MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma..4...1 Conciliul de la Ferrara ...................5... 114 5.....4 Agonia Imperiului (1425-1453) ..............................2 C derea Constantinopolului ..........4................................................................ 115 4 ...... 114 5...

Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . Pân în ultimele sale clipe. vizigot. juridic vorbind. nici ca schimbare. a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului. cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . nici ca evolu ie. ci doar administrativ. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. elementul elenist. întrucât st pânirea roman devenise prea întins .cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric .1 1. 1. Bizan însemna Roma. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul .a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . Purt torii puterii bizantine au fost armata. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). elenism cultural. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. imperiul nu a fost împ r it niciodat . ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. administra ia. Bizan ul nu a fost un nou stat. elementul ortodox i cel oriental sau. iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. Conform unei defini ii clasice. biserica i coroana. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. conduc torii s i drept spirite rele. deoarece.1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin.2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot.

Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. iat ce-i scrie dojenitor 6 . dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. conduc torii s i se consider împ ra i romani. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. În Bizan ca i în Occident. demnitatea sa era personal i neîngr dit . Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. Ca mo tenitor al Imperiului Roman.dar i povara vechii Rome. Noua Rom . Bizan ul. preia gloria. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor . Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori.Rom . aici au tr it P rin ii Bisericii. Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. adic al tuturor cre tinilor .de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor.

patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. ceea ce era aramaica palestinian cre tin . administra iei i comer ului. 7 . Era instrumentul administra iei i culturii romane. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. asemeni celei divine. latina domina apusul Europei.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. pierzându. 290. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski. modelul imitat este cel bizantin.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. Persoana suveranului era absolut i sacr . Siriana. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. 1. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . împ ra ii au devenit autocra i absolu i. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. p. iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian. Limbi vechi ca aramaica. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. În timp. 1. luând i titlul Io . Un commonwealth medieval: Bizan ul. Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc .i con inutul imperial. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene.

-14 p. De i extins în vremea lui. în 330.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil .) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec. el a fost reunit în 350 i 392.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci. chestiunea periodiz rii e relativ simpl . dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare.1 Noul sistem al lui Diocle ian. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec. 2.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . cea din 395. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec. pân în vremea lui Traian (98-117). De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului. VII). Restaurarea stabilit ii. De la Augustus (27 a. st pânea asupra întregului Imperiu roman. 2 2. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461. Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru.C. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec.1.C. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat .

1. Prin politica sa reformatoare iscusit . unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir. Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. succesorul de drept al împ ratului Carus.2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri.împ ra i. 2. ca atare. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). Constantin Chlorus i Galerius (293). Împ ratul Diocles. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. reu e te dup asasinarea lui Carinus. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. Edictul de toleran de la Milan (313). la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. Treptat se ajunge la revers. care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. Schimb rile din administra ie. a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. de stat. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. Galerius (293-311). 9 . fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. s preia întregul control asupra imperiului. Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. a primului împ rat cre tin. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene.

celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . caesar în Apus (355). unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. La 380. care st pânea în Italia (340).r mân episodice. care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. Iulian. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. acesta fiind l sat s guverneze Antiohia. 10 . i doar moartea natural a lui Constan iu. uzurpatorul p gân al lui Constans. De acum. nepot al s u. pe când î i preg tea trupele din Antiohia. Suspectând loialitatea lui Gallus. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. când Iulian Apostatul (361-363). ele îl proclam pe acesta din urm augustus. El însu i s-a întors la Constantinopol. imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . în fruntea c reia se afla Athanasios. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. pentru a face fa rebeliunii. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere.Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. cât i dinspre r s rit. Constan iu îl nume te pe Gallus. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350).2 Statul sub presiune (337-395). impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). în 353. Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. l-a numit pe Iulian. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. totu i dându. 2. i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . al doilea nepot al s u. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. caesar în R s rit. Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. Magnentiu se sinucide. fratele mai tân r al lui Gallus. Continuitatea sub Constan iu II. împ ratul a dispus executarea sa în 354. episcopul Alexandriei. Dup lupte interne de durat .

aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. trimise în ajutor. astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. în vreme ce Valens favoriza arianismul. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. fiul lui Valentinian.r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar .vor trece totu i pe plan secund. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor. din cauza atacurilor hunice. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. în spiritul lui Constan iu . Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. o recunoa tere a st rii de facto. acordând go ilor statutul de 11 . suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. mai întâi lui Iovian (363-364). deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . dup ce de facto for aser linia Dun rii. care a încercat s uzurpeze puterea. Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie). Valens. o rud de-a lui Iulian. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . Acest pas a r mas impopular. ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia. a pornit împotriva lor.greuthungi i tervingi . A reoficializat p gânismul. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. nepot al lui Constantin cel Mare. Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. vizigo ii . încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . între Dun re i Balcani.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II.

Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. a fost opera lui Theodosie cel Mare. scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. încheierea unui tratat de pace cu Persia. tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. Siria. În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. Restabilirea unit ii Bisericii. Rivalitatea între cei 12 . Palestina.autonomie. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408). militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . episcopul Milanului. Sub conducerea lui Alaric. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). Ambrozie. 2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). dup episcopul Romei. Egipt. insulele din Marea Egee. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. Cre terea influen ei barbare i apus. Domnia lui Arcadius. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394. în 387. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . În aceea i vreme. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. cea apusean lui Honorius. iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. Antiohiei i Ierusalimului. Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. în anul 383. Câ iva ani mai târziu. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . fiind asasinat de Arbogast. s-a iscat un lung r zboi civil. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . iar dogma ortodox este acum des vâr it . a stat sub semnul pericolului vizigot. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . ci i una de natur politic . Asia Mic . care viza împ r irea Armeniei.2. un general frac aflat în slujba sa. a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol.

nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. în afar de p cat. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. i chiar titlul de magister militum. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. marcheaz din nou unitatea imperiului. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. având suflet ra ional i trup. Chiril. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. Papa Leon cel Mare (440-461). Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat.Rufinus i Stilicon . Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. Cele dou naturi 13 . o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. Dup victoria asupra arianismului. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. Nestorie i pe cel al Alexandriei. Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. cel care a accentuat primatul bisericii romane. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. La 438 Codex Theodosianus. natura uman fiind precump nitoare.doi generali ai R s ritului i Occidentului . a trimis delega i la acest sinod. în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. dublat apoi. Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. Nestorie sus inea doctrina antiohian . ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457).

Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u.i fiica. Probabil m celar în tinere e. Leon I cur armata r s ritean de germanici. distan ându-se astfel de Constantinopol. aliindu-se cu tribul isaurienilor. 3 3. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). El îl impusese prin ma ina iunile sale. alanul Aspar. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. împreun cu Pulcheria.sunt complete i nedesp r ite. Urmarea a fost c Egiptul i Siria. pe Marcian ca împ rat R s rit. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. ci i o important victorie politic . era cel mai influent personaj la Constantinopol.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari. stopând procesul de barbarizare a acesteia. patriciu i magister militum. Astfel. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). Dup stingerea dinastiei theodosiene. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen. Fiind arian i barbar.1 Lupta lui Leon cu germanicii. cu c petenia acestuia. proces care f cuse 14 . cât i monofizitismul. Ariadna. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). monofizi i i reforme (457-518) 3. c s torindu. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial .1.

În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. ad ugând o moned de aram . a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . La moartea lui Leon. stabilindu. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . fiul Ariadnei. În aceste chestiuni interveneau i demele. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. Romulus Augustulus. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. tat l lui Leon II. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . împotriva lui Odoacru. 3.la Constantinopol. Odoacru a trimis în 480. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. Anastasie I Dikoros (491-518). Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. fratele defunctului împ rat Zenon. la rândul s u. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. pe care Anastasie i-a sprijinit. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. au durat pân în 497. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei.i capitala la Ravenna. acesta. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte. Leon II. comandantul diocezei Thracia.armata apusean ineficient . dup moartea lui Romulus. Theodoric. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. a fost un bun administrator i om de finan e. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. comandantul g rzii de excubitores.

Îndat dup urcarea pe tron. bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. reprezentat mai ales de per i. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). în 532. în urale Nika . Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor. pe tot mai înalta 16 .i s ias de sub influen a lor. în timp ce Belizarie. care dobândiser o for deosebit în secolul V. în 523. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. a destituit chiar trei mini tri impopulari. Dup ce au incendiat zona central a capitalei. Iustinian oscila între cele dou orient ri. Astfel. Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . Pe lâng pericolul extern. s-au iscat fric iuni între împ rat i deme.2. comandant al g rzilor imperiale. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. îns . În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. reprezentând o amenin are pentru stat. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic . supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). divizându-i pe r scula i. s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. influen at i de împ r teasa Theodora. asocia ii municipale ce se autoguvernau.pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. îns era deja prea târziu. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. a izbucnit r scoala Nika. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. fost actri . a în bu it insurec ia. subîmp r ite în corpuri civile i militare. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. Iustinian I (527-565). S-a c s torit cu Theodora.3. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. fiind numit succesor la tron.

capitala statului ostrogot. p trunde în Dalma ia. îi atacau i ei pe ostrogo i. Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. francii. sub comanda energic a lui Totila. Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie. rechemat de la frontiera estic . care în bu ise revoltele din interiorul statului. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. care îl detronase pe Childeric. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. în prim vara anului 540. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . luându-l prizonier pe regele got Vitiges. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. Generalul Belizarie. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. Dinspre vest. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. La moartea împ ratului. Ravenna. dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. O a treia campanie. cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . În cele din urm . cump ra i cu aur de bizantini. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. monumentele de ar bizantin . unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . f r s se loveasc de rezisten .prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . O sarcin mai important . cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. Ostrogo ii. întreprins contra vizigo ilor. strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. prima. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. sub conducerea lui Mundus. în anul urm tor. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole.

nu doar în istoria Bizan ului. a completat grandioasa oper juridic . Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). din punct de vedere literar i teologic. ci a întregii Europe. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. Institutele. având la baz compila ia anterioar . Prin tendin ele sale aristocratice. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). dup cum o descrie istoricul Procopius. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. Din acest motiv. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. Un manual de principii de drept. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. dar s-a vindecat. Spiritul cre tin este integrat în ele. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului.2. 3. numit Codex Iustinianus. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. Codex Theodosianus. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. astfel c acestea au fost pierdute treptat. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . Într-un 18 . chiar Iustinian fiind molipsit. De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. cele 50 de Pandecte sau Digeste. Ciuma bubonic . dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. fiind prescris doar aplicarea lor. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite. Pericolul supraextinderii. promulgat în 529. Simultan. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. Interpretarea legilor era interzis . comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. prin aceast reform a dreptului. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n.

a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. mai ales prin reforma themelor. Iustinian. Când Iustin II (565-578). Armata bizantin a Italiei. cât i administra ia statului i a armatei. recucerite cu trud de înainta ul s u. considerat un predecesor al lui Heraclius. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. În primul rând. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. îndeosebi în urma p cii din 591. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). În 568 longobarzii. cel al Cartaginei în nordul Africii. iar. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. în 585. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. Mauriciu. conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . În al doilea rând. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. lipsit de generalul Narses. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. iar în Italia exarhatul Ravennei. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. în special în mediul rural. ba mai mult. împin i la rândul lor de avari. A instituit dou exarhate. vizigo ii redobândesc Spania. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord.interval de doar câtorva decenii. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. Maurii au atacat Africa bizantin . reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. 19 . r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. nepotul i succesorul lui Iustinian.

domnia lui a fost un dezastru militar i economic. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. respectiv în Est Theodosie. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. Incompetent ca politician. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. dorind r zbunarea acestuia. când per ii se aflau într-o situa ie dificil . Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. dar i a diviz rii lui. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . Chosroes II. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. statua men inerea ideii imperiului roman universal. ea deteriorându-se continuu.Testamentul s u redactat în 597. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia.i avarilor de pe Dun re. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. În a doua parte a domniei sale. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . o reluare a vechii partitio imperii Romani. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. În 593 sub comanda lui Priscus. se preg tea de r zboi. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. De acum a început tirania lui Phokas. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. care nu a mai putut intra în vigoare. Abia dup 590.

Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor. Africa i Italia. De altel. limba oficial devine acum greaca. care reuneau func ii militare i civile. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. în contrast cu perioada anterioar .1 De la Heraclius la Iustinian II. 4 4.1. Heraclius întitulându-se basileos. V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare. Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora. fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. care a salvat ara de Phokas. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. Armean de origine. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). desigur cu concursul senatului din capital .1. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma.r s rit. Tiranul Phokas a fost executat. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. aflate sub control bizantin. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610.1. i complicata titulatur imperial a fost abandonat .1 R zboaiele cu per ii i avarii. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului. 4. Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. Cu Heraclius I (Herakleios). Cu o puternic flot . iar peste dou zile încoronat de patriarh. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne.

Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas.anterioar . Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). dup cum arat istoriografia nou . Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. În nord. i. Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. pentru a face fa pericolului din r s rit. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. cucerind Damascul. Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . i la începutul domniei lui Heraclius. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. în condi iile în care str mutase trupe de acolo. soarta imperiului devenise grea în r s rit. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. ci unul dintre urma ii s i. în 611. nu el a fost autorul institu iei themelor. tuns i c lug rit. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616). totu i. iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. Priscus. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. p trunzând în Palestina i Siria. ea reprezenta un pericol pentru stat. au fost r pite i duse la Ctesiphon. comandant în Anatolia. 22 . avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . Constans II Reformatorul. per ii l-au alungat îns . dup cum s-a v zut.

Heraclius se îndreapt spre Armenia. dup o campanie de o amploare f r precedent. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf. în mai multe etape. fiul acestuia. Dastagerd. ahrbaraz. În schimbul unor mari sume de bani. unde au distrus templul lui Zoroastru. Heraclius. de unde plecase cu apte ani în urm . Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. având concursul patriarhului Sergios. În anul urm tor. Având nevoie de resurse financiare. inclusiv Ganzak (Tabriz). unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. în anul urm tor. dup reînnoirea p cii cu avarii. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. bulgare i gepide atac Constantinopolul. r zboiul bizantino-persan. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . Dup ce întreaga iarn . A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. dup ce a ocupat Chalcedonul. În 626 per ii au trecut la contraofensiv . De i Chosroes II fusese învins. Constantin III. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. basileul reia campania împotriva per ilor. aduna i astfel.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. la Ierusalim de c tre 23 . împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. Cruce . flota slav fiind complet distrus la 10 august. ci. fiind superiori pe mare. Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. Reinstalarea Sfintei Cruci .Heraclius a reformat i administra ia central . Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. Cu acest sistem complex de reforme. Între 622-628 s-a desf urat. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. pentru a.

a trecut aproape neobservat . a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. cel al monoenergismului.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim. cât i dorin a de glorie. Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i. 4. cât i de c tre papalitate . Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi. Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). Sophronios (634). Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior.1. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. ascensiunea lui Mahomed. dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. doctrina energiei unice . no iune voit vag .însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). Atât ardoarea religioas . Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei.1. Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) .2 Confruntarea cu Islamul. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. de abia redobândite cu atâta trud . În aceast situa ie. cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. interzicând orice disput teologic . Imperiul islamic arab se formase. deschiderea erei hegirei. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. 24 . Era invaziei arabe. expus în 616.dup moartea lui Honorius.

iar fiul Martinei. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. ca augustus. iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II). basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. doar 15 ani. Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. În zadar îns . nerenun ând îns la uneltiri. În acest fel. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. David. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. a preferat o retragere tactic .asediat îndelungat. în schimb au refuzat coregen a Martinei. care în cele din urm s-a retras. aflat pe malul microasiatic. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. Constantin (III). acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. titlul de caesar.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. Soarta Siriei era acum pecetluit . fiul cel mare al Martinei. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. Heracliu. nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. Dup aceast înfrângere. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . Heraklonas. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. acordând fiului mai mic. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. cel mai grav.aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . fiind definitiv pierdut . al celei de-a doua so ii. dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. iar musulmanii au invadat Siria. în capital . provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). câ tigând o victorie zdrobitoare. În 638. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. Egiptul. obosit în luptele contra per ilor. Constantin III. Heraclius. Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 . la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. în frunte cu Alexandria. El a fost înfrânt.

În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. cât i a lui Heraklonas. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor. a murit deja dup trei luni de regen . comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. c ruia i s-a t iat nasul. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. fapt ce a permis lui Muawija s . Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). alungând garnizoana arab . pe atunci în vârst de 11 ani. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului. Colosul de 26 . Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. care a fost castrat. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. Dup asasinarea lui Omar I. având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. c reia i s-a t iat limba. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi. a fiului lui Constantin III. pe atunci general i guvernator arab al Siriei. Othman. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . atacând insula Cipru. încoronarea lui Constans II (641668). Amr. Constans devine la 14 ani singur st pânitor. succesorul acestuia. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. dar a pustiit zone întinse. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. Muawija. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. viitorul calif.expansiuni arabe. ca coîmp rat. cu toate c . devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. Tronul a revenit lui Heraklonas.i sporeasc flota în mod considerabil. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. Controlând deja Siria i Mesopotamia. i a lui David.

fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor. dac fiul prelua condi ia tat lui. În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via .stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. al conduc torului themei. Anatolikon. Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. provocat de succesiunea lui Othman. suprema ia bizantin pe mare este pierdut .din secolele VII-IX. Constantinopolul a fot silit s . a fost demontat. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. una din cele apte minuni ale lumii antice. de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere.i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic . Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655). a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare . devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate.Opsikion. Abia r zboiul civil din califat (655-661). La origine themele erau unit i militare. Imperiul nu mai depindea de mercenari. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. 27 . doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. în provincii (eparchiai). Împ r irea administrativ mai veche. În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. Soldatul membru al themei .aici. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. nu a fost anulat imediat. Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu.i redefineasc priorit ile. p strându-se în interiorul themelor. Armeniakon i thema maritim Karabisiani. înaintea interven iei armatei imperiale.

Herakleios i Tiberios (659). Constantin (654). publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. la Syracuza. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i.i astfel un du man de moarte. alt adversar al monothelismului. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. dou energii sau voin e. f r succes îns . De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. v zând atmosfera de la Roma. mutarea re edin ei sale în apus. Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. Au fost create trei noi demnit i ministeriale. a schimbat planul. exilat la Chersones. unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). fiind acuzat de înalt tr dare. protoasekretis.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. Un an mai târziu. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. în Crimeea. Lui Maxim M rturisitorul. fiind implicat în luptele navale cu arabii. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. multe comori fiind trimise la 28 . cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. Exarhul Olympios. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . pentru ca apoi s dispun uciderea sa. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. func ia logothe ilor. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. r spundea de cancelarie. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului. f cându. Mai întâi. Un alt demnitar. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot.

Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . În acest fel. jefuind sistematic peninsula. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . o baz sigur de opera ii.3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). la Constantinopol. provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm .1.au fost nimicite de bizantini. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. cu ora ul Smyrna (672). sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. domnia sa fiind dominat de r zboaie. În acest fel 4. acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade).1. au devenit continue. mai ales în Cartagina. Exarhul Ravennei. mare parte a flotei sale fiind ars . i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. dar mai ales la Syracuza. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. Luptele decisive se d deau îns pe mare. iar resturile ei scufundate de o furtun . a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. pân în 678. Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . ceea ce a atras mi c ri populare ample. fiul i succesorul lui Constans II. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . inven ie a sirianului Kallinikos. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic. începând din 663. atacuri ce au continuat veri în ir. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor. f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. În timpul ederii sale în Sicilia (663668). 29 . a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. capii conspira iei fiind executa i. Cu toate acestea. împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest.Constantinopol. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii.peninsula Kyzikos. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i . în imediat apropiere de Constantinopol. fiind atacat în apropierea capitalei.

F r nici un rezultat. Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. o parte dintre ei. din partea cea mai vulnerabil . Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). Înfrânt în fapt de bulgari. în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. În vreme ce în secolul VI. oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. în frunte cu Asparuch. dup ce i împ ratul se îmboln vise. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat.f r prea mare consisten i unitate. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). ceva mai devreme. astfel c împ ratul a dispus. o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari. Constantin IV încheie pace cu Asparuch. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). astfel statul bulgar era recunoscut de jure. sub conducerea hanului Kubrat. Pentru câteva secole. Bulgarii. Victoria Bizan ului asupra arabilor. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. armata bizantin a trebuit s se retrag . cea r s ritean . înrudit cu hunii i avarii. acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. din 678. 50 de sclavi i 50 de cai de ras . care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. i-au f urit statul cu capitala la Pliska. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. Dup cre tinarea for at .promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. La Dun rea de Jos. Dup moartea lui Kubrat. convocarea celui 30 . acostând în nordul gurilor fluviului. slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic . prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. devenit prin botez Mihail. pl tind i tribut.Uniunea celor apte triburi . sub hanul Boris (852-889). Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. s-au îndreptat spre apus. ducând tratative cu biserica roman .

de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. în plan politic i bisericesc. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. 705-711). Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. Dorind s guverneze singur.de i senatul i armata erau împotriv . cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. papa Honoriu I i Macarie. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. care înc era în via . prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. Dup ce le-a retras titlurile . a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. dup pilda bunicului s u. au fost spânzura i. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . Heraclius i Tiberius. Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. patriarhul Antiohiei. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. În 688. 31 . a dispus s le fie t iat nasul (681). Abd al-Malik. Treimi. Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . în ciuda r zboaielor ulterioare. invocând guvernarea dup modelul Sf. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor. avea îns înclina ii despotice. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. La fel ca tat l s u. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. stabil pe termen lung. Pyrrhos. un sclav i un cal. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. Paul i Petru. acesta devenind astfel coîmp rat. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. prin continuarea reformelor înainta ilor s i. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare.

Cambridge. 1997. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. Anatolikon. Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea. a c rei origine nu a fost clarificat . furios. ca i armenii. înclinând s se supun arabilor. a cor bierilor .Pentru a îmbun t i situa ia etnic . Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante. ea constituind fundamentul economic al themelor. oscilau în rela iile cu Bizan ul. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. în contextul ascensiunii musulmane. Pentru a ap ra zonele de grani . Haldon. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. pe plan intern. în acord cu califii. mai ales în thema Opsikion. Byzantium in the Seventh Century. pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. poate i Samos. Cel mai probabil îns . 32 . cât i din Asia Mic . Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). În general îns . este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. Iustinian II a creat. a ez ri de akritai. s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . Posibil ca aceast them . La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. împ ratul.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. Slavii în nemul umirea lor. atât din Balcani. Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. Nu este sigur c legea agrar . o categorie de 2 John F. care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. care doreau s scape de povara revoltelor acestora.

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . De i r scoala fusese început de armat . retr gându-se la Salonic. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate. aliat cu Artabasdos. împreun cu fiul s u. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. în 715. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. asediind capitala imperiului. originar din nordul Siriei. cu a c rui fiic s-a c s torit. pentru a distruge flota musulman . pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. fiind depus i înlocuit. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. El a fost un adept al ereziei monothelite.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. În fa a pericolului arab. l-au detronat i orbit. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . au f cut incursiuni de prad în Tracia. care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). va curma orientarea monothelist . Noul împ rat. protoasecretisul Artemios. strategul themei Armeniakon. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. din thema Opsikion. Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa.1. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). strategul themei anatoliene. un politician mult mai capabil. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. Bulgarii. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. retr gându-se ca monah la Efes.4.

. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale.Constantinopol. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. accentuând cultul crucii.1. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. klaein. convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . Biserica armean . este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. c reia. Episcopii iconocla ti . erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. nefiind oficial ostil imaginilor. Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. 37 . dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. le venera nu dup obiceiul grecilor. Criza se anun ase de mult vreme. Ra iunile politice i strategice. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. fiind încoronat la Hagia Sophia. de c tre scriitorii ortodoc i. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . implicit de popula ia din Asia Mic . în contextul luptelor împotriva arabilor. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. Iconoclasmul (gr. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. eikon. a sf râma ). O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. 4. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. imagine . ca semn al lui Hristos i al mântuirii.

ca om. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. Eparhiile Romei din Grecia. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. Aceast func ie central a imaginilor religioase. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. În consecin . aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. inclusiv describilitatea. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. Respingerea imaginilor/ icoanelor. a icoanelor. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. dar atunci când Hristos a devenit om. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. Mai mult. totodat . iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. care a r spuns: eu sunt basileu i. imaginile lui Hristos. de origine sirian . asemuindu-le idolilor. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. Ioan Damaschinul. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. Conform opiniei iconodulilor. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. Teologii ortodoc i. Inseparabil de tradi ia liturgic . pe de alt parte. Dalma ia. a ap r torilor imaginilor. doctrina întrup rii.

noul calif de la Damasc. când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. 4. imperiul se afla în pragul ruinei. Atât introducerea politicii iconoclaste. încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. care a comandat trupele bizantine.biserica). a început negocierile cu bulgarii. Iustinian II i Philippicos. Leon. patru au pierit executa i Leontius. În ciuda succesului în sfera teologic . În consecin . pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. iar Amorium. Tiberius III. chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). un altul a murit dup ce a fost orbit .Anastasie II. ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. Leon III (717-741) impune o nou dinastie. încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. cât i în cea secular .1. inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. iar un altul Theodosios III c lug rit. O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. În afara aspectelor teologice. în 787.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. Planul musulman din 39 . La începutul verii. Dintre ei. Pentru a câ tiga timp. cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile.

Paralel cu zidurile lui Theodosius. pentru a aproviziona trupele asediatoare. dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . iar partizanii s i aspru pedepsi i. a principalului drum spre Caucaz. fiul lui Leon III.va avea drept rezultat. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. La începutul lui septembrie. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . flota arab a început blocada pe mare. în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului.717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718.înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. Muslamah. i astfel s -l captureze pe Anastasie. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . nemul umi i de conduc torii lor musulmani. În prim var . Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. Majoritatea solda ilor trimi i de calif. care ie ise din uz. îns în tab ra arab a început foametea. cu fiica hanului (733) . noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. au trecut de partea bizantinilor. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. i înt riri de trupe de uscat. flota arab în retragere fiind incendiat . Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . Fostul împ rat a fost executat. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. miliaresion. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii.

de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. În Opsikion. Ecloga (selec ie). iar sodomia era pedepsit cu moartea. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. Avortul a fost scos în afara legii. mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. mâinilor. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. cu centrul la Efes. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . în 732.raportate la secolul VIII . o them la fel de mare. Ecloga a avut ulterior o proast faim . o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor.r sunet. 41 . iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. fiind redactat în limba greac . digestelor. denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . dup cum. Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton. Thema Anatolikon a fost divizat . victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. o nou codificare a dreptului bizantin. interese promovate de împ ra ii isaurieni. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. orbirea). au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . Themele din Asia Mic au fost restructurate. inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii. În 726 public un nou cod de legi. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. codicelor i novelelor lui Iustinian. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII.anume prin mutilare (t ierea nasului. punea la îndemâna judec torilor un codice practic.

refugiat în Amorium.1. se sim ea i el îndrept it la tron. fie pe Artabasdos. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. în schimb patriarhului Anastasios. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. Constantin V i-a îng duit s . Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ).i p streze func ia. strategul themei Thrakesion. din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). Artabasdos. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn . În prim vara anului 743. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. a pornit spre Opsikion. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). Artabasdos. fiind de la Constans II. Constantin. îns i-a redat stabilitatea. de unde a adunat o tiri. dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). Nikephor. Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. care de fapt fusese asasinat.5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. a ocupat capitala. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. n d jduind s . astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743).i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. ginerele lui Leon III. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . A guvernat ini ial pu in. 42 .4. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. Ajuns în Bithynia. l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. singurul împ rat care a murit în patul s u. Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u.

prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. imperiul putând începe ofensiva. ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . dup ce a divizat thema Opsikion. În 746 Constantin. profitând de r zmeri ele din califatul arab. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. în imediata vecin tate a bulgarilor.Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. care durase mai mult de doi ani. R zboiul civil. a pornit ofensiva. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani . inut în palatul imperial din Hiereia. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. Conciliul de la Constantinopol din 754. În r s rit. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. dar i de o grav criz intern . propriet ile mân stire ti fiind secularizate. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). 43 . unde ocup Germaniceea. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . Prin cele ase tagmata. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. a hot rât nimicirea icoanelor. folosind regimentele create de el (tagmata).

Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. la lombarzi. la franci i papalitate. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). a mân stirilor în Imperiu.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). prin pruden a 44 . a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . în thema Opsikion. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. reprezentantul aristocra iei protobulgare. în încercarea de a recupera Ravenna. fapt v dit în 774. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar.Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. a dus în final la pierderea Italiei. dar nu a ini iat nici o ac iune militar . împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. În vara anului 775. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. a ob inut succese în Thracia. dar a l sat o crunt controvers teologic . supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . prin iconoclasmul s u impus for at. iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. a l sat o armat mai puternic . ani în ir. 4. Prin crearea de tagmata. pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. Doar Vene ia i câteva insule. Constantin a trimis ambasadori. chiar prin teroare. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii.1. Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re. Cu toate acestea. Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. Totu i. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. De i hanul Telerig a fost silit s capituleze.

ei fiind exila i la Chersones. Irina. pe lâng biserica oficial . protoasecretis-al Irinei. s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. 4. având prezen de spirit. reconvocat în 787. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. originar din Atena iconodul . fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . armatei i al constantinopolitanilor.i modera ia sa. se baza pe func ionarii iconoduli. a ap rut o nou ramur radical cre tin . logothet al po tei i consilier i pe preo i. o împ r teas cu voin de fier. reprezentat mai ales de monahi. a fost convocat în Biserica Sf. noul patriarh. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor. se pare. Irina. de Irina. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. pe eunuci. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. dup alte p reri din cauza tuberculozei.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. În schimb. un politician chibzuit i slugarnic. având în acest sens acordul senatului.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. 45 . Conciliul. din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste.2. Irina. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . în care cuplul imperial nu mai era viabil. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . Tarasios. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. Lipsindu. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . Conciliul. Leon IV moare otr vit. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i. Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. fiul Constantin fiind minor. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . Dup câteva luni.

ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. purtând titlul de basileus. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. silit s abdice. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). Irina nu a consim it s renun e la putere.Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. în timp ce Constantin a devenit coregent. Solda ii loiali Irinei. Doi ani mai târziu. Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului.i discredita fiul.i d duse acordul pentru divor . împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. La câ iva ani. pe atât de incapabil în planul politicii interne. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. Nikephoros. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. împ ratul moare. ponegrit de istoriografia oficial . Ca urmare a expedi iei din 783. s tul de presiunile adep ilor mamei sale. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. exilat în Sicilia. cât i al iconocla tilor din imperiu. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. s rb torind 40 de zile cu mare fast. Prin asocierea mamei sale la domnie. fratele lui Leon IV. i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802).Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. Irina a fost pe cât de ambi ioas . ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. Ea a f cut concesii financiare bisericii. aleas pentru el de Irina. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. Theodota. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii. Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. în 46 . trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. cump ra i cu promisiuni de putere. divor instigat tot de c tre mama sa . ruinând finan ele statului. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota.

De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie . imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar. unde a murit un an mai târziu.a afectat considerabil Imperiul Bizantin. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei. A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . ad ugând la acestea înc 8. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. mai apoi în Lesbos. În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. exilând-o pe insula Prinkipos. Împ ratul Nikephoros. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i.2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I.2.5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. Starea statului bizantin era ubred . Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural .urma p cii încheiate. mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i. Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii.i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). 4. ca fost logothetes tou genikou. Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . Dinspre nord amenin area bulgar . Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . devenind format coîmp rat cu Irina.

flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. acuzându-l i de patima pederastiei. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. Makedonia. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . inclusiv a zonelor maritime. Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). f r a l sa impresia c impune noi taxe. cum le-a numit istoricul Theophanes. Din 805. 48 . exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. Un bun teolog i istoric. aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. refuzând s mai pl teasc tribut acestora. Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative.mân stiri i biserici. A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . Istriei i Dalma iei. Adrianopol. a fost necesar . f r aceste m suri. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi.Thrakia i Hellas. Ortodoxia sa era suspect .cau iunea mutual . comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). iar rela iile cu biserica deveni tensionate. când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. atâta vreme era probabil de provenien arab . reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. C m t ria a devenit monopol de stat. pe lâng cele existente . Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis). Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. Thessalonik i Dyrrachion.

Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. secta se r spândise în Asia Mic . Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. i el r nit în lupt . dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. îng duitor cu to i. În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a.instalat de curând pe tronul din Pliska. Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric.Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. Din tigva împ ratului. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. în 49 . Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. atac i cucere te Serdica. În prim vara anului 809 Krum. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. în octombrie 811. Începând cu Mihail I Rangabe. Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. iar dup ce a refuzat tratativele de pace. Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab . el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. fiul lui Nikephoros. a fost proclamat împ rat de c tre armat . i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. a distrus ora ul Pliska. În defileurile Balcanilor. Mai mult decât catastrofa militar . Iconocla ii. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. reintegrând-o sistemului defensiv. R mâne în c o enigm . împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . Staurakios. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. inclusiv curtea hanului Krum. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. cumnatul lui Staurakios. au fost din nou supu i persecu iilor. dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite.

a p truns în Constantinopol f r rezisten . al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. dar nu a fost un bigot. dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. Fiul s u cel mare. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820). 4. care în 811 fusese declarat coîmp rat. i fratele acestuia. pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. Leon.3 Reac ia iconoclast .i impun voin a în Occident. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. iar aceasta înf ptuit . a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. În aceste momente nu numai împ ratul. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). strategul Leon. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum. a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). Cum Imperiul refuz . oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . continuând linia politic început de modelele sale. în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. au fost scopi i. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. în apropiere de Adrianopol. dar i materiale necesare focului grecesc. Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . originar din Anatolikon. Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812). a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . Dup ce a recucerit Mesembria. ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. Leon III i Constantin al V-lea. Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. Mihail.emiratul de Melitene. Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste. A învins punctul de vedere al lui Theodor. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . Disensiuni Theophilos Leon V. Leon Armeanul. patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. Mihail II. unde moare în 845.2. Theophylact. avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. retr gându-se pe insula Prote.

a vener rii icoanelor. reu ind s scape. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. Sembat. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. acesta schimbându. dar a aflat curând c armata sa nu. Cu fiul i succesorul acestuia. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. a intrat în Adrianopol. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. i deopotriv impunerea iconoclasmului. Leon a sporit influen a adep ilor s i. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor. Leon a înt rit în grab fortifica iile. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. regele hunilor. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. a devenit general al federa ilor. Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. fiul mai mare al lui Leon. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. Omurtag. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. este declarat coîmp rat. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. Înv atul Ioan 51 . iar Toma. în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . unde criza intern izbucnise. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. De Cr ciun. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic.i numele în Constantin. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia.

fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. dar altminteri grosolan i incult. dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. în Sfânta Sofia. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. general al federa ilor din Asia Mic . întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea.Grammatikos. inclusiv la abatele Theodor Studitul. în fa a altarului din Sf. de i doctrina statului r mânea una iconoclast . zis Slavul. la rug min ile împ r tesei Theodosia. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). cea mai important din Constantinopol. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815. R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. silit s capituleze. patriarhul Nikephoros s-a opus. Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. conduc torul mi c rii iconoclaste. Astfel. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. iar bogata m n stire Stoudios. împreun cu fiul s u. Sophia. Thoma Slavul. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. respingând-le astfel pe cele din 787. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. un bun militar. Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. din ra iuni politice. i punându-se. Prin persecu iile aduse iconodulilor. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . a fost trecut în proprietatea imperial . g sind sprijin puternic la clerul bizantin. i fost tovar de arme al împ ratului. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. un curtean devotat împ ratului. a fost 52 . La vestea acestor inten ii. dar i prin duritatea instaurat la curte. pe o pozi ie iconodul . în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. amânare care i-a fost fatal împ ratului. inteligent. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma.

Cu toate acestea. Theophilos (829-842). a poruncit incendierea cor biei. înaintând spre Mesopotamia. a ocupat Ankyra i Amorion. pentru a se r zbuna. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. Împ ratul a fost poet i imnolog. În 838. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. cea mai important fort rea din Anatolikon. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. fiind educat de Ioan Grammatikos. urma ul lui Mamun. exploatând disensiunile din tab ra arab . for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. Cu toate acestea. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. precum i un bun cunosc tor al teologiei. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. 53 . distrugând Sozopetra. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. Theodora. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. Theophilos a reu it. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. În iulie 838. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. cu ajutorul maurilor spanioli. Califul.schingiuit i executat. în 841. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. coîmp rat din 822. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. Theophilos a fost auster i drept. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. patria lui Theophilos. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. în r s rit i în Sicilia. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor.

3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. dar mai ales logothetul dromului Theokistos. mai întâi de ascensiune cultural . Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. se pare un unchi al Theodorei. în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman. În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . De i cei mai mul i erau din r s rit. în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. magistrul Sergios Niketiates. Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. Începuse o nou perioad . dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. 4. a deschis noua epoc . Bardas. ci domnia nelini tit a ultimului amorian. apoi i politic . Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . Photios. ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. Dup defensiva în Europa i Asia Mic . Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. Bardas i Petronas.Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . Nu dinastia amorian . de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana. Theophilos las în urma sa un fiu minor. a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit. favoritul ei. Mihail al III-lea. regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor.

Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. pân ce studi ii au fost excomunica i.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. dup dou veacuri de defensiv . Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. Disputa s-a înte it mereu. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. În 853. la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844). eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. Sprijini i de patriarhul Methodios. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. în ciuda unor insuccese de pân atunci. flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. devenind singurul sfetnic al Theodorei. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. mul i fiind extermina i. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene. Cultul. întemeind o colonie în cetatea Tephrike. Bardanes. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. 55 .

fiind perceput ca un desfrânat. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. 56 .Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. îl înl tur pe Theoktistos de la putere. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . fiind înconjurat. el a fost totu i un dinast talentat. Petronas. Conduc torul real al statului. dup cum un alt unchi al basileului. nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. considerat un al doilea Nero. În imperiu s-au format dou partide. a fost îns i vehement criticat de preo i. ajuns la majorat. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. Constantinopolul. la Roma. Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. Theodora a fost for at s renun e la regen . cealalt în favoarea lui Ignatios. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . oricum. A urmat o perioad agitat . când tân rul Mihail al III-lea. fiind înc lcate normele de însc unare (858). i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). unde se studiau cele apte arte liberale. f r a fi devenit un mare împ rat. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual . predate în limba greac . S-a interesat întotdeauna de armat . acesta primind din 862 titlul de cesar. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. al politicii de la curte era Bardas. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. Bardas a ac ionat în for . Patriarhul Ignatios. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. apelând mereu. se ocupa de chestiunile militare. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. un veritabil ascet. strategul themei Opsikion. victim a diverselor influen e de la curte. una în favoarea lui Photios. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. din nemul umire. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. adesea necuviincioase. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. În ciuda unei purt ri compromi toare.

Trecând la ofensiv în Asia Mic . patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. De la numele 57 . Petru se afla un pap capabil. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. începând cu 863. ca i de o apropiere franco-bulgar . urmând s traduc Biblia în limba slav . cunoscut cu numele de glagolitic. refuzând s -l recunoasc pe Photios. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. în 863. în cre tinarea atacatorilor. strategul Petronas. dup retragerea ru ilor. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . în Asia Mic . Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. fratele lui Bardas. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. Ini ial. fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. au fost misionarii trimi i în Moravia. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. El a trimis deciziile sale sinodale papei. de fapt în dialectul macedo-slav. dorind s evite influen a clerului franc. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. Dup secole de r zboaie defensive. Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. bicefal . Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. Solu ia a v zut-o Bizan ul. Respingând un atac al lui Omar. în fapt. Motivul corespundea realit ii. El a luat partea lui Ignatios. derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). din Salonic. Pe scaunul Sf. în persoana lui Nicolae I. Chiril i Metodiu.Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . ea devenind de acum. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. ofensiva bizantin a fost mai prudent . investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare.

astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. discipoli ai lui Kyril i Metodiu.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . Cu aceasta. bizantinii fiind prea departe. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. numele împ ratului. de unde avea s fie preluat i de sârbi. În urma activit ii lui Clement i Naum. Împ ratul a scris papei. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . principele bulgar acceptând numele de Mihail. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . dar i în fa a presiunii militare . spre nenorocirea sa. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. de c tre români i ru i. fie de la franci. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. La botezul s u a participat basileul bizantin. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. care era de condi ie modest . slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene. asasinându-l cu acordul imperial. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. misiunea a fost finalizat de franci. bulgarii au cerut misionari de la franci. Mihail al III-lea se aliase. cu Vasile Macedoneanul. a întors spatele Bizan ului. vrând s ob in o biseric independent . fie din Roma. În schimb. În Moravia. viitorul împ rat. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. Vasile. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. veni i din Moravia Mare. În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. atacând mai ales dogma occidental filioque. îns . primind func ia de parakimomen. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . declarându-l asociat la 58 . în Marea Neagr . i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. Spre bucuria lui papei Nicolae I. Procedând invers decât moravienii. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. Photios devenise din nou adversarul direct al Romei.a flotei.

La încheierea conciliului din 869/870. Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. Bizan ul a intervenit în Italia de sud. 59 .2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. În anul urm tor. devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). Motivul a fost în primul rând unul politic. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. care va prelua tronul imperial. mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare.domnie. Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu.3. Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. prin delega ii ei. împ ratul din Apus. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. Adrian II. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). Imperiul redobândindu. Photios. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . Ludovic II. fosta amant a lui Mihail al III-lea. când a fost excomunicat Photios. Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. fa de patriarhia de la Constantinopol. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. 4.i statutul de mare putere european . în prezen a lega ilor papali. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat .

Leon VI a fost aplecat spre înv tur . exact un an mai târziu pe al doilea fiu. un iubitor al luxului. Alexandru. Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. Leon al VI-lea În eleptul (886-913). Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . În plan juridic. Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. de i Moravia a r mas supus Romei. Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. ori poate al lui Mihail al III-lea. inspirat din Eclog i Prokeiron. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. va deveni din 893 patriarh. Fratele mai tân r. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). dup moartea prematur a lui Constantin. La moartea lui Vasile I. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). Tephrike. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. poart supranumele de cel 60 . pe tronul imperial va urca fiul s u. Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. sîrbii. Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. iar în 879. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . Ca bun orator i scriitor. îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. dar blând. un despot arbitrar. Pentru a p stra tronul în familia sa. Stephanos. În 872. Leon. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Alexandru. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian. pe cel de-al treilea fiu. de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. capitala statului. în timpul lui Mihail II (820-829).Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. fiind asediat i distrus . epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman.

Opera sa const în oracole poetice. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. Zoe. Senatul are doar o aparent importan . Prin novelele sale. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. acesta reglementând via a capitalei. Împ ratul devine singura putere legislativ . nobilissimos i kuropalat.i atribu iile avute în secolele anterioare. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. cea de basileopator. La preluarea tronului. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. pierzându.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. Titlurile cele mai importante în imperiu. În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . imnuri i un tratat de tactic militar . Func ii deosebite aveau eunucii. judec tor suprem în stat. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . erau cele de cezar. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. Un al doilea patriarh. aliatul lui Vasile. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios. conduc tor al administra iei imperiale. Important era func ia de eparh. va fi i el înl turat prin ordin imperial. dup basileu. Tezaurul era administrat de un chartularios. incluzând i pasaje din Prokeiron. De importan deosebit a fost opera sa legislativ . Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. Nicolae Misticul. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. c ruia i-a fost discipol. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat.

ad ugându-se noi func ii. Neavând suficiente trupe în Europa. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale.de func ii. Dup o perioad de pace. f r o aprobare imperial expres . Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. Conflictul s-a iscat din motive comerciale. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. trecând Dun rea. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. arul. Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. amenin ând Constantinopolul. bun oar în cea de strateg. Concomitent. a invadat Tracia i Macedonia. iar pentru a evita concuren a. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . au provocat arului bulgar mari pierderi. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. arul a 62 . ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. În plus. s primeasc dona ii. Înainte vreme. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic.

ungurii. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. botezat doar cu trei zile înainte. Oleg. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. În 902 ei au cucerit Taormina. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. dar i ru ilor. În vest. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . Leon s-a 63 . Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. fiind ridicat la rangul de august . care ajungeau pân în Cilicia. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). Simeon i-a respins pe unguri. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. La Adana. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. Deasemeni. Constantin Porphyrogenetul.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. În r s rit. dup moartea cele de-a treia so ii. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. Armenia era expus raidurilor arabe. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. Astfel. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. Ini ial. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. reluând r zboiul cu Bizan ul. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. Expedi ia marelui cneaz de Kiev.

cu mare efort. dar Alexandru. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. continuitatea dinastiei macedonene. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii. ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. Nicolae Misticul. nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon.3. îndep rtând sfetnicii lui Leon. pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . a început r zboiul cu bulgarii. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. Implicit. În condi iile frac ion rii puterii politice. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. care î i consolidase puterea. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. i-a adus în preajm oamenii s i. Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . ci chiar coroana imperial . împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. La moartea sa. s preg teasc un atac asupra Bizan ului. fiind asigurat . principalul regent. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). 4. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. A închis-o pe Zoe la mân stire i. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. murind în iunie 913. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. amenin imperiul la Dun re. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat. Dup înfrângerea ru ilor. demonstrându. fie ca împ ra i. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. a eunucilor sau armatei. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. tefan i Constantin (944). Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. 18 au fost mutila i prin castrare. 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. de strad sau militare i 65 de detron ri. În 944 un nou atac rusesc. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. permi ând ulterior. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. ori coîmp ra i. Astfel. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. atac respins cu ajutorul focului grecesc. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes.sudul Armeniei i va asedia Edessa. sugruma i. 12 au murit în m n stire sau exil. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. 12 for a i s abdice. spânzura i. Este perioada când Bizan ul. astfel c 68 . În Bizan . lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. t ierea nasului sau a mâinilor. 20 au fost otr vi i. în frunte cu marele cneaz Igor. înjunghia i. se decima ea îns i. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. 3 au pierit de foame. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie.i întreaga for . 34 au murit în patul lor. scoaterea ochilor. celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit .

nepotul s u. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . dup cum s-a putut deja observa. tocmai pentru a descuraja asasinii. ci întreaga familie. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc. ambele încheindu-se cu câte un regicid.fiul lui Mihail Rangabe. iar Romoanos Lecapenos. în 813. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim . ars de viu. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. Romanos folosise acela i procedeu. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu .d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. Iustinian. oricare centurion. cea frigian trei.i dezv lui complicii. din care patru împ ra i au murit violent. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . Cel culpabil era supus torturii pentru a. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. gineri sau copii adopta i. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . de i nu a existat un fiu care s succead la tron. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran .cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. doar nepo i. oricine putea fi îndrept it la guvernare. Mai rar era tuns i c lug rit. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. Leon I fusese m celar. aceast maladiei a purpurei . Leon V n scut în Armenia. Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. Dinastia isaurian a dat patru domnii. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. tras în eap . ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. uzurpatorul lui Leon V. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. Mihail II.

Olga. pictur i muzic . Despre theme. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. Luptele. administrator. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. În plan extern. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. ambii viitori împ ra i. Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . ci excelen ii s i generali. Despre administrarea imperiului). Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. astronomie. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. împ ratul legitim. luând numele so iei împ ratului. Constantin. Constantin a fost un împ rat-c rturar. arhitectur . Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. botezat cu pu in vreme mai înainte. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. general. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin . A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. ci un abil administrator al statului. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar .porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. Despre ceremonii. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. evident cel bizantin. sculptur . a preluat astfel personal i efectiv puterea. reu ind s recucereasc Adana. Era iscusit în matematici. În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. armele sau în el ciunea. aurul. duse f r angajament deosebit. continuau în sudul Italiei. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. cu suveranii Orientului i Occidentului. Elena. Chiar marea cneaghin a Kievului. orice mijloc era binevenit. i restul lumii. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. trupele bizantine. exila i i apoi uci i. guvernator al provinciilor. 70 . cu audien e pentru solii str ini.

Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. care murise . mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. devenind logothet al tezaurului. care are un apetit nes ios pentru intrigi. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano. Constantin a continuat politica acestuia. femei destr b late. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. Bardas Phokas. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. apoi în 947 când tefan.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. curmale i smochine). urzind intrigi împotriva împ ratului. nora împ ratului. al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . La conducerea bisericii.3. La fel ca mul i dintre predecesorii s i. Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. a urcat ierarhia de la curte. fiica unui cârciumar din Constantinopol. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. Bringas. sistemul themelor intrase de acum în declin. p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi). Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. de i ar fi avut suficiente motive. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. 4. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. Istoriografia bizantin . Cu toate acestea. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. el preferând s . c reia îi era pe deplin supus.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. mare drongar i parakimomenos 71 . Dup înl turarea Lekapenilor. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. c l-ar fi otr vit. o acuz pe Theophano. a preluat comanda suprem a armatei.c zând de pe cal. în locul lui Theophilaktos. un politician talentat i experimentat. împ r teas sub numele de Theophano. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945.

acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean . Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. Cu aceasta. probabil otr vit din ordinul so iei sale. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. Pe plan extern. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963).astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. func ie rezervat eunucilor. Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. continu seria marilor victorii.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. ca r splat pentru meritele sale.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. nemul umiri în imperiu. Aleppo. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . armatele bizantine. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. strategul-autocrator al Asiei. Politica fiscal dur a provocat. de origine armean . Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine. fiind mai degrab un ascet. În vara anului 960. conduse de generali de excep ie. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. bizantinii au cucerit ora dup ora . se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. i aici. în timpul s u aceasta 72 . un politician abil i cu o râvn f r egal. împotrivindu-se liberei ini iative. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. i ea. A fost practic o lovitur de stat. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. a teritoriilor cucerite în r s rit.

a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. o alt parte. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. continuat de cei doi urma i ai s i.i pozi ia economic . 73 . Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. în loc de patru. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt .înt rindu. cum încercase i Romanos Lekapenos. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. cei boga i pe cei boga i. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. cu Aleppo. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. Cu sarcasm. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. apelând la argumente teologice i morale. De acum. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. încercând chiar s le m reasc . Principiile. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci. În acest mod. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. În schimb. deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. care la scurt timp au avut un succes impresionant. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor. Anexat a fost deopotriv Cilicia. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. lucru d un tor statului.

a fost o victim u oar pentru ru i. f cuse destule concesii bulgarilor. sl bit de lupte interne. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean. Dup trei ani de foamete. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. de 74 . Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru.Între timp. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. atr gându. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). capitala aratului. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. Cei doi urmau s se c s toreasc . Boris al II-lea. În 968. a luat drumul Constantinopolului. luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. În vara lui 968. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. Bulgaria. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. s-a instalat la Preslav. o solie. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. condus de episcopul Liutprand din Cremona. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari.i prin m surile sale i du m nia clerului. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . Din cauza politicii fiscale. au primit drept plat biciuirea. Theophano. Înainte de încoronarea sa. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . neglijat de împ rat. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969).

sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. luând cu asalt capitala bulgar .fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . a înconjurat cetatea. Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei. m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin. mama lui Vasile al II-lea. Theophano. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului. de i luptele principale s-au dat pentru Siria. a fost exilat pe insula Prote. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. Ioan I Tzimiskes. acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. Luând de so ie pe Theodora. Theophano. În iulie 971. dorea s . reu ind s ocupe Siria i Palestina. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar.i extind st pânirea înspre Asia Mic .i legitimeze calitatea de împ rat. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. De i asasin i uzurpator. Accra. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. în aprilie 971. În toate ora ele cucerite (Nazareth. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. bizantinii intrând în Mesopotamia.Cr ciun în 969. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. Sviatoslav capituleaz . Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. 75 . tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. asaltând în anul 971 Antiohia. iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . fiul nelegitim al lui Romanos I. Astfel. apropiindu-se de Ierusalim. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s .

iar averea sa confiscat . Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). parakimomen. hot rât i realist. urma ul legitim al dinastiei macedonene. Abia în 985. a putut doar cu greu s se impun . împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. în vreme ce Constantin. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e. în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. dup ase ani de succese militare. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. avea 18 ani. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). care a fost exilat. fratele s u în vârst de 16 ani. nu a ar tat nici atunci. Vasile. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile. Vasile. Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. 4. aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. înalt func ionar de la curte. Phokas îns . Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului.3. fiul lui Romanos al II-lea. de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat .dar chiar i antipatia împ ratului. de o energie debordant .6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. i a asigurat o perioad de prosperitate economic .

Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. Vladimir Sviatoslavici. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. în special puternicei familii Phokas. . el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . . Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. De acum înainte. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. în schimbul trimiterii drujinei sale. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . timp de mai multe veacuri. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. comori adunate de la arabi. În aceast situa ie critic . chefuia în v zul tuturor. În timpul domniei sale. dac d m crezare cronicarilor bizantini. Cre tinarea Rusiei. Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. din clipa în care Skleros. ori de la r zvr ti i. care. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . iberi i de la bulgari. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. amenin ându-l din dou p r i deodat . Skleros. Restabile te allelengyon. Împ ratul. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. apoi Phokas. Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. sora împ ratului. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). petrecut ceva mai târziu. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. bazileul a strâns fabuloase bog ii. Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . alt dat . apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii.intern . supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. ace tia fiind sili i s le restituie. A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. îndeosebi a mân stirilor.

nu oamenii cu carte. i nu se avânta în spuse f r sfâr it. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. Vasile II a jurat s se r zbune. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. ci dimpotriv . cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. nici pe podoabe ori ve minte. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. nici cu vorbe alese. când i când. În pofida inteligen ei sale. f r s stea pe gânduri. r mânând holtei pân la moartea sa. Nu punea pre pe ceremonial. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). s se opreasc cam cum vorbesc ranii. o nou forma iune statul bulgar apusean .de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. luându-l prizonier pe arul Romanos. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata.ad posti. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. purtând haine obi nuite atât la curte. cel mai important ora din regiune. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. îi pl cea s trunchieze vorba. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. iar Chersonesul restituit. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. Nu vorbea repede. Vasile II a dispus retragerea. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . Împ ratul Otto III. fiul prin esei Theophano. pe care l-a redus la minimum. Vasile. p trunzând pân în Moreea. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . cât i în public. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator.

Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. Abia acum.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. pentru a se putea dedica problemei bulgare. ob inând largi privilegii în comer ul levantin. Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon).i cap t zilelor prin otr vire. punându. În lupte sângeroase. Vene ienii. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. Thessalia i Bulgaria propriu-zis . cea mai mare dintre nepoatele sale. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. taxele au fost 79 . i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. de altfel nu s-a c s torit niciodat . Arnulf. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. ciupit de v rsat. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului.Porphyrogetent . Sirmium pe Dun rea mijlocie. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. teritoriul dintre Dun re i Balcani. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit. cea mai tân r . au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. cu centru la Silistra. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. Armata bizantin num ra peste 40. Theodora. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. murind dup dou zile. Sirmium (1018). cei peste 14. începând cu acest an. Dalma ia la Adriatic . Încântat chiar de perspectiva c s toriei. Teritoriile statului bulgar. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. oricum dorea s se retrag la mân stire. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. cel mai bogat cleric al apusului. Zoe îns . Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. Eudokia. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia.000 de lupt tori. la rândul lor. cu centrul la Ohrida. cea mijlocie. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german.

Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind . restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas . drumul dec derii Imperiului.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani. Murind f r urma i.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. Acum. o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav . au reu it s z d rniceasc ordinea 80 .au fost întrerupte. ace tia p strându. Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional.care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . conduc torii locali au fost men inu i. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone. împ ratul murind în decembrie 1025. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic .men inute la cuantumuri rezonabile. Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. Vasile II a preg tit. f r s vrea. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. neglijând armata. 4. Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii.4. Sârbii. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia. În doar în 46 de ani. în vremea lui Vasile II. dar i latinofone.i într-o anumit m sur autonomia. urma ii s i. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia .

chemând adesea în ajutor pe barbari. datorit politicii sale fiscale. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. chipe . se temea s . Spondylos i Simeon. Imperiul. amator de cai. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. de teama uzurp rii. spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. În 1056. împotriva c ruia. dinastia macedonean se stingea. O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. fratele lui Vasile al II-lea. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). ei tr dând adesea. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . în vreme ce împ ratul. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . sora Zoei. Din nenorocire 81 . a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. disciplina i. lipsit de orice moralitate. care a reac ionat cu o lovitur de stat. Eustathios. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. au fost destitui i. În aceast situa ie militar dezastruoas . Cei mai valoro i generali. Schimb rile frecvente la tron. dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. înzestra i cu cai buni. vân toare i circ. aristocra ia anatolian . Imperiul a intrat într-o epoc de declin general. nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii.stabilit de el. au marcat aceast perioad nefast . care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. de stratio i bine înarma i.i asume responsabilitatea guvern rii. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. întemeietorul unei noi dinastii (1081). la moartea împ r tesei Theodora.

Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). având în grij azilurile imperiului). prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. aproape 60 de ani. una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. murind la scurt timp. În 1030. pe via . intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. La cei 56 de ani ai ei. fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. care de mult vreme îi era amant. La o vârst destul de înaintat . deoarece impozitele. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. uneori chiar i ereditar. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad . m sur ce mic oreaz veniturile statului. Cu toate acestea. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041).i g seasc sc parea în Antiohia. Zoe. astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. Zoe. devenind al doilea so al s u. plictisit de so ul s u care o neglija. marile latifundii s-au ref cut rapid. fiind obligat de împ rat. chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. 82 . Revocarea allelengyon-ului. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor . sim indu. înfrânt în cele din urm de împ rat.pentru ei. percepute odinioar de la rani. împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul.i sfâr itul aproape. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. sub amenin area cu orbirea.

Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). ajuns la apogeu. 83 .Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. o recheam pe Zoe. Fastul de la curte. F r sim politic. o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . nobil. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale. Seme indu-se peste m sur . nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . în pofida dezam girilor prin care trecuse. construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. Zoe domnea acum în asociere Theodora. iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. Nu o suporta nici pe împ r teas . În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. nici pe mul i din familie. Mihail V a fost depus de c tre senat. sora mai tân r a Zoei. Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale.i p streze influen a la curte. anume cu Constantin bogat. care a reu it astfel s . unde încercaser s se ad posteasc . început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . tot eunuc. i au fost orbi i. Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. devine cel de-al treilea so al Zoei. nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . Zoe. Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. rechemat din exil. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . Constantin. Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . Se în ela îns . Înfrico at c va fi ucis de mul ime.

eful delega iei papale. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. a adar succesiunea la tron. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). eful aparatului de stat. împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). Cardinalul Humbert. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . Astfel.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. total opus prin caracter surorii sale. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. care . în sinodul inut la Sfânta Sofia. În ciuda interven iilor împ ratului. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. Sf tuit de patriarh. adoptat de împ r teas cu pu in înainte. patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. autorul Chronografiei.domnind autocratic . de i patetic . 84 . aducând în prim plan motive legate de rit. în istoria statului bizantin r mânând o figur important . În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). fost logothet al vistieriei strotiotice. Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. Zoe moare în 1050. singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. la fel de dificil i nesuferit ca i ea. ea d inuind înc . cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. La 8 iunie 1057 armata. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. de unde i se trage supranumele. având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . generalii înl turându-l de la putere. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. cu toate acestea prin intermediul ei. Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. la 1054. se ajunge la o excomunicare reciproc . nici m car cu patriarhul Kerullarios. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni.

în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . i schisma celor dou Biserici. patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia.i sec tuiasc visteriile ca s . Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . gr bit s . eu am s te dobor ). ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. Oricum. Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii. s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. pe una sortind-o pl cerilor. ap rând interesele ranilor. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . în spe ale parecilor. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. A fost a adar un împ rat harnic. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor.i poat împlini propriile pofte. dar i a Bisericii nu a întârziat. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. care nu. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata. s se poat desf ta. plin de furie. i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. contemporan cu evenimentele. înainte de a se pronun a sentin a. împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. tic losule.i chiverniseasc atât treburile ost e ti. 44). Psellos. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. Patriarhul a murit. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale.i d deau obolul la adunarea d rilor.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. atr gând. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059). puterea popoarelor vecine crescuse. A a stând lucrurile.

În tot acest timp. cât i în r s rit. sim indu. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat.i sfâr itul aproape.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067).000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . Constantin Noul bazileu. Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. au n v lit în num r de 600. care pune pe prim plan ap rarea Imperiului.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri. Pecenegii i uzii. Constantin al X-lea (1059-1067). împ r teasa Eudokia . atr gându.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. agreat i de cronograful Mihail Psellos. fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic .i desemna succesorul. care i-a folosit influen a în acest sens. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus.2 Înfrângerea de la Mantzikert. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile.4.i prin 86 . dându. împin i la rândul lor de c tre uzi. inu i în frâu de Isaac. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. 4. încât. crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. fratele fostului împ rat. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II. Cu s n tatea ubrezit . nu înainte de a.

sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . cucerind fort re ele Manzikert i Arche .aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. a fugit din calea selgiucizilor. Edessa i Hieropolis. În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. normanzi în vest. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). În plus dorea mâna unei 87 . care. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. trebuind s asigure arergarda. În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. Ortranto i Brindisi. fiind decis s distrug califatul fatimid. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. a p r sit câmpul de lupt . Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . ci doar predarea ora elor Manzikert. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . ajungând pân la Edessa. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. precum i pecenegi i uzi în nord. Antiohia. cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. ceea ce a sc zut moralul solda ilor. a ref cut în parte domeniul imperial. Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. Dup câteva s pt mâni. Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. O parte a armatei bizantine. sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. trimis înspre Ahlat. Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . Cu toate c a luptat cu sabia în mân .

împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. inclusiv Mihail Psellos. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. Partizanii familiei Dukas. Bari. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. au preluat conducerea statului.i redobândeasc tronul. Romanos va încerca s . care avea o mare influen . Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. iar extern un lan de dezastre. P r sit de to i. condus de Constantin Dukas. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). astfel c din acest moment. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. devenit logothet.000 de nomisme. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. este înfrânt în mai multe lupte. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. Acesta va încerca. menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. încât la scurt timp împ ratul moare. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. Mai grav. din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. 88 . Ulterior. s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360. Mihail Psellos i Ioan Dukas. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. Asia Mic era i ea pierdut . Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere.

Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. Ca r splat pentru serviciile sale. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. Suleiman va transforma Niceea. Ioan Dukas. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. Dinastia Comnenilor. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u. o r scoal izbucnit în Constantinopol. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. a schimbat principiul de guvernare.4. 4. trimis cu trupe. Prin reforma radical a cursus honorum. Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul. f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII. reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori . Când Russel Balliol. Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. În trecut acest sistem fusese în 89 . descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. În aceea i vreme. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. în 1078.În condi iile anarhiei instalate.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. În lipsa unei conduceri locale. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). a ierarhiei func iilor publice. din cauza foametei. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). i s -l aclame drept împ rat. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul.

iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. pecenegi i turcopoli. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. Împ ratul va deveni epistemonarkhes.3. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. rol pe care Alexios i-l asum . care ei în i i î i vedeau 90 .1 Invazia normand i peceneg . Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. aflate de acum sub control imperial. Alexios a m rit impozitele. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. Rangul de protosebastos. disciplinator al Bisericii. a revenit unui cumnat al împ ratului. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. care a sprijinit i reformarea mân stirilor.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. acum baza o constituie pronoia.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. Alexios va restructura armata. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. 4. de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. existent anterior. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. De acum cezaropapismul este victorios. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat.4.

Suleiman ocup Antiohia. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. zdrobind flota normand . spre Tessalonik. i în paralel înspre Epir i Macedonia. originar din Amiens. pe Rin. alia i cu emirul. 4. Deja în 1095. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i.4. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. în conciliul de la Piacenza. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . emirul de Smyrna. Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. Tzachas. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand . asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. înfrân i de Alexios în 1094. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. De i au fost numero i. În schimbul ajutorului primit. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol.amenin ate interesele în Adriatica. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. Au plecat în cete neorganizate. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. cucerind Dyrrhachion. Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. pentru c nu aveau anse.3. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. Samos i Rhodos (1088-1089). inut în prezen a papei Urban al IIlea. 91 . Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. Mitylene. Pecenegii. Pericolul peceneg fusese înl turat. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. Între timp.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. f r ca Alexios s poat interveni.

i. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. capitala turcilor anatolieni. În mare. El a creat aici un principat independent de Bizan . Niceea. f r ca Bizan ul s se poat opune. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. Curând dup c derea Niceei. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. urm torul obiectiv fiind Antiohia. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. de i în 92 . ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. au atacat primul obiectiv major. Efes i Sardes. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. La 1 iulie 1097. Laordicea i Tripoli. Împreun cu bizantinii. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. ci l-a consolidat. bizantinii au ocupat. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. În mai 1097. profitând de luptele acestora cu selgiucizii.i atinge propriile scopuri. departe de Constantinopol. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. Bizan ul nu le-a acordat încredere. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . pe coastele Siriei. În iunie. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. în timpul primei cruciade.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. prin tratative separate. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. i abia apoi crucia ilor. Bohemund. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri.

Sultanatul Rum fusese silit s . În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. pierdute de crucia i. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. Retr gându-se la mân stire. fiul lui Alexios. cedate de tat l s u. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . Unele teritorii siriene. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. care a tiut s ia decizii corecte. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. în 1126. imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. Ioan. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan .i men ine puterea s . Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea. Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei.i formeze propria fac iune fidel . Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. La început. o relatare a vie ii tat lui ei. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). Ana Comnena va scrie Alexiada. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. în asocia ie cu familia Dukas.

Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. 4. Manuel I (1143-1180). Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach. unde turcii selgiucizi i-au anihilat.1 Cruciada a II-a. iar în 1155. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. Tot atunci. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. normanzii au luat în st pânire insula Korfu. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. grecii au fost înfrân i în 1156. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. Pân la mijlocul anilor 60. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. Korinth i Theba. de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . În Italia. În lupta împotriva Ungariei. dup moartea lui Roger al II-lea. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. Croa ia i Bosnia. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. Manuel fiind primit în Antiohia. Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. i jupanul Rasciei. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. Bizan ul a reu it s . prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147.i înt reasc pozi iile în Dalma ia. a trebuit s se supun în 1172. ocupând principatele latine Siria i Palestina. cu toate insignele imperiale. ea s-a încheiat îns brusc. În Orient. cumnata împ ratului Konrad al III-lea.5. dup lupte acerbe. au ocupat Apulia. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului. tefan Nemanja. imperiului. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. 4. Manuel a reu it astfel s .

imperiul se afla.cum erau numi i în bloc occidentalii . în vârst de 11 ani. dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior. iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. care pe moment a cerut pace.acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . în drum spre Ikonion. un nepot al lui Manuel. împ rat. a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. armata bizantin este surprins i complet distrus . în defensiv i cu visteria sec tuit . dup asasinarea lui Alexios. În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. înl turând pu inele familii aflate în func ii. Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . dar în 1183 a devenit coregent i apoi. La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. Mo tenitorul tronului. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. Alexios al II-lea (1180-1183). ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. în calitate de regent . la moartea lui Manuel (1180). care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. Dup 40 de ani de lupte. în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. fiul lui Manuel. Vene ia î i înt rea pozi iile. a încercat 95 .din capital . Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. În defileul Myriokephalon. R scoala ce a cuprins capitala. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. Dup Myriokephalon.

5. În acest fel. fiu altei importante familii constantinopolitane. a ocupat. Vene ia. prin c s toria sa cu Margareta (Maria). i cu Vene ia. cucerind Belgrad. de fapt lin at de poporul r zvr tit. Andronic I a fost ucis cu violen . sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. acordând favoruri i demnit i. chiar prin teroare. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . în aceste momente dramatice. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. insula Cipru (1184). Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. la rândul s u. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. Ni . credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. al doilea mare ora al imperiului. fiica regelui Béla al III-lea.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. i Sofia. 96 . În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). Isaac Comnenul. s restaureze. Dup umilirea sa în public. supus unui jaf înfior tor. în urma unei revolte a popula iei capitalei. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. 4.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. tolerând o via de lux i destr b lare la curte. nepot al lui Manuel I. când normanzii se apropiau de Constantinopol. 1203-1204). Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. ordinea în stat. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial .

fiul împ ratului detronat Isaac. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. Alexios Angelos. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . Petru i Asan. pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. sufer mai multe înfrângeri. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. Dogele Vene iei.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. dup înfrângerea de la Morava (1190). dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. în 1195. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. Isaac II se va retrage la m n stire. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. Acordul de 97 . Sârbii i-au extins st pânirea. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. allemanikon. Deja în anul 1186. Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . Enrico Dandolo. Bizan ul.doar temporar.

ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. În aceste împrejur ri. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. Constantinopolul. De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. iar tat l s u. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. a murit la pu in vreme. Dup un asediu de patru zile.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . 5 5. din nou arestat. fugind la Adrianopol. ginerele lui Alexios al III-lea. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. În iulie 1203. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204). capitala Imperiului. astfel c Alexios III abandoneaz capitala. între inerea flotei pe timp de un an. iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. în ajunul asedierii Constantinopolului. Flota cruciat înainta spre Constantinopol. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. dup un scurt asediu al crucia ilor.

care sperase c va fi ales împ rat. Nu în ultimul rând. Imperiul de Niceea . Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . Bonifaciu de Montferrat. vasali ai împ ratului latin. Deja în martie 1204. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. Artizanul împ r irii Romaniei.cu privire la alegerea unui împ rat latin. Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine.Teritoriul Bizan ului. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. în posesia lor aflându-se o serie de insule.Partitio Romaniae . dogele Dandolo. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. pe Tommaso Morosini. care a influen at codific rile din Occident. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. Împ ratul Balduin de Flandra. la regimul politic al Imperiului. a întemeiat Regatul Thessalonicului. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol. Urm torul împ rat latin. Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . Treptat Imperiul latin se 99 . a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian.învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. ca i dreptul bizantin mai evoluat. Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. o alta cavalerilor crucia i. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar. Romania cum era numit în Apus. prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. toate aceste enclave ac ionând distructiv.

dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 . precum i ai clerului. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. Având spatele acoperit. iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus.1. La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. 5. Dup moartea lui Caloian (1207). un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale. Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. niciodat cucerit pe deplin. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). Organizarea în theme a fost p strat . Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. dezvoltate la periferie Niceea. Balduin însu i fiind luat prizonier. Trapezunt. Patriarhul Niceei se credea îndrept it. Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. Romania.1 Imperiul în exil (1204-1261). Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. devine un conglomerat. Epir se consolideaz . Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris. grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. Întemeietorul imperiului de la Niceea.i transforme marile domenii în veritabile state suverane. Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222).reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. în vreme ce statele de tradi ie bizantin . grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric. în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. ca i întreaga organizare feudal . începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare.

Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). dominat de Angeli. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. chiar i sârbii fiindu-le supu i. însu i împ ratul fiind luat prizonier. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). în 1230. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre.în Asia Mic . Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. devenind un emirat grecesc . i în apusul Greciei. a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. inclusiv insulele Chios. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. Lesbos i Kos. Despotatul Epirului. concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. pân la Adramyttion. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. i arul bulgar. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat . cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. În afar de Theodor Angelos. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt. Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . favorabil acestei republici. a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. prin selgiucizi. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. dup o serie de lupte interne. ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. Theodor înainteaz înspre r s rit. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. 105 . cu care i papalitatea se afla în conflict. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. cumnatul despotului Mihail II al Epirului. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . Acum. Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. Pentru a contrabalansa situa ia. Imperiul devine. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. În 1274. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. Manfred. Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. poarta de intrare în Balcani. Izz ad-Din. i chiar mai important. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. cetatea Philippopolis (Ploviv). în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. prev z tor.

împ ratul va muri. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. Totu i. nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. prin mari eforturi. dup ce a realizat. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. împ ratul titular al Imperiului latin. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. Carol de Anjou. recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272).Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . prin suportul financiar. fiul lui Balduin II. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. De altfel. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. devenit acum rege sub numele tefan Uro II. dar la moartea sa vistieria statului 106 . Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. format din sârbii lui tefan Milutin. încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). Împotriva acestor amenin ri. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. În plus. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . Carol de Anjou. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . i în izbucnirea vecerniilor siciliene . ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. Philippe de Courtenay. În decembrie 1282. silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. de aceea în 1280 el i renun la ea. fratele regelui francez Ludovic IX. cumnatul lui Manfred. rena terea Imperiului bizantin. Coali ia balcanic .

Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia. Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. cium Fiul lui Mihail VIII. Sardes i Brussa. greci epiro i i franci din Peloponez. Tat l celor doi. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. conduc torul companiei catalane. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. R zboi civil. ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304). apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. Vrând s scape de ei. Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia. demnitatea de cezar. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului.era sec tuit . Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). retras la Adrianopol. iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . bulgari. Cu toate c mercenarii catalani. Andronic II. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel. temându-se de tulbur ri. ranii preferând s devin o teni pl ti i. la fel ca i succesorul s u Andronic III. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. Andronic. 5. Fiul s u. Niceea. Din aceste motive. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi.2. armata angajând mercenari. Andonic II. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . fiind apoi asasinat din ordin imperial. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos.

a devenit eminen a cenu ie. încoronându-se în 1346 ca 108 . cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. Ioan V (1341-1347). Urma ul s u. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. în lupta de la Velbujd. Ioan Cantacuzino. Bulgaria fiind pr bu it . Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino.2 R zboaiele civile. La 28 iulie 1330. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. Uzurparea lui Ioan al VI-lea. ca la Philokrene (1331). Thessalia i insula Chios. cel mai mare general al Imperiului. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica.2.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. 5. cu care arul se înrudea. râvnind tronul. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. puternica cetate din Tracia. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. luat de la genovezi. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. regen ii au instigat popula ia la revolt . fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. marele domestic. a preluat conducerea în Thessalonik. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. care constituia centrul domeniilor sale. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. Ioan Cantacuzino. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. armata bulgar . Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept.

Manuel. acordându-i insula Lesbos ca dot . În 1354 a impus încoronarea fiului s u. 5.iar celui de-al doilea fiu. Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. Morea într-un stat bizantin independent. drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . la fel ca i marele s u proiect. fiul lui Orhan. Fiii lui Ioan Cantacuzino. Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. otomanii controlau traficul prin Dardanele. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). i flota bizantin care se reconstruia acum. Dup alungarea otomanilor.3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). împ ratul r mas acum unic. ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. care a f cut ravagii mai ales în Thessalia. Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns. îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . cu ajutorul Genovei. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). În cele din urm . Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . s-a destr mat în mai multe principate. În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur .i asigure domnia i succesiunea cu orice pre .i scrie opera. Ioan al VI-lea a vrut s . chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . Peloponesul bizantin. tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s .împ rat al sârbilor i grecilor . Matei Cantacuzino. Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. Dup ce a abdicat. continu s joace un rol politic important.

organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. au revenit Vene iei. în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. regele Ciprului. La rândul s u. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. f r s ob in decât vagi promisiuni. În aceast situa ie disperat . Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. reu ind s ocupe 110 . T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. Tratat ca un schismatic . Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. papa Urban V a f cut apel la cruciad . succesorul lui Suleiman. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. când de vene ieni sau genovezi. unchiul dinspre mam al bazileului. când de bizantini. Turcii. la 25 ianuarie 1365. pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . Amadeo VI. Sultanul Murad I. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. în care puterea imperial era practic inexistent . a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. punând piciorul pe continentul european. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. Aliat cu vene ienii.civil. chiar insule întregi. Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi. Promotorii urmau s devin regele Ungariei. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. sârbi i vene ieni. la care au concurat i republicile italiene. Contele Verde. Ludovic de Anjou. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . aceasta fiind împ r it între ei. Petru de Lusignan i contele de Savoia. numero i demnitari i-au separat latifundiile. Amadeo VI.

cu ajutorul flotei. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . Murad I. genovezilor i a otomanilor. acum cu numele de c lug r Ioasaf. În 1273. s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. Bizantinii îns . i Ioasaf au strâns suma datorat . îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . Dup refuzul lui Andronic. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). nesesizând din vreme pericolul otoman. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. împreun cu o tile contelui de Savoia. i-a oferit acestuia. al fiului cel mare al lui Ioan V. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. Murad a luat m suri energice.i achite datoriile anterioare.i tr deze credin a. f r ca statele apusene s o poat opri. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. în rândul c rora Ioan Cantacuzino. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. a sc pat cu un ochi. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. împ ratul. care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u. Murad. Înainte de a porni spre Constantinopol. chemat i el în ajutor de Andronic. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. Andronic. fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. a vene ienilor. exercita o enorm influen nu au acceptat s . fiii celor doi. adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). ob ine bijuteriile coroanei. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. Andronic. În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman . La Constantinopol sosise i legatul papal. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. fiul s u mijlociu. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. ajungând la Neapole. la insisten ele tat lui s u. suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402. În plus a izbutit. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa.

în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402).Gallipoli. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni.000 de oameni. Andronic. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. În prim vara anului 1396. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 .000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. fiind înfrânt. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. în ironia sa macabr . 10. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. o tile sârbe ti. Andronic. administrate de turci. conduse de cneazul Laz r. Philadelphia. Murad a amenin at Thessalonicul. de ziua Sf. moare la scurt vreme. Abia în 1385. Vit. a trecut sub vasalitate otoman . Înaintând înspre apus. dup un scurt asediu. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. condus de cneazul tefan Lazarevici. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). de unde a fost alungat Sracimir. au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început.000 de duca i i un corp de oaste de 12. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). O tile cre tine. iar restul Serbiei. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. În 15 iunie 1389. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. Sultanul. l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. Dup trei ani de asediu.

împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . a trecut cu for ele sale în Asia Mic . se îmbarc pe o corabie vene ian . Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). Soliman. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . V zându-se atacat. desfiin ând statul bulgar. care r m sese st pânitor al Rumeliei. Soliman. Având lini te relativ la Dun re. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. fiul mijlociu al lui Baiazid. Sigismund. dup cum a procedat i tefan Lazarevici. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. Fiindc Stracimir de la Vidin. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. avea îns ajutorul bizantin. vasalul sultanului. Mehmed I. se al turase cre tinilor. fiul mai mare al lui Baiazid. f r sprijin financiar sau militar. pierzându. trimi ând în Rumelia pe Musa. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402).i via a în captivitate trei ani mai târziu. Baiazid atac Vidinul. Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. A revenit la Constantinopol în în 1403. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . t indu-i i robindu-i . În istoria domnilor rii Române ti. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. Mehmed. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. Între timp. unde st pânea fratele s u cel mai mic. unde sultanul a fost luat prizonier. acordând ajutor lui Musa. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român. un prolog al marelui asediu din 1453. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. beiul de Karaman. ocupând Brussa i Ankara. în partea european a Imperiului otoman. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. acesta s-a în eles cu Mehmed II.

Singura ans . i mai mul i mitropoli i i episcopi. La mai pu in 114 . Propunerile de a discuta au fost acceptate.tratat de pace cu Murad II. la fel ca înainta ii s i. prin care Bizan ul reia plata tributului. materializat într-un decret de unire. la Vene ia i Milano. Ioan VIII. Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . devenind din nou vasal otomanilor (1424). Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. scopul era clar. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. Kiev i Efes. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. La 1430 turcii ocup Thessalonicul.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. apoi în Ungaria. p trunzând adânc în Serbia. cum a i r mas. Era oricum prea târziu. Purgatoriul i azimile. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman .de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis.1 Conciliul de la Ferrara .calea religioas . Victoriile voievodului Transilvaniei. s-a dus în apus. încerc ri mereu e uate. Biserica rus s-a declarat autocefal . rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . La 6 iulie 1439. evident. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. urmând s aib loc în Italia.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. exista deja o în elegere. filioque. 5. când au reînceput dezbaterile la Floren a. pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif.4. Ioan (Iancu) de Hunedoara. Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. dup marea schism din 1054. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului. Acum. discu iile.

2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr . Dar. ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. În schimbul unui tribut. în în elegere cu turcii. Constantin ob ine pacea (1446). Constantin Dragases. Era pentru prima oar în istoria Imperiului. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. încoronarea având loc aici. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. trebuind s lupte în Anatolia. de altfel ultima. dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . 115 . a fost ultimul basileu bizantin. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. pace încheiat în 1444.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. aveau s joace rolul principal. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. aceast cruciad . la Varna. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. incita i de pap . a avut într-adev r loc. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. În acela i timp.4. fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. fiind asaltat în Anatolia. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. cardinalul Cesarini. Despotul Moreei. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. 5. Sultanul. chiar i republicile maritime. cu excep ia perioadei niceene. urm rind doar propriile interese. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. Coroana imperial a fost adus la Mistra. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. experimenta i în luptele cu turcii. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. în lupte de continu h r uial . cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. Între timp îns . a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. deja de la începutul veacului al XV-lea. În apropiere de Ni . a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. Vene ia i Genova. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale.

prelungit trei zile i trei nop i. murind eroic. între care apte sute de genovezi. În zorii zilei de 29 mai 1453. vizavi de Anadolu Hisari. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. cerând capitularea ora ului. Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . Constantin al XI-lea. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. R zboinicul genovez. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. aflat pe rmul asiatic. a c zut în lupt . dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul.Mehmed al II-lea(1444-1446. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. Cererea a fost îns respins de Constantin. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. i au p truns în ora . Dar acest gest a fost inutil. 116 . împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. soarta Constantinopolului era pecetluit . La 23 mai. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat. În 12 decembrie 1452. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului.

Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . locuitori din alte p r i. mil i ordine . unde au primit case i scutiri de taxe. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. millet. confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. Ivan III. Genovezii au ob inut din partea sultanului. cuno tea greaca i a folosit cre tini. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. fiind adu i în ora . instalându. aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. Trapezunt i Crimeea. Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. Mehmed nu era un barbar. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. Istanbul. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. Moscova devine cea de-a treia Rom . Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . stabilindu-i în Constantinopol.i aici demnitarii. iar clerul era scutit de taxe. Pe drept.Atena a fost cucerit abia în 1456. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . sau nu. a deport rii. Dup trei ani. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). 117 . Zoe (Sofia) Paleolog. Nepotul lor. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. fiica ultimului despot al Moreei. Morea cu capitala Mistra în 1460. mai ales me te ugari i negustori din Morea. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. mai ales greci în aparatul de stat. a proclamat lege. Mehmed II asedia Belgradul. Irina. Astfel.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

Constantin Porfirogenetul.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. 1988. Grecu. Bucure ti. 1991. Mih escu.in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . 1977.Azimitul . trad. Laonic. Istoria secret . publicate de Al. Mih escu. Mauriciu. Eusebiu din Caesareea. III: Scriitori bizantini (sec. 1972. 1998. Cronografia. 1975. vol. Bucure ti. 1968. Bucure ti. Elian i N. edi ie de H. XI-XIV). Bucure ti. tur pentru fiul s u Romanos. edi ie de H. Psellos. Arta militar . Ia i. Bucure ti. Bucure ti. Mih escu. edi ie de V. . 1970.Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . 1958. Bucure ti. S. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Istoria turco-bizantin (1341-1462). R zboiul cu go ii. Procopiu din Cesareea. Bucure ti. Carte de înv edi ie de V. 1963. Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. Bucure ti. Bucure ti. 120 (976-1077). I-II. vol. Chalcocondil. Via a lui Constantin cel Mare. Ducas. Tana oca.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . edi ie de Viorica Golinescu. de Marina Marinescu. Alexiada. Ana. Grecu. Expuneri istorice. edi e de V. edi ie de H. Mihail. Grecu. Comnena. Idem. 1971.

Bakalopoulos. Timi oara. 543568. Bucure ti. Ed. Cambridge. 2002. Polirom. în: The New Cambridge Medieval History. Hélène. p. în: The New Cambridge Medieval History. Între antichitate Bucure ti. Cambridge. Gândirea evului mediu. A. Ideologia politic bizantin . 1999. Jaques Le Goff. Andea. Avram. Constantin cel Mare. 1963. Aries. * * *. 1198. * * *. David Abulafia). Bucure ti. 1198-c. I. vol. Istoria bisericii. Philippe-Duby.Teofilact Simocata. în Byzantinische Zeitschrift. Omul bizantin. 121 i . David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). Ia i. tiin ific Enciclopedic . Octavian. II 1994. coord. vol. Ion i Iliescu. V c.261-290. 2000. The Byzantine empire. Teora. 1984. Bucure ti. 1962.320-328.. ed. 1982. Istoria vie ii private. I-II. edi ie de H. Angold. vol. i Rena tere. II (ed. * * *. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . 1993. Bucure ti. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. 265-381. p. 87108. Mih escu. 1916. IV c. Stuttgart.. 1024-c. Barnea. Istoria bisericeasc universal . 1995. 1025-1118. vol. p. Sintez de istorie bizantin . Bucure ti. Angold. Klaus Wessel. 1300 (ed. 2004. 265-350. * * *. p. Michael. AHRWEILER.). 217-253. I. p. * * *. p. Byzantium in exile. Bucure ti. Bucure ti. LV. p. 1985. Istorie bizantin . Ed. Michael. Dic ionar al sfin ilor. * * *. 1975. Ed. Domnia împ ratului Mauricius (582602). Omul bizantin. * * *. 2000. Bucure ti.1999. Georges (coord.

1994. Mihai. 1915. trad.47-48. 1971. Grecu. Timi oara. B nescu. L. Da kov. 1993. Bizan . 255-258. Expuneri istorice. 1999. Bucure ti. Paris. ed. A. Constantin Porphirogenetul. Bucure ti. 2000. Brezeanu. Chalcocondil. Constantin VII Porphirogenetul.. p. Arta bizantin .. 7-8. 1976. 1969. Diehl.. Bucure ti. Besançon. Alain. Academiei. tur pentru fiul s u Cornea. Brehier. Ed. Nicolae. 1999.. Nicolae. Louis. XV. Critobul din Imbros. Bizan ul. în Revue historique. Charles. Bucure ti. cap. Charles. 122 . S. Castagnol. iulie-august. Vogt.. I-II. 124-143. Armand Colin. Le monde byzantin. Comnena. I-II. Constantin et la fondation de Constantinople . m rire i dec dere. p. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). Istoria Imperiului bizantin. Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. Le Bas Empire.Bayet. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610). 1919. 506-510. Humanitas. Carte de înv Romanos. Craiova. p. V. Bucure ti. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). Dic ionar de împ ra i bizantini. Ed. Bucure ti. Laonic. Brehier. Paris 1969-1970. Stelian. Bucure ti. vol. Le Livre de ceremonies. Imaginea interzis . Civiliza ia bizantin . Cazacu. 1981. (Les Institutions). II). Bucure ti. în Mitropolia Olteniei. 1963. Brezeanu.. nr. Bucure ti. Ana. Brehier. trad. 119. Bucure ti. Louis. 1958 (seria Scriptores byzantini . Ed. 1977. I. Arta bizantin . 1963. 1994. Ed. Întemeierea Constantinopolului . Paris. O istorie a Imperiului bizantin. A. 1995. B nescu.II. Bucure ti. Academiei. Paris. Alexiada.B. Stelian. Delvoye. Andre. vol. Ch.

Eusebiu din Caesareea. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Ovidiu.1999. XXX. Meridiane. Istoria culturii i civiliza iei. 1972. Diehl. Charles. vol. Craiova. 1998.. 1969. p. în Byzantinische Zeitschrift. 1975. Bucure ti. Etienne.. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. I-II. Church. 1986. V. 1999. 1980. 1198-c. vol. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. Bucure ti. Iconoclasmul bizantin.74-114. Ducellier. Geanakoplos. Filosofia în evul mediu. p. Iorga. 1987. Drimba. Charles. Teora. Bucure ti. II (sau 1999. Ed. p.1. t. 68. 1974. Jacoby. Bucure ti. Nicolae. Gero. Deno John. Bucure ti. Andre. Byzantium. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. Fontes Historiae Daco-Romanae.. Diehl. Chicago and London. 1930. Paris 1905. Georgescu. Gilson. 1993. Bucure ti. Charles. în: The New Cambridge Medieval History. V c. A. Bucure ti. Cambridge.Diehl. Sinteza bizantin . Ion. nr. David. David Abulafia). Bizantinii. Oxford. Bizan dup Bizan . Iorga. M. Ed. Gibbon Edward. S.4-23. Donoiu. Dosarul arheologic.Al. 1976. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. Bucure ti. Diehl. Bucure ti. Etudes byzantines. Charles. Bucure ti. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift. Iorga. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". 123 . 1972. 525-542. Ed.vol IV).. Bucure ti. 1991. Nicolae. Istoria Imperiului Bizantin. 1991. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. Grabar. Figuri bizantine. 1300 (ed. Istoria vie ii bizantine. Nicolae. I-III. 30-69. Bucure ti. Via a lui Constantin cel Mare. 1995. 1987. 1984. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. p. J. Bucure ti. Hussey.

93-117. Teora. II (ed. Michel. 500-c.223-229. Andrew. 1998. vol. I c. Ferdinand. Images et reliques. Monks and Laymen in Byzantium.. în: The New Cambridge Medieval History. 2004. 291-316. Moines et moniales. Paris. p. în: The New Cambridge Medieval History. 118-139. Timi oara. 700 (ed. Andrew. 180-201. 843-1118. Ed. Paris. 1024-c. p. 700 (ed. Istoria medie universal . 124 . 1980. vol.V-VII). The Byzantine empire in the seventh century . Lemerle. 1300-c. în: The New Cambridge Medieval History. în: The New Cambridge Medieval History. Lazarev. Cambridge. The Byzantine empire in the fourteenth century. Ed. Bucure ti. 1997. Manolescu. Armand Colin. p.. vol. 1118-1204. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. Rosemary. Civiliza ia Occidentului medieval. Paul Fouracre). 1980. p. cap. Bucure ti. Morris. Constantinople et Rome. Bucure ti. Bucure ti. 27. Ed. Lathoud. Louth. VI c. vol. 500-c. Kaplan. Paul. Michael Jones). The Byzantine Empire. p. I c. 2004. 1968. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. 500-c. 2008. 2000. în Echos d'Orient . ?. 2008. I c. Paul Fouracre). Cambridge. Victor. I-III. Istoria picturii bizantine. p. p. 700 (ed. p. The Byzantines in the West in the sixth century. nr. Paul. 1970. Cambridge. 1198. Paris.Kaplan. Amarcord. Istoria Bizan ului. Michel. La consecration et le dedicace de Constantinople. în: The New Cambridge Medieval History. Angeliki E. Instalarea barbarilor (sec. vol. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). 2008. Jacques.28. Laiou. Cambridge. Lactantius. Magdalino. 611-643. Moorhead John. Louth. 1415 (ed. nr. Cambridge. 795-824. 289-314. Cambridge. 1924. D. 1997. 1925. Le Goff. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). IV c. The Eastern Empire in the sixth century. Lot. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. Paul Fouracre). p. p.

Ostrogorski. Verpeaux. Vasiliev. Bizan .900 (ed.OBOLENSKY. p. Deisis. Bucure ti. Petritakis. 1963). vol II.. p. 700-900.A. Byzantium and the west. Un veac de istorie bizantin (976-1077). St nescu.. G. Procopius din Caesareea. Istoria secret . M.. L. 2008. McCormick. 1994. Ed. 1994. Cronografia. 700-c. Bucure ti. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. Teologia icoanei. Paris. 349-382. M. 1962. J. Runciman. Bucure ti. 1972. Enciclopedic . Cambridge. Traité des offices. Vasile cel Mare. Structura social a Imperiului bizantin. Tesalonic. Michael. Dimitri. XVI. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. Ed. 1998.prototip al icoanei. 2002. c. Bucure ti.123-133. Un commonwealth medieval: Bizan ul. Psellos. 1932. trad.. Steven. Histoire de Etat Byzantin. Aba Iulia. Teodor. p. în Byzantina. Bucure ti. tom III. în: The New Cambridge Medieval History. Studitul. 1974. (coord. 1991. Teodor. C. Zbuchea. 1966. Histoire de l'Etat Byzantin. Eugen. 1970. Jean. Popi teanu.Gh. Paris. Occident.153173. Polirom. Paris.. 125 . La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). 207 p. Ed. Romanitatea carpato-danubian XI. 1981.. Lumea Bizan ului. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. D. Bucure ti. PseudoKodinos. A.. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". R. Uspenski. München. Ia i.Gh. în Studii i articole de istorie. 1971. C derea Constantinopolului. 1972. Bucure ti..). Ia i. Isus Hristos . Rosamond McKitterick). Balcani.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful