www.cimec.

ro

Cînd Camil Petrescu a plecat dintre noi, a làsat pe masa de scris, „versiunea 1957" — după propria sa notaţie — a unei piese la care lucra de cîţiva ani. Piesa se intitula in versiuni anterioare, Aici se repara ieftin roata norocului. Pe cea imi recentă, pe care moartea a făcut să fie şi ultima, autorul a scris doar Roata norocului. E o satira deschisă, ampia şi categorica, la adresa burgheziei, care încearcă să supravieţuiască legïlor fără de întoarcere aie istoriei. In această ultima, nedefinitivată, piesă, il regâsim pe Camil Petrescu la fel de tînăr, de îndrăzneţ, de pasionat — cum îl cunoaştem din toate paginile operei sale. Scrisul sàu pàstreaza vechiul lui ritm de luptă, violenta replicilor a ramas întreagă, nici un fulger nu e stins. Mai mult decît atît, piesa e o dovadà câ scriitorul se îndrepta càtre cele mai actuale problème ale epodi noastre. Aici se repara ieftin roata norocului se petrece în zilele de dinainte şi după 23 August 1944, iar personajele piesei fac parte din rîndurile burgheziei şi aie proletariatului. Venalitatea, turpitudinea moralâ, cinismul şi cea mai groasă vulgaritate sufletească definesc grupul de personale aparţinind burgheziei — ca Bărlătescu, soţii Ciorap, Corlciu — şi pe care scriitorul le denunţă cu necruţare. Nimic nu provoacă într-un grad mai înalt minia scriitorului, decît cutezanţa lor de a voi să-şi mentina poziţiile şi privUegiile, în ciuda sentinţei pronunţate de istorie. Ridicolul pedepseşte strâdania lor de a pinti pe apéle noilor realităţi ; sarcasmul denunţă sperantele lor absurde de a reìnvia vechea societate. Acestui grup de personaje, Camil Petrescu ìi opune cìteva figuri de oameni adevăraţi. Cei care în piesă reprezintà proletariatul sìnt învăluiti in calda simpatie a scriitorului. Din pacate, Camil Petrescu nu si-a putut realiza piesa pina la capăt. El însuşi considera textul pe care-I publicam, „o versiune", asupra căreia lucra in acel spirit exigent care l-a caracterizat ìntotdeauna. Unele personaje sìnt anuntate doar şi nu apar în cuprinsul piesei, iar altele, netrecute în lista personajelor, Lazăr, de pildă, intervin de-a lungul actiunii. In numàrul de fata, publicam actul I şi II din ultima versiune. Din actul III, publicam in facsimil, un fragment care nu se găseşte, de altfel, in nici una din versiunile complete ale piesei. Aici se repara ieftin roata norocului sau Roata norocului — ca să luăm în consideraţie ultima variante a titlului — constituie un document de deosebit interes pentru cunoaşterea mai deplină a lui Camil Petrescu, a pozitiei sale ferme in ìntélegerea şi reflectarea contemporaneitătii.
www.cimec.ro

s-

&ri$
PERSONAJELE:
IN ORDINEA INTRÂRII IN SCENA

Tănase Elena Bărlătescu Ing. Ciorap P e t r e Lungu Bica Ciorap Atena Vezeliu Bebé Vezeliu Diacu Lucia Grigoriu Un agent ; Stela ; Neacşu ; Dumitrescu ; Exeursionista ; Excursionisfcul ; Marina ; Carmen ; Stanciu întîiul poliţist ; Al doilea poliţist.

uşierul ministerului ; dactilografă ; ministry, de stai farà portofoliu, interimar la Comunicata apoi titular la Ministerul Coordonàrii Economice ; om de afaceri ; mecanicul trenului ; nevasta inginerului ; directoare, pensionarâ ; profesor, pensionar ; scriitor ; directoare de cabinet a ministrului ;

şoferul ;

ACTUL

I

Salonaşul unui vagon ministerial... Tanase, uşierul ministerului, aranjează, aci şi într-una <Hn cabinele de dormit, bagajele ministrului, trecînd după necesitate, dintr-o parte într-alta, desfăcînd valizele. Apare pe uşă Elena, o foarte tînără dactilografă. aproape un copil. Foarte modest imbracata, de o frumuseţe gingaşă şi sfioasă. Are în mina stìnga o valiză mică de carton presat, în dreapta o maşină de scris portativă şi o servietă veche de piele eu acte. E mult palidă, fără ruj pe buze, pieptănată cu două cozi împletite, eu talia saltata, pieolul sus, ochii mari, ca de sălbăticiune.

Se e n a 1 ELENA, TÀNASE TÀNASE (scoţînd o pijama dintr-o valiză, o priveşte surprins pe Elena) : Dar d u m n e a t a ce cauti aioi ? ELENA (sfioasă, copilăroasă) : Domnule Tănase, nu ştiţi că mi-a dat domnul ministru ordin sa viu eu d-sa în vagonul ministerial, fiindcă vrea să studieze dosarele astea şi

să-tmi dicteze în noaptea asta un raport pentru Consiliul de Ministri ? TÀNASE (rece) : Nu ştiu... Vă rog să plecaţi numaidecît... Aci nu poate intra nimeni. (Sfătos.) Crezi d u m neata că degeaba mă ia eu el, pe mine, uşierul ministerului ? Ştie că atunci cînd dă u n ordin, e ordin. ELENA : întoomai... Domnul ministru mi-a spus că o să dea ordin să firn singuri în vagonul ministerial, ca

www.cimec.ro

:U

... TÀNASE : Ei.să p u t e m lucra în linişte. Nu eşti d u m n e a t a aia. este r é p a r â t de a c u m doi ani. domnul usier nu ştie că m-ati chem a t să lucrăm astă-noapte în vagonul ministerial. dumneata cîţi ani ai ? ELENA (ca la şcoală) : Şaptesprezece. TÀNASE (tot cu tilc) : H m ! Ca să lucrati în linişte. a spus că nu intra nimeni... TÀNASE : Zi. A întrebat dacă sînt functionară la minister şi a cerut să v a d a actul p e care-1 copiasem.... Joia trecută venisem sa aduc un act copiât d-rei direotoare de cabinet. TÀNASE (sec) : Cum ai vemt. ca să l u c r ă m în vagonul ministerial. nu ìntelegi nimic ? (Rinjind.. cu o alta dactilografă. Ştiu eu cine e anoimita persoană. TÀNASE (zimbind sub mustaţă) : Să lucrati singuri ?.. BÀRLÀTESCU (pozeur. ELENA (nedumerită) : Domnul minist r u md-a d a t ordin să vin cu maşina de scris şi să a d u c dosarul.) P r e a repede. prea grăbită. TÀNASE (se scarpina în cap) : Şaptesprezeee ani ? Eşti c a m grăbită.. TÀNASE (ironie) : A. (Firesc. cìnd se d u e p e la Sinaia ori la Braşov. a m a d u s a ci dosarul p e care mi 1-a d a t ieri. ELENA (triumfînd) : Ei vezi ? Eu sînt a n u m i t a persoană..ro 32 . ELENA (necăjită) : Dar duimnealui m-a chemat. Ca-n v r e m u r i de război. că multi prieteni de-ai ministrului şi-au luat obiceiul 6ă călătorească şi ei.. Mi-a poruncit eu străşnicie să nu las decît o a n u mită persoană . în ajun de Sân-Petru.. dominişoară.. uimită) : A chemat alta dactilografa ? (Apare Bărlătescu.. şi tragi n ă d e j d e să devii ? (Sever. TÀNASE : I a r podul..... chiar d-sa.. acolo. a spus că aci e mai m u l t a Uniste. la vagonul ministerial.. Aş-tept u n personaj cu care a m de discutât chestiuni foarte importante....cimec. acum cu gìndul aiurea) : Domnişoară.. decît o a m i m i t ă persoană. ELENA (aşează maşina şi servieta pe o mas ă) : Ulte... a v e nit domnul p e care-1 a s t e p t a m ? TÀNASE : Nu... că respect ortografia Academiei şi mi-a spus să mai astept în birou că a r e şi d^sa să-mi dea de copiât..) Scena 2 ELENA. TÀNASE (o măsoară din cap pînă în picioare) : Domnişoară.. i a r azi la prînz m i ... ELENA (sincer) : Mă mir.) Mi-a dat dosarul podului de peste Siret. (Din tonul ei se vede că nu vrea să-l supere.. Nu m a i p u t e m lucra astă-seară. www.. eşti secretarâ ? E L E N A : Nu.. n u t e supera. ELENA (cu desăvîrşire candida şi serioasă) : Da. I-am teJefonat de-acasa. eu. BÀRLÀTESCU ELENA (repede) : Dominile ministru. eu i-am dat acest ordin....... distins. TÀNASE (mvrat mereu) : Fugi de-aci. mai beau cìte un p a h a r de vim. ELENA (candida) : Da... A m împlinit şaptesprezece a c u m trei săptâmîni. TÀNASE. Nu eşti decît o simplă dactillografă stagiară şi acum te şi vezi la cabinetrul ministrului. A spus cà de d a t a asta nu mai priimeşte nici un prieten să călătorească îinpreună cu domnia-sa.. ce vrei ? Dar de d a t a asta. ca să-i fac copie d u p ă r a p o r t u l inginerului inspector general.. Domnul ministru toemai vroia să dea un ordin şi m-a văzut.... ELENA (candida. că nu n e t u l b u r ă nimeni. raportul asta despre chestiunea podului d e peste Siret 1-a m a i studiat în vagonul ministerial şi a c u m trei sàptamììni. ELENA (mirata) : Nu mai înţeleg nimic...) E gata sai piece trenul. Dumneata eşti şef ă de cabinet. TÀNASE (o măsoară mirât) : D u m neata. Mai stau d e vorbă. între 45—50 de ani.. BÀRLÀTESCU (mirat) : Nu şi-a trdmis nici bagajul ? (Iritat. (Vrea s-o îmbrîncească). TÀNASE : Ce dosar ? Ce chestiune ? ELENA (cu importanţă) : Raportul podului d e peste Siret. la trenul d e Braşov. în leg a t u r a cu războiul...a spus sa viu la orale 9 seara la gara. asa ai să te întorci. cărunt la tìmple.. o cafea. şi nu vrea să m ă lase înăuntru.... în v a gonul ministerial. Tănase. podul d e peste Siret ? Ei... ELENA (repede) : Da... n-a venit. Mi-a spus că îi place..) Nu mai spune.) TÀNASE (o îngînă cu tîlc) : Să lucrati în liniste..

. Cînd a telefonat ? ELENA (încurcată) : Chiar d u p ă ce aţi plecat d-voastră. BÀRLÀTESCU (se ìntoarce după ce s-a fàcut „comod". BARLATESCU : . ca la şcoală) : Dumitru. (Simplu.cimec.. BÀRLÀTESCU (nervos) : Nu pricep nimic. (Cu intenţie de gingăşie. e doar rănit la picior şi trebuie să stea trei zile în pat. apoi face un semn scurt şefului de gara. Atunci mi-a spus despre accident. Trebuie să-mi dictaţi u n raport către Consiliul de Ministri. ca şi haina eu mînecile scurte.. BÀRLÀTESCU : De ce „trebuie" ? D-ta nu te odihneşti ? (Se uită lung la ea. Tănase.. Dumitru ? ELENA (simplu) : Elena Dumitru.. servieta şi valiza. ELENA (tresărind) : A. la o j u m ă t a t e d e oră după ce aţi plecat.) Bine. Numele cu care te răsfaţă acasă.. îi telefonez eu din gara. BÀRLÀTESCU (nedumerit) : Cum. I-am spus că nu ştiu u n d e sînteţi. nu ? Şi l u ă m v a c a n ţ ă pînă marţi. (Şi asteaptà. o opreşte) : Acum că ai venit. TÀNASE (din prag) : Domnule ministru. ELENA (sec) : Elena.. (Trece un timp .. Toomai suna telefonul şi d-na Cior a p a ìntrebat de d-voastră. ELENA (mîngîie derutată maşina de scris) : Atunci.. serie.a m p u t u t sta de vorbă nici cu domnul inginer Ciorap. şeful gării este la fereastră şi întreabă dacă poate să dea drum ul trenului..Dar e tîrziu.ro 33 .. el se duce la fereastrà. BÀRLÀTESCU (hotărît) : Să nu mai văd în ochi dosare. dacă vrei să scrii. ea aşteaptă cu mìinile pe clape. www. serie atunci. M-a chemat mareşalul... nedumerită. fără să vă întrebe p e d u m n e a v o a s t r ă şeful gării. BÀRLÀTESCU : Cum ai r ă m a s d-ta în cabinet după plecarea m e a ? ELENA (mereu încurcată) : N-am ramas.. (E gata sà-i dicteze. Lasă-mă în pace cu rapoartele. repede) : Domnule ministru. farà guler. BÀRLÀTESCU : Ei şi ? Foarte bine că ai venit ELENA (nedumerită) : Aici e dosarul. să vă spun că nu e nimic grav .. cu o umbra de tristeţe.) BÀRLÀTESCU (ironie) : Foarte bine... (El trece pragul spre cuşete. fiindeă a a v u t un accident de automobil. nu scrii ? ELENA (nervoasà) : Domnule ministru. Eu mai e r a m încă în cabinet.. eu trebuie să scriu.) La noi acasă nu se răsfaţă copiii.. 8 ELENA (aşează grăbit dosarele şi maşina de scris pe o masà mai mica. pe dumnealui. BÀRLÀTESCU (bate cu degetele m pervazul ferestrei) : Poate că a r t r e bui să-i telefonăm..TÀNASE (sfătos) : Nu pleacă trenul.. M-am ìntors peste un sfert de oră să iau dosarul.. p e domnul inginer Ciorap îl aşteptaţi ? BÀRLÀTESCU (se uită pe fereastră) : Da.) Ei.... Tànase pune masa pe masa rotunda din mijloc..) 3 — Teatru nr. BÀRLÀTESCU : Nu aşa. eu ce fac ? BÀRLÀTESCU : Nu faci nimic.) Cum te cheamă pe dumneata ? ELENA (repede. Are o hainâ bleumarine „tropicalà".... (in timpul acesta. nu ? Azi e sîmbătă. aţi spus că o să-mi dictaţi. aşezată cam in colţ..... poate la Prezidenţie. cămaşă farà cravata. ELENA (fără să respire. ELENA (sare speriată să-şi ia maşina de scris.. caci mai rămăseseră cîteva file pe masa mica.. (Către fata) Ani fost atìt de zăpăcit că a m şi uitat să-ţi las vorbă să nu mai vii astă-seară.? BÀRLÀTESCU : Sîntem în iulie. domnul inginer Ciorap a teJefonat..) BÀRLÀTESCU (dietînd serios) : Domnişoară. BÀRLÀTESCU (uimit) : Ce accident ? ELENA (tot repede) : Mi-a spus soţia dumnealui. spre peron) : Da. ELENA (definitiv convinse) : Nu se poate..) Spune-mi numele dumi tale mie. BÀRLÀTESCU (distins şi surîzător) : Şi dacă niu vreau să-ţi dictez un r ap o r t către Consiliul de Ministri ? ELENA (interzisă) : ?.. ELENA (necăjită. urgent. Trenul pleacă). Dar. fuge spre uşă). p u n e masa...... care telefona.. (Cauta.. ramài aici. O vede la masa de scris şi o întreabà mirât) : Ce-i asta? ELENA (candida) : Dosarul podului de peste Siret. că n u mai poate merge cu d u m n e a v o a s t r ă astănoapte. ELENA (grăbită) : Dacă vreţi. BÀRLÀTESCU (se ìntoarce gìnditor la fereastrà. De aceea n . BÀRLÀTESCU (o prinde.. Tocmai trebuia să plec la Consiliul de Ministri. descumpănită) : Dar d-voastră mi-aţi dat ordin să viu.) ELENA (răsuflă usurata) : Da.

. Nu-i aşa. Ai sa mai iei o d a t a masa eu mine.. BÀRLÀTESCU : A p ă ? Apă nu e. (Adaugă.) La prînz a m mîneat şi cîte un măr. vă poftesc să luaţi m a s a ou mine astă-seară.. BÀRLÀTESCU : E foarte simplu. (Aratâ peştele. aşează-te frumos la masă. BÀRLÀTESCU : Dar un p a h a r de vin rubiniu n-ai să refuzi ? ELENA (sare de pe scaun speriată) : Nu beau vin. E a p ă m i nerale..) ELENA : Nu beau vin. A comandat-o d-ra director d e cabinet..) Tănase... o vede înghiţind în sec. fiindcă a m mîneat..cimec.. dar.. (După un timp. (Arata.. copil) : Cu pîine. Tănase ? TÀNASE (şmecher) : Apă nu avem. d a r a m văzut. BÀRLÀTESCU : De ce ? ELENA (liniştită. A m v ă zut într-o vitrină. le-ai văzut într-o vitrină ? (Convins.. BÀRLÀTESCU : Nu bei un p a h a r d e vin eu m i n e ? Nu ţi-e sete ? P e caldura asta ? ELENA (îngrozită) : Vin. ELENA : Scriu. BÀRLÀTESCU (iritat) : Şi ce ai mîneat? ELENA : Ciorbă de roşii.) Astea sînt icre negre. BÀRLÀTESCU : N-ai băut ş a m p a n i e niciodată ? ELENA : Nu. La noi acasă m î n e ă m la 8 seara.) ELENA (bănuitoare. (Bea cu poftă. BÀRLÀTESCU : Cum. care o desface. BÀRLÀTESCU : Ed bine. definitiv) : Fiindcă a m mîneat.. ironie) : Ciorbă de roşii ? Cu ce ? ELENA (serioasă. doi pui..) Put i n ă apă. dar hotărîtă) : Domnule ministru. brinzeturile. atunci.. nu beau... d o m n u l e ministrai. pateul.. domnişoară Elena Dumitru. (Se uită la ea... se aşează strîmb.. www. înţelegi ? ELENA (cu guru arsa. exagerind deliciile mesei. P u ţină apă aş fi vrut. BÀRLÀTESCU (gusta) : N-ai idee cum te reconfortează un p a h a r d e vin d e la gheaţă.. pîine. dacă vreţi... BÀRLÀTESCU : Şi p e u r m ă ? ELENA (simplu) : Nimic.. De la gheaţă. BÀRLÀTESCU (surîzînd) : A... BÀRLÀTESCU (grav. BÀRLÀTESCU (ispitind-o) : l a gusta aiipioara asta. ELENA (gusta cu teamă. excelent vinul asta. BÀRLÀTESCU : Nu poţi să iei masa cu m i n e ? (Scurt. BÀRLÀTESCU (cauta pe gìnduri) : „Domnişoară Elena. e o c a l d u r a grozavă...) încearcă sticla asta. BÀRLÀTESCU : Nu e vin. ai mîneat ? E de-abia ora 9 ! La 8 şi j u m ă t a t e ai venit la gara. E albă şi face spuma. bea. e un Appolinaris. lasă că o felioară de paté de foie-gras eu puţin vin rubiniu nu strică.. BÀRLÀTESCU : Se cunoaşte c ă sînt e m în iulie.) Ti-e sete. BÀRLÀTESCU (ştie el cum să ia fernette) : l a ascultă.ro 34 .) Sînt foarte gustoase. Ai mîneat vreodată icre negre ? ELENA (net) : Nu^mi plac.) Te poftesc să iei m a s a cu mine. d e unde e ? TĂNASE : Toată masa a m adus-o d e la Capşa. nu. (Ea sta locului.) De ce nu poţi ? ELENA (cuminte) : Fiindcă a m mîncat. apoi răcsrită) : E reee.) E un vin uşor ca o flaeără. nu pot să manine. Lasă maşina şi dosarele. BÀRLÀTESCU : Chiar la Căile Ferate ? E L E N A : Da.BÀRLÀTESCU (încurcat) : Dar ce e tatăl {tornitale ? ELENA : Muncitor la Căile Ferate. BÀRLÀTESCU (conclurent) : Ed vezi ? (Prietenos... copilăreşte) : Nu pot. ELENA (definitiv. BÀRLÀTESCU (galant) : Foarte bine. ELENA (simplu) : Nu pot.) Atunci. (Ea. n u ? ELENA (răzbită de sete) : Da. BÀRLÀTESCU (tranşant) : Ei.. fiindcă a m mîneat. BÀRLÀTESCU : Vino mai aproape. Să vezi cum e. (Insetată. Cînd ai m î n e a t ? ELENA (limpede) : La 8. nesigură. (Arata o sticlă alba. se ìntrerupe) : Nu înţeleg.. ca să-i facă poftă. serie.. lîngă mine. ELENA (liniştită) : Nu pot.. (Face semn lui lanose.." ELENA (scrisese automat primele cuvinte. BÀRLÀTESCU : Ei.... cu o sfioasă încăpăţînare) : Vin... Sîntem ciuci copii acasă. Nu-ţi face piacere să-mi ţii puţin de urît la m a s ă ? ELENA (sfios) : Ba da.) Sau o tarla cu icre ? ELENA (sfioasă. vede jocul gazos): Asta n u e ş a m p a n i e ? BÀRLÀTESCU : Nu. BÀRLÀTESCU (trece la ofensivă mai susţinută) : Nu-ţi plac eu deloc ? ELENA (simplu) : Ba da.. el începe să mânince.

. Nu e decît o biată funcţionară. (Vine. încurcat şi speriat. S-o las. fără gît. fiindcă a m û rit acum 100 de ani. ce ? Să i-o las lui ? (Hotàrît. Tănase s-a dus să vada cine e. TÀNASE (complice. 3 CIORAP (S-a oprit trenul la Ploeşti-Vest. Tănase ? TÀNASE (jiresc) : A m auzit.. acum a înţeles) : Domnule ministru. BÀRLÀTESCU (încercînd să se scuze.) TÀNASE (rizìnd.) ELENA (mai nefericită.) ELENA (apare în prag. hai-hui.viu eu lîngă d-ta... CIORAP (mirât) : N-am a v u t nici un accident. N-o să las eu un asemenea boboc de fată pentru alţii... Cum să nu aud ? Eu cunosc toată lumea care vine la minister. gras. domnule ministru. Ai auzit de Goethe. vreau sa cobor. Domnu' ministru al nostru merge tot la vad vechi. lăsaţi-mă să cobor. s-a împiedicat de Ciorap. ea sare tremurînd de pe locul ei. d a r uită-te la ea. poate ? TÀNASE (hotàrît) : Nu.) BÀRLÀTESCU (iritat) : Ascultă. BÀRLÀTESCU (l-a cercetat din cap pînă în picioare) : N-ai a v u t nici u n accident. BÀRLÀTESCU (năuc) : Tănase. mititică. (Ramine în salon.. BÀRLÀTESCU (practic) : Ai bani de t r e n să t e întorci în Buoureşti ? ELENA : Pot. BÀRLÀTESCU : Unde să cobori ? T r e nul nu mai opreşte decît la Ploeşti.. arata cheia. dar a scris o poezioară aşa : celebra. nefericità) : Vreau să cobor aci. (Se apropie de ea.. BÀRLÀTESCU : Las-o s-adoarmă.) Scena ACEIAŞI. ELENA (fuge speriată ìnspre cabine) : Ah. Toţi mecanicii şi fochiştii mă cunosc. fără bani... Omul intra.. passepartout-ul) : N-aveţi grijă. www.. care aduce un geamantan. ìncàlzit de vin.) CIORAP (apare înaintea lui Tănase.. visezi ? TÀNASE (nedumerit) : li deschid ? BÀRLÀTESCU (nu pricepe nimic) : Ţi s-o fi parut. BÀRLÀTESCU (ironie) : U n d e să cobori ? ELENA (îndurerată) : Oriunde... neştiută de nimeni.. mi-a spus n u m e l e să vi-1 spun. nu-i aşa ? TÀNASE : Nu-i deschisă decît cabina fără clenci.. BÀRLÀTESCU (rìde. la Ploesti. a plecat trenul.. ras în cap. negricios. BÀRLÀTESCU : U n d e ? Nu vezi că a plecat din Ploeşti ? (Trenul pleacă. ELENA (simplu) : Da.cimec. BÀRLÀTESCU : Nu te mai mira. domnule ministru.) Nu ! Aici sînt de părerea lui Goethe. care sună cam Mergeam prin pădure Aşa. Aţi dibuit-o dintr-o data. linguşitor) : Văd eu. TÀNASE (nedumerit) : Mă mir.. Cum să fiu la sanatoriu ? BÀRLÀTESCU : Nu mai pricep nimic.. e d u m n e a lui.. Eu a m descoperit-o.. N-a venit la minister.ro 35 . (A ieşit... bine îmbràcat. mi-e teamă Că vine altul şi rai-o ridica.. càci a văzut că nu se poate inchide singură) : Eu cobor. BÀRLÀTESCU : (iritat) : Ce domn ? TÀNASE (ridica din umeri) : Domnul inginer Ciorap. S-o rup. Găsii o floare gingaşă Parfumată. că în minister s-o gasi mulţi care s-o ridice. BÀRLÀTESCU : N-a venit la minister. vrea să spunà o vorba) : Vă rog. domnule ministru.. (Fălos. trenul a şi plecat) : Ah.. nu mai merg. BÀRLÀTESCU (încàlzit de vin) : Ei. ce e asta ? ELENA (nefericită. sigur de el) : Asa fug şoarecii în cursă. Călătoresc p e locomotiva. vrea s-o ia in braţe. dar mulţumit de el însuşi) : De.. TÀNASE (înţelept) : Eu zie să n-o l è sati. Tănase.) Am un ochi la fetişcane.. pe locomotiva ? Te faci cositor topit.. BÀRLÀTESCU (nedumerit şi el) : Deschide-i. N-are clenci la uşă. Se aud bătăi în usa vagonului. se strică. BÀRLÀTESCU (incredul) : P e caldura asta.. a luat maşina de scris. nu esti la sanatoriu ? ELENA (vrea sa coboare.. (Aşteaptă curios. Rămîn aici..) TÀNASE (se întoarce mirât de tot) : Domnul acela pe care-1 aşteptaţi.) E mai bine cu mine. (Trenul s-a oprit la semafor.

d a r ea nici n-a v r u t să audă. BÀRLÀTESCU : N-as fi crezut-o niciodată aşa de îndrăzneaţă. (El aşteaptă. a m aflat c ă plecaţi.. în timp ce ea iese cu teamă.. Cine să fi telefonat la noi la cabinet şi cine ţi-a telefonat dumitale că n u m a i plec ? Foarte • ciudat. ELENA (care privise dintr-un colţ. ca acum....) Ce firma crezi că reprezintă ? CIORAP (nedumerit) : Acum.Eşti sigur că n-ai a v u t nici un accident ? N-ai nimic la picior ? CIORAP : Ce accident să a m ? (Joacă din picioare. a m dat de persoana care m a putea lămuri.. nu mai p r i cep nimic. şi că să viu luni la minister. BÀRLÀTESCU : Nu-mi vine să cred.. a m vrut să mă asi. uitată de ei. dar îngrozită de întîmplare. scuzaţi-mă. fata asta trebuie să fi primit mult. Mai ales acolo. Plăteşte bine. BÀRLÀTESCU (cu iz autoritar) : Asta mi se pare extraordinar... Vom deschide o anchetă.. mult de tot.. d a r mi-am spus : sîntem în timo de război. Dar la minister era închis. nimeni nu are voie să şovăie. (Reia. N-o vedeti ce golaşă e ? Un domn inginer de la o firma a v r u t să-i dea un palton.BÀRLÀTESCU (mulţumit de întorsătura lucrurilor) : Te rog stai jos. CIORAP : Domnule ministru. fă-te comod...... îşi ia inima în dinţi) : Domnule ministru.. îi cunosc şi p e ai ei. Trebuie să fi cîştigat o avere.. îşi scoate cravata. CIORAP : î n v r e m e de război...... BÀRLÀTESCU : Cunosc patriotismul dumneavoastră. N-au după ce bea apă. Eu i-am oferit o poşetă cu zece mii de lei.. (Bea. Intr-o ora abia. eu ştiu că se dă o m a r e luptă pentru a cîştiga personalul biroului. Tată-său e un nefericit de cheferist. scapa panami din mina) : D u m n e a t a ? CIORAP (cu gîtul scurt. puteam să-mi frîng gîtul. Ştiam că la 100 k m pe ora. BÀRLÀTESCU (surprins) : Chiar la cabinetul meu ? CIORAP : Chiar la cabinetul d-voastră. La Ploesti a m sosit cu trei m i n u t e ìnaintea dumneavoastră. cînd e vorba de afaceri. Dar dacă a făcut-o. Cine sa fi telefonai ? •CIORAP (bănuitor) : Probabil... Locuiesc opt inşi într-o odaie şi o tindă.gur.cimec. BÀRLÀTESCU (uimit. Sînt nişte amărîţi care abia o due de azi pe mîine. eu sînt o m cu experienţă.) Asta nu mă mira.. totuşi.. A m pornit i m e r diat cu maşina să ajung trenul.. 36 www. BÀRLÀTESCU : D a r cum a putut să afle aşa repede ? CIORAP : îmi permiteţi să-mi desfac gulerul ? (La un semn al lui Bărlătescu. cauta să aleagă pofticios) : A m eu o b ănuială. TÀNASE (intervine cu un suris de dezgust.. ìncremenit) : Chiar d u m n e a t a ? BÀRLÀTESCU (autoritar) : Domnişoară. BÀRLÀTESCU : Ce persoană ? C I O R A P : Permiteţi-mi să păstrez şi eu secretale meseriei. (Explicìnd partial. că eşti ră ni t grav la picior. Are şi el oamenii lui în fiecare birou.) îmi bat capul să pricep şi nu înţeleg ce poate fi la mijloc.... eu a m telefonat d-lui inginer Ciorap să nu mai vie. n u m a i ca să-mi transcrie mai r e pede un contract e x t r e m de urgent şi m-a refuzat. toemai p e Colentina. cînd soldaţii nostri cad pe cîmpiile Rusiei. BÀRLÀTESCU : Atunci.) BÀRLÀTESCU : Soţia d-tale a telefonat azi la cabinetul meu că ai avut u n accident. Mi-am spus că datoria mea este să vă găsesc nea p ă r a t astă-seară.. părăseşte cîteva m i nute salonul acesta... Cînd e v o r b a să ne facem datoria. şi a m decis să ajung accelerarci 1 . Am crezut întîi că nu vreţi să mai călătorim î m p r e u n ă şi. la ora 1. Mi s-a vorbit mult despre el. cadi mi se telefonase prea tìrziu. Care nu se dă înapoi de la nimic. Va t r e bui să aflu n e a p ă r a t cine a fost..) Atunci. Mi s-a p a r u t foarte ciudat să nu mai plecaţi din Bucureşti.ro .. intrigai) : Ţi s-a telefonat dumitale că eu nu m a i plec din Bucureşti ? Şi atunci..) A m cîţiva oameni ai mei la minister.. aceeaşi persoană care mi-a telefonat şi mie că nu mai plecaţi astă-seară din Bucureşti. CIORAP (s-a aşezat la masă. te rog. C I O R A P (năuc) : Soţia mea este plecată la t a r a de o săptămînă. superior de tot) : Da' d e unde. Am u n Mercedes de 8 cilindri. BÀRLÀTESCU (stupéfiât...... E un conçurent al meu care a r e tot interesul să încurce lucrurile... noaptea. CIORAP (cu competente) : Vă rog să mă credeţi..

) N-ar părea. u m ă r u l gol sub m u s t a ţ a mea.. domnişoară. Nu poti să-ţi dai seamă.cimec.. spunîndu-i că nu mai plec astăseară ? ELENA (in şoaptă) : Eu. pofteste pe domnişoara aci.. d-ta ai telefonat d-lui Ciorap. Te iei d u p ă zvonuri de gazete. BÀRLATESCU (măgulit) : Ce tot spui. CIORAP : E ceva cusut p e dedesubt. S-au transcris în biroul nost r u pînă acum 7—8 contracte aie lui eu ministerul.. Eu le-am păscut vreo treizeci d e ani.ro . Că aşa a m auzit şi eu.) îţi repet întrebarea... 4 ELENA BÀRLATESCU (după ce Tănase a ieşit şi el. 37 www. şi ai mei..a r fi vrut să fie în locul ei..) Scena BÀRLATESCU.. orice afacere propusă de acest om ministerului este o afacere m u r dară. că.. care vrea şi nu vrea. fata a v r u t să r ă m î n ă singură cu dumneavoastră. că tocmai a m avut treabă in cabinetul domnului ministru.. şi fiecare contract a luat o bucata de pîine de la gura micilor functionari şi a muncitorilor de la Căile Ferate. Nu cunoaşteţi muierile. Tănase. felicitarne mele. TÀNASE (vulpoi) : A m eu o b ănuială. da' tot îşi mai bagă cîte o cucoană de a s tea parfumate. insignele trebuie să fie uniforme şi trebuie c u m p ă r a t e de la o singură firma. nu mai pricep nimic. cìte n . Vreo cìteva de la birou se înverziseră de ciudă cînd au auzit.. d-ta ai telefonat d-lui Ciorap. Am transcris şi eu asemenea contracte.. mofturi de fata mare. BÀRLATESCU (autoritar) : Ce b anuială ? Zi-i. TÀNASE : Ei. judecînd-o eu un fel de severitate) : Aşadar. grozav de măgulit) : Crezi asta ? CIORAP (linguşitor) : Felicitarne mele. (Ciorap îşi ia o sticlă şi un pahar eu el. Tănase ? (Şovăind. (Aşteaptă iar.. gâta să primească o mârturisire de aragoste ţinută secret) : Aş putea să ştiu şi eu de ce ai făcut asta ? De ce ai făout un asemenea act de indisciplina şi frauda în serviciu ? ELENA (izbucnind copilăroasă) : P e n t r u că acest om este un afacerist. domnule ministru. d-voastră aţi dat ordin ca să vie numai domnişoara în tren cu d-voastră. TÀNASE (lui Ciorap) : A m mirosit eu ceva. nu vă superati... El a facut un contract cu ministerul.. BÀRLATESCU : D-ta eşti un copil. ca să livreze trei sute de mii de insigne. Fiecărui functionar i s-au re ţ i nut 30 de lei din leafă... pretindea expunerea m i nistrului... (îşi freacă degetele de cunoscător. BÀRLATESCU (sever oarecum) : Aştept să-mi răspunzi... treci cîteva clipe dincolo. Aşadar. şi d-voastră nu trebuie să lucrati cu el. discret. dar încîntat) : Si d-ta nu vrei ca eu să m ă compromit eu un asemenea om ? Nu ? ELENA (îndurerată) : Domnule ministru.. cînd mă roagă să-i scot mai repede o hìrtie de p e la servicii. BÀRLATESCU : Spune odată ! TÀNASE (explicînd şiret) : Păi. în puterea vîrstei..BÀRLATESCU (neuitînd să pozeze) : Atunci.) N-ai văzut că adineauri nici nu v r e a să stea cu m i n e la masă ? TÀNASE (ştie el) : Ei... Vă spun eu.. BÀRLATESCU (triumfînd secret. BÀRLATESCU (sever. Ce şi-o fi zis biata fata ? A m prins norocul de pici or.. şiret) : Numai d-voastră şi domnişoara. astă-iarnă... Nu ?. şi toţi cei din jurul meu. BÀRLATESCU (zăpăcit) : Crezi asta ? (Neîncrezător. d-voastră sînteţi b a r b a i a r ă tos...) Frumuşică fetiţa. BÀRLATESCU (neîncrezător) : Ce ai transcris d-ta ? Cum poţi să vorbeşti aşa ? ELENA : Uite. ELENA : Nu e zvon.) Sînt om bătrin. Le-am plătit şi eu. BÀRLATESCU (hotărît) : Nu te supara. càtre fata. u n escroc... BÀRLATESCU (pe gìnduri. jafurile neruşinate a l e acestui om.... BÀRLATESCU : Ei.. BÀRLATESCU : Ei şi.... TÀNASE (surîde eu tîle. E u n om compromitător.. spunîndu-i din partea mea să nu mai vie ? ELENA (tace). şi dacă a m dat ordin ? TÀNASE (şmecher) : De. domnu'le ministru.. (Eject de mustaţă. aici... convins de avantajele lui bărbăteşti.

ro 38 . asemenea lucruri mă revolta.. Ce greutate să imiţi un model de insignă ? Era o minciună neruşinată. BÀRLÀTESCU (nu i se pare serios reproşul) : Şi pe urmă.. N-aveam acasă nici un ban. (I-o ìntinde ìncet. (Izbucneste îndîrjită. Ciorap acesta. fără să se resimtă.) www. în regimul acesta. BÀRLÀTESCU (ca s-o duca la mârturisire. BÀRLÀTESCU (îşi dă seama) : Nu pot face nimic. dar socotelile noastre sînt aşa că nu ne ramine nici un ban din leafă. ELENA (simplu) : Sînteţi ministru. 30 de lei. BÀRLÀTESCU : N-avea nici o grijă. Funcţionarii şi muncitorii ar trebui piatiti aşa ca să le a j unga leafa şi să poată trai după nevoile lor. Nu ma poate compromite nimeni. M-au dat afară din slujbă. şi nimeni nu poate face nimic. Orice funcţionar şi muncitor poate piati... nu ? Şi dacă nu pot ? BÀRLÀTESCU (net) : Atunci trebuie să robesti la alţii. Dacă acesta vine la timp.. însă un om cinstit. ELENA : Ar trebui deci să iau de la vecin. la 5 dimineaţa.. drept să-ţi spun. Noaptea. BÀRLÀTESCU : Ei bine.. Altfel.. E un om comipromiţător. ea s-a smucit serioasă şi a fugit într-un colţ.. viaţa este o luptă de zi şi de noapte. ceea ce mi s-a furat mie şi alor mei.. 30 de lei. uimit) : Ai venit pe jos ? Cum ai putut sa faci atita drum pe jos ? ELENA (linistit îndurerată) : In casa la noi nimeni nu mai merge cu tramvaiul. Sînt un om de inimă şi cinstit. BÀRLÀTESCU (cu simpatie) : Fiindcă îndrăzneşti să-mi spui asemenea lucruri...cimec. ELENA (se degajează.. tandru) : Şi de ce ţi-ar parca rău să mă compromit eu ? (H ia umerii eu tandreţe. Nu pot face ce vreau eu. se dau pe furiş loviturile. Asta este... şi plăteşte el paguba stabilita. pe viscolul acela. E cîteodată nevoie să ştii sa repari chiar şi roata norocului. fiindcă exista oameni răi şi lacomi. am mers pe jos şi eu şi tata. ca să pot veni la gara de la capătul şoselei Colentina. cînd soldaţii sînt în curte la repaus. de altfel. S-a ìmprumutat marna prin vecini. (Explică. ELENA : Poate că sînteţi un om de inimă.. Am făcut politica şi am ajuns ministru. ELENA (amar) : Să repari roata norocului.. Dimpotrivă. ati lupta ca asemenea lucruri să nu fie eu putintă. Şi tata la fel. (Cauta alta explicable.. ca să se fure fiecărui funcţionar şi muncitor. Dacă unul dintre ei a pierdut dopul de la arma..) La regiment. Că avem lampa cu gaz. BÀRLÀTESCU (uimit) : Cum e cu putinţă asta ? ELENA : E cu putinţă. eu înţeles) : Dumneata ai putea fi dintre cei care nu plătesc.. una lîngă alta.. Astă-iarnă. o sumă de 30 de lei nu mi se pare prea mare. Sintem toţi prinşi ca într-o retea. de ce să plătim noi totdeauna ? Numai noi ? BÀRLÀTESCU (ministrul din el... rastel. nu sînteţi. ELENA (simplu) : De ce n u 4 schimbaţi. ELENA (încurcată. luna asta. feriţi-vă..BÀRLÀTESCU : Dar poate că era necesar ca insignele să nu mai fie diferite unele de aitele ? ELENA : Erau exact la fed.) Domnule ministru. BÀRLÀTESCU (iar măgulit) : Da ? Şi ti-e teamă să nu mă compromită şi pe mine ? ELENA (pe care.. (îngheţată. este cunoscut ca un afacerist. însă foarte uşor) : Trebuie să vă feriţi. Ultimul este pedepsit pentru câ nu mai are de la cine să ia dopul lipsă..) Eu eram un sim- plu inginer. persoana lui nu o intereseazâ) : Domnule ministru. iertaţi-mă..) Spune-mi. vine mai devreme şi îl ia pe al vecinului.. uitaţi poşeta mea. (Explică de ce. d-voastră puteţi face asta.) Nu am înăuntru nici un ban..) Nu am avut 5 lei. (Vrea s-o sărute.. Feriţi-vă de el. m-arn sculat. ELENA : De ce nu schimbaţi acest si stem ? BÀRLÀTESCU (dezarmat) : Nu se mai poate. mai aies. ca să pot răzbate prin nămetii de zăpadă la slujbă. palidă) : Domnule ministru. care nu se mulţumesc cu ceea ce li se cuvine în viaţă. datoria se aduna de la o luna la alta.) A răsturnat sora-mea mai mica lampa. acest om. (Ca o dureroasă concluzie. puştile se aşează pe un rastel — aşa se numeşte..) Tocrnai eu care copiasem contraetul. BÀRLÀTESCU (impresionat odine. ca să putem piati insigna. ia şi el dopul de la alta arma.. de pe urina lui. trebuie să te pedepsesc.

M-am uitat dinadins.. gìndeste-te la altceva.. Mecanicii sìnt foarte atenţi... (Se şterge de năduşeală.. il las ziua să se odihnească şi umblu cu altul. Cînd e vorba să plecăm noaptea. BÀRLÀTESCU : Recolta din 1936. vara..... la u n restaurant.. BÀRLÀTESCU : Vom vedea noi asta. şoferul era singur şi era grăbit. u n p a h a r de a p ă ? BÀRLÀTESCU : Ce vrei. să vada semnalele cantonieri! or. că nu mai pot de caldura. (Iar se şterge de naduseala. autoritar) : Cum să nu v a d a semnalele ?. care pleacă fără să întrebe d e eşti gâta. nu-i nimic. a lovit un copac la şosea şi 1-a retezat p u r şi simplu — www. BÀRLÀTESCU : N-avea nici o grijă. sufocat ca ìntr-o cutie.) Aveţi.... dnle Ciorap.. Găseşti cîte ceva pregătit de directorul meu d e cabinet... cînd ai să vezi că a m iniină bună. ELENA (neîncrezătoare. mi 1-am ales singur.) BÀRLÀTESCU : De aia sìnt şi bine piatiti mecanicii. Dacă simte că e obosit. (Se uită la sticlă. Tănase.. pe linie. E extraordinară.. mi-ana scos haina. Poate că n-ai a v u t t i m p sa iei masa. icre negre.. Mai aies acum.. se opreste cînd vrea ea. Merg s t r a ş nic cu ş a m p a n i a frapată.. acum (Se şterge de naduseala. apoi spune confidential. 5 CIORAP C I O R A P (apare cu o vesta de casa care-I face caraghios) : Scuzaţi-niă.) l a poftim. spune. Şi secetă.) la. înainte.. BÀRLÀTESCU : Uită-le. CIORAP (ìncurcat) : Vă mărturisesc sincer însă că mai e ceva...) B u n ă şampanie. altfel e în maşină.ro 39 . v a r a cu trenul. incomod. B À R L À T E S C U : Cui nu-i e frică ? Poţi să ştii ce aduce ceasul ? CIORAP : De aceea prefer ca vagonul să fie mai la mijlocul t r e nului (Explică.. Sìnt foarte enervante opri rile. Dacă ai obosit. şi te răcoreşti. a m groază d e călătorii.cimec. (Se sufocă.. privind înainte? BÀRLÀTESCU (vag. Sînt teribil de obositoare. Stau ap roap e tot timpul călătoriei.. CIORAP : Şi dacă mecanicul oboseşte. CIORAP (mîncînd cu poftă) : Şoferul meu a r e o leafă de profesor u n i versitar.. cu capul afară. P e u r m ă . CIORAP (cu ochi pofticioşi) : Paté.. loc ìn fotoliul asta.. aşa. Samp anie frapată ? (ti toarnă. vă rog.) Drept să vă spun.. Mergi ore ìntregi.. fără ca să se sinchisească prea miult. plus bacşişurile.. BÀRLÀTESCU (amabil) : Nu-i nimic. Acum un an.. privind neîncetat.....) P r i m e l e vagoane sìnt ìntotdeauna sfariniate. (Se duce la uşă. nu. d 4 e Ciorap.. (Şovăie.) BÀRLÀTESCU : Şi cu el în maşină nu ti-e frică ? Nu călătoreşti şi noaptea cu m a ş i n a ? CIORAP (surìzind) : E cu totul altceva. El nu-şi dă seamă ce catastrofe a r fi ? CIORAP (se şterge de năduşeală) : Se zice că stau pe maşina încinsă cîte 12 ore. t e rog. stupid) : Nu oboseşte că e obişnuit.. ELENA : U n unchi al meu spune că nu se poate face nimic doar eu inimile bune.. CIORAP (cu ale lui) : Dacă a r e o clipă de neatenţie şi nu vede un seminai ? BÀRLÀTESCU (sigur. a m o maşină de 8 cilindri. Fă-te comod.. iulie. CIORAP (bea) : Ulte. Mă îngrozesc cînd m ă gìndesc că in m i n a <umui singur o m stau 400—500 de vieţi omeneşti.. pieci i a r cînd vrei.ELENA (valida) : Nu... a m vâzut că vagonul acesta este primul vagon după v a gonul de bagaje. BĂRLĂTESCU (cu speranţă) : Ai să zici da. c a re face praf orice întîlneşte.. oum vrei. chiar dacă ţie ţi se face rău de caldura şi oboseală. Pieci cînd vrei.. porneşte totuşi şi iese) : Alta cabina. v a r a e totdeauna o nenorocire. BÀRLÀTESCU (bind cu poftă) : Şi ce importanta are ? CIORAP (ruşinat) : Mi-e o teribilă frică d e ciocniri. Şoferul meu. Bănuiam.) î n a i n t e de a m ă urea.) M u m m . iar s-a oprit trenul asta. se şterge. C I O R A P : P e n t r u mine..) Şi stă lîngă vatra aia cu jăratic.. pui rece. semafoarele. şi n e oprim. noaptea. (începe să mănînce lacom.. Scena BÀRLÀTESCU. Ei.. opreşti în d r u m . (Către ea) Du-te şi te odihneşte. (Nu mai poate de caldura. deschide-i alta cabina.

Dau zece ìnainte alùi mai cu carte dintre ei.. fiindcă a m început acolo. Ei. CIORAP : Ei. pînă m-oi supăra într-o zi..un copac gros ca un ora —. pe la 10 a m fost la Bursă pe Doamnei. . BÀRLÀTESCU : Vă felici t pentru grija deosebită ce o aveţi pentru preţioasa d-voastră persoană. uite. Nu e ìn stare d e nimic decît să m ă stoarcă de bani. Ar trebui chiar să rămîneti aci. a m să vă spun un secret. BÀRLÀTESCU : De ce nu-ţi iei un ajutor. nu pricep.cimec. Dacă-1 trimit la judecàtorie. Dacà e r a m eu.. sta vreo doua luni. cà şi Alidescu pleacă ìn concediu. nu mergea să m ă păcălească cineva. BÀRLÀTESCU : Ce evacuare ? CIORAP : Am într-un bloc al meu nişte protejaţi ai legii chiriilor. d-ta care poţi piati un avocat m a r e ? CIORAP (s-a încălzit. El era la telefon cînd i s-a spus că nu mai plecaţi astă-seară. a m un frate. Şi pot să zie că mi le-am cîştigat singur. cum spuneam. (Se şterge. care-şi b a t joc de munca mea. BÀRLÀTESCU : Dumneata personal mergi la judecătorie ? De ce nu laşi avocatul.ro 40 .. ca s-o fac iaz de peste. Paris... Aşa sînt eu. averea nu se face cu eleganţa. M-am sculat d e la 6 dirnineaţa şi d u p ă ce m . toată lumea imi zice inginer.. care nu cunoasteţi poate prea bine resorturile pe aci.. fără să fii ? CIORAP : Da. Am fugit pina aproape de Copăceni. (Smecher. ce nevoie ai să faci totul de mina dumitale ? CIORAP : Nu pot gasi nici u n om de ìncredere. (Ridica din umeri.) Geamurile sont incasabile. (Bea cu poftă. (Se sterge. ì n a i n t e de culcare. viaţa e prea grea pentru nişte oameni atìt de neserioşi. domnule Ciorap ? CIORAP : Zi şi noapte. Măcar atìt. că a m nişte bani peste notare. Fac orice treabă cu mina mea. BÀRLÀTESCU (uimit) : Zi şi noapte ? CIORAP : Socotiţi n u m a i ziua mea de azi — 19 iulie 1943. BÀRLÀTESCU : Î1 cunosc de la Capşa.) BÀRLÀTESCU : Munceşti mult. şi te pricepi ca un avocat. (Ştie ce spurie. lăudîndu-se) : Nici un avocat nu cunoaşte chestiile mai bine ca mine. La 8 farà u n sfert a m fost la judecătorie la Negru. ïnaintea unui procès nu pot dormi noaptea întreagă. se scoală tîrziu şi pierde termenul. ai — nu-i aşa ? — dreptul să calatoresti fără grijă. farà ca masina să aibă alta pagubă decît bara din fata. asanarea unei baiti. ci cu grijă şi cu stăruinţă de zi şi noapte. Nu sînt nici inginer. Am avut atìtea procese. CIORAP (îşi cunoaşte dreptul lui) : Cînd munceşti cît muncesc eu. face lucru d e mìntuială... bucătăreasa îmi dă socoteala la centime. BÀRLÀTESCU : Zi.) Greu e in vagon. Uite. Sa-1 fac om. tot in iulie. ca interimar. domnule ministru. Dar uite că tot am venit.. Să adunati in jurul d-voast r ă pe iubitorii de ţară.. bine dispus.a m îmbrăcat. Dar desi au vrul să-mi dea interimatul Justiţiei.. domnule ministru.. Eu cunosc legile mai bine ca un consilier de Curte. CIORAP : Ce să faceţi în Justiţie ? Aci e un cìmp m ul t mai vast de actiune. BÀRLÀTESCU : Il văd de altfel elegant. Şi pe u r m ă . Sînt enorm de m u l t e de făcut la Comunicati]. Nu-mi place să m ă prostească ni meni..) L-am prins cu nişte modificări de zid la o camera şi cred că o să scap de el. Slejanu merge şi la nişte congrese. Mi-am spus că e o d a t o n e pentru m i n e — acum ìn timp de război să vă aj ut pe d-voastră. New York.. la o ferma a mea. Mergea cu 80 pe ora. a m v r u t să mă bizui p e el.. toemai fiindcă mi s-a parut mai interesant. ca să iau termen pentru nişte procese de evacuare. E un medie care cîştigă nu ştiu cat şi vrea să r a m i n a cu contract în prelungh'e. CIORAP : Ei. cînd e vorba de un m a r e patriot ca d-voastră. Ei bine. un om de ìncredere. Ce e aia. a m ţinut sa-i ţin locuì l u n a asta la Comunicaţii lui Slejanu.. ministru de stat fără portofoliu ? Să r ă m î neti aci. Vreau să contrôlez eu însumi n u m ă r u l muncitorilor şi dacă se lucrează aşa cum a m not a n t . Toţi sînt leneşi şi lăsători.) Cum pot călători unii oameni cu trenul în fiecare săptămînă. Oriu n d e ìl trimit.. a m u r m ă r i t bursa la r a dio : Londra. a m a v u t t r e a b ă la doua ministère. BÀRLÀTESCU : Mărturisesc că nu prea le cunosc.. www. Ei.) Ca să vedeţi.

... mi-e greu să accept. confortabilă.) Dar. vă înteleg domnule ministru.. bucătărie şi dependinte. domnule Ciorap. să zicem ? A r fi p o a t e mai potrivit să zicem piatră hectometrieă. domnule ministru. CIORAP : A. d-voastră aveţi nevoie să vă gîndiţi într-o loouinţă moderna.. jos.. CIORAP (suav) : La Stalingrad sau pe Nipru. drep t să vă spun. a v e m tot interesul să-i atragem la noi cìt mai m ul t pe turistii străini.....) î n voie. nu-i aşa ?.. (Apoi càtre Ciorap) I n t e r e santă propunere... da.. da.. Dar aţi văzut pe eie indicaţii kilometrice ? Nimeni nu se gîndeşte la asta ! Vin automobilisti străini. altfel văd doi inşi în loc de unul.. cu rezervà) : Să mă mai gìndesc.... Or. BÀRLÀTESCU (calculează..... CIORAP : Doi oameni care-şi iubesc t a r a trebuie să se înţeleagă. să m ă mai gìndesc. E o nenorocire pentru un automobilist. camera de baie.. Ar trebui să p u n e m din nou pe toate şoselele noastre.. CIORAP (trecînd uşor la atac) : Domnule ministru.. BÀRLÀTESCU : Sìnt nepietruite.. BÀRLÀTESCU (uimit) : Cum ? (Bea şampanie. eu socot că ar fi mai bine să pun e m aceste pietre. Vorbeai de propuneri. domniule Ciorap ? CIORAP (încurcat) : Da. Trei camere de dormit.) CIORAP : Uite. eu acum ma due sa m ă mai odihnesc doua zile. se sperie ran.) Credeţi câ sta cu capul a i a r ă şi se uită ìnainte pe linie ? (Explică lui Bărlătescu. foarte bucuros să a s cult propunerile unor oameni pricepuţi.. O sută de mii de borne. (Cu intenţie... în acest a n 1943. BÀRLÀTESCU : Da. sus..(Tree pe un pod. din kilometru în kilometru..) Aţi fi chiar la d-voastră acasă. Se luptă pe Nipru.ro 41 . CIORAP : Pe cìnd mi-ati putea da răspunsul? BÀRLÀTESCU (diplomatie. care nu pricepe. BÀRLÀTESCU (lămurit acum) : A... BÀRLÀTESCU (direct) : Aveţi cumva o cariera de piatră. desigur.. d a r eu a m v r u t sa v ă spun că trebuie să vă simtiţi ca la d-voastră acasă. Ati umblat pe şoselele noastre acum. CIORAP : Ìntocmai.. BÀRLÀTESCU (iar în gìnd....) Uite.. domnule ministru. m ă c a r pe şoselele principale. „kilometrică". totuna e. càtre Ciorap) Cìt a r costa ? CIORAP (cu tìle) : Ramine de discutât... (Reia. (Cu tîlc. terasă. în sfîrşit.. şoselele străine sìnt extraordinare. (Apoi.. aşa da.. Ei sìnt obişnuiti să ştie în orice clipă citi kilometri mai au de parcurs p e un drum.. A m o vilă plăcută la Poiana Ţapului. Ştii. pentru ca-ntr-adevăr să arătăm că sìntem u n stat civilizat.. Acolo a m să m ă gìndesc... un exemplu. i/ubitori de ţ a r ă ca d-voastră... Vă pot prezenta un deviz. mă simt întotdeauna prost într-o casă străină.. dar în parte vorbit) : O sută d e mii d e borne.. a m auzit foarte multe despre d-voastră. CIORAP : Asta nu-i nimic. CIORAP : Mai ales a c u m cìnd a r m a t a noastră şi bravii nostri aliati germani luptă la Stalingrad.. BÀRLÀTESCU : Mărturisesc că m ă ispiteşte foarte mult invitaţia d-voastră... BÀRLÀTESCU : Desigur.. Nu-i aşa ? BÀRLÀTESCU : Ai dreptate. sìnt pline de gropi. din sută in sută de metri. V-aţi putea gîndi a d m i r a b i l acolo.. CIORAP (generos) : Nu a r avea i m p o r t a n t ă cum i-ar zice. făcută de tatăl meu. pietre vizibile cu indicatii precise. dar gìnditi-vă ce impresie a r face automobilistului strain asemenea pietre frumos lucrate. fiindcă.. BÀRLÀTESCU : Da. Mi-ar face m a r e piacere dacă ati accepta invitatìa mea...cimec. Totuşi.. CIORAP (grăbit) : A.) Uite. ìnalte de un metru fiecare. liniştită.) Mecanicul.... (Aşteaptă interesat. in privinţa asta. CIORAP (încălzit de tot) : Domnule ministru.. BÀRLÀTESCU (sincer) : E m a r e ? CIORAP : Sufragerie-hol. în vechea n o a s t r ă casa părimtească de dincolo d e Braşov... da. oarecum in gìnd) : Zece mii de kilometri ìnmultit cu 10. BÀRLÀTESCU (afectat şi distins) : E o căsuţă bătrînească.. a c u m s-aoi mai retras ceva. frumos lucrate.. www.. BÀRLÀTESCU (surprins) : Oum ? Vrei să spui că e bine să indicăm fiecare sută de metri printr-o piatră... (li explica... Sìnt foarte... domnule Ciorap.. BÀRLÀTESCU (încurcat) : Au luptat acolo anul trecut. cu toate indicatine p e eie.

de cel mai mare interes pentru ţara noastră.. BÀRLÀTESCU : Mărturisesc că nu m-am gîndit la asta. Toţi functionarii şi toţi muncitorii. dar vor avea imprimate pe eie... cumva să vă gîndiţi într-o vilă ceva mai mare decìt cea de la Poiana Ţapului. puteţi veni cu o măsură revoduţionară. Impresia este detestabilă. BÀRLÀTESCU (pipàind) : Din comert ? CIORAP (o..ro 42 . şi după ce titularul îşi termina concedili!..cimec. după ce a băut.. E o piacere să vă asculte cineva.. CIORAP : Domnule ministra. cu baie. aşteptînd. ca să zie aşa. nu) : Stati.. Dar de ce să rămîneţi numai interimar la Căile Ferate. CIORAP : Ati văzut. tot aşa de interes general..) BÀRLÀTESCU (cucerit) : Numai unui om care-şi iubeste tara cu adevărat. BÀRLÀTESCU (nerăbdător puţin) : Da. BÀRLÀTESCU (parca ar fi luat o hotărîre brusca) : Propunerea d-voastră îmi surîde.. domnule ministra ?.. Tăbliţele — uniforme — ar fi furnizate fi reste de minister.. vrei să spui ? CIORAP : întoomai. domnule Ciorap. este ceva care s-ar putea realiza aproape pe loc.. să mă mai gîndesc.) BÀRLÀTESCU (se justified) : As vrea sa fac ceva pentru tara. Nu poţi să-i arestezi cu căruţă cu tot. De mult nu a fost un iulie ca asta. cu cifra judeţului şi un număr de ordine.. Vor fi de format obişnuit. moale) : Aţi prefera. www.) Mai aveţi vreo alta propunere. BÀRLÀTESCU (cu înţeles) : Aţi putea furniza aceste tăbliţe ? CIORAP (modest) : As considera pentru mine ca o datorie de bun romîn să fac tot posibilul să le furnizez eu. Ce ziceti ? (Aşteaptă. domnule Ciorap ? (Şi aci..... (întoarce capul. nu vă superati. în grap. CIORAP : Ţăranii fac asta fiindcă nu se ştiu supravegheaţi. chiar ìn scurtul răstimp cît sînt interimar. care este batista... mai ales acum ìn vreme de război... scoate tabachera de piele) : Dominile ministra. BÀRLATESCU (a înţeles) : Ca automobilele. în colţ. mda. BÀRLÀTESCU : Sînt şi unii funzionari care au batiste. traversează în dezordine ! BÀRLÀTESCU (convins uşor) : Da. care nu fumează) : Spune... dependinţe şi un dormitor cu baie. alte opt camere de dormit. nu orice fel de batiste.. cînd metalul se găseşte greu. CIORAP (arata că l-a înţeles) : Ei bine. este ceva care mi s-a parut totdeauna ruşinos la noi.) Ceva mai rapid.... Se cunoaşte că vă preocupă nespus de mult interesele Ţării Romîneşti. Ar trebui să stăraiţi să rămîneţi definitiv. Acestea nu tin dreapta niciodată.. (Precizeazà. în orice caz. gest ne- răbdător. domnule ministra. mai ales atunci cînd este vorba de funcţionari şi chiar de muncitori ai statului....... dacă vă interesează o propunere rapida.CIORAP (bea ginditor ... CIORAP (precis... CIORAP : N-are importantă. (Iar se sufocà de caldura.. te rog.) Batistele pe care le va furniza ministerul. o bună parte din popuiatia noastră ignorează acest frumos produs al civilizatiei. plus un apartament mansardat. CIORAP (şi-a adunat o clipă ideile) : Alta mare dificultate pe care o cunoaşte circulaţia pe şoselele noastre este anarhia căruţelor ţărăneşti.) E o caldura. sus. jos. Toti functionarii şi toti.. nu orice batiste. Hol. să fie obligati să cumpere cìte o duzină de batiste. (li oferă o ţigară de foi. Aţi putea lucra pe ìndelete spre binele Patriei. contra unui preţ convenabil. (Bea. aş mai avea o propunere de făcut.. BÀRLÀTESCU : Şi ce propuneţi ? CIORAP : Altfel ar fi dacă orice carata tărănească ar purta pe ea o tăbliţă de metal.) BÀRLÀTESCU (luînd ţigara de la Ciorap. Două degete aplicate pe nas şi o hîrîitură înlocuiesc la noi batista.. care tin de resortul d-voastră. CIORAP : Aveţi dreptate. Nu. ìi poate trece prin cap o asemenea idee. BÀRLÀTESCU (evaluînd în gìnd afacerea) : Să mă mai gîndesc... pe care o am la Buşteni? BÀRLÀTESCU (cu interes) : Ce fel de vilă? CIORAP : Pe Zamora. cìte o locomotiva şi deviza : „Datoria ìnainte de toate".

BÀRLÀTESCU (cu importanţă in gest) : Să vedem. E vorba de interesele statului. Fiecare funeţionar s a u m u n eitor de la C. CIORAP (mereu pe jos) : Apă.. A m oarecare răspundere. salonul cu mobila răsturnată.. domnule Ciorap...) BÀRLÀTESCU (lui Tănase) : Adu-1 alci. BÀRLÀTESCU (apare strìmb.. O frìnare brusca.) Nu pare să aibă nimic.. eu. pe Unga usa) : . Geamuri sparte. apoi Elena. iar la p a r t e r un hol de zece metri.. ELENA : Mi se p a r e că domnul Cior a p e rănit grav... picioarele.. pe luna. CIORAP (se pipàie) : Nu-mi v i n e să cred că a m scăpat cu viaţă. CIORAP (ìncurcat) : Da...) ELENA : A căzut de spaimă.. www. Scena 6 (Se aude un zgomot puternic. ne civilizăm... Tănase. Numai să vedeţi. luminìnd cu o brichetă.... Aceiaşi.) : S-au r ă s t u m a t sticlele. Se vor opri. Zici că vila a r e o terasă mare... (îi dă şi el bea. BÀRLÀTESCU (cu tîlc) : Să m ă mai gìndesc.. Să m a mai gìndesc. aleargă încercînd să-i dea apă. ? Vila d e la Buşteni.) BÀRLÀTESCU (ìngrijorat) : U n d e esti ră ni t ? Te d o a r e ceva ? CIORAP (bea cu nadejde) : N-am nimic. Totul e pregătit pentru sosiri la orice ora.. Să mă mai gìndesc. CIORAP : O terasă m a r e la etaj..... Se vede ìntreg lanţul Bucegilor : de la F u m i c a pina la Caraiman. Am avut cu toţii noroc. pe urmă cu dulceaţă) : Să-ţi spun ceva.F... alb la faţă. măsuţe şi obiecte răsturnate... E aci jos. cînd va scoate batista să-şi sufle nasul..... A m putea merge chiar asta seară acolo ? CIORAP : De ce nu ? Vila e oricìnd gata să primească musafiri.cimec.) CIORAP (apare pe brìnci. BÀRLÀTESCU (acuză lovitura.. (Răsuflă uşurat. apoi strigate de-afară. se tiraste ca o rima nenorocită. BÀRLÀTESCU (încă speriat) : Tănase. dintr-o data. ■ CIORAP (încă năuc) : Mă mi r a m eu să scăpăm in noaptea asta fără o ciocnire..Uite ce e.... sau d e la serviciile a n e x e etc. BÀRLÀTESCU : Cred că a m trecut d e Comarnic. (Vine spre Ciorap şi întreabă pe Elena.Apă...... E in joc şi volumul realizării... î n sfîrşit. Am o ìngrijitoare cu soţul ei. domnule Ciorap.. îi mişcă braţele.. dar. Să vedem.. fireşte.... ELENA (apare imbracata. ca de prăbuşire. (Se şterge...) . ce ai? CIORAP (pierdut) : Apă.C I O R A P (mîndru) : Gîndiţi-vă....) D-ta vei furniza ministerului batistele ? C I O R A P (cu mofturì) : Da. caci in clipa accidentului nu dormea de grijă... Cineva. BÀRLÀTESCU (gîndind proporţiile vilei) : De la F u m i c a pina la Caraiman. Domnule Ciorap. cu un perete ìntreg de sticlă groasă ca de vitrine. d a r era cît pe-aci să ciocn i m u n tren de marfă. bineânţeles.. (Pe muchie. coboară şi vezi ce a fost. BÀRLÀTESCU : Mărturisesc că propunerea mi se p a r e cu a d e v ă r a t utilă. cu o brichetă aprinsă) : Tănase.a m ciocnitără. cum să vă spun ? In vila de la Buşteni aş fi vrut să vă gîndiţi m ă c a r la ìncà o propunere din cele doua p e care vi le-am iacut mai sus. mecanicul e chior ? E nebun ? TÀNASE : A r e mainile arse.... apă. BÀRLÀTESCU : Dar ce.. apă...ro 43 ... BÀRLÀTESCU : N-a fost nimic.. Se face dintr-o data ìntuneric.. în două zile chestiunea e terminata..) Unde e r ă n i t ? (Amîndoi îl cercetează... din leafă... (S-a decis. CIORAP : Vă sta la dispoziţie vila de la Poiana Ţapului. Dau ordin să n e lase vagonul la Buşteni.. desigur.R... CIORAP (se curăţă de nişte scarne imaginare) : Atunci... distrus... Să vie alci mecanicul.. A frìnat pe loc. BÀRLÀTESCU (cu gravitate) : Să m â mai gìndesc. Ce a f o s t ? TÀNASE (dezmeticindu-se) : Apoi eu zie că n e . O secundă de Uniste... acolo. Ministerul nu bagă nici u n ban. As prefera să mă gìndesc in vila de la Buşteni. TÀNASE (venind de-afară) : N-a fost nimic. a p ă ! ELENA (vede o sticlă răsturnată) : Mai e puţină a p ă in asta. ea îl va an u n ţ a fără greş : „Datoria înainte de toate". Un fleac acolo.

Dormi pe locomotiva....) BÀRLÀTESCU (uluit) : Cum..... 44 www. Esti d a t afară.. Uiţi cu cine vorbeşti ? Leneşilor.... face dot paşi spre ministru.. Se p o a r t ă cu noi c u m s-ar p u r t a cu v i tele. îl iert..Scena 7 Aceiasi. parca.) BÀRLÀTESCU : Nemernicilor. eu toată puterea.. A m şase copii. tras la faţă. cît să alerg la u n doctor. în v r e m e de război.. p e linia de bază. Sìnt d e 29 de ani la Căile Ferate... CIORAP (ìnjunghiat) : Un t r e n cu m u nitii ? LUNGU : Se vede că în staţia trecută a fost u n semnal d e aprire. speriat şi el. Sìnt v r e m u r i de război...a u dat ordin să m ă u r c p e masină imediat. pe caldura asta. d e aia îl plăteşte statuii... şi avînd în vedere că totuşi a oprit trenul în u l tima clipă. Asasinilor. BÀRLÀTESCU (oarecum tulburat) : Va să zică. Sînt prea multe semnalizări... este tatăl dumitale ? ELENA : Tatăl meu. BÀRLÀTESCU : Să nu îndrăzneşti...) Treci peste semnal eie de oprire..... (Toţi încremenesc. LUNGU : Domnule ministru. e negru de fum... CIORAP (prăpădit. se fringe.... De ce să m ă daţi în judecată ? BÀRLÀTESCU : Dar geamurile astea sparte ? Dar masa asta r ă s t u r n a t ă ? Lucrurile astea risipite pe jos ? (Arătîndu-l pe Ciorap. BÀRLÀTESCU (cu socoteală) : Ei.. Nu se poate să mă daţi afară. la o cotitură. Nu ştiu.. Mi-am ars mlinile. Asa îţi faci datoria. nu sìnt de vină.. dacă a r fi a v u t o batista imprimată. (Către Tănase) Să fie a r e st a t imediat.) Uite-te........ Nu 1-am văzut.. LUNGU : Domnule ministru.. Nimani nu se gîndeşte la noi.. A sărit gerateiul..... A s t a e atentat.. neschimbat în serviciu...... intra după Tănase) : Domnule ministrai. (Are mìinile legate in cìrpe... BÀRLÀTESCU : Eu te-ani pus să faci copii ? Vrei s ă ţi-i î n t r e ţ i n ă s t a tuì ? Cînd nici nu-ţi faci datoria ? LUNGU : Rămîn toţi p e drurnuri.. şi m i ..cimec.. Il zvîrlim afară din slujbă şi îl dărn şi în judecată. d a c ă este tatăl dumitale. dacă ei a r fi fost în locul meu..) BÀRLÀTESCU : Ce ştiu bestiile astea despre datoria de slujbas ? Il voi da afară.. CIORAP (descompus) : Dar se poate s ă nu vezi u n semnal de oprire ? ELENA : Ce e u n semnal d e oprire ? Trenul trece ìntr-o secundă pe lîngă el..... de două zile..... în clipele acelea.... (Il ia de piept.) D-ta îţi dai seamă prin ce m o m e n t e de groază apocaliptică a u trecut càlatorii ? (îl arata pe Ciorap.. ELENA (care la xnceput privea scena îngrozită. Uite ce s-a ales din masa noastrà. (Clatinà din cap amărît.. (Sonor. de după deal. ticălosule.. LUNGU (îngrozit) : Domnule ministru. adunîndu-se de pe jos) : Domnule ministru. t a t ă l dumitale ? ELENA (emoţionată) : Tatăl meu.. LUNGU LUNGU (om cam de 50—55 de ani....... Eşti dat afară.. A m venit la depou azi la 8 seara d u p ă douăzeci şi patru de o r e de serviciu..... BÀRLÀTESCU : Dar unde ţi-era capul ?.... S-a isprăvit cu tine. Mi-a a p ă r u t la 10 metri.. m ă nenorociţi.ro .... este tatăl meu..... o clipă dacă întorci capul.. e bolnav d e ficai. apoi izbucneşte) : Domnule ministru. să stea aşa cu gîtul întins douăsprezece ore cît îi e rîndul.. nu-1 daţi afară. Inconştientilor. BÀRLÀTESCU : Te gîndeşti la mîinile taie ?.) Ce s-a ìntìmplat ? LUNGU (nenorocit) : A m ajuns din u r m ă un tren cu muniţii. A m frìnat la timp... Te dau afară. Vrei să n e vezi pe toţi în locul tau.. Dar la sutele de oameni care erau cît pe-aci să moară... 503... „Datoria ìnainte de toate"... Uitaţi în ce hai a m venit în cursă...... Sînt eu însumi bolnav. sînt sleit d e oboseală.. Nu mi-au lăsat niei o j urnat a t e d e oră.. N-a fost nici o cioenire... Tirnişoara. Abia a m putut frîna. n-am dormit. LUNGU : Domnule ministru. în dogoarea locomotivei. A n u l acesta u r m a să ies la pensie. Trenurile d e m u n i ţ i i tree înaintea oricărui tren.. s-a gìndit la copilul bolnav de-acasă. Copilul meu cel mie e r a bolnav greu cînd a m sosit acasă. sì mai rău.... CIORAP (îndîrjit acum) : Sa nu-1 ìntoarcă... nemernicule ? De ce ai frînat atît de brusc ? De ce n-ai văzut trenul din fată? LUNGU : Nu se putea vedea.... BÀRLÀTESCU : Tacă-ţi gura. nici o clipă. nu te gîndeşti ? Asasinule.. S-a îrn- bolnăvit mecanioul acceleratului de O u i ....

D-ta Iti ìnchipui ce înseamnă să frìnezi un tren de 500 tone pe o distanţă de 10 metri ? Fii mulţumit că omul n-a sărit în olipa aceea de pe locomotiva. într-un colţ opus.. Să fac bine.. n-am nevoie nici de premiu.) ELENA : Te-ai supărat pe mine. Rămîi pe lîngă ministrul tău.. toemai acum cînd o să ieşi la pensie ? îngîmfatul. Elena şi Lungu vorbesc în şoaptă. obsédât) : Dacă ar fi avut la el o batista cu locomotiva şi cu deviza imprimată : „Dateria... BÀRLÀTESCU : Domnişoară. Prea le faci toate după capul tău.. Năzdrăvană de tot...... Gîndiţi-vă la nenorociţii care erau să moară de spaimă. CIORAP (abia acum realizează îngrozit): Tren ou muniţii ?! (Cade moale.. Domnule Ciorap.. şi că de-abia aşteaptă să termine medicina să te ia de nevastă ? ELENA : Atunci. Tot el i-a salvat pe toţi. e mai bine să rămîi..... respectuos totuşi) : Mulţumesc. ELENA (după un timp. ELENA : De ce nu mă învaţă nimeni cum trebue sa mă port ? Ce trebuie să fac ? LUNGU : Să ştii că Traian s-a supărat puţin şi că te-a luat ministrul eu el în tren. BÀRLÀTESCU (iritat) : Nu ? Bine. că eu îi voi da o decoraţie... ELENA (tulburată încă) : Hai pe locomotiva.... ìnainte de toate". BÀRLÀTESCU : Şi acum ce facem ? LUNGU : Aşteptăm să intre trenul cu muniţii în staţie. LUNGU : Mulţumesc. ELENA (mai curînd nedumerită): Daa? LUNGU : I-am explicat noi toţi că trebuie să-ţi păstrezi slujba...) LUNGU (după ce a stat mult pe ginduri) : Nu. Aici prea e mizerie pe jos.... trebuie să-ţi păstrezi slujba... LUNGU (vece.. în timp ce ea îi bandajeazà mîinile... Elena. nici de decoraţie. Traian are să înţeleagă şi el. CIORAP (acni) : îl iertaţi ?. De îndreptat le îndrepţi cîteodată. fugind în pădure.. dà un premiu de o mie de lei acestui mecanic.. Domnule Ciorap. îşi aduna in grabă maşina.. amintindu-şi) : Şi dacă acum vine peste noi din urmă alt tren ?.. deh.. Nu mai stau aici. (Către Lungu) Dar să ştii că te iert şi pentru că eşti tatăl unei fete asa de frumoase.) LUNGU : Apoi controlăm osiile şi pornim şi noi încet. de ce are secrete faţă de mine ? De ce nu mă ia şi pe mine la şedinţele lor ?... in vreme ce îi bandajează mîinile) : Crezi că Traian se va supăra cînd o afla că am spus că eşti tatăl meu ? LUNGU : Tot nu ştii că Traian te iubeşte. www. că toţi te ştim cuminte.. nene Petre ? Dar ce vroiai să fac ? Era să-1 las sa te dea afară ? Nu m-am putut stăpîni.. ELENA (candida) : Dar eu nu vreau decît să îndrept lucrurile.. BÀRLÀTESCU : Poţi să mai conduci locomotiva ? LUNGU : Arăt fochistului cum sa ìntoarcă manivelele... Elena. Cum ti-a trecut prin cap una ca asta? ELENA : Da' ce.ELENA (încet) : Va imulţumesc. E bine sa avem în mînă un fir ca asta. Şi-a ars mimile. mai ieşind şi pe-afară . hai în cabina să mai vorbim.. Dar uneori le nimereşti boacăne de tot. Nu poate să aibă nimeni încredere în tine... rupe o cămaşă de-a mea şi bandajează-i mainile. CIORAP (ca pătruns de un cuţit.cimec. nu eşti văr de-al doilea cu tata ? LUNGU (mulţumit) : Eşti o fetiţă năzdrăvană. Se e n a 8 (Tănase orînduieşte unele lucruri într-un colţ. (A terminât pansamentul. Pînă cînd termina el medicina.. era să-1 las să te dea afară ? Să rămîneţi pe drumuri. LUNGU : Am trimis doi frìnari pina la canton cu lanterne roşii. într-o chestiune serioasă. ca să ne asigure. La urma urmelor. Oamenii aceştia sînt în stare de orice.ro 45 ..... adevărat.. Pe Lala de ce o ia ? Şi pe Ştefan ? LUNGU : Nu se poate.. ELENA (nervoasă) : Dar el atît de puţină încredere are în mine ? Vrea să las slujba ? LUNGU : Ştie că trebuie să-i ajuţi pe ai tăi. CIORAP (cu ale lui.. ar fi făcut-o cu siguranţă. tu eşti prea copil eu toţi cei 17 ani ai tăi.... servieta. valiza.... BÀRLÀTESCU (puţin plictisit) : Dar n-au murit. Ne-am fi făcut cu totii ciulama. Elena.. LUNGU (surîzînd) : Ce să spun ?.

ce ? Noi a m jucat rummy. BICA (grasă. — CORTINA — ACTUL II „Vila Speranta"... ATENA (aera) : De unde. în şoaptă) : Ce e asta ? De ce pieci. Dar de acum înainte trebuie să te stăpîneşti. (E neliniştită şi solida ca un jandarm sentimental.. Mă d u c puţin pe bulevard. ATENA (crucindu-se) : Pai.. Era convins tot timpul că serie u n roman. (S-a ridicat de la masă . Trece şi asta. (Alarma la Bucureşti. LUCIA (glumind) : Ce ai făcut ? Ai pierdut toţi banii. Vedere larga spre Bucegi..... LAZAR. lasă o grămadă de bani Luciei. In dreapta. pe o policioară. pe Zamora la Buşteni. mi se pare?. Domnişoară Lucia. In stìnga. a cîştigat tot timpul. Toţi sînt destul de concentrati.. A fost foarte m i r a t cînd a văzut că i se joacă pe scena.. LUCIA : Şi ce te interesează pe d-ta dacă eu sînt severa sau indulgentă cu domnişoara Elena Dum i t ru ? DIACU : Ai văzut că i-au dat lacrimile. Să ştiţi că n-a mai r ă m a s nimic din Bucureşti. Hai. ELENA (bucuroasă) : A m să mă s t ă pînesc.. cu un perete de sticlă.. fata d e u n strain.ro 46 .) ATENA (bătrînă. veniţi să jueâm... a m terminât. CORLOIU. biata d e ea ? Ai s-o faci să creadă că te temi să nu-ţi ia locul. îi dau prăjitura lui favorita. uscată. dar mai ales Bica şi Atena sînt foarte nervoase. frate. LUCIA : Cred că d e aceea 1-a invitât să lucreze aci. în fata. nu vă faceti sînge rău degeaba. poate că ìl vezi p e Bebé. ATENA.. Un prost gust evident : un acvariu. deloc urîtă.. LUCIA : Nu cred. DIACU. o scară duce la etaj.. Sînt foarte ìngrijorată. LUCIA (îi taie drumul. aera) : Să mai î n t r e b ă m o d a t a la telefon. alta uşă care duce la intrare.) ATENA : Niciodată nu a ţinut trei ore.. Vorbeşte puţin. aceasta nu ştie mei ea ce să creadă. Eu r u m my ştiu. Un living-room.. nuduri grosolane. speriată) : Grozavă a l a r m a ..... (Se întoarce uimită spre Bica. Poate să capeţi vreo însărcinare. r u m my ? DIACU (sigur de el) : Rummy.. ca ieri..) Eu a m jucat rummy. veniţi de vă luaţi locul. ATENA : D a r d-ta nu ai văzut că noi j u c a m altceva ? DIACU : Nu m ă interesează. Il duc la cofetărie... acum e aproape 5. sculpturi de ghips... DIACU (competent) : V-am spus că la rumrny sînt imbatabil.. Ne-a uscat. ATENA (acră-dulce) : Domnule Diacu.dacă se poartă cuviincios. Poate că a încetat.. Nu se fac o b s e r v â t i atît d e tăioase unui subaltern. cu fiori artificiale (aci la munte 1). www. d o m n u l e Diacu ? Am jucat pocker.) DIACU (întreabă uimit) : Pocker ? (Candid. CORLOIU : Şi d u m n e a t a I-ai crezut ? BICA : Ce vrei ? Domnului ministru îi plac teribil năzbîtiile domnului Diacu. la fereastră.. că nimic nu s-a ales din partida asta. ca azi. dacă te duci pe bulevard. eşti s u p ă r a t pe mine ? DIACU : Nu sînt supărat. şi ţi-1 aduc acasă de mînă. apoi un şemineu mare. Atît cît e nevoie. telefonili lîngă şemineu. A m o i n i m ă de frăulein. CORLOIU (stupéfiât) : Cum. O să a v e m nevoie de tine. ATENA (se ia cu mîinile de păr) : Cum asta ? DIACU : Eu nu ştiu pocker. din care o uşă dă ìntr-o camera de dormit. ELENA. un soi de nişă. în orice caz. cînd t e înfurii să nu mai faci tot ce-ţi trece prin cap. apoi LUCIA.. Nu trebuie să ştie nimeni ce gîndeşti.. Tabloul 1 Scena 1 BICA. la. Dar aşa e d u m nealui.. DIACU : N-avea nici o grijă. în iulie 1944. DIACU (se scoală) : Eu... Nu j o e niciodată decît rummy.. (Merge şchiopătînd). iar după şemineu... Spunea ieri c u m a scris comedia care i s-a jucat a n u l trecut la Teatrul National.. Dar cred că ai fost prea b r u t a l e cu fetiţa aceea. în perete..cimec. A început la 2 şi uite. r u m m y joe totdeauna.) CORLOIU (bănuitor) : Domnul Diacu îşi cam bate joc de noi. CORLOIU : Lăsaţi.

domnişoară. Nu sînteţi invitaţii mei. Da r să ştii d-ta un lucru... n e telefonezi d u m n e a t a ? Foarte bine.LUCIA : Ţi-a spus d-ra Elena Dumitru asta ? Ai spovedit-o ? DIACU : Ea n u s p u n e niciodată nimic. Unde-i Lazăr ? Tu vino aici să stergi p e jos. asta nu te scuteste de m a niere.a r trebui s ă t e temi d e o modesta dactilografă... BICA (a telefonat) : Ce se a u d e cu Bucureştii. C u m ? Nu l-ai m a i văzut ? CORLOIU : Dacă azi vin întîia oară aici ! E s u r d o . Dar n .. BICA (indignata şi farà menatamente) : Bravo. Că toemai asta vreau să-i spun Siţii. (li face semn lui Lazăr sâ ia o ţigarà din pachet. BICA (e o femeie care se lauda mereu cà ea ii spune omului de la obraz) : Ba. p e care statuì burghez l-a trimis la Odesa. s ă se s u p e r e ? BICA (şterge... n-a m a i ìncetat a l a r m a ? Asa. farà o mina. ATENA (subtire. i-am vìndut-o. (Cu o convingere de fier. Nemtii. Spune-i că aci e vila domnului ministru al Coordonării. uite că a venit Lazăr. ATENA (către Lazăr.. e vila d u m i t a l e ? Ai vìndut-o ?. îngenunchind pe un près mie... va fi i a r al meu. BICA : Aşa o fi. Ceea ce vezi sìnt resturi din ceea ce a fost acum trei ani un frumos ostaş romîn. Gîndeşte-te că toate vilele cu refugiaţi din Busteni o î n t r e a b ă din zece in zece minute.. dacă eşti bolşevic. CORLOIU (foarte interesat. să n u vorbeşti d u m neata. asta-i altceva. mărturiseşte-o pe faţă.. d a r imi s-a p a r u t mie.. musafirii lui. Explica muteşte cà nu l-a gasiti cà l-a càutat departe). ce faci d u m n e a t a poliţia a s t a ìn casa ? Ce.. care ai ìnfundat iar chi uvetà de la baie. pardon. madaim Vezeliu ? O nenorocim pe biata telefonista. că nu eşti b u n de nimic.. uscat) : M a d a m Ciorap. d e ce cureţi tu garajul ? Asta-i t r e a b a lui Lazăr. vezi ce s p u n e telefonista. Ai vìndut-o. DIACU (care pìnà la urmà n-a mai plecat) : Uite-te la el. n . Şi dacă-i vorba d e m a n i e r e . prost lui Hitler. d a c ă fiind silită de refugiu.. proolamìndu-l aliatul lui Hitler... LUCIA (iritatà) : Ai s ă te mai faci m u l t a v r e m e că înţelegi altoeva decìt ce trebuie ? BICA (se plimbă prin casa) : Ce-o fi la Bucuresti ? ATENA (care face o pasienţă cu Corloiu) : D-ră.. (Explicìndu-se.. cu o cîrpă. la Rostov. p e el şi pe alti 22 de ca- www. cà-i mergea. LUCIA (din spatele ei) : L-a trimis m a d a m Vezeliu nu ştiu unde. a fost trimis iar la regiment. Vorba aia. mersi.a mai ajuns acolo. nu să cureţe ea garajul. a m a v u t nenorocirea s ă fiu invitata dumitale. onorabilii nostri aliati. E şi l u m e străină aici. Sîntem toţi. DIACU (farà sa se sinchiseascà) : In i a nua ri e 1942. mai î n t r e a b ă t e rog la telefon. ceea ce s p u n e domnul gazetar este e x t r e m d e interesant.. ATENA : Ştiu unde. ATENA (demnă) : D^ta esti directoarea d e cabinet a ministrului.m u t ? ATENA : Asi ! Măcar d e .. furioasà) : Fugi d e aici. face semn cà acolo nu l-a càutat)....) BICA (furioasà) : Domnule Diacu. o n o a r e p e care a plătit-o cu trei coaste r u p t e de schije d e obuz. care a intrat pe uşă): Ei ? LAZÀR (care e îmbrăcat într-o uniforma albastră de invalid.. A u d e foarte bine. ìn definitiv.ro 47 . LUCIA (enervata că este întreruptă din convorbirea intima cu Diacu) : N-am mai întrebat acum două minute.) L-am trimis puţin să-1 caute pe Bebé. faci „ca la d-ta acasă". a văzut ceva jos in curie) : Sito. ce Dumnezeu ? (Il arata pe Corloiu). la u r m a urmelor. sp re tunel. nu 1-au lăsat. ca să ştim şi noi cu cine avem de-a face. se uită pe fereastrà . m a d a m .... dacă a ìncetat a i a r m a la Bucuresti. apa vărsată pe podeaua de cărămizi lustruite.. Sînteti invitaţii lui b ă r b a t u meu. eu t-i-am m a i spus şi alta data. ATENA (cu dispreţ. Nu vorbeşte numai... bànuitor) : Ce-i cu oanul acesta.) Ce-a fost al meu odată. după ce a ieşit din spital şi d u p ă o l u n a d e concediu. se vede.cimec. cine e ? ATENA (cu dispreţ) : E paznicul vilei. DIACU :Nu vă m a i certaţi. Ce-i aia. ATENA : L-ai căutat şi la jocul de volei ? LAZÀR (surprins oarecum. Acum e a domnului m i nistru.. ATENA : Şi.. să se duca sus sa desfunde chiuveta.a r auzi toţi ca el. D-ta cu diploma d u m i tale d e licenziata in drept. negreşit. CORLOIU (afectat) : Vă rog. Bărlătescu.

.... toată lumea tresare.. îngheţate tun. te rog. N-o obligă nimeni. Vezi să nu ajungă focul.. Mai au şi alţii d e vorbit. (Iar la telefon.. nu lasà telefonul) : Nu te amesteca d-ta şi aci.. cum ? Paroul Filipescu ? Eşti sigură ? Dă-mi... dà sa ia telefonul) : Mai lasă şi pe alţii. Să vedem.) Stanco. u n d e au căzut bombele ? Mai tare. asta e tot ce a m a v u t d e spus.... domnişoară. ATENA : D a r pe u n d e o fi Bebé ? E 5V2. înaintea Bicăi.. la u n depozit d e m u niţii... tìmpito ? De ce nu răspunzi mai repede ? Ei.. ai grijă..21. care o îmbrînceşte şi-l ia ea) : Da. Altfel. madam.... fioros indignata) : C u m ? Ai fost la adăpost ? La a d a post ? Tìmpito. n-au mai dat jos decît o încîlcitură de trupuri.....) Au căzut b o m b e in cartierul nostru. două perechi de ciorapi găuriţi şi u n corset r u p t ? (La telefon. v ă rog. că nu p oate vorbi ? DIACU : Domnule Ştefănescu...54. imediat 4... Alo.. BICA (a auzit. Alo. (Câtre ceilalţi) S-au prăbuşit două vile vecine şi a r d e toată strada.. m a d a m .. Filantropia ? Da. Cine 1-a trimis la depozit. pare-ise... la noi. domnişoară. te rog. Mai spune. Ţi-e scîrbă..) Domnişoarâ.. ce-i acolo ? (Aproape lesinata de bucurie. Atena aleargă şi ia receptorul.. ATENA : Şi dacă avioanele din Bucureşti îşi fac d r u m pe aci ? BICA : Asta m a i lipsea acum.) Alo.) Să-ţi fi lăsat copilul la adăpost şi tu să stai ìn pod.. I a r p e servitoare o obligă să stea in pod ìn t i m p u l b omb ardamentului. m i nistru Bărlătescu. încercaţi. Să vedem.. Ea t r e m u r ă d e frică aici la Buşteni. u n d e ? ATENA (nervoasă) : î n t r e a b ă de strada Rumeoară. BICA (la telefon.) Tu esti. ■OORLOIU (profesional) : Sînteţi sigur că nu se preface. C e m a n i e r e d e mitocancă. şi 1-a propus ca magazioner... Casa Ciorap ? (Furioasă.. Prezidenţie ? Care prezidenţie ? A ! La şosea.. că 1-au b o m b a r d â t avioanele şi i-au retezat şi o mina. DIACU (tăios) : Ghinion a fost că 1-au trimis magazioner la un depozit d e muniţii. (Tremurînd. a fast eel mai norocos.. BICA (nervoasă) : Alo. (Mirata.) Cum.. că nu ştii. fiind mai dedesubt. Mai cobeşti şi d-ta. BICA (bătăioasă) : Lasă-mă.. Cine ţi-a d a t voie ? N-a fost vorba să stai pe terasă sus şi să arunci bombele incendiare dac-or cădea ? (Nefericită. Ce vrei să ştii ? Dacă ţi-a b o m b a r d â t m u r ă t u r i l e de anul trecut ?. spunînd că ce o să m a i facă aşa acasă la el in sat.. da. a a v u t noroc că 1-a întîlnit p e d. Nu ne mai tot pisa cu el acuma. Lazăr asta... (Se îneacă. Bucureştiul. da'tu de ce-ai răspuns aşa d e greu la t e lefon ? ATENA (fierbe ca o ciorbă aera) : Madam. s ă călătorească ou trenul lor decît pe acoperişul vagonului.) Nimic ? Nici ìn c u r t e ? Unde au căzut bombele ? Numai la m a d a m Firsinescu ? Nu m a i spune.. (Iar la aparat. Dacă cădea vreo b o m b a incendiară ? DIACU (câtre Corloiu) : Uite burghezia romînească.. către ceilalţi) O tîmpită ca asta n .... (La telefon.... CORLOIU : Şi a c u m ? DIACU : După ce a ieşit i a r d i n spital. p e la P i a t r a Oit. ? ATENA (mai ferit) : Acum nu m a i slăbeşte telefonul p î n ă diseară. (Sună telefonul. (Se întoarce spre ceilalţi. I-a degerat n u m a i faţa şi i-au paralizat numai muşchii vorbirii. La gara. da.. 4. şi 1-a luat om d e ìncred e r e la vila asta...21. cînd vorbesc. (Câtre ceilalţi) Mi-e frică să nu a r d a şi la noi.. stia bine ca acolo vor veni avioane să bombardeze..... domnişoară. N-are decìt să se duca la alţii.. C u m era u n ger de minus 35 de grade. distrusă. www. da ? Cìnd a ìncetat ? Acum 10 m i n u t e ? Dă-mi.54.. Aci. CORLOIU : Văd că a r e ceva şi la mînă.. c a r e îl stia din sat de la el. şi mai u n d e ?...) Ţi-a spus u n d e au b o m b a r d â t ? A. lasă a c u m conversaţia. exceptional d e bine..) A m u r i t multa l u m e ? Da ? Ascultă..a m mai văzut.marazi. vila domnului ministru Bărlătescu.ro 48 . Nu r ă s p u n d e ? Sunaţi.. nenorocită.. Da. cine o p r i m e s t e cu u n copil d e doi ani ? ATENA (care nu mai poate răbda..) Da. B I C A : Se joacă cu cercul p e bulevard.. pătimaşă. ca să-i a p e r e ei casa.. Bucureştiul... un medic maior mucalit a refuzat să-1 reformeze. Nu întrerupe. BICA (delicata ca o coadă de matura) : Si-a a v u t ghinion şi acolo..cimec. N-o ţiu cu sila. DIACU (mereu amar) : Tocmai fiindcă aude. (Aprig.

ramolit. dar a auzit apelul la telefon) : Nu fi rnitoca. Anainţă Bucureştii că onorabilul „Bebé" a venit.. Toţi sîntem mai m ul t sau m a i puţin fricoşi. dar tremurînd de furie. LUCIA : Asta c a m aşa-i.) Vă m i r a t i de ce ìi port de grijă cînd pleacă d e acasâ şi se înhăitează cu toţi nespălaţii ? Tot ce aude. DIACU : Ai să le vezi c u m îşi dau a r a m a pe faţă.. Altf el. d a r noi zvârlim cărţile pe masă. Asta m ă scoate din sărite.. BEBE (un bărbat deşirat de vreo 55— 57 de ani. ATENA (lui Bebé) : Să nu te mai aud vorbind aşa.) Ascultă.cimec. ce mai incoio şi ìncoace. (Repede. că de-aia a m fugit aci din Bucuresti. nu pot. ce vrei. desi entuziast. că-ţi crăp capul.. Să le facem să ajungă amîndouă la cuţite..) Dacă te mai aud. Ştii numerele de telefon.. ca să-i păzească ei casa. şi spune la lume.. încremenită) : Inseamnă să cîştigăm în mod necinstit. 8 de Ciorap este iremediabil abjectă. i a r dacă strigi prea tare. DIACU : Ieşim noi la căpătîi. d a r nu aţi observât nimic ? Nu ? Aci e bine. 2. Eu a m a v u t norocuil că rninistrul a a v u t vila asta şi lucrează aci..22. că ascensorul s-a stricat şi cînd ajungeam la adăpost. Telefonează tu şi la prăvălii. mad a m . Anunţă acum triumfător. Ce vrei. (Striga speriată càtre el. caci. E plecat pe bulevard d e azi dimineaţă. isprava d u m i t a l e ! Uite c u m i-ai siucit şi b r u m a d e minte c a r e i-a rămas. O obligă p e nenorocita aia de servitoare să stea eu copilul în Bucuresti.. numai de Bebé mi-e frică.BICA (nu lasă telefonul) : Tine-ţi nervii. Fost profesor de geografie. că s-aude cam prost.) Da... www. nu puteaim coborî în grabă m a r e scările. pensionar. le serveste p e eie cu cărţi a r a n j a t e de alàlalt. da. aici Buşteni. DIACU : Măsluim cărţile. învaţă. Da. Casa Iliuţă. Lucia. Politimi. BICA : Lasă fereastra deschisă. mi-e teamă să nu-ţi sarà d a n t u r a ìn receptor. La joc se vede caracterul omului. (La telefon.. ce e p e acasă ? E ìnchis. E în haină neagră cu pantaloni de jachetă. vesel cu aduce şi el o ştire. J u c a m în patru şi o facem să cîştige p e tîmpita asta d e m a d a m Scaloi. trebuie s-o facem să p iardă la cărţi pina o turba d e furie.. Dar m ă gîndesc că totuşi a r fi păcat să-mi bombardeze garsoniera cu lucrurile din ea. (Dă telefonili Atenei. Si ai să vezi c u m a r a t a o scroafă d e a u r turbata. tot moale vorbeşte) : Au l u a t bolşevicii Iaşii... (Mînioasă. cu piciorul asta. M a d a m Hiuţă ! La noi au căzut bombe ? Nici ìin cartier ? Nu ? Bine. şi al care face cărţile. fiindcă se bucură cu adevărat.. că ai m e r s m u l t şi eşti transpirât. Dă-o dracului d e afacere. E prea mîrşavă. Sa stea p e acoperiş să azvîrle bombale incendiare în gradina. CORLOIU : Cred că nu e adevărat. cu mustaţă alba pe oală.. LUCIA (amuzată) : Mi-ar plăcea şi mie să le văd încăierate. LUCIA : O să m ă ìncurc. BICA : Şi ce te bucuri asa ? De u n d e ştii ? BEBE : A trecut u n şofer d e la P r e zidenţie sp re Predeal şi a spus... LUCIA (bîlbîindu-se. Vezi ce-i cu casale de p e Moşilor.. dar nu poti să ştii dacă o face din copilărie. te plesnesc peste g u r ă ! Nu sta la fereastră. d a r mai bine renunţă. aşa ca să ne mai răeorim puţin.. să ne înăbuşim aci ? DIACU (a luat-o de o parte pe Lucia.. m a d a m Iliuţă ? Alo.. DIACU (care se uità pe geam) : Schimbă comunicatili.. Dar scìrba asta d e femeie lacomă întrece măsura.. a cărui labă a m lăsat-o în războiul celălalt. şi nici nu-i dâ voie să se d u c a la adăpost. îl găseam tixit.. bestia asta 4 — Teatru nr. pe bulevard. Stanca. E u n fleac.. vorbeşte în şoaptă. cìnd a luat benzina..) Poftim. (Striga. ? Că p e u r m ă t e chem iar. LUCIA : Dar cum ? Nu tnţeleg ce vrei să spui. madam. spunem că nu mergem.ro 49 .. cu usile închise.. Am lăsat acolo fiecare din noi lucruri de care ne-ar p ă r e a r ă u sa se piardă şi fiecare sìntem.) Alo. Vezeliu. Aci. (Vrea să închidă fereastra).. Lucia. Nu. ATENA (a vrut să răspundă. Aoum. Şi te pricepi ? DIACU : H a b a r n-am. guler tare. cucoană. bueuroşi că nu s-a b o m b a r d â t şi în cartierul nostru.. cu a l a r m a asta. DIACU : Ai dreptate.. ghete gri. m a d a m Vezeliu.17. LUCIA : Eşti nemaipomenit. Numai asa simt că o să m ă mai răcoresc..) A. DIACU : Dar de ce să cîştigăm noi ? Noi chiar p u t e m pierde.. care pare mai batrìn... da. domnule Diacu. domnişoară. Trebuie să-i facem ceva. LUCIA (speriată) : Să m ă s l u i m cărţile ? DIACU : Ìntocmai. moale.

Şi-au spus că de ce să cheltuiască degeaba cu aviaţia. Şi s ă se fi pregătit din vreme... îmi spun că îşi 'merita p e deplin soarta. A m vorbit cu u n colonel neamţ. O vorbă să nu m a i spui. d-voastră credeţi cà e aşa d e uşor ? BICA (superata) : Nu vrea.ro . O să aibă ce să n e povesteascà de la Bucuresti.... DIACU : Şi ţăranii ? De ce nu sont scutiti ? BICA (uimită) : Da' ce ? Ţăranii sânt agricultori ? DIACU (uluit) : C u m ? BICA (dezgustată) : Astia nici d e solda t i nu sînt buni. Sa ştim şi noi cine-i aduce p e ruşi la Bucuresti. iart ă .. ca agricultor. Cred că domnul ministru n-a luat masa.. BÀRLÀTESOU... la ferma. să préfaça în m o r m a n e Ploeştii şi Braşovul. LUCIA. cum vezi d-ta lucrurile ? Cum crezi că a r fi p u t u t opri burghezia apuseană ipe Hitler ? DIACU : O. îţi d a u eu înapoi d e la mine.. A fost.. Scena 2 DIACU. DIACU (care s-a apropiat) : De dat ordin a r d a el.. CORLOIU (interesat) : Şi d e ce găseşti d u m n e a t a că burghezia romînească este d e vină ? DIACU : Nu vorbesc d e burghezia r o mînească. DIACU : O să-i spun să încerce.cimec. a văzut.. domnule Diacu. d a r cu ce să lupţi ? De u n d e soldati ? ATENA : Cum... dacă ea n . BICA : Măcar dacă a r face Cezar al dumitale.. de la început.a r fi fost azi o m a r e de flăcări. De ce n u m e r g e şi el p e front ? BICA : C u m o să meargă bărbatul m e u ? E scutit. CORLOIU : F o a r t e interesante pareri le domnului Diacu. BICA (bucuroasă) : Vine şi bărbatumeu.. CORLOIU : Poate că au sperat că totuşi n u va fi război ? DIACU : Exact. (O scurtă pouză. CORLOIU (foarte interesat) : Dar.. De ce nu dă ordin să-i gonească p e ruşi înapoi ? CORLOIU : Ei. DIACU (o priveşte iritat) : Da. DIACU : Asta-i bună. Zi-i mereu.. Foarte interesante.. CORLOIU (urmărind ceva) : De ce.. Nu niai vor să lupte. Socoteală de burghezie in descomp unere..a r fi îndrăznit s ă dezlăntuie războiul. Avar i l a ei m u r d a r ă a provocat războiul şi ne-a a d u s pe toţi în situaţia în care n e găsim. BICA.m ă că t e întreb.LUCIA : Hai să vedem ce-o ieşi... e r a u n mijloc foarte sknplu. DIACU : Oînd văd cît d e inconstientă şi d e putredă e burghezia. fiindcă asta e o corciturà de burghezie. a ìnvins. care a c u m n e trimite cetăti zburătoare să omoare mii d e oameni p e calea Griviţei. DIACU (stăpînindu-se) : Şi de ce să l up t e soldatii romìni. c u m spunea colegul s au Cezar. mizele. c a re mi-a spus că n u m a i din cauza romìnilor s-a r u p t frontul la Stalingrad.a r fi fost atìt d e mărginită şi de sordida. domnule Diacu . Dar ia stai. abia să înceapă să se gîndească dacă este timpul să se pregătească.. Sa-i fi vorbit lui Hitler r ă s picat. Mă gìndeam la burghezia occidentală... CIORAP LUCIA (coboară pe scară) : Vine m a Sina d-lui ministru de la Bucuresti. Europa n . ATENA : Asta-i părerea dumitale personal ă. d o a m n ă ? Lèsati p e domnul Diacu să-şi spună părerea. DIACU : P a r e rea istoriei... ceea ce face bărbaUnmeu pentru Tara Romînească.. Te rog. Că nu ne băgăm peste eie.. Să nu-i mai văd în ochi. asta e. BICA (sincera ca o lopată) : Te rog să mu vorbeşti astfel despre Hitler în fata mea. DIACU : D e ce nu merg şi alţii ? Domnul Ciòrap nu e mai bătrîn ca Lazăr asta...... nu abia după ce au băgat rînd pe rînd toate popoarele europene în m o a r a războiului.) 50 www.. Hitler n .. Dacă pierdem noi ? DIACU : Doar mizele. Nu vrea să dea ordin... BICA (către Corloiu) : Eu nu-1 înţeleg pe mareşal. m a d a m Cior a p ? Ca sa facă Hitler rasism ?... cîtă v r e m e m a i e carne d e t u n care să lupte pe continent împotriva lui Hitler.. Crezi că t r u pele rusesti aşteaptă a s t a ? Bilet d e voie de la mine ? Să le aduc eu la Bucuresti ? BICA (indignata ca un jandarm) : Te rog să nu m a i vorbeşti.. nu sînt soldati. d e u n d e soldati ? Mi-a spus o prietenă că satele sînt pline d e tărani. apoi CORLOIU.. Auzi. Ca să a p e r e casele şi prăvăliile dumitale din Bucuresti ? BICA : Zi-i...

care iese cu Diacu şi cele două doamne.. L-au cunoscut ieri la vila vecină.. (Cìnd Corloiu a intrat. am ceva urgent de lucru.. Ce cauţi aici ? CORLOIU (speriat.. Fituicile clandestine comuniste au publicat articole din care reiese că sìnt la curent cu unele date privitoare la petrolul romìnesc. BÀRLÀTESCU (cu vagi scrupule ministeriale) : Bine. Cum sosesc cisternele in vamă la Bues.... O parte din ministri spera că.. două vagoane de lapte condensât. vezi-ţi de treabă. să aducem lapte pentru bolseviti ? Cine dracu' mai ţine socoteală acum de compensale ? Totul e să puteti obţine paşapoartele. BÀRLÀTESCU : Da... El tot crede in victoria nemtilor. unde au jucat pina seara tiìrziu pocker. il întreabă scurt. A venit să joace cărţi cu doamnele Vezeliu şi Ciorap. caci trebuie să plecăm fără să bănuiască nimeni. că avem nevoie de ei .. în numele d-lui subsecretar de stat. Nu lasă pe nimeni să se pregătească de plecare.. pe care nemţii le vroiau strict secrete. ieri la o prietenă comună. (Se uită surprins la Corloiu. CIORAP (resemnat) : Bănuiam. Spune că şi-a dat cuvìntul lui Hitler că-i va fi aliat credincios şi că el îşi ţine cuvìntul dat.. Dar nu ìnteleg ce faceţi d-voastră ? De ce nu plecati acum ? De ce nu vă grăbiţi ? BÀRLÀTESCU : Numărul Unu a ìnnebunit de tot." Nu vrea să-ţi dea pasaportul.. are o chestiune importante de aranjat. Să vii să-mi raportezi. (les şi cele două femei.) BICA (dezamăgită) : Dar. Au trecut. el întreabă nervos văzîndu-l pe Corloiu. comuniştii.000 de franti elveţieni. pe care le trimitem in tara. şi m-au invitât aci la o partida de pocker.) Scuzaţi-imă.. Vă rog şi pe d-voastră. pregătiţi-mi dosami... a coborìt la gara.. BÀRLÀTESCU : Da... ce-ai făcut ? CIORAP : S-a aranjat.. Le-am explicat că avem nevoie de cìtiva intelectuali competenti care să facă propaganda pentru noi in tarile neutre. Sìnt trimis de d.. CORLOIU : .. pentru compensaţie. şi pace. ni se depun la Banca Centrala din Zurich 200. soţul meu n-a venit ? BARLATESCU : A venit. „Şi I-ai găsit pe marele intelectual Ciorap ?" I-am spus : „D-ta nici nu bănuieşti ce relaţii are omul asta. aferat. Păstrăm barai la banca. să nu scoateţi o vorbă.cimec.. avem 380 de mii de franti elveţieni.. Germanii sìnt furiosi... Dar n-am putut juca din pricina alarmei.. (Corloiu saluta şi iese : càtre Ciorap) Ei.. dar zadarnic.. (Se scuză cétre ceilalţi.. BÀRLÀTESCU (socotind) : Din astea cumpărăm.. Scena 3 CIORAP.. BÀRLÀTESCU (iritat) : Pofteste-1 încoace şi lasă-mă singur cu el. Se bănuieşte că în anturajul d-voastră s-au strecurat cìteva demente comuniste.. in ultimul moment. aferat) : As vrea să vă vorbesc. BÀRLÀTESCU : Nu sìnt doamnele mele. domnule ministru...) Ce cauta acest damn aci ? LUCIA : Nu ştiu cum îl cheamă.. caci nu trebuie să afle nimeni. vorbiţi incet.. Dă-o-ncolo de compensaţie. care va să zică. cu ceilalţi 180 de mii. dar respectuos) : Domnule ministru. (Coire Corloiu) Bine....BÀRLÀTESCU (intrind. vom avea avioane la dispoziţie să putem pleca.. Doream să vă pun la curent de îndată ce am fost. CIORAP : Nu mai trimitem nirnic. Am făcut acum un ultim demers 51 www. de aceea mi-ai spus adineauri că te cheamă Alecu Stefanescu ? CORLOIU : Nu eram sigur că nu ne aude nimeni.ro .. subsecretar de stat de la Interne să fac oarecar c cercetări la Ministerial Coordonării Economici. abia dă bună ziua) : Domnişoară Lucia... Pare-se că ştiu tot ce se transporta şi se „cara" cum zie ei. dar exportul de benzina s-a aprobat numai in compensaţie cu un import de lapte pentru spitale. Omul meu mi-a rînjit furios. BÀRLÀTESCU (ca şi cìnd l-ar ţintui cu o floretà) : D-ta te numeşti Corloiu şi eşti şef de brigadă la Siguranţă.. BÀRLÀTESCU CIORAP (intra asudat. nu ? CIORAP : Ce vreţi. Bagajele le-am depozitat in gara Busteni de pe acum. în Germania. BÀRLÀTESCU : Am stăruit mai mult pentru paşaportul d-tale decìt pentru aprobarea compensaţiei.pe aceste doamne. am avut ieri plăcerea să le cunosc pe doamnele d-voastră. agresiv) Cum te numesti dumneata ? CORLOIU : Alecu Ştefănescu.

ţi-am adus rufele pe care le-ai cerut. dimpotrivă. dacă te întreabă. Nu ştie cine eşti şi nu-i spui nimic... indignât) : Ficcare vrea să se aranjeze. afară de Lungu. CIORAP (continuînd. întelegi ? CIORAP (firesc) : A venit Corloiu ? JBÀRLÀTESCU : A venit. li dai numai pachetul cu nife. de fiecare data. la submagazionerul Cîrstea. ala e Corloiu. Trebuie să mai vorbim. suride că i-a ghicit gìndul) : Domnule. ca de obicei. CIORAP (confidential) : Am simţit eu ceva. săptămîna trecută.. amîndoi şovăitori. nu ? (li dà din inimă mina. Nurnai că e foarte greu. Am vorbit azi din nou în privinţa asta... un comunist notoriu şi li se pare extraordinar că e în anturajul d-voastră. LUNGU : Ei. ce vrei ? LUNGU (s-a ìntunecat de durere) : Şi-acum.. BICA (fierbînd) : Ei. după ei. le depui de aci înainte la gara.. BÀRLÀTESCU (ca o noutate revela■ioare) : Ştii ce mi-a făcut acum amicui de la Interne ? Mi-a trimis un şef de brigadă de la Siguranţă să mă spioneze aci. nici nu vrea să audă de graţieri.. Am văzut eu după compensaţia asta că e cineva care pune bete in roate. Cred că mă lucrează ânsă cineva. Toţi fac la fel.. Nici acolo nu e mai bine.. (Tare îngrijorat. nu m-au lăsat s-o transcriu. în prag . îi dă un pachet şi îi spune în şoaptă) : N-am gâta decît o singură copie. (Apare Lazăr. L-am luat cu mine de la gara. urmat de Lungu. (Uimit. (les toţi.. ca de obicei .ro 52 . apoi continua cu voce tare) : Uite fetiţo. Au fost multi morti. că sînt diseară de serviciu pe locomotiva. ELENA LUNGU (o priveşte in ochi. Eu plec acurn numaidecît. Ne-am înţeles. tatăl d-rei Dumitru. ELENA (s-a asigurat că nu e pericol imediat.. 1-a prins pe locomotiva. E. Desi am vărsat cerneală pe alta. LUNGU : Azi n-am venit pentru copie. pentru ca să puteţi vorbi în voie. ELENA : Ah ! LUNGU : AvioaneQe au coborit jos de tot şi au mitraliat vagoanele.) ELENA (palidă. www... Cu cea mai mare grijă. ce e pe la dumneata acasă ? LUNGU (abătut) : Tare mi-e teamă că Linica şi-a pierdut mintile după bombardamentul acela de la 4 aprilie. BÀRLÀTESCU (a priceput . El a scăpat teafăr. la mine acasă . bestia care este omul nemţilor. E mai greu. ELENA (palidă.. nu vă sinchisiţi. ELENA (cu ochii aproape în lacrimi) : Doi copii ucişi.) Au expédiât alaltăieri un copoi periculos de la Siguranţă.) Scena 4 LUNGU. nu. d-ta toate le ştii şi le ghiceşti. Toată lumea aleargă azi după cite un comunist cu care sa se puie bine.. Copiile. Unu' Corloiu.să fiu numit ministrai în Danemarca.... BICA (lui Lazăr) : Ad-o pe d-ra Dumitru. i-aduce un pachet de acasă. Dă-ne ceva să rnîncăm. E altceva. frate... BICA : V-am aranjat ceva numai pentru d-voastră doi în sufrageria mica. îi strìnge mina. cà simt că-nnebunesc aici ? CIORAP : Doua. ELENA : Nu v-aţi mutât după ce vi s-a dărîmat casa ? LUNGU (ridicìnd din umeri): La Bucureştii Noi.. Trebuie să mă due iar la Bucureşti. a rămas deodată pe gînduri) : Asta e ? CIORAP (încurajîndu-l hotărît) : Domnule ministru.. ce facem ? Plecăm ? (Lui Ciorap) Ai adus paşapoartele. lîngă Piteşti. ea îi mtreabă sever) Ce-i cu d-voastră ? LAZÀR (face semne). bombardează din nou mahalalele din jurul gării. Fii ou cea mai mare grijă. întrebător. Te aşteptam abia pe sîmbătă. nervoasă) : Ce e pe-acasa ? LUNGU : Bine şi pe Colentina.... Spune-le ăstora. la mine acasă. iar Numarul Unu e nebun. foarte îngrijorată) : Ascultă. ELENA : Corloiu ? LUNGU : Nu aveţi pe aci pe unu' Ştefănescu ? ELENA (îngrozită) : Ştefănescu ? Da. CIORAP (intervenind) : A. BÀRLÀTESCU (uimit.. jos aci. Comuniştii sânt mai toţi la închisoare. Maică-ta.cimec. Unul dintre oamenii mei mi-a spus tot ce s-a vorbit la Prezidenţie... ce vor de la mine ? CIORAP : îl urmăresc pe Diacu. şi (cu înţeles) la birou..) Stiai? CIORAP : Nu v-am spus că am oamenii mei în toate părţile ? BÀRLÀTESCU : Ce vor. într-o singură zi... Ştii că pe tată-tău.

DIACU : Ce pachet.) D-lui nu-i displace berea rece. la joc. dă-1 încoace să ţi-1 duc eu. BICA : Lasă-mă. Plec în cursă.. Scena 5 CORLOIU LUNGU. că după m a s ă eu nu joc pocker. nu vreau să beau bere... muncitor.. m a d a m Ciorap...) ATENA : Vezi că mă cam doare capul.ELENA (sfioasă) : Ce face Traian ? LUNGU : Este acum extern l a Filantropia.) Perdeaua Tabi oui 2 (Acelaşi loc. U n d e ţi-e locomotiva ? Du-ne pina la „Urs" să bem cìte o bere rece şi să mai cobim nemţilor retrageri strategice. Mi se parecă nu ştie că este alarma.. ELENA. LUNGU (o priveşte cu multa duioşie) : Dacă se t e r m i n a războiul în toamnă. I-am scris şi eu.) Poftim.... Nu stricàm jocul pentru asta. ATENA : Ce. BICA : Joci pe daterie. urmat de Corloiu.. ATENA.) Data viitoare. A m plecat.. m a d a m .. A m şi pachetul a cesta al fetii. (O îmbrăţişează... să fii calm. nici eu n u joc după masă. Se poate s a stricàm partida toemai azi ? (Glasvandul e tras spre curte.. dacă.. Poate-1 convertim şi pe domnul Ştefănescu (il prezintă). După ce mi-ai luat s ă p t ă m î n a asta a p r o a p e şaptezeci de mii de lei ? Dă-o dracului ! E chestie de obraz. aclicà spre sfîrsitul lui iulie 1944.. e grăbită.... o vede pe Atena. ai să plăteşti la leafă. d-ta îmi aduci o mie de coli de hîrtie şi un kilogram de cafea pentru noul meu roman. La revedere. Lucia şi Corloiu se plimbă nervosi prin hol. Peste o săptămînă. Ai o scrisoare în pachet. Nici nu vreau s-aud.. LUNGU (saluta) : Nu pot acum. mai departe. .... spui asta ? Ei bine. (Surîzînd. Asta-i joc ? Acum şi Diacu joacă pe datorie. dar hotărît) : Nu pot să merg la bere. m a d a m ?. BICA.cimec.. înainte d e toate. poate (cu caldura) faceti nunta pînă în Crăciun. . careul. LUCIA (chematà de Elena) : Madami Ciorap. ELENA DIACU (se urea pe scară. spre etaj). Hai mai repede. BICA : O să ţi-i dea.. (Cei doi ies...) Noroc.) Se en a 1 DIACU. d a c ă în t o a m n ă scăpăm de nemţi ? LUNGU : Cred că v ă înşelaţi. de la el. LUNGU : Şi dacă pierdeţi ? DIACU : Scriu rom a nul fără hîrtie şi t a r a cafea.. Hitler e tare. LUCIA (iritatà) : Unde te duci ? DIACU : Mă duc sus s-o aduc pe d o m nişoara Elena Dumitru. DIACU. la 10 seara trebuie să fiu la depou. d-le Ştefănescu. Cu un muncitor care ci'ede că Hitler e tare. (Aproape că îi zvîrle pachetul.. (S-a aşezat la masa de joc. Mă c a m doare capul. m a d a m . prietene Lungu. BICA (îi trage după ea pe Corloiu şi pe Diacu) : Ce-i aia b e r e ? Vă dau bere aci... (îi ia pachetul. LAZÀR.. (Cordial. coboară de sus. DIACU : Cînd. E alarma chiar în localitate. m a r e a m a t o r de pocker...) LUNGU (foarte liniştit.. Au avut greutăţi cu bolnavii. I-au b o m b a r d â t şi pe ei.) DIACU : Ei..că n u mai a m bani.. Cum ai putut fi atît de liniştit ? LUNGU (o bate pe umàr) : î n orice î m p r e j u r a r e trebuie. (îşi arata cu unghia obrazul.. DIACU (indignât) : D-ta. Hai la cărţi. îngrozite. d a t a viitoare. CORLOIU. BICA (aproape furioasă) : Cum să mi joci.. (Diacu..ro 53 . Vreau să-1 văd..... cu bancurile astea. (Arătînd către Lungu. ELENA (fericită şi sfioasă) : Mă bucura m u l t că a reuşit la e x t e r n a t . LUCIA. să-1 duc la Bucureşti. Am d e luat de la amândoi vreo cinci sute d e lei.. ATENA (vine în prag) : Ştii. Se poate să faci una ca asta ?.) Hai. Căutati Pe a l t cineva în locul meu.. Mă duc de-a dreptul peste cìmp.) ELENA : Mi-a venit rău cînd a pus mîna pe pachet. pun prinsoare : dacă scăpăm de nemţi în toamnă..trebuie s ă ina due de-a dreptul la gara...) Si nu uita : submagazicnerul Cîrstea. Bica şi Atena s-au vîrît în şemineu. Nu n e strica. (Către Corloiu) Hai. (Către Elena) Ad-o p e Lucia repede. E în pachet. iată-1 pe iprietenul Lungu. pe d a t e r i e ?. te rog.. www..

ro 54 . cu noi. Ce rost a r e să bombardeze o vilă a ş a d e izolată ca a s t a ? BICA (se inchina teatral) : De u n d e stii că nu au aflat prin spionii lor că asta e vila unui ministru ? ATENA (spune pe muteşte rugăciuni. Asta e păgubos de tot. n u sta acolo. ATENA (cu acreală) : Aoleo. apoi răspunde simplu) : E tatăl logodnicului meu. omule. Dacă nu poate vorbi.. BICA : Atunci. cu m ì n a noastră. priveşte trist şi încleştat). Feriţi-vă d e judecata lui.. caci mi s-a p a r u t ciudat. nu uita că aude. i a r ţăranii au n u m e biblico : A v r a m . Din cauza lui şi a altora ca el. ţăranii au început sa opreasca automobilele încărcate p e şosea : „Incorro... tristi. Nu sta ìn mijlocul camerei.. ai chiar o inimă d e frăulein.) DIACU (iritat) : Asa e in Ardeal. David. Lazăr. m a d a m Vezeliu. CORLOIU : V-am spus c ă ştirea n u e adevărată ? ATENA : Şi p e u r m ă . du-te în pădure. Doamne fereste. ATENA (se inchina iar) : Doamne fereşte. BICA : Lasă-ma. Ascultă. Schilozii astia din razboi trag bombele după ei.. de ce îl necăjeşti atîta pe domnul Diacu ? Mai ales că el te iubeşte a t ì t d e mult. www. Ieri spunea o cucoană la pocker că. Lazăr ? Nu c u m v a o fi ovrei ?.... DIACU (indignât) : M a d a m Ciorap. C ă r t u r a r i i au n u m e romane.. DIACU (minios) : Băgaţi d e seamă..) Ştiu asta d e la cutremur... Lazar. să n u stai nici lîngă vilă. Nu mai pot să-1 văd in ochi. E bine să stai ìn c ă m ă r u t e anguste.. LUCIA : N-as fi bănuit. în unele părţi. Cum se face că p e tatăl dum i t a l e il cheam a Lungu... de ce s-a dat a l a r m a la Buşteni ? CORLOIU : Cred că din cauza Braşovului. După el aleargă bombele. in faţă). d o a m n ă .. BICA (înţepată) : U n d e să m a i i n t r e şi dumnealui. DIACU : Spune că n u v e d e nimic. ELENA (stă tăcută într-un fotoliu...) O să fie greu de fugit în ultimul m o m e n t ATENA : Din partea mea.... noi. m a d a m ? Nu vezi că abia a v e m loc noi două ? ATENA : Nu s e p oate să rămîie ìn mijlocul camerei. indura greu batjocura). ELENA : Atunci. sau la nevoie p e prag. LAZÀR (e cu ochi mari.. CORLOIU (destul de emoţionat) : Nu vă speriatf degeaba.. a u d e şi vede.. logodnicul meu este extern la spitalul Filantropia. încremenită) : Domnisoarà Elena. se inchina grăbit) : Vai de mine.) Şoricioaică... (Arata o cutiuţă. nădejdea mi-e in asta.. se inchina cu cruci mărunte) : Bebé..... (Nu incă liniştită. (Elena se duce ìntr-un fotoliu.. in ochi. încă d e acum două zile v r e a m să te ìntreb... Că a r e de lucru.cimec.LUCIA (furioasă) : Nu zau.. LUCIA (vine Unga ea şi o întreabă cu oarecare perfidie) : Ascultă. mai bine noi. să te duci departe. Vino aici. ìi s p u n e m tot tata. fugi... d u .. A m adus-o cu sila. boierilor ? Cum lăsati t a r a ? U n d e carati astea ?" (Amărîtă. C u m s-or apropia bolşevicii. ATENA : Atunci... frate ? (Catte el) Ai văzut avioane ? LAZÀR (face iar semne)....) Il iubeşti ? ELENA (surìzind) : Sînt bolnavă d e dorul lui...) LAZÀR (vine de pe terasă şi explică prin serrine că nu vede avioane). pe dìmbul ala. cum să stea cu noi ?.. o p u n ìn mancare şi mie şi lui bărbatu-meu......t e afară şi păzeşte. (Se inchina. d u m n e a t a eşti logodită? ELENA (ghiceşte acum de ce e multumită Lucia) : Da. LUCIA : E atìt de frumos sa iubeşti şi să fii iubită. iar p e d-ta Elena D u m i tru? ELENA (o priveste bănuitoare. Decît să ne o m o a r e ei. m a d a m Cior a p ? Ce să păzească. d o m n u l e Ştefănescu. BICA (iritată) : Lasă că au şi început.. BICA (nervoasă) : Ce spune. ai înţeles ? DIACU : Ce să păzească. lasă-1 aici. Vede şi judecă.. Dacă se p răb uşeşte t a v a n u l ? (Cu eocperienţă. LUCIA (încurcată.... Stai. BICA (scandalizată... băiete.... am ajuns unde a m ajuns. DIACU (coboară cu Elena) : Nu vroia să vină.. LAZÀR (simte batjocura. Nu vor veni aci. tatăl lui Traian. de-au luat bolşevicii Iaşii. in faţă........ cìt mai departe. A m auzit că ìn primele zile fac o baie de sìnge. Şi eu... parca mai ştii cine se p r i paşeşte pe Unga cìte-o vilă ca asta. Iacov. ce n u m e e asta.

îţi spun despre ce e vorba.. Iti c a m taie respiratia.. Mă due la spital sa fac rost d e puţin cloroform sau orice narcotic oi gasi pe acolo... se fereşte) : Deasupra noastră (Se ìnghesuie. ATENA : Cucoană draga. càtre Diacu) : Ce-i asta ? Un avion a făcut un opt d e «fum deasupra noastră... ET «ENA : Intr-o zi o să pricepeţi. LUCIA : Ai dreptate. cei de-afară urmăresc şi ei incordat.. adineauri ? Auzi ? Să-i t r i m i t ă în p ă d u r e .. Sînt albe toate. ELENA : Fii mai înţelegătoare... P r e a e abjectă. hai să l e vedem şi noi. Cu totul altceva e ceea ce doresc eu.. Dar vezi că tocmai asta încurcă lucrurile.. A m s-o fac să ìnnebunească ! LUCIA : Pentru numele lui Dumnezeu. uneori sânt o fire imposibilă. LUCIA : Nu t e m a i gìndi la asta.. că şi eu sînt schilod d e război. Perdeaua www. Dacă se ciocnesc deasupra noastră şi cad peste noi ? (Se inchina.. LUCIA : Madam Ciorap. Ei. nu ? LUCIA : Da. DIACU : Şi să-i dai două picioare în spate. las totul. cotre Lucia) : Vin aeropianele.. într-o zi..LUCIA (înmărmurită de fericire) : Ţi-a spus el ? ELENA : Nu era nevoie sa imi-o spun ă . clipind din ochi.. (Aleargă să le vada. o bomba.. Dar cînd le vedeam p e eie.. Să n u m a i d o a r m ă zi şi noapte. se ia cu mìinile de cap) : Vin spre noi ? (Incremeneşte. Ascultă. se vede. Nu ! A m altceva m a i bun. asa cred !... Să vezi cinci sute de avioane ìncarcate cu bombe. Zgomotul motoarelor este la maximum...... şi de spaimă o ia in braţe pe Atena) : A h ! ATENA : Ah ! (O îmbrăţişează pe Bica. Vreau să ne ìmprietenim.) Dumneata eşti o făpt u r ă atît de limpede.. a fost o glumă. (Tree avioanele pe deasupra.) Bebé.. toţi sîntem fricoşi... Ştii ce a spus bestia de m a d a m Ciorap despre Lazăr. DIACU (de pe terasă.. ELENA : M-a î n d u r e r a t când aim bănuit că te temi că vreau să-ţi iau locul..... Că a m nevoie de dumneata.. (Cei trei ies in fuga. a trecut ultimul vai.. m a d a m . d a r eie au o frică prea vulgară.) LUCIA (striga) : Gata.) LUCIA (venind cu Diacu) : Stai ca erai cam palid ? Tot aşa e r a m şi eu ? DIACU (suride. LUCIA : Din toată inima. N-au nici un obiectiv in apropiere.... că l-a prins asupra faptului) : Deh.. către Elena) : Trebuie să fie vreo cinci sute d e avioane.) BICA : Să m u i i m împreună. LUCIA : Albe ? Nu le-am mai văzut niciodată. Dar cred că-1 sîcîi p r e a mult.... t ra g bombele după ei ! LUCIA (îngheaţă) : A spus aşa. BICA (tipa.) BICA (cuprinsă de panica. As vrea să stau mai m u l t de vorba cu dumneata. Aş vrea să-ţi vorbesc ca o soră. ea-şi ţine cheile de la faiimoasa casa de bani în poşetă.. LUCIA : Vorba lui. DIACU : Draga.. deasup ra capului.. a r e o inimă d e frăulein... o să s t ă m asmîndouă m u l t d e vorbă.cimec. sare afară) : Au trecut. BICA (lesina.. Iti spun. (Implora.) LUCIA (de-afară. infecta aia? E ceva să-i umpli gura cu iarbă. Dacă se rupe u n ş u r u b şi cade asa la întâmplare.. Vino repede..) ATENA (mai speriată luca) : Vin aeropianele ! (Se ìnghesuie disperata.) Fă-i loc.. Cum fac rost d e cloroform. ce-ai de gînd să faci ? DIACU : Ai sa vezi.) ATENA (se îndeasă şi ea în şemineu) : Deasupra capului... (Se trag unii pe alţii de picioare.. E o încremenire totală înăuntru . Nu cred să bombard eze aici. Nu ştie. vino aici.. te rog. A fost o neînţelegere.ro 55 . Sânt exact deasupra capului. LUCIA : Mărturisesc că îmi bâtea inima.. Mă u i t a m si eu la d u m neata. că mă uimeşti. că schilozii din război sînt păguboşi.... m a d a m Vezeliu.. nu e un lucru d e toată ziua. .. Ce-a fost eu jocul d e cărţi. (O priveşte cu simpatie acum. N-ai văzut că nu lasă poşeta din mîini ? DIACU : A r e s-o lase.. uit totul. E u n bărbat atît d e bun. BICA (nefericită) : Nu se ştie. a m să-i fac u n a s-o înnebunesc... Ştiu ce frumoasă esti când eşti palidă. BICA (striga fericită.) LUCIA (speriata. atît de tînără.

sînt la masa de joe.) 56 www.) ATENA : P u n e şi d u m n e a t a miza. Mai ai şi din poturile trecute să-mi dai p a t r u mii de lei.. că mie Imi porti noroc.) Ei. domnişoară ? Nu vezi că imi porti ghinion ? (A început să împartâ cărţile. n-o mai purica atât.. să nu joace. Fui d e aşi.. apoi de trei ori 1800.cimec. Elena sta în picioare la dreapta Luciei şi priveşte..) BICA (întărîtată) : C u m n u mergi.. Care.. Nu pot să sufar păguboşii. nu ? BICA (pe nevàzute) : Pas. ilenuţă. ţi-ai făcut s u m a ? Ei. la dreapta ei. BICA : Asa o fi. BICA : Ei. Sărăcia p o a r t ă ghinion. d a r cine n . asta e joc? DIACU : Scrie-mă în carnet. (Aruncà pe masă càrtile. nu-ţi fie frică. ATENA : A m deschis.. în fata ei.) Nu văd decît aer. drăcia draoului. DIACU : Pas. grosolană... de opt. 24.) BICA (pe nevăzute) : De trei ori miza. (Aruncă şi ea cărtile.. DIACU : Nu. (Aşteaptă banii...) BICA (fără sa se uite în carte) : De optsprezece ori. urmărită de privirìle tuturor) : A m dat. aşezaţi după cum urmează : cu spatele spre sala. Nu ştiu pe ce jucăm. (Imparte cartea...) ATENA : Şi p e u r m ă . a c u m ai venit lîngă m i n e ? Lasă-mă că a m şi eu cabulele mele. cei trei complici. toată l u m e a ? (Aduna cărţile. ţi-a pierit contabilitatea. Dumnezeule ! ATENA : Ói fi hapsînă. (Aduna banii. Se vede că joacă de vreo patru ore. BICA : Ho.. DIACU : Nu se poate. (Aruncă pe masă cărţile. î n ce l u m e ai t r a i t ? ATENA (agasată) : Dar nici nu ştiu cît e potul. aşteptînd curiosi. BICA : Ce să m a i zie d e m i n e ? Mi-a luat într-o s ă p t ă m î n ă a p r o a p e nouăzeci d e mii d e lei. odată. LUCIA (aranjează în timpul acesta cărţile pe care le aruncă apoi pe masă) : I a r forţezi jocul. m a d a m ? Ce. ia-ţi càrtile.a m ştiut.) Nu. se uită în stìnga. la stìnga ei. BICA : Hai. ATENA (socoteşte pe un carnet) : Vii cu 8..) ATENA : Potul. A m pus 20 d e mize p e n t r u d u m n e a t a pînă acum..) BICA : Pas. m a d a m Veze•liu.) BICA (sec) : De trei ori. (Pune bani.. O d a t a potul 300.) cket) : Uite o carte. dacă joci ca o cartoafă şi t e m a i şi încăpăţînezi să forţezi jocul ! BICA : Cartoafă ? Nu mai spune.. BICA (întoarce vinovat şi ipocrit capul . lui Diacu) : Ştiu eu cine. DIACU (a avut timp să ìa cărţile de pe masă şi să le pună peste pa- (Amîndouă filează cărţile îndelung .. Atena e foarte emoţionată. caci ştie şi Elena. eu zie că ne-ajung p a t r u ceasuri de joc. Bica e si ea concentrata.. 146.) Bica) ATENA : Nu. (Aruncă pe masă cărţile. H a p sînă eşti. le aruncă spre Lucia. De u n d e pînă u n d e cartoafă ? Mai b i n e a nimerit-o cine ţi-a spus dum i t a l e m a d a m Scaloi. domnule Diacu..a r e bani. (Pune bani. O să ţi-i dau.. se privesc lung... (Furioasă. 72. (Le primeşte.ro . (Către D-voastră ? BICA : Doua. (Pune bani.. n . Lucia . Ce naiba.. ATENA : Să-i văd. m a d a m Ciorap ? ATENA (se uită în dreapta. (Apoi. (Trece în dreapta Luciei...Tabloul 3 (Seara. Diacu .... m a d a m .. ATENA : Păi.) ELENA (jignitâ) : Nu vă supăraţi. fioroasă. m a d a m . Fă socoteala eu plaivazul..) LUCIA : F ă r ă mine. fileazà.. n u m a i cît m ă uit la tine. nu merg... LUCIA (face cartea şi o imparte) : P e n t r u mine cît ai pus ? Numai 12. ATENA : Cu ce vrei să m e r g ? Cu nouă cu d e c a r ? LUCIA : Nici eu nu merg. (Către Diacu) O carte. pe la ora 9. ATENA (aruncă o privire glaciale.) ATENA (furioasă) : Dar să ştii că nu m a i joc fără bani pe masă. ATENA (filează îndelung cartea) : Staţi. Ne-ai uscat pe toţi. hotărît. imparte cărţile) : Lucia. Atena. ATENA (se mai uită în carte o data) : De nouă ori. BICA : De cînd cîştigi 90 de mii d e lei.. ai pierdut. emozionata.) Vino lîngă mine. către Elena) $i d u m neata ce te-ai proţăpit lîngă mine. DIACU (cîntăreşte mult cărţile) : Nu ştiu ce s ă fac. Bica . Dai sau nu dai ? ATENA : I-am dat. (Apoi.

asta-i acum. Gâta ! BICA : Cu ce lume-ai mai jucat în v i a t a dumitale. DIACU : Hai. m a d a m . LUCIA (a luat cărţile de pe masă cu un aer neglijent. şi pe el ? Ar fi maică-sa mai fără grijă acolo şi a r păzi mai bine casa.. aşteaptă catastrofa. (Pune barai pe masă. e putred de bogată şi tot mahalagioaicà a rămas. lăsaţi-mă în pace cu năzbîtiile astea ! (Se pregăteşte să deschidă.. Lucico.) Lasà doi poli pentru servitori ! ATENA : Nu mai spune. (Numără banii. (Pune banii.. care era in dreptul camerei vecine. eu sînt de vină că nu ştiu pe cine invit în casa mea. m a d a m Ciorap. Scoate plaivazu* şi carnetu'. O să fie pe masă o avere.. a c u m să fac şi pe doica. www. (Pune banii.) ATENA (pe nevàzute) : De trei ori. ca sînt oameni necăjiti. (Nervos. încă pe atìt.) ATENA : Fortezi mereu..) DIACU : Giti ani a r e copilaşul servitoarei dumitale. m a d a m Ciorap ? BICA : Da' ce. càci acum are.) ATENA : Cine a deschis ? BICA : Eu. o casa de bani verde. BICA (se uită in carte. in fund. DIACU : Şi de ce nu-1 aduci aci la Buşteni. e bătaie de joc. p u n e m in farfurioară doi. apoi către Atena) : ate? ATENA : Trei. domnule ? DIACU : Are să fie un pot foarte mare..a m ce spune.. trei. m a d a m . trei poli pentru servitori.) BICA (se uită in carte) : A m dat. m a d a m ? (Ranchiunoasă. Du-te şi scoate banii din fortăreaţa aia d e fier si t e r m i n a odată. Nu-i e ruşine. DIACU (ironic) : Aşa se face avere. Potul. ATENA (brusc furioasă) : Madam.) BICA (farà să vada) : De nouă ori (Pune iar banii. fiindcă ştiu să joc. Se dà la o parte perdeaua.) In stinga. Dacă nu pui banii p e masă. la ea.ATENA (a filat cartea) : A m deschis. Asta ia banii p e nerăsuflate.) De optsprezece ori potul. ou d o u ă mîini. se vede. (Se ridica furioasă şi trece dincolo.ro 57 . Asta^mi mai lipsea. cu totul nepotrivite locului. Puteai să mergi. cu un pat scund dublu. Ce ? M-aj ută ei să cîştig ? Cîştig. am avea noi grija lui. de n u stri să t e porti cu oamenii ? (Turbata.) Dar ce-ţi veni a c u m ? O fi avìnd vreo trei ani. DIACU : A m să a m eu grija Lui. BICA (cu ţifnă) : Ei. ea la el.. la adăpost. (Azvìrle pachetul pe masà. un placard in perete vopsit cu duco alb .cimec. Către Bica) : Cîte luatf ? BICA : Două. asta nu e joc. peste orele d e serviciu. prefăcîndu-se că se joacă distrat cu cărţile zvirlite pe masă. apoi cu o privire şireată) : Şi mie. şi le-a pus peste packet. (Pune banii. Fata cîrciumarului de la Obor. Lucia şi Elena au încremenit. t e m a i şi enervezi a c u m ? (îşi framinta degetele. tresare. de cìnd încăperea era un fel de birou al lui Ciorap . ATENA : Ei. BICA : la. Nu ştii că a m o inimă de frăulein ? LUCIA : Nu.) De nouă ori. să ştiu cîţi ani a r e ? (Preocupată de carte. (Vrea să ia de pe masă cîteva monede... de ti-esilă. LUCIA (i le dà. n . că n e enervezi ! (Se uită lung la Lucia.. rămasă aci. nu mai joc... zău. Cîţiva poli le p r i n d e şi lor bine. LUCIA : Uite. sînt din pot. LUCIA (clatină din cap) : E cam vulgară. diverse adaosuri de mobilier de prost gust. DIACU : Pai. e cărpănoasă.) ATENA : După ce joci pe ziua de ieri.. cu uşă spre o camera de baie. şi cînd dă.. nu sînt de la dumneata. da' ce-am eu cu servitorii ? DIACU : P e n t r u că-i ţinem tîrziu.) Da. Să-mi fie d e î n v ă t ă t u r ă d e minte.. Poate că în definitiv nici nu iei d u m n e a t a potul. E o încăpere lunguiaţă. absent.... să le puie caniotă pentru servitori. le-a aranjat cum trebuie şi le-a aruncat neglijent spre Lucia) : Aveai perechi bune. Potul. eu i-am tăiat buricul.) DIACU (in timpul acesta. trebuie sa întinzi de ea. in living-room ATENA (căutînd să-şi justifiée gestul) : Domnule.) (Diacu. domnişoară.. ATENA : Să le fie de bine. LUCIA : Nu merg..) ATENA (nervoasă) : Ce faci. BICA (pe nevăzute) : De trei ori.. ca să scoti ceva.) ATENA (filează ìndelung). ATENA : De ce forţezi mereu jocul T m a d a m ? Cu cìt vii ? BICA : Fă socoteala.

(Numera mereu înfrigurată pachetele de dolari. a deschis casa de bani. V e d e t o t. ràsucind tot felul de chei. madam Vezeliu. Erau destul de bogaţi... aşa e....) www. pe Ferdinand... ATENA : Patruzeci-patruzeci şi doi. ATENA : Ea 1-a schimbat. rîzînd cu înţeles. violonist la Opera.. la banii DIACU : Hai. îşi revine numaidecît. (Răstoarnă punga cu aur şi numără napoleonii vertiginos. E şi neomenoasă. Dintr-o cìrciumăriţă romantica şi un violonist sfrijit.. E şi azi amorezată de el.. Ce mă fac ? Urnbla cînd vrea.... aleargă iar la casa de bani. LUCIA : Atunci.. madam... Dacă nu era soiul lui. Ce ìntîrzii atît ? (Fais îngrijorat.. După ce a pus zàvorul la uşă cu grijă. i se împleticeşte limba) : P î n ă în t r e i zile sînteţi obligată să depuaieti la Ba n c a N a t i o n a l à a c e ş t i 5 0 0 0 d e d o l a r i şi 2000 de n a p o l e o n i ..) Vin acum. E o glumă idioată. cìnd eram directoare. n-are mai mult de patruzeci-patruzeci şi cinci de ani.. bolnavă după avere. (I se înmoaie dintr-o data picioarele.. vă a ş t e a p t ă cinci ani de t e m n i ţ ă . în camera BICA (răsuflă usurata) : Nici aici nu lipseşte nimic. Pe ea am văzut-o cu ochii mei spâlînd vasele ón prăvălie.. (Cei trei rîd.. Nu se schimbă oricine. nu e numai lacoma. Ea 1-a făcut om. 1-a schimbat.) N-a luat nimic... în camera BICA (a terminât de numărat. Şi destul de frumoasă. lui Diacu) : Asta. Tatănsău sta cu fote dinainte. Şi-acum îl dăscăleste. la tejghea. începe să verifice ìnfrigurată punga de piele de càprioară. acum..) In living-room LUCIA (ipocrita) : Ce-o fi ìntìrziind atît ? (Surîd iar... In living-room In camera BICA (pripit) : Nimic. in clipa in care a deschis-o. ca o stafie. (Numără mereu disperata.. madam Vezeliu.... Dar n-^a avut ce să mai facă..cimec. (A lesinai o clipă..... vii ? Ti s-a întîmplat ceva ? (Zgîlţîie usa.) Să nu-i fi venit rău. Ce vrei ? Fata de cìrciumar. -Cìrciumar. răsuflă fericită) : Sînt toţi ! (Mai numără şi pachetele de cîte 100 de mit de lei. Vis-à-vis de liceul de fete...ro 58 .) în living-room DIACU : Domnule. ce faci acolo ? In camera BICA (gîfîind) : Acorn. unde-a fost Oboru'.) în living-room DIACU (începe să strige) : Hai mai repede.) Ţi s-a întîmplat ceva ? (Se duce la uşă. O gluma.) BICA (in camera. vede un fel de carton alb şi începe să tremure.. la cartonul şi citeşte.. Cîrciumarul nici n-a vrut să audă la început. Ciorap. Că într-a opta a fugit cu Ciorap.. Cîştigă fiindcă ştie să joace.. constatînd eu groază. cu enorm de multe bijuterii... care era pe atunci un golan sfrijit. DIACU : Ei.. DIACU : Asta-i fantastic. A l t f e l ... fata de cìrciumar. (Gîfîind.) I s-o fi întîmplat ceva. cei trei complici.. LUCIA (uimită) : Ciorap a fost violonist la Opera ? ATENA : Cum vă spun. Era grasă şi pe-atunci... legata cu tulpan la cap. LUCIA : Cum. cu litere majuscule. N-a terminât liceul. Î1 mai pune şi acum să-i cìnte la vioară. Răsuflă usurata. cade pe pat. scris de mînă. madam... ATENA (cu buze subţiri) : Mitocanea.... Ce te faci ? Ti-a pus Dummezeu mìna-n cap.. nu devenea atît de hrăpăreţ. a căzut pe pat. fata de cìrciumar ? ATENA : Cum vă spun.. DIACU (se ia cu mìinile de par) : Vine cu milionul. îi bîţîie mîinïle. a iesit cea -mai teribilă pereche de oameni de afaceri din tara romînească.) Nu lipseste nid una. Că vrea sa dea fata după un ofiţer. Hai. Eu să n-o ştiu ? că mi-a fost eleva.) Are cineva chei false potrivite la casa de bani..LUCIA (ti spurie.

(Face semnul sugrumării cu cravata. eu v-am trimis destule informaţii luna trecută. CORLOIU (se prefac joacă fable) că zile mai DIACU : 'Nu-i lucru curai. ELENA : Nu m-ar mira. CORLOIU (iritat) : Lasă-i. Servitoarea.. Ce fac eu casa de bani ? Ah. ATENA (către Bica) : Ai auzit.. Asteia trebuie să-i vie rău de cìte ori scoate bani din casa de fier. neserioase.. dar sare iar. BICA (arsa) : Ai spus că nu primesti pe datorie. dar nu mai joc. ATENA (care venise şi ea la uşă) : Madam. Cine-o fi avìnd cheile? Dacă vine la noapte şi mă omoarà ? Ah. (Luciei.) Dumneata ai să-mi dai 120 de lei.. sînt leoarcă de năduşeală.. n-am mers. Deci. Nevesti-mii îi e frică să mai rămîie singură cu ei.. Numai că trebuie să vezi clar. (S-a trîntit iar pe pat.) De două zile taie lemne la bucatan e ca să facă bătături în palma... Domnule Vezeliu. Ai să-mi dai. ai pierdut. (Se duce la uşă... (Sare speriată de pe pat şi goleşte iar geamantanul in casa de bani.. BEBE : Ce sînt eu de vină că dumneavoastră nu vreţi să credeţi ? Ciorap şi nevastă-«a sînt nişte feroci comunisti. nu.) Aduceţi pe doctorul Gheorghiu. domnule. In living-room arde fruntea...... ce fac ? înnebunesc ! Zi şi noapte am să stau lipită de uşă.) In camera BICA (tresare iar) : Ah.. am impresia că din pricina certurilor şi sîcîielilor dintre soţiile dumneavoastră. Nu mai ies din camera pînă nu aduc un lăcătuş să schimbe broaştele la uşă. Vrem fapte. deci. (Către Diacu.. mi-am pierdut mintile. Sînt comunisti feroci. şi d-voastră nu credeţi ?. şase mii de lei. Gîndeşte-te că esti plătit cu bani buni ca să faci un serviciu care nu te oboseste cu nimic. extenuată.ro 59 . d-ta nu mai vezi decìt ciorapi roşii înaintea ochilor. eu nu vă dau fapte ? Cînd vă spun că de trei zile Ciorap umblă fără cravata la gît ! Pretinde că e periculos să te găsească bolşevicii cu cravata la gît. CORLOIU (exaspérât) : Domnule Ve- www.. aici îi găseşte uşor oricine.. nu mă mai dezlipesc de usa carnerei. DIACU : Ţi-i dau.cimec. li e frică acum să mai puie ochelari de scafandru pe nas. Să chemăm un doctor ? In camera BICA : Nu. Deschide.. Ce ma fac ?! (Cade zdrobită pe pat. şi nu se poate să nu-ţi dai seamă şi ce vrem de la dumneata. ce e cu dumneata ? Ţi-a venit rău ? (Zgîlţîie mai tare usa. BEBE (dirz) : Da' ce. BEBE (indirjit şi dezolat) : Dacă vă spun că astia sînt nişte feroci comunisti. de când nu ieşiseşi încă la pensie. (Apoi cade iar pe pat. A descoperit toemai acum că o arde soarele prea tare. deschide.mei. (lncet.. Sâ ştii că i-a venit rău. Lucrezi cu noi la Sigurantâ de aproape 10 ani... Ah. DIACU (zgîlţîie uşa) : Madam Ciorap. ca profesor. Cine i-a dat puterea să vada tot? in living-room DIACU (zgîlţîie mereu uşa). pe care o ìnchide cu cheile. BEBE : Domnule inspector general... pe Ciorap şi pe nevastă-sa în pace. 80. dacă nu plăteşti. Ah. Tot.) Dumneata.) Trebuie să fac acum pe bolnava o saptămînă. LUCIA : Madam Ciorap. uni CORLOIU : Trebuie să înţelegi şi dumneata că aşa nu mai merge.. Ca o stafie umblă aci cìnd vrea.) Are cheile de la casa de bani. că-i meriţi. CORLOIU (plictisit) : Domnule VezeUu. aşa nu mai poate să meargă. plus patru. Cum o să ies din camera ? Oricum.) Aci umblă când vrea. cu citeva Scena 1 BEBE. cu ceea ce ai venit pînă acum. Nevastă-sa umblă legata la cap ca servitoarele. descompusă.. N-am să-ti dau nimic. CORLOIU : Iţi repet.000 lei. madam ? Ai să-mi dai 10....) Nimic.. Vă spun eu. Iţi dai seamă ce răspundere avem.... (Muta repede tatui ìntr-un geamantan). Nu a Jung vorbe goale pentru noi. speriată.) Perdeaua (Acelaşi tirziu) decor. Dumnezeule.

e încuiată rău.. A m venit ìnapoi cînd a m v ă zut că 1-au numit pe Bărlătescu la Coordonarea Economica. Dar Bărlătescu asta e u n bleg. Poate să-i oprească n u m a i u n tane uscat ca d-ta. cu n e vasta. să te ştie putin lumea ca ghicitoare..) Nu stiu c u m să facem cu b o m b a r d a mentele astea. vede grozav.. BEBE (tîmpit) : Vine cineva ? CORLOIU (şoptit) : Joacă.. De la o ghicitoare. CIORAP : De tab le vă a r d e a c u m cînd vin bolşevicii ? BEBE (face eu ochiul. madam.. haine vechi. cămaşă colorata.. CORLOIU (iritat) : Lasă-i p e Ciorapi. şi s-ar încurca totul. Şi încă ceva.. cauta mereu.. să n e ascundem la m a h a l a cînd or veni bolşevicii. nu mai întreba ! BEBE (zevzec) : A. Afacerea rapoartelor g e r m a n e publicate în fiţuicile clandestine comuniste este opera lui Diacu.. Să ştii că a m c u m p ă r a t o căsută p e Colentina. n . u n birlic şi o damă.a m găsit nimic. Căsuta e într-o gradina.. pînă sus. cu sora. BEBE : Am să vă aduc dovada. CORLOIU : Cauta. CORLOIU (mînios) : D-ta ocupă-te de ministru şi de Diacu asta. d o m n u l e inspector general. ai spus-o ìn gluma sau e sigur ? CIORAP (dà din cap. dar ieri nu mi-a plăcut deloc. domnule Ciorap ? (Apare şi Bica.. ca să fugim. da. CIORAP (aproape deghizat într-un soi de lumpenproletar. apoi brusc furios) : Ah.. d o m n u l e Ciorap. Nu-mi place că n u eşti ce va mai dezlegat la limbă.... cînd e de faţă sau când a u d e cumva că a m vorbit ca un bolşevic. că m ă plesneşte nevastă-mea.. O să vă BICA (lui Ciorap) : Ascultă.. BICA : Si d e a s t a eşti atît de a b ă t u t ? CIORAP (mereu pe gìnduri.. BEBE : Am fost d e două ori şi n .. Ţi-am spus sa t e strecori ìn camera lui şi să-i cercetezi bagajele. Fă-te că greşeşti uşa. Chestia cu luarea Iaşilor mi-a plăcut. BEBE : N-aveţi dreptate. BEBE : Nu pot.... era şi o nepoată. şopteşte abatut) : Sigur.) CIORAP : Sînt lupte mari în Moldova. Credeam că d-aia a m c u m p ă r a t vila aia. BICA : Eu ţi-am spus să r ă m î n e m la Zurich. d o m n u l e Vezeliu. ATENA (intra cu o falca în cer şi alta în pămînt) : Ce-am auzit. Vroiam să m a i realizez cîteva compensati i. care spera să piece ìn ultimul m o m e n t cu avionul. Ea mi-a deschi s ochii despre Ciorapi. legata cu basma la cap.. Şi cìnd îţi spun eu u n lucru. Scena Aceiaşi. în şoaptă. cum îţi spun eu. Un popă.. Era şi el d e faţă. www. acolo. Doamne fereşte.a m r ă m a s a n u l trecut în Elveţia. Aveţi camere vecine.. şapcă de apaş. triumfàtor) : Ei ? CORLOIU : Crezi că vin.. 2 BICA spuie şi Diacu cînd s-o întoarce. CIORAP (clătinînd din cap) : Ala a fost secretar general la Interne.. BICA. Are trei cărti în poartă.. Da' ar trebui să mergi d e p e acum de cîteva ori pe-acolo.ro ..zeliu. Aveau 20 de g e a m a n t a n e pline. Duce bani ìn s t r ă i n ă t a t e pentru alţii.. Vin d e pe bulevard. îmi v i n e să-mi d a u cu pumnii ìn cap c ă n .. Extraordinar. BICA : Ieri la cărti spunea o cucoană că azi noapte a plecat u n u ' cu v a gon-lit-ul din gara Sinaia.cimec. Ei se ìnteleg ì n t r e ei.. BEBE : Eu îmi déclin orice răspundere. A r fi bine să-i explicaţi d-voastră.a r pricepe nimic.. CIORAP.. Nu ştie situaţia şi m ă amenintă că m ă snopeşte.. CIORAP : Mi-a luat Dumnezeu mintile. Fă mai m u l t pe comunistul. Vino cu mine. că sînt comunisti feroci.. Nu mai p o a t e scoate nici u n paşaport măcar. apoi CORLOIU (văzîndu-l pe Ciorap) : Nu niai joc eu d-ta.. lasă-1 ìn pace p e Ciorap şi ocupă-te d e cine îţi spun eu. vin. CORLOIU (bucuros) : Diacu e pe b u levard ? (Lui Bebé) E momentul. CORLOIU : Nu. fără guler). că d-ta susţii că vin bolşevicii ? CIORAP (plesnit) : Vin. (Se apropie de ea.. asa este. Scena 3 BEBE CIORAP.. Ai dat d e trei ori dublă la rînd.. apoi ATENA.

ELENA : Ştiţi bine că noi l u e r ă m in c a m e r a vecină cu biroul d-lui m i nistru. alteori m i se dau ciorne.. eu şapcă. se adresează direct Bicài) : Vin bolsevicii.) Hait. ministru tine sa le aibă copii personale.. Eu n u intru la d. string tati copiii şi ìi due la ei acolo. poc ! il şi împuşeă drept ìn cap.. Bun. aşa spune d-sa că se face ìn politica CORLOIU (mirât. CORLOIU (încremenit. CORLOIU (îi arata o insigna secreta) : Cine a r e grijă d e această corespondenta ? ELENA (tot mai palidă) : Nu ştiu. o p u n în mancare şi mie şi lui Bebé.. ministru d e un dosar personal pentru aceste rapoarte. U n d e ţii d-ta m a p a eu corespondenta d-lui ministru ? ELENA (palidă) : Nu e în grija mea corespondenta d-lui ministru.. luaţi loc. E o c a m e r a care a fost t r a n s formata in birou pentru noi două. ce rost ai aci ? ELENA : Eu scriu la maşină ordinele şi deciziile d-lui ministru. doninole. căutînd pe gîndun) : Aşadar.. ATENA : Si d-aia ţi-ai pus broboadă ? Ei. CORLOIU : Şi altceva ce mai scrii ? ELENA : Scot copii d u p ă a n u m i t e hîrtii primite.. pentru ca eventual s ă aibă d e pe ce redacta rapoartele către Consiliul d e Ministri.ro 61 . a m pierdut cutia. ministru t m e să-şi facă u n dosar personal.ELENA : Nu. schimbă puţin tonul) : Aş vrea să-mi râspunzi la vreo doua întrebări. n-o gâseşte.) Cînd oi auzi că se a p r o pie bolsevicii... ? Că bolsevicii stau la coltul străzii cu o mitralieră. Cel putin. poate. Şi gâta.. pentru ca mai târziu cînd n u va mai fi m i nistru.. în definitiv. ca să poată r ă s p u n d e la nevoie.) F u m a t i ? . va să zică ştii precis u n d e tine corespondenta ? Şi cheia de la safe ? ELENA : O păstrează d-ra Lucia. (Se repede la un dulap.ATENA: Va s ă zică.. CORLOIU (puţin iritat) : Dar d-ta. uimit) : Copii personale ? P e n t r u ce ? ELENA : C r e d că d. ţi-o fi convenind d-tale asta. o ţigară.. (îi oferă profesional. BEBE (apare şi el deghizat. P e urmă.. care a coborît pe scară şi vine îngrijorată spre Corloiu) : Poftim. CORLOIU : A. m a i xău ca Diacu? Ei. N-o vede pe Atena. CORLOIU : Mi se p a r e ciudat. Este u n safe Fichet. Dar decît sa m ă comunizeze pe mine. m a i bine m o a r t ă ! Ţi-am spus : uite. şi crezi că d a c ă ţi-ai pus şapcă. şi c u m a p a r e unul cu pălărie. ministru vrea. Ai văzut ce spunea ieri m a d a m Ceţoiu.. cauta. CORLOIU : î n biroul d-lui ministru ?. (Cauta cutia.) Tabloid 4 în acelaşi loc. o găseşte. Dar n u văd de ce m ă întrebaţi ? Poate cà nici nu t r e b u i e să vă răspund. A T E N A (brutală) : Ce tot trăncăneşti. fără cravata. nu ? ELENA (il priveşte mirata) : Alta lume ? CORLOIU (direct) : D-ta. o să te apere cumva ? BICA (sincera ca o lopată) : Să ştii dumneata. p e c a re d. domnişoară. Dar in biroul acesta mai int r a şi alta lume.. CORLOIU : Şi u n d e păstrează d-ra Lucia Grigoriu această corespondenta ? ELENA : Cred că ìn biroul d-lui m i nistru. (îngrijorată. ìn Siberia. ìn cine ştie ce împrejurare. ELENA : Mie n u mi se p a r e ciudat deloc... CORLOIU : Le dictează d-sa ? ELENA : Uneori le dictează. I a r p e temei le comunizează pe toate. ministru decît dacă sînt chemată. Nu ? ELENA (cu grijă) : Nu e sertar.... să-şi aibă dosarul lui personal. a m aici şoricioaică. să fie acoperit. blestematule ? Vrei să-i aduci pe bolşevici ? (Gâta să-l plesnească. cînd a r e la dispozitie dosarele originale ? ELENA : Nu ştiu.. CORLOIU (insistînd cu tîlc) : De ce a r e nevoie d. D.... •CORLOIU : Nu prèmesti d-ta corespondenta confidentială a d-lui ministru ? E L E N A : Nu.. d e pildă. Cred că d-ra Lucia Grigoriu. d-ta scoti copii de pe mai www. eu o cheie specială... ELENA CORLOIU (a asteptat-o pe Elena..) De ce m-aţi chemat aci ? CORLOIU (a privït-o îndelung..cimec. CORLOIU : Mi se p a r e că d-ra Lucia p u n e corespondenta confidentială într-un sertar din biroul d-lui ministru. pe la 3 august 1944 CORLOIU.

domnule. CIORAP (interzis) : Cum să plec ? BÀRLÀTESCU : î n zece minute. Ascultă. hîrtiile d e bord. energie. aşa. CORLOIU (se scoală de pe scaun şi reflectează adînc.. (Către Ciorap.toate actele i m p o r t a n t e p e c a r e le primeşte domnul ministru.) Haide. Nu uita că eşti www. ministru. CIORAP (nu mai poate respira): Mi-au dat pasaportul ? BÀRLÀTESCU : Nu. domnul Diacu vine des.? BÀRLÀTESCU : Î1 cunosc p e maiorul medie.. te ia pe r ă s p u n derea lui. îşi bagă portmoneul la spate) : Gâta.. CORLOIU (după o pauză.ro 62 . plimbîndu-se) : Asadar. Mai uşor obţine paşaportul şi viza din Elveţia. pe care în prima clipă el nu o poate observa. E n e a p ă r a t nevoie d e d-ta acolo. CORLOIU : Mă rog. CÓRLOIU : Dar m u l t a ìncredere a r e în dumneata. li explic eu că ai plecat repede. nu ? ELENA (nedumerită) : Des ? Vine.) E mai bine de vorbit aci. ELENA : Nu ştiu...) Mi-i dă nevasta dumitale... ca s a aranjeze lucrurile acolo.-ul a trimis. u n nou tablou de echivalenţă. domnişoară.. şi cred că nici pe d-ra Lucia. CIORAP (cade uimit pe scaun) : Nu trecuseră nici alaltăieri ? BÀRLÀTESCU : Nu e r a u în régulas după nemţi... CIORAP : Fie şi-aşa. BÀRLÀTESCU (dezolat că ea plìnge) : Te rog. Oprim la gara. CORLOIU : Dar.) ELENA (se uită după el bănuitoare. este o încurcàtura cu cisternele la Bues... BICA (ca un jandarm sentimental) : Cum o să piece şi o să m ă lase aici ? Nu se p o a t e ! M ă agăţ de picioarele lui. tot îngîndurat) : Ascultă. Dar ce te-ai deghizat aşa ? CIORAP (amărît de tot) : Nu mai e nici o nădejde d e plecare... poate că da. ca să nu pierdem 20 d e milioane de lei... I ..cimec. P e m i n e n u m ă deranjează cînd vine. Azi.. Nu vezi că şi eu r ă m î n aici ? E nevoie ca imăcar el să poată pleca m a i ìnainte. unde îl păstrează domnul m i nistru ? ELENA : în casa d e bani din biroul său.. domnul Diacu nu-si a r u n c ă uneori ochii pe hîrtiile i m p o r t a n t e de p e care scoţi d u m n e a t a copii ? ELENA : Nu. apoi pleacă) : Mulţumesc. Iscăleşte scrisoarea asta de recunoaştere c ă t r e mine. Poţi controia de j u r ìmprejur. (Ea lese. Caut sâ m ă aranjez şi eu c u m pot. fumînd. sa t e d u e cu masina. O s i m plă formalitate. toată afacerea cade balta. CORLOIU : Vine şi cînd scrii d-ta aceste copii de pe acte i m p o r t a n t e ? ELENA : Vine cînd a r e chef de o şuetă. c u m spune d-sa.a r e uşi capitonate. apoi BÀRLÀTESCU (aferat) : Dă-ne voie u n minut. ministru.. revine. fiindcă t e bănuieşte că ai subvenţionat mişcarea legionară. BÀRLÀTESCU : Madam. BÀRLÀTESCU (îi dă o 1oaie) : Uite şi textul telegramei. (Il ìntoarce de la uşă.R. în biroul d-voastrâ. 4 BICA CIORAP..... pentru numele lui Dumnezeu. De pe actele pe c a re mi le dă d.. ELENA : Nu ştiu.. CIORAP (încremenit. n u ? Să mai facă puţină conversaţie ? ELENA : Da. BÀRLÀTESCU : Ba. nu vorbi.. C. domnişoară..) Stai r stai puţin. Nu trecuseră nici alaltăieri frontiera elveţiană. Biroul meu n .a m explicat că eşti un m a r e industrias căutat d e poliţie.. altfel. A spus că în cazul acesta. după indicaţiile g e r m a n e . nervos.. să-ţi iei bagajele.F. CORLOIU (cu înţeles) : A m observât că domnişoarei Lucia îi plac foarte m u l t aceste şuete. Dacă primesc d e la d-ta o telegrama cifrata — îţi dau textul a c u m — îi n u m ă r la ìntoarcerea lui un milion de lei. trăgînd din ţlgară şi spunînd anecdote... lîngâ tunel te aşteaptă o maşină sanitarăgermană. BICA (plìnge cu suspine grele) : Va să zică. aşa.. Vine sa fumeze cite o ţigară. scoti copii de pe actele cele mai i m p o r t a n t e ? ELENA (apăsat) : De p e toate actele pe care mi le dă d... CIORAP (a trecut o clipă dincolo. (Pleacă. (A intrat Bica.... vezi că trebuie sa pieci. nedumerit) : Dar. CORLOIU (şe opreşte o clipă.. Scena BÀRLÀTESCU. cînd şi cînd. Lasă-mi u n cuvìnt. Şi dosarul acesta personal... îngheţată). dar pieci neapărat.

.... atunci...şi crezînd că sìnt c h i a r amintirile d-tale.... grăbit. Ea se duce la toate usile. DIACU (interzis) : C u m ? BEBE (adulmecind preţul) : C3t ? BICA (grăbită. o liniază repede şi serie pe ea) Lis.. BEBE : întocmai. aşa^mi piaci. Nu vreţi să primiţi ? DIACU (uimit. (Trece dincolo. Peste o s ă p tămînă...) Scena 5 DIACU.. Aşa. Tata era un biet cìrciumar de m a h a l a ... Eu aş vrea să subscriu o s u m ă pentru P a r t i d u l Comuinist.. avea un birlic şi u n popă la poartă.) Uite ce. DIACU (iritat) : Ce naiba vrei să cred ? Ai i n t r a t din greşeală în camera mea..... I a r p e urrnă.) DIACU (plictisit) : Draga. draga m a d a m Ciorap... a şt ep t stiri d e la d-ta. E mai bine cu u n martor. c u m îţi obţin paşaportul şi vizele.. BICA (pune pachetul de bani pe masă) : Iată-i. în pivniţă... d o m n u l e Vezeliu..) CIORAP (şovăie) : Imi dati voie o clipă să-mi pup nevasta ? BÀRLÀTESCU : Pup-o repede... D-ta d e cînd eşti în mişcare ? DIACU : Eu nu sînt comunist... atunci vă las.. BICA : Cu d-ta. (lese după el.. Dar v r e a u ceva la mînă. Cu a m ì n doi. BÀRLÀTESCU : B u n ă idee. serie suma şi ìn litere. emozionata) : Aş vrea să subscriu o sumă p e n t r u P a r t i d u l Comunist.. semnează aci cu mina d-tale.) Şi cînd o fi ceva. Tocmai atunci a m i n t r a t eu.) Ştiam eu că o să p r i n d ă bine... Medicul n e a m ţ te va duce pînă la Innsbruck... dînd în ea peste un caiet de a m i n tiri al meu.tidul . Diacu.. e un p e r e t e secret. (Către Bica.) îţi m u l tumesc.. Azi sìntem ìn 3 august... o s u t ă d e mii d e lei. am deschis-o.. din 1930.) Tu aduci tot cu tine. DIACU (zăpăcit) : Ascultă. tie pen. fabrica. care s-a potolit brusc. stai...) BICA (sentimentală) : Mişule.... Maică-mea era ghicitoare. BICA (intra peste ei.. n-ai mai ieşit şi ai deschis-o. (Cei doi se uită uimiţi.. (la o foaie de hîrtie de pe masă. Acolo trebuie să te descurci singur. BEBE : Aşa. moşie.. le controlează...) CIORAP (la ureche) : Bica. n u mai comunist nu mi te închipuiam. care a subvenţionat misearea legionară.. şi cu d-ta. (lese grăbită. care se ţine după el... DIACU : .. BEBE : Hai de.. E o casetă acolo cu 20..scrip. DIACU : Şi acum. bravo. crezînd că e a mea...) Asa.. a m vîndut tot..... eu ştiu.. (Semnează....tru Par. misterioasà) : Aş a v e a o vorbă cu d-voastră. (lese... Ai n i m e r i t www..u n m a r e industriaş... ai crezut că sìnt a m i n ti rile d-tale. BEBE...şi văzînd o valiză c a r e sem a n a cu a datale.. (Grijulie. BEBE : Nemaipomenit c u m ghiceşti dumneata.. BICA : D a r dolarii şi s m a r a l d u l acela mare ? CIORAP : li iau cu m i n e (O pupa grăbit.... apoi BICA (Intra oarecum énervât. DIACU : Vezi că înţeleg ? P e urmă. ca să curme o discuţie cu Bebé. domnule Bebé.. asa. BEBE : Cu m i n e ? DIACU : Bine. m a d a m . d-ta eşti comunist ? BEBE : Ehe. Cum să nu p r i m i m ? Cît vrei sa dai ? BICA : Păi...) Àia sînt deştepţi. Vezi că în vila noastră la Bucuresti. Pina atunci poate că iese şi delegaţia mea la Viena. ce mai vrei acum d e la m i n e ? BEBE (alarmât) : Să nu credeţi cine ştie ce..) BEBE : Adu-i repede. Ia-o cu tine. (S-a întors Bica. î m i p a r e b i n e că n u crezi alteeva.ro 63 . lasă-mă în pace.. Nu mă uitaţi şi pe mine. D u m n e a t a n-avea grijă. Subscrie m ă c a r trei s u t e d e mii.. asta e cheia.. BEBE (curios) : Ce e ? BICA (milogindu-se) : Ştiţi că sìnt fiică de oameni săraci. ai început să le citeşti. nu ? BEBE (iluminat) : E x t r a o r d i n a r cum ai ghicit..cimec. nu t e mai tine d e mine. Vi-i aduc acum. a u m a i r ă m a s nevìndaite fleacuri. BEBE (serios) : Fii liniştită.. blocurile. BEBE : C a m puţin. Eu a m păstrat scrisoarea de la legionari la mime.. d a ! (E la uşă. Uite. BICA : Două sute d e mii şi mai tîrziu alţii..ta de sub. îti mulţumesc foarte mult. (Aşteaptă în prag.... m a d a m ?! BEBE (grăbit) : Cum să nu primim..000 d e cocoşei şi patru brin a n t e mari. DIACU : .. acţiunile şi le-ain transférât în cocoşei şi bijuterii. BICA (devotată) : Mişule. interzis) : Dar. d a r în orice caz.. tot. eu m u t r a dumitale. revine cu o scrisoare. O femeie se descurcă mai uşor...

.. Atena şi. (Agentul i-a pus cătuşele.. BÀRLÀTESCU. mai avem aici.. care comunica informaţii secrete... şi ce cruzi.tocmai ce trebuia. îmi faceti reproşuri nedrepte..... — CORTINA — www.ro 64 . menit poate să-l aresteze pe Diacu) : Pune-i cătusele. AGENTUL (o scoate pe braţe pe Bica.. Lucia.. O manine şi eu scriind aplecată pe maşină pina ameţesc.... (Uluit. da. lesinata). CORLOIU (ironie) : Crezi tu că e aproape ? Sa fii sănătoasă.. uluiţi. BEBE : Domnule inspector general. după el un agent.. Uite-1. profund impresionaţi. Scena 6 Aceiaşi. (Toţi rămîn încremeniţi. fără şovăire..cimec.. ultimul.. cînd vreţi ceva.. nu vă dati seama ce faceti ! (Face semn agentului. am o comunista declarată sub semnătura ei proprie. eu nu voi mai putea s-o apuc.... Dar se apropie ziua cînd va trebui să daţi ìnapoi tot ce ati luat pe nedrept... Ucideţi cu surîsul pe buze.) CORLOIU (lui Bărlătescu) : Domnule ministru. ia telefonili) : Da.. complicităţi ?. pentru ca să traiti voi ìn răsfăţ şi lux. imediat.) BICA (lesina) : Ah ! Ce-am făcut. (li dà hìrtia. da. Aici ? Nu ştiu. ATENA.... BEBE (speriat) : Eu ? CORLOIU (la telefon) : Am şi arestat-o...) ELENA (extenuată) : Nu sânt comunista. către agent) : Ia-o şi pe asta. Nu ştiu de ce sìnt acuzată. să vedem. Pìinea amară a statului o mănîncă tatăl meu muncind 12 ore pe zi in dogoarea cazanelor.. madam Ciorap. telefonul ramine deschis. ATENA : îndrăzneşti să vorbeşti asa cu noi... Cine ? Da.. ELENA CORLOIU (care cobora. Sînteţi lacomi şi vreţi mai mult decît vi se cuvine.. am învătat să vă cunosc bunătatea....) Cere-mă ca martora... CORLOIU (citeşte îngrozit) : Unde ai găsit asta ? între hîrtiile dactilografei? BEBE (încurcat) : Să vedeţi.. dacă o să mai poti ! LUCIA (aleargă la ea) : Elena... N-avea nici o grijă.. CORLOIU : Fapte.. Madam Ciorap.. Corloiu coboară pe scări... Vă repet că nu sìnt comunista. ne întovărăşeşti şi d-ta. da... CORLOIU. CORLOIU : Ai să mărturiseşti şi ţîţa pe care ai supt-o... ca să-1 vinzi. Nu e adevărat nimic. lui Bebé) De ani de zile ìncasezi diurna degeaba şi nu ştii ce se petrece sub nasul dumitale. Aţi spus că aşteptaţi la telefon ? (Aleargă pe scari.) LUCIA (îngrijorată) : Elena ! (Aleargă spre ea. O expédiez cu acceleratul de 7 jumătate.. eu cred că nu eşti vinovată.. o smulge) : Domnişoară. Domnule Diacu. (Sună telefoniti. secretara d-voastră este o periculoasă comunista. Nu putem prevedea. E atît de aproape această zi că mă doare că numai la o jumătate de pas de ea.. vă cunosc bunătatea ! Din albia in care mă legăna mama cînd eram mica...... cînd vă stă ceva in cale. da. (Furios. Mi-am pierdut mintile. CORLOIU (brutal. care am lost atît de buni cu tine... Să văd cu ochii mei.. numaidecìt.. da.) lata tot ce am. da.. Da. Bărlătescu. (O îmbărbătează... de mă înjură pe mine şeful.. Te-ai asigurat pe viaţă.) Cum? Elena Dumitru ? Cum ? Da. Bebé aleargă după el. Citeşte aici.. (Scoate tot din poşetă.) CORLOIU (agentului aparut din senin.) Haide. Ai mìncat pìinea statului. palidă) : O.. CORLOIU (uimit. (Vin pe toate usile alarmaţi. ELENA : Pìinea statului ?.) Alo.. acum... nu vorbe ! BEBE : Acte in régula. Poate o să ai nevoie. Am auzit ce răi sînteţi. o complice feroce.. împingînd înainte cu revolverul pe Elena Dumitru. lepră ? ELENA (absenta....... Nu ştiu ce se va ìntìmpla cu mine...) lata ce serie aici.

* Facsimil după o pagina din manuscrisul actului IH 5 — TeatruI nr.o£ * > f/-^v A-.cimec. www.ro .