MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

....... 114 5.....Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma.1 Conciliul de la Ferrara ......4 Agonia Imperiului (1425-1453) .....................4...................................4..........5........ 115 4 .... 114 5..2 C derea Constantinopolului ...............................................

imperiul nu a fost împ r it niciodat . administra ia. conduc torii s i drept spirite rele. elementul ortodox i cel oriental sau. Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. nici ca schimbare. Pân în ultimele sale clipe. elementul elenist. ci doar administrativ. Conform unei defini ii clasice. iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . elenism cultural. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion .2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. Bizan însemna Roma.a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . juridic vorbind. 1. Bizan ul nu a fost un nou stat. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . întrucât st pânirea roman devenise prea întins . nici ca evolu ie.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . deoarece.1 1. biserica i coroana. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. vizigot.1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. Purt torii puterii bizantine au fost armata. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie.

s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . demnitatea sa era personal i neîngr dit . În Bizan ca i în Occident. aici au tr it P rin ii Bisericii. adic al tuturor cre tinilor . Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. conduc torii s i se consider împ ra i romani. Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale.dar i povara vechii Rome. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman.Rom . El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. Ca mo tenitor al Imperiului Roman. Bizan ul. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. Noua Rom . iat ce-i scrie dojenitor 6 . Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. preia gloria. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu.

Siriana. 290. În timp. administra iei i comer ului. 1. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. latina domina apusul Europei. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. pierzându. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca.i con inutul imperial.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. Limbi vechi ca aramaica. asemeni celei divine. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . p. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. luând i titlul Io . ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. Era instrumentul administra iei i culturii romane. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. 1. modelul imitat este cel bizantin. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. Persoana suveranului era absolut i sacr . Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. 7 . era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. Un commonwealth medieval: Bizan ul. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . ceea ce era aramaica palestinian cre tin . iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic.

Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru. el a fost reunit în 350 i 392.1 Noul sistem al lui Diocle ian. st pânea asupra întregului Imperiu roman. VII).-14 p.C. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. pân în vremea lui Traian (98-117).) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. în 330. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac.C.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec.1. 2.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . cea din 395. De i extins în vremea lui. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului. De la Augustus (27 a. chestiunea periodiz rii e relativ simpl . De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa. 2 2. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. Restaurarea stabilit ii. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec.

sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. 2. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312.împ ra i. Galerius (293-311). cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. Constantin Chlorus i Galerius (293). Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. s preia întregul control asupra imperiului. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. de stat. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. succesorul de drept al împ ratului Carus. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. reu e te dup asasinarea lui Carinus. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. Schimb rile din administra ie. ca atare. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. Edictul de toleran de la Milan (313). Treptat se ajunge la revers. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. Împ ratul Diocles. Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic.2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). Prin politica sa reformatoare iscusit .1. 9 . a primului împ rat cre tin.

nepot al s u. totu i dându. caesar în Apus (355). ele îl proclam pe acesta din urm augustus. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. fratele mai tân r al lui Gallus. în 353. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. l-a numit pe Iulian. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. De acum. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. Suspectând loialitatea lui Gallus. i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. cât i dinspre r s rit. împ ratul a dispus executarea sa în 354. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. caesar în R s rit. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). La 380. al doilea nepot al s u. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . Magnentiu se sinucide. Continuitatea sub Constan iu II. i doar moartea natural a lui Constan iu. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). El însu i s-a întors la Constantinopol. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. Iulian. pe când î i preg tea trupele din Antiohia.r mân episodice. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . Constan iu îl nume te pe Gallus. episcopul Alexandriei. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius.Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. 2. uzurpatorul p gân al lui Constans. când Iulian Apostatul (361-363). care st pânea în Italia (340). care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit.2 Statul sub presiune (337-395). 10 . pentru a face fa rebeliunii. în fruntea c reia se afla Athanasios. Dup lupte interne de durat .i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. iar Constan iu II (337-361) în R s rit.

vizigo ii . A reoficializat p gânismul. care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. trimise în ajutor. în spiritul lui Constan iu . în vreme ce Valens favoriza arianismul. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. fiul lui Valentinian. Valens. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. între Dun re i Balcani. o rud de-a lui Iulian. o recunoa tere a st rii de facto. ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. din cauza atacurilor hunice. a pornit împotriva lor.greuthungi i tervingi . i politica sa militar s-a dovedit neinspirat .au început s devasteze zone întinse ale imperiului. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. Acest pas a r mas impopular. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. mai întâi lui Iovian (363-364). i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. nepot al lui Constantin cel Mare. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. dup ce de facto for aser linia Dun rii. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. care a încercat s uzurpeze puterea. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. acordând go ilor statutul de 11 . cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu.vor trece totu i pe plan secund. preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine.

a stat sub semnul pericolului vizigot. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. Domnia lui Arcadius. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). insulele din Marea Egee. încheierea unui tratat de pace cu Persia. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. 2. în anul 383. Antiohiei i Ierusalimului. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. a fost opera lui Theodosie cel Mare.2. fiind asasinat de Arbogast. Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. în 387. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. Siria. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . iar dogma ortodox este acum des vâr it . a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. s-a iscat un lung r zboi civil.autonomie. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). cea apusean lui Honorius. Ambrozie. ci i una de natur politic . Sub conducerea lui Alaric. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic .1 Pericolul barbariz rii (395-457). Câ iva ani mai târziu. Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. episcopul Milanului. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . un general frac aflat în slujba sa. care viza împ r irea Armeniei. Palestina. Restabilirea unit ii Bisericii. Rivalitatea între cei 12 . vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . Cre terea influen ei barbare i apus. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). În aceea i vreme. Egipt. Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. Asia Mic . tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. dup episcopul Romei.

Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. în afar de p cat. Nestorie i pe cel al Alexandriei. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443.doi generali ai R s ritului i Occidentului . Chiril.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. având suflet ra ional i trup. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. a trimis delega i la acest sinod. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. Cele dou naturi 13 .Rufinus i Stilicon . primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. cel care a accentuat primatul bisericii romane. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. i chiar titlul de magister militum. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). Dup o prim invazie în Italia în 402-403. Dup victoria asupra arianismului. Papa Leon cel Mare (440-461). Nestorie sus inea doctrina antiohian . Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. marcheaz din nou unitatea imperiului. natura uman fiind precump nitoare. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. dublat apoi. La 438 Codex Theodosianus.

deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Leon I cur armata r s ritean de germanici. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. ci i o important victorie politic . împreun cu Pulcheria. cât i monofizitismul. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. distan ându-se astfel de Constantinopol. proces care f cuse 14 . papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. era cel mai influent personaj la Constantinopol. aliindu-se cu tribul isaurienilor. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat. cu c petenia acestuia. alanul Aspar. Dup stingerea dinastiei theodosiene. stopând procesul de barbarizare a acesteia. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. Probabil m celar în tinere e. 3 3.sunt complete i nedesp r ite. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon.i fiica. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului.1. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. pe Marcian ca împ rat R s rit. El îl impusese prin ma ina iunile sale. patriciu i magister militum. Ariadna. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). Fiind arian i barbar. Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . Urmarea a fost c Egiptul i Siria. c s torindu. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). monofizi i i reforme (457-518) 3. Astfel. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului.

de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. Odoacru a trimis în 480. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. dup moartea lui Romulus. Leon II. fiul Ariadnei. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. comandantul diocezei Thracia. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. ad ugând o moned de aram . împotriva lui Odoacru. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. La moartea lui Leon.i capitala la Ravenna. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . comandantul g rzii de excubitores.la Constantinopol. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia.armata apusean ineficient . Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. fratele defunctului împ rat Zenon. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. stabilindu. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. În aceste chestiuni interveneau i demele. a fost un bun administrator i om de finan e. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. 3. Theodoric. pe care Anastasie i-a sprijinit. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox .2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . la rândul s u. tat l lui Leon II. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). au durat pân în 497. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. Anastasie I Dikoros (491-518). a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . acesta. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. Romulus Augustulus. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus.

îns era deja prea târziu. Astfel. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . care dobândiser o for deosebit în secolul V. în 532. bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. pe tot mai înalta 16 . fost actri . s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V.2. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. în 523. Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. reprezentând o amenin are pentru stat. comandant al g rzilor imperiale. subîmp r ite în corpuri civile i militare. Pe lâng pericolul extern. Iustinian oscila între cele dou orient ri. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. a izbucnit r scoala Nika. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . în timp ce Belizarie. fiind numit succesor la tron. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. asocia ii municipale ce se autoguvernau.i s ias de sub influen a lor. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. influen at i de împ r teasa Theodora. Iustinian I (527-565). S-a c s torit cu Theodora. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. divizându-i pe r scula i. a în bu it insurec ia. reprezentat mai ales de per i. îns . Îndat dup urcarea pe tron. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine.pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor .3. în urale Nika . Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. a destituit chiar trei mini tri impopulari. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial.

luându-l prizonier pe regele got Vitiges. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. în anul urm tor. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. întreprins contra vizigo ilor. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. p trunde în Dalma ia. care îl detronase pe Childeric. O a treia campanie. Ravenna. Dinspre vest. francii. cump ra i cu aur de bizantini. rechemat de la frontiera estic . cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . La moartea împ ratului. dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. Generalul Belizarie. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. În cele din urm . monumentele de ar bizantin . care în bu ise revoltele din interiorul statului. sub conducerea lui Mundus. îi atacau i ei pe ostrogo i. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. f r s se loveasc de rezisten . Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. în prim vara anului 540. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. O sarcin mai important . capitala statului ostrogot. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole.prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. sub comanda energic a lui Totila. Ostrogo ii. prima.

Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian.2. 3. Codex Theodosianus. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). Interpretarea legilor era interzis . Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. Ciuma bubonic . De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. Simultan. Într-un 18 . Pericolul supraextinderii. a completat grandioasa oper juridic . chiar Iustinian fiind molipsit. Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. Din acest motiv. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. prin aceast reform a dreptului. fiind prescris doar aplicarea lor. Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. ci a întregii Europe.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. nu doar în istoria Bizan ului. Prin tendin ele sale aristocratice. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . dar s-a vindecat. Institutele. astfel c acestea au fost pierdute treptat. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. având la baz compila ia anterioar . Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. Spiritul cre tin este integrat în ele. dup cum o descrie istoricul Procopius. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. din punct de vedere literar i teologic. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. Un manual de principii de drept. promulgat în 529. Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. cele 50 de Pandecte sau Digeste. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. numit Codex Iustinianus.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610).

În primul rând. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. A instituit dou exarhate. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. împin i la rândul lor de avari. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. iar. cât i administra ia statului i a armatei. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. recucerite cu trud de înainta ul s u. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. considerat un predecesor al lui Heraclius. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). lipsit de generalul Narses. cel al Cartaginei în nordul Africii. Când Iustin II (565-578). cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. ba mai mult. mai ales prin reforma themelor. În 568 longobarzii. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. Iustinian. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. În al doilea rând. iar în Italia exarhatul Ravennei. vizigo ii redobândesc Spania. 19 . r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. Mauriciu. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . Maurii au atacat Africa bizantin . Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. îndeosebi în urma p cii din 591. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. Armata bizantin a Italiei. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. nepotul i succesorul lui Iustinian.interval de doar câtorva decenii. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. în special în mediul rural. în 585. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri.

abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. Abia dup 590. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). Chosroes II. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). De acum a început tirania lui Phokas. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. dorind r zbunarea acestuia. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. respectiv în Est Theodosie. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . fidel i sincer adept al lui Mauriciu. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. care nu a mai putut intra în vigoare. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. În a doua parte a domniei sale. se preg tea de r zboi. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani.Testamentul s u redactat în 597. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. o reluare a vechii partitio imperii Romani.i avarilor de pe Dun re. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. Incompetent ca politician. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. ea deteriorându-se continuu. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. dar i a diviz rii lui. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. statua men inerea ideii imperiului roman universal. În 593 sub comanda lui Priscus.

desigur cu concursul senatului din capital . Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. care a salvat ara de Phokas. 4. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma. deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare.r s rit. Armean de origine.1 De la Heraclius la Iustinian II. Cu o puternic flot . Heraclius întitulându-se basileos. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. care reuneau func ii militare i civile. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. în contrast cu perioada anterioar . iar peste dou zile încoronat de patriarh. 4 4. Africa i Italia.1. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i.1 R zboaiele cu per ii i avarii.1. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. De altel. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). limba oficial devine acum greaca. aflate sub control bizantin. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. Tiranul Phokas a fost executat. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. Cu Heraclius I (Herakleios). atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 .1.

Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. pentru a face fa pericolului din r s rit. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). per ii l-au alungat îns . Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. totu i. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. au fost r pite i duse la Ctesiphon. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. i la începutul domniei lui Heraclius.anterioar . Constans II Reformatorul. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. soarta imperiului devenise grea în r s rit. avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). Priscus. p trunzând în Palestina i Siria. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). nu el a fost autorul institu iei themelor. angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. ea reprezenta un pericol pentru stat. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. tuns i c lug rit. i. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . în 611. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. dup cum arat istoriografia nou . iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. cucerind Damascul. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. dup cum s-a v zut. ci unul dintre urma ii s i. În nord. 22 . Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . comandant în Anatolia. Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas.

În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. fiul acestuia. în mai multe etape. la Ierusalim de c tre 23 . L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. dup o campanie de o amploare f r precedent. flota slav fiind complet distrus la 10 august. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. Reinstalarea Sfintei Cruci . Având nevoie de resurse financiare. basileul reia campania împotriva per ilor. ahrbaraz. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . r zboiul bizantino-persan. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. în anul urm tor.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. unde au distrus templul lui Zoroastru. În anul urm tor. Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. De i Chosroes II fusese învins. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. dup ce a ocupat Chalcedonul. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. Dastagerd. Heraclius se îndreapt spre Armenia. aduna i astfel. de unde plecase cu apte ani în urm . Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. fiind superiori pe mare. Cruce . În schimbul unor mari sume de bani. ci. Heraclius. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. Dup ce întreaga iarn . Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. Constantin III. Între 622-628 s-a desf urat. unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned .Heraclius a reformat i administra ia central . Cu acest sistem complex de reforme. iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. În 626 per ii au trecut la contraofensiv . având concursul patriarhului Sergios. inclusiv Ganzak (Tabriz). bulgare i gepide atac Constantinopolul. pentru a. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. dup reînnoirea p cii cu avarii.

4. În aceast situa ie. no iune voit vag . Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . doctrina energiei unice . Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior.1.însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) .1. a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. cât i dorin a de glorie. expus în 616.2 Confruntarea cu Islamul. Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. cât i de c tre papalitate . Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. deschiderea erei hegirei.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. interzicând orice disput teologic . Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim.dup moartea lui Honorius. dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. Era invaziei arabe. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. ascensiunea lui Mahomed. de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. a trecut aproape neobservat . cel al monoenergismului. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. de abia redobândite cu atâta trud . Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). 24 . fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. Sophronios (634). cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. Imperiul islamic arab se formase. Atât ardoarea religioas .

titlul de caesar. iar fiul Martinei. amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. Heracliu. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). aflat pe malul microasiatic. în capital . Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. a preferat o retragere tactic . Soarta Siriei era acum pecetluit . Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. Dup aceast înfrângere. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . În zadar îns . Heraklonas. iar musulmanii au invadat Siria. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. fiind definitiv pierdut . Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . care în cele din urm s-a retras. al celei de-a doua so ii. nerenun ând îns la uneltiri. Heraclius. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . în frunte cu Alexandria. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile.aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. fiul cel mare al Martinei. doar 15 ani. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. obosit în luptele contra per ilor. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . David. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). cel mai grav. Constantin III. ca augustus. câ tigând o victorie zdrobitoare. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. în schimb au refuzat coregen a Martinei. fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642.asediat îndelungat. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. Constantin (III). acordând fiului mai mic. În acest fel. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. Egiptul. În 638. El a fost înfrânt. din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide.

viitorul calif. Dup asasinarea lui Omar I. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. Muawija. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. a murit deja dup trei luni de regen . i a lui David.i sporeasc flota în mod considerabil. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. fapt ce a permis lui Muawija s . pe atunci în vârst de 11 ani. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. ca coîmp rat. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). Constans devine la 14 ani singur st pânitor. Controlând deja Siria i Mesopotamia. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. a fiului lui Constantin III. devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. Othman. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. încoronarea lui Constans II (641668). c reia i s-a t iat limba. Amr. care a fost castrat. succesorul acestuia. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. c ruia i s-a t iat nasul. cu toate c . ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia.expansiuni arabe. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. atacând insula Cipru. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. cât i a lui Heraklonas. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. Colosul de 26 . a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . dar a pustiit zone întinse. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. Tronul a revenit lui Heraklonas. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. alungând garnizoana arab . Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor.

Anatolikon.din secolele VII-IX. Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. provocat de succesiunea lui Othman. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. al conduc torului themei.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. p strându-se în interiorul themelor. înaintea interven iei armatei imperiale. Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei.i redefineasc priorit ile. nu a fost anulat imediat. a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. Soldatul membru al themei . Armeniakon i thema maritim Karabisiani. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . suprema ia bizantin pe mare este pierdut . fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor.stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar.aici. Abia r zboiul civil din califat (655-661). confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via .Opsikion. Împ r irea administrativ mai veche. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). una din cele apte minuni ale lumii antice. În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. Imperiul nu mai depindea de mercenari. Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. Constantinopolul a fot silit s . 27 . pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . La origine themele erau unit i militare. În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. a fost demontat. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655). dac fiul prelua condi ia tat lui. Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. în provincii (eparchiai).

dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan .i astfel un du man de moarte. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. exilat la Chersones. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. Un alt demnitar. publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. pentru ca apoi s dispun uciderea sa. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. v zând atmosfera de la Roma. la Syracuza. r spundea de cancelarie. fiind acuzat de înalt tr dare. Lui Maxim M rturisitorul. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. Un an mai târziu. protoasekretis. f cându. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . în Crimeea. alt adversar al monothelismului. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. mutarea re edin ei sale în apus. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. dou energii sau voin e. A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. a schimbat planul. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. func ia logothe ilor. De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. multe comori fiind trimise la 28 . f r succes îns . unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . Herakleios i Tiberios (659). fiind implicat în luptele navale cu arabii. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. Exarhul Olympios. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). Constantin (654). pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. Mai întâi. Au fost create trei noi demnit i ministeriale. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit.

Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . iar resturile ei scufundate de o furtun . provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . În acest fel. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . pân în 678. Exarhul Ravennei.3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii.1. dar mai ales la Syracuza. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. mai ales în Cartagina. Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. În acest fel 4. Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. fiind atacat în apropierea capitalei.au fost nimicite de bizantini. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. capii conspira iei fiind executa i.1. Cu toate acestea. cu ora ul Smyrna (672). În timpul ederii sale în Sicilia (663668).Constantinopol. fiul i succesorul lui Constans II. începând din 663. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. la Constantinopol. au devenit continue. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. o baz sigur de opera ii. atacuri ce au continuat veri în ir. acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). 29 . f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. mare parte a flotei sale fiind ars .peninsula Kyzikos. domnia sa fiind dominat de r zboaie. a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. jefuind sistematic peninsula. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. inven ie a sirianului Kallinikos. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . Luptele decisive se d deau îns pe mare. în imediat apropiere de Constantinopol. ceea ce a atras mi c ri populare ample.

astfel statul bulgar era recunoscut de jure. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. ceva mai devreme. Dup moartea lui Kubrat. în frunte cu Asparuch. acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul.f r prea mare consisten i unitate. Înfrânt în fapt de bulgari. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr .promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. Dup cre tinarea for at . oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. dup ce i împ ratul se îmboln vise. cea r s ritean . astfel c împ ratul a dispus. armata bizantin a trebuit s se retrag . Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. În vreme ce în secolul VI. din partea cea mai vulnerabil . convocarea celui 30 . din 678. prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. La Dun rea de Jos. se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). s-au îndreptat spre apus. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. devenit prin botez Mihail. F r nici un rezultat. Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). acostând în nordul gurilor fluviului. Pentru câteva secole. ducând tratative cu biserica roman . 50 de sclavi i 50 de cai de ras . Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . Bulgarii. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. sub conducerea hanului Kubrat. înrudit cu hunii i avarii. o parte dintre ei. Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. pl tind i tribut. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. sub hanul Boris (852-889). în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. i-au f urit statul cu capitala la Pliska. Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . Constantin IV încheie pace cu Asparuch.Uniunea celor apte triburi . Victoria Bizan ului asupra arabilor.

Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . patriarhul Antiohiei. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus.de i senatul i armata erau împotriv . la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. avea îns înclina ii despotice. Pyrrhos. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. În 688. dup pilda bunicului s u. papa Honoriu I i Macarie. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. Dup ce le-a retras titlurile . prin continuarea reformelor înainta ilor s i. stabil pe termen lung. 31 . proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. au fost spânzura i. în ciuda r zboaielor ulterioare. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. La fel ca tat l s u. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . invocând guvernarea dup modelul Sf. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. în plan politic i bisericesc. Abd al-Malik. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. un sclav i un cal. Heraclius i Tiberius. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. a dispus s le fie t iat nasul (681). Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. Paul i Petru. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. 705-711). Dorind s guverneze singur. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. acesta devenind astfel coîmp rat. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. Treimi. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. care înc era în via .

În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante.Pentru a îmbun t i situa ia etnic . o categorie de 2 John F. împ ratul. 32 . Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. Cambridge. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. Haldon. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. Iustinian II a creat. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . pe plan intern. a c rei origine nu a fost clarificat . Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. Byzantium in the Seventh Century. s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). care doreau s scape de povara revoltelor acestora. cât i din Asia Mic . atât din Balcani. este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. poate i Samos. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. în acord cu califii. a ez ri de akritai. În general îns . oscilau în rela iile cu Bizan ul. Pentru a ap ra zonele de grani . Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. furios. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. în contextul ascensiunii musulmane. mai ales în thema Opsikion. 1997. înclinând s se supun arabilor. i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). Anatolikon. Posibil ca aceast them . ea constituind fundamentul economic al themelor. Slavii în nemul umirea lor. Cel mai probabil îns . ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. Nu este sigur c legea agrar . Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. ca i armenii. a cor bierilor . Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis.

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. în 715. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. protoasecretisul Artemios. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. aliat cu Artabasdos. retr gându-se ca monah la Efes.4. din thema Opsikion. l-au detronat i orbit. originar din nordul Siriei. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . împreun cu fiul s u. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. fiind depus i înlocuit. Bulgarii. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). au f cut incursiuni de prad în Tracia. retr gându-se la Salonic. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. Noul împ rat. A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. El a fost un adept al ereziei monothelite. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. strategul themei Armeniakon. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. un politician mult mai capabil. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. De i r scoala fusese început de armat . va curma orientarea monothelist .1. cu a c rui fiic s-a c s torit. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . În fa a pericolului arab. pentru a distruge flota musulman . pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. asediind capitala imperiului. strategul themei anatoliene.

pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). imagine .. nefiind oficial ostil imaginilor. c reia. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. 4. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. a sf râma ). Ra iunile politice i strategice. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . fiind încoronat la Hagia Sophia. în contextul luptelor împotriva arabilor. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. de c tre scriitorii ortodoc i. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. accentuând cultul crucii. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. eikon. Iconoclasmul (gr. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. Episcopii iconocla ti . 37 . le venera nu dup obiceiul grecilor. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. Biserica armean .Constantinopol. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene.1. implicit de popula ia din Asia Mic . dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. Criza se anun ase de mult vreme. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. klaein. este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor.

imaginile lui Hristos. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. Respingerea imaginilor/ icoanelor. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). care a r spuns: eu sunt basileu i. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. Mai mult. Conform opiniei iconodulilor. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. Aceast func ie central a imaginilor religioase. inclusiv describilitatea. Ioan Damaschinul. doctrina întrup rii. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . dar atunci când Hristos a devenit om. ca om. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. de origine sirian . privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. Dalma ia. Inseparabil de tradi ia liturgic . care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. a icoanelor. totodat . Teologii ortodoc i. pe de alt parte. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. asemuindu-le idolilor. de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. În consecin . Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. Eparhiile Romei din Grecia. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. a ap r torilor imaginilor.

principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman.Anastasie II. Iustinian II i Philippicos. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). În consecin . Tiberius III. Pentru a câ tiga timp. iar un altul Theodosios III c lug rit. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale.1. Atât introducerea politicii iconoclaste. Dintre ei. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. patru au pierit executa i Leontius. încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. iar Amorium. a început negocierile cu bulgarii. În afara aspectelor teologice. încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. Planul musulman din 39 . imperiul se afla în pragul ruinei. 4. un altul a murit dup ce a fost orbit . încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. În ciuda succesului în sfera teologic . cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . cât i în cea secular . mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . Leon III (717-741) impune o nou dinastie. în 787. pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. noul calif de la Damasc.biserica). La începutul verii. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. care a comandat trupele bizantine. ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. Leon.

Muslamah. flota arab în retragere fiind incendiat .înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. cu fiica hanului (733) . în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . miliaresion. au trecut de partea bizantinilor. La începutul lui septembrie. a principalului drum spre Caucaz. iar partizanii s i aspru pedepsi i. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . care ie ise din uz. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . i astfel s -l captureze pe Anastasie. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. În prim var . fiul lui Leon III. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii.va avea drept rezultat. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. pentru a aproviziona trupele asediatoare. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. îns în tab ra arab a început foametea. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. Paralel cu zidurile lui Theodosius. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). Majoritatea solda ilor trimi i de calif. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin .717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. Fostul împ rat a fost executat. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. nemul umi i de conduc torii lor musulmani. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. flota arab a început blocada pe mare. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. i înt riri de trupe de uscat.

Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea.raportate la secolul VIII . Avortul a fost scos în afara legii. Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. 41 . Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. Themele din Asia Mic au fost restructurate. Ecloga a avut ulterior o proast faim . Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. în 732. Ecloga (selec ie). victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . codicelor i novelelor lui Iustinian. o them la fel de mare.anume prin mutilare (t ierea nasului. fiind redactat în limba greac . cu centrul la Efes. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. În 726 public un nou cod de legi. denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . digestelor. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. Thema Anatolikon a fost divizat . Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. dup cum. În Opsikion. inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. orbirea). Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . punea la îndemâna judec torilor un codice practic. interese promovate de împ ra ii isaurieni. succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. mâinilor. o nou codificare a dreptului bizantin. mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian.r sunet. iar sodomia era pedepsit cu moartea.

Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . Nikephor. În prim vara anului 743.i p streze func ia. fiind de la Constans II. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). a pornit spre Opsikion. dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. singurul împ rat care a murit în patul s u. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. Ajuns în Bithynia.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. Constantin. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). de unde a adunat o tiri. Constantin V i-a îng duit s . Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . Artabasdos. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. A guvernat ini ial pu in. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. ginerele lui Leon III. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. Artabasdos. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . refugiat în Amorium.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. în schimb patriarhului Anastasios. Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). îns i-a redat stabilitatea.1. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. fie pe Artabasdos. Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. n d jduind s . Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. care de fapt fusese asasinat. strategul themei Thrakesion. a ocupat capitala. motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre.4. se sim ea i el îndrept it la tron. Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. 42 . Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i.

43 . imperiul putând începe ofensiva. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. folosind regimentele create de el (tagmata). Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. profitând de r zmeri ele din califatul arab. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. dup ce a divizat thema Opsikion. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. Prin cele ase tagmata. a hot rât nimicirea icoanelor. în imediata vecin tate a bulgarilor. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. R zboiul civil. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. propriet ile mân stire ti fiind secularizate. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. a pornit ofensiva. Conciliul de la Constantinopol din 754. care durase mai mult de doi ani. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . În 746 Constantin. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. dar i de o grav criz intern . Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. inut în palatul imperial din Hiereia. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. În r s rit. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. unde ocup Germaniceea.

supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. la lombarzi. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu.1. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. la franci i papalitate. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. În vara anului 775. prin pruden a 44 . fapt v dit în 774. reprezentantul aristocra iei protobulgare. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. ani în ir. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. Constantin a trimis ambasadori. a mân stirilor în Imperiu. a ob inut succese în Thracia. iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . a dus în final la pierderea Italiei. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). în încercarea de a recupera Ravenna. în thema Opsikion. 4. În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. Doar Vene ia i câteva insule. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. a l sat o armat mai puternic . Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. dar nu a ini iat nici o ac iune militar . Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). Prin crearea de tagmata. Cu toate acestea. Totu i. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. chiar prin teroare. prin iconoclasmul s u impus for at. dar a l sat o crunt controvers teologic .

Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. pe lâng biserica oficial . i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. logothet al po tei i consilier i pe preo i. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. dup alte p reri din cauza tuberculozei. originar din Atena iconodul . La moartea împ ratului (8 septembrie 780). Conciliul. ei fiind exila i la Chersones. de Irina.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . în care cuplul imperial nu mai era viabil.2. având în acest sens acordul senatului. Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. Lipsindu. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. fiul Constantin fiind minor. protoasecretis-al Irinei. o împ r teas cu voin de fier. Irina. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. a fost convocat în Biserica Sf. 45 . un politician chibzuit i slugarnic. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. Irina. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . Irina. reprezentat mai ales de monahi. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. armatei i al constantinopolitanilor. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. noul patriarh. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. având prezen de spirit. Leon IV moare otr vit. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint .2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. se pare.i modera ia sa. a ap rut o nou ramur radical cre tin . 4. În schimb. Conciliul. pe eunuci. se baza pe func ionarii iconoduli. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. Dup câteva luni. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. reconvocat în 787. Tarasios. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa.

De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. Nikephoros. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. Doi ani mai târziu. Solda ii loiali Irinei. împ ratul moare. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. Irina nu a consim it s renun e la putere. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. divor instigat tot de c tre mama sa . în 46 . Irina a fost pe cât de ambi ioas . De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii.i d duse acordul pentru divor . mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. ruinând finan ele statului. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. Ea a f cut concesii financiare bisericii. ponegrit de istoriografia oficial . dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. Ca urmare a expedi iei din 783. purtând titlul de basileus.Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. exilat în Sicilia. silit s abdice. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. aleas pentru el de Irina. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. cât i al iconocla tilor din imperiu. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . Prin asocierea mamei sale la domnie. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. cump ra i cu promisiuni de putere. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. La câ iva ani. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . pe atât de incapabil în planul politicii interne. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. s rb torind 40 de zile cu mare fast. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. în timp ce Constantin a devenit coregent. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. Theodota. fratele lui Leon IV. s tul de presiunile adep ilor mamei sale.i discredita fiul. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie.

Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . Starea statului bizantin era ubred . mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural .urma p cii încheiate. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol.2. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . unde a murit un an mai târziu. care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. mai apoi în Lesbos. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie .i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . ad ugând la acestea înc 8. Dinspre nord amenin area bulgar .5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. 4. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. ca fost logothetes tou genikou. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. devenind format coîmp rat cu Irina. imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i. în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. Împ ratul Nikephoros. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I.a afectat considerabil Imperiul Bizantin. exilând-o pe insula Prinkipos.

Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. cum le-a numit istoricul Theophanes.mân stiri i biserici. aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . Istriei i Dalma iei. Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. Din 805. C m t ria a devenit monopol de stat. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. Thessalonik i Dyrrachion. Un bun teolog i istoric. Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. f r aceste m suri. Adrianopol. iar rela iile cu biserica deveni tensionate. f r a l sa impresia c impune noi taxe. reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului.Thrakia i Hellas. pe lâng cele existente . împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri.cau iunea mutual . Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). a fost necesar . refuzând s mai pl teasc tribut acestora. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. 48 . atâta vreme era probabil de provenien arab . supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. Makedonia. Ortodoxia sa era suspect . inclusiv a zonelor maritime. acuzându-l i de patima pederastiei. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii.

R mâne în c o enigm . Staurakios. atac i cucere te Serdica. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. a distrus ora ul Pliska.Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. cumnatul lui Staurakios. secta se r spândise în Asia Mic . În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. În defileurile Balcanilor. Începând cu Mihail I Rangabe. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. fiul lui Nikephoros. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. Mai mult decât catastrofa militar .instalat de curând pe tronul din Pliska. Din tigva împ ratului. În prim vara anului 809 Krum. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. în octombrie 811. în 49 . încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. îng duitor cu to i. Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. iar dup ce a refuzat tratativele de pace. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. reintegrând-o sistemului defensiv. i el r nit în lupt . ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. a fost proclamat împ rat de c tre armat . inclusiv curtea hanului Krum. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). au fost din nou supu i persecu iilor. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. Iconocla ii. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul.

Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). Mihail. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. retr gându-se pe insula Prote. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r.emiratul de Melitene. în apropiere de Adrianopol. strategul Leon. originar din Anatolikon. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. continuând linia politic început de modelele sale. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. care în 811 fusese declarat coîmp rat.3 Reac ia iconoclast . de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. dar nu a fost un bigot. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III.i impun voin a în Occident. în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). Cum Imperiul refuz . a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). În aceste momente nu numai împ ratul. Leon. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. a p truns în Constantinopol f r rezisten . patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). unde moare în 845. Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). 4. dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. Leon Armeanul. dar i materiale necesare focului grecesc. au fost scopi i. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . i fratele acestuia. Fiul s u cel mare. iar aceasta înf ptuit . Theophylact. Leon III i Constantin al V-lea. Dup ce a recucerit Mesembria. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii.2. Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. Mihail II. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. A învins punctul de vedere al lui Theodor. Disensiuni Theophilos Leon V.

dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. acesta schimbându. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. este declarat coîmp rat. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. Leon a sporit influen a adep ilor s i. dar a aflat curând c armata sa nu. i deopotriv impunerea iconoclasmului. Leon a înt rit în grab fortifica iile. Înv atul Ioan 51 .sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. fiul mai mare al lui Leon. Omurtag. reu ind s scape. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. iar Toma. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . regele hunilor. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. De Cr ciun.a vener rii icoanelor. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. unde criza intern izbucnise. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. a devenit general al federa ilor. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. Sembat. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva.i numele în Constantin. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. a intrat în Adrianopol. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. Cu fiul i succesorul acestuia. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic .

împ ratul i-a pierdut orice popularitate. i fost tovar de arme al împ ratului. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. în Sfânta Sofia. i punându-se. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. de i doctrina statului r mânea una iconoclast . cea mai important din Constantinopol. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. Thoma Slavul. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. Prin persecu iile aduse iconodulilor. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . inclusiv la abatele Theodor Studitul. un curtean devotat împ ratului. Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. general al federa ilor din Asia Mic . dar i prin duritatea instaurat la curte. la rug min ile împ r tesei Theodosia. Sophia. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. din ra iuni politice. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. a fost trecut în proprietatea imperial . a fost 52 . a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . inteligent. conduc torul mi c rii iconoclaste. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. Astfel. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. amânare care i-a fost fatal împ ratului. iar bogata m n stire Stoudios. împreun cu fiul s u. pe o pozi ie iconodul .Grammatikos. în fa a altarului din Sf. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. un bun militar. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. zis Slavul. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. La vestea acestor inten ii. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). respingând-le astfel pe cele din 787. dar altminteri grosolan i incult. întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. patriarhul Nikephoros s-a opus. silit s capituleze.

cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. cea mai important fort rea din Anatolikon. exploatând disensiunile din tab ra arab . Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. Califul. distrugând Sozopetra. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. coîmp rat din 822. Împ ratul a fost poet i imnolog. a ocupat Ankyra i Amorion. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. pentru a se r zbuna. în r s rit i în Sicilia. Theophilos a reu it. Cu toate acestea. urma ul lui Mamun. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. înaintând spre Mesopotamia. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. Theophilos (829-842). de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. În 838. patria lui Theophilos. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. Cu toate acestea. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. în 841. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. În iulie 838. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. Theodora. cu ajutorul maurilor spanioli. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. Theophilos a fost auster i drept. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. 53 .schingiuit i executat. precum i un bun cunosc tor al teologiei. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. fiind educat de Ioan Grammatikos. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. a poruncit incendierea cor biei. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare.

regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. favoritul ei. apoi i politic . Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani.3. mai întâi de ascensiune cultural .3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. Începuse o nou perioad . De i cei mai mul i erau din r s rit. Theophilos las în urma sa un fiu minor. a deschis noua epoc . Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . 4. Bardas.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. ci domnia nelini tit a ultimului amorian. magistrul Sergios Niketiates. În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. Mihail al III-lea. Bardas i Petronas. se pare un unchi al Theodorei. Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. Photios. dar mai ales logothetul dromului Theokistos. Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. Nu dinastia amorian . Dup defensiva în Europa i Asia Mic . dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia.

Bardanes. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. 55 . mul i fiind extermina i. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. în ciuda unor insuccese de pân atunci. Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. În 853. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. pân ce studi ii au fost excomunica i. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. Sprijini i de patriarhul Methodios. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). dup dou veacuri de defensiv .i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. Cultul. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. Disputa s-a înte it mereu. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. devenind singurul sfetnic al Theodorei. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844).

A urmat o perioad agitat . el fiind influen at de unchiul s u Bardas. din nemul umire. Constantinopolul. ajuns la majorat.Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. cealalt în favoarea lui Ignatios. predate în limba greac . Theodora a fost for at s renun e la regen . În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). fiind perceput ca un desfrânat. 56 . Petronas. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. f r a fi devenit un mare împ rat. când tân rul Mihail al III-lea. fiind înc lcate normele de însc unare (858). i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. al politicii de la curte era Bardas. a fost îns i vehement criticat de preo i. una în favoarea lui Photios. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. apelând mereu. adesea necuviincioase. Conduc torul real al statului. nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. dup cum un alt unchi al basileului. oricum. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. un veritabil ascet. unde se studiau cele apte arte liberale. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. se ocupa de chestiunile militare. Patriarhul Ignatios. Bardas a ac ionat în for . În ciuda unei purt ri compromi toare. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. strategul themei Opsikion. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. S-a interesat întotdeauna de armat . În imperiu s-au format dou partide. acesta primind din 862 titlul de cesar. considerat un al doilea Nero. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. la Roma. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. fiind înconjurat. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. el a fost totu i un dinast talentat. victim a diverselor influen e de la curte.

Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. ca i de o apropiere franco-bulgar . Chiril i Metodiu. derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. în cre tinarea atacatorilor. renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . De la numele 57 . Pe scaunul Sf. Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. Respingând un atac al lui Omar. începând cu 863. Trecând la ofensiv în Asia Mic . Solu ia a v zut-o Bizan ul. în fapt. investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . fratele lui Bardas. în 863. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. El a trimis deciziile sale sinodale papei. Petru se afla un pap capabil. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. Dup secole de r zboaie defensive. în Asia Mic . Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. dup retragerea ru ilor. dorind s evite influen a clerului franc. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. Motivul corespundea realit ii. El a luat partea lui Ignatios. ea devenind de acum. au fost misionarii trimi i în Moravia. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . Ini ial. urmând s traduc Biblia în limba slav . patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . refuzând s -l recunoasc pe Photios. strategul Petronas. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. ofensiva bizantin a fost mai prudent . Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. în persoana lui Nicolae I. din Salonic. bicefal . de fapt în dialectul macedo-slav. cunoscut cu numele de glagolitic.

Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. În schimb. atacând mai ales dogma occidental filioque. Procedând invers decât moravienii. În Moravia. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. fie de la franci. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . numele împ ratului. Vasile. declarându-l asociat la 58 . bulgarii au cerut misionari de la franci. Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. dar i în fa a presiunii militare . În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. veni i din Moravia Mare. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . fie din Roma. în Marea Neagr . La botezul s u a participat basileul bizantin. cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. de unde avea s fie preluat i de sârbi. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. Împ ratul a scris papei. cu Vasile Macedoneanul. principele bulgar acceptând numele de Mihail. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. de c tre români i ru i. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. misiunea a fost finalizat de franci. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc .a flotei. Mihail al III-lea se aliase. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. spre nenorocirea sa. a întors spatele Bizan ului. bizantinii fiind prea departe. care era de condi ie modest . vrând s ob in o biseric independent . iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. primind func ia de parakimomen. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. Spre bucuria lui papei Nicolae I. În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. Cu aceasta. În urma activit ii lui Clement i Naum. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). îns . viitorul împ rat. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. asasinându-l cu acordul imperial.

Ludovic II.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. Photios. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. fa de patriarhia de la Constantinopol. Adrian II. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. prin delega ii ei.3. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. 4. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. împ ratul din Apus. fosta amant a lui Mihail al III-lea. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. Imperiul redobândindu. care va prelua tronul imperial. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . În anul urm tor. Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. în prezen a lega ilor papali. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . Motivul a fost în primul rând unul politic.domnie. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. La încheierea conciliului din 869/870. 59 . ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868).i statutul de mare putere european . când a fost excomunicat Photios.

Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. sîrbii. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. În 872. exact un an mai târziu pe al doilea fiu. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. un despot arbitrar. de i Moravia a r mas supus Romei. În plan juridic. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). pe cel de-al treilea fiu. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. Alexandru. îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. inspirat din Eclog i Prokeiron. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. iar în 879. capitala statului. Leon al VI-lea În eleptul (886-913). Stephanos. poart supranumele de cel 60 . Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. dup moartea prematur a lui Constantin. pe tronul imperial va urca fiul s u. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . Alexandru. Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. dar blând. fiind asediat i distrus . în timpul lui Mihail II (820-829). de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. Fratele mai tân r. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. Ca bun orator i scriitor. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. Tephrike. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. va deveni din 893 patriarh. La moartea lui Vasile I. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. ori poate al lui Mihail al III-lea. un iubitor al luxului. Pentru a p stra tronul în familia sa. Leon.

Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . Zoe. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. Func ii deosebite aveau eunucii. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. Prin novelele sale. Nicolae Misticul. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. judec tor suprem în stat. cea de basileopator. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. La preluarea tronului. Important era func ia de eparh. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . pierzându. imnuri i un tratat de tactic militar . Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. c ruia i-a fost discipol. erau cele de cezar. acesta reglementând via a capitalei. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei.i atribu iile avute în secolele anterioare. Opera sa const în oracole poetice. nobilissimos i kuropalat. Un al doilea patriarh. aliatul lui Vasile. Titlurile cele mai importante în imperiu. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. va fi i el înl turat prin ordin imperial. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. Senatul are doar o aparent importan . Împ ratul devine singura putere legislativ . De importan deosebit a fost opera sa legislativ . Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. dup basileu. incluzând i pasaje din Prokeiron. Tezaurul era administrat de un chartularios. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. conduc tor al administra iei imperiale.

func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. f r o aprobare imperial expres . M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. bun oar în cea de strateg. a invadat Tracia i Macedonia. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). Înainte vreme. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. amenin ând Constantinopolul. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. În plus. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . au provocat arului bulgar mari pierderi. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. iar pentru a evita concuren a. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895).de func ii. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. Concomitent. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. ad ugându-se noi func ii. trecând Dun rea. arul a 62 . Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . s primeasc dona ii. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. Neavând suficiente trupe în Europa. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. Conflictul s-a iscat din motive comerciale. Dup o perioad de pace. arul. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii.

asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. Oleg. ungurii. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. reluând r zboiul cu Bizan ul. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. care ajungeau pân în Cilicia. Leon s-a 63 . Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. Constantin Porphyrogenetul. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. botezat doar cu trei zile înainte. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. În r s rit. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. În 902 ei au cucerit Taormina. Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. Simeon i-a respins pe unguri. La Adana. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. Deasemeni. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. Ini ial. dar i ru ilor. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. Armenia era expus raidurilor arabe. În vest. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. dup moartea cele de-a treia so ii. fiind ridicat la rangul de august . Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. Astfel. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906).

alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). Nicolae Misticul. cu mare efort. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. 4. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. Implicit. fiind asigurat . încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan .3. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. a început r zboiul cu bulgarii. care î i consolidase puterea. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. i-a adus în preajm oamenii s i. dar Alexandru. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. A închis-o pe Zoe la mân stire i. principalul regent.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . s preg teasc un atac asupra Bizan ului. îndep rtând sfetnicii lui Leon. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. continuitatea dinastiei macedonene. În condi iile frac ion rii puterii politice. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. La moartea sa. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. ci chiar coroana imperial . nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. murind în iunie 913.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. 3 au pierit de foame. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. a eunucilor sau armatei. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. În Bizan . 34 au murit în patul lor. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. sugruma i. Este perioada când Bizan ul. 18 au fost mutila i prin castrare. tefan i Constantin (944). lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. astfel c 68 . celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. demonstrându. înjunghia i. ori coîmp ra i. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. Astfel. 20 au fost otr vi i. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. permi ând ulterior. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. de strad sau militare i 65 de detron ri. atac respins cu ajutorul focului grecesc. Dup înfrângerea ru ilor. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. amenin imperiul la Dun re. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . scoaterea ochilor. 12 au murit în m n stire sau exil. spânzura i.sudul Armeniei i va asedia Edessa. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. în frunte cu marele cneaz Igor. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. fie ca împ ra i. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. 12 for a i s abdice. se decima ea îns i. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. În 944 un nou atac rusesc. t ierea nasului sau a mâinilor. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice.i întreaga for . Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a.

Mai rar era tuns i c lug rit. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . uzurpatorul lui Leon V. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . Leon I fusese m celar. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. oricine putea fi îndrept it la guvernare. gineri sau copii adopta i. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. ars de viu. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii.i dezv lui complicii. tocmai pentru a descuraja asasinii. doar nepo i. iar Romoanos Lecapenos. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. aceast maladiei a purpurei . Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. dup cum s-a putut deja observa. Cel culpabil era supus torturii pentru a.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. nepotul s u. Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. în 813. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . ci întreaga familie. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . tras în eap . Iustinian. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . Leon V n scut în Armenia. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . ambele încheindu-se cu câte un regicid. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. Dinastia isaurian a dat patru domnii. ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. din care patru împ ra i au murit violent. Romanos folosise acela i procedeu. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. Mihail II. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. oricare centurion. Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. cea frigian trei.fiul lui Mihail Rangabe.

exila i i apoi uci i. luând numele so iei împ ratului. cu audien e pentru solii str ini. duse f r angajament deosebit. Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. aurul. ci un abil administrator al statului. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . general. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. Despre theme. continuau în sudul Italiei. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. reu ind s recucereasc Adana. armele sau în el ciunea. orice mijloc era binevenit. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . În plan extern. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. Constantin. guvernator al provinciilor. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. pictur i muzic . Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. Despre administrarea imperiului). trupele bizantine. a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. Despre ceremonii. evident cel bizantin. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . ambii viitori împ ra i. sculptur . arhitectur . administrator. botezat cu pu in vreme mai înainte. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. Era iscusit în matematici. În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. Constantin a fost un împ rat-c rturar. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . chiar dac nu a condus personal campaniile militare. ci excelen ii s i generali. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. a preluat astfel personal i efectiv puterea. Olga. Chiar marea cneaghin a Kievului. i restul lumii. 70 . astronomie. Luptele. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. cu suveranii Orientului i Occidentului. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. împ ratul legitim. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. Elena. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin .

care murise . mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. nora împ ratului. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. Bardas Phokas. 4. femei destr b late. apoi în 947 când tefan. care are un apetit nes ios pentru intrigi. fiica unui cârciumar din Constantinopol. de i ar fi avut suficiente motive. mare drongar i parakimomenos 71 . curmale i smochine). p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. a urcat ierarhia de la curte. c l-ar fi otr vit. o acuz pe Theophano. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. el preferând s . urzind intrigi împotriva împ ratului. devenind logothet al tezaurului. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. Istoriografia bizantin . De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. împ r teas sub numele de Theophano. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. a preluat comanda suprem a armatei. c reia îi era pe deplin supus. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. Bringas. Dup înl turarea Lekapenilor. La fel ca mul i dintre predecesorii s i.3.c zând de pe cal. Constantin a continuat politica acestuia. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. sistemul themelor intrase de acum în declin. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. în locul lui Theophilaktos. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. un politician talentat i experimentat. Cu toate acestea. La conducerea bisericii.

i aici. În vara anului 960. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . conduse de generali de excep ie. nemul umiri în imperiu. a teritoriilor cucerite în r s rit. func ie rezervat eunucilor. fiind mai degrab un ascet. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. împotrivindu-se liberei ini iative. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. strategul-autocrator al Asiei.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. continu seria marilor victorii. un politician abil i cu o râvn f r egal. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. A fost practic o lovitur de stat.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. probabil otr vit din ordinul so iei sale. bizantinii au cucerit ora dup ora . Pe plan extern. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. Politica fiscal dur a provocat. fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. armatele bizantine. Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. Aleppo. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. i ea. de origine armean .astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. în timpul s u aceasta 72 . Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. ca r splat pentru meritele sale. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . Cu aceasta.

Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. cei boga i pe cei boga i. lucru d un tor statului. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. În schimb. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. în loc de patru. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. În acest mod. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. cum încercase i Romanos Lekapenos. De acum.înt rindu. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. încercând chiar s le m reasc . Principiile. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. Cu sarcasm. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. apelând la argumente teologice i morale. Anexat a fost deopotriv Cilicia. continuat de cei doi urma i ai s i. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt .i pozi ia economic . a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). 73 . apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. care la scurt timp au avut un succes impresionant. cu Aleppo. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. o alt parte. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii.

cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. sl bit de lupte interne. a luat drumul Constantinopolului. Dup trei ani de foamete. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. În 968. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. În vara lui 968. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. Din cauza politicii fiscale. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). atr gându.Între timp. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. neglijat de împ rat. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. Boris al II-lea. de 74 . condus de episcopul Liutprand din Cremona. Cei doi urmau s se c s toreasc . Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. o solie. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. capitala aratului. s-a instalat la Preslav. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . f cuse destule concesii bulgarilor. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur.i prin m surile sale i du m nia clerului. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. Theophano. Bulgaria. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. au primit drept plat biciuirea. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. Înainte de încoronarea sa. a fost o victim u oar pentru ru i. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria.

tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. Theophano. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. Astfel. a înconjurat cetatea. 75 . a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. asaltând în anul 971 Antiohia. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. De i asasin i uzurpator. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. mama lui Vasile al II-lea. Theophano. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. Accra. fiul nelegitim al lui Romanos I. Ioan I Tzimiskes. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. de i luptele principale s-au dat pentru Siria. Sviatoslav capituleaz .Cr ciun în 969. a fost exilat pe insula Prote. bizantinii intrând în Mesopotamia. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. luând cu asalt capitala bulgar . care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii .i extind st pânirea înspre Asia Mic . De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. Luând de so ie pe Theodora. sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. În iulie 971. Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. apropiindu-se de Ierusalim. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav.i legitimeze calitatea de împ rat. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. dorea s . acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. În toate ora ele cucerite (Nazareth. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. în aprilie 971. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. reu ind s ocupe Siria i Palestina.

rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). fiul lui Romanos al II-lea. Vasile. Abia în 985.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). în vreme ce Constantin. care a fost exilat. avea 18 ani. parakimomen. înalt func ionar de la curte. de o energie debordant . Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. dup ase ani de succese militare. Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). hot rât i realist. fratele s u în vârst de 16 ani. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice.dar chiar i antipatia împ ratului. 4. urma ul legitim al dinastiei macedonene. Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. a putut doar cu greu s se impun . iar averea sa confiscat . Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. Phokas îns . împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc.3. care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. Vasile. i a asigurat o perioad de prosperitate economic . Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). nu a ar tat nici atunci. profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii.

Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. sora împ ratului. apoi Phokas. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor.intern . În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). Cre tinarea Rusiei. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. îndeosebi a mân stirilor. sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . bazileul a strâns fabuloase bog ii. el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . De acum înainte. chefuia în v zul tuturor. în special puternicei familii Phokas. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. Vladimir Sviatoslavici. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. în schimbul trimiterii drujinei sale. amenin ându-l din dou p r i deodat . Restabile te allelengyon. dac d m crezare cronicarilor bizantini. . Împ ratul. din clipa în care Skleros. timp de mai multe veacuri. dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. În aceast situa ie critic . petrecut ceva mai târziu. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . Skleros. care. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. comori adunate de la arabi. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. . ace tia fiind sili i s le restituie. În timpul domniei sale. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. ori de la r zvr ti i. iberi i de la bulgari. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. alt dat . Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului.

nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. fiul prin esei Theophano. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. f r s stea pe gânduri. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. luându-l prizonier pe arul Romanos. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. pe care l-a redus la minimum. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. Vasile II a jurat s se r zbune. r mânând holtei pân la moartea sa. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. Împ ratul Otto III. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. când i când. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. În pofida inteligen ei sale. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion.ad posti. cât i în public. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . cel mai important ora din regiune. nu oamenii cu carte. Nu punea pre pe ceremonial. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. nici cu vorbe alese. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . Vasile II a dispus retragerea. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. îi pl cea s trunchieze vorba. ci dimpotriv . În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . Vasile. iar Chersonesul restituit. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. o nou forma iune statul bulgar apusean . Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. p trunzând pân în Moreea. nici pe podoabe ori ve minte. Nu vorbea repede. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. purtând haine obi nuite atât la curte.

Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. cu centru la Silistra. În lupte sângeroase. punându. oricum dorea s se retrag la mân stire. la rândul lor. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. teritoriul dintre Dun re i Balcani. Thessalia i Bulgaria propriu-zis . Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). cel mai bogat cleric al apusului. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. Dalma ia la Adriatic . Eudokia. pentru a se putea dedica problemei bulgare. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). Arnulf.Porphyrogetent . Armata bizantin num ra peste 40. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. Teritoriile statului bulgar. taxele au fost 79 . cu centrul la Ohrida. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. Theodora. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei.000 de lupt tori. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. murind dup dou zile. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. Vene ienii. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. cei peste 14. ob inând largi privilegii în comer ul levantin.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. începând cu acest an. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. Sirmium (1018). i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. Abia acum.i cap t zilelor prin otr vire. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. cea mai tân r . Sirmium pe Dun rea mijlocie. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. ciupit de v rsat. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. Zoe îns . de altfel nu s-a c s torit niciodat . cea mijlocie. cea mai mare dintre nepoatele sale.

Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. Vasile II a preg tit. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. În doar în 46 de ani. f r s vrea.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. urma ii s i. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. Murind f r urma i. neglijând armata. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav .4. ace tia p strându. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind . în vremea lui Vasile II. Acum. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone. împ ratul murind în decembrie 1025. 4.i într-o anumit m sur autonomia. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. conduc torii locali au fost men inu i.men inute la cuantumuri rezonabile. drumul dec derii Imperiului. Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional.au fost întrerupte. dar i latinofone. Sârbii. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea.

Eustathios. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . fratele lui Vasile al II-lea. chipe . care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. împotriva c ruia. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. În 1056. Din nenorocire 81 . dinastia macedonean se stingea. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . se temea s . O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. întemeietorul unei noi dinastii (1081). de teama uzurp rii. Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. au marcat aceast perioad nefast . vân toare i circ. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. datorit politicii sale fiscale. înzestra i cu cai buni. au fost destitui i. Cei mai valoro i generali. la moartea împ r tesei Theodora. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. Schimb rile frecvente la tron. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. amator de cai. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. Imperiul. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. lipsit de orice moralitate. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. în vreme ce împ ratul. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. aristocra ia anatolian . nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. chemând adesea în ajutor pe barbari. de stratio i bine înarma i. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. disciplina i. sora Zoei. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. În aceast situa ie militar dezastruoas . care a reac ionat cu o lovitur de stat. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului.stabilit de el. ei tr dând adesea. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste.i asume responsabilitatea guvern rii. Spondylos i Simeon.

Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. uneori chiar i ereditar. Revocarea allelengyon-ului. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. care de mult vreme îi era amant. În 1030. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. murind la scurt timp. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . devenind al doilea so al s u. Cu toate acestea. fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . deoarece impozitele. fiind obligat de împ rat. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia .pentru ei. plictisit de so ul s u care o neglija. El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). aproape 60 de ani. La o vârst destul de înaintat .i g seasc sc parea în Antiohia. magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. Zoe. Zoe. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. pe via . cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. înfrânt în cele din urm de împ rat. 82 . De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani .i sfâr itul aproape. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. marile latifundii s-au ref cut rapid. m sur ce mic oreaz veniturile statului. La cei 56 de ani ai ei. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). având în grij azilurile imperiului). împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. percepute odinioar de la rani. sub amenin area cu orbirea. sim indu.

Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . ajuns la apogeu. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. F r sim politic. În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. în pofida dezam girilor prin care trecuse. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . Zoe domnea acum în asociere Theodora. Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . 83 . iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. sora mai tân r a Zoei. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. care a reu it astfel s . Se în ela îns . anume cu Constantin bogat. Fastul de la curte. De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. i au fost orbi i. început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. Înfrico at c va fi ucis de mul ime. Mihail V a fost depus de c tre senat.Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). Constantin. Nu o suporta nici pe împ r teas . rechemat din exil. unde încercaser s se ad posteasc . Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). Zoe. Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. nici pe mul i din familie. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. Seme indu-se peste m sur . proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane.i p streze influen a la curte. devine cel de-al treilea so al Zoei. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). tot eunuc. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . o recheam pe Zoe. nobil.

fost logothet al vistieriei strotiotice. În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. care . nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. de unde i se trage supranumele. 84 . mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. eful aparatului de stat. eful delega iei papale. ea d inuind înc . mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. Cardinalul Humbert. cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. adoptat de împ r teas cu pu in înainte. cu toate acestea prin intermediul ei. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. În ciuda interven iilor împ ratului. la fel de dificil i nesuferit ca i ea. Sf tuit de patriarh. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). a adar succesiunea la tron. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. generalii înl turându-l de la putere. aducând în prim plan motive legate de rit. nici m car cu patriarhul Kerullarios. la 1054. de i patetic . Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. autorul Chronografiei.domnind autocratic . singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. se ajunge la o excomunicare reciproc . în istoria statului bizantin r mânând o figur important . prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. La 8 iunie 1057 armata. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . Zoe moare în 1050. În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). în sinodul inut la Sfânta Sofia. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. Astfel. total opus prin caracter surorii sale.

s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. ap rând interesele ranilor. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. Oricum. a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. contemporan cu evenimentele. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. pe una sortind-o pl cerilor. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . eu am s te dobor ). i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. în spe ale parecilor. plin de furie. 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s .i d deau obolul la adunarea d rilor. 44). i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059).i poat împlini propriile pofte. gr bit s . patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. tic losule. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . A fost a adar un împ rat harnic. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. atr gând. puterea popoarelor vecine crescuse. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 .i chiverniseasc atât treburile ost e ti. i schisma celor dou Biserici. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. Psellos.i sec tuiasc visteriile ca s . Patriarhul a murit. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. A a stând lucrurile. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. care nu. s se poat desf ta. dar i a Bisericii nu a întârziat. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. înainte de a se pronun a sentin a.

reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . atr gându. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Constantin al X-lea (1059-1067). înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. împ r teasa Eudokia .4. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II.i prin 86 . crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. nu înainte de a.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. au n v lit în num r de 600. cât i în r s rit. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. Cu s n tatea ubrezit . care i-a folosit influen a în acest sens. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. dându. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare.i sfâr itul aproape.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). încât. Constantin Noul bazileu. În tot acest timp. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. sim indu. împin i la rândul lor de c tre uzi. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. fratele fostului împ rat. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . Pecenegii i uzii.i desemna succesorul. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. agreat i de cronograful Mihail Psellos. 4. inu i în frâu de Isaac. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale.

O parte a armatei bizantine. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. ceea ce a sc zut moralul solda ilor. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. trimis înspre Ahlat. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. trebuind s asigure arergarda. Edessa i Hieropolis. ajungând pân la Edessa. În plus dorea mâna unei 87 . Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . a ref cut în parte domeniul imperial. Dup câteva s pt mâni. Sultanul nici m car nu a cerut Armenia.aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . precum i pecenegi i uzi în nord. normanzi în vest. aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. care. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. Antiohia. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. Cu toate c a luptat cu sabia în mân . Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. fiind decis s distrug califatul fatimid. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. a fugit din calea selgiucizilor. cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. ci doar predarea ora elor Manzikert. a p r sit câmpul de lupt . Ortranto i Brindisi.

Acesta va încerca. P r sit de to i. Ulterior. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea.i redobândeasc tronul. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. care avea o mare influen . Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. astfel c din acest moment. Mihail Psellos i Ioan Dukas. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. inclusiv Mihail Psellos. Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. iar extern un lan de dezastre.000 de nomisme. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . Bari. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. condus de Constantin Dukas. 88 . Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. au preluat conducerea statului. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. Asia Mic era i ea pierdut .fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. devenit logothet. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. încât la scurt timp împ ratul moare. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. Partizanii familiei Dukas. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. Mai grav. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. este înfrânt în mai multe lupte. Romanos va încerca s .

Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). Ca r splat pentru serviciile sale. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. în 1078. În lipsa unei conduceri locale. Ioan Dukas. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin.4. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). 4. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u.În condi iile anarhiei instalate. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. Când Russel Balliol. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. Prin reforma radical a cursus honorum. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. i s -l aclame drept împ rat. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. Suleiman va transforma Niceea. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. În aceea i vreme. Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. trimis cu trupe. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. o r scoal izbucnit în Constantinopol. Dinastia Comnenilor. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. a ierarhiei func iilor publice. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. a schimbat principiul de guvernare. În trecut acest sistem fusese în 89 . din cauza foametei.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204).

care ei în i i î i vedeau 90 . Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. 4. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. Rangul de protosebastos. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. De acum cezaropapismul este victorios. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. existent anterior. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. rol pe care Alexios i-l asum . a revenit unui cumnat al împ ratului. pecenegi i turcopoli. Alexios va restructura armata. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii.3.4.1 Invazia normand i peceneg . care a sprijinit i reformarea mân stirilor. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. disciplinator al Bisericii. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. Alexios a m rit impozitele. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. aflate de acum sub control imperial. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. acum baza o constituie pronoia.

Samos i Rhodos (1088-1089). zdrobind flota normand . În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. alia i cu emirul. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. inut în prezen a papei Urban al IIlea. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat.4. Tzachas. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. pe Rin. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns.amenin ate interesele în Adriatica. 4. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu.3. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. în conciliul de la Piacenza. Au plecat în cete neorganizate. În schimbul ajutorului primit.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. Deja în 1095. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . Dup ce cump r pacea cu Tzachas. emirul de Smyrna. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. i în paralel înspre Epir i Macedonia. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . pentru c nu aveau anse. Pecenegii. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. originar din Amiens. cucerind Dyrrhachion. f r ca Alexios s poat interveni. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. Mitylene. înfrân i de Alexios în 1094. Suleiman ocup Antiohia. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. Pericolul peceneg fusese înl turat. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). spre Tessalonik. Între timp. 91 . o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. De i au fost numero i. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol.

crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . El a creat aici un principat independent de Bizan . pe coastele Siriei. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). Niceea. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. În mare. La 1 iulie 1097. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . pe care au respins-o totu i la 28 iunie. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. În iunie. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. Împreun cu bizantinii. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. Laordicea i Tripoli. urm torul obiectiv fiind Antiohia. i. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin.i atinge propriile scopuri. în timpul primei cruciade. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. Bohemund. prin tratative separate. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. au atacat primul obiectiv major. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. departe de Constantinopol. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. bizantinii au ocupat. În mai 1097. f r ca Bizan ul s se poat opune. Curând dup c derea Niceei. de i în 92 . Efes i Sardes. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. capitala turcilor anatolieni. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. Bizan ul nu le-a acordat încredere. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). ci l-a consolidat. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. i abia apoi crucia ilor.

Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut.i men ine puterea s . Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. care a tiut s ia decizii corecte. ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. Ana Comnena va scrie Alexiada. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. în asocia ie cu familia Dukas. Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. fiul lui Alexios. Unele teritorii siriene. cedate de tat l s u. Sultanatul Rum fusese silit s . imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . Ioan.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . Retr gându-se la mân stire. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur.i formeze propria fac iune fidel . o relatare a vie ii tat lui ei. La început. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. pierdute de crucia i.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. în 1126. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului.

Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. imperiului. cu toate insignele imperiale. ocupând principatele latine Siria i Palestina.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. ea s-a încheiat îns brusc. În lupta împotriva Ungariei. Pân la mijlocul anilor 60. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. Manuel I (1143-1180).5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului. au ocupat Apulia. tefan Nemanja. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149.5. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. iar în 1155. grecii au fost înfrân i în 1156. Manuel a reu it astfel s . Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. Tot atunci. Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. Bizan ul a reu it s . Manuel fiind primit în Antiohia. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. 4. 4. În Orient. a trebuit s se supun în 1172. dup moartea lui Roger al II-lea. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. dup lupte acerbe.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp.1 Cruciada a II-a. Korinth i Theba. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . În Italia. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. Croa ia i Bosnia. i jupanul Rasciei. normanzii au luat în st pânire insula Korfu.

cum erau numi i în bloc occidentalii . imperiul se afla. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. dup asasinarea lui Alexios. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. în defensiv i cu visteria sec tuit . Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . Mo tenitorul tronului. Dup Myriokephalon. În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. R scoala ce a cuprins capitala. la moartea lui Manuel (1180). armata bizantin este surprins i complet distrus . În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune.din capital . În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. în drum spre Ikonion. fiul lui Manuel. a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . Dup 40 de ani de lupte. a încercat 95 . în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. Alexios al II-lea (1180-1183). dar în 1183 a devenit coregent i apoi. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. un nepot al lui Manuel. care pe moment a cerut pace. În defileul Myriokephalon. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. înl turând pu inele familii aflate în func ii. care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. Vene ia î i înt rea pozi iile. Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. împ rat. Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. în vârst de 11 ani. în calitate de regent . încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat.acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii.

chiar prin teroare.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. 1203-1204). Ni . dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. acordând favoruri i demnit i. al doilea mare ora al imperiului. fiu altei importante familii constantinopolitane. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . i cu Vene ia. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. prin c s toria sa cu Margareta (Maria). nepot al lui Manuel I. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. ordinea în stat. Andronic I a fost ucis cu violen . la rândul s u.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. fiica regelui Béla al III-lea. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. i Sofia. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. s restaureze. Dup umilirea sa în public. sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. 4. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. a ocupat. Vene ia. în aceste momente dramatice. supus unui jaf înfior tor. în urma unei revolte a popula iei capitalei. cucerind Belgrad. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). Isaac Comnenul. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. tolerând o via de lux i destr b lare la curte. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. de fapt lin at de poporul r zvr tit.5. 96 . Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. insula Cipru (1184). În acest fel. când normanzii se apropiau de Constantinopol.

Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . în 1195. Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. Dogele Vene iei. Enrico Dandolo. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. Petru i Asan. sufer mai multe înfrângeri. de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. Bizan ul. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . Deja în anul 1186. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. Sârbii i-au extins st pânirea. dup înfrângerea de la Morava (1190). care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. fiul împ ratului detronat Isaac. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. allemanikon. care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica.doar temporar. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. Alexios Angelos. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. Acordul de 97 . crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. Isaac II se va retrage la m n stire.

De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). astfel c Alexios III abandoneaz capitala. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. 5 5. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. dup un scurt asediu al crucia ilor. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. Constantinopolul. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. a murit la pu in vreme. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). din nou arestat. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. între inerea flotei pe timp de un an.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . În iulie 1203. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. iar tat l s u. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. Dup un asediu de patru zile. ginerele lui Alexios al III-lea. în ajunul asedierii Constantinopolului. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. capitala Imperiului. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. În aceste împrejur ri. fugind la Adrianopol.

o alta cavalerilor crucia i. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. Artizanul împ r irii Romaniei. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. care a influen at codific rile din Occident. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. vasali ai împ ratului latin. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. Deja în martie 1204. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. pe Tommaso Morosini.cu privire la alegerea unui împ rat latin. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. a întemeiat Regatul Thessalonicului. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. care sperase c va fi ales împ rat. Împ ratul Balduin de Flandra. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004).Partitio Romaniae . învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . în posesia lor aflându-se o serie de insule. Urm torul împ rat latin. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. Treptat Imperiul latin se 99 . Romania cum era numit în Apus. Bonifaciu de Montferrat. ca i dreptul bizantin mai evoluat. toate aceste enclave ac ionând distructiv. Nu în ultimul rând. Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini.Teritoriul Bizan ului. dogele Dandolo. prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. Imperiul de Niceea . fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. la regimul politic al Imperiului. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat.

la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol.1. Organizarea în theme a fost p strat . precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. Dup moartea lui Caloian (1207). De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon.1 Imperiul în exil (1204-1261). în vreme ce statele de tradi ie bizantin . dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). Romania. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. Având spatele acoperit. Epir se consolideaz . al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale. iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. Balduin însu i fiind luat prizonier. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . precum i ai clerului. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . Patriarhul Niceei se credea îndrept it. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. 5. Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. ca i întreaga organizare feudal . unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). fiind nevoi i s cedeze Bythinia. Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. devine un conglomerat. Întemeietorul imperiului de la Niceea. Trapezunt. dezvoltate la periferie Niceea.i transforme marile domenii în veritabile state suverane. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului.reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. niciodat cucerit pe deplin. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois.

în Asia Mic . a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. Despotatul Epirului. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. dominat de Angeli. Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. chiar i sârbii fiindu-le supu i. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. favorabil acestei republici. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. în 1230. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. Lesbos i Kos. i arul bulgar. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. În afar de Theodor Angelos. pân la Adramyttion. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. Theodor înainteaz înspre r s rit. aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. însu i împ ratul fiind luat prizonier. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. dup o serie de lupte interne. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. i în apusul Greciei. inclusiv insulele Chios. a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. prin selgiucizi. devenind un emirat grecesc . Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. Acum. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. cetatea Philippopolis (Ploviv). Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. 105 . Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). Pentru a contrabalansa situa ia. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. i chiar mai important. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. prev z tor. Imperiul devine. cu care i papalitatea se afla în conflict. Manfred. Izz ad-Din. Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . poarta de intrare în Balcani. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. În 1274. cumnatul despotului Mihail II al Epirului.

cumnatul lui Manfred. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul.Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . devenit acum rege sub numele tefan Uro II. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . dup ce a realizat. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. De altfel. format din sârbii lui tefan Milutin. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . Împotriva acestor amenin ri. fratele regelui francez Ludovic IX. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. împ ratul va muri. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. Carol de Anjou. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. Philippe de Courtenay. fiul lui Balduin II. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. rena terea Imperiului bizantin. dar la moartea sa vistieria statului 106 . încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. Coali ia balcanic . astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. de aceea în 1280 el i renun la ea. prin mari eforturi. împ ratul titular al Imperiului latin. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. Carol de Anjou. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. În plus. În decembrie 1282. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. Totu i. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). prin suportul financiar. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium).

demnitatea de cezar. conduc torul companiei catalane. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . fiind apoi asasinat din ordin imperial.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi.era sec tuit . În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman .2. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. Tat l celor doi. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. bulgari. Andronic. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. temându-se de tulbur ri. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. Andronic II. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). armata angajând mercenari. Niceea. retras la Adrianopol. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. Andonic II. R zboi civil.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. Fiul s u. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. Sardes i Brussa. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . 5. greci epiro i i franci din Peloponez. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. la fel ca i succesorul s u Andronic III. ranii preferând s devin o teni pl ti i. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. Vrând s scape de ei. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. Din aceste motive. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. Cu toate c mercenarii catalani. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. cium Fiul lui Mihail VIII.

luat de la genovezi. cel mai mare general al Imperiului. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. Uzurparea lui Ioan al VI-lea. care constituia centrul domeniilor sale. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. regen ii au instigat popula ia la revolt . Ioan V (1341-1347). care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. Urma ul s u.2 R zboaiele civile. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. 5. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. a devenit eminen a cenu ie. a preluat conducerea în Thessalonik. râvnind tronul. Ioan Cantacuzino. în lupta de la Velbujd. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. Thessalia i insula Chios. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. cu care arul se înrudea. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. armata bulgar . La 28 iulie 1330. puternica cetate din Tracia.2. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. Bulgaria fiind pr bu it . ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. marele domestic. încoronându-se în 1346 ca 108 . Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47).trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. ca la Philokrene (1331). ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. Ioan Cantacuzino.

împ ratul r mas acum unic. chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . Peloponesul bizantin. care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. i flota bizantin care se reconstruia acum. drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . continu s joace un rol politic important. În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49).i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. Manuel. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . Morea într-un stat bizantin independent. Matei Cantacuzino. s-a destr mat în mai multe principate. Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. Ioan al VI-lea a vrut s . Dup ce a abdicat.iar celui de-al doilea fiu. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. acordându-i insula Lesbos ca dot . îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI.3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). În cele din urm . ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . 5. Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. fiul lui Orhan.i scrie opera. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). la fel ca i marele s u proiect.împ rat al sârbilor i grecilor . Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. Dup alungarea otomanilor. Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). otomanii controlau traficul prin Dardanele. cu ajutorul Genovei. Fiii lui Ioan Cantacuzino. Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . În 1354 a impus încoronarea fiului s u.

pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . Turcii. cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. Contele Verde. Tratat ca un schismatic . la care au concurat i republicile italiene. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. aceasta fiind împ r it între ei. regele Ciprului. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. au revenit Vene iei. reu ind s ocupe 110 . Amadeo VI.civil. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. Petru de Lusignan i contele de Savoia. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. f r s ob in decât vagi promisiuni. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. Aliat cu vene ienii. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. unchiul dinspre mam al bazileului. în care puterea imperial era practic inexistent . imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. succesorul lui Suleiman. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. În aceast situa ie disperat . a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. numero i demnitari i-au separat latifundiile. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). când de vene ieni sau genovezi. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. la 25 ianuarie 1365. sârbi i vene ieni. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. Amadeo VI. papa Urban V a f cut apel la cruciad . Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. când de bizantini. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. chiar insule întregi. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. La rândul s u. Sultanul Murad I. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. Ludovic de Anjou. punând piciorul pe continentul european.

în rândul c rora Ioan Cantacuzino. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . Dup refuzul lui Andronic. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. ob ine bijuteriile coroanei. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. Murad a luat m suri energice. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. chemat i el în ajutor de Andronic. Andronic. i-a oferit acestuia. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . i Ioasaf au strâns suma datorat . Murad. al fiului cel mare al lui Ioan V. În 1273. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). exercita o enorm influen nu au acceptat s . la insisten ele tat lui s u. împreun cu o tile contelui de Savoia. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . fiul s u mijlociu. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u.i achite datoriile anterioare. În plus a izbutit. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. acum cu numele de c lug r Ioasaf. a sc pat cu un ochi. împ ratul. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. Murad I. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. fiii celor doi. cu ajutorul flotei. ajungând la Neapole. care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . La Constantinopol sosise i legatul papal. a vene ienilor. nesesizând din vreme pericolul otoman. Bizantinii îns . f r ca statele apusene s o poat opri. Andronic. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara.i tr deze credin a. Înainte de a porni spre Constantinopol. genovezilor i a otomanilor. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare.

aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). în ironia sa macabr . când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. dup un scurt asediu. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. O tile cre tine. moare la scurt vreme. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. Philadelphia. În 15 iunie 1389. de unde a fost alungat Sracimir. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402).Gallipoli. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. Murad a amenin at Thessalonicul. Andronic. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. Abia în 1385. de ziua Sf. conduse de cneazul Laz r. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). administrate de turci. fiind înfrânt. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare.000 de duca i i un corp de oaste de 12. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. Dup trei ani de asediu. a trecut sub vasalitate otoman . o tile sârbe ti. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. 10. iar restul Serbiei. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. În prim vara anului 1396. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. Înaintând înspre apus.000 de oameni. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. condus de cneazul tefan Lazarevici. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. Andronic. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . Sultanul. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. Vit.

Mehmed I.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. a trecut cu for ele sale în Asia Mic . pierzându. acordând ajutor lui Musa. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . Baiazid atac Vidinul. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. care r m sese st pânitor al Rumeliei. Soliman. vasalul sultanului. dup cum a procedat i tefan Lazarevici. Între timp. unde sultanul a fost luat prizonier. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . beiul de Karaman. Sigismund. fiul mijlociu al lui Baiazid. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. Soliman. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. Fiindc Stracimir de la Vidin. desfiin ând statul bulgar. t indu-i i robindu-i . se îmbarc pe o corabie vene ian . Având lini te relativ la Dun re. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti.i via a în captivitate trei ani mai târziu. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). ocupând Brussa i Ankara. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. fiul mai mare al lui Baiazid. În istoria domnilor rii Române ti. se al turase cre tinilor. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . acesta s-a în eles cu Mehmed II. unde st pânea fratele s u cel mai mic. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. în partea european a Imperiului otoman. Mehmed. f r sprijin financiar sau militar. trimi ând în Rumelia pe Musa. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. A revenit la Constantinopol în în 1403. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. un prolog al marelui asediu din 1453. avea îns ajutorul bizantin. În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . V zându-se atacat.

Ioan VIII. filioque. prin care Bizan ul reia plata tributului. discu iile. materializat într-un decret de unire. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc .4. exista deja o în elegere. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. Era oricum prea târziu. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . Singura ans . cum a i r mas. Ioan (Iancu) de Hunedoara. când au reînceput dezbaterile la Floren a. Victoriile voievodului Transilvaniei. dup marea schism din 1054. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. Kiev i Efes. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. urmând s aib loc în Italia. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. s-a dus în apus. la Vene ia i Milano. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. p trunzând adânc în Serbia. La mai pu in 114 . Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. La 6 iulie 1439. Propunerile de a discuta au fost acceptate. Acum.calea religioas . Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . scopul era clar.1 Conciliul de la Ferrara . pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. 5.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. evident.tratat de pace cu Murad II. devenind din nou vasal otomanilor (1424). i mai mul i mitropoli i i episcopi. încerc ri mereu e uate. Biserica rus s-a declarat autocefal . între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. la fel ca înainta ii s i. apoi în Ungaria. Purgatoriul i azimile.

de altfel ultima.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. urm rind doar propriile interese. Dar. în în elegere cu turcii. în lupte de continu h r uial . Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. încoronarea având loc aici. Vene ia i Genova. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. Constantin ob ine pacea (1446). 5. incita i de pap . cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. a fost ultimul basileu bizantin. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. deja de la începutul veacului al XV-lea. pace încheiat în 1444. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. aceast cruciad . Sultanul. chiar i republicile maritime. la Varna. cardinalul Cesarini. În apropiere de Ni . a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. cu excep ia perioadei niceene.4. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. Despotul Moreei. Era pentru prima oar în istoria Imperiului. experimenta i în luptele cu turcii. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. 115 . încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. În schimbul unui tribut. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. Coroana imperial a fost adus la Mistra. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. În acela i timp. fiind asaltat în Anatolia. Între timp îns . Constantin Dragases. a avut într-adev r loc. aveau s joace rolul principal. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. trebuind s lupte în Anatolia. Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective.

când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. R zboinicul genovez. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. Constantin al XI-lea. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. i au p truns în ora . Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. a c zut în lupt . Dar acest gest a fost inutil. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. vizavi de Anadolu Hisari. La 23 mai. 116 . 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. În zorii zilei de 29 mai 1453. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. prelungit trei zile i trei nop i. aflat pe rmul asiatic. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. murind eroic. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. cerând capitularea ora ului. În 12 decembrie 1452. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. soarta Constantinopolului era pecetluit .Mehmed al II-lea(1444-1446. Cererea a fost îns respins de Constantin. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. între care apte sute de genovezi. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed.

Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp .i aici demnitarii. fiica ultimului despot al Moreei. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. mil i ordine . nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. Genovezii au ob inut din partea sultanului. Morea cu capitala Mistra în 1460. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. Ivan III. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. 117 . Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. stabilindu-i în Constantinopol. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. Mehmed II asedia Belgradul. sau nu. a proclamat lege. Astfel. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . Irina. unde au primit case i scutiri de taxe. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. fiind adu i în ora . Spre sfâr itul secolului al XV-lea. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. Dup trei ani. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . instalându.Atena a fost cucerit abia în 1456. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. iar clerul era scutit de taxe. Istanbul. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. mai ales me te ugari i negustori din Morea. mai ales greci în aparatul de stat. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). cuno tea greaca i a folosit cre tini. millet. Nepotul lor. Zoe (Sofia) Paleolog. Trapezunt i Crimeea. aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . Pe drept. locuitori din alte p r i. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. Mehmed nu era un barbar. a deport rii. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. Moscova devine cea de-a treia Rom .

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

1958. 1988. 1975. Mih escu. Bucure ti.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . Mih escu. Istoria secret . Grecu. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. Mihail.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . Istoria turco-bizantin (1341-1462). Bucure ti. edi ie de Viorica Golinescu. trad. Alexiada. Expuneri istorice. . Constantin Porfirogenetul. vol. Ia i. 120 (976-1077). Bucure ti. Eusebiu din Caesareea. Arta militar . Bucure ti. Idem. publicate de Al. III: Scriitori bizantini (sec. Bucure ti. S.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. tur pentru fiul s u Romanos. Elian i N. Cronografia. de Marina Marinescu. 1963. Bucure ti. 1971. Bucure ti. Mauriciu. Grecu. Grecu. Via a lui Constantin cel Mare. Bucure ti. 1972. Mih escu. I-II. edi ie de H. 1968. Laonic. Ducas. Psellos.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . 1977.Azimitul . Ana. Bucure ti. edi ie de V. edi ie de H. Chalcocondil. 1991. XI-XIV). edi ie de H. Procopiu din Cesareea. 1998. edi e de V. R zboiul cu go ii. 1970. Tana oca. Carte de înv edi ie de V. Bucure ti. vol. Comnena. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae).

I. Dic ionar al sfin ilor. 121 i ..). Istoria vie ii private. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . 1198. Istoria bisericeasc universal .. * * *. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. Ed. Angold. Gândirea evului mediu. Domnia împ ratului Mauricius (582602). în Byzantinische Zeitschrift. Omul bizantin. 1963. 1024-c. * * *. V c. Istoria bisericii.261-290. tiin ific Enciclopedic . 1962. Cambridge. Bakalopoulos. 217-253. Michael. Byzantium in exile. p. Georges (coord. 1984. 1975. Hélène. edi ie de H. Andea. Stuttgart. 1300 (ed. p. 1025-1118. Jaques Le Goff. Timi oara. 1999. în: The New Cambridge Medieval History. 1916.Teofilact Simocata. p. 2004. Constantin cel Mare. Bucure ti. Mih escu. Ion i Iliescu. * * *. p. II 1994. Polirom. Omul bizantin. Ed. vol. Bucure ti. 87108. 265-381. vol. * * *. I-II. 2000. p. Bucure ti. I.320-328. 265-350. 1995. Bucure ti. LV. 1198-c. AHRWEILER. Bucure ti.1999. A. coord. în: The New Cambridge Medieval History. Sintez de istorie bizantin . Barnea. i Rena tere. * * *. Aries. p. 2000. Philippe-Duby. Ideologia politic bizantin . vol. Bucure ti. 1993. Istorie bizantin . Michael. David Abulafia). David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). Între antichitate Bucure ti. 2002. 1985. Angold. Bucure ti. 1982. p. Avram. * * *. Ed. Bucure ti. Octavian. ed. II (ed. Cambridge. The Byzantine empire. vol. Ia i. Klaus Wessel. * * *. IV c. Teora. 543568.

Ed. Besançon. în Revue historique. Le Bas Empire. Timi oara. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). în Mitropolia Olteniei. L. Da kov. O istorie a Imperiului bizantin. I-II. Paris. 1995. 7-8. Bucure ti. I-II. Bucure ti. Brezeanu. A. Diehl. Delvoye. A. Bucure ti. Louis. Critobul din Imbros. tur pentru fiul s u Cornea. Grecu.II. Armand Colin. V. Chalcocondil. Nicolae. Dic ionar de împ ra i bizantini. Paris. Paris. vol. Întemeierea Constantinopolului . Humanitas. B nescu. 1981. Bucure ti. Ch. 1977. Andre. B nescu. Bucure ti. (Les Institutions). 1999. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467).. 1963. 2000. 255-258.47-48. trad. Arta bizantin .. Stelian. trad. Brehier. 1963. Mihai. 1969. XV. 1994. Le monde byzantin. Ed. Ana. ed. Charles. Bucure ti. Civiliza ia bizantin .. Brehier. iulie-august. Istoria Imperiului bizantin. Carte de înv Romanos. Constantin Porphirogenetul. m rire i dec dere. Comnena. Imaginea interzis . p. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). 1993. Le Livre de ceremonies. Craiova. 119. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. Brezeanu. 1919. Cazacu. Ed.B. Ed. vol. Brehier. S. Stelian. Constantin et la fondation de Constantinople . cap. Bucure ti..Bayet. Constantin VII Porphirogenetul. Academiei. 124-143. p. Bucure ti. Nicolae. Expuneri istorice. 1994. nr. Bizan ul. Laonic. Castagnol. Bizan . Academiei. II). 1999. Bucure ti. p. Arta bizantin . Louis. Alain. 1976. 122 . 506-510.. Alexiada. Charles. Vogt. I. 1971.. 1915. 1958 (seria Scriptores byzantini . Bucure ti. Paris 1969-1970. Bucure ti.

Charles. 1991. Bizan dup Bizan . Iorga. Charles. Iorga. 1300 (ed. Charles. Ovidiu. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman.. Filosofia în evul mediu. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Bucure ti. Eusebiu din Caesareea. Fontes Historiae Daco-Romanae. p. 1995. în: The New Cambridge Medieval History. Diehl. Paris 1905. Bucure ti. Sinteza bizantin . 1975. A. Oxford. 1980.. Hussey. Bucure ti. 1984. II (sau 1999. S.. 68. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. 525-542.Al. 1999. Istoria culturii i civiliza iei. Bucure ti. Figuri bizantine.74-114. Ed. Bucure ti. Etienne. 1976. Bucure ti. Nicolae.Diehl. Nicolae.vol IV). Church. Iconoclasmul bizantin. 1198-c. 1991. Jacoby. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. I-II. Gibbon Edward. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople".1999. Iorga. p. Bucure ti. Cambridge. Ducellier. 1972. 1998. Craiova. Istoria vie ii bizantine. David Abulafia). Bucure ti. Bucure ti. 1993. Andre. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. Teora. Charles.4-23. Dosarul arheologic. M. Istoria Imperiului Bizantin. 1987. 1986. Bucure ti. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. în Byzantinische Zeitschrift. nr. t. 1969. Donoiu. Etudes byzantines. V. Byzantium. Ed. Grabar. David. V c. 30-69. Bucure ti. Chicago and London. Gero. Georgescu. vol. Bucure ti. 1974. Via a lui Constantin cel Mare. Ion. vol. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. 1972. Ed. Diehl. Nicolae. Meridiane. Gilson. Diehl. 1987. Drimba. p. J. 1930. Deno John.1. I-III. p. Bizantinii. Geanakoplos. XXX. Bucure ti.. 123 . The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift.

Images et reliques. Paul Fouracre). Paul. 2004. Cambridge. nr. vol. Louth. Lactantius. 2008. 2008. Morris. Cambridge. Lazarev. p. Manolescu. 700 (ed. p. Constantinople et Rome. The Byzantines in the West in the sixth century. The Byzantine Empire. vol. p. Instalarea barbarilor (sec. IV c. Teora. Michael Jones).. 1980. Rosemary. Paul. 2004. nr. I c. p. D. 1968. Istoria medie universal . Lot. Paris. VI c. The Eastern Empire in the sixth century. în: The New Cambridge Medieval History. 700 (ed. Monks and Laymen in Byzantium. 795-824. Angeliki E. II (ed.Kaplan. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). Le Goff. în: The New Cambridge Medieval History. Michel. Paris. p. Cambridge. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. I c. în: The New Cambridge Medieval History. 500-c. 611-643. Civiliza ia Occidentului medieval. în Echos d'Orient . Armand Colin. Ferdinand. p. vol. p. p.223-229. Michel. Lathoud. 1415 (ed. 124 . I-III. Bucure ti. 2008. 1970. Istoria Bizan ului. 1924. în: The New Cambridge Medieval History. Moorhead John. 1925. I c. Andrew. p.V-VII).. The Byzantine empire in the fourteenth century. vol. 500-c. Paris. Magdalino. 1118-1204. 1980. Ed. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. Cambridge. cap. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). Victor. Jacques. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. Istoria picturii bizantine. Timi oara. Bucure ti. 27. 1198. La consecration et le dedicace de Constantinople. The Byzantine empire in the seventh century . Lemerle. Cambridge. Paul Fouracre). Laiou. 500-c. 843-1118. Ed. 1998. 1997. 289-314. 291-316. 1024-c. 2000. p. vol. 1300-c. Bucure ti.28. Ed. 118-139. 1997. Kaplan. ?. Paul Fouracre). Amarcord. Moines et moniales. 93-117. Andrew. Cambridge. Bucure ti. în: The New Cambridge Medieval History. 700 (ed. Louth. 180-201.

2008. Zbuchea. 1963). Romanitatea carpato-danubian XI.A. 1971. Paris.. XVI. Ed. trad. Dimitri. tom III. Ed. München. Rosamond McKitterick)..OBOLENSKY. Tesalonic. Traité des offices. 1972. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. Bucure ti.900 (ed. p. PseudoKodinos. 700-900. 207 p. Structura social a Imperiului bizantin. Isus Hristos . Eugen. Ed. 1998. Teodor.. Polirom. Ostrogorski. Bucure ti. Runciman. 1962. Bizan . Procopius din Caesareea. 1991. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. Un commonwealth medieval: Bizan ul. Teodor. 1972. Un veac de istorie bizantin (976-1077). Lumea Bizan ului. Verpeaux.123-133.). 700-c. vol II. Histoire de l'Etat Byzantin. Steven. Cambridge. 349-382. Bucure ti. Balcani. c.Gh. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". Popi teanu. M.Gh. Vasiliev. Uspenski. Byzantium and the west. 2002.. C derea Constantinopolului. p. în Studii i articole de istorie. 1932. D. R. (coord. Bucure ti. L. Michael. A. Paris. St nescu. Vasile cel Mare. G. Deisis. McCormick. J. Istoria secret . Paris. Teologia icoanei. Ia i. 1994. 1974. 1966. Psellos.. Cronografia.153173. 1994.. p. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). Petritakis. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. în: The New Cambridge Medieval History. 125 . Jean. Histoire de Etat Byzantin. în Byzantina. C. Occident. Bucure ti.. M.. Bucure ti. 1970. 1981.prototip al icoanei. Bucure ti. Enciclopedic . Aba Iulia. Ia i. Studitul.