You are on page 1of 17

Cuprins

Cuprins __________________________________________________________________________ 1 Argument ________________________________________________________________________ 2 Capitolul I. Noţiuni generale_________________________________________________________ 3
I.1 Părţi componente __________________________________________________________________ 3 I.2 Importanţa suspensiilor _____________________________________________________________ 4 I.3 Clasificarea suspensiilor _____________________________________________________________ 5 I.4 Elementele elastice ale suspensiei _____________________________________________________ 6
I.4.1 Arcurile în foi____________________________________________________________________________ I.4.2 Arcurile elicoidale ________________________________________________________________________ I.4.3 Arcurile bare de torsiune___________________________________________________________________ I.4.4 Elemente elastice pneumatice ______________________________________________________________ 6 7 7 8

Capitolul II. Modele constructive de suspensii __________________________________________ 9
II.1 Suspensii cu roţi dependente ________________________________________________________ 9 II.2 Suspensii cu roţi independente ______________________________________________________ 10 II.3 Suspensia cu elemente elastice pneumatice ___________________________________________ 11

Capitolul III. Procedee de service ____________________________________________________ 12
III.1 Verificare ţinuta de drum __________________________________________________________ 12 III.2 Verificare componente suspensie ___________________________________________________ 13 III.3 Verificare ansamblu jambă elastică __________________________________________________ 13 III.4 Service componente ______________________________________________________________ 13

Capitolul IV. Întreţinerea suspensiei _________________________________________________ 14
IV.1 Defectele în expoatare ale suspensiei ________________________________________________ 14

Capitolul V. Repararea suspensiei ___________________________________________________ 15 Bibliografie______________________________________________________________________ 17

1

dupa standard. Standardul de pregătire profesională s-a axat pe relaţia prestatorului de servicii cu clientul. Mecanicul auto este calificat să evalueze funcţional. în care sunt implicate valori materiale semnificative. într-un domeniu deosebit de dinamic şi complex. utilaje şi instrumente specifice. Pentru a dezbate această temă cât mai în profunzime am studiat materiale de specialitate şi am fost atent supravegheat şi îndrumat de profesorul coordonator de lucrare. ajustare. întreţinere şi reparare la sistemele. Orele de laborator practic şi cele de specialitate mi-au fost de un real ajutor. utilizând aparate. instalare. 2 .Argument Tema aleasă se intitulează „ Întreţinerea.defectele şi remedierea acestora la suspensie” deoarece este o parte componentă a mecanicii unui automobil şi am găsit de cuviinţă că merită o abordare în detaliu. Este abilitat să conducă şi exploateze autovehicule înzestrate pentru depanare la locurile solicitate de clienţi. starea părţilor mecanice ale autovehiculelor. calitativ şi cantitativ. mecanismele şi instalaţiile autovehiculelor. El execută operaţii de reglare. Mecanicul auto îşi desfăşoară activitatea principală în unităţi organizate ca service-uri auto.

determinând cinemateca roţilor faţă de cadru sau caroserie. Elementele de amortizare împreună cu frecarea dintre foile arcurilor amortizează oscilaţiile caroseriei şi ale roţilor. greutatea minimă. Elementele elastice servesc pentru micşorarea sarcinii dinamice rezultate la trecerea roţilor peste neregularităţile drumului Elementele de ghidare transmit componentele longitudinale şi transversale ale forţelor de interacţiune. precum şi momentele acestor forţe. 3 . În unele cazuri. Noţiuni generale I. să transmită forţele şi momentele reactive de la roţi la caroserie etc. care să asigure un grad de confort satisfăcător. amortizare şi stabilizatoare. Suspensia automobilului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii principale: caracteristică elastică. suspensia automobilului mai conţine elemente suplimentare-stabilizatoare. Funcţiile celor trei elemente principale ale suspensiei pot fi îndeplinite de unul şi acelaşi element sau de elemente diferite. care au rolul de a reduce înclinările laterale ale autovehiculelor în viraje. amortizarea vibraţiilor caroseriei şi roţilor.1 Părţi componente Suspensia unui automobil cuprinde elemente elastice.Capitolul I. asigurarea cinematicii corecte a mecanismului de direcţie. construcţie simplă şi rezistentă. dispozitive de ghidare.

4 . creează forţele de rezistenţă care amortizează vibraţiile caroseriei şi ale roţilor. Suspensia autovehiculului cuprinde trei elemente principale: elementul elastic. cauzate de neregularităţile drumului. cum sunt stabilizatoarele. asigurând prin aceasta confortabilitatea necesară. datorită frecării dintre lamele şi din articulaţii.  să asigure o cinematică corectă a roţilor de direcţie şi o ţinută de drum corectă. sau direct cu roţile automobilului. Astfel. trepidaţiilor şi oscilaţiilor dăunătoare cauzate de neregularităţile drumului. împreună cu frecarea din suspensie. ci de calitatea suspensiei.  să nu permită oscilaţia roţilor în plan orizontal. Elementul elastic serveşte pentru micşorarea sarcinilor dinamice.2 Importanţa suspensiilor Suspensia automobilului are rolul de a asigura confortabilitatea pasagerilor şi de a proteja încărcătura şi organele componente împotriva şocurilor. şi are rolul de a proteja încărcătura şi organele componente împotriva şocurilor. trepidaţiilor şi oscilaţiilor dăunătoare. Suspensia automobilului realizează legătura elastică între cadru sau caroserie şi punţi. rezultate în urma acţiunii componentelor verticale ale forţei de interacţiune dintre roţi şi drum. la multe autovehicule echipate cu arcuri lamelare longitudinale. ci determină şi cinematica roţilor. viteza nu este limitată de puterea motorului. Funcţiile celor trei elemente principale ale suspensiei pot fi îndeplinite de unul şi acelaşi element sau de elemente diferite.I. La deplasarea autovehiculelor pe drumuri cu suprafaţa neregulată. acestea servesc nu numai ca element elastic. care au rolul de a micşora sau anihila înclinările laterale pe timpul virajelor. Suspensia autovehiculelor realizează legătura elastică între caroserie şi punţile autovehiculului sau direct cu roţile. Cerinţele impuse suspensiei automobilului sunt următoarele:  să fie elastică şi să funcţioneze fără zgomot. elementul de amortizare si elementul de ghidare. În suspensia automobilului se introduc uneori elemente elastice suplimentare. Elementul de amortizare. determinând caracterul mişcării (cinematica) roţilor faţă de saşiul autovehiculului. Elementul de ghidare asigură posibilitatea unor deformaţii elastice corespunzătoare sarcinilor.  să aibă o construcţie simpla şi rezistenta. transmit toate tipurile de forţe şi contribuie la amortizarea vibraţiilor. de obicei.

 să asigure transmiterea forţelor de tracţiune şi a forţelor de frânare de la roti la caroserie. ceea ce contribuie la micşorarea masei nesuspendate a automobilului.  să aibă o caracteristică care asigură un comfort corespunzător . cu înclinări transversale reduse fără lovituri în tampoanele limitatoare şi cu o stabilitate bună. I. 5 .  să aibe o durabilitate elementele elastice .  să asigure transmiterea forţelor orizontale şi a momentelor reactive de la roată la caroserie.  să execute amortizarea vibraţiilor caroseriei şi a roţilor. După tipul punţii.  să aibe o greutate minimă . suspensiile se clasifică în suspensii cu roţi dependente şi suspensii cu roţi independente. care fac parte din elementele cele mai solicitate ale automobilului. dacă această funcţie nu este îndeplinită de dispozitive speciale.  să aibă greutatea minimă.  caracteristica amortizorului să corespundă cu cea cerută de comfortabilitate.  elementele suspensiei să aibă durabilitatea corespunzătoare.3 Clasificarea suspensiilor Clasificarea suspensiilor automobilelor se face după tipul punţii şi după caracteristica elementelor elastice.

4 şi 5 se numesc foi secundare şi sunt strânse cu bulonul central 7 de foaia principală.2).3. suspensiile se clasifică în: suspensii cu caracteristica elastică lineară şi suspensii cu caracteristica elastică neliniară.1 Arcurile în foi Elementele componente ale unui arc în foi sunt reprezentate în figura IV.1. la care ochiul primei foi principale este dublat de a doua foaie principală. Caracteristica elastică a unei suspensii reprezintă variaţia deformaţiei (săgeţii) f a elementului elastic în funcţie de sarcina F care produce această săgeată (fig.Suspensia cu roţi dependente se întâlneşte în cazul punţilor rigide (fig. Foaia principală 1 a arcului are capetele îndoite în formă de ochiuri în care se introduc bucşe din bronz sau inele din cauciuc. 6 . După tipul caracteristicii elastice. la care fiecare roată este suspendată direct de cadru sau caroserie. iar suspensia cu roţi independente. arcurile elicoidale. I. a). Bridele 5 nu dau posibilitatea foilor de arc să se deplaseze lateral una faţă de alta.. 3. b). în cazul punţilor articulate (fig. I.4 Elementele elastice ale suspensiei Elementele elastice ale suspensiei întâlnite la automobile sunt: arcurile în foi. IV.. prin intermediul cărora se fixează de partea suspendată a automobilului. barele de torsiune şi elementele elastice pneumatice şi hidropneumatice.1. Celelalte foi 2.4. IV. Se întâlnesc şi arcuri cu două foi principale. IV.

3 Arcurile bare de torsiune 7 . din ce în ce mai mici (springuite).2 Arcurile elicoidale Arcurile elicoidale se execută din bare de oţel înfăşurate după o elice. poate prelua şi forţele orizontale. arcul este prea rigid şi pentru a i se mării elasticitatea la montare. Prinderea arcului de cadru se poate face în mai multe feluri. Frecarea între foi fiind mare. Aceste arcuri se utilizează. suspensia cu astfel de arcuri necesită folosirea unor amortizoare mai puternice.4.5 ori mai uşor şi mai puţin voluminos decât arcul în foi.4. cu butonul central. foile sunt unse cu unsoare consistentă grafitată. Frecarea care ia naştere între foile arcului contribuie la amortizarea oscilaţiilor automobilului. Un avantaj al suspensiei cu arcuri în foi îl constituie faptul că. în special. I. aceste arcuri preiau numai sarcini ce lucrează în lungul axei lor şi din această cauză la o suspensie cu astfel de arcuri se prevăd dispozitive de ghidare. Arcul elicoidal este de circa 2. De asemenea. pe lângă forţele verticale. apare o pretensionare a foii principale. la suspensiile independente. care-şi va micşora raza de curbură. I. Arcurile pot fi dispuse longitudinal sau transversal pe cadru. La acest tip de arcuri. iar la strângerea lor . ca urmare.Prin a micşora tensiunile ce apar în foaia principală. foile arcului sunt executate cu raze de curbură diferite. nu apare frecarea.

Suspensiile ce folosesc ca element elastic. . La capete. elementul elastic este prevăzut cu armăturile 1 şi 4. mai multe bare de secţiune circulară.4 Elemente elastice pneumatice La suspensia pneumatică.permite reglarea automată a nivelului caroseriei faţă de sol. în principiu. Arcul bară de torsiune este format dintr-o bară de secţiune circulară sau dreptunghiulară. El se compune. dintr-un cilindru 8 . În figura IV. respectiv nesuspendată a automobilului. IV. în funcţie de sarcină şi starea drumului. Un alt tip de element elastic pneumatic este elementul tip diafragmă (fig. I. bare de torsiune au început să se utilizeze la un număr din ce în ce mai mare de autoturisme şi la unele autobuze. Suspensia cu elemente elastice pneumatice prezintă următoarele avantaje: . iar cu celălalt de caroserie. ceea ce permite să se micşoreze spaţiul destinat pentru jocul suspensiei şi deci să existe posibilitatea coborârii centrului de masă. arcurile metalice sunt înlocuite cu elemente elastice pneumatice.6. El se compune dintr-o ţesătură de nailon cauciucată 2.caracteristica parabolică faţă de caracteristica liniară a arcurilor metalice. a se reprezintă elementul elastic pneumatic sub formă de burduf. care limitează deformările radiale. dar pot fi dispuse şi longitudinal. Ele sunt dispuse transversal. Un dezavantaj al suspensiei cu bare de torsiune în constituie faptul că prezintă condiţii tehnologice mai grele pentru fabricaţie. având între fiecare etaj câte un inel de oţel 3. b şi c) sau cu burduf cu un singur etaj utilizat la autobuzele Roman. prin intermediul cărora se fixează pe partea suspendată. Avantajele barelor de torsiune sunt: consum redus de metal şi posibilitatea de reglare a poziţiei suspensie. Barele de torsiune 1 (fig. IV.5) sunt fixate cu un capăt de braţele 2 şi 3. din lamele suprapuse.4.6.

În figura IV. care se înfăşoară sau desfăşoară pe armătură în funcţie de poziţia relativă a cilindrului faţă de armătură. iar partea din spate prin intermediul cercelului 12. iar celălalt prin intermediul cercelului 12 care permite arcului să se deformeze sub acţiunea sarcinii (prin încovoierea arcului distanţa dintre centrele ochiurilor se modifică). Amortizarea oscilaţiei este asigurată de amortizoarele hidraulice telescopice 8 cu dublu efect. Spre deosebire de arcurile în foi. Arcul în foi 6 este dispus longitudinal faţă de cadru.1 Suspensii cu roţi dependente În majoritatea cazurilor.4. se reprezintă suspensia din spate a unui autoturism cu arcuri în foi dispuse longitudinal. Un capăt al arcului este fixat printr-un bolţ de articulaţie (pentru a transmite forţele de tracţiune şi frânare la cadru). Capitolul II. Partea din faşă a arcului este în legătură cu cadrul prin intermediul unui bolţ de articulaţie. Pentru limitarea cursei arcului este prevăzut tamponul de cauciuc 15. Aceste părţi sunt unite printr-o membrană sau diafragmă 2. legat de partea suspendată şi dintr-o armătură (piston) 1. 9 . suspensia automobilelor cu puntea rigidă foloseşte arcurile în foi dispuse longitudinal. legată de partea nesuspendată. elementul elastic pneumatic prezentat nu poate prelua decât forţele verticale. Suspensia cu arcuri în foi semieliptice dispuse longitudinal. datorită construcţiei simple. Modele constructive de suspensii II.10.

Datorită faptului că arcurile elicoidale preiau numai sarcini verticale. O suspensie corespunzătoare pentru cazul când autocamionul este încărcat va fi prea rigidă pentru autocamionul gol.12 se reprezintă suspensia dependentă cu arcuri elicoidale a punţii din spate a unui autoturism. care se sprijină pe suporturile 1 ale cadrului. puntea este prevăzută cu braţele 1 şi 5 pentru preluarea forţelor orizontale. Suspensia dependentă cu arcuri elicoidale. Pentru a realiza o suspensie care să corespundă în ambele cazuri.11 se reprezintă suspensia din spate cu arc suplimentar utilizată la autocamioane. În figura IV. Ea se compune din arcul principal 3 ce lucrează la sarcini mici şi mijlocii. Suspensia cu arcuri în foi cu caracteristică neliniară se utilizează mai ales la puntea din spate a autocamioanelor. 10 . La sarcini mari. începe să lucreze şi arcul secundar 2. În figura IV. II.2 Suspensii cu roţi independente Datorită avantajelor pe care le prezintă. se foloseşte suspensia cu arc suplimentar.Suspensia cu arcuri în foi semieliptice dispuse longitudinal cu caracteristică neliniară. suspensia cu roţi independente este foarte răspândită.

Ea predomină la roţile din faţă. prin ţeavă de elementele elastice pneumatice iar prin ţeava c comunică cu atmosfera. articulat de braţul inferior 5. La o creştere a sarcinii autobuzului. care deschide supapa de admisie a aerului. cu dublu efect. Acestea împreună înlocuiesc braţul superior al suspensiei. în ultimul timp. Forţele verticale sunt preluate de arcul elicoidal. În figura IV. distanţa dintre partea suspendată şi nesuspendată se micşorează. în sensul acelor de ceasornic. În figura IV. va ridica pistonul. Tot pe corpul amortizorului se fixează şi fuzeta 3. Din rezervorul. Braţele oscilante 2 şi 8 sunt articulate la un capăt de punte. iar aceasta prin intermediul excentricului. II. Suportul de cauciuc 7 limitează comprimarea arcului. la care elementul elastic 1 este amplasat concentric cu amortizorul telescopic 2. iar forţele de tracţiune sau frânare se transmit la cadru prin tirantul de legătură 4. iar tija va roti pârghia.14 este reprezentată suspensia tip Mc Pherson.13 este reprezentată suspensia cu roţi independente. iar cu celălalt de pivotul roţii. este montat în interiorul arcului 6. Amortizorul hidraulic telescopic 5. aerul 11 .3 Suspensia cu elemente elastice pneumatice Corectorul este legat prin ţeava a de rezervorul de aer comprimat. însă. s-a răspândit la toate roţile autoturismelor.

7 mm. În această situaţie. deci. ţeava. Tija. 2) Se apasã pe bara de protecţie. partea suspendată de ridică şi tija va roti pârghia în sens invers acelor de ceasornic.partea suspendată e va ridica până când supapa se închide (pârghia ocupă poziţia 0). serveşte la reglarea iniţială a suspensiei. orificiul. prin ţeava. Capitolul III. Se mãsoarã: -Distanţa de la podea la centrul barei de protecţie. supapa. Corectorul este prevăzut şi cu supapa de suprapresiune. 12 . La scăderea sarcinii. lãsând vehiculul la înãlţimea normalã de funcţionare. în elementele elastice pneumatice. amortizoare şi rotule. o parte din aerul comprimat va ieşi din elementele elastice. examinaţi defectele sau uzura la braţele inferioare.intră prin ţeava de legătură a. Procedee de service III. care. că acest corector de poziţie intervine de fiecare dată când distanţa dintre partea suspendată şi nesuspendată variază. Rezultă. În felul acesta.1 Verificare ţinuta de drum Procedura de verificare a ţinutei de drum la suspensie este urmãtoarea: Se inspecteazã: 1) Cu ajutorul altui tehnician se trage în sus de bara de protecţie din faţã şi se ridicã vehiculul cât de mult este posibil. orificiul din interiorul pistonului. se elibereazã uşor. în atmosferă. garnitura cu pâslă. supapa. deschizând supapa. până când masa suspendată revine în poziţia de echilibru. Diferenţa între cele douã mãsurãtori trebuie sã fie mai micã de 12. deplasează pistonul în jos. când elementele elastice pneumatice trebuie să aibă distanţa între partea suspendată şi cea nesuspendată. prin intermediul excentricului. Dacã diferenţa depãşeşte aceastã limitã. cu lungimea reglabilă. Se lasã încet bara de protecţie şi se lasã vehiculul sã ajungã la înãlţimea normalã de funcţionare Se mãsoarã: -Distanţa de la podea la centrul barei de protecţie.

Dacã capul rotulei este desfãcut din suportul jambei sau se observã o tocire. O altã metodã de examinare a uzurii este verificarea cuplului de strângere al piuliţei crenelate . III.III. trebuie verificatã înţepenirea capului rotulei în lãcaşul din jambã. se schimbã rotula. Se ridicã partea din faţã a vehiculului permiţând suspensiei faţã sã atârne liber. sã încãrcaţi sau sã îndreptaţi vreo piesã.4 Service componente Când sunt înlocuite articolele de mai jos. c.3 Verificare ansamblu jambă elastică Rotulele trebuie înlocuite dacã se observã slãbirea articulaţiei sau tãierea burdufului. III. Se apucã roata de sus şi de jos. uzate sau distruse trebuie înlocuite cu piese noi. se mişcã deplasând-o du-te-vino din interior spre exterior. va trebuie verificatã poziţionarea nominalã la: -Rotulã inferioarã -Braţ inferior -Suport jambã 13 . sau când capul rotulei poate fi mişcat în soclul sãu folosind presiunea degetelor.o piuliţã slãbitã poate indica un cap uzat sau un început de fisurã la lãcaşul din pivot. Aceasta se poate face zgâlţâind roata şi sesizând mişcarea capului sau a piuliţei crenelate faţã de lãcaşul din jambã. b. Se determinã dacã existã vreo mişcare orizontalã a suportului jambei faţã de braţul inferior. 2) De asemenea.2 Verificare componente suspensie Componentele suspensiei care sunt îndoite. când se examineazã rotula. Nu încercaţi sã recuperaţi. Se inspecteazã: 1) Rotula: a. Pivoţii şi rotulele uzate sau distruse trebuie înlocuite.

automobilul se înclină în partea în care s-a produs defecţiunea. strângerea bridelor şi articulaţiilor arcurilor. IV. Remedierea se poate face numai la un atelier de reparaţii. lucrări de degresare (bolţurile. Defecţiunea se poate produce atât la arcurile din faţă. Cauzele care duc la ruperea foii principale de arc sunt: oboseala materialului. săniile arcurilor. elementele elastice pneumatice trebuie demontate pentru îndepărtarea apei şi a impurităţilor depuse pe fundul pistonului. Diferenţa maximă admisă pentru presiunea din diferite elemente elastice pneumatice este de 0. controlul fixării amortizorului. cerceii. Se recomandă ca această operaţie să se efectueze după trecerea sezonului friguros. 14 . şocuri produse de denivelările căii. încărcătura neuniform repartizată.2 bar. Întreţinerea suspensiei Întreţinerea suspensiei cu arcuri metalice constă din: verificarea vizuală a stării tehnice a arcurilor. încât acesta să nu se deplaseze faţă de cadru. Autobuzele prevăzute cu elemente elastice pneumatice necesită reglarea nivelului caroseriei faţă de sol. La ruperea foii principale de arc. Conducerea automobilului devine mai grea întrucât caroseria poate freca pe suprafaţa anvelopei. cât şi la cele din spate. demarării sau frânării bruşte.Capitolul IV. Pe parcurs se fac remedierii provizorii prin sprijinirea capătului rupt în locaşul suportului arcului şi legarea punţii din faţă de traversa cadrului astfel. în apropierea achiului de arc sau în dreptul orificiului bulonului central de strângere. controlul etanşeităţii amortizoarelor. Poziţia corectă a caroseriei faţă de sol este dată de corectoarele de nivel ale suspensiei.1 Defectele în expoatare ale suspensiei Ruperea foii principale de arc. Întreţinerea elementelor elastice pneumatice constă în controlul zilnic al etanşeităţii şi al poziţiei elementului la locul de montare. Anual. plăcile de alunecare).

bridelor. În afara a cauzelor enumerate la ruperea foilor principale. Uzarea sau ruperea filetului bridelor sau bulonului de arc. întreţinerea necorespunzătoare. Înlăturarea defectului se face la atelierul de reparaţii. Cauzele care produc defecţiunea sunt similare cu cele de la ruperea foilor de arc. bulonul central rupt sau cu filetul deteriorat se înlocuieşte. bridele deteriorate etc. Defectarea amortizoarelor. bulonului central. Înlăturarea defectului se face la atelierul de reparaţii până la care automobilul se va deplasa cu o viteză corelată cu denivelările drumului. Repararea suspensiei Arcul în foi poate reprezenta următoarele defecte care se înlătură după cum urmează:  modificarea caracteristicii elastice se verifică cu ajutorul unui dispozitiv de controlat arcuri lamelare. 15 . deformarea cadrului. În parcurs se realizează strângerile. Arcul se recondiţionează prin reşpringuirea foilor. Capitolul V. defecţiunea poate avea loc şi datorită următorilor factorii: neînlocuirea foii principale defecte.Ruperea foilor secundare de arc. Pe parcurs se poate introduce o şaibă metalică între părţile rupte ale arcului şi legarea acestora. deteriorarea supapelor sau a arcurilor acestora. slăbirea suportului amortizorului. ruperea foii principale de arc. Această defecţiune se datorează exploatării automobilului cu bridele de arc nestrânse. Înlăturarea defectului se face la atelierul de reparaţii.   foaia principală sau altă foaie din componenţa arcului ruptă sau fisurată se înlocuieşte. Cele mai frecvente defecţiuni ale amortizoarelor se referă la: scurgerea lichidului. uzura cerceilor. Înlăturarea definitivă a defecţiunii se face la atelierul de reparaţii prin schimbarea arcului. urmată de tratamentul termic corespunzător. Suspensia vibrează sau face zgomot datorită următoarelor principale cauze: montarea necorespunzătoare a amortizoarelor. slăbirea bridelor de arc. înfundare canalelor de legătură. slăbirea bridelor. Ruperea sau slăbirea arcului elicoidal. Ruperea bulonului central de arc. Defecţiunea apare datorită următoarelor cauze: ruperea foilor secundare de arc. iar la atelierul de reparaţii se înlocuiesc amortizoarele defecte. Remedierea se efectuează numai în atelierul de reparaţii. funcţionarea necorespunzătoare a amortizoarelor.

utilizându-se la montaj un şurub majorat. Bolţul de arc poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum urmează: Cercelul arcului poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum urmează: -suprafaţa de lucru uzată se recondiţionează prin cromare dură şi rectificare la cota nominală. 16 . urmată de frezare şi găurire la cota nominală.     bucşa uzată se înlocuieşte cu una nouă alezată la dimensiunea nominală.   orificiul pentru şurubul de strângere uzat se recondiţionează prin majorarea găurii. lăţimea tăieturii elastice micşorată se recondiţionează prin frezarea deschizăturii la dimensiunea iniţială şi refacerea circularităţii alezajului. suprafaţa laterală interioară a furcii cercelului deteriorată se recondiţionează prin: frezare şi utilizarea şaibelor compensatoare la montare. urmată de frezare la cota nominală. bucşa arcului uzată se înlocuieşte cu alta nouă. găurire şi refiletare la dimensiunea iniţială. suprafaţa uzată se va încărca cu sudură. suportul bucşei uzat în lungime se recondiţionează prin frezare şi utilizarea şaibelor compensatoare la montare. dacă uzura depăşeşte o anumită limită. -filetul pentru suportul gresorului deteriorat se recondiţionează prin încărcare cu sudură. alezajul pentru bolţul arcului uzat se recondiţionează prin încărcarea cu sudură.

Bucureşti.. 1997 Frăţilă. C. – Exploatarea autovehiculelor. Manual pentru licee. – Tehnici şi echipamente pentru diagnosticarea autovehiculelor.Bibliografie Poenaru M. Popa M. anii IV-V şi şcoli de maiştri Editura Didactică şi Pedagogică. Dinescu. Gh. . S.A.. – Automobile – cunoaşterea. 1995 17 . întreţinerea şi repararea automobilelor Editura Didactică şi Pedagogică.Exploatarea automobilelor Editura Tehnică. Bucureşti Frăţilă Gh. Bucureşti. Bucureşti – 1993 Andreiescu. N.V. Îndrumar de aplicaţii practice Editura Universităţii „Politehnica”. Bucureşti Dan Ignat .Automobile şofer mecanic auto – manual pentru şcolile profesionale Editura Didactică şi Pedagogică.