STABILIREA SI PREVENIREA CAUZELOR DE INCENDII Editat de Gral. mr. ing. Ionel Craciun, col. ing. Victor Lencu, mr. ing.

Sorin Calota, Editura Tehnica 1993. Cuprins 1. Notiuni despre combustibilitatea substantelor 1.1. Fenomenul de ardere pag. 4 1.2. Clasificarea substantelor din punct de vedere al combustibilitatii lor 1.3. Puterea calorifica pag. 4 1.4. Substante combustibile gazoase pag. 5 1.5. Substante combustibile lichide pag. 6 1.6. Substante combustibile solide pag. 7 2. Notiuni despre evolutia incendiilor si clasificarea acestora 2.1. Incendiul si fazele sale pag. 7 2.2. Modelul dezvoltarii spatiale a incendiului intr-o incinta pag. 8 2.3. Modelul dezvoltarii incendiilor exterioare pag. 9 2.4. Clasificarea cauzelor de incendii pag. 10 2.5. Includerea incendiilor in clasificarea accidentelor dupa gravitatea lor 3. Cercetarea cauzelor de incendii 3.1. Generalitati pag. 13 3.2. Ce trebuie sa stabileasca investigatorul pag. 14 3.3. Cercetarea incendiilor la fata locului pag. 15 3.4. Metode si procedee folosite in cercetarea incendiilor pag. 17 3.5. Particularitati metodologice si tehnice pentru identificarea unor cauze de incendii 3.5.1. Surse de aprindere cu flacara pag. 18 3.5.2. Surse de aprindere de natura termica pag. 18 3.5.3. Surse de aprindere de natura electrica pag. 19 3.5.4. Surse de autoaprindere pag. 19 3.5.5. Surse de aprindere de natura mecanica pag. 20 3.5.6. Surse de aprindere naturale pag. 20 4. Surse de aprindere cu flacara 4.1. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic pag. 20 4.2. Surse de aprindere cu flacara deschisa pag. 21 4.2.1. Chibritul pag. 21 4.2.2. Lumanarea pag. 22 4.2.3. Bricheta pag. 22 4.2.4. Focuri in loc deschis pag. 22 4.2.5. Aparate de taiere, lipire, sudura oxiacetilenica pag. 22 4.2.6. Aparate termice pag. 23 4.2.7. Dispozitive de iluminat cu flacara pag. 23 4.3. Exemple de incendii datorate surselor de aprindere cu flacara 4.4. Recomandari preventive pag. 23 5. Surse de aprindere de natura termica 5.1. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic pag. 24 5.1.1. Radiatia pag. 24 5.1.2. Conductia termica pag. 24 5.1.3. Convectia pag. 24 5.2. Caldura degajata de corpuri incandescente pag. 25 5.2.1. Tigara pag. 25 5.2.2. Pipa, trabucul pag. 26 5.2.3. Becuri incadescente pag. 26 5.2.4. Topituri de metale sau alte substante pag. 27 pag. 4

pag. 11

pag. 18

5.2.5. Brocuri de sudura si particule incandescente pag. 27 5.2.6. Scantei de locomotive si vehicule auto pag. 27 5.2.7. Jar, cenusa, zgura de la sobe pag. 28 5.2.8. Scantei de la cosuri pag. 28 5.3. Caldura degajata de aparate termice pag. 28 5.3.1. Sobe metalice pag. 28 5.3.2. Cosuri defecte, burlane supraincalzite pag. 29 5.3.3. Instalatii de incalzire centrala pag. 30 5.3.4. Aparate de incalzit electrice pag. 30 5.4. Efectul termic al curentului electric pag. 30 5.5. Exemple de incendii datorate surselor de aprindere termica 5.6. Recomandari preventive pag. 31 6. Surse de aprindere de natura electrica 6.1. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic pag. 31 6.1.1. Producerea si utilizarea energiei electrice pag. 31 6.1.2. Aparataj electric pag. 32 6.1.3. Aparate de protectie pag. 33 6.1.4 Materiale electrotehnice pag. 34 6.1.5. Incidente in instalatiile electrice pag. 34 6.1.6. Regimuri anormale de functionare pag. 35 6.2. Arcuri si scantei electrice pag. 36 6.3. Scurtcircuitul pag. 37 6.3.1. Scurtcircuitul – sursa de aprindere pag. 37 Recomandari preventive pag. 38 6.3.2. Supracurenti in cabluri electrice pag. 39 Recomandari preventive pag. 40 6.3.3. Instalatii electrice de iluminat pag. 40 6.3.3.1. Instalatii de iluminat cu incandescenta pag. 40 6.3.3.2. Instalatii de iluminat cu fluorescenta pag. 41 Incendii datorate aprinderii unor corpuri de iluminat fluorescenta Recomandari preventive pag. 41 6.4. Electricitatea statica pag. 42 Recomandari preventive pag. 43 6.5. Recomandari generale pentru evitarea incendiilor avand surse de aprindere de natura electrica pag. 43 7. Surse de autoaprindere pag. 43 pag. 44

7.1. Autoaprinderea de natura chimica pag. 44 7.1.1. Substante care se aprind spontan in contact cu aerul la temperatura normala (substante piroforice) 7.1.2. Substante care se aprind spontan in contact cu apa pag. 44 7.1.3. Substante care se aprind spontan in contact cu oxidantii pag. 45 7.1.4. Reactii chimice exoterme pag. 45 7.2. Autoaprinderea de natura fizico-chimica pag. 45 7.2.1. Autoaprinderea carbunelui pag. 46 7.2.2.Autoaprinderea bumbacului pag. 46 7.2.3. Autoaprinderea uleiurilor, grasimilor, lacurilor pag. 47 7.2.4. Autoaprinderea ingrasamintelor artificiale pag. 47 7.2.5. Autoaprinderea lemnului pag. 48 7.3. Autoaprinderea de natura biologica pag. 48 7.3.1. Autoaprinderea furajelor pag. 48 7.3.2. Autoaprinderea taiteilor din sfecla de zahar pag. 49 7.4. Recomandari preventive pag. 49 8. Surse de aprindere de natura mecanica 8.1. Frecarea pag. 50 8.2. Scantei mecanice pag. 51 8.3. Recomandari preventive pag. 52 9. Surse de aprindere naturale pag. 53 pag. 50

9.1. Trasnetul pag. 53 9.1.1. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic pag. 53 9.1.2. Trasnetul ca sursa de aprindere pag. 54 9.1.3. Recomandari preventive pag. 55 9.2. Radiatia solara ca sursa de aprindere pag. 55 9.2.1. Recomandari preventive pag. 55 10. Incendii intentionate 10.1. Definirea notiunii pag. 56 10.2. Situatie statistica 10.3. Clasificarea pag. 57 10.3.1. Incendii din razbunare pag. 58 10.3.2. Incendii pentru acoperirea altei infractiuni pag. 58 10.3.3. Incendii din motive social-politice pag. 58 10.3.4. Incendii pentru obtinerea despagubirilor de asigurare pag. 58 10.3.5. Incendii din vandalism pag. 59 10.3.6. Incendiile piromanilor pag. 59 10.4. Metode utilizate pag. 60 10.4.1. Incendii cu aprindere imediata pag. 60 10.4.2. Incendii cu aprindere intarziata pag. 60 10.4.3. Materiale combustibile utilizate de incendiatori pag. 60 10.4.4. Surse de aprindere pag. 61 10.4.5. Circumstante de timp si spatiul pag. 61 10.5. Profilul psihic al incendiatorului pag. 62 10.6. Particularitati in cercetarea incendiilor intentionate pag. 62 10.7. Recomandari preventive pag. 63 11. Surse de aprindere 11.1. Initierea incendiului de la surse indirecte 11.2. Explozivi, artificii si substante incendiare 11.2.1. Explozivi pag. 64 11.2.2. Artificii pag. 64 11.2.3. Substante incendiare pag. 65 11.3. Radiatii electromagnetice pag. 65 11 Anexe pag. 66 → 75 pag. 63 pag. 64

o insumare de procese fizice si chimice.prezenta combustibilului. Arderea are loc aproape intotdeauna in faza gazoasa.prezenta comburantului – substanta care intretine arderea (oxigenul din aer sau substante care pot ceda oxigen). care se amplifica si devin tot mai complexe pe masura ce se inainteaza in timp.2. ca produs intermediar.i. Notiuni despre combustibilitatea substantelor 1. functie de proprietatea lor de a se aprinde usor sau greu si de capacitatea de a contribui la dezvoltarea incendiului se clasifica in 4 clase de combustibilitate. fenomen insotit. Pentru alte materiale combustibile. termenul de ardere sau combustie este reglementat prin STAS 11097/1-87 unde a fost definit prin „reactia unui material cu oxigenul.1. C4 – usor inflamabile. oxidul de carbon – ce prezinta un pericol deosebit. astfel incat nu este posibila descrierea lui prin scheme simple. Materialele si elementele de constructie se clasifica – conform STAS 11357 – 1990 – din punct de vedere al combustibilitatii in doua grupe: . experimentari si specializare p. de emisie de flacari si/sau incandescenta si/sau emisie de fum”. cu emisie de lumina. Fenomenele ce se deruleaza in timpul unui incendiu sunt practic arderi normale. Culoarea fumului este un indiciu al materialelor aflate in combustie. . normale (uniforme). Studierea aprofundata a fenomenelor de ardere reprezinta o prima etapa in descifrarea mecanismelor de aparitie si dezvoltarea incendiului. C2 – dificil neinflamabile. Incadrarea in clase de combustibilitate se face pe baza incercarii materialelor realizate conform STAS 8558 – 1978. In prezent. Puterea calorifica Puterea calorifica reprezinta o caracteristica esentiala a substantelor combustibile. C3 – mediu inflamabile. C1 – practic neinflamabile. precedate de arderi lente.incompatibile – Co – cele care sub actiunea focului sau a temperaturilor inalte nu se aprind. Arderea este deci posibila numai in conditiile existentei a trei factori: .1. constituind o flacara. Fenomenul de ardere Dezvoltarea unui incendiu este un fenomen aleatoriu. Dupa viteza de reactie intre oxigen si combustibil.s. deflagratii). material susceptibil sa treaca in stare de combustie in prezenta focului sau a temperaturilor inalte. 1. 1. precum si metode elaborate sau adaptate dupa standardele straine in cadrul Centrului de studii. chiar daca produsul arderii este partial sau total un gaz defineste o ardere mocnita. . cu degajare de caldura. un ansamblu vizibil de particule si/sau lichide in suspensie in aer.3. provocand dese cazuri de asfixieri si intoxicatii. rapide (explozii. . nu ard mocnit si nu se carbonizeaza . indiferent de starea de agregare. . Materialele din grupele C1 – C2 sunt definite ca greu combustibile – arderea avand loc numai in cazul existentei unei surse exterioare de foc sau de temperaturi inalte. se utilizeaza metode detaliate in STAS 7248 – 1981. in general. amestecul aer – gaz combustibil in reactie. folosite sau nu in constructii. In urma arderii rezulta produse de ardere (gaze de ardere si. contribuind la cresterea cantitatii de caldura dezvoltata de incendiu. Puterea calorifica reprezinta caldura degajata prin arderea completa a unei cantitati unitare de combustibil (1 kg pentru combustibili solizi si lichizi sau 1m3N in cazul celor gazosi). Clasificarea substantelor din punct de vedere al combustibilitatii lor Combustibilitatea reprezinta proprietatea unui material de a se aprinde si de a arde in prezenta aerului. Combustia fara flacara a materialelor ce raman in stare solida in timpul reactiei. In cursul arderii incomplete se formeaza. in cazul arderii corpurilor solide. se pot deosebi: arderi lente. resturi minerale – cenusa) precum si o mare cantitate de caldura disipata in mediul inconjurator.combustibile – care. Daca arderea nu este completa rezulta fumul.amorsarea reactiei – prin realizarea energiei de aprindere sau prin sursa de foc. 8025 – 1984.

Conform definitiei. . Functie de luarea sau nu in consideratie a cantitatii de caldura utilizata pentru vaporizarea apei continute. Astfel: n S Q = ∑ Q i M i [MJ] i =1 unde: Q i este puterea calorifica inferioara a unui material. Substante combustibile gazoase Unele substante gazoase sunt combustibile la temperatura normala: hidrogenul. iar concentratia minima a oxigenului. prin combustie completa. sunt definite doua notiuni – putere calorifica superioara si putere calorifica inferioara (ce reprezinta cantitatea de caldura utila degajata prin arderea completa a unei cantitati de combustibil egala cu unitatea. gazul de fermentatie s.). Tabelul 1 Puterea calorifica [kJ/m3N] 40193 56940 14193 12644 93575 35797 Putere calorifica [kJ/kg] 26796 40193 42035 46055 41843 40528 37681 24300 44400 22200 41850 13800 19250 41850 34332 27663 Substanta Gaze naturale Acetilena Amoniac Oxid de carbon Propan Metan - Substanta Alcool Benzen Benzina Gaze lichefiate Motorina Toluen Gudron (uleiuri grele) Poliuretan Polistiren Pasla Lacuri. existenta in spatiul aferent de incendiu. gazul de sonda. presiunea si temperatura. precum si cateva amestecuri gazoase complexe cum sunt: gazul natural (al carui principal constituient este metanul). respectiv concentratia maxima a gazelor combustibile la care arderea nu mai este posibila. iar vaporii de apa nu se condenseaza decat departe de focar. totalitatea materialelor combustibile fixe si mobile. in kg. precum si unele adaosuri care maresc. limita superioara de ardere. din care s-a scazut cantitatea de caldura luata pentru vaporizarea apei continuta in gazele de ardere). in MJ/kg sau MJ/m3.a. Comportarea la incendii a substantelor combustibile gazoase este caracterizata de urmatoarele proprietati: Limite de ardere. Arderea gazelor are loc cu flacara.4. Concentratia limita a gazelor in aer la care se produce arderea constituie limita inferioara. intr-o mai mica masura. 1. concentratia si marimea particulelor si. Factorii care influenteaza viteza de ardere sunt.a. Viteza de ardere in cazul gazelor se defineste prin cantitatea de gaze ce arde in unitatea de timp fara a tine seama de factorul suprafata (esential in cazul lichidelor). deoarece gazele arse nu se acumuleaza decat rareori intr-o incinta degajandu-se spre exterior. intr-o cantitate de aer specifica fiecarei substante gazoase. Pentru a aprecia rolul unui material intr-un incendiu se considera exclusiv puterea calorifica inferioara. puterea calorifica a unui combustibil se exprima in J/kg sau J/m3N. stejar Piese cauciuc Antracit Lignit Sarcina termica – conform STAS 10903/2 – 1979 (care contine detalii de aplicare) – reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate degaja. vopsele Cherestea brad Cherestea fag. scad sau anihileaza propagarea flacarii. hidrocarburi cu mai mult de 4 atomi de carbon (butan. propan s. Mi – masa materialelor combustibile de acelasi fel. in primul rand. n – numarul materialelor de acelasi fel in spatiul respectiv. oxidul de carbon.

Daca restul cantitatii este la un nivel termic peste temperatura de inflamabilitate are loc initierea arderii. la care vaporii degajati de un lichid combustibil formeaza cu aerul. Temperatura de autoaprindere (sau. Energia minima de aprindere nu este o constanta ci variaza functie atat de parametrii amestecului gazos (compozitie. Este o caracteristica esentiala pentru incendii. dupa ce s-au aprins vaporii. Punctul (temperatura) de inflamabilitate se defineste ca temperatura minima. Este temperatura minima pe care trebuie s-o aiba o sursa de foc (scanteie. nemaifiind timp suficient pentru intretinerea arderii particulei celei mai apropiate. de aprindere spontana) este definita ca temperatura minima pana la care este necesar sa se incalzeasca o substanta gazoasa combustibila. fara a veni in contact direct cu o sursa de aprindere. . presiune. Tabelele din literatura de specialitate dau. Limitele de ardere includ limitele de explozie si detonatie. Atat temperatura de autoaprindere. Pentru ca inflamarea sa poate trece in ardere stabila. in anumite conditii. Prin urmare. de viteza de reinoire a atmosferei deasupra suprafetei libere a lichidului (curentii de aer) si de cantitatea de caldura transmisa de flacari. nici cea de aprindere nu sunt constante fizice. Energia minima de aprindere este definita de marimea minima a energiei unei scantei electrice sau mecanice. intretine arderea datorita evaporarii ulterioare.a. fara incalzire ulterioara. Prin aceasta inflamare se consuma prima cantitate de vapori formata. fara aport de energie din exterior. cu atat viteza de ardere este mai mare. trebuie incalzita pentru a se aprinde – in contact cu o sursa de initiere de tipul amintit mai sus – si a arde in continuare. mai corect. Temperatura de inflamabilitate influenteaza viteza de ardere a lichidelor. la temperatura de inflamare un lichid nu arde spontan. sursa de aprindere) si de metoda de determinare utilizata. ci marimi complexe a caror valori se schimba in functie de conditiile exterioare (compozitie. cat mai ales temperatura de aprindere nu sunt constante fizice. uleiuri vegetale oxidate). temperatura etc. au loc reactii explozive. iar adaosul de gaze inerte sau vapori incombustibili efect contrat. Pericolul cel mai mare pentru initierea unor aprinderi explozive il reprezinta gazele cu limite de ardere largi (de exemplu acetilena: circa 4 – 80%). amestecul gazos nu poate sa arda fiind prea sarac in molecule rectante. corp incandescent s. la presiune atmosferica normala. Nici temperatura de inflamabilitate. lichidele nu ard niciodata in aceasta stare. chibrit s. pentru siguranta tehnica – punctul de inflamabilitate se ia in considerare la proiectarea instalatiilor si depozitelor de lichide combustibile si determina clasificarea lichidelor combustibile in mai multe grupe din punct de vedere al pericolului si sigurantei in exploatare. limitele de ardere si limitele de explozie sunt aproape identice. Oxigenul disponibil se consuma in cursul arderii unei particule. arderea nu poate avea loc datorita lipsei oxigenului necesar. In aceasta operatiune este suficient ca zone chiar relativi mici din suprafata substantei sa ajunga local la temperatura de aprindere. dupa care. de la sine.5. Temperatura de aprindere reprezinta temperatura minima la care o substanta gazoasa.a. deasupra suprafetei sale. Peste limita superioara.). scanteie. dar benzina nu se aprinde spontan (autoaprinde) la aceasta temperatura). dupa indepartarea sursei. prin contract cu suprafata calda s. Energia rezultata din arderea unei particule se disiperseaza inainte de a putea activa o alta particula de substanta combustibila pentru propagarea arderii. fara exces de oxigen sau combustibil). 1. prin incalzire adiabatica. temperatura de autoaprindere cea mai joasa. cat si de aparatul cu care se face determinarea. Ele se vaporizeaza si ard in stare gazoasa (de vapori). ce se aprinde la contactul cu o sursa de aprindere (flacara.). este nevoie ca temperatura stratului superior al lichidului sa depaseasca punctul de inflamabilitate. valorile lor difera dupa metoda si aparatura de determinare utilizata. corespunzatoare compozitiei stoechiometrice si obtinuta prin compresie adiabatica [10] (Concentratie stoechimetrica intr-un amestec de gaz combustibil si aer este concentratia in care proportiile corespund unei reactii chimice complete. Viteza de ardere in cazul lichidelor depinde esential de suprafata libera a acestora in stare linistita. ci doar poate fi aprins cu o sursa de caldura (de exemplu: punctul de inflamabilitate al benzinei este de circa 40ºC. pentru a se produce aprinderea si a arde in continuare. adica cu flacara. presiune. dar la inceput orice amestec gazos arde cu flacara stabila.) pentru a initia aprinderea lichidului. Punctul (temperatura) de aprindere reprezinta temperatura la care un lichid. Comportarea la incendii a lichidelor este caracterizata de proprietati specifice. de viteza de evaporare. in general. Substante combustibile lichide In afara de unele cazuri rare (dispersia unor lichide pe un corp poros. un amestec de o anumita concentratie. Deci lichidul trebuie incalzit in continuare pentru a putea degaja cantitatea de vapori necesara arderii. Desi are valori sub punctul de aprindere. suficienta pentru aprinderea unui amestec de gaz – aer la o anumita concentratie. Temperatura de inflamabilitate este direct proportionala cu temperatura de fierbere si invers proportionala cu presiunea de vapori a lichidului. In multe cazuri. Cresterea temperaturii are efect de largire a limitelor de ardere. aflata in prezenta aerului sau oxigenului.a. care depinde de presiunea de vapori.Sub limita inferioara. in mare masura. temperatura. Viteza de ardere este influentata. Cu cat este mai scazuta. Amestecurile gazoase combustibile pot fi aprinse: cu o scanteie electrica.

In prezenta unor substante.Temperatura de autoaprindere (mai corect. de aprindere spontana) reprezinta temperatura pana la care este necesar a fi incalzit un lichid combustibil pentru a se produce aprinderea amestecului vapori-aer. in contact cu o sursa de aprindere (flacara. scanteie etc. practic. de neatins datorita valorii mari. cu atat aprinderea si arderea au loc mai rapid – cazul materialelor fibroase. . scantei etc. Comportarea la incendiu a substantelor combustibile solide este caracterizata. Materialele pulverulente in suspensie in aer sub forma de nori. obiect incandescent. De regula. suprafata specifica – adica raportul dintre suprafata libera a materialului si volumul lui (cu cat acest raport este mai mare. avand loc in intregime in faza gazoasa. Arderea mocnita este. incluzand fenomene diverse de natura fizica si chimica (reactii de ardere. Ridicarea nivelului termic prin radiatie. cum ar fi sulfura de fier. a unor focare de incendiu. in aceste cazuri. Incendiul si fazele sale Incendiul este un proces complex. faramitate sau maruntite.). la inceput. pot initia arderi explozive. cat si ai mediului ambiant: starea suprafetei (existenta unor fisuri. fiecare solid incalzit la o anumita temperatura de la o sursa de caldura din exterior va incepe. corpurile sub forma de fragmente masive ard cel mai lent). fie prin topire. sa degaje gaze.1.corpuri solide care ard in stare solida (ardere mocnita). definite mai sus. materiale pulverulente. fara a veni in contact direct cu o sursa de aprindere. in primul rand. conductibilitatea determina aprinderea solidului respectiv la atingerea temperaturii de autoaprindere si aparitia. Faza de ardere este precedata de o descompunere a partilor inca neaprinse cu degajare de vapori sub influenta caldurii degajate de fractiunile arzande. contact brusc cu aerul atmosferic etc. conditiile meteo (creste cu cresterea temperaturii si presiunii atmosferice). prezenta unor corpuri straine. forma si granulometria materialelor etc.existenta combustibilului si actiunea unei surse de aprindere. Arderea. Limita superioara de ardere (explozie) nu se determina. cu evolutie nedeterminata. necesitand o interventie organizata in scopul lichidarii lui.). viteza vantului si a curentilor de aer (influenta favorabila). In cazul solidelor. Apoi ea creste proportional cu temperatura. o ardere lenta. este foarte asemanatoare cu cea a lichidelor. transfer de caldura. . ventilatia. grafit. In aceasta categorie pot fi incluse solide care contin carbon (carbune energetic. Sursa de aprindere (flacara. dar si de conditiile concrete in care se desfasoara arderea (incalzire rapida sau treptata. depinzand de numerosi factori: compozitia chimica si proprietatile materialelor combustibile. in cazul solidelor putem deosebi: -solide care ard cu flacara: fie ca se transforma in vapori fara descompunere – direct prin sublimare (exemplu: camfor). de temperaturile de aprindere si autoaprindere (aprindere spontana). in anumite concentratii. fiind. prin descompunere. propagarea flacarii in sus sau in jos etc.6. . atat ai materialului propriu-zis. gradul de umiditate (scade la umiditate excesiva. Substante combustibile solide Spre deosebire de gaze si lichide.procesul de ardere sa fie nemotivat social. urmata de vaporizare (exemplu: parafine). Viteza de ardere a solidelor se defineste in raport cu masa: cantitatea de materiale combustibile arse pe unitatea de suprafata de ardere in unitatea de timp. formarea flacarilor. 1. transformari structurale produse in materialele de constructie si elementele de rezistenta etc. unde arderea are loc intotdeauna sub forma de flacara. 2. in acest fel. . Viteza de ardere a unui material solid nu este o constanta. Energia minima de aprindere si limitele de ardere pentru vaporii combustibili au acelasi rol de aprindere si incendiu ca in cazul gazelor. . Aceasta piroliza ia forme variabile in functie de compusii respectivi.initierea si dezvoltarea in spatiu si in timp a procesului de ardere sa fie necontrolate. Notiuni despre evolutia incendiilor si clasificarea acestora 2. dar legea de variatie depinde de numerosi factori caracteristici. prezentand risc de aprindere si explozie in special pulberile la care aceasta limita nu depaseste 65 g/m3. suficiente pentru sustinerea arderii dupa aprindere. carbune din lemn etc. cu temperatura mai mare decat temperatura de aprindere a solidului respectiv. Pentru definirea notiunii de incendiu sunt necesare patru elemente: .corpuri solide care prezinta simultan cele doua moduri de combustie. temperatura de autoaprindere joaca un rol foarte important in propagarea incendiului.). Din acest punct de vedere prezinta interes limita inferioara de ardere a pulberii respective. va initia un proces de ardere ce se poate transforma in incendiu.). autoaprinderea poate avea loc la temperaturi mai joase.). schimbul de gaze cu mediul inconjurator.). cantitatea de caldura degajata fiind abia perceptibila. deshidratarea in cazul lemnului duce la aprindere spontana). materiale poroase (bumbac). aportul de aer proaspat in vecinatatea materialului (in spatii inchise viteza de ardere e mai mica).

Principalele caracteristici ale acestui model sunt: In zona focarului (in care s-a declansat incendiul) arderea dureaza mai mult decat in spatiile invecinate si deseori cu o intensitate mai mare.aparitia focarului initial. Cunoasterea acestui model permite identificarea mai rapida a amprentei incendiului. Modalitatile de examinare specifice fac obiectul tratatelor de criminalistica sau lucrarilor de stricta specialitate. casa scarilor. . cat si la nivele inferioare.Cand incendiul este ajutat de prezenta unor acceleratori. de exemplu [12]. In dezvoltarea unui incendiu intervin numerosi factori: forma si dimensiunile incaperii. Datorita evolutiei aleatoare nu pot exista doua incendii la fel.a. Modelul dezvoltarii spatiale a incendiului intr-o incinta Avand in vedere proprietatile fizico-chimice ale gazelor de ardere si ale materialelor combustibile. [25]. producand noi urme de solicitare termica intensa. . .faza de ardere lenta. tirajul puternic format (efect de cos) atrage flacarile si gazele fierbinti spre partea superioara a acestora. Prin urmare. urmele sunt egale pe tot traseul datorita conditiilor de ardere similare. instalatii automate de stingere s.Existenta a doua sau mai multe zone independente cu urme de ardere mai puternice indica de regula rezultatul unei actiuni intentionate. experimentarile de incendiu la scara naturala dau rezultate foarte variate. unde este situat focarul. natura si pozitionarea materialelor combustibile. . deschiderile spre exterior.producerea de pierderi materiale in urma arderii. 2.2. Scopul sau este determinarea focarului si amprentei incendiului.fumigatii care nu necesita interventii de stingere s. ierburilor s. unde efectele arderii sunt mai puternice. . arderea este redusa sau chiar inceteaza. dar nu trebuie exclusa posibilitatea unei propagari a incendiului pe cale naturala. . . cu o degradare termica intensa ce poate fi pusa in evidenta relativ usor. orice incendiu urmeaza in primele faze. Amprenta incendiului reprezinta ansamblul modificarilor materiale survenite la locul incendiului ca urmare a efectelor sale asupra spatiului incendiat.a. Se poate totusi considera ca in evolutia unui incendiu in interiorul unei incaperi intervin cinci faze: . [17].faza de regresie. un model de dezvoltare spatiala dupa anumite reguli generale. nu sunt incendii: . . . dispunerea incaperii in cladire etc.)..faza de ardere activa. ghene s. si pe aceasta baza evidentierea sursei de aprindere si a imprejurarilor in care a izbucnit si s-a propagat incendiul.In cazul instalatiilor de transport pneumatic sau asemanatoare. Obiectul acestei lucrari il constituie doar prima faza.a..a.Daca peretii si planseele au elemente combustibile cu goluri. . De exemplu. iar in aceste zone procesele de ardere sa continue un timp indelungat si cu intensitate mai mare provocand degradari mai profunde decat cele din focar.La aceeasi distributie de materiale combustibile. puturi de lift.).). sarcina termica existenta. putand prezenta degradari termice intense la distanta de focarul initial. Pentru fiecare faza pot fi formulate ecuatii de stare complexe [6] ce caracterizeaza fenomene specifice care delimiteaza clar aceste faze. deci a caror evolutie sa fie paralela.a. Astfel prabusirea de la partea superioara a constructiei a unor elemente sau materiale aprinse formeaza focare secundare de ardere atat la nivelul focarului initial. Investigatorul cauzei de incendiu nu trebuie sa-si piarda timpul cu observarea particularitatilor celorlalte faze. Chiar urmarind similitudinea acestor numerosi factori. fie spre inhibare cu reducerea degradarii (acoperiri ignifuge. materiale sau elemente de constructie incombustibile. este posibil ca arderea din focar sa scada din intensitate sau sa inceteze. nu orice ardere constituie un incendiu. locul si modul de initiere a incendiilor. in timp ce la baza. prezenta unor materiale ce degaja oxigen sub actiunea caldurii sau cu potential termic ridicat s. .arderea produselor in cuptoare sau in alte instalatii similare.. incendiul se poate propaga ascuns in interiorul acestora.Daca in alte zone in care a avut loc propagarea incendiului exista un aport mai mare de aer proaspat si/sau o cantitate mai mare de materiale combustibile decat in focar.La propagarea incendiului prin canale verticale de conducte. uneori chiar contradictorii. . deseori fara semne exterioare vizibile. generand incendii cu manifestari mai violente decat in incaperea initiala. rezulta o intensitate neobisnuita a arderii. Functie de configuratia incintei si de prezenta si amplasarea materialelor combustibile pot fi evidentiate si unele variante mai frecvente de dezvoltare. conditiile locale influenteaza puternic arderea fie spre intensificare (ventilare puternica a spatiului. Variante: .Conductivitatea mare a unor metale favorizeaza aprinderea materialelor combustibile din alte incinte decat focarul (propagare prin tevi. conducte s.unele aprinderi rezultate in urma functionarii instalatiilor electrice.arderea sub control a gunoaielor. Prin urmare. .a.faza de ardere generalizata (dupa depasirea punctului de „flash over”). . . focarul initial va prezenta de obicei urme de solicitari termice mai puternice decat spatiile invecinate.

lemn s.a. lacuri. perdele) precum si ventilatia mecanica si naturala (luminatoare. care. acestea sunt situate chiar la nivelul pardoselii. ghene. uneori. fie prin fisuri.In situatia in care in incapere au loc miscari orizontale ale aerului cu viteze mai mari decat viteza de convectie a gazelor de ardere sau in cazul neomogenitatii atmosferei din incapere (cu temperatura straturilor superioare mai ridicata) in faza initiala.preincalzirea necesara pentru inflamarea materialelor combustibile se face greu. tratamente ignifuge. acoperisuri) evolutia incendiului se modifica. fara a provoca degradari termice masive. dirijand flacara spre portiunile neprotejate. instalatie de ventilatie) deplasarea fumului si gazelor de ardere urmeaza traiectoria si viteza curentilor de aer. Tratamentele ignifuge au efect contrar.In cazul miscarilor provocate ale aerului (sistem de climatizare.) sunt aduse la temperatura de autoaprindere. . pe pardoseala). deoarece in asemenea locuri dezvoltarea ascensionala a proceselor de ardere este favorizata.) generarea caldurii si fumului este lenta. deoarece flacara intalnind tavanul nu poate sa mai creasca si gazele fierbinti ataca orice element combustibil al tavanului ce va prezenta urme de degradare accentuata. Deplasarea gazelor de ardere si a fumului intr-o cladire este greu previzibila si complexa. viteza vantului. . Variante: . efectul de cos (tirajul). Ca urmare. In numeroase cazuri. Unghiul diedru al conului este direct proportional cu marimea suprafetei incendiului si cu intensitatea acestuia. tavane. . propagarea verticala reapare.a. goluri din interiorul peretilor si alte constructii similare. diafragme sau alte obstacole verticale. dezvoltarea in sus transformandu-se intr-o propagare laterala rapida. intrand la randul lor in combustie.datorita greutatii specifice mai mari. urmele de ardere a acestora incep imediat deasupra pardoselii). In general.).b) Datorita greutatii specifice mai mici decat a aerului gazele de ardere si fumul au o tendinta naturala de propagare ascendenta. plastice s. Vopselurile si lacurile avand in componenta solventi inflamabili contribuie la o propagare rapida pe toate suprafetele acoperite. apoi deschideri din ce in ce mai largi si in final distrugerea completa a peretelui. intensitatea arderii este mai mare in casele de scari. provocand deschideri care accelereaza viteza flacarilor. iar deplasarea particulelor de fum in spatiu are loc prin difuzie. c) Aprinderea initiala evolueaza spre incendiu dezvoltat numai daca deasupra flacarii initiale ascendente se gasesc materiale combustibile in cantitate suficienta pentru cresterea volumului proceselorde ardere. cu efect de racire (de aici rezulta si forma de panas a amprentei incendiului). gazele fierbinti avand miscare ascendenta. insotind sau chiar inlocuind propagarea laterala.Abaterea flacarii de la directia ascendenta poate avea loc datorita existentei unor curenti laterali (tiraj sau vant) suficient de puternici sau prezentei unor curenti de aer. cu o viteza mare atunci cand exista o obstructie pe directia ascensionala. Astfel. plansee etc. exhaustoare etc. Daca in deplasarea laterala sub tavane. geometrica cladirii cu barierele sale (pereti. In asemenea situatii amprenta teoretica poate fi modificata apreciabil. vopsea. adezivi s. afluxul aerului proaspat si rece spre focar se face la baza flacarii. orientati de sus in jos. Propagarea laterala este minima la nivelul la care s-a produs initierea arderii deoarece: . . e) Avand in vedere tendinta de propagare ascensionala a incendiului toate focarele de ardere situate in partea de jos a spatiului investigat trebuie depistate si analizate ca posibile focare de initiere a incendiului. conul de fum si gaze de ardere nu ajunge la nivelul plafonului si se imprastie rapid pe orizontala. . incendiile de tavan tind sa predomine intotdeauna intr-o cladire. Imediat ce gazele intalnesc pe suprafata obstacolului un gol neprotejat prin care pot trece. Cazurile respective sunt relativ usor de sesizat din urmele gasite sau din informatii suplimentare.). pot sa impinga flacarile in aceeasi directie. Asemenea situatii duc la efecte ample de solicatare termica la mica inaltime deaspra pardoselii (termodegradarea puternica a materialelor dintr-o zona mai intensa. la nivelul pardoselii. .a. formand la partea superioara a incaperii un strat fierbinte a carui grosime creste treptat si care solicita termic si influenteaza materialele aflate la nivelul sau. repartizandu-se uniform in intreaga incinta. Arderea coboara spre nivelurile inferioare cu conditia prezentei materialelor combustibile pe aceasta noua directie de propagare.Propagarea laterala sau de sus in jos a incendiului poate fi favorizata si amplificata de prezenta unor acoperiri ale peretilor (tapet. d) Propagarea laterala a incendiului se produce pana la limita spatiului din mediul inconjurator. puturi. fetele neexpuse incalzindu-se pana cand materialele usor combustibile cu care sunt in contact (materiale textile. decat in alte parti ale constructiei. cautand configuratii constructive asemanatoare cosurilor. .Daca deasupra focarului se afla obstacole ce impiedica ascensiunea produselor de ardere (plansee. arderea va inceta. Variante: .Daca peretii sunt mai subtiri sau din materiale combustibile pot arde si transmite incendiul in incaperea alaturata.De la forma de con rasturnat a amprentei incendiului face exceptie si cazul in care arderea a cuprins de la inceput o suprafata mare (de exemplu. fie de caldura. depinzand de factori cum ar fi: presiunea si temperatura aerului din interiorul si exteriorul cladirii. aprinderea unui lichid raspandit intentionat sau nu. de regula. Are loc o stratificare a fumului in straturi cu temperaturi descrescatoare catre partile inferioare. Adezivii pentru diferite imbinari ale placilor lemnoase pot fi fie combustibili. In caz contrar.In cazul arderilor mocnite (bumbac. incendiul tinde totdeauna sa se propage de jos in sus. Forma de dezvoltare spatiala este de con cu varful in jos (panas) localizat in focar. Variante: . dupa consumarea primului material aprins. fie prin propagare indirecta – transmiterea cladurii prin conductie. gazele se acumuleaza sub tavan. gazele fierbinti intalnesc pereti. ferestre.

. se trece la cautarea urmelor care sa permita identificarea sursei de aprindere care a initiat incendiului dupa metodologia expusa sumar in capitolul urmator. Directia de ardere este evidenta pe partea arsa a trunchiurilor. scanteie. Pe plan mondial nu exista inca un punct de vedere unitar asupra clasificarii cauzelor de incendii. elaborarea unor norme si regulamente eficiente si echilibrate prin masuri specifice. vant).i.identificarea produselor si echipamentelor p. Surse de aprindere cu flacara: . interventie.perfectionarea permanenta a legislatiei p.a. accidente) din punct de vedere al planificarii resurselor alocate pentru prevenirea acestora si a gasirii modalitatilor pentru cel mai eficient impact al utilizarii acestora. tufisuri in exteriorul cladirii. de curentii de aer. precum si de multiplele interdependente dintre acesti trei factori. . indiferent de amprenta incendiului din interior.La incendii pe perimetre extinse. mai ales pentru situatii social-economice momentane cu implicatii negative (de exemplu: iarna – incendii de sobe sau lipsa buteliilor – incendii datorate improvizatiilor).) necesare a fi fabricate sau perfectionate. 2. sursa care sa posede energia minima necesara pentru aprinderea combustibilului.a. Incendiile exterioare sunt relativ usor de cercetat. sau obiect incandescent a caror natura difera. lichid. trasnet. . . . inclusiv la nivelul fiecarui agent economic. Surse de aprindere pot fi focuri nestinse (turisti. pe plan national sau local. 2. Astfel.i.a. functie de interdependenta factorilor (curenti de aer. .s.existenta combustibilului (gazos. incendierea intentionata a unor materiale combustibile la exterior.fundamentarea studiilor de risc de incendiu.Vantul va crea o directie de propagare privilegiata. In unele cazuri (rare) incendiile din interiorul incintelor rezidentiale se datoreaza unor surse exterioare: bucati de material aprinse si scantei de la incendiile unor cladiri invecinate.) pompierilor. inclusiv prevenirea unor acte anti-sociale de tip arson. scantei electrice (linii de inalta tensiune. aprindere spontana. vanatori etc.elaborarea unor masuri speciale pentru imobile sau incinte cu aglomerari de persoane sau bunuri de mare valoare. informarea institutelor de cercetare-proiectare si a potentialilor producatori.s. se pot deosebi urmatoarele categorii: 1. Clasificarea incendiilor in raport cu cauzele care le-au produs se poate face functie de elementele obligatorii mentionate mai sus. . zi de odihna sau munca). evidentierea corecta a celor mai frecvente cauze de incendiu.compararea incendiilor cu alte evenimente negative (catastrofe. de regula relativ incet. scantei de la arme de foc. solid) in cantitate suficienta pentru sustinerea arderii. asigura: . In toate aceste cazuri. tulpinilor s.). ferestre) combinate cu o directie favorabila a vantului. repartizarea pe ramuri de activitati (industrii. efectul de cos al copacilor inalti determina o intensificare a arderii. . sursa de aprindere este flacara. echipament salvare. iar in cazul unui teren denivelat.a. deschideri (usi.sursa de aprindere si. energia solara. incendii de gunoaie sau resturi scapate de sub control. Focarul se intensifica ca punctul din care propagarea porneste in toate directiile.identificarea obiectivelor pentru perfectionarea conceptiei si tacticii (prevenire. comert s. teren. care transporta particule aprinse. Initierea unui incendiu este un fenomen complex si presupune urmatoarele elemente absolut obligatorii pentru producerea acestuia: . antrenament s. . Elementele principale ale unui model de dezvoltare sunt: a) La nivelul solului. arderi (gunoi sau iarba) scapate de sub control. Clasificarea cauzelor de incendii O corecta identificare a surselor de aprindere si de a stabilirii cauzelor de incendiu permite statistici reale cu consecinte importante la nivel macro si microsocial. dar.dezvoltarea unor programe educationale adecvate.In toate aceste puncte joase de ardere. spre deosebire de cele interioare. . prezenta urmelor exterioare este evidenta. incendii de ierburi. instalatii stingere s. se opteaza pentru analiza naturii surselor de aprindere. (detectoare. dinamica acestora.. Astfel. b) Incendiul se va propaga in susul pantei in cazul unor denivelari. focul se va propaga circular. cutremure. scantei de la vehicule (locomotive abur). in cele mai multe cazuri. Propagarea in interior este favorizata de acoperisuri din materiale combustibile. neglijenta fumatorilor – tigara. transformatoare). se caracterizeaza prin propagare orizontala. influenta factorilor sezonieri geografici sua de timp (ora din zi.). va putea impune o propagare spre baza dealului (pantei). .a.3. Modelul dezvoltarii incendiilor exterioare Incendiile exterioare. Directia de propagare este influentata de configuratia terenului. mijlocul care o produce. pagubele pricinuite s. directia de ardere poate varia local. creati de foc si de vant.existenta unor imprejurari determinante si altor conditii favorizante care sa puna in contact sursa de aprindere cu masa combustibila. aprindere intentionata s.4.La incendiile de paduri. implicit.a.

5. producere in zone izolate.caldura solara. pagube aduse persoanelor. un procent variabil (5 – 30%) revine incendiilor cu cauza nedeterminata.C – consecinte reale. 3. adaptata in Comunitatea Europeana in 1989 ca baza pentru schimb de informatii si date statistice si nu ca instrument de decizie in cazuri speciale.autoaprindere fizico-chimica.) impiedica formularea unor concluzii certe si deci. catastrofe ecologice. improvizate.flacara (chibrit. . zgura de la aparate de incalzit. aprecierea gravitatii unui accident se face pe o scara de la 1 la 6.a. cabluri s. trebuie tratata ca imprejurare declansatoare a incendiului si nu ca sursa de aprindere. ca orice ardere. bunurilor). desi sursele de aprindere utilizate de regula de incendiatori se regasesc in categoriile anterioare. 4.a.trasnet.). know-how si tehnologice.). Surse de aprindere de natura termica: . flacara unui ameste exploziv s. . .a. neintretinute. 7.). . mediului. permitand estimarea gravitatii accidentelor similar altor scari (de exemplu scara Richter pentru seise). numar redus de indicii datorat distrugerilor masive. fie de reactia la eveniment (numarul salvatorilor utilizati.electricitate statica. .flacari de la aparate termice. Pe de o parte explozia. . lumanare). particule incandescente de la sudura s. 8. fie prin scantei mecanice rezultate din socuri (cum ar fi explozia vaselor de presiune). fara personal calificat s. cenusa. o explozie poate genera un incendiu.constituirea pentru public si mass-media a unor scari obiective. alte nereguli tehnico-organizatorice precum si o actiune intentionata. . jar. Astfel.. datorita particularitatilor deosebite.a.focuri in aer liber. distincta a cauzelor de explozii si de incendii spre a evita confuzii si paralelisme.arcuri si scantei electrice. Surse de aprindere de natura electrica: . Pe de alta parte. O incercare de acest fel este scara de gravitate a accidentelor industriale. Explozia. Indicele de gravitate IG al unui accident este definit printr-un ansamblu de 3 parametri: . numarul persoanelor evacuate s. cu impact macrosocial tot mai evident.a. . 6.obiecte incandescente (tigara. intr-un capitol separat. topituri metalice. . in orice statistica nationala.compararea pe principii riguroase a diferitelor tipuri de evenimente si deci o mai corecta evaluare a datelor sin statisticile nationale si internationale. sursele de initiere ale unei explozii nu sunt intotdeauna identice cu cele ale incendiului rezultat (de exemplu: comprimare adiabata intre anumite limite). ca fenomen tehnic distinct. .autoaprinderea chimica (inclusiv reactii chimice exoterme). .a. . poate genera sau nu un incendiu. finalizarea activitatii de cercetare a cauzelor de incendiu.frecare. lasate sa functioneze nesupravegheate.autoaprindere biologica. reactiile publicului si a presei nefiind intotdeauna pentru care este necesar un schimb de informatii. industriale). 2.scurtcircuit (echipamente. mult intensificate pe plan mondial in ultimii ani.D – pericol potential.efectul termic al curentului electric. Includerea incendiilor in clasificarea accidentelor dupa gravitatea lor Cercetarile asupra riscului. In principal.). functie de valoarea unor parametri obiectivi legati fie de cauzele si consecintele directe ale accidentului (natura si cantitatea substantelor implicate. incendii. 5.). fie prin flacara amestecului exploziv care se propaga in spatiu intalnind alte materiale combustibile. Surse de aprindere indirecte (radiatia unui focar de incendiu. Anumite circumstante (inlaturarea urmelor pentru reluarea rapida a activitatii. au impus adoptarea unor criterii obiective care sa permita o clasificare a tuturor tipurilor de evenimente (cutremure. scantei s. suprasolicitate.cosuri defecte si necuratate (fisuri. accidente industriale s. fiind necesara o evidenta clara. . Surse de aprindere naturale: . Incendiile intentionate sunt tratate. Surse de autoaprindere: . Surse de aprindere datorate explozivilor si materialelor incendiare.caldura degajata de aparate termice (casnice. Din punct de vedere al imprejurarilor determinate in clasificarea cauzelor se au in vedere indeosebi conditiile in care sau aflat mijloacele generatoare de surse de aprindere: defecte. . inundatii. 2. De aceea.) pe nivele de gravitate. . . becuri si proiectoare electrice.M – mijloace de interventie folosite. avand drept scopuri: .a.scantei mecanice. Surse de alimentare de natura mecanica. intre experti.

5 C=2 1 – 10 0. daca aceste mijloace au functionat eficient (detectie. 4 – accident grav. Directiva include in anexe liste cu produsele periculoase (toxice. la d = 3. de a lua masuri de prevenire si de organizare a mijloacelor de interventie.a.5 – 2 C=3 1–5 10 – 50 2 – 10 C=4 5 .Valoarea fiecaruia din acesti parametri variaza de la 1 la 6. inclusiv in procedura de acordare a autorizatiilor de functionare. teratogene – care provoaca malformatii – ). Tabelul 2. cu privire la riscurile de accidente majore ale anumitor activitati industriale (Directiva Seveso).5 – 5 1 – 10 ha - 5 – 20 10 – 100 ha 1 – 10 20 – 100 1 – 5 km² 10 – 100 100 – 500 5 – 50 km² 100 – 500 > 500 > 50 km² > 500 Parametrul M se stabileste in functie de mijloacele implicate in operatiunile de interventie si salvare (medici. este stabilit functie de criterii intuitive folosite atat de experti. 5 – accident foarte grav. Parametrul D caracterizeaza fie cantitatea de produse care a reactionat (inclusiv interactiunea cu mediul prin deversare de lichide sau scurgere accidentala de gaze in atmosfera) sau care ai fi putut reactiona. reprezentand consecintele.1 – 1 % D=3 1 – 10 % D=4 10 – 100 % D=5 1 – 10 ori limita D=6 De peste 10 ori mai mare decat limita > 500t < 0. 2 – accident notabil. miniere.5 - 0.1 – 0. stingere automata s. Variatia parametrului C C C=1 0. nucleare.1 % D=2 0. daca accidentul s-a produs si cantitatea de produse care a reactionat nu a fost limitata de masurile de prevenire sau interventie. Valoarea lui D rezulta din compararea cantitatii de produs implicata in accident cu cantitatile limita impuse de Directiva 82/501/1982 a C. cancerigene.1 – 1t 1 – 5t 5 – 50t 50 – 500t Parametrul C. Variatia parametrului D Cantitate de produs In procente din limita Directivei Seveso In echivalent TNT (t) pentru adezivi explozivi D D=1 < 0. formatiuni de aparare civila s.20 50 – 200 10 – 50 C=5 20 – 50 200 – 500 50 – 250 C=6 > 50 > 50 > 250 Consecinte Numar de morti Numar de raniti Mortalitate animale ferma sau domestice (t) Mortalitate pesti apa dulce (t) Suprafata contaminata Numar de locuinte distruse 0. de a informa personalul in vederea asigurarii securitatii sale) si un regim special. depozitate sau utilizate in procese industriale si cantitatile limita minime a caror depasire trebuie notificata.).). pompieri. Tabelul 4. din valoarea lui D se scade o valoare d – care variaza de la d = 0.1 t 0.a. Variatia parametrului M . ale industriei pirotehnice) sunt excluse din domeniul de aplicare a Directivei. inflamabile. 6 – catastrofa).1 – 0.E. Anumite instalatii (militare. mai strict pentru instalatii cu risc mai mare.E. explozive. asigurand coerenta cu scara accidentelor nucleare (1 – incident. Tabelul 3. 3 – accident important. politisti. Directiva prevede regimul general aplicabil tuturor instalatiilor (obligatia proprietarului de a examina in ce masura cantitatea de susbtante periculoase prezentate in instalatie creaza un risc major. cat si de opinia publica in aprecierea unui eveniment. ca urmare.

.M Mijloace de interventie M=1 M=2 M=3 M=4 M=5 M=6 Numar 1 – 50 50 – 100 100 – 1000 1000 – 5000 5000 – 7500 > 7500 salvatori Numar 50000 – salvatori 1 – 10 10 – 100 100 – 5000 5000 – 50000 > 500000 500000 imobilizati Numar persoane 500000 – 200000 – 1 – 100 100 – 1000 1000 – 50000 > 5000000 imobilizate in 200000 5000000 case peste 2 h Caracterizarea gravitatii accidentului se face prin combinarea tuturor acestor parametri IG = (D – c.„metodica de cercetare” – care stabileste particularitatile cercetarii diferitelor situatii. ..descoperirea imprejurarilor si cauzelor reale care au generat incendiile. Activitatea de cercetare propriu-zisa contine: . substante speciale s. In cazul incendiilor intervin anumite particularitati: .„tehnica de cercetare” – care reprezinta mijloacele tehnice si metodele stiintifice destinate examinarii amprentei incendiului.a.). corespunzator proiectate si aplicate. Scopul activitatii de cercetare a incendiilor sunt: . si. pagubele si consecintele indirecte fiind insa deseori mai importante. analizand si toate datele rezultate de natura subiectiva si obiectiva ale persoanelor implicate. . de regula. . evitarea situatiilor de aparitie a erorilor ce pot fi comise de investigatori prin elaborarea unor concluzii fara verificarea tuturor versiunilor luate in discutie.) si pregatirea profesionala specifica permit utilizarea de forte comparativ reduse pentru stingerea incendiilor (M < 3). structurile constructive care uneori izoleaza oamenii produc insa in multe cazuri un numar mare de decese (C = 3. indeosebi in ceea ce priveste: . 3. pompierii reusind sa localizeze operativ incendiul. pentru luarea masurilor ce se impun. ca urmare.masurile de prevenire si prima interventie (compartimentari antifoc. .tehnica utilizata (autospeciale. urmelor si altor mijloace de proba. . in consecinta factorul ≠ 0. Cercetarea cauzelor incendiului are rolul de a pune in evidenta nu numai sursa de aprindere (initiere) ci si toate elementele componente ale cauzei care au favorizat producerea si evolutia lor. tehnice si operative care includ metode. Generalitati Cercetarea cauzelor de incendii trebuie inteleasa ca un ansamblu de masuri si actiuni organizatorice. audierea persoanelor. radiatia calorica s. reconstituirea s. in special in primele faze ale incendiului (de regula D < 3). 4). suprafata implicata nu are valori mari. tunuri cu apa/spuma. Concluziile formulate ca urmare a cercetarii incendiilui trebuie sa se sprijine fie pe baza probelor certe prezentate de investigatori. Organele de pompieri au un rol deosebit de important in activitatea de cercetare a cauzelor incendiilor. elaborarea si verificarea ipotezelor. M) nereusinduse definirea unui indice global bazat pe o singura cifra. instalatii de detectie/ stingere automate.luarea masurilor pentru preintampinarea unor pericole iminente. .a. surselor sau autorilor care au generat producerea incendiului sau evenimentului urmat de incendiu. perdele de apa/abur.cantitatile de produse implicate sunt comparativ mai reduse. Cercetarea cauzelor de incendii 3.1.cu exceptia incendiilor de suprafata sau furtunelor de foc (intalnite in al doilea razboi mondial).formularea concluziilor si invatamintelor privind activitatea de prevenire si stingere a incendiilor desfasurata si luarea masurilor pentru perfectionarea acesteia in viitor. in identificarea faptuitorilor si in administrarea probelor in vederea aflarii adevarului. .) sunt practic obligatorii si generalizate. .fenomenele ce insotesc incendiul (propagarea rapida a fumului deseori foarte toxic. Atragem atentia asupra necesitatii de folosire a concluziilor expertilor caracterizate ca „certe” si.a. fie prin eliminarea motivata tehnic si juridic a tuturor celorlalte cauze posibile. luminatoare etc.prevenirea in viitor a incendiilor datorate cauzelor si imprejurarilor similare sau asemanatoare celor cercetate. procedee si mijloace specifice in vederea stabilirii precise a imprejurimilor.sprijinirea organelor de cercetare penala in elucidarea cauzelor. chiar in incendii fara amploare deosebita. . C.„tactica de cercetare” – care asigurea realizarea cercetarii la fata locului. precum si efectuarea expertizelor tehnico-stiintifice de specialitate.

. starea tehnica a acestora. palpairi. dar neaduse la cunostinta factorului tehnic de decizie. cantitatea. . parametrii de functionare ai acestora. .Ati vazut intai fum. modul de ambalare si caracteristicile tehnice si de combustibilitate ale acestora. imputerniciti potrivit prevederilor legale. .tipul si parametrii de functionare ai instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor. revizie. aer comprimat. unitatea de pompieri militari. repunere in functiune etc.participarea la stabilirea si verificarea ipotezelor si versiunilor referitoare la cauzele si imprejurarile care au generat incendiul. fixarea si protejarea urmelor incendiului si a altor mijloace de proba. scurtcircuite etc. Ce trebuie sa stabileasca investigatorul a) Situatia existenta in obiectivul afectat si la locul incendiului inaintea producerii evenimentului. starea si conditiile de exploatare a acestora. mult. si anume: . .).. persoane straine etc. precum si starea tehnica a acestora. . in ce loc ? . . cortine rezistente la foc).descrierea si fixarea amprentei incendiului.Luminile becurilor.dispozitivele de limitare a propagarii incendiului si alte sisteme de prevenire (usi. incepand cu momentul sosirii la fata locului si pana la lichidarea completa a acestuia. instalatia. intretinere si revizie a instalatiilor.Aparatul functiona normal ? .data. agregatele tehnologice si de utilitati (scantei.. dispozitive de evacuare a fumului si gazelor fierbinti. abur tehnologic. procese-verbale de predare-primire a instalatiilor etc. . observatii in legatura cu instalatiile. ora si modul in care s-a facut alarmarea personalului. incaperea. utilajele.activitatea p. dispersat. amplasarea si starea tehnica a utilajelor.i.2.Unde Ati vazut intai foc ? .Manetele. personalul de la locul de munca). incalzire. Pentru culegerea datelor necesare cunoasterii situatiei dinaintea incendiului este necesara procurarea si studierea documentatiei tehnice (piese scrise si desenate) privind alcatuirea constructiei.i.s.). distributia. conditiile de exploatare precizate de furnizor si cele reale). comisie tehnica p. inca de la inceput. de organizare a muncii.Ati vazut ceva licarind. cercul persoanelor ce pot da informatii necesare. miros.s.Ati vazut descarcari electrice atmosferice ? .stabilirea masurilor ce trebuie intreprinse pentru prevenirea incendiilor. amplasarea si numarul mijloacelor initiale de interventie.Ati vazut lichide deversate ? . regulamentele tehnologice si de functionare. . dupa urmatorul exemplu: Aspecte vizuale: . butoanele aparatului in ce pozitie erau ? . b) Situatia in care a fost observat incendiul: . starea.procesele tehnologice sau activitatile ce se desfasoara in obiectivul afectat (scheme de flux tehnologic si caracteristici tehnice.efectuarea. la fata locului si in laboratoare de specialitate. registre de urmarire a parametrilor tehnologici. cunoscute sau sesizate. instalatiilor tehnologice si de utilitati.observarea. imprejurari. stabilindu-se.aspecte retinute de martori (ora observarii. utilajul (in timpul programului de lucru.Ati vazut flacari in mai multe locuri ? . palpaind.tipul. se vor audia toti martorii oculari si alte persoane care detin date privind situatia din obiectivul afectat de incendiu. obloane. in afara lui. stralucitoare ? .). . in functionare normala.Ati vazut fisuri ? .date privind dispunerea in plan si structura constructiva a cladirii. Pentru culegerea datelor necesare se vor procura si indica documentele existente la formatia civila de pompieri.deficiente si abateri manifestate anterior fata de parametrii de functionare stabiliti.faza de activitate in care se afla obiectivul.Ati vazut dispozitive uzate ? .activitati sau operatii diferite de cele specifice proceselor tehnologice sau de functionare normala executate inaintea incendiului in zona in care se presupune declansarea incendiului sau in vecinatatea acesteia. . flacara mica (mare). Audierea se va faze pe baza de interviu. conducerii obiectivului. organizarea si modul de asigurare a intretinerii. ventilare. desfasurata de agentul economic (conducere. instalatiei tehnologice. de exploatare. anuntarea pompierilor militari. a constatarilor tehnico-stiintifice necesare. reparatii. . conducerea agentului economic.). De asemenea. . 3. probe tehnologice. precum si descoperirea. notarea si descrierea fazelor evolutiei incendiului.materialele si obiectele aflate in zona afectata inaintea incendiului.atributiile personalului muncitor (in conditii normale de lucru si pentru inlaturarea avariilor sau defectiunilor) si corelarea lor cu pregatirea profesionala. gaze etc. incaperii. variatii de tensiune. manifestarea incendiului perceputa optic. . sisteme de presurizare. . sectia. acustic. formatiei civile.expertizarea tehnica de specialitate de catre experti. lampilor functionau normal ? . . reviziilor si reparatiilor diverselor utilaje. instalatiilor utilitare (electrice. formatie civila de pompieri.

. cooperarea cu alte formatii civile de pompieri).descriere in procesul-verbal de constatare la fata locului. . gazelor fierbinti. ca urmare a interactiunii dintre fenomenele tehnice naturale. In conformitate cu Regulamentul trupelor de pompieri se utilizeaza si nota de anuntare. . raportul de constatare medico-legala. fonograme si video-fonograme judiciare.ridicarea obiectului care poarta sau contine urme (sticle.se fac observatii pentru stabilirea „amprentei incendiului”. . . bidoane. actiunea si efectele solicitarilor termice asupra constructiei. dispozitivul si operatiile intreprinse.ridicarea crustelor. raportul de interventie. utilaje.modul de manifestare.. care se defineste ca imaginea macroscopica a ansamblului modificarilor survenite la locul incendiului ca urmare a efectelor incendiului asupra spatiului incendiat si a bunurilor aflate in acesta.Ati auzit o explozie ? . lopatica. accidente si victime. f) Situatia obiectivului dupa lichidarea incendiului si efectele acestuia asupra constructiei. d) Situatia meteorologica: . factori care au facilitat sau limitat actiunea de interventie. desen. .pe timpul manifestarii incendiului.ridicarea prin transferare folosind folii adezive.Ati simtit un miros neobisnuit ? Cu ce se aseamana si de unde provenea ? . Clasificarea principalelor urme ale incendiilor este prezentata mai jos: . gazelor corosive etc. Se vor preciza durata. raportul de constatare tehnico-stiintifica. pungi de plastic. cutii conserve etc. . . Ridicarea urmelor sau a imaginilor acestora se face prin procedee si tehnici criminalistice specifice: . materialelor si persoanelor: . petelor.Ati simtit miros de fum ? . filmul judiciar. fumind ? .Ati observat flame la întreprindere ? Aspecte auditive: .Ati observat ca se „ard” sigurantele frecvent ? .Ati auzit pocnituri ? .mijloace tehnice: fotografie judiciara. magnetul etc. infractionale sau de alta natura.Ati auzit zgomote neobisnuite (ca de fierbere.proportiile atinse in diferite faze.aspecte retinute de martori. fisa de incendiu.Ati auzit paraziti la radio. .A fost cald (frig) neobisnuit ? .Ati simtit miros de produse petroliere ? c) Evolutia in timp si in spatiu a incendiului: . uscind. Fixarea datelor de mai sus se face conform Codului de procedura penala prin: . efectul fumului.Ati vazut o persoana. TV ? .se stabilesc urmele (care vor fi analizate pe loc sau ulterior. instalatii.Ati vazut instalatii electrice improvizate. spatula.). electricitatea statica. aspiratorul. pulberilor etc.inaintea declansarii incendiului. penseta.Ati simtit un soc sau o electrocutare ? De unde ? . dupa exemplul de mai jos. folosind solubilizarea in apa sau alcool.Ati simtit un perete cald. pipeta. salvari de persoane si bunuri. fierbinte ? .actiunea personalului pe locul de munca.Ati auzit tunete ? Aspecte de simt tactil si miros: .. .A fost furtuna inaintea incendiului ? . spalind. mijloacele si caile de actiune ale acestora si elementele componente ale spatiului incendiat). de obiecte cazute.actiunea formatiei civile de pompieri (dupa caz. seringa. de la statia meteo cea mai apropiata: . batiste.fenomene insotitoare. dispozitivelor de limitare a propagarii incendiului si alte sisteme de prevenire. .A fost o zi umeda ? e) Desfasurarea interventiei de stingere a incendiului: . precizandu-se zonele afectate de incendiu. mijloacele obtinute.actiunea mijloacelor speciale de semnalizare si stingere. resouri.actiunea pompierilor militari.Au fost descarcari electrice in atmosfera ? . sobe alte surse termice ? . . transvazarea.se precizeaza efectele asupra persoanelor. . instalatiilor. alt obiect ? . pozitia bunurilor si proportia in care au ars sau deformat.A fost inundatie ? .Ati simtit unele suprafete neobisnuit de fierbinti pe un aparat. Datele se vor obtine pe baza de interviu. schite. . depunerilor. procesul-verbal de incendiu si registrul cu evidenta actiunilor de interventie. urma este orice modificare materiala produsa in mediul in care a izbucnit incendiul sau in alte locuri ce au legatura cu acesta.se precizeaza pozitia focarului de initiere si vecinatatea cu urme de materiale combustibile. instlatiilor si materialelor. de pasi) ? .

filmare. precum si pentru prevenirea sustragerilor. lent. sursa care a produs initierea si circumstantele care au permis producerea evenimentului. informatiilor si elementelor in legatura cu cauza.). planul de aparare impotriva incendiului. Cercetarea incendiilor la fata locului a) Reguli tactice generale: nelimitarea anticipata. . temperatura. directiile si caile prin care s-a propagat succesiv pana a curpins intreaga suprafata afectata. ● identificarea persoanelor care pot da relatii despre eveniment. Sigilarea si ridicarea acestor elemente se dispune de catre organele de cercetare penala. circulatia). pentru a forma un incendiu mic.efectuarea cercetarii complete si minutioase la fata locului. se desfasoara urmatoarele activitati: . b) Reguli tactice si activitati specifice: . proprietati). astfel incat. independent de orice ipoteza preconceputa sau de alte anticipari. in stransa interactiune. permisul de lucru cu foc. regulamente sau instructiuni de fabricatie etc. empirism sau intuitie. Urmele sau purtatorii de urme se vor ambala separat. cum sunt: modul de dezvoltare (rapid.inceperea imediata a cercetarii cauzelor si imprejurarilor in care s-a produs incendiul sau explozia. prabusiri etc. in care scop se asigura: ● cunoasterea specificului obiectivului. ● stabilirea. .executarea organizata a sarcinilor. situatii si miscari succesive in timp.observarea comportamentului potentialilor faptuitori prezenti la fapta locului. focarul initial prezinta urmele unei solicitari termice mai puternice decat spatiile invecinate.consemnarea. parcurgand in sens invers traseel respective. materialelor si substantelor aflate in zona incendiata si eventualele modificari survenite pe timpul stingerii incendiului.se analizeaza fiecare punct jos de ardere sub aspectul modului de transmitere a arderii de la aceasta. ● conditiile atmosferice (vant. ● cine.ridicarea prin fotografiere. cand.. ● caracteristicile incendiului.luarea masurilor pentru prevenirea si inlaturarea eventualelor pericole iminente (propagarea incendiului la alte constructii si instalatii. c) Stabilirea pozitiei focarului si a cauzei incendiului: Pentru determinarea cauzei care a generat incendiul si a imprejurimilor in care s-a produs initierea arderii. . in timp. in probe tehnologice. pana se ajunge la stabilirea univoca a adevarului.).utilizarea metodelor. ● cercetarea evenimentului ca fenomene. registre. intervievarea lor intr-o atmosfera de bunavointa si notarea datelor si informatiile furnizate de acestia. Precizarea pozitiei focarului initial trebuie realizata prin interpretarea judicioasa a amprentei incendiului. fixarea si pastrarea neschimbata (pe cat posibil) a urmelor si corpurilor delicte. In general. . culoarea flacarilor si fumului. a duratei cercetarii incendiului la fata locului. mirosul. ridicarea si examinarea acestora de catre organele imputernicite prin lege. notarea si fixarea pe timpul stingerii incendiului si a cercetarii acestuia a datelor referitoare la: ● locul izbucnirii incendiului sau a producerii exploziei (focarul sau craterul initial). In acest sens. consevarea si examinarea elementelor care pot furniza date si informatii despre eveniment (statii de comanda. numarul si locul arderilor intense (focarelor). modul cum incendiul a evoluat in timp si in spatiu.deplasarea in cel mai scurt timp la fata locului. . Asa cum s-a aratat. 3. in reparatii. alte explozii.organizarea acordarii primului ajutor pentru salvarea vietilor omenesti periclitate si a victimelor. ● pozitia obiectelor. precipitatii). valvataie). epurarea si clasificarea tuturor ipotezelor si versiunilor pe baza informatiilor si datelor culese. in cursul cercetarii. . eticheta si sigila. punctele joase de ardere constituie posibile focare de initiere a incendiului si trebuie depistate si analizate ca atare. . ● protejarea. se vor marca. cu limbi de flacari. aparatura de masura si control. mulaj. cercetarea. cum si cu ce au actionat initial asupra incendiului. cantitati.aflarea. verificarea.). in timpul sau in afara programului de lucru etc. ● cine. . procedeelor. directiile principale de propagare si altele. suprafata incendiata. .3. ● descrierea. de la inceput a intregului pachet de ipoteze si versiuni referitoare la cauzele si imprejurarile posibile sa genereze incendiul sau explozia. coroborata cu actiunea factorilor care influenteaza desfasurarea proceselor de combustie si propagarea arderii in situatia specifica a cazului in speta. ● materialele si substantele care au ars (natura. a procesului tehnologic. desen. a fazei in care se afla obiectivul incendiat (in exploatare. prin stabilirea directiei predominante a arderii si a suprafetelor de ardere ce puteau fi aprinse din acest punct. a tuturor constatarilor datelor. . renuntand la idei preconcepute. cand si cum a observat anuntat incendiul. trebuie sa stabileasca locul in care s-a declansat primul proces de ardere (focarul initial) si concomitent sa gaseasca in zona respectiva indiciile cu privire la primul material aprins. sa se localizeze zona unde s-a declansat procesele de ardere. aparaturii si tehnicii adecvate in raport de natura si particularitatile locului faptei. forma incendiului (liniara. diagrame. investigatorul. amplasare.

).concluziile rezultate din studierea fiecarui punct de ardere sunt evaluate in corelatie cu amprenta generala si cu modul de evolutie a incendiului in faza dezvoltata. in contact direct sau la mica distanta de pardoseala combustibila. a unor posibile urme sau indicii.4. trebuie avut in vedere urmatoarele: . In general. In numeroase cazuri punctele joase de ardere sunt situate la nivelul pardoselii. . in situatia data. casetofon. tehnic si stiintific) ca posibile in situatia data. ca loc de origine a incendiului..).deductia – determinarea caracteristicilor si proprietatilor unor indivizi (elemente) sau colectivitati mai restranse de indivizi (submultimi) pornind de la proprietatile si caracteristicile unor colectivitati mai cuprinzatoare (multimi) ale acestora.) si optice de marit (lupe. numai unul din aceste puncte corespunde.sinteza – reconstituirea mentala a intregului. expertize si mjiloace tehnice care se pot grupa astfel: a) Metode logice generale: . tematica si fisele de instruiere a personalului pe locurile de munca. pentru precizarea provenientei urmelor. .la cercetarea punctelor joase de ardere trebuie avute in vedere si posibilitatile ca procesele de combustie sa fi aparut ca urmare a unor fenomene ce au avut loc la partea superioara a spatiului. adica inferenta de la particular spre general. precum si eliminarea succesiva (pe parcursul cercetarii) a celor care nu pot fi fundamentate (logic. efectul de cos) pentru determinarea efectului ce-l puteau transmite asupra dezvoltarii incendiului.i. daca nici unul dintre punctele joase de ardere nu ar fi putut – conform analizei intreprinse – sa constituie locul de origine a incendiului. se ia in considerare si actiunea unor factori exteriori (directia vantului. intocmite de organele de pompieri militari. reportofon etc. . prin gauri. de regula.studierea documentelor de control tehnic de specialitate al activitatii de prevenire si stingere a incendiilor. Este evident ca prezenta obiectelor metalice sau topiturilor care au provocat arderea pardoselii permite precizarea originii carbonizarii. . . precum si a celor de inregistrat (magnetofon.se cauta cauzele care ar fi putut produce initierea incendiului. constatarile serviciului de rond. organizarea prevenirii si stingerii incendiilor pe locul de munca.presupunerea si excluderea – stabilirea (din faza initiala) a intregului pachet de ipoteze si versiuni. carbonizarea sa de jos in sus. asemanatoare si deosebite.). . Metode si procedee folosite in cercetarea incendiilor Pentru examinarea situatie la fata locului.dupa analizarea tuturor punctelor joase de ardere. se studiaza amprenta generala a incendiului. avizele de functionare p. microscop etc. interstitii sau alte neetanseitati.utilizarea instrumentelor de masura (ruleta. termometru etc.materialele solide care cad arzind pe sol. Astfel actiunea flacarilor provoaca aprinderea fetei inferioare a pardoselii.studierea documentelor de organizare si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor in obiectiv (planul de aparare impotriva incendiilor. fenomene si procese pornind de la colectivitatile mai restranse (submultimi). cronometru. adica inferenta de la general la particular si individual. . permisul de lucru cu foc. eliberate de organele de pompieri militari si verificarea masurilor stabilite etc. in toate punctele joase de ardere ce ar putea constitui. . loc probabil de origine a acestuia. pot initia arderea pe fata superioara a acesteia si produce carbonizarea ei in profunzime. procedee si mijloace operative de specialitate: .lichidele combustibile ce ard pe pardoseala nu pot provoca. . cadrele tehnice special incadrate si verificarea masurilor stabilite. arzand dedesubt. . 3.s. precum si corpurile metalice incandescente. procedee. fotografiat. deoarece radiatia calorica a flacarilor are numai efecte foarte reduse. sensul curentilor de aer formati in cladire. fiind posibila strapungerea acesteia si trecerea arderii pe fata sa superioara.comparatia – studierea caracteristicilor si proprietatilor a doua sau mai multe elemente (fenomene) si stabilirea celor identice. ca de exemplu: ● prabusirea unor elemente de combustie sau a altor materiale aprinse.analiza – dezmembrarea si desfacerea pe plan mintal a intregului in partile si laturile sale componente. Pentru o analiza corecta a modului de formare a carbonizarii.. ● scurgerea pe sol a unui lichid combustibil iesit printr-o neetanseitate a unei conducte. investigatorul trebuie sa studieze si alte posibilitati de initiere a arderii. aprinderea acesteia pe fata sa superioara.pardoseala combustibila poate fi aprinsa numai daca lichidul combustibil patrunde sub nivelul ei.inductia – determinarea proprietatilor si aspectelor unei colectivitati (multimi) mai mari de obiecte. in puncte situate la alte niveluri ale spatiului cercetat. b) Metode. supraincalzite sau alte obiecte cu emisie calorica importanta. care s-a aprins in contact cu o sursa de initiere. . . a caracteristicilor si transformarilor suferite de acestea. in punctele respective. balanta. aparand sub forma carbonizarii profunde. . rigla.folosirea aparatelor de iluminat. prin asamblarea elementelor si laturilor sale constructive. Nu se exclude cerinta de a se efectua investigarea atenta. . precum si pentru reconstituirea situatiei initiale sau a fenomenelor ce s-au produs in timpul incendiului se pot utiliza diverse metode. pentru a se realiza modelul dupa care se considera ca incendiul a evoluat ulterior. in contextul dat. filmat si de proiectie. rezervor etc.

.expertize psihiatrico-legale (piromanie.studierea concluziilor rezultate in urma utilizarii in activitatea de prevenire si stingere a incendiilor a unor metode si tehnici specifice de cercetare (prelucrare statistico-matematica a datelor despre incendii. Surse de aprindere cu flacara .studierea cazuisticii unor evenimente similare produse in tara si in strainatate. c) Metode si procedee tehnico – stiintifice de specialitate: . focul in aer liber. dispozitive electronice. viteza de propagare a flacarilor. temperatura de autoaprindere.reconstituirea la scara reala sau redusa in obiectivul in cauza.realizarea de capcane criminalistice – pentru identificarea faptuitorului prin utilizarea substantelor chimice. torte). energie minima de aprindere etc. . schemele de incendiu. .). . activitatea de cercetare fiind deosebit de complexa si in continua perfectionare. alcoolism etc. lumanari. .5.verificarea modului de indeplinire a obligatiilor legale referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor de catre conducerea obiectivului.identificarea in cenusa. . Gama mijloacelor sau fenomenelor care se pot produce sau se constituie in surse de aprindere este foarte diversificata si se completeaza continuu in pas cu progresul inregistrat in dezvoltarea tehnico-stiintifica. . de laborator (becuri si spirtiere cu gaze sau lichide combustibile). cartografierea acestora sau a altor parametri privind pericolul de incendiu). a bilantului energetic al materialelor si substantelor combustibile. putere calorifica. planul unic de interventie. ..).determinarea caracteristicilor de combustibilitate a materialelor si substantelor (temperatura de aprindere. aprinzatoare electrice etc. facle. mijloace de aprindere (chibrituri.) si verificarea modului de aplicare a acestora pe timpul incendiului. .examinarea urmelor si resturilor ramase de la mijloacele care utilizeaza flacara. .determinarea modificarilor din structura metalelor si a altor materiale in urma solicitarilor termice si a fenomenelor fizico-chimice la care au fost supuse in timpul incendiului. primul material care a ars si imprejurarea. planul de evacuare in caz de incendiu. .stabilirea compozitiei chimice si precizarea unor substante combustibile. cadrele tehnice special incadrate. . comisia tehnica de prevenire si stingere a incendiilor.studierea actelor normative care reglementeaza prevenirea si stingerea incendiilor in obiectivul respectiv (norme. fenomene. schemele de interventie la instalatiile periculoase. opacitatea fumului. topituri sau materiale prelevate a prezentei unor substante (initiatori sau acceleratori ai reactiei de ardere) sau a unor componenti din structura lor. in poligon sau in laborator. in obiectivule similare. fotografiere etc. In acelasi ritm se completeaza si lista privind primul material care s-a aprins initial. viteza de ardere. sau a posibilitatii ca unele reactii. . conducatorul sectorului de activitati. seful formatiei de lucru si personalul ce lucreaza pe locul de munca in cauza. instructiuni. grafica etc. vizeaza nerespectarea reglementarilor de protectie impotriva incendiilor. cuptoare. Imprejurarile care genereaza incendii sunt multiple si.). a aspectelor privind situatia anterioara incendiului. Particularitatile metodologice si tehnice in identificarea unor cauze de incendii. nu sunt limitative. Particularitati metodologice si tehnice pentru identificarea unor cauze de incendii Notiunea de cauza de incendiu implica obligatoriu existenta a trei factori principali: sursa de aprindere.studierea documentelor de organizare a interventiei in caz de incendiu sau calamitati (nota de anuntare a incendiului. felinare. limita de rezistenta la foc. prin calcul.determinarea.experimentarea pentru determinarea modului in care ard unele materiale si a fenomenelor ce insotesc procesul de combustie. cuptoare. planul de aparare.verificarea existentei mijloacelor care utilizeaza flacara sau care pot. jurnalul actiunilor de stingere etc. in anumite conditii sa formeze flacara. afumatori. formatia civila de pompieri. 3. activitati sa se fi desfasurat conform declaratiilor martorilor sau ipotezelor investigatorului. standarde si alte prescriptii tehnice) si verificarea gradului de aplicare a acestora. temperatura de inflamabilitate. in principiu. a deformarilor acestora si a funinginei. izotopi radiactivi.1. aparate de gatit (aragaze. . planurile de situatie ale cladirilor.analiza si compararea suprafetelor si contururilor obiectelor. . . traseologica. brichete. indice de oxigen. normative. limite de explozie. zgura..). in raport cu principalele surse de aprindere prezentate mai jos.expertize criminalistice (dactiloscopica.confruntarea duratei incendiului si a temperaturilor rezultate cu durata conventionala si cu temperatura produsa. 3. resouri) de iluminat (lampi. . cum sunt: aparate de sudura.5.

instrumente de masura adecvate. de metan 1875ºC.verificarea cablurilor pe traseu si in sectiune (conform standardelor in vigoare) prin efectuarea unor masuri privind: rezistenta izolatiei (cu ajutorul megaohmetrului). amprenta incendiului asupra consumatorilor (de exemplu: daca resturile de filament ale unui bec electric se gasesc sudate urme microscopice de granule sau cioburi de sticla. precum si a celor care nu erau sub tensiune.examinarea consumatorilor (motoare electrice. Surse de aprindere de natura termica . Pentru examinare se utilizeaza lupa.inventarierea si studierea punctelor in care se poate forma electricitate statica. . umiditate.compararea temperaturii de aprindere a materialelor sau substantelor combustibile cu temperatura surselor de aprindere in functie de amplasarea acestora. . indica inchiderea circuitului inainte de izbucnirea incendiului. precum si de caldura pierduta prin radiatii sau consumata de catre produsele de ardere (de exemplu: flacarile de chibrit pot atinge 600 – 700ºC. proiectoare. a echipamentelor. iar daca particulele de sticla au muchii ascutite si nu sunt sudate de filament. . taiere. . a duratei de influenta. corpuri de iluminat etc. in functie de pericolul de incendiu si explozie existent. precum si determinarea defectelor de cablu (detectorul de defecte LDC sau cautatorul tranzistoriat de defecte RCI – 2). de marimea flacarii rezultate la ardere. precum si de la becuri.determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere a materialelor combustibile amplasate in apropierea sursei de aprindere. a situatiei investigate. jar. rezulta ca becul nu era sub tensiune). . pozitia acestora si urmele (impuritatile) depuse pe ele si pe punctele de contact. cele de hidrogen 2800ºC.2. .5. aparate electrice. . .) sau conditii meteorologice. daca dispozitivele sunt originale. a resturilor de conductoare. de la caz la caz. din zona incendiului. heblurilor si intrerupatoarelor.examinarea comutatoarelor. cele de lemn 850 – 1400ºC.studierea. in colaborare cu specialisti in domeniu. daca sunt montate toate dispozitivele de siguranta. zgura.3. tigari. examinarea materialelor identice (etalon) cu cele avariate sau neutilizate. . precum si a marimii si a duratei acesteia.verificarea integritatii sistemului de descarcare continua a sarcinii electrice si a valorii rezistentei de legare la pamant.verificarea gradului de protectie a instalatiilor electrice. curenti de aer.).determinarea univoca a instalatiilor electrice aflate sub tensiune in momentul izbucnirii incendiului. temperatura a mediului etc. . . lipire. puterea reala a consumatorilor si compararea ei cu cea prevazuta in proiect. . care implica prezenta oxigenului. .compararea caldurii de reactie a flacarii cu temperatura sau energia minima de aprindere a materialelor si substantelor combustibile aflate in zona incendiului. inseamna ca circuitul s-a inchis doar pe timpul incendiului. cand este posibil.reconstituirea. cenusa..efectuarea de masuratori experimentale in conditii similare utilizand. . incercarea izolatiei de strapungere (trusa TCS – 2). 3. a distantelor de siguranta si a celor efective. de turatie si de puterea transmisiei etc. 3. corelat cu conditiile de microclimat (concentratie de pulberi sau gaze combustibile. starea tehnica a consumatorilor si modul de supraveghere a acestora.evaluarea temperaturii flacarilor in functie de temperatura de ardere a combustibilului.5. dupa caz.studierea si compararea schemei proiectate a instalatiilor electrice cu realitatea. de sudura oxiacetilenica 3100ºC.. becul ardea. rezistenta chimica (metoda puntii). aparatelor termice sau a aparatelor electrice de incalzit. cosurilor pentru evacuarea fumului sau a obiectelor incandescente. nu sunt supradimensionate.examinarea urmelor si resturilor provenite de la obiecte incandescente. . Surse de aprindere de natura electrica . nu au fost reparate cu mijloace locale. a conditiilor de microclimat sau a situatiei meteorologice. microscopul si aparate de fixat imagini (foto si video). . de propan 1925ºC. cele ale lampii cu petrol 780 – 1300ºC). aparatelor electrocasnice si de birou.examinarea conductoarelor si cablurilor electrice. precum si a distantelor de amplasare a acestora fata de sursele de producere a flacarii. colectarea.determinarea modului de transmitere si acumulare a caldurii. ale lampilor de lipit 2000ºC. . . proba cu tensiune inalta sau marita si a curentului de fuga (instalatiile Keraton sau KDRV). particule provenite de la sudura. iar daca indica doar prezenta infima a oxigenului. corelat cu natura si proprietatile materialelor si/sau substantelor combustibile aflate in zona. starea izolatiei (de exemplu carbonizarea izolatiei in contact cu metalul si schimbarea culorii observata prin marimea la microscop si prin fotografiere).examinarea punctelor sau zonelor in care este posibila aparitia frecarii in functie de sistemul de rezemare si de ungere. . . urmata de examinarea structurii metalului (analiza metalografica) – de exemplu: aparitia unor modificari in structura cuprului.determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere a materialelor si substantelor afine in zona incendiului.verificarea existentei si starii tehnice a instalatiilor.examinarea dispozitivelor de siguranta (de protectie) ale instalatiilor electrice. daca este capacitatea consumatorilor sub limita admisa pe circuitul (siguranta) respectiv.

determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere a materialelor combustibile amplasate in zona incendiului si compararea loc cu marimea energiei termice dezvoltate. grad de izolare.). . utilajului. . . Surse de aprindere cu flacara . a rizurilor. .studierea modului de amplasare si a naturii materialelor si substantelor combustibile si explozive din zona incendiata.studierea conditiilor de depozitare a materialelor si substantelor combustibile. uneltelor de munca etc. . stabilindu-se contactul lor cu oxidantii.studierea actiunilor secundare in cazul trasnetului. identificarea urmelor de tocire. .evaluarea nivelului de radiatie. care ar putea juca rol de lentina.5.evaluarea cantitatilor de substante intrate in reactie si a marimii energiei termice dezvoltate.examinarea punctelor in care poate apare frecarea.examinarea urmelor de ardere.determinarea conditiilor de aprindere si de ardere a materialelor si substantelor combustibile aflate in zona incendiului si compararea lor cu energia de aprindere a surselor. . . sau care pot intra in reactie exoterma care la aprinderea lor. sudurilor locale. temperatura si compozitia mediului). Surse de aprindere naturale . prin calcul si masuratori adecvate si analize de laborator. posibilitati de contact accidental. 3. a produsului de reactie sau a materialelor si substantelor combustibile vecine mediului de reactie.examinarea conditiilor de microclimat (umiditatea. urmelor de topire a cuzinetilor. distanta de siguranta si distante reale.. . arcuri si scantei electrice produse in mediul combustibil (exploziv) existent. .efectuarea de experimente in conditii similare. .verificarea instalatiilor de paratrasnet.determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere a materialelor sau a substantelor combustibile aflate in zona incendiului. fisurilor. stare tehnica si modul de amplasare. . arderea vopselei. ca urmare a inductiei electrostatice si electromagnetice.examinarea conditiilor de microclimat (umiditate. arborilor.evaluarea marimii energiei solare datorate radiatiilor directe.studierea conditiilor de manipulare. .prelucrarea datelor meteorologice din perioada anterioara izbucnirii incendiului. 4. de experimente de laborator cu probele colectate si reconstituiri la fata locului. dupa caz. sau a reactivilor.5. modul de iluminare artificial sau natural. . efectele mecanice si termice ale scurtcircuitului.depistarea acceleratorilor existenti in masa materialelor cu tendinta de autoaprindere. . . la arcuri si scantei electrice – intensitatea.examinarea lagarelor. Surse de aprindere de natura mecanica . utilizare si supraveghere. cum sunt: la scurtcircuit – intensitatea.4. precum si a eventualelor descarcari simultane in mai multe puncte.stabilirea substantelor chimice prezentate care se pot autoaprinde in contact cu aerul.analiza posibilitatilor de initiere a incendiului prin scurtcircuit. tensiunea si rezistenta de scurtcircuit.examinarea urmelor de ardere.examinarea bucatilor de sticla. durata etc. tensiunea descarcarilor. capacitatea (energia de aprindere). . microclimat. care pot produce scantei. 3.verificarea posibilitatilor de autoaprindere de natura chimica. . .5. temperatura si compozitia mediului).studierea fazelor tehnologice in cazul unui proces industrial. compararea cacarteristicilor de combustibiliate ale acestora cu parametrii ce caracterizeaza sursele de initiere a arderii de natura electrica. . Surse de autoaprindere .examinarea efectelor mecanice si tehnice in cazul trasnetului. .efectuarea. fizico-chimica sau biologica. apa sau in contact cu alte substante chimice.6. .identificarea instalatiei. lungimea si durata arcurilor si scanteilor. 3.evaluarea parametrilor ce caracterizeaza sursele de initiere a arderii de natura electrica. . suprafetelor cu rugozitati pronuntate. . . prezente in zona incendiului (modul de stivuire. mentionati mai sus.5.

flacara turbulenta nu atinge temperatura teoretica de ardere din cauza pierderilor de caldura apreciabile. in mod gresit si incendiile datorate neglijentei fumatorilor.4% din totalul incendiilor. Unele specii chimice produse tranzitoriu in zona de reactie a flacarii. care pot da anumite luminiscente la temperaturi cuprinse intre 200 . NH. Temperatura flacarilor cu preameste a unor gaze combustibile (ºC) GAZUL Hidrogen Metan Propan Acetilena Heptan In amestec cu aer 2400 2210 1930 2290 2290 In amestec cu oxigen 3080 3030 3137 3110 Tabelul 6. in care ia nastere un atom sau o molecula. conductie termica sau convectie.2. Surse de aprindere cu flacara deschisa Flacara este definita (STAS 11097/1 – 87. dar scapate de sub control. aparate termice. vin in contact prin difuziune). Flacara poate fi clasificata dupa mai multe criterii: . ISO 3261/1975) ca zona de combustie in faza gazoasa cu emisie de lumina a amestecului aer-gaz combustibil. in miscare fata de un reper. denumite si cu „flacara deschisa” si anume: chibrituri. aparate de taiere si sudura oxiacetilenica. fara cresteri notabile de temperatura. care emit radiatii electromagnetice. Temperatura flacarii este depdendenta de mult factori. cum sunt radicalii CH. emit in zona vizivila a flacarii il au si particulele incandescente aflate in suspensie. Tabelul 5. Flacara reprezinta deci.7 – 12. Tigara nu reprezinta o sursa de aprindere cu flacara. desi existe si exceptii – flacarile neluminoase (invizibile) ale etalonului. Incendiile de acest tip ocupa o pondere importanta: 30 – 45% din total. Exceptie sunt „flacarile reci” ale unor hidrocarburi. separate la inceput. natura combustibilului si oxidantului. functie de sezon.dupa dinaminca miscarii curentului de gaze sau a flacarii: turbulenta. . Flacara de difuziune. fara impuritati). natura flacarii (cu preamestec sau difuziune). Alta proprietate a flacarii este cresterea rapida a temperaturii de obicei pana la circa 1000ºC. Temperatura flacarilor degajate in timpul arderii unor substante solide (ºC) Bumbac 305 . In aceasta categorie sunt incluse insa. iar jocul copiilor cu focul intre 9 – 12%. lumanari. ca urmare a unor reactii exotermice ce produc o rapida crestere a temperaturii. OH.dupa starea flacarii: stationara.dupa contactul exitent de aprindere intre combustibil si oxidant: flacara cinetica (cu amestec sau omogena – cand contactul intre moleculele reactantilor este stabilit cu mult inainte de aprindere) si flacara difuza (cand moleculele reactantilor. ajuns pe un material combustibil. 4. Luminozitatea flacarii se datoreaza chimiluminiscentei.4. in stare de excitatie electronica. focuri aprinse voluntar.a. datorita unor reactii de oxidare intermediare (aldehide. Temperatura teoretica a flacarii reprezinta temperatura care ar fi atinsa de gazele de ardere daca nu ar exista pierderi de caldura prin radiatii. laminara. cetone). . respectiv emisia de lumina provenita dintr-o reactie chimica. Focurile in locuri deschise reprezinta 10. Statisticile romanesti nu prezinta separat incendiile datorate flacarii oxiacetilenice de cele datorate brocurilor de la operatiuni curente de sudura. o masa de gaze ce emite radiatii electromagnetice. toate fiind clasificate ca avand cauza unica – sudura. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic In aceasta categorie sunt incluse incendiile datorate surselor de aprindere cu flacara. ci actioneaza prin temperatura ridicata din varful mucului de tigara. O proprietate generala a flacarii este emisia de lumina. compozitia si gradul de disociere al gazelor de ardere s. hidrogenului (la arderea in aer curat.400ºC.1. metanolului.

santiere.2. permit descoperirea sursei de aprindere. Chibritul Chibritul este cel mai obisnuit mijloc utilizat pentru a obtine o flacara.a. betele de chibrit arse sunt distruse in incendiul pe care l-au provocat. identificate dupa incendii. in continuare. in cazul unor imprejurari favorizante: prezenta in biserici. fiind dependente de baterie sau acumulator si deci nefiind portabile. In dezvoltarea incendiilor in aer liber. un chibrit aprins poate initia incendierea unor materiale usor aprinzibile: lan de grau (cand gradul de uscare al cerealelor este avansat si curentii de aer sunt favorabili).1. aglomeratie etc. fie jocului copiilor cu chibriturile. incendii puse pe seama neglijentei fumatorilor se datoreaza de fapt flacarii de chibrit utilizata pentru aprinderea tigarii. . substante oxidante utilizate. sunt semnalate totusi. Lumanarea Desi lumanarea nu mai este utilizata de mult ca mijloc de iluminat. dezvoltarea incendiului este rapida si posibilitatea ajungerii focului la alte materiale combustibile ridicata. marime. cladiri in constructie s. Focuri in loc deschis Focurile in loc deschis.4. In cazuri suficient de dese. Suprafata de frecare de pe cutie este alcatuita dintr-o pasta pe baza de fosfor rosu ce contine clei si material abraziv – praf de sticla. indiferent de religie.2. poate duce la evenimente grave.a.. Incepand de la o anumita viteza. de regula. pot sa se propage la materiale si elemente de constructie combustibile din apropiere. Flacara de chibrit are timp de circa 20 secunde si poate atinge o temperatura de peste 600ºC. gatit. dar. Chibriturile ca forma. lichide inflamabile (inclusiv uleiul incins din bucatarii) s.2. 4. incalzit). Un risc deosebit il prezinta aprinderea unui chibrit in atmosfera exploziva (inclusiv scurgeri de gaz in apartament).2. initiind incendii dezvoltate. factorul esential il constituie vantul. inclusiv ca potential termic. lasate fara supraveghere si scapate de sub control in paduri. sursa de aprindere o reprezinta scanteia sau flacara formata care aprinde o atmosfera exploziva sau un material usor aprinzibil.a. 4. Exceptie o constituie incendiile premeditate. cum majoritatea incendiilor de acest fel se datoreaza fie unor manevrari gresite din partea adultilor. urmele de ceara. depozite. aprinse voluntar in diferite scopuri (distructiv. se produce insa un efect contrar. In toate aceste cazuri. efectul de aprindere exploziva al amestecului gazos fiind. stearina s. Utilizarea lumanarilor in practica religioasa. curti. deoarece excesul de aer scade temperatura flacarilor. focuri pentru arderea gunoaielor. pot fi gasite sufieciente urme caracteristice acestei cauze. pereti combustibili. Aruncat din neglijenta. Cele mai raspandite sunt chibriturile de siguranta („safety matches”) alcatuite dintr-un bat de lemn (in general de plop) impregnat cu parafina si o gamalie ce consta dintr-o pasta pe baza de clorurat de potasiu. Lumanarile pot fi utilizate si ca mijloc de aprindere intarzietor in incendii intentionate. resturi de hartie din cosuri de gunoi. instantaneu. prin directia si viteza sa. In cazul brichetelor cu combustibil lichid. materiale pentru bat si suprafata de frecare etc. De regula. unele incendii initiate de aceasta sursa de aprindere. deseurilor s.a.Hartie Sodiu metalic Lemn rasinoase stivuit in aer liber Huila Cauciuc natural Polistiren Magneziu 510 900 1200 1200 1100 1350 2000 4.2. cum ar fi: focuri de tabara.3. a unor materiale combustibile. difera mult de la o tara la alta. Bricheta Brichetele de tip electric sunt foarte rar implicate in incendii. focuri de miriste. cat si in spatii interioare: focuri pentru incalzit in hale industriale. Daca viteza vantului este mare. 4.

Aparate termice In aceasta categorie pot fi mentionate: masini de gatit. Doar in unele situatii rare (neetanseitati) sau fisurari ale peretilor dispozitivului in atmosfera (exploziva) insasi flacara constituie sursa de aprindere. urmata de stinerea incendiului. constructii din lemn. pot intra in contact cu materialele combustibile provocand incendii locale. fie prin utilizarea necorespunzatoare – rasturnare. la distante mai mari de 100 m de lanuri de cereale si depozite de furaje.supravegherea permanenta a focurilor in locuri deschise. lampi cu petrol s.800ºC. in timp scurt (o grinda de lemn neprotejat este aprinsa in 5 secunde la o distanta de 20 cm si intr-un timp si mai scurt de la flacara de sudura oxiacetilenuca). Riscul de propagare este sporit si de particulele incandescente purtate de vant. Cand temperatura flacarii atinge 700 .2. precum si a carpelor si hartiilor impregnate cu grasimi prin contact direct cu flacara. ce pun in contact direct cu flacara cu materialele combustibile din apropiere.7. . provoaca incendii: . resturi menajere). aragaze – toate functionand pe principii similare fie cu combustibil gazos. lipire. Flacara ca atare in functionare normala. 4.insusirea si respectarea regulilor de folosire corecta a chibriturilor. care trebuie facute la distante mai mare de 50 m de materiale combustibile sau cladiri. propagarea incentinindu-se la viteze foarte mari. Aparate de taiere. . Incendii pot surveni si datorita defectarii aparaturii de reglaj. de regula. Factorii favorizanti in propagarea incendiului sunt: prezenta materialelor combustibile in apropiere (ierburi.a. la circa 10 cm fiind de 1200ºC.2.lungimea acestora se micsoreaza. flacara unei lampi de lipit poate aprinde instantaneu combustibili gazosi. lichidul combustibil din rezervorul dispozitivului. capite de fan. aprins de flacara.2. arzatoare. In cazul masinilor de gatit din bucatariile restaurantelor si cantinelor unde cantitatea de alimente utilizate este mare.desi modul de initiere a unui incendiu difera fie prin temperatura peretilor (mai rar). precum si configuratia terenului ce poate influenta prin curentii de aer formati. intra in contact cu diferite materiale aprinzibile. spargere fisurare etc etc. provocand incendii si arsuri grave persoanelor in cauza. redus. respectiv 200ºC la 40 cm si 100ºC la 70 cm. .a. iar cea a unui arzator cu propan atinge 2700ºC. Aceste flacari. depozite de furaje s. de regula. . prin incalzire si apoi conductie termica transmite cladura materialului respectiv.intensificarea actiunilor educative cu copii pentru a nu folosi chibriturile ca mijloc de joaca si pentru a fi deprinsi cu folosirea corecta a aragazului si altor aparate casnice.prin actiune directa asupra materialelor combustibile din apropiere. sau a unor fisuri. 4. prin caldura degajata. cuptoare. cat si in agricultura – in lanuri de cereale. incendiindu-l. 4. sobe. iar cei solizi. (numite si „cu flacara inchisa”) sunt.5. frunze uscate. de dimensiuni mici. poate intra in contact cu imbracamintea confectionata din fibre usor aprinzibile.prin conductie termica – daca piesa metalica asupra careia se efectueaza lucrari de sudura ori taiere este in legatura cu un material usor aprinzibil (chiar situat in alta incapere). sudura oxiacetilenica Flacarile acestor aparate au un nivel termic foarte ridicat. Flacara unui bec de sudura oxiacetilenica are temperatura de 3100ºC la duza.. Dispozitive de ardere de laborator tip bec Bunsen. 4. fie cu combustibil lichid.6. dar aceasta scade cu distanta. avand ca urmare cresterea volumului flacarilor. fenomenul de propagare a incendiului prin radiatie devine semnificativ. iar timpul de curatire a plitelor este. la schimbarea locului de amplasare sau a pozitiei..4. la distante mai mari de 200 m de liziera si interzise in paduri. apare efectul de fuga a flacarii. incluse in categoria surselor de aprindere cu flacar. se constata cazuri suficient de dese de aprindere a uleiului de gatit si a grasmimilor. iar la 100 – 130 cm de circa 200ºC. Dispozitive de iluminat cu flacara Aceste dispozitive pot fi: felinare. . Flacara unei lampi de lipit poate atinge o temperatura de 1500ºC langa duza.interzicerea folosirii chibriturilor si focului deschis in spatiile cu pericol de incendiu si explozie. Recomandari preventive .

Propagarea caldurii prin conductie se face cu o viteza determinata. unele corpuri bune conductoare (sub forma de bare. ● prezenta stingatoarelor la locul lucrarii. becuri electrice. amplasarea de panouri sau ecrane de protectie. provocand aprinderea lui. 5. taiere etc. ● inlaturarea materialelor combustibile din zona. dar mult mai important in evolutia sa ulterioara (prin radiatia flacarilor. Radiatia Orice corp. sau in corpuri diferite. separat incendiile datorate tigarilor. Pe de o parte.executarea lucrarilor cu flacara oxiacetilenica sau lampi de lipit numai dupa eliberarea permisului de lucru cu foc.48% in 1990 si 14.01% in 1988. In perioada de iarna. 12.). Transmiterea caldurii prin conductie are loc prin transportul efectuat de electroni si prin miscarile oscilatorii ale particulelor componente. ● se va acorda atentie deosebita sudarii sau taierii conductelor care trec prin plansee combustibile sau care ajung in incaperi cu materiale combustibile. actionand fie in contact direct cu materialul combustibil (conductie termica). Rolul radiatiei este redus in initierea incendiului. 5. Aceasta emisie se face prin suprafata si nu depinde decat de natura acestei suprafete si de temperatura sa. dar valorile difera considerabil.) pot transmite caldura preluata de la un obiect incandescent sau in urma unei actiuni (sudura. cazul cel mai frecvent.56% in 1989. in ambele cazuri ridicand temperatura materialului la valori superioare temperaturii de autoaprindere. si minima la gazele neionizate. 10. Tabelul 7. a corpurilor supraincalzite s. Densitatea fluxului energetic emis de corpul radiator (puterea emisiva) este proportional cu puterea a patra a temperaturii acestuia. iar restul se reflecta la suprafata corpului. care presupune: ● stabilirea unei zone pentru taiat-sudat. indiferent. 5. incendiile datorate mijloacelor de incalzire ocupa primul loc in statistici (peste 25% din numarul total).2. Pe de alta parte. Este o categorie foarte larga care include obiecte incandescente (tigara. intensitatea conductiei termice fiind maxima la metale. functie de sezon. la care sunt posibile ambele moduri de transport.. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic 5. Statisticile includ. caldura degajata prin efectul termic al curentului electric.1.) la distanta – inclusiv in alta incinta – pana la contactul cu un material combustibil. topituri metalice etc. caldura transmisa acestuia il ridica temperatura pana la valoarea de autoaprindere. Acest mod de transmitere a caldurii este caracteristic corpurilor solide (la lichide si gaze intervenind numai in stratul limita sau in grosime foarte mica) si joaca un rol esential in faza de initiere a incendiului.04 in 1991). in masa caruia exista diferenta de temeperatura.1. ● supravegherea lucratorilor. fie la distanta prin radiatie si convectie.1. ● instruirea lucratorilor. Ponderea incendiilor datorate surselor de aprindere de natura termica a fost relativ constanta (8. lipsit de miscari aparente. In alte tari. Conductia termica Reprezinta transportul direct al caldurii in interiorul aceluiasi corp material. emite radiatii electromagnetice. prin contactul direct dintre un corp cu nivel termic ridicat (sursa de aprindere) cu un material combustibil.1. o parte din ea patrunde in corp. 9. transformandu-se in energie termica. conducte etc.64% in 1987. de regula. inclusiv dupa terminare. atunci cand intre acestea exista un contact intim si diferenta de temperatura. ● interzicerea unor astfel de lucrari in atmosfera inflamabila sau exploziva. Conductivitatea termica a unor metale si aliaje la temperatura t = 100ºC . la care se produce numai prin oscilatia moleculelor. ponderea incendiilor initiate de surse de natura termica este la un nivel asemanator. la o distanta de cel putin 10 m.) caldura degajata de aparate termice.a. Energia radianta ajungand pe un corp. Surse de aprindere de natura termica Sursele de aprindere de acest tip se caracterizeaza prin nivelul termic ridicat.

) pot atinge temperaturi ridicate .8 109.3. Dintre materialele testate numai putine s-au aprins. Caldura degajata de corpuri incandescente Corpurile incandescente – de natura difera (tigari. daca valoarea produsului λγc se considera 100 in cazul lemnului de stejar.81 0. ci numai a unor tipuri de materiale in conditii deosebite.03 0. Acest fenomen prezinta o importanta deosebita cand caldura provine de la o sursa de energie termica redusa (muc de tigara. Ca urmare. 5.75 Substanta Fonta Bronz Alama Otel carbon Otel inox Caramida Stejar 5.0 0.2. becuri. Pe majoritatea materialelor de tapiterie o tigara aprinsa va arde pana la sfarsit. favorizeaza produsul de ardere mocnita a resturilor de tigara.0 50. ca si alte tesaturi din materiale fibroase. topituri metalice etc. Mucul de tigara reprezinta o sursa slaba de aprindere si nu genereaza intotdeauna arderea materialelor combustibile cu care intra in contact.Substanta Aur Fier obisnuit Argint Aluminiu Cupru Beton armat Sticla λ [W/m ∙ K] 295. Se neglijeaza insa. ea reprezinta doar 34 pentru cartonul obisnuit. 9.7 pentru hartia de ambalaj.700 1500ºC. Astfel.2 pentru rumegus si numai 0.0 378. convectia este un fenomen complex ce intervine cu deosebire in propagarea incendiului (deplasare fum.a. alb sclipitor – 1500ºC.). visiniu inchis – 1000º.). greutatea volumetrica γ si caldura specifica c. deoarece caldura produsa este absorbita in procesul de topire. in care elementul conducator (fluidul) vehiculeaza energia termica din zona de temperatura mai mare in locuri de temperatura mai scazuta. De aceea o tigara aprinde rar un amestec inflamabil. visiniu – 900ºC. Un indiciu al temperaturii corpurilor il reprezinta culoarea metalului: rosu – 700ºC.6 pentru bumbac. Temperatura medie a unei tigari aprinse aruncate este de circa 550 – 600ºC. Un muc de tigara nestins va aprinde rareori materiale combustibile pe care ramane (tapiterie.materialele de tip bumbac 67% s-au aprins in medie dupa 6 – 7 minute.1. fara a le aprinde. gaze arse s. Timpul de ardere (pentru 40 mm de tigara) difera in functie de sortiment. dar cu degajarea unor cantitati apreciabile de fum si gaze toxice. iarba uscata s. fibre sintetice) chiar inflamabile. vor aparea mici adancituri. La multe materiale contactul cu mucul de tigara provoaca doar parliri sau carbonizari locale.).0 2.4 60. Materialele care se topesc sub influenta caldurii (cauciuc spongios. de regula. capacitatea produselor celulozice de a absorbi caldura emisa de o sursa externa si de a-si mari temperatura pana la nivel termic al descompunerii este determinata de produsul dintre conductibilitatea termica λ. portocaliu – 1200ºC. pentru bumbac este necesara o absorbtie de caldura de circa 170 ori mai redusa decat la lemnul de stejar. de la o flacara de chibrit sau bricheta. prin acest nivel termic actionand ca sursa de aprindere a materialelor combustibile. Se poate aprecia insa ca rolul tigarilor in initierea incendiilor este uneori supradimensionat. Fenomenul periculos. rolul scrumului. 5.41 Este o transmitere de caldura macroscopica ce are loc datorita unui fluid in miscare. Timpul de initiere a arderii depinde de tipul si calitatea tigarii.0 207. Astfel: .0 420. Materialele de timp bumbac 100% si cele in diferite combinatii cu poliester.2. 7. Aceasta temperatura este superioara temperaturii de autoaprindere a multor materiale inflamabile. arzand mocnit in intregime. plastic. nu intretin arderea mocnita.a. alb 1300ºC. .2 16. Teste efectuate au stabilit ca materialele din bumbac 100% se pot aprinde de la resturi de tigara chiar in 30 secunde. Rezulta ca. fara aparitia flacarilor. celofibra. vascoza se aprind si ard mocnit pe diferite suprafete.0 120. pentru aceeasi temperatura. dar nu flacari. De aceea bumbacul. care actioneaza prin efect de ecran. la fel ca ecranul din jurul flacarii la lampa de siguranta tip miner. Tigara Incendiile datorate neglijentei fumatorilor (tigara uitata sau aruncata la intamplare pe materiale usor aprinzibile) reprezinta 6 – 8% din total in ultimii ani.1. flacara unui chibrit etc. care initieaza deseori arderea exploziva este aprinderea tigarii in atmosfera exploziva. In general. Caracteristica fluidelor. Convectia λ [W/m ∙ K] 48.

restul de trabuc si scrumul de pipa produc doar carbonizari (parliri) locale ale materialelor textile cu care intra in contact . Trebuie intotdeauna luata in consideratie si posibilitatea initierii incendiului de la flacara chibritului utilizat pentru aprinderea tigarii. . in cele mai multe cazuri. Pipa. ce poate dura cateva ore. respectiv inainte de culcare.materiale usor inflamabile.2. uscate de brad se aprind dupa circa 2 ore. . Asternutul este de obicei. nu se aprind in contact cu tigara. dupa amiaza si noaptea. un rest de tigara lasat pe un material combustibil (cu exceptia substantelor chimice mentionate mai sus) nu poate initia un incen diu dezvoltat intr-o perioada scurta de timp (15 – 20 minute). avand temperatura de aprindere de circa 200ºC.material de liziera de padure (frunze.incendiile datorate fumatorilor adormiti in pat cu tigarile aprinse reprezinta un grav pericol social. .vatelina se carbonizeaza fara a prezenta puncte de incandescenta si fara a se aprinde. . Prin urmare. Arderea mocnita se transforma brusc intr-o ardere cu flacara si apoi intr-un incendiu dezvoltat numai in cazul unei alimentari bruste cu aer (spargere geam. fosforul rosu dupa 3 – 5 minute. cauza unui incendiu rapid fiind cu totul alta. PE. arderea inceteaza intr-o faza incipienta datorita gazelor de ardere si fumului acumulate intr-un spatiu restrans si care impiedica un aport satisfacator de aer.paie. . bucati mici. dimpotriva. favorizand procesele de descompunere termica a materialelor combustibile.a. praful de mangal s.). caracteristica pentru acest tip de incendii. pe portiuni limitate. poate dura in realitate 1 – 2 ore. zaharul. functie de umiditate si greutatea volumetrica (cartonul. In timpul arderii mocnite. relon. . este indelungat. Fenomenul real de aprindere depinde de numerosi factori ce trebuie analizati minutios in momentul investigatiei: curenti de aer. praful de carbune. fan se aprind dupa 30 – 45 minute – numai in stare uscata – daca exista posibilitatea concentrarii caldurii intr-o cantitate suficienta de material si cu conditia curentilor de aer favorabili care sa asigure dezvoltarea arderii.rumegusul arde mocnit 2 – 3 ore. pulberea de aluminiu dupa 3 – 5 minute. sulful topitura dupa circa 5 minute). Initierea incendiilor are loc. dextrina.hartia se aprinde in circa 40 – 50 minute. rumegus s. care nu se aprinde.materialele realizate in intregime din fire si fibre sintetice (vascoza. dar in cazuri rare (functie de gradul de maruntire si cu curenti de aer favorabili).). Pot fi mentionate si unele cazuri particulare mai des intalnite: . Materialul de umplutura a pernelor (cu exceptia pufului si penelor de pasari) este la fel de usor aprinzibil. . ceea ce duce la intensificarea arderii. influenta restului de tigara este nula. locuinte s. aportul aerului proaspat din exterior este redus.rest de tigara aruncat in cos de hartie – nu produce in toate cazurile incendii. ce au ca urmare aruncarea patului in flacari pe geam sau pe coridor cu risc de propagare a incendiului la alte structuri combustibile (in loc de inchiderea ferestrelor si usilor si incercare de stingere cu apa sau anuntarea pompierilor).materiale pulberulente: faina. Aceste determinari experimentale indica posibilitatea teoretica a unui muc de tigara de a initia aprinderea unor anumite tipuri de materiale. . sunt aprinse relativ usor de un muc de tigara. din bumbac (tesaturile din in prezentand un pericol mai mic) care. asa cum s-a aratat mai sus.. elementul cu potential termic ridicat ce poate initia aprinderea unor materiale combustibile (cos de hartie.zegrasul se aprinde mocnit influentant aprinderea elementelor de tapiterie cu care se afla in contact. cat si trabulcul nu difera fundamental de modul de actiune al tigarilor.5 ore functie de umiditate. Incaperile fiind inchise. . Insasi aprinderea tesaturilor de bumbac. intr-o incapere inchisa. Scrumul de pipa constituie. cand aceasta este ridicata. . modul de pozare a materialelor combustibile.a. . materiale vegetale s. in majoritatea cazurilor. 5. fin granulate. PE 50% s-au aprins dupa 5 – 10 minute si au ars mocnit. PA) se termodegradeaza sub forma de topitura. Posibilitatile de acumulare a caldurii favorizeaza si ele initierea unui incendiu.2. umiditate. . curenti de aer. Paiele de cereale fiind preincalzite si uscate de razele soarelui.lemnul se aprinde rareori si in conditii cu totul deosebite: grad de maruntire mare.a.a.materialele de origine animala (lana.talasul de lemn si aprinde cu flacara dupa 1 – 2 ore.materialele de tip bumbac 50%. amidonul. se degaja o mare cantitate de caldura ce incalzeste aerul din interior. sali de teatru si cinema. tigarile aprinse sunt aruncate sau lasate din neglijenta la ora inchiderii. De regula. in timpi scurti. fie stari psihologice de confuzie si panica la trezirea brusca. aceste incendii sunt insotite si de fenomene secundare periculoase: fie intoxicare cu dioxid de carbon agravat de faptul ca multi din acesti fumatori sunt in stare avansata de ebrietate. curenti de aer puternici. cartonul ondulat se aprind mult mai greu). eventuala ignifugare a unor materiale. . exemplificat in numeroase cazuri de incendiu. dupa care are loc aprinderea cu flacara (probabilitatea fiind insa redusa). magazine. deschidere usi sau ferestre. in acest caz. ventilatie s. De regula.rest de tigara aruncat intr-un lan de cereale – prezinta un pericol deosebit.) se aprind dupa 2 – 2. posibilitatea acumularii caldurii. matase naturala s. de regula. se aprind dupa un interval de cateva secunde sau minute (nitroceluloza imediat. trabucul Atat pipa. cantitatea acestora (suficienta sau nu pentru dezvoltarea arderii).a.a. realizata in conditii de laborator. . La marea majoritate a materialelor combustibile exista o faza intermediara de ardere mocnita (1 – 3 ore). concentratie mare de caldura. depozite. Perioada de 1 – 3 ore este mai probabila in considerearea tigarii drept sursa posibila de aprindere in incendiu produs. In intreprinderi.) se carbonizeaza foarte putin si nu favorizeaza arderea mocnita a tigarii. ci se produc topituri locale nesemnificative.

. Experimentari realizate au aratat ca ete imposibila initierea unor incendii de catre becuri cu puteri sub 150 W.a. cum ar fi: . 5. depozite.a.3.aprinderea unor materiale combustibile cu punct de autoaprindere coborat (hartie. . Temperatura suprafetei depinde de puterea becului. Astfel de pericole sunt asociate cu operatii tehnologice desfasurate in incinte.a.arce provocate de becuri in dulii. iar interventia dificila. spray-uri etc. Desi tendinta. Gasirea. pulberi. .2. in ultimii ani.5. de regula supravegheate de aparatura de masura si control.utilizarea abajururilor din materiale combustibile. fiind datorate. propagarea incendiului este rapida. indeosebi plastice si hartie – care se aprind supuse o perioada mare de timp caldurii becului. riscul nu trebuie eliminat total. Tabelul 8. . in cursul investigatiei. mai ales pentru elemente de lemn aflate permanent in apropierea unor becuri de putere mare (formare lemn piroforic). sudare formeaza o categorie aparte. ambalaje vechi sau alte materiale combustibile ajung in apropiere de becuri incandescente. posibilitatea de a aparea ca surse de aprindere este nesemnificativa. unde este favorizata acumularea caldurii (spatiul fiind inchis) si unde. Brocuri de sudura si particule incandescente Brocurile de sudura si particulele de metal topit in urma operatiunilor de lipire. probabilitatea ca aceste materiale sa ajunga in contact direct cu balonul de sticla este insa destul de redusa. a unor urme (resturi) de filament impreuna cu fragmente topite de sticla.4. Becuri incadescente Spre deosebire de lampile cu fluorescenta (asa numita lumina rece) becurile incandescente se caracterizeaza prin temperatura ridicata la suprafata balonului de sticla. dar suficiente pentru ca becurile incandescente sa se manifeste ca surse de aprindere in unele situatii. unde prin aglomerarea marfurilor.). precum si depunerile de praf. uneori. In cazul in care cantitatea de material topit deversat este mare. constituie un indiciu ca becul a fost aprins inainte de incendiu. a fost de utilizare in spatiile amintite a unor becuri de puteri reduse. Un risc mai mare il prezinta amenajarile din vitrine. becul nu era sub tensiune. Cum trabucul si pipa sunt extrem de rare.si rareori aprinderea cu flacara a unor sortimente de hartie. Daca particulele de sticla au muchii ascutite si nu sunt sudate de filament. scame s. taiere. unele textile s. dezetansari s. Incendiile de acest tip sunt posibile in magazii. indeosebi prin asezare in stive inalte.) cu care intra in contact.2. 5. de regula unor manevre gresite sau defectiuni (fisuri.suspendarea becurilor de cablu (ce favorizeaza aparitia unor defectiuni in cablu). dar prezinta un nivel termic deosebit de ridicat. Valori maxime ale temperaturii dezvoltate la suprafata becurilor incandescente. . ce nu poate fi identificata cu scanteile mecanice (rezultate din operatiuni mecanice si care au un potential termic mai scazut) sau particulele incandescente proiectate de gazele arse prin cosuri.2.utilizarea becurile incandescente in medii explozive. 5. Puterea [W] 100 135 140 92 Pozitie Orizontala Verticala (balon in partea superioara) Verticala (balon in partea inferioara) 25 110 98 51 60 154 120 98 75 172 129 103 200 190 206 124 300 174 142 86 500 180 190 102 Valorile obtinute prin determinari sunt mai mici decat cele indicate in alte lucrari (400ºC). pot fi prezente substante inflamabile (parfumuri. marimea balonului si pozitia becului. Topituri de metale sau alte substante Sursele de aprindere datorate unor substante topite se intalnesc rar.). pivnite. Producerea incendiului este favorizata si de ventilatia restransa ce impiedica evacuarea caldurii becului.

improvizate sau lasate fara supraveghere pe timpul functionarii. dar numai in prezenta materialelor combustibile cu punct de autoaprindere scazut si suprafata specifica mare (hartie.8. Arderea violenta a funinginii in cos genereaza scantei mari. unitati social-culturale. asfixiati sau cu arsuri. talas.7. Scantei de locomotive si vehicule auto Scanteile de locomotive au disparut complet din statistici ca sursa de aprindere. Distanta de actiune este de circa 10 – 30 m. putand fi evidentiate doar ca posibilitate. 5. cu o constructie si o functionare mai robuste. indeosebi cele cu combustibil lichid. Cum cele mai multe metale au densitate mare. 5. particulele de metal topit cad repede (spre deosebire de bucatile de lemn sau hartie aprinsa ce pot fi purtate de vant sau curenti de aer) – exceptie.Multe aliaje. Analiza datelor statistice din ultimii ani indica.) sau manevre gresite ce duc la supraincalziri. datorita potentialului termica insa ridicat pe care-l poseda. Aliajele feroase si indeosebi otelul prezinta un risc sporit. Incendiile datorate acestei surse de aprindere au inca o frecventa mare si provoaca deseori pagube importante. rumegus.2. Caldura degajata de aparate termice In aceasta categorie sunt incluse sobele. 5. iar aprinderea este favorizata de gradul de uscaciune si inaltimea vegetatiei. menajere sau textile). inregistrandu-se numeroase victime – printre care multi copii – decedati. eventualele incendii se datoreaza unor defecte (fisuri. ca o principala cauza de incendiu (19 – 20%) utilizarea mijloacelor de incalzit defecte. 5. miristi. poate avea loc. prezinta un pericol mai ridicat de incendiu decat sobele cu acumulare de caldura. curenti de aer sau deversare) cu materiale combustibile. 5. Un numar important de incendii au izbucnit in gospodarii individuale. majoritatea incendiilor de acest tip sunt exterioare. neetanseitati etc. dar nu grinda de lemn sau corpuri solide masive). depozite de furaje.1. precum si materiale combustibile de pe terenul inconjurator. In general. natura solului. din punct de vedere termodinamic. talaş. uneori aluminiul si magneziul – si pot patrude in cele mai mici fisuri sau crapaturi. resturi vegetale. zgura de la sobe In conditiile in care depozitarea si stingerea acestor reziduuri solide ale arderii nu are loc conform normelor si instructiunilor. taria si directia vantului. constructia sobelor aflate in conditia respectarii stricte a instructiunilor de folosire.2. Jar. Scantei de la cosuri Scanteile care ies pe cosurile cladirilor de locuit sau ale unor ateliere industriale au potentialul termic necesar pentru a initia aprinderea invelisului combustibil al acoperisului respectiv sau al unei cladiri invecinate. fiind de interes restrans.6. muntoase. lichide inflamabile. in lunile de iarna. alte aparate de incalzit.3. paduri au provocat deseori incendii. De regula. In acest ultim caz. Sobe metalice Sobele metalice. cu potential termic ridicat. precum si aparatele industriale care ating un nivel termic ridicat in procesul tehnologic. nu inmagazineaza suficienta caldura pentru a aprinde un material. izolate. cenusa. Iesirea scanteilor pe teava de esapament este greu vizibila in cursul zilei. Un astfel de broc de sudura poate ajunga pana la o distanta de 10 m de punctul de lucru si la o temperatura de 500 – 800ºC. aprinderea acestora (fan. Tractoarele si autocamioanele si mai putin alte tipuri de vehicule folosite necorespunzator pe lanuri. in cazul unor trasee secundare. organizari de santiere. inclusiv cositorul. magazine.3. prin contact accidental (vant.2. .

Utilizarea unui combustibil cu impuritati duce la infundarea regulatorului de debit. 380°C la plita. instructiunile fabricantului de recomanda inchiderea accesului combustibilului in arzator. se evapora imediat si la reaprinderea arzatorului se produce explozie. aceste nivele termice se mentin relativ constante. prezenta elementelor combustibile in apropierea sobei.neetanseitati la imbinarile conductelor (indeosebi conducta de legatura intre regulatorul de debit si arzator). de exemplu motorina in loc de petrol lampant. supraincalzirea peretilor si celorlalte elemente ale sobei. In investigarea incendiilor de acest tip. probabilitatea de a fi sursa de aprindere a unor materiale combustibile situate in apropiere. existenta unor materiale combustibile amplasate necorespunzator (covoare. In acest caz.fenomenul „fuga flacarii” – disparitia brusa a flacarii in arzator.a. precum si la o functionare nesigura. ca temperatura maxima 450°C la arzator. nu este o valoare constanta. vapori inflamabili in aer.) in apropiere. datorita vascozitatii mai mari. Temperatura de autoaprindere a materialelor. Sobele metalice cu combustibil solid apar ca surse de aprindere atat prin temperatura peretilor (in jur de 200 – 250°C). Se poate aprecia ca. prin scanteile si particulele aprinse ce ies pe usita deschisa a focarului. Utilizarea unui combustibil fara urme de apa are ca rezultat decantarea apei datorita arzatorului. intreruperea functionarii sobei cu riscul exploziei la reaprindere in stare calda.Testele efectuate pentru urmarirea functionarii sobelor cu combustibil lichid au determinat. ducand la suprasolicitarea termica a acestora. ca urmare a contracurentului in cos sau a depresiunii accentuate. Utilizarea unor amestecuri de combustibil ducce la regimuri termice ridicate. prin functionarea timp indelungat a sobei. In cercetarea cauzelor de incendiu se impune examinarea atenta si responasbila a tuturor urmelor existente. 5. surse de foc deschis etc. talaş s. ajuns in arzatorul incalzit. mai ales. Comparativ cu temperatura de autoaprindere a unor materiale solide se poate considera ca amplasarea unor materiale combustibile langa sobe metalice. daca instalatia de incalzire era montata si exploatata conform instructiunilor fabricantului si normelor in vigoare. Utilizarea altui combustibil decat cel indicat de fabricant. Cosuri defecte. prin neaprinderea cantitatilor initiale – ceea ce duce la o ardere foarte violenta.amplasarea gresita (nu in afara spatiului circulabil) – cazuri suficient de dese de rasturnari ale sobelor de catre persoane in stare de ebrietate sau copii – cu inflamarea materialelor combustibile intrate in contact cu flacara. in conditii normale de instalare. fisurarea conductelor datorita exploatarii necorespunzatoare duce laa scurgeri de combustibil pe elementele supraincalzite ale sobei cu posibilitatea initierii unui incendiu. burlane supraincalzite Cosurile se manifesta ca sursa de aprindere indeosebi prin scanteile si particulele incandescente ce ies prin cos si mai putin prin temperatura peretilor care rareori atinge valori importante. intreruperea alimentarii corecte a arzatorului. Numarul incendiilor datorate instalatiilor de incalzire cu combustibil solid este in crestere. in conditii favorizante: locuinte in locuri deschise sau locuinte particulare situate izolatintre blocuri mari de apartamente. a dus la propagarea rapida a incendiului izbucnit datorita functionarii anormale a sobei. inca de la inceput. materiale pulverulente (scame. functie de umiditatea continuta. cum ar fi: amplasare mobilier care sa favorizeze acumularea caldurii. . termodegradarea majoritatii substantelor. datele statistice nefiind suficient de edificatoare in aceasta privinta. In caz contrar. prin temperatura peretilor. nefiind cauza de incendiu intrinseca. mochete. o noua cantitate de combustibil patrunde prin regulatorul de debit in arzator.a. este relativ redusa. Desi podeau este dificil de aprins. cat.alimentarea necorespunzatoare cu combustibil: folosirea unui combustibil cu impuritati. nu produce cu necesitate incendiu. chiar supraincalzinte.2. la infundarea regulatorului de debit. nu pot fi excluse anumite situatii. de constituienti s. . trebuie stabilit. cu flacari de inaltime mare (20 cm) care vine in contact direct cu peretii. jarul si cenusa provenite din ardere.3. cu apa si. intre care se formeaza curenti de aer puternici. . Fenomenul poate fi intalnit in conditiile in care cosul nu este dotat cu aparatoare contra vantului. racirea acestuia si abia apoi reaprinderea lui. chiar elemente de mobilier) favorizeaza aprinderea si apoi propagarea incendiului. cu riscul de explozie. cu degajare de caldura. zonele arse mai pronuntat ale podelei din apropierea sobei constituie un indiciu sigur pentru elucidarea cazului incendiului. de diferite tratamente. In caz de stingere a flacarii in arzator. In multe cazuri. curenti de aer favorabili. de regula. in care pot fi intrunite conditii favorabile pentru declansarea incendiului. paturi. nu produce cu necesitate incendiu. Sobele metalice apar ca surse de aprindere in incendii. Temperatura masurata la distanta de 5 – 30 cm de soba coboara la 80°C. scurgeri de lichide combustibile. Temperatura maxima a peretilor sobei (250°C) este inferioara temperaturii la care incepe. Utilizarea carbidului sau altor substante similare are ca efect sigur explozia cu urmari tragice in toate cazurile inregistrate pana in prezent. La functionarea prelungita. usita de curatire sau usita cenusarului. indeosebi ca urmare a unor situatii anormale de functionare: . fiind necesare conditii favorizante. 250°C la peretii laterali. cu flacara variabila. stabilita sigur si variaza mult. combustibilul. mai ales a unui combustibil neindicat pentru tipul sobei. Pe de alta parte. De asemenea. datorita susceptibilitatii la aprindere mai scazuta a motorinei. Pot fi mentionate urmatoarele cazuri in care sobele actioneaza ca surse de aprindere: . se produce o acumulare de combustibil in arzator.

Radiatoare electrice (eleveuze) utilizate la crescatorii de pasari (si mai rar de animale) au generat un numar mare de incendii prin: . nivelul termic al suprafetei elementilor de calorifer nu a prezentat vreun risc de aprindere a materialelor combustibile. imbatranite.3. in unele cazuri. 5. executate artizanal. scame etc. Pe de alta parte. confectionat prin ambutisare cu un numar variabil de elementi. funingine. in conditiile favorizante ale depunerilor de praf (mai ales de lemn).3. in loc de lanturi). indeosebi acoperisul casei (sau acoperisurile cladirlor vecine) este combustibil sau prezinta depuneri de praf. temperatura-tur a apei fierbinti fiind. cand datorita vremii mai calde acoperisurile sunt mai uscate. iar depunerile de funingine maxime. arderea se propaga la restul casei. radiator.). prin plasarea necorespunzatoare – sub birouri. Cercetarile au stabilit ca riscul de incendiu poate fi luat in considerare doar cand temperatura in cos depaseste 280°C. Acestea sunt valori rar atinse in cazul cosurilor obisnuite. aprinzandu-le.caldura. Instalatii de incalzire centrala In cazul retelelor de termoficare urbana. 5. Calorifer electric cu ulei. pe langa temperatura ridicata a peretilor.a. in ultimii ani. temperatura putand ajunge la 800 – 1000°C. aceste corpuri in stare supraincalzita intrand in contact cu brusc cu paiele de asternut. prezinta o functionare cu termostat sigura. necesita o importanta cantitate de caldura pentru piroliza si aprindere. In cazul functionarii fara termostat. resou. iar temperatura locala trebuie sa ajunga la temperatura de autoaprindere. cat si prin caldura transmisa de aparatul respectiv – prin conductie sau radiatie – obiectelor si materialelor combustibile pe care sunt plasate sau care sunt in imediata lor apropiere. ori vechimii casei. In acest caz ventilatia insuficienta si temperatura ce poate ajunge la 150 – 170°C (functie de agentul termic utilizat) determina acumularea rapida de caldura si atingerea temperaturii de autoaprindere. In cazul imbinarilor suficiente. timp indelungat.burlane din tabla in contact direct cu pereti din materiale combustibile. in special in forma masiva..16 cu temperatura de inflamare 165ºC). unde exista o probabilitate mare de a intra in contact cu materiale combustibile (lemn. In investigarea cauzei trebuie evaluata si posibilitatea formarii fisurilor in cursul interventiei pompierilor – din cauza supraincalzirii datorate incendiului si apoi racirii bruste in cursul stingerii focului. Incendiile de acest tip sunt usor de evidentiat. permitand disiparea caldurii. Incendiile de acest tip au loc. perna electrica s. are loc supraincalzirea peretilor. scantei prin fisurile unui cos deteriorat. de putere mare. Temperatura peretilor.incalzirea pana la temperatura de autoaprindere a materialelor usor aprinzibile care se gasesc in apropiere de cos. mai ales in cazul unor executii neglijente sau defectuoase a izolatiei termice a cosului. indeosebi daca. Resourile constituie o sursa frecventa de aprindere. de regula. . lemnul. Uneori sunt afectate si terenurile din jur cu vegetatie uscata. posibilitatea initierii unui incendiu este data si de defectiuni la montare si exploatare.scantei si particule aprinse ce ies prin cos: este situatia care genereaza cel mai des incendii. calorifer. mult sub valoarea de reglaj necesara teoretic. Aparate de incalzit electrice Aparatele de incalzit electrice (aeroterma. De la acoperis. chiar dupa incercarea de a inlatura obiectul delict de la locul incendiului. indeosebi in obiective social-economice.a. De la aceasta temperatura intervine formarea si apoi inflamarea vaporilor de ulei (ulei mineral tip T.). mult mai rar unor alunecari de pamant. gazelor arse si. rumegus (fabrici de lemn) etc. cel mai adesea fisurile se datoreaza cutremurelor. Riscul de incendiu creste in situatiile cand funinginea depusa pe peretii interiori se aprinde. Pericolul cel mai mare il reprezinta structurile din lemn. .4. uleiul aprins fiind sursa de aprindere pentru materiale combustibile cu care intra in contact. . sau a amplasarii materialelor combustibile timp indelungat prea aproape de acest mijloc de incalzire.ruperea legaturilor de suspendare (franghii vechi. Burlanele arse si perforate in cursul unor exploatari indelungate prezinta un risc similar. de circa 75ºC nu prezinta un risc de aprindere a materialelor combustibile. Scanteile pot ajunge la o distanta de 25 – 30 cm. ce are ca urmare distrugerea prin rupere a aparatului. sub tejghele si rafturi etc. legatura dintre bucatile de burlane se desface din cauza incalzirii si dilatarii. dupa perioada de iarna. consecintele sunt importante. primavara. textile etc.) pot initia incendii atat prin producerea unor defectiuni de natura electrica. Acest risc devine semnificativ in cazul instalatiilor de incalzire cu abur din unele obiective economice. dupa o stabilizare partiala a temperaturii la 135ºC si atingerea temperaturii maxime admise de 150ºC. datorita si pericolului generat de suprasarcina si improvizatii de stechere. In cazuri rare. vibratiilor datorate circulatiei stradale intense sau metroului (zonele apropiate de suprafata). Un risc marit il prezinta resourile improvizate. cat si aparatele electrocasinice (fier de calcat.3. a flacarilor. Prin expunerea la caldura. televizor s. in conditiile absentei unei cantitati suficiente de oxigen si impiedicarea disiparii caldurii datorita unor straturi exterioare din alte materiale (mortar) se poate ajunge la formarea lemnului piroforic si la autoaprinderea acestuia. in zona fisurilor exista elemente de constructie sau structura din lemn. Urmele mai pronuntate de arsura in regiunrea fisurilor sunt determinate in stabilirea cauzei: .

Radiatoare electrocasnice au initiat deseori incendii. dotate corespunzator cu: lada de nisip. incendiul nu se produce imediat.Depozitarea in gropi speciale a cenusii. 5. Daca amplasat pe suport atinge temperaturi de 150ºC (fara termostat) si 70 .Interzicerea fumatului in locuri cu pericol de explozie si incendiu. Fiarele de calcat.4. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic .Executarea lucrarilor de sudura numai pe baza permisului de lucru cu foc – ce presupune: .scurtcircuit – datorita corodarii conductoarelor sau executiei defectuoase. Aprinderea prafului depus pe suprafetele supraincalzite sau desprinderea rezistentei electrice (chiar in lipsa gratarului de protectie) nu determina de regula. imbracaminte pusa la uscat. in cazul unei izolatii corecte se disepeaza in mediul inconjurator cu valori normale.Protejarea lampilor cu incandescenta cu globuri si gratare de protectie. ci dupa o ardere mocnita cu carbonizarea masei lemnoase. . . Surse de aprindere de natura electrica 6. . . . . Alunecarea asternutului pe pardoseala.asigurarea mijloacelor de interventie. stingator s.5. De regula. . la distante prea mici de paturi. . praf s.Curatirea instalatiilor de incalzire periodic de deseuri. vas cu apa.asezarea prea aproape de asternutul de paie sau formarea unui strat prea ridicat. Din cauza supraincalzirii conductoarelor. Efectul termic al curentului electric La trecerea curentului electric prin orice conductor se degaja o cantitate de caldura care. supravegherea acestuia. stingerea cu apa. 5. . Recomandari preventive .140ºC (cu termostat – functie de pozitia acestuia) in momentul pozarii pe un material.Interzicerea utilizarii lampilor cu incandescenta neprotejate in zone cu pericol de explozie. amplasarea si functionarea sobelor si cosurilor se vor efectua numai conform instructiunilor fabricantului si standardelor in vigoare (STAS 6793 – 86.6. alte materiale combustibile. scame.a. cat si a unor lichide inflamabile sau altor materiale combustibile din apropiere. in multe cazuri. in momentul patrunderii aerului la partile incandescente. prin radiatie sau conductie (la contact direct).Amenajarea unor locuri speciale pentru fumat. STAS 3607 . 6.a.Neamplasarea materialelor combustibile langa instalatiile de incalzire. . uitate sub tensiune pe materiale combustibile au produs cele mai multe incendii din gama aparatelor electrocasnice.Interzicerea functionarii cu defectiuni a acestora. respectarea distantei de protectie. indeosebi fiind lasate sub tensiune in cursul noptii. STAS 9072 – 72.72). In cazul unor proiectari sau exploatari gresite (regim de supracurenti) amplasarea pe materiale combustibile (lemn) favorizeaza aprinderea in timp a acestora.instruirea personalului.Interzicerea improvizatiilor la instalatiile de incalzit si a lasarii lor nesupravegheate. .1.Montarea. iar pe vreme de vant.stabilirea locului de sudat. talpa fierului de calcalt permite accesul aerului pe margini si nu mai are loc racirea. Suporturile din sarma cu inaltimi de numai 4 – 5 cm nu inlatura transmiterea caldurii si initierea incendiului. indeosebi cele fara termostat sau cu termostat defect.. initierea unui incendiu. . .Supravegherea permanenta a operatiunilor tehnologice cu materiale in stare de incandescenta. la randul lor potentiale surse de aprindere. are loc si deterioarea izolatiei cu favorizarea unor defectiuni electrice de tip arc electric sau scurtcircuit.. Exemple de incendii datorate surselor de aprindere termica 5. aruncarea lenjeriei din patuturi de catre copii mici si intrarea in contact cu radiatii au avut.inlaturarea materialelor combustibile la o distanta de cel putin 10 sau ecrane de protectie. in apropierea locului de munca. temperatura paielor atinge valoarea de autoaprindere.Repararea si curatirea periodica a sobelor si cosurilor..Dimensionarea corecta a cablurilor si conductoarelor electrice. . .Verificarea permanenta a suspendarii radiatoarelor electrice tip eleveuza. . urmari tragice. . utilizarea lanturilor si a altor tipuri de legaturi sigure. .cercetarea locului dupa terminarea lucrului (cel putin la jumatate de ora). . jaratecului.

aparate de semnalizare (relee. industria usoara.aparate de protectie (relee.aparate pentru pornirea motoarelor electrice (reostate. Producerea energiei electrice are loc in cadrul centralelor electrice care utilizeaza energia combustibililor organici (carbune. inclusiv grajduri ale gospodariilor particulare.).2. Producerea si utilizarea energiei electrice Asigurarea cu energie electrica a consumatorilor se realizeaza prin centralizarea producerii. functie de imprejurarea determinanta indica. autotransformatoare de pornire s. in medie. iar in sfera comerciala la magazinele din localitatile rurale. echipament electric fiind orice dispozitiv intrebuintat pentru producerea.aparate de conectare (intrerupatoare.linii electrice aeriene LEA. . transportul. in cabluri LEC. iar in functie de sursa de aprindere: 95% scurtcircuit. La locuintele particulare. comutatoare s. industria alimentara. sa se conserve cu promptitudine si in bune conditii amprenta incendiului. instalatii lasate sub tensiune 15%. in agricultura au avut loc la adaposturile de animale. avand un regim comun si continuu de productie si consum de energie electrica. din punct de vedere al functiunilor pe care le indeplinesc. montarii necorespunzatoare pe materiale combustibile sau a suprasarcinilor. electromagneti. clasificate in: . Aparataj electric In instalatiile electrice se utilizeaza un mare numar de aparate electrice.a.). c) electrochimice (bai de electroliza). De aceea. La santiere. energia hidraulica.). sigurante s. distributia sau utilizarea energiei electrice. gaze naturale).). . Consumatorii se racordeaza la reteaua de distributie a furnizorului de energie electrica. majoritatea incendiilor au izbucnit in cadrul lucrarilor de organizare a santierelor. orice urma gasita. prelucrarea lemnului. Tensiunile si instalatiile electrice de transport sunt de 220 kW (inalta tensiune) si 400 kW (foarte inalta tensiune) cu perspectiva introducerii treptei de 700 kW. . si cu pierderi de vieti omenesti. Majoritatea incendiilor ca sursa de aprindere de natura electrica s-au produs ca urmare a defectelor aparute in exploatarea cablurilor.aparate de masura (ampermetre.a. prin instalatie electrica se intelege ansamblul de echipamente interconectate intr-un spatiu dat. Distributia energiei spre punctele intinse (orase mari. surse neconventionale de energie.a. improvizatii 10%.4 kW (joasa tensiune). transport si distributie a energiei electrice. 0. 10. 6. In privinta repartizarii incendiilor de natura electrica pe sectoare de activitate se constata ca in industrie cele mai afectate ramuri au fost. transportului si distributiei energiei sub forma sistemului energetic national. .1. electroventile s. cele mai afectate de incendii au fost podurile si dormitoarele. Alimentarea cu energie electrica a consumatorului se realizeaza de la statia sistemului energetic national SSE. Transportul energiei electrice de la centrale spre consumatori se face prin: .receptoare de lumina – cuprind toate corpurile de iluminat prevazute cu surse de lumina. intreprinderi industriale mari) sau spre diferiti consumatori concentrati se realizeaza la 110 kW (inalta tensiune).a. petrol. mai rar. 6. In structura acestuia sunt cuprinse totalitatea instalatiilor de producere.1. industria metalurgica. agregate de sudura). Distributia se face prin linii electrice. 1% arcuri electrice. defectiuni 75%. .Incendiile provocate de instalatiile electrice au o pondere in totalul incendiilor cu pierderi materiale importante si. In general. se clasifica in urmatoarele categorii: . in timpul pauzei de pranz. in unele cazuri. la tensiune medie (6 – 10 kW) – pentru motoare cu puteri mari. efectuarea unor modificari in proiect fara anuntarea organelor de specialitate. pentru stabilirea uneo solutii finale reale.receptoare de forta – care pot fi: a) electromecanice (motoare electrice. statii de transformare si statii de distributie (de conexiuni).).linii electrice subterane. . lipsa de disciplina tehnologica. b) electrotermice (cuptoare electrice. voltmetre s. Utilizarea energiei electrice la consumatori se face: la joasa tensiune – pentru majoritatea consumatorilor. la cercetarea incendiilor cu sursa de aprindere de natura electrica trebuie sa se analizeze cu discernamant imprejurarile producerii acestora. constructoare de masini.). 20 kW (medie tensiune).a. Toate cazurile de incendiu provocate de scurtcircuit in industrie au fost favorizate de slaba instruire a personalului respectiv. Majoritatea incendiilor s-au produs in periodele de timp friguros si indeosebi noaptea sau. Ansamblul instalatiilor electrice pentru alimentarea receptoarelor ce servesc o constuctie civila sau industriala formeaza consumatorul de energie electrica. . Repartitia medie a cauzelor de incendiu de natura electrica.a. 6. hupe s.1. energia nucleara. Utilizarea energiei electrice se face in receptoare electrice. lampi. 4% scantei electrice.

de clasa de temperatura si grupa de explozie a gazelor si vaporilor inflamabili. Protectia antiexploziva a unui echipament electric implica o executie speciala in vederea reducerii pericolului de aprindere a amestecurilor explozive din exterior de la echipamentul respectiv. praf carbune-aer.siguranta intriseca – simbol i.a. precum si contra patrunderii corpurilor straine solide. (clasificare ce se aplica numai in Europa. a) Sigurantele fuzibile au rolul de a intrerupe circuitul in care sunt montate in serie prin topirea (fuziunea) unui element conceput si calibrat in acest scop (fir sau lamela fuzibila).4 m. printr-o a treia cifra caracterisitica. . Se impart in urmatoarele categorii: .1. Aparatele in constructie antigrizutoasa se folosesc in locurile unde exista pericolul formarii unor amestecuri explozive metan – aer.siguranta marita – simbol e. automatizare.sigurante fuzibile. . Gradul normal de protectie asigurat de carcase al echipamentelor electrice impotriva patrunderii corpurilor straine si a a apei (Ingress Protection – IP) este fixat pe STAS 5325 – 79 si normele CEI 529 – 76.3.capsulare presurizata – simbol p. nu si in S.. cand curentul care le parcurge le depaseste o anumita valoare . Prima cifra (0 – 6) arata gradul de protectie a persoanelor contra atingerii partilor interioare aflate sub tensiune. . 1. . Protectia contra deteriorarii mecanice se indica numai in cazul aparatelor.intrerupatoare automate. . . 11 si explicitate conform STAS 9954 – 74 si normelor Comitetului Electrotehnic International IEC – 79.) trebuie sa respecte prevederile normei departamentale ID – 17 – 1986.8.5 kg. Zonele cu pericol de explozie sunt clasificate in 5 categorii: 0.) si protejeaza instalatia. Clasa de temperatura se defineste. in capsulare antideflagranta. dupa modul de constructie. aflat in contact cu atmosfera exploziva (la cele mai antigrizutoase temperatura trebuie sa fie sub 200ºC). conform aceluiasi standard. In aceste zone.A.10. O deosebita importanta o prezinta aparatajul utilizat in zonele cu pericol de explozie. inaltime de cadere 0. scurtcircuit s. fie semnalizand aparitia situatiei anormale (cand nu exista pericol imediat). Simbolizarea (trecuta pe o placuta sau stantata pe carcasa) se face prin literele IP urmate de doua cifre. telecomunicatii s. grupa de gaze II A (sectoare industriale) cu temperatura maxima de suprafata 450ºC. 6.inglobare in nisip – simbol q. A doua cifra (0 – 8) se coreleaza cu gradul de protectie impotriva apei. fie dand o comanda pentru deconectare automata.Aparatajul electric poate fi clasificat si dupa alte criterii: dupa tensiune. unde sunt valabile normele americane ce prevad 3 clase). Aparate de protectie Sunt aparate care sesizeaza situatiile anormale in functionarea unor instalatii (suprasarcini. Tabelul 9 Clasa de temperatura Temperatura maxima [ºC] T1 < 450 T2 < 300 T3 < 200 T4 < 135 T5 < 100 T6 < 85 Grupa de explozie pentru gaze si vapori este indicata in standardul respectiv si reprezinta o clasificare a gazelor si vaporilor inflamabili dupa capacitatea de transmitere a exploziei printr-un interstitiu de dimensiuni date si/sau dupa energia de aprindere. Alegerea tipului de protectie antiexploziva se face in functie de categoria zonei periculoase. 10. 2. forta.a. conform STAS 6877/1 – 9/1986. Tipurile de protectie definite de acest standard sunt: .contactoare cu relee. dupa felul curentului.U. despartita de primele doua printr-o liniuta. instalatii electrice de orice fel (iluminat. deplasare pe orizontala 0. Exemplu de simbolizare: Ex – d – II – A – T1 reprezinta un aparat in constructie antiex. cea mai ridicata temperatura atinsa in regim normal de functionare si in regim de suprasarcina in orice punct de pe suprafata. Exemplu de simbolizare: IP 12 – 2 reprezinta un aparat protejat impotriva patrunderii corpurilor straine cu grosimi peste 50 mm/ protejat contra picaturilor de ploaie care cad sub unghiul maxim de 15º fata de verticala/incercare mecanica la o lovitura de masa 0.capsulare antideflagranta – simbol d.

1. sunt necesare masuratori si verificari periodice precum si aplicarea unor procedee de restabilire a calitatii materialelor (cu verificarea obligatorie a nivelului de siguranta asigurat pentru realizarea acestor procedee).a. Cele mai des intalnite sunt sigurantele mignon. patron si capac. izoland portiunea respectiva din aval. In situatia in care mai multe dispozitive de protectie de acelasi tip sau de tipuri diferite sunt plasate in serie. in cazul unei avarii. . socuri mecanice repetate. prin intermediul unei lamele bimetalice. c) Intrerupatoarele automate asigura protectia impotriva suprasarcinilor. Alegerea unui fuzibil cu un curent nominal mai mare decat cel reiesit din calcule sau recomandat in tabele face ca el sa nu se topeasca la suprasarcini mici sau sa se topeasca cu intarziere.. Curba duratei de topire. . relee de gaze pentru transformatoare etc. fuzibilul nu trebuie sa se topeasca si nici sa-si schimbe caracteristica de protectie. dar urmata in exploatare de o simpla abatere de la valorile proiectate ale selectivitatii sistemelor de protectie poate conduce. instalatiile electrice realizate cu conductoare de aluminiu vor fi puternic afectate de incendii. dand un impuls mecanic direct mecanismului de declansare a intrerupatorului si nu prin actiunea unui contact electric din interiorul lor. astfel incat. sa functioneze protectia cea mai apropiata din amonte de locul avariei. a curentilor de scurtcircuit de valori medii si a lipsei tensiunii de alimentare. 350 A. argint 961ºC. de exemplu la nivelul unor contacte imperfecte.pe o anumita durata. cupru 1083ºC. . se va propaga si spre alte parti in contact cu acestea. Alegerea corespunzatoare de catre proiectant. Dupa capacitatea de rupere deosebim: . .5 – 2 – 4 – 6. Acest curent este cu 20 – 30% mai mic decat curentul de topire.siguranta de tip MPR de uz industrial – cu capacitate de rupere mare – 25 kA. Materialele electrotehnice au o serie de proprietati care le fac adecvate scopuri mentionate. intr-un fel se aleg sigurantele pentru circuitele pe care se gasesc consumatori cu caracteristica constanta de functionare (iluminare si incalzire) si astfel se aleg sigurantele pentru circuitele pe care se gasesc motoare. Astfel. necalibrata etc. In principiu. la scurtcircuite.materiale electroizolante care formeaza izolatia electrica. Din statistica incendiilor cu sursa de aprindere de natura electrica rezulta ca un numar inca important de incendii se datoreaza improvizatiilor in sistemele de protectie (siguranta supradimensionata. . caracteristicile lor de protectie nu trebuie sa asigure selectivitatea protectiei.). putand conduce astfel la distrugerea izolatiilor sau la incendiu. 6.3 – 10 – 16 – 20 – 25 A. Aceste proprietati pot varia insa in decursul exploatarii. Ca urmare. Patroanele se fabrica la curentii nominali 0. Caracteristica de topire este rapida. in functie de curentul ce trece prin fuzibil. transformatoare de sudura). Cel mai mare curent care poate trece prin fuzibil timp nelimitat. o cantitate de caldura aparuta local. In acest fel. Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii si comporta in exploatarea lor o specializare. In functionare normala. Alegerea sigurantelor se face in faza de proiectare si implica o analiza atenta a caracteristicilor circuitului si a consumatorilor. materialele electroizolante vor fi supuse nu numai actiunii campului electric ci si actiunii unui camp termic. barele dispozitivelor de distributie. fara ca acesta sa se topeasca sau sa-si schimbe caracteristica se numeste curent nominal al fuzibilului (si se noteaza Inf).ultrarapida – pentru receptoare care nu suporta incarcari termice mari. in cazul unei avarii.siguranta de tip normal. De exemplu. Ca urmare. Alegerea sigurantelor consta in a stabili valoarea curentului nominal al fuzibilului in functie de caracteristicile circuitului in care vor fi montate acestea. provocand topirea lui. cu soclu. . Exemple: relee maximale de curent. cu un curent nominal de 25 A.). O importanta deosebita o prezinta comportarea materialelor electrotehnice la caldura generata de trecerea curentului electric. agenti corozivi etc. Punctele de topire diferite (aluminiu 695ºC. functie de conditiile locale le care sunt supuse materialele (incalziri.rapida – pe circuite fara varfuri mari de sarcina (iluminat). Materialele conducatoare se caracterizeaza printr-o buna conductibiliate termica. cu filet – cu capacitate de rupere medie de 4 – 8 – 16 kA. fise si prize etc.) prin comanda deconectarii instalatiei. se numeste caracteristica de protectie a fuzibilului si poate fi: . ca in cazul releelor. tensiune minima s.materiale conductoare care prezinta o insusire de baza – buna conductibilitate electrica – si intra in alcatuirea urmatoarelor parti ale instalatiilor electrotehnice: conductorii din cabluri.4 Materiale electrotehnice Materialele electrotehnice se clasifica in: . datorita faptului ca la marea majoritate a incendiilor temperaturile degajate pe timpul arderii diferitelor materiale. fara a scoate din functiune intreaga instalatie electrica. combustibilele se situeaza in jurul valorilor de 700 – 1000ºC. la distrugerea pe portiuni mari a instalatiei electrice.lenta – pentru circuite cu varfuri de curent de scurta durata (motoare asincrone. bobinajele masinilor si aparatelor electrice. asigurand impotriva atingerilor accidentale de catre persoane si separand piesele sau conductorii intre care exista o diferenta de potential. valorile curentilor nominali ai sigurantelor fuzibile si timpii de reglaj ai releelor electromagnetice cu temporizare trebuie sa fie descrescatori de la punctul de racord catre receptor. wolfram 3400ºC) determina o comportante diferite a elementelor instlatiilor la caldura mai ales in caz de incendiu. relee minimale de tensiuni.siguranta mignon – cu capacitate de rupere mica. b) Relee de protectie si semnalizare sunt utilizate in instalatiile electrice mai complexe pentru protejarea acestora contra diferitelor situatii anormale de functionare (supracurenti. de regula sub forma de manta. care la pornire absorb din retea un curent de 5 – 10 ori mai mare decat cel nominal. conductorii neizolati ai liniilor aeriene.

trebuie sa intervina dispozitivele de protectie. bachelita 420 .5.120ºC incepe descompunerea cu degajare de acid clorhidric gazos.Materialele electroizolante solide prezinta caracteristici de combustibilitate diferite. . Astfel. Materialele termoplastice se aprind mai usor si curg sub forma de picaturi arzand. functionarea in regim de scurtcircuit nu reprezinta o situatie limita. 6. Incidente in instalatiile electrice Incidentele de exploatare pot fi de tipurile: avarie. care la ivirea unui regim anormal sa comande izolarea partii defecte prin deconectarea ei (in cazul unei stari imediat periculoase) sau numai sa semnalizeze aparitia regimului anormal.cresterea temperaturii datorita suprasarcinii in conductoare si aparate. 6. ci avarii propriu-zise. polimetacrilat 450ºC. Nu trebuie confundata avaria de scurtcircuit cu incendiu. deteriorare de echipament (cabluri arse. prezentand proprietatea de a autostinge la indepartarea sursei. polietilena 341ºC. de un anumit nivel termic. . Temperaturile de aprindere ale materialelor electroizolante sunt si ele diferite: hartie 200 . conductoare si aparate.500ºC.producerea locala si anormala de caldura in contacte defectuoase.de scurta durata – cand curentul depaseste cu mult valoarea nominala (I > 7 ÷ 8 In) si trebuie intrerupt cat mai repede. Comportarea la caldura depinde si de regimul termic aplicat.cresterea temperaturii datorita curentilor de scurtcircuit.aparitia tensiunii pe piese care in mod normal nu sunt sub tensiune. policlorura de vinil cu circa 57% clor este considerata material greu inflamabil.la circa 210ºC materialul se topeste. in ordinea frecventei de manifestare sunt: . In domeniul retelelor electrice.1. este cazul scurtcircuitului.a. a) Supracurentii constau in depasiri ale intensitatii curentului nominal (exprimate in general in procente sau multiplii) intr-o instalatie sau un receptor oarecare. Cele mai frecvente regimuri anormale care pot aparea in functionarea instalatiilor electrice de joasa tensiune si care constituie principale cauze de incendiu de natura electrica sunt: . .).100ºC incepe diminuarea materialului care se intind sau crapa. lemn 225 .la 70 .450ºC. . De exemplu. fara sa atinga insa valorile corespunzatoare curentilor de scurtcircuit.supratensiunile. care pot transmite incendiul de la locul sau de initiere (de exemplu: starterul unui tub flourescent) spre alte materiale combustibile. Trebuie mentionat ca pentru o serie de aparate si masini electrice. dar supusa la flacara prezinta urmatoarele efecte: . . transformatorul pentru sudura prin arc electric s. .de lunga durata (suprasarcina) – in instalatia electrica este parcusa de curenti de intensitate mai mare decat cea nominala. . intrerupatoare etc. PVC 350 . fie mediul inconjurator prin distrugerea unor piese electrice si intreruperea functionarii instalatiei sau initierea unui incendiu.1. ci insasi regimul de lucru normal. Pentru retelele de joasa tensiune.280ºC.la circa 160ºC procentul de acid clorhidric degajat este de 50% din intreaga cantitate.la 100 . . .producerea anormala de caldura in izolatie. notiunea utilizata este aceea de deranjament. Avariile urmate de arderi in carcase inchise ale echipamentelor.arcuri si scantei in aparate si echipamente. Exemplu: motorul electric trifazat cu rotorul in scurtcircuit.340ºC. . . In toate aceste cazuri. notiunea de incident de exploatare se utilizeaza in retelele de tensiuni de 1 kW si mai mari. bachelita se caracterizeaza prin aceea ca ardere numai in prezeta unei surse exterioare de caldura. Supracurentii sunt de doua feluri: . . precum si scurtcircuitarea cablurilor sau barelor care nu au incendiat ale materiale combustibile din apropiere nu sunt considerate incendii. Principalele surse de aprindere de natura electrica.6. Curentii de suprasarcina devin periculosi numai . . rezultate in urma acestor regimuri anormale de functionare. perturbatii in alimentarea cu energie electrica. . datorita si lipsei posibilitatilor de disipare a caldurii produse.la 300ºC acidul clorhidric s-a degajat in proportie de 85%. existand pericol de scurtcircuit intre conductoare. care va fi tratat separat.punerea la pamant a unei faze etc. cuptoarele electrice cu arc.supracurentii. fie viata personalului de exploatare.scaderea tensiunii sub anumite limite.localizarea anormala a caldurii in aparate de utilizare.la 350 – 400ºC are loc arderea scheletului de carbon. Regimuri anormale de functionare Regimurile anormale de functionare care apar in instlatiile electice pot pune in pericol fie instalatia respectiva. .

vapori sau pulberi dintr-o incinta pana la limitele de explozie. Curentul electric trece de fapt numai prin varfurile proeminentelor in contact.la tablourile electrice (sigurante nefixate corespunzator). .). O suprafata de contact oricat de bine ar fi prelucrata. reglaje incorecte ale protectiei prin relee in timpul verificarii functionarii acestora s. Daca insa apare in alte puncte. astfel incat supraincalzirea elementelor conducatoare ale instalatiei electrice sa depaseasca limitele admisibile. un motor de putere constanta.putere nominala 60 W. c) Scaderea tensiunii de alimentare poate crea pericole in exploatarea receptoarelor electrice. b) Supratensiunile (depasirea tensiunii in regim permanent) la materialele electroizolante solide. de regula: . In afara regimurilor anormale prezentate mai sus. apar efectele sale devastatoare.3 A. in special in cazul aparatelor de conectare si comanda (intrerupatoare. In exploatare. Daca cele doua piese care vin in contact. . separatoare s. . calamitati naturale. defect mecanic sau de material (filetaj deteriorat s.aparate de conectare (intrerupatoare sau separatoare uzate). prin scaderea corespunzatoare a turatiei. Protectia la lipsa de tensiune sau la tensiune minima se prevede pentru fiecare motor in parte. fie ca dispozitivul de strangere nu este adaptat pentru dimensiunea sau natura conductoarelor). incalzirea locului de contact. Punand in contact doua piese.2.actiun gresite ale personalului. rezistenta atinge cativa ohmi si mai mult. care iau nastere ca urmare a unui defect de izolatie a aparatului de utilizare industriala sau casnica. In cazul unui contact imperfect. datorita efectului termic al curentului. In izolatiile gazoase. Curentul maxim admis printr-un contact nu trebuie sa incalzeasca locul respectiv mai mult de 70 . In multe cazuri se ajunge. apar incalziri locale cu fenomene negative. punerea sub tensiune a unor elemente de instalatie scurtcircuitate si legate la pamant. apasa corect una asupra celeilalte.). din cauza numarului mare de conectari. O alta categorie de defecte ce nu trebuie neglijata o reprezinta curentii de defect. fara a ajunge la strapungeri (si deci la arcuri electrice) are ca efect imbatranirea izolatiei. prin relee (declansatoare) de tensiune nula. Trecerea curentului prin rezistenta de contact provoaca.a. la incendii si explozii. . de tip electromagnetic.daca dureaza un timp mai indelungat. Suprasolicitari periculoase datorate arcului electric apar in urmatoarele cazuri: .a. depasirea tensiunii in regim permanent conduce la aparitia efectului Corona.a. suprasarcina) dar si la aparitia unor surse de caldura exterioare (deteriorarea unor sisteme de izolatie termica.poluare si coroziune datorita proceselor tehnologice de la uzinele din apropiere.energie disipata 5 W. continua. reprezinta contactele electrice. contactele nu trebuie sa sufere deteriorari importante datorita arcului electric. . un caz particular care necesita un control atent periodic.a. intre doi electrozi sub tensiune. in mod normal. La motoarele fara ventilator o scadere a tensiunii poate duce. Regimul de suprasolicitare termica apare nu numai ca urmare a depasirii curentului nominal (scurtcircuit. Arcul electric apare in instalatiile electrice si in conditii normale de functionare. care provoaca supraincalziri. Astfel. contactul imperfect poate avea loc. duce la supraincalziri locale periculoase. are o serie de neregularitati (proeminente si adancituri). in momentul deschiderii si inchiderii unui circuit electric prin intermediul contactelor mobile ale intrerupatorului (separatorului) el se stinge fara consecinte. proeminentele se turtesc. d) Aparitia tensiunii pe piese care. Datorita conditiilor impuse constructiv si functional. In cazul amplasarii conductoarelor pe materiale combustibile sau in zone ce permit acumulari de caldura (plafoane false.). in functionarea instalatiilor si a echipamentelor electrice pot apare evenimente ce se pot transforma in incendii sau explozii datorita: . paravane s. marind astfel sectiunea prin care trece curentul – care nu va depasi astfel valorile admise. Cand fenomenul dureaza o perioada mai lunga se poate ajunge la topirea si sudarea conductoarelor.a. ceea ce reprezinta un pericol foarte grav. fiind un loc unde nu se prevazuse acest lucru. Valoarea factorilor care pot provoca o crestere locala de temperatura care sa genereze un incendiu intr-un mediu corespunzator sunt: . Supraincalzirea poate initia aprinderea materialelor combustibile din apropiere. . Contactul imperfect se poate datora unui defect de strangere (strangere insuficienta fie din neglijenta. scaderea tensiunii duce la cresterea intensitatii curentului. incendii etc. viteza sporita a vantului etc. in asemenea situatii.). lovituri mecanice. arc electric. nu sunt sub tensiune. care se vad usor la microscop. la cresterea concentratiilor de gaze. mai ales ca nu are loc o disipare a caldurii. ele nu se ating decat prin varfurile diferitelor proeminente. deschiderea sub sarcina a separatoarelor.suprasolicitarilor mecanice (cutremur. Curentul se stabileste prin izonlatie intre un conductor activ si masa metalica pusa la pamant poate provoca un scurtcircuit periculos daca nu exista aparate de protectie speciale in amonte.). Arcuri si scantei electrice Arcul electric este o descarcare disruptiva.conexiune intre conductoare sau intre conductoare si aparate (borne) s. chiar daca are loc la valori mici.80ºC. Cu cat contactele sunt mai uzate. sau daca depaseste capacitatea de rupere a aparatajului. intensitatea curentului va creste si contactul se incalzeste peste limitele admise. rezistenta electrica a acestora nefiind calculata pentru curenti mari. 6. durata de viata reducanduse mult.intensitate 0. unde in mod normal nu este prevazut a apare.

- arc electric de sudura – curenti de 100 – 1000 A, tensiuni pana la 200 V, puteri pana in 50 kWA, durata de actionare 1 ms – 1 s; - arc electric de punere la pamant (conturnari) in retele de medie tensiune, cu neutrul izolat – curenti de 10 – 50 A, tensiuni de 100 – 1000 V, durata de actionare de ordinul secundelor sau minutelor; - arc electric in urma scurtcircuitului din retelele de medie si inalta tensiune – curenti de 10 – 30 kA, tensiuni de 1 – 20 kW, puteri aparente de 100 – 600 MVA, durata de actionare de 1 ms – 1s. Efectele periculoase ale arcului electric ca sursa de aprindere si de initiere a incendiilor rezulta din temperatura mare ce se produce (3000 – 5000ºC) si cantitati relativ mari de energie disipata in timp foarte scurt. Datorita temperaturilor mari, arcul electric, poate provoca topirea elementelor metalice ale instalatiilor si aprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri izolante, hartie, carton, cauciuc, PVC, mase luminoase etc.). Temperatura mare a arcului electric si energia ridicata pot provoca si deteriorari prin dilatarea brusca a materialelor, vaporizarea unor lichide si expansiunea gazelor. Un alt fenomen, in care arcul electric apare ca sursa de aprindere in incendii de lanuri sau paduri, este legat de caderea la sol a unui conductor de linie de inalta tensiune (datorita unor fenomene atmosferice, ciocnirii de catre vehicule etc.). Aparatele de protectie automata ale retelei asigura o deconectare rapida, dar, mai ales pe perioada uscata, arcul care se amorseaza in contact cu solul timp de fractiuni de secunda este suficient pentru a inflama materialele celulozice din apropiere. La deconectarea circuitelor sau in cazul unor scurtcircuite, premergator arcului electric sau simultan cu acestea, se produc si scantei electrice – care sunt tot descarcari disruptive prin aer sau alt dielectric (spre deosebire de scanteile mecanice care sunt particule incandescente). Trebuie facuta distinctia si fata de descarcarile electrostatice care apar in alte conditii, nelegate intrinsec de functionarea unor instalatii electrice. Intensitatea si numarul scanteilor depind, in primul rand, de intensitatea curentului, apoi de tensiune, impedanta circuitului (sarcina inductiva generand scantei mari), sectiunea conductorilor. Atat arcul electric, cat si scanteia electrica – in esenta acelasi tip de fenomen – constituie importante surse de aprindere in incendii si explozii. Desi ambele ating temperaturi mari, capacitatea termica a scanteii este mult redusa fata de un arc electric, durata de viata fiind foarte redusa. Arcul electric prezinta, evident, un mai mare pericol de incendiu atat prin durata sa, cat si prin formele de manifestare – flacara inalta de temperatura, ionizarea atmosferei inconjuratoare, particulele incandescente, topituri de metal. Ca urmare, avand mai mult timp pentru transmiterea caldurii la imprejurimi, un arc electric poate aprinde materiale combustibile din apropierea locului unde s-a produs, inclusiv izolatia conductorilor, pe cand o scanteie electrica poate sa aprinda numai amestecuri explozive sau inflamabile. Capacitatea de aprindere a scanteilor electrice depinde de amestecul gaze-aer sau vapori-aer (felul gazului sau a vaporilor inflamabili, concentratia, presiunea, temperatura s.a.), de natura contactelor intre care se produc scanteile (material, forma, viteza de inchidere-deschidere), preum si caracteristicile curentului electric (intensitate, tensiune, tipul de sarcina: inductiva, capacitiva, rezistiva). 6.3. Scurtcircuitul 6.3.1. Scurtcircuitul – sursa de aprindere Prin scurtcircuit se intelege contactul accidental, fara rezistenta sau printr-o rezistenta de valoare mica a doua sau mai multe conductoare aflate sub tensiune. Scurtcircuitul se produce cand izolatia dintre doua conductoare ale unei instalatii electrice, ale unei retele sau ale unui aparat se degradeaza si cele doua conductoare, intre care exista o diferenta de potential, ajung in contact unul cu celalalt. Curentul care trece prin circuitul astfel inchis se numeste curent de scurtcircuit si este foarte mare in comparatie cu curentul nominal al instalatiei. Din Legea lui Ohm I = U la tensiune constanta, cand rezistenta scade R foarte mult la contactul direct al conductoarelor (R = p 1 unde l tinde spre anulare) intensitatea curentului va creste apreciabil. S Cum efectul termic al trecerii curentului printr-un conductor se exprima prin relatia: Q = I²Rt, se constata usor cantitatea mare de caldura degajata in urma scurtcircuitului. Valoarea ridicata a curentului de scurtcircuit provoaca si alte efecte periculoase, fortele electrodinamice produse putand distruge diferite elemente ale unei instalatii (izolatoare, bare etc.). De asemenea, poate apare o crestere a caderilor de tensiune in toate impedantele parcurse de curentul de scurtcircuit, determinand o scadere generala a tensiunii in sistem. Valoarea curentilor de scurtcircuit depinde de: - puterea surselor care alimenteaza circuitul; - distanta dintre sursa si locul de scurtcircuit (prin impedanta echivalenta a circuitului respectiv); - timpul scurs de la momentul aparitiei scurtcircuitului; - timpul scurtcircuitului (monofazat, bifazat, trifazat). Dintre cauzele scurtcircuitului se pot mentiona: - deteriorarea izolatiei instalatiei electrice (prin imbatranire – mai ales la instalatiile cu vechime de peste 15 ani, solicitari mecanice, arderea izolatiei datorita unui contact imperfect s.a.); - ruperea conductoarelor liniilor sub actiunea unor sarcini mecanice sau factori atmosferici;

- manevre gresite executate de personalul de exploatare (de exemplu: inchiderea unui intrerupator pe un circuit pe care sunt legate dispozitive de punere la pamant pentru protectia personalului); - contactul unor animale sau pasari cu elemente aflate sub tensiune (cele mai frecvente sunt avariile produse in instalatiile electrice de medie si inalta tensiune in urma patrunderii in celulele de aparataj electric a soarecilor, sobolanilor si chiar a pisicilor); - in cazul motoarelor electrice, unele obiecte metalice straine, cazute accidental in interiorul motorului, deterioreaza izolatia infasurarilor, provocand scurtcircuite intre spirele bobinelor. Eliminarea sau atenuarea consecintelor negative ale curentilor de scurtcircuit se realizeaza prin folosirea unui sistem adecvat de protectie prin relee sau sigurante, care trebuie sa functioneze corect si selectiv. Dimensionarea aparatajului de protectie functie de marimea curentilor de scurtcircuit, se face din faza de proiectare, pe baza unor algoritmi. Un scurt produs intr-o instalatie electrica poate sau nu sa intieze un incendiu. De regula, scurtcircuitele ca si alte incidente in instalatiile electrice de transport sau utilizare sunt eliminate in timp de elemente de protectie. Scurtcircuitul poate deveni sursa de aprindere initiind incendii sau explozii in anumite conditii favorizante: - montarea instalatiilor electrice direct pe elementele combustibile. In acest caz, arcul electric format in urma scurtcircuitului (de inalta temperatura) poate initia aprinderea suportului combustibil (lemn, carton, materiale plastice etc.). Montarea instalatiilor electrice ingropate sub tencuiala sau protejate cu tuburi metalice inlatura aproape in totalitate acest neajuns. - strapungerea unor pereti, platforme, panouri etc. combustibile fara luarea unor masuri de protectie necorespunzatoare; - nerespectarea distantelor fata de elementele combustibile sau depozitarea de materiale combustibile (hartie, ambalaj, textile, paie etc.) in apropierea circuitelor electrice poate duce la incendii prin aprinderea acestora de la arcuri electrice, scantei, topituri de material s.a.; - supradimensionarea elementelor de protectie, in special a sigurantelor, impiedica inlaturarea rapida a unui eventual defect, favorizand producerea scurtcircuitelor si propagarea defectului in instalatiile din jur; aceasta este unul din cele mai frecvente neajunsuri intalnite in exploatarea instalatiilor electrice; - suprasolicitarea instalatiilor electrice prin folosirea de consumatori (motoare, transformatoare de sudura, resouri, radiatoare, ventilatoare etc.) cu puteri ce depasesc puterea calculata prin proiect pentru reteua respectiva, inclusiv coeficientul de siguranta; - nesupravegherea unor instalatii sau procese tehnologice in care sunt implicate echipamente electrice (de exemplul depasirea unor temperaturi, tensiuni, turatii de motoare etc.); - etansarea necorespunzatoare a aparatajului electric fata de conditiile speciale impuse de norme (medii explozive, corozive etc.) – cutii de borne, corpuri de iluminat, motoare, tablouri de distributie etc. – permite extinderea unor eventuale defectiuni si in afara echipamentului respectiv (de exemplu amorsarea unui mediu exploziv de la arcul electric produs intr-un intrerupator neetans); - folosirea intr-un mediu exploziv a aparatajului necorespunzator (constructie antiex dar cu clasa de protectie aleasa gresit sau in constructie normala); - pozarea cablurilor sau circuitelor electrice neprotejate in spatii in care se acumuleaza vapori sau gaze inflamabile si explozive; - improvizatiile ori nerespectarea schemei electrice de functionare conduc, de multe ori, la crearea unor situatii favorizante producerii scurtcircuitelor, prin legaturi cu conductoare subdimensionate, imbinari slabe, lipsa elementelor de protectie etc.; - instalarea sau inlocuirea unor echipamente sau accesorii electrice (intrerupatoare, prize, dulii, corpuri de iluminat) de catre persoane necompetente de regula cu nerespectarea prevederilor normalor in vigoare, constituie o cauza frecventa de incidente, indeosebi in mediu rulal si in reteaua comerciala; - in cazul aparatelor electrocasnice – cordonul de alimentare constituie cea mai importanta cauza de incendii; nu numai ca astfel de cordoane de alimente sunt mai putin bine izolate, atat electric cat si mecanic, dar sufera numeroase deteriorari datorita unor manevrari gresite sau unor socuri. Cordoanele se incalzesc atat electric cat si mecanic, dar sufera numeroase deteriorari datorita unor manevrari gresite sau unor socuri. Cordoanele se incalzesc atat de la o suprasarcina electrica, cat si de la surse exterioare, iar izolatia de plastic se inmoaie suficient pentru ca sa intre in contact cu conductoarele, provocand un scurtcircuit, care va aprinde, de regula, izolatia. Constructia defectuoasa a prizei sau a fisei de conectare favorizeaza, de asemenea scurtcircuitul. De regula, utilizatorul este prezent si poate opri la timp efectele negative. In cazul aparatelor lasate nesupravegheate urmarile pot fi insa grave. Situatiile mentionate mai sus favorizeaza producerea unui incendiu, avand ca sursa de aprindere scurtcircuitul produs in retele de joasa tensiune. Pentru retelele de inalta tensiune, scurtcircuitul este cel mai adesea precedat sau acompaniat de fenomene de amorsare fie intre conductoare, fie, mai general intre conductoare si partile metalice ale aparaturii puse la masa sau pamant. Existenta unei tensiuni ridicate in circuit duce la scaderea brusca a impedantei si provoaca trecerea unui curent foarte ridicat pe timpul duratei arcului. Daca mediul este combustibil, inflamarea este rapida si grava datorita temperaturilor inalte atinse. Un caz tipic este al transformatoarelor – cand un simplu scurtcircuit intre spire provoaca o incalzire locala si inflamarea unui volum important de ulei din cuva cu pagube apreciabile. Recomandari preventive

- proiectarea, executia si montarea oricaror elemente componente ale instalatiei electrice trebuie efectuata in stricta conformitate cu normele si normativele in vigoare; orice improvizatie sau executia lucrarilor de montare, intretinere si reparatii de catre personal necalificat sau neautorizat trebuie exclusa cu desavarsire; - remedierea imediata a oricarei defectiuni constatate; aparatele si echipamentele electrice cu defectiuni trebuie deconectate imediat de la retea; - respectarea stricta a conditiilor tehnice speciale la echipamentele destinate sa functioneze in mediu cu pericol permanent de explozie; - asigurarea corectitudinii alegerii si selectivitatii elementelor de protectie: evitarea sigurantelor supradimensionate, necalibrate etc.; - imbinarea conductorilor electrici trebuie sa se faca prin cleme de legatura, lipire sau sudare, dupa care locurile de imbinare se izoleaza corespunzator; portiunile din instalatiile electrice supuse timp indelungat la vibratii sau variatii de temperatura trebuie controlate periodic; - verificarea permanenta a contactelor, intrerupatoarelor, prizelor, dozelor; inlaturarea celor defecte sau incomplete; - evitarea supraincalzirii instalatiilor electrice (motoare, circuit prize etc.) prin conectarea de consumatori peste puterea proiectata; - verificarea periodica a lagarelor motoarelor electrice, a temperaturii carcasei, evitarea griparii; - interzicerea folosirii conductoarelor de gaz drept legatura cu pamantul; - interzicerea montarii cablurilor, tablourilor electrice direct pe elemente de constructie din materiale combustibile; - prevederea de carcase de protectie (etansate corespunzator si mentinute inchise) pentru tablourile electrice de distributie, relee, contactoare; - interzicerea folosirii motoarelor si aparatelor electrice cu carcasele si capacele demontate sau in conditii care nu asigura racirea lor printr-o buna circulatie a aerului; - interzicerea agatarii de intrerupatoare, conductoare, lampi a hainelor si diferitelor obiecte; - interzicerea lasarii nesupravegheate a aparatajului electric in conditiile impuse tehnologic; - mentinerea curata a instalatiilor electrice (tablouri de distributie, motoare s.a.) prin inlaturarea periodica a prafului, scamelor, corpurilor straine etc. ce pot duce la conturnari de izolatii si ulterior la scurtcircuit; - dotarea corespunzatoare cu mijloace de interventie p.s.i. adecvate.

6.3.2. Supracurenti in cabluri electrice Orice circuit electric este compus din conductoare transportand curentul electric de la sursa spre utilizator. Conductoarele sunt protejate cu o manta izolatoare pentru a preveni contactul intre ele sau atingerea de catre o persoana. La trecerea curentului electric, conform Legii Joule, este generata o cantitate de caldura proportionala cu cantitatea de electricitate. Dimensionarea corecta a cablurilor presupune disiparea acestei calduri pana la o temperatura de echilibru cu mediul inconjurator, suficient de coborata. Daca curentul nominal este depasit o perioada mai mare de timp, apar supraincalziri, care pot constitui surse de aprindere pentru incendii ce se propaga cu rapiditate. Un rol important in itierea incendiilor il are materialul izolatiei si caracteristicile fizico-chimice ale acestuia. Dupa o prima etapa, cand s-au utilizat materiale combustibile (cauciuc, hartie, impregnata cu ulei), s-a generalizat utilizarea PVC, rigida si aproape incombustibila. Pentru utilizarea ei in cabluri a trebuit sa i se confere o anumita suplete prin adaugarea unor plastifianti (exemplu: ftalatul de dioctil). Datorita prezentei clorului in molecula, acest material este greu inflamabil si satisface testul la flacara. Implicat intr-un incendiu el arde datorita plastifiantilor. Ca urmare s-a recurs la ignifugare prin incorporare de oxid de antiamoniu si plastifianti fosfati si clorati, rezultand actualul tip de cablu standardizat in majoritatea tarilor europene. Dezavantajul major este legat de degajarea la ardere a unor vapori continand acid clorhidric, cu efect puternic corosiv si toxic. Ultimele tipuri de cabluri au izolatia ignifuga cu incarcaturi minerale incorporate in amestec fara halogeni. Caracteristicile izolatiei pot fi mult diminuate in urma imbatranirii (devine rigida, usor friabila), incalzirii locale de la surse externe, deteriorarii mecanice (indoiri, frecari, striviri, taieri, strapungeri s.a.). Sursele de apridere a cablurilor se datoreaza cresterii temperaturii peste limita de aprindere a izolatiei sau materialelor combustibile din apropiere, avand drept cauza: a) curentul de scurtcircuit intre conductoarele cablului sau intre conductoare si masa, in urmatoarele conditii: - strapungerea izolatiei la supratensiuni, inclusiv datorita tensiunilor tranzitorii induse de traznete; - strapungerea izolatiei in locul de formare a microfisurilor ca defect de fabricatie; - strapungerea izolatiei ca urmare a unor deteriorari mecanice; - strapungerea izolatiei ca urmare a actiunii locale a umiditatii si corozivitatii mediului; - conectarea accidentala (sau intentionata) a conductorilor cablurilor intre ei sau punerea lor la masa; b) curentul de suprasarcina, provocat de: - conectarea unor consumatori de putere prea mare; - curenti de defect ca urmare a deteriorarii izolatiei;

118 0.6 20. protectia termica a instalatiei nu a functionat.5 16. inceperea degradarii termice si descompunerii lor.7 25 31. Curentul de defect este diminuat sub valoarea de reglaj a protectiei. care conduc la reducerea instantanee sau treptata a rezistentei de izolatie dintre conductori cu potentiale electrice diferite. Ca urmare.0026 0. cu deteriorari reduse in zona in care cablul a cedat.212 CYY 4 x 1. nu sunt suficiente pentru asigurarea cantitatii de energie mentioanta mai sus ca necesara pentru initierea incendiului. . agravate de reducerea locala de sectiune prin simularea unor defectiuni mecanice. cu rol de acumulare de caldura. .3 1 0. Scazand din tensiunea sursei tensiunea arcului. are loc procesul de imbatranire rapida a materialelor izolante.261 ACYY 4 x 6 mm² Densitate de curent Probabilitate [Jech/A/mm²] 8. incat scanteia produsa de scurtcircuit are asigurat suportul material pentru initierea incendiului. Probabilitatea initierii unui incendiu in urma producerii scurtcircuitului in unele tipuri de cabluri ACYY 4 x 10 mm² Densitatea de curent Probabilitate [Jech/A/mm²] 10 15 17 20 25 30 0. .02 23.materialele electroionizate pe baza de PVC.durata peste 10 – 15 secunde. Scanteile si arcul electric produs constituie un pericol potential numai daca in zona adiacenta cablului se afla vapori inflamabili: . acuzata pe nedrept de functionare incorecta.171 0.07 50 2 0.cresterea temperaturii ambiante sau inrautatirea disiparii caldurii. iar durata si energia necesare aprinderii scad. In plus.254 0. Tabelul 10. Cuplarea motivelor de mai sus constituie cauza principala a initierii incendiilor in gospodariile de cabluri. ce duce la cresterea insemnata a rezistentei de contact.097 0. In cazul obtinerii unor arcuri intense. In cazul supraincalzirii de durata (ventilarea necorespunzatoare impiedica disiparea caldurii). Declansarea incendiului in urma scurtcircuitului este posibila numai daca scurtcircuitul are loc in conditii anormale: . Deci scurtcircuitul este urmare a diverselor fenomene fizice mentionate mai sus.6 8 0. c) contacte imperfecte la conexiunea cablurilor: .0295 0.08 66.0202 0. poate declansa usor incendiul unui grup de cabluri.089 0. utilizat in constructia suprasarcina violenta. Aceste fenomene – in cea mai mare parte – au fost reproduse in cursul unor experimentari pe cabluri de joasa tensiune. alte materiale combustibile. pozate individual. local sau pe portiuni mari. In acest caz impedanta arcului electric limiteaza curentul.5 mm² Densitate de curent Probabilitate [Jech/A/mm²] 0. in lipsa unor materiale combustibile straine in apropierea cablurilor.in gospodariile de cabluri se afla ulei.39 83. Au fost evidentiate urmatoarele concluzii: .6 2 0.8 25 33.suprasarcini moderate conduc in timp la supraincalziri interne. In cazuri rare au fost observate picaturi si topituri arzande care nu au initiat aprinderea unor materiale combustibile. Scurtcircuitele produse in conditii de exploatare reglementara (curenti de ordinul 10 kA. Aprinderea accidentala a unor materiale combustibile aflate sub rastelele de cabluri prin nerespectarea normelor. cu temperaturi peste 80ºC.3 6 0. intr-un numar semnificativ de cazuri s-a reusit aprinderea monstrelor de material combustibil. valoarea curentului apare mult diminuata. .072 0. Se formeaza o masa de gaze inflamabile.3 9 Induc-tiv Rezi-tiv CYABy 4 x 4 mm² Densitate de curent Probabilitate [Jech/A/mm²] 18. exista o probabilitate mare de obtinere a unui arc intens de flacara amorsata. durata maxim 1 – 2 s).067 0.utilizarea unor suprasarcini de valoare mare duce la topirea caii de curent.3 0.. naturea intermitenta a arcului duce la o valoare eficace a curentului inca mai redusa.33 12.011 0. .prelucrarea matematica a datelor experimentale obtinute a permis estimarea probabilitatii de initiere a unui incendiu in urma scurtcircuitului conform tabelului 10.in cazul in care sarcina conductorului are un caracter cat mai aproape de cel pur inductiv sau capacitiv.03 33.2 0. deseuri de iuta. hartie. datorita acumularii energice in spatele arcului format. chiar si in cantitati mici.slabirea in timp a presiunii de contact ce duce la cresterea anormala a rezistentei de trecere.112 0. .275 - In cazul fasciculelor de cabluri din gospodariile de cabluri industriale s-a constat experimental ca pentru initierea unei arderi autonome este necesara o degajare de energie termica de circa 12500 kJ pentru cabluri de circuite secundare si circa 21000 kJ pentru cabluri de forta.06 26.oxidarea conexiunilor datorita atmosferei de lucru.

separarea fluxurilor pe obiective.protectia impotriva solicitarilor mecanice si termice prin ecranari. inlaturarea imediata a portinilor deteriorate.). fixate prin cuie.1. .executarea operatiunilor de sudare numai in cazuri extreme si cu masuri de securitate adecvate.3. drenajelor. .corecta alegere a tipurilor de cabluri. Aparitia acestui fenomen este favorizata de stadiul de imbatranire al materialelor. . daca la unele corpuri de iluminat cu lampi cu incandescenta se poate realiza protejarea cu aceasta masura de siguranta nu se poate lua. s-a reusit aprinderea unor conectori din mase termoplastice in conditiile existentei unui contact imperfect la valori ale curentului mult mai mici decat valoarea nominala indicata de firma constructoare. Instalatii de iluminat cu incandescenta Sursa de aprindere in unele incendii o constituie temperatura ridicata (200ºC) atinsa la nivelul balonului de sticla. .asigurarea iluminatului. 6.a. jgeaburi etc. Dintre conditiile in care elemente componente ale lampilor cu flourescenta pot deveni surse de initiere a unor incendii pot fi enumerate: . condensatori. urmate de degradarea termica a materialelor combustibile si.i.3. .a. Acest pericol se asociaza cu cel al observarii cu . Anumite defecte in functionare pot conduce la supraincalzirea si aprinderea unor elemente ale lampilor cu fluorescenta care pot constitui surse de aprindere pentru alte materiale combustibile. la aprinderea acestora.3.).).3. O frecventa mai mare se constata la corpurile de iluminat realizate din materiale termoplastice (si nu din materiale termorigide gen bachelita) care se caracterizeaza printr-o ardere cu flacara. . pe timp de noapte.2. in conditii de exploatare indelungata. la distante indicate de norme. striviri. in cazul cand stifturile de contact ale tuburilor nu sunt in acelasi plan sau a unei pozitii necorespunzatoare a tubului in dulie. .evitarea improvizatiilor de orice fel.scurtcircuite aparute in drosel. 6. Dezvoltarea unui incendiu cu importante pagube materiale este posibila si datorita faptului ca. . se ajunge la incalziri locale in zona contactului imperfect. . . Instalatii electrice de iluminat 6.separarea de surse cu temperaturi inalte (conducte abur s.3. .s. drosele. ..respectarea distantelor normate pe orizontala si verticala intre fluxurile de cabluri. procese tehnologice. in functie de mediul in care vor actiona si de sarcina. ca urmare a deconenctarii sarcinii electrice de baza.80ºC care se ating pe soclurile tuburilor fluorescente in functionare normala sunt mult mai mici („lumina rece”). valorile de 55 .3. un pericol deosebit il prezinta functionarea lampilor la tensiuni peste valoarea nominala in cazul iluminatului de veghe si paza. In cursul unor experimentari si specializare p. dulii sau conectori. Se poate aprecia un pericol minim pentru aprinderea materialelor combustibile in caz de contact direct. implicit.evitarea deteriorarilor mecanice prin socuri.asigurarea ventilatiei in zonele unde este posibila aparitia unor solicitari mecanice a cablurilor electrice.supratensiuni – pentru elementele componente active (tuburi fluorescente.asigurarea etansarilor ignifuge la trecerile prin pereti si plansee.evitarea supraincarcarii cu consumatori.impiedicarea accesului din exterior a animalelor (deratizare permanenta).contact defectuos (imperfect) la nivelul duliilor pentru tuburile fluorescente. cat si limitarea propagarii acestuia: . . instalatiilor fixe de stingere. . sau intre conductoare. In cazul incintelor rezidentiale. agregate. . .asigurarea ventilarii optime in scopul mentinerii temperaturii cablurilor sub limitele maxime admise. insotita de aparitia de picaturi arzande (mai ales in cazul executiei disipoarelor din materiale combustibile). conductoare etc. pentru cabluri pozate individual: .Recomandari preventive Masurile de protectie trebuie sa aiba in vedere atat evitarea producerii unui incendiu pe fluxul de cabluri.a. indeosebi la conexiuni. instalatiilor de detectie s.impiedicarea patrunderii din exterior a unor materiale cu temperatura inalta (scurgeri de metal topit) sau lichide combustibile (ulei s.delimitarea (pentru majoritatea tipurilor de cabluri) prin separaritransver sale ignifuge (sau portiuni cu vopsea termospumanta). Instalatii de iluminat cu fluorescenta Comparativ cu temperatura balonului de sticla al becurilor cu incandescenta.

contacte imperfecte. .4. PFL etc.a. Incendii datorate aprinderii unor corpuri de iluminat fluorescenta Recomandari preventive . montajul pe elemente combustibile (lemn masiv. butilena. motiv pentru care se considera ca acest tip de iluminat este contraindicat pentru a fi folosit ca iluminat de veghe si paza.energia eliberata prin descarcare. evitandu-se lasarea in functiune a instalatiilor nesupravegheate. PAL. In zilele uscate. benzina.atmosfera ambianta exploziva.curatirea tuburilor si lampilor dupa efectuarea lucrarilor de zugraveli. condensatoare cu caracteristici superioare. care prezinta urme de termodegradare. . cu siguranta marita in exploatare s. benzen. fum etc. Dupa un numar de ani (de regula 15 – 20 ani) se ajunge la o functionare cvasi-permanenta a straterului. care apar indeosebi in cazul lampilor care functioneaza in conditii grele de temperatura. in cazul in care apar simultan trei conditii: . . prin frecarea de alte corpuri. cu remedierea sau inlocuirea componentelor imbatranite. Aceste focare se pot activa brusc la un aport suficient de oxigen. . ciupituri. Benzina (in special de aviatie) si toluenul sunt in mod particular periculoase din cauza rezistivitatii foarte mari. lichide si gazoase. tambure s. balasturi de calitate superioara impregnate in vid si cu protectie termica. Conditiile atmosferice joaca un rol important in producerea descarcarilor electrostatice.amplasarea corpurilor de iluminat cu fluorescenta in locuri ferite de socuri mecanice sau trepidatii. .) masele plastice. suficienta pentru aprinderea amestecurilor aer-gaz sau aer-pulbere. indeosebi cele cu rezistivitate mare (peste 105 Ω cm) se pot incarca cu electricitate statica (plus sau minus de electroni). . generat in timp si de lipsa unor conditii naturale de ventilatie. Electricitatea statica poate crea accidente urmate de explozie sau incendiu. esteri. respectiv la o functionare anormala a acestuia. .a. hidrocarburi clorurate. care in timp pot conduce la aparitia unor fisuri. dar devin potential periculoase si pot genera incendii sau explozii cand au loc intr-o atmosfera exploziva sau cand in apropiere exista materiale inflamabile.defecte de izolatie in conductori. exista scurgeri reduse spre pamant ale electricitatii statice formate si astfel se acumuleaza sarcini masive. cand umiditatea relativa este foarte scazuta.). Materiale capabile sa produca descarcari electrostatice sunt: . care inseamna ca orice sarcina formata nu se . Electricitatea statica In timpul miscarii.a. de asemenea.solide: cauciucul natural si sintetic (indeosebi in valturi. propilena. Riscul de incendiu este diminuat in cazul utilizarii unor tuburi fluorescente cu siguranta sporita impotriva incendiilor (dulii din materiale termorigide cu constructii metalice sigure.in unele cazuri rare. trecut prin filtre.inlaturarea prafului depus in interiorul corpurilor de iluminat ca si pe acestea. . . ceeea ce provoaca incalzirea sa. putand fi initiat un incendiu. datorita absentei personalului. rasini sintetice si. conditii favorizante sunt intrunite cand atmosfera este uscata sau cand este instalat in sistem de incalzire sau ventilatie cu aer uscat.scoaterea din functiun a iluminatului la parasirea locurilor de munca.. . In interior. etilbenzen s.intarziere a unui eventual incendiu. . umiditate.verificarea periodica a instalatiilor. fumul degajat a provocat strapungerea cu scantei a unor condensatori din montajul lampilor cu fluorescenta. cetone inferioare si alcooli (deshidratati). 6.a.interzicerea montarii directe a lampilor pe elemente de constructie de materiale combustibile. luandu-se masuri ca in sectiile (locurile) cu degajari mari de praf sa se utilizeze corpuri de iluminat special construite pentru aceste medii.imbatranirea in timp a materialelor plastice din care sunt confectionate unele componente sau izolatiile conductoarelor electrice.) duce in timp indelungat la termodestructia masei lemnoase celulozice incepand de la temperatura de 70ºC si aparitia unor focoare ascunse constituite din carbune piroforic. propan. Descarcarile electrostatice sunt relativ frecvente.evitarea utilizarii iluminatului fluorrescente ca iluminat de veghe si paza in locuri unde se depoziteaza materiale combustibile si interzicerea amplasarii lor deasupra unor astfel de materiale. . eter. corpurile solide. In cursul experimentarii unor cabluri la scurtcircuit. parul uman. transmiterea caldurii acumulate la capacul din masa termoplastica usor aprinzibil.). fibrele artificiale (nylonul etc.lichide: in ordinea periculozitatii: sulfura de carbon.curgerea sarcinilor prin descarcare disruptiva. contacte imperfecte s. hidrocarburi (butan. iarna sau vara.).

. ceea ce va antrena o reactie in lant. Recomandari preventive Protectia impotriva sarcinilor electrostatice se bazeaza pe 4 metode principale: a) prevenirea formarii sarcinilor electrostatice: .inertizarea utilajelor inchise (gaze inerte-azot). iar aerul sau gazul contin particule din materialele electrizabile. datorita unei structuri de piele diferita – potential periculos in atmosfera exploziva.relaxarea prin dispozitive speciale – la intrarea in rezervoare. recipientelor (viteza recomandata la iesirea din tevile ce asigura umplerea unui rezervor este de maxim 10 m/s pentru esteri.umiditatea relativa a aerului de peste 60 – 70% sporeste conductibilitatea suprafetei corpurilor izolante prin formarea unui film de apa care produce disiparea sarcinilor electrice. amestec de saponina. la fel jetul de abur de inalta presiune. acetone. flanse la sisteme de vehiculare jet abur – 15000 V etc. .vehicule in miscare. globulara. Descarcarile electrostatice pot genera incendii sau explozii cand au loc intr-o atmosfera normala. . tip Corona.iesirea prin ajutaj a gazelor comprimate sau lichifiate. cat si pulberea se incarca electrostatic. Prin desfasurarea operatiilor tehnologice enumerate se pot atinge valori mari ale mari ale tensiunii electrostatice – de exemplu: curea de transmisie (3 – 15 m/s) – 25 – 80000 V. .strabaterea unei conducte sau a unui furtun de catre abur.transvazarea produselor petroliere prin furtunuri antistatice. rezervoarelor.a. .imbracaminte si incaltaminte bune conductoare de electricitate s. . sarcina poate fi pastrata peste 3 ore. malaxare. .descarcarea electrostatica de la corp la pamant – mai rapid la cei cu pielea umeda si la femei. sunt necesari 100 kVA pentru a obtine o descarcare pentru aceeasi distanta intr-un ameste hidrogen-aer. Forma de descarcare depinde de forma geometrica a celor doua corpuri participante la incarcarea electrostatica: descarcare prin scantei. ventilatoarelor etc. b) legarea la pamant – pentru dispersarea sarcinilor inainte de a ajunge la un potential inalt: . grafit. aer sau orice gaz. .legarea la pamant a utilajelor. Prin efectul de separare atat sacul. Se observa ca. dioxidul de carbon cand este descarcat din stare lichida dezvolta sarcini puternice in zapada carbonica formata. . .transferul sarcinilor electrostatice de la un material incarcat la corpul uman (indeosebi persoanele cu piele uscata). a aburului prin fisuri de conducta s.generator de electricitate statica (acumulare – descarcare) datorita miscarii corpului operatorilor (indeosebi cei cu imbracaminte de nailon sau plastic). alcool si acid acetic). pentru pulberi valorile fiind la fel de scazute – circa 10 mJ.miscarea volantelor. Electricitatea statica produce adesea doar un mic punct de aprindere care poate fi suficient pentru a ridica temperatura pana la punctul de aprindere a substantelor inflamabile. Corpul uman intervine in aceste fenomene prin trei moduri: .puncte colectoare pentru curele de transmisie. flanselor conductelor de metal etc. o energie de circa 0. benzi de hartie si textile.adaugarea de aditiv in substante pentru marirea conductivitatii electrice (oleat de magneziu. motorina si maxim 1 m/s pentru ulei si sulfura de carbon). vapori. . folii din material plastic.poate scurge si este pastrata in suspensie. in snop.018 mJ). comprimare etc.ambalarea substantelor pulverulente in saci.a. mai ales a acelor gaze care antreneaza un lichid fin pulverizat (si alte procese similare. . atunci cand aburul este umed.plansee si pardoseli conductoare. care mentin lichidul o perioada de timp suficient de mare.transportul lichidelor si umplerea sau golirea vaselor. alcooli. desi pentru majoritatea hidrocarburilor este problema de secunde. care sa asigure scurgerea sarcinilor in lichid.derularea unor filme sau pelicule.5 – 1 m/s pentru benzina. .benzi transportoare sau transmisii (cu curea) in miscare. esaparea CO2 din stingatoare. La golire. . Operatiile tehnologice care favorizeaza producerea sarcinilor electrostatice si care au generat frecvente incendii prin descarea acestora sunt: . amestecare. 3. Umplerea cu substante pulverulente a sacilor din materiale sintetice sau plastic este o operatiune nepericuloasa in sine. un om cu incaltaminte de cauciuc plimbandu-se pe un covor pe o vreme uscata acumuleaza un potential de 14000 V. Pericolul apare cand potentialul acumulat depaseste pragul rezistentei atmosferice dintre 2 suprafete si apare descarcarea electrostatica. in conditii obisnuite. c) modificarea superficiala a mediului: .2 mJ poate initia o explozie de gaze (pentru hidrogen chiar de 0. rotoarelor de turbina. In cazul benzinei de aviatie trecuta prin filtre microscopice. sarcinile mentinandu-se in locul unde s-au format. . . De exemplu.miscarea particulelor la macinare. .gaze. benzina prin cadere libera – minim 4000 V.. . compresoarelor.amplasarea conductelor de umplere a rezervoarelor mai aproape de fundul rezervorului. se pot produce scantei care pot aprinde vapori inflamabili.. ori prin frecarea materialelor in timpul deplasarii. .).

fixare necorepunzatoare pe pereti – cuie s.). lichide sau solide nu ard in contact cu aerul la temperatura normala si presiune atmosferica. Reactiile chimice care au loc cu degajare de caldura (reactii exoterme) se pot produce in cursul fabricatiei. Dupa natura proceselor sau reactiilor ce produc autoincalzirea se deosebesc autoaprinderi de natura chimica. mai multi conductori intr-o borna etc. amplasare langa materiale combustibile. Autoaprinderea de natura chimica Autoaprinderea de natura chimica se defineste ca fiind aprinderea spontana a unor substante la contactul cu oxigenul din aer.1.eliminatori radioactivi. . e) prize (sigurante necorespunzatoare. b) amplasari necorespunzatoare (umiditate.aparate cu emisie de raze α. dar cantitatea de caldura degajata este prea mica pentru a aduce intreaga masa de substanta la temperatura de aprindere. foarte adesea lenta sau limitata de un strat superficial. solicitari mecanice – indoiri. O inspectie periodica in acest sens trebuie sa urmareasca urmatoarele obiective: a) orice interventie efectuata de persoane neautorizate sau necalificate. cleme fixate necorespunzator. fara a veni in contact direct cu o sursa exterioara de aprindere. executata si montata conform normativelor in vigoare.a. Conform definitiei deosebim trei grupe de substante: . Fenomenul autoaprinderii prin autoincalzire genereaza incendii in stare ascunsa.). transportului. Fenomenul de autoaprindere nu trebuie insa neglijat. aerare. suspendare de cordoane de alimentare. conductori liberi. Intretinerea unei instalatii electrice presupune o urmarire atenta. d) conductori (imbinari incorecte. scame etc. ci si. f) aparate de comutare (legare incorecta conductori. contacte slabite. aparitia si dezvoltarea acestora fiind favorizata de o serie de factori aleatori (umiditate. izolatie deteriorata. conform practicii modiale. Recomandari generale pentru evitarea incendiilor avand surse de aprindere de natura electrica Orice instalatie electrica trebuie proiectata. Un mare numar dintre acestea sufera doar o oxidare. prize. dimensionare incorecta. depuneri de praf. mai multi consumatori decat cei proiectati. . β. contacte imperfect.).. Orice defect descoperit trebuie imediat notat si urgent remediat. conductori legati gresit). mocnite. 7. supraincalziri. Anumite substante se aprind insa spontan. striviri etc. conexiuni detecte etc. vecinatate. legare la conducte de gaz interzisa. Se recomanda ca in cazuri deosebite. g) corpuri de iluminat (cordoane de alimentare cu defectiuni. Autoaprinderea este deci fenomenul de declansare a procesului de ardere prin autoincalzirea unei substante combustibile pana la valoarea temperaturii de autoaprindere.dispozitive de ionizare prin inductie (tensiune inalta). specifica. utilizarii. fixare improprie in doze. cordoane de alimentare. Reactiile de oxidare sunt exoterme. depozitarii substantelor care reactioneaza atunci cand intra in contact cu anumite substante fara de care sunt inflamabile. de personalul de conducere sau de patroni. permanenta. fixare incorecta. masurile de prevenire sa fie stabilite in consultare cu un institut de specialitate.). conductori legati slabit.d) ionizarea atmosferei inconjuratoare: . acces dificil etc. fie asupra altor substante sau materiale combustibile. 6. Caldura necesara autoincalzirii si apoi a autoaprinderii rezulta din reactiile chimice sau biologice ce se produc in insasi masa substantei (materialului) respective. Urmarirea functionarii corecte a instalatiei electrice trebuie efectuata nu numai de cadre tehnice special pregatite sau cu atributii in acest sens.5. prezenta unor impuritati. putand avea consecinte importante daca nu este sesizat si inlaturat operativ. in urma autoincalzirii. cu care majoritatea substantelor nu reactioneaza in conditii normale. deseuri. Surse de autoaprindere Marea majoritate a substantelor gazoase. i) legarturi la pamant (incomplete. conexiuni si legaturi in pamant incorecte. piese cu semne de imbatranire a izolatiei). h) alte aparate (cablu de alimentare deteriorar. grad de concasare etc. c) tabloul de distributie (sigurante necalibrate. supraincalziri). j) aparate electrice de incalzit (amplasarea incorecta. Manifestarea efectului de aprindere sau chiar explozie se realizeaza fie asupra substantelor care reactioneaza.). fizicochimica si biologica. fara un aport de caldura sau alta sursa de initiere. cu apa sau cu compusi organici. 7.).

in contact cu unele substante. produc autoaprinderea acestora. puternic higroscopic. Reactia care are loc este: CaO + H2O → Ca (OH)2 + 1155 kJ/kg In unele conditii avantajoase pentru acumularea caldurii. Un exemplu semnificativ il reprezinta autoaprinderea sulfurii de fier FeS2 (pirita).1. bucati de lemn s. rezervoare sau elemente de instalatii. in special organice. Metalele piroforice reactioneaza cu intensitati variate cu clorul si alti halogeni. precum si cu substante halogenate de origine organica. Varul nestins este un praf alb. fapt care favorizeaza procesul de autoaprindere al piritei. avand suprafata libera mai mare in contact cu oxigenul din aer. Foarte violente sunt si reactiile metalelor piroforice cu substante organice si anorganice oxidante.). capata proprietati piroforice.a. amorf. Acest proces (stingerea varului) este insotit de o crestere brusca de temperatura. hartie. carbura de calciu (carbidul).3. fosforul alb se autoaprinde la circa 45ºC. Disiparea caldurii poate provoca arsuri. Prezenta umiditatii constituie un alt factor favorizant (autoaprindere pulberii de aluminiu.1. chiar la incalzire pana la incandescenta. Reactiile de oxidare a piritei in contact cu oxigenul atmosferic au loc cu degajarea unor cantitati importante de caldura: FeS2 + O2 → FeS + SO2 + 222. Astfel. unii compusi organici ai anumitor metale. Substante care se aprind spontan in contact cu aerul la temperatura normala (substante piroforice) Sunt considerate substante piroforice: fosforul alb. Aceste substante reactioneaza puternic cu oxigenul din aer. pana la 300 – 450ºC. temperatura poate creste pana la valoarea de 700 – 800ºC.) se pot afla in apropierea sau deasupra gropii de var. zirconiul nu are tendinta de autoaprindere. asa cum s-a aratat mai sus. Cantitatea de caldura degajata este in unele cazuri atat de mare incat provoaca aprinderea unor materiale din apropiere. La diametre mai mari ale particulelor sau in cazul spanului. metalele alcaline. dependente de gradul de macinare sau faramitare. deci de raportul intre suprafata libera si volum.a. Substante care se aprind spontan in contact cu apa In aceasta categorie sunt incluse: oxidul de calciu. fenomen observat de fabrici de acid sulfuric sau depozite chimice. 7. Astfel cloruratul de potasiu in contact cuu acidul oxalic genereaza explozii prin autoaprinderea dioxidului de clor. Actiunea de oxidare a fierului este puternic exoterma. La contactul metalelor alcaline sau a pulberii de aluminiu cu apa se degaja hidrogen. trecand in hidroxid de calciu. preincalzite s. provoaca fisurarea si faramitarea piritei. pulberea de aluminiu. 27 kJ FeS + 3/2 O2 → FeO + SO2 + 49 kJ In prezenta umiditatii are loc reactia: 2 FeS2 + 7 O2 + 2 H2O → 2 FeSO4 + 2 H2SO4 Sulfatul de fier care se formeaza. hidruri de siliciu. 7. fosfura de calciu si de sodiu. Umezit cu ala degaja o mare cantitate de caldura. hartie 180 – 230ºC. producand si aprinderea substantelor combustibile din apropiere. fosforul si arseniul. Substante care se aprind spontan in contact cu oxidantii Oxidantii. capabile sa initieze procesul de autoaprindere in conditii normale de temperatura. de zinc. Pulberea de zirconiu cu particule avand diametrul sub 3 μm se poate aprinde spontan la temperatura camerei. potasiu s. fosforul rosu.1. pulberile de aluminiu. .). Prin reactia acestora substante cu apa se eliberea o cantitate mare de caldura. putand duce la atingerea incandescentei unor conducte. De exemplu in cazul sodiului: 2 Na + 2 H2O → 2 NaOH + H2 Metalele alcaline se autoaprind la temperaturi care depasesc cu putin punctul lor de topire.a. Metalele piroforice alcaline intra in reactii energice cu sulful. a sulfurii de fier s. Unele din aceste (paie. conditii ce pot favoriza autoaprinderea (deshidratate. caldura de reactie degajata fiind suficienta pentru aprinderea acestuia. Pulberea de titatn se autoaprinde in contact cu acidul azotic fumans. Pulberile de aluminiu si de magneziu se autoaprind in contact cu tetraclorura de carbon si cu hidrocarburile clorurate.). la contactul cu aerul (revizii dupa o perioada indelungata de functionare). saci. marind volumul. de zirconiu s. lemn 225 – 300ºC etc. paie 200 – 220ºC. sulfura de fier. care poate provoca aprinderea materialelor combustibile din apropiere prin aducerea lor la temperatura de autoaprindere.a. Temperatura de autoaprindere depinde si in acest caz de suprafata specifica.a. superioara temperaturii de autoaprindere a majoritatii materialelor uzualte (fan.7. Un exemplu tipic pentru „stingerea varului”.1. dar si incendierea materialelor combustibile din apropiere. Fenomenul se explica prin formarea unor compusi intermediari metaloorganici foarte susceptibili la autoaprindere. metalele alcaline (sodiu.2. cu degajari importante de caldura. de titan. in stare de dispersie avansata (suprafata specifica mai mare). Si alte metale.).

marimea si starea suprafetei libere. La fel. Poate fi definit un volum critic peste care oxidarea se accelereaza si se transforma in ardere normala. Valoarea optima a vitezei de circulatie a aerului se situeaza in limite extrem de inguste. metilic. La o noua crestere.a. anilina se autoaprind cu explozie. 7. masa materialului racindu-se. terebentina. transformandu-se spontan in ardere. percloratilor. metalelor alcaline. pentru fierul piroforic. permanganatului de bariu s. Pentru ca fenomenul de oxidare sa se transforme in ardere este necesar ca viteza de degajare a caldurii rezultata din reactie sa fie mai mare decat viteza de disipare a acesteia.1. Efectul de aprindere sau explozie se manifesta fie asupra unor substante sau materiale combustibile prin transmiterea unor cantitati mari de caldura (disipata prin reactie) sau a flacarii initiale.). oxidarea nu mai depinde decat de natura materialului. favorizata de cresterea temperaturii. cat si o chemisorbtie prin saturarea legaturilor chimice ale carbonului.4. atunci cand vin contact. care au loc cu degajare mare de caldura. acidul acetic. transportului. ce poate initia aprinderea materialelor celulozice cu care intra in contact. focarele de autoaprindere se multiplica rapid.Acidul azotic si acidul sulfuric provoaca autoaprinderea unor materiale cu care intra in contact fie prin deshidratare brusa si aducere la piroforicitate (paie. anhidrica cromica. daca aceasta este mai rapida. concentrare de lumina. etilic. uleiuri si vopsele. Oxidarea unui material solid. Aceasta caldura se acumuleaza in sistem. la zeci m3 pentru anumite sorturi de carbuni. lumina solara. excesul de aer antreneaza o parte din caldura disipata. Autoaprinderea de natura fizico-chimica Autoaprinderea de natura fizico-chimica se defineste ca fiind autoaprinderea unor substante combustibile in urma actiunii atat a unor procese chimice. lemn. cat si prin viteza de oxidare. viteza de oxidare pentru turba este superioara celei antracitului). autoaprinderea depinde de circulatia aerului si de modul de izolare termica. acetonei. Autoaprinderea se datoreste in acest caz unor fenomene fizice. Un oxidant puternic este si apa oxigenata. Asemanator cu oxidantii actioneaza si halogenii si unii compusi halogenati care provoaca prin contact autoaprinderea acetilenei. Factorii care actioneaza asupra disiparii caldurii constau. Problema incompatibilitatii substantelor chimice este deosebit de complexa si necesita deseori o specializare stricta. thoriul.a. In contact cu peroxidul de sodiu si in prezenta apei se autoaprind instantaneu: acetona. Factorii care influenteaza mecanismul autoaprinderii fizico-chimice pot fi clasificati in doua grupe: cei care intervin in reactiile de oxidare se deci asupra vitezei de degajare a caldurii si cei care actioneaza asupra disiparii caldurii. ca de exemplu adsorbtia de oxigen din atmosfera in masa materialului combustibil. Procesul de oxidare este foarte lent si poate dura saptamani sau luni. In cazul acumularilor de materiale. favorizand in reactii punctiforme descopuneri chimice oxidative. Fenomenul este accentuat de factori cum ar fi: .1. hidrogenului. Reactii chimice exoterme Reactiile chimice exoterme se pot produce pe timpul fabricatiei. alcoolii (butilic. 7. alcool etilic s. care la randul ei depinde de starea lacunara a materialului si de masa acestuia. tendinta spre oxidare puternica. raportul suprafata volum avand un rol important. Un exemplu il constituie azotatul de amoniu care se poate autoaprinde numai la depasirea volumului critic sau daca in masa lui se gasesc impuritati piroforice (fier. de aceea fenomenul are loc rar. la contactul cu aerul. are loc prin suprafata sa. bumbac. prezenta unor impuritati s. iar benzina. fie prin reactia chimica (terebentina. Cand circulatia aerului este lenta. plutoniul. Autoaprinderea nu se observa la un corp masiv. azotat de amoniu. Autoaprinderea carbunelui In cazul carbunelui depozitat. cloratii si perclorarii provoaca autoaprinderea alcoolilor. compact de carbon. Acest volum critic variaza de la cativa cm3.2. caldura. acumulare de caldur. insa fisurile si pulverizarile favorizeaza fenomenul. de bariu. cat si a unor factori de natura fizica (suprafata specifica. petrolul lampant. socuri mecanice.a.2. Oxidantii solizi ca: peroxizii de sodiu. deci a cantitatii de caldura degajate. Principalii factori influenteaza reactiile de oxidare sunt: natura compusului. Acumularea caldurii duce la cresterea temperaturii peste cea de autoaprindere. umiditate. este influentat doar debitul de caldura. talas). ruperea sau formarea unor legaturi de natura fizica s.). prezenta unor impuritati. Acumularea de caldura duce la cresterea temperaturii.a. Reactiile pot fi favorizate de factori externi: scantei. glicerina. 7. in principal. propilic). intervine. metanului. uraniul nu se autoaprind in stare masiva. si astfel fenomenul se amplifica. Exemplele tipice de autoaprinderi fizico-chimice intalnim la carbune. permanganatul de potasiu. care contribuie la marirea vitezei de reactie. Compozitia chimica a materialului intervine atat prin puterea calorifica. corespunzator pentru o anumita circulatie de aer si un anumit coeficient de conductibilitate termica. in primul rand in modul cum este realizata izolarea termica. Indeosebi dupa depasirea valorii de 50ºC. Are loc atat o adsorbtie de oxigen ce ridica temperatura intregii mase. glicerinei si a altor lichide usor inflamabile. zinc). manipularii si depozitarii substantelor care reactioneaza reciproc. care difera mult chiar pentru materiale cu o compozitie chimica apropiata (de exemplu..

). Lipsa de control periodic temperaturii in interiorul stratului de carbune depozitat reprezinta un risc de incendiu ce nu trebuie neglijat. soia s. datorita introducerii lui in stare umeda in buncare (urma caracteristica in cercetarea incendiilor de acest fel). . sunt putin periculoase ca surse de autoaprindere. utilizarea unor pigmenti cu reactivitate mare. Temperatura bumbacului.2. cu transformarea finala a carbunelui in cenusa. Sulfura de fier (pirita) favorizeaza autoaprinderea carbunelui atat prin caldura degajata la oxidare. lipsa de ventilatie. depozitat in stive mari sau lipsite de aer. uleiurile si grasimile prezinta tendinta de autoaprindere la contactul cu aerul. In cazul carbunilor cu granulatie mare nu exista tendinte de autoaprindere. sub forma de fibre sau fire. cu o crestere de temperatura. nu determina initierea unui incendiu. prin circulatia redusa de aer nu asigura o racire suficienta. mai ales in combinatie cu diluanti avand continut de toluen (sau alte lichide inflamabile). huila si lignitul prezinta insa aceasta proprietate. incat cresterea de temperatura devine importanta.a. Cercetari efectuate in tara referitoare la autoaprinderea carbunilor depozitati in buncare au concluzionat ca. chiar negative. la care incepe autoaprinderea. 7. Grasimile de origine animala. ci pe zone. care.1 m3/min. Autoaprinderea uleiurilor. in conditii favorizante. nu evolueaza uniform in masa carbunelui. grasimi sau lichide petroliere). Acest pericol creste pentru uleiuri vegetale (masline. Asa cum s-a aratat mai sus. Introducerea de carbune cu punctele de jar in moara. Suportul poros asigura izolarea termica necesara. . praful de carbune depozitat in bucare se poate autoaprinde rapid. Durata procesului de autoaprindere este de minim 2 – 3 ore. mai mare decat limitele admise duce la initierea unor incendii atat in cabinele de vopsire (depuneri). . cand disiparea rapida a caldurii nu permite crearea unor acumulari locale de caldura. Caldura degajata prin oxidarea uleiului se acumuleaza in masa bumbacului datorita conductibilitatii termice mici a acestuia. .a. cum ar fi patrunderea unor cantitati de aer proaspat prin neetanseitati sau guri de golire. de aportul de aer proaspat.vantul are un rol favorizator prin afluxul de aer adus. la fel debitul de caldura. Un caz asemanator il prezinta tesaturile (in special din bumbac) impregnate cu grasimi.marimea (inaltimea) haldei. tip recipient s. carbunii cu continut ridicat de cenusa se autoincalzesc mai lent. favorizeaza autoarpinderea. o data initiat. .Autoaprinderea bumbacului Autoaprinderea bumbacului. in timp. cat si la locul de depozitare (in conditii favorizante: temperatura. fara flacara. . este favorizata de impregnarea in uleiuri sicative si de depozitarea materialelor in straturi groase. este de circa 220ºC. cat si prin marimea suprafetei active a carbunelui. precipitatiile atmosferice – ploaie.granulometria. La fel in cazul materialelor cu conductibilitate termica mare. uleiuri sau lacuri (caz frecvent in diferite fabrici sau ateliere unde bumbacul este utilizat pentru curatirea mainilor de uleiuri. in interiorul materialului.impuritati de materiale organice (lemn. 7. prin permiterea unui aport suplimentar de aer favorizeaza autoaprinderea. O indicatie asupra capacitatii uleiurilor de a se autoaprinde o constituie indicele de iod. lacurilor Lacurile si vopselele sub forma de depuneri in cabinele de vopsire. sub diferite forme. Autoaprinderea tesaturilor imbibate cu uleiuri poate avea loc si la temperaturi ale mediului mai coborate. grasimilor. paie) sau chimice (in special sulfura de fier). .3. zapada – nu influenteaza direct cresterea pericolului de incendiu.2. cu exceptia uleiului de peste. . intensificand procesul de ardere. apare in timp o depreciere a carbunelui care se manifesta printr-o degradare granulometrica. care atrage cantitati noi de aer. degredandu-se usor sub influenta intemperiilor. viteza de oxidare se mareste considerabil. cu aparitia de puncte de jar care antreneaza o ardere mocnita. Se creaza un efect de cos. numai absorbtia uleiurilor de materiale poroase permite procesul de autoaprindere.continutul de umiditate.continutul de cenusa. Alti factori favorizanti sunt granulometria mai fina si prezenta unor cavitati in masa carbunelui.).. In evaluarea autoaprinderii ca sursa a unui incendiu trebuie cercetati toti factorii caracteristici mentionati mai sus. de cantitatea de material implicata. nu prezinta tendinta de autoaprindere. poate genera insa incendii si explozii.sortul de carbune. cresterea temperaturii. cele cu inaltimea peste 4 m au tendinta mai mare de autoaprindere. Atunci cand aceste produse sunt adsorbite de materiale poroase. se produce autoaprinderea. Cand suportul poros este incombustibil. chiar importanta. cum sunt tesaturile. limita superioara variind mult functie de temperatura mediului ambiant.2. In cazul vopselelor si lacurilor.existenta fisurilor. in conditiile unei circulatii de aer in buncar sub 0. Risc sporit de incendiu prezinta de aceea baloturile de bumbac (in special crud sau umezit) cu urme de ulei sau grasimi.caldura solara. creste suprafata uleiului in contact direct cu aerul. continutul ridicat de umiditate impiedica procesul de autoincalzire. respectiv numarul de grame de iod care se combina cu 100 g ulei. fiind mare in cazul uleiurilor sicative ce contin catalizatori pentru accelerarea oxidarii. deci nu are loc piroliza celulozei din structura tesuturilor. . Procesul de ardere mocnita. antracitul. frunze. chiar in 24 de ore. ca si influentarea temperaturii interioare prin conducte de apa calda sau abur tehnologic ce trec pe sub halda. continand putine substante volatile.

a. precum si acid azotic. precum si absenta unor cantitati suficiente de oxigen. Autoaprinderea de natura biologica Autoaprinderea de natura biologica este caracterizata atat unor produse vegetale (furaje. balegar etc. cat si proprietatile ingrasamantului respectiv. fibre. Prezenta unor corpuri straine sau substante chimice in masa azotatului de amoniu (bucati de fier. Alte ingrasaminte cum ar fi superfosfatul (numai amestecat cu salpetru in prezenta materialelor organice) si cianamida de calciu (in prezenta apei) prin caldura reactiilor declansate in amestec pot initia autoaprinderea paielor. sub influenta actiunii unor microorganisme.). se carbonizeaza. incolora. izolare termica. in care intervine si fenomenul de acumulare de caldura. functie de natura materialului. Evidentierea acestei surse de autoaprindere. devenind un material puternic exploziv. borhot. In aceste conditii are loc cresterea temperaturii in interiorul masei lemnoase. potasiu s. de bicromat de potasiu s. 7. Autoaprinderea ingrasamintelor artificiale Ingrasamintele artificiale pot constitui surse de initiere a unui incendiu prin autoaprinderea lor in cazul unei depozitari sau manipulari necorespunzatoare.42 Se considera susceptibile de autoaprindere uleiurile cu cifra de iod peste 80. mai ales in spatii inchise. cat si din aerul exterior. cat si a unor produse de natura animala (lana. alcool metilic s. Prezenta unor substante anorganice (piatra de var macinata. In cercetarea cauzei de incendiului trebuie analizate atat conditiile de depozitare. In unele cazuri. zinc. Autoaprinderea lemnului Autoaprinderea lemnului este un proces complex. La temperaturi de peste 400ºC descompunerea este sub forma de explozii puternice. In conditii favorabile (temperatura. patruns prin fisurile create.). mai rar intalnita. necesita o examinare foarte atenta a amprentei incendiului si identificarea corecta a focarului.2. Fenomenul poate dura uneori ani de zile. Azotatul de amoniu este o substanta solida. . talasului cu care sunt in contact. 7. temperatura de autoaprindere poate cobora pana la circa 100ºC (lemn piroforic).a. rumegus de lemn. etanol. par de animale. sticla. capatand un aspect poros (carbune de lemn).5. azotat de calciuc etc. lemnul se innegreste. aport aer) materialele impregnate cu ulei prin autoaprindere pot initia incendii dupa 2 – 4 h. Dintre ingrasamintele utilizate uzual (cu azot.) care.) un pericol de incendiu mai ridicat il prezinta azotatul de amoniu. Prin distilarea uscata a lemnului se degaja gaze si vapori (CO. de cupru. Acumularea de caldura are loc datorita expunerii prelungite in timp (permanenta sau periodica) la actiunea unei surse de caldura si este favorizata de existenta unor straturi exterioare din alte materiale (de exemplu mortar) care impiedica disiparea caldurii.3.2. fanului.a. 7. de regula utilizat sub forma granulata. se topeste la circa 170ºC si se descompune rapid la temperaturi de 190 – 200ºC. pulberi de aluminiu. Azotatul de amoniu se poate autoaprinde numai daca depaseste masa critica. Valorile indicelui de iod pentru unele uleiuri si grasimi Denumirea uleiului Untura de peste Ulei de in Ulei de nuca Ulei de canepa Ulei de floarea soarelui Ulei de soia Ulei de porumb Indice de iod 154 – 170 150 – 168 143 – 162 140 – 165 119 – 135 114 – 140 111 – 131 Denumirea uleiului Ulei de rapita Ulei de seminte de bumbac Ulei din seminte sfecla Ulei de masline Ulei de ricin Untura de porc Unt Indice de iod 92 – 123 100 – 116 95 – 105 82 – 90 80 – 88 43 – 70 26 .4. tutun s. solubila in apa. fosfor. produc caldura necesara declansarii procesului de autoaprindere. are loc autoaprinderea.) are un efect contrar.) accelereaza descompunerea si in plus ii schimba radical proprietatile. Datorita oxigenului provenit atat din piroliza celulozei. In acest caz au loc reactii chimice ce degaja cantitati mari de caldura si gaze ce se aprind usor in aer. metanol. se formeaza gudroane si alti produsi de piroliza.Tabelul 11.a. Negasirea urmelor de salpetru exclude acestea cauza de incendiu. Este instabil din punct de vedere termic.

gradul ridicat de uscaciune a terenului pe care se depoziteaza fanul.100ºC are loc descompunerea in continuare a substantelor proteinice. si anume prin infiltrarea apei meteorice in sol si absorbtia ei ulterioara in furaje. favorizand autoaprinderea. Dupa 250ºC are loc descompunerea hidrantilor de carbon si apar focare de autoaprindere.7. ducand la crestera in continuare a temperaturii. Dupa 45 – 50ºC incepe dezvoltarea rapida a microorganismelor termofile. similar. . modifica procentul de umiditate). 20% . in special bacteriile mezofile (Bacterium coli. Intre 100 . La atingerea temperaturii de 80ºC activitatea microorganismelor si cea enzimatica inceteaza. care se pot distinge tulpini sau fire de plante carbonizate. despartituri s. barne transversale.compozitia si natura solului de pe care s-au recoltat furajele. de obiecei in partile inferioare ale stogului (sirii sau claii) de fan. Elementele fundamentale ale acestui tip de autoaprindere il prezinta pe de o parte existenta a numeroase specii de microorganisme: bacterii.). ciuperci. sfaramicioase. Prezenta apei si a microorganismelor determina inceperea proceselor de putrezire si fermentatie.umiditatea masei vegetale cu rol determinant in initierea autoaprinderii.balotarea furajelor avand umiditate mai mare de 25 – 30% si realizarea unei uscari incomplete pe sol sau in clai formate din 3 – 4 baloti. in special bacteria sporogena Bacterium solfactor. se degaja hidrogen sulfurat si furfurol. se degaja gaze (metan.a. corelate cu umiditatea furajelor: 18% .folosirea unor ingrasaminte in concentratie mare (ingrasaminte pe baza de azot. precum si descompunerea pectinelor si separarea acizilor acetic. cum sunt: Actinomyces thermophilus. care traiesc in simbioza cu plantele si pe de alta parte conductibilitatea termica redusa a produselor vegetale. Mecanismele de reactie caracteristice autoaprinderii biologice sunt foarte complexe si se desfasoara intr-un timp relativ lung. Este importanta si actiunea diverselor enzime continute. Factorii care influenteaza fenomenul de autoaprindere al furajelor sunt: . care se poate dezvolta pana la temperaturi de 70 – 80ºC si este unul din principalii factori ai procesului de termogeneza.30% 81ºC.recoltarea furajelor in stare umeda sau in stare verde cand contin 75 – 85% apa sau dupa ploaie. apa. care se dezvolta pana la temperatura de 60ºC. boabele de grau existente in masa de paie contin ca enzima activa catalaza. Examinarea unui astfel de incendiu (recomandabil in sectiune verticala din sira de paie) presupune dezvelirea vetrei (focarului) si a canalelor de fum. Pana la valoarea de 90ºC are loc umflarea si craparea tulpinilor.a.43ºC. Datorita conductibilitatii termice scazute a masei vegetale. Se formeaza. valorile peste 16% sunt periculoase. Umezirea furajelor se poate produce in perioadele cu precipitatii chiar daca s-au luat masuri de acoperire a sirelor. . ceea ce impune executarea unei interventii in vederea limitarii cresterii ei in continuare si respectiv a aparitiei autoaprinderii.120ºC are loc evaporarea apei si incepe distilarea uscata a partilor lemnoase. si a altor vegetale) intr-o prima faza. Asezarea si depozitarea necorespunzatoare a produselor vegetale duce la initierea unor incendii dezvoltate. incendiile initiate de flacara se dezvolta de la straturile exterioare spre cele interioare. caldura se acumuleaza. Experimental s-au stabilit urmatoarele nivele ale temperaturii. formic si a amoniacului. De exemplu. ceea ce conduce la regimuri de uscare diferite in sira (fibra se usuca mai repede decat tulpina.3. care conduce la acumularea caldurii. Incepe descompunerea substantelor mai complexe in unele mai simple. Fanul capata culoarea bruna si are un miros aromatic. procese initiate de degajarea unor cantitati mari de caldura. Marginile canalelor si a vetrei au un aspect caracteristic asemanator unei mase de zgura. . care distrusa fiind. . care provoaca strivirea plantelor si defribarea tulpinii. tulpini etc. suporturi pentru stoguri.5 m. De exemplu. Temperatura creste in continuare ca urmare a activitatii biologice a microorganismelor. In fanul autoincalzit se mai mai intalnesc si alte forme de microorganisme termofile. alge s. Limita de pericol implica valori de temperatura peste 60ºC. Intre 90 . . .1. ca urmare a elimenarii bruste de apa. Celulele vegetale continua sa traiasca un timp pana la uscare totala.68ºC. . din sol. mucegai. Dupa 180ºC are loc descompunerea celulozei. Gauri arse pot apare ca urmare a arderii unor constructii de lemn (grinzi din hambare. plantele se usuca si se faramiteaza.a. Autoaprinderea furajelor Se poate aprecia ca autoaprinderea produselor vegetale este un fenomen relativ frecvent. In contrast.utilizarea in faza de recoltare a unor elemente taietoare necorespunzatoare. favorabila dezvoltarii microorganismelor ce descompun masa vegetala organica. Procesul de respiratie dureaza cu atat mai mult cu cat masa depozitata se afla mai multe parti groase care contin apa (frunze groase. aer.) si pot fi puse in evidenta prin ramasite de lemn arse cu carbune de lemn. respiratia ridica temperatura la circa 35º. canale de fum. un teren umed sau irigat mareste tendinta spre autoaprindere. in practica. lateral si in sus. etilena s. cum ar fi autooxidarea. Thermoyces lanuginosus si altele. urmand un proces pur chimice. Procesele fundamentale de fotosinteza si respiratie care au loc in plante nu inceteaza dupa taiere. in cazul fanului (dar. care la contactul cu aerul atmosferic determina aprinderea masei vegetale. must de balegar).) crescand presiunea gazelor in interior. In acest fel. forma foenicola). s-au inregistrat umidificari ale sirelor pana la inaltimea de 2 – 2.

). 7.Ambalarea corespunzatoare a produselor chimice. cu protejarea fata de actiunea razelor solare (in special in aer liber).Masurarea periodica a temperaturii si gradului de umiditate a produselor cu tendinta la autoaprindere din depozite (carbuni. garaje s. Reactia se extinde in intreaga masa.. Factorii favorizanti sunt: umiditatea – peste 10%. scantei) este redus. Frecarea . un element esential il reprezinta timpul derulat de la formarea claii. transport. Numarul incendiilor datorate unor surse de aprindere de natura mecanica (frecare. se creaza centre de autoaprindere care se transforma in focare de ardere. la o descompunere celulara care favorizeaza activitatea enzimelor cu acumularea caldurii datorita conductibilitatii termice reduse a furajelor. . Autoaprinderea taiteilor din sfecla de zahar In acest caz. . foarte rar dupa 23 saptamani. . zaharul continut fiind un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor. frecventa fenomenului fiind de 5 ori mai mare comparativ cu anii reci.Inlaturarea diverselor impuritati (hartie. . In urma acestor reactii. fara prezenta materialelor combustibile (lemn. 8.). azotat de amoniu etc. substantele care reactioneaza chimic nu vor fi ambalate niciodata impreune. crengi. de dimensiuni mici (de ordinul micronilor). de asemenea. .Transportarea si depozitarea acizilor cu o puternica actiune oxidanta in recipiente metalice. produsele nu trebuie introduse in depozit in stare lichida. inclusiv. produse vegetale.Cunoasterea si respectarea stricta a regulilor de depozitare. Desi. scanteile mecanice sunt particule materiale. . cu ventilarea spatiului de depozitare. temperatura – peste 30ºC.Evidenta precisa a materialelor si substantelor depozitate si a proprietatilor fizico-chimice ale acestora. cu rafturi antiseismice pentru evitarea deteriorarii ambalajelor si a deversarilor. 7. paiele de orz si ovaz verde.compozitia floristica. realizand in sortimente si in special a celor de pe soluri azotoase. iar in timpul transportului si depozitarii nu trebuie sa intre in contact. caracteristic este faptul ca pana la temperatura de 60ºC dupa autoincalzirea este determinata de activitatea biologica a microorganismelor.2.temperatura mediului exterior. evitarea unor inaltimi periculoase din punct de vedere al favorizarii fenomenului de autoaprindere. frunze) din produsele depozitate in vrac sau sub diverse forme. grosime mare a stratului de depozitare. are loc descompunerea produsilor organici cu formare de carbonati si degajare de dioxid de carbon. paie. .4. lucerna. Melasa din sfecla de zahar prezinta. trifoiul. in comparatie cu alte surse.Ventilarea corecta a spatiilor de depozitate. in ateliere mecanice. . . pe langa investigarea elementelor prezentate mai sus (calitate fan. .Asigurarea unei distante suficiente fata de diferite surse de cladura a elementelor de constructie din lemn.Depozitarea acizilor in incaperi separate. datorita presiunilor interne mari dezvoltate. . ca sursa de aprindere intervin prin potentialul lor termic. provenite din diferite operatii de prelucrare a metalelor sau din ciocniri mecanice. . iar initierea unui incendiu dupa 30 – 70 zile. 8. vopsitorii. Se considera imposibila autoaprinderea inainte de trecerea a 8 – 10 zile din momentul formarii claii.Nepozarea conductelor de abur sau altor tevi incalzite in apropierea materialelor depozitate.1. Surse de aprindere de natura mecanica Spre deosebire de scanteile electrice.Mentinerea unei temperaturi scazute in depozite. rezistente la foc. vopsea etc. dupa depasirea acestei temperaturi producandu-se reactii chimice de oxidare specifice.Stivuirea corecta a produselor si materialelor in depozite. talas etc.a. sorgul zaharat si loliumul au o tendinta accentuata de autoincalzire. . cele ale Comunitatii Europene. manipulare si utilizare a substantelor cu actiune reciproca. tendinta de autoaprindere.). starea vremii. amestecul de taitei supraincalziti (dupa uscarea pe tamburi). In examinarea unor incendii avand drept sursa posibila de initiere autoaprinderea furajor. . care sunt de tipul descarcarilor electrice. verile calde favorizeaza autoincalzirea masei de furaje la temperaturi de peste 60ºC. in viitor. sunt individualizate prin natura activitatilor mecanice ce le genereaza.Depozitarea in conditii de siguranta a carpelor imbibate in ulei. la circa 250ºC. notificarea cantitatilor periculoase conform prevederilor legale.3. Recomandari preventive .depozitarea compacta a furajelor conduce. conditii de recoltare etc.

poate provoca incendii cu urmari grave. a unor corpuri straine (nisip. Situatiile in care frecarea poate duce prin caldura disipata la initierea unor incendii sunt: . ce poate duce la frecarea arborelui pe carcasa.montarea necorespunzatoare a elementelor aflate in rotatie poate duce la lovirea lor de elementele fixe. Observarea incipienta a acestor simptome permite inlaturarea cauzei fara consecinte negative (completarea lubrefiantului. ci de natura si prelucrarea acestora Tabelul 12. .fie se poate atinge temperatura de topire a metalului. franele vagoanelor de cale ferata se pot supraincalzi. praf. Este cazul agentilor porogeni cu ajutorul carora se produce cauciucul expandat sau materiale plastice expandate. 8.otel Ferodou – otel Fonta – otel Otel – grafit Otel – teflon Prin frecare. O sursa de aprindere. arderea vopselei. caldura degajata in procesul de frecare este suficienta pentru descompunerea unor substante a caror componenti volatili se aprind ulterior cu usurinta. Incalzirea lagarului la temperaturi ridicate (500 – 800ºC).60 0. de acest tip. In timpul examinarii acestor elemente dupa un incendiu.08 0. Posibilitatea unei surse de aprindere de acest tip trebuie luata in considerare la cercetarea oricarui incendiu initiat in vecinatatea unei instalatii mecanice cu componente sau piese in miscare rapida. ceea ce provoaca topirea cuzinetilor sau a diferilor impuritati. . frecarea este proportionala cu coeficientul de frecare μ.30 – 0.a. in miscare relativa. Frecarea este intotdeauna insotita de incalzirea corpurilor in contact – caldura disipata fiind rezultat al lucrului mecanic depus pentru invingerea rezistentei de frecare. particule de metal etc.prezenta. .Frecarea este un proces de natura moleculara-mecanica-energetica. provocand aprinderea materialelor componente. cand caldura disipata poate topi carcasa.2. pot fi observate scantei. arderea lubrefiantului.orice lagara care nu este lubrefiat corespunzator poate deveni o sursa de aprindere pentru un material combustibili din vecinatate.a. inlocuirea lagarului s.a. iar N – forta de apasare care actioneaza normal pe suprafata deplasata. combinata cu o incalzire locala intensa a acestor elemente. Pentru o forta constanta.18 – 0. care are loc intre doua suprafete in contact. scartait. cel mai frecvent in cazul conlucarii unui lagar cu un arbore. . precum si deteriorari ale arborelui (locuri tocite.lipsa lubrefiantului sau ungerea necorespunzatoare a unor piese de diverse mecanisme.20 0. supuse la o forta normala de apasare.40 0. . Forta de frecare se poate exprima prin formula: F = μN (N). scanteieri s. fisurarea carcasei s. . intre suprafetele in contact. poate constitui sursa de aprindere in doua imprejurari favorizante: .). care are cea mai mare valoare in momentul inceperii miscarii si scade odata cu cresterea vitezei.25 0.).08 – 0. sau a sarurilor diaze care se folosesc la producerea indigoului. In alte cazuri. Coeficientul de frecare nu depinde de marimea suprafetelor de contact.gripajul – un fenomen periculos ce se manifesta sub forma de puncte de sudura locale si smulgeri cu rizuri adanci sau blocaj total.montarea defectuoasa a lagarelor si a arborelui.). in cazul motoarelor electrice fenomenul este insotit si de acumularea unor tensiuni importante prin autoinductie.).1 – 0.2 0. unde μ este coeficientul de frecare.06 – 0. eliminarea corpurilor straine. material lemnos) sau a unor amestecuri gaz-aer inflamabile. fenomenul este periculos indeosebi la rotoare de mare viteza (in cazul avioanelor).10 – 0.90 0. .50 – 1. observam o deteriorare termica intensa a lagarelor (topirea cuzinetilor. suprafete in contact ajung la temperaturi suficient de ridicate (200 – 300ºC) pentru a initia aprinderea unor materiale combustibile aflate in vecinatate.frecarea in ferodoul autovehiculelor sau blocarea sabotului de franare pe tambur dezvolta caldura suficienta pentru aprinderea cauciucului. analog. suprafete cu rugozitate pronuntata s. Fenomenul supraincalzirii unor elemente in contact se manifesta mai intai prin zgomote neobisnuite: izbituri. mai ales atunci cand in componenta instalatiei mecanice intra un recipient (rezervor) cu combustibil petrolier lichid.1 0. Valori orientative ale coeficientului de frecare μ Coeficient de frecare Frecare limita (cu Frecare uscata lubrifiant) 1.a. Scantei mecanice .04 Material Aluminiu – aluminiu Otel .fie suprafata de temperatura ridicata initiaza aprinderea unor combustibile din vecinatate (praf.35 – 1. in acest caz intervine o tocire intensa a arborelui si a carcasei.

otel ruginit. la operatiuni cum ar fi: . pe seama metalului mai moale. Viteza de zbor a scanteii depinde de energia disipata la ciocnire si.) la incarcarea si descarcarea navelor. . Formarea unei pelicule etanse de oxid la suprafata scanteii (ca in cazul otelurilor aliate cu crom. . iar corpul incident masa mica. avand loc ruperea peliculei superficiale de oxid si eruptia masei lichide. cedarea caldurii nu este impiedicata. nu poate fi neglijata posibilitatea initierii unor aprinderi sau explozii. Capacitatea mare de aprindere a scanteilor de aluminiu rezulta din reactia exotermica: 2 Al + Fe2O3 = 2 Fe + Al2O3 + 770 kJ.caderea sculelor pe pardoseli de beton sau metal. Atunci cand impactul are loc intre metale usoare (de exemplu aluminiu) si otel. energia rezultata din ciocnire se consuma. . care face posibile deformatii plastice ce ingreuneaza ruperea particulelor. mijloacelor de transport intern.caderea sau manevrarea obiectelor (inclusiv butoaie. cuie) in masini si aparate in functiune (indeosebi cele in miscare rotativa). Factorii care influenteaza acest proces sunt: natura metalului.patrunderea accidentala a pieselor metalice (suruburi. piulite. ca si bronzul nu produc scantei prin lovire sau frecare. stratul de oxid prezentand numeroase fisuri. In urma unei reactii de oxidare in aer a particulelor. temperatura ei depaseste temperatura de topire a oxidului. beriliul.lovirea pardoselii de beton cu incaltaminte cu blacheuri in timpul mersului s. indeosebi la o forta de soc redusa. de regula.scantei de frecare. La o ciocnire oblica exista o probabilitate mai mare de producere a scanteilor. In acest caz are loc o oxidare directa a aluminiului dupa reactia: 2 Al + 3/2 O2 = Al2O3 + 1420 J . viteza de zbor a particulei si continutul de oxigen al mediului de lucru. care. .a.a. de afinitatea lor fata de oxigen. Scanteile se formeaza. corodat. rezistenta metalelor. chiar daca temperatura lor ajunge la valori ridicate (1000ºC). acestea pot insa acumula energie suficienta pentru initierea aprinderii. macaralelor. se produc scantei cu un potential termic ridicat. viteza de ciocnire a pieselor metalice. mai ales. siliciu etc. care se incalzesc pana la incandescenta in traiectoria pe care o parcurg. In cazul otelurilor obisnuite sau cu rugina. in deformatii plastice sau elastice. Ciocnirea este fenomenul mecanic in care impulsurile (Nˉ = mVˉ) obiectelor implicate variaza brusc. fiind si mult mai dur. deci sa se piarda cat mai mult energie cinetica pentru a putea fi transformata in lucru mecanic de deformare. pentru producerea careia este suficienta prezenta unei mici cantitati de rugina. In multe cazuri. sub forma de flacara sau temperaturi mult ridicate decat a scanteilor de otel de acelasi diametru. In ordinea crescanda a periculozitatii se pot enumera: otel aliat. Este cazul. Marimea si energia scanteilor formate depinde de energia cinetica consumata la ciocnire. Cuprul. Potentialul energetic al scanteilor formate este influentat si de natura metalelor implicate in ciocnire.) intre diferitele obiecte metalice. ciocnire. formarea scanteilor este favorizata de rugozitatea care impiedica sudarea la rece a suprafetelor. pe parcursul traiectoriei. otel de constructii. Corpul prelucrat are masa mare. se transforma in gaz. nu toate particulele separate de metale prin soc sau frecare poseda energie suficienta pentru a initia un proces de aprindere a unui amestec combustibil gazos. . in special. plumbul. . metale usoare (aluminiu s. Daca in zona in care se produc aceste scantei exista materiale combustibile (in special materiale fibroase in vrac) sau amestecuri explozive.scantei de soc. in cazul unor valori mari. autovehiculelor. datorita caracterului puternic exoterm al procesului rapid de oxidare.).scantei de abraziune a) Scanteile de soc se produc la contactul brusc (lovire.Scanteile mecanice sunt particule mici (cu diametrul de cativa microni) de metal prelucrat.a. domuri etc.. Astfel. Conditiile cele mai favorabile pentru aprinderea unei particule se creaza atunci cand. arderea continua in faza gazoasa. capabile sa aprinda amestecuri combustibile. a unor operatiuni de prelucrare. impactul realizandu-se in prima faza prin varfurile proeminentelor.) impiedica disiparea caldurii in mediul inconjurator. energia disipata prin ardere incalzeste particulele de metal pana la temperaturi mult superioare temperaturii de vaporizare. Dupa modul de prelucrare (legat de operatiuni mecanice sau de utilizarea sculelor mecanice) scanteile de acest tip se pot clasifica in: . cand se urmareste producerea unui lucru mecanic de deformare maxim. in special otel corodat. bidoane s.a. izbire s. la metalele usoare. in cea mai mare parte. mangalul. In cazul otelului ruginit. . o durata mai mare de contact cu mediul. La un soc frontal.operatiuni mecanice cu dalti. Metalele usoare si aliajele lor produc mult mai greu scantei prin frecare sau soc intre ele. Cacacitatea metalelor si a aliajelor acestora de a produce scantei periculoase depinde. Astfel.proiectarea obiectelor sau bucati metalice rupte in urma unor defectiuni pe suprafete metalice. nichelul. temperatura medie masurata a unui fascicul de scantei otel-carbon de 1300 – 1800ºC a crescut pe distanta de 15 cm pana la 2300ºC. Existenta peliculei de oxid cu o temperatura de topire ridicata (la Al2O3 – 2030ºC) elimina si mai mult pericolul aprinderii particulelor. de proprietatile lor chimice si mai ales. datorita rezistentei mecanice reduse. implica traiectorii lungi si corespunzator. ceea ce permite intensificarea arderii si schimbului de caldura.

sulfurii de carbon. imersare in lichide de racire. mentinute curate. . 9. scanteile produse prin soc (si frecare) intre aluminiu si hotel corodat prezinta un pericol ridicat de inflamare a amestecurilor gazoase combustibile. din zonele probabile de impact cu aluminiul. Limita inferioara de inflamare a amestecurilor gazoase in cazul aprinderii prin scantei mecanice este apropiata ca valoare de cazul aprinderii prin scantei electrice (inclusiv descarcari electrostatice).5 J. suruburi s. Experiementarile au dus la urmatoarele rezultate: . oxidului de carbon.38 J fata de 30. pluta) de la energia scanteilor mecanice nu a putut fi reprodusa in laborator.se vor inlatura operativ cauzele ce provoaca fenomene sau zgomote neobisnuite in lagare sau in zone de contact. cum ar fi: descarcarile electrice atmosferice si radiatia solara. b) Scantei de frecare. . chiar cu aluminiul.se va evita patrunderea in interior a unor piese metalice: cuie.). lemn. Scanteile rezultate in urma utilizarii uneltelor de aluminiu pot aprinde o serie de substante combustibile (sulfura de carbon. Potentialul lor termic este mai scazut decat al scanteilor de soc sau abraziune. titan. . Recomandari preventive a) In incaperile in care este posibila formarea amestecurilor explozive: . d) Se va asigura transportul in conditii de siguranta. Ca urmare. inclusiv de la scanteile de otel produse de dispozitivele de rectificat.20 J). b) La masinile si aparatele cu piese in miscare: . Scanteile de frecare pot aprinde numai amestecurile cu aer ale hidrogenului. unele pulberi de fier se aprind usor.pulberea de sulf se aprinde cel mai usor dintre pulberile nemetalice.pulberile de aluminiu. datorita unor surse de aprindere naturale.inlocuirea. acetilena. calupuri de lemn). rectificarea s. din metale sau aliaje care nu produc scantei capabile sa aprinda amestecuri explozive (bronz. De exemplu. Scanteile insotesc un numar redus de procese de frecare. respectiv benzen. Determinari experimentale (la frecarea otelului cu un disc de carborund) au stabilit o valoare medie a temperaturilor scanteilor produse prin frecare de 900ºC. altor compusi organici (faina. a otelului. butan. fara ca aprinderea acestora sa poata fi complet inlaturata ca posibilitate in conditii deosebite de temperatura si concentratie. cu valori maxime in jur de 1600ºC. intr-o masura mai mare.pulberea de zinc se aprinde numai uneori. Prin experimentari s-a reusit aprinderea indeosebi a hidrocarburilor parafinice si aromatice (metan. zahar. Surse de aprindere naturale In aceasta categorie intra incendiile initiate independent de vointa omului sau cauze tehnice. aliaje de metale usoare. respectiv 37. nu trebuie efectuata in locuri in care scanteile rezultate ar putea intra in contact cu materiale combustibile sau amestecuri explozive. magneziu. . . In urma operatiilor mecanice de aschiere si polizare a metalelor se produc cantitativ mai multe scantei decat in celelalte cazuri. etilenei. . propan. pentan. toluen. in conditii limita. (separatoare magnetice). mase plastice).09 J. benzen) la un nivel energetic mai coborat decat scanteile de otel. klingherit. cu un alt material sau. beriliu). corodat. Natura metalelor implicate influenteaza. a materialelor care se descompun usor.Excesul de caldura rezultat prin arderea aluminiului este aproximativ de doua ori mai mare decat in cazul arderii fierului sau magneziului (69. fara socuri si frecari. etan. de regula. etilena. care este sub cea determinata pentru scantei electrice. zirconiu.paletele ventilatoarelor sa fie executate din materiale neferoase. lubrifiate frecvent si supuse unor inspectii periodice.5 J. . hidrogen.pardoselile trebuie sa fie de tip antiscantei (asfalt. Scanteile mecanice pot provoca si aprinderea unor amestecuri de aer cu diferite pulberi. carbune.se vor utiliza numai scule speciale.5 J pot initia explozia unor compusi pirotehnici pulverulenti. dar peste 30 J in cazul unui amestec gaz metan-aer. . In cazul unor traiectorii mai lungi si la durate de 2 – 3 s pot fi atinse temperaturi mai ridicate care pot initia aprinderea unor amestecuri combustibile. .a. . numai limita superioara de inflamabilitate. . 8. c) Operatiuni mecanice cum ar fi: polizarea .protejarea zonelor potabile de impact sau frecare cu diferite materiale care nu produc scantei (garnituri de cauciuc. Energia necesara unei scantei de otel pentru aprinderea unui amestec de hidrogen-aer este de minim 3.piesele si elementele in contact trebuie protejate cu carcase nemetalice. stire s.suprimarea sau substituirea unor operatii si manevre periculoase si combaterea neglijentelor in efectuarea acestora. pentru aprinderea unui amestec de gaz metan-aer energia necesara pentru o scanteie de aluminiu este de 3. cupru. .a. xilen. Scanteile generate au diametrul intre 50 – 200 μm si temperaturi peste 800ºC.aprinderea amestecurilor cu aerul a hidrocarburilor saturate.3.se vor inlatura materialele combustibile din apropiere (indeosebi la masinile de mare turatie sau viteza). acetilenei. .scantei cu energia de minimum 3.a. alcoolilor. c) Scantei de aschiere si abraziune.

dar durata mica. se separa sarcinile electrice de semn contrar. furtuni puternice. Cele mai frecvente descarcari atmosferice sub forma de trasnet se produc in zona muntoasa sau deluroasa. in primul rand.2. bun conducator de electricitate). 9. ochiul inregistreaza intotdeauna aceste descarcari succesive ca o singura emisiune de lumina. ca fenomen. Directia trasnetului ramane incerta pana la circa 100 m deasupra pamantului. trasnetul nu se deosebeste de o scanteie electrica. sunt necesare procese favorizante de natura fizica si aerodinamica: vara – miscare ascendenta a aerului bogat in vapori de apa care ulterior condenseaza.obiectivele inalte – care se electrizeaza prin inductie electrostatica – de exemplu cosuri de fum (gazele de ardere si fumul fiind un mediu ionizat. Descarcarea principala este precedata de o succesiune de descarcari partiale. perlate. In esenta.1. in cazul unei descarcari multiple ajungand la 1 – 1. iarna – curenti orizontali rapizi sau apropierea maselor de aer mai cald de masele de aer rece. in trepte de 50 – 100 m (forma de zig-zag). sferice. astfel incat sarcina electrica trecuta prin canal este considerabila. Durata unei descarcari este de ordinul microsecundelor. pot favoriza provocarea unor instalatii. dar nu constituie prin ele insasi surse de aprindere. Trasnetul se poate manifesta ca trasnet simplu sau multiplu (descarcare formata dintr-o succesiune de 3. Se pot deosebi: . In peste jumatate din aceste descarcari. Indicele Keraunic K al unei zone geografice reprezinta numarul mediu anual de zile cu furtuni cu descarcari electrice stabilit pentru zona respectiva pe baza datelor obtinute in cel putin 10 ani consecutiv. Efectul termic este cel care determina initierea unor incendii: . iar cantitatea de caldura disipata redusa. Pentru aparitia trasnetului. Ca atare se creaza diferente de potential mari (20 – 100 milioane V) atat intre partea superioara si cea inferioara a norului. Ca urmare a acestor miscari. Descarcarea electrica poate atinge lungimi de la cativa metri pana la cativa kilometri. iar la baza (3 – 4) km in general negative. Frecventa trasnetelor depinde de numarul furtunilor care se produc intr-o anumita regiune. Descarcarea electrica disruptiva intre nor si pamant are loc prin intermediul unor canale de aer ionizat mult ramificate. aflate la temperaturi inalte. Trasnetul 9. in general. Trasnetul ca sursa de aprindere Fiind fenomen electric.trasnet cald – descarcare caracterizata prin intensitate moderata. Datorita persistentei imaginii pe retina. Descarcarea electrica luminoasa produsa intre nori sau in interiorul unui nor constituie fulgerul care poate avea forme diferite: liniare. dar produce pagube prin efecte electrodinamica puternice. sarcina trecuta prin canalul de descarcare fiind relativ mica (cativa coulombi). plate (difuze). Efectele sunt amplificate de intensitatea deosebit de mare intr-un timp scurt.4 pana la 15 descarcari succesive pe acelasi canal. dar cu durata relativ mare. de manifestari sonore – tunetul – care reprezinta zgomotul puternic produs prin dilatarea brusca a gazelor din canalul descarcarii. care se produce in timp de furtuna. prin interiorul unor canale de aer ionizat. trasnetul produce este asemanatoare cu orice trecere de curent printr-un material. intensitatea curentului are valori de 12 – 20 kA. Spre deosebire de fulger. in cazuri rare se intregistreaza valori de 200 – 250 kA. scurte (15 – 80 ms) si se poate repeta de cateva ori (chiar pana la 40 de descarcari repetate).Fenomene naturale cum ar fi: cutremure de pamant. separate prin pauze scurte de pana la 1 ms).1. produce pagube. de mare intensitate. intre nori si pamant.trasnet rece – descarcare caracterizata prin intensitate foarte mare. Prezentarea teoretica a fenomenului fizic Trasnetul este o descarcare electrica disruptiva aperiodica. Functie de acest indice se stabilesc zone care alcatuiesc harta keraunica a unei tari. efectul termic este redus. precum si asupra unor obiective in miscare.a. mai jos decat obiectivele ce le inconjoara datorita structurii geologice a terenului. valoarea maxima masurata fiind de 300 kA. Cele mai expuse cadeii trasnetului sunt. cat si trasnetele sunt insotite. . in cele mai multe cazuri. meteoriti s. cat si intre nor si pamant.1. Atat fulgerele.5 s. 9. inaintarea avand loc. pericolul de incendiu fiind diminuat. La partea superioara a norului de furtuna (la inaltimea de 6 – 7 km) exista sarcini pozitive. indeosebi prin efecte termice.In cazul materialelor bune conducatoare cu sectiune mare (de exemplu conductoare pentru paratonere) rezistenta este mica. trasnetul se produce cand diferenta de potential dintre nor si pamantt (sau puncte mai inalte in legatura cu solul) este atat de mare incat poate strapunge aerul ce joaca rolul unui izolator. insa este o descarcare mult mai intensa din cauza acumularii unei sarcini mari electrostatice. . cum ar fi vehiculele in miscare.1.

puneri la masa etc. mai multe focare de incendiu. favorizeaza disiparea unei cantitati mari de calduri ce poate topi metalul (de exemplu. O descarcare electrica mai rara o reprezinta fulgerul globular. Un trunchi batran si uscat este mai predispus la incendiu decat un copac tanar. Cand nivelul termic ajunge la temperatura de aprindere a materialului din care este confectiona corpul. prin tensiuni inalte induse pe cale electromagnetica in circuitele electrice deschise si curenti periculosi in cele inchise. fenomen favorizat indeosebi de descarcarile de mica intensitate si lunga durata. circuite de joasa tensiune. la contactul cu materiale combustibile provoaca aprinderea instantaneee a acestora. Avand o temperatura inalta. provocand scurtcircuite. . propagandu-se in interior (prin retele telefonice.a. grajduri metalice. care este generat. Deosebirea de incendiile intentionate se poate evidentia atat prin datele atmosferice specifice sua martori oculari. in cazul deteriorarii sau montarii defectuoase a elementelor izolatiei la paratrasnet se produce topirea acestora. atractia reciproca dintre barele de otel din interiorul placii poate provoca sfaramarea ei. scurtcircuite. carton asfaltat) montarea conductorilor de scurgere la pamant la distanta de cel putin 50 cm de elementele combustibile. caramizi etc. fara sa declanseze un incendiu (dezveliri partiale ale acoperisului. Efectele indirecte ale trasnetului se manifesta prin potentiale inalte generate prin inductie electrostatica in elemente metalice. care este atat un conducator electric mai bun cat si mai putin aprinzibil. Modul de constituire a fulgerelor globlare este inca destul de controversat (compusi endotermici produsi sub actiunea descarcarilor electrice din gazele ce se gasesc in aer. care pot produce ruperea unor elemente. in starile de furtuna (cu ploaie sau nu) si are forma unui glob luminos cu diametrul de cativa centimetri.In cazul materialelor rau conductoare de electricitate (lemn. trasnetul poate crea. Alte efecte directe ale trasnetului. antene radio-TV etc. Fenomenul. Recomandari preventive . paie. . caramida etc. craparea zidurilor. dar de intensitate foarte mare. Fulgerul globular se deplaseaza. . . 9. inclusiv prin descarcari ulterioare ale unor elemente conductoare in care s-au indus supratensiuni. strapungeri de izolatii. poate produce pagube importante. rar 10 – 20 cm. Arborii (ca si stalpii de lemn) sunt aprinsi doar ocazional de trasnet.1. despicare lemn. In urma descarcarilor extrem de puternice are loc chiar volatizarea metalelor (cabluri de antena sau cupru volatile fara ca mantaua sa fie inlaturata.respectarea prevederilor Normativului I – 20 – 89 la proiectarea si executarea instalatiilor de protectie impotriva trasnetului. urmand.In cazul unor conductori de sectiune mica (sarme subtiri. In acelasi timp. intr-o placa de beton armat.evitarea pozarii prizelor de pamant langa retelele de cabluri. .).efecte chimice (transformarea oxigenului in ozon si producerea de oxizi de azot).legarea la pamant a oricarui obiect metalic masiv din gospodariile agricole (rezervor de apa. producand fenomene ca vaporizarea continutului de apa.). prin rezistenta de trecere mare. Daca in apropierea locului de producere a acestor fenomene se gasesc materiale inflamabile. Deseori insa se produc deteriorari ale unei cladiri cauzate de trasnet. au loc aprinderea si initierea incendiului.) o mare parte din energie este transformata in caldura care incalezeste superficial sau masic corpul respectiv. intervin forte electrodinamice ce intensifica distrugerea. in unele cazuri.). descompuneri chimice etc. . Poate intra si apoi iesi din incaperi pe usi si ferestre lasate deschise.executarea imbinarilor la elementele unui paratrasnet numai prin sudura si nu prin nituire sau suruburi (doar cu masuri suplimentare de asigurare). verde. deseori urmate de incendii.). Daca unda de supratensiune formata se propaga in interiorul unei instalatii electrice (generator. . in conditii favorabile (prezenta unor materiale combustibile). Intrerupatoarele comune. Avand un traseu capricios. Caderea trasnetului pe liniile de inalta tensiune poate initia indirect incendiului. exploziva a apei continute. Analog.. . dar si prin intermediul instalatiei de apa). plasma s. nu constituie un obstacol pentru unda de supratensiune care se propaga in intreaga instalatie.Contacte imperfecte. De exemplu. in general configuratia terenului. desi desconsiderat de unii autori. de joasa tensiune. vitrificare nisip cuartos. Undele de supratensiune induse electrostatic sau electromagnetic in unele circuite exterioare ale cladirilor pot initia incendii. dar cu contributie redusa la aparitia unor incendii sunt: . distrugerea grinzilor de lemn s. Caldura degajata la trecerea curentului de descarcare prin fibra lemnoasa duce la evaporarea brusca. locul de imbinare intre doua burlane pentru scurgerea apei de ploaie).efecte mecanice – datorita fortelor electrodinamice ale curentilor de durata relativ mica.Descarcarile atmosferice pot provoca aprinderea vaporilor de lichide inflamabile din rezervoare.). de regula. . conductori de antena) apar urme vizibile de incalzire sau de topire. prin atingerea locala a unor temperaturi inalte (chiar de topire a tablei de otel) la locul de contact cu lovitura de trasnet. sunt sparte caramizile in urma loviturilor de trasnet. transformator) poate provoca arcuri. se pot aprinde cu usurinta la contactul cu metalul topit. cat si prin urme caracteristice (topiri metale.la cladirile cu pereti din materiale combustibile (lemn. tocator de paie etc. datorate contactului direct dintre obiectul lovit de trasnet si canalul de descarcare a trasnetului.3. La fel. verificarea periodica a prizelor de pamant.a. . Emanatia violenta de gaze formate duce la despicarea lemnului.verificarea periodica a instalatiilor de paratrasnet.

1.2. in zone cu insolatie mare). Factorii care influenteaza radiatia solara la sol sunt: .conditiile meteo.). Radiatia solara ca sursa de aprindere In fiecare secunda.indepartarea substantelor care se pot descompune sau autoaprinde din locurile expuse razelor solare. care sa impiedice concentrarea razelor solare in focar. hartie s. Un pericol mare il reprezinta totusi: . la o actiune mai indelungata.a). galben. mate se incalzesc mai repede). unele gaze lichefiate se dilata. In situatia in care conditiile mentionate mai sus sunt optime (factori meteo. mascat de diverse ecrane.materialul aprinzibil trebuie sa se gaseasca la distanta focala (lucru ce poate fi stabilit de expert). oglinzi de barbierit.factorii meteorologici: gradul de acoperire a cerului cu nori. . cani. fie lentile intamplatoare: unele bule de aer incluse in geamurile de sticla ale ferestrelor. Probabilitatea de initiere a unor incendii folosind ca sursa de aprindere razele solare este mai mare in cazul incendiilor intentionate. . bucatile de sticla sparta (cioburi) din gramezile de resturi menajere sau deseuri. in principal negru. aflate intamplator (sau nu) in acel loc. La unghiuri mai mici de 90º.. 9. se incalzesc mai puternic. paianjeni. binocluri) cu probabilitate de aprindere mai mare. .a. amestecuri de clor si brom cu unele gaze s. in unele zile cu peste 90% cantitatea de radiatii ce ajung la sol. datorita curatirii aerului in perioada de iarna prin precipitatii. felul norilor. .culoarea: obiectele de culori inchise. dar nu imposibile. razele solare traverseaza o cantitate mai mare de aer atmosferic.a. cele rugoase.). la amiaza. la o distanta de o unitate astronomica (149 450 000 km) de centrul Soarelui reprezinta constanta solara Eo = 1. globuri. .). . primavara sau vara. slefuite reflecta o parte din radiatia solara. fie de la aparate optice tipice (ochelari. gradul de incalzire a unui obiect pe care caz razele soarelui depinde si de alti factori: .baloanele sau recipientii de sticla care contin substante ce se descompun sub actiunea luminii solare (fosfor alb. sunt necesare anumite imprejurari favorabile: . Probabilitatea de aprindere directa apare astfel extrem de scazuta. care diminueaza.buteliile sau rezervoarele de gaze lichefiate expuse actiunii razelor solare: prin incalzire la temperaturi de 50 . rareori au efect de lentila apreciabil. preincalzit s. actiunea indirecta a razelor solare consta in concentrarea lor intr-un punct (focalizare) la trecerea prin lentile convexe. In acest caz.durata de stralucire a soarelui (durata de insolatie). Astfel de lentile pot fi.353 kW/m².anotimpul – valori maxime ale densitatii de putere radianta sunt intalnite primavara ca urmare a opacitatii mai scazute a atmosferei.tipul suprafetei (suprafetele netede.materialul trebuie sa fie usor aprinzibil (uscat. in medie 45% este reflectata in cosmos. restul fiind efectiv utilizabila. presiunea creste brusc.60ºC. provocand explozia buteliei. de anotimp etc. 9. . prin efectu de lentila). in anumite conditii. are loc o reactie de fuziune soldata cu transformarea a 657 milioane tone hidrogen in 653 milioane heliu.8 – 0. grosimea stratului acestora. .ora din zi – prin unghiul sub care cad razele soarelui pe pamant. Din cantitatea transmisa. Radiatia solara poate initia incendii direct si indirect (focalizata. sfesnice de sticla. razele solare incalzesc direct un material pana ce acesta ajunge la temperatura corpului negru in aer liber la 91ºC. temperatura in focar poate ajunge la cateva sute de grade si poate provoca aprinderea unor materiale usor aprinzibile (paie. a razelor solare.evitarea coturilor bruste la conductorii de coborare. . candelabre.razelor solare sa poata actiona un timp suficient asupra unui punct precis al materialului.indepartarea buteliilor si recipientilor cu gaze sub presiune din locurile expuse la soare sau protejarea lor prin copertine si alte mijloace. lupe. Din acest flux integral de energie radianta pe pamant ajunge o cantitate E (densitatea de putere radianta) in medie de 0. Incendiile datorate radiatiei solare sunt rare.2. de timp si climatice favorabile (zi senina. aschii de lemn. astfel ca absorbtia si dispersia radiatiilor este mai pronuntata ca la ora 12. Numarul mediu lunar de zile senine nu depaseste 50% din total. diferenta fiind convertita in energie de radiatie. in centrul Soarelui. precum si deteriorarilor mecanice a acestora. . cand se utilizeaza dispozitive speciale pentru dirijarea razelor solare spre zonele cu materiale usor aprinzibile. in urma actiunii indirecte (focalizare).obiectul ce a servit ca lentila intamplatoare sa nu fie murdarit de praf. carafe. fan.9 kW/m². Cantitatea de energie care vine de la Soare si cade in unitatea de timp pe unitate de suprafata dispusa perpendicular pe razele solare. Pentru initierea unui incendiu. Recomandari preventive . . In primul caz.

cat si mult dupa aceea. distrugerea. informatii.vopsirea in culori deschise (alb. Codul penal stabileste bunurile pentru a caror distrugere ori degradare faptuitorul va fi sanctionat cu o pedeapsa mai aspra: cabluri telefonice. de marfuri sau persoane. socotind. necuratire cosuri s. In aceasta din urma categorie pot fi incluse focuri obisnuite (gunoi. ierburi etc. bunuri care au o deosebita valoare stiintifica. art. din cele mai vechi timpuri. considerand ca acesta va fi evitat. savarsirea actului de incendiere in conditii de noapte. in orice mod. dupa caz. Prin urmare. care provoaca distrugeri. fiindca persoana care provoaca un pericol direct de incendiu nu este neaparat de acord cu efectul.i. In evul mediu.). a sanatatii ori moartea unuia sau a mai multor persoane (art. ci reprezinta un mijloc prin care pot fi comise alte infractiuni ce vizeaza. Infractiunea este savarsita din culpa. determina o alta persoana – chiar minori – sa savarseasca asemenea fapta) si complicii (persoana care. care pot scapa de sub control. degradarea. conducte petroliere. . art. Se considera tentativa. inlesneste sau ajuta. argintiu etc. Incendii intentionate 10. in principal.) a rezevoarelor. dar nu-l accepta. tragedii omenesti. Tentativa nu se identifica pe deplin cu provocarea intentionata a unui pericol de incendiu. Pedeapsa cu inchisoarea de la 10 la 20 ani daca distrugerea prin incendiu a avut loc un dezastru. Din 1784 in Irlanda. artistica. iar obiectul material insasi bunurile ori valorile asupra carora faptuitorul isi exercita actiunea ori inactiunea (in acest ultim caz infractorul nu executa actiunea sau obligatia ce-i revenea din normele p. inclusiv cea proprie. furnizarea de mijloace s. Definirea notiunii Incendierea este considerata. crima. Legea penala ia in considerare si concursul de infractiuni (furt.U. Incendiul cu intentie poate fi comis numai in urma unei actiuni – ce poate avea diferite forme: printr-o actiune directa a autorului sau indirect. 231 – 232 – distrugere in paguba avutului obstesc. cunoscuta doar prin termenul „arson” sunt prevazute pedepse grele. delapidare). a unor substante si materiale (autoaprindere. si alte tari s-a aplicat pedeapsa cu moartea doar pentru incendierea in timpul noptii. incendierea nu constituie infractiune. aprinderea focului langa depozite de furaje etc. arhivistica ori sociala. Art. deseori infirmitate si moarte. la savarsirea unei incendieri – prin sfaturi. Astazi. legea prevedea pedeapsa cu moartea si confiscarea averii (Legea 1652 din Massachusetts). precum si luarea de masuri in vederea comiterii infractiunii (plasarea unui bidon de benzina in anumite locuri spre utilizare ulterioara.). cand infractorul prevede rezultatul faptei sale. cu intentie. pentru aceasta fapta. art.U. In actuala reglementare a Codului Penal Roman.a. Se poate face o echivalenta intre termenul arson si termenul incendiu intentionat.). circumstante agravate fiind moartea unei persoane ca urmare a incendierii (20 ani inchisoare) si incendierea in cursul noptii.). producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor. prin introducerea intentionata a unor defecte in constructia sau functionarea unor aparate ori instalatii sau prin depozitarea.s. ca el nu se va produce sau nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada (de exemplu: aruncarea unui muc de tigara nestins intr-un loc cu materiale usor aprinzibile. conductelor cu materiale usor inflamabile ca si a obiectelor combustibile pozate sub actiunea razelor solare. Se retine o agravanta prevazuta cu o pedeapsa de 1 – 5 ani inchisoare – daca prin folosirea incendiului a rezultat un pericol public. dependinte sau a altei proprietati. – de exemplu: inlaturare improvizatii electrice. perturbarea activitatii unei unitati sau vatamarea grava a integritatii corporale. . atat in Europa. ca atare. aducerea in stare de neintrebuintare a unor bunuri. In toate aceste cazuri. este absolut necesar elementul intentie. se pedepseste si tentativa.. ce poate fi definit ca: aprinderea. definit ca distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in comun. art. cu intentie distructiva a unei cladiri. telegrafice sau de inalta tensiune. cu intentie. ori a unor instalatii sau lucrari si care a avut ca urmare moartea ori vatamarea grava a integritatii corporale ori sanatatii mai mult persoane.vopsirea in culori reflectorizante a geamurilor incaperilor in care sunt depozitate substante sensibile la actiunea razelor solare. Infractiunile amintite mai sus pot fi comise cu intentie sau din cupla.a.a. S. 249 – neglijenta in serviciu). fara temei. 217 – 219 – distrugere. prin evolutia sa aleatorie si violenta pune in pericol viata pompierilor si a persoanelor care iau parte la actiunea de stingere sau salvare. 164 – sabotaj. Chiar daca initial nu a fost indreptata impotriva unei vieti omenesti. cat si instigatorul (persoana care. intentionat necorespunzatoare.indepartarea din locurile unde se afla materiale usor aprinzibile a obiectelor optice (inclusiv cioburi de sticla) ce pot actiona in anumite conditii drept concentratori ai razelor solare. cat si in S. Pericolul public este definit ca stare de primejdie iminenta ce poate periclita situatia unor bunuri – altele decat cele afectate direct de incendiu – sau vieti omenesti. 75 din Codul Penal – referitor la circumstantele agravante – nu prevede. drept o fapta foarte grava. viata si integritatea persoanelor fizice sau proprietatea persoanelor juridice. . 163 – diversiune. altfel incendiul este clasificat ca accidental. locuinte. Obiectul juridic il constituie relatiile sociale care ocrotesc proprietatea. 10. elaborarea unui plan de actiune s.1.A.).A. incompatibilitati chimice). Codul penal pedepseste atat autorul (sau autorii) – persoana care savarseste in mod nemijloc actul de incendiere – . Vechea lege romana pentru „incendium” (adica aprinderea proprietatii cuiva sau incendierea cetatii) prevedea pedeapsa de ardere pe rug.

.1. distrugerea in paguba proprietatii persoanelor fizice si juridice. dusmanie sau cauta razbunare. manifestata sub forma nesocotintei. cu consecinte deseori importante.fraude asigurari . Incendii pentru acoperirea altei infractiuni . . a caror caracteristica o reprezinta imprudenta. In acest caz se cere calitatea speciala a subiectului. care.2. usurinta sau nesocotinta. in aprinderea de bunuri. ponderea principala o detin incendiile din razbunare ale unor salariati pentru persecutiile reale sau presupuse din partea conducerilor de intreprinderi (de regula concedieri. ca urmare a incendierii bunurilor acestuia. latura subiectiva consta in insasi vina subiectului. care trebuie sa fie functionar. .). sanctiuni.Latura obiectiva consta deci. avand loc sub impulsuri emotionale si cu intentii clar destructive produc pagube foarte mari. Latura subiectiva – in cazul infractiunii cu intentie – consta in intentia directa a subiectului de a distruge ori degrada prin aprindere un bun. Responsabilitatea penala a autorului unui incendiu (adica actiunea sau inactiunea era sau nu conditionata de vointa autorului) este data prin lege penala. precum si complicii care isi dau concursul informand despre cea mai eficace metoda de incendiere. deseori cu mijloace simple.s.acoperire alte infractiuni. in urmatoarele categorii: . onoare s. si anume. de prezenta pericolului public. Au fost inregistrate si incendii ca reactie la persecutiile unor conducatori fata de membri. prin neindeplinirea lor sau indeplinirea lor necorespunzatoare. manifestate in luarea unor masuri sau nerespectarea unor norme p. omisiuni la premiere s. In cazul infractiunilor din culpa ce se pot savarsi prin incendiu.3. iar pe de alta parte de starea sanatatii mentale a autorului. Incendii din razbunare Incendiatorii din aceasta categorie actiuneaza din ura.3. pe de o parte prin varsta minima de 16 ani in momentul comiterii faptei. raspund penal chiar atunci cand autorul delictului stabilit nu are responsabilitatea faptei. Situatie statistica 10. Instigatorii care incita. Un loc aparte il ocupa incendiile din razbunare pe teme de avere sau mosteniri. .2.social-politice.a. stabilita prin expertize psihiatrice. Producerea unui incendiu poate avea loc si ca urmare a neglijentei in serviciu – art. imprudentei.i. la fel ca cele comise cu intentie. iar fapta sa sã fie in legatura cu obligatiile sale de serviciu. dupa motivele determinate. In cazul cand sunt afectate bunuri apartinand faptuitorului. existenta unei infractiuni este conditionata. de exemplu la incendierea unui obiectiv. 10.din razbunare. neprevederii ori usurintei. proiecte matrimoniale nerealizate. Incendierile de acest tip.3. altele decat functionarii. Se pot deosebi incendii din razbunare pe fond de conflicte cu vecinii. → cu scop direct. savarsind incendierea. ca urmare a unor actiuni sau inactiuni ale persoanelor fizice. 249. in fostele cooperative agricole de productie (inegalitati in distribuirea produselor). in legatura cu indatoririle lor de serviciu. doreste si accepta intrutotul urmarile faptei sale. si cel mai evident raspuns i se pare arderea proprietatii persecutorilor.a. Clasificarea Incendiile intentionate pot fi clasificate.piromanie. adultere.vandalism. Autorul este convins in sinea lui (desi depozitia poate fi falsa) ca a fost nedreptatit cu privire la avere. 10. Astfel de incendii au fost intalnite cu deosebire in mediul rural. 10. improvizate. Latura obiectiva a acestei infractiuni o constituie actiunile ori inactiunile unor persoane fizice. → instinctuale. In mediul urban.

aceste incendieri au caracter intamplator si nu cu premeditare. agresare verbala a persoanelor sau chiar mai grave – furt masini. depistarea incendiatorilor este o problema complexa. Incendiatorii se considera mai putin criminali. justificandu-se faptele prin situatia lor financiara grea. autorii fiind. cu usurinta si placere chiar. inca din vremuri stravechi. inclusiv din punct de vedere psihic este foarte dificila. Incendiile cu caracter terorist au o periculozitate mare. inclusiv destructive. Sunt cazuri semnalate de locuinte individuale sau masini. obiectivele vizate fiind. care se simt amenintati de un control financiar. necontrolata si mai ales iresponsabilitatea sociala ce poate da nastere la evenimente grave. stat si intreaga lume inconjuratoare. incendiile din razbunare se limiteaza deseori la focuri exterioare sau la focuri interioare puse in graba. In cazul incendiilor in care au fost descoperite cadavre. comise in special de tineri. Investigatia acestor cazuri. Ponderea acestui tip de incendiu este insa scazuta. comparativ cu alte tari. trebuie clarificata cauza decesului (asfixie. de regula. De regula. 10. o societate de asigurari mare si bogata are de unde suporta mici pierderi.3. . dupa fortarea usilor sau ferestrelor. 10. focarele fiind pregatite cu grija si meticulozitate. neavand o atractie patologica pentru foc si considerandu-l doar un mijloc potrivit pentru a crea probleme societatii prin distrugeri Fapta prezinta un pericol social la fel de mare ca si incendiile unor piromani – elementele agravante fiind comportarea incendiatorului neprevazuta.3. amprenta incendiului. disparitia unor bunuri de valoare exista posibilitatea unui incendiu initiat pentru acoperirea unui furt. pe cand. in acest caz cercetarea este ingreunata de profesionalismul unor infractori.4. pentru exprimarea protestului fata de un lider. trebuie efectuata paralel cu continuarea inventarului sau a expertizei contabile. furt. efectele fiind grave. incendiatorul este un tanar ce comite. in conceptia lor. 10. care ar descoperi lipsurile de marfuri sau bani. Se poate dovedi prin metode ale medicinei legale ca provocarea incendiului a avut loc dupa infaptuirea unei crime. amplasarea focarelor in special. fascinatia reala pe care o exercita focul. De multe ori. partid de guvern. Incendii din vandalism Majoritatea tarilor europene si unele statistici americane considera vandalsimul ca principalul motiv de incendiere. Incendiile de acest tip pot fi considerate incendii instinctuale. Aceste fapte necesita o foarte atenta si minutioasa pregatire. Individul pune foc pentru o placere momentana sau pentru o razbunare generala impotriva societatii. fara a cautat neaparat sa asigure aparetentele unei cauze tehnice. Incendii pentru obtinerea despagubirilor de asigurare Incendieri pentru obtinerea frauduloasa a despagubirilor de la societatile de asigurari apar indeosebi la sate. fara perspective. dispozitive speciale s. pazite. Tratatele de psihologia maselor analizeaza modalitatile de dirijare si antrenare a multimilor spre anumite scopuri.3. in aceste cazuri este mai bine calculata si executata. o criza acuta de personalitate sau sentimente de frustrare fata de societate. fara motivatie precisa. furtul este conceput ca o parte componenta a distrugerii. Incendierile se produc asupra unor magazine. fara a putea urmari – de obicei – o configuratie optima de dezvoltare a incendiului. De cele mai multe ori. In mediul urban incendierea bunurilor personale este mai rar intalnita in cazul apartamentelor de bloc. Autorii pun foc la cladiri vechi. ci ca o reactie la o viata dezordonata. ardere) si mai ales in timpul (inainte sau in timpul incendiului). depozite si alte obiective asemanatoare. fiind savarsite de profesionisti cu mijloace tehnice deosebit (explozivi. cercetarea incendiilor. gestionarii acestora. O cauzistica mult mai bogata o reprezinta incendierile cu scopul de ascundere a unor delapidari. Spre comparatie.5. factorul emotional nefiind implicat. amortizate. indica clar ca incendiatorul avea acces complet si familiar in incinta. jucand rolul de amplificator al emotiilor umane. avand trasaturi foarte asemanatoare cu spargerea sau jaful.).3. lichide incendiare. Incendierea. cu pondere mare in randul tinerilor. existand pericolul propagarii la proprietatile invecinate. de regula. in scopul de a obtine prime de asigurare si cu banii obtinuti sa construiasca o casa noua sau sa se mute la oras. In aceste cazuri. In alte cazuri de incendieri. Ca tipologie. Incendii din motive social-politice O prima categorie o reprezinta incendierea unor obiective politice simbol. Daca se constata urme de fortare a usilor sau ferestrelor.Incendiile de acest tip au scopul de a sterge urmele unei alte infractiuni: crima. delapidare. delicte minore – spargere felinare. In aceste cazuri.a. nici societatile de asigurare nefiind prea puternice. deseori fiind afectate si vecinatatile obiectivului vizat. usurata de amatorismul celor ce pun focul. inopinat sau nu. Deseori autorii folosesc metode si mijloace simple (carpe imbibate cu benzina). dar sigure.

Dar explicarea acestui comportament doar prin dorinta de evidentiere este simplista.a. Incendiile piromanilor Termenul de piromanie. dar si de alte persoane. satisfactie si usurare in timpul comiterii actului.4. chiar in cazul alcoolismului cronic.3. Fascinatia exercitata de catre foc asupra omului a fost tratata din punct de vedere psihianalitic intr-o lucrare remarcabila. La fel in cazul incendiatorilor cu alte tulburari mentate (debili mintali s. in cele mai multe cazuri. cazuri de incendiere a unor obiective alese aleator. Mai mult. Procesul psihic care duce la actul de incendiere este facilitat si stimulat de alcool. Uneori astfel de persoane devin incendiatori recidivisti.a. asteptand fiecare eveniment cu o placere crescanda. El poate fi usor de recunoscut fata de alti incendiatori din cauza ca. a piromaniei. Alcoolismul este considerat deseori ca unul din motivele ce determina incendii intentionate. platiti pentru a incendia un anumit obiectiv. de a justifica existenta si alocarea fondurilor pentru unitatea de pompieri.) uneori inclusi in categorii separate. Un aspect nestudiat inca in lucrarile de psihiatrie este posibilitatea aparitiei unei inclinatii spre piromanie la stingatorii profesionisti. in pozitii caracteristice.a. e drept rare. actionand fara impulsuri emotive. numai pentru a crea senzatie intr-o localitate prea linistita si. Cu solide cunostinte in domeniu (chimie. . la limita. Se poate considera. sunt cel mai greu de depistat. .4. pentru a se remarca in cursul interventiilor de stingere – fie pentru obtinerea unor premii sau distinctii. functie de gravitatea diagnosticului stabilit. avand in vedere comportamentul si modul de actiune. fizica.placere intensa. ce cuprinde cinci trasaturi caracteristice: . de regula. autorul fiind. desi vechi de peste o suta de ani. fie pentru intensificarea trairilor psihice anormale ce dirijeaza comportamentul unui piroman.impuls periodic de a pune foc. Metode utilizate Incendiile intentionate pot fi clasificate. Piromanul are o atractie patologica pentru foc si este fericit cand asista la foc si efectele sale destructive. fapt pe care-l simte ca o frustrare. Incendii cu aprindere imediata In urma acestor incendii. despre incendiatori proveniti chiar din randul pompierilor. Actul de incendiere infaptuit repetat atrage dupa sine o intarire a acestui comportament. fiind necesare eforturi pentru a fi identificati si internati in spitale sau inchisori. in doua categorii: . ca acesta reprezinta doar un factor favorizant fie pentru fapte de vandalism. Se considera de aceea. 10. cazurile de incendiere pentru a demostra incapacitatea unitatii de pompieri trebuie clasificate in categoria incendiilor din razbunare.cel mai important: lipsa completa a unui motiv rational – de ordin financiar. raman mai putine urme la locul faptei. 10. social. Sunt mentionate.1. citate in literatura de specialitate. nu a fost folosit mult timp de psihiatri. 10. sunt primii care dau alarma si apoi manifesta o activitate intensa in stingerea incendiului.stare emotionala agitata inainte de a pune foc. Perturbarile functiilor psihice constatate la autorii incendierilor pot anihila total sau partial responsabilitatea autorului in momentul faptei. In sens opus. Se fac referiri la cazuri dese de incendiere provocate de pompieri. dar infractorul are putin timp pentru a se indeparta de la locul incendiului.6. fie in interes personal. Un loc aparte il ocupa categoria incendiatorilor profesionisti. dupa tehnica de realizare.). starnind multe controverse.incendii cu aprindere intarziata. de regula. . insasi obtinerea unor dovezi in vederea condamnarii lor fiind o problema extrem de dificila. el va tinde sa puna mai multe incendii succesive. comportament antisocial s.nedepistarea vreunui fenomen anormal clinic (schizofrenie. American Handbook for Psychiatrists da o definitie. acestia pot fi inclusi in categoria piromanilor. Aici ar putea fi gasite explicatii plauzibile pentru cazurile.In aceasta categorie pot fi mentionate si incendiile provocate in jurul stadioanelor sau marilor sali de spectacol de bandele de suporteri. concediat din unitatea respectiva. in general acceptabila.incendii cu aprindere imediata. dar aparitia unor deviatii psihice intr-o legatura de durata cu focul pune probleme inca nestudiate. Autorii incendierilor din aceste motive. Este necesar avizul expertilor in psihiatrie in ce priveste pericolul public in cazul lasarii autorului in libertate. . constructii). politic s. in unele tari. este prezent la scena incendiului. . ca sporirea numarului de incendii intentionate se datoreaza unui numar limitat de incendiatori. .

. utilizate atat drept combustibil initial (circa 2/3 din cazuri). rumegus s. Focarele multiple reprezinta una din caracteristicile principale ale incendiilor intentionate (peste 1/3 din total). cu defectiuni intentionate. rapida sau lenta. intre care. . des intalnit la incendiatorii cu experienta este un perete combustibil sau tapetat (ipsosul diminuand propagarea). dar daca nu sunt distribuite corect in incapere.fitil de bumbac impregnat cu materiale ce intretin focul. lichidul inflamabil este utilizat drept accelator pentru arderea unor materiale solide (de regula textile – carpe. Principalul material combustibil utilizat de incendiatori il constituie lichidele inflamabile.mecanism cu lentila – care concentreaza razele soarelui intr-un anumit moment al zilei catre un material usor aprinzibil – cu o probabilitate mai scazuta de realizare. deseori. Urmand directia ascendenta pe elementul de constructie. Pentru obtinerea efectului intarziertor sunt folosite mijloace speciale.resouri electrice. fapt ce asigura indepartarea infractorului fara a fi vazut. incendiul ajunge sub tavan. aprinderea sau explozia recipientului cu combustibil. carbuni incandescenti pusi in carpe. De aceea. fosfura de calciu. . fie in locuri favorabile acestei modalitati de incendiere: nepazite. fiare de calcat lasate in priza.asigura o ardere intensa locala. imbibata cu benzina.fosfor dizolvat in bisulfura de carbon (cand bisulfura este evaporata. Aceasta si datorita lipsei unei pregatiri deosebite in cazul majoritatii incendiatorilor. circuitul inchizandu-se la o anumita ora si producand o scanteie suficient de puternica pentru a aprinde un amestec inflamabil (contactul intr-o canistra de benzina) sau un exploziv. 10. In momentul initierii incendiului cu flacara. parlirea parului de pe cap si brate. fosforul incepe sa arda). poate surveni aprinderea hainelor infractorului (cand exista scurgeri de combustibil). un punct de initere a focului. exista punti de combustibil. in mana (bidon benzina s. nu se asigura propagarea flacarii si in alte zone pentru generalizarea incendiului. . .jar.2.mecanisme cronometrice.Aceste incendii sunt intalnite fie in cazul unor acte de razbunare – cand infractorul reactioneaza impulsiv.acid sulfuric ce intra in contact dupa un timp (dop dizolvabil) cu clorat de potasiu si zahar pudra. putin circulate. sursa de aprindere si. c) dispozitive speciale: . Materiale combustibile utilizate de incendiatori Materialele utilizate.pozarea unei sarme de nichelina sub tensiune printre materiale usor aprinzibile. . . b) chimice: . deseuri sau hartie). dupa deteriorarea intentionata. mai ales in spatii inchise. . In al doilea caz. . probabilitatea de dezvoltare a incendiului fiind redusa. fie mijloace cu actiune sigura si care sa le asigure timpul si circumstantele potrivite pentru a se indeparta de locului incendiului si nu mijloace de aprindere neobisnuite. Cei mai multi dintre incendiatori aleg fie mijloace si materiale gasite pe loc. . infractorul putand evita astfel identificarea sa la locul incendiului. care aprins produce o caldura locala intensa.distribuirea lichidului pe o suprafata mare (focare multiple).baloane de plastic umplute cu lichide inflamabile prinse de o sarma de nichelina pusa sub tensiune.4. De regula. improvizate (cand nu exista premeditare). eventual cu mai multe iesiri. arsuri (semne clare de vinovatie in ancheta).termit – amestec de aluminiu si oxid de fier. potasiu metalic. de regula..). de regula. astfel ca persoana care l-a provocat sa se poata indeparta fara a fi suspectata. prezinta riscuri pentru incendiatori prin formarea unei atmosfere explozive. Desi pot produce incendii rapide in orice regiune. acele ceasului fiind legate de conductoare electrice. cum ar fi: a) artizanale: .instalatii de incalzit (indeosebi sobe cu combustibil lichid) lasate intentionat fara supraveghere. mai ales mijlocul de incendiere corepund scopului urmarit: distrugere totala sau partiala.4.a. iar in fazele urmatoare sa se dezvolte rapid pe o suprafata mare.substante piroforice: sodiu metalic. unde are loc propagarea maxima si intesificarea arderii. focare multiple.lumanari amplasate intr-un vas continand un lichid inflamabil sau pe o gramada de hartie. . pericolul depaseste avantajele initierii incendiului de la focare multiple. un incendiator cu experienta va alege zone in care va instala combustibilul initial si zone cu cantitate maxima de combustibil. Incendii cu aprindere intarziata Aceste incendii sunt mai des intalnite. se cauta ca in stadiul initial incendiul sa se propage incet si fara manifestari vizibile. . lichidele inflamabile prezinta si dezavantaje: .a. In primul caz. cat si ca accelerator. care transporta focul spre punctul de concentrare al materialelor combustibile. Pozarea combustibilului in mijlocul camerei denota amatorismul si lipsa de experienta a incendiatorului. de regula. 10.acoperirea unui bec incandescent cu textile sau straturi de hartie. In cazul in care combustibilul este foarte volatil.3. tinut. . derivate petroliere.. fara a-si fi organizat temeinic actiunea . sunt deci necesare.

saltele etc. simpla functionare a unui intrerupator) si initiaza aprinderea numai a anumitor tipuri de combustibil: amestecuri explozive. genereaza o flacara puternica si persistenta. putin circulate si cu mai multe iesiri. sunt des utilizate pivnitele. Dintre lichidele inflamabile. de regula. dar uneori este utilizata pentru incendii intentionate. Tigara reprezinta o sursa de aprindere pentru incendii din neglijenta (cos hartii etc. soproane – in mediul rural. bricheta. s-au utilizat. care are utilizari restranse in dispozitive intarzietoare).). scoala) si indeosebi asupra celor cu acces comod (capite de fan. locul de munca.posibilitati de limitate de aprovizionare. folosirea este simpla si eficienta sursa de aprindere. chiar motorina s.4. Scanteile sunt produse. Surse de aprindere Sursele de aprindere sunt alese de incendiator. fiind o metoda folosita doar de incendiatori profesionisti. functie de tipul de combustibil utilizat.4. cat si a unor materiale care ard mocnit. fara a trezi banuieli ulterioare. de regula. Un chibrit are durata de ardere de circa 20 secunde si in timpul incendiului este distrus. fie in locuri mai dosnice. Un pericol marit prin propagarea rapida ulterioara il reprezinta ghenele de gunoi. usor de procurat si aplicat. peste ¾ din totalul fiind savarsite noaptea (cand nu exista posibilitatea observarii rapide a incendiatorului si identificarii autorului). mai ales in incendii din razbunare sau vandalism – si care. Unele studii statistice mentioneaza totusi utilizarea drept combustibil a mobilierului existent in 37% din cazuri. prin aruncare si spargere. inaccesibile incendiatorilor obisnuiti si pot fi detectate pe baza reziduurilor prin metode curent folosite. utilizate.4. fiind alese de incendiatori fara experienta sau atunci cand se urmareste producerea unor daune mai reduse. reprezinta cea mai simpla si eficienta sursa de aprindere. desi prezinta deseori aglomerari de materiale combustibile se situeaza la polul opus in privinta eficientei incendierii. de regula. putand fi usor identificate). fereastra sparta.sunt usor de identificat ulterior fie prin urme ale fractiilor mai putin volatile. lumanare. este. subsolurile in general. Peste 70% din incendii au loc toamna si iarna. neputand fi identificat. iar probabilitatea descoperirii lui pana sa ajunga la faza dezvoltata este minima. 10.5. folosirea este limitata la aprinderea imediata (cu exceptia lumanarii. permitand retragerea rapida a infractorului. Substantele chimice ce pot fi folosite sunt. ce pot da nastere in timp la incendii dezvoltate. tigara este o slaba sursa de aprindere. alcool. urme de pulbere (exploziv). unde e posibila aparitia fenomenelor de autoarprindere (hambare) sau in vecinatatea unei instalatii de incalzit (sobe) pentru ca incendiul sa fie atribuit unui defect de functionare. . Alte lichide inflamabile utilizate. Scanteile sunt utilizate ca surse de aprindere de cele mai multe ori de catre incendiatori experimentati. fie prin reziduu scurse in podea prin metode cromatografice. respectiv o sticla cu benzina cu fitil inauntru – utilizata. lichidul cel mai usor de procurat si stocat. Mansardele si podurile. pornirea unui utilaj. Flacara (de chibrit. ramand dupa incendiu resturi din montajele folosite care pot da indicii valoroase despre autor. Uneori incendiatorii simuleaza producerea incendiului datorita unor cauze tehnice: initierea incendiului in incaperi inchise. arhive. deseuri etc.. cu aglomerari de materiale (mobila veche. resturi. pot arde dar nu propaga rapid si sigur incendiul la structurile de rezistenta. Incendierea. in acest moment. de regula. O situatie deosebita o reprezinta „cocteilul Molotov”. deci cantitatea maxima de combustibil este deasupra flacarilor). dar urmele nearse persista indelung. in primele faze ale incendiului o dezvoltare lenta si manifestari vizibile. In plus. prin mijloace electrice (montaje ce produc un scurtcircuit. nu este greu de stabilit: sticla sparta. Atat in cazul unor lichide inflamabile. precum si de modalitatea gandita de evitare a oricarei suspiciuni. ce permit. martori oculari. cu exceptia contactului direct cu materialul combustibil. bumbac. rezultatul fiind nesigur. Resturile de sticla pot fi cercetate prin metode criminalistice (amprente) ce pot indentifica incendiatorul. In marea majoritate a cazurilor. deoarece exista probabilitatea detectarii fumului inca din faza initiala. Dintre materialele combustibile solide. dar in cazuri mult mai putin numeroase sunt: petrolul lampant (care e mai greu volatil si cu o temperatura de aprindere mai ridicata – riscul de explozie fiind mai mic. Dezvoltarea incendiului in sus este favorizata (intreaga structura a cladirii. intrari principale sau dosnice. incendiatorul actioneaza asupra unor locuri cunoscute (zona unde locuieste. tiner. torta s. Circumstante de timp si spatiul Locurile alese de incendiator pentru a provoca incendiul sunt. Materialele care ard mocnit: rumegus. in conditii favorizante. Autoaprinderile chimice necesita cunostinte speciale. destinat incendiilor cu aprindere imediata. pivnite. Utilizarea chibritelor prezinta riscuri in cazul unei atmosfere explozive. dependinte – in mediul urban). in circa 25% din cazuri materiale textile si celulozice diverse.).a. nepazite. Este o metoda nesigura.a. 10. Desi este foarte volatila si prezinta dezavantajul formarii rapide a unei atmosfere explozive.). usor de procurat si aplicat. marea majoritate in noaptea de vineri spre sambata (cand . In acest scop. nu sunt. benzina apare in marea majoritate a actelor de incendiere. in acest caz.

existenta unor urme proaspete (om. incendiatorii marturisesc fapta comisa. c) educatie: majoritatea (peste 80%) au un nivel profesional redus (cateva clase elementare). el va alege astfel locul si mijloacele utilizate incat sa se distruga complet in incendiu.existenta unor urme de surse de aprindere ce nu se utilizau in obiectivul incendiat. i) consumul de alcool: are rol important.focare multiple simultane. Profilul psihic al incendiatorului In Romania. repartitia cazurilor este echilibrata. peste 85% din incendiatori. frecventata (inclusiv imprejurarile) de copii sau tineri. alege conjuctura cea mai favorabila pentru realizarea proiectului sau. Poate calcula bine evolutia incendiului pe care-l initiaza. circa 10% avand slujbe temporare. ce in mod normal nu se utilizau in acel loc. ci si configuratiei incaperii. g) nivel de inteligenta: moderat in jumatate din numarul de cazuri. furtuna cu descarcari electrice. reducand astfel posibilitatea descoperirii lor in timpul cercetarii locului evenimentului. alcoolic. d) profesii: peste 60% sunt someri. .regizare urme pentru a sugera o neglijenta sau cauza tehnica. Autorul actioneaza cu premeditare. in momentul savarsirii faptei consumasera alcool. de la sosirea la fata locului. Nu s-a putut stabili vreo relatie intre actul incendierii si fazele lunii. mijloc de transport) in apopierea obiectivului incendiat. profilul psihic al unui incendiator este: barbat de 40 – 45 ani. b) varsta: 20 – 25 ani. incendiatorul exploateaza orice aspect: un vant puternic. ponderea celor cu nivel scazut fiind totusi importanta (38%). temperament nervos. nu numai sursei de aprindere folosite de incendiator sau naturii combustibilului. 10. absenta unei supravegheri tehnice (detectoare) sau umane (rond paznic de noapte).5. O atentie deosebita trebuie acordata deci.urme de fortare la usi. ventilatiei s. . cu securitate redusa. procentul de 56% pentru luna plina sau noua fiind nesemnificativ. vaduvi. care rezulta din pregatirea minutioasa a autorului pentru savarsirea acestui act. Studiile intreprinse in unele tari releva ca nici o cladire nu este aparata perfect de un incendiator. intre 18 – 22 – iarna. notarea si fixarea. cu tendinte spre violenta. b) evidentierea unor particularitati ale incendiilor intentionate. f) situatia sanatatii: circa 1/3 prezinta tulburari mentale. . h) domiciliu: in majoritate incendiatorii au locuinte nesatisfacatoare sau nu au domiciliu stabil. Pentru aceasta. cu nivel de pregatire scazut. sunt abia la inceput.existenta unor fenomene ce impiedica strangerea sau transmiterea de informatii. separati. plecarea unitatii de pompieri la alt incendiu s. . Se poate estima astfel cresterea ponderii incendiilor comise de tineri. cu contacte umane dificile. Exista insa cladiri mai vulnerabile: cladiri izolate. .6.fuga precipitata a unei persoane. j) comportament la arestare: cu rare exceptii. in cantitati variate. cercetarile si analizele statistice asupra psihologiei si modalitatii de actiune ale incendiatorilor.evolutie rapida a incendiului in prima faza sau declansarea cu intarziere.a. . Orele la care actioneaza cel mai frecvent incendiatorii sunt intre 20 – 24 – pe timp de vara.activitatea coboara la zero). impulsiv. . pe masura evolutiei situatiei social – economice. 10. unul din scopurile principale fiind si acela de a sterge urmele compromitatoare. fie divortati. In restul zilelor. .prezenta la locul incendiului a unor produse chimice. Particularitati in cercetarea incendiilor intentionate Incendiile intentionate au efecte grave. avand senzatia de frustrare in raport cu altii. . In cercetarea acestui tip de incendiu se va tine seama si de urmatoarele aspecte: a) observarea. ferestre. seceta prelungita.pozitia nefireasca a unor obiecte. In alegerea momentului prielnic. Un incendiator recidivist are experienta de varsta in privinta focului si comportarii lui. orele la care se intuneca. Trasaturile caracteristice ale incendiatorului estimate pe baza acestor analize statistice sunt: a) sexul: masculin (in proportie de 85%). iar 23% diferite boli fizice. Acest model psihic va cunoaste modificari sensibile in viitor. Un aspect interesant este relevat de proportia mare a tulburarilor mentale la femei (72% din cazuri). Pe baza acestor date. a eventualelor circumstante care pot sugera o infractiune in legatura cu incendiul: . fara public.punti de foc intre aglomerari de materiale combustibile.a. in medie doar circa 5% au studii superioare. e) situatia familiala: peste 85% sunt fie singuri (56%). lichide inflamabile. in particula a piromanului. . .

1.7. lipsa de gestiune. incendiul initiat intr-un loc bine determinat de spatial se propaga la distanta fie prin caldura radianta a fatadelor. 10. Experimental a fost determinata de temperaturile atinse in timpul incendiului si de raportul dintre suprafata deschiderilor si cea a fatadelor ambelor grupuri de imobile situate fata in fata. Explozivi. precum si despre prezenta in zona a unor persoane bolnave psihic (piromani). . . curenti de aer creati de incendiu sau de alte cauze (focuri zburatoare) capacitatea lor termica este mult mai ridicata si.). Explozivi . 11. supravegherea intregului perimetru. ce pot favoriza incendii. Relatia pentru stabilirea spatiului de protectie intre doua cladiri este: 1. pot propaga arderea departe de acesta. instalatii automate de stingere (sprinklere)..2. Capacitatea termica si traiectoria unei particule incandescente sunt analizate in lucrari de stricta specialitate. pericolul de incendiu creste. T – temperatura incendiului. Propagarea prin radiatie a incendiului catre imobilele vecine este determinata de temperaturile atinse in timpul incendiului si de raportul dintre suprafata deschiderilor si cea a fatadelor ambelor grupuri de imobile situate fata in fata.lipsa completa a urmelor vizibile din zona focarului. Experimental a fost determinata valoarea de 0.Evitarea aglomerarilor de materiale combustibile (fisuri la aparate de incalzit.84 W/cm² ca intensitate minima necesara pentru aprinderea mobilierului si a finisajelor combustibile ale peretilor dintr-o incapere supusa radiatiilor emise dintr-un imobil situat perpendicular in fata sa. ura etc.Asigurarea supravegherii electronice: centrale de semnalizare a incendiilor si efractiilor. . . r2 este raportul dintre suprafata totala a deschiderilor si suprafata totala a fatatei (pentru cele doua cladiri). . Antrenate de flacari.37 r1 r2 ( T )4 F < 0.a.2. Initierea incendiului de la surse indirecte In acest caz. notificarea catre unitatea de politie apropiata a amenintarilor din partea unor nemultumiti sau proaspat concediati. inclusiv a intrarilor dosnice. c) identificarea altor urme.1. Surse de aprindere 11.84 W/cm² 100 in care: r1. reglementare stricta a accesului.Inlaturarea imediata a unor situatii suspecte: rezervoare cu lichide inflamabile. In cazul bucatilor de material aprins purtate in aer de vant. ating distante de mai multe sute de metri in exteriorul cladirilor si transmit focul materialelor usor combustibile.informarea asupra eventualelor mobiluri care ar putea determina provocarea incendiului (delapidare.).alegerea momentului incendierii in lipsa altor persoane.Cunoasterea si luarea in considerare a starii de spirit a personalului din subordine. aglomerari de materiale combustibile. Aflarea aceste distante este determinata in aprecierea corecta a cauzei de incendiu in situatiile in care este posibila propagarea prin radiatie. ca atare. Particulele incandescente generate de un focar de incendiu. . F – factor de configuratie care depinde de inaltimea si latimea cladirii si de marimea supafetei radiante. indeosebi noaptea si in zilele de sambata si duminica – posturi fixe si mobile de paza. fie prin corpuri zburatoare incandescente. Recomandari preventive . razbunare. conductori electrici neprotejati s.Asigurarea securitatii intreprinderii sau cladirii. in locuri unde nu se justifica prezenta lor. . peste limita combustiei gazelor. 11. departate relativ de incendiu si care aparent nu au legatura cu acesta. Distanta minima necesara se poate afla detaliind formula factorului F. artificii si substante incendiare 11.amplasarea focarului initial intr-un loc mai greu de observat sau in zone ce implica distrugeri esentiale.

depozitare si utilizare sunt foarte restrictive si necesita masuri de prevenire strict specializate. cantitate mare de materiale combustibile. Pot fi mentionati: . cu efecte negative reduse.explozivi primari (explozivi detonati foarte sensibili la lovire sau caldura. Conditiile de fabricatie. 11. fiind disipate nu numai in scantei. sub actiunea caldurii sau a unui factor mecanic se descompun brusc si violent. Artificiile pentru pomul de iarna.2. Incendii deosebite pot surveni insa la arderea lazilor in care sunt depozitate artificii.8300 Arderea unui exploziv are loc sub forma unei explozii.a. Artificii Artificiile sunt dispozitive compuse dintr-un amestec carburant si o substanta care sa coloreze flacara sau sa produca ceata si fum pentru obtinerea unui efect vizual sau auditiv (artificii pirotehnice) in teatre pentru imitarea focului sau a incendiului. jocul copiilor s. avand in componenta clorat de potasiu. Tabelul 13.explozivi secundari: Acid picric Trotil Tetril Hexogen Pentrita Viteza de detonatie [m/s] 3500 – 5000 4070 – 5180 4900 – 5200 4400 – 6900 300 290 240 260 220 4700 – 7300 3800 – 6800 5400 – 7850 6640 – 8520 5500 . incendiul fiind un fenomen consecutiv acesteia.a.2. 11. deshidratate de caldura s. crengi uscate. Prezenta unui personal calificat necesar pentru manevrarea dispozitivelor determina stingerea incendiului in fazele initiale. pilitura de fier. Un factor favorizant il constituie neomogenitatea constatata uneori in structura materialului. Caracteristici ale unor substante explozive Temperatura de inflamare [ºC] 210 345 280 170 Denumire Fulminat de mercur Azoturi de plumb Trinitrorezorcinat de plumb Diazodinitrofenol . unele din aceste incendii au avut urmari grave (lipsa prezenta de spirit. dar si flacari cu potential termic apreciabil.2. amidon (deztroza). Substante incendiare .).).3. datorita unor alte surse de aprindere. Chiar in prezenta omului. numiti si explozivi de initiere). Jocul copiilor cu artificii poate genera insa si incendii cu consecinte deosebite. caldura si gaze. figurine de hartie. cu degajare de lumina. in arta militara – pentru semnalizari luminoasa etc. pot initia incendii in cazul utilizarii lor necorespunzatoare: pozare langa materiale combustibile (vata ce imita omatul. In imprejurarile favorabile (apropiere de materiale usor aprinzibile.Explozivii sunt substante sau amestecuri de substante care. aflate in conditii de deshidratare sub actiunea unei calduri intense – de exemplu reflectoare de scena) pot fi generate incendii. Exploziile si incendiile la fabricile de explozivi – munitie ocupa – prin numarul de victime si daunele provocate – un loc important printre accidentele majore pe plan international.

Pentru initierea unui incendiu este necesara intrunirea urmatoarelor conditii: . Substantele incendiare de lupta aflate in dotarea actuala a armatelor (supernapalm s. Pe baza pricipiului reciprocitatii. Campul electromagnetic poate actiona ca sursa de aprindere: . creozat etc. orice antena de emisie poate fi folosita ca antena de receptie si invers. Situatia poate fi intalnita si in cazul unor obiective ce utilizeaza tehnologii cu materiale inflamabile si care se invecineaza cu statii de emisie de tipul amintit mai sus (indeosebi obiective clasificate in zona „0” de pericol de explozie.a. ionizare. campurile electromagnetice create de statiile radio-TV au sporit in intensitate prin cresterea puterii acestora (1 – 2 MW). Dezvolta prin ardere o temperatura de circa 2000ºC fara a genera fum sau gaze. avand si un fitil din carpe. structurile metalice existente (orizontale.3. Acest fenomen depinde de relatia dintre dimensiunile antenei si lungimea de unda de lucru. De asemenea. functie de caracteristicile emitatorului. . Antena este dispozitivul prin care se radiaza (emisie) sau se capteaza din spatiu (receptie) energia transmisa prin undele electromagnetice. sodiul s. orientate optim catre sursa de radiatii. depozitarea si utilizarea substantelor incendiare se afla sub un control strict. . fabricarea.) ca surse cu potential mare de aprindere pot fi mentionate si substantele incendiare special fabricate in acest scop. excitat de o sursa de oscilatie de inalta frecventa.electronul. alte elemente 1%. aluminiu 14 – 9%. La fel.).elemente de constructii invecinate atenueaza intensitatea campului electromagnetic receptionat. conductoare aduse la incandescenta. cu initiere de incendii.asupra capselor electrice detonate – prin aducerea la incandescenta a filamentului capsei sau prin absorbtia de energie transformata in caldura de catre substanta exploziva. pentru aprindere fiind necesara o amorsa speciala.pericolul de incendiu este mai ridicat in conditii extreme (la rezonanta sau in cazul a doua sau mai multe statii cu frecvente apropiate. . cand puterea rezultanta se insumeaza). Sub forma de praf presat intr-o masa solida. verticale. Lungimea de unda λ este egala cu distanta parcursa de unda intr-o perioada T = 1 a oscilatiilor campului v electromagnetic.a. In primul caz. in orice corp undele electromagnetice produc curenti alternativi. cupru. Radiatii electromagnetice Undele electromagnetice se formeaza ca rezultat al radiatiei unui corp oarecare. In ultimii ani.elemente metalice cu rol de antena nu sunt. 11. prezentand un risc ce poate fi luat in considerare doar producerea de scantei intre diverse structuri metalice cu comportare de antena de receptie (prin inducere de curenti de inalta frecventa). plus o rasina dizolvata in alcool. un conductor mai mic decat 1/10 din lungimea de unda fiind putin eficace ca antena. Un mijloc des utilizat in incendii intentionate este „cocteilul Molotov”: o sticla cu benzina.asupra materialelor inflamabile – prin scantei. puternica.) au caracteristici destructive superioare. . Radiatiile electromagnetice de inalta frecventa prezinta un pericol prin curentii pe care-i induc in diferite elemente metalice cu comportare de antena si care pot provoca scantei in medii inflamabile. mangan. Napalmul se aprinde si arde usor cu o temperatura de circa 1000ºC. avand in componenta magneziu 85 – 90%. conform Normativului ID – 17 – 1986 si STAS 9954 .napalmul. posibilitatea de aprindere prin conductoare aduse la incandescenta sau prin ionizare este practic nula. orice corp prin care circula curenti alternativi radiaza unde electromagnetice si reciproc. plus acceleranti: sprit. . degajand un fum alb. cu comportare de antena cadru) si natura materialului inflamabil. stabilesc distanta minima de securitate intre obiectivul industrial si statia de emisie. iar probabilitatea utilizarii accidentale sau a unui defect in procesul tehnologic scazuta. avand si putere de aderenta superioara benzinei. Temperatura de aprindere este de circa 1200 – 1300ºC. de regula. . Ca si in cazul exploziilor.Pe langa substantele piroforice (fosfor alb. dens. uneori fiind instalate in constructii fara o amenajare adecvata. .piesele metalice sau subansamblele diferitelor instalatii ce pot avea comportare de antena. Statiile radar sunt alte surse importante de radiatii electromagnetice (puteri mari de ordinul MW. accesul unor eventuali incendiatori la astfel de produse fiind extrem de limitat.existenta unui camp electromagnetic suficient de puternic. statiile independente de radio-TV au cunoscut o extindere mare. Intervin insa si factori ce influenteaza receptia undelor magnetice: . .existenta unei posibilitati de a extrage energia din campul electromagnetic inconjurator (structuri metalice cu rol de antena de receptie). Arde cu o flacara albastra. unde in domeniul GHz). la care se adauga si atenuarea naturala. formata din amestecul de mai sus. este un gel alcatuit din 90 – 95% benzina si 5 – 10% sapun de napalm (fabricat din stearat sau naftenat de aluminiu.existenta unui ameste inflamabil sau exploziv. utilizate inca din al doilea razboi mondial pentru bombele incendiare: . cea mai cunoscuta substanta incendiara.1974). In literatura de specialitate sunt detaliate formule care. corespund rareori formelor clasice. se aprinde la 800ºC si degaja o temperatura de circa 3000ºC.

10 2.07 3. Inferioara 6 3. Riscurile de incendiu. . Scanteile generate experimental au avut insa valori mici – de circa 0.punerile la pamant necesare pentru descarcari electrostatice sunt total ineficiente in cazul curentilor de inalta frecventa.0 4.0 2.6 2. . .98 0.69 1.2 3. trebuie luate in considerare in cazul unor unitati care-si desfasoara activitatea in apropierea unor emitatoare radio-TV sau radar.97 0.22 Densitate vapori in raport cu aer p = 1 3 1.zonele unde se depoziteaza sau se prelucreaza materiale explozive sau inflamabile se vor ecrana fata de curentii de inalta frecventa.15 3. In acest caz: . daca distanta dintre diferite structuri metalice este mai mica de 5 cm. energia minima de aprindere in curent de inalta frecventa are o valoare mai mica decat in curent continuu.a.93 0. se amorseaza ca o sursa exterioara de curent – baterie.9 0. magnetou).5 2. prin aducerea la incandescenta a filamentului de amorsare.2 0. desi reduse. Explozia capselor se produce.93 0.40 0.se vor desfiinta sau se vor pune eficient la pamant structurile metalice care se comporta ca antene de receptie. .) se exercita pe distante mari. decat rareori.79 1.52 5.20 40 77 120 .3 11. in mod normal. Efectul de incalzire pana la autoaprindere asupra materialelor celulozice (lemn s.56 2.0 7.6 1.6 13.26 0. de cele mai multe ori. ecranarea se poate realiza prin acoperire cu folii.57 Temperatura de aprindere [ºC] 5 140 410 430 475 425 335 540 485 440 570 535 520 Limite de explozie % vol.06 0.96 1.18 69 Denumire substanta 1 Acetaldehida CH3CHO Acetat de benzil CH3COOCH2C6H5 Acetat de etil CH3COOC2H5 Acetat de metil CHCOOH3 Acetat de vinil C4H6O2 Acetilena C2H2 Acetona C3H6O Acid acetic CH3COOH Acid butiric CH3(CH2)COOH Acid benzonic C5H5COOH Acid cianhidric HCN Acid formic NCOOH Greutate specifica in raport cu apa γ = 1 2 0.4 82 12.04 2. aprinderea amestecurilor inflamabile.05 0. Situatiile sunt mult limitate de conditiile severe impuse amplasarii obiectivelor unde se utilizeaza astfel de dispozitive.0 5.6 51 8 75 95 90 16 60 100 g/m3 Inferioara Superioara 9 420 500 480 873 310 430 10 Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Gaz Lichid Lichid Lichid Praf explodeaza Lichid Lichid vaporii in Observatii . astfel liniile de forta ale campului electromagnetic se inchid prin ecran si doar o mica parte patrunde in incinta.27 102 -4 10 -8 -18 .78 1. . Probabilitatea de explozie prin absorbtia energiei este insa foarte mica datorita invelisului metalic al capsei cu rol de ecran. in cazul unor electrozi de dimensiuni mici.6 18 Superioara 7 57.Se poate aprecia ca.1 2.nu se va admite existenta unei atmosfere explozive in prezenta unor materiale conductoare ce ar putea ajunge in contact cu orice antena de emisie. A doua modalitate prin care radiatiile electromagnetice pot initia incendii este amorsarea exploziva a unor capse electrice detonate (care.25 W – care nu pot initia. Emitatoarele de unde radar foarte inguste si teoretic undele laser de foarte mare putere pot initia explozia vaporilor de benzina din rezervoare situate la circa 20 m si aduce la incandescenta sarme de hotel la circa 30 m.in zonele unde se transporta lichide inflamabile prin conducte metalice sau unde se gasesc structuri metalice cu comportare de antena si inaltime mai mare de 1 m de la suprafata solului se vor realiza puneri la pamant cu impedanta mica la cel putin 10 m una de alta. chiar de 1 km.18 3. se vor monta punti de scurtcircuitare cu impedanta mica.8 12 10 46.93 1. CARACTERISTICI ALE PRINCIPALELOR SUBSTANTE COMBUSTIBILE Temperatura de inflamabilitate [ºC] 4 . placi sau plase metalice cu ochiuri mari.pentru capsele detonante. ca urmare.906 2. nu se va admite ca admite ca amorsa electrica sau cablurile de legatura sa vina in contact cu vreo antena de emisie si se va evita intrebuintarea capselor electrice in interiorul distantelor de securitate din jurul statiei de emisie.40 15.

3113 5.0 11.983 1.0 7.85 0.81 0.57 31 3.40 15 470 170 140 3.992 1.5 3.484 Acroleina CH2=CHCHO Alcool alilic (propenol) CH2=CHCH2OH Alcool n-butilic (butanol) CH3(CH2)2CH2OH Alcool etilic CH3-CH2-OH Alcool metilic (metanol) CH3OH Alcool propilic (propanol) C3H7-OH Amoniac NH3 Anhidrida acetica (CH3CO)2O Anilina C6H5NH2 Benzen C6H6 Benzina auto Benzina avion Butan C4H10 Butadiena 1.0 7.77 3–4 3–4 2.87 1.20 8.79 0.28 0.95 36.52 3.55 3.0 1.43 48 .8 10.42 -60 .35 2.5 28.7 0.11 .4 3.56 15.66 .amestec cu aer explodeaza Acid propionic CH3CH2COOH Acid salicilic 0.5 51.22 2.75 0.5 12.0 1.2 1.0 18.08 1.11 1.05 1.33 0.31 1.7 9.71 0.2 12 31.72 2.7 2.1 15.6 13.80 0.0 66 33 12.4 1.28 6.5 1.0 11.88 0.94 2.0 2.42 .79 150 - - - - - Etan CH3CH3 Eter etilic C2H5OC2H5 Etilbenzen 0.84 0.79 0.20 1.50 1.9 1.39 67 485 545 210 375 340 425 455 405 651 359 530 555 232 232 365 415 235 141-180 590 625 472 460 310 153 2.16 3.37 0.14 .6 7.45 50 – 54 Subl.70 0.61 3.96 2.21 1.4 16 50 73 50 105 85 39 44 37 25 94 100 55 70 362 530 340 200 430 270 317 210 290 588 570 330 500 Lichid Substanta cristalina Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Gaz Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Gaz Gaz Lichid Solid Lichid Lichid Gaz Lichid Lichid Lichid Pulbere explodeaza usor la deonare Gaz Lichid Lichid 1.3 15.1 2.5 15.02 0.80 1.6 1.5 1. 20 21 35 12 11 15 -2 49 76 .047 2.55 1.93 1.5 2.85 40 28 .62 0.0 10.30 – 1.3 18.7 1.1 2.4 1.0 15.8 9.8 2.73 0.10 36 4.6 8.56 0.8 39 37 - 188 1570 - .88 2.0 4.3 C4H6 Celosolv (eter alchilic al etilenglicolului) C2H5OCH2CH2OH Celuloid Clorbenzen C6H5Cl Clorura de metilen CH2Cl2 Clorura de vinil CH2=CHCl Dicloretilena ClCH=CHCl Dietilamina (C2H5)2NH Dimetilformamida HCON(CH3)2 Dinitrobenzen 0.93 2.0 1.

55 1.5 6.19 2.25 0.917 0.925 0.62 3.5 1.5 9.88 0.6 5.30 35 6 .68 1.14 1.877 0.04 0.7 17.91 1.66 - .6 1.6 2.914 0.49 111 40 .56 1.66 0.880 0.5 3.4 1.1 2.3 15.5 16.50 0.92 0.42 4.0 12.34 .4 6.910 092 0.60 - 85 85 3.3 60 33 15 145 35 41 50 44 - 508 508 63 650 100 870 174 268 340 335 - Lichid Lichid Gaz Gaz Lichid Lichid Lichid Gaz Gaz Lichid Gaz Gaz Lichid Gaz Gaz Lichid Cristale Lichid Gaz Lichid Lichid Gaz Gaz Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid Lichid - .41 0.48 161 .0 0.0 0.191 50 – 100 30 – 40 .7 3.92 0.55 3.17 -35.64 4.14 1.99 0.0 6.34 .4 20.35 0.1 1.0 4.51 1.20 0.6 72 30.4 7.833 1.8 12.105 .0 4.0 4.18 4.866 1.0 1.31 0.5 75.8 1.55 2.0 1.5 8.7 1.5 0.1 4.0 2.54 9.77 0.C6H5C2H5 Etilamina C2H5NH2 Etilenglicol NOCH2CH2OH Etilena CH2=CH2 Formaldehida HCHO Formiat de etil HCO2C2H5 Formiat de etil HCO2C2H5 Gazolina Gaz de apa Gaz de cocserie Hexan CH3(CH2)4CH3 Hidrogen Hidrogen sulfurat Izopren Metan Metalimina CH3NH2 Motorina Naftalina C10H6 Nitrobenzen C6H5NO2 Oxid de carbon Pacura Petrol lampant (kerosen) Propan CH3CH2CH3 Propilena CH3CH=CH Propilenglicol CH3CH(OH)CH2OH Stiren C6H5CH=CH2 Sulfura de carbon Terebentina C10H16 Toluen C6H9CH3 Tricloretan CH3CCl5 Trietilamina (C2H5) N Titei White-spirit Xilen C6H4(CH3)2 Ulei de in Ulei de masline Ulei de porumb Ulei de floareasoarelui Ulei de rapita Ulei de soia Ulei de tractor Ulei de masina Ulei de transformator Ulei de turbina 0.0 0.+35 43 25 205 225 254 163 282 217 181 147 147 384 416 425 430 440 440 256 600 260 585 290 220 595 430 220 540 480 605 260 – 420 220 – 250 450 455 2.7 6.49 2.7 8.2 1.66 0.97 5.18 55 80 88 .8 2.0 5.68 0.8 34 73.958 0.750-1000 0.107 99 32 .0 - 14.657 0.92 0.6 11.73 0.5 1.8 60.86 0.1 1.26 0.43 .22 612 .0 12.0 16.0 7.7 2.93 0.11 0.20 8.0 45.79 0.62 490 102 255 480 486 230 380-531 260 144 340 343 393 227 445 370 340 355 300 300 3.835 0.93 0.4 6 5.9 0.5 1.42 0.5 7.55 2.0 1.07 1.877 1.9 40 75 6.55 3.59 2.0 6.5 9.7 15.07 7.77 0.0 7.37 1.03 2.

28 0.14 0.21 Denumirea substantei Hidrogen Metan (grizu) Metilacetona Nitrilacrilic Oxid de etilena Energia [mJ] 0.018 0.TEMPERATURILE DE APRINDERE ALE UNOR MATERIALE SOLIDE .16 0.011 0.valori orientative Temperatura de autoaprindere [°C] 1 800 400 225 320 200 – 220 255 400 – 450 250 300 – 360 335 250 – 450 250 – 300 290 125 – 190 215 620 – 770 160 – 170 434 329 380 180 – 200 295 430 210 205 – 210 45 240 900 160 – 165 850 340 – 450 250 – 300 280 363 185 – 230 400 – 500 232 Temperatura de autoaprindere [°C] 3 345 254 300 – 450 450 180 282 279 472 79 200 – 220 500 400 – 450 280 401 260 420 535 341 900 390 450 250 168 – 176 340 – 345 310 396 445 340 207 512 240 – 300 230 175 393 320 377 – 410 - Denumirea materialului 0 Antracit Asfalt Brad Bumbac carpe Bumbac fibre Bumbac tesaturi Cafea Carpen Carton Catran Cauciuc natural sintetic Carbune brun Ceai Celuloid Canepa Cocs metalurgic Celuloza Celuloza praf Colofoniu Cosuri nuiele Dinamita Fag Faina de lemn Faina de pluta Fan Fosfor alb Fosfor rosu Funingine Fulminat de mercur Grafit Grasimi animale Hamei Hartie creponata Hartie scris Hartie ziar Huila In Denumirea materialului 2 In fibre Iuta Lignit Magneziu Mangal Molid Matase fibre Matase artificiala Naftalina Paie Pene Piele moale Pin Pirita praf Pluta-placi Poliamide fibre Poliamide praf Polietilena Policlorura de vinil (praf) Poliesteri cu fibra de sticla Polimetacrilat Porumb boabe Praf pusca Polistiren Poliuretan spuma Rumegus fag Rumegus molid Stejar Sulf Tanin pulbere Trotil Turba Tutun Tutun frunze Vata Zahar praf - ENERGIA MINIMA DE APRINDERE pentru substante gazoase Denumirea substantei Acetilena Alcool etilic Alcool metilic Butan Benzen Energia [mJ] 0.062 .29 0.26 0.14 0.

10 7.10 0.84 0.07 0.89 4.44 3.085 0.Ciclohexan Etan Eter dietilic Etilena Hexan 0.025 0.75 7.22 0.045 0.020 0.050 0.51 5.015 0.86 6.045 0.62 6.045 0.050 0.37 7.24 6.37 4.050 0.050 0.4 47 34 VITEZA DE ARDERE PENTRU UNELE MATERIALE COMBUSTIBILE .51 4.020 0.24 0.41 5.03 6.015 0.19 0.045 0.48 3.65 9.050 0.1 8.24 6.020 0.24 0.075 0.040 0.79 6.015 0.050 0.13 5.82 5.040 0.65 7.035 0.040 0.060 0.035 0.4 4.009 PRINCIPALELE PROPRIETATI ALE PULBERILOR COMBUSTIBILE Temperatura minima de aprindere [°C] Nor Strat 600 Se topeste 650 760 550 Se topeste 430 410 300 485 230 360 270 460 210 410 440 630 490 450 200 460 240 410 200 450 280 270 410 240 500 460 390 420 500 500 450 440 240 550 340 370 400 190 220 380 360 430 Concentratia minima de explozie [g/l] 0.011 0.8 5.48 7.14 0.06 2.valori orientative Viteza de ardere In raport cu masa Liniara [mm/min] [kg/m²⋅ min] 0.24 Oxid de propilena Pentan Propan Propilena Sulfura de carbon 0.33 - Denumire material (substanta) combustibil Lemn (mobila in incapere) Cherestea in stive – pe teren descoperit Hartie afanata Carti pe rafturi de lemn .025 0.0 5.17 0.22 0.67 0.48 0.030 0.01 5.040 Denumirea pulberii Acetat de celuloza Amidon Acid benzonic Aluminiu Aspirina Caprolactama Caseina Cauciuc sintetic Celuloza Carbune brun Cafea Pluta Dextrina Difenil Rasini epoxidice Lignit Mangan Pectina Rasini formaldehidice Pentasulfura de fosfor Poliacrilamida Poliacrilnitril Polietilena Polipropilena Polistiren Poliacetat de vinil Orez Faina de soia Zahar Sulf Faina de grau Faina de lemn Fibre bumbac Zirconiu Energie minima de explozie [bar] 15 40 12 50 16 60 60 30 40 160 35 40 20 20 30 305 35 10 15 30 20 10 30 15 160 50 100 30 15 50 20 25 15 Presiune maxima de explozie [bar] 4.1 6.55 5.62 6.125 0.

tendinta de autoaprindere.evitarea introducerii in depozit a unor taitei supraincalziti sau carbonizati (stare piroforica).30 2.focare cu aspect de caverna.60 – 2.cuiburi de autoincalzire – focare intense de incendiu. . .evitarea umiditatii. . la temperatura de 250ºC ard cu incandescenta.60 2. - Sfecla de zahar (melasa) Rumegus de lemn Paie In vrac In vrac In vrac .evitarea temperaturilor mai mari de 25 – 30ºC.15 3. .67 70. . .81 1. .continut mic de boabe in paie.20 2.temperatura de aprindere este 135ºC.70 2.20 3.straturi mai subtiri. care favorizeaza reactiile biochimice.53 0.50 5. .tendinta de autoaprindere .70 TEMPERATURA DEGAJATA DE UNELE SUBSTANTE SOLIDE PE TIMPUL ARDERII [°C] Substanta Bumbac afanat Hartie Produse carbolitice Potasiu metalic Textolit Sodiu metalic Lemn rasinoase in incaperi Lemn rasinoase stivuit in aer liber Plexiglas Huila Cauciuc natural Polistiren Magneziu Temperatura degajata 305 510 640 700 850 900 800 – 1000 1200 1125 1200 1100 1350 2000 MATERIALE CU TENDINTA LA AUTOAPRINDERE Mod de transportare si depozitare 1 In vrac Denumirea 0 Sfecla de zahar (taietei) Masuri de prevenire 2 . .90 2. . Observatii 3 .83 2.Bumbac afanat Cauciuc natural Cauciuc sintetic Articole tehnice din cauciuc Film cinema din celuloid Produse din carbolit Polistiren Sodiu metalic Acetona Benzen Benzina Alcool butilic Alcool etilic Eter dietilic Petrol (titei) Pacura Petrol lampant Sulfura de carbon Toluen 0.00 – 2.temperaturi scazute. .38 0.80 0.60 1.86 0.70 – 0.10 2.60 2.20 0.24 0.evitarea umiditatii > 10%.70 2.evitarea umiditatii. .90 2.0 0.30 3.tendinta de autoaprindere la temperatura de 50 – 60ºC.50 1.10 2.00 1. .straturi subtiri.evitarea temperaturilor exterioare mari.70 – 3.straturi subtiri de depozitare.80 – 4. .00 3.30 3.

. . baloturi In vrac .se asigura o buna ventilatie.tendinta spre autoincalzire depinde de provenienta si natura carbunilor.controlul temperaturii in stiva.se evita uscarea excesiva. .se usuca bine inainte de ambalare. trebuie sa aiba continut de umiditate controlat. fara ventilatie. .tendinte spre autoaprindere.tesaturile uscate necorespunzator prezinta pericol.tendinta moderata de aprindere .evitarea continutului de umiditate > 16%.evitarea prezentei daunatorilor (soareci. prezinta pericol. cand se aprinde. . .pe timpul fabricarii celor care contin azotati se vor evita reactiile care ar putea initia incalzirea. . depinde de continutul de umiditate si ulei. . prezinta pericol - Carbune bituminos In vrac Ulei de peste Butoaie. in general nu prezinta pericol. vrac In vrac .folosirea pentru transport a cisternelor etanse. recipiente de sticla In saci. in vrac In vrac.se asigura ventilatia. in vrac Saci de hartie. .Ulei de seminte de bumbac Ingrasaminte organice.se depoziteaza in stive mici.se mentine in stare anhidra. . .baloturile rulate strans.se evita continuturile de umiditate extrem de mici sau extrem de mari. anorganice si combinate Faina de peste Seminte de in Gunoi de grajd Butoaie.se usuca bine inaintea ambalarii. in vrac Baloturi In vrac. in saci In saci. . .materialul umed depozitat in stive. . . autocisterne In vrac. . . cand apare starea piroforica. . care favorizeaza autoaprinderea fanului. cei cu continut mare de substante volatile sunt predispusi la autoaprindere.umiditatea se mentine intre 6 si 12%.trebuie sa se evite udarea si uscarea ulterioara .se evita continutul de umiditate extrem de mare sau extrem de mic. . in stare uscata.mangalul din lemn de esenta tare trebuie pregatit cu atentie.se evita temperaturile ridicate.evitarea ingrasamintelor cu azot pentru fertilizare. .evitarea expunerii la radiatia solara care favorizeaza descompunerea oxidativa a uleiului cu degajare mare de caldura.evitarea contactului dintre produsul scurs in recipiente si tesaturi textile.modul de aranjare a stivei (evitarea compactarii).la 20 – 35ºC incep reactii biochimice care se autosustin prin caldura degajata si ajung pana la 300ºC.). . . . . .evitarea formarii de stive compacte (fara aerisire).tendinta moderata la autoaprindere. in butoaie Uruiala de porumb Carton asfaltat Deseuri de cauciuc .contine o cantitate apreciabila de ulei care poseda o tendinta mare la autoaprindere.prezinta pericol de autoaprindere cand este uscat peste masura sau ambalat la peste 40ºC. in vrac . bumbac sau alte materiale fibroase.se evita contactul dintre produsul scurs din recipiente si tesaturi textile.ambalarea sau rularea in suluri neracit. . in saci . . se evita expunerea la caldura. Seminte si turte de floarea soarelui In saci.deseurile cu un continut mare de cauciuc trebuie depozitate in recipiente etan- . butoaie de lemn. . . .se va mentine continutul de umiditate intr-un interval nepericulos . Imbracaminte cu urme de ulei Tesaturi cu urme de ulei Matase cu urme de ulei Fan Cutii Baloturi Cutii. .materialul uscat necorespunzator si sub forma de bucati prezinta pericol.evitarea umiditatii. .evitarea strivirii prin calcare. Faina de lucerna Mangal In saci.evitarea umiditatii.se depoziteaza la rece. . bidoane.dupa 40ºC incepe dezvoltarea bacteriilor termofile care duce la o crestere accentuata a temperaturii in stiva pana la 300ºC.materialele organice impregnate cu acest produs prezinta un mare pericol. bumbac sau alte materiale fibroase combustibile. . combustibile . insecte etc.evitarea degradarii biochimice a stivei.se evita depozitare in stare neracita. . . .

lichide si gaze combustibile. hidrogen sulfurat. aer Acid cromic. mercur Perhidrol. . metale fin pulverizate Oxigen.daca sunt bine uscate nu prezinta pericol.se depoziteaza la rece. bidoane. acid hipocloros. permanganati Acid acetic. oxigen Acetilena. lichide combustibile. Deseuri de lana . substante organice. clor Clor Factorii care influenteaza 2 Scantei Lumina solara Scantei Scantei Scantei Scantei Scantei Incalzire Scantei . bumbac sau alte materiale fibroase.deseurile umede au tendinta marita la autoaprindere. cupru. acizi. clorati. clor. alcool. anilina. azotati.Ulei de soia Tesaturi acoperite cu lac Ulei de in Cutii de tabla cositorita. pulberi metalice. pulberi metalice. acetona. materiale combustibile Acetilena. iod. anilina. compusi de metale usoare Peroxid de sodiu Oxigen. metan Oxigen. benzen.materialele fibroase impregnate se pot autoincalzi daca nu sunt bine aerisite. fluor. combustibile. apa oxigenata Alcool etilic si metilic.se evita contactul dintre produsul scurs din recipiente si tesaturi textile. permanganati. bismut. Denumirea substantei chimice 0 Acetat de amil Acetilena Acetona Acid acetic Acid azotic Acid cianhidric Acid cromic Acid oxalic Acid percloric Acid sulfuric Aldehida formica Aluminiu praf Amoniac (gazos) Anilina Apa oxigenata Argint Azotat de amoniu Benzina Benzina si benzen Brom Stamfa Carbune activ Carbura de calciu Celuloid Clor Clorati Clorat de potasiu Cupru Dioxid de bariu Dioxid de clor Eter etilic Etilena Substanta cu care reactioneaza 1 Oxigen. aldehide. lichide combustibile. etilenglicol. recipiente de sticla In vrac. sulfuri. in baloturi se. acid fulminic. acetat de metil Amoniac. perclorat de potasiu. glicerina. acid fluorhidric anhidru Acid azotic. metan. anhidrida acetica. argint Anhidrica acetica. .prezinta pericol deseurile textile si tesaturile impregnate cu acest ulei. fosfuri. naftalina. butoaie. aer Mercur. brom. acid percloric. glicerina. peroxizi. terebentina. hidrogen. produse organice fin pulverizate Acid sulfuric si alti acizi Acetilena. butan. brom. materiale organice Mercur. . butoaie.se evita contactul cu deseuri de bumbac sau materiale fibroase. cisterne Cutii Cisterne. acid azotic. acid cromic. lemn Clorat de potasiu. aer Clor. fier.se evita un continut mare de umiditate. SUBSTANTE INCOMPATIBILE . .depozitarea se face in recipiente inchise. etilenglicol.se depoziteaza in incaperi reci si ventilate sau in recipiente inchise. crom. acid cianhidric. materiale combustibile Acid azotic Acid acetic. hartie. lichide combustibile. . . camfor. aer Hipoclorit de calciu si toti oxidantii Apa Acid azotic Aceleasi substante ca la brom Saruri de amoniu. in incaperi ventilate. produse combustibile in stare pulverizata Clorura de var Acid hipocloros. hidrogen sulfurat. apa oxigenata Cupru. . de preferinta metalice. propan. alcooli. acid tartric Acizi. . terebentina. argint. sulfuri. sulfura de carbon. alcool.

poliamida Lemn. paie. nylon. matase. gaze oxidante Acetilena. formaldehida Ghips. peroxizi. hartie Nitrat de celuloza. pulbere metalica Glicerina. clor. etilenglicol. mase plastice care contin azot. dioxid de bariu Clor Acid azotic. acizi tari Aer. acid cromic. substante proteice vegetale si animale Produse petroliere. amoniac. aer Acid sulfuric Substante organice. apa Peroxizi Aer Lumina solara Scantei Scantei Scantei Scantei PRODUSE TOXICE REZULTATE PRIN ARDEREA UNOR MATERIALE COMBUSTIBILE Natura materialului Materiale care contin carbon Celuloid. magneziu. fan Lemn Magneziu Potasiu metalic Caracteristicile fumului Miros Specific Sulfuros Sulfuros Iritant Usturoi Specific Rasina Fara Fara Culoare Brun inchis Negru brun Cenusiu-inchis Galben-brun Alb-dens Galben-alb Cenusiu-negru Alb Alb-dens Gust Acrisor Acid Acid Acid Fara Acrisor Acrisor Metalic Alcalin . benzaldehida. benzen si terebentina) Hidrogen Hidrogen sulfurat Iod Mercur Metale sub forma de pulberi (aluminiu. rasini. dioxid de carbon. brom. propan. amoniac gazos Acetilena. dioxid de carbon Peroxizi. oxigen Oxigen. uleiuri Gaze sau vapori toxici Dioxid de carbon Oxid de carbon Oxid de carbon Protoxid de azot Acid cianhidric Acid cianhidric (uneori) Dioxid de azot Acid formic Acid acetic Dioxid de sulf Acizi halogenati Fosgen Amoniac Hidrogen sulfurat Aldehida acrilica Acroleina CARACTERISTICILE FUMULUI IN URMA ARDERII UNOR MATERIALE Materiale si substante combustibile Bumbac Cauciuc Celuloid Combinatii de azot Fosfor Hartie.Fluor Fosfor alb Hidrocarburi (butan. dioxid de carbon. apa Tetraclorura de carbon. poliuretan Lana. potasiu) Metan Naftalina (vapori) Oxid de carbon Perclorat de potasiu Perhidrol Permanganat de potasiu Potasiu metalic Sodiu Sulfura de carbon Zinc pulbere Hidrogen Oxidanti. azotat de amoniu. grasimi. uree. materiale plastice fluorurate Melamina. acid sulfuric. petrol lampant Tetraclorura de carbon. sulf Fluor. materiale si mase plastice celulozice Cauciuc Policlorura de vinil. sodiu. acid fulminic Tetraclorura de carbon sau alte hidrocarburi halogenate.

solventi. .Urme ale instrumentelor. span. saliva. rezultate prin arderea. lacuri. imbracaminte si a altor obiecte folosite de om. potcoave. vapori si gaze combustibile (produse petroliere. ● resturi de materiale combustibile arse. ● urme biologice: de sange. sange. coroziunilor intensive. par. urme. seminte. miros. deteriorarea vecinatatilor. roti. osteologice.). defecte de fabricatie. vocii. efecte sonore. mase plastice. ● amestecuri explozive: .crapaturi. ciocane. cauciuc. gudroane etc. picioarelor.Urme ale animanelor (lasate de picioare si coarne. . . lemn. efecte distructive. tipuri de instalatii. surubelnite.Urme ale mijloacelor de transport (anvelope. dispozitivelor si ale altor obiecte (chei. fortarea aparatelor de masura si control datorita supratensiunilor sau vibratiilor. ● urme de incaltaminte. fumizare. . lana. tesaturi moi. brocuri de sudura.focarul (craterul). sticla etc. diagrame ale aparaturii de masura si control). toxice si radioactive. pulberi combustibile. vopsele. efecte distructive. sfredele.). gaz metan.).. ● resturi de lichide combustibile. ● explozii fizice: .Microurme create de incendii si explozii: ● particule de sticla. . gaz lichefiat tip aragaz etc.Urme de cenusa si fum .Polistiren Policlorura de vinil Produse petroliere Sulf Negru-inchis Cenusiu-inchis Negru Alb-negru Hidrocarburi Acid clorhidric Uleios Specific Fara Fara Acrisor Acid CLASIFICAREA PRINCIPALELOR URME ALE INCENDIILOR . rangi. ruperi. scrisului. plante uleioase etc. vopsea. arsuri.succesiunea exploziilor. manierei de a executa diferite operatiuni. pilitura. arsuri. schije.Urme de lichide.Urme ale vegetalelor (resturi carbonizate. lubrifianti. coloranti. solicitarilor mecanice indelungate.Urme ale omului: ● urme de forma ale mainilor. par. schije. fumizare.). rupturi datorate fisurilor. scurgeri de carburanti si lubrifianti etc. . distrugeri provocate de recipientul explodat etc. . clesti. leviere. aschii. . lacuri.Urme de produse chimice incendiare. puf. .. topirea sau descompunerea materialelor si substantelor combustibile sau nerezistente la temperaturile produse pe timpul incendiului (textile. .). pene etc. provenite de la: ● substante explozive: . mase plastice.Urme create de explozivi. scurgeri de produse combustibile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful