You are on page 1of 9

NEVROZISMUL

La începutul dezvoltării teoriei personalităţii ,care era strict empirică şi psihometrică, Eysenk a identificat două trăsături principale şi universale ale personalităţii, care au fost folosite pentru evaluarea descripţiei generale a diferenţelor individuale. Aceste trăsături sunt Nevrozismul şi Extraversia; ele încă persistă în cele mai bine stabilite teorii ale personalităţii (deşi uneori sub denumiri diferite). Gigantic Three derivă din investigaţiile empirice ale lui Eysenk asupra personalităţii şi diferenţelor individuale (Eysenck, 1947, 1952, 1977, 1982). În concordanţă cu teoria personalităţii, sunt trei dimensiuni principale ale personalităţii sau aspecte în care indivizii diferă: Nevrozism, Extraversie şi Psihoticism. Eysenk de asemenea a oferit un instrument psihometric pentru a evalua aceste dimensiuni; Chestionarul de personalitate Eysenk revizuit(EPQ-R; Eysenck & Eysenck, 1991) este ultima versiune a acestui instrument. EPQ-R este un inventar cu autoraportare care comprimă itemi despre comportamentul tipic (preferinţe sau dispoziţii) la care se răspunde pe o scală Likert cu două puncte (da şi nu). Avantajul principal în teoria personalităţii a lui Eysenk cu privire la aceste abordări vechi şi clasice (dar de asemenea psihanalitice) sunt o consecinţă a metodologiei de cercetare strict cantitativă, sistematică şi empirică. Începând de la cercetările teoretice şi observaţiile clinice sistematice, Eysenk a aplicat tehnici statistice robuste ale reducerii datelor pentru a evalua dimensiunile personalităţii, obţinând una din primele şi desigur cea mai longevivă teorie ştiinţifică a trăsăturilor de personalitate.Alt avantaj al teoriei lui Eysenk este că încearcă să explice diferenţele personalităţii individuale în termeni biologici. În acord cu teoria lui Eysenk şiEysenk (1985) există diferenţe biologice în personalitate, în mod specific la pragul de excitaţie. Nivele diferite ale Nevrozismului, Extraversiei şi Psihotismului (cele trei dimensiuni la care Eysenk se referea ca şi temperament) sunt cauzate direct de factori genetici şi evaluate din punctde vedere al asemănărilor şi deosebirilor dintre indivizi. Astfel, bazele biologice ale temperamentului ar trebui să explice impactul pe termen lung al trăsăturilor de personalitate în aspectele observabile şi neobservabile ale individualităţii. Eysenk a argumentat că Extraversia a fost consecinţa psihologică a diferenţelor individuale în sistemul activator reticular ascendent (localizat în formaţia reticulară a creierului stem). Cortexul cerebral, care este excitat de acest sistem, determină nivelele de motivaţie,emoţie şi condiţionare în concordanţă cu alţi inhibatori sau excitatori, şi aceste moduri consistente de excitare determină limita în care un individ este introvertit sau extravertit. Introvertiţii au o tendinţă mai mare de a fi excitaţi cortical decât extravertiţii şi viceversa.Aceasta este deoarece în condiţii egale de stimulare externă (de exemplu, exact în aceeaşi situaţie), introvertiţii vor genera o excitaţie mai mare decât extravertiţii. Astfel, extravertiţii au nevoie de o perioadă mai mare de timp (şi efort) pentru a se adapta la stimulii externi şi astfel de a beneficia de mediile înconjurătoare liniştite. În mod contrar, extravertiţii care au nevoia de a compensa nivelul lor scăzut de excitare, au tendinţa de a căuta stimuli externi care sunt mult mai confortabili (sau sunt capabili de a se descurca) cu medii înconjurătoare distractive sau cu ostimulare puternică. Ca o consecinţă, diferitele nivele de excitaţie şi inhibiţie ale extravertiţilor şi introverţilor ar duce la evitarea sau cercetarea intensităţii stimulilor, care în răspuns ar mări sau micşora nivelul lor înnăscut de adaptare la stimuli, rezultând în conexiune inversă

1

dar care nu sunt stabili şi indicatori observabili. Aceste dimensiuni pot fi evaluate prin inventare cu autoraportare aşa ca EPQ-R. diferenţele individuale în Nevrozism ar trebui să fie explicate în temeni de activitate a creierului în zona viscerală (compusă din amigdală. Extraversia şi Psihoticismul.Hans Eysenk concluzionează că nucleul personalităţii constă din trei supertrăsături: introversie – extraversie. Extraversia evaluează modul în care aceştiindivizi arată preferinţa şi tendinţa de a fi vorbăreţi şi optimişti (la fel de bine ca energici). El a încercat să relaţioneze introversia – extraversia de factori biologici aşa ca excitarea cortexului cerebral. Nevrozismul poate fi înţeles în termenii relaţiei între excitabilitate şi răspuns emoţional (reflectat în activarea autonomă a sistemului nevrotic). Nivelele de excitaţie sunt asociate cu emotivitatea şi activităţile de excitaţie în creierele indivizilor nevrotici pot fi traduse în experienţa (sau predispoziţia cel puţin. Astfel.. septum. Taxonomia temperamentului a lui Eysenk (aspectele noncognitive ale personalităţii care includ aspectele cognitive ale inteligenţei) se bazează pe trei dimensiuni principale. Prin contrast. aşa ca răspunsul pielii prin transpiraţiesau galvanic (spre deosebire de experienţa emoţiilor negative puternice) se crede că suntconsecinţa activităţii viscerale a creierului şi activării consecvente a sistemului nervos. Există o evidenţă longitudinală impresionantă pentru stabilitatea acestor trăsături de-a lungul unor fragmente din viaţă şi identificarea lor cu dimensiuni ale personalităţii principale în diferite culturi (vezi Matthews & Deary. hipocampus. EPP (profilul de personalitate a lui Eysenk) şi se crede a fi universale (Eysenck & Eysenck. Primul instrument psihometric care evaluează Nevrozismul şi Extraversia a fost Chestionarul medical a lui Maudsley (MMQ). pe cât de mult se crede că aceste dimensiuni sunt inerente. 1985). acelaşi eveniment poate provoca o reacţie emoţională puternică la indivizii nevrotici. interdependenţa fiziologică a proceselor care subliniază două trăsături de personalitate ortogonale şi nerelaţionate (aşa ca Nevrozismul şi Extraversia) şi lipsa instrumentelor psihologice la acea vreme pentru a testa ipotezele sale. pe atât se aşteaptă ca ele să fie stabile de-a lungul timpului. 1998). care îşi asumă riscuri. Dovada pentru bazele biologice ale nevrotismului nu a fost la fel de extensivă şiconsistentă pentru Extraversie. în mod cert nu a fost obţinută de Eysenk. de a experimenta) emoţii intense. 2 . neuroticismul – stabilitate emoţională şi psihotismul.psihofiziologică. neuroticism – stabilitate emoţională şi psihotism. . dar ultimele versiuni ale Inventarului de personalitate Eysenk (EPI) şi cele mai recente chestionare de personalitate Eysenk revizuite(EPQ-R) au introdus îmbunătăţiri în evaluarea celor trei dimensiuni. impulsivi şi care caută senzaţii puternice. Astfel. Mai departe. Nevrozismul se referă la nivelul emoţional al individului şi tendinţa lui de a fi anxios. A încercat să facă teoria trăsăturilor mult mai explicită prin relatarea trăsăturilor la cauze fiziologice şi sociale. 1985 Hans J. necorelate denumite Nevrotismul. cingulum şi hipotalamus) şi formaţiunea reticulară. Psihotismul (introdus în taxonomie în 1976) se referă la indivizi cruzi emoţional. Deoarece indivizii nevrotici sunt caracterizaţi de un sistem visceral foarte uşor excitabil (zona din creier cu implică regularizarea emoţiei) sunt mult mai sensibile în a produce reacţii emoţionale care să stabilească indivizii (la nivel scăzut în Nevrotism). Alte probleme şi inconsistenţe ale teoriei psihobiologice a lui Eysenk au fost complexitatea lui. În acelaşi mod în care diferenţele între Introversie – Extraversie sunt mult mai evidente în mediile cu stimuli intenşi.diferenţele individuale în activarea autonomă care conduc Nevrozismul sunt mult mai clar observate în condiţii de stres sau anxietate. care generează activitate percepută ca excitaţie. Eysenk a elaborat un model din care reies trei trăsături consistente din cercetările analitice factoriale efectuate: introversia – extraversia. care includ Psihotismul(Eysenck & Eysenck.

furia. in timp ce persoanele cu grad mare de nevrotism traiesc emotiile negative la un nivel crescut. Dimensiunea nevrotica este deseori catalogata drept “afectivitate negativa”. In concluzie. senine. Asadar. Altfel spus. Cu toate ca persoanele nevrotice sustin ca au mai multe sentimente negative decat cei cu grad de nevrotism scazut. gradul de nevrotism dicteaza cum raspunde organismul sau la factorii exteriori cu care interactioneaza. fiind exprimata printr-o suita de emotii negative. Diferenta dintre cele doua categorii nu este cantitatea sau gradul de incidenta al emotiilor negative sau pozitive. defineste instabilitatea emotionala. putem spune ca persoanele cu grad mic de nevrotism traiesc emotiile negative la un nivel scazut. ea fiind corelata cu activitati nervoase superioare. in urma testarilor. Dimpotriva. ele nu spun ca experimenteaza mai putine emotii pozitive. anxietatea. nu au o parere prea buna despre sine. In plus. in special cu stimularea adrenergica. Desi persoanele cu nevrozism pronuntat par sa traiasca mai degraba in spectrul negativ de emotii. Aceasta frica se poate manifesta fata de situatii specific sau poate fi un sentiment general de frica. In lucrarea de fata ne-am propus sa analizam trei laturi ale nevrotismului ca trasatura de personalitate si modul in care acestea ilustreaza trasatura in caz.aceasta fateta descrie simtul datoriei si al obligatieie morale. insumeaza scoruri mari in sectorul nevrozismului sunt. Astfel de personae se simt tensionate. sau neuroticismul. In viziunea lui Hans Eysenck. ci intensitatea la care acestea sunt traite. principalele fatete ale nevrozismului sunt: • • • Anxietate Rigiditate Agresivitate Anxietatea-persoanele anxioase au in mod constant senzatia ca este pe cale sa se intample ceva periculos. Rigiditatea. cele care inregistreaza scoruri mici in acelasi plan. sunt agitate si au o stare de nervozitate. acest lucru nu este adevarat.Nevrozismul. aceasta stare de instabilitate emotionala este o tendinta genotipa spre nevroza. precum tristetea. 3 . vina si altele asemenea. frica. sunt relaxate. nervoase si nesigure. Persoanele care. Agresivitatea-persoanele aggressive isi descarca furia de cel mai multe pe un obiect/persoana din exteriorsi se infurie atunci cand lucrurile nu ies pe placul lor. increzatoare in fortele proprii. in general agitate. avand reactii emotionale mai retinute.

-10 itemi pentru dimensiunea agresivitate (itemii 3. Reliability Statistics Cronbach's Alpha Cronbach's Alpha Based on Standardized Items .16.19.846 .3. 17.13. 11.4) nici un item nu a fost eliminate sau modificat.846) si poate fi folosit pentru comparearea persoanelor intre ele. 15. 21. Acest chestionar are un nivel crescut de fidelitate (Alfa Cronbach=0. Chestionarul a fost aplicat pe un lot de 30 de subiecti si s-a obtinut in urma calcularii consistentei interne a itemilor.9. 18. 14. 27. 24. 30). atat datorita valorii ridicate a coeficientului Alfa Cronbach cat si datorita faptului ca nici un item nu a inregistrat corelatii negative majore (peste 50%) cu ceilalti itemi.8.846. 26 .4.29).845 30 N of Items In urma rezultatelor obtinute dupa introducerea datelor in programul SPSS si a calcularii consistentei interne a acestora (ANEXELE 2.10. dar si pentru compararea grupurilor de personae sau pentru a se lua o decizie preliminara intr-o anumita situatie. 12. 4 . cu ajutorul programului SPSS. -10 itemi pentru dimensiunea rigiditate (itemii 2.Chestionarul realizat pentru calcularea nevrozismului (ANEXA1) contine 30 de itemi distribuiti astfel: -10 itemi pentru dimensiunea anxietate (itemii 1.5 .25 si 28). 23.6. 22. 20.7. valoarea coeficientului Alfa Cronbach 0.

b) mi se potriveste partial c) nu mi se potriveste a) a) a) a) 1) Sunt foarte atent(a) la ceea ce fac/spun deoarece nu vreau sa ma fac de ras in fata celorlalti. corespunzator urmatoarelor intrebari. a) b) c) 6) Ma enervez cand cineva incearca sa ma contrazica. b) c) 9) Nu accept parerea celor din jur deoarece ma consider mai bun(a) decat ei. nicio zi nu seamana cu alta. b) c) 10) Ma nelinisteste tot ceea ce nu-mi pot explica. b) c) 3) Crititc foarte mult in secret actiunile colegilor mei. a) b) c) 13) Sunt foarte ingrijorat(a) despre ce cred ceilalti despre mine. 5 . a) b) c) 12) Ma ghidez dupa un set de reguli in viata. b) c) 5) O schimbare in rutina mea zilnica ma debusoleaza. a) b) c) 11) Pastrez multa vreme resentimenete unei persoane care m-a contrazis sau cu care am fost in conflict. b) c) 8) In viata mea se produc schimbari multiple. a) b) c) a) a) a) 7) Evit sa particip la discutii chiar daca stapanesc bine subiectul care se discuta. Variante de raspuns: a) mi se potriveste. care va caracterizeaza cel mai mult. b) c) 4) Cand vad sau aud oameni care se cearta devin agitat. b) c) 2) Prefere sa lucrez cu lucruri traditionale decat sa invat lucruri noi.CHESTIONAR Incercuiti una dintre variantele de raspuns precizate mai jos.

nu pot sa nu ma gandesc la un accident. b) c) 18) Cand fac o greseala imi este greu sa-mi continui lucrul. b) c) 15) Prefer sa aleg pentru vacanta locurile unde am mai fost. a) b) c) 19) Ma gandesc mai tot timpul la problemele din viata mea. a) b) c) a) a) a) a) 25) Cand o persoana pe care o astept intarzie. a) b) c) 20) Injur foarte des si de multe ori nu reusesc sa ma controlez.a) a) b) c) 14) "Intep verbal" persoanele din jurul meu pentru a capata atentia grupului. b) c) 26) Obisnuiesc sa trantesc lucruri atunci cand ma enervez. a) b) c) a) a) 16) Evit sa raman/dorm singur(a) noaptea. a) b) c) 22) Mi se reproseaza ca imi fac griji din orice. a) b) c) 24) Imi place sa incerc feluri de mancare exotica. b) c) 29) Cand oamenii ma supara le spun eu ce gandesc despre ei. a) b) c) a) 30) Mobila are acelasi loc in casa de mult timp. b) c) 28) Desi totul merge bine imi imaginez ca se vor intampla lucruri rele. a) b) c) 23) Ma cert des cu alti soferi in trafic. a) b) c) 21) Imi este greu sa accept opiniile celorlalti. b) c) 17) Imi place sa ma laud cu realizarile mele pentru a-i face pe ceilalti sa se simta inferiori. b) c) 33) Ce itemi nu ati inteles?____________ 34) Ce itemi considerati ca ar trebui scosi?_____________ 6 . b) c) 27) Nu mi place sa lucrez cu oameni noi.

.5000 47.57235 .9667 46. .2667 46.839 .5667 1.78492 .841 .835 .1667 46.840 .843 .50855 .73030 .2000 2. .0000 2.401 .847 . .62146 .58329 .0 100.840 .844 . .8333 47.73968 .109 61.0 .6000 46.56324 .65126 .81931 .Case Processing Summary N Valid Cases Excludeda Total 30 0 30 % 100.478 61.7333 47. .581 .0333 47.133 62. .81720 .56832 .67891 N 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 it_1 it_2 it_3 it_4 it_5 it_6 it_7 it_8 it_9 it_10 it_11 it_12 it_13 it_14 it_15 it_16 it_17 it_18 it_19 45. Deviation .4000 2.1000 47.64327 .621 64.847 1. .803 59. .54667 .524 .68145 .55086 .845 .7000 1.7333 46.69481 7 .178 64. .40684 .415 .7000 1.914 60.5333 1.850 .127 .3667 Deleted 1.4000 2.654 59.509 .9333 47.159 .409 58.397 .3333 1.834 .5000 1.661 59.69149 .285 .610 64.30513 .077 .73968 .63968 .0000 Std.420 .70221 .7333 1.1667 46.1000 1.2000 1.841 .099 62. .317 60.133 61.840 .8333 47. . .834 .7667 1.55605 .198 . .4333 .102 58.1000 1.0667 1.306 .532 .0667 Cronbach's 1.6333 46.6333 1.4000 1.626 61. .570 .55605 .835 .0 a.6667 64.7333 2.847 .281 . Item Statistics Mean it_1 it_2 it_3 it_4 it_5 Item-Total Statistics Scale Mean if Item Deleted Scale Variance if Item Deleted Corrected ItemTotal Correlation it_6 it_7 Squared it_8 Multiple it_9 Correlation it_10 it_11 it_12 it_13 it_14 it_15 it_16 it_17 it_18 it_19 it_20 it_21 it_22 it_23 it_24 it_25 it_26 it_27 it_28 it_29 it_30 .6333 1.2667 47.838 .71840 .49827 . .3667 1.920 .0000 46.8667 Alpha if Item 1.897 59.3000 46.836 .2667 1.5000 1.532 .423 . . 2.5333 1.0000 46. Listwise deletion based on all variables in the procedure.61495 . .757 62.567 .2667 1.40258 .

930 -.562 .843 .330 .3000 46.203 .10059 N of Items 30 8 .836 .302 .847 .835 .9667 46.816 59.620 Std. . .843 .861 62. .1000 46.230 . .012 .846 .388 .8667 46.174 .8667 46. Deviation 8.3667 Variance 65.723 62.615 .482 62. . .606 .162 61.8000 46.849 .3667 46.6333 46.838 59.841 Scale Statistics Mean 48.982 58.852 . . .407 63.3667 65.it_20 it_21 it_22 it_23 it_24 it_25 it_26 it_27 it_28 it_29 it_30 46.846 .826 60. . .833 . .9667 46.170 .844 63.6667 46.

9 .