii Latine geto-
dace la ă de jos (manuscris).
2
D. Berciu, op. dt.
8
Ibidem.
t M. ţ Descoperirea ă de la
SEBASTIAN MORINTZ
ţ (raionul ţ în« Studii ş ă ş ţ
voi. IV, 1953, fasc. 1-4, filiala ş p. 506-507.
& Materialele ă de Exspectatus Bujor în necropola
cu morminte de ţ de la Murighiol în nordul
Dobrogei ă un aspect cultural de la înce-
putul epocii Latene.
www.cimec.ro
7
])E LA Ş
225
-----
APXEOJJOrlfliECKiifE PACROITRM B BbiPCEIIITM
(J":p ATI{OE COIJ,EP/1\AIIHE)
Bo BpeMn pal'rwrror\, npouaBe)leHHhiX OJlHl1M HpecThHIUIHOM Ha OJlHOM 113 HypranoB
B6JIH3H ceJia Bb1pcemTn, HM 6hiJIO o6HapymeHo HeCHOJihHO npe)lMeTOB cHncpcHoro nponcxom-
AeHnn (meJIC3HhlH sasy6peHHhiH HMH/KaJI, Tp11 6pOH30BhiX HaHOHeqHima il'lfl CTpeJI), a TaHme
06JIOMHH COCYHOll KUH "ICIIHhiX, TaK H H3rOTOBJieHHblX Ha ronqapHOM Hpyrc.
TaKHM o6pa3oM 6hiJIH paerwnaHhl Tpn HypraHa, 113 qncJia copmw KypraHOB,
pacno.:wmellrihlX Ha paccTOHHHH 2 KM K roro-3ana)ly OT ceJia BhlpcemTH.
B nnyx l13 Tpex pacKOITUHHhiX KypraHOB 6bl.Jll1 HUH)leH:QI OCTUTI\11 CKeJieTOB. B rqpra-
uax 6r,r.1H TaKme HatineHhi r>aH QeJihHhre, TaK u cpparMeHTapHhle cocy)lhl, HeKOTOphie Ha
unx 6hiJm H3rOTOB.TICHhi na roli•IapHoM Hpyrc (Kypran M 1), 6pOII30BhiC TpexrpaHHhie naKo-
neqmmn ;r.:1n eTpC.'I (nypran M 1), 6pOH30Bble nyroBHQhi n CTCKJIHHllbie paanortBCTHhie 6ych1 c
<< rJia3KOM » JI Gea <<r.Jia3Ka>> (HachiiTb M 3), 6poHaoBan 3acTemKa lfln6y.Hh1 (Kypran M 2).
IloKOHIUIIUI, lll\leCTe C COIIpOllOlH)laiOIQMM HX MHBeHTapeM, 6blJII1 yJIO/KCHhl He U
MOriiJrax, a Ha ypoBne cTaporo CJIOR. CTpaTHrpalflHR aTMX Tpex KypraHOB 6hiJia OJlHHaKOBa:
He60JlblllaH HaChiiih II3 KpacHOBaTOH 3eMJll1, BhiKOITaHHOH 113 )lpyroro MeCTa, nepeKpbiJIU
ITOKOHHIH\OB M MOriiJlhHhiH HHBeHTapb; Hap; 3TMM IlOKpOBOM o6pa30BaJICR CJIOH H3 peqHhiX
KaMHeft-ro.nh1meti., aaxopoHeHHhlti. no)l CJJOeM mnpHoro qepH03eMa. ,Il;MaMeTpi>r pacrwnaHHhiX
KypraHOB KOJie6.JIRTCR Mem)J.y 11 M 14 M, a BhlliiHHa IIX- OT 0,60-0,70 M (KypraH ;M J,
OTqacTJI nonpemneHHhlH, B nepnonaqaJihHOM CBOCM BH)le npeBhllllaJl aTy BbllllHHY).
MccJie)l.onamtH, npoHsBe)leHHhie B Br,rpcewTH, npencTaBJifliOT oco6bifl: HHTepec B
TOM CMhiCJie, q'l'O BnepBhie Ha TeppHTOpHM 1\fOJI)l.aBIIH 6hiJI OTKphlT KO:\UIJICKC, B KOTOpOM
CKllcpCKMe <JJieMCHThl - llaBeCTHhiC )lO HaCTORIQero BpeMeHll TOJihKO B CJiyqaftHblX OTKphlTHflX,
coqeTaiOTCR c HepaMHKOil: raJihWTaTcHoro Trma M c ceporJmHRHhiM rocyitOM HsroTOBJreHHhiM,
na ronqapHOM Hpyre 113 'l'OIIKOrO TeCTa.
RepaMHKa HOCIIT CJIC)lhl )lOCKMcpCI\OrO HO llORBJIHIOTCH H HOBhie
TaK, HanpHMep, B OJ(HOM H3 KypraHOB 6JIM3h BhlpceWTH, 6hiJIH o6JJOMKH MHCKH c
lUHpOKO OTOrHyThll\1 6opTHKOM, ITOXOIKCH Ha TaKoro IKC po]J.a 8K3CMITJIRp, HaH)lCHHhiH Il
O)lHOil: CKH!flCKOH MOrH.rre, B ITO]J.O.;BUI. ,Il;pyrofl: <JJieMeHT, 3aCJIYIKHBaiOIQliH BHHMaliHfl, ;)TO
BhiCOKaH PY'IKa e npHiryx.JroeThiO, Ha6JIIO)l.aBmaRcH B MoJI)laBHH B pamnrii: ra.lhliiTaTeimff
nepno)l., H KYJihTypht THIIa Hoa. Ilpn HaCTORIQe:ti CTU]J.IUI HCCJie]J.OBaHMH, Kaa\eTCH,
'ITO noame, n Y li- VI BB. no 11. ;:>. <>TOT aJieMeHT, noBHJlliMOMY, ne'!eaaeT 11 na6JIIO)laeTrR
CHOBa B \' B. Jli\ICCTe C IIOflB.!ICHHCM CKI1QJCKOrO a.JleMeHTa. 0]J.HOBpeMeHIIO C BOCTOqHOCKH!fl-
CKHMH HJiliRHHHMlf ycTaHaBJIHBaeTCH HaJJUqJIIe rpeqecKOrO BJIHRHUfl, B Bll)l.e COCYJlOB H3rO-
TOB.1eiiHblX Ha roHqapHOM Kpyrc H3 TOHKOif naCThl, a TaKiKC 11 CTen.:IHHllhlX pa3HOQBeTHhiX
6y!' e )) .
ITpommiionenne rpeqecKoi1: Ky.rrLTYPhl, OTIIOCHIQeecR K V B. )l.O H. a., 6hwo o6Ha-
pymeHo " rory OT RapnaT, HY j],a oua npoHMrwa 6,jiaro)lapH o6nteHIIIO c
rpeHaMII, IIJIH 'Jepe3 nocpeACTBO IOfKHhiX cppaKnftQeB, B MoJI)lamm II TpaHCMJihBamrM
napnrty co cHn<f:cl\liMH MaTepHaJraMH. TaKMM o6paaoM Ha TeppuToplm rTpaHhl MOmHo
pa3Jlll'll1Th B pa3BHTllll IT03)lHCrO raJihlliTaTCKOrO nepHO)la, HaquHaH C \' B. )lO HailleH aphi,
:JOHhi C H3BCCTHOH Cllel(MifJMKOH 8BOJIIOQHH, B 3UBHCMMOCTH OT pa3HhlX BJiliHHMH.
B Bb1pcemTn, HaXO)l.HBIIlMHCR Mem)J.y IOIKHhiM n BOcToqHhlM B.iiiiRiniHMII,
ţ OC06hlii BMg HYJihTYPhi, ITO)lBepraBWeHCH BOCTOqJihll\1 rpeqeeKO-CKHcpCKOM
BJiliRIIHRM.
• floBepXHOCTHble liCCJie)lOBaHIIH, npOH3Be)leHHhle B OKpeCTHOCTRX CeJI3 bblpCCWTH,
npuBeJIM H neHOTOphlx MaTepuaJIOB neoJinTnqecKoil: anoxn (KyJibTypa Rpnm)
11-IIJ B l"P H. a.
Pnc. 1.
Pnc. 2.
Pnc. 3.
OG'bflCIIEIIHE PMCYHhOll
BwpceuiTH, 1955 r. 1\yprau Il .
l'clll.HHIIble ua 1\yprauon II H II 1.
MeTaJIJII1'!ecJme 11 cTeHJIHHIIbJe npep;MeTLI 113 II 11 Il 1 .
www.cimec.ro
226 SEBASTIAN MOnTNT7.
FOUILLES DE Ş
(RESUME)
8
Un paysan, ayant creuse l'un des tumuli des environs du village de ş y decouvrit
guelques objets scythiques (un poignard en fer a antennes, une applique en bronze cruciforme,
trois pointes de fl.eche en bronze), ainsi que des fragments de vases travailles a la main et au tour.
Des recherches ayant ete entreprises, on a fouille trois tumuli, des quarante et quelques uns
qui existent a 2 km environ au sud-ouest du village de ş
Deux des trois tumuli fouilles (no, 1 et n° 3) contenaient des restes de squelettes, paraissant
orientes du Nord au Sud. A l'nterieur des tertres, on a trouve des pots entiers et fragmentaires,
parmi lesquels quelques-uns trFailles au tour (tumulus n° 1), des pointes de fl.eche en bronze a
trois aretes (tumulus n° 1), des boutons en bronze et des perles en verre avec et sans
trou (tumulus n° 3), ainsi que le ressort en bronze d'une fibule (tumulus no 2). Les morts
et l'inventaire de leurs tombes etaient deposes a meme le sol, et non dans une fosse.
La stratigraphie des trois tertres est identique: une butte constituee de terre rougeâtre,
apportee d'ailleurs, a recouvert les morts et l'inventaire des sepultures; on par-dessus une
couche de galets ronds; la couche de galets repose sous une couche de terre noire riche en humus.
Le diametre des tertres fouilles varie entre 11 et 14 m et leur hauteur entre 0,60 et O, 70 m (le
tertre n° 3, en partie detroit, depassait initialement cette hauteur).
Les recherches de ş presentent un interet tout particulier, car c'est la premiere
fois que l'on peut preciser en Moldavie un ensemble dans lequelles elements scythiques- connus
jusqu'a present par des decouvertes accidentelles seulement s'associent a de la ceramique hall-
stattienne et en plus, a un vase fabrique dans une fine pâte grise et travaille au tour.
La ceramique qui y a ete trouvee conserve les caracteristiques de la periode prescythique,
mais elle contient aussi des elements nouveaux. Ainsi, dans l'un des tumuli de ş on a
trouve des fragments d'une ecuelle a large re bord retrousse vers 1' exterieur et similaire a un exem-
plaire rencontre dans les sepultures scythiques de Podolie. Un autre element qui merite d'etre
etudie, c'est l'anse surelevee a bouton. Celle-ci a existe dans le Hallstatt ancien de Moldavie, dans
la civilisation de Noa. Dans l'etat actuel des recherches, il semble que pendant les VII• - VI•
sieclesav. notre ere cet element disparaît, pour revenir avec l'apparition des elements scythiques.
En meme temps que ces infl.uences orientales, scythiques, on constate egalement l'apparition
d'elements comme le vase travaille au tour, en pâte fine, ainsi que les perles perforees
en verre colore.
La penetration de la civilisation grecque, qui a ete constatee pour le V• siecle avant
notre ere au sud des Carpates, ou elle arrive soit par contact direct avec les Grecs, soit par
l'intermede des Thraces du Sud, apparait en Moldavie et en Transylvanie a cote de materiaux
scythes. On peut distinguer, de cette maniere, sur le territoire de notre pays, dans le developpe-
ment du Hallstatt tardif des zones accusant une certaine particularite dans leur evolution en
fonction des diferentes infl.uences.
La necropole de ş se trouvant entre les infl.uences meridionales et orientales, pre-
sente un aspect culturel sur lequel se sont exercees les infl.uences orientales scytho-grecques.
Les recherches de surface effectuees aux environs du village de ş ont conduit a
l'identification de quelques materiaux de l'epoque neolithique (civilisation de ş et des II• et
III • siecles de notre ere.
EXPLICA TION DES FIGURES
Fig. 1.- ş 1955. Tertre n° 2.
Fig. 2. - Vases en argile des tertres no• 2 et 3.
Fig. 3, - Objets en metal et en verre des tertres nos 2 et 3.
www.cimec.ro
Ş ARHEOLOGIC Ş
(reg. ş r. ă ş
C
AMPANIA de ă ă din 1955 la ş a durat de la 6 iulie la 31 august,
însumînd 44 de zile de· lucru efectiv
1
. S-a lucrat numai pe acropolea sta-
ţ la Nucet
2
, explorîndu-se o ţ ă ă de 450 m
2
, cu o canti-
tate de circa 1000 m3 de ţ ă ă cu ţ arheologic. Au fost continua te ă
din 1954 în sectoarele Z, Chi ş Psi
3
(fig. 1). În sectorul Z, din vîrful promontoriului
care ă acropolea, s-au lichidat ţ ă ţ ZZ' ş Z' Z" ş imediat la
est de ş s-a deschis o ă ţ ă Z 3, de 174 m
2
• În sectorul Chi, la sud
de ş ă ă în 1954, s-a început explorarea ţ W, de 50 m
2
• În sectorul Psi
au fost reluate ă din 1954 destinate a ă problema ţ principale a
ţ unii: s-a ă în adîncime în ă ş ţ Psi ş numaidecît la est, spre ţ
de SE al acropolei, s-au deschis ă noi ţ X ş Xt, totalizînd 140 m
2
ă
turi de vechea ă ă ă Phi dinainte de 1947). În plus s-a efectuat o ă ţ de-a
ş ţ în partea de V a ţ prin ă ă V, de 50 m
2
, în
prelungirea vechii ă Ypsilon din 1947. Din aceste diferite ă au fost complet
terminate acelea din sectoarele Z ş V, unde s-a ajuns peste tot la stratul natural. În
ă ă W s-a mers doar ă la nivelul de 1,70 m, iar în sectorul ă ă Psi, X ş X',
unde s-a ă în primul rînd cercetarea ţ ă a masivelor de ă de la baza
ţ nu s-a atins ă ă ă decît pe o ă ă de 2 m, ă ă
pe latura de E a ţ Psi. Toate aceste ă ă a fi continuate într-o cam-
panie viitoare.
Prin ă ă efectuate s-a ă pe de o parte, verificarea ş completarea
ţ ţ în campania ă cu privire la stratigrafia ţ ş la
culturile ce o ă iar pe de ă parte, cercetarea ţ de pe marginea
de sud a acropolei. Primei ă i-au fost consacrate în special ă ă Z 3
ş W. Pentru ă s-a recurs la ă din sectoarele X ş V.
În cadrul primei ă s-au confirmat ă principale ă în anul
1954 cu privire la cultura Glina III de la începutul epocii bronzului (fig. 2, 1-2),
la epoca ă ş la cultura ă din a doua ă a fierului. În plus în
ă ă Z 3 au fost scoase la ă cîteva fragmente ceramice purtînd caracterele spe-
cifice ale culturii Tei de la mijlocul epocii bronzului (fig. 3, 1-2). E vorba, ca ş
în cazul culturii anterioare Glina III, de elemente ă ţ care ă nu pot fi atri-
buite unui strat constituit.
În ce ş epoca ă (prima ă a fierului), ă noastre
au fost, ş de data aceasta, bogate ş întinse. Elementele referitoare la ă ă
1
La ă ă au participat R. Vulpe (responsabil),
Ecaterina Vulpe, Gh. ă Margareta Tudor, Viorica
Balan, Alexandrina Alexandrescu, Eugen ş Gloria
Ceacalopol-Macovei, Gh. Bichir (membri) ş Alexandra
15'
Balassan, Melania ţ Geta-Nelli Marinescu,
Florica Popa (studente).
a. « S.C.I.V. » VI, nr. 1-2, 1955, p. 239-269.
a Ibidem, p. 239-240.
www.cimec.ro
228
L--
POPESTI

1955
Planul Acropolei
La Nucet "
.,
C
,:
)
.
Bordet195" !
ă ă 1955
B ă ă 195't
w--01 ă ă
anterioare
- --
-·-
-- --
------==
--- ./
.
.
.
.
.
.
.
.
::-o
.
:o
. ....
.
•.
•. C•
• •• Q)'
.
.
o
10 lO
Chi
_d ___ -
, . •,. ·. e aparare; al Ceta.tl
\ \ \ \ i : ' 1 1\11
1
1
1 : il '
1
11
1
1
1
l' '
\\ \ \ \ 'i ,: i 1 '' 1 \ j i' 1 1 1 11 1//lj
1
\' \\\\
1
1 ! ! i ,l, ::: ! 111/1 11/ilj /11! i li il/ii 1 i Il li! =!! 1/1
1
//1 1
1
1
·"'-""\\\\\\\\ 11111 III /i\11//1111111
;-,;-:;:; 111/1//JJ;.r///• /


....
Fig. 1. - Planul acropolei ţ geto-dace de la ş ţ ă ă în 1Y55.
JOm
www.cimec.ro
3 Ş F H 1- L AJUIEOLO rac POPEf)TI 229

ă în straturi bine determinate, constau cu deosebire din fragmente ceramice (fig. 2,
3-4; fig. 3,3; fig. 4), printre care ă tipurile culturii Basarabi (fig. 2, 4; fig. 3,
2
Fig. 2.- Fragmente ccramicc: 1- 2, cultura Glina lll, de la inceputul epocii bronzului; 3-4, prima ă a lierului.
1 - , -: .- - r}
'/, "">
1::>

1
1

Fig. 3. -Fragmente ceramice: 1- 2, cultura T1.0i, de la mijlocul epocii bronzului; 3, prima ă a fierului; 4, ă
de vas ş lustruit de ă ă din a doua ă a licrului.
3; fig. 4). De o ă ţ ă pentru determinarea ă a nivelului de la
ş caracterizat prin ă ă este descoperirea unei fibule de bronz cu
arc simplu, cu cîte o ă la fiecare extremitate ş cu placa de oprire ă
www.cimec.ro
230 RADU VULPE
4
(fig. 22, 1), de un tip comun în SE Europei, sigur datat în secolul VI î. e. n.
1
Fibula a fost ă ă în ă ă Z 3. În ş ă ă ă la ţ nivelului hallstat-
tian, s-a descoperit o secure de fier ă cu aripioare laterale (fig. 19,1), al ă tip
c bine cunoscut în Hallstattul II din Europa ă


Locuirea ţ de la ş în prima ă a fierului, ă ă ă fi avut o inten-
sitate tot atît de mare ca în epoca ă a fost mult ă ă în ţ Cioburi
din ă ă s-au ă ş în afara ţ pîn(în zona movilelor de la SE
Fig. 4.- ţ ă a unei guri de vas mare din prima ă a fierului, negru-lustruit, decorat cu motive
negative rezervate pe fond imprimat ş umplute cu o ţ ă ă
de satul ş spre Novaci
3
, precum ş în alte puncte de pe terasa ş din
jurul acestor ă ţ ă ă difuziune, ca ş în cazul culturii Glina III, ale
ă resturi sînt ă tot atît de mult, dar numai superficial, ă o prepon-
ţ ă a ţ ă ş ceea ce se ă de altfel, cu ce se ş în general
despre felul de ţ ă al locuitorilor ţ ă noastre în prima ă a fierului
4

Din prima ă a fierului avem de notat cu deosebire o ă ă din
ă ă Z 3, ţ vase ceramice, întregi ş fragmentare, de tipuri hallstattiene,
ă schelete întregi ale unor purcei de lapte, mai multe cochilii de melci, un bob de grîu
carbonizat, cîteva piramide de lut, 0o ş de silex ş ţ ă ş ă (fig. 5). Printre vasele
din ă ă ă o ş ă ă ă cu urme de ă ă ţ ă
cu caneluri ş pro ţ pe mijloc ş cu omphalos pe fund, apoi cioburile unei urne
mari bitronconice, cu lustru negru în exterior ş ş în interior, prezentînd pe pîntece
ţ unite prin caneluri în ă de ghirlande, mai multe cioburi decorate cu
caneluri paralele formînd unghiuri, un ciob de farfurie cu buza în ă ş un fragment
prezentînd zig-zaguri produse prin serii de ţ ă
A doua ă a fierului, cea mai ă pentru ţ de la ş
ţ precum a ş ş din ă ă noastre din 1954
5
, resturile abundente ale unei
1
Chr. Blinkenberg, Fibules grecques el orientales, Co-
penhaga, 1926, p. 80, III 4 a.
2
J. Dechelette, Manuel d'arc biologie prehistorique, II, 2,
Paris, 1913, p. 795 ş fig. 313.
3
Cf. harta din « S.C.I.V. », VI, nr. 1- 2, 1955,
p. 240, fig. 1.
4
R. Vulpe, Ş Corltiteni, în « S. C. I. V. », IV,
nr. 1-2, 1953, p. 430.
• << S.C.I.V. », VI, nr. 1-2, 1955, p. 243 ş urm,
www.cimec.ro
5 • Ş AIIHEOLOGIC Ş
231
culturi prin ţ ă geto-dace. Este vorba de ş unei ţ sedentare, cu o
ă ă ă avînd ş o ă activitate ş ş ă ă ş ă
În ce ş cronologia acestei ş ă se ă concluziile din raportul
nostru precedent
1
. Toate elementele getice descoperite în ă ă din 1955 se ă
la secolul II ş mai ales la secolul 1 î. e. n. Nu am ă nici un obiect care ă ne
oblige la o datare în secolul III î. e. n. În ţ datei finale, ne ţ ă
ă care ţ ţ a luat ş în preajma începutului erei noastre. Elemente
similare acelora de la Poiana din secolul I e. n. n-au fost constatate la ş nici de
de data aceasta.
Partea din stratigrafia de la ş referitoare la epoca a doua a fierului ă
ă nu poate fi vorba decît de o ă ş ă în acest punct, cu o ţ ă
de la întemeiere (probabil secolul II î. e. n.) ă la ă ă ă Nivelurile
succesive pe care le ă stratul ă acestei epoci nu sînt generale pe
ă întinderea ţ ci ă ca ă de la un sector la altul. Astfel, în unele
locuri nu putem constata decît cel mult ă niveluri, pe cînd în altele, ele ajung ă la
trei sau patru, pentru ca într-un punct din sectorul ZJ ă ă chiar în ă de ş
reprezentate prin tot atîtea vetre i11 situ suprapuse (fig. 6). Este vorba, prin urmare,
de refaceri ţ de ţ ă ă întreruperi în ţ întregii ţ
În ce ş punctul cu cele ş vetre suprapuse, avem a face, probabil, cu
un loc de cult domestic, ă sub vatra cea mai de jos s-a descoperit o ă ţ
un depozit ritual (fig. 7) cu diferite vase întregi ş fragmentare de tipuri caracteristice
epocii a doua a fierului. Inventarul gropii ă dintr-o ă ă ă ne-
ă ă ă bitronconice negre de ă ă o ă ş
de ă ă o ă ă ş de ş ă avînd o ă
în ă un ă ş fragmentar, fragmente de vase poroase primitive. Pe
ă aceste elemente ceramice, în ă se mai aflau cele ă ă ţ ale unei ş ţ
rotative (meta ş catillus) de tuf vulcanic, importate, un vîrf de ă ă ă de fier,
fragmente de verigi de bronz, o ă de ţ de fier, un ac de fier, o ă de lut,
un ciob de ă cu ligament de plumb (fig. 13,4), cîteva boabe de grîu carbonizate
ş cîteva oase de ş ş de mamifere domestice.
Celelalte gropi din stratul getic al ţ ă în ă mare ş de data aceasta,
au servit în majoritate ca depozite de grîne, astupate cu ş ă ş resturi de ă
2

Cîteva din ele ţ foarte multe oase de ş În alta s-a ă o mare cantitate de
ă ă
. În stratul getic din sectorul W, ca ş în ă ă ă Chi din campania pre-
ă
3
, s-au descoperit numeroase fragmente de ţ Deosebit de frecvente sînt,
în nivelurile epocii a doua a fierului de pe tot cuprinsul ţ resturile de chiupuri
mari (do/ia). În sectorul X, deasupra valului de ă s-au descoperit in situ nu mai
ţ de ş recipiente de acest fel, grupate la un loc (fig. 8).
Inventarul ă al stratului getic de la ş a ă în ă ă din 1955
tot ş de abundent ca ş în cele din anul precedent. În primul rînd e vorba de ă
(fig. 3,4; 9 ş 18), ţ tuturor celor patru categorii caracteristice epocii a doua
a fierului din ţ ă ă ă ă ă ş de ă
ă ş ă de import). S-au ă multe fragmente de amfore ş mai
ales de tipuri rhodiene, unele purtînd stampile (fig. 11 ). Au ă ş de data aceasta
resturi de amfore de ţ ă imitate ă cele rhodiene ş purtînd stampile
anepigrafice (fig. 11, 3-7). De asemenea s-au descoperit foarte multe cioburi de cupe
----------
1
« S.C.I.V. », VI, nr. 1-2, 1955, p. 259.
2
Ibidem, p. 245-247.
a Ibidem, p. 243.
www.cimec.ro
.
232
n.\DU YL'LPE
6
ş cu figuri în relief, ţ locale ă modele deliene (fig. 12 ş 14), precum ş
cîteva fragmente de tipare pentru fabricarea unor asemenea cupe (fig. 13,3). Pe un
Fig. ş Sectorul Z J. Parte din ţ unei gropi cu depozit rirual din prima ă a fierului;
se vede un schelet de purcel înconjurat de mai multe vase de caracter hallstattian.
Fig. 6. - ş Sectorul Z 3. Complex de ş vetre de foc, cu ă suprapuse. În fund se ă
lunea ş apa ş
fragment de la fundul unei cupe deliene din ă categorie se vede Ş ţ unui
revers de ă ă de tip macedonean Filip II (fig. 14, 1). Mai avem de ţ
cîteva vase (fig. 15) ş fragmente de vase fine elenistice pictate (fig. 17), un ciob de
ă cu litere ş pictate (fig. 16), un ciob cu un graffito reprezentînd un motiv
www.cimec.ro
7 Ş Ş 2il3
de caracter floral ă parte din ş vas ş de ă ă ca ş ciobul
similar descoperit În 1954
1
), un ţ de lut cu trei gurguie (tri!Jchnos), de ă ă
Fig. 7.- Popqti. Sectorul Z J. ă cu depozit ritual din a doua ă a ficrului, ă
sub complc,.ul de vetre de la fig. 6.
Fig. 8. - ş Sectorul X. Stratul de ş din a doua ă a fi.erului depus peste panta ă
a valului de ă Se vâd resturile a ş funduri de chiupuri (do/ia) ă in .<i/11. În marginea din
stînga se ă ş ţ cel mare de ă de ă val.
ă (:fig. 18, 1), imitînd candelabrele greco-italice de bronz de tipul aceluia de la
ă
2
, mai multe capace de vase cu vîrful modelat În forma unui cap de vultur,
1
« S.C.I.V. », VI, nr. 1-2, 1955, p. 253 ş fig. 13,2.
2
I. ş ă ş 1924,
p. 85, fig. 277, pl. II, 2 ş III; V. Pârvan, Gctica, ş
1926, p. 211, fig. 181-182, pl. IX, 2 ş X.
www.cimec.ro
234
I1ADU VULPE 8
diverse piramide de lut, fusaiole, lustruitoare etc . .Avem de remarcat ş un fragment de
ă de ă de cult cu ornamente adîncite (fig. 18, 2), provenh dintr-o ă ă
ă acelora descoperite in situ în campania ă

Uneltele de fier sînt bogat
reprezentate: ţ scoabe, cuie, piroane, ă ţ un fragment de ţ foarfece
(fig. 19,2), seceri, ă (fig. 19,3), pinteni. Ca arme ă numai cîteva vîrfuri
de ă ţ de fier mari, plate, cu tub de ă ş ş cu aripioare. Vîrfurile de ă ţ
de bronz cu trei ă ş de tip « scitic », atît de frecvente de exemplu la Poiana, lipsesc
aici cu totul. ă ă ar putea fi ă printr-o ţ ă ă tipul
respectiv ţ unei epoci mai vechi decît începutul ş ă getice de la ş
care riu pare ă fi luat ţ ă decît în cursul secolului II î. e. n.
Fig. 9.- Vas în ă de ă ş lucrat la ă datînd
din a doua ă a fierului.
Ca obiecte de ă avem, ca ş în anul precedent, diverse ă de ă
ă un inel de deget, de argint, spiral, cu o extremitate ă ţ ă în forma unui cap
de ş (fig.20), o ă de bronz cu ornamente en repousstf (fig. 21, 1) ş mai multe
fibule de bronz, de fier ş de argint, toate ţ epocii Latene III (fig. 21,2;
22, 2-3). Cîteva se ă la tipul ş « Nauheim » (fig. 21,2; 22,3). Deosebit de
ă este o ă de ă de pumnal constînd dintr-o ă de bronz ă
cu figuri umane în relief ă (en t·epousstf), care, executate într-un stil primitiv local,
cu un fel de coarne pe ş (fig. 23), amintesc întrucîtva divinitatea ă Cernunnos
2

Monedele descoperite la ş în cursul ă noastre din 1955 sînt în
ă de ş dintre care cinci de argint ş ă de bronz. Toate ă din secolele
II-I î. e. n. Printre cele cinci piese de argint, avem o ă ă de tip Vîrteju 3, imi-
ă ă cele maced_onene ale lui Filip II, ă tetradrahme thasiene, o ă din
Dyrrhachium ş un denar roman republican cu numele lui C. Valerius Flaccus, din anii
150-125 î. e. n. Din cele ă monede de bronz una proyine din ş Odessos,
iar ă de mici dimensiuni (0,015 m diam. ş 2,19 g greutate), greu de descifrat
din cauza relei ă de conservare, pare a se referi tot la una din ă ţ ş din
Pontul Stîng
4

.A doua ă pe care am ă prin ă ă noastre din 1955, anume
problema ţ a fost mult ă ă prin aceste ă ă ă ă ă fi fost ş
1
« S. C. I. V.», Vl, nr. 1- 2, 1955, p. 245.
2
Ch. Renel, Les religions de la Gaule avant le chris-
tianisme, Paris, 1906, p. 187, 246, 261; S. Reinach, Catalogue
i/Justre du Mu.ree des antiquites nationales du Château de
Saint-Germain-en-Laye, voi. I, ed. II; Paris, 1926, p. 86--87
ş 110.
3
B. Mitrea, în Studii ţ referate pritJind istoria Romtniei,
ş Ed. Acad. R.P.R., 1954, partea I, p. 291 ş urrn.
' Identificarea acestor monede, ca ş a acelora descope-
rite la ş în cursul campaniei precedente (« S. C.
I. V. », VI, nr. 1-2, 1955, p. 258), a fost ă ă în
Cabinetul numismatic al Muzeului ţ de ă ţ
al Academiei R.P.R. (responsabil B. Mitrea).
www.cimec.ro
9 Ş ARHEOLOGIC Ş
----'-------------------------------- ----
235
ă pe deplin. S-a cercetat ă ţ structura valului de pe marginea ş ţ
adînc ş larg care ă acropolea de la « Nucet >> de platoul bisericii ş al cimitirului
actual al satului ş
1
. ă ş inter-
ă noastre în ă ţ ă sînt ă
toarele (fig. 24). Peste un strat orizontal ţ
de ş din epoca bronzului (Glina III),
format deasupra loessului care constituie ă
mîntul ă ă s-a ş un pavaj de ş
de rîu, dens. Deasupra acestui pavaj au fost
ş în sensuri ş bîrne groase de lemn,
printre care au fost ă ă turte de lut
întregi sau ă amestecate cu ă ă
constituindu-se, astfel, un rambleu. Prin arderea
bîrnelor de lemn, întreaga ă de ă ş
turte de lut a fost ş ă puternic, ă la
scorificare, asigurîndu-i-se rambleului o solidi-
tate mai mue ş o ţ ă împotriva umidi-
ă ţ Peste rambleul astfel calcinat a fost adu-
ă o ă de ă ă ă din ş ţ
vecin. ă ă a fost ă în straturi
neregulate, ă cu maiul ş învîrstate cu
ă ţ de ş ă ă Deasupra masei
de ă ă ă s-a ş un nou strat de
ş de rîu, format din ă rotunzi, de
circa 0,03- 0,05 m diametru. Valul a fost apoi
ă ţ ş mai mult prin ă peste ş
a unei mase ă verzui. Deasupra s-a
depus un strat ş cu resturi de ş

1
1
1
'
............... ,
"
,'
'
"
' \
\
\

\
1
\
Fig. 10. - Partea ă a unui ţ primitiv din
a doua ă a fierului, lucrat în ă ă ş pre-
zentînd pe margine o ă ş o ă ă
ţ fragmente ceramice din prima ă a fierului. Ş acest strat a fost acoperit cu
un pavaj de pietre de rîu. Deasupra pavajului s-au depus, ulterior, resturile ş ă
• , , . . .rt!l" din epoca a doua a fierului. Din

• · , ---_-_ 'nr\};...v--:-y stratul constituit prin aceste resturi
:n::::!Ui',::•l!·· """' 1 face parte grupul de chiupuri din
,J

sectorul X (fig. 8), ţ
aici mai sus.

Ceea ce vedem azi din val
\ -, '···. 1\:iimlî:h'l!!mr.
--::····· : · - .. -rttrrtJ;Jil1!l11i. nu ă decît o parte a pantei
• ţ interioare, dinspre acropole. Cul-
7 mea ş panta ă dinspre
g:·;uu, ş ţ au ă complet, ca efect
nl!ll!lillliJl•l" al eroziunii naturale prin care s-a

Fig. 11.- Stampile de pe ă ş de amfore din sec. II-I î.e.n.: 1, stam ă
de ă ă cu numele 'A scris in sens invers; 2, stam ă
de pc ă ş ă a unei amfore din Cos, cu ţ foarte ă
ă ţ probabil numele 6-wpw scris de la dreapta la
stînga (cf. « S.C.I.V. », VI, nr. 1-2, 1955, p. 252, fig. 17,1); 3-7,
stampile anepigrafice de pe amfore getice de ţ
ă ş ţ în ultimele ă mi-
lenii. De aici dificultatea de a ex-
plica rambleul calcinat ş structura
sa. Dificultatea este cu atît mai
mare cu cît turtele de lut ca ele-
ment de ţ ă un
element cu totul nou, nemaiîntîlnit ă în afara ţ ă noastre, unde a mai fost ş
1
Cf. ă ţ din « S.C.l.V. », VI, nr. 1 -2, 1955, p. 240-241, f-ig. 1-2.
www.cimec.ro
236
I L\ lll' Yl Ll'E
ă acum doar într-o ş ă ă din Oltenia, la ă ţ ă la viitoare
ă în ă ş ş ă la descoperirea altor ţ cu ă de o struc-
Fig. 12 -- ă ă ş de ţ ă cu decor în relief. Sec. 1 î. c. n.
Fig.13.- ă de ă ă din sec. II-I î. c. n.: 1, ciob de vas gcric ş cu palmete imprimate in
exterior; 2, ă de ă de la un vas getic ş imitat ă modele ş 3, fragment de tipar pentru
fabricarea cupelor de tip delian; 4, ciob de ă ă purtînd un ligament de plumb pentru repararie (descoperit
în groapa din fig. 7); 5, fragment de fund ele ă de ă ş ă cu slip ş ă în interior cu palmcte
imprimate ş cu zone concentrice umplute cu striuri incisc; 6. fragment de ă ă ş decoratii cu
palmete imprimate.
ă ă nu ne ă decît ă ă o ţ a ă valului de la
ş prin încadrarea sa în categoria ă a ţ de ă sau de ă
calcinate ă la vitrificare, care s-au constatat în mare ă în Europa ă ş
www.cimec.ro
11
AHIIEOLU(;II: 237
mai ales în Occidentul celtic, atît în epoca ă cît ş în epoca Latene
1
. În acele
ţ arderea ă sau a pietrelor din structura valului se ă ţ
Fig. 14.- Fragmente de cupc deliene, ş sau ş de fabricafie ă
prezentind ornamente în relief. 1, ciob de la fuhdul cupei, decorat cu reversul
unei moncde dace; 2-4 fragmente ornate cu motive diverse. Sec. I î. e. n.
l:>ig. 15. - Vas elcnistic de import din sec. Il - 1 î. e. n., pre-
zentind un firnis ş întrerupt de ă zone pictate cu alh.

\
' 1
1 1- . '-''<;;, J',
(.'. ·'1
1 .;.. ' }.
\. (/ ';; ., ,1
- . ') - / ".._,. 1
1 ' . .-- .
1 {.· •

'
_ .:.; __ - ----
1-ig. 16. -Fragmente de vas elcnistic
de import, din sec. ll- 1 î. e .. n., pre-
zentind n ·sturile unei ţ ş
pictate cu ş din care se disting în
rîndul de sus litera [ ... ]x, iar în rîndul
de jos literele [ ... ] mp.
cu ajutorul bîrnelor ă ca la ş pentru a se ţ o ă ă ă
ş ă În regiunile de ş ale ţ ă noastre, la ş sau la ă ţ piatra lipsind,
iar argila ă în mod simplu neprezentînd ţ de soliditate, s-a recurs la o ţ
1
J. Deehelette, op. cit., Il, 2, p. 704-713.
www.cimec.ro
238 RADU VULPE
12
realizîndu-se un fel de beton primitiv ă din ă de « ă ă » prinse într-o
ă de ă ă
1
3
Fig. 17. - ă ă de import din sec. II-I î. e. n.: 1-4, eioburi de ă roz cu pic-
ă ş 5 ţ ă de ş ă ă cu firnis negru mat ş prezentînd ă aripi oare rotunde.
1
....
1
------,
It
1
,.,. ____ 4
::/ lj
,,
/,
Fig. 18. - Resturi getice din a doua ă a fierului: 1, ţ de lut poros, de ă ă
cu trei ţ imitat ă candelabrele de bronz greco-italice ( Jri/yGhnos); 2, fragment din
crusta unei vetre de cult cu ornamente adîncite.
« ă ă » erau ă din lut ă ş amestecat cu paie, ca ă ă
pentru ţ Forma lor ă ca de pîine sau de turte, era cea mai ă ă
1 Cf. raportul nostru precedent din« S.C.I.V. »,V[, nr. 1- 2, 1955, p. 247, fig. 8- 9.
www.cimec.ro
239
2
Fig. 19.- Obiecte de fier: 1, secure ă de tip hallstattian de la sfîr;-itul primei epoci
a fierului; 2, o ă de foarfece din a doua ă a ficrului; 3, o ă de ă ă
din a doua ă a fierului, cu opritoare în ă de ă ă ă în exterior cu ghimpi.
!"-- o ·OZ
Fig. 20.-Inel spiral de deget,
de argint, de tip getic, din
sec. I î. e. n.
Fig. 21.- Obiecte din a doua ă a fierului: 1, fragment de ă ă dintr -o
ă foarte ţ de bronz, cu ornamente ă în relief; ă de argint din epoca
Latene III, de tipul « Nauheim », varianta ă ă prin accident; imaginea
ă e ă sus; pe placa de oprire se ă incizii ţ verticale sau în zig-zag.
www.cimec.ro
240 lUDU VULPI':
14
Nefiind folosite decît ca material de ă ă de cele mai multe ori sparte în fragmente,
nu aveau nevoie de forme regulate ş precise. Dimensiunile lor, de 0,25- 0,45 m dia-
metru ş 0,10 m grosime, sînt determinate, de asemenea, de comoditatea ţ ă
2
ă pe care cele mai multe din
aceste turte le ă în centru
dovedesc ă erau ş pe ţ
înfipte vertical, in timpul ă lor
la soare, înainte de a fi intrebuin-
tate ca material de constructie. În
' ,
masa valului erau aruncate la întîm-
plare, ă ă nici o ordine ş nearse.
Arderea lor s-a produs numai o ă
cu calcinarea pe loc a întregului
·rambleu din care ă parte. Am
putut observa ă turtele de pe mar-
ginea ă a valului, mai ţ
ă de foc, prezentau urme foarte
slabe de calcinare, pe cînd cele din-
spre mijloc, unde focul a fost extrem
de intens, erau arse ă la scorifi-
care. De asemenea, din bîrnele de
lemn de la mijloc, consumate com-
plet, nu s-au ă decît impresiu-
nile ă in masa de lut, pe cînd
din acelea de la margine se mai ă
ă ţ mari carbonizate.
Preocuparea de ă a
constructorilor valului de la ş
a fost consolidarea terenului, care,
fiind constituit din loess foarte friabil, la ţ unui ş ţ cu taluzuri abrupte,
ţ ă se ă de la inceput sub ţ umezelii ş sub greutatea palisadei
care trebuie ă fi fost ă deasupra. Toate ţ ă au tins spre remedierea acestor
inconveniente ale solului natural: ş straturile de ş

ş rambleul calcinat, ş valul
de ă ă ă ă cu ş ă Chiar peste masa de ă ă ă s-au ş în
ş scop, mari ă ţ de ă verzuie ă ă din terenurile ă ş
noase din preajma ţ Din ă a ă ţ ă trebuie ă o admitem, nu s-a
ă nici o ă deoarece culmea valului, deasupra ă trebuie ă fi fost ă
a ă peste tot. ţ cele mai bine ă din structura valului, reprezentind
ş numai o parte din panta ă a acestuia, se ă la extremitatea de E, în
sectorul X . În sectorul V au mai putut fi prinse numai ţ urme din rambleul cal-
cinat . .Mai la vest de acest ultim sector, resturile arse au ă cu ă ş Efectul
radical al eroziunii e vizibil, de altfel, în ă parte, ş prin ă mai mare a ş ţ
dintre acropole ş platoul bisericii actuale.
În ţ cronologiei ţ de la ş nu putern formula ă o incheiere
ă În raportul nostru preliminar asupra campaniei din 1954, am înclinat ă atri-
buim ă ţ epocii a doua a fierului
2
, pornind în prirnul rînd de la cîteva
cioburi ă de amfore ori de vase getice de ă ă ă deasupra
Fig. 22. - Fibule Je bronz; 1, arc de ă din prima ă a fie-
rului (sec. Vl î. e. n.); 2, fi ă din epoca Latene III, cu arc rectiliniar
simplu ş cu placa de oprire dreptunghiul ă (arcul e ornat cu ptmcte
incise); 3, arc de ă în ă de ă elin epoca Latene ITI,
de tipul « Nauhcim », varianta ă
1
Cele ă straturi superioare de se ă în fotografia
ă în « S.C.I.V », Vl, nr. 1-2, 1955, p. 246, .fig. 7.
2
« S.C.I.V. », VI, nr. 1-2, 1955, p. 247.
www.cimec.ro
15 Ş .\RHEOLOGIC Ş
241
rambleului calcinat de la baza valului, ă ă ă ă cu gropile dependente de stratul
superior al ş ă din epoca a doua a fierului, care ă pe alocuri valul. Cioburi
similare au fost observate în structura valului ş cu prilejul ă ă din anul 1955,
Fig. 23.-Garnitura unei teci de pumnal din epoca Latene III, ă dintr-o ă de bronz ă cu figuri rudimentare
ă în relief, reprezentînd, poate, divinitatea ă Cernunnos. Pe verso e lipit un mîner de pumnal de fier.
dar tot rare ş mici. În schimb, au ă deosebit de numeroase ş de caracteristice
elemente referitoare la prima ă a fierului, abundente mai cu ă în stratul ş
care ă verzuie de deasupra valului.
Nu ş ă sigur în ce raport stratigrafic se ă acest strat cu stratul general
al ş ă hallstattiene din interiorul acropolei, deoarece timpul strict limitat al campaniei
N
hallstatlian de ă
Ram bleu de arsur.i ă
(lut brut, turte de/utyi
bÎrne carâoniz:ate)
DJJ] ă ă cu ş ă
ă
/,\ :::\\ (loess)
, . oooo= Pava} de p1etr1S
ă ·
ş
pr111 eroztune
o 2 3
Fig. 24. - Schema structurii valului de ă de pe marginea de sud a acropolei de la Nucet.
4m
de ă ă din 1955 nu ne-a ă ă prelungim ă ă din sectoarele X ş V
spre nord. ş putem lua în ţ de pe acum eventualitatea construirii
valului în prima ă a fierului.
În ce ş cioburile din a doua ă a fierului, ă în masa de ă a
rambleului de la baza valului, sînt atît de rare ş de neînsemnate, încît ţ lor acolo
poate fi ş ă prin galeriile de ş ş chiar de mamifere mai mari care ă
în diferite ţ ă ă de la marginea acropolei antice. Ele nu pot servi,
prin· urmare, la da tarea valului, care a fost sigur construit înainte de dezvoltarea ş ă
getice ş foarte probabil, chiar înainte de ş ş ă hallstattiene.
16 - ... 1588
www.cimec.ro
242
J\AD(j Vt:Ll'E 16
-----------------------------------------
Aceste ă ş ţ ă un evident progres ţ ă de datele pe care
le ţ asupra ţ de la ş prin ă ă din anul precedent, dar
pentru a le închega într-o concluzie ă trebuie ă ş ă rezultatele cerce-
ă pe care ă ă le ă la « Nucet » în cursul unei viitoare campanii
arheologice.
RADU VULPE
APXEOJIOrlP-IECIUIE PACROTIIUI B TIOTIEIIITI1
(1\PATHOE CO)l,EPlliAH11E)
ApxeoJiorHqeCime pacRODRH B IloneiiiTH paiî:oHa ,IJ;oMHeiiiTH ByxapecTcRoiî: o6JiaCTH
npo)J;oJimaJIHCh B 1955 ro)J;y MeHee )J;Byx MecHu.en. BhiJIH HCCJie)J;oBaHhl yqacTRH Z3, W, V 11
X (p11c. 1), nJIOI.IJ.a)J;h ROTOphlx panHa 450 M
2
• C O.ll;HOiî: CTopOHhl 6hiJIH npoBep eHhl 11
UOUOJIHeHhl )J;aHHhle OTHOCHTeJihHO CTpaTH!flHRaiJ.HH CTOHHRH, a C .ll;pyroiî: CTOpOHhl, BhiHCHeH
non poe BaJia, CJiymnniiiero )J;JIH o6opoHhl noceJieHHH c rora.
PeayJihTaThi pacRonoR no)J;TBep.ll;HJIH )J;aHHhle npe.ll;hl.ll;YI.IJ.HX sRcne)J;HIJ.Hiî: OTHOCHTeJihHO
HaJIHqHH CJie)J;OB RYJihTYPhl rJIHHa III HaqaJia 6pOH30BOH 8UOXH (pHc. 2, 1-2). Cnopa)J;H-
qecRH 6hiJin Haiî:)J;eHhl TaRme o6JIOMRH RepaMHRH RYJihTYPhl THna Teiî:, )J;aTHpoBaHHhle cepe.ll;H-
HOiî: 8UOXH 6pOH3hl (pHC. 3, 1-2). 0.ll;HaRO, CUJIOIIIHhle H 06I.IJ.He CJIOH UOCeJieHHH OTHOCHTCH
Jll1lllh R .ll;ByM nepHO)J;aM 8UOXH meJieaa - rahiiiTaTCROMY l1 JiaTeHCROMy. raJIJihiiiTaCRHfi
nepHO)J; npe.ll;CTaBJieH 3)J;eCh U.eJI6HhiMH COCy)J;aMH H 06JIOMRaMH COCY.ll;OB npeHMyi.IJ.eCTBeHHO
csJieMeHTaMH RYJihTYPhl Bacapa6n (p11c. 2, 4; 3, 3; 4). ,IJ;aTa 8TOiî RYJihTYPhl ycTaHOBJieHa
6Jiaro)J;apH naiî:)J;eHHOiî: TaM lflH6yJie VI neRa )J;O H. 8. (p11c. 22, 1) • . •
Y TIOBepXHOCTI1 CJIOH nepBOH 8UOXI1 meJieaa, Ha yqaCTRe Z 3, HaH)J;eH 6h!JI TaRme
TIJIOcRniî: meJie3Hhliî: Tonop, xapaRTepHhliî )J;JIH ramihiiiTaTcRoro THIIa (p11c. 19, 1). Cpe.ll;l1
paaJinqHhiX cJie)J;OB nepBoii: 8non1 meJieaa Heo6xo)J;HMO OTMeTHTh 11 o6HapymeHHYIO HMY
p11TyaJihHOro xapaRTepa, cocy.ll;hl raJihiiiTaTcRoro Tl1na 11 u.eJihHhle cReJieThl
IWYX MOJioqnhlx nopocnT (p11c. 5).
BTopaH 8noxa meJieaa npe)J;cTaBJieHa o611JihHhiMH ocTaTRaMn reTO-)J;aRHHCROii: RYJih-
TYPhl II n I BB. )];O H. 8. CTpaTHrpalfJHH, 8TOiî RYJihTYPhl, cocTOI1T Ha HecROJih-
RHX CJIOeB, qncJIO IWTOphiX BCe me ROJie6JieTCH B 3aBI1CI1MOCTI1 OT yqacTROB, qTO MO/f\HO
06'hHCHl1Th qaCTI1qnoii: nepecTpOHROH pa3JIJ1qHhiX He H3MeHHIOI.IJ.eU UOCJie)J;O-
BaTeJihHOCTI1 noceJieHI1H. Ha yqacTRe Z 3 o6HapymeHo 6 oqaroB, pacnoJiomeHHhiX O.ll;I1H Ha)];
ţ COOTBeTCTBeHHO TaROMY me qncJiy UOCTpOeK TOrO me lf\11JI11I.IJ.a (pHC. 6). BepOHTHO,
peqh H)J;eT o MecTe, npe)J;HaauaqeuuoM )J;JIH KYJihTa, BBI1.ll;Y Toro, qTo no)J; oqaroM caMoro
unmHero CJIOH 6hiJia o6HapymeHa HMa p11TyaJihHOro xapaRTepa (pnc. 7), co)J;epmai.IJ.aH
uenoBpem)J;euuyro aM!flopy, )J;Be qacTI1 (meta 11 catillus) aepuoTepR11, meJieanhlii: HaRoueq-
HHR cTpeJihl, meJieaHhiH Hom, meJieaHaH 11rJia, rHpH na o6ommeunoii: rJII1Hhl, qeiiiyH 11 ROCTI1
phl6hl, ROCTII )J;OMaiiiHI1X 1Kl1BOTHhiX, a TaRme II ţ COCY.ll;hl, npiiiHa)J;Jiemai.IJ.He R
paaJIIIIqHhiM KaTeropiiHM reTCROH RepaMHI\11.
CJie)J;yeT OTMeTHTh 11ao6HJI11Ie qepeiii1IJ.hl, uaii:)J;eHnoii: Ha yqacTRe W, a TaRme 11 Rpyn-
HhiX KYBIIIHHOB ( dolium), ocTaTRI1 KOTOphlx naiî)J;eHhl in situ B oco6eHHOCTI1 B yqacTRe X
ua BaJie (p11c. 8).
IJepe.ll;BIII1KHOH IIIHBeHTaph BTOpOiî: 8UOXI1 1KeJieaa npe.ll;CTaBJieH B 60Jihllli1HCTBe CJiyqaeB
RepaMnRoii: (pnc. 3, 4 II 9-18). CJie)J;yeT OTMeTHTh TaRme 6oJihiiiOe ROJIIIqecTBO ocTaTROB
n oco6eHnocTII na Po)J;oca, aaTeM o6JIOMROB 8JIJIHHI1CTIIqecRI1X npiiB03HhiX cocy)J;oB,
C IJ.BeTHhiM aHr060M (p11C. 15-17), OCROJIROB qaiii, MeCTHOrO np011I3BO)J;CTBa (p11C. 12-14).
Hepe.ll;RO BCTpeqaiOTCH II OCTaTI\11 IIITaMUOBaHHhiX aM!flop, HO 6ea Ha)J;UI1Ceii: (aH8TI11rpalflH-
qecRIIe aM!flOpbi), H3rOTOBJieHHhiX reTCRI1MH ronqapaMI1 DO o6paau.y pO.ll;OCCRI1X aM!flOp
(p11c. 11 , 3-7). MeTaJIJiuqecRI1e npe)J;MeThl (11HCTpyMeHThl, opymllle, yRpaiiieHHH) TaRme
Muoroql1cJieHHhi (p11c. 19-23). PeJihelflHhliî opHaMeHT 6poH30BhiX HOmeR npe.ll;CTaBJIHeT
TpexRpaTHOe qeJIOBeqeCKOe l1306pameHHe B BH)J;e ReJihTCROrO 6omeCTBa l\epHyHHOCa (pHC.
23). Bo BpeMH pacRonoR 1955 ro)J;a 6h!JIO uaiî)J;eHo ceMh MOHeT II III I BB. )];O H. 8., II a ROTO-
•) ,iJ,aTa « npuGan;mTCJJbllo Il I n _;\o 11 . a.>> AJIH
nepuoti ;mOXI1 lKC.iiC;Ja U MCl:'UIUL:'lll OonelliTH,
uaiie'IaTaiiHaH B AOl\JlaAC 1954. r. ("S.C.I.V." VI,
1955, .l'lo 1-2, 267), npeACTallJlHeT co6oJ:t one'laTHY;
HaAO 'lHTaTb: «VII B. AO H. a ·•, TOT me AOimaA CTP.
259 n 264.).
www.cimec.ro
17 Ş AHHEOLOGIC Ş
243
---------·· ------ ·----
pbiX IIRTb cepe6pRHHhlX ( O.IJ;Ha .IJ;aKH:itCKaR MOHeTa, .IJ;Be «flaCOCKHe TeTpa.o;paXMhl, O.IJ;Ha
.o;paxMa na .IJ:nppaxnyMa, o.o;nH pnMcKnit .o;eHapn:lt pecny6JinKaHCKO:lt anoxn) n .o;ne 6poHao-
BhlX ( o.o;Ha na O.o;eccoca n .o;pyraa Heonpe.o;eJieHHoro nponcxom.o;eHHJI, nepORTHO, npnHa.o;JieamT
TOme O.IJ;HOMY HS IIOHTII:itCKHX ropO.IJ;OB).
1
-JTo KacaeTCJI o6opOHHTeJibHOrO BaJia C l01KHO:it CTOpOHhl aKpOIIOJIR, TO paCKOIIKll,
npoHane.o;eHHhle n 1955 ro.o;y Ha yqacTKax X n V HMeJIH QeJibiO rJiaBHhlM o6paaoM noccTa-
HOBHTb CTPYKTYPY aToit «flopTn«flnKaQHH (pnc. 24). BhlJIO ycTaHOBJieHo, qTo B ocHone naJia
Henocpe.IJ;CTBeHHO Ha QeJIHHHOM JieCCOBOM CJIOe aaJieraeT oqeHb TOHKH:it CJIO:it IIOCeJieHHR
nepnoiî anoxn meJieaa. ToHKnit pRA IQe6HJI Ha aTOM cJioe RBJIJieTCJI OCHOBO:it naJia. Ha.o; IQe6HeM
KpecToo6paauo pacnoJiomeHhl .o;epeBJIHHhle 6peBHa, a npocTpaHCTBO Mem.o;y HHMH aarpoMom.o;eHo
KycKaMH rJIHHhl, QeJihlMH HJIH pas.o;po6JieHHhlMH n cKpenJieHHhlMH Mem.o;y co6oit Heo6om-
meHHO:it rJIHHOH. CoopymeHHaJI TaKHM o6paaoM HaChliib 6hlJia nyTeM KaJIQHHnponaHHJI npe-
npaiQeHa B IIIJiaK .IJ;JIJI npO'IHOCTH H BO.IJ;OHeiipOHHQaeMOCTH. fiOCJie aTO:it onepaQHH HaChliib
6hlJia IIOKphlTa rJIIIH06HTHO:it MaCCO:it C TOHKHMH 1IpOCJIO:itKaMH BOJihl, .IJ;JIJI npe.o;oxpaHeHHJI
OT rrpOHHKHOBeHHJI BJiarn. Bea aTa Ma cea, rrocJie nepeKphlTIIJI BTOphlM CJIOeM IQe6HJI, 6hlJia
IIOKph!Ta CHOBa TOJICThlM IIJiaCTOM cepoit aeMJIH. Ha IIOBepXHOCTH aTOrO CJIOJI 6hlJI HaCh!IIaH
nocJie.IJ;HliH pa.o; IQe6HJI, Ha.o; KOTOphiM o6paaouaJic.fl, DHYTPl-1 BaJia .o;pyroil: CJIOil: reTcKoro
IIOCeJieHHJI BTOpOrO nepno.o;a anOXl-1 meJieaa. fiOBH.IJ;HMOMY, BaJI B lloneiiiTl-1, HeCMOTpR Ha CBOIO
cJiomHyro CTPYKTYPY, 6hlJI coopymeH e.IJ;liHOBpeMeHHO.
BHeiiiHH:it CKJIOH naJia n ero rpe6eHb B HaCTOJIIQee npeMJI yme He cyiQeCTBYIOT
BCJie.IJ;CTBHe apOBllll, 1Ipl1Be.IJ;llleit K BHaql-JTeJibHOMY paCIIIHpeHHIO npliJieraiOIQerO pBa B TeqeHlle
nocJie.IJ;HHX .o;nyx ThlcJiqeJieTlliî. llo TO:it me npn'IliHe He 6hlJIO Hait.o;eHO BO npeMJI pacKonoK
HliKaKIIX CJie.IJ;OB IIaJIHCa.IJ;a, HeCMOTpR Ha TO, qTO TaKOrO po.o;a yKpenJieHlle .IJ;OJI1KHO 6hlJIO 61>1
cyiQeCTBOBaTb B .o;peBHIOIO anoxy Ha BepxHeit qaCTll aeMJIRHOrO BaJia.
,I1;aTy COOpymeHHR o6opOHliTeJibHOrO BaJia, Ha OCHOBaHllll liMeiOIQHXCJI .IJ;aHHhlX,
M01KHO OTHeCTH K raJibiiiTaTCKO:it anoxe.
OB'b.flCHEHM.E PliCYHl\OB
PHc. -1 . - llJiaH aHporroJIJJ reTO-AaHHitCHOit CTOJJIIHH B llorremTH. CHTya'-\HII pacHoiiOH 1955 roAa.
PHC. 2. - HepaMHqecHHe «JlparMeHThi. 1-2 - KYJibTypa rJIHHa III HaqaJia arroxH 6pOH3bl;
:1- 4 - rrepna11 arroxa meJieaa .
PHc. 3. - 1-\epaMHqecHHe «flparMeHThi. 1-2 - HYJILTypa Teit cepeAHilbi anoxn 6pomlhl;
3 - nepsaJI arroxa )f{eJieaa; - pyqna cocyAa qepHo-rrerreJibHOit IIOJIHBhi rrpHMHTJmnol1 TexnHHII, BTOpoii
:moxH meJieaa .
PHc. 4. - BHyTpeHIIJIH cTopoHa neHqHHa qepHoJIOllleHHoro 6uJiblllOI'O eucyAa nepnotl anoxH
ffiCJieaa C HeraTIIHHbiMH MOTHBaMH, BhiTCCHCHHhiMH Ha OCJIOM «flOHe.
PHc. 5 . - llorremTH. CeHTOp Z 3. lJacTb COACP*HMoro JIMhi pHTyaJibHuro xapaHTepa rrepuotl
arroxH )f{e.TTeaa. CpeAH cocyl\OB raJibWTaTcKoro THrra BHl\eH cKeJJeT rropoceHKa.
PHc. 6. - llorremTH. CeHTop Z 3. HoMrrJJeHc Ha 6 narrnacTOBaHHhiX oqaron. li r.<yGHHe DHfllla
rroitMa ApAmema.
PHc. 7. - llonemTH. Cei\Tup Z 3 . .fi Ma c HYJJbTOBhiM HHBeHTapeM BTopoit arroxH )f{eJJeaa, o6Ha-
PY*eHHaJI noA HOMnJJencoM o•Jai'OB Ha pHc. 6.
P11c. 8. - IlorremTH. CeHTop X. Cnoit noceneHHJJ BTopoit arroxH mene3a, rrepeHpbiHaiOuiHll
BHyTpemmt\ CJ-\JIOH o6opoHHTeJJbHoro nana. OcTaTnH 6 J\OHbeB rJJHHJIHhiX HYBillHHOB (do/ia) in situ.
C :Ienot\ cToponhi, n6JJH3H naJia, 6oJibmot\ o6opoHHTCJihHhlt\ pon.
PHc. 9. - Cephlit cocyA n nHne na3bl l\JIJJ Cl\eJiaHHhlit Ha Kpyre; BTopaJI arroxa i!<eneaa.
PHc. 1 O.- BepxHJIJJ qacTb rrpnMliTHBHoro cneTHJibHliKa liB nopllcToro TecTa c aooMop«flHoit rrpoToMot\.
PHc. 11 . - Hnet\Ma Ha aM«f>opnbiX pyqHax 11- 1 nn. no n. a.: 1 - KneitMO Ha ponoccKoit aM«flope
c HMeHeM 'AII't'(oXoc;, HarrHcaHHbiM Il o6paTHOM rroplll\Ke; 2 - KJieitMo Ha Oli'-\HJiliHJJ:pHqecKoit aM«flope H3
Hoca C ţ Haj:\IlHCbl-0, COi-\Cpffiallleit, BepORTHO, IIMH HailHCaHHOe Crrpana HaJieBO (cf.)
(( S.C.I.V. >>, VI, 1955, 1-2, cTp . 252, puc _ 17, 1); 3-7 - anerrHrpa«JlHqecKHe KJieitMa na rronp:::mammx
reTCIIHX aM«flOp.
PHC. 12. - ,[l,em1fiGHaH •IallJU cepcr<> IIHCTa MeCTHOI'O rrpOliBBOACTBa C penbe«flHblM OpHaMeHTOM
1 n. no H. a.
PHc. 13. - HepaMlii\a BhiConotl TexHHKH II- 1 BB. no H. a. 1 - qeperroK reTcHoro cocyna
KpacHOBaTOI'O OTTCHHa C rraJibMeTaMll, BhiTeCHeHHhiMH Ha JIH'-\CBOA CTOpOHe; 2 - yHpameHHe Ha pyqKe
reTcKoro cocyna HpacHonaToro IIBeTa, nonpamamm rpeqecimM MOJ\eJIJIM; 3 - «flparMeHT «flopMhi ):(JIJI qam
):(CJIHt\CKOI'O THil3; ft - OOJIOMOK rpeqecKot\ aM«flOpbl, CHpeiiJICHHOit CBHffiiOBhiM OOOj:\HOM, OOHapymeHHhlit
B IJMC 113 pHC. 7; 5 - «f>parMCHT ):\Ha naTepbl 113 KpaCHOB3TOI'O TeCTa, BHYTPCHHIJJI CTOpOHa HOTOpoiî yKpa-
mena THCHeHHhiMH IIaJibMeTaMH li IWH'-\CHTpHqecHHMll 30HaMU 113 rrpoqepqeHHhiX :IHHHJ:I; 6 - «flparMCHT
Tai;ot\ me cepOJ:I IlaTepbi C OpllaMeHTOM 113 THCHCHHbiX IlaJibMCT.
PHc. 14. - <l>parMeHThi neJIHitCKHX qaru, cepbix HJIH KpacHonaThiX, reTCHoro rrpollaBOl\CTBa c
penbe«flHhiM opHaMeHTOM. 1 - qepellJH nu a qamH, YIIpameHHhlit peoepcoM j:\aHHitcHoit MOHeThi; 2-4 - «flpar-
MeHThi
1
OpHaMeHTHpOBaHHhle paaJIHqHhiMll MOTHBaMH 1 B . ):(0 H . 3 .
PHc. 15.- llpHnoaHoiî aJil!HHliCTHqecKHtt KpacHonaHOBbltt cocyA II- 1 BR. c nsyMR 6eJihiMll rroJIJJMll.
te•
www.cimec.ro
244 HADIJ VULPE
18
Pnc. 16. - tl>paPMeHT rrpllnoaHOl'O aJIJiliHliCTll'ieCKOl'O cocyp;a II-1 BB. p;o H. a. co Ppe·
•JeCJWfi Ha.IJ;JiliCll HpaCHOl'O 1.\DeTa, D BepxHefi CTpOKe, D HO.:ropofi MOlf\HO OTJill'iliTb 6yKBY ( ... ]X, a Il
IJlllf\Heti: - 6yHBbl ( ... j 7tp . -
Plic. 17. - IlpnnoanaJI ::JJIJillllliCTH'iecKaJI J>epaMHHa 11-1 uu . .IJ;O n. a.; 1-r. - 'l<'pemm 11:1
poaouoil. rracThi c Hpacnofi pocmiChiO; 5 - py'!Ha MaTonoti: qepnoJiaKOBOil: •Jaum c p;nyMH :JaHpyr.neiiHhiMII
HpbiJihiiiiHaMH.
Pnc. 18. - J'eTCHHe OCTaTKH BTOpOil: anoxn lf\eJieaa. 1 - Tpexpy'IHblil: CBeTHJibiiHH Ha nopliC'IOii
l'JII111hl llpHMHTHBHOil: TeXHHHll, llO.II;pamanne rpeHO-liTaJillil:CHIIM 6pOH30BhiM KaH.IJ;eJIJI6paM (tri/ychi/OJ');
2 - <PparMenT HYJihTOBoro oqara c np;anJieHHhlM opnaMeHTOM.
Pnc. 19. - llieJieaHhle rrpep;MeThl. 1 - nJiocKnfi Tonop raJIJiblllTa1 TCiwro Tnna I:OHJ.\a rrepnoil: :moxn
meJieaa; 2 - noJionnna HOlf\HHJ.\ DTopoil: anoxn meJieaa; 3 - noJionnna YAIIJI BTOpofi anoxn me.Tieaa c
IIIHIIaMll Ha JlliJ.\8BOil: CTOpOHe.
Plic. 20. - Cepe6pJinoe cnnpaJibHoe KOJihl.\O reTcKoro Tnna 1 u . .IJ;O H. a.
PliC. 21. - Ilpe.IJ;MeThl BTOpofi anOXll lf\eJie3a. 1 - <JlparMeHT .IJ;eHopaTliBHOfi HaHJia)J;Hll H::J O'ieHh
TOHI>OH 6pOH30BOil: IIJiaCTliHHll C peJiheiflHO Bb!OHThiM OpHaMeHTOM; 2 - 1130l'HyTaJI cepe6pJIHaJ1 <Jlu6yJia
arroxu JlaTeH III nayreil:McKoro Tnna, reTCHnfi napnaHT. Ha aacTemKe BH.II;Hhl nepTnKaJihHble uJin :Jlll':Jaro-
o6paaHLie TOHKlle nace'IHH.
Plic. 22. - Eponaonhle ifln6yJihl nepnofi ::Jnoxn meJieaa. 1 - p;yra iflll6ynhl nepnofi anoxll lileJie:m
(VI n. AO n. a.); 2 - ifln6yJia JiaTeHcKofi anoxu c npocTofi npHMOJinneil:noil: p;ypoil: n c npJIMoyronhuotl
:JacTelf\HOil. (na p;yre TO'ie'IHhifi opuaMeHT); 3 - !l;yPa <Jln6yJihi n nn.IJ;e nome'IHll anoxu JlaTeH III, nayPeil:M-
CHOl'O Tlllla, l'eTCKllil: BapnaHT.
Plic. 23. - YKpallleHHJI ua nomnax 1\liHlf\aJia anoxu JlaTeH III n BH.II;e 6pouaonoil: nJiaCTHHKll c
perrbe<JlnbiMU py.II;liMeHTapHhlMH ifllll'ypaMn, npep;cTaiJJIHIOII.\HMll, nepOHTHO, I>eJihTCIWe 6omecTBO Cernu1mos _
Ha o6opoTHOil: cTopone npnJienJiena pyKOHTHa meJieauopo HIIHlf\aJia.
Puc. 2ft. - CxeMa CTPYHTYPhi o6opounTeJibHOl'O nana c IOlf\HOl'O KpaH aKponoJIJI B Hy'ie1 e.
CHANTIER ARCHEOLOGIQUE DE Ş 1955
(RESUME)
Les fouilles archeologiques de ş en 1955, ont dure un peu moins de deux mois.
On a explore les secteurs Z 3, W, V et X (fig. 1), sur une superficie totale de 450 m
2
• Le but
poursuivi par ces fouilles fut, d'un câte, celui de verifier et de completer les renseignements
concernant la stratigraphie de la station, de l'autre, celui d'eclaircir le probleme du vallum qui defen-
dait la station du câte Sud.
Les resultats des excavations ont confirme les donnees de la campagne precedente en ce
qui concerne la presence des vestiges epars de la civilisation de Glina III du debut de l'âge du
bronze (fig. 2, 1-2). En plus, on a trouve, d'une egalement sporadique, des tessons cerami-
ques se rapportant a la civilisation de Tei, datee vers le milieu de l'âge du bronze (fig. 3, 1-2).
Mais les couches compactes et generales de la station se rapportent uniquement aux deux peria-
des de l'âge du fer: Hallstatt et Latene. L'epoque hallstattienne y est representee par des vases
et des fragments de vases accusant surtout les elements de la civilisation de Basarabi (fig. 2,4;
3,3; 4). La date deces elements est precisee par une fibule du VIe siecle av. n. ere (fig. 22, 1)
1

Vers la surface de la couche du premier âge du fer de la fouille Z 3, on a trouve aussi une hache
plate en fer, d'un type hallstattien caracteristique (fig. 19, 1). Parmi les differents vestiges du premier
âge du fer, il faut egalement mentionner une fosse de caractere rituel, contenant des vases hall-
stattiens et les squelettes complets de deux cochons de lait (fig. 5).
Le second âge du fer est represente par les abondants restes de la civilisation geto-dace
des Jie - Ier siecles av. n. ere. La stratigraphie concernant cette civilisation presente plusieurs
niveaux, dont le nombre varie cependant d'un secteur a l'autre, ce qui doit etre explique par des
refections partielles des differentes habitations sans affecter la continuite generale de l'etablisse-
ment. Dans le secteur Z 3 on a constate six foyers superposes correspondant a autant de recon-
structions de la meme habitation (fig. 6). Il s'agit, probablement, d'un lieu de culte, car sous le plus
bas de ces foyers on a decouvert une fosse de caractere rituel (fig. 7) contenant une amphorc
entiere, les deux pieces ( meta et catillus) d'une meule a main, une pointe de fleche en fer, un cou-
teau en fer, une aiguille en fer, un poids en terre cuite, plusieurs ecailles et aretes de poissons,
des ossements d'animaux domestiques, ainsi que plusieurs vases appartenant aux diverses categories
de la ceramique gete,
Il faut egalement remarquer l'abondance des tuiles trouvees dans le secteur w, ainsi
que les grandes jarres ( dolium), dont les restes ont ete constates in situ surtout dans le secteur
X, au dessus du vallum (fig. 8).
1
La date « tnviron Ilie siecle av.n.e. », pour le
premier âge du fer de ş parue dans le tesumc
franc;:ais de notre rapport de 1954 ( << S.C.J.V. », \1,
no 1-2, i 955, p. 267) ne represente qu'une faute
d'impression, au lieu de (( vnc siecle av.n.e.)) (f. le
memc rapport aux pp. 259 et 264.
www.cimec.ro
19
Ş ARHEOLOGIC Ş
245
L'inventaire mobile du second âge du fer est represente, en grande majorite, par la cerami-
que (fig. 3, 4 et 9-18). Il est a relever le grand nombre de debris d'amphores, surtout rhodiennes,
de fragments de vases hellenistiques d'importation, a engobe peint (fig. 15-17), de tessons de
coupes deliennes de fabrication locale (fig. 12 et 14). Tres frequents sont aussi les restes d'amphores
a timbres anepigraphiques, imitees par les potiers getes d'apres des modeles rhodiens (fig. 11, 3-7).
Les objets en metal (outils, armes ou ornements) sont aussi nombreux (fig. 19-23). Sur
une garniture de gaine en bronze, decoree en repousse, on voit, repete trois fois, le simu-
lacre d'une figure humaine presentant les apparences du dieu celte Cernunnos (fig. 23). Pendant les
fouilles de 1955 on a trouve aussi sept monnaies des ne -Jer siecles av. n. ere, dont cinq en
argent (une monnaie dace, 2 tetradrachmes thasiennes, une drachme de Dyrrhachium, un denier
romain de l'epoque republicaine) et deux en bronze (une provenant d'Odessos, l'autre, inde-
chiffrable, appartenant probablement aussi a une viile du Pont Gauche).
En ce qui concerne le va/lum du câte Sud de l'acropole, les fouilles accomplies en 1955 dans
les secteurs X et V ont parte surtout sur la structure de cette fortification (fig. 24). On a constate
qu'a la base du val111m et immediatement au-dessus de la terre vierge formee par du loess, il y
a une couche tres mince d'un etablissement de l'epoque de Glina III. La construction du vallum avait
commence par un lit de gravier etendu a la surface de cette couche. Au-dessus de ce gravier on
avait pose, en sens croises, des poutres en bois, parmi lesquelles on avait amasse, en desordre,
des tourteaux en argile, entiers ou en fragments, cimentes par une grande quantite d'argile brute.
Le remblai forme de cette fa<_;:on fut calcine jusqu'a la scorification afin d'en assurer la solidite et
la resistance a l'hu.midite. Apres cette operation, le remblai fut couvert d'une masse d'argile
jaunâtre battue et contenant de minces couches de cendre, toujours comme expedient contre
l'humidite. Cette masse, couverte d'un second lit de gravier, fut surmontee a son tour par une
couche tres epaisse de terre grisâtre, melangee avec de la terre glaise verdâtre. A la surface de
cette couche fut etendu un dernier lit de gravier, au-dessus duquel, sur la pente interieure du
va/lum, s'est formee la couche de l'ctablissement gete de la seconde periode de l'âge du fer. Il
semble que le vallum de ş avec toute cette structure compliquee, fut execute d'un seul coup.
La pente exterieure du vallum, ainsi que sa crete, n'existe plus aujourd'hui, a cause de
l'erosion qui aboutit a l'elargissement considerable du fosse voisin, pendant les deux derniers
millenaires. C'est aussi pourquoi les fouilles n'ont point revele de trace de palissade, bien qu'une
telle fortification dut, tres probablement, exister a l'epoque antique au sommet de ce
rempart en terre.
La date du vallum est a fixer, selon les donnees dont on dispose jusqu' a prcsent, a
l'epoque hallstattienne.
EXPLICATION DES FIGURES
Fig. 1.- Plan de l'acropole de la station geto-dace de ş Situation des fouilles en 1955.
Fig. 2. - Fragments de poterie: 1-2. Civilintion de Glina III, datant du debut de l'âge du bronze; 3-4.
Premier âge du fer.
Fig. 3. - Fragments de poterie: 1-2. Civilisation de Tei, datant du milieu de l'âge du bronze; 3. Premier
âge du fer; 4. Anse de vase a lustragc noir-grisâtre, de technique primitive, appartenant au second âge du fer.
Fig. 4. - Face interieure de l'ouverture d'un grand vase du premier âge du fer, a lustrage noir et a decor
negatif reserve sur un fond imprimc et rempli d'une substance blanche.
Fig. 5. - ş Secteur Z J. Par tie du contenu d'une fosse a depot ritucl datant du premier âge du fer;
on voit le squelette d'un cochon de lait entoure de plusieurs vases de types hallstattiens.
Fig. 6. - ş Secteur Z J. Complexe constitue de six foyers a cruste, superposes. Au deuxicrne plan, on
voit la vallee et l'eau de la rivii:re d' ş
Fig. 7. - ş Secteur Z J. Fosse a depât ritucl datant du second âge du fer, dccouverte it la base du
de foyers de la fig. 6.
Fig. 8. - ş Sectcur X. La couche contenant les restes de l'ctablissemcnt du second âgc du fer dcposcs
au-dessus de Ia pente interieure du vallum. On voit les debris de six grands do/ia conserves in situ. A gauchc, il y a le
grand fosse qui defendait l'acropole du cote Sud.
Fig. 9.- Vase en forme de compotier, grisâtre, de technigue superieure, datant du second âgc du fer.
Fig. 10.- Partie superieure d'une larnpe primitive, du second âge du fer, travaillee en pâte poreuse et prc-
sentant sur le rebord une cupule et une protome zoomorphc.
Fig. 11. - Timbres d'amphorcs des ne- }er sii:cles av. n. i:re: 1. Estampille rhodicnne au nom ecrit
cn sens inverse; 2. Estampillc appliquee sur l'anse bicylindrique d'une amphore provcnant de Cos, a inscription
tres mal imprimee, contenant, probablemcnt, le nom tlwpw, ccrit de droite a gauche (cf. « S. C. l. V.», VI, 1955,
nos 1-2, p. 252, fig. 17, 1); 3-7. Timbres ancpigraphiques appliques sur des amphores de fabrication getc.
Fig. 12. - Coupe deliennc, grisâtrc, de fabrication locale, a decor cn relief; Ier siecle av. n. ere.
Fig. 13.- Ceramique de technique superieure, datant des ne-Jer siecles av. n. ere: 1. Tesson de vase gete,
rougeâtre. decore de palmettes imprimees; 2. Garniture d'anse rougeâtre imitee d'apri:s des modi:les grecs; 3. Fragment
de moule pour la fabrication des coupes de type delien; 4. Tcsson d'amphore grecque pourvu d'une attache de plomb
(trouvc dans la fosse de la fig. 7); 5. Fragment de la ba se d'une pa tere a engobe noir-grisâtre decorce, il l'intcricur, de
www.cimec.ro
246
RADU VULPE 20
palmettes imprimees et de zones concentriques parsemees de stries incisees; 6. Fragment de la base d'une paterc
grisâtre decoree de palmettes imprimees.
Fig. 14.- Fragments de coupes deliennes, grisâtres, du Ier siecle av. n. ere, de fabrication gete: 1. Tesson
de la base d'une coupe presentant l'efligie du revers d'une monnaie dace; 2-4. Tessons decores de motifs divers.
Fig. 15.- Vase hellenistique d'importation, des ne- Jer siecles av. n. ere, presentant un engobe rouge
interrompu de deux zones peintes en blanc.
Fig. 16. -Fragment de vase hellenistique d'importation, des ne-Jer siecles av. n. ere, presentant les restes
d'une inscription grecque peinte en rouge, dont on distingue en haut la lettre ( ... )x et en bas les lettres ( ... )lttp.
Fig. 17.- CC:ramique hellenistique d'importation, des ne- Jer siecles av. n. ere: 1-4. Tessons en pâte rosee,
a peinture brune-foncee; 5. Petite anse d'un gobelet pourvu d'un engobe noir mat; l'anse presente des ailettes rondes.
Fig. 18.- Vestiges getes du second âge du fer: 1. Lampe en terre cuite poreuse, de technique primitive, a
trois branches, imitee d'apres les candelabres greco-italiques en bronze (tri(ychnos); 2. Fragment de la cruste d'un
foyer de culte avec des restes d'ornements creux.
Fig. 19.- Objets en fer: 1. Hache plate de type hallstattien, datant de la fin du premier âge du fer; 2. La
moitie d'une paire de forces datant du second âge du fer; 3. Fragment de mors de cheval, presentant, comme piece
d'arret, une roue barbelee vers l'exterieur.
Fig. 20.- Bague spirale en argent, de type, gete, du }er siecle av. n. ere, a extremite modelee en forme
de tete de serpent.
Fig. 21.- Objets du second âge du fer: 1. Fragment d'applique formee par une plaque de bronze tres mince, a
ornements en repousse; 2. Fi bule en argent de l'epoque Latene III, appartenant a la variante gete du type (( Nauheim »;
pliee par accident. L'image normale en est reproduite en haut. Sur la plaque d'arret on voit de fines incisions verti-
cales ou en zigzag.
Fig. 22.- Fibules en bronze: 1. Arc de fibule du premier âge du fer (VIe siecle av. n. ~ r e ) ; 2. Fibule
de l'epoque Latene III, a plaque d'arret rectangulaire et a arc rectilineaire decore de points incises; 3. Arc en forme
de petitecuillere, du type (( Nauheim »,de l'epoque Latene III.
Fig. 23.- Gamiture d'une gaine de poignard de l'epoque Latene III, formee par une plaque en bronze
ornee de figures rudimentaires en repousse, representant, peut-c!tre, la divinite celte Cernunnos. Sur le revers, est colle
le manche d'un poignard en fer.
Fig. 24. - Schema de la structure du vallu»J defendant le c6te Sud de l'acropole de (( Nucet ».
www.cimec.ro
Ă Ă DE SALVARE DE LA MURIGHIOL
(reg. ţ r. Tulcea)

Ă arheologice începute în anul 1954
1
au fost continuate ş
în campania 1955, tot pe versantul nordic al dealului de la sud, de comuna
Murighiol.
ă faptului ă între timp terenul lui Stepan Nicolaev a fost plantat cu vie,
am fost ţ ă ne ă obiectivul ă noastre mai la vest, pe locul lui
Tihon Carpo. Aceasta, de altfel, ne-a dat posibilitatea de a ă atît întinderea cimitiru-
lui de ţ geto-dacic, cît ş culegerea de noi documente privitoare la ritul de
înmormîntare.
ţ ă ă R -- ă ă din trei ş ţ lungi de cîte 50 m, cu un total
de 300 m
2
- e ă NNV 330°, cu ţ de SV la ţ de 238 m de punctul
trigonometric, pe ţ NNV 350°. De la ţ SV al ţ 13 sînt 93 m
ENE 70° ă la ţ SV al ţ A, care se ă la 264 m NNJ:. 10° de ş
punct trigonometric.
Ţ ă ă ne ă în ş complex, am numerotat descoperirile în
continuarea celor din anul trecut.
În S l, careul 4, la - 60 cm am ă numeroase fragmente de ă ă
(0.5). Pe peretele de est al careului 5, la - 80 cm e dat la ă un mormînt ă
dintr-o ă de ă ă ţ ă din ă ă ă ă cu ţ
ş de culoare castanie; decorul e reprezentat prin brîu crestat, întrerupt de ă
ş ă ţ (pl.I,S). Oala se ă ş ă într-o ă cu ă ţ (pl. I, 3), ă
dintr-o ă ş cu ţ ş cu buza ă ă în interior ş cu caneluri în
lungul ei. ă ţ obiectelor de ă (LH. 10).
În S II, careurile 2 ş 3, apare un rînd de pietre la- 40 cm. Sub ele, la începutul
careului 3, întîlnim un mormînt de ţ simplu, ă ă ă ă ă alt obiect. E
reprezentat printr-o ă ă cu ţ ă ş ţ cu ă de ă ş ă
vertical, ş acoperit tot cu pietre. În interior, la- 15 cm sub capac, era un strat gros
de oase arse, avînd atît deasupra, cît ş dedesubt, numai nisip (M. 11).
În apt:opiere, spre mijlocul careului 3, pe latura de vest, la - 90 cm, întîlnim o ă
de ă ă cu brîu alveolat ş ă ovale, extrem de ă ţ ă
dintr-o ă castanie cu ă ţ În jurul ei, în dreptul pîntecului, era un strat
ţ dar întins de oase arse (M. 12).
La mijlocul careului 3 se ă un al treilea mormînt, compus din trei vase de
ă ă acoperit cu multe pietre ş fragmente de ă ă (M. 13). Urna
(pl.I,4) e ă ă cu cea ă cu un an înainte, în apropiere (0. 3). E ă cu brîu
alveolat ş ă ovale, cu ţ ş iar în interior ă resturi de oase arse.
Capacul e o ă foarte ă ă ă printre pietre, era ă ă o ă
1
Exspcctatus Bujor, ă de .ralvare de la «S.C.l.V. n, \'1, nr. 3--4,1955, p. 171-180,
www.cimec.ro
24B EXSPECTATUS UUJOR 2
cu gîtul înalt, buza a ă în ă dar cu toarta ă (pl. I, 1 ). Printre fragmentele
de ă a fost ă ă o ă ă ş ă cu ş ă avînd reprezentat un delfin
într-un cadru dreptunghiular, iar pe laturile înguste ţ ş ă : 8A:l: 1 QN
(pl.I,2).
Între lvf. 12 ş M 13 la- 80 cm, întîlnim cel de-al patrulea mormînt, reprezen-
tat de data aceasta printr-o ă ă cu ţ oase arse în ea (M. 14). ă
ţ amforei cu gîtul spre nord, la fel ca cea din campania ă (M. 7).
În S II, careul 7, la- 40 cm au fost ă ă grupe de fragmente de
amfore elenistice, insuficiente pentru a întregi vasele, ş care erau acoperite cu pietre
de ă (0. 8 ş O. 9).
Fragmentele de amfore grupate ă ă se afle ş în S III. Astfel, în careul
2, la - 40 cm, întîlnim un grup acoperit cu pietre (0.6), iar în careul 3, la ş adîncime,
un alt grup ă ă pietre (0. 7).
În careul 5, pe latura de est, ă ă întîlnesc un mormînt de ţ
dovedit prin partea de jos a unei urne de ă ă ă cu resturi de oase arse în ea
(M. 15).
Alte fragmente de ă ă castanie, întîlnim ş în careul 7, insuficiente
ă pentru a întregi forma vasului (0.10).
ţ vaselor nu ne ă nici anul acesta ă ă o ţ ă în M. 10
ă urna ş ă în ă în M. 13 urna e ă cu strachina. Fapt cert este
ă atunci cînd ă urna ă cu strachina ă cu gura în jos, resturile de oase
arse se ă în ă pe cînd în celelalte cazuri, urnele erau goale, iar resturile de oase
arse formau un strat în jurul urnei, sau ă E posibil ca acestea din ă ă fi fost
deranjate ă din vechime.
Din cele ş morminte de ţ grupate în careurile 3--5, ă cele
patru aflate pe o ţ ă de 4 m
2
, din care unul e reprezentat printr-o ă ă
ă prin vase de ă ă iar ultimul numai prin groapa ă ş ă cu pietre.
Mormintele din anul acesta nu au nici un fel de podoabe în ele, nici un obiect care ă
fi ă parte din lucrurile ce le-ar fi folosit în ţ de toate zilele cel înmormîntat. Deo-
sebirile dintre morminte, precum ş ţ podoabelor la unele dintre cele aflate în
ţ A, fac ă punerea problemei unei ţ sociale la ţ geto-
ă în sec. III î.e.n.
ă ş de ă ă cu ş ă ă ă anul acesta, ă ş încadrarea
cimitirului nostru în sec. III î.e.n., ă la materialul elenistic aflat în
campania ă
În ă de verificarea în timp a folosirii cimitirului de ţ ş a ţ
comerciale de la gurile ă între ţ ă ş coloniile elenistice de pe
ţ ă ă Negre, ă ă se cerceteze, în campaniile viitoare, felul de folosire a
terenului în ă ă cu ritul de înmormîntare, precum ş identificarea ş ă ai ă
locuitori au folosit acest cimitir.
*
Pe ă ă ă de salvare, s-au ă ş ă ş în partea de vest
a comunei Murighiol (fig. 1).
Prima cercetare s-a ă pe terenul ă de porci G.A.S.Sarinasuf,
ce se ă la 2 km vest de comuna Murighiol, pe drumul ce duce spre comuna Mahmudia.
Terenul e o ă de ă ă la vest de ghiolul Petrii, la est de ghiolul
ă ţ ş de un canal de ă ă pe latura de nord. Cercetarea s-a întreprins în
partea de nord-vest de punctul trigonometric, pe ţ mai ă ţ ă a terenului, prin
ă sondaje de cîte 10 m fiecare, orientate E 90°. ·
www.cimec.ro
",\r.\'ITIIILE DE SALVARE DE LA MI'H!Gli!CIL 249
S I se ă cu ţ de est la 84 m VNV 300° de punctul trigonometric; iar
S II se ă cu ţ de est la 115 m VNV 295° de punctul trigonometric. ţ
dintre cele ă ţ ă din ş puncte, este de 31 m VNV 300°.
În ambele ţ am întîlnit ă la- 30 cm un ă castaniu închis, foarte
tare, cu ţ fragmente ceramice; ă la- 50 cm ă se deschide, iar fragmentele
Legenda
1 Fragmente ceram/ce
!Jal/stattrene elent31Jce
'*'2 Cimitirgefo-dac
li J Cetate ă
Fragmente ceramice
prereudale
O ?Km
t:i---+ 1 -.,
A--Jl::1r:cru9Ji _
CÎ v3u-mr -
2.
ă ă
L
de ;sus ( rc-'.

Fig. 1.- Schita regiunii Murighiol, cu punctele unde s-au ă ă arheologice.
ceramice se ă De la 50 cm în jos nu se mai poate ă din cauza ă
albicios, extrem de tare, cu pietre multe în el. Se ă ţ fragmentelor ceramice
în acest strat inferior.
Materialul recoltat e reprezentat prin fragmente de vase, ţ dintr-o
ă cu pietricele, bine ă ă bine ă avînd diferite ţ de castaniu ş ş
Caracteristica acestor fragmente o ă buzele de vase, cu marginea ă ă formînd
un fel de ă sub care se ă gîtul vasului. La unele exemplare buza are ă
creste suprapuse, formate printr-o ş ă ţ în lungul buzei (pl. II). ă modelare
a buzei nu a mai fost ă ă acum în Dobrogea; nici la ă Dinogetia,
nici la Capidava nu s-au aflat exemplare similare. Unele apropieri se ă la fragmentele
ceramice de la Isaccea 1, ca ş la cele de la Preslav, în Bulgaria
2

Fragmentele ă fac parte din oale bombate, cu fundul plat, decorate în exterior
cu benzi de linii. În partea ă decorul e format din linii în val, care se supra-
1
.)antierul ă (Dinogelia), « S.C.I.V. », V, nr. 1-2,
1954, p. 179, fig. 17.
2
Stancio Stancev, ,JI;oMaumaTa Hepamma OT
Ilpecnas, în« PaaKOITKI1 H npoyqosaHHfl», III, 1948,
p. 132 fig. 4.
www.cimec.ro
250 EXSPELT.\TLS UP.J(IJI
4
pun la unele exemplare liniilor drepte; la altele sînt ă numai benzi de linii în val.
Dintre ţ fragmente aflate, trei au un decor suplimentar: pe partea ă a
buzei a fost aplicat un decor din linii în val, incizate (p. III, 5, 7), în ă de decorul
de pe ă vasului, ş cum s-a aflat ş pe unele fragmente de la Camcna, regiunea
ţ
1
. Pe ă aceasta a fost ă un singur exemplar de ă de ă (pl. II, 8).
În ă de ceramica ş ă este ş ceramica ş de altfel slab
ă ă dintr-o ă ă ă ă pietricele. Avem un fragment de
ă ş ă cu buza ă în ă ş cu ă ă (pl. III, 6), cum
s-au ă la ă
2
, la Capidava
3
, precum ş la Pliska în Bulgaria
4
• Tot din
ă categorie fac parte ş fragmentele decorate cu linii lustruite în ţ (pl. III, 9,
10), avînd apropieri cu cele aflate la Camena
5
, la Capidava
6
, la Histria
7
, Ia Tariverde
8
,
ca ş cu cele de la Kadikioi, în Bulgaria
9

Forma vaselor, decorul, tehnica, la care ă ă ţ decorului cu ţ ne fac
ă ă materialul prezentat ca ţ secolului X e.n. Sînt ă ş unele
elemente care amintesc de secolele VIII - IX e.n.
*
Pe grindul Moroianu, pendinte de comuna l\1ahmudia, la ă de porci
Prodaliment, fost Comcar, au fost întreprinse ă în anul 1949 cu ocazia ă
de ţ ce se executau
10
• Grindul se ă la nord de punctul prezentat mai sus,
fiind limitat Ia sud-vest de ghiolul Petrii, la sud-est de ghiolul ă ţ iar la nord
de ă de la care pornesc ă canaluri - Busurca ş al ţ ţ
ă e totusi ă
Cu ocazia ă de ţ din acel an, s-au observat, printre chirpici
ş ă fragmente ceramice, majoritatea de amfore, dintre care unele cu ş ă
Pe ă acestea erau ş fragmente de ă ă - ă din ă ş -
avînd apropieri cu cele de la Zimnicea. ş ă au scos ş o ă de ţ
cu ă ă sub pîntec, ă din ă ş avînd în interior oase
arse. Printre obiectele ă au fost semnalate: o ă ă mare cu trei muchii, din bronz;
o ă de ă ş un [ychnos indigen primitiv lucrat.
ă arheologice din 1955 s-au ă pe latura de est a grindului, prin
ă sondaje de cîte 10 m fiecare, orientate NNE 70°.
S 1 se ă cu coltul de sud-vest la 27 m NNE 25° de coltul de nord-est
al grajdului nr. 16 ş la 63 m NNE 70o de ţ de nord-est al nr. 15.
S II se ă cu coltul de sud-vest la 44 m NNV 285° de coltul nord-est al
, ,
grajdului nr. 16 ş la 17 m NNE 10° de ţ nord-est al grajdului nr. 15.
În ambele sondaje întîlnim ă la - 60 cm un ă negru mîlos, care se
deschide în castaniu ă la - 90 cm; mai jos nu se poate ă din cauza ă
galben albicios, care este extrem de tare.
ţ fragmente ceramice ce le-am aflat sînt scoase din primul nivel. În S II
au fost ă fragmente de buze de oale ş ă (pl. IV), executate dintr-o ă
cu pietricele sau cu cioburi pisate. Iese în ţ ă un fragment de vas, care pe partea
1
Ş Hislria, « S.C.I.V. », V, nr. 1-2, 1954,
p. 110, 111, fig. 31 ş 32.
2 Ş Garudn (Dino,getia) (material în ă va
apare în volumul ă
3
Monografia Capidaua (în curs de publicare).
' Stancio Stancev, HepaMHHa OT fOJIHMaTa MOrHJia,
in « PaaHorrHn H npoy'IOBaHHH », III, 1948, p. 231.
fig. 2, 8.
6
,frmlirrul Hislrin, « S.C.I.V. », \', nr. 1-2, 1954,
p. 109, fig. 30, 7.
8
Monografia Capidava (în curs de publicare).
7
Ş Histria (material în ă va apare in
volumul ă
8
.)antierul Hislria (material în ă va apare în
volumul ă
8
Stancio Stancev, PaBHOITHH Ha o6eHTa 11 n Ha·
AHHHODCHOTO rpa)l;Hll\e În (( lfaseCTHH », XVIII, 1952,
p. 293, fig. 288.
1
0 VI. Zirra, Raport. In arhiva Muzeului ţ de
ă ţ din anul 1949.
www.cimec.ro

"

1
1
1
l - ..
r-
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
3
1
1
1
1

1
1
,.

1_
4
1_ --- -
Pl. I. - ă din cimitirul de ţ geto-dacic de la Murighiol.
www.cimec.ro
. - f c u d a l ă timpurie Pl. Il. _ Ccram1ca
261
www.cimec.ro
2o2
l_
-t
7
1
1
1
1
1
'i-
1 1
8

\)
1
1
1
--L
Pl. lll. - ă ă timpurie.
www.cimec.ro
7
,.;_\P.\'l'Ul\lLE DE SALVAliE DE L.\ UCHltdllOL
ă spre ă are un decor din caneluri oblice, sub care se ă o ţ ă
ca ă Atît pasta acestei ceramici de ă ă cît mai ales fragmentul cu
caneluri ş bumb, la care ă ă profilele de vase, permit ă ă materialul
aflat în acest punct ca fiind de ţ primei epoci a fierului.
*
ă de la Murighiol au dovedit locuirea acestui ţ dobrogean din epoca
ă ă la începutul feudalismului. Resturile materiale dezvelite în diferitele
1'1 lV. - ă de ţ primei epoci a ficrului.
puncte din jurul comunei sînt concludente. Descoperirile ă ce se tac chiar
în mijlocul comunei ne ă necesitatea ă ă ş ă ă
ţ în antichitate, cuprinzînd un ţ mai întins atît în timp, cît ş pe teren.
EXSPECTATUS BUJOR
TIPE,IJ;OXPAHl1TEJihHhiE PACKOTIKl1 B MYPl1rl10JIE
(KPATKOE CO)],EPlliAHI!JE)
ApxeoJIOrl1'1ecmte paase;:vm, Ha'laThle B 1954 rOAY, rrpOAOJimamich B Te'leHne KaM-
naHMH 1955 rOAa Ha ceBepHOM CKJIOHe XOJIMa, K 10ry OT eeJia Myp11rHOJJ
(pa:lîon TyJih'la, o6JiaCTh ţ
BhiJIO o6napyiHeHo meCTh rrorpe6emtii Tpynocommemui, na IWTOpbiX OAHO npe,q--
CTaBJIHeT HMY, BhiJiomeHHYlO KaMHeM, M COAepmnT ocTaTKM commeHHhlX n paaApOOJieHHhlX
KOCTe:lî; HaAO OTMeTHTh OTCYTCTBHe KaKHX 6hl TO Hll 6b1Jl0 COCYAOB HJIH me Apyrnx rrpeAMe•
TOB
1
'ITO aacTaBJIHeT paCCMaTpHBaTh :3TO norpe6eHI1e KaK HaM60Jiee IlpHMI1TI1BHOe l13 BCeX,
na:lîAeHHhiX B 3TOM MOrl1JibHHKe. ,[l;pyroe rrorpe6eune UMeeT cpOpMy ypHhl C JiyKO'IHhiM IlOHCOM
11 osaJihHhlMn pyqKai\'m, rroKphlTO:lî oupoKMHYThlM cocyAOM. PHAOM uaiiAeH ue60JihlliO:lî KYB-
lliHH MeCTHO:lî cpaKTYPhl. CpeAH o6JIOMKOB aMcpop, oKpymasmHx ypny, UhiJia na:lîAeHa py'IKa
lliTaMilOBaHHO:lî aMcpophl TaCOCKOrO rrpOHCXOif\AeiD'lH.
www.cimec.ro
254 EXSPECTATUS BF.JOII 8
------------------------
Ha.fiAeHHhlit MaTepHaJI IIOATBepmAaeT AaTHpOBHY reTo -AaHH:ficHoro MOrHJibHHHa
TpyrrocommenHH III BeHOM AO H. a.
H aarraAy OT ceJia MypHrHOJI 6bl.JIO rrpoHaBeAeno ABe paaBeAHH, B peayJibTaTe
HOTOphiX 6bl.JIO 01103HaHO ell\e ABa apxeOJIOrlP.IeCHHX IIYHHTa.
BJiaroAapH rnyplflaM, aaJiomeHHhlM B6JIH3U rocyAapcTBeHno:fi lflepMhl CapHHacylfl,
6hiJIH H3BJieqenhl lflparMeHThl HepaMHHU panne:it lfleoAaJibHO:it anoxu, cxome:fi c HepaMnHo:fi,
Ha:itAeHHOH B rapBaHe H HannAaBe, e xapaHTepHhlMH oco6eHHOCTHMH X BeHa H. a. CJieAyeT
OTMeTHTh OTOrHyThl.fi 60pTUl\ COCYAOB, BhlAaiOil\U.fiCJI Ha 06JIOMHaX HpaCHO:fi MaCChl, a TaHme
ceTqaThlH opHaMeHT Ha lflparMeHTax Ha ceporo TecTa.
B6JIH3H XOJIMa MopoHHY nocpeACTBOM rnyplfloB 6hlJIH Ha:fiAeHhl o6JIOMHn HepaMHHH
C TpaAMQUOHHhlMH OC06eHHOCTJIMU nepBOH 800XH iKeJieaa. J.1a HHX aacJiymuBaeT BHHMaHHJl
06JIOMOH C 1\0CO:fi 1\aHHeJIIopo:fi y ropJibiiiiHa cocyAa, DOA HOTOphlM HaXOAHTCJl BhlDYHJIOCTb.
OG1,HCHEHI1E Pl'ICYllKOH
P11c. l . - qepTem MypHrHOJICJWlt o6JiaCTH c yi>aJaHHeM nyHnTOll, rp;e 6wmt npoHaBei];eHLI
apxeuJIOrH'.JBCHHe paCKOfiHll.
1. feTo-p;aHHltcHaR HepaMnKa Hfl MorvnbHI1Ha c TpynocoHnKeHneM.
II. PaHHe<fleop;aJILHaR HepaMI1Ka.
II 1 . PaHHe<fleo)l:aJILHaR HepaMHHa.
Ta6Jllii\a IV. HepaMHHa nPpnolt :moxn mP.TJeaa.
FOUILLES DE SAUVEGARDE DE MURIGHIOL
(RESUME)
Les recherches archeologiques commencees en 1954 sur le versant nord de la colline situee
au sud du village de Murighiol se sont poursivies durant la campagne de 1955.
On y a encore exhume six sepultures d'incineration, dont l'une n'est representee que par
une fosse aux parois garnies d'eclats de roc et renfermant des restes d'os calcines et broyes; on y
remarque l'absence de tout vase ou autre objet, ce qui conduit a la considerer comme la plus
simple sepulture rencontree dans cette necropole. Une autre sepulture consiste en une urne munie
d'un rebord alveole, a anses ovales et recouverte d'une jatte renversee. A cote d'elle se trouvait
un cruchon de facture locale. Parmi les fragments d'amphores qui entouraient l'urne, on a trouve
une anse d'amphore au timbre de Thasos.
Le materiei decouvert cette annee confirme la date de Ilie siecle av. notre ere, attribuec
a l'utilisation de la necropole d'incineration geto-dace.
A l'ouest du village de Murighiol, on a effectue deux sondages qui ont eu pour resultat
la decouverte de deux autres endroits presentant un interet archeologique.
*
A la ferme d'Etat de Sarinasuf, des sondages ont exhume de nombreux fragments de cera-
mique feodale recente, semblable a celle de ă et de ă dont les caracteres sant speci-
fiques pour le X e siecle de notre ere. On y remarque le rebord retrousse, formant une crete
prononcee sur les fragments en pâte rouge, ainsi que l'ornement en lignes polies, en reseau, sur
les fragments en pâte grise.
Dans le voisinage, sur l'îlot de Moroianu, le sondage a fourni des fragments de cerami-
que a caractere traditionnel du premier âge du fer. Parmi ceux-ci, on remarque un fragment decore
de cannelures obliques vers le rebord, sous lequel se trouve une proeminence.
EXPLICATlON DES FIGURES
Fig. 1. - Esquisse des cnvirons de Murighiol, avec indication des cmplaceme nts ou l'on a cffectue les
fouillcs archeologiqucs.
· Pl. 1. - Ceramique gew-daciquc de la necropole d'incineration.
Pl. Il. - Ceramique feodale recente.
Pl. III. - Ceramique feodalc recente.
Pl. IV.- se rattachant a la tradition du premier âgc du fer.
www.cimec.ro
Ş ARHEOLOGIC
Ă Ş MUNCELULUI-BLIDARUL
(reg. Hunedoara, r. ă ş
A
I
N vara anului 1955, ă ş arheologic ă ş Muncelului-Blidarul
au fost mai reduse decît în anii ţ Atît timpul scurt programat pentru ă
(lunile iulie ş august), cît ş vremea extrem de ă din pricina ploilor, au
pricinuit ă reducere a ă
În primele ă ă ă ale lunii iulie s-a procedat la ă unor detalii
la cetatea II de pe Blidarul. A fost cercetat interiorul turnului V, cunoscut de mai
înainte ca depozit al unor chiupuri mari. De asemenea, au fost cercetate cazematele din
dosul zidului nordic de ă a ă ţ II, ă ş ţ turnului V ţ ă de
ansamblul ţ de pe dealul Blidarul.
Rezultatul acestor ă este consemnat în raportul lui N. Gostar, membru
al colectivului, raport care ţ ţ ă ş discutate la ţ locului atît cu
responsabilul ş cît ş cu O. Floca, A. Bodor, Gh. Cazimir ş I. ş membri
ai colectivului.
În restul de 6 ă ă colectivul ş ă ţ ă în ă ţ O parte
a colectivului a fost ă ă de responsabilul ş cu dezvelirea unei terase
mari de pe dealul Pustiosul, ă unde se ă ă de mai ţ ani urmele
unei ş ă La ă dezvelirea terasei au lucrat O. Floca, N. Gostar ş Gh. Cazimir.
ă ă pe dealul Pustiosul au fost redactate tot de N. Gostar, ţ seama
de ţ ş de sugestiile date de responsabilul colectivului, ca ş de O. Floca ş
Gh. Cazimir.
ă parte a colectivului a avut misiunea de a continua dezvelirea teraselor
de pe platoul de la vest de cisterna de pe dealul ă ş A fost ă în întregime
terasa IV, ţ urmele unei ă din epoca ă nemijlocit ă cuceririi
romane ş s-a început dezvelirea terasei vecine, a V -a, care nu a putut fi ă ă
Cu toate acestea, ş pe ă ă s-a înregistrat un rezultat deosebit de important
prin descoperirea unei truse medicale de cel mai mare interes arheologic ş istoric.
ă de la aceste terase au fost ţ lui I. ş membru al colecti-
vului, care s-a achitat de ele, cu toate ă ţ ş ce trebuiau întîmpinate, în chip
deosebit de ţ Rezultatul ă acestora este cuprins în darea de ă
a 1 ui I. ş ce se ă mai jos.
În ultima ă ă ă a campaniei, sub conducerea lui O. Floca, s-au ă cîteva
ş ş sondaje mai mici, pe dealul ţ Plopilor, unde au fost reperate trei terase
cu urme bogate de ş necunoscute ă acum. Aceste ş s-au ă în
vederea ă unor ă viitoare în aceste ă ţ ale complexului de la ă ş
Muncelului.
•) Colectivul ă ă a fost compus din Acad.
Prof. C. Daicoviciu (responsabil). N. Gostar (responsabil
adjunct), I. ş A. Bodor, Gh. Cazimir ş P. Duka
(membri), E. Ş \'. Seridan, R. Moldovan, M. Davi·
descu, P. ş N. Steiu, Ad. Horvath, E. ş
M. Mikl6si ş E. Goia ţ
www.cimec.ro
256 f ' , DAICOVlCII ' , N, GUS'f-\H ş I. Ş
2
1. Ă DE PE TERASELE DEALULUI Ă Ş
În vara anului 1955 s-a continuat cercetarea platoului cu ş terase, situat la vest
de ă
1
. A fost ă complet terasa IV ă la est de terasa II cu ţ ă
ă ă în campania ă Terasa IV, de ă ă este cea mai ă
dintre cele ş de pe acest platou. Ea este ă cu axul lung pe ţ est-vest.
Spre est se ă ş cu terasa V, iar spre vest cu terasa II, de care este ă
ţ ă printr-o foarte ş ă denivelare, abia ă Trebuie ă ă în afara
Fig. 1. - Terasa nr. lV, cu ţ ă aici.
faptului ă terasa IV este cea mai ă dintre cele ş ă ea este ş cea mai ă
ţ ă de nivelul actual al platoului ş de aceea am fost ţ ă credem ă pe
ă ă ar exista numai ă anexe ale ţ rotunde de pe terasa II.
ă au dovedit ă ă pe terasa IV a existat o ţ ă ă indepen-
ă de cele de pe terasele învecinate. Ca ş terasa II, ş terasa IV se ă spre sud
printr-o ă ă care ă într-o ă ă pe unde se presupune ă ar fi
trecut drumul antic. Spre nord, terasa ă se ă ş cu terasa III, ă ţ ă
fiind printr-o ă destul de ă dar foarte ă
ş ţ de pe acest platou erau aliniate, n-am ş ă ă un
drum pietruit care ă ă ă între ele.
Terasa IV a fost ş ea ă de mîna omului
2

Stratigrafia acestei terase este ă cu aceea a terasei II, cu deosebire ă a1c1
urmele ă sînt mai ţ decît ale celei rotunde, ă anul trecut. Nici aici nu s-au
constatat urmele unei ă ă ulterioare sau existenta a ă niveluri de locuire.
ă ce a fost ă ă vegetal, gros de aproape 0,10-0,20 m, s-a
ajuns la nivelul de locuire. Am fost foarte ş de resturile destul de ă ale ă
(fig. 1). Pe .întreaga ţ ă a terasei se ă urme de ă ă de lemn, grinzi
carbonizate ş ş ă Resturile de ă cu care au fost ă ţ ţ ţ ş care în urma
incediului s-au ş sînt ş ele destul de ţ în ţ cu terasa IL Acum
putem afirma cu ă certitudine ă presupunerea ă ă în campania ă
1
Vezi planul in « S.C.l.V. », VI, nr. 1- 2, 1955,
p. 195, fig. 1.
2
Pentru tehnica de amenajare, vezi « S.C.I.V. »,
VI, nr. 1-2, 1955, p. 196, fig. 2.
www.cimec.ro
3
Ş ARHEOLOGIC Ă Ş ML);CELULl"l-IlLllHI\CL 257
referitor la ţ unui cat superior al ţ rotunde de pe terasa II este
ă
1
, ă acestui fapt i se ş ţ pe ă a unui strat ş de gros
de ă ş ă
ă ş de pietre in situ descoperite pe terasa IV, am putut stabili forma
ţ (pl. I). Trebuie ă spunem ă ă de data aceasta stabilirea formei este destul
de ă N-am ă nici un fragment de perete în picioare. Conducîndu-ne ă
aliniamentele de pietre, între care sînt: ă de ă ă ş gresie ă
ş bazalt, presupunem ă ţ a avut forma unui paralelogram, avînd laturile ă
cîte ă egale ş paralele. În interior, ţ a fost ă ţ ă printr-un perete, în
ă ă Dimensiunile acestor ă sînt destul de mari: ă I=6 X 7 m,
iar ă II = 5 X 6 m.
Ş ă ţ ă ca ş cea ă de pe terasa II, a fost ă din bîrne
de lemn suprapuse ş ă cu ş ă Nu s-a descoperit nici un fragment de ţ ă
Cele ă ă se deosebesc între ele. ă II a fost ă în interior.
Pe bîrnele de lemn s-au fixat nuiele pe care s-a ă apoi lut galben amestecat cu ă
Acest ă a fost frumos ă ţ Grosimea lipiturii este de 4---5 cm. Pe mai multe
fragmente de ă s-au putut vedea urmele nuielelor. S-au descoperit, apoi, în jurul
ţ o ţ de cuie de fier cu care, desigur, au fost prinse aceste nuiele, unele
fiind descoperite chiar în ă ă ce ţ a fost ă lipitura s-a
ş dînd aspectul ă ă ă cum s-a amintit, ă de ă ţ ă ş ă se
ă ş numai în ă II, ceea ce ne face ă credem ă numai ă ă a
fost ă ş numai în interior, iar ă I, care este de dimensiuni mai mari, a
ă ă
În ambele ă ă cîte o ă de foc de ă ă (pl. I). Aceste vetre
sînt ă dintr-o ă foarte ă ş bine ă ţ ă ţ ă ţ ă de nivelul
ţ ş ă pe un pat ă din pietre de rîu.
Podeaua casei este din ă galben, bine ă dar ă ţ Numai în ă
II, în jurul vetrei de foc, o ţ destul de ă a fost ă ţ ă
În mijlocul ă II a existat un stîlp de lemn masiv, al ă vîrf mult adîncit
în ă este ş pe o lespede de ă
2
• Desigur, rolul acestui stîlp era de a ţ
ş casei. ·
Intrarea ţ a fost pe latura de vest, dar foarte aproape de ţ sudic,
ş ă ş ă intrare poate fi ă ca ă spre terasa ă pe unde
se presupune ă ar fi trecut drumul antic, ă care pare ă fie din ce în ce mai
mult ă Intrarea este ă printr-un prag construit din opt blocuri de
gresie ă
ş cum am ă ţ de pe terasa IV a ă destul de ţ urme în ceea
ce ş ţ ă ş În schimb, inventarul obiectelor descoperite pe întreaga ei
ţ ă este numeros ş variat. Cea mai mare parte o ă ceramica, de forme
ş dimensiuni variate. Trebuie ă ă ă majoritatea vaselor de lut sînt de
dimensiuni variate ş executate din ă ş Printre obiectele ceramice, au fost
descoperite ş fragmente din ă vase pictate. Ambele sînt de culoare ş ş executate
în tehnica ş ă ceramicii pictate dacice
3
• Ornamentul principal este ă din
motive florale stilizate, încadrate de motive geometrice.
În ţ nord-estic al ă I a fost descoperit un vas mare, mult adîncit în
vatra ţ acesta a servit, desigur, pentru ă proviziilor. În ş ă
în jurul vetrei de foc, au fost descoperite ş vase de lut, dintre care ă ă
1
« S.C.I.V. », VI, nr. 1-2, 1955, p, 196.
1
ă ă este ă la ă dacice;
vezi « S.C.I.V. », II, 1951, p. 115.
17 - c, !588
8
Pentru ceramica ă ă vezi « S.C.I.V. »,
IV, nr. 1-2, 1953, p. 183.
www.cimec.ro
""
?f
,
. ········· cr:r . .> _;;:·;;:.
9
:: ::::::r:ss ·L---------------..,
(',._ .. ·····o ..... : ·:· · • • .,.
0
" ·. tl\ intrare r _ :nda
.............. (!) • ........ ....... :. :. a • :. • ..... _ • .._ u:ge
0
......... t ............. · · • \ : O • • Il a • \ \ "----=...-:. 1o1 r ___ ,_:t ....
...... .. • • ..... • • • • '( • • •• ..,. • J( I...E!IaJill:a, 101
.. oe........ . ..... -... ---··· .. • :.. · .. \
0
• • .- • -.. . 'O o Obie::ideJier: ,ewa de :fier
.......... ., ................ q,g ( ( G, : o ••• a • \ \ 0 Obieddebl'OTlZ.
.............. • ·. •.::.... .., ··: .._ O ă de ă ă de
.... • •"' ; o O \oi\ uC!'I) O
0
cr:J ă
·. . .. .... o .... "f ·o o\ o o . ;:r\ tm' ă . . .
'O .._ Incaperea I • ;1 •
0
Ă c1e toc o ... : ·.. \ --- Linlta chiJ'Plc;ului
·. ·.. • • ·. !t-r • ·: ·.. -
-., ••• " ". • " "' 111 • ••• ••• ••. ••• carbani:z.Sfe
'f""' ·. • • -. • • • • · : O .. fY. 6.:."
4
ă
Y ·.. • • • • · li. •• • !\.: ;... o • • • • • ă I v \ •::. :Mei
, • • t& "'\l'.. Y, • 'Il · • o o
·. ·. l!l li. ', . •• ·. ·.
o·.. • • " -. b:· · .. · ..
O ă de .. , :;•,. "• ",.li) • +++... ·9 ····...
•. •. -:,•;_:..< ••\ ..... • • o 'v.l'@'· ......... . ·.
Q
. ., • ..._:·\jll' ..,. .\... • . A + '
. ·• '',)';.•:·.'\ 1111 • c>. n. · . .., ·.
\0 ·.. • • ':
· .. o ·.. • • •
11
• "' • D·. '
'.,L)·. • ••• Il • ooo r.
<)"•, .,... .. v.
.... .... .. \ ·. ·.. .
\Il .... <;> ·. o ........................... --··.
o
0
o o .. _ ........ .. ................. .
', ·•. T ...... • • ............. ".... 1& •
... •+ ...... o ........... ... ...
::: ( 19. Ş •.. _.. .. ·:::. ••
1
N
o
Scara
o J. 2. .!> 4 5 6 7on

ş I. - Planul ţ de pe terasa IV de la Dealul ă ş
www.cimec.ro
5
Ş AI\HEOLOGIC (;l\ADI'iTEA L 259

s-au descoperit de asemenea ş capacele vaselor. Tot în apropierea acestei vetre s-a
ă un ţ ş ă ă lucrat la ă ă ă cu cel descopetit în ţ
ă de pe terasa II.
Asupra ceramicii privite în ansamblu putem spune, chiar ă ă a fi ă un studiu
ţ ă ţ ă este ă cu cea de pe terasa II ş ă atît pasta ş tehnica de lucru,
cît ş formele, sînt autohton-dacice.
Pe ă ă în ţ de pe terasa IV au mai fost descoperite ş numeroase
obiecte de fier. Astfel, în ă II, ă vatra de foc, s-a ă un ă ă de fier,
foarte puternic oxidat ş de aceea atunci cînd a fost ridicat s-a rupt în mai multe ă ţ
Au fost descoperite ş cîteva « ţ » de fier, care se fixau pe ă ţ ă pentru a
ş mersul pe timp de ă
Spre deosebire de ţ ă de pe terasa II, unde nu s-a ă nici o
ă de ă în ă ţ ă au fost descoperite vîrfuri ş ă de lance din fier,
vîrfuri de ţ ş lama unei ă scurte ş ş curbate, tot din fier. Mai ţ ă
apoi un ş o ă ă ş un ă ă cuie de dimensiuni
diferite ş o ă În ă de obiectele de fier, s-a mai descoperit un ţ de bronz,
absolut identic cu cel descoperit în campania ă de ă ă în ţ ă
de pe terasa II.
Mai ţ ă apoi ă în ă I s-au descoperit boabe de ă ţ
probabil într-un vas, iar în ă II s-au descoperit foarte multe ă ţ ă
(probabil de mei).
Nici în ţ ă nici pe ă nu s-a ă vreo ă -
În ţ proprietarului ţ de pe terasa IV ş în ţ ă construirii
ei, putem spune ă ş este mai ţ ă decît ţ ă de pe terasa
II, ea a ţ tot unui ş al statului sclavagist dac. A vînd în vedere aproape
totala identitate a inventarului, ă lor ş faptul ă ş acestei ţ i s-a pus
ă tot print-un incendiu violent, credem ă nu ş ă ă data construirii
ei în a doua ă a secolului I e. n., iar data distrugerii ţ la 105-106, cu
ocazia celui de-al doilea ă dacic.
*
Concomitent cu ă de pe terasa IV s-a scos ş fagul din mijlocul ţ
rotunde de pe terasa IP, unde presupuneam ă ar fi ascunse, printre ă ă ş fragmentele
care lipsesc din vasul cu ţ descoperit în vara ă Presupunerea ă s-a
dovedit a fi ă pentru ă între ă ă fagului am ă mai multe fragmente din
vasul amintit ş am descoperit ş cea de-a patra ă DECEBAL VS PER SCORILO.
N-am ş ă ă ă continuarea celei de-a treia, din care ă prima parte, DECE-
BAL VS, ş nici toate fragmentele din vas, care, foarte probabil, au fost transportate în
ă parte ş s-au pierdut.
*
În ă de ă efectuate pe terasele IV ş II, în campania 1955 s-a început
ş cercetarea terasei V.
Terasa V este cea mai mare dintre cele ş care se ă pe acest platou. La
est, ă ă de terasa VI, iar la vest de terasa IV, ea se ă spre nord, ca ş
celelalte ă terase cercetate ă acum, într-o ă ă care duce spre terasa
ă Spre nord se ă tot printr-o ă care ă la ă Urmele
de locuire se vedeau chiar înainte de a fi început ă Lipitura ş ă ajunge
în ţ terasei ă la ţ ă a solului.
1
Vezi planul ţ rotunde dt: pe terasa II, « S.C.I.V. »,VI, nr. 1-2, 1955, pl. 1.
17*
www.cimec.ro
260
C. DAICOVICIU, N. GOSTAR ş 1. Ş 6
În campania 1955 s-a dezvelit numai aproximativ ă din ţ terasei.
Rezultatul ă va fi expus ă ce întreaga ă va fi ă De pe acum
ă putem spune ă pe terasa V avem o ţ ă destul de bine ă ă de ă
ă sau ă ă din chirpici ş nu din bîrne, cum au fost cele de pe
terasele II ş IV.
'
.
1

'
2
4
6
--

.. ,,
7
8

1 t;,

2'1;t
"'
%

/;
r
z


;.


/;

;;

?
"!

-
:
r
Jjlz
:
c . . !)_};'

/// //,'/{1 '/:
Fig. 2. - Inventarul unei truse medicale.
Printre obiectele descoperite în ă ţ ă de pe terasa V trebuie ă ţ ă
o trusd
1

Pe vatra casei au fost descoperite (fig. 2) o ă de bronz, o ă de ţ
din fier, cinci vase de dimensiuni foarte mici ş o ă ă din ş ă ă Toate
aceste piese au fost ţ într-o ă de lemn, ă de incendiul care a pus
ă ţ Din ă în ă de ă s-a mai ă mînerul îngrijit lucrat
din fier ş cîteva fragmente din brîul de bronz care înconjura întreaga ă Trebuie
1
Un studiu mai ă ţ asupra acestei descoperiri se va face cu ă ocazie.
www.cimec.ro
7 Ş ARHEOLOGIC Ă Ş MUNCELULUI-BLIDARUL
261
ă ţ ă ă toate obiectele au fost ă grupat, într-un singur loc, la o ţ ă
foarte ă unele de altele. Firesc se pune întrebarea la ce au servit aceste obiecte.
Analogia cea mai ă pentru penseta de bronz o ă într-o ă cu
instrumente chirurgicale, ă în insula Kos, ă în epoca ă ă
în orice caz nu înainte de sec. II î.e.n. ·se presupune ţ unor centre pentru
executarea acestor instrumente pe baza ă ă dintre ele. Dintr-un asemenea centru
din interiorul imperiului roman, ă ă ă putem preciza locul ei de origine, a ajuns în
Dacia ş piesa ă Un astfel de instrument servea pentru a prinde cu el ă ţ moi
sau pentru ă corpilor ă ş a ş de oase din ă Pe acest conside-
rent, piesa ă poate fi ă între instrumentele chirurgicale, ca ş lama de
ţ de fier.
Vase mici (miniaturi) au mai fost descoperite ş în alte ş ă dacice, ca de exemplu
la Piscul ă ş Tinosul
2
, ş li s-a atribuit un rol ritual sau au fost considerate drept
ă Ţ seama de celelalte obiecte ă cu care au fost descoperite vasele
noastre ş de întregul contex, credem ă nu ş atribuind acestor vase mici un
rol practic ş anume acela de ă ş în care erau ă diferite ţ
ţ în practica ă ţ de acest fel sînt destul de frecvente în literatura
ă ă
3
• ş s-a încercat ă se constate ce ţ vasele noastre, ş
analiza ă din interior ş a ţ n-a dat nici un rezultat
4

Placa de ş ă ă a fost ă din punct de vedere mineralogie de
prof. E. Stoicovici (catedra de mineralogie a ă ţ «V. ş » Cluj). Buletinul
de ă ă ă avem de-a face cu o ş ă ă fin ă ă dinafara
ţ patriei noastre, probabil un produs de activitate a vulcanilor din Mediterana:
Vezuviu, Etna sau Stromboli. Din punct de vedere chimic, ţ ţ Atît ţ
ă cît ş cea ă fac ca ă ă de pulbere ă fie foarte ă pentru un
tratament absorbant. Ş în medicina ă caolina, bolus alba, terra armeniaca etc. se
folosesc ca ţ atît în terapia ă cît ş la tratamentul ă ş
ţ sînt atestate ş în farmacologia ă Pedanius Dioscurides (sec. I.e.n.)
ş în cartea sa Despre materia medicald
5
despre ă ă Printre
acestea el ă ş produse vulcanice, de exemplu piatra ponce (cap. 124), despre care
spune: « . . . umple ţ le ă ş ţ »
6
• ş Pedanius
Dioscurides include între ă ă ş produse vulcanice cum este ş
cel descoperit în trusa ă În capitolul 169, vorbind în general despre ă
spune: « . . . fiecare ă care ş la scopuri medicale are în primul rînd un
efect ă ş stiptic ». Medicina ş mai ales chirurgia ă a sec. I. e. n.
se folosea în ă ă ă de diferitele mase minerale pulverulente, compuse din ţ
ţ în ş ă cu ă instrumente chirurgicale ne ă ţ ş ă presu-
punem utilizarea acestei mari « tablete )) de tuf vulcanic pe linia ă ă
rîndu-se praful pe ă ş ţ ca absorbant ş cicatrizant.
Datarea pieselor noastre ă cu ă ţ pe baza complexului în care
au fost descoperite. în întreaga ţ ă nu s-a ă nici un indiciu pentru o ă pos-
ă ş sec. I e.n. Pe terasa II a fost ă o ă ă în anul
1
Mayer-Steineg, Chirurgische Instrumenten des Alter-
tums, Jena, 1912, p. 7, fig. 14. Piesa a fost ă ş de
W. Brunn, Kurze Geschichte der Chirurgie, Berlin, 1928,
p. 68. fig. 72.
2
Cf. I. ş Piscul ă «Anal. Acad.
Rom., », ţ ist., 1924, seria a III-a, tom. III, mem.
1, p. 27, 37 ş urm.; R. ş E. Vulpe, Les fouilles de Timsul,
<<Dacia », I, 1924, p. 206.
8
ă ţ prof. Dr. V. Bologa, ă îi datoresc
cea mai mare parte a ţ bibliografice ş a inter-
ă
4
Determinarea a fost ă ă de prof. St. ă
de la catedra de chimie ă a Institutului medico-
farmaceutic, Cluj.
6
J. Berendes, Des Pedanios DiosJ:urid•s atu Ana-
zarbos Arzneimittel/ebre, Stuttgart, 1902, 572 pag.
6 Ibidem, p. 534.
www.cimec.ro
C. DAICOVICIC, N. GOSTAR ş 1. Ş 8

101--102
1
• Pentru ş datare ă ş stampila de pe vasul cu ţ
2
• ş
piesele noastre se ă cronologic aproximativ în sec. I e. n., iar din punct de
vedere etnic ele trebuie atribuite dacilor, ş cum o ş întregul ansamblu în care
au fost descoperite, precum ş factura celor cinci vase care ă forma, tehnica ş
pasta vaselor de dimensiuni mai mari, specifice culturii dacice
3
. Piesele metalice, in
special penseta, sînt importate din lumea ă ş cum s-au importat ş alte
obiecte de ă mai ţ ă

• Nu este exclus ca, pe ă obiectele descoperite
în ă ă ă fi existat ş alte obiecte de fier mai mici, care nu s-au ă ă
ă fierului ş ţ care au pus ă ţ
Chiar ă cel care folosea ă ă a fost un ă sau ă ă ş ă
ă ă este ă din lumea ă faptul vine ă confirme
ă o ă puterea de asimilare a dacilor, care împrumutau ş ş adaptau în ă
ă tot ce era bun în ţ ş cultura altor popoare, ş cum au ă în
ă ă arta ş ş ă ă sau scriere. Obiectele cu ţ
ă descoperite pe terasa V nu sînt un caz izolat sau unic în afara lumii greco-
romane. Astfel, la Oberrensing, ă Munchen, s-au aflat într-un mormînt de ţ
din epoca Latene, ă de o ă de fier ş un vîrf de lance, trei instrumente chirur-
gicale. Autorul ţ la care ne referim
5
ajunge la concluzia ă sînt instrumente
de forme bine cunoscute în aria ţ greco-romane. Instrumentele medicale cu
mînere de lemn se presupune a fi autohtone ş de obicei sînt simple.
De asemenea, se cunosc instrumente chirurgicale din epoca Latene din R. P.
ă ă ă a se preciza locul exact de descoperire)
6

ă ă stabilim acum cine a fost acela care ţ aceste obiecte.
La popoarele primitive medicina era ă cu o serie de elemente teologice
ş ă ş ş se exercita de ă ţ La ţ ţ erau ă ş medici
(Strabo, p. 304, Platon, Charmides, V, p. 156). Chiar unor ă ţ li se atribuie
rosturi medicale, de aceea ipoteza ă ş în cazul nostru ţ ă obiectelor cu caracter
medical este unul dintre ţ daci nu ni se pare prea ă mai ales ă locul desco-
peririi nu este departe (topografic vorbind) de incinta ă unde, ţ seama de
ă mare ş de dimensiunile considerabile ale sanctuarelor, trebuie ă fi existat
ţ ţ
O a doua ă ar fi aceea ă trusa ă ă a fost ă de un
ă un «medic » ă venit în Dacia, un greco-roman, fie special chemat,
fie fugit din armata ă Nu este exclus ă fie vorba chiar de un sclav ă prizonier
în luptele dacilor cu romanii. Chiar ă persoana ă este ă ă acest lucru
nu ă cu nimic valoarea ă a acestei descoperiri. Indiferent cine era cel
care practica medicina, un fapt ă stabilit, ş anume ă pe baza acestei descoperiri
putem afirma ă dacii aveau ş ţ de terapie ş ă practicau o ă ă
ă ă era ă foarte probabil, în primul rînd de ă ţ deci o
ă ă Toate acestea nu sînt de mirare ş erau de ş la un popor cu
o ţ ş de înfloritoare, mai ales ă era în contact permanent cu lumea sclava-
ă ă unde medicina era mult mai ă Este probabil ca la început
medicii ă fie ă ş cum la romani, ă în vremea lui Pliniu, medicii erau greci
7

1
Vezi « S.C.I.V. », VI, nr. 1-2, 1955, p. 196.
z Cf. C. D. Daicoviciu, Le probleme de /'itai et de la
cu/ture des Daces a la lumiere des nouvelles ruherches, p. 11.
8
a. R. ş E. Vulpe, Les fouilles de Tinosul, «Dacia »,
I, 1924, p. 206, fig. 36, 1-2; idem, Les fouilles de Poiana,
«Dacia », III-IV, 1927-1932, p. 297, fig. 60, 1-4;
idem, «Dacia », VII-VIII, 1937-1940, p. 32, 36,3; cf.
ş V. Pârvan, Getica, p. 429.
' Cf. C. Daicoviciu, Cetatea ă de la Piatra Rofie,
1954, p. 115.
5
Ried H. A., Zur priihistorischen Chirurgie, « Archiv
fur Anthropologie », Braunschweig, 1913, p. 225--227.
8 Ebert-Sudhoff, Chirurgische Inslru111ente aus Ungarn,
« ă », Zeitschrift, V, 3/4, 1913, p. 395-397.
1 Cf. A. Papadopol-Calimah, Pedaniu Dioscuride ri
Luâtt Ap!!loniu (botanica ă ş 1879, p. 5.
www.cimec.ro
9
Ş ARHEOLOGIC Ă Ş "L • 263
Referitor la trusa ă putem spune în concluzie ă ea este ă ă acum
din epoca ă ş constituie prima ă a ţ unei medicine empirice la daci.
ş cum am ă trusa ni se pare foarte probabil ă fi ţ unui preot dac care,
pe ă ţ sale legate de cultul ă ţ la care servea, se îndeletnicea ş cu vinde-
carea, fiind ş medic. Nu trebuie ă ş posibilitatea ca trusa ă ă fi ţ
unui ă un greco-roman, venit în Dacia ş cum au fost ş de altfel ş ţ speci-
ş de exemplu ţ ş zidarii care au construit ă ţ din ţ ă ş ă
este vorba de un ă trusa ă ş ne ă ă ne gîndim la un ă grec, deoarece
analogia cea mai ă a pensetei de bronz o ă în insula Kos. În sprijinul
acestei atribuiri, în afara obiectelor importate, ar veni ş faptul ă la Roma chiar,
pma m sec. I e.n. medicina, ă îndeletnicire ă era ă de
ă în primul rînd de greci. Ar fi posibil ca ă grec ă fi venit în Dacia
ş cum era firesc, ă se fi ş la Sarmizegetusa, capitala statului dac. ă cu el
pare ă fi adus numai obiectele de valoare, cum este penseta de bronz ş « tableta »
de ş ă ă iar vasele ă ş ă le fi luat de la un ş local. În
acest caz, ţ în care a fost ă trusa ar trebui ă acestui grec. Împotriva
unei astfel de atribuiri ă ă tot materialul descoperit ă acum aici. În ă
de obiectele de metal ş ş ă tot materialul provenit din ţ de pe
terasa V ţ culturii dacice. Or, este greu de crezut ă presupusul medic ar fi adus
cu el numai aceste obiecte. Trusa se ă cronologic la ş secolului I e.n.
Oricare ar fi fost posesorul trusei medicale, ea constituie ă acum unica des-
coperire de acest fel ă ă în Dacia ă ş astfel ă o ţ de ă
la istoria medicinei din patria ă ă ca ă viitoare ă ă ţ ă
aceste date referitoare la practicarea medicinei în epoca ă
II. Ă LA CETATEA DE PE DEALUL BLIDAR ULUI
Cetatea ă de pe ă ţ Blidaru s-a bucurat ş anul acesta de o ă
ţ din partea colectivului arheologic care a lucrat la dezvelirea monumentelor dacice
din Muntii ă
în' anul i 955 s-a procedat la dezvelirea ă ş ă a turnului V ş
a restului « cazematelor » de pe latura · ă
Turnul nr. V (v. planul ă ţ în « S.C.I.V. », V, nr. 1-2, 1954, p. 130,
ş I). Acest turn, sezisat ă din campania de ă ă din anul 1953, este plasat în
ţ de NV al incintei ă ţ II, ca un bastion interior, tocmai deasupra cisternei.
Locul unde se ă ş turnul e ă ă acum de ş ş de fagi cu trunchiul gros,
fapt care a împiedicat dezvelirea ă a laturilor exterioare ş a pricinuit trecerea
lui în planul general cu o orientare ş cu dimensiuni nu tocmai exacte.
Dimensiunile acestui turn- ă în întregime în vara anului 1955- cu ţ
ţ exterior vestic, sînt ceva mai mici decît ale turnului nr. VI, atingînd. abia
9,10 X 8,70 m în exterior ş 9,36 X 5,05 m în interior. Grosimea ţ nu e ş
cele ă laturi dinspre incinta ă ţ au o grosime de 1,63 -1,70 m, pe cînd cele
ă dinspre exterior sînt ceva mai groase, atingînd grosimea de 2 m (v. fig. 3 ş 4).
În ceea ce ş structura zidului, nu ă nici o deosebire ţ ă ţ ă
de celelalte ziduri întîlnite la ă ţ dacice (opus dacicum). Blocurile ă ca ă
iar ţ lor din interior sînt mai ţ netede ş mai grosolan cioplite decît cele
Uneori, printre blocurile de calcar apar ş pietre de ă mai su ă în rîndurile
de jos interioare. Se pare ă arhitectul a ţ ă dea acestui turn un aspect mai ă
la exteriorul vizibil, decît în interior. Cu cît ne ţ spre temelia zidului, blocurile
www.cimec.ro
264 C. DAICOY!Cil', N. GOSTAR ş 1. Ş 10

sînt cioplite tot mai ţ îngrijit, unele sînt lungi de tot, alternînd chiar cu ă
de ă Ultimul rînd de la temelie este numai din pietre de ă una chiar ă
în ă de bloc.
Starea de conservare a turnului este în general re;1. Zidul dinspre V, în interior,
se ă ă pe o ă ă ţ de-abia 3-4 rînduri de blocuri, socotind de la
1955
Planul 1urnului Nr. V si al "Cazern.a:îela:r"
o Bloc, <'18 ă de si ă
T.v Turnul Nr.Y
o 1 2 4 Srn
:7'-!
...
Fig. 3. - Planul turnului V ş al cazematelor de pe latura ă
temelie, ş e mult aplecat spre ă în ţ cisternei. ţ s-au ă mai bine
pe latura ă ş ă mai cu ă la ţ sud-estic, unde se ă ă
aproape la 3 m, socotind tot de la baza temeliei.
În interiorul turnului s-a ă ă de culoare ş ă amestecat cu multe
pietre de ă ce par a proveni din umplutura zidurilor sudic ş estic.
1
N
Incinla
ă
->
BLIDtlilU :19ss
Planu\,<:a2ell1alelor"dinlreTurrwll'l"i V
Fig. 4. - Planul cazematelor de pe latura ă
Pe la adîncimea de 1,80 m apare un strat de ş ă provenit din ă
ă ă În ţ de NE al turnului, pe nivelul de ş ă o ş ţ
(circa 5 cm) de ă ă din ă ă de lemn de fag ş din ă ars.
Cu cît ne adîncim în stratul de ş ă ţ de pietre devin tot mai mari, uneori
întîlnindu-se chiar si resturi de blocuri de calcar conchilic. Pe la adîncimea de 3--3,15 m
,
se ă ă ţ mari de ă de ă
Ca material arheologic ă în interiorul turnului, demne de ţ sînt cele opt
chiupuri mari (do/ia), ş într-o ă ordine pe laturile de S ş V (v. fig. 5).
Chiupurile au fost adîncite în stratul de ş al ă nivel superior marca ţ
www.cimec.ro
11
Ş

ARHEOLOGIC: Ş MUNC:ELUL1H-RLIDARl1L
266
ă ş ă in situ, starea lor de conservare este destul de rea. Chiupurile sînt
lucrate cu roata, dintr-o ă de lut ă cu pietricele de rîu ş nisip, primind
în urma arderii culoarea ş ă ă ţ sînt ş de 3 cm, iar ă ţ de
aproximativ 1,30 m. Buzele, mult ş ş evazate în exterior, precum ş gîtul ş
parte din umerii vaselor, de pe urma ă ş ş ş ă ă ţ au
Planul inleri01'.
Fig. 5. - Planul interior al turnului V.
ă în interiorul vaselor (v. fig. 6). Cu buzele ş cu gîtul ă chiupurile ar
fi atins ă ţ ă de 1,70 m. Gura chiupurilor are o deschidere de 0,55 m.
Fundul chiupurilor, de ă perfect ă cu marginea ă întocmai ca un cerc, are
un diametru mult mai mic decît deschiderea. La majoritatea chiupurilor, fundul a fost ă
ă înainte de ardere ş nu e un defect de fabricare, ci ceva ţ ă ă
a fost ulterior ă cu un buton de ă ă ă ş ă În interiorul
chiupurilor, în ă de fragmentele provenite din ţ lor, au mai ă ş fragmente
www.cimec.ro
266 C. DAICOVI CI U, N. GOSTAR ş I. Ş 12
de ţ cu ă ş ă pietre de ă iar spre fund s-a constatat o oarecare cantitate
de nisip.
Chiupurile erau ş pe ă curat, apoi urma un ă amestecat cu
ş tot mai mult. Aceste vase ş fiind adîncite ă mai sus de brîu, cam
vreo 1,25 m sub nivelul antic, cu greu se putea circula printre ele, ţ dintre
ele fiind de aproximativ 0,30 m. În schimb, s-a ă liber un culoar pe latura de
N ş E, larg cam de 1 m (v. fig. 5). · ·
În ă de aceste chiupuri, pe nivelul arsurii s-au mai ă cîteva fragmente
de vase cu ţ ţ lucrate cu mîna, de culoare ş Chiar ş în interiorul
Fig. 6. - Turnul nr. V, cu chiupurile din interior.
unor chiupuri s-au ă fragmente dintr-un vas din ă ă Astfel de frag-
mente s-au ă ş deasupra nivelului antic de ş în ă depus, ceea ce ar
dovedi ă o parte din aceste fragmente au ă de undeva de deasupra ş anume,
foarte probabil, din camera etajului superior al turnului.
Din ă descriere reiese ă turnul V a avut rolul unui bastion înalt - cu
rost de ă a ă ţ ş de ţ a cisternei- construit în întregirr.e numai
din blocuri de ă avînd cel ţ un etaj, unde se ă ă ă Subsolul
turnului era ocupat de opt chiupuri cu ă de izvor, ă din cisterna din imediata
apropiere. De la subsol la etaj se ajungea printr-o ă de lemn ce se ă în ţ
de NE, ca ă stratul ţ de ă ă ă numai în acest loc. Intrarea în
turn nu s-a ă deoarece zidurile dezvelite ă de fapt numai ţ
camerei de la subsol. ă intrare a trebuit ă fie ă pe latura ă cu ş
spre interiorul ă ţ II. ş ca aproape la majoritatea turnurilor de pe Blidaru,
era de bîrne de lemn de fag, peste care s-au ş ţ groase ş mari, de dimensiunile
celor ş atît pe Blidaru cît ş la Piatra ş avînd ş olane.
S-a constatat acum ă de fapt, turnul V se ă în mod organic de zidul · de
ă ce vine dinspre turnul VI, blocurile fiind ş în continuare. Nu s-au putut face
ă pentru a se observa ă ş zidul de ă dintre turnul IV ş V se ă tot
în mod organic de turnul V, deoarece ă ţ din modvele ă mai sus,
www.cimec.ro
13 .\HHEOLOGIC Ş :\ll":\CEIXIXI-BL!fL\1\UL
267
nu a putut fi ă ă ă ă ă trebuie ă fie ş ţ ca ş cu latura zidului
de ă dintre turnul V ş VI ş deci ă ambele ţ sînt contemporane în ceea
ce ş epoca lor de zidire. Întîlnim deci o ţ ă de aceea de la turnul
VI, care nu se ă în mod organic de zidurile de ă ale ă ţ II ş deci ă
ă de o ă mai veche de construire decît incinta II. De altfel, în tot interiorul
turnului V, stratigrafic n-au fost observate cele ă sau trei nivele constatate la turnul
VI. ă ă ă nu ne-a dat nici un fel de indiciu asupra eventualei cons-
ţ anterioare, ă de zidul incintei ă ţ II ş a turnului V.
<< CAZEMA TELE >> DINTRE TURNURILE IV Ş V
ă din anul 1953 s-au observat între turnurile IV ş V, în spatele zidului de
ă mai multe ă ale ă resturi atunci ă nu s-au putut preciza. În acel
an s-au ă aceste ţ ă turnul IV ş interiorul primei ă (fig. 4, 1 ).
În anul 1954 s-au ă ă 2 ş 3 (fig. 4, 2 ş 3), iar în raportul de pe acel
an s-a ă ă rostul acestor «cazemate » era, pe ă unul militar, ş cel de magazie
de cereale ş ă Anul acesta (1955) s-a continuat cu dezvelirea acestor ţ
ă la turnul V (fig. 3 ş 4).
Înainte de toate trebuie · ă ă ă ă în ce ş structura zidurilor acestor
cazemate în general, ele sînt deosebite ţ ă de zidurile turnurilor ş cele de la ă
aici avem ziduri, ş cum s-a ă în raportul din anul 1953, construite din blocuri
de calcar conchilic, alternînd, în forma tablei de ş cu ă de ă Aceste ziduri
închid ş ă >> de ă ă de diferite dimensiuni.
ă 4, cu care s-a început anul acesta, se ă ş în spatele zidului de ă
(zid notat în fig. 3 cu litera A). Terenul este mult înclinat la ţ ă formînd panta
de NV a dealului Blidaru, coborînd ş pe zidul de ă ă pe locul ă
4, ă sub ă vegetal apare un ă galben, care, pe ă ă ce adîncim
ă ă devine tot mai ş primind ă ţ unui ă lutos. În acest strat
se ă numeroase pietre de ă în diferite ţ ă din umplutura zidului
ce ă panta dealului ş care forma peretele sudic al ă Zidurile ă
formate din blocuri de calcar conchilic ş ă de ă se ă la diferite adîncimi,
unele ă ă aproape de ţ ă La adîncimea de 1,30 ·m, în stratul cu
ă ş s-a ă fragmentul unui olan. Cam pe la adîncimea de 1,35 m ă
ă ă de ă de ă ş apare un ă galben.
Stratigrafia ă 5 ă ş aspect ca ş ă 4. Sub ă
vegetal, în stratul cu pietre de ă apar ţ fragmente de ţ ă cu ă ş ă
Ca ş în ă 2 3, între O, 75 ş 1,30 m adîncime, acolo unde ş ş stratul
cu pietre de ă apar mai multe fragmente ceramice, printre care cele mai numeroase
provin dintr-un chiup, ş în ţ estic ş spart, ă cît se pare, ă din vechime.
Chiupul e de ă mijlocie, lucrat cu roata, pasta bine ă de culoare ş Buzele
sînt ă ţ ş ă spre exterior. Alte ă fragmente fac parte dintr-un vas lucrat
cu mîna, din ă de culoare ş cu pietricele destul de mari, ă ş arderea
e ă Fundul vasului, avînd un diametru de 15 cm, e plat ş ţ La adîncimea
de 1,45 m s-a aflat un obiect de fier tare ruginit, probabil un vîrf de pilum. ă
mai jos, pe la adîncimea de 1,95 m apar ă ţ ă de ă de lemn de fag,
iar în ţ sud-estic fragmente din ţ chiupului amintit mai sus. La adîncimea de
2,80 - 3 m apare o ă ă de ă în grosime de circa 6 cm, ă din ă
1
<< S.C.I.V. >>, VI, nr. 1-2, 1953, p. 232. ă
în acest raport fiind notate altfel, stabilim acum ă
ţ ă ă în 1954 tu nr. III devine acum
nr. 2, iar nr. IV devine nr. 3.
www.cimec.ro
268 C. DAICOVICIU, N. GOSTAR ş l. Ş 14

de fag, ă ş ş ă ţ ă de pietre arse de ă ă ă face
impresia unei scînduri arse, ă ă de undeva de sus pe un nivel antic. Sub ă
ă apar ă ş ă ţ de ă de ă dînd impresia unui nivel ce n-a mai
fost ă
ă 4 are dimensiunile 5,30 X 3,10 m ca ş ă 3, pe cînd ă
5 are dimensiunile 5,9 X 5 m. Zidul de est al ă 4 (notat în fig. 3 cu litera C),
ă peretele comun cu ă 3, ca ş zidul vestic, cel comun cu ă 5 (zidul
Fig. 7. - Profilul zidului de est al cazematei nr. V.
D), au o grosime de 1,30 m ş ţ dinspre interiorul ă e ă din blocuri de calcar
conchilic, alternînd la ţ inegale cu ă ţ de ă de ă (în forma tablei de
ş Pe rindul al treilea, ă de sus, blocurile sînt mai mari, unele avînd o lungime
de 1,05 m. Trei din blocurile zidului D au fost ă cu «babe » care corespund
perfect cu babele de pe ă ţ ă a zidului, ţ laturii estice a ă 5.
Umplutura e ă din ş ă de ă ă cu ă Peretele sudic,
ă zidul F, are exact ş ă ca ş C ş D. Zidurile ă 5 se deosebesc
ă de cele ale ă 4 ş 3 prin faptul ă zidul F e construit în opus quadratum,
din blocuri de ă de calcar conchilic, ş are o grosime de 1,60-1,65 m. Peretele din
spate, ă ţ zidului G, e construit ă din blocuri ş din ă de ă ca ş C,
D ş F (fig. 7).
În ţ acestor ă spre N, lipit de zidul incintei A (fig. 3), apare zidul
B, gros de 1,60 m, formînd peretele de N al ă 1, 3, 4 ş 5. ţ inte-
ă dinspre ă este ă din trei rînduri de blocuri de calcar conchilic, unele
cu babe mai multe ă rudimentar cioplite. La acest perete, între blocuri, ă goluri
destul de mari, care au fost umplute fie cu ă ţ de ă de ă fie cu ă
(fig. 8). S-ar putea ca blocurile acestui zid ă fi fost legate cu ·liant de ă In sus,
zidul ă pe o ă ţ de 0,30 m, lucrat din pietre de ă ş cu latul
ş prinse cu lut (opus incertum), formînd structura ă a zidului B. Sub cele
trei rînduri de blocuri în opus quadratum apare ţ din pietre de ă tot în
opus incertum, ş ă cam cu vreo 0,25 m în ă ţ ă a zidului B, ă
de zidul A (cel de ă este altfel decît ţ ă aici întîlnim ş ă
ca la zidurile C ş D, ă blocuri ş pietre de ă dispuse în forma tablei de ş
www.cimec.ro
15
ARHEOLOGIC Ă Ş MUNCELULUI-ULIDARUL 269
Zidul de ă A, gros de 2 m, se ş cu umplutura de zidul B ş e lipsit de
paramentul de blocuri pe ţ ă
Revenind asupra descrierilor acestor «cazemate » cu o împletire de ziduri atît
de ă ţ seama ş de rapoartele din anul trecut, se poate spune acum ă aceste
«cazemate »nu încep de la turnul IV. Între turnul IV ş ă 1 ă ă «contra-
forturi » interioare, ş cum s-au ă ş pe latura ă a ă ţ II. Aceste «contra-
forturi » se pare ă au existat de la început ş au fost construite o ă cu zidul de
Fig. 8. - Profilul zidului de nord al cazematei nr. V.
ă A, pe ă întinderea lui, ă ă la turnul V. În spatele acestor ă contra-
forturi, plecînd din ţ de SV al turnului IV, se ă ş un fragment de zid în
opus quadratum, destul de scurt, care, înainte de a fi construite « cazematele », mergea
paralel cu zidul de ă Rostul acestui zid nu poate fi ă precizat. Se pare ă ceva
mai tîrziu, atît« contraforturile »cît ş zidul paralel cu-zidul de ă A, au fost demolate,
ă numai ă turnul VI, restul zidului incintei fiind ă cu « cazematele »
descrise mai sus t.
Din descrierea ă a« cazematelor »se poate vedea ă ele erau în ă
de S,"_fiecare cu un subsol unde, într-un ţ era depus cîte un chiup. Acest subsol
servea pentru depozitare de alimente, ă sau materiale necesare ă ă din cetate.
Deasupra se ă o ă ă cu o podea de ă ă care, în urma unui
incendiu, a ă pe solul ă de la subsol. Fragmentele ceramice, un vîrf de pilum
(?) ş ă toate aflate la diferite adîncimi, pe podeaua sau deasupra nivelului
acesteia de la subsol, sînt obiectele ă de sus, din catul de deasupra.
ş sistem de ziduri, dispuse, în ş ordine ş lucrate în ş ă
s-a observat ş pe latura de ă dintre turnurile V ş VI, ă ă decît pe
o ă ţ Locul unde se ă aceste ţ ă ă ele au fost dispuse în
partea unde cetatea era mai ş ă ş pe unde inamicul se putea mai cu
ş ţ ă apropia. Celelalte laturi, ă de pante abrupte ş mult -mai adînci, nu
· necesitau acest nou sistem de ă Accesul la cetatea de pe Blidarul se putea face
fie la Poiana Popii apoi pe sub culmea La ă fie 11 Potana
ţ De pe « cazematele » ş de-a lungul zidului de ă dintre turnurile V si VI
ş ce se apropia de drumul ce venea dinspre Poiana Popii putea fi oprit de ă ă
1
Acum se poate corecta ş planul general al Blidarului
din anul 1953, prin trasarea zidului de ă A perpendi,
cular pe latura ă a turnului V ş nu in unghi. Zidul A
face o ă de,abia ă cam in dreptul ă
A, pentru a continua in unghi drept laturile turnului.
www.cimec.ro
270
C:. D.\ICOV!Cll;, l';. GOSTAH ş t. Ş 16
prin aruncarea de proiectile de pietre sau ă ţ ă la 300 m, peste vale, cu ajutorul
acelor cunoscute tormcnta. (catapu!ta, ba!!ista etc.) ş pe platformele acestor « caze-
mate » din spatele zidului. La fel ş de pe « cazematele » din spatele zidului A, ş
care ar fi ajuns ă la Poiana ţ putea fi oprit ă se apropie de ă ş de
cetate, de ă ă ă care mînuiau aceste tormenta de pe « cazematele )) descrise
mai sus. Acesta ni se pare ă fi fost ă rost al acestor curioase ţ
neîntîlnite ă la celelalte ă ţ dacice. Acest fapt ş ă o ă ingeniozitatea
dacilor în materie de ţ strategice-militare ş de ă ă Pe coloana
lui Traian o ă ă ţ ş ă pe o ă ţ doi daci comati mînuind o catapu!ta
1

Platformele acestor « cazemate )) ă în spatele zidului A par a fi fost
acoperite mai curînd cu scînduri groase decît cu ţ Ele par a fi fost construite într-o
ă mai ă decît incinta ă ţ II, cînd contraforturile din interior au fost înlocuite
prin aceste noi ţ Apoi, într-o vreme ă probabil în timpul primului
ă dacic, ă lor fiind ă ele au fost din nou reconstruite prin astuparea
cu ă a ă de la subsol, deasupra nivelîndu-se platformele. Alte ţ
cronologice sau de ordin general, din stratigrafia ă nu s-au mai putut face.
Ş acestea de mai sus ă ă mai fie verificate.
li. Ă DE PE DEALUL PUSTIOSUL ş II)
Pe partea ă a Apei ă ş înainte de a se împreuna cu Valea ş
se ţ ă un deal ă cu fagi ţ cunoscut de ă localnici sub numele de
Pttstiosu. Acest deal se întinde în ţ S-V, de-a lungul Apei ă ş începînd
de la ţ acestei ă cu Apa ă ă spre S-V satul ă ş Muncel ului
de satul Luncani. În ciuda numelui pe care îl ă acum acest deal, cu rîpe abrupte,
el este plin de copaci, formînd o ă ă de fagi ţ nu prea ă Nimeni
dintre localnici ş aduce aminte de ce acest deal ă un nume atît de curios ş de
nepotrivit cu ţ locului.
Pornind de la casa brigadierului, tocmai din punctul unde Apa ă ş ă
apele repezi în Apa ă ş pe un drum de care, în susul acestei ă ă vreo 150 m,
întîlnim o ă ce duce pe una din dîlmele Pustiosului. De aici ă se ă
în ţ ă ş ă o ă ă uneori abia ţ ş ă
ă ă ă de cîteva insule de cetine de brazi, nu e altceva decît o ă ă
ă în antichitate sub forma unui drum, carosabil în acele vremuri ş ţ adîncit
în ă de pe urma folosirii
2
• De-a lungul acestui «drum antic », pe partea ă
Ia urcare, în poiene, apar în trei locuri cîte o ă care, potrivit celor ş ă
a fi fost amenajate în chip artificial de ă vechii locuitori. Sondajele executate în
aceste puncte nu au dat ă nici o ă ca aceste terase ă fi fost cîndva locuite.
Urcînd pe urma drumului antic, ă din nou în ă unde întîlnim o a patra ă
ceva mai ă cu o ţ ă mai ă unde, în urma ţ ă s-au ă ă
fragmente de ş ţ ă din ă de tuf vulcanic ş ţ ă ţ în pre-
lungire ş drumul antic, s-a putut constata ă acest drum nu e altceva decît o amena-
jare ă a unei dîlme înalte, ă ă nici o pietruire, ă ă ş ă ă spre V
de o ă destul de ă ce se ă înspre valea ă de Apa ă
ă un parcurs de circa 15-20 de minute, plecînd de la casa brigadierului din
vale, pe drumul descris, întîlnim în ă o ă ă la fel de ă ă În apropierea
acestei terase drumul antic se ă o parte urcînd pantele acestei terase pe la N, iar
alta pe la V.
1 V. Dio Cassius, 68,9.
2
C. Daicoviciu ş Al. Ferenczi, ă dafi&e din ţ ă ş Ed. Acad. R.P.R., 1951, p. 29.
www.cimec.ro
o
,... ___ _
1 1
o
1 1
s 1 \u
o O
o
C2' o
o
1
Copac1
1
1
ui
1 c
c:;.
r------ - - _ _J
\
1
1
1
1 1
L _- --- - 1:1------ --- - -- - '
:N:
\
r- -- --------- ------------ - -- - - -- ----- -- - ------ - ----- - ·- -,
:
o
,- ----- ----- --1
1
1
1
1
1
o
1
1
1
1
1

1

1 1 _______ __ 5? _ __ :
)>
L _____ _, 1
c__ o !-- oa --- - ------- -;
; o
1 o
__ ___ __ _ _ ___ J a
\:) oo
· - - --- ---.
1
1
1
1
:o
1
1
o
1

"Vcfb:
o
1 G 1
L _ _ ____ _____ __ _ _ _ 1
1
1 o
1 ()
1 <J
\)<::1, t
1 o
1 o
1
1
1
o
o

/ 1
/ 1
1 \
1 (' ,-...r,'='o/< 1
, '-A../ r-="'- 1
, 1
1 1
'\ ,'
' 1
' , 1
o
o /
(
1 /
1
/
/
ş Il. - Planul ţ de pe dealul Pustiosul.

Q

u
cB
o
o

o8
ooO
o
0
o
· (1:1
o8
OcP
o
0
o/}o
a? o
o
o
i
1
1
1
1
o 1
/ - - - - - - - - - - -- - -- - - - - - - - - - -1
"
o //
[§]Bloc sau conchilic
/
/
/
/
CZJ ga.wa penirLJ sustinerea bîrnei
O elE calcar conchilic
9,0 Pl:ag JD1'1nal din bloc:uri lT1ici de
-
0
calcar conchilic
c::::=1 Bloc de cak.a:r conchilic
oo Pieire de ă ·
CJ) ă de .foc
www.cimec.ro
17
';iAN'fiERUL ARHEOLOGIC Ă Ş MUNCELULUI-BLIDARUL 271
Terasa are o ă aproximativ ă cu vîrful pe ţ ă iar în
partea de sud se ă de poalele unei dîlme înalte ş ă ă Lungimea
ă a acestei terase, pe ţ E-V, este de 117 m, iar ă ţ în partea ă
se ă ş mai mult), pe ţ N-S, este de 83 m. Spre V ă mare ă e
ă ă de rîpa ă ce ă spre Apa ă în ţ ă spre N, are drumul antic
descris mai sus ş ă cu cîteva poieni, ce ajunge ă în valea Apei ă ş Din-
colo de vale, în ţ Pustiosului, se ă ş Dealul ă ale ă poieni,
cu terasele nelipsite de urme de locuire ă se ă bine de pe Pustiosul.
Pe ţ terasei ă un ă de 103 copaci ţ în majoritatea lor
fagi ş ţ mesteceni. Acest ă mare de fagi cu ă ă verzi a împiedicat, într-o
ă ă ă ş ă ă în bune ţ Importante ţ de teren
au trebuit ă fie ocolite din pricina ă ă întinse pe o ţ ă ă Acolo
unde arborii sînt mai rari, ţ terenului e ă de o ă ă ş ă în
rest ă ă umed e acoperit cu un ş ţ de frunze uscate (« ă ))).
Dimensiunile deosebit de mari ale acestei terase, precum ş faptul ă în partea
de est ş pe la mijlocul ei apar ă ă de ă întrecînd aproximativ cu 1 m
nivelul ş al terasei, duce la ideea ţ unor eventuale urme de ţ
cum ar indica ş cîteva blocuri de ă de calcar conchilic, ă mai ales pe supra-
ţ ă a terasei.
Identificarea acestui punct de pe Pustiosul, ca loc cu urme de locuire din epoca ă
se ş prof. C. Daicoviciu, care cu ţ ani înainte ă ă aici se ă « urme
bogate de ş ă ă », sezisînd ş ţ a «o ţ de blocuri de
ă ce ă locul unui turn menit ă apere trecerea prin vale ă cetatea din fundul
ă ))
1
• Locul a fost sondat tot de ă prof. C. Daicoviciu pe una din ă
amintite, printr-o ţ ă de 1 m ş ă de aproximativ 0,50 m, al ă
contur se mai vedea înainte de începerea ă ă Urmele unui sondaj mai vechi,
ă nu se ş de cine, au fost observate în ş loc, la ţ metri mai spre N, aproape
de margine. Mai tîrziu, spre ă sudic al terasei, aproape de poalele dealului, s-a
ă de ă muncitorii de la exploatarea IFET un ă adînc de vreo 0,50 m
ă la nivelul antic, atingînd într-o ă ă ă ş stratul vechi de ă de
unde se pare ă s-au scos ş cîteva blocuri de calcar conchilic.
A vînd deci toate indiciile necesare pentru identificarea unei ş ă antice, s-a
trasat conturul terenului potrivit pentru a fi ă sub forma unui dreptunghi de
17 X 12 m, ă apoi pe ă ă ce descoperirea cerea aceasta. ă ţ ţ
s-au mai ă cîteva blocuri, ţ fragmente ceramice ş ă ţ foarte ă de
chirpici. ţ de ă a fost ă pe a doua ă ă aproape de mijlocul
terasei, a ă ţ ă avea o ă aproximativ ă cu laturile de 22 X 21 m,
ş care promitea ă dea rezultate oarecum pozitive.
Stratigrafic terenul ă mai multe nivele de ă umed în diferite
ţ ă ţ este ă dintr-un strat ţ de frunze ş ă negru vegetal,
ce nu ă ş ş grosimea de 0,05 m. Sub stratul vegetal apare un ă ş uneori
ţ închise înspre brun-cafeniu, gros de 0,30-0,40 m. În acest strat apar ă ţ
ă de chirpici de culoare ş fragmente ceramice, obiecte de fier, blocuri de
calcar conchilic ş de andezit, numeroase pietre de ă ş pe alocurea ă de
lemn. ă ş foarte umed în momentul ă de dezvelire, ă ce se
ă devine o pulbere ş ă care nu e altceva decît chirpiciul (lipitura ţ
vechii ţ ă ş pulverizat de ă Sub acest ă ş cu frag-
mente ă de chirpici, ă un nou nivel, format dintr-un ă galben gros
1
C. Daicoviciu ş Al. Ferenczi, op. cit., p. 29.
www.cimec.ro
272 C. DAI COYICIU, N. GOSTAR ş I. Ş
18
de 0,10-0,15 m, amestecat cu ă ă ă ă Acest nivel de ă galben,
bine netezit pe ţ ă ă ţ de pe ă ă
pe alocurea ă de pe urma incendiului. Cele mai numeroase fragmente ceramice,
dintre care unele întregibile, au fost ă tocmai pe ţ destul de ă a acestui
nivel. Sub acest ă galben ă din nou un alt strat de ă ş cu
ţ cafenii .de 0,25;-0,35 m, ţ fragmente de chirpici, ceva mai numeroase
decît în sttatul superior, în ă ţ mai prezentîndu-se ca un strat compact ş
mult mai bine conservat. Acest al doilea nivel de ă în ă de ă ţ de
Pig 9. - Vederea terasei cu ţ de pe dealul Pustiosul.
chirpici, mai ţ numeroase fragmente ceramice - din cît s-a putut vedea în
ţ majoritatea de culoare ş ş ţ ă de lemn. înspre centrul
terenului ă acest nou nivel de ă are o culoare ă între galben ş
cafeniu, iar ă ţ de chirpici sînt mai numeroase, mai ă ă ş au o culoare
ş sau. ă Sub acest al doilea nivel de ă apare un ă galben-cafeniu,
bine tasat, cu ţ bine ă avînd grosimea ă de 0,35 m. Înspre
centru acest nivel (atingînd aici grosimea ă de 0,40 m) e format numai dintr-un
ă galben, fin. Mai jos apoi, pe la adîncimea de 0,80-1 m, ă de la ţ ă
apar ă ţ mari de ă ţ ă care constituie ă ţ veche a terasei
înainte de existenta ă
!n alte ale terasei s-au trasat ţ sub ă de ş ţ largi
de 1,50 m, atingîndu-se într-un loc adîncimea de 1 m, ă ă ă ă se ă ţ
unor ă mai temeinic construite. Cîteva fragmente ceramice, ţ piroane ş ă
precum ş urma unui stilp gros în partea de Ea terasei, ă ş ţ unor depen-
ţ construite din bîrne, ţ în ă ă ă cu ţ cea mare dinspre
centrul terasei.
ă din primele zile, chiar sub stratul de ă vegetal, mai ales în partea ă
au ă mai multe blocuri paralelipipedice, de ă de andezit, avînd dimensiunile
44,5 X 37 X 17 cm, ţ arcuite, iar pe ţ de sus avînd o ă cu ă în
ă ă de 16,5 X 5 X 2 cm (v. fig. 9 ş 10). Observîndu-se ţ
acestor blocuri, s-a ă ă erau bine înfipte în ă închizînd un larg ţ în
ă de cerc, aproape rotund, cu diametru} de 19 m. în partea de S cercul ă
www.cimec.ro
'19 Ş AHHEOLOGI C Ă Ş MU:-IL:I:: L ULUI -BLt!HHUL
273
a fi marcat prin blocuri de calcar conchilic, cu dimensiunile de 29 X 25 x 20 cm. ţ
dintre blocuri, acolo unde se mai ă ă este de 0,96 X 1,30 m. În fiecare bloc
era fixat un stîlp gros de lemn (poate chiar în ă de ă încinzînd un coridor
rotund. ţ chirpici ă în preajma acestor blocuri ar dovedi ă aici peretele era
ţ înalt ş închidea un coridor acoperit ş deschis pe margini, ă ă cu cerda-
curile noastre. În ă locuri, în partea de S-V ş E, între ă blocuri de calcar
conchilic .:;e ă urmele a cîte ă praguri, din pietre ă de calcar conchilic.
Un astfel de prag, cel dinspre S-V (care e mai bine ă ă ţ de 0,90 x 0,45
m. ţ ă de nivelul exterior al incintei
rotunde marcate de blocuri, pragul este
ă ţ cu 0,35 m. În exterior, în ţ
pragului de E, se vede un pavaj de ă
de ă îndreptîndu-se înspre prag. În
preajma pragurilor au fost ă mai
multe ă ţ de cuie de fier avînd la
ţ cîte patm piroane, precum ş
ă Ţ seama de locul de ă
a acestor ă ele pot fi socotite ca
·un fel de ă ă de la scîndurile
ş iar lungimea piroanelor (cam 15 cm)
ă ă placa de lemn avea o grosime
ă Fig, 10.-Un bloc de andezit de la cerdacul ţ
De la ă linie de blocuri care de pe dealul Pustiosul.
formau peretele cerdacului (gros de 0,40
m), spre interior, la o ţ ă de circa 2,20 m, întîlnim un al doilea cerc, de data aceasta
format din pietre de ă ş cu latul una ă alta, formînd temelia unui perete
continuu de ă ă mergînd paralel cu linia blocurilor. Pe ă linie ă
în ţ celor patru puncte cardinale, se ă ş cîte un prag marcat prin blocuri în-
guste de calcar conchilic, în lungime ă de circa 1,17 m. De notat ă acest cori-
dor rotund e ceva mai ă ţ decît terenul din exteriorul ţ Ş aici, la cel
de-al doilea cerc, ţ ce se sprijineau pe aceste pietre de ă erau din bîrne ş
chiripici, iar grosimea temeliei de 0,45 m ş ă acest perete era mai gros
decît cel exterior ş în ţ ă probabil ş mai înalt. Între primul ş al doilea cerc,
podeaua era ă dintr-un ă galben, amestecat cu mult ş de ă ă ă
În interiorul celui de-al doilea cerc, nivelul podelei antice ă ă ş cu circa
0,15 m ş întîlnim o ă ă de ţ ă ai ă ţ nu prea ş
sînt ţ printr-o temelie de ă de ă sau blocuri mici de calcar conchilic.
Din cauza ă ă copacilor nu s-au putut ă toate laturile acestei camere centrale.
Intrarea în ă ă se ă probabil pe latura de est. Podeaua acestei ă
peri era ă dintr-un lut de culoare ă în mijloc cu o ă de foc ă ţ ă
cam cu vreo 6 cm. Vatra ă ă din lut, cu o ă are. o ă ă pe margini
cu o linie ă în interiorul crustei. Din sectiune s-a ă ă vatra a avut o
ă refacere, deoarece la 2 cm sub crusta ă apare o ă ş de ă mai
veche, de ş grosime.
Pe întreg ţ ă dar mai ales în camera ă s-au ă numeroase
fragmente ceramice, care de fapt ă majoritatea materialului arheologic. Dintre
vasele lucrate cu roata, cele mai numeroase sînt chiupurile de ă ă ş
mijlocie, de culoare ş cu ţ ţ (circa 1 cm), dintr-o ă de ă
calitate, bine ă Buzele, ceva mai groase, sînt ş ă în ă formînd o
deschidere destul de ă ţ ă de fundul inelar, care e foarte strîmt. O a doua
18-c. 1588
www.cimec.ro
274 C. DAICOVICIU, N. GOSTAR ş 1. Ş 20
-------- --------------'--------'=--------------------
categorie de chiupuri o ă cele de culoare ş cu buzele ă în ă
ş cu fund inelar, în general cam de ş ă ca ş cele ş În ultima categorie
ă chiupurile cu buzele profilate în forma unor ă rotunjite, amintind ă
turile în lemn. Aceste chiupuri, spre deosebire de cele ă categorii amintite mai
sus, sînt dintr-o ă mai ă ă ă nisip ş care se ă într-o pulbere ă ă
Culoarea lor ă este un ş moderat, cu ţ ă ş ă ă la ă
Alte forme ă în interiorul ţ de pe Pustiosul sînt castroanele, dintre
care unele întregibile, din ă ş cu buza ş ă ă în ă ş cu fund inelar,
apoi un ă oarecare de capace, unele foarte mari cu buton masiv ş plat sau rotunjit,
o ş ă ă cu ă ţ (una ă din vechime), cu ţ mult ţ de tipul
celor frecvente pe terasele de pe dealul ă ş farfurioare din ă ş ş cîteva
exemplare de vase de culoare ş cu piciorul turtit.
Fragmentele vaselor lucrate cu mina sîni: mai ţ numeroase decît cele lucrate
la ă ş în general ă forme de oale de culoare ş ă ă ori ă
ş unele ă cu buton. Aceste vase ă ş lucrate cu mîna, nu mai au
nimic comun cu pasta ă a vaselor de ţ Latene. ţ acestor vase, ş
dintr-o ă ce ţ multe ă ţ sînt ş bine ş ş ă ş Buzele
sînt ţ îndoite în ă pîntecele ţ arcuit, iar fundul întotdeauna plat.
Elementul decorativ pe vasele ă pe Pustiosul se ş rar, folosindu-se
numai linia ă ş ă în pasta ă a vasului. Acest decor e întîlnit
numai pe ţ cîtorva chiupuri ş
Ca vase de import putem considera în mod sigur un singur fragment, anume o
ă de culoare ş de ă cu totul ă care probabil face parte dintr-un
obiect ceramic de import, de origine ă
Printre obiectele de metal, amintim cîteva ţ ş cu lama de fier ş ă
spre interior, un sfredel, un dornc ă o ă ş ă unei ă toate din fier.
Cele mai numeroase sînt în primul rînd cuiele, piroanele, apoi scoabele în ă de
T, crampoane, ţ ţ ă cu ţ ţ cîrlige, balamale, belciuge etc.
În general, din descrierea de mai sus putem deduce ţ unui mare
edificiu de locuit, ş pe ţ ă ă ă a Pustiosului. Probabil ă drumul de
pe panta terasei urca sub forma unor ă de lemn, ale ă urme vor trebui
identificate în ă ă viitoare. De aici, un drum pietruit ducea la una din cele ă
ă Întregul ansamblu de descoperiri ă ă aici era un edificiu cu caracter civil,
neputîndu-se constata urmele unor eventuale ă pe marginile terasei.
Prin cele ă ă se ă într-un coridor larg, rotund, de unde,. prin alte
patru ă se ajungea în interiorul unui ţ tot de ă ă cu ţ de chirpici
ă ţ în alb. Nu am putut constata ă ă ă ă de ă ă
era ă ă ă ţ ă prin ţ ţ în ă mai mici. Lumina ă
aici prin ferestruici ş undeva sus în perete, deoarece acest zid era destul de gros
ş în ţ ă mult mai înalt decît zidul cercului exterior. Ultima ă cu o ă
de foc la mijloc, era probabil ă cea mai ă a acestui grandios edificiu
dacic. Lumina, venea foarte probabil, din partea de vest, printr-o deschidere ă în
peretele celui de-al doilea cerc.
Ca analogii pentru ă ă de ţ ă se poate aduce descoperirea ă ă
anul trecut (1954) pe terasa II de la V de ă pe dealul ă ş unde s-a ă
o ţ ă ai ă ţ închideau un ţ de ă ă
1
• Deosebirea dintre cele
ă ţ ă în faptul ă aceea de pe Pustiosu e mult mai ţ ă coridorul circular
e în interior, iar interiorul propriu-zis e ă ţ într-o ă ş o ă ă
1
« S.C.l.V. », VI, nr. 1-2, 1955, p. 195--204, pl. l.
www.cimec.ro

,;.1\TiEHL!. .\HiiEoi.<H;IC !dl.i.lli:;'l'E.\ )llNU:LLIXI-llLlll.\1\l L
cu ţ ă N-ar fi exclus ca cele ă vetre ale ţ de pe terasa II
din dealul ă ş ă indice ş aici o compartimentare în ă camere. În ceea ce ş
coridorul - deambulatorium -prin care se putea comunica împrejur, a mai fost constatat
la un alt edificiu dacic, ce nu ă mai prejos decît cel de pe Pustiosul, ş anume la ă
din interiorul ă de la Piatra Rosie 1,
Forma ă de ţ ă cu ţ ţ ş cu deschideri în genul ferestrelor
pentru aerisire ş luminat, ş ceva mai sus, ă ă ş ă este repre-
ă în ă scene pe columna lui Traian, cît ş pe un alt fragment de relief roman
publicat de A. Strong (La Sculptura romana, I, Firenze, 1923, p.149, fig. 92, ă ş
de L. Homo, La civilisation romaine, Paris, 1930, p. 69, fig. 44), unde se vede un dac în
ă cu un soldat legionar roman, iar în planul din fund o ţ ă ă ă cu
ş de lemn, cu o deschidere în forma unei ferestre, ă sub ş ă iar mult
mai jos, o intrare cu portal de lemn în arc frînt ă cu ornamente pe margini.
Copacii cu ramurile înfrunzite, ce închid ă ă ca ş pe columna lui Traian,
ă ă scena ă aici se petrece undeva în ţ ă ş în preajma unei
astfel de ş ă
Aceste ţ care ă probabil din acel primitiv tugurium, erau mult
apreciate, ă ţ ş rotunjimii liniei, de ă ţ daci. Din relieful roman
deducem ă intrarea era ă cu ornamente sculptate in lemn.
Sub pavimentul acestei mari ţ ţ chirpiciului ş a unui nou nivel
de podea ş ţ unei ţ mai vechi, de dimensiuni ceva mai reduse.
S-au ă în ă locuri urmele unor ţ de chirpici, stînd ă «în picioare)),
ş de aproximativ 0,20 m. Înspre centru, aproximativ sub vatra de foc a primului nivel
de locuire (la 0,42 m sub prima ă se ă ş vatra de foc a ţ celei vechi.
ă ă are o ă ţ ă Marginile ei sînt ş ridicate, formînd
un fel de ă Crusta, în forma unor ă ţ s-a ă numai înspre
mijloc. Sub ă apare un ă lutos, gros de 8 cm ş care, ă focului, a
devenit tare ş ş ă ă ă ă ă pe un pat de pietre de rîu, sferice ş
aplatizate, ş una ă alta. Sub aceste pietre apare un lut care, ă ă
a devenit aproape ş gros de 18 cm, apoi din nou ă ţ de pietre de rîu, ceva
mai mari, ş în ş ă ă dintr-un perete de chirpici ars ş ă de lemn ş
direct pe ă ă ă cu o asemenea ţ ă o ă deose-
ă deoarece în ceea ce ş procedeul de construire, el este ă cu totul necunoscut
in regiunea ş ă din ţ ă ş Podeaua ţ nu se ş cu nimic,
in ceea ce ş structura de cea ă Fragmentele ceramice aflate aici sînt la
fel ca ş în nivelul stratului superior, atît ca ă cît ş ca ă
În cursul ă ă nu s-a ă nici o ă ş nici un alt obiect care ă ă
o datare mai ă a epocii de construire a celor ă ţ Ceramica e ă
dintre cele obisnuite în ă dacice din Muntii ă si îndeosebi în ă de
pe cuprinsul de' pe dealul ă ş Nu ă ă forme mai din
cele cunoscute în Latene-ul dacic, dar nici formele elegante, evoluate ş atît de variate,
cu ă ă ş cu ornamente artistice, frecvente pe unele terase de pe dealul ă ş
Da tarea acestei ceramici se poate face numai în secolul I e.n., deci în ultimii ani de ţ ă
a statului liber dacic, ş probabil ă nu trece cu mult de anii de domnie ai
regelui Decebal.
ţ nivelului inferior cade ă focului într-o ă destul de tîrzie.
Pe ruinele acestei ţ ă ce locul a fost ă ţ ş nivelat, s-a construit o a doua
ţ ă de data aceasta de ţ ceva mai mari. Dar ş ă ă ţ nu
1
C. Daicoviciu, Cetatea ă de la Piatra Rofie, Monografie ă ş Ed. Acad. R.P.R., 1954, p. 50-54.
18*
www.cimec.ro
216 C. DAICOVICIU, N. GOSTAR ş I. Ş
22
ă ă vreme ş ă ş ş tot în urma unui incendiu, care pune ă pentru
totdeauna ţ pe terasa de pe Dealul Pustiosu, eveniment ce poate fi plasat în vremea
celui de-al doilea ă dacic.
Forma ş aspectul general al vechii ţ (nivelul inferior) vor putea fi precizate
numai în urma unei noi campanii de ă ă ce se va executa în viitor în acest punct.
C- Ă N. GOSTAR ş 1. Ş Ă
APXEOJIOrlttiECRliE PACROllRli B I'Pâ.IJ:llillT.R
MYHqEJIYJIYA-BJili.IJ:APYJIE
(HPATKOE CO)lEPJI\AHME)
JleToM 1955 ro,!\a apxeoJiornqecKne pa6oThl rrponaBOJ:IHJIHCb B Tpex cJieJzyiOIQHX
aarrpaBJieHHHx:
a) BcKphiTne 6aiiiHH V KperrocTn II Ha BJin,!\apyJie n ceBepHoii cTopoHhl aToii
KpeiiOCTH;
6) rrpO.I\OJimeHne pacKorroK Teppac 1 V n V Ha xoJIMe rro coce,!\CTBY c
<<n;ncTepHoii>>;
6) BCKphiTlle IIOCeJieHllfl Ha Teppace XOJIMa llycTHOCYJI, Ha JleBOM 6epery peqKH
I'pa,!\HIIITe.
B peayJibTaTe rrponaBe,!\eHHhiX B KperrocTn II Ha BJin,!\apyJie pa6oT ycTaHOBJieHo
cJie,!\yiOIQee.
1. BaiiiHH V OTHOCHTCH K <J!aae coopymeHnH KperrocTn II, rrpe,!\CTaBJIHH co6oA
BHyTpeHHHii 6aCTllOH aTOii KpeiiOCTll
1
rrpe,!\HaaHaqeHHhlit ,1\Jifl OXpaHhl BO,!\fiHOii D;HCTepHhl
1
HaXO,!\HIQeiicH rro coce,!\CTBY c HHM ( CM. o6ID;nii rrJiaH <J!opTn<JlnKan;uA KperrocTH Ha BJIH,!\apyJie
B << SCIV >> TOM V, 1-2, 130, rrJiaH 1). BaiiiHH cJiymnJia n xpaunmun;eM 8 orpoMHhiX
rJIHH.HHhiX COCY.I\OB.
2. lloMeiD;eHII.H, pacrroJiomeHHhle aa ceBepHoii cTeHoii KperrocTn II, cJiymnJin MeCTOM
o6opomtTeJibHhiX ,1\eiicTBHii H B KaqecTBe CKJia,!\oB ,1\JI.H rrpO.I\YKTOB. oTH KaaeMaThl 6hiJIH
rrpncTpoeHhl B cJie,!\yiOII\YIO <J!aay, IIOCJie coopymeHH.H CTeHhl-orpa.I\hl 11. HeKOTOphle ,1\eTaJin
6y,!\yT yToqHeHhl rrpn rrocJie,!\yiOID;HX pacKorrKax. llpn pa6oTax
1
rrponaBe,!\eHHhiX aa Teppace
IV xoJIMa I'pa,!\HIIITe, 6hiJIH o6HapymeHhl ocTaTKH ,1\aKniicKoA rpam,!\aHcKoA rrocTpoiiKH
1
a
pacKorrKn Ha Teppace V, eiQe He aaKoHqeHHhle, rroaBoJI.HIOT rrpe,!\rroJiaraTb eiQe H .I\pyryro
IIOCTpOiiHy TaKOrO 1!\e xapaKTepa. CJie):lyeT OTMeTllTL
1
qTO B aTOM me IIOCTpOiiKe 6biJill 06Ha-
pymeHhl B ,1\epeB.HHHOM .HID;IIqite
1
Me):llliJ;HHCKHe IIpHHa]:IJiemHOCTll BeCbMa xapaKTepHLie ):IJI.H
,1\aRHiicHoii HYJibTYPhl ,1\0pHMcHoro rrepno):la.
· Ha XOJIMe llycTnocyJI 6hiJia o6HapymeHa rrocTpoiiKa
1
:Koppn-
.I\OpOM rpam):laHCiwro xapaHTepa .
.IJ:o aToiî HpyrJioii rrocTpoiiHn Ha Teppace aaxo,!\HJIOCL 6oJiee ApeBHee coopymeHne
1
HOTOpOC 6y):leT OKOHqaTCJibHO BCKphiTO B 1956 ro):ly.
BJiaro):lapH nponaBe,!\eHHhiM rroBepxHOCTHLIM paaBe,!\HaM 6LIJIH OTHphlThl eiD;e Tpn
Teppachl co cJie,!\aMn rroceJieHnii Ha xoJIMe <l>an;a llJ"lOIIHJiop
1
Ha OHpanHe ceJia I'pa,!\HIIIT.H

OB'bHCHElUIE PM.CYHHOB
ţ 1. - IlnaH mHnoro ţ Teppachl IV Ha )J.Rnyn fpap;HmTell:.
Ta6JIHI.\a II. - llnaH lKHJioro ţ Ha )J.Rnyn IlycTHocyn.
PHc. 1 . - Teppaca .M IV c ap;ec& mHJihiM noMell.\eHHeM •
PHc. 2. - Ha6op MeAHl\I'IHCKHX HHCTpyMeHTOB.
PHc. 3 . - Ilnan 6allJHH V H HaaeMaTOB ceaepaoil: cTopoHhl.
PHc. 4. .. - · IlnaH KaaeMaTOB ceaepaoll: CTopoHbi.
PHc. 5 . - BHyTpeHHI'Iil: nnau 6allJHll V.
PHc. 6. - BalllHR V c 6oJI&lllHMH KYBlllHHaMH .
PHc. 7. - Ilpoqmn& BOCTO'IHOil: cTeHhl KaaeMaTa V.
PHc. 8 . - II poqiHJib ceaepHoil: cTeHhl KaaeMaTa V.
PHc. 9. - BHp; Teppachl c lKHJibiM ţ Ha )J.Rnyn IlycTHOcyn.
PHc. 1 O. - AHp;eaHTOBbiii: 6noK KoppHAOpa lKHJioro ţ Ha )J.Rnyn IlycTHOcyn.
www.cimec.ro
23
Ş ARHEOLOGIC GR.:I.DJSTEA 1\IUNCELULUI-BLIDARUL
CHANTIER ARCHEOLOGIQUE DE Ă Ş MUNCELULUI-BLIDARUL
(RESUME)
Pendant 1' ete 19 55, les recherches ont parte sur trois points:
277
a) le deblayement de la taur no V de la cite n° II, de Blidarul et du flanc Nord
de ladite cite;
b) continuation du deblayement des terrasses n°
5
IV et V, de la colline de ă ş dans
le voisinage de la « citerne »;
c J deblayement de la station sur la terrasse de la colline de Pusti osul, sur la rive gauche
du ruisseau de ă ş
Les travaux effectues a la cite n° II de Blidarul ont fourni les resultats suivants:
1. La taur no V appartient a la phase de construction de la cite n° II et constitue un
bastion interieur de cette forteresse, destine a defendre la citerne situee dans son voisinage immediat
(v. le plan general de la fortification de Blidarul, dans « S.C.I.V. », V, 1-2, p. 130, pl. I). La taur
servait aussi de depot pour huit grandes jarres en terre cuite.
2. Les pieces situees deriere le mur septentrional de la cite n° II servaient de plate-forme
de combat comme aussi de depots d'aliments. Ces « casemates » ont ete construites a une
phase ulterieure a la construction de l'enceinte II. Quelques details attendent les fouilles futures
pour etre precises.
Les travaux sur la terrasse no IV de la colline de ă ş ont decouvert les restes d'un
bâtiment civil dacique, tandis- que ceux de la terrasse no V, encore inacheves, laissent entrevoir
un autre bâtiment du meme caractere. A remarquer que dans ce bâtiment on a decouvert, dans un
coffret en bois, une trousse de medecin de la plus haute importance pour l'etude de la civilisation
de la Dacie preromaine.
Sur la colline de Pustiosul, on a decouvert une construction ronde, ayant un couloir
circulaire, de caractere civil. A vant cette construction ronde, la terrasse portait un autre
bâtiment qui sera deblaye en 1956.
Des explorations de surface ont permis de reperer encore trois terrasses portant des vesti-
ges d'etablissements sur la colline ţ Plopilor », aux abords du village de ă ş Muncelului.
EXPLICA TION DES FIGURES
Planche 1.- Plan de l'habitation de la terrasse n° IV de la colline de Dealul ă ş
Planche II. - Plan de l'habitation de la colline de Pustiosul.
Fig. 1.- Terasse n° IV et l'habitation qu'on y a decouverte.
Fig. 2. - Inventaire d'une trousse de medecin.
Fig. 3. - Plan de la tour n° V et des casemates du cote Nord.
Fig. 4. - Plan des casemates du cote Nord.
Fig. 5.- Plan interieur de la tour n° V.
Fig. 6. - Tour n° V avec les jarres trouvees a l'interieur.
Fig. 7.- Profil du mur Est de la casemate n° V.
Fig. 8. - Profil du muc Nord de la casemate n° V.
Fig. 9.- Vue de la terrasse avec l'habitation de la colline de Pusticsul.
Fig. 10. -Bloc d'andesite provenant de la veranda de l'habitation de la colline de Pustiosul.
www.cimec.ro
Ă DE Ţ Ă
www.cimec.ro
Ă ASUPRA PALEOLITICULUI TIMPURIU
U
NA dintre ă permanente ale sectorului paleolitic, preocupare ă
ş în planul de lucru al ş pe anul 1955, a fost ş ă problema
paleoliticului timpuriu.
Rezultatele anului 1955 sînt mult mai concludente ca cele din anii ţ
ă pe scurt rezultatele ă de la ă ş Brotuna, ă ă
Giurgiu ş Valea Lupului.
Cunoscutele ă ale arheologului maghiar Roska Marton, care ţ ă în
lungul ş Alb, la ţ ă ş Valea Bradului, Valea Mare ş Zimbru, in
regiunea Oradea, cît ş la Basarabasa, Brotuna, Ociu ş ă ă în regiunea Hunedoara,
paleoliticul inferior ă au fost verificate prin cercetarea materialelor colectate ş
depuse de el în ţ muzeelor din ş Arad, Oradea ş ş S-au ă
ş ă de ţ ă la ă ş Brotuna ş ă ă ă Roska, paleoliticul inferior
din ţ amintite ar fi reprezentat de tipuri de unelte bifaciale prechelleene, chelleene,
acheuleene ş micoquiene.
Majoritatea materialelor depuse în ţ amintite ă ă forme rezultate
din ţ ă lucrul ţ observîndu-se doar pe rare piese atipice.
Formele culese se datoresc, de obicei, ţ fizici: 1) ţ care duce la
dezagregarea opal ului în strat; 2) ţ ă a apelor ă - rostogolire
ş spargere. În deosebi formele produse de valurile ă Cremenoasa 1-au pus în ă
ă pe Roska. Necunoscînd, tehnica cioplirii uneltelor bifaciale chelleo-acheuleene, a
adunat ă ă cel mai vag criteriu de ţ ţ bolovanii naturali care se înscriau mai
mult sau mai ţ în forma ă a topoarelor de ă
Ă Ş
Cu sprijinul Muzeului regiunii Oradea, s-a ă o cercetare de ţ ă în lungul
ă Cremenoasa ş pe terasele din jur. ă Cremenoasa ă ş de sub vîrful ş
din locul numit «Fîntîna Rece >> sau «Fîntîna la Usoi » ş ă un parcurs de 5-6 km,
se ă în ş Alb în dreptul comunei ţ
La izvoarele Cremenoasei ş pe dealurile vecine-Prosea, ă Bîrne ş Cocini-se
ă ş în ţ ă opal. ă o cercetare în lungul acestei ă am aflat cu ş ţ ă
ă ţ bolovani, ă ş ş naturale de opal. Spre ă în ş Alb,
ă ş ş sînt mai mici ş mai rare. Cu cît am mers în susul ă spre
izvoare, bolovanii sînt mai mari, atingînd ă ţ de zeci ş chiar sute de kilograme
(în locul numit « ă »).
Puhoaiele apelor de ploaie ă ă din maluri ş de pe dealuri stîncile de opal
desprinse din steiullor prin dezagregare ş le ă ă în albia rîului: « buiesc la vale »,
cum se spune în partea locului. În timpul viiturilor mari, bolovanii de opal sînt
ţ pe patul de ă !11 rîului, ţ între ei sau de ţ de ă ă ţ ţ ş
www.cimec.ro
282 C. S. Ă Ş 2
ă ţ în ă ş ş ă care, prin formele lor variate, ă pe arheologul
neavizat ă le înscrie, ă forma lor ă într-una sau alta din treptele de dezvol-
1-'ig. 1.- ă ş paleolitic superior: 1, nucleu; 2, burrin; 3, percutor;
4, ş cu planul de lovire ţ 5, ă
tare ale paleoliticnlui timpuriu.
Un ochi atent, ă al
criteriilor de deosebire între for-
mele datorite ţ naturale ş
acelea ţ nu va ă
surprins ă printre ă
ă naturale ce-i ies în cale,
apar ş piese ă ă lucrate
de mîna omului.
Întrucît acestea nu puteau
proveni decît de pe terasele supe-
rioare din jur, am ă o cercetare
pe dealul Prosca. Acesta este cu-
prins între ă Prosii ş ă
Bodii; cercetarea a fost ă ă pe
locurile ă ale locuitorilor
ţ Iovu, Motorca Rusalin ş
Halic Paul. O cercetare pe dealurile
ă ş ă pe dealul Vîl-
celelor, a fost ă ă pe locurile
ă ale ă Faur Vesal ia,
Faur ă ţ Gheorghe ş
Oarcea Iovu:-
Pe ă opalul se ă ş
în strat bogat, în ţ sa de zacere
ă ă credem. De aici
a fost extras ş prelucrat în diferite
ateliere, ca cel de pe dealul Vîlce-
lelor ş de pe Prosea. În aceste
singure ă locuri cercetate, în-
deosebi la Prosea, în ă se
întîlnesc mii de ş ş ă
scoase din ă de fierul plugului.
Spre deosebire de ă natu-
rale de pe valea Cremenoasa, aici
avem în ţ ă urmele unor ă
ş puternice ateliere de cioplire a
opalului. ţ ă ă ş ţ de prelucrare este ş de ă încît cu greu se poate
stabili de la prima vedere un criteriu de ţ ce trebuie luat ş ce nu.
O ă triere ne ă
a) bolovani mai mari sau mai mici, opal de ă calitate, cu cîteva ciopliri
neregulate de cercetare a miezului;
b) ş de descojire;
c) ş de ă a ţ de miez de ă calitate;
d) nuclee neregulate;
e) nuclee prismatice, rare;
j) percutoa,re (unul sferic);
g) lame (fig. 1, 1-5).
www.cimec.ro
3
283
----

Din prezentarea ă de mai sus reiese ă în aceste ateliere nu poate fi vorba
de un paleolitic inferior cu forme bifaciale. Nucleele prismatice, percutoarele rotunde
si lamele ă dintr-o ă
;ceste ateliere în paleoliticul t
superior.
Pentru încadrarea lor cro-
ă nu avem decît un sin-
gur element caracteristic: un
fragment de ă ă la
Vîlcele (fig. 2, 2), ţ
ă aspect szeleteanului tim-
puriu. ă de alte frunze
descoperite de Marton Roska
ş publicate ca ţ solu-
treanului, fragmentul descoperit
de noi în inima atelierului de
prelucrare a opalului ne îndrep-
ă ţ ş a situa aceste ateliere
în szeletian.
ă asemenea deosebit
de frumoase vîrfuri descoperite
de ş Roska mai de mult,
în albia ă Cremenoasa,
si aflate azi în conservarea Mu-
regiunii Arad, ţ
ă ă ă unui szeletian mai
evoluat. ţ unor forme
mai primitive ş superioare ne
ă o ă ă de ţ ă
a acestor ateliere.
Fig. 2. ă ş paleolitic superior: 1, ş de ă 2, fragment de
ă ă
Ca de obicei, piesele cele mai rare sînt cele finite, ă acestea, o ă lucrate, luau
calea schimbului ă alte meleaguri mai ă sau total lipsite de materie ă De
aceea, în astfel de ateliere va fi întotdeauna greu ă descoperim piese întregi; ă
numai rebuturi de prelucrare.
O ş ş baza unui vîrf de ă cu planurile de lovire ţ ş un fragment de
ă ă cu ş ă ă de ţ sînt ă temeinice ale ţ tehnicii
musteriene în szeletian. O ă a ş acestor ateliere este ă planului
de lovire ş unghiul deschis pe care îl face acest plan cu linia de desprindere. Trei din
aceste ş ă au: 111°, 118° ş 127°. Privind asemenea ş izolate, nu ţ
ar fi ţ ă le atribuie clactonianului, cum a ă pe vremuri Etienne Patt. Ultima
cercetare de la ă ş ş ă ă în ă ă o ă ă asupra descoperirilor mai
vechi de acolo. Ne ă în fata unor ateliere ale ă forme sînt cu totul ă ă
szeletianului de ă din cum sînt cele de la Zamarovce, Ivanovce, Banca,
Maravany ş Scarbalova. Fiind vorba de ateliere de prelucrare, ne lipsesc uneltele uzllale
care apar obisnuit în ă
Vreo ă ă ă ă ă de mîna omului ţ paleoliti-
cului timpuriu nu am ă nici pe teren, nici în ţ muzeelor cercetate. Cîteva
asemenea forme grosolane amigdaloide sau discoidale ă nu repre-
ă altceva decît nuclee sau ă de opal ă ă ţ <;:a materie ă necores ..
ă
www.cimec.ro
284 C. S. NICOLA ESCl: Ş
4
Din ţ culese de la localnici, « cremene ă o ţ duce cu vagoanele »
se ă ş în mai multe locuri, fie în stei masiv, fie ă ă în ă prin ă atît
la ă ş cît ş la V alea Marea ş Zimbru.
C. S. Ă Ş
BROTUNA
Cam la 1 km ă nord-est de sat, pe malul drept al ş Alb, se ă dealul
Coasta Cremenei, nume ce-i vine de la marea cantitate de cremene ce se ă ş aici.
Acest deal este o ă ce ă valea ş de la o ă ţ de peste 100 m.
Terasa ă este ă ă cu ţ coastei dinspre ş care este ă ă ă
de un drum de hotar ce ă sus traversînd ă
Pe podul acestei terase ş îndeosebi pe ă se ă ş la tot pasul opal în bolo-
vani ş ş Pe platoul ă se ă urmele mai multor gropi în ă de pîlnie,
gropi despre care Roska Marton spunea ă sînt gropi de exploatare a opalului ă din
paleoliticul inferior. Mai apoi ş rectificat ă afirmînd ă ă din secolul trecut,
cînd de aici se scoatea opalul pentru fabricarea sticlei. ă ţ luate de la un
ă din Brotuna, se mai scotea de aici cremene ş se transporta cu ă ţ la ţ ă
cu ţ înaintea izbucnirii primului ă mondial.
Gropile par a fi fost ă într-un lut galben. Pe fundul lor zac ă mari ş
ă de opal, rezultatul ă ă de exploatare.
Pe ă ă ă ă de sus, se ă ş din ş cremene, care nu arareori ă
urme sigure de prelucrare.
Opalul este mult mai fin ca cel de la ă ş
Timpul scurt ş vremea cu totul ă nu ne-au ă ă ă mai mult
a1c1. ş prin trecerea ă ă ă am recoltat ă percutoare, un nucleu ş
cîteva ş atipice, care ă dovezi sigure ă ş aici ne ă în ţ unor ateliere
ţ paleoliticului superior.
Ă Ă
Este situat în stînga ş Alb, la sud-est de Brotuna, vecin cu Basarabasa.
In marginea satului ă ă se ă locul numit Dîmbul Cremenei- o culme
de deal care se ş ă în hotarul Ociului, ă parte ş din hotarul satului
Basarabasa. Pe coama acestui dîmb se ă ş ţ ă cremene. In schimb, pe coastele lui
îndeosebi pe coasta de apus, cremenea apare în ă ţ mari. Ca ş la Brotuna, ş aici,
pe coasta de apus ă ă se ă mai multe gropi din care s-a scos cremene pentru
industria sticlei.
Nu putem ă ă ă pe coasta de ă ă a Dîmbului Cremenei au ă cîteva
ş cu urme sigure de lucrare ţ ă Materia ă de aici a atras, ş ea, în tre-
cutul ă pe oamenii vremurilor paleolitice, care aveau atîta nevoie de astfel de
materiale pentru ă uneltelor ş armelor lor.
Dîmbul Cremenei fiind ţ ş ă neatins de ă ş ă ă ale apelor
ţ ş ă ă tainele paleolitice, care nu vor putea fi smulse decît prin ă ă
La Muzeul ş din ă ă prin grija ă ţ ă Constantin Jianu, se ă
ă piese:
a) topor de ă ă ă în albia ă Zgheboasa;
b) topor de ă cu perforate ă ă în locul numit «La Poieni»
sau ă ţ ».
www.cimec.ro
Ă ASUPRA PALEOLITlCULUl TIMPURIU 28&
Socotim util ă amintim aceste descoperiri care ă ş perioada paleoliticului -
ţ ă noastre -, întrucît ele ă o continuitate de locuire ă
pe aceste locuri, fapt nesezisat ă în prezent în literatura ă ă
BASARABASA
Din spusele localnicilor, nu se ă ş cremene, ţ ă doar Dîmbul Cre-
rnenei, care face parte din teritoriul acestui sat.
OCIU
Nici aici nu se ă silexuri, decît tot pe Dîmbul Cremenei, care se ă cu o
ă spre Ociu.
*
ă ă ă de la Brotuna si ă ă au fost ă în colaborare
cu Muzeul ;egiunii Hunedoara, al ă director 'o. Floca a ş pentru aceste ă
pe tov. Beniamin Bassa.
Prezentînd pe scurt rezultatele acestor sumare ă de ţ ă credem ă
nu ă ă ţ ce trebuie ă o fi avut depozitele de opal din unghiul
ş Alb în paleolitic ş poate chiar mai tîrziu.
Pentru ţ cît mai ă a rolului ce au jucat aceste depozite în trecutul
ă va fi nevoie de ă ş ă ă întinse în ă regiune, ă care
ă ă se ă mai apoi ş în celelalte locuri bogate în asemenea materii prime,
cum ar fi: Bixadul, din regiunea Baia Mare, ş ă ţ din regiunea Stalin.
Nu este exclus ca în aceste locuri, mai curînd decît în alte ă ţ ă ă dovezi
de ţ ă ş ă începînd ă din paleoliticul timpuriu, ă tîrziu în neo-eneolitic.
ă ţ ş calitatea materiei prime au atras probabil continuu pe omul primitiv
ă aceste bogate locuri. De aceea ă nu trebuie încetate ă la ă ă
a importantelor probleme pe care le ă
C. S. Ş ş BASSA BENIAMIN
VALEA LUPULUI (r. ş reg. ş
Cu prilejul ă ă efectuate în cadrul unui ş de caracter ş la Valea
Lupului, între altele s-a descoperit ş o ă de cremene ţ paleoliticului
timpuriu.
Valea Lupului se ă în ş Bahluiului, la 6 km vest de ş ă ş
se ă ş ă pe un pinten al terasei inferioare din stînga Bahluiului. Din punct de vedere
geografic, locul descoperirii este în zona de contact dintre ş central moldovenesc
ş cîmpia Moldovei sau depresiunea Jijia-Bahlui.
Piesa despre care vorbim a fost ă la talpa terasei inferioare a Bahluiului,
la circa 10 m adîncime, în nisipurile de ă ale terasei, sculptate în complexul sarmatic
argilo-marnos al regiunii.
Salvarea piesei o ă arheologului ş M. Dinu, care, în cadrul conducerii
ă de supraveghere ă de aici, a cules-o ţ într-un raport
preliminar.
O ţ ă ă ă ă datele furnizate de prof. N. Zaharia ş
verificate de noi la ţ locului ne ă ă ţ ă a piesei descoperite
(fig. 3).
www.cimec.ro
286
G
----
Este de observat ă aceste nisipuri nu au o grosime ă în lungul terasei.
În deschiderile ă ă Cll prof. C. S. Martiniuc, bun ă geolog al
regiunii, ele apar cînd mai ţ cînd mai groase. În partea lor de ă nisipurile
Lupului
Terasa ă a Bahluiu/ui
.Sec(iune ă
Solul vegetal negru-cenufitt
Pituri degra.dat.tt ă
Loess spilst- concre(iuni l'llc1re Nofovml'
Loess o nuant:i mai i'nchisti
.
Loess ga/6en deschis
Argila- /oessoida" ă spre lulza-
Argili' vine(ie
Lehm
Nisipuri fine galbMe ln pi'turi orizontali'
Nisip rosl':Jt o'lspu.s i'n pa furt oruotale
ş rulare
Pruntlt{uri i'n pituri i'ncrvcifatt! ( l"ormar'e ă
Nisipuri llrone eu oobu/ma!fcal; cerirtum f'
Nisipuri gâlbui
Nisipvri În pâfuri lenficulare
Paturi de nisip alrl'rnl'nd de nis1p rPI(uros
P.ituri de nisip roscat, cu <1/be (orJzonlale, 9roau lrm .
..V;sip palben-rolrat cuprinzind a'e Sl'Oit'i
Sarmaltcul
X f'o.zifla slraltjr<Jfica a c!aclonianului
Fig. 3.- Valea Lupului: ţ ă
sînt acvifere, ele ă pe patul de argile sarmatice. Sedimentarea lor este ă
cînd apar ă paralele, cînd ş cu materiale mai fine sau grosolane.
www.cimec.ro
7 Ă ASL>PHA PALEULITHTLL>l TlMPLIIIl'
Aceste nisipuri sînt bogate în fosile sarmatice rulate, nefiind lipsite nici de fauna
ă ă Este de observat ă în vreme ce unele exemplare cuaternare
sînt rulate ş ă la maximum, se ă frecvent cochilii ş valve de fosile sarmatice
cu relieful aproape întreg.
ă unora ş rularea ă a altora ă o antrenare a lor in aluviuni pe
o mai ă sau mai mare ţ ă Fosilele bine conservate se ă în special în nisipurile
depuse în ă lenticulare ş care ă aici ă ţ
deltaico-lagunare ale ţ din stînga Bahluiului. Atît de aproape era uneori
locul de smulgere din maluri a fosilelor sarmatice, încît unele din ele par a nu avea
nici o ă de rulare.
ş lucru se ă ş cu unele cochilii de melci acvatici cuaternari, care
ă pe loc nerulate, în amestec uneori chiar cu cochilii de melci ş antrenate
de ă de pe ţ malurilor apropiate.
fn afara de fauna ă ă prin fosilele caracteristice regiunii,
întîlnim în aceste nisipuri, ă ă prof. A. V. Grossu, ă resturi
de gasteropode cuaternare:
Planorbis carnens L. f. similis Blz.
Helicella striata Miill.
Litoglyphtts naticoides Pf.
Tropidiscus planorbis L.
Stagnicola palustris Miill.
Valvata piscinalis Miill.
Lalllinia tridens Miill.
Pisidiulll sp.
U11io batavus Lamarck.
Succineia (Hydrotropa) Pfeifferi Rossm.
Succineia (Hydrotropa) ob!onga Drap.
În ş de lut al nisipurilor de ă ale terasei ă Helix hispida, Clattsilia
/aminata, Chondrula tridens; iar în sedimentele aluviunilor albiei majore s-au ă
Helix po!llatia L.
Lalllinia tridens Miill.
Cepaea vindobonensis Pf.
Helix lutescens Rossm.
Monacha rulciginosa Zgl.
Eulota fruticu!ll M iill.
Po!llatias rivu!are Eichw.
Nisipurile de la talpa terasei au dat aici, la Valea Lupului, în ş locul ş adîncimea
Ia care s-a descoperit piesa ă ş resturi fosile de Rhinoceros antiquitatis Blum.
Este vorba de fragmentul unui molar superior, determinat de prof. N. Macarovici de la
Facultatea de geo-geografie din ş
A vînd în vedere ă aceste nisipuri, cunoscute în literatura ă sub numele
de nisipuri de Ciric, au dat ş resturi fosile de Elephas prillligenius Blum., socotim
ă ţ ă atribuirea acestei te rase unei clime reci ş anume W iirmului ă
geologul Sevastos ).
Pe podul terasei se ă ă laterale de ă ă unui proces de
coluvionare în curs.
www.cimec.ro
288
C. S. Ş
8
Cum se ă piesa ă (fig. 4).
Material: silex ă cu incluziuni de ţ alburii, mai mari sau mat mtct.
Provenienta: din mamele cretatice dintre ă ă si Mitoc
Piesa este ă dintr-un bolovan cules în ş Prutului. ă
ş cu aspect de vernis ş ă ş ă prin rulare pe ţ ă ă care
ă ă o_ ă din ă a ă Ş prin rulare apare
mat puternica tn ţ proermnente, tn vreme ce urmele de ă se ă ă mai bine
în unele adîncituri.
Dimensiuni: 67f45f26 mm.
!n linii mari, forma piesei este ă baza fiind ă ă de planul de lovire,
de la care pornesc ă aproape de ă ei ă laturi în unghi deschis, unite spre
Fig. 4.- Valea Lupului: paleolitic inferior, ş ă
vîrf. ţ de lovire este aproape ă ă în unghi mult deschis ţ ă de partea
ă ă lovituri anterioare, una în interiorul ţ planului de lovire, la
4 mm de lovitura care a dus la desprinderea ş din nucleu ş alta, imediat în stînga
ultimei lovituri, ă ă ă anterioare, neizbutite, de desprindere.
Bulbul de ţ este proeminent, angajînd mai mult de ă din ţ de
desprindere, urmat de un val mare concentric, bine reliefat.
Latura ă a ă ţ dorsale ă ă în negativ urmele desprinderii anterioare
a unei ş late ş groase, desprinderea pornind din partea de ă a piesei, deci din
ş plan de lovire. ă ă a marginii drepte ă puternice urme
de ă sub forma unor ş aproape abrupte, ventro-dorsale.
Masivitatea piesei, planul de lovire în unghi foarte deschis ţ ă de ţ de
desprindere din nucleu, ţ bulbului de ţ valul mare, concentric bul-
bului, ş loviturile anterioare neizbutite pe ţ planului de lovire, înscriu ă
ă ă ă ş în tehnica de cioplire ă Astfel, aceasta este, ă ş ţ
noastre, cea dintîi ă care atît din punct de vedere tipologie, cît ş al tehnicii de
prelucrare, ă ţ clactonianului pe teritoriul patriei noastre.
ln ceea ce ş ţ geologice de descoperire, piesa s-a aflat în ţ
ă ş ă în nisipurile aluvionare, nu ă urme accentuate de rulare,
ceea ce duce la concluzia ă a fost ă de ape, din apropiere, probabil de pe
terasa medie în care s-au ă Elephas antiquus ş Corbicula fluminalis.
Faptul ă a ă în nisipuri umede nu a permis prinderea unei patine.
GIURGIU
ţ ă arheologului Mircea ţ am luat ş ţ ă de o
ă descoperire privitoare la paleoliticul timpuriu. Este vorba de o ş leval-
ă ă ă la Sulina de tov. Paghida, ă a Laboratorului de
www.cimec.ro
9
Ă ASlil'IIA PALEOLITICULlil TD!PURIU
289
paleontologie din ş în ş ce se ă acolo, dintr-un ş ce fusese ă
tocmai la Giurgiu (fig. 5).
Prin ţ prof. N. Macarovici, piesa a fost ă de colaboratorul nostru,
prof. N. Zaharia, la ş spre a fi ă
ş este ă ă ă din silex ă închis, cu ţ ă Toate
ţ sînt acoperite de un lustru cu aspect de vernis, caracteristic pieselor rulate,
pigmentat cu mici pete brune închis, mai dese pe ţ ă dînd aspectul
unor ţ dendritice. ă la ă nu ă ă caracteristice
dendritelor, ci numai pete ă de oxid de manganez.
Planul de lovire este ă din ă ţ plane - una ă mai mare, pe
ş lamei, ş alta mai ă ş ă Lovitura de desprindere a fost ă la inter-
Fig. 5.- Giurgiu: paleolitic inferior, ş ă
ţ celor dou(planuri. Bulbul de ţ este proeminent, scurt de numai 22 mm,
urmat de ă valuri largi, concentrice. Pe ţ ă avem ţ largi ale desprinderilor
anterioare.
Cele trei margini- dreapta, stînga ş cea ă au puternice ş de
ă care ă mai mult partea ă ele fiind de altfel prezente, dar mult mai
rare, ş pe ţ ă Cîteva ş sînt recente, ă în urma ă
nisipu!ui, altele ă cauzate de rostogolire. Cele care ă mai mult supra-
ţ ă sînt sigur ş de ţ Pe latura ă ă ş de ţ
sîntl_ etajate în trei trepte.
Forma ş tehnica ă este ă ă ţ tehnicii de ş
ă din clactonian. Ne ă în ţ unui levalloisian evoluat care, prin tehnica ş
lor de ţ în trepte, se apropie de musterian, putînd fi ş ă cronologic sau, mai
bine zis, tipologie, cel ţ la baza musterianului inferior, în acel musterian de ă
ă care face trecerea de la paleoliticul inferior la cel mijlociu.
Este ă ă ă o ă care ş toate ţ ă ţ ă a
ă ă nu poate fi nicicum ă unor cauze naturale.
Avînd în vedere ţ acestei descoperiri, precum ş ţ pe terasa ă
din spatele Giurgiului, pe linia ă ş ă ă Ghizdaru, a unor cariere
de ş în cuprinsul ă apar frecvent numeroase resturi fosile de mamifere de
ă ă antropozoice, am ă o deplasare la ţ locului.
Cercetarea carierelor de ş de la ă ă ş ă ş nu au dus la rezultatul
dorit, deoarece exploatarea încetînd ă din ă în timpul iernii malurile s-au
ă ş ă în deschideri decît ţ mici din partea lor ă ă
www.cimec.ro
290 C, S. Ă Ş
10
ă printre localnicii care se ă cu exploatarea ş ne-au confirmat ţ
în aceste cariere a ă ş ş de cremene, precum ş ţ resturilor fosile
de mamifere mari.
ă în ceea ce ş ş de cremene nu s-a aflat nimeni care ă le dea
ţ ă spre a se vedea ă între ele nu ă ş unelte din vremea paleoli-
ticului timpuriu, resturile fosile « oasele ş ă de ş sau de jidovi » au atras
curiozitatea locuitorilor, care le-au depus fie la ş din satul lor, fie la Liceul de ă ţ
din Giurgiu ş în timpul din ă la Muzeul regional.
În literatura ă se ă ţ resturilor fosile de Mastodon
arvernensis, Elephas meridionalis, Elephas antiquus, Rhinoceros sigur mercki, Cervus perrieri,
în aceste cariere, iar în straturile superioare Elephas primigenius.
În ă ţ am socotit necesar ă cercetez ţ paleontologice ale
ţ amintite, constatînd ă elementul predominant descoperit în aceste cariere
este Elephas antiquus. Un singur molar de Elephas meridionalis ş amintirea în literatura
mai veche a lui Mastodon arvernensis ne ă ă aceste elemente erau pe cale de stingere.
Elephas antiquus este un element de ă care ne ă încadrarea provizorie a ţ
de aici, mai ă în complexul Tamansk decît în cel Tiraspol. Se ş ă primul este
singurul complex faunistic cuaternar, în care se mai întîlnesc în ţ Elephas meridi-
onalis ş Elephas antiquus.
În orice caz, sedimentele de ă ale acestor cariere, în care apar frecvent resturile
fosile, sînt de la începutul antropozoicului, deci ă treptelor timpurii
de dezvoltare ale paleoliticului: chellean, acheulean, clactonian ş levalloisian.
ţ ă ă ţ resturilor fosile de indivizi tineri este mai ă ţ ă
de ceea ce se petrece ş în turmele de ţ fapt care duce la concluzia ă
ţ din ş indivizi tineri nu au murit de moarte ă ci au fost ţ de om.
ş în care a fost ă fauna de ă ă cît ş cremenea despre
care vorbim, provin cu ţ ă din dreapta ă fiind depuse aici înainte de
formarea cursului actual al acesteia. O ă format, noul curs le-a erodat, ă
deschise la piciorul primei terase ă ă în cîmpie.
Aici, la ă acestor conuri de ţ depuse de ţ din dreapta
ă în lacul cuaternar în curs de retragere spre ă ă lac ce acoperea pe atunci ă
o ă ţ ă din cîmpia ă în preajma acestor ţ deltaico-
lagunare, ş dat mîna ă elemente de mare ţ pentru începuturile ţ ş
pe ă patriei noastre: vînatul ş cremenea. ă ţ silexului ş a vînatului mare
de ă ă va fi atras, ă ă ă pe om, ale ă unelte de ă ă ă
au început ă ş ă ţ
Semnalînd ă descoperire, sîntem de ă ă este absolut necesar ă se
înscrie în planul de lucru al sectorului paleolitic supravegherea ă în timpul
ă a carierelor de ş din preajma Giurgiului, pentru salvarea eventualelor
unelte paleolitice timpurii, a resturilor de mamifere fosile ş însemnarea ţ
stratigrafice a unor asemenea descoperiri. Aceasta, în colaborare cu ă de la
Muzeul raional Giurgiu.
C. S. Ş
PAHH111l TIAJIEOJIHT
(1-I:PATKOE CO)J,EPIKAHME)
)l;JI11 npoaepKH yTaepm)J.eHHii apxeoJiora M. Ponma, KOTOphlii cqHTaeT, qTo B,ll;OJib
pycJia peKH RpHwyJI AJ16 cyrn;ecTBYIOT CTOHHKH, OTHOCHI.U;HecH K paHHeMy naJieOJIHTY, 6hlJIH
MayqeHhl KOJIJieKI.\HH, Haxo)J,HIIJ;HecH B MyaeHx Apa,n;a n Opa,n;1111, 11 6hlJII1 npe,n;np11HHThl
paaae,n;KH B MeCTHOCTJIX HocaweJI, BpoTyHa 11 TipaaaJieHH.
www.cimec.ro
11
Ă ASUPRA PALEOLITlCULUl TIMPURIU 291
------------------------
BoJibiiiHHCTBO MaTepHaJioB, Hajj:;o:eHHhlX Ha npoTJimeHHH ;D;OJil!Hhl RpeMeHoca BOBJie
l1ocaiiieJia, JIBJIJIIOTCJI peayJILTaTOM npHpo;o:HhlX JIBJieHHiî. Ho 6hlJIO o6uapymeuo H ;o:Be
MaCTepCKHe, K Teppace CeJieTbJIHCKOrO THDa.
B MeCTHOCTJIX BpoTyna 11 TipaBaJieHH TaKme 6hlJIH o6uapymenhl cJie;D;hl MacTepcKHx,
K BepXHeMy naJieOJiliTY.
B MeCTHOCTH BaJIJI JlynyJiyjj:, B08Jie .fi ce, B OCHOBHOM necoqHOM DJiaCTe Hllif\Heiî
Teppacbl BaxJiyH, ua rJiy6Hue npH6JIHBHTeJibHO B 10 MeTpoB, 6hlJI o6napymeu KpeMHCBhliî
npe;o:MeT, KOTOpbiiî, DO «flopMe H TeXHHKe o6pa60TKH
1
OTHOCHTCJI K KJiaKTOHHJIHY.
B ,I(myp;u:meBo 6biJia o6uapymeua nJiacTHHa JieBaJIJIOCbflHCKoro THna (BepoHTHO,
nonaBIIIaR cro;u:a HB uauocoB ,UynaJI), 6ea Toquoro ycTaHOBJieHHJI MecTa ee npoHcxom;u:enHJI.
OB'bHCHEHI1E Pl1CYHHOB
PHc. 1 . - 11oa:mren. BepxHHfi naneoJIHT. 1 - np;po; 2 - cKo6a; 3 - peaaK; 4. - OTII\en c
rpaHeHHOfi ITJIOCKOCThiO yp;apa; 5 - ITJiaCTHHKa.
PHc. 2. - 11oaaiUen. BepxHHfi naneoJIHT. 1 - py'IHOe py6Hno; 2- cllparMeHT ceneT&fiiiCKoro JIHCTa.
PHc. 3. - Bann Jlynynyfi. CTpaTHrpalflH'IeCKHfi paapea.
PHc. 4.. - Ban11 Jlynynyfi. HHiKHHfi naneoJIHT, rmaKTOHbiiCKHil: OTII\en.
PHc. 5. - )l;iKYPAiKY. HHiKHHfi naneOJIHT, neaannoc&fiHCKHfi OTII\en.
RECHERCHES SUR LE PALEOLITHIQUE INFERIEUR
(RESUME)
Pour verifier les affirmations de l'archeologue M. Roska, qui soutenait que le long du
ş Blanc il y aurait des etablissements appartenant au paleolithique inferieur, on a etudie les
collections des musees d' Arad et d'Oradea et on a fait des explorations de surface a ă ş
Brotuna et a ă ă
La majorite des materiaux recueillis le lorig de la vallee de Cremenoasa, a ă ş sont
dus aux actions naturelles. On a toutefois decouvert deux ateliers appartenant au szeletien
de terrasse.
A Brotuna et a ă ă on a encore decouvert des traces d'ateliers datant du paleolithi-
que superieur.
A Valea Lupului, pres de Jassy, dans les sables de la base de la terrasse inferieure du
Bahlui, a 10 m environ de profondeur, on a decouvert une piece de silex qui, d'apres sa forme
et la technique s'inscrit dans le clactonien.
Une lame levalloisienne provient de Giurgiu, mais on ne connait pas exactement l'emplace-
ment de la decouverte (plus probablement des alluvions recentes du Danube).
EXPLICATION DES FIGURES
Fig. 1.- ă PaUolithique superieur. 1, noyau; 2, ciseau; 3, percuteur; 4, eclat avec tranchant a
facettes; 5, lame.
19'
Fig. 2.- ă Paleolithique superieur. 1, coup de poing; 2, fragment de feuille szeletienne.
Fig. 3. - Valea Lup ului: Section stratigraphique.
Fig. 4.- Valea Lupu/ui: Paleolithique inferieur. Eclat clactonien.
Fig. 5.- Giurgiu: Paleolithique inferieur. Eclat levalloisien.
---------
www.cimec.ro
Ă ARHEOLOGICE PE VALEA Ă Ă Ţ
(reg. ţ
A
I
N trecut partea de nord-est a Cîmpiei Romîne, mai precis, teritoriul cuprins ă
în raioanele Filimon Sîrbu ă ă ţ ă ă ţ ş ă regiunea ţ
a fost aproape complet neglijat în ceea ce ş ă arheologice. ţ
noastre se limitau numai la ă puncte arheologice, ţ
1
ş Nazîru
2
, cunoscute
ş acestea prin descoperiri ă
În ultimii ani, Muzeul regional ţ ş Muzeul raional ă au întreprins
o serie de ă arheologice în ă regiune, ă ă harta ă
a fost ă ţ ă cu noi descoperiri.
Astfel, în raionul ă pe teritoriul comunei ş directorul Muzeului
raional ă a descoperit resturi materiale neolitice ce ţ culturii de tip
Boian, faza ş ş resturi mai noi, iar la ă ţ vadul ţ într-o ă ă ă
a descoperit o ş neolitid de tip ţ
În raionul ă ă ţ în partea de nord a satului Gabrielescu, pendinte de comuna
Bordei-Verde, s-au ă pe un loc de ă viran fragmente ceramice din a doua ă
a fierului.
În articolul de ţ ă ne vom ocupa cu prezentarea descoperirilor arheologice de
pe teritoriul comunei ş ş al comunei Largu, ambele situate pe valea
ă ă ţ
A vînd în vedere faptul ă punctele arheologice de care ne ă se ă în
Cîmipa ă ă ţ este necesar ă ă mai întîi o descriere ă a acesteia,
sub aspectul geomorfologic.
În acest scop ă ă ă un pasaj concludent dintr-un studiu geografic:
« Cîmpia ă ă ţ ă între valea ţ ş valea ă ă ţ se caracteri-
ă printr-o altitudine ă (55 m); scade din valea ă ă ţ spre valea ţ
ş de la vest la est (63-41m). Pe ţ din imediata apropiere a ă ă ţ se
ă o ă de dune vechi, fixate ţ mobile). Spre sud, cîmpia ă o serie de
lacuri, resturi de vechi ă fluviatile anastomozate (limane fluviatile). ă ă
apare o ă ă care se ă spre nord în cîmpia ă Cîmpia este ă
de depozite de loess, de grosimi variabile, în care sînt dezvoltate procese de tasare »
3
.
A. Ş
Cu prilejul unei periegheze efectuate în raionul ă ă ţ din regiunea ţ
la data de 18 iunie 1953, am descoperit pe teritoriul comunei ş ă ă ş ţ a
ă ş ă ş din timpul orînduirii comunei primitive.
1
I. Nestor, Zur Chronologie der ă Steinkllp-
în « Praehistorische Zeitsr.hrift >>, Berlin, 1928,
p. 139.
2
V. Pârvan, Getira, p. 9,
3
Tr. Naum, H. ă ş G. Niculcs:u, Raio-
narea geomorjolo,gicd a ă de nord-est a Ompiei Romine,
In «Probleme de geografic », voi. I, Ed. Acad R,P.R,,
1954, p. 91.
www.cimec.ro
294 IOAN T, DRAGOMIR
2
ă ş din marginea de nord-vest a comunei ş în ţ sud-
sud-est, de la prima vedere ţ este ţ ă ş ă cu deosebit interes asupra
celor ă ă ce se ă situa,te în actuala ă ă ş ă a ă ă ă ţ pe
care localnicii le numesc « popine » (fig. 1).
În al doilea rînd, ţ ă ă ş cu o vie curiozitate meandrele vechii terase
a ş ă ş ce se pierde departe în cîmpie. Imediat începi ă ă ş aici ţ
t
o
Fig. 1. - Schita împrejurimilor comunei ş
partea de sud, cam la ş ţ ă
nului, fig. 1).
unor ş ă ă ş ă faci analogii cu
alte locuri ă ă - tipice- cum sînt
cele de la Boian, de la ţ din apro-
pierea ţ ş ă de la Sultana,
Vidra, Glina, sau ş ă recent
la ş unde, cîndva, în timpuri ă
vechi, oamenii si-au fixat ă Astfel
de terenuri cum' sînt de ă
« popinele » ş « ă », « boturile de
deal » ş terasele, în apropierea apelor,
erau cele mai prielnice pentru stabilirea
ă omenesti în conditiile de atunci.
' În ă presupun;rile ă nu
sînt lipsite de temei, deoarece, mergînd pe
marginea terasei în ţ sud-sud-est,
la o ă de circa 1 km de comuna
ş se ă un bot de ă nedes-
ţ pe ţ ă se ă urme
materiale de locuire, îndeosebi cioburi ş
chirpici cu impresiuni de nuiele etc.
De aici, la 500 m spre nord-nord-
est, este ş satul Satnoieni, iar în
se ă « popina nr. 1 » (vezi ţ tere-
Pe ţ ş ă ca ş pe terenulcultivabil din apropiere, s-au ă în ă
apreciabil fragmente ceramice din a doua ă a fierului (perioada Latene ), ţ
din ţ ş în mai ă ă ă resturi neolitice, ţ culturii materiale Gumel-
ţ ă examinarea unui profil taluzat în malul ş ă s-au observat ă
în general solul este ş 20 cm de la ţ solului ă are o culoare ă
ş ă ş de la 20 cm ă la 70 cm, un strat gros de 50 cm, ă are
o culoare ş ă La 70 cm adîncime sîntem la ţ dintre ă
de ţ ă ş ă cu ă galben.
În primul strat de la ţ solului ă urme materiale ce ţ epocii
Latene ş perioadei ţ În stratul al doilea se ă fragmente ceramice gu-
ţ oase de animale, chirpici ars, ş se ă urme de ă de culoare ă ă
ă etc.
' vegetal ş straturile arheologice au o grosime de numai 70 cm, aceasta
desigur ă faptului ă terenul fiind în ă solul vegetal a fost continuu ă
ş spulberat, fie din cauza ploilor, fie din cauza vînturilor ş a altor ţ atmosferici,
care în ţ ă ă ţ ă
ă ş pe care am amintit-o în ă ă « popina nr. 1 », se ă
în partea de sud-sud-vest a comunei ş la o ă ă de 1200 m,
fiind ă pe lunea ă a ă ă ă ţ ce curge ş la 600 m sud-est
de ă ă
www.cimec.ro
3
CEHCETAI11 AIIIIJ·;(JLOGICE PE VALEA Ă Ă Ţ
295
ă ş toamna, cînd apele vin mari, cresc, popina ă ă ă ţ ş unei
ţ ă de apele pîrîului ce ă întreaga ă ă retragerea apelor,
în timpul verii, lunea este ă cu tufe de ă ă ş ş drept islaz comunal
pentru ă ş oilor.
ş este destul de bine ă aproape întreaga ţ ă a popinei
fiind ă cu o ă ă ă numai la poalele ei sînt cîteva gropi de fîntîni, ă
de cele mai multe ori ciobanii ş ă stînele în preajma popinei. Cu toate acestea,
resturile ceramice, se ă la ţ ă lucru explicabil ă faptului ă spinarea
sau coama popinei este destul de ă ă ceea ce a dat prilej apelor în
scurgere ă ă continuu solul vegetal, sedimentîndu-1 în mici ţ la poalele ei.
Coama popinei are o lungime de 45 m, partea cea mai ă fiind de 30 m, iar perimetrul
de la poalele ei are o lungime de 325 m (vezi ţ terenului).
Aceste date nu pot crea o imagine destul de ă asupra ă ţ de dezvoltare
a unei ş ă ş pe acest petec de loc. ş ţ materialului arheo-
logic ce se ă ş pe ă ă ne face ă conchidem ă aici a fost o ţ ă care
a pulsat destul de intens.
ţ factorii ţ atît cei materialo-arheologici, cît ş cei topo-geografici, ne ă
clar ă ă ş se poate încadra în aria culturilor materiale de tip Boian ş ţ
De altfel, pe ă valea ă inferioare, de la ă ă de Olt ă în Dobrogea,
este ă ă cultura de tip Boian. Ceva mai mult, cultura Boian trece ţ în
Transilvania ş se ă ş ş în Moldova de apus.
Descrierea materialului. Cera