MILENIUL MEDIEVAL AL IMPERIULUI ROMAN

ISTORIA BIZAN ULUI
Conf. univ. dr. Ioan Albu

Moned Constans II

1

1 INTRODUCERE ÎN BIZANTINOLOGIE PERIODIZARE I IZVOARE ............................................................................................................. 5
1.1 1.2 1.3 1.4 Locul Bizan ului în istoria medieval ................................................................. 5 Continuitate i discontinuitate .......................................................................... 5 Mozaicul cultural i lingvistic ............................................................................. 7 Periodizarea istoriei Bizan ului .......................................................................... 7

2

IMPERIUL ROMAN TÂRZIU (284-457) ........................................ 8

2.1 De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337).................................... 8 2.1.1 Noul sistem al lui Diocle ian. Restaurarea stabilit ii. ................................. 8 2.1.2 Transformarea constantinian ................................................................... 9 2.2 Statul sub presiune (337-395). Continuitatea sub Constan iu II, Iulian, Valens i Theodosius....................................................................................................................... 10 2.2.1 Pericolul barbariz rii (395-457). Ostilitatea între r s rit i apus. Amenin area hunic . Cre terea influen ei barbare ........................................................ 12

3

BIZAN UL TIMPURIU (457-610)................................................ 14

3.1 Barbari, monofizi i i reforme (457-518).......................................................... 14 3.1.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon. Reformele lui Anastasie ................................................................................................ 14 3.2 Epoca lui Iustinian (518-610) ........................................................................... 15 3.2.1 Restaurarea iustinian (518-565) ............................................................. 16 3.2.2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). Pericolul supraextinderii. De la Iustin II la Phocas 18

4

IMPERIUL MEDIEVAL (610-1204) ............................................. 21

4.1 Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) ......................................... 21 4.1.1 De la Heraclius la Iustinian II. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) ........................................................................................................ 21 4.1.1.1 R zboaiele cu per ii i avarii i opera reformatoare a lui Heraclius ....... 21 4.1.1.2 Confruntarea cu Islamul. Era invaziei arabe. ........................................ 24 4.1.1.3 Salvarea Constantinopolului i continuarea reformei heracleene: Constantin IV i Iustinian II ....................................................................................... 29

2

4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor .............................................................. 34 4.1.1.5 Criza iconoclast (726/730-843) .......................................................... 37 4.1.1.6 Luptele pentru tron ............................................................................. 36 4.1.2 Dep irea crizei (717-780) ....................................................................... 37 4.1.2.1 Criza iconoclast i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III Isaurianul 39 4.1.2.2 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V................ 42 4.1.2.3 Descre terea mi c rii iconoclaste i revenirea la cultul icoanelor ......... 44 4.2 Reforme interne i expansiune (780-842) ........................................................ 45 4.2.1 Noul regim al Irinei (780-802) .................................................................. 45 4.2.2 Expansiunea lui Nikephoros I i rela iile bizantino-bulgare în timpul lui Krum 47 4.2.3 Reac ia iconoclast . Disensiuni Leon V, Mihail II. Ambi iile lui Theophilos 50 4.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025)................... 54 4.3.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii ............................ 54 4.3.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) 59 4.3.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei ................................................................... 64 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin..................................................................... 65 4.3.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes .............. 71 4.3.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea...................................... 76 4.4 Dezastrul militar i refacerea comen (1025-1143).......................................... 80 4.4.1 Perioada domina iei civile în Bizan .......................................................... 80 4.4.2 Înfrângerea de la Mantzikert. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic 86 4.4.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). Dinastia Comnenilor. ............. 89 4.4.3.1 Invazia normand în Grecia i prima cruciad ...................................... 90 4.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) ............................................. 94 4.5.1 Cruciada a II-a. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon ..... 94 4.5.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a......................................................... 96

5

IMPERIUL BIZANTIN TÂRZIU (1204-1453)............................. 98

5.1 Criza latin . De la statele succesoare la restaurarea imperiului (1204-1282) ... 98 5.1.1 Imperiul în exil. Theodor I i Ioan al III-lea .............................................. 100 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor ............................ 103 5.2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) .................................................... 107 5.2.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. R zboi civil, cium i colaps ........ 107 5.2.2 R zboaiele interne. Uzurparea lui Ioan al VI-lea...................................... 108 5.3 Înaintarea otoman în Europa (1354-1425) ................................................... 109

3

..................................4.......5.....................2 C derea Constantinopolului ..... 115 4 .............4 Agonia Imperiului (1425-1453) .... 114 5.4........... 114 5.........Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma.......................................1 Conciliul de la Ferrara ..

Toate celelalte state de pe teritoriul fostului Imperiu roman ostrogot. întrucât st pânirea roman devenise prea întins . cum se exprim în Istoria vie ii bizantine: Roma politic . juridic vorbind. cu scopul de a substitui diferitele stiluri na ionale cu unul singur . ci doar administrativ. Exist uzan a de a considera statul bizantin drept un trup muribund sau chiar aflat în putrefac ie. Acest imperiu pe care din epoca modern îl numim cu un astfel de apelativ comod nu a fost nici m car rezultatul împ r irii Imperiului roman. nici ca evolu ie. Bizan ul nu a fost un nou stat. Iorga a definit constant Bizan ul ca o sintez a patru elemente esen iale: elementul roman. teoria roman a statului i cre tinismul (Iorga). Purt torii puterii bizantine au fost armata. 1. biserica i coroana.cel sanc ionat de c tre stat i de Biseric .1 Introducere în bizantinologie periodizare i izvoare Locul Bizan ului în istoria medieval Istoria nici unui stat nu a fost tratat cu atâta nedreptate ca cea a Imperiului Bizantin. vandal sunt crea ii noi care au dobândit în timp o identitate i tradi ii proprii. elementul elenist. Adev ratul Bizan reprezenta unitatea organic i monolitic a elenismului cu Orientul . elenism cultural. nici ca schimbare. a unui asiatism pe care unii au vrut s -l împing pân în îndep rtata Chin i din care multe laturi nu sunt cunoscute decât prin ultima lor faz Reelaborarea formal a mo tenirii clasice a fost unicul obiect al eforturilor creatoare ale Bizan ului.2 Continuitate i discontinuitate Între statele evului mediu. ortodoxie religioas dar i o continuare tenace a unui orientalism. statul bizantin Imperium Romanum sau în greac Basileia ton Rhomaion . iar istoria bizantin nu reprezint un nou început. Conform unei defini ii clasice. Imperiul bizantin ocup o pozi ie special i unic . elementul ortodox i cel oriental sau. deoarece.a fost con tient de leg tura sa cu vechea 5 . imperiul nu a fost împ r it niciodat . Pân în ultimele sale clipe. vizigot. Bizan ul este sinteza organic a trei componente: tradi iile elenismului antic. Bizan însemna Roma. i totu i timp de secole Bizan ul a reprezentat imperiul cel mai de seam . conduc torii s i drept spirite rele.1 1. administra ia.

În Bizan ca i în Occident. dup cum statul bizantin a însemnat dezvoltarea imperiului roman. ca urma i i mo tenitori ai cezarilor romani. preia gloria. Bizan ul se dore te a fi singurul imperiu. Bizan ul. Sacrul împ rat nu este cum sunt ceilal i conduc tori. Persoana sacr a împ ratului constituie însu i conceptul întregii puteri a statului. aici au tr it P rin ii Bisericii. demnitatea sa era personal i neîngr dit . nicidecum mo tenitorii împ ra ilor Romei. Pentru cre tin tate acest imperiu a fost de însemn tate covâr itoare. ne întâmpin dou elemente fundamentale: grecizarea i cre tinarea imperiului. Dreptul roman a r mas în toate timpurile baza jurisdic iei sale. iat ce-i scrie dojenitor 6 . Retragerea imperiului din vest în r s ritul elenistic i cre tinarea Imperiului au fost factorii transform rii treptate a Imperiului Roman în Imperiu Bizantin. Fiecare cet ean al acestui imperiu se simte i se nume te roman Romanus sau Rhomaios. Ceea ce numim cezaropapism a fost în realitate o perpetuare a concep iei antice care excludea o autonomie a sferei religioase a vie ii. Prin ideea de stat roman s-a putut p stra imperiul care era atât de heterogen sub raport etnic. Ei i sunt împ ra ii romani de drept. conduc torii s i se consider împ ra i romani.dar i povara vechii Rome. biserica s-a impus ca for autonom fa de conduc torul încoronat. Ca mo tenitor al Imperiului Roman. dar precump nirea împ ratului bizantin fa de biseric a fost o tr s tur permanent a istoriei bizantine.de la Caesar i Augustus pân la Constantin XI Paleologul. Concep ia superioar asupra statului rezida în împ rat: el întruchipa imperiul. i statele barbare create pe teritoriul s u au recunoscut realitatea imperiului.Rom . Între istoria roman i istoria bizantin nu exist o ruptur . Istoria Bizan ului apare ca o continuare fireasc a istoriei romane pân la încercarea lui Iustinian de a reface unitatea imperiului. Cu cât ne îndep rt m îns cronologic de bazele ini ial romane. Noua Rom . adic al tuturor cre tinilor . Abia existen a sa a creat posibilitatea rapidei r spândiri a cre tinismului. El este uns cu mirul cel mare i este consacrat basileus i autocrator al Romanilor. s st pâneasc de acum peste toate rile care au apar inut vreodat Imperiului i care intr de acum în ecumenia cre tin . Istoria bizantin este continuatoarea celei romane. într-o succesiune direct i neîntrerupt în ciuda uzurp rilor de tot felul i a schimb rii dinastiilor .

Persoana suveranului era absolut i sacr . împ ra ii au devenit autocra i absolu i. iar domnul devine i el autocrator (samoderjavnîi) din mila lui Dumnezeu . Era instrumentul administra iei i culturii romane. cu toate c ele nu se întemeiaz ca crea ii bizantine. luând i titlul Io . 1. era recunoscut ca limb a erudi ilor i teologilor. pierzându. 1.patriarhul Constantinopolului Antonie al IV-lea cneazului Vasile al Moscovei prin 1394. Siriana. autocra ia ecumenic luând acum valen ele suveranit ii locale. Limbi vechi ca aramaica. Destr marea puterii imperiale în Apus a avut drept rezultat o descentralizare a autorit ii. Slavii i-au adus i ei limba odat cu imigrarea în Balcani. De la Constantin la Iustinian împ ra ii împ r iser puterea cu biserica. În podi ul Anatoliei i Caucaz se vorbeau limbi indo-europene. ceea ce l sa libertate evolu iilor regionale. iar în zonele rurale coexista cu limbile regionale. fiind vorbit atât de oficiali militari i civili cât i de oamenii educa i din jurul Mediteranei. imperiul medieval s-a consolidat în jurul unui nucleu elenizat în care greaca era recunoscut ca limb a religiei. iar dup în bu irea r scoalei Nika de c tre Iustinian.1 sintetizând doctrina împ ratului ecumenic i universal. Dup pierderea provinciilor estice în secolele VII-VIII. în vreme ce împ ra ii bizantini au men inut un strâns control autocratic asupra tuturor aspectelor vie ii laice i religioase. modelul imitat este cel bizantin. Un commonwealth medieval: Bizan ul. administra iei i comer ului. dar i al Peninsulei balcanice i coastele Africii. latina domina apusul Europei. În timp. Raportul autocratorului cu Biserica poate fi urm rit i în rile Române. asemeni celei divine. Organizarea Bisericii în ara Româneasc i Moldova se realizeaz sub patronajul patriarhului ecumenic i al bazileului ecumenic.3 Mozaicul cultural i lingvistic i diversitatea geografic a Imperiului bizantin este dublat de mozaicul cultural i lingvistic. 290. particula imperial în documentele emise de cancelaria domneasc . p. iar copta ultima form a limbii egiptene a fost p strat în biseric mult timp dup instalarea islamului în regiune. ebraica sau egipteana au fost înc folosite în mai multe p r i din Orientul apropiat i nordul Africii. ceea ce era aramaica palestinian cre tin .i con inutul imperial. 7 . care era limba administra iei i a locuitorilor ora elor. În Grecia i spa iul sud-balcanic se vorbea greaca.4 1 Periodizarea istoriei Bizan ului Obolenski.

-14 p. respectiv c derea Imperiului de la Trapezunt în 1461. În secolul III purtarea r zboiului la aproape toate frontierele Imperiului. Trupele sau provinciile au aclamat proprii lor 8 . cea din 395.cucerirea Constantinopolului la 1453 de c tre turci. Restaurarea stabilit ii. Atunci când Constantin a ales drept nou capital ora ul întemeiat de el pe Bosfor. VII). De i extins în vremea lui.1. pân în vremea lui Traian (98-117).) intregul Imperiul roman se afla sub cârmuirea unui singur st pânitor. dar i cre terea instabilit ii interne au f cut ca responsabilit ile guvern rii s devin mai împov r toare. De la Augustus (27 a. 2.Dac în privin a sfâr itului istoriei Imperiului bizantin.C.C.1 Noul sistem al lui Diocle ian.1 Imperiul roman târziu (284-457) De la Roma la Bizan refondarea imperiului (284-337) Stabilirea unui moment precis al începerii istoriei Bizan ului este o sarcin imposibil . imperiul va continua expansiunea i l rgirea arieie teritoriale timp de înc un veac. Din acest motiv împ ra ii au delegat o parte a puterii unei rude sau altui personaj care era desemnat ca succesor. V-476) y domnia lui Iustinian (mijlocul sec. 2 2. pân la o nou împ r ire care avea s fie de durat . III) y întemeierea ora ului Constantinopol (330) y Imperiul în perioada lui Constantius II i transformarea Constantinopolului în capital cu drepturi depline (mijlocul sec. De i imperiul a fost împ r it între fiii s i la moartea sa. în 330. el a fost reunit în 350 i 392. despre începutul istoriei bizantine exist teorii diferite: y începutul guvern rii separate în timpul lui Diocle ian (sfâr itul sec. IV) y divizarea Imperiului în anul 395 y declinul i pieirea Imperiului de Apus (mijlocul sec. Imperiul era prea vast pentru a fi administrat direct dintr-un singur centru. chestiunea periodiz rii e relativ simpl . st pânea asupra întregului Imperiu roman. VI) y epoca de dup r zboaiele lui Heraclius I cu per ii i cu arabii (mijlocul sec.

Viziunea crucii a lui Constantin este legat de victoria câ tigat sub semnul crucii împotriva uzurpatorului Maxen iu în 312. fiecare augustus fiind dublat de câte un caesar. Galerius (293-311). Împ ra ii au renun at la acest titlu abia în 379 i 382. sistemul de taxe i ap rare i-au ar tat roadele mult mai târziu. Ca urmare a dezvolt rii lor multiseculare. antipodul lui Constantin i ultimul împ rat al dinastiei constantinene. întemeietorul ora ului imperial pe Bosfor. ca atare. care în 285 i-a latinizat numele în Diocletianus. Edictul de toleran de la Milan (313). a fost o hot râre executiv a toleran ei proclamate de înainta ul lui Constantin. ini iind mai întâi diarhia prin asocierea lui Maximianus. a primului împ rat cre tin. apoi tetrarhia prin asocierea celor doi caesari. Schimb rile din administra ie. cum se va întâmpla în mai multe râbduri de acum în istoria imperiului. Deciziile anticre tine ale lui Iulian Apostatul (361363). cunoscut dintr-un ordin al coîmp ratului Licinius (307-324) pentru jum tatea r s ritean a Imperiului. la favorizarea bisericii cre tine i tolerarea religiei p gâne. Împ ratul Diocles. Prin politica sa reformatoare iscusit . care punea cap t persecu iei cre tinilor în Imperiul Roman. centrul vie ii economice i politice a imperiului se deplasase tot mai mult spre r s rit. unii reu ind s men in nestingheri i puterea timp de ani în ir.împ ra i.2 Transformarea constantinian Majoritatea istoricilor consider c istoria bizantin începe cu domnia lui Constantin cel Mare (306-337). Sistemul tetrarhiei era îns bazat tot pe diviziunea între apus i r s rit. 2. regiunile r s ritene ale Imperiului Roman se deosebeau printr-un nivel mai înalt al economie. Treptat se ajunge la revers. Constantin Chlorus i Galerius (293). ini ial în calitate de Caesar (285) i un an mai târziu de Augustus (286). reu e te dup asasinarea lui Carinus. la 330 ora ul Constantinopol fiind închinat lui Hristos. 9 . Diocle ian dorea s foloseasc noul sistem de împ r ire a puterii i sarcinilor în imperiu în scopul de a înt ri administra ia roman astfel ca ea s nu mai fie amenin at de rebeli sau invadatori. dup cum i grani ele provinciilor s-au men inut vreme de veacuri.1. Diocle ian a redresat imperiul din punct de vedere politic. Constantin a fost întreaga via deopotriv pontifex maximus al religiei p gâne romane oficiale. Alegerea noii capitale Byzantium se datora pozi iei favorabile comerciale i strategice a ora ului. Sistemul unic de impozitare a r mas în esen viabil în viitorul Imperiu bizantin. s preia întregul control asupra imperiului. succesorul de drept al împ ratului Carus. de stat.

pe când î i preg tea trupele din Antiohia. De acum. Dorind p strarea puterii imperiale în mâinile dinastiei. edictul de la Tessalonic al lui Teodosius cel Mare oblig to i locuitorii imperiului s treac la cre tinism. Dup lupte interne de durat . i a înfrânt apoi opozi ia ortodox din biseric . acesta fiind l sat s guverneze Antiohia.r mân episodice. Continuitatea sub Constan iu II. al doilea nepot al s u. a împiedicat izbucnirea unui nou r zboi civil. ele îl proclam pe acesta din urm augustus. 2. iar Constan iu II (337-361) în R s rit. caesar în Apus (355). nepot al s u.Constantin II (337-340) i Constans (337-350) în Apus. fratele mai tân r al lui Gallus. Ca urmare a înfrângerii lui Constantin II. se manifest în aceast vreme caracteristici noi. La 380. de c tre Constans i dup moartea acestuia din urm (350). imperiul va fi atacat în mod repetat atât la grani a nordic . Dup înfrângerea sa pentru a doua oar la Mons Seleuci. 10 . uzurpatorul p gân al lui Constans. în fruntea c reia se afla Athanasios. având în vedere c deja în 359 per ii au invadat imperiul. Iulian.i seama de importan a unui personaj imperial care s apere Gallia. cât i dinspre r s rit. Atunci când împ ratul cheam în ajutor trupele apusene aflate sub conducerea lui Iulian. Magnentiu se sinucide. aceast lupt pe cele dou fronturi devenind o constant în istoria ulterioar a Imperiului bizantin. impunând toleran a fa de arianism prin sinoadele de la Sirmium i Rimini (359). Constan iu îl nume te pe Gallus. Constan iu abia interzisese toate cultele p gâne prin legea din 356. l-a numit pe Iulian. unde avea s lupte contra germanilor de pe Rin. Valens i Theodosius Cu toate c perioada de la Constantin pân la Iustinian i urma ii s i direc i înseamn o continuare a existen ei institu iilor politice i structurilor sociale romane. Constan iu se vede nevoit s caute noi formule. fiind astfel eliminat definitiv de la lupta pentru putere. i doar moartea natural a lui Constan iu. caesar în R s rit. în 353. i se îndreapt spre Italia pentru a-l înfrânge pe Magnus Magnentius. Suspectând loialitatea lui Gallus. pentru a face fa rebeliunii. celor trei fii ai lui Constantin cel Mare le revine puterea imperial . Aceste r zboaie civile i dispute religioase au sl bit pozi ia Imperiului Roman. în sângeroasa lupt de la Mursa în Pannonia din 351. care st pânea în Italia (340).2 Statul sub presiune (337-395). El însu i s-a întors la Constantinopol. când Iulian Apostatul (361-363). episcopul Alexandriei. totu i dându. care de altfel se remarcase printr-o sângeroas guvernare în R s rit. care pierde acum Armenia i zone din Mesopotamia. împ ratul a dispus executarea sa în 354.

i apoi lui Valentinian (364-371) care l-a ales pe fratele s u Valens (364-378) drept coîmp rat în R s rit. o recunoa tere a st rii de facto. Valens. nepot al lui Constantin cel Mare. între Dun re i Balcani. deoarece imperiul se vedea confruntat cu probleme grave de politic extern . Împ ratul însu i i dou treimi din armata imperial i-au pierdut via a în aceast b t lie care a reprezentat i impunerea rolului decisiv al cavaleriei în defavoarea pedestrimii în evul mediu. aceast decizie impunându-se pentru ap rarea Imperiului în fa a pericolului reprezentat de go i. care a încheiat o pace pe 30 de ani cu per ii cedând patru satrapii i suzeranitatea asupra Armeniei. în spiritul lui Constan iu . ei fiind coloniza i în partea de nord a diocezei trace. Valentinian s-a îndreptat spre vest pentru a ap ra provinciile galice de invaziile germane. Intrarea saxonilor i a islandezilor în Britannia.vor trece totu i pe plan secund. vizigo ii . trimise în ajutor. cu sarma ii i quazii la Dun re vesteau o criz mai profund . Acest pas a r mas impopular. luptele cu alamanii pe Rin i Neckar. Theodosie I (379-395) acorda vizigo ilor statutul de foederati (382) ai imperiului. în vreme ce Valens favoriza arianismul. care a încercat s uzurpeze puterea. i politica sa militar s-a dovedit neinspirat . A reoficializat p gânismul.greuthungi i tervingi . din cauza atacurilor hunice. locuitorii imperiului nu se mai sim eau atra i de un politeism de factur intelectual . astfel c Gra ian l-a numit drept coîmp rat pe generalul Theodosie. f r s mai a tepte înt ririle de trupe ale lui Gra ian. Abia în 382 se va încheia un tratat de pace între imperiu i vizigo i. Moartea lui Valens l sa r s ritul f r cârmuire. fiul lui Valentinian.au început s devasteze zone întinse ale imperiului. dup ce de facto for aser linia Dun rii. acordând go ilor statutul de 11 . mai întâi lui Iovian (363-364). tronul revenind unor solda i din regimentele de gard . Coloniza i în dioceza trac de c tre Valens. prin redeschiderea templelor i crearea unei ierarhii paralele de preo i p gâni (apostazie).r mas cunoscut cu acest cognomen ca urmare a persecu iilor anticre tine. iar Valens a avut de luptat împotriva lui Procopius. suferind o crunt înfrângere din partea vizigo ilor alia i cu ostrogo ii în lupta de la Adrianopol în 378. Chestiunile religioase Valentinian luând partea credin ei niceene. declan at o dat cu sosirea vizigo ilor la Dun re. Alian a vizigo ilor cu ostrogo ii i hunii a adus întreaga Tracie sub domina ie barbar . încearc revenirea la vechile tradi ii romane i la gloria Romei antice. o rud de-a lui Iulian. avansând prea adânc în teritoriile cucerite de per i. Theodosie nu a putut proceda altfel în condi iile grave create în Balcani. preferându-l în condi iile date fratelui s u Valentinian II. a pornit împotriva lor. Iulian a murit în expedi ia împotriva per ilor.

iar cre tinismul devine religie oficial unic în imperiu. dup episcopul Romei. care viza împ r irea Armeniei. un general frac aflat în slujba sa. Ambrozie. Cre terea influen ei barbare i apus. insulele din Marea Egee. acesta numindu-l ca împ rat în apus pe Flavius Eugenius (392394). Asia Mic . tutelat de generalul Rufinus i so ia sa Eudoxia. Ortodoxia devine nu o simpl chestiune religioas . s-a iscat un lung r zboi civil. Imperiul Roman de R s rit cuprindea Peninsula Balcanic . Zece ani mai târziu toate cultele p gâne i sectele cre tine heterodoxe din imperiu au fost interzise. a oferit imperiului pace în r s rit pentru mai bine de un secol. vizigo ii s-au r sculat pustiind regiuni întinse din Peninsula Balcanic . fiind asasinat de Arbogast. Dup edictul de la Thessalonic (380) care interzicea arianismul în jum tatea oriental a imperiului. Rivalitatea între cei 12 . Sub conducerea lui Alaric. Theodosie a ac ionat energic i cu succes pentru a-l repune în demnitate pe Valentinian în Vest (388). partea r s ritean revine lui Arcadius (395-408).1 Pericolul barbariz rii (395-457). cea mai mare autoritate a bisericii din Apus. dar la moartea sa (395) imperiul este împ r it între fiii s i. Antiohiei i Ierusalimului. Domnia lui Arcadius. 2. cea apusean lui Honorius. militeaz pentru independen a puterii spirituale fa de cea temporal . a fost opera lui Theodosie cel Mare. Ostilitatea între r s rit Amenin area hunic . iar dogma ortodox este acum des vâr it . În cele din urm Valentinian i-a pierdut tronul i via a. ci i una de natur politic . Dup asasinarea lui Gra ian de c tre Maximus. Siria. Germanizarea armatei atingea în aceast vreme punctul culminant. a stat sub semnul pericolului vizigot. Ambii fuseser ridica i la rangul de augu ti înc în timpul vie ii tat lui lor. Patriarhul Constantinopolului dobânde te al doilea rang în biseric . în 387. Apusului îi reveneau p r ile sudice ale vestului Europei i nord-vestul Africii. Egipt. fiind puse astfel bazele doctrinei bizantine cu privire la raporturile dintre biseric i stat (cezaropapism). episcopul Milanului. Cirenaica i unele puncte de sprijin situate în partea nordic a bazinului M rii Negre. având preeminen fa de episcopii Alexandriei. în anul 383. Dup înfrângerea i uciderea lui Eugeniu pe râul Frigidus lâng Aquileia în 394.autonomie. al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol (381) condamn definitiv arianismul. Câ iva ani mai târziu. Teodosie I cel Mare r mâne singur st pânitor al Imperiului. În aceea i vreme. uzurpatorul care l-a înl turat mai apoi i pe Valentinian II din Italia. scutire de impozit i sold pentru participarea la r zboi. care a avut drept rezultat consolidarea puterii imperiale. încheierea unui tratat de pace cu Persia. Restabilirea unit ii Bisericii.2. Palestina.

în 441 hunii trec Dun rea luând în st pânire Naissus i Sirmium. La mijlocul secolului al V-lea imperiul a trebuit s se confrunte cu un nou pericol: invaziile hunilor. ceea ce a îndep rtat definitiv primejdia vizigot în Orient. Chiril. Sinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451) a formulat clar dogma celor dou naturi ale lui Hristos. în afar de p cat. imperiul nu a mai fost confruntat cu acest pericol. cel care a accentuat primatul bisericii romane. natura uman fiind precump nitoare. ceea ce l-a silit pe Teodosie II s încheie un tratat umilitor cu hunii în 443.doi generali ai R s ritului i Occidentului . Teodosie a fost ultimul împ rat din r s rit al dinastiei theodosiene. Papa Leon cel Mare (440-461). a trimis delega i la acest sinod. Dup victoria asupra arianismului. a fost de-a lungul domniei sale controlat în mi c ri de sora sa Pulcheria i de so ia sa Athenais-Eudochia. Dup înfrângerea hunilor în Câmpiile Catalaunice (451). o codificare a dreptului roman ce a avut valabilitate i în vest. i secolul V a fost dominat de dispute religioase. Cele dou naturi 13 . Sinodul al treilea din Efes (431) a dat câ tig de cauz lui Chiril care sus inea unitatea naturilor divin i uman în persoana lui Hristos. inta lui Attila era atacarea Constantinopolului. având suflet ra ional i trup. primul împ rat care a primit coroana din mâna patriarhului de Constantinopol. dublat apoi. Doctrina bisericii a celor dou firi din persoana lui Iisus Hristos a fost definit printr-o m rturisire de credin : Iisus Hristos este Dumnezeu adev rat i om adev rat. de o fiin cu Tat l dup dumnezeire i de o fiin cu oamenii dup umanitate.nu a permis o colaborare între cele dou p r i ale imperiului. Dup o prim invazie în Italia în 402-403. Alaric reu e te în 410 s ocupe Roma. potrivit c reia cele dou naturi ale lui Hristos sunt distincte. Pulcheria a i mo tenit st pânirea i i-a transmis-o so ului Marcian (450-457). Nestorie sus inea doctrina antiohian . Împ ratul Teodosie II (408-450) care i-a urmat tat lui s u Arcadius în 408 la tron la vârsta de apte ani. Disputa i-a avut ca protagoni ti pe patriarhul Constantinopolului. Abia împ ratul Marcian a pus cap t pl ilor. marcheaz din nou unitatea imperiului. i chiar titlul de magister militum. Pacea a fost ob inut cu pre ul numirii lui Alaric drept magister militum în Illyricum. biserica din r s rit s-a confruntat cu problema cristologic cu privire la raportul naturii divine cu cea uman a lui Iisus Hristos. În lupta contra lui Nestorie a ap rut i secta monofizit care propov duia doar natura divin a lui Hristos. moartea lui Attila (453) i implicit destr marea regatului hun. De i Attila ob inuse din partea lui Teodosie II plata unui tribut anual în aur. Nestorie i pe cel al Alexandriei. La 438 Codex Theodosianus.Rufinus i Stilicon .

aliindu-se cu tribul isaurienilor. Astfel. Constantinopolul a câ tigat nu doar o victorie dogmatic . stopând procesul de barbarizare a acesteia. Eforturile de stabilitate ale lui Zenon.1 Lupta lui Leon cu germanicii. Aspar va fi asasinat din ordinul împ ratului. monofizi i i reforme (457-518) 3. Dup stingerea dinastiei theodosiene. p strându-se însu irea fiec reia într-o singur persoan . împreun cu Pulcheria. cu c petenia acestuia. alanul Aspar. Faptul anun a viitoarea lupt pentru suprema ie dintre cele dou biserici. Tarasicodissa (viitorul împ rat Zenon). papa p strând doar primul rang onorific în biserica cre tin datorit vechimii scaunului s u. Noua formul comb tea astfel atât nestorianismul. El îl impusese prin ma ina iunile sale. Ariadna. ci i o important victorie politic . Aspar nu putea aspira la demnitatea imperial . dar i ca urmare a cruzimii sale i-a atras acest cognomen.i fiica.sunt complete i nedesp r ite. patriciu i magister militum. pe Marcian ca împ rat R s rit. preferând s conduc din umbr prin impunerea pe tron a tribunului trac Leon. Leon a început s -l îndep rteze treptat pe Aspar i rudele acestuia de la putere. era cel mai influent personaj la Constantinopol. care va domni cu numele de Leon I Makelles (457-474). Fiind arian i barbar. Probabil m celar în tinere e. ea fiind posibil prin aceea c Iisus este Dumnezeu adev rat i deopotriv om adev rat. c s torindu. cât i monofizitismul. Prin canonul 28 al conciliului de la Calcedon se proclama egalitatea între scaunele episcopale din Roma i Constantinopol. proces care f cuse 14 . Urmarea a fost c Egiptul i Siria. 3 3. Doctrina despre unirea personal sau ipostatic a celor dou naturi are însemn tate i pentru chestiunea mântuirii. deosebirea dintre ele nefiind distrus prin unire. care reu e te s -i îndep rteze pe alani i go i de Constantinopol (471). chiar zone din Asia Mic au r mas credincioase monofizitismului.1. i se pare c tot el a pus cap t domniei sale otr vindu-l. Reformele lui Anastasie Influen a comandan ilor militari germanici crescuse considerabil în R s rit. Leon I cur armata r s ritean de germanici. distan ându-se astfel de Constantinopol.1 Bizan ul timpuriu (457-610) Barbari.

stabilindu. la rândul ei fiica lui Leon i al lui Zenon. a fost un bun administrator i om de finan e. Zenon reu e te s -l stârneasc pe regele ostrogo ilor. ajuns pe tron prin c s toria cu augusta Ariadna so ia lui Zenon i cu ajutorul ofi erilor i demnitarilor de la curte.armata apusean ineficient . fratele defunctului împ rat Zenon. pe care Anastasie i-a sprijinit.i capitala la Ravenna. urmeaz pe tron nepotul nevârstnic al acestuia. Odoacru a trimis în 480. 3. însemnele imperiale coroana i mantia de purpur . tat l lui Leon II. fiul Ariadnei.la Constantinopol. i din nevoia de a avea protec ia Bizan ului împotriva longobarzilor. Uzurpatorul Odoacru afirmase: dup cum soarele e unul pe cer. A anulat impozitul în aur i argint perceput la un interval de cinci ani (chrysargion) i a înf ptuit o reform monetar . fiind în bu it în 515 cu mare efort i nu definitiv. comandantul g rzii de excubitores. Theodoric va fi proclamat de ostrogo i rege al Italiei (493). acesta.2 Epoca lui Iustinian (518-610) 15 . În aceste chestiuni interveneau i demele. Copilul moarea înainte de împlinirea primului an. la rândul s u. În timpul domniei sale se petrece detronarea ultimului împ rat din Apus. suprema ia Constantinopolului pentru lung vreme de la abdicarea for at a lui Romulus Augustulus. comandantul diocezei Thracia. recunoscând formal suprema ia Constantinopolului. garda imperial a Isaurienilor creat de Leon. Multe din triburile germanice care au cucerit aceste teritorii au recunoscut formal suprema ia basileului bizantin. iar papalitatea a recunoscut i ea din aceste motive. împotriva lui Odoacru. de i recunoscuse hot rârile sinodului de la Calcedon. au durat pân în 497. Revoltele împotriva basileului au culminat cu r scoala lui Vitalian. a a i pe p mânt trebuie s fie un singur împ rat . ad ugând o moned de aram . Theodoric. În 487 prin trimiterea ostrogo ilor în campania asupra Italiei. verzii monofizi i fiind favoriza i de împ rat în detrimentul alba trilor în care intra vechea aristocra ie senatorial greco-roman ortodox . Dezbin rile între adep ii lui Anastasie i isaurienii condu i de Longinus. ele fiind agravate i de disputele între ortodoc i i monofizi i. Anastasie I Dikoros (491-518). Imperiul Bizantin care controla provinciile r s ritene i-a men inut suveranitatea nominal asupra teritoriilor controlate anterior de Imperiul Roman de Apus. Romulus Augustulus. primind din partea lui Zenon titlul de patriciu i magister militum pentru Italia. Bizan ul elimina acest pericol în R s rit. Împ ratul Anastasie a legitimat puterea lui Theodoric în Italia. Tronul va fi preluat în fapt de Zenon (474-491). Leon II. La moartea lui Leon. dup moartea lui Romulus.

în timp ce Belizarie.1 Restaurarea iustinian (518-565) Anastasie a fost succedat de Iustin I (518-527) care a c utat stabilizarea frontului estic i stabilitatea politic .pedepsele aplicate celor care se înc ierau la cursele din hipodrom au fost în sprite . În 518 a devenit eful administra iei în numele lui Iustin. unde Iustinian convocase un consiliu al curtenilor fideli. Alba trii ca i verzii erau pe de alt parte nemul umi i de politica de spoliere impozitar i fiscal dictat de interesele r zboiului. pe tot mai înalta 16 .3. în 523. ale c rui zone vestice fuseser pierdute ca urmare a invaziilor barbare din secolul V. Iustinian încercase s limiteze numeroasele ciocniri dintre demele ale vene ilor (alba tri < venetus) i prasinilor (verzi < prasinus) . îns . care dobândiser o for deosebit în secolul V. Dup ce au incendiat zona central a capitalei.2. Iustinian I (527-565). Disputele cristologice continuau s ridice serioase probleme politicii imperiale. comandant al g rzilor imperiale. a izbucnit r scoala Nika. Iustinian oscila între cele dou orient ri. în 532. Eunucul Narses a reu it s atrag de partea sa pe o frac iune a Alba trilor . s-au iscat fric iuni între împ rat i deme. a în bu it insurec ia. îns era deja prea târziu. asocia ii municipale ce se autoguvernau. influen at i de împ r teasa Theodora. bazându-se pe marea rezerv de aur l sat de Anastasie în vistierie. pe fondul rivalit ilor din sânul aristocra iei bizantine. reprezentând o amenin are pentru stat. Îndat dup urcarea pe tron. Ei s-au reunit în hipodromul din Constantinopol într-o rebeliune contra împ ratului. Iustinian î i propunea o politic universal activ a Imperiului. mai mult de 30000 de rebeli fiind uci i. divizându-i pe r scula i. rebelii i-au croit drum spre palatul imperial. fiind numit succesor la tron. fost actri . Astfel. aliindu-se cu unii senatori care doreau înl turarea lui Iustinian i înlocuirea lui cu un nepot al lui Anastasie I. Iustinian a inaugurat o politic de restaurare a Imperiului Roman (renovatio imperii). Împ ratul a încercat s acorde unele drepturi civile reprezentan ilor demelor.i s ias de sub influen a lor. Mi carea monofizit termenul se folose te de fapt abia din secolul al VII-lea reprezenta deja o reac ie la nestorianism. s-a n scut în Illyria i a fost educat la Constantinopol. Pe lâng pericolul extern. La moartea tronul a revenit f r nici o opozi ie nepotului s u Iustinian care a fost aclamat ca împ rat. S-a c s torit cu Theodora. în urale Nika . Theodora l-a obligat pe Iustinian s ac ioneze energic. nu i-a mai favorizat pe monofizi i i a negociat cu papalitatea încheierea schismei. a destituit chiar trei mini tri impopulari. supranumit cel Mare (Flavius Petrus Sabgatius Iustinianus). subîmp r ite în corpuri civile i militare. reprezentat mai ales de per i.

unele construite deja înainte de epoca lui Iustinian. În 533 o armat imperial comandat de Belizarie. Bizantinii au ocupat dup un asediu de câteva luni. au reu it s -l înfrâng îns în mai multe rânduri pe Belizarie. iar dup reintegrarea acestuia în imperiu i întoarcerea triumfal a lui Belizarie.prosperitate a Bizan ului i pe o armat imperial eficient . francii. dar i mai dificil revenea generalilor lui Iustinian în Italia. întreprins contra vizigo ilor. a doua în frunte cu Belizarie ocup Sicilia. au exercitat o influen puternic asupra evolu iei artei italiene. O a treia campanie. O sarcin mai important . Aici elementul roman aproape c sucombase lipsit de glorie în lupta contra germanilor. Iustinian l-a numit ca sfetnic în 17 . sub conducerea lui Mundus. f r s se loveasc de rezisten . în ciuda reizbucnirii r zboiului cu per ii în 540 i a infiltr rii treptate a slavilor în Peninsula Balcanic . cu excep ia Galiei i a nordului Peninsulei Iberice a fost reintegrat . capitala statului ostrogot. în anul urm tor. Ostrogo ii. La moartea împ ratului. luându-l prizonier pe regele got Vitiges. a avut drept rezultat recucerirea sud-estului Peninsulei iberice. a pornit împotriva regatului vandal din nordul Africii. îi atacau i ei pe ostrogo i. sub comanda energic a lui Totila. Italia fiind recucerit de c tre Bizan . Frontul r s ritean al imperiului a fost asigurat prin încheierea p cii eterne cu Persia în 532. ceea ce demonstra inversarea de roluri între Orient i Occident. în prim vara anului 540. înfrângând o armat mult mai numeroas decât cea bizantin . rechemat de la frontiera estic . strategul i diplomatul Narses i-a înfrânt în 555 pe go i. Ravenna. În cele din urm . Planurile vaste de recucerire nu l-au f cut pe împ rat s piard din vedere afacerile interne ale statului. În Cartagina se afla la putere uzurpatorul vandal Gelimer. cea mai mare parte a teritoriului din bazinul mediteranean al fostului Imperiu Roman. Iustinian se nume te solemn Africanus i Vandalicus. care în bu ise revoltele din interiorul statului. Dinspre vest. care îl detronase pe Childeric. monumentele de ar bizantin . Cel lalt mare general care s-a distins în procesul de refacere teritorial i recucerire a zonelor pierdute ale imperiului a fost eunucul Narses. p trunde în Dalma ia. În vara anului 535 dou armate imperiale îi atac pe ostrogo i în Italia. se distinsese în luptele împotriva sasanizilor în 530. Întreaga Italie a fost redus la pozi ia de provincie a Imperiului roman prin crearea exarhatului Ravennei. Dup asedierea cu succes a ora ului Neapole. prima. Belizarie s-a apropiat de Roma în care a p truns în noaptea de 9/10 decembrie 536. cump ra i cu aur de bizantini. Capitala exarhatului a avut o importan durabil . Generalul Belizarie.

De la Iustin II la Phocas Iustinian a l sat multe probleme nerezolvate urma ilor s i. numit Codex Iustinianus. Codex Theodosianus. s-a încercat i eliminarea sau m car reducerea abuzurilor administrative. 3. limba de redactare a acestor monumente juridice a fost latina. Iustinian a numit o comisie de juri ti în frunte cu Trebonian i Theophilos pentru a codifica legisla ia roman . Un manual de principii de drept. fiind prescris doar aplicarea lor.problemele de politic intern pe prefectul pretorian Ioan de Capadocia care a condus vasta oper administrativ . având la baz compila ia anterioar . Opera lor realizat cu o celeritate inimaginabil a fost încorporat în enormul Corpus Juris Civilis. în ciuda faptului c opera sa nu a fost trainic în toate aspectele sale i c urm rile pentru imperiu au fost în bun parte deosebit de grave. Prin tendin ele sale aristocratice. dup cum o descrie istoricul Procopius. Interpretarea legilor era interzis .2. Ciuma bubonic .2 Sfâr itul vechii ordini (565-610). ci a întregii Europe. care vine în 541 dinspre Egipt a dus la moartea a vreo 200000 de oameni doar în Constantinopol. doar împ ratului fiindu-i rezervat acest drept. Simultan. a completat grandioasa oper juridic . Aceast formidabil codificare legislativ a constituit baza legisla iei multor ri europene. dar i abrogarea celor ie ite din uzul juridic. Într-un 18 . astfel c acestea au fost pierdute treptat. Imperiul centralizat închipuit de Iustinian necesita un sistem legal unitar. Se num r printre cei mai educa i i bine instrui i împ ra i. Pericolul supraextinderii. nu doar în istoria Bizan ului. în toate demersurile sale ar tându-se ca un împ rat cre tin. Ca parte component a realiz rii planului s u de refacere a gloriei imperiului. chiar Iustinian fiind molipsit. Spiritul cre tin este integrat în ele. din punct de vedere literar i teologic. Iustinian a fost una dintre personalit ile domnitoare cele mai importante. Institutele. Pentru posteritate Iustinian a fost o pild f r seam n. Iustinian a dispus adunarea vechilor legi. revizuit în 534 i actualizat prin noi decrete (Novellae). comisia a lucrat timp de zece ani la colectarea i sistematizarea legisla iei romane de la Hadrian la Iustinian. dar s-a vindecat. Din acest motiv. promulgat în 529. prin aceast reform a dreptului. În 533 era definitivat canonul juridic alc tuit pe baza întregii jurispruden e romane. Iustinian a vrut ca legile promulgate s cârmuiasc întreaga lume civilizat a vremii sale i nu întâmpl tor. cele 50 de Pandecte sau Digeste. Imperiul nu avea capacitatea militar i financiar pentru a st pâni i administra teritoriile recucerite.

p r sesc inuturile lor din bazinul vestic al Dun rii i regiunea Dravei i p trund în Italia. mai cu seam pentru st pânirea Armeniei. împin i la rândul lor de avari. În Italia au fost pierdute treptat i p r ile sudice în favoarea sarazinilor. cât i administra ia statului i a armatei. a anulat subsidiile anuale datorate per ilor. imperiul restaurat de Iustinian pierde prin invazia popoarelor în nord i apus un sfert din teritoriul s u. nepotul i succesorul lui Iustinian. A instituit dou exarhate. impunând un nou tip de organizare administrativ a ezat pe temeiuri militare. Maurii au atacat Africa bizantin . conflictul de interese între ortodoxia calcedonean . Când Iustin II (565-578).interval de doar câtorva decenii. Mult mai amenin tor pentru Bizan este faptul c avarii vor ocupa vechile p mânturi ale lombarzilor. îndeosebi în urma p cii din 591. În al doilea rând. În 568 longobarzii. Cu toate c Imperiul a suferit mai multe înfrângeri. recucerite cu trud de înainta ul s u. Imperiul asistând neputincios la un transfer de putere în nordul regiunii balcanice. Iustin II nu numai c nu a intervenit eficient pentru a ap ra posesiunile apusene. Mauriciu. În primul rând. Egipt i Anatolia r s ritean a ie it acum la lumin atunci când Iustin a încercat s impun ortodoxia prin persecu ii de mas i convertiri. pierderile dublându-se în decursul secolului al VII-lea prin invazia arabilor i bulgarilor. iar în Italia exarhatul Ravennei. ceea ce a marcat începutul militariz rii administra iei bizantine. Mauriciu a încercat s salveze cuceririle marelui s u predecesor. nu a avut capacitatea de a stopa invazia longobarzilor. a reu it s stabilizeze frontiera pe Dun re la nord. Ca urmare s-au modificat i structurile sociale i economice. pamfletele care circulau în capital îl îndemnau pe împ rat s îl ispr veasc mai repede pentru a putea contempla de la în l ime nenorocirile care se ab teau asupra statului. r mas singur la putere dup înl turarea rivalului s u omonim. iar. reprezentat de stat împreun cu provinciile vestice i anatoliene. i monofizitismul unei mari p r i a popula iei din Siria. cel al Cartaginei în nordul Africii. Abia Tiberius II Constantin (578-582) i Mauriciu (582-602) au reu it s ob in de la per i cea mai mare parte a Armeniei. considerat un predecesor al lui Heraclius. vizigo ii redobândesc Spania. a reu it s restabileasc o balan precar a puterii în r s rit. Iustinian. în 585. demarând astfel un r zboi costisitor care a durat dou decenii. Armata bizantin a Italiei. lipsit de generalul Narses. în special în mediul rural. a început s construiasc un far la Constantinopol (573). ba mai mult. cucerind rapid pozi iile defensive romane din nordul peninsulei pân în Campagna. 19 . mai ales prin reforma themelor.

când per ii se aflau într-o situa ie dificil . Chosroes II. bizantinii i-au înfrânt pe slavi în dou rânduri la nordul fluviului i i-a asediat pe avari. marcat în principal de comploturi i atacuri la via a sa. Mauriciu a exploatat inteligent r zboiul civil. pe fondul cre terii cheltuielilor militare i a necesit ii de a t ia subven iile acordate solda ilor. Mauriciu a fost nevoit s poarte un r zboi istovitor cu ace tia.i avarilor de pe Dun re. dar i a diviz rii lui. cucerind cea mai mare parte din Illyricum i Tracia. de aceea unele trupe au fost transferate în Balcani. În a doua parte a domniei sale. ele putând doar cu greu face fa slavilor care treptat se sedentarizau în interior ceea ce constituie particularitatea migra iei slave . dorind r zbunarea acestuia. f r a ob ine îns rezultatul a teptat. Dup ce Mauriciu i familia sa au fost nevoi i s p r seasc ora ul. pentru refacerea grani ei imperiale pe Dun re. abandonând practic nordul imperiului în favoarea slavilor. chiar începând cu ultimii ani de domnie ai lui Iustinian. respectiv în Est Theodosie. domnia lui a fost un dezastru militar i economic. fidel i sincer adept al lui Mauriciu. astfel c ei nu mai puteau fi ignora i. se preg tea de r zboi.Testamentul s u redactat în 597. pe care timp de opt ani a reu it s le înl ture sau s le evite. În 593 sub comanda lui Priscus. Atunci când cu ajutor bizantin Chosroes II i-a înfrânt du manii. o reluare a vechii partitio imperii Romani. doi dintre fiii s i urmând s st pâneasc în Vest Italia i Africa sub conducerea lui Tiberiu. ea deteriorându-se continuu. Între timp avarii au invadat chiar întinse p r i ale Traciei. Anularea subven iilor c tre armat i în general politica sa de austeritate au dus inevitabil la pierderea popularit ii împ ratului atât în rândul solda ilor cât i în capital . rebelii l-au aclamat ca împ rat pe centurionul Phokas (602-610). la fel ca mul i al i posibili adversari ai tiranului. Împ ratul spera chiar c acestea se înarmaser pentru a-l ajuta contra corpului de armat r zvr tit. Mauriciu i cei cinci fii ai s i au fost masacra i cu cruzime. Mauriciu a trimis trupe numeroase în teritoriul st pânit de per i. bizantinii au fost r spl ti i cu retrocedarea ora elor Martyropolis i Dara i luarea în st pânire a Iberiei i Armeniei (591). care nu a mai putut intra în vigoare. Phokas a fost nevoit s transfere trupe din Balcani. Incompetent ca politician. cu scopul de a ob ine o victorie rapid aici. În Peninsula Balcanic slavii i avarii deveniser mult prea sup r tori. Mauricius cade victim unei r scoale în care din nou demele au jucat un rol însemnat. pentru a face fa pericolului dinspre 20 . De acum a început tirania lui Phokas. statua men inerea ideii imperiului roman universal. prin alungarea i refugierea lui Chosroe pe teritoriul Bizan ului. Situa ia economic a imperiului devenise cu adev rat precar . Abia dup 590.

V rul s u Nicetas s-a îndreptat spre Egipt care s-a al turat în curând for elor de eliberare. încheindu-se epoca bizantin timpurie (romano-bizantin ). Exarhul Heraclius a folosit tactica presiunii. în contrast cu perioada anterioar . i complicata titulatur imperial a fost abandonat . aflate sub control bizantin.1 Imperiul medieval (610-1204) Lupta pentru supravie uire i schimbare (610-780) 4.1 R zboaiele cu per ii i avarii. Cre tinarea i grecizarea imperiului se încheiaser practic. deveniser tot mai autonome sub conducerea exarhilor. iar peste dou zile încoronat de patriarh. iar Armenia în bun parte pierdut în favoarea acestora.1 De la Heraclius la Iustinian II. Armean de origine. reconstruirea sistemului fiscal al Africii de c tre Iustinian a dat roade. Heraclius a sosit în fa a Constantinopolului la 3 octombrie 610. care reuneau func ii militare i civile. au adus o serie de turnuri militare i crize culturale care au schimbat fa a Bizan ului. Cu Heraclius I (Herakleios).1. 4 4. Heraclius întitulându-se basileos. care a salvat ara de Phokas. limba oficial devine acum greaca. Tiranul Phokas a fost executat. Dinastia Heraclizilor i înnoirea statului bizantin (610-711) Secolele VII-VIII. Sarcina noului împ rat avea sarcina de a restabili imperiul care se destr ma.r s rit. fiind salutat de popula ia capitalei ca eliberator. Haraclius era fiul exarhului Cartaginei. De altel. chiar a antajului economic asupra lui Phokas în 608.1. Cetatea de grani Dara a fost distrus de c tre per i. atâta vreme cât nici economia nu mai func iona ca în epoca 21 . desigur cu concursul senatului din capital . Mai ales secolul VII a însemnat o transformare fundamental a lumii est mediteraneene i balcanice. For ele de refacere a imperiului veneau a adar dinspre periferie. Cu o puternic flot .1. Opera reformatoare a lui Heraclius La urcarea pe tron a lui Heraclius I (610-641) Imperiul bizantin se afla într-o stare de jalnic declin. 4. prin neaprovizionarea Constantinopolului cu grâne. Armata devenise ineficient prin lipsa mijloacelor financiare. titlu purtat mai apoi de c tre to i împ ra ii bizantini. începe o nou perioad în istoria Imperiului Bizantin. Africa i Italia.

avarii alia i cu slavii au invadat Illyricum i au înaintat spre Constantinopol. Constans II Reformatorul. În aceea i vreme vizigo ii cuceresc cea mai mare parte a teritoriilor bizantine din Spania. În nord. dup cum s-a v zut. Reformele administrative înf ptuite de Heraclius s-au dovedit necesare în contextul r zboaielor cu Persia. Heracliu l-a numit pe Nicetas comandant al trupelor egiptene i siriene i pe vechiul general al lui Mauriciu. ceea ce a ocat întreaga cre tin tate. tuns i c lug rit. iar doi ani mai târziu generalul persan ahrbaraz cucere te Egiptul. angajându-se s lupte pentru înnoirea imperiului. pentru a putea începe de acolo contraofensiva. Heracliu a preluat personal comanda trupelor anatoliene. Cu toate c Priscus a eliberat Caesarea. împ ratul însu i fiind la un pas de a fi victima unui atentat (617). ceea ce atingea resursele vitale ale imperiului. comandant în Anatolia. în 611. i la începutul domniei lui Heraclius. Biserica Sfântului Mormânt a fost ars . totu i. Ocuparea unei bune p r i a Peninsulei balcanice de c tre slavi a avut loc tocmai în timpul dezastruoasei domnii a lui Phokas. dup cum arat istoriografia nou . nu el a fost autorul institu iei themelor. relicvele i Sfânta Cruce considerat a fi adev rata cruce a lui Hristos. când per ii au înaintat în teritoriul aflat între zonele de control ale celor dou armate bizantine i au cucerit Antiohia cu o bun parte a Siriei de nord i din centrul Anatoliei. au fost r pite i duse la Ctesiphon. încercând s restabileasc st pânirea imperial în Siria i Armenia. Trupele persane amenin au de acum direct Constantinopolul (615). i. mai ales cursul domniei lui Mauriciu. Heraclius s-a gândit ini ial s mute re edin a la Cartagina. per ii l-au alungat îns . cucerind Damascul. soarta imperiului devenise grea în r s rit. pentru a face fa pericolului din r s rit. p trunzând în Palestina i Siria. Constantinopolitanii i patriarhul Sergios s-au opus acestui plan. Priscus. Heraclius a înf ptuit unele reforme în plan militar care au dat for e noi Imperiului Bizantin. Schimb rile din organizarea administrativ au reflectat atât urgen ele impuse de r zboaiele cu per ii cât i transferul de trupe pentru a face fa r zboiului cu arabii. situa ie recunoscut prin pacea de la Constantinopol (616).anterioar . În prim vara anului urm tor per ii au reu it s cucereasc Ierusalimul dup un asediu de dou zeci de zile. Dup ce l-a destitut pe Priscus acuzat de sabotare inten ionat . ea reprezenta un pericol pentru stat. Confruntându-se cu aceast stare de lucruri dezastruoas . 22 . în condi iile în care str mutase trupe de acolo. locul de unde pornise mai devreme lupta împotriva lui Phokas. Heracliu i-a atacat pe per i lâng Antiohia în 613. ci unul dintre urma ii s i.

ci. Între 622-628 s-a desf urat. în anul urm tor. Kovradiroe încheie o pace ve nic cu Bizan ul prin care se obliga s retrocedeze toate provinciile r pite bizantinilor. Heraclius. a recurs chiar la topirea odoarelor biserice ti i a unor statui din capital pentru a bate moned . L sând în fruntea imperiul pe fiul s u. dup o campanie de o amploare f r precedent. Dup ce întreaga iarn . de unde plecase cu apte ani în urm . basileul reia campania împotriva per ilor. Ap rarea ora ului a fost condus energic i eficient de c tre patriarhul Sergios. De i Chosroes II fusese învins. în mai multe etape. Având nevoie de resurse financiare. Haraclius a încheiat în 619 pacea cu avarii. iar chaganul avarilor împreun cu contingente slave. imperiul va înregistra succese în redobândirea teritoriilor pierdute. În schimbul unor mari sume de bani. Reinstalarea Sfintei Cruci . flota slav fiind complet distrus la 10 august. Dup r sturnarea de la putere i moartea lui Chosroes II. ceea ce l-a determinat pe chagan i ahrbaraz s ridice asediul. fiind superiori pe mare. for ele acestuia fiind obligate s abandoneze Asia Mic . unde au distrus templul lui Zoroastru. consiliul de regen fiind condus de patriarhul Sergios i patriciul Bonus. Heraclius nu reu e te în anii urm tori s p trund în Persia. Bizantinii au reu it s înfrâng pe asediatori. pentru a. bulgare i gepide atac Constantinopolul. Heraclius se îndreapt spre Armenia. Constantin III. s elibereze to i prizonierii i s restituie Sf.i putea concentra for ele în lupta contra per ilor. Dastagerd. inclusiv Ganzak (Tabriz). având concursul patriarhului Sergios. Cu acest sistem complex de reforme. În 629 Heraclius este primit în triumf la Constantinopol. Cruce .Heraclius a reformat i administra ia central . A fost înt rit puterea prefecturii pretoriene. i-a a ezat tab ra pe malurile Bosforului. îndeosebi cu cavaleria care dobândea o pondere tot mai mare în cadrul armatei bizantine. dup reînnoirea p cii cu avarii. În anul urm tor. retras în palatul s u de la Hieria a studiat lucr ri istorice i geografice. h r ile i rapoartele iscoadelor aflate la per i. dup ce a ocupat Chalcedonul. r zboiul bizantino-persan. unde ob ine o victorie decisiv împotriva per ilor condu i de ahrbaraz. aflând acolo imense comori p r site în prip de ah. Între 627-629 Heraclius a întreprins faza decisiv a campaniei sale militare în r s rit. în 622 a exersat personal cu trupele din Asia Mic . în ianuarie 628 împ ratul bizantin ocup re edin a lui Chosroes. împ ratul nu numai c a împrumutat bani de la aristocra ii boga i. Bizantinii au cucerit pe rând mai multe ora e din Imperiul persan. Dup ce a zdrobit for ele persane la Ninive (12 decembrie 627). În 626 per ii au trecut la contraofensiv . Constantinopolul fiind amenin at de atacul concertat avaro-slav i persan. aduna i astfel. ahrbaraz. fiul acestuia. la Ierusalim de c tre 23 .

Împreun cu patriarhul Sergios a încercat izolarea chestiunii printr-un compromis. Sophronios (634). Atât ardoarea religioas . de noi p mânturi i prad au motivat atacurile asupra p mânturilor persane i bizantine. Mahomed definitivase unirea triburilor din Peninsula arabic pân la moartea sa (632). Heraclius a sus inut o nou formul cristologic . În aceast situa ie.1. Unitatea bisericii era de importan capital pentru imperiu mai ales în contextul ascensiunii arabilor care deveniser principalul pericol din exterior. cât i de c tre papalitate . doctrina energiei unice . Expansiunea rapid a arabilor sub conducerea califilor. a trecut aproape neobservat . no iune voit vag . Schisma religioas între ortodoc i i monofizi i se redeschisese ca urmare a opozi iei înver unate a patriarhului din Ierusalim.monothelismul impunea o singur voin divin i dou naturi ale lui Hristos. interzicând orice disput teologic . Un sinod ulterior de la Theodosiopolis (630) impunea noua doctrin care va fi aprobat i de patriarhii Antiohiei i Alexandriei i chiar de c tre papa Honorius. 4. Era invaziei arabe. Succesele dobândite de Haraclius în r s rit n-au d inuit îns pentru mult vreme. Imperiul islamic arab se formase. Împ ratul a folosit succesul ob inut prin redobândirea provinciilor orientale pentru a rezolva trenanta i agasanta chestiune a schismei monofizite. cel al monoenergismului. cât i dorin a de glorie. Pe fundalul b t liilor bizantino-persane i al victoriei Bizan ului împotriva Persiei. deschiderea erei hegirei. cu scopul de a împ ca grup rile cre tine aflate în permanente dispute i conflicte. a noilor conduc tori spirituali i politici ai musulmanilor. fiind respins atât de c tre ortodoc i i monofizi i.dup moartea lui Honorius. Bizan ul pierde în doar apte ani provinciile orientale. dar ea a tulburat i mai mult unitatea fragil a bisericii cre tine. a ar tat cât de mult sl biser atât Bizan ul cât i Imperiul sasanid de pe urma îndelungatului conflict. fa în fa cu doctrina dublei naturi a lui Hristos p rea s împace dogma de la Chalcedon cu monofizitismul. Noua doctrin adoptat în sinodul de la Constantinopol (638) prin edictul Ekthesis ( expunere ) . Dup cucerirea i Persiei de c tre arabi.1. de abia redobândite cu atâta trud . Accep iunea unui singur mod de ac iune (energeia). 24 .2 Confruntarea cu Islamul. ascensiunea lui Mahomed.însu i Heraclius a însemnat încheierea primului r zboi sfânt al cre tinilor. expus în 616. Ceea ce s-a dovedit a fi viabil au fost reformele militare i administrative ale împ ratului.

în capital . nu a mai luat parte personal la r zboiul cu arabii. pentru a reglementa chestiunea mo tenirii tronului. În 638. În zadar îns . al celei de-a doua so ii. basileul a delegat practic de acum atributele sale fiului mai mare din prima c s torie. Constantin (III). din prima c s torie cu Eudochia avea 29 de ani. Opera extern a lui Heraclius s-a pr bu it. amândoi urmând s conduc imperiul în mod egal. Heraclius. Heraclius l-a trimis în ap rarea teritoriilor pe fratele s u Theodor. arabii i-au înfrânt în 634 pe bizantini în Palestina. titlul de caesar. Bizantinii i-au acceptat pe cei doi fii. obosit în luptele contra per ilor. nerenun ând îns la uneltiri. Dup moartea sa imperiul a r mas sub conducerea primilor doi fii. cel mai grav. În acest fel. provincia i ora ul sfânt ajung sub controlul musulmanilor (638). fiul cel mare al Martinei. împreun cu capitala sasanid Ctesiphon i. acordând fiului mai mic. Heracliu decide s se mute din palatul Hieria. Deprimat de insuccesele suferite pe toate planurile. Egiptul. acesta din urm fiind cucerit de celebrul comandant de o ti Amr în 642. la fel cum procedase i în r zboiul cu per ii. fiind definitiv pierdut . câ tigând o victorie zdrobitoare. doar 15 ani. în frunte cu Alexandria. Cu toat rezisten a îndârjit a Palestinei i mai ales a Ierusalimului . Cei doi urmau s aib în coregen pe Martina în calitate de mam i împ r teas . în schimb au refuzat coregen a Martinei. fiecare sus inând cauza unuia din cei doi împ ra i. Constantin III. ca augustus. poporul Constantinopolului era i el împ r it în dou partide. Heraclius a introdus obiceiul desemn rii i încoron rii succesorului înc în timpul vie ii predecesorului. iar fiul Martinei.Atunci când sub conducerea marelui cuceritor i calif Omar. arabii devin principalul pericol pentru Imperiu. Heraklonas. El a fost înfrânt. A urmat îndat cucerirea Persiei i Mesopotamiei (639/640). aflat pe malul microasiatic. Dup aceast înfrângere. La Yarmuk (636) arabii au împins oastea bizantin în defileul râului. iar musulmanii au invadat Siria.aflat sub conducerea patriarhului Sophronios . cea mai bogat i mai important provincie a imperiului principala surs de grâne a Constantinopolului. Heracliu. David. care în cele din urm s-a retras. mai ales dup deconspirarea complotului menit s îl r stoarne de la tron i s -l ucid . dup e ecul noii formule cristologice a monotelismului. Soarta Siriei era acum pecetluit . Întreaga via politic era periclitat tocmai în condi iile rapidei 25 .asediat îndelungat. Între cele dou linii ale dinastiei pr pastia se adâncea din ce în ce mai mult. a preferat o retragere tactic . metropola Antiohia i cele mai multe ora e siriene au fost abandonate f r lupt . iar în vara anului 638 aranjeaz încoronarea de c tre patriarh a lui Heraklonas (Heraclius II).

alungând garnizoana arab . având de partea sa i popula ia r sculat a capitalei. viitorul calif. fapt ce a permis lui Muawija s . dar fiind se pare bolnav de tuberculoz . pe atunci general i guvernator arab al Siriei. Dup asasinarea lui Omar I. În 654 Muawija a invadat i ocupat insula Rhodos. trupele bizantine se retr seser din Alexandria (642). ca coîmp rat. în baza tratatului de pace încheiat cu arabii de patriarhul Kyros. dar ambi ia sa de a ajunge coîmp rat doi ani mai târziu va atrage furia mul imii fidele lui Constans. Generalul Manuel a sosit cu o flot de trei sute de cor bii în Egipt. Constans devine la 14 ani singur st pânitor. ceea ce însemna imposibilitatea exercit rii unei demnit i. Constantin III a avut mai mul i sus in tori. Amr. a l sat în Alexandria doar o mic garnizoan . Opera cea mai important a lui Muawija a fost construirea primei flote arabe. Tronul a revenit lui Heraklonas. Bizan ul cump r o pace pe trei ani. a murit deja dup trei luni de regen . permanent eclipsat de dorin a de putere a mamei sale. care a fost castrat. sus in torii s i trebuind s ia drumul exilului.i sporeasc flota în mod considerabil. Controlând deja Siria i Mesopotamia. Dup ce în 649 arabii întreprind prima expedi ie maritim în Mediterana. Întâlnim pentru prima dat în Bizan obiceiul oriental al mutil rii prin t ierea nasului. Martina i Heraklonas au fost exila i în Rhodos. fapt de importan crucial pentru soarta st pânirii bizantine în Mediterana. Colosul de 26 . i a lui David. a fiului lui Constantin III. astfel c Manuel a trebuit s abandoneze Egiptul i ca urmare a alian ei monofizi ilor din Alexandria i arabi. cu toate c . c ruia i s-a t iat nasul. Generalul Valentinos i-a c s torit fiica cu împ ratul minor.expansiuni arabe. trimis urgent spre Egipt a înfrânt îns oastea bizantin lâng Nikiu (646). devenind astfel el însu i adev ratul cârmuitor al Bizan ului. atacând insula Cipru. Partizanul i adeptul cauzei lui Constantin III. a întreprins o campanie în Capadocia i a cucerit Caesareea. dar a pustiit zone întinse. La scurt vreme arabii au d râmat zidurile Alexandriei. arabii au avut ca urm toare int protectoratul bizantin din Armenia. Muawija. ceea ce i-a determinat pe bizantini s reia controlul asupra Egiptului. cât i a lui Heraklonas. pe atunci în vârst de 11 ani. c reia i s-a t iat limba. Othman. pentru a diminua ansele ca ora ul s mai ajung în mâinile bizantinilor. încoronarea lui Constans II (641668). întorcându-se cu o prad bogat în Damasc (647). dup ce a impus Ciprului plata unui tribut. comandantul trupelor r s ritene Valentinos Arsakidos a impus cu for a armelor. Senatul a hot rât înl turarea Martinei. Arabii vor înainta de-a lungul rmului african al Mediteranei. Nu a putut ocupa ora ul Amorion. succesorul acestuia. prima sa încercare în politica extern fiind cea de a relua controlul asupra Egiptului abia cucerit de c tre arabi.

La origine themele erau unit i militare. pe lâng strateg fiind numit i un proconsul pentru chestiuni ce ineau de administra ia civil . Constans II a fost reformatorul care a introdus institu ia themelor. Soldatul membru al themei . Anii armisti iului cu arabii (659-661) au permis crearea institu iei bizantine a themelor. Vitalitatea noii institu ii era asigurat de suportul ei social. p strându-se în interiorul themelor. al conduc torului themei. de i rolul acestora în cadrul armatei era în cre tere. În anul urm tor arabii au atacat i insulele Kos i Creta. Constantinopolul a fot silit s . nu a fost anulat imediat. Anatolikon. Abia r zboiul civil din califat (655-661). doar for ele themei Anatolikon au variat între 15000 i 18000. Armeniakon i thema maritim Karabisiani. în provincii (eparchiai). a fost demontat. Imperiul nu mai depindea de mercenari.Opsikion. una din cele apte minuni ale lumii antice. În acest fel armata bizantin dobânde te un rol pronun at popular. Teritoriul r mas Bizan ului în Asia Mic a fost împ r it în districte militare numite theme. Trupele erau finan ate din surse locale în loc s fie suportate ca pân atunci din tezaurul imperial. dac fiul prelua condi ia tat lui. Împ r irea administrativ mai veche. suprema ia bizantin pe mare este pierdut . Eficacitatea noului sistem administrativ s-a dovedit în lupta contra noilor amenin ri din exterior îndeosebi arabe i bulgare .i redefineasc priorit ile. confruntare în care însu i Constans II abia a sc pat cu via .stratiotul era obligat s se echipeze pe cont propriu i primea în schimbul serviciului militar un lot de p mânt care putea fi mo tenit ereditar. a dus la o înl turare temporar a pericolului musulman. ea fiind recrutat din rândurile r nimii libere. Themele concentreaz întreaga putere civil i militar în mâinile strategului. 27 . Precedentele le g sim în organizarea exarhatelor Ravennei i Cartaginei de c tre Mauriciu. Crearea domeniilor stratiote a însemnat deopotriv i o disciplinare a for elor feudale i consolidarea micii propriet i. provocat de succesiunea lui Othman. ceea ce permitea mobilizarea tuturor resurselor în lupta contra amenin rilor imediate. devenind acum circumscrip ii administrative în care sta ionau unit ile militare (themata). Dup înfrângerea flotei bizantine de c tre arabi pe coasta Lyciei (655).din secolele VII-IX. inclusiv modalitatea de recrutare i finan are a armatei. masa de metal fiind vândut unui negustor evreu din Edessa. înaintea interven iei armatei imperiale. Ini ial au fost create patru theme în Asia Mic .i restructureze fundamental aparatul fiscal i s . În vreme ce armata r s ritean a Imperiului târziu num ra vreo 20000 de oameni.aici. fapt care accentuat procesul de militarizare a imperiului început anterior prin crearea exarhatelor.

Motivul a inut de eliminarea posibilit ii ca Theodosios s ajung coregent i asigurarea succesiunii fiilor s i. papa Martin a fost capturat i dus la Constantinopol unde i s-a intentat un proces politic. f r succes îns . unul militar care r spundea de aprovizionarea i finan area armatei (logothetes tou stratiotikou). Episodul s-a încheiat cu moartea natural a lui Olympios în 652. Constantin (654). alt adversar al monothelismului. i-au fost t iate mâna dreapt i surghiunit. Un an mai târziu. r spundea de cancelarie. Herakleios i Tiberios (659). multe comori fiind trimise la 28 . în Crimeea. Constans II a poruncit exarhului Ravennei s -l r peasc pe pap de la Lateran i s îl aduc la Constantinopol. Constans II a tran at i chestiunea disputelor ecleziastice. A fost i primul împ rat bizantin care a vizitat Roma. protoasekretis. ceea ce a stârnit ostilitate la Constantinopol. Papa Martin a convocat la palatul Lateran un mare sinod (649) la care au participat peste 100 episcopi în care a condamnat monothelismul i pozi ia împ ratului fa de aceast doctrin . A reu it chiar s porneasc o expedi ie naval în direc ia Siciliei. Mai întâi. Un alt demnitar. fiind acuzat de înalt tr dare. exilat la Chersones. Deteriorarea rela iilor cu senatul i or enii. Lui Maxim M rturisitorul. f cându. pentru ca apoi s dispun uciderea sa. De i conciliul se desf ura sub influen a dogmelor r s ritene. dorind s ob in independen a Italiei fa de Bizan . a schimbat planul. la Syracuza. Au fost create trei noi demnit i ministeriale. În mod asem n tor au fost judeca i i al i adversari politici i religio i ai imperiului.Între reformele lui Constans se num r i reorganizarea aparatului administra iei centrale. v zând atmosfera de la Roma. Papa nu consultase împ ratul cu privire la convocarea conciliului.i astfel un du man de moarte. mutarea re edin ei sale în apus. în condi iile în care Bizan ul nu putea întreprinde nimic. cauzat de m surile sale pline de cruzime din ultimii ani. un al doilea al visteriei (logothetes tou genikou) responsabil de plata impozitelor i un logothet al dromului (tou dromou)sau al po tei care avea atribu ii diplomatice de politic extern i cu privire la siguran a intern . publicând un edict (648) prin care interzicea de a se mai discuta pe viitor despre voin sau energie. poate i situa ia aproape disperat creat ca urmare a nest vilitei expansiuni arabe l-au determinat pe Constans II s încerce. Exarhul Olympios. a impus hirotonirea fratelui s u Theodosios ca preot. unde a jefuit la propriu capitala de sculpturi antice i opere de art . fiind implicat în luptele navale cu arabii. func ia logothe ilor. pentru c l-ar fi înfruntat pe împ rat i l-ar fi ajutat pe Olympios. cei mai mul i episcopi apar ineau bisericii apusene. unde i-a aflat sfâr itul în mizerie (655). dou energii sau voin e.

Constantinopol. Constantin IV era obligat s neglijeze alte p r i ale Imperiului. pân în 678.peninsula Kyzikos. fiul i succesorul lui Constans II. jefuind sistematic peninsula. Trupul împ ratului s-a întors acolo unde acesta nu ar mai fi vrut s ajung niciodat în timpul vie ii. Constans II a alunecat îns spre abuz i dictatur . f r a renun a la lupta pentru provinciile din r s rit. Flota bizantin a contraatacat folosind pentru prima dat focul grecesc . fiind atacat în apropierea capitalei. el a consolidat fortifica iile din Asia Mic . a limitat pe cât a putut tendin ele secesioniste ale Italiei i Africii. Luptele decisive se d deau îns pe mare. mare parte a flotei sale fiind ars . ceea ce a atras mi c ri populare ample. Alt flot a ocupat rmul apusean al Asiei Mici. O tile care se retr geau pe uscat peste 30000 de solda i .au fost nimicite de bizantini. cu ora ul Smyrna (672). Dup dou decenii de st pânire la Constantinopol. Califul omeiad a capturat mai întâi câteva insule i zone de grani bizantine . În timpul ederii sale în Sicilia (663668). provinciile vestice ale imperiului au fost afectate de o fiscalitate excesiv . 29 . împ ratul Constans II a luase decizia de a guverna în vest. începând din 663. În acest fel 4. Muawija i-a continuat planurile de unde le l sase cu un deceniu în urm . atacuri ce au continuat veri în ir. mai ales în Cartagina. Aceast arm cumplit l-a descurajat complet pe Muawija. i a fost înmormântat în biserica Apostolilor.1. domnia sa fiind dominat de r zboaie. dar mai ales la Syracuza. sprijinit de papa Vitalian l-a înfrânt îns la scurt vreme pe uzurpatorul Mezetios. acum îns în calitate de calif (întemeietorul dinastiei omeiade). Califul a încheiat în aceste împrejur ri grele o pace pe 30 de ani cu Bizan ul. capii conspira iei fiind executa i. bazat pe un exploziv a c rui preparare era cunoscut ini ial doar de c tre bizantini. în imediat apropiere de Constantinopol. a creat institu ia themelor i a resistematizat aparatul administrativ. i-a fost h r zit guvernarea care a dus lupta hot râtoare au arabii. inven ie a sirianului Kallinikos.1. Din vara anului 674 au început atacurile asupra Constantinopolului. o baz sigur de opera ii. la Constantinopol. au devenit continue. Constans II a fost asasinat în 668 la Syracuza. arabii r mânând uneori i peste iarn în Asia Mic . Cu toate acestea. Exarhul Ravennei. Incursiunile arabe în spa iul microasiatic.3 Salvarea Constantinopolului Constantin IV i Iustinian II i continuarea reformei heracleene: Lui Constantin IV Pogonatos (B rbosul) (668-685). În acest fel. iar resturile ei scufundate de o furtun .

Constantin IV a fost silit s poarte r zboi cu bulgarii la scurt timp dup încheierea p cii cu arabii (681). În vreme ce în secolul VI.promi ând s dea bizantinilor anual 3000 monede de aur. fiind comparat cu cea a lui Leon III (718) i a lui Carol Martel de la Poitiers (732). prin care recunoa te hanului bulgar st pânirea asupra teritoriilor ocupate. astfel c în jur de 900 acest proces era în linii mari încheiat. Victoria Bizan ului asupra arabilor. în stepele din nordul Mun ilor Caucaz. Flota bizantin a intrat în Marea Neagr . ceva mai devreme. Dezacordul cu privire la doctrina monothelist înr ut ea i raporturile Bizan ului cu Italia. convocarea celui 30 . Aceast alc tuire politic s-a consolidat abia sub hanii Krum (802-814) i Omurtag (841-831). care au trecut la sud de fluviu i au ocupat treptat vechile provincii imperiale Scythia Minor i Moesia Inferior. din partea cea mai vulnerabil . acestea dând ocazie bulgarilor s se eschiveze de la o lupt decisiv . acostând în nordul gurilor fluviului. Dup moartea lui Kubrat. F r nici un rezultat. Dup cre tinarea for at . i-au f urit statul cu capitala la Pliska. astfel c împ ratul a dispus. a avut o mare însemn tate pentru întreaga cre tin tate. s-au îndreptat spre apus. în vreme ce lombarzii au cucerit Calabria. Pentru câteva secole. dup ce i împ ratul se îmboln vise. astfel statul bulgar era recunoscut de jure. pl tind i tribut. La Dun rea de Jos. sub conducerea hanului Kubrat. Protobulgarii erau o popula ie de neam türc. se formase uniunea triburilor protobulgare ( Bulgaria Mare ). Bulgarii. sub hanul Boris (852-889). armata bizantin a trebuit s se retrag . Constantin IV a renun at la monothelismul care nu mai avea nici un sens dup cucerirea de c tre musulmani a majorit ii inuturilor în care acesta avusese aderen . 50 de sclavi i 50 de cai de ras . o tile bizantine au încercat s -i opreasc pe bulgari.f r prea mare consisten i unitate. devenit prin botez Mihail.Uniunea celor apte triburi . cea r s ritean . oprindu-se pentru un timp la nordul Dun rii de Jos. Înfrânt în fapt de bulgari. înrudit cu hunii i avarii. în frunte cu Asparuch. o parte dintre ei. Constantin IV încheie pace cu Asparuch. Bulgarii s-au cre tinat în anul 864. s-a accentuat asimilarea elementelor etnice protobulgare de c tre slavi. din 678. De pe urma atacurilor musulmane asupra Bizan ului au profitat slavii care au asediat Thesalonicul. Imperiul bizantin avea s fie scutul Europei cre tine. în vremea c rora statul devine o puternic for politic i militar i începe s duc o politic de expansiune. Bizantinii înaintau foarte greu în zonele ml tinoase. ducând tratative cu biserica roman . slavii din Peninsula Balcanic formeaz prima lor forma iune politic .

avea îns înclina ii despotice. noul împ rat nu a mai respectat acordul anterior cu arabii i l-a trimis pe generalul Leontios (viitorul împ rat) s restaureze pozi iile bizantine în Armenia. Dup domnia lui Constantin IV care a adus importante schimb ri. Reprezentan ii themei Anatoliei care s-au opus. Paul i Petru. papa Honoriu I i Macarie. În acela i an a acordat fiului s u titlul de augustus. în plan politic i bisericesc. Bizan ul reluând controlul asupra unei p r i a Ciprului. imperiul p rând mai unit ca oricând sub raport religios. Hot rârile conciliului au fost completate ulterior de acordarea dreptului papilor de a prelua func ia f r a mai pl ti taxe împ ratului. Constantin trebuia s -i îndep rteze pe cei doi fra i gemeni coregen i. un sclav i un cal. la tron a urmat dup moartea sa Iustinian II (685-695. Asupra familiei lui Constantin IV s-au ab tut zile amare. Dorind s guverneze singur. invocând guvernarea dup modelul Sf. dup pilda bunicului s u. În al doilea rând califul urma s pl teasc un tribut augmentat prin noul tratat de pace cu Bizan ul fiecare zi de pace îi costa pe arabi câte 1000 de monede de aur. În 688. Acordul cu privire la Cipru (688) s-a dovedit.de i senatul i armata erau împotriv . au fost spânzura i. Discu iile sinodului s-au prelungit aproape un an de zile (680-681). în ciuda r zboaielor ulterioare. prin continuarea reformelor înainta ilor s i.de-al VI-lea conciliu ecumenic sau Trullanum I (in Trullo dup numele s lii cu cupol a palatului imperial) la Constantinopol. Heraclius i Tiberius. care a urmat pe tronul califatului în anul încoron rii lui Iustinian II. care înc era în via . Abd al-Malik. Înv tura despre cele dou energii i dou voin e a fost recunoscut ca singura adev rat . Pyrrhos. a dispus s le fie t iat nasul (681). Cu toate c drept urmare a înfrângerii decisive a musulmanilor de c tre Constantin IV situa ia provinciilor r s ritene ale Imperiului era stabil . 705-711). Iustinian II a întreprins o expedi ie în Strymonia. acesta devenind astfel coîmp rat. stabil pe termen lung. nu avea înc 16 ani când a preluat domnia. cu toate c de acum provinciile orientale sunt nevoite s se împace cu ideea st pânirii arabe. dup ce a refuzat s mai pl teasc tribut hanatului bulgar. a fost silit s împart cu Iustinian II veniturile Armeniei i Iberiei. 31 . Statul creat de bulgari era tot mai des numit în izvoare Sclavinia i Bulgaria . Au fost afurisi i / excomunica i patru patriarhi defunc i ai Constantinopolului Sergios. Dup ce le-a retras titlurile . prerogativa confirm rii papilor fiind delegat exarhului de Ravenna. Treimi. La fel ca tat l s u. la hotarul dintre Tracia i Macedonia. patriarhul Antiohiei. Pacea i-a permis lui Iustinian II s se dedice chestiunilor stringente din Balcani. A fost restabilit ortodoxia i pacea în sânul bisericii bizantine. proclama i augu ti înc din vremea tat lui s u. zdrobind trupele bulgarilor i slavilor.

care a servit consolid rii propriet ii ranilor liberi. Cel mai probabil îns . Când arabii condu i de generalul Mohamed ibn Marwan i-a înfrânt pe bizantini la Sebastoupolis (693). Oricum ea apar ine celei de-a doua jum t i a secolului al VII-lea.2 Themele asiatice erau crea iile lui Constans II. o categorie de 2 John F. a împ ra ilor din dinastia Heraclizilor. în acord cu califii. ea constituind fundamentul economic al themelor. Aceast organizare în theme a imperiului s-a stabilizat tot mai mult. Slavii în nemul umirea lor. Cu str mutarea unei mari p r i a mardai ilor cre tini din Liban în teritoriul bizantin. împ ratul. Unii locuitori ai Ciprului au fost coloniza i în Kyzikos în noul ora construit de împ rat Iustinianoupolis. ca i armenii. mai ales în thema Opsikion. În general îns . Cambridge.Pentru a îmbun t i situa ia etnic . Ulterior proprietatea funciar mic a stratio ilor s-a consolidat. Legea agrar (nomos georgikos) i reforma financiar se num r printre meritele de seam ale lui Iustinian II. În vremea Pogonatului sunt atestate documentar în afara celor dou exarhate ale Italiei i Africii. ca urmare principal a faptului c slavii recruta i for at au trecut de partea musulmanilor i s-au predat acestora. unde num rul locuitorilor sc zuse drastic ca urmare a deselor r zboaie. ea deriv din vechea questura exercitus din insulele din Marea Egee i Cipru. La acestea Iustinian II a mai ad ugat thema greceasc Hellas. Pentru a ap ra zonele de grani . poate i Samos. Iustinian a reu it s înt reasc teritoriile depopulate. cât i din Asia Mic . 32 . politica de coloniz ri a lui Iustinian II poate fi considerat drept o reu it . Byzantium in the Seventh Century. în contextul ascensiunii musulmane. atât din Balcani. este o înnoire legislativ a lui Iustinian sau o men ionare a unui drept existent deja. a c rei origine nu a fost clarificat . Nu este sigur c legea agrar . furios. s se fi format pe baza fostei armate din Illyricum care a fost acum stabilit în Grecia i sudul Anatoliei (Treadgold). oscilau în rela iile cu Bizan ul. în timp ce Thracia a fost creat de Constantin IV. a cor bierilor . pe baza vechiului prototip roman al limitaneilor. Iustinian II a creat. Posibil ca aceast them . mai multe triburi ale slavilor (peste 30000 de osta i) din partea sudic a Macedoniei au fost str mutate ca foedera i i stratio i ai imperiului. pe plan intern. i în aceast privin împ ratul a urmat politica lui Constans II. Anatolikon. i cinci theme: Thracia în Europa i themele Opsikion. Armeniakon în r s rit i thema maritim a carabisianilor. a recurs la uciderea slavilor din Bythinia. 1997. care doreau s scape de povara revoltelor acestora. a ez ri de akritai. înclinând s se supun arabilor. Haldon. Consolidarea institu iei themelor a fost una din sarcinile cele mai importante.

proprietari funciari, care beneficiau de p mânt i facilit i fiscale, în schimbul obliga iei de a ap ra frontierele. P mânturile împ r ite solda ilor provin din proprietatea imperial , extins înc în aceast epoc , de i din aceea i proprietate, dar i a aristocra iei, sporesc i posesiunile funciare ale bisericii i mân stirilor. Motivul reformei themelor a fost legat i de posibilitatea de a reduce solda, vistieria imperial fiind s r cit dup marile pierderi teritoriale, astfel c solda ii din theme î i puteau asigura traiul i participarea la oaste din venitul ob inut de pe p mânturile acordate. O tirea themelor va constitui într-o epoc ulterioar baza armatei bizantine. Lotul de p mânt al ranilor-stratio i era mo tenit din tat în fiu ca parte component a serviciului militar datorat în contul acestuia. Marile latifundii lucrate cu erbi î i pierd acum atât ponderea teritorial , cât i importan a economic . Comunit ile de akritai devin temelia organiz rii administrative bizantine, ele având în primul rând un rol militar i fiscal, i abia în plan secund unul economic. Împ ratul a convocat în 691/692 sinodul Quinisext (al V-VI-lea) sau Trullanum II (in Trullo), gândit ca un conciliu ecumenic, statut care i-a fost acordat îns post factum, fiind atribuit procedural sinoadelor ecumenice din 553 i 680. Împ ratul convocat, în afara reprezenta ilor clerului i senatului i pe conduc torii themelor. Hot rârile sinodului, care inten ionau s înnoiasc i s unifice dreptul ecleziastic al statului, prin completarea conciliilor V i VI, au stabilit canoane privitoare la organizarea bisericii, rit i la în sprirea principiilor moralei cre tine a mirenilor i clerului. Diferite practici au fost condamnate din considerente morale sau pentru c aveau origine p gân (calendele, brumaliile, ghicitul, procesiunile masca ilor), altele pentru c atingeau în viziunea vremii normele cre tine - era interzis consultarea unui medic evreu. În general canoanele ofer o imagine destul de fidel asupra vie ii cotidiene. Preo ilor de rang inferior li s-a permis s se c s toreasc . Iustinian î i ia în aceast vreme titlul de servus Christi în legendele monetare, el fiind primul dintre împ ra i care pe reversul monedelor a b tut imaginea lui Hristos. Cu toate c împ ratul sus inea pozi ia Romei, papa Sergius I a refuzat s sanc ioneze hot rârile din Quinisextum, întrev zând tentativa imperial de a impune bisericii apusene rânduielile celei r s ritene. Dup relatarea din Liber Pontificalis, Iustinian ar fi dorit arestarea papei i aducerea lui la Constantinopol, a a cum procedase Constans II cu papa Martin în 652. Protosp tarul (titlu inferior celui de patriciu) Zaharia, trimis s îndeplineasc porunca, s-a lovit îns de rezisten a locuitorilor Romei i a mili iilor fidele papei, v zându-se obligat s apeleze la generozitatea papei, pentru a sc pa de la moarte sigur , ascunzându-se în 33

dormitorul papal, de unde s-a retras cu ocar . Cu toate exager rile acestei relat ri, conflictul s-a încheiat cu e ecul politicii biserice ti a lui Iustinian, astfel c contradic iile nu numai c nu s-au atenuat, ci s-au accentuat. Atitudinea adesea sfid toare a împ ratului în chestiuni biserice ti conflictul cu patriarhul Callinicos - i civile, politica sa fiscal , precum i abuzurile favori ilor s i lacomi - sakellarios-ul ( eful finan elor) tefan i logothetes tou genikou ( eful vistieriei imperiale) Theodotus au creat o ruptur între el i aristocra ie, devenind impopular i în rândul constantinopolitanilor. Insuccesele militare din 692, când Iustinian II a înc lcat pacea cu arabii, duce la o ampl revolt a popula iei în spatele c reia se afla strategul themei Hellas, Leontios, care luptase cu arabii în 692. Împ ratului detronat i-a fost t iat nasul - de aici porecla de Rhinotmetos ( cu nasul t iat ), fiind exilat în Crimeea la Chersones, unde î i sfâr ise via a papa Martin, iar favori ii s i ar i pe rug. 4.1.1.4 C derea dinastiei Heraclizilor Lipsa legitimit ii uzurpatorului Leontios (695-698) le-a dat arabilior pretextul de a ataca Africa bizantin . Pentru o perioad atacurile arabe asupra exarhatului latin încetaser , dar c derea lui era doar o chestiune de timp, dup ce opera de ap rare a Constans II s-a dovedit a fi ineficient . Arabii au ocupat Carthagina în 697, i cu toate c flota themei Karabisiani a putut s recucereasc pentru scurt timp capitala exarhatului, în 698 musulmanii au reu it s - i refac pozi iile. Flota, învinuindu-l pe Leontios de înfrângere i de teama pedepselor care o a teptau, s-a revoltat, asasinându-l pe comandantul acesteia, pe patriciul Ioan, dup care l-au proclamat împ rat pe drongarul Apsimar. Prin viclenie, Apsimar a reu it s p trund cu u urin în capital , unde de curând izbucnise o epidemie de cium . Apsimar, dup ce a dispus ca lui Leontios s i se taie nasul i s fie c lug rit, a ocupat tronul sub numele de Tiberios III (698-705). Noul împ rat a pus cap t încerc rilor de recucerire a Africii latine a transformat insulele din exarhatul Africii în thema Sardiniei, iar zona sudic a Italiei în thema Siciliei -, concentrându-se asupra chestiunilor din Orient, invadând Siria arab . Fratele s u Heraclius numit monostrategos a purtat numeroase campanii în Asia Mic . Iustinian II a mai reu it s domneasc pentru a doua oar . Din Chersones s-a refugiat în regatul chazarilor, c s torindu-se cu sora chaganului, Theodora. Între timp la chagan soseau o solie bizantin care cerea extr darea lui Iustinian. Pentru a nu zbuciuma rela iile sale cu Bizan ul, 34

chaganul a consim it, aflând îns la timp prin intermediul Theodorei de aceast inten ie, Iustinian a plecat înspre gurile Dun rii, aflate în posesiunile hanului bulgar Tervel, fiul lui Asparuch, cu care încheie o alian . Astfel, cu sprijinul unei puternice armate bulgaro-slave, Iustinian ajunge în septembrie 705 în fa a zidurilor Constantinopolului i reu e te s p trund cu câteva sute de adep i în capital , printr-un apeduct, ocupând palatul Vlacherne. Revent pe tron, alia ii s i au fost r spl ti i din bel ug, îns r zbunarea împotriva du manilor a fost plin de cruzime. Iustinian II încheie o nou pace cu aliatul s u bulgar i se oblig s reia plata tributului, iar lui Tervel îi acord titlul de cezar, acesta dobândind cea mai mare parte din Rumelia Oriental . Patriarhul Callinicos a fost orbit i exilat la Roma, Leontios i Apsimar (Tiberios III) au fost batjocori i în public i apoi uci i. Excelentul comandant de o ti, Herakleios, ca i mul i ofi eri au fost spânzura i de zidurile Constantinopolului. Totu i împ ratul nu a îng duit o tirilor cu care a sosit s jefuiasc capitala. A doua domnie a lui Iustinian II Rhinotmetos a fost un lung ir de acte de teroare. Câ tig torii în timpul celei de-a doua domnii a lui Iustinian II au fost, în afar de bulgari, arabii. În 709 ei au asediat fort rea a Tyana în zona de grani a Capadociei. Oastea bizantin fiind insuficient i slab preg tit , arabii i-au putut continua incursiunile în Cilicia (710-711) f r s întâmpine o rezisten deosebit i au ocupat o serie de fortifica ii de grani , înaintând pân la Chrysopolis. În schimb, Iustinian a ini iat o expedi ie contra Ravennei (709) care îi fusese ostil în prima domnie. Ora ul a fost pr dat, ceea ce a provocat i o puternic revolt a popula iei din capitala exarhatului. Cu papa Constantin I împ ratul a putut ajunge la o în elegere în privin a conciliului Quinisextum, fiind primit cu mari onoruri la Constantinopol în 710. M surile luate de Iustinian împotriva Chersonesului unde fusese exilat, prin trimiterea unei expedi ii de represiune, i-au adus împ ratului pieirea. Revolta aparent minor a locuitorilor revolta i ai Crimeei, prin alian a cu chazarii a dus la proclamarea ca împ rat a fostului strateg al themei Armeniakon exilat i el în Crimeea, Philippikos Bardanes. Comandantul expedi iei de pedepsire, Mauros s-a aliat cu Bardanes i a atacat Constantinopolul. În 711, când Constantinopolul i-a deschis por ile, Philippikos a atras de partea sa garda lui Iustinian, care l-a tr dat. O dat cu uciderea lui Iustinian II i a fiului acestuia, Tiberios, dinastia lui Heraclius s-a stins. Dinastia Heraclizilor a fost prima din istoria statului bizantin care a domnit un secol, dina tii f când parte din cinci genera ii. Definitorie pentru aceast perioad este marea oper de reformare a imperiului, mai ales în plan militar i fiscal. 35

1. retr gându-se ca monah la Efes. din thema Opsikion. Noul împ rat. pe tron a fost ridicat eful cancelariei imperiale. Theodosios a renun at la tron în favoarea rivalului s u. au f cut incursiuni de prad în Tracia. dup cum Theodosios III (715-717) a fost silit s accepte coroana imperial . retr gându-se la Salonic. astfel c r zboiul cu arabii a fost deturnat în mod nefericit înspre un r zboi civil. ajungând pân sub zidurile Constantinopolului (712). pentru a distruge flota musulman . Domnia lui Philippikos a fost dezastruoas i pe plan extern. declarând monothelismul ca religie de stat a imperiului. l-au detronat i orbit. Solda ii s-au r sculat îns împotriva comandantului flotei. Anastasios s-a v zut silit s se c lug reasc . fiind doar un paravan pentru domina ia militarilor din thema Opsikion. aliat cu Artabasdos. sub pretextul r zbun rii lui Iustinian II. împ ratul abandonând astfel zonele r s ritene raidurilor arabe. în 715. Pentru a face fa pericolului au fost aduse trupe din Orient. În mai 713 trupele din Opsikion s-au r sculat împotriva lui Philippikos-Bardanes. În fa a pericolului arab. Bulgarii. La 25 martie 717 Leon a intrat în 36 . care va domni cu numele de Anastasios II (713-715). un politician mult mai capabil. înc anterior intr rii sale în Constantinopol ordonând îndep rtarea imaginii celui de-al treilea conciliu de la Constantinopol care condamnase monothelismul în 680. care amenin au cu asedierea capitalei printr-o puternic invazie dinspre uscat i dinspre mare. împreun cu fiul s u. A renegat hot rârile celui de-al VI-lea conciliu ecumenic. El a fost un adept al ereziei monothelite. care refuz recunoa terea împ ratului i a noului patriarh Ioan VI.4. Aceste decizii în plan religios vor duce la deteriorarea acut a rela iilor cu papa Constantin I. Anastasios II s-a preocupat de refacerea zidurilor de ap rare i de aprovizionarea capitalei. strategul themei anatoliene. originar din nordul Siriei. revenind la dogmele ortodoxe i s-a împ cat cu papa. Patriarhul Cyrus a refuzat s sprijine noua politic religioas . protoasecretisul Artemios. mai mult trimite în Rhodos armata themei Opsikion. strategul themei Armeniakon. fiind depus i înlocuit. va curma orientarea monothelist . În fruntea imperiului se afla de fapt Leon. imaginile fiind o arm în lupta pentru suprema ie. asediind capitala imperiului.2 Luptele pentru tron Marea criz spiritual care a cuprins Bizan ul în perioada luptei privind icoanele s-a accentuat deja în timpul lui Philippikos Bardanes (711-713). De i r scoala fusese început de armat . cu a c rui fiic s-a c s torit. i duce în fapt la inaugurarea luptei legat de cultul icoanelor între împ ratul bizantin i papalitate.

eikon. Iconoclasmul s-a bucurat de simpatie mai ales în zona central i oriental a Asiei Mici. a sf râma ).1. Episcopii iconocla ti . dovad c originea sa nu poate fi aflat în regiunile elenofone. Criza se anun ase de mult vreme. c reia. accentuând cultul crucii. 4. care respingeau violent dogmele i obiceiurile Bisericii.3 Criza iconoclast (726/730-843) Un fenomen care a marcat profund Imperiul Bizantin a fost mi carea iconoclast . Sentimentele iconofobe se pare c au fost mai r spândite în Asia Mic din cauza eleniz rii superficiale a popula iei autohtone. care ineau de necesitatea fidelit ii themelor orientale.. primi i în audien de împ rat cu pu in înainte de primul s u edict iconoclast. Biserica armean . 37 . de c tre scriitorii ortodoc i. fiind fundamentali ostili semnului crucii i refuzând s admit icoanele. Ostilitatea fa de imagini a lui Leon III i a urma ilor s i a fost pus . klaein. O alt surs a iconoclasmului a fost activitatea sectei pavlicienilor. în contextul luptelor împotriva arabilor. le venera nu dup obiceiul grecilor. Iconoclasmul (gr. erau frigieni i veneau din thema Anatolikon. imagine . în special a celor care au tulburat Imperiul Bizantin în secolele VIII-IX. anul 717 însemnând i venirea pe tron a dinastiei isauriene. În 726 i 730 împ ratul Leon III Isaurianul a promulgat un decret prin care interzicea venerarea imaginilor. Aportul evreiesc i musulman în preg tirea iconoclasmului imperial s-a conjugat cu opinia unor segmente iconofobe ale societ ii bizantine.Constantinopol. l-au determinat pe Leon III s transforme iconofobia în doctrin oficial de stat. nefiind oficial ostil imaginilor. O pondere important au avut-o i activit ile iconofobe ale evreilor din Palestina i Asia Mic . convingându-l pe împ rat s dezaprobe cultul icoanelor. Iconoclasmul nu a fost o reac ie fa de generalizarea amenin toare a cultului imaginilor. pe seama unei influen e evreie ti i musulmane (Leon vorbea fluent i araba). ca semn al lui Hristos i al mântuirii. Ra iunile politice i strategice. Erup ia vulcanului de la vest de Thera a fost v zut ca un semn al mâniei divine. Aceast decizie a fost condamnat de c tre pap . dar doctrina / mi carea iconoclast a fost ini iat la Constantinopol de c tre Leon i în i mai mare m sur de c tre fiul i succesorul s u Constantin V. este termenul generic care define te mi carea împotriva folosirii în scopuri religioase a imaginilor. Leon III i Constantin V erau lega i prin ordine i carier de armatele din Anatolia. În acest mod s-au încheiat luptele pentru tron. în urma invaziei musulmane i s-au ad ugat elemente orientale. care a condamnat adorarea imaginilor drept idolatrie la conciliul bisericesc inut în palatul Hiereia în 754. implicit de popula ia din Asia Mic . fiind încoronat la Hagia Sophia.

doctrina întrup rii. na terea uman a lui Hristos a permis posibilitatea reprezent rii sale ca imagine. func ia artistului const în a întruchipa taina credin ei cre tine prin art . Aceast func ie central a imaginilor religioase. pe de alt parte. afirm adev rul întrup rii reale a lui Dumnezeu. care nu î i g se te o paralel în alte tradi ii cre tine. Teologii ortodoc i.Oficializarea iconoclasmului a provocat reac ia violent a p r ilor europene ale imperiului. pentru c icoanele lui Hristos i ale sfin ilor mijlocesc contactul personal cu persoanele divine reprezentate. de origine sirian . iar impozitele au început s fie v rsate în visteria Bizan ului. În consecin . Dalma ia. Argumentul cel mai serios împotriva iconoclasmului a fost formulat de c tre teologul i p rintele bisericii. aceste imagini trebuie s fie obiecte de venera ie (proskynesis). imaginile lui Hristos. Iconocla tii au invocat interdic ia din Vechiul Testament a imaginilor gravate i au respins icoanele. anume c nega una din dogmele fundamentale ale credin ei cre tine. Mi carea a sl bit imperiul prin încurajarea conflictelor interne i exacerbarea diferen elor fa de papalitate care a început s abandoneze politica de relativ fidelitate fa de Bizan i s caute o alian cu francii. Calabria i Sicilia au fost transferate sub jurisdic ia patriarhului constantinopolitan. de i adora ia (latreia) este destinat doar lui Dumnezeu. i-au bazat argumentele de iconosofie pe doctrina cre tin a întrup rii: Dumnezeu este într-adev r invizibil i indescriptibil în esen a sa. asemuindu-le idolilor. Conform opiniei iconodulilor. Mai mult. totodat . incumba de aceea nemijlocit o repudiere a cauzei lor. Respingerea imaginilor/ icoanelor. Ioan Damaschinul. care a r spuns: eu sunt basileu i. inclusiv describilitatea. i-a asumat voluntar toate tr s turile naturii create. Flota lui Leon III a ac ionat de îndat în zona coastelor Italiei. Papa Grigore II (715-731) a condamnat vehement deciziile lui Leon III. s-a definitivat o dat cu încetarea mi c rii iconoclaste din Bizan (843). Deoarece via a divin apare drept urmare a umanit ii înviate i glorificate a lui Hristos. imagine ce are elemente comune cu divinitatea în prototipul s u. În 726 s-a r sculat popula ia Greciei i a insulelor egeene. dar atunci când Hristos a devenit om. a ap r torilor imaginilor. privilegiile posesiunilor papale din peninsul fiind retrase. ea având un rol multiplu: estetic (icoana împodobe te 38 . arta religioas este v zut de c tre cre tinii ortodoc i drept o form a confesiunii picturale de credin i cale a experien ei religioase. Eparhiile Romei din Grecia. Inseparabil de tradi ia liturgic . preot! Papa Grigore III (731-741) a condamnat necondi ionat iconoclasmul în sinodul de la Lateran din 731. a icoanelor. ca om. Ioan Damaschinul concepe icoana ca simbol i mijlocitor al sfântului reprezentat.

iar un altul Theodosios III c lug rit.Anastasie II. i inaugureaz politica iconoclast care a reprezentat un complex program de reforme în toate domeniile. a fost în permanen h r uit de c tre bulgari. iconocla tii fiind îns condamna i la al doilea conciliu de la Nicaea. când Muslamah a trecut Hellespontul la Abydos i înainta adânc în Thracia. latreutic (înso e te cultul divin) i haric (mijloce te harul divin). Dintre ei. Iustinian II i Philippicos. 4. Planul musulman din 39 . inut în 843 sub patronajul împ r tesei Theodora II.biserica). mi carea iconoclast a afectat masiv arta bizantin . a avut nevoie de un r gaz pentru a organiza opera iile care s duc la ridicarea asediului musulman. un altul a murit dup ce a fost orbit .1. O a doua perioad a iconoclasmului a fost inaugurat sub auspicii imperiale în prima jum tate a secolului IX. principalul ora al themei Anatolikon a fost asediat de c tre Suleyman. încheind o alian cu hanul Tervel care se temea c arabii ar putea deveni un vecin mult mai periculos i agresiv decât Bizan ul. Atât introducerea politicii iconoclaste. biserica r s ritean nu a avut succes în chestiunea suprema iei asupra autorit ii imperiale. cât i în cea secular . patru au pierit executa i Leontius. În ciuda succesului în sfera teologic . chiar dac Ioan Damaschinul a afirmat c împ ratul nu are dreptul de a interveni i de a se amesteca în chestiuni de credin . La începutul verii.4 Criza iconoclast Isaurianul i luptele contra arabilor în timpul lui Leon III La urcarea pe tron a lui Leon III. care a comandat trupele bizantine. a început negocierile cu bulgarii. noul calif de la Damasc. În afara aspectelor teologice. Arabii pustiau întreaga Asie Mic pân la malurile Bosforului. cât i condamnarea sa la conciliile din 787 i 843 au fost în cele din urm rezultatul unor decizii mai degrab imperiale decât ecleziastice. Leon. În timpul domniei împ r tesei Irina s-a produs o schimbare în aceast politic . ase împ ra i fuseser detrona i într-un r stimp de doar 21 de ani. în 787. Leon III (717-741) impune o nou dinastie. cea sirian sau isaurian care se va men ine pân în 802. i controlul asupra Bisericii s-a consolidat perceptibil în urma controversei. imperiul se afla în pragul ruinei. încheind mai întâi lucr rile de fortificare începute de Anastasios II. iar Amorium. încheindu-se cu condamnarea definitiv a iconoclasmului la conciliul Ortodoxiei. Tiberius III. conciliile (sinoadele) fiind convocate în baza unor ordine imperiale. În consecin . autoritatea împ ratului atât în sfera spiritual . pedagogic (d înv turi din istoria Bisericii). Pentru a câ tiga timp.

dup o expedi ie victorioas a hanului asupra Azerbaijanului arab (731). Împ ra ii Leon III i Constantin au provocat arabilor condu i de Suleiman în 740 o grea înfrângere la Akroinon. Paralel cu zidurile lui Theodosius. Leon a izbutit îns s -i conving pe bulgari s renun e la expedi ia care pornise deja din Thracia.înt rit prin c s toria coîmp ratului Constantin. La începutul lui septembrie. Acesta luase puterea cu sprijinul unui grup al aristocra iei în Tessalonika. Cucerirea capitalei bizantine ar fi permis arabilor s ia în st pânire întreaga Anatolie. probabil nemul umi i de r splata acordat de Leon pentru ajutorul dat împotriva arabilor. pentru a aproviziona trupele asediatoare. Muslamah. abandonarea de c tre arabi a pasului Derbend. Fostul împ rat a fost executat. miliaresion. O epidemie de cium a izbucnit în tab ra musulman . cel interior pentru a-i încercui pe bizantini. E ecul arabilor în fa a Bizan ului au avut un mare 40 . în plus erau permanent ataca i de c tre bulgari. Triumful lui Leon a fost urmat de încoronarea fiului s u Constantin drept coîmp rat i de introducerea unei noi monede de argint. Trupele de uscat (120000 oameni) i flota (1800 de cor bii) arabe erau conduse de cel mai bun general musulman al vremii. eliberând astfel întreaga parte vestic a Asiei Mici. astfel c la 15 august 718 asediul a fost ridicat. Focul grecesc a fost din nou folosit pentru a distruge flota arab . îns în tab ra arab a început foametea. cu fiica hanului (733) . noul calif Umar II a trimis o nou flot provenit din Egipt. Victoria lui Leon III asupra arabilor a fost umbrit de încercarea fostului împ rat Anastasios II de a-l înl tura de la tron. Ea înlocuia hexagrama introdus de Heraclius. cel exterior pentru a îi ine la distan pe bulgari. au trecut de partea bizantinilor. astfel Constantinopolul care era bine aprovizionat a rezistat. Majoritatea solda ilor trimi i de calif. Între 726-739 arabii vor relua campaniile în Asia Mic . Tratatul de alian între Leon III i hanul chazar împotriva arabilor . arabii au construit în iulie 717 dou ziduri de asediu. în Bosfor fiind incendiate peste 20 de vase. i astfel s -l captureze pe Anastasie.717 nu era acela de a asedia Constantinopolul ca în 674. fiul lui Leon III. flota arab a început blocada pe mare. iar partizanii s i aspru pedepsi i. ci de a cuceri efectiv capitala bizantin . aceste for e reu ind s impun o blocad complet asupra Constantinopolului. unde se retr sese în calitate de c lug r i a ob inut promisiuni de ajutor din partea bulgarilor. i înt riri de trupe de uscat. flota arab în retragere fiind incendiat . dar atacurile lor nu vor mai avea vigoarea de odinioar . care proveneau din rândurile cre tinilor din Egipt. În prim var .va avea drept rezultat. iar 2000 de arabi au murit ar i sau îneca i. a principalului drum spre Caucaz. nemul umi i de conduc torii lor musulmani. Asediul s-a prelungit în iarna deosebit de geroas dintre 717-718. care ie ise din uz.

În 726 public un nou cod de legi. succesele lui Leon III puneau stavil înaint rii arabe în Orient. Fiul lui Leon a împ r it ulterior aceast them . denumire dat dup colonizarea tracilor în zon . mâinilor. inten ia fiind i aceea de a veni în întâmpinarea necesit ilor p turilor mici i mijlocii.anume prin mutilare (t ierea nasului. Thema Anatolikon a fost divizat . au început s fie pedepsite dup criterii mai umane . iar sodomia era pedepsit cu moartea. ea oferind strategilor importante for e militare din rândul c rora se puteau ivi uzurpatori ai tronului. Leon III a putut fi eficace în luptele cu arabii i ca urmare a noii reforme a themelor. orbirea).r sunet. dup cum.raportate la secolul VIII . în vestul ei fiind organizat thema Thrakesion. Noua selec ie de legi cu îndrept ri aduse lor în spiritul unei mai mari iubiri fa de oameni . iar Creta a fost organizat într-o them de sine st t toare. Avortul a fost scos în afara legii. cu centrul la Efes. punea la îndemâna judec torilor un codice practic. o them la fel de mare. Ecloga a avut ulterior o proast faim . de pe litoralul sud-vestic al Asiei Mici i thema M rii Egee. iar în Europa au fost înfiin ate themele Tracia i Macedonia. digestelor. Dispozi iile reglementau dreptul familial i chestiunile de succesiune. victoria lui Charles Martel la Potiers punea definitiv cap t ofensivei arabe în Occident. în 732. Men inerea unor theme foarte mari reprezenta o primejdie pentru puterea imperial . interese promovate de împ ra ii isaurieni. Obiceiurile orientale impuse deja din secolul anterior au fost legiferate în secolul VIII. fiind redactat în limba greac . codicelor i novelelor lui Iustinian. Cu toate c era unul dintre cele mai avansate coduri de legi ale vremii. Multe din crimele care în baza codului lui Iustinian erau pasibile cu pedeapsa cu moartea. 41 . mult mai accesibil în compara ie cu codul lui Iustinian. Unele teze ale Eclogei au fost preluate în codurile de legi ale slavilor din Balcani i din Rusia Kievian . astfel în secolul al VIII-lea perfectându-se organizarea administrativ a lui Heraclius. Ecloga (selec ie). Leon III a l sat urme adânci în istoria Bizan ului i prin reformele sale în legisla ie i justi ie. În Opsikion. pentru motivul c a fost emis i aplicat de împ ra i eretici. o adaptare a legisla iei la noile realit i pe baza institutelor. împ ratul s-a mul umit s -l numeasc în postul de comand pe cumnatul s u Artabasdos. o nou codificare a dreptului bizantin. Themele din Asia Mic au fost restructurate. Thema maritim Karabisiani a fost împ r it în thema Kibyraioton.

Noul împ rat a reinstaurat cultul icoanelor. fie pe Artabasdos. care fusese asociat la domnie de c tre tat l s u cu dou decenii mai devreme. fiul lui Artabados i viitor asociat la domnie al s u. Artabasdos i cei doi fii ai s i au fost captura i i orbi i. strategul themei Thrakesion.i p streze func ia. l-a chemat pe Artabasdos pentru a stabili planul campaniei. dup relat rile iconodulilor) sau Caballinos (741-775). l-a ap rat îndeajuns de bine i a supravie uit uzurpatorilor s i. Tân rul împ rat Constantin avea 22 de ani a pornit o campanie împotriva arabilor care jefuiau zonele anatoliene la nici o s pt mân dup încoronarea sa (iulie 742). Constantin. A guvernat ini ial pu in. motiv pentru care istoriografia bizantin ortodox îl zugr ve te în culorile cele mai sumbre. În prim vara anului 743. a ocupat capitala. În lupta de la Sardes uzurpatorul a fost înfrânt. acesta îns a atacat trupele împ ratului i le-a înfrânt. Mo tenise un imperiul aflat pe marginea dezastrului. ginerele lui Leon III. Nikephor. La 741 tronul a revenit lui Constantin V Copronymos (numele i se trage de la faptul c la botez ar fi pâng rit cristelni a cu scârn .5 Iconoclasmul i luptele cu bulgarii în timpul lui Constantin V Leon salvase imperiul de pericolul arab. din cauza curopalatului Artabasdos care i-a smuls coroana pentru vreme îndelungat . Ajuns în Bithynia. singurul împ rat care a murit în patul s u. Anun ând la Constantinopol c împ ratul a murit în lupt . a fost primit cu entuziasm în themele din Asia Mic . Constantin V fiind cel mai activ împ rat iconoclast. îns i-a redat stabilitatea. Constantin reu e te s sparg blocada Constantinopolului. Politica iconoclast lipsit de chibzuin a subminat autoritatea lui Leon III. dup ce a fost supus ru inii publice (purtat în pielea goal urcat cu fa a spre coad pe un m gar prin Hippodrom). astfel patriarhul Anastasios l-a încoronat drept împ rat pe Artabasdos (742-743). de unde a adunat o tiri. Artabasdos.i consolideze pozi ia prin înfrângerea împ ratului legitim. se sim ea i el îndrept it la tron. fiind de la Constans II. Conflictele iconoclaste au fost în acest mod poten ate de luptele între diferitele theme ale imperiului care sus ineau fie pe Constantin. refugiat în Amorium. în schimb patriarhului Anastasios.4. care de fapt fusese asasinat. dar conflictele între cei doi au continuat pân spre sfâr itul anului. cumnatul lui Constantin V i comitele importantei theme Opsikion. Constantin V i-a îng duit s .1. Artabasdos. a pornit spre Opsikion. Lupta între cei doi a stat sub semnul luptei împotriva icoanelor. încredin ând capitala magistrului Theophanes Monotes ( cu o ureche ). Dup ce i-a supus pe constantinopolitani înfomet rii prin asediul s u. a început îns o controvers teologic mistuitoare pentru Bizan . 42 . n d jduind s .

totu i conflictele cu arabii au luat aspectul unui r zboi de grani .Leon III pare s fi fost un critic blând al cultului icoanelor. 43 . for a arabilor fusese zguduit de victoriile lui Leon. imperiul putând începe ofensiva. Demnitarii care împ rt eau cultul icoanelor au fost exila i sau executa i. Transferul centrului de stat de la Damasc în îndep rtatul Bagdad a dus la o sc dere a presiunii la care fusese supus Bizan ul. în schimb împ ratul î i asigura o for de lupt supl care putea fi lesne mobilizat . În r s rit. inut în palatul imperial din Hiereia. prizonierii din Orient fiind a eza i în Thracia. a fost cel mai lung de la lupta lui Heraclius împotriva lui Phokas. pericolul ca aceste trupe s fie strânse de c tre un posibil uzurpator se reduceau considerabil. Politica de coloniz ri a continuat de-a lungul domniei lui Constantin V. profitând de r zmeri ele din califatul arab. Totu i distrugerea icoanelor i a mân stirilor nu este documentat de izvoare. Dinastia Omeiazilor se apropia de sfâr it i dup un îndelung r zboi civil dinastia abassid s-a impus la conducerea califatului (750). mult prea mare i periculoas prin apropierea ei de capital . propriet ile mân stire ti fiind secularizate. înfrângând în anul urm tor (747) în apropiere de Cipru flota arab venit din Alexandria. în imediata vecin tate a bulgarilor. unde ocup Germaniceea. R zboiul civil. împ ratul dispunând decorarea bisericilor cu imagini imperiale sau scene profane. dup ce a divizat thema Opsikion. dar i de o grav criz intern . adoptând o politic iconoclast doar dup vreo opt ani de domnie. Politica iconoclast a atins punctul culminant în perioada domniei lui Constantin V Copronimul. ci chiar cultul Fecioarei Maria i al sfin ilor. Împ ratul a condamnat nu numai cultul icoanelor. a pornit ofensiva. Câ tigurile teritoriale ale imperiului nu au fost îns durabile. a hot rât nimicirea icoanelor. prin victoriile împotriva arabilor i bulgarilor fiind venerat de solda i. Multe mân stiri au fost desfiin ate i transformate în a ez minte publice. conduse de domestici afla i în subordinea împ ratului. care durase mai mult de doi ani. Atitudinea împ ratului a început în anii urm tori s dobândeasc un caracter politic i social aprig împotriva iconodulilor. Constantin V a fost un comandant de o ti str lucit. Pa aceast baz împ ratul atac Siria. folosind regimentele create de el (tagmata). Conciliul de la Constantinopol din 754. În 746 Constantin. în schimb Constantin V s-a implicat mai mult din punct de vedere teologic. O nou expedi ie împotriva arabilor încununat cu capturarea unor importante cet i de grani din Armenia i Mesopotamia s-a desf urat în 752. Prin cele ase tagmata.

De i hanul Telerig a fost silit s capituleze. a ob inut succese în Thracia. În vara anului 775. imperiul nu a putut ob ine o pace de durat cu bulgarii. Conflictele partidei aristocratice protobulgare cu popula ia slav au fost exploatate de c tre imperiu.6 Modera ia lui Leon IV i revenirea la cultul icoanelor Leon al IV-lea Chazarul (775-780). Abia în 770 noul han Telerig a reluat conflictul cu bizantinii. Constantin V a întreprins nou expedi ii antibulgare. cu toate c împ ratul trimite o solie la Aistulf prin care cerea retrocedarea p mânturilor sale. pe când întreprindea ultima sa campanie împotriva bulgarilor. Coloniz rile de popula ii din Orient i ridicarea de noi fortifica ii la grani a cu bulgarii. când Carol cel Mare a reconfirmat solemn dona ia lui Pepin c tre papalitate. dar a l sat o crunt controvers teologic . prin iconoclasmul s u impus for at. chiar prin teroare. a dus în final la pierderea Italiei. în încercarea de a recupera Ravenna. Doar Vene ia i câteva insule. O mare mas a slavilor s-au refugiat pe teritoriul bizantin. Constantin a trimis ambasadori. iar dup moartea violent a hanului bulgar Teletz. Prin crearea de tagmata. dar nu a ini iat nici o ac iune militar . pentru c Roma nu avea un aliat cu care s se opun eficient longobarzilor. ani în ir. mul i fiind coloniza i în Asia Mic . Apogeul conflictelor cu bulgarii a fost atins dup instalarea pe tron al hanului Teletz (762). fapt v dit în 774. Victoria cea mai important împotriva hanului Teletz a fost ob inut în b t lia de la Anchialos (763). la lombarzi. în thema Opsikion. cu toate c nu a ob inut o victorie decisiv . reprezentantul aristocra iei protobulgare. prin pruden a 44 . a l sat o armat mai puternic .Capturarea Ravennei de c tre regele lombard Aistulf (751) i a r m i elor exarhatului din jurul ei. precum i thema Siciliei mai constituiau p r i controlate mai mult sau mai pu in de Imperiu. suzeranitatea politic a Bizan ului nu a fost repudiat . Aceasta intrase pe primul plan în intervalul 755-775. Dincolo de propriu-zisa disput teologic începe în fapt o lupt aprig între puterea civil i cea a Bisericii. Cu toate acestea. Exarhatul Ravennei r mânea definitiv pierdut pentru imperiu. Totu i. supranume care i se trage de la faptul c era fiul lui Constantin al V-lea i al principesei chazare Irina. basileul manifestând un interes sc zut fa de partea apusean a imperiului. 4. Numero i slavi au fost coloniza i în Asia Mic . tulbur rile interne au oferit basileului bizantin posibilitatea de a interveni în luptele pentru putere din statul bulgar. a provocat o invazie a acestora în Thracia (756). în chestiunea bulgar împ ratul va avea mai mult succes. a mân stirilor în Imperiu. la franci i papalitate. împ ratul s-a îmboln vit grav i a murit. În prim vara anului urm tor Constantin V a întreprins o nou expedi ie sus inut de flota bizantin de pe Dun re.1.

originar din Atena iconodul . În schimb. noul patriarh. Un aport în acest sens l-a avut desigur i so ia sa. 45 . în care cuplul imperial nu mai era viabil. de Irina. protoasecretis-al Irinei.2. a fost convocat în Biserica Sf. având în acest sens acordul senatului. dând iluzia unei incursiuni asupra arabilor.i fra ii de mijloace financiare Christophoros i Nikephoros fuseser numi i cezari de c tre Constantin . Împ ratul a pus cap t prigonirii iconocla tilor i mai ales a c lug rilor. logothet al po tei i consilier i pe preo i. ar tându-se c venerarea icoanelor este echivalent cu venerarea persoanei pe care ele o reprezint . pe lâng biserica oficial . Irina. în numai apte edin e fiind rezolvate toate chestiunile. având prezen de spirit. La moartea împ ratului (8 septembrie 780). ei fiind exila i la Chersones. fiind periclitat de interven ia g rzii imperiale de orientare iconoclast . armatei i al constantinopolitanilor. so ia sa î i afi eaz f r menajamente orientarea iconodul . din 784 inten iile noii guvern ri de restabilire a cultului icoanelor devenind manifeste. o împ r teas cu voin de fier. a permis trecerea de la iconoclasmul vehement la restabilirea cultului icoanelor din timpul împ r tesei Irina. Leon IV moare otr vit. regen a a fost preluat de c tre împ r teasa Irina.i modera ia sa. 4. Adversitatea fa de icoane a fost declarat erezie. se baza pe func ionarii iconoduli. Lipsindu. Dup ce patriarhul iconoclast Paulos a fost convins s abdice. i a chemat în capital trupe iconodule din Thracia. La conciliul de la Niceea a învins îns orientarea moderat . s-a dovedit a fi tolerant cu iconocla tii. Iconoclasmul nu a disp rut definitiv în urma conciliului. Dup câteva luni. un politician chibzuit i slugarnic. El a domnit prea pu in îns pentru a l sa urme adânci în evolu ia statului bizantin.2 Reforme interne i expansiune (780-842) 4. a ap rut o nou ramur radical cre tin . la 24 aprilie 776 Leon al IV-lea l-a încoronat drept coîmp rat pe fiul s u Constantin. fiul Constantin fiind minor. Conciliul. reprezentat mai ales de monahi. a trimis trupele de origine oriental în Asia Mic . se pare. Irina. când afl cu stupoare c împ r teasa Irina. reconvocat în 787. Irina. Abia fusese dejucat un complot al fra ilor s i.1 Constantin VI i Irina (780-802) Regen a Irinei a marcat finalul politicii iconoclaste. Apostoli din Constantinopol în vara anului 786. Conciliul. bine primit atât de patriarhii orientali cât i de c tre Roma. pe eunuci. cere public un conciliu ecumenic care s condamne iconoclasmul. care nu puteau fi ale i împ ra i Staurakios. Tarasios. dup alte p reri din cauza tuberculozei.

fratele lui Leon IV. divor instigat tot de c tre mama sa . Situa ia pe plan extern s-a înr ut it i ea în ultimele dou decenii. ceea ce a subminat popularitatea împ ratului. având-o al turi doar pe cea de-a doua sa so ie. putând fi înl turat f r ca cineva s îi ia ap rarea. Imperiul a sl bit îns considerabil în fa a bulgarilor i arabilor. l-au orbit pe împ rat (15 august 797) în sala de porfir a palatului imperial (înc pere placat cu marmur ro ie în care împ r tesele d deau na tere copiilor lor). Afla i într-o perioad de înflorire a califatului abassid. Solda ii loiali Irinei. s tul de presiunile adep ilor mamei sale. în 46 .Constantin al VI-lea a pierdut sprijinul atât al iconodulilor. Dup ce în 790 Irina se proclamase împ rat principal. Doi ani mai târziu. De i Constantin al VI-lea avea deja vârsta guvern rii.i discredita fiul. silit s abdice. arabii au p truns în 781 adânc în Thrakesion.i d duse acordul pentru divor . Staurakios i-a silit pe slavii din Thessalonic. purtând titlul de basileus. Revolta armatei din thema Armeniakon a fost deasemeni în bu it cu cruzime. ruinând finan ele statului. aleas pentru el de Irina. cât i al iconocla tilor din imperiu. împ ratul o asociaz din nou pe Irina la domnie. Constantin al VI-lea a reac ionat prompt i la îndemnul Irinei l-a pedepsit cu orbirea pe cezarul Nikephoros. De îndat ce Irina a considerat c tân rul împ rat se f cuse suficient de impopular. în timp ce Constantin a devenit coregent. Irina f cea practic tot ce-i st tea în puteri pentru a. Irina nu a consim it s renun e la putere. împ ratul moare. Prin asocierea mamei sale la domnie. trupele din Asia Mic s-au r sculat împotriva împ r tesei. s rb torind 40 de zile cu mare fast. S-a f cut resim it o mi care în favoarea unchiului împ ratului. Irina a devenit suprem st pânitoare (797-802). ponegrit de istoriografia oficial . Ea a f cut concesii financiare bisericii. exilat în Sicilia. pe atât de incapabil în planul politicii interne. iar Constantin al VI-lea a fost numit unic împ rat. adorat de opozi ie drept urma al lui Constantin al V-lea. la curte domnind o atmosfer de intrigi în care se concurau eunucii Staurakios i Aetios. Nikephoros. Înfrângerea în expedi ia din prim vara anului 797 împotriva arabilor a subminat i ultima umbr de respect de care se mai putea bucura împ ratul. Theodota. ceea ce-l f cea inapt s mai domneasc . i-a pus în aplicare planul de a-l înl tura de la tron. cump ra i cu promisiuni de putere. Ca urmare a expedi iei din 783.Divergen ele între Irina i tân rul împ rat au adus din nou în prim plan problema icoanelor. mân stirilor i a abrogat o serie de d ri impuse popula iei i taxe comerciale f r a ine cont de posibilit ile bugetului. Popula ia capitalei i clerul erau scandaliza i de faptul c de i patriarhul nu. împ ratul s-a rec s torit cu Theodota. Irina a fost pe cât de ambi ioas . Grecia i Peloponez s recunoasc suzeranitatea bizantin . dar i prin comportamentul s u în chestiuni matrimoniale divor ul de so ia sa Maria. La câ iva ani.

Carol cel Mare ar fi trebuit s ob in confirmarea de c tre Bizan . Constantin al VIlea suferind o grea înfrângere în fa a hanului Kardam la Makellai. deschizându-se în doctrina politic medieval problema celor doi împ ra i. ca fost logothetes tou genikou. Dinspre nord amenin area bulgar . mai apoi în Lesbos. cu gândul de a încheia o alian matrimonial cu diabolica Irina. moartea ei fiind sincer deplâns doar de c tre c lug ri. Sistemul stratiotic a fost extins în rândul armatorilor (naukleroi). mai ales prin concesiile cu efecte dezastruoase ale împ r tesei Irina. Împ ratul Nikephoros. devenind format coîmp rat cu Irina.2. aceasta îns este silit s plece în exil în decurs de câteva zile. Logothetul Nikephoros este cel care a detronat-o pe monstruoasa împ r teas . 4. ad ugând la acestea înc 8. A generalizat darea fum ritului (kapnikon) i asupra institu iile ecleziastice 47 . În interior mân stirile amenin au cu tentativa de a se elibera pe deplin de sub autoritatea împ ratului i a patriarhului. R zboaiele cu bulgarii lui lui Krum Nikephoros I Genikos (802-811) a fost încoronat în prip (31 octombrie 802). A anulat apoi scutirile de impozit ale Irinei. ace tia primind un lot de p mânt într-o them situat pe rmul m rii.i p stra popularitatea dup cruzimea fa de fiul s u. iar dinspre r s rit cea arab complicau i mai mult situa ia. în condi iile în care pe tronul vechiului Imperiu roman se afla o femeie .2 Reformele i expansiunea lui Nikephoros I. Starea statului bizantin era ubred . În 802 solia împ ratului apusean sosea la Constantinopol. Din 789 au reînceput i atacurile bulgarilor. imperiul obligându-se la plata unui imens tribut fa de Harun-al-Ra id. care fuseser anulate de c tre Irina pentru a. în condi iile în care crea ia politic a lui Carol cel Mare nu era recunoscut de c tre romei.urma p cii încheiate. a întreprins în cuno tin de cauz m suri de redresare a situa iei financiar-economice a Imperiului care se afla într-o profund criz din cauza politicii predecesorilor s i. dup cum nici Apusul nu recunoscuse validitatea domniei Irinei. A reintrodus taxele de import pentru m rfurile intrate în Helespont i Bosfor. Încoronarea lui Carol cel Mare la Roma simpl i natural . imperiul fiind silit s reia plata tributului i fa de hanatul bulgar.a afectat considerabil Imperiul Bizantin. De aceea caracteristicile domniei lui Nikephoros urmau s fie ordinea politic i opresiunea fiscal . în ciuda faptului c papa considera c o femeie nu poate s de in demnitatea de împ rat.5% ca tax de înregistrare în registrul d rilor. unde a murit un an mai târziu. Înl turarea Irinei de la domnie (31 octombrie 802) a amânat chestiunea recunoa terii imperiului apusean. exilând-o pe insula Prinkipos.

comunitatea trebuind s achite i contribu iile insolvabililor (allelengyon). reprezentantul aristocra iei i c lug rilor care se opuneau împ ratului. f r a l sa impresia c impune noi taxe. ca i asupra parecilor ( rani dependen i) de pe domeniile mân stire ti. când a în l at în func ia de patriarh pe istoricul savant pe nume tot Nikephoros. mai ales dup moartea patriarhului Tarasios. Din 805. atâta vreme era probabil de provenien arab . Astfel el duce mai departe politica coloniz rilor început de c tre suveranii anteriori. supu ilor fiindu-le retras dreptul de a mai acorda credite cu dobând . în timp ce Nikephoros recuno tea autoritatea carolingian asupra Italiei (exarhatul Ravennei i Pentapolis).Thrakia i Hellas.mân stiri i biserici.cau iunea mutual . Istriei i Dalma iei. Nikephoros a avut o aversiune f i fa de c lug ri. Pentru a st vili procesul de slavizare care devenise tot mai accentuat. flota arab i-a reinstalat treptat controlul asupra bazinului central i r s ritean al Mediteranei. Aristocra ia latifundiar a fost obligat s achite restan ele acumulate în primii opt ani ai domniei împ ratului. exilându-l pe stare ul Theodor Studitul. Desigur administrarea finan elor prin cele 11 vexa iuni . Philoppopolis i Serdica (Sofia de ast zi). Thessalonik i Dyrrachion. inclusiv a zonelor maritime. A introdus r spunderea solidar a comunit ii la plata impozitelor . acuzându-l i de patima pederastiei. Clericii mai ales l-au acuzat de avari ie i destr b lare. C m t ria a devenit monopol de stat. Nikephoros este autorul mai multor tratate care ap r adorarea icoanelor. m suri acuzate de profund severitate i rapacitate. aduncând aici popula ie greceasc din Asia Mic . a fost necesar . teritoriile de grani i coloniz ri pe teritoriul themelor nou formate Pelopones recucerit în 804 de la slavi. Imperiul împinge apoi în 807 frontiera Thraciei prin ridicarea unui lan de fortifica ii împotriva bulgarilor de lungul cet ilor Develtos. refuzând s mai pl teasc tribut acestora. Makedonia. chiar Grecia central ar fi putut deveni slavofon . Ortodoxia sa era suspect . cum le-a numit istoricul Theophanes. Nikephoros începe cre tinarea i elenizarea slavilor prin for area ranilor din interior de a se deplasa înspre Sclavinii. Harun al-Ra id ocupând mai multe cet i bizantine de grani i amenin ând cu noi invazii în Asia Mic . pe lâng cele existente . împ ratul reu ind s stoarc venituri suplimentare semnificative. 48 . Împ ratul încheie un tratat cu Carol cel Mare (803) care reglementa frontierele între cele dou imperii recunoa terea suprema iei Imperiului bizantin asupra Vene iei. iar rela iile cu biserica deveni tensionate. Adrianopol. Împ ratul a dezavuat tratatul cu arabii. f r aceste m suri. Un bun teolog i istoric.

dar fiind practic paralizat i imobilizat la pat din cauza r nii dobândite. el a fost evlavioasa marionet a patriarhului i a magistrului Theoctistos. au fost din nou supu i persecu iilor. În defileurile Balcanilor. în octombrie 811. atac i cucere te Serdica. a fost proclamat împ rat de c tre armat . Krum a pus s i se fac o cup din care obi nuia s bea în fa a boierilor s i. pe care a reu it s -l împace cu patriarhul. pân la moartea lui Harun al-Ra id (809). ceea ce îi va determina pe paulicieni s întemeieze un stat propriu la grani a bizantino-arab .Nikephoros a fost astfel silit s reia plata tributului. Unicul fiu al lui Nikephoros se va stinge din via la începutul anului urm tor. Via a politic i religioas au fost dominate de stare ul Theodor Studitul. În prim vara anului 809 Krum. Sunt curmate i abolite m surile de redresare a economiei i finan elor. Bizan ul pierdea prestigiul cu greu ref cut de Nikephoros în Balcani. armata bizantin a pierit aproape în întregime într-un atac de noapte (26 iulie 811). reintegrând-o sistemului defensiv. fiul lui Nikephoros. când în califat izbucnesc tulbur ri interne. Mihail I Rangabe (811-813) a devenit împ rat prin abuz. numai c f r scaun la cap în treburile de stat dup cum îl caracterizeaz istoricul Theophanes. R mâne în c o enigm . dup care au fost a eza i aici stratio i adu i din Asia Mic . i a c rui personalitate avea o influen covâr itoare asupra împ ratului. a distrus ora ul Pliska. împ ratul i cei mai mul i frunta i bizantini c zând în lupt . inclusiv curtea hanului Krum. Doi ani mai târziu Bizan ul a reînceput contraofensiva în Balcani. În prim vara lui 811 împ ratul a trecut din nou grani a. Împ ratul a reu it ca în toamna anului s refac cetatea Serdica. în 49 . i el r nit în lupt . Începând cu Mihail I Rangabe. Imperiul a avut de luptat de acum i cu secta paulicienilor. Staurakios. Favorizat de împ ra ii iconocla ti în secolul al VIII-lea. secta se r spândise în Asia Mic . încât comorile f r de num r care fuseser adunate de arghirofilia lui Nikephoros au disp rut în câteva zile spune acela i istoric.instalat de curând pe tronul din Pliska. Mai mult decât catastrofa militar . Staurakios fiind înl turat de la putere pentru c nu accepta s revoce reformele tat lui s u. tolera i în vremea împ ratului Nikephoros. senatul i armata l-au ales drept basileu pe Mihail I Rangabe. îng duitor cu to i. Din tigva împ ratului. basileii bizantini au declan at persecu ii masive împotriva lor. distrugând fortifica ia i m cel rind popula ia. l-a urm rit pe Krum în zona muntoas unde se retr sese. dac graba lui Nikephoros sau tr darea generalilor s i a fost adev rata cauz a dezastrului. Iconocla ii. cumnatul lui Staurakios. Frontul cel mai periculos pentru Bizan a r mas îns cel din Balcani. iar dup ce a refuzat tratativele de pace. Încoronat de c tre patriarhul Nikephoros abia dup ce declar în scris c va ap ra Biserica.

Krum a mai ocupat Mesembria (noiembrie 812). În aceste momente nu numai împ ratul. îns Leon i-a rezervat acest drept abia dup încoronare. Astfel existen a imperiului apusean este recunoscut de jure. Leon. în apropiere de Adrianopol.3 Reac ia iconoclast . i fratele acestuia. Se pare c i pericolul din Balcani i-a împiedicat pe bizantini s . Solii lui Mihail I Rangabe l-au pe Carol cel Mare la Aachen ca împ rat al francilor (4 aprilie 812).emiratul de Melitene. 4. Aripa asiatic din armat i administra ie care îl sprijinea era du man 50 . Krum a atacat în 812 Thracia i a cucerit ora ul Develtos (Burgas). pentru a fi astfel elimina i de la o posibil succesiune la tron. Leon Armeanul. a negat dreptul patriarhului de a i-o cere. originar din Anatolikon. au fost scopi i. Dup ce a recucerit Mesembria. armata bizantin a întâmpinat hoardele lui Krum la Versinikia. Istoricii v d în Leon V în primul rând ini iatorul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste.i impun voin a în Occident. al c rui strateg a fost la fel ca Leon III. Disensiuni Theophilos Leon V. Leon III i Constantin al V-lea. a dus la înfrângerea i detronarea împ ratului (iunie 813). retr gându-se pe insula Prote. dar i patriarhul Nikephoros erau pentru încheierea p cii. iar aceasta înf ptuit . Cum Imperiul refuz . Niketas (devenit patriarh sub numele de Ignatios în timpul lui Mihail III). Theophylact. sub presiunea demnitarilor care îl ridicaser la putere. Mihail II. Retragerea precipitat a strategului themei Anatolikon. Ambi iile lui Fiind proclamat împ rat de trupele asiatice. Fiul s u cel mare. unde moare în 845. a p truns în Constantinopol f r rezisten . ei devenind alia i obi nui i ai arabilor în raidurile acestora în teritoriul bizantin. în timp ce în cercul abatelui Theodor se accentua ideea continu rii energice a r zboiului. care în 811 fusese declarat coîmp rat. La intrarea în capital a lui Leon al V-lea Armeanul (813-820).2. Mihail. oferind guvernului imperial pacea într-o form ultimativ . a consim it s abdice i a fost tuns c lug r. patriarhul Nikephoros a încercat s repete semnarea de c tre împ rat a unei declara ii scrise de fidelitate fa de ortodoxie. într-un moment în care bizantinii ar fi avut sor i de izbând . dar nu a fost un bigot. dar i materiale necesare focului grecesc. de unde a capturat mari cantit i de aur i argint. strategul Leon. continuând linia politic început de modelele sale. A învins punctul de vedere al lui Theodor. fiind considerat singurul demn de coroana imperial i recunoscut de senat (10 iulie 813). avea înclina ia de a favoriza iconocla tii. dup înfrângerea lui Mihail I Rangabe în fa a lui Krum.

a vener rii icoanelor. Înv atul Ioan 51 . în schimb Leon renun a la preten iile asupra inuturilor din Thracia. Hanul Krum s-a r zbunat pustiind suburbiile capitalei. Leon a sporit influen a adep ilor s i. Leon a înt rit în grab fortifica iile. Omurtag. Manuel a dobândit comanda trupelor armene i în consecin thema Anatoliei.sursele arat nici pruncii nu au fost cru a i. iar Toma. a devenit general al federa ilor. Împ ratul pl nuie te i conduce personal ofensiva. stabilindu-se cu exactitate hotarele dintre cele dou state. Krum a murit pe nea teptate de como ie cerebral (13 aprilie 814). Bulgarii înapoiau fostele teritorii care apar inuser Bizan ului înainte de r zboi. Soarta a salvat din nou imperiul: ca i Attila. Pacea se instaurase i la grani ele cu arabii. a intrat în Adrianopol. califatul arab fiind m cinat de lupta între urma ii lui Harun alRa id. A fost fixat chiar o întâlnire cu Leon. dar în prim vara ce a urmat Krum se afla iar i în preg tiri pentru o campanie de amploare împotriva Constantinopolului. Regele bulgar i-a extins liniile pân la Poarta de Aur. Leon a avut doar un scurt r gaz pentru chestiuni civile. Hanul bulgar inten iona de aceast dat s distrug capitala Imperiului bizantin. Astfel a atacat trupele bulgare din apropierea Mesembriei în timpul nop ii. acesta schimbându. Cu fiul i succesorul acestuia. de i înso itorii lui au fost uci i sau lua i captivi. Lini tea în exterior a fost folosit de Leon al V-lea în scopul valid rii principiilor iconoclase. Atentatul preg tit împotriva lui Krum a e uat. regele hunilor. dar a aflat curând c armata sa nu.i numele în Constantin. dup ce Leon V îl înfrânge într-o ambuscad în Thracia. de aceea agenda politic a noului împ rat viza salvarea unit ii imperiului. pentru a for a încheierea unui tratat de pace. fiul mai mare al lui Leon. Leon al V-lea a încheiat o pace pe 30 de ani. De Cr ciun. ucigându-i pe bulgari pân la ultimul om . trimi ând i o solie la Ludovic cel Pios prin care solicita sprijin. reu ind s scape. la care împ ratul i regele urmau s vin înso i i doar de câte o gard personal . este declarat coîmp rat. câ tigând o victorie cu r sunet asupra bulgarilor în toamna anului 813. unde criza intern izbucnise. i deopotriv impunerea iconoclasmului. Mihail Amorianul fiind trecut în rândul patricienilor.i poate men ine pozi iile i a permis trupelor s jefuiasc i s distrug zona din jurul capitalei. Sembat. Argumentul s u era acela c cei cinci împ ra i care au urmat restaur rii cultului icoanelor au sfâr it tragic. descendent al coloni tilor slavi din Asia Mic . deoarece dup asediul Adrianopolului hanul Krum a ap rut în fa a zidurilor Constantinopolului. deportând popula ia de aici i prizonierii la nordul Dun rii. aceast misiune revenind f r rezultatul scontat.

silit s capituleze. a fost 52 . dar iconoclasmul nu mai g sea acum aderen a de odinioar . zis Slavul. în fruntea c reia se afla Mihail Traulos. iar bogata m n stire Stoudios. de i doctrina statului r mânea una iconoclast . R sculându-se împotriva lui Mihail al II-lea. Execu ia lui prin ardere pe rug a fost amânat . un curtean devotat împ ratului. Împ ratul a luat m suri ferme de anihilare a opozi iei de la curte. din ra iuni politice. Istoricul Theophanes i stare ul Theodor Studitul au fost exila i. patriarhul Nikephoros s-a opus. Doar cu ajutorul hanului bulgar Omurtag a reu it Mihail al II-lea s despresureze Constantinopolul i s restabileasc controlul în imperiu (823). în Sfânta Sofia. Astfel. i punându-se. care ap ra teza independen ei bisericii fa de stat. a repus în vigoare hot rârile conciliului din 754. în fa a altarului din Sf. Mihail al II-lea Amorianul (Traulos / Psellos / Balbus = Gângavul) (820829). amânare care i-a fost fatal împ ratului. Thoma s-a proclamat împ rat (821-823). Thoma a ob inut i adeziunea unor theme europene. a fost trecut în proprietatea imperial . i fost tovar de arme al împ ratului. dar altminteri grosolan i incult. cu toate c restaurarea iconoclasmului n-a adus cu sine execu ii în mas . un bun militar. a primit dispozi ia împ ratului de a preg ti materialul teologic pentru un conciliu iconoclast. Dup ce Mihail a asediat Arkadiopolis. titlul fiindu-i recunoscut i de califul al-Mamun. Nikephor a fost depus i exilat în prim vara anului 815.Grammatikos. respingând-le astfel pe cele din 787. conduc torul mi c rii iconoclaste. Important a fost decizia sa de a interzice discu iile cu privire la icoane. Recunoa terea i-a fost acordat de majoritatea themelor din Asia Mic . g sind sprijin puternic la clerul bizantin. pe o pozi ie iconodul . Sinodul convocat de Leon al V-lea Armeanul la Constantinopol. inteligent. împ ratul i-a pierdut orice popularitate. inclusiv la abatele Theodor Studitul. general al federa ilor din Asia Mic . arestându-l pe acesta în ajunul Cr ciunului. Prin persecu iile aduse iconodulilor. El a fost comandant al g rzii în vremea domniilor Irinei i Nikephoros I i strateg al themei Anatolikon în timpul lui Leon V. dar i prin duritatea instaurat la curte. fiind încoronat de c tre patriarhul de Antiohia. întemeietorul dinastiei amoriene (phrygiene) este autorul moral al asasin rii lui Leon al V-lea. Thoma Slavul. În noaptea de 25 decembrie 820 Leon al V-lea Armeanul a fost asasinat. în fruntea bisericii fiind adus Theodotos Malissenos. Sophia. Ascensiunea lui Mihail al II-lea a stârnit apetitul pentru putere al lui Thoma. considerate de hagiografi ca fiind cele mai crude de la Diocle ian. La vestea acestor inten ii. cea mai important din Constantinopol. transferând cu succes o parte a for elor sale în Thracia. împreun cu fiul s u. la rug min ile împ r tesei Theodosia. în decembrie 821 începe asedierea îndelung Constantinopolului.

În 838. în ciuda faptului c tat l s u i-a datorat ascensiunea la tron acestora. cu ajutorul maurilor spanioli. for ându-l astfel pe Al-Mutassem s semneze un armisti iu. În iulie 838. a fost un intelectual rafinat care a încurajat artele i tiin a. s captureze Melitene aflat la grani a cu Armenia. Apetitul pentru arta arab s-a datorat influen ei pe care o exercita atmosfera înv at de la curtea lui Harun al-Ra id. locul de ba tin al lui Al-Mutassem. Theophilos a ordonat chiar pedepsirea uciga ilor lui Leon. 53 . Imperiul era îns zguduit de cei trei ani de r zboi civil. Theophilos a fost auster i drept. Theophilos a reu it. Theodora. pentru c în acest fel priveaz statul de taxe. în r s rit i în Sicilia. Împ ratul a continuat persecu iile iconoclaste. precum i un bun cunosc tor al teologiei. semnând astfel un tratat de pace care a durat îns doar câ iva ani. dar nu se putea aventura s închid mân stirile refractare. de la care a înv at c virtutea suprem a unui împ rat este justi ia. aflându-se din acest motiv în permanent disput cu so ia sa. urma ul lui Mamun. califul AlMutassem lovit cele mai importante centre din Asia Mic ce se aflau pe drumul Constantinopolului. i-a înfrânt zdrobitor pe bizantini la Dazimon. În 831 Theophilos a trimis o delega ie la Bagdad cu daruri pentru AlMamun.schingiuit i executat. exploatând disensiunile din tab ra arab . a poruncit incendierea cor biei. Califul. Cu toate acestea. patria lui Theophilos. încercând s suprime corup ia i abuzurile func ionarilor. înaintând spre Mesopotamia. cea mai important pozi ie strategic a imperiului în Mediterana. un an mai târziu începând cucerirea Siciliei. dup declinul acesteia din secolul al VIII-lea. Împ ratul a fost poet i imnolog. a ocupat Ankyra i Amorion. coîmp rat din 822. un edict din 832 interzicând cultul icoanelor. distrugând Sozopetra. Se poveste te chiar c în momentul în care o corabie înc rcat cu m rfuri sosise din Siria în portul capitalei. Imperiul a trebuit s lupte cu rezultate schimb toare pe dou fronturi. în 841. Cu toate acestea. aflând c acestea sunt pentru împ r teasa Theodora. numindu-l pe Leon Matematicianul în func ia de rector. Theophilos a restaurat Universitatea din Constantinopol. Împ ratul a organizat o campanie ampl împotriva arabilor. mul i dintre generalii i nobilii împ ratului fiind lua i prizonieri i tortura i pân la moarte. fiind educat de Ioan Grammatikos. Împ ratul a fost înclinat s imite politica lui leon Isaurianul. Theophilos (829-842). cea mai important fort rea din Anatolikon. pentru a se r zbuna. admonestând-o pe so ia sa s î i procure ceea ce dore te de pe pia a ora ului. situa ie de care au profitat arabii care au cucerit în 826 Creta. Fiul i succesorul lui Mihail al II-lea.

Photios. dar mai ales logothetul dromului Theokistos. favoritul ei. ci domnia nelini tit a ultimului amorian. Politica bisericeasc a împ ra ilor iconocla ti i dezinteresul lor fa de p r ile apusene ale imperiului au accelerat procesul de f urire a statului papal i al cre rii imperiului carolingian. Dup ce Ioan Grammatikos a fost înlocuit în 54 . În urma expansiunii culturale va veni i cea statal i militar . Mihail al III-lea (842-867) avea doar trei ani. de acum Constantinopolul î i va supune întreaga peninsul balcanic i î i va recâ tiga pozi ia în Mediterana.3 Apogeul puterii bizantine rena terea macedonean (843-1025) 4. Începuse o nou perioad . a e uat de asemenea ideea bisericii romane universale în r s rit.3. Constantin au fost cele trei mari personaje care au prevestit noua er . De o importan i mai mare este c în interiorul spa iului r s ritean atât statul cât i biserica au avut noi îndatoriri. De i cei mai mul i erau din r s rit. dup cum Theodora era armeanc din Paphlagonia. ei au fost totu i adep ii restabilirii cultului icoanelor. mai întâi de ascensiune cultural . Dup defensiva în Europa i Asia Mic . 4. Epoca este caracterizat de succesul militar i expansiunea economic . Theophilos las în urma sa un fiu minor. în fapt el nu mai g sea adeziune i se rezuma la zona capitalei. se pare un unchi al Theodorei.1 Expansiunea în vremea dinastiei macedonene timpurii Restaurarea balan ei politice la mijlocul secolului al IX-lea a marcat începutul lungii faze medievale a imperiului. regen a împ r teasa fiind asigurat de împ r teasa Theodora (842-856) i sora mai mare a lui Mihail. Cei mai importan i sfetnici ai Theodorei erau fra ii ei. Dac a e uat ideea statului bizantin universal. Nu dinastia amorian . Dup cum imperiul apusean s-a ridicat în detrimentul universalismului de stat bizantin. a deschis noua epoc .Iconoclasmul a înregistrat ultima sa afirmare în vremea domniei lui Theophilos. Mihail al III-lea. Bardas i Petronas. la aceasta contribuind Leon al III-lea care a adus Peninsula balcanic i Italia de sud sub jurisdic ia patriarhiei de Constantinopol. magistrul Sergios Niketiates. Cre tinarea slavilor de sud i r s riteni a însemnat câ tigarea unei lumi cre tine noi pentru Bizan . Bardas. ea fiind men ionat în protocol i reprezentat pe monede al turi de Theodora i tân rul împ rat. apoi i politic . în vreme ce cultura bizantin ajunge la apogeu. a a s-a ridicat patriarhia de Constantinopol în detrimentul universalismului roman.

Theodora i Theoktistos au realizat toate transform rile cu pruden deosebit . dar aceast politic ponderat nu a fost pe placul zelo ilor. Luptele iconoclaste au luat sfâr it în vremea Theodorei. vor participa activ la incursiunile arabe împotriva statului bizantin. de aceea cei care au reu it s se salveze au trecut sub protec ia emirului din Melitene.i impune autoritatea asupra conducerii spirituale. Flota bizantin a fost înfrânt în Creta. întemeind o colonie în cetatea Tephrike.scaunul patriarhal cu iretul Methodios. Urcarea sa pe tronul patriarhiei a însemnat i o oarecare cedare în fa a studi ilor. mai ales dup înl turarea principalului s u rival. Monahii studi i îl comb teau i pe patriarhul Methodios. în ciuda unor insuccese de pân atunci. Disputa s-a înte it mereu. Sprijini i de patriarhul Methodios. Cultul. Theoktistos a dus o politic de stat chibzuit ce a adus statului mari rezerve în aur. În acela i timp Theodora a trebuit s intervin împotriva bulgarilor condu i de Boris pentru a-i sili s recunoasc suzeranitatea Bizan ului. dar deopotriv arogantul i brutalul logothet al dromului. fiind z d rnicit planul multor împ ra i ai Bizan ului de a. încheindu-se aici criza iconoclast care fusese înso it de atâtea tulbur ri i lupte ce au m cinat Imperiul. deschizându-se din nou disputa cu biserica oficial . la fel ca odinioar pe Tarasios i Nikephoros. neluând nici o m sur împotriva fo tilor iconocla ti. la un sinod din martie 843 a fost restabilit cultul icoanelor. Imperiul fiind silit s încheie o pace costisitoare cu Al-Mutassem. mul i fiind extermina i. tirbit acum pentru c pe tron se afla din nou o femeie (850-852). flota bizantin a reluat ofensiva în r s ritul bazinului mediteranean. un fiu al împ ratului Mihail Rangabe care dup înl turarea tat lui s u devenise c lug r. dup dou veacuri de defensiv . devenind singurul sfetnic al Theodorei. Logothetul Theoktistos nu s-a distins îns ca un bun conduc tor de o ti. Bardanes. eunucul Theoktistos a devenit cel mai important personaj din anturajul împ r teseiregente. Dup 847 pe scaunul patriarhal se va afla Ignatios. 55 . Theodora a ini iat îns represalii împotriva paulicienilor din estul Imperiului. Cu aceasta Biserica a triumfat în fapt asupra puterii laice. pierzând mai multe b t lii împotriva arabilor. atacând i distrugând cetatea Damietta de la gurile Nilului. Abia dup apte ani Bizan ul a ar tat tot mai mult cutezan în luptele cu arabii. iar Leon Matematicianul destituit din func ia de mitropolit al Tessalonicului. În 853. pân ce studi ii au fost excomunica i. Aceast demonstra ie a f cut ca arabii fatimizi s treac imediat la constituirea unei flote puternice ce va ac iona cu succes pân în secolul al X-lea. la fel ca i armata de uscat pe râul Mauropotamos (844).

din nemul umire. fiind perceput ca un desfrânat. ajuns la majorat. nu putea accepta universalismul bisericesc al Romei. iar senatul l-a declarat pe Mihail drept singur st pânitor. iar apoi lipsit de suficient voin i autocontrol. predate în limba greac . la Roma. f r a fi devenit un mare împ rat. adesea necuviincioase. exceptând zelo ii care nu au sesizat direc ia desf ur rii evenimentelor. Photios a fost cel mai bun diplomat i politician aflat vreodat pe scaunul patriarhal de la Constantinopol. victim a diverselor influen e de la curte. Bizan ul ajunsese i pe t râm ecleziastic pe înalte culmi. destituindu-l pe patriarh i înlocuindu-l cu func ionarul laic (protoasekretis) Photios. dup cum un alt unchi al basileului. acuzându-l de concubinaj cu v duva fiului s u. oricum. acesta primind din 862 titlul de cesar. cu sprijinul unchiului s u Bardas i a unei p r i a nobilimii din capital . Patriarhul Ignatios. când tân rul Mihail al III-lea. În imperiu s-au format dou partide. a fost îns i vehement criticat de preo i. strategul themei Opsikion. el fiind influen at de unchiul s u Bardas. numeroase expedi ii fiind conduse de el personal. Educa ia împ ratului în timpul minoratului fusese neglijat de c tre Theodora. fiind înconjurat. În ciuda unei purt ri compromi toare. Petronas. A urmat o perioad agitat . Leon Matematicianul din Thessalonik i Photios au fost personalit ile de seam care au marcat mediul universitar al vremii în Bizan . fiind înc lcate normele de însc unare (858). îl înl tur pe Theoktistos de la putere. al politicii de la curte era Bardas. apelând mereu. un veritabil ascet. Lupta cea mare a trebuit s-o duc Photios cu Roma. pân la preluarea puterii doar de circari i destr b la i. în timp ce vestul Europei era înc dominat de barbarie intelectual .Activitatea cultural i politic deosebit a imperiului a început imediat dup lovitura de stat din 856. se ocupa de chestiunile militare. dar semnificativ pentru istoria bisericii bizantine. Conduc torul real al statului. i-a refuzat lui Bardas împ rt ania în 857. Constantinopolul. una în favoarea lui Photios. Domnia lui Mihail al III-lea Be ivul este zugr vit de c tre istoricii i cronicarii bizantini în tonuri sumbre. dup ce Apusul se sustr sese universalismului de stat. considerat un al doilea Nero. cealalt în favoarea lui Ignatios. Theodora a fost for at s renun e la regen . 56 . unde se studiau cele apte arte liberale. În palatul Magnaura a înfiin at o coal superioar pentru tiin e laice (849). Bardas a ac ionat în for . S-a interesat întotdeauna de armat . Theodora i fiicele sale au fost silite s se retrag la mân stire. Bardas i-a dovedit capacitatea pe toate planurile. el a fost totu i un dinast talentat.

ca i de o apropiere franco-bulgar . în Asia Mic . dup retragerea ru ilor. Nicolae I pretindea îns primatul în biserica cre tin . strategul Petronas. Pe scaunul Sf. Pericolul slav se manifest într-o nou form la 860 când cnejii ru i au încercuit pentru prima dat Constantinopolul cu flota lor i au pustiit împrejurimile. în fapt. Gra ie imensei for e materiale dobândite prin cre tinarea lumii slave în rit r s ritean i a concursului basileilor. motivând c a fost investit ca patriarh prin mijloace necanonice. al c rui vis era înt rirea universalismului roman. a trebuit s se întoarc din Orient la vestea atacului rusesc. începând cu 863. politica militar a Imperiului dobânde te un caracter mai degrab ofensiv. Ini ial. urmând s traduc Biblia în limba slav .Fiind angajat în disputa cu adep ii lui Ignatios. investiri asem n toare fiind practicate nu o dat în secolele anterioare. S-au încheiat mai multe p ci cu dese schimburi de prizonieri. dorind s evite influen a clerului franc. sperând c va primi de acolo sprijin împotriva zelo ilor. în cre tinarea atacatorilor. Misiunea în Rusia a dat rapid roadele a teptate. fiind uci i în lupt emirul de Melitene Omar i conduc torul paulicienilor. Motivul corespundea realit ii. cunoscut cu numele de glagolitic. Constantin-Chiril a murit timpuriu într-o mân stire din Roma (14 februarie 869). Trecând la ofensiv în Asia Mic . Dup secole de r zboaie defensive. Photios nici nu î i dorea confruntarea cu Roma. renumitul Petronas p trunde în Armenia arab . bicefal . au fost misionarii trimi i în Moravia. ea devenind de acum. ofensiva bizantin a fost mai prudent . de fapt în dialectul macedo-slav. De la numele 57 . derulându-se îns tot mai rapid începând cu a doua jum tate a secolului al X-lea. Arabii cuceriser între timp Sicilia i Italia de sud. din Salonic. Atacul rusesc a f cut necesar reînnoirea rela iilor cu cazarii. la grani a între themele Armeniakon i Paphlagonia. fratele lui Bardas. Petru se afla un pap capabil. Solu ia a v zut-o Bizan ul. Au fost reînt rite i fortifica iile de grani din Asia Mic . flota sa câ tigând i o efemer victorie împotriva musulmanilor la Damietta. Respingând un atac al lui Omar. Împ ratul care conducea personal trupele din r s rit contra arabilor. în persoana lui Nicolae I. Bizan ul r mânând doar cu ora ele Siracuza i Taormina. patriarhul bizantin se va emancipa definitiv de sub autoritatea papal . El a luat partea lui Ignatios. i principele Rostislav din Moravia a solicitat Bizan ului misionari. Un rol deosebit în cre tinarea slavilor l-au avut bineîn eles basileul i Photios. Chiril i Metodiu. Constantin-Chiril a creat un alfabet slav. Însu i serviciul divin din Moravia a fost inut de cei doi fra i în limba slav . El a trimis deciziile sale sinodale papei. a p truns adânc în teritorii ocupate de arabi. refuzând s -l recunoasc pe Photios. în 863. de acum anun ându-se marea schism a bisericii cre tine.

de c tre români i ru i. Împ ratul a scris papei. Spre bucuria lui papei Nicolae I. care era de condi ie modest . spre nenorocirea sa. Cre tinarea bulgarilor i organizarea bisericii dintre Dun re i Balcani s-au desf urat rapid. viitorul împ rat.s u alfabetul a dobândit denumirea de chirilic . În form ultimativ cerea retragerea misiunii romane. În urma activit ii lui Clement i Naum. iar misionarii din Italia au abandonat zona de timpuriu. alfabetul chirilic se r spânde te în Bulgaria. misiunea bizantin a avut deplin succes la ru i i la slavii de sud. principele bulgar acceptând numele de Mihail. declarându-l asociat la 58 . cneazul bulgar cerând sprijinul Romei. asasinându-l cu acordul imperial. îns . În Moravia. bizantinii fiind prea departe. numele împ ratului. Mihail nu a dorit supunerea bisericii sale fa de Constantinopol. Se pare c inten iile imperiale ale Bizan ului l-au deziluzionat. fie de la franci. bulgarii au cerut misionari de la franci. protestând în leg tur cu amestecul papei în chestiunile bisericii orientale. Procedând invers decât moravienii. În cursul unei expedi ii contra arabilor din Creta (866). Opozi ia boierilor a fost înfrânt de Boris-Mihail dup ce 52 dintre ei au fost decapita i. discipoli ai lui Kyril i Metodiu. În schimb. Patriarhul la rândul s u s-a proclamat judec tor al bisericii apusene. Mihail III l-a adoptat chiar pe Vasile. În 864/865 cneazul Boris a cedat nu doar în fa a misionarismului bizantin. dar Bizan ul nu putea admite o misiune venit di Apus. Vasile. În calea ascensiunii sale st tea cezarul Bardas. fie din Roma. ar tându-i gre elile în liturghie i disciplin bisericeasc . veni i din Moravia Mare. i a armatei terestre bizantine la grani a Bulgariei . atacând mai ales dogma occidental filioque. în Marea Neagr . vrând s ob in o biseric independent .a flotei. intrase în cercul favori ilor lui Mihail al III-lea Be ivul. misiunea a fost finalizat de franci. Constantinopolul a recunoscut limba slav ca limb de cult în statul bulgar. La botezul s u a participat basileul bizantin. dar i în fa a presiunii militare . Photios devenise din nou adversarul direct al Romei. primind func ia de parakimomen. conflictul dintre Constantinopol i Roma a atins punctul s u culminant.acceptând cre tinismul de la biserica din Constantinopol. Eudokia Ingerina i a urcat în ierarhia de la curte. astfel c în acele momente Bulgaria p rea câ tigat de c tre misionarii romani. Statul a sprijinit interesele ortodoxiei bizantine. a reu it s -l conving pe împ rat c Bardas ar complota la tron. În momentul cre tin rii procesul de asimilare a bulgarilor turanici de c tre popula ia slav majoritar se afla în faza final . de unde avea s fie preluat i de sârbi. a întors spatele Bizan ului. s-a c s torit la îndemnul împ ratului cu amanta sa îns rcinat . Mihail al III-lea se aliase. Cu aceasta. cu Vasile Macedoneanul. slavii intrând cu aceasta pe f ga ul culturii europene.

devenit impopular prin leg turile sale cu familia ultimului împ rat amorian i toleran a pe care a ar tat-o fa de viciile de la curte. prin alian a cu Imperiul bizantin (871). fiind reluate i rela iile cu pontiful Romei. Împ ratul i-a asigurat fidelitatea clerului prin reinstalarea fostului patriarh Ignatios. oferind împ ratului german Ludovic al II-lea un tratat de alian îndreptat contra arabilor. Vasile I Macedoneanul a fost perceput ca viclean i lipsit de scrupule. a izbutit s recucereasc Bari de la arabi. a fost demis chiar în momentul decisiv al luptei sale de emancipare de sub autoritatea papal . generalul Nikephoros Phokas cel B trân readuce Tarentul i Calabria sub controlul Bizan ului.3. Vreme de doi ani Vasile nu a impus schimb ri în conducerea bisericii. când a fost excomunicat Photios. Restaurarea controlului asupra themei Dalma iei asigura suprema ia Bizan ului în cet ile de pe coasta Adriaticii pentru dou veacuri de acum înainte. 59 . Cu toate c aproape întreaga Sicilie era pierdut de c tre Imperiu. sim ind c pozi ia sa la curte este periclitat . Ludovic II. Adrian II. astfel c Vasile a v zut c restaurarea unit ii religioase a Imperiului putea fi ob inut prin reinstalarea acestuia. împ ratul din Apus. astfel c transferul de putere dinspre dinastia amorian c tre cea macedonean are loc prin Vasile I (867-886). La încheierea conciliului din 869/870. Vasile I a urm rit i a des vâr it i cre tinarea ru ilor.2 Opera legislativ a împ ra ilor Vasile I (867-886) i Leon al VI-lea (886-913) Poporul Constantinopolului nu a reac ionat la asasinarea infam a lui Mihail al III-lea. Imperiul redobândindu. ace tia au asistat i la subordonarea bisericii bulgare. secondat de so ia sa Eudokia Ingerina. ceea ce s-a petrecut dup moartea lui Ignatios (878). Vasile I Macedoneanul va uzurpa tronul imperial. ucigându-l pe Mihail al III-lea în timp ce acesta dormea. fosta amant a lui Mihail al III-lea. Epoca dinastiei macedoneene a fost caracterizat de expansiune teritorial . Photios. prin delega ii ei. cu toate c în problemele de jurisdic ie au r mas aspecte esen iale neclarificate între cele dou biserici. 4. care va prelua tronul imperial. mai ales dup despresurarea Raguzei (Dubrovnik) pe care arabii o ocupaser mai mult de un an (868). Bizan ul a intervenit în Italia de sud. Motivul a fost în primul rând unul politic. Majoritatea episcopilor r s riteni au r mas îns fideli lui Photios. În anul urm tor. în prezen a lega ilor papali. fa de patriarhia de la Constantinopol.domnie.i statutul de mare putere european .

Insula Cipru a fost recucerit de bizantini. Dup formarea statului sârb al lui Vlastimir în jurul anului 850. epoca lui Vasile I se remarc prin înnoirea dreptului roman. În 886 a fost redactat colec ia Epanagoge (=introducere). Alexandru. dar acesta nu se interesa de problemele guvern rii. un iubitor al luxului. poart supranumele de cel 60 . de la Marea Ciliciei pân la Trapezunt i Armenia. Christophoros ob ine o victorie decisiv asupra paulicienilor. Stephanos. La moartea lui Vasile I. Sub Vasile I se întocme te Prokeiron (879). pe tronul imperial va urca fiul s u. îns ea nu a putut fi p strat decât pentru scurt timp. iar în 879. Leon. sîrbii. dup moartea prematur a lui Constantin. de i Moravia a r mas supus Romei. un despot arbitrar. ori poate al lui Mihail al III-lea. În 872. împ ratul fiind supranumit al doilea Iustinian . Prokeiron a fost divizat în patruzeci de titluri care con ineau principalele norme de drept civil i o list detaliat a pedepselor pentru diferite ofensse i crime. pe cel de-al treilea fiu. Formal tronul era împ r it de Leon cu fratele s u. Pentru a p stra tronul în familia sa. Tephrike. ultimii slavi din Balcani r ma i p gâni. inspirat din Eclog i Prokeiron. În plan juridic. exact un an mai târziu pe al doilea fiu. Vasile l-a luat coregent pe fiul s u mai mare Constantin la 6 ianuarie 869. Ca bun orator i scriitor. deci o introducere la legisla ia din vremea lui Vasile I. Ini iativa legislativ (Basilica) va constitui baza de la care va pleca Leon al VI-lea. Obiectivul era ocuparea principalelor drumuri de invazie i st pânirea punctelor strategice pân în bazinul superior al Eufratului.Vasile s-a str duit s refac hegemonia bizantin în Balcani. mai cu seam în centrul i vestul peninsulei care ie ise de sub controlul Imperiului. au fost converti i la cre tinismul bizantin (867-874). Fratele mai tân r. Alexandru. în tot cazul fiul Eudochiei Ingerina. Leon VI a fost aplecat spre înv tur . Vasile I a declan at o ofensiv metodic pe întreg frontul oriental. a adar s revizuiasc opera lui Iustinian prin adaptarea ei la noile condi ii i s -i adauge legile ap rute între timp. capitala statului. Urm torii ani de domnie a lui Vasile I au vizat Asia Mic unde paulicienii revendicau de la imperiu întreaga zon . în timpul lui Mihail II (820-829). Leon al VI-lea În eleptul (886-913). fiind asediat i distrus . Împ ratul a dorit s realizeze un cod general al legisla iei bizantine care s ordoneze cronologic actele legislative. dar blând. Astfel era înt rit i frontiera estic a Imperiului. va deveni din 893 patriarh. un manual de drept bizantin care are la baz Ecloga lui Leon al III-lea i Institutele lui Iustinian.

În total administra ia civil i militar i de la curte întrunea 60 61 . va fi i el înl turat prin ordin imperial. Func ii deosebite aveau eunucii. atunci când refuz s sanc ioneze c s toria lui Leon cu Zoe Zautzina. imnuri i un tratat de tactic militar . Tezaurul era administrat de un chartularios. Prin novelele sale. c ruia i-a fost discipol. Culegerea de legi a lui Leon este structurat în 60 de c r i. Senatul are doar o aparent importan . judec tor suprem în stat. Important era func ia de eparh. aliatul lui Vasile. cel mai însemnat sfetnic devenind tat l amantei sale. guvernarea devenind de acum pe deplin despotic . Împ ratul ca ales al divinit ii dobânde te practic puteri nelimitate în toate aspectele politicii statului care se identific cu persoana sa i cu aparatul s u birocratic i militar. Zoe. Împ ratul devine singura putere legislativ . Titlurile cele mai importante în imperiu. conduc tor al administra iei imperiale. Logothetul (logof tul) avea o însemnat func ie pe lâng împ rat. Ca administrator superior al finan elor era numit un sakellarios în epoca bizantin medie. Ultimele r m i e ale constitu iei imperiale romane au fost acum abolite. acesta reglementând via a capitalei. chiar dac nu trebuie supraapreciat contribu ia personal a împ ratului. Legile imperiale / Basilicalele (887-893) au fost o continuare a ini iativei lui Vasile I i reprezint una din cele mai importante opere legislative bizantine de la Iustinian pân atunci. Consolidarea despotismului bizantin este consemnat de edictele lui Leon care abolesc vechiul sistem municipal i senatus-consultele. Personalitatea împ ratului a exercitat o influen sporit asupra administra iei imperiale comparativ cu predecesorii s i. comandantul suprem al armatei i ocrotitorul i bisericii i garant al ortodoxiei. erau cele de cezar. iar începând cu secolul al XII-lea un megas logariastes. Nicolae Misticul. La preluarea tronului.În elept sau Filosoful mai degrab pentru ini ierea sa în secretele astrologiei. armeanul Stylianos Zautzes înaintat în func ia de logothet al po tei i apoi în cea creat special pentru el. Leon a anulat drepturile vechi ale curiei i senatului. fiind p strate îns ceremonialul elaborat de la curte i rutina invariabil a administratorilor i judec torilor. dup basileu. cea de basileopator. Opera sa const în oracole poetice. Curtea imperial avea atribu ii mai largi decât însu i cabinetul de stat. Un al doilea patriarh. fiind opera unei comisii conduse de protosp tarul Symbatios. au rezumat în limba greac legisla ia lui Iustinian i novelele basileilor. De importan deosebit a fost opera sa legislativ . pierzându.i atribu iile avute în secolele anterioare. nobilissimos i kuropalat. Chestiunile guvern rii devin atribute ale aparatului func ion resc imperial. incluzând i pasaje din Prokeiron. împ ratul în vârst de 19 ani îl depune pe patriarhul Photios.

Cheltuielile cur ii au crescut substan ial. bun oar în cea de strateg. dup ce protestele sale nu au fost luate în seam . obligându-l pe Simeon la încheierea unui armisti iu (895). Bizan ul a chemat în ajutor triburile nomade ale ungurilor. Ungurii condu i de Arpad i Kurasanes. M surile lui Leon al VI-lea au încheiat lungul drum al evolu iei spre autocra ie. s primeasc dona ii. Înt rirea aristocra iei bizantine va duce pe termen lung la subminarea autorit ii imperiale. Micile propriet i nu mai erau ocrotite. chiar prin exemplul împ ratului care ob inea bani din vânzarea func iilor. Procesul de feudalizare va crea o nobilime puternic împotriva c reia urma ii lui Leon aveau s duc o lupt aprig . ocazie cu care au fost majorate i taxele vamale percepute pe comer ul cu supu ii lui Simeon. s fie numi i doar oameni nobili i înst ri i.de func ii. iar pentru a evita concuren a. f r o aprobare imperial expres . În timp aparatul administrativ bizantin s-a amplificat. interesele nobilimii fiind promovate i în sfera economic . Nikephor Phokas ocup sudul Bulgariei în timp ce marele drongar Eustathios a blocat cu flota gurile Dun rii. ad ugându-se noi func ii. Politica extern în timpul lui Leon al VI-lea În eleptul a fost dominat de vechiul conflict cu bulgarii i arabii. Recomand rile lui Leon din Taktika sa erau ca în func ii. Deja din secolele VII-VIII se accentuase stratificarea social de care împ ra ii trebuiau s in cont. P trunderea ungurilor în mijlocul lumii slave a însemnat un moment important în evolu ia Europei centrale i r s ritene. arul. M sura a fost anulat de Leon al VI-lea. Pe m sura unor cuceriri sau recuceriri de teritorii organizarea administrativ bizantin s-a dovedit a fi maleabil i eficace. ei au mutat antrepozitele bulgare din Constantinopol la Salonic. arul a 62 . Organizarea themelor s-a încheiat i ea spre sfâr itul secolului al IX-lea. Neavând suficiente trupe în Europa. Dup o perioad de pace. ba chiar au pr dat capitala Preslav (894). a invadat Tracia i Macedonia. toate fiind îndeaproape supravegheate i îndrumate de împ rat. Acum ungurii apar pentru întâia dat în istoria Imperiului bizantin. amenin ând Constantinopolul. au provocat arului bulgar mari pierderi. Conflictul s-a iscat din motive comerciale. func ionarilor de stat le era interzis s achizi ioneze sau s mo teneasc domenii. Guvernarea lui Leon nu a sesizat acest pericol. Monopolul comer ului cu Bulgaria îl primiser doi negustori greci. ungurii intr din aceast epoc în zonele de interes ale politicii Bizan ului. Înainte vreme. multe din ele fiind înghi ite de c tre marile propriet i. Concomitent. La scurt vreme dup urcarea pe tron a arului Simeon al Bulgariei (893) a izbucnit i r zboiul bizantinobulgar. În plus. iar corup ia a fost impus în toate ramurile administra iei. în rela iile bizantino-bulgare a intervenit o schimbare. trecând Dun rea.

Deasemeni. Armenia era expus raidurilor arabe. Ini ial. Oleg. Din cauza acestor evolu ii complicate problema luptei cu arabii a devenit mai anevoioas pentru Imperiul bizantin. În 902 ei au cucerit Taormina. reglement ri oficializate prin tratatul din 911. ungurii. Nikephor Phokas a ob inut o victorie împotriva arabilor. Tensiuni în plan intern a adus cea de-a patra c snicie a lui Leon al VI-lea. Era rândul basileului Leon al VI-lea s cear pace. musulmanii au ocupat cetatea Rhegium (Reggio) pe coasta italian a strâmtorii Messina care de acum va fi controlat de c tre arabi. Cu ajutorul nomazilor pecenegi. care ajungeau pân în Cilicia. Constantin Porphyrogenetul. care în cadrul unui sinod îl excomunic pe împ rat. a determinat Bizan ul s reia politica de fortificare a ora elor de coast i de înt rire a flotei. succese i înfrângeri înregistrându-se de ambele p r i. Campaniile împotriva musulmanilor au fost cel mai adesea ineficiente în timpul lui Leon VI. Atacurile bizantine din perioada urm toare (900-904) vizau regiunile de grani ale emiratelor arabe în scopul consolid rii grani elor orientale ale imperiului. întemeierea regatului arpadian în Panonia este o consecin direct a intrigilor diplomatice al bizantinilor i ale arului bulgar Simeon. Expedi ia marelui cneaz de Kiev. Dar s la urile ungure ti din Lebedia au fost rapid ocupate de pecenegi.apelat la rândul s u la pecenegi care pe atunci se aflau în sudul stepei ruse ti. reluând r zboiul cu Bizan ul. puterea Bizan ului a sc zut i pe frontul din r s rit. botezat doar cu trei zile înainte. nedorind s sfideze rânduiala bisericii r s ritene care interzicea o a patra c s torie. f r ca s aib un mo tenitor masculin la tron. împ ratul o instaleaz pe Zoe Carbonopsina ca concubin la palat. în schimb arabii au jefuit Peloponesul i coasta Thessaliei. La Adana. Leon s-a 63 . dup moartea cele de-a treia so ii. Leon al VI-lea a fost nevoit s fac noi concesii arului Simeon. fiind ridicat la rangul de august . obligându-se la plata unor subsidii anuale fa de ar. Din necesitatea legitim rii dreptului de mo tenitor al fiului n scut de aceasta în înc perea imperial de purpur . ultima baz fortificat bizantin din Sicilia. Evenimentul a provocat reac ia violent a clerului înalt. cauzându-i o grea înfrângere la Bulgarophygon (896). Ca urmare a r zboiului cu bulgarii. Leon al VI-lea o ia în c s torie pe Zoe (906). În r s rit. În vest. Expedi ia din 904 a renegatului grec Leon din Tripoli. Nikephor Phokas renun ase la opera ia din Italia de sud pentru a prelua comanda în Balcani. asupra Constantinopolului (907) l-a obligat pe basileu s acorde negustorilor ru i importante privilegii comerciale în imperiu. care a supus Thessalonicul unui jaf cumplit. deposeda i de p mânturile lor fiind for a i s emigreze. Astfel. Ea devine astfel cea de-a patra so ie a sa. Simeon i-a respins pe unguri. dar i ru ilor.

nu era preg tit de o confruntare deschis cu bulgarii. Implicit. dup ce abia fusese dejucat planul lui Constantin Ducas de a prelua tronul. ap rând în august 913 în fa a Constantinopolului. principalul regent. În condi iile frac ion rii puterii politice. murind în iunie 913. Alexandru a încetat s mai pl teasc Bulgariei tributul anual. dar Alexandru. în primul rând pe patriarhul Nicolae Misticul. Leon a l sat în urma sa înfrângerea în r zboiul cu bulgarii.adresat papei Sergius al III-lea i patriarhilor orientali. îndep rtând sfetnicii lui Leon. ci chiar coroana imperial . împ ratul recuno tea suprema ia bisericii apusene i cauza o nou schism în sânul bisericii bizantine. La moartea sa. a început r zboiul cu bulgarii.3. unchi al lui Constantin care avea pe atunci doar ase ani.3 Bizan ul i Simion al Bulgariei La moartea lui Leon (12 mai 912) puterea a revenit lui Alexandru. devastarea de c tre arabi a Tessalonicului i e ecul în campania de recucerire a insulei Creta. Fiul lui Leon a ob inut deja în 911 coroana imperial . pentru motivul c -i refuzase basileului accesul în biseric de Cr ciun i Boboteaz . s preg teasc un atac asupra Bizan ului. cu mare efort. iar împ ratul Constantin Porphyrogenetul urma s se c s toreasc cu fiica arului. Simeon a trecut cu oastea prin Bizan . Imperiul se obliga la reluarea subsidiilor anuale c tre Bulgaria. Nicolae Misticul. arul bulgar nu dorea doar teritorii i pr zi. condi ie care ar ta planurile lui Simeon de uzurpare a titlului de basileos ton Romaion. fiind asigurat . Patriarhul a fost nevoit s se înf i eze în tab ra bulgar i s îl încoroneze pe ar basileu al Bulgariei . iar Nicolae Misticul a fost înl turat de la regen i p strat în func ia de patriarh doar cu condi ia de a nu mai interveni în politica statului. i-a adus în preajm oamenii s i. A închis-o pe Zoe la mân stire i. Condi iile p cii cu bulgarii erau într-atât de umilitoare. n-a mai apucat s tr iasc evenimentele. 4. Patriarhul Nicolae Misticul a fost acuzat de înalt tr dare. Patriarhul Nicolae fusese autorul moral al complotului lui 64 . ob inând de la ace tia legitimitatea c s toriei. ceea ce l-a determinat pe arul Simeon. continuitatea dinastiei macedonene. Alexandru nu îl simpatizase pe fratele s u Leon al VI-lea i a încercat s dea un nou curs politicii imperiale. Patriarhul i consiliu imperial vor conduce statul în numele minorului Constantin VII Porphyrogenetul. Schimb rile din imperiu au z d rnicit îns planurile lui Simeon. alungat din scaun i înlocuit cu evlaviosul Euthymios (februarie 907). care î i consolidase puterea. încât Zoe a fost rechemat din exil i a preluat puterea.

Constantin Ducas, dar i al ru inosului tratat încheiat cu Simeon. Împ r teasa Zoe a anulat tratatul încheiat cu arul bulgar, nerecunoscând logodna fiului ei cu fiica lui Simeon, ceea ce a dus la deschiderea r zboiului bizantino-bulgar (914-927). Thrakia i Macedonia au fost din nou invadate de bulgari, Simeon cerând recunoa terea sa ca împ rat. În 914 a ocupat Adrianopolul, iar în anii urm tori a pustiit teritoriul dintre Salonic i Dyrrachion. Imperiul se vedea astfel obligat s treac la contraofensiv . Comandant suprem al armatei a fost numit Leon Phokas, fiul marelui Nikephor Phokas, care nu avea îns calit ile de bun militar i strateg ale tat lui s u. Flota bizantin , condus de Romanos Lekapenos, a fost înfrânt în august 917 de c tre bulgari, în apropiere de Anchialos, armata bizantin fiind nimicit de Simeon la Katasyrtai, lâng Constantinopol. În 918, st pânind de facto pe întreaga peninsul , arul bulgar pustie te Grecia pân la istmul de Corint. Momentele grele prin care trecea Bizan ul impuneau instituirea unui regim militar puternic. Singurul capabil în aceast direc ie era Romanos Lekapenos, reu ind, dup înl turarea lui Leon Phokas, cu ajutorul patriarhului Nicolae Misticul, s preia conducerea guvernului. Treptat a înl turat-o pe Zoe, înt rindu- i puterea. Dup descoperirea atentatului pus la cale de Zoe asupra vie ii sale, Romanos a c lug rit-o i exilat-o pe împ r teas . Tân rul împ rat, avea 14 ani, Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost c s torit în mai 919 cu Helena, fiica lui Romanos Lekapenos. La fel ca odinioar Stylianos Zautzes sub Leon al VI-lea, Romanos ob ine i titlul de basileopator, iar în 920 a fost ridicat la rangul de cezar, fiind îcoronat câteva luni mai târziu drept co-împ rat (basileos), de c tre patriarh i însu i Constantin VII. 4.3.4 Înt rirea Imperiului bizantin Romanos Lekapenos (920-944), de origine armean , î i consolidase pozi ia în interior prin mai multe manevre politice care s -i asigure pozi ia primordial în Imperiu. El a pus la cale înl turarea treptat a lui Constantin VII Porphyrogenetul de la putere. Astfel, dup ce se declar pe sine autocrator, iar pe so ia sa Theodora august , în 921 îl încoroneaz pe fiul s u mai mare Christophoros i îl desemneaz drept mo tenitor al tronului. Coregen i au devenit i ceilal i doi fii ai lui Romanos Lekapenos, tefan i Constantin. Romanos ocup primul rang în finan e, cancelarie i în ceremoniile publice. Astfel, ierarhia imperial este restructurat prin crearea al turi de dinastia macedonean a unei dinastii proprii i paralele cu întâietate în rang. Prin politica matrimonial , Romanos a izbutit s treac 65

peste piedicile pe care i le punea obâr ia sa modest fa de înalta aristocra ie. Romanos I a fost un politician abil, chiar dac era totalmente lipsit de cultur . În politica ecleziastic a reu it s - i creeze o situa ie confortabil , având rela ii inclusiv cu papalitatea. Au urmat ani de colaborare fructuoas între puterea laic i cea ecleziastic . Dup moartea lui Nicolae Misticul rela ia biseric -stat s-a schimbat fundamental, biserica având o pozi ie mult sl bit . Dup doi patriarhi nesemnificativi, Romanos a l sat înadins scaunul patriarhal vacant, pentru a-l numi pe un al patrulea fiu al s u, docilul Theophylaktes, în vârst de 16 ani, în aceast demnitate (933). Romanos Lekapenos inaugureaz i politica agrar a împ ra ilor macedoneni în scopul protej rii micii propriet i r ne ti împotriva tendin elor de acaparare ale aristocra iei. Reprezentan ii dinastiei macedonene, de la Romanos Lekapenos la Vasile II au ap rat energic cauza micilor proprietari de p mânturi i a comunit ilor r ne ti împotriva acapar rii de c tre dyna i / magna i. Motivul este acela c magna ii prin cre terea excesiv a domeniilor controlau un mare num r de rani aservi i i de p mânturi, reprezentând un pericol pentru puterea central prin posibilitatea de a- i crea i finan a armate formate din oamenii dependen i lor. Într-o novel din 922, basileul înt re te dreptul de protimisis în sânul comunit ii rurale, pentru a le oferi un mijloc eficace de a se opune p trunderii dyna ilor, a elitei sociale ori a nobilimii latifundiare din epoca de mijloc a istoriei bizantine, în interiorul lor. Se interzicea dobândirea de noi p mânturi de c tre dyna i de la cei s raci, indiferent prin ce mijloace (dona ie, testament, patronat, cump rare, rent sau schimb). Bunurile stratio ilor acaparate prin diferite mijloace în ultimii 30 de ani urmau s fie înapoiate vechilor st pâni, pentru a reface proprietatea stratiotului în întregimea ei. Legea permitea ranilor s - i vând p mântul doar în favoarea unor membri ai comunit ii lor. Continuând politica sa agrar , Romanos I a emis în 934 o alt novel în sprijinul micii propriet i r ne ti, popula ia fiind înc grav lovit dup foametea din 927/928. Mai mult chiar, s-a întâmplat adesea ca ranii, mici proprietari de p mânturi, s - i vând loturile unor magna i latifundiari, punându-se sub patronajul acestora, devenind arenda i pe p mânturile pe care le de inuser anterior. De team c noii proprietari care cumulau i demnit i militare sau civile nu vor pl ti impozitele c tre stat, novela dispunea ca orice tranzac ie, dona ie sau mo tenire efectuate dup 1 septembrie 927 s fie anulat , iar propriet ile cump rate la un pre sub jum tatea pre ului normal trebuia înapoiat f r r scump rare. În cazul în care vânzarea s-a f cut la valoarea real , 66

proprietatea trebuia înapoiat cu obliga ia ca vechiul proprietar s achite suma în termen de trei ani. În ciuda unor e ecuri, politica extern a lui Lecapenos a fost bine orientat . Simeon primise la încoronarea lui Romanos o puternic lovitur , patriarhul intervenind f r succes pentru lini tirea lui. arul cerea expres înl turarea rivalului s u. Simeon a reu it s încheie o alian cu fatimizii din Egipt, urmând ca flotele celor dou p r i s atace Constantinopolul. Romanos Lekapenos a putut îns oferi mai mult fatimizilor, astfel c sosirea lui Simeon în 924 lâng Constantinopol nu a reprezentat o primejdie real . Basileul se obliga la reluarea pl ii subsidiilor fa de bulgari, cu condi ia ca Simeon s renun e la titulatura imperial . Înainte ca arul s întreprind o nou incursiune în Bizan , el a murit pe nea teptate la 27 mai 927, în timpul confrunt rilor cu croa ii, disp rând unul din cei mai redutabili du mani din câ i a avut Bizan ul de-a lungul istoriei sale. Situa ia în Balcani s-a schimbat subit în 927, spiritul de lupt al lui Simeon lipsind cu totul fiului i succesorului s u, Petru. Noul ar r spunde favorabil demersurilor bizantine i încheie pace cu imperiul, punând cap t îndelungatului r zboi bizantino-bulgar. Romanos Lekapenos i-a acordat arului Petru mâna nepoatei sale, Maria Lekapena, i i-a recunoscut titlul de basileus, limitat îns la teritoriul bulgar, i promite s acorde solilor arului întâietate între to i ceilal i de la curtea Bizan ului. Domnia arului Petru (927-969) a însemnat perioada maxim a influen ei bizantine în Bulgaria, aratul asigurând lini tea la grani a european contra incursiunilor ungare i pecenege. În acest fel, Bizan ul i-a putut mobiliza for ele în lupta contra arabilor. Epoca lui Romanos Lekapenos a fost de mare însemn tate pentru politica Imperiului în R s rit. Dup trei decenii de atitudine defensiv , în ciuda urm rilor l sate de anii foametei, dup aplanarea conflictului cu bulgarii, armata bizantin , comandat de Ioan Curcuas, a început ofensiva în r s rit împotriva arabilor, pentru a recuceri Armenia i nordul Mesopotamiei. Dup ce Imperiul a încheiat pace cu califul Egiptului, Curcuas cucere te întregul emirat Melitene (932-934), zona acestuia devenind domeniu imperial (curatoria). Principala for arab la grani o constituia generalul Saif-ad-Daulah care va opri înaintarea bizantin i va relua ostilit ile contra imperiului. Acesta l-a înfrânt pe Ioan Curcuas pe cursul Eufratului, dup care, continuându- i campania, a instituit un control nominal asupra Armeniei i Iberiei (Georgiei) bizantine. Conflictul pentru putere izbucnit la Bagdad, îl determin îns pe Saif-ad-Daulah s se retrag , oferind Bizan ului un r gaz între 940-942. Ioan Curcuas va invada acum din nou nordul Mesopotamiei i 67

celebrul tergar cu chipul lui Iisus Hristos. Încercarea flotei ruse de a pustii litoralul pontic al Asiei Mici e ueaz datorit interven iei prompte a armatei themelor orientale. Astfel. sub conducerea lui Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. va determina o serie de triburi s treac la cre tinism i s fie a ezate în imperiu. conduse de Ioan Curcuas i Bardas Phokas. tefan i Constantin l-au obligat pe Romanos s abdice. fiind deportat pe insula Prote i c lug rit cu for a. Imperiul roman l sase mo tenire Imperiului bizantin un viciu constitu ional. Practic din cei 109 de personaje care s-au succedat la tron de la Arcadius pân la ultimul bazileu. c ruia i s-au al turat i trupe pecenege. Dup moartea fiului s u mai vârstnic. fie ca împ ra i.i întreaga for .sudul Armeniei i va asedia Edessa. Nu exista o familie care s se confunde cu monarhia îns i i care s fie considerat sacr . 8 au murit în r zboi sau în urma unui accident. Este perioada când Bizan ul. În Bizan . proprii s i fii au devenit instrumentele c derii sale. atac respins cu ajutorul focului grecesc. de strad sau militare i 65 de detron ri. 12 au murit în m n stire sau exil. astfel c 68 . organizarea unor ofensive de anvergur ale Bizan ului împotriva arabilor. Romanos I nu a mai dat fiilor s i întâietate fa de împ ratul legitim. 34 au murit în patul lor. Ioan Curcuas s-a putut concentra asupra problemelor din r s rit. Depopularea din zona de grani a fost în avantajul Bizan ului care putea s reia politica activ în r s rit. t ierea nasului sau a mâinilor. lipsa unei legi clare cu privire la succesiune. Dup înfrângerea ru ilor. scoaterea ochilor. În toamna anului 941 flota ruseasc este zdrobit . În 944 un nou atac rusesc. 3 au pierit de foame. dac o dinastie nu era înl turat prin interven ia poporului. sugruma i. Bizan ul prefer s reînnoiasc privilegiile comerciale acordate negustorilor ru i. înjunghia i. care în 944 va preda bizantinilor Mandylion. ori coîmp ra i. în frunte cu marele cneaz Igor. unde va înregistra o serie de victorii în urma c rora grani a bizantin avanseaz înspre r s rit. Musulmanii care nu au acceptat convertirea la cre tinism au fost alunga i În 941 Constantinopolul a fost surprins de atacul flotei ruse ti. Cauzele rezid în faptul c pân în secolul al IX-lea Imperiul bizantin nu s-a obi nuit s respecte în filia ia natural adev rata lege a eredit ii monarhice. 12 for a i s abdice. demonstrându. a eunucilor sau armatei. tefan i Constantin (944). permi ând ulterior. în urma intrigilor fiilor lui Romanos Lekapenos. amenin imperiul la Dun re. 18 au fost mutila i prin castrare. Str lucita campanie antiarab a lui Ioan Curcuas din 942-943 este umbrit de faptul c a c zut în dizgra ie. spânzura i. se decima ea îns i. 20 au fost otr vi i. În cele 11 secole au existat 65 de revolu ii de palat.

fiul lui Constantin Dukas în vremea regen ei pentru Constantin VII. nepotul s u. fiul împ ratului tefan în vremea lui Constantin VII. cei patru fii ai lui Leon Armeanul în timpul lui Mihail II. Phokas nu a fost decât un simplu centurion când a luat locul lui Mauriciu. Dinastia isaurian a dat patru domnii.fiul lui Mihail Rangabe. ea încheindu-se cu moartea lui Mauriciu. a fost un om de condi ie mai mult decât modest . obligat s plece într-un mizer exil pentru c comisese o crim .i dezv lui complicii. cei doi Lekapeni au fost înl tura i de la putere. ranul Vasile I întemeiaz de asemena o dinastie. dup cum s-a întâmplat în dinastia Heraclizilor. dup cum s-a putut deja observa. cel mai des p rea îns mai sigur s fie f cut eunuc.cum o nume te Ammianus Marcellinus în istoria bizantin s-a recurs la cel mai crud sistem de represiune. cea frigian trei.d dea str inilor pilda dispre ului pentru dreptul propriului sânge. în urma unei r scoale a constantinopolitanilor. ca asasinii lui Mihail III ori partizanii lui Dukas în timpul regen ei pentru Constantin VII. Majoritatea împ ra ilor au încercat s legitimeze tronul prin asocierea la domnie a unor urma i sau descenden i legitimi înc din timpul vie ii. gineri sau copii adopta i. Iustin I un pescar ajuns descul i cu desaga în spinare la Constantinopol. uzurpatorul lui Leon V. Mai rar era tuns i c lug rit. Pentru a reprima tendin ele de uzurpare a tronului. Aceste suplicii erau înso ite aproape întotdeauna de exil i confiscarea bunurilor. de i nu a existat un fiu care s succead la tron. aceast maladiei a purpurei . Începând cu Vasile I sistemul se modific în întregime. din care patru împ ra i au murit violent. ambele încheindu-se cu câte un regicid. ran era suficient de nobil pentru mo tenirea marelui Constantin. astfel c nici un împ rat nu se sim ea în siguran . Uzurpatorii au fost aresta i din 69 . ar fi r mas doar un am rât aventurier al themei Armeniakon. mijloc folosit de obicei împotriva urma ilor împ ratului detronat . apoi când Irina i-a ucis propriul fiu. dac nu ar fi avut norocul s ucid un leu . tocmai pentru a descuraja asasinii. Iustinian. oricine putea fi îndrept it la guvernare. El nu asociaz doar pe unul din fiii s i. Leon III Isaurianul a fost un me te ugar am rât. Cel culpabil era supus torturii pentru a. Pu ine familii au reu it s dea mai mult de patru împ ra i a c ror domnie s fi durat cinci din dinastia iustinian . în 813. Dinastia Heraclizilor a avut ase domnii. pe care Leon V nu l-ar fi avansat în fruntea flotei sale. ci întreaga familie. tras în eap . Leon I fusese m celar. ars de viu. doar nepo i. Leon V n scut în Armenia. iar Romoanos Lecapenos. Rezultatul a fost acela c nu a existat în Bizan o familie imperial . Romanos folosise acela i procedeu. ca rebelul Vasile în timpul lui Romanos I. Mihail II. Sentimentul de legitimitate a perseverat îns la bizantini. devine marele legiuitor i restaurator al Imperiului. oricare centurion.

exila i i apoi uci i. timp de dou decenii înainte de preluarea efectiv a puterii cunoscând o perioad de vast activitate literar . evident cel bizantin. str duindu-se s aduc îmbun t iri i s-a dovedit a fi deopotriv un bun strateg. Era iscusit în matematici. guvernator al provinciilor. ci excelen ii s i generali. El r mâne în istoria Bizan ului gra ie remarcabilei sale activit i culturale. Constantin a fost un împ rat-c rturar. Despre ceremonii. general. orice mijloc era binevenit. Despre administrarea imperiului). iar incursiunile maghiarilor în Thracia au putut fi respinse cu succes în anul 958. fiind autorul unei întinse opere (Via a împ ratului Vasile I. trupele bizantine. ci un abil administrator al statului. cu audien e pentru solii str ini. i acum în centrul preocup rilor de politic extern se afla r zboiul cu arabii. continuau în sudul Italiei. Luptele. astronomie. Despre theme. Ca i în vremea guvern rii lui Romanos Lekapenos. cu suveranii Orientului i Occidentului. luând numele so iei împ ratului. Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a dus o intens activitate diplomatic . Astfel misiunea cre tin a Bizan ului în Rusia este a ezat pe un temei mult mai solid. administrator. fiind un fel de factotum al monarhiei consilier. ambii viitori împ ra i. fiind promotorul amplei mi c ri care constituie apogeul primului umanism bizantin .porunca lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul la 27 ianuarie 945. În viziunea Porphyrogenetului exista Imperiul. armele sau în el ciunea. Dup ce purtase de 33 de ani coroana imperial . botezat cu pu in vreme mai înainte. În plan extern. Elena. care indiferent de nivelul de civiliza ie era constituit din barbari. în care reorganizarea colii superioare a cezarului Bardas a jucat un rol important. a preluat astfel personal i efectiv puterea. A fost cel mai instruit împ rat pe care l-a dat vreodat Imperiul. arhitectur . Olga. conduse de str luci ii generali Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes. împ ratul legitim. aurul. i restul lumii. La grani a cu Bulgaria pacea era netulburat . iar pentru ca ace tia s fie inu i sub control. Nu a fost doar un oarece de bibliotec . Constantin al VIIlea Porphyrogenetul (945-959) ajunge pe tronul imperial la vârsta de 39 de ani. reu ind s recucereasc Adana. pictur i muzic . Era ve nic ocupat în între inerea coresponden ei cu strategii themelor Imperiului. duse f r angajament deosebit. 70 . Chiar marea cneaghin a Kievului. Astfel teatrul de r zboi se concentra în Asia i r s ritul Mediteranei. Îndelunga înl turare a lui Constantin de la treburile statului l-a f cut s se dedice studiului i artei. De Pa ti în 945 a fost încoronat i fiul s u care primise numele de Romanos. sculptur . a fost primit în audien la curtea imperial în toamna anului 957. chiar dac nu a condus personal campaniile militare. Theodosiopolis i s controleze zonele r s ritene pân la Eufrat. Constantin.

femei destr b late. fiica unui cârciumar din Constantinopol. 4. mai ales în chestiunea corup iei i abuzurilor dyna ilor. Bardas Phokas. al turi de care se mai aflau cei trei fii ai s i. mare drongar i parakimomenos 71 . impunând restituirea loturilor înstr inate ilegal de la ace tia. Istoriografia bizantin . de i ar fi avut suficiente motive. A îng duit chiar fiului s u Romanos s o ia de so ie pe frumoasa Theophano.Constantin al VII-lea Porphyrogenetul a fost îndeajuns de în elept. La conducerea bisericii. De i nu a fost un admirator al lui Romanos I Lekapenos. iar Imperiul a devenit prosper în timpul domniei sale. mentorul desemnat de Constantin VII Porphyrogenetul i favoritul tân rului împ rat. Bringas. în 956 devine patriarh înv atul Polyeukt. c l-ar fi otr vit. fratele fostului du man al lui Romanos Lekapenos. a urcat ierarhia de la curte. un politician talentat i experimentat.i petreac timpul cu indivizi desfrâna i i strica i. Dup înl turarea Lekapenilor. împ r teas sub numele de Theophano. a preluat comanda suprem a armatei. mimi i m sc rici dup cum relateaz Skylitzes. Noul patriarh urm rea cu tenacitate întâietatea puterii spirituale asupra cele temporale. pentru ca Romanos s ajung mai repede pe tron (9 noiembrie 959). p mânturile stratio ilor fiind sistematic acaparate de c tre micii mo ieri (dynatoi).3. urzind intrigi împotriva împ ratului. care are un apetit nes ios pentru intrigi. care murise . Stratio ii au dobândit prin decretul lui Constantin din 947 un statut juridic aparte. sistemul themelor intrase de acum în declin. fiind cunoscut c avea o pasiune nepotolit pentru cai (în grajdurile sale erau îngriji i peste o mie de cai pe care îi hr nea cu grâu. mai întâi când patriarhul Theophylakt a încercat s -l readuc pe tron pe Romanos I. Romanos II (959-963) s-a c s torit cu Anastasia. nora împ ratului. În general guvernarea lui Constantin a fost blând i echitabil . Cu toate acestea. Constantin VII a favorizat puternica familie Phokas. cu care împ ratul nu a avut îns rela ii prea bune. fiul acestuia a încercat s uzurpe tronul. el preferând s . La fel ca mul i dintre predecesorii s i. o acuz pe Theophano. Constantin a continuat politica acestuia. în locul lui Theophilaktos. c reia îi era pe deplin supus. fiind actualizate novelele din domeniul agrar ale lui Romanos. Constantin VII a avut de luptat împotriva comploturilor urzite împotriva sa. curmale i smochine).c zând de pe cal. devenind logothet al tezaurului. apoi în 947 când tefan. s nu apeleze la r zbunare în ac iunile sale. Treburile politice erau diriguite de Theophano i eunucul Josif Bringas.5 Expansiune i consolidare: Nikephoros Phokas i Ioan Tzimiskes Devenit formal asociat la tron în 945.

Nikephoros al II-lea Phokas (963-969) a fost încoronat co-împ rat. Consecin ele politicii promovate de Nikephoros Phokas au fost s r cirea a numero i rani i îmbog irea aristocra iei care prin for a sa economic va deveni o mare primejdie pentru puterea imperial . Bizan ul nu mai cunoscuse de mult o asemenea victorie. Eunucul Bringas a fost c lug rit i exilat. Nikephoros Phokas s-a îndreptat cu flota spre insula Creta. Arabii au pierdut cea mai important baz maritim din Mediterana de est. a teritoriilor cucerite în r s rit. fiu nelegitim al lui Romanos Lekapenos. În vara anului 960. Theophano r mânea regent în numele celor doi fii minori. Dup o evolu ie complicat în via a Bizan ului. Dac patriarhul era de acord ca r zboiul împotriva musulmanilor s fie declarat r zboi sfânt. Func ia cea mai înalt în conducerea armatei a fost încredin at lui Ioan Tzimiskes. ca r splat pentru meritele sale. un general cu nimic mai prejos decât Nikephoros Phokas. continu seria marilor victorii. Pe plan extern. Politica fiscal dur a provocat.mai ales pe seama prelu rii de p mânturi de la necredincio i. armatele bizantine. i aici. care pusese la cale înl turarea marelui strateg. a sprijinit prin m surile sale aristocra ia. Împ ratul a luat m suri drastice pentru economia urban . A fost practic o lovitur de stat. Leon Phokas a continuat apoi lupta cu Saif-adDaulah în Asia Mic . probabil otr vit din ordinul so iei sale. Administra ia civil a fost preluat de eunucul Basileos. se opunea în schimb declar rii ca martiri a celor care piereau în lupta contra islamului. de origine armean . func ie rezervat eunucilor. strategul-autocrator al Asiei. se deschisese calea de înaintare spre r s rit Siria de nord i mun ii Taurus. Aleppo. în decembrie 962 Phokas ocupând capitala lui Saif-ad-Daulah. nemul umiri în imperiu. Theophano s-a c s torit cu Nikephoros Phokas. un politician abil i cu o râvn f r egal. O excep ie a fost împ ratul Vasile I. în timpul s u aceasta 72 . i ea.eful serviciului care veghea asupra înc perii împ ratului în timpul nop ii. în luna martie a anului urm tor reu ind s cucereasc re edin a insulei Chaudax/Kandia. în frunte cu marele domestic Nikephoros Phokas i fratele acestuia Leon. care s-a dovedit a fi un r spuns energic dat uneltirilor lui Bringas. Cu aceasta. De i îl b tuse gândul s se retrag la mân stire. El a propagat ideea ca orice cre tin care moare în lupta împotriva islamului s fie declarat martir. conduse de generali de excep ie. bizantinii au cucerit ora dup ora . împotrivindu-se liberei ini iative. fiind mai degrab un ascet. acesta intrând în mod legal în dinastia macedonean .astfel Vasile al II-lea (976-1025) va impune m suri de contracarare . Dup moartea lui Romanos al II-lea (15 martie 963). Pentru Nikephoros Phokas r zboiul cu arabii era un serviciu adus religiei cre tine.

Ioan I Tzimiskes i Vasile al II-lea. În schimb.i pozi ia economic . De acum. care la scurt timp au avut un succes impresionant. enun ând principiul c cei s raci s mo teneasc pe cei s raci. f r înzestrarea lor cu p mânt productiv. R zboiul împotriva arabilor a început în 964 prin demararea a dou expedi ii navale pentru recucerirea Siciliei i a Ciprului. Abia dup trei ani a reu it cucerirea ora ului. În acest mod. Nikephoros Phokas a anulat dreptul de preem iune al ranilor s raci.înt rindu. Prelu rile de suprafe e dinainte de foametea din 927 au r mas înstr inate. împ ratul a ocrotit posesiunile stratio ilor. valoarea unei sesii trebuia s valoreze acum 12 funzi de aur. în loc de patru. Posesiunile biserice ti crescuser datorit unor dona ii testamentare. Eliberarea re edin ei patriarhului de Antiohia a avut i o deosebit semnifica ie pentru cre tin tate. Se permitea deschiderea unor l ca uri de cult doar în locurile pustii. Imperiul bizantin va cunoa te o perioad de însemnate victorii pe câmpul de lupt . deoarece nu se percepeau impozite de pe aceste domenii. armata bizantin începea s se bazeze pe categoria micii nobilimi. Principiile. continuat de cei doi urma i ai s i. O parte din Siria i Antiohia au fost anexate imperiului. Nikephoros Phokas a încercat de asemeni s st vileasc m rirea posesiunilor funciare ale bisericii. c ci cei 40 de ani ar fi trecut. cât i în Calabria împotriva lui Otto I cel Mare i în Balcani împotriva bulgarilor. apoi a c zut Alepo al c rui calif a trebuit s încheie o pace dezavantajoas i umilitoare cu Bizan ul. cre tinii din Armenia i Siria fiind stimula i s se stabileasc în zonele depopulate. cum încercase i Romanos Lekapenos. 73 . Nikephoros II Phokas a fost supranumit moartea palid a sarazinilor . În 966 împ ratul a cucerit cetatea Manbij din Siria. cu Aleppo. Dac fiul de ran Romanos Lekapenos fusese al turi de cei nevoia i. înaintând pân sub zidurile Antiohiei. cei boga i pe cei boga i. lucru d un tor statului. erau menite s limiteze veniturile bisericii pentru a putea finan a campaniile militare. Se interzic noi dona ii în favoarea bisericii i mân stirilor. încercând chiar s le m reasc . a adar un r zboi purtat pe trei fronturi care a sec tuit resursele Imperiului. Nikephoros Phokas a comb tut tendin ele de înavu ire ale bisericii. ofensiva a pornit acum din partea aristocra iei. To i musulmanii care nu au putut fi converti i la cre tinism au fost alunga i din themele bizantine. apelând la argumente teologice i morale. Anexat a fost deopotriv Cilicia. Nikephoros Phokas fiind adeptul politicii de m rire a latifundiilor aristocratice. a recunoscut suzeranitatea bizantin (969). o alt parte. Cu sarcasm. caracteristice evlaviosului împ rat-militar Nikephoros Phokas. dup cum întreaga dinastie macedonean nu reprezenta p turile cele mai bogate. În acest sens a emis o lege îndr znea în 964. Imperiul avea de luptat atât în r s rit contra musulmanilor.

Noul împ rat Ioan I Tzimiskes (969-976) nu i-a putut respecta promisiunea de a o lua de so ie pe Theophano. Cei doi urmau s se c s toreasc . trebuind pedepsi i i asasinii lui Nikephoros Phokas. ci i o prin es bizantin care s se c s toreasc cu fiul lui Otto. iar chemarea de a interveni în Bulgaria a fost bine primit dup ce Imperiul a oferit o mare sum în aur. În 968. dar în momentul în care solii bulgari au solicitat tributul la Constantinopol. Rusia tocmai distrusese uniunea chazarilor. capitala aratului. Otto cel Mare fusese încoronat ca împ rat la Roma (962) i st pânea deja o bun parte a Italiei. a luat drumul Constantinopolului. astfel c Otto I a invadat posesiunile bizantine din Calabria. solicitând nu simpla recunoa tere a imperiului apusean.i prin m surile sale i du m nia clerului. Ca dot a Porphyrogenetei era cerut partea de sud a Italiei. Interesele celor dou imperii se ciocneau în sudul Italiei. pe tronul Bulgariei va urca fiul acestuia. Bulgaria solicita în continuare plata anual a subsidiilor. mai ales pentru c i patriarhul Polyeukt i-a cerut îndep rtarea acesteia de la palat. Curând dup cucerirea Antiohiei (octombrie 969). Din cauza politicii fiscale. fiind îns înfrânt de c tre generalii bizantini. Dup trei ani de foamete. Nikephoros Phokas nu avea posibilit i financiare i militare de a sus ine un r zboi pe dou fronturi în acest moment. Cu un an înainte de urcarea pe tron a lui Nikephoros Phokas. neglijat de împ rat. Nikephoros Phokas a c zut victim unui atentat pus la cale în am nunt de Theophano i Ioan Tzimiskes (10/11 decembrie 969). Ru ii ap ruser pentru prima oar în 968 la gurile Dun rii. o solie. de 74 . f cuse destule concesii bulgarilor. Bizan ul nu a acceptat alian a matrimonial cu înc un barbar. împ ratului nu mai avea popularitate în Imperiu. s-a instalat la Preslav. Înainte de încoronarea sa. atr gându. Sviatoslav i-a exprimat chiar dorin a de a î i muta re edin a la Dun rea de Jos. Sviatoslav ocup în vara i toamna anului 969 teritoriul dintre Balcani i Dun re. Boris al II-lea.Între timp. devenise amanta tân rului i renumitului domestic al R s ritului Ioan Tzimiskes. Dup moartea lui Petru (30 ianuarie 969). au primit drept plat biciuirea. de aceea a apelat la cneazul Sviatoslav Igorevici al Rusiei pentru a-i pedepsi pe bulgari. având adep i din rândul boierilor bulgari care îl du m neau pe arul Petru. recunoscut doar de o parte a boierimii din ar . luând tezaurul regal i pe cei doi mo tenitori ai tronului. a fost o victim u oar pentru ru i. Theophano. sl bit de lupte interne. dar un contraatac al pecenegilor asupra Kievului l-a silit pe Sviatoslav s se întoarc . cneazul rus a reu it s cucereasc rapid Bulgaria. Bulgaria. împotriva împ ratului erau i locuitorii capitalei. condus de episcopul Liutprand din Cremona. În vara lui 968.

Dup o încercare sortit e ecului de a ajunge la o în elegere pe cale pa nic cu cneazul Sviatoslav. când fatimizii care î i înt riser puterea în Egipt au încercat s . a înconjurat cetatea. Cneazul Sviatoslav a fost ucis de pecenegi. dorea s . Lacomul Vasile a atras nu numai nemul umirea aristocra iei.i extind st pânirea înspre Asia Mic . În Balcani împ ratul trebuia s ac ioneze f r ezitare. Theophano. fiul nelegitim al lui Romanos I. deoarece exista pericolul ca ru ii i bulgarii s se alieze împotriva Bizan ului. care a revenit la politica agrar din timpul lui Constantin VII. a încheiat o c s torie dictat de interesele politice ale momentului. o fiic trecut de prima tinere e a lui Constantin al VII-lea Porphyrogenetul. de i luptele principale s-au dat pentru Siria. dar l-a tratat cu precau ie pe arul bulgar. De aici s-a îndreptat spre Silistra unde se afla cneazul rus. Bulgaria devenise din nou vasal Bizan ului.fiind de altfel înrudit i cu Nikephoros Phokas dinspre mam . tân rul împ rat s-a obligat s anuleze toate dispozi iile predecesorului s u care loveau în interesele bisericii. reu ind s ocupe Siria i Palestina. De i asasin i uzurpator. luând cu asalt capitala bulgar . bizantinii intrând în Mesopotamia. În toate ora ele cucerite (Nazareth. Ioan Tzimiskes s-a împ cat cu Otto I. Pentru a se putea concentra asupra campaniilor r s ritene îndreptate împotriva arabilor. Luând de so ie pe Theodora. Bizan ul abia supusese emiratul Alep. Ioan I Tzimiskes a preluat i rolul de ocrotitor al celor doi Porphyrogene i legitimi. Sviatoslav capituleaz . Accra. Astfel. arul Boris a fost luat prizonier la Constantinopol. asaltând în anul 971 Antiohia. 75 . Pe drumul de întoarcere spre statul kievian. în anul urm tor a fost reluat r zboiul în r s rit. Ioan I Tzimiskes a pornit cu oastea împotriva capitalei bulgare Preslav. Caesareea) a instalat comandan i imperiali. mama lui Vasile al II-lea. a fost exilat pe insula Prote. c ruia îi trimite drept so ie pe nepoata sa. a l sat administra ia imperiului în sarcina lui parakimomenului Vasile Lekapenos. în aprilie 971. Fiind la fel ca Nikephoros preocupat de campaniile militare. Ioan I Tzimiskes a întreprins în 974-975 dou expedi ii. cu care împ ratul german s-a c s torit la Roma în 14 aprilie 972. În iulie 971. Ioan I Tzimiskes. Theophano. m tu a tinerilor împ ra i Vasile i Constantin.Cr ciun în 969. asediul bizantin fiind sprijinit i de flot . acceptând condi iile Bizan ului: s nu mai aib preten ii asupra Bulgariei i s nu mai atace Chersones-ul bizantin din Crimeea. favorizându-i pe stratio i în defavoarea dyna ilor i a latifundiarilor. apropiindu-se de Ierusalim.i legitimeze calitatea de împ rat. care însu i apar inea celei mai înalte i influente aristocra ii . iar patriarhia bulgar a fost desfiin at . sperând s -l poat îndep rta de alian a cu Sviatoslav.

în urma unei probabile încerc ri de complot a acestuia. îl ia pe acesta captiv i unind cele dou armate cucere te Antiohia i se proclam pe sine bazileu (987). i a asigurat o perioad de prosperitate economic . Întrev zând o îndep rtare a sa de la conducerea treburilor statului. urma ul legitim al dinastiei macedonene.3. a putut doar cu greu s se impun . Ini ial adev ratul conduc tor al treburilor statului a fost eunucul Vasile Lecapenos (Nothos). care a fost exilat. profitând de înr ut irea imaginii lui Vasile II dup înfrângerea acestuia în conflictul cu bulgarii. ambii reprezentan i ai marii propriet i funciare microasiatice. împ ratul plângându-se în mai multe rânduri c Bizan ul î i irose te puterile în campanii militare înspre îndestularea unui eunuc. 4. Bardas Skleros s-a r sculat împotriva guvern rii legitime. Nemul umit de destituirea sa din func ia de domestic al scholelor din R s rit de c tre eunucul Vasile.6 Apogeul dinastiei Macedonenilor: Vasile al II-lea Dup domnia celor doi împ ra i titulari Nikephoros II Phokas i Ioan Tzimiskes. înrudit cu Vasile II i coîmp ratul Constantin VIII. Vasile. fiul lui Romanos al II-lea. Imperiul bizantin a cunoscut apogeul s u în timpul domniei lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). succesorul la tron a putut s se emancipeze de sub tutela parakimomenului Vasile. în vreme ce Constantin. De acum începe domnia efectiv a lui Vasile II. aducând aproape întreaga Asie Mic sub controlul s u. Vasile pune la cale otr virea lui Ioan Tzimiskes. fiind chiar proclamat împ rat de c tre armat . înalt func ionar de la curte. Abia în 985. nu a ar tat nici atunci. avea 18 ani. fratele s u în vârst de 16 ani. nici mai târziu nici cel mai mic interes pentru treburile statului. iar averea sa confiscat . Moartea sa a l sat r gaz arabilor s se refac . hot rât i realist. Primejdia cea mai mare venea din cauza rebeliunilor magna ilor militari care de ineau mari latifundii (apostasiai). dup ase ani de succese militare. Vasile. Cel mai important reprezentant al dinastiei macedonene a adus imperiul pe culmile gloriei militare i puterii teritoriale. Skleros a fost înfrânt de c tre generalul Bardas Phokas. Phokas îns . de o energie debordant . parakimomen. Ambele r zmeri e aruncaser imperiului într-o profund criz 76 . pe când ducea o ultim campanie împotriva lui Skleros.dar chiar i antipatia împ ratului. rechemat din exil pentru a salva Imperiul (978). de i dup alte p reri el ar fi murit pe nea teptate fiind bolnav de tifos (11 ianuarie 976). care la moartea lui Ioan I Tzimiskes fiind major nu a mai fost necesar instituirea unei regen e.

În timpul domniei sale. Împ ratul. a unui corp expedi ionar de 6000 de varegi i al promisiunii de a trece la cre tinism. Noua biseric ruseasc a fost subordonat patriarhiei de Constantinopol. chefuia în v zul tuturor. Restabile te allelengyon. Vladimir urma s primeasc mâna porphyrogenetei Anna. Cre tinarea Rusiei. apucându-se de treab cu toat sârguin a (Mihail Psellos). Prin novela din 996 anula prescrip ia de 40 de ani asupra drepturilor asupra p mânturilor dobândite prin abuz de dyna i. se smulsese cu toate pânzele sus din via a de placuri. timp de mai multe veacuri. care. amenin ându-l din dou p r i deodat . apoi din nou Skleros i al ii începuser a râvni la domnie. din clipa în care Skleros. Cu ajutorul ru ilor Vasile l-a înfrânt în iarna anului 988 pe Phokas în apropiere de Chrysopolis. alt dat . Bardas va fi eliminat definitiv abia în anul urm tor. a fost de asemeni un important succes al Bizan ului. A continuat politica predecesorilor în sprijinul micilor proprietari de p mânt. în special puternicei familii Phokas. Stratio ii i propriet ile lor au fost încurajate de c tre împ rat.intern . În aceast situa ie critic . el care fusese iub re i nu se gândea decât la petreceri . ace tia fiind sili i s le restituie. dând o lovitur de gra ie aristocra iei latifundiare anatoliene. comori adunate de la arabi. în cursul unei lupte crâncene desf urate lâng Abydos. Vasile II a restructurat sistemul financiar al Imperiului. În politica sa intern împ ratul i-a propus s in în frâu puterea politic i pozi ia economic privilegiat a aristocra iei i a bisericii. îndeosebi a mân stirilor. varegii din Rusia kievian vor fi o trup de elit în Bizan . apoi Phokas. De acum înainte. obliga ia de cau iune mutual prin care marii proprietari sunt obliga i s pl teasc impozitele în locul ranilor insolvabili. fiind ultimul bazileu care s-a opus procesului de feudalizare. sora împ ratului. dac d m crezare cronicarilor bizantini. Posesiunile sud-italiene au fost i ele legate mai strâns de imperiu. . ori de la r zvr ti i. în schimbul trimiterii drujinei sale. Skleros. i str duindu-se s trag tot folosul din soarta lui domneasc i din tinere e. bazileul a strâns fabuloase bog ii. supraveghind îndeaproape administra ia teritoriilor recent dobândite. cel lalt uzurpator a capitulat în cele din urm . sub c m rile vistieriei punând s fie s pate adev rate labirinturi pentru a le 77 . Vasile al II-lea a recurs la ajutorul barbarilor i a încheiat un tratat de alian cu marele cneaz al Kievului. petrecut ceva mai târziu. iberi i de la bulgari. Vladimir Sviatoslavici. Vasile a organizat temeinic provinciile de margine din punct de vedere militar. Acest r zboi civil în care s-au manifestat contradic iile între concep ia imperial central i politica centrifug a marilor latifundiari a determinat evolu ia ulterioar a politicii lui Vasile II. .

de data aceasta cu centrul de greutate la Prespa. p trunzând pân în Moreea. În timp ce împ ratul era nevoit s fac fa atacurilor fatimizilor în Mesopotamia. o nou forma iune statul bulgar apusean . i nu se avânta în spuse f r sfâr it. Vasile. care la rândul s u atacase din nou Tessalonicul. pe drumul de întoarcere înspre Philoppopolis armata imperial fiind surprins de o ambuscad a cavaleriei bulgare din care împ ratul abia a sc pat cu via (august 986). r mânând holtei pân la moartea sa. Vasile II a fost un caz singular i prin aceea c nu s-a c s torit niciodat . a mobilizat trupele i le-a condus personal pân la Serdica. ci dimpotriv . pe care l-a redus la minimum. Anul 989 a însemnat o cotitur în istoria Imperiului. La nici un an dup încheierea primei faze a r zboaielor civile. cu toate c ar fi avut nevoie de un urma legitim. Nu punea pre pe ceremonial. astfel c Porphyrogeneta Anna a fost trimis în cele din urm în Rusia pentru a-l potoli pe cneaz. când i când. Ner bd torul Vladimir presa cu punerea în aplicare a tratatului încheiat. Samuil care i-a luat titlul de ar al Imperiului bulgar. În 991 Vasile II conduce o expedi ie de data aceasta victorioas contra bulgarilor. Vasile se deosebea îns de înainta ii s i. Dup un asediu de trei s pt mâni f r rezultat. Din 995 împ ratul a încredin at conducerea campaniilor antibulgare lui Nikephor Uranos. În pofida inteligen ei sale. nici pe podoabe ori ve minte. luându-l prizonier pe arul Romanos. nu era un intelectual ca Leon VI cel În elept sau Constantin VII Porphyrogenetul. Împ ratul Otto III. f r s stea pe gânduri. Vladimir atac i ia în st pânire Chersonesul în Crimeea. nu era pasionat de cultur i era departe de a fi un bun orator. educat în pre uire pentru Bizan i cultura clasic . fiul prin esei Theophano. ceea ce nu a f cut decât s sporeasc puterea lui Samuil care dobânde te acum coroana bulgar de jure. s se opreasc cam cum vorbesc ranii. Samuil î i întinsese controlul în Peninsula balcanic pân la Dyrrachion. Temerea cea mai mare a Bizan ului era îns aceea c cneazul kievian s-ar fi putut alia cu Samuil. Nu vorbea repede. Vasile II a dispus retragerea. îi pl cea s trunchieze vorba. Pentru a-i împrosp ta memoria împ ratului. Vasile II a jurat s se r zbune. a atacat Tessalia i sudul Macedoniei i a cucerit Larissa. Umilit în aceast confruntare în care aproape c î i pierduse armata.ad posti. cel mai important ora din regiune. purtând haine obi nuite atât la curte. nu renun ase la ideea unei c s torii cu o 78 . iar Chersonesul restituit. cât i în public. nu oamenii cu carte. nici cu vorbe alese. La moartea împ ratului visteria Imperiului avea un excedent de 220 de milioane de talan i. Dar Imperiul se confrunta acum cu chestiuni mult mai presante.

Sirmium pe Dun rea mijlocie. arul Samuil nu a rezistat la vederea acestei îngrozitoare priveli ti. taxele au fost 79 . Împ ratul Vasile II a dorit s expedieze cât mai repede chestiunea. Potrivit altor surse a c zut prad unui atac din care nu i-a mai revenit.000 de prizonieri bulgari fiind orbi i. Încântat chiar de perspectiva c s toriei. Bulgaria cu centrul la Skoplje în Macedonia.000 de lupt tori. cea mai tân r . ciupit de v rsat. de altfel nu s-a c s torit niciodat . Sunt organizate patru noi theme Paristrion (Paradunavon). Bulgaria este adus în întregime în st pânirea bazileilor bizantini pentru mai bine de un secol i jum tate. Bulgarii deveneau practic cet eni ai Imperiului. cei peste 14. Biserica autonom bulgar a fost retrogradat de la rangul de patriarhie la cel de arhiepiscopie. Sirmium (1018). oricum dorea s se retrag la mân stire. doar unui bulgar din o sut i-a fost cru at un ochi. teritoriul dintre Dun re i Balcani. împ ratul cucere te în decurs de patru ani Macedonia. Theodora. trimi ând în Bizan o solie care s rezolve cât mai rapid formalit ile în acest sens în fruntea c reia s-a aflat arhiepiscopul de Milan. Dalma ia la Adriatic . cel mai bogat cleric al apusului. Vasile II dobânde te pe bun dreptate acum supranumele i atributul de Bulgarocton. au organizat cucerirea Dalma iei pentru Imperiu. ob inând largi privilegii în comer ul levantin. cu centru la Silistra. Victoria decisiv de la Kimbalongos (Câmpulung) din trec toarea Kleidion în Strymonia (20 iulie 1014) a însemnat masacrarea a sute de oameni. fiind folosite toate resursele împotriva bulgarilor. i mai pu in atr g toare nici nu intra în discu ie. la rândul lor.i cap t zilelor prin otr vire. în subordinea c reia au fost a ezate episcopatele Silistrei i Vidinului. care înfruntase Bizan ul în lupta pentru hegemonie în Balcani înc dinainte de vremea hanului Krum. începând cu acest an. În lupte sângeroase. Thessalia i Bulgaria propriu-zis . Rezisten a urma ilor lui Samuil a fost curmat definitiv odat cu capitularea Ohridei i a ultimului bastion bulgar. De acum înaintarea bizantin în inima Bulgariei a fost asemuit cu curgerea lavei incandescente care a pârlit totul în calea ei. Teritoriile statului bulgar. punându. pentru a se putea dedica problemei bulgare. Armata bizantin num ra peste 40. În 1001 Imperiul încheie o pace pe zece ani cu fatimizii. murind dup dou zile. Abia acum. Vene ienii. este st vilit avântul regatului macedo-bulgar. ea sose te la Bari pentru a afla c Otto III murise (24 ianuarie 1002). Arnulf. Zoe îns . cu centrul la Ohrida. fosta them a Mesopotamiei apusene creat de Ioan I Tzimiskes în 971. au fost înglobate în structurile administrative ale Imperiului. cea mijlocie.Porphyrogetent . cea mai mare dintre nepoatele sale. dup întoarcerea lui Vasile al II-lea la teatrul de r zboi din Balcani. a fost aleas de arhiepiscop pentru împ ratul german. Eudokia.

Acum. au reu it s z d rniceasc ordinea 80 . o pânz de popula ie romanic întins din nordul Dun rii pân în Pind i la Salonic care este nevoit s convie uiasc al turi de sau chiar în simbioz cu popula ia slav . dar i latinofone. devenind peste un veac locuitorii mun ilor din Tessalia.i într-o anumit m sur autonomia. Sârbii. urma ii s i. În doar în 46 de ani. Victoriile Bulgaroctonului nu au fost din p cate dublate de o colonizare a p mânturilor depopulate sistematic în urma r zboaielor. neglijând armata.au fost întrerupte.men inute la cuantumuri rezonabile. conduc torii locali au fost men inu i. În perioada domina iei bizantine districtele locuite de bulgari au fost treptat doar în parte i anevoios infiltrate de greci. În acest fel teritorii extinse în loc s fie repopulate cu coloni ti greci au început acum s fie locuite de vlahi care au cunoscut o cre tere demografic puternic . Urma ii lui Vasile II au impus taxe exorbitante. f r s vrea. Distrugerea monarhiei bulgare a avut deopotriv un caracter politic i unul na ional. Se pare c o parte a acestor popula ii de blachoi au fost atrase spre aceste zone din cauza nesiguran ei în p r ile nordice. Preg tirile pentru o incursiune decisiv din Sicilia . Au fost 40 de ani de guvernare în care bazileul schimbase fundamental realit ile Imperiul bizantin a c rei extindere teritorial a atins cele mai largi limite i culmea puterii. croa ii i slavii de la Adriatic s-au ar tat i ei fideli supu i ai împ ratului. dup o t cere de secole sunt men iona i pentru prima dat vlahii (blachoi) din Balcani. drumul dec derii Imperiului. restric ii fiscale severe i au fost total dezinteresa i de o politic social s n toas .care ar fi urmat s smulg insula din mâinile arabilor i s readuc acest spa iu în grani ele Imperiului . în vremea lui Vasile II. teritoriile din Balcanii erau în întregime incluse administrativ Imperiului sau vasale acestuia. 4. în teritoriile unde ungurii i pecenegii începeau s se extind . Murind f r urma i. slavii uni i cu bulgarii amenin au comunit ile grecofone.1 Perioada domina iei civile în Bizan Bizan ul nu mai cunoscuse din vremea lui Iustinian cel Mare o asemenea epoc de glorie. ace tia p strându.4 Dezastrul militar i refacerea comnen (1025-1143) 4. iar aristocra ia a reu it în parte s dobândeasc func ii în aparatul imperial. Corolarul politicii în Orient a reprezentat încorporarea unor teritorii din Iberia (Georgia) i recâ tigarea Armeniei. împ ratul murind în decembrie 1025. Bulgarii i-au p strat îns na ionalitatea care va cunoa te o putere deosebit odat cu al doilea Imperiu bulgar din secolul al XII-lea.4. Vasile II a preg tit.

se recursese nu numai la monopolul vânz rii grânelor. dinastia macedonean se stingea. Din nenorocire 81 . Pecenegii trimi i în Asia nu erau de încredere pentru imperiu. Acum la 65 de ani era bolnav de gut . nu putea s le mai opun o armat capabil s le închid calea. Împ ratul Constantin al VIII-lea (1025-1028). spre a servi sub comanda unor strategi care nu erau niciodat l sa i s îmb trâneasc în acela i loc. reac iona la cea mai vag suspiciune plin de cruzime. chemând adesea în ajutor pe barbari. amator de cai. care au servit imperiului în timpul lui Vasile II. disciplina i. nici s fac mar uri lungi spre a interveni eficient în punctele amenin ate. dorind s -l alunge pe împ rat i s -l înlocuiasc cu un altul pe placul ei. chipe . sora Zoei. de stratio i bine înarma i. Imperiul a intrat într-o epoc de declin general.stabilit de el. datorit politicii sale fiscale. întemeietorul unei noi dinastii (1081). dar i la desp gubirile pe care orice proprietar de p mânt stratiotic era liber s le pl teasc pentru a fi scutit de serviciul militar. În 1056. Spondylos i Simeon. se r sculau mai ales provinciile din Asia Mic . ea încheindu-se abia odat cu ascensiunea lui Alexios Comnenos. În aceast situa ie militar dezastruoas . O singur categorie se bucura de incompeten a lui Constantin VIII. aristocra ia anatolian . împotriva c ruia. Împ r teasa Zoe i-a ridicat pe fiecare din cei trei so i la demnitatea imperial . Eustathios. înzestra i cu cai buni. au marcat aceast perioad nefast . dispunând executarea sau mutilarea f r judecat a celor b nui i. în vreme ce împ ratul. Imperiul. A rezultat de aici c doar cei care nu puteau s verse tezaurului imperial taxa de scutagiu se înf i au la oaste. pe care au urcat în cea mai mare parte împ ra i incapabili. a fost un personaj totalmente opus Bulgaroctonului. lipsit de orice moralitate.i asume responsabilitatea guvern rii. se temea s . vân toare i circ. Conducerea imperiului a fost practic încredin at eunucilor palatului Nicolae. fratele lui Vasile al II-lea. de i înzestrat cu elocven i mult mai cultivat decât fratele s u mai mare. Constantin al VIII-lea a inaugurat epoca antimilitar ce va caracteriza perioada de criz a veacului al XI-lea. care s aib interesul de a purta r zboiul pentru ap rarea propriilor p mânturi. Cei mai valoro i generali. ei tr dând adesea. l sându-se acaparat de pl cerile vie ii. la moartea împ r tesei Theodora. împ ratul recurge la sc derea valoric a monedelor prin mic orarea cantit ii de metal pre ios con inut de acestea. Ar fi fost nevoie de provinciali devota i. Schimb rile frecvente la tron. Dar pentru a face rost de bani în scopul mul umirii aristocra iei de func ii constantinopolitane. de teama uzurp rii. s h ituiasc bandele care întreprindeau raiduri. care a reac ionat cu o lovitur de stat. au fost destitui i.

Cu toate acestea. m sur ce mic oreaz veniturile statului. se pare c l-a otr vit pentru a-l aduce pe tron pe mult mai tân rul avea sub 30 de ani . devenind al doilea so al s u. murind la scurt timp. astfel c trupele imperiale fidele Bulgaroctonului au în bu it în fa revolta. Domnia lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034) a fost reprezentativ pentru perioad de adâncire a crizei imperiului. Domnia sa a fost dominat de dorin a de m rire i putere a fra ilor s i eunuci. fiecare fiind preocupat de propriul câ tig. înfrânt în cele din urm de împ rat. Prin politica sa fiscal i de grecizare a provocat r scoale în Balcani. magna ii din Asia Mic nu i-au putut uni for ele. Zoe. plictisit de so ul s u care o neglija. uneori chiar i ereditar. una din m surile principale luate de Romanos al III-lea. mai ales cea a arului Petru Daian / Delianos (1040-1041). sub amenin area cu orbirea. prefectul capitalei Romanos a fost ales ca succesor chiar de c tre Constantin VIII cu câteva zile înainte de a muri. s divor eze de so ia sa i s se c s toreasc cu fiica împ ratului. intrau acum în mâinile de in torului de pronoia . sim indu.pentru ei. cu mari propriet i lucrate cu rani aservi i. Pe Zoe aproape c a inut-o captiv de team s nu aib i el soarta lui Romanos III. dup am gitoare victorii împotriva arabilor din Asia Mic . marile latifundii s-au ref cut rapid. Revocarea allelengyon-ului. a fost înfrânt de c tre ace tia într-o ambuscad .i sfâr itul aproape. croind drum ofensivei marii propriet i funciare în defavoarea micii propriet i r ne ti libere sau stratiotice. fiind obligat de împ rat. împ ratul reu ind doar cu ajutorul g rzii sale de varegi s . chiar în ziua urm toare mor ii lui Romanos III. El s-a dovedit total incapabil de a face fa gravelor probleme interne i externe cu care s-a confruntat imperiul. spa iul anatolian ajungând în situa ia din veacul al VI-lea. deoarece impozitele. a afectat masiv politica agrar tradi ional a imperiului. 82 . La cei 56 de ani ai ei. La o vârst destul de înaintat . Zoe. De la mijlocul secolului al XI-lea s-a creat institu ia numit pronoia prin care se predau nobilimii i solda ilor posesiuni imobiliare spre folosin nelimitat . pe via . Mihail IV suferea de epilepsie i s-a retras la m n stire c lug rindu-se.i chipe ul Mihail al IV-lea Paphlagonianul (1034-1041). în vreme ce Serbia a început s se desprind tot mai mult de Imperiu. mai ales Ioan Orfanotroful ( hr nitorul orfanilor .i g seasc sc parea în Antiohia. percepute odinioar de la rani. având în grij azilurile imperiului). În 1030. Romanos III f cea parte el însu i dintr-o familie de dyna i anatolieni. care de mult vreme îi era amant. aproape 60 de ani.

astfel încât Mihail IV se v zuse nevoit s -l exileze. Zoe. unde încercaser s se ad posteasc . 83 . Constantin. tot eunuc. cea din urm reprezentant a dinastiei macedonene. Tot acum se consolideaz bazele guvern rii aristocra iei senatoriale. sora mai tân r a Zoei. iar Theodora încoronat ca împ r teasc (20 aprilie 1042). început deja dup moartea lui Vasile II Bulgaroctonul. Abuzurile i corup ia s-au amplificat i au ajuns la dimensiuni incredibile chiar i pentru Bizan . Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). chiar i garda personal ezita în a-i lua ap rarea. Nu o suporta nici pe împ r teas . o pedeaps pe care o aplicase altora cu mare râvn . ajuns la apogeu. nimeni nu mai avea încredere în bunele inten ii ale lui Mihail Kalaphates. noul împ rat s-a n pustit asupra vistieriei i a sec tuit-o pân la ultimul ban (Psellos). din cale afar de frumos i fa de care insa iabila împ r teas ar tase o simpatie clar . locul s u va fi acordat de împ rat unui alt unchi al s u. anume cu Constantin bogat. Tiranul împreun cu unchiul s u au fost târâ i afar din mân stirea lui Studios. La vederea împ r tesei în straie de c lug ri . În vremea sa se accentueaz criza statului bizantin. Mihail V a fost depus de c tre senat. rechemat din exil. Zoe domnea acum în asociere Theodora. Bizan ul a reu it s resping o ultim incursiune a ru ilor lui Iaroslav cel În elept (1043). prin primirea în rândurile acesteia a unor homines novi. ultima dat când Bizan ul a fost cârmuit de c tre femei. care a reu it astfel s .i p streze influen a la curte. iar la palat împ ratul nu mai avea nici un sprijin. nepot de fiu al lui Mihail al IV-lea. Se în ela îns . nu putea rezista ispitei de a se mai m rita înc o dat . a exilat-o pe Zoe i a pus s fie tuns c lug ri . nici pe mul i din familie. construc iile somptuoase i darurile f cute favori ilor au epuizat tezaurul lui Vasile al II-lea. cu un mare apetit pentru lux i flu turatic. iar în vest o ultim încercare de a-i alunga pe arabi din Sicilia e ueaz . Seme indu-se peste m sur . o recheam pe Zoe. i au fost orbi i. Înfrico at c va fi ucis de mul ime. nobil.Tronul a fost preluat de Mihail al V-lea Kalaphates / C l f tuitorul (1041-1042). devine cel de-al treilea so al Zoei. ceea ce a provocat o r zmeri de propor ii a popula iei indignate în capital . proveni i din cercurile or enimii constantinopolitane. în pofida dezam girilor prin care trecuse. Casele rubedeniilor împ ratului au fost f cute una cu p mântul. Fastul de la curte. ulterior rela iile comerciale i culturale cu Rusia devenind pa nice i înfloritoare. adoptat ca fiu de c tre aceea i împ r teas Zoe la insisten ele atotputernicului eunuc Ioan Orfanotroful. F r sim politic. Patriarhul Alexie Studitul o rechemase cu o zi înainte pe Theodora. Imperiul era îns tot mai frecvent atacat de pecenegi. De acum în cel de-al 64-lea an al vie ii sale.

se ajunge la o excomunicare reciproc . cu toate c excomunic rile reciproce au fost anulate în 1967. se ajunge la Marea schism a celor dou Biserici. Dup o lupt cu pierderi grave de ambele p r i. a fost în fapt marioneta lui Parasponylos. În ciuda tuturor a r mas iubit de poporul Constantinopolului care vedea în ea singura femeie cu suflet nobil i cu chip minunat. fost logothet al vistieriei strotiotice. mai ales modalitatea împ rt aniei (16 iulie 1054). patriarhul a rostit anatema împotriva papei Leon IX i a Bisericii romane. de unde i se trage supranumele. a adar succesiunea la tron.Constantin IX a încercat s trateze cu papa Leon al IX-lea ap rarea comun a Italiei împotriva normanzilor. tiind mai bine s se supun decât s porunceasc . Sf tuit de patriarh. prin care îi oferea acestuia titlul de cezar. adoptat de împ r teas cu pu in înainte.domnind autocratic . Astfel. cu toate acestea prin intermediul ei. La 8 iunie 1057 armata. în sinodul inut la Sfânta Sofia. clericilor i credincio ilor Bisericii r s ritene. La moartea ultimei reprezentante a dinastiei macedonene (1956) pe tron va urca vârstnicul senator Mihail al VI-lea Bringas Stratiotikos (1056-1057). având adeziunea majorit ii themelor din Asia Mic . singura femeie slobod i st pân între to i de acela i sânge. Favoritul ei a fost protosynkellos-ul Leon Parasponylos. 84 . dar patriarhul Mihail Kerullarios nu este dispus s fac vreun compromis fa de inova iile apusenilor (immaculata conceptio. Mihail VI a consim it s abdice în cele din urm i s-a c lug rit. În ciuda interven iilor împ ratului. 26) Dup moartea lui Constantin Monomahul (1055) tronul r mâne în întregime Theodorei. ea d inuind înc . în istoria statului bizantin r mânând o figur important . la fel de dificil i nesuferit ca i ea. Cardinalul Humbert. Zoe moare în 1050. de i patetic . nu mai pu in de patru împ ra i au ajuns în fruntea Imperiului. care . îl proclam ca împ rat pe Isaac I Comnenul (1057-1059). autorul Chronografiei. la 1054. fiic i nepoat i str nepoat de împ rat (Psellos VI. total opus prin caracter surorii sale. împ ratul legitim trimite în tab ra lui Isaac o solie în frunte cu Mihail Psellos. eful aparatului de stat. mo tenitoare legiuit a cununii împ r te ti. mai preocupat de unguente i de patul matrimonial decât de afacerile statului. eful delega iei papale. În acest scop este convocat la Constantinopol un sinod (ianuarie 1054). nici m car cu patriarhul Kerullarios. generalii înl turându-l de la putere. a prezentat actul de excomunicare a lui Kerullarios. Delega ii papali au p r sit în grab capitala Bizan ului. împ rt ania cu azim i mai ales doctrina primatului papal i a infailibilit ii papei). Mihail VI a aruncat Imperiul în anarhie prin comportamentul s u nechibzuit. aducând în prim plan motive legate de rit.nu s-a în eles în chestiunile guvern rii cu aproape nimeni.

în spe ale parecilor. iar un sinod convocat de urgen l-a înl turat din func ie (1059). s-a gr bit s taie r ul din r d cin i asta imediat dup ce s-A f cut st pân pe împ r teasca putere. contemporan cu evenimentele.i sec tuiasc visteriile ca s . Doar armata se mai afla de partea lui Isaac. Nemul umirea nobilimii militare i latifundiare. A a stând lucrurile. ci ca s împart civililor favoruri i daruri de mare pre . Oricum. i s poat necinsti atât faptul virtu ii cât i numele ei! Dar împ ratul de acum. ceea ce d dea conflictului un pronun at caracter politic. care nu. arat i situa ia grav în care ajunsese Bizan ul (VII. s resping un atac amenin tor venit din partea ungurilor i s in în ah pe temu ii 85 . 59): Adeseori am ar tat c împ ra ii care-l precedaser obi nuiau s . eu am s te dobor ). Kerullarios care încercase s instituie întâietatea puterii spirituale asupra celei laice se aflase în conflict cu to i împ ra ii.i d deau obolul la adunarea d rilor. Ca urmare a protestului s u vehement ( Eu te-am în l at. reu ind s apere cu succes grani ele r s ritene împotriva turcilor selgiucizi din Anatolia. împ r eau avutul împ r tesc în trei p r i. iar pe cea de-a treia pentru ca tot soiul de trântori. atr gând. i v zând c nimeni nu mai era în stare s pun stavil atacurilor i pr d ciunilor f cute de barbari. Isaac a demarat o politic financiar riguroas necesar dup trei decenii de risip . i schisma celor dou Biserici. a recurs la confiscarea propriet ilor unor dyna i i chiar ale mân stirilor. care mai înainte fusese num rat printre frunta ii o tilor. ei nu mai foloseau veniturile publice în scopul întocmirii o tilor. popularitatea împ ratului a sc zut rapid în urma destituirii patriarhului. gr bit s . s se poat desf ta. tic losule. A fost a adar un împ rat harnic. pe una sortind-o pl cerilor. plin de furie. dar i a Bisericii nu a întârziat.i chiverniseasc atât treburile ost e ti.Scurta domnie a lui Isaac Comnenul reprezint prima reac ie a aristocra iei militare împotriva aristocra iei civile i înt rirea pozi iei militare a Imperiului. i care din nenum rate semne sim ise ce anume f cea ca împ r ia romeilor s fie privit cu atâta dispre . Psellos. Patriarhul a murit. cât i pe cele ale politicii civile (Psellos VII. înainte de a se pronun a sentin a. În pofida faptului c era un reprezentant al aristocra iei provinciale. 44). puterea popoarelor vecine crescuse. de i vina îi apar ine doar pe jum tate. în elegând c în vreme ce la noi totul se ducea de râp . patriarhul Mihail Kerullarios a fost arestat. alta zidirii de cl diri cât mai frumoase. ap rând interesele ranilor.i poat împlini propriile pofte. a stimulat dezvoltarea me te ugurilor i a reorganizat armata.

i desemna succesorul.i sfâr itul aproape. a f cut concesii i dona ii aristocra iei civile. iar normanzii des vâr esc cucerirea sudului Italiei. în ciuda opozi iei lui Mihail Psellos i Ioan Dukas. dându. Cu s n tatea ubrezit . reprezentantul aristocra iei constantinopolitane din rândul intelectualilor care reînviaser universitatea. Constantin al X-lea (1059-1067). care i-a folosit influen a în acest sens. asupra c ruia influen a lui Psellos a fost covâr itoare.pecenegi care au trecut Dun rea în mai multe rânduri.regent în numele viitorului împ rat Mihail VII decide cu responsabilitate s se c s toreasc cu generalul Romanos Diogenes (31 decembrie 1067). Constantin î i punea întrebarea dac este necesar trimiterea de trupe. sim indu. a devenit clar c domnia sa fusese doar o mic întrerupere a dec derii Imperiului. atr gându.4. împin i la rândul lor de c tre uzi. ungurii ocup în aceea i vreme Belgradul.000 de oameni pân în inima Greciei i au pustiit totul în calea lor. 4. care pune pe prim plan ap rarea Imperiului. împ r teasa Eudokia . crescând enorm puterea func ionarilor de care depindea întreaga administrare a Imperiului. Ca reprezentant al aristocra iei anatoliene era direct interesat. în r s rit turcii selgiucizi atac Armenia i devin st pâni în estul Anatoliei. împ ratul s-a retras la mân stirea Studios. Constantin Noul bazileu. Romanos IV a mobilizat solda ii themelor din Asia Mic .i prin 86 . Pecenegii i uzii. de i fusese pus s jure c nu se va rec s tori. fratele fostului împ rat. Din bugetul statului cea mai mare parte era destinat acum armatei. nu a continuat politica de consolidare a autorit ii centrale. un intelectual preocupat mai mult de înv tur i dispute juridice. înrudit cu fostul patriarh Kerullarios. La moartea împ ratului criza Imperiul era atât de grav . fiind hot rât s elimine pericolul selgiucid. inu i în frâu de Isaac. dac facem abstrac ie de încerc rile lui Isaac Comnenul. În schimb a încercat s redreseze vistieria prin m suri ira ionale i neîn eleptele de reducere în primul rând a cheltuielilor armatei tocmai acum când grani ele erau înc lcate atât în apus. încât. Pr bu irea st pânirii bizantine în Asia Mic Romanos al IV-lea (1068-1071) este cel dintâi de la Vasile II.2 Înfrângerea de la Mantzikert.i seama c mercenarii i tagmata nu erau suficien i în fa a primejdiei. În tot acest timp. A poruncit s fie adus Constantin Dukas. nu înainte de a. La scurt vreme dup moartea lui Isaac Comnenul. în mâna c rora se afla de fapt puterea politic . au n v lit în num r de 600. agreat i de cronograful Mihail Psellos. cât i în r s rit.

a ref cut în parte domeniul imperial. Era pentru întâia dat când un împ rat bizantin c dea prizonier în mâinile barbarilor. ci doar predarea ora elor Manzikert. normanzi în vest. sultanul Alp Arslan a înaintat într-o alt direc ie. Romanos r mânând doar cu jum tate din trupe. Din 1065 turcii uguzi fac incursiuni de jaf în nordul Balcanilor. iar în anul urm tor acesta ocup Reggio. Edessa i Hieropolis. a contribuit hot râtor la înfrângerea bizantinilor în b t lia de la Mantzikert (19 august 1071). În 1059 normandul Robert Guiscard este recunoscut de c tre pap ca duce al Apuliei. sose te o nou solie bizantin care de aceast dat îi adreseaz un ultimatum. cu care a trebuit s -i înfrunte pe turcii selgiucizi. fiind decis s distrug califatul fatimid. O parte a armatei bizantine.aceste m suri du m nia nobilimii de la curte. cauza familiei Ducas ar fi fost sortit e ecului. ora cucerit de c tre Bizan în urm cu trei ani. Antiohia. Romanos ajunge la Mantzikert care capituleaz de îndat f r s fi opus rezisten . adunând noi trupe pentru confruntarea care devenea inevitabil . Sultanul întrerupe campania împotriva Fatimizilor i se retrage în grab . aflat sub conducerea lui Josif Tarchaniotes. Dup câteva s pt mâni. precum i pecenegi i uzi în nord. cea de-a treia campanie îns i-a fost fatal . Imperiul este amenin at de la jum tatea secolului al XI-lea pe trei fronturi: de c tre turcii selgiucizi în est. împ ratul a fost r nit i luat prizonier de c tre sultanul Alp-Arslan. ajungând pân la Edessa. Selgiucizii au pus st pânire pe Melitene (1058). Sultanul nici m car nu a cerut Armenia. Dac Romanos ar fi avut succes în lupta contra selgiucizilor. De-abia începuse asediul când prime te vestea sosit de la împ ratul bizantin c este dispus s prelungeasc armisti iul i c în propune s schimbe Mantzikert i Arche pentru Hieropolis din Siria. În timp ce armata bizantin m r luia prin Anatolia. vreme în care Alp Aslan renun la cucerirea Edessei i înainteaz spre Aleppo. Tr darea trupelor de mercenari conduse de Andronic Dukas. trebuind s asigure arergarda. Se zvonise chiar c împ ratul fusese ucis în lupt . a p r sit câmpul de lupt . În 1068-69 Romanos Diogenes a întreprins dou campanii reu ite împotriva selgiucizilor. care. ceea ce a sc zut moralul solda ilor. Cu toate c a luptat cu sabia în mân . Sebasteia (1059) i Caesarea (1067). trimis înspre Ahlat. pacea care se încheie acum fiind nici pe departe atât de umilitoare pe cât afirm unii istorici contemporani evenimentelor. cucerind fort re ele Manzikert i Arche . Ortranto i Brindisi. Sultanul l-a tratat pe bazileu cu deferen i ospitalitate. În plus dorea mâna unei 87 . Pentru a contracara periculoasa opulen a aristocra iei latifundiare. a fugit din calea selgiucizilor.

care avea o mare influen . împ ratul îi va înl tura pe cei doi favori i. astfel c din acest moment. O cauz major a deterior rii pozi iei strategice a Imperiului a fost dificultatea trupelor imperiale de a trece de la campaniile ofensive la cele defensive pe mai multe fronturi în acela i timp. deceniul care urmeaz deschide faza crizei violente ce va aduce imperiul în pragul pr bu irii. încât la scurt timp împ ratul moare. Acesta va încerca. La curtea din Constantinopol se crease deja o atmosfer de nesiguran i nehot râre. P r sit de to i. Între timp normanzii lui Robert Guiscard cuceriser dup un îndelung asediu capitala bizantin a Apuliei. ceea ce a intensificat amploarea noilor invazii. Mai grav. Ulterior. dar în confruntarea cu armata lui Mihail al VII-lea. Romanos va încerca s . Bari. Faptul c cele mai importante personaje politice erau mai interesate în a dobândi puterea personal la Constantinopol decât în crearea unei coeziuni care s apere Imperiul a agravat i mai mult situa ia. menit s l rgeasc baza social a guvern rii civile. fiul lui Constantin X i al Eudokiei. Asia Mic era i ea pierdut . Ordinul a fost dus la îndeplinire cu atâta s lb ticie i nepricepere. cele mai importante armate bizantine au fost retrase de la frontiere. În privin a r scump r rii împ ratului a pretins un milion i jum tate de nomisme. inclusiv Mihail Psellos. Mihail Psellos i Ioan Dukas.i redobândeasc tronul. Romanos s-a predat cu condi ia salvconductului.000 de nomisme. ceea ce pecetluia i sfâr itul st pânirii romeilor în Italia. în care statul bizantin mai d dea înc iluzia puterii i tr iniciei de odinioar . din cauza incapacit ii de guvernare a împ ratului. armatele implicat în conflictul intern au angajat mercenari. condus de Constantin Dukas. Dac criza imperiului cunoscuse o faz latent pân la înfrângerea de la Mantzikert. În timpul loviturilor de stat din vremea lui Isaac Comnenul (1057) i rebeliunii lui Dukas care a urmat captur rii lui Romanos IV în 1071. puterea fiind preluat pân la sfâr itul domniei sale de eunucul Nichefori . Partizanii familiei Dukas. proclamându-l împ rat pe Mihail al VII-lea Dukas (1071-1078). iar extern un lan de dezastre. Domnia nefast a lui Mihail al VII-lea v de te în interior c derea întregului sistem de guvernare. 88 . s promoveze o politic îndreptat împotriva aristocra iei. Bizan ul înceteaz a mai fi o mare putere. invocând vechile principii ale monarhiei centralizate. devenit logothet. dar ordinul de la Constantinopol era ca el s fie orbit. este înfrânt în mai multe lupte. Anul 1071 semnific o lovitur pe dou flancuri suferit de Imperiul bizantin. au preluat conducerea statului.fiice a împ ratului pentru unul dintre fiii s i i un tribut anual de 360.

Ia na tere un principat peceneg la Dun re în frunte cu Tatu. a ierarhiei func iilor publice. controlul bizantin se pr bu ea rapid în Asia Mic . care fusese trimis din Bagdad s preia controlul asupra zonelor cucerite de turci în Anatolia. Suleiman va transforma Niceea. 4. angajeaz turci pentru a reu i s elimine pericolul. descendent al dinastiei selgiucide aflate la putere. ca urmare a alian elor dintre conduc torii selgiucizi i generalii trimi i de familia Dukas în scopul anihil rii diferi ilor pretenden i la tronul Imperiului bizantin. iar apoi pe Mihail Voislav ca rex Sclavorum al jupanatului de Zeta (1077). Acestea au fost pân în cele din urm înfrânte cu ajutorul talentatului general Alexios Comnenul.3 Regimul aristocra iei militare (1081-1204). i s -l aclame drept împ rat. În trecut acest sistem fusese în 89 . Ca r splat pentru serviciile sale. aflat atât de aproape de capitala Imperiului bizantin. ceea ce extinde aria de influen a papalit ii în Balcani. Cu Alexios I (1081-1118) se instaureaz suprema ia aristocra iei militare asupra celei civile. cu ajutorul unor trupe de mercenari i al cezarului Ioan Dukas reu ind s intre în Constantinopol i s preia puterea la 1 aprilie 1081. pe Nikephoros III Botaneiates (1078-1081). mercenar normand aflat în serviciul Bizan ului. a schimbat principiul de guvernare. Dinastia Comnenilor. Ioan Dukas. Prin reforma radical a cursus honorum. din cauza foametei. În aceea i vreme. B trânul general Nikephoros Botaneiates l-a luat chiar în serviciul s u pe emirul Suleiman. Domnia lui Nikephoros Botaneiates va fi mereu zguduit de lupte interne i de revolte ale contracandida ilor la tron. în 1078. trimis cu trupe. Curând acesta va ridica el însu i preten ii la tron. Supravie uirea lui Alexios avea nevoie de sprijinul marilor neamuri aristocratice. iar prin el însu i ajunsese la putere o familie greac din Anatolia înrudit matrimonial i prin consangvinitate cu cele mai importante dintre acestea. În deceniul reprezentat de domniile lui Mihail VII i Botaneiates (10711081) Imperiul asist neputincios la formarea unor state pe teritoriul s u. Botaneiates a acordat emirului înspre ap rare puternica fortifica ie a Niceei. În lipsa unei conduceri locale. Când Russel Balliol. în centru al st pânirii selgiucide din Anatolia. o r scoal izbucnit în Constantinopol. Papa Grigore al VII-lea îl încoroneaz pe Demetrius Zvonimir ca rege al Croa iei (1076). reu ise s preia st pânirea asupra vechii theme Armeniakon i înainta spre capitala Imperiului. turcii selgiucizi au întemeiat sultanatul de Ikonion (Rum). f r de care nu ar fi reu it s -l r stoarne pe Mihail VII.În condi iile anarhiei instalate.4. a f cut ca mul imea s -l înl ture pe Mihail al VII-lea i pe Nichefori .

care a sprijinit i reformarea mân stirilor.4. Împ ratul va deveni epistemonarkhes. rolul tradi ional de preeminen al împ ratului în diriguirea chestiunilor biserice ti fiind restaurat. pecenegi i turcopoli. Alexios a înl turat func iile care reveneau mai devreme eunucilor i a creat o administra ie a palatului compus mai ales din membri ai familiei sale. 4. Pentru asigurarea mijloacelor financiare. Justificarea normanzilor era aceea c ac ioneaz pentru restaurarea pe tronul Bizan ului a lui Mihail VII Dukas. la care a ad ugat i alte trupe de mercenari.primul rând ierarhic i mai pu in dinastic. Cuceririle selgiucide În aceast vreme Robert Guiscard i fiul s u Bohemund au pus st pânire pe insula Corfu. care ei în i i î i vedeau 90 . De acum cezaropapismul este victorios. a revenit unui cumnat al împ ratului. Rangul de protosebastos. acordând o aten ie deosebit trupelor de elit formate din solda i devota i împ ratului educa i de tineri la palat.1 Invazia normand i peceneg . Alexios Comnenul apeleaz la ajutorul vene ienilor. disciplinator al Bisericii. Supralicitarea func iilor de-a lungul secolului al XI-lea a adus cu sine o pr bu ire a vechiului cursus honorum. rol pe care Alexios i-l asum . de acum sebastocrator devenind func ia imediat urm toare împ ratului i încredin at de Alexios fratelui s u mai mare Isaac. iar influentul curent al bogomililor a fost sever reprimat. Titlul de sebastos devine o prerogativ a familiei imperiale. Alexios a m rit impozitele. dar a men inut în serviciul s u pe normanzi. acum baza o constituie pronoia. Alexios va restructura armata. aflate de acum sub control imperial. a devalorizat moneda i nu a ezitat s recurg chiar la confiscarea bunurilor Bisericii. Dac recompensarea serviciilor îndeplinite anterior era realizat prin salarii i venituri. Aparatul birocratic care devenise extrem de stufos a fost drastic redus. pronoiarii începând s dobândeasc tr s turi care îi apropie de statutul cavalerilor apuseni. iar apoi au trecut în Dalma ia i au asediat Dyrrhachion (Durazzo / Durres) în Albania. Doi patriarhi au fost schimba i de c tre împ rat. Alexios l-a reconstruit prin crearea unor noi ranguri destinate exclusiv Comnenilor.i între in trupele necesare ap r rii Imperiului. Prin aceast m sur era vizat înt rirea puterii de ap rare a imperiului.3. dar care oficial este introdus ulterior de c tre Manuel I Comnenul la 1166. existent anterior. mari domenii funciare cu titlu viager acordate din domeniul imperial nobilimii grece ti care din veniturile acestora urmau s . Membrii familiei imperiale nu puteau impune de jure i de la sine în eles rangul la curte.

alia i cu emirul. cucerind Dyrrhachion. inut în prezen a papei Urban al IIlea. o amenin are poten ial erau îns de acum cumanii. pu ini au supravie uit ca s vad capturarea cre tin a Ierusalimului în 1099. ducând r zboaie de cucerire împotriva turcilor selgiucizi. înfrân i de Alexios în 1094. For ele normande înaintau acum direct pe Via Egnatia. dar for ele terestre normande reu esc s îi înfrâng pe bizantini. solii lui Alexios I Comnenul au cerut ajutor contra turcilor. Cei pu ini r ma i în via s-au reîmbarcat. î i construie te o flot cu care ocup litoralul Asiei Mici i insulele Chios. Samos i Rhodos (1088-1089). asediaz Constantinopolul dinspre mare i uscat. În Peninsula balcanic au jefuit ora ele Philipopoli i Adrianopole. Dup ce cump r pacea cu Tzachas. Între timp. Tzachas. doar cu ajutorul cavalerilor trimi i de contele de Flandra i al unei armate cumane au reu it bizantinii s -i înfrâng pe asediatori la Lebunion în Tracia (1091). pentru c nu aveau anse. Împ ratul Alexios nu le-a deschis por ile.4. Mitylene. 4. În octombrie 1096 au ajuns la Constantinopol. pr dând pe drum pe evreii care erau cei mai boga i i de-a lungul Dun rii. ceea ce reface grani a Imperiului pe Dun re. i în paralel înspre Epir i Macedonia. în dorin a de a elibera aceast ar i Sfântul Mormânt. pe Rin. 91 . De i au fost numero i. Pecenegii. ajung la Niceea unde peste 3000 de cre tini au fost masacra i.amenin ate interesele în Adriatica. Suleiman ocup Antiohia. Paralel cu cruciada nobililor s-a format o cruciad a s racilor . Papa nu prev zuse entuziasmul popular stârnit de cruciada sa în rândul or enilor simpli i ai r nimii. De i au fost preveni i de bizantini s nu se angajeze în lupte directe cu turcii. spre Tessalonik.2 Cruciada I i Bizan ul În 1096 crucia ii au pornit din Apus spre Palestina. originar din Amiens. în conciliul de la Piacenza. doar o mic parte a reu it s ajung în Orientul mijlociu. le-a oferit îns cor bii pentru a ajunge în Asia Mic . Alexios I trebuise s ofere în 1082 Vene iei privilegii comerciale în imperiu i cartiere în Constantinopol. ceea ce va avea consecin e grave pentru Imperiu.3. Pericolul peceneg fusese înl turat. Au plecat în cete neorganizate. Ca i cum toate aceste nenorociri nu ar fi fost îndeajuns. f r ca Alexios s poat interveni. Deja în 1095. zdrobind flota normand . emirul de Smyrna. În schimbul ajutorului primit. Cel mai mare i mai important grup al crucia ilor s raci era recrutat i condus de un predicator cunoscut drept Petru Eremitul. Abia moartea lui Robert Guiscard i izbucnirea unui r zboi civil între fiii s i (1085) a înl turat primejdia normand .

i atinge propriile scopuri.Armatele nobililor crucia i conduse de Godefroy de Bouillon i de principele Bohemund au sosit la Constantinopol între noiembrie 1096 i mai 1097. dar nu a fost capturat decât la 3 iunie 1098. ar fi putut s fac de fapt i normanzii de aceast dat . ceea ce a confirmat suspiciunile acestora c Alexios inten iona s -i foloseasc pe crucia i pentru a. În mare. au atacat primul obiectiv major. armat care sosise prea târziu în ajutorul ap r torilor turci ai Antiohiei. Acest fapt a creat disensiuni în chiar tab ra crucia ilor i a dus la izbucnirea unui r zboi bizantino-normand (1099-1100). Crucia ii au fost curând dup aceea ataca i de o armat de înt rire din Al Mawsil (acum în Irak). Efes i Sardes. Curând dup c derea Niceei. La 1 iulie 1097. de i majoritatea s-au supus în cele din urm primeau de la bizantini cor bii i provizii în schimbul jur mântului de fidelitate -. Împreun cu bizantinii. Împ ratul bizantin Alexios I Comnenul a f cut presiuni asupra crucia ilor de a-i ceda toate fostele teritorii bizantine care urmau s fie recucerite. În mai 1097. ora ul s-a predat în primul rând bizantinilor. profitând de luptele acestora cu selgiucizii. crucia ii au întâlnit principala armat selgiucid a Anatoliei la Dorylaeum. Ca rezultat crucia ii au întâmpinat doar o rezisten sc zut de-a lungul restului campaniei în Asia Mic . Laordicea i Tripoli. Ora ul a fost asediat în 21 octombrie 1097. pe coastele Siriei. În iunie. Conduc torii nu au fost de acord cu aceste cereri. Bizan ul nu le-a acordat încredere. în timpul primei cruciade. Niceea. Ceea ce au f cut vene ienii în cruciada a IV-a. urm torul obiectiv fiind Antiohia. Bohemund. de i cucerirea Constantinopolului i a imperiului fusese mereu inta lui Bohemund. departe de Constantinopol. Armata bizantin a ocupat ora ele Smyrna. prima cruciad nu a distrus Imperiul bizantin. crucia ii au ob inut o important victorie aici i aproape au anihilat for a turceasc . i. capitala turcilor anatolieni. Dup ce crucia ii au cucerit Ierusalimul i au întemeiat regatul Ierusalimului i sistemul de state cruciate. Occidentul fiind deja superior din punct de vedere tehnic i militar. prin tratative separate. f r ca Bizan ul s se poat opune. bizantinii au ocupat. ci l-a consolidat. nu mai era dispus s cedeze ceva imperiului. de i în 92 . Apelul papei Urban al II-lea la conciliul din Clermont pentru aceast mi care religioas nu avea nimic îndreptat contra Imperiului bizantin. pe care au respins-o totu i la 28 iunie. El a creat aici un principat independent de Bizan . crucia ii au înaintat spre nordul Siriei. a a cum va fi mai târziu i a dogelui vene ian Enrico Dandolo. i abia apoi crucia ilor.

Dup înfrângerea sa i recunoa terea suzeranit ii bizantine asupra principatului Antiohiei pericolul normand a sc zut. a izbucnit r zboiul veneto-bizantin. familia domnitoare a Comnenilor devine ereditar i. ci chiar în sânul dinastiei domnitoare. Revigorarea acestora în secolul al XII-lea. pierdute de crucia i. Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) a fost un basileu capabil. Alexios a tiut deocamdat s foloseasc prima cruciad în interesul imperiului.i formeze propria fac iune fidel . Ana Comnena va scrie Alexiada. Retr gându-se la mân stire.Anatolia interioar selgiucizii au r mas pe pozi ie. La început. chiar dac teritoriul s u iremediabil fusese trunchiat. Vene ia reu ind s smulg imperiului reconfirmarea actului comercial din 1082. la care se adaug presiunea mongol din secolul urm tor. Împ ratul este nevoit pentru a câ tiga i a. în asocia ie cu familia Dukas. cedate de tat l s u. Unele teritorii siriene. În a doua parte a domniei sale Bizan ul a reu it s cucereasc Cilicia care ajunsese sub influen armean . Competi ia pentru tron nu se mai d de acum cu alte familii sau fac iuni rivale. La refuzul lui Ioan al II-lea de a reînnoi privilegiile negustorilor vene ieni. va duce la pierderea definitiv a Asiei Mici de c tre Bizan . Bizan ul î i rec p tase hotare sigure i stabile. Expansiunea normanzilor peste Adriatica fusese st vilit . în 1126. o relatare a vie ii tat lui ei. imperiul ie ind triumf tor i din confruntarea cu maghiarii. Ioan.i mute capitala de la Niceea la Ikonion. au putut fi recuperate de Ioan al II-lea de la turcii selgiucizi. el a trebuit s lupte împotriva unei conspira ii a mamei sale Irina care uneltea s -l înl ture de la succesiune în favoarea surorii sale Ana Comnena i a so ului acesteia Nikephoros Bryennios. dar aceasta nu putea fi guvernat eficient 93 . jupanul sârbilor din Rascia a trebuit i el s recunoasc suzeranitatea bizantin . În 1107 Bohemund a mai încercat înc o dat s ocupe Dyrrhachio i zona din jur. În 1137 i Antiohia a fost supus imperiului. care a tiut s ia decizii corecte. a mo tenit un imperiu mai bine organizat decât îl primise de la tat l s u. Pe la 1100 cel mai mare pericol îl reprezenta Vene ia care domina economic r s ritul Mediteranei. se constituie în nucleul noii aristocra ii princiare care este legat prin rudenie direct de persoana împ ratului. Dup e ecul mai multor conspira ii împotriva lui Alexios. Dup ce Imperiul i-a înfrânt pe pecenegi (1122). cedând jum tate din Anatolia Constantinopolului. Sultanatul Rum fusese silit s . fiul lui Alexios.i men ine puterea s . s g seasc o formul de coexisten cu crucia ii i forma iunile lor din Orient îi recuno teau în general suzeranitatea.

Manuel a subapreciat îns rolul crescând al Vene iei. Croa ia i Bosnia. ocupând principatele latine Siria i Palestina. În felul acesta Manuel Comnenul devenea suzeranul întregului Orient cre tin. Cel de-al patrulea fiu al lui Ioan. grecii au fost înfrân i în 1156. Bizan ul a reu it s . de i a încercat s contrabalanseze influen a 94 . În Italia.i înt reasc pozi iile în Dalma ia.1 Cruciada a II-a. dup lupte acerbe. Amenin area normanzilor din Sicilia a fost neutralizat printr-o alian cu Imperiul romano-german. în timp ce cheltuielile militare au sec tuit vistieria în scurt timp. Manuel I (1143-1180). a preluat un imperiu consolidat în interior i exterior. Bizan ul a fost nevoit s înfrâng o r scoal a sârbilor i s lege interesele Ungariei condus de regele Béla de cele ale imperiului. 4. Tot atunci. cumnata împ ratului Konrad al III-lea. când o puternic for occidental a p truns în imperiu pe uscat pentru a trece Bosforul. Via a de curte a fost exagerat gustat în vremea lui. Bizan ul avea îns pozi ii ubrede. Bizantinii i-au transportat rapid pe crucia i peste Bosfor. În Orient. normanzii au luat în st pânire insula Korfu. a trebuit s se supun în 1172. au ocupat Apulia. Manuel a reu it astfel s . unde turcii selgiucizi i-au anihilat. imperiului.atâta vreme cât Anatolia sc pase de sub controlul Imperiului.5. În lupta împotriva Ungariei.5 C derea Comnenilor i a imperiului (1143-1204) În interior domnia lui Ioan al II-lea Comnenul p rea a fi una din cele mai fericite din istoria Bizan ului. cu toate insignele imperiale. 4. Pân la mijlocul anilor 60. el ducând o politic ce sem na celei a lui Iustinian I. i jupanul Rasciei. iar în 1155. ea s-a încheiat îns brusc. acum Imperiul german condus de Frederic urm rind expansiunea în favoarea sa în sudul Italiei. prin moartea prematur a împ ratului într-un accident de vân toare. În lupta cu regele Wilhelm al Siciliei. Korinth i Theba. tefan Nemanja. Lui Manuel I i-a lipsit sentimentul realit ii. Manuel fiind primit în Antiohia. dup moartea lui Roger al II-lea. Bizantinii au reu it recucerirea insulei Corfu abia în 1149. Noile invazii normande i b t lia de la Myriokephalon Existen a Bizan ului a fost amenin at în 1147. Bizan ul a jucat rolul de mare putere. astfel c în 1159 Raymund de Antiohia i Balduin al III-lea de Ierusalim au recunoscut suprema ia împ ratului.i asigure suzeranitatea în Balcani i s dobândeasc deopotriv teritorii în Italia i Anatolia. Alian a cu Imperiul german a fost înt rit prin c s toria sa cu Berta de Sulzbach.

împ rat. la moartea lui Manuel (1180). a ar tat i fragilitatea regimului instituit de Alexios I. dar în 1183 a devenit coregent i apoi. Arestarea negu torilor vene ieni din imperiu în 1171 i confiscarea bunurilor acestora a dus doar la încordarea raporturilor cu republica italian i a f cut ca Vene ia s treac în chip hot rât de partea adversarilor lui Manuel I Comnenul. Cei nemul umi i de regen a normandei Maria au fost sus inu i de Andronic Comnenul. ea nu a putut face îns fa du manilor imperiului. a încercat 95 . Politica de mare putere a lui Manuel s-a dovedit catastrofal . Ramuri laterale ale dinastiei aflate la putere au pus mâna pe putere printr-o serie de uzurp ri succesive violente care au implicat atât aducerea str inilor în afacerile Imperiului cât i revolte interne. La început Andronic juca rolul de ocrotitor al lui Alexios. în calitate de regent . în vârst de 11 ani. care i-a constituit o armat în Asia Mic i în 1182 i-a detronat pe domnitorii din capitala imperiului. imperiul se afla. în drum spre Ikonion. înl turând pu inele familii aflate în func ii. În defileul Myriokephalon. a stat sub tutela mamei sale Maria de Antiohia. În vreme ce în interior cre tea influen a nobilimii militare.acesteia în via a economic i politic a imperiului prin acordarea de largi privilegii comerciale genovezilor. Mi c rile aristocratice din numeroase ora e din Asia Mic au fost în bu ite cu cruzime de împ rat. dinastia comnen nu va mai atinge str lucirea avut anterior.cum erau numi i în bloc occidentalii . R scoala ce a cuprins capitala. Manuel I l-a somat pe sultanul Kilidj Arslan s restituie ora ele cucerite de la imperiu. dup asasinarea lui Alexios. fiul lui Manuel. Dup Myriokephalon. Mo tenitorul tronului. Vene ia î i înt rea pozi iile. condus de patriarh i îndreptat împotriva regen ei a avut ca efect i masacrul latinilor . în defensiv i cu visteria sec tuit . Ungurii au recucerit Dalma ia i Croa ia. iar sârbii s-au dezis de suzeranitatea bizantin . care pe moment a cerut pace. încurajând rezisten a ora elor fa de împ rat.din capital . În timpul lui Ioan II i Manuel I Bizan ul î i men ine statutul de putere bogat i în plin expansiune. În scurta sa domnie a ini iat reforme administrative. dar minoratul lui Alexios II (1180-1183). Alexios al II-lea (1180-1183). Andronic I Comnenul (1183-1185) a dus o înver unat politic antiaristocratic . La 17 septembrie 1176 Bizan ul a suferit o grea înfrângere în apropiere de Myriokephalon într-o confruntare cu selgiucizii. Aceast înfrângere a fost comparat de cronicari cu cea de la Mantzikert. Dup 40 de ani de lupte. în fruntea unei puternice armate atacându-l pe sultan. Momentul a fost important în preg tirea st rii de spirit din Occident care a dus în parte la organizarea cruciadei a IV-a. armata bizantin este surprins i complet distrus . un nepot al lui Manuel.

credea sincer c era îngerul trimis de divinitate pentru a pune cap t tiraniei lui Andonikos. în urma unei revolte a popula iei capitalei.5. de fapt lin at de poporul r zvr tit. c reia îi reînnoie te privilegiile comerciale.d deau totodat occidentalilor un pretext în a se erija în ap r tori ai liniei dinastice bizantine legitime. a ocupat. 1203-1204). Dup umilirea sa în public. Vene ia. 4. Ascensiunea lui Andronic a fost dublat de masacrarea negustorilor italieni din Constantinopol. Andronic i-a pierdut sus in torii din interior. ordinea în stat. în aceste momente dramatice. Andronic I a fost ucis cu violen . în urma cruciadei a IV-a care nu a mai urm rit eliberarea Sfântului Mormânt. i Sofia. iar dup un asediu prelungit i Thessalonicul. printre ei se afla i regele Ungariei Béla al III-lea care în alian cu sârbii a invadat Balcanii. a adar înrudit pe line matern cu dinastia Comnenilor. În 1185 normanzii au cucerit Dyrrhachion.s înl ture venalitatea func iilor i corup ia din administra ie. Mai târziu insula Cipru va fi dobândit de familia franc Lusignan care va crea pentru secole un regat latin (1192). Politica sa antilatin a dat prilej occidentalilor s se angajeze împotriva imperiului i nu împotriva necre tinilor din Orient. s restaureze. tolerând o via de lux i destr b lare la curte. Andronic Comnenul a fost îndep rtat de la putere. fiica regelui Béla al III-lea. sprijinit de papa Inocen iu al III-lea va organiza o coali ie ce va duce dou decenii mai târziu la crearea unui stat latin pe ambele maluri ale Bosforului. al doilea mare ora al imperiului. chiar prin teroare. acordând favoruri i demnit i. dar ascensiunea la tron i s-a datorat în fapt înl tur rii uzurpatorului Andronikos prin revolta spontan provocat ca urmare a arest rii sale. Isaac Comnenul. dup moartea lui Andronic proclamându-se împ rat i desprinzând astfel insula pentru totdeauna de imperiu. cucerind Belgrad. i cu Vene ia. În acest fel. Împ ratul a început de îndat s goleasc vistieria imperial . când normanzii se apropiau de Constantinopol.2 Perioada Angelilor i cruciada a IV-a Isaac al II-lea Angelos (1185-1195. supus unui jaf înfior tor. Isaac a reglementat rela iile Imperiului cu Ungaria. Isaac II a trebuit s reprime de-a lungul domniei sale 17 încerc ri de uzurpare. Ni . fiu altei importante familii constantinopolitane. nepot al lui Manuel I. la rândul s u. Mama sa fusese fiica mai mic a lui Alexios I. Uzurparea lui Alexios al II-lea de c tre Andronic i aruncarea trupului acestuia în Bosfor ap rând de acum mai mul i Pseudo-Alexioi . prin c s toria sa cu Margareta (Maria). insula Cipru (1184). 96 .

Ca urmare a tratativelor din 1087 Imperiul a recunoscut cel de-al doilea arat bulgar. Vene ia se obligase s transporte pe crucia i. Bizan ul. Isaac II se va retrage la m n stire. Alexios Angelos. Ultimatumul dat lui Alexios al III-lea de c tre Henric al VI-lea. amenin ând c altfel va acorda ajutor familiei lui Isaac II. nevoit s lupte pe mai departe împotriva bulgarilor. Isaac al II-lea Anghelos era nevoit s întreprind prima sa campanie la nord de Mun ii Balcani. exercita la rândul s u presiuni asupra împ ratului. Sârbii i-au extins st pânirea. Izbucnirea conflictului deschis în 1189 cu latinii la trecerea acestora prin Imperiul bizantin în timpul cruciadei a III-a condus de Frederic I Barbarossa. cu condi ia ca ora ul Zara (Zadar) de pe coasta dalmat . Doar pacea de la Adrianopol încheiat cu împ ratul german. care reu e te s alunge normanzii din Peninsula balcanic . dup înfrângerea de la Morava (1190). chiar i mormintele împ ra ilor bizantini au fost deschise pentru a m ri rezerva de aur. sufer mai multe înfrângeri. fiul împ ratului detronat Isaac. Totu i situa ia în peninsul r mânea critic . pe m sur ce statul vlaho-bulgar s-a consolidat. care vor ataca de acum înainte frecvent Imperiul. care ajunsese în st pânirea Ungariei i concura ora ul lagunelor în comer ul din Adriatica. Enrico Dandolo. conduc torii r zmeri ei au trecut Dun rea i s-au aliat cu cumanii. în 1195. prin care Bizan ul se obliga la acordarea de subven ii i desp gubiri evit prelungirea ostilit ilor. crucia ii au devastat ora ul Zara (1202). Petru i Asan. Dogele Vene iei.doar temporar. În vremea lui Alexios III regele german Henric al VI-lea ocup Sicilia de la normanzi . prime te vestea c fratele s u mai mare fusese proclamat împ rat de c tre demnitarii s i. dar la ordinul lui Alexios al III-lea (1195-1203) a fost orbit i întemni at la Constantinopol.Conducerea trupelor a fost încredin at generalului Alexios Branas. Deja în anul 1186. lâng Verria (1190) i la Arcadiopolis (1194) Pe când desf ura o nou campanie împotriva lui Asan i Petru. Acordul de 97 . prin care cerea trimiterea unei armate grece ti în Palestina i plata unui enorm tribut anual. a silit împ ratul s impun un nou impozit extraordinar. îl face pe Isaac II s încheie o alian cu Saladin. În cele din urm nu i s-a dat curs ultimatumului doar prin faptul c împ ratul german a murit pe nea teptate în ajunul îmbarc rii sale în cruciad (1097). de acum destina ia cruciadei a IV-a fiind deturnat iremediabil. plasându-se sub suzeranitatea Imperiului bizantin. ofer crucia ilor reuni i la Vene ia o irezistibil propunere în scopul eliber rii tat l s u. allemanikon. În pofida protestelor papei Inocen iu al III-lea care i-a excomunicat pe vene ieni. în regiunea unde cu un an mai înainte izbucnise r scoala românilor i bulgarilor.

Flota cruciat înainta spre Constantinopol. astfel c Alexios III abandoneaz capitala. precum i participarea la cruciad cu un num r de 10000 de oameni i obliga ia de a între ine permanent în Palestina 500 de osta i. Constantinopolul. în condi iile în care tensiunile dintre crucia i i popula ie cre teau. a murit la pu in vreme. care nu avea de partea sa decât fortifica iile i trupe de mercenari. Nemul umirea legat de st pânirea de facto latin l-a propulsat la tron pe Alexios al V-lea Murtzuphlos (Încruntatul). De la statele succesoare la restaurarea imperiului (12041282) 98 . Dup un asediu de patru zile. în ajunul asedierii Constantinopolului. din nou arestat. Constantinopolul cuprins de fl c ri a capitulat. al turi de fiul s u asociat la domnie cu numele de Alexios al IV-lea. Alexios i-a pierdut i tronul i via a. hot rând modul concret de creare a unui imperiu latin pe malurile Bosforului. care a refuzat s mai pl teasc subven ii crucia ilor. Tân rul bazileu i-a pierdut rapid adeziunea latinilor i a supu ilor s i. În iulie 1203. ginerele lui Alexios al III-lea. Împ ratul orbit Isaac al II-lea este readus pe tron. Basileii Bizan ului guvernau acum din mila latinilor. capitala Imperiului. între inerea flotei pe timp de un an. care rezistase aproape 900 de ani asediatorilor de tot felul. M celul i distrugerea celor mai somptuoase monumente de c tre solda ii lui Hristos au fost descrise cu mâhnire de c tre cronicarul contemporan Niketas Choniates. care în cele din urm au refuzat s mai lupte atâta vreme cât împ ratul nu mai avea mijloace de a-i pl ti.1 Imperiul bizantin târziu (1204-1453) Criza latin . iar bizantinii s-au r sculat din cauza impozitelor înrobitoare la care au fost supu i. În aceste împrejur ri.restabilire la tron a lui Isaac al II-lea prevedea plata de c tre Alexios a 200000 de m rci de argint. iar tat l s u. fiind executat pentru a nu putea fi reinstalat de c tre crucia i. dup un scurt asediu al crucia ilor. ora ul fiind supus unui jaf cutremur tor. A început un conflict deschis de data aceasta între bizantini i crucia i. preg tindu-se de r zboi pentru a salva Constantinopolul. unirea bisericii ortodoxe cu Roma i recunoa terea suprema iei papale. crucia ii i vene ienii au decis s împart imperiul. Alexios al IV-lea nu a putut îns respecta obliga iile asumate în tratatul încheiat cu crucia ii tezaurul i-l însu ise Alexios III la plecarea sa. Pretextul îl constituia uciderea lui Alexios IV Comnenul. fugind la Adrianopol. 5 5. a fost cucerit de crucia i (13 aprilie 1204).

învecinat la sud cu sultanatul selgiucid de Rum cu sediul la Ikonion.cu privire la alegerea unui împ rat latin. la regimul politic al Imperiului. care a influen at codific rile din Occident. Imperiul de Trapezunt i Principatul (despotatul) Epirului au devenit cele trei centre grece ti pe teritoriul imperiului dezintegrat. Urm torul împ rat latin. dogele Dandolo.Teritoriul Bizan ului. vasali ai împ ratului latin. a impus ca prim patriarh latin tot un vene ian. Împ ratul Balduin de Flandra. Nu în ultimul rând. Imperiul de Niceea . dogele Vene iei Enrico Dandolo i conduc torii armatelor cruciate ajunseser la o în elegere . Henric de Flandra (1206-1216) s-a dovedit capabil s -i resping pe bulgari i s-a str duit s î i atrag încrederea popula iei grece ti. Pe mare vene ienii dominau complet Marea Egee. Romania cum era numit în Apus. cunoa te o nou epoc dup cucerirea latin din 1204. de i vasal lui Balduin devine în realitate un regat independent care se extindea din Tracia pân la Corint. Deja în martie 1204. organizarea militar a acestuia i însc unarea unui patriarh latin la Constantinopol.Partitio Romaniae . Crea iile arhitecturii i picturii bizantine au influen at considerabil arta apusean . Vene ia cuno tea o cre tere a influen ei sale economice i politico-strategice. Cruciada a IV-a i urm rile sale au dat o grea lovitur puterii i prestigiului Imperiului care î i pierde suveranitatea i se dezintegreaz . Dup cum a fost împ r it teritoriul imperiului. încoronat la Hagia Sofia (16 mai 2004). Treptat Imperiul latin se 99 . în posesia lor aflându-se o serie de insule. Bonifaciu de Montferrat. ca i dreptul bizantin mai evoluat. Actul stipula împ r irea teritoriilor Romaniei. Principatul Moreei (Pelopones) se constituia i el sub suzeranitatea Imperiului latin. care sperase c va fi ales împ rat. i controlau inclusiv accesul spre Marea Neagr . pe Tommaso Morosini. tot a a a fost împ r it i Constantinopolul. Artizanul împ r irii Romaniei. Principatul (ducatul) Atenei i Thebei revenea francului Otto de la Roche. Pe teritoriul vechiului imperiu s-au creat a a-numitele state latine. st pânea un sfert din fostele posesiuni bizantine. a întemeiat Regatul Thessalonicului. o alta cavalerilor crucia i. Pe lâng Imperiul latin de Constantinopol. din restul de trei sferturi o parte revenea vene ienilor. fiind condus de Guillaume Champlitte i apoi de Geoffroy de Villehardouin autorul cronicii cuceririi Constantinopolului. întâlnirea celor dou culturi a fost fructuoas din perspectiv istoric . Oricât ar fi fost de catastrofal situa ia pentru bizantini. toate aceste enclave ac ionând distructiv. urm rind s creeze o p tur conduc toare compus din latini i greci pentru a da unitate imperiului s u. prin schimbul cu vene ienii c rora le ofer insula Creta. învecinându-se la nord cu puternicul arat vlaho-bulgar.

Statul de la Niceea era condus de Theodor Lascaris. începerea luptelor între feudalii apuseni i arul bulgar Caloian duce la anihilarea armatei crucia ilor la Adrianopol (1205). Dup moartea lui Caloian (1207). Urmarea imediat a fost retragerea latinilor din Asia Mic . iar în despotatul Epirului Mihail I Angelos Ducas Comnenos. De i grecii au fost la început înfrân i în lupta cu latinii la Poimanenon. precum i a structurii de putere i administrative laxe i neechilibrate. fiind nevoi i s cedeze Bythinia. Romania. grecii au fost totu i înfrân i de împ ratul latin Henric.1 Imperiul în exil (1204-1261). 5. Totu i ultimul patriarh bizantin al Constantinopolului. Balduin însu i fiind luat prizonier. Organizarea în theme a fost p strat . în vreme ce statele de tradi ie bizantin . Cele mai acute amenin ri veneau din partea unor mari familii nobiliare care voiau s . Epir se consolideaz .i transforme marile domenii în veritabile state suverane. Cu ajutorul regelui Leon al II-lea al Ciliciei. unde au reu it s men in doar mici por iuni (Pegai). Trapezunt. ca i întreaga organizare feudal . în vremea lui Henric de Flandra i Ludovic de Blois. niciodat cucerit pe deplin. dezvoltate la periferie Niceea. Imperiului de la Niceea este cel care ini iaz opera de restaurare a vechiului imperiu în timpul domniei familiei Laskaris. la fel ca odinioar patriarhul de Constantinopol. înrudit cu Angelii prin so ia sa Ana. dar acesta nu a tiut s exploateze victoria ob inut 100 .1. al imperiului în exil a fost Theodor I Lascaris (1204-1222). grecii din Asia Mic nu se aflau dup 1204 în pericol doar din cauza latinilor. precum i ai clerului. Întemeietorul imperiului de la Niceea.reduce doar la Constantinopol i zona înconjur toare. fiica fostului împ rat Alexios al III-lea. Ioan Camateros s-a retras în Bulgaria. iar Imperiul din Trapezunt î i l rgeau tot mai mult posesiunile spre apus. Theodor I a reu it s -i înfrâng pe selgiucizi în 1211 lâng Antiohia. Patriarhul Niceei se credea îndrept it. La Niceea i-au g sit ad post din calea crucia ilor cei mai importan i membri ai aristocra iei civile i militare. Având spatele acoperit. La Trapezunt st pânea Alexios I Comnenul. Încoronarea lui de c tre patriarh în 1208 a marcat refondarea Imperiului în exil. elul grecilor din Imperiul de la Niceea era refacerea Imperiului bizantin. de a p stori peste to i episcopii ortodoc i. un mozaic de entit i legate între ele prin rela ii vasalice i sufer dintru bun început din cauza descentraliz rii sale. devine un conglomerat. În vreme ce turcii selgiucizi încercau s profite de procesul de dezagregare a imperiului. Vene ia a mediat o alian secret între occidentali i sultanul de la Ikonion împotriva lui Theodor I Lascaris.

Mult mai important a fost îns faptul c de la confruntare s-a ajuns la colaborare. a disp rut un veritabil adversar al Imperiului de la Niceea. acum pretindea i Theodor Angelos titlul de împ rat. aratul bulgar i Imperiul de la Niceea dominau acum spa iul din jurul M rii Egee. În afar de Theodor Angelos. Lesbos i Kos. Bulgarii dominau Macedonia i Tracia. însu i împ ratul fiind luat prizonier. Imperiul latin intr de acum în deriv tot mai accentuat .în Asia Mic . latinii oferind arului tutela asupra minorului împ rat Balduin al II-lea. în 1230. Adversitatea dintre Theodor Angelos i arul Bulgariei s-a încheiat cu victoria celui de-al doilea la Clocotni a. pân la Adramyttion. Dup ce turcii selgiucizi au transformat statul de la Trapezunt într-un stat vasal lor. favorabil acestei republici. Imperiul de la Niceea a încheiat un tratat comercial cu Vene ia în 1219. pân ce va fi cucerit în 1461 de c tre turcii otomani. împ ratul latin Robert I de Courtenay pierde majoritatea regiunilor pe care le mai de inea în Asia Mic . Regen a arului bulgar la Constantinopol a fost 101 . Dar în fa a ofensivei Thessalonicului niceenii au fost nevoi i s se retrag din Adrianopol. Tronul Imperiului de la Niceea a fost preluat la moartea lui Theodor de c tre ginerele s u. Regatul Trapezuntului r mâne izolat de restul imperiului. capabilul i energicul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes (12221254). a cunoscut o ascensiune sub Theodor Angelos care a reu it s cucereasc de la Bonifaciu de Montferrat ora ul Thessalonic (1224). i arul bulgar. concurând a adar cu dou imperii bizantine i cu cel latin. inclusiv insulele Chios. De la împ ratul din Trapezunt Theodor a izbutit s r peasc partea de vest a Anatoliei de pe rmul M rii Negre. Imperiul s u a pierdut teritorii însemnate. i în apusul Greciei. Imperiul de la Niceea a pierdut doar col ul nord-vestic al Asiei Mici. Chemat în ajutor de locuitorii Adrianopolului Ioan al III-lea pune st pânire i pe posesiunile din Tracia. În pofida faptului c lupta celor dou forma iuni de sorginte bizantin latinilor era separat i concurent . Ioan Asan al II-lea cocheta cu ideea ocup rii Constantinopolului. dup o serie de lupte interne. rezumându-se în timpul fratelui s u Manuel doar la Epir i Thessalia. în Macedonia i Thessalia s-a schimbat întrucâtva situa ia. devenind un emirat grecesc . Visul acestuia p rea realizabil dup moartea împ ratului Robert de Courtenay (1228). ocupând din ce în ce mai multe teritorii ale Imperiului latin. cu excep ia unui teritoriului din jurul capitalei i a Nicomediei. Theodor înainteaz înspre r s rit. dominat de Angeli. prin selgiucizi. chiar i sârbii fiindu-le supu i. Prin tratatul de pace de la Pegai (1225) încheiat de Ioan III Vatatzes cu latinii. Despotatul Epirului. ceea ce l-a propulsat în a fi cel mai puternic conduc tor din sudul Balcanilor. Dup împ ra ii din Niceea i Trapezunt.

înl turat , fiind ales împ rat Jean de Brienne. Alian a dintre bulgari i Imperiul de la Niceea a jucat un important rol, acesta din urm fiind factorul preponderent. În acest context, la 1235 s-a înfiin at patriarhia de la Târnovo. În 1235-1236 bulgarii împreun cu niceenii au asediat în dou rânduri, f r succes, Constantinopolul. O dat cu moartea arului bulgar (1241) se încheia îns suprema ia bulgar în Balcani. Cea mai important for de acum înainte va fi Imperiul de la Niceea care va ac iona în Grecia de vest i de nord. Tot în 1241 a avut loc invazia mongol , care în Asia Mic a amenin at sultanatul de la Ikonion, Armenia i Imperiul de la Trapezunt. În sudul Rusiei mongolii au creat Hoarda de Aur, ei ajungând pân în Silezia unde vor fi înfrân i la Liegnitz. Sl bind puterea statelor din Asia Mic , Imperiul de la Niceea va câ tiga tot mai mult teren i influen în aceast zon , dar hanatul Hoardei de Aur va fi pentru mai mult de un veac o putere amenin toare pentru Bizan . În 1246, Ioan al III-lea i-a înfrânt pe bulgari, teritorii întinse din Macedonia i Tracia intrând în posesia statului de la Niceea. aratul bulgar a devenit tributar mongolilor i nu mai constituia un pericol pentru greci. În acela i an, niceenii au câ tigat f r lupte i Thessalonicul, fiind r pite pân în 1252 i unele teritorii ale Epirului. De acum, Imperiul de la Niceea st pânea teritorii întinse pe ambele maluri ale Bosforului. Dar printre posesiunile europene multe se mai aflau în st pânirea latinilor, inclusiv Constantinopolul. S-a ref cut alian a dintre Imperiul de la Niceea i Imperiul german, Ioan al III-lea c s torindu-se cu Constan a, fiica împ ratului Frederic al II-lea. Ioan al III-lea Vatatzes a încercat i reunificarea bisericilor ortodox i catolic , f r succes îns . Prin ridicarea i amplificarea de fort re e, prin coloniz ri în zonele limitrofe periclitate i extinderea sistemului de pronoia împ ratul a reu it s înt reasc în mod v dit structura militar i social vital a Imperiului de la Niceea. Pentru lupta sa de restaurare a Imperiului i politica sa în eleapt , Ioan al III-lea a fost sanctificat dup moarte. Theodor al II-lea Lascaris (1254-1258) nu sem na cu tat l s u Ioan al III-lea. A fost un veritabil c rturar i filosof, suferea îns de epilepsie i mai mult decât tat l s u. În timpul domniei sale Niceea a devenit cel mai important centru cultural, cum era Constantinopolul în secolele X-XI, ivindu-se acum zorii rena terii culturale din vremea Paleologilor. A încercat s guverneze statul folosindu-se în primul rând de reprezentan i p turii mijlocii din Asia Mic , îndep rtând marea aristocra ie din administra ie i armat . Pe plan extern, neavând talentul tat lui, Theodor al II-lea a putut cel pu in s men in teritoriile recucerite, înfrângându-i pe bulgarii lui Mihail Asan în dou campanii succesive (1255-1256), i s încheie o pace 102

mul umitoare cu ace tia. Despotul Epirului, Mihail II Angelos, recunoa te i el suzeranitatea Niceei, cedând Dyrrhachion i pozi ii strategice însemnate din Macedonia. La moartea lui Theodor al II-lea, în 1258, ia sfâr it epoca Imperiului de la Niceea i a împ ra ilor considera i a fi creatorii statului na ional grec. Încoronarea la Niceea de patriarh a noului împ rat Mihail Paleologul în 1259, prin îndep rtarea i trimiterea în temni a succesorului legitim, Ioan, a însemnat instaurarea ultimei i celei mai longevive dinastii bizantine. 5.1.2 Restaurarea Imperiului bizantin i revenirea la Bosfor Pe patul de moarte, Theodor II pusese pe marii demnitari, inclusiv pe MIhail, pe atunci eparh al capitalei, s jure credin minorului Ioan IV. Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) impune îns propria dinastie la guvernare, tiind s atrag pe înal ii demnitari i capii Bisericii de partea sa. Devine mai întâi despot (1258) i de la 1 ianuarie 1259 împ rat pe tronul Imperiului de la Niceea, fiind încoronat de c tre patriarhul Arsenios. Prin politica de alian e matrimoniale noul bazileu se înrudea cu toate marile familii aristocratice bizantine Ducai, Angeli i Comneni. Neostoit intrigant, ipocrit infam, dar un bun general cum îl calific un istoric al vremii, apelând la toate mijloacele de care dispunea, mituind aristocra ia, lingu ind înal ii clerici, i sporind domeniile pronoiarilor, care de acum devin ereditare, Paleologul i-a creat o baz social solid , cu toate c risipa de aur i p mânturi care a dat dovad au dus în final la un fiasco financiar. Mihail Paleologul, care prin politica sa de oscilare între posibilit ile existente a demonstrat calit ile unei competente diploma ii, avut noroc i succes în b t lii, ajutat fiind de comandan i capabili, ceea ce i-a permis s recâ tige re edin imperial fireasc i s readuc statul în matca sa. Talentul Paleologului iese la iveal în cursul evenimentelor care au marcat începutul domniei sale. Manfred de Sicilia, fiul lui Frederic al II-lea, fostul aliat al grecilor, ocupase în 1258 insula Corfu i s-a aliat cu despotul Epirului, ceea ce-l determin pe Mihail VIII s se foloseasc de intrigi diplomatice care s sl beasc puterea coali iei lui Mihail II Angelos. Atât au a teptat sârbii, la rândul lor, care au folosit acest prilej pentru a ocupa Skoplje i Prilep din Macedonia. Apoi, în iulie 1259 a avut loc b t lie decisiv între franci i bizantini, cei dintâi suferind o grea înfrângere lâng Pelagonia, aducând sud-vestul peninsulei în mâinile lui Mihail VIII Paleologul. Cavaleria grea a lui Manfred i a principelui Moreei a fost anihilat , însu i Guillaume de Villehardouin c zând prizonier, iar Mihail II Angelos împreun cu fiul s u Nikephoros i vlahii din Thessalia - Vlahia Mare cum o numesc cronicarii 103

bizantini, care se aliaser cu epiro ii, au fugit de pe câmpul de lupt . Victoria a avut o însemn tate major pentru restaurarea Imperiului bizantin. Domeniile despotului Epirului au fost reduse la p mânturile sale ereditare, iar Imperiul latin, sl bit vizibil în vremea lui Balduin II, nu se mai putea baza pe principele Moreei. Recucerirea Constantinopolului de c tre strategul niceean Alexios Strategopulos, trimis de împ rat în cercetare în apropierea zidurilor ora ului, a devenit lesnicioas în condi iile în care flota vene ian p r sise Cornul de Aur, iar trupele din capital lipseau. În noaptea de 24/25 iulie 1261 suita lui Alexios, în care intrau i 800 de c l re i cumani, a p truns pe ascuns în ora , cu ajutorul conspiratorilor din capital care doreau revenirea bizantinilor. Casele latinilor au fost incendiate, iar ace tia preocupa i s - i salveze averile nu au opus practic rezisten . Împ ratul Balduin, uitându- i coroana i spada, la fel ca majoritatea vene ienilor au fugit din ora , niceenii neîmpiedicându-i s ajung la cor bii. Mihail al VIII-lea Paleologul care se afla pe atunci în Asia Mic prime te vestea în toiul nop ii: St pâne, Hristos i-a trimis în dar Constantinopolul! , dup cum spune cronicarul Georgios Acropolites. La 15 august 1261 Mihail î i f cea intrarea triumfal în Constantinopol, fiind aclamat ca un nou Constantin i apoi încoronat ca împ rat al tuturor romeilor în catedrala Sfânta Sophia. Administra ia imperial a fost transferat de la Niceea la Constantinopol. Îns cu toate c elul recuper rii ora ului lui Constantin a fost atins, perioada exilului adusese o nou identitate bizantinilor, mult mai regionalizat , dup cum i fragmentarea puterii pe criterii locale era v dit . Biserica i tradi ia elenic au fost cele care au dat unitate Imperiului. Mihail Paleologul a dorit s refac rapid teritoriul Imperiului la dimensiunile sale anterioare anului 1204. A ob inut un cap de pod în Peloponez, Guillaume de Villehardouin fiind acum dispus s cedeze Paleologului toate cet ile din sudul-estul Peloponezului. Acestea vor deveni baze strategice din care trupele imperiale bizantine vor lupta cu succes împotriva ducilor latini. În 1264 Mihail II Angelos despotul Epirului accept i el suzeranitatea lui Mihail VIII Paleologul. Pentru a- i asigura suprema ia pe mare, necesar în perspectiva lu rii în st pânire a Constantinopolului, Mihail VIII încheiase o în elegere cu genovezii, rivalii vene ienilor pe mare, al c ror rol va cre te acum în defavoarea celor din urm . Sporirea privilegiilor comerciale prin Tratatul de la Nymphaion (13 martie 1261) va da Imperiului bizantin statutul de zon economic anexat de genovezi, fiind asigurat acestora comer ul liber în vecii vecilor în provinciile de atunci i cele viitoare ale Bizan ului. i 104

Manfred. Pentru a contrabalansa situa ia. Acum se întemeiaz i colonia genovez la Galata. cu care i papalitatea se afla în conflict. A ocupat porturile Anchialos i Mesembria de pe litoralul pontic. în 1264 genovezii au fost temporar alunga i din capital . în ciuda faptului c clerul i grecii se opuneau unirii biserice ti cu Roma. dup cum nici francii din Peloponez nu au mai acceptat cedarea altor teritorii. Totu i Mihail nu a izbutit s -i alunge pe vene ieni din bazele lor aflate în Creta i Euboea. Mihail al VIII-lea Paleologul a f cut eforturi diplomatice. îns din 1262 Mihail al VIII-lea Paleologul a ob inut câ tiguri importante în defavoarea bulgarilor. Izz ad-Din. în fapt un regat medieval grec care continu statul de la Niceea. Sârbii mai st pâneau p r ile nordice ale Macedoniei. Consecin a imediat a fost obligarea lui Carol de Anjou la semnarea unui armisti iu de doi ani. cumnatul despotului Mihail II al Epirului.evenimentele legate de primele cruciade ar taser c Mediterana era dominat de flotele Vene iei i Genovei. De i reface o mare parte a fostului teritoriu imperial. propunându-i papei chiar reunificarea bisericilor. începând o nefast imixtiune de aproape dou veacuri a acestora în chestiunile interne ale Imperiului. Mihail VIII înnoie te acordul cu genovezii (1266). în urma tratativelor cu papa Grigore X solii bizantini sosi i la conciliul de la Lyon depun jur mânt prin care recunosc în numele împ ratului uniunea celor dou biserici. Dup ce în 1263 au fost înfrân i de vene ieni în golful Nauplia. 105 . Sultanul a preferat botezul s u i al supu ilor decât s r mân sub cumplita st pânire a mongolilor. ajungându-se la o în elegere între cei doi împotriva regelui Siciliei. Mihail VIII evitând s acorde acestora o pozi ie influent în Constantinopol. Mihail VIII reia politica lui Ioan Vatatzes de deschidere spre Roma. Imperiul devine. Mihail VIII Paleologul este cel dintâi dar i cel din urm împ rat al Imperiului restaurat. i chiar mai important. cu atât mai mult cu cât de detronarea lui Balduin II se folosea acum regele din dinastia Staufer al Siciliei. ca urmare a perioadei nefaste de st pânire latin . În 1274. apropiindu-se acum din nou de vene ieni (1266). Mihail VIII dorea s elimine pericolul organiz rii unei noi cruciade care ar fi putut amenin a Bizan ul. Acum. Bazileul bizantin a ini iat tratative secrete cu papa Urban V. Tratative cu papalitatea dusese Ioan III în scopul izol rii Imperiului latin. cetatea Philippopolis (Ploviv). Împ ratul a în eles c era necesar refacerea flotei bizantine care s poat controla eficient zona M rii Egee. poarta de intrare în Balcani. Mihail a asigurat controlul i asupra teritoriului Dobrogei (thema Paristrion / Paradunavon) unde a a ezat coloni ti turci care se refugiaser în Bizan deja în aprilie 1261 odat cu ultimul sultan selgiucid de Rum. prev z tor.

dar la moartea sa vistieria statului 106 . fratele regelui francez Ludovic IX. care îns nu au avut menirea de a detensiona grava situa ie politic în care se afla Imperiul. Philippe de Courtenay.Cucerirea Siciliei de c tre casa de Anjou (1265-1268) a schimbat îns conjunctura politic în mod negativ pentru Bizan . Carol de Anjou. îl ia sub protec ia sa pe Balduin i se angaja s îl readuc pe tronul Imperiului. i dogele Vene iei era prev zut expedi ia comun împotriva bizantinilor. De altfel. astfel c toate concesiile bizantine acordate papalit ii se dovedeau caduce. Carol de Anjou. Ofensiva diplomatic bizantin a eliminat în acest fel monstruoasa amenin are. Coali ia balcanic . recunoscându-l drept suzeran pe Carol de Anjou (1272). prin mari eforturi. invazia începuse în Thessalia i Macedonia. Noul pap Martin al IV-lea (din februarie 1281) s-a aliat cu Carol de Anjou. i în izbucnirea vecerniilor siciliene . silit s lupte împotriva sicilienilor i aragonezilor. Mihail VIII Paleologul încearc s contracareze amenin toarea alian dintre t tari i bulgari prin încheierea unei p ci cu Hoarda de Aur i c s toria fiicei sale cu regele Ungariei tefan al V-lea (1272). fiul lui Balduin II. i bulgarii lui Gheorghe I Terter i sebastocratorul Thessaliei Ioan Angelos. Skoplje a intrat astfel definitiv sub st pânirea sârbilor. împ ratul va muri. Mihail al VIII-lea Paleologul în colaborare cu regele Aragonului a reu it s distrug coali ia occidental i s înl ture definitiv primejdia angevin . încheiat sub autoritatea papal între Carol de Anjou. cumnatul lui Manfred. Albanezii au pus st pânire pe Durres (Dyrrachium). prin suportul financiar. iar intrigile bine dirijate ale Bizan ului au avut un rol decisiv. Mihail VIII se aliaz cu Petru de Aragon. împ ratul titular al Imperiului latin. a revoltei antiangevine din 31 martie 1282. În decembrie 1282. rena terea Imperiului bizantin. acordând astfel angevinului justificarea necesar pentru asaltarea Bizan ului prin lansarea apelului la cruciad . Carol a încheiat o alian cu Mihail al II-lea Angelos i cu Guillaume II de Villehardouin în acest sens. Totu i. Prin tratatul de la Viterbo (1267) cu Balduin al II-lea. Împotriva acestor amenin ri. excomunicându-l pe Mihail VIII Paleologul. ceea ce asigura angevinului un cap de pod acolo unde începea Via Egnatia. de aceea în 1280 el i renun la ea. La moartea lui Grigore X fac iunea angevin domina curia papal . dup ce a realizat. Prin tratatul de la Orvieto (3 iulie 1281). În plus. nu a avut încotro i a abandonat expedi ia împotriva Bizan ului. uniunea nu-i adusese în interior lui Mihail decât calificativul de al doilea Iulian i ura clerului. format din sârbii lui tefan Milutin. devenit acum rege sub numele tefan Uro II. urmând s primeasc o treime din st pânirile pe care urma s le dobândeasc în Romania.

R zboi civil. fiind apoi asasinat din ordin imperial. ranii preferând s devin o teni pl ti i. pentru ca în final Andronic II s fie obligat s abdice (23 mai 1328) în condi iile în care nepotul s u ajunge sub zidurile Constantinopolului cu o 107 . ceea ce l-a determinat s reduc substan ial cheltuielile flotei. cium Fiul lui Mihail VIII. i va concentra resursele dinspre Apus înspre Balcani i Asia Mic . Moneda bizantin a suferit un proces de accentuat devalorizare i infla ie. apoi la o pace necesar din cauza pericolului turcesc. Niceea. declan ând r zboiul civil (1321-1328) care a cauzat neajunsuri politice grave i o dec dere a economiei statului. În timp ce în Asia Mic se consolida puterea musulman . Cu toate c mercenarii catalani. temându-se de tulbur ri. greci epiro i i franci din Peloponez. Andonic II a respins uniunea cu papalitatea (1282). la fel ca i succesorul s u Andronic III. bulgari. demnitatea de cezar. Fiul s u. nici nu i-a organizat funeralii solemne a a cum i s-ar fi cuvenit. au eliberat Philadelphia i Magnezia în Asia Mic (1303-1304).2 De la stabilitate la r zboi civil (1282-1354) i colaps 5. Andronic II l-a exclus pe nepotul s u Andronic III de la succesiune. reversul negativ a fost c au jefuit satele i ora ele din Anatolia.2. 5. Andronic II. Vrând s scape de ei. în interior a izbucnit dup 1320 un aprig r zboi civil cauzat de motive dinastice. Andronic al II-lea (1282-1328) a mo tenit o situa ie grea. a g sit aici sprijinul tân rului aristocrat Ioan Cantacuzenos. i din cauza aservirii r nimii de c tre nobili. putând doar cu greu face fa presiunii turcilor i mongolilor din Asia Mic . iar la începutul veacului urm tor turcii otomani î i vor începe ofensiva. Turcii selgiucizi i turcii otomani vor ocupa teritoriul Anatoliei la sfâr itul secolului al XIII-lea. Din aceste motive. La început se ajunge la o conven ie de împ r ire a Imperiului. afla i pân atunci în slujba regelui Frederic II de Aragon al Siciliei. Sardes i Brussa. conduc torul companiei catalane. retras la Adrianopol. acuzându-l de uciderea fratelui s u Manuel.era sec tuit . Statul era atacat din toate p r ile de c tre sârbi.1 Andronic II între normanzi i selgiucizi. coîmp ratul Mihail IX murise de inim rea aflând de aceast nelegiuire. a pus cap t disputelor religioase prin decretarea unei amnistii generale (1310) i a încercat s reorganizeze administra ia statului în condi iile în care Imperiul era lipsit de resurse financiare. Tat l celor doi. Andronic. armata angajând mercenari. decât s dea statului impozite mari de pe urma muncii lor. împ ratul ofer lui Roger de Fluor. Andonic II. Bizan ul mai rezista doar în câteva puncte de sprijin Nicomedia.

ceea ce a f cut imposibil ap rarea fa de invadatorii str ini. Thessalia i insula Chios. unde se va afla principalul nucleu al opozi iei fa de Cantacuzin. fiind încoronat apoi la Adrianopol (1346) de c tre patriarhul adus de la Ierusalim în acest scop. puternica cetate din Tracia. a provocat din nou un r zboi civil (1341-47). cea ce duce la cucerirea unor întinse teritorii de c tre primii în Epir i Thessalia. încoronându-se în 1346 ca 108 . Bulgaria fiind pr bu it . care constituia centrul domeniilor sale. Pentru a st vili ascensiunea sârbilor. Pentru a sl bi liga aristocratic care-l sprijinea pe Ioan Cantacuzino. Uzurparea lui Ioan al VI-lea. cel mai mare general al Imperiului. ca la Philokrene (1331). armata bulgar . cel care l-a ajutat pe tân rul Andronic s preia puterea. care reunea for ele mi c rii populare în favoarea împ ratului legitim. Ioan Cantacuzino. Ioan V (1341-1347). râvnind tronul. ini ial coîmp rat ca Ioan VI. Ioan Cantacuzino s-a proclamat împ rat în Didymotica. cu care arul se înrudea. La moartea lui Andronic III s-a constituit (1341) o regen pentru mo tenitorul tronului. În timpul acestor tulbur ri fac iunea zelo ilor. Ioan Cantacuzino a jonglat între o alian cu sârbii i cu bulgarii. ceea ce a degenerat într-o prigoan a nobililor din Adrianopol i întreaga Tracie. fiind instituit acum un fel de curte suprem de justi ie. B trânul împ rat i-a tr it ultimii patru ani la mân stire. în lupta de la Velbujd.trup de dou mii de cumani trimi i de arul bulgar. La 28 iulie 1330. care mai târziu va domni cu numele de Ioan al VI-lea. marele domestic. în frunte cu împ r teasa Anna de Savoia. De i a suferit o serie de înfrângeri în R s rit. înso it de un corp de oaste trimis de Basarab al rii Române ti.2 R zboaiele civile. Ioan Cantacuzino. Totodat s-a creat în Bizan o criz a situa iei de drept. Imperiul a reu it s reintegreze în grani ele sale Epirul. a fost înfrânt de sârbii lui tefan Uro III. patriarhul Ioan Calecas i bogatul parvenit Alexios Apokaukos. p trunderea t tarilor nu a mai putut fi oprit . luat de la genovezi. 5. ei ajungând în 1341 sub zidurile Constantinopolului. tefan Du an a avut cel mai mult de câ tigat. în vreme ce vene ienii blocaser ora ul dinspre mare.2. regen ii au instigat popula ia la revolt . a preluat conducerea în Thessalonik. Dup ce a fost exclus de c tre regen i de la conducerea Imperiului. pierzând aici teritorii în favoarea turcilor otomani Niceea i Nocimedia. Andronic al III-lea (1328-1341) a mo tenit o împ r ie sl bit în interior i exterior. Andonic III se aliaz cu arul bulgar Mihail i man. a devenit eminen a cenu ie. Urma ul s u.

la fel ca i marele s u proiect. În 1352 s-a ajuns îns la o ruptur . Ioan VI o c s tore te pe fiica sa Maria cu un nobil genovez. În cele din urm . Peloponesul bizantin.i asigure domnia i succesiunea cu orice pre .i scrie opera. Dar turcii otomani condu i de emirul Suleiman. drept coregent i i-a acordat Tracia apusean . Du an n zuia s impun un nou Imperiu sârbo-bizantin în locul vechiului Imperiu bizantin aflat în deriv . Matei în calitate de coîmp rat la Adrianopol pân în 1357. s-a destr mat în mai multe principate. În timpul domniei lui Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Imperiul a fost victima expansiunii sârbe i s-a implicat în conflictul vene iano-genovez care s-a încheiat cu distrugerea flotei grece ti în r zboiul Galatei (1348-49). fiul lui Orhan. cu ajutorul Genovei. Matei Cantacuzino. Imperiul a fost cuprins de o cumplit epidemie de cium bubonic . Ioan V împ cându-se cu Ioan VI Cantacuzino. împ ratul r mas acum unic. Morea într-un stat bizantin independent. îns dup moartea sa (1355) imperiul lui. Rezultatul a fost izbucnirea celui de-al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul. a fost din nou distrus de invidio ii genovezi. Dup alungarea otomanilor.împ rat al sârbilor i grecilor . Ioan al VI-lea a vrut s . Paleologul a recucerit Constantinopolului (21 noiembrie 1354). tefan Du an a profitat de moartea din cauza ciumei a guvernatorului bizantin al Thessaliei i a invadat regiunea. ceea ce a dezl n uit al doilea r zboi civil între Ioan al VI-lea Cantacuzino i Ioan al V-lea Paleologul (1352-1354). Dup asasinarea lui Alexios Apokaukos (1345) regen a a intrat într-o perioad de criz . ca i cum nenorocirile de pân atunci nu ar fi fost îndeajuns. continu s joace un rol politic important. Fiii lui Ioan Cantacuzino. iar Manuel i-a transformat posesiunea sa. c ruia îi confer titlul de autocrator (1347). Ioan VI a solicitat ajutorul otomanilor condu i de emirul Orhan împotriva lui Du an. acordându-i insula Lesbos ca dot . care a f cut ravagii mai ales în Thessalia.3 Înaintarea otoman i pr bu irea statului bizantin (1354-1425) Dup ce au pus st pânire pe cetatea vecin Tzympe (1352). i flota bizantin care se reconstruia acum. Ioan al VI-lea Cantacuzino s-a retras la mân stire unde avea s . chema i de Ioan VI pentru a face fa conflictului 109 . În 1354 a impus încoronarea fiului s u.iar celui de-al doilea fiu. Ca r splat pentru ajutorul acordat în lupta contra lui Ioan VI. 5. Manuel. otomanii controlau traficul prin Dardanele. Dup ce a abdicat. îns ace tia nu au f cut altceva decât s jefuiasc zonele în care au p truns.

Promotorii urmau s devin regele Ungariei. la care au concurat i republicile italiene. Imperiul bizantin era de acum iremediabil discreditat. când de vene ieni sau genovezi. a capturat mai multe puncte fortificate din apropierea Constantinopolului i a ocupat importantele centre Andrianopol (1362) i Philippopolis. Ludovic de Anjou. Turcii. numero i demnitari i-au separat latifundiile. Aliat cu vene ienii. în care puterea imperial era practic inexistent . În aceast situa ie disperat . pe drumul de întoarcere împ ratul este capturat la Vidin de c tre arul Stracimir i aruncat în temni . Contele Verde. de fapt situa ia jalnic a lumii bizantino-slave. r zboaiele civile invitând la macabrul festin tot felul de neamuri i puteri care î i disputau teritoriile sale. unchiul dinspre mam al bazileului. a permis înaintarea lor care nu mai putea fi st vilit în spa iul balcanic. Petru de Lusignan i contele de Savoia. sârbi i vene ieni. În afara cuceritorilor str ini i a uzurpatorilor din interior. reu ind s ocupe portul Callipolis (Gallipoli) din Tracia (2 martie 1354) i pe care refuz s -l predea Imperiului. organizeaz o expedi ie de-a lungul coastei bulgare. reu ind s ocupe 110 . Luptele dintre Paleologi i Cantacuzini acceleraser i mai mult procesul de descompunere. Fâ iile teritoriale din Atica i Beo ia. Domnia lui Ioan V Paleologul reprezint un epilog demn de plâns al Imperiului bizantin. Când a ajuns în cele din urm s domneasc efectiv. T v lugul otoman nu mai putea fi oprit. aceasta fiind împ r it între ei. f r s ob in decât vagi promisiuni. când de bizantini. cu consecin e dezastruoase pentru cre tinii din Peninsula balcanic . în Peninsula balcanic s-a creat un nou sistem de putere. Amadeo VI. au revenit Vene iei. Ioan V ajunge în anul urm tor la regele ungur Ludovic I pentru a solicita ajutor împotriva otomanilor. imperiul nu mai era decât o palid umbr a ceea ce fusese pe vremuri. Tratat ca un schismatic . Ioan al V-lea a reu it cel pu in s -l in în ah pe împ ratul Matei. Sultanul Murad I. Otomanii au fost curta i în vederea alian elor când de c tre sârbi.civil. nu mai aveau de gând s p r seasc Europa. care pân în 1388 se aflau în posesia companiei catalane. punând piciorul pe continentul european. chiar insule întregi. regele Ciprului. la 25 ianuarie 1365. Istoricii îl acuz mai cu seam pe Ioan Cantacuzino ca principal vinovat al venirii turcilor în Europa. Capitala statului otoman va fi transferat la Adrianopole (Edirne). succesorul lui Suleiman. Amadeo VI. papa Urban V a f cut apel la cruciad . La rândul s u.

suficient îns pentru ca în 1376 s se alieze cu genovezii i s -l detroneze pe tat l s u. Înainte de a porni spre Constantinopol. Andronic. nesesizând din vreme pericolul otoman. ob ine bijuteriile coroanei. Murad I. de a pl ti vene ienilor gajul pentru tat l s u.i achite datoriile anterioare. În aceste condi ii Ioan V a recunoscut suzeranitatea otoman .i tr deze credin a. respectiv sultanul Savgi încearc o lovitur de stat. O alian a cre tin t ii nu a fost posibil i din cauza tensiunilor confesionale. în schimbul retroced rii ora elor din peninsula 111 . împreun cu o tile contelui de Savoia. când hanul mongol Timur Lenk i-a înfrânt pe otomani la Ankara. pe când Ioan V participa la o campanie în Asia Mic al turi de suzeranul s u. care a poruncit s nu fie îndeplinit pedeapsa. acum cu numele de c lug r Ioasaf. Începând cu anul 1371 împ ra ii bizantini nu i-au mai putut exercita puterea decât cu ajutorul sau toleran a str inilor. pl tind tribut i prestând ajutor militar lui Murad I (1373). i-a oferit acestuia. Imperiul bizantin r mâne tributar sultanului pân în 1402.Messembria i s ob in eliberarea lui Ioan al V-lea din captivitatea bulgar . s îi alunge pe turci din peninsula Gallipoli. cu ajutorul flotei. ajungând la Neapole. La Constantinopol sosise i legatul papal. Dup refuzul lui Andronic. Episodul trecerii la catolicism al bazileului a fost rapid trecut în uitare. în iulie 1369 i apoi la Roma unde cu titlu personal accept confesiunea latin (21 octombrie 1369). exercita o enorm influen nu au acceptat s . fiind eliberat de vene ieni doar în 1371 când Manuel. al fiului cel mare al lui Ioan V. f r ca statele apusene s o poat opri. care a condi ionat f r menajamente ajutorul Apusului de uniunea Bisericii cu Roma. i Ioasaf au strâns suma datorat . Murad a luat m suri energice. fiul s u mijlociu. îns abia dup ce a fost tratat ca ultimul cer etor i somat s . Bizantinii îns . genovezilor i a otomanilor. chemat i el în ajutor de Andronic. în bu ind revolta i dispunând orbirea fiului s u. Statele ortodoxe din Peninsula balcanic preferau s resping expansionismul ungar. Titlul de autocrator al romeilor î i pierdea acum orice semnifica ie. Andronic. fiii celor doi. Periplul diplomatic umilitor al lui Ioan V continu în Italia. împ ratul. În 1273. În plus a izbutit. aflate ca gaj în mâinile vene ienilor i un nou împrumut de la ace tia. în rândul c rora Ioan Cantacuzino. Puterea otoman înainta a adar în Peninsula balcanic . adânc mâhnit a transmis toate drepturile succesorale lui Manuel. nutrind n dejdea c va primi sprijin militar i financiar în lupta contra turcilor. la insisten ele tat lui s u. a vene ienilor. Murad. a sc pat cu un ochi.

în plus urma s primeasc un tribut anual de 30. Ioan V i Manuel au fost întemni a i vreme de trei ani. În aceast faimoas b t lie i-au g sit sfâr itul atât cneazul Laz r cât i sultanul Murad. Murad a amenin at Thessalonicul. Abia în 1385. Domnia lui Manuel al II-lea (1391-1425) a fost marcat de asediul cel mai îndelungat asupra Constantinopolului (1394-1402). au trecut Dun rea i asediat la 25 noiembrie 1396 cetatea Nicopole. pân în 1379 când au reu it s evadeze i de data aceasta s p trund ei în Constantinopol cu ajutorul vene ienilor i al lui Murad. Atacurile turce ti la nord de Dun re erau abia la început. Sigismund de Luxemburg a ini iat o cruciad antiotoman care a avut mare r sunet i în Apus.000 de duca i i un corp de oaste de 12. trupe care s-au strâns la Timi oara unde au sosit i Sigismund i Mircea cel B trân. Andronic. conduse de cneazul Laz r. care a exploatat cu mult abilitate instabilitatea dinastiei imperiale. Unele inuturi din Serbia au fost transformate în sangeacuri. aliate cu trupe bosniace i albaneze au fost înfrânte de turci la Kossovopolje ( Câmpia Mierlei ). La ea au participat peste zece mii de cavaleri din apusul Europei. Sultanul.Gallipoli. Noul sultan Baiazid nu a reu it s cucereasc re edin a bizantin . recucerirea Vidinului i reinstalarea lui Stracimir care va mai st pâni pân în 1396. când cre tinii vor fi înfrân i la Nicopole. de ziua Sf. comanda turcilor fiind preluat de Baiazid I Ilderim (1389-1402). Andronic. În prim vara anului 1396. în acela i timp fiind ocupat ultimul bastion bizantin din Asia Mic . Confruntarea s-a soldat cu un dezastru pentru crucia i. de unde a fost alungat Sracimir. a c ror cavalerie grea a fost înfrânt de 112 . O tile cre tine. Vit. iar restul Serbiei. o tile sârbe ti. Pân în 1388 a fost practic cucerit întreaga Bulgarie. administrate de turci. 10.000 de osta i cu care a intrat în Constantinopol. În 15 iunie 1389.000 de oameni. Dup trei ani de asediu. Înaintând înspre apus. dup ce mai are r gazul de a se mai r zvr ti înc o dat împotriva tat lui s u. în aprilie 1387 ora ul a fost cucerit. între care muntenii lui Mircea num rau o mie de oameni. În vara anului 1390 au avut loc primele ciocniri între turci i unguri în Banat. disensiunile dintre bazileu i nevrednicul s u fiu. iar în 1390-1391 Firuz-bei avea misiunea de a cuceri Vidinul. a trecut sub vasalitate otoman . Philadelphia. Puternica reac ie a lui Mircea cel B trân în momentul unei noi incursiuni otomane la nord de Dun re a dus la izgonirea lui Firuz-bei. dup un scurt asediu. condus de cneazul tefan Lazarevici. fiind înfrânt. aici începând o perioad de cinci veacuri de ocupa ie turc i de islamizare. în ironia sa macabr . l-a silit chiar pe Ioan V s -l ierte pe Andronic i s -l repun în drepturile de mo tenitor al tronului. moare la scurt vreme.

V zându-se atacat.pedestrimea turc i cavaleria u oar a lui Baiazid. care se proclam fiu al bazileului Manuel II. Mehmed I. Soliman.i via a în captivitate trei ani mai târziu. se al turase cre tinilor. Având lini te relativ la Dun re. cronicarul Radu Popescu ar ta c din rea chiverniseal a cre tinilor au biruit Baiazid pe cre tini. care r m sese st pânitor al Rumeliei. dup cum a procedat i tefan Lazarevici. dup ce Soliman a fost ucis pe când încerca s fug spre Constantinopol. luând tronul imperiului la Edirne (Adrianopol) în 11 februarie 1411. Domnia lui Musa (1411-1413) marca apogeul politic i diplomatic al voievodului român.la fel ca tat l s u cu un sfert de veac mai devreme. a Muntelui Athos i a unor insule din Egee i renun area la obliga iile de vasalitate i plata tributului. Între timp. Mehmed. acordând ajutor lui Musa. Fiindc Stracimir de la Vidin. ob inut prin retrocedarea Thessalonicului. fiul mai mare al lui Baiazid. Mo iile biserice ti confiscate au fost d ruite spahiilor i cet ile de pe malul drept al Dun rii transformate în puncte de sprijin. Sub auspiciile favorabile care au urmat înfrângerii lui Baiazid de c tre Timur Lenk în lupta de la Ankara (28 iulie 1402). f r sprijin financiar sau militar. desfiin ând statul bulgar. Musa a revenit cu ajutor din partea rii Române ti. În istoria domnilor rii Române ti. Mircea cel B trân a ocupat Chilia genovez (1403). Sigismund. trimi ând în Rumelia pe Musa. vasalul sultanului. ajungând la Buda abia dup un periplu maritim de trei luni. ceea ce constituia o amenin are iminent i pentru ara Româneasc . acesta s-a în eles cu Mehmed II. fiul mijlociu al lui Baiazid. un prolog al marelui asediu din 1453. Un nou asalt otoman al capitalei Imperiului are loc în 1422. t indu-i i robindu-i . pierzându. în condi iile în care luptele interne între fiii lui Baiazid sl beau puterea otoman . unde sultanul a fost luat prizonier. Baiazid s-ar fi putut de acum dedica cuceririi capitalei bizantine. ocupând Brussa i Ankara. a trecut cu for ele sale în Asia Mic . în partea european a Imperiului otoman. se îmbarc pe o corabie vene ian . Baiazid atac Vidinul. ajungându-se apoi la încheierea unui 113 . În aceste momente hanului mongol Timur i s-a datorat supravie uirea Imperiului bizantin pentru înc o jum tate de secol. În 1413 pe tronul otoman urc cu ajutor bizantin. împiedicat de Vlad s se retrag prin ara Româneasc . Mircea cel B trân a intervenit în aceast competi ie. În 1399 Manuel al II-lea s-a decis s fac o c l torie în Occident la cur ile europene pentru a cere ajutor. A revenit la Constantinopol în în 1403. Soliman. beiul de Karaman. unde st pânea fratele s u cel mai mic. cu scopul de a provoca o r scoal împotriva lui Soliman. avea îns ajutorul bizantin.

Ceea ce se petrecea de acum înainte în sud-estul Europei era determinat de mai multe popoare.4 Agonia Imperiului (1425-1453) 5. Ele au început în 9 aprilie 1438 la Ferrara. exista deja o în elegere. în biserica Santa Maria Novella din Floren a fiind oficial proclamat uniunea celor dou Biserici. Asemenea încerc ri au avut loc în mai multe rânduri din ambele direc ii. În R s rit nu exista nici o ans de aplicare a în elegerii prin care în aproape toate chestiunile dogmatice biruise catolicismul. 5. împ ratul insistând permanent ca episcopii orientali s renun e la dogmele ortodoxe. s-a dus în apus. Biserica rus s-a declarat autocefal . Propunerile de a discuta au fost acceptate. când au reînceput dezbaterile la Floren a. la Vene ia i Milano. p trunzând adânc în Serbia.Floren a i unirea bisericilor orientale cu Roma În anii în care Ioan al VIII-lea a domnit singur (1425-1448) în vederea rezisten ei antiotomane devenea tot mai clar necesitatea unui compromis cu Apusul. la fel ca înainta ii s i. i mai mul i mitropoli i i episcopi. cum a i r mas. Ioan (Iancu) de Hunedoara. La 6 iulie 1439. urmând s aib loc în Italia. Victoriile voievodului Transilvaniei. Era oricum prea târziu. La 1430 turcii ocup Thessalonicul. Bizan ului r mânându-i doar rolul de observator. filioque.4. încerc ri mereu e uate. pe care mai devreme Bizan ul neputincios îl cedase vene ienilor în scopul ap r rii. discu iile. La mai pu in 114 . dup marea schism din 1054. rezultatul fiind doar disensiuni religioase în imperiu în jurul în elegerii cre tine est-vest. Ioan VIII. Kiev i Efes.de a ob ine sprijin politic în apus a fost pierdut de Ioan al VIII-lea. Toate cele patru chestiuni au fost tran ate printr-un compromis. prin care Bizan ul reia plata tributului. care i-a înfrânt pe turci în ara Româneasc . revenindu-se din acest motiv la politica de unire cu biserica roman . Cele patru puncte florentine vizau primatul papal. evident. între care cei mai de seam erau mitropoli ii de Niceea. i în cele din urm la Conciliul de la Ferrara Floren a înso it de patriarhul Iosif. Acestei în elegeri din 1439 i s-a opus vehement marele cneaz rus Vasile. scopul era clar.1 Conciliul de la Ferrara . apoi în Ungaria.tratat de pace cu Murad II. Acum. a urnit papalitatea în sensul apelului la o nou cruciad antiotoman . devenind din nou vasal otomanilor (1424). Singura ans . Purgatoriul i azimile.calea religioas . materializat într-un decret de unire. anume de a ob ine ajutor militar din apus pentru salvarea imperiului.

Constantinopolul nu era departe de zona opera iilor militare. Sultanul. în în elegere cu turcii. în lupte de continu h r uial . cruciada a atras numeroase capete încoronate i foarte mul i cavaleri. cu toat lupta sus inut de recucerire a unor teritorii din Grecia central . Murad al II-lea nu putea interveni cu mari efective. Propagat cu succes de papa Eugen al IV-lea. cavalerii apuseni au persistat în continuarea cruciadei. În schimbul unui tribut. fiind sus inu i de Vladislav al Poloniei. în care au c zut regele Poloniei i legatul papal. a avut într-adev r loc. Gheorghe Brancovici urma s ia Serbia din nou în st pânire. În apropiere de Ni . experimenta i în luptele cu turcii. încoronarea având loc aici. la Varna. urm rind doar propriile interese. incita i de pap . 5. Era pentru prima oar în istoria Imperiului. for ele occidentale î i pierduser vigoarea. deja de la începutul veacului al XV-lea. când încoronarea nu s-a s vâr it în Constantinopol. Skanderbeg (Georg Kastrioti) a ob inut victorii în Albania. fiul lui Manuel al II-lea i al sârboaicei Elena Dragases. Ioan de Hunedoara i-a înfrânt pe turci. prin anexarea unor teritorii ale Principatului Ahaia. Despotul Moreei. pace încheiat în 1444. O refacere a imperiului nu se mai întrez rea.de 50 de ani dup înfrângerea de la Nicopole. În acela i timp. La 10 noiembrie 1444 a avut loc b t lia decisiv pe coasta M rii Negre. Dar. cardinalul Cesarini. chiar i republicile maritime. Vene ia i Genova. aceast cruciad . dar din cauza iernii crucia ii au trebuit s se retrag . fiind asaltat în Anatolia. Ioan de Hunedoara i principele Gheorghe Brancovici. Între timp îns . Coroana imperial a fost adus la Mistra. Imperiul s u se limita la Constantinopol i inutul dimprejur. cu excep ia perioadei niceene. Constantin Dragases. Constantinopolul rezista datorit fortifica iilor sale. a consim it la încheierea unei p ci pe zece ani cu europenii. aveau s joace rolul principal. reu ind în toamna anului 1443 s elibereze Bulgaria. pentru a nu pierde accesul flotei lor comerciale în Marea Egee i Marea Neagr .4. încerc rile de a-i sili pe locuitori s se predea prin înfometare e uând în mai multe rânduri. a fost ultimul basileu bizantin. a fost silit s se recunoasc vasal al otomanilor. În fruntea cruciadei s-a aflat regele Vladislav al III-lea rege al Poloniei i Ungariei care comanda cavalerii ordinului crucifer. Constantin ob ine pacea (1446). ora ul fiind înconjurat din toate p r ile de Imperiul otoman. 115 . trebuind s lupte în Anatolia.2 C derea Constantinopolului Constantin al XI-lea (1448-1453). iar sârbii s-au ab inut s participe la continuarea luptei. de altfel ultima.

unul dintre cei ma apropia i sfetnici ai împ ratului.Mehmed al II-lea(1444-1446. R zboinicul genovez. în contextul acutei amenin ri turce ti a fost proclamat uniunea Bisericilor ortodox i catolic de c tre legatul papal Isidoros în Sfânta Sophia. a c zut în lupt . Partidei antiunioniste din Constantinopol cucerirea osman îi p rea chiar un r u mai mic decât o nou st pânire latin . murind eroic. între care apte sute de genovezi. Constantin al XI-lea. Era dispus chiar s ofere împ ratului în schimb Morea în condi ii de vasalitate. În zorii zilei de 29 mai 1453. turcii au reu it s cucereasc poarta Romanos i au frânt rezisten a ap r torilor epuiza i. La 23 mai. A poruncit s se înal e pe rmul european al Bosforului fort rea a Rumeli Hisari. dorind s refac sub domnia sa un imperiu latin ca cel din 1204. din Bosfor în Cornul de Aur i-au f cut efectul. 116 . Mai bine e s tie domnind turbanul turcesc decât tiara latin zicea demnitarul Lucas Notaras. Sultanul dispunea de cea mai bun flot otoman de pân atunci. i au p truns în ora . Mehmed II a început blocada pe mare asupra capitalei bizantine în 28 august 1452. dintre ace tia peste trei mii erau mercenari str ini. prin închiderea cercului de asediere la 7 aprilie 1453. Cererea a fost îns respins de Constantin. cerând capitularea ora ului. soarta Constantinopolului era pecetluit . împ ratul bizantin cu numele Întemeietorului. sultanul trimite un ultimatum bazileului Constantin. În 12 decembrie 1452. Dar acest gest a fost inutil. când la 20 aprilie cele patru vase genoveze sosite în ajutorul Constantinopolului au înfrânt flota otoman în pofida superiorit ii numerice a acesteia. Giovanni Giustiniani a oferit ajutorul s u împ ratului. Îns cei chema i în ajutor cereau insulele grece ti în schimb. Turcii au deschis ostilit ile împotriva Constantinopolului. aflat pe rmul asiatic. a ajuns pe tronul Imperiului otoman în anul 1451 i a luat cu înc p ânare i tenacitate toate m surile pentru a cuceri Constantinopolul. 1451-1481) care i-a asasinat fratele pentru a domni singur. ceea ce l-a înfuriat i mai mult pe Mehmed. Constantin al XI-lea cheam Apusul în ajutor. prelungit trei zile i trei nop i. vizavi de Anadolu Hisari. A urmat un cumplit masacru al popula iei (40000 de mor i) i un jaf cumplit. În ciuda debloc rii par iale realizate de Giustiniani. Constantinopolitanii puteau opune doar cam o zecime din num rul trupelor pe care le aveau otomanii. a construit bombarde i tunuri care puteau trage pân pe malul european al Bosforului. dup numeroase încerc ri nereu ite de asalt general. Bombardarea zi i noapte a ora ului i transferarea a 72 de nave pe uscat.

Genovezii au ob inut din partea sultanului. Constantinopolul este restaurat drept capital a lumii ortodoxe. mil i ordine . A supravie uit patriarhia Constantinopolului c reia Mehmed II i-a acordat un statut juridic special. a deport rii. Domnii din rile se considerau i ei urma i legitimi ai împ ra ilor din Constantinopol. Prin firmanul ulterior to i cre tinii urmau s pl teasc trezoreriei otomane o tax anual . Sultanul crease pentru supu ii s i ortodoc i din fostul Bizan o comunitate care se autoguverna. Istanbul. a proclamat lege. iar în 1461 cade Imperiul de Trapezunt. Spre sfâr itul secolului al XV-lea. dar cre tinilor c rora li s-a permis s se întoarc în ora le-a fost dat biserica Sf. Mehmed nu era un barbar. Zoe (Sofia) Paleolog. fiind adu i în ora . Sfânta Sofia a fost transformat în moschee. sau nu. mai ales greci în aparatul de stat. Morea cu capitala Mistra în 1460.i aici demnitarii. Trapezunt i Crimeea. Mehmed II asedia Belgradul. cucerirea Constantinopolului a însemnat sfâr itul Imperiului roman transplantat în Bizan . Dup normele otomane a fost folosit i metoda surghiunului (sürgün). a fost îns zdrobit de Ioan de Hunedoara. mai cu seam asupra slavilor ortodoc i. Moscova devine cea de-a treia Rom . instalându. patriarhul dobânde te îns depline puteri în administrarea chestiunilor biserice ti. confirmarea privilegiilor pe care le aveau în Galata.Atena a fost cucerit abia în 1456. r mânând i în timpul domina iei otomane centrul tradi iei ortodoxe. Irina. Ivan IV cel Groaznic a adoptat oficial titlul de ar. Pe drept. eliberând prizonierii i rechemând pe cei fugi i. iar clerul era scutit de taxe. fiica ultimului despot al Moreei. mai ales me te ugari i negustori din Morea. Inviolabilitatea patriarhului i înal ilor clerici erau garantat . reprezentat i condus de patriarh care acum se bucura de puteri politice pe care nu le avusese anterior. la doar câteva zile dup cucerirea Constantinopolului. Antiunionistul Gendadios II Scholarios a devenit patriarh. 117 . Nepotul lor. nepoata de frate a lui Constantin XI se c s torea la 12 noiembrie 1472 cu marele cneaz al Moscovei. Dup trei ani. Sultanul a luat de îndat m suri de repopulare i reorganizare a ora ului. locuitori din alte p r i. Ivan III. unde au primit case i scutiri de taxe. millet. cuno tea greaca i a folosit cre tini. aproape teritoriile care f cuser parte din Imperiul bizantin se aflau deja sub st pânire otoman . Unele familii ca Evrenos din Bithinia i Vlora din Albania s-au convertit la islam i au intrat în elita otoman . stabilindu-i în Constantinopol.Cu toate c unele teritorii bizantine s-au mai men inut pentru scurt timp . Astfel. Constantinopolul a devenit deopotriv capitala imperiului otoman.

118 .

6 Împ ra ii bizantini Constantin I cel Mare (306/330-337) Constantin II (337-361) Vallens (364-378) Theodosius I (378-395) Arcadiu (395-408) Leon I (457-474) Zenon (476-491) Anastasios (491-518) Justin I (518-527) Justinian I (527-565) Phocas (602-610) Heracles (610-641) Constans II (641-668) Constantin IV (668-685) Justinian II (685-695) Justinian II (705-711) Anastasios II (713-715) Leon III (717-741) Constantin V (741-775) Leon IV (775-780) Constantin VI (780-797) Imparateasa Irna (797-802) Nikephor (802-811) Leon V (813-820) Mihail II (820-829) Vasile I (867-886) Leon VI (886-912) Constantin VII (913-959) Roman I Lecapenos (920-944) Nikephor II Phocas (963-969) Ioan Tzimiskes (969-976) Vasile II (976-1025) Constantin VIII (1025-1028) Constantin IX Monomahul (1042-1055) Isaac I Comnenul (1057-1059) Constantin X Doukas (Ducas) (1059-1067) Romanos IV Diogenes (1067-1071) Mihail VII Ducas (1067/71-1078) Nikephoros III Botaneiates (1078-1081) Alexios I Comnenul (1081-1118) Ioan II Comnenul (1118-1143) 119 .

in 1261 recucereste Constantinopolul Mihail VIII Paleologul . Istoria secret . 1972. 1968. Bucure ti. Psellos. Bucure ti. I-II. edi ie de Viorica Golinescu. Bucure ti. tur pentru fiul s u Romanos. trad. 1977. 1991. edi ie de V. 1975. Mih escu. R zboiul cu go ii. XI-XIV). Constantin Porfirogenetul. Elian i N. Alexiada. Grecu. Mauriciu.(1261-1282) Ioan V Paleologul (1341-1391) Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) Constantin XI Paleologul (1448-1453) 7 7. 1988. Tana oca. Bucure ti. Ana. Arta militar . Un veac de istorie bizantin edi ie de Radu Alexandrescu. 1998. Procopiu din Cesareea. vol. Chalcocondil. Bucure ti. Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Bucure ti. Laonic. Istoria turco-bizantin (1341-1462). Cronografia. edi e de V. Bucure ti. vol. edi ie de H. Grecu. publicate de Al. Ia i.1 Bibliografie selectiv Izvoare narative Antologia palatin . edi ie de H. Ducas. Mih escu. Mihail. de Marina Marinescu.Azimitul . Bucure ti. Carte de înv edi ie de V. 1958. Bucure ti. Grecu. 120 (976-1077).Manuel I Comnenul (1143-1180) Alexios II Comnenul (1180-1183) Andronic Comnenul (1183-1195) Isaac II Anghelos (1195-1203) Theodor I Lascaris (1204-1222) Ioan III Vatatzes (1222-1254) Theodor II Lascaris (1257-1258) Ioan IV Lascaris (1258-1261) . III: Scriitori bizantini (sec. 1971. edi ie de H. Eusebiu din Caesareea. Expuneri istorice. . 1963. S. Idem. Mih escu. Via a lui Constantin cel Mare. 1970. Bucure ti. Comnena.

p. * * *. David Abulafia).). Stuttgart. Cambridge. ed. Timi oara. Avram. A. 1963. Între antichitate Bucure ti. 1984. în: The New Cambridge Medieval History. p. Bucure ti. Omul bizantin. 2004. I. * * *. i Rena tere. Georges (coord.. Istorie bizantin . 1999. AHRWEILER. V c. I-II. Michael. Ed. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). IV c. Les limites de l¶Empire Byzantin depuis la fin du XIV-e siécle jusqu¶à sa chute . Bucure ti. p. vol. * * *. Angold. vol.Teofilact Simocata. Istoria bisericeasc universal . Istoria bisericii. 2000. Ed. 217-253. 1025-1118. * * *. The Byzantine empire. vol. II 1994. Domnia împ ratului Mauricius (582602). 121 i . 1993. 2000.261-290. Gândirea evului mediu. Andea. Byzantium in exile. 1982. Ideologia politic bizantin . p. 2002. Cambridge. vol.320-328. 1985. LV. Klaus Wessel. * * *. Mih escu. Hélène. 1916. 1962. p. Michael. p. 265-381. * * *. 543568. Bucure ti.1999. în Byzantinische Zeitschrift. edi ie de H. Bucure ti. Reallexikon zur byzantinischen Kunst. Istoria vie ii private. Aries. Omul bizantin. * * *. Bucure ti. 1300 (ed. 1198. Barnea. 1975. Bucure ti. 1198-c. 265-350. Bucure ti.. coord. tiin ific Enciclopedic . Constantin cel Mare. Polirom. Bucure ti. Philippe-Duby. 87108. Teora. 1024-c. Jaques Le Goff. I. Sintez de istorie bizantin . în: The New Cambridge Medieval History. Angold. p. Ia i. 1995. Ion i Iliescu. Bakalopoulos. Octavian. II (ed. Ed. Dic ionar al sfin ilor.

ed. Întemeierea Constantinopolului . 1981. 1999. 1971.. 1976. Charles. Le Bas Empire. Castagnol. Bucure ti. I-II. Delvoye. Ed. Paris. Ch. Alain. Alexiada. I. p. Bucure ti. S. 1958 (seria Scriptores byzantini . Academiei. Louis. (Les Institutions). 1993. Nicolae. B nescu. Expuneri istorice. Ana. A. Louis. Ed. Bucure ti. Timi oara. Le Livre de ceremonies. Da kov. Critobul din Imbros. p. Nicolae. 1969. în Mitropolia Olteniei. Mentalit i culturale i forme artistice în epoca romanobizantin (300-800). Brehier. Craiova.B. 1994. 1999. Bucure ti. Chalcocondil... Stelian. Imperiul cre tin i asaltul invaziilor (313-610).Bayet. Brezeanu.. Brehier. 506-510. Din domnia lui Mahomed al II-lea (1451-1467). tur pentru fiul s u Cornea. I-II. Arta bizantin . A. Academiei. 1963. Mihai. vol. Armand Colin. 255-258. O istorie a Imperiului bizantin. Le monde byzantin. Paris. Civiliza ia bizantin . Charles. trad. Constantin VII Porphirogenetul. 2000. Humanitas. 1977. 1994. Carte de înv Romanos. Imaginea interzis . Bizan . Bizan ul. în Revue historique. Brehier. Stelian. 124-143. 1995. B nescu. Bucure ti. Bucure ti. Ed. II). Dic ionar de împ ra i bizantini. L. iulie-august. Arta bizantin . 119. nr. Andre. XV. Cazacu. Bucure ti.47-48. Diehl. V. Paris. Istoria Imperiului bizantin. 7-8. Bucure ti. Comnena.. Bucure ti. Constantin Porphirogenetul. p. Ed. Laonic. Grecu. cap. 122 . Istoria Bizan ului i a Europei sud-estice. vol. Vogt. Besançon. 1963. Paris 1969-1970. Bucure ti. m rire i dec dere. Brezeanu.. 1919.II. Bucure ti. 1915. Constantin et la fondation de Constantinople . trad.

4-23. Donoiu. 1993. S. Diehl.. Bucure ti. 1991. 1980. 1972. The Ortodox Church in the Byzantine Empire. Bucure ti. Ion.vol IV). în Byzantinische Zeitschrift. V. Iorga. Iconoclasmul bizantin. vol. Society and Civilization Seen through Contemporary Eyes. 1972. Chicago and London. Hussey.1. Istoria Imperiului Bizantin. 525-542. II (sau 1999. Împ ra ii bizantini i monedele lor. Ed. Dosarul arheologic. p. Teora. 1986. t. Bucure ti. Diehl. nr. Charles.. p. 1975. Ovidiu. The Latin empire of Constantinople anf the Frankish states in Greece. Georgescu. Bizan ul i institu iile române ti pân la începutul secolului al XVIII-lea. 1300 (ed. Bucure ti. Ed. Bucure ti. Meridiane. I-II. Bucure ti. V c. Gero. Charles. A. Jacoby. 1198-c. Geanakoplos. Ed. Figuri bizantine. 30-69. 1987. 1999. I-III. Bizantinii. Institutului biblic i de misiune al bisericii ortodoxe române. Nicolae.Al. Paris 1905.. 1987. Bucure ti. Istoria declinului i pr bu irii Imperiului Roman. Istoria culturii i civiliza iei. 1991. Nicolae. 1974. Ducellier. Istoria vie ii bizantine. Sinteza bizantin . Gilson.74-114. Grabar. în: The New Cambridge Medieval History. Iorga. 1976. Filosofia în evul mediu. Bucure ti. Cambridge. 1930. Bucure ti. 1995. Eusebiu din Caesareea. 1998. Charles. p. 68. Bucure ti. Bizan dup Bizan . Diehl. Des quelques croyances byzantines sur la fin de Constantinople". Via a lui Constantin cel Mare. Byzantium. Fontes Historiae Daco-Romanae. Bucure ti. The eucharistic doctrine of the byzantine iconoclasts and its sources în Byzantinishe Zeitschrift.. Etudes byzantines. XXX. vol. M.1999. David. Craiova. Deno John. Andre. p. Etienne. Iorga. 1984. Church. Gibbon Edward. Bucure ti. 123 . Nicolae.Diehl. David Abulafia). Bucure ti. Oxford. Charles. 1969. Drimba. J.

în: The New Cambridge Medieval History. p. The Eastern Empire in the sixth century. Lazarev. 1198. 124 . Cambridge. I c. Teora. La chretienté byzantine du debut du VII-e siècle au milieu du XI-e siècle. 2008. The Byzantine empire in the seventh century . Bucure ti. în: The New Cambridge Medieval History. Bucure ti. Cambridge. Paul. 1924.28. vol. Istoria Bizan ului. în: The New Cambridge Medieval History. Monks and Laymen in Byzantium. 2000. 500-c. IV c. 2004. Michel. Ferdinand. 1968. vol. De mortibus persecutorum ( Despre mor ile persecutorilor). Amarcord. vol. 180-201. The Byzantines in the West in the sixth century. Paul Fouracre). Laiou. 500-c. Lot. D. Cambridge. 1997. vol. Le Goff. 700 (ed. în: The New Cambridge Medieval History. 27.. 2008. Lactantius. La chretiente byzantin du debut du VII-e siecle au milieu du XI-e siecle. Cambridge. Andrew. The Byzantine empire in the fourteenth century. Michael Jones). 1925. Ed. 1997. 795-824. cap. Cambridge. vol. 118-139. în Echos d'Orient . I c. Lemerle. 843-1118. Angeliki E. Paul. Louth. 1998. VI c. Morris. Ed. în: The New Cambridge Medieval History. 291-316. 1024-c. ?. Moines et moniales. p.Kaplan. Rosemary. p. 93-117. 700 (ed. Bucure ti. La fin du monde antique et le debut du Moyen Âge. Magdalino. 1300-c. p. David Luscombe i Jonathan Riles-Smith). The Byzantine Empire. Paul Fouracre). Cambridge. nr. I-III.. Manolescu. 700 (ed. Bucure ti. nr. II (ed. Instalarea barbarilor (sec. Paris.223-229. p. Constantinople et Rome. Paul Fouracre). 1980. 2008. Moorhead John. Jacques.V-VII). 289-314. 1118-1204. Louth. Armand Colin. Paris. 611-643. Michel. Victor. Istoria picturii bizantine. Timi oara. p. Paris. Istoria medie universal . p. 500-c. 1970. 1415 (ed. Civiliza ia Occidentului medieval. p. Kaplan. I c. Images et reliques. p. Andrew. p. La consecration et le dedicace de Constantinople. Ed. 1980. 2004. Lathoud.

Jean. Ia i. Teologia icoanei. München. Isus Hristos . tom III. 1972. Dimitri. Eugen. 1994. Bucure ti. Cronografia.. Psellos. 2008. Balcani.prototip al icoanei. "Le place de l'empereur à Byzance pendant les conciles oecumenique". Ed. Un veac de istorie bizantin (976-1077). Ostrogorski. 700-900. 1962. Paris. în Byzantina. Popi teanu. Bucure ti. Steven. Ed. J. Enciclopedic . Runciman.. Cuvânt c tre tineri sau Despre folosul ce-l putem trage din citirea scriitorilor profani. Traité des offices. Bucure ti. Romanitatea carpato-danubian XI. 1963). 1991. Lumea Bizan ului. Teodor. în: The New Cambridge Medieval History. 125 ..123-133.Gh. Vasiliev. McCormick. Structura social a Imperiului bizantin.900 (ed. Vasile cel Mare. Paris. Bucure ti. Paris. Michael. c. 1976 (sau Geschichte des byzantinisches Staates. R.. 1970. trad. C derea Constantinopolului. Byzantium and the west. Ia i. M. în Studii i articole de istorie. Un commonwealth medieval: Bizan ul. Istoria secret . Petritakis. C. Aba Iulia. Cambridge. p.Gh. 1974. Histoire de l'Etat Byzantin. D.OBOLENSKY. (coord. i Bizan ul în veacurile V- Teodorescu. Procopius din Caesareea. vol II. 1932. Bucure ti.. Histoire de Etat Byzantin. Rosamond McKitterick). G. 1966. 1971. Teodor. 700-c. XVI. St nescu. p. 1972.). Bucure ti. M. Bucure ti. La începuturile culturii medievale române ti (secolele X-XIV). PseudoKodinos. Zbuchea. p. 2002. Tesalonic.. Studitul. L.. Deisis. Verpeaux. Uspenski.153173. 1981. Occident. 207 p. A. 1994.. Polirom. Bizan .A. 349-382. Ed. 1998.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful