You are on page 1of 52

VREAU BILET

Revistă de cultura spectacolului

.ro
Nr. 2 ● Noiembrie 2006 oferta pe care nu o poţi refuza

Pentru a urca de pe
un pisc înalt pe
altul, trebuie să
cobori în vale

„Women of Excellence”
în New Jersey, dă consultaţii
gratuite în România
www.VREAU BILET.ro 
 www.VREAU BILET.ro
VREAU BILET .ro

Director editorial:
Miron Manega
------------------------------------------------------------
Redactor-şef:
Cuvântul editorului
Dana Andronie
------------------------------------------------------------ Sindromul
Editorialişti: “nu vreau billet,
Tudor Gheorghe, Dan Puric,
Ivona Hristescu, Ioana Bogdan,
vreau invitaţie!”
Pepino Popescu
Brânduşa Novac, Lexa Axinte,
“Dacă eşti prietenul meu, cumpără bilet!” ar
Alexandra Orban, Pompiliu
trebui scris, ca o deviză, pe fiecare afiş de spec-
Kostas Rădulescu tacol. Pentru că un artist trăieşte din vânzarea
------------------------------------------------------------ biletelor. Se întâmplă însă că exact cei care se
consideră prieteni ai artistului, unii dintre aceştia
Art director: oameni cu bani sau cu foarte mulţi bani, nu vor
Florin C. Vasile bilet, vor invitaţie. Este aproape o monstruozitate
------------------------------------------------------------ căci, necumpărând bilet, practic îi bagă artistului
mâna în buzunar. Fură din puţinul câştig care îi
DTP: revine acestuia, după ce statul ia grosul, prin taxe
S.C. Kontraart S.R.L. şi impozite sufocante.
Spuneam, în numărul trecut, că biletul de intra-
------------------------------------------------------------ re este vama benevolă care dă demnitate artistului.
Editor: O vamă prin care spectatorul achită, simbolic şi
S.C. Vreau bilet S.R.L convenţional, contravaloarea bucuriei pe care o
simte vizionând un spectacol. Se întâmplă însă un
------------------------------------------------------------ paradox dramatic: cumpărătorii de billet sunt de
Director general: regulă oameni cu posibilităţi financiare modeste,
Pepino Popescu care merg cu tramvaiul sau troleibuzul. Condiţia lor
socială se întâlneşte în mod nefericit cu cea a artis-
------------------------------------------------------------ tului pe care vin să-l vadă şi să-l asculte. Oamenii
Director marketing: cu bani mulţi nu vor să cumpere bilet, deşi nu se
pune problema că n-ar avea cu ce. Până şi parcarea
Alexandru Valerian Popescu de la Teatrul Naţional este mai scumpă decât bile-
------------------------------------------------------------ tul de intrare. De ce nu cumpără? Pentru că e sub
Director strategie: demniatea lor. Invitaţia este cea care le satisface
orgoliul. Cum să se ducă ei să-l vadă pe Radu Beli-
Daniela Elena Popescu gan sau pe Marin Moraru cu un bilet cumpărat, ca
------------------------------------------------------------ orice muritor de rând? La ce le foloseşte bogăţia,
dacă nu pot intra la spectacol cu o invitaţie pe care
PR Manager:
să scrie: “Avem onoarea să vă invităm la…”? Păi, ce
Ionuţ Pavel zic partenerii lor de afaceri, sau prietenii, sau soţi-
------------------------------------------------------------ ile? Această formă de snobism primitiv vine dintr-
un complex cultural. Omul cu bani simte nevoia să
Topar: se contamineze de aura de prestigiu a artistului,
SC Unicart Production pe care-l admiră şi-l invidiază în acelaşi timp. Dar,
------------------------------------------------------------ evident, n-ar face schimb de condiţie cu acesta. În
schimb îl “fură”, intrând la spectacol fără bilet. Iar
Adresa: artistul, modest în aspiraţiile lui financiare, e fericit
Str.Traian nr. 206, Sector 3, în ploaia de aplauze a plătitorilor de bilet, fraţii lui
de suferinţă şi de condiţie. Iar omul cu bani, care a
Bucureşti, văzut şi el spectacolul, se întâlneşte după aceea, la
Tel/Fax: 021-642-5830 o recepţie, cu nişte parteneri simandicoşi cărora li
web: www.vreaubilet.ro se plânge, cu un aer de victimă a datoriei, că a tre-
buit să accepte o invitaţie la premiera X. Obligaţiile,
e-mail: rezervari@vreaubilet.ro domnilor, obligaţiile!...

www.VREAU BILET.ro 
Cine-i născut în noiembrie…

Colea Răutu
ultimul mohican al actorilor totali
A
cum doi ani, la gala Premiilor UNITER, sala s-a ridicat în picioare, iam să apărem şi noi în spec-
când a urcat el pe scenă. Era copleşit de recunoştinţa semenilor tacol. Din păcate, n-aveam
care “vorbea” prin aplauze şi a început să plângă. Toată lumea se cu ce. Aşa că l-am rugat pe
aplecase în faţa lui. După o carieră de peste 50 de ani de teatru şi film şi Puiu Maximilian să ne scrie
peste 65 de pelicule în care a fost distribuit, a jucat impecabil rolul vieţii vorbele la o melodie, ca să
sale: acela de “cel mai iubit dintre pământeni”. Merită să ne aplecăm în avem şi noi ceva de cântat. A
continuare în faţa “actorului de geniu”, cum îl numea Nichita Stănescu ieşit această melodie, simplă
pe Colea Răutu. şi frumoasă: «A, aaaloo, alo,
aici coli, colea, colo/ E-o me-
Marele actor de teatru şi „Tata făcea trăsuri superbe!” lodie care te-mbie, de vreţi şi
cinema Colea Răutu împli- Din perioada copilăriei îşi voi, cântaţi după noi: coli, co-
neşte venerabila vârstă de aminteşte cât de mult îi plă- lea, colo. Aici coli, colea, colo.
94 de ani. Am putea spune că cea să vadă filmele de la cine- Oho!». Lumea: «Bravoooo!!!,
este ultimul mohican, printre matograful Modern din Bălţi. Uraaaa!!!». Aplauze peste
actorii români valoroşi. Se ascundea printre scaunele aplauze. Tănase nici nu ştia
S-a născut la 28 noiem- din sală şi rămânea la cinema că există la el în trupă, în fi-
brie 1912 în oraşul industrial până la asfinţitul soarelui. guraţie, aşa trei băieţi. «Cine-
Bălţi, Basarabia. A fost primul Când ajungea acasă, nimeni s ăştia, bă?»… Ne-a angajat.
născut dintre cei patru copii nu-l credea că şi-a consumat Aşa am intrat în spectacole
ai familiei Rutkovschi: doi bă- timpul vizionând acelaşi film şi am rămas la Tănase vreo
ieţi (Valentin şi el, Nicolae) şi de “n” ori. cinci ani. M-a luat cu el, cu
două fete (Larisa şi Natalia). Şi-a cunoscut tatăl abia trupa, în Egipt, în Grecia, în
Tatăl era polonez, iar mama la cinci ani, când acesta s-a Turcia...”
“răzeşoaică de-a lui Ştefan”. întors de pe front. „Tata. Ce
om! Supeerb! Mare caretaş! Ion Dacian – play-back cu
Făcea trăsuri supe-e-erbe. vocea lui Colea Răutu
Landouri. În 1925 a luat me- Colea a primit să cânte
dalia de aur, la o expoziţie in- „Hei coşar, coşar” şi n-a refu-
ternaţională din Parcul Carol, zat nici să activeze la Operetă.
pentru o trăsură făcută nu “«N-ai vrea să vii la doamna
mai ştiu cărui general de la Vlădoianu, la Operetă?», m-
Bălţi, din divizia a 14-a”. Tatăl a întrebat Dacian. «Se dă şi
Rutkovschi s-a stins înainte leafă?», zic eu. «Da, sigur!»,
de a împlini 50 de ani, din ca- mă linişteşte el. Madam Vlă-
uza unui cancer generalizat. doianu m-a placut îndată…
Odată l-am dublat pe Daci-
„Alo, alo, aici coli, colea, an! Chiar la el în teatru. Era
colo!” tun de răguşit, iar spectaco-
Planurile lui Colea de a lul nu-l putea amâna. Cum
deveni mare futbolist în Ca- să piardă doamna Vlădoianu
pitală n-au marcat în poarta milioane? Cu înlocuitor nu se
destinului. Întâmplător, a ză- putea, pentru că Dacian era
rit un anunţ prin care se cău- foarte iubit de public. Se au-
tau tineri corişti. A luat proba, zea glasul meu, iar el dădea
după ce a cântat „Oci ciornîi”. doar din plisc”.
Unul dintre prietenii pe care A jucat la Teatrul de Stat
şi-i făcuse în Bucureşti l-a din Piteşti, Teatrul Giuleşti,
dus apoi la Tănase, ca să facă Teatrul Mundi, Teatrul Notta-
figuraţie în spectacole. Din fi- ra, Teatrul Naţional. A jucat în
guraţie s-a născut trio Cără- aproape 70 de filme şi a lucrat
buş: Radu Zaharescu, Grişa foarte bine cu regizorii: “Nu i-
Tascarov, Colea Răutu. “Vo- am contrazis niciodată. E cea

 www.VREAU BILET.ro
mai mare prostie. Regizorul
are părerea lui, iar eu trebuie Mircea Mureşan, regizor:
să-l ascult. M-am înţeles cu
toată lumea, pentru că ni- „Colea este o entitate actoricească”
meni nu-mi ia pâinea mea şi
eu nu iau pâinea nimănui”. “Colea Rautu este un ACTOR! Un actor pe care Dum-
nezeu, la împărţirea darurilor lumii, nu l-a uitat şi îi mul-
Fondator al ACIN-ului, ţumim că ni l-a dăruit nouă, românilor. Poate trece cu
împreună cu Ernest Maftei uşurinţă de la comedie la dramă şi tragedie. De exemplu,
În 1953, Colea Răutu a în «Toate pânzele sus» a interpretat un personaj ca de
fondat împreună cu Ernest basm, deşi eroul său era unul realist, în sensul că-l juca
Maftei ACIN-ul (Uniunea Ci- pe piratul principal din film. Pe Spânu. Numai în acest
neaştilor de astăzi). Dacă film a schimbat 15 feţe de machiaj, de stări, de interpre-
erau singurii actori de film tare. Colea Răutu este un actor complet, ceea ce, în pro-
din acea perioadă! fesia noastră, este un dar al naturii, un dar ceresc. În de-
A jucat alături de Tony cursul unei cariere strălucite a trecut prin toate gamele
Bulandra, Gh. Storin, Ion posibile ale personajelor. Ca să nu mai spun că a fost şi
Manolescu, Băltăţeanu, Cal- actor de revistă. A rămas în repertoriul românesc pentru
boreanu, Birlic, Giugaru, Flo- totdeauna cu un cântec nemaipomenit, «Hei coşar, co-
rin Piersic, Cozorici, Amza şar». Calităţile lui de actor sunt greu de egalat. Aş putea
Pellea. Se poate mândri că spune că o entitate actoricească, aşa cum este Colea Ră-
a făcut parte din distribuţia utu, nu mai avem astăzi. Dar poate o să apară cineva, din
celui mai bun film românesc, tânăra generaţie, care să-l urmeze în genul pe care el l-a
“Moara cu noroc”, unde l-a cultivat cu atâta dăruire”.
interpretat, cu un realism
psihologic de neuitat, pe că-
pitanul Pintea, cel care-l ur-
mărea mereu pe Lică Sămă-
dăul (jucat de Geo Barton).
A fost turc, cazac, indian. În
“Fraţii Jderi” a jucat rolul
unui ucrainian, hoţ de cai,
cel care-i fura calul lui Voda
Ştefan. Când a trebuit să fie
mecanic de locomotivă, a stat
o lună în depou, spre a studia
pe mecanicul care-şi şter-
gea mâna cu şomoiogul de
cânepă când se urca pe loco-
motivă, cum scuipa în palmă
spre a da cu lopata cărbunii.
Solicitat de un regizor italian,
a filmat la Roma, la Cinecit-
ta, în filmul “Lungă cale fără
pulbere”, unde era un ma-
rinar român ce-şi conducea
şlepul pe Dunăre.
Cel mai mare rol din cari-
eră a fost curelarul Ion Sor-
cova din capodopera lui G.
M. Zamfirescu “Domnişoara
Nastasia”, în regia lui Horea
Popescu, la Teatrul Giuleşti.
A jucat cu mult firesc la 46 de
ani, după ce a văzut ce face un
curelar din Gura Oborului.
Răutu a revenit pe scena
Naţionalului bucureştean la
90 de ani, în spectacolul “Azi-
lul de noapte”, unde a fost cel
mai autentic tătar. Practic,
atunci a fost descoperit de
tânăra generaţie.

www.VREAU BILET.ro 
Istoria scenei

Originea fluierăturilor
şi a bis-ului
O biceiul de a-şi manifesta nemulţumirea faţă de prestaţia
actorilor prin diverse gesturi şi sunete, datează din anti-
chitate. Cel al bisului este ceva mai recent, din secolul al
XIX-lea.
Aristotel spune că publicul din vechea Eladă îşi manifesta
nemulţumirea la spectacol mâncând. Mai târziu, erau aruncate
pe scenă mere, pere, ouă, castane, pătlăgele, roşii şi altele.
Apoi, când nu mai şedea pe trepte de piatră, publicul s-a servit
de alte proiectile: picioare de scaun, bastoane etc.

Sforăituri în semn de protest împotriva urcării preţurilor de Bis călare, pe lebăda de lemn
intrare – aduse în sală purcei Obiceiul de a “bisa” a
O anecdotă spune că oda- pe care îi ciupea din când în început în 1780, la Paris, când
tă, pentru a face să se lase când, iar la reprezentarea în “Eros et Narcise”, de Gluck,
cortina, publicul, după ce îşi piesei “Macbeth” tot parterul cântăreaţa Laguerre, interpre-
manifestă supărarea în fel şi se întoarse cu spatele către tând minunat “imnul amoru-
fel de chip, începu să fluiere scenă, în timp ce la galerie se lui”, a fost obligată de galerie
“în chei”. Un maşinist de pe organiză un cor de sforăituri. să repete bucata. Partenerul a
scenă, care avea ordin din A doua zi, directorul teatrului protestat, găsind că repetarea
partea regizorului să lase cor- ieftini biletele... întrerupe acţiunea, dar plebea,
tina la un fluierat al acestuia,
trase de frânghie, spre marea
satisafcţie a spectatorilor. De
atunci s-a întrebuinţat fluie-
ratul pentru lăsări de cortine
impuse de public. Un actor
german, anume Grunert –
având un angajament mai bun
şi negăsind alt mijloc pentru a
fi concediat de directorul său
– angajă oameni care-l fluie-
rară seri de-a rândul, până ce
i se rezilie contractul. Pent a
protesta împotriva reprezen-
tării unei piese ultramoderne,
în care se descria soarta – nu
a unei fiinţe, ci a unui motor!
– publicul berlinez aruncă pe
scenă, fluierând, şuruburi,
cleşti şi o cheie franceză. La
premiera piesei “Fraţii Fidi-
bus”, tot la Berlin, în timp ce o
parte a publicului fluiera, iar
cealaltă parte aplauda, cerând
continuarea - actorul Brobeck-
er, adresându-se partenerului
său, strigă: “Ca să-i împăcăm
pe toţi, eu am să încetez, iar Shakespeare, un autor care n-a
tu joacă mai departe!”. La fost prea fluierat.De aceea a ajuns
Teatrul Covent Garden din statuie-paznic la intrare.
Londra, publicul – protestând
 www.VREAU BILET.ro
din Paris: vocea domnişoarei
Lemoine, piciorul domnişoarei
Mariette, genunchiul dansato-
rului Dupre şi... virtutea dom-
nişoarei Salle. În timp ce în
Evul Mediu, femeile nu aveau
voie să apară pe scenă, în 1864
se şi reprezenta la Londra o
comedie în care toate rolurile
erau jucate de reprezentantele
sexului frumos. Travestiurile
(socotite ca picante) erau foar-
te apreciate, şi nenumărate
au fost actriţele care au jucat
roluri de bărbaţi.

Maria Teresa, duşmanul


gălăgioasă, învinse. De atunci, chiar când nu erau poftiţi. imoralităţii în teatru
obiceiul s-a întins pe toate Adică, la aplauze se duceau Sarah Bernhardt a apă-
scenele din lume. până la culise şi se întorceau rut în Hamlet în maillot – la
La Brno, în piesa “Sam- spunând sau cântând încă o vârsta de 70 de ani! Una dintre
son”, în urma unei scenete cu dată o strofă. Aşa se şi cădea, iubitele lui Garrick, actri-
mare bătaie între interpreţi, pentru succesul neapărat “for- ţa Wolfington, obţinând un
a fost bisat tot actul. În Italia midabil” al spectacolului. mare succes într-un rol de
– mai cu seamă la Verona travesti, exclamă: “Jumăta-
– decenii în şir, repetarea de “Virtutea e un ţinut necunos- te din londonezi mă cred azi
câte patru-cinci ori a celebrei cut dansatoarelor” bărbat!”. La care colegul ei,
arii “La donna e mobile” nu Cuin, îi răspunse că “cealaltă
a fost o raritate. La Paris s-a Încă din timpuri străvechi, jumătate ştie precis contra-
bisat o dată intrarea lui Lohen- moravurile teatrale nu s-au riul!”. Această anecdotă a fost
grin. Cavalerul se urcă deci din bucurat de un prea bun renu- răspândită apoi în numeroase
nou pe lăbădă, fu tras de-a- me. Aristotel se plângea de variante şi pusă la socoteala
ndaratelea în culise şi apăru imoralitatea actorilor, numind multor altor demimondene ar-
încă o dată pe apele pictate, teatrul “templu al Venerei”. tistice. Celebra Mademoiselle
călare pe lebăda de lemn. Indecenţa pare să fi fost apoi Clairon a fost arestată pentru
La noi s-a bisat, la operă, – de-a lungul secolelor – pri- imoralitate, iar dansatoarea
finalul actului III din Traviata, vilegiul multor curtezane ale Guimard – care avea o voce
iar tenorul Leonard, în “Far- culiselor. Marchizul d’Argens teribil de răguşită din cauza
mecul unui vals”, la Parcul spunea că “virtutea e un ţinut abuzului de alcool – primindu-
Oteteleşanu, a bisat într-o necunoscut dansatoarelor l pe Iosif al II-lea în cabină, îi
seară de şapte ori ultima stro- noastre” – dar Mademoiselle declară: “Iertaţi-mă, Sire, că
fă a cupletului “Între arbori, Salle, care a trăit pe la mijlo- vă primesc în <<neglije>>, dar
pom şi pom...”. În spectacolele cul veacului al XIX-lea, pare mi s-a spus că asta e ţinuta în
de revistă din ultimii ani, unii să fi fost o vestită excepţie. care plac cel mai mult!”. După
actori obişnuiţi cu “bis-ul” Se vorbea pe atunci de cele sfatul lui d’Alembert, cam tot
ajunseseră să revină pe scenă patru minuni ale Operei Mari pe vremea aceea, s-a insti-
tuit un premiu pentru artista
a cărei reputaţie rămânea
nepătată timp de un an. La o
lună după primirea premiului,
laureata a născut o fetiţă din
flori. Numeroşi monarhi au
dat edicte împotriva “Actorilor,
saltimbancilor şi altor hai-
manale de acelaşi fel”. Maria
Tereza a căutat să stârpească
imoralitatea din teatru, dând
pentu aceasta pedepse care
mergeau până la închisoarea
pe viaţă.

(extrase din almanahul revis-


tei “Teatrul” – “Gong”)

www.VREAU BILET.ro 
 www.VREAU BILET.ro
DULCE PONTES - Cântecul Mării (Sala Palatului - 20 decembrie)

Preferata lui Cohello


D
În 1991 a câştigat Fes-
tivalul Naţional de Cântec
al Portugaliei, după care
şi-a reprezentat ţara la
Eurovision. Chiar dacă
ulce Pontes s-a născut în Montijo, Portugalia,
în 1969. A început să cânte încă de la vârsta de
10 ani, deşi ambiţia sa era să devină dansato-
are. La 16 ani a intrat ca solistă într-o formaţie de
rock, Os Percapitas. La începutul anilor ’90, Dulce
acoperit cu noroi de-a
lungul ascensiunii sale
profesionale. A reuşit
această performanţă
poate şi datorită faptului
nu a ieşit învingătoare, era abonată la o emisiune de divertisment, „O Re- că a ştiut dintotdeauna
concursul a fost rampa gresso ao Passado”, unde cânta ever-green-uri. ce misiune are: “Trăiesc
ei de lansare în Europa. pentru a cânta. Fieca-
Din acel moment cariera re om este înzestrat cu
ei a prins aripi. un dar de la Dumnezeu.
Fiind patrioată, Dulce Când lumea se vindecă
Pontes a promovat din cu muzica mea, am im-
prima clipă a afirmării presia că vocea nu-mi
muzica fado, considerată mai aparţine”, declara
în acel moment “dece- Dulce Pontes într-un in-
dată”. Imediat a fost de- terviu.
numită succesoarea de În 2004, colaborarea
drept a “sufletului fado- artistei cu Enio Morico-
ului”, şi anume a solistei ne a fost încununată cu
Amalia Rodrigues. “Focus”, album care i-a
Vocea “strălucitoare” adus Discul de Aur.
îi permite portughezei În luna mai, celebra
să interpreteze cu suc- cântăreaţă portugheză
ces rock, fado sau chiar va susţine un concert la
o piesă cu inflexiuni afri- Carnegie Hall, în Statele
cane. Unite, în cadrul festiva-
lului Around the Globe
Cohello – un admirator - o serie de concerte de
total recunoaştere a excelen-
În 1992 lansează pri- ţei în muzică, organizate
mul său abum, “Lusi- de Carnegie Hall în co-
tana”. Cu cel de-al doi- laborare cu World Mu-
lea, “Lágrimas” (1993), sic Institute. Acesta din
Dulce Pontes devine un urmă este unul dintre
star mondial. Concerte- cele mai puternice insti-
le ei din Spania, Franţa, tuţii culturale din lume.
Belgia, Olanda, Germa- În cadrul seriei Around
nia, Italia, Statele Unite the Globe, vor mai con-
ale Americii, Japonia şi certa, la Carnegie Hall,
Brazilia dovedesc lumii cone, cu piesa “A Brisa tăreţei portugheze se mai mulţi muzicieni ce-
că muzica portugheză do Coraçáo”, care i-a dat numără şi Paulo Cohello, lebri, printre care Paco
merită să fie aşezată la şi titlul următorului al- care spune despre muzi- de Lucia, Gilberto Gil
loc de cinste în topurile bum. ca ei că “te face să simţi şi grupul a capela Swet
mondiale. “Lagrimas” a Din 1998, Dulce Pon- nevoia să o împărtăşeşti Honey in The Rock, câş-
fost unul dintre cele mai tes este solista invitată cu cei pe care îi iubeşti, tigător al premiului
bine vândute albume din la concertele marelui dar şi cu restul de uni- Gramy.
toate timpurile în Por- compozitor şi dirijor Enio vers tăcut şi intens ce ne Pe 20 decembrie, la
tugalia, iar melodia “A Moricone. Maestrul spu- înconjoară”. ora 19,30, Dulce Pontes
Cançáo do Mar” a ajuns ne că a compus melodii Chiar dacă Dulce va susţine un mare con-
şi la Hollywood, pe co- pentru Dulce care “să Pontes nu este singu- cert şi în Bucureşti, la
loana sonoră a filmului respecte amplitudinea ra artistă care a apărut Sala Palatului. Biletele
“Primal Fear”, peliculă ei vocală, păstrând to- goală pe coperta unui se găsesc la casele de
ce îl are în distribuţie pe tuşi specificul de fado... albm (“Primeiro Canto”, bilete VREAU BILET.ro,
Richard Gere. În felul acesta ea îşi păs- 1999), cu siguranţă ea Sala Palatului, Maga-
În 1995 a început co- trează personalitatea”. se află printre puţine- zinul Muzica şi Teatrul
laborarea cu Enio Mori- Printre admiratorii cân- le artiste care nu s-au Naţional.

www.VREAU BILET.ro 
Grigore Gonţa:

Viitorul este al
teatrelor particulare
Este un viitor real, econo- aibă acelaşi salariu?!... La stat cere unui organizator de eve-
mic, moral şi avantajos. Spun - iese prost, iese bine – salariul nimente reţeta de încasări a
moral pentru că mi se pare e acelaşi, ce-mi pasă? Vorba sălii pline, cu toate că sala nu
anormal să existe, în teatrele lui Caragiale: “Treaba statului, se mai umple demult. Mă rog!
subvenţionate de stat, perso- domnule, el ce grije are?” Iar la sfârşitul anului, când se
nal artistic care să hiberneze, Dar cred că în curând va raportează încasările şi numă-
care să nu joace nimic sau, cel avea grijă. Pentru că nu mai rul de spectatori, se lasă a se
mult, din an în paşte, sau să merge ca să se tot dea şi să nu înţelege că acei bani provin,
monteze o piesă o dată la doi- se şi primească. Înseamnă ma- vezi Doamne, de la spectatorul
trei ani. Şi, culmea! Dacă se nagement prost. Cine aruncă de teatru! Şi cacealmaua este
întâmplă, totuşi, şi apar în faţa cu bani? Şi de ce? acceptată!
publicului, să nu se poată vorbi Una e să ai un centru de cer- Or, la un teatru particular,
de un succes. Pentru că succes cetări, finanţat de stat, unde se succesul este real. Este moral.
înseamnă zeci şi chiar sute de experimentează mijloace noi Este material.
reprezentaţii. teatrale, extrem de benefice Pentru că toţi sunt plătiţi pe
Dar şi la numărul de re- pentru specialişti, şi alta e să procente din încasări. Procen-
prezentaţii apar paradoxuri vinzi publicului rezultatul cer- te individuale care ţin cont de
insuficient relevate. Numărul cetării, rezultat care, însă, va toate hibele de mai sus. Iar din
spectacolelor jucate cu o piesă trebui să demonstreze eficie- încasările unui spectacol be-
nu reprezintă o realitate. Rea- năa cercetării. neficiază numai cei care au lu-
litatea o dă numărul de spec- Vin în teatre colaboratori: crat la acel spectacol. Fiecare
tatori. Sunt spectacole care se regizori, scenografi, actori. Toţi spectacol cu încasările lui. Nu
joacă cu sala doar pe jumătate lucrează o lună, două…, peri- la grămadă. Şi fără a încuraja
ocupată – şi asta, de multe ori, oadă în care nimeni nu e remu- chiulul, lipsa de talent şi vede-
e o performanţă! nerat. Bun… Dar, la premieră, tele care nu mai sunt vedete.
Sau: poţi spune că au avut regizorul şi scenograful îşi în- Iar toţi – artistic şi tehnic vor-
un număr egal de reprezentaţii casează toţi banii din contract, bind – îşi dau toată priceperea,
două spectacole care se joacă, iar actorul, care e plătit pe re- cu pasiune şi interes.
unul într-o sală de 100 de lo- prezentaţie, dacă spectacolul Dacă sălile de teatru s-ar
curi iar celălalt într-o sală de se joacă de câteva ori, a muncit privatiza, sunt convins că toţi
1.200? Chiar dacă au fost săli atâta timp degeaba. Şi acest cei care ar lucra în ele vor avea
pline?! Şi dacă tot am ajuns la lucru mi se pare imoral. un beneficiu material cel puţin
acest exemplu, poţi plăti la fel Primăriile bucureştene dau dublu, ceea ce i-ar scoate din
pe actorul care joacă în faţa teatrelor bugete de miliarde dificultăţile materiale prin care
a o sută de spectatori, cu cel pe an, fără să le oblige la un trec azi, iar primăriile ar fi de-
care are în faţa lui 1.200 de număr precis de premiere, de grevate de salarii.
spectatori? Sau e normal ca spectatori, de reprezentaţii. Când zic, însă, privatizarea
un actor să joace aproape sea- Teatrele, în toată ţara, au ajuns sălilor de teatru, mă refer la
ră de seară, săptămânal, iar să joace doar vineri, sâmbătă preluarea lor de către teatre
altul să joace o dată pe lună… şi duminică. Nu contează cât particulare, pentru a se juca în
şi să primească salariu la fel?! încasează. continuare teatru, nu pentru a
Sau ca, pentru un actor, să se Şi mai e o situaţie falsă, deveni magazine, restaurante,
cumpere sute de bilete şi pen- care nu are nimic de-a face cu tripouri sau baruri de noapte
tru altul eventual două… şi să cultura: închirierea sălilor. I se cu program de strip-tease.

10 www.VREAU BILET.ro
PISCINA DE LA MIEZUL NOPŢII

Presa zice că...


... “Piscina de la miezul nopţii” este un
spectacol proaspăt, primul din seria actelor
artistice pe care şi le-a propus Selected anul
acesta. Selected continuă astfel colabora-
rea cu arta, intrând în lumea teatrului din
dorinţa de a oferi publicului cele mai selecte
şi mai proaspete momente.

... “După ce s-a <<jucat>> cu mari actori ai scenei româ-


sufletele actorilor în «Iubire», neşti, viabilitatea spectacolului
«Crima pentru pământ» şi «Nu- este asigurată. Şi, într-adevăr,
mele trandafirului», după ce a succesul primei reprezentaţii a
dovedit că «O scrisoare pierdu- fost, aşa cum era de aşteptat,
tă» este o piesa atemporală şi garantat la superlativ.”
după ce a dirijat trioul Beligan- ... “De 14 februarie, Selected
Dinică-Moraru în «Take, Ianke a oferit un spectacol savuros
şi Cadâr», Grigore Gonţa vine cu indrăgostiţilor de teatru de
o piesă de moravuri în «lumea calitate: “Piscina de la miezul
bună» şi ne face cunoştinţă cu nopţii”, în premieră, pe scena
personajele din exilul londonez Teatrului Nottara.
al dramaturgului slovac Peter O premieră în sine este şi
Karvas. În piscină «înoată» “Teatrul meu”, cea mai nouă
Marin Moraru, Eugenia Maci, companie de teatru bucureştea-
Medeeea Marinescu, Dumitru nă, formată din actori de primă
Rucăreanu, Marius Bodochi, mână ai scenei româneşti. Cel
Răzvan Oprea şi Tania Popa, iar care a înfiinţat “Teatrul meu”
Doina Levinţa îşi pune numele este nimeni altul decât regizorul
pe afiş, semnând scenografia Grigore Gonţa, care îşi propune
spectacolului.” să extindă acest proiect”.
... “Numai văzând această
distribuţie de zile mari, cu aceşti

Teatrul Nottara

Stagiunea 2006-2007 BILLY ŞCHIOPUL, de Martin Mc Donagh


CAPUL DE RĂŢOI, de George Ciprian
TITANIC VALS, de Tudor Muşatescu
RĂZBOI ŞI PACE, după Lev Tolstoi
HANGIŢA, de Carlo Goldoni
LEONCE ŞI LENA, de Georg Buchner
ÎNŞIR’TE, MĂRGĂRITE!…, de Victor Eftimiu
VARIAŢIUNI ENIGMATICE, de Eric Emmanuel Schmitt
PĂDUREA, de A.N. Ostrovski
NU SE ŞTIE CUM, de Luigi Pirandello
PETRECERE ÎNTR-UN PIAN CU COADĂ,
de Mihai Ispirescu
Pişcina de la mieezul nopţii CHEEK TO CHEEK, de Jonas Gardel

www.VREAU BILET.ro 11
12 www.VREAU BILET.ro
Cronică de film

Copiii Tatălui
O, tu dulce autodistrugere...
D
acă nu v-aţi săturat deja de filme a căror temă principală
este distrugerea omenirii, atunci binevoiţi a-i da o şansă
şi ultimei „creaţii” a lui Alfonso Cuaron, Copiii Tatalui.

În „Children of Men” (ecra- oare eroul nostru să găsească prită decât în „Hannibal”. Şi...
nizare după romanul lui P.D izbăvirea personală în această surpriză! Oana Pellea într-un
James), situaţia globală nu este lume gri şi rece, măcinată de rol nici mic, nici mare, dar „de
tocmai roz. De mai bine de 18 ură şi bombe ? Aflaţi numai compoziţie ” şi de neignorat.
ani nu s-a mai născut nici un dacă rezistaţi cu stoicism celor Acesta este filmul care a
prunc, oamenii sunt resem- 110 minute de acţiune pe bandă deschis Festivalul de Film Brita-
naţi în fata sfârşitului iminent, rulantă şi sange împraştiat cu nic la Bucureşti, eveniment anu-
iar Pământul este infestat de generozitate (inclusiv pe obiec- al care nu trebuie ratat sub nici
grupări anarhiste şi nihiliste. Si tivul camerei!)... o formă, cu nici o scuză. Urmea-
totuşi mai există speranţa, mai Un Clive Owen încărunţit ză alte 13 filme de lung-metraj,
ales în Marea Britanie ( care a şi prăfuit...Michael Caine în cel puţin la fel de bune, tratate
reuşit să facă faţă situaţiei prin- varianta hippie. Julianne Moore într-o manieră „so very British”
tr-un regim imperialist militar), mai încrâncenată şi mai înăs- care încântă şi surprinde.
unde o grupare secretă numită
„Peştii” luptă pentru drepturile
refugiaţilor şi pentru supravie-
ţuirea umanităţii ş.a.m.d.
Theo (Clive Owen) pare
oarecum indiferent vizavi de
aceste evenimente tragice,
complăcându-se într-o dulce
singurătate amorţită. Singura
sa bucurie o constituie întâlniri-
le cu Jasper (Sir Michael Caine
), un prieten din tinereţea sa
de activist, care fumează joint
după joint şi are grijă de soţia
sa paralizată, atât fizic cât şi
mental. Existenţa lui Theo este
zguduită de întâlnirea cu Julian
(Julianne Moore), partenera
lui de odinioară în dragoste
şi război, ajunsă acum liderul
grupării separatiste „Peştii”. De
dragul ei (şi a 5000 mii de lire),
Theo trebuie să o scoată din
ţară pe Kee, o negresă refugi-
ată foarte simpatică şi... foarte
însărcinată în luna a opta. Ei
da, v-aţi prins, ea este ultima
speranţă a omenirii, miracolul
neaşteptat care ar putea aduce
salvarea speciei noastre etc.
etc. etc.
Sărmanul Theo se vede
prins într-o luptă care înainte
nu era a lui, dar care devine
personală în momentul în
care Julian este ucisă într-
un schimb de focuri. Va reuşi

www.VREAU BILET.ro 13
Un regal actoricesc în regia lui Felix Alexa

NEÎNŢELEGEREA
D uminică 12 noiembrie, la sala Amfiteatru a Teatrului Naţional, a
avut loc, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, premiera spec-
tacolului « Neînţelegerea », de Albert Camus...

Un bărbat revine acasă, altă viaţă, sub soare, la malul crima – propune o nelinişti-
după mulţi ani de absenţă, în mării, luau viaţa, pentru a-i je- toare piesă despre rădăcinile
dorinţa de a-şi revedea şi de a- fui, tuturor celor ce le treceau „neînţelegerii”. O piesă des-
şi ajuta familia. Trage la hanul pragul? pre absurdul unei lumi orbite
ţinut de ai săi, ca simplu călă- Pornind de la un „fapt di- de dorinţa de înavuţire pentru
tor, fără a-şi mărturisi identi- vers” real, celebrul scriitor atingerea unei împliniri ego-
tatea. Va fi, oare, recunoscut francez, sub impresia direc- iste. O piesă despre lipsa co-
de către mama şi sora sa? Or tă a climatului irespirabil al municării şi vicierea legături-
va deveni, şi el, fiul risipitor, anilor de ocupaţie germană lor de sânge, în goana nebună
întors incognito, victima celor din Franţa, când înflorise co- după iluzia fericirii.
două femei, care, visând la o laboraţionismul, delaţiunea şi

Spectacolul regizat de Felix Alexa


(în scenografia Dianei Ruxandra Ion,
muzica fiind semnată de Ada Milea)
beneficiază de o echipă de interpreţi
de mare clasă. Mariana Mihuţ (Mama),
Irina Movilă (Martha), Mihai Călin
(Jan), Lamia Beligan (Maria), Matei
Alexandru (Bătrânul servitor) vă invită
la un regal actoricesc, pe scena Sălii
Amfiteatru.

14 www.VREAU BILET.ro
Conferinţa la
TNB
Teatroterapie cu

Sânziana şi Pepelea
În fiecare duminică, la Sala Atelier, de
la ora 11,00, începând cu:
Constantin Bălăceanu-Stolnici:
Despre suflet şi problemele lui
8 octombrie
Varujan Vosganian: Elite şi contraelite
în România tranziţiei
15 octombrie
Vladimir Tismăneanu: Anul Alexandra Orban
revoluţionar 1956
22 octombrie
Demonstra, nu demult, la
Andrei Pleşu: Capcana ideologiilor TVR2, o ilustră doctoriţă, câtă
29 octombrie influenţă fastă are muzica în
Ana Blandiana: Băşcălia la români, de „do major” asupra pietrelor la
la apărare la sinucidere rinichi. Şi cât de bine vindecă
meloterapia durerile de cap,
De asemenea, vor conferenţia în stagiunea stomac sau ficat. Aşa o fi!
2006-2007: Radu Beligan, Lucian Pintilie, Mă gândeam însă ce teribi-
Cristian Tudor Popescu, Zoe Petre, Nicolae lă ar fi o teatroterapie pentru
Tanaşoca, Ileana Mălăncioiu, Robert Turcescu, mintea şi sufletul omului agre-
Adrian Vasilescu, Sorin Alexandrescu, Ionel sat cotidian de atâtea noxe: de Subtextul şi zeflemeaua poli-
Vianu etc la eşapamente la instabilitatea tică fină, jocurile de cuvinte,
preţurilor, de la „anticipate” la butadele şi paradoxurile (une-
jocul de-a „uite – corupţia – nu- le create de Dan Tudor – care
i corupţia”. pe lângă meseriile de actor şi
Şi într-o astfel de teatrote- regizor o mai împlineşte şi pe
rapie – pentru că trebuie să re- cea de poet) – adică umorul de
cunoaştem că măcar aici stăm calitate, abundă.
bine, adică la teatru, regizori, Aerul de acum şi de aici al
actori – mi-aş lua publicul de- acestei feerii („prima feerie
o mână şi l-aş plimba aşa – o naţională” cum a supraintitu-
zi pe săptămână – la câte un lat-o Alecsandri!), costumele
spectacol. ingenioase, dansurile şi mu-
Şi aş începe cu un basm: zica pline de fantezie, dar mai
„Sânziana şi Pepelea”, specta- ales o echipă de actori bucu-
colul de la Naţional, în regia lui roşi şi fericiţi că joacă ceea ce
Dan Tudor. le place, dau un farmec aparte
O să ziceţi: „...o feerie, Sân- spectacolului.
ziana, Papură Împărat, Zmeul Merită să-l vedeţi pe Papură
Zmeilor, Muma Pădurii, Pepe- Împărat (Mircea Albulescu) tre-
lea? Desuet! Deloc! Credeţi- zindu-se la amiază şi întrebând
mă, o să plecaţi cântând! cu tandreţe „ce mai face popo-
Pentru că ideea de a adu- rul, că nu l-am văzut demult”.
ce „piese vechi în teatru nou”, Iar poporul – întreaga şi minu-
adică neuitatele texte în regii nata echipă de actori – cântând
moderne, este minunată. Şi „Ce secetă, ce foc/Amar şi vai
privind la această piesă lău- de noi/Avem lipsă de ploi/Şi
dată de condeie ilustre chiar lipsă de noroc”... Parcă sună
la premiera sa de acum 125 de cunoscute vorbele!
ani (29 martie 1881), am rămas Mircea Albulescu, Mag-
încântaţi, aşa cum au rămas da Catone, Monica Davidescu,
– conform celor scrise chiar Ileana Olteanu, Răzvan Oprea,
de Eminescu în ziarul Timpul Marius Bodochi, Silviu Biriş,
(5 aprilie 1881) – spectatorii de Tomi Cristin cântă şi dansează,
atunci. toţi ingenioşi şi plini de fante-
Încântarea provine din faptul zie. Aşa că m-au făcut să plec
că „Sânziana şi Pepelea” pare a cântând, în noapte. Melotera-
fi un „Cum vă place” românesc. pie? Nu, teatroterapie!

www.VREAU BILET.ro 15
Pribeag pe străzile
Bucureştiului de altădată…
Puţini artişti ai momentului găsit locul, pe lângă refrene ce- dor Gheorghe şi încă se află sub
se pot lăuda cu un asemenea lebre ale timpului (Iubesc feme- vraja binefăcătoare a Bucureş-
capital de imagine precum Tu- ia, Dă-mi guriţa, Adio doamnă, tiului de altădată.
dor Gheorghe. Integru, discret, Ionel Ionelule), extrase din pre- Ivona Hristescu
şi mai presus de toate credin- sa vremii dar şi fragmente din
cios artei sale, acest artist de- scrierile unor poeţi precum Tu-
săvârşit a reuşit să depăşească
toate prejudecăţile existente în
dor Arghezi, Ion Minulescu sau
George Topârceanu inspirate de
De ce am vrut, de ce-am
show-biz-ul autohton. A umplut parfumul anilor 30’. O veritabi- făcut acest spectacol?
Expunere
săli până la refuz, fiecare apari- lă lecţie de stil pentru că Tudor
ţie a sa este un adevărat eveni- Gheorghe a ales moduri diferite
ment mediatic şi a demonstrat de abordare a repertoriului. Fi-
că inerţia mental(itar)ă în care
se complace societatea româ-
nească poate fi combătută cu
del autenticităţii, în unele mo-
mente a păstrat chiar şi manie-
ra de interpretare, preţiozitatea
de motive
1. M-a obsedat “dorul nebun”
argumente convingătoare. Şi şi naivitatea dulceagă specifice
asta pentru că fiecare spectacol acelor vremuri. În tot acest de- din refrenele prea nedrept
al său stabileşte noi standarde, mers de reconstituire a unui timp uitate.
propune noi ipostaze creatoare artistic trecut, Tudor Gheorghe a 2. Rafinamentul, simplitatea,
şi vine să completeze imaginea fost ajutat de 12 instrumentişti dulceaţa acestor cântece
tulburătoare a unei cariere uni- profesionişti, o mini-orchestră trebuie cunoscute.
ce – Tudor Gheorghe reuşeşte, variată timbral (instrumente de 3. Poemele (cântate) pe care le
ca nimeni altul, să reflecte pe- suflat, pian, percuţie, coarde) propun spre aducere aminte
renitatea fanteziei creatoare şi concepută de acelaşi colabora- şi spre cunoaştere au o ele-
memoria culturală românilor. tor al maestrului, compozitorul ganţă (şi spirituală) pe care
Încă de la primele afişe noul şi dirijorul Marius Hristescu. Or- am pierdut-o.
spectacol a stârnit nedumerire. chestraţiile vii şi inspirate, ca de 4. Cu ochii înainte spre Europa
Un titlu insolit – Calvarul unei altfel şi prestaţia instrumentişti- am uitat că am fost, până nu
inime pribegi şi promisiunea lor au impresionat şi au convins, de foarte mult timp, euro-
unei ipostaze unice – Tudor Ghe- contribuind într-un mod creator peni.
orghe cântând muzica uşoară a la atmosfera generală a specta- 5. Kitschul care mă înconjoară,
Bucureştiului de altădată. Erau colului. A fost clar că nu s-a dorit nu numai în plan muzical,
singurele certitudini. Restul, cosmetizarea cu orice preţ pen- mă revoltă şi mă simt dator
urma să fie o surpriză. Cine îl tru că ceste mici bijuterii au fost să răspund în felul meu.
va însoţi pe scenă? Va fi doar cu atât de bine scrise încât ar fi fost 6. Tinerii care mă onorează cu
chitara, va fi din nou cu o orches- o impietate să fie transformate, prezenţa lor la spectacolele
tră simfonică? Erau doar câteva scăzându-li-se astfel valoarea. mele trebuie să cunoască
din întrebările cărora le-am gă- Se ştie că nu putem avea un această muzică. Le va fi mai
sit răspuns în seara zilei de 3 prezent artistic fără a ne recupe- uşor. Sper. Adică nu, sunt
noiembrie, când Sala Palatului ra trecutul. Penuria din creaţia sigur.
s-a dovedit din nou neîncăpătoa- de muzică uşoară românească 7. Temele muzicale din ma-
re pentru bucureştenii aflaţi în este Calvarul unei inime pribegi. joritatea cântecelor sunt
căutarea unui timp pierdut. Acum, îşi poate găsi leacul într- româneşti. Nu copiam teme
Înaintea fiecărei premiere un spectacol cu valoare de docu- străine. Aveam şi aici mân-
există un soi de nelinişte şi de aş- ment, ce scoate la lumină surse dria noastră.
teptare febrilă. Venisem la acest de inspiraţie nepreţuite. 8. Şlagărele autohtone din
spectacol cu inima deschisă şi Şi ar mai fi ceva. Dacă în dru- perioada interbelică se fre-
cu dorinţa de a evada în trecut. mul vostru printr-un Bucureşti donau la Viena şi Paris.
Am asistat la un veritabil tablou cenuşiu, veţi întâlni chipuri lu- P.S. Concertul nu e o înşiruire
al Bucureştiului interbelic aflat minate de un zâmbet lăuntric ce de “refrene eterne” prin fru-
sub semnul graţiei în exprimare fredonează un soi de descântec museţea lor, ci un spectacol în
şi al efervescenţei artistice. Un bizar – da, da, da, râvnesc la gu- care este evident rafinamentul
spectacol complex, divers, bine riţa ta, ce n-aş da eu pentru ea…, în exprimare şi comportament
gândit, cu accente de culoare şi să nu vă miraţi. Au avut şansa să al românului acelor ani.
momente inedite în care şi-au vadă ultimul spectacol al lui Tu- TUDOR GHEORGHE

16 www.VREAU BILET.ro
www.VREAU BILET.ro 17
Margareta Pîslaru
„Women of Excellence” în New
Jersey, dă consultaţii gratuite în
România "B olnavi de sete lingem munţi de sare,/ Alături, mor făntăni în
aşteptare” - mi-a spus odată un prieten. Am găsit de cuviinţă
să încep cu acest distih povestea despre Margareta Păslaru,
fiindcă am descoperit că şi ea are cunoştinţă despre acele făntăni…

Am crescut o dată cu ea. Am producţie din televiziune. Un prestaţia unui artist amator
învăţat să dansez pe acordurile singur om înlocuieşte echipa, (sau profesionist) în conformi-
melodiei “Raţa”, pe care, prin executând pe rând scenariul, tate cu un defăşurător specific,
anii ’60, i-o încredinţase regre- filmarea, montajul, coloana impus, arătându-i apoi acestuia
tatul George Grigoriu. Iar acum sonoră şi grafica. În aceasta unde a greşit şi unde a procedat
am fost aleasă să scriu despre constă meseria de videograf, pe bine. Este o întreagă logistică
Păslăriţa… care Margareta Pâslaru o prac- de identificare şi şlefuire a
tică în America; cu alte cuvinte, talentului unui artist sau viitor
Videograf,cea mai recentă face emisiuni de autor. artist, începănd cu interpretarea
profesie a Margaretei muzicii, a textului, ţinuta, miş-
“Ne amăgim, cel puţin unii,/ “Tot ceea ce îţi aparţine va fi carea scenică, pănă la conceptul
A fi gestionarii minunii,/ Cu ifos dăruit într-o zi” regizoral în care acesta îşi poate
botezată creaţie;/ Că răvnita Începănd din luna decem- măsura aptitudinile. Preciza-
de-o droie vocaţie/ E fructul brie, artista va experimenta re importantă: toate aceste
opţiunii personale:/ Cum ne-am acelaşi lucru în România, ofe- consultaţii sunt gratuite. Locul
schimba nişte ţoale./ Noi, cică, rind consultaţii artistice pentru de întălnire: Centrul Naţional
ne-am croi soarta/ Cununăndu- cei care vor să se perfecţioneze. de Artă “Tinerimea Romănă”,
ne – mariaj din amor! – cu arta./ Ce va face concret, în cadrul de pe Strada Guttenberg nr. 19.
Pictăm – pentru că ne place acestor consultaţii? Simplu Cei interesaţi se pot înscrie la
penelul/ {i nu ne precupeţim (sau doar aparent simplu): cu o numărul de telefon 3151371.
zelul,/ Măiestrind ca mici mese- cameră de filmat, înregistrează Consultaţiile, care ar putea îm-
riaşi/ Spre-a deveni în dome-
niu aşi./ Crezi, de fapt/ - Cănd
bănui că ai cam fi apt/ Cuvinte
pe hărtie să pui,/ Căntece să
compui,/ Să chinui piatra şi
lemnul - / Că-n tine s-ar naşte
îndemnul./ Aşa o fi (cine ştie?),
dar/ Nici n-ai habar/ Că pentru
imboldul care-ţi dă ghes/ Ai fost
ales./Nu-ţi alegi tu, mă tem,/
Propensiunea pentru poem./
Orice ai face şi orice-ai drege/
Poezia are, ca pronia, propria
lege: Ea te-alege”. Am citat din
“Vocaţia” lui Romulus Vulpescu.
Providenţa i-a dat Margaretei
Păslaru să se ocupe de mu-
zică, film, teatru, televiziune.
Pentru tot ceea ce a construit
în viaţă a folosit doar materiale
de calitate. A fost, este şi va fi o
profesionistă.
Acum este SI videograf, o
meserie care încă nu există în
România. Aceasta include toate
aspectele de producţie şi post-

18 www.VREAU BILET.ro
bunătăţi considerabil “zestrea şi Umanitate”. Acum Margareta
promoţiei” de artişti de astăzi şi Păslaru este inclusă în proiectul
de măine, sunt posibile datorită “Voluntar pentru o zi”.
directorului Centrului Naţional
de Artă “Tinerimea Romănă”, „Margareta forever”
Voicu Enăchescu, şi lui Mircea “Această responsabilitate
Drăgan, care vor fi colabora- îmi dă şansa de a contribui nu
torii întregii acţiuni. Margareta numai prin a-mi dona drepturile
Păslaru a luat aproape tot (mai de autor şi interpret - rezultate
puţin talentul, care a fost con- din vănzările noului CD - dar
tribuţia personală) de la mari şi de a participa la acţiuni de
regizori de film, teatru, actori, prevenire a dezastrelor”, măr-
compozitori. Acum dă înapoi turiseşte artista. Noul CD se
ceea ce a primit. “Tot ceea ce numeşte “Margareta Forever”
îţi aparţine va fi dăruit într-o zi. şi conţine 26 dintre cele mai
Dă acum, în anotimpul dărniciei frumoase peste 700 de piese
tale, iar nu în cel al moştenito- ale Păslăriţei, multe dintre care, devenind şefa gangsteri-
rilor tăi”, spunea Kahlil Gibran. ele nefiind editate pănă acum. lor, îi pune la respect cu vorba
Acest lucru îl face acum Marga- Electrecord şi Claudiu Miracle răcnită, dar şi cu pumnul. {i
reta Păslaru. şi-au dat măna pentru ca “Mar- tot acest amestec de ingenui-
gareta Forever” să apară pe tate, ferocititate şi vulgaritate,
„Cucerirea” Americii piaţă, după 46 de ani de carieră. Margareta Păslaru le aduce pe
În toţi cei 23 de ani de cănd Omul Margareta Păslaru nu se scenă sub o imagine care ne
se află pe pămănt american, mai găndeşte la el. Se găndeşte aminteşte oarecum de cea lan-
s-a ocupat mereu de copii. Sub cum poate fi mai folositor celor sată de Brigitte Bardot”, scria
auspiciile organizaţiei umani- din jur. Nu spune NU muzicii, Sanda Faur, în Flacăra. Alături
tare The Romanian Challenge dar crede că experienţa pe care de Toma Caragiu, Margareta
Appeal a susţinut un concert o poartă pe umeri nu-i mai per- Păslaru, “cu găleţile în mănă, ca
umanitar la o mare galerie de mite să se mulţumească doar un gladiator credul, a intrat în
la Broadway, unde s-au străns cu un căntecel . Ar mai accepta arena <<Operei de trei parale>>
zeci de mii de dolari pentru să joace într-o piesă de teatru? şi a supravieţuit cu onor printre
Spitalul de copii cu probleme Da. Dar, cum spuneam, se găn- lei-paralei. Cu găleţile în mănă,
neuropsihice de la Siret. Una deşte la ceilalţi. Sunt atătea ac- ea a trecut peste voga altora şi a
dintre compoziţiile sale, „Un triţe extraordinare care aşteap- ei, reînnoită de folclor, săcă-
copil uitat”, a fost dedicată tă un rol bun şi crede că lor le ită de insuccesul braşovean,
tocmai acestor fiinţe încercate aparţine. Dar - cine ştie? - poate revitalizată de recital, adică de
greu de soartă. A făcut demer- că un regizor o va descoperi pe maratonul acela temerar cănd
suri ca 1 iunie să devină ziua Margareta Păslaru, aşa cum a un ceas, două ceasuri, interpre-
Copilului şi în SUA şi în alte ţări. făcut-o odată Liviu Ciulei. tul rămăne în mijlocul mulţimii,
Eforturile sale n-au fost “vănare neajutorat şi însingurat, în acea
de vănt”. A convins Primăria din {i Pygmalion, şi statuie albă însingurare a alergătorului
San Francisco (unde sărbătoa- În 1964, maestrul a invitat-o de cursă lungă. Cu găleţile în
rea a fost pusă la loc de cinste, în lumea teatrului. A distribuit-o mănă găfăind ambiţios, ea a ju-
după 76 de ani!) sa devina în rolul lui Polly Peachum din cat cel mai important rol al vieţii
„sister-city” cu orasul Summit “Opera de trei parale”, de B. ei. Rolul de self-made-man, ar
din statul New Jersey, unde Brecht. “Polly realizată de ea spune unii. Noi l-am numi altfel.
guvernatorul a semnat procla- are dezinvoltura, are candoarea Noi am spune că rolul ei e de
maţii anuale. Apoi Washington vag trivială a fiicei lui Peachum, fapt un rol dublu, pentru că, pe
DC, Atlanta GA, Knoxville TN au e <<domnişoara virtuoasă>> rănd, sau în acelaşi timp, ea a
participat, semnând documente fost de-a lungul carierei sale şi
similare. Margareta a compus Pygmalion, şi statuia”. Această
melodia „Our Day, Children‘s evaluare ne-a fost lăsată de
Day”, înregistrată de elevii şcolii Ecaterina Oproiu, într-un număr
„Washington” din orăşelul Sum- al revistei Contemporanul din
mit, care a fost inclusă pe un 1969.
CD, alături de alte piese inter- Margareta Păslaru a pu-
pretate în 15 limbi. Pentru meri- tut să-şi potolească setea. A
tele şi reuşitele sale, Margareta descoperit făntăna artei. A băut
Păslaru a fost distinsă, acum din ea, cu grijă, nerisipind nici
patru ani, de Senatul şi Adu- măcar o picătură. {ie căt de
narea Generală a statului New valoroasă este apa vie! Mulţi
Jersey, cu premiul „Women of nu ştiu şi, bolnavi de sete, ling
Excellence”, la categoria „Artă munţi de sare…

www.VREAU BILET.ro 19
Fabricile
de actori
P
roblema raportului între cerere şi ofertă la “producţia” de actori, cuprinde două
aspecte. Unul este social şi se traduce într-un deficit clar al cererii, care nu
poate absorbi oferta, din lipsa de infrastructură (nu sunt suficiente teatre, se fac
foarte puţine filme româneşti etc).
Avem, cu alte cuvinte, o supraproducţie de actori. Al doilea aspect este cultural şi ţine,
pe de o parte, de calitatea profesională, iar pe de altă parte, de potenţialul real de
absorbţie a fenomenului teatral-cinematografic de către publicul român.

Miron Manega tinerii actori repartizaţi în oraşul pul iniţial al acestei măsuri a fost
espectiv. Cheltuielile ar fi fost pierdut, ajungându-se, în cele din
50 de absolvenţi anual, numai la mult mai mici decât şcolarizarea, urmă, la un fel de inflaţie de actori
UNATC care este mult mai scumpă decât şi de structuri bugetare. Acum nu
cea a studenţilor de aulă. Ca să mai putem face nimic, în afară de
Universitatea Naţională de nu mai vorbesc de faptul că sco- comentarii”.
Artă Teatrală şi Cinematografică
are două mari facultăţi: Faculta-
tea de Teatru (cu secţiile: Actorie,
Arta actorului mânuitor de păpuşi
şi marionete, Regie, Coregrafie,
Scenogafie şi Teatrologie) şi Fa-
cultatea de Film (Regie, Imagine
film şi Tv, Multimedia şi Comuni-
care audiovizuală). Universitatea
însumează un total de aproximativ
550 de studenţi, ceea ce înseamna
aproape 140 de absolvenţi anual,
dintre care vreo 40 de actori, şi 8
-10 regizori (raportul regizori-ac-
tori este cam de 1 la 5). La acestea
se adaugă studenţii institutului de
teatru din Târgu Mureş (cu cele
două secţii, română şi maghiară),
clasele de actorie înfiinţate în uni-
versităţi şi, bineînţeles, facultăţile
particulare de profil, în speţă Hi-
peryon şi Universitatea Media (ul-
tima fără secţie de actorie).

Florin Zamfirescu: “Acum nu mai


putem face nimic”

“În total, sunt 200 de actori


care ies anual de pe băncile facul-
tăţilor” – declara, cu ceva timp în
urmă, Florin Zamfirescu, rectorul
UNATC. “Într-adevăr, sunt prea
mulţi, dintr-o proastă organizare
a ministerelor. În loc să înfiinţe-
ze pe lângă universităţile din ţară
acele clase de actorie - în ideea de
a şcoli tineri din zonă, pentru a fi Florin Zamfirescu, într-o pauză
aproape de casă - mai bine con- de repetiţii la “Cymbeline” (Teatrul Odeon)
struiau locuinţe de serviciu pentru

20 www.VREAU BILET.ro
“Bucureştiul are nevoie de cel
puţin 20 de teatre de stat”

Rectorul Florin Zamfirescu


a făcut şi asupra acestui aspect
câteva nuanţări interesante: Academia
Underground
“Nu stau să fac pledoaria ne-
cesităţii existenţei teatrului în
viaţa unei societăţi şi nici de-
monstraţia faptului că o ţară
fără teatru este o ţară în întu-
neric. Dar vreau să subliniez că
în Bucureşti sunt şapte teatre
de pe vremea când oraşul avea
o populaţie de 600.000 de locu-
Popmpiliu Kostas Rădulescu
itori. Nu s-a mai înfiinţat, după
1990, decât Teatrul Masca. Au
mai apărut, din disperarea de Cluj, Iaşi, Craiova, Timişoara,
a juca, nişte teatre mici, parti- Arad, Oradea. Zece ori doi ori
culare, cum sunt Green Hours, şase. Egal 120. Bucureşti... Zece
Teatrul Act, Teatrul Unu etc. ori doi ori trei. Egal 60. Plus 120.
Sunt mulţi tineri care trebuie Asta face 180. Adică în medie
să-şi găsească un debuşeu şi o numărul de actori absolvenţi
fac. Dar nu mi se pare drept să pe care facultăţile de profil, de
fie lăsaţi să se descurce, fără stat sau particulare, îl aruncă
nici un sprijin. Prin asta vreau pe piaţă an de an. Iar dacă mai
să spun că Bucureştiul are ne- pui la socoteală cam tot atâţia
voie de 20 de teatre de stat, cel regizori şi scenografi adunaţi la
puţin. Nu e o cifră arbitrară, ci un loc, ai putea trage concluzia
o evaluare în comparaţie cu si- că românul nu s-a născut doar
tuaţia din marile oraşe ale Eu- poet, ci şi un mare iubitor de
ropei, de la Sankt Petersburg teatru. Pentru că la aşa ofertă,
până la Paris, raportat la nu- ar trebui să fie - nu? - şi cerere
mărul de locuitori, în condiţi- pe măsură... Nu...? economiei de piaţă (care, citând
ile unui standard valoric şi ale Totuşi, eu aleg să-mi cer guvernul, duduie!), EI, actori,
unei tradiţii smilare”. scuze pentru eufemismul de mai regizori şi scenografi deopotrivă,
Dar cel mai dramatic as- sus. Căci nu prea văd ce piaţă îşi fac meseria în underground,
pect al condiţiei actorului în mai există, în condiţiile în care prin cluburi, în şcoli, conform
societatea românească este posturile din teatrele de stat zac programei, ca mercenari la
salariul. “Când am terminat eu blocate uneori cu anii, concursu- evenimente sau cu spectacole
institutul, în 1971, aveam un rile, dacă există, aşteaptă ori pe pentru copii prin grădiniţe şi spi-
salariu de 1250 de lei” – ne-a cineva anume, ori sunt puse la tale. Şi să nu-l uităm nici pe Moş
mărturisit Florin Zamfirescu. cale de cutare regizor care-şi ca- Crăciunul cu barbă de-nchiriat!
“Cu banii ăştia puteam să-mi ută distribuţie în propriul spec- Mai rămâne însă garanţia
plătesc chiria şi să mă întreţin. tacol şi nu de cei mai potriviţi calităţii... Căci dacă toată floa-
Astăzi, un actor categoria întâi, actori pentru instituţia numită rea cea vestită a criticii stă cu
cu 30 de ani de vechime, are un teatru. Iar dacă tot baţi pe la ochii ca pe butelie la scenele
salariu de 1000 de lei noi. Iar porţi, atenţie!, n-o fă aşa cum te- consacrate (şi subvenţiona-
un absolvent de UNATC are 300 a-nvăţat mama, din poigne şi cu te), pe EI nu-i priveşte de cele
de lei noi. Cum să trăiască un indexul uşor curbat! Colţul unui mai multe ori, decât un public
actor cu 300 de lei? Şi ce poţi plic umplut după obiceiul locului crescut cu televizorul. Iar în faţa
să-i ceri?” va scoate un sunet mult mai dul- lui, „merge şi-aşa”. C-o cioacă-
Şi totuşi situaţia nu e chiar ce în uşa vreunui director, decât două l-ai rezolvat. Nu c-aş pune
disperată, ne dă de înţeles rec- ai fi fost tu capabil folosindu-ţi prea multă bază în critică. Dar
torul UNATC. Standardul profe- anatomia. Deşi în cazul sexului cum e singurul barometru pe
sional al actorilor români care frumos - şi defel slab - tocmai care-l avem... Iar cu toată tenta
ies de pe băncile Universităţii anatomia se cere uneori a fi pusă lui socială (şi chiar pecuniară!),
depăşeşte cu multe clase nive- la bătaie. cred că fenomenul rămâne totuşi
lul general al societăţii. “Dacă Dar destul cu zvonurile răută- subiect de cronică teatrală. Am
toate ar merge în România aşa cioase! Pentru că trecând peste scăpa şi de spectacole penibile şi
cum merge teatrul, am fi de prejudecăţi de genul „nu eşti su- de minimalizarea unui fenomen
mult în Uniunea Europeană”. ficient de bun ca să te angajezi în cu potenţial, ce-ncepe cu cifra
teatru” şi conformându-se exact 180...
www.VREAU BILET.ro 21
Poezia teatrului/ Teatrul poeziei
Înainte de a te naşte...
De-un secol te aştept să vii pe lume,
Radu V. Pandele Nici nu eram şi nu aveam nici nume,
1 noiembrie 2006 Dar, Dumnezeu mi-a zis - la o serată:
„Vei fi bunic şi o să ai nepoată!”

Papuşă vie, scumpă şi-adorată Mi-a fost de-ajuns, în prag de zămislire,


Ţi-astept, de-un secol, paşii prin ogradă, Ca să reţin, în viaţă, aşa ştire.
Să zburzi, în primavara care vine, Şi iată că, acum, mi se arată
Cum fluturii, la fel, şi cu albine. Minunea Lui în fata-ntruchipată.

Să-mi vii în braţe, verzitură mică, Ani mulţi să ai! Minunea mea frumoasă,

Actorul
Gingaşă, zveltă ca o şi-o păsărică Peste un secol, când treci pe la mine
Şi să-mi vorbeşti în graiul tău de fată, Să-mi povesteşti ceva de pe acasă,
Păpuşă vie, scumpă şi-adorată. Despre ai noştri, toţi, de lângă tine.

de Adrian Păunescu

O, biet actor
O, biet artist
Shakespeare
Rolurile mor
de Marin Sorescu
Viaţa e un teatru trist.
Shakespeare a creat lumea în şapte zile.
Actorul a ieşit în stradă,
Să-şi cumpere ceva salam,
În prima zi a făcut cerul, munţii şi prăpăstiile sufleteşti.
Era în haine de paradă,
În ziua a doua a făcut râurile, mările, oceanele
Ca Voievod peste un neam.
Şi celelalte sentimente
Şi le-a dat lui Hamlet, lui Iulius Caesar, lui Antoniu, Cleopatrei şi Ofeliei,
Printre maşini, printre tramvaie
Lui Othello şi altora,
Actorul se grăbea firesc
Să le stăpânească, ei şi urmaşii lor,
Urma să vină-un nor de ploaie
În vecii vecilor.
Perucile se dezlipesc.
În ziua a treia a strâns toţi oamenii
Şi i-a învăţat gusturile:
Şi când s-a aşezat la coadă
Gustul fericirii, al iubirii, al deznădejdii,
Cu paloş, mantie şi scut
Gustul geloziei, al gloriei şi aşa mai departe,
Deodată oamenii din stradă
Până s-au terminat toate gusturile.
Ca Voievod l-au cunoscut.
Atunci au sosit si nişte indivizi care întârziaseră.
S-au dat deoparte cu sfială
Creatorul i-a mângâiat pe cap cu compătimire,
Mulţimea toată murmura
Şi le-a spus că nu trebuie decât să se facă
Văzându-i hainele de gală
Critici literari
Să ne trăieşti Măria-Ta!
Şi să-i conteste opera.
Ziua a patra şi a cincea le-a rezervat râsului.
Republicani, mă rog, cu toţii
A dat drumul clovnilor
Descoperiseră alt mod
Să facă tumbe,
De-a da cuvânt la noi emoţii
Şi i-a lăsat pe regi, pe împăraţi
Şi se-nchinau la Voievod.
Şi pe alţi nefericiţi să se distreze.
În ziua a şasea a rezolvat unele probleme administrative:
Dar ploaia a venit deodată
A pus la cale o furtună,
Şi ei văzând cu ochii lor
Şi l-a învăţat pe regele Lear
Întreaga-i faţă demachiată
Cum trebuie să poarte coroană de paie.
I-au aruncat un fel de plată:
Mai rămăseseră câteva deşeuri de la facerea lumii
Lăsaţi-l dracu‘, e-un actor.
Şi l-a creat pe Richard al III-lea.
În ziua a şaptea s-a uitat dacă mai are ceva de făcut.
O, biet actor
Directorii de teatru şi umpluseră pământul cu afişe,
O, biet artist
Şi Shakespeare s-a gândit că după atâta trudă
Rolurile mor
Ar merita să vadă şi el un spectacol.
Viaţa e un teatru trist.
Dar mai întâi, fiindcă era peste măsură de istovit,
S-a dus să moară puţin.
22 www.VREAU BILET.ro
www.VREAU BILET.ro
IN MEMORIAM
Legionar, condamnat politic sub trei dictaturi, scriitor, actor

“Nu plângeţi, Bădia a plecat


în Dumbrava minunată!”
Viaţa i-a fost plină de fru-
museţe, pentru că a ştiut să o
caute, să o găsească şi să n-o
piardă. Nu s-a “lepădat” de
adevărurile în care a crezut,
" A mai murit un bunic. S-a mai dus un om dulce la vorbă”.
Sau “Să te ierte Dumnezeu, Bădie! Să-ţi călăuzească
paşii în lumea de veci, să-ţi lumineze căile şi să-ţi dea
viaţă veşnică. Ai fost un mare OM şi un mare ARTIST. Ai fost un
om bun, ca o pâine caldă. Ai fost un actor iubit de toate vârstele.
chiar dacă i se arăta că i-ar Şi pe mulţi i-ai luminat. Strălucesc şi ei în lumea teatrului şi
fi mult mai bine să renunţe. filmului. Ne vei lipsi, Bădie!”. Sau “Nu plângeţi, Bădia a plecat în
Vertical până la capăt, Ernest Dumbrava Minunată”. Sau “S-a stins glasul şugubăţ asemănător
Maftei a înfruntat şi povara cu al lui Creangă. Românul hâtru şi pus pe glume mereu, a ple-
anilor şi boala care îl măcina, cat să-l înveselescă şi pe Dumnezeu”. Acestea sunt doar câteva
reuşind să rămână tânăr. Chiar mesaje ale Măriei sale, publicul.
dacă avea peste 80 de ani, era
unul dintre cel mai curtaţi ac-
tori. Un talent incontestabil, un
umor inegalabil şi o poftă de a
trăi de invidiat.
Prima condamnare
S-a născut la 6 martie Tot în această perioadă
1920, în comuna Prăjeşti, lân- este arestat şi condamnat de
gă Bacău. La Şcoala Normală autorităţile antonesciene. Ca
din Bacău a debutat cu versuri deţinut politic, devine, pe rând,
în revista “Liliacul”, editată locatarul închisorilor din Ga-
impreună cu patru colegi. laţi, Jilava şi Văcăreşti. Jude-
Intră în Frăţia de Cruce, cat de patru ori pentru aparte-
organizaţie anticomunistă a nenţă la Mişcarea Legionară,
tineretului naţional-creştin.
La doar 17 ani devine liderul
acestei organizaţii.
În 1938, este arestat de
autorităţile dictaturii regelui
Carol II, fiind încarcerat în
lagărul de la Vaslui. Aici va
asista, la 21 septembrie 1939,
la execuţia a câteva zeci de
legionari. Erau aşezaţi într-
un rând şi decimaţi, în sensul
propriu al cuvântului: fiecare
al zecelea deţinut era împuş-
cat în cap. Când se ajungea la
capătul şirului, începea iar nu-
mărătoarea, iar al zecelea era
împuşcat. Bădia a scăpat ca
prin minune din acest coşmar
al inchiziţiei politice.

A doua şi a treia condamnare


Între 1941-1945 urmează
Conservatorul de Muzică şi
Artă Dramatică din Iaşi.

24 www.VREAU BILET.ro
este achitat de fiecare dată. Mi-e barba albă, încâlcită, roa-
După război a rămas să. / Părinte, o să vin curând UN REGIZOR PENTRU
şomer, fiind hăituit pentru acasă”. În acea noapte, la ba-
convingerile sale politice. Se
angajează în cele din urmă
ricada de la Intercontinental,
reuşeşte să ia două pistoale
SCRIITORUL BăDIA
ca actor la Teatrul Poporului, mitralierăa dintr-un TAB. Cu Peste 200 de roluri in film, peste 50 de
sub numele de Erman Valahu. acestea va pătrunde a doua zi roluri principale. Ernest Maftei terminase
Aici primeşte Meritul Cultural în clădirea C.C. al P.C.R., după de scris o piesă, care îşi aştepta regizo-
clasa I, la care este nevoit să fuga lui Ceauşescu. rul pentru a fi pusă în scenă. “Acţiunea
renunţe pentru a nu se decon- În ziua de 14 iunie 1990, a se desfăşoară la Institutul Medico-Legal,
spira. Dar, până la urmă este fost ridicat de acasă de cinci unde vin morţii de peste zi. Paznicul îi ia la
arestat şi condamnat şi de indivizi deghizaţi în mineri, număr. Are ranga şi băutura lângă el. Ia toţi
regimul comunist. bătut şi aruncat pe taluzul morţii şi le dă cu spirtul pe la nas, ca săa-l
Dâmboviţei, unde a zăcut trezească pe unul. Voia să aibă cu cine bea.
inconştient circa şapte ore. A Unul dintre morţi era în comă. N-a vrut să
fost salvat de un cetăţean care mai stea să bea cu paznicul şi i-a cerut să-i
l-a recunoscut şi l-a transpor- dea hainele, ca să plece acasă. «Nu pleci.
tat la urgenţă. Soţia sa avea să Te am la număr!», îi spune paznicul. Până
decedeze, după câţiva ani, în la urmă, l-a omorat, ca să nu iasă în minus
urma unui infarct provocat de la numărătoare”. Bădia nu renunţa la umor
acest eveniment. nici în scris. Poate că se va găsi un regizor
care să preia scrierile lui Ernest Maftei pen-
Lecţia de demnitate tru a le reda teatrului românesc.
În septembrie 1993, în
timpul puciului de la Moscova,
la radio Deutche Welle a fost
nominalizat al cincilea pe pre-
supusa listă a celor mai peri-
culoţi anticomunişti, întocmită
de autorităţile de la Bucureşti.
Rămâne memorabil răspunsul
lui Ernest Maftei: „Hai că-s
porci! Tocmai pe locul cinci m-
au pus, şi nu pe primul?”
Badia Ernest Maftei rămâ-
ne în memoria românilor ca un
actor cu o popularitate uriaşă,
bucurându-se de premii şi
distinctii naţionale. A primit
Şi-a început cariera cine- Premiul UCIN la împlinirea
matografică cu pelicula “Des- a 50 de ani de cinematogra-
făşurarea”, în 1953. Urmează fie, iar din partea Consiliului
o carieră de excepţie, Ernest Director al Uniunii Autorilor
Maftei însumând un palmares şi Realizatorilor de Film din
impresionant de filme. România, „Diploma de recu-
noştinţă”, pentru contribuţia
Bătut de pseudo-mineri şi
aruncat în Dâmboviţa
la dezvoltarea artei şi culturii
naţionale.
FIUL RISIPITOR
În noaptea de 21 decembrie La vârsta de 86 de ani, Bă-
„În lutul greu din care am plecat
1989 participă la manifesta- dia ne-a mai oferit un exemplu
Am frământat simţire.
ţia anticomunistă din Piaţa de demnitate. Astfel, în de-
Din ură am clădit iubire.
Universităţii. Avea să lase cembrie 2005, a refuzat oferta
Între seninul din Înalt
familiei un bilet cu următoare- de a juca într-o telenovelă
Şi jalnicul de jos
le versuri (scrise chiar de el), românească, în ciuda onora-
Făptura mi-a fost punte.
pentru cazul în care nu s-ar riului impresionant - 300 euro
Cărările spre cele vrute
mai fi întors: „În lutul greu din pe zi, considerând-o o produc-
Mereu mi s-au întors
care am plecat / Am frământat ţie mediocră. De asemenea,
În lutul greu din care am plecat.
simţire. / Din ură am clădit a refuzat premiul “Cel mai
N-am fost învins, dar nici n-am câştigat.
iubire. / Între seninul din Înalt bun român” pe 2005, pentru
Mi-e barba albă, încâlcită, roasă.
/ Şi jalnicul de jos / Mereu că, între cei nominalizaţi se
Părinte, o să vin curând acasă”
m-am întors / În lutul greu din numărau personaje sumbre
(poezie din volumul „Autografe”, apărut în
care am plecat. / N-am fost ale politicii ultimilor 16 ani şi
1995)
învins, dar nici n-am câştigat. / pseudovedete Tv.

www.VREAU BILET.ro 25
Lansare

“Esenţa lumânării
nu e ceara, ci flacăra”
Pe 18 octombrie a avut unul de coregrafie şi altul de
loc, la Arcub, lansarea primei teatru. Acesta din urmă a fost,
reviste de cultura spectacolu- de fapt, un eşantion dintr-un
lui, “VREAU BILET.ro”. Au fost viitor spectacol al regizorului
prezenţi editorul publicaţiei, Grigore Gonţa, “Caragialisme
Pepino Popescu, stafful edi- şi muşatisme”, şi a fost jucat
torial, regizori, actori, ziarişti, de maeştrii Radu Beligan, Ma-
cantăreţi de toate genuri- rin Moraru şi Silvia Năstase.
le, compozitori. Iată câteva Sărbătorita lunii a fost marea
nume: Ileana Stana Ionescu, actriţă Olga Tudorache, care
Rodica Mandache, Grigore a primit, din partea Asociaţiei
Gonţa, Şerban Marinescu, pentru Viitorul European al
Radu Fornea, Gabriel Cota- României (AVER) o importantă
biţă, Cornel Diaconu, Florin sumă de bani. Preşedintele
Chilian (cu Ana Maria), Zoia asociaţiei, Pepino Popescu, va
Alecu, Ducu Bertzi etc. Eveni- repea gestul în fiecare lună,
mentul a fost garnisit, pe lân- cu câte un mare sărbătorit.
gă “tradiţionalul” bufet sue- Colea Răutu este sărbătoritul
dez, cu două mini-spectacole, lunii noiembrie.

26 www.VREAU BILET.ro
„Scopul acestei întâlniri de marketing ale instituţiilor
este de a celebra un eveni- media au pierdut contactul cu
ment despre care ne place să realitatea spectacolului. Lu-
credem că e important: lansa- crează doar cu noţiuni împru-
rea primei reviste de cultura mutate, în timp ce spectacolul,
spectacolului. Publicaţia are spectacolele, supravieţuiesc
două scopuri fundamentale. cu greutate, în pofida şi împo-
Îşi propune, în primul rând să triva unui dispreţ general.
fie începutul unei campanii de Această publicaţie s-a năs-
recucerire a unui teritoriu şi cut din întâlnirea unui om al
a unui popor pierdut – sala şi spectacolului –Pepino Popescu
publicul de sală. În al doi- – cu un om de presă - cel care
lea rând ea este o formă de vă vorbeşte.
protest împotriva conceptului VREAU BILET a fost făcută
de target. Împotriva fetişizării în grabă, cam pe genunchi
acestui concept, mai bine zis. şi în condiţii improprii – aşa
Şi propune înlocuirea lui cu cel cum se fac mai toate lucrurile
de public. Diferenţa dintre cele frumoase în România - , cu
două noţiuni – target şi public oameni puţini şi mult entuzi-
– este aceea că prima este asm şi încrâncenare. VREAU
o snoabă noţiune statistică, BILET este şi o adâncă reve-
goală de conţinut, a doua este renţă în faţa culturii în general
pe deplin acoperită în conţinut şi a culturii spectacolului în
uman. Iar publicul e alcătuit special. A spectacolului şi a
din oameni. Este inadmisibil oamenilor care-l fac să existe.
ca un artist să aibă public, dar Este o revistă serioasă, dar nu
să n-aibă target. Structurile cu o seriozitate de parastas,
pentru că spectacolele nu sunt
parastase, ci sărbători ale
spiritului. Şi nu şi-a propus
să se autofetişizeze – adică să
se pună mai presus de ceea
ce serveşte – dintr-un motiv
foarte simplu, formulat de un
mare scriitor, Antoine de Saint
Exupery: esenţa lumânării
nu e ceara din care e făcută,
ci flacăra pe care o generea-
ză. Iar VREAU BILET nu este,
totuşi, decât ceara lumânării.
Vă mulţumim că aţi venit să
primiţi darul nostru.“

(discurs rostit la lansare de


Miron Manega, directorul edi-
torial al publicaţiei)

www.VREAU BILET.ro 27
Alina Cojocaru şi Johann Kobborg
din nou
în România
A
lina Cojocaru este un nume rostit cu respect în toate marile
companii de balet din lume, fiind una dintre cele mai titrate „George Enescu”.
balerine la nivel mondial. Anul trecut, pe 7 de-
În anul 2004 a fost declarată cea mai buna balerina în cadrul Festi- cembrie, a dansat, alături
valului „Monaco Dance Forum”, la Gala Premiilor Nijinsky, premiu de acelaşi Johan Kobborg,
acordat o dată la doi ani. şi de ansamblul Operei
Este prim–balerina Companiei Regale de Balet de la Covent Garden şi, Naţionale din Bucureşti,
alături de Simona Noja, prim–balerina Ansamblului Operei din Viena. în Don Quijote, opera cu
care Alina a debutat la
blul Operei Nationale din Kiev în 1998.
Bucureşti, rolul titular Ne vom bucura din
din Giselle. Ion Iliescu, nou de graţia şi talentul
preşedintele României la celebrei noastre baleri-
vremea aceea, i-a conferit ne, cu ocazia spectacolu-
Ordinul Naţional de Merit lui extraordinar (intitulat
în grad de Cavaler, pentru “Vis”) pe care îl va susţine
performanţele sale prin la Bucureşti, alaturi de
care reprezintă şi impu- Johan Kobborg şi alte trei
ne talentul românesc pe cupluri de balerini de la
marile scene ale lumii. Covent Garden, în cursul
lunii ianuarie.
Johan Kobborg, un Entuziasmul cu care a
partener permanent fost primită şi până acum,
Alina a revenit în anul ne face să fim siguri că
În 2002 a dansat pentru urmator, pentru a dansa, acest spectacol va fi unul
prima dată pe o scenă alaturi de Johan Kobborg, dintre cele mai importan-
românească în cadrul Galei de balet a te evenimente culturale
Alina Cojocaru s-a năs- Festivalului Internaţional ale lunii ianuarie.
cut pe 27 mai 1981 în Bu-
cureşti, a studiat la Kiev
timp de şapte ani, perfec-
ţionându-se apoi, din 1997,
la Şcoala Regală de Balet
din Londra, în urma câşti-
gării bursei Premiului La-
usanne. După anul în care
a dansat în cadrul Compa-
niei de Balet din Kiev (Don
Quijote, Frumoasa din Pă-
durea Adormită , Spărgă-
torul de nuci, Coppelia), a
revenit la Londra în 1999,
fiind promovată ca prim-
balerină.
Nu a uitat niciodată de
unde a plecat şi revine cu
bucurie în România, chiar
dacă scena pe care a cu-
noscut afirmarea mondia-
lă este la mii de kilometri
de Bucureşti.
În 2002 a apărut pen-
tru prima oară pe o scena
românească, interpre-
tând, alături de ansam-

28 www.VREAU BILET.ro
www.VREAU BILET.ro 29
Balet aerian, contorsionism, dresură de tigri şi lei, atmosferă de basm

Circul
Brânduşa Novac
nu e bâlci
Spectacolul de circ este şi plăcutul, elementele care
magic prin însăşi definiţia lui. să atragă atenţia adulţilor,
Este ceva aparte, care nu are dar şi a copiilor. Nu cred că în
„echivalenţi” în lumea artei momentul de faţă mai există
pentru că circul, aşa cum se vreun dubiu asupra calită-
face el , este o artă. Circul ofe- ţii spectacolelor de la circ,
ră un spectacol care a fascinat devenite adevarăte show-uri.
şi continuă să fascineze copii Investiţiile sunt mari, dar me-
şi adulţi, în ciuda faptului că rită. Publicul bucureştean este
actuala „piaţă” românească deja obişnuit să vadă evoluţii
oferă multiple variante de dis- extraordinare, artişti români şi
tracţie şi divertisment. Totuşi, străini de talie mondială şi, de
dacă e să vorbim despre „aca- ce nu, animale care nu pot fi În orice caz, un lucru e
paratorii” de public, nu trebuie văzute decât la televizor. Acest sigur: circul nu e bâlci, circul
uitat impactul pe care-l are fapt ne obligă să menţinem este una dintre cele mai com-
televiziunea. Cu toate acestea, calitatea spectacolelor la un plexe arte şi trebuie să ai che-
cred că noi am reuşit să găsim nivel foarte ridicat pentru că, mare, voinţă şi o personalitate
acea reţetă a spectacolului până la urmă, spectatorii sunt extrem de puternică pentru a fi
complex, care să îmbine utilul judecătorii supremi. artist de circ. (Brinduşa Novac)

Povestea începe...
... în mijlocul unei păduri,
unde personaje din lumea
basmelor scandinave pun la
cale o conspiraţie pentru a afla
seretul puterii elfilor. Intră în
scenă Prinţesa Apelor, Prin-
ţul Salamandrelor, Contesa
Pădurilor, Marchizul Creieraş
şi Ducesa Ciupercă. Cei patru
pleacă să dezlege misterul.
Martor al întâmplărilor este o
tele-reporteriţă care ia inter-
viuri şi transmite ştiri în direct,
plutind în aer cu capul în jos.
“Investigatorii” ajung în
lumea păsărilor, prilej de acro-
baţii aeriene, într-un număr
special de balet aerian şi atmo-
sferă fantastică.
De la zborul păsărilor
trecem la zborul elfilor, care se
plimbă aerian de la un turnuleţ
la altul, comentând conspiraţia
ce se pusese la cale. Apare în
scenă Vrăjitorul Elfilor, îm-
brăcat într-o manta uriaşă,
de la cupolă până în arenă. El

30 www.VREAU BILET.ro
le cheamă la “ordine” pe cele cai, spre disperarea spiritelor
şase elfiţe întruchipând Spirite- cârcotaşe (Prinţesa Apelor, Spectacolele „Secretele
le Lumii. Acestea sunt îmbră- Prinţul Salamandrelor etc). elfilor”sunt programate în
cate în rochii la fel de lungi ca Prima parte a spectacolului se fiecare sâmbătă, de la ora
mantaua Vrăjitorului. încheie cu un interviu pe care 15:00 şi duminica de la orele
Prinţesa Apelor, Prinţul tele-reporteriţa îl ia Vrăjitorului 15:00 şi 18:30.
Salamandrelor, Contesa Pă- Elfilor. Preţul biletelor: loja I – 50
durilor, Marchizul Creieraş şi După pauză asistăm la un RON, loja II – 45 RON, loja III
Ducesa Ciupercă ajung, certân- număr pericolos de dresură, – 40 RON, stal I – 25 RON, stal
du-se tot timpul, la Regele Ani- în care Regele Animalelor e II 20 RON, stal III – 17. În cur-
malelor, ocazie cu care asistăm înconjurat de doi lei albi, un sul săptămânii, la matinee,
la o dresură de cai. În afară de tigru alb şi doi tigri bengalezi, pentru grupurile organizate
frumoşii bidivii mari (unul are pe care îi pune să facă tot felul preţul biletului este de 10
chiar aripi), la număr participă de sărituri şi giumbuşlucuri. RON.
şi un ponei călărit acrobatic de După un dans al lebedei, Informaţii suplimen-
o maimuţă. spiritele cârcotaşe ajung la elfii tare, la tel. 210.41.95 sau
Călătorii ajung în lumea fără aripi. Aceştia sunt de fapt 210.24.19. Pentru grupuri
apelor. Asistăm la un mirific doi artişti ruşi care prezintă cel organizate: 210.42.95 (birou
număr de echilibristică execu- mai periculos număr de acro- organizare spectacole) sau
tat într-o floare uriaşă răsărită baţie al spectacolului. Mişcările 210.49.98 (casa de bilete).
din lac. În jurul florii se deschid lor sunt atât de riscante încât
nuferi, pe care se zbenguie elfi- spectatorilor li se taie respi- aerian (cu o artistă deghizată în
ţele. Totul este învăluit în aburi, raţia. Urmează un număr de caracatiţă), încă un număr de
lumină şi muzică fantastică. contorsionism, spectaculos şi iluzionism (cu o panteră care
În timp ce elfii îşi fac pregă- graţios în acelaşi timp, apoi in- apare şi dispare) şi, în sfârşit,
tirea de dimineaţă, iar repor- credibilul mers pe tavan al unor cu un dans aerian comic al gno-
teriţa cu capul în jos transmite artişti brazilieni. Spectacolul milor. În final, spiritele cârcota-
elfo-ştirile, Regele Animalelor continuă cu un dans al apelor, şe află secretul elfilor...
ne prezintă o nouă dresură de un număr de acrobaţie şi balet

www.VREAU BILET.ro 31
32 www.VREAU BILET.ro
Cazacii zburători
50 de balerini-luptători
P amântul Rusiei a fost
străjuit sute de ani de
celebrii cazaci luptători,
cunoscuţi în istorie ca
„apărători ai frontierelor”.
zac” este derivat din cuvântul
turanic quzzaq, care este
tradus prin „aventurier” sau
„om liber”. Acest cuvânt a fost
menţionat pentru prima oară
atacând liniile de comunicaţie
şi convoaiele de aprovizionare.
Aceste atacuri au fost printre
primele exemple de strategie
a războiului de guerilă şi, într-
Prestigiul istoric al cazacilor a într-o cronică rutenă din 1395. o oarecare măsură, ale opera-
dus la crearea, în 1990, în re- Cazaci (qazaqlar) se numeau ţiunilor speciale, de comando,
giunea Lipetsk (locul naşterii şi apărătorii frontierelor din aşa cum le numim noi astăzi.
poporului cazac) a Ansam- Hanatul Kazanului. Poveştile cazace i-au inspirat
blului “Cossacks of Russia”. Aceştia au servit ca tru- pe mulţi scriitori ruşi, prin-
Primul spectacol a avut loc pe de graniţă şi apărători ai tre care şi Lev Tolstoi, care
pe principala scenă a ţării, oraşelor, forturilor, aşezărilor spunea că „Rusia este făcută
Teatrul „Russia” din Moscova, şi punctelor comerciale şi de cazaci”.
în octombrie 1991. au devenit o parte integrantă
a armatei ruse. În secolul al
Spectacolul „Cazacii zbu- XVI-lea, pentru a apăra zonele
rători” din 8 decembrie de la de frontieră de năvălirile tă-
Sala Palatului este o epopee tarilor, cazacii făceau serviciu
cazacă împletită cu poveşti de de patrulare şi observaţie a
dragoste. “Cossacks of Rus- mişcărilor hoardelor de tătari
sia” este unul dintre cele mai şi nogai din regiunile de stepă.
respectate şi premiate grupuri Au fost folosiţi şi ca ghizi
de dansatori din Rusia. în cele mai multe expediţii ale
După spectacole de succes geografilor, negustorilor sau
din Spania, Portugalia, Grecia, topografilor. În 1648, caza-
Iugoslavia şi Marea Britanie, cul Simeon Dejnev a deschis
se poate vorbi şi despre o re- trecerea dintre Asia şi America
cunoaştere la nivel european a de Nord. Cazacii au avut un rol
calităţilor celor 50 de balerini de prim rang în toate războa-
supranumiţi “cazaci zbură- iele din secolele XVII-XIX, aşa
tori” datorită spectaculoaselor cum au fost războaiele ruso-
acrobaţii aeriene. turce sau războaiele ruso-per-
sane.
Tolstoi: În timpul invadării Rusiei
„Rusia este făcută de cazaci” de armatele napoleoniene,
cazacii au fost cei mai temuţi
Numele de cazac a intrat în adversari ai francezilor. Ei
limbile europene prin france- au participat la luptele de
zul cosaque, probabil pe filiera partizani în teritoriul cuce-
limbii poloneze (kozak). “Ca- rit vremelnic de Napoleon,
www.VREAU BILET.ro 33
Johann Strauss Ensemble din nou la Bucureşti
Iată-ne ajunşi la al treilea eveniment români? Spectacolul „Vienna Spirit” de
ce poartă emblema “Johann Strauss la Sala Palatului, programat pentru luna
Ensemble”, de data asta cu spectacolul decembrie, va beneficia şi de prezenţa
„Vienna Spirit”. Dacă multe capitale euro- sopranei de talie internaţională Judith Ha-
pene au zilele lor de concerte de muzică lasz, a unui grup cu voci de vis, “Alayan-
clasică, special dedicate Sărbătorilor de na”, ca şi a unui ansamblu de dansatori de
Crăciun, de ce nu ar avea şi melonamii vals vienez.

De la Mozart la Dvorak
Orchestra Johann Strauss a fost fonda-
tă de muzicieni ai Orchestrei Brukner din
Linz în anul 1985. De-a lungul timpului au
fost cooptaţi în orchestră muzicieni talen-
taţi de toate naţionalităţile. Sunetul tipic
şi unic austriac, plus o picătură de umor
stau la baza succesului acestei orches-
tre de virtuozi, aplaudată cu entuziasm
de spectatori de pe toate meridianele.
Muzicienii de la Johann Strauss Ensem-
ble vor completa un ciclu de concerte, ce
i-au purtat de la izvoare şi până la gurile
de vărsare ale Dunării, devenind călători
imaginari pe valurile “Dunării Albastre”.
Repertoriul ansamblului conţine
lucrări ale familiei Strauss şi ale altor
mari compozitori, precum Mozart, Haydn,
Beethoven, Schubert sau Dvorak.
S-au bucurat de reprezentaţiile or-
chestrei Johann Strauss Ensemble spec-
tatori din Paris, Londra, Monaco, Madrid,
Roma, Bruxelles, Berlin, Zurich, Ham-
burg, Salzburg şi, desigur, Viena. Concer-
tele umanitare au implicat orchestra În
munca unor puternice fundaţii caritabile,
cum ar fi “Nachbar In Not“ (pentru fosta
Iugoslavie), “Cf Kinder” şi “Dr. Christian
Barnard Fund”.
Toate recomandările creează premiza
unui spectacol de mare valoare, de care
se vor bucura toţi cei prezenţi la acest
eveniment. „Vienna Spirit” va fi un dar
de Crăciun făcut publicului spectator din
România de Memento Music.

34 www.VREAU BILET.ro
19 decembrie 2006
Sala Palatului

www.VREAU BILET.ro 35
Galeria cu monştri sacri

Jean Georgescu:
“Ca să aperi pe cei slabi,
trebuie să treci de partea
celor tari”
Î
n 1990, Sala Cinematecii din Strada Euforie
a primit numele marelui cineast, Jean Geor-
gescu. Regizorul care spunea despre Caragia-
le că “este alfa şi omega spiritului comic şi satiric
al acestei naţiuni” a fost pionierul cinematogra-
fiei româneşti. Măcar pentru acest lucru, merită
să-i fie “divulgată” opera. Dar înainte de operă,
să vedem cine e OMUL din spatele maestrului.

La 12 februarie 1907 se năş- semnează scenariul şi regia. În ca instructor de teatru pentru


tea, la Bucureşti, Ion Georges- 1946, împreună cu Tudor Mu- formaţiile de artişti amatori de
cu. Între 1911 şi 1919 urmează Constantin
şatescu Nottara
realizează “Visul unei la Uzinele “Griviţa roşie” şi de
cursurile Liceului mili- nopţi de iarnă”. Semnează, de la “Direcţia regională CFR Bu-
tar din Craiova. Se angajează asemenea, scenariul şi regia fi- cureşti”. În 1963 este chemat
funcţionar la Căile Ferate şi melor de scurt metraj ”Vizita”, la Studioul de filme “Alexandru
frecventează cursurile de acto- “Lanţul slăbiciunilor” şi “Aren- Sahia”, unde semnează sce-
rie ale Conservatorului de Artă daşul român”, după schiţele nariul şi regia filmului docu-
Dramatică “Alex. Mihăilescu” lui Caragiale. În 1953 filmul ”O mentar ”Lanterna cu amintiri”
din capitală. A aprofundat atât noapte furtunoasă“ este ciuntit - o istorie în imagini a filmului
de bine învăţăturile Conserva- de cenzură. Scevenţele înlătu- românesc. În 1965, realizea-
torui, încât în 1923 este angajat rate se pierd pentru totdeauna. ză filmul “Mofturi 1900”, care
ca actor la Teatrul Mic. Din motive politice, Jean Geor- cuprinde şapte dintre cele
gescu este exclus din învăţă- mai importante schiţe ale lui
Scenarist la Paris mântul superior. Astfel este I.L.Caragiale. Între 1970 şi 1980
Un an mai târziu debutează obligat să-şi câştige existenţa scrie scenarii de filme care
ca actor şi regizor în cinema-
tografie. În 1930 se stabileşte
la Paris, unde face şcoala as-
pră a figuraţiei actoriceşti. În
1933 scrie scenariul filmului
“Cacolle”(primul C se scrie cu
sedila lb.franceza) care îl are
în distribuţie pe Fernandel, sub
direcţia marelui regizor francez
Christian Jaques. După doi ani,
“Aventura fericită” îi asigură
regizorului Jean Georgescu un
succes european. Însă, în 1939,
declanşarea celui de-al doilea
război mondial îl obligă să se
întoarcă în ţară. La 10 ianuarie
1942 începe turnarea filmului
”O noapte furtunoasă”, la care

36 www.VREAU BILET.ro
sunt, rând pe rând, refuzate un rând nu transpare drama am găsit lămpi de la 1900,
de cinematografie. În breaslă artistului ostracizat şi izolat, manşete de cauciuc, mănuşi
este omagiat ca “un patriarh mai ales după 1953, perioada fără degete. Cred că în filmul
al filmului românesc”, dar nu marilor epurări politice. Iată <<Mofturi 1900>>, îi lipseş-
i se aprobă nici o producţie şi câteva maxime a la Jean Geo- te un singur lucru ca să fie
nici calitatea de colaborator gescu: complet: un tramvai cu cai de
într-o echipă. Tinerii, desprinşi “Sunt un personaj. Un per- atunci, de la 1900” “Comedia
de realismul clasic, cultivat cu sonaj din altă epocă!” ori o ai în sânge, ori te apuci
ardoare de Jean Georgescu, “Existenţa se compune din de altceva”
preferă să facă filme despre cereri, din aşteptări şi… din ce “Mai poate fi ceva original,
maestru, dar nu cu maestrul.. zice lumea” după ce l-ai întâlnit pe Caragi-
Se stinge din viaţă în 1994, “Pentru o fotogramă tăiată, ale?
la vârsta de 93 de ani. eu nu dorm o noapte” “Ca în Caragiale! Aşa sun-
“Partea cea mai frumoasă tem noi, românii: râdem şi
Sanda Ţăranu, o frumuseţe de din munca unui regizor este râdem de noi , fără să ne dăm
fată lucrul cu actorul. E delicat seama!”
„Închid ochii şi-l văd aievea, dar şi înălţător să conduci oa- “Când se vorbeşte despre
dând firmituri porumbeilor din meni, să le dirijezi forţa inte- o mare invenţie sau despre o
Cişmigiu” - îşi aminteşte Ho- rioară, trăirea, jocul. De aceea descoperire, se face mai mult
ria Şerbănescu. Tot el poves- actorul, mai ales dacă este o caz de naţionalitatea autorului
teşte cum regizorul verifica, la vedetă, trebuie să-l simtă pe decât de valoarea obiectului
„Mofturi 1900”, recuzita bucată regizor având un înalt nivel descoperit”
cu bucată, pentru a nu-i scăpa
vreun amănunt de decor. „O
singură scăpare a avut: un co-
vor. Revoltat, a cerut audienţă
la ministrul Culturii, să ceară
suplimentare de buget, pentru
a se reface întreaga secvenţă.
Unul dintre exterioarele fil-
mului s-a filmat în curtea unei
case vechi de pe strada Nicolae
Iorga. Ţin minte că s-au fixat
cadrele şi s-a măsurat distanţa
dintre casă şi mine. Maestru-
lui i s-a părut că s-a dat rasol
la măsuratoare şi a verificat
personal distanţa, spunând:
<<metrul te mai păcăleşte, dar
piciorul meu nu minte>>… Aca-
să, la Madam Diaconescu, când
domnişoara Pavugadi cânta la profesional. Altfel face ce vrea “Sufletul n-are vârstă, nici
clavecin, m-a chemat la el şi şi nu ce trebuie!” graniţe, nici naţionalitate”
mi-a şoptit: <<Măi, băiatule, fii “Filmul e do-cu-ment”. “Sfătuind pe oameni să
şi tu mai îndrăgostit! Ce stai Dacă nu e document, nu e spună adevărul, îi educi. Insis-
aşa ţeapăn? Uită-te şi tu la ea, film.” tând că <<e bine>> să spună
ce frumuseţe de fată!>> Şi zău, “Cine face comedie bună, doar adevărul, îi minţi”
avea dreptate! Era nimeni alta poate face şi dramă bună, “Ca să aperi pe cei slabi,
decât Sanda Ţăranu, pe care o pentru că ştie să se ferească trebuie să treci de partea ce-
visau noaptea toţi telespectato- de ridicol”. lor tari”
rii României… Era un imens po- “Caragiale este alfa şi ome- “Când albeşti, parcă-ai
sesor de idei, de proiecte, de vi- ga spiritului comic şi satiric al scoate drapelul alb ca să te
suri cinematografice. Încă de la acestei naţiuni” predai”
filmul <<Directorul nostru>> (în “Eu sunt mai aproape de “Mi se pare că televiziunea
care mi-a dat să joc rolul şofe- epoca lui Caragiale. Am prins a nenorocit puţin lumea. A le-
rului) avea în planurile de viitor multe lucruri vechi pe care al- gat-o de ea”
să facă un musical intitulat <<O ţii nu le-ar putea înţelege (…). “Am vrut să fiu actor. Când
scrisoare… găsită>>, replică la De aceea m-am încumetat şi am descoperit regia, am re-
celebra piesă a lui Caragiale”... am atacat schiţele sale. Ce- nunţat la gândul actoriei. Cred
am căutat eu în filmele făcute că am avut chemare… Când
“Texte de supravieţuire” după Caragiale? Amanuntul şi pun mâna pe aparat, parcă mi
Caietele sale, denumite atmosfera. Găsesc că filmul se lipeşte mâna de el. Îl simt.
“Texte de supravieţuire” – nu trebuie să fie un document. Dar, ca să-l stăpâneşti, trebu-
conţineau nici un reproş. În nici Am scotocit prin case vechi, ie să te simtă şi el pe tine”.
www.VREAU BILET.ro 37
O zi de filmare la

“Legiunea străină”
 n cadrul dezolant al unei Românii uitate
parcă de Dumnezeu, regizorul Mircea Da-
neliuc a găsit inspiraţia şi forţa creatoare
pentru un nou film, la fel de dur, la fel de tăios,
la fel de real şi actual ca toate celelalte pelicule
pe care şi-a pus amprenta.

Raluka Zamfir - www.videofil.ro

De un calm imperturbabil, cu ochii îndrep- 16 ani de la Revoluţie au trecut parcă degeaba,


taţi când spre video-asist, când spre cerul plin se deschide ca un microcosmos, cu regulile şi
de nori, în cautarea unei raze salvatoare, maes- legile lui, cu baronii locali şi cu oamenii tero-
trul Daneliuc reuşeşte să mişte o lume ce părea rizaţi de gripa aviară. Parte din acţiune are ca
a nu se mai mişca, închistată într-o cochilie şi fundal un combinat (o relicvă a glorioasei in-
mâncată de timp, încetul cu încetul. dustrii comuniste), vândut pe nimic şi furat ca-n
Satul moldovean, tipic românesc, peste care codru, din care nu au mai ramas decât sche-
letul de beton şi o lozincă ruginită cu urarea
„Trăiască Republica Socialistă România!” Toţi
„rechinii”, apăruţi ca ciupercile după ploaie, au
reuşit să fure coloşii de oţel şi beton, bucată cu
bucată. Şi nimeni nu s-a opus: nici poliţia, nici
administraţia, nici armata. Ba, mai mult, au dat
fiecare câte o mână de ajutor „întreprinzători-
lor” generoşi.

16 ani de la Revoluţie – reversul medaliei


Dar ce au mai adus 16 ani post-decembrişti?
Au adus şi dreptul la opinie, la înjurături, drep-
tul de a pleca din ţară, undeva în Occident şi de
a trăi o viaţă mai bună. Asta sperau să facă trei
tineri, care se hotărăsc să emigreze, undeva în
ţările bogate din Vest, în speranţa înrolării în
Legiunea Străină. Sunt tineri care nu au şcoală
(un liceu sau o post-liceală sunt studii greu de
finalizat când munceşti cu ziua) şi pentru ei
emigrarea pare ultima şi cea mai bună soluţie.
Şi, ca cireaşa de pe tort, dintre toate aceste
dileme răsare gripa aviară. Bătrânii satului nu
concep cum şi cu ce drept li se omoară găinile
şi ar face absolut orice ca să-şi apere mica lor
avere.
Universul creat de Daneliuc este, de fapt,
viaţa în cel mai pur sens al cuvântului. Pe peli-
culă, maestrul a surprins toate micile drame,
toate picanteriile de la televizor, înfăşurate în

38 www.VREAU BILET.ro
poleiala kitsch, cu flori albastre pe la porţi şi cu încărcată, toţi se pregătesc de plecare. Rulotele
oameni care nu s-au mai văzut de zeci de ani, alunecă încet spre ieşirea din platoul amena-
care urmăresc infriguraţi emisiuni de genul jat în aer liber. În spatele lor, ca nişte martori
celor prezentate de „Zâna Surprizelor”. tăcuţi, coloşii de beton îşi trăiesc ultimele clipe.
Vor fi dărâmaţi, furaţi, daţi uitării. Dar pe o peli-
Mircea Daneliuc: „Voi jucaţi, asta trebuie să culă numită „Legiunea Straină” ei vor continua
faceţi!”
În ciuda faptului că mulţi îl consideră un
regizor dificil, el nu dă semne de nerăbdare
sau de enervare. Echipa de filmare ascultă
atent fiecare indicaţie sau sfat şi le execută cu
promptitudine. Pentru neavizaţi, a vedea zeci
de oameni – echipă, actori, figuranţi – stând ne-
miscaţi, cu capetele întoarse spre un tip care,
la rândul lui, priveşte spre cer printr-o lentilă
închisă la culoare şi, din când în când strigă cu-
vintele pe care le aşteaptă toţi ( „ Se poate, 30
de secunde ! „ ), înseamnă cel puţin ceva ciudat,
dar aceasta este o scena care se repetă de zeci
de ori într-o zi de filmare. „Când soarele intră
în găurică, filmăm! (...) Stooop! A intrat soare-
le! Aşteptăm... stăm după soare până apare!”
(Mircea Daneliuc)
La filmare, toată echipa depinde de starea
vremii. Dacă sunt nori, totul e mort pe o peri-
oada nedeterminată de timp (este determinată
doar de bunăvoinţa norilor de a se împrăştia,
dar...). Răbdarea actorilor şi a regizorului este
de fiecare dată pusă la încercare. Nimeni nu
părăseşte platoul până ce o anumită scenă nu a
ieşit bine!
Naturaleţea şi jocul incredibil de credibil
al actorilor tineri, cărora li s-a alăturat Rică
Răducanu, sunt elementele ce garantează
succesul unei asemenea poveşti. În loc să fa-
bricăm scenarii cu poveşti superficiale şi tentă
americanizată (un pachet complet, cu acţiune
şi împuşcături, fără vreo legătură cu lumea şi
viaţa românească) ar trebui să aruncăm un ochi
în propria curte. Astfel o să ne dăm seama de
potenţialul şi de valorile noastre, cu doza lor
de universalitate, dar şi cu consistenţa lor de
originalitate.
Şi, în final, ce rămâne? După o zi de filmare,

www.VREAU BILET.ro 39
Noutăţi la TVR MEDIA

L a vârsta mea, nici rotundă, nici pătrată, firească,


cred că oamenii cu sufletul puternic îşi încep
viaţa, iar şi iar, cu fiecare vis împlinit… Cât
mi-am aparţinut în toţi aceşti ani? Mai contează?
Dacă suntem împreună aici şi acum, dând cu ti-
fla singurătăţii, înseamnă că nici o jertfă nu a fost
prea mare şi mă simt fericit şi împlinit alături de
dumneavoastră.  Florin Piersic

FLORIN PIERSIC
omul cu o mie de chipuri
Ioana Bogdan

TVRMEDIA continuă seria Alături de el, apar în momente vesele, DVD-ul


MOMENTE de AUR cu marii co- distribuţie nume strălu- mai conţine şi un BO-
mici ai micului ecran aducând cite ale scenei româneşti NUS. Este vorba de un
pe piaţa audio-video un nou cum ar fi: N. Stroe, Dem INTERVIU acordat Ioanei
DVD, dedicat “celui mai iubit Rădulescu, Anda Călu- Bogdan, în exclusivitate
actor român”, FLORIN PIERSIC. găreanu, Ştefan Bănică, pentru TVRMEDIA. Mate-
Nu-l vom reîntâlni pe Florin Nicu Constantin, Horia rialul a fost filmat în Stu-
aici, pe actorul de film sau pe Şerbănescu, Valeria dioul TVR Cluj. Grafica
actorul de teatru, şi nici pe Gagealov, Ana Szeleş, materialelor tipărite:
prezentatorul sau moderatorul Corina Chiriac, Angela Const. Romeo Drago-
unor talk-show-uri tv, ci pe Similea, Valentin Plătă- mir. Grafica electronică:
interpretul pe care publicul l-a reanu, Vladimir Găitan, Alexandru Ene.
îndrăgit de-alungul timpului, Boris Petroff şi altii.
din zecile şi sutele de emisiuni Secvenţele au fost Piersic umblă cu masca
de divertisment ale Televiziunii selectate din emisiuni a zeci de personaje
Române. Şi nu întâmplător, semnate de Titi Acs, Ale- A alcătui o antolo-
DVD-ul este subintitulat ”Omul xandru Bocăneţ, Ioana gie de divertisment tv,
cu 100 de chipuri”… El conţine Bogdan, I.C.Dalu, Eugen cu cele mai amuzante
o slecţie de14 momente umo- Dumitru, Ovidiu Dumi- apariţii ale lui Florin pe
ristico-satirice, schiţe clasice, tru, Aurel Felea, Sergiu micul ecran al Televi-
cuplete muzicale şi poezii Ionescu, Grigore Pop, ziunii Române este un
comice, în care protagonistul Tudor Mărăscu, Dan Mi- exerciţiu de admiraţie,
- cu o abilitate remarcabilă hăescu, Titus Munteanu, dar şi un act de curaj
în realizarea personajelor - a Cornel Popa, Octavian şi de răbdare înge-
dat viaţă pe micul ecran unei Sava, Cornel Todea. Pe rească…pentru că, în
galerii de zeci de personaje. lângă acest colaj de arhivă figureaza sute de

40 www.VREAU BILET.ro
emisiuni care au pe generic ziune, ani de zile. M-a făcut “râsu-plansu’” prin puterea
numele său. Erou de comedie, fericită cu oacazia multor emi- dăruirii iubirii…!
de dramă sau din piese istori- siuni reuşite şi mi-a scos mulţi Piersic nu poate exista nu-
ce, actor de revistă, moderator peri albi pentru că se purta mai în spaţiul celor patru pereţi
de show propriu, invitat sau altfel decât toţi ceilalţI colabo- existenţiali. Îi trebuie tot aerul
prezentator de spectacole, ratori…Veselia sa inepuizabilă, din jur pentru a-l înapoia sub
festivaluri sau revelioane, mi se părea uneori fără noimă, formă de voie bună, normali-
Piersic umblă cu masca a întârzierile sale intraseră în tate şi speranţă în mai bine…
zeci de personaje lipite parcă folclor… Dar neastâmpărul Ca şi pentru Nichita, prietenia
direct pe piele, mlădiind sau creativ m-au impiedicat este pentru el rangul suprem
cuvintele în nuanţele tuturor să mă supăr pe el. Când se al omeniei şi hrana cea de toate
provinciilor romăneşti. În aprindeau reflectoarele era zilele. Este o asumare grea,
proză, pe note muzicale sau cu uluitor, performant, ferme- puţini au forţa să şi-o permită!
gestică de pantomimă, intră în cător… După ani, cred că am Cursa asta fără oprire, timp de
sufletul nostru jucându-se de- înţeles fenomenul unic care 7 decenii, înseamnă în cele din
a “râsu-plânsu’”, făcându-ne este Florin Piersic: un actor urmă un sacrifficiu asumat, un
dependenţi de farmecul lui şi profund, lucid până la durere, sacrificiu de sine, o vulnerabili-
lăsându-ne mai bogaţi cu un o fiinţă dependentă de iubi- zare a celor dragi şi apropiaţi…
zâmbet şi cu un sac de spe- re, un suflet fragil şi generos Un critic mai sever ar putea
ranţe că viaţa noastră fragilă învelit într-o coajă masivă de reproşa un sacrificiu al haru-
poate fi aşa cum o desenează anatomie umană, sub care lui creator, o pierdere pentru
el…un anotimp nesfârşit de frumuseţea, harul, inventivi- scena teatrului românesc. Dar
iubire. O “risipire magistra- tatea şi tinereţea clocotindă Piersic joacă un rol unic pe sce-
lă de bunătate”, o dăaruire a spiritului nu cunosc sclero- na vieţii: acela de “bine venit”
pătimaşă de omenie tandră şi za suficienţei, senectutea şi în inimile oamenilor, acela de
de suflet solar, care au meni- disoluţia. Am auzit de multe cel mai iubit actor român. Cei
rea de a vesteji două păcate ori pe câte cineva spunând: ”A, din preajmă-i ştiu ca Piersicul
capitale: ura şi invidia… Prinţ Piersic… Doamne cât vorbeş- Florin, cum îi spune un prieten
şi slujitor în “republica prie- te”. Poate că uneori suntem clujean, nu-şi mai aparţine nici
teniei”, prin cascada de vorbe, prea sobri sau prea grăbiţi ca măcar lui şi nici familiei sale, ci
Florin le taie unora respiraţia să decelăm miezul, dincolo de tuturor ca un neobosit mesa-
şi - ce păcat! – aceştia devin înveliş şi NU vedem ”ce, cum ger al bucuriei, al iubirii şi al
acri şi cârcotaşi… şi despre ce… vorbeşte omul prieteniei. E mult, e puţin…?
Cu o statura sa scenică im- ăsta”… Deocamdată, Piersic este un
presionantă, cu zâmbetul său Văzut de aproape, Piersic îţi mare actor şi un personaj unic!
ca un leac tămăduitor, puter- dă un sentiment de spaimă, că
nic dar şi copilăros, Piersic te se consumă fără măsură în mii
convinge că în faţa ta, pe micul de gesturi de prietenie, ne mai
ecran, nu stă un actor comic, lăsându-şi timp pentru propria
ci un prieten care te provoacă, sa fiinţă plămădită ca noi toţi,
în zeci de feluri, la o împăcare din carne şi din sânge…Cursa
cu lumea… În acest DVD, Florin asta fără oprire, timp de 7 de-
Piersic apare în 50 de iposta- cenii, înseamnă până la urmă
ze diferite: samurai sau Don sacrificiu de sine şi neglijenţă,
Quijote, moşneag hâtru sau şi vulnerabilitate pentru cei
chipeşul Romeo, Nea Costică apropiaţi, totul petrecându-se
Tanase sau ineguratul Othelo, sub flamura unui simbol numai
elev tocilar sau tălmăcitor al de el ştiut…
lui versului arghezian, Zorba Piersic este o planetă în
grecul sau amiralul Nelson, care invidia, răutatea, prostia
toreador, oşean cu ceteră sau şi plictisul au fost eradicate!
conte la balul Operetei vie- Nu-i cereţi să fie convenţional
neze, găinar sentimental din şi respectuos la ore fixe, nu-l
pagini cehoviene sau cow-boy, judecaţi cu tiparele perfecţiu-
persoanj stupid de-al lui Nenea nii academiste. Nu-i cereţi im-
DVD-ul FLORIN PIERSIC,
Iancu Caragiale sau, pur şi posibilul! El este înzestrat cu
OMUL CU O SUTA DE CHIPURI”
simplu, îndrăgostit fără priha- un har actoricesc, cu un simţ
se poate cumpăra din librăriile
na…Talentul, disponibilitatea ludic aparte şi cu o conştiinţă
Diverta, super-marketurile Metro,
sa inepuizabilă, generozitatea solidă a responsabilităţii, care Cora, Carrefour, Librăria Cărtu-
, neegalate în spaţiu şi timp, nu intră în canoanele obişnu- reşti, DGT-Arte, VIC Music, Trade,
constituie un panaceu garantat ite. El “există aşa… risipindu- Vivo-Music Cluj Napoca, reţeaua
pentru durerile sufletului nos- se neobosit” pentru cei care de librării Bucureşti, dar şi prin
tru, mai vechi sau mai noi… iubesc miracolul dialectic telefon, la nr.317.45.91.
Am lucrat cu el, la televi- al vieţii, jocul spiritului de-a
www.VREAU BILET.ro 41
Despre umor, băşcălie
şi gorilele culturii
Dan Puric
Umorul are dimensiuni nări. “Responsabilii” actuali,
sacre, spre deosebire de au luat tot ce a venit din afară,
băşcălie, care desacralizea- toate prostiile astea gen “Sur-
ză totul. Băşcălia este de tip prize, surprize” – “Parbrize,
ateu, neantizant, ea îşi bate parbrize”, cum îi spunem noi
joc de orice fel de valori şi – şi le-au inoculat în rating.

S
repere. Înainte de ’89, un Toma Dar nu-ţi dau voie ţie, să vii pe
Caragiu sau un Amza Pellea cealaltă parte şi să produci. pectacolul Don Qui-
practicau umorul, care este o Este un cerc închis. Şi atunci, jote este rezultatul
valoare a inteligenţei. Ca orice în România, problema nu este colaborării dintre
act artistic –vorba lui Heide- una a economiei de piaţă, pen- Comapania Passe-Partout
gger – umorul te trezeşte din tru că piaţa îţi dă posibilitatea Dan Puric, Fundaţia Art Media
rutină. La noi el a fost o armă alternativei. Este vorba, din Production, Institutul Cervan-
de apărare şi de rezistenţă. păcate, doar de o baltă neno- tes şi Ambasada Spaniei la
Acum, mitocanul internaţional rocită, făcută de o mafie, cu un Bucureşti. Premiera (specta-
şi-a dat mâna cu mitocanul lanţ trofic pe fiecare televiziu- colului) a avut loc în data de 23
naţional. Şi în viaţă, şi la tele- ne în parte. aprilie 2005, anul Cervantes,
vizor. Iar efectele nonculturii În momentul de faţă există şi a marcat împlinirea a 400 de
sunt dezastruoase în timp două culoare de jogging că- ani de la publicarea romanului
pentru consumatori. Hrana tre cimitir: pensionarii, care (1605).
aceasta surogat devine din ce sunt morţi de vii, şi tinerii,
în ce mai agresivă şi aproape care sunt deja pensionari. Din Regizorul spectacolu-
o chestiune de şantaj. După 15 fericire, vine o generaţie foarte lui, Dan Puric, foloseşte un
ani de imbecilizare, dacă oferi bine înarmată genetic împotri- libret arhicunoscut în lite-
calitate, ea este respinsă, căci va acestor rechini, care le va ratura şi cultura universală,
între timp s-a creat dependen- pune mari probleme peste 10- traducându-l într-un lim-
ţa. Vorba lui Socrate: piaţa este 15 ani. Până atunci, trebuie să baj teatral unic, ce poate fi
plină de lucruri de care n-am ne retragem în munţi. Adică în înţeles pe orice meridian al
nevoie. Acum consumatorii au cultură. Altfel, ne calcă gorile- mapamondului. Don Quijote-
ul său călătoreşte pe drumul

Don
false necesităţi, false determi- le cu Jeep-ul.
desăvârşirii, având ca armă,
în afara lăncii rupte, dragos-

Quijote un spectacol de Dan Puric


42 www.VREAU BILET.ro
tea pentru Dulcineea. Acest tango i se impune să intre în către singurul care „este
„motor” al căutărilor sale rândul celorlaţi, este redus, ceea ce este”, Dumnezeu.
îl determină să vadă lumea egalizat. I se impută natura Don Quijote este un per-
dincolo de aparenţe. lui de căutător, de visător, sonaj simbol care ia naştere
de inovator. odată cu omenirea şi reapare
Batjocorit de cei salvaţi în istorie sub diferite forme.
Aventurile debutează cu Idealism în limbaj tehnologic Spectacolul este o încercare
scena din han, în care Don Analogia este cu socie- de raportare a artistului Dan
Quijote descoperă o lume tatea supratehnologizată de Puric la lumea de astăzi.
care L-a abandonat pe Dum- astăzi care condamnă orice Modernitatea montării con-
nezeu în favoarea valorilor manifestare a stă şi în faptul că regizorul
efemere. Efortul cavalerului sensibilităţii, a religio- a apelat la toate inovaţiile
este inutil, dar marchează zităţii, în care umanitatea a din domeniul sceno-tehnicii:
primul său contact cu su- devenit subiect de senzaţie. proiecţiile multi-media, su-
fletul uman căzut în dez- Visul iubirii îl mână din nou net de cea mai bună calitate,
nădejde. Drumul pe care îl în zbateri şi sacrificiu su- coloana sonoră foarte vari-
urmează îi descoperă ade- prem dar, din cauza slăbiciu- ată, lumini şi costume care
vărul lumii în care trăieşte nii fizice, cavalerul sfârşeşte favorizează comunicarea cu
şi pe care mereu încercă să într-un spital de nebuni. spectatorul acestui secol,
o schimbe. Oferă, de pildă, Fizic este exterminat, dar oriunde s-ar afla.
unor puşcăriaşi libertatea şi speranţa şi spiritul se înalţă
primeşte în schimb umilinţă
şi batjocură. Sancho Panza,
prieten devotat atât cavale-
rului cât şi realităţii, îl ajută
să-şi continue aventurile.
Don Quijote-ul lui Dan
Puric ajunge astfel în faţa
regelui însuşi care îl trimite
în cea mai onorabilă misi-
une. Lupta este pierdută
şi acum începe momentul
maturizării lui Don Quijote,
când este cuprins într-un
joc al numerelor. Pe ritm de

www.VREAU BILET.ro 43
INTERVIU
Ştefan Iordache
nucul lui Dumnezeu
L a eşecuri ţine mai mult decât la marile succese.
Eşecurile îţi aduc aminte că “nu eşti tot timpul Ghe-
orghe Dracu. Dumnezeu îţi mai dă un pumn în cap
şi-ţi spune: <<Bă, nu întrece măsura vanităţii!>>”.
Dana Andronie

Am bătut şi mi s-a deschis. În capăt, n-aş mai alege această în mână. Ne-a lăsat pe hâr-
prag a apărut un bărbat impu- hasmodie de meserie. De fapt, tie răspunsul şI, o dată cu el,
nător, tânăr şi fără vârstă în trebuia să mă fac medic. Dar povestea unui nuc. Nucul are
acelaşi timp. Un tânăr cu părul nici meseria asta n-am vrut-o. peste 60 de ani, “stă în colţul
alb, din creştet până la ultimul Părinţii îşi doreau să devin casei, este o întreagă uzină,
fir din barbă - caier pentru doctor. Dacă era după mine, aş care merge de atâta amar de
furca timpului. 65 de ani au fi vrut să nu fac nimic”, măr- ani, e falnic, destul de egoist
troienit peste el, peste actorul turiseşte acum, la amurgul - nimic nu prea există lângă el
Ştefan Iordache, şi totuşi în vieţii, Ştefan Iordache. - nu se simte stingher, pentru
ochi i se poate citi încă “poh- că e puternic, bine înfipt în
ta ce-a pohtit-o”: viaţa! De “Aici e Ştefan Iordache, pământ, plin de viaţă”. Nucul
ce a acceptat să fie distribuit actorul” seamănă cu Ştefan Iordache.
de destin în rolul de actor? “Ce-om face când vom îm- Numai că el, nucul, a îmbătrâ-
“Pentru că n-am avut încotro” bătrâni de tot?”, se întreba nit de tot şi, la un moment dat,
- zice. “Dacă ar fi s-o iau de la odată actorul, ţinând condeiul a fost tăiat. “Probabil că Dum-

44 www.VREAU BILET.ro
nezeu, când o găsi de cuviinţă că asta m-a pus în fruntea important dirijorul în hasmo-
că sunt un pericol pentru cei distribuţiei. Când am greşit, dia asta de meserie pe care
din jurul meu, mă va tăia”. am trecut în coada diustribuţi- mi-am ales-o.
Şi atunci, când acest nuc al ei, chiar dacă eram primul pe
lui Dumnezeu va fi pământ, afiş. Am avut multe eşecuri. Şi „Nu-mi place exhibiţionismul”
Ştefan Iordache îşi doreşte la eşecuri ţin mai mult decât - Vă uitaţi des în oglindă?
“să calce românii pe pămân- la marile succese. Eşecurile - De ce să mă uit? Să văd ce
tul unde sunt îngropat, să mă te ţin cu picioarele pe pământ. ştiu?
calce ca pe iarbă. Că mulţi Nu eşti tot timpul Gheorghe - Ştiţi cine sunteţi?
ne-au călcat pe noi, românii, Dracu. Dumnezeu îţi mai dă un - Numai Dumnezeu ştie.
şi ne-am ridicat ca iarba până pumn în cap şi-ţi spune: “Bă, - Vă redescoperiţi în fiecare
spre seară. Să calce românii nu întrece măsura vanităţii!” zi?
pe pământul sub care mă aflu - Credeţi că rolurile v-au - Mă redescopăr şi mă regă-
şi să spună atât: «Aici e Ştefan „ajutat” să deveniţi un om sesc în toate fiinţele pe care
Iordache, actorul>>”. egosit? le-am creat. âl de sus ţine evi-
-Românul îşi mai permite să - Da. Din moment ce m-am denţa şi, din când în când, mă
citească? băgat într-o treabă grea, ego- mai pedepseşte. Nu ţi-am zis
-Am văzut mulţi copii prin ismul trebuie să funcţioneaze. că-mi dă cu pumnul în cap?…
librării. Acum nu ştiu dacă îşi Trebuie să-mi duc la bun sfâr- Dar astea sunt ale tinereţii
cumpărau cărţi. Sunt vremuri şit treaba la care m-am anga- valuri. Acum mă îndrept spre
prohibite pentru buzunare- jat, aşa cum cred eu, şi nimeni amurg… Văd altfel lumea şi
le noastre. Ar trebui să se teatrul. Poate că de aceea nu
reinventeze o formulă pentru merg la spectacole în care ac-
oamenii dornici de carte, dar torii apar în pielea goală. Nu-
cu puţini bani. Aşa cum era mi prea place să mă uit nici la
pe vremuri “Bibiloteca pentru filmele de gen, nu ascult nici
toţi”. Cu un tiraj enorm, îţi muzică cu texte semi-porno-
scoţi banii… Nu se poate trăi erotice. Arta purifică omul,
fără citit. Internetul te ajută nu-l dezbracă, nu-l dezgoleş-
doar: poţi găsi rezumatul la te. Deşi Dumnezeu aşa ne-a
“Crimă şi pedeapsă”… născut, goi. Dar nu-mi place
-Când aţi descoperit că exhibiţionismul.
hobby-ul dumneavoastră - Ce înseamnă „a îmbătrâni
este viaţa? de tot”? Această expresie se
-Probabil când am început să regăseşte în proza “Nucul”,
miros lumea, să-mi dau seama scrisă de dumneavoastră.
ce şi cum e pe pământul ăsta. - Nucul meu a îmbătrânit şi l-
Atunci mi-am dat seama că cel am tăiat. Putrezise şi devenise
mai de preţ lucru este viaţa! E un pericol. Probabil că Dum-
greu să ajungi să spui că hob- nezeu, când o găsi de cuviinţă
by-ul tău este viaţa. Trebuie să că sunt un pericol pentru cei
ai o anumită experienţă trăită din jurul meu, mă va tăia… A
în spate. mai rămas o părticică din nuc:
rădăcinile. A rămas un fel de
„Eşecurile te ţin cu picioarele masă… Nucul a auzit mul-
pe pământ. Nu eşti tot timpul n-are voie să se bage. După te. Sub el s-au născut multe
Gheorghe Dracu” aceea, pot să comenteze… Eu scenarii, piese… Acum e căzut
-În cimitirul satului cred că egoismul funcţionează la pământ şi tace. Nu mai sunt
există o cruce cu numele şi într-un sens pozitiv. lovit cu nuca în cap… Am plan-
dumneavoastră. Sunteţi - Care dintre regizori v-a tat alţi doi nuci şi cred că mă
primul pe „afiş„… “exploatat” cel mai bine? voi pitula şi pe sub ei…
Întotdeauna v-aţi dorit să - Aproape toţi m-au exploatat. - Mai poate să mai fie Ştefan
fiţi în capul distribuţiei? N-am preferinţe, nu pot să Iordache Mitică?
- Nu, Doamne fereşte!, mai spun că îmi place regizorul - L-aş juca şi mai bine acum.
ales în situaţia asta. I-am în- cutare sau cutare. Ce expresie Mitică nu va dispărea niciodată
trebat pe cei din familie de ce stupidă: “îmi place”! Am încer- din caracterul românului. Ni
m-au trecut primul pe cruce cat să comunic cu toţi. Le-am l-a pus pe frunte Nenea Iancu
“Păi eşti cap de afiş!”, mi s-a dat tot ceea ce mi-au cerut, ei al lui Caragiale şi nu mai pu-
răspuns… Ei, este o glumă a mi-au oferit idei care nu-mi tem scăpa de el! Ar trebui să
familiei… Dar să revenim la veneau. Meseria asta nu poţi se facă un film numai despre
cealaltă distribuţie. Viaţa mi-a s-o faci de unul singur, deşi Mitică, dar nu sunt bani…
oferit şansa să joc doar roluri se zice că regizorul s-a născut
grele, importante. Probabil din lenea actorului. Este foarte

www.VREAU BILET.ro 45
Malaganbişti şi aristocraţi

Unde ni sunt
dirijorii?
Miron Manega

B agheta de dirijor seamănă întrucâtva


cu bastonul de mareşal. Doar că, spre
deosebire de acesta din urmă, nu se ţine
în raniţa, ci întotdeauna la vedere.

Foarte mulţi dintre noi ne solist, el, dirijorul, se subor- Malagamba, şef de sectă
punem întrebarea legitimă: donează solistului, variantei Cel mai spectaculos
este nevoie, într-adevăr, sale interpretative. Dirijează dirijor român a fost Sergiu
de toată această sofistica- în continuare orchestra, dar Malagamba (1913-1978). El
tă pantomimă muzicală a nu conform viziunii sale, ci a introdus la noi, în concer-
omului cu bagheta? Adică, conform viziunii solistului, tele de muzică uşoară şi de
mai vulgar spus: cât de care e suveran. Mai ales estradă, mişcarea scenică a
imperios necesar este un când e vorba de interpreţi de instrumentiştilor, show-ul
om cu un băţ în mână, în faţa forţă, cum sunt pianiştii Dan interpretativ. Înainte de a se
unei armate de 50, 60 sau Grigore sau Radu Lupu. Ace- consacra baghetei dirijora-
100 de instrumentişti, care laşi concert, de Beethoven, lae, a fost considerat cel mai
ştiu foarte bine să-şi citeas- de exemplu, durează la Dan bun percuţionist din ţară,
că partiturile, ştiu când să Grigore 32 de minute, iar la faima sa depăşind graniţe-
intre şi, mai ales, ştiu ce au Radu Lupu 42. Două perso- le României. În 1942 a fost
de interpretat? Ce aduce în nalităţi, două temperamente protagonistul şi victima
plus omul cu bagheta, când total diferite, două dimensi- unui scandal de proporţii:
Mozart, Beethoven, Ceai- uni ale aceluiaşi Beethoven”. acuzat de “malagambism”
kovski sau Grieg au compus
şi au aşezat pe hârtie totul,
până la ultima notă, pentru Sergiu Celibidache
fiecare instrument în parte,
fie el trianglu sau cinel?

Ionel Tudor: “Dirijorul, se


subordonează solistului”
Un răspuns nuanţat şi
lămuritor ni l-a dat Ionel Tu-
dor, dirijorul Big-Band-ului
Radio: “Fără dirijor, toate
partiturile muzicale ar suna
la fel. Dirijorul are propria
lui percepţie a compoziţiei
şi propria viziune despre
sound-ul final. El trebuie,
înainte de toate, să cunoască
toate partiturile instrumen-
telor. Pe de altă parte, tre-
buie să aibă autoritatea de
a se face ascultat de instru-
mentişti, pentru a-i deter-
mina să se supună viziunii
sale. În momentul în care
un dirijor are pe scenă un

46 www.VREAU BILET.ro
(moda pe care el o lansase
în România), a fost ridicat
de poliţie şi închis în lagărul Ionel Tudor
de la Tg.Jiu, sub acuzaţia de
a fi “şef de sectă religioa-
să, periculoasă siguranţei
statului”.

Ciudăţeniile maestrului
Un alt mare dirijor român
(dar din zonele “alpine” ale
muzicii) a fost Sergiu Celibi-
dache (1912-1996). Maestrul
era plin de ciudăţenii, mai
mult sau mai puţin scuza-
bile. Nu l-a “înghiţit”, de
pildă, niciodată pe colegul
său de breaslă Herbert von
Karajan. Interesant este că
acesta îl preţuia mult pe
român, lucru pe care l-a şi
afirmat public. O altă ciudă-
ţenie a lui Celibidache a fost
refuzul său constant de a-şi condus, timp de 40 de ani, de care ei să se poată manifesta,
înregistra concertele, con- Sile Dinicu, urmat la pupitru sau măcar sprijinirea con-
siderând că vraja muzicii nu de Cornel Popescu, Ion Cris- cretă a unora dintre studenţi,
poate fi capturată pe bandă. tinoiu şi, mai recent, de Ionel pentru a ajunge la concur-
De aceea, foarte puţinele Tudor. Are în componenţă 20 suri importante din Europa.
sale albume au fost realizate de instrumentişti, doi recuzi- Ministerul Culturii şi Cultelor
în ultimii ani de viaţă. După teri şi, bineînţeles, un dirijor. nu a răspuns, până acum, în
moartea maestrului, fiul nici un fel, dar aşteptăm încă
său, Serge Ioan Celibidache, Cristian Brâncuşi: “Tinerii o implicare concretă. Sunt
a decis lansarea celorlalte absolvenţi nu au, practic, acum15-20 de tineri care
înregistrări, aflate în arhiva unde să dirijeze” nu au unde să-şi practice
Filarmonicii din Munchen. Cele două Universităţi Na- meseria. Cauza principală
ţionale de Muzică (Bucureşti a acestei situaţii este indife-
De câte feluri sunt dirijorii şi Cluj) şi secţia de muzică renţa”.
Dirijorii se împart, în din cadrul Universităţii ieşe-
esenţă, în două mari catego- ne scot în medie, anual, cam Mai avem dirijori?
rii: dirijorii de cor şi dirijorii cinci-şase dirijori cu diplomă. Ar fi interesant de şti-
de orchestră. Aceasta din Deşi, teoretic, ar exista un ut, aşadar, cam pe unde
urmă, la rândul ei, poate fi debuşeu profesional în care ne plasăm la acest capitol,
de mai multe feluri: simfoni- ei să se poată manifesta ori având în vedere ilustrele
că, populară, camerală sau să-şi formeze mâna (cele18 antecedente. Dacă e să-i
big-band. Cel mai cunoscut filarmonici şi şapte teatre dăm crezare lui Ionel Tudor
cor românesc (şi unul dintre lirice), în realitate locurile (şi n-am prea avea motive să
cele mai longevive) este, disponibile sunt ocupate de nu-i dăm), şcoala dirijorală
fără îndoială, “Madrigal”, dirijori străini, pe criterii românească pare să fie în
condus de reputatul dirijor de conjunctură. Sau, pur şi suferinţă: “Părerea mea e că
Marin Constantin. În privinţa simplu, aceste locuri nu sunt nu mai avem dirijori de mare
orchestrei simfonice, aceas- ocupate. “Tinerii absolvenţi valoare, aşa cum au fost Iosif
ta are, de regulă, 50-60 de de Conservator nu au, prac- Conta la muzică simfonică,
instrumentişti, dar poate tic, unde să dirijeze – de- Sile Dinicu la big-band, Ionel
ajunge până la o sută, în clara, nu demult, în <Săptă- Budişteanu sau Paraschiv
timp ce big-band-ul (mai pe mâna Financiară>, Cristian Oprea la muzică populară.
româneşte, o orchestră de Brâncuşi, profesor asociat la Şi nici nu sunt semne că ar
muzică uşoară care poate catedra de dirijat orchestră putea apărea curând. Şcoala
interpreta toate genurile a Universităţii Naţionale de românească de artă dirijo-
înrudite, inclusiv muzica de Muzică Bucureşti. “Am pro- rală trece printr-un impas.
jazz), are mai puţin de 30 de pus cooptarea lor în colecti- Iar în privinţa big-band-ului,
instrumentişti. Big-Band-ul vele filarmonicilor existente, conservatorul nu pregăteş-
Radio, cu o vechime de 57 de am sugerat organizarea unor te nici astăzi dirijori pentru
ani (înfiinţat în 1949), a fost concursuri şi festivaluri la această specializare”.

www.VREAU BILET.ro 47
„Lumea vrea
să se amăgească, deci
să fie amăgită”
“Lumea este teatrul, oa- se prezintă proiectele himerice nară. Se mai văd acolo oameni
menii sunt actorii, întâmplările ale oamenilor, smintiţii bat din care se pare că iau toate măsu-
compun piesa, norocul distri- palme ca să arate aprobarea rile şi precauţiunile imaginabile
buie rolurile, teologii mane- lor, cei înţelepţi fluieră piesa. pentru a marca adevărata cale
vrează maşinile, iar filosofii Intrând, la poartă se plăteşte o care duce la ţelul ce şi l-au pro-
sunt spectatorii. Bogaţii ocupă monedă care se numeşte sufe- pus, în timp ce pe de altă parte
lojile, cei mari amfiteatrul, iar rinţă, şi se primeşte în schimb, zăpăciţii şi indolenţii ajung la
parterul este pentru pârliţi, pentru a putea ocupa un loc, un portul fericirilor pământeşti. În
femeile poartă prin prejur bilet cu marca nelinişte. Vari- sfârşit, aşa este comedia lumii
răcoritoare, iar oropsiţii sorţii etatea subiectelor prezentate acesteia, şi cel care vrea să se
mucăresc lumânările. Specta- distrează (pentru) puţină vreme distreze pe îndelete n-are decât
colul este compus din nebuni şi spectatorii, dar deznodământul să se aşeze într-un colţişor de
timpul trage cortina, piesa are intrigilor, bine sau rău constru- unde să poată vedea comod to-
titlul: Mundus vult decepi, ergo it, face pe filosofi să râdă. Se tul fără să fie văzut, ca să poată,
decipiatur (Lumea vrea să se văd acolo apărând giganţi care în siguranţă, să-şi bată joc de ea
amăgească, deci să fie amăgi- într-o clipă devin pigmei şi pitici aşa cum merită.”
tă). Uvertura comediei începe cu care cresc pe neobservate şi Oxenstierna,
lacrimi şi suspine; în actul întâi ajung la o înălţime extraordi- Pensees diverses, vol.1

48 www.VREAU BILET.ro
www.VREAU BILET.ro 49
50 www.VREAU BILET.ro
Casele de bilete VREAU BILET.ro din:
w Unirea Shopping Center - et.2 (lângă magazinul House of Art)
Program: Marţi - Sâmbătă ; Orele: 11 - 20
Tel: 0720.153.350

w Carrefour Orhideea
Program : Luni - Vineri ; Orele 11 - 20
Sâmbătă ; Orele 10 - 21
Duminică ; Orele 10 - 17
Tel: 0729.309.900 (Luni-Marţi)
0729.683.808 (Miercuri-Duminică)

w Carrefour Feeria - în faţa spaţiului SERVICII FINANCIARE din


cadrul hypermarket-ului

www.VREAU BILET.ro 51
52 www.VREAU BILET.ro