MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

............................................4...................2 C derea Constantinopolului ................4 Agonia Imperiului (1425-1453) .........5.................. 114 5..1 Conciliul de la Ferrara ............ 114 5..............Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma......... 115 4 ..4.

a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. biserica i coroana. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. administra ia. conduc torii s i drept spirite rele. Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. nici ca evolu ie. Bizan însemna Roma. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. elementul elenist. imperiul nu a fost împ r it niciodat . Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. elenism cultural. Bizan ul nu a fost un nou stat. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). ci doar administrativ. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii.1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. Pân în ultimele sale clipe. iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . nici ca schimbare. vizigot. 1. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie.1 1.2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. juridic vorbind. întrucât st pânirea roman devenise prea întins . Conform unei defini ii clasice. Purt torii puterii bizantine au fost armata.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric .a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . elementul ortodox i cel oriental sau. deoarece. cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic .

Bizan ul. Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. preia gloria. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. Noua Rom .Rom . aici au tr it P rin ii Bisericii. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. iat ce-i scrie dojenitor 6 . demnitatea sa era personal i neîngr dit . Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. conduc torii s i se consider împ ra i romani. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . În Bizan ca i în Occident. adic al tuturor cre tinilor .dar i povara vechii Rome. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. Ca mo tenitor al Imperiului Roman. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului.

iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. modelul imitat este cel bizantin. 1.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. p. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. Siriana. administra iei i comer ului. 1. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. Limbi vechi ca aramaica. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. 290. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. luând i titlul Io . ceea ce era aramaica palestinian cre tin . Era instrumentul administra iei i culturii romane. Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. pierzându.i con inutul imperial. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. asemeni celei divine. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. Persoana suveranului era absolut i sacr . dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii. latina domina apusul Europei. În timp. Un commonwealth medieval: Bizan ul. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. 7 .

el a fost reunit în 350 i 392. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. pân în vremea lui Traian (98-117). Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru.-14 p. în 330.1 Noul sistem al lui Diocle ian. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . chestiunea periodiz rii e relativ simpl . Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa.C. Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. 2.1. 2 2. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461. st pânea asupra întregului Imperiu roman.C. De la Augustus (27 a. De i extins în vremea lui. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului. Restaurarea stabilit ii. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. cea din 395. VII). dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil .cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec.

Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363).2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. a primului împ rat cre tin. Prin politica sa reformatoare iscusit . centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). Schimb rile din administra ie. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. Împ ratul Diocles. unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. de stat. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. 9 . Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. reu e te dup asasinarea lui Carinus. succesorul de drept al împ ratului Carus. Treptat se ajunge la revers.împ ra i. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. Constantin Chlorus i Galerius (293). dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. 2. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. ca atare. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. s preia întregul control asupra imperiului.1. Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. Galerius (293-311). Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. Edictul de toleran de la Milan (313). Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit.

El însu i s-a întors la Constantinopol. împ ratul a dispus executarea sa în 354. Iulian. De acum. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. Dup lupte interne de durat . Constan iu îl nume te pe Gallus. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. cât i dinspre r s rit. pentru a face fa rebeliunii. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia.2 Statul sub presiune (337-395).r mân episodice. care st pânea în Italia (340). i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. 10 . fratele mai tân r al lui Gallus. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350).Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. Continuitatea sub Constan iu II. nepot al s u. în fruntea c reia se afla Athanasios. La 380. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. al doilea nepot al s u. Magnentiu se sinucide. 2. l-a numit pe Iulian. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. pe când î i preg tea trupele din Antiohia. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. uzurpatorul p gân al lui Constans. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. caesar în R s rit. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . când Iulian Apostatul (361-363). episcopul Alexandriei. Suspectând loialitatea lui Gallus.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. totu i dându. în 353. i doar moartea natural a lui Constan iu. caesar în Apus (355).

i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . o recunoa tere a st rii de facto. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. vizigo ii . în spiritul lui Constan iu . iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. din cauza atacurilor hunice. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. acordând go ilor statutul de 11 . Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. Acest pas a r mas impopular. Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. A reoficializat p gânismul. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie).au început s devasteze zone întinse ale imperiului. dup ce de facto for aser linia Dun rii. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor.greuthungi i tervingi . între Dun re i Balcani. Valens. trimise în ajutor.vor trece totu i pe plan secund. mai întâi lui Iovian (363-364). fiul lui Valentinian. ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. a pornit împotriva lor. nepot al lui Constantin cel Mare. deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. o rud de-a lui Iulian. care a încercat s uzurpeze puterea. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. în vreme ce Valens favoriza arianismul. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar.

Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. Ambrozie. 2. În aceea i vreme. dup episcopul Romei. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. Antiohiei i Ierusalimului. Cre terea influen ei barbare i apus. Egipt. insulele din Marea Egee. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. ci i una de natur politic . Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. în 387. Palestina. a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. un general frac aflat în slujba sa. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). s-a iscat un lung r zboi civil. Domnia lui Arcadius. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . iar dogma ortodox este acum des vâr it . episcopul Milanului. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. a stat sub semnul pericolului vizigot.1 Pericolul barbariz rii (395-457). cea apusean lui Honorius. Sub conducerea lui Alaric. care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. Siria. care viza împ r irea Armeniei.autonomie. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. în anul 383. Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . Rivalitatea între cei 12 . Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. Restabilirea unit ii Bisericii. încheierea unui tratat de pace cu Persia. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. fiind asasinat de Arbogast. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. a fost opera lui Theodosie cel Mare. Câ iva ani mai târziu. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . Asia Mic .2. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408).

Dup victoria asupra arianismului. Nestorie i pe cel al Alexandriei. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. Cele dou naturi 13 . ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol.doi generali ai R s ritului i Occidentului . în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). cel care a accentuat primatul bisericii romane.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. i chiar titlul de magister militum. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. în afar de p cat. Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). Chiril. dublat apoi. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. a trimis delega i la acest sinod. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. marcheaz din nou unitatea imperiului. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum.Rufinus i Stilicon . natura uman fiind precump nitoare. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. La 438 Codex Theodosianus. având suflet ra ional i trup. Papa Leon cel Mare (440-461). Nestorie sus inea doctrina antiohian . Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat.

proces care f cuse 14 . aliindu-se cu tribul isaurienilor. Fiind arian i barbar. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Ariadna. Urmarea a fost c Egiptul i Siria. El îl impusese prin ma ina iunile sale.i fiica. Astfel. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol.1. 3 3. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. stopând procesul de barbarizare a acesteia. era cel mai influent personaj la Constantinopol. Probabil m celar în tinere e. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). c s torindu. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. împreun cu Pulcheria. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). patriciu i magister militum. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. ci i o important victorie politic . i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . Dup stingerea dinastiei theodosiene.sunt complete i nedesp r ite. monofizi i i reforme (457-518) 3. papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. distan ându-se astfel de Constantinopol. cât i monofizitismul. Leon I cur armata r s ritean de germanici. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. pe Marcian ca împ rat R s rit. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului.1 Lupta lui Leon cu germanicii. cu c petenia acestuia. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat. alanul Aspar.

recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar .la Constantinopol. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus.armata apusean ineficient . ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. Romulus Augustulus. la rândul s u. Theodoric. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . Anastasie I Dikoros (491-518). Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. La moartea lui Leon. Odoacru a trimis în 480. a fost un bun administrator i om de finan e. de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. împotriva lui Odoacru. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. dup moartea lui Romulus. ad ugând o moned de aram . Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. acesta. urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. au durat pân în 497. fiul Ariadnei. În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. comandantul g rzii de excubitores. Leon II. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . pe care Anastasie i-a sprijinit.i capitala la Ravenna. stabilindu. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . comandantul diocezei Thracia. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). 3. În aceste chestiuni interveneau i demele. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. tat l lui Leon II. fratele defunctului împ rat Zenon.

Iustinian I (527-565). fost actri . Îndat dup urcarea pe tron. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i.2. în urale Nika . reprezentând o amenin are pentru stat. îns era deja prea târziu. a destituit chiar trei mini tri impopulari. Astfel. comandant al g rzilor imperiale. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. a în bu it insurec ia. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. a izbucnit r scoala Nika. S-a c s torit cu Theodora. s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. asocia ii municipale ce se autoguvernau. îns . în 532. bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic.pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite .1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. divizându-i pe r scula i. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. în 523. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. Iustinian oscila între cele dou orient ri. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. fiind numit succesor la tron. subîmp r ite în corpuri civile i militare. reprezentat mai ales de per i. Pe lâng pericolul extern. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor .i s ias de sub influen a lor. care dobândiser o for deosebit în secolul V. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. în timp ce Belizarie. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli.3. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. pe tot mai înalta 16 . Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). influen at i de împ r teasa Theodora.

unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. francii. monumentele de ar bizantin . La moartea împ ratului. Ostrogo ii. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530.prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . prima. îi atacau i ei pe ostrogo i. dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . în prim vara anului 540. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . Ravenna. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. O sarcin mai important . În cele din urm . Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. cump ra i cu aur de bizantini. care îl detronase pe Childeric. Dinspre vest. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . rechemat de la frontiera estic . în anul urm tor. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. sub conducerea lui Mundus. care în bu ise revoltele din interiorul statului. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. întreprins contra vizigo ilor. Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. p trunde în Dalma ia. Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. f r s se loveasc de rezisten . Generalul Belizarie. sub comanda energic a lui Totila. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . O a treia campanie. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. capitala statului ostrogot.

Pericolul supraextinderii. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . a completat grandioasa oper juridic . prin aceast reform a dreptului. din punct de vedere literar i teologic.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). numit Codex Iustinianus. chiar Iustinian fiind molipsit.2. Prin tendin ele sale aristocratice. Codex Theodosianus. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. Interpretarea legilor era interzis . ci a întregii Europe. astfel c acestea au fost pierdute treptat. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. fiind prescris doar aplicarea lor. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. având la baz compila ia anterioar . dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. Din acest motiv. 3. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. Un manual de principii de drept. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. promulgat în 529. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. nu doar în istoria Bizan ului. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. dar s-a vindecat. Institutele. cele 50 de Pandecte sau Digeste. dup cum o descrie istoricul Procopius. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. Ciuma bubonic . Simultan.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. Spiritul cre tin este integrat în ele. Într-un 18 .

în 585. cât i administra ia statului i a armatei. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. mai ales prin reforma themelor. iar. iar în Italia exarhatul Ravennei. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. În 568 longobarzii. vizigo ii redobândesc Spania. A instituit dou exarhate. În al doilea rând. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. considerat un predecesor al lui Heraclius. Iustinian. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. ba mai mult. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. 19 . imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. În primul rând. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). Maurii au atacat Africa bizantin . Când Iustin II (565-578). Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. lipsit de generalul Narses. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. recucerite cu trud de înainta ul s u. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. îndeosebi în urma p cii din 591. cel al Cartaginei în nordul Africii. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. împin i la rândul lor de avari. Armata bizantin a Italiei. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. Mauriciu. în special în mediul rural. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. nepotul i succesorul lui Iustinian. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei.interval de doar câtorva decenii.

ea deteriorându-se continuu. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. Chosroes II. dorind r zbunarea acestuia. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. statua men inerea ideii imperiului roman universal. De acum a început tirania lui Phokas. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. În a doua parte a domniei sale. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . Incompetent ca politician. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . astfel c ei nu mai puteau fi ignora i.i avarilor de pe Dun re. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. o reluare a vechii partitio imperii Romani. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. care nu a mai putut intra în vigoare. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului.Testamentul s u redactat în 597. Abia dup 590. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. respectiv în Est Theodosie. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). În 593 sub comanda lui Priscus. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . f r a ob ine îns rezultatul a teptat. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . dar i a diviz rii lui. se preg tea de r zboi. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591).

au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). care reuneau func ii militare i civile. în contrast cu perioada anterioar .1. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. 4 4. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare. Cu Heraclius I (Herakleios). deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor.1.1. care a salvat ara de Phokas. iar peste dou zile încoronat de patriarh.1 R zboaiele cu per ii i avarii. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. Tiranul Phokas a fost executat.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. Cu o puternic flot . titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. limba oficial devine acum greaca. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. De altel.1 De la Heraclius la Iustinian II. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin.r s rit. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. 4. desigur cu concursul senatului din capital . aflate sub control bizantin. Armean de origine. Heraclius întitulându-se basileos. Africa i Italia. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma.

Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. ci unul dintre urma ii s i. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. ea reprezenta un pericol pentru stat. nu el a fost autorul institu iei themelor. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. Priscus. i. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. cucerind Damascul. tuns i c lug rit. avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. dup cum arat istoriografia nou . încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. per ii l-au alungat îns . soarta imperiului devenise grea în r s rit. iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. pentru a face fa pericolului din r s rit. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . în 611.anterioar . Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . comandant în Anatolia. au fost r pite i duse la Ctesiphon. dup cum s-a v zut. Constans II Reformatorul. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. totu i. i la începutul domniei lui Heraclius. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). în condi iile în care str mutase trupe de acolo. Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. 22 . Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. p trunzând în Palestina i Siria. În nord.

având concursul patriarhului Sergios. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. Dup ce întreaga iarn . Cruce . L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. Reinstalarea Sfintei Cruci . În anul urm tor. Având nevoie de resurse financiare. în anul urm tor. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. la Ierusalim de c tre 23 . Cu acest sistem complex de reforme. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. Constantin III. inclusiv Ganzak (Tabriz). r zboiul bizantino-persan. aduna i astfel. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. fiul acestuia. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. flota slav fiind complet distrus la 10 august. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. fiind superiori pe mare. Între 622-628 s-a desf urat. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. basileul reia campania împotriva per ilor. Heraclius. Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . Dastagerd. în mai multe etape. ahrbaraz. dup o campanie de o amploare f r precedent. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. bulgare i gepide atac Constantinopolul. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. În schimbul unor mari sume de bani.Heraclius a reformat i administra ia central . a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. de unde plecase cu apte ani în urm . Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. dup ce a ocupat Chalcedonul. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. pentru a. În 626 per ii au trecut la contraofensiv . imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. unde au distrus templul lui Zoroastru. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. Heraclius se îndreapt spre Armenia. ci. De i Chosroes II fusese învins. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . dup reînnoirea p cii cu avarii. iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul.

Sophronios (634). Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. Imperiul islamic arab se formase. expus în 616. Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. Era invaziei arabe. Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. Atât ardoarea religioas . no iune voit vag .1.2 Confruntarea cu Islamul. Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. deschiderea erei hegirei. dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. cât i de c tre papalitate . doctrina energiei unice . 4. a trecut aproape neobservat . Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor.însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) .1. cât i dorin a de glorie. În aceast situa ie. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. 24 . Heraclius a sus inut o nou formul cristologic .dup moartea lui Honorius. Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). de abia redobândite cu atâta trud . cel al monoenergismului. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. ascensiunea lui Mahomed.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. interzicând orice disput teologic . Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict.

În zadar îns . nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. Egiptul. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. câ tigând o victorie zdrobitoare. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. Heraclius. David. ca augustus. care în cele din urm s-a retras. aflat pe malul microasiatic. Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. obosit în luptele contra per ilor. nerenun ând îns la uneltiri. fiind definitiv pierdut . Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. acordând fiului mai mic. din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu.aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. Constantin III. al celei de-a doua so ii. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. El a fost înfrânt. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. doar 15 ani. în frunte cu Alexandria. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. În acest fel.asediat îndelungat. titlul de caesar. metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . în schimb au refuzat coregen a Martinei. iar fiul Martinei. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. Heraklonas. Heracliu. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. Dup aceast înfrângere. iar musulmanii au invadat Siria. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). În 638. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. a preferat o retragere tactic . poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. cel mai grav. Soarta Siriei era acum pecetluit . fiul cel mare al Martinei. Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . Constantin (III). arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. în capital .

pe atunci în vârst de 11 ani. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei.expansiuni arabe. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. cât i a lui Heraklonas. fapt ce a permis lui Muawija s . trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). încoronarea lui Constans II (641668). Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. Colosul de 26 . a fiului lui Constantin III. c reia i s-a t iat limba. Controlând deja Siria i Mesopotamia. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. Amr. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. Dup asasinarea lui Omar I. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor.i sporeasc flota în mod considerabil. Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. a murit deja dup trei luni de regen . c ruia i s-a t iat nasul. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. Muawija. dar a pustiit zone întinse. care a fost castrat. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. viitorul calif. alungând garnizoana arab . ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. atacând insula Cipru. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . i a lui David. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. ca coîmp rat. Tronul a revenit lui Heraklonas. Constans devine la 14 ani singur st pânitor. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. cu toate c . succesorul acestuia. Othman. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului.

a fost demontat. Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. al conduc torului themei. În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. Anatolikon.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. în provincii (eparchiai). fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. provocat de succesiunea lui Othman. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655). În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . p strându-se în interiorul themelor. Armeniakon i thema maritim Karabisiani. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata).i redefineasc priorit ile. dac fiul prelua condi ia tat lui. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via .Opsikion. una din cele apte minuni ale lumii antice. Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. Imperiul nu mai depindea de mercenari. Constantinopolul a fot silit s . Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. Împ r irea administrativ mai veche. nu a fost anulat imediat. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. La origine themele erau unit i militare. înaintea interven iei armatei imperiale. de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere.aici. 27 . ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. Soldatul membru al themei . Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. Abia r zboiul civil din califat (655-661). Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social.din secolele VII-IX.stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar.

r spundea de cancelarie. alt adversar al monothelismului. dou energii sau voin e. Constantin (654). poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. Au fost create trei noi demnit i ministeriale. la Syracuza. în Crimeea. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. pentru ca apoi s dispun uciderea sa.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. v zând atmosfera de la Roma. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. Un alt demnitar. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. a schimbat planul. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. exilat la Chersones. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. f r succes îns . Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. Mai întâi. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. mutarea re edin ei sale în apus. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. Herakleios i Tiberios (659). protoasekretis. fiind acuzat de înalt tr dare. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. f cându. func ia logothe ilor. multe comori fiind trimise la 28 . Exarhul Olympios. Un an mai târziu. Lui Maxim M rturisitorul. fiind implicat în luptele navale cu arabii. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani.i astfel un du man de moarte.

fiind atacat în apropierea capitalei. inven ie a sirianului Kallinikos. Luptele decisive se d deau îns pe mare. iar resturile ei scufundate de o furtun . provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. Cu toate acestea. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . mai ales în Cartagina. acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade).au fost nimicite de bizantini. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic.3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). În acest fel 4. mare parte a flotei sale fiind ars . a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. începând din 663. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. au devenit continue. în imediat apropiere de Constantinopol. În acest fel. capii conspira iei fiind executa i. fiul i succesorul lui Constans II. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. cu ora ul Smyrna (672). o baz sigur de opera ii. la Constantinopol. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . pân în 678.1. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija.peninsula Kyzikos. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. domnia sa fiind dominat de r zboaie. dar mai ales la Syracuza. 29 . Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. ceea ce a atras mi c ri populare ample. În timpul ederii sale în Sicilia (663668).1. atacuri ce au continuat veri în ir. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. Exarhul Ravennei. jefuind sistematic peninsula.Constantinopol. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii.

prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. dup ce i împ ratul se îmboln vise. oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. 50 de sclavi i 50 de cai de ras . în frunte cu Asparuch. sub hanul Boris (852-889). acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv .f r prea mare consisten i unitate. acostând în nordul gurilor fluviului. Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. s-au îndreptat spre apus. Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). Înfrânt în fapt de bulgari. pl tind i tribut. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. înrudit cu hunii i avarii.Uniunea celor apte triburi . În vreme ce în secolul VI. La Dun rea de Jos. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). i-au f urit statul cu capitala la Pliska. Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . din 678. ceva mai devreme. Pentru câteva secole. astfel c împ ratul a dispus. sub conducerea hanului Kubrat. convocarea celui 30 . o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. Bulgarii.promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. o parte dintre ei. în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. Victoria Bizan ului asupra arabilor. armata bizantin a trebuit s se retrag . Dup moartea lui Kubrat. în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. devenit prin botez Mihail. din partea cea mai vulnerabil . Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. cea r s ritean . Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. Constantin IV încheie pace cu Asparuch. Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. F r nici un rezultat. Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). Dup cre tinarea for at . astfel statul bulgar era recunoscut de jure. ducând tratative cu biserica roman . slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior.

de i senatul i armata erau împotriv . a dispus s le fie t iat nasul (681). Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. în ciuda r zboaielor ulterioare. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. La fel ca tat l s u. Abd al-Malik. Heraclius i Tiberius. au fost spânzura i. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. Treimi. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . care înc era în via . Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. în plan politic i bisericesc. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. prin continuarea reformelor înainta ilor s i. Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. invocând guvernarea dup modelul Sf. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. stabil pe termen lung. În 688. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. avea îns înclina ii despotice. 31 . acesta devenind astfel coîmp rat. patriarhul Antiohiei. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . la hotarul dintre Tracia i Macedonia. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. 705-711). Paul i Petru. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. Pyrrhos. Dup ce le-a retras titlurile . cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. dup pilda bunicului s u. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. Dorind s guverneze singur. un sclav i un cal. papa Honoriu I i Macarie. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios.

pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. ca i armenii. este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. în contextul ascensiunii musulmane. cât i din Asia Mic . Cel mai probabil îns . Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. a c rei origine nu a fost clarificat . Posibil ca aceast them . Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. mai ales în thema Opsikion. o categorie de 2 John F. Anatolikon. În general îns . a cor bierilor . ea constituind fundamentul economic al themelor. înclinând s se supun arabilor. pe plan intern. s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). Haldon. Cambridge. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. în acord cu califii. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. care doreau s scape de povara revoltelor acestora.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. Slavii în nemul umirea lor. Byzantium in the Seventh Century. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. atât din Balcani. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. 1997. împ ratul. Nu este sigur c legea agrar . mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. a ez ri de akritai. furios. poate i Samos. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. Pentru a ap ra zonele de grani . 32 . oscilau în rela iile cu Bizan ul.Pentru a îmbun t i situa ia etnic . Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. Iustinian II a creat. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis.

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. aliat cu Artabasdos. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. originar din nordul Siriei. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. l-au detronat i orbit. strategul themei anatoliene. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. cu a c rui fiic s-a c s torit. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. un politician mult mai capabil. protoasecretisul Artemios. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . El a fost un adept al ereziei monothelite. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. fiind depus i înlocuit. retr gându-se la Salonic. În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. au f cut incursiuni de prad în Tracia. împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. asediind capitala imperiului. Bulgarii.1. pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale.4. retr gându-se ca monah la Efes. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. Noul împ rat. va curma orientarea monothelist . La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . din thema Opsikion. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. împreun cu fiul s u.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). În fa a pericolului arab. pentru a distruge flota musulman . mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). strategul themei Armeniakon. în 715. De i r scoala fusese început de armat .

a sf râma ).1. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. Episcopii iconocla ti . Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. nefiind oficial ostil imaginilor.Constantinopol. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. le venera nu dup obiceiul grecilor. klaein. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. eikon. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. de c tre scriitorii ortodoc i. dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. imagine . pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. Biserica armean . Iconoclasmul (gr. fiind încoronat la Hagia Sophia. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. Criza se anun ase de mult vreme. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. c reia. în contextul luptelor împotriva arabilor. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. Ra iunile politice i strategice. 4. implicit de popula ia din Asia Mic . O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . 37 . Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. accentuând cultul crucii..3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor.

totodat . pe de alt parte. preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. ca om. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). imaginile lui Hristos. Respingerea imaginilor/ icoanelor. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. asemuindu-le idolilor. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 .Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. Eparhiile Romei din Grecia. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. În consecin . doctrina întrup rii. inclusiv describilitatea. a icoanelor. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. a ap r torilor imaginilor. dar atunci când Hristos a devenit om. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. Conform opiniei iconodulilor. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. de origine sirian . Mai mult. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. Aceast func ie central a imaginilor religioase. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. care a r spuns: eu sunt basileu i. Dalma ia. Teologii ortodoc i. Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. Ioan Damaschinul. Inseparabil de tradi ia liturgic . i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create.

În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . La începutul verii. imperiul se afla în pragul ruinei.1. iar un altul Theodosios III c lug rit. încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). În afara aspectelor teologice. În consecin . În ciuda succesului în sfera teologic . Planul musulman din 39 . iar Amorium. Iustinian II i Philippicos. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. Tiberius III.Anastasie II. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . Atât introducerea politicii iconoclaste. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. Leon III (717-741) impune o nou dinastie. Dintre ei. un altul a murit dup ce a fost orbit . O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. 4. Pentru a câ tiga timp. noul calif de la Damasc. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. a început negocierile cu bulgarii. care a comandat trupele bizantine. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea.biserica). când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. Leon. cât i în cea secular . biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. patru au pierit executa i Leontius. în 787.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III.

Paralel cu zidurile lui Theodosius. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. i înt riri de trupe de uscat. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. fiul lui Leon III. flota arab a început blocada pe mare.va avea drept rezultat. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. În prim var . îns în tab ra arab a început foametea. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . pentru a aproviziona trupele asediatoare. au trecut de partea bizantinilor. Majoritatea solda ilor trimi i de calif. cu fiica hanului (733) . astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. miliaresion. flota arab în retragere fiind incendiat . aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. Muslamah. i astfel s -l captureze pe Anastasie. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . care ie ise din uz. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . iar partizanii s i aspru pedepsi i. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. La începutul lui septembrie. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. nemul umi i de conduc torii lor musulmani. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron.717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 .înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. Fostul împ rat a fost executat. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. a principalului drum spre Caucaz.

ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. orbirea). împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. În Opsikion. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . fiind redactat în limba greac . succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. Thema Anatolikon a fost divizat . în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. dup cum. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. o nou codificare a dreptului bizantin. Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . iar sodomia era pedepsit cu moartea. iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. Themele din Asia Mic au fost restructurate. codicelor i novelelor lui Iustinian. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . digestelor. Ecloga a avut ulterior o proast faim . Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . în 732. denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . mâinilor. Avortul a fost scos în afara legii. o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. interese promovate de împ ra ii isaurieni.raportate la secolul VIII . Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. 41 . cu centrul la Efes. victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. o them la fel de mare. punea la îndemâna judec torilor un codice practic. de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor.r sunet.anume prin mutilare (t ierea nasului. În 726 public un nou cod de legi. Ecloga (selec ie). au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii.

fie pe Artabasdos. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. ginerele lui Leon III. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. de unde a adunat o tiri.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. fiind de la Constans II. Constantin. Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . a pornit spre Opsikion. în schimb patriarhului Anastasios. a ocupat capitala. strategul themei Thrakesion. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). n d jduind s .i p streze func ia. Ajuns în Bithynia. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . singurul împ rat care a murit în patul s u. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . care de fapt fusese asasinat. îns i-a redat stabilitatea. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. Nikephor. A guvernat ini ial pu in. din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat .1. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). refugiat în Amorium. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. se sim ea i el îndrept it la tron. Artabasdos.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. 42 . Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. Constantin V i-a îng duit s . Artabasdos. Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. În prim vara anului 743. Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor.4. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt.

Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . a hot rât nimicirea icoanelor. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. unde ocup Germaniceea. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). care durase mai mult de doi ani. Conciliul de la Constantinopol din 754. imperiul putând începe ofensiva. dup ce a divizat thema Opsikion. R zboiul civil. Prin cele ase tagmata. dar i de o grav criz intern . propriet ile mân stire ti fiind secularizate. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. inut în palatul imperial din Hiereia. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. 43 . în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. folosind regimentele create de el (tagmata). conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. În 746 Constantin. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. profitând de r zmeri ele din califatul arab. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. a pornit ofensiva. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. în imediata vecin tate a bulgarilor. În r s rit. Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital .

iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. Doar Vene ia i câteva insule. Constantin a trimis ambasadori. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. Cu toate acestea. De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. în thema Opsikion. mul i fiind coloniza i în Asia Mic .6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). prin pruden a 44 . a dus în final la pierderea Italiei. Prin crearea de tagmata. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. a l sat o armat mai puternic . la lombarzi. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . chiar prin teroare. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. dar nu a ini iat nici o ac iune militar .Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. 4. În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. dar a l sat o crunt controvers teologic . O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. ani în ir. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. în încercarea de a recupera Ravenna. a ob inut succese în Thracia. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. prin iconoclasmul s u impus for at. la franci i papalitate. a mân stirilor în Imperiu. reprezentantul aristocra iei protobulgare. În vara anului 775.1. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). fapt v dit în 774. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. Totu i. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii.

4. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . având în acest sens acordul senatului. de Irina. reprezentat mai ales de monahi. protoasecretis-al Irinei. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste.2. ei fiind exila i la Chersones. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. Conciliul. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . În schimb.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . Lipsindu. în care cuplul imperial nu mai era viabil. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . Irina. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. fiul Constantin fiind minor. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . pe eunuci. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. Irina. a ap rut o nou ramur radical cre tin . Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. Leon IV moare otr vit. originar din Atena iconodul . i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. a fost convocat în Biserica Sf. noul patriarh. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. reconvocat în 787. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. Dup câteva luni. armatei i al constantinopolitanilor. pe lâng biserica oficial . se baza pe func ionarii iconoduli. dup alte p reri din cauza tuberculozei. logothet al po tei i consilier i pe preo i. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. se pare. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). Conciliul. o împ r teas cu voin de fier. 45 . Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. un politician chibzuit i slugarnic. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul .i modera ia sa. având prezen de spirit. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. Irina. Tarasios.

în timp ce Constantin a devenit coregent. La câ iva ani. Doi ani mai târziu. Ca urmare a expedi iei din 783. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor.i discredita fiul. cump ra i cu promisiuni de putere. aleas pentru el de Irina. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. Ea a f cut concesii financiare bisericii. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. Nikephoros. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. exilat în Sicilia. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu.i d duse acordul pentru divor . împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. Irina a fost pe cât de ambi ioas . Irina nu a consim it s renun e la putere. dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. ruinând finan ele statului. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. Solda ii loiali Irinei. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. s rb torind 40 de zile cu mare fast. divor instigat tot de c tre mama sa . Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. silit s abdice. s tul de presiunile adep ilor mamei sale.Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. cât i al iconocla tilor din imperiu. fratele lui Leon IV. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. Prin asocierea mamei sale la domnie. pe atât de incapabil în planul politicii interne. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). împ ratul moare. ponegrit de istoriografia oficial . arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . purtând titlul de basileus. Theodota. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. în 46 .

care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. exilând-o pe insula Prinkipos. devenind format coîmp rat cu Irina. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. unde a murit un an mai târziu. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. Împ ratul Nikephoros. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . ca fost logothetes tou genikou. În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi).2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. Dinspre nord amenin area bulgar . Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. ad ugând la acestea înc 8. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . mai apoi în Lesbos. 4. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol.2.i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u.5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i.urma p cii încheiate.a afectat considerabil Imperiul Bizantin. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. Starea statului bizantin era ubred .

Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative.mân stiri i biserici. Ortodoxia sa era suspect . aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . a fost necesar . m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . refuzând s mai pl teasc tribut acestora. inclusiv a zonelor maritime. pe lâng cele existente . reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. Adrianopol.cau iunea mutual . Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. C m t ria a devenit monopol de stat. supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. f r a l sa impresia c impune noi taxe. Istriei i Dalma iei. f r aceste m suri. Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. cum le-a numit istoricul Theophanes. Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . Din 805. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros.Thrakia i Hellas. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. Un bun teolog i istoric. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. Thessalonik i Dyrrachion. iar rela iile cu biserica deveni tensionate. Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. atâta vreme era probabil de provenien arab . în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). 48 . acuzându-l i de patima pederastiei. Makedonia. Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri.

Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. Iconocla ii. pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. îng duitor cu to i. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. În prim vara anului 809 Krum. inclusiv curtea hanului Krum. dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. a distrus ora ul Pliska. i el r nit în lupt . Mai mult decât catastrofa militar . Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. R mâne în c o enigm . el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. în octombrie 811. cumnatul lui Staurakios. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. În defileurile Balcanilor. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. iar dup ce a refuzat tratativele de pace. secta se r spândise în Asia Mic . Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. Staurakios. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. au fost din nou supu i persecu iilor. în 49 . fiul lui Nikephoros. Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. Din tigva împ ratului. Începând cu Mihail I Rangabe. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. reintegrând-o sistemului defensiv. a fost proclamat împ rat de c tre armat .Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. atac i cucere te Serdica. distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia.instalat de curând pe tronul din Pliska.

a p truns în Constantinopol f r rezisten . al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. Mihail II.emiratul de Melitene. dar nu a fost un bigot. Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon.2. Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. originar din Anatolikon. Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . Leon Armeanul. continuând linia politic început de modelele sale. Leon.3 Reac ia iconoclast . avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. A învins punctul de vedere al lui Theodor. Disensiuni Theophilos Leon V.i impun voin a în Occident. La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). În aceste momente nu numai împ ratul. în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. Theophylact. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . iar aceasta înf ptuit . Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. Fiul s u cel mare. Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. 4. Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . dar i materiale necesare focului grecesc. strategul Leon. Cum Imperiul refuz . i fratele acestuia. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. care în 811 fusese declarat coîmp rat. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. au fost scopi i. retr gându-se pe insula Prote. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. Leon III i Constantin al V-lea. Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. în apropiere de Adrianopol. Mihail. unde moare în 845. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). Dup ce a recucerit Mesembria.

Cu fiul i succesorul acestuia. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. acesta schimbându. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. i deopotriv impunerea iconoclasmului. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. unde criza intern izbucnise. fiul mai mare al lui Leon. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. dar a aflat curând c armata sa nu. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. Sembat. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. reu ind s scape.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. a devenit general al federa ilor. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. Omurtag. Înv atul Ioan 51 . De Cr ciun. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. iar Toma. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om .a vener rii icoanelor. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. regele hunilor. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . este declarat coîmp rat.i numele în Constantin.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. a intrat în Adrianopol. Leon a sporit influen a adep ilor s i. Leon a înt rit în grab fortifica iile.

în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. a fost trecut în proprietatea imperial . în Sfânta Sofia. fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. la rug min ile împ r tesei Theodosia. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. Prin persecu iile aduse iconodulilor. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). amânare care i-a fost fatal împ ratului. considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. Astfel. împreun cu fiul s u. silit s capituleze. cea mai important din Constantinopol. dar i prin duritatea instaurat la curte. La vestea acestor inten ii. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. general al federa ilor din Asia Mic . inteligent. i punându-se. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. pe o pozi ie iconodul . Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. dar altminteri grosolan i incult. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . respingând-le astfel pe cele din 787. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). din ra iuni politice. conduc torul mi c rii iconoclaste. iar bogata m n stire Stoudios.Grammatikos. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. inclusiv la abatele Theodor Studitul. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. patriarhul Nikephoros s-a opus. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). un curtean devotat împ ratului. zis Slavul. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. Thoma Slavul. a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. de i doctrina statului r mânea una iconoclast . Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. i fost tovar de arme al împ ratului. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. un bun militar. în fa a altarului din Sf. Sophia. a fost 52 .

În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. În 838. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. Theophilos a fost auster i drept. patria lui Theophilos. a poruncit incendierea cor biei. cea mai important fort rea din Anatolikon. cu ajutorul maurilor spanioli. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. 53 . Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. Theophilos a reu it. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. pentru a se r zbuna. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. în 841. Împ ratul a fost poet i imnolog. În iulie 838. distrugând Sozopetra. Cu toate acestea. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. Cu toate acestea. în r s rit i în Sicilia. Theophilos (829-842). de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. urma ul lui Mamun. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte.schingiuit i executat. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. a ocupat Ankyra i Amorion. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. exploatând disensiunile din tab ra arab . fiind educat de Ioan Grammatikos. precum i un bun cunosc tor al teologiei. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. înaintând spre Mesopotamia. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. coîmp rat din 822. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. Califul. Theodora. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu.

în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. Nu dinastia amorian . a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. a deschis noua epoc . În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . dar mai ales logothetul dromului Theokistos. Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana. mai întâi de ascensiune cultural . Bardas.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. Mihail al III-lea. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. 4. De i cei mai mul i erau din r s rit. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. Dup defensiva în Europa i Asia Mic . magistrul Sergios Niketiates. Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . se pare un unchi al Theodorei.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. apoi i politic . Photios. ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. Bardas i Petronas. Începuse o nou perioad . regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. ci domnia nelini tit a ultimului amorian. favoritul ei. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . Theophilos las în urma sa un fiu minor.3. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 .

55 . un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. mul i fiind extermina i. devenind singurul sfetnic al Theodorei. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). în ciuda unor insuccese de pân atunci. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . În 853.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. Bardanes. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. Sprijini i de patriarhul Methodios. dup dou veacuri de defensiv . Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. Disputa s-a înte it mereu. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . pân ce studi ii au fost excomunica i. Cultul. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin.

oricum. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. acesta primind din 862 titlul de cesar. fiind perceput ca un desfrânat. În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. Conduc torul real al statului. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. se ocupa de chestiunile militare. În ciuda unei purt ri compromi toare. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . când tân rul Mihail al III-lea. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. f r a fi devenit un mare împ rat. 56 . strategul themei Opsikion. un veritabil ascet.Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. dup cum un alt unchi al basileului. al politicii de la curte era Bardas. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. predate în limba greac . nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. victim a diverselor influen e de la curte. Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. a fost îns i vehement criticat de preo i. Petronas. Patriarhul Ignatios. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. considerat un al doilea Nero. Constantinopolul. adesea necuviincioase. din nemul umire. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . el a fost totu i un dinast talentat. cealalt în favoarea lui Ignatios. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. unde se studiau cele apte arte liberale. la Roma. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . În imperiu s-au format dou partide. Bardas a ac ionat în for . i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. fiind înconjurat. A urmat o perioad agitat . dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. fiind înc lcate normele de însc unare (858). apelând mereu. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. una în favoarea lui Photios. S-a interesat întotdeauna de armat . ajuns la majorat. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. Theodora a fost for at s renun e la regen .

Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . din Salonic. urmând s traduc Biblia în limba slav . au fost misionarii trimi i în Moravia. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. în fapt.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. ofensiva bizantin a fost mai prudent . dup retragerea ru ilor. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. Dup secole de r zboaie defensive. derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. Ini ial. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. Respingând un atac al lui Omar. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. De la numele 57 . în Asia Mic . Solu ia a v zut-o Bizan ul. fratele lui Bardas. de fapt în dialectul macedo-slav. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. strategul Petronas. începând cu 863. El a trimis deciziile sale sinodale papei. investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). dorind s evite influen a clerului franc. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. Motivul corespundea realit ii. în 863. ea devenind de acum. Trecând la ofensiv în Asia Mic . Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. Pe scaunul Sf. ca i de o apropiere franco-bulgar . fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. bicefal . El a luat partea lui Ignatios. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. în cre tinarea atacatorilor. în persoana lui Nicolae I. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. cunoscut cu numele de glagolitic. Petru se afla un pap capabil. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . refuzând s -l recunoasc pe Photios. Chiril i Metodiu.

s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. cu Vasile Macedoneanul. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. Împ ratul a scris papei. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. La botezul s u a participat basileul bizantin. care era de condi ie modest . dar i în fa a presiunii militare . În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). viitorul împ rat. asasinându-l cu acordul imperial. a întors spatele Bizan ului. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. îns . i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . spre nenorocirea sa. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. în Marea Neagr . Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. declarându-l asociat la 58 . Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. primind func ia de parakimomen. Cu aceasta. de c tre români i ru i. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. Procedând invers decât moravienii. atacând mai ales dogma occidental filioque. Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. numele împ ratului. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. veni i din Moravia Mare. În schimb. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . bulgarii au cerut misionari de la franci. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. bizantinii fiind prea departe. Vasile.a flotei. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . fie de la franci. În urma activit ii lui Clement i Naum. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. vrând s ob in o biseric independent .acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. principele bulgar acceptând numele de Mihail. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. de unde avea s fie preluat i de sârbi. În Moravia. misiunea a fost finalizat de franci. Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. fie din Roma. Mihail al III-lea se aliase. Spre bucuria lui papei Nicolae I.

Imperiul redobândindu. La încheierea conciliului din 869/870.domnie. În anul urm tor. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. Motivul a fost în primul rând unul politic.3. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). în prezen a lega ilor papali.i statutul de mare putere european . secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor. fosta amant a lui Mihail al III-lea.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. Ludovic II. 59 . Photios. care va prelua tronul imperial. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. 4. când a fost excomunicat Photios. împ ratul din Apus. Adrian II. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. fa de patriarhia de la Constantinopol. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. prin delega ii ei. devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule.

de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. Leon. La moartea lui Vasile I. pe tronul imperial va urca fiul s u. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). un despot arbitrar. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. va deveni din 893 patriarh. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. Leon al VI-lea În eleptul (886-913). Stephanos. Ca bun orator i scriitor. sîrbii. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. În 872. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. pe cel de-al treilea fiu. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. dar blând. dup moartea prematur a lui Constantin. Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. ori poate al lui Mihail al III-lea. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. un iubitor al luxului. poart supranumele de cel 60 . Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. Alexandru. iar în 879. de i Moravia a r mas supus Romei. Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. capitala statului. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. Alexandru. În plan juridic. în timpul lui Mihail II (820-829). exact un an mai târziu pe al doilea fiu. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . fiind asediat i distrus . Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. Pentru a p stra tronul în familia sa. inspirat din Eclog i Prokeiron. Fratele mai tân r. Tephrike. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon .

imnuri i un tratat de tactic militar . pierzându. La preluarea tronului. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. cea de basileopator. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. incluzând i pasaje din Prokeiron. Tezaurul era administrat de un chartularios. acesta reglementând via a capitalei. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. Titlurile cele mai importante în imperiu. Important era func ia de eparh. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. c ruia i-a fost discipol. Nicolae Misticul. erau cele de cezar. Un al doilea patriarh. Zoe. Func ii deosebite aveau eunucii. aliatul lui Vasile. conduc tor al administra iei imperiale. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. Opera sa const în oracole poetice. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . Senatul are doar o aparent importan . nobilissimos i kuropalat.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. va fi i el înl turat prin ordin imperial. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. Prin novelele sale. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. judec tor suprem în stat.i atribu iile avute în secolele anterioare. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. De importan deosebit a fost opera sa legislativ . comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. Împ ratul devine singura putere legislativ . împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. dup basileu.

Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. arul a 62 . ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). iar pentru a evita concuren a. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. amenin ând Constantinopolul. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. bun oar în cea de strateg. ad ugându-se noi func ii. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. a invadat Tracia i Macedonia. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. trecând Dun rea. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. În plus. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. Dup o perioad de pace. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea.de func ii. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. Înainte vreme. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. s primeasc dona ii. Neavând suficiente trupe în Europa. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. Conflictul s-a iscat din motive comerciale. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. au provocat arului bulgar mari pierderi. arul. Concomitent. f r o aprobare imperial expres .

Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. La Adana. Deasemeni. Astfel. dup moartea cele de-a treia so ii. Oleg. Ini ial. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. În 902 ei au cucerit Taormina. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. dar i ru ilor. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. botezat doar cu trei zile înainte. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. care ajungeau pân în Cilicia. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . Constantin Porphyrogenetul. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. fiind ridicat la rangul de august . cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). Armenia era expus raidurilor arabe. În vest. Leon s-a 63 . În r s rit. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. Simeon i-a respins pe unguri. reluând r zboiul cu Bizan ul.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. ungurii. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu.

3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. La moartea sa. cu mare efort. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. Implicit. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul.3. fiind asigurat . s preg teasc un atac asupra Bizan ului. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani. care î i consolidase puterea. ci chiar coroana imperial . îndep rtând sfetnicii lui Leon. murind în iunie 913. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . În condi iile frac ion rii puterii politice. Nicolae Misticul. continuitatea dinastiei macedonene. dar Alexandru. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . A închis-o pe Zoe la mân stire i. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. a început r zboiul cu bulgarii. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. i-a adus în preajm oamenii s i. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. principalul regent. 4.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

3 au pierit de foame. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. Dup înfrângerea ru ilor. Este perioada când Bizan ul. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. atac respins cu ajutorul focului grecesc. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. sugruma i. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. 12 for a i s abdice. 34 au murit în patul lor. 20 au fost otr vi i. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice.sudul Armeniei i va asedia Edessa. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. scoaterea ochilor. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . În Bizan . celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. spânzura i. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. fie ca împ ra i. în frunte cu marele cneaz Igor. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. 12 au murit în m n stire sau exil. ori coîmp ra i. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. În 944 un nou atac rusesc. înjunghia i.i întreaga for . Astfel. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. permi ând ulterior. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. amenin imperiul la Dun re. de strad sau militare i 65 de detron ri. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. tefan i Constantin (944). demonstrându. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. a eunucilor sau armatei. astfel c 68 . 18 au fost mutila i prin castrare. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. se decima ea îns i. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. t ierea nasului sau a mâinilor.

Mai rar era tuns i c lug rit. tras în eap . fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. aceast maladiei a purpurei . în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. Romanos folosise acela i procedeu. oricare centurion. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. iar Romoanos Lecapenos. în 813. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . Cel culpabil era supus torturii pentru a. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. ambele încheindu-se cu câte un regicid. gineri sau copii adopta i. oricine putea fi îndrept it la guvernare. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. Iustinian. cea frigian trei. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . uzurpatorul lui Leon V. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. doar nepo i. Dinastia isaurian a dat patru domnii. dup cum s-a putut deja observa. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime.fiul lui Mihail Rangabe. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. din care patru împ ra i au murit violent. ci întreaga familie.i dezv lui complicii. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. Leon V n scut în Armenia. Mihail II. ars de viu. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . a fost un om de condi ie mai mult decât modest . Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. tocmai pentru a descuraja asasinii. nepotul s u. Leon I fusese m celar. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat .d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim .cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin.

cu suveranii Orientului i Occidentului. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. ci un abil administrator al statului. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . Constantin. pictur i muzic . armele sau în el ciunea. a preluat astfel personal i efectiv puterea. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . Despre theme. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . sculptur . exila i i apoi uci i. împ ratul legitim. ambii viitori împ ra i. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. administrator. i restul lumii. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. orice mijloc era binevenit. arhitectur . Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. duse f r angajament deosebit. Era iscusit în matematici. a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. ci excelen ii s i generali. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. trupele bizantine. luând numele so iei împ ratului. Constantin a fost un împ rat-c rturar. general. În plan extern. În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. Luptele. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. Despre administrarea imperiului). Olga. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. Despre ceremonii. cu audien e pentru solii str ini. botezat cu pu in vreme mai înainte. Chiar marea cneaghin a Kievului. Elena. aurul. astronomie. 70 . reu ind s recucereasc Adana. Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. evident cel bizantin. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial .porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. continuau în sudul Italiei. guvernator al provinciilor. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier.

Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept.3. urzind intrigi împotriva împ ratului. sistemul themelor intrase de acum în declin. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. La conducerea bisericii. nora împ ratului. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. o acuz pe Theophano. 4. Bringas. c l-ar fi otr vit. Bardas Phokas. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. femei destr b late. un politician talentat i experimentat. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. mare drongar i parakimomenos 71 . Constantin a continuat politica acestuia. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. care murise . fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. a preluat comanda suprem a armatei. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. de i ar fi avut suficiente motive. Cu toate acestea. în locul lui Theophilaktos. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. a urcat ierarhia de la curte. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. devenind logothet al tezaurului. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). apoi în 947 când tefan. care are un apetit nes ios pentru intrigi. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte.c zând de pe cal. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . curmale i smochine). împ r teas sub numele de Theophano. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. La fel ca mul i dintre predecesorii s i. el preferând s .5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. fiica unui cârciumar din Constantinopol. c reia îi era pe deplin supus. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). Istoriografia bizantin . Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. Dup înl turarea Lekapenilor. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i.

în timpul s u aceasta 72 . fiind mai degrab un ascet. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. conduse de generali de excep ie. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. probabil otr vit din ordinul so iei sale. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. Aleppo. Cu aceasta. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. nemul umiri în imperiu.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . strategul-autocrator al Asiei. Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. împotrivindu-se liberei ini iative. Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . ca r splat pentru meritele sale. bizantinii au cucerit ora dup ora . a teritoriilor cucerite în r s rit. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. continu seria marilor victorii. func ie rezervat eunucilor. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. Politica fiscal dur a provocat. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. În vara anului 960. armatele bizantine. fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. de origine armean . i aici. Pe plan extern. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. un politician abil i cu o râvn f r egal. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). i ea. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . A fost practic o lovitur de stat. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori.

Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. cu Aleppo. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. În schimb.i pozi ia economic . R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. o alt parte. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. care la scurt timp au avut un succes impresionant. În acest mod. în loc de patru. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. Cu sarcasm. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. De acum. Principiile. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. încercând chiar s le m reasc . To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. cei boga i pe cei boga i. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. Anexat a fost deopotriv Cilicia. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i.înt rindu. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. 73 . caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. cum încercase i Romanos Lekapenos. continuat de cei doi urma i ai s i. lucru d un tor statului. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. apelând la argumente teologice i morale. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor.

dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. Din cauza politicii fiscale. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. Cei doi urmau s se c s toreasc . trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. atr gându. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. de 74 . a fost o victim u oar pentru ru i. sl bit de lupte interne. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. capitala aratului. neglijat de împ rat. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. f cuse destule concesii bulgarilor. condus de episcopul Liutprand din Cremona. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. Boris al II-lea. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. Theophano. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. Înainte de încoronarea sa. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. În vara lui 968. o solie. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. a luat drumul Constantinopolului. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. s-a instalat la Preslav. Dup trei ani de foamete. Bulgaria.Între timp. au primit drept plat biciuirea.i prin m surile sale i du m nia clerului. În 968. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc .

favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. Accra.Cr ciun în 969. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului.i extind st pânirea înspre Asia Mic . asaltând în anul 971 Antiohia. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. Ioan I Tzimiskes. mama lui Vasile al II-lea. în aprilie 971. a înconjurat cetatea. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. de i luptele principale s-au dat pentru Siria. Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. 75 . asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. a fost exilat pe insula Prote. care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . În iulie 971. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. Astfel. luând cu asalt capitala bulgar . dorea s . dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. reu ind s ocupe Siria i Palestina. fiul nelegitim al lui Romanos I. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. Theophano. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. De i asasin i uzurpator. bizantinii intrând în Mesopotamia. m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. În toate ora ele cucerite (Nazareth. sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . apropiindu-se de Ierusalim. acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . Theophano. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. Luând de so ie pe Theodora.i legitimeze calitatea de împ rat. Sviatoslav capituleaz . Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. Bizan ul abia supusese emiratul Alep.

nu a ar tat nici atunci. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). i a asigurat o perioad de prosperitate economic . Abia în 985.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). în vreme ce Constantin. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . dup ase ani de succese militare. parakimomen. fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. Vasile. de o energie debordant . nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. hot rât i realist. avea 18 ani. împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. 4. înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale.dar chiar i antipatia împ ratului. fiul lui Romanos al II-lea. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. care a fost exilat. Vasile. Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. urma ul legitim al dinastiei macedonene. Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). a putut doar cu greu s se impun . Phokas îns . profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978).3. înalt func ionar de la curte. fratele s u în vârst de 16 ani. iar averea sa confiscat .

se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. . sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . apoi Phokas. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. în special puternicei familii Phokas. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). iberi i de la bulgari. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. timp de mai multe veacuri. chefuia în v zul tuturor. dac d m crezare cronicarilor bizantini. dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . Vladimir Sviatoslavici. Restabile te allelengyon. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. Skleros. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. bazileul a strâns fabuloase bog ii. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. ace tia fiind sili i s le restituie. în schimbul trimiterii drujinei sale. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e.intern . De acum înainte. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. alt dat . În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. Cre tinarea Rusiei. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . care. În aceast situa ie critic . Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. sora împ ratului. comori adunate de la arabi. A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. În timpul domniei sale. îndeosebi a mân stirilor. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. Împ ratul. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. amenin ându-l din dou p r i deodat . petrecut ceva mai târziu. . din clipa în care Skleros. ori de la r zvr ti i. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis.

În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. nici cu vorbe alese. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. Vasile II a jurat s se r zbune. Vasile II a dispus retragerea. Nu vorbea repede. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. cât i în public. pe care l-a redus la minimum. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. o nou forma iune statul bulgar apusean . Nu punea pre pe ceremonial. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). fiul prin esei Theophano. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. Împ ratul Otto III. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. f r s stea pe gânduri. când i când. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. r mânând holtei pân la moartea sa. Vasile. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. p trunzând pân în Moreea. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. În pofida inteligen ei sale. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. ci dimpotriv . La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. luându-l prizonier pe arul Romanos. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. nu oamenii cu carte. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. iar Chersonesul restituit. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului.ad posti. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. nici pe podoabe ori ve minte. purtând haine obi nuite atât la curte. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. cel mai important ora din regiune. îi pl cea s trunchieze vorba.

fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. cea mai mare dintre nepoatele sale. pentru a se putea dedica problemei bulgare. Abia acum. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. cel mai bogat cleric al apusului. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. punându.000 de lupt tori. Teritoriile statului bulgar. Vene ienii. cu centrul la Ohrida.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). Încântat chiar de perspectiva c s toriei. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. Theodora. la rândul lor. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit.Porphyrogetent . Eudokia. Sirmium pe Dun rea mijlocie. începând cu acest an. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. Thessalia i Bulgaria propriu-zis . murind dup dou zile. În lupte sângeroase. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. de altfel nu s-a c s torit niciodat . Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. Zoe îns . ob inând largi privilegii în comer ul levantin. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. Sirmium (1018). Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). cei peste 14.i cap t zilelor prin otr vire. ciupit de v rsat. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. Dalma ia la Adriatic . Armata bizantin num ra peste 40. cea mijlocie. teritoriul dintre Dun re i Balcani. taxele au fost 79 . au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. oricum dorea s se retrag la mân stire. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. cea mai tân r . Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. Arnulf. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. cu centru la Silistra.

dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani. conduc torii locali au fost men inu i. urma ii s i. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . Vasile II a preg tit.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii.i într-o anumit m sur autonomia. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice.au fost întrerupte. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone. neglijând armata. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea.men inute la cuantumuri rezonabile. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . În doar în 46 de ani. f r s vrea. împ ratul murind în decembrie 1025. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind .4. dar i latinofone. Sârbii. Acum.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. Murind f r urma i. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. ace tia p strându. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. 4.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . în vremea lui Vasile II. drumul dec derii Imperiului. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav .

Din nenorocire 81 . Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. au marcat aceast perioad nefast . dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei.stabilit de el. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. datorit politicii sale fiscale. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. Eustathios. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. Cei mai valoro i generali. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). întemeietorul unei noi dinastii (1081). sora Zoei. au fost destitui i. la moartea împ r tesei Theodora. de stratio i bine înarma i. în vreme ce împ ratul. care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. disciplina i. aristocra ia anatolian . ei tr dând adesea. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. Imperiul. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. de teama uzurp rii. În aceast situa ie militar dezastruoas . Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. care a reac ionat cu o lovitur de stat. dinastia macedonean se stingea. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. înzestra i cu cai buni. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. Spondylos i Simeon. Schimb rile frecvente la tron. În 1056. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. chipe . nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. amator de cai. se temea s . A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului.i asume responsabilitatea guvern rii. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. fratele lui Vasile al II-lea. împotriva c ruia. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . lipsit de orice moralitate. vân toare i circ. chemând adesea în ajutor pe barbari.

înfrânt în cele din urm de împ rat. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . care de mult vreme îi era amant. devenind al doilea so al s u. La o vârst destul de înaintat . pe via . Cu toate acestea. Zoe. fiind obligat de împ rat. astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. percepute odinioar de la rani. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului.pentru ei. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. În 1030. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . plictisit de so ul s u care o neglija. m sur ce mic oreaz veniturile statului.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. aproape 60 de ani. marile latifundii s-au ref cut rapid. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. Zoe. fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea.i sfâr itul aproape. Revocarea allelengyon-ului. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. sim indu. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . La cei 56 de ani ai ei.i g seasc sc parea în Antiohia. cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. deoarece impozitele. murind la scurt timp. una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. având în grij azilurile imperiului). uneori chiar i ereditar. magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. 82 . sub amenin area cu orbirea. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului.

În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. Nu o suporta nici pe împ r teas .i p streze influen a la curte. sora mai tân r a Zoei. iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . ajuns la apogeu. locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. rechemat din exil. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. devine cel de-al treilea so al Zoei. i au fost orbi i. Se în ela îns . 83 . care a reu it astfel s . Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora.Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. nobil. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . Zoe domnea acum în asociere Theodora. anume cu Constantin bogat. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). tot eunuc. nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. Mihail V a fost depus de c tre senat. Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. în pofida dezam girilor prin care trecuse. Zoe. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). Constantin. Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. Fastul de la curte. unde încercaser s se ad posteasc . nici pe mul i din familie. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. F r sim politic. Înfrico at c va fi ucis de mul ime. o recheam pe Zoe. Seme indu-se peste m sur . nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane.

singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). adoptat de împ r teas cu pu in înainte. fost logothet al vistieriei strotiotice. a adar succesiunea la tron. în sinodul inut la Sfânta Sofia. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. care . Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. la 1054. de unde i se trage supranumele. cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. ea d inuind înc . împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). Cardinalul Humbert. eful aparatului de stat. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. Astfel. 84 . generalii înl turându-l de la putere. cu toate acestea prin intermediul ei. nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. în istoria statului bizantin r mânând o figur important . În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). Sf tuit de patriarh. La 8 iunie 1057 armata. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. autorul Chronografiei. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . total opus prin caracter surorii sale. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. Zoe moare în 1050. mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054).nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. la fel de dificil i nesuferit ca i ea.domnind autocratic . se ajunge la o excomunicare reciproc . îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. eful delega iei papale. nici m car cu patriarhul Kerullarios. aducând în prim plan motive legate de rit. având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. În ciuda interven iilor împ ratului. de i patetic .

pe una sortind-o pl cerilor. ap rând interesele ranilor. Oricum. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. gr bit s . s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. puterea popoarelor vecine crescuse. Patriarhul a murit. împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i.i chiverniseasc atât treburile ost e ti. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor.i poat împlini propriile pofte. i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. dar i a Bisericii nu a întârziat. a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. eu am s te dobor ). reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. înainte de a se pronun a sentin a. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. Psellos. 44). A fost a adar un împ rat harnic.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. care nu.i d deau obolul la adunarea d rilor. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. s se poat desf ta. contemporan cu evenimentele. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. i schisma celor dou Biserici. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . A a stând lucrurile. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. plin de furie. atr gând. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059).i sec tuiasc visteriile ca s . Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. în spe ale parecilor. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. tic losule.

i sfâr itul aproape. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav .000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. 4. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . nu înainte de a. încât. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic .4. sim indu. Constantin Noul bazileu. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. atr gându. împin i la rândul lor de c tre uzi. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. agreat i de cronograful Mihail Psellos. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. au n v lit în num r de 600. În tot acest timp. dându. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. Pecenegii i uzii. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. împ r teasa Eudokia . care i-a folosit influen a în acest sens. cât i în r s rit. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. fratele fostului împ rat.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). Cu s n tatea ubrezit .i prin 86 . inu i în frâu de Isaac. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid.i desemna succesorul. Constantin al X-lea (1059-1067). iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. care pune pe prim plan ap rarea Imperiului.

În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. Dup câteva s pt mâni. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). trimis înspre Ahlat. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . Antiohia. cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. normanzi în vest. a p r sit câmpul de lupt . trebuind s asigure arergarda. O parte a armatei bizantine. precum i pecenegi i uzi în nord. Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. Edessa i Hieropolis. sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. Cu toate c a luptat cu sabia în mân . Ortranto i Brindisi. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. ci doar predarea ora elor Manzikert. Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). ceea ce a sc zut moralul solda ilor. Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. ajungând pân la Edessa. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. care. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . În plus dorea mâna unei 87 . pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. fiind decis s distrug califatul fatimid. Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). a fugit din calea selgiucizilor. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. a ref cut în parte domeniul imperial.aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten .

Ulterior. Partizanii familiei Dukas. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. condus de Constantin Dukas. Acesta va încerca. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. astfel c din acest moment. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea.i redobândeasc tronul.000 de nomisme. devenit logothet. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. 88 . fiul lui Constantin X i al Eudokiei. P r sit de to i. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). încât la scurt timp împ ratul moare. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. au preluat conducerea statului. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. Romanos va încerca s . Mihail Psellos i Ioan Dukas. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. Asia Mic era i ea pierdut . este înfrânt în mai multe lupte. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. Bari. inclusiv Mihail Psellos. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. care avea o mare influen . Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. iar extern un lan de dezastre. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. Mai grav. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate.

o r scoal izbucnit în Constantinopol. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. Dinastia Comnenilor. a schimbat principiul de guvernare. trimis cu trupe. Ioan Dukas. cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. În trecut acest sistem fusese în 89 . în 1078. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u.4. din cauza foametei. a ierarhiei func iilor publice. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. i s -l aclame drept împ rat. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. În aceea i vreme. Ca r splat pentru serviciile sale. Suleiman va transforma Niceea. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. În lipsa unei conduceri locale. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. Când Russel Balliol. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). Prin reforma radical a cursus honorum. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076).În condi iile anarhiei instalate. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. 4. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204).

Rangul de protosebastos. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. 4. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. a revenit unui cumnat al împ ratului. rol pe care Alexios i-l asum . disciplinator al Bisericii.1 Invazia normand i peceneg . Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. Alexios va restructura armata. acum baza o constituie pronoia. care ei în i i î i vedeau 90 .i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. pecenegi i turcopoli. De acum cezaropapismul este victorios. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. existent anterior. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. care a sprijinit i reformarea mân stirilor. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. Alexios a m rit impozitele. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas.4. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. aflate de acum sub control imperial. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania.3.

Suleiman ocup Antiohia. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. 4. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. Mitylene. spre Tessalonik. înfrân i de Alexios în 1094. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . De i au fost numero i. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. Deja în 1095.3. cucerind Dyrrhachion. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. Între timp. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. zdrobind flota normand . ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re.amenin ate interesele în Adriatica. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. emirul de Smyrna. pe Rin. i în paralel înspre Epir i Macedonia.4. Pericolul peceneg fusese înl turat. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. în conciliul de la Piacenza. Au plecat în cete neorganizate. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . Samos i Rhodos (1088-1089). originar din Amiens. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. Pecenegii. inut în prezen a papei Urban al IIlea. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. În schimbul ajutorului primit. pentru c nu aveau anse.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. alia i cu emirul. Tzachas. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. 91 . dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. f r ca Alexios s poat interveni. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia.

Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. Bohemund. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. În mai 1097. Bizan ul nu le-a acordat încredere. pe coastele Siriei. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. i abia apoi crucia ilor. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. urm torul obiectiv fiind Antiohia. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. Curând dup c derea Niceei. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . ci l-a consolidat. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. au atacat primul obiectiv major. Niceea. prin tratative separate.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. În iunie. El a creat aici un principat independent de Bizan . prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . i. capitala turcilor anatolieni. de i în 92 . în timpul primei cruciade. departe de Constantinopol. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). Laordicea i Tripoli. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. Împreun cu bizantinii. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. f r ca Bizan ul s se poat opune. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097.i atinge propriile scopuri. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. La 1 iulie 1097. Efes i Sardes. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. În mare. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. bizantinii au ocupat.

care a tiut s ia decizii corecte. o relatare a vie ii tat lui ei. cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. Retr gându-se la mân stire.i men ine puterea s . dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . La început. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. pierdute de crucia i. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. cedate de tat l s u. Ioan. Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. Sultanatul Rum fusese silit s . în asocia ie cu familia Dukas. Unele teritorii siriene. Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. Ana Comnena va scrie Alexiada. a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). fiul lui Alexios.i formeze propria fac iune fidel . în 1126. Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie.i mute capitala de la Niceea la Ikonion.

În lupta împotriva Ungariei. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. 4. Pân la mijlocul anilor 60. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. În Orient. iar în 1155. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. Manuel a reu it astfel s . grecii au fost înfrân i în 1156. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. ocupând principatele latine Siria i Palestina. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. Croa ia i Bosnia. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. tefan Nemanja. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. Manuel fiind primit în Antiohia. i jupanul Rasciei. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. dup lupte acerbe. În Italia. ea s-a încheiat îns brusc. a trebuit s se supun în 1172. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. Bizan ul a reu it s .5. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. Manuel I (1143-1180). dup moartea lui Roger al II-lea.1 Cruciada a II-a.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului. 4.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. Tot atunci. Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 .i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. Korinth i Theba. normanzii au luat în st pânire insula Korfu. au ocupat Apulia. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. imperiului. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. cu toate insignele imperiale.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului.

Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. În defileul Myriokephalon. a încercat 95 . dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . Vene ia î i înt rea pozi iile. În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative.acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. Alexios al II-lea (1180-1183). în calitate de regent . împ rat. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. R scoala ce a cuprins capitala. armata bizantin este surprins i complet distrus . Dup 40 de ani de lupte. în vârst de 11 ani. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . fiul lui Manuel. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu.din capital . Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. dar în 1183 a devenit coregent i apoi. în defensiv i cu visteria sec tuit . dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). dup asasinarea lui Alexios. care pe moment a cerut pace. La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. la moartea lui Manuel (1180). înl turând pu inele familii aflate în func ii. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului.cum erau numi i în bloc occidentalii . un nepot al lui Manuel. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. Dup Myriokephalon. Mo tenitorul tronului. în drum spre Ikonion. imperiul se afla.

1203-1204). i cu Vene ia. prin c s toria sa cu Margareta (Maria). Isaac Comnenul. În acest fel. de fapt lin at de poporul r zvr tit. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. 96 . a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. supus unui jaf înfior tor. i Sofia. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. acordând favoruri i demnit i. s restaureze. fiica regelui Béla al III-lea. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. tolerând o via de lux i destr b lare la curte. credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. a ocupat. Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. fiu altei importante familii constantinopolitane. insula Cipru (1184). când normanzii se apropiau de Constantinopol. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . Dup umilirea sa în public. sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. chiar prin teroare. Vene ia. al doilea mare ora al imperiului. 4. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . nepot al lui Manuel I.5. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. în urma unei revolte a popula iei capitalei.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. în aceste momente dramatice. la rândul s u.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. cucerind Belgrad. ordinea în stat. Ni . c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). Andronic I a fost ucis cu violen .

Bizan ul. dup înfrângerea de la Morava (1190). plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. sufer mai multe înfrângeri. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa.doar temporar. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. Acordul de 97 . fiul împ ratului detronat Isaac. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . Dogele Vene iei. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. în 1195. Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. Isaac II se va retrage la m n stire. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . Deja în anul 1186. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. Enrico Dandolo. Petru i Asan. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. allemanikon. Sârbii i-au extins st pânirea. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. Alexios Angelos. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar.

În iulie 1203. a murit la pu in vreme. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. din nou arestat. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. Dup un asediu de patru zile. ginerele lui Alexios al III-lea. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. iar tat l s u. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). Alexios i-a pierdut i tronul i via a. În aceste împrejur ri. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. dup un scurt asediu al crucia ilor. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. astfel c Alexios III abandoneaz capitala. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. capitala Imperiului.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . 5 5. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. fugind la Adrianopol. Constantinopolul. în ajunul asedierii Constantinopolului. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. între inerea flotei pe timp de un an. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor.

Imperiul de Niceea . cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. în posesia lor aflându-se o serie de insule. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. Treptat Imperiul latin se 99 . de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. Împ ratul Balduin de Flandra. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . o alta cavalerilor crucia i. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. care sperase c va fi ales împ rat. Artizanul împ r irii Romaniei. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. Nu în ultimul rând. pe Tommaso Morosini.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . care a influen at codific rile din Occident. Bonifaciu de Montferrat. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. la regimul politic al Imperiului. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol.Teritoriul Bizan ului.Partitio Romaniae . Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. dogele Dandolo. prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. Urm torul împ rat latin. a întemeiat Regatul Thessalonicului.cu privire la alegerea unui împ rat latin. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. toate aceste enclave ac ionând distructiv. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . vasali ai împ ratului latin. Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. Romania cum era numit în Apus. Deja în martie 1204. ca i dreptul bizantin mai evoluat. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor.

începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). Romania. Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. devine un conglomerat. Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). niciodat cucerit pe deplin. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. ca i întreaga organizare feudal .reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. 5. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. Epir se consolideaz . În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. în vreme ce statele de tradi ie bizantin . fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. Patriarhul Niceei se credea îndrept it. dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate.1. Întemeietorul imperiului de la Niceea. Organizarea în theme a fost p strat . de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. Balduin însu i fiind luat prizonier. precum i ai clerului. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos.i transforme marile domenii în veritabile state suverane. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic .1 Imperiul în exil (1204-1261). iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. dezvoltate la periferie Niceea. un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale. Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. Având spatele acoperit. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. Trapezunt. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. Dup moartea lui Caloian (1207).

pân la Adramyttion. chiar i sârbii fiindu-le supu i. Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. Lesbos i Kos. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . dup o serie de lupte interne. însu i împ ratul fiind luat prizonier. Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. inclusiv insulele Chios. a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. dominat de Angeli. devenind un emirat grecesc . i arul bulgar. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. Theodor înainteaz înspre r s rit. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. în 1230. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. Despotatul Epirului. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. favorabil acestei republici. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. i în apusul Greciei. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254).în Asia Mic . Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. În afar de Theodor Angelos. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. prin selgiucizi. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

cetatea Philippopolis (Ploviv). Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. Izz ad-Din. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. Pentru a contrabalansa situa ia. cu care i papalitatea se afla în conflict. Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. Manfred. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. Acum. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. i chiar mai important. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. 105 . Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. prev z tor. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. poarta de intrare în Balcani. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. Imperiul devine. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. În 1274. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani.

îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. de aceea în 1280 el i renun la ea. i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. dup ce a realizat. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). În decembrie 1282. prin suportul financiar. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . Totu i. împ ratul va muri. fratele regelui francez Ludovic IX. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. De altfel. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282.Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). devenit acum rege sub numele tefan Uro II. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . cumnatul lui Manfred. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. Philippe de Courtenay. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. Carol de Anjou. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. dar la moartea sa vistieria statului 106 . Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. rena terea Imperiului bizantin. împ ratul titular al Imperiului latin. Coali ia balcanic . fiul lui Balduin II. nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. În plus. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. Carol de Anjou. format din sârbii lui tefan Milutin. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. Împotriva acestor amenin ri. ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. prin mari eforturi. încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272).

Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. temându-se de tulbur ri. declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. retras la Adrianopol. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. Din aceste motive. Sardes i Brussa. demnitatea de cezar.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. 5. fiind apoi asasinat din ordin imperial. bulgari. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. Vrând s scape de ei. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. la fel ca i succesorul s u Andronic III. greci epiro i i franci din Peloponez. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. cium Fiul lui Mihail VIII. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . Andronic II. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282).1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. Andronic. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. R zboi civil. Fiul s u. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. Niceea. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . conduc torul companiei catalane. Cu toate c mercenarii catalani. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. Andonic II. armata angajând mercenari. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. Tat l celor doi. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. ranii preferând s devin o teni pl ti i. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304).2. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic .era sec tuit .

armata bulgar . în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. încoronându-se în 1346 ca 108 . puternica cetate din Tracia. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. Urma ul s u. Bulgaria fiind pr bu it . Uzurparea lui Ioan al VI-lea. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. a preluat conducerea în Thessalonik. râvnind tronul. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea.2 R zboaiele civile. Thessalia i insula Chios.2. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. în lupta de la Velbujd. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. 5. regen ii au instigat popula ia la revolt . Ioan Cantacuzino. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. marele domestic. Ioan V (1341-1347). a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. La 28 iulie 1330. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. cu care arul se înrudea. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. ca la Philokrene (1331). care constituia centrul domeniilor sale. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. Ioan Cantacuzino. a devenit eminen a cenu ie. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. cel mai mare general al Imperiului. cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. luat de la genovezi. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea.

În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic .i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . Matei Cantacuzino. ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). Manuel. s-a destr mat în mai multe principate. îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. În 1354 a impus încoronarea fiului s u. acordându-i insula Lesbos ca dot .i scrie opera. Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. cu ajutorul Genovei. Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . Ioan al VI-lea a vrut s . 5.împ rat al sârbilor i grecilor . Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . i flota bizantin care se reconstruia acum. Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. continu s joace un rol politic important. Peloponesul bizantin. Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . la fel ca i marele s u proiect. Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. Fiii lui Ioan Cantacuzino. chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . otomanii controlau traficul prin Dardanele. În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . În cele din urm . Morea într-un stat bizantin independent. fiul lui Orhan.3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). Dup ce a abdicat.iar celui de-al doilea fiu. Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . împ ratul r mas acum unic. Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. Dup alungarea otomanilor. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea.

când de bizantini. papa Urban V a f cut apel la cruciad . Promotorii urmau s devin regele Ungariei. când de vene ieni sau genovezi. Turcii. Amadeo VI. în care puterea imperial era practic inexistent . La rândul s u. succesorul lui Suleiman. Petru de Lusignan i contele de Savoia. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis.civil. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. unchiul dinspre mam al bazileului. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. aceasta fiind împ r it între ei. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. Sultanul Murad I. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. punând piciorul pe continentul european. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. Ludovic de Anjou. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. la 25 ianuarie 1365. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. sârbi i vene ieni. chiar insule întregi. În aceast situa ie disperat . regele Ciprului. numero i demnitari i-au separat latifundiile. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. Tratat ca un schismatic . T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. Amadeo VI. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. la care au concurat i republicile italiene. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. f r s ob in decât vagi promisiuni. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. reu ind s ocupe 110 . Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. Aliat cu vene ienii. Contele Verde. au revenit Vene iei. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni .

f r ca statele apusene s o poat opri. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. împ ratul. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . cu ajutorul flotei. În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . exercita o enorm influen nu au acceptat s .i tr deze credin a. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. genovezilor i a otomanilor. nesesizând din vreme pericolul otoman. Murad a luat m suri energice. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. Andronic. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. Andronic. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. i Ioasaf au strâns suma datorat . adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. fiii celor doi. fiul s u mijlociu. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. Înainte de a porni spre Constantinopol. Dup refuzul lui Andronic. acum cu numele de c lug r Ioasaf. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . ob ine bijuteriile coroanei. Murad I. Murad. împreun cu o tile contelui de Savoia. În 1273. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. În plus a izbutit. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. ajungând la Neapole. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. a sc pat cu un ochi. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). al fiului cel mare al lui Ioan V. a vene ienilor. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. La Constantinopol sosise i legatul papal. Bizantinii îns .i achite datoriile anterioare. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. i-a oferit acestuia. la insisten ele tat lui s u. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. în rândul c rora Ioan Cantacuzino. chemat i el în ajutor de Andronic.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar .

Gallipoli. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. conduse de cneazul Laz r. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. Philadelphia. de ziua Sf. Murad a amenin at Thessalonicul. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. Abia în 1385. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. O tile cre tine. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. Înaintând înspre apus. de unde a fost alungat Sracimir. în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. Dup trei ani de asediu. Vit. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). o tile sârbe ti. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . fiind înfrânt. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. Sultanul. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. dup un scurt asediu. 10. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. Andronic. iar restul Serbiei. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . moare la scurt vreme. în ironia sa macabr . a trecut sub vasalitate otoman . În 15 iunie 1389. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus.000 de duca i i un corp de oaste de 12. Andronic. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). În prim vara anului 1396. condus de cneazul tefan Lazarevici.000 de oameni. administrate de turci.

Soliman. Având lini te relativ la Dun re. acesta s-a în eles cu Mehmed II. V zându-se atacat. Sigismund. avea îns ajutorul bizantin. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. A revenit la Constantinopol în în 1403. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. trimi ând în Rumelia pe Musa. se îmbarc pe o corabie vene ian . în partea european a Imperiului otoman. pierzându. Între timp. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. t indu-i i robindu-i . care r m sese st pânitor al Rumeliei. unde st pânea fratele s u cel mai mic.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme.i via a în captivitate trei ani mai târziu. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . ocupând Brussa i Ankara. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. beiul de Karaman. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. Mehmed I. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . În istoria domnilor rii Române ti. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. a trecut cu for ele sale în Asia Mic . cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . Fiindc Stracimir de la Vidin. f r sprijin financiar sau militar. un prolog al marelui asediu din 1453. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. se al turase cre tinilor. dup cum a procedat i tefan Lazarevici. fiul mai mare al lui Baiazid. Soliman. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. Baiazid atac Vidinul. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). unde sultanul a fost luat prizonier. desfiin ând statul bulgar. acordând ajutor lui Musa. fiul mijlociu al lui Baiazid. Mehmed. vasalul sultanului. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc .pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid.

Victoriile voievodului Transilvaniei.tratat de pace cu Murad II. Acum. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. materializat într-un decret de unire. Propunerile de a discuta au fost acceptate. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. evident. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif.4. la Vene ia i Milano. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. la fel ca înainta ii s i. s-a dus în apus. cum a i r mas. Ioan (Iancu) de Hunedoara.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. La mai pu in 114 . Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. scopul era clar. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. p trunzând adânc în Serbia. Purgatoriul i azimile. Biserica rus s-a declarat autocefal .1 Conciliul de la Ferrara . 5. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . Singura ans . pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . La 6 iulie 1439. Ioan VIII. i mai mul i mitropoli i i episcopi. discu iile. Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. dup marea schism din 1054. încerc ri mereu e uate. prin care Bizan ul reia plata tributului. apoi în Ungaria.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest.calea religioas . Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. urmând s aib loc în Italia. exista deja o în elegere. Kiev i Efes. Era oricum prea târziu. devenind din nou vasal otomanilor (1424). revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . când au reînceput dezbaterile la Floren a. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. filioque.

Constantin ob ine pacea (1446). cardinalul Cesarini. 115 . fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. incita i de pap . experimenta i în luptele cu turcii. a fost ultimul basileu bizantin. for ele occidentale î i pierduser vigoarea.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. Constantin Dragases. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. Sultanul. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. Era pentru prima oar în istoria Imperiului. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. pace încheiat în 1444. În schimbul unui tribut. încoronarea având loc aici. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. Coroana imperial a fost adus la Mistra. trebuind s lupte în Anatolia. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. în lupte de continu h r uial . Între timp îns . Dar. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. urm rind doar propriile interese. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. deja de la începutul veacului al XV-lea. În apropiere de Ni . de altfel ultima. 5. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. a avut într-adev r loc. Despotul Moreei. chiar i republicile maritime. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. la Varna. iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. fiind asaltat în Anatolia. aveau s joace rolul principal. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. cu excep ia perioadei niceene. în în elegere cu turcii.4. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). În acela i timp. Vene ia i Genova. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. aceast cruciad .

dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. soarta Constantinopolului era pecetluit . Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. În 12 decembrie 1452. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. aflat pe rmul asiatic. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. Dar acest gest a fost inutil. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. În zorii zilei de 29 mai 1453.Mehmed al II-lea(1444-1446. prelungit trei zile i trei nop i. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. vizavi de Anadolu Hisari. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. cerând capitularea ora ului. a c zut în lupt . turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. între care apte sute de genovezi. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. Constantin al XI-lea. murind eroic. R zboinicul genovez. La 23 mai. 116 . 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. Cererea a fost îns respins de Constantin. i au p truns în ora .

Mehmed nu era un barbar. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. fiica ultimului despot al Moreei. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. Zoe (Sofia) Paleolog.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. Irina. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. Istanbul. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. Nepotul lor. Pe drept. mai ales greci în aparatul de stat. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. Mehmed II asedia Belgradul. stabilindu-i în Constantinopol. fiind adu i în ora . millet. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. mai ales me te ugari i negustori din Morea. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. Ivan III. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . a proclamat lege. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. locuitori din alte p r i. 117 . dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. instalându. Genovezii au ob inut din partea sultanului. unde au primit case i scutiri de taxe.Atena a fost cucerit abia în 1456. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. Trapezunt i Crimeea. Dup trei ani. Astfel.i aici demnitarii. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. mil i ordine . cuno tea greaca i a folosit cre tini. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. sau nu. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. Moscova devine cea de-a treia Rom . aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . Morea cu capitala Mistra în 1460. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. iar clerul era scutit de taxe. a deport rii.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Bucure ti. Bucure ti. I-II. Psellos. trad. Procopiu din Cesareea. 1975. Eusebiu din Caesareea. Mih escu.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . Grecu. Ia i. Bucure ti. Mih escu. Istoria turco-bizantin (1341-1462). edi ie de H. edi ie de H. III: Scriitori bizantini (sec. Laonic. 1988. 1972. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. publicate de Al. XI-XIV). 1998. de Marina Marinescu. R zboiul cu go ii. Mih escu. Bucure ti. 1991. Bucure ti. 1970. Mauriciu. 1971. edi ie de V. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Ducas.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . Cronografia.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. 1963. Idem. vol. Bucure ti. Carte de înv edi ie de V. edi e de V. Tana oca. Bucure ti. Expuneri istorice. 1977. . Arta militar . edi ie de Viorica Golinescu. Bucure ti. 1958. 120 (976-1077). Comnena. Chalcocondil.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . Constantin Porfirogenetul. Bucure ti. Istoria secret . Via a lui Constantin cel Mare. Elian i N. tur pentru fiul s u Romanos. S. Grecu. edi ie de H. Ana. Grecu. Alexiada.Azimitul . Bucure ti. Mihail. vol. 1968.

Istoria vie ii private. vol. LV. Byzantium in exile. Dic ionar al sfin ilor. 1993. ed. Ideologia politic bizantin . IV c. Domnia împ ratului Mauricius (582602). Bucure ti. The Byzantine empire. Bucure ti. Stuttgart. în Byzantinische Zeitschrift. Michael. AHRWEILER.). vol. 1963. 1985. I. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). 2000. Barnea. Ed. V c. 543568. în: The New Cambridge Medieval History. 217-253. p. Teora. I. p. Istoria bisericii. 1995. 2000. Cambridge. Mih escu. 87108. Aries. 121 i . 2002. Angold. 1984. Bucure ti. 2004. Bucure ti. Michael.. 1025-1118. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . 1916. Sintez de istorie bizantin . 1999. Octavian. David Abulafia).261-290. Klaus Wessel. * * *. Georges (coord. p. A. * * *. i Rena tere. 1982. * * *. coord. Ed. Între antichitate Bucure ti. Istorie bizantin .Teofilact Simocata. Bucure ti. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. * * *. 265-350. Constantin cel Mare. * * *. Ed. II 1994. Polirom. II (ed. p. tiin ific Enciclopedic . 1024-c. 1975. Ion i Iliescu. edi ie de H. Ia i. Philippe-Duby. Avram.320-328. vol. vol. p. 1198. 1962. Cambridge. Bucure ti. I-II. Istoria bisericeasc universal . Omul bizantin. * * *. Jaques Le Goff.1999. 1198-c. p. Bucure ti. Bakalopoulos. Andea. Bucure ti. Omul bizantin. 1300 (ed. Timi oara. Gândirea evului mediu. 265-381. Hélène. * * *. Angold. p. în: The New Cambridge Medieval History..

Ana. Bucure ti. Expuneri istorice.II. Besançon. Constantin VII Porphirogenetul. Armand Colin. Constantin et la fondation de Constantinople . Charles. O istorie a Imperiului bizantin. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). Paris. Academiei. 1919. 1993. Carte de înv Romanos. Ch. Stelian. Vogt. iulie-august. Paris. Comnena. cap. Delvoye. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). 1994. Diehl. Istoria Imperiului bizantin. B nescu. Bucure ti. nr. Arta bizantin .. în Mitropolia Olteniei. Bucure ti. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. 1976.. XV. trad. 122 . Bucure ti. 1981. 506-510. Brehier. Civiliza ia bizantin . Brehier. 1958 (seria Scriptores byzantini .47-48. Humanitas. 1963. B nescu. II). Nicolae. 2000. Louis. 1999. Alexiada. 255-258. Andre. Brezeanu. Paris. Paris 1969-1970. 124-143. V. Bucure ti. m rire i dec dere. Louis. 1999. Le Livre de ceremonies. Craiova. Ed.. 1995. Ed. p. vol. Le monde byzantin. trad. Alain.B. Întemeierea Constantinopolului .. Mihai. S. Ed. Brehier. p. 1977.. Imaginea interzis . 1963. vol. Bucure ti. 119. A. Dic ionar de împ ra i bizantini. Grecu. Critobul din Imbros. 1969. în Revue historique. Le Bas Empire. Da kov. Bucure ti. Timi oara. A. Charles. Bucure ti. p. 7-8. I-II. L.Bayet. 1994. 1915. Arta bizantin . Bucure ti. ed. Bizan . Stelian. 1971. Nicolae. Bucure ti. tur pentru fiul s u Cornea. I-II. Ed. Academiei. Cazacu. (Les Institutions). Chalcocondil. Bucure ti. Laonic. I. Constantin Porphirogenetul. Bizan ul. Brezeanu. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610).. Castagnol.

74-114. Dosarul arheologic. Diehl. V c. S. Nicolae. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. în: The New Cambridge Medieval History. 1986. Bucure ti. David. Bizantinii. p. p.1999. 1987. J. Iorga. Ovidiu. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". Meridiane. Donoiu. I-II. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. Ed. Ed. Ed. Paris 1905. Bucure ti. Filosofia în evul mediu. Gibbon Edward. Bucure ti. XXX. vol. Bizan dup Bizan . The Ortodox Church in the Byzantine Empire. Figuri bizantine. Iorga. Gilson. Grabar. Andre. I-III. p. 1972.4-23. Bucure ti. 1995. Deno John. Împ ra ii bizantini i monedele lor. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. Istoria culturii i civiliza iei. Bucure ti. Bucure ti. II (sau 1999. 525-542. 1198-c. Nicolae. Hussey.. t. Bucure ti.1. Cambridge. Etienne. Ion. Nicolae. A. Byzantium. 1930. Bucure ti. vol. David Abulafia). 30-69. Iorga. 1984. 68. 1974. 1972. Gero. Sinteza bizantin . 1999. 1980. Bucure ti. Drimba. 1993. Church. Iconoclasmul bizantin. Istoria vie ii bizantine. Oxford. Jacoby. Diehl. în Byzantinische Zeitschrift. Etudes byzantines..Al. 123 . 1991. M. V. 1976. 1991. Chicago and London. Craiova. Bucure ti. Ducellier. 1300 (ed.. Georgescu. Geanakoplos. Bucure ti. 1998. Charles. Bucure ti. p. 1969. nr. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. Fontes Historiae Daco-Romanae. Istoria Imperiului Bizantin. Charles. Teora. Diehl. 1987. Bucure ti.Diehl. 1975. Charles. Via a lui Constantin cel Mare. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes.vol IV).. Eusebiu din Caesareea. Charles.

vol. Paul. 1024-c. Louth. Lot. 1924. vol. Bucure ti. 2004. 1300-c. Angeliki E. Bucure ti. Moines et moniales. p. Instalarea barbarilor (sec. p. 1970. Magdalino. în: The New Cambridge Medieval History. în: The New Cambridge Medieval History. Cambridge.V-VII). 124 . Victor. Lazarev. Laiou. 1415 (ed. 700 (ed. 1198. p. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. Istoria medie universal . The Byzantine Empire. 289-314. vol. p. 1968. 291-316. I c. The Byzantine empire in the seventh century . 700 (ed. 2008. Teora. Istoria Bizan ului. Jacques. p. Morris. 180-201. 500-c. cap. ?. Cambridge. Cambridge. Cambridge. The Eastern Empire in the sixth century. 1980. Paul Fouracre). La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. II (ed. Lathoud. I c. Images et reliques. 27. în: The New Cambridge Medieval History. Istoria picturii bizantine. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). Michael Jones). Ed. Le Goff. în Echos d'Orient .Kaplan. Paul Fouracre). p. 1980. D. Bucure ti. 2008. The Byzantine empire in the fourteenth century. Cambridge. Civiliza ia Occidentului medieval. 93-117. Michel. Manolescu. 2004.223-229. Cambridge. IV c. Andrew. Armand Colin. p. Constantinople et Rome. 500-c. p. 795-824. nr. Kaplan. Bucure ti. Paul. I c. Monks and Laymen in Byzantium. Rosemary. 118-139. 2000.. Michel. 700 (ed. 500-c. în: The New Cambridge Medieval History. Paul Fouracre). 1925. Paris. Lemerle. 611-643. 1998. p. 1997. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). I-III. La consecration et le dedicace de Constantinople. Ferdinand. Ed. Timi oara. Amarcord. Andrew. Paris. 1118-1204. nr. Lactantius. 843-1118. VI c. Paris. Ed. în: The New Cambridge Medieval History. vol. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. The Byzantines in the West in the sixth century. Moorhead John. 2008.. vol. Louth. p. 1997.28.

1971. Bucure ti. Cronografia. Studitul.. M. Tesalonic. Steven. Enciclopedic . 349-382. 1970. Petritakis.Gh. în Byzantina.). p. L. 1981. D. Michael.. Ia i. Teodor. Un commonwealth medieval: Bizan ul. 1932. Histoire de l'Etat Byzantin. Traité des offices. 1994. Bucure ti.Gh. Cambridge. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. Bucure ti. Rosamond McKitterick). 2008. Bizan . Teodor. München. Psellos. Aba Iulia.. Eugen. Procopius din Caesareea. Deisis. 1972. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". 1998. în Studii i articole de istorie. Bucure ti. C. 125 . Uspenski. Balcani. Ed. PseudoKodinos. în: The New Cambridge Medieval History.123-133. c. Ed. Histoire de Etat Byzantin.. 1963). Istoria secret . 2002. McCormick.. Lumea Bizan ului. Paris. p. Ed. 1994.. G. 1962. p. Teologia icoanei.prototip al icoanei. 207 p. Runciman. Paris. (coord. vol II. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates.OBOLENSKY. Vasiliev. Bucure ti. Zbuchea. Byzantium and the west. J. 700-c. Verpeaux.900 (ed. C derea Constantinopolului.153173. Polirom. Bucure ti. Jean. Dimitri. Bucure ti.. XVI. tom III.A. Popi teanu. trad. Ostrogorski. Vasile cel Mare. Structura social a Imperiului bizantin. Occident. Un veac de istorie bizantin (976-1077). 1966. Paris.. R. M. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). 1972. A. St nescu. 700-900. 1991. Ia i. 1974. Isus Hristos . Romanitatea carpato-danubian XI.