SCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,, SF.

VASILE CEL MARE ”

EXAMEN DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALE CALIFICAREA PROFESIONALA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR : ABSOLVENT :

PROMOTIA 2009

ÎNGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE LEHUZELOR CU LEHUZIE FIZIOLOGICĂ

PLANUL PROIECTULUI

MEMORIU EXPLICATIV
CAPITOLUL I - INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE ÎN LEHUZIA FIZIOLOGICĂ l.1 Noţiuni de anatomie şi fiziologie I.2 Notiuni despre lehuzie I.3 Participarea asistentei medicale la acte de investigaţii I.4 Participarea asistentei medicale la intervenţii autonome şi delegate CAPITOLUL II Plan de ingrijire a lehuzei ii.1 Culegerea datelor ii.2 Analiza si interpretarea datelor ii.3 Planificarea ingrijirilor ii.4 Aplicarea ingrijirilor ii.5 Externarea pacientului CAPITOLUL III Evaluarea finala Anexe Bibliografie

nu întotdeauna lipsit de complicaţii .în cazul sarcinilor extrauterine. Astfel a apărut profesiunea de moaşă . obscurantism şi misticism . Se ştie . motive religioase .MEMORIU EXPLICATIV Ce m-a determinat să-mi aleg această temă ? La prima vedere pare simplu de explicat .legile naturii nu iartă niciodată . practica obstetricală începand astfel odată cu apariţia omului pe pământ .născutului . Epoca lui Hipocrate aduce noi noţiuni în obstetrică . înţărcarea şi în plus se studiază metodele de provocare şi evitare a sarcinii . au făcut ca sarcina să fie un act fiziologic complex . tratarea cu superficialitate a stării de graviditate şi acceptarea ei ca o fatalitate .Pentru salvarera vieţii se pot face multe . ci de la surse . nu de oriunde şi de la oricine . La început asistenţa medicala a fost acordată laicilor şi prin excelenţă femeilor . Particularităţile anatomo .fiziologice ale organismului femeii .născutului . neînţelegerea importanţei consultaţiilor prenatale . şi totuşi nu este aşa . Diagnosticul dificil de stabilit . Aşadar obstetrica a apărut ca o necesitate. După această perioadă fecundă urmează Evul Mediu – perioadă de ignoranţă . Apar studii despre igiena sarcinii . lipsa informaţiilor . pudoarea prost inţeleasă . dar este nevoie de o strânsă colaborare între personalul medical şi paciente . iar în scurt timp se scrie o carte pentru moaşe . Ele tebuie să înveţe . duc din păcate uneori la decesul tinerelor mame . alăptarea naturală . îngrijirea nou. dar cu toată îndemânarea cazurile patologice se soldau cel mai adesea cu decesul mamei sau al nou .

şi în final din cărti şi reviste . căci se ştie “ un om avizat este pe jumătate salvat “ . apoi de la cadrele medii .specializate : de la medici în primul rând .

1 NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE Filiera pelvi-genitală este reprezentată de ansamblul elementelor materne. . A. Bazinul osos este format din bazinul mare şi bazinul mic (ANEXA 1). Solidarizarea acestor formaţiuni osoase se face prin două articulaţii sacro-iliace. care se măsoară prin pelvimetrie externă cu pelvimetrul. bicrest (uneşte extremităţile crestelor iliace) 27-28  diametrul bispinos (uneşte spinele iliace antero-superioare) 2324 cm  diametrul antero-posterior (distanţa de la marginea superioară simfizei pubiene până la apofiza spinoasă a celei de-a V-a vertebre lombare) 19-20 cm (ANEXA II).I. BAZINUL OSOS a)Bazinul mare – este delimitat de faţa internă a aripilor osoase iliace. Diametrele externe ale bazinului. Bazinul osos este format din unirea celor două oase coxale cu sacrul şi coccisul. Are o importanţă mai redusă din punct de vedere obstetrical.  diametrul cm. străbătute de făt în momentul naşterii. sunt:  diametrul bitrohanterian (uneşte trohanterele drept şi stâng) 3132 cm. Este alcătuit din părţi osoase (bazin osos) şi părţi moi (bazin moale). simfiza pubiană şi ligamente sacro-iliace (sacro-spinos şi sacro-tuberal). Susţine organele abdominale şi dirijează fătul spre bazinul mic. care formează fosele iliace.

5 cm). între ele existând excavaţia şi strâmtoarea mijlocie.5 cm).  diametrele oblice – stâng şi drept (12-12.  simfiza pubiană.  diametrul promonto-suprapubian (11 cm).  transversal sau bispinos (11 cm). Diametrele strâmtorii mijlocii sunt:  sagital (11.5 cm). .  marginea superioară a ramurii orizontale a pubeului. dar această formă poate varia (ANEXA III-IV). Strâmtoarea superioară este un contur osos delimitat de:  promontoriu.b) Bazinul mic – se mai numeşte bazin obstetrical. diametrele oblice.  linia ne numită. În naşterea normală (eutocică).  oblice (11-11. Are o poartă de intrare-strâmtoarea inferioară.  eminenţa ilio-pectinee.  marginile şi faţa anterioară a aripilor sacrului. Diametrele strâmtorii superioare sunt:  diametrele transverse – diametrul transvers maxim sau anatomic (13. sau conjugata vera (10. neutilizabil în obstetrică şi diametrul transvers median sau obstetrical (12. strâmtoarea superioară are forma unei „inimi de carte de joc”.8-13 cm).5-11 cm).8 cm).  diametrul antero-posterior. Din cauza proeminenţei pe care o face promontoriul. mai ales cel stâng. sunt diametrele de angajare ale craniului.

vulva şi anusul.5 cm). vagin şi rect. . cuprinzând glandele perimeatale ale lui Skene şi glandele lui Bartholin. având mai multe straturi:  tegumentele. sub care se găseşte. deşi îi micŞorează puţin dimensiunile.  oblice (12 cm) (ANEXA V). Ieşirea din pelvis este acoperită de planşeul perineal.Diametrele strâmtorii inferioare sunt:  antero-posterior sau cocci-subpubian (9.  aponevroza perineală mijlocie. sfincter striat şi sfincter extern anal.  planul muscular superficial-alcătuit din muşchii bulbo- cavernoşi. îl face să devină funcţional şi să permită alunecarea mobilului fetal în cadrul mecanismului naşterii. care. la care se deschid meatul urinar.  un ţesut celulo-grăsos. B. ischio-cavernoşi.  biischiatic (11-12. constrictor al uretrei şi ridicători anali. care este străbătut de trei hiatusuri-uretră.  aponevroza perineală superficială. BAZINUL MOALE Canalul osos pelvin este căptuşit de o pâlnie moale.  planul muscular profund alcătuit din muşchii transverşi profunzi. Perineul este constituit de un diafragm incomplet cu „puncte slabe”.5 cm) şi creşte până la 11-12. transverşi superficiali.5 cm.

Peretele uterului este constituit dintr-un strat dens de musculatură netedă . denumit înainte unghi de versiune. Uterul este un organ mic. În mod normal. în mod esenţial. axul uterului făcând cu axul vaginului un unghi deschis.  corpul = triunghiular.  colul cu aspect cilindric. istm şi col. median. coarnele uterine. Axul colului uterin face cu axul uterului un unghi deschis înainte denumit unghi de flexiune. căptuşit la interior de o mucoasă-endometru şi tapetat spre suprafaţă de peritoneu. două unghiuri laterale. situat deasupra şi având o margine superioară orizontal. Uterul este situat în micul bazin. În interior posedă o cavitate care este virtuală. Înclinaţia uterului pe vagin poate varia în mod fiziologic sau patologic. cu o înălţime de 6-8 cm în afara sarcinii. în mijlocul excavaţiei. miometru. UTERUL – este un organ musculo-cavitar destinat. străbătut de canalul cervical care are un orificiu intern spre cavitatea uterină şi un orificiu extern care se deschide în vagin. unde se implantează cele două trompe. aponevroza perineală profundă care închide planşeul spre zona viscerală endopelvină. are o formă triunghiulară şi mărimea unei smochine. şi un unghi inferior continuat prin istm. . care este fundul uterului. uşor anteversat şi anteflectat. Se compune din corp. uterul este situat în planul sagital. corpul uterului este orientat oblic spre bazin. dezvoltării sarcinii şi expulsiei fătului în momentul naşterii.

spre uter. cilindric şi ciliat. Structura trompelor cuprinde trei straturi: mucoasa. de care este separat prin himen. TUBELE SAU SANPINGELE – sunt organe canaliculare. care este un epiteliu unistratificat. care deschid liber în peritoneu cu un capăt. care uneşte organele genitale externe cu organele genitale interne. două laterale şi unul posterior. un strat subţire de fibre musculare netede. Funcţiile trompei sunt:  de a capta ovulul şi de a conduce oul. Ca structură.  porţiunea ampulară largă. Cavitatea vaginală este virtuală. formând astfel în jurul colului fundurile de sac vaginale: anterior. Vaginul se inserează în sus pe colul uterin. iar în celălalt se deschid în cavitatea uterină. având anterior vezica urinară şi uretra şi posterior rectul. .VAGINUL – este un organ musculo-membranos. intermediar şi superficial. El părăseşte cavitatea pelviană. parabazal. prezintă o mucoasă dublată de ţesutul conjunctiv şi de câteva fibre musculare. Se deosebesc:  porţiunea interstiţială cu orificiul tubo-uterin. Vaginul este oblic în jos şi înainte.  porţiunea istmică. În jos vaginul se termină la vulvă. Fundul de sac posterior este în raport cu fundul de sac peritoneal Douglas pe 2-3 cm lungime. trecând printre marginile interne ale muşchilor ridicători anali. TROMPELE. mai sus de orificiul extern al colului. care este capătul peritoneal al trompei. mai profund. Mucoasa vaginală are patru straturi: bazal. după fecundaţie.  infundibulul sau pavilionul trompei. seroasa peritoneală.

de o parte şi de alta a uterului. de formare şi eliminare a gameţilor feminini.funcţia gametogenă. alcătuit din ciclul endocrin şi exocrin. ciclul uterin (endometrial). ciclul tubar.funcţia hormonală – secreţia de hormoni sexuali care creează condiţiile necesare funcţiei. Aceşti hormoni. cu numeroase cicatrice şi şanţuri. OVARELE – reprezintă glandele sexuale feminine şi sunt situate în pelvis. Corticala conţine foliculii ovarieni în diferite stadii de dezvoltare. numită fosetă ovariană. ţesutul conjunctiv. într-o fosetă a peretelui lateral pelvin. dezvoltă şi menţin caracterele sexuale feminine – somatice şi psihice. corpus-uri albicans şi atreticum. alături de . Sunt de mărimea unei nuci uscate. au o culoare albicioasă şi prezintă o suprafaţă neregulată. acesta oprindu-se la nivelul hilului ovarian (mezovariu). ciclul ovarian. ciclul cervical. numit medulară. FIZIOLOGIA GENITALA În cadrul corelaţiilor neuro-hormonale ale organismului feminin. B. . ciclul vaginal şi ciclul mamar. instalării şi menţinerii sarcinii. funcţionează următoarele cicluri: ciclul hipotalamo-hipofizar. LH (hormonul de lutenizare) şi PRL sau LTH (prolactina sau hormonul luteotrofic). Hormonii hipofizari genitali produşi de lobul anterior al hipofizei sunt reprezentaţi de FSH (hormonul de stimulare folicular). vector al lichidului folicular rezultat din ponta ovulară. Ovarul este format din două straturi: periferic (extern). Ovarul este singurul organ din cavitatea abdominală neacoperit de peritoneu. numit corticală şi central (intern). corpul galben. Ovarul are două funcţii: .

secretată de trofoblast dacă are loc concepţia. indiferent de stimularea gonadotrofică hipofizară. mai ales. Regresiunea lui este provenită numai de apariţia HCG (gonadotrofina cronică). imediat preovulator. Ciclul menstrual normal cuprinde două faze delimitate între ele prin ovulaţie:  o fază preovulatorie sau estrogenică sub influenţa secreţiei de FSH şi. În acest caz. LH şi a estrogenilor (într-un ciclu normal de 28 zile). corpul galben secretă cantităţi importante de estrogeni şi progesteroni. Sub influenţa LH. Ovulaţia are loc în jurul zilei a 14-a înaintea menstruaţiei următoare. devenind corp galben de sarcină. ce furnizează cantităţi crescute de estrogeni şi progesteron. suferind modificările cromozomiale care vor determina apariţia gametului feminin. Corpul galben secretă estrogeni şi. are o viaţă proprie. Corpul galben o dată format. hormoni indispensabili . o fază postovulatorie – sub influenţa LTH şi parţial a FSH.  Ovulul eliminat în afara foliculului ovarian în timpul ovulaţiei.ocitocina lobului posterior hipofizar de estrogeni şi progesteron. este captat de franjurile pavilionare ale trompei uterine (fimbrii). determinată (13 ± 2 zile). corpul galben persistă şi îşi intensifică activitatea. a LH. asigură funcţionalitatea ciclurilor enumerate. apt de fecundaţie. situate în vecinătatea ovarului care urmează să elimine ovulul. progesteron (faza estro-progesteronică). caracterizată prin transformarea în corp galben (sau lutenizare) a unui folicul debarasat de ovul. sub acţiunea conjugată a FSH. Ovulul îşi începe imediat traiectul spre uter de-a lungul trompei. hormonii care vor pregăti mucoasa uterină în vederea unei eventuale sarcini.

începând cu pubertatea şi sfârşind cu menopauza. interval care acoperă. Sângele menstrual este un lichid hematic care conţine 75 % sânge şi 25 % mucus şi resturi endometriale necrozate. durata de 3-5 zile şi cantitatea de 50-20 ml sunt determinate hormonal. consecinţa corelaţiilor hipotalano-hipofiză – ovariene la femei. . faza progesteronică a ciclului menstrual. este reprezentată de o hemoragie exteriorizată prin vagin. Menstruaţia. Periodicitatea ciclului de 27 ± 4 zile. care se produce ciclic.menţinerii sarcinii. Secreţia progesteronică persistentă favorizează nidarea oului şi menţine temperatura rectală matinală a femeii însărcinate la 37 oC. şi constituie expresia activităţii genitale feminine. mai mult de 12-14 zile. în mod normal.

I. 2) lehuzia propriu-zisă – se întinde până în ziua a 10-a. lehuzia durează 6-8 săptămâni. Ea se termină cu reechilibrarea organismului şi permite reluarea unui nou ciclu gestaţional. acesta devenind organ pelvin în 10-12 zile. a 12-a după naştere. Lehuzia fiziologică înseamnă evoluţia normală a lehuzei. Din punct de vedere practic. care se prelungeşte uneori pe perioada alăptării. exceptând cazurile de amenoree fiziologică. Este perioada de consolidare a hemostazei. 3) lehuzia tardivă – durează până la 6 săptămâni după naştere. Lehuzia fiziologică se termină prin revenirea ciclului menstrual. NOTIUNI DESPRE LEHUZIE LEHUZIA – este o stare fiziologică în care se găseşte o femeie de la terminarea naşterii şi până la retrocedarea tuturor modificărilor sistematice ce au avut loc în timpul sarcinii. . Se caracterizează printr-o oboseală marcată din cauza efortului fizic depus în timpul travaliului şi expulziei. Este dominată de fenomene involutive rapide ale uterului. 2. Evoluţia tuturor fenomenelor locale şi sistemice caracteristice lehuzei se realizează în trei etape: 1) lehuzia imediată – cuprinde primele 24 ore de la naştere.

. diureza revine în limite normale. care revine la normal în 2-3 zile.diureza reprezintă un parametru important în urmărirea lehuzei. în special. . . adinamică cu transpiraţii profunde.frisonul fiziologic care poate să apară se deosebeşte de cel patologic prin lipsa creşterii termice şi prin lipsa tahicardiei. pacienţilor cu disgravidie care au trecut cu bine perioada naşterii şi care pot face accidente majore în primele 24 ore: eclampsii. LEHUZIA IMEDIATĂ – lehuza este obosită. . se pot întâlni ascensiuni termice până la 37. . . . hematoame vaginale. .în primele 3-5 zile de lehuzie.tulburările de micţiune pot fi consecutive unor traumatisme obstetricale (rupturi perineale. labiale) şi pot ajunge la retenţie de urină în caz de traumatisme direct utero-vaginale cu edem sau infiltraţie hemoragică la acest nivel. LEHUZIA PROPRIU-ZISĂ .după poliuria din primele 24 ore.în primele 24-48 ore postpartum se produce o creştere marcată a diurezei.8-38 oC care au la bază fenomene de instalare a secreţiei lactate (furia laptelui). somnolenţă şi cu puls bradicardic. treptat.În această perioadă ciclul ovarian devine normal şi este posibilă o nouă sarcină.creşterea termică peste 38 oC care persistă peste 24 ore în cursul primelor 14 zile de lehuzie trebuie considerată o „febră puerperală”. 2. LEHUZIA FIZIOLOGICĂ 1.trebuie acordată o atenţie deosebită sângerărilor tardive şi.

reintrarea în familie şi societate. alimentaţia. LEHUZIA TARDIVĂ În această perioadă organismul suferă modificări lente. Treptat această labilitate va fi dominată de instinctul matern. lehuza se simte obosită şi are tendinţa la somn. este caracteristică pentru lehuzie o labilitate neuropsihică. în funcţie de starea părţilor moi. progresive. .scăderea ponderală este mai evidentă în primele 10 zile. SISTEMUL ENDOCRIN – placenta fiind eliberată. hormonal. metabolic virând funcţional spre starea pregestaţională. existând în special tendinţa spre stări depresive (lehuzele plâng foarte uşor).1 MODIFICĂRILE GENERALE ÎN LEHUZIE După naşterea normală (eutocică). .2. În mod normal o lehuză sănătoasă şi care a născut eutocic îşi îmbunătăţeşte aspectul de la o zi la alta.urina se caracterizează printr-un conţinut crescut în lactoză şi peptone. reluarea ciclurilor menstruale.tranzitul intestinal se reia după 2-3 zile. I.. Reluarea reactivităţii psihice normale este condiţionată de mai mulţi factori: revenirea la aspectul somatic anterior sarcinii.colicile uterine sunt întâlnite mai ales la multipare şi constau în dureri lombo-abdominale cu caracter colicativ intensificate de supt. SISTEMUL NERVOS – în cadrul acestui sistem. mai ales la femeile care alăptează. 3. mai ales foliculina şi progesteronul se metabolizează prin . hormonii placentari. . sistemele: endocrin. în general lehuza se simte uşurată şi buna dispoziţie revine în câteva ore. intervenţii. evoluţia favorabilă a sugarului. care modifică fundamental comportamentul femeii. dar după o naştere prelungită.

SISTEMUL MUSCULAR ŞI ARTICULAR – se eliberează de modificările de sarcină prin scăderea cantităţii de relaxină (hormon placentar). cedează treptat. Se restabileşte în cursul primei săptămâni de lehuzie volumul sanguin. APARATUL RESPIRATOR – fiind eliberat de strângerea uterului gravid îşi reia amplitudinea iniţială mărindu-şi capacitatea. APARATUL CARDIO-VASCULAR – prezintă modificări în sensul revenirii la starea anterioară gravidităţii. după o uşoară creştere – imediat după naştere determinată de resorbţia în circulaţie a edemelor (imbibiţie gravidică) şi a unei părţi importante din sângele lacurilor uterine. A. Transpiraţia persistă circa 2 săptămâni. uşor dilatate în sarcină. nu înainte de a-şi modifica constantele prin metabolizările diverselor substanţe necesare sarcinii. astfel încât urografia nu este indicată în această perioadă de timp. Hemoroizii dezvoltaţi exagerat. persistă prin atonia tubului digestiv. a estrogenilor şi progesteronului. după naştere. Peretele abdominal îşi recapătă treptat tonicitatea. METABOLISMUL – revine la normal. În primele zile. apar noi hormoni cu funcţii noi (prolactina). Pulsul este bradicardic în primele 2-3 zile.corelaţie. revine şi ea la valorile dinainte de sarcină. Calicele. apoi revine la normal. bazinetele şi uretrele. fenomen obişnuit în sarcină. APARATUL DIGESTIV – de obicei apetitul este bun. senzaţia de sete mai accentuată. vezica urinară poate fi atonă. iar constipaţia. APARATUL EXCRETOR – este caracterizat printr-o poliurie marcată în primele 2-3 zile prin transpiraţie. se corectează treptat. iar spre sfârşitul lehuziei reapare secreţia de FSH care influenţează secreţia ovariană şi astfel îşi reia activitatea ciclică şi în ultima instanţă poate apare o nouă sarcină. . revin la normal în 2-3 săptămâni. T. de obicei în primele săptămâni.

lichid amniotic.2. bineînţeles şi din eliminarea conţinutului uterin: făt. parţial. edemul dispare. . în cadrul revenirii organismului la starea normală. IMBIBIŢIA TISULARĂ – caracteristică sarcinii. liniei albe abdominale şi genitale dispare treptat. iar orificiul vulvar se reface chiar în a doua zi. iar micile fisuri se cicatrizează. VAGINUL – mult mai distins în urma actului naşterii. CANALUL VAGINAL – este hiperemiat şi rămâne uşor destins. placentă. Greutatea corpului scade. uşor crescută în sarcină. Azotul şi lipidele prezintă o uşoară creştere.Glicemia. iar pliurile vaginale sunt moi. MODIFICĂRILE ANATOMICE ALE ORGANELOR GENITALE EXTERNE VULVA – îşi reia tonicitatea. retrocedează. calităţii ţesutului celular subcutanat. creându-se condiţiile scăderii în greutate şi ameliorării cantităţii şi. PERINEUL – destins la naştere. revine la normal în câteva zile. I. puţin reliefate ca înainte de sarcină. întreţinută hormonal. TEGUMENTUL – pigmentaţia de la nivelul feţei (cloasma gravidică).2 MODIFICĂRI LOCALE (GENITALE) ALE ORGANISMULUI ÎN LEHUZIE A. revine destul de repede. poate prezenta leziuni traumatice spontane sau artificiale de la fisuri neînsemnate până la ruperi de diverse grade sau epizoperineotomie. vulva rămâne însă beantă.

SEGMENTUL INFERIOR – involuează rapid. intervenţii. el dispare în câteva zile în locul lui reconstituindu-se istmul uterin (porţiunea intermediară între col şi corp). sarcini gemelare. Este determinată la nivel microscopic de involuţia fibrelor musculare. cu o greutate de 60 g. Înainte de naştere înălţimea uterului. Ea se produce printr-un proces lent şi progresiv referindu-se la volum. iar înainte de sarcină uterul este în întregime intrapelvin. B. Refacerea colului începe imediat după naştere în a 6-8-a zi. În tot timpul involuţiei uterul rămâne pe linia mediană sau uşor spre dreapta şi este uşor mobilizabil. ORIFICIUL UTERIN – se închide progresiv fiind constituit după 24 ore dar rămâne permeabil. infecţii. VEZICA – plină cu urină deplasează uşor corpul uterului în abdomen sau într-una din fosele iliace (mai cu seamă spre dreapta). măsurată la simfiză este de 30-35 cm. . dezimbibiţia acestora şi chiar resorbţia lor. MODIFICĂRI ALE ORGANELOR GENITALE INTERNE UTERUL – revenirea la starea naturală se numeşte involuţie uterină. Şi greutatea de 1500 g. prezintă ruperi profunde a căror cicatrizare poartă denumirea de carunculi himenali. Procesul de involuţie apare cu preponderenţă la nivelul corpului uterin. după naştere. După 5-6 zile nu mai permite decât trecerea unei pulpe de deget dar după 12 zile orificiul uterin este bine închis. SUBINVOLUŢIA UTERINĂ – se produce după naşteri laborioase. structură şi funcţiile uterului. colul având consistenţă suficient de tare.MEMBRANA HIMENALĂ – la femeile primipare. asocierea sarcinii în fibrom uterin. consistenţă.

MARGINILE ORIFICIULUI EXTERN – rămân moi şi extensibile în primele 10-12 zile.3 MODIFICĂRILE HISTOLOGICE ALE MIOMETRULUI ŞI ENDOMETRULUI În lehuzie miometrul şi endometrul mult dezvoltate în timpul sarcinii. La sfârşitul lehuziei este complet resorbit.hiperplazie LEHUZIE . Între cele două orificii – cel intern şi cel extern al colului – pereţii canalului cervical se constituie imediat după naştere şi în primele 4-5 zile canalul cervical are lungimea normală. iar pe de altă parte. iar orificiul extern o fantă transversală şi uneori prezintă cicatrice la comisuri (la prelungirea orificiului extern este punctiform).hiperplazie .hipertrofie . Când canalul cervical rămâne deschis mai mult de 6 zile suspectăm resturi placentare. suferă lent un proces de involuţie. Orificiul se reface încet şi permite destul de uşor pătrunderea unui deget. mai ales în zona de inserţie a placentei. ce au consecinţe negative asupra lehuziei. iar unele fibre musculare de neoformaţie suferă un proces de revenire la starea conjunctivă. La terminarea lehuziei el rămâne cilindric. în uterul gravid. încetul cu încetul. MIOMETRUL – fibre musculare foarte mult hipertrofiate îşi revin la dimensiunile obişnuite. Modificările uterului se pot reduce la următoarea schemă: SARCINĂ . Endometrul produs de imbibiţia gravidică se resoarbe.2.hipertrofie . I.

întreaga suprafaţă uterină este acoperită de endometrul regenerat printr-o veritabilă cicatrizare. În timpul lehuziei trece prin 2 stadii: a. fibrină şi infiltraţii leucocitare.. Această primă menstruaţie normală marchează reluarea ciclurilor normale în sfera genitală şi deci posibilitatea unei noi sarcini. . b.metaplazie în sens invers deci din ce în ce mai mici ENDOMETRUL – evoluează în mai multe faze. Sub acest strat se găsesc fundurile de sac glandulare din ale căror epitelii va lua naştere viitorul strat funcţional. Zona extraplacentară sau membranară (conjugata vera) este mai netedă. Zona de inserţie placentară – are aspectul unei plăgi de formă rotundă sau ovală cu suprafaţă mamelonară roşie şi acoperită cu numeroase cheaguri. în primele 14 zile se produce o distrugere şi o eliminare a celulelor deciduale împreună cu o mare parte a tubilor glandulari.metaplazie . La început se formează numai insule diseminate de mucoasa uterină care prin proliferarea continuă se unesc astfel că. al doilea stadiu se caracterizează prin regenerarea glandulară şi de refacere a endometrului. urmarea trombozei musculare. după aproximativ o săptămână. proliferarea lui începând din ziua a 25-a sub efectul stimulării estrogenice. Reluarea ciclului menstrual are loc după 6-8 săptămâni de la lehuzie (aproximativ ziua a 45-a după naştere).sinusuri sangvine bogate . nu prezintă tromboze vasculare având o culoare cenuşie-roşiatică. Acest proces durează până la sfârşitul lehuziei când mucoasa uterină este pe deplin formată.

MĂSURAREA FUNCŢIILOR VITALE ŞI VEGETATIVE ŞI NOTAREA VALORILOR OBŢINUTE ÎN FOAIA DE OBSERVAŢIE . . poate scade la lehuzele care au depus efort intens în travaliu sau delivrenţă. . În zilele 3-4 de lehuzie se remarcă o creştere termică mai însemnată de angorjarea sânilor („furia laptelui”) care cedează relativ uşor şi spontan. Accelerările temporale au o semnificaţie patologică.menstruaţii regulate cât durează alăptarea (5 % din lehuze).TEMPERATURA: imediat după naştere lehuza poate avea o senzaţie de frig „frison fiziologic”. Are o frecvenţă de 70 bătăi / minut. care au pierdut mult sânge. I.3 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE 1.Apariţia menstruală după terminarea lehuziei este în funcţie de alăptare: .A.PULS: se măsoară zilnic. . -TENSIUNEA ARTERIALĂ: se măsoară zilnic şi se notează valorile obţinute în foaia de observaţie.menstruaţii neregulate cât durează alăptarea (8-10 % din lehuze). În primele zile după naştere se înregistrează ascensiuni febrile neînsemnate (37.5 oC). O creştere a temperaturii de 38oC sau chiar mai mult ce durează mai mult de 24 ore indică o infecţie puerperală. T. .amenoree cât durează alăptarea (85 % din lehuze).1 – 37.

: se aspiră în seringă 0. pe nas. lehuza prezintă poliurie (1500-1800 ml de urină la 24 ore sau chiar mai mult).6 ml sânge. Dacă nu poate urina. RECOLTAREA PRODUSELOR PENTRU EXAMENE DE LABORATOR • LOHICULTURA: recoltarea lohiilor se face cu ajutorul unui tam- pon montat pe port-tampon. Urina lehuzei conţine. mai ales în primele 24 ore după naştere.20 g . În primele zile de lehuzie.8 % peste care se aspiră 1.. V. Lehuza trebuie îndemnată să urineze în primele 6-8 ore.S. Trebuie urmărită zilnic cantitatea de lohii eliminată şi calitatea (miros. • ‰.: 0. acum. .TRANZITUL INTESTINAL: se va relua a 2-3-a zi după naştere. • V. respiraţia este spontană. timp în care respiraţia este accelerată.RESPIRAŢIA: în urma efortului depus.N. Se recoltează dimineaţa pe nemâncate prin puncţie venoasă. În mod normal lohicultura trebuie să fie negativă. . Nereluarea tranzitului duce la suspiciunea unei patologii abdominale. liberă. lactoză şi peptonă. în special la cele care alăptează.4 ml citrat de Na 3. ritmică.80-1. modificările ce pot surveni pun semne de întrebare. la femei este de 2-13 mm / 1 oră şi 12-17 mm / 2 ore.H. V. după naştere. Se recoltează prin puncţie venoasă dimineaţa pe nemâncate. GLICEMIA: se recoltează 2 ml sânge pe 4 mg florură de Na. se recurge la sondaj vezical.DIUREZA: cantitatea de urină eliminată trebuie urmărită zilnic. 2. culoare) acestora. În cazul reluării tranzitului se urmăreşte frecvenţa şi caracterul scaunelor.N. aspect.

Se recoltează 4. EDTA 0. Valoarea normală 41 ± 5 % la femei. • TIMPUL HOWELL – recoltarea se face prin puncţie venoasă.5 ml citrat de Na 3.5 ml sânge + 0. fără să se întrerupă jetul se recoltează ≈ 5 ml într-o eprubetă sterilă. dimineaţa „à jeune”. Se recoltează 4. Prima cantitate de urină se elimină la toaletă apoi. Valoarea normală 12” – 14”.N. • UROCULTURA – se recoltează prima urină de dimineaţă. dimineaţa „à jeune”.5 ml sânge + 0. Valoarea normală 200-400 mg %. . Se recoltează 4. 13 ± 2 g la 100 ml la femei (din pulpa degetului). HEMATOCRIT – recoltarea se face prin puncţie venoasă. • FIBRINOGEN – se efectuează prin puncţie venoasă. dimineaţa „à jeune”. Se recoltează 2 ml sânge pe cristale de EDTA (acid etilen diaminotetracetic 1 %).• • HEMOGLOBINA: se recoltează sânge capilar dimineaţa pe Nemâncate.5 ml sânge + oxalat de K. dimi- neaţa pe nemâncate. V. Valoarea normală 1h30” – 2h30”. • TIMPUL QUICK – recoltarea se face prin puncţie venoasă.5 ml soluţie uscată prin evaporare.8 %.5 ml oxalat de K.

I. Se cooperează activ cu gravida învăţând-o să participe activ prin . se asigură că sarcina şi naşterea sunt stări fiziologice normale. Se informează gravida asupra stării ei de sănătate. Primirea gravidei şi pregătirea ei psihică La serviciul de internări se primeşte gravida cu multă grijă avându-se atitudine apropiată plină de căldură şi simpatie. perinatal obiectiv al obstetricii – se obţine prin activităţi de protecţie medico-socială a femeii îndeosebi a mamei prin calitatea consultaţiilor şi conduita activă la naştere în maternitate sub supraveghere medicală.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE Reducerea riscului matern. Se explică gravidei modificările petrecute în organismul ei în timpul sarcinii pentru a i se obţine încrederea determinând-o să fie curajoasă şi optimistă. 1.

Notarea datelor de identitate în foaia de observaţie. Se bandajează regiunea vulvo-perineală cu apă sterilă iodată. În registrul de internări şi în foaia de observaţie se înregistrează datele de identitate ale gravidei – nume. . . Se efectuează toaleta externă a vulvei cu apă călduţă şi săpun. dacă gravida nu are scaun spontan. Măsurarea şi notarea funcţiilor vitale. 2. Se efectuează sondaj vezical pentru golirea vezicii dacă gravida nu urinează spontan. . Recomand gravidei să facă un duş călduţ sub supraveghere. adresa.se măsoară pulsul gravidei. 5. Gravida va fi condusă în camera de baie şi va fi ajutată să se dezbrace. profesia. a gravidei. Se îndepărtează pilozităţile din regiunea vulvo-perineală cu aparatul de ras individual. vârsta. 3. 4. Hainele gravidei se predau la garderoba spitalului şi bonul de preluare a hainelor se înmânează gravidei sau însoţitorului acesteia. prenume.se măsoară temperatura gravidei. A. . Pregătirea fizică a gravidei pentru examenul clinic. îi ofer îmbrăcăminte de spital şi o ajut să se îmbrace.se măsoară înălţimea şi greutatea gravidei. Schimbarea lenjeriei.se măsoară T. Se efectuează clisme evacuatoare.contracţia voluntară a muşchilor peretelui abdominal atunci când i se cere explicându-i-se că eforturile ei sunt deosebit de utile fătului. . Aşezăm gravida în poziţie ginecologică pe canapeaua medicală sau pe masa ginecologică.

Se badijonează cu alcool iodat regiunea vulvo-perineală inferioară a abdomenului până la ombilic şi faţa internă a coapsei. Se însoţeşte gravida la sala de naşteri sprijinind-o de braţ.6. Se ajută gravida să se aşeze pe masa ginecologică. Pregătirea locală pentru naştere. 7. . 3. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN TRANSPORTUL LEHUZEI DE LA SALA DE NAŞTERI LA SALON Lehuzia reprezintă perioada de 6-8 săptămâni după naştere în care tractul genital şi organismul lehuzei revine la starea şi condiţiile de dinainte de concepţie prin dispariţia modificărilor morfo-funcţionale produse de starea de graviditate. Transportul gravidei la sala de naşteri. Se aplică pe regiunile badijonate câmpuri sterile lăsând liberă numai regiunea vulvo perineală. După naştere lehuza este menţinută sub observaţie în sala de naşteri încă 2 ore pentru supraveghere şi control uterin în scopul prevenirii unor hemoragii uterine. Supravegherea lehuzei la sala de naşteri. Stabilirea unui pat liber în salonul de lehuzie fiziologică. 1. Pregătirea patului pentru lăuză. Lenjeria de pat se schimbă zilnic sau ori de câte ori este nevoie. 2. Pregătirea lehuzei în vederea transportului.

a produs o schimbare radicală în asistenţa medicală a lehuzelor. interzicându-i-se mişcările şi executându-i-se o serie de spălături şi manevre intrauterine. chiar dacă are stare generală bună şi poate merge. Consecinţele acestor interpretări au o serie de complicaţii transformându-se lehuzia fiziologică în lehuzie patologică.Se comunică lehuzei scopul şi locul transportului. Sarcina medicului este să supravegheze atent fenomenele fiziologice ale lehuzei şi să ajute forţele organismului acolo unde ele sunt insuficiente. În trecut obstetricienii considerau lehuza ca pe o bolnavă. 4. Considerând naşterea şi lehuzia ca fiind fiziologice. lehuza nu trebuie privită ca o bolnavă. Lehuza trebuie transportată numai cu căruciorul. În acest caz de lipotimie lehuza va fi menţinută în poziţia orizontală pentru asigurarea irigaţiei cerebrale până la revenirea stării de conştienţă. Se schimbă lenjeria de corp a lehuzei. Efectuarea transportului. Se schimbă tamponul de vată sterilă şi se ajută lehuza să îmbrace halatul de spital. Într-o lehuzie fiziologică trebuie să urmărim foarte atent şi metodic următoarele fenomene: A. Concepţia modernă asupra actului naşterii şi lehuziei. . deoarece gravida poate prezenta lipotimie. involuţia uterină. după care va fi supravegheată în salon. imobilizând-o la pat timp îndelungat. Lehuza va fi transportată cu căruciorul pentru a evita accidentele.

lohiile. care duc la eliminarea de cheaguri de sânge şi a părţilor distruse ale deciduei de sarcină. puls. INVOLUŢIA UTERINĂ Revenirea la sfera normală a uterului. dar mult mai lent. Aceste răsuri sunt uneori atât de dureroase indicând administrarea de medicamente (calmante). în a 15-a . iar în a 12-a zi fundul uterului nu se mai poate palpa deasupra simfizei.uterul să fie dur „glob de siguranţă” . până la sfârşitul lehuziei. A. CARACTERISTICILE UNEI INVOLUŢII NORMALE . Toate acestea alcătuiesc „tetrada simptomelor cardinale”. devenind organ pelvin.uterul să nu fie dureros După expulzia placentei şi a membranelor uterul se află de obicei la nivelul ombilicului sau la un deget deasupra lui sau uşor deviat spre dreapta. Scăderea în fiecare zi a fundului Uterin cu 1 – 1 ½ cm (practic un deget) constituie un indiciu preţios. În urma acestor contracţii uterine uterul involuează cu un deget pe zi astfel încât în ziua a 6-a de lehuzie se găseşte la jumătatea distanţei dintre ombilic şi simfiza pubiană. temperatura. . Uterul cântăreşte la naştere 1000-1300 g.B. INVOLUŢIA uterului se manifestă în primele zile prin contracţii accentuate. Aceste contracţii uterine – colici – poartă denumirea de răsuri. în a 8-a zi 750 g. Ulterior involuţia uterină continuă.o involuţie de un deget pe zi. D. C.

LOHIILE Lohiile sunt secreţii ale organelor genitale după naştere. celule deciduale. albumine. grăsimi. B. SCARA CALORIMETRICĂ A LOHIILOR .când uterul aparţine unei multipare . elemente sangvinolente. este dislocat în sus şi astfel. caracteristic. alcalini. schimbându-şi cantitatea şi calitatea. În compoziţia lohiilor găsim: ser. În cazul unui uter mai „leneş” (subinvoluat) cu sau fără infecţii sunt utile ocilocile sau stipticele (ergotina. fosfor. apă. produse de secreţia de descuamaţie din canalul cervical şi din vagin. la palpare pare mai înalt. resturi de caducă mai mult sau mai puţin degenerate. unii germeni saprofili sau chiar patogeni proveniţi din căile genitale inferioare. În acest caz datorită plenitudinii organelor învecinate (vezica şi rectul) uterul care este relativ mobil în toate direcţiile. spre sfârşitul lehuziei 60-70 g. spre deosebire de lohiile infecţiei puerperale care sunt fetide. Mirosul lohiilor este fad. săruri de Ca.zi 300 g. cheaguri. care durează tot timpul lehuziei. vernix cazeoza. Se mai administrează aceleaşi substanţe sub formă de tablete sau pilule. Modificarea lor cantitativă şi calitativă constituie unul din primele simptome patologice. Cantitatea lohiilor este variabilă de la caz la caz în medie 1400-1500 g. ergomet). clorură de sodiu.Sunt admise situaţii în care uterul pare subinvoluat deşi este o lehuzie fiziologică şi asta în următoarele situaţii: . lichid amniotic.când uterul este sediul unei tumori (fibrom) . Fe.când lehuza nu a avut scaun sau nu a urinat.

În condiţiile de „termostat” ale corpului matern datorită compoziţiei lor.a) În mod normal. iau un aspect de secreţie apos-lăptoasălohia albă. c) În următoarele 6-10 zile lohiile devin seroase când se colorează în brun roşcat-lohia. e) După 3 săptămâni de la naştere. . Un fenomen clinic asemănător îl constituie pierderea de lohii în cantitate mai abundentă uneori cu aspect de sânge proaspăt care apare de obicei după actul suptului. lohiile sunt un mediu de cultură al tuturor agenţilor patogeni. În urma acestui act reflex uterul se contractă. lehuza are senzaţia dureroasă la nivelul uterului. d) După 10 zile lohiile devin de o nuanţă gălbuie aproximativ până în ziua 21 după naştere – lohia flava. f) Se observă uneori între a 20-25-a zi de lehuzie o pierdere de sânge puţin abundentă care durează aproximativ 1/3 zile („mica menstruaţie”) care nu necesită o îngrijire deosebită. lohiile sunt sangvinolente (100-400 g) fiind formate din sânge necoagulat uneori putând fi amestecat cu lichid amniotic cheaguri – lohia rusra. în urma excitaţiilor produse la nivelul mamelonului. Acest fenomen clinic este datorat unui mecanism reflex. lohiile se reduc cantitativ până la dispariţie. Acest moment corespunde cu refacerea din punct de vedere funcţional al endometrului (6 săptămâni). b) În ziua a 4-5-a sunt sero-sangvinolente. adesea cantitatea de lohii sangvinolente este destul de mare.

cloramină 1/1000. pierderii de căldură. PULSUL În lehuzia normală. Toaleta vulvo-vaginală şi a perineului se face cu soluţie antiseptică: soluţie de permanganat de potasiu 1/5000. . Sunt diverse boli tahicardizante (hiper vraidism. O accelerare temporală a pulsului nu are o semnificaţie patologică explicândui-se în cadrul labilităţii vasomotorii (ameţeli). boala lui Basedow. TEMPERATURA În majoritatea cazurilor lehuza este cuprinsă după naştere de o senzaţie de frig. D. În mod obligatoriu se fac 4-5 toalete vulvo-vaginale dimineaţa şi seara şi întotdeauna după evacuarea vezicii şi a rectului. bine bătut şi adesea bradicardic (70 bătăi/minut) ca urmare a vagotomiei ce se continuă în timpul sarcinii. După terminarea toaletei se usucă foarte bine pielea prin tamponaj (nu prin frecare) şi apoi se aplică un pansament vulvar steril. hemoragii datorate activităţii musculare intense în timpul naşterii. apă oxigenată. Sunt utile în acest sens bandajele în „T”. diverse afecţiuni cardiace) care trebuie luate în considerare pentru a face diagnosticul diferenţial. soluţie de rivanol 1/4000. C. O accelerare a pulsului cu caracter permanent în perioada lehuziei constituie un semnal de alarmă indicând o posibilă infecţie sau stare anemică pronunţată după naştere. fiind marcată printr-un adevărat frison („frison fiziologic”) care se datorează oboselii ce se instalează în urma travaliului.Din acest motiv este necesară îndepărtarea lor minuţioasă. pulsul este plin. În primele zile după naştere putem înregistra ascensiuni neînsemnate ale temperaturii corpului.

O astfel de ascensiune nu depăşeşte curba temperaturii de 37,5 oC, având drept cauză prezenta substanţelor catalitice produse prin procesele distructive involutive ale ţesuturilor puerperale (mai ales uterul) şi care trec în circulaţie. În ziua 3-4 intrarea în funcţie a glandei mamare poate fi marcată de o creştere a temperaturii corpului, care odată cu instalarea secreţiei lactate cedează spontan „furia laptelui”. Deşi aparent procesul pare a fi cu totul benign, el are la bază un anumit grad de infecţie. Temperatura cu caracter septic cu cel puţin 2-3 oC urmată de temperatură aproape normală este reacţia infecţiei puerperale.

TENSIUNEA ARTERIALĂ
Se măsoară zilnic şi se trece în foaia de observaţie. T. A. trebuie supravegheată cu mare atenţie la lehuzele care au prezentat în timpul sarcinii o hipertensiune arterială indusă de sarcină sau manifestări eclamptice în travaliu. La acestea pot apărea crize de H.T.A. rebutabile în lehuzia imediată, urmate chiar de fenomene eclamptice. T.A. poate scădea ameninţător (urmată de lipotimie) la lehuze care au pierdut mult sânge în travaliu sau delivrenţă şi la care, din cauza unei anemii preexistente, T.A. nu poate fi menţinută la valoarea optimă. T.A. poate scădea îngrijorător în infecţiile puerperale, însoţite de stare septică.

FUNCŢIA DIGESTIVĂ
Lehuza îşi păstrează caracterul său de vagolonie în timpul sarcinii, motiv pentru care este constipată. În mod normal evacuarea intestinului se face între 24 şi 48 ore de la naştere fără nici o intervenţie. Dacă totuşi în timpul acesta lehuza nu are scaun se face o clismă cu: apă călduţă 200-300 g la care adăugăm ulei de parafină 1-2 linguriţe – apă

călduţă 200 g la care adăugăm 1-2 linguriţe de săpun lichid – apă călduţă 200 g la care adăugăm 1 linguriţă de sare. În continuare pentru menţinerea evacuării intestinului se prescrie un regim adecvat. Dimineaţa à Jeun se administrează 1 linguriţă de miere cu un pahar de apă rece, compot de prune uscate şi afumate, laxative sau un regim alimentar bogat în celuloză care excită peristaltismul intestinal. Nu se administrează purgative saline, pentru că acestea derivă ara spre tubul digestiv producând diaree şi scade secreţia de lapte. Buretele hemoroidal care apare destul de frecvent după naştere, trebuie îngrijit atent prin dezinfecţie cu soluţie de rivanol 1 %.

DIUREZA
Trebuie supravegheată cu atenţie în primele zile ale lehuziei, din cauza modificărilor aparatului urinar din sarcină şi datorită posibilei afectări ale vezicii urinare în timpul naşterii. Astfel, cantitatea de urină eliminată trebuie corectată în primele 48 ore după naştere. Lehuza trebuie îndemnată să urineze în primele 6-8 ore. O retenţie de urină poate fi foarte înşelătoare deoarece globul vezical poate fi luat drept uter. De obicei, o atonie vezicală apare după naşterile lungi şi dificile. În general în primele zile de lehuzie, lehuza prezintă 1500-1800 ml urină / 24 ore sau chiar mai mult.

PLĂGILE PERINEALE
Adesea, cu ocazia naşterii, se produc diverse plăgi ale organelor genitale, macroscopice, care necesită îngrijire atentă.

Perineorafiile şi epiziorafiile, dacă nu sunt corect executate, respectându-se regulile de asepsie şi antisepsie, trebuie controlate prin toaleta internă cu soluţie slab dezinfectantă. Firele de mătase sau aţă aplicate la tegumente se scot de obicei după a 5-a zi de lehuzie. Pericolul de infecţie al acestor plăgi este foarte mare. Motivele sunt: - secreţiile septice vaginale; - apropierea de rect, loc unde întâlnim flora microbiană a tubului digestiv; - diversele manevre din sfera genitală ocazionate de naştere; - condiţii de igienă îndoielnică. Îngrijirea lor este simplă dar trebuie să fie metodică şi permanentă până la vindecare. Toaleta vulvo-vaginală se face des şi obligatoriu după fiecare emisie de scaun şi urină, se aplică pansamente cu acid boric, sulfamide, antibiotice. Înainte de a aplica torsonul este necesar să tamponăm atent regiunea vulvo-perineală până la uscare pentru a evita macerarea pielii care constituie o complicaţie inutilă. În caz că există o infiltraţie a plăgii, deci plaga prezintă un debut de inflamaţie, se pot administra antibiotice parenteral sau local în infiltraţii (200.000-400.000 U. Penicilină, în 20 ml Novocaină). După tratarea plăgilor perineale este bine să aplicăm bandaj în „T”.

MOBILIZAREA LEHUZEI
În primele 5-6 ore după naştere repausul la pat este obligatoriu. Mobilizarea lehuzei se efectuează gradat, în primele zile sa va ridica din pat numai pentru toaletă, servirea mesei şi alăptarea nou născutului. Lehuza, după a 2-a zi, completează mobilizarea precoce cu mişcări uşoare de gimnastică medicală.

carnea afumată. lapte. legume. REGIMUL ALIMENTAR AL LEHUZEI După naşterea eutocică. salamul. Plusul necesar pentru alăptare este de 800 calorii. Sunt preferate: ceai. exerciţii de contractare a ridicătorilor anali şi mişcare de întărire a musculaturii peretelui abdominal. lehuza va respecta un regim lacto-vegetarian după care se trece la un regim normal bogat în carne şi mai ales în zarzavaturi şi fructe. Tot timpul cât alăptează lehuza va avea grijă să se alimenteze raţional. ciocolata. evitând alimentele ca: fasolea. smântână. atunci este acoperit nu numai consumul de lichide mărit prin alăptare ci şi 2/3 din plusul necesar de calorii. cârnaţii. În primele zile după naştere. mazărea. în mod firesc urmează o lehuzie fiziologică în care regimul trebuie să fie normal. iaurt. grăsimile în general. carne uşoară. Pentru refacerea funcţională a muşchilor abdominali şi întărirea planşeului pelvi-perineal. Dacă pe lângă alimentaţia obişnuită se administrează lehuzei zilnic 750 g lapte. făinoase. Principiile de bază în alimentaţie sunt: proteinele. unt.Îi explicăm că această gimnastică este foarte necesară având în vedere faptul că ajută la reluarea elasticităţii musculare generale. cacao. conservele. hidraţii de carbon şi vitaminele. fructe. brânză de vaci. salată verde. limonadă. compoturi. de forfecare. alimente prea condimentate. grăsimile. ulei vegetal. . mişcări de pedalare. în primele 24-48 ore lehuza va fi învăţată să execute mişcări active de flexieextensie ale coapselor. carnea grasă. varza. supe.

va utiliza masca. proteine şi scăzut în lipide şi glucide. unghii curate. va îmbrăca halat curat.ÎNGRIJIEA SÂNILOR ŞI URMĂRIREA SECREŢIEI LACTATE Instruirea lehuzei pentru menţinerea igienei sânilor: . În primele 2-3 zile după naştere glanda mamară secretă colostru-lichid gălbui cu conţinut crescut în minerale. alte stări patologice cum ar fi: limfangite. . Înaintea alăptării mama se va spăla pe mâini cu apă şi săpun. . urmărindu-se declanşarea secreţiei lactate.se efectuează un examen al sânilor zilnic. În zilele următoare se stabileşte secreţia de lapte propriu-zisă care devine tot mai abundentă. Acesta conţine anticorpi având rol important în imunizarea pasivă a nou născutului. părul va fi strâns şi acoperit cu basma curată. mastite.se aplică unguente bactericide şi se expun sânii la raze ultraviolete.se bandajează de 2-3 ori pe zi cu soluţie de Nitrat de Ag 3 % . Fisurile se îngrijesc astfel: . sânul respectiv se pune în repaus.după fiecare supt mamelonul va fi şters cu un unguent cu glicerină taninată. Dacă apar fisuri mamelonare.se aplică comprese decongestionante . .spălarea sânilor înainte şi după fiecare supt şi ştergerea lor cu un prosop curat. anomalii mamare sau ale mamelonului. laptele fiind extras prin mulgere şi se tratează mamelonul. lanolină sau foliculină.

iar după 6 săptămâni poate face baie generală în cadă. pentru evitarea infectării acestora. puls accelerat. Fundul uterului trebuie să scadă cu 1 cm zilnic. prin inspecţie. Se supraveghează lehuza după încetarea fenomenelor congestive. dacă se instalează secreţia lactată de lichid opal cu miros caracteristic foarte slab şi uşor dulceag. insomnii.După a 3-a zi apare „furia laptelui” manifestată prin simptome locale – sâni congestivi. În caz de cezariană sau perineorafie se supraveghează evoluţia plăgii suturate. Explicăm şi învăţăm lehuza că după 3-10 zile poate să-şi efectueze duş cu apă călduţă. pentru realizarea igienei generale trebuie să efectueze zilnic spălări cu apă şi săpun. RELUAREA CICLULUI MENSTRUAL . tamponul de vată va fi susţinut de un bandaj în „T”. În cazul plăgilor perineale saturate. după fiecare micţiune şi defecaţie se face toaleta cu apă sterilă şi săpun. indispoziţie generală.5 oC care durează 48 ore. subinvoluţia uterină fiind semn de retenţie de lohii şi de infecţie genitală. uneori dureroşi şi simptome generale: cefalee. duri. uneori temperatura este de 37. Regiunea vulvo-perineală se usucă cu comprese sterile de sus în jos şi se aplică un tampon de vată sterilă pentru protejarea regiunii şi absorbţia lohiilor. Se examinează zilnic involuţia uterină în raport cu marginea superioară a simfizei pubiene. ASIGURAREA IGIENEI GENERALE Învăţăm lehuza că. Se efectuează toaleta externă vulvo-perineală de cel puţin 2 ori / zi.

CAPITOLUL II . fier. menstruaţia apare în mod obişnuit odată cu înţărcarea copilului. calciu) şi se vor evita administrarea sedativelor care pot influenţa secreţia lactată.se va administra în leziuni o medicaţie tonică (vitamine. La femeile care nu alăptează. . iar la cele care alăptează. mai frecvente la multipare. cedează la administrarea de aspirină sau codeină.Reluarea ciclului menstrual este marcată de apariţia primei menstruaţii. .colicele uterine. menstruaţia apare la 6-8 săptămâni după naştere.

1 CULEGEREA DATELOR II. A.1 PLAN DE ÎNGRIJIRE AL LEHUZEI N.1.PLANURI DE ÎNGRIJIRE ALE LEHUZELOR CU LEHUZIE FIZIOLOGICĂ II. SARCINA: 37-38 SĂPTĂMÂNI SURSA DE INFORMARE:  LEHUZA  ECHIPA DE ÎNGRIJIRE  FOAIA DE OBSERVAŢIE II.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA LEHUZEI .

consumă 1-2 cafele pe zi Gusturi personale: Fructe. DATE FIXE: Nume şi prenume: N.A.b. citeşte.2 STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ 1.62 m Grup sanguin: B III.a. dulciuri Mod de petrecere a timpului liber: Familia şi prietenii. Rh (+) 1. ascultă muzică.1. calm Mobilitate: Mişcări coordonate .2. Vârsta: 24 ani Sex: Feminin Religie: Ortodoxă Naţionalitate: Română Starea civilă: Căsătorită Ocupaţia: Casnică  DATE VARIABILE: Domiciliul: Urban Condiţii de viaţă şi muncă: Nu fumează. II. DATE ANTROPOMETRICE: Greutatea: 58 kg Înălţime: 1.2. LIMITE SENZORIALE Alergii: Nu prezintă Proteze: Nu prezintă Acuitate vizuală şi auditivă: Bună Somn: Regenerator.

provocate: 0 . avorturi: .3.A.c.3. DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: SARCINĂ 37-38 săptămâni 1. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE . EXAMENUL PE APARATE: Aparatul respirator: Torace normal conformat.spontane: 1 . DATA INTERNĂRII: 14.a.=120/ /60 mm Hg.2008 1.3. Puls=80 / minut Aparatul digestiv: Abdomen destins de volum ocupat de uterul .c.3. murmur vezicular prezent.d. T.G.Fără importanţă 1.nr. naşteri: 0 Patologice: Apendicectomia în 1996 II.I.07.3.03.2008 Primele mişcări fetale: 21.12.3 INFORMAŢII LEGATE DE SARCINĂ 1. flux moderat Obstetricale: .b.P. Sarcină 37-38 săptămâni 1. ciclu neregulat.e. MOTIVELE INTERNĂRII: I.nr. ISTORICUL SARCINII Data ultimei menstruaţii: 6.Alimentaţie: 3 mese + 2 gustări pe zi Eliminări: Micţiuni + scaune spontane 1. 18 respiraţii / minut Aparatul cardio-vascular: Zgomote cardiace ritmice. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE Menarhă: 14 ani.2.d.1.2.2008 Data luării în evidenţă: Luna a III-a Număr controale: 6 1.

bilaterale normale Sistemul osos: Integru.62 m Greutate: 58 kg EVOLUŢIA TRAVALIULUI ÎN SALA DE NAŞTERE DATA: 14.T.900 kg Sex: Feminin Scor ABGAR: 9 Expulzia placentei: expulzie normală. articulaţii libere. inserţie paracentrală de cordon REZULTATUL ŞI CONCLUZIA ASUPRA NAŞTERII . ficat şi splină în limite normale Aparatul genital: Lohii renale libere. curate.O.gravid. nedureroase Sistemul ganglionar-limfatic: Nepalpabil Tegumente şi mucoase: Normal colorate.12.2008 ORA: 8. elastice EXAMENUL CLINIC GENERAL Stare generală: Bună Înălţime: 1. stare generală bună EXPULZIA FĂTULUI Expulzia fătului s-a făcut spontan la ora 12. integră.20 RUPEREA MEMBRANELOR: lichid opalescent TRAVALIUL: fiziologic.00 Greutatea: 2. micţiuni fiziologice Sistemul neuro-endocrin: R. disciodată.

se pătrunde cu chiureta în cavitatea uterină controlându-se sistematic.se face miorafia ridicătorilor anali cu fire separate de catgut. Lehuza este reţinută în sala de post-travaliu şi apoi este transportată în secţia de lehuzie. .se execută din nou toaleta cu apă oxigenată şi alcool iodat şi se aplică pansament steril local.A. STAREA FIZICĂ LA INTERNARE T. sângerare fiziologică. Se scot cotiledoanele. Uter contractat.se face tuşeu vaginal. restul de membrane şi cheaguri de sânge.se execută sutura mucoasei vaginale cu catgut.Durata dilataţiei: 6 ore Durata expulziei: 30 minute Durata expulziei placentei: 10 minute Caracteristica travaliului: normal Naştere: spontană Starea părţilor moi: epizotomie Examen la valve: col intact Felul anesteziei: locală cu xilină 1 % EPIZIORAFIE . . toaleta cu apă oxigenată şi alcool iodat. CONTROLUL INSTRUMENTAL AL CAVITĂŢII UTERINE Acesta se execută astfel: cu mâna stângă se susţine fundul uterului. = 120 / 60 mm Hg .se face educarea lehuzei. . .

4. 1.PULS = 80 / minut T. . = 37 oC RESPIRAŢIA = 20 / minut II.2 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR NEVOIA FUNDAMENTALĂ MANIFESTĂRI DE INDEPENDENŢĂ MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ SURSA DE DIFICULTATE 0. 2.

lohii de la început seroase.micţiuni spontane.ambele hemitorace prezintă aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre în timpul inspiraţiei şi expiraţiei .tenesme rectale .reflex de deglutiţie prezent . 2.masticaţie uşoară.limbă roz . 120 / 60 mm Hg .durere la micţiune .respiraţie liberă pe nas de tip costal superior .3 mese şi 2 gustări pe zi.cantitatea de urină eliminată în 24 ore = 1600 ml . amplu 70 pulsaţii / minut .dentiţie bună . eficace .T. scaun normal spontan .voce răguşită .A respira şi a avea o bună circulaţie . reflexe păstrate .durerea 0.slăbiciune -naşterea A elimina .gingii roz şi aderente dinţilor .mucoasă bucală roz şi umedă . . 4.eliminare inadecvată = polakiurie .alterarea confortului .A. în cantitate mai abundentă .în 3-4 zile devin seroase şi scad cantitativ .respiraţie superficială -naşterea A bea şi a mânca . transparente .tranzit intestinal prezent.consum de lichide în funcţie de nevoie . 1.tegumente normal colorate .mucoasa respiratorie este umedă.apetit bun .puls ritmic. secreţii reduse.respiraţie 18 / min . 10 ore repaus nocturn . sangvinolente.

oboseală -plaga operatorie -naşterea -lipsa cunoştinţelor despre îngrijirea nounăscutului -durere -naşterea -plaga operatorie -naşterea .Predispoziţie la accidente: răniri.dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca .poate realiza control liber asupra mediului înconjurător .previne accidentele.agitaţie 0.vise plăcute. 1.hemoroizi . fără întreruperi.indispoziţie . îngrijit .iritabilitate . abces) . . de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele .temperatura mediului ambiant 18-25 oC . îngrijit.cavitatea bucală cu dentiţie albă.predispoziţie la infecţii (gripă.plagă perineală -plagă operatorie -durere A se mişca şi a avea o bună postură A dormi şi a se odihni .jenă .astenie . căderi .dificultate în a se încălţa şi descălţa Subfebrilitate .transpiraţii minime .unghii curate. catifelată. şezând.A fi curat.scurgeri vaginale .mişcări coordonate .temperatura se menţine în limite normale T = 37 oC . calm. îngrijită .durere .pielea – culoare roz. fose nazale umede .mucoasa umedă. 2.diminuarea mişcărilor . fără miros . temperatură călduţă .piele curată. culoare roz .somn regenerator.slăbire A se îmbrăca şi dezbrăca .oboseală . 4. infecţiile.haine curate. agreabile .ameţeli . clinostatism) .urechi curate .postură adecvată (ortostatism.păr curat.vestimentaţie adecvată anotimpului şi momentului . bolile . adoarme cu uşurinţă . colorată roz. ordonate A menţine temperatura corpului în limite normale A evita pericolele .

Alterarea tegumentelor şi mucoaselor – plagă.arată dorinţă şi interes pentru acumularea de noi informaţii legate de lehuzie şi îngrijirea nou-născutului PROBLEME ACTUALE . . .dificultate în a se implica într-un rol ales sau impus -Spitalizarea -Îngrijirea nounăscutului -Spitalizarea -Îngrijirea nounăscutului . PROBLEME POTENŢIALE .discută cu lehuzele din salon .limbaj clar.bucurie.citeşte cărţi religioase . .Lipsa cunoştinţelor despre lehuzie şi îngrijirea nou-născutului.relaxată .Limitarea mişcărilor. precis . .asistă la ceremonii religioase .debit verbal ritmic .Dezechilibru emoţional.exprimare uşoară . hemoroizi.A comunica A acţiona conform propriilor convingeri şi valori de a practica religia A fi preocupat în vederea realizării . mulţumire . entuziasm.Alterarea vocii.Dificultate în respiraţie.se roagă . .Imposibilitatea de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori .preocupată de nou-născut şi de propria persoană .Eliminare inadecvată – scurgeri vaginale. .demnitate A se recrea A învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea .

oboseală. . 6. 4. 2. Alterarea vocii datorată oboselii manifestată prin voce răguşită – disfonie.Retenţie de urină GRAD DE DEPENDENŢĂ Lehuza este dependentă gradul I. 7. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorată naşterii manifestată prin neîndemânare. nelinişte. DIAGNOSTIC NURSING 1. 3. Dificultate în a dormi şi a se odihni datorată restricţiei manifestată prin iritabilitate. Dezechilibru psihic datorită naşterii manifestat prin emotivitate. Dificultate în a-şi menţine temperatura corpului în limite normale datorită proceselor de resorbţie manifestată prin hipertermie.. cu o dependenţă moderată. Dificultate în respiraţie datorată oboselii manifestată prin dispneetahipnee uşoară. indispoziţie. slăbire. Dificultate în a se mişca datorită naşterii manifestată prin limitarea mişcărilor şi vertij.infecţioase . 8. Eliminare inadecvată datorată scurgerilor vaginale manifestată prin disconfort. 5.circulatorii şi respiratorii .Risc de complicaţii: .

A. Alterarea tegumentelor şi mucoaselor datorată actului operator manifestată prin plagă operatorie. 2. 12. 10. agitaţie. 13. furia laptelui. scurgeri vaginale. Dificultate de a se realiza datorată schimbării modului de viaţă manifestată prin incapacitatea de a-şi îndeplini activităţile favorite. Dificultate de a participa la activităţi religioase datorată spitalizării şi îngrijirea nou-născutului manifestată prin frustrare. scăzută (hipotensiune). DIAGNOSTIC POTENŢIAL 1. hemoroizi. Vulnerabilitate faţă de pericole datorată oboselii manifestată prin predispoziţie la accidente.9. 11. tahicardie. Lipsa cunoştinţelor despre lehuzie şi îngrijirea nou-născutului datorită lipsei de informaţii manifestată prin cerere de informaţii. manifestată prin febră. Risc de hipertermie datorită proceselor inflamatorii. infecţii. lohii modificate. secreţiei lactate. . Risc de alterare a circulaţiei şi respiraţiei datorită hemoragiei manifestate prin T.

• lehuza să nu doarmă în decurs de 2 ore (să nu se producă hemoragii). 3.): • lehuza să-şi recapete forţa fizică şi echilibrul psihic în decurs de 2 zile.a. • plaga perineală să se cicatrizeze. • să aibă un ritm de viaţă sănătos. 3.  PE TERMEN LUNG (O.  PE TERMEN MEDIU (O.L. fără complicaţii şi o lehuzie fiziologică.): • lehuza să-şi poată exprima o stare de bine în decurs de 2 ore.II. • lehuza să consulte regulat medicul. • lehuza să prezinte scurgeri vaginale normale din punct de vedere cantitativ şi calitativ.T.b. • lehuza să prezinte secreţie lactată normală. INTERVENŢII ZILNICE: .): • lehuza să-şi împrospăteze cunoştinţele despre lehuzie şi îngrijirea nou-născutului. • lehuza să fie echilibrată hidroelectrolitic.T. • să aibă un regim alimentar sănătos. OBIECTIVE:  PE TERMEN SCURT (O.S.3 PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR OBIECTIVUL GLOBAL: Lehuza să beneficieze de o naştere uşoară. • lehuza să fie ferită de complicaţii.T.L.

cald. .se măsoară temperatura de 2 ori pe zi şi se notează.se supraveghează diureza (în caz de retenţie de urină se efectuează sondaj vezical). .A.se verifică cantitatea şi ritmul pierderilor de sânge. . . Liniştesc lehuza şi îi explic cum va decurge lehuzia.instruiesc lehuza pentru menţinerea igienei sânilor şi pentru alăptare. 5.se supraveghează lohiile.regiunea vulvo-perineală se usucă cu comprese sterile de sus în jos.se supraveghează respiraţia. .se observă faciesul şi comportamentul nervos. .tamponul de vată va fi fixat cu bandaj în „T”.se supraveghează tranzitul intestinal (în caz de constipaţie se efectuează clismă evacuatoare sau se administrează laxative). . 6.se efectuează toaleta externă vulvo-perineală de cel puţin 2 ori pe zi.se măsoară pulsul şi T. Îngrijirea igienică şi urmărirea evoluţiei aparatului genital: . apă oxigenată.se face toaleta cu apă sterilă şi săpun după fiecare micţiune şi defecaţie (dacă perineul este intact) sau cu soluţii antiseptice: permanganat de potasiu 1/4000. Supravegherea funcţiilor vitale: .se supraveghează starea generală a lehuzei.1. Supravegherea funcţiilor vegetative: . . cu umiditate. Asigurarea condiţiilor de microclimat: salon aerisit. . . 2. 3. . . . de 2 ori pe zi şi se notează.se inspectează pansamentul vulvar. Asigur liniştea lehuzei. . 4.se examinează zilnic involuţia uterină (trebuie să scadă cu 1 cm zilnic).

Asigur o alimentaţie completă fără alimente reziduale. Să cunoască aspectul şi volumul mameloanelor. Alăptarea se va face în ortostatism.7. 9. Se va evita poziţia şezând. 10. . 8.

plasez lehuza într-un salon mic. Risc de infecţii nosocomiale Să previn infecţiile nosocomiale pe perioada spitalizării Pe perioada spitalizării lehuza este ferită de infecţii nosocomiale . .am atitudine de bună voinţă.învăţ lehuza să evite schimbările bruşte de temperatură (intemperiile). liniştit. . 4 5 După 24 h lehuza a beneficiat de un mediu securizant 14.II. 1 Nelinişte în legătură cu spitalizarea 2 Lehuza să beneficieze de un mediu securizant în decurs de 24 h 3 . . călduros.XII. .asigurăm odihna lehuzei. solicitudine faţă de lăuză .XII. .4 APLICAREA ÎNGRIJIRILOR DATA PROBLEME ACTUALE/ PROBLEME POTENŢIALE OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME INTERVENŢII DELEGATE EVALUARE 0 14.să evite aglomeraţiile. aerisit. . alimentaţiei. .pregătim psihic lehuza înaintea efectuării oricărei tehnici. curate. .să se respecte igiena lenjeriei.creez o ambianţă plăcută în spital.amplasez patul departe de geam sau de uşă pentru a feri lehuza de curenţii de aer. luminos.saloane aranjate cu flori. a personalului şi a mediului spitalicesc. înţelegere. .asigurăm temperatura optimă a mediului ambiant 18-25 oC grad de umiditate adecvat.

corespunzătoare .îndepărtez secreţiile nazale. Lehuza să aibă . re liber pe nas . După 2 h lehuza respiră liber pe nas După 2 h lehuza are respiraţie corespunzătoare . . .învăţ lehuza să facă gimnastică respiratorie.alimentez lehuza cu lichide călduţe. . respiraţie .XII. .umezesc aerul din încăpere.recomand gargară cu soluţii antisepîn decurs de 2 h tice.umezesc aerul din încăpere cu apă alcoolizată. în decurs de . .asigur poziţia corespunzătoare: decubit dorsal cu genunchii depărtaţi.întrerup alimentaţia solidă.educ lehuza pentru a folosi batista individuală.asigur un aport suficient de lichide/ 2 ore / 24 h. .utilizez tehnici aseptice. . Lehuza să respi.recomand repaus vocal..respect circuitele funcţionale din spital.aspir secreţia bronşică dacă este cazul.învăţ lehuza să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumatul).educ lehuza pentru a evita împrăştiera secreţiilor nazale. .asigur poziţia şezând sau semişezând a lehuzei cu dispnee. de unică folosinţă. . . Alterarea circulaţiei şi respiraţiei .14.

XII. Alimentaţie adecvată .depistez o anemie asociată. .A.fac evaluarea unor antecedente în legătură cu deformări toracice. ritmul respiraţiei. . astm. pulsului şi T. * să evite efortul fizic.liniştesc lehuza explicându-i motivele fiziologice ale dispneei în lehuzie . . * să-şi acorde timp de odihnă după orice efort. După 24 h lehuza este alimentată adecvat .deficit Lehuza să fie alimentată adecvat în decurs de 24 h iar coapsele flectate pe abdomen (poziţia ginecologică).sfătuiesc lehuza: * să-şi menţină spatele drept. unghiilor.să evite mâncărurile grase. . .învăţ lehuza să utilizeze tehnici de relaxare. în vederea oricărei tehnici la care va fi supusă. boli pulmonare.14. * să doarmă cu toracele ridicat. . . termometrizez lehuza.supraveghez coloraţia pielii.aerisesc salonul de 3 ori pe zi câteva minute.pregătesc psihic lehuza. alimentele greu digerabile sau care imprimă un miros neplăcut laptelui matern. Învăţ lehuza să: . mucoaselor.

. brânză.să nu ia medicamente antiemetice sau alte medicamente fără să consulte medicul. cafeaua. .Evaluez creşterea sau scăderea în greutate. .Sfătuiesc lehuza să consume o alimentaţie echilibrată. .Evaluez factorii culturali sau socio-economici care determină o hrănire inadecvată. mai ales după mese. . condimentele. lapte.Conştientizez lehuza asupra importanţei regimului alimentar în menţinerea sănătăţii.Să evite emoţiile în timpul meselor.să mănânce 5 mese pe zi în cantităţi mici. .precum şi alcoolul.să bea suficiente lichide. . .fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate. bogate în proteine (brânză. .să consume alimente bogate în Fe şi vitamine. . ouă).explorez preferinţele lehuzei asupra alimentelor permise şi interzise: .să mănânce dimineaţa la trezire iaurt. . . fumatul.să facă plimbări în aer liber. . să bea sucuri naturale sau lapte.

3 g . / 24 h 55/100 x 3016 = 1658.hrănirea lehuzei nu trebuie tulburată tratament. .după prânz rezerv ore de odihnă.5 g . .4.8 lipide Prin metabolizarea unui gram de: . .1 g proteine……4.1 cal = 404.învăţ lehuza categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalentele cantitative şi calitative ale principiilor alimentare în vederea înlocuirii unui . → 2320 + 696 = 3016 cal. urinarele..3 cal = 97. .4 proteine 30/100 x 3016 = 904.2 g .mesele principale vor fi servite după aplicarea tratamentului. .8 glucide 15/100 x 3016 = 452.calculez necesarul de calorii pe 24 h * activitate uşoară: 35-40 calorii/ /kg corp/24 h * 58 kg 40 = 2320 * + 30 % (alăptare) → 30/100 x 2320 = 696 cal.orarul dintre mese trebuie stabilit astfel încât perioada de repaus din cursul nopţii să fie de 10-12 ore. . scuipătoarele.invit lehuza să se spele pe mâini.1 g glucide……. vizita medicală.1 g lipide………9. . la ore regulate.servesc lehuza cu alimente la o temperatură ridicată. recoltări..1 cal = 110.se înlătură din salon: plosca.

.Lehuza să -scurgeri vaginale prezinte Retenţie de urină scurgeri vaginale normale în decurs de 2 zile aliment cu altul: . 200 g pâine.XII. cantitatea şi ritmul pierderilor de sânge. .inspectez tonusul uterului prin palpare (trebuie să fie globulos şi tonic = = globul de siguranţă).urmăresc orarul şi distribuţia meselor. viţel). 120 g orez. . .cloramină. . 650 g fructe proaspete. untură de porc . .U. lohiile sunt seroase. . unt. . -F. 135 g tăiţei.după fiecare micţiune şi defecaţie fac toaleta cu apă sterilizată şi săpun sau .supraveghez funcţiile vegetative.inspectez permanent pansamentul vulvar.asigur un climat cald. 450 g carne albă (pasăre.apă oxigenată. 15. confortabil.14-18. .supraveghez permanent lehuza.administrez tratament medicamentos cu HEMORZON -3 supozitoare/zi.încurajez lehuza.efectuez toaleta externă vulvo-perineală de cel puţin 2 ori pe zi.recoltez produse După 2 zile lehuza prezintă scurgeri vaginale normale.100 g lipide sunt cuprinse în aceeaşi cantitate de ulei vegetal.100 g glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr. . 650 g peşte.XII Eliminare inadecvată. 400 g brânză.permanganat de potasiu 1/4000 pentru toaletă. . . . 500 g cartofi.urmăresc lehuza să consume numai alimente cuprinse în regim. 450 g fructe uscate. 200 g legume uscate.=0/1-0/2 .100 g proteine sunt cuprinse în: 300 ml lapte. . .

hemoglobina. apă oxigenată.să spele regiunea anală după fiecare scaun. .usuc regiunea vulvo-perineală cu comprese sterile de sus în jos. După 2 zile lehuza are o stare de bine fizică şi psihică. pentru laborator: . .urmăresc şi notez în foaia de observaţie consistenţa şi frecvenţa scaunelor. .15. . .aplic un tampon de vată sterilizată pentru protejarea regiunii şi pentru absorbţia lohiilor.supraveghez cantitatea şi calitatea lohiilor.recomand alimente curate în reziduuri. Tenesme rectale Lehuza să aibă o stare de bine fizic şi psihic în decurs de 2 zile. .păstreze o igienă locală prin spălare externă cu apă şi săpun. cloramină. să evite chiloţii foarte strânşi sau din fibre sintetice. .fixez tamponul de vată cu bandaj în „T”. Instruiesc lehuza să: . . . .lohicultura. iar ştergerea cu hârtie igienică să se facă dinspre vulvă spre anus şi nu invers. explicându-i că în timpul lehuziei scurgerile vaginale sunt normale.liniştesc lehuza. .hematocrit.examinez zilnic involuţia uterină. . cu soluţii antiseptice.XII.determin lehuza să ingere o cantitate suficientă de lichide. .

planific un program de exerciţii.monitorizez funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în foaia de observaţie .liniştesc lehuza şi o încurajez să-şi exprime emoţiile şi sentimentele în legătură cu starea sa. . * îi explic că aceste tenesme sunt fiziologice după naştere. . în funcţie de cauza imobilizării şi de capacitatea lehuzei.efectuez exerciţii pasive. . .învăţ lehuza care este postura adecvată şi cum să efectueze exerciţii musculare active. .efectuez la nevoie clismă evacuatoare. la fiecare 2 ore. * să facă mişcare în limita posibilităţilor. Imobilitate Lehuza să-şi recapete forţa fizică şi echilibrul psihic în decurs de 2 zile .14. După 2 zile lehuza şi-a recăpătat forţa fizică şi echilibrul psihic.administrez la indicaţia medicului laxative uşoare.hidratez lehuza pe cale orală. . .sfătuiesc lehuza: * să consume dimineaţa şi seara câte un pahar de apă rece cu 1-2 linguriţe de miere.evaluez eventualele modificări în plan psihologic (anxietatea şi depresia care pot influenţa tranzitul). . . .XII.menţin constantă temperatura corporală. Limitarea mişcărilor.

evaluez cauza ameţelilor şi factorilor asociaţi.evaluez starea de nutriţie pentru anemie.liniştesc lehuza şi îi explic cauza ameţelilor. * să ia vitamine şi preparate din Fe .pregătesc lehuza psihic explicându-i că limitarea mişcărilor este o stare trecătoare. * să mănânce puţin şi des. .14. apoi să se culce din nou.o învăţ să se trezească devreme: să se ridice din pat câteva minute.învăţ lehuza tehnici de relaxare. . . exerciţii de respiraţie înainte de culcare.evaluez stările emoţionale (anxietate) . .să facă exerciţii de respiraţie. După 48 h lehuza poate dormi şi se poate odihni. * să stea în poziţie adecvată (culcată) până îşi revine. . să citească. .ofer lehuzei o cană cu lapte cald înainte de culcare. .XII. . * să evite aglomeraţiile şi spaţiile închise.identific nivelul şi cauza anxietăţii. . * să se odihnească suficient.observ şi notez calitatea.sfătuiesc lehuza să: * se ridice încet. . orarul somnului. Lehuza să poată dormi şi odihni în decurs de 48 h. . Dificultate în a dormi şi a se odihni.

elaborez împreună cu lehuza un program de activitate. * să reducă lichidele ingerate seara dar să bea în cantitate suficientă în timpul zilei. înainte de culcare.verific alimentele şi băuturile consumate. * să nu consume somnifere.observ şi notez toate schimbările care survin în starea lehuzei. încurajez şi liniştesc lehuza pentru a-şi recăpăta echilibrul psihic. * să evite cafeaua. . cola. . . . .o ajut să se îmbrace şi să se dezbrace .îi explic că această neîndemânare este trecătoare. . . .încurajez lehuza.XII. Neîndemânare Lehuza să se poată îmbrăca şi dezbrăca în decurs de 2 zile .14-15.sfătuiesc lehuza să: * să evite mesele copioase.întocmesc un program de odihnă corespunzător organismului. * să facă o plimbare scurtă înainte de culcare. ceaiul. După 2 zile lehuza se poate îmbrăca şi dezbrăca. care să corespundă stării ei şi posibilităţilor organismului.identific activităţile greate de lehuză. .creez un climat de încredere. * să doarmă cu toracele uşor ridicat pentru a putea respira mai bine.identific cauza oboselii şi iritabilităţii .

Alterarea tegumentelor şi mucoaselor Infectarea plăgii perineale (epiziotomie) Lehuza să prezinte tegumente şi mucoase curate.să consume alimente şi lichide reci.14. .explorez obiceiurile lehuzei.menţin igiena tegumentelor.) După 3 zile lehuza prezintă tegumente şi mucoase curate. . . . 14-18. .pansamentul se va face cu blândeţe.servesc lehuza cu cantităţi mari de lichide.XII. . pentru a nu distruge ţesuturile nou formate prin procesul de vindecare. . . Scoaterea firelor de sutură (18.învăţ lehuza să reducă din alimentele cu valoare calorică mare (grăsimile).XII.schimb lenjeria de pat şi de corp. .pregătesc materiale pentru toaletă. Hipertermie Lehuza să-şi menţină temperatura corpului în limite fiziologice în decurs de 24 h.evaluez alimentaţia în legătură cu cantitatea de lichide şi Fe ingerate. . . După 5 zile plaga perineală s-a cicatrizat şi formaţiunile hemoroidale s-au redus în volum.planific un program de igienă cu lehuza. . .desfacerea pansamentului se va face cu blândeţe.ajut lehuza să efectueze toaleta pe regiuni. îngrijite şi să evite infectarea plăgii în decurs de 3 zile.plaga va fi protejată cu pansament efectuat în condiţii de perfectă asepsie atât a tegumentelor cât şi a mâinilor persoanelor care îl execută. .aplic comprese reci. . PERMANGANAT DE POTASIU 1 / 4000 pentru toaletă. . CLORAMINĂ.aerisesc încăperea. îngrijite şi a evitat infectarea plăgii. . a După 24 h lehuza îşi menţine temperatura corpului în limite fiziologice. în funcţie de activităţile sale. .să aibă o îmbrăcăminte lejeră. APĂ OXIGENATĂ. pungă cu gheaţă fricţiuni.XII.o învăţ măsuri de igienă corporală. HEMORZON 3 supozitoare / zi.calculez bilanţul ingesto-excreto / / 24 h. . Plaga perineală să se cicatrizeze iar formaţiunile hemoroidale să se reducă în volum în decurs de 5 zile.

14-18.XII

Vulnerabilitate faţă de pericole.

14.XII.

Comunicare inadecvată la nivel afectiv.

funcţionalităţii intestinului; - sfătuiesc lehuza: * să evite constipaţia; * să se spele după fiecare scaun; * să cerceteze zona din jurul anusului; * să-şi introducă supozitoare după efectuarea defecaţiei (după sfatul medicului); - supraveghez permanent lehuza; - inspectez permanent pansamentul vulvar; - efectuez toaleta externă vulvo-perineală de cel puţin 2 ori pe zi. Lehuza să bene- - asigur condiţii de mediu adecvate, ficieze de un pentru a evita pericolele prin accidenmediu de sigutare; ranţă faţă de - iau măsuri sporite de evitare a accidente şi in- transmiterii infecţiilor în cazul îmbolfecţii pe perioa- năvirii cu boli transmisibile; da spitalizării. - urmăresc şi apreciez corect potenţialul infecţios al lehuzei, receptivitatea sa şi aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie; - informez şi stabilesc împreună cu lehuza planul de recuperare a stării de lehuzie. Lehuza să - pun în valoare capacităţile, talentele comunice şi realizările anterioare ale lehuzei; verbal (să-şi - dau posibilitatea lehuzei să ia singură

Pe perioada sarcinii, lehuza a beneficiat de un mediu de siguranţă faţă de accidente şi infecţii.

După 10 ore lehuza comunică

exprime emoţiile) în decurs de 10 ore.

14-18.XII.

Secreţie lactată- deficit.

Lehuza să prezinte secreţie lactată normală în decurs de 24 ore.

decizii; - învăţ lehuza: * tehnici de afirmare de sine; * tehnici de relaxare; - ajut lehuza să identifice posibilităţile sale de a asculta, de a schimba idei cu alţii, de a crea legături semnificative; - antrenez lehuza în diferite activităţi, care să-i dea sentimentul de utilitate; - familiarizez lehuza cu mediul său ambiant; - asigur un mediu de securitate, liniştit - învăţ lehuza: * să-şi exprime sentimentele şi emoţiile; * să menţină legături cu persoane apropiate; * să aibă încredere în alte persoane. - informez lehuza despre aspectul mameloanelor care în primele zile nu-şi modifică aspectul şi volumul şi că din a 3-a zi mameloanele devin mai voluminoase şi cu o tensiune interioară crescută; - instruiesc lehuza pentru menţinerea igienică a sânilor, astfel: * spălarea pe mâini cu apă şi săpun dezinfectarea cu soluţii antiseptice, tăierea scurtă a unghiilor; * să spele sânii înainte şi după

verbal.

După 24 h lehuza prezintă secreţie lactată normală.

14-18.XII.

Dificultate în a se realiza.

Lehuza să se poată realiza şi aprecia obiective activităţile sale pe perioada spitalizării.

14-18.XII.

Lipsa cunoştinţelor despre lehuzie şi îngrijirea nou-născutului.

Lehuza să-şi împrospăteze cunoştinţele despre lehuzie şi îngrijirea nou-născutului pe perioada

fiecare supt şi ştergerea lor cu un prosop; * după fiecare supt mamelonul să fie uns cu lanolină, vaselină sau cu unguent cu foliculină. - urmăresc zilnic secreţia lactatăcantitatea; - urmăresc anomaliile mamare sau ale mamelonului sau alte stări patologice (limfangite, mastite, suturi mamelonare). - identific, prin observaţie sau conversaţie cu lehuza cauza neputinţei sale; - o ajut în cunoaşterea şi reevaluarea capacităţilor sale; - o consult în planificarea activităţilor propuse; - o conving de importanţa responsabilităţii ce-i revine în creşterea şi educarea nou-născutului; - o ajut să-şi cunoască şi să-şi însuşească criteriile de control care o ajută în aprecierea activităţii sale zilnice, a idealurilor sale. - explorez nevoile de cunoaştere ale lehuzei; - elaborez obiective de studiu cu lehuza; - informez cu privire la mijloacele şi resursele pe care le poate asigura: broşuri, pliante, cărţi;

Pe perioada spitalizării lehuza poate aprecia obiectiv activităţile sale, spitalizării.

Pe perioada spitalizării lehuza şi-a împrospătat cunoştinţele.

. despre externare. * să nu desfăşoare activităţi care necesită eforturi mari. demonstraţii practice.pregătesc şi completez documentele necesare în vederea externării. cu 2 zile înainte. .spitalizării. * să beneficieze de o atmosferă de înţelegere şi armonie în familie. cursuri.anunţ familia sau aparţinătorii asupra externării şi o dau în primire cu următoarele indicaţii: * să fie însoţită acasă. filme.organizez activităţi de educaţie pentru sănătate: convorbiri. * că va fi vizitată zilnic de un medic şi o asistentă medicală pentru a vedea evoluţia lehuzei şi a nou-născutului. . . .anunţ lehuza. * să revină la control după 6 săptămâni.

anestezic local prin lidocaină. lidocaină 2 mg. acetat 10 mg. Antiinflamator prin antibacterian prin oxitetraciclină. CRT. EXAMEN DE LABORATOR . DENUMIREA MEDICAMENTULUI FORMA DE PREZENTARE ACŢIUNE MOD DE ADMINISTRARE DOZA ZILNICĂ 1. Rectal 3 supozitoare/zi. oxitetraciclină 20 hidrocortizon. HEMORZON Supozitoare. conţin hidrocortizon mg.TRATAMENT NR.

NR. . dată. 2 ml sânge pe cristale de E. EXAMEN DE LABORATOR MOD DE RECOLTARE VALOARE NORMALĂ VALOARE OBŢINUTĂ 1. examen cerut. 2 ml sânge pe cristale de E.A.bagheta şi eprubeta vor fi pregătite în prealabil (sterile) la fel ca pentru exudat faringian. .5 ml soluţie uscată prin evaporare. oră. apoi se introduce bagheta în col. 1 %-0.A. . 13 ± 2 g / 100 ml 14.) . 1 %-0.se etichetează cu nume. CRT. semnătura celui care a efectuat recoltarea.se recoltează la lehuze fără o toaletă prealabilă. .T.se trimite la laborator. se răsuceşte puţin după care se scoate şi se introduce rapid în eprubeta sterilă.se recoltează dimineaţa „à jeun” prin puncţie venoasă. LOHICULTURA .D. . HEMOGLOBINA (Hb.) 3. HEMATOCRIT (Htc.D.5 ml soluţie uscată prin evaporare.T. NEGATIVĂ NEGATIVĂ 2.269 g/100ml 41 ± 5 % 43 % .cu ajutorul valvei se evidenţiază colul.se recoltează dimineaţa „à jeun” prin puncţie venoasă.

alterarea vocii.să nu desfăşoare activităţi care să necesite eforturi mari.dezechilibru emoţional. În urma analizării şi interpretării datelor. consumă 15002000 ml lichide pe zi. sâni normali. . F. respectă regimul.II. lohii serosangvinolente. . despre regimul alimentar de viaţă şi despre igiena corporală şi se externează cu următoarele recomandări: . diureza ~ 1500 ml / 24 h. Lehuza are cunoştinţe despre lehuzie şi îngrijirea nou-născutului (este în stare bună).5 cm.5 EXTERNAREA DATA XETERNARII : 19.A.U. T. .eliminare inadecvată (scurgeri vaginale). 110 / 60 mm Hg. . . a stabilirii obiectivelor şi aplicării intervenţiilor autonome şi delegate se externează cu: respiraţie liberă pe nas. . . .lipsa cunoştinţelor despre lehuzie şi îngrijirea nou-născutului.dificultate în a respira.12.i se recomandă să-şi reia treptat obligaţiile casnice. evită alimentele care imprimă un miros neplăcut laptelui. = 0. hemoroizi).să se odihnească 2 h după dejun. plagă perineală vindecată şi cicatrizată.să efectueze plimbări în aer liber 2 h / zi. . .limitarea mişcărilor.alterarea tegumentelor şi mucoaselor (plagă. . 16 respiraţii / minut.să păstreze un repaus prelungit cu limitarea eforturilor.2008 BILANŢUL AUTONOMIEI Lehuza în vârstă de 24 de ani internată în secţia de ObstetricăGinecologie cu următoarele probleme: .

. să-şi efectueze toaleta pe regiuni. .să evite contactul sexual 6 săptămâni..după 6 săptămâni să facă un control medical. să poarte lenjerie de corp curată. . .să beneficieze de o atmosferă de înţelegere şi armonie în familie.să cunoască şi să respecte normele de igienă.

II.2 PLAN DE ÎNGRIJIRE AL LEHUZEI G. .D.

dulciuri. locuinţă Salubră.2.D.1. se plimbă.2 STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ 1.II.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA LEHUZEI  DATE FIXE: Nume şi prenume: G.a. II. Gusturi personale: Fructe. LIMITE SENZORIALE Alergii: Nu prezintă Proteze: Nu prezintă Acuitate vizuală şi auditivă: Bună Somn: Odihnitor Mobilitate: Mişcări coordonate . Vârsta: 26 ani Sex: Feminin Religie: Ortodoxă Naţionalitate: Română Starea civilă: Căsătorită Ocupaţia: Inginer  DATE VARIABILE: Domiciliul: Urban Condiţii de viaţă şi muncă: Nu fumează. Rh (+) 1.62 m Grup sanguin: B III. consumă 1-2 cafele pe zi.2. Mod de petrecere a timpului liber: Citeşte. DATE ANTROPOMETRICE Greutatea: 58 kg Înălţime: 1.b.1.1 CULEGEREA DATELOR II.

provocate: 0 .c.1. murmur vezicular prezent.Fără importanţă 1. ficat şi splină în limite normale Aparatul genital: Loje renale libere. ciclu regulat.naşteri: 0 Patologice: ruptură de cornee-ochi stâng II. EXAMENUL PE APARATE Aparatul respirator: Torace normal conformat.b.a. avorturi: .d. abdomen destins de volum.spontane: 0 .2.=110/60 mm Hg P = 88 / minut Aparatul digestiv: Tranzit intestinal păstrat. ocupat de uterul gravid.3. DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: sarcină 39 săptămâni 1.3.3 INFORMAŢII LEGATE DE SARCINĂ 1.3. micţiuni fiziologice .Alimentaţie: 3 mese + 2 gustări pe zi Eliminări: Micţiuni şi scaune spontane 1.e. T. R = 20 / minut Aparatul cardio-vascular: Zgomote cardiace ritmice.A.c.3. DATA INTERNĂRII: 3 Decembrie 2008 1. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE . flux moderat Obstetricale: . ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE Menarhă: 14 ani.nr.2. ISTORICUL SARCINII Data ultimei menstruaţii: 25 Martie 2008 Primele mişcări fetale: 10 August 2008 Data luării în evidenţă: luna a II-a Număr controale: 6 1.3.d. MOTIVELE INTERNĂRII: sarcină 39 săptămâni 1.

.Sistemul neuro-endocrin: Echilibrat R.se face miorafia ridicătorilor anali cu fire separate de catgut. bilateral normale Sistemul osos: Integru Sistemul ganglionar-limfatic: Nepalpabil Tegumente şi mucoase: Normal colorate EXAMENUL CLINIC GENERAL Stare generală: Bună Înălţime: 1. .7 oC . CONTROLUL INSTRUMENTAL AL CAVITĂŢII UTERINE Acesta se execută astfel: cu mâna stângă se susţine fundul uterului. . Lehuza este reţinută în sala de post-travaliu şi apoi este transportată în secţia de lehuzie.62 m Greutate: 58 kg EPIZIORAFIE . STAREA FIZICĂ LA INTERNARE: . se pătrunde cu chiureta în cavitatea uterină controlându-se sistematic.se face educarea lehuzei.se execută din nou toaleta cu apă oxigenată şi alcool iodat şi se aplică pansament steril local.T.se face tuşeu vaginal.T. = 110 / 60 mm Hg .T. sângerare fiziologică.O.R = 20 / minut . restul de membrane şi cheaguri de sânge.A. = 36.P = 88 / minut . Uter contractat. .se execută sutura mucoasei vaginale cu catgut. Se scot cotiledoanele. toaleta cu apă oxigenată şi alcool iodat.

10 ore repaus nocturn .mucoasa respiratorie este umedă.amplu 88 pulsaţii / minut .micţiuni spontane.voce răguşită .durerea .slăbiciune .masticaţie uşoară.în 3-4 zile devin seroase şi scad cantitativ .mucoasă bucală roz şi umedă .A.respiraţie 20 / min .dentiţie bună . secreţii reduse. reflexe păstrate .lohii de la început seroase. transparente .cantitatea de urină eliminată în 24 ore = 1600 ml . 110 / 60 mm Hg .limbă roz .3 mese şi 2 gustări pe zi. în cantitate mai abundentă . eficace .T.naşterea A elimina . scaunnormal spontan .respiraţie liberă pe nas de tip costal superior -ambele hemitorace prezintă aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre în timpul inspiraţiei şi expiraţiei .tranzit intestinal prezent.apetit bun .ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR NEVOIA FUNDAMENTALĂ MANIFESTĂRI DE INDEPENDENŢĂ MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ SURSA DE DIFICULTATE A respira şi a avea o bună circulaţie A bea şi a mânca .frecvenţa pulsului crescută -naşterea .puls ritmic.reflex de deglutiţie prezent .consum de lichide în funcţie denevoie .tegumente normal colorate .gingii roz şi aderente dinţilor .tenesme rectale .respiraţie superficială . sangvinolente.eliminare inadecvată= polakiurie .alterarea confortului .

scurgeri vaginale . clinostatism) .cavitatea bucală cu dentiţie albă. colorată roz.naşterea .păr curat.vestimentaţie adecvată anotimpului şi momentului .ameţeli . .hemoroizi . agreabile 2 . îngrijit. adoarme cu uşurinţă . bolile .durere .plagă perineală 4 .durere A se îmbrăca şi dezbrăca . calm.lipsa cunoştinţelor despre îngrijirea nou-născutului .plagă operatorie durere A se mişca şi a avea o bună postură A dormi şi a se odihni .vise plăcute.mişcări coordonate .pielea – culoare roz. culoare roz .plaga operatorie -predispoziţie la accidente: răniri căderi -predispoziţie la infecţii (gripă. ordonate A menţine temperatura corpului în limite normale A evita pericolele . de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele 1 .diminuarea mişcărilor .agitaţie . infecţiile. şezând.temperatura se menţine în limite normale T = 36.plaga operatorie . abces) .previne accidentele.haine curate.piele curată.dificultate în a se încălţa şi descălţa -subfebrilitate .dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca . îngrijit .0 A fi curat.mucoasa umedă.urechi curate .temperatura mediului ambiant 18-25 oC .transpiraţii minime . fose nazale umede .7 oC . fără întreruperi.poate realiza control liber asupra mediului înconjurător .oboseală .unghii curate.naşterea .somn regenerator. fără miros .slăbire .postură adecvată (ortostatism.oboseală . îngrijită .astenie .iritabilitate -indispoziţie jenă . catifelată.

Limitarea mişcărilor .circulatorii şi respiratorii .preocupată de nou-născut şi de propria persoană .Alterarea vocii . hemoroizi Lipsa cunoştinţelor despre lehuzie şi îngrijirea nou-născutului PROBLEME POTENŢIALE .bucurie.relaxată .Dificultate în respiraţie . mulţumire .citeşte cărţi religioase .discută cu lehuzele din salon .Risc de complicaţii: .A comunica A acţiona conform propriilor convingeri şi valori de a practica religia A fi preocupat în vederea realizării A se recrea A învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea .exprimare uşoară .Alterarea tegumentelor şi mucoaselor – plagă.Eliminare inadecvată – scurgeri vaginale .se roagă -imposibilitatea de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori .limbaj clar.debit verbal ritmic . precis .arată dorinţă şi interes pentru acumularea de noi informaţii legate de lehuzie şi îngrijirea nou-născutului -spitalizarea -îngrijirea nou-născutului PROBLEME ACTUALE .infecţioase .demnitate .asistă la ceremonii religioase .Dezechilibru emoţional .dificultate în a se implica într-un rol ales sau impus -spitali-zarea -îngrijirea nou-născutului . entuziasm.

Dificultate în a dormi şi a se odihni datorată restricţiei manifestată prin iritabilitate. Vulnerabilitate faţă de pericole datorată oboselii manifestată prin predispoziţie la accidente. DIAGNOSTIC NURSING 1. cu o dependenţă moderată. oboseală 7. scurgeri vaginale 10.Retenţie de urină GRAD DE DEPENDENŢĂ Lehuza este dependentă gradul I. nelinişte 3. indispoziţie. hemoroizi. slăbire. Alterarea vocii datorată oboselii manifestată prin voce răguşită-dosfonie 2. Eliminare inadecvată datorată scurgerilor vaginale manifestată prin disconfort 5. Dificultate în a-şi menţine temperatura corpului în limite normale datorată proceselor de resorbţie manifestată prin hipertermie 9. infecţii . Dificultate în respiraţie datorată oboselii manifestată prin dispneetahipnee uşoară 4. Dezechilibru emoţional datorită naşterii manifestat prin emotivitate.. Dificultate în a se mişca datorată naşterii manifestată prin limitarea mişcărilor şi vertij 6. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorată naşterii manifestată prin neîndemânare 8. Alterarea tegumentelor şi mucoaselor datorată actului operator manifestată prin plagă operatorie.

manifestată prin febră. secreţiei lactate. Dificultate de a participa la activităţi religioase datorată spitalizării şi îngrijirea nou-născutului manifestată prin frustrare 12. tahicardie 2. Risc de hipertermie datorită proceselor inflamatorii.11. lohii modificate . Dificultate de a se realiza datorată schimbării modului de viaţă manifestată prin incapacitatea de a-şi îndeplini activităţile favorite 13. Dificultate în a comunica datorată lipsei persoanelor apropiate manifestată prin comunicare ineficientă la nivel afectiv DIAGNOSTIC POTENŢIAL 1.A. furia laptelui. Risc de alterare a circulaţiei şi respiraţiei datorită hemoragiei manifestate prin T. Lipsa cunoştinţelor despre lehuzie şi îngrijirea nou-născutului datorată lipsei de informaţii manifestată prin cerere de informaţii 14. Circulaţie inadecvată datorată creşterii frecvenţei pulsului manifestată prin tahicardie 15. Alimentaţie inadecvată datorată naşterii manifestată prin restricţie la unele alimente 16. scăzută (hipotensiune).

II.): • lehuza să-şi poată exprima o stare de bine în decurs de 2 ore • lehuza să nu doarmă în decurs de 2 ore ( să nu se producă hemoragii)  PE TERMEN MEDIU (O.a.): • lehuza să-şi împrospăteze cunoştinţele despre lehuzie şi îngrijirea nounăscutului • lehuza să consulte regulat medicul • să aibă un regim alimentar sănătos • să aibă un ritm de viaţă sănătos 3.T. INTERVENŢII ZILNICE: 1. Supravegherea funcţiilor vegetative: .3 PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR OBIECTIVUL GLOBAL: Lehuza să beneficieze de o naştere uşoară.): • lehuza să-şi recapete forţa fizică şi echilibrul psihic în decurs de 2 zile • lehuza să prezinte scurgeri vaginale normale din punct de vedere cantitativ şi calitativ • lehuza să prezinte secreţie lactată normală • plaga perineală să se cicatrizeze • lehuza să fie echilibrată hidroelectrolitic • lehuza să fie ferită de complicaţii  PE TERMEN LUNG (O. fără complicaţii şi o lehuzie fiziologică 3.S.b.L.T.T.se inspectează pansamentul vulvar .L. OBIECTIVE:  PE TERMEN SCURT (O.se verifică cantitatea şi ritmul pierderilor de sânge .

Îngrijirea igienică şi urmărirea aparatului genital: . de 2 ori pe zi şi se notează .se măsoară temperatura de 2 ori pe zi şi se notează .se supraveghează diureza (în caz de retenţie de urină se efectuează sondaj vezical) 2.se supraveghează tranzitul intestinal (în caz de constipaţie se efectuează clismă evacuatoare sau se administrează laxative) . Alăptarea se va face în ortostatism . cald..instruiesc lehuza pentru menţinerea igienei sânilor şi pentru alăptare 4.se supraveghează lohiile .se examinează zilnic involuţia uterină (trebuie să scadă cu 1 cm zilnic . Liniştesc lehuza şi îi explic cum va decurge lehuzia 7.se măsoară pulsul şi T.se face toaleta cu apă sterilă şi săpun după fiecare micţiune şi defecaţie (dacă perineul este intact) sau cu soluţii antiseptice: permanganat de potasiu 1/4000. Se va evita poziţia şezând 9. Supravegherea funcţiilor vitale: .se supraveghează starea generală a lehuzei . Asigur liniştea lehuzei 6. Asigur o alimentaţie completă fără alimente reziduale 8.se efectuează toaleta externă vulvo-perineală de cel puţin 2 ori pe zi .regiunea vulvo-perineală se usucă cu comprese sterile de sus în jos . Asigurarea condiţiilor de microclimat: salon aerisit.se observă faciesul şi comportamentul nervos .tamponul de vată va fi fixat cu bandaj în „T” . cu umiditate 5. apă oxigenată .se supraveghează respiraţia 3.A.

10. Să cunoască aspectul şi volumul mameloanelor .

utilizez tehnici aseptice INTERVENŢII DELEGATE EVALUARE După 24 h lehuza a beneficiat de un mediu securizant 3.XII. liniştit .am atitudine de bunăvoinţă.asigurăm odihna lehuzei . a personalului şi a mediului spitalicesc . curate .asigurăm temperatura optimă a mediului ambiant de 18-25 oC.saloane aranjate cu flori. înţelegere.să se respecte igiena lenjeriei.II. APLICAREA ÎNGRIJIRILOR DATA 3.creez o ambianţă plăcută în spital .respect circuitele funcţionale din spital . Risc de infecţii nosocomiale Să previn infecţiile nosocomiale pe perioada spitalizării Pe perioada spitalizării lehuza este ferită de infecţii nosocomiale . PROBLEME ACTUALE/ PROBLEME POTENŢIALE Nelinişte în legătură cu spitalizarea OBIECTIVE Lehuza să beneficieze de un mediu securizant în decurs de 24 h INTERVENŢII AUTONOME .pregătim psihic lehuza înaintea efectuării oricărei tehnici . aerisit.amplasez patul departe de geam sau de uşă pentru a feri lehuza de curenţii de aer . luminos. grad de umiditate adecvat . solicitudine faţă de lehuză .să evite aglomeraţiile . alimentaţiei.plasez lehuza într-un salon mic.învăţ lehuza să evite schimbările bruşte de temperatură (intemperiile) . călduros.XII.4.

în vede- După 2 h lehuza respiră liber pe nas După 2 h lehuza are respiraţie corespunzătoare .învăţ lehuza să renunţe la obiceiurile dăunătoare (fumatul) .XII.asigur poziţia şezând sau semişezând a lehuzei cu dispnee . Alterarea circulaţiei şi respiraţiei Lehuza să respire liber pe nas în decurs de două ore Lehuza să aibă respiraţie corespunzătoare în decurs de 2 ore .recomand repaus vocal .educ lehuza pentru a folosi batista individuală.îndepărtez secreţiile nazale .întrerup alimentaţia solidă .umezesc aerul din încăpere cu apă alcoolizată .aspir secreţia bronşică dacă este cazul .pregătesc psihic lehuza. iar coapsele flectate pe abdomen (poziţia ginecologică) .învăţ lehuza să facă gimnastică respiratorie .recomand gargară cu soluţii antiseptice .asigur poziţia corespunzătoare: decubit dorsal cu genunchii depărtaţi.asigur un aport suficient de lichide / 24 h .învăţ lehuza să utilizeze tehnici de relaxare .3.educ lehuza pentru a evita împrăştierea secreţiilor nazale .alimentez lehuza cu lichide călduţe .umezesc aerul din încăpere . de unică folosinţă .

condimentele fumatul După 24 h lehuza este alimentată adecvat . mucoaselor. Alimentaţie inadecvată prin Lehuza să fie Învăţ lehuza : deficit alimentată *să evite mâncărurile grase.supraveghez coloraţia pielii.fac evaluarea unor antecedente în legătură cu deformări toracice. pulsului şi T.depistez o anemie asociată .XII. astm .termometrizez lehuza .aerisesc salonul de 3 ori pe zi câteva minute .sfătuiesc lehuza: • să-şi menţină spatele drept • să evite efortul fizic • să-şi acorde timp de odihnă • după orice efort • să doarmă cu toracele ridi• cat . unghiilor.3. aliadecvat în mentele greu digerabile sau cadecurs de 24 h re imprimă un miros neplăcut laptelui matern precum şi alcoolul cafeaua. rea oricărei tehnici la care va fi supusă .liniştesc lehuza explicându-i motivele fiziologice ale dispneei în lehuzie . ritmul respiraţiei. boli pulmonare.A.

să evite emoţiile în timpul meselor .fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate .conştientizez lehuza asupra importanţei regimului alimentar în menţinerea sănătăţii . ouă) *să bea suficiente lichide *să consume alimente bogate în Fe şi vitamine *să mănânce dimineaţa la trezire iaurt.*să mănânce 5 mese pe zi în cantităţi mici. brânză. lapte. să bea sucuri naturale sau lapte *să facă plimbări în aer liber.evaluez factorii culturali sau socio-economici care determină o hrănire inadecvată . mai ales după mese *să nu ia medicamente antiemetice sau alte medicamente fără să consulte medicul . bogate în proteine (brânză.sfătuiesc lehuza să consume o alimentaţie echilibrată .explorez preferinţele lehuzei asupra alimentelor permise şi in- .evaluez creşterea sau scăderea în greutate .

terzise .4.1 cal = 110.mesele principale vor fi servite după aplicarea tratamentului .8 glucide .8 lipide .55 / 100 x 3016 = 1658.orarul dintre mese trebuie stabilit astfel încât perioada de repaus din cursul nopţii să fie de 10-12 ore .servesc lehuza cu alimente la o temperatură ridicată.3 cal = 97. recoltări.15 / 100 x 3016 = 452.30 / 100 x 3016 = 904.3 g .5 g .calculez necesarul de calorii pe 24 h: .1 g lipide……9.1 g glucide….Prin metabolizarea unui gram: .2320 + 696 = 3016 cal / 24 h .58 kg 40 = 2320 cal.+ 30 % (alăptare) = 30 / 100 2320 = 696 cal . scuipătoarele..1 g proteine…4. urinarele .hrănirea lehuzei nu trebuie tulburată de tratament.4 proteine .invit lehuza să se spele pe mâini .se înlătură din salon: plosca.2 g .activitate uşoară: 35-40 calorii/ /kg corp/24 ore .1 cal = 404.după prânz rezerv ore de odihnă . la ore regulate . vizita medicală .

unt.3-7. 450 g fructe uscate. 650 g fructe proaspete .U. = 0/1-0/2 . lohiile Sunt seroase. viţel).100 g glucide sunt cuprinse în: 100 g zahăr.supraveghez funcţiile vegetative . confortabil .100 g lipide sunt cuprinse în aceeaşi cantitate de ulei vegetal.urmăresc orarul şi distribuţia meselor . F. untură de porc . 200 g legume uscate.administrez tratament medicamentos cu HEMORZON 3 supozitoare / zi PERMANGANAT După 2 zile lehuZa prezintă scurGeri vaginale Normale. 500 g cartofi. 400 g brânză .inspectez tonusul uterului prin .100 g proteine sunt cuprinse în: 300 ml lapte.învăţ lehuza categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echi valentele cantitative şi calitative ale principiilor alimentare în vederea înlocuirii unui aliment cu altul .supraveghez permanent lehuza . XII. 200 g pâine. 135 g tăiţei. 650 g peşte. cantitatea şi ritmul pierderilor de sânge .inspectez permanent pansamentul vulvar. Eliminare inadecvată – scurgeri vaginale Retenţie de urină Lehuza să prezinte scurgeri vaginale normale în decurs de 2 zile .urmăresc lehuza să consume numai alimente cuprinse în regim .asigur un climat cald.încurajez lehuza . 120 g orez. 450 g carne albă (pasăre.

.palpare (trebuie să fie globulos şi tonic = globul de siguranţă) .fixez tamponul de vată cu bandaj în „T” .după fiecare micţiune şi defecaţie fac toaleta cu apă sterilizată şi săpun sau cu soluţii antiseptice.examinez zilnic involuţia uterină -supraveghez cantitatea şi calitatea lohiilor .liniştesc lehuza.recoltez produse pentru laborator: -lohicultura -hemoglobina -hematocrit .efectuez toaleta externă vulvoperineală de cel puţin 2 ori / zi . să evite chiloţii foarte strânşi sau din fibre sintetice * să spele regiunea anală după fiecare scaun.XII.usuc regiunea vulvo-perineală cu comprese sterile de sus în jos . iar ştergerea cu hârtie igienică să se facă DE POTASIU 1 / 4000 pentru toaletă APĂ OXIGENATĂ CLORAMINĂ 5.aplic un tampon de vată sterilizată pentru protejarea regiunii şi pentru absorbţia lohiilor . explicându-i că în timpul lehuziei scurgerile vaginale sunt normale Instruiesc lehuza să: * păstreze o igienă locală prin spălare externă cu apă şi săpun. cloramină . apă oxigenată.

hidratez lehuza pe cale orală . care pot influenţa tranzitul . Tenesme rectale Lehuza să aibă o stare de bine fizic şi psihic în decurs de 2 zile dinspre vulvă spre anus şi nu invers .liniştesc lehuza şi o încurajez să îşi exprime emoţiile şi sentimentele în legătură cu starea sa .recomand alimente curate în reziduuri .monitorizez funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în foaia de observaţie .determin lehuza să ingere o cantitate suficientă de lichide .XII.sfătuiesc lehuza: * să consume dimineaţa şi seara câte un pahar cu apă rece cu 1-2 linguriţe de miere * să facă mişcare în limita po- După 2 zile lehuza are o stare de bine fizică şi psihică .menţin constantă temperatura corporală .efectuez la nevoie clismă evacuatoare -administrez la indicaţia medicului laxative uşoare .4.evaluez eventualele modificări în plan psihologic (anxietatea şi depresia).urmăresc şi notez în foaia de observaţie consistenţa şi frecvenţa scaunelor .

planific un program de exerciţii în funcţie de cauza imobilizării şi de capacitatea lehuzei .învăţ lehuza care este postura adecvată şi cum să efectueze exerciţii musculare active . la fiecare 2 ore .îi explic că aceste tenesme sunt fiziologice după naştere .evaluez stările emoţionale (anxietate) .XII.3.liniştesc lehuza şi îi explic cauza ameţelilor . Limitarea mişcărilor Imobilitate Lehuza să-şi recapete forţa fizică şi echilibrul psihic în decurs de 2 zile sibilităţilor .evaluez starea de nutriţie pentru anemie .pregătesc lehuza psihic explicându-i că limitarea mişcărilor este o stare trecătoare .evaluez cauza ameţelilor şi factorilor asociaţi .efectuez exerciţii pasive.sfătuiesc lehuza să: * se ridice încet * să stea în poziţie adecvată (culcată) până îşi revine * să mănânce puţin şi des * să evite aglomeraţiile şi spaţiile închise * să se odihnească suficient După 2 zile lehuza şi-a recăpătat forţa fizică şi echilibrul psihic .să facă exerciţii de respiraţie .

verific alimentele şi băuturile După 48 h lehuza poate dormi şi se poate odihni . încurajez şi liniştesc lehuza pentru a-şi recăpăta echilibrul psihic . apoi să se culce din nou .creez un climat de încredere.o învăţ să se trezească devreme: să se ridice din pat câteva minute.identific cauza oboselii şi iritabilităţii .învăţ lehuza tehnici de relaxare.ofer lehuzei o cană cu lapte cald înainte de culcare . care să corespundă stării ei şi posibilităţilor organismului .observ şi notez toate schimbările care survin în starea lehuzei .identific activităţile agreate de lehuză . exerciţii de respiraţie înainte de culcare . Dificultate în a dormi şi a se odihni Lehuza să poată dormi şi odihni în decurs de 48 h * să ia vitamine şi preparate din Fe .elaborez împreună cu lehuza un program de activitate.identific nivelul şi cauza anxietăţii . orarul somnului .XII.întocmesc un program de odihnă corespunzător organismului .3. să citească.observ şi notez calitatea.

Neîndemânare 3.4. pungă cu gheaţă.aplic comprese reci.3.să aibă o îmbrăcăminte lejeră . cola înainte de culcare * să reducă lichidele ingerate seara dar să bea în cantitate suficientă în timpul zilei * să doarmă cu toracele uşor ridicat pentru a putea respira mai bine * să facă o plimbare scurtă înainte de culcare * să nu consume somnifere .schimb lenjeria de pat şi corp .îi explic că această neîndemânare este trecătoare . fricţiuni .menţin igiena tegumentelor .sfătuiesc lehuza să: * să evite mesele copioase * să evite cafeaua.învăţ lehuza să reducă din alimentele cu valoare calorică mare (grăsimile) .o ajut să se îmbrace şi să se dezbrace .calculez bilanţul ingesto-excreto/ După 2 zile lehuza se poate îmbrăca şi dezbrăca După 24 h lehuza îşi menţine temperatura corpului în limite fiziologice .să consume alimente şi lichide reci .aerisesc încăperea .încurajez lehuza . ceaiul. Hipertermie Lehuza să se poată îmbrăca şi dezbrăca în decurs de 2 zile Lehuza să-şi menţină temperatura corpului în limite fiziologice în decurs de 24 h consumate . . XII.XII.

atât a tegumentelor hemoroidale cât şi a mâinilor persoanelor persă se reducă soanelor care îl execută în volum în . Alterarea tegumentelor şi Mucoaselor Infectarea plăgii perineale (epiziotomie) / 24 h . în funcţie de activităţile coase curate. a funcţionalităţii intestinului . îngrijite şi a evitat infectarea plăgii..3. XII.pregătesc materialele pentru Plaga perinea.ajut lehuza să efectueze toaleta decurs de 3 pe regiuni zile .7.sfătuiesc lehuza: * să evite constipaţia * să se spele după după fiecare scaun -HEMORZON 3 supozitoare / zi PERMANGANAT DE POTASIU 1 / 4000 pentru toaletă -APĂ OXIGENATĂ .toaletă lă să se cica.servesc lehuza cu cantităţi mari de lichide Lehuza să .evaluez alimentaţia în legătură cu cantitatea de lichide şi Fe ingerate.desfacerea pansamentului se va face cu blândeţe .plaga va fi protejată cu pansatrizeze iar ment efectuat în condiţii de performaţiunile fectă asepsie. După 5 zile plaga perineală s-a cicatrizat şi formaţiunile hemoroidale s-au redus în volum .CLORAMINĂ .o învăţ măsuri de igienă corpoevite infectarală rea plăgii în .XII.planific un program de igienă cu mente şi mulehuza. pentru a nu distruge ţesutuzile rile nou formate prin procesul de vindecare .explorez obiceiurile lehuzei prezinte tegu.Scoaterea firelor de sutură (7.) După 3 zile lehuza prezintă tegumente şi mucoase curate..pansamentul se va face cu blândecurs de 5 deţe. sale îngrijite şi să .

pun în valoare capacităţile.informez şi stabilesc împreună cu lehuza planul de recuperare a stării de lehuzie .urmăresc şi apreciez corect potenţialul infecţios al lehuzei. Vulnerabilitate faţă de pericole Lehuza să beneficieze de un mediu de siguranţă faţă de accidente şi infecţii pe perioada spitalizării 3.iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor în cazul îmbolnăvirii cu boli transmisibile .inspectez permanent pansamentul vulvar . Comunicare inadecvată la nivel afectiv Lehuza să comunice verbal (să-şi exprime emoţiile) în decurs de 10 ore * să cerceteze zona din jurul anusului * să-şi introducă supozitoare după efectuarea defecaţiei (după sfatul medicului) .învăţ lehuza: Pe perioada sarcinii lehuza a beneficiat de un mediu de siguranţă faţă de accidente şi infecţii După 10 ore lehuza comunică verbal .supraveghez permanent lehuza .dau posibilitatea lehuzei să ia singură decizii .XII. talentele şi realizările anterioare ale lehuzei .asigur condiţii de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare . receptivitatea sa şi aplic măsurile de izolare a surselor de infecţie .efectuez toaleta externă vulvoperineală de cel puţin 2 ori pe zi .-7.3. XII.

XII. care să-i dea sentimentul de utilitate .ajut lehuza să identifice posibilităţile sale de a asculta.antrenez lehuza în diferite activităţi. Secreţie lactată . tăierea un- După 24 h lehuza prezintă secreţie lactată normală .instruiesc lehuza pentru menţinerea igienică a sânilor astfel: * spălarea pe mâini cu apă şi săpun.informez lehuza despre aspectul mameloanelor care în primele zile mu-şi modifică aspectul şi volumul şi că din a 3-a zi mameloanele devin mai voluminoase şi cu o tensiune interioară crescută .deficit Lehuza să prezinte secreţie lactată normală în decurs de 24 ore * tehnici de afirmare de sine * tehnici de relaxare . de a crea legături semnificative . de a schimba idei cu alţii.asigur un mediu de securitate.familiarizez lehuza cu mediul său ambiant .învăţ lehuza: * să-şi exprime sentimentele şi emoţiile * să menţină legături cu persoane apropiate * să aibă încredere în alte persoane . liniştit .-7. dezinfectarea cu soluţii antiseptice.3.

explorez nevoile de cunoaştere ale lehuzei . XII.elaborez obiective de studiu cu Pe perioada spitalizării lehuza poate aprecia obiectiv activităţile sale spitalizării Pe perioada spitalizării lehuza şi-a .o ajut să-şi cunoască şi să-şi însuşească criteriile de control care o ajută în aprecierea activităţii sale zilnice. Lipsa cunoştinţelor despre lehuzie şi îngrijirea nounăscutului Lehuza să-şi împrospăteze cunoştinţele ghiilor scurt * să spele sânii înainte şi după fiecare supt şi ştergerea lor cu un prosop * după fiecare supt mamelonul să fie uns cu lanolină.urmăresc zilnic secreţia lactată cantitatea .urmăresc anomaliile mamare sau ale mamelonului sau alte stări patologice (limfangite.-7. vaselină sau cu unguent cu foliculină . prin observaţie şi conversaţie cu lehuza cauza neputinţei sale . XII. Dificultate în a se realiza Lehuza să se poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale pe perioada spitalizării 3. a idealurilor sale .identific.3.o ajut în cunoaşterea şi reevaluarea capacităţilor sale . suturi mamelonare) . mastite.-7.o conving de importanţa responsabilităţii ce-i revine în creşterea şi educarea nou-născutului .o consult în planificarea activităţilor propuse .

organizez activităţi de educaţie pentru sănătate: convorbiri.anunţ lehuza. despre externare .anunţ familia sau aparţinătorii acesteia asupra externării şi o dau în primire cu următoarele indicaţii: * să fie însoţită acasă * că va fi vizitată zilnic de un medic şi o asistentă medicală pentru a vedea evoluţia lehuzei şi a nou-născutului * să revină la control după 6 săptămâni * să nu desfăşoare activităţi care necesită eforturi mari * să beneficieze de o atmosferă de înţelegere şi armonie în familie împrospătat cunoştinţele . demonstraţii practice . cărţi . cu 2 zile înainte.informez cu privire la mijloacele şi resursele pe care le poate asigura: broşuri.pregătesc şi completez documentele necesare în vederea externării . cursuri filme.despre lehuzie şi îngrijirea nounăscutului pe perioada spitalizării lehuza . pliante.

anestezic local prin lidocaină FORMA DE PREZENTARE ACŢIUNE MOD DE ADMINISTRARE Rectal 3 supozitoare / zi DOZA ZILNICĂ 1. conţin hidrocortizon acetat 10 mg. oxitetraciclină 20 mg. CRT.TRATAMENT NR. DENUMIREA MEDICAMENTULUI HEMORZON Supozitoare. . lidocaină 2 mg Antiinflamator prin hidrocortizon. antibacterian prin oxitetraciclină.

EXAMEN DE LABORATOR
NR. EXAMEN DE CRT. LABORATOR 1. LOHICULTURA MOD DE RECOLTARE VALOARE NORMALĂ NEGATIVĂ VALOARE OBŢINUTĂ NEGATIVĂ

2.

3.

- se recoltează la lehuze fără o toaletă prealabilă; - bagheta şi eprubeta vor fi pregătite în prealabil (sterile) la fel ca pentru exudat faringian; - cu ajutorul valvei se evidenţiază colul apoi se introduce bagheta în col, se răsuceşte puţin după care se scoate şi se introduce rapid în eprubeta sterilă; - se etichetează cu nume, dată, oră, examen cerut, semnătura celui care a efectuat recoltarea; - se trimite la laborator. HEMOGLOBINA - se recoltează dimineaţa „à jeun” prin 13 ± 2 g / 100 ml (Hb.) puncţie venoasă, 2 ml sânge pe cristale de E.D.T.A. 1 %-0,5 ml soluţie uscată prin evaporare HEMATOCRIT - se recoltează dimineaţa „à jeun” prin 41 ± 5 % (Htc.) puncţie venoasă, 2 ml sânge pe cristale de E.D.T.A. 1 %-0,5 ml soluţie .

12,41 g / 100 ml

41 %

II.5 EXTERNAREA
DATA EXTERNARII : 7.12.2008 BILANŢUL AUTONOMIEI
Lehuza în vârstă de 26 ani internată în secţia de ObstetricăGinecologie cu următoarele probleme: - alterarea vocii; - dificultate în a respira; - dezechilibru emoţional; - eliminare inadecvată (scurgeri vaginale); - limitarea mişcărilor; - alterarea tegumentelor şi mucoaselor (plagă, hemoroizi); - lipsa cunoştinţelor despre lehuzie şi îngrijirea nou-născutului. În urma analizării şi interpretării datelor, a stabilirii obiectivelor şi aplicării intervenţiilor autonome şi delegate se externează cu: respiraţie liberă pe nas, 16 respiraţii / minut; T.A. 110 / 70 mm Hg, consumă 15002000 ml lichide pe zi, respectă regimul, evită alimentele care imprimă un miros neplăcut laptelui, diureza ~ 1800 ml / 24 h, lohii sangvinolente, sâni normali, plagă perineală vindecată şi cicatrizată, F.U. = 0,5 cm. Lehuza are cunoştinţe despre lehuzie şi îngrijirea nou-născutului (este în stare bună), despre regimul alimentar de viaţă şi despre igiena corporală şi se externează cu următoarele recomandări: - să păstreze un repaus prelungit cu limitarea eforturilor; - să efectueze plimbări în aer liber 2 h / zi; - să se odihnească 2 h după dejun; - să nu desfăşoare activităţi care să necesite eforturi mari; - i se recomandă să-şi reia treptat obligaţiile casnice;

- să beneficieze de o atmosferă de înţelegere şi armonie în familie; - după 6 săptămâni să facă un control medical; - să cunoască şi să respecte normele de igienă, să poarte lenjerie de corp curată, să-şi efectueze toaleta pe regiuni; - să evite contactul sexual 6 săptămâni.

20078 Data luării în evidenţă: Luna a III-a Număr controale: 6 CAZ II Nume G Prenume D Varsta 26 ani Sex F Religie ortodoxa Ocupatie inginer Stare civilă căsătorita Limba vorbită română Gusturi personale : fructe.= EVALUAREA FINALĂ = CAZ I Nume N Prenume A Varsta 24 ani Sex F Religie ortodoxa Ocupatie casnica Stare civilă căsătorita Limba vorbită română Gusturi personale : fructe.2008 Primele mişcări fetale: 21. dulciuri Condiţii de viaţă şi muncă : bune DATA INTERNARII 14-12-2008 DIAGNOSTIC MEDICAL Sarcina 37-38 saptamani MOTIVELE INTERNARII I.03.2008 DIAGNOSTIC MEDICAL Sarcină 39 săptămâni MOTIVELE INTERNARII sarcină 39 săptămâni ISTORICUL BOLII : Data ultimei menstruaţii: 25 Martie 2008 Primele mişcări fetale: 10 August 2008 Data luării în evidenţă: luna a II-a Număr controale: 6 .G.07. Sarcină 37-38 săptămâni ISTORICUL BOLII : Data ultimei menstruaţii: 6. dulciuri Condiţii de viaţă şi muncă : bune DATA INTERNARII 03 – XII .P.I.

Dificultate în respiraţie . Alterarea vocii datorată oboselii manifestată prin voce 1. dispnee-tahipnee uşoară. nelinişte dispnee-tahipnee uşoară vaginale 4.Dezechilibru emoţional . Lipsa cunoştinţelor despre lehuzie şi îngrijirea nounăscutului.Alterarea tegumentelor şi mucoaselor – plagă. emotivitate. Alterarea tegumentelor şi mucoaselor – plagă. Eliminare inadecvată datorată scurgerilor vaginale manifestată prin disconfort 2. Eliminare inadecvată datorată scurgerilor manifestată prin disconfort.Alterarea vocii . 4. Dezechilibru psihic datorită naşterii manifestat prin 2. Limitarea mişcărilor.Eliminare inadecvată – scurgeri vaginale .Lipsa cunoştinţelor despre lehuzie şi îngrijirea nou-născutului DIAGNOSTIC NURSING DIAGNOSTIC NURSING 1. Dezechilibru emoţional datorită naşterii manifestat prin 3. Dificultate în respiraţie datorată oboselii manifestată prin 3. hemoroizi . răguşită-dosfonie emotivitate. hemoroizi. • • • • • • Dificultate în respiraţie.Limitarea mişcărilor . nelinişte. Dezechilibru emoţional. Eliminare inadecvată – scurgeri vaginale. PROBLEME DE DEPENDENTA . Dificultate în respiraţie datorată oboselii manifestată prin .PROBLEME DE DEPENDENTA • Alterarea vocii. Alterarea vocii datorată oboselii manifestată prin voce răguşită – disfonie.

slăbire. Vulnerabilitate faţă de pericole datorată oboselii 10. manifestată prin iritabilitate. Alterarea tegumentelor şi mucoaselor datorată actului 9. Dificultate în a-şi menţine temperatura corpului în limite manifestată prin limitarea mişcărilor şi vertij. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorată naşterii manifestată prin neîndemânare 8. 6. hemoroizi. hemoroizi. indispoziţie. 10. Dificultate în a dormi şi a se odihni datorată restricţiei manifestată prin iritabilitate. Dificultate de a participa la activităţi religioase datorată 11. indispoziţie. agitaţie. scurgeri operator manifestată prin plagă operatorie.6. slăbire. manifestată prin neîndemânare. 9. infecţii 11. Vulnerabilitate faţă de pericole datorată oboselii manifestată prin predispoziţie la accidente. 13. Dificultate de a se realiza datorată schimbării modului de viaţă manifestată prin incapacitatea de a-şi îndeplini activităţile viaţă manifestată prin incapacitatea de a-şi îndeplini favorite activităţile favorite. Alterarea tegumentelor şi mucoaselor datorată actului operator manifestată prin plagă operatorie. 12. Dificultate de a se realiza datorată schimbării modului de 12. Dificultate în a dormi şi a se odihni datorată restricţiei 7. oboseală 7. Dificultate de a participa la activităţi religioase datorată spitalizării şi îngrijirea nou-născutului manifestată prin spitalizării şi îngrijirea nou-născutului manifestată prin frustrare frustrare. infecţii. manifestată prin predispoziţie la accidente. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca datorată naşterii 8. Lipsa cunoştinţelor despre lehuzie şi îngrijirea nou- . Dificultate în a se mişca datorită naşterii 5. scurgeri vaginale vaginale. Dificultate în a-şi menţine temperatura corpului în limite normale datorată proceselor de resorbţie manifestată prin normale datorită proceselor de resorbţie manifestată prin hipertermie hipertermie. oboseală. Dificultate în a se mişca datorată naşterii manifestată prin limitarea mişcărilor şi vertij 6.

): • •  • • lehuza să-şi poată exprima o stare de bine în lehuza să nu doarmă în decurs de 2 ore (să nu PE TERMEN MEDIU (O.): lehuza să-şi recapete forţa fizică şi echilibrul psihic în decurs de 2 zile lehuza să prezinte scurgeri vaginale normale din punct de vedere .M. decurs de 2 ore. Alimentaţie inadecvată datorată naşterii manifestată prin restricţie la unele alimente 16.): • lehuza să-şi poată exprima o stare de bine în decurs de 2 ore lehuza să nu doarmă în decurs de 2 ore ( să nu se producă hemoragii)  PE TERMEN MEDIU (O.S. • se producă hemoragii).T.13.S. Lipsa cunoştinţelor despre lehuzie şi îngrijirea nou.M.T.T.T. • din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Circulaţie inadecvată datorată creşterii frecvenţei pulsului manifestată prin tahicardie 15. • OBIECTIVE  PE TERMEN SCURT (O.): lehuza să-şi recapete forţa fizică şi echilibrul lehuza să prezinte scurgeri vaginale normale psihic în decurs de 2 zile.născutului datorată lipsei de informaţii manifestată prin cerere născutului datorită lipsei de informaţii manifestată prin cerere de informaţii de informaţii 14. Dificultate în a comunica datorată lipsei persoanelor apropiate manifestată prin comunicare ineficientă la nivel afectiv OBIECTIVE  PE TERMEN SCURT (O.

.): lehuza să-şi împrospăteze cunoştinţele despre lehuzie şi îngrijirea nou-născutului lehuza să consulte regulat medicul să aibă un regim alimentar sănătos să aibă un ritm de viaţă sănătos lehuzie şi îngrijirea nou-născutului. să aibă un ritm de viaţă sănătos. lehuza să fie echilibrată hidroelectrolitic.se măsoară temperatura de 2 ori pe zi şi se notează .se verifică cantitatea şi ritmul pierderilor de sânge .se observă faciesul şi comportamentul nervos. lehuza să fie ferită de complicaţii. • • • • • • • • cantitativ şi calitativ lehuza să prezinte secreţie lactată normală plaga perineală să se cicatrizeze lehuza să fie echilibrată hidroelectrolitic lehuza să fie ferită de complicaţii  PE TERMEN LUNG (O. Supravegherea funcţiilor vegetative: . INTERVENŢII 1.se observă faciesul şi comportamentul nervos efectuează clismă evacuatoare sau se administrează laxative) . plaga perineală să se cicatrizeze.se măsoară temperatura de 2 ori pe zi şi se notează. PE TERMEN LUNG (O.T.T. efectuează clismă evacuatoare sau se administrează laxative).se verifică cantitatea şi ritmul pierderilor de sânge.se supraveghează starea generală a lehuzei . INTERVENŢII 1. .se inspectează pansamentul vulvar . să aibă un regim alimentar sănătos. .• • • •  • • • • lehuza să prezinte secreţie lactată normală. .): lehuza să-şi împrospăteze cunoştinţele despre lehuza să consulte regulat medicul.se supraveghează tranzitul intestinal (în caz de constipaţie se .se supraveghează tranzitul intestinal (în caz de constipaţie se .L.se inspectează pansamentul vulvar.se supraveghează starea generală a lehuzei.L. Supravegherea funcţiilor vegetative: .

Supravegherea funcţiilor vitale: .instruieste lehuza pentru menţinerea igienei sânilor şi pentru 4.regiunea vulvo-perineală se usucă cu comprese sterile de sus în jos .se supraveghează lohiile.se măsoară pulsul şi T. alăptare.se efectuează toaleta externă vulvo-perineală de cel puţin 2 zi . efectueaza sondaj vezical) 2.se face toaleta cu apă sterilă şi săpun după fiecare micţiune şi (dacă perineul este intact) sau cu soluţii . 3. defecaţie (dacă perineul este intact) sau cu soluţii antiseptice: antiseptice:permanganat de potasiu 1/4000.se efectuează toaleta externă vulvo-perineală de cel puţin 2 ori pe .se măsoară pulsul şi T.regiunea vulvo-perineală se usucă cu comprese sterile de sus . 4. Asigurarea condiţiilor de microclimat: salon aerisit.A.se examinează zilnic involuţia uterină (trebuie să scadă cu 1 cm zilnic . cu umiditate . de 2 ori pe zi şi se notează .se face toaleta cu apă sterilă şi săpun după fiecare micţiune şi defecaţie permanganat de potasiu 1/4000. cald.se supraveghează respiraţia 3. Îngrijirea igienică şi urmărirea aparatului genital:. în jos. 2.tamponul de vată va fi fixat cu bandaj în „T” . de 2 ori pe zi şi se notează. . Supravegherea funcţiilor vitale: . apă oxigenată . Îngrijirea igienică şi urmărirea evoluţiei aparatului genital: ori pe zi.tamponul de vată va fi fixat cu bandaj în „T”..se supraveghează diureza (în caz de retenţie de urină se .se supraveghează diureza (în caz de retenţie de urină se efectuează sondaj vezical).instruieste lehuza pentru menţinerea igienei sânilor şi pentru alăptare .se supraveghează respiraţia.se examinează zilnic involuţia uterină (trebuie să scadă cu 1 . apă oxigenată. . Asigurarea condiţiilor de microclimat: salon aerisit. cald.se supraveghează lohiile .A. . cm zilnic).

. . 8. 9. Asigur liniştea lehuzei 6. Se va evita poziţia şezând. 7. hemoroizi). În urma analizării şi interpretării datelor. 5. 6. Asigur o alimentaţie completă fără alimente reziduale. a stabilirii obiectivelor şi aplicării intervenţiilor autonome şi delegate se .alterarea tegumentelor şi mucoaselor (plagă. . Alăptarea se va face în ortostatism. .eliminare inadecvată (scurgeri vaginale).alterarea vocii. 10. Asigur liniştea lehuzei. Liniştesc lehuza şi îi explic cum va decurge lehuzia 7. Să cunoască aspectul şi volumul mameloanelor.lipsa cunoştinţelor despre lehuzie şi îngrijirea nou. a stabilirii .dezechilibru emoţional.lipsa cunoştinţelor despre lehuzie şi îngrijirea nou-născutului. născutului. Alăptarea se va face în ortostatism 10. . hemoroizi). . . Să cunoască aspectul şi volumul mameloanelor EXTERNAREA PACIENTEI Data externării : 07 – XII .dezechilibru emoţional. . . .dificultate în a respira.cu umiditate. Se va evita poziţia şezând 9.alterarea vocii. Liniştesc lehuza şi îi explic cum va decurge lehuzia. În urma analizării şi interpretării datelor.. EXTERNAREA PACIENTULUI Data externării :19-12-2008 Bilanţul autonomiei : Lehuza în vârstă de 24 de ani internată în secţia de ObstetricăGinecologie cu următoarele probleme: .2008 Bilanţul autonomiei : Lehuza în vârstă de 26 ani internată în secţia de ObstetricăGinecologie cu următoarele probleme: . 5.limitarea mişcărilor. Asigur o alimentaţie completă fără alimente reziduale 8.eliminare inadecvată (scurgeri vaginale).limitarea mişcărilor.alterarea tegumentelor şi mucoaselor (plagă.dificultate în a respira.

consumă 1500-2000 ml lichide pe zi. născutului (este în stare bună). consumă 1500-2000 ml lichide pe zi. 16 respiraţii / minut. F.să evite contactul sexual 6 săptămâni. .după 6 săptămâni să facă un control medical. 16 respiraţii / minut. 110 / 60 mm Hg. Lehuza are cunoştinţe despre lehuzie şi îngrijirea nounăscutului (este în stare bună).5 cm.după 6 săptămâni să facă un control medical. diureza ~ 1800 ml / 24 h. . lohii sâni normali.să se odihnească 2 h după dejun. să poarte lenjerie de corp curată.să păstreze un repaus prelungit cu limitarea eforturilor. despre regimul alimentar de viaţă şi despre igiena corporală . 110 / 70 mm Hg. .să păstreze un repaus prelungit cu limitarea eforturilor.să se odihnească 2 h după dejun.să efectueze plimbări în aer liber 2 h / zi. = 0. evită alimentele care imprimă un miros respectă regimul. lenjerie de corp curată. . . lohii sangvinolente. să-şi efectueze toaleta pe regiuni.A. diureza ~ 1500 ml / 24 h.să cunoască şi să respecte normele de igienă. F.să beneficieze de o atmosferă de înţelegere şi armonie în familie. . . . respectă regimul. .U.să nu desfăşoare activităţi care să necesite eforturi mari.i se recomandă să-şi reia treptat obligaţiile casnice.să efectueze plimbări în aer liber 2 h / zi. T. . .i se recomandă să-şi reia treptat obligaţiile casnice. . . plagă perineală vindecată şi cm.5 serosangvinolente. evită alimentele care imprimă un miros neplăcut laptelui.A. despre regimul alimentar de viaţă şi despre igiena corporală Recomandări la externare : .să cunoască şi să respecte normele de igienă.obiectivelor şi aplicării intervenţiilor autonome şi delegate se externează cu: respiraţie liberă pe nas.U.să nu desfăşoare activităţi care să necesite eforturi mari. = 0.Lehuza are cunoştinţe despre lehuzie şi îngrijirea noucicatrizată. Recomandări la externare : . externează cu: respiraţie liberă pe nas. . T.să beneficieze de o atmosferă de înţelegere şi armonie în . familie. plagă perineală vindecată şi cicatrizată. să poarte . neplăcut laptelui. să-şi efectueze toaleta pe regiuni. sâni normali.

.să evite contactul sexual 6 săptămâni. .

ANEXE .

.venele jugulare şi epicraniene. . serologic şi bacteriologic.venele de pe faţa dorsală a mâinii.venele femurale.venele antebraţului.venele de la plica cotului (bazilica şi cefalica) unde se formează un „M” venos. Terapeutic – administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase. mai ales la sugar şi copilul mic. Executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui. 2.T. hematologic.A. 3.venele maleolare interne.PUNCŢIA VENOASĂ Definiţie: Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces în venă prin intermediul unui ac de puncţie.venele subclaviculare. . LOCUL PUNCŢIEI . . Sângerare 300-600 ml în edem pulmonar acut şi H. biochimic. PREGĂTIREA PUNCŢIEI . Scop: 1. . Explorator – recoltarea sângelui pentru examen de laborator. . Recoltarea sângelui în vederea transferării sale.

. mănuşi chirurgicale. ace de 25-30 mm. 10/10 mm. muşama şi aleză. . • se dezinfectează tegumentele. Seringi de capacitate în funcţie de scop. • se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu împiedice circulaţia de întoarcere la nivelul braţului.instrumentar şi materiale sterile.MATERIALE: .Pregătire psihică – i se explică în ce constă tehnica şi importanţa efectuării acesteia. fiole cu soluţii medicamentoase. . pregăteşte câmpul cutanat: cu tamponul îmbibat în alcool se badijonează tegumentul timp de 30 secunde. tampoane.alte materiale: garou sau bandă Esmarch. • se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie maximă. eprubete uscate şi etichetate sau vacutainere. . pense. tăviţă (materialele se vor pregăti în funcţie de scopul puncţiei). venele devenind astfel turgescente.de protecţie: pernă elastică pentru sprijinirea braţului.Pregătire fizică – pentru puncţie în venele antebraţului: • se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient cât şi pentru persoana care execută puncţia (decubit dorsal). diametrul 6/10. cilindru gradat. • se aplică garou la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului de puncţie. în funcţie de scop. soluţii perfuzabile. strângându-l astfel încât să oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera. PACIENTUL: . . • se recomandă pacientului să strângă pumnul.pentru dezinfecţia tegumentului. 7/10.

se comprimă locul puncţiei 1-3 minute.se fixează vena cu policele mâinii stângi. tegumentul în direcţie oblică (unghi de 30o) apoi peretele venos. în mâna dreaptă. împingându-se o rezistenţă elastică. .se pătrunde cu acul traversând.se asigură o poziţie comodă în pat.se supraveghează pacientul.se aplică tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de pătrundere a acului şi se retrage brusc acul. . exercitând o uşoară tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine. gradaţiile fiind în sus.în caz de sângerare se prelungeşte acul de puncţie cu un tub de polietilenă care se introduce în vasul colector. la 4-5 cm sub locul puncţiei. . acul ataşat cu bizoul în sus.se fixează seringa. . injectarea medicamentelor. . .se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa. garoul rămânând legat pe braţ. . ÎNGRIJIREA ULTERIOARĂ PUNCŢIEI . până când acul înaintează în gol. în ordine. PREGĂTIREA SÂNGELUI PENTRU TRIMITEREA LA LABORATOR . perfuzie.se schimbă lenjeria dacă este cazul.se schimbă direcţia acului cu 1-2 cm în lumenul venei. .se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a pumnului.asistenta îmbracă mănuşi sterile şi se aşează vizavi de bolnav.EXECUŢIA PUNCŢIEI: . braţul fiind în poziţie verticală.se va continua tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase. între police şi restul degetelor. . recoltarea sângelui. . .se face toaleta locală a tegumentului. . .

ACCIDENTE . . .străpungerea venei – perforarea peretelui venos opus – se retrage acul în lumenul venei.se măsoară cantitatea. REORGANIZAREA .ameţeli.materialele refolosibile se dezinfectează. paloare.pentru examen de laborator eprubetele se etichetează. se anunţă medicul.deşeurile se îndepărtează. . lipotimie – se întrerupe puncţia pacientului..hematom prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos. . . se aşează în decubit dorsal fără pernă. se completează formularele de trimitere.

Intervenţiile asistentei medicale: • aşază pacientul în decubit dorsal fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată. • frecvenţa. • ritmul. Rs = 20 respiraţii/ minut Rd = 18 respiraţii/minut . • plasează mâna cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui. • foaia de temperatură. al apariţiei unei complicaţii şi al prognosticului. • creion de culoare verde sau pix cu pastă verde. • numără inspiraţiile timp de 1 minut. • consemnează valoarea obţinută printr-un punct pe foaia de temperatură (fiecare linie orizontală a foii reprezintă două inspiraţii). Materiale necesare: • ceasul secundar. Elemente de apreciat: • tipul respiraţiei. Se uneşte cu o linie valoarea prezentă cu cea anterioară pentru obţinerea curbei. • amplitudinea mişcărilor respiratorii. În alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută.Observarea şi măsurarea respiraţiei Scopul: • evaluarea funcţiei respiratorie este indiciu al evoluţiei bolii.

• frecvenţa. • creion roşu sau pix cu mină roşie. • amplitudinea. Materiale necesare: • ceasul secundar.artera temporală etc.artera humerală. . îl linişteşte privind complicaţiile şi inofensivitatea tehnicii). Elemente de apreciat: • ritmicitatea.artera femurală. • asigură repausul fizic şi psihic timp de 10-15 minute şi se spală pe mâini cu apă şi săpun. . Intervenţiile asistentei: • pregăteşte psihic pacientul (informează pacientul asupra tehnicii.artera radială. .Măsurarea pulsului Scopul: • evaluarea funcţiei cardio. . • celeritatea. Locul de măsurare: • oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos: .vasculare. • foaia de observaţie. .artera carotidă.

ţinând cont că fiecare linie orizontală a foii reprezintă 4 pulsaţii şi uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară pentru obţinerea curbei.• reperează artera. • notează valoarea obţinută printr-un punct pe foaia de temperatură. • exercită o presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor şi numără pulsaţiile timp de 1 minut. • fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei. .

Materiale necesare: • aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale (TA): . • creion albastru sau pix cu mină albastră. Intervenţiile asistentei: 1.Măsurarea tensiunii arteriale (TA) Scopul: • evaluarea funcţiei cardio-vasculare (forţa de contracţie a inimii) rezistenţa determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor. se anunţă şi se informează asupra necesităţii şi inofensivităţii se asigură repaus fizic şi psihic 15 minute înainte de măsurare. . pentru metoda auscultatorie: tehnicii. . Elemente de evaluare: • tensiunea arterială sistolică (maximă) – TA max.cu mercu Rivarocci. • stetoscop biauricilar. .cu manometru. • alcool.: • tampon de vată. b) auscultatorie. • tensiunea arterială diastolică (minimă) – TA min. - se pregăteşte pacientul din punct de vedere psihic. Metode de determinare: a) palpatorie.cu oscilometru Pachon.

marginea inferioară a manşetei. puternice. supapei până când se percepe primul zgomot arterial (care reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime – TA max. . notează în foaia de temperatură valorile obţinute şi cu o linie orizontală. socotindu-se pentru fiecare linie orizontală a foii o unitate coloană de mercur (Hg).. - reţine valoarea indicată de acul manometrului pentru a fi se continuă decomprimarea. cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile. min. nu se foloseşte stetoscopul biauricular. se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat. 2.- asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun. pentru metoda palpatorie: care zgomotele dispar – aceasta reprezintă tensiunea arterială minimă – TA - determinarea se face prin palparea arterei radiale. pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea sprijinit şi în extensie. zgomotele arteriale devenind mai reţine valoarea indicată de acul manometrului în momentul în consemnată. asistenta aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului fixează membrana stetoscopului pe artera humerală sub se introduc olivele stetoscopului în urechi.).

De reţinut: • manşeta pneumatică va fi bine fixată pe braţul pacientului. pe braţul pacientului. ambele braţe. . manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face măsurarea va fi precedată de liniştirea pacientului.- etapele sunt identice metodei auscultatorie această metodă are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât realitatea. în caz de suspiciune se repetă măsurarea fără a scoate manşeta de la indicaţia medicului se pot face măsurători comparative la • • • • determinarea.

Dimitrie Nanu  Dr. GHID DE NURSING  Lucreţia Titircă 4.BIBLIOGRAFIE 1. OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE  Dr. Leonid Şamanschi 2. Marius Moga  Dr. NURSING – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali  Lucreţia Titircă . MAMA ŞI COPILUL  Emil Căpraru  Herta Căpraru 3.