MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

.................... 114 5.............. 114 5...............2 C derea Constantinopolului .. 115 4 .................................4 Agonia Imperiului (1425-1453) ..............4.........5.....................4......Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma..........1 Conciliul de la Ferrara ..

Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . vizigot. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion .a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 .2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. Bizan ul nu a fost un nou stat. biserica i coroana. a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. Bizan însemna Roma. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. juridic vorbind.1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. deoarece. administra ia. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. Purt torii puterii bizantine au fost armata. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. elementul elenist. nici ca schimbare. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . elementul ortodox i cel oriental sau. Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric .1 1. Conform unei defini ii clasice. imperiul nu a fost împ r it niciodat . ci doar administrativ. conduc torii s i drept spirite rele. întrucât st pânirea roman devenise prea întins . elenism cultural. cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . nici ca evolu ie. 1. Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. Pân în ultimele sale clipe. Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic .

aici au tr it P rin ii Bisericii. El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. preia gloria. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. adic al tuturor cre tinilor . Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . Noua Rom . Ei i sunt împ ra ii romani de drept. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu.dar i povara vechii Rome. Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. iat ce-i scrie dojenitor 6 .de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . Bizan ul.Rom . În Bizan ca i în Occident. conduc torii s i se consider împ ra i romani. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. Ca mo tenitor al Imperiului Roman. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. demnitatea sa era personal i neîngr dit . Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului.

Era instrumentul administra iei i culturii romane. 7 . De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. 1. Siriana. Limbi vechi ca aramaica. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. modelul imitat este cel bizantin.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. În timp. 1. iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. pierzându. latina domina apusul Europei. luând i titlul Io . autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. p.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. administra iei i comer ului. Persoana suveranului era absolut i sacr . ceea ce era aramaica palestinian cre tin . în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu .i con inutul imperial. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. asemeni celei divine.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. Un commonwealth medieval: Bizan ul. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . 290. împ ra ii au devenit autocra i absolu i. Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii.

respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. Restaurarea stabilit ii. De i extins în vremea lui. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 .C. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. 2 2.1 Noul sistem al lui Diocle ian.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. 2. cea din 395. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului. st pânea asupra întregului Imperiu roman. pân în vremea lui Traian (98-117). VII). pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat .C.) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. De la Augustus (27 a.1. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. în 330. chestiunea periodiz rii e relativ simpl . el a fost reunit în 350 i 392. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec.-14 p.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec. De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa.

sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. de stat. la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. s preia întregul control asupra imperiului. unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. a primului împ rat cre tin. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. 9 . Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. ca atare. 2. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. Împ ratul Diocles.împ ra i. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. Schimb rile din administra ie. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. Constantin Chlorus i Galerius (293). succesorul de drept al împ ratului Carus. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. Treptat se ajunge la revers. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. Galerius (293-311). la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. Prin politica sa reformatoare iscusit . Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. reu e te dup asasinarea lui Carinus.1. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. Edictul de toleran de la Milan (313). dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri. centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286).2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337).

împ ratul a dispus executarea sa în 354. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. La 380. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. uzurpatorul p gân al lui Constans. 2. i doar moartea natural a lui Constan iu. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. De acum. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere.2 Statul sub presiune (337-395). al doilea nepot al s u. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. episcopul Alexandriei.Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. caesar în R s rit. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. Dup lupte interne de durat . l-a numit pe Iulian. care st pânea în Italia (340). în 353. Constan iu îl nume te pe Gallus. totu i dându. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. Magnentiu se sinucide. când Iulian Apostatul (361-363). Iulian. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). nepot al s u. în fruntea c reia se afla Athanasios.r mân episodice. pentru a face fa rebeliunii. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. cât i dinspre r s rit. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. Continuitatea sub Constan iu II. Suspectând loialitatea lui Gallus. care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. El însu i s-a întors la Constantinopol. i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . caesar în Apus (355). 10 . pe când î i preg tea trupele din Antiohia. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). fratele mai tân r al lui Gallus.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia.

o rud de-a lui Iulian. tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . mai întâi lui Iovian (363-364). prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). Valens. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. Acest pas a r mas impopular.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. A reoficializat p gânismul. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. care a încercat s uzurpeze puterea. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. a pornit împotriva lor. preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. trimise în ajutor. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . între Dun re i Balcani. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual .vor trece totu i pe plan secund. cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens.greuthungi i tervingi . în spiritul lui Constan iu . care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. vizigo ii . Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. o recunoa tere a st rii de facto. dup ce de facto for aser linia Dun rii. acordând go ilor statutul de 11 . Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. fiul lui Valentinian. în vreme ce Valens favoriza arianismul. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. nepot al lui Constantin cel Mare. deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. din cauza atacurilor hunice.

în anul 383. Sub conducerea lui Alaric. 2. Domnia lui Arcadius. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. Palestina. episcopul Milanului. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. Rivalitatea între cei 12 . Asia Mic . Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . încheierea unui tratat de pace cu Persia.1 Pericolul barbariz rii (395-457). militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . cea mai mare autoritate a bisericii din Apus.2. insulele din Marea Egee. un general frac aflat în slujba sa. scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. dup episcopul Romei. Restabilirea unit ii Bisericii. s-a iscat un lung r zboi civil. a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. În aceea i vreme. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). a fost opera lui Theodosie cel Mare. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. a stat sub semnul pericolului vizigot. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. Egipt. care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. Antiohiei i Ierusalimului. Siria. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. cea apusean lui Honorius. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . ci i una de natur politic . uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. în 387. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii.autonomie. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. iar dogma ortodox este acum des vâr it . fiind asasinat de Arbogast. Cre terea influen ei barbare i apus. Câ iva ani mai târziu. Ambrozie. care viza împ r irea Armeniei.

i secolul V a fost dominat de dispute religioase. în afar de p cat. natura uman fiind precump nitoare. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. Chiril. Nestorie sus inea doctrina antiohian . ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. marcheaz din nou unitatea imperiului. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. având suflet ra ional i trup. Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. Nestorie i pe cel al Alexandriei. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor.doi generali ai R s ritului i Occidentului . De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. La 438 Codex Theodosianus.Rufinus i Stilicon . Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. i chiar titlul de magister militum. o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. cel care a accentuat primatul bisericii romane. Papa Leon cel Mare (440-461). a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. Cele dou naturi 13 . Dup o prim invazie în Italia în 402-403. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. Dup victoria asupra arianismului. dublat apoi. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. a trimis delega i la acest sinod. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451).

Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. proces care f cuse 14 . Leon I cur armata r s ritean de germanici. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon).sunt complete i nedesp r ite. distan ându-se astfel de Constantinopol. El îl impusese prin ma ina iunile sale. era cel mai influent personaj la Constantinopol.1. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. Fiind arian i barbar. Urmarea a fost c Egiptul i Siria. alanul Aspar. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. stopând procesul de barbarizare a acesteia. dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. c s torindu. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat. cât i monofizitismul. împreun cu Pulcheria. aliindu-se cu tribul isaurienilor.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. Ariadna. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). 3 3. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic .i fiica. monofizi i i reforme (457-518) 3. Dup stingerea dinastiei theodosiene. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. patriciu i magister militum. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. Astfel.1 Lupta lui Leon cu germanicii. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. pe Marcian ca împ rat R s rit. ci i o important victorie politic . Probabil m celar în tinere e. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. cu c petenia acestuia. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit.

În aceste chestiuni interveneau i demele. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. a fost un bun administrator i om de finan e. Leon II. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. Odoacru a trimis în 480. tat l lui Leon II. comandantul diocezei Thracia. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. la rândul s u. de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. pe care Anastasie i-a sprijinit.armata apusean ineficient . fratele defunctului împ rat Zenon. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. Theodoric. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. stabilindu. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. Anastasie I Dikoros (491-518). Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). au durat pân în 497. ad ugând o moned de aram . Romulus Augustulus. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. 3. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 .i capitala la Ravenna. comandantul g rzii de excubitores. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar .la Constantinopol. fiul Ariadnei. împotriva lui Odoacru. Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . acesta. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. La moartea lui Leon. dup moartea lui Romulus. urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia.

subîmp r ite în corpuri civile i militare. comandant al g rzilor imperiale. Îndat dup urcarea pe tron. În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei.2. fiind numit succesor la tron. fost actri . s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. asocia ii municipale ce se autoguvernau. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) .pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . Astfel. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. în 532. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. care dobândiser o for deosebit în secolul V.i s ias de sub influen a lor. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. în urale Nika . Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. în 523. a destituit chiar trei mini tri impopulari. pe tot mai înalta 16 . divizându-i pe r scula i. reprezentat mai ales de per i. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. Pe lâng pericolul extern. a în bu it insurec ia. influen at i de împ r teasa Theodora. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. reprezentând o amenin are pentru stat. a izbucnit r scoala Nika.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . în timp ce Belizarie. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. S-a c s torit cu Theodora. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli.3. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. îns era deja prea târziu. Iustinian I (527-565). Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. Iustinian oscila între cele dou orient ri. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. îns .

rechemat de la frontiera estic . care în bu ise revoltele din interiorul statului. sub conducerea lui Mundus. Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. care îl detronase pe Childeric. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. Generalul Belizarie. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. f r s se loveasc de rezisten . francii. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. în prim vara anului 540. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. p trunde în Dalma ia. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . prima. dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. cump ra i cu aur de bizantini. monumentele de ar bizantin . Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie.prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. O sarcin mai important . cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . întreprins contra vizigo ilor. îi atacau i ei pe ostrogo i. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. capitala statului ostrogot. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . La moartea împ ratului. sub comanda energic a lui Totila. Ravenna. în anul urm tor. În cele din urm . O a treia campanie. Dinspre vest. Ostrogo ii. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie.

prin aceast reform a dreptului. comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). din punct de vedere literar i teologic. fiind prescris doar aplicarea lor. 3. dup cum o descrie istoricul Procopius. Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. Prin tendin ele sale aristocratice. Simultan. Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. Un manual de principii de drept. Pericolul supraextinderii. Interpretarea legilor era interzis . s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. chiar Iustinian fiind molipsit. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. nu doar în istoria Bizan ului. Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. a completat grandioasa oper juridic . ci a întregii Europe. Codex Theodosianus. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . Din acest motiv. cele 50 de Pandecte sau Digeste. Ciuma bubonic . Spiritul cre tin este integrat în ele. Institutele. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. astfel c acestea au fost pierdute treptat.2. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. promulgat în 529. numit Codex Iustinianus. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . Într-un 18 . revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). dar s-a vindecat. având la baz compila ia anterioar . De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante.

a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. În al doilea rând. A instituit dou exarhate. Iustinian. ba mai mult. considerat un predecesor al lui Heraclius. în special în mediul rural. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. Maurii au atacat Africa bizantin . lipsit de generalul Narses. împin i la rândul lor de avari. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. recucerite cu trud de înainta ul s u. În primul rând. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. În 568 longobarzii. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. iar. Mauriciu. vizigo ii redobândesc Spania. nepotul i succesorul lui Iustinian. cât i administra ia statului i a armatei. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. mai ales prin reforma themelor. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. în 585. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. îndeosebi în urma p cii din 591. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. 19 . Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. Armata bizantin a Italiei. cel al Cartaginei în nordul Africii. iar în Italia exarhatul Ravennei. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare.interval de doar câtorva decenii. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. Când Iustin II (565-578). a început s construiasc un far la Constantinopol (573).

marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. se preg tea de r zboi. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . respectiv în Est Theodosie. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. dar i a diviz rii lui. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. statua men inerea ideii imperiului roman universal.i avarilor de pe Dun re. De acum a început tirania lui Phokas. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. În a doua parte a domniei sale. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. Chosroes II. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. Abia dup 590. Incompetent ca politician. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. o reluare a vechii partitio imperii Romani.Testamentul s u redactat în 597. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. În 593 sub comanda lui Priscus. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. ea deteriorându-se continuu. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia. care nu a mai putut intra în vigoare. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. dorind r zbunarea acestuia. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite.

Africa i Italia. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. desigur cu concursul senatului din capital . Armean de origine.r s rit. deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor.1. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. limba oficial devine acum greaca. 4. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. iar peste dou zile încoronat de patriarh.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. i complicata titulatur imperial a fost abandonat . fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. aflate sub control bizantin. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora.1. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne.1 De la Heraclius la Iustinian II. Cu Heraclius I (Herakleios). în contrast cu perioada anterioar . 4 4. care reuneau func ii militare i civile. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. De altel. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. Cu o puternic flot . Tiranul Phokas a fost executat. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. care a salvat ara de Phokas. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. Heraclius întitulându-se basileos.1. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice.1 R zboaiele cu per ii i avarii.

i la începutul domniei lui Heraclius. dup cum s-a v zut. În nord. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. pentru a face fa pericolului din r s rit. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. per ii l-au alungat îns . tuns i c lug rit. Priscus. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. nu el a fost autorul institu iei themelor. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia.anterioar . În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. totu i. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. ci unul dintre urma ii s i. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. i. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). soarta imperiului devenise grea în r s rit. ea reprezenta un pericol pentru stat. p trunzând în Palestina i Siria. Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. comandant în Anatolia. 22 . Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). Constans II Reformatorul. dup cum arat istoriografia nou . avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). cucerind Damascul. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. au fost r pite i duse la Ctesiphon. în 611.

r zboiul bizantino-persan. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. basileul reia campania împotriva per ilor. Heraclius se îndreapt spre Armenia. inclusiv Ganzak (Tabriz). bulgare i gepide atac Constantinopolul. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. Reinstalarea Sfintei Cruci . ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. fiind superiori pe mare. Heraclius.Heraclius a reformat i administra ia central . dup ce a ocupat Chalcedonul. dup o campanie de o amploare f r precedent. Având nevoie de resurse financiare. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. pentru a. L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. Constantin III.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. Dastagerd. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. fiul acestuia. flota slav fiind complet distrus la 10 august. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . De i Chosroes II fusese învins. la Ierusalim de c tre 23 . s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. Cu acest sistem complex de reforme. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. În schimbul unor mari sume de bani. dup reînnoirea p cii cu avarii. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. Cruce . având concursul patriarhului Sergios. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. ci. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. în mai multe etape. iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. În anul urm tor. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. Între 622-628 s-a desf urat. de unde plecase cu apte ani în urm . îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. în anul urm tor. unde au distrus templul lui Zoroastru. În 626 per ii au trecut la contraofensiv . for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). aduna i astfel. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. ahrbaraz. unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. Dup ce întreaga iarn .

În aceast situa ie. Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . Atât ardoarea religioas . a trecut aproape neobservat .dup moartea lui Honorius. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme.2 Confruntarea cu Islamul. Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. Sophronios (634).însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. Imperiul islamic arab se formase.1. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. doctrina energiei unice . Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) . Era invaziei arabe. 24 . dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. de abia redobândite cu atâta trud . Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. interzicând orice disput teologic . deschiderea erei hegirei. cât i dorin a de glorie. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. 4. Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. cel al monoenergismului. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. cât i de c tre papalitate .1. expus în 616. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). ascensiunea lui Mahomed. no iune voit vag .

din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. El a fost înfrânt. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. Egiptul. doar 15 ani. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. nerenun ând îns la uneltiri. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. Heraklonas. În zadar îns . fiind definitiv pierdut . în schimb au refuzat coregen a Martinei. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. cel mai grav. Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. Soarta Siriei era acum pecetluit . Heracliu. aflat pe malul microasiatic. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. obosit în luptele contra per ilor. la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. fiul cel mare al Martinei. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. în frunte cu Alexandria. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. în capital . Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. În 638.asediat îndelungat. a preferat o retragere tactic . câ tigând o victorie zdrobitoare. metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. iar musulmanii au invadat Siria. ca augustus. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). Constantin (III). al celei de-a doua so ii.aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . În acest fel. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. Heraclius. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. David. iar fiul Martinei. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. titlul de caesar. Constantin III. Dup aceast înfrângere. amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. care în cele din urm s-a retras. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). acordând fiului mai mic. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului.

trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). Senatul a hot rât înl turarea Martinei. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. pe atunci în vârst de 11 ani. care a fost castrat. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. Othman. a fiului lui Constantin III. ca coîmp rat. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . cât i a lui Heraklonas. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. încoronarea lui Constans II (641668). atacând insula Cipru. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. fapt ce a permis lui Muawija s . pe atunci general i guvernator arab al Siriei. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. c ruia i s-a t iat nasul. În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. Dup asasinarea lui Omar I. alungând garnizoana arab . La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. a murit deja dup trei luni de regen . devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. c reia i s-a t iat limba. Constans devine la 14 ani singur st pânitor. Nu a putut ocupa ora ul Amorion.i sporeasc flota în mod considerabil. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. i a lui David. cu toate c . viitorul calif. Muawija. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. Colosul de 26 . dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. dar a pustiit zone întinse. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. succesorul acestuia. Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana.expansiuni arabe. a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. Tronul a revenit lui Heraklonas. dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. Controlând deja Siria i Mesopotamia. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. Amr.

a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. una din cele apte minuni ale lumii antice. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. al conduc torului themei.aici. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. înaintea interven iei armatei imperiale. Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. Imperiul nu mai depindea de mercenari. doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. 27 . Abia r zboiul civil din califat (655-661). În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. în provincii (eparchiai). Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. Constantinopolul a fot silit s . dac fiul prelua condi ia tat lui. Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor.Opsikion. a fost demontat. Împ r irea administrativ mai veche. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. Anatolikon.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via . Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare .i redefineasc priorit ile. Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655). pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor.din secolele VII-IX. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . p strându-se în interiorul themelor. La origine themele erau unit i militare. Armeniakon i thema maritim Karabisiani. Soldatul membru al themei .stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. nu a fost anulat imediat. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). provocat de succesiunea lui Othman.

publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. Au fost create trei noi demnit i ministeriale. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. fiind implicat în luptele navale cu arabii. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. func ia logothe ilor. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. a schimbat planul.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. la Syracuza. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios.i astfel un du man de moarte. pentru ca apoi s dispun uciderea sa. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. Mai întâi. Exarhul Olympios. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. Herakleios i Tiberios (659). i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. Un an mai târziu. Un alt demnitar. mutarea re edin ei sale în apus. r spundea de cancelarie. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. f cându. Constantin (654). v zând atmosfera de la Roma. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . dou energii sau voin e. fiind acuzat de înalt tr dare. multe comori fiind trimise la 28 . A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. protoasekretis. exilat la Chersones. f r succes îns . Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. alt adversar al monothelismului. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . Lui Maxim M rturisitorul. în Crimeea.

au fost nimicite de bizantini. iar resturile ei scufundate de o furtun . 29 . Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. atacuri ce au continuat veri în ir. În acest fel 4. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. au devenit continue. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . capii conspira iei fiind executa i.peninsula Kyzikos.Constantinopol. Cu toate acestea. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. inven ie a sirianului Kallinikos. o baz sigur de opera ii. În acest fel. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . mare parte a flotei sale fiind ars . domnia sa fiind dominat de r zboaie. în imediat apropiere de Constantinopol. cu ora ul Smyrna (672). Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm .1. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. începând din 663.1. jefuind sistematic peninsula. Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. mai ales în Cartagina. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade).3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. În timpul ederii sale în Sicilia (663668). Exarhul Ravennei. pân în 678. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . la Constantinopol. ceea ce a atras mi c ri populare ample. provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . dar mai ales la Syracuza. Luptele decisive se d deau îns pe mare. fiind atacat în apropierea capitalei. fiul i succesorul lui Constans II.

în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. Dup cre tinarea for at . devenit prin botez Mihail. convocarea celui 30 . Victoria Bizan ului asupra arabilor. Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). ceva mai devreme. 50 de sclavi i 50 de cai de ras . se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ).promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. În vreme ce în secolul VI. acostând în nordul gurilor fluviului. Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. s-au îndreptat spre apus. o parte dintre ei. Înfrânt în fapt de bulgari. Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . din 678. acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. Constantin IV încheie pace cu Asparuch. dup ce i împ ratul se îmboln vise. oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. armata bizantin a trebuit s se retrag . Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. Pentru câteva secole. i-au f urit statul cu capitala la Pliska. astfel c împ ratul a dispus.f r prea mare consisten i unitate. Bulgarii.Uniunea celor apte triburi . pl tind i tribut. Dup moartea lui Kubrat. sub conducerea hanului Kubrat. Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. F r nici un rezultat. La Dun rea de Jos. prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. din partea cea mai vulnerabil . ducând tratative cu biserica roman . în frunte cu Asparuch. sub hanul Boris (852-889). astfel statul bulgar era recunoscut de jure. care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. înrudit cu hunii i avarii. De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. cea r s ritean .

Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. avea îns înclina ii despotice. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. stabil pe termen lung. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. Heraclius i Tiberius. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. în ciuda r zboaielor ulterioare. care înc era în via . Dup ce le-a retras titlurile . au fost spânzura i. Pyrrhos. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. prin continuarea reformelor înainta ilor s i. a dispus s le fie t iat nasul (681). cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. 705-711). acesta devenind astfel coîmp rat. Dorind s guverneze singur. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. un sclav i un cal. patriarhul Antiohiei. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . În 688. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. 31 . Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. papa Honoriu I i Macarie. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. La fel ca tat l s u. Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. invocând guvernarea dup modelul Sf. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. Treimi. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. în plan politic i bisericesc. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. dup pilda bunicului s u. Abd al-Malik. Paul i Petru.de i senatul i armata erau împotriv .

Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. în contextul ascensiunii musulmane. a ez ri de akritai. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. furios. Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. oscilau în rela iile cu Bizan ul. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. a cor bierilor . În general îns . a c rei origine nu a fost clarificat . În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. Cel mai probabil îns . Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. Posibil ca aceast them . 32 . atât din Balcani. pe plan intern. 1997. împ ratul. Nu este sigur c legea agrar . Haldon. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. Anatolikon. mai ales în thema Opsikion. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. care doreau s scape de povara revoltelor acestora. este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. Slavii în nemul umirea lor. ea constituind fundamentul economic al themelor. Byzantium in the Seventh Century. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . înclinând s se supun arabilor. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. cât i din Asia Mic . Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). poate i Samos. pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. Pentru a ap ra zonele de grani . s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. Iustinian II a creat. Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. Cambridge. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. ca i armenii. o categorie de 2 John F. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. în acord cu califii.Pentru a îmbun t i situa ia etnic .

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

împreun cu fiul s u. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. strategul themei Armeniakon. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. El a fost un adept al ereziei monothelite. un politician mult mai capabil. va curma orientarea monothelist . cu a c rui fiic s-a c s torit. au f cut incursiuni de prad în Tracia. originar din nordul Siriei. retr gându-se ca monah la Efes. pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. în 715. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 .1. asediind capitala imperiului. pentru a distruge flota musulman . fiind depus i înlocuit. care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). retr gându-se la Salonic. împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . strategul themei anatoliene. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. În fa a pericolului arab.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. De i r scoala fusese început de armat . care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. din thema Opsikion. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I.4. protoasecretisul Artemios. aliat cu Artabasdos. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. Noul împ rat. Bulgarii. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. l-au detronat i orbit.

Biserica armean .Constantinopol. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . Episcopii iconocla ti . 4. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. eikon. dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. ca semn al lui Hristos i al mântuirii. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. în contextul luptelor împotriva arabilor. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. 37 . Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus .3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . accentuând cultul crucii.. implicit de popula ia din Asia Mic . klaein. în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. c reia. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. Ra iunile politice i strategice. Criza se anun ase de mult vreme. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. Iconoclasmul (gr. dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. le venera nu dup obiceiul grecilor. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. a sf râma ). fiind încoronat la Hagia Sophia. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. nefiind oficial ostil imaginilor. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale. de c tre scriitorii ortodoc i. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor.1. Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. imagine .

a ap r torilor imaginilor. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. Eparhiile Romei din Grecia. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat. Mai mult. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. Aceast func ie central a imaginilor religioase. Respingerea imaginilor/ icoanelor. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. a icoanelor. Teologii ortodoc i. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. Conform opiniei iconodulilor. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. totodat .Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. imaginile lui Hristos. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. ca om. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. doctrina întrup rii. dar atunci când Hristos a devenit om. pe de alt parte. inclusiv describilitatea. asemuindu-le idolilor. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). care a r spuns: eu sunt basileu i. de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). Ioan Damaschinul. pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. Dalma ia. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. de origine sirian . În consecin . Inseparabil de tradi ia liturgic . iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului.

4. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. Pentru a câ tiga timp. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. care a comandat trupele bizantine. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . Leon III (717-741) impune o nou dinastie. iar un altul Theodosios III c lug rit. Tiberius III. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. În ciuda succesului în sfera teologic . încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. a început negocierile cu bulgarii. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. noul calif de la Damasc. încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . În afara aspectelor teologice. La începutul verii. Leon. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului.Anastasie II. O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. imperiul se afla în pragul ruinei. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. patru au pierit executa i Leontius. ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. un altul a murit dup ce a fost orbit . În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. Planul musulman din 39 . chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin .4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III.biserica). cât i în cea secular . În consecin .1. Iustinian II i Philippicos. Atât introducerea politicii iconoclaste. iar Amorium. cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). în 787. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. Dintre ei. când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia.

O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . Majoritatea solda ilor trimi i de calif.va avea drept rezultat. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. La începutul lui septembrie. fiul lui Leon III. În prim var . noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . Muslamah. miliaresion. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. iar partizanii s i aspru pedepsi i. care ie ise din uz. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. îns în tab ra arab a început foametea. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. flota arab în retragere fiind incendiat . unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. Paralel cu zidurile lui Theodosius. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. a principalului drum spre Caucaz. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. Fostul împ rat a fost executat. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. flota arab a început blocada pe mare.înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. pentru a aproviziona trupele asediatoare. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. i înt riri de trupe de uscat. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. nemul umi i de conduc torii lor musulmani. au trecut de partea bizantinilor. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. cu fiica hanului (733) . Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor .717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. i astfel s -l captureze pe Anastasie. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic .

Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . în 732. iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. dup cum. orbirea). o nou codificare a dreptului bizantin. inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. iar sodomia era pedepsit cu moartea. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. Thema Anatolikon a fost divizat . digestelor. punea la îndemâna judec torilor un codice practic. o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient.anume prin mutilare (t ierea nasului.raportate la secolul VIII . pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. În 726 public un nou cod de legi. interese promovate de împ ra ii isaurieni. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . În Opsikion. Avortul a fost scos în afara legii. Ecloga a avut ulterior o proast faim . cu centrul la Efes. Themele din Asia Mic au fost restructurate. fiind redactat în limba greac . Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion.r sunet. Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. mâinilor. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . Ecloga (selec ie). de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. 41 . mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. o them la fel de mare. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . codicelor i novelelor lui Iustinian. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune.

dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). Artabasdos. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. se sim ea i el îndrept it la tron. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. Constantin. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. fie pe Artabasdos. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). ginerele lui Leon III. în schimb patriarhului Anastasios. singurul împ rat care a murit în patul s u. a ocupat capitala. Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast.4. a pornit spre Opsikion. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. Ajuns în Bithynia. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt .i p streze func ia. Artabasdos. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . refugiat în Amorium. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. A guvernat ini ial pu in. dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. Nikephor. Constantin V i-a îng duit s .5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. În prim vara anului 743. din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . care de fapt fusese asasinat. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. n d jduind s . strategul themei Thrakesion. 42 . îns i-a redat stabilitatea. Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor.1. de unde a adunat o tiri.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. fiind de la Constans II. Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743).

unde ocup Germaniceea. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. dar i de o grav criz intern . Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. Conciliul de la Constantinopol din 754. În 746 Constantin.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. a pornit ofensiva. Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. imperiul putând începe ofensiva. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. propriet ile mân stire ti fiind secularizate. Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. care durase mai mult de doi ani. profitând de r zmeri ele din califatul arab. în imediata vecin tate a bulgarilor. folosind regimentele create de el (tagmata). 43 . mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . inut în palatul imperial din Hiereia. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). Pa aceast baz împ ratul atac Siria. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. În r s rit. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. a hot rât nimicirea icoanelor. ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. dup ce a divizat thema Opsikion. Prin cele ase tagmata. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. R zboiul civil.

4. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . dar nu a ini iat nici o ac iune militar . În vara anului 775. reprezentantul aristocra iei protobulgare. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. chiar prin teroare. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. prin iconoclasmul s u impus for at. prin pruden a 44 . a l sat o armat mai puternic . a dus în final la pierderea Italiei. la lombarzi. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. fapt v dit în 774. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. Constantin a trimis ambasadori. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). mul i fiind coloniza i în Asia Mic . Prin crearea de tagmata. la franci i papalitate.1. Totu i. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. a mân stirilor în Imperiu. în încercarea de a recupera Ravenna. Cu toate acestea. dar a l sat o crunt controvers teologic . când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. a ob inut succese în Thracia. De i hanul Telerig a fost silit s capituleze.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. Doar Vene ia i câteva insule. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. în thema Opsikion. Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. ani în ir. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re.

Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. de Irina. 45 . i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. se baza pe func ionarii iconoduli. originar din Atena iconodul .1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. Irina. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . având prezen de spirit. a fost convocat în Biserica Sf. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. pe lâng biserica oficial . un politician chibzuit i slugarnic. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . Conciliul. se pare. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. în care cuplul imperial nu mai era viabil. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . 4. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. Dup câteva luni.i modera ia sa. armatei i al constantinopolitanilor. pe eunuci. protoasecretis-al Irinei. ei fiind exila i la Chersones. fiul Constantin fiind minor. noul patriarh. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. În schimb. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . Leon IV moare otr vit. logothet al po tei i consilier i pe preo i.2. o împ r teas cu voin de fier.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . Tarasios. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). Conciliul. având în acest sens acordul senatului. Irina. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. Irina. a ap rut o nou ramur radical cre tin . în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. reprezentat mai ales de monahi. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. dup alte p reri din cauza tuberculozei. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. Lipsindu. reconvocat în 787.

pe atât de incapabil în planul politicii interne. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. s rb torind 40 de zile cu mare fast. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. Nikephoros. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. Ca urmare a expedi iei din 783. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. silit s abdice. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). Doi ani mai târziu. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. Prin asocierea mamei sale la domnie. divor instigat tot de c tre mama sa . în 46 . iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. Irina a fost pe cât de ambi ioas . Solda ii loiali Irinei. ponegrit de istoriografia oficial . Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. Theodota. Irina nu a consim it s renun e la putere. purtând titlul de basileus. La câ iva ani. împ ratul moare. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. cât i al iconocla tilor din imperiu. s tul de presiunile adep ilor mamei sale. fratele lui Leon IV. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). Ea a f cut concesii financiare bisericii. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii.Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. cump ra i cu promisiuni de putere. dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion.i discredita fiul. în timp ce Constantin a devenit coregent. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. ruinând finan ele statului. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. aleas pentru el de Irina. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului.i d duse acordul pentru divor . exilat în Sicilia.

imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. Starea statului bizantin era ubred . R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. mai apoi în Lesbos. În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol.i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i.urma p cii încheiate. Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie .5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. ca fost logothetes tou genikou. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. devenind format coîmp rat cu Irina. ad ugând la acestea înc 8. 4. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural .a afectat considerabil Imperiul Bizantin. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. exilând-o pe insula Prinkipos. unde a murit un an mai târziu.2. în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii. Dinspre nord amenin area bulgar . Împ ratul Nikephoros.

Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . f r aceste m suri. comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. Istriei i Dalma iei. 48 . teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi).Thrakia i Hellas. când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. Ortodoxia sa era suspect . Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri.mân stiri i biserici. cum le-a numit istoricul Theophanes. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. refuzând s mai pl teasc tribut acestora. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. atâta vreme era probabil de provenien arab . Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). Makedonia. acuzându-l i de patima pederastiei. Din 805. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. pe lâng cele existente . Un bun teolog i istoric. ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. iar rela iile cu biserica deveni tensionate. aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . Thessalonik i Dyrrachion. Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. f r a l sa impresia c impune noi taxe. C m t ria a devenit monopol de stat. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor .cau iunea mutual . exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. a fost necesar . Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . Adrianopol. inclusiv a zonelor maritime. m suri acuzate de profund severitate i rapacitate.

În prim vara anului 809 Krum. i el r nit în lupt . l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. a fost proclamat împ rat de c tre armat . Din tigva împ ratului. i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. Începând cu Mihail I Rangabe. inclusiv curtea hanului Krum. Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. Iconocla ii.instalat de curând pe tronul din Pliska. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. Staurakios. a distrus ora ul Pliska. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. secta se r spândise în Asia Mic . numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . cumnatul lui Staurakios. în octombrie 811. dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. iar dup ce a refuzat tratativele de pace. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i.Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. R mâne în c o enigm . fiul lui Nikephoros. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). atac i cucere te Serdica. În defileurile Balcanilor. Mai mult decât catastrofa militar . Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. au fost din nou supu i persecu iilor. pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric. în 49 . Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. reintegrând-o sistemului defensiv. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. îng duitor cu to i.

ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. Dup ce a recucerit Mesembria. Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. Mihail II. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . Cum Imperiul refuz . În aceste momente nu numai împ ratul. dar nu a fost un bigot. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. Mihail. 4. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. Leon Armeanul. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. dar i materiale necesare focului grecesc. originar din Anatolikon. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III).emiratul de Melitene. care în 811 fusese declarat coîmp rat. Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . a p truns în Constantinopol f r rezisten . Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). Theophylact. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . unde moare în 845. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia.3 Reac ia iconoclast . Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. retr gându-se pe insula Prote. continuând linia politic început de modelele sale. Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . Leon. a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. în apropiere de Adrianopol.i impun voin a în Occident. strategul Leon. în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. iar aceasta înf ptuit . al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. au fost scopi i. A învins punctul de vedere al lui Theodor. i fratele acestuia. Disensiuni Theophilos Leon V. Fiul s u cel mare.2. Leon III i Constantin al V-lea.

în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. i deopotriv impunerea iconoclasmului. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. este declarat coîmp rat.i numele în Constantin. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. Înv atul Ioan 51 . câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii.a vener rii icoanelor. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. Leon a înt rit în grab fortifica iile. acesta schimbându. regele hunilor. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. reu ind s scape. deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. unde criza intern izbucnise. fiul mai mare al lui Leon. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic .sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. Cu fiul i succesorul acestuia. Leon a sporit influen a adep ilor s i. iar Toma. a devenit general al federa ilor. Sembat. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. Omurtag. dar a aflat curând c armata sa nu. a intrat în Adrianopol. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. De Cr ciun. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii.

În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. inteligent. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. la rug min ile împ r tesei Theodosia. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. silit s capituleze. în fa a altarului din Sf. inclusiv la abatele Theodor Studitul. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . La vestea acestor inten ii. g sind sprijin puternic la clerul bizantin. un curtean devotat împ ratului. fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast.Grammatikos. iar bogata m n stire Stoudios. Prin persecu iile aduse iconodulilor. împreun cu fiul s u. Astfel. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. Sophia. Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. patriarhul Nikephoros s-a opus. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). amânare care i-a fost fatal împ ratului. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. conduc torul mi c rii iconoclaste. Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. cea mai important din Constantinopol. de i doctrina statului r mânea una iconoclast . în Sfânta Sofia. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. un bun militar. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. i punându-se. a fost 52 . considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. pe o pozi ie iconodul . Thoma Slavul. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. dar altminteri grosolan i incult. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. general al federa ilor din Asia Mic . a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. dar i prin duritatea instaurat la curte. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. i fost tovar de arme al împ ratului. din ra iuni politice. respingând-le astfel pe cele din 787. a fost trecut în proprietatea imperial . zis Slavul.

un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. cea mai important fort rea din Anatolikon. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. Califul. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. Theophilos a fost auster i drept. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. fiind educat de Ioan Grammatikos. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. pentru a se r zbuna. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. înaintând spre Mesopotamia. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. 53 . mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. În 838. urma ul lui Mamun. coîmp rat din 822. distrugând Sozopetra. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. în r s rit i în Sicilia. patria lui Theophilos. în 841. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. precum i un bun cunosc tor al teologiei. Împ ratul a fost poet i imnolog. a poruncit incendierea cor biei. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor.schingiuit i executat. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. Cu toate acestea. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. Theophilos (829-842). Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. Theophilos a reu it. exploatând disensiunile din tab ra arab . Cu toate acestea. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. cu ajutorul maurilor spanioli. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. a ocupat Ankyra i Amorion. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. În iulie 838. Theodora.

a deschis noua epoc . 4. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. favoritul ei. Theophilos las în urma sa un fiu minor. Bardas. Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . Photios. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . se pare un unchi al Theodorei. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. dar mai ales logothetul dromului Theokistos. Dup defensiva în Europa i Asia Mic . Începuse o nou perioad . la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. mai întâi de ascensiune cultural . de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. magistrul Sergios Niketiates. În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar .3. ci domnia nelini tit a ultimului amorian. Bardas i Petronas. Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. Nu dinastia amorian . Dac a e uat ideea statului bizantin universal. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. De i cei mai mul i erau din r s rit.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. Mihail al III-lea. apoi i politic . regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului.

dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. Bardanes. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. Sprijini i de patriarhul Methodios. 55 . la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. mul i fiind extermina i. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. dup dou veacuri de defensiv . tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. În 853. pân ce studi ii au fost excomunica i.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. în ciuda unor insuccese de pân atunci. întemeind o colonie în cetatea Tephrike.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. Disputa s-a înte it mereu. Cultul. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. devenind singurul sfetnic al Theodorei. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial .

îl înl tur pe Theoktistos de la putere. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. un veritabil ascet. adesea necuviincioase. predate în limba greac . a fost îns i vehement criticat de preo i. Constantinopolul. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . când tân rul Mihail al III-lea. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . victim a diverselor influen e de la curte. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. strategul themei Opsikion. Theodora a fost for at s renun e la regen . unde se studiau cele apte arte liberale. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. În imperiu s-au format dou partide. oricum. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. ajuns la majorat. Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). el fiind influen at de unchiul s u Bardas. A urmat o perioad agitat . la Roma. În ciuda unei purt ri compromi toare. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi.Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. se ocupa de chestiunile militare. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. Petronas. S-a interesat întotdeauna de armat . fiind perceput ca un desfrânat. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. Patriarhul Ignatios. apelând mereu. Conduc torul real al statului. f r a fi devenit un mare împ rat. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. 56 . Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. una în favoarea lui Photios. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. fiind înc lcate normele de însc unare (858). dup cum un alt unchi al basileului. nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. Bardas a ac ionat în for . acesta primind din 862 titlul de cesar. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . cealalt în favoarea lui Ignatios. fiind înconjurat. al politicii de la curte era Bardas. el a fost totu i un dinast talentat. i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. din nemul umire. considerat un al doilea Nero.

fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. ca i de o apropiere franco-bulgar . fratele lui Bardas. renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . Solu ia a v zut-o Bizan ul. Trecând la ofensiv în Asia Mic . începând cu 863. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. El a trimis deciziile sale sinodale papei. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. cunoscut cu numele de glagolitic. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. în persoana lui Nicolae I. Chiril i Metodiu. urmând s traduc Biblia în limba slav . Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. dorind s evite influen a clerului franc. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. Motivul corespundea realit ii. Respingând un atac al lui Omar. Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. din Salonic. El a luat partea lui Ignatios. De la numele 57 . în cre tinarea atacatorilor. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. în fapt. au fost misionarii trimi i în Moravia. în 863. Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . Petru se afla un pap capabil. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. strategul Petronas. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. ea devenind de acum. de fapt în dialectul macedo-slav. ofensiva bizantin a fost mai prudent . bicefal . în Asia Mic . dup retragerea ru ilor. Pe scaunul Sf. refuzând s -l recunoasc pe Photios. Dup secole de r zboaie defensive. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. Ini ial.

acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. bulgarii au cerut misionari de la franci. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. viitorul împ rat. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani.a flotei. Mihail al III-lea se aliase. În schimb. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. a întors spatele Bizan ului. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. În urma activit ii lui Clement i Naum. cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. cu Vasile Macedoneanul. de c tre români i ru i. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. Procedând invers decât moravienii. vrând s ob in o biseric independent . Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. numele împ ratului. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . fie de la franci. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. care era de condi ie modest . a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. veni i din Moravia Mare. principele bulgar acceptând numele de Mihail. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . Spre bucuria lui papei Nicolae I. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. misiunea a fost finalizat de franci. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. Cu aceasta. spre nenorocirea sa. îns . de unde avea s fie preluat i de sârbi. bizantinii fiind prea departe. primind func ia de parakimomen. atacând mai ales dogma occidental filioque. dar i în fa a presiunii militare . În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). Împ ratul a scris papei. asasinându-l cu acordul imperial. în Marea Neagr . s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. Vasile. În Moravia. La botezul s u a participat basileul bizantin. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . fie din Roma. Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. declarându-l asociat la 58 . Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei.

În anul urm tor. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. 59 . Bizan ul a intervenit în Italia de sud. prin delega ii ei. în prezen a lega ilor papali. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici.domnie. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina.i statutul de mare putere european . 4. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. când a fost excomunicat Photios. fa de patriarhia de la Constantinopol. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor. fosta amant a lui Mihail al III-lea. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). care va prelua tronul imperial. Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. La încheierea conciliului din 869/870. împ ratul din Apus. Ludovic II. Motivul a fost în primul rând unul politic. Photios. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule.3. Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868).2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. Imperiul redobândindu. Adrian II.

pe cel de-al treilea fiu. în timpul lui Mihail II (820-829). au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. În plan juridic. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. pe tronul imperial va urca fiul s u. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. inspirat din Eclog i Prokeiron. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. iar în 879. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. ori poate al lui Mihail al III-lea. va deveni din 893 patriarh.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. dar blând. Alexandru. Leon. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. Ca bun orator i scriitor. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. Stephanos. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. Alexandru. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . Fratele mai tân r. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . capitala statului. Pentru a p stra tronul în familia sa. Tephrike. poart supranumele de cel 60 . Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. exact un an mai târziu pe al doilea fiu. fiind asediat i distrus . Leon al VI-lea În eleptul (886-913). Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). sîrbii. un iubitor al luxului. În 872. de i Moravia a r mas supus Romei. un despot arbitrar. dup moartea prematur a lui Constantin. La moartea lui Vasile I. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u.

i atribu iile avute în secolele anterioare. Senatul are doar o aparent importan . Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. Func ii deosebite aveau eunucii. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. cea de basileopator. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. dup basileu. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. Nicolae Misticul. va fi i el înl turat prin ordin imperial.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. judec tor suprem în stat. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. Titlurile cele mai importante în imperiu. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. Prin novelele sale. imnuri i un tratat de tactic militar . De importan deosebit a fost opera sa legislativ . Important era func ia de eparh. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . La preluarea tronului. Zoe. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . Opera sa const în oracole poetice. aliatul lui Vasile. acesta reglementând via a capitalei. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. Un al doilea patriarh. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. Împ ratul devine singura putere legislativ . cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. Tezaurul era administrat de un chartularios. c ruia i-a fost discipol. incluzând i pasaje din Prokeiron. nobilissimos i kuropalat. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. conduc tor al administra iei imperiale. pierzându. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. erau cele de cezar. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele.

s primeasc dona ii. În plus. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. iar pentru a evita concuren a. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. Concomitent. trecând Dun rea. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. bun oar în cea de strateg. Neavând suficiente trupe în Europa. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). a invadat Tracia i Macedonia. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. f r o aprobare imperial expres . Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. au provocat arului bulgar mari pierderi. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . ad ugându-se noi func ii. Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. amenin ând Constantinopolul. Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . Conflictul s-a iscat din motive comerciale. Înainte vreme. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. Dup o perioad de pace. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic.de func ii. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. arul a 62 . Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . Micile propriet i nu mai erau ocrotite. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. arul.

succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. Oleg. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. dup moartea cele de-a treia so ii. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. La Adana. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. reluând r zboiul cu Bizan ul. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. botezat doar cu trei zile înainte. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. ungurii. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. fiind ridicat la rangul de august . În vest. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. dar i ru ilor. Astfel. În 902 ei au cucerit Taormina. Ini ial. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. Constantin Porphyrogenetul. Armenia era expus raidurilor arabe. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. Simeon i-a respins pe unguri. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. Deasemeni. care ajungeau pân în Cilicia. În r s rit. Leon s-a 63 .

Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. s preg teasc un atac asupra Bizan ului. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. fiind asigurat . dar Alexandru. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. cu mare efort. a început r zboiul cu bulgarii.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. A închis-o pe Zoe la mân stire i. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. principalul regent. În condi iile frac ion rii puterii politice. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. i-a adus în preajm oamenii s i. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. continuitatea dinastiei macedonene. îndep rtând sfetnicii lui Leon. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea. Nicolae Misticul. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . care î i consolidase puterea. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . 4. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul.3. murind în iunie 913. La moartea sa. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. Implicit. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. ci chiar coroana imperial . împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

3 au pierit de foame. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. În Bizan . sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. 12 au murit în m n stire sau exil. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. demonstrându. spânzura i. permi ând ulterior. înjunghia i. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. amenin imperiul la Dun re. 20 au fost otr vi i. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . scoaterea ochilor. Astfel. 12 for a i s abdice. În 944 un nou atac rusesc. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. 18 au fost mutila i prin castrare. sugruma i.i întreaga for . care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. se decima ea îns i. tefan i Constantin (944). de strad sau militare i 65 de detron ri. atac respins cu ajutorul focului grecesc. în frunte cu marele cneaz Igor. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. t ierea nasului sau a mâinilor. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. fie ca împ ra i. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. 34 au murit în patul lor. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. Dup înfrângerea ru ilor. Este perioada când Bizan ul. astfel c 68 . c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. ori coîmp ra i. Dup moartea fiului s u mai vârstnic.sudul Armeniei i va asedia Edessa. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. a eunucilor sau armatei.

cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. Romanos folosise acela i procedeu. dup cum s-a putut deja observa. ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. doar nepo i. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. Mihail II. cea frigian trei. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. oricare centurion.fiul lui Mihail Rangabe. Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. Mai rar era tuns i c lug rit. Leon V n scut în Armenia. Dinastia isaurian a dat patru domnii. în 813. tras în eap .i dezv lui complicii. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. Leon I fusese m celar. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. aceast maladiei a purpurei . de i nu a existat un fiu care s succead la tron. iar Romoanos Lecapenos. ars de viu. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . Iustinian. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. oricine putea fi îndrept it la guvernare. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. ambele încheindu-se cu câte un regicid. ci întreaga familie. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. din care patru împ ra i au murit violent. Cel culpabil era supus torturii pentru a.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. uzurpatorul lui Leon V. tocmai pentru a descuraja asasinii. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . gineri sau copii adopta i. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. nepotul s u.

a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. exila i i apoi uci i. botezat cu pu in vreme mai înainte. În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. a preluat astfel personal i efectiv puterea. reu ind s recucereasc Adana. Era iscusit în matematici. armele sau în el ciunea. Chiar marea cneaghin a Kievului. Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . Nu a fost doar un oarece de bibliotec . împ ratul legitim. Luptele. ci excelen ii s i generali. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. Constantin a fost un împ rat-c rturar. cu suveranii Orientului i Occidentului. iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . Elena. Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. ambii viitori împ ra i. Constantin. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. aurul. Olga. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. sculptur . general. administrator. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. evident cel bizantin. trupele bizantine. luând numele so iei împ ratului. ci un abil administrator al statului. i restul lumii. Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . duse f r angajament deosebit. În plan extern. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier.porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. astronomie. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. Despre theme. Despre ceremonii. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. pictur i muzic . Despre administrarea imperiului). guvernator al provinciilor. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. 70 . cu audien e pentru solii str ini. orice mijloc era binevenit. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . arhitectur . continuau în sudul Italiei. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg.

fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. Cu toate acestea. care murise . el preferând s . impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. apoi în 947 când tefan. al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. femei destr b late. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. mare drongar i parakimomenos 71 . În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . curmale i smochine). în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. Constantin a continuat politica acestuia.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. împ r teas sub numele de Theophano. Istoriografia bizantin .c zând de pe cal. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. de i ar fi avut suficiente motive. 4. nora împ ratului. Bardas Phokas. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. c l-ar fi otr vit. c reia îi era pe deplin supus.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. Dup înl turarea Lekapenilor. Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. o acuz pe Theophano. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. La fel ca mul i dintre predecesorii s i. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. sistemul themelor intrase de acum în declin. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. La conducerea bisericii. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). a urcat ierarhia de la curte. Bringas. în locul lui Theophilaktos. devenind logothet al tezaurului. un politician talentat i experimentat.3. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. urzind intrigi împotriva împ ratului. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas. a preluat comanda suprem a armatei. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. care are un apetit nes ios pentru intrigi. fiica unui cârciumar din Constantinopol.

Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. continu seria marilor victorii. nemul umiri în imperiu. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. probabil otr vit din ordinul so iei sale. Pe plan extern. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. un politician abil i cu o râvn f r egal. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963).eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. strategul-autocrator al Asiei. a teritoriilor cucerite în r s rit. În vara anului 960. bizantinii au cucerit ora dup ora . împotrivindu-se liberei ini iative. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. armatele bizantine. Aleppo. Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. i ea. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . în timpul s u aceasta 72 . în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. A fost practic o lovitur de stat. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. i aici. Cu aceasta. func ie rezervat eunucilor. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. ca r splat pentru meritele sale. conduse de generali de excep ie. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. fiind mai degrab un ascet. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. Politica fiscal dur a provocat. de origine armean . în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas.astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare .

i pozi ia economic . De acum. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. În schimb. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. care la scurt timp au avut un succes impresionant. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. cei boga i pe cei boga i. încercând chiar s le m reasc . 73 . R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. Principiile. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . În acest mod. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. în loc de patru. Cu sarcasm. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului.înt rindu. lucru d un tor statului. o alt parte. apelând la argumente teologice i morale. a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. cum încercase i Romanos Lekapenos. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. cu Aleppo. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. continuat de cei doi urma i ai s i. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. Anexat a fost deopotriv Cilicia.

Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. condus de episcopul Liutprand din Cremona. Cei doi urmau s se c s toreasc . fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. În vara lui 968. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. În 968. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. capitala aratului. Din cauza politicii fiscale. o solie. Bulgaria. de 74 . dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas.i prin m surile sale i du m nia clerului. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. atr gându. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. Theophano. neglijat de împ rat. sl bit de lupte interne. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. f cuse destule concesii bulgarilor. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. s-a instalat la Preslav. Boris al II-lea. Dup trei ani de foamete. a fost o victim u oar pentru ru i. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. a luat drumul Constantinopolului. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. Înainte de încoronarea sa. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). au primit drept plat biciuirea. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969).Între timp.

Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. a fost exilat pe insula Prote. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. a înconjurat cetatea. care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. Accra. în aprilie 971. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. mama lui Vasile al II-lea. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. Ioan I Tzimiskes.i legitimeze calitatea de împ rat. În toate ora ele cucerite (Nazareth. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. De i asasin i uzurpator. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. luând cu asalt capitala bulgar . m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. În iulie 971. acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. Luând de so ie pe Theodora. asaltând în anul 971 Antiohia. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . Caesareea) a instalat comandan i imperiali. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. dorea s . Theophano. reu ind s ocupe Siria i Palestina. 75 . de i luptele principale s-au dat pentru Siria. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. Theophano. Bizan ul abia supusese emiratul Alep.Cr ciun în 969. apropiindu-se de Ierusalim. Sviatoslav capituleaz . Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. bizantinii intrând în Mesopotamia.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi.i extind st pânirea înspre Asia Mic . fiul nelegitim al lui Romanos I. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. Astfel.

profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. înalt func ionar de la curte. Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes.dar chiar i antipatia împ ratului. nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. a putut doar cu greu s se impun . Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). parakimomen. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. Vasile. fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . fratele s u în vârst de 16 ani. Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. nu a ar tat nici atunci. i a asigurat o perioad de prosperitate economic .3. 4. urma ul legitim al dinastiei macedonene. Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. dup ase ani de succese militare. înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. Phokas îns . Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). Abia în 985. de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). fiul lui Romanos al II-lea. de o energie debordant . în vreme ce Constantin. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. iar averea sa confiscat . care a fost exilat. Vasile. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. hot rât i realist. aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). avea 18 ani. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc.

comori adunate de la arabi. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. bazileul a strâns fabuloase bog ii. În aceast situa ie critic . el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . În timpul domniei sale. din clipa în care Skleros. în special puternicei familii Phokas. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. Restabile te allelengyon. dac d m crezare cronicarilor bizantini. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. Împ ratul. care. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. ace tia fiind sili i s le restituie. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. ori de la r zvr ti i. . varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . sora împ ratului. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). amenin ându-l din dou p r i deodat . În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. Cre tinarea Rusiei. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. petrecut ceva mai târziu. în schimbul trimiterii drujinei sale. îndeosebi a mân stirilor. . Vladimir Sviatoslavici. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. apoi Phokas. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. timp de mai multe veacuri. dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. De acum înainte.intern . alt dat . chefuia în v zul tuturor. iberi i de la bulgari. sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . Skleros. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite.

f r s stea pe gânduri. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. iar Chersonesul restituit. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. cât i în public. nici cu vorbe alese. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. nici pe podoabe ori ve minte. pe care l-a redus la minimum. nu oamenii cu carte. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. când i când. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia.de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. Împ ratul Otto III. În pofida inteligen ei sale. p trunzând pân în Moreea. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. Nu punea pre pe ceremonial. ci dimpotriv . Nu vorbea repede. r mânând holtei pân la moartea sa. Vasile. fiul prin esei Theophano. luându-l prizonier pe arul Romanos. o nou forma iune statul bulgar apusean . îi pl cea s trunchieze vorba.ad posti. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. cel mai important ora din regiune. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . s se opreasc cam cum vorbesc ranii. Vasile II a dispus retragerea. Vasile II a jurat s se r zbune. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. purtând haine obi nuite atât la curte. În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor.

cu centrul la Ohrida. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani.000 de lupt tori.i cap t zilelor prin otr vire. Vene ienii. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. ob inând largi privilegii în comer ul levantin. Sirmium (1018). În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. Theodora. pentru a se putea dedica problemei bulgare. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. punându. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. Zoe îns . cea mijlocie. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. Eudokia. de altfel nu s-a c s torit niciodat . Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. oricum dorea s se retrag la mân stire. Teritoriile statului bulgar. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. Dalma ia la Adriatic . la rândul lor. Sirmium pe Dun rea mijlocie. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. În lupte sângeroase. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor.Porphyrogetent . cu centru la Silistra. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. teritoriul dintre Dun re i Balcani. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. Abia acum. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. Armata bizantin num ra peste 40. taxele au fost 79 . ciupit de v rsat. Thessalia i Bulgaria propriu-zis . cei peste 14.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. cea mai mare dintre nepoatele sale. începând cu acest an. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. cel mai bogat cleric al apusului. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. cea mai tân r . Arnulf. murind dup dou zile. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton.

Vasile II a preg tit. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . Sârbii. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav .4. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . dar i latinofone. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. în vremea lui Vasile II. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. conduc torii locali au fost men inu i. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. împ ratul murind în decembrie 1025. Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone. În doar în 46 de ani. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. f r s vrea. ace tia p strându.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. drumul dec derii Imperiului. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei.i într-o anumit m sur autonomia. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. Murind f r urma i.men inute la cuantumuri rezonabile. 4.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . neglijând armata. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind .au fost întrerupte. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. Acum.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. urma ii s i. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani.

stabilit de el. dinastia macedonean se stingea. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). la moartea împ r tesei Theodora. chipe . de teama uzurp rii. au marcat aceast perioad nefast . Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. se temea s . care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. Cei mai valoro i generali. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . împotriva c ruia. amator de cai. care a reac ionat cu o lovitur de stat. întemeietorul unei noi dinastii (1081). Imperiul. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. înzestra i cu cai buni. Spondylos i Simeon. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. Eustathios. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. vân toare i circ. au fost destitui i. nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. aristocra ia anatolian . chemând adesea în ajutor pe barbari. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. fratele lui Vasile al II-lea. În aceast situa ie militar dezastruoas . În 1056. Schimb rile frecvente la tron. în vreme ce împ ratul. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. Din nenorocire 81 . dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. datorit politicii sale fiscale. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu.i asume responsabilitatea guvern rii. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . de stratio i bine înarma i. ei tr dând adesea. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. sora Zoei. disciplina i. lipsit de orice moralitate.

devenind al doilea so al s u. marile latifundii s-au ref cut rapid. fiind obligat de împ rat. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. La cei 56 de ani ai ei. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). pe via . La o vârst destul de înaintat . a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul.pentru ei. astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se. plictisit de so ul s u care o neglija. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . percepute odinioar de la rani. uneori chiar i ereditar. Cu toate acestea.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. 82 . a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. m sur ce mic oreaz veniturile statului. În 1030. Zoe. fiecare fiind preocupat de propriul câ tig.i g seasc sc parea în Antiohia. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. sim indu. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . având în grij azilurile imperiului). aproape 60 de ani. care de mult vreme îi era amant. deoarece impozitele. magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . sub amenin area cu orbirea. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . Revocarea allelengyon-ului. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III.i sfâr itul aproape. Zoe. cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. înfrânt în cele din urm de împ rat. murind la scurt timp.

chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. nobil. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . ajuns la apogeu. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). devine cel de-al treilea so al Zoei. i au fost orbi i. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. Zoe domnea acum în asociere Theodora. început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . Înfrico at c va fi ucis de mul ime. nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. sora mai tân r a Zoei. Seme indu-se peste m sur . nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. F r sim politic. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . Se în ela îns . 83 . a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. tot eunuc. Fastul de la curte. rechemat din exil. Constantin. din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. nici pe mul i din familie. Nu o suporta nici pe împ r teas . unde încercaser s se ad posteasc .i p streze influen a la curte. iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. în pofida dezam girilor prin care trecuse. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). Mihail V a fost depus de c tre senat. proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. o recheam pe Zoe. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . care a reu it astfel s . Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043).Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . Zoe. anume cu Constantin bogat.

tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . a adar succesiunea la tron.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. la fel de dificil i nesuferit ca i ea. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). Sf tuit de patriarh. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. de unde i se trage supranumele. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . generalii înl turându-l de la putere. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. Zoe moare în 1050. care .domnind autocratic . îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). fost logothet al vistieriei strotiotice. În ciuda interven iilor împ ratului. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. 84 . ea d inuind înc . cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. cu toate acestea prin intermediul ei. Astfel. patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. eful delega iei papale. la 1054. de i patetic . nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. aducând în prim plan motive legate de rit. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. nici m car cu patriarhul Kerullarios.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni. eful aparatului de stat. se ajunge la o excomunicare reciproc . autorul Chronografiei. La 8 iunie 1057 armata. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. în sinodul inut la Sfânta Sofia. În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. total opus prin caracter surorii sale. adoptat de împ r teas cu pu in înainte. Cardinalul Humbert. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. în istoria statului bizantin r mânând o figur important . prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului.

dar i a Bisericii nu a întârziat.i chiverniseasc atât treburile ost e ti. a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . înainte de a se pronun a sentin a. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. gr bit s . puterea popoarelor vecine crescuse. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. de i vina îi apar ine doar pe jum tate.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. s se poat desf ta. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. Patriarhul a murit. 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . eu am s te dobor ). cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. Psellos. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori.i d deau obolul la adunarea d rilor. Oricum.i sec tuiasc visteriile ca s . pe una sortind-o pl cerilor. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. A fost a adar un împ rat harnic. plin de furie. Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. în spe ale parecilor. i schisma celor dou Biserici. i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. contemporan cu evenimentele. tic losule. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. atr gând. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre .i poat împlini propriile pofte. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. A a stând lucrurile. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . care nu. i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059). 44). ap rând interesele ranilor. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor.

cât i în r s rit. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. încât.2 Înfrângerea de la Mantzikert. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic . Constantin al X-lea (1059-1067). care i-a folosit influen a în acest sens. agreat i de cronograful Mihail Psellos. Pecenegii i uzii. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav .pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. dându.i sfâr itul aproape.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. atr gându. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). împin i la rândul lor de c tre uzi. fratele fostului împ rat. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. împ r teasa Eudokia . un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. Cu s n tatea ubrezit . nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. Constantin Noul bazileu. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. sim indu. inu i în frâu de Isaac. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei.i desemna succesorul. 4. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea.4. au n v lit în num r de 600. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. În tot acest timp. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare.i prin 86 . nu înainte de a. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe.

Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. În plus dorea mâna unei 87 . În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . Ortranto i Brindisi.aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. precum i pecenegi i uzi în nord. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. Dup câteva s pt mâni. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. Antiohia. aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. a p r sit câmpul de lupt . Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. O parte a armatei bizantine. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. a fugit din calea selgiucizilor. a ref cut în parte domeniul imperial. normanzi în vest. fiind decis s distrug califatul fatimid. trimis înspre Ahlat. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. Cu toate c a luptat cu sabia în mân . a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). ci doar predarea ora elor Manzikert. trebuind s asigure arergarda. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. ceea ce a sc zut moralul solda ilor. ajungând pân la Edessa. Edessa i Hieropolis. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. care. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului.

fiul lui Constantin X i al Eudokiei. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp.i redobândeasc tronul. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. este înfrânt în mai multe lupte. devenit logothet. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . Mai grav. Mihail Psellos i Ioan Dukas. Bari. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. au preluat conducerea statului. Ulterior. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. inclusiv Mihail Psellos. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). Acesta va încerca. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. Partizanii familiei Dukas. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare.000 de nomisme. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. Romanos va încerca s . s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. încât la scurt timp împ ratul moare. astfel c din acest moment. 88 . iar extern un lan de dezastre. P r sit de to i. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. condus de Constantin Dukas. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. Asia Mic era i ea pierdut . care avea o mare influen . În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i.

cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). 4. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. Suleiman va transforma Niceea. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. o r scoal izbucnit în Constantinopol. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. Ca r splat pentru serviciile sale. mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). trimis cu trupe. a schimbat principiul de guvernare. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. Ioan Dukas. Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. În aceea i vreme. i s -l aclame drept împ rat. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. din cauza foametei.În condi iile anarhiei instalate. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. a ierarhiei func iilor publice. În trecut acest sistem fusese în 89 . Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. Când Russel Balliol. În lipsa unei conduceri locale. Prin reforma radical a cursus honorum. a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori .4. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. Dinastia Comnenilor. în 1078. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei.

dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat.3. pecenegi i turcopoli. rol pe care Alexios i-l asum . 4. existent anterior. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. aflate de acum sub control imperial. care ei în i i î i vedeau 90 . dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. disciplinator al Bisericii. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat.4. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. Alexios va restructura armata. acum baza o constituie pronoia. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte.1 Invazia normand i peceneg . Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. a revenit unui cumnat al împ ratului. Alexios a m rit impozitele. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. care a sprijinit i reformarea mân stirilor. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. De acum cezaropapismul este victorios. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. Rangul de protosebastos.

emirul de Smyrna. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. De i au fost numero i. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . Dup ce cump r pacea cu Tzachas. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. inut în prezen a papei Urban al IIlea. Între timp. în conciliul de la Piacenza. 4. Pericolul peceneg fusese înl turat. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. pentru c nu aveau anse. asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . f r ca Alexios s poat interveni.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia.4. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. înfrân i de Alexios în 1094. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. zdrobind flota normand . spre Tessalonik. i în paralel înspre Epir i Macedonia. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. În schimbul ajutorului primit. pe Rin. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. Au plecat în cete neorganizate. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. 91 . Suleiman ocup Antiohia. cucerind Dyrrhachion. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). Deja în 1095. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . Samos i Rhodos (1088-1089). pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099.3. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. originar din Amiens. alia i cu emirul. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. Mitylene.amenin ate interesele în Adriatica. Pecenegii. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. Tzachas.

bizantinii au ocupat. Curând dup c derea Niceei. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. au atacat primul obiectiv major. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc .i atinge propriile scopuri. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. i abia apoi crucia ilor.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. Efes i Sardes. urm torul obiectiv fiind Antiohia. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. ci l-a consolidat. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. Niceea. El a creat aici un principat independent de Bizan . prin tratative separate. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). departe de Constantinopol. i. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. de i în 92 . prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. pe coastele Siriei. Bohemund. În iunie. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. În mai 1097. Împreun cu bizantinii. Bizan ul nu le-a acordat încredere. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. În mare. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). pe care au respins-o totu i la 28 iunie. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. f r ca Bizan ul s se poat opune. în timpul primei cruciade. La 1 iulie 1097. ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. Laordicea i Tripoli. capitala turcilor anatolieni. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a.

Ana Comnena va scrie Alexiada. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile.i formeze propria fac iune fidel .i men ine puterea s .Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. La început. în asocia ie cu familia Dukas. cedate de tat l s u. în 1126. Sultanatul Rum fusese silit s . s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. pierdute de crucia i. cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. Ioan. care a tiut s ia decizii corecte. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. fiul lui Alexios.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. Retr gându-se la mân stire. o relatare a vie ii tat lui ei. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. Unele teritorii siriene. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur.

Tot atunci. imperiului. cu toate insignele imperiale. a trebuit s se supun în 1172. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. grecii au fost înfrân i în 1156. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. au ocupat Apulia. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. În Orient.1 Cruciada a II-a. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. Korinth i Theba. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. Bizan ul a reu it s . i jupanul Rasciei. dup lupte acerbe. tefan Nemanja. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. ea s-a încheiat îns brusc. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. normanzii au luat în st pânire insula Korfu. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. 4.i înt reasc pozi iile în Dalma ia.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. Manuel a reu it astfel s . Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. dup moartea lui Roger al II-lea. Manuel I (1143-1180). Manuel fiind primit în Antiohia. În lupta împotriva Ungariei. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. ocupând principatele latine Siria i Palestina. unde turcii selgiucizi i-au anihilat. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. 4. iar în 1155. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului.5. Pân la mijlocul anilor 60. Croa ia i Bosnia. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. În Italia.

Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. Dup 40 de ani de lupte. dup asasinarea lui Alexios. în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. imperiul se afla. Alexios al II-lea (1180-1183). în vârst de 11 ani. în defensiv i cu visteria sec tuit .din capital .acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. la moartea lui Manuel (1180). Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. un nepot al lui Manuel. La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. fiul lui Manuel. Dup Myriokephalon. încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. înl turând pu inele familii aflate în func ii. în calitate de regent . în drum spre Ikonion. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. Mo tenitorul tronului. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. R scoala ce a cuprins capitala. împ rat. armata bizantin este surprins i complet distrus .cum erau numi i în bloc occidentalii . iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . Vene ia î i înt rea pozi iile. a încercat 95 . a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . În defileul Myriokephalon. care pe moment a cerut pace. dar în 1183 a devenit coregent i apoi. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative.

În acest fel. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. chiar prin teroare. 1203-1204). în urma unei revolte a popula iei capitalei. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. în aceste momente dramatice.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. ordinea în stat. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale. i Sofia. 4. nepot al lui Manuel I. Ni . Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. de fapt lin at de poporul r zvr tit. i cu Vene ia. tolerând o via de lux i destr b lare la curte. la rândul s u. 96 . când normanzii se apropiau de Constantinopol. fiu altei importante familii constantinopolitane. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. supus unui jaf înfior tor. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. Andronic I a fost ucis cu violen . insula Cipru (1184). Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. Dup umilirea sa în public.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. al doilea mare ora al imperiului. Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. s restaureze. a ocupat. fiica regelui Béla al III-lea. cucerind Belgrad. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu.5. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). Isaac Comnenul. Vene ia. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. acordând favoruri i demnit i. prin c s toria sa cu Margareta (Maria).

care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. Petru i Asan. fiul împ ratului detronat Isaac. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. Dogele Vene iei. chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. sufer mai multe înfrângeri.doar temporar. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. Sârbii i-au extins st pânirea. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. dup înfrângerea de la Morava (1190). În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. în 1195. de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. Deja în anul 1186. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. allemanikon. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. Alexios Angelos. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. Acordul de 97 . Isaac II se va retrage la m n stire. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. Enrico Dandolo. Bizan ul. pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii.

În aceste împrejur ri. a murit la pu in vreme. 5 5. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. din nou arestat. astfel c Alexios III abandoneaz capitala.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . ginerele lui Alexios al III-lea. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. iar tat l s u. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. în ajunul asedierii Constantinopolului. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. fugind la Adrianopol. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. În iulie 1203. dup un scurt asediu al crucia ilor. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. între inerea flotei pe timp de un an. capitala Imperiului. Dup un asediu de patru zile. Constantinopolul.

Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian.Teritoriul Bizan ului. prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . o alta cavalerilor crucia i. Imperiul de Niceea . Deja în martie 1204. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. la regimul politic al Imperiului. Treptat Imperiul latin se 99 . Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. în posesia lor aflându-se o serie de insule. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. toate aceste enclave ac ionând distructiv. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. care sperase c va fi ales împ rat. Bonifaciu de Montferrat. Împ ratul Balduin de Flandra. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . Urm torul împ rat latin. pe Tommaso Morosini. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine.cu privire la alegerea unui împ rat latin. Nu în ultimul rând. vasali ai împ ratului latin. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei.Partitio Romaniae . ca i dreptul bizantin mai evoluat. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. care a influen at codific rile din Occident. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. dogele Dandolo. Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. Romania cum era numit în Apus. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. Artizanul împ r irii Romaniei. a întemeiat Regatul Thessalonicului.

Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris.1. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. Având spatele acoperit. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. Balduin însu i fiind luat prizonier. Romania. Organizarea în theme a fost p strat . un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. precum i ai clerului. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. niciodat cucerit pe deplin. iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. Întemeietorul imperiului de la Niceea. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. devine un conglomerat. dezvoltate la periferie Niceea. Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. în vreme ce statele de tradi ie bizantin . La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. ca i întreaga organizare feudal . grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. Epir se consolideaz . dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205).i transforme marile domenii în veritabile state suverane. Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. Trapezunt. Patriarhul Niceei se credea îndrept it.1 Imperiul în exil (1204-1261).reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . Dup moartea lui Caloian (1207). Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. 5. Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai).

latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. Despotatul Epirului. cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . prin selgiucizi. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. însu i împ ratul fiind luat prizonier. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. devenind un emirat grecesc . Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. inclusiv insulele Chios. Lesbos i Kos. favorabil acestei republici. Theodor înainteaz înspre r s rit. Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. dup o serie de lupte interne. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre.în Asia Mic . Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). chiar i sârbii fiindu-le supu i. i în apusul Greciei. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. dominat de Angeli. În afar de Theodor Angelos. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. i arul bulgar. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. în 1230. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. pân la Adramyttion.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. Manfred. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. i chiar mai important. în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. Pentru a contrabalansa situa ia. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. În 1274. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. Acum. Imperiul devine. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. cu care i papalitatea se afla în conflict. poarta de intrare în Balcani. Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. 105 . prev z tor. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. cetatea Philippopolis (Ploviv). Izz ad-Din.

a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. Totu i. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. fiul lui Balduin II. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . dar la moartea sa vistieria statului 106 . uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului.Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. prin suportul financiar. În plus. împ ratul va muri. Împotriva acestor amenin ri. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . Coali ia balcanic . Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. format din sârbii lui tefan Milutin. de aceea în 1280 el i renun la ea. dup ce a realizat. prin mari eforturi. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. rena terea Imperiului bizantin. împ ratul titular al Imperiului latin. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. cumnatul lui Manfred. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. devenit acum rege sub numele tefan Uro II. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. În decembrie 1282. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). Carol de Anjou. De altfel. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). Philippe de Courtenay. fratele regelui francez Ludovic IX. Carol de Anjou.

temându-se de tulbur ri. retras la Adrianopol. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. fiind apoi asasinat din ordin imperial. demnitatea de cezar. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). Tat l celor doi. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. Din aceste motive. Andonic II. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. la fel ca i succesorul s u Andronic III. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. greci epiro i i franci din Peloponez. ranii preferând s devin o teni pl ti i. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. Andronic.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi.era sec tuit . coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . R zboi civil. bulgari. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. Vrând s scape de ei. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . Niceea. Fiul s u. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. cium Fiul lui Mihail VIII. Cu toate c mercenarii catalani. Sardes i Brussa. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. împ ratul ofer lui Roger de Fluor.2. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). Andronic II. armata angajând mercenari. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. 5. conduc torul companiei catalane.

a devenit eminen a cenu ie. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. a preluat conducerea în Thessalonik. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. La 28 iulie 1330. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. puternica cetate din Tracia. în lupta de la Velbujd. Bulgaria fiind pr bu it .2 R zboaiele civile. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. Ioan Cantacuzino. Urma ul s u. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. Thessalia i insula Chios. regen ii au instigat popula ia la revolt . Uzurparea lui Ioan al VI-lea. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. ca la Philokrene (1331). care constituia centrul domeniilor sale. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. Ioan Cantacuzino. armata bulgar . cu care arul se înrudea.2. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. marele domestic. încoronându-se în 1346 ca 108 . 5.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. cel mai mare general al Imperiului. râvnind tronul. cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. Ioan V (1341-1347). în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. luat de la genovezi.

Dup ce a abdicat. Peloponesul bizantin. Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . fiul lui Orhan. continu s joace un rol politic important. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354).i asigure domnia i succesiunea cu orice pre . În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. Manuel. la fel ca i marele s u proiect. s-a destr mat în mai multe principate. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. Ioan al VI-lea a vrut s . Dup alungarea otomanilor.împ rat al sârbilor i grecilor . Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv .3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). În cele din urm . Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. acordându-i insula Lesbos ca dot . Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). 5. Morea într-un stat bizantin independent. Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz .i scrie opera. În 1354 a impus încoronarea fiului s u. Matei Cantacuzino. Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . Fiii lui Ioan Cantacuzino. cu ajutorul Genovei. i flota bizantin care se reconstruia acum. împ ratul r mas acum unic. Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa.iar celui de-al doilea fiu. Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . otomanii controlau traficul prin Dardanele. care a f cut ravagii mai ales în Thessalia.

unchiul dinspre mam al bazileului. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. Turcii.civil. la care au concurat i republicile italiene. Contele Verde. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. Amadeo VI. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. sârbi i vene ieni. Aliat cu vene ienii. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. f r s ob in decât vagi promisiuni. Ludovic de Anjou. când de vene ieni sau genovezi. La rândul s u. aceasta fiind împ r it între ei. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. reu ind s ocupe 110 . papa Urban V a f cut apel la cruciad . pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. la 25 ianuarie 1365. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. când de bizantini. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . punând piciorul pe continentul european. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. în care puterea imperial era practic inexistent . În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. Tratat ca un schismatic . au revenit Vene iei. regele Ciprului. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. În aceast situa ie disperat . Sultanul Murad I. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. Petru de Lusignan i contele de Savoia. Amadeo VI. numero i demnitari i-au separat latifundiile. chiar insule întregi. succesorul lui Suleiman. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului.

Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. Dup refuzul lui Andronic. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). cu ajutorul flotei. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. ajungând la Neapole. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. Andronic. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. f r ca statele apusene s o poat opri. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. la insisten ele tat lui s u. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. La Constantinopol sosise i legatul papal. a vene ienilor. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia.i tr deze credin a. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. împ ratul. Murad.i achite datoriile anterioare. nesesizând din vreme pericolul otoman. genovezilor i a otomanilor. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . exercita o enorm influen nu au acceptat s . Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . i-a oferit acestuia. în rândul c rora Ioan Cantacuzino. chemat i el în ajutor de Andronic. În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . împreun cu o tile contelui de Savoia.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. fiul s u mijlociu. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). În plus a izbutit. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. ob ine bijuteriile coroanei. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. Andronic. al fiului cel mare al lui Ioan V. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. Murad I. acum cu numele de c lug r Ioasaf. Înainte de a porni spre Constantinopol. În 1273. Murad a luat m suri energice. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. a sc pat cu un ochi. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. Bizantinii îns . care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . i Ioasaf au strâns suma datorat . fiii celor doi.

a trecut sub vasalitate otoman . au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. Sultanul. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. În prim vara anului 1396. de ziua Sf. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. moare la scurt vreme. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. Andronic. Abia în 1385. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. Dup trei ani de asediu. Înaintând înspre apus. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. dup un scurt asediu. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. fiind înfrânt. condus de cneazul tefan Lazarevici. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. Philadelphia. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. O tile cre tine. iar restul Serbiei. Andronic. conduse de cneazul Laz r. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. Vit.000 de oameni. o tile sârbe ti. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. În 15 iunie 1389. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402).000 de duca i i un corp de oaste de 12.Gallipoli. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . administrate de turci. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. 10. de unde a fost alungat Sracimir. Murad a amenin at Thessalonicul. în ironia sa macabr . dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u.

Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. vasalul sultanului. Soliman. Între timp. Baiazid atac Vidinul. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . avea îns ajutorul bizantin. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . fiul mai mare al lui Baiazid. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. dup cum a procedat i tefan Lazarevici. ocupând Brussa i Ankara. se îmbarc pe o corabie vene ian . Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). acordând ajutor lui Musa. Sigismund. Având lini te relativ la Dun re. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. beiul de Karaman. care r m sese st pânitor al Rumeliei. desfiin ând statul bulgar. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. Soliman. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. unde st pânea fratele s u cel mai mic. V zându-se atacat. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . ob inut prin retrocedarea Thessalonicului.i via a în captivitate trei ani mai târziu. se al turase cre tinilor. a trecut cu for ele sale în Asia Mic . în partea european a Imperiului otoman. unde sultanul a fost luat prizonier. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. f r sprijin financiar sau militar. Fiindc Stracimir de la Vidin. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. Mehmed.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. acesta s-a în eles cu Mehmed II. trimi ând în Rumelia pe Musa. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. un prolog al marelui asediu din 1453. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). t indu-i i robindu-i . Mehmed I. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. pierzându. În istoria domnilor rii Române ti. fiul mijlociu al lui Baiazid. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. A revenit la Constantinopol în în 1403. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului.

la Vene ia i Milano. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii.4. i mai mul i mitropoli i i episcopi. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. scopul era clar. urmând s aib loc în Italia.calea religioas .tratat de pace cu Murad II. apoi în Ungaria. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. Acum. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. Ioan VIII. Propunerile de a discuta au fost acceptate. La 6 iulie 1439.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. La mai pu in 114 . la fel ca înainta ii s i. Biserica rus s-a declarat autocefal . a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. devenind din nou vasal otomanilor (1424). Kiev i Efes. Era oricum prea târziu. Singura ans . Victoriile voievodului Transilvaniei.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. materializat într-un decret de unire. s-a dus în apus. 5. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. când au reînceput dezbaterile la Floren a. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. încerc ri mereu e uate. Purgatoriul i azimile. cum a i r mas. dup marea schism din 1054. filioque. p trunzând adânc în Serbia. prin care Bizan ul reia plata tributului. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. Ioan (Iancu) de Hunedoara. evident.1 Conciliul de la Ferrara . exista deja o în elegere. discu iile.

ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. 115 . În apropiere de Ni . a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. a fost ultimul basileu bizantin.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . aveau s joace rolul principal. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. trebuind s lupte în Anatolia. În acela i timp. Era pentru prima oar în istoria Imperiului. la Varna. incita i de pap . fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. încoronarea având loc aici. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. Constantin ob ine pacea (1446).4. Dar. aceast cruciad . 5. fiind asaltat în Anatolia. Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. Despotul Moreei.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. a avut într-adev r loc. experimenta i în luptele cu turcii. în în elegere cu turcii. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. În schimbul unui tribut. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. urm rind doar propriile interese. Constantin Dragases. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. Vene ia i Genova. Între timp îns . cu excep ia perioadei niceene. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. de altfel ultima. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. deja de la începutul veacului al XV-lea. chiar i republicile maritime. pace încheiat în 1444. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . în lupte de continu h r uial . Sultanul. iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. Coroana imperial a fost adus la Mistra. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . cardinalul Cesarini. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci.

Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. La 23 mai. În 12 decembrie 1452. prelungit trei zile i trei nop i. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. 116 . între care apte sute de genovezi. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii.Mehmed al II-lea(1444-1446. Dar acest gest a fost inutil. i au p truns în ora . din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. a c zut în lupt . turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. R zboinicul genovez. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. murind eroic. cerând capitularea ora ului. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. Cererea a fost îns respins de Constantin. aflat pe rmul asiatic. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. În zorii zilei de 29 mai 1453. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. Constantin al XI-lea. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. vizavi de Anadolu Hisari. soarta Constantinopolului era pecetluit . Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras.

fiind adu i în ora . iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. unde au primit case i scutiri de taxe. sau nu. Ivan III. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. 117 . r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. fiica ultimului despot al Moreei. Pe drept. instalându. Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. mil i ordine . la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. millet. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. Genovezii au ob inut din partea sultanului. cuno tea greaca i a folosit cre tini. Istanbul. iar clerul era scutit de taxe. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. a proclamat lege. Trapezunt i Crimeea. Astfel. mai ales greci în aparatul de stat. Morea cu capitala Mistra în 1460.i aici demnitarii. stabilindu-i în Constantinopol.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp .Atena a fost cucerit abia în 1456. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. Dup trei ani. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. Irina. Nepotul lor. aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . mai ales me te ugari i negustori din Morea. Moscova devine cea de-a treia Rom . Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . locuitori din alte p r i. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . a deport rii. Zoe (Sofia) Paleolog. Mehmed II asedia Belgradul. Mehmed nu era un barbar.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Bucure ti. publicate de Al. Bucure ti. Tana oca. Bucure ti. Cronografia.Azimitul . 1975. Bucure ti. edi ie de H.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . 120 (976-1077).(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. Grecu. de Marina Marinescu. 1977. R zboiul cu go ii. Elian i N. 1998.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . Idem. Grecu. edi ie de V. Istoria secret . Ducas. Grecu. Mih escu. 1970. Mauriciu. 1972. Constantin Porfirogenetul. Chalcocondil. Psellos. Laonic. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Mih escu. Bucure ti. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. Mihail. Expuneri istorice. Bucure ti. XI-XIV). Ia i. 1991. trad. Eusebiu din Caesareea. Bucure ti. Bucure ti. edi ie de H. vol. I-II. Alexiada. . Bucure ti. edi ie de H. Carte de înv edi ie de V. III: Scriitori bizantini (sec. Comnena. edi e de V. 1963. 1958. Via a lui Constantin cel Mare. edi ie de Viorica Golinescu. Bucure ti. Istoria turco-bizantin (1341-1462). vol. Procopiu din Cesareea. Mih escu. Ana. S. 1971. 1968. tur pentru fiul s u Romanos.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . 1988. Arta militar .

I. în Byzantinische Zeitschrift. IV c. * * *. 1962. Barnea. în: The New Cambridge Medieval History. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . Polirom. Bucure ti. Între antichitate Bucure ti. 1982. David Abulafia). 1198-c. 1300 (ed.). Bakalopoulos. p. II (ed. edi ie de H. Hélène. 1985. în: The New Cambridge Medieval History. Ion i Iliescu. Cambridge. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). vol. Michael. p. Aries. Klaus Wessel. AHRWEILER.Teofilact Simocata. Domnia împ ratului Mauricius (582602). vol. 1975. Bucure ti. Bucure ti. Bucure ti. Georges (coord. 1999. Andea. I. * * *..261-290. Angold. Bucure ti. tiin ific Enciclopedic . 1993. 1984. * * *. Gândirea evului mediu. 2002. 121 i . 543568. 2004. p. II 1994. i Rena tere. Byzantium in exile. Ed. Avram. vol. * * *. 2000. Istoria bisericeasc universal . I-II. Istorie bizantin . * * *. Bucure ti. Philippe-Duby. Ed. Jaques Le Goff. 1198. Cambridge.. p. * * *. vol.1999. p. Teora. Angold. Omul bizantin. Dic ionar al sfin ilor. Bucure ti. Ideologia politic bizantin . 1916. 1024-c. 1963. Timi oara. Sintez de istorie bizantin . p. 1025-1118. Constantin cel Mare. 2000. coord. p. Octavian. V c. Bucure ti. LV. Mih escu. * * *. 217-253. Ia i. 87108. Istoria bisericii. A. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. ed.320-328. Omul bizantin. The Byzantine empire. Istoria vie ii private. Stuttgart. 265-350. 1995. Michael. Ed. 265-381.

1963. Le Livre de ceremonies. S. O istorie a Imperiului bizantin. 255-258. I-II. Paris 1969-1970.47-48. Cazacu. 2000. Civiliza ia bizantin . Mihai. 1958 (seria Scriptores byzantini . trad. Bucure ti. 1981. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. L. 1999. p. Ch. B nescu. Constantin et la fondation de Constantinople . Întemeierea Constantinopolului . Bucure ti. Humanitas. 1971. 122 . Bucure ti. Le monde byzantin. 1993. Craiova. în Revue historique. Academiei. Ana. vol. B nescu. Grecu. Ed.. 1977. Istoria Imperiului bizantin. 119. Constantin VII Porphirogenetul. I-II. 1969. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). Delvoye. 506-510. Arta bizantin . Timi oara. II).Bayet. Besançon. Bucure ti. în Mitropolia Olteniei. Bucure ti. Brehier. 124-143. Paris.II. ed. Chalcocondil. Brehier. Ed. Dic ionar de împ ra i bizantini. Bucure ti. Da kov. Bizan . nr. 1999. Bizan ul. 1963. Comnena. vol. A. (Les Institutions).. Castagnol. Imaginea interzis . Andre. A. p. Alain. Charles.B.. tur pentru fiul s u Cornea. iulie-august. Paris. Expuneri istorice. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). Louis. Carte de înv Romanos. Ed. Charles. Laonic. Stelian. Brezeanu. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610).. Vogt. 1994. Critobul din Imbros. 1995. Alexiada. Brezeanu. Bucure ti.. 1976. p. I. Nicolae. Louis.. 1994. Stelian. Bucure ti. Bucure ti. Nicolae. Le Bas Empire. Arta bizantin . 1919. Paris. Diehl. Bucure ti. Brehier. Armand Colin. 7-8. Ed. m rire i dec dere. 1915. trad. Academiei. Constantin Porphirogenetul. cap. Bucure ti. XV. V.

1993.Diehl. Bizantinii. Meridiane. Charles. Sinteza bizantin . Nicolae. V. Bucure ti. 30-69. Craiova. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. David Abulafia). Hussey. Byzantium. Deno John. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. p. Geanakoplos. Cambridge. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. Oxford. 1987. vol. 1984. Church. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Ducellier. Andre. 1972. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. Gibbon Edward.1. Gero. Ion. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". Eusebiu din Caesareea. 68. Charles. 1974. Paris 1905. Charles. Diehl. 1976. 1300 (ed. Bucure ti.Al. Bucure ti. Via a lui Constantin cel Mare. în: The New Cambridge Medieval History. David. Ed. 123 . Diehl. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea.1999. Bucure ti. Etudes byzantines. Ovidiu. Bucure ti. Diehl. Fontes Historiae Daco-Romanae. Ed. 1198-c. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. XXX.74-114. Filosofia în evul mediu. Nicolae. Dosarul arheologic. Chicago and London. Bizan dup Bizan . Etienne. Bucure ti. în Byzantinische Zeitschrift. 1998. Grabar. 1999. Bucure ti. J. Istoria culturii i civiliza iei. M. Donoiu. Iconoclasmul bizantin. Bucure ti. Istoria vie ii bizantine.vol IV). Teora. 1987. 1991. A. I-II.4-23. Iorga. Nicolae. Bucure ti. vol. 1972. 1986. 525-542. Istoria Imperiului Bizantin... 1980. Drimba. p. 1969. Bucure ti. Charles.. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. V c. S. Jacoby. Bucure ti. Gilson. Bucure ti. t. 1930. Bucure ti. Ed. II (sau 1999. p. I-III. nr. Georgescu. Iorga. 1995. 1991. 1975. p.. Figuri bizantine. Iorga.

Bucure ti. La consecration et le dedicace de Constantinople. IV c. 611-643. Paul Fouracre). La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. Cambridge. The Byzantines in the West in the sixth century. Paul. vol. Ed. Michel. în: The New Cambridge Medieval History. vol. Instalarea barbarilor (sec. 2000. The Byzantine empire in the seventh century . Victor. 700 (ed. 1997. The Byzantine Empire. Paris. p. p. Paul Fouracre).28. 700 (ed. Lathoud. vol. Andrew. Lemerle.V-VII). I c. Cambridge. 1925. 500-c. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). Manolescu. VI c. Morris. Bucure ti. 500-c. Louth. Lactantius. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. Bucure ti. p. Cambridge. Jacques. Ed. Istoria medie universal . Angeliki E. Cambridge. Paris. 843-1118. nr. Kaplan. Paris. Le Goff. în Echos d'Orient . p.223-229. Cambridge. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. în: The New Cambridge Medieval History. I c. 1998. Moines et moniales. Cambridge. 700 (ed. p. 289-314. Constantinople et Rome. 795-824. Amarcord. Istoria picturii bizantine. în: The New Cambridge Medieval History. în: The New Cambridge Medieval History. Timi oara. Images et reliques. 2004. 124 . 1924. Lot. 291-316. Armand Colin. Teora. 27. 180-201. 1118-1204. p. The Eastern Empire in the sixth century. 1970. Laiou. 118-139. 1997. Ferdinand. nr. 2008.. ?. p. Andrew. în: The New Cambridge Medieval History. 2008. Paul Fouracre). 2004. Paul. The Byzantine empire in the fourteenth century. vol. 1980. p. Istoria Bizan ului. Louth. Ed. Michel. Civiliza ia Occidentului medieval. I c. vol. p. Monks and Laymen in Byzantium. cap. Rosemary. 1415 (ed. 2008. 1024-c. 1198. Lazarev. Michael Jones). D. Bucure ti. I-III.Kaplan. II (ed. Moorhead John. 1300-c.. 93-117. 1968. Magdalino. p. 500-c. 1980.

Ed. 1998. 1972. Bucure ti. 1962. Psellos. Teodor.. Steven. Popi teanu. 1970.OBOLENSKY.A. Ed. Ia i. München. Tesalonic. Michael. p. p. 125 . Bucure ti.Gh. 700-900. (coord. Eugen. M. Cronografia. Ostrogorski. 207 p. Jean. Bucure ti. 349-382. G.. Ia i. Enciclopedic . Lumea Bizan ului. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). Occident. PseudoKodinos. Polirom. c. Un commonwealth medieval: Bizan ul. 1994.123-133. M. Procopius din Caesareea. J.prototip al icoanei. Bizan . Histoire de l'Etat Byzantin. 1991. Vasiliev. 1966. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". 1971. L. C. 1972. 2008. 700-c. Ed. Histoire de Etat Byzantin. 1994.153173... în Byzantina. Bucure ti. A. Paris. Studitul. vol II. McCormick.. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. Dimitri.Gh. Istoria secret . R. St nescu. Vasile cel Mare. tom III. XVI. Paris.900 (ed. Teodor. Paris. Romanitatea carpato-danubian XI. Deisis. 1974.. Byzantium and the west. D. 1932. în: The New Cambridge Medieval History. 1981. 1963). trad. Bucure ti. Bucure ti. C derea Constantinopolului. Un veac de istorie bizantin (976-1077). Structura social a Imperiului bizantin. Runciman.. în Studii i articole de istorie. Aba Iulia. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. Zbuchea. Petritakis. Uspenski. Verpeaux.. Traité des offices. Teologia icoanei. p. Balcani. Bucure ti. Cambridge.). Rosamond McKitterick). 2002. Isus Hristos . i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu.