Referat Istoria Artei “Arta Abstracta”

ARTA ABSTRACTĂ

1

începând cu cel de-al doilea deceniu al secolului al XX-lea. şi fiind. volume. în formă pură. 2 . de creaţii . şi aşezând în locul lor un sistem de semne. linii. întraga încărcătură emoţională. acţiunea raţionalităţii şi sensibilităţii umane. ansambluri controlate de logică . îndepărtând din imaginea plastică elementele lumii vizibile. ce a contribuit la afirmarea artei abstracte. Plecând de la ideea că arta plastică.ele presupunând în acelaşi timp o sumă de legături cu realul. care. Arta abstractă apare aproape simultan în mai multe ţări europene. pete. pictează un ciclu de tablouri intitulate "Improvizaţii". de grupări. cu un sentiment de eliberare. arhitectura şi muzica sunt prin excelenţă abstracte . începând din 1910.Referat Istoria Artei “Arta Abstracta” Arta abstractă este denumirea pe care. 1911). de regulă. în preajma anului 1910. "Über das Geistige in der Kunst" ("Despre spiritual în artă". ce ar trebui să exprime. Printre primii reprezentanţi ai acestei tendinţe este Wassily Kandinsky. acceptate drept construcţii. redate până atunci de aşa zisă artă figurativă. şi-o revendică o serie de tendinţe.primii artişti atraşi de abstracţionism îşi manifestă. care au la bază un protest împotriva academismului şi naturalismului. şi publică un amplu studiu.

National Gallery of Art. 3 .C. D.Referat Istoria Artei “Arta Abstracta” Wassily Kandinsky Improvizaţie 31. 1913 . Washington.

Referat Istoria Artei “Arta Abstracta” Michail Larionov: Raionism roşu.Colecţia Merzinger. 1913 . sau. Elveţia Termenul de abstract este însă mult prea general. 4 . dimpotrivă. opera existând ca o realitate în sine. întreaga artă fiind considerată abstractă. concretă. ca rezultat al procesului de abstragere a realităţii în imagine.

dezvoltând şi extrapolând unele dintre aspiraţiile impresionismului. mai ales în domeniul culorii şi al accentului pus pe universul interior al artistului.Referat Istoria Artei “Arta Abstracta” În 1930. orfismul picturii lui Robert Delaunay. expresionismul abstract. în care publicul şi teoreticienii artei continuă să alinieze creaţii ce nu trimit direct la realitate. tablourile italianului Alberto Magnelli.. Arta informală reprezentată în Franţa de Georges Mathieu etc. dar nu va reuşi să înlocuiască. Robert Motherwell şi Willem de Kooning. părându-i-se absurd să numească abstractă o creaţie artistică ce are o existenţă reală. pe cel de artă abstractă. 5 . suprematismul lui Kazimir Malevici. neoplasticismul lui Piet Mondrian. constructivismul promovat de Naum Gabo şi Anton Pevsner. având centrul în New York. cu diverse tendinţe. Arta abstractă înregistrează manifestări din cele mai diferite. neo-obiectivismul lui Aleksandr Rodcenko. Theo Van Doesburg introduce termenul de artă concretă. totuşi. raionismul susţinut de Mihail Larionov şi Natalia Goncearova. printre care Action-painting practicat de Jackson Pollock. sau Color-field-painting cu Mark Rothko. Trebuie amintite tablourile inspirate de muzică ale cehului Franz Kupka. pictura sincronistă (juxtapunerea unor culori din spectru) propusă în 1912 de americanii Morgan Russel şi Stanton Macdonald-Wright.

Muzeul de artă. Krasnodar 6 . 1916 .Referat Istoria Artei “Arta Abstracta” Kazimir Malevici: Suprematism.

Alberto Burri (Italia). Expresia acestei tendinţe este dată de tachism (în franceză tache: pată). Printre cei mai importanţi reprezentanţi ai "tachismului" se numără Henri Michaux şi Camille Bryen (Franţa). State University of New York Momente importante în dezvoltarea artei abstracte: 7 . se face ecoul unui fenomen mai general. în condiţiile prefacerilor sociale şi ale realităţilor erei tehnologice şi. Jackson Pollock: Number 8. Arta abstractă. Jean-Paul Riopelle (Canada).Neuberger Museum. nume şi explicaţii. Antoni Tàpies (Spania). sub diferite forme.Referat Istoria Artei “Arta Abstracta” Expresionismul abstract cunoaşte şi în Europa o dezvoltare fructuoasă. ca mişcare artistică cu identitate istorică. Wols (Germania). influenţând pictura artiştilor francezi ca Nicolas de Staël. rămâne o constantă a artei contemporane. 1949 . Pierre Soulages şi Jean Dubuffet.

• Deschiderea la Paris. • Apariţia în 1911 a cărţii lui Wassily Kandinsky "Über das Geistige in der Apariţia în 1917 a revistei "De Stijl". • • deschiderea muzeului de "Non-Objective Painting". dirijat de Hilla Rebay. de Apariţia în 1949 a cărţii lui Michel Seuphor. 8 . Constituirea. în 1937.Referat Istoria Artei “Arta Abstracta” • Apariţia în 1908 a articolului lui Henri Rovel întitulat "Les lois d'harmonie de la Peinture et de la Musique sont les mêmes" ("Legile armoniei din pictură şi din muzică sunt identice"). 1947: Interviul lui Jackson Pollock în revista "Possibilities". • tehnica dripping ("picurare") pentru actul creator "în acţiune". a asociaţiei "American Abstract Artists" şi Kunst" ("Despre spiritual în artă"). • • asociaţiei "Abstrakte Gruppe der Sturm". "L'art abstrait. ses origines. în care descrie 1948: Înfiinţarea de către Robert Motherwell. • Rothko a asociaţiei "Subjects of the Artists" din New York. Expoziţia internaţională de artă abstractă din Berlin (1928) sub patronajul Înfiinţarea în Franţa. în 1932. a grupului "Abstraction-Création". editată de Theo van Doesburg. a unui "Salon des Réalités Nouvelles". • ses premiers maîtres". Barnett Newmann şi Mark fapt primul salon internaţional al artei nonfigurative. în 1946.

• 9 .Zaharia . “Istoria Artei Contemporane” . Baruch College Bibliografie: • D.Mishkin Gallery. Iasi.Referat Istoria Artei “Arta Abstracta” Georges Mathieu: Festival în Norwich. Reteaua Internet. Artes.N. 2008. ed. 1957 .