Pasiunea unui iepure de Lazar Laghin

A fost odată ca niciodată un iepure foarte capabil, adjunct al administratorului unui depozit de carne. Era deci persoana cea mai indicată pentru a fi promovată, avînd în vedere că dăduse dovadă de un înalt spirit de inițiativă. Curînd a fost avansat în funcția de administrator șef al unui depozit de morcovi. Numai că iepurele îi uimi pe toți. — Fie-vă milă de mine fraților! Nu mă pierdeți pe mine, un iepure cinstit, tatăl unei familii numeroase, avînd un cazier judiciar curat ca lacrima. Bursucul nu-și crezu urechilor. — Ce înseamnă asta? Cum poți vorbi de milă? Nu-ți dai seama ce onoare ți se face? — Dar este un depozit de morcovi! și eu sînt un iepure! — A ... spuseră șefii. Într-adevăr! Dar ceea ce s-a făcut, bun făcut rămîne. Trebuie să-ți iei inima în dinți și să te ții tare. Iepurele le urmează sfatul. Se ține bine o zi, două. Botul i se alungește, arată ca o umbră, de parcă ar fi intrat la apă. A treia zi se prezintă dis de dimineață la Direcția Generală a Morcovilor. E stăpînit de un tremur nervos, privirea-i rătăcește tulbure, urechile-i atîrnă blegi ca niște zdrențe. — Am o nevastă și șapte iepurași, zise el. și sînt pe cale să comit o crimă! Nu vedeți că nu mai sînt în stare să rezist? Astăzi am început să ronțăi din morcovii statului. Și lacrimile-i curgeau șiroaie.

a fost desemnată o persoană de toată încrederea. iepurele se prezentă din nou în fața șeilor săi. îl doborî. nu este în stare. nu te mai necăji. și iepurele nu se atinse de nici un morcov din depozitul statului. nebăutor. nici chiar un iepure în mijlocul mormanelor de morcovi. Extarordinara tensiune nervoasă la care era supus. soț și tată pentru a fixa și închide lacătul dimineața și a-l scoate seara. a mai fost angajat un paznic al plăcii și al celor două chei. excelent fiu. în fiecare dimineață. Medicii nu cred că mai apucă multe zile. îi ziseră ei iepurelui. apoi încă un responsabil cu chibriturile și un altul cu ceara de prins sfoara. un contabil. — Ei drăcia dracului.” Pentru a îndeplini aceste funcții. nici nu poate fi vorba să fie anulată! Bine. apoi încă un tovarăș care să păstreze sigiliul. Dumnezeule. și urla cît îl ținea gura. i se închidea gura cu un lacăt. După trei zile. să mai promovezi iepuri! Dar numirea. ce nenorocire! Este convocată de urgență Adunarea Generală a Oamenilor Muncii și se ia următoarea hotărîre: „În afară de lacăt să se introducă în gura iepurelui o placă pe care trebuie să se aplice în fiecare dimineață un sigiliu. Doamne. De-acum înainte. dacă nu. zise el. tovarășe în necazul tău. de îndată ce iepurele sosea la depozit. — Dați-mă afară cît se poate de repede. Arăta ca o stafie. Să se atingă de el. . Starea sa este foarte gravă și lucrurile stau cît se poate de prost. nefumător. O să te ajutăm. În nici un caz nu se putea anula o hotărîre deja adoptată! Nu poți face nimic în fața unui sigiliu. A fost găsit un tovarăș cinstit. eu nu mai răspund de mine! Mi-am și făcut rost de-o cheie pentru lacăt. un merceolog și încă o persoană vigilentă pentru a supraveghea tot acest personal din partea secției de cadre.Șefii începură să se scarpine pe după ureche. În total nouă persoane.

Este căutat de urgență un alt iepure. Ce poți face cu personalul angajat? Fiecare are casă niște guri de hrănit. .Și asta nu-i decît jumătatea problemei.