You are on page 1of 17

Sisteme fiscale internainternaționale Profesor:Castraveț Lucia Tema1:Fiscalitatea în relațiile economice externe 1.

Principiile internaționale de formare a sistemelor fiscale 2.Funcțiile sistemului fiscal internațional 3.Clasificarea sistemelor fiscale 4.Tendințe în dezvoltarea sistemelor fiscale
=1= INDIVIDUAL de la fiscalitate =2= Ca o categorie financiară și ca o componentă principală a sistemului resurselor financiare publice, impozitele îndeplinesc în aria lor de manifestare funcțiile atribuite finanțelor în general dar cu unele particularități imprimate de conținutul lor economic, de procesele de redistribuire a PIB. Un economist atribuie sistemului fiscal o funcție de finanțare a cheltuielilor publice, o funcție de redistribuire a veniturilor și averilor conform obiectivului de echitate și o funcție de stabilizare a economiei. Acești economiști nu vorbesc explicit și despre rolul ce revine acestora și anume rolul financiar de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice, rolul intervenționist de încurajare sau frînare a activității economice, rolul social de redistribuire a unei părți importante din PIB într grupurile sociale și indivizi. Raportate la funcțiile atribuite finanțelor publice în ansamblu, impozitele îndeplinesc o funcție de repartiție (numită și funcție financiară) care include și finanțarea cheltuielilor publice, o funcție de redistribuire a veniturilor și averilor asupra activităților economico – sociale și o funcție de reglare a economiei (de corectare a dezechilibrelor). La acestea se poate adăuga și funcția de control, care a servit ca capacitatea impozitelor de a mijloci efectuarea controlului prin diferite faze ale procesului reproducției economice. În cadrul funcției financiare, prin impozite se realizează în cea mai mare măsură prima latură a funcției de repartiție atribută finanțelor publice, aceasta deoarece impozitul este principala formă de procurare a resurselor bănești la dispoziția statului și implicit de redistribuire a resurselor între sfera activităților materiale și sfera activităților nemateriale, între diferitele ramuri și subramuri economice între membrii societății. În aproape toate țările, o buna parte din PIB este repartizat valoric în faza de redistribuire prin intermediul impozitelor. Prin impozite, statul preia la dispoziția sa o parte din veniturile realizate de actorii pieții factorilor de producție. Veniturile disponibile ale persoanelor fizice și uneori chiar ale firmelor, rămase după suportarea impozitelor directe, sunt în continuare supuse unui proces de redistribuire prin intermediul impozitelor indirecte pe piața bunurilor și serviciilor cu ocazia procurării de bunuri și servicii în al căror preț sunt incluse aceste impozite (accize, TVA, taxe vamale, fonduri sociale etc.). În ceea ce privește funcția de redistribuire atribută sistemului fiscal, reese că impozitele mijlocesc alături de alte instrumente a veniturilor și averilor între membrii societății în conformitate cu ceea ce societatea consideră just, echitabil. Impozitele se percep: -din salariile cu venitele pentru munca prestată -din dobînda datorată pentru capitalul împrumutat -din chiriile oferite a bunurilor mobile și imobile -din profituri, respectiv dividendele aferite acționarilor și asociațiilor -din veniturile obținute de persoanele fizice -din activități independente

Sisteme fiscale în care se predomină impozite indirecte specifice țărilor subdezvoltate sau celor aflate într-o perioadă de criză economică. Pe seama investițiilor efectuate. nu doar cu cele consumatoare de resurse cărora le sunt destinate ci și cu cele generatoare de valoare nouă. 3. începînd cu impunerea concepției potrivit căreia. Impactul reglator al impozitelor pevenituri și averi se relevă cu pregnanță. =3= Procesul de modernizare a sistemelor fiscale este caracterizat la etapa actuală prin:  Trecerea de la impozite analitice sprijinite doar pe un element determinant al contribuabilului ca impozite sintetice stabilite în funcție de o mărime economică. 5. rezultînd o creștere corespunzătoare a venitului rămas din care o parte mai mare va putea fi destinată unor investiții. Astfel. creatoare de produs național și multiplicatoare de resurse financiare. Dupa numărul impozitelor: 1.Criteriile de echitate în repartiția veniturilor și averilor diferă de la o societate la alta și de la o perioadă la alta. 4. în care impozitele sunt așezate pe anumite categorii de venituri sub formă indiciară sau forfetară. nu s-au concretizat pînă în prezent în practică. Despre funcția de reglare atribuită sistemului fiscal se poate vorbi în societatea modernă.  Creșterea randamentului fiscal. Sisteme fiscale în care predomină impozitele generale specifice celor mai dezvoltate țări în care există un aparat fiscal și o contabilitate foarte bine organizată și care aplică impozitul pe venitul global și impozitul pe cifra de afaceri brută sau TVA. presupune o corelare adecvată a proceselor de predare sub formă de impozite.dacă sunt privite ca o parte constitutivă a PIB. Sisteme fiscale în care predomină impozitele directe caracteristice statelor celor mai avantajate din punct de vedere economic și care au la bază impozitul pe venit global și impozitul pe veniturile persoanelor juridice. cifra de afaceri. va spori producția iar economia se va înscrie pe coordonatele de creștere.  Adoptarea de noi procedee de așezare și percepere a impozitelor. Sisteme fiscale cu predominanță complexă specifice țărilor dezvoltate economic cu structuri economico – sociale echilibrate și cu regimuri politice de tip social – democrat. Se pot distinge ca propuneri: -impozitul unic asupra capitalului -impozitul unic pe cheltuiala globală -impozitul pe venit cu o bază cuprinzătoare . ce aparține contribuabilului (venit global. patrimoniu). 2. impozitele trebuie considerate nu doar ca resurse financiare ale statului ci și ca instrumente de influențare a activității economice. societatea poate considera ca fiind echitabilă realizarea unei legalizări a veniturilor și averilor sau platforma veniturilor mari. deși sunt numeroase. fie asigurarea unui venit minim pentru toți membrii societății. Sisteme fiscale cu mai multe impozite care se întilnesc în toate țările. vor crește capacitățile de producție și numărul locurilor de muncă create și se va reduce șomajul. considerată în totalitatea sa. respectiv e veniturilor ce revin participanților la procesele de producție. Implicarea impozitelor în stimularea dezvoltării economico – sociale. Dacă se urmărește stimularea întreprinzătorilor pentru creșterea producției și a ofertei. După natura impozitelor predominante se pot distinge: 1.  Folosirea impozitelor în scopul realizării unor obiective ale politicii generale a statului. 2. Sisteme fiscale cu un singur impozit care există doar din punct de vedere teoretic Proiectele privind impozitul unic. trebuie să se diminueze prelevarea sub formă de impozit. Sisteme fiscale în care predomină impozitele particulare caracteristice structurilor fiscale neevaluate.

la începutul secolului XXI. Astfel. care reprezintă baza tuturor sistemelor fiscale în țările dezvoltate. 60.Sub aspect organizatoric și funcțional deosebim: 1. În același timp. Între timp. Acest lucru poate fi explicat prin următoarele:  Indicatorii absoluți și relativi ai ponderii veniturilor și cheltuielilor publice în PIB sunt mai mari în țările dezvoltate. stimulînd astfel creșterea economică. impozitele directe inclusiv taxele și contribuțiile sociale domină în grupul de țări cu economii dezvoltate. este mai mare în țările cu un nivel scăzut de dezvoltare. adică a impozitelor indirecte este de 53% din veniturile fiscale în Mexic și de 40. de la plata cărora este mai dificil de a se eschiva. nivelul cultural al contribuabililor asupra căruia la rîndul său influențează negativ imaginea proastă a guvernului național. de aceea în aceste țări este mai ușor de a colecta impozite indirecte. cota impozitelor pe bunuri și servicii. obligă de a lărgi utilizarea în acets scop a impozitului pe venit. Impozitele directe. 35% din toate veniturile inclusiv cele nonfiscale. impozitele directe generează aproape 80% din toate veniturile fiscale din SUA. corupția funcționarilor publici. sunt îndreptate spre diferite strategii de dezvoltare economică și de-o camdată au structuri diferite în ceea ce prinește corelația dintre impozitarea directă și cea indirectă. guvernele țărilor în curs de dezvoltare le primesc de la impozitele pe bunuri și servicii.7% în Turcia. Odată cu crearea unei clime investiționale favorabile. îndeplinesc în mare măsură funcția socială de transfer. Potrivit statisticilor Băncii Mondiale. dintre subiectele sale vom evidenția în principal țările dezvoltate și cele cu o industrie nouă. politica fiscală a țărilor dezvoltate este concepută pentru a asigura stabilitatea în societate în timp ce principalul obiectiv al țărilor în curs de dezvoltare constă în accelerarea creșterii economice pentru majorarea veniturilor pe cap de locuitor. în timp ce țările dezvoltate. este destul de echitabil adevărul evident: în țările cu venituri mici.3% în Elveția. structura sistemelor fiscale în țările dezvoltate și în cele în curs de dezvoltare diferă în mod semnificativ. în special în așa numitele economii social orientate. Dintre sursele comune ale veniturilor în buget.  În al doilea rînd. Astfel. deoarece lipsește o bază de . sistemele fiscale ale țărilor dezvoltate și ale celor în curs de dezvoltare. în medie. adică în țările în curs de dezvoltare. Într-adevăr vorbind despre procesul contemporan capitalist în sistemul economiei mondiale. nevoile ridicate ale statului în finanțarea activităților sale sociale. Prin urmare. ponderea veniturilor din impozite indirecte și taxe este mai mare în țările cu nivel mediu și scăzut al PIB-ului pe cap de locuitor. 66. Sisteme de tip federal 2. printre care și diferențierea standartelor de dezvoltare între diferite țări din cadrul economiei mondiale. altele 9% de la impozitele din operații comerciale. În schimb. TVA) pentru a încuraja creșterea capitalurilor și economiilor. în primul rînd impozitul pe venit și avere.5% în Germania. s-au concentrat pe impozitele indirecte. în timp ce în țările în curs de dezvoltare încă domină impozitele indirecte (impozitarea costurilor. În cele din urmă. Se poate constata că economiile mai slabe și mai puțin competitive se orientează spre impozitarea indirectă. Sisteme de tip unitar Sistemul de tip federal este format din 3 verigi de colectare a impozitelor și taxelor: -la bugetul federației -la bugetul unităților teritoriale componente ale federației -la bugetul local Sistemul de tip unitar este constituit din 2 verigi de colectare: -la bugetul administrației centrale de stat -la bugetul local al UAT =4= Procesul contemporan de dezvoltare a globalizării în economia mondială încă nu a scapat de contradicțiile sale numeroase. respectiv tendința subconștientă în masă de a tăinui veniturile. este dificil de a elabora un sistem de impozitare bazat pe impozite directe.

Dimpotrivă. sub multe aspecte este mai dificilă. Acest fapt nu doar reduce salariile reale. adică prioritatea impozitelor directe sau indirecte. originari din țările lumii a 3.impozitare adecvată. anume aici într-o măsură maimare este întruchipată concepția neoliberală ”eficacitatea guvernării” și anume de consecințele globale ale activităților economice din aceste țări rîmăn direct dependente toate celelalte economii. țările dezvoltate. Această alegere va afecta nemijlocit starea comertului exterior al statului. inclusiv economia țărilor în curs de dezvoltare precum și a celor mai puțin dezvoltat . comerțul exterior liber depinde de capacitatea statului de a obține venituri suficiente de la impozitarea directă. specifice țărilor în curs de dezvoltare. Prin urmare. nu are așa o posibilitate și va întreprinde tentative de a spori impozitarea indirectă. țările dezvoltate impun cote ridicate conform standartelor proprii la impozitele individuale și asigurările sociale pe venitul obținut din munca migranților ilegali. baza sistemelor de impozitare o constituie impozitele indirecte. poate majora nivelul impozitelor directe în același timp menținînd un regim liber al comerțului exterior datorită impozitelor indirecte mici. În plus. pot deveni un impediment în comerțul internațional cu țările dezvoltate. este de așteptat să crească taxele vamale care la rîndul lor ppot frîna comerțul exterior.dar și crează locuri de muncă ilegale. Asemenea divergențe de opinii cu privire la rolul impozitelor directe și indirecte. anumea aceasta face ca impozitele directe să fie cel mai important element în structura sistemului de impozitare ale țărilor dezvoltate. la rîndul lor. Astfel. o țară cu un potențial înalt de administrație fiscală în domeniul perceperii plăților fiscale. Coordonarea reciprocă a politicilor fiscale naționale ale acestor grupe de țări. Faptul că țările dezvoltate sunt orientate pe impozitarea directă. astfel. duce la izolarea de cooperare reciprocă între țările dezvoltate cu cele în curs de dezvoltare în materie fiscală. taxele vamale ridicate. În viitor. aceste țări merită o atenție specială. În cele din urmă. ne vom referi la experiența țărilor dezvoltate. fiecare stat are posibilitatea de a alege modul optimal de integrare a factorilor de mediu în politica sa națională de impozitare. vom aborda problema privind posibilitatea statului de a influența asupra comerțului exterior prin intermediul politicii fiscale. Nu toate țările în curs de dezvoltare pot conta pe afluxul jurisdicției lor din partea investitorilor străini. sunt interesate de a supune impozitului atît veniturile interne ale persoanelor fizice și juridice cît și cele obținute peste hotare. Putem consemna că în cadrul celor 2 modele clasice de impozitare. deoarce ele formează coloana vertebrală a sistemului econmic. pot fi percepute fără careva dificultăți din veniturile investitorilor străini obținute în țara dată. Deci numai un stat puternic cu o administrație fiscală bine stabilită are o astfel de capacitate. potențialul propriu în domeniul impozitării directe rămîine scăzut din cauza veniturilor scăzute ale cetățenilor și ale companiilor naționale. analizînd problemele politicilor fiscale naționale. în procesul de globalizare a sistemului economic mondial. impozitele pe venit. În această privință. de aceea. iar cele în curs de dezvoltare pe impozitarea indirectă. La rîndul lor. statul incapabil să colecteze în mod corespunzător impozite directe. Explicația constă în faptul că în majoritatea acestor țări. se reflectă și asupra cooperării comercial economice între aceste state.

numai la venitul realizat în țara de reședință. 3. adică impozitului pe venit și a celui pe avere. Metoda creditării integrale – în acest caz. se calculează impozitul aferent acestui venit total. Criteriul numărul 1 și 3 este aplicabil mai mult în țările dezvoltatea. =2= Pentru evitarea propriu zisă a dublei impuneri internaționale. Apariția dublei impuneri internaționale este posibilă datorită folosirii următoarelor criterii (aplicabile în practica fiscală internațională): 1.Tema3:Dubla impunere internațională. Dubla impunere internațională reprezintă supunerea la impozit a aceleiași materii impozabile pentru aceeași perioadă de timp de către 2 autorități fiscale din țări diferite. Dubla impunere juridică – impunerea aceleiași materii impozabile de 2 ori în state diferite. în practica fiscală internațională se utilizează mai multe metode sau procedee tehnice cum ar fi: 1. organul fiscal din țara de reședință. Efectele negative induse de dubla impunere internațională asupra dezvoltării relațiilor economice și financiare din diferite țări. nu ia în calculul venitului impozabil venitul realizat peste hotare dacă s-a plătit impozit în țara de origine a venitului. un stat impune rezidenților săi care realizează venituri sau posedă avere din statul respectiv indiferent dacă aceștia locuiesc sau nu în țara lor. 3. impozitul plătit în străinătate pentru veniturile realizate acolo se deduce integral din impozitele datorate în țara de reședință. Dubla impunere poate fi evitatăfie pe baza unor măsuri legislative unilaterale.Fenomenul de dubla impunere internațională 2. Metoda scutirii progresive – potrivit acestei metode. Dubla impunere poate apărea numai în cazul impozitelor directe. Metoda scutirii totale – conform acestei metode. a apărut și apare și în continuare fenomenul de dunblă impunere internațională.Modalitatea de evitare a dublei impuneri internaționale 3. se cumulează veniturile obținute în țară și în străinătate. Republica Moldova are încheiate X acorduri privind evitarea dublei impuneri. 4. Dubla impunere se manifestă sub 2 forme: 1. Dubla impunere economică – impunerea în cadrul unui stat a aceleiași averi sau venit la mai multe impozite 2. organul fiscal din țara de reședință cumulează veniturile obținute în țară și în străinătate. criteriul de origine a veniturilor – potrivit acestuia. criteriul naționalității – conform acestui criteriu. criteriul rezidenței – conform acestuia.Necesitatea evitării dublei impuneri internaționale =1= Ca urmare a mobilității. a mobilității persoanelor și capitalurilor. fie prin încheerea unor acorduri bilaterale sau multilaterale între state. din care se scade impozitul plătit în străinătate dar nu integral ci numai pînă la limita impozitului ce revine în țara de reședință la un venit egal cu cel obținut în străinătate. 2. stabilește cota de impunere aferentă acestui venit cumulat și calculează impozitul aplicînd cota astfel stabilită. au făcut posibilă identificarea unor soluții pentru înlăturarea acesteia. 1. Metoda creditării obișnuite – se aplică astfel.impunerea veniturilor se efectuiază de țara căreia aparține rezidentul. impunerea se efectuiază de către organele fiscale din țara pe al cărei teritoriu s-au realizat veniturile sau averea. cooperării transfrontaliere internaționale și a dezvoltării relațiilor economice internaționale. inclusiv în . indiferent dacă veniturile ori averea care fac obiectul impunerii sînt obținute sau se află pe teritoriul acelui stat sau în afara acestuia 2. făcîndu-se abstracție de rezidența sau naționalitatea beneficiarilor de venituri.

organul fiscal din țara de reședință (Franța) nu ia în calcul venitul realizat peste hotare (Algeria) dacă s-a plătit impozit în țara de origine a venitului.Calculăm impozitul plătit în Franța pentru un venit de 10000 EUR.Impozitul total: 1000+3500=4500 EX 2: Un italian obține în SUA un venit de 5000 USD pentru care plătește impozit care este calculat prin aplicarea cotelor progresive pe tranșe astfel: de la 0-1000 cota e de 7%. de la 1001-3000 cota e de 12%.Calculăm impozitul plătit în algeria: IA=4000*25%=1000 4. În Italia. dar calculat în țara de reședință (Franța). pentru un venit mediu de 6000 EUR se aplică un impozit de 30% și pentru 10000 EUR-45%. dar o aplică doar venitului realizat în țara de reședință Franța.Vt=VA+VF=6000+4000=10000 2. se calculează impozitul aferent acestui venit din care se scade impozitul plătit în străinătate Algeria dar nu integral ci numai pînă la limita impozitului ce revine în Franța la un venit egal cu venitul obținut în Algeria. de la 3001-5000 cota e de 18%. IFP= 4500-1000=3500 5. se scade integral impozitul plătit peste hotare (Algeria). acesta mai obține un venit de 20000 USD iar scara impunerii este următoarea: de la 0-1000 e scutit. EX 1:Un rezident francez obține în Algeria un venit de 4000 EUR care este impozitat cu 25% iar în Franța mai obține un venit de 6000 EUR pentru care scara impunerii este următoarea: pentru un venit mediu de 4000 EUR se reține un impozit de 20%.situațiile în care impozitul plătit în străinătate este mai mare decît impozitul intern aferent aceluiași venit.Calculăm impozitul total IT=IFP+IA=3700+1000=4700 Caracteristica metodei a 4. creditării obișnuite și creditării totale. Să se calculeze impozitele datorate în cele 2 țări evitînd dubla impunere prin metodele scutirii totale. de la 8001-15000 e de 25%. 4001-8000 e de 15%. IF=6000*30%=1800 IA=4000*25%=1000 IT=IF+IA=1800+1000=2800 În cazul celei de a 2 metodă se calculeaza astfel: Organul fiscal din țara de reședință Franța. Vt=VA+VF=6000+4000=10000 2. evitîndu-se dubla impunere prin cele 4 metode.Calculăm venitul total. 1001-4000 e de 10%.Aplicăm la acest venit cota de 45% și obținem impozitul plătit în Franța la un venit de 10000 EUR IF=10000*45%=4500 3. apoi stabilește cota de impunere aferentă venitului total. Să se calculeze impozitul datorat în cele 2 țări. Prima metodă: ISUA=(1000*7%)+(2000*12%)+(2000*18%)=670 IIt=(3000*10%)+(4000*15%)+(7000*25%)+(5000*30%)=4150 IT=670+4150=4820 .Calculăm impozitul ce se plătește în Franța la un venit egal cu cel obținut în strănătate Algeria IF’=4000*20%=800 4. 1. IF=10000*45%=4500 3. 1. este faptul că din impozitul corespunzător venitului total realizat în Franța și în Algeria. Vt=VA+VF=6000+4000=10000 se impozitează cu 45% IF=6000*45%=2700 IA=4000*25%=1000 IT=2700+1000=3700 Metoda 3 impune cumularea veniturilor în țară și în străinătate. de la 20001-30000 e de 40%. cumulează veniturile realizate în țară și în străinătate Algeria. de la 15001-20000 e de 30%. În primul caz.Calculăm impozitul efectiv plătit în Franța IFP =IF-IF’=4500-800=3700 5.

dubla impunere este operantă pentru partenerul străin.A p a r i ţ i a d u b l e i i m p u n e r i i n t e r n a ţ i o n a l e e s t e d e t e r m i n a t ă d e d i v e r s i t a t e a sistemelor fiscale naţionale. constituind o frână în schimburile internaţionale de valori. Acest fenomen fiscal are un rol si efect restrictiv. . financiare şi tehnico-siinţifice internaţionale.În condiţiile existenţei statelor ca entităţi politice şi a economiilor naţionale. astfel că eliminarea sau restrângerea ei capătă o importanţa deosebită pentru asigurarea evoluţiei pozitive ascendente a colaborării între state.IIt’=6150-450=5700 IT= ISUA.A doua metodă: Venit total=5000+20000=25000 IIt=(3000*10%)+(4000*15%)+(7000*25%)+(5000*30%)+(5000*40%)=6150 ISUA=670 IIt’=1000*0%+3000*10%+1000*15%=450 IIt. comerciale si financiare. între alte măsuri. deoarece produce o presiune fiscală mai mare. într-un singur stat. dezvoltarea schimburilor externe de valori materiale şi a cooperării economice internaţionale necesită.Eliminarea dublei impuneri internaţionale reprezintă o necesitate pentru a asigura dezvoltarea nestânjenită a relaţiilor economice internaţionale. sub toate formele. care să asigure o desfăşurare normală a acestora şi cointeresarea reciprocă a partenerilor în promovarea şi amplificarea în continuare acolaborării internaţionale. î n general. de particularităţile politicilor fiscale precum şi de modul de folosire a impozitelor şi taxelor ca pârghii de stimulare sau limitare a u n o r a c t i v i t ă ţ i e c o n o m i c e ş i n u a r e d e c â t e f e c t e n e g a t i v e a s u p r a s o c i e t ă ţ i i . şi găsirea mijloacelor adecvate pentru evitarea dublei impuneri a veniturilor realizate din operaţiuni cu străinătatea.IIt =3= Factorul fiscal. afectează buna desfăşurare a comerţului exterior şi a cooperării economice internaţionale. Dubla impunere devine un obstacol greu de depăşit în calea dezvoltării comerţului exterior şi lărgirii în continuare a cooperării eco nomice. Este necesară c l a r i f i c a r e a ş i g a r a n t a r e a s i t u a ţ i e i f i s c a l e a c o n t r i b u a b i l i l o r ( p e r s o a n e f i z i c e ş i juridice) care sunt principalii „actori” ai activităţii economice si financiare. întrucât sarcina fiscală devine mai mare în raport cu situaţia când venitul sau averea ar fi impusă o singură dată. Într-adevăr. precum şi a folosirii impozitelor ca pârghie stimulatoare sau de limitare a unor activităţi economice. mai cu seamă prin intermediul dublei impuneri juridice internaţionale.

.țări care oferă avantaje specifice societăților de tip holding ca cum ar fi reduceri parțiale a impozitului pe venit –Luxemburg.după specificul propriu:  țări specializate în industria maritimă (Malta)  țări specializate pe industria financiar bancară (Luxemburg)  țări specializate pe sistemul valorilor mobiliare. 1. Impozite scăzute sau chiar inexistente asupra veniturilor atît pentru persoane fizice cît și juridice.pe zone geografice:  țări care își fac publicitate pe piața SUA. 5. 2. paradisul fiscal reprezintă orice țară care este considerată ca atare și care dorește să fie astfel sau orice teritoriu în care persoanele fizice sau societățile au impresia de a fi impuse mai puțin decît altundeva. paradisurile fiscale sunt centre financiare care oferă condiții de impozitare mai favorabile.Paradisul fiscal ca element al planificării fiscale internaționale. Filipine. Haiti.țări care nu aplică nici un fel de impunere asupra veniturilor și creșterii de capital pentru persoanele fizice-Principatul Monaco. se impune un venit fix. Franța.țări în care impozitul pe venit este stabilit pe o bază teritorială-Hong Kong. 4. acestea nu îmbină toate caracteristicile paradisurilor fiscale – Vaticanul. Clasificarea paradisurilor fiscale: 1.Modalități de folosire a paradisurilor fiscale.Insulele Bermude.Companiile offshore ca instrument a planificării fiscale internaționale.  paradisuri fiscale secundare (1. Austria). paradisurile fiscale pot îmbrăca diverse definiții. 3. 2. 3. cu țările în care povara fiscală este ridicatăCipru. 2. își adaptează în permanență legislația fiscală în concordanță cu evoluția acesteia în plan internațional. Germania. Aceste entități pentru a asigura un regim fiscal privelegiat.țări mici care sunt caracterizate printr-o suprafață mică și o populație redusă numeric. 2.Tema 4:Planificarea fiscală internațională.în funcție de importanță:  paradisuri fiscale principale (1. 3. Principalele caracteristici ale paradisurilor fiscale: 1. Irlanda.în funcție de sistemul de impunere:  țări în care veniturile realizate în străinătate sunt scutite total de impozit pe profit plătindu-se astfel o taxă anuală fixă  țări în care baza de impozitare nu este profitul ci valoarea capitalului social  țări în care impozitarea are loc în sistem liniar – indiferent de valoarea profitului realizat. Dispun de acorduri fiscale în vederea evitării dublei impuneri a veniturilor cu țările industrializate.țări industrializate ca SUA. Elveția. Protecția prin lege a operațiunilor financiare sau comerciale și refuzul de a coopera cu organele fiscale străine. 2.Niderlanda). =1= În literatura de specialitate. Italia. În viziunea economistei Corduneanu. 4.țări în care cotele de impunere sunt foarte scăzute adică datorate încheerii acordurilor privind evitarea dublei impuneri. Canadei  țări care își fac publicitate pe piața Marii Britanii 4. imobiliare și financiare (Monaco) 3. Dezvoltarea unui sistem bancar lipsit de reglementări restrictive care asigură rapiditatea operațiunilor în interiorul și în afara hotarelor. Conform economistului Hoanță.Olanda.

avînd protecție împotriva intervenției guvernamentale și a schimbărilor politice exterioare. Scopul pentru care se decide înființarea unei companii offshore. Companiile offshore. situația geografică. pe lîngă un avocat sau contabil. pe creștere de capital. Servicii profesionale . unde taxele vamale asupra mărfurilor intrate și destinate reexporturilor sunt suspendate și se autorizează realizarea unor operațiuni comerciale. consensul politic. efectuată în afara legilor țării din care provine investitorul. financiare și de asigurare. Investiții 3. -societăți de bază – ncici aceste societăți nu au o activitate proprie și sunt înregistrate în țări cu presiune fiscală redusă unde gestionează trezoreria grupului care le-a creat. existența acordurilor fiscale 3. Companiile offshore au următoarele domenii de utilizare: 1. Aceste entități și sunt denumite zone offshore care oferă scutire la plata impozitelor pe profit. pe dividende.Factorii care determină alegerea unui paradis fiscal pot fi: 1. regimul fiscal. stabilitatea politică și economică. industriale. structura socială. pe dobînzi. Specifici – aceștia țin de particularitățile diverse ale regimurilor juridice. Altfel spus. moneda și controlul schimburilor. accesibilitatea paradisului. sediul societăților și transferul acestora. beneficiazăși de mult dorita confidenâialitate în fața unui control valutar. Există următoarele tipuri de companii offshore: -societăți holding – sunt acele societăți care dețin un portofoliu de participație fără să exercite o activitate de afaceri. bancare. -societăți fictive – acestea nu au o bază în țările de refugiu și se limitează la o simplă colaborare ”cutie de scrisori” existentă temporar pe lîngă o bancă. constau în stabilirea și domicilierea unei entități juridice prin intermediul căreia se derulează afaceri cu alte entități domiciliate în afara statului respectiv. Acesta concentrează și administrează beneficiile comerciale și financiare realizate în alte țări cu fiscalitate ridicată de către filialele și întreprinderile grupului fondator. o zonă offshore reprezintă spațiul restrîns pe teritoriul unui stat de obicei în cadrul unui port sau aeroport ș. Particulari – menționăm domiciliul sau rezidența persoanei fizice. transferul capitalurilor. asigurarea secretului operațiunilor. este în principal minimizarea taxării și reducerea poverii fiscale. Schemele offshore.a. Tranzacții imobiliare 4. Comerț internațional 2. ale sistemelor fiscale și avantajelor acordate de guverne. Generali – sun statutul juridic. Acestea sunt înregistrate în paradisuri fiscale sau înțări dezvoltate care oferă regimuri fiscale privilegiate. Acestea au dublu scop: să transforme mai dificil controlul fiscal asupra contabilității întreprinderii din grup și alt scop e să stabilească în țările de refugiu profiturile realizate din anumite operațiuni. De caracterizat paradisul fiscal MONACO caracterizînd: -situația geografică -suprafața -populație -monedă națională -nivelul PIB pe cap de locuitor -regimul fiscal -legislația fiscală -tipuri de companii existente PENTRU MARȚI PREZENTARE =3= Offshore reprezintă activitate desfășurată în exterior. 2. pe lîngă regimul de impozitare lejer.

modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor. taxe și contribuții sociale precum și modul de calcul și de plată al acestora. Autoritățile publice locale sunt obligate să respecte legislația națională cu toate că sunt autonome. =1= Principalele caracteristici ale statelor de tip unitar sunt:  Legislație unică care se aplică pe teritoriul întregii țări  Organecentrale ale puterii și administrației de stat cu autoritate pe întreg teritoriul țării  Teritoriu împărțit în unități administrativ teritoriale condus de autorități locale autonome cu personalitate juridică și bugete proprii. bugetul asigurărilor pentru șomaj și fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.Principiile impozitării în statele de tip unitar. Obiectivul fundamental al elaborării codului fiscal a fost armonizarea cu legislația fiscală auniunii europene precum și asigurarea concordanței cu acordurile fiscale internaționale la care Romania este parte. 4.Sistemul fiscal al unui stat de tip unitar. Independent:Fraudele fiscale internaționale. 1. adică plătitorii să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale. =2= Sistemul fiscal român este guvernat de codul fiscal cu normele metodologice de aplicare. 3. Codul fiscal al Romaniei stabilește cadrul legal pentru impozitele. 8. Codul fiscal al Romaniei cuprinde 10 titluri și 298 articole. (Romania. Codul fiscal român a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004. Tema 5:Particularitățile sistemelor fiscale în statele de tip unitar. bugetle locale. bugetul asigurărilor sociale de stat. capitalului național și cel străin. Certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare care să nu conducă la interpretări arbitrare iar termenele. Codul fiscal mai autorizează ministerul finanțelor publice .5. 2. Printre avantajele majore ale codului fiscal român menționăm:  Unificarea legislației fiscale  Claritate în privința impozitelor  Siguranță juridică  Armonizarea cu directivele UE. Neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferite categorii de investitori și capitaluri cu forma de proprietate asigurînd condiții egale investitorilor. Franța. 6. Echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice prin impunerea diferită a veniturilor în funcție de mărimea acestora. Belgia) etc. taxele și contribuțiile sociale obligatorii care constituie venituri la bugetul de stat. Sistemul de impunere în statele de tip unitar se bazează pe următoarele principii: 1. Acesta mai precizează contribuabilii care au obligația să plătească aceste impozite. Eficiența impunerii prin asigurarea stabilității pe termen lung a prevederilor legislației fiscale a țării astfel încît aceasta să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice și juridice. bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Japonia. 7. Operațiuni bursiere Proprietate intelectuală Recrutare de personal Operațiuni bancare etc. 2.

CAS de sănătate datorate bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate 3. contribuții sociale 1. impozitul și taxa pe clădiri 2. Venituri din transferul titlurilor de participare 6.Impozitele și taxele locale 1. Venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat 8.impozitul pe profit 2. Venituri din activități sportive și de divertisment desfășurate în Romania 10. avizelor și autorizațiilor 5.TVA 7. instrucțiuni și ordine care ar completa codul fiscal în cauză. Dividende de la o persoană juridică română 2. Sunt considerate ca venituri obținute în Romania următoarele: 1. Dobînzi de la un nerezident care are un sediu permannent în Romania 4. Taxe speciale etc.contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale datorată de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator.contribuția pentru concedii și îndemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate 4. Taxa hotelieră 8.impozitul pe veniturile microîntreprinderilor 4. II.contribuții de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorate de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat 6. Venituri din servicii prestate în Romania și din afara Romaniei 9. Venituri atribuite unui sediu permanent din Romania 7.impozitul pe veniturile obținute din Romania de nerezidenți 5. Venituri obținute la jocurile de noroc practicate în Romania Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane denumite contribuabili:  Persoanele juridice române  Persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în Romania  Persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente ce desfășoară activitatea în Ro  Persoanele juridice străine care realizează venituri din proprietăți imobiliare situate în Ro .impozitul pe venit 3. 2. În sistemul fiscal român există următoarele tipuri de I. Sumele înscrise pe o declarație fiscală se exprimă în moneda națională a Romaniei.al Romaniei să elaboreze norme metodologice. Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor este leul românesc. Venituri din proprietăți imobiliare situate în Romania inclusiv veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în Romania 5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă 6.contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat. impozitul și taxa pe teren 3. Impozitul pe spectacole 7.Accizelee 8.contribuțiile asigurărilor pentru șomaj datortae bugetului asigurărilor pentru șomaj 5. Taxa pentru eliberarea certificatelor. taxa asupra mijloacelor de transport 4. Dobînzi de la un rezident 3.impozite și taxe din care fac parte: 1.impozitul pe reprezentanțe 6. Venituri din premii acordate la concursuri organizate în Romania 11.

Contribuabilii care desfășoară activități de natura cluburilor de noapte. Anul fiscal este anul calendaristic. sunt obligați la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate. EX:o societate comercială a determinat la sfîrșitul trimestrului 2 impozit pe profit în sumă de 250 RON. indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială acordate din bugetul de stat. pariurilor sportive în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activitățile menționate este mai mic de 5% din veniturile respective. Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:  Trezoreria statului  Instituțiile publice pentru fondurile publice  Cultele religioase  Instituțiile de învățămînt particular acreditate  BNR  Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar  Organizațiile nonprofit.Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române pentru veniturile realizate atît în Romania cît și în străinătate. bugetele locale și din alte conturi publice. Sunt supuse impzoitului pe venit următoarele categorii de venituri:  Venituri din salarii  Venituri din activități independente  Venituri din investiții  Venituri din cedarea folosinței bunurilor  Venituri din pensii  Venituri din activități agricole. Cota de impozit pe profit aplicabilă asupra profitului impozabil este de 16%. piscicultură. bugetele fondurilor speciale. Se ocupă cu pariuri sportive. banii și bunurile primite prin sponsorizare etc. taxele de înregistrare.Organizațiile patronale pentru următoarele tipuri de profit: cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor. donațiile. silvicultură. . Ip(I 2012)=250 RON Venit anuale totale pu 2012=40000RON  Impozitul pe venit: în calitate de contribuabili pot fi numite: 1. 2.  Venituri din premii și din jocuri de noroc  Venituri din transferul proprietății imobiliare și altele.  Pensiile pentru invalizii de război. Nu sunt impozabile următoarele tipuri de venituri:  Ajutoarele. Veniturile totale anuale au constituit 40000 RON. bugetul asigurărilor sociale de stat. orfanii. cazinourilr. contribuțiile bănești ale membrilor și simpatizanților. Persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în Romînia.  Sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților naturale. Să se calculeze impozitul pe profit datorat și impozitul minim calculat pentru trimestru II. discotecilor. invalizi.Organizațiile sindicale. Persoanele fizice rezidente. 3.  Sumele încasate din asigurări care reprezintă despăgubiri precum și ocre alte drepturi cu excepția cîștigurilor primite de la societățile de asigurări. Persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în romînia.  Persoanele juridice cu sediul social în Romania înfiinâate potrivit legislației europene.

 Premiile și alte drepturi sub formă de cazare. Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pînă la 1000 RON inclusiv. pentru cei ce au 2 persoane în întreținere e de 450 RON. monumente istorice. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3000 RON. baze de tratament etc.  Activitatea de învățămîn efectuată de instituțiile publice sau de alte entități autorizate. obținute de elevi și studenți în cadrul competițiilor interne și internaționale inclusiv elevi și studenți nerezidenți în cadrul competițiilor desfășurate în România. expoziții. soția sau soțul.dispensare.   . castele.  Prestările de servicii legate de practicarea sportului. sanatorii. tîrguri. preunivesitar. TVA:Conform codului fiscal român. activitățile specifice posturilor publice de radio și televiziune etc. deosebim următoarele cote ale TVA:  Cota standart de 24% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă și care nu sunt supuse cotelor reduse. care au 3 persoane în întreținere e de 550 RON și pentru cei ce au 4 sau mai multe persoane în întreținere e de 650 RON.01 RON și 3000 RON inclusiv. Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. îngrijirile medicale și operațiunile strîns legate de acestea desfășurate de unități autorizate precum spitale. rudele contribuabilului sau soției sau soțului pînă la gradul al 2 inclusiv. masă. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1000. sînge de proveniență umană.  Meditațiile acordate în particular de către cadre didactice din domeniul învțămîntului școlar. cinematografe etc. Au obligația de a depunde declarația pe venit pînă la data de 25 martie. Cota de impozit este de 16 % care se aplică asupra venitului impozabil. Personă în întreținere poate fi: copii minori în vîrstă de pînă la 18 ani. Veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și mobile din patrimoniul personal. seviciile publice poștale. Astfel pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere.  Livrările de organe.  Prestările de servicii efectuate de către stomatologi și tehnicieni dentari. transport. grădini zoologice și botanice. cărți. deducerea e de 350 RON.Sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare. universitar. ziare și reviste cu excepția celor destinate în principal publicității -serviciile care constau în piermiterea accesului la muzee. deducerea constituie 250 RON. nu se acordă deducere personală. Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile la locul unde se află funcția de bază. centre de sănătate rurale sau urbane. -livrarea de proteze și accesorii ale acestora cu excepția protezelor dentare -livrarea de produse ortopedice -livrarea de medicamente de uz uman și veterinar -cazarea în cadrul sectorului hotelier  Cota redusă de 5% ce se aplică asupra: -livrarea de clădiri inclusiv a terenurilor pe care sunt construite destinate a fi utilizate drept cămine de bătrîni și pensionari -livrarea de clădiri inclusiv a terenului pe care sunt construite destinate a fi utilizate drept case de copii și centre de recuperare pentru minori Următoarele operațiuni de interes general sunt scutite de TVA:  Spitalizarea.  Cota redusă de 9% care se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri: -livrarea de manuale școlare. pentru cei ce au o persoană în întreținere. deducerile personale se stabilesc prin ordin al Ministerului Finanțelor Publice.

rețin.5% pentru contribuția individuală și 30. Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori.85% pentru contribuția pentru concedii și îndemnizații 3.8% pentru contribuția datorată de angajator -41.8288 euro.5% pentru contribuția individuală și 20. casa națională de pensii publice.3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă din care 10. Țigări și țigări de foi(1000 bucăți) cota:64 euro 7. 1000 sticle de vinuri spumoase cu volum unitar de 0.5% pentru contribuția individuală și 25.05 3. Alte tipuri de bere. acciza este 0.8% pentru contribuția datorată de angajator -36.7 litri și prețul de 20 RONI sticla. Țigarete (1000țigarete) cota :48. Aciza este echivalentă în euro:0. 2. plătesc și după caz suportă potrivit prevederilor legale contribuții sociale obligatorii în numele asiguratului( agenția națională pentru ocuparea forței de muncă.ACCIZELE Potrivit codului fiscal romîn sunt aplicate următorele cote de acciz.395 10. Pentru contributia de asigurări sociale: -31. miniserul justiției.50+22% 6.5420 roni Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt: 1.5% pentru contribuția individuală -5. 500 kg cafea solubilă la prețul de 100 RONI pe Kg. Să se calculeze suma totală a accizelor? Cursul de schimb: 1 euro=4. Tutun de fumat fin tăiat destinat rulării în țigarete (kg) cota:81 8.2% pentru contribuția datorată de angajator -0. 2. Pentru contribuția la bugetul asigurărilor de șomaj -0.473. Instituțiile publice care calculează. Întreprinderea de producție ROM SERVICE a expediat din încăperea de acciz 1000 sticle de bere cu volum unitar de 0. 4. Pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 740 RON. 4000 țigarete a cîte 4 RONI pachetul. Cafea prăjită inclusiv cafea cu înlocuitori (tonă) cota:225 euro 11.5% pentru contribuția individuală -0. 1.19 euro 9. casa națională de asigurări de sănătate și autoritățile administrației publice locale) Cotele de contribuții social obligatorii sunt următoarele: 1.3% pentru condiții normale de muncă din care 10. Pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate -5. Persoane fizice rezidente care realizează venituri din salarii precum și orce alte venituri din desfășurarea unei activități dependente.15-0.3% pentru condiții deosebite de buncă din care 10.5% pentru contribuția datorată de angajator -0.8% pentru contribuția datorată de angajator 2. Băuturi fermentate altele decît bere și vinuri: liniștite(hectolitru)cota:100 Spumoase:cota 45 4. Vinuri: liniștite(hectolitru de produs) cota:0 Spumoase(hectolitru) cota:34. Benzină cu plumb(tonă) cota:547 euro (1000 litri) cota:421. secretariatul de stat pentru culte. Berea produsă de micii producători independenți. unitatea:hectolitru/un grad plato. 3.85% pentru contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale diferențiat în funcție de clasa de risc conform legii datorată de angajator . Alcool etilic(hectolitru de alcool pur) cota:750 euro 5. Cafea solubilă (tonă) cota:900 euro Exemplu.25 litri și prețul 2 RONI sticla. ministerul administrației și internelor. Motorină (tonă) cota:391 (1000 litri) 330.

Calculul contribuțiilor sociale individuale se realizează prin aplicarea cotelor menționate asupra bazei lunare de calcul corectată cu veniturile specifice fiecărei contribuții în parte cu anumite excepții. Acordurile internaționale în vigoare semnate de Rada supremă a UK 8. Ucraina este al 3 loc ca dificultate din lume în ceea ce privește sistemul său fiscal. e) Îndemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale suportate de angajator potrivit legii. f) Îndemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale suportate de la Fondul Național de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale potrivit legii. 1. 2.-0. d) Remunirația administratorilo societăților comerciale companiilor sau societăților naționale și regiilor autonome.Sistemul fiscal al Ucrainei.Sistemul fiscal al Rusiei. Codul Fiscal al UK 6. Constituția UK 5. Hotărîile Radei supreme a Republicii Autohtone Crimeea 9. c) Îndemnizații din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial. Colectarea impozitelor și taxelor este dirijată și controlată de către administrația fiscală de stat și serviciul vamal de stat. Noul CF a introdus un nr de 23 impozite și taxe dintre care 18 sunt generale de stat și 5 sunt locale. g) Ajutoarele lunare și plățile compensatorii care se acordă conform legii personalului militar. Potrivit raportului Băncii Mondiale din anul 2011. sunt stabilite următoarele tipuri de impozite și taxe generale de stat și locale: . 3. Cotele prevăzute mai sus se pot modifica prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat și prin Legea bugetului de stat după caz cu excepția cotei de contribuție de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale în cazul șomerilor care se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru șomaj și se datorează pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate. polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la trecerea în rezervă sau direct în retragere. =2= Începînd cu 1 ianuaire 2011. Tema:Particularitățile sistemelor de impozitare în statele CSI. Hotărîrile organelor locale privind impozitele și taxele locale Conform CF.25% pentru contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale datorată de angajator. obținute în baza unui contract individual de muncă. Codul vamal al UK 7. a fost introdus noul CF al Ucrainei care a schimbat substanțial sistemul de impozitare al acesteia. b) Îndemnizații din activități desfășurate ca urmare a unei fucții de demnitate publică stabilite potrivit legii. Baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale individuale obligatorii reprezintă cîștigul brut realizat din activități dependente în țară și în străinătate cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care Romania este parte. Legislația UK în domeniul fiscal include: 4.Sistemul de impozitare în RM. care include: a) Venituri din salarii în bani și/sau în natură. Contribuțiile sociale individuale calculate și reținute se virează la bugetele și fondurile cărora le aparțin pînă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează sau pînă la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează după caz împreună cu contribuția angajatorului ori a persoanelor asimilate angajatorului datorată potrivit legii.

.Taxa pe valoare adăugată 4.Rata de impozitare standart de 15%. .Taxa turistică Impozitul pe venit a persoanelor fizice.Impozitul unic 3. pomiculturii și producției de hamei 14. .Taxa pentru utilizarea resurselor de unde radio ale UK 11.Impozitul fix pe gospodărie țărănească 16. Cota de impozitare de bază constituie 16%. Entitățile juridice constituite și care funcționează în conformitate cu legislația UK sunt tratate ca și rezidenți fiscali și sunt impozabile pe venitul obținut atît în țară cît și peste hotare. . Rezidenții ce achită impozit pe profit: întreprinderele de transport feroviar și subdiviziunile acestora care obțin profit din activitatea de transport feroviar de bază sau auxiliar.Rata de impozitare de 30% care se aplică asupra veniturilor din premii obținute de rezidenți și nerezidenți de pe teritoriul UK. Nerezidenți ce achită impozit pe profit: persoanele juridice sub orice formă organizatoricojuridică care obțin profit din sursa de proveniență de pe teritoriul UK.Taxa pentru dezvoltarea viticulturii.I.Cota de 1% ce se aplică asupra veniturilor obținute de către un contribuabil din vînzarea unui imobil o singură dată pe parscursul unui an în cazul în care suprafața totală depășește 100m2. Această rată se aplică de obicei asupra veniturilor din salarii.Taxa sub formă de adaos la tariful existent pe energia electrică și pe căldură 17.Taxa pentru desfășurarea a unelor tipuri de activitatea de întreprinzător 5. reprezentanțele permanente ale nerezidenților care obțin venituri din sursa de proveniență a UK.Impozitul ecologic 7.Taxele vamale 15.Taxa pentru prima înregistrare a unității de transport 6. Impozitul pe profit a întreprinderilor. cotele impozitului pe profit se administrează astfel: .Impozitul pe imobil altul decît lotul de pămînt 2.Taxe și impozite locale 1.Impozitul pentru utilizarea subsolurilor 9. Persoanele fizice nerezidente sunt impozitate numai pentru veniturile obținute din sursele ukrainene.Impozitul pe venitul întreprinderilor 3.Rata de impozitare de 17% care se aplică asupra venitului din salarii care depășește de 10 ori venitul minim lunar.Taxa pentru locul de parcare a unităților de transport 4.Transportarea de tranzit a gazului natural și amiacului pe teritoriul UK 8.Impozitul pe venitul persoanelor fizice 2.Plata sub formă de rentă pentru transportarea petrolului și produselor petroliere.Taxa sub formă de adaos la tariful existent pentru gazul natural pentru consumatorii de orice formă organizatorico juridică II. Pentru desfășurarea activității de asigurare a persoanelor juridice rezidente.Accizele 5.Taxa pentru utilizarea specială a apei 12.Rata de impozitare de 5% care se aplică asupra venitului obținut din vînzarea mai multor proprietăți imobiliare pe parcursul unui an.Taxe generale de stat 1. Conform CF avem următoarele cote de impozitare: .Impozitul pe pămînt 10. valoarea cărora nu depășește de pînă la 10 ori venitul minim lunar.Taxa pentru utilizarea specială a resurselor forestiere 13. Persoanele care sunt rezidente în UK sunt supuse la plata impozitului pe venitul personal.

81 Vinuri din struguri 0.01 hrivne pentru 1litru Alcool etilic de 100% alc e de 45.67+25% - . Aici sunt supuse impozitării următoarele tipuri de operațiuni: 1.Automobilele . auto. pentru alimentarea și asigurarea aparatelor aeriene. bagaj și încărcături prin intermediul transportului feroviar.Motocicletele Berea la unitatea de măsură UAH pentru 1litru e de 0.Cota de 17% .87 hrivne pe litru Țigări pe filtru pentru 100buc+% și este de 110.Petrolul .exportul mărfurilor peste teritoriul vamal al UK 2.Cota de 0%.3% pentru obținerea venitului în rezultatul îndeplinirii condițiilor contractuale în ceea ce privește alte tipuri de activitate de asigurare .livrarea de mărfuri cu scop de: alimentare și asigurare a vaselor marine. serviciilor pentru deservirea aparatelor aeriene care îndeplinesc rute internaționale.0% la obținerea venitului în rezultatul îndeplinirii condițiilor contractuale în ceea ce privește asigurarea pe viață și asigurarea pentru pensii TVA Conform CF al UK sunt stabilite următoarele cote ale TVA: . 3. Accizele. aerian și naval. pentru alimentarea și asigurarea corăbiilor cosmice și sateliților pămîntului.Băuturile alcoolice. servicii pentru transportarea pasagerilor cu trenurile rapide INTERCITY PLUS. pentru asigurarea și alimentarea transportului militar și a altui contingent special a forțelor armate ale UK.Produse de tutun și înlocuitori ai acestuia .Remorcile . pentru magazinile dutyfree. berea . În grupa mărfurilor accizate se includ: .pentru livrarea de servicii ca: transport internațional de pasageri.Alcoolul etilic și alte substanțe distilate .