P5rinteleRodion

OAMENT $r DEMONI

Carte tipdritd binecuvdntarea cu PreaSfinfitului Piirinte GALACTION, Episcopul gi Alexandriei Teleormanului

Prefaya editorulttit ;

Marii iniliayi ai Indiei Si Pdrintele Paisie - saurdzboiuldintrerugdciune meditaliileorientale gi

pe ,,M[ aflam la Majestic- o cafenea malul mdrii - cdnd m-a intdlnit unde obignuiausd se adune studenlii un oarecare cunoscutgi mi-a spuscI mergesd participe la prima lecfie a seminarului despre Mind Control. Am hotlrdt sd-l insofesc. Seminarulse desldqura intr-o saldde conferinlede la Electra Palace,unul dintre cele mai luxoasehoteluri din Tesalonic,in pia{a Aristotel. Urma sd dureze patru-cinci zlle, iar participarea costajumitate din bursalunar[ a unui student.M-am intdlnit cu profesorul qi i-am spus ci nu dispunde banii necesari. M-a primit gratuit.(...) ln ziua a doua a seminarului md aflam ?n salonul hotelului, agteptdndreluarea discufiilor. Din aceast[ zi urma sd inceap[ adevdrata instruire-iniliere.<Oare e bine ce fac?>,m-am intrebat,gdndindu-mdlatoatecele pe care pdrintele mi le spusese Paisie.

Am considerat ce este potrivit aici sd facem o prezentarea lucrdrii lui Dionysios Farasiotisintrucdt oferi foarte multe argumentepractice care intdresc punctul de vedere dogmatic exprimat de pirintele Rodion in ,,Oameniqi demoni". A fost o mare bucurie pentru editura noastrd sd ofere cititorilor romdni traducereaacestei extraordinare mdrturii contemPorane... 5

<Pdrinte,dacdceeace fac e un lucru rdu, impiedicd-l! Nu ingddui sd se intdmple>,l-am rugat lduntric. gi Au sosit apoi cunoscu{ii, cdtevadomnigoare, am pe uitat cu desdvdrgire rugdciunea careo ftcusem. de Seminarula demarat.Am inceput rostind cu putere conforminvdllturii hinduse,pentru a OM, sunetul<<sfhnt>, de se <purifica>atmosfera influenfespiritualenedorite. Seminarulcontinua,dar elevii mai vechi au inceput sd devind indispugi. in pauze, murmurele gi agitalra cregteau. Eu nu puteam infelege ce se petrecea. it simpatizasempe Paul gi imi displdcea sd aud cuvinte impotriva sa. Paul ins[, precums-a dovedit maitdrziu, incepusesd mi suspecteze fr cauza dificultdfilor. Dupd pauzd, a a pentru a destinde redeschisseminarulcu cdtevaanecdote, atmosfera.in timp ce spunea anecdotele,plimbdndu-se prin mullime, md supuneadiferitor teste psihosomatice. Spre exemplu, imi intindea brusc mdna, ca sd vadd cum voi reacfiona.Absolut spontan,fbrd sd md gdndesc,am pozitiv; l-am prins strdnsde mdnd.Mi-a fbcut treirdspuns patru astfel de testegi, in final, mi-a ftcut unul desprecare citisem intr-o cartede psihologie.Atunci mi-am dat seama cd se indoieqte de mine, cE verificd raportarea mea emofionaldfafd de seminarqi fafd de persoanasa. M-am mirat, cdci eram realmente intr-o stare pozitivd. De altfel, am reacfionat toatetestelepozitiv. la S-a hotdrdtsd continueinilierea.Atmosferadevenise caldd gi amicald. Era un bun profesor. Procesul de instruclie progresa gradat,cu exercilii tot mai complexe. Dupd o jum[tate de or5 de exercilii, elevii mai vechi au inceputdin nou sd se agite.Murmurauintre ei. Aceastd tensiune n-a intdrziat sI erupd. S-au ridicat doi-trei dintre ei gi au inceputs[ protesteze deschis:

- E-xistdsau nu existl protecfie spirituali la acest seminar? intrebauei provocator. Pentru elevii mai noi, sensul acestei intrebdri era greu de reperat.Ce sd insemne<protecfiespiritualb? Sd ne protejeze de ce anume?Existd vreun pericol de care trebuie sd ne protejdm? Cine ne ameninfd gi cine ne protejeazd?La toate acesteintreb[ri, veteranii rispundedu cu jumdtdli de cuvinte. Subliniauinsd faptul cd de aceastd datd existau -intrqzig4t__de ordin- spirifual gi cd situa{ia {-qvgnige astfel criticd, spre deosebire de gedinlele precedente. Seminariiles-auintrerupt pentruo zi. Paul a anunfat cd vom continuaseminariilecu Maria, o veche elevd a sa, intrucdt el personalnu mai poatecontinua. Atunci mi-a strSfulgerat rninteacestgdnd: <Ce am in cgryt eu de la pdrintelePaisie? l-am rugat sqltlplgdigg Nu initierea, daci este un lucru r[u? SA fi intervenit bdtrdnul?...>. Nu eram sigur. La mijloc puteau fi nenumdratealte cauze. Am hotdrAtsd continui, rugdndu-mi in acelagitimp lui Hristos gi cerdndu-ibdtrdnuluica, dacdacest seminar esteun lucru rdu, sd mi-o arateincl gi mai limpede. . Dupd intreruperea de o zi, Maria, care urma sd continue seminariilein locul lui Paul, a sosit din Atena. Era o tdndri in jur de 30 de ani, simpaticd, blond-castanie. Inilierea s-a derulat 17rdimpedimente pentru ceilalfi. \4i9, insd, au continuat s[ mi s9 .i4td"mple evenimente -neaqteptate. Spre exemplu, la un oarecareexerciliu, in timp ce in -sufun-daJl fineam cu tofii ochii inchigi gi ne afla.m 4!ve!ul alfa, sau, mai exact, iA*rlaf_"_de_autohipne@schilam in mintea noastrdimaginile pe care ni le sugera Maria.

Ea alesese dinainteaceste. una imagili .qile prezenta dupd alta, ldrd intrerupere, exact ca la cinematograf. Astfel, fiecare dintre noi avea in minte o succesiune permanentd- imagini controlate. de Brusc, in timp ce executamlinigtit indicaliile, s-a petrecutceva asemindtorunei intreruperia <<filmului>>, ca o interven{iedin exterior ln.lo_c sd vid ceea ce dicta Maria, am vdzut un {emo'g, Avea un chip ur0t gi viclean, codilEli'co;*". Afiqa un aer glume{. JnSp-[1a mai curdnd o dispozi{ie prietenoasd fald de mine. Nu era amenin!6tor, nici duqm[nos. Am fost surprinsde intdmplare.Ce putea fi creatura aceea?Ce voia de la mine? Ifnag.in-qa durat cdteva a secunde,dupd care am continuat exercifiul. Nimeni n-a bdnuit nimic. Pe parcursul exercitiilor, demonul mi-a r.gapdrut mai multe rdnduri,de fiecaredat[ in alt chip. in La sfdrgit am hotdr6t si-i cer ldmuriri Mariei. Dupd terminareacursului,ne-ama$ezat amdndoiintr-un capdtal salonuluigi i-am descrisceleintdmplate. - Despre ce poate fi vorba, care este pdrereata? am intrebat. M-a ascultatcu atenlie, ftrd nedumeririsau obiec{ii. A adrnis intocmai evenimentele, spundndu-mi cd asemenea lucruri se intdmpld frecventin plan spiritu,al. A ?nceputapoi sd-mi vorbeasc[ desprep]Ags-tzul__ei trdja care in Franfa. Mi-a spus cd o ajutasemult, dar c6-l pldtegte atdt de scump incdt este nevoitd sd munceascd12 ore pe zi, ftrd, a mai socoti gi seminariilede Mind Control. igi intdlnegte maestrul de patru-cinci ori pe an, gi ?i dA aproapetofi banii pe care-i are. Atdt de costisitoare este ii relatia ueI... c

Din cdte mi-am dat seama,maestrul ei urma-.a$anumiti <calea omului qiret>,era discipolal lui Gurdjig{{,-, Tdndra se ardta a fi inteligentd,termindseDreptul, cdldtorise mult. N-am putut in{elege rela{ia ei cu profesorul francez.Practic,ea ii ddruiatoli banii pe care-i cAgtigaintr-un an, Foarte comercialvedea lucrurile acest exact maestru!Pirintele Pais.ie-.era contrariul.C[uta tnb.eu impdrlea toate darurile sale sd dea, nu sa primeascS.^ duhovnicegticopiilor sdi. Iy dar ali luat, tn dar sd dali, Lui le-aspusHristosucenicilor (Matei 10,8). (...) Dacd cineva dorea sd progreseze, trebuia s6-gi giseascdun maestrupropriu. Cam acestea erauconcepliile ei. intrebare: I-am pus din nou aceeaqi - De ce mi-a apdrutdemonul? A zAmbitcu simpatiegi mi-a spus: - $e pare cd -celulels"lafiau o astfel de polarizare hpdt il atrag. Cu alte cuvinte, susfineac5 eu a$ avea o oarecare <inrudire organic5>cu Diavolul. Am deschisgura plin de uimire: - Bine, zic, atuncilui Hristosde ge I s-a ardtat? . A rdmasincremenitd. - Pui iqtrpbdridificile, mi-a spusgi s-a indepdrtat. 4{n simtit c[ urmdrise doud lucruri: primul, sd md pund in contact cu maestrul ei; al doilea, sgqj.indug4 rezonantd demonii, gi sd m[ cu cf, id_"pA ag aveao oarecare determinesd privescpozitiv acestlucru. de Seminariileeraufoarteaproape sfhrgit.Incepusem sd md frdmdnt.Pozilia Mariei, apariliademonului,nu erau oare tocmai implinirea rugdminlii pe care i-o adresasem plrintelui Paisie? Nu-i cerusemca <dacd acest seminar esteun lucru rdu, s[ mi-o arateincd gi mai limpede>?

Dupd un timp, l-am intrebat pe bf,trdn dac[ auzise de ruglciuneameagi dacdirni diduse <mdnd ajutor>. qi cu A zdrrrbit m-a mdngdiat multddragoste: - Te-agfi l6satfdrdajutor,bre?a rdspuns..."" * a ..SwamiVivekananda devenitcelebruin Occident, in cu precddere Anglia gi America,la inceputulsecolului XX. $i-a petrecut viafa conferenfiinddespre hinduism gi oriundeera solicitat.S-a strdduits[ intemeieze cAteva itr de ceva mai mult succes centrehinduse,bucurdndu.se America. Aceastd misiune i-a fost incredintatdca 9i datorie a vietii sale de cdtre maestruls6u, gurul Rarna A al Krishna,un mare<sfhnt> hinduisrnului. murit in jurul anului1930. Citisemcdtevadin c[rlile sale,fapt pentrucaremi-a stdrnit un viu interestestamentullui, pe care l-am gdsit intr-unuldin rafturilebibliotecii.O cartecu pufinepagini, pe care ins[ n-o mai vbzusem,gi nici nu mai auzisem vreodatf,despreea. De altfel, n-am mai ?ntdlnit-opdnd astdzi nicdieri altundeva.Am inceput deci sd o citesc. Foarte curdnd, am rimas stupefiat de confinutul ei! Era unui mdrturisireaqXis_tqn-lei. efort sistematic,concertatcu precizie de-a lungul mai multor etape, cu scopul schimb[rii politice gi, in cele din urm[, a cotropirii lumii occidentale cregtinede cf,treconcepfiileoriental*e. B_qnctU! terminus al acestui plan era distrugerea definitivd a cregtinismului. Vivekananda vorbea de o risuroas[ stratesie care fuseseiniliatd cu cdtevageneraliiinaintE"aeef ilJur. se a.fladeja in curq de aplicare. I=q---sjadiut se ac-tual, urmdrea pregdtirea mentalit6!ii occidentale pentru asumarea
2 DionysiosFarasiotis, Marii iniliali ai Indiei Si Pdrintele Paisic, Editura Egumenifa, pp. 2005, 123-129.

cqncepflilororientaledesprelume qi Dumnezeu.P-lanul in sine era conceputde nigte fiin1espiritualesuperioare, in orice caz nu de cdtre oameni,djn cdte l6sa sd se infeleagfl "trxtul. Vivekanandase socoteaun umil slujitor alac-9!gi plan, gi se plasa pe sine intr-o serie de nume aparlinAnd altor oameni care igi puseserdin trecut viafa in slujba aceluiagiscop.Era satislbcut felul in care se achitase de de gi parteasa de datorie, pdrdsea via![ <implinit>>."' aceasti ,,P maica Gavrilia, in lume Avrilia Papayanni (1897-1992), am intdlnit-o in Atena, la ani de zile dupi cdldtoria mea in India. Auzisem cd trdise mult timp in India, cd era inzestratdcu daruri duhovnicegtigi cd avea un mod simplu gi delicat de a qi-i apropiamai ales pe tineri. ... ((ce-ea.ceuimit-o din primele zile erafaptul c[ a in filosofia indiand gurul estede spc-oti! c[tre discipolii qi fidelii sii drept incarnarea lui Dumnezeu. trateazd, pe Il ca in carnegi oase,cadjos qi i se inchind, intocmind -Ul ldql slujbe sfinte in cinstea lui, aga cum procedeazdgi cu gi ceilalli zei ai loo. (...) Maica Gavrilia l-a cunoscut pe gurul Sai Baba, care se declara pe sine Dumnezeu, spperior tuturor <<zeilor> cunoscu{i,inclusiv lui Hristos. Despreacestepisodigi aminteqte doamnaBachon,o veche prietenda sa franfuzoaicd: <imi povesteac[ pe vremeacdnd se afla in India qi lucra la un spital, s-a intdmplat sd treacd pe acolo Sai Baba, ?nsolit de nigte americani care se minunau de trucurile lui magicq.. Produceadiverse materializdri gi ale unor bijuterii din aur gi argint. Cdnd a trans.mg!{4! vdzut-o pe maica Gavrilia, q*!ggg;ggl. sd-i facd, o demonstralieasemdndtoare, cdteva pietricele de rdu. cu

l d e m ,p p . 2 6 l - 2 6 2 .

l0

ll

9!, irut-edieat.derugdciunea n-a putut face insd absolut nimic...>".' Cele trei fragmente de rnai sus sunt extrase din carteaMarii iniliali ai Indiei Si Pdrintele Paisie, scris[ de Acest volum vine in int0mpinarea Dionysios Farasiotis. de celor cares-au l6satatragide filosofiileorientale, yoga saude diferiteletehnicide meditalie. Trebuie sd fim congtienli de faptul cl UnuJdintre Bisericaesteqi motivelepentrucareunii qamenipdrdsesc a noastri de a ne mdrturisi credinfa o anumit[ neputinfi a$a cum se cuvine. Existi persoanecare, sltule de o anumiti fblArnicie, de o anumit[ trdire pur exterioar[ a pe la de credinfei, unelesldbiciuni carele observd creqtini, lor la pleac[ sd caute rdspunsul problemele spiritualein parapsihologice, in in asociafii alte spalii religioase, secte, grupdriradiesteziste yoghine. sau faptul c[ unele dintre ele sunt persoane S[ observdm cu un fond sufletescbun, sincerein ciut[rile lor, domice de a sluji lui Dumnezeu gi aproapelui lor. Pdrlsirea (mai ales congtientd Bisericii nu este un act de apostazie c[ legdtura cu Biserica este pdstratdgi dupd intrarea in noile grupiri - gi astapentrucd diavolul nu vrea ca ruperea de Hristos sd fie evidentd,cel pulin nu in primele etape). Este un act de curaj, sau mai bine zis a$avrea sd pard, gi un act de cdutarea Adevdrului.

care au cunoscut Este lesne de inleles faptul c[ p-e,i gi frumuse{ea adevirul Ortodoxieinu o vor lepddapentrua cduta ceva mai bun in ganfurilecelorlaltecai spiiituale. Bisericao fac pentrucd nu au Numai ci cei carepdrdsesc fost ajutali sd infeleag6 trdirea cregtind. O pdrisesc, cum trebuie. respingdnd ceva ce de fapt nu au cunoscut la Trdirea in Hristos nu este spectaculoasd nivel grosier,cum esteo gedinfa magieneagrdsau o iniliere de yoghin6. Este mai ugor sd te apuci de yoga qi_q6_qi!1!i g-nergri dec6tsd stai la Sfdnta Liturghie... ?pu.$itg Farasiotis reuqegte ne aduc[ in sd Ei bine, Dionyisios de argumente favoareacredinfei in fala rninfii o sumedenie ortodoxe. $i nu numai argumenteteoretice, ci mai ales practice...De multe ori, in polemiciledintre un cregtingi un pasionat practicant de yoga, cel din urmd spune: tale, cum cf, maegtriide yoga sunt garlatani, ,,Argumentele desfrdnafi gi iubitori de bani, sunt valabile pentru profesoriide aici... Dar in lndia e altfel, nu pofi combate ce nu cunogti. Eu am citit din c[(i qi am gdsit acolo oamenicu mult mai sfinfi decdtpreoliiBisericii..." Numai cd Dionysios Farasiotis s-a dus gi i-a cunoscutin India pe cei mai faimogiguru. Aga cd mdrturia lui estecu atdtmai prefioasd... Sd ne ddm seamatotugi de faptul cd e ugor sd facem comparalii cdnd nu cunoagtem unul dintre cei doi termeni .. ai comparafiei. Se pot face co-mparafii riscant_e intre mari guru, renumifi in toata lumea,ale c[ror viefi le ,,qtim" din cdrfi, gi preolii de parohie,c[rora uneori li se observd" mai ugor neputinfeledecdt virtufile. Nu vom spune acum c5, dacd am comparaun preot obiqnuit cu un guru obignuit, unul va fi mai bun decAt celdlalt. Ci vom compara Vdrfurile... adicd pe marii gunr cu p[ringii duhovnicegti, cum sunt avva Paisie, avva Porfirie, avva Filothei

* Idem,pp.256,260.

t2

13

Zervakos,avva Sofionie Saharov,sau chiar mai tAnirul ..avva"SerafimRose. Comparafiaii va ardtape marii guru ca -fiind iubitori iubitori de smerenie. de slavi, iar pe pdrinlii duhovniceqti, Pe unii ii va vidi iubitori de daruri,iar pe ceilalli, iubitori drept gi ai sdrd.ciei ai nevoinfei. Pe unii, prezentdndu-se inv6ldtori ai omenirii, cdnd de fapt sunt plini supraoameni, iar de patim-i, pe ceilalli trdind ca^robiai lui Hristos,dar lor InsugiStdpdnul gi al robi in inimile cdrorasildgluieqte i n t r e g i li u m i . . . Nu esteugor insd sd ai reperelepentru a face o astfel de compara{ie.Numai oamenii duhovnicegtipot infelege cd -?n[[imea spiritualS nu se calculeazhdupd num[rul de nop{i nedormitesaude zile de post negru.Pentrucd asceza in sine nu are valoare. Ea capdtdvaloare atunci cdnd se incadreazd intr-un mod de viatd binecuvdntat de Dumnezeu. Este ugor sd citim despremari yoghini care au trdit hr[nindu-se cu foarte pufind mdncaregi sd afirmdm: ,,Ia uite, acegtiasunt mari sfinfi..." Numai c[ sfinfeniatrebuie sd aib[ cabazd nu asceza, aSezarca adev6r... ci in Cregtinii gtiu cd Adevdrul esteHristos, gi cd cei care pdrdsescBiserica pentru adev5ruri amdgitoaremerg pe calea pierzdrii... Ceilalfi insd au nevoie de argumente pentru a pdrdsiingeldrilecarei-au rupt - intr-o mdsurdmai micd saumai mare- de Hristos. Dionysios Farasiotis a incercat sd afle unde este adevirul ultim, la maegtrii yoghini sau in Ortodoxie. Drumul sf,ua fost foarte sinuos,foartepericulos,gi numai mila lui Dumnezeu l-a ajutat sd nu ajungd pe fundul prdpastiei.in unele ezitdriale lui, in unele gregeli ale lui, se vor regdsi cu siguranli mulli dintre ciutdtori. Dar

ace$tia vor avea putinla s4 evite celelalte gregeli qi grec'... celelalte tAndrul capcane carea cdzut in Intdmplareade la Hotelul Majestic, cdnd o intreagl serie de inilieri in tehnicilede Mind Control - o tehnic[ atdt de in vogd astdzi- a*gEUAt numaj datoritd rugdciunilor pdrinteluiPaisie(acest nou sfdntal vremurilornoastre), ar trebui sd ii pund pe gdnduri pe diferifii practicanli ai dif-eritelor forme de meditaliede tip oriental.Qonfruntarea qi dintre Maica Gavrili-a Sai Baba,care s-a autoproclamat - ca mulli alli paranoici noul Mesiaal omenirii,ar trebui sd ii puni pe gdnduripe cei caresuntsedugi ,,minunile" de marilormaegtri Orientului. ai P_utem 9i in Vielile Sfinlilor cum atdfia slujitori cit! idolatri gi atAfiavrdjitori frceau minuni pJlgg?I_e_e$?9ery, dar popo_qql, in fala slujitorilor AdevaratuluiDumnezeunu nici o putere... aveau Cdt desprereferireala testamentul Vivekananda, lui ea rdstoarnd pulin perspectivape care o au europenii asupraspiritualitd{ii indiene: aceastd spiritualitatenu este o comoard greu de gdsit, cj este o otrav_d _gqf-e _p.g ln ,,produc[torii" vor s[ o rdspdndeascd intreaga lune, pntrr duhurilor intunericul_Ui. Chiar dacd Lg*_,syp_une acgastdotravd este ambalatd frumog, chiar dacd are o
Trebuie fbcutl o precizare:poate ce unii cititori, inv6[a[i din cd4ile de yoga sau de ocultism sd facd imediatcele desprecare au citit, vor fi tentafi sd Il ispiteasci pe Dumnezeu mergAnd9i ei la diferite adundri ereticepentru a vedeadacd invocarealui Dumnezeufuncfioneazd de fiecare datd, aEacum a func{ionat in cazul lui Dionysios Farasiotis. Numai cd o astfel de incercareare mari gansede egec.$i acela ar fi fost poate biruit de puterileprofesoruluide Mind Control (gg4 nu l-ar f1 apEqatjggiciunile pdrintelui Paisie.Cei care vor sA il ispiteascd pe Dumnezeu sd I9i arate puterea se indepdrteazd, de calea supunerii smerite fa$ de voia lui Dumnezeu, de calea pe care ne-a ar6tat-o Hristos. $ivor culegeroadelepe carenu le-aua$teptat. '

t4

l5

culoareatrlgdtoaresau un parfum deosebit, chiar dacd 9i rdmAne... tot areun gustextraordinar, otrav[ Si spuneminsd gi faptul cd Marii iniliali ai Indiei Si exclusiv celor Pdrintele Paisie nu este o carte adresatf, de care s-auindephrlat Bisericdsaucelor care au de gdnd Ne pas necugetat. estede mare folos gi noud, sd facb acest cregtinilor, pentru cd ne ajut[ sd cunoaqtemmai bine comorileOrtodoxiei. De multe ori ne lduddrn cd suntem definbtori ai mult mai pulin adevdrului,dar in realitatene cunoaqtem credin{adecdtigi cunoscereticii rdtdcirileloro.Ar trebui sd nu ne mullumim cu starea ftlarnicd de martori ai adevdruluicu inimile reci gi pline de mdndrie,ci ar trebui aprinscpentruHristos' sd devenimnoi inginegandele $i, arzAndpentru Hristos, ne va durea inima pentru cei care staudepartede El. Ne vom da seamacd trebuie sd pbrdsimatitudineanoastrdtriumfalistd de superioritate, 9i sI incercdm sd le d[m o m6nd de ajutor. Dacd ne Dacdgdsimteren prielnic, pricepem,prin sfaturilenoastre. sd ii indrumdm spre duhovnici iscusili'. Iar dacd nu ni se
u Unii cititori ai cdrfii, afldnd despremullimea minunilor slvdrgite de Dumnezeu prin p6rintele Paisie, s-au gdndit: ,,Dar duhovnicul meu nu estela fel de sIbnt. Trebuiesd imi caut un alt duhovnic..." O astfel de atitudine estepripit[. Povlfuitori ca pdrintelePaisiesunt foarte pulini in intreagalume. Cregtinii nu trebuie sd alergedupd minuni. Trebuie sI mearg[ pe calea Evangheliei,stAndsub indrumareaduhovnicilor lor. $i, dac[ merg totugi sI cearl cuvdnt de folos de la pdrinfii mai sporili in via{a duhovniceascd, sE nu uite cd e m.ai bine sd ai un duhovnic aproape, la care sE te spovedegtides, decdt sI te mdndreEti o cI egtiucenicul unui avvd gi s4 ajungi la spovedanie dat6pe an... 7 Este posibil ca ei s[ spun6cI nu se vor mullumi decdt cu duhovnici de talia pdrintelui Paisie.P[rintele Serafim Rose insd spuneacd nu trebuie sd cdutdm ast[zi duhovnici la indl{imea duhovniceascda marilor starefi... Trebuie sd avem iscusinfade a-i ajuta pe ceilalfi sd inleleagd cd, ajungAnd la un duhovnic obiqnuit, ftrI harisme, vor

di prilejul, sd incerclm sd ii ajutim d6ndu-lesd citeascd singuri, texte care i-ar puteaajuta.$i, cum pute{iconstata face parte din hrana cea cartealui Dionysios Farasiotis o .. mai potrivitdpentruacegtia. Danion Vasile

ajunge de fapt la Hristos. Cd important este sd mergi pe caleamdntuirii atdtatd de Bisericd, avdnd chiar gi cel mai nepriceput indrumltor. Pentru ca, pentru credinl.qta,, Dumnezeu [9 peatq_ajuta qai mult decdt i-a ajutat pe unii dintre cei care,.lipsilide credinli, au ajuns la marii duhovnici,poatechiar la pdrintelePaisie... 8 Aceastd prefa{d s-a constituit in prezentareacirlii Marii iniliali ai Indiei Si Pdrintele Paisie tocmai deoarececartea pdrintelui Rodion ca Si Ortodoxia Si religia viitorului a pdrintelui Serafim Rose, sau ca orice lucrare care prezintd mai mult teoretic diferen{a dintre dreaptacredinfi 9i varietatea de r6t6ciri contemporane - este intregita !q descrisede Dionyisios Farasiotis.Incerc6m, astfel, sd ii ajut6m fgp-te-le pe cititori sd gdseascd rf,spunsurile pohivite pentru intreberile lor. $i indrdznim sd credem cd un astfel de demers nu l-ar deranja pe pdrintele Rodion. Dimpotrivd. Mai ales cd lucrarea sa, precum vefi putea constata, este atdt de clard incdt nu mai avea nevoie de o prezentare speciald...

t6

l7

CUVANT INAINTE
Fiecareveac aqeazd fala cregtinuluinoi probleme, in il face s[-gi pund noi intrebdri, pe care trebuie s6 le pdtrunddcu mintea gi cdrora sd le gdseascd dezlegarea in duhul Tradiliei patristice. Raliunea omului este creat[ astfel inc6t nu suportd spalii goale, gi dacd nu ai un rdspuns clar, desluqit la intrebdrile apirute, golul ce se formeazd, umple oricum cu ceva, fie chiar gi cu nigte se idei neverificate,adeseafalse. Acceptareaunui punct de vedereeclecticnecregtinasupraunui fenomennecunoscut poate duce la denaturarea vielii spirituale a creqtinului, primejdioasd. calegregitd, abdtdndu-lpe o Secolul nostru, al XX-lea, a pus in fala credinciogilor multe probleme, dintre care unele nu fuseserd cercetate de cdtre Sfin{ii Pdrinfi ai veacurilor trecute pentru simplul motiv cd ei nu s-au confruntat cu ele.. in prezentalucrarene-ampropusca, pe baza Sfintei Scripturi gi a Tradilrei patristice,sd l[murim unele dintre problemeleapdrute.In acelagi timp problemeleparticulare la care vom incerca sd ddm r[spuns in aceastd carte, sunt modurilor de ispitire a omului contemporan consacrate de cdtreduhurile necurate. Pentru a inlelege mai bine natura fenomenelor carese producin lumeacontemporand necesar demonice e sd cunoagtem istoria apariliei, caracterul gi structura, capacit6lilegi posibilitatile,de asemenea, scopurile gi finalit6lilepe care le urmdresc duhurilenecurate lumea in l9

la materialA.Rdspunsurile acesteintrebdri sunt redate in * ,,inv6!5tura despre duhurile necurate primul capitol potrivit cu Sfbnta Scriptur[ qi Tradilia patristicd". a Respectivulcapitol nu pretindeo reflectareexhaustiv6 ar cdci pentruaceasta fi nevoie demonologiei, subiectului volume. Aici este prezentat, in formd de numeroase pentruinlelegerea mai bund a concis[, materialulnecesar capitol elor ulterioare. In cel de al doilea capitol al cdrlii este examinatd astrologia, o pseudogtiin![ propagatdcu impertinenll gi atdt de populard in timpul nostru gi, impreund cu ea, magia, ca avdnd origine comund gi finalitate comunS.O particularitate caracteristicd a acestui curent al ocultismului este, la etapa actual6, expunerea lui pseudogtiinfificd, adicd oferirea sub forma in care ea este mai bine asimilatSde omul contemporan. Aici insd trebuie sd in{elegemcd astrologianu are nimic comun cu gtiinfa, deoarece esteintru totulbazatdpe misticism. ea in capitolul al treilea este cercetatd problema senzitivilor, a originii gi esenfei lor, este demonstrat caracteruldemonic al sursei capacitblilorextrasenzoriale, este ardtat tragismul destinului celor care au pornit pe aceasticale sau se bucur[ de serviciilesenzitivilor. Majoritatea oamenilorzilelor noastrecred sincer in existenfa unor civilizafli extraterestre, unor ,,fra{i mai a mari de rafiune", cautdcontactcu ei gi agteaptd ajutor de la ei. In mare parte, contribuie la aceasta ,,cazutile" tot mai frecventede apariliea OZN-urilor, cazurilede contacteale aga-numililor OZN-auli cu pdmdntenii. Caracterul demonic al unor fenomenede acest gen a fost remarcat incd de Sfinfii Pdrinfi ai antichit6{ii,iar anumiteschimbdri in formele de acliune ale aqa-ziselorduhuri rele sunt cauzate de tendinfa acestora de a se adapta la psihicul

omului timpurilor noastre. Capitolul al patrulea este adresat tocmai dezr'Sluiriiunor astfelde situalii. in paginilepreseicontemporane aparadesea relatdri despre anumite fenomene anormale care au loc intr-o locuinfl sau alta. Curge din senin apa din perefi, mobila zboard prin aer, locatarii sunt bdtufi de mdini nevdzute. Astdzi acestor fenomene li s-a dat frumoasa denumire german[ - poltergeist.La cregtinii dreptcredinciogi acest lucru se numea demonismsau pOZNe ale necuratului, care a cdpdtat o putere at6t de mare in lumea noastrd datoritl patimilor gi necredinlei oamenilor. Tocmai dezvdluirii esenfei acestui fenomen ii este consacrat capitolulcinci al cdrlii. Societatea noastri se cutremurd de groaza unor crime sdngeroase, stupide,pe care le sdvdrgesc oameni in aparentddestul de cumsecade, la care nimeni nu s-ar fi de a$teptatla asemenea fEr[delegi.Care sunt rdddcinileunei astfel de monstruozitdli, cauzalor? Cauzase afld in planul mistic, de dincolo de mormdnt al existenfeiumane - ne spunecel de-al gaselea capitol al cdr,tii. Autorul cere iertare cititorului pentru carenfele, lipsurile acestei lucrdri, de a cdrei imperfecliune este congtient. Numai necesitateastringent[ a momentului curent, cdnd fo(ele dezldnluite ale intunericului tulburd nestingherite minlile a milioanede oameni,l-a determinat s[ publice aceastd lucrare.in procesulscrierii ei, autorul a avut de indurat multe necazuri din partea duhurilor necurate,dar cu ajutorul haric al Domnului a reugit s-o ducd la bun sfdrgit. Ceea ce l-a asigurat qi mai mult pe autor de necesitatea real[ a acesteilucrdri gi de adevdrul conlinutuluiei.

20

21

I. duhurilenecurate invifltura despre dupi SfflntaScripturl gi Tradifia patristicl

1. - creflrea Ei menirea lor ingerii ingerii cdzuli, sau altfel spus, duhurile cdzute, demonii, dracii fac parte din seminliaingerilor qi au toate calitdfile esenfei ingeregti. De aceeainainte de a vorbi naturagi insugirilelor, ar trebui sd despreduhurile cdzute, vorbim despre esenla originard a naturii ingereqti, motivele pentru careau fiostcreafigi menirealor. Potrivit definiliei date de Sf6ntulAtanasiecel Mare, ,,ingerii sunt fiinfe vii, rafiohale, imateriale, capabile sd cdnteimnuri, nemuritori". . Sffintul Ierarh Dimitrie al Rostovului spune c[ ,,ingerii sunt frculi dup[ chipul gi asemdnarealui Dumnezeu, aga cum mai tiirziu a fost creat gi omul". Potrivit Sfdntului Ignatie Brianceaninov, chipul la dumnezeiesc ingeri, ca gi la om, constdin inteligen{a din care se naqteqi in careesteconfinutgdndul,gi din care Acest chip, emandduhul ce ajutd gdndul gi il insuflefegte. prototipului,estenevdzut, cum nevdzutestegi la asemenea oameni. El conduceintreaga fEpturda ingerului, ca gi a omului. ingerii sunt frpturi limitate in timp gi spaliu qi, prin urmare, au o infbligare exterioardproprie.

Sfdntul Grigorie Teologul, in cuvAntulla Sfintele Paqti,spuncdespremotivelecre[rii ingerilor: "Bundtatea pe Sine nu dumnezeiascd s-a rnullumit sd se contemple binele' qi i"raql. Trebuiaca ea si reverse sd rdspdndeasci propriu celei ca mai mulli s6 aibd partede el, 9i astaeste pe ingeri 9i Ei, mai mari bundtd{i. mai intdi, i-a zdmislit Cuvdnt' duhurile ceregti.Gdndul era o faptd sdvdrqitdde fost createluminile ae J"rauarEira Outr. in felul acestaau care slujeaupe cea dintdi lumin6"' Aidoma unei secunde, Cauza lumi nesfirqite de cdntlreli de imnuri, ei inconjoard sl primard, sau fac mai mult, dupd a lor aptitudine' decdt osanale, iradiind o lumina curat6, de cele mai "ant. culori, potrivit cu esenlasaucu cinul lor"' diferite Potrivit Tradiliei bisericeqti,exprimatdmai desluqit in lucrareaSfbntuluiDionisie AreopagitulDespre ierarhia ceteleingereqtise impart in trei grupuri triadice' cereascd, pri-u grupare (ordin) este alcdtuitd din: serafimi' din: heruvimi gi tronuri. A doua triadd este formatd cea din urmd domnii, stipdnii gi puteri. in sfdrqit,a treia 9i a dintre ierarhiile cerlgti esteaceea ingerilor, arhanghelilor gi incepdtoriilor. Toate cetele puterilor cereqti poarti n.rmele-comunde ingeri - potrivit cu esenfaslujirii lor. Dumnezeuigi dezv[luie voinfa in fafa ingerilor superiori, ia iar acegtia, rindul lor, consacrdpe ceilalli' In felul iainele Domnului urmeazdin ordine descendentd acesta, de la serafimi la ingeri, gi fiecare ierarhie ulterioar[ este pe numai in acelecunoqtinfe care estecapabild consacratd sd le cuprindd la nivelul respectiv al dezvoltdrii sale spirituale. insugi cuvAntul inger, in traducere din greacd acestnume generlc inseamndtrimis, sol. Ingerii au cdpdtat caracterului slujirii lor' indreptatd de datoriti Atotmilostivul Dumnezeu cdtre mdntuirea neamului

omenesc. Apostolul Tocmai acestlucru ni-l mlrturisegte Pavel,zicdnd: ingerii ntt sunt, oare, toli duhuri slujitoare, trimise sd slujeascd pentru cei ce vor moStenimdiituirea? (Evr. l, 14).Dupapdrerea Sfdntului GrigorieTeologul,,,... fiind slujitori ai voinlei lui Dumnezeu, nu numai prin ei, facultatea fireasci, dar gi in virtutea harului lor. imbelgugat, zboard gdndulpeste ca tot, gi pretutindeni sunt afdturi de fiecare - atet datoritd iufimii cu care iqi indeplinesc slujirea, gi datorita cdt subtilitaliiesenlei lor." De altfel, dupd cum aratd, Sfhntul lgnatie Brianceaninov, slujireaingerilornu constd numai in unica lucrare de a ajuta la mdntuirea neamului omenesc,dar tocmai datorit[ acestei slujbe ei gi-au cdpdtat numele printre oameni, gi acest nume le-a fost dat, in Sfdnta ScripturS, de Sfbntul Duh. in Sfdnta Scripturd nu este ardtat exact timpul credrii ingerilor, potrivit insd invdfdturii primite de Sfdnta Bisericd, creareaingerilor a precedat crearea lumii materialegi a omului.

2. Diavolul, duhurile necurate Si cauzele cdderii lor Atdt timp cdt diavolul era inger luminos gi sfdnt, el iqi avea sdlagul in cer. in cer insf,, s-a int6mplat o schimbare nefericiti, gi un grup numeros de ingeri s-a depdrtatde ceatasfhnti a oqtilor cereqti,transformdndu-se intr-o haitd de demoni odiogi, avdndu-l in frunte pe heruvimul cdzut.Mulli dintre ingerii superiori,incepdtorii, stdpdnii, stdpdnitori (cf. Efes. 6, 12) au fost atragi in aceastdcddere.Iatd ce spune in aceastd privinfd Sfdntul Chiril din Ierusalim: ,,Agadar,intdiul vinovat de p6cat gi

24

25

care intemeietoral rlutalilor estediavolul. Nu eu sunt cel cd de la lnceput asta,ci Dumnezeuazis "'pentru vorbegte (Ioan, 3, 8)' Mai inaintea lui nimeni diavoiul pdcdtuieSte i-ar fi nu p[cdtuise. A pdcdtuit el, ins[, nu pentru c[ aqa felul fosf firea, sau cd ar fi primit inclinafia spre pdcat;in vina pdcatuluiar fi cdzutasupraCelui Care l-a frcut acesta insuqi' 9i astfel. Dimpotriv[, fiind creat desdvdrqit bun' el traducere din propria voin!6, s-a ftcut diavol (diavol in aceea a fost inreamna amlgitor)' Fiind arhanghel,dupd pentru clevetire,diavol; fiind un bun slujitor a supranumit, acestui lui Dumnezeu, a devenit satana in tot sensul nu vrdjmag'$i aceasta e inseamnd cuvdnt,pentru cd satana purtdtorui de invafdturamea, ci e a proorocului lezechiel' duh. El, compundndo cAntarede jale despre satanaztce" Si deplindtateatnyelepciunii Tu erai prr"i"o desdvdrSirii, Tu te aflai tn Eden, in grddina lui cununa frumuselii. Dumnezeu (lez. 28, 12-13). $i peste cdteva cuvinte prihand in cdile tale din ziua facerii adaugd: Fost-ai.fdrd de li pAna s-a incuibat tn tine nelegiuirea(lez' 28, 15)' E foartetin" ,pur, ,,s-aincuibatin tine nelegiuirea",riul nu l-ai zlmislit. in cuvintele fi-a fost dat iinafard, ci tu insuli urmdtoare proorocul a arf,tat 9i motivul: Din pricina pentru trufia ta frumuse{ii lale s-a ingdmfat inima'ia, Si "|i-ai aceea te-am aruncat Ia pierdut fnlelepciune'a' De 'pdmint spune9i Domnul (1e2.28,17). Asemeniacestora Am vdzutpe satana ca un Iisus Hristos in Evanghelie: este de fali fulger cdzdnd clin cer (Lc' 10, l8). Astfel, acordul dintre Vechiul 9i Noul Testament' Diavolul a sa' atrdgdndpe mulli cu el in cdderea El ii umple de cdzut, De la el se trag preacurvia, pdcatepe cei care i se supun. -desfrdnarea nostru qi tot ce ester6u. Prin el protoparintele Adam a fost alungat, schimbAndraiul, care de la sine pe dddearoademinunate, p[mdntul carerodeaspini"'

Dupd ciderea duhurilor necuratedin cer pe pdmdnt sau in vdzduh, pentru ei a devenit inaccesibili. lumea locuitorilor cerului, din care pricind toat6 rea-voinfalor a fost indreptati in chip deosebit asupra pdmAntuluice le era la indemdn[, pentru a semdnaintre oameni rdul. in acest fel, rdul este o necesitate vital6 a demonilor, care nu se gdndesc la nimic altceva decdt la rdu, nu-gi gdsesc astdmpdrulsau pldcereadecdtin lucrarealor pdgubitoare. Ei dispreluiescsentimentulbinelui, ca gi impdrdlia lui Dumnezeu. Potrivit invdfdturii Sfdntului lgnatie Brianceaninov, ,,"..duhurilenecurateau cdzut de la indllimea demnitAtii spirituale; ele au cdzut in pl[cerea trupeascdmai mult decdt oamenii. Oamenii au posibilitatea treacd de la sf, pldcerea trupeascdla cea sufleteascd; duhurile necurate sunt lipsite de aceast[posibilitate. Oameniinu cad prad[ unei ispite atdt de puternicea plicerii senzuale, pentru cd la ei binele firesc nu a fost nimicit, ca la duhuri, prin cddere. La oameni,bineleesteamestecat rdul gi de aceea cu devine netrebuincios;la duhurile necurateprecumpinegte gi aclioneazd,doar rdul. Pldcerea senzitivd in tagma duh'urilor rele qi-a g[sit o dezvoltare absolutd, deplind, cum alta nu mai poatefi. Pdcatullor cel mai mare esteura neinfrdnatf, fald de Dumnezeu, exprimati printr-o stragnicd gi neincetatd hulire a Lui. Ei s-au trufit ?n fala lui Dumnezeu insugi; ei au transformat ascultareafald de Dumnezeu, fireascd frpturilor vii, intr-o impotrivire neincetatd,intr-o vrajbd de neimpdcat.De aceeacdderea lor este atdt de addncd,gi plaga morfii vegnice,de care sunt atacali,esteincurabild. patimi esenfiald lor este O a preaplini de o nemaipomenitdgi neroadd trufia; ei sunt vanitate;igi gdsesc pldcerea toatefelurile de p6cat,se in

26

27

3. Aspectulexterior,structuracorporald Si tnsusirileduhurilor necurate

SfAntulMacarie cel Mare spunecd ingerii au chip 9i infbliqare,la fel cum sufletul are chip 9i infrliqare proprie' qi ci acestchip, aspectexterior - sunt chipul 9i inftgigarea omului exterior in trupul sdu. Acelaqi preacuviosobservd

noastre pdmdntegti sunt foarte materiale 9i grosiere..' ingerii, aidoma sufletului,au: membre, cap, ochi, gurd, degete, mdini, picioare,pdr - intr-un cuvdrtt,o asemdnare virtulii deplinda omului vizibil in trupul sdu.Frumuselea pe gi harul dumnezeiesc strdlucegte figurile sfinlilor ingeri; o r[utate disperatbconstituie caracterulingerilor cdzu[i; f'efelelor seamlnd cu felele hidoaseale celor mai tic[loqi gi mai criminali dintre oameni".Demonii s-au desfigurat prin distrugerea ei inqigi a binelui, prin zimislirea gi in dezvoltarea?n ei a r[utAtii. Aceasta a ldsat amprentegi asupra aspectului lor exterior. De aceea, Scriptura ii fiare, iar pe principalul dintre ei - balaurul supranumegte cel mare (cf. Apoc. 12,g). Sd nu daifiarelor sufletul ce Te lauddpe Tine (Ps. 73,20). Chipul lor firesc estecumplit gi urdcios, aga l-a vdzut Iov pe diavol ca un monstru hidos, descriindu-lprin forla cuvdntuluiartistic. SfdntaScripturd aratdcd demonii au aceleagisimluri pe care le are omul: de vdz, auz,miros, simful tactil; ea le atribuiecapacitatea a vorbi; duhurilor necuratele atribuie metehneleoamenilor rdi, mu{enia qi surzenia.insugi Iisus Hristos l-a numit pe unul din demoni surd gi mut. Duh mut Si surd, ili poruncesc!IeSi din el Si sd nu mai intri in el! (Marcu 9, 25), 9i duhul surd carenu auzeaglasul Sfinlilor Apostoli gi poruncii lor, a auzitglasul Domnului, gi tot nu se supunea atunci, lipdnd qi scutur6nd cu mare putere copilul, a indeplinit voia Domnului. Cu ocazia tdm[duirii altui bolnav stdpdnit de drac, Evangheliaspune cd acest drac eramut (cf. Luca I l, 14). Materialitateadin care sunt pldsmuiteduhurile este trupului omenesc,gi mult mai sublire decdtmaterialitatea tocmai din aceast[pricin6, dupd pdrereaSfdntului Ignatie Brianceaninov,duhurile, in acfiunile lor, sunt mult mai mult mai dezvoltate capacitdlilelor, decdt in nestingherite,

28

29

oamenii." in Faptele Sfinlilor Apostoli se aratd cd Duhul Domnului a rdpit pe Filip 9i l-a dus in Azot (Fapte 8' 39a0). in Cartea proorocului Daniel citim cum ingerul l-a adus pe proorocul Avacum dintr-un loc indep[rtat, ca acesta si ii dea hranf, proorocului Daniel, aruncat in groapacu lei (cf. Dan. 4). de Nu numai ingerii, ci gi demonii au capacitatea a se deplasarapid in spafiu.Demonii au qi posibilitateade a brutd,cdt 9i oamenii' In teleportaatdt materiapdmdnteasci Evanghelia dupd Matei ,citim c[ diavolul, ispitindu-L pe Domnul Iisus Hristos, L-a dus in sfdntacetate9i L-a pus pe aripa templului, dup6 aceeaL-a dus pe un munte foarte i n a l t( c f . M t . 4 , l - 1 1 ) . Novgorodului, in Viala SfdntuluiIoan, arhiepiscopul pe care el a fbcut-o c[lare pe un drac se descriecdldtoria de la Novgorod la lerusalim qi inapoi. $i toatl aceasti clldtorie a fost fbcutd dupd miezul nopfii, durdnd doud-trei ore. E o dovad[ cdviteza de migcarea duhurilor necurate, degimare,nu e nicidecumnem[rginitd. Demonii, asemenea ingerilor, au agijderea capacitateas[ facd schimbdri uimitoare in natura vizibild' in cartealui Iov citim cum, sub acfiuneadiavolului, focul, ivit privirii oamenilor,ca dezldnfuitdin cer, a aprins qi a ars turmele de oi ce-i aparlineau lui Iov, impreund cu p[storii. Tot aici afldm c6 in urma unor manipuldri ale duhului necurata venit un vdnt mare, qi s-a prdbuqitcasa fiii in care se adunaserd qi fiicele lui Iov, 9i ei au murit (cf' un lui Iov l, 13-19).in Cartea Tobit se scriedespre demon gaptebdrbali cu pe nume Asmodeu, care i-a ucis pe cei care fusesemdritatd rdnd pe rdnd Sara,fiica lui Raguel (cf. Tob. 3, 8). Acfiunea duhurilor asupra materiei prin nou[, ca 9i multe necunoscutd intermediul unei substanfe alte insugiri ale ingerilor, sunt descrise in urmltoarea

istorisire a Sfintei Scripturi. Ingerul s-a ardtat viitorului judecdtor izraelit, Ghedeon gi, cdnd acesta i-a pregdtit darul, Ingerul Domnului, tntinzdndu-Si vdrful tofagului ce-l avea tn mdnd, s-a atins de carne Si de azime; Si a ieSit foc din piatrd Si a mistuit carnea Si azimile; Si ingerul Domnuluis-a/dcut nevdzut la ochiullui (Jud.6,2l). de Dup[ cum vedem in toate cele descrise mai sus, duhurile imateriale, create dintr-o substanfdmai subtild decdtomul, au fost inzestrate la inceputcu forfe care le de ingdduie si exercite o influenfd puternicd asupra lumii materiale; in afard de aceasta, ele au cunogtinfe incomparabil mai mari despre organizarea gi legile universului, stdpdnescmijloace care le fac in stare si infrunte lesile lumii vizibile.

4. Undesdldslaiesc duharile necurate?

Potrivit invdldturii Bisericii Ortodoxe, duhurile au locurile lor de qedere, sdlagurile lor, corespunzdtoare esenfeilor gi calitdlilor insugitein mod samavolnic. ' Locul de sdllqluire al demonilor este spafiul de sub cer, adicd vdzduhul,suprafafa pimdntului, qi genuneasau iadul. Potrivit Sffintului Ignatie Brianceaninov, intindereadintre cer gi pdmdnt,tot abisulpe care il vedem cu ochiul, vdzduhul,pdmdntul,servescdrept sdlagpentru duhurile necurate, alungate cer. in cartealui Iov satana din este inftligat ca rdtdcind pe intinderea nemdrginitd a pdmdntului; el cutreierapdmdntul, ddnd tdrcoale pe el, chinuit de o urd neincetatd fafd de neamulomenesc(Iov l, 7). Sffintul Apostolul Pavelii numegte demoni duhurile pe rdutdlii care sunt tn vdzduhuri (Efes. 6, I2), iar pe

30

31

cdpetenialor - stdpdnitorulvdzduhului (cf. Efes' 2, 2)' Astfel, ingerii izgonili din cer sunt rdsp6ndili in mare numdrin v[zduhurile pamdntului".

necurate. Vorbind despre locurile propriu-zise ale raiului 9i iadului, socotim potrivit sd facem cunoscut punctul de vedereal ascetuluiamericanSerafimRoze' Dupd pf,rerea lui, ,,aceste locuri se g[sesc in afara coordonatelor sistemului nostru spafio-temporal;aeronava nu zboard prin rai, iar un satelital p[mdntului prin al treilea nevdzutd cer, gi cu ajutorul forajului nu poli ajungepdnd la sufletele de care agteaptiin iad Judecata Apoi. Ele nu sunt acolo,ci intr-un spafiu de altd naturd, care incepe nemijlocit aici, dar se intinde ca gi cum in alt[ dimensiune".Aceastdtezd corespundeintocmai rlspunsului Sfdntului Ioan Gurd de Aur privitor la locul de aflare a raiului 9i iadului: ,,Dupd a pdrereamea, el esteundev in afaraacesteilumi", spune pe marginea Epistolei Sfrntului Sfhntul in discu{iile Apostolul PavelcdtreRomani (3'|, 3-4). in timpurile noastreregedinfadiavolului, c6petenia demonilor, este iadul sau, altfel zis, genunea, tartarul, infernul, viscerele p[mAntului. Sfhntul prooroc Isaia a prevestitacestsllag duhului necurat:$i acum, tu te cobori in iad, in cele mai dejos ale addncului(lsaia 4, l5). S-au implinit cele prezise stdpdnitorului vdzduhului, prin

autoritatea puterealui Iisus Hristos.Domnul l-a legatpe gi satanapentru toatd intinderea timpului dintre cele doud veniri ale Salegi, cum e spusin Apocalipsd,l-a aruncat in addnc Si l-a tnchis Si a pecetluit deasupralui (Apoc. 20, 3). Inaintede ceade a douavenirea Domnului.satanava fi dezlegat din fnchisoarea lui; Si va ieSi sd amdgeascd neamurile, care sunt tn cele patru unghiuri ale Pdmdntului (Apoc. 20,7). Din Viefile sfinfilor se videqte, de asemenea, cd mai-marele duhurilor intunericului, satana,se gdsegte iad, iar la suprafafa in pdmdntului gi in vizduh uneltescdracii diriguifi de stipdnii lor, adicd de duhurile necurate din clanurile superioare. Demonii coboardin iad pentru a primi noi porunci gi instructiunide la satana,il informeazd asupracelor sdvdrgitede ei gi asupraa tot ce se face la suprafafaplmdntului. Tot in iad, potrivit invdfdturii Bisericii, se afld sufletelepdcdtogilor, pe care demonii le supununor chinuri ingrozitoare.Ceea ce e in deplin acordcu spusele Hristos:Duceli-vd de la lui Mine, blestemagilor,tn focul cel veSnic,care estepregdtit diavolului Si ingerilor lui (Mt.25,41\.

5. Modalildyile de influenld a duhurilor necurate asupra oamenilor DupI cum s-a ardtat mai sus, demonii gi-au dezlSnfuit toat[ mdniaasupra omului,careestechipullui Dumnezeu. Toateeforturilelor suntindreptate sprea duce la pierzanie mai multesufleteomenegti. c6t ,,Diavolulte incearcd peste - spune de tot Sfhntul Grigorie Teologul te pdndegte undesd-!ifacdvreopacoste, undesd-!igdseascd partea neapdratd expusd slab6, gi pentruloviturd;cu cdt e
JJ

32

mai mare neprih[nirea pe care o vede, cu atdt mai mult Duhul necuratse poateinll1iga sub cautds-o pdngdreascd. chip prefEcut,intinzdnd ba o cursi, ba alta; el reprezint[ ^ se fie adancul intunericului (rdul evident), fie cd sub chipul transform[ intr-un inger luminos (se mascheazd binelui gi cuceregteminlile zflmbind prefrcut), din care pricinl irebuie s[ fim deosebitde atenli, pentru ca in loc a.lumin[s6nuneintdlnimcumoartea''.Sfdntul o cd ApostolulPavelne previne,de asemenea, e nevoiede mare atenlie qi vigilen!6: .'.deoareceinsuSi satana se preface tn fnger al lnminii. Nu estedeci lucru mare dacd 'Si sluiitorti lui iau chip de slujitori ai dreptdpiial cdror sfdrsitva fi dupafaptelelor (ll Cor' I I , 14-15)' " ' in iupta cu omul, duhurile necurate incearcd sd influenfeze trupul, sau sfera imaginar6, senzitiv[ 9i volitiv6. Despre caracterul influenlei asupra trupului omului am vorbit deja in secliuneaa treia a prezentului limpede cI demonii pot s[ ucidd capitol, in care am ardtat' pe.oameni,s6abatlasupralorboligis6intreinei(adicd trupul). Acest din urmd aspectil vom sd le stapdneascd examinaaici mai Pe larg. Demonii intrd inluntrul corpului omenesccu toatl esenla lor volatil[, aga cum ar intra aerul' O descriere amdnunfitd a acestui fapt o g6sim la Motovilov, intr-o mdrturie din care afl1m cum duhul necurat a pus stdpdnire pe trupul lui, chinuindu-ltimp de mulli ani. cu b"*onul, intrdnd in om, nu se amestecd sufletul, in posedAndu-i chip forlat sufletul 9i ci trdiegtein trup, trupul. Potrivit Sfdntului Ignatie Brianceaninov,,,gazele au o insugire de elasticitatedeosebitde dezvoltatd,adic6 insugireade a cuprindeun volum de diferite proporlii; este evident cd gi demonii au aceastdcalitate, datorita careia pot incdpea in num6r mare intr-un singur om (cf' Luca 8,

30). Intrdnd in om, potrivit mdrturisirii Sfdntului Ioan Casian, ,,dracii intunecd rdu simlurile rafionale ale simptomelorpe care sufletului; (astase intAmpla)asemeni pricina vinului, a febrei sau a unui frig omul le suferddin peste misuri de mare". Demonul insd nu-gi poate face addpost in sufletul nostru. ,,Duhurile necurate, spune acelagisfdnt, nu pdtrundin trupurile celor posedalide ele altfel decdt pundnd mai intdi stdpAnire pe mintea gi gdndurile lor. Despuindu-lemintea de vegmdntultemerii de Dumnezeu, aducerii aminte de Dumnezeu, duhurile necurate se ndpustescasupra oamenilor, ca asupra unor neapdrali gi lipsili de ajutorul lui Dumnezeu gi de aceea uEorde cucerit,gi, in cele din urmd, se incuibeazdin ei, ca qi cum acegtia li s-ar da in posesie". Despre aceleagi lucruri vorbegteqi SfdntulGrigorie Teologul: ,,Diavolul nu pe poatepune stdpdnire noi in intregimeprin nici un fel de puternic pe unii, este pentru cd mijloace; dacd stdpdnegte aceqtia s-au l6sat st[pdnili de bun[ voie, fbri s[ se (cf. se impotriveascd lac.4,7)".\n felul acesta poatetrage direct[ a duhului necuratin om se concluzia cd instalarea produce numai cu slobozeniespecialdde la Dumnezeu, gi o constituindadesea urrnarea vielii desfrdnate uguratice a cblui pdcdtos. De remarcat insd, c5 mai des se intdlnegte nu instalareadiavolului in om, nu indrdcirea, ci posedarea omului prin subordonarea sufletului sdu voinlei demonice. in Drept un exemplucaracteristic acestsensne poateservi in Iuda. Cuvintele din Evanghelie,,a intrat satana Iuda" nu vor fi infeleseagacd Iuda s-ar fi indr[cit in sensuldeplin al acestui cuvdnt. Sfdntul Apostolul Ioan Teologul spune cd satanaa pdtrunsmai intdi in sufletulucenicului datoritd ldcomiei de bani a acestuia(cf. Ioan 12, 6), dup5 aceeaa pe pus stdpdnire inima lui (cf. Ioan 13, 2) qi, in cele din

34

35

in el (cf. Ioan 13, 27)' Avem urm6, a intrat cu des6v6rgire treptatd de c[tre un exemplu grditor de Rose$a1e ;e[F datoritd poftei mereu J"*on a sufletului celui pdcdtos din urml' ,*t.anA. pentruinavulire a acestuia de influenla ? Una din principalele modalit[li este inr6urirea minlii duhurilor necurateu,tlptu oamenilor pdcdtoase'Fiind lor prin sugerareadiferitelor gdnduri omului' demonii' inaccesibili pentru simfurile fiiice-ale idei' pe care acfiondndu.upru minlii lui, ii insufld.diferite ia drept idei le irAi"iJ"f, netiaind o'vib16 neprihdnitd' accept6'devine astfel un $i aaca le primeqte,.le O*ttt incetul il al relei-voinle-straine, care incetul cu ;;;;"; Sfdntul Antonie domind in intregime' ,Nu arareorl' spune

lenecurate, duhuii ""iruru.., I l*[ rTT:ilil'l?n;:

a-i atragePe cei ademenigi gtiind cd oamenii iubesc toarni ptalii 9i, in felul acesta, inqelat-ope a otravl in discipolii lor' Aqa cdndvadiavolul erau ale lui' ci ca qi cum ar Eva, vorbindu-i cuvinte ce nu denaturdndu-le fi repetat cuvintele lui Dumnezeu, ins[ 3, sensul(cf. Facerea 1). a ademenitel pe solia lui Iov' inv[ldnd-o sd-gr Aga pe iubeasca fbr6 mlsurd barbatul, respectiv s6 huleascl (Iov 2' 9)' pe Dumnezeu:Blesteamd Dumnezeu5i moril Dumnezeu i-a spus ea, incredinfatdcd pentru.hulirealui agtfel omul este de indatd predaf morfii, sfhrqindu-i-sg i-a grelele chinuri pdmdnieqti'A$a a ispitit diavolul.qi lucrurilor 9i inqelat pe tofi oamenii, denaturdnd esenfa rdului' impingindu-i pe tofi in prdpastia Ar trebui ..rnu,.ut insd c[, in lupta pe care Ld": lnlmll impotriva omului' demonii nu cunosc a$ezarea ei intuiesc - dupd noastre,nu ne pot citi gindurile, dar cd

cuvintele pe care le rostim in discufie, dupd gesturile omului in timpul convorbirilor,dup[ felul cum ,,se-fldicd, gade, merge, privegte - potrivit pdrerii lui Evagrie monahul, starea noastrd l[untric[, pentru ca in timpul rugiciunii s[ ne intunece mintea cu gdnduri necurate, inclinafiei slabiciunii noastre". Iatd insl corespunzdtoare ce ne spune despre aceasta Sffintul Isidor Pelusiotul: ,,Diavolul nu gtie care ne sunt gdndurile,pentru c[ asta fine exclusiv de puterealui Dumnezeu;insi ne ghicegte gdndurile dupd miqcdrile corpului. Vede el, de pildd, cd cineva priveqte pbtimag, savurdnd frumusefea cuiva? Profitdnd de inclinalia lui, de indatd ii face acestui om poftd de preacurvie. Vede pe cineva st[pdnit de sldbiciuneaghiftuirii? Tot atunci il face s[-gi inchipuie pl[cerile pe care i le-ar aduce plinul pdntecului gi il impinge sd-gi facd pofta. Alteori il incurajeazd spre tdlhdrie9i nedreaptd cdpdtuiald". Hristos Dumnezeulnostru,Careleesteintemeietorul puterile celor ce se bat gi imbldnzegte virtulii, egaleazl, mdnia invergunatd a duhurilor necurate, care, ftrd ingdduinfa Domnului, nu pot ispiti oamenii, aga cum se vede astain viala lui Iov. De unii singuri dracii nu sunt in putere nici mdcar sd intre intr-o turmd de porci, dar Dumnezeunu le ing[duie sd-l incercepe om p6n[ peste puterile sale. Ci in aceastd luptd ?i dd credinciosuluifo(e careil ajutd sd biruie. Duhurile necuratemai pot ataca,in afara gdndurilor, partea senzorial[ gi volitivd a sufletului omului. Iatd ce scrie despre acesteapreacuviosul Nil Sinaitul: ,,Cdnd demonul cel zavistnic nu izbuteqtesd pun[ in miqcare mintea, el acfioneazdatunci asuprasdngeluigi umorilor, pentru ca prin ele sd aprind[ in minte imaginalia gi sd o umple cu inchipuiri". Acliondnd asupratrupului, demonul
JI

36

furia, mdnia 9'a.m.d. r6scolegtein om senzualitatea, Sfintei lustina' cdrera ,{""^,u se vede bine din exemplul ii dezllnluie simlul necuratul, trimis de un vrdjitor' alungatprin ruglciunea r""r""ii,afii Ei voluptalii, dar este sfintei. t"fl:::^t:i Acliondnd asupra sferei. voliti-ve " pe om d: pflt: lipseascd o*"rr.r", demonulincearcl s[-l ac{iuni ferme Ei pentru once pentru de capacitatea se ""^*i., genere, iar iarlqi' datoritl rugdciunii' activitate in invins de putefealui Hristos' retrage,

Ml Ioan Casian, unora le murdareqi obscene' unii se dedaumdniei qi tezev, u tristelea, allii cu trufia 9i mile oamenilorcu rdutateacu insi nu tofi deodatl al6.lit p9tr1ve.:: omului, ci rand pe rdnd,dup6cum se sldbiciunea supus ispitei"' ur"*"u, locul 9i accesibilitut"u celui nevdzut Acelagi cuvios mdrturiseqtedespre "r6zboiul" se ndpustesc pentru suflete: ,,cele mai bicisnice duhuri aceste celor neincercali qi neputincioqi'iar cdnd ;"p* mai puternice"' a,rf,uripierd, in locul lor sunttrimise altele puterilor asta insd se intdmpld pe mdsura creqterii lui ale duhovnicegti ostaqului Hristos' cum vedem' demonii sunt intr-un Agadar, dupd au o anumitd anumit fel ,,specializalr": trdind in rele' rele' s6-qi aleagd libertate, pentru ca poi, din mai multe cu care trdiesc' unul, cel mai pldcutior' Aceastae patima acces astfel la incercAnd s-o aprindd omului, capdtAnd esteposibil si se ,un",ut gi trupul lui. in afardde aceasta' pot reface p."ruptrna ci dracii se pot alimenta 9i igi

-Evagrie i:t$,t; "'onut'ur'*t: ;X,l;::'i#[',?'HJ c6 sPundnd

pe vigoarea seama omului,energie eliminatd el de energiei in procesul desfttArii vicioase. Dacd, potrivit S-fdntului Ioan Damaschin,ingerii ,,contempl6pe Dumnezeu, atdt cdt e posibil pentru ei, qi asta este hrana lor", demonii, pentru care contemplarea esteimposibild,pesemne pot cd cdpdtaenergia in mod indirect, prin intermediul omului, adaptdnd energeticaacestuiapentru alimentarealor. in acest scop ei trebuie mai intdi s5-l facd pe om asemenea lor, astfel cdpitdnd accesla sufletul lui. Un om pdtimaggi desfrdnat reprezintd o sursd nutritiv[ excelent[ pentru duhurile necurate. Aprinzdndin om energiapatimilor, care ii devoreazdforlele vitale, demonul se alimenteazi gi se fortificd in acest domeniu. in afara de aceasta, stdpdnind un picdtos, duhul necuratii foloseqte trupul ca instrument pentru o mai mare realizarea patimii sale.Iatd, deci, incd o pricind pentru care dracii se lipesc de omul lasciv qi desfrdnat literalmente toateplrfile. din Se cuvine de remarcat, totodatd, duhurile necurate cd ii pot inzestra pe oamenii care ii slujesc cu un fel de energie demonicd deosebit[, care le dd posibilitatea executanfilor supugi voinfei forlei rlului sd trudeasc[ neostenitpe tdrdmulinmullirii pdcatului.in virtutea ins[ a eserifeilor destructive, demonii, lipsifi de capacitatea a de crea,igi nimicescin cele din urm[ qi proprii discipoli.

6. De ce demoniiau nevoiedejertfe, esenlaidolatriei

Un alt fel de sursd de hrand a demonilor sunt jertfirile. Iatd ce spune in legdturd cu aceasta Sfhntul Vasile cel Mare: ,,Demonii,ca fiind cdzulipraddvoluptdfii

38

39

cu ofrande' I"t azd gi patimilor, se delecte Sisehrdnesc :1Tl prtn foc, sdngele lor se transforma' ard l."i.ni"r. .in in felul,acestal in ardere, vapon, ql, Jttto-pundndu-se esenlel prefaceintr-o starece corespunde farticule fine' se 'O.rnonitor. desigurnu a$a'ca $l Ei se hr[nesc cu emanalii' cu ele pdntecele,ci cum le-ar mdnca, ,uo gi-u' umple de acest gen' unor animale, stridii 9i altor frpturi u*.rrl lor fiinld' Din aceastd care primesc hrana cu intreaga ce produc cu devoreaza l[comie gazele se pti.rtfi ]"*"tll fumul aromatelor in urma ardenl lertfelor, qi inhaleazd adaptat pentru ca substante pe care 9i le-au ;;ti;t;, hran6". cultul jertfirilor in se Prin aceasta explicl, de altfel' pdgdn"' 9"p.4.:YT fufu ,tui"ilor idolilo' iu popoarele ' Dumnezen" ""'To!i idolii' considerdacelaqicuvios al-lui la care se inchind Pdgdnii, s ' prezenlaunor demoni, care necurate. Pe l6ngd mdcel[t sdngelealterat 9i inchegat,se ai llcomiei' cdutdnd astfel de hran6:la fel gf demonii,robi jertfelor arse' pla.".. in miasmeleqi putrefacfiasdngelui lor inqile. lau tarcoalejerfelnic"to, qi statuilor consacrate chiar corpurile lor' Se prea poate sd se alimentezedin asta acestorstihii"' ut"ia.rit" ain aer 9i foc, sau din amestecul g6sim in Cartea Conlinutul istorisirii pe care o asupra statuilor Regilor videgte clar puterea dem.onilor au luat chivotul inchinate lor (cf' I Rei' 5,2-3)' Filistenii dumnezeului lor lui Dumnezeu 9i l-ari pus in templul pe Dagon intins cu Dagon. A doua zi diminea!6, au g6sit pentru toatd lumea era iufi U pdmdnt. Sculptura vizibild era demonul' Dagon; cel rdsturnut t" fala la plmdnt Tocmai el a cdzut cu u"r:n"uijos de slava lui Dumnezeu' obiectul vizibil' fagalaPimdnt, dobordnd9i rdsturnAnd

ca De aceea,cei care intrebuinfeazd hrand jertfele pregdtite idolilor sunt considerafi participanfi la_.masa demonilor (cf. I Cor. 10, 2l). Cdnd se aducejertfd unui idol, o parte a acesteiaeste destinatddemonului prezent o aici, deoarecedemonii igi insugesc anumitdparte gi din gi din fumul grdsimii, gi din prefbcutin aer (gaze), sdngele cel alte prinoase.$i de aceea, carebea din paharulumplut jertfire bea din paharul demonului (cf. I Cor. 10, pentru

2r\.
Dupd cum vedem din cele expusemai sus, prinful veacului acestuia a cucerit oamenii nu numai in mod nevdzut, prin ?mboldirile sale, ci a gi intrat in contact evident cu ei, transmildndpreziceri prin idoli. in aceasta l-au ajutat rdufbcdtoriiinveterafi,cum au fost cunoscufiin istorie Ianie gi Zamurie gi alfi magi, preofi pdg6ni, astrologi qi vrdjitori. Rdtdcireaoamenilor era menfinutd datoritd vrdjilor gi prezicerilor demonice. Stdp0niile rdzvrdtite gi dugm[noasefac cu pldcere gi grabd asemenea slujbe, pentru a inmulli num[ru] p[rtaqilor pieirii lor. Mai mult, pentru minunile false, pe care le creau ele, oamenii jertfe, atdt de pldcute demonilor, gi le ofereau le aduceau onoruri dumnezeiegti, m[gulind astfelorgoliul satanic.

7. De ce majoritatea oamenilor nu vdd duhurile Si nu simt influenla acestoraasupra lor Adamgi Eva,pdnda fi fostalungafi cer,seaflau din cu in comuniune ingerii luminii. Cdderea pdmdnt pe ne-a sd-i pe fbcutincapabili vedem ingeri;lumeaduhurilors-a insd sfinli careauatinsceamai mare deschis in falaacelor gi desdvdrgire pe caredemonii nu-i puteau amdgi(Sffintul 4l

40

Antonie cel Mare, Sf6ntulMacariecel Mare g.a).Aqadar, pentruca oameniis5-ipoatdvedeape ingeri,trebuiesd se ei schimbe ingigi. Cu ingdduinla deosebiti a lui Dumnezeu au v6zut ingeri gi oameni,careau trdit o via!6 destulde ordinard9i chiar vicioasl, ca de pild[, falsul prooroc Valaam' Cdt priveqte regula generald,Sfin1ii Parinti sunt unanimi in pdrereac[, pentru un om nepregdtitestefoarte primejdios gi pdgubitor sd vadd draci. Iatd ce scrie in acest sens, tdlm[cind Psalmul41,,Sfdntul Ioan Gurd de Aur: ,,C6!i n-ar demoni umbli prin acest vdzduh?Dacd DumnezeLt face decdt s[ le ingaduiesf, ne aratechipul lor cumplit ;i resping[tor,ne-amiegi din min!i". Corpul nostrumaterial grosolan ne serveqtedrept un fel de paravan salvator, care i-ar aduce directda demonilc,r, pdzindu-nede vederea timp trebuiesd ia nebuniepe toli cei careii vid. in acelagi spunem cd prezicdtorii,vrdjitorii, magii, intrdnd in mod de conqtientin contactcu necuratul,igi scoteau pe ei acest vdl salvator gi ii vedeau aievea pe demoni. Practicarea sistemului yoga qi a altor religii orientale, care au o sd orientaredemonic[, te face de asemenea vezi duhurile necurate. Vlddica Inochentie,arhiepiscopul Chersonului,dd un rdspunsfoarte bun la intrebarea:,,De ce mulli oameni nu simt influenla demonilor?" Iatd cum ne invafd el: ,,Pentrua simfi asuprata atingereaduhului intunericului trebuie sd fii tu insufi luminos, iar pdcdtosul inseamnd intuneric. Pe o haind albd, curat6,gi o micd patd se aruncd in ochi, iar pe o haindneagrdnu vei observanici cele mai mari pete negre. intr-un suflet luminos qi neprihdnit, un trimis de diavol, de indatd produce singur gdnd oarecare, jen6, greutate qi durere sufleteasc[,pe cdnd in sufletul pdcdtosului,intunecat gi pdngdrit, chiar prezen\alui este

imperceptibild. insugi duhul rdului cautd, prin toate chipurile, sd se facd cdt mai pufin perceptibil: cdci ce c6Etigar avea sd bat[ la ochi? Sd se facd simqitdi.rect? Asta ar insemnasd facd oameniis[ fugd de el. $i iatd c[ demonul, domindnd tiranic asupra pdcdtosului,cautd, totodatd, sa-l fina in iluzia cd acesta acfionael insugigi ar cd, fr absolutliber in toate". ar

8. Modalitdyile de in/Iaentd a oamenilor asupra duh urilor necurate Comuniunea cu Hristos ii izbdvegte pe cei credinciogi de robia diavolului, numai in cazul, insd, in care credinla lor este desdvdrgitd; dar fiindcd nu toatd lumea atinge desdvdrqirea, puterea diavolului in lume continud sd-i domine pe cei nedesdvdrqi{i mdsura pe patimilor lor, ca qi pe cei frrd de credinldin Hristos.in felul acesta numai credinciogilor le este hdrdzitd. posibilitateade a se izbdvi de puterea diavolului, ca urrnare a p[timirii pe cmce a Mdntuitorului. Aceast[ posibilitate se realizeazd, pe mdsura credinfei gi perfecfiuniimorale a omului. Iatd de ce, degi biruinta lui Hristos asupra prinfului lumii s-a sdvdrgit de fapt prin moartea gi Invierea lui Hristos, Biserica lui Hristos, in dezvoltarea ei treptatd.de-a lungul timpului in lume, continud sd fie o Bisericd Luptdtoaregi va continua sI fie astfelpdndla sffirgitullumii gi Judecata Apoi. de Prin harul Domnului nostru Iisus Hristos, noi il putem birui pe diavol. Influenlalui asupraoameniloreste sldbitd,mai alesasupra celor carese rdstignesc Hristos in ,,cu patimile qi pdcatelelor". Numai prin intermediul

42

43

plcatului gi sldbiciunilordracii se lipesc de suflet, 9i atdta limp cdt el estein pdcat,esteorbit de ei. Sfdntul Grigorie de Nissa spune: ,,...cAndfiinla noasttd a cdzut in p6cat, noastrdfrrd ProvidenfaSa, ci Dumnezeun-a llsat cdderea in ajutorul vielii fiecdruiapune un inger, din cei care au primit formf, nematerial[, iar, pe de altd parIe, corupdtorul hrii incearcd sd facd acelagi lucru prin mijlocirea unui oarecaredemon viclean gi pSgubitor,care ar d[una vielii intre inger 9i demon,prin Omul insd, afldndu-se omeneqti. 'putemic decdt celf,lalt, el insuqi il face pe, unul mai prin liberd voinfd un inv[ldtor din doi. Ingeryl alegdndu-gi qg-L bI-Il igi indreaptd gdndurile cdtre fapte virtuoase, iar .eiatitt ili aratdpl[cerile materiale,din care nu existdnici de o nddejde mai bine". Dupd cum vedem din afirmaliile acestui Sfdnt este irnsr1gi..oUqgl acelacare,in cele din Pdrinte,intotdeauna 6inelui qi rdului' $i atunci cdnd urmd, face alegerea cregtinul trece de partea ingerului luminii, cU harul Domnulgj il infrunt6 u$or pe duhul necurat. $finfii P-4rin-ti mijloace de qi invdldtori ai Bisericii ne aratdurmdtoarele luptd impotriva diavolului: gqedinla, Cuvdntul--lui Dumnezeu, smerenia, privegherea, rug[ciunea, semnul mijloace in lupta Crucii. Fiecarecregtinpoatefolosi aceste gi altele,la carese poateapelaprin cu demonii; exist[ insd mijlocirea slujitorilor altarului: e vorba de spovedaniegi de impdrtdgireacu Sfintele Taine ale lui Hristos gi de moliftele rostite asupra celor care suferd din pricina rezisld cu duhurilor necurate.,,Cdndcregtinii,rugdndu-se, bdrbdfie ispitelor, se cdiescpentru pdcatelefrcute, rabdd cu blAndele jignirile, stdruie ?n rugdciuni, mdrturiseqte Cuviosul Ioan din Carnaf,dracii se chinuiesc,se frdm6ntd gi pldng, oamenilorins6, nu le estedat sd vadd asta,ca sd nu se semefeascd. RUg4g|glSg,care face ca harul Sfdntului

Duh sd se reverseasupraomului, unindu-l cu Dumnezeu, ii arde pe draci gi aceqtia,nesuferindfocul haric, .fug cu vaiete, indep[rtdndu-se cei ce se roagd. Iatd de ce, g4ide cAte*ori necuratul incearcd sd ne ispiteascd,lrehuie sd d-_epentru rugdciune,care ne aduceajutorul lui ingenup-cfem Dumnezeugi cu caresuntemde nebiruit". Aqa cum duhurile au influen!5 asupra;gpgpi, la fel qalgILA are influenld asupraduhurilor. Astfel, duhurile $i necurate se vor chinui veqnic in focul iadului, in foc material. in Cartea lui Tobit g[sim o redare clard"a influenlei chiar a r.natEriei pdm_6ntp.$i asupraduhurilor. 1ar acesta, mergdnd, Si-a adus aminte de cuvintele lui Rafael, $i q,.luat cdluia Si a pus inima Si ficatul peStelui Si a afumat. & ;iry$ind demqauLmirosul acesta, a fugit tn de Bdryile^ sus ale Egiptului, Si tngerul l-a legat (Tob. 8, - 3). Iq_practica bi sericeas este cunoscut 2 cd _.q&gIULJ4e4+j dg=g--inden4rt4du,hurilerele. Este remarcat de asemeni icoanelor.*fr cEloare..de efeetul similar al sfiilelor- moa.gte, a[*vegmintelor sfinfilor, a cdror prezenld, minuni qi -ch_iar n-o suportd duhurile necurate. Toate acestea datoritd pUtp-fiib-inefbcdtoare care o emandobiqctple.amintitepe gi carefrige pe demoni. ' E cunoscut faptul cd sfinfii pustnicj cdpdtau putere asupra duhurilor necurate incd din viafa pdmdnteascd. Astfel, in descrierile Vietilor Sffintului Andrei, Sfinte Mucenile Iuliana gi SfdntuluiAntonie cel Mare, citim cum ei ar fi bdtut chiar pe demoni. in istoria Viefii Cuviosului Ioan, arhiepiscopulNovgorodufui,se relateazd cum el l-'a s]!it pe demon s6-l ducd p6,ndla Ierusalim pentru a se inchina Sfdntului Mormdnt qi inapoi. Viefile sfinfilor abundd ?n rndrturii despre biruinla omului induhovnicit asupraduhurilor necurate.
-: -i-'--.4

44

45

9. ingdduieexistenla De ce Dumnezeu
duhurilor necurate Diavolul a rdmas,dupdcum a qi fost, o fEpturdaflatd sub deplina putere a Creatorului Care, datoritd necunoscutelorsale rdnduieli, nu l-a nimicit, laolaltf, cu toatd gloatalui, rdbddndu-lde atdtavreme 9i pdndin zilele noastre.Diavolul, cu slugile lui, a devenit o unealtd a impotrivaCdruiael in orbireasa, intenlionase Creatorului, sd se inarmeze gi sd lupte - altfel-zis, ,,rdul ajutf, binele prin rea-voinfasa". Pentru oameni,diavolul a devenit o unealtd a incercdrii, o unealtd cu care sunt ispitili gi cu care sunt alegi cei credinciogilui Hristos de cei iubitori de pe pdcat.Cdci Dumnezeunu-l sileqte om sd se mdntuiascd, posibilitatea s[ lupte impotriva ci le dA tuturor fie diavolului, fie s[ facd alian!1 cu el. Dupd cum invald Sfrntul Ignatie Brianceaninov, ,,porunca datd de Dumnezeu in rai", poruncd ce interzice omului si guste din rodul pomului cunoagteriibinelui gi rdului, nu a fost ca anulatd.Ea std nestrf,mutatil, o poruncda Domnului. Ea il incearcdmereu pe om pdnd asldzi.Mereu este prezent alituri de noi 5li4volulgi ne indeamndsd gustdmdin rodul oprit, ne impinge forlat sd-l gustdm,ca unul catea cdqtigat noqs!1{primard de diavol. El acestdrept - prin ascultarea prin nu inceteazdsd ne ademeneascd cugetiri plcdtoaseqi lumeqti, dezl[nfuindu-ne nem6suratpatimile. Heruvimii alungali din cer igi rotesc in mAini sabiile de flacdrd cu qi vdlvditoare, pomul vielii - binele,neamestecat rdul, judecat[ a lui se face pentru noi inaccesibil,dupd dreapta Dumnezeu". 46

Ippitglegi gdnduriledau in vileag samavolnicia sau

neprihaffi;';tA-mR.teasc6. Sfdntul IsaacSirul ne povdfuiegte haruldumnezeiescsermite dugiin c5, sd fim

ispit6, p,entrua ne invdfa intelepciunea capacitatea a gi de disprelui .duhurilerdutd{ii: ,,Harul ingdduie sd i se trimitd omului ispite, pg po!-rfy_a maU_uf_lui, pentru ca omul sd reziste puterii lor". in alt loc el continud: ,,Sd qtii ca mlsura in care sufletu-lnu are forfe indeajuns pentru a infrunta ispitele mari, ifr 4g_g,ee$i..$4qUfa nu este el indeajunspentru dgruiri,marcIq..Dumnezeunu d[ ug_{4r lErd o ispitd mare". S,SgtU!"$Ugori-e-_l-e-qfqgul vorbegte, de asemenea, desprelrgggqrlalg?.unor astfel de ispite in opera este {. {gu,pre a omului qgu, spundndcd lupta crAncend necesarl pentru ca, ,,...diavolul fie supus aici ruginii s[ celei mari. luptdndu-se cei care sunt mai neputinciogi cu decdt el, ca gi cu cei care tr[iesc in virtute, totdeauna afldndu-se slavd,curdfindu-se aurul in forjd". ?n ca Flcind un bilanl al celor spusein acestparagraf,sd citdm cuy!n!_e_te Sfbntului Ioan Gurd de Aur, care a formulat cu maximd exactitate motivele pentru care Dumnezeuinglduie existenfadiavolului qi nu-l impiedicl s[ ne atacecu ispitelesale: ,,In primul rdnd, ca*tu sd cunogti cd"te-ai frcut mult mai puternic decdtdiavolul, insemndndu-te, numele lui in Hristos, cu cruceaddtdtoare viatd; de in al doilea, pentru a tr[i in smerenie qi a nu te preamdriprin bogdliadarurilor,neuitdndde neputinlata gi de putereaCelui Carete ajut6; in al treilea,pentru ca acestduh necurat,pdnd acum neincredinfat cd,te-aiindep[rtat de el, vdzdndu-firlbdarea cu care rezigti ispitelor, sd se convingd cd l-ai pdrisit cu gi desdvdrgire te-ai indepdrtat el; de

47

s[ in al patrulea,pentru ca prin aceasta te faci mai tare gi mai Puternic; in al tincilea, pentrua aveao cunoqtinldclaft asupra comorilorce-!isuntincredinfate,cScidiavolulnicinuar de incerca s6 te atace,dacdte-ar vedeape treaptacea mai susa neprihinirii."

10. Despreatitudine; pe caresecuvines-o avern fald de demoni

insuqi Domnul Iisus Hristos ne-a ardtat cum se atunci cAnd'cu cuvine sE ne purtdm cu duhurile necurate, a incercat sd-L lui Dumnezeu, satana iig[duinfa oferindu-I toate bunurile lumeqti dacd i se va isfiteascd, inchina lui. Atunci Iisus i-a zis Piei, sntano, cdci scris este: <Domnului Dumnezeului tdu sd te inchini Si Lui singur sd-I slujestin (Mt. 4, 10). in al doilea rdnd, ElJe"=a poruncit demonilor sI tac6, atunci cdnd ei incepuserd sl ,trig. din oamenii posedafi de ei. Prin strigdtele lor ei ,prr|r"uu adevdrul; ei nu minfeau cdnd ziceau:Iisuse, Fiul lii Dumnezeugi Sfdntul lui Dumnezeu(Mt' 8, 29; Mc' l, 24). Domnul insd nu doreaca adev[rul sd fie propovdduit de guri necurate, mai ales de gurile demonilor, ca ei, profitand de acestprilej, sd nu adaugedin rea-voinff,ceva de la ei qi sd nu aruncesdmdnfardului, pe cdnd oamenii dormeau(Mt. 13,25). Din aceastlpricin[ Iisus Hristosnu 9i a ingdduit demonilor sd vorbeascd' pe noi ne-a povdluit sa nu le ingdduim sd fac6, asta' prevenindu-ne prin cuvinte: urmdtoarele

Ferili-vd de proorocii mincinoSi, care vin la voi in haine de oi, iar pe dinduntrusunt lupi rdpitori (Mt. 7, 15), gi prin Apostoli ne-a preintdmpinat: Nu dali crezare oricdrui duh (Ioan. 4, 1). Avdnd o asemenea poruncd de la Domnul nostru gi Iisus Hristos, t_rebqie -ne .pdzim de orice coptac! cu {uh-urilq lecurate. Sd nu ii ascultf,mpe magi, vrdjitori, astrologi, senzitivi, contactori ai OZN-urilor, diferili prezicdtori gi ghicitoare. Cdci, chiar dacd demonul se preface a spune prin ei adevdrul, noi, necunoscdnd el ac{iune,pe fqgpl1il-"-pe care le urmdreqte prin aceastd drept cuvdnt trebuie sd-l respingemcu cuvintele Sfintei Scripturi: Iar pdcdtosuluii-a zis Dumnezeu;<Pentruce tu istoriseSti dreptdlile Mele?> (Ps. 49, 17) qi Ner este frumoasd lauda tn gura pdcdtosului(Iisus Sirah 15, 9). Gdsim potrivit sd incheiem capitolul de fald cu un citat foarte actual pentru timpurile noastre, extras din opera S_fdntului Ignatie Brianceaninov:,,$i astdzi sfinlii ingeri ni se infbfiqeazd sub chip de tineri frumogi cu aripi; gi astdzi sufleteleoamenilorsfinli ni se infbligeazd sub chip de om intrupat,in slavacereascd; astdzideryronii gi ni se aratd sub chip hidos, cumplit gi dezgustdtor mongtri, de dar fnongtri avind chip de om. Aga ni se aratdei cdnd vin sub chipul 1or.Ei imbracd,cum imbrdcaugi altddat[, chip de fiare gi tdrdtoare,iar chipul lor cel mai indrdgit este garpele".

48

49

II. Astrologia Ei magia in lumina invl(Sturii ortodoxe

I. Introducere C0nd disparecredinla,locul ei il ocupd superstifia. Sufletul omenescnu suportd golul in aceastdprivinli. Omul, creat dupd chipul lui Dumnezeu (cf. Fac. I , 27), este de la originea sa indreptat spre Creator. Cdnd el pierde pe Dumnezeu din inima sa, vacuumul care se acele formeazdcere sI fie umplut, gi omul igi insugeqte pe surogate carei le oferd lumeainconjurdtoare. Iatd de ce in epoca noastrdateistd,eclecticd,gi-au gisit o larg[ rdspdndirecurenteleaparentde mult uitate ale gtiinlelor oculte. Astrologia, chiromanlia, magia, fenomenul OZN (vizitatorii extrateregtri), senzitivii (bioenergeticienii),cultul religiilor orientale - toate pasioneazd minfile a milioane de oameni.Lipsa acestea unei credin{e cregtine ferme, necunoagterea gi gi ca esenlei ocultismului religiilor orientale, neinfelegerea qi propagarea activd qi pe scardlargd de cdtre anumite lor forle asigurd succesul ocultismului in societatea contemporan6. Astdzi un interes deosebit de mare le este stdrnit de oamenilorde o varietate gtiinteoculte,intre carese afld

5l

aureola misterului, a $i astrologia. invdluit[ de om iantasticului,ea il tenteazdpe prin posibilitateade a-qi pe sineinsuqi,de a aruncao afla destinul,de a se cunoaqte

2. Ce aiirmd Stiinla oJiciald desPre astrologie? in dic{ionarul lui Brockgauz 9i Efron citim: prezicd ,,Astrologia - qtiin![ fictivd care incearcd sd viitorul unor persoane apafte 9i a omenirii pe^ baza observdrilor fbcute asuprapoziliei astrelor pe cer'e Sunt evidenfiateastrologianaturaldgi ceajudiciar[. Astrologia naturali se ocupf, de influenfa astrelor asupra lumii animale qi vegetale...cea judiciar[ incearcd sd prezicd, reciprocda corpurilor cereqti,destineleatAt dupd agezarea ale popoarelor,cit gi ale indivizilor'.. Diversele culte a existentein vechime,de venerare corpurilor cereqti'care erau privite ca puternice fiinfe personale, credinfa in determinarea irevocabild a destinului, a fatumului' in fatalitate, care dominau in curentelereligioaseale epocii judiciard'" trebuiausd susfin[ astrologia respective,

Dupd cum citim in continuarein diclionar, ,,ifl antichitate astrologia, alchimiagi magiaerau strdnslegate reciproc".In lumea anticd magul,sacerdotul, ghicitorulin stele cumula de obicei in persoana indeletnicirilede sa astrolog,vrdjitor, talmdcitorde vise. Astfel, potrivit lui Herodot, magul Ostan, care il insolea pe Xerxes in expediliilesale in Elada,a ftcut publice intre elini unele cunogtinfede astrologie.Preotul lui Baal, Berozos, se bucura de o popularitateatdt de mare in Atena, inc6t i s-a ?nalfatun monument care il infEliga cu limbd de aur ca fiind un inestirnabil profet.La Daniel (cf. Dan. 2,27), dar gi in multe alte surse, gdsim de asemeneaconfirmarea unitalii rnagiei gi astrologiei. Prin urmare,putem trage o concluzie prealabilScd astrologia,magiagi alte genuri de ocultism au avut intre ele o legiturd strdnsi, qi, probabil, una qi aceeagisursd de provenien![. in cele ce urmeazd vom incercasd confinnim prin fapteaceastd concluzie.

3. Vechimea magieiSi astrologiei

Omul pdcdtos incearcd sd pdtrundd tainele universului, independent voinfa Creatorului,s6 devind de un dumnezeufdrd de Dumnezeu. Adicd se repetdispitirea Evei din Eden, cdnd satana,ardtdndu-se Evei sub chip de $arpe,a ademenit-osd guste din rodul oprit, frgdduindu-i ed, dupd aceasta, ea gi Adam vor fi ca Dumnezeu, cunoscdnd bineleqi rdul (cf. Fac.3-5). Insd, in loc sd fie ,,caDumnezeu",ei au cunoscutcd erau goi gi au fost supugi la mari suferinte pentru trddarea lui Dumnezeugi legdturacu satana. Aqa qi in cazul acesta:

(n'a.). 9i de cele mai multe ori nu reugegte

52

53

adusdde diavol din sferele rb o 9i mai mare influen{a a rlt de Dumnezeu' Iti se dezviluie oamenilorPe sau' altfel spus' pe lor mlsura desdvArqirii duhovniceqti cdt omul se deschide ,"ar"t" dobdndiiii SfdntuluiDuh' Cu cu atdt mai mult incepe a trii iit" i""*Ae lui Dumnezeu' lui a lucra asemenea viala lui Hristos, a gdndi, a simli $i dupd loan' Hristos. Dupd cum se spune in Evanghelia ciii'eva,va pdzi cuvdntul Meu' Si Tatdl Dacd Md iubeSte locas_la ^el"' Meu il va iubi, Si vom veni ti el, Si vomface Mine' Si Eu intru ca toli sdfie ur'o, ,,* Tu, Pdrinte' intru (loan 14-23; l7 -21)' Tine, aSa aceStiain noi sdfie una Si acestDuh cunoaEte Omul, unindu-secu SfdntulDuh' prin putereqi har' pe care gi tuin.t" lui Dumnezeu,dobdndegte lui numal pentru faptebune' potrivit cu voinla le folosegte Dumnezeu. in. trecut Or, demonii, pentru cd au aparfinut inifiafi intr-o diferitelor ordine ale ierarhiei ingeregtisunt Aceste cunogtinleei mdsurdsau alta in tainele existenfei. Aqa stdnd ie-au pastrat 9i dup6 izgonirea lor din cer' omul' atrdgdndu-i lucrurije, demonii incearcds6-9i supund unor "taine" atenlia gi interesulpentru ei prin dezvdluirea discipolii cu capacitdli ale cunoagterii 9i inzestrindu-gi acestecunoqtinfemagice Omul, posedAnd supranaturale. stihiile tainice, ajunge in stare sd influenfezeoamenii 9i duhurilor naturii, alueninA insd, astfel, un rob absolut al Forlele n..u.ui. care l-au inzestrat cu aceastb putere. nu pot demonice,in virtuteaindepdrtdriilor de Dumnezeu' aceea crea nimic, putdnd doar distruge' Tocmai de discipolii ior' aduc pe pamint elementul destructiv, la pricinuind rdu oamenilot tutt ii inconjoard' ducdnd acest pierzanielumea material[. Iatd cum ne m[rturiseEte

lucru Cartea Facerii: Vdzdndinsd Domnul Dumnezeucd rdutatea oamenilor s-a mdrit pe pdntdnt Si cd toate cugetele Si dorinlele inimii lor sunt fndreptate la'rdu tn toate zilele, I-a pdrut rdu Si S-a cdit Dumnezeucd a Jdcut pe om pe pdmdnt. $i a zis Domnul: Pierde-voi de pe faya pdmdntuluipe omulpe care l-omJdcut (Fac. 6, 5-7). Asta s-a intdmplat pentru cd omul, comunicdndcu duhurile necurategi folosind ,,darurile"lor, precummagia, vrdjitoria, astrologia,g.a.,s-a pervertit definitiv, adicd s-a indepdrtat de Dumnezeu gi a ajuns a nu fi in stare s5 implineascd acea misiune pentru care a fost creat, n-a putut sd se realizezein bine, in iubire gi adevdr, urcdnd cu scara dezvoltdrii spirituale spre asemuirea Dumnezeu. fErl rost. devenise Existen{alui in continuare Domnul mai ?ntAi scade zilele vie{ii De aceea. omului pdn[ la 120 de ani (cf. Fac. 6, 3), iar mai apoi, vdzlnd cd silnicia continuf, sd se inmulleascd,distruge numai pe cei mai buni intreagaomenire ,,stricat5",ldsAnd reprezentanfiai ei in persoananeprihdnitului Noe gi a lor fiilor s[i, impreundcu nevestele (cf. Fac. 6, 9-10)' Dupd cum se vede din cele expusemai sus, ma1ra, astrologiagi alte ,,daruri" ale demonilornu numai cd n-au frcut sd prospereomenirea,gi sd instaurezefericirea pe pdmdnt, ci dimpotrivd, au inmullit rdutatea, necinstea, practica intregii lumi vechi. desfrdul,ducdndla pierderea potop insd, cunoqtinfele tainice de Dupd marele magie gi astrologie nu dispar. Potrivit numeroaselor mdrturisiri ale anticilor, aceste cunogtinfe au fost bine iar ascunse, dupdpotop din nou propuseomenirii. Dacd vom urmdri istoria umanitdlii de dupd Noe, vom vedea cd acele civilizalii vechi, in care magia, astrologia gi alte ,,cunogtinle"igi gdsesc o rdsp6ndire gi covdrqitoare intrd in structurasocietdlii,pier 9i disparde

55 54

pe fala plmdntului de indat[ ce inflorirea ocultismului igi atinge apogeul. Drept exemplu in acest sens servesc asirian9i persan. babilonian, regatele S[ ne referim mai pe larg la istoria vechiului Babilon. in scrierilecuneiformece ne-au parvenitde pe in timpurile de atunci,scrieri numdrate muzeelelumii la vreo jumdtatede milion, sunt conlinuteinformalii cum cd preofii Babilonului ar fi moqtenitgtiinlele(mai cu seamd in domeniul astrologiei 9i structurii Universului) de la niqte uriagi care Ar fi sclpat de cataclism" Istoricul c[ mlrturiseqte,de asemenea, qtiinlelemagice s-au plstrat evocddatedespre fine, memoriapopoarelor dupdpotop. in - neamulcaldeilor creatoriiprimari ai tradiliei babiloniene nepdmdnteascd, - defindtoriai unei cuituri de provenienld care au devenit cei dintdi rnatematicieni,astrologi' qi alchimiqti,teologi ai lumii pdmdnteqti, care slujeauca vise pe lAngacurlile vrdjitori, ghicitori, gi tdlmdcitoride suveranilorantici. Or, vecheatradifie caldeicdafirmi cu cd perseverenf[ cei dint6i zeceregi ai lor au venit din cer. E cunoscut de asemeneac'/a regii Ninivei nu intreprindeau nici un fel de ac{iuni importante fird a consultaastrele.Ei lineau in preajma lor astrologi care cercetaucerul gi explicau migcareaplanetelor,dupd cum evocd adesea inscripliile. Dintr-un manuscris afl6m cd a Senaherib renunlatla o expedilienumai pentru cd'pozi\ia stelelor a fost neprielnicd. Cercetarea astrologiei in Babilon era atdt de populard, incdt ins[gi denumirea ,,caldeu"avea,pentru mulli scriitori ai antichitafii, sensul de astrolog. Toatd lumea cunoagte soarta regatului babilonian, care a suferit o tragicl prdbugire, pierind. Aceeagisoartdau avut-o regatulasiriangi cel persan.

4. Biserica Si astrologia Acum sd incercdm sd vedem care a fost pozilia Bisericii Vechiului Testament cea a Noului Testament gi fala de astrologie. mdrelele in legiuiri ale lui Moise g6sim opritd sub ameninlarea morlii practicarea oricdror feluri de vrdjitorie. Sd nu alergali la cei ce cheamd morlii, pe la vrdjitori, sd nu umbla/i Si sd nu vd intinali cu ei. Eu voi intoarce fala Mea impotriva su-fletuluiaceluia Si-l voi pierde^din poporul lui (Levit. 19-37,20-6). In Deuteronom citirn, de asemenea, Domnul ne cd previne asprusd nu ne deddmnici unui fel de vrdjitorie gi sd nu apeldm la cei care practicdacestlucru, cdci tocmai pentru aceastd indeletnicirecu vrdjitoria (care estede fapt alianla cu demonii), Dumnezeualungb popoarelede pe pdmdntul lor, le sorteqte pieirii, iar pdmdntul il dA Israelului, care ii este credincios. Crind vei intra tu in pdmdntul ce li-l dd Domnul Dumnezeul tdu, sd nu te deprinzi a face urdciunile pe care le fac popoarele acestea. nu se gdseascd tine (...) nici prezicdtor sau Sd la ghicitor, vrdjitor sau fermecdtor, nici descdntdtor, nici chemdtor de duhuri, nici mag, nici din cei ce grdiesc cu morlii. Cdci urdciune este tnaintea Domnului tot cel ce face acestea, Si pentru aceastd urdciune ti izgoneSte Domnul Dumnezeul tdu de lo fala Sa. Iar tu fii Jdrd prihand inaintea Domnului Dumnezeului tdu. Cdci popoarele acestea, pe care le izgonegti tu, ascultd de ghicitori Si de povestitori, iar lie nu-li ingdduie aceasta Domnul Dumnezeu tdu. Prooroc din mijlocul tdu Si din fralii tdi, ca Si mine, t1i va ridica Domnul Dumnezeutdu: pe acela sd-l ascultayi (Deut. 18,9-15).

56

57

Proorocul Isaia, prevestind pieirea Babilonului

lui Dumnezeu,prin Sfhntul Duh, pe cdnd vrdjitorii, magii, astrologii, folosind arta vrdjitoriei, acfioneaz[prin puterea demonicdgi, fireqte,suferdinfrdngere, incercarea de in lor a I Se opunelui Dumnezeu. In Noul Testamentnoi vedem aceeagiatitudine de neimpdcatfald de toate felurile de vrdjitorie, ca gi in cel Vechi, gi acelagi triumf permanent forlelor dumnezeiegti al asupra vrdjitorilor. Astfel, Apostolul Pavel alungd duhul pitonicesc dintr-o slujnicd care vesteaviitorul (cf. Fapte 16, 18), degi, s-ar fi putut pdrea cd,ea preziceaadevdrul, umbldnd din urma apostolilorgi zicAndcd acegtioameni sunt ,,robi ai Dumnezeului Celui Prea inalt, qi care v[ vestesc calea mdntuirii". Apostolul insd nu dorea ca adevdrulsd fie spuscu gura necuratd demonului,ardtdnd a in felul acestaun exemplude tratarea demonilor,chiar gi dacd aceqtiaprevesteau uneori corect. Cdci toate acestea ascundeau numai o singurddorinld - s[ atragdpe cinevain disculie pentru a intra in comunicare,ca dupd aceeasd-l ducd la pierzanie. Acelagi Apostol Pavel a pedepsit,ficdndu-l orb pe Elima - un vr[jitor careera impotrivapredicii evanghelice, cdutdndsd abatdoamenii de la credinla ceaadevdratd (cf. Fapte 13, 8-11). $i, in cele din urmd, din Faptele Apostolilor afldm c5, influenlafi de predicile Apostolilor, mulli dintre cei care /dcuserd vrdjitorie, ^aducdnd cdryile, le ardeau in fala tuturor (Fapte 19, 19). In felul acesta, ei au renunlat la legdtura cu demonii gi au demonstrat incompatibilitatea credinfeiin Hristos gi vrdjitorie. In Nomocanon (culegere de legi gi hotdrdri canonice) e spus destul de clar: ,,Cei care umbld la vrdjitori sau vrdjesc sau ghicesc in stele (adicd practicd astrologia- n.u.), gaseani sd nu se imp[rtigeascadupd canonul I al Sinodului Trulan si duo[ canonul 80 al

minunile 9i proorocirileprin puterea s[vdrEesc intotdeauna 58

59

se Sfdntului vasile cel Mare, iar preotul care face asta s6

ingerilor decdzuli, astrologia,in acest ca4 se asemuieqte cat" s-a, indepirtat de la Dumnezeu pentru a inqela Dacd magiaestepasibildde pedeapsd, neamulomenesc...

Ei, ardtdndoamenilorordineaplas[rii astrelor,ca nigte jucdtori de zaruri, au inventat soartacare este strdind de adevdr. Drept temei pentru aceastale-a servit ag1zarea animalelor pe cer. Caci ei au conferit onoruri ceregti animalelor cu care au locuit dup6 alungarea din cer, t6rdtoarelor, inotdtoarelor in ape, patrupedelor, viefuitoarelor munfilor,pentrua-giinchipuicd gi ei se afl[ in ceruri gi pentru ca, prin a$ezarea astrelor,sd convingd oamenii cd viala pe p[mdnt, cea strdind de ra{iune, armonizeazd rafiunea;in felul acesta dacdcineva este cu , plin de mdnie saurf,bddtor, cumpitat saunecumpdtat,dac6 cinevaestebogat sausdrac,a$aau rdnduit cei ce stdpAnesc nagterea;cdci distribuirea Zodiacului este treaba zeilor. Dacf, lumina unuia dintre ei este, cum se zice, mai puternicd, r[pegteslavacelorlalli,gi cel care astdzieste el invins, poate redeveni invingdtor. Demonii se indeletnicesccu manevrarea celor gapteplanete, ca nigte aruncf,toride zarwi. Noi insd suntemmai presusde soartd, gi, in locul demonilor ce r6t[cesc, il cunoagtem Unul pe Domnul DumnezeuCel neschimb[torgi, nesupundndu-ne soartei,respingemqi pe intemeietorullegilor ei". Sfdntul Ioan Damaschin, in cunoscuta sa lucrare ,,Expunerea credinfei cregtine",citdndu-l pe Sfdntul Vasile cel Mare, caracterizeazd felul urmdtor astrologia: ,,Elinii spun cd in toate acliunile noastre sunt condilionate de rdsdritul, apusul gi apropiereastelelor gi cd astrologia se ocupd tocmai de asta. Noi, dimpotrivd, susfinem cd aceste fenomene prevestescploaie, cer acoperit gi cer senin, agijdereavdnturi gi ape; nicidecum insd nu sunt semne

pedepsifi". Tatian, in ,,Discurs impotriva elinilor"' scrie: ,,Demonii i-au ftcut pe oameni victime ale decdderiilor.

60

6l

nu producedin necesitate, estenici virtute, nici viciu' $i dacAnu avem nici virtute, nici viciu, nu suntemvrednici a$a nici de laudl, nici de pedeapsS, cum nici Dumnezeu n-ar fi cu dreptate dacdar da unora bune, altora rele' Mai mult ca atlrt: dacd toate iqi urmeazd cursul fiind nu Dumnezeu mai are pentruce condilionatede necesitate, sale. de s5 conducalumea,nici s6 se ingrijeasc5 creaturile de raliune, de vreme Mai mult chiar, noi n-am aveanevoie ce nu avem putere asupralucrurilor pe care le facem, 9i n-am avea nevoie'nici s[ gdndim la ceea ce facem' Or, rafiunea ne este datd fdtd indoiald pentru a ne gdndi acliunile, drept care orice fdpturdralionald este totodatf,o fbpturdliberl. De aceeanoi susfinemcd stelele nu condi[ioneazd nimic din cele ce se intdmpldpe lume - nici apariliaa ceea ce apare,nici moarteaa ceeace moare' mai curdnd insd ,".uir. drept semne prevestitoare ale ploilor qi ale Cineva,poate,vrea sd spundcd schimbdrilor atmosferice. stelele.chiar daci nu constituiecauzele,reprezintdtotuqi semnul prevestitor de rdzboi, qi cd diferenliereacalitAtii aerului, care depinde de soare, lund gi stele' produce respectiv temperamente,obiqnuinle, 9i stdri de spirit diferenliale;dar obignuinfefafa de ceeace se afl6 in voinla noastr[, c[ci ele se supun raliunii gi se schimb[ sub ei". conducerea Minucius Felix, in ,,Octavia" sa, vorbind despre practica ghicitului gi prezicerii la Roma, scrie c[ rarele prezicerise implineaupot fi explicate cazuriin care aceste false una din cd ,,din mullimea de presupuneri prin faptul, ele ar fi putut nimeri intdmpldtoradevdrul" 9i cd vrajitorii cu gi astrologii care se indeletnicesc proorociri ,'nu doar ii cunosc pe demoni, dar tocmai cu ajutorul lor produc cu ndluciri, asemdndtoare miracolul: prin sugestiasau

influenfa acestoraei fac vrdji, ficdndu-te sd vezi ceea ce de fapt nu este,sau dimpotrivd, sd nu vezi ceea ce este." Primul dintre acegtimagi,prin cuvdntulgi isprdvilesale,a fost Sosten (Ostan)...,adicd tocmai acel care, dup6 cum am mai ardtat,a fost unul dintre cei dintdi promotori ai astrologiei Elada. in Sfhntul Ioan Gurd de Aur, in omilia sa ,,Desprecei care se vindecd de boli prin vrdjitorie", ne previne cu asprimecd nu trebuie sd apeldmla vrijmaqii Domnului magi gi vrdjitori, cdci e mai bine sd mori decdtsd mergi la vrdjmaqii lui Dumnezeu. Iar cei care se folosesc de serviciile lor, mor inainte de vreme gi se duc la chinuri vegnice. Cdci, cel careapeleazd astrologie, singur s-a la ,,el lepddat de ajutorul lui Dumnezeu,(de aceea)diavolul ii conduceviafa gi dispunede acliunile lor cum ii place lui,'. Sfdntul Maxim Grecul, carea consacrato seamdde lucrdri demascdrii astrologiei, in una din ele scrie in special:,,invdfdturafals6,nelegiuitda cititorilor in stelegi prezicdtorilor de soart[ dupd zilele de nagtere,n-a fost descoperit[ caldeilor, elinilor gi egiptenilor de sus din harul Sfhntului Mdngdietor,ci de inqigidemonii necurafigi vrdjmagiai omului, sprepierzaniacelor care li se incred". ' In continuare, vorbind depre cauzele coincidenfei unor proorociri ale astrologilor cu rcalitatea, Sfdntul Maxim Grecul citeazd cuvintelelui Augustin din Hippona: se ,,...aceasta intdmpldnu atdt din pricina semnelorceregti, cat din pricind cd asta le-o insufld in ascuns satana, acfiondnd pe neobservateasupra minfilor oamenilor, gi astfef aceste preziceri se fac in comun cu diavolul, cu acordul acestuia".Dupd pdrereaSf[ntului Maxim Grecul, ,,astfelacest cuvios pdrinte a ardtatclar de unde provine aceastdinvdfdturl demonicl, gi cd diavolul le dezvdluie discipolilor astrologieiceeace li se va intdmpla cdndvasd

62

63

ghiceascdcu adevdrat,ajutali de demoni. Dar ce creqtin, Iare crede cu adevdrat9i nu fdlarnic, va fi vreodatd de inEeldciuni unei asemenea acordsd fie iniliat in invS[atura gi satanice sl se facd complicecu dracii?Doar numai cel cu c6rddqia demonii' ce preferdvielii veqnice Dernonii prevestesc, prevdzdnd uneori cu mult de inaintece are s6 seintdmple,qi alteorighicesc; celemai rnulte ori insd mint, de aceeanu trebuie crezufi, deqi Acelaqisf6ntspune' deseorili se gi implinescprezicerile". la referindu-se motivele care ii determindpe demoni s[ intre in contact cu oamenii prin mijlocirea astrologiei: el necuratulc6, cu ajutorulminciunii prezicerilor, ,,...qtie cdtreddnsul,fEcdndu-ne de ne poateugorabate la Dumnezeu acliunile 9i cugetele sd credem cd stelele stdpAnesc noastre,qi ci de vreme ce vom credeastfelnu ne vom mai ingnji deloc sau foarte pulin de p[catele noastre, prin inevitabilitateainfluenfei astrelor. dezvinovdlandu-ne Iar cAndasupranoastrdvin sd se abatdimprejuriri nefaste' ?nvintrim de acesteape Dumnezeu, ca fiind creator al noi in mod necesarva in rdului. Proceddnd felul acesta, trebui sd pierdem proteclia lui Dumnezeu Ei atunci s[ ii vrdjmagului va veni la indemdnd ne rlpeascdqi sd ne ducdla fundul iadului". Agadar, vedem cd Sfinlii Pdrinfi ai Bisericii se ca pronun{d unanim impotriva astrologiei, demascdnd-o fiind o varietate a magiei, un mijloc de comunicarecu demonii, iar pe astrologiii compar[ cu ingerii izgoni]i din de cer, ,,careademenesc partealor neamulomenesc",9i ne interzic categoric contactul cu aceqti ,,vrdjmaqi ai lui Dumnezeu". De o atenfie deosebitd este vrednicd invdfStura lui Tafian, carea atdtatabsurditateaastrologilor - cei ce au dat constelafiilornume de animale,planetelornume de dumnezei falgi, iar dupd aceea,pornind de la

caracterulacestora urmd, au inceput a deducedestinul din omului sau al statului in funclie de pozilia acestor ,,creaturi" ceregti. Par foarte convingdtoaredovszile lui Minucius Felix, care a demonstratcd unele preziceri se implinesc din doud motive: ) din coincidenld l intdmpldtoare; 2) datoritd vrdjilor ghicitorilor, care in numeroase cazuri pot afla despre evenimentelecd vor urma de la demoni,care fie cd au vizut sau gtiau de aceste evenimente, fie cd ei ingiqi au participat direct la pregdtirealor. Sfdntul Ioan Damaschinaratdfoarte clar cd pozilia corpurilor cere$ti nu condilioneazd dec6t fenomenele meteorologice, pentruom, insd, careestedotat cu voinfd gi liberd ratiune,stelelegi planetele pot juca nu un rol de factor predestinator. $i, in cele din urmd, lucrdrile Sfdntului Maxim Grecul, in care estegeneralizatd experienfa luptei Sfinfilor Pdrinli cu astrologia,fac un bilanf convingdtoral tuturor celor expusemai sus,demonstrdnd totodatdcum vicleanul demon incearcd,cu ajutorul astrologiei,s6 ne abatd,,de la Dumnezeu citre ddnsul", pentru a-i veni mai ugor sf, ne cucereascd ,,sdne ducd la fundul iadului". gi

64

65

5. Cauzele coincidenlei unor preziceri astrologice cu realitatea

fenomene unui anumit contingentde oameni(a$a-numitele de lunatism in nopfile cu lund plind). Evident, prin analogie se poate vorbi gi despreinfluenfa altor corpuri ceregti asupra stlrii fizice qi psihice a omului, iar in oarecare mdsurd chiar asupra formlrii caracterului s[u, fizice qi psihiceindividuale. particularitdgilor Posibil cd qi cunoqtinfeleamintite mai sus au fost anumite Cunoscdnd date astrologilorde duhurile necurate. caracteristicifizice gi psihice ale omului, ca 9i eventualele efecteale influenfei asupralui a radialiilor cosmiceintr-un sau un moment concret,se poatepresupune comportament stare fizicd sau altul al individului, cutare sau cutare psihic6. in afard de aceasta,dupd cum recunosc inqigi

reugitda unui horoscopdepindein astrologii,alcdtuirea mare mdsurdde intuilia astrologului,de informalia pe care agentcosmic.Bundoard, o recepfioneazd la un oarecare de ale astrologPavel una din colegeleapropiate cunoscutului cd horoscoapele Globa,Svetlana, declarat ea ,,alcdtuiegte a ca nimeni altul in lume" tocmai datoritd contactului cu ,,invdlStorulmondial" cerescAshtar, datoritd informafiei lui, adicd in cazul Svetlaneieste evident contactul direct cu un demon care o ajutd sd compuni horoscoapele. Cdci diavolul cunoaqte bine situafiauniversului,la momentul evident din confinutul Carlii curent.Acest lucru transpare pdmdntul gi urmdrind lov. Duhul necurat,cutreierAnd lui gi ce fac oamenii,a spusastalui Dumnezeu, Dumnezeunu l-a combdtut cd ar minli (cf. Iov 2, 2). Satanacunoagte in cdte ceva gi din viitor, aceasta datoritd cauzalitdgii mare parte invariabile a multor fenomene. Viitorul este gi (cf. cunoscutde asemenea din revelaliadumnezeiasc[ III Regi 22, 22) gi din observdrile fdcute asupra caracterului oamenilor. Duhurile necurate incearcd s5 organizeze multe din cele ce se produc in lume gi, firegte, ili cunosc finta pe care o urm[resc. De aici unele gi coincidenleintre prezicerilehoroscopului realitate. ' insd faptul cd majoritatea Este caracteristic previziunilor astrologilor nu se implinesc. Aceasta se explicd prin aceea cd, in afard de factorul astronomic, particularitdlile psihoftzice individuale ale omului sunt determinate de ereditate, locul geografic al naqterii, educafie, alimentaliegi o mulfime de alte cauzesecundare. Cdt priveqteinsd destinul omului, viafa sau moartea lui, la tofi factorii enumeralimai sus se adaugdincd unul, care este esenlialul gi cel hotdrdtor- gnja lui Dumnezeu fafd de om. Mai cu seamdfald de omul credincios,de cregtinul care se predd voinfei Domnului, c[utdnd-o

66

67

sub indrumarea om mereu.Un asemenea se afll tot timpul Evangheliadupl Matei: Domnului. A9a cum se spunein nici una nLtva iu n, se vdnd doud vrdbii pe un ban? $i La v,o^stru' voi insd Si ,aat" pe pdmdntJdrd qtirea Tatdlui pterficapitui, toyisunt numdrati (Mr' l0' 29-30)' ' de N""reqtinii ins[, in cazul cdnd se indepirteazd mdsur6'la sunt l6safi'in anumitd Dumnezeul'Celadevarat, alcdtuieqte din uoia intdmpldrii, calea vielii lor le fizice.9i numeroasecomponente,in care predispozifiile influenla cosmicd a corpurilor fsihice naturale, ea 9i joacd un marerol' cereqti,

6. Magii Si Nasterea lui Hristos dacd Pe unii ii pune in incurcdtur[ intrebarea: ei este astrologiapoartl un caracterdemonicai practicarea cu ajutorul un pdcat, cum se explic[ dar, cd mleii au aflat' astrologiei,momentulNaqteriilui Hristos? Exista, la aceastdintrebare' doud rlspunsuri care nu se contrazic,ci mai curdndse completeazlreciproc' Primul rdspuns.Motivul pentru care aceastdstea era agteptatdla Rdsdrit, urmdrindu-i-se aparifia, este pus in legdturScuproorocirilefbcuteinVechiulTestament.In Cirtea Numlri citim: il udd, dar acum tncd nu este; il zdresc, dar nu de aproape; o stea rdsare din lacov; un toiag se ridicd din Israel (Num' 24' 17)' Lumineazdie' La prooroculIsaia(Is. 60, l-6) se spune: lumineazd-te, Ierusalime, cd vine lumina ta' Si slava Domnului peste tine a rdsdrit! (.') Si vor umbla regi intru lumina ta Si neamuri tntru strdlucirea ta"' Toate sosesc

din Saba, incdrcate cu aur Si cu tdmdie, cdntdnd laudele Domnului. in Psalmul71 citim: impdrayii TarsisuluiSi'insulelor daruri vor aduce; impdralii arabilor Si regina Saba prinoasevor aduce(Ps.71, l0). Proorocul Daniel, care a fost pus in prizonieratul babiloneancea mai mare clpetenie a infeleplilor (cf. Dan. 2, 48), cunogtea, desigur, aceste proorociri gi nu le tdgdduia. Mai mult decdt atdt, lui insugi ii aparfin proorocirile desprevremeaNagterii Fiului lui Dumnezeu (cf. Dan. 9,25). Al doilea rdspuns. inlelepciunea dumnezeiascda prefrcut rdutateaoamenilorintr-un mijloc de a-l aducepe Iosif in Egipt gi a ingdduit ca impdratul babilonean- in urma unor vrdji pdgdnegtigi a tragerii la sorli - sd se hotdrascdla rdzboi cu lerusalimul (cf. Iez. 21, 22\; tot aqa, le-ar fi putut da magilor posibilitateas[ ajungd la Hristos. S-ar putea, de asemenea, Dumnezeu s[ Se fi ardtat ca magilor inainte de a fi vdzut ei steaua,dupd cum El a frcut aceasta qi mai tdrziu (cf. Mt. 2, I2). E gtiut doar cd Dumnezeu voieSteca to{i oamenii sd se mdntuiascd Si la cunoqtinla adevdrului sd vind (I Tim. 2, 4), toli fdr[ excepfie,gi El cautd sd salvezepe fiecare,pe c[i optime pentru acestom, numai de El Singurcunoscute. Din toate cele spusemai sus despremagii care au sosit sd se inchine lui Hristos, se poatetrage concluziacd ei au aflat vremea gi locul Naqterii lui Hristos nu datoritd magiei gi astrologiei,ci fiindcd insugi Domnul Dumnezeu le-a dezvdluit acest lucru in felul pe care L-a socotit cel mai bun pentru ei gi mdntuirealor. Aga incdt, astrologiinu au nici un merit in sosireamagilor, dup[ stea, la locul Nagteriilui Hristos.

68

69

/.

Astrologia Si contemporaneitatea viitoarea omenirii' Bundoar[, in timpul patimilor pe care le indura Acum c6nd, avdnd in vederetoate cele expusemai sus, putem deduce provenien{ademonicd a magiei qi astrologiei,influenfalor pdgubitoare asupracivilizatiilor care le adopt5, pozigia categoric negativd a Bisericii cregtinefa!5 de orice gen de ocultism,sd cercetdmsituafia actual5a dezvoltdriiastrolosieiin Rusia. in acest sens, se .uu]n" sd ne adresdminainte de toate unor cunoscu{igi populari astrologi cum sunt so{ii Globa. Ei fin sistematic televiziune radio conferin{e la gi de astrologie, reflectb pe larg aceeagi temd in presd, au impitnzit aproape intreaga lard cu o refea de gcoli de astrologie.Cine, deci, sunt acegti oameni qi care sunt scopurile lor? Mai int6i sd le ddm cuvdntullor ingigi. In revista ,,Rabotnifa" (in articolul ,,Cu cine comunicd stelele") citim: ,,strdbunii lui Pavel pe linie maternd- persanidin neamul hebrilor din Iran - din cele mai vechi timpuri igi consacrau viafa astrologiei, bunicul de asemenea invSlatpe Pavelastrologie, murind, i-a l-a iar transmis nepotului parola, care ii deschideucenicului accesla <invdfdtori>>, marii astrologi.$i i-a ldsatcuvdnt la sf,-i cautein India". Cdnd Pavela crescutmare, a plecatin India, gi iatl ce spune el despreaceastd cdl[torie: ,,I-am gasit...inv[fdtorii m-au recunoscut parola moqtenitdm-a ajutat. Mi-au permis accesulla invd{dturd- ceamai sacrd invdtdturd, ce se transmite de milenii din gur6 ?n gurd, mi-au dat cdrfi... m-au invdfat cum sd-mi gdsescsofie, gi mi-au spus cd <atuncicdnd viefile voastrese vor uni, s-o iniliezi in ceeace cunogtitu insufi>, gi c[ ne estehdrdzitd o maremisiune."

materiale. Citim in Evanghelie c[, la apropierea sfdrqitului lumii. inainte de a douavenirea lui Hristos vor fi semnein soare, fn lund Si tn stele...Si spaimeSi semnemari din cer qi vor fi (Lc.21,25-ll), care,laolaltdcu alte evenimente fenomene proorocite nu vor l6sa nici o indoiali c[ se apropie ora celei de a doua veniri a lui Hristos qi a pentru a inlelege in riargitului lumii existente. felul acesta, semnele cereqti trimise de Dumnezeu' nu e nevoie de astrologieisautdlmacirileastrologilor;oricine cunoaqterea SfdntaScripturdnu se va indoi de cele ce se vor cerceteazd intdmpla.

10

7l

Globa' el Dupa cum se vede din cele spusede Pavel magice rituale in u pur*r, succesivtoate trepteleinilierii ,,qtiinleleoculte". "''^^'-in-primul rdnd: strdmoqii suntpersani'astrologidin s-au transmis din tatd in fiu, pentru care qtiinlele oculte inilierer0' Bunicul' genera{iein g.rr"rulit pti" tiuaitre. Ei formulele magice' ca 9i' probabil' un il,rrind, ii tra:nsmite adicSspre J.rnorl care ii deschidecalea spre ,,inv6!6tori", treptelor superioare de iniliere' ^sub " :1Tl i"gii s6 fac6 un stagtu indiumare-astrologul'incepdtortrebuie coresPunzitor. -'i; pronunla al doilea rdnd: Pavel pleacd in India' Globa cuvintele magice, i se infrlig eazd "invdfdtorii"' 9i avansatla un urmeazdunnou curs al gcolii de magie' este cu literatura giuJ t"p.tior de iniliere, este aprovizionat intr-o !ar[ in care i.."ru.a qi trimis cu o ,,misiunespeciald a i se inlesni astrologiainci nu este dezvoltatA"'Pentru puteri o sotie' sarcina,i se cautdcu ajutorul unor anumite el el trebuie ,,s-o inilieze in ceea ce cunoaqte i" ",iL insugi". In Iar mai departe se intdmpld un lucru ingrozitor' falaluisedeschidlargpaginilerevistelorgiziarelor'La astrologiei"' teieviziune,la rubrica pefinanentd,,$coala scar[ mare a cuplul Globa promoveazdo propaganddla de nofiunilor de astrologie;fara esteimpdnzitd de o re{ea gcoli in care oamenii ascultA cu entuziasm "revelafii" imprimate pe bandd magnetici ale astrologului Globa' dupecareeiiqiantreneaz|instudiulastrologieirudelegi Acea molimd magic6,din pricina cdreiaa 9i cunogtinlele. pierit in mare mdsurdlumeade pdndla potop, cuprindetot
r0 Pentru o mai bun6 inplegere, in calitate de analogie se poate aduce farmecele 9i impreund cu vrdjitoria moStenitd,cdnd descdntecele, se transmitprin succesiune' vrdjii, u".rt"u dracii careajutaula facerea

mai mult gi mai mult minlile qi inimile a milioane de oameni, formdndu-lecongtiinfagi stilul de comportarein socletate. in l99l a vdzut lumina tiparului prima culegere postrevolufionard astrologie,intitulatd,,Tamara",cu un de Tamaraestenumele sofiei tiraj de 500 000 de exemplare. lui Pavel Globa, tot ea fiind gi autorul acesteiculegeri. Sd cercetdm un articol din aceastd carte, numit ,,$coala cd avesticdde astrologie".Tamara mdrturisegte gcoalaei pe de astrologiese bazeazd tradilia astrologicdavesticd,al cdrei promotor a fost zoroastrismul. De-a lungul articolului, insd, Tamara citeazdde cdtevaori Evanghelia, face trimiteri la militantul Bisericii din secolul XVII, SimeonPolofki, againcdt cititorul neiniliat gi-arputeacrea iluzia cd invdtltura Tamarei corespunde invdl5turii lui Hristos. La mijloc, insd, nu e decdtun procedeuideologic menit, datoritd autoritSlii creqtinismului, si elimine atitudinea de neincrederea cititorului fa!5 de invdfitura astrologic[. in realitate, conlinutul articolului Tamarei Globa - dintr-un capdt in altul - nu numai cd nu corespunde inv5fSturii evanghelice, ci o contrazice flagrant. Astfel, Tamara,dupi propriile afirmafii pornegtede la legea fundamentald a invlldturii avestice, ,,...legea Karmei, a cercului incarn[rilor, adic5 a nagteriirepetatea fiinfelor umane...Std pe pozilia reincarndrii- reintrupdrii in evolu{ie - de la mineral, plantS,animal, om - la fiinfe superioare".Toate cele expusemai sus nu sunt decdt o evidentd erezie, condamnat6 de Sinoadele Ecumenice creqtine.Cregtinismul inva[6,cd,via\a se dd omului doar ne o singurd datd gi ci de felul cum o trdiegti depinde destinafialui in vegnicie.Pdndla Judecata Apoi starea de sufletelor se poate schimbadatorit[ rugdciunilor Bisericii
1a t\

72

qi a celor apropiafi,dupd aceeaea rdmdneneschimbatl: nu sauraiul. sauiadul, stSriintermediare existd' in articolul sdu' c6 Mai departe Tamara spune' in cu esteechivalentd stagnarea evolufie", altfel ..smerenia - este dlundtoare. Or, in creqtinism smerenia ,pr.t rLprezintdtemelia viefii duhovniceqti;astfel, cea dintdi porunca a fericirilor spune:fericili cei sdraci :" !"!!l cd a lor este Impdrd[ia iadicA plini de smerenie n.a.), brrurrio, (Mt. 5, 3)' $i Domnul insuqine-a dat exemplu de smerenieprin vipla 9i moarteaSa, smerit fiind "chiar pdni la moarte9i p6n[ la moartepe cruce"' Tamara Globa mai susfine in lucrarea sa cd Avestei esteinvlldtura noastrdtradifionala' In ,,invdfdtura nusia. ea vreme indelungatl a fost transmisi de sacerdofii plgAni, din tatl in fiu; magii au purtat-o cu grij6 de-a iutigut veacurilor"' Aici nu md voi opri la lipsa de autenticitate istoricd a celor afirmate; altceva prezintd interes - apelul de a se reveni la pigdnism, ,'la religia jos str[mogiloi nogtri". in fapt, aceasta inseamnd: jos creqtinismul, Hristos,inapoi la idoli, la magi, vrdjitori' cu adicl la convieluirea demonii. $i, in finalul acestei ,,nobile" propuneri, Tamara Globa zice: .....daci e sd urmdm neclintit aceasti cale, incep transformlrile psihicului, duhului qi trupului, pentru care nu are explicalie nici un specialistal lumii savante Se contemporane. produceo totali alchimie a corpului, se schimb[ concepfiadesprelume 9i realitate"' Aici Tamara are perfectd dreptate. Contactul cu demonii il schimbd pe om cu desdvdrqire.Duhurile necurateinrobesc totalmentesufletul ce li s-a vdndut' In schimb, scrie T. Globa, ,,oameniivor fi egali cu zeti" spune Avesta... Toate aptitudinile, astdzi de unicat clarviziunea, telepatia, teleportarea, vrdciuirea - vor

ajungesd fie in firea tuturor oamenilor.Ei vor comunicala nivelul subconqtientului, cuvdntulva deveniun semnal iar magic, a$a cum era la magi in timpurile stidvechi". Tocmai cu acestedaruri, dupd cum s-a ardtat mai sus, demonii ii r[spl[teau pe necromanlii, magii, astrologiigi vrdjitorii vdnduJi lor in schimbul sufletului nemuritor qi faceriide rdu pe lume. T. Globa e convinsdcd misiuneaei const[ in a-i pregdteascd ajuta pe oameni,,sd-qi congtiinfapentru viitor, pentru ca un numdr cdt mai mare de oameni sd atingd nivelul cuvenit pentru primirea noului mesia,care igi va face apariliain Rusia". Aceastd afirmalieo preiaqi Timur Sviridov,unul din reprezentanlii marcan{i gcolii Globa.in articolul,,Cene ai pregdtegte Vdrsf,torul" el prevestegte: ,,Astdzi pe planet[ se formeazd un nou tip de frpturi, o nou[ ras6, care va posedacapacit5li improprii noud - capacitdli oculte...De aceea trebuie s5 cultivf,m oamenilor o puternicd mentalitateastrologicd". $i, ?n continuare:,,Pavel Globa vestegtecd in 1999 va veni Mesia, care se va nagte in Rusia gi va da noii epoci a Vdrsdtorului o conceplie specificddesprevia{d,un alt tip de religie". ' Din cele expuse mai sus vedem cI propaganda astrologieiqi magieijoacd in Rusia un rol strict definit, urmdrind un scop anume - astrologia gi magia sunt chemates[ devin[ incd un mijloc de formare a oamenilor in spirit necreqtinesc, demonic.Se desfbgoard ofensivda o ocultismului asupra lumii contemporane, o luptd invergunatd pentru cucerirea min{ilor qi inimilor oamenilor,care se produc pe fundalul dinainte pregdtit al ateismului. Mai intAi,din sufletele oamenilora fost smuls Hristos, apoi ei au fost persecutafi,exilali gi executali pentru credinfd.Credinfa era luatd in derddere,ldcaqurile

'74

75

arse' Se fEcea sfinte erau distruse,cdrlile religioase-erau suflet sd fie umplut cu incercarea ca vacuumul format in mul1i, in aiureala ateist6, cu absurdit[li materialiste.$i primite' s-au conformat 9i au inceput a trli ,rr*u -demengialitatea "Ou"afiei acestor idei a devenit Acum "r,i.f. n-a apucat sa aspire sple o evidenta.ornul contemporan propus o noud viala duhovniceasc[, dt indatd i s-a 9i "a zilelor noastre' ht""A pentru suflet - ocultismul' Omul Sfintei de credinfa creqtind' d.e cunoaqterea i'"p*.iu,

III. Senzitivii: provenienfagi natura lor dupl concepfiaortodoxi

ilil;;i

aptecieze antihristului, nu este in mdsur6- sd dupi o hrani inuapt ttif" oculte ce i se propun' infometat eazd ca un omnivor tot felul de sufleteascd,el devor forle' De acest otrdvuri mistice pe care i le oferd anumite asemeni lui T' ir"- p.ofitd vdnatorii de suflete cate' Ei vor sd Sviridov, adeseanici nu-qi ascund intenfiile' Vor s6 un nou tip de oameni, ,,cu capacitlli oculte"' "d.r". oamenii in acel spirit ce va face posibil[ venirea educe dupd cum a falsului mesia,a antihristuluicare va incerca' creqtinismul sa-.n11iceasc[ ii i"" prevestitin ApocalipsA, de religie", ce constl in a se ii ,a ittttoaucd ,,un alt tip inchina lui, antihristului.

lumii Ei venirea v-iitorul despre $i a profefi'ilor corec-t

In ultimul timp mulli oameniau inceputsd manifeste aptitudini neobignuite:tratamente cu ajutorul cdmpului energetic, telepatie qi telechinezie, clarviziune. Toate fac acestea parte din viafa contemporanlqi de aceeaeste necesardo interpretarereligioasd gi o atitudine .clar[ gi fenomene. convingdtoare asupraacestor Oare acest lucru e bun sau e rdu? Cum ar trebui s[ persoane, procedeze cregtinortodoxintdlnind asemenea un gi poate el oare sd recurgd la ajutorul lor? Vom incerca sd rdspundem aceste la intrebdri.Dar mai intdi sd incercdms[ la experienfaSfinfilor Pdrinfi purtdtori apel6m la tradifie, de duh. in Faptele Apostolilor, care evocd activitatea de propovdduirea apostolilordupd Indllarealui Iisus Hristos, citim despreun anume Simon, vrdjind Si uimind neamul Samariei, zicdnd cd el este cineva mare, la care luau aminte toli, de la mic pdnd la mare, zicdnd: Aceasta este puterea lui Dumnezeu,numitd ceo mare. $i luau aminte la el, fiindcd de multd vreme,cu vrdjile lui fi uimise (Fapte 8,

e - l1 ) .

Sfdntul Iustin Martirul, comentdndacest text, scrie c[ Simon era un vrdjitor care prin vrljile sale atr[gea poporul negtiutor,,,carevedea in el o mare putere de la

16

77

Dumnezeu".CuceminuniiicucereaSimonmagulpe oameni?Cuaceleaqipecarelefacqisenzitiviideastdzi^clarviziune' levitalie' In ia*aO,rirl, telepatie,telechinezie, afirmd Sfintul afard de aceasta, Simon, dupd cum adic[' frcdnd uz ieofilact, ,,ii imbldnzeape cei indr[ci!i"' demon s[-l lase in a" -Uf"t"e magice' il convingeape pe cel posedat' ceea ce crea lluzia fu"" i"norl r'.n1i-p din nou in uirrA".arii. Mai t0rziu insd necuratul intra au fost nu bolrrau. (Martori ai unei asemenea "minuni" in una din demult gi numeroqi telespectatori, c6nd cum un emisiunile televizate din 1990 au putut urmdri vrdjitor,,a izgonit dracul" dintr-o femeie)' " Magul Simon credeasincercd qi apostolii' asemenea artd.S-a intAlnit insd cu apostolulFilip' lui, posedi aceeaqi p.ri"."u predicii acestuicuvios 9i minunile lui erau atAtde adunat' extraorclinareincAt au surprins nu numai norodul a cedat ci qi pe Simon insuqi.Credinlaoamenilorin Simon norodul' s-a botezat9i locui credinlei in Hrirtor, se boteza in fala Simon insuqi. Magul a suferit infrdngere s-a apostolului care lucra cu Duhul Sfdnt (a$a cum lui intdmplat pe timpuri cu magii egipteni, care s-au opus Moise prin fermecdtoriile lor, insd au fost infr0nfi de 7-8)' (cf. puterea Dumnezeu leqirea lui ' Apostolilorcitim: "'ne-a Cartea Faptelor in aceeaqi o slujnicd, care avea duh pitonicesc Si care tntdmpinat aducia mult cdstig stdpdnilor ei, ghicind' Aceasta' noi' striga' zicdnd: AceSti 'oameni linandu-se dupd Pavel Si dupd sunt iobi ai DumnezeuluiCelui Prea Inalt, care vd vestescvoud calea mdntuirii' $i aceastao ficea timp de multe zile. Iar Pavel, mdniindu-seSi intorcdndu-se'a zis duhului: in numele lui IisusHristos i1i poruncescsd ieSi din ea. $i in acelasiceasa ieSit(Fapte16, 16-18)' Iatd deci care este pozigtaApostolului Pavel fa![ de adev[ru],Apostolul nu dorea spunea acestduh: deqi acesta 78

ca adevdrul sd fie rostit de gura necuratd a demonului, d6nd astfel exemplu de atitudine fald, de duhurile rele, chiar dacd ele vestesc uneori cu dreptate. Cdci' toate acestea ascunddecdto singurf,dorinfd - de a-l atragepe nu om in contact pentru a-i cdqtigaincredereagi pentru a-l duce mai tdrziu la pierzanie. In Patericul de la Pecerskacitim despreun cdlugdr Nichita, viitor ierarh qi fbcdtorde minuni, care din pricina mdndriei qi a ingdmfdrii sale, frcdndu-se de timpuriu sihastru, a fost cucerit de necurat, care l-a inzestrat cu darul clarviziunii qi cunoagteriipe de rost a intregului Vechi Testament. Aqa incdt ,,...stdtea indelung de vorbd cu care veneau la el, citind din Scripturd despre folosul cei pentru suflet, a inceput sd prooroceascd, o mare slavd a gi ajuns sd se rdspdndeascd despre el, ... toatd lumea se minuna de implinirea cu adevdrata proorocirilor lui". Atunci insd, cdnd prin rugdciunile sfinlilor pdrinli de la Lavra Kievo-Pecerskademonul a fost izgonit din el, s-a dovedit cd nu line minte nimic pe de rost, ba s-a dezv6[at qi sd citeascd. In acelagi Pateric de la Pecerskaafldm, din Via{a preacuviosului Lavrentie schimnicul, despre un om indrdcit, care vorbea - ajutat de necurat - evreiegte, latinegte,grecegtegi in alte limbi ale lumii, despre care posedatulniciodatd nu auzise,prooroceagi vorbea despre lucruri gi oamenide carenu avusese gtiinfdmai inainte. In Viafa Sfdntului Mucenic Ciprian citim cum, pe timpul cAnd era mag, el ,,igi insuqisetoate qiretlicurile diavolegti, diferitele metamorfoze proprii necuratului (invd{ase sd zboare prin vdzduh, sE meargd pe ape), s6 schimbe insugirile vdzduhului, sd porneascd vdnturile, sd facd cerul sd tune gi sd plou6, sd salte mareain valuri, sd pricinuiascdpagubelivezilor, viilor gi culturilor cdmpului,

79

- cu alte sA trimitA boli 9i molime asupra oamenilor pdgubitoare9i meqtequgul cuuinte, a invdlat in{elepciunea aducdtorde rele al diavolului"' acestfe-l' Am puteainvoca o mullime de exemplede este clard: fo(ele credem insa ca gi frra ele concluzia doteazi pe unii demonice sunt in mdsur[ s6 doteze 9i neordinare' oameni cu facultdli suprasenzoriale cum Sfinfii Pdrinli trateazd Acum sd ..r..tA* Sd apeldm la concret aceste capacitdli extrasenzoriale' starelulSiluan. "---'in capitolul despreclarviziune citim c6 se intilnesc intuifiei fireqti ,,."unul se datoreaza trei feluri ale acesteia: este cel dat prin a unor oameni, sporitdprin postire,altul lucrareademonicd; al f;ilea cel dat de la Dumnezev'" unui La ce fel de clarviziune am raporta clarviziunea senzitiv? har al Numai la primele dou6, cdci al treilea este un ani de via!6 Domnului ce se da doar celor alegidup[ mulli el nu i se dd deloc"' intru Hristos,,,iar celui trufaq asceticd de SA cercetdm mai atent primele doud feluri clarviziune. ,,Primul fel, dupd pdrerea stare,tuluiSiluan' Pt"try omul smerit qi cu ganOuri curate poate fi folositor 9i indreptat ,prc bin., dloarece ajuti la cinstirea fEr[ gtirbire a poruncilor lui Hristos fa{6 de aproapelesiu' Celui trufaq qi plin de patimi el ii va dduna, cdci ii inmulfeqte prilejurile p.nt ,, patimi 9i ii deschide mai multe lor"' posibilitdli pentru satisfacerea Al Ooilea fel este extrem de pdgubitor pentru cei va care il acceptd,fiindc[ mai devreme sau mai tdrziu duce la dezechilibrarea tuturor fo(elor sufletegti 9i qi duhovnicegti^ ale omului, denaturdndu-i chiar dacd inflligarea... in cazul acestuifel de clarviziune,chiar

de ifi apare uneori capacitatea a ,,citi" gdndurile cuiva, totugi omul addnc dinl6untru ti rdmdne inaccesibil. Aceastd capacitatese manifestduneori cu o autenti'citate intrucdtva mai mare fa!6 de nigte evenimente de naturd exterioard. Celor carenu i se opun ea le dd prilejuri de a se complace in ingdmfare... gi datoritd naturii indeobgte destructive, demoralizatoare a acfiunilor demonice, pricinuiegte suferinle celor care o posed6, lucru care devineevidentabia dupdun timp indelungat. La mulli oamenicalitalile de senzitiv aparca uffnare a practicdrii yoga sau altor religii orientale.Un exemplu elocventin acestsensesteactivitatea cunoscutuluisenzitiv cehoslovac FrantigekFierd. La una din gedinfelesocietdlii ,,Popov" din Moscova, in timpul cdreiaFrantigekstabilea viafa gi diagnosticebolnavilor la distanf[, reproducdndu-le istoricul bolii, la intrebarea academicianului J. Spirkin, A. performanfe,senzitivul a rdspuns: cum a realizat asemenea ,,Este rezultatul unui intens antrenament yoghin, in procesulcdruiaomul invafi sd se destindd, deconectdndu-gi rafiuneagi intelectul.Cu alte cuvinte,fluxul de informafie trecela nivelul subcongtientului". Aici sursa ,,talentului" este absolut clard,.Subtiind corpul cu ajutorul unei diete speciale, frcdnd anumite pltrunzdnd doctrina filozoficd a exercilii din hatha-yoga, acesteia,meditdnd adesea,repetdnd mantrele, omul se expune acfiunii directe a unor for,tecosmice,se racordeazd la ,,ierarhia" lor, dobdndind inilierea gi ,,aptitudinile" respective. in yoga este pus6 la punct o metodicd riguroasd: dacd faci asta gi asta vei dobdndi aptitudini paranorrnale^. intr-adevdr le dobdndegti.De unde insd gi $i cu ce pref? In aceast[privinld inv[f[torii orientali preferd sd nu vorbeascd mult, gi de reguld, invocd o energie cosmicdimpersonald potenfialul lSuntrical omului. (Eu gi

80

81

pot face totul de unul singur, cu propriile forle, altfel spus - eu sunt lnsugi Dumnezeu).Este tocmai gAndulpentru in careLucifer,cel ce se increzuse sine,a cdzutdin cer gi a (cf. Isaia,14, l2). devenitsatana este Un alt mijloc de a dobAndifacultlli paranorrnale direct al unui invdldtor,inclus deja in inifiereacu ajutorul unei molirne,ce se transmite Asemenea ierarhiademonicd. sdndtosin urma contactuluicu cel bolnav, se omului dacdomul a^crezutgi s-a deschis produce gi posedarea, unui yoghin, vrbjitor sau senzitiv.In funcfie de puterea primului crescAi se dezvoltdgi ultimului gi de impStimirea Mai cu seamb inilierease poateface cd aceste ,,aptitudini". doar atenlia fiind suficiente gi ?n afaravoinlei subiectului, lui. sporitdqi increderea Ca exemplu putem da meditalia transcendental[ in (M.T.), care c[pitase o foarte largd raspdndire SLIA pe opt al secolului nostru. Datoritd la mijlocul deceniului exerciliilor de M.T., omul, potrivit reclameifondatorilor ei, este inzestrat cu uriage forle vitale, cu o veselie pernanent[, cu tihnd qi slndtate. Cei ce doresc si se inscrie la acest curs trebuie sf, ii aducd gurului (invdf[torului), intr-o odaie speciald pentru inifiere, un coqulef cu fructe qi flori. Acest dar se ageazdin fafa portretului altui guru, defunct,de la care primise inifierea invSfdtorul.Tot aici arde o lumdnaregi se aprind substanle aromate.Ceremoniain fafa portretului dureazd jumdtate o de ord, cuprinzdndintonareaunei cdntf,ri ?n sanscritd(al cf,rei sens nu este cunoscut celui care se iniliazd) qi intonarea numelui invdfdtorilor de yoga anteriori. In finalul ceremoniei iniliatului i se transmite mantra (un cuvdnt secret in sanscritd),pe care el trebuie sd-l repete incontinuuin timpul meditagiei. Inigiatuluiniciodatl nu i

se dezvdluieinterpretarea acesteiceremonii,semnificatia ei fiind accesibild numaiinvdtdtorilor. intre altele,aceastd ceremonie estealtcevadecdt nu o inchinare zeilor ,,puja", incluz6nd gi divinizarea invdfdtorului-guru Maharishi. in aga fel, omul ateu al

chinuitoare: aduce jertfe zeilorpagani.pe plan spiritual el poatec[ tocmai acestpf,catne dd, mai mult dec6tmetoda psihicd, explica{ia succesului nemaipomenit al M.T. Repetareacontinud a mantrei plaseazd, intreaga fiinld a omului pe o anume undd (vibra{ie), leg6ndu_1, parcd,, de generatorulacesteivibrafii. Foarte curdnd ins[ contactul cu forfa demonici se face resim{it.Demonii, in virtutea caderii lor, nu sunt apfi pentru crealie. Ei aclioneazd destructiv gi asupracelor care li s-au consacrat. cartea in

Mulfi vraci proaspdtapdrufi propun pacientilor sd_i tratezecu ajutorul cdmpuluibilogic, asigurdndu-i re dau cd propria lor energie. potrivit datelor reflexoterapiei orientale,fiecare om poseddo anumitd rezewdde eneieie vitald care, aidoma sdngelui care pulseazd necontenit"in vene, circulS pe anumite canale energetice,unite gi ele unul cu altul. Dacd intr-un anumit loc se formeazd un blocaj energetic sau o insuficien(denergeticd,atunci un organ aqezat pe canalul respectiv se imbolndvegte. Acupunctura, masajul unor puncte au drept ,.op restabilirea cursului normal al acestei energii il

'

82

83

redistribuireaei corectd. Dar, in realitate,potrivit datelor cercetdtoruluiA.L Spirkin, ,,senzitivulpare a contribui Ia

cu energie de ,,descdntat5" babe,9i la obiectele,,incdrcate" de vrdjitor. Iatit de cdtre senzitiv sau cele manipulate concluziile aceluiagicercetdtor:,,Un bolnav, de pildd' un schizofrenic,nu are nici un drept sd vindece pe cineva, c6ci informatia lui bolnava se poate transmite omului sdndtos". in felul acesta, o pdrticic[ din ,,Eu"-ul cu senzitivului intrd in cel carepercepe, toate consecinlele dacd senzitivul este un om vicios, inerente. Bun6oar6, viciile lui se transmit intr-o mdsurd sau alta bolnavului, a$acum treceasupralui 9i informaliadesprebolile de care 9i suferdsenzitivul.Are loc, de asemenea, procesulinvers' pe care le trateazdsenzitivul i se transmit, in Toate bolile stare atenuatd, gi lui, 9i dacd este receptiv la ele se imbolndvegteqi el insugi. in cele din urmd, oamenii care trateazd cu propria energie se imbolndvesc, de obicei, foarte grav, qi mulli cunoscufi ai autorului articolului, au fost atacali chiar din tinerele de o paralizie incurabild.Iar omul pe care l-au tratat, daci nu au fost inl[turate cauzele bolii, se imboln[vegte,de regul[, din nou. Alt canal de receplionare a energiei este cdnd senzitivul, potrivit afirmafiilor sale, ,,o primeqte din cosmos". Cosmosul este o nofiune abstractd,aqa incdt, dac[ doreqti,e foarte ugor sd ascunziin infinitul lui adevdratele surse ale ,,for.telorfbcdtoare de minuni". Sd incercdm disculii avute cu totugi sd ne dumirim. Din numeroasele

senzitivi, am infeles c6, atunci cdnd lucreazd,asupra lor coboardo coloani de energiedirijatd, qi ei o folosesc.De undevine, ei nu gtiu,sau,posibil,nu vor sd spundll.Dacd energia este canalizatd,, inseamndcd existd gi cel care o canalizeazd.. Cine esteacela? Dupd cum estescris in Evanghelia la Matei, dupd de roadd se cunoastepomul (Matei 12, 33) gi, aga cum mdrturisegteApostolul Iacov, izvorul sdrat nu poate da apd dulce... iar dacd aveli rdvnire amard Si zavistie (aS mai adduga gi trufie - n.a.) tn inimile voastre, nu vd lludapi, nici nu minyili impotriva adevdrului. In\elepciunea aceastanu vine de sus,ci estepdmdnteascd, trupeascd, demonicd(Iac. 3, I I - I 4- I 5). Cu acestea se potrivesc bine cuvintele Sfdntului Ignatie Brianceaninov, care scrie cd ,,Sfinfii Pdrinfi condamnl cu asprime dorinfa de a sdvdrgi minuni; o asemeneatendinld dd in vileag ci in sufletul omului

" Unii senzitivi, sau bioenergoterapeufi8u, totugi, curajul gi bundcuviinlasi dezvlluie sursadin careprovine ,,bioenergia"lor. De exemplu,profesoara Nina G. din RepublicaMoldova a povestitcum a fos! contactatd de c6tre ,,extratereqtri"qi dus6 intr-un laborator, unde mai erau cdteva persoanece stlteau la rdnd pentru a li se hansmite energie. Intrebatl dacd doregtesd lucreze pentru ei, Nina a rEspunsc6 vrea sI lucreze pentru Hristos. (Inainte de aceastd intdmplare, Nina era cregtin6 numai cu numele: nu se ducea la bisericd, gi nu se implrtIgea cu Sfintele Taine). FdrE sd i se dea vreo importanfd acestui r6spuns, i-au introdus energia prin cregtetul capului, interzicdndu-i a vorbi cuiva desprecele intdmplate.Apoi, Nina s-a trezit la ea acasd, simtind in spate o presiune permanentdcare o silea s[ caute pacienli pentru a se elibera de energiaapdsdtoare. intre timp, a simfit cd esteurmAritd de un demon (,,spirit-director"), ce apdrea mai ales noaptea. Infricoqat5,ea s-a dus la un preot, care a indrumat-o sd meargd la bisericd, sE se roage gi sd nu mai practice astfel de tratamente.Din mila lui Dumnezeu gi ca pildd pentru al1ii, Nina a scdpat de ,,musafirul"nedorit gi de energiamaleficb(n. red.)

84

85

de amdgirea sine,careprovine din ingAmfare sdldgluiegte minuni' care doresc sd sdvdrqeascd qi infumurare...Cei lor trupeascd' inchipuite de ei, o dorescdin infierbAntarea de prin sporireapatimilor neinfelese ei' deqi poate li se Domnului' pu." .A suntcf,l[uzili de marerdvndin-lucrarea in ac"eagistare de autoamigire qi infierbdntarese afl6 Ei Deci, dacdomul carea semne"' cei carevor sd vadf,aceste dobindit capacitdlide senzitiv esteingimfat, trufag, plin de iubire de sine, de zavistie,esteinclinat spre desfriu' e e lacom dupl avulii, ctr alte cuvinteesteun om pdtimag, demonic'Puterea clar: acesiecapacitllipoartdun caracter el cu care ac\ioneazd este de la diavol, avdnd o influenld distrugitoareatdt asupralui, cdt 9i asupraprimitorului' be pilda, potrivit datelor cercet[toarei qtiinlifice kievlene t.p. Reqetnikova, care a cercetat rezultatele acfiunii unor senzitivi asupra unor eprubete cu sdnge omenesc,confinutul de magneziudin sdngesub influenla de fie operatorului,fie cd creqtea, ci scddea aproapedoud luase drept reper o lucrare a francezului oii. Reqetnikova Louis Kerverand, care a demonstratexistenlaprocesului fizic denumit transmuta{ie(transformareaelementelor)' Sub influenta senzitivilor,in organismulpercipientuluise produce, ca urmare a transmutaliei elementelor, un dezechilibruchimic, in specialin sdnge,ceea ce, dupd plrerea specialigtilor, poate provoca imbolndvirea de gi, cancer posibil,de SIDA. oamenii,odatdtratafi de senzitivi in afardde aceasta, qi ugorrefrculi pentruo vreme,cautdiar 9i iar posibilitatea de a se mai ,,alimenta"pufin, de a cdpdtao noud rezetvd similard de energie, devin adeseatelepatomani (adicd aparilia senzitivilorla televiziune9i agteapt[cu nerdbdare pot trdi {drd aceasta,iqi pierd cu desdvdrqire nu mai voin!a), cdci este distrusi bariera psihologicd l[untricd

care ii apdrdde influenfadin exterior;ei se lasduqorpradd oricdrei influenle, gi chiar celei demonice,c6nd.aceasta parvineprin oamenicu o puternic[rea-vointd. Sufletullor se deschidepentru imixtiuni de acestgen, ei incep a cduta alti senzitivi,informafia respectivd se lasdintArziatd, nu qi omul incepe a se dezvoltape o cale strict detenninatd. Evident, nu pe calea lui Hristos. in afari de aceasta, senzitiviidemonizali aplici - pentrua oblinecdt mai mulli gi faim[ - metodede-adreptulbarbarede redistribuire bani a energiei in organism,dupd care organul bolnav cap6td, un aflux de energiede la cel sdndtos se reface,pe cdnd qi celdlalt se imbolndveqte. pildd, omul se trateazl d,e De ulcer, iar curdnd dup[ aceeamoare de infarct. in timpul gedinfei, senzitivii practici, de asemenea,stoarcerea energiei din pacient; stabilizdndo relafie energeticdde lungd durat[, ei continud sd ,,pompeze",pe acest canal, energie. Se vehiculeazd mulr ideeade noblelea senzitivilor care, chipurile, ar lua bolile altora asupralor, d6ndu-qi sdnitatea in numele insdnbtogiriialtora. Departe insd de a$a ceva. O pornire nobild pofi int6lni la senzitivii incepdtori,neincercali,care curdnd fie cd ei ingigi se imbolndvescAi inceteazd, mai trateze, cd apeleazd, sd, fie la mijlocul verificat de dobdndirea energiei (de la forlele demonice). in procesul gedinlelor de tratament, ins6, senzitivul igi indreaptdcea mai mare parte a eforturilor spre a-gi crea o proteclieimpotriva bolii. $i devremece ei nu pot neutraliza cauzeleontologiceale bolii (lucru care este doar in putereaDomnului), senzitivii transferdboala ori asupraaltui organ ori chiar asupraaltui om. Firegtecd e dificil sd zici cd e un act nobil. Agadar, in unele cazuri senzitivul doneazd. energie, in altelefurd. E o contradicfie? Nicidecum.Sd admitemc[

86

87

boala sd nu revin6. Nu esteoareun vampirismenergeticevident?Befia' nocturneistovescorganismul,lucru pe fumatul, petrecerile care il da in vileag chipul ofilit qi apatiaDjunei' Ins6, in timp ce igi primegtepacienfii, de la care e foarte ugor sd stoarcd enirgie, vigoarea 9i prospefimea ii revin' Mecanismul e clar. Firegtec[ gi bolile se reintorc curdnd la cei ,,tratali". $i e bine dac[ acest stressnu se termind pentru bolnav cu un final letal, dup[ cum s-a intdmplat,nu ; dat6, de pild[, in timpul teletratamentelor lui Kagpirovski.

Ultimul, potrivit afirmafiilor altor senzitivi, actioneazd in felul urmdtor. Dacd omul privegte sau ascultd cu atenfie o gedinfa televizatd, lui Kagpirovski, a intre el qi acest spectator se stabilegtemomentan un contactenergetic invizibil. Aga esteconceputd naturanoastr6, fixdndu-qiatentia asupraunui obiect, omul ?giextinde cdmpul sdu biologic asupra acestuia gi intrd in contact cu el. Citind, de exemplu, o carte, noi stabilim o legdturd invizibili cu autorul ei (chiar dacd acestanu mai este in viald) gi cu acea stare a sufletului in care se afla scriitorul in momentul credrii operei sale. Cititorul este cuprins de aceleagi gdnduri gi sentimente, iar unul deosebit de sensibil poatechiarretrdiaceleagi senzalii. Tocmai aceastdinsugire a naturii umane este, de asemenea, una din cauzelepentru care Pdrinfii Bisericii recomandds[ citim in permanenfd Evangheliagi scrierile patristice. Cdci in felul acesta cititorul comunicd cu Dumnezeu qi sfin1ii Sdi, gi acesta,inll!6ndu-se pdnd la g6ndurile gi sentimentelelor, el insugi se imbogf,legte, cregte spiritual. Mai mult decdt atdt, sfin{ii, simtind c6 cineva le citegteoperele,se roagdpentruel. $i iatd de ce e atAt de ddundtorsd citegti literaturd scrisd de oameni pdtimagi,viciogi, de la care omul poate s[ se molipseasc[ de pasiunile lor, gi cu atdt mai mult literaturddemonicd(a invd![torilor de yoga, de pildd). Prin mijlocirea unor texte de acest gen cititorul se deschide influen{ei lor gi intr[ in comunicarecu duhurile necurate. Iatd ce spunein acestsensSfdntul Ignatie Brianceaninov: ,,Toate fenomenele demonice au insugirea de a fi periculoasedacd sunt luate in seamd;neddndu-ledecdt o simplS atenlie, fErd pic de simpatie,pofi rdmdne cu cea mai ddundtoare impresie,expundndu-te unei grele ispite".

88

89

(fie lui Oamenii care au participatla qedinlele Kagpirovski in mod inevitabilse qi numai in calitatede telespectatori), cu in pomeneau interacfiune el. prin energialor' In Senzitivii, de regull, nu ttateazd al doilea rdnd, in timpul aqa-zisuluitratament, practicd vampirism energeticin dauna pacientului' $i, in cele din ur.d, ei fac rz de energie demonicd, aceasta, de pricinuind bolnavuluinumai rdu' asemenea, istorisireaunui Am sd dau un exemplucaracteristic, antichitlfilor' ,,Intr-o zi am cregtinspecialistin r-estaurarea intrat la un colecfionarde antichitali, o bun[ cunogtin![ a altddatdmai multe comenzi, mea, pentru care executasem dar de care md instrainasemmai tdtziu, cdutdnd s6 lucrez numai pentru biseric[. M6 simfeamrau, aveamsllbiciunegi i-am spus despre asta gazdei,care s-a dovedit a fi qi ienzitiv. M-a pus s5 md intind pe o canapea pre! de zece Durereade cap minute a frcui pasemagneticecu miinile' mi-a trecut, dar nu m[ simfeam, parcd, in apele mele' Ludndu-mi curdndr[mas bun de la el, am plecat in grab6' Ajungdnd acas[, am simfit coplegindu-mdo energie violentd, am restauratpdndla orele trei noapteafel de fel de antichitdfice nu aveaulegdturl cu biserica.Dup[ aceea, am lucrat incontinuu, nu insl timp de cdteva sdptdmdni, pur 9i simplu, nu Ie pentru bisericl. Obiectelebisericeqti, puteamlua in mdini. incetasemsd md duc la biseric[ 9i sd md rog. Mi s-a ivit dorinla sd fac bani, sd reiau legdturile abandonatecu anticarii. Nu md simleam niciodatd in elementul meu. Doar fbcdnd un mare efort de voin!6 mi-am impus sd merg la mdndstire. Acolo, dupd o de gi spovedaniesincerd,impdrtdganie o sdptdmAnd viafd cdreiaaceqtias-au rugat pentru printre cdlugdri,in timpul mine, am putut, in cele din urmd, s6-mi reiau munca pentrubiseric6."

Iatd cum ac[ioneazd energia demonicd intratd in om prin intervenfiaunui senzitiv! Ea l-a indep[rtat de Bisericd qi a inceput a orientadezvoltarea N. dupd un pl-an lui de al sdu. $i numai intervenfiaputerii dumnezeieqti sarvat a acest om. Nenumdrate articolegi cdrfi s-auscris desprecei mai cunoscu{i senzitivi de la noi, acegti oameni fbcand confidenfe radio gi televiziune. la Reporterii, ins[, cupringi de admirafie, nu pdtrund, de regul6, natura acestorforte. mijloacele gi rezultatele tratamentului. O ignoranld periculoas[! Sd continudm disculia despre Djuna. Dupd cum mdrturisegte I. Spirkin,,,Djunaestede origineasiriand, A. s-a ndscutprin pa4ile Armavirului. Tatdl, mama,bunicaei au practicatvrdciuirea,againc6t acestdar - fo(a diabolicd a biocdmpului estemogtenitd ea.Senzitiviinogtri,care de percep vizual cdmpul bioenergetic, spun cd frecvenla cdmpului ei estealta decdta unui om obignuit". Dupd cum vedem, Djuna este o vrljitoare provenitd din neam de vrdjitori care gi-a cdpdtat talentul (altfel zis, demonii ,,binefbcdtori" sau demonii-ajutdtori cu ajutorul cdrora vrdjitorul igi sdvdrqeqte acliunile magice) prin mogtenire. Nu demult, la congresulvrdjitoarelor care a avut loc in 1990 in S.U.A., ea a stdrnit senzafie prin minunile sale. Acum ea practicdpe larg, inocurdnd bacilul demonismului in sufleteleoamenilorcreduli. A. Martinov, care a editat un manual pentru senzitivii incepdtori,suslinecd nu credeintr-un Dumnezeu Hristos personal, in schimb susline existenta unor ,,anumite forle cosmice", ddtdtoare de .n.rgi.. il_; confesiune publicd fdcutd nu demult la radio, el ili revendica rolul lui mesia,propundnd locul Evangheliei in noua sa carte ,,Vesteacea bun[". Aici satanismul este 9l

90

exprimatsuboform6evidentdginedisimulata:Martinov ,"Jping" Dumnezeirealui Hristos 9i vine ca un "pseudornariuJ cu ,,noua" sa invdfdturd' Se implinesc cuvintele

duhurilenecurate). harul sd izgoneascd Dar ce spun ,,tdmdduitorii"inqigi desprepropria lor

acestea sunt pe larg cunoscute, ii gtim bine pe unii reprezentanfi ai medicinii netradifionale - Djuna, Kagpirovski... Dvs. suntefi unul in trei ipostaze?in ce constd vrdjitoria?" Tarasov rdspunde: ,,Intrebareadvs. confine rdspunsul. De ce nu-mi zic senzitiv? Doar pentru cd senzitivul gtie sd facd aproximativ a zeceaparte din ceeace face orice vrdjitor de mdna a doua. Acelagi lucru se poate spune gi despre hipnotizori, fitoterapeuli, psihoterapeufi... Fiecaredin acestedomenii nu este decdt vdrful aisbergului". E spus extrem de sincer - ,,vdrful aisbergului" - a cdruibazd" afl6 in iad. se La intrebareaprivind existenfamagiei negre gi albe Tarasov a r[spuns: ,,...1aultimul congres din Spania la magia neagrd gi cea albd s-au mai ad[ugat doud culori rogu gi verde. Dar de ce oamenii s[ cunoascd aceste lucruri? Sunt, cum s-ar spune,culorile noastrede lucru, de uz pur profesional...<<Cunoagterea>> neutrd prin ea este ins5gi... Problema cine o posed[". e (adicd,dupd Tarasov, Cu alte cuvinte,,,cunoagterea" capacitateade a influenfa magic lumea inconjurdtoare), are una gi aceeagisursd atdt in magia neagr[, cdt gi in cea alb6: Dar in ce sens (in bine sau rdu) igi va aplica vrdjitorul fo(a pe care o posedd, nu depinde decdt de dorinfa lui. Or, e lucru gtiut cd nu se poatepricinui rdu cu Duhul Sfhnt. Un om fbrd prihand, inzestrat cu putere dumnezeiascd, pur gi simplu nu poate face nici un rdu. Cdci el nu implinegtedecdtvoinfa lui Dumnezeu,care de la origine a fost indreptatd cdtremdntuireaomenirii. Iatd insl cd ,,unelefo4e cosmice", adicddemonii, il ajutd cu pl5cerepe omul careli s-a vdndut.Iatd ce citim in Nomocanon(cod de legi gi hot[rdri ale Sfinlilor Apostoli $i SinoadelorEcumenice):,,Magii - acei care ii cheam[ gi

92

93

ca pe demonii binefEcbtori, si faci qi spre bine unele lucruri, totuna cu tolii sunt nigte ucigagi spurca{i 9i ingel[toridupabunul lor Plac". Tarasovnu este unic in opinia sa. AIt vrdjitor, un oarecareI., intr-o disculie privatd cu o cunoqtinlade-a mea, ajungdndsd facd destdinuiri'a spus: ',Aptitudinile senzitivenu sunt decdtprima treaptdpe caleace duce spre magianeagrd". Bioenergoterapeutul Kaqpirovski, apdrdnd la televiziunein data de 24 noiembrie 1989, dup[ rniezul

Vom cita doar unele V. doctoruluiin psihologie Lebedev. din din ele: ,,Am examinat 2015 elevi de qcoald,93^o/o ei in gedinlele lui Kaqpirovski. In timpul sunt antrenali reaclii isterice' gedinfelorse remarc[ ticuri obsedante, fenomenede halucina{ieqi alte tulburdri psihice" - dovadl evidentd cd sunt stapdnili de duhul necurat. Migcdri involuntare, lipete gi emofii, istericaie independentede reprezintdsemnevddite de voinfa omului - toate acestea la in somn hipnotic.Dupd gedinle, 42o/o cad demonizare. un numdr de 7% s-au constatat diferite forme de psihicd. S-a conturat clar tendinla cregterii dezadaptare La gi sugestibilitAfii reaclieiisterice. elevii qcolii medii nr. o 49 din Tagkents-a dezvoltat,in timpul gedinfelor, reaclie grup, carea durat timp de doud sdptdmdniqi a isteric[ in dezorganizat activitatea gcolii. In urma gedinfelor in televizate,unii copii se prdbuqeau stare de catalepsie doar vdzdndimaginealui Kagpirovski.Ceea ce inseamnd de c[ li s-a distrusmecanismul protecliepsihologic[ 9i ei mai sugestibili, u$or influenlabili de au devenit 94

comportamentulcriminal al adul!ilor qi adolescenlilor. Mai mult decAtatdt, dupd qedinlea fost nevoie ca mulli copii s[ fie spitalizaficu diferite tulburdrineuro-psihice',. V. Lebedeva cercetat6228 de scrisori ale unor persoane care au vizionat gedinlele unui senzitiv practicant al magiei negre, rezultatelefiind cd ,,630Aau sesizat o agravare acutda bolilor. lnvestigaliile ulterioareau ardtat cd la 13-14 din 15 bolnavi, aparentinsdndtogilidupa gedinfe,afecfiunile li s-au agravat. afard de aceasta, in la un numdr de bolnavi agravdrile au aplrut imediat dupd gedinle. Vorbind despre calit[tile morale ale acestui senzitiv, e suficient sI citdm telegramaLesei Iurgova trirnisdProcurorului generalal U.R.S.S.: in ,,Kagpirovski, scopuri de reclam6, m-a antrenat intr-o operalie chirurgicalh^frrd anestezie,difuzatl, la televiziune fbri gtireamea. In timpul opera{ieiam suportato durereatroce, fapt care ulterior mi-a inrdutdlit gi mai rnult starea sindtdfii. Kaqpirovski difuzeazlun film de reclamd, montat in variantdconvenabil5 prezentAndu-md lui, dezgolitd;in presdmi-a lezatdemnitatea... rnotivulcd acum mI aflu Pe la spitalgi de 18 luni nu mai am mijloacede existenld, rog sd mf, ajutafi sd fac formele de trimitere in judecat[ a lui Kagpirovski". ' Aqadar, unii senzitivi, profitdnd de dorinla oamenilor de a se insdndtoqi orice pre!, adesea aduc cu ii la o stare qi mai gravd,conducdndu-ila demonizaregi la pierdereasufletelor. Dar exist6,afi putearepro$a dvs., gi magi-senzitivi albi, care gi la bisericd merg, gi pe oameni ii trateazd, chipurile, cu puterea lui Dumnezeu.Se vede ins6 cd putereanu e de la Dumnezeu.Adesea,ftr6 sI bdnuiascd, ei se afld in stdpdnireaforfelor demonicecare, ddndu-le aparenla succesului, dezldnfuie in ei o tot mai mare

95

infumurare gi orgolii, nimicindu-le sufletele, frcdndu-i uneltedocile in mdinile lor. dacdsenzitivii sunt Pe unii credinciogiii intereseazd: ce atunci ei inqiqi in legdturd cu forlele demonice, de frecventeazSuneori biserica, indemn6ndu-i pe oamenii neboteza{i sd se boteze, iar alteori chiar 9i sd se cu impdrtdgeascd SfinteleTainein BisericaOrtodoxd? Da, e adevdrat.Senzitivii merg uneori ei ingigi la bisericd, gi pe allii ii indeamnd s-o facd pentru a se alimenta, .u- le,, place sd se exprime, ,,cu energii luminoase". Mulli credinciogiau avut ocazia s[ observe cum senzitivii stau indelung in fafa icoanelor,cu mdinile rdgchirate gi c[scdnd larg ochii, str[duindu-se sd se alimenteze cu energia pe care o eman[ icoana' Dup[ expresia lui Pavel Florenski, ,,icoanareprezintdfereastra cdire altd lume". Mi-ag permite sd adaug cd o icoand inaintea cdreia sunt indllate rugdciuni - este o fereastr[ larg deschisd cdtre altd lume. Cici apropiindu-sede o ur*r"n"u icoan[, mai cu seamd fbcltoare de minuni, simfim realmente prezenlacelui care este infbfiqat pe ea. Privind chipul, ne indl!5m cu tot sufletul cdtre prototip, 9i rugdciuneanoastrdse inal16cdtre tronul Celui de Sus pe drumul str[bdtut de rugdciunile a mii de alli credincioqi. noastr[ este auzitd 9i se Noi primim rdspuns- rugdciunea implinegte. Ei stau in fafa icoanei strdduindu-se sd absoarbd energia concentratdin preajmd datoritd rugii statornice in Icoananu va aveade pierdut din fala ei a mii de cregtinil2. gi nici rugdciunii credincioqilor nu-i va aceastd cauzd dduna. Gdndili-vd, ins6, cdt de smintit trebuie sd fii ca,
12Numai cd harul dumnezeiescnu se poate fura. Energia de care se umplu senzitivii nu este a icoanelor, ci a diavolului, c[ruia gi-au deschissufletelecdnd au primit invAgturile striine Bisericii (n. red.)

fiind poftit la ,,ospd{ul nupfial" (simbolul Tainei Sfintei Impdrtdganii,comunic[rii prin rugdciunecu Dumnezeu), sd te tArSgtipe sub masd,strdngdnd pe jos ftrdmiturile de scdpatede oaspeli gi sd nu fii in stare^ sd-fi ridici capul '' pentru a te bucurade m[refia sdrbdtorii. O altd parte, mai pufin numeroasd,de senzitivi merge personal la bisericd pentru a se impdrtdqi, indemndnd $i pe allii s-o fac[. Acegtia sunt senzitivii incepdtori - cei care nu au ajuns deocamdatd pf,trr-rndd sd in abisurilesatanicegi se afld in etapaautoamdgiriide a fi alegii lui Dumnezeu.De astddatd ei se impdrtdgesc, in ca primul caz, pentrualimentaresuplimentard nemijlocit[ cu energie pozitivd. Acest act tntdreqteconvingereacd,ei ar avealeg[turd cu Dumnezeugi cI suntpe caleaceadreapt6. De obicei, ei niciodatd nu se spovedesc;igi aleg acele biserici in care se fac spovedanii comune'o(adic[ in caree suficient, nem[rturisind nimic, sd-gi plece capul sub patrafir gi, cu sentimentuldatoriei implinite, sd se apropie de SfAntulPotir)rs.

$i.cu atdt mai grav estecdnd,in loc sd strdngifirimiturile, te duci qi mdndnci din gunoaie. Tocmai asta fac, Ibrd s5 igi dea seama,senzitivii (n. red.) ra Astfel de spovedaniinu sunt normale. Sfbntul Ioan din Kronstadt llcea spovedanii comune av6nd o binecuvdntare speciall din partea ierarhiei datoritd harismelor pe care le primise de la Dumnezeu. Anumifi preofi insi fac spovedanii colective c[lcdnd rdnduielile bisericegti, imagindndu-gi sunt harismatici,dar de fapt sunt ingelafi cI de diavolul care nu vrea ca oamenii si primeasci dezlegarede pdcate prin spovedanie. vrea s[ ii {ini departeatdt de sfaturile directe ale $i duhovnicului cdt ;i de canonulpe care l-ar puteaprimi de la acesta (n. red.). 't Numai cd o astfel de impdrtdganie, furatd, nu aduce folos duhovnicesc,Este spre osdndS. Pentru cd pe Dumnezeu nu il poate ingela nimeni... (n. red.)

''

96

97

a Cdt de departesunt ei de Hristos, de calea Sa' sens rdstignirii, smereniei,rSbdbrii,bldndelii! in acest a primirea Sfintelor Taine incd nu inseamni o garanlle de *arrtui.ii. Totul depinde de profunzimeapocdinlei 9i acel simfdmdntcu carev5 apropialide SfAntulPotir' Apostolul Pavel spune: De cdte ori veli manca aceastdpdine Si veli bei acestpahar' moartea Domnului painea vestili pdnd cdnd va veni' Astfel, oricine va mdnca va aceastaSi va bea paharul Domnului cu nevrednicie' fi ("') Cdci cel vinovatfald de tripul Si sdngeleDomnultti' osdndd iSi mdndncdqi ce ntdndncdSi bea ct'tnevrednicie, trupul Dontmilui (I Cor' ll-26' 27' 29)' bea, nesocotirtd oameni cd se Din practicaduhovniceasc[ cunoaqte mulli cazuli in rdtdcire(oamenicuprinqide infumurare' orgoliu) ins6 aceasta nu-i va mdntui' deseori' se impdrtlgesc incd o dati cd, mdsuramdntuirii pe S[ subliniem care o di Taina imphrtlEaniei' puterea harului cdpdtatd

de Uneorini se puneintrebarea: ce senzitiviiii trimit iar cu cei nebotezalirefuzd,in pe oameni si se boteze, unelecazuri,sd lucreze? Trebuie remarcatinsd faptul cd numai senzitivii iqi sd neavansali trimit ,,pacientii" se boteze. Ceilalli, alde nici ei ingiqi nu sunt botezafi gi nici nu Kagpirovski, intreab[ pe nimeni de botez. DimpotrivS, in timpul qedinfelor ei cer sd se scoatd pe corp,mai alesde pe lor, de piept,toateobiectele metal,adicdcrucea. de In {aranoastrd bucurdde o largdpopularitate se a$anurnitele seclii de autoreglare,unde, dupd afirma{iile liderilor lor, omul poate invdfa sf, se autodirijeze,sd-gi pund in ordine psihicul, sa-qi intre{ind in condilii superioaresdnAtatea. mulli oameni se inscriu in aceste $i seclii, dorind sd realizezecele promise. Ce se intdmpld insd,de fapt,acolo? Sd examindm,de exemplu,grupelede autoreglare de generalda lui la Sankt-Petersburg aflate sub conducerea prinaceast[Tainldepinddesinceritateasufleteascd'de Antonov. Din mdrturisirileunor foqti discipoli de-ai sdi gi sentimentuldepocdinldalcongtiinleiproprieinevrednicii, a unor oameni care au condusgrupe similare, dar ulterior dedorinfadeviaf[vegnicf,gideiubireadeHristoscucare s-au cdit gi au renunfatla acestecursuri, s-a constatatcd omul se aproPiede SfdntulPotir. metodica respectiv[ de autoreglarecuprinde o serie de Ei Senzitiviinu au astfelde sentimente' nu au nevoie etapd.^ de Hristos Mdntuitorul, nu au nevoie ca Viafa Lui sd In prima etapd oamenii invafd sd-gi domine trupul, devindviala lor, ei au nevoiede energie' emofiile, practicdnd exercifii frzice qi psihice speciale demonul Din cele spusemai sus,vedem c6, adesea bazatepe yoga. in sfdntul este acela care ii indeamndpe senzitivi si vind In a doua etapdei se ocupdde subliereasimfurilor, a llcaq pentru a-l pdngdri, ceea ce ii produce o mare emofiilor, incearcd sd-gi adaptezepsihicul pentru sfera satisfaclie. Nefiind in stare el insuqi sd se apropie de extra-corpo ral6, inv izibil6, potrivit afirmafiilor lor, aflatl, pe ii SfinteleTaineqi de icoane, trimite la bisericd oamenii in astral. care i s-au vandut 9i, pentru ac{iunile lor profanatoare in cea de-atreia etapd, ajutorul inv[fdtorului intrd cu ii fie (savdrgite gi in mod incongtient) ddruieqtecu o noud in contactcu oarecare ,,for!e cosmice"gi, prin intermediul po4iedeenergiedemoniclgi|eamplificdaptitudinile acestora,primesc acele capacitdli extrasenzoriale despre senzitive.

98

99

,,minuni"' capdt[ forfe gi capacitalide a faceaqa-numitele ' qi a cincea aceqti nefericili in etapele a patra deprinderi de a trdi in cealalt[ incearca sa-gi insugeascd lume, de a se contopi cu lumeademonilor,ca dupf,moarte slsesimtdbine,ajungdndinmediuldejafamiliarlor'O trudd inutil6. Nimeni nu va putea scipa de judecata lui Dumnezeu. Cdci, dupd cum se spune in Evanghelie' trimite-va Fiul Omului pe tngerii Sdi, vor culege din fmpdrdyiaLui toate smintelile Sipe cei cefac Jdrddelegea' acolo va fi Si-i vor arunca pe ei tn cuptorul cu foc; (Mt' 13, 4I-42)' Cet plangerea Si scrdsnirea dinyilor cd-i va ajuta diavolul, in acestsensavem privegtesperanfa tuvdntul adevirat al Apocalipsei: '..5i diavolul, care-i amdgise, a fost aruncat in iezerul de foc Si de pucioasd, unde esteSifiara Si proorocul mincinos,Ei vor fi chinuili acolo, zi Si noapte,tn vecii vecilor (Apoc. 20, 10)' Revenind la discu{ia despresecliile de autoreglare, vedem cd aici strdlucitoareamomeald de sdndtate,de in dominarea fo(elor propriului organismascunde spatele - contactul 9i comunicarea forlele cu ei un sinistru cdrlig demonice. De remarcat insd cd in primele dou[ etape nimeni nu ii spune ucenicului adevdratul scop final al instruirii (pentru a nu-l speria). Abia pe mf,sura transformdrii elevului, potrivit cu interesul satanei' i se se deschid noi gi noi obiective. Transforrnarea realizeazd

insd in modul urmdtor. in procesul instruirii, invSf[torul incearcds[ implanteze sufletuldiscipoluluio parte din in propriul ,,Eu", sd canalizezedezvoltarea potrivit unui lui plan dinainte intocmit. Omul este modelat pentru o anumitd undd,i se organizeazd,un mod specialde viat[, in care predomindexerciliile, meditalia;gi dacd cineva ar incerca mai tdrziu sd revind la credinla cregtind gi sd frecventezebiserica, i-ar fi foarte greu sd-gi organizeze viala dup[ invdfdtura lui Hristos, cdci ar trebui sd se lepedede toate, sd pund o noud temelie cregtinS, deoarece o transformare pozitivd in acest sens este aproape imposibild: orientarea spiritualda celui convertit de satana estediametral opus6.Oamenii care exerseazd intr-o astfel de seclie pot merge la bisericd,insd ei vor cduta acolo gi energiiluminoase, nu pe Hristos;privind la icoane,vor vedea in ele o sursd de alimentareenergeticd,gi nu pe Dumnezeu. in felul acesta se implinesc, referitor la ei, cuvintelelui Hristos:Au orbit ochii lor Si a tmpietrit inima lor, ca sd nu vadd cu ochii Si sd nu inleleagd cu inima Si ca nu cumvasd se tntoarcdSi Eu sd-i vindec(Ioan 12,40\. in Bulgaria, gi departede hotareleei, sunt cunoscute capacit5lile fenomenale ale b[trdnei Vanga - o prezicdtoareoarbd in v6rstd de peste 80 de ani. Oameni de diferite vdrste 9i formafii o viziteazd, necontenit, pentru agi afla viitorul, soarta gi, absolut tofi pleacd de la ea profund impresionaf de profefi ile vrlj itoarei. i Cdror for,te le datoreazd, capacitateade a prezice? ea Care estesursaclarviziunii ei?

100

101

ce Mai intdi s[ ascultdm spuneea insdgidespredarul ei. La intrebarea nepoatei sale, filologul Krasimira cd Stoianova:,,Ai cumva senzafia darul t6u esteprogramat de nigte forfe suPerioare?" Vanga a rlspuns:,,Do".,,Cumle percepi?",,Decele Niqte mai multe ori aud un glas'" ,,!-ai vdzut?" ,,Da' reflectdrii omului in siluete transparenteasemdnatoare apd." ,,Ld dorinla cui, a lor ori a ta, se realizeazd contactul?",,De obicei, la dorinfalor, degipot sd-i chem 9i
eu.tt

interesantia nepoatet Mai jos vom cita mdrturisirea batrAnei vungu despre sursele inspiraliei clatvdzdtoarei sale mltuqi. ,,Aveam 16 ani, cdnd odat6, in casa noastrd ei' din Petrici,Vangami-a vorbit'..numaicd nu era vocea vorbeqtecu gura ei' Aveam impresii c[ altcineva'nu ea' cu Cuvintele, pe care le-am auzit nu aveaunimic comun ce vorbisei[m pdnd atunci, ca 9i cum o persoani necunoscuth s-a amestecatin discufia noastri' Am auzit <Iat[, noi te vedem>"' apoi a urmat o spundndu-mi-se: frcusemin ziua aceeapdnd amdnunlitda ceea.ce descriere pur 9i simplu de groazd' la acest moment. incremenisem Nu eram decOt amdndoud in cas6. Dupd o micd pauzd' Vanga a rdsuflat uguratdgi mi-a spus: <Of, m-au l[sat in gi paceD... imediat a revenit la discufianoastrdanterioard' Am intrebat-o, de ce, dintr-o dat6,a inceput s6-mi descrie ziua, dar mi-a rdspuns cd ea n-a vorbit nimic, ci repeta doar ce auzea. Linigtindu-se pulin, a continuat: (Of, mereuallturi. sunt nigteputeri mici, carese gdsesc acestea Cind Dar sunt gi altele mai mari, ce le conducpe acestea' se face rdu, 9i cu se hotdrlsc s[ vorbeascd buzelemele, mi ziua nu-mi pot veni in fire>>"' dupd asta toatd Dar iatd ce spun rudele bdtrdnei Vanga despre localitatea in care locuieqte prezicdtoarea:,'Vanga nu

pdrdsea anii acestloc. Nu pot infelegece o retine aici. cu Dar ea gtie gi iubegte aceste locuri! in ce md privegte,totul md deprimd aici". Ceva asemdndtorvorbesc ai alte persoane. Vanga insd susfine cd ,,numai aici" aude glasurile care au iniliat-o in multe lucruri. Chipurile, tocmai in locul unde std casaei se afld centrul care leag5 sanctuarele sacrevechi situatein imprejurimi. Dimitri, fiul surorii Vangdi, Liubov, evocd o credinf[ veche de prin partea locului. ,,Oamenii bdtrani povestesccd aici este ingropatd statuia unui cavaler de dimensiuni naturale, bdnuind cd este statuiaSfdntului Constantin.Ea ar fi fost ingropatdin pdm6ntcdndau venit turcii. Dar mi se pare cd ar fi putut fi statuiazeului tracilor, Hors, deoarece tocmai in aceastd regiuneau fost descoperite pldci de marmurdcu chipul acestuizeu...Primelerevelalii ale mdtuqiimele sunt legate de un cdlSref cu care ea ar fi stat de vorb[ la fhntdnd. Dupd aceea, cdldreful gi-a mai fbcut o datd aparilia, comunicdndu-ic[ incepe rdzboiul. I-a mai spus, de asemenea, va fi profetd gi cd va prevestidespre,,vii cd qi morfi". Profesorul Y. Lozanov, care se ocupd de fenomenul Vangdi, scrie: ,,Din anul 1964 colectivul aflat sub conducerea mea a chestionatzeci de mii de vizitatori. Ne-bm propus si stabilim, cu ajutorul statisticii, in ce m[surd se implinesc previziunile ei peste cinci, zece, cincisprezece ani". Potrivit datelor lui Lozanov, aproximativ 70o/o profelii se implinesc. din Agadar, din cele expuse mai sus rezultd,cd toate mesajeleprofetice sunt dictate Vangdi de nigte anumite ,,fo4e" care, fie cd ele insele o viziteazfl fie cd vin la chemareaei. Din spuseleei reiesecd existd nigte ,,puteri mici", a ciror prezenld,o resimte permanent. Periodic profeta este vizitati gi de ,,puterimai mari", dupd care ea se simte ,,rdu". Vangavede aceste ,,forfe" in chip de stafii,

102

103

- prin harul dumnezeiesc, care, ca gi clarviziunea,se dd omului cu inimd neprih[nitd, devotat pdn[ la capdt lui Hristos, de cele mai multe ori ascetsau pustnic, cum sunt Sfdntul mare mucenic Ai tdmdduitor Pantelimon, Sfinlii Cozma gi Damian, Sf6ntul mucenic Ciprian, Sfdntul Ioan din Krongtadtqi mulfi al1ii. Cercetalivielile lor mai intdi.. Ei tdmdduiau mai intdi sufletul, abia dupi aceeatrupul. Cici sufletul este vegnic, mult mai prefios decdt trupul trecdtor.Oamenilorvindecali li se schimbaintreagaviald, li se intdrea credinfa,sufletul li se curdfade patimi. Dacd vom cerceta tlmdduirile s[vdrgite cu puterea lui Dumnezeu, vom vedea cd sfin{ii lucrau prin harul Sffintului Duh, gi nu cu cdmpul biologic, nu cu donarea propriei energii. Astfel, mai intdi se inldturau cauzele mortale ale bolii, dacdacestea existau.in Evangheliadupd Matei (Mt. 9, 5), in cazul vindecdrii de cdtre Domnul nostru Iisus Hristos a unui slibdnog, vedem cd la inceput El i-a spus;Iertate sunt pdcatele tale, qi abia dup[ aceea: Scoald-teSi umbld! De asemenea,din Evanghelie afldm cum mulli oameni se vindecau atingdndu-se cu credin{6 gi cu pocdinfd de vegmintelelui Hristos (cf. Luca 8, 44). In Faptele Apostolilor citim despre ucenicii lui Hristos: Dumnezetr ficea, prin mdinile lui Pavel, minuni nemaitntdlnite. Astfelpeste cei bolnavi sepuneau Stergare sau Sorluri purtate de Pavel Si bolile se depdrtau de ei, iar duhurile cele rele ieSeaudin ei (Fapte 19, 11-12). Adicd Domnul, prosldvindu-i pe cuviogii SAi, chiar prin vegmintele ftcea minuni. lor In acest senspot fi evocateo mul{ime de cazuri de vindecare ale bolnavilor prin atingereade moaqtelesau chiar oddjdiile sfinlilor. Md voi referi doar la un singur caz din practica mea. Dupa o slujba oficiatl de mine, am pus

104

105

a apar{inut pe mana bolnavei paralizateV' o m[nuqd care 'sian,rfui Ioan din Kronqtadt'Imediat dupdaceea.b"lni]i e mdinii Paralizate curanu tl care o tratau au rdmas adAnc atAtde raPidd. : cei mai mulii dintrebolnavi o sdvdrqea nemijlocit prin rugiciune, adici insdnitoqirea piin Out'ul Sfant datorit' rugdciunii sfdntului. b".'rrf citim despre Bun[oar6, in Patericul de la Pecerska tofi bolnavii prin Rgupit;'care timdduiu.p" ;;;;;ui de la nimeni p"ltt rugiciunea sa 9rnrciodat[ nu lua nimic sa' ct cdci spuneael, nu tdmdduiacu puterea inJanatoqi.e, evoclm noastre'sd cu a lui Hristos. Revenindla timpurile Existd o mullime de num"l" Sfdntului Ioan din Krongtadt. de timdduiri c6(i in care sunt atestate mii de cazurr considerabill de ,aua.git", uneori chiar la depdrtare bolnavi, prin rugdciunileacestuimaresfbnt' li se Acum sd incercdmsd inlelegemde ce oamenilor trateze-bolile un dau boli gi dureri. $i cum trebuie sd-$i ai Mai intdi ta aat cuvdntul Sfinlilor Pdrinfi de Aur in "."q,i" Bisericii. Iatd ce spune Sfdntul loan Gurd bolile prin cuvdntul sdu ,,Despre cei care tdmiduiesc mulli tia:i;'' ,,Cind vei fi'cuprins de o suferinfd cumplit[' magi' sau uo, in."r.u sd te indupiecesAte duci la vrdjitori rabd[' qtiind cd aceste tu ins[, ndddjduindin Dumnezeu, viitoare chinuri if aduc cunund qi te izbdvescde chinuri Dacd' daci vei rdbda boala, mulgumind lui Dumnezeu' sd nu suntem creqtini, s[ ne supunem lui Hristos 9i rn.rg.rn la vrdjmaqii Domnului --.Tugi' vrdjito-ri (".ditd Mai bine senzltivi;, caci ei sunt vr[jmaqii lui Dumnezeu' Ce sd murim, decdtsd mergemla vrdjmaqiilui Dumnezeu' pierzi? Ce folos ai dac[ igi vindeci trupul, iar sufletul !i-l iar acolo vei vei cdgtiga, dacdaici vei gaii o micd alinare'

fi trimis cu demonii la chin qi in focul vegnic?Iatd ce se spune in Biblie (cf. IV Regi l, l-12): S-a imboln[vit regele Iohozia gi, necrezdndin ajutorul lui Dumnezetr,a trimis soli la magi. Dumnezeuil pedepsise o boall cu pentru a-gi aduce aminte de pdcatele sale. Pe cdnd el, uitdnd de Dumnezeur, trimis soli la idolul Baal gi la a preofii lui, ca s[ afle dacd va trdi. Vai tu, inrditule, vai minte nesdbuiti! Sa-L lagi pe Dumnezeuqi sd trimili dupd vrdjitori sd-i intrebi de via!6! Proorocul Ilie a intdmpinat slugilelui Iohoziagi le-a spus:<Mergefigi spuneliregelui vostru c5, de vreme ce L-a plrdsit pe Dumnezeugi legea Lui gi a trimis soli la demoni sd-i intrebedacdva mai trdi, aga ii rdspundeDomnul: va trebui sd moar[ inainte de vreme, pentru cd L-a pdrdsit pe Dumnezeugi vrea sd-gi cunoascdviala de la slugile diavolului>. Astfel, frafilor, cei care se adreseaz[ magilor (adicdsenzitivilor- n.a.) mor inaintede vreme". Sfin{ii Apostoli au blestematmagia, Sfinfii Pdrinli, la sinoade,au respins-ogi ei, pentrumulli ani i-au afurisit pe cei care au umblat la vrdjitori, gi i-au supusla epitimii grelepentru a se cur[fi de picat. ,,Fugi1i,iubifii mei frafi, de vrdjitoria cea blestemat5, cdci murind la timpul sorocit, vefi fi ldsafi pradl chinului veEnic. Tu zici cd te chinuie rdu boala ta grea. Dar tu incd n-ai suferit dureri ca fericitul Iov; el gi-apierdut turmele gi boii qi toatl averea,qi nici pierzdndu-qi tofi copiii, nu L-a hulit pe Dumnezeu. Dar a spus mult r5bddtor: ,,Domnul a dat, Domnul a luat". $i a zdcut in suferinfdcumplitd gapte ani, gi n-a incercat sd se vindece prin vrdjitorie, ci zicea: ,,Mai bine mor, decdtsAil hulescpe Dumnezeu".La fel gi Lazdr, fldmdnd gi bolnav,toli anii cat a fost bolnav a zdcut

106

r07

la poarta casei bogatului, uitat gi badocorit, aga a murit, dar n-a chematvracii. Ei au rdbdat suferinfe atdt de mari, iar noi, e suficient sd ne imbolndvim un pic, c[ de indatd aducemin casanoastrdpe vraci gi vrdjitori. O, fralilor, agacum aurul in foc se incearcd,la fel gi omul prin suferin![ se curdfi de pdcate.Sd ne amintim, frafilor, de apostoli,de prooroci, de mucenici, care au luat asupralor chinuri grele. Cei care rabdd nevoi gi suferinfg grele in viafa aceasta vor fi rdspldtificu prisosinldin ImpdrdliaCereascd. omule, cd vrijitorii nu te vor izbavi de Gdndegte-te, suferinfe,ci doar vei comite un mare gi greu pdcat.Dacd te duci la demoni, pdr[sindu-L pe Domnul, cum vei primi mila Lui gi cum vei apela la El in rug[ciuni? De ce s[-!i prlpddegti sufletul, gi ce vei rlspunde lui Dumnezeu dacd, din pricina unei mici suferinfe,ldsdndu-Lpe Dumnezeu, mergi la vrdjitori? Cum vei sta in bisericd,cum vei primi Sfdnta Impdrtdganie,cum vei asculta povdfuirile? O, omule, dac6 vei rdbda cu recuno$tin!6 suferinfa sau alte nenorociri,vei fi incununatcu muceniciiin ziua cea mare, cdci ei au rdbdat chinuri, iar tu rabdd cu recunogtinf6 suferinfelegi nevoile". Prin urmare,din toate cele expuse mai sus pot fi trase urmdtoareleconcluzii: Dumnezeu ingdduieca oameniisd fie supugila suferinlegi dureri: l) pentru p[cate, spre a gi le ispdgi, a-gi schimba modul vicios de viafd, spre infelegerea acesteiimoralitdli gi a faptului ci viafa pdmdnteascd este decdt o scurtd nu clipd, dincolo de care se afld vegnicia,qi cum va fi ea pentrutine, depindede viafa ta de aici; 2) deseori pentru pdcatele pdrinfilor suferd copiii (pentru ca durereasd le rdstoarne viala lor bezmeticd,sd-i fac6 sd cadd pe gdnduri qi s[ se schimbe).in asemenea pedeapsf, omului cazuri, oric0t de crudd ar pdreaaceastd 108

contemporansecularizat(adicd indiferent fafd de religie), educat in spiritul umanismului (spirit care venereazd trupul, pundndmai presusde toate trebuinfelegi'ciorinlele sale), totugi sunt pline de adevdrcuvintele: suferinfaeste necesari acestoroamenipentru mdntuireasufletului! Cdci Domnul Se ingrijegte inainte de toate de mdntuirea sufletului vegnical omului, iar pentruaceasta omul trebuie sd devind o fiin{d noud, agacum l-a conceputDumnezeu, gi in acest scop el trebuie sd se schimbe,sd se curefe de patimi gi vicii. Dumnezeugi poruncile lui Hristos trebuie sd fie pe primul plan al viefii, gi nu sdnbtatea temporard, trecdtoare, bundstarea, abundenfa de hrand gi imbr[cdminte. Toate acestea reprezintd acel vilel de aur pentru care vechii iudei Il schimbaupe Dumnezeul lor Preavegnic;iar cregtinii zilelor noastre il vend pentru acelagivi{el de aur; 3) adeseapentru smerenianoastrdgi oprirea de la fapte nevrednicegi pdgubitoare. 4) deseoripentru ca datoritd unei mici nepliceri s[ fim feri{i de una mai mare. (Cdci, dacd in situalia gi respectivd fi fost sdndtogi am fi aclionatca de obicei, am ni s-ar fi intdmplato marenenorocire; insd,abdtAndu-ne aga datoritd bolii de la cursul obignuit al viefii, Domnul ne feregtede aceanenorocire). Agadar,atitudineacregtindfafd de boli const6: 1) in acceptarea cu smerenie a voinfei lui Dumnezeu; 2) in inlelegereaimoralitdlii gi a pdcatelor pentru care esteingdduiti suferinfa; 3) in pocdinfd gi schimbareamodului de viafd. Rugdciunea, postirea, milostenia gi alte virtuli it imbuneaz[ pe Dumnezeu,gi El ne trimite vindecareade boli. Dacd cerem gi ajutorul doctorilor, cerem

109

Domnului pentru vindecare; gi le cerem binecuvdntarea doctorilor sd ne t[mlduiascd doar trupul, qi nu sufletul. Sufletul,in afard de Dumnezeu, il incredin!f,mnindnui. nu Iatd cum scrie despreaceleagi lucruri Sfdntul lgnatie Brianceaninov:,,Cugetarea lumeascd considerd suferinlele drept o nenorocire, iar tdmdduirea lor, mai cu seamd printr-o minune, drept o mare fericire, ingrijindu-se prea pufin dacd insin[toqirea e imbinatd cu folos pentru suflet sau cu pagub[ pentru e1... Sclpdnd ca prin minune de suferinfi, mul1i nu au linut seama de binefacerea Domnului gi de datoria lor de a fi recunosc[tori pentru binefacere,ci gi-au reluat viafa in pdcat,intorcdnd darul lui Dumnezeuimpotriva lor, s-auinstrdinatde Dumnezeu, au pierdut mdntuirea. Din aceastd pricind tdmdduirile minunatese intdmpl[ rar, degi celui care trdiegtecu trupul ii sunt pldcute gi foarte dorite. Cereli Si nu primili, pentru cd cereli rdu, ca voi sd risipili fn pldceri (Iac. 4, 3). Inlelepciunea duhovniceascd invafd ci suferingelegi ne alte dureri pe care Dumnezeu le trimite omului, sunt trimise din mila deosebitd a Domnului ca leacuri tdmdduitoare amare pentru bolnavi. Ele ajutd mdntuirii noastre, fericirii noastre vegnice, mult mai sigur decAt vindec[rile prin minuni". In afard de aceasta,multe boli, dupd cum am ardtat in capitolul intdi, se datoreazdac{iunii duhurilor necurate. Mai ales cd urmdrile acestoratacuridemonicese intdmpld sd fie foarte asemindtoarecu bolile firegti. Astfel, din istorisirea Evangheliei afllm cd o femeie gdrbovd avea duh de neputinld (cf. Luca 13, 1l). Ea nu era indr[citd, insd boala ii provenea din acfiunea duhului necurat. in asemeneacazuri orice artd medicalS este neputincioasd. Tocmai de aceeaSfhntulVasile cel Mare spune:,,Aqacum nu trebuie s[ ocolim cu totul iscusinfadoctoriceascd, fel la 110

nu e bine sd ne punemtoatdn[dejdeain ea". Cdci astfel de boli se tdmdduiescnumai cu puterealui Dumnezeu,prin izgonirea duhului rdutAlii. Rdspuns la tntrebarea dacd un cregtin poate sd se tratezela senzitivi, a cdrornaturd am clasificat-o ca fiind demonicd,vom evoca un extras din Nomocanon:,,...dacd cineva umbld la vrdjitori gi ghicegte sau se ocupd de astrologie, cei care iqi ghicesc la ligancd gi care aduc vrdjitori pentru tdmdduirea unui bolnav, sau altceva,cinci ani sd nu se imp[rt[geascd potrivit canonului 24 al Sinodului de la Ancira. Iar canonul61 al Sinodului Trulan pe aceqtiaii opreqtepe 6 ani, iar pe preoli ii cateriseqte". pe De asemenea, 6 ani sunt opriqicei care ,,de duh ispitili, cred celor ce, de necuratulinvdfafi, prezic viitorul, care, atunci cdnd au dureri de cap sau alte boli aduc babele, cheamdpe vracii bineftcltori in ajutor pentru vindecarea lor". E spus destul de clar. Rdmdnedoar de addugatcd cregtinulcare se trateazd un senzitivsauincearcds[ afle la de la el viitorul, tl tr[deazd pe Hristos. Cdci pentru slndtatea promisd, pentru vindecareaindoielnicd, pentru curiozitatea nesdndtoasdde a afla viitorul. el intrl in contactcu necuratuldiavol.

Incheiere Dac6 un om plin de patimi, cu pufind credin!5, neexperimentat duhovnicegte sau chiar nebotezateste inzestratcu un dar supranatural, acestaeste primejdios pentru el. Pentrucd acestdar il poateconducela trufie, ingdmfare, infumurare, adicd moarte la spirituald.
lll

Dupa pdrerea Sfhntului Ignatie Brianceaninov, ,,adevdra[iicuviogi nu numai cd nu dorescs[ fie fEcbtori de minuni, ci chiar gi atunci cAndli se dd darul de a face minuni il refuzd. Ei nu vor acest lucru nu numai in fala ochilor lumii, ci nici in propria conqtiintd, in addncul inimii lor. Unul dintre sfinlii pdrinli, datorit[ neprihdnirii lui, a cdpdtat prin harul dumnezeiescdarul de a prezice celor care veneau la el; el ins[ ruga pe Dumnezeu, gi indemnAndu-i pe prietenii lui sd se roagepentru acelagi lucru, pentru a i se lua acestdar. Dacd unii dintre sfinli au primit darul, l-au primit pentru c[ aqatrebuinfale cereas-o facd sau datoritl simplitdlii lor; allii l-au primit la indemnul Duhului dumnezeiesc, care lucra in ei, gi deloc intdmpldto ftrd,pricin1..." r, De aceea nu vd grdbi{i sa vd bucura}i, dac[ v-afi pomenit avdnd o capacitatesau alta paranormald. Nu vd rcpezili mdncdnd pdmdntul sd vindecafi oameni, si le preziceli viitorul. Dacd aceste capacitlli au gi apdrut la dvs. nu vd pasionali de ele, ci fiyi treji, privegheali, cdci potrivnicul vostru, diavolul, umbld, rdcnind ca un leu, cdutdnd pe cine sd tnghitd (I Petru 5, 8). Orice acfiune energeticd supranaturaldnu rdmdne neobservat[ in lumea duhurilor, ci atrage asupra autorului ei atenfia duhurilor necurate, care din acestmomentincearcdin fel gi chip sd-l supundinfluenfei lor. $i pentru un om care nu are cunoqtinfdde lumea duhurilor, plin de patimi gi lipsit de acoperdmdntul credinfei,postirii gi rugdciunii,acestlucru e pdgubitor.De aceeae mai bine sd mergi pe caleacunoscutda Sfinlilor Pdrinfi, pe calea smereniei, a rdbddrii, iubirii, postirii, rugdciunii. Cdci numai acela poate cdpdta darul capacitdlilor pline de duh pentru a le pune in slujba oamenilor,care va renunlade dragul lui Hristos la sine,la l12

puterile demonice, gi il va cduta pe Hristos pe calea bisericeascd pocdinleigi rugdciunii.imi dau seamacd e a pufin probabil ca aceastd carte ii va face pe senzitiVisd-gi pdrdseascd indeletnicirealor gi sd incetezea vrma aceastd cale fatald care duce la pierzanie sigur[. E prea mare ispita. ,,Tu egti ales, tu nu egti ca to!i, fie iti este incredinlatd misiunea de a ajuta gi a salva omenirea suferindS. Mergi, trudegte, aceasta datoriata supremf,"e ne qopteqte necuratul,mdgulindu-neorgoliul. $i uitdm cd strdmtd estepoarta Si tngustd estecalea care duce la viald (Mt. 7, l4), cd,aceastd cale este smereniagi crucealuptei cu patimile. Calea pe care cei care merg nu agteaptd gi talentesupranaturale nici nu le voiesc,ci nu fac decdts[ pe Dumnezeuqi voia Lui. caute

113

IV. Fenomenul OZN - conforminvititurii ortodoxe -

I. Introdacere
pdtrund tot mai in lumea noastr[ ateeqi materialistd evident qi activ forfele demonice, cdutdnd sd-l ducd definitiv in rdtdcireqi sd-l supundastfel influen{ei sale pe omul contemporan.Aceastd lucrare obscurd se petrece dupdun scenariuintocmit gi regizatdinainte. Pentru a rdpi omului credinfagi nddejdea Hristos, in totul s-a fbcut in mod metodic. Erau divinizate insugi omul, progresul, gtiinla. Ateii badocoreau credin{a, calificAnd-odrept o preocupare celor ignoranli gi progti. a O datd cu sfhrgitul secolului XIX apare literatura gtiinlifico-fantasticdsau de anticipafie, care nlscocegte existenfa altor civiliza{ii, superior dezvoltate gi dd frdu liber fanteziei - cam cum ar fi ele, cdutdndsd coplegeascd cu asta minlile oamenilor $i, trebuie spus, nu frrd rezultate. De remarcat cI un fantast in prima accepfie a acestui cuvAnt este insugi diavolul care gi-a inchipuit despresine ceeace nu este.Adicd fanteziaesteo ndscocire primejdioasd ceeace nu exist6.Aceastao falsd gi adesea a m[rturisegte gi Sfrntul Nicodim Aghioritul in cartea sa ,,Rdzboiulnevdzut".

n5

Majoritateaoamenilorzilelor noastrecred sincerin existenfaunor civilizafii extraterestre, ,,fra!i mai mari de rafiune", cautd s[ stabileasc[contactul cu ei gi aqteaptd vor atotputernici, ajutor de la ei. ,,Ei suntinfelepfi,aproape - viseaz[ omul secoluluiXX. veni qi ne vor ajuta neapdrat" cu De aceearecepfioneazd un interesgi o atenliedeosebitd toatecomunic[rile despreOZN 9i extrateregtri. acesteproblemeBiserica creqtind' Dar cum trateazd cum sunt reflectate ele in clrlile sfinte? Sd ne adresdm Sfintei Scripturi, Bibliei, acestei cdrli inspirate de Dumnezeu,carecuprindeintreagaistorie a credrii lumii 9i a omenirii de cdtreDumnezeu9i confineproorociri despre sfdrgitullor. tn,,Facere"(cap.I, vers. 1) citim: La inceputaJdcut Dumnezeu cerul Si pdmdntul, dupl aceea estq descrisd originea a toate cdte fiinfeazdpotrivit cu zilele credrii lor (aici e bine sd gtim cd o zi pentru Dumnezeunu inseamnf, pe cele 24 de ore pdmdntegti, care ne-am obignuit a le qi o noapte, ci absolut altd dimensiune a socoti o zi ca nou[) qi in ziua a $asea, o cunund timpului, necunoscutd fiin{elor, este creat omul a tuturor ,,...$i a fEcut Dumnezeu pe om dupd chipul Sdu; dupd chipul lui Dumnezeu l-a f5cut..." Dupd aceastaprocesul cref,rii ca atarea fost incheiat gi nu s-a creatnimic mai mult. Cdci se spune mai departe: $i a sfarSit Dumnezeuin ziua a $asea lucrarea Sa, pe care a ficut-o; iar in ziua a Saptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a ficut Si le-a 2,2-3). pus in rdnduiald (Facerea Prin urmare, in Biblie se aratd cd la inceput a fost fbcut ,,cerul" prin care Sfinlii Pdrinli (cum ar fi Sfdntul Vasile cel Mare, Teodorit,Ioan Damasching.a') inleleg crearealumii ingeregtiinvizibile, a duhurilor imateriale,9i abia dupd aceeaa pdmdntului,a lumii materiale- lumina qi 116

intinderea(adicd cerul in accepfianoastrd).De nici un fel Existd numai omul ca un de alte civilizafii nu se vorbegte. (cdci in el este concentrat at6t universul microcosmos material - corpul, cdt gi universul spiritual - spiritul, sufletul)gi lumeainvizibilda duhuriloringeregti, alcdtuitd din ingerii luminii, sufletele celor morfi qi duhurile necurate- demonii. Dupd cum vedem,in Biblie nu existdnici o aluziela Poateinsd existenfa existenfaaltor civilizafii extraterestre. lor este atestat[ in alte surse scrise ale antichitdfii? SA incercdm,pe mdsuraposibilitdlilor, sd le cercetdm.

2. I storia p rovenienlei OZN- urilo r

OZN-urile erau cunoscute incd din antichitate. Astfel, in sanscritd(limba Indiei vechi, care a circulat in jurul mileniului II i.e.n.)cuvdntul,,bhash", careinseamnd avea totodatd sensul de ,,cel care licdregte", ,,demon", ,,lucitor", adic6, probabil, demonii deseori iqi fdceau aparilia sub form6 de obiecte luminoase, (in interpretare contemporan[- OZN). In vechiul manuscris sanscrit ,,Sanaranghana Sutadhara" citim urmdtoarea descriere a OZN-urilor: ,,Ludndu-qi zborul, carul se preftcea de indatd intr-un mdrgdritarpe cer". Cu ajutorul unor asemenea care ,,locuitorii pdmdntului se pot ridica in vdzduh, iar trlitorii cerului coboar[ pe pdmint".

ll7

putem citi in eposul inclianveclri ,,Mahabharata" tehniceale OZN: ,,Maqinile chiar despreunele amhnunte zbur[toare aveau forma unei sfere qi se migcau prin vdzduh..." in cronicile Chinei anticese scrie despreun impdrat pe nume Huang-dy,care a cdrmuit in sec. XXVI i.e.n. in Huang-dy 9i bazinul fluviului Huanhe.Potrivit legendei, cer, ,,imp[ratul aveaun car care,ca ajutorii sii au venit din un dragon,puteasI zboareprin vdzduh,sd devin[ greu sau ugor;sd steape loc sausd se migte". Descrierea expedifiilor lui Alexandru Macedon (marele cuceritor macedoneandin secolul IV i'e'n.) confine mdrturii despre prezenla unor OZN-uri care insoleau ogtirile. Astfel, in timpul trecerii armatelor lui pesteTigru gi Eufrat s-a ficut un inscrisdespreobservarea unui obiect zburdtor,a unuia din aceleacf,rora Aristotel le-a dat denumireade ,,discuri zburdtoare". in vremurile infloririi cregtinismului mdrturiile OZN dispar.$i doar o aluzie disparatd desprefenomenele la existenfa lor putem gdsi intr-o cronicl a cnezatului de Vologda-Perm,aparlindndsec.al XVI-lea: ,,in vara aceea a fost un semn mare: pe cer trei sori la rds[rit, al patrulea pe cer la apus,iar in mijlocul cerului un semn cdt luna de cu mare, asemdndtor un arc, a stat de diminea{dpdnd la Unii autori trateazdacestpasaj drept un fenomen amiazd". OZN din sec.XVI. Mai tdrziu comunicdridespreO -uri,^deastddatd in mare numlr, apar la mijlocul sec. XIX. In anii celui de-al doilea rdzboi mondial apar numeroase mdrturii despre o adevdratdinvazie a OZN-urilor pe pdmdnt' Sd doar uneledin ele. cercetdm

.;. t^u Md rtu ri i !'o n I t'!nt],,:' tt t despre t .farto rttt:tt u t !11,'i rir,,;'esat pregedintelui intr-urr scurt rreltorandutr-. T. Roosvelt in 26 l-chrLraric 1912, ;crlirl statului major, generalulD. Marshall ii cornunica despreo mare panicd aeiand prodLrsi in regiunea oragului Los Angeles, in timpul cdreia bateriile de apdrareantiaeriandau tras aproximativ 1430 fircurj de tun asupra a l5 finte carezlrtrrau neidentificate asupra oragului. in timpul cunoscutei lupte de la Kursk atit trupele sovietice cdt gi cele qenrane au fixat prezenfaunor OZN-uri. $i unii gi allii binuiau, de fapt, ci ar fi o armd a secretd inamiculr"ri. Ceva mai tdrziu, in februarie1953, reprezentantul apdrdriiantiaeriene S.U.A. a declarat: a ,,Avemo mullime de comunicdridesprel'arftrriizburitoare.Interpretdm acest lucru la modul cel nrai serios,deoarece pierdut deja am mulli oameni Ei ar,'ioane care incercausd atace OZNurile". ' intr-adevir, potrivit analizei datelor de care dispunem,contactulde aproapeal oamenilorcu OZN-uri s-a soldat in numeroase cazuri, cu un rezultattragic. Iatd doar cdtevaexemple. La 16 iunie 1948pilotul Apraxin gi-a ridicat in aer aparatul.Pesteo jumdtatede or5, la altitudinea 1.500 de metri, el a observat ,,un obiect in forrnd de castravete", urmdnd cu vitezd descrescdndd curs transversal.El un arunca in urma sa fascicule de raze luminoase. De pe pdmdntse comunicapilotului cd obiectulestevdzut gi pe ecranul radarelor. Apraxin gi-a indreptat avionul ?n ll9

ll8

obiectului.Cdnd distanladintre aparates-a intdmpinarea redus la 10 Km, razele provenite de la obiect ,,s-au deslZguratin evantai" gi au ,,strdpuns"avionul, orbind pentru o clipd aviatorul.S-a dereglatpartea electricda pilotdrii aparatului qi acliondrii motomlui. Plandnd, raportdnddupd aceea Apraxin a izbutit totuqi sd aterizeze, in detaliu cele intdmplate. La7 ianuarie1948,labaza Forlelor armateaeriene ora$uluiFort Nox (S.U.A.) comandantul din apropierea echipei unui avion, cdpitanul Mentela, incercdnd si se apropie de un OZN .,pentrua-l vedea mai bine", a fost rdpus de acesta, iar cadavrul s[u a fost g[sit printre resturileavionului. din La 2 iulie 1956doud aparate,,Starfire" escadrila 27, inzestratecu rachete,au fost trirnise sd interceptezeun OZN in imprejurimile Atticii (S.U.A). ,,Farfuria zburdtoare"a reaclionatla apropiereprintr-un impuls de raze asupra primului aparat de interceptare. Avionul a izbucnit in fldcdri, pilotul gi operatoruls-auparagutat. 4 iulie 1969,oragulColumbia,Anolayma.Ancesio Bermudesa semnalatcu o lantern[ de buzunarun obiect argintiu, ce survolala micd altitudineferma lui. Aparatul a rdspunsla semnalprintr-un flash. La 6 iulie Bermudes,in stare grav[, a fost spitalizat la Bogota, unde a decedat contaminatde radialii gamma. in Potrivit afirmaliilor cercetdtorilor domeniul OZN, oamenii care se nimerescsub OZN-uri zbur6nd la micd altitudine, pot suferi arsuri, s-au intdmplat cazuri de orbire a temporard,s-au inregistratcazuri de electrocutare celor care s-au atins de carcasavreunei ,,farfurii". Aflarea pe locul aterizdrii unui OZN provoacd schimbareatensiunii arteriale, a compoziliei sdngelui, se inregistreazf, Dup[ cum au recunoscut pronunfate. modificlri senzoriale

martori oculari, in momentul urmdririi de aproape a acestui fenomen, ei au avut ,,un sentimentde sroazd 9i disconfort interior". 4. Contactele pdmfrnte nilor cu ,rextratereStrii" Acum sd trecemla cercetarea contactelor nemijlocite ale fiinfelor din OZN-uri cu oamenii.Din considerente de economiede spaliu sd examindmdoar cdteva cazuri mai caracteristice. Iatd istorisireaunui observator OZN-uri care,la 6 de iulie 1968,a luat contactcu fiinfele din aparatulenigmatic aflat in cdmp, l6ng[ satul Hugtosdrt, raionul Cimkent, din republica Kabardino-Balkar[. ,,Pe la orele trei noaptea am vilz;ttt un meteorit cdzdnd vertical, neobignuit de strdlucitor. Dupd aceea, strdlucireas-a redus gi obiectul a aterizatlin dincolo de povdrniguldealului,nu departede mine. La vreo 100-500 de metri a apdrut un om. Mi se pdrea ori cd arde, ori cd strdlucegte... Atunci...am luat-ola fugd,imediatam simfit cum mi s-au imobilizat picioarelegi brafele,inc6t nici nu le mai puteam migca.M-a ndpddit o sudoarerece, gtoaza insd mi-a trecut curdndgi am resimlit in corp o senzaliede u$urare. Am fost chemat sd md apropii. La addpostul colinei, pe un teren drept se afla un aparatenorn in formd de disc. M-a intdmpinat o fiin{d aparentasemdndtoare cu omul. Capul gi palmele emanau o luminiscen{d. Ei <<citeau> toate gdndurile mele. Drept r[spuns auzeamo voce in cea mai curatd limbd rusd. Ei mi-au luat bratul stdng gi au apropiat de el un aparat.in aceeagiclipd pe instrumenta rbmaso bucdficddin pieleamea.Iar pe braful meu - un triunghi rogu... <De unde suntefi?> - i-am 12l

t20

intrebat.Rlspunsul lor mi s-a intip[rit fragmentar.Mi s-a p6rut cd-i aud spundnd: dintr-o mare <<!ard>stelarl populatd, invecinatd cu galaxia noastrf,. Ei controleazd Multe ii deranjeaz[aici gi ... ii atrag". planetanoastrf,. Agadar, sI not6m principalele caracteristici ale intdlniri: acestei de 1) sentimentul fricd qi de gtoazdal contactorului; 2) violenfa din partea ,,extrateregtrilor" asupra voinlei gi corpului sdu; 3) luarea stupidd a probei de piele (nefiind clar pentruce, in ce scoP); 4) rdspunsulabsurd,prost memorizabilla intrebarea: de undeqi de ce au venit? altui caz, cate a avut Acum s[ trecem la descrierea 1967,ora 3 9i 50 loc in S.U.A.,in Eflanda,la 3 decembrie de minute noaptea. Un polilist local a vdzutin drum un obiect cu lumini licdrinde, care s-a ridicat in aer la apropierealui. El a raportat superiorului sdu despre ,,farfuria zburdtoare" qi a plecat acasd, cu o pronunlatd durere de cap; ii vuiau urechile, iar sub urechea dreaptd avea o cicatrice. Mai tdrziu s-a constatat cd,noaptea a avut o pauz[ de 10 minute, despre care nu-gi amintea nimic; in stare de hipnozdl6,a mdrturisit cE se apucases[ urmdreascdun OZN care aterizase.OZN-aufii l-au invdluit cu o lumind 'l-au luat la bordul ,,navei" lor. puternicd, dupd care ,,Umanoizii",imbr[cafi in hainede protecfiecu emblemele un prezentdnd balaur cu aripi, i-au spuspolilistului cd au sosit din galaxia vecin6, c[ au baze pe teritoriul S.U.A., ocazional cu oamenii gi ,,vor s6-i intrige pe contacteazd oameni". I-au dat drumul polilistului, ordondndu-i sf, nu
16 Astfel de marturisiri nu au relevanfd, hipnoza fiind un alt domeniu de granila in care diavolul igi bagdfoarteugor coada(n' red')'

discute cu nimeni despre ceea ce s-a intdmplat noaptea trecutd. Dupd cum vedem, in cazul acestui contact sunt prezentecaracteristicileprincipale ale intdlnirii descrise mai sus, addugdndu-se plus influenfa prin hipnoz6, in adicd violarea psihicului omului. Prezintd interes urmdtorul detaliu din aspectulvestimentar ,,vizitatorilor al din altd lume" - emblemacu imagineabalauruluicu aripi, simbolul cunoscut din vechime al satanei,ucigdtorul de (Apoc. 12,9;20,2). oamenigi dugmanul Dumnezeu lui Acum sd ascultdmistorisireaunui fermier de 23 de ani din Brazilia desprecontactul siu cu ,,extrateregtrii", cares-aintdmplatla 15 octombrie1957. ,,Noaptea aram de unul singur cdmpul... La un moment dat, am vdzut un obiect luminos de formd ovald, care veneainspre mine cu o vitezdneobiqnuitde mare.S-a oprit la o indlfime de 50 de metri deasupra capului meu. Tractorul gi cAmpul erau luminate atdt de viu, ca intr-o amiazd senind. M-am speriat grozav.Am sdrit din tractor gi am luat-o la fug6. Era insd tdrziu...Cineva m-a apucat de mdnd. Se dovedi o fiinfd ciudat imbrdcatd, care-mi ajungeapdnd la umdr...Tot atunci m-au inclegtatincd trei fiinle similare. M-au smuls de^la pdmdnt, findndu-md str6ns de brafe gi picioare... Incercam sd scap, dar zadamic. M-au bdgat in magind (OZN). Togi cinci au gol-goluf gi mi-au inceput sd md dezbrace. M-au dezbrdcat uns corpul cu un fel de lichid. Cu ajutorul unui aparat aceea mi-au luat sdngedintr-o parte gi alta abdrbiei...Dupd au plecat, qi am r[mas singur. Am cuprins cu privirea salonulgi am vdzut apropiindu-se mine, incet, o femeie. de Era absolut goald,ca qi mine. Era foarte frumoasd,dar de o cu totul altd frumusele decdt femeile pe care le cunogteam... s-a apropiat in tdcere gi m-a privit. Pe Ea

r22

r23

m-a imbrdfiqat gi a inceput a-qi freca fa\a de a nea$teptate femeie eram grozav de excitat. Ea mea. in doi cu aceastd scoteaniqte sunetegrohditece m[ derutaucomplet. Eram furios... Dupd aceea a venit unul din echipa navei cu mea qi m-am imbricat' M-au conduspdnl imbrScdmintea la scaracu trepte gi mi-au dat de infelescd pot pleca..." Dupd cum vedem, qi pentru acest contact sunt evidentepunctele 1-3 expusemai sus ale caracteristicilor intdlnirilor cu OZN-uri, ad[ugdndu-seal 6-lea - lezarea demnit[1ii umane a brazllianului, dezbrdcarea,ungerea cu un lichid excitant, gi in sfirqit contactul intim prin violentd, real sau mai curdnd sugestionat,imaginar, cu ,,extraterestra".Toate acesteanu denotd o intdlnire cu o rafiunebeneficd superioard. $i, in cele din urmd, s[ cercetdmultimul caz de contact - istorisirea lui Anatol M., de 18 ani, muncitoragricol,pictor-amator. ,,La 2I iulie 1975 Anatol a plecat in pddurea din apropiere s[ facd schile intr-o poian6' Pe la opt searaa o simlit pe neagteptate nelinigte9i, privind inapoi, a vdztrt un aparat in form6 de disc, din care au iegit trei siluete argintii. L-au invitat pe omeneqtiin costumede scafandru gi l-au dus pe planeta lor' Anatol sd intre in <farfurie>, Dup[ spuselelui M., zborul a durat vreo 40 de minute, dupd care intunericul spalial s-a dispersat 9i in fald s-a ardtato planet6invdluitd intr-o pdcl6 luminoas[. Populalia Anatol a intdlnit qi oameniinal{i de de acolo era eterogend. 3 metri, qi pitici, qi ... pe un vecin, care murise cu trei ani in urmd... Anatol a fost cercetat de psihologi, psihiatri. De doud ori a discutat cu el un hipnolog, fiind supus unor gedinfede hipnozd. Rezultateleexamenuluifac credibile mdrturisiriletdndrului".

in cazul acestui contact prezintdun interes deosebit faptul cd Anatol gi-a vdzut vecinul, mort cu ani in urmd, ceea ce nu poate fi explicat prin nici un fel de conceplii materialiste. Atdt cercetdtorii strdini, cdt gi ai noqtri subliniazdcd contactelecu OZN-urile sunt adesealegate de fenomele paranormale gi oculte. Jacques Valee, in cartea sa ,,Colegiul invizibil", scrie cd nemijlocit inainte de intdlnirea cu OZN oamenii au uneori coqmaruriin vis, ori sunt vizitali de niqte vizitatori strdini, ori cd aud lovituri in ug6,cdnd dincolo de ea nu se gisegtenimeni. L Jariov, intr-un articol, invoc[ de asemeneafenomenul ,,omului negru", pe care ,,contactorii"nu rareori il viseazS inainte de apariliafenomenelor paranormale. Potrivit datelor pdrintelui Serafim Rose, unii cercetdtori consacrafiau cdntt de acord cd OZN-urile, deqi au unele caracteristici ,,ftzice", totuqi nu pot fi nave spafialeale cuiva, ci evident,fin de domeniul fenomenelor paranormale, oculte. Intr-adevdr, de ce atdt de multe OZN-uri ,,aterizeaz6"direct in mijlocul drumului? De ce nigte aparate atdt de perfecte au nevoie de ,,depandri" atdt de dese?De ce posesorii lor au nevoie sd strAngdatdtea pietre gi befe (iar qi iar, de peste25 de ani) sausd ,,testeze" atdta.mullime oameni? de Toate scenele contactelor sunt profund absurde, uimitor de banale, fdrd nici un scop sau obiectiv. Se presupune cd absurditatea, caracteristicdaproape pentru toate contactelede aproapecu OZN-uri, reprezintdde fapt un proces hipnotizant. ,,Cdnd oamenii sunt scoqi din echilibru psihic prin stupiditdfi 9i contradicfii 9i fac eforfuri mintale in cdutareavreunui sens, ei se deschid extrem de larg pentru transmiterea gdndurilor, pentru perceplia sugestiei psihice". Cercetdtorul american dr. Vallee compard acesteprocedeecu canoaneleirafionale

t24

r25

ale inv[f6torilor zen-budismului 9i relev6 asem1narea contactelor OZN cu ritualurile oculte ale initierii care misticd cu duhurile deschidcongtiinfapentru comunicarea De necurate. aceeae firesc sd ne intrebdm:nu cumva ideea ,,oaspefilor din cosmos" serveqtepentru camuflarea qi mascareaunui fenomen realmenteinfinit mai complex, gi sa adevdrata esenfd scopurilesale? careigi tdinuiegte Rezumdnddatele expusemai sus ale observatorilor OZN-urilor gi contactelor cu ,,umanoizii", putem trage concluzii prealabile. urmdtoarele cazuri OZN-urile se comportdagresiv, tn numeroase pentru ele deterioteazd' distrug qi fbr[ nici o necesitate 9i magini, ceeace deseoriduce la pierderi de vieli avioane, omeneqti. S-auinregistratcazuri cdnd,in timpul incercdrilorde contact, OZN-urile ii lichideazdpur 9i simplu pe oameni (cum s-a intdmplat,de exemplu,cu Ancesio Bermudes);e adevirat, sunt gi cazuri de vindecare fizicd dupd astfel de contacte. cazurilede violen![ frzicd gi psihicd Sunt numeroase de a OZN-au{ilor asuprapdmdntenilor, folosire a hipnozei, a demnitdtiiumane. delezare De regul6, in timpul contactelor, oamenii sunt coplegili inifial de un sentimentde mare fricd, de gtoazd, un suportdnd puternic$ocnervos. Aspectul exterior al ,,vizitatorilor din cosmos" este variat. Pot fi uriagi gi pitici, femei gi bdrbafi, frumogi la Deseoriei sunt aureolafi,comunicarea chip gi monstruogi. se produceprin intermediultelepatiei. Despreei inqiqi vorbescla un mod extrem de vag qi neconcludent,drept motiv al vizitelor invocd grija pentru pentru omenire, deqi acfiunile lor sunt oameni, dragostea contrariul.OZN-urile extrem de absurde.dovedindadesea

aproape intotdeauna sunt prezente acolo unde se varsd singe (sd ne amintim de insolirea ogtilor lui Alexandru Macedon, de prezenfa lor in lupta de la Kursk etc, ) deseori sunt implicate in imbolndvirile gi moartea oamenilor. Cine sunt ei totugi? Avea gtire, oare, Biserica primard de asemeneafiinle? Sd ne adresdm Tradiliei patristice.

5. Modurile de ispitire a ascetilorcreStini de cdtreduhurile necurate (din Vielile sftnlilor)

in Via{a Prea Cuviosului Isaachiecitim c[, odat6, dupd o lung[ rugdciune,Isaachiea stins lumdnareagi s-a pegteraa fost inundatd a$ezatla locul sdu; pe neagteptate de lumin[, dupd cum se spunein cronic5,qi au intrat la el doi demoni in chip de tineri extraordinar frumoqi. de Fe{ele lor radiau ca soarele,gi i-au spus: ,,Isaachie, noi suntem ingeri, dar iatd vine la tine Hristos cu alli ingeri". Ridicdndu-se, Isaachie a vdzut o mullime de demoni strdlucitori... Dupd ce pustnicul s-a inchinat falsului Hristos, l-a cuprinso boal6psihicd gravd,gi numai prin rugdciunile Sfhntului Teodosiede la Pecerska,dup[ trei ani de nebunie, gi-a reclpdtat sindtatea. Iatd insd ce ne mdrturiseqte marele ascet al sec. al IV-lea, Sfdntul Antonie: ,,Cdnd demonii nu izbutesc sd cucereascd schimniculprin ispitiri vddit necurate,il atacd din nou, dar in alt chip, gi anume:pun la cale fel de fel de vedenii, pentru a bdga frica in el, ludnd ei ingigi diferite chipuri - de femei, fiare, tdrdtoare, uriagi gi mulfimi de

t26

r27

Ei chip de proorocigi prezic ogteni...". iqi iau de asemenea pestecdtevazile. ce o sd se intdmple in Yiala Sfdntului Antonie citim cum demonii, incercAnds6-1infricogeze,,ii apdreauin chip de lei, lupi, balauri, scorpioni, r6gi, urgi" gi cu ingdduinfa lui Dumnezeu,chiar il bdteaugi ,,ii pricinuiau r[ni addnci", dar in cele din urm[ intotdeauna erau invinqi prin rugdciunegi semnulcrucii. Odat[, citim in Viafa Sfdntului, i s-a arltat un demon in mare strdluciregi i-a spus: ,,Am venit, Antonie, lumina noastrdsa-fi dAm", Sfdntul insd qi-a inchis ochii, nedorind sd vadd lumina demonicd, 9i s-a rugat pdnd cdnd infama lumind a dispdrut. AltAdata demonul i s-a ardtat sub chipul unui uriag urdcios, insd Antonie cel pe incercdndsd-l inspdimdnte preacuvios, Mare i-a dat necuratului o palmi gi acela a dispdrut numaidecdt in Patericonul Sffintului Ignatie Brianceaninov citim istorisirea unui stare{ care timp indelungat era ispitit de necuratul. ,,...Vrdjmagul, vizdndu-md tulburat, s-a transformat intr-o anume fecioard, pe care o vdzusem spice,gi venind l6ngd mine, mi strdngdnd odatdla seceriq, s-a agezatpe genunchi,qi, aga de mult m-a intunecat la minte, incdt mi s-a p6rut cd m-am impreunat cu ea. Mdhnit gi infuriat pestemlsur6, am lovit-o pestefa!d, gi tot atunci dispdru; de la acea loviturd, timp de doi ani nu mi-am putut duce mdnala gur[, din pricina duhorii". Iatd insd ce citim in Viata Prea Cuviosului Serafim de Sarov: ,,in timp ce se ruga in chilia sa din pddure, Sfdntul Serafim auzi un urlet ingrozitor de fiard, dupd care o gloatd nevdzutd a sfErdmatcu zgomot uga chiliei qi la picioarelepustniculuia cdzutun trunchi uriag de copac,pe care, mai tdrziu, cu mare greu au putut sd-l scoatd afard opt oameni. Uneori, chiar in timpul rugdciunii, fiare care

urlau. deschideau uga chiliei gi dldeau buzna in ea, dupd care apdrea cogciug,din care se ridica un mort. Uneori un forlele rdului, cdci ele erau aceleacare il atacau, ridicau il pe Sfdntul Serafim in aer, gi-l izbeaude pdmAntcu mare putere". ,.E ingrozitor sd vezi draci, pentru cd sunt peste mdsurd de urd1i" - spunea mai tdrziu Sffintul. Atacurile forfelor intunericului eraupericuloase pentru viafa insdgia sihastrului,qi, dac[ n-ar fi fost harul dumnezeiesc care il ocrotea,ar fi pierit cu duhul saucu sufletul. Sd cercetdmacum cazuri de rdpire a oamenilor de cdtre demoni care, de altfel, sunt foarte asemlndtoare rdpirilor sdvdrgite de OZN-uri. Iatd ce citim in Viafa SfdntuluiNil Sorski,carea tr[it in Rusiain secolulXV. ,,La pulin timp dupdmoarteasfrntului, in mdnlstirea lui trdia un preot cu bdiatul sdu.Odatd,cdnd biiatul fusese trimis cu o anumitd insdrcinare, neagteptate ndpusti pe se asupra lui un necunoscut, care il inhdld gi il duse, ca gi cum pe aripile vdntului, intr-o pldure de nestrdbdtut,il bSgI intr-o cdsoaie, s[lagul sdu gi il pusejos in mijlocul in casei, in dreptul unei ferestre.Cdnd preotul impreund cu frafii se rugard de Sfrntul Nil ca el s6-i ajute sd g6seasc6 pe biiat, sfhntul veni in ajutorul tdndrului,apdrdndin fafa casei in care se afla cel rlpit; gi cdnd lovi in fereastrdcu toiagul, toatd hardughia se cutremurd gi tofi necurafii cdzurdla pdmdnt". Sfdntulporunci ca bEiatulsd fie dus la locul de unde fuseserdpit, gi se fdcu nevdzut. Mai tdrziu, dupd ce dracii mai urlar[ un timp, acelaginecunoscutil ingfEcd pe tdndr gi il aduse in schit, ca v6ntul ... $i, arunc6ndu-lintr-o cdpif[ de fdn, dispdru.Cdnd l-au gdsit cdlugdrii,bdiatul le-a povestittot ce se intdmplase el, ce cu vdzusegi auzise.$i de atunci devenit[cut gi umil, de parcd se prostise. Preotul, ingrozit, gi-a luat fiul gi au pdrdsit schitul".

t28

129

lJn caz asemdndtorde r[pire demonicd descrie qi SergheiNilus: ,,Un bdiat, dupd ce mama lui il blestemase pentru pdcate gi purtare necuviincioasd,fu ripit de un pe demon qi deveni slug[ a spiritului <bunicului>) l2 ani: el putea sd apardnevdzut printre oameni, pentru a-l ajuta pe demonsd le tulbure sufletele"' pildelor din Viefile sfinfilor, ce incheind descrierea lupta demonilor cu oamenii, sd facem caracterizeazd cunoscute qi p[rerile Sfdntului Grigorie Sinaitul 9i Sfdntului SimeonNoul Teolog,carene previn de pericolul ispitelor demonice: ,,Cdnd tu, lbc6ndu-1ipravila ta, vei vedea o lumind sau un foc in afard sau inlduntru, sau Lln chip oarecare, respinge-le,pentru a nu-!i face daun6". Aceeaqitemd o dezvoltdgi Prea Cuviosul Simeon: ,,Se lasd ademenili cei care vdd lumina cu ochii trupului lor, cu simt miresmele mirosul lor, aud glasuricu urechilelor gi aga mai departe.Unii s-au lisat ispitili, primindu-l pe diavol prefrcut in chip de inger al luminii, 9i ei nu l-au descoperitgi au r[mas cu neputin![ de indreptat pdnd la capdt,nevrdnd sd asculte de sfatul nici unui frate. Unii dintre aceqtiasinguri gi-aucurmatviala, impinqi de diavol unii s-au spdnzurat. s-o fac6,unii s-auaruncatin prdpastie, cine ar putea socoti feluritele ispite cu care te incearcb $i diavolul. cdnd ele sunt nenumdrate".

6. Analiza comparativd a contactelor Si acYiunilor OZN-urilor Si demonilor asapra oamenilor

Fdcdnd un bilan! al tuturor celor expuse mai sus, propunematenfiei cititorului nostru un tabel coordonator, in care sunt prezentate, in partea stdngd, rezultatele analizei contacteloroamenilor cu OZN-uri gi OZN-aufi, insumdndl0 caracteristici principale,gi - in parteadreaptd - rezultatelefelurilor de ispite la care demonii i-au supus pe pustnici,insumdnd,de asemenea caracteristici. l0 gi drept urmeazdsd fie citite Compartimentele stOng paralel, adicd mai intdi p. I din partea stdngd,dup[ care imediatp. I din dreapta.

Tabel coordonator Caracteristicile ac!iunilor OZN-aulilor asupra oamenilor, formele qi particularit[1ile apariliilor lor: L OZN-urile, in numeroase cazuri. se comportdagresiv. Caracteristicile acfiunilor duhurilor necurate asupra oamenilor, formele gi panicularitdlile apariliilor lor:

130

I. Demonii sunt dugmanii neamului omenesc, sarcinile suntacelea lor de a-l ducepe om la pieirepe veci. Ei:

l3l

a) distrug gi accidenteazd a) ddrdmd chiliile, stricd lucrurile oamenilor; tehnice; miiloacele b) rdnesc Ai chiar omoari b) ii bat pe pustnici,pe unii oamenii (vezi capitolul torturdndu-ipdnd la moarte pieirea (vezi viafa Prea Cuviosului Apraxin; mdrturisirile Mentela, Serafim, cdpitanului Ancensio Sffintului Simeon Noul moartea lui Teolos). Bermudes). II. Au fost fixate cazuri de II. Existd cazuri de rdpire violentd rdpire ? violentd, mai cu seamd a oamenilor (v. cazul cu pdc6toqilor, neapdrali de Etland, harul divin (viafa Sfhntului polifistul din intdmplarea cu fermierul Nil Sorski, mdrturisirile lui S. Nilus). brazilian). III. In cazurile de rdpire III. Igi bat joc in fel 9i chip violent[ deseoriestelezatd de oameniiademenifide ei; demnitateaomului: OZN- igi pot face apari{iain chip autii iau in mod fo(at de femeie, crednd iluzii c[ probe de sdnge, de piele s-ar fi produs un contact etc., dezbracd oamenii gi intim (vezi exemplul din Sf6ntului chiar ar fi intrdnd in Patericonul intime" (cum s-a IgnatieBrianceaninov). ,,rela1ii intdmplat cu fermierul din Brazilia). fixatd IV. Caut[ sd sugereze A fost IV. influen{areaprin hipnoz6, pustnicului propriile lor diferitelor imagini gdnduri, determindndu-lsd sugestia chipurile, gi reprezentdri; deseori primeascI, lor.; in timpul a comunicare se realizeazd viziunile prin intermediul telepatiei comunicdriiadeseoriglasul (vezi cazul cu polifistul, se aude ca gi cum (telepatie) contactul cu fermierul din ,,dinduntru" (Yiata Sfhntului Isaachiesi Reoublica Kabardino-

Balkard). V. Deseori incearcd s5 intre in contact cu oamenii, invitdndu-i pe nava lor; dacd sunt tratali cu un refuz categoric, in numeroase cazurise retrag fbrl sd facduz de violen16.

Prea a Antonie).

Cuviosului

in V. Incearcd fel gi chip sI intre in contact cu oamenii gi s[ le trezeascl.interesul qi consimldmdntul pentru comunicare cu scopul de a-i supuneinfluenfei lor. in cazul unui refuz ferm gi
rugaclunll,

dispar,

VI. In unele cazuri, dupd contactarea OZN-urilor, este vindecatdo boald sau alta a contactorilor.

VII. In timpul contactului, mai ales la inceput. omul

neput6nd face nimic in mod for,tat (Viafa Prea Antonie, Cuviosului mdrturisirea Sfdntului IsnatieBrianceaninov). VI. In povestirile din Vieyile Sfinyilor qi in lucr[rile Sfinfilor P[rinfi citim despre capacitatea vrdjitorilor de a vindeca prin putere demonic[, acesteinslndtogiri insd nu sunt durabile gi duc de pierzania reguld la celor care sufletelor apeleazd la ajutorul lor (Viafa Sfbntului Mucenic Ciprian,cuvinteleSfdntului Ioan Gurb de Aur despre cei care se vindecdde boli prin maeie). VII. In momentul apariliei duhurilor necurate. omul

132

133

tulburare, este cuprins de sentimente resimte gi groazd(in toate disconfort, groazd (Viala de fricd cazurileevocatemai sus). Prea Cuviosului Antonie qi povestiriledin vielile altor sfinti). al Vm. Iqi fac aparilia sub VIII. Aspectul exterior OZN-au!ilor este diferit: diferite chipuri: de uriaqi 9i uriagi qi pitici, indivizi pitici, tineri frumoqi qi frumogi qi urdciogi,b[rba]i fiin{e oribile, femei 9i gi femei (vezi exemPlele bdrbafi, tArdtoare 9i fiare de contacte expuse mai (vezi povestiriledin Vielile Sfintilor expusemai sus). sus). IX. Aparifia lor este de IX. Deseori aparin lumini cele mai multe ori insolitd sau dupl aparilia luminii de iradiere gi alte efecte (Viafa Sfdntului Isaachie,a luminoase(vezi cazul din Prea Cuviosului Antonie Kabardino- etc.). Republica Balkard, intdmplarea cu fermierul brazilian). 9i X. Deseori aqar Prin X. Apar prin surPrindere dispar imediat duPd ce surprindere gi la fel de se omul incepe a se ruga 9i repede zeazd,disPar. a-gi face cruce (Viafa Prea demateriali Cuviosului Antonie, cazul din Patericonul Sfdntului IenatieBrianceaninov). Agadar, dupd cum vedem, caracterul 9i esenla faimoaselorOZN-uri qi ale ,,extratereqtrilor" ,,salvatorii

extrem de rar. De aceeademonilorle era convenabilsd-gi facd aparilia din cer invdluili de foc Ai lumin6, surprinzdnd oamenii prin mdrelia venirii lor. Ei preferau' sf, se supranumeascd qi sd fie tratali cu onoruri gijertfe. zei Dupd cum aratdSfdntulIgnatie Brianceaninov, cdnd in ,,...in cele din urmd desfdtarea patimi li s-a pdrut oamenilorcd estefericireasuprem6, au divinizatpdcatul ei - diavolul. A apdrutidolatria, cdnd qi pe patronul acestuia fiecare pdcat era reprezentat printr-un chip cioplit cdruia omenirea pierdutd i se inchina. St[pdnitorul veacului cucereaoameniinu numai in mod nevdzut, prin sugestii,ci intra gi in legdtur[ deschisdcu ei, fbcdndu-i pe idoli sd prooroceasclgi fbcdndposibildrelalia fEliqdcu rdufbcitori inveterali cum au fost lannes qi Iambres gi alli magi gi vrdjitori. Rdtdcirea era alimentatd prin false minuni gi proorociridemonice". Dupa venirea lui Iisus Hristos, in sldvita epocd a cregtinismului primar, cdnd cregtinii erau prigonifi de pdgdni gi c6nd mucenicia cregtini strdluceacu o lumind nevdzutl - cAnd lupta cu rdul se intefise la cel mai inalt grad, aceast[ epocd a fost remarcabild prin faptul cd cregtinii igi dddeaubine seamade existenfafor,teimistice intunecate. Lupta impotriva demonilor in primele veacuri ale cregtinismuluia fost un adevdratrdzboi.Iatd cum Sffintul Atanasie cel Mare caructerizeazd, acest sens timpul in in carea trdit: ,,Din cele mai vechi timpuri, demonii - spune el - au semdnatvrajbd gi r5zboaieintre oameni,pentru ca acegtia,ocupali de lupta dintre ei, sI nu-qi intoarcd ura impotriva lor. Acum temerile lor (ale demonilor) s-au adeverit,ucenicii lui Hristos trdiescin paceunii cu a[ii, in schimb invrdjbirea lor s-a intors impotriva diavolului. Ast6zi cregtinii, prin moravurile qi viafa lor virtuoasd,se

1,34

135

ridicd impotriva demonilor gi ii urmdresc Ei r0d de cf,petenia lor diavolul, pentru cd in tinerefe ei sunt neprihdnili, cumpdta{i in fala ispitelor, la tnrdd sunt cei rdbdbtori, cei jignili igi uitd supdrarea, care trdiesc in lipsuri nu le iau in seam6 gi, lucrul cei mai uimitor, moarteagi se fac muceniciintru Hristos". dispreluiesc In acele timpuri demonii apdreauin fafa urmagilor c6t lui Hristos atdt sub propria lor infrligare dezgustdtoare, gi in chip de tdrdtoare,fiare, oameni de diferite sexe gi tipuri, gi foarte rar sub formd de farfurii zburdtoare.Cel mdrturii. pu{in pdn[ la noi n-au ajunspractic asemenea in epocanoastr[ ateisti, in veacul filozofiei Pe cdnd eclectice,cdnd insdEiexistenlalui Dumnezeugi a ingerilor: cdzulrestepusdla indoiald,demonilorle convinemai mult sd-qi facd aparilia in chip de extrateregtri-,,frafi de rafiune mai mari", ,,salvatoriai omenirii". ideile existenleiunor Literaturagtiinlifico-fantasticd, civiliza{ii extraterestre, a unei raliuni planetare, au alimentat generafia contemporand,au pregdtit-o pentru Dac[ pdndin secolulXX in contactulcu lumea demonicS. fala cregtinilor igi fbceauaparilia fiinle umanoide,adesea iradiind lumin6, de staturd uriagd, sau pitici, cu ochi arzdtori sau rogii, la aparilia cdrora te cuprindea frica sau groaza, credinciosul nu se indoia de identitaJeaacelor fiinfe, alungdnddemonulprin rug[ciune gi semnul crucii. Acum insd, dac[ in fafa unui ateu igi face aparifia un astfel de monstru, el il ia drept extraterestru gi este dispus sd intre cu el in contact.

Unii igi pun intrebarea: dacdOZN-au{iisuntintr-adevdr duhuri necurate,cum se face cd dup6 acliunea lor asupra naturii gi oarnenilor descoperd se urme materiale realesub forrndde aliajenecunoscute metale, de etc? Dupd cum am ardtat in primul capitol al lucrdrii noastre,demonii - in virtutea structurii lor - sunt capabili sd provoaceschimbdri acestgen in lumeamateriald. de in Vielile sfinfilor,de pildd,a PreaCuviosuluiMartirie.citim despre un anume cdlugdr Anatolie, amdgit de demoni, ciruia acegtia, apdrdndu-i chip de ingeri ai luminii, i-au in oferit un vegmAntluminos dintr-un material neobiqnuit. Pdrinfii mdndstirii au cercetatcu atenfieimbrdcdmintea gi s-au convins de realitateaei, gi numai cdnd au adus darul demonic spre cercetare Cuviosului Martirie, aceasta sub acliunea harului dumnezeiesc, provenind de la el _ a disp5rut. In vremurile din urmd, dup6 cum se arctd, in Apocalipsa Sfdntului Ioan Teologul, datoritd necredinlei oamenilor gi lipsei faptelor de nevoinld gi rug[ciunilor, forfele intunericului vor cipdta o mare putere in ispitirea neamului otnenesc.Astfel ,,inc6t gi foc vor face s6 se pogoare din cer. pe p[m6nt" (Apoc. 13, l3). Tocmai manifestareaunor astfel de semne incepem a vedea in lumea contemporand, dovada fiind de altfel numeroasele, dar in mod evidentabsurdele minuni ale OZN-urilor.

136

t37

7. Contactorii OZN-urilor La ora actualds-a constituit deja un clan intreg de contactori care au contacteperiodice sau permanentecu extratereqtrii, ac\roneazdla indicafiile lor, transmildnd omeniriir[t[cite. universale" voinfa,,rafiunii De fapt aceqti oameni sunt mediumi sau posedafi, prin intermediul cdrora duhurile necurate incearcd si tezd vom influenlezeomenirea.Pentrua confirma aceastf, da cdtevaexempledintre celemai reprezentative. in articolul ,,Vizionara Svetlana" o tdndr[ f"emeie mirturisegte cum a devenit contactor.Iatd istorisirea ei. Svetlanaera artist5, frcea balet pe gheafd,era departede credinf[ qi ,,orice mistic6". Odatd se intorcea acasd din turneu,cu trenul. O dureapiciorul, nu demult traumatizat. Privind prin geam in intunericul nopfii, vdzu pe neagteptate lumind avAnd o configurafie nedefinitd". .,o Curdnd dupd aceeaau inceput sd i se intdmple ,,lucruri ciudate".De pild6, puteas[ intre aga,linigtitd, frrd bilet, la i orice spectacole, s-a trezit interesulpentru ,,invdfdturile Orientului", astrologie, $i, ,,studiindu-Ie", s-a fdcut astrolog. Apoi a inceput s[ primeascd informalii ,,de dincolo". Iat[ cum explici" ea acest fenomen: ,,Pavel Globa crede cd eu sunt un retransmil[tor de informa]ie cosmicd: recepfionez energie gi informafie de la civilizaliile planetanoastr[... ei vdd cd extraterestre care controleazd planeta piere, cd trebuie salvat[, qi ne iau sub control", cei ,,selecfioneazdpe dintre noi clrora li se poatetransmite informa{ia". In continuare, Svetlana spune cd ,,extrateregtrii"sunt preocupali in special de ,,evolulia aceleipdrli a creierului, noastr[ spirituald", de dezvoltarea

care controleazd, facultdfile,,neobignuite", oculte, de pildd, gi ,,telepatia". cd acestea multe alte informafii ei le-ar fi $i primit de la oaspetelecosmic Ashtar Sheran. Potrivit afirmafiilor ei, ,,acestnume este cunoscut astdziin multe adev[rul gi cunoaqterea supremd".Este !dri, el garanteazd, invd{dtorul mondial universal, care trebuie sd,realizeze misiunealui mesia... ,,Mullumiti lui gi informatieipe care mi-o furnizeazd,eu alcdtuieschoroscoapele nimeni in ca lume..." Sd analiz5m aceastdm[rturisire. Artista Svetlana, strdind de credinla cregtind,este supusdnoapteain tren primei influenle din partea demonilor. Sufletul ei se deschidein intregime acestuifenomen(manifestdinteres, atenfie,nu opune rezistenldprin rug6ciune).Contactuls-a produs, legdtura s-a stabilit. Potrivit inv[fdturii Sfdntului Ignatie Brianceaninov,,,tot ce propun demonii se cuvine respinsfrrd nici un fel de abateri.Ascultareade bunlvoie a demonilor, chiar dacd s-a sivdrgit din indemnul gi stdruinlalor, il supunepe om demonilor,il lipseqte om pe de libertateaspirituald,il face o unealt[ a lor". Dup[ aceasta, influenfa demonilor asupra celei ademenitecregtepermanent, ea incep a se manifestatot la mai mult capacitdlileoculte. Studierea religiilor orientale gi astrologiei le dezvoltd qi mai mult, in consecinfd, Svetlana devine o arm[ docili in mdinile duhurilor necurate, ,,primegtede la aceagtiainformafie gi energie cosmic6" qi, la porunca lor incepe a-i ajuta pe allii s6-qi procureun ,,talent"similar. De remarcat cd ,,extrateregtrii" (demonii), vorbind despreei ?ngigi, fac nici un secretdin scopurilelor. Ei nu sunt preocupaliin specialde ,,evolufianoastrdspirituali in sens ocult". Ei impulsioneazdaceastd ,,evolutie" cu ajutorul unor contactori deja pregdtifi, promotori ai

138

r39

lor gindurilor, ideilor gi energieilor. Sarcina constl in a-i preg[ti pe oameni pentru primirea noului ,,mesia", a ,,invdfltorului mondial universal" (altfel spus,cregtineqte' a antihristului), chiar qi numele lui este deja cunoscut Ashtar Sheran. cu Cdt de bine se acorddtoate acestea proorocirea vremurile din urm[ din Evanghelia dup[ Matei: despre ...sevor ridica hristoSimincinoSiSi prooroci mincinoSiSi de vor da semnemari Si chiar minuni, ca sd amdgeascd, (Mt. 24,24). vafi cu putinld, Sipe cei aleSi De altfel, este semhificativ chiar insuqi numele noului ,,invdfdtor mondial". Ashtar, in ebraicdAshtarot, in vechiul Babilon gi Asiria-Ishtar, este numele aceleiaqi zeile eline Astarta, zeilardzboiului9i vdndtorii,a cerului qi inveqmdntatdin flacdrd (sd stelelor, care era reprezentatd ne reamintim de fenomenul OZN-urilor), deseori cu coarnepe cap, cu tolba cu sdgeliqi arcul (armeale morfii), stdnd pe un'leopard (simbolul setei de sdnge).Pe ldngl templul ei, in afari de sacerdofi,se aflau tineri gi tinere desirdnate, care-i slujeau prin desfriu. tnchinarea la zeiTderainsoliEde fel de fel de faptespurcate. aceastd Unui asemenea fermecdtor invifdtor antic, incornorat, care ,,garanteazd adevdrul 9i cunoaqterea supremd", ii face reclamd ,,vizionara Svetlana", lin0nd conferinfe in fa[a unui enorrn auditoriu, publicdnd materialein ziarecu tiraje de milioane de exemplare'$i ea nu este singurdin acliunile ei, acum apar mulli contactori gi ,,profe!i"de acestsoi, senzitivigi astrologi,yoghini qi magi, pentru care mijloacele de informare in masd au magice. deschis servilugile,ca la un semnal baghetei referim la incd un contactor- Nicolai Potapov. Sd ne nu intr-un articol el scrie: ,,lnifiativacontactelor vine de la multe mlrturii, <<ei>seleclioneazd Dupd mai noi

meticulos contactorii. Vefi intreba, de ce atunci participanfii la <dialog>, pdmdntenii, de obicei nu exceleazd. prin intelect? pur gi simplu, pentru ci noi nu cunoagtem scopurile acestor contacte. Eu cred cd ei exercitd o mare influenfd asupraevolufiei noastre,gi ne <sugereazd)> calea..." Aici Nicolai, involuntar,spuneadevdrul.Demonii ii

clare: ,,sd exercite*fo[uSut? asupraevolufiei noastregi sd calea". Din ,,confiden{ele', Svetlaneiam aflat [.e_g_!]gl%e cA evolufia trebuiesd aibd un caracterocult. iar calea -*qja constdin acceptarea falsului mesia. Altceva prezintd,interes. potrivit destdinuirii lui Nicolai, el a incercat- un timp - sd se indepdrteze acest de subiectqi sI se ocupede altd activitate,itrsd ,,resimfsa un disqqpf!24,-!.duntricl'. Revenind, iqi dddea seama cd disconfortul il pdrdsegte. Aceastd confidentd confirmd o datd in plus invdfdtura Sffintului Ignatie Brianceaninov potrivit cdreia gqql care, cel pulin o datd,a intrat in

t40

l4l

in secoleleprimare creqtiniieraufoarteprudenli fala de fenomenelenoi qi neobiqnuite,mai ales cu caracter dupi mistic, findnd minte uneltirile diavolului, insd venirea ,,noii ere a iluminismului" majoritateaoamenilor au inceput a-qi manifestafa![ de ele curiozitatea,uneori intr-un chiar sd le caute dinadins, plasAndu-lpe diavol semi-imaginar. spatiu s-a intre timp, lupta de secole nu numai cd nu potolit, ci s-a intelit qi mai mult' Se implinescproorocirile 'despre 'sr*t"i' Sfargitul vremurilor gi venirea Scripturi cu antihristului. Fenomenul oZN-urilor,,,umanoiZii'' poltergeist' prezicerile 9i ,,ajutorul" lor, fenomenul cultul lpiridugii casei, magii 9i astrologii, senzitivii' - toate acestea sunt variante piorp"i al religiilor oiientale sufletul ate ,rneia gi aceleiaqiforfe, pornitd sd cucereascd din corespunzator omului. Aici ar fi cazuls[ citdm textul Cdnducenicii L-au dupd Luca (21, 10-11-26)' Evanghelia lumii, El le-a spus pe intreb.-at Domnul despre sfdrqitul urm[toarele semne: Se va ridica neam peste neam Si pe impdrd\iepeste fmpdrdlie; Si vor fi cutremuremari Si' din cer oi"uri, fiamete si ciumd,si spaimeSi semnemari tar vorfi, 1...1 oamenii vor muri^defricd Si de aqteptarea ce au sd vind peste lume. inainte de sfdrqitul lumii, celor qi datoritanecredinfeioamenilor,satanei hoardelorlui li se pe va da o mare putere. Puterea de a-i duce la pierzanie oamenii care i se vdnd. $i iatd cd acum se face despdrlirea' (24' cdci dupd cum se spune in Evangheliadupd Matei 40), atinci din doi iare vor fi in larind, unul se va lua Si aliul se va ldsa, mai inainte de astainsd se va propovddui (ML 24' aceastd Evanghelie a tmpdrdliei in toatd lumea 14).

In perioadain caretrdim, Evanghelia propov5duitd e in toatd lumea,gi mai cu seamd lara noastrdateist6.Tofi in vor qti despre Hristos Mintuitorul. $i tofi sunt liberi ori sd-L primeascd,ori sd-L respingd.in acelaqi timp gi demonii gi-au ?ntefit acfiuneaasupraneamului omenesc, cdutdndsd-l supundinfluenlei lor gi sd nu-i ingSduiesd-ll7 primeascd Hristos. pe Toate acesteacer cregtinilor ortodocgi de astdzi o deosebitd vigilenfda duhului,o atenliesporitd, respectarea gi indrumdtorilorSfinlilor Pdrinfi, canoanelor bisericegti minte cuvintele Apostolului Petru: Fili treji, fin6nd privegheali. Potrivnicul nostru diavolul, umbld, rdcnind ca un leu, cdutdnd pe cine sd fnghitd. Cdruia stali impotrivd tare in credinld (I Petru 5, 8-9).
" Urmdtoarea gtire apdruti recent in presd aratd,cilt de iresponsabili sunt oamenii in goanalor dupd fenomene paranormale: ,,Circa 800 de <experfi> in materie de extrateregtri venifi din zece fdri, dintre care mul{i afirm6 cd sunt in contact cu <fratii> lor din alte galaxii, s-au reunit in Costa Rica pentru o serie de conferinfe gi exercilii de comunicare interplanetard",r elateazd, France Presse.Participan{ii, care afirmd cd au fost avertizali de extrateregtriasupra intrdrii intr-o noul perioadd de evolufie major5, care nu survine dec6t o datd,la 26 miliaide de ani, intenfioneazdsI alerteze omenirea asupra necesitdlii transformlrii fiinfei umane, pentru a evita dezastrul care o ameninfd. <Existenfaextratereghilor esteo posibilitate,ci o realitate.Ei sunt nu frafii nogtri mai mari, venifi din alte civiliza{ii mai avansate)), a declarat peruanul Sixto Paz. Fiinfe din peste 70 de civilizagii extraterestreviziteazd Pdmdnful,a afirmat CarloPaz, care, ca gi fratele slu, pretinde cd a vizitat alte galaxii. Frafii Paz afirmd ci extrateregtrii trdiescin <sistemulanarho-socialisb>, nu existdnici ierarhie.nici unde gefi de stat, ci doar consilii colegialecare iau decizii fbrd a trebui s6 impunl legea, intrucdt toli igi cunosc datoriile gi rdspunderile. $i ii invit[ pe oameni sf, evolueze spre acest sistem. La rdndul sdu, hawaianul Tara Siva, care se prezintd drept <ambasador extraterestru)>, asigur[ri cd a venit din Constelafia Pleiadelor, dd afirmdnd cI aproape3% din populafia Terrei vine de pe alte planete".

142

143

8.

r,,o^lif t';;:;::"'::;:"ismut?
Comisia de studiu Uranus, care observ[ t-enomenul

gradul 4" sunt nigte momeli, care utihzeazd imagini martorului (cam tot aqa imprumutate din subconqtientul cum visul folosegteun stoc de imagini inregistratede-a lungul vieiii, imagini uneori uitate, ca s[ construiasci la istorii pe jumdtatecoerente,pe jumdtateabsurde, fel ca cele trdite de acest martor). Dupd spusele lui Lesage, acesta,,pierde brusc leg[tura cu realitatea prezentl, pentru care nu exist6, in a se pomeni instantaneu alt6 <realitate> fiind de domeniul iluziei magice". de Procesule declangat un impuls exterior ivit din asupra creierului' Martorul e necunoscut gi acliondnd victima unui scenariu convingdtor, 9i totuqi fals, comparabilcu halucinaliileprovocatede LSD, ,,un fel de cinema paranormal, o adevdratd acfiune magicd prin unor imagini mentale". manipularea

baloanecu naceld9i avioanefantoml. $i mai inainte' pe la qi sfdrgitul secolului al XIX-lea, era vorba de ,,aeroplane" de ,,vapoare aeriene", maqini ca cele concepute de

Leonardoda Vinci gi JulesVerne(sd ne amintim de acele flote de vasede rdzboicareau fost vdzutepe cer in secolul al XVI-lea). Recent, omulelii verzi au inceput sd insdmdnleze artificial femeile gi sd le fure fetusul, dupd doud luni. Decorul se schimbd deci dupd starea cunogtinfelorgi a mediuluicultural. Urmdrindu-l mai departepe autor, afldm cd avem de-a face cu o putere exterioard care ac[ioneazdasupra mecanismelor creierului ca sd impundo altd realitateqi sI ingele.Dar care e aceastd putere?E clar c[ nu estevorba de Dumnezeu,care nu ar putea ingela,qi nici de oameni, practicidepdgind aceste posibilitalile omenegti. Lesage se gdndegtela Sfdntul Pavel: ,,Cdci lupta noastrd nu este impotriva trupului gi a sdngelui, ci impotriva incepitoriilor, impotriva stdpdniilor, impotriva st[pdnitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor r[ut6lii, care suntin vdzduh".El vorbegtedespre un ,,plan stabilit gi metodic", de un mare complot ocult gi afirrn[ cd ,,OZN-urile, zei ai viitorului, igi recruteazd adepfiireligiilor de m6ine". Se remarcd o paralel[ frapantd intre cei care s-au crezut investili cu o misiune de cdtre extrateregtri gi satanigti. Astfel Michael Noonan a infiinfat pe aceast6 bazd o religie ?n California dupd ce a acceptatsd fie ,,salvatorul lumii". El afirmd c[ datoritdextrateregtrilor, sectava pune in curdnd m6nape puterein StateleUnite gi la ONU, ,,dar numai dupd ce suslindtorii credinJeicre;tine vor fi fost eliminafi". La fel e gi cazul lui ClaudeVorilhon - pe care l-am vdzut personalproducdndu-se public in salaPleyel pe la in sfdrgitul anilor gaptezeci,timid gi anonim, gi care azi

t44

145

conduce migcarea raeliand - precum gi cel al lui Jean in Migueres,asasinat 1992.Sa-l mai amintim qi pe Zola Levitt, pentru care ,,Mesia" a sosit deja, adus de extratereqtri, care vor declansd raze electromagnetice pentrua-i eliminape creqtinigi pe ceilalli opozanliai Noii un brdini Mondiale, executdnd fel de purificare etnic6fald de cei care,,intdrzieprocesulevolutiv al restului lumii"' ai acestor <misionari acfiunile ,,Toate extrateregtrilon, scrie Lesage, urmlresc acelaqi scop: o transformarea societalii prin distrugereacreqtinismului, de prevestind o erd noul in care omul va f,r <<eliberat preconcepute, de pi.di"it" terestre>>, conformism,de ideile iar aceastl eliberareil va diviniza". Nici o diferenll de idei sau de vederi fa!6 de Alice Bailey, BenjaminCreme9i atdliaal1ii. Aceste ,,religii de mdine" vor renaqterea plgdnismului precregtin, bizuindu-se pe inflorirea unei Biserici a Vlrsdtorului sauContrabiseric[' ,,Se naqte noud mistic6, cea a <cultelor OZN> in cadrul c[rora invocarea <popoarelorsau frafilor spafiului> ia locul rugdciunilor". Totul e imitalie, ceasul din urmd fiind inlocuit cu ,,planul de evacuare al Pdmdntului de cdtre Legiunea Luminii" - din cartea ,,Antihristul", de Marc Dem.

Fenomenul poltergeist in lumina invlflturii patristice

Din cdnd in cdnd, in paginile presei noastre apar relatiri despre aga-numitelefenomeneparanormalecare au loc in locuinfele oamenilor. Se aud zgomote, fognete, rdsundvoci stranii, obiectele zboard, singure prin aer: din perefi, din plafonul casei curge fbrd motiv apd, uneori gi stdpdnii sunt pdlmuifi de m6ini nevdzute. Ce sd fie? incearci sd ghiceascd oamenii de gtiin{d ateigti pdtrunderea unei civiliza{ii extraterestre lumea noastrd? in Saunigte fenomene deocamdatd necunoscute? ,,Existd peste douizeci de ipoteze care incearci s6 explice fenomenulpoltergeist- spuneprofesorulGurtovoi. - In ce ne priveqte, remarcdm o anumitd analogie intre activitatea de tip poltergeist qi fulgerul globular". Ce anume l-a determinatpe respectabilul profesor sd incline in favoarea unei ipoteze atdt de ,,profunde"? Probabil, aceeagi neputinfd pentru gtiin{d de a ?nfelege gi un fenomen,gi altul. Potrivit datelor lui A.A. Gorboski, ,,de fenomenul poltergeist se ocupd de mai mulli ani cercet5toridin diverselaboratoare institutegtiinlifice ale gi pe un teritoriu ce se intinde de la Republicile Baltice fdrii, la Novosibirsk - gi de la Sankt-Petersburgpdnd in Transcaucazia".inconsecinfd apdrutpeste2b dL gcoli. au

146

t47

Agadar, dupa cum vedem, gtiinfa materialista acestfenomen.Ca, de oficiald a intrat in impas cercetdnd altfel, ori de cAte ori se ciocneqtede vreo manifestarea plmdnteasc[. lumii invizibile in realitatea intre timp, dezlegareaenigmei poltergeistului se ascunde in insdqi denumirea lui, care in traducere din germand inseamnd ,,duh zgomotos". Duh care, prin zgomotul gi acliunile sale, provoacd daune oamenilor. Pentru cregtini nu reprezintd nici o enigmi cine este duh viclean carecautdneostenitpieirea esteacelagi acesta: in primul capitol al cdrlii noastre, consacrat omului. esenfei gi particularitdlilor ingerilor cdzuli, am ardtat cd duhul necuratestecapabil sd producdtoate acele ,,acfiuni miraculoase"cateii duc in impaspe savanliisovietici' Dar pentru ca cititorul sd nu aibd nici o indoiald in acestsens, id analizdm cdteva cazuri dintre cele mai caracteristiceale fenomenuluipoltergeist. Mai intdi sl revenim in addncul secolelor, cdnd credinfa oamenilor era incd fermd gi cdnd demonii erau qi intdmpinafi trataliagacum se cuvine. in iarna anului 1666 i s-a adus la cunoqtinfdlarului Alexei. al doilea din dinastiaRomanov,c6 intr-un azil de mdndstirii Ivanov, s-a batrani din Moscova,in apropierea instalat necuratul. Cineva nevdzut bate in perefi zi gi noapte,fip6 urdt, dar cel mai rdu e c[ nu ii lasd sd doarmd in pace pe cei addpostili in azil, aruncdndu-i din pat. Atunci, dupd sfatul boierilor, farul porunci s6 fie gdsit qi adus la el preacuviosulllarion, desprecare se spuneacd are putere asupra duhurilor. Trimis de !ar, preacuviosul venind la azil, a slujit acolo vecernia,cu lacrimi qi rdvnd, gi le-a poruncit tuturor s[-gi facd cruceinainte de somn,sd nu le fie teamd de nimic Ai sd se culce la locurile lor. ,,In ceeace md priveqte,de groazdm-am acoperitcu blana gi m-am ghemuit sub ea" - scria martorul gi cronicarul evenimentului. 148

,,S-a luptat, deci, preacuviosulcu acel diavol vreo gaptes[ptdmdni,indl!6ndu-gi smerenie cu rugdc-iunea cdtre Dumnezeu, sfinlind gi peste tot locul stropind cu aghiazmd,; incdt, acel demon incetul cu incetul a fugit aga de acolo singur, gi de atunci incoacenimeneanu l-a mai auzit niciodatd". Dupd cum vedem,evlaviosul1aral Rusiei impreund cu boierii, chiar ftrd ajutorul multor institute de cercetdri gtiinfifice, a stabilit sursa din care provenea rdul gi a prescris corect tratamentul, trimifandu-l la locul intdmpldrii pe preacuviosul Ilarion. Iar acela, prin rugdciune, cu ajutorul harului dumnezeiesc,a alungat duhul necurat. Cum se reaclioneazdinsd la apafifia poltergeistului in timpurile noastre? D6m urmdtorul exemplu caracteristic:,,Vladimir I. era ferm convins c6 minuni nu exist[ in viafd. Era ateu.Dupd a doua cds[torie, la vdrsta de patruzeci de ani, au ?nceputsf, se intdmple minuni in toate cele trei locuinle pe care le-a schimbat cu solia in rdstimp de patru ani. in toiul nopfii, se auzea brusc o bdtaie in noptier[. Dupa ce o scoteain altd,odaie, amutea. Timp de zece minute era linigte, dupd care zgomotul reapdreade la altd noptierd. Vladimir era neputinciossi facd ceva,solia rddea,pentruc[ ea cunogtea aceste lucruri, incd de la cincisprezeceani. Zdrdngineaugeamurile.De sub podea rdzbdtea sc64dit gi fiuit sfAqietor, gi cum un ca cineva deschideadin rdsputeri o ugd grea cu balamalele ruginite sauun sipetvechi. Sofia spunecd <<el> alungd.in tot rdstimpul viefii ii in comun - ce a durat ani - <el>> l[sa in pacepe cei doi nu-i so{i.

149

O dat[ Vladimir l-a vdzutpe <el> cu proprii sdi ochi gi socoatecd a rdmasin viaf[ ca prin minune. S-au privit vreo 30 de secunde.Privirea <lui> te paralizeazd.E cu neputinld sd respiri, s[ te migti. ii r[manea o singurd apdrare:ochii cui vor rezista mai mult. Privirea <lui> e pdtrunzdtoare, invergunatd, atzdtoare. (E1> s-a topit, in retrdgdndu-se grabd gi intrdnd in perete, iar ochii ii dispdrur[ in ultimul rdnd.Vladimir a reugitsd-l examineze bine - pdnd la brdu. indllimea sd fi fost de vreun metru ;i jumdtate.Fafa alungitd,uscdfiv[, ochii mici, nasul subfire, alungit, lung, probabil,' de vreo opt-noud centimetri. Urechile rotunde, obiqnuite, l[fimea spetelor de aproximativ 30 de centimetri.In intregime acoperit cu o lAndbrunl. in ultimul an al vielii in comun <el> ciocdnea cu nimic furie. Sofia ii spunealui Vladimir c[ nu-i agteaptb reciproc.Dupd duqmdnindu-se bun. Curdnd s-au despdrfit, cdnd Vladimir tr[ia deja singur, ((ol))a mai venit o aceea, dat[ (gi a dispdrut).Cu sofias-audus gi miracolele." Relatarea de mai sus ne aratd clar c[ oamenii sunt lipsili de neocrotili de credinld qi harul dumnezeiesc apdrarcin fafa necuratului.Cine n-a auzit, mai ales la lard, vorbindu-sede spiridugiai caseigi de festelepe care le fac Dar cine esteel, acestspiridug, ei oamenilorgi animalelor? dacd nu chiar acel demon al casei cu care s-a ales drept ,,zestre"Vladimir impreundcu so{ia?Cum sd nu-fi aduci aminte de Saradin Cartealui Tobit (cf. Tob. 3, 8), pe care o indrdgisedemonulAsmodeugi careii omorape toli sofii ei chiar in prima noapte dupd cdsdtorie.Datoritd unei asemenea ,,iubiri" a demonului pentru solia lui Vladimir familia n-a avut o viafd normald, solii au trebuit sd se o despartd, urAndu-se unul pe altul. A fost, de asemenea, carei-a permisnecuratuluisd se urmarea educalieiateiste, dezldnfuie,fbcdndu-i pe cei doi soli neputincioqiin fala lumii mistice nevdzute. 150

Sd examindm incd vn caz.in searade l3 noiembrie 1988, in familia Belousov (or. Gorki) au inceput s6 se producd evenimente stranii. Cddea mobila, televizorul zbura prin camer[, ghivecele de flori sdreau de pe pervazuri. Cdnd, dup[ ce au pus in ordine lucrurile din apartament,sofii au plecat la servici, pulin mai tdrziu,.la ora I i, vecina a trebuit sd chemepompierii: de sub uga incuiatd a familiei Belousov iegea fum. Dupd cum s-a vdzut, se aprinseseconsola pe care era pus televizorul. Expertiza a constatat mai tdrziu cd focul a izbucnit in interiorul consolei,ugila cdreia era incuiat[ cu cheia. De acestcaz s-au ocupat exper,tii.Cdnd fiul lor de 13 ani a fost supus hipnozei gi intrebat: ,,Cine migca din loc dulapul?", el a rdspuns:,,o fiin!6 asemdndtoare un arici cu saucu un porc cu com, dar frrE picioare". Fenomenulpoltergeistpoate fi provocat prin vraj6, atunci cdnd cineva,dugmdnindu-i apropialii s[i gi vr6nd pe s[ le facd rdu, face vrdji el insugi gi trimite asupralor pe necuratul (poltergeistul),sau cdnd se cere ajutorul unui vrdjitor de meserie. Putem urmdri in toate detaliile rnecanismulunei astfel de acfiuni citind Via(a SfAntului Ciprian, in care sunt descriserelele pe care le pricinuia oamenilorpe cdndera incd in legitur6 cu necuratul. Ins[, ca gi in aceletimpuri, cdnd toate viclequgurile lui nu izbuteau ciocnindu-se de credin{a, postul gi rugdciuneaSfintei Justina,la fel gi acum toate acfiunile vrdjitoregti se destrami cdnd intdlnesc puterea lui Dumnezeu.Pentru aceasta insd e nevoie,inainte de toate, de credinfa cregtineascd oamenilor,de post, rugdciune, a de viefuire in bisericd cu spovedaniegi impdrtdgire.in cazuri deosebiteBiserica face uz gi de rugdciuni speciale de exorcizare.

151

Chiar gi eu personalam procedatla fel in timpul de sfin{irii caselorale cdror st6pdnise pldngeau existenla unei forfe demonice in locuinla lor. Ea se manifestain imboln[virea frecventi 9i pieirea animalelor,in senza{ia de disconfort in casd, de frici. Dupd spovedirea$l cdnd ei ingigi incepeaua posti. a se impbrtdgireagazdelot, ruga gi a duce un mod de via!6 evlavios, mergdnd la gi, se bisericS, fbceao slujbdde exorcizare in mod normal' caseidispdrea. pe tot ce ii deranja stdpdnii Existd ins[ cazuri cdnd nu reuqeqti din prima incercares6 alungi necuratuldin casd.Aceastadepindede putereademonului (de gradul sdu ierarhic), de modul de viaf6 al st[pdnilor gi harismaindividual[ a preotului' care e legatd de viala sa personal[, de postire qi rugdciuni, de qi tf,ria credinlei,castitatea neprihinirea lui. Au fost depistate cazuri cdnd duhurile demonice nu dduneazdmult oamenilor, ci fac doar mici gtrengdrii, ii obignuiescpe locatari cu ddnqii, devenind ca 9i cum o parte componentd a mediului ambiant. Un exemplu caracteristicin acest sens este senzafionalulcaz care a avut loc in unul din cdminelede constructoridin Moscova' in toamna anului 1988 trei fete - Fliuza, Tania qi Firuza - au auzit o bdtaiein uqa camereilor' DeschizAnd, n-au vdzut pe nimeni. Din aceastdclipd au inceput nigte ciocdnituri inexplicabile,iar lucrurile se migcaude la sine prin odaie. Fetele l-au botezat ,,spiridugulcel bun" pe gi autorul acestorfenomene ,,s-auimprietenit" cu el. La toate intrebarile lor el r[spundea ciocdnind, pentru ,,dtt" - o singurddatd,pentru ,,[u" - de doud ori. In plus, spiriduEul pdrea uimitor de informat in toate domeniile viefii. Acest fel de comunicarele-a pasionatpe tinerele muncitoare.Lumea a inceput a se interesade ele, au venit specialigti- sd studiezefenomenul.Dupd aceea

gi spiriduqulgi-a dat consimfdmdntul, feteleimpreundcu el au fost duseundevapentrucercetdri. in aceastd istorioari se poate vedea o alianfd benevold a omului cu duhul necurat, care s-a intdmplat datoritd ignoranlei religioasea fetelor, necredinfei lor gi lipsei de reprezentareclard asupralumii de dincolo gi a legilor ei. Demonul-spiriduq cucerit treptat minlile a tinerelor, ele au inceput a comunica cu el qi a-i urma sfaturile. Dar de ce ii trebuia aceasta duhului necurat?vefi puteaintreba. Urmltorul caz de manifestarea poltergeistului dd rdspunsla aceastd intrebare. ,,De la 5 ianuarie incoace, intr-una din camerele cdminului universitSlii din Saratov,in care locuiau trei fete, au inceput s[-gi faci aparilia niqte oameni stranii. Sosirealor era anticipat[, de obicei, de o starenepldcutda fetelor, din cauzacdreia ele se gi trezeaudin somn. Dac[ oaspetele acordaatenfieuneia, atunci celelalte se aflau ii intr-o infepeniretotalSgi dimineafaconstatau pierderein o greutate,gi invers. O dat6, in camerda intrat o femeie inalt[ cu capot lung (uqa, care fuseseincuiatd inainte de asta, dimineafa s-a constatat cd era deschisl), s-a agezatpe marginea patului gi a inceput sd priveascd ochii uneia din fete, pe ?n care o cuprinsese un fel de ciudd gi se gAndea: deja ,,Ce le trebuie lor de la mine?" Femeia a reactionatimediat: tal" La carefata a rdspuns: ,,Dd-mi ?nvierea ,,Pentrunimic in lume!" Dup[ cum vedem din aceastd intdmplare,demonul apdrdnd sub chipul unei femei inalte, nu-gi ascundea propriul interes. El dorea sd capete putere asupra vielii veqnice de dincolo de mormdnt a fetei, gi de aceea,i-a spus direct: ,,D6-mi invierea ta". Acelagi scop demonii il

r52

153

urm[resc Ai in cazul contactelorlor cu oamenii, orice infrligare gi-ar lua qi in orice vestimentalie s-ar deghiza. FdcAndun bilan! al tuturor celor expuse mai sus, trebuie sd menliondm ci apari{iile tot mai frecvente ale poltergeistului in societatea noastrd reprezintd o consecin{i a imoralitilii qi deprav[rii ei, cdnd demonii, neintdmpindndnici o rezistenld,intrd in mod deschisin le viaja oamenilorqi, aservindu-i, duc la pierzaniesufletul.

vI.
Rldicinile misticeale criminalitltii
t_

Influenla tragicd a ateismului, materialismului qi ocultismului asupra societSlii contemporanea fbcut s[ creascd considerabil nivelul criminalitdlii gi al sinuciderilor. Psihologiigi sociologiiinstruili, situdndu-se pe pozifii materialiste,s-au dovedit a nu fi in stare sd explice natura acestuifenomen.Oameni in cea mai mare parte asigurali din punct de vedere material, din familii aparentindestulate, s[vdrqesc adesea mod surprinzltor in pentru cei din jur - crime sdngeroase ingrozitoare.Care e cauza?Unde se gdsesc rdddcinileacestui rdu? - se intreabd savanfiicare neagdexistenlasufletuluigi a lumii nevdzute de noi. Or, cauza se gdsegtetocmai in suflet gi in influenfele ce ne parvin din lumea nevdzutd. Locul cel sfant nu este niciodatd gol qi izvorul sdrat nu'poatesd dea apd dulce - spuneApostolul Iacov (Iac. 3, l2), iar omul nu poate ocupa o pozilie neutrd in lumea spiritual[. In virtutea formafiei sale ontologice,el trebuie sd se al[ture binelui ori r[ului, lui Dumnezeu ori diavolului. Omul care nu il cunoaqte Dumnezeugi poruncile pe Lui trdiegtein aceastd lume, in mod obiqnuit,dupd logica pasiunilorsale.Tinde s[ facd ceeace-gidoreqte, ceeace-i produce pldcere. Cu alte cuvinte, igi satisface,in fond, propriile necesitdli qi patimi trupeqti gi sufletegti. Din acestea fac parte: a mdnca qi a bea, a avea relatii

154

155

amoroase,a ca$tiga mulfi bani, a avea un serviciu

doar a pasiunii sau pasiunilor dominante: a satisfacerea a a bea, a duce o via![ desfrdnatd, agonisibani 9i obiecte'

intr-un mediu anumit de pasiuni,alimentdndu-se gdseascd intdrindu-gi puterile din energia pasiunilor' ,t excesivdinfierbAnti pe un soi de demoni,alt Senzualitatea

Necredinciogilor, nu necregtinilor le rdmdnepentru a gi se orienta?nviald dec6tglasulpropriei congtiinf-e, e bine dacd acest glas nu este deformat qi nu este indbugit de educafiagregitd,de viafa trditd in pdcat. Etimologic, cuvdntul ,,congtiin!6"ar putea s[ fie descifrat ca fiind gtiinla in comun, datd in comun cu cineva. Aceastdcongtiinlda fost datd de la facerealumii intregului neam omenesc,gi fiecare individ nou-ndscut intotdeauna estedotat cu ea. Cu alte cuvinte, acestaeste glasul lui Dumnezeuin sufletul omului, pivotul moral-spiritual, protejdndu-l contra degraddriiqi pieririi. $i daca omul, nesocotind mustrdrilede congtiin!6, continudsb facdrdu, atunci glasul ei - sub influenla pdcatului - sldbegte,iar dupd aceea disparecu totul; persoana pierde orice orientaremoraligi spirituald. Omul care nu duce un mod de via!6 cregtin,rdmdne neajutoratin fala acfiunilor duhurilor necurate,care - prin canalele descrise mai sus - pdtrund in suflet gi pun stdpdnirepe el. in consecintdomul devine un posedat, adicd unul care executf, cu supunerevoinfa demonului, adesea intr-un mod imperceptibilpentru el insugi. Gradul posedarea omului, adicd mdsurasupuqeniei in fala de lui relei-voinfe strdine,este direct proportional gradului sdu de senzualitate, care trece, in apogeulei, in posedare, in acea starein care omul nu-gi mai stdpAneqte deloc trupul, cuvintele gi acliunile. Legdtura dintre suflet gi trup se deregleazd,in om pdtrunde rea-voinfa strdind, gi duhul necurat incepe a dicta trupului. Exemple numeroasede cazuride acestgen g[sim in Evanghelie Mt. 8, 16;15, (cf. 2 8 ; L c . 6 , l 8 ; 1 3 ,l l ) . AltA cauzd a obsesiei rezidd in practicarea ocultismului in toate formele lui. Practicarea pasionatda

altele in gi sursadin care ili vin gandurile9i sentimentele, afardde glasul firesc al congtiinfei.

156

ts7

interesul astrologiei,magiei, activitdlilorextrasenzoriale, cu gi contictul cu poltergeistul, OZN-urile qi OZN-aulii il fac pe om deschis pentru contactul mistic Ai influenla spiritelor rele, ceea ce conduce in ultimd instan!6 Ia la demonizarea,,contactorilor", moartea lor spirituald. cd numdrul contactorilor de OZN-uri Existd date sigure cregtecu adev[rat in progresiegeometricd.Ei se intrunesc reviste de specialitate, editeazd lin in asocialii numeroase, De pildd, potrivit datelor lui V. Davidov, conferinfe. numai la conferinla de la Kemerovo au luat cuvdntul toli reprezentanfiai unei aproximativ 300 de ,,contactori", singureregiuni Kuznefk. Potrivit mdrturiilor Sfintului loan Gurd de Aur, demonul nu-l las[ in pace pe omul ce i s-a vdndut pdnd lui nu-l face asemenea saupdndnu-l aduce la sinucidere. tezd estebine confirmatd de viafa din toate Aceastd zilele noastre.in psihiatriajudiciarl se utilizeazd termenul de ,,idee fixd", care se mai interprcteazd ca ,,pasiuni violente". Iatd ce citim in acest sens in manualul de psihiatrie judiciard: ,,Ld deregldrile de voinld pot fi raportate stdrile impulsive ce se caracterizeazd prin aparilia unor porniri de neinvins sau greu de invins de a s[vdrqi cutare sau cutare acfiuni, fErd nici o decizie preliminard. Se discern,de regul6, cAteva stdri impulsive: poartdde cele mai multe ori acliunile impulsive catatonice caracterulunor actelipsite de sens,nemotivate, agresive9i destructive.Adeseabolnavii trdiesc aceste stdri ca 9i cum s-ar supuneunei voinle strdine(sindromul Kandinski)"' Dacd insd cineva comite o crimf, impotriva voinfei sale, sub influenfa irezistibil[ a ceva evident strdin de el, adicd a unei voinle strdine,atunci ne intrebdm a cui este Nu voin{6 nefast6? a acelui duh cdruia noi ii zicem aceastd duhul rdului? in ultima vreme, in lara noastrd a crescut considerabil numdrul omuciderilor nemotivate. Un om

I
1 ;

ucidepe altul in aparenfd la nimic, ftrd a aveaun temei. de V. Kalita, intr-un articol intitulat ,,Cine mE va ucide mdine", descrie trei crime ?ngrozitoare. Primu.l cazi vn tdndr de doudzeci de ani, pe nume Skorobogatov,gi-a b5tut mama, a rdnit grav cu cufitul pe tatil sf,u vitreg, iar pestecinci zile a omorAtun adolescent, care incerca sb-gi aperetatdl de careigi b[teajoc ucigagul. Un anume Radopupov, fiind beat, i-a injunghiat mortal pe cunosculii sdi Ana gi Aleksandr, lird nici un motiv. Un altul, Zavaruiev,a luat la o plimbare in pddure doi copii minori, gi aici i-a venit ideea sd-i omoare pe copii, pentru a se r[zbuna impotriva surorilor mai mari ai acestora careau refuzatsd se c[sdtoreascd el. cu Autorul articolului, studiind cazul lui Zavaruiev, scrie: ,,El a trdit gi a crescutca mulfi bdieli de la !ar6. A invdfat la gcoal[, a fbcut armata, dupd care a lucrat in colhoz. Niciodatd gi niciieri el nu a petrecut o zi cu ucigagi sau cu alli riufrcltori. N-a stat nici o orf, la inchisoare, in colonie, in zond... $i dintr-odatd, o asemenea cotiturd in viafi: criminal, ucigag.Pentru mine, cel mai cumplit mi se pare caracterul ordinar al persoanei criminalului, adicl el este la fel ca o mullime de alfi oameni. E ingrozitor sd qtii c[ aceastdmullime trdiegte aldturi de noi: umbl6 pe pdmint, privesc, vorbesc...$i pe neagteptate, din senin, ,din cauzaunor neinfelegeri" ca pun mdnape culit qi il infig in pieptul cuiva dintre noi sau copii nogtri". Mai departe,comentdndcazurile expuse mai sus, V. Kalita scrie: ,,societatea arde in focul criminalit[1ii", gi e ingrozitor mai cu seami faptul c[ aceastdcriminalitate ,,este oarecum spontand,ludnd propo(iile unui adev[rat rdzboi civil (fiul igi ucide tatdl, mama; fratele pe frate, pe prieteni), cdnd fiecare luptd impotriva fiec5ruia". Autorul

158

159

evoce fapte ingrozitoaregi face pe baza lor generalizdri juste: omorurile se sdvArgesc motiv, a apdrut un soi fEr[ de ?nfricoqdtor criminali, ,,caredoar cu o ord in urmd erau iar oamenica to{i oamenii, acumsuntucigagi". V. Kalita insd nu poate explica cauzele acestui fenomengi e firesc. C[ci e un fenomensocial care poatefi explicat numai dintr-un singur punct de vedere- Ei anume din cel rnistic. Dupd cum s-a ardtat mai sus, omul care nu este de apdratde credinla creqtind, SfinteleTaine gi rugdciune, neajutorat'infafa mrejelor ispitirilor ce i se se pomenegte nimeregteintr-o capcandmisticd 9i, trdind in intind. El aceast[lume dupd legeapasiunilorsale,este conduscu abilitatede demonulcel necurat. Astfel, in articolul ,,Maniaculiesela vdndtoare"sunt o descrise seriede omoruri dintre cele mai crude, sf,vdrqite frri nici un motiv serios.Potrivit datelor conducltorului unei echipe de la Institutul de cercetdri gtiinfifice al Ministerului de Interne Iuri Samoilov, in rdndul maniacilor cei mai mulli sunt ,,oameni cu un intelect superior: muncitori calificali, slujbagi,medici, sportivi, Ei, studenli... de obicei,suntbuni familigti,au doi saumai mulfi copii, niciodatd nu au fost blnuifi de inclinafii criminale". unui criminal. SI examinim ca exemplupersoana ,,in linutul Stavropol lucra, intr-un club turistic, un oarecareAnatol Slivko. Un familist exemplar, cu solie, copii. Un excelent pedagog. Metodica sa instructiveducativdera propagatdpe larg. $i iatd cd, din senin, a inceput sd se comporte intr-un fel cu totul neobiqnuit. Ddnd copiilor de la club cerc 25 cie ruble, le ordona sd imbrace uniforma pionereascdpentru a fi expuqi unor in experienfede supravieluire condigiiextreme.Dupd care

ii sugruma,?i spdnzura picioare,iqi bdteajoc in fel gi de chip de ei, in acelagitimp filmdnd toate acestea.$apte baielandriau decedat, vreo treizeciau reugitsd scape alli cu via!d". Dup[ plrerea lui I. Samoilov,motivul crimei este acela cd.,,inaddncurilesubcongtientului unora dintre ei se produc nu se gtie ce schimbiri. Rimdndnd aparentagacum erau anterior, in taind ei incearc5 a comite acte sdngeroase". Totugi, ce fel de schimbdri neagteptate se produc in subcongtient, schimbdricareil transformdpe un om, aparentcumsecade, intr-o fiard crudd?Specialistulde la MAI nu poaterdspunde, lamentAndu-se doar cd acum e foarte greu s[ prinzi un criminal, deoarece se gtie din ce nu categoriede indivizi faceparte. Oricdt de ingrozitoare ar pdrea aceste cuvinte, majoritatea oamenilor din societatea noastrd sunt ,,zomby". Adicd oamenicare executddocil voinfa duhului necuratinstalatin ei, duh care ii conduceadesea crime la odioase sau sinucidere.De remarcat, in acest sens, cd gradul de posedare este strict proporfional inclinaliei pentrupdcatgi necredinleiomului. Luali aminte la exemplelede omucideri expusemai susdupd V. Kalita: oamenii,pierzdndcontrolul raliunii, pe neagteptate pentru ei ingigi se hotdrau la acte sdlbatice, demente;creierulinfierbdntatde alcool un ordin, iar vocea care il pronunfa, demult ii devenisefamiliard, obignuitd, identificdndu-secu propria-i congtiinfd,ale cdrei capricii de mult timp erau satisfbcute fbrd control gi fdrd rezewe. - ireparabiluls-aprodus. $i iatd consecinlele

160

l6l

O dovadd elocventda tezei mai sus expuseo gasim in articolul ,,inchinarela diavol". Iat[ pe scurt confinutul ani lui. Patru adolescenlide c6te cincisprezece din oragul au plecatsd seplirnbecu o colegdde clasdla r6u. Cimkent Acolo au injunghiat-o cu un cufit de bucdtdrie,i-au stors sdngele,qi toli au gustat din el. Cadavrul l-au ingropat, pdndcdnd dupd care incd timp de o lund au mers la gcoald, omorul a fost descoperit.Toli ucigaqii sunt din familii nimeni dintrep[rinli nu e alcoolicsaucriminal. onorabile, Caretotuqi sunt motivelecrimei? Dupd cum s-a dovedit, toli cei patru practicau spiritismul. $i iatd c[ unuia din ei i s-a ardtat,,un blrbat in negru" gi i-a ordonat s-o omoarepe colega de clas6,care Micii zombby mergeala bisericdgi la qcoaladuminicala. conformat gi au adus necondilionat la indeplinire s-au dispozilii. aceste Dupd cum vedem, tinerele suflete, neapdrate de credinla gi congtiin{acregtind,ca urmare a preocup[rilor qi ocultisteau devenitobsedate au indeplinitodiosulordin. $i nu este un caz de excepfie. Adeseori remarcdm o cruzime rece, absurd6,o rdutate s[lbaticd, o indiferen![ oarbd fall de suferinfele altora. Din pdcate, acesteaau a devenitprincipalacaracteristicd societdliinoastreateiste. privin![, in ldrile lucrurile, in aceastd Dar cum stau lor capitaliste?Poate c['in societatea asiguratf,din punct sunt situatela de vederematerial valorile moral-spirituale un nivel net superior?Poate la ei totul este altfel? N-ar trebui cumva s[ invdtdm nu numai modul lor de viafd material,ci qi cel moral-spiritual? Iatd ce citim in revista germand,,Stern": ,,Uciderea parinfilor este o formb aparte de omucidere, remarcd judecdtorulMiller, deoarece criminalul gi victimele se afl6 omucideri au la noi o in rela(ii foarte intime... asemenea

tradifie veche". $i intr-adevdr, in Germania, cazuri de acest gen au loc destul de frecvent. in articolul ,,De ce copiii igi ucid pdrinfii" suntdescrise cinci crime similare. In primul caz, ucigaqulesteIngo Gherket,fiul unui arhitect dintr-o familie bund qi instdrit[. Pdrinfii, inci din copildrie, ii frceau toate hatdrurile.intr-un rdnd i-a cerut mamei o sumf,mare de bani pentrua cumpdrao discotecd. Mama a cutezatsd se sfrtuiasc[ cu soful. A doua zi el a venit acasd gi a incercat sd vorbeascd cu taicd-sbu. Disculia n-a prins. Atunci Ingo a luat o rangd, qi-a ucis tatdl, a cobordt?n subsolgi gi-a omordtmama...inainte de a fugi in altd fard", sunatunui amic ai i-a spus:,,Considerd a 5lo/o cd am cumpdratdiscoteca".Pestetrei zile a venit qi s-a predat poliliei. Dup[ mdrturisirea procurorului, despre motivele crimei vorbeaconfuz,in doi peri. ,,in Hamburg,in 1979, fiul unui mdcelar l-a angajat pe un amic in calitate de asasinpentru 4 mii de mdrci, urmdrind dupd aceealiniqtit cum acesta omoardp[rinfii. ii <Vroiam libertate,a spusfiul de l8 ani, de aceeatrebuiau sd dispar[ din caleameo). Pdrinfii il puneau...sd-i ajute la treburile casei". Pentru a mogteniavereaqi a cumpdrao limuzind la mbdd, un elev de 19 ani din Bad-Diirkheim gi-a ?mpugcat pdrinfii cu affna, iar surorii i-a aplicat numeroase lovituri de cufit. In timpul interogdrii el a intrebat frrd jen5: ,,Dar ce va fi cu moqtenirea mea?" Alte doud cazuri sunt asemindtoarecelor descrise mai sus. Dupd cum vedem, ca motive pentru sdvdrgirea acestor odioase fErddelegiau servit nigte capricii mici, neinsemnate.,,imi impiedicaulibertatea..., pundndu-md sd lucrez pe l6ngd casd.Nu mi-au dat bani pentru discotecd, pentru magin5". Dupd cum se vede, viala pdrinfilor nu valoreazd, cdt nigte lucruri de nimic. Glasul conqtiin{ei nici

t62

r63

Credinfacreqtini, la aceqtioameni lipsegtecu desdvdrgire. putut opri frrddelegea,lipsegte. Omul nu opune care ar fi nici cea mai micd rezistenfilduntricdnesibuinfei'Existd absolut[ fafd de acearea-voinfd care te numai supunerea impingela crima odioas[. Toate acestea sunt dovada unei stdri de total[ posedare demonici a oamenilor. $i nu e de mirare. America gi Europa se sufocd de imoralitate. Creqtini ortodocqi cu adevdratcredinciogisunt extrem de pufini. Slujirea idolului pasiunilor este pusd pe prim-planul intregii viefi. Ocultismul, magia,cultul religiilor orientale au cdpdtato neobiqnuitde largdr[spdndireqi popularitate. in virtutea acestora,obsesiile de acest gen sunt o normd pentru mulli cetd{eni ai Occidentului' Astfel incdt pe plan spiritual nu avemce imprumutade la ei. E cunoscut cd omul a fost creat dupd chipul 9i asemdnarealui Dumnezeu, fiind menit pentru mdre{ul nemdrginite. c6nd omul se scop al iubirii gi desdvdrgirii $i in cercul vicios al satisfaceriipropriilor patimi, izoleazd gi devine egocentric - moartea lui duhovniceascd fizic[ devine inevitabile, deoareceel, renunfdndla Dumnezeu, alegenefiinfa. ,,...Chiar gi un singur om care implinegte voinla Domnului, e mai bun decdto mie de nesocotitoriai legii" aratd, Sfdntul loan Grr6 de Aur. ,,Sfinfii sunt sarea rostul existenleilui; ei sunt acel p6mdntului,ei reprezintd rod, de dragul cdruia p[mdntul mai existd. Iar cdnd p[mdntul va inceta sd mai nascdsfinfi, atunci i se va lua puterea, care pdzegte lumea de catastrofb" - afirmd Cuviosul Siluan Athonitul. Cu alte cuvinte, atunci cdnd gi societatea limita acceptabilului, mdsurardului depdqeqte piere inevitabil. Drept poporul cu care s-a intdmplat asta, exempluin acestsensne slujegtepieirea omenirii primare

prin potopul cel mare.Sd ne aducemaminte,de asemenea, de Sodomagi Gomora gi de nimicirea lor pentru.desfrdu. Sf, ne amintim de Avraam, care implora SfdntaTreime sd crufe cetateapentru cel pulin zece dreptcredinciogi, i-a gi fost fbgdduit ca, de se vor gdsi in el zece,de dragul lor a$ezarea fi iertatd (cf. Fac. 18, 32). Dar nu s-au gdsit va nici zece.A fost scosdin cetateLot cu familia, iar cetatea cu tofi cei cdzufiin desfrdua pierit. Nu stdm gi noi oare, impreund cu dvs., in pragul aceluiagi dezastru?Nu se apropie oare de capdt acea mdsurd a ftrddelegilor, care va umple paharul rdbdirii Domnului qi va abate asupranoastrdmdnia inevitabila a Creatoruluilumii? Se vor gdsi oarein mijlocul nostruzece dreptcredinciogi, stare sd opreascdosdnda gata sd se in reverse asupra pdmdntului nostru pentru frr[delegile oamenilor? Aruncali-v[ privirea in jur. Rdutate, oameni fbrd cdpdtdi gi state dezorganizate, foamete, dezechilibru ecologic in naturl, invrdjbirea intre popoareetc - acestea nu sunt oareun produsal imoralit[fii noastre,al vielii frr[ de Dumnezeu, nu sunt odre Semne dumnezeiegti,care trebuie sd ne facd sd ne oprim, si ne pund pe gdnduri qi sd ne' schimbdm? $i dacd este a$a, atunci nu reformele economice ftrd renagtere spiritual[, nu un cdrmuitor inlelept, nu ocultigtii cu extrateregtriine vor ajuta. Ci credinla noastrdin Hristos - M6ntuitorul, cdinfa noastrdgi schimbarea modului de viafd - iatd, poate scoateRusials ce din criza spiritualSgi materialdgi sd dea viitorului nostru Lumina vie{ii.

't

9i nu doar Rusia,ci intreagalume (n. red.).

t64

165

VII. Radiestezia. Vindecareagi prevenireabolilor cu ajutorul pendulului

Una din marilenenorociri omeniriiestecancerul. ale Potrivit statisticilor, treimedin occidentali o vor muri din cauzaacestei boli. in ciuda tuturor cercetdrilorefectuate,incd nu se cunosc nici cauzelecare determindla un moment dat celulele unui anumit lesut sd se inmulleascdin mod aberant, nici un tratament eficient al acestei plSgi a secoluluinostru.in ciuda tuturor programelor cercetare, de a tehnicilor chirurgicale moderne, tehnicilorde iradiere a provocatdde controlatda lesuturilorbolnave,mortalitatea aceast[ boal[ n-a scdzutdeloc, chiar dacd s-au inregistrat succese cazul unor tumori. in

t.
Radialii ucigdtoare? Aparifia oricf,rui fenomen inexplicabil este intotdeaunainsolitd de numeroase teorii gi ipoteze. Astdzi existl o multitudine de speculaliireferitoarela cauzele apariliei cancerului gi a modului de a-l vindeca. Practic jungld estede-adreptulimposibilsd te orienteziinaceastd a teoriilor.

167

incercarea de a gdsi o explicalie a apariliei cancerului a incetat de mult sd mai fie un domeniu medicilor gi oamenilorde gtiinf[. Existd astdzitot rezervat careigi publicdpdrerilecu privire la mai mulli autodidacli modalit5lile de invingere a acestei boli. Uneori ele massprin intermediul imensd de beneficiazd o publicitate mediei. Direct legatd de subiectul acestui capitol este teoria conform c[reia, la fel ca multe alte boli, cancerul este produs de anumite radialii telurice (ale scoarlei terestre- n.tr.) gi hidrografice(radiafii emise de cursurile de apdsubterane n.tr.). pretind cd pot locahzacursurile de ap[ Fdntdnariire le subteranepebaza radiafiilor pe care acestea emit. Peste o jumdtate de milion de f6ntdni din S.U.A' au fost de descoperite fdntAnari.Instrumentulde care se folosesc este o ramurd verde de salcie (in formd de Y 9i finutd de cele doud capetesuperioare n. tr.), desprecare se spune In cd este atrasd de apa subterand. realitate intervin mai factori, dupi cum vom vedeamai tArziu. mul{i Potrivit radiestezistuluicanadian Stanley Krysiak, 90% din cazurile aparlindnd urmitoarelor boli ,,sunt provocatede radialii nocive ale scoarfeiterestre:bolile de retardarea circulafie,diferite forme de cancer,sinuciderea, artrita gi reumatismul, mintald a copiilor, bolile mintale, diabetul,boli ale apaiatuluidigestiv (inclusiv ale ficatului) qi ale rinichilor, orbirea gi erupliile cutanate."El esteatdt de convins de teoriile sale incdt afirmd: ,,Medicina nu va acestor in puteaface nici un progressubstanlial vindecarea
le Vom folosi termenul de ,,fdntdnar"atunci cdnd contextul indici o utilizare de ordin geologic a acestei capacitdli de percepfie extrasenzoriali (descoperirea cursurilor de apa subterane, etc.) $i, atunci cdnd aplicareaei se face in respectiv,pe cel de ,,radiestezist" (n, ed.). domeniulmedical

existenfaradiatiilor boli atdta vreme cdt nu va recunoaqte de nd."20 ucigdtoare provenienfd subtera Asemeneateorii sunt intdrite de relatdri de genul urmdtor: ,,Dr. Birkelbach mi-a vorbit de o servitoarecare lucra la un conac din zona rurald a Germaniei. Pdrea fericitd gi iubitd de toli ai casei, pdnd in ziua cdnd'a incercat sd se sinuciddprin spdnzurare. fost salvatdla A timp gi dusdla spital.inti-un momentde neatenliea scdpat de sub observaliegi s-a spdnzurat nou. De data aceasta din a reugit." Ca element deloc surprinzdtor atagat acestei relatdri, un radiestezist descoperit sub patul victimei a cd existau radialii telurice nocive. Alte cauzeale tendin{elor sinucigage victimeinici n-aumai fost luatein calcul. ale Conform unei alte relat[ri, rezultatele slabe la invdldturd a doud mii de copii din Salzburg,Austria, au fost puse gi ele pe seama radiafiilor de acest gen: ,,ProfesoaraKathe Bachler a cercetat atdt locul unde stdteau bancdsute de copii, cdt qi domiciliul a doud mii in de copii al c6ror randamentintelectual scdzusein mod evident. Examindnd cu ajutorul pendulului locul unde dormeauacegticopii gi, fiind asistatd 70 de medici (!), a de descoperitcd elevii devin letargici dacdla qcoaldstau in bancd deasupraunor cursuri de apd subteranesau dorm acasdin zone aflate sub influenlaradia{iilor telurice." Nici in acest caz n-au fost luali in considerare alli factori, gi precum dificultelile de ordin soeial la domiciliu sau
Originea interesului actual pentru ,,curenfii telurici" care il revigoreazd pe cel care ii percepe - sau dduneazl, in alte cazuri - o g6sim in vechile concepfiipdgdneqti despreplmdnt, consideratdrept un organism viu. In antichitate pdmdntul era numit zeila Gaia. Indiferent care este realitatea acestor ,,curenfi telurici" unili cu magnetismul terestru, care formeazi la suprafala globului o refea de energie numitd Hartmann, se constatd c[ el reprezintd in arsenalul ocultist un substitutal harului divin. to

168

169

factorii de mediu, ca sd nu mai spunemcd fiecare elev are perioade cu randament intelectual mai mic. Solulia prezentatda fost cea mai simpl6: Toate problemele se explicI prin prezen[a radialiilor nefaste provocate de Ceea ce mi se pare extrem de cursurile de apd subterane. ingrijordtor nu e doar faptul cd 2.000 de familii din districtul Salzburgau ajuns in contactcu aceastdptacticd ocult6, cdt implicarea?n realizarea,,cercet[rilor"a 70 de gcolaral districtului, toli medici gi chiar a inspectoratului complet increzdtotiin practicileBachler' ardtdndu-Se Afacerea cu teama de cancer este deosebit de cancerulse manifestd profitabild. Potrivit radiesteziqtilor, unui curs de apd care dorm deasupra din la 90o/o oamenii subteran. incd qi mai nocive ar fi locurile unde se intersecteazdradiafiile telurice date de surse dit'erite. relatdri de 7alard, Acesteteorii sunt intirite de numeroase c[ unde s-a constatat bolnavii caremuriserbdin cauzaunui canceriEi aveaudomiciliul intr-o zondde radiafii telurice putemice. in anul 1936, un medic elve{ian, dr. Jenny, a pe efectuatexperimente cobai cf,rorali s-aprovocatcancer ci pe cale artificialf,,,,demonstrdnd" animalelecare au fost cu pretinseradiafii telurice au murit {inute apoi intr-o zond mai repededecAtcele linute intr-o ,,zondneutrf,". Modul a experimente atdtatinsd cd datele in carea efectuataceste erau relative qi ugor" de manipulat, fiind interpretate la subiectiv gi putdnd fi contestate o noud examinare.In ciuda acestui fapt, mai existd gi ast[zi radiestezigticare continudstudiile inceputede cdtredr. Jenny. Explicaliile date dovedesc o fantezie bogatd din parteapractican{ilormetodei.Spreexemplu,se spune:,,ln realitate,bdtilia dintre organismuluman qi bacterii este o b[tdlie intre undele care intr[ gi cele care ies din cd organism." Se presupune fiecare celuld iqi are propria

lungime de undd de emisie,iar radialiile teluricenocive produse de cursurile de apd subterane deranjeazd, echilibrul acestor microunde, cauzdndastfel tiolile, in special cancerul. Unii radiesteziqti sunt de pdrere cd radialiile nocive sunt de origine cosmicS, provenind,,de dincolo de granilele cunoscuteale cosmosului,pe care-.I penetreazd, uniform". Allii sunt de pdrere cd sursa radiafiilor este de naturd teluricd. Nici mdcar intre radiestezigtinu existd un acord in aceastd privinfd. Alex Comb scrie in ,,East/WestJournal": ,,Par sf, existe tot atdtea teorii asupramodului in carefuncfioneazd pendulul, pe cdli radiestezigti susfin". le Cea mai recentdincercarede a cl6di o explicafie se bazeazd, pe o nofiune imprumutatd din fizicd.: ,,microundele".Aceast[ noliune este larg utrlizatd astdzi, fiind legatd de cuptoarele cu microunde pentru gdtit, turnurile de control ale aeroporturilor, frecvenfeleradio qi TV, etc. Degi toateaceste unde sunt mdsurabile ajutorul cu instrumentelor speciale, microundele producdtoare de cancer sunt diferite. Se spune cd ele sunt identificabile doar cu ajutorul instrumentului ffintdnarilor sau al pendulului radiestezic, fiind prea slabe pentru a fi mdsurate instrumente cu fizice. in mod inerent, se pune insd urmdtoareaintrebare: cum de poate un radiestezist, mijlocul multitudinii de in unde care il bombardeazd, intercepteze sd tocmai acele unde care sunt prea slabepentrua fi misuratepe altd cale? Intrebarea a rdmas incd frr[ rdspuns. Radiestezigtii recunoscAi ei cd cercetdrile gtiinfificenu pot elucidaacest mister.

170

171

2. Afacerea cu teams de cancer in anii 1920,dr. Albert Avram din S.U.A. a inventat un aparat in care se introduceao prob6 de sdnge uscat pentru ca, pe baza radiafiilor emise, sd se poatd stabili pacient.Vindecdtoriilocali, in diagnosticulrespectivului marealor majoritatechiromanfi,primeauapoi diagnosticul prin pogt[ gi totodat[ erau sfbtuili ce fel de energietrebuie pentrua-gitratapacienfii. s6 foloseascd Agenfii federali au investigat aceastdrelea qi au trimis spre analiz[ o probi de sdngea unui coco$bdtrdnde 1l ani. Diagnosticuldat a fost: infecfie a sinusurilor9i un carii dentare.Cu toate acestea, comitet britanic condus date de c[tre Sir ThomasHorder,,a admiscd diagnosticele inventatde Avram suntvalide". de aparatul Mai tdrziu, o practicantd a chiroman{iei din Los Angeles, Ruth Drown, a inventat aparate similare, atribuindu-lecalitateade ,,a se acorda" cu diferite organe ale corpului. Cu ajutorul unei cutii negre gi a doui pete uscatede sdnge,ea pretindeacd poatetrata de la distanfd un pacient aflat oriunde in lume. Una din multele ei victime a fost o femeie,,tratatd"de cancerde sdn,pdnd ce tumoarea a devenit prea mare pentru a mai putea fi pe indepdrtatb cale chirurgicald. tntre practicanfii contemporaniai medicinii holiste, un loc celebru este definut de cdtre un fost discipol al psihiatruluiSigmundFreud,pe nume Wilhelm Reich. El pretindeacd a descoperit formd de energienumit[ orgon, o numind-o ,,cea mai puternicd for!6 din univers". Deqi ea n-a fost niciodata confirmatd pe cale qtiinfificd, Reich a gdsit modalitatea de a o inmagazinaintr-o cutie neagrdde

mdrimea unei cabinetelefoniceconstruitddin lemn, metal gi impregnatd o anumitdsubstan{d. cu Pacientulcarestdtea in aceastdcutie avea fericirea sd-i fie incdrcatsdngelecu energievitald gi astfel s[-i fie vindecate bolile, inclusiv cancerul.Chiromanli, medici gi pacienfi au cumpdratsute de asemenea cutii, inchiriindu-le 250 de dolari pe lun[. cu In cele din urmd, garlataniaa fost interzisd de cdtre Departamentul American al Sdndtafii. Totugi, chiar gi astdzi existd divergi vindecdtori europeni care pun mare pref pe aceastdimportanti descoperire. ,,Orgon"-ul este considerato formi de energiebiologic[, ,,identicdenergiei vitale pe carehindugiio numescprana". domeniul instrumentelor ,,Cercetdrile" in radiestezice n-au incetat nici in ultimii ani. Spre exemplu, o noud invenfieeste<instrumentul <bazd 44>>>, radiestezic dotat cu un numdr impresionant de 44 de butoane gi comutatoare.Chiromantul David Tansley, care se autointituleaz[ ,,versatin conceptele orientaleale chakrelor gi a anatomiei subtile a omului", dd urmltoarea descrierea modului in care se determinddiagnosticulgi tratamentul pe cale radiestezicd: Un principiu fundamentalal radiesteziei aratd,cd omul impdrtdgegte un cdmp energetic comun cu toate belelalteforme de viafd. Fiecareindivid esteinconjuratde un cdmp energetic propriu, iar uneledin aspectele saleeste de naturd electromagneticd. Dacd in acestcdmp intervine un dezechilibru suficient de mare, la nivelul fizic al organismuluiigi face apariliao boald. Conform radiesteziei, toate bolile, organele qi remediile au o frecvenfd de vibrafie speciald.Ele pot fi exprimate in valori numerice, cunoscutesub numele de ,,ritmuri". Pe aceastd baz6, scalele gradate ale instrumentelor radiestezice dau indicafii exactereferitoare la diagnosticulgi metodade tratament.

t72

t73

Atunci c6nd un radiestezist pacientul examineazd principiile radiesteziei, el iqi foloseqte utiliz6nd capacitateade percepgieextrasenzoriald, procesul de in a bolii... detectare Care sunt metodele folosite pentru a convinge cramenii sd recurgd la ,,aparatede protec{ie impotriva doud exemple, radiafiilor", vom vedea din urmdtoarele semnalatede c[tre prof. dr. Elbel, expert in medicind legald: Pacienta in vArstd 70 de ani, s-aimbolnivit de D., de investiga{iilor stomacla inceputulanului 1954.Rezultatul prin irisdiagnozdqi radiestezie: ,,inceput de cancer la stomac, probabil datorat existenlei unui curs de apd subteranunde locuiegte".Se indicd folosirea unui aparat de protecfieimpotriva radiafiilor telurice.Nu urmeazdnici o imbundtdfirea stdrii de sdnltate.In luna mai 1957,so{ul ei ii dd in judecat[ pe ,,vindecdtoriinaturigti". intre timp s-a constatatci femeia nu avea cancer.Trdiegtegi acum fdrd probleme. In cazul urm[tor, afacereacu teama de cancer a luat insd o intors[turd tragicd: ,,Pacienta in vdrst[ de 35 de E., ani, simte un nodul la sdn. Medicul cere efectuarea unei biopsii (extragerea unei probe din lesutul bolnav, urmatl de examinarcaei la microscop).Pacientaconsultd qi un radiestezist,cerdndu,i pdrerea cu privire la necesitatea exciziei nodulului, dupd cum o intrevedeau medicii. Radiestezistul nu examineaz[ s0nul, folosindu-gi doar pendulul pentru a da un diagnostic.Rezultatul:inflamafie a sdnului (mastitd - n.tr.); operafia nu este necesard. Radiestezistul ia angajamentul a trata pacientadoar igi de dacdigi procurdun aparatde proteclieimpotriva radialiilor telurice. Dupd un timp femeia revine gi ii spune radiestezistului cd nodulul sdngereazd, produce o gi

secre{iegdlbuie.Rdspuns:E normal sd se int0mple aga. Dupd gasesdptdmAni vine la o noud consultalie, data de aceastadupd ce a constatatcd i s-au mdrit ganglionii axilari. Diagnosticul radiestezistului: Mastopatie. Dupi o pacientamerge la medic.Diagnostic:Cancer; sdptdmdnd operafie urgent[. Ea a fost frcutd insd mult prea tdrziu. Pacienta a decedat dupd patru luni din cavza metastazelor".

3. Radiestezistiisapusi testelor
Degi radiestezigtii culeso bazd impresionantd au de datepseudo-gtiinfifice, mecanismul metodeinu le esteclar nici lor. Un individ neavizatin domeniul fizicii ar putea credecf, miqcarea pendululuisaua baghetei esteintr-adevdr influenlatdde anumiteunde electricesau de cdtre o formd de energie magneticd. Trebuie insi gtiut faptul cd nenumdrateteste ef'ectuate sub control gtiinlific n-au dat nici un argumentin favoareaacesteiidei. Am menfionat deja imposibilitatea dovedirii existenfeimicroundelorgi am vdzut cd afirmaliile radiestezigtilor pot fi verificate. nu Mai mult decdtatdt,cdmpul magneticnu poatefi simlit de organismuluman. in cursul unui test efectuatin anul 1954 in Olanda, numerogi radiestezigtiau fost supugi unor cdmpuri magnetice mult mai intense dec6t cel al Pdmdntului, insd nici unul dintre ei n-a putut sesizacdnd cdmpul magnetic era declangat cdnd nu. Conform unei gi alte teorii, la baza fenomenului ar sta o ,,radia{ie hidrograficd".Dacd ar fi aga,de ce se intdmpll ca doar apa subterandsd emit[ o asemenea radiafie gi nu gi cea de la suprafafd? Cum de esteposibil, din punct de vederefizic,

174

175

ca o ,,van[ de ap6" s6 emit[ o radialie atdt de puternicd, de incAt ea sd poatd fi detectatd c[tre un fdntdnar aflat la ei? Cum de nu se etajul 20 al clddirii situatedeasupra acelorradialii? aplicdgi aici principiuldispersiei Fdntdnariin-au reugitsd deanici un rdspunscredibil, preferdnd si se ascundd in spatele unor relatdri senzafionale de-a dreptul hilare, folosindu-gi drept garanfie titlurile academicegi un sistem complicat de termeni imprumutafi din fizicd. Mai nou, ei nu se mai un numesc fdntdnari,ci igi asumdnumele de radiestezigti, termen cu conotalii gtiinfifice care produce o impresie in deosebitd rdndul publicului neavizat. Mai pulin impresionalisunt cei care au testat gi au i. comparat performanfele divergilor fdntdnar latd'rezultatul unui experiment realizatsub control cl75 de practicanfi din Noua Zeelandd: ,,Nici o concordan{d intre datele furnizate, aceleagi rezultate putdnd fi oblinute pe cale strict aleatorie.In cele mai multe cazuri trebuie si existe tot atdtea cursuri de apd subterane,pe cdt de mulli ftintdnari le-au c6utat. La fel de descurajatoaresunt de rezultateleunui studiu condusde cdtreprof. Gassmann la Institutul Tehnic Federal din Zurich, Elvefia. El dorea sd investigheze aqa-zisele radialii interceptatede fdntdnari. 16 practicanfi renumili ai acestei practici s-au oferit voluntari pentru test. 1l dintre ei erau ingineri qi tehnicieni, iar unul era profesor universitar. Profesorul Gassmann trimis in qaptezone,cerdndu-le localizeze i-a sd in fiecare din ele conductelede ap5 subterane. Cea mai mare din ele aveaun debit de 16 m' pe minut. Comparind rezultatul schemeledesenate cdtre cei 16 ,,specialigti", de fost catastrofal: a

,,Esteevident faptul cd nu existd zone specialede radiafii, separate mod clar de un teren neutru din acest in punct de vedere, asupra cdrora ffintdnarii sd fi cdzut de acord.^Scopul testelor... a fostimplinit... nu In ciuda tuturor cercetdrilor,nu am gdsit nici un criteriu care sd ne permitd sd acceptdm rezultatelevreunui fdntdnar ca fiind mai veridice decdt ale altuia. Conducta cea mai mare n-a fost identificatdde nici unul, cdfiva au indicat locul unde nu se gisea nici una (intr-o zond anumitd au fost influenfafi in mod vddit de un capac de canalizare). ajutorul metodelordescrise, Cu n-am avut nici un succesin localizarea vreuneisurseobiectivede radia{ii, caresd fi dus la investigalii viitoare."2l

4. Cam functioneazd bagheta Si pendulul?z2 in ciuda tuturor experimentelornereugite,misterul funcfiondrii baghetei oscilante gi a pendulului a rdmas nerezoivat.Functionarea esteo realitatece nu poate fi lor ignoratd. Dacd energia care migc[ bagheta gi pendulul nu poate fi m[suratd fizic, caresi fie sursamigcdrii lor? Care esteputereacare ii influenfeazd.pe radiestezigti? ce nu De este fiecare om senzitiv la pendul?De ce dobdndegte un novice in mod subit acest,,dar" atunci cAnd este atins de un radiestezist experimentat?
Egecul unor experimente este insl contrabalansat rezultaful de altora. Se va vedeamai jos cd pdn[ gi armataamericands-a folosit cu b^rio ,,harismele" de unor radiestezigti (n.red.). " Unul dintre cele mai cunoscuteinstrumenteradiestezice este ansa (n.ed.). ''

t76

177

Aceste intrebiri necesiti un rdspuns.Oamenii de gtiinfd au propus urmdtoarele ipoteze pentru a explica mdna funcfionarea unui pendul radiestezic in radiestezistului: pretind c[ iqi tin rndnaperfect l. Degi radiestezigtii atunci cdnd pendululincepesd se migte,ei au nemigcatd totugi unele contracfii musculare insesizabilepe cale vizuald. Un cercetdtora investigat factorii care duc la o chiar qi atunci cdnd mdna musculard, minimd contracJie Aceste contracjii nu sunt perfect nemiqcatd. este linutl cauzatenumai de o activitate muscularl normali gi de pulsul la nivelul degetelor, gi de c[tre gdndire,la nivel ci cerebral. 2. Fdntdnariisunt buni observatoriai terenului gi se rezultatelor. pe bazeazd, indicii exterioarein producerea unei a Vederea unui capac de canalizare indus sesizarea indiciu a dus la conducte. Observafiaunui asemenea eliberareatensiunii mentale a fdntdnarului.determindnd baghetei. miqcarea 3. Sugestia gi autosugestia: Cei mai mulli producdtor descoperd curs de apd subteran un radiesteziqti de radia{ii nocive numai dupi ce li s-a spus cd in locul respectiva fost patul unui muribund sau staulul unei vaci bolnave.G6ndul acestadd curs miqc[rii pendulului.Dr. Reimann scrie: ,,intr-un fel, m6na este doar degetul psihologic emolionalal radiestezistului." ceasornicului Ai Sugestia gi autosugestia stau probabil in mare m[surd la baza ,,puterii de vindecare" a aparatelor gi radiestezice a acumulatorilorde energiede tip ,,orgon". joacd qi ei un rol major. Aceasta Factoriipsihosomatici se demonstreazd,prin faptul c[ atunci cdnddisparecredinlain vechiledureri reumatice reapar. aparatulradiestezic,

Toate acesteteorii ne indicd un aspect esenfial al radiesteziei: Ceea ce pune in migcare instrumentele radiestezigtilor esteo puteremdsurabild nu frzic,-ii puterea puterea incongtientului, spiritului.

5. Pasivitateaspirituald absolutd
Mai existdincd un factor pe care teoriile qtiinlifice menfionatemai sus nu-l includ: Posibilitatea mintea ca umandsd fie influenfatd forfe ocultegi demonice. de intr-un articol numit ,,Atitudinea spirituald radiestezistului", a un practicant dd urmdtorul sfat: ,,Putem obline rezultate obiective doar atunci cdnd rlmdnem intr-o stare de totald pasivitatea minfii". Un alt autor afirmd: ,,Doar o atitudine lipsitd de orice prejudecatd poate stalabaza unor rezultate bune repetate".Cu alte cuvinte, rugdciuneasincerdcdtre Dumnezeu face ineficientd utilizarea pendulului radiestezic,deoareceea face ca atitudinea omului sd nu mai fie lipsitdde oriceprejudecatd. Pasivitatea spiritualSestecondifia oricdrei forme de Yoga sau de meditalie orientald. Nu este de mirare cd deseorise ajunge de la folosireapendulului radiestezicla adoptarea unei filosofii hinduse.Definind radiestezia drept capacitatea unui om de ,,a-giaduceviafa in conformitate cu acele energii qi forle care sunt in univers gi au un impact asupraomului gi a mediului inconjurdtor", se face aluzie la ideea micro gi macrocosmosului, intilnitd qi in capitoleleanterioare. A. Comb aratd"cd, radiestezia ,,este legatd de o anumitd formd de energiepsihicd, fiind interconectatd cu forla vitald universald.Oamenii se aratddeschigifa!5 de o

178

t79

practicd gi nemijlocitd a unei experimentare asemenea energii psihice sau a unui spirit. Radiestezia este o disciplinaspiritual[, deqinu implica vreun set de dogme, teorii, inilieri sau ceremonii. Radiestezia necesitd iar concentrare, cel mai bun mijloc de a o atinge este fie repetareacontinud a intrebdrilor pe care doreqti sd le pui baghetei,dup[ modelul repetdrii unei mantre de cltre un yoghin, fie pundnd ?ntrebareao singurd dat[ 9i apoi permildndminlii sd se goleasc[de orice idee. Totul este foarte simplu". Din punct de vedere cregtin insd, este cunoscut faptul cd pasivitatea spirituald poartd cu sine riscul ca anumite puteri situate in afara posibilitalii de control a omului sd preia controlul asupra minfii. Meditalia gi Transcendentald alte forme de Yoga au indus schimbdri semnificative de personalitateadepfilor lor. Cu ajutorul unei mantre,individul aflat in meditalieigi creeazdo stare de vulnerabilitatespiritualStotal[, care-l poate aduce sub influenfa unei opresiuni demonice. Pericolul pasivitdlii spirituale este demonstratgi in hipnozS:destui mediumi dup[ ce abilitdfile extrasenzoriale spiritigti qi-audescoperit ei ingigiintr-o starede transdhipnoticd. au fost adugi Sir John Eccles,laureatal premiului Nobel qi un om gtiin!6 recunoscut pe plan internafional datoritd de cercet[rilor sale in domeniul eluciddrii mecanismelor creierului,a numit creieruluman ,,un dispozitiv ce poatefi condus de c[tre un spirit". Dave Hunt, un cunoscut specialist in domeniul sectelor gi a fenomenelor paranormale, scrie: ,,in mod normal, mintea mea este<spiritul> care imi conduce creierul. Dacd insi intru intr-o stare alteratd a congtiinlei gi permit ca o forld cosmicd, dupd cum este unui sau numitd de parapsihologi, un spirit, in accepliunea

medium, s[ preia conducerea, caleaacestei<minfi noi> in nu mai std nimic pentru a deveni noul stipdn aLcreierului meu. Aceasta imi va conferi anumite experienle ce vor p[rea foartereale,chiar dacdnu au loc ?nmod obiectiv." Pasivitatea spirituald este o cerin![ gi pentru ,,pregdtireaunui medium spiritist", dupd cum o descrie parapsihologul Johannes Greber.Se incepecu o rugdciune scurtd, se citegteun fragment din Biblie qi se mediteazd, asuprasa.Apoi se ia o foaie de hdrtie gi un creion in m6nd gi se agteaptdcomplet eliberat de orice fel de tensiune mental[. Atunci cdnd se simte indemnulde a scrie anumite idei, inspiratedintr-un puternic simf al necesitdlii,trebuie sd se dea curs acesteiporniri. Dacd simli cd mdna i1i este migcatdde c[tre o puterestrdind, trebuiesd i te supui. Observali cadrul religios al acestor instrucliuni menite a dezvoltaabilitdfile psihice! De aceeatrebuie s[ fim congtien{i de faptul cd nu oricine foloseqteanumili termeni cregtini trebuie sd-gi fi primit ,,darul" de la Dumnezeu. Acest lucru e adevdrat gi cu privire la radiestezigti,indiferent cdt de sinceri sunt. Watchmann Nee scrie: ,,O datd ce mintea unui om s-a scufundatin pasivitate,el va primi multe gdnduri din afara sa, gdnduri gi murdare,blasfemiatoare confuze".

180

l8l

6. Pendulul ca instrument de ghicire care s-a convertitdupd ce gi-a Un fost radiestezist, practica,scrie: ,,Esteuimitor cdt de priceput abandonat este diavolul in a-qi mufla activitAlile,pentru ca sub ingele chiar qi pe licenlia!i"' stindardul gtiinlei s[ Pendulul radiestezicnu este decdt un instrument de ghicire." Spiritul carepreia controlulasupraminfii pasive este un duh de ghicire, dupd cum este a radiestezistului in descris Biblie. O examinare mai atentd a tehnicii radiestezice nici nu practicanlii mdsoarb c6, demonstreazd in realitate, un fel de radiafie, ci pun intrebdri pendulului pe care-l unui izvor folosesc.Cdnd un fdntdnar se afld in cdutarea intrebdri: pune urmdtoarele subteran, l. Se afl6 lucrul cdutat (apa) in apropiere?Da sau nu? 2. La ce addncimese afl6? (urmeazdun numdr de oscilafiice indicf,addncimea) in 3. in ce cantitateexistd?(se apreciazd funclie de timpul de pendulare) la Referindu-se, microundele pe care pretind sd le Dave Httnt scrie:,,Consideralii identifice radiestezigtii, explicalii. cAt recenteau demonstrat de ridicole sunt aceste De exemplu, in timpul rdzboiului din Vietnam, soldafii americani au reugit sd le localizeze tunelurile secretegi folosind baghete depozitelede munilii ale vietnamezilor confecfionate din fragmente de cuiere gi din orice alt
23in RomAniaa fost bine cunoscut cazul inginerului Valeriu Popa yoghin, pe scurt, ocultist gi vrdjitor. bioenergoterapeut, radiestezist, (n. red.).

material aveaula indemdnd. Extremde relevantestefaptul cd fdntdnarii experimentatipot gdsi apd gi .dacd au la dispozi{ie doar o hartd.a terenului respectiv. Cele mai importante surse de apd din Insulele Bermude au fost localizatede fdntinari folosindu-se doar de hartd,dup[ ce geologii n-au reugit s[ o facd pe teren. Un asemenea fdntdnar,fiind situat la o distan{a 1600km de Bermude, de alocalizat pe hartd trei surseirnportante ap6. Guvernul de a inceput sdp[turile in locurile indicate, iar resursele descoperitemai asigurd gi astdzi necesarulde apd al insulei". in rnod similar, in radiestezia medical[ practicantul nu mdsoardnici un fel de vibrafie, ci pune intrebdri instrumentuluisdu pentru aflarea unui diagnostic sau pentru stabilirea unui tratament. Renurnitul ,,staret" Mermet punea urmdtoarele intrebiri atunci cAndexamina un om sauun animalbolnav: L Estevreun organafectatde boalS? 2. Dacd da, careesteacela? 3. Care parte a organului este locul exact al afecfiunii? 4. Careestenaturabolii? In ce mdsur[a evoluat? ' in acelaqi mod se folosegte radiestezia pentrua alege remediul homeopatic,,eficient"pentru fiecarepacient.Nu estenici o exagerare afirmdm cd modul de comunicare sd al radiestezistului pendulul sbunu estediferit cu nimic cu de modul de utilizare a tdblilei Ouija.2a

2a Instrumentfolosit in spiritism ca mijloc de comunicarecu spiritele, care const[ dintr-o mdsu!f,marcati cu literelealfabetuluigi insotitl de un indicator.Tdblilei Ouija i se pun intrebdri de cltre participanli,iar rlspunsurile sunt primite prin indicarea succesivl a unor litere de cdtre indicator(n. ed.).

t82

183

la Dr. Kurt Koch aratl c[ sensibilitatea baghetdqi la este bazatd pe puteri paranormale care sunt pendul inrudite cu pdcatulvrdjitoriei".Cum esteposibil ,,deseori acesteputeri? Acelagi autor scrie: sd se dobdndeascd unor cunoqtinle qi ,,Darulfolosirii baghetei al descoperirii pe calea folosirii pendululuipoate fi dobindit pe trei cdi: ereditar, prin transfer de la un ocultist puternic sau prin experimentareaunor formule magice, dupd cum sullt descrisein cd4ile de magie". Aqadar,tratamentulefectuat de un radiestezistpoate duce la dobdndirea de puteri paranormalegi a capacit[1ii de percepfieextrasenzoriald de cdtrepacient. Acest proces a fost descris de cdtre fostul pastor luteran gi actualul ocultist J. Bolte. El a inceput sd-gi incerce capacitatea de a activa pendulul pe baza metodologiei descrise intr-un ziar. Spre surpriza sa, a cd descoperit estesenzitiv la miqcdrilesale.Iatl concluzia sa: Se p6rea cd sunt unul dintre aqa-zigiipsihici care poseddsuficientd energie (orgon)) in ei inqiqi. Abia mai tdrziu mi-am dat seamacd nu posedamaceastdabilitate din nagtere. Cu pufin timp inainte de a o descoperi, F[r[ tratat de cltre un vindecdtorprin magnetism. fusesem sdu in urma indoiald, am dobdndit gi eu magnetismul tratamentuluigi acuni sunt capabilde a folosi pendulul pe baza acesteiputeri. Agadar,tratamentulprin magnetismii celui ce doreqte9i estedeschis capacitate poateda aceastd cdtre aceastdmetodd, fbcdndu-l capabil de a folosi el insuqipendulul radiestezic. Ce ar trebuie sd facd un creqtin dacd iqi descoperd care i-ar da posibilitatea,spre anumiteputeri paranormale Dr. Koch rdspunde: ,,Dacd exemplu,de a folosi pendulul? un cregtin descoperdcd posedd puteri paranormale,ar

trebui sd se roage lui Dumnezeusd i le ia. Ideea unor teologicu privire la posibilitatea purificdriiunorasemenea puteri, spre a fi folosite in slujba lui Dumnezeueste contrazisd de Biblie. Aceasta o ilustreazd relatarea referitoare ghicitoarea Filipi, din Faptele la din Apostolilor 16, 16-18. Dacd un cregtin foloseqteasemenea puteri paranormale,pdcdtuieqtegi are nevoie de iertarea lui Dumnezeu".

/.

,,Un duh de desfrAnare i-a fdcut sd rdtdceascd,' Bagheta gi pendulul sunt folosite de mult ca instrumentde ghicire. Nu este atunci de mirare c6 Sf6nta Scripturd condamnl acestepractici. Profetul Osea scrie: Poporul Meu tntreabd o bucatd de lemn Si toiagul tui ti vesteSteviitorul, cd un duh de desfrdnare i-a Jdcut sd rdtdceascd Si au sdvdrSit destrdbdldri, depdrtdndu-se de Dumnezeul lor (Osea 4, l2). Cuvintele folosite in originalul ebraic pentru ,,o bucatd de lemn" gi ,,toiag" corespundunor denumiri timpurii ale baghetelorfolosite pentru ghicire. Moise a indemnat poporul evreu in Numele lui f)umnezeu:Sd nu alergali la cei ce cheamdmorlii, sd nu umblali pe la vrdjitori Si sd nu vd intinali cu ei. Eu sunt Domnul Dumnezeulvostru (Leviticul 19, 3l). Acelagi Moise poruncegte poporului:Sd nu se gdseascd tine (...) la nici prezicdtor, sau ghicitor, sau vrdjitor, saufermecdtor, nici descdntdtor,nici chemdtorde duhuri, nici mag, nici de cei care grdiesc cu mor{ii. Cdci urdciune este inaintea Domnului oricineface acestea (Deuteronomul18, 9-12).

184

185

Aceste porunci sunt extrem de clare gi nu pot fi ignorate,chiar dacd unii pretind c6 fac lucruri bune cu ajutorul pendulului.Existdgi clerici cregtinicare incearcd ca sd explice abilitalileparanormale parte a potenlialului ce trebuie dezvoltat.Ei intreabd:,,Oare n-a fost nostru gisit izvorul cutdrui seminar teologic cu ajutorul pendulul Nu f6ntdnarilor? existf,chiar clerici carefolosesc gi conercializeazd dispozitive anti-radiafii?" Aceasta de insd dorinla sincer[ a radiestezigtilor poatefi adevdrat, poate contrazicecu a face ,,bine" prin ,,darul" lor nu se clarece se dauin Biblie. indemnurile Mintuitorul gi-a avertizat discipolii asupra vremurilor din urmd, cdnd igi vor face apari{ia mul{i profeli falgi. care vor face semnemrn'iEi minuni, ca sd-i de amdgeascd, va fi cu putin{ii, Si pe cei aleSi (Matei 24, 24). intr-o altd situalie,El a vorbit despreziua mlrea!f,-9i cdndse va revelaadev[ruldeplin:Mulli Imi infricoq[toare vor spune in ziua aceea: Doamne, Doamne, oare nu fn numele Tdu am profeyit? $i nu in rumele Tdu am scos demoni? $i ru in nunteleTdu atnJdcut multe minuni? $i pe atunci le voi mdrturisi: ,,Niciodatdnu v-am cunoscut voi. Depdrtali-vir de la Mine cei ce lucrali Jdrddelegea! (Matei 7,22-23). nu Un alt indiciu al faptului ci ,,darul"radiesteziei sincerdface cd rugdciunea estede la Dumnezeuestefaptul imposibild folosirea pendulului. Un fost radiestezist poveste$te: ,,A[l avut intotdeauna rezultate foarte bune cu mea deosebitd este pendulul.Consideram senzitivitatea cd gi un dar al lui Dumnezeu am incercatsd explic migcdrile pendulului ca un rezultat al interferenfei cdmpurilor magnetice. M-am rugat mult pentru a afla adevdrul in aceastdprivinfl. CAnd am inceput si am egecuri,am 186

inceput sd ma indoiesc de adevdrata sursd a miqc[rilor pendululuigi m-am ?ntrebat dacdnu putea fi diavolul in practici? spatele acestei Apoi m-am rugat foarte sincer, cerAndu-l Mdntuitorului s[-mi clarifice aceastdchestiune.M-am rugat: .,Doamne, arat6-midacdoscilaliilependululuisunt de la Tine sau sunt conduse lumeaintunericului. de Dacb miqcdrilesalenu sunt de la Tine, nu ldsaca pendululsi se mai migte vreodatd in mdna mea..." Drept rczultat, pendululn-a mai reaclionat. Am incercatsi-l folosescin locuri din casdundereacliona intotdeauna putere,ins6 cu dupdce m-am rugatatuncinu s-amai ntigcat deloc."

8. Puteri tnseldtoare Terafimii rostesc cuvinte deSarte, vrdjitorii au vedenii mincinoase spun visuri amdgitoareSi mdngdieri Si deSarte (Zaharia 10, 2). Dacd am inlocui aici cuvdntul radiestezice" pe ,,vrdjitori" ,,terafimi" cu ,,dispozitivele $i cu ,,radiestezigti", cuvintele profetului Zaharia ar descrie perfect situafia noastrdactual6.in antichitate,la fel ca gi astdzi, numeroqi oameni care iqi puneau increderea in superstifiierau ingelafi.Profetul Miheea era qi el la curent cu aceastdsituafie. El scrie: ...profepiiprofeyescpentru bani Si se sprijind pe Domnul zicdnd: <Domnul este fn mijlocul nostru Siprdpddul nu va venipeste noi!> (Miheea 3, I l). in multe cazuri, pendululradiestezic se migcdsub nu ac{iunea unui cdmpmagnetic,cdt sub influenfaonorariului cerut de radiestezist. esteaici nici o contradic{ie Nu intre lipsa de credibilitatea pendulului menlionatdin prima

187

parte a capitolului, demonstratd prin testelela careau fost practicanfii, puterileocultedespre gi supugi caream vorbit in partea a doua. Relevante in acest sens sunt avertismentele adresate Bisericii de citre SfdntulApostol Pavel,desprevenirea,,celui-frr6-de-lege", va fi prin care lucrarea lui Satan, cu toatd puterea Si cu tot fetut de setnne minuni mincinoase Tesaloniceni2,g). (II Si Pacienfii care igi deschid sufletul fa{d de aceste puteri prin apelul la radiestezie aventureazdin se domeniul periculosal ocultismului.Ei pot simfi cu adev[rat unele imbundtdfiri ale sdnit[fii lor, insd risci enorm pq plan sufletesc inainte de a intra ?ncontactcu aceste practici. Tensiunile sufletegtipot fi un semnalde alarmd,iar eliberarea sub puterile oculte poatefi obfinutddoar prin de renunfareatotald la asemenea practici. Pe oricine este ?n aceasti situalie il indemn sd se adreseze unui indrumdtor cregtin experimentat. Dacd v-ati implicat in practicile descrise in acest capitol, rugafi-vd Mdntuitorului s6 vd ierte pentru faptul cd v-a!i increzutmai mult in radiestezie gi talismanedecdtin atotputernicia Rededicafi-v[viala Sa. Lui gi puteli fi siguri cd v[ va elibera din orice fel de legdtur[ ocult6. Puteli aveapace?nEl chiar dac6va trebui sd trdifi cu anumiteafecfiuni frzicesaupsihologice. Dr. Samuel Pfeifer - din volumul ,,Vindecare cu orice pref?"

VIII. Fitoterapie.
Preparatedin plante impotriva bolilor

In ultimele decenii s-a remarcatun avAntdeosebital fitoterapiei. Doar in anul 1977 s-auvAndut in Germania 10.000de tone de ceaiuri gi alte preparate din plante, fafd de numai 50 de tone, cu doudzecide ani inainte. Germanii cheltuiescanual 155 de milioane de mdrci pentru aceste remedii. ,,IJnda verde", dupa cum este numitd noua orientare, a atins gi S.U.A., unde vdnzdrile de remedii fitoterapeutice erauneglijabilein anii '60, ajungdndinsd la peste150milioanede dolariin 1979. Cea mai mare parte a produselor fitoterapeuticeo constituie ceaiurile, cele mai des folosite fiind cele impotriva brongitei,a insomniei,a bolilor de rinichi saude v.ezicd biliar6. Un numlr crescdnd oamenipreferdsd nu de mai recurgf,la medicamentele produsepe cale sinteticd.in schimb, atunci cdnd se imbolndvesc(spre exemplu, de bronqitl), incearci un ceai (brongic), oblinut direct din farmacia verde a naturii createde Dumnezeu.

r88

189

I. Cele mai vechi remedii cunoscate Fitoterapiaeste cea mai vecheramurd a rnedicinii. Ea a fost folositd pentru tratareabolilor in toate culturile pdnd la cele mai de cunoscute, la cele mai dezvoltate, Ebersconline 900 de re{ete prirnitive.Papirusulegiptean Egiptenii erau familiarizaficu aproximativ fi toterapeutice. o treime din toate remediile de acest gen pe care le cunoagtem astdzi. Ei utilizau atdt ienupdrul, usturoiul, chimenul,cimbrul, uleiul de ricin gi altele,cdt gi macul, din care se extrage opiumul, pentru producerea unor precummorfina qi codeina. analgezice Aztecii cunogteauqi ei un numdr impresionantde preparate din plante. Medicul spaniol dr. Francisco Hernandez, reprezentatul coroanei spaniole pentru cercetdri medicale in Indiile de Vest, a descris in voluminosul sdu tratat ,,Istoria naturalda Lumii Noi" un numdr de 1200 de remedii folosite de azteci.Acest popor strdvechiavea nu numai preofi, prezicdtoriai viitorului gi vrijitori, ci gi farmacigtigi vraci, careigi trataupacienlii cu remediifitoterapeutice. Chiar qi in vestigiile Chinei antice au fost descoperitecdteva tratate de htoterapie,intre ele fiind gi celebra lucrare Pen Tsao Kang Mu, cu ilustralii detaliate pentru fiecare plant[. Vracii chinezi foloseaudeja in urmd cu circa patru mii de ani planta Ephedrasinica pentru tuse gi boli de pldmdni.Multe din siropurile contratuseicarese folosesc astdzi conlin efedrind, adicd tocmai substanfa activd extrasddin Ephedrasinica. Probabil cd remediul tradifionalchinezesc mai popular astdziesterdddcina cel de Ginseng, folositd impotriva impotenfei gi ca tonic

general.Cercetdrilegtiinlifice au ardtatcd rdddcinaaceasta conline substanfe acfiunestimulantf, cu moderatd. Am putea adduga aici multe alte date despre folosireafitoterapieigi in alte culturi ale antichitdlii,cum ar ft Babilonul, Imperiul Incag,India, Grecia Ei Imperiul Roman. Istoria a consemnat nenumdrate tratate voluminoase desprepreparate ciudatedin plante (insolite gi de descdntece formulemagice), cf,rorefectbiologic a al fost astdziredescoperit demonstrat cale gtiinfifica. gi pe Chiar gi Biblia menlioneazd aceasti artd, vindecdrii. a Spre exemplu,in CarteaRegilor 20,7 ni se spunecare a fost remediul folosit pentru boalaregelui Iezechia:,,$i a zis Isaia:<Luafio turtf,de smochine!> au luat o turt[ de $i qi smochine au pus-ope randgi s-ainslndtogitlezechia." In evul mediu cunogtinfele desprefitoterapies-au pdstratin mindstiri. Unul din tratatelecelebredin aceastd perioadf,, scrisin anul 820 gi pdstratla mdnistireaSt. Gall din Elve{ia, incepe astfel: ,,in Numele lui Hristos se gdsegte temeliaartei vindecf,rii". Medicul cel mai celebru al evului mediu a fost fdrb indoiald Theophrastus Bombastus von Hohenheim (1493-1541), qi cunoscut sub pseudonimul Paracelsus, a cdrui ideologiese combind ?n mistica creqtind, gi filosofiaorientalS magianeagr6. de Pe o parte el predicagenerafieisale: ,,Bolnavul care iqi pune nSdejdeain medicamentenu este cregtin. Creqtin este acela care igi pune nddejdeain Dumnezeu." Pe de altd parIe, dupd cum a ardtat celebrul psihanalistC.G. Jung, Paracelsus dat curs a ,,al6turide acestgen de spiritualitate, gi altuia, intr-o mdsurdaproapeinfricogdtoare: a existat nu nici o formd de ghiciregi magiepe caren-a practicat-o sau pe care n-a recomandat-oaltora". Deqi vorbeqte mult despre Dumnezeu, ,,Care a dat puterea plantelor de a vindeca omul de boli. astfel incdt sd nu fie insenuncheat

190

191

de moarte prematur", adevdratul sdu Dumnezeu este Natura, iar indrumdtorii sdi sunt puterile demonice.El a lbcut chiar reprogurila adresamedicilor din vremea sa, pentrufaptulcd nu inlelegmagia. criticdndu-i au Lucrdrile lui Paracelsus avut o mare influen!5 asuprageneraliilor de vindecltori naturigti care au urmat, iar ideile sale mai sunt considerate9i astdzi temelia practicii medicale holiste. Din acest motiv, tensiunea dintre o religiozitatesuperficial6gi ocultismul propriu-zis a fost problema multor fitoterapeulide-a lungul secolelor gi pdnd astdzi.

2. Plantele impotriva canceralui in viziunea medicinii moderne extrasedin plante nici nu Flr[ aportul substanlelor am putea concepe medicina modemd. Foarte multe medicamente, la care nici nu ne-am fi gdndit, sunt preparatepebaza unor extractedin plante. Spre exemplu, gtiali cd medicamentelecele mai importante folosite pentru tratamentulcancerului sunt de origine vegetald?Alcaloizii vincristind gi vinblastind sunt Cu extragidintr-o plantd ce cregtein Madagascar. ajutorul acestor substanle s-au ob{inut succese importante in tratarea bolii Hodgkin, a leucemiei limfatice acute gi a tumorii lui Wilms (o boal6 rard de naturd tumorald ce se localizeazdla nivelul rinichilor copiilor). Acolo unde nu existau speranfe in urmd cu numai 20 de ani, astdzi mullumitd preparatelor din plante atenuarea bolii e posibild in 80 - 90Yodin cazuri.

Multe asemeneasubstanfeinfluenfeazi sistemul nervos.Cele mai importante analgezice sunt derivatedin plante.in locul aspirinei, spreexemplu,se poatefolosi un extract de coajd de salcie sau de plop. Ambele conlin aceeagisubstan![ activ6, ins[ dozajul ei este mai ugor de fbcut folosind tablete. In plus, tableta con{ine $i o neutralizant6 aciduluiacetilsalicilic, prevenind substanld a astfel afectareamucoaseigastrice.Am ardtat deja cdteva lucruri despre importanla substan{elorextrase din mac (morfina qi derivatele ei). Aproape la fel de importantd precum bisturiul medicului este substanfa numitd curara, utilizatd.astdziin anestezie pentru a relaxa muqchii, degi indienii o foloseaupentrua otrdvi vdrful s[ge{ilor. Planteles-au dovedit de mare ajutor gi in domeniul bolilor cardiovasculare,o mare plagd a omenirii contemporane.Ce ne-am face astdzi fErS digoxind, o substan!5 extrasddin degetarifa? Mai mult de un milion de americani folosesc zilnic aceastf, substanld pentru a rdm6ne in via[6. Fdr[ digitalis qi derivatele ei, inima acestoroameni n-ar reugi sb-gifacd datoria qi ar muri din eauzainsuficienfeicardiacecongestive. O altl boal[ rdspdnditd a zilelor noastre este hipertensiuneaarteriald, care a fost inilial tratatd tot cu extrase din plante. lnainte de anul 1950, soarta hipertensivilor era pecetluitd:urmau s[ sufere un atac de cord gi un blocaj renal. Descoperindu-se insd o anumitd substanfdactivd in planta Rauwolfia, mulfi dintre ei au putut fi salvali, ducAnd acum o viaf[ normald. Planta respectivd era cunoscutd de mii de ani in medicina ayurvedicdindian[ pentruefectulei calmant. Existd multe alte boli care se trateazd, substanle cu extrase din plante. Glaucomul, spre exemplu, are ca remediu o substantd extrasi dintr-o specie de fasole

192

193

nigeriand.Astmul poate fi atenuatcu efedrindgi teofilind, iar secreliade mucus din bronhii estedizolvatdfolosind Nenumdrateplante sirop produs din planta lpecacuanha. au un efect reglator asupra sistemului digestiv: unele bananele produc efect vomitiv, altele sunt antispastice, pe produc constipafie, cdnd uleiul de ricin are efect invers. fibrelor celulozice, se pune pe cercetarea Un nou accent cf, constatdndu-se oamenii cu o dieta sdracd in aceastd sunt mai expuqiimbolnSvirii de cancer. componentd cd Aceste cdteva exemple demonstreazd medicina de modemdnu poatefi separatd fitoterapie.Acolo unde se activd a remarcdefectebenefice,medicinapreia substanfa plantelor. Tehnologiaactuall a ldcut posibil ca multe din active din plante sd fie sintetizateartificial pe substanfele cale chimicd gi produsein forml purd. Acest fapt prezintd doud avantaje: 1. Medicul poate determinamai exact dozele.De exemplu,estemult rnai simplu sd prescriedou[ tabletede activd ?l cunoaqte digoxind, al cdror conlinut de substanld decdtdoud picdturi de tinctur[ de degetarild, cu exactitate, in care confinutul de substanld activd e mai greu de apreciat. Riscul de a trece limita dintre producerea efectului beneficqi intoxicafieesteastfelevitat. plantd in toxice care se gdsesc aceeagi 2. Substanlele Ideeac[,,remediile biologice" sunt sunt astfel indepdrtate. intotdeauna lipsite de riscuri nu este deloc adevdratd. extrem de otrdvitoare, care Multe plante conlin substanle pot fi folosite uneori doarin concentraliifoartemici.

3. jltoterapia? Ceeste
Fitoterapia(de la gr. phyton : plantd qi therapeia: vindecare se bazeazdpe principiul cd natura ne asigurd cele mai bune remedii pentru majoritatea bolilor cunoscute. Aceasta nu este departe de adevdr. Dupd pirerea rnea, unul din meritele fitoterapeufilor moderni este faptul cd au semdnat in rdndul publicului un scepticism sdndtos fafa de medicina chimic[ a zilelor noastreqi au pus in valoarepreparatele naturale. Abuzul de medicamente nu se datoreazd doar medicilor. Mul{i bolnavi refitzd categoric sd-gi schimbe stilul de viatd, preferdnd sd ia zilnic cdte un pumn de vitamine gi alte medicamente. ignord cauzelecare ii Ei fiindu-le mai impiedicd sd aibd un somn linigtit noaptea, ugor sd-gi ia doza zilnicd, de somnifere qi amfetamine. Avdnd in vederenumdrul mare al persoanelor dependente de tablete,esteugor de inleles atitudineaactual[ de revoltd impotriva preparatelorchimice gi tendinla de revenire la preparate naturale mai pufin periculoase, cum sunt ceaiurileqi preparatele planteale bunicilor. din Totugi, oricAt de bine intenlionatd se aratd fitoterapia, trebuie s[-i primim oferta cu atenlie. Rdspdndireapracticilor oculte din zilele noastre face sd putem discerne tot mai greu limita la care se sfdrqeqte ajutorul dat trupului gi incepe afectarea negativd a sufletului. Aceasta nu inseamni insd cd trebuie s[ ddm curs unor generalizdrisimpliste. Fitoterapeufii contemporani apa\in uneia din urmdtoarele catesorii:

194

t95

sd-qicombinemetodele l. Cei carerefuzdcategoric cu ocultismul; de vindecare 2. Grupdrile ale cdror remedii sunt produsepe baza unei ideologii vddit oculte, cum ar fi antropozofia(cazul WeledaAG); firmei elveliene 3. Practicanlii care folosesc anumite puteri paranormale pentru a ajunge la un diagnostic sau tratament. '4. Fitoterapia tradilio nald in cursul cercetdrilorpe care le-am intreprins am cunoscut o mullime de fitoterapeuli a cdror motivalie un sincerdestede a-gi ajuta pacienlii si dobdndeascd mod Ei gi-audedicatintreagaviafd acestui de viald mai sdndtos. scop.Nu pot sd-i acuzcd ar dori sd propageo noud dietd sau chiar un cult al naturismului,c[ci ei se lin vegetariand remediile doar departe de ideologiile oculte, alegdndu-qi pebazaobservafiilorftcute in mod direct. Unul dintre acegti practicanli este gi dr. Vogel, r[spldtit pentru cercetdrile sale asupra plantelor cu un doctorat onorific din partea unui colegiu californian. Carteasa ,,Der kleine Doktor" (,,Micul medic") s-a vdndut in peste 500.000 de exemplarein lumea intreagd' Mii de familii, din Finlanda pdn[ in Australia, consultd acest volum frumos ilustrat, de 860 de pagini, atunci cdnd se imbolndvescqi au nevoie de un sfat. Deqi un om de qtiinld a ar g6si in ea multe lucruri indoielnice,cartea scutit multe familii de a merge la medic pentruunele afecfiuni minore. Cu siguranfdc6 multor bolnavi le-ar fi de folos sd urmeze unui stil de viafd sfaturilelui Vogel privitoare la adoptarea mai s[n[tos.

Remediile recomandatede cdtre dr. Vogel sunt produse la scard industriald de concernul elvelian 'iizitd la ..Bioforce Inc." Am avut ocazia de a face o aceastdfabricf,, in companiadirectorului de producfie. in de afara faptuiui cd substanlele bazd folosite sunt extrase din plante, liniile de produclie gi ambalarenu diferS de cele din alte fabrici de medicamente.Ar fi absurd s[ intreprinderinu sunt decdt bucdtdrii credem cd asemenea ale vrdjitoarelor unde se fierb diverse ierburi pentru prepararea leacurimagice. de Mai tdrziu,am avut posibilitateade a sta personalde vorb6 cu dr. Vogel, cu ocazia unei conferinfe^pecare a finut-o la Universitatea din Konstanz. In cursul noastrei-am pus cdtevaintrebdri: conversa{iei gdsili un nou remediufitoterapeutic? Vogel Dr. Cum a dedicat un intreg capitol in cartea sa acesteichestiuni. Dacd i se pare c[ o plant[ are un efect benefic, o incearcd mai intdi asupra sa (dacd nu e otrdvitoare). Pentru a impiedica interferenlaefectului noului remediu cu al altor postegte doud-trei zile inaintea alimente, el experimentului.Dr. Vogel scrie: ,,in funcfie de planta pe care o incerc, simt o activarea intestinelorsau a funcfiei rinichilor. Influenfa se poate exercita asupra stomacului, pofta de mdncare, revitalizdndalte funcfii ale crescdnd sau organismului. Cdnd organismul ili este sdndtos, pofi percepecu uqurinfd anumite efecte.Aceastd metodd este numitd <<?ncercarea remediului asupra unui subiect sdn[tos>>". Pentru un medic cu pregdtire gtiinfificd asemenea explicalii nu sunt acceptabile, faptul cd diferili cunoscdnd indivizi pot reacfionain mod diferit la acelagiremediu. Mai mult decdt atdt, unele extracte vegetale, precum digoxina, nu exercitd nici un efect asupra organismului

196

197

ci sanatos, numai asupra inimii bolnave. Cel pufin dr. sale,ceea metodeocultein cercetdrile Vogel nu folosegte ce esteun merit considerabil. Ajungem astfel la urmdtoareaintrebare: Ce pdrere de metodele origineocultdpe carele folosesc avefi despre mulfi dintre colegii dvs.?Dr. Vogel, careesteun membru activ al sectei ,,Martorii lui Iehova"tt, d rdspunsunui s[ aceeagi^intrebare: pacientcare-i pusese ,,Sincer fiu, md In folosirii radiesteziei... concernul<BioforceInc.> opun nu se intdmpld nimic care sd aibd legdturdcu practicile oculte.Am maEina{iuni acestor oculte.Eu m[ impotrivesc gi al altor triburi vdzutdestulocultismin rdndulindienilor de primitive gi gtiu cd sunt inspirate Satan,avdnd scopul pe oameni robia sa." in de a-i aduce intr-o altd scrisoare a afirmat: ,,Existd mulli vindecdtori care se aventureazdin ocultism. Eu am protestat impotriva acestei stdri de lucruri in cadrul Naturiqti,unde am spus cd nu Asociafiei Vindecdtorilor voi tolera nici o discufiea metodeloroculte in gedinlele Poli fi un vindecitor naturistqi totugi sd lucrezi pe noastre. obazd serioas[gi corectddin punct de vederegtiinfific". Este evident faptul cd dr. Vogel gi-a cdqtigatmulfi dugmani prin acest mod direct de a respinge practicile oculte. Totugi, in ciuda atitudinii ferme care se degajddin doudcritici delocneglijabile: scrisorile sale,i sepot aduce undesunt la conferinfe congrese adesea 1. El sus{ine popularitate gi alte metode de vindecare, precum acupunctura,Yoga, meditalia orientald qi antropozofia. unor Aqadar,in ciuda afirmafiilor saleverbale,se asociazd filosofiileqi tehnicileorientale. vorbitoricarepromoveazd
2s decdt grup[rile yoghine sau O alta sectd,nu mai pufin periculoasd lui Martorii lui Iehova sunt arieni, negdnddumnezeirea radiesteziste. Hristos(n. red).

2. Dr. Vogel prescrieremediigi dd sfaturimedicale unor pacienli pe care nu i-a examinatniciodatdin mod personal gi a cdror cazuisticdn-o cunoa$tesuficient de bine. Cunosc cazul unei paciente vdrstdde 78 de ani in suferindd cancerde piele,astmgi insuficienld de cardiaci. in plus, ea a contractatgi un Herpes Zosterdureros.Fdrd cunogtin{aei, un vecin a luat legdtura cu dr. Vogel, cerdndu-isfatul cu privire la durerilegi astmul doamnei respective. Cdteva zile mai tdrziu, vecinul a primit o scrisoarecu recomandarea a folosi o dietd uqoard, de picbturi pentrurinichi, pentru astm,tabletede calciu gi trei (unul dintreele la potenlaD12). Dr. remediihomeopatice Vogel n-a mai intrebat ninric despre starea pacientei, adiugdnd doar o frazd arnbigu[ despre semnificalia suferinlei, cdreia i se puteau atribui o multitudine de semnifi calii spirituale. Agadar, dr. Vogel este un exemplu de fitoterapeut care in mod oficial respinge hotdrdtmetodele oculte,insi in practica cotidiand nu stabilegte limitd clard intre o purd gi activit[1iledubioaseale medicina fitoterapeuticd multoradintrecolesii sdi.

5. M edicina antrop ozoJicd : remedii tncdrcate cu putere cosmicd in continuarene vom opri asupraremediilor care se bazeazd mod intenlionatgi evidentpe magie.Lucr5rile in gi unor autori precum Carlos Castaneda Eileen Caddy de la comunitatea spiritistd scotian6 ,,Findhorn", ambii pretinzdnd cd au fost inspirali de anumite ,,spirite indrumdtoare", demonstreazf, cd intre fitoterapie qi

198

199

vrdjitorie poate existao legdturdstrdnsd. Europa,unele in mai cunoscute remedii fitoterapeutice sunt din cele o produse pe baza principiilor medicinii antropozofice, filosofie ocultd pe care o vom analiza in continuarea secliuni. acestei Fondatorul antropozofiei,Rudolf Steiner (1861 1925),a crescutintr-o familie de condilie socialdmodest6. Tatdl sdu i-a incurajat setea de cunoaqteregi i-a dat posibilitatea sd urmeze invdtdmdntul superior. Tatdl nu un voia sd aib[ de a face cu Biserica,declardndu-se ,,liber cuget[tor". tn schimb, Rudolf a inceput incd de tdndr sd meditezela rosturile profundeale existenfei.La vdrstade 17 ani studia operalui Kant, continudndcu Fichte, Hegel, Schelling gi, in final, Darwin, ale c1rui invdldturi l-au fascinatintreagaviald gi i-au dat impulsul de a construi o teorie evolulionistdde naturdspirituald. incd de la vdrsta de opt ani a descoperit cd are ,,darul" clarviziunii. Astfel a ajunsin contactcu duhuri ale tot mo(ilor care l-au ajutat sd dob6ndeascd mai multe ii cunogtinfedespre lumea transcendentala. lipsea totugi cineva cdruia sd-i poat[ impdrtdgiexperienfele avute.Mai tdrziu scria: ,,Peatunci mi simleamdator sd caut adevdrul prin filosofie... De aceeaii urmf,reampe cei mor,ti pe drumul lor in lumeaspirituald." intr-o zi, la vdrsta de 18 ani, pe cdnd era incd la studii in Viena, a cunoscutin tren un bdtrdn culegdtorde plante, cdruia a putut sd-i destdinuie trdirile mistice. Acesta avea sd-l conducd mai departe in lumea misticismului gi a ocultismului.O a doua persoand, al cdrei nume nu l-a menlionat niciodatS, l-a ajutat s6-qi defineascd marelelel al vie{ii: ,,A integragtiinlacu religia, a-l introducepe Dumnezeuin gtiinJdqi natura ?n religie". ,,Maestrulsdu spiritual", dupi cum l-a numit, i-a ardtatqi

calea pe care trebuie s[ mearg6,enun!6ndun principiu cu fii vrei s6-!i invingi dugmanUl, tu cel nuanfe ezoterice:,,De care atacdprimul. Vei putea invinge dragonul doar dacf, vei intra in pielealui." De atunci inainte, Steiner s-a strdduit sd dobdndeascd cdt mai multe cunogtinfe gtiinlifice qi doctoratuluia studiat timp de filosofice. Dupd suslinerea gapte ani lucrdrile lui Goethe, de care a fost influenlat intr-o mdsurd atdt de mare, incdt i-a ridicat o statuie in localitateaDornachdin Elvefia. La sf6rgitul secolului trecut, Steiner devenise secretarulgeneralal Societdlii Teozofice,de la care avea orientaleale invdldturilor sale,anume sd preia elementele spre a Ulterior el a pdrdsitmiqcarea karma gi reincarnarea. antropozofia. Unul din produsele acestei migcdri fonda este sistemul de invdfdmdntWaldorf, practicat in sute de Principiul care std labaza sa institulii din intreagalume26. afirm[ cd ,,destinul (sau karma) a fEcut ca sufletele imature sd intre in trupuri bolnavesau infirme", obiectivul noi urmdrit fiind de a ,,permite copiilor sd dobdndeascd puteri pentru urm[toarea incarnare". Sub influenla ideologiei lui Steiner a fost fondatd chiar gi o nou[ ,,biseric[", numitd ,,Comunitatea cregtinilor", avdndins[ o doctrindcomplet deformatdfafd de cea biblicd. La fel ca Meditalia Transcendentald, antropozofia se doregte un mijloc de aprofundare a trdirilor religioase,indiferent dacd adeptul ei este creqtin, iudeu sau hindus. O. Frankl scrie: ,,$tiin{a spiritual[ poate fi un mare sprijin gi in privin{a inlelegerii misterului cregtin,o temeliea viefii qi a exerciliuluireligios".
'u SA ia aminte pSrinlii ortodocgicarevor si iqi trimitd copiii la astfel de gcoli neo-gnostice...$i sd renunfe la aceastdini{iativ[ cu efecte ( nocive.... n.red.)

200

20r

Cu toate cd Steinerfoloseamulte conceptecreq;tine, invdldtura sa era foarte departe de perspectiva biblicd asuprarealitalii. lisus Hristos nu era pentru el Fiul lui ci Dumnezeu, un om oarecare. ,,Divinul care locuia pdn[ atunci in lumea astralda cobordtin omul Iisus din Nazaret abia o datd cu botezul sdu in r6ul Iordan. locuind in el cei trei ani ai faptelor sale p[mdntegti, pdnd la momentul rdstignirii pe Golgota". Potrivit doctrinei antropozofice, MAntuitorul ar fi murit pe cruce drept pedeaps[ pentru trddarea misterelor antichitdlii, pe care le-a frcut cunoscuteneinifia{ilor. Aqadar,armonia cu Dumnezeunu se realizeazd prin pocdinfd, in sensul ei tradiqional, ci printr-o form[ speciali de medita]ie, prin care se educd de e ,,facultatea percepli a r ealitllii transcendentale". in marele sdu elan creator, Steiner a scris peste o suti de clrli gi a linut mai mult de o mie de conferinfe. Ideologia sa nu cuprindenumai orientdri specificepentru invdldmdnt,artd,muzicd,agriculturd,teologie gi educa{ie, filosofie, ci gi pentru medicinS.Lucrareafundamentalda medicinii antropozofice este Geisteswissenschaft und ($tiin!e spiritual[ qi medicind),in care Steiner Medizin introduceo perspectivlcompletnoudasupraomului. Medicina antropozoficS este at6t de diferit[ de cea gtiinfific[, incdt e extrem de dificil sd o infelegem. Perspectiva pe medicald lui Steiner bazeazd astrologie a se gi pe propria ,,iluminare dobdnditd pe calea gtiinlei spirituale", pe care pretinde cd"ar fi primit-o in cursul meditagiei.invdldturile rezultateau un caracter sincretic, combindndelementedin toate marile filosofii oculte. Un rol fundamental joacd elementele il preluatedin hinduism, in special karma gi reincarnarea. Alt element de naturd mistico-ocultd estecorespondenfa gi dintre macrocosmos

microcosmos,pe care l-am intdlnit deja gi in alte ramuri ale medicinii altemative. intr-un mod similar filosofiei chinezegti, Steiner postuleazd diverse corelalii intre organism qi univers, precum gi intre metale gi remedii. Modul cum au fost oblinute aceste corelalii rdmdne un element misterios pentru neinifiafi. Urmdtorul citat ilustreazd.foarte clar bogata fantezie a lui Steiner, cu care a corelat plantele, forfele vindecdtoare, spiritele, mitologia greacd gi qtiinlifice de la inceputulsecoluluinostru.Cu cunogtinfele siguranfbcd doar un iniliat poate inJelegedesprece este vorba: ,,Substanfele vitalizate prin procesul argintului trebuie sd fie subordonateintregului organism qi sd nu primeascdo viald individuald. Ele trebuie s[ fie conduse de cdtre o funcfie superioard, printr-un proces care e facilitat de Mercur. Inca din timpuri strdvechi,Mercur a fost consideratsursaputerilor de negocieregi de legdtur[. Mercur, trimisul zeilor, mediazd, intre cer qi p[mdnt, intre qi fiinfele spirituale superioare oameni,ca gi intre diferite domenii. Aici avem de-a face cu un prim principiu al medicinii: bolile sunt rezultatul lipsei unui mediator, iar dac[ este prea mult intr-un loc - din punct de vedere substanfial sau procesual - in altul va fi prea pufin. Aceastaduce la acumul[ri caresunt dizolvatede un proces mercurian...intr-un sens mai profund, aceastae acfiunea gi vindecdtoare motivul pentru careMercur a fost aleszeul medicilor. Puterile lui Mercur sunt create in pl6mdni. Ei prin inspirafiegi expirafie,energiilevitalizantegi mediazd, mortificatoare. In acest proces respiratoriu tipic umananimal avem temelia vielii superioarea sufletului, care intrececu mult planulbiological vielii."

202

203

Citatul ne aratdcb efectul remediilor antropozofice obignuite. nu este de acelaqigen cu al medicamentelor vor R. Steiner susfine cd remediile sale fitoterapeutice aceleaqi uman organismului in descdtuga microcosmosul puteri creatoare precum cele ale ,,proceselor lumii". de planetar eterale la crearea macrocosmice Cel care recep[ioneazdaceste puteri este corpul eteric al omului. ,,Datoritd faptului cd trupul eteric al a o omului esteun microcosmos, concentrare viefii etericse oglindescin el nu numai planetarea macrocosmosului, proceseleeterice Saturn,Jupiter, etc., ci gi opusele lor". Tofi acegtitermeniprovin din astrologie. Dupd cum afirm[ insuqi Steiner,remediile pregdtite conform invlf[turilor sale poartdin ele ,,semnificafiimult unui ceai obignuit". Nici m[car acupuncturigtii superioare nu se bazeazdatdt de ferm pe filosofia orientald9i ocultd cum o fac antropozofii... Antropozofia confine toate elementele medicinii taoiste. Spre exemplu, trupul eteric al antropozofiei corespunde, in viziunea chinezd, energiei Qi, care penetreazd organismuluman. Pentru medicul antropozof, vindecdtorintem" estecorpul eteric.Noliunile ,,adevdratul gi Yang se reglsesc sub expresia ,,polarit6lii", iar Yin boala este un ,,dezechilibru al proceselor polare ale organismului". discipolii lui Steiner au Pe aceste considerente, puterile cosmice in remediile lor, cdutat sd inglobeze elabordnd diverse procedeuri.^Otto Wolff, doctor in medicind antropozofic[, scrie: ,,ln realitateeste vorba de procese alchimice, care sunt infelese doar o datd cu ei". rca recunoa$te bazelorfi losofice ale antropozofi

Acfiuneabeneficda unei planteimpotriva unei boli nu se datoreazd pe atdt substanlelor care le confine, cdt sale spirituale".O. Wolff scrie: ,,Cu-siguranfd ,,esenfelor cd. vindecdtoarele din timpuri strdvechi nu posedau abilitateade a consultaamdnunlitbolnavii. Cu atdt mai mult trebuie sd fi avut posibilitateade a intra intr-o stare de congtiinfd speciald.Ludnd contact cu anumite plante medicinale,aveau senzalii asemindtoare celor produsein prezenlabolii. Ele experimentau mod nemijlocit esenfa in spiritual5 a plantei gi, derivat de aici, acfiunea ei terapeuticd". Pentru a amplifica efectul binefbcdtoral plantelor, medicina antropozoficd le supune acliunii ,,puterilor cosmice" sau le trateazd,,,bioritmic". Steiner a dat urmdtoarea indicafie:,,Rolul gtiinfei bune gi aduc[toarede vindecare este sd gdseasc[ acele puteri cosmice care prin efectul sinergic al celor doud polaritali aclioneazd. cosmice...Marea descoperirea gtiinfei ar fi s[ aducd in slujba omenirii cele doud puteri ale cosmosului, cea a diminefii gi a serii..." Drept consecinld practicd a acestor principii filosofice, plantele folosite pentru prepararea remediilor antropozof,rcesunt semdnate, culese gi prelucrate la anumiteore favorabile,cdnd zodiaculexercitdasupralor o influenld speciald. Se spune cd remediile atrag puteri cosmice prin efectuarea anumitor migciri rituale qi schimbdri ritmice de temperatur[. Deseori ele sunt preparate potrivit principiilor homeopate, pe care discipolii lui Steinerconsiderd le pot folosi pentru a cd facilita transferul,,energiei vitale" in produselelor. Implicaliile pentru cregtini ar trebui s5 fie evidente. Chiar dacd apreciemdorinfa sincerda antropozofilorde a ajunge la o inlelegeremai profundl a realitdlilor spirituale,

204

205

se chiar dacd admir6m cu cAtdabnega{ie dedicd ajutordrii qi bolnavilor de cancer- purtdndcu ei copiilor handicapali lungi discufii pentru a le inspira nddejde9i tratdndu-i cu

in sale sunt preparate mod conqtientqi intenfionatpe baza premize. acestor

6. Prescrierea de remedii cu aiutorul pendulului Si al magiei Celebrul fitoterapeut francez Maurice Messeguea Partidului fost chemat intr-o zi s6-l ajute pe preqedintele Socialist Radical Francez.Bdtrdnul politician sufereade mulli ani din cauza unei artrite^9i toate tratamentele sa In medicilor se dovediserdzadamrce. disperarea a frcut apel la un vindec[tor naturist. Messeguegi-a scospendulul din buzunarqi l-a l6sat sd se balansezedeasuprapacientului. Cu mdna cealalt[ scoteape rind din buzunarulhainei diferite sticlufe. Pdnd cei sd se dumireascd din jur ce se intdmpld,consultalias-a sfdrgit. ,,Mdine vd voi aduce o sticluld cu esenfa de care avefi nevoie", i-a spuspreqedintelui. ,,De ce nu-mi putefi da chiar acum miraculosul remediu?" ,,Domnule pregedinte,trebuie intdi sd prepar unul specialpentru dvs."

,,Nu dafi tuturor bolnavilor de artrite acelaqi remediu?" ,,Nu, domnule. in timp ce pendulul se miqca deasupra dvs., am testatmai multe remedii pentru a vedea careestecel mai potrivit." modul cum ajung de Conversalia mai sus ilustreazd mulli naturigti, chiroman{i gi vindecitori^ psihici la stabilireaunui diagnosticEi a unei terapii. In loc de a in efectuatesteobiective,ei prefer[ mijloace paranormale, pendulul qi alte dispozitiveradiestezice, palparea special pacientuluiin starede transd.Din pulsurilor qi aducerea aceastd categorie face parte gi cunoscutul fitoterapeut ierburilor".Carteasa elvelianJ. Kunzle,poreclit,,starelul und Uchrut" (,,Plante culturi qi buruieni") s-a de ,,Chrut fiind, vdndut deja in peste l, 2 rnilioanede exemplare, dupd Biblie, cea mai rispdnditd carte din Elvefia. Discipolii vajnicului luptdtor pentru s[ndtate qi pentru un mod de viafd naturist prelucreazdanual peste 50 de tone de plante medicinale, producdnd tablete gi ceaiuri ,,Kunzle",ce se vdndin circa20 de tdri din lume. Mulli dintre vindecdtori se prezintd sub o mascd religioasi cregtind:Messegueafirmd cd este un catolic devotat. Renumilii ,,stare!i" ai fitoterapiei Mermet qi Kunzle au fost preoli catolici. Alli naturigtice lucreazd. cu provin din mediul protestant, precum mijloace oculte fostul pastor luteran Bolte. Nici in cazul unor vindecdtori evanghelici nu este clard natura mijloacelor folosite. Dr. Kurt Koch scrie: ,,Am intdlnit medici,pastori,misionari, chiar gi evangheliqticare folosescbagheta sau pendulul radiestezic, sub pretextul cd au primit acest dar de la Dumnezeu.Viclenia diavolului esteevidentddin moment ce ii ingealS chiar gi pe cregtini".

207

Agadar,folosireaunui vocabularcregtinnu estenlcl o garanliea orientdrii spiritualea unui vindecdtor. Dupd cum am vdzutin capitolul anterior, radiestezia, ca qi alte metode de vindecareinrudite, e o metodd ce-gi are temelia intr-o ideologie ocultd. Premiza pe care funcfioneazdeste cd fiecare persoan[ 9i frecareobiect igi are propria vibralie caracteristicd,mdsurabild doar pe calea senzitivitdtii psihice. In acest context trebuie sd subliniez cdteva elementelegate de folosirea pendulului radiestezicde cdtre fitoterapeu{iin vederea glsirii unui cd Pe diagnosticAi a unui tratamentadecvat. considerentul pendulul poate identifica qi cele mai mici vibra{ii ale echilibrului energetic al organismului' simptomele pacientului, consultalia qi analizele de laborator nu mai sunt necesare.Fitoterapeulii cu afinitdli oculte, precum imediat diagnosticulprin simpla ,,stare!ul"Kunzle, gdsesc folosire a pendululuisaua altor mijloaceparanormale. Dupd cdte ali citit pdnd acum, puteli anticipa qi in acest caz principiul pe care se bazeazdtratamentul lor: necesitatea de a reface echilibrul energetic al organismului. Fizicianul austriac Maresch, de orientare New Age, este de pdrerecd fiecareplantd are ,,o vibralie energeticdspecificd", iar pendulul atatd care dintre ele este cea mai potrivitd pentru a reface deficitul de energie al pacientului. Pehtru aceasta,vindecdtorul trebuie sd rdmdnd in contact fizic nemijlocit cu pacientul sdu. Un fitoterapeut ce foloseqtependulul ii pune acestuiaintrebdri specifice, de genul: ,,Este potrivit remediul ammonium fosforicum? Dacd rdspunsul este negativ, aratd vindecdtorul,incerc urmdtorul remediu,pdnd ce il gdsesc afirmativ." pe cel potrivit, la carependululva rdspunde

Acest ritual al conversaliei dintre vindecdtor gi pendulul sdu demonstreazd de absurde sunt teoriile cAt privitoare la interceptarea unei anumiteradiajii cu ajutorul pendulului.Trebuie sd repet qi aici faptul cd radiestezia este o formd de ghicire mijlocita de spirite, iar increderea pacientuluiin practicanliiei il poateaducesub influenla unei opresiuni oculte, Nu rareori se intdmpld ca, dupd un asemenea tratament,pacientul sd descopere a dobAndit cd pe el insugi capacitdliparanormale carenu le aveainainte. Concomitent insi va scddea interesul pentru credinfa cregtind. ln cazul in care un creqtin devotat a ajuns in contact cu puterile oculte folosite in asemenea cazuri, igi fac aparilia destul de des teama gi incordarea. La persoanelemai labile din punct de vedere nervos se pot declanga diferite tulburdri psihice. Biblia condamndorice formd de ghicire, indiferent sub ce paravanreligios se prezintd.in CarteaDeuteronom, Dumnezeuspunepoporului Sdu:Sd nu se gdseascd tine la de aceia care trec pe fiul sau fiica lor prin foc, nici prevdzdtor, sau ghicitor, saLtvrdjitor, saufermecdtor, nici descdntdtor, nici chemdtorde duhuri, nici mag, nici de cei ce grdiesc cu morlii. Cdci urdciune este tnaintea (18, 10-12). Domnului cel ceface acestea

7. Cum ti putem evitape vindecdtoriiocultisti?

Nu este nici o indoiald asupra faptului c[ multe plante au un efect terapeuticremarcabil. Dumnezeuni le-a dat ca sd putem trata gi vindeca o mullime de boli. Daci am atras atenfia asupra pericolului pe care-l prezintd anumili fitoterapeufi,nu inseamndcd trebuie sd cddem in

2 08

209

extrema de a respinge toate plantele medicinale, din simplul motiv cd surrtfolositein anumite practicioculte. Aici trebuie sd aplicdrn indemnul dat de cdtre Sf?ntul Apostol Pavel in Prima Epistol[ cdtreCorinteni (cf. cap. 8) cu privire la jertfeleaduse idolilor. Cum am putea sd discernemcazurile de folosire ocultd a remediilor fitoterapeutice? Iatd cdtevaprincipii indrumdtoare: l. Cumpdralidoar clrfile caresunt neutredin punct de vederespiritualin descrierea aplica{iilor terapeutice ale plantelor,ceaiurilor gi cataplasmelor. Evitati cirtile care fac ref-erirela radia[ii, energii qi vindecdri psihice, sau recomandi - al5turi de sfaturi bune - folosireaunor rituale sau formule rnagice in vederea vindecdrii. intrebati farmacistul vd va indicabucuros fel de ceai sd fblosi(i gi ce intr-o anumitdafec{iune. 2. inainte de a incepe un tratament fitoterapeutic indelungat,consultatiun medic pentru a v6 asigura cd boala dvs. nu necesitdun tratamentde altd naturd. De foarte multe ori s-a intAmplat ca excludereaoricdrui alt tratament in favoarea fitoterapiei s[ permiti extinderea unei tumori intr-o m[surl atdt de mare,incdt nu mai putea fi indepirtatd cu succes cale chirurgicald. pe 3. Evitati vindecdtorii sau medicii care nu sunt impotriva unor practici oculte precum radiestezia, formulele magice,chiromanfia,magnetismulqi vindecarea de la distanldprin ,,puterea min!ii". La fel, nu-i frecventali pe cei care vd recomanddYoga, Zen gi alte forme de meditalie oriental[ pentru rezolvarca problemelordvs. 4. Atunci cdnd cumpdrali remedii naturale, asigurati-vd cd nu sunt produse de firme care adopt[ principii ocultein prepararea lor.

5. Cel mai importantsfat: lncredefi-vd Dumnezeu in pentru vindecare (fizicd sau sufleteasca)gi nu in zeila pentruremedr'ile care pe ,,Naturd".Dali-i Lui toatdcinstea le-a creat, iar atunci cdnd le povestifiprietenilor despre succesul terapiei folosite, nu uitagi sd-l atribuiti lui Dumnezeu meritul de a vd fi vindecat. Dr. SamuelPfeifer Vindecarecu orice pref? BrunnenFerlag,Basel(Elvelia) Editura..Ariel"

210

211

u.
incheiere

De la intemeierealumii, duhurile necurate duc impotriva neamuluiomenesc luptd pe viald qi moarte. o Finalul acesteilupte este viala veqnicdgi fericitd intru Hristos a biruitorilor incununafisau chinul veqnicin iadul care a fost pregdtit diavolului Si tngerilor sdi (Mt. 25, 34-41)invingi. Dupd cum scrie Sfdntul Ignatie Brianceaninov, in ,,ingerii se ostenesc grija pentru soartanoastrd:ingerii pentru ca noi, in timpul luminii igi depuntoate strdduin{ele peregrinirii noastre pe pdmdnt, sd ne pregdtim gi sd pe meritdm fericirea vegnicS; cAndingerii intunericului se strf,duiesc din rdsputeris[ ne atragdin bezna iadului. Pe pdmdnt se dd un rdzboi invergunatgi necontenit:pe de-o parte lupt[ sfinlii ingeri gi cregtinii evlaviogi,pe de alta spiritele intunericului gi oamenii care li s-au supus. Motivul rdzboiului - destinul vegnic al oamenilor in viafa de dincolo de moarte qi adevdratulcregtinismpe pdmdnt, acel unic mijloc cu ajutorul cdruia omul iqi cdqtigd fericireavegnic[ in cer". In acest sens trebuie de remarcat cd diavolul gi in cu ,,legiunile"lui acfioneaz[ lumeamodemdaltfel decAt sute sau chiar mii de ani in urmd. Demonii in frunte cu mereu la nivelul dezvoltdrii diavolul se adapteazd, spirituale gi intelectualeal omenirii, la noile condifii istorice.

2r3

lui Hristosei se Bun[oard,dacdp6ndla venirea Iisr-rs ardtauomenirii pdgdnesub chip de ,,zei din cer", ce coborau din care fastuoase,prevesteauprirr idoli 9i animale sacre, cereau adulalie qi jertfe, uneori chiar situa{ias-a dupd Vesteaceabund a Evangheliei omenegti, in schimbat mod radical. Lipsili, prin r[stignirea Mdntuitorului, de demonii tiranicneamulomenesc, posibilitatea a stapdni de nu mai au putere asuprapdrlii botezatea omenirii, ei n-o ci mai posedd, suntinvingide ea. modului lor de lupt6. Asta a gi provocatschimbarea in pe om, apdrdnd fa{a sd Acum ei incearcd ademeneasc[ lui sub chip de inger al luminii, de inv6![tor qi indrumdtor oferindu-idiferiteselnnegnostice$i infeleptextraterestru, inlelepciunii,dar care poaft[ amprenta filosofico-mistice, gi ci lumegti,omene$ti, care in nu a celei Dumnezeieqti, cu la celedin urmd duc, iardqi, comunicarea diavolul. Ispitele diavoleqticare au dus la cddereaprirnilor oameni din Rai continud Ei astdzi in viafa fiecdrui orn, Chemarea ,,Fi!i ca dumnezeii!", dar IErd Dumnezeu, continud si rdsuneca un falnic laitmotiv, ispitind mulli oameni. Domnul nu vd dA daruri spirituale, nu vd inzestreazd putereatdmdduirii,cu darul previziunii (din cu pricina pdcdtogeniei necurdleniei gi oamenilor),pe cdnd vicleanul de indatdvd propuneserviciilesalesub formf, de capacitdli paranormale, magie, astrologie. ,,Lua{i-le, insugili-le gi ve{i fi ca Dumnezetr" - vd propune el. In iar urm6, ca gi altddat[, stau minciuna qi ingeldciunea, pe o cei care le-au crezut ii aqteaptf, crudd dezamdgiregi o greainrobirea pdcatului satanei. gi Din mdndrie gi urd fa!6 de Dumnezeu, duhurile necurateintotdeaunaau cdutat ca omul p[cdtos sd li se inchine asemenea Dumnezeu;prin natura lor falsd au lui

fEcut mereu uz, pentru a-gi atinge seopurile,de toate mijloacele de ademenire gi inEelaciune. timpurile In noastre ateiste gi eclectice demonii preferd sd nu-gi descopere adevdrata fafd, sd rnenlindin fel qi chip opinia cd ei nu ar exista in general,c[ credin{ain existenfa demonilor ar fi o superstiliegi ar fi demn[ de orice batjocurdgi admonestare. etapaactualda dezvoltdrii in omenirii,duhurilornecurate esternai avantajos apard le si sub formd de OZN-uri gi ,,extrateregtri", mai mari ,,fra!ii de rafiune" disponibili sd ne ajute gi sd indrepte pe dezvoltarea oamenilor frgaqulcuvenit. prin aceasta se explicd o asemenea Tocmai abundentd contactoriai OZN-urilor, oameni care (in de permanent leg[tura cu lumile extraterestre din altd dimensiune, care primesc de acolo instrucliuni gi indrumdri. in acelaqi timp desfrAnarea necredinfa qi oamenilorii fac neajutorali punct de vederemistic in din fala ispitelordiavoluluiqi ale hoardelor lui. ln afard,de aceasta,epidemia ocultismului in lara noastrd gi interesul pentru el sunt in mare mdsurl incurajate autoritdli. de Astfel, la inceputul anului 1985,ca gi cum anticipdnd acest interes,apare cartea lui Eremei Iudovici Parnov, ,,Tronul lui Lucifer", carereprezintd,in fond, cartea de cdp[tdi a magului. Ea a fost publicatd de Editura Politicb intr-un tiraj enorm (100.000) cu ,,blagoslovenia" super-ideologuluiacelui timp, A.N. Iakovlev. O libertate nemaipomenitd este datd, astdzi gi vrdjitorilor,astrologilor senzitivilor. Numeroase ziareqi reviste le oferd paginile, radioul gi televiziuneale pun servil la dispozifie tribunalor. Ei se organizeazdin uniuni juridicd, editeazd gi societdli cu drept de persoand ghiduri de magie neagrdin mai rnulte volume, fbrd a-gi tdinui cAt 215

214

de cAt scopurile. Astfel, editura ,,Sobesednic" (,,lnterlocutorul"), propundnd cititorilor ,,Biblioteca gi rnediurnului senzitivului"in l0 volume - ,,cea lnai practice vizdndfarmecele, edi!iede recomanddri complexd anticipdreclamacu urmdtoarea vrdjitoria gi descdntecul", gi plind de laud6:,,lV1ediumi senzitivi!Cu doar declaralie fi fost arqipe rug, invinuili de a c6tevasecolein urmd a{i cu fi in legdturd diavolul.Timpul sfinteiinchizilii a trecut: a sosit timpul vostru. Nu rataJi momentul". $i ei nu-l rateazd. Tot mai mulli gi mai mulfi oameni, datoritd necredinfei, vielii trdite in viciu qi patimi, datorit[ practicirii ocultismului, devin obsedali, un soi de spre voinfei demonice voinfdindreptatd promotorisupugi venireaantihristului,$i, pieirea omenirii, care pregdtegte se prea poate, nu e departe ceasul cdnd mdsura Idrddelegilor omenegti va umple paharul rdbddrii de Domnului gi va veni ziua Judecdlii Apoi. Fiecaregdnd al nostru, faptd,dorinld fie cd apropieacel ceasfatal (dacd gi comitem r[ul), fie cd il indepdrteazd face lumea mai luminoasi gi mai curatd, dacd il indl!6m cdtre Domnul Dumnezeu.De aceea,fiecareom trditor pe pdmdnttrebuie viitorul copiilor sdi 9i in sd gtie:de el depinde maremdsurd viitorul omenirii.

CUPRINS
Prefafa editorului C u " " A nitn a i n t e . . . . . 5 .....19

I. invifltura despreduhurile necurate dupi Sfinta Scriptur'5 Tradifia patristicd...............23 9i 1 . I n g e r i i- c r e a r e g i m e n i r e a o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 3 a 1 gi 2. Diavolul,duhurilenecurate l c a u z e lc [ d e r i i o r . . . . . . . . . . . . . e .....................25 3. Aspectulexterior,structura corporald e r ..............28 E ii n s u g i r i l d u h u r i l on e c u r a t e 4 . U n d es i l d g l u i e sd u h u r i l e e c u r a t e ? . . . . . . . . . . . . . . .3 I . . . . . . . n .. c 5. Modalitdlilede influenfda duhurilor necurate asupra oamenilor .....33 ' 6. De ce demoniiau nevoiedejertfe esenlidolatriei a ....................39 oamenilor v5d duhurile 7. De ce rnajoritatea nu g i n u s i m ti n f l u e n l a c e s t o ra s u p r ao r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 1 a l 8. ModalitSlile influen{d oamenilor de a a s u p r a u h u r i l on e c u r a t e d r ......................43 (. De ce Dumnezeu inghduie existen{a ................46 d u l r u r i l on e c u r a t e r pe atitudinea caresecuvines-o avem 0. Despre ..............48 f a { dd e d e m o n i . . . . . .

216

2t7

VII. Radiestezia.Vinclecarea qi prevenirea bolilor c u a j u t o r u lp e n d u l u 1 u i . . . . . . . . . . . . . . . . .......167 l. Radiafii cig[roare? u ......................167 2 . A f a c e r ec u t e a m a e c a n c e r a d ...............172 3 . R a d i e s t e z i g siu p u g it e s t e l o r . t i .............175 4 . C u m f i r n c f i o n e a b d g h e t g i p e n d u l u l.? . . . . . . . . . . . . . 1 1 7 za a . 5 . P a s i v i t a t es p i r i t u a l d b s o l u t i a a ............179 6 . P e n d u l uc a i n s t r u m e n te g h i c i r e l d .......1g2 7. ,,Unduh de desfrAnare licut sdrdtf,ceascd,, 1g5 i-a ..... B . P u t e r ii n E e l S t o a r e . . . . . . . . . . .l.g.7 . VIII. Fitoterapie. Preparatedin planteimpotriva bo|i|or............ l g9 l . C e l em a i v e c h ir e m e d ic u n o s c u t e i . . . . . .1 9 0 . 2. Planteleirnpotrivacancerului i n v i z i u n e a e d i c i n im o d e r n e . . . . m i ......192 3 . C e e s t ef i t o t e r a p i a ? . . . . . . . . . . .9 5 1. 4 . F i t o t e r a p itaa d i t i o n a l d . . . . . . . . . . . . . r . . . . . . . . . . 9.6 l. 5. Medicinaantropozoficd: remedi incdrcate plltere i cu cosmicd...................... I 99 6. Prescrierea remedii de cu ajutorul pendulului al magiei gi ......206 ' 7. Curnii putemevitape vindecbtorii ocultigti? ........209 IX. incheiere............ .............213

219