MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

.......4..............1 Conciliul de la Ferrara ... 115 4 ..4 Agonia Imperiului (1425-1453) ...5........Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma.2 C derea Constantinopolului ........................................... 114 5................................. 114 5..........4......................

conduc torii s i drept spirite rele. nici ca schimbare. Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur .2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. Bizan ul nu a fost un nou stat. cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . 1. imperiul nu a fost împ r it niciodat . vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. deoarece.1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . elenism cultural. Purt torii puterii bizantine au fost armata. Conform unei defini ii clasice. elementul elenist. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . juridic vorbind. ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. elementul ortodox i cel oriental sau. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga).a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . Pân în ultimele sale clipe.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. biserica i coroana. vizigot. administra ia. Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. Bizan însemna Roma. nici ca evolu ie. ci doar administrativ.1 1. iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. întrucât st pânirea roman devenise prea întins .

Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. adic al tuturor cre tinilor . conduc torii s i se consider împ ra i romani. El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. iat ce-i scrie dojenitor 6 . Noua Rom . Ca mo tenitor al Imperiului Roman. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. demnitatea sa era personal i neîngr dit . Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. aici au tr it P rin ii Bisericii.dar i povara vechii Rome. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. Bizan ul. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat.Rom . i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. preia gloria.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. În Bizan ca i în Occident. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic.

Persoana suveranului era absolut i sacr . ceea ce era aramaica palestinian cre tin . iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. luând i titlul Io . în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. pierzându. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. 7 . 290.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. Un commonwealth medieval: Bizan ul. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. 1.i con inutul imperial. Siriana. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. Limbi vechi ca aramaica. latina domina apusul Europei.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. 1. p. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. Era instrumentul administra iei i culturii romane. În timp. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. administra iei i comer ului. modelul imitat este cel bizantin. asemeni celei divine. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române.

2. Restaurarea stabilit ii. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. De la Augustus (27 a. 2 2.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . el a fost reunit în 350 i 392. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. pân în vremea lui Traian (98-117).-14 p. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. st pânea asupra întregului Imperiu roman.1. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. cea din 395. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec. în 330. De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa.C. De i extins în vremea lui.C. Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. chestiunea periodiz rii e relativ simpl . VII).

s preia întregul control asupra imperiului. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. Edictul de toleran de la Milan (313). ca atare.2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337).împ ra i. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. de stat. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. Constantin Chlorus i Galerius (293). întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. reu e te dup asasinarea lui Carinus. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. Schimb rile din administra ie. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. 2. centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. Împ ratul Diocles. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. succesorul de drept al împ ratului Carus. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). a primului împ rat cre tin. 9 .1. Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. Treptat se ajunge la revers. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. Prin politica sa reformatoare iscusit . Galerius (293-311).

Continuitatea sub Constan iu II. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). cât i dinspre r s rit. Constan iu îl nume te pe Gallus.Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. uzurpatorul p gân al lui Constans. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . El însu i s-a întors la Constantinopol. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. împ ratul a dispus executarea sa în 354. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. când Iulian Apostatul (361-363). La 380. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. l-a numit pe Iulian. care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. nepot al s u. Iulian. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. fratele mai tân r al lui Gallus. episcopul Alexandriei. 2. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. pentru a face fa rebeliunii.r mân episodice. în 353. i doar moartea natural a lui Constan iu. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. totu i dându. De acum. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. al doilea nepot al s u. Dup lupte interne de durat . Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. care st pânea în Italia (340). caesar în Apus (355). în fruntea c reia se afla Athanasios. caesar în R s rit. Suspectând loialitatea lui Gallus. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . iar Constan iu II (337-361) în R s rit. Magnentiu se sinucide.2 Statul sub presiune (337-395). 10 . i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. pe când î i preg tea trupele din Antiohia.

o recunoa tere a st rii de facto. acordând go ilor statutul de 11 . locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. care a încercat s uzurpeze puterea. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. dup ce de facto for aser linia Dun rii. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. în spiritul lui Constan iu . mai întâi lui Iovian (363-364). între Dun re i Balcani. iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. vizigo ii . cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. Valens. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. în vreme ce Valens favoriza arianismul. deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. A reoficializat p gânismul.vor trece totu i pe plan secund. fiul lui Valentinian. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . a pornit împotriva lor. Acest pas a r mas impopular. preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. trimise în ajutor. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie).greuthungi i tervingi . Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. o rud de-a lui Iulian. nepot al lui Constantin cel Mare. declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. din cauza atacurilor hunice.

vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . Palestina. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului.autonomie. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul.2. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. care viza împ r irea Armeniei. În aceea i vreme. ci i una de natur politic . Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. cea apusean lui Honorius. cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. a stat sub semnul pericolului vizigot. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . Siria. Antiohiei i Ierusalimului. încheierea unui tratat de pace cu Persia. a fost opera lui Theodosie cel Mare. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. Restabilirea unit ii Bisericii. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). 2. în anul 383. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. Ambrozie. Cre terea influen ei barbare i apus. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. Sub conducerea lui Alaric. Domnia lui Arcadius. Câ iva ani mai târziu. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). având preeminen fa de episcopii Alexandriei. Egipt. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . fiind asasinat de Arbogast. iar dogma ortodox este acum des vâr it . dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. în 387. scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. dup episcopul Romei. a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. episcopul Milanului. Asia Mic . militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. un general frac aflat în slujba sa. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). s-a iscat un lung r zboi civil. Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. Rivalitatea între cei 12 .1 Pericolul barbariz rii (395-457). insulele din Marea Egee.

Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). i secolul V a fost dominat de dispute religioase. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor.Rufinus i Stilicon . natura uman fiind precump nitoare. i chiar titlul de magister militum. Nestorie i pe cel al Alexandriei. Nestorie sus inea doctrina antiohian . dublat apoi. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos.doi generali ai R s ritului i Occidentului . Chiril. cel care a accentuat primatul bisericii romane. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. în afar de p cat. o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. a trimis delega i la acest sinod. având suflet ra ional i trup. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. Cele dou naturi 13 . ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. Papa Leon cel Mare (440-461). Dup victoria asupra arianismului. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. La 438 Codex Theodosianus. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. marcheaz din nou unitatea imperiului. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia.

Ariadna. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. pe Marcian ca împ rat R s rit. cât i monofizitismul. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. cu c petenia acestuia. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. Urmarea a fost c Egiptul i Siria. patriciu i magister militum. c s torindu. Astfel. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). Probabil m celar în tinere e. El îl impusese prin ma ina iunile sale. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474).i fiica.1. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. era cel mai influent personaj la Constantinopol. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. 3 3. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. Dup stingerea dinastiei theodosiene. Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . aliindu-se cu tribul isaurienilor. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. ci i o important victorie politic . Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. Leon I cur armata r s ritean de germanici. proces care f cuse 14 . stopând procesul de barbarizare a acesteia. Fiind arian i barbar. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). alanul Aspar. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. împreun cu Pulcheria. monofizi i i reforme (457-518) 3. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon.sunt complete i nedesp r ite. distan ându-se astfel de Constantinopol.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u.

În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. au durat pân în 497. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. La moartea lui Leon. a fost un bun administrator i om de finan e. În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive.armata apusean ineficient . recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. În aceste chestiuni interveneau i demele. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. comandantul g rzii de excubitores. a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . Anastasie I Dikoros (491-518). pe care Anastasie i-a sprijinit. Odoacru a trimis în 480. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. acesta. Romulus Augustulus. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. fratele defunctului împ rat Zenon. Theodoric.i capitala la Ravenna. stabilindu. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. ad ugând o moned de aram . urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia.la Constantinopol. comandantul diocezei Thracia. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). 3. Leon II. dup moartea lui Romulus. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. tat l lui Leon II. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. împotriva lui Odoacru. la rândul s u. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. fiul Ariadnei. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus.

reprezentând o amenin are pentru stat. divizându-i pe r scula i. care dobândiser o for deosebit în secolul V. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). Pe lâng pericolul extern. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. reprezentat mai ales de per i. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . îns era deja prea târziu. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. Dup ce au incendiat zona central a capitalei.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. în 523. Iustinian oscila între cele dou orient ri. pe tot mai înalta 16 . fost actri . asocia ii municipale ce se autoguvernau. fiind numit succesor la tron. Astfel. în urale Nika . În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului.3. îns . în 532. a izbucnit r scoala Nika. influen at i de împ r teasa Theodora. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. subîmp r ite în corpuri civile i militare. s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. comandant al g rzilor imperiale. Îndat dup urcarea pe tron. a în bu it insurec ia. în timp ce Belizarie. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat.i s ias de sub influen a lor. bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor.pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . Iustinian I (527-565). a destituit chiar trei mini tri impopulari.2. S-a c s torit cu Theodora.

au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. monumentele de ar bizantin . O sarcin mai important . Dinspre vest. în prim vara anului 540. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. Generalul Belizarie. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . rechemat de la frontiera estic . a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. cump ra i cu aur de bizantini. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. La moartea împ ratului. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . Italia fiind recucerit de c tre Bizan . îi atacau i ei pe ostrogo i. Ravenna. prima. întreprins contra vizigo ilor. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. în anul urm tor. Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. În cele din urm . În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. p trunde în Dalma ia. francii. care în bu ise revoltele din interiorul statului. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i.prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . f r s se loveasc de rezisten . capitala statului ostrogot. O a treia campanie. care îl detronase pe Childeric. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. Ostrogo ii. sub conducerea lui Mundus. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. sub comanda energic a lui Totila. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie.

limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. având la baz compila ia anterioar . Ciuma bubonic . Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. dar s-a vindecat. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). promulgat în 529. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. ci a întregii Europe. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. 3. Prin tendin ele sale aristocratice. a completat grandioasa oper juridic . Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. Un manual de principii de drept. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. Institutele.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Simultan. De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. fiind prescris doar aplicarea lor. prin aceast reform a dreptului.2. nu doar în istoria Bizan ului.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . numit Codex Iustinianus. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. Într-un 18 . Codex Theodosianus. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. cele 50 de Pandecte sau Digeste. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. dup cum o descrie istoricul Procopius. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. astfel c acestea au fost pierdute treptat. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. Din acest motiv. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. chiar Iustinian fiind molipsit. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. Spiritul cre tin este integrat în ele. din punct de vedere literar i teologic. Pericolul supraextinderii. Interpretarea legilor era interzis . Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman .

i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. cât i administra ia statului i a armatei. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. iar în Italia exarhatul Ravennei. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. iar. ba mai mult. lipsit de generalul Narses. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. În al doilea rând. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. vizigo ii redobândesc Spania. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. în 585. mai ales prin reforma themelor. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. În primul rând. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord.interval de doar câtorva decenii. împin i la rândul lor de avari. cel al Cartaginei în nordul Africii. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. în special în mediul rural. Armata bizantin a Italiei. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. Maurii au atacat Africa bizantin . a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. considerat un predecesor al lui Heraclius. Iustinian. nepotul i succesorul lui Iustinian. Mauriciu. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. Când Iustin II (565-578). recucerite cu trud de înainta ul s u. În 568 longobarzii. A instituit dou exarhate. îndeosebi în urma p cii din 591. 19 . a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice.

Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). Abia dup 590. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. respectiv în Est Theodosie. ea deteriorându-se continuu. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591).i avarilor de pe Dun re. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. Incompetent ca politician. statua men inerea ideii imperiului roman universal. care nu a mai putut intra în vigoare. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani.Testamentul s u redactat în 597. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. dorind r zbunarea acestuia. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. Chosroes II. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. De acum a început tirania lui Phokas. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . se preg tea de r zboi. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. În a doua parte a domniei sale. abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. dar i a diviz rii lui. o reluare a vechii partitio imperii Romani. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. În 593 sub comanda lui Priscus. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime.

r s rit.1 R zboaiele cu per ii i avarii. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade.1. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. aflate sub control bizantin. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare.1. care a salvat ara de Phokas. deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. iar peste dou zile încoronat de patriarh. Africa i Italia. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. De altel. limba oficial devine acum greaca.1. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . Cu o puternic flot . iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. Heraclius întitulându-se basileos. 4. desigur cu concursul senatului din capital . care reuneau func ii militare i civile. Armean de origine. Cu Heraclius I (Herakleios). Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). în contrast cu perioada anterioar .1 De la Heraclius la Iustinian II. Tiranul Phokas a fost executat. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . 4 4.

Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. soarta imperiului devenise grea în r s rit. pentru a face fa pericolului din r s rit. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. per ii l-au alungat îns . împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). Constans II Reformatorul. p trunzând în Palestina i Siria. i la începutul domniei lui Heraclius. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. ea reprezenta un pericol pentru stat. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. totu i. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. ci unul dintre urma ii s i. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. dup cum arat istoriografia nou . iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. în 611. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . comandant în Anatolia. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. În nord. Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . i. dup cum s-a v zut.anterioar . nu el a fost autorul institu iei themelor. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. tuns i c lug rit. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. 22 . încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. cucerind Damascul. Priscus. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. au fost r pite i duse la Ctesiphon.

Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. dup reînnoirea p cii cu avarii. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. având concursul patriarhului Sergios. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. flota slav fiind complet distrus la 10 august. Reinstalarea Sfintei Cruci . iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. în anul urm tor. De i Chosroes II fusese învins. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. Cruce . În anul urm tor. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. ci. Dup ce întreaga iarn . Heraclius. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. basileul reia campania împotriva per ilor. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. Heraclius se îndreapt spre Armenia. pentru a. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. În schimbul unor mari sume de bani. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan.Heraclius a reformat i administra ia central . la Ierusalim de c tre 23 . Dastagerd. aduna i astfel. bulgare i gepide atac Constantinopolul. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. fiind superiori pe mare. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. în mai multe etape. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. Între 622-628 s-a desf urat. Cu acest sistem complex de reforme. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. r zboiul bizantino-persan. În 626 per ii au trecut la contraofensiv . de unde plecase cu apte ani în urm . Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). dup ce a ocupat Chalcedonul. inclusiv Ganzak (Tabriz). fiul acestuia. dup o campanie de o amploare f r precedent. unde au distrus templul lui Zoroastru. Având nevoie de resurse financiare. L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. ahrbaraz. Constantin III. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol.

interzicând orice disput teologic .1. de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. a trecut aproape neobservat .2 Confruntarea cu Islamul.însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) . no iune voit vag . Sophronios (634). Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). de abia redobândite cu atâta trud . fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. doctrina energiei unice . deschiderea erei hegirei. cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. 24 . cel al monoenergismului. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . expus în 616. Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis.1. În aceast situa ie. cât i de c tre papalitate . Imperiul islamic arab se formase. Atât ardoarea religioas . 4. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. ascensiunea lui Mahomed. dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine.dup moartea lui Honorius. Era invaziei arabe. cât i dorin a de glorie.

iar musulmanii au invadat Siria. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). obosit în luptele contra per ilor. ca augustus. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului.asediat îndelungat. fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. El a fost înfrânt. Soarta Siriei era acum pecetluit .aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. al celei de-a doua so ii. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. Constantin (III). aflat pe malul microasiatic. În acest fel. Heraklonas. fiind definitiv pierdut . pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. Heracliu. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. Heraclius. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. acordând fiului mai mic.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. în frunte cu Alexandria. a preferat o retragere tactic . câ tigând o victorie zdrobitoare. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. În 638. în capital . Dup aceast înfrângere. David. doar 15 ani. la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. În zadar îns . iar fiul Martinei. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . care în cele din urm s-a retras. nerenun ând îns la uneltiri. Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. titlul de caesar. Egiptul. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . cel mai grav. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . în schimb au refuzat coregen a Martinei. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. fiul cel mare al Martinei. Constantin III.

Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. cât i a lui Heraklonas. Amr. a fiului lui Constantin III. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. Constans devine la 14 ani singur st pânitor. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. Muawija. care a fost castrat. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. a murit deja dup trei luni de regen . ca coîmp rat. Colosul de 26 . succesorul acestuia. c ruia i s-a t iat nasul.i sporeasc flota în mod considerabil. Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. Controlând deja Siria i Mesopotamia. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. pe atunci în vârst de 11 ani. cu toate c . În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. viitorul calif. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . i a lui David. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. Dup asasinarea lui Omar I. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. c reia i s-a t iat limba. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . fapt ce a permis lui Muawija s .expansiuni arabe. alungând garnizoana arab . Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. încoronarea lui Constans II (641668). prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. Othman. atacând insula Cipru. dar a pustiit zone întinse. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. Tronul a revenit lui Heraklonas.

Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. una din cele apte minuni ale lumii antice. Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655). masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. al conduc torului themei. p strându-se în interiorul themelor. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via . inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. Soldatul membru al themei . Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. nu a fost anulat imediat.din secolele VII-IX. ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. Constantinopolul a fot silit s .Opsikion. în provincii (eparchiai). Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. înaintea interven iei armatei imperiale. pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. La origine themele erau unit i militare. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . Armeniakon i thema maritim Karabisiani.aici. Anatolikon. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). Împ r irea administrativ mai veche. a fost demontat.stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. provocat de succesiunea lui Othman. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. 27 . Abia r zboiul civil din califat (655-661). Imperiul nu mai depindea de mercenari.i redefineasc priorit ile. dac fiul prelua condi ia tat lui.

fiind acuzat de înalt tr dare. exilat la Chersones. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. Un an mai târziu. f r succes îns . Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. Constantin (654). dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . în Crimeea. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. func ia logothe ilor. Un alt demnitar.i astfel un du man de moarte. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. Herakleios i Tiberios (659). papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. a schimbat planul. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. Exarhul Olympios. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. Mai întâi. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). f cându. la Syracuza. De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. multe comori fiind trimise la 28 . Au fost create trei noi demnit i ministeriale. v zând atmosfera de la Roma. fiind implicat în luptele navale cu arabii. pentru ca apoi s dispun uciderea sa. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . Lui Maxim M rturisitorul. protoasekretis. dou energii sau voin e. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. alt adversar al monothelismului. r spundea de cancelarie. mutarea re edin ei sale în apus.

cu ora ul Smyrna (672). Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. jefuind sistematic peninsula. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor.3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. dar mai ales la Syracuza. la Constantinopol. Luptele decisive se d deau îns pe mare. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. iar resturile ei scufundate de o furtun .au fost nimicite de bizantini. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. capii conspira iei fiind executa i. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. Cu toate acestea.1. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . În timpul ederii sale în Sicilia (663668). inven ie a sirianului Kallinikos. în imediat apropiere de Constantinopol. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ.Constantinopol. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. fiind atacat în apropierea capitalei. fiul i succesorul lui Constans II. au devenit continue. mai ales în Cartagina. provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. Exarhul Ravennei. În acest fel 4. pân în 678. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului.peninsula Kyzikos. o baz sigur de opera ii. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . 29 . Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . ceea ce a atras mi c ri populare ample. mare parte a flotei sale fiind ars .1. domnia sa fiind dominat de r zboaie. În acest fel. începând din 663. atacuri ce au continuat veri în ir.

Înfrânt în fapt de bulgari. se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. Constantin IV încheie pace cu Asparuch. sub conducerea hanului Kubrat. s-au îndreptat spre apus. dup ce i împ ratul se îmboln vise. De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. acostând în nordul gurilor fluviului.f r prea mare consisten i unitate. care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. Dup moartea lui Kubrat. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat.Uniunea celor apte triburi . La Dun rea de Jos. Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). În vreme ce în secolul VI. devenit prin botez Mihail. Dup cre tinarea for at . Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. Bulgarii. din partea cea mai vulnerabil . Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . sub hanul Boris (852-889). Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). ducând tratative cu biserica roman . Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . ceva mai devreme. pl tind i tribut. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). convocarea celui 30 . în frunte cu Asparuch. Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. 50 de sclavi i 50 de cai de ras . din 678. armata bizantin a trebuit s se retrag . cea r s ritean .promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. o parte dintre ei. Victoria Bizan ului asupra arabilor. astfel c împ ratul a dispus. astfel statul bulgar era recunoscut de jure. i-au f urit statul cu capitala la Pliska. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. înrudit cu hunii i avarii. Pentru câteva secole. F r nici un rezultat. oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos.

Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. au fost spânzura i. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. papa Honoriu I i Macarie. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. dup pilda bunicului s u. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. patriarhul Antiohiei. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. în plan politic i bisericesc.de i senatul i armata erau împotriv . În 688. 705-711).de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. Heraclius i Tiberius. Abd al-Malik. avea îns înclina ii despotice. care înc era în via . acesta devenind astfel coîmp rat. un sclav i un cal. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. stabil pe termen lung. Treimi. Dup ce le-a retras titlurile . invocând guvernarea dup modelul Sf. Paul i Petru. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . a dispus s le fie t iat nasul (681). prin continuarea reformelor înainta ilor s i. La fel ca tat l s u. Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. în ciuda r zboaielor ulterioare. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. Pyrrhos. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. Dorind s guverneze singur. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. 31 .

înclinând s se supun arabilor. pe plan intern. Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. mai ales în thema Opsikion. poate i Samos. În general îns . cât i din Asia Mic . în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. 1997. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. ea constituind fundamentul economic al themelor. Pentru a ap ra zonele de grani . Cambridge. pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. furios. Cel mai probabil îns . Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. Haldon. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. a cor bierilor . mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. Iustinian II a creat. Anatolikon. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. oscilau în rela iile cu Bizan ul. Posibil ca aceast them . i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. în acord cu califii. a c rei origine nu a fost clarificat . s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. Nu este sigur c legea agrar . care doreau s scape de povara revoltelor acestora. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. a ez ri de akritai. în contextul ascensiunii musulmane. o categorie de 2 John F. Byzantium in the Seventh Century. împ ratul. Slavii în nemul umirea lor. ca i armenii. Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis.Pentru a îmbun t i situa ia etnic . 32 . atât din Balcani. La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult.

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. pentru a distruge flota musulman . retr gându-se la Salonic. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. în 715. din thema Opsikion. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. împreun cu fiul s u. strategul themei anatoliene. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. cu a c rui fiic s-a c s torit. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. un politician mult mai capabil. fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. fiind depus i înlocuit.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713).1. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. El a fost un adept al ereziei monothelite. aliat cu Artabasdos. strategul themei Armeniakon. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. l-au detronat i orbit. originar din nordul Siriei. care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. asediind capitala imperiului. împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. protoasecretisul Artemios. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion.4. va curma orientarea monothelist . retr gându-se ca monah la Efes. A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. Noul împ rat. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . Bulgarii. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. De i r scoala fusese început de armat . În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. au f cut incursiuni de prad în Tracia. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. În fa a pericolului arab. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului.

nefiind oficial ostil imaginilor. fiind încoronat la Hagia Sophia. c reia. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. în contextul luptelor împotriva arabilor. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. de c tre scriitorii ortodoc i.. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. 4.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . eikon. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . accentuând cultul crucii. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. 37 . imagine . Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . klaein. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. Biserica armean . care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. le venera nu dup obiceiul grecilor. Criza se anun ase de mult vreme.1. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale.Constantinopol. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). a sf râma ). care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. Ra iunile politice i strategice. Iconoclasmul (gr. implicit de popula ia din Asia Mic . O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . Episcopii iconocla ti .

ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. Conform opiniei iconodulilor. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. Dalma ia. dar atunci când Hristos a devenit om. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. imaginile lui Hristos. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. care a r spuns: eu sunt basileu i. Respingerea imaginilor/ icoanelor. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. pe de alt parte. Ioan Damaschinul. preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. a icoanelor. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. Inseparabil de tradi ia liturgic . arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . de origine sirian . aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. Eparhiile Romei din Grecia. Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. inclusiv describilitatea. asemuindu-le idolilor. ca om. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. În consecin . Teologii ortodoc i. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. Aceast func ie central a imaginilor religioase. doctrina întrup rii. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. Mai mult. totodat . a ap r torilor imaginilor. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine.

noul calif de la Damasc. Dintre ei. un altul a murit dup ce a fost orbit . O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . Planul musulman din 39 . când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. Pentru a câ tiga timp. iar un altul Theodosios III c lug rit. cât i în cea secular . principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. În afara aspectelor teologice. În ciuda succesului în sfera teologic . autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . Leon III (717-741) impune o nou dinastie. cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. Leon. ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin).Anastasie II.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. iar Amorium. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . imperiul se afla în pragul ruinei. încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. patru au pierit executa i Leontius.1.biserica). pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). în 787. încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. a început negocierile cu bulgarii. La începutul verii. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. Tiberius III. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. care a comandat trupele bizantine. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. În consecin . 4. Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. Atât introducerea politicii iconoclaste. Iustinian II i Philippicos. chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin .

Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. flota arab în retragere fiind incendiat . probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman .va avea drept rezultat. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt.înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. a principalului drum spre Caucaz. fiul lui Leon III. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. flota arab a început blocada pe mare. Fostul împ rat a fost executat. cu fiica hanului (733) .717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. nemul umi i de conduc torii lor musulmani. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. La începutul lui septembrie. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. iar partizanii s i aspru pedepsi i. i astfel s -l captureze pe Anastasie. i înt riri de trupe de uscat. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . îns în tab ra arab a început foametea. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . Paralel cu zidurile lui Theodosius. dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . au trecut de partea bizantinilor. pentru a aproviziona trupele asediatoare. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. În prim var . care ie ise din uz. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . Majoritatea solda ilor trimi i de calif. miliaresion. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . Muslamah.

cu centrul la Efes. au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. 41 . În 726 public un nou cod de legi. dup cum. Avortul a fost scos în afara legii. Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea.anume prin mutilare (t ierea nasului. Themele din Asia Mic au fost restructurate. iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. mâinilor. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. Ecloga a avut ulterior o proast faim . pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . Ecloga (selec ie). În Opsikion. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. Thema Anatolikon a fost divizat . Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . în 732. interese promovate de împ ra ii isaurieni. orbirea). mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. o nou codificare a dreptului bizantin. punea la îndemâna judec torilor un codice practic. codicelor i novelelor lui Iustinian. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. fiind redactat în limba greac .raportate la secolul VIII . Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. digestelor. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. iar sodomia era pedepsit cu moartea. Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident.r sunet. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. o them la fel de mare. inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion.

Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. n d jduind s . La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . 42 . Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). refugiat în Amorium. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. care de fapt fusese asasinat. se sim ea i el îndrept it la tron. dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom).i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. A guvernat ini ial pu in. a pornit spre Opsikion. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. Artabasdos. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. În prim vara anului 743. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. fiind de la Constans II.1. Constantin. de unde a adunat o tiri. singurul împ rat care a murit în patul s u. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. fie pe Artabasdos. a ocupat capitala. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. în schimb patriarhului Anastasios. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. ginerele lui Leon III. Constantin V i-a îng duit s . Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic .i p streze func ia. Artabasdos. Nikephor. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III.4. îns i-a redat stabilitatea. Ajuns în Bithynia. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. strategul themei Thrakesion.

for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. În r s rit.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. 43 . inut în palatul imperial din Hiereia. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . Conciliul de la Constantinopol din 754. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. folosind regimentele create de el (tagmata). unde ocup Germaniceea. dup ce a divizat thema Opsikion. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). profitând de r zmeri ele din califatul arab. dar i de o grav criz intern . imperiul putând începe ofensiva. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. care durase mai mult de doi ani. a pornit ofensiva. În 746 Constantin. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. în imediata vecin tate a bulgarilor. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. a hot rât nimicirea icoanelor. propriet ile mân stire ti fiind secularizate. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. R zboiul civil. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. Prin cele ase tagmata. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit.

ani în ir. Cu toate acestea. În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. în încercarea de a recupera Ravenna. Constantin a trimis ambasadori. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. Doar Vene ia i câteva insule.1. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . dar nu a ini iat nici o ac iune militar . De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. a mân stirilor în Imperiu. prin iconoclasmul s u impus for at. a ob inut succese în Thracia. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. 4. a dus în final la pierderea Italiei. Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . Prin crearea de tagmata.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). în thema Opsikion. chiar prin teroare.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. prin pruden a 44 . a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. la lombarzi. la franci i papalitate. Totu i. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. a l sat o armat mai puternic . iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. fapt v dit în 774. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. reprezentantul aristocra iei protobulgare. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). dar a l sat o crunt controvers teologic . Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). În vara anului 775. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor.

logothet al po tei i consilier i pe preo i. o împ r teas cu voin de fier. Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. fiul Constantin fiind minor. Irina. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. pe lâng biserica oficial . Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. noul patriarh. de Irina. dup alte p reri din cauza tuberculozei. În schimb. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . având prezen de spirit. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. reprezentat mai ales de monahi. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. a fost convocat în Biserica Sf. Dup câteva luni. reconvocat în 787. Conciliul. se baza pe func ionarii iconoduli. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. Conciliul. Leon IV moare otr vit. în care cuplul imperial nu mai era viabil. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. a ap rut o nou ramur radical cre tin . având în acest sens acordul senatului. Tarasios. Irina. se pare.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . pe eunuci. a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. 45 . Lipsindu. armatei i al constantinopolitanilor. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . ei fiind exila i la Chersones. protoasecretis-al Irinei.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. un politician chibzuit i slugarnic. La moartea împ ratului (8 septembrie 780).i modera ia sa.2. originar din Atena iconodul . 4. Irina.

Prin asocierea mamei sale la domnie. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. ponegrit de istoriografia oficial . cât i al iconocla tilor din imperiu. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. Irina nu a consim it s renun e la putere.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. ruinând finan ele statului. dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. Irina a fost pe cât de ambi ioas . s tul de presiunile adep ilor mamei sale. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea.i d duse acordul pentru divor . Nikephoros. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. Theodota. Ea a f cut concesii financiare bisericii. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. s rb torind 40 de zile cu mare fast. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. Doi ani mai târziu. divor instigat tot de c tre mama sa . cump ra i cu promisiuni de putere. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios.i discredita fiul. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. purtând titlul de basileus. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. în timp ce Constantin a devenit coregent. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. Ca urmare a expedi iei din 783. pe atât de incapabil în planul politicii interne. aleas pentru el de Irina. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . în 46 . Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. Solda ii loiali Irinei. împ ratul moare. exilat în Sicilia. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului.Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. silit s abdice. La câ iva ani. fratele lui Leon IV. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular.

în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802).a afectat considerabil Imperiul Bizantin. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. 4. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. unde a murit un an mai târziu. Împ ratul Nikephoros. Dinspre nord amenin area bulgar . ad ugând la acestea înc 8. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. devenind format coîmp rat cu Irina. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. ca fost logothetes tou genikou.urma p cii încheiate. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal .5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . mai apoi în Lesbos. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . exilând-o pe insula Prinkipos. imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar.2. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i.i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol. Starea statului bizantin era ubred . aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina.

acuzându-l i de patima pederastiei. Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. Thessalonik i Dyrrachion. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). Un bun teolog i istoric. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . Ortodoxia sa era suspect . supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând .Thrakia i Hellas. exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. pe lâng cele existente . comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). f r aceste m suri. A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . Istriei i Dalma iei. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). 48 . inclusiv a zonelor maritime. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. Makedonia. Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. a fost necesar . flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. atâta vreme era probabil de provenien arab . Adrianopol. ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. refuzând s mai pl teasc tribut acestora. Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri.mân stiri i biserici. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. iar rela iile cu biserica deveni tensionate. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic .cau iunea mutual . cum le-a numit istoricul Theophanes. Din 805. f r a l sa impresia c impune noi taxe. C m t ria a devenit monopol de stat. când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros.

atac i cucere te Serdica. Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. Iconocla ii.instalat de curând pe tronul din Pliska. i el r nit în lupt . Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. secta se r spândise în Asia Mic . Începând cu Mihail I Rangabe. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. cumnatul lui Staurakios. R mâne în c o enigm .Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. reintegrând-o sistemului defensiv. a distrus ora ul Pliska. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. iar dup ce a refuzat tratativele de pace. dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. Mai mult decât catastrofa militar . Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. au fost din nou supu i persecu iilor. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . În defileurile Balcanilor. Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. în 49 . fiul lui Nikephoros. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. a fost proclamat împ rat de c tre armat . senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. Staurakios. Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. îng duitor cu to i. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. În prim vara anului 809 Krum. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). Din tigva împ ratului. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. în octombrie 811. inclusiv curtea hanului Krum. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia.

dar nu a fost un bigot. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). în apropiere de Adrianopol. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. originar din Anatolikon. 4. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. A învins punctul de vedere al lui Theodor.3 Reac ia iconoclast . Cum Imperiul refuz .2. dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. continuând linia politic început de modelele sale. Leon Armeanul. patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . Mihail. Theophylact. Leon. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. i fratele acestuia. care în 811 fusese declarat coîmp rat. Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. retr gându-se pe insula Prote. Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. În aceste momente nu numai împ ratul. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). a p truns în Constantinopol f r rezisten . a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). au fost scopi i. Fiul s u cel mare. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. strategul Leon. Mihail II.i impun voin a în Occident. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia.emiratul de Melitene. La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). unde moare în 845. Dup ce a recucerit Mesembria. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. dar i materiale necesare focului grecesc. Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). Leon III i Constantin al V-lea. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. iar aceasta înf ptuit . Disensiuni Theophilos Leon V.

Sembat. este declarat coîmp rat. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. a devenit general al federa ilor.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. iar Toma. dar a aflat curând c armata sa nu. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. Omurtag. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. Cu fiul i succesorul acestuia. i deopotriv impunerea iconoclasmului. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. fiul mai mare al lui Leon. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. Leon a sporit influen a adep ilor s i.i numele în Constantin. regele hunilor. unde criza intern izbucnise. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . Înv atul Ioan 51 . de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. De Cr ciun. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. a intrat în Adrianopol. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. acesta schimbându. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. Leon a înt rit în grab fortifica iile. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id.a vener rii icoanelor.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. reu ind s scape. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului.

g sind sprijin puternic la clerul bizantin. dar altminteri grosolan i incult. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. silit s capituleze. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. iar bogata m n stire Stoudios. împreun cu fiul s u. din ra iuni politice. la rug min ile împ r tesei Theodosia. întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. în Sfânta Sofia. inteligent. un bun militar. general al federa ilor din Asia Mic . care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. inclusiv la abatele Theodor Studitul. în fa a altarului din Sf. dar i prin duritatea instaurat la curte. i fost tovar de arme al împ ratului. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. patriarhul Nikephoros s-a opus. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. cea mai important din Constantinopol. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. i punându-se. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian.Grammatikos. Prin persecu iile aduse iconodulilor. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. respingând-le astfel pe cele din 787. La vestea acestor inten ii. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. zis Slavul. un curtean devotat împ ratului. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . conduc torul mi c rii iconoclaste. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. Astfel. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. amânare care i-a fost fatal împ ratului. pe o pozi ie iconodul . de i doctrina statului r mânea una iconoclast . Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). Sophia. Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. a fost 52 . Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. a fost trecut în proprietatea imperial . Thoma Slavul.

distrugând Sozopetra. În 838. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. a ocupat Ankyra i Amorion. Theophilos a fost auster i drept. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. cea mai important fort rea din Anatolikon. în r s rit i în Sicilia. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. 53 . exploatând disensiunile din tab ra arab . în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. În iulie 838. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. cu ajutorul maurilor spanioli. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. urma ul lui Mamun. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. Împ ratul a fost poet i imnolog. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. Cu toate acestea. pentru a se r zbuna. în 841. fiind educat de Ioan Grammatikos.schingiuit i executat. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. patria lui Theophilos. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. Theophilos (829-842). Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. înaintând spre Mesopotamia. Califul. coîmp rat din 822. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. precum i un bun cunosc tor al teologiei. a poruncit incendierea cor biei. Theodora. Theophilos a reu it. Cu toate acestea. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector.

În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . De i cei mai mul i erau din r s rit.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. mai întâi de ascensiune cultural . Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. Începuse o nou perioad . la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol.3. Nu dinastia amorian . ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. dar mai ales logothetul dromului Theokistos. ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. Bardas i Petronas. Bardas. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. Photios. favoritul ei. magistrul Sergios Niketiates. 4. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. Theophilos las în urma sa un fiu minor. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. a deschis noua epoc . Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. Mihail al III-lea. Dup defensiva în Europa i Asia Mic .Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . ci domnia nelini tit a ultimului amorian.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana. Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. se pare un unchi al Theodorei. apoi i politic .

pân ce studi ii au fost excomunica i. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . Sprijini i de patriarhul Methodios. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. Bardanes. Disputa s-a înte it mereu. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. devenind singurul sfetnic al Theodorei. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. în ciuda unor insuccese de pân atunci. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. dup dou veacuri de defensiv . Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. 55 . Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. Cultul. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. În 853. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. mul i fiind extermina i. întemeind o colonie în cetatea Tephrike.

a fost îns i vehement criticat de preo i. una în favoarea lui Photios. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . A urmat o perioad agitat . unde se studiau cele apte arte liberale. oricum. În ciuda unei purt ri compromi toare. 56 . numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. Petronas. fiind înconjurat. dup cum un alt unchi al basileului. apelând mereu. fiind perceput ca un desfrânat. nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. se ocupa de chestiunile militare. considerat un al doilea Nero. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. Constantinopolul. Theodora a fost for at s renun e la regen . dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. ajuns la majorat. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. Conduc torul real al statului. predate în limba greac . S-a interesat întotdeauna de armat . În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). f r a fi devenit un mare împ rat. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. strategul themei Opsikion.Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. Patriarhul Ignatios. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . victim a diverselor influen e de la curte. adesea necuviincioase. al politicii de la curte era Bardas. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. la Roma. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. Bardas a ac ionat în for . un veritabil ascet. el a fost totu i un dinast talentat. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . acesta primind din 862 titlul de cesar. când tân rul Mihail al III-lea. fiind înc lcate normele de însc unare (858). iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. În imperiu s-au format dou partide. cealalt în favoarea lui Ignatios. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. din nemul umire. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre.

de fapt în dialectul macedo-slav. refuzând s -l recunoasc pe Photios. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. Trecând la ofensiv în Asia Mic . Motivul corespundea realit ii. ofensiva bizantin a fost mai prudent . El a trimis deciziile sale sinodale papei. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. Respingând un atac al lui Omar. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . Ini ial. în cre tinarea atacatorilor. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. dup retragerea ru ilor. Chiril i Metodiu. fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. au fost misionarii trimi i în Moravia. bicefal . i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. fratele lui Bardas. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . în Asia Mic . motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. Dup secole de r zboaie defensive. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. ea devenind de acum. Solu ia a v zut-o Bizan ul. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. Pe scaunul Sf. ca i de o apropiere franco-bulgar . De la numele 57 . S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. Petru se afla un pap capabil. în persoana lui Nicolae I. cunoscut cu numele de glagolitic. Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. începând cu 863. El a luat partea lui Ignatios. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . în fapt. urmând s traduc Biblia în limba slav . Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. strategul Petronas. în 863. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. dorind s evite influen a clerului franc. din Salonic.

fie din Roma. în Marea Neagr . iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. a întors spatele Bizan ului. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. Mihail al III-lea se aliase. dar i în fa a presiunii militare . principele bulgar acceptând numele de Mihail.a flotei. viitorul împ rat. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. asasinându-l cu acordul imperial. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. cu Vasile Macedoneanul. atacând mai ales dogma occidental filioque. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). de c tre români i ru i.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. misiunea a fost finalizat de franci. bizantinii fiind prea departe. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. vrând s ob in o biseric independent . veni i din Moravia Mare. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. Procedând invers decât moravienii. numele împ ratului. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. În schimb. Împ ratul a scris papei. Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. La botezul s u a participat basileul bizantin. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. Cu aceasta. îns . Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. care era de condi ie modest . dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. spre nenorocirea sa. În urma activit ii lui Clement i Naum. i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . Vasile. bulgarii au cerut misionari de la franci. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. Spre bucuria lui papei Nicolae I. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. primind func ia de parakimomen. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . În Moravia. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. fie de la franci. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. declarându-l asociat la 58 .s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . de unde avea s fie preluat i de sârbi.

care va prelua tronul imperial. Imperiul redobândindu. Ludovic II. Motivul a fost în primul rând unul politic. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. În anul urm tor. mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. fosta amant a lui Mihail al III-lea.3. Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor.domnie.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. fa de patriarhia de la Constantinopol. 59 . Adrian II. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal .i statutul de mare putere european . Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. La încheierea conciliului din 869/870. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. Photios. când a fost excomunicat Photios. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. împ ratul din Apus. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. prin delega ii ei. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. 4. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . în prezen a lega ilor papali. Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte.

un despot arbitrar. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. fiind asediat i distrus . îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. ori poate al lui Mihail al III-lea. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. Fratele mai tân r. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . dar blând. poart supranumele de cel 60 . Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. Stephanos. În plan juridic. pe tronul imperial va urca fiul s u. un iubitor al luxului. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. dup moartea prematur a lui Constantin. pe cel de-al treilea fiu. va deveni din 893 patriarh. Leon al VI-lea În eleptul (886-913). În 872. de i Moravia a r mas supus Romei. sîrbii. Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. în timpul lui Mihail II (820-829). Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. inspirat din Eclog i Prokeiron.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . exact un an mai târziu pe al doilea fiu. Pentru a p stra tronul în familia sa. Alexandru. iar în 879. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. Ca bun orator i scriitor. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. Tephrike. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Leon. Alexandru. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. La moartea lui Vasile I. Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. capitala statului. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia.

Opera sa const în oracole poetice. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. conduc tor al administra iei imperiale.i atribu iile avute în secolele anterioare. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. Împ ratul devine singura putere legislativ . În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. Zoe. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. cea de basileopator. c ruia i-a fost discipol. acesta reglementând via a capitalei. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. judec tor suprem în stat. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. Nicolae Misticul. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. Senatul are doar o aparent importan . Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. aliatul lui Vasile. Prin novelele sale. Un al doilea patriarh. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. La preluarea tronului. nobilissimos i kuropalat. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. dup basileu. incluzând i pasaje din Prokeiron. Important era func ia de eparh. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. erau cele de cezar. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. Tezaurul era administrat de un chartularios. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. Func ii deosebite aveau eunucii. De importan deosebit a fost opera sa legislativ . Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. Titlurile cele mai importante în imperiu. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. va fi i el înl turat prin ordin imperial. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. imnuri i un tratat de tactic militar . pierzându.

Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. amenin ând Constantinopolul. Conflictul s-a iscat din motive comerciale. trecând Dun rea. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). iar pentru a evita concuren a.de func ii. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. a invadat Tracia i Macedonia. ad ugându-se noi func ii. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. Neavând suficiente trupe în Europa. s primeasc dona ii. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. Dup o perioad de pace. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . Concomitent. Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. În plus. bun oar în cea de strateg. f r o aprobare imperial expres . Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. arul. au provocat arului bulgar mari pierderi. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. Înainte vreme. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. arul a 62 . Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon.

nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. Deasemeni. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. Constantin Porphyrogenetul. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. Simeon i-a respins pe unguri. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. dup moartea cele de-a treia so ii. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. reluând r zboiul cu Bizan ul. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. Ini ial. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. Oleg. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. fiind ridicat la rangul de august . Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. ungurii. care ajungeau pân în Cilicia. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. În vest. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. În 902 ei au cucerit Taormina. Astfel. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. dar i ru ilor.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. botezat doar cu trei zile înainte. Armenia era expus raidurilor arabe. La Adana. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. În r s rit. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). Leon s-a 63 .

unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani. În condi iile frac ion rii puterii politice. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. murind în iunie 913. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. fiind asigurat . care î i consolidase puterea. Nicolae Misticul. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. a început r zboiul cu bulgarii. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei.3. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. dar Alexandru. La moartea sa. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. Implicit. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. îndep rtând sfetnicii lui Leon. A închis-o pe Zoe la mân stire i. continuitatea dinastiei macedonene.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. principalul regent. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). s preg teasc un atac asupra Bizan ului. 4. i-a adus în preajm oamenii s i. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. cu mare efort. ci chiar coroana imperial . încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. 12 au murit în m n stire sau exil. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. atac respins cu ajutorul focului grecesc. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. se decima ea îns i. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. astfel c 68 . Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. t ierea nasului sau a mâinilor. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. tefan i Constantin (944). de strad sau militare i 65 de detron ri. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. 12 for a i s abdice. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. spânzura i. Astfel. înjunghia i. permi ând ulterior.i întreaga for . demonstrându. ori coîmp ra i. în frunte cu marele cneaz Igor. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. Este perioada când Bizan ul. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. Dup înfrângerea ru ilor. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. amenin imperiul la Dun re. 18 au fost mutila i prin castrare. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. 3 au pierit de foame. În Bizan .sudul Armeniei i va asedia Edessa. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . a eunucilor sau armatei. În 944 un nou atac rusesc. 20 au fost otr vi i. scoaterea ochilor. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. fie ca împ ra i. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. 34 au murit în patul lor. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . sugruma i.

Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. Iustinian. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . tras în eap .i dezv lui complicii. aceast maladiei a purpurei . Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. Cel culpabil era supus torturii pentru a. în 813. Dinastia isaurian a dat patru domnii. gineri sau copii adopta i. Leon I fusese m celar. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. Mihail II. dup cum s-a putut deja observa.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. Mai rar era tuns i c lug rit. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . oricine putea fi îndrept it la guvernare. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . ambele încheindu-se cu câte un regicid.fiul lui Mihail Rangabe. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . cea frigian trei. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . din care patru împ ra i au murit violent. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. doar nepo i.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. tocmai pentru a descuraja asasinii. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. uzurpatorul lui Leon V. nepotul s u. Leon V n scut în Armenia. Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. iar Romoanos Lecapenos. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. oricare centurion. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. ci întreaga familie. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. ars de viu. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . Romanos folosise acela i procedeu.

Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. astronomie. ci un abil administrator al statului. i restul lumii. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. arhitectur . sculptur . evident cel bizantin. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. exila i i apoi uci i. general. împ ratul legitim.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. orice mijloc era binevenit. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. Olga. Despre administrarea imperiului). botezat cu pu in vreme mai înainte. Despre theme. a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. Chiar marea cneaghin a Kievului. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. aurul. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. ci excelen ii s i generali. Era iscusit în matematici. Elena. a preluat astfel personal i efectiv puterea. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. pictur i muzic . Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. guvernator al provinciilor. reu ind s recucereasc Adana. trupele bizantine. cu suveranii Orientului i Occidentului. duse f r angajament deosebit. Constantin. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. luând numele so iei împ ratului. Constantin a fost un împ rat-c rturar. armele sau în el ciunea. continuau în sudul Italiei. administrator. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. cu audien e pentru solii str ini. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . Despre ceremonii. Luptele. 70 . care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. În plan extern. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . ambii viitori împ ra i. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. chiar dac nu a condus personal campaniile militare.

el preferând s . Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. Constantin a continuat politica acestuia. urzind intrigi împotriva împ ratului. care murise .c zând de pe cal. c reia îi era pe deplin supus. un politician talentat i experimentat. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). Dup înl turarea Lekapenilor. a urcat ierarhia de la curte. care are un apetit nes ios pentru intrigi. mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. curmale i smochine). pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). Bardas Phokas. La fel ca mul i dintre predecesorii s i. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. în locul lui Theophilaktos. împ r teas sub numele de Theophano. fiica unui cârciumar din Constantinopol. c l-ar fi otr vit. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. La conducerea bisericii. Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. Istoriografia bizantin . de i ar fi avut suficiente motive. mare drongar i parakimomenos 71 . a preluat comanda suprem a armatei. sistemul themelor intrase de acum în declin. nora împ ratului. 4. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. Cu toate acestea. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. Bringas.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas.3. al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. femei destr b late. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. o acuz pe Theophano. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. apoi în 947 când tefan. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. devenind logothet al tezaurului.

de origine armean . continu seria marilor victorii. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. conduse de generali de excep ie. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. bizantinii au cucerit ora dup ora . O excep ie a fost împ ratul Vasile I. împotrivindu-se liberei ini iative. Aleppo. func ie rezervat eunucilor. strategul-autocrator al Asiei. Cu aceasta.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. probabil otr vit din ordinul so iei sale. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. a teritoriilor cucerite în r s rit. A fost practic o lovitur de stat.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. Pe plan extern. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. i aici. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. În vara anului 960. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. în timpul s u aceasta 72 . fiind mai degrab un ascet. fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. Politica fiscal dur a provocat. un politician abil i cu o râvn f r egal. i ea. armatele bizantine. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. ca r splat pentru meritele sale.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. nemul umiri în imperiu. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos.

c ci cei 40 de ani ar fi trecut. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. Anexat a fost deopotriv Cilicia. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. apelând la argumente teologice i morale. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. care la scurt timp au avut un succes impresionant. în loc de patru. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. lucru d un tor statului. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. 73 . Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. În schimb. În acest mod. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. cu Aleppo. Cu sarcasm. De acum. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. o alt parte. Principiile. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare.înt rindu. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . încercând chiar s le m reasc . R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. cum încercase i Romanos Lekapenos. cei boga i pe cei boga i. continuat de cei doi urma i ai s i. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate.i pozi ia economic . În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur.

devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. s-a instalat la Preslav. În vara lui 968. capitala aratului. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. Cei doi urmau s se c s toreasc . Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). a fost o victim u oar pentru ru i. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. o solie. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . a luat drumul Constantinopolului. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). de 74 . mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. atr gându. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. Theophano. Bulgaria. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. condus de episcopul Liutprand din Cremona. Înainte de încoronarea sa. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. Dup trei ani de foamete. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. au primit drept plat biciuirea. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei.i prin m surile sale i du m nia clerului. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. Boris al II-lea. sl bit de lupte interne. neglijat de împ rat. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. În 968. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . Din cauza politicii fiscale. f cuse destule concesii bulgarilor. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia.Între timp.

acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. mama lui Vasile al II-lea. Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. De i asasin i uzurpator. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. Astfel. În toate ora ele cucerite (Nazareth. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. asaltând în anul 971 Antiohia.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. 75 . sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII.Cr ciun în 969. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. reu ind s ocupe Siria i Palestina. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. a înconjurat cetatea. apropiindu-se de Ierusalim. Ioan I Tzimiskes. dorea s . favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. În iulie 971.i legitimeze calitatea de împ rat. luând cu asalt capitala bulgar . care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. Luând de so ie pe Theodora. de i luptele principale s-au dat pentru Siria. fiul nelegitim al lui Romanos I. Theophano. Sviatoslav capituleaz . m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. în aprilie 971. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. Theophano. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. a fost exilat pe insula Prote. Accra. bizantinii intrând în Mesopotamia. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului.i extind st pânirea înspre Asia Mic . În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar.

fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . hot rât i realist. de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). fiul lui Romanos al II-lea. profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. avea 18 ani. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. i a asigurat o perioad de prosperitate economic . Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). a putut doar cu greu s se impun . împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. nu a ar tat nici atunci. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). de o energie debordant . Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. Phokas îns . înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. care a fost exilat. înalt func ionar de la curte. Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). fratele s u în vârst de 16 ani. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. parakimomen. pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. dup ase ani de succese militare. Vasile. Vasile. Abia în 985. iar averea sa confiscat . urma ul legitim al dinastiei macedonene.3. în vreme ce Constantin. în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. 4.dar chiar i antipatia împ ratului. succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai).

varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . în special puternicei familii Phokas. bazileul a strâns fabuloase bog ii. iberi i de la bulgari. chefuia în v zul tuturor. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. apoi Phokas. amenin ându-l din dou p r i deodat . dac d m crezare cronicarilor bizantini. care. din clipa în care Skleros. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. îndeosebi a mân stirilor. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. Restabile te allelengyon. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. timp de mai multe veacuri. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. . a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. ace tia fiind sili i s le restituie. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. în schimbul trimiterii drujinei sale. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. În timpul domniei sale. comori adunate de la arabi. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. Împ ratul. petrecut ceva mai târziu. Skleros. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. ori de la r zvr ti i. Cre tinarea Rusiei. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. De acum înainte. . sora împ ratului. În aceast situa ie critic . alt dat . Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis.intern . Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. Vladimir Sviatoslavici.

f r s stea pe gânduri. În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. fiul prin esei Theophano. îi pl cea s trunchieze vorba. cât i în public. iar Chersonesul restituit. nici pe podoabe ori ve minte. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. nici cu vorbe alese. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. cel mai important ora din regiune. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. purtând haine obi nuite atât la curte. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. p trunzând pân în Moreea. r mânând holtei pân la moartea sa. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. Vasile II a jurat s se r zbune.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. Nu punea pre pe ceremonial. Vasile II a dispus retragerea. Împ ratul Otto III. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. o nou forma iune statul bulgar apusean . nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. luându-l prizonier pe arul Romanos. În pofida inteligen ei sale. pe care l-a redus la minimum. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa.ad posti. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). Nu vorbea repede. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. Vasile. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. nu oamenii cu carte. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. când i când. ci dimpotriv . educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic .

Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. Teritoriile statului bulgar. punându. murind dup dou zile. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. cu centrul la Ohrida. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. cel mai bogat cleric al apusului. oricum dorea s se retrag la mân stire. cu centru la Silistra. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. În lupte sângeroase. de altfel nu s-a c s torit niciodat . au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar.000 de lupt tori. Armata bizantin num ra peste 40. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. cea mai mare dintre nepoatele sale. Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. teritoriul dintre Dun re i Balcani. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. taxele au fost 79 . Thessalia i Bulgaria propriu-zis . la rândul lor. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. Theodora. Abia acum. cea mijlocie. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. cea mai tân r . Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. Zoe îns . În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. Sirmium pe Dun rea mijlocie. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. Sirmium (1018). Eudokia. ob inând largi privilegii în comer ul levantin. începând cu acest an.i cap t zilelor prin otr vire. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. Arnulf.Porphyrogetent . cei peste 14. pentru a se putea dedica problemei bulgare. Vene ienii.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. ciupit de v rsat. Dalma ia la Adriatic .

restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. împ ratul murind în decembrie 1025.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. Sârbii. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . dar i latinofone. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial.4. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. f r s vrea. Vasile II a preg tit. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone.i într-o anumit m sur autonomia. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice.men inute la cuantumuri rezonabile. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind . au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional.au fost întrerupte. 4. neglijând armata. ace tia p strându. în vremea lui Vasile II.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . drumul dec derii Imperiului. conduc torii locali au fost men inu i. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav . Murind f r urma i. În doar în 46 de ani. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. urma ii s i. Acum.

întemeietorul unei noi dinastii (1081). dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. chemând adesea în ajutor pe barbari. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. ei tr dând adesea. Spondylos i Simeon. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. care a reac ionat cu o lovitur de stat. Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. chipe . de teama uzurp rii. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. aristocra ia anatolian . ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. dinastia macedonean se stingea. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. la moartea împ r tesei Theodora. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu.i asume responsabilitatea guvern rii. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. Imperiul. se temea s . disciplina i. în vreme ce împ ratul. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. Din nenorocire 81 . se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic .stabilit de el. nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. Eustathios. datorit politicii sale fiscale. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . În aceast situa ie militar dezastruoas . s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. au marcat aceast perioad nefast . fratele lui Vasile al II-lea. Cei mai valoro i generali. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. În 1056. a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. vân toare i circ. lipsit de orice moralitate. sora Zoei. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. Schimb rile frecvente la tron. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. au fost destitui i. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. înzestra i cu cai buni. amator de cai. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. de stratio i bine înarma i. împotriva c ruia.

deoarece impozitele. Cu toate acestea. sub amenin area cu orbirea. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). marile latifundii s-au ref cut rapid. plictisit de so ul s u care o neglija. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor .i g seasc sc parea în Antiohia. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. Zoe. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . m sur ce mic oreaz veniturile statului. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. având în grij azilurile imperiului). Zoe.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). uneori chiar i ereditar. În 1030. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. Revocarea allelengyon-ului. pe via . aproape 60 de ani. percepute odinioar de la rani. La cei 56 de ani ai ei. fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci.pentru ei. devenind al doilea so al s u. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. 82 . Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. fiind obligat de împ rat. La o vârst destul de înaintat . Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. murind la scurt timp. cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. sim indu. astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic .i sfâr itul aproape. care de mult vreme îi era amant. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . înfrânt în cele din urm de împ rat. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul.

Seme indu-se peste m sur . nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. în pofida dezam girilor prin care trecuse. ajuns la apogeu.i p streze influen a la curte. unde încercaser s se ad posteasc . Zoe domnea acum în asociere Theodora. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . rechemat din exil. tot eunuc. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. 83 . Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. Nu o suporta nici pe împ r teas . din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. nici pe mul i din familie. Se în ela îns . noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. Zoe. nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . Înfrico at c va fi ucis de mul ime. o recheam pe Zoe. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . sora mai tân r a Zoei. Fastul de la curte. F r sim politic. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . Constantin. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . Mihail V a fost depus de c tre senat. anume cu Constantin bogat.Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). nobil. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. devine cel de-al treilea so al Zoei. care a reu it astfel s . i au fost orbi i. Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin.

la 1054. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. a adar succesiunea la tron. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. fost logothet al vistieriei strotiotice. împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). în sinodul inut la Sfânta Sofia. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . nici m car cu patriarhul Kerullarios. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. În ciuda interven iilor împ ratului. aducând în prim plan motive legate de rit. care . ea d inuind înc . a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. eful aparatului de stat. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. generalii înl turându-l de la putere. cu toate acestea prin intermediul ei. Astfel. Cardinalul Humbert. În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. total opus prin caracter surorii sale. de i patetic . mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054).domnind autocratic . patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. eful delega iei papale. Zoe moare în 1050. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. adoptat de împ r teas cu pu in înainte. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). Sf tuit de patriarh.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). de unde i se trage supranumele. în istoria statului bizantin r mânând o figur important . 84 . la fel de dificil i nesuferit ca i ea. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. se ajunge la o excomunicare reciproc . cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. La 8 iunie 1057 armata. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . autorul Chronografiei.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor.

A a stând lucrurile. Oricum. Patriarhul a murit.i poat împlini propriile pofte. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. pe una sortind-o pl cerilor. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . s se poat desf ta. în spe ale parecilor. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata.i d deau obolul la adunarea d rilor. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII.i chiverniseasc atât treburile ost e ti. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. eu am s te dobor ). puterea popoarelor vecine crescuse. i schisma celor dou Biserici. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059). 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . tic losule. înainte de a se pronun a sentin a. care nu. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. gr bit s . i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . dar i a Bisericii nu a întârziat. contemporan cu evenimentele. atr gând. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori.i sec tuiasc visteriile ca s . i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. plin de furie. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. Psellos.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. 44). În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. A fost a adar un împ rat harnic. ap rând interesele ranilor. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip .

2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pecenegii i uzii. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. dându. fratele fostului împ rat. Cu s n tatea ubrezit . iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. Constantin al X-lea (1059-1067).regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale.i prin 86 . reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea.i sfâr itul aproape. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare. cât i în r s rit. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. încât. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. nu înainte de a.4. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe.i desemna succesorul. împ r teasa Eudokia . de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. În tot acest timp. împin i la rândul lor de c tre uzi.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. atr gându. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . agreat i de cronograful Mihail Psellos. care i-a folosit influen a în acest sens. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . sim indu. 4. au n v lit în num r de 600. inu i în frâu de Isaac. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. Constantin Noul bazileu. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile.

sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . ajungând pân la Edessa. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare.aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. O parte a armatei bizantine. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. trebuind s asigure arergarda. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. fiind decis s distrug califatul fatimid. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. Edessa i Hieropolis. Antiohia. Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. Ortranto i Brindisi. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . ci doar predarea ora elor Manzikert. trimis înspre Ahlat. sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. Cu toate c a luptat cu sabia în mân . a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). precum i pecenegi i uzi în nord. În plus dorea mâna unei 87 . Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . care. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. a fugit din calea selgiucizilor. Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). a p r sit câmpul de lupt . aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. normanzi în vest. ceea ce a sc zut moralul solda ilor. Dup câteva s pt mâni. Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. a ref cut în parte domeniul imperial. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani.

Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. Asia Mic era i ea pierdut . Mihail Psellos i Ioan Dukas. P r sit de to i. Bari. 88 . iar extern un lan de dezastre. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. astfel c din acest moment. Partizanii familiei Dukas. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere.000 de nomisme. Romanos va încerca s . ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. devenit logothet. inclusiv Mihail Psellos. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). Mai grav. Ulterior. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. Acesta va încerca. încât la scurt timp împ ratul moare. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. care avea o mare influen . au preluat conducerea statului. condus de Constantin Dukas. este înfrânt în mai multe lupte. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei.i redobândeasc tronul.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp.

din cauza foametei. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. Ioan Dukas. a ierarhiei func iilor publice. În lipsa unei conduceri locale. cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. trimis cu trupe. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. Dinastia Comnenilor. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu.În condi iile anarhiei instalate. Prin reforma radical a cursus honorum. Ca r splat pentru serviciile sale. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). Când Russel Balliol. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. Suleiman va transforma Niceea. i s -l aclame drept împ rat. o r scoal izbucnit în Constantinopol. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. 4. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere.4. ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. În aceea i vreme. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u. în 1078. În trecut acest sistem fusese în 89 . turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. a schimbat principiul de guvernare. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia.

a revenit unui cumnat al împ ratului. rol pe care Alexios i-l asum . Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. aflate de acum sub control imperial. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat.3. Alexios a m rit impozitele. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu.1 Invazia normand i peceneg .4. Alexios va restructura armata. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. disciplinator al Bisericii. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. De acum cezaropapismul este victorios. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. 4. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. acum baza o constituie pronoia. care a sprijinit i reformarea mân stirilor. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . existent anterior. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. pecenegi i turcopoli. Rangul de protosebastos. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. care ei în i i î i vedeau 90 . dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166.

Mitylene. De i au fost numero i. pe Rin. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. Samos i Rhodos (1088-1089).4. alia i cu emirul. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. cucerind Dyrrhachion. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. înfrân i de Alexios în 1094. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. Între timp. originar din Amiens. spre Tessalonik. 4. zdrobind flota normand . Dup ce cump r pacea cu Tzachas. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. Pericolul peceneg fusese înl turat. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . Tzachas. i în paralel înspre Epir i Macedonia. 91 . asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. inut în prezen a papei Urban al IIlea. Au plecat în cete neorganizate. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. pentru c nu aveau anse. Pecenegii. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. emirul de Smyrna. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand .amenin ate interesele în Adriatica. Deja în 1095. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re.3. f r ca Alexios s poat interveni. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. în conciliul de la Piacenza. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). Suleiman ocup Antiohia. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. În schimbul ajutorului primit.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina.

capitala turcilor anatolieni. în timpul primei cruciade. La 1 iulie 1097. Niceea. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. Bohemund. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. departe de Constantinopol. În mai 1097. În iunie. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. Laordicea i Tripoli. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. urm torul obiectiv fiind Antiohia. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. Împreun cu bizantinii.i atinge propriile scopuri. f r ca Bizan ul s se poat opune. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . În mare. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. El a creat aici un principat independent de Bizan . i abia apoi crucia ilor. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . prin tratative separate. profitând de luptele acestora cu selgiucizii.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . Curând dup c derea Niceei. bizantinii au ocupat. ci l-a consolidat. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. i. au atacat primul obiectiv major. pe coastele Siriei. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. de i în 92 . Bizan ul nu le-a acordat încredere. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). Efes i Sardes. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a.

Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. în 1126. Sultanatul Rum fusese silit s . cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. La început.i men ine puterea s . familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . fiul lui Alexios. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. cedate de tat l s u. Retr gându-se la mân stire. Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. în asocia ie cu familia Dukas. o relatare a vie ii tat lui ei. Ana Comnena va scrie Alexiada. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. care a tiut s ia decizii corecte. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. Unele teritorii siriene. jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. Ioan. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale.i formeze propria fac iune fidel . Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. pierdute de crucia i.

atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. 4. În lupta împotriva Ungariei. iar în 1155. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. Manuel a reu it astfel s . Pân la mijlocul anilor 60. 4. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. Korinth i Theba. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. Bizan ul a reu it s . Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. grecii au fost înfrân i în 1156. cu toate insignele imperiale. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. În Orient. a trebuit s se supun în 1172. Croa ia i Bosnia.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui.5. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. Manuel fiind primit în Antiohia. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. au ocupat Apulia. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. dup lupte acerbe. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. i jupanul Rasciei. ocupând principatele latine Siria i Palestina. Tot atunci. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. imperiului.1 Cruciada a II-a. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. Manuel I (1143-1180). ea s-a încheiat îns brusc. În Italia. normanzii au luat în st pânire insula Korfu. cumnata împ ratului Konrad al III-lea.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. tefan Nemanja. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. dup moartea lui Roger al II-lea.

Mo tenitorul tronului. împ rat. dar în 1183 a devenit coregent i apoi. R scoala ce a cuprins capitala. în vârst de 11 ani. în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. un nepot al lui Manuel. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. Alexios al II-lea (1180-1183). încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. înl turând pu inele familii aflate în func ii. în calitate de regent . La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. Dup Myriokephalon. Dup 40 de ani de lupte. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului.din capital . La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. armata bizantin este surprins i complet distrus . Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. Vene ia î i înt rea pozi iile. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . a încercat 95 . În defileul Myriokephalon. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare.acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor.cum erau numi i în bloc occidentalii . a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. în drum spre Ikonion. în defensiv i cu visteria sec tuit . În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. la moartea lui Manuel (1180). dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). care pe moment a cerut pace. Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. imperiul se afla. fiul lui Manuel. Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. dup asasinarea lui Alexios. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul.

În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. 4. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. fiica regelui Béla al III-lea. sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. i cu Vene ia. Vene ia. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. de fapt lin at de poporul r zvr tit. insula Cipru (1184). Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. a ocupat.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. fiu altei importante familii constantinopolitane. chiar prin teroare. acordând favoruri i demnit i. cucerind Belgrad. i Sofia.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. prin c s toria sa cu Margareta (Maria). în urma unei revolte a popula iei capitalei. Ni . Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. Dup umilirea sa în public. 1203-1204). Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. Andronic I a fost ucis cu violen . Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. supus unui jaf înfior tor. Isaac Comnenul. în aceste momente dramatice. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. În acest fel. la rândul s u. tolerând o via de lux i destr b lare la curte.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. nepot al lui Manuel I. credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. când normanzii se apropiau de Constantinopol.5. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. 96 . ordinea în stat. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . s restaureze. al doilea mare ora al imperiului. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii.

exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. Bizan ul. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . Enrico Dandolo.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor.doar temporar. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). în 1195. fiul împ ratului detronat Isaac. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. Isaac II se va retrage la m n stire. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. Sârbii i-au extins st pânirea. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. Dogele Vene iei. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. Acordul de 97 . pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. allemanikon. Deja în anul 1186. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. Alexios Angelos. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). sufer mai multe înfrângeri. Petru i Asan. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. dup înfrângerea de la Morava (1190). prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor.

Dup un asediu de patru zile. dup un scurt asediu al crucia ilor. din nou arestat. În aceste împrejur ri. Constantinopolul. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. capitala Imperiului. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. 5 5. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. fugind la Adrianopol. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. în ajunul asedierii Constantinopolului. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. ginerele lui Alexios al III-lea. iar tat l s u. astfel c Alexios III abandoneaz capitala. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. În iulie 1203. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. între inerea flotei pe timp de un an. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. a murit la pu in vreme.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin .

care sperase c va fi ales împ rat. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. Romania cum era numit în Apus. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti.cu privire la alegerea unui împ rat latin. în posesia lor aflându-se o serie de insule. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . o alta cavalerilor crucia i. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. Imperiul de Niceea . cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. toate aceste enclave ac ionând distructiv. prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). Artizanul împ r irii Romaniei. Bonifaciu de Montferrat. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. pe Tommaso Morosini. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . ca i dreptul bizantin mai evoluat. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. Urm torul împ rat latin. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . care a influen at codific rile din Occident. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche.Teritoriul Bizan ului.Partitio Romaniae . Nu în ultimul rând. Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. a întemeiat Regatul Thessalonicului. Treptat Imperiul latin se 99 . învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. Împ ratul Balduin de Flandra. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. la regimul politic al Imperiului. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. vasali ai împ ratului latin. Deja în martie 1204. dogele Dandolo. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine.

Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. niciodat cucerit pe deplin. dezvoltate la periferie Niceea. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). Organizarea în theme a fost p strat . Epir se consolideaz . grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i.1 Imperiul în exil (1204-1261). Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. Trapezunt. Dup moartea lui Caloian (1207).reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. Patriarhul Niceei se credea îndrept it. un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). Balduin însu i fiind luat prizonier. ca i întreaga organizare feudal . La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. Întemeietorul imperiului de la Niceea. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. în vreme ce statele de tradi ie bizantin . începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). Romania. dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. 5. iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. precum i ai clerului. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. Având spatele acoperit. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . devine un conglomerat.i transforme marile domenii în veritabile state suverane.1. precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate.

inclusiv insulele Chios. În afar de Theodor Angelos. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. însu i împ ratul fiind luat prizonier. pân la Adramyttion. Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. Despotatul Epirului. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. chiar i sârbii fiindu-le supu i. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. i arul bulgar. i în apusul Greciei. prin selgiucizi. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. Lesbos i Kos. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . în 1230. Theodor înainteaz înspre r s rit. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. favorabil acestei republici. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee.în Asia Mic . Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . dominat de Angeli. devenind un emirat grecesc . concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. dup o serie de lupte interne. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

Pentru a contrabalansa situa ia. Izz ad-Din. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). Imperiul devine. Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. poarta de intrare în Balcani. cu care i papalitatea se afla în conflict. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . cetatea Philippopolis (Ploviv). Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. În 1274. prev z tor. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. 105 . Acum. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. i chiar mai important.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. Manfred. cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei.

Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). Împotriva acestor amenin ri. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. format din sârbii lui tefan Milutin. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. Carol de Anjou. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). dar la moartea sa vistieria statului 106 .Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . Totu i. rena terea Imperiului bizantin. Carol de Anjou. împ ratul va muri. În plus. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. de aceea în 1280 el i renun la ea. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. împ ratul titular al Imperiului latin. i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. fiul lui Balduin II. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. În decembrie 1282. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . cumnatul lui Manfred. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. De altfel. Coali ia balcanic . Philippe de Courtenay. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . invazia începuse în Thessalia i Macedonia. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. prin suportul financiar. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. dup ce a realizat. devenit acum rege sub numele tefan Uro II. prin mari eforturi. fratele regelui francez Ludovic IX.

în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. bulgari. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. Sardes i Brussa. temându-se de tulbur ri. Din aceste motive. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. Niceea. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. Andonic II. R zboi civil. Cu toate c mercenarii catalani. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. Andronic II.era sec tuit . declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. greci epiro i i franci din Peloponez. retras la Adrianopol. Vrând s scape de ei. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. Tat l celor doi. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea.2. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . conduc torul companiei catalane. 5. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). cium Fiul lui Mihail VIII. fiind apoi asasinat din ordin imperial. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. la fel ca i succesorul s u Andronic III. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. demnitatea de cezar. Andronic. Fiul s u. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). ranii preferând s devin o teni pl ti i. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. armata angajând mercenari.

cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. râvnind tronul. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. Ioan Cantacuzino. La 28 iulie 1330. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. Ioan V (1341-1347). pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea.2. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. a devenit eminen a cenu ie. Thessalia i insula Chios. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. a preluat conducerea în Thessalonik. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. încoronându-se în 1346 ca 108 . 5. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. regen ii au instigat popula ia la revolt . în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. puternica cetate din Tracia. Urma ul s u. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. cel mai mare general al Imperiului. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. ca la Philokrene (1331). cu care arul se înrudea. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. armata bulgar . care constituia centrul domeniilor sale. în lupta de la Velbujd.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. luat de la genovezi. Uzurparea lui Ioan al VI-lea. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. Bulgaria fiind pr bu it . Ioan Cantacuzino. marele domestic.2 R zboaiele civile.

împ ratul r mas acum unic. acordându-i insula Lesbos ca dot . otomanii controlau traficul prin Dardanele. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . În cele din urm . În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . continu s joace un rol politic important. i flota bizantin care se reconstruia acum. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. Ioan al VI-lea a vrut s . Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . Matei Cantacuzino.i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . Dup ce a abdicat. Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. 5.3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352).iar celui de-al doilea fiu. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. În 1354 a impus încoronarea fiului s u. Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. Manuel. ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. fiul lui Orhan. Fiii lui Ioan Cantacuzino. Morea într-un stat bizantin independent. Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). la fel ca i marele s u proiect. Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s .i scrie opera. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. s-a destr mat în mai multe principate. cu ajutorul Genovei. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea.împ rat al sârbilor i grecilor . Peloponesul bizantin. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . Dup alungarea otomanilor. Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns.

Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. La rândul s u. regele Ciprului. Aliat cu vene ienii. Tratat ca un schismatic . Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. au revenit Vene iei. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. papa Urban V a f cut apel la cruciad . în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. chiar insule întregi. când de vene ieni sau genovezi. la 25 ianuarie 1365. punând piciorul pe continentul european. În aceast situa ie disperat . sârbi i vene ieni.civil. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. Amadeo VI. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. când de bizantini. succesorul lui Suleiman. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. Contele Verde. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . numero i demnitari i-au separat latifundiile. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. reu ind s ocupe 110 . Ludovic de Anjou. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. Petru de Lusignan i contele de Savoia. unchiul dinspre mam al bazileului. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). la care au concurat i republicile italiene. aceasta fiind împ r it între ei. Turcii. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. în care puterea imperial era practic inexistent . a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. Sultanul Murad I. f r s ob in decât vagi promisiuni. Amadeo VI.

adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. Murad. La Constantinopol sosise i legatul papal. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). ob ine bijuteriile coroanei. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . genovezilor i a otomanilor. Înainte de a porni spre Constantinopol. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. Andronic. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. Andronic. împreun cu o tile contelui de Savoia. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. În plus a izbutit. împ ratul. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. cu ajutorul flotei. fiul s u mijlociu. a sc pat cu un ochi. la insisten ele tat lui s u. nesesizând din vreme pericolul otoman. fiii celor doi. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. chemat i el în ajutor de Andronic. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. f r ca statele apusene s o poat opri. În 1273. i-a oferit acestuia. a vene ienilor. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . Bizantinii îns . Murad I. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. al fiului cel mare al lui Ioan V. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. i Ioasaf au strâns suma datorat . ajungând la Neapole. exercita o enorm influen nu au acceptat s . Murad a luat m suri energice. care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. Dup refuzul lui Andronic.i achite datoriile anterioare. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . în rândul c rora Ioan Cantacuzino. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat.i tr deze credin a. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. acum cu numele de c lug r Ioasaf.

În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin .000 de duca i i un corp de oaste de 12. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. administrate de turci. Philadelphia. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. fiind înfrânt. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus. în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. Murad a amenin at Thessalonicul. când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). de unde a fost alungat Sracimir. a trecut sub vasalitate otoman . au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. dup un scurt asediu. 10. iar restul Serbiei. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. conduse de cneazul Laz r. Andronic. în ironia sa macabr . în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . Abia în 1385. moare la scurt vreme. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. de ziua Sf. o tile sârbe ti. Vit. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. În 15 iunie 1389. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. Sultanul. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. În prim vara anului 1396. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). Dup trei ani de asediu. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. O tile cre tine.Gallipoli. Andronic. Înaintând înspre apus. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale.000 de oameni. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). condus de cneazul tefan Lazarevici.

fiul mai mare al lui Baiazid. A revenit la Constantinopol în în 1403. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. unde sultanul a fost luat prizonier. pierzându. beiul de Karaman. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. acordând ajutor lui Musa. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. Baiazid atac Vidinul. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. acesta s-a în eles cu Mehmed II. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. un prolog al marelui asediu din 1453. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . dup cum a procedat i tefan Lazarevici.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. Mehmed I. avea îns ajutorul bizantin. În istoria domnilor rii Române ti. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . fiul mijlociu al lui Baiazid. ocupând Brussa i Ankara. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . în partea european a Imperiului otoman. desfiin ând statul bulgar. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. Fiindc Stracimir de la Vidin. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). Soliman. se îmbarc pe o corabie vene ian . Soliman. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. unde st pânea fratele s u cel mai mic. f r sprijin financiar sau militar. V zându-se atacat. Între timp.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . a trecut cu for ele sale în Asia Mic . trimi ând în Rumelia pe Musa. Sigismund. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. vasalul sultanului.i via a în captivitate trei ani mai târziu. se al turase cre tinilor. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. care r m sese st pânitor al Rumeliei. Mehmed. Având lini te relativ la Dun re. t indu-i i robindu-i .

în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici.calea religioas . Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. s-a dus în apus. pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. urmând s aib loc în Italia. Ioan (Iancu) de Hunedoara. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . materializat într-un decret de unire.tratat de pace cu Murad II. apoi în Ungaria. exista deja o în elegere. discu iile. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . Kiev i Efes. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. dup marea schism din 1054. la Vene ia i Milano. Propunerile de a discuta au fost acceptate.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. Acum.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. cum a i r mas. Biserica rus s-a declarat autocefal . anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. devenind din nou vasal otomanilor (1424). i mai mul i mitropoli i i episcopi. Era oricum prea târziu. 5. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. prin care Bizan ul reia plata tributului. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. La 6 iulie 1439. Singura ans . Victoriile voievodului Transilvaniei. la fel ca înainta ii s i. p trunzând adânc în Serbia. filioque. Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. evident. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile.4. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal.1 Conciliul de la Ferrara . când au reînceput dezbaterile la Floren a. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. scopul era clar. Ioan VIII. La mai pu in 114 .de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. Purgatoriul i azimile. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. încerc ri mereu e uate. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara.

Era pentru prima oar în istoria Imperiului. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. Despotul Moreei. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . încoronarea având loc aici. urm rind doar propriile interese. aveau s joace rolul principal. 5. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. Dar. În schimbul unui tribut. fiind asaltat în Anatolia. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. în lupte de continu h r uial . În apropiere de Ni . aceast cruciad . iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. Constantin Dragases. Coroana imperial a fost adus la Mistra. a avut într-adev r loc. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. de altfel ultima. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. Vene ia i Genova. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. 115 . Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. chiar i republicile maritime. Sultanul. la Varna. În acela i timp. Constantin ob ine pacea (1446). Între timp îns . pace încheiat în 1444. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). experimenta i în luptele cu turcii. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . deja de la începutul veacului al XV-lea. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr .de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. a fost ultimul basileu bizantin. în în elegere cu turcii. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. cardinalul Cesarini. incita i de pap . în care au c zut regele Poloniei i legatul papal.4. trebuind s lupte în Anatolia. cu excep ia perioadei niceene. fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases.

Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. vizavi de Anadolu Hisari. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. prelungit trei zile i trei nop i. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. R zboinicul genovez. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia.Mehmed al II-lea(1444-1446. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. cerând capitularea ora ului. Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . În zorii zilei de 29 mai 1453. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. soarta Constantinopolului era pecetluit . Cererea a fost îns respins de Constantin. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. Constantin al XI-lea. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. Dar acest gest a fost inutil. murind eroic. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. În 12 decembrie 1452. între care apte sute de genovezi. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. 116 . Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. i au p truns în ora . a c zut în lupt . ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. aflat pe rmul asiatic. La 23 mai. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat.

unde au primit case i scutiri de taxe. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. 117 . instalându. Pe drept. Trapezunt i Crimeea. iar clerul era scutit de taxe. Astfel. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. Irina. cuno tea greaca i a folosit cre tini.i aici demnitarii. Mehmed nu era un barbar. sau nu. Zoe (Sofia) Paleolog. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . Istanbul. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. a deport rii. Moscova devine cea de-a treia Rom . a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. mai ales greci în aparatul de stat. Genovezii au ob inut din partea sultanului. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. Mehmed II asedia Belgradul. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. fiica ultimului despot al Moreei. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. Dup trei ani. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. fiind adu i în ora . locuitori din alte p r i. stabilindu-i în Constantinopol. mil i ordine . mai ales me te ugari i negustori din Morea. millet. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. Nepotul lor. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. a proclamat lege. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. Ivan III. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . Morea cu capitala Mistra în 1460.Atena a fost cucerit abia în 1456. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Istoria turco-bizantin (1341-1462). 120 (976-1077). Mih escu. 1958. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. edi ie de H. Bucure ti. 1975. 1972. 1968.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . Bucure ti.Azimitul . Expuneri istorice. vol. edi ie de H. Via a lui Constantin cel Mare. S. edi e de V. Bucure ti. Mih escu. Bucure ti. Arta militar . Mauriciu. 1963. 1998. Grecu. Constantin Porfirogenetul. 1970. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Bucure ti.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. Mih escu. Psellos. Bucure ti. de Marina Marinescu. trad. XI-XIV). Ia i. III: Scriitori bizantini (sec. Eusebiu din Caesareea. Chalcocondil. 1991. Elian i N.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . edi ie de Viorica Golinescu. Ana. Tana oca. R zboiul cu go ii. Alexiada. Cronografia. publicate de Al. 1977. Istoria secret . Mihail. edi ie de V. Bucure ti. 1988. Carte de înv edi ie de V. I-II. Grecu. Idem. edi ie de H. Comnena. vol.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . tur pentru fiul s u Romanos. . Procopiu din Cesareea. Ducas. Bucure ti. Bucure ti. Bucure ti. Laonic. Grecu. 1971.

Octavian. Istorie bizantin . Mih escu. în: The New Cambridge Medieval History. Constantin cel Mare. în: The New Cambridge Medieval History. Ed. 121 i . Bucure ti. 1962. 2002. * * *. Ideologia politic bizantin .. 265-381. Ed. p. Ia i. Polirom. 1984. Stuttgart. Ion i Iliescu. * * *. ed. Bucure ti. Omul bizantin. Sintez de istorie bizantin . David Abulafia). Klaus Wessel. I. Bakalopoulos. Gândirea evului mediu. Istoria bisericeasc universal . p. p. Barnea. Hélène. i Rena tere. * * *.. p. 1024-c. LV. Jaques Le Goff.1999. 1916. tiin ific Enciclopedic . Bucure ti. Angold. * * *. Avram. vol. Cambridge. vol. 543568. * * *. Cambridge. V c. 1985. Aries. în Byzantinische Zeitschrift. I-II. coord. Dic ionar al sfin ilor.). Istoria bisericii. 1982. 87108. Bucure ti. 1993. Timi oara. A. II 1994. Teora. 1995. 1300 (ed. 217-253.261-290. 1198-c. 1975. edi ie de H. 1963. The Byzantine empire. Istoria vie ii private. Angold. Georges (coord. * * *. Între antichitate Bucure ti. 1999. 2000. p. Omul bizantin.Teofilact Simocata. Bucure ti. vol. p. Ed. Michael. IV c. Michael. Domnia împ ratului Mauricius (582602). Bucure ti. 1025-1118. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute .320-328. Andea. Byzantium in exile. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). vol. I. 1198. Bucure ti. 2004. Bucure ti. Philippe-Duby. p. 265-350. 2000. AHRWEILER. * * *. II (ed.

I. Andre. 1971. Paris. cap. nr. II). Întemeierea Constantinopolului . Bizan ul. 1963. Louis. Brezeanu. I-II. Castagnol. 1994. 1977. Ed. Civiliza ia bizantin . 1994. Vogt. Humanitas. Brehier. Expuneri istorice. Bucure ti. Bucure ti. ed. 1963. L. Cazacu. în Mitropolia Olteniei.. Chalcocondil. Charles. Bucure ti. Istoria Imperiului bizantin. 1999. Ed.B. S. O istorie a Imperiului bizantin. Nicolae. 1981. Stelian. Da kov. Dic ionar de împ ra i bizantini. Bizan . 119. I-II. Comnena. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). 255-258. Ch.II. 1999. trad. Brezeanu. Laonic.. vol. V. Academiei. Alain. Le Bas Empire. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). Delvoye. tur pentru fiul s u Cornea. trad. Bucure ti. Le Livre de ceremonies. Craiova. Bucure ti. 124-143. Paris 1969-1970. 2000. Constantin Porphirogenetul. Armand Colin. Bucure ti. A. Critobul din Imbros. Bucure ti.. Mihai. Grecu. XV. 1993. 1919. vol. Stelian. Besançon. 1969. Imaginea interzis . Ed. B nescu. Bucure ti. m rire i dec dere. Charles. Paris. Timi oara. 1958 (seria Scriptores byzantini . Bucure ti. Paris. 1976. Ed. Carte de înv Romanos.Bayet. 506-510. Bucure ti.47-48. p. (Les Institutions). Brehier. Constantin VII Porphirogenetul. B nescu. 7-8.. Le monde byzantin. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). 1995. în Revue historique.. p. Alexiada. Academiei. Brehier. Arta bizantin . Louis. p. A. Nicolae. Arta bizantin . iulie-august. Diehl. Ana. 1915. Constantin et la fondation de Constantinople .. Bucure ti. 122 .

The Ortodox Church in the Byzantine Empire. David. Iorga. 1198-c. David Abulafia). Împ ra ii bizantini i monedele lor. Byzantium. S. Bucure ti. 1999. Charles. Gibbon Edward. 1993. nr. t. în Byzantinische Zeitschrift. Bucure ti. Iconoclasmul bizantin. Ed. Craiova. Istoria vie ii bizantine. Eusebiu din Caesareea. 1975. Filosofia în evul mediu.. Geanakoplos. 1972. Bucure ti. Fontes Historiae Daco-Romanae. Chicago and London. 1930. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. Grabar. 1987.vol IV). Sinteza bizantin . Gero. Ion. Charles.. Andre. Bucure ti. J. 1987. Charles. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. Bucure ti. 1969. Nicolae. 1300 (ed. I-III. în: The New Cambridge Medieval History. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. 1976. Etudes byzantines. Hussey. p. Church.. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. V c. Bucure ti. Nicolae. 1986. vol. Via a lui Constantin cel Mare. II (sau 1999. Istoria culturii i civiliza iei. V. M. Etienne. Istoria Imperiului Bizantin.74-114. Bizantinii. Ed. 1984. Georgescu. XXX. Bucure ti. Deno John. Figuri bizantine. Donoiu. 1995.. Iorga. Dosarul arheologic. 1991. 525-542. Bucure ti. Diehl. Diehl. Bucure ti. Bucure ti.4-23. I-II. 1972.1. Jacoby. Charles. Meridiane. Drimba. p. A. Paris 1905. Bucure ti. Ducellier. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. 30-69. Iorga. Bucure ti. Cambridge.Diehl. 68. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. p. Gilson. Nicolae. 1998. Ovidiu. 1980. p. Bucure ti. 123 . Ed.1999. Teora. Diehl.Al. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". vol. Oxford. 1991. 1974. Bizan dup Bizan .

The Byzantine empire in the fourteenth century. în: The New Cambridge Medieval History. VI c. 500-c. Paul.223-229. 2008. Victor. Cambridge. 1924. 700 (ed. nr. p. 27. nr. 1997. cap. în: The New Cambridge Medieval History. în: The New Cambridge Medieval History. p.. I c. 2008. 795-824. La consecration et le dedicace de Constantinople. p. Moines et moniales. p.28. 1198. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. I-III. Paul Fouracre).Kaplan. 700 (ed. vol. Magdalino. 1980. 700 (ed. I c. 1118-1204. Lot. Paul. în Echos d'Orient . David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). Manolescu. Teora. Paris. Michel. Michel. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. 124 . II (ed. 93-117. Jacques. Kaplan. 2000. 1024-c. Cambridge. The Byzantine empire in the seventh century . Paul Fouracre). 180-201. 1970. Louth. 2008. Louth. Images et reliques. 1968. Timi oara. Monks and Laymen in Byzantium. Bucure ti. Istoria Bizan ului. The Byzantine Empire. 843-1118. Andrew. Lazarev. Morris. 500-c. IV c. Ed. Instalarea barbarilor (sec. Cambridge. 118-139. 289-314. 1998. Ed. vol. I c. Andrew. 2004. Cambridge. 611-643. vol. Cambridge. 1415 (ed. Armand Colin. 1925. D. Constantinople et Rome. 500-c. Civiliza ia Occidentului medieval. Moorhead John. p. p. Paris. Michael Jones). 2004. în: The New Cambridge Medieval History. p. p. Lemerle. Le Goff. Lactantius. p. 1980.. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. Cambridge. Rosemary. în: The New Cambridge Medieval History. 1997. Paris. Ferdinand. Paul Fouracre). Lathoud. Bucure ti.V-VII). vol. Bucure ti. Angeliki E. Bucure ti. p. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). vol. Ed. Amarcord. 1300-c. The Byzantines in the West in the sixth century. Istoria medie universal . Laiou. ?. Istoria picturii bizantine. The Eastern Empire in the sixth century. 291-316.

1962. Jean. 1970. 1972. C. p. vol II. Bizan . Petritakis. 1932. D. Un commonwealth medieval: Bizan ul. Tesalonic. Ia i. Zbuchea. G. Isus Hristos . McCormick. c.900 (ed.OBOLENSKY. Bucure ti... trad. Eugen. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). Bucure ti. J. Occident. Popi teanu. Ia i. (coord. 207 p. 700-900. Histoire de Etat Byzantin. Byzantium and the west. 349-382. XVI. 1971. 1963).. Bucure ti.). Teodor.Gh. Teodor. Dimitri. 1994. 700-c. Michael. Paris. 2002. Enciclopedic . în Studii i articole de istorie. 1972. 1981. Runciman. 1991. 1974. Bucure ti. 1994.123-133. Structura social a Imperiului bizantin. M. R. Vasiliev. St nescu.prototip al icoanei. Romanitatea carpato-danubian XI. Ed. Psellos. Procopius din Caesareea. 1998. Bucure ti. p. Teologia icoanei.153173. 1966.. M. Vasile cel Mare. Uspenski. Aba Iulia. 2008. Bucure ti. Deisis.Gh. A. Istoria secret . Paris. Un veac de istorie bizantin (976-1077). Polirom. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. Ed. Cambridge. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. München. p.. tom III. în Byzantina. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". Ed. C derea Constantinopolului. Balcani. Lumea Bizan ului. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani.. Paris. Studitul. Traité des offices. Ostrogorski.A. în: The New Cambridge Medieval History.. Bucure ti. Cronografia. Histoire de l'Etat Byzantin. L. 125 .. Steven. Verpeaux. PseudoKodinos. Rosamond McKitterick).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful