MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

.................................. 115 4 .. 114 5..........Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma....1 Conciliul de la Ferrara .........4.....................................5...4.....4 Agonia Imperiului (1425-1453) ............. 114 5.......................2 C derea Constantinopolului ......

Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . administra ia. biserica i coroana. deoarece. elementul elenist. Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. juridic vorbind. Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. Bizan însemna Roma.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric . Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. elenism cultural. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. Bizan ul nu a fost un nou stat. vizigot. Conform unei defini ii clasice. cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . ci doar administrativ. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism.1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin.1 1. Pân în ultimele sale clipe. nici ca evolu ie. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. conduc torii s i drept spirite rele. elementul ortodox i cel oriental sau.a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 .2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. nici ca schimbare. întrucât st pânirea roman devenise prea întins . iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. 1. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). imperiul nu a fost împ r it niciodat . Purt torii puterii bizantine au fost armata. Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic .

Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. iat ce-i scrie dojenitor 6 . Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. Bizan ul. El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin .Rom . nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Ca mo tenitor al Imperiului Roman. aici au tr it P rin ii Bisericii. Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. preia gloria. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . adic al tuturor cre tinilor .dar i povara vechii Rome. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. conduc torii s i se consider împ ra i romani.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. demnitatea sa era personal i neîngr dit . Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. În Bizan ca i în Occident. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. Noua Rom . într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor .

modelul imitat este cel bizantin. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. luând i titlul Io . 1. Era instrumentul administra iei i culturii romane. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . pierzându. Limbi vechi ca aramaica. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. 7 . Un commonwealth medieval: Bizan ul.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. Persoana suveranului era absolut i sacr . Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. latina domina apusul Europei. În timp. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. administra iei i comer ului. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine.i con inutul imperial. ceea ce era aramaica palestinian cre tin . imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. Siriana. 1. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . 290. asemeni celei divine. p. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic.

2. cea din 395.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. 2 2.1. De i extins în vremea lui.C. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec. VII).1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil .) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. De la Augustus (27 a. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci. pân în vremea lui Traian (98-117). Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. Restaurarea stabilit ii. el a fost reunit în 350 i 392. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac.-14 p. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461. în 330. De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . chestiunea periodiz rii e relativ simpl .C. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec.1 Noul sistem al lui Diocle ian. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. st pânea asupra întregului Imperiu roman. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 .

dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. a primului împ rat cre tin. Galerius (293-311). Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. Edictul de toleran de la Milan (313). care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. ca atare. reu e te dup asasinarea lui Carinus. Schimb rile din administra ie. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. Constantin Chlorus i Galerius (293). Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. 2. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. s preia întregul control asupra imperiului.1. 9 . la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari.împ ra i. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. Prin politica sa reformatoare iscusit . Împ ratul Diocles. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. Treptat se ajunge la revers. succesorul de drept al împ ratului Carus. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar.2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. de stat.

r mân episodice. l-a numit pe Iulian. când Iulian Apostatul (361-363). Constan iu îl nume te pe Gallus. totu i dându. al doilea nepot al s u. Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. cât i dinspre r s rit. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. pe când î i preg tea trupele din Antiohia. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. împ ratul a dispus executarea sa în 354. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. care st pânea în Italia (340). caesar în Apus (355). Magnentiu se sinucide. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci.2 Statul sub presiune (337-395). Suspectând loialitatea lui Gallus. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. 2. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . De acum. Dup lupte interne de durat . Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. uzurpatorul p gân al lui Constans. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. în fruntea c reia se afla Athanasios. La 380. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). în 353. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. episcopul Alexandriei. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. Continuitatea sub Constan iu II. care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. nepot al s u. i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . El însu i s-a întors la Constantinopol. i doar moartea natural a lui Constan iu. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . caesar în R s rit.Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. Iulian. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. fratele mai tân r al lui Gallus. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). 10 . pentru a face fa rebeliunii. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul.

cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . în vreme ce Valens favoriza arianismul. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. dup ce de facto for aser linia Dun rii. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. vizigo ii . fiul lui Valentinian.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. în spiritul lui Constan iu . acordând go ilor statutul de 11 . o recunoa tere a st rii de facto.greuthungi i tervingi . trimise în ajutor. din cauza atacurilor hunice.vor trece totu i pe plan secund. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. a pornit împotriva lor. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. mai întâi lui Iovian (363-364). preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . nepot al lui Constantin cel Mare. o rud de-a lui Iulian. Acest pas a r mas impopular. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. A reoficializat p gânismul. Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. care a încercat s uzurpeze puterea. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . Valens.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. între Dun re i Balcani. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i.

2. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). ci i una de natur politic . fiind asasinat de Arbogast. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . Antiohiei i Ierusalimului. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . Domnia lui Arcadius. tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). Palestina. Rivalitatea între cei 12 . În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a.2. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . episcopul Milanului. încheierea unui tratat de pace cu Persia. dup episcopul Romei. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Câ iva ani mai târziu. iar dogma ortodox este acum des vâr it . Sub conducerea lui Alaric. a stat sub semnul pericolului vizigot. scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. Egipt.autonomie. în anul 383. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. în 387. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). s-a iscat un lung r zboi civil. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. cea apusean lui Honorius. Siria. care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. Ambrozie. care viza împ r irea Armeniei. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. a fost opera lui Theodosie cel Mare. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . În aceea i vreme. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. un general frac aflat în slujba sa. Cre terea influen ei barbare i apus. Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. Restabilirea unit ii Bisericii. insulele din Marea Egee. Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. Asia Mic . Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric .

Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). Chiril. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. Dup victoria asupra arianismului. marcheaz din nou unitatea imperiului. având suflet ra ional i trup. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. Cele dou naturi 13 . În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos.Rufinus i Stilicon . Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. natura uman fiind precump nitoare. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. Papa Leon cel Mare (440-461). Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. a trimis delega i la acest sinod. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. i chiar titlul de magister militum. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. Nestorie sus inea doctrina antiohian . imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. dublat apoi. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. La 438 Codex Theodosianus. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. Nestorie i pe cel al Alexandriei. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. cel care a accentuat primatul bisericii romane. în afar de p cat. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului.doi generali ai R s ritului i Occidentului .

c s torindu. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. Dup stingerea dinastiei theodosiene. pe Marcian ca împ rat R s rit. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. aliindu-se cu tribul isaurienilor. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . ci i o important victorie politic . Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. distan ându-se astfel de Constantinopol.i fiica. dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. 3 3. El îl impusese prin ma ina iunile sale. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. Urmarea a fost c Egiptul i Siria. Fiind arian i barbar. era cel mai influent personaj la Constantinopol.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. monofizi i i reforme (457-518) 3. patriciu i magister militum. proces care f cuse 14 . Astfel. cu c petenia acestuia. alanul Aspar. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. Probabil m celar în tinere e. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. Ariadna. Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . cât i monofizitismul.sunt complete i nedesp r ite.1 Lupta lui Leon cu germanicii. împreun cu Pulcheria. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat.1. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. stopând procesul de barbarizare a acesteia. Leon I cur armata r s ritean de germanici. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon.

comandantul diocezei Thracia. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491).i capitala la Ravenna. Leon II. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . împotriva lui Odoacru. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. În aceste chestiuni interveneau i demele. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. ad ugând o moned de aram . ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . acesta. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. la rândul s u. urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. Romulus Augustulus. Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus.la Constantinopol.armata apusean ineficient . garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. a fost un bun administrator i om de finan e. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. Anastasie I Dikoros (491-518). Odoacru a trimis în 480. pe care Anastasie i-a sprijinit. comandantul g rzii de excubitores. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . dup moartea lui Romulus. stabilindu. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. Theodoric. a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. fiul Ariadnei. La moartea lui Leon. 3. fratele defunctului împ rat Zenon. au durat pân în 497. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. tat l lui Leon II.

comandant al g rzilor imperiale. îns era deja prea târziu. Iustinian I (527-565). pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. Pe lâng pericolul extern. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). reprezentând o amenin are pentru stat. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. care dobândiser o for deosebit în secolul V. influen at i de împ r teasa Theodora. în urale Nika . bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol.i s ias de sub influen a lor. Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . asocia ii municipale ce se autoguvernau. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. pe tot mai înalta 16 .pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . S-a c s torit cu Theodora. a în bu it insurec ia. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. a izbucnit r scoala Nika. a destituit chiar trei mini tri impopulari. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. îns . reprezentat mai ales de per i. Îndat dup urcarea pe tron. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. fost actri . Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. în timp ce Belizarie. în 523. fiind numit succesor la tron. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). subîmp r ite în corpuri civile i militare. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial.3.2. Astfel. în 532. divizându-i pe r scula i. Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . Iustinian oscila între cele dou orient ri.

au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene.prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. f r s se loveasc de rezisten . Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. O a treia campanie. p trunde în Dalma ia. care în bu ise revoltele din interiorul statului. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . O sarcin mai important . în anul urm tor. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. Ostrogo ii. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. În cele din urm . îi atacau i ei pe ostrogo i. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. La moartea împ ratului. Ravenna. Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. întreprins contra vizigo ilor. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. capitala statului ostrogot. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. care îl detronase pe Childeric. Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. Generalul Belizarie. Dinspre vest. rechemat de la frontiera estic . sub conducerea lui Mundus. cump ra i cu aur de bizantini. francii. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. monumentele de ar bizantin . sub comanda energic a lui Totila. au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. în prim vara anului 540. prima.

prin aceast reform a dreptului. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. Prin tendin ele sale aristocratice. ci a întregii Europe. dar s-a vindecat. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. a completat grandioasa oper juridic . Din acest motiv. Simultan. fiind prescris doar aplicarea lor. cele 50 de Pandecte sau Digeste. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. chiar Iustinian fiind molipsit. promulgat în 529. Interpretarea legilor era interzis . Spiritul cre tin este integrat în ele. Pericolul supraextinderii. astfel c acestea au fost pierdute treptat. Institutele. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. dup cum o descrie istoricul Procopius. 3.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. numit Codex Iustinianus. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). Codex Theodosianus.2. având la baz compila ia anterioar . Într-un 18 . din punct de vedere literar i teologic.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . nu doar în istoria Bizan ului. Ciuma bubonic . Un manual de principii de drept. Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i.

Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. recucerite cu trud de înainta ul s u. Maurii au atacat Africa bizantin . În 568 longobarzii. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. în special în mediul rural. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). iar în Italia exarhatul Ravennei. în 585. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. nepotul i succesorul lui Iustinian. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. Iustinian. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim.interval de doar câtorva decenii. A instituit dou exarhate. îndeosebi în urma p cii din 591. 19 . împin i la rândul lor de avari. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. Armata bizantin a Italiei. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. În al doilea rând. lipsit de generalul Narses. cât i administra ia statului i a armatei. cel al Cartaginei în nordul Africii. ba mai mult. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. Mauriciu. În primul rând. vizigo ii redobândesc Spania. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. Când Iustin II (565-578). conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . iar. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. considerat un predecesor al lui Heraclius. mai ales prin reforma themelor.

doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului.Testamentul s u redactat în 597. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). În a doua parte a domniei sale. abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. Chosroes II. statua men inerea ideii imperiului roman universal. dorind r zbunarea acestuia. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. În 593 sub comanda lui Priscus. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. respectiv în Est Theodosie.i avarilor de pe Dun re. dar i a diviz rii lui. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. Incompetent ca politician. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . De acum a început tirania lui Phokas. ea deteriorându-se continuu. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. se preg tea de r zboi. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. o reluare a vechii partitio imperii Romani. Abia dup 590. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). care nu a mai putut intra în vigoare. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime.

în contrast cu perioada anterioar . Cu o puternic flot . atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade.1. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. aflate sub control bizantin. Tiranul Phokas a fost executat. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. desigur cu concursul senatului din capital . iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. limba oficial devine acum greaca. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. Armean de origine. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului. care reuneau func ii militare i civile. Heraclius întitulându-se basileos. Africa i Italia. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. Cu Heraclius I (Herakleios).1. De altel.1 R zboaiele cu per ii i avarii. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii.1. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare.r s rit. care a salvat ara de Phokas. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. 4.1 De la Heraclius la Iustinian II. deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor. iar peste dou zile încoronat de patriarh. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). 4 4.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4.

cucerind Damascul. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. dup cum arat istoriografia nou . Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. Priscus. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. comandant în Anatolia. i. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. Constans II Reformatorul. soarta imperiului devenise grea în r s rit. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). nu el a fost autorul institu iei themelor. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. p trunzând în Palestina i Siria. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. per ii l-au alungat îns . Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . În nord. tuns i c lug rit. ci unul dintre urma ii s i.anterioar . Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. totu i. ea reprezenta un pericol pentru stat. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. i la începutul domniei lui Heraclius. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. 22 . Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. în 611. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). pentru a face fa pericolului din r s rit. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. au fost r pite i duse la Ctesiphon. dup cum s-a v zut. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol.

unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. În 626 per ii au trecut la contraofensiv . a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. flota slav fiind complet distrus la 10 august. bulgare i gepide atac Constantinopolul. Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. dup o campanie de o amploare f r precedent. basileul reia campania împotriva per ilor. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. unde au distrus templul lui Zoroastru. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. ci. Reinstalarea Sfintei Cruci . având concursul patriarhului Sergios. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. Cruce . Cu acest sistem complex de reforme. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. fiul acestuia. De i Chosroes II fusese învins. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . dup reînnoirea p cii cu avarii. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. fiind superiori pe mare. r zboiul bizantino-persan. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. în anul urm tor. L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. În anul urm tor. Dup ce întreaga iarn . Având nevoie de resurse financiare. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. dup ce a ocupat Chalcedonul. Heraclius se îndreapt spre Armenia. Constantin III. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. Între 622-628 s-a desf urat. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. la Ierusalim de c tre 23 .Heraclius a reformat i administra ia central . în mai multe etape. ahrbaraz. aduna i astfel. Dastagerd. Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. pentru a. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. de unde plecase cu apte ani în urm . Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. În schimbul unor mari sume de bani. inclusiv Ganzak (Tabriz). Heraclius.

Atât ardoarea religioas . 4. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. 24 . Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. Imperiul islamic arab se formase. Sophronios (634). ascensiunea lui Mahomed. Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. Era invaziei arabe.1. Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . cât i de c tre papalitate . Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. a trecut aproape neobservat . interzicând orice disput teologic .2 Confruntarea cu Islamul. de abia redobândite cu atâta trud .dup moartea lui Honorius. cel al monoenergismului. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. deschiderea erei hegirei. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. cât i dorin a de glorie. no iune voit vag . În aceast situa ie. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim.însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. expus în 616. de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine.1. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) . Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. doctrina energiei unice .

El a fost înfrânt. David. amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. în frunte cu Alexandria. iar fiul Martinei. Egiptul. Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. a preferat o retragere tactic . la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. Heracliu.asediat îndelungat. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. Constantin III. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). Constantin (III). care în cele din urm s-a retras. doar 15 ani. titlul de caesar. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani.aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . câ tigând o victorie zdrobitoare. în schimb au refuzat coregen a Martinei. în capital . Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . Dup aceast înfrângere. În 638. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. obosit în luptele contra per ilor. Heraclius. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. nerenun ând îns la uneltiri. acordând fiului mai mic. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. iar musulmanii au invadat Siria. fiul cel mare al Martinei. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. aflat pe malul microasiatic. al celei de-a doua so ii. Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . În acest fel. În zadar îns . fiind definitiv pierdut . Soarta Siriei era acum pecetluit . Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. ca augustus. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). cel mai grav. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. Heraklonas.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar.

i a lui David. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. a murit deja dup trei luni de regen . ca coîmp rat. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. c reia i s-a t iat limba. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. Othman. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. încoronarea lui Constans II (641668). Constantin III a avut mai mul i sus in tori. cât i a lui Heraklonas. a fiului lui Constantin III. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. Colosul de 26 . Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. Muawija. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. succesorul acestuia. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia.expansiuni arabe. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. pe atunci în vârst de 11 ani. Controlând deja Siria i Mesopotamia. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. c ruia i s-a t iat nasul. Amr. Tronul a revenit lui Heraklonas. atacând insula Cipru. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. fapt ce a permis lui Muawija s . dar a pustiit zone întinse. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. care a fost castrat. devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. cu toate c . ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. Constans devine la 14 ani singur st pânitor.i sporeasc flota în mod considerabil. viitorul calif. Dup asasinarea lui Omar I. alungând garnizoana arab . comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan .

în provincii (eparchiai). Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. al conduc torului themei. Soldatul membru al themei . a fost demontat. Anatolikon. p strându-se în interiorul themelor. Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. înaintea interven iei armatei imperiale. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu.i redefineasc priorit ile. Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. Împ r irea administrativ mai veche. Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. 27 . Abia r zboiul civil din califat (655-661). Constantinopolul a fot silit s . fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. nu a fost anulat imediat. dac fiul prelua condi ia tat lui.din secolele VII-IX.stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. una din cele apte minuni ale lumii antice.Opsikion. La origine themele erau unit i militare. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . provocat de succesiunea lui Othman. ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via .i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate.aici. Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655). Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. Imperiul nu mai depindea de mercenari. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. Armeniakon i thema maritim Karabisiani. suprema ia bizantin pe mare este pierdut .

Mai întâi. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). multe comori fiind trimise la 28 . func ia logothe ilor. Herakleios i Tiberios (659). protoasekretis. mutarea re edin ei sale în apus. Au fost create trei noi demnit i ministeriale. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. Un an mai târziu. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. Exarhul Olympios. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. la Syracuza. Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. exilat la Chersones. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. r spundea de cancelarie. fiind acuzat de înalt tr dare. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. v zând atmosfera de la Roma. Un alt demnitar. fiind implicat în luptele navale cu arabii. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . Constantin (654). f r succes îns . publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . a schimbat planul. f cându. alt adversar al monothelismului. în Crimeea. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. dou energii sau voin e.i astfel un du man de moarte. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . Lui Maxim M rturisitorul. pentru ca apoi s dispun uciderea sa. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii.

Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. în imediat apropiere de Constantinopol. au devenit continue. pân în 678. 29 . dar mai ales la Syracuza. Cu toate acestea. iar resturile ei scufundate de o furtun . a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului.peninsula Kyzikos. fiind atacat în apropierea capitalei. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . În acest fel 4. începând din 663. o baz sigur de opera ii. a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic .Constantinopol. Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . cu ora ul Smyrna (672).au fost nimicite de bizantini. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur .3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). capii conspira iei fiind executa i. În acest fel. Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. domnia sa fiind dominat de r zboaie. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . mai ales în Cartagina. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. Luptele decisive se d deau îns pe mare. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . atacuri ce au continuat veri în ir. jefuind sistematic peninsula. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine .1. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor.1. În timpul ederii sale în Sicilia (663668). mare parte a flotei sale fiind ars . inven ie a sirianului Kallinikos. la Constantinopol. ceea ce a atras mi c ri populare ample. Exarhul Ravennei. acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. fiul i succesorul lui Constans II.

o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. La Dun rea de Jos.f r prea mare consisten i unitate. astfel statul bulgar era recunoscut de jure. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . sub hanul Boris (852-889). cea r s ritean . convocarea celui 30 . acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . armata bizantin a trebuit s se retrag . 50 de sclavi i 50 de cai de ras . astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. Dup moartea lui Kubrat. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. s-au îndreptat spre apus. Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . dup ce i împ ratul se îmboln vise. Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. din partea cea mai vulnerabil . care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. acostând în nordul gurilor fluviului. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. pl tind i tribut. oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. Bulgarii. în frunte cu Asparuch. Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase.promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . F r nici un rezultat. astfel c împ ratul a dispus. Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). În vreme ce în secolul VI. i-au f urit statul cu capitala la Pliska. Victoria Bizan ului asupra arabilor. ceva mai devreme. ducând tratative cu biserica roman . prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. Pentru câteva secole. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. înrudit cu hunii i avarii. în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune.Uniunea celor apte triburi . Înfrânt în fapt de bulgari. De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. Dup cre tinarea for at . sub conducerea hanului Kubrat. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. din 678. Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. Constantin IV încheie pace cu Asparuch. fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). o parte dintre ei. devenit prin botez Mihail.

stabil pe termen lung. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. a dispus s le fie t iat nasul (681). papa Honoriu I i Macarie. care înc era în via . imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. invocând guvernarea dup modelul Sf. dup pilda bunicului s u. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. în plan politic i bisericesc. un sclav i un cal. Dup ce le-a retras titlurile . Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. Abd al-Malik. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. Paul i Petru.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol.de i senatul i armata erau împotriv . În 688. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). au fost spânzura i. 705-711). Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. prin continuarea reformelor înainta ilor s i. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . acesta devenind astfel coîmp rat. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. Dorind s guverneze singur. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . Heraclius i Tiberius. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. La fel ca tat l s u. Pyrrhos. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. avea îns înclina ii despotice. 31 . patriarhul Antiohiei. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. în ciuda r zboaielor ulterioare. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. Treimi. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u.

care doreau s scape de povara revoltelor acestora. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. Slavii în nemul umirea lor. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. 1997. furios. Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. Haldon. 32 . Byzantium in the Seventh Century. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. în acord cu califii. În general îns . înclinând s se supun arabilor. Anatolikon. pe plan intern. Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. în contextul ascensiunii musulmane. Cel mai probabil îns . unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. a ez ri de akritai. Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). mai ales în thema Opsikion. Posibil ca aceast them . este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. împ ratul. Cambridge. poate i Samos. a cor bierilor . i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. o categorie de 2 John F. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor.Pentru a îmbun t i situa ia etnic . Pentru a ap ra zonele de grani . pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. atât din Balcani. ca i armenii. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. cât i din Asia Mic . ea constituind fundamentul economic al themelor. Iustinian II a creat. oscilau în rela iile cu Bizan ul. În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. Nu este sigur c legea agrar . a c rei origine nu a fost clarificat .

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712).2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . Bulgarii. au f cut incursiuni de prad în Tracia. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil.1. care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. De i r scoala fusese început de armat . strategul themei anatoliene. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. l-au detronat i orbit. Noul împ rat. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. fiind depus i înlocuit. În fa a pericolului arab. protoasecretisul Artemios. împreun cu fiul s u. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. pentru a distruge flota musulman . în 715. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. retr gându-se la Salonic. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. aliat cu Artabasdos.4. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. va curma orientarea monothelist . asediind capitala imperiului. El a fost un adept al ereziei monothelite. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. un politician mult mai capabil. originar din nordul Siriei. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. din thema Opsikion. cu a c rui fiic s-a c s torit. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. strategul themei Armeniakon. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . retr gându-se ca monah la Efes.

Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . Episcopii iconocla ti . eikon. dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . fiind încoronat la Hagia Sophia. Ra iunile politice i strategice. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. 4. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. de c tre scriitorii ortodoc i. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. implicit de popula ia din Asia Mic . anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. a sf râma ).Constantinopol. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. Biserica armean .. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. nefiind oficial ostil imaginilor. Iconoclasmul (gr. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. c reia. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. accentuând cultul crucii. imagine . 37 . Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor.1. în contextul luptelor împotriva arabilor. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. Criza se anun ase de mult vreme. klaein. Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. le venera nu dup obiceiul grecilor. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale.

preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. inclusiv describilitatea. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. dar atunci când Hristos a devenit om. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. Mai mult. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. care a r spuns: eu sunt basileu i. a icoanelor. În consecin . imaginile lui Hristos. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. Respingerea imaginilor/ icoanelor. pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. Ioan Damaschinul. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . Aceast func ie central a imaginilor religioase. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843).Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. Dalma ia. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. doctrina întrup rii. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. Conform opiniei iconodulilor. pe de alt parte. a ap r torilor imaginilor. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). Eparhiile Romei din Grecia. de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. ca om. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. Teologii ortodoc i. Inseparabil de tradi ia liturgic . ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. asemuindu-le idolilor. de origine sirian . totodat .

În ciuda succesului în sfera teologic .4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. iar un altul Theodosios III c lug rit. cât i în cea secular . ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. care a comandat trupele bizantine. a început negocierile cu bulgarii. În consecin . conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. Dintre ei. Leon. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. Planul musulman din 39 . La începutul verii. patru au pierit executa i Leontius. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. un altul a murit dup ce a fost orbit .Anastasie II. Pentru a câ tiga timp. iar Amorium. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. Tiberius III. 4. Leon III (717-741) impune o nou dinastie. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. noul calif de la Damasc. chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. în 787. Iustinian II i Philippicos. În afara aspectelor teologice. Atât introducerea politicii iconoclaste. imperiul se afla în pragul ruinei. În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic .biserica). cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX.1. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802.

fiul lui Leon III. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. a principalului drum spre Caucaz. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. În prim var . cu fiica hanului (733) . i înt riri de trupe de uscat. Fostul împ rat a fost executat. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman .înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . iar partizanii s i aspru pedepsi i. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. îns în tab ra arab a început foametea. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. Paralel cu zidurile lui Theodosius. care ie ise din uz. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). nemul umi i de conduc torii lor musulmani.va avea drept rezultat. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. flota arab a început blocada pe mare. Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. Majoritatea solda ilor trimi i de calif. La începutul lui septembrie. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. Muslamah. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. miliaresion. pentru a aproviziona trupele asediatoare. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . i astfel s -l captureze pe Anastasie. au trecut de partea bizantinilor.717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . flota arab în retragere fiind incendiat . astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt.

au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . o them la fel de mare. codicelor i novelelor lui Iustinian. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. Themele din Asia Mic au fost restructurate. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. În 726 public un nou cod de legi.raportate la secolul VIII . inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient.r sunet. Ecloga (selec ie). fiind redactat în limba greac . Avortul a fost scos în afara legii. orbirea). Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. Thema Anatolikon a fost divizat .anume prin mutilare (t ierea nasului. iar sodomia era pedepsit cu moartea. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. 41 . interese promovate de împ ra ii isaurieni. Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. În Opsikion. denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . Ecloga a avut ulterior o proast faim . Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. dup cum. victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . punea la îndemâna judec torilor un codice practic. o nou codificare a dreptului bizantin. în 732. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. cu centrul la Efes. digestelor. mâinilor. Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian.

Artabasdos. Constantin V i-a îng duit s . Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. care de fapt fusese asasinat. 42 . dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742).4. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. îns i-a redat stabilitatea. motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. A guvernat ini ial pu in. refugiat în Amorium. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. Constantin. Nikephor. de unde a adunat o tiri. în schimb patriarhului Anastasios. se sim ea i el îndrept it la tron. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. a pornit spre Opsikion. Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. ginerele lui Leon III.1. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). Artabasdos. a ocupat capitala. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). În prim vara anului 743. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. strategul themei Thrakesion. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . fiind de la Constans II.i p streze func ia. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. Ajuns în Bithynia. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . fie pe Artabasdos. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . n d jduind s . Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. singurul împ rat care a murit în patul s u.

adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. profitând de r zmeri ele din califatul arab. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. imperiul putând începe ofensiva. În 746 Constantin. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. folosind regimentele create de el (tagmata). Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. a pornit ofensiva. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. R zboiul civil. a hot rât nimicirea icoanelor. 43 . Conciliul de la Constantinopol din 754. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. propriet ile mân stire ti fiind secularizate. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. inut în palatul imperial din Hiereia. În r s rit. dup ce a divizat thema Opsikion. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. Prin cele ase tagmata. unde ocup Germaniceea. în imediata vecin tate a bulgarilor. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. care durase mai mult de doi ani. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. dar i de o grav criz intern .

Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. 4. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. Totu i. în thema Opsikion. Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). Doar Vene ia i câteva insule. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. chiar prin teroare. dar nu a ini iat nici o ac iune militar . Cu toate acestea. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. Prin crearea de tagmata. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic .1. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. prin iconoclasmul s u impus for at. ani în ir. În vara anului 775. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). a ob inut succese în Thracia. fapt v dit în 774.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. prin pruden a 44 . Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. dar a l sat o crunt controvers teologic . a dus în final la pierderea Italiei. la franci i papalitate. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . în încercarea de a recupera Ravenna. În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. Constantin a trimis ambasadori. la lombarzi. a mân stirilor în Imperiu. reprezentantul aristocra iei protobulgare. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. a l sat o armat mai puternic .

2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. În schimb. protoasecretis-al Irinei. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. Dup câteva luni. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. dup alte p reri din cauza tuberculozei. armatei i al constantinopolitanilor. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. Conciliul. 4. Lipsindu. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . 45 . în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. un politician chibzuit i slugarnic.2. având prezen de spirit. originar din Atena iconodul . se baza pe func ionarii iconoduli. Irina. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . pe lâng biserica oficial . La moartea împ ratului (8 septembrie 780). se pare. ei fiind exila i la Chersones. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . fiul Constantin fiind minor. a fost convocat în Biserica Sf. pe eunuci. Irina. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. având în acest sens acordul senatului. reconvocat în 787. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste.i modera ia sa. o împ r teas cu voin de fier.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. noul patriarh. Tarasios. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . a ap rut o nou ramur radical cre tin . Irina. de Irina. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. Leon IV moare otr vit. în care cuplul imperial nu mai era viabil. logothet al po tei i consilier i pe preo i.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. Conciliul. reprezentat mai ales de monahi.

Nikephoros. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. s rb torind 40 de zile cu mare fast.i discredita fiul. împ ratul moare. Irina a fost pe cât de ambi ioas . în timp ce Constantin a devenit coregent. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . aleas pentru el de Irina. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. Ca urmare a expedi iei din 783. s tul de presiunile adep ilor mamei sale. Irina nu a consim it s renun e la putere. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. pe atât de incapabil în planul politicii interne. Doi ani mai târziu.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. ponegrit de istoriografia oficial . Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. cât i al iconocla tilor din imperiu. exilat în Sicilia. ruinând finan ele statului.i d duse acordul pentru divor . De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). Theodota. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. La câ iva ani. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. Prin asocierea mamei sale la domnie. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. în 46 . De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria.Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. purtând titlul de basileus. Solda ii loiali Irinei. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. Ea a f cut concesii financiare bisericii. cump ra i cu promisiuni de putere. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. fratele lui Leon IV. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. divor instigat tot de c tre mama sa . silit s abdice. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu.

Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. ad ugând la acestea înc 8. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol. exilând-o pe insula Prinkipos. 4. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. Împ ratul Nikephoros. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal .i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. Starea statului bizantin era ubred . a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i. unde a murit un an mai târziu. devenind format coîmp rat cu Irina.urma p cii încheiate. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . ca fost logothetes tou genikou. Dinspre nord amenin area bulgar . imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar.a afectat considerabil Imperiul Bizantin.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. mai apoi în Lesbos. în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat.2. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina.5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i.

Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. Istriei i Dalma iei. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . Adrianopol. C m t ria a devenit monopol de stat. iar rela iile cu biserica deveni tensionate. f r a l sa impresia c impune noi taxe. Makedonia.mân stiri i biserici. Thessalonik i Dyrrachion. acuzându-l i de patima pederastiei.cau iunea mutual . Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. Din 805. Ortodoxia sa era suspect . 48 . împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. a fost necesar .Thrakia i Hellas. f r aceste m suri. supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). atâta vreme era probabil de provenien arab . Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. refuzând s mai pl teasc tribut acestora. cum le-a numit istoricul Theophanes. teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. Un bun teolog i istoric. pe lâng cele existente . flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. inclusiv a zonelor maritime. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic .

basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. a distrus ora ul Pliska. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe.instalat de curând pe tronul din Pliska. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. a fost proclamat împ rat de c tre armat . Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. fiul lui Nikephoros. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . i el r nit în lupt . În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica.Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. în 49 . Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. Începând cu Mihail I Rangabe. au fost din nou supu i persecu iilor. Staurakios. pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). reintegrând-o sistemului defensiv. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. atac i cucere te Serdica. Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. R mâne în c o enigm . iar dup ce a refuzat tratativele de pace. în octombrie 811. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. inclusiv curtea hanului Krum. Iconocla ii. Mai mult decât catastrofa militar . secta se r spândise în Asia Mic . dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. cumnatul lui Staurakios. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. În defileurile Balcanilor. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). când în califat izbucnesc tulbur ri interne. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. îng duitor cu to i. Din tigva împ ratului. Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. În prim vara anului 809 Krum.

Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). retr gându-se pe insula Prote. Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste.2. Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. Cum Imperiul refuz . Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . Leon III i Constantin al V-lea. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). În aceste momente nu numai împ ratul. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. dar nu a fost un bigot.i impun voin a în Occident.emiratul de Melitene. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. în apropiere de Adrianopol. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . Leon Armeanul. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. continuând linia politic început de modelele sale. unde moare în 845. Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. Dup ce a recucerit Mesembria. a p truns în Constantinopol f r rezisten . dar i materiale necesare focului grecesc. Leon. Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. care în 811 fusese declarat coîmp rat. Disensiuni Theophilos Leon V. Mihail II. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). Fiul s u cel mare. în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. originar din Anatolikon. patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. i fratele acestuia. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . A învins punctul de vedere al lui Theodor. iar aceasta înf ptuit . într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . Mihail. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. Theophylact. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). strategul Leon. 4. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. au fost scopi i. a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). a consim it s abdice i a fost tuns c lug r.3 Reac ia iconoclast .

Cu fiul i succesorul acestuia. este declarat coîmp rat. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. unde criza intern izbucnise. Leon a înt rit în grab fortifica iile. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. Omurtag. a devenit general al federa ilor. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. Înv atul Ioan 51 . Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. De Cr ciun. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. a intrat în Adrianopol. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. Sembat. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). regele hunilor. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile.i numele în Constantin. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. i deopotriv impunerea iconoclasmului. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. reu ind s scape. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813.a vener rii icoanelor. iar Toma. Leon a sporit influen a adep ilor s i. dar a aflat curând c armata sa nu. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . fiul mai mare al lui Leon. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. acesta schimbându.

silit s capituleze. un bun militar. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. inclusiv la abatele Theodor Studitul. inteligent. dar i prin duritatea instaurat la curte. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. pe o pozi ie iconodul . Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. împreun cu fiul s u. Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. de i doctrina statului r mânea una iconoclast . a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. amânare care i-a fost fatal împ ratului. fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. patriarhul Nikephoros s-a opus. La vestea acestor inten ii. Astfel. general al federa ilor din Asia Mic . la rug min ile împ r tesei Theodosia. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). în Sfânta Sofia.Grammatikos. Sophia. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. respingând-le astfel pe cele din 787. un curtean devotat împ ratului. i punându-se. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. Prin persecu iile aduse iconodulilor. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. zis Slavul. a fost 52 . Thoma Slavul. din ra iuni politice. dar altminteri grosolan i incult. cea mai important din Constantinopol. în fa a altarului din Sf. conduc torul mi c rii iconoclaste. iar bogata m n stire Stoudios. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . i fost tovar de arme al împ ratului. a fost trecut în proprietatea imperial . El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea.

situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. în r s rit i în Sicilia. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. înaintând spre Mesopotamia. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. pentru a se r zbuna. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. Cu toate acestea. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. Cu toate acestea. În iulie 838. coîmp rat din 822. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. cu ajutorul maurilor spanioli. fiind educat de Ioan Grammatikos. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. a poruncit incendierea cor biei. Theophilos a reu it. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. cea mai important fort rea din Anatolikon. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. a ocupat Ankyra i Amorion. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. Împ ratul a fost poet i imnolog. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. Theophilos a fost auster i drept. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. precum i un bun cunosc tor al teologiei. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. Theophilos (829-842). Califul. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. în 841. distrugând Sozopetra. urma ul lui Mamun. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. Theodora. patria lui Theophilos. 53 . În 838. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. exploatând disensiunile din tab ra arab .schingiuit i executat. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste.

dar mai ales logothetul dromului Theokistos. Dup defensiva în Europa i Asia Mic . Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . apoi i politic .1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. Nu dinastia amorian . Dac a e uat ideea statului bizantin universal. favoritul ei. mai întâi de ascensiune cultural . la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. Theophilos las în urma sa un fiu minor.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. Photios. a deschis noua epoc . de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana. Bardas i Petronas.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. Mihail al III-lea. În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. De i cei mai mul i erau din r s rit. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. magistrul Sergios Niketiates.3. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. ci domnia nelini tit a ultimului amorian. Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . Începuse o nou perioad . Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. Bardas. în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. se pare un unchi al Theodorei. 4. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri.

deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . pân ce studi ii au fost excomunica i. dup dou veacuri de defensiv . În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. Sprijini i de patriarhul Methodios. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. mul i fiind extermina i. Bardanes. Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. Disputa s-a înte it mereu. În 853. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. 55 . vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . devenind singurul sfetnic al Theodorei. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. Cultul. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. în ciuda unor insuccese de pân atunci.

Petronas. fiind înconjurat. victim a diverselor influen e de la curte. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. când tân rul Mihail al III-lea. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. adesea necuviincioase. el a fost totu i un dinast talentat. Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. al politicii de la curte era Bardas. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. Bardas a ac ionat în for . iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. acesta primind din 862 titlul de cesar. Theodora a fost for at s renun e la regen . Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. cealalt în favoarea lui Ignatios. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. una în favoarea lui Photios. A urmat o perioad agitat . unde se studiau cele apte arte liberale. considerat un al doilea Nero. a fost îns i vehement criticat de preo i. f r a fi devenit un mare împ rat. din nemul umire. se ocupa de chestiunile militare. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. fiind perceput ca un desfrânat. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. apelând mereu.Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. Constantinopolul. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. la Roma. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. dup cum un alt unchi al basileului. oricum. În ciuda unei purt ri compromi toare. fiind înc lcate normele de însc unare (858). strategul themei Opsikion. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. un veritabil ascet. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. În imperiu s-au format dou partide. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . S-a interesat întotdeauna de armat . Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. Conduc torul real al statului. ajuns la majorat. predate în limba greac . 56 . Patriarhul Ignatios. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma.

derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. Respingând un atac al lui Omar. De la numele 57 . Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. dorind s evite influen a clerului franc. El a luat partea lui Ignatios. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). Dup secole de r zboaie defensive. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. cunoscut cu numele de glagolitic. au fost misionarii trimi i în Moravia. El a trimis deciziile sale sinodale papei. în fapt. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. Ini ial.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. Pe scaunul Sf. dup retragerea ru ilor. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. fratele lui Bardas. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. de fapt în dialectul macedo-slav. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. Petru se afla un pap capabil. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. refuzând s -l recunoasc pe Photios. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . Chiril i Metodiu. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . în 863. în persoana lui Nicolae I. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. Solu ia a v zut-o Bizan ul. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. ea devenind de acum. ca i de o apropiere franco-bulgar . renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . începând cu 863. strategul Petronas. urmând s traduc Biblia în limba slav . în Asia Mic . sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. Trecând la ofensiv în Asia Mic . ofensiva bizantin a fost mai prudent . din Salonic. Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . Motivul corespundea realit ii. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. bicefal . Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. în cre tinarea atacatorilor.

Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. de unde avea s fie preluat i de sârbi. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . bizantinii fiind prea departe. a întors spatele Bizan ului. În Moravia. de c tre români i ru i. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. fie din Roma. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. principele bulgar acceptând numele de Mihail. În schimb. îns . iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. veni i din Moravia Mare. numele împ ratului. bulgarii au cerut misionari de la franci. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. Spre bucuria lui papei Nicolae I. Mihail al III-lea se aliase. Împ ratul a scris papei. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud.a flotei. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. primind func ia de parakimomen. dar i în fa a presiunii militare . alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . în Marea Neagr . Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. viitorul împ rat. declarându-l asociat la 58 . Cu aceasta. i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . asasinându-l cu acordul imperial. Procedând invers decât moravienii. care era de condi ie modest . atacând mai ales dogma occidental filioque. În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. cu Vasile Macedoneanul. La botezul s u a participat basileul bizantin. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. vrând s ob in o biseric independent . În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). fie de la franci.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. Vasile. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. spre nenorocirea sa. misiunea a fost finalizat de franci. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. În urma activit ii lui Clement i Naum.

oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. La încheierea conciliului din 869/870. 59 . în prezen a lega ilor papali. Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. Motivul a fost în primul rând unul politic. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. Photios. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . prin alian a cu Imperiul bizantin (871). Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. 4. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte.i statutul de mare putere european . Ludovic II. fa de patriarhia de la Constantinopol. În anul urm tor. Imperiul redobândindu. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat .domnie. prin delega ii ei. împ ratul din Apus. când a fost excomunicat Photios. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. care va prelua tronul imperial. fosta amant a lui Mihail al III-lea. ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). Adrian II. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea.3. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei.

Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. Fratele mai tân r. de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. un despot arbitrar. exact un an mai târziu pe al doilea fiu. Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. Ca bun orator i scriitor. dar blând. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . dup moartea prematur a lui Constantin. În 872. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Alexandru. îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. ori poate al lui Mihail al III-lea. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. sîrbii. Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. pe cel de-al treilea fiu. fiind asediat i distrus . Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. Alexandru. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. Pentru a p stra tronul în familia sa. de i Moravia a r mas supus Romei. capitala statului. La moartea lui Vasile I. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. un iubitor al luxului. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. în timpul lui Mihail II (820-829). În plan juridic. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. pe tronul imperial va urca fiul s u. iar în 879. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. Tephrike. Stephanos. inspirat din Eclog i Prokeiron. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . va deveni din 893 patriarh. Leon. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. poart supranumele de cel 60 . Leon al VI-lea În eleptul (886-913).

Zoe. nobilissimos i kuropalat. Prin novelele sale. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. Tezaurul era administrat de un chartularios. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. erau cele de cezar. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. Titlurile cele mai importante în imperiu. Nicolae Misticul. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. Important era func ia de eparh. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. judec tor suprem în stat. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. cea de basileopator. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. aliatul lui Vasile. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i.i atribu iile avute în secolele anterioare. La preluarea tronului. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. Un al doilea patriarh. Opera sa const în oracole poetice. conduc tor al administra iei imperiale.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. c ruia i-a fost discipol. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. Senatul are doar o aparent importan . În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . acesta reglementând via a capitalei. Împ ratul devine singura putere legislativ . va fi i el înl turat prin ordin imperial. incluzând i pasaje din Prokeiron. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. dup basileu. pierzându. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. Func ii deosebite aveau eunucii. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. imnuri i un tratat de tactic militar . De importan deosebit a fost opera sa legislativ .

Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. amenin ând Constantinopolul. au provocat arului bulgar mari pierderi. trecând Dun rea. Neavând suficiente trupe în Europa. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. Dup o perioad de pace. bun oar în cea de strateg. f r o aprobare imperial expres . Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. În plus. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. arul a 62 . a invadat Tracia i Macedonia. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. Înainte vreme. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam .de func ii. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. Concomitent. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. iar pentru a evita concuren a. s primeasc dona ii. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. arul. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. Conflictul s-a iscat din motive comerciale. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. ad ugându-se noi func ii. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii.

obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. În 902 ei au cucerit Taormina. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. Leon s-a 63 . dar i ru ilor. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. Astfel. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. reluând r zboiul cu Bizan ul. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. Deasemeni. Armenia era expus raidurilor arabe. În r s rit. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. Constantin Porphyrogenetul. Simeon i-a respins pe unguri. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. botezat doar cu trei zile înainte. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. care ajungeau pân în Cilicia. dup moartea cele de-a treia so ii. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. În vest. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. ungurii. fiind ridicat la rangul de august . Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. Oleg. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. La Adana. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. Ini ial. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon.

Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. fiind asigurat . arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. îndep rtând sfetnicii lui Leon. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . a început r zboiul cu bulgarii. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. Nicolae Misticul. A închis-o pe Zoe la mân stire i. i-a adus în preajm oamenii s i. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. murind în iunie 913. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. dar Alexandru. 4. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. care î i consolidase puterea. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. s preg teasc un atac asupra Bizan ului. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . ci chiar coroana imperial . condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . principalul regent. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. cu mare efort. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. În condi iile frac ion rii puterii politice.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. Implicit. La moartea sa. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. continuitatea dinastiei macedonene.3.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. tefan i Constantin (944). Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. Astfel. demonstrându. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. se decima ea îns i. amenin imperiul la Dun re. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. fie ca împ ra i. înjunghia i. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. 3 au pierit de foame. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. ori coîmp ra i. celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. 12 au murit în m n stire sau exil. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. în frunte cu marele cneaz Igor. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr .i întreaga for . sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. astfel c 68 . Este perioada când Bizan ul. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat.sudul Armeniei i va asedia Edessa. t ierea nasului sau a mâinilor. 12 for a i s abdice. Dup înfrângerea ru ilor. În Bizan . Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. spânzura i. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. scoaterea ochilor. permi ând ulterior. sugruma i. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. În 944 un nou atac rusesc. 34 au murit în patul lor. 18 au fost mutila i prin castrare. 20 au fost otr vi i. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. a eunucilor sau armatei. atac respins cu ajutorul focului grecesc. de strad sau militare i 65 de detron ri.

nepotul s u. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. tocmai pentru a descuraja asasinii. dup cum s-a putut deja observa. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . ars de viu. aceast maladiei a purpurei . Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. gineri sau copii adopta i. Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. oricare centurion. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor.i dezv lui complicii. doar nepo i. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . Leon V n scut în Armenia. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. Dinastia isaurian a dat patru domnii. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. cea frigian trei. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. din care patru împ ra i au murit violent. Romanos folosise acela i procedeu. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. uzurpatorul lui Leon V. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. Iustinian. Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII.fiul lui Mihail Rangabe. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. iar Romoanos Lecapenos. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. ci întreaga familie. ambele încheindu-se cu câte un regicid. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . Cel culpabil era supus torturii pentru a. tras în eap . Leon I fusese m celar. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. Mai rar era tuns i c lug rit. oricine putea fi îndrept it la guvernare. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . în 813. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. Mihail II.

ci excelen ii s i generali. Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. armele sau în el ciunea. În plan extern. continuau în sudul Italiei. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. aurul. exila i i apoi uci i. botezat cu pu in vreme mai înainte. guvernator al provinciilor. Chiar marea cneaghin a Kievului. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . Despre administrarea imperiului). Constantin a fost un împ rat-c rturar. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. arhitectur . În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. ambii viitori împ ra i. Constantin. administrator. i restul lumii. astronomie. Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . 70 . sculptur . Nu a fost doar un oarece de bibliotec . fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. cu suveranii Orientului i Occidentului. Olga. ci un abil administrator al statului. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. orice mijloc era binevenit. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. Luptele. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. Despre theme. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . reu ind s recucereasc Adana. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . evident cel bizantin. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. împ ratul legitim. Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. luând numele so iei împ ratului. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. cu audien e pentru solii str ini. pictur i muzic . trupele bizantine. a preluat astfel personal i efectiv puterea. Elena. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. Era iscusit în matematici. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. duse f r angajament deosebit. Despre ceremonii. general.

La conducerea bisericii. c l-ar fi otr vit. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . Dup înl turarea Lekapenilor. mare drongar i parakimomenos 71 . a urcat ierarhia de la curte. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. La fel ca mul i dintre predecesorii s i. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. a preluat comanda suprem a armatei. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. nora împ ratului. Bringas. el preferând s .i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. care murise . în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. în locul lui Theophilaktos. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. Cu toate acestea. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. care are un apetit nes ios pentru intrigi. un politician talentat i experimentat. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. împ r teas sub numele de Theophano. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. c reia îi era pe deplin supus. fiica unui cârciumar din Constantinopol. femei destr b late. al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i.3. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. devenind logothet al tezaurului. sistemul themelor intrase de acum în declin.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept.c zând de pe cal. 4. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. Istoriografia bizantin .5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. o acuz pe Theophano. urzind intrigi împotriva împ ratului. de i ar fi avut suficiente motive. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. curmale i smochine). Bardas Phokas. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. apoi în 947 când tefan. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. Constantin a continuat politica acestuia. Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa.

Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. A fost practic o lovitur de stat. armatele bizantine. probabil otr vit din ordinul so iei sale. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. ca r splat pentru meritele sale. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. împotrivindu-se liberei ini iative.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. Cu aceasta. nemul umiri în imperiu. Politica fiscal dur a provocat. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. În vara anului 960. bizantinii au cucerit ora dup ora . De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. un politician abil i cu o râvn f r egal. i aici. se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. i ea. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. func ie rezervat eunucilor. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. a teritoriilor cucerite în r s rit. strategul-autocrator al Asiei. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. de origine armean . O excep ie a fost împ ratul Vasile I. Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. continu seria marilor victorii. fiind mai degrab un ascet.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. Aleppo. în timpul s u aceasta 72 . în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. Pe plan extern. Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean .mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . conduse de generali de excep ie. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban .

În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. cei boga i pe cei boga i. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . lucru d un tor statului. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. Anexat a fost deopotriv Cilicia. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. Cu sarcasm. o alt parte. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. 73 . c ci cei 40 de ani ar fi trecut. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. care la scurt timp au avut un succes impresionant. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. apelând la argumente teologice i morale. În acest mod. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci.i pozi ia economic . O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului.înt rindu. De acum. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. în loc de patru. R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. continuat de cei doi urma i ai s i. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. încercând chiar s le m reasc . cum încercase i Romanos Lekapenos. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. Principiile. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. cu Aleppo. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. În schimb. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate.

dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. În 968. În vara lui 968. f cuse destule concesii bulgarilor. atr gându. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969).i prin m surile sale i du m nia clerului. condus de episcopul Liutprand din Cremona. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. Bulgaria. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. s-a instalat la Preslav. Boris al II-lea. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. Cei doi urmau s se c s toreasc . de 74 . sl bit de lupte interne. Înainte de încoronarea sa. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. au primit drept plat biciuirea. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. Theophano. neglijat de împ rat. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . capitala aratului. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. a fost o victim u oar pentru ru i.Între timp. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. a luat drumul Constantinopolului. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. Din cauza politicii fiscale. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. Dup trei ani de foamete. o solie. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur.

În toate ora ele cucerite (Nazareth. Theophano. În iulie 971. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea.i extind st pânirea înspre Asia Mic . a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. Sviatoslav capituleaz . care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. 75 . cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. Luând de so ie pe Theodora.Cr ciun în 969. Accra. asediul bizantin fiind sprijinit i de flot .fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. a fost exilat pe insula Prote. mama lui Vasile al II-lea. Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. reu ind s ocupe Siria i Palestina. De i asasin i uzurpator. dorea s . a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. în aprilie 971. bizantinii intrând în Mesopotamia. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. luând cu asalt capitala bulgar . Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. Astfel. sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. de i luptele principale s-au dat pentru Siria. a înconjurat cetatea. care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. Ioan I Tzimiskes.i legitimeze calitatea de împ rat. apropiindu-se de Ierusalim. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. asaltând în anul 971 Antiohia. Theophano. fiul nelegitim al lui Romanos I.

Phokas îns . aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. parakimomen. nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. fratele s u în vârst de 16 ani. care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e.dar chiar i antipatia împ ratului. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). înalt func ionar de la curte. iar averea sa confiscat . Abia în 985. de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). dup ase ani de succese militare. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . în vreme ce Constantin. Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. urma ul legitim al dinastiei macedonene. a putut doar cu greu s se impun . de o energie debordant . fiul lui Romanos al II-lea. Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. Vasile.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. 4. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . avea 18 ani. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. i a asigurat o perioad de prosperitate economic . nu a ar tat nici atunci. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. hot rât i realist. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . Vasile. Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. care a fost exilat.3. împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc.

îndeosebi a mân stirilor. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. bazileul a strâns fabuloase bog ii. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. alt dat . apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). din clipa în care Skleros. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism.intern . Vladimir Sviatoslavici. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. Cre tinarea Rusiei. care. chefuia în v zul tuturor. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. comori adunate de la arabi. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. sora împ ratului. În timpul domniei sale. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. De acum înainte. în special puternicei familii Phokas. iberi i de la bulgari. dac d m crezare cronicarilor bizantini. timp de mai multe veacuri. sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. ace tia fiind sili i s le restituie. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. în schimbul trimiterii drujinei sale. apoi Phokas. ori de la r zvr ti i. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. amenin ându-l din dou p r i deodat . Skleros. Împ ratul. . petrecut ceva mai târziu. el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . . a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. În aceast situa ie critic . varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . Restabile te allelengyon. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare.

Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. cât i în public. o nou forma iune statul bulgar apusean . iar Chersonesul restituit. nu oamenii cu carte. f r s stea pe gânduri. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. Nu vorbea repede. purtând haine obi nuite atât la curte. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. Vasile II a jurat s se r zbune. Vasile II a dispus retragerea.ad posti. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. îi pl cea s trunchieze vorba. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. când i când. fiul prin esei Theophano. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. pe care l-a redus la minimum. luându-l prizonier pe arul Romanos. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). Împ ratul Otto III. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. Nu punea pre pe ceremonial. r mânând holtei pân la moartea sa. ci dimpotriv . astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. p trunzând pân în Moreea. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. nici pe podoabe ori ve minte. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. nici cu vorbe alese. În pofida inteligen ei sale. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. cel mai important ora din regiune. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. Vasile.

a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german.000 de lupt tori. Sirmium (1018). Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. cei peste 14. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. la rândul lor. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. Thessalia i Bulgaria propriu-zis . ob inând largi privilegii în comer ul levantin. În lupte sângeroase.Porphyrogetent . murind dup dou zile.i cap t zilelor prin otr vire. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. Eudokia. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. cu centrul la Ohrida. Armata bizantin num ra peste 40. oricum dorea s se retrag la mân stire. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. Teritoriile statului bulgar. cea mai tân r . trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. cu centru la Silistra. Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. cea mai mare dintre nepoatele sale. cea mijlocie.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. taxele au fost 79 . Theodora. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. teritoriul dintre Dun re i Balcani. punându. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. Dalma ia la Adriatic . doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. Zoe îns . fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. Vene ienii. începând cu acest an. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. Abia acum. de altfel nu s-a c s torit niciodat . ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). Sirmium pe Dun rea mijlocie. Arnulf. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. cel mai bogat cleric al apusului. pentru a se putea dedica problemei bulgare. ciupit de v rsat.

Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . urma ii s i. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . 4. Acum. În doar în 46 de ani. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. în vremea lui Vasile II. neglijând armata. Sârbii. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . Murind f r urma i. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. conduc torii locali au fost men inu i. f r s vrea. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind . iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. ace tia p strându. drumul dec derii Imperiului.i într-o anumit m sur autonomia.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani. dar i latinofone. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. împ ratul murind în decembrie 1025. Vasile II a preg tit.men inute la cuantumuri rezonabile. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic .4. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie.au fost întrerupte. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav .

A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. dinastia macedonean se stingea. Schimb rile frecvente la tron. vân toare i circ. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. în vreme ce împ ratul. sora Zoei. amator de cai. la moartea împ r tesei Theodora. În 1056. datorit politicii sale fiscale. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). înzestra i cu cai buni. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. aristocra ia anatolian . chipe . Eustathios. împotriva c ruia. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili.stabilit de el. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. Din nenorocire 81 . Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . fratele lui Vasile al II-lea. În aceast situa ie militar dezastruoas . Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. Cei mai valoro i generali. Imperiul. care a reac ionat cu o lovitur de stat. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. ei tr dând adesea. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. întemeietorul unei noi dinastii (1081). se temea s . chemând adesea în ajutor pe barbari. de teama uzurp rii. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. de stratio i bine înarma i. lipsit de orice moralitate.i asume responsabilitatea guvern rii. disciplina i. au fost destitui i. Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. Spondylos i Simeon. au marcat aceast perioad nefast . dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i.

având în grij azilurile imperiului). m sur ce mic oreaz veniturile statului. Zoe. murind la scurt timp. împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). În 1030. sub amenin area cu orbirea.pentru ei. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041).i sfâr itul aproape. uneori chiar i ereditar. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. Zoe. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . care de mult vreme îi era amant. Revocarea allelengyon-ului. înfrânt în cele din urm de împ rat. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. La o vârst destul de înaintat . marile latifundii s-au ref cut rapid. aproape 60 de ani. El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. percepute odinioar de la rani. una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. 82 . Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. plictisit de so ul s u care o neglija. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. fiind obligat de împ rat. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . Cu toate acestea. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . deoarece impozitele. cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu.i g seasc sc parea în Antiohia. La cei 56 de ani ai ei. pe via . magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. devenind al doilea so al s u. fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. sim indu.

ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . La vederea împ r tesei în straie de c lug ri .Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). devine cel de-al treilea so al Zoei. din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). anume cu Constantin bogat. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). Mihail V a fost depus de c tre senat. sora mai tân r a Zoei. Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. în pofida dezam girilor prin care trecuse. ajuns la apogeu. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. rechemat din exil. Constantin. Zoe domnea acum în asociere Theodora. construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). i au fost orbi i. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . o recheam pe Zoe. Fastul de la curte. Nu o suporta nici pe împ r teas . iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. F r sim politic. chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. Înfrico at c va fi ucis de mul ime. astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. tot eunuc. Zoe. Seme indu-se peste m sur . care a reu it astfel s . Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . nobil. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi.i p streze influen a la curte. 83 . nici pe mul i din familie. Se în ela îns . Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. unde încercaser s se ad posteasc .

nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. a adar succesiunea la tron. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. în istoria statului bizantin r mânând o figur important . În ciuda interven iilor împ ratului. la fel de dificil i nesuferit ca i ea. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. adoptat de împ r teas cu pu in înainte. de unde i se trage supranumele. 84 . se ajunge la o excomunicare reciproc . Cardinalul Humbert. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. Astfel. împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). de i patetic . care . Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. Sf tuit de patriarh.domnind autocratic . împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). generalii înl turându-l de la putere. la 1054. fost logothet al vistieriei strotiotice. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. La 8 iunie 1057 armata. cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. aducând în prim plan motive legate de rit. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. eful aparatului de stat. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. în sinodul inut la Sfânta Sofia. Zoe moare în 1050. eful delega iei papale. Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. cu toate acestea prin intermediul ei. nici m car cu patriarhul Kerullarios. autorul Chronografiei. nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. total opus prin caracter surorii sale. ea d inuind înc .

reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. A a stând lucrurile. s se poat desf ta. Patriarhul a murit. care nu. i schisma celor dou Biserici.i chiverniseasc atât treburile ost e ti. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . atr gând. Psellos. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . gr bit s . a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. dar i a Bisericii nu a întârziat. puterea popoarelor vecine crescuse. ap rând interesele ranilor. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . în spe ale parecilor. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. Oricum.i sec tuiasc visteriile ca s . iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059). înainte de a se pronun a sentin a.i d deau obolul la adunarea d rilor. contemporan cu evenimentele.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. pe una sortind-o pl cerilor. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . eu am s te dobor ). A fost a adar un împ rat harnic. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. plin de furie.i poat împlini propriile pofte. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. tic losule. i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. 44).

inu i în frâu de Isaac. Constantin Noul bazileu. împ r teasa Eudokia . fratele fostului împ rat. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare. sim indu.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. În tot acest timp. Cu s n tatea ubrezit . în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. Pecenegii i uzii. care i-a folosit influen a în acest sens. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. nu înainte de a. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios.i prin 86 .i desemna succesorul. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav .pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. împin i la rândul lor de c tre uzi. A poruncit s fie adus Constantin Dukas.i sfâr itul aproape. cât i în r s rit. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. agreat i de cronograful Mihail Psellos.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067).4. Constantin al X-lea (1059-1067).2 Înfrângerea de la Mantzikert. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. încât. care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . dându. au n v lit în num r de 600. atr gându. 4. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea.

Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. O parte a armatei bizantine. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . Edessa i Hieropolis. cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. Dup câteva s pt mâni. Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. În plus dorea mâna unei 87 . iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare.aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. Cu toate c a luptat cu sabia în mân . sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. Ortranto i Brindisi. a ref cut în parte domeniul imperial. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. care. fiind decis s distrug califatul fatimid. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . ci doar predarea ora elor Manzikert. a fugit din calea selgiucizilor. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). normanzi în vest. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. precum i pecenegi i uzi în nord. trebuind s asigure arergarda. ajungând pân la Edessa. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. ceea ce a sc zut moralul solda ilor. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. trimis înspre Ahlat. a p r sit câmpul de lupt . Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . Antiohia. aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes.

care avea o mare influen . inclusiv Mihail Psellos. P r sit de to i. Romanos va încerca s . Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. au preluat conducerea statului. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia.i redobândeasc tronul.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. este înfrânt în mai multe lupte. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071.000 de nomisme. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. devenit logothet. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). astfel c din acest moment. 88 . Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. încât la scurt timp împ ratul moare. condus de Constantin Dukas. iar extern un lan de dezastre. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. Asia Mic era i ea pierdut . Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. Bari. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. Ulterior. Partizanii familiei Dukas. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. Acesta va încerca. Mihail Psellos i Ioan Dukas. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. Mai grav.

i s -l aclame drept împ rat. trimis cu trupe. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. În lipsa unei conduceri locale. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. a schimbat principiul de guvernare.În condi iile anarhiei instalate. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. Ioan Dukas. Ca r splat pentru serviciile sale. Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. 4. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. În trecut acest sistem fusese în 89 . Suleiman va transforma Niceea. din cauza foametei. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. Dinastia Comnenilor. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. Când Russel Balliol. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). în 1078. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. a ierarhiei func iilor publice. Prin reforma radical a cursus honorum. ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic .4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). În aceea i vreme. o r scoal izbucnit în Constantinopol. Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u.

disciplinator al Bisericii. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. care a sprijinit i reformarea mân stirilor. 4. Alexios a m rit impozitele. care ei în i i î i vedeau 90 . existent anterior. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. Pentru asigurarea mijloacelor financiare.3. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. aflate de acum sub control imperial. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. De acum cezaropapismul este victorios. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale.4. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. a revenit unui cumnat al împ ratului.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. Alexios va restructura armata. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. acum baza o constituie pronoia. rol pe care Alexios i-l asum . Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. pecenegi i turcopoli. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum.1 Invazia normand i peceneg . acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. Rangul de protosebastos. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor.

Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . Samos i Rhodos (1088-1089). pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. Au plecat în cete neorganizate. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. originar din Amiens. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. pe Rin. În schimbul ajutorului primit. Deja în 1095. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. i în paralel înspre Epir i Macedonia. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. pentru c nu aveau anse. zdrobind flota normand . în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. inut în prezen a papei Urban al IIlea. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. Mitylene. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i.3. alia i cu emirul. asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. în conciliul de la Piacenza.amenin ate interesele în Adriatica. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. 4. 91 . Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. De i au fost numero i. Pecenegii. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). Pericolul peceneg fusese înl turat. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. spre Tessalonik. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. Tzachas. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios.4. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. Suleiman ocup Antiohia. cucerind Dyrrhachion. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. înfrân i de Alexios în 1094. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. Între timp. emirul de Smyrna. f r ca Alexios s poat interveni. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul.

În mare. bizantinii au ocupat. Efes i Sardes. Laordicea i Tripoli. În mai 1097. La 1 iulie 1097.i atinge propriile scopuri. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. au atacat primul obiectiv major. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. f r ca Bizan ul s se poat opune. Împreun cu bizantinii. ci l-a consolidat. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. i. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). i abia apoi crucia ilor. El a creat aici un principat independent de Bizan . profitând de luptele acestora cu selgiucizii. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. Curând dup c derea Niceei. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. În iunie. pe coastele Siriei. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. de i în 92 . Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). urm torul obiectiv fiind Antiohia. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic .Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. Bizan ul nu le-a acordat încredere. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. Niceea. capitala turcilor anatolieni. în timpul primei cruciade. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . prin tratative separate. Bohemund. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. departe de Constantinopol. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -.

a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. Ana Comnena va scrie Alexiada. în asocia ie cu familia Dukas. în 1126. care a tiut s ia decizii corecte. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. Ioan. Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului.i formeze propria fac iune fidel . În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. Unele teritorii siriene. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082.i men ine puterea s . chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. La început. Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. cedate de tat l s u. Retr gându-se la mân stire. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. fiul lui Alexios. Sultanatul Rum fusese silit s .i mute capitala de la Niceea la Ikonion. o relatare a vie ii tat lui ei. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). pierdute de crucia i. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios.

prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. Croa ia i Bosnia. Pân la mijlocul anilor 60. Manuel fiind primit în Antiohia. În lupta împotriva Ungariei. Korinth i Theba. Manuel I (1143-1180). grecii au fost înfrân i în 1156. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. i jupanul Rasciei. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. Bizan ul a reu it s . normanzii au luat în st pânire insula Korfu. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului. dup moartea lui Roger al II-lea. cu toate insignele imperiale. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. Manuel a reu it astfel s . tefan Nemanja.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. În Orient. au ocupat Apulia. ea s-a încheiat îns brusc. a trebuit s se supun în 1172. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. imperiului. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. dup lupte acerbe.5. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. iar în 1155.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach.1 Cruciada a II-a. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. În Italia. 4. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . ocupând principatele latine Siria i Palestina. 4. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. Tot atunci. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei.

care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. armata bizantin este surprins i complet distrus .acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. în calitate de regent . înl turând pu inele familii aflate în func ii. dar în 1183 a devenit coregent i apoi. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. Dup Myriokephalon. în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. în defensiv i cu visteria sec tuit . Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. R scoala ce a cuprins capitala. În defileul Myriokephalon. un nepot al lui Manuel. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . în vârst de 11 ani. a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. dup asasinarea lui Alexios. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. împ rat. Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. Alexios al II-lea (1180-1183). Mo tenitorul tronului. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. în drum spre Ikonion. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a.cum erau numi i în bloc occidentalii . fiul lui Manuel. imperiul se afla. În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. Dup 40 de ani de lupte. Vene ia î i înt rea pozi iile. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. la moartea lui Manuel (1180). condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . care pe moment a cerut pace. La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii.din capital . Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. a încercat 95 . Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul.

4. insula Cipru (1184). acordând favoruri i demnit i. în aceste momente dramatice. Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. Isaac Comnenul. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. chiar prin teroare. Vene ia. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. fiu altei importante familii constantinopolitane. de fapt lin at de poporul r zvr tit. tolerând o via de lux i destr b lare la curte.5. s restaureze. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. Dup umilirea sa în public. i cu Vene ia. a ocupat. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. În acest fel. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. ordinea în stat. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. prin c s toria sa cu Margareta (Maria). credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. supus unui jaf înfior tor.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. 1203-1204). Ni . al doilea mare ora al imperiului. 96 . când normanzii se apropiau de Constantinopol. fiica regelui Béla al III-lea. Andronic I a fost ucis cu violen . nepot al lui Manuel I. la rândul s u. în urma unei revolte a popula iei capitalei.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). i Sofia. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. cucerind Belgrad.

În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica.doar temporar. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. sufer mai multe înfrângeri. dup înfrângerea de la Morava (1190). Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. Bizan ul. prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. Sârbii i-au extins st pânirea. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. Petru i Asan. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. Alexios Angelos. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. Enrico Dandolo. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. în 1195. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. fiul împ ratului detronat Isaac. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. Isaac II se va retrage la m n stire.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . Deja în anul 1186. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. Dogele Vene iei. pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. Acordul de 97 . îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. allemanikon. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru.

fugind la Adrianopol. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. în ajunul asedierii Constantinopolului. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . Alexios i-a pierdut i tronul i via a. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. din nou arestat. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. a murit la pu in vreme. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. capitala Imperiului. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. ginerele lui Alexios al III-lea. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. Dup un asediu de patru zile. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. Constantinopolul. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. astfel c Alexios III abandoneaz capitala. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. În aceste împrejur ri. iar tat l s u. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. dup un scurt asediu al crucia ilor. 5 5. între inerea flotei pe timp de un an. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. În iulie 1203.

la regimul politic al Imperiului. toate aceste enclave ac ionând distructiv. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. Bonifaciu de Montferrat. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. ca i dreptul bizantin mai evoluat. care a influen at codific rile din Occident. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. Urm torul împ rat latin. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere .învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. Deja în martie 1204. Artizanul împ r irii Romaniei. Nu în ultimul rând. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. Imperiul de Niceea . tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. Treptat Imperiul latin se 99 . prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. o alta cavalerilor crucia i. care sperase c va fi ales împ rat. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. a întemeiat Regatul Thessalonicului. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004).Teritoriul Bizan ului. Împ ratul Balduin de Flandra. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . dogele Dandolo. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. vasali ai împ ratului latin.Partitio Romaniae . Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . în posesia lor aflându-se o serie de insule. Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. pe Tommaso Morosini. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . Romania cum era numit în Apus.cu privire la alegerea unui împ rat latin.

Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. Având spatele acoperit. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos.reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare.1. Balduin însu i fiind luat prizonier. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. Epir se consolideaz . Întemeietorul imperiului de la Niceea. dezvoltate la periferie Niceea.i transforme marile domenii în veritabile state suverane. 5. Trapezunt. precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. precum i ai clerului. începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. Dup moartea lui Caloian (1207). fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). în vreme ce statele de tradi ie bizantin . Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. Patriarhul Niceei se credea îndrept it. Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. Organizarea în theme a fost p strat . Romania. ca i întreaga organizare feudal . la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus.1 Imperiul în exil (1204-1261). unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. devine un conglomerat. niciodat cucerit pe deplin. Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria.

Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. în 1230. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). prin selgiucizi. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. i arul bulgar. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. devenind un emirat grecesc . În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . Despotatul Epirului. Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia.în Asia Mic . a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. dup o serie de lupte interne. Theodor înainteaz înspre r s rit. chiar i sârbii fiindu-le supu i. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. însu i împ ratul fiind luat prizonier. inclusiv insulele Chios. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . i în apusul Greciei. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). În afar de Theodor Angelos. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. dominat de Angeli. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. favorabil acestei republici. pân la Adramyttion. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. Lesbos i Kos. cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. 105 . dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. i chiar mai important. În 1274. Pentru a contrabalansa situa ia. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . cetatea Philippopolis (Ploviv). Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. poarta de intrare în Balcani. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). cu care i papalitatea se afla în conflict. prev z tor. cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. Imperiul devine. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. Manfred. Acum. Izz ad-Din. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea.

cumnatul lui Manfred. format din sârbii lui tefan Milutin. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. În plus. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). dar la moartea sa vistieria statului 106 . iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. de aceea în 1280 el i renun la ea. împ ratul va muri. dup ce a realizat. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. Carol de Anjou. Împotriva acestor amenin ri. În decembrie 1282. Coali ia balcanic . acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea.Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. prin suportul financiar. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. devenit acum rege sub numele tefan Uro II. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. rena terea Imperiului bizantin. Philippe de Courtenay. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. De altfel. fratele regelui francez Ludovic IX. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . prin mari eforturi. Totu i. i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. Carol de Anjou. fiul lui Balduin II. împ ratul titular al Imperiului latin. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou.

nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. Fiul s u. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. Andronic. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. armata angajând mercenari.2. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. Andronic II. Sardes i Brussa. Niceea. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. Din aceste motive. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. demnitatea de cezar. Tat l celor doi. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). bulgari. conduc torul companiei catalane. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. fiind apoi asasinat din ordin imperial. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei.era sec tuit . putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic .1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. R zboi civil.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. 5. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. cium Fiul lui Mihail VIII. Vrând s scape de ei. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). temându-se de tulbur ri. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. Andonic II. greci epiro i i franci din Peloponez. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. Cu toate c mercenarii catalani. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . ranii preferând s devin o teni pl ti i. la fel ca i succesorul s u Andronic III. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . retras la Adrianopol.

ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. La 28 iulie 1330. în lupta de la Velbujd. luat de la genovezi. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. Uzurparea lui Ioan al VI-lea. armata bulgar . Thessalia i insula Chios. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. a preluat conducerea în Thessalonik. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. puternica cetate din Tracia.2 R zboaiele civile.2. cu care arul se înrudea. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. cel mai mare general al Imperiului. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. a devenit eminen a cenu ie. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. râvnind tronul. Urma ul s u. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. încoronându-se în 1346 ca 108 . pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. regen ii au instigat popula ia la revolt . tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. Ioan Cantacuzino. ca la Philokrene (1331). fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. marele domestic. Bulgaria fiind pr bu it . Ioan Cantacuzino. 5. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. care constituia centrul domeniilor sale. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. Ioan V (1341-1347). Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului.

Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez.i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . acordându-i insula Lesbos ca dot . Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). cu ajutorul Genovei. Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. Matei Cantacuzino. drept coregent i i-a acordat Tracia apusean .iar celui de-al doilea fiu. la fel ca i marele s u proiect. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. s-a destr mat în mai multe principate. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. împ ratul r mas acum unic. Dup alungarea otomanilor. Dup ce a abdicat. Peloponesul bizantin.împ rat al sârbilor i grecilor . În cele din urm . În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). Ioan al VI-lea a vrut s . Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. i flota bizantin care se reconstruia acum. În 1354 a impus încoronarea fiului s u.i scrie opera. Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . Manuel. otomanii controlau traficul prin Dardanele. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi.3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). Fiii lui Ioan Cantacuzino. continu s joace un rol politic important. Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . fiul lui Orhan. 5. Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. Morea într-un stat bizantin independent. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman.

papa Urban V a f cut apel la cruciad . Sultanul Murad I. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. la 25 ianuarie 1365. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. Contele Verde. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . când de bizantini. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. în care puterea imperial era practic inexistent . organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. regele Ciprului. succesorul lui Suleiman. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. Turcii. la care au concurat i republicile italiene. numero i demnitari i-au separat latifundiile. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni .civil. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. La rândul s u. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. au revenit Vene iei. Ludovic de Anjou. Tratat ca un schismatic . Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. f r s ob in decât vagi promisiuni. unchiul dinspre mam al bazileului. când de vene ieni sau genovezi. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. sârbi i vene ieni. aceasta fiind împ r it între ei. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. Amadeo VI. Aliat cu vene ienii. În aceast situa ie disperat . Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. Petru de Lusignan i contele de Savoia. chiar insule întregi. punând piciorul pe continentul european. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. reu ind s ocupe 110 . Amadeo VI. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis.

în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. În 1273. f r ca statele apusene s o poat opri. ajungând la Neapole. La Constantinopol sosise i legatul papal. exercita o enorm influen nu au acceptat s . al fiului cel mare al lui Ioan V. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. nesesizând din vreme pericolul otoman. a vene ienilor. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. acum cu numele de c lug r Ioasaf. Andronic. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. cu ajutorul flotei. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. Dup refuzul lui Andronic. i-a oferit acestuia. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . Bizantinii îns . a sc pat cu un ochi. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. fiii celor doi. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. Andronic. i Ioasaf au strâns suma datorat . s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. ob ine bijuteriile coroanei. Murad. chemat i el în ajutor de Andronic. la insisten ele tat lui s u. care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma.i tr deze credin a. Murad a luat m suri energice.i achite datoriile anterioare. În plus a izbutit. genovezilor i a otomanilor. împreun cu o tile contelui de Savoia. Murad I. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . Înainte de a porni spre Constantinopol. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. fiul s u mijlociu. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. împ ratul. în rândul c rora Ioan Cantacuzino.

000 de duca i i un corp de oaste de 12. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. în ironia sa macabr . Vit. conduse de cneazul Laz r. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . iar restul Serbiei. 10. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. o tile sârbe ti. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ).000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. Andronic. dup un scurt asediu. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. Dup trei ani de asediu. Philadelphia. moare la scurt vreme. Înaintând înspre apus. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. administrate de turci. în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402).Gallipoli. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. fiind înfrânt. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat.000 de oameni. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. de ziua Sf. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. În 15 iunie 1389. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. a trecut sub vasalitate otoman . comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). Abia în 1385. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus. Murad a amenin at Thessalonicul. În prim vara anului 1396. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. Sultanul. condus de cneazul tefan Lazarevici. de unde a fost alungat Sracimir. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. Andronic. O tile cre tine. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului.

a trecut cu for ele sale în Asia Mic .pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme.i via a în captivitate trei ani mai târziu. Între timp. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. ocupând Brussa i Ankara. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. care r m sese st pânitor al Rumeliei. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). dup cum a procedat i tefan Lazarevici. un prolog al marelui asediu din 1453. se al turase cre tinilor. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. trimi ând în Rumelia pe Musa. În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. acordând ajutor lui Musa. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. Având lini te relativ la Dun re. Mehmed. V zându-se atacat. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. Sigismund. se îmbarc pe o corabie vene ian . împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. A revenit la Constantinopol în în 1403. unde sultanul a fost luat prizonier. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . fiul mijlociu al lui Baiazid. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. Fiindc Stracimir de la Vidin. f r sprijin financiar sau militar. Mehmed I. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. t indu-i i robindu-i . în partea european a Imperiului otoman. Soliman. Baiazid atac Vidinul. desfiin ând statul bulgar. avea îns ajutorul bizantin. beiul de Karaman. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. vasalul sultanului. În istoria domnilor rii Române ti. pierzându. unde st pânea fratele s u cel mai mic. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. acesta s-a în eles cu Mehmed II. Soliman. fiul mai mare al lui Baiazid. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 .

Acum. scopul era clar. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. La mai pu in 114 . Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. s-a dus în apus. Biserica rus s-a declarat autocefal . materializat într-un decret de unire. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. Ioan VIII. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. încerc ri mereu e uate.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. Victoriile voievodului Transilvaniei. 5. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. cum a i r mas. La 6 iulie 1439. apoi în Ungaria. i mai mul i mitropoli i i episcopi. Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. la Vene ia i Milano. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. prin care Bizan ul reia plata tributului.4. la fel ca înainta ii s i. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. Propunerile de a discuta au fost acceptate. Singura ans . discu iile. p trunzând adânc în Serbia. Era oricum prea târziu.tratat de pace cu Murad II. evident. când au reînceput dezbaterile la Floren a. filioque. pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . exista deja o în elegere. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. devenind din nou vasal otomanilor (1424).calea religioas .1 Conciliul de la Ferrara . Purgatoriul i azimile. Ioan (Iancu) de Hunedoara. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. dup marea schism din 1054. Kiev i Efes. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . urmând s aib loc în Italia.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5.

5. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . experimenta i în luptele cu turcii. încoronarea având loc aici. incita i de pap . a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. urm rind doar propriile interese. a fost ultimul basileu bizantin. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. de altfel ultima. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. Între timp îns . Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. cu excep ia perioadei niceene. fiind asaltat în Anatolia. În apropiere de Ni . Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. Despotul Moreei. Dar. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. chiar i republicile maritime. a avut într-adev r loc. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . în lupte de continu h r uial . la Varna. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. Sultanul. deja de la începutul veacului al XV-lea. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer.4. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. În schimbul unui tribut. Vene ia i Genova. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). Coroana imperial a fost adus la Mistra. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. 115 . Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. aveau s joace rolul principal. Era pentru prima oar în istoria Imperiului. fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. aceast cruciad . în în elegere cu turcii. În acela i timp. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. cardinalul Cesarini. Constantin ob ine pacea (1446). Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. Constantin Dragases. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. trebuind s lupte în Anatolia. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. pace încheiat în 1444. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei.

Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. aflat pe rmul asiatic. În zorii zilei de 29 mai 1453. La 23 mai. vizavi de Anadolu Hisari. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. murind eroic. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. prelungit trei zile i trei nop i. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. a c zut în lupt . în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. R zboinicul genovez. i au p truns în ora . 116 . A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. Constantin al XI-lea. cerând capitularea ora ului. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. Dar acest gest a fost inutil. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci.Mehmed al II-lea(1444-1446. soarta Constantinopolului era pecetluit . unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. între care apte sute de genovezi. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. În 12 decembrie 1452. Cererea a fost îns respins de Constantin.

cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . fiica ultimului despot al Moreei. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. Pe drept. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. Nepotul lor. Dup trei ani. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. mai ales greci în aparatul de stat. Mehmed II asedia Belgradul. cuno tea greaca i a folosit cre tini. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. stabilindu-i în Constantinopol. a proclamat lege. millet.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . Genovezii au ob inut din partea sultanului. Istanbul. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. a deport rii. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. Mehmed nu era un barbar. mai ales me te ugari i negustori din Morea. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). Zoe (Sofia) Paleolog. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. unde au primit case i scutiri de taxe. fiind adu i în ora . Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . iar clerul era scutit de taxe. Morea cu capitala Mistra în 1460. mil i ordine . Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna.Atena a fost cucerit abia în 1456. Astfel. instalându.i aici demnitarii. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. Irina. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. Moscova devine cea de-a treia Rom . Ivan III. sau nu. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. Trapezunt i Crimeea. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. 117 . locuitori din alte p r i.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Arta militar . Cronografia. Procopiu din Cesareea. Laonic. Constantin Porfirogenetul. S. Bucure ti.Azimitul . edi ie de H.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . 1971. Eusebiu din Caesareea. 1977.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . Bucure ti. Alexiada. 1968. de Marina Marinescu. edi ie de V. Expuneri istorice.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . I-II. 120 (976-1077). Mihail. Ducas. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Mih escu. Istoria turco-bizantin (1341-1462). Elian i N. Mih escu. Psellos. vol. Carte de înv edi ie de V. Bucure ti. Bucure ti. 1963. Idem. XI-XIV). Istoria secret . 1972. edi ie de H. Bucure ti. Comnena. Bucure ti. Via a lui Constantin cel Mare. 1991. . publicate de Al. Tana oca. Ia i. Grecu. 1998. Grecu. Bucure ti. 1988. Bucure ti. 1958. vol. 1970. Bucure ti. R zboiul cu go ii. Ana. 1975. Bucure ti. Grecu. Chalcocondil. edi e de V.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. trad. edi ie de H. III: Scriitori bizantini (sec. Mauriciu. tur pentru fiul s u Romanos. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. Mih escu. edi ie de Viorica Golinescu.

* * *. 217-253. Avram. 1300 (ed. Constantin cel Mare. * * *. Istoria vie ii private. 1984. vol. Cambridge. Istorie bizantin . David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). 87108. în Byzantinische Zeitschrift.1999. p. în: The New Cambridge Medieval History. Georges (coord. Omul bizantin. David Abulafia).. coord. tiin ific Enciclopedic . 121 i . p. Philippe-Duby. I-II. Michael. Cambridge. Bucure ti. * * *. Bucure ti. Bucure ti..261-290. Ia i. 1985. Sintez de istorie bizantin . 2000. 1962. 2000. 1198. Ed. p. vol. 1963. Ed. p. Istoria bisericeasc universal . p. Timi oara. AHRWEILER. Ed. Stuttgart. Ideologia politic bizantin . Între antichitate Bucure ti. 1993. 1995. 1975. Angold. Dic ionar al sfin ilor. Michael. Bucure ti. Aries. Bakalopoulos. II (ed. 1916. Klaus Wessel. 265-381. I. i Rena tere. * * *. * * *.Teofilact Simocata. 265-350. 1024-c. 2002. 2004. Reallexikon zur byzantinischen Kunst.). Bucure ti. 1999. Teora. p.320-328. Bucure ti. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . Istoria bisericii. V c. Hélène. edi ie de H. II 1994. The Byzantine empire. Omul bizantin. * * *. Domnia împ ratului Mauricius (582602). Bucure ti. Gândirea evului mediu. Angold. vol. p. 1025-1118. Jaques Le Goff. IV c. Bucure ti. ed. Octavian. vol. Andea. 1982. * * *. A. 543568. Mih escu. Polirom. I. LV. Byzantium in exile. Barnea. Ion i Iliescu. în: The New Cambridge Medieval History. 1198-c.

47-48.. ed. Arta bizantin . Charles. Ed. Istoria Imperiului bizantin. 1958 (seria Scriptores byzantini . Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467).. Paris 1969-1970. Da kov. L. Bucure ti. Besançon. Ed. Charles. 1969. vol. Ch. Humanitas. Bucure ti. Bucure ti. Brezeanu. Nicolae. Delvoye. Paris. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). II). Le monde byzantin. Academiei. Brezeanu. 124-143. 1999. Stelian. Louis. B nescu. iulie-august.. Cazacu. Comnena. 1993.. Dic ionar de împ ra i bizantini. Louis. 255-258. Castagnol. Bucure ti. Bucure ti. cap. Expuneri istorice. Civiliza ia bizantin .Bayet. Întemeierea Constantinopolului . 1994. 1994. Bucure ti. 1981. m rire i dec dere. Timi oara. Bucure ti. Constantin VII Porphirogenetul. tur pentru fiul s u Cornea. 1963. Chalcocondil. trad. Bizan ul. Craiova. Bucure ti. Constantin et la fondation de Constantinople . Le Livre de ceremonies. Bucure ti. p. Critobul din Imbros. trad. Ed. 2000. Alain. Brehier. 119. Bizan . I-II. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). V. Arta bizantin . Academiei. Imaginea interzis . nr. Bucure ti. p. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. Paris.II. Brehier. Diehl. Mihai. Paris. Constantin Porphirogenetul. în Mitropolia Olteniei. Ana. S. B nescu. 1919. 1976. 506-510. 1963. Nicolae. Stelian. A. Ed. 1977. 1915. A. (Les Institutions). Laonic. Armand Colin...B. 1995. în Revue historique. 1971. XV. I. Carte de înv Romanos. Andre. p. Vogt. 1999. Alexiada. Grecu. O istorie a Imperiului bizantin. Bucure ti. I-II. Le Bas Empire. Brehier. 7-8. vol. 122 .

Diehl. Meridiane. 1993. II (sau 1999. M. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Gilson. Oxford. Iorga. Iorga. Paris 1905. Church. 1991. Ed. 1300 (ed. Deno John. Andre. vol. 1987. Bizantinii. 1995. 1999. Diehl. Filosofia în evul mediu. 1975. nr.1. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. Teora. Bucure ti. 68. Drimba. Bucure ti. Eusebiu din Caesareea. Ed. Bucure ti. Grabar. Iconoclasmul bizantin. 1969. Via a lui Constantin cel Mare. Bucure ti. Gero.. Bucure ti. Etudes byzantines. XXX. Georgescu. Fontes Historiae Daco-Romanae. I-II. I-III. Istoria Imperiului Bizantin. Bizan dup Bizan .1999. Bucure ti. vol. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. 1991. Nicolae. Jacoby.Al. 1998. Hussey. Cambridge. Iorga. Diehl. p. Craiova. Sinteza bizantin . Ed.vol IV). Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. 1980. Gibbon Edward. Geanakoplos. Charles. Bucure ti. 1986. Charles. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. David. 1972. 1974. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. Ion. S. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. J. Bucure ti. 1198-c. Nicolae. t. Donoiu. 1976.74-114.. Nicolae. 1972. Bucure ti. Diehl.. Bucure ti. Charles. V. Ovidiu. 525-542. Byzantium. 30-69. V c. p. Dosarul arheologic. în: The New Cambridge Medieval History.. David Abulafia). p. 1930. Chicago and London. Istoria culturii i civiliza iei. 1987. Ducellier. Bucure ti. Istoria vie ii bizantine.4-23. A. în Byzantinische Zeitschrift. Bucure ti. Figuri bizantine. 1984. p. 123 . The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. Etienne. Bucure ti. Charles.

nr. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). în: The New Cambridge Medieval History. 1970. p. Paris. Monks and Laymen in Byzantium. 2004. 1415 (ed. Lazarev. în: The New Cambridge Medieval History. VI c. Images et reliques. Moines et moniales. 1300-c. Teora. Michael Jones). p. Timi oara. Paul Fouracre). Paul Fouracre).28. Cambridge. Cambridge.. vol. Lemerle. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. Cambridge. vol. p. p. Angeliki E. p. nr.223-229. 2000. 500-c. vol. în Echos d'Orient . în: The New Cambridge Medieval History. p. Victor. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). Lathoud. 1998. Constantinople et Rome. Jacques. 2008. Ed. Armand Colin. The Eastern Empire in the sixth century. 2008. IV c. Manolescu. Paul. 1980. Cambridge. Ed. I-III. Michel. 2004. The Byzantine empire in the fourteenth century. Bucure ti. Andrew.. The Byzantine empire in the seventh century . Morris. Andrew. 1924. The Byzantines in the West in the sixth century. I c. 500-c. cap. Paris. p. Bucure ti. Istoria picturii bizantine. 1997. 27. Moorhead John. 700 (ed. 93-117. Louth. Ferdinand. Instalarea barbarilor (sec. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. 700 (ed. 118-139. Paul Fouracre). Louth. ?. 1968. I c. Civiliza ia Occidentului medieval. Michel. 2008. 124 . I c. Rosemary. 700 (ed. The Byzantine Empire. 795-824. p. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. p. D. La consecration et le dedicace de Constantinople. în: The New Cambridge Medieval History. 1925. 1997. 1198. Bucure ti. p. 289-314. II (ed. 1024-c.Kaplan. 1118-1204. Laiou. Kaplan. Istoria medie universal . Amarcord. vol. 611-643. Ed. Paris. 1980. Magdalino. Le Goff. 843-1118. Lot. Bucure ti. Paul. 500-c. Lactantius. vol. Cambridge. 180-201. 291-316. Istoria Bizan ului.V-VII). în: The New Cambridge Medieval History. Cambridge.

Procopius din Caesareea. Popi teanu. Verpeaux. Histoire de Etat Byzantin. XVI. Tesalonic. Istoria secret . D. c. Bucure ti. 125 . Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. Ostrogorski. Bucure ti.900 (ed. vol II. Byzantium and the west. Un veac de istorie bizantin (976-1077). J. 700-900. Studitul. München. Ed. 1972. Enciclopedic . 349-382. Romanitatea carpato-danubian XI. 2008. Zbuchea. PseudoKodinos. 207 p. 1971. McCormick. 1962. Teodor. Polirom. Bucure ti. Bucure ti.prototip al icoanei. Ia i.. Ed. L. A... Ia i. Deisis. C derea Constantinopolului. Bucure ti.. trad. Cronografia.A. în: The New Cambridge Medieval History. Aba Iulia. în Byzantina. Michael. Teodor. 1972. 1970. M. 1932.. Traité des offices. Balcani. tom III. Psellos.. Isus Hristos . Eugen.123-133. în Studii i articole de istorie. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu.OBOLENSKY. Bucure ti. Jean. Paris. 1991. (coord. 1981.).Gh. 1994. C. Cambridge. 1974. Histoire de l'Etat Byzantin. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". p. Un commonwealth medieval: Bizan ul. 1966. Structura social a Imperiului bizantin. M. 1994. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. Bizan .Gh. R. Occident.. 700-c. Vasile cel Mare. Paris. St nescu. 1963). Teologia icoanei. Bucure ti. Paris. Runciman. p. Lumea Bizan ului. Rosamond McKitterick). Ed. Steven. Petritakis. p.. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). 1998.153173. G. 2002. Dimitri. Uspenski. Vasiliev.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful