CAPITOLUL 1 SEMIOLOGIA PROCESELOR PSIHICE

Psihiatria este stiinta care se ocupa cu studiul simptomelor si al tulburarilor psihice, stabileste conditiile, succesiunea, interdependenta si dinamica tulburarilor mintale. Intensitatea manifestarilor in psihiatrie cuprinde citeva forme: nevrotica, psihotica, tulburari datorate nedezvoltarii si demente. Procesele care stau la baza semiologiei sunt: -procesele de cunoastere cuprind: senzatiile si perceptiile, atentia, memoria, gardirea, limbajul, imaginatia; -procesele afective si trebuintele stabilesc raportul subiectiv intre individ si realitatea obiectiva; -vointa si activitatea prin care se realizeaza actiunile, in conformitate cu scopurile stabilite in mod constient. Semiologia este partea pihiatriei care se ocupa cu studiul semnelor si simptomelor. Vom incepe prin trecerea in revista a fiecarei functii psihice.

1.1 Semiologia Proceselor de cunoastere
1.1.1 Semiologia senzatiei si a perceptiei Senzatia este un act psihic elementar, monomodal, care realizeaza imaginea singulara a unei insusiri a obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare. Se datoreaza actiunii directe a obiectelor sau fenomenelor asupra analizatorilor (organe de simt: ochi, urechi, tegumente, etc). Ele evidentiaza proprietati elementare, ale materiei: forma, marime, greutate, culoare, miros, gust. Ele reprezinta imagini subiective ale lumii obiective. Particularitatile senzatiilor; sunt instrument de reflectare nemijlocita a lumii materiale prin intermediul analizatorilor asupra carora actioneaza direct, iar o alta particularitate o constituie faptul ca senzatia reprezinta reflectarea pe plan ideal a proprietatilor separate ale obiectelor si fenomenelor concrete. Perceptiile Perceptiile reprezinta procesul de transferare a realitatii fizice in informatii psihologice, modalitate prin care stimulii devin constienti. Sunt procese senzoriale elementare care se disting prin sintetism, unitate si integritate. Ele redau realitatea obiectiva in imagini de ansamblu. insusirile obiectelor sau fenomenelor sunt reflectate in conditii de simultaneitate sau succesiune - aspect multimodal. Perceptia presupune raporturi intre calitatile obiectului (insusirile generale si esentiale) si conditiile subiective ale individului (trebuinte, interese, experienta). Psihopatologia senzorialitatii Se caracterizeaza prin doua tipuri de tulburari: cantitative si calitative. Tulburarile cantitative se caracterizeaza prin modificarea pragului senzorial. Poate aparea o scadere a pragului senzorial ce determina o suprasensibilitate la stimuli subliminali. Fenomenul poarta denumirea de hiperestezie senzoriala. De exemplu, picatura apei de la robinet, scartaitul usii sunt percepute cu o sonoritate crescuta mult mai ampla decat in realitate. Apare in surmenaj, suprasolicitare fizica si psihica, afectiuni nevrotice. Cenestopatiile Termen introdus de Dupre, reprezinta o forma de hiperestezie caracterizata printr-o tulburare constienta a senzatiei si perceptiei intero si proprioceptive. Sunt percepute senzatii penibile, difuze, cu sediul variabil care nu respecta un teritoriu nervos si care nu sunt declansate de nici o modificare organica. De exemplu, furnicaturi sau parestezii (amorteli) in "manusa sau ciorap" care apar pe membrele superioare sau inferioare de la degete pana la articulatia pumnului, cotului sau umarului, respectiv glezna sau genunchi.

De asemenea, cefaleea cu caracter migrator de la regiunea occipitala catre zona frontala sau parietala este tot o cenestopatie. Apar in tulburari nevrotice. Opusul hiperesteziei il reprezinta hipoestezia care se caracterizeaza prin ridicarea (cresterea) pragului senzorial astfel incat are loc o scadere a receptivitatii la diversi stimuli. Pentru a putea fi perceputi, stimulii trebuie sa aiba o intensitate mult mai mare decat normalul. Poate fi intalnita in cazul leziunii de analizator asa cum apare in hipoacuzie iar in patologia psihiatrica se intalneste in stari reactive, stari conversive (disociative, isterie) schizofrenie. O mai putem intalni in inductia hipnotica. Tulburarile calitative Iluziile reprezinta perceptia deformata a unor obiecte sau fenomene existente in realitate. H. Ey considera ca iluzia este in general o "eroare cognitiva sau perceptiva". Pot aparea in conditii de normalitate datorita distantei, luminozitatii sau starii afective speciale. in fizica vorbim despre iluzii optico-geometrice. Persoanele corecteaza usor eroarea si o corecteaza. Iluziile patologice pot fi clasificate dupa fiecare analizator. Pacientii nu sunt convinsi de caracterul patologic si isi modifica comportamentul. Ele apar in tulburarile de intensitate psihotica (schizofrenie), starile confuzive dar si in sevrajul la alcool. Iluziile intalnite in afectiunile psihice sunt: vizuale, auditive, gustative, olfactive, tactile, interoceptive. Cele mai frecvent intalnite sunt cele vizuale. Vom enumera cateva tipuri de iluzii vizuale: Metamorfopsii - impresia de deformare a obiectelor si spatiului perceput; Micropsii (liliputane) - obiectele percepute ca fiind mai mici; Macropsii (pantagruelice) - obiectele percepute ca fiind mai mari; Dismegalopsii - obiectele percepute ca fiind alungite sau largite; Porropsia - obiectele percepute mai apropiate sau mai indepartate; Callopsia - obiectele sunt percepute mai infrumusetate; Pareidolia - interpretare imaginativa ce poate oferi perceptiei patologice un mare grad de bogatie si vivacitate. Ele snnt intens anxiogene. Falsele recunoasteri constau in identificarea gresita a diverselor persoane. Trebuie diferentiata de confuzia de persoana in care individul remarca greseala si o corecteaza. Iluzia sosiilor - impresia ca persoane sau fiinte care seamana foarte mult incat nu pot fi deosebite, persoane cunoscute au fost multiplicate cel mai adesea in scop ostil. Pot aparea in schizofrenie, demente. Iluziile auditive reprezinta perceperea modificata a unor zgomote. Impresia ca anumite sunete sunt mai apropiate, mai puternice, mai distincte, sau dimpotriva: discrete, estompate, indepartate. Sunete reale (bataile ceasului, apa de la robinet) sunt percepute drept cuvinte injurioase. Iluziile gustative si olfactive se deosebesc greu de halucinatii. Reprezinta perceperea eronata a gustului sau mirosului normal al diferitelor substante sapide sau odorifice care, poarta denumirea de parosmie. Apar mai frecvent in leziunile de lob temporal. Iluziile viscerale sau interoceptive reprezinta perceperea eronata a functiilor unor organe sau aparate. Modificarea de schema corporala consta in perceperea denaturata a formei, marimii, greutatii si pozitiei propriului corp. Se mai poate intalni transpozitia partilor corpului, micsorarea sau marirea lui. Apare in schizofrenie. Halucinatiile Halucinatiile reprezinta perceptii fara obiect de perceput (H. Ey)H. Ey observa ca definitia explica halucinatia prin eroarea fundamentala de perceptie care o creeaza. Halucinatiile se insotesc de un grad mare de convingere. Halucinatiile propriu-zise ( psihosenzoriale) Caracteristicile halucinatiilor (dupa V. Predescu): Proiectie spatiala cand sunt situate in spatiul campin sau extracampin. Convingerea pacientului asupra "realitatii" si "autenticitatii" acestor tulburari perceptuale. Perceperea lor prin modalitatile senzoriale obisnuite (exteroceptive, interoceptive, proprioceptive) si pe caile senzoriale normale. Grad variabil de intensitate (discrete sau intense). Claritate diferita (vagi sau distincte).

Complexitate variabila (simple sau complexe). Durata (intermitente sau continue). Rezonanta afectiva (initial anxiogena, alteori placuta). Natura senzoriala: exteroceptive - auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile; interoceptive - halucinatii viscerale; proprioceptive - halucinatii motorii (kinestezice). Halucinatiile auditive Halucinatiile auditive sunt cele mai frecvente la adulti, pot fi elementare fosnituri, tiuituri, comune sau complexe. In acest caz indivizii pot auzi una sau mai multe voci cunoscute sau necunoscute care monologheaza sau dialogheaza, ce pot fi situate in spatiul campin cel mai frecvent, sau extracampin mai rar. Durata este variabila, de la minute pana la zile intregi. Alteori "vocile" pot sa-i trezeasca din somn, sau sa ii impiedice sa se odihneasca. Rezonanta afectiva poate fi favorabila sau cel mai des defavorabila, anxiogena. Pot avea caracter comentativ sau imperativ. in acest caz se considera urgenta psihiatrica deoarece pacientii pot deveni auto sau heteroagresivi, pot comite acte suicidare. Halucinatiile pot fi concordante sau neconcordante cu starea afectiva. Apar mai frecvent in schizofrenie, tulburari afective, demente. Halucinatii vizuale Halucinatiile vizuale sunt peceptii ale unor obiecte, fiinte, imagini inexistente in acel moment in realitate. Sunt mai frecvent intalnite la copil. Ele pot fi mono sau policromatice, percepute cu unul sau ambii ochi, pot ocupa tot campul vizual sau scotom, imagini de marimi variate: normale, guliverniene, liliputane. Dupa proiectia spatiala ele pot fi campine sau extracampine, cu o complexitate variabila: elementare - fosfene puncte, complexe - figuri, obiecte, fiinte; scenice - statice (panoramice), cinematografice (miscare). Durata: pot fi permanente sau episodice, iar tonalitatea afectiva variabila. Halucinatii autoscopice - pacientul vede propria imagine in fata ochilor avand impresia ca are de-a face cu o alta persoana (J. Postei). Caracteristici: percepe propriul corp sau parti din el proiectate in afara; aparitia poate fi unica (secunde) sau persistenta, continua; corpul poate fi identic sau modificat (uratii, infrumusetat). Halucinatiile olfactive si gustative Constau in senzatia de gusturi sau mirosuri neplacute/placute, in general se discuta despre ele impreuna; sunt greu de separat deoarece substantele sapide sunt si odorifice. Apar dupa alte tulburari de perceptie. Frecvent apar m afectiuni organice. Halucinatiile tactile Impresia de atingere a suprafetei cutanate si sunt percepute continuu ca o retea sau discontinuu, punctiform. Pot aparea la suprafata (halucinatii epidermice) sau in profunzime (halucinatii hipodermice). Halucinatiile interoceptive (halucinatiile viscerale); reprezinta senzatia existentei unor fiinte in corp, schimbarii pozitiei unor organe in organism sau a obstruarii sau perforarii lor. Halucinatiile proprioceptive (motorii sau kinestezice): constau in impresia de miscare sau deplasare a propriului corp sau a unor segmente. Pseudohalucinatiile Pseudohalucinatiile (halucinatiile psihice) sunt autoreprezentari aperceptive caracterizate prin: incoercibilitate (adevar imposibil de combatut, caruia nu trebuie sa i se demonstreze veridicitatea), automatism, exogenitate (V. Predescu). Caracteristici: se vorbeste despre "voci sau vedenii" stranii, speciale, nu se proiecteaza in afara ci se petrec in minte, respecta aceleasi modalitati senzoriale dar sunt percepute de analizatori speciali (ochii mintii, urechile mintii), sunt "facute, provocate" din afara. Clasificare: pseudohalucinatii auditive, vizuale, gustative si olfactive, interoceptive, motorii sau kinestezice. Apar in schizofrenie. Alte tipuri de halucinatii Halucinatiile functionale sunt generate de excitanti obiectivi ce determina aparitia unor perceptii false: de exemplu zgomotul de roti poate fi perceput in doua moduri in acelasi timp (lucru care ii deosebeste de iluziile auditive): cuvinte injurioase si amenintari. Ele persista atata timp cat persista excitantul real.

Halucinozele sunt fenomene halucinatorii cel mai adesea auditive care sunt asociate cu consumul de alcool in mod cronic sunt halucinatii a caror semnificatie patologica este recunoscuta de pacient. Acesta adopta fata de ele o atitudine critica, cauta sa le verifice autenticitatea. Mai pot fi intalnite la persoane cu defect de analizator. Halucinoidele sunt fenomene halucinatorii situate intre reprezentari vii si halucinatii vagi. Sunt forme prehalucinatorii. Nu izbutesc sa convinga pacientul de veridicitatea lor. Pot aparea in perioada de dezvoltare sau stergere a halucinatiilor. Halucinatiile hipnagogice si hipnapompice se pot intalni si la omul normal se refera la perceptiile care pot aparea in starea dintre veghe si somn la adormire sau la trezire. Au caracter tranzitoriu. O alta categorie de tulburari perceptuale pe care dorim doar sa le amintim sunt agnoziile. De la inceput trebuie spus ca se intalnesc in cadrul afectiunilor neurologice. Agnoziile reprezinta un defect de integrare gnozica (transformarea excitatiei in senzatie si a acesteia in imagine perceptiva) datorita leziunii centrilor de integrare. in acest mod se pierde capacitatea de a recunoaste obiectele dupa calitatile lor senzoriale. Tipurile de agnozii sunt urmatoarele: agnozia vizuala: cecitatea psihica, agnozia obiectelor animate, agnozia culorilor, agnozia simbolurilor grafice, cecitatea verbala, agnozia spatiala; agnozia auditiva; agnozia tactila. 1.1.2 Semiologia atentiei Atentia este functia psihica care realizeaza orientarea si concentrarea electiva a activitatii psihice asupra unui grup de elemente, fenomene. Tipurile de atentie sunt urmatoarele: - involuntara: tine de stimuli ce apar brusc, de noutate informationala, organism nepregatit. - voluntara: sustinuta de efort volitional. - habituala: de pregatire, de asteptare. Tulburarile de atentie poarta denumirea generica de disprosexii. Distractibilitatea consta in incapacitatea de concentrare a atentiei, asociata cu atragerea atentiei de catre stimuli irelevanti. Apare in episoade expansive. Hiperprosexii; exagerarea orientarii selective a activitatii de cunoastere. Apare in episoadele expansive, intoxicatiile usoare, hipocondrie. Hipoprosexii: diminuarea orientarii selective a activitatii de cunoastere. Apare in surmenaj, anxietate, oligofrenie, dementa. Aprosexie: disparitia oricarei activitati psihice. 1.1.3 Semiologia memoriei Proces psihic al orientarii retrospective realizat prin fixare (intiparire), conservare (pastrare) si reactualizare (evocare). Ea oglindeste experienta anterioara, constituie rezervorul gandirii si imaginatiei, este suportul fortei cognitive a insului si este strans corelata cu procesele afective. Procesele memoriei sunt: - Memorarea - transformari menite sa asigure fixarea informatiei pe suporturi adecvate; depinde de factori obiectivi: volum, natura materialului, gradul de organizare a materialului, grad de omogenitate, semnificatie si de factori subiectivi: stare fiziologica, motivatie, gradul de tensiune afectiva, varsta. - Pastrarea sau stocarea informatiilor. - Reactualizarea sau evocarea informatiilor in situatia in care se considera utila folosirea lor. Tipurile de memorie sunt: - memoria imediata consta in reproducerea sau recunoasterea unui material pana la 10" de la prezentare; - memoria recenta: in care reproducerea sau recunoasterea are loc la un interval de peste 10" de la prezentarea evenimentelor;

posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care le crede uitate daca se sugereaza unul sau mai multe elemente.separarea mentala a partilor componente ale obiectelor. Judecatile oglindesc raportul dintre obiecte si fenomene.distinge asemanarile si deosebirile dintre obiecte si fenomene. . Elementul esential in toate operatiile gandirii este cuvantul. indeparteaza individul de la orice preocupari. posibile dar neadevarate. onirice. in intoxicatii.sinteza . ce nu sunt incadrate in timpul si spatiul real. Tipurile de confabulatii sunt: mnestice. El are capacitatea de a achizitiona.concretizarea . . depresie. Confabulatiile (halucinatiile de memorie) . pe care le crede auzite.ridicarea de la reflectare a unui obiect la o categorie de obiecte.reunirea mentala intr-un ansamblu unitar a partilor componente ale obiectelor. Dismneziiie cantitative cuprind: . cu intoarcerea intregii personalitati in trecut.sunt amintiri deformate. dar si edificarea relatiilor dintre ele. interconditionarea lor. stari reactive. involutie. TCC. false fie sub aspectul desfasurarii cronologice. Ecmnezia . .nerecunoasterea ca fiind strain a unui material citit sau auzit in realitate pe care il considera propriu.scade capacitatea discriminatorie intre evenimentele proprii si straine.tulburare globala de memorie. fantastice.comparatia . Destructurarea nu este atat de accentuata. . retograde sau anterograde. sau reproduceri ale unor evenimente reale din trecut. fie sub aspectul lipsei legaturii cu realitatea obiectiva traita de pacient. evocari eronate ale unor evenimente traite in realitate. pe baza unor elemente comune si esentiale. facand abstractie de restul trasaturilor. Tipuri: Criptomnezia . apare la normali. pe care le situeaza in prezent. pastra si vehicula informatiile.abstractizarea . oligofrenii.4 Semiologia gandirii Gandirea este un proces central al vietii psihice ce asigura distinctia intre esential si fenomenal in ordinea ideilor si lucrurilor.generalizarea . Apare in schizofrenie.concepe obiectul in toata varietatea trasaturilor sale. Amneziile anterograde (de fixare) se caracterizeaza prin faptul ca pacientul nu poate fixa evenimente traite de la imbolnavire (debut) spre prezent. paramneziile de reduplicare. sau nu sunt recunoscute ca traite sau netraite. apoi cele simple. Apar in: sindromul amnestic Korsakov. iluzia de nerecunoastere.hipomnezii: scaderea in grade deferite a fortei mnezice. apare in surmenaj. .hipermneziile reprezinta exagerarea evocarilor care devin tumultoase.. Notiunile se exprima printr-o varietate de cuvinte. partiale sau totale. . 1.extragerea unei insusiri esentiale a obiectului.memoria de lunga durata se refera la evenimente traite de la inceputul vietii pana in prezent. cel mai des intalnite. Operatiile gandirii sunt: .reproducerea unor evenimente imaginare posibile dar ireale care umplu golurile de memorie. stari confuzive. vazute. cele mai recente apoi cele mai vechi. dementa. in episodul maniacal. Anecforia . Instrainarea amintirilor . Tulburarile rememorarii trecutului (alomneziile) Alomneziile sunt falsificari mnezice retrospective. afectiuni deteriorative. Variante: false recunoasteri. Tulburarile de memorie sunt de doua tipuri din punct de vedere didactic: cantitative si calitative. Acestea se clasifica in: tullburarile sintezei mnezice imediate care sunt adevarate iluzii de memorie. Poate apare in: surmenaj. Amnezia retrograda (de evocare): are drept caracteristica de baza uitarea progresiva a amintirilor dinaintea debutului bolii spre trecut. .amnezii: reprezinta prabusirea fortei mnezice. .1. Vor fi uitate mai intai amintirile mai complexe. fenomenelor. fenomenelor. Tulburarile calitative (paramnezii) Paramneziile .analiza .

aderenta la tema. Idei obsesive . Tulburarile gandirii predominante de continut sunt manifestari de cele mai multe ori anormale ale ideatiei in opozitie cu realitatea. .sunt contradictorii personalitatii insului. de o fiinta vie sau de o situatie determinata care in realitate nu prezinta niciun pericol.barajul ideativ: oprirea brusca a ritmului ideativ. .pe baza asemanarii formei cuvintelor espective (particular: rima si asonanta).asemanare . care sunt reprezentate simultan sau succesiv. Apare in schizofrenie. se face legatura cauzala intre fenomen si cauza sa. dupa asonanta. Tentativa de a le rezista duce la aparitia anxietatii de mare intensitate. raspunsuri dupa repetarea intrebarii. . Dupa ce sunt duse la indeplinire ele sunt abandonate.fuga de idei asociatii la intamplare. Exemple de fobii: .vascozitatea psihica: scaderea ritmului ideativ. coerenta.incoerenta: asociatie formala lipsita de continut.claustrofobia . Fobiile: teama irationala si continua de un obiect. lupta sa le inlature dar nu reuseste. indoieli privind efectuarea unor actiuni. inchiderea gazelor) drept pentru care verifica in repetate randuri .agorafobia . lipsite de inteles logic. in timp ce o reproba si si-o interzice pe plan constient.psitacismul: adauga tulburari de pronuntie. stil eliptic. idei lipsite de legatura.cauzalitate . vin de la periferia psihismului. cuvintelor.verbigeratia: repetarea stereotipa a acelorasi cuvinte. .contiguitate . ideile prevalente si ideile delirante. . . ideea omului de geniu care isi propune un anumit tel pe care atunci cand l-a atins il va abandona si se va indrepta catre alte lucruri. Individul este constient ca ii perturba activitatea. O varianta o reprezinta indoielile obsesive prin care persoana are dubii daca a efectuat un anumit act (incuiatul usii. digresiuni multiple. se impun constiintei si au caracter parazitar. Se intalneste in epilepsie. Asociaza scaderea fortei imginative.frica de locuri deschise.asocierea de notiuni cu caracter opus (bine-rau). . scurtcircuitat. in cadrul tulburarii obsesiv-compulsive alaturi de obsesii intalnim si compulsii. ideile obsesive. scaderea debitului. . . a mobilitatii prosexice. a fortei reprezentative. Se insoteste de cresterea fortei imaginative. au o structura si functie logica.lentoarea ideativa: discurs lent.se detaseaza la un anumit moment de celelalte idei. in aceasta categorie se incadreaza ideile dominante. cu multe intreruperi.salata de cuvinte: nu se pastreaza forma gramaticala. Apare in episoadele depresiveschizofrenie. slabirea fortei reprezentative = bradipsihie. Incoerenta poate apare la nivelul: discursului. Obsesiile pot fi idei.fadingul mental: lentoarea ideativa accentuata progresiv pana la epuizarea ritmului si oprire. Tulburarile gandirii se clasifica in predominant formale si predominant de continut. Apare in stari normale.frica de locuri inchise. propozitiilor.Rationamentele sunt alcatuite din judecati. amestec de cuvinte. ele coexista in spatiu si timp. Tulburarile gandirii predominant formale Tulburarile ritmului. Tipurile de mecanisme in formarea asociatiilor: .accelerarea simpla a ritmului ideativ: succesiunea rapida a ideilor. Idei dominante . . sunt tranzitorii. intoxicatii. . intre ideile in permanenta desfasurare.asociatii pe plan ideativ intre obiecte si fenomene. insotita de exagerarea evocarilor. Apare in episoadele expansive.contrast . . pierderea coerentei. . asediaza gandirea. . surmenaj. agitatia psihomotorie. amintiri.cele mai complexe si cele mai frecvente. lipsite de inteles. De exemplu. Compulsiile: tendinta interioara imperativa care il determina pe subiect sa indeplineasca o anumita actiune sau sa se gandeasca la o anumita idee. frazelor. Asociatiile Asociatiile sunt legaturi temporare intre notiuni. fluxului ideativ dar si a coerentei prin perturbari ale asociatiilor logice: .ritualuri de verificare.

reflecta deformat realitatea.tanatofobia . Apar in episoade maniacale.Ideile de grandoare prin care persoana este convinsa ca dispune de puteri deosebite.aihmofobia . poarta in ea potential delirant. calitati speciale sau averi.Delirul indus ("folie a deux"): inductorul are o putere persuasiva asupra unei persoane puternic implicate afectiv . sunt inabordabile la verificari si experiente. .Rasunet afectiv . au caracter stabil. a lumii perfecte. -Unitate sau articulare in sisteme delirante. greu de urmarit si de inteles prin natura discursului dezlanat.misofobia .Continut la limita posibilului.sunt convingeri care pleaca de la premize false. . -Sistematizare: .Idei delirante de urmarire din partea unor persoane.Idei delirante de otravire prin substante puse in alimente.frica de obu cte ascutite. tulburarea deliranta. . orienteaza cursul gandirii.nosofobia .Ideile delirante de inventie in cadrul carora exista convingerea elaborarii de planuri pentru aparate sau descoperirea unor inventii vitale pentru omenire.delir sistematizat. Apar in schizofrenie. neincredere.indusul care preia delirul. . .frica de boala.delir congruent: in conformitate cu starea afectiva. Idei delirante . Apar in schizofrenie.Delir nesistematizat iu care temele delirante sunt disparate.. celelalte idei vin in jurul ei si o sprijina.ocupa pozitie centiala in campul constiintei. comportamentul si discursul celor din jur fac referiri la el. . in concordanta cu sistemul ideativ al insului. sau cu o pozitie sociala deosebita. argumentat aparent logic si credibil chiar daca continutul este neverosimil. Caracteristicile delirului (I.Ideile delirante de filiatie sunt exprimate prin convingerea persoanei ca este descendenta din familii renumite. se afla In neconcordanta cu realitatea. Idei delirante de tip expansiv . Apar in schizofrenie. impenetrabile la contraargumente si modifica comportamentul. . . Pacientii accepta intr-o oarecare masura contraargumentarea rationala.Ideile delirante de persecutie constau in convingerea ca sunt persecutati de persoane cunoscute sau necunoscute. Apar in schizofrenie. ca este mesager divin. . retragerea persoanei. .frica de moarte.Anastrofa: debut brusc ca o revelatie sau pregatirea aparitiei printr-o faza predeliranta.Ideile delirante de tip erotoman constau in convingerea ca este iubit de o persoana inalt investita. cel mai adesea pentru a li se face rau . monotematic. Idei delirante de tip depresiv . pentru a fi suprimati. ca in delirul expansiv din episodul maniacal. .Ideile delirante de relatie sau referinta constau in corvingerea ca atitudinea. . . . idei delirane de tip depresiv si idei delirante mixte. . bogatii nemasurate. Aceasta perioada este marcata de cautari.Ideile delirante mistice sunt reprezentate de convingerea ca este purtatorul unei misiuni religioase. -Tematica: monotematica versus politematica. . Dupa tematica deliranta intalnita in continutul ideilor acestea se clasifica in idei delirante de tip expansiv. in apa.frica de mizerie. Miclutia): .Delir incongruent: starea afectiva este contrara continutului delirant. inger sau instanta divina suprema.Ideile delirante de reforma sociala constau in convingerea pacientului ca este creatorul unor planuri filantropice a pacii universale. direct sau prin aparatura. Idei prevalente .

. . cu vorbirea monotona. 1. oligofrenie. manierata apare in schizofrenie.Ideile delirante somatice constau in convingerea ca diverse organe au o proasta functionare deoarece sa actionat asupra lor din afara prin diverse mijloace.Idei delirante de interpretare: tot ceea ce se petrece are o semnificatie speciala impotriva sa. incoerenta sintactica. gramaticale) cu ajutorul carora se realizeaza comunicarea. schizofrenie hebefrenica. .Ideile delirante hipocondriace constau in convingerea deliranta a existentei unei boli incurabile sau a unui defect fizic. inaltime. isterie. Scaderea apare in depresii. . . care evolueaza fara modificari ale functiei limbajului si aparatului logomotor. radiatii.. schizofrenie. . expresia mimica. Logoree inseamna cresterea patologici a ritmului si fluxului (curgerea verbala nestapanita). Apare in intoxicatii usoare.Idei delirante de metafizice (cosmogonice): a elucidat originea vietii. incoerenta ideativa la nivelul propozitiei. iar cea pretioasa. catarsis afectiv. dislalii. sugestie. . delirante. disfazii. Dislogiile sunt tulburari mentale consecutive modificarilor de forma si continut ale gandirii. notionale poarta dent nirca de limbaj. dar cu motricitate pastrata poate fi: . Alte tipuri de idei delirante au un aspect mixt datorita ambiguitatii tonalitatii afective pe care evolueaza ideile. Bradifemia reprezinta scaderea ritmului. Tulburarile limbajului sunt: dislogii. Hipoactivitatea verbala simpla se intalneste la timizi.electiv: comunica numai cu anumite persoane.5 Semiologia comunicarii Comunicarea verbala Tulburarile comunicarii verbale sunt in stransa legatura cu tulburarile de gandire Activitatea de comunicare. Apar in sindromul Cotard. Tulburarile coerentei verbale in cadrul tulburarilor coerentei verbale se incadreaza urmatoarele forme: -incoerenta verbala: exprima in plan verbal incoerenta tematica la nivelul discursului. Vorbirea declamativa. Mutism psihic sau absenta comunicarii verbale. Apare in schizofrenie. a lumii. ca in depresie. dementa.Idei delirante de transformare si posesiune in care apare convingerea ca au fost transformati in alte fiinte sau parti din corp au fost modificate. . .Idei delirante de negatie in care exista convingerea ca organele vitale din corp au petrezit sau le-au fost extirpate.1. dar comunica prin mimica. Tulburarile ritmului Tahifemia consta in accelerarea ritmului cu lipsa de sistematizare a comunicarii verbale. evita sa povesteasca anumite situatii: paranoia.Ideile delirante de prejudiciu reprezinta convingere ca este furat de cei din jur. . . mai putin a fluxului.Idei delirante de influenta: se afla sub influenta unor forte straine (xenopatie) care actioneaza prin unde. Cresterea lor apare in agitatia psihomotorie.absolut: isterie. de realizare a gandirii verbale. lexice.Idei delirante de vinovatie: convingerea deliranta ca toate relele din jur sunt cauzate de el. a sufletului. atitudinile partenerului sunt probe de adulter. episod maniacal. Tulburarile de forma se refera la intensitate. .reactiv: nu comunica verbal. episodul maniacal.discontinuu (semimutism): comunica verbal doar in anumite momente: stari confuzive. patetica este intalnita in tulburarea deliranta. Este diferit de limba care reprezinta un sistem de mijloace lingvistice (fonetice. . timbru.Ideile delirante de gelozie se refera la convingerea ca gesturile.

. atitudinile sunt modalitati de comunicare importante alaturi de limbaj. . hipomobila: episod depresiv. .. . corespondentul logoreei.psitacismul: sonorizarea mecanica a unor foneme fara continut semantic: demente. . Timizii in schimb evita singularul de la pronumele personal. balbism. . stari confuzive. oligofrenie. demente. . . cuvant. cu tendinta de rima: demente. gesturile.grafomania: predilectia pentru manifestare grafica si disocierea de logoree. Semiologia comunicarii nonverbale Aspectul vestimentar.travestitism: reprezinta tinuta inadecvata sexului . Dislaliile reprezinta imposibilitatea pronuntiei unor sunete.dezordonata: schizofrenie. . dar inadecvata varstei.excentrica: episod maniacal.hiperactivitatea grafica apare in episodul maniacal 1.stinsa. . -graforeea.detasata: schizofrenie. neoformatii verbale. Tulburarile de continut constau in tendinta de a reda continutul ideilor intr-o maniera noua.paragramatisme: frazele au expresii bizare. oligofrenii.folosirea unui cuvant cu alt sens decat cel consacrat.onomatomania: repetarea obsedanta a unor cuvinte. . schizofrenie. Tulburarile limbajului scris Tulburarile activitatii grafice urmeaza pe cele ale limbajului oral. cuvinte asociate fara nicio legatura si semnificatie: schizofrenie. . . stigmatism pentru consoana "s". originala. fraze.stereotipii: repetarea in plan verbal in aceeasi forma a unui cuvant: schizofrenie catatonica.jargonofazie: limbaj cu multe neologisme active.incoerenta grafica: cuvinte. silabe. cuvinte. demente. modificate. Trasaturile caracteriale rezultate din analiza limbajului Persoanele iritate tind sa utilizeze in exces verbele la timpul prezent.palilalia: repetarea intocmai a ultimului cuvant al unei propozitii/fraze: dementa Pick.mobila.rafinament vestimentar: tulburari histrionice.ecolalia: repetarea intocmai a cuvintelor auzite la interlocutor: apare in sindromul ecopatic din demente. expresii (grosolane).salata de cuvinte: comunicare ininteligibila. Mai frecvent intalnite sunt urmatoarele: . . . prefera articolul hotarat. Disfaziile sunt tulburari ale limbajului care apar in afectiuni neurologice. fanaticii. dar numai atunci cand se afla in context. . personalitatea de tip paranoid face abuz de pronume personale la persoana I singular. apare in episodul maniacal.verbigeratia: forma extrema de incoerenta. stralucitoare: episod maniacal.paralogismele . asociata cu repetitia stereotipa a unor cuvinte. . . forma grava de incoerenta.cisvestitism: tinuta adecvata sexului.hipoactivitatea grafica pana la negativism grafic apare in schizofrenie. Opusul lor. Apar in rotacism pentru consoana "r". . persoana I si folosesc persoana I plural. respecta rigorile stilistice.neologisme . fraze lipsite de legatura. . Tinuta vestimentara~ modul de interrelationare si adaptare a persoanei la normele de convietuire poate fi: . cuvinte inventate. Se produc alterari ale sensului cuvintelor ce sunt fuzionate. .ratacita: stari confuzive. pasive: cuvinte realizate prin fuzionare.stereotipiile grafice: repetarea unei conjunctii. Privirea poate reda continutul afectiv al psihismului individului: . .nu se exprima prin cuvinte obisnuite: active. Obsesionalii si persoanele cu tulburare de personalitate de tip dependent prefera articolul nehotarat. nu au semnificatie.

pacientii se misca incontinuu. Fadingul motor consta in diminuarea pina la disparitie a amplitudinii oricarui gest. Ea se caracterizeaza printr-o stare de neliniste si dezordine motorie de mare violenta. artficiale. . Starile depresive pot include ca semn agitatia psihomotorie. Pantomimica reprezinta ansamblul si frecventa gesturilor. demonstrativa ca in isterie. de asemenea cu mare agresivitate urmat de amnezie. in patologia psihiatrica putem intalni o mare varietate de modificari mimice. sinucideri sau raptusul melancolic.furorul maniacal. la o mimica imobila cu comisurile bucale coborate. poate asocia polipragmazie (efectuarea mai multor lucruri in acelasi timp) sau poate imbraca aspectul extrem . are caracter stereotip. in schizofrenie apare imprevizibil. Interfera cu stari delirant-oneiroide. pacientii devin inerti. in aceasta categorie se incadreaza: Manierismele . Agitatia in starile maniacale poate imbraca aspectul iritabilitatii in starile prodromale. Catalepsia este totala inertie motorie cu usoara hipertonie musculara si pastrarea mult timp a aceleiasi pozitii (flexibilitatea ceroasa). Stupoarea reprezinta imobilitatea completa. Agitatia psihomotorie are caracterstici diferite in functie de entitatea clinica in care o intalnim. de la o hiperactivitate mimica (hipermimie) care exprima satisfactia si bucuria. Oprirea brusca a oricarei miscari poarta denumirea de baraj. in cadrul tulburarilor de personalitate care se pot decompensa putem intalni uneori alura teatrala cu tendinta de a impresiona sau santaja. incomprehensibilitatea conduitei. Se poate intalni stupoarea psihotica in depresie cand asociaza faciesul melancolic. sau la mimica artificiala. Putem intalni o exacerbare a activitatii motorii (hiperkinezia) care asociaza o pantomimica bogata. Bizarerii .comportamentul motor se modifica iar miscarile apar nemotivate.grade diferite de comportare manierista. cer compasiune. Diminuarea activitatii motorii (hipokinerie) Reprezinta inhibitia psihomotorie caracterizata prin lentoarea miscarilor pana la intreruperea activitatii motorii (akinezie). Este generata de tratamentul cu neuroleptice (antipsihotice). de imprumut. cu tendinta la agresivitate verbala in demente si fizica in oligofrenie. omucideri. participare pasiva la activitatea anturajului. Acatisia este o forma speciala de agitatie care se manifesta prin nevoia de miscare permanenta. apar hipertonii (contracturi musculare) localizate si variabile. Forma extrema poarta denumirea de agitatie psihomotorie care are etiologie polimorfa si are un caracter dezordonat cu lipsa de scop si eficienta. are intensitate variabila de la redusa la extrema. in epilepsie poate apare intercritic la incitatii minime furor epilepticus. cum ar fi loviri. cu "omega melancolic" la nivelul fruntii asa cum apare in depresie. cu cresterea activitatii motorii. Agitatia este dezorganizata. nu raspund solicitarilor din afara sau raspund foarte greu cu o mimica impietrita sau inexpresiva. akinetic. Semiologia conduitei motorii Tulburarea conduitei motorii poate fi unul din semnele importante in cazul unor boli psihice. iar in tulburarea de tip antisocial agitatia poate deveni suficient de intensa pentru a intra in conflict cu legea. in demente sau oligofrenie agitatia apare brusc la incitatii minime. Miscarile sunt in discordanta cu starea afectiva si continutul ideativ. disconfort muscular si imposibilitatea de a pastra o anumita pozitie o perioada variabila de timp. gesturile nu au caracter logic. Entitati clinice in care intalnim stuporul: Stupoarea nevrotica (isterie) apare brusc mai ales dupa stari conflictuale si se insoteste de mimica anxioasa. vorbirea si miscarile au caracter simbolic. bizare. in schizofrenie stupoarea se insoteste de facies amimic. In starile reactive agitatia este generata de sentimentul de frustrare si de paroxismele anxioase. discreta. atitudinea si manifestarile motorii. Stupoarea confuziva se caracterizeaza prin activitate psihica aproape suspendata. isi frang mainile. actiuni.Expresia mimica poate imbraca cateva aspecte.

c) suprasemnificarea: trecerea de la simpla exagerare la fabulatia cea mai ampla. De asemenea un singur simptom nu poate pune diagnosticul de catatonie. b) alibiul existential: indiferent de forma si continutul relatarii.forma intentionala (activa) se poate clasifica astfel: Reproductiva: consta in asocierea elementelor verbal. Datorita polimorfismului simptomatologie catatonia este un sindrom complex in care pe primul plan se afla tulburarile comportamentului motor. Exaltarea imaginatiei apare in intoxicatii. ideile merg univoc. aspiratiile si dorintele. executa automat toate ordinele care i se dau sau are caracter imitativ. fie dintr-o data fara niciun semn prevestitor se instaleaza agitatia extrema asociata cu mare grad de violenta. . unidirectional spre supraestimarea propriei persoane. toate tendintele. d) conduita de teama care apare in urma posibilei descoperiri a caracterului fabulator al relatarii.Forme ale catalepsiei: Somnul cataleptic apare brusc. Durata este lunga. aspiratiilor si planurilor de viata. repetitiv si rapid date de contractarea unor muschi scapata de sub control volitional. depresie. Negativismul reprezinta tendinta de a nu executa ordinele primite. episoade expansive. ecomomie. respiratie imperceptibila dand impresia mortii aparente.tulburari ale activitatii motorii cu miscari cu caracter intempestiv. cu ingustarea campului constiintei. Acesta accepta recomandarile interlocutorului. Tulburarile cantitative constau in scaderea imaginatiei intalnita in oligofrenii. el este pasiv. inhibitie motorie completa. Tulburarile calitative ale imaginatiei sunt: . de ore pana la zile. Simptomele pot fi intalnite in asocieri variabile ceea ce nu inseamna ca este obligatoriu sa le intalnim pe toate la un pacient. 1. persistenta a corpului in anumite pozitii. deliruri de imaginatie. deliruri cronice din schizofrenie. Elementele catatoniei sunt urmatoarele: sugestibilitatea sau influentarea prin sugestie cu receptivitate extrema a pacientului. Tulburarile imaginatiei sunt strans legate cu cele ale gandirii. pozitie incomoda cum ar fi "perna psihica" (sta culcat in pat si mentine capul ridicat ca si cum ar avea o perna). Stereotipiile sunt tendinta de repetare a uneia si aceleiasi manifestari in atitudine. Relatarea mitomana se caracterizeaza prin existenta a patru etape de elaborare: a) organizarea romanesca a trairii ce cuprinde aspectul formal al discursului care nu este adecvat continutului si este sesizat de interlocutor. Flexibilitatea ceroasa.6 Semiologia imaginatiei Imaginatia este procesul psihic de prelucrare. Stupoarea catatonica sau agitatia catatonica consta fie intr-o pozitie mentinuta o perioada lunga de timp. limbaj miscari. nevoi fiziologice si activ. Acesta este sindromul ecopatic alcatuit din ecopraxie. Formele imaginatiei sunt urmatoarele: .1. Mitomania sau pseudologia fantastica Birnbaum apare in isterie.forma neintentionala (pasiva) reprezentata de vise. Catatonia este o stare de etiologie neprecizata cu manifestari multiple ce intereseaza activitatea motorie. opune rezistenta la ordine. Visul de perspectiva: se refera la proiectarea mentala a dorintelor. transformare si sintetizare a reprezentarilor si ideilor. gandurile intime care se manifesta in vis. in scopul fauririi de noi imagini si idei. demente.imaginative cu imagini ce vin din experienta proprie (cum se intampla in cazul citirii unei carti). Imaginatia creatoare: este anticipata imaginativ ideea sau planul viitoarei actiuni. El (comportamentul motor) se desfasoara pe un fond de inertie si catalepsie sau pe o stare de fixare tonica. Ele sunt miscari parazitare. Hipertonia (contractura) musculara generalizata. reverie. Alte tipuri de manifestari ale activitatii motorii: ticurile . Sindromul catatonic de origine psihica evolueaza pe fondul de luciditate a constiintei. cand executa invers ordinul primit. pentru a atrage atentia asupra sa. ecolalie.

. constiinta nu poate cuprinde intreaga experienta prezenta. la orientarea in timp. mai putin distinct. Starea de constienta (starea de luciditate) este capacitatea si claritatea reflectarii. cat si intelegerea realitatii obiective.dezorientare usoara. pacientul refacut persevereaza in acuzele sale anterioare. hipomnezia si amnezia sunt generate de perturbarea profunda a functiilor psihice . superficiala. detasare. actiuni de care nu se poate desprinde.Tulburarea memoriei: apare amnezie postcritica. . Fidelitatea simularii depinde de: imaginatia. Tulburarile cantitative ale constiintei apar cel mai frecvent in afectiunile neurologice. indiferentism. Metasimulatia: dupa un episod psihotic acut real. Starea crepusculara consta in ingustarea campului claritatii constiintei in diferite grade. Suprasimulatia: amplificarea simptomatologiei unei afectiuni somatice sau psihice preexistente. hipomnezie sau amnezia evenimentelor. Constiinta este procesul de reflectare a propriului eu si a lumii inconjuratoare (psihologic). luciditate si sub controlul ratiunii. in cazuri grave la orientarea autopsihica.sopor . ingustarea campului constiintei: focalizarea constiintei asupra unei idei.reactiile la stimuli senzoriali foarte reduse.Incoerenta ideativa si cea a activitatii evolueaza insotite de semnele enumerate mai sus. ori a unei boli. informatii vagi despre propria persoana. . mentinerea automatismelor motorii cu posibilitatea de efectuare a unor acte complexe. cu dificultati in privinta evocarii unor fapte importante din antecedentele insului. . incoerenta ideativa nu urmeaza direct proportional intensitatea tulburarii de constiintta. Starea de veghe: functiile psihice se desfasoara cu claritate. . inteligenta si rezistenta celui ce simuleaza.coma . . constiinta reprezinta capacitatea de apreciere corecta a mediului si a propriei persoane.Detasarea de realitate cuprinde urmatoarele aspecte: ridicarea pragurilor senzoriale cu perceperea realitatii in mod estompat.imprecizie. indiferenta fata de situatia in care se afla. se realizeaza prin disolutia functiilor de relatie. amintiri. poate asocia productivitate senzoriala psihotica (iluzii si halucinatii). bradikinezie. capacitate strans legata de functionarea normala a proceselor mentale si care se manifesta numai in perioada in care subiectul este treaz (MJ Georgescu). . raspunde numai la stimuli foarte puternici. chiar daca sunt foarte bine fixate si redate in afara starii confuzive. .obtuzie .orientare incompleta si dificila in spatiul imediat. Tulburarile calitative sunt caracterizate prin modificari de natura organica ale perceptiei realitatii asociate cu destructurari ale functiilor cognitive. pentru a se sustrage de la tratamentul obligatoriu. somnolenta accentuata.obnubilare . Disimularea: ascunderea unor simptome psihice sau somatice.stupoare . reducerea initiativei. Criteriile de clasificare dupa Jaspers a tulburarilor de constiinta: .apsihism: pierderea completa a constiintei. pierderea mobilitatii ideative. bradipsihie. are intetensitate diferita.activitatea psihomotorie pare suspendata. Are loc alterarea profunda a reflectarii senzoriale si se pot asocia idei delirante.7 Semiologia constiintei Are mai multe definitii in functie de domeniul in care este tratata. duce la deformarea relatiei cu realitatea. se poate referi la spatiul geografic in care se afla. 1. apare in depresia cu risc suicidar.Dezorientarea este secundara tulburarilor amnezice si prosexice. fixarea evenimentelor este fragmentara. spatiul fizic. dificultati asociative. cu debut si sfarsit brusc. apatie. halucinatii auditive imperative sau halucinatii vizuale.hebetudine . hipokinezie.perplexitate. conservarea uneori relativa a functiilor vegetative. hipoprosexie de fixare. Forme: . Medical.corpoare .1.Simulatia: reprezinta falsificarea adevarului in privinta starii de sanatate. . .

intero sau proprioceptive. permanenta. amestec intre fragmente ale realitatii reflectate si reprezentari senzoriale plastice. Pasiunile au amplitudine mai mare. Apatia este caracterizata prin lipsa de tonalitate afectiva si interes pentru propria persoana. si afectivitatea elaborata care include sentimentele si pasiunile.2 Semiologia afectivitatii Afectivitatea reprezinta ansamblul de manifestari psihice care reflecta realitatea prin trairi pozitive si negative. evolueaza pe fondul unei anxietati marcate. Ea cuprinde doua componente: afectivitatea bazala care include starile afective elementare (starea de afect). mimica este hipomobila. in concordanta cu continutul gandirii. . Afectele sunt in stransa legatura cu continutul gandirii. tulburari masive de perceptie. in cadrul ei intra: Depresia este o hipertimie negativa caracterizata prin tristete nemotivata. inexpresivitate mimico-pantomimica.Confuzia mintala (starea confiizionala. in tot ce simte intrezareste raul. sunt interiorizate si influenteaza conduita. Constiinta propriului eu este profund alterata. Pentru patologia psihiatrica de o importanta deosebita este hipertimia (dupa Predescu V). agitatia este dezordonata.Depresia este intalnita frecvent in cadrul afectiunilor psihice. induiosa. satisfactia sau negative cum sunt neplacerea. de fond. prezinta dezorientare totala. de obicei in limitele patului. Apar modificari ale instinctului alimentar. Instinctul de conservare este scazut . Dispozitia (sau starea timica) este starea afectiva generala. dureaza cateva ore. demente). Activitatea motorie este scazuta pana la inhibitie motorie sau neliniste anxioasa. deliriumul) este consecinta unei afectiuni organice cerebrale acute ce duce la modificari ale constiintei cu caracter tranzitoriu. 1. incoerenta ideativa este maxima. Este o traire puternica cu participare afectiva intensa. dispozitia. de durata cu o intensitate medie. imbraca aspectul de ruptura. iar in privinta somnului cel mai frecvent sunt insomnii si/sau somn neodihnitor cu cosmaruri. "expresia observata a emotiilor" (Kaplan citat de Georgescu). ideatie cu ritm incetinit si continut trist. Ea oscileaza intre tristete si bucurie. terifiante. nu mai poate simti afectiune pentru cei din jur.pantomimice si neurovegetative si are o capacitate scazuta de coordonare a raspunsurilor. intrista. Starea de afect este o incarcatura emotionala puternica cu debut brusc. Tulburarile afective cuprind tulburari cantitative si aici se incadreaza hipotimia cu scaderea in grade diferite a tensiunii afective. Prezinta dezorientare in spatiu si timp. fenomene. mai ales inapetenta. pentru persoanele apropiate. au angajare mai puternica din partea individului si sunt puternic instrumentate volitional. Starea oneiroida este caracterizata prin infiltrarea constructiilor visului in gandirea vigila la care asista. Este rezultanta tuturor impulsurilor extero. Anestezia psihica dureroasa consta in senzatia ca nu se poate bucura. comisurile bucale cazute. tristetea. coma). Instinctul sexual este diminuat. Debutul este brutal. Depresia si anestezia psihica dureroasa pot culmina prin exacerbari critice cunoscute drept raptusuri melancolice cu risc suicidar. idei de inutilitate. in concluzie pierde capacitatea de rezonanta afectiva. stabile si generalizate. Emotiile pot fi pozitive ca placerea. idei de devalorizare. Asociaza uneori febra si deshidratare. Sentimentele sunt trairi emotionale comlexe. Ele pot fi adecvate. Se insoteste de modificari mimico. Are manifestare spontana si creeaza o tensiune afectiva de mai mica amplitudine. frica. bucuria. sau inadecvate cand vorbim de necorcordanta intre reactia afectiva si continutul gandirii. are reminiscente halucinatorii si idei de vis ce au o coerenta si sistematizare. nu participa. Emotia este un sistem motivational complex si reprezinta rasunetul afectiv al raportului dintre subiect si obiecte. Pe de alta parte emotiile pot fi stenice cand ajuta la cresterea capacitatii de efort si astenice care scad rezistenta la efort. are loc o denivelare a constiintei in diferite grade (torpoare. corpul incovoiat. hiatus fata de comportamentul avut anterior. emotiile. atimia cu scaderea capacitatii de rezonanta afectiva. fiinte. obnubilare. desfasurare furtunoasa si efecte dezorganizate asupra comportamentului. bratele cazute pe langa corp. absurde. idei delirante polimorfe si fragmentare. expresivitatea mimica redusa (apare in oligofrenii. Este determinata de gradul de adaptare la ambianta. Starea amentiva are o simptomatologie polimorfa. vorbirea este ininteligibila. cu sentimentul durerii morale.

comportament coleros. disconfort somatic. dependenta de alcool. apare exacerbarea trebuintelor si tendintelor in special sexuale. Apare in episodul maniacal. de sustinere a efortului volitional si mai poarta denumirea de vointa de suport. paradoxale fata de motive. excitabilitate crescuta. in cadrul dispozitiei expansive se intalneste polipragmazia (implicarea in mai rnulte activitati in acelasi timp). modificarea tensiunii arteriale. Si aici este o scadere a instinctului de conservare mai ales datorita neglijarii riscului la care se poate expune. Apare in tulburari anxioase. modificarea tranzitului intestinal. bogata. este proiectata in viitor. in epilepsie. Apare in schizofrenie. o intalnim in stari obsesivo-fobice. situatii sau evenimente. Hipobulia este scaderea fortei volitionale ce se traduce prin scaderea capacitatii de a actiona. de exagerare a dispozitie: cu veselie exagerata. sta la baza conduitei amanarii. determina retinerea in anumite situatii. Alte manifestari care se pot intalni sunt: tremuraturi. iar in patologie apare rar deoarece se dezorganizeaza suportul motivational. forta. ameteli etc. la toxicomanii hiperbulia are caracter unidirectional si electiv in sensul procurarii drogului. De cele mai multe ori depresia se insoteste de manifestari somatoforme in diverse sfere: cardiovasculara cu tahicardie. continutul limbajului este presarat de glume si calambururi contagioase (starnesc rasul). Ambivalenta afectiva este caracterizata prin prezenta simultana a doua emotii sau sentimente opuse. sanatate. apare tendinta de supraapreciere. gesturile ample. . varsaturi.3 Semiologia vointei Vointa este functia psihica prin care se realizeaza trecerea constienta de la o idee sau un rationament la o activitate sau la inhibitia unei activitati. fatigabilitate. Disforia: este o stare mixta caracterizata prin dispozitie depresiv-anxioasa. Tulburarile cantitative de vointa sau disbuliile Hiperbulia reprezinta exagerarea fortei volitionale. Apare in boala afectiva. -Lupta motivelor: motivul aparut se lupta cu alte motive potentiale sau active. in cazul scopului unic lupta se transeaza spontan. palpitatii. contradictorii. materializata prin logoree. bine general. in absenta unui pericol real. de rau general. -Executia (indeplinirea) actiunii: trecerea la actiune implica efortul volitional. In cadrul tulburarii delirante hiperbulia este selectiva si unilaterala. Ideatia se desfasoara in ritm alert. gastrointestinala cum ar fi greata. aici vorbim de scaderea necesarului de somn (nici intr-un caz nu vorbim de insomnie). Frica este irationala. Anxietatea este teama difuza fara obiect. Tipurile de vointa: Vointa activa: sta la baza peseverentei.Euforia: este o stare de incarcatura afectiva pozitiva. cefalee. Paratimiile (tulburarile calitative ale afectivitatii) sunt reactii aberante si indecvate. Instinctele se modifica. Inversiunea afectiva este o reactie negativa fata de persoane pe care le-a iubit inainte de a se imbolnavi (parinti. impulsivitate. Are rol mobilizator. este mai mult potentiala decat actuala. Se opune unor tendinte impulsive. 1. putere. tenacitatii si indeplinirii izbutite a unei activitati. predomina aspectul cantitativ al procesului volitional (raspunde la intrebarea "cat poti?"). -Adoptarea hotararii: consta in definirea scopului si pregatirea actiunii. in vederea realizarii unui anumit scopDesfasurarea actului volitional cuprinde mai multe etape: -Formularea scopului: sub raport afectiv tendinta este traita ca o dorinta iar in planul constiintei devine motiv. franeaza reactia imediata. Apare in schizofrenie. senzatia de sufocare si in mod particular senzatia de "nod in gat" care nu are nici un substrat organic ci este numai o manifestare somatoforma. Poate apare la normali. Mimica este hipermobila. nedistincta. ce asociaza logoree. copii). Mai putem intalni modificari respiratorii cu senzatia de lipsa de aer. frati. Apare o stare de plenitudine. neliniste. este desprinsa de concret. Vointa inhibitorie este responsabila de stapanirea de sine. transpiratii.

Apare in catatonie.Pacientul stie ce trebuie sa faca dar nu poate. a metodologiei folosite in studiul ei si a modului de interpretare a informatiilor. W. schizofrenic.4 Depersonalizarea Situata la frontiera psihopatologiei constiintei si a personalitatii" (S. inhibitorii ceea ce duce la lipsa de frana si comportament impulsiv. Exista un numar mare de teorii privind personalitatea. rolul jucat de actor pe scena) si desemneaza omul considerat sub toate aspectele: biologico-genetice. incapacitatea de a actiona.1 Definirea personalitatii Termenul de personalitate vine de la cuvantul etrusc "persona" (masca. Parabulia este insuficienta volitionala insotita sau determinata de anumite dorinte. iar Mc Cleland (1951) un numar de peste 100. perplexitate si stranietate. Termenul se refera la disponibilitatile generale si caracteristice exprimate de o persoana si contureaza identitatea ei specifica. cauta sa se regaseasca pe ei insisi. aceasta modificare atinge forul intim al individului. par a fi pierdut simtul unitatii propriei persoane". istorie. CAPITOLUL 2 PERSONALITATEA Personalitatea umana constituie. pedagogie. Este integrat in sistemul conceptual de diverse discipline (psihologie. insotita de perplexitate si cu o nota afectiv negativa. in depersonalizare elementul esential este impresia de schimbare. politologie) unde cunoaste acceptiuni relativ diferite: sociologia atribuie termenul pentru a diferentia indivizii dupa contributia adusa intr-un anumit domeniu de activitate. S. este un univers care incita permanent la cunoastere. fiecare dintre acestea oferind o definitie proprie. psihologia atribuie termenul la fiecare dintre indivizii normali. Impulsivitatea consta in insuficienta vointei pasive. culturale si sociale. se exprima prin pierderea autenticitatii si a receptivitatii psihosenzoriale a ambiantei. P. Personalitatea se refera la forme distincte si caracteristice de gandire. in structura personalitatii au fost identificati 300 de factori si 1000 de variabile (Eysenck. Pacietul are sentimentul iluzoriului. Allport si H. morale. Janet considera ca "nu este o stare. Abulia: lipsa de initiativa. indepartare si nonfamiliaritate a realitatii traite anterior. emotionalitate si comportament care definesc stilul personal al unui individ si-i influenteaza interactiunile cu mediul. Tulburarile calitative ale vointei Disabulia reprezinta dificultatea de a trece la o actime sau de a sfarsi o actiune inceputa. Redam cateva dintre definitiile reprezentative privind personalitatea: . GUilford). etica. Principalele divergente dintre autori se refera la continutul personalitatii. direct sau indirect. Este redata prin sentimentul anxiogen al modificarii propriul 'eu ': "au impresia ca nu mai sunt ei. 1. psihologice. Depersonalizarea este o stare (nu este un simptom sau sindrom). Rezulta acte impulsive. desomatizare. Derealizarea reprezinta impresia (sentimentul) de instrainare. Este traita pe fundalul unei profunde ingrijorari si reuneste anxietate. intempestive cu un caracter antisocial. sociologie. G. cu un colorit cenusiu. Este comuna unei mari parti din patologia psihiatrica: depresie. subiectivitatea sa profunda. Odbert (1936) au inventariat un numar de 50 de definitii ale personalitatii. Apare in nevroze motorii (ticuri). Cattel. demente. depresii profunde. reprobabil si dramatic. Depersonalizarea poate viza impresia de schimbare psihica numita desanimare sau schimbare somatica. Starea de depersonalizare "se traieste" prin impresia de inautenticitate. 2. Apare in schizofrenie. pulsiuni sau acte paralele. Folin). ci un moment de evolutie". terenul de intersectie al mai multor discipline stiintifice. irealitatii. Apare in tulburarile de personalitate.

nivel care se refera la faptul ca indivizii apartinand anumitor grupari sociale. cenzurand dorintele inacceptabile. respectiv combinarea de elemente provenind din diferite moduri de abordare. oferind in acelasi timp o anumita nota specifica. Personalitatea poate fi abordata din mai multe perspective: . preconstientul si inconstientul. 1981). se transforma. 2. asa cum nu exista doi indivizi identici din punct de vedere anatomo-fiziologic. permitand patrunderea lor in constient atunci cand li se accepta originile inconstiente. umanista. epoci istorice. El actioneaza ca un filtru. 1985): . La formarea personalitatii contribuie o diversitate de factori: ereditatea. sintetizarea proceselor psihologice care pot influenta interactiunea individului cu lumea intr-o perspectiva globala. Fiecare dintre aceste abordari ofera o serie de raspunsuri cu privire la natura. astfel chiar daca persoana se dezvolta. cu autoorganizare. in general. Vom prezenta directiile majore de abordare ale pe onalitatii din urmatoarele perspective: psihanalitica. . individualizata (M. Golu. 2 Teorii ale personalitatii Psihologia personalitatii are. In urma analizei diverselor definitii sunt evidentiate. colectivitati. au trasaturi caracteristice care-i diferentiaza de alti indivizi.stabilitatea temporala: exista anumite legi de organizare care au o actiune permanenta. 1971).. Psihologia personalitatii incearca. principala sa functie este sa raspunda la realitatea externa. educatia. culturale. . Allport. doua obiective majore: separarea variabilelor specifice. a intregii persoane. determinat biologic si socio-cultural. Acestea pot determina ganduri si comportamentele constiente. . Wiggins. ea isi pastreaza identitatea. incluzand dorinte si impulsuri i t proportie ridicata sexuale sau agresive. .este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gandirea si comportamentul sau specific (G. Freud a elaborat un morH in care a identificat trei niveluri ale psihicului: constientul. Incostientul contine amintiri reprimate („uitate"). ipotezele care stau la baza fiecareia dintre ele. cu o dinamica specifica. cu atat mai mult la nivelul deosebit de complex al personalitatii repetabilitatea nu este posibila.general-uman. psihometrica.coerenta: exista o anumita organizare si interdependente ale elementelor componente ale personalitatii. comune tuturor oamenilor. invatarii sociale. cultura etc. Preconstientul contine ganduri ce nu sunt constiente la un moment dat. dezvoltarea personalitatii. 1968.particular (individual) . sa sintetizeze intr-o imagine integratoare persoana. a) Abordarea psihanalitica Conform teoriei lui Freud. urmatoarele caracteristici ale personalitatii (Perron.este un sistem hipercomplex. Constientul contine gandurile si sentimentele de care individul isi da seama Ia un moment dat. comportamentul este . . de a mentine un comportament acceptabil social. caracteristic si unic de comportare in diversitatea situatiilor externe (Mischel. iar pe de alta parte. in sensul ca fiecare individ prezinta anumite particularitati caracteristice. teleonomic. care diferentiaza indivizii (diferentele interindividuale). Multi dintre psihologii contemporani prefera o orientare eclectica.tipologic (de grup). sociale. psihologice. dar care la nevoie sunt accesibile. pe de o parte sa explice diferentele interindividuale. 1972. in general. Complexitatea personalitatii determina necesitatea participarii mai multor discipline la studierea ei: biologice. stabilirea mecanismelor si modelelor explicative ale acesteia sunt deosebit de dificile datorita complexitatii acesteia. . in scopul obtinerii unei viziuni integratoare proprii sau pentru a ajuta la rezolvarea unor probleme practice. Cunoasterea obiectiv-stiintifica a personalitatii.in sensul ca flecare om este unic si irepetabil din punct de vedere al configuratiei trasaturilor sale. .1993) etc. rodus de constient si de forte instinctive. de a evita pericolul.globalitatea: personalitatea este constituita din ansamblul de caracteristici ce permit descrierea si identificarea unei persoane printre celelalte.este unitatea bio-psiho-sociala constituita in procesul adaptarii individului la mediu si care determina un mod specific.

pe care o deturneaza dinspre celalalt pentru a o orienta asupra propriei persoane (mecanismul se poate afla la originea unor sentimente de culpabilitate. aceasta parte a personalitatii este ca si Sinele mai putin realista. vina. Acesta se manifesta. . precum si transformarea iubirii in ura).identificarea se refera la cresterea sentimentului valorii prin identificarea cu persoana sau institutia care prezinta valoare. o experienta neplacuta este repetata prin inversarea rolurilor. sentimentelor. dorinta de intoarcere la stadiul de copii mic la aparitia a unui nou nascut in familie. a unei nevroze de esec sau a unor tentative de autodistrugere). Indivizii difera privind pragul de manifestare a anxietatii si privind mecanismele de aparare folosite pentru a face fata acesteia. a unei nevoi de pedepsire. de satisfacere imediata a dorintelor. care ii permit sa se protejeze impotriva presiunilor exercitate de Sine si Supraeu.intoarcerea impotriva propriei persoane se refera ia refuzarea inconstienta a propriei agresivitati. Freud considera ca personalitatea este constituita din trei structuri majore: Sinele (inconstientul. dorinte. definitiile acestor mecanisme de aparare: . Eul elaboreaza o serie de mecanisme de aparare. catre alta persoana (ex. reprezinta manifestarea unui comportament caracteristic unui stadiu timpuriu al vietii. Eul se dezvolta pentru a satisface nevoile sinelui intr-o mod acceptabil social. sau in situatie de boala). . orientarea impulsurilor agresive catre o activitate sportiva). .masochism. pe scurt. o actiune conflictuale ar putea fi anulate gratie puterii absolute a unei actiuni sau dorinte ulterioare.. actiunea care poseda puterea de distrugere trebuie sa fie inversul celei dintai pentru a putea fi eficienta. pe care-i considerai ca fiind o energie vitala generala. Orice comportament are determinari multiple. . intoarcerea impotriva propriei persoane. izolarea. sublimarea.transformarea in contrariu. directionarea unei dorintei de a face fata unor greutati catre activitati artistice. Sinele este determinat biologic si contine toate imboldurile launtrice. nesanatoasa. afirmatia: „Ea ma uraste!".proiectia implica atribuirea propriilor sentimente. fiind astfel anulata. . O idee centrala a lui Freud pentru a explica originile personalitatii a fost conceptul de libido.. utilizate de individ pentru a se proteja de anxietate. Este mecanismul de aparare de baza al teoriei lui Freud. iar individul incearca sa uite gandul sau impulsul interzis. Pentru aceasta.Oamenii se nasc cu pulsiuni instinctuale care le motiveaza si adapteaza comportamentul inca din copilarie. amenintari pentru a scapa de situatii strecante (ex. ci si inlocuita printr-o pulsiune' contrara (perechile sadism. Experientele dobandite in copilarie au o influenta importanta asupra dezvoltarii personalitatii. in multe aspecte.formatia reactionala se refera la inlaturarea. Ego). actioneaza pe baza principiului realitatii. Analiza realizata de Buckley (1995) gaseste ca Freud a descris zece mecanisme de aparare: refularea.anularea retroactiva este iluzia potrivit careia un eveniment. considerata a avea un efect de distrugere retroactiva (forme: succesiunea a doua formule verbale sau a doua conduite diferite. Eul (preconstientul.. . Freud considera ca aceste componente ale personalitatii sunt intr-un conflict permanent.sublimarea. pulsiunile si instinctele. a doua suprimand-o pe cea dintai in mintea persoanei. Supraeul reprezinta cadrul intern. dorintelor dureroase. introiectia sau identificarea. proiectia. motivanta. Acesta se manifesta pe baza principiului placerii. Supraeului si realitate. o dorinta. Utilizarea lor pentru a face fata presiunilor vietii pe termen scurt este considerata o strategie normala. durere etc. Eul mentine echilibrul intre solicitarile Sinelui. voyeurism-exhibitionism. astfel incat acestea sa se transforme in opusul lor. El indica persoanei ce ar „trebui" sau „nu ar trebui" sa faca. Altii sunt vinovati de situatia in care ma aflu. transformarea in contrariu.refularea (reprimarea) reprezinta eliminare a din constient a amintirilor. suprimarea dorintelor prin exagerarea atitudinilor si comportamentelor. individual (constientul si Eul ideal) al valorilor morale existente in cultura societatii respective. Energiile instinctuale (pulsiunile sexuale si cele agresive) se acumuleaza in timp. influentele asupra comportamentului pot fi: reducerea tensiunii. Ulterior. inseamna „O urasc!"). nevoia de a face fata cerintelor imediate ale mediului sau istoriei dezvoltarii personale din copilarie. . si Supraeul (constientul. Id). . iar o utilizare exagerata. pe termen lung este periculoasa. lipsit de conflicte. Prezentam. care arata trecerea de Ia activitate Ia pasivitate: a produce suferinta — a suferi si a privi . dorinta nu este numai refulata. Acestea sunt strategii inconstiente. regresia. exigentele sale fiind atat de pretentioase incat este imposibil de realizat. in care impulsurile neacceptate sau dorintele frustrate sunt exprimate sau satisfacute printro activitate substitutiva (ex.regresia. Superego).a fi privit. . formatiunea reactionala. in conditiile in care nu apare un mijloc de a le elibera. anularea retroactiva.

mare a imposibilitatii exprimarii lor in forma reala (ex. "Sunt vinovat pentru | imbolnavire. In aceasta etapa copilul este capabil sa-si exercite un anumit control asupra unor functii ale corpului.stadiul anal (al doilea an de viata): energia libidinala se centreaza asupra senzatiilor de placere de la nivelul mucoaselor rectului. poate duce la aparitia in perioada vietii de adult fie la manifestarea unei personalitati excesiv preocupata de curatenie si sistematizare (efectul expulzarii). stabilit in functie de cele sapte niveluri de functionare defensiva. placerea fizica) se concentreaza asupra unor anumite regiuni ale corpului: gura. avare.fantezia se refera la satisfacerea dorintelor frustrante prin realizari imaginare. reprezinta mascarea unei slabiciuni prin accentuarea unor trasaturi dorite sau acceptarea frustram intr-un anumit domeniu prin suprasatisfacerea altuia. cel mai adesea iubire si ostilitate fata de aceeasi persoana. sarcasmul excesiv).rationalizarea se refera la gasirea unei scuze rezonabile sau incercarea de a proba nptul ca un comportament este rational si justificabil pentru o anumita actiune ("Ar fi putut fi si mai rau. Fixatia poate fi cauzata de: suprasatisfacere sau frustrarea copilului de nevoile orale.. agresive. Evaluarea reflecta apararile sau stilurile de coping pe care pacientul le utilizeaza in momentul examinarii.reprimarea (vezi refularea). Cazurile mai severe de fixatie vor conduce la aparitia nevrozelor in viata de adult. . obsesiva (efectul retentiei). fie a unei personalitati refractare. in urma unui conflict avut la serviciu >. sentimentelor si dorintelor dureroase sau inspaimantatoare si depozitarea lor in inconstient (uitarea motivata). Esecul in realizarea satisfacatoare a unui anumit stadiu va avea ca rezultat fixatia (stagnarea dezvoltarii in stadiul respectiv). Conform teoriei lui Freud. incepand cu rel mai marcant.. care se poate manifesta in: vise (considerate impliniri deghizate ale dorintelor reprimate). 195G): . Freud considera ca I individul trece printr-o serie de stadii. DSM-IV propune o scala a functionarii defensive precum si o fisa de evaluare. in glosarul manualului DSM III-R sunt mentionate un numar de optsprezece mecanisme de aparare si definitiile aferente acestora. cuirta cu partenerul de viata. lacomia. altii sufera mai mult decat mine". Adeptii teoriei lui Freud au dezvoltat mecanismele de aparare ale Eului: listele realizate de diferiti autori descriu un numar de 43 de mecanisme de aparare. sau. Stadiile sunt conturate in functie de caracteristicile fiecarei etape de dezvoltare a personalitatii copilului. nemultumi parintii prin murdarie. . alcoolismul. Aceste stadiu este impartit in doua subfaze: suptul pasiv urmata de subfaza miscarii active. Apoi clinicianul trebuie sa indice stilul lefensiv predominant. copilul obtinand satisfactie prin supt si miscare. . .Aceasta se bazeaza pe ambivalenta. constituie pentru copil un eveniment deosebit. Fixatia rezultata din conflictul dintre copil si parinti in timpul instruirii igienice. dar tine seama si de datele culese pentru perioada imediat anterioara evaluarii. stadiile psihosexuale stabilite de Freud: . C. altele fata de Freud. Aceasta determina mentinerea unora dintre caracteristicile stadiului respectiv si in ntapele ulterioare de dezvoltare. Vom descrie. tulburari nevrotice (crize acute de anxietate si temeri irationale). Astfel. Stilul defensiv observat are o valoare predictiva importanta pentru sanatatea mintala viitoare a persoanei. denumite de autor psihosexuale (Ubidinale). Clinicianul trebuie sa alcatuiasca o lista de sapte mecanisme de aparare specifice sau sti' iri de coping detectate la subiectul examinat. conflictele nerezolvate determina aparitia anxietatii. el poate multumi parintii prin mentinerea curateniei. in care libidoul (energia sexuala. definita ca fiind coexistenta a doua sentimente extreme si opuse.stadiul oral (de la nastere la 1 an): Sinele este dominant. Evolutia satisfacatoare a acestor etape ale copilariei are o foarte mare influenta asupra profilului ulterior al personalitatii adultului. . Fiecare stadiu aduce cu sine o serie de probleme ce trebuie denasite in raport cu dezvoltarea ulterioara.negarea reprezinta refuzul de a accepta realitatea (ex.substituirea reprezinta redirectionarea sentimentelor sau comportamentelor catre un obiect sau alta persoana. reprezinta eliminarea din constiinta a amintirilor. Aceasta se poate manifesta mai tarziu prin dependente (fumatul. neacceptarea bolii sau a infidelitatii partenerului). energia libidinala este centrata asupra gurii. . trebuie sa suport"). . anus sau zona genitala. Prezentam cateva dintre mecanismele tipice de apaare ale Eului propuse de psihanalisti. Efortul depus de parinti pentru a-i impune o anumita igiena. ca n. care au legatura cu problematica noastra (J. Coloman. din contra. pe scurt. Privind dezvoltarea personalitatii.compensatia.

sentimentele devin sexuale. 1973): folosirea unui esantion limitat. Jung extinde conceptualizarea freudiana a inconstientului. Erikson considera ca individul in fiecare etapa a vietii achizitioneaza aspecte noi ale psihosocialului si se confrunta cu o serie de crize care trebuie sa fie rezolvate in vederea dezvoltarii unei personalitati sanatoase. Dupa acest stadiu de dezvoltare urmeaza perioada de latenta (de la sase ani la pubertate). Teoria elaborata de Freud este apreciata pentru faptul ca ea ofera o interpretare coerenta a comportamentului uman. Fixatia din acest stadiu de dezvoltare sta la baza majoritatii nevrozelor din perioada adulta. format din adulti care sufera de anumite tulburari de natura psihologica. Autorul considera ca Freud exagereaza rolul pe care il are sexualitatea in determinarea personalitatii. E. Dezvoltarea copiilor de sex femmin este mai putin conturata. Freud a avut multi adepti. dintre acestia ne vom referi la aspectele importante ale teoriilor Iui C. In aceasta perioada se dezvolta Eui. Teoria psihanalitica a lui A.. care sustine faptu' ca cea mai importanta pulsiune umana este nevoia de putere si de superioritate. Freud descrie problemele caracteristice copilului de sex masculin in cadrul Conflictului Oedip: fanteziile copilului includ dorintele unei intimitati sexuale cu mama lui. Autorul descrie Conflictul Electra.. eroii din legende. simboluri artistice create de diferitele culturi. Teoria psihanalitica a lui E. Adler. astfel. personalitatea este un produs al modului in care au . varstnicii etc. Jung considera ca in dezvoltarea in personalitatii un rol important il au factorii externi. in conditiile existentei unu. supraevaluarea factorilor biologici implicati in dezvoltarea personalitatii. in mod normal. folosirea metodei studiului de caz si notarea selectiva a problemelor pacientilor.ului. iar acestea vor continua sa se manifeste si in viata adulta. ambiguitatea multor concepte si dificultati in masurarea lor obiectiva. Erikson (1959). Autorul considera ca asa cum organismul uman contine structuri vechi ce au apartinut stramosilor si psihicul contine amintiri aie experientei umane. care este o etapa de calm relativ si in care libidoul este slab. deductiile referitoare Ia comportamentul uman fiind deschise unei explicatii alternative.stadiul falie (3-6 ani): energia libidinala se centreaza asupra organelor genitale. Fixatia consta in nerezolvarea adecvata a conflictelor datorita unei abordari fara tact a parintilor. Erikcson. • stadiu] genital (pubertatea). G. Aceste cr ize apar din conflictul dintre posibilitatile de relationare ale persoanei si solicitarile mediului social. deoarece nu poseda penis si sufera de invidie datorita lipsei acestuia. propunand existenta unui inconstient ~ colectiv. in conceptia autorului. rezulta urmatoarele consecinte: copilul adopta rolul de gen ce va ft urmat in viata. Dintre acestea mentionam (Eysenck si Wilson. conflictul se rezolva odata ce copilul se identifica cu tatal lui. in care modificarile hormonale stimuleaza reaparitia libidoului. Ca si Freud. aceia in care fetita se considera deja castrata. pentru autor motivatia apare ca fiind constienta. A. invierea. se intensifica interesul pentru placerea sexuala. se dezvolta atitudinile si trairile sexuale adulte. in final. Autorul realizeaza o tipologie a personalitatii: tinul de temperament introvert (centrat pe sine insusi) si extravert (centrat pe lumea exterioara). Teoria psihanalitica a Iui C. Inconstientul colectiv nu este direct accesibil. Adler. se naste Supraeul. Diferiti autori aduc o serie de obiectii teoriei lui Freud. atitudinile. literatura religie (de ex. se teme de pedeapsa. simboluri universale care revin frecvent in arta. ea poate fi utilizata pentru a explica ceva dupa producerea evenimentului. Acesta contine arhetipuri. procesele descrie nu pot fi observate in mod direct. Jung. pentru modul de gandire original si ideile stimulatoare cuprinse. in special privind deprinderile sociale si intelectuale. libidoul este in esenta. Din aceste identificari cu parintele de acelasi sex. El sustine ca dezvoltarea personalitatii se realizeaza de-a lungul intregii vieti si nu este determinata de experienta din perioada copilariei timpurii. sub forma castrarii dorintelor sale interzise. Acesta favorizeaza dezvoltarea unui sentiment de atasament puternic si de iubire fata de tata. considerand ca acesta este capabil sa reactioneze independent de impulsurile instinctuale si de conflictele interne cu Id-ul si Superegou-ul. spiritual * decat sexual. invidiaza relatia intima dintre tata si mama. neglijand importanta fortelor sociale care influenteaza dezvoltarea. adopta standardele morale ale parintilor. G.mediu adccvat. mai degraba. Dumnezeu. Fara a nega existenta motivelor inconstiente. in orice moment al dervoltarii. EI acorda atentie dezvoltari Ego. teoria nu este capabila sa prezica dezvoltarea sociala a individului.). si interdictiile impreuna cu standardele morale ale societatii. Ego-ul poate realiza un echilibru satisfacator intre influentele sociale si fortele interne. dar este revelat prin mituri. fetita se identifica cu mama ei.

copilaria mica (1-3 ani) are la baza conflictul autonomie. creatie-stagnare. conflict care apare in adolescenta. Esecul in dobandirea unei identitati clare. eficienta-inferioritate (irfruntarea de noi provocari poate conduce Ia cresterea efortului pentru depasirea lor sau poate dezvolta un sentiment de incapacitate. b) Abordarea psihometrica Acest mod de abordare reprezinta o orientare si nu o teorie propriu-zisa a personalitatii. Obiectivul principal al adolescentului in aceasta perioada este formarea unei identitatii a Eului sau simtul Sinelui. finalizate corespunzator). care au ca rezultat instrainarea fizica sau mintala de mediile normale. responsabilitate sau este limitata.copilaria mare (6-12 ani) are la baza conflictul siguranta. Presiunile puternice din partea familiei sau societatii pot determina dezorientarea si disperarea tanarului. aduce contributii. Erikson a considerat ca aceste stadii ale dezvoltarii acopera intreaga viata a individului. simtul reciprocitatii intre propriile perceptii ale sinelui si modul in care este perceput individul de catre ceilalti. adolescentii se implica in diferite roluri.copilaria mijlocie (3-6 ani) arc la baza conflictul intre initiativa-vinovatie. apartenenta la grupuri sociale diferite duce la dezvoltarea idei. sau multitudinea de roluri poate duce la suprasolicitare). tanarul poate adopta o identitate negativa. Modelul Iui H. Eysenck (1979) .si de a raspunde angajamentelor fata de ceilalti sau relationarea superficiala). in cazurile extreme ale difuziunii rolului. alegerea ocupatiei.disperare (satisfactie per'ru propria viata si acceptarea mortii sau regrete pentru pierderea oportunitatilor si teama de moarte) Conform autorului rezolvarea conflictelor initiale este necesara penttu a asigura individului posibilitatea de a le stapani si rezolva pc cele ulterioare. Atitudinile si valorile stabile. Aceasta abordare ofera putine elemente in legatura cu dinamica personalitatii. durabile si confortabile are ca rezultat difuziunea rolului. in fiecare dintre acestea individul confruntandu-se cu un anumit set de probleme si de confl. retngere (asumarea de responsabilitati poate conduce la dezvoltarea simtului de initiativa sau de vinovatie daca acestea nu sunt indeplinite.batranetea (de la 60 de ani) are la baza conflictul integritate.cte: . indiferent de cultura indivizilor. El sustine existenta unor stadii psihosociale (nu psihosexuale ca Freud) pe care individul Ie parcurge in timpul vietii sale. . fara a se angrena in mod concret in vreunul.izolare care se dezvolta datorita frecventei relatiilor cu altii (capacitatea de a iubi .adolescenta (12-18/20 ani). incompetenta). care are un rol important in determinarea statutului lor. pasiva si tendinta de exagerare a preocuparilor fata de sine). . identitatea Eului are trei componente principale: simtul unitatii (acordul intre perceptiile sinelui).indoilala. Din perspectiva lui Erikson. care accentua importanta anilor copilariei pentru viitoarea personalitate.adultul (35-50/60 ani) are la baza conflictul realizare. Acestea manifesta tendinta de amanarea a dezvoltarii identitatii pana la gasirea partenerului de viata. . incapacitatea). stilul de viata se integreaza in mod gradual. . .fost rezolvate aceste conflicte. constituie momentul in care trebuie rezolvat conflictul identificareconfuzia rolului (noile si diferitele roluri sociale.tanarul adult (20-30/35 ani) are Ia baza conflictul intimitate. Erikson arata ca femeile se dezvolta diferit fata de barbati privind dezvoltarea identitatii. Pentru a ajunge Ia un simt clar si coerent al identitatii. simtul continuitatii perceptiilor sinelui in timp. Erikson considera ca stadiile psihosociale sunt universale.infantil (0-1 an) are la baza conflictul incredere-neincredere (existenta satisfactiei si confortului va conduce Ia dezvoltarea unei atitudini increzatoare fata de mediu si speranta in viitor). Problemele psihologice apar atunci cand individul este insuficient pregatit pentru a face fata diferitelor exigente ale societatii.mutualitatea afectiva .titatii proprii. . conflictele sunt centrate pe relatiile individului cu alti membri. In opozitie cu Freud. in fcoria Iui Erikson. Nivelul de succes la care sunt rezolvate fiecare dintre conflicte va determina starea de bine din punctul de vedere psihologic al individului pentru un anumit moment. Conform autorului. . Abordarea din perspectiva trasaturilor este legata de separarea diferitelor variabile ale personalitatii. rutina creatoare (viata poate fi productiva. respectiv simtul confuziei dintre ceea ce doreste si cine este individul respectiv. dependenta (provocarile fizice infruntate pot sustine increderea sau dimpotriva. criza centrala a intregii dezvoltari in timpul vietii este conflictul intre identitate si confuzia de rol.

practic-fantezist. Autorul gaseste un numar de factori interni esentiali. docil. cat si hiperactivitatea. Cei externi formeaza personalitatea aparenta (acele trasaturi care sunt posibil de observat de catre ceilalti). Cattell (1965) Autorul cerceteaza personalitatea folosind asemanator lui Eysenck metoda analizei factoriale. Conform lui Cattell factorii de personalitate sunt de doua categorii: intemi si externi. se plang de probleme diverse (digestie. functionarii care sunt stabili (controlati) emotional. indivizii anxiosi sau isterici sunt cei care au cele mai mari scoruri Ia nevrozism. expeditiv-constiincios. dur-sensibil. sunt mai introvertiti. bila galbena. sentimental-stabil emotional. El elaboreaza un Chestionar de personalitate (16 PF). necontrolat-controlat. in care se inscrie si cercetarile Iui Eysenck. EPI) care masoara aceste trasaturi. au o predispozitie catre tulburari nevrotice. increzator-suspicios. dureri de cap). relaxat. direct-viclean sigur de sine-anxios. care evalueaza urmatoarele dimensiuni ale personalitatii: rezervat-sociabil. care se bazeaza pe ideea unei predominante la fiecare individ a uneia din cele patru umori fundamentale (sangele. bila neagra) pentru a da cele patru caractere: sangvinic. Conceptia trasaturilor de personalitate. conservator-ingrijorat. S-au constatat grupuri tipice de indivizi ce se repartizeaza pe axele introversiei si nevrozismului: vanzatorii care sunt indivizi extravertiti si putin emotivi. aceasta fiind considerata ca fiind mult mai complexa. Teoria este criticata pentru numarul redus de fa-tori de personalitate. Indivizii care manifesta un nivel ridicat al nevrozismului sunt: foarte anxiosi. pe baza carora se poate realiza un profil al personalitatii persoanelor. INTROVERTIT___________ NESTABIL EXTRAVERTIT Morocanos Iritabil Anxios Agitat Defensiv Agresiv Pesimist Excitabil Sobru Capricios Nesociabil Impulsiv Rezervat Optimist Linistit Melancolic Activ Coleric Pasiv Flegmatic Sangvin Prudent Sociabil Meditativ Dezinvolt Pasnic Vorbaret Controlat Spontan Serios Vesel Constant Vioi Calm Degajat Antrenant STABIL Teoria lui Eysenck are meritul de a face legatura dintre personalitatea normala si cea patologica. Ei sustine ca acesti factori esentiali ai personalitatii sunt mosteniti. in tabelul de mai jos sunt prezentate principalele caracteristici ale tipurilor de personalitate evaluate de Chestionarul lui Eysenck. Modelul Iui R. A doua axa corespunde nevrozismului (stabil/instabil emotional).incordat. serios-nonsalant. majoritatea lor avaud tendinte specifice acestei trasaturi. . mai putin inteligent-inteligent. Factorii interni se afla dedesubtul celor externi si formeaza baza personalitatii. coleric.a lungul unei axe introversiune-extraversiune.autoritar. Autorul a pus in relatie factorii din teoria sa cu tipologiile mai vechi. B. dependent de grup-autonom. timid.aventuros. flegmatic si melancolic. desemnand la Eysenck atat instabilitatea emotiva.Autorul teoriei foloseste metoda analizei factoriaie a personalitatii si incearca sa stabileasca o legatura intre rezul ratele cercetarilor sale si descrierile mai vechi ale temperamentului. flegma. a lui Hipocrate si Galenus. arata ca indivizii se distribuie statistic de. Autorul a realizat un chestionar (Inventar de Personalitate Eysenck.

valorilor si atitudinilor care se constituie ca eu. sigur. Modelul teoretic asupra motivatiei propus de Maslow cunoaste o serie de critici (E. ca nevoia de securitate. inhibat. subiectiva a individului. Modelul celor cinci factori al Iui McGrae si Costa (1987) intre cercetatori sunit controverse privind numarul factorilor de baza ai personalitatii.nesigur. de apreciere etc. Teoria ierarhiei nevoilor a lui Maslow. Conform autorului. Sinele perceput influenteaza modul in care persoana percepe lumea si propriul sau . Nevoile de Ia baza ierarhiei (fiziologice) sunt cele mai presante. Maslow si C. respectiv de respectul si admiratia celorlalti. C. care este dobandit in cursul experientei de viata a persoanei. Cresterea sau dezvoltarea personala nu este esentiala pentru supravietuire si va avea loc numai in conditiile satisfacerii nevoilor aflate la baza ierarhiei (cele fiziologice). Jantsch (1975. Aceste nevoi creeaza o tensiune care trebuie redusa. Printre cei mai importanti exponenti ai abordarii umaniste a personalitatii sunt A. Sinele ideal reprezinta perceptia modului in care individul ar dori sau ar trebui sa fie. Conform autorului numai 1% dintre oamenii sanatosi ating satisfacerea nivelului superior al ierarhiei. in studiul personalitatii Maslow (1954) este interesat in primul rand de motivele care ii impulsioneaza pe oameni. setea si din nevoi psihologice. neserios-de incredere. in opinia sa. in centrul teoriei lui Rogers se afla conceptul de sine (perceput si ideal). El considera ca exista doua tipuri de motivatii: datorate lipsei (de deficit). de securitate. Ei pun accentul pe unicitatea fiintelor umane. conservator-liberal. c) Abordarea umanista Psihologii umanisti considera ca obiectul de studiu al psihologiei ar trebui sa fie experienta constienta. deschidere: conventional-original. datorate cresterii (de dezvoltare personala). Rogers (1959) C. M.. de imagine pozitiva. . tacut-vorbaret. Teoria considera ca oamenii sunt orientati pentru atingerea propriului lor potential. caracterul lui cultural limitat.neuroticism: caim-ingrijorat. de perspectiva asupra persoanei. comportament. nu tine seama de faptul ca oamenii se maturizeaza psihologic. ca foamea. in raport de importanta trebuintelor. ordinea secventiala de satisfacere a trebuintelor. Teoria Iui C.constiinciozitate: nepasator-grijuliu. . necesitand satisfacerea lor inaintea celor aflate Ia nivelul de varf al ierarhiei. Maruyama. care este legata de satisfacerea unor nevoi cum sunt cea de dragoste. gasesc in mod constant manifestarea urmatorilor factori de personalitate si a trasaturile lor reprezentative: . . de autorealizare. pe libertatea lor de a-si alege propriul destin.extraversiune: retras-sociabil. de stima si statut social. Mamali (1981). subliniind caracterul lui static si unideterminat. egoist. prin intermediul tuturor perceptiilor. motivatia deficitara provine din nevoi primare. Rogers sustine ca fiecare persoana este unica si are o nevoie bazala. Studiind motivele persoanelor intr-un numar mare de situatii. Maslow considera ca apogeul satisfacerii nevoilor este reprezentat de motivele realizarii de sine (autorealizare). primara. toti oamenii se nasc cu o tendinta spre realizarea de sine. respectiv nevoia de reducere de tensiuni fiziologice cum sunt foamea.altruist. 1973) legate de aspectul lui static. nu tine seama de variabilitatea comportamentului urmn in diferite situatii. Solutia reprezentata de dimensiunea a unui numar de cinci factori de personalitate constituie un consens intre diversi specialisti McGrae si Costa (1987) folosind analiza factoriala asupra datelor obtinute cu ajutorul unor metode de evaluare diferite. care poate forma o ierarhie. insensibii-sensibil. nevoile cuprinse in aceasta ierarhie sunt innascute si prezente la toti oamenii.spontan. setea etc. de apartenenta la un grup. de asemenea. temator-indraznet. care reprezinta nevoia persoanei de a-si gasi implinirea de sine si de a-si valorifica intregul sau potential. in cadrul propriilor limite. a maximului dezvoltarii personale. critica modelul teoretic al lui Maslow. „piramida" Iui Maslow are cinci niveluri distincte: nevoi biologice fundamentale. .amabilitate: iritabil-amabil.Teoria este criticata pentru faptul ca trateaza personalitatea ca pe un element prea static. Maslow arata ca acestea au tendinta de a se regasi intr-un pattern specific. rezistent-vulnerabil. Rogers. in opinia sa. neglijent-constiincios.

Criticii arata ca atat K. Autorul teorie e'aboreaza un instrument original de evidentiere ale constractelor personale specifice unui individ: Testul Repertoriului de Constructe de rol (Rep Test). Rogers sirtine ca persoana evalueaza prin prisma ei toate experientele de viata. care pot sa nu fie identice. clasifica. In acest sens. Dezvoltarea unei personalitati sanatoase presupune inexistenta conflictelor intre conditiile de valorare si dorinta de autoactualizare. Acestia pot elabora teorii false. Teoria consiructelor personale a lui Kelly (1955) Autorul teoriei considera ca scopul psihologiei trebuie sa fie descoperirea acelor dimensiuni pe care persoanele in cauza le folosesc pentru a interpreta sau pentru a explica aspecte legate de ele insele sau de lumea lor sociala. Autorul si colaboratorii si-au adus contributia in domeniul elaborarii de metode de evaluare (de exemplu. Experientele care incurajeaza dezvoltarea sunt percepute ca pozitive sau utile. de a-si dezvolta si realiza potentialul propriu cat mai muit posibil. interpreteaza evalueaza aspecte legale de ei insisi si de lumea lor. Aceasta necesitate. au incercat sa descrie personalitatea ca un intreg si sa formuleze predictii asupra comportamentului persoanelor. persoana incep sa aiba probleme. d) Teoriile unidimensionale ale personalitatii Teoriile analizate mai sus. credinte care pot distorsiona felul in care evalueaza evenimentele. Aceasta amenintare conduce la anxietate. deoarece persoana j devine constienta de lipsa de concordanta dintre acf'unile si valorile sale. Inventarul orientarii personale destinat evaluarii realizarii de sine) si cercetarii psihoterapeutice. Fiecare persoana cunoaste fire sunt tipurile de comportament care pot castiga pretuirea relorlalti. forta motivationala majora este aceasta tendinta de realizare. . Ideile persoanei in relatie cu pretuirea sunt denumite conditii de valorizare. adaugand o motivane asociata-teama de esec. aceasta isi elaboreaza propriul set de valori specifice. Criticele aduse teoriei se refera la terminologia neclar definita. in aceste conditii. persoanele sau pe ei insisi. autorul sustine faptul ca fiintele umane au o necesitate fundamentala de autoactualizare. cei din jur au tendinta de a conditiona pretuirea de un comportament adecvat. iar cele care impiedica autoactualiza. m unele cazuri. dar apreciate pozitiv de catre aceasta. Pentru ca aceasta necesitate este foarte importanta. afectiune sau respect. distot sionarea (falsificarea sau modificarea amintirii sau experientei neplacute pentru ca. formuleaza si testeaza ipoteze. Daca conditiile de valorizare impun persoanei sa actioneze pe cai opuse comportamentului de autcactualizare. dar care sunt. aceasta sa devena mai putin amenintare) Aceste mecanisme au scopul de a proteja Sinele de confruntarea cu situatia reala. poate deveni atat de importanta. care constituie unitatea de baza a an al'"zei. O alta necesitate a personalitatii evidentiata de Rof?rs este nevoia de pretuire. autorul sustine ca orice persoana are nevoie sa fie pretuita de altii. cat si Rogers si-au elaborat teoriile pornind de Ia observatii facute pe studenti relativ sanatosi.Rogers considera ca o parte a personalitatii umane se manifesta prin dorinta continua spre crestere si dezvoltare. apare amenintarea realizarii nevoii respective (de autoactuaii^are). accentuarea starii de faine a individului. in general. Kelly denumeste aceste dimensiuni constructe persoanle ale individului. deseori. incat sa interf^eze cu nevoia de actualizare.elly. Indivizii analizeaza comportamente. Pentru Rogers. . nevoie care se manifesta prin dragofte. datorita amenintarii produse de aceasta neconcordanta. Conform autorului.a sunt percepute ca negative sau neplacute. Deoarece fiecare persoana are capacitati si tendinte diferite. In acest sens. Teoriile unidimensionale se concentreaza asupra ralului jucat de un anumit aspect al personalitatii in modelarea comportamentului. Atkinson (1966) continua studiile. Teoria nevoii de realizare a iui McCIeüxnd (1953) Teoria cerceteaza influentele care se manifesta asupra nevoii unei persoane de a obtine succes sau de a se situa la un nivel de excelenta. apropiate cu ale altora. ele fiind foarte importante in jhidarea comportamentului individual spre tipurile de comportament aprobate de societate. Conform autorulu' indivizii trebuie vazuti ca oameni de » stiinta care observa lumea. persoana dezvolta mecanisme de aparare: negarea (refuzul admiterii existentei discordantei).

preferential (nevoia controlului). Lipsa de. furturile. (control extem). comportamental (efortul depus pentru obtinerea controlului). Persoanele care au constiinta propriei eficiente vor investi un efort mai mare pentru realizarea unei sarcini. ar^stea nu dezvolta o reactie noua. autonomia. fie de factori situati dincolo de propriul comportament (control extem). Autorul considera ca acest stil similar neajutorarii dobandite. competenta. vor cauta modalitati de a face fata evenimentelor neplacute. soarta. cauzele succesului si esecului. se refera la motivele prin care sunt explicate de ce se intampla anumite lucruri. activitatea sportiva. Variabila se refera la convingerile. de propriul lor comportament (control intern). Victimele unor abuzuri fizice sau psihice de durata pot invata sa adopte. Conceptul locul de control a fost relationat de catre Rotter cu alte variabile ale personalitatii: alienarea. Dacá persoana are locul de control interior va fi inclinata sa considérer ca ceea ce i se intampla este rezultatul propriilor eforturi Daca persoana are locul de control exterior va fi inclinata "sa perceapa ca ceea ce i se intampla este consecinta norocului. a situatiei sau a unor factori fara legatura cu ea. atribuie aceasta unor factori precum noroc. * Pornind de la teoria nevoii de realizare (Atkinson. Dezvoltarea tendintei (interne sau externe) a locului controlului este considerata de autor ca depinzand de situarile obiective si de tipul de cultura si societate. 1966). moartea unei persoane ar-opiate. control asupra situatiilor este perceputa ca un factor important care determina persoanele sa manifeste pasivitate la pr> cucerea evenimentelor (de exemplu. sau vor incerca reducerea efectelor negative datorita producerii evenimentului. dimpotriva. in general. certurile). Este vorba despre explicatiile (atribuirile) oferite de indivizi pentru a explica sursele. Locul de control si constiinta propriei eficiente sunt legate de cauzele pe care persoanele le atribuie evenimentelor. Aceste persoane rezista. De asemenea.Teoria locul controlului a Iui Rotter (1954) Cercetarile Iui Rotter s-au concentrat asupra masurii in care o persoana sc percepe ca fiind capabila sa-si controleze propria viata (control intern) sau. care accepta ceea ce li se intampla iara a incerca sa actioneze pentru a schimba desfasurarea lor. Persoanele care au convingerea propriilor capacitati sunt mai tenace si depun mai mult efort in activitate (de ex. Constiinta propriei eficiente este legata de simtul competentei proprii. Persoanele care se considera capabile de a exercita control asupra a ceea ce se intampla. Acesta se refera la localizarea controlului evenimentelor: in interiorul persoanei sau in evenimentele externe. ca fiind dependente. violurile. Diferentele individuale privind controlul se manifesta la urmatoarele niveluri: cognitiv (convingere privind posibilitatea de a exercita control asupra evenimentelor). nevoia de succes. Acest stil atributional depresiv determina persoana sa simta cu nu are puterea de a influenta evenimentele. uneori. Exista mai multe stiluri atributionale care pot motiva actiunile persoanelor. prin care distinge persoanele care explica intaririle primite fie ca urmare a actiunilor lor. Teoria personalitatii de tip A a Iui Friedi man si Rosenman (1974) . Este apreciat faptul ca tipurile de atribuiri facute sunt importante in motivarea actiunilor umane. Chiar atunci cand conditiile se modifica si neplacerile pot fi impiedicate. Seligman (1975) a identificat un stil atributional depresiv: persoanele care opteaza intotdeauna pentru o analiza negativa a lucrurilor. Rotter (1966) a sugerat ca exista diferente intre comportamentele oamenilor in raport de perceptia locului de control. Teoria auto-efkientei (self-efficacy) a lui Bandura (1977) Bandura introduce in cercetare conceptul de auto-eficienta care a fost pus in legatura cu teoria asteptarii si motivatia. Gould si Jackson 1979). s-a constatat ca pierderea controlului este stresanta. atitudinile indivizilor privind localizarea factorilor care controleaza comportamentul. Problema atribuirii. care se manifesta la animalele aflate intr-o situatie in care sunt ]>site de puterea de a preveni consecintele neplacute. un set de comportamente care se aseamana cu neajutorarea dobandita. altor persoane etc. Weinberg. mai bine la evenimentelor stres an ic fata de cele cu un locul de control extern. fata de cele care se autoapreciaza mai scazut din acest punct de vedere. Rotter elaboreaza o scala de atitudini (Locus of Control Scale). conturandu-se ca o caracteristica de personalitate globala si relativ stabila.

intensitatea efortului depus etc. Aptitudinile se manifesta precoce.3 Structura personalitatii in acceptiunea clasica personalitatea este alcatuita din trei componente structurale: temperamentul (latura r'itiamico.endocrin. Se refera la modul cum reactioneaza persoana din aceasta perspectiva in diferite situatii: vite/a de desfasurare a proceselor psihice (rapiditatea perceptii! r. a raspunsurilor verbale. in vorbire.) Acestea au un ceracter generic. Aptitudinile se dezvolta in functie de o serie de factori: conditiile favorabile de nediu. Aptitudinile se refera la potentialul instrumental-adaptativ care permite individului realizarea intr-un anumit domeniu de activitate a unei performante superioare mediei comune (IVp Golu. nu la aceea a continutului. Pentru ca ele sa se formeze si sa se dezvolte este necesara o activitate intensa. cat ti inteligente de varf. inteligenta. Tipul A de comportament se caracterizeaza prin nerabdare. au fost elaborate diferite tipologii ale temperamentului. Nivelul de dezvoltare a aptitudinilor asigura competenta intr-un anumit domeniu de activitate.operational). 2. in functie de conceptiile din perspectiva carora au fost abordate si definite. se refera la intensitatea si durata trairilor emotionale. fac exceptie aptitudinile pentru muzica si desen). timpul necesar realizarii unei sarcini. Pentru evaluarea calitatii performantei se folosesc indicatori cum sunt: complexitatea sarcinii. Aptitudinile Acestea sunt sisteme operationale psiho-fizice. Acestea vor fi discutate in partea finala a capitolului. organizata in domeniul respectiv. neutru fata de valorile sociale si modale. Din punct de vedere biomedical are importanta tipul de temperament care manifesta rezistenta la eforturi si stresuri si cel care are gradul cel mai ridicat de predispunere la anumite tulburari organice sau psihice. constituind latura instrumentala si executiva a personalitatii. (introversie). Ereditatea sau dispozitiile individuale native constituie numai una din conditiile procesului complex de formare a aptitudinilor. caracterul (sistemul de atitudini si trasaturi volitive). rezistenta la efort. De asemenea. o situatie competitionala. el este bazai. particularitati ale analizatorilor. a reactiilor motorii. Este in stransa legatura cu instinctele si afectivitatea dar si cu activitatea sistemului neuro. Diferite fapte de conduita (o situatie de asteptare. nespecific. dispozitii preoperationale etc. cu performanta si eficienta desfasurarii unei activitati. Trasaturile temperamentale au o mare importanta in cadrul relatiilor intrepersonale. 2002). aptitudinile (sistemul inst'mental. instructie si educatie. originalitatea produsului realizat. echilibrul si dinamica proceselor afective. Ele au la baza anumite p? emise native: tip de personalitate. Ele se formeaza in ontogeneza (pana in jurul varstei de 9-10 ani sunt nediferentiate. acelasi temperament poate exista la tipuri de personalitate diferite si in conditii diferite de evolutie a acesteia. in gestica. morale dar i i amorale.Teoria cerceteaza un tip particular de comportament si consecintele acestuia. Temperamentul . Valoarea aptitudinilor trebuie pusa in legStura directa cu insusirea operatiilor in cadrul realizarii unei rurcini sau activitati. intensitatea si durata raspunsurilor la stimuli si solicitari. persoane creative si necreative. In fiecare categorie de temperament se pot intalni atat debili mintali. competitivitate si un sentiment de urgenta permanenta. ientarea spre lumea externa (extraversie) sau spre cea interioari.-e refera la aspectul forma] al personalitatii. ele asigurand atractiile sau respingerile dintre indivizi. gradul de utilitate a produsului etc. Pentru evaluarea cantitativa a performantei se folosesc indicatori cum sunt: volumul sarcinilor realizate. Temperamentul se observa in manifeiiari ale comportamentului persoanei: in miscare (promptuudmea. o activitate care implica un eveniment imprevizibil sau dr o anumita dificultate) antreneaza din plin activitatea sistemului nervos si pot furniza date importante in legatura cu temperamentul persoanei confruntate cu acele situatii. precizandu-se treptat. castrgand continuu in calitatea performantei prin intermediul antrenamentului. de insusire a unor cunostinte si deprinderi adecvate. Multe studii au evidentiat legaturi dintre acest tip de comportament si afectiunile coronariene. putand intra in structura unor aptitudini diferite.). Temperamentul Temperamentul este latura dinamico-energetica innascuta a personalitatii. ocupatie.energetica a personalitatii). agresivitate. la stres. c. . rapiditatea actiunilor ctc.

CHrakter = semn.). ne desprindem de elementul eredo-constitutional si ne adresam constiintei axi logice a persoanei. originalitatea rationamentelor). se poate vorbi despre: aptitudinea de invatare (care presupune formarea rapida a asociatiilor. precizie). fara efort) etc. Aptitudinile intelectuale cuprind procese psihice implicate in toate formele de activitate: spiritul de observatie. biologie etc. exista o structurare. viteza. aptitudinea matematica (care presupune flexibilitatea gandirii. conducere etc. marca) reprezinta latura relational valorica a personalitatii. inteligenta. . a) aptitudini simple sau elementare: acuitati vizuale. cum sunt motivatia. interes de ceea ce este nou. reprezentarea obiectelor..constiinciozitatea. de a identifica si stabili relatii intre obiecte si fenomene. aptitudinile se organizeaza intr.aptitudini generale: sunt acele aptitudini care sunt solicitate in toate formele de activitate. calitati ale memoriei (formelor. 2002) Exista posibilitatea de compensare a aptitudinilor prin interventia altor factori de personalitate. identificarea obiectelor si in efectuarea unor actiuni asupra lor pentru satisfacerea anumitor nevoi. Talentul reprezinta combinarea originala a unor aptitudini : | care asigura realizarea unei activitati creatoare. Ele cuprind aptitudinile senzorio. C numerica) calitatea imaginatiei. f in general.). Ea' reprezinta capacitatea de adaptare. at>piudinea pedagogica (care presupune capacitatea de a face continuturile scolare accesibile celor ce invata. vocabular bogat etc. capacitate de cunor^tere si intelegere a celor ce invata. 1991). punand bazele unui nou mod de gandire.in structura personalitatii. de intelegere a problemelor si fenomenelor noi. i manageriale (organizare. capacitate de comutare rapida a rationamentelor). pragurile sensibilitatii. b) aptitudini complexe: sunt aptitudini care asigura eficienta intr-un anumit domeniu de activitatea (de exemplu. de sesizare a esentialului.). Orice insusire sau proces psihic (memoria. Inteligenta ocupa un loc aparte intre aptitudini. ^ fizica. o combinare particulara a lor. in raport de criteriul solicitarii si implicarii in activitate aptitudinile pot fi grupate in: . Aptitudinile sensorio-motorii sunt implicate in discriminarea. Performantele talentului se refera Ia coordonatele unei anumite epoci. in descrierea caracterului unei persoane. gimnastica. Diferentierea lor se face in raport \ de genul activitatii in care acestea se manifesta: artistice J (literatura. imaginatia etc. efortul de vointa. specificitate etc. Performantele geniului creeaza o epoca noua intr-un domeniu sau mai multe. sportive (atletism. orice activitate desfasurata implica aptitudini generale si speciale. stiintifice (matematica.). Principalele caracteristici evaluate sunt: calitatea si rapiditatea executiei. atitudinea. jocul cu mingea etc. tactile. memoria..motorii si intelectuale. ce asiguia o diferentiere individuala. muzica. olfactive.) privit din punct de vedere al eficientei devine aptitudine (I. Clasificarea aptitudinilor se poate face dupa mai multe criterii (complexitate.un complex ierarhizat si intotdeauna original. tehnice (proiectare. usurinta formarii de deprinderi (rapid. Acestea asigura realizarea diverselor actiuni si conditioneaza eficienta in anumite activitati. Evaluarea aptitudinilor se realizeaza prin masurarea performantelor in indeplinirea sarcinilor. Geniul reprezinta forma cea mai elevata de strucl rare a sistemului de aptitudini. (M. producerea de sisteme i tehnice etc. aptitudinile pot fi grupate in. simtul ritmului. Caracterul Caracterul (gr. asigurand o adaptare satisfacatoare in conditii de mediu diverse. in raport de criteriul complexitatii. Astfel. Acestea sunt determinate de caracteristicile analizatorilor (acuitatea senzoriala. capacitatea de generalizare.). calitatea reprezentarilor.). Golu. a unui nou stil etc. verbala. aptitudini speciale: sunt cele care mijlocesc eficienta activitatii in anumite domenii de activitate. proprietati ale memoriei. pictura. capacitatea de procesare si fixare a informatiilor) si ale aparatelor motorii (forta. Este parte integranta din structura persoanei. Radu si colab. spiritul d observatie etc. Au la baza factori specific? ai analizatorilor (vizual.). aptitudinile tehnice). contribuind la imbogatirea valorilor acesteia. auditiv). teatru etc. vedere in spatiu. capacitate de exprimare clara. este dobandit. capacitate de organizare.

ambitios etc. volitionala (insusiri. sentimente). se refera la valoarea. .). zgarcit. abuzeaza etc. trasaturi). darnic. de concordanti partiala. intelept. Structura caracterului are o anumita stabilitate. reorganizarii si adaptarii la schimbarea criteriilor valorice din anumite coaiexte reiajionale. motivational si volitiv a ceea ce este semnificativ pentru el in situatii. pe baza unor transformari in plan cognitiv. Modul de raportare si reactie la situatii este determinat de interactiunea nevoilor interne ale individului fata de societate si a solicitarilor externe. de conduita intalnim expresii care se refera la diverse insusiri caracteriale: tenace.in sens larg. incalca normele morale ale soc. interese. . considerat din perspectiva unor norme si criterii valorice. este energica. in psihologia populara. predominarea componentei cognitive va determina ca trasatura „prudent" sa fie mai puternica decat cea de „voluntar". aspiratiile si idealurile. rau etc. temperamentul). el se structureaza in interactiunea individului cu mediul social.in sens psihologic. afectiv. afectiva (emotii. referitor la trasaturile sufletesti. perseverent. principiile. reprezentari. aceasta stabilitate este de nivel mai scazut. permanente care-si pun amprenta pe faptele sale. Evaluarea structurii caracterului se realizeaza prin intermediul trasaturilor Acestea sunt definite ca structuri psihice care asigura constanta comportamentului unei persoane in diverse situatii.in sens etic (concordanta sau discordanta lui cu normele. Avand rolul de mediere si de reglare a raporturilor persoanei cu situatiile sociale caracterizate printr-o variabilitate ridicata. fermitate.). respectiv un anumit profil al caracterului. astfel ca unei persoane cunoscute i se poate prevedea comportamentul in diverse situatii sociale. aspru. convingerile si sentimentele social. Trasaturile de caracter sunt specifice sau unice. care au rol in raportarea individului la ceilalti sau la societate. idealuri). la stilul de viata al unei persoane. Golu. Ia sine insusi (M. slab. ambitios.. lacom. in atribuirea si evaluarea lor nu exista un anumit etalon standard. sever. Individul isi structureaza un anumit mod de raportare si reactie la situatiile sociale. predominarea componentei afective pozitive va "deterinina ca trasatura de „cald" sa fie mai puternica decat cea de „rece". egoist-altruist etc. chibzuit. individul se poate afla in una dintre urmatoarele situatii: de concordanta cu societatea. judecati). Ca. .in sens de "caracteristic". particularitati care form eaza un tot organic bine structurat in care partile constitutive sunt m stranse raporturi reciproce. In formarea caracterului primeaza mediul social si educatia primita de copil de Ia o varsta cat mai timpurie.|carac+erul este modul de organizare a profilului psiho-social al (¡personalitatii. certaret. Comparativ cu celelalte componente ale personalitatii (de exemplu. care-i determina modul de manifestare sau de conduita. ^ in literatura deosebim mai multe sensuri ale notiunii de caracter: . modelele morale proprii societatii). Este vorba de unele particularitati esentiale. hotarata. indecis. tolerant. caracterul putaudu-se modifica de-a lungul vietii. bun. stilul de reactie fata de evenimentele traite. structura caracterului trebuie sa dispuna de o anumita flexibilitate care sa-i asigure posibilitatea ajustarii.acterui se manifesta numai in situatiile de natura sociala. experiente sociale. fiecare om avandu-si modul sau particular de a se manifesta. acestea fiind realizate prin descrierea comportamentului observabil si compararea interindividuala. rabdator. curajos-las. Din a ceasta perspectiva.). la simtul moral (inseamna ca persoana are spirit de dreptate. cerute de societate. etatii etc. de respingere reciproca. principiala etc. Unele dintre aceste trasaturi sunt incarcate de afectivitate (iertator. altele au dominanta voluntara (perseverent. caracterul desemneaza un ansamblu inchegat de atitudini.morale. pe conduita sa. El cuprinde conceptia generala despre lume si viata a persoanei. in structura caracterului ponderea acestor tipuri de comportament di ¿era de la un individ la altul: predominarea motivatiei personale va determina ca trasatura „egoist" sa fie mai puternica decar aceea de „altruist". Trasaturile de caracter au o dinamica polara: hamic-lenes. Trasatura de caracter este proprie unei persoane alunei cand aceasta s-a manifestat in acelasi mod in mai multe situatii. in sens restrans. Ia societate. se refera la particularitatile specifice prin care o persoana se deosebeste de alta prin semnele caracteristice ale unei individualitati. la anumite particularitati. Poate avea si sens negativ: inconstant in conduita. 2002). se refera la "monograma" individului. motivationala (trebuinte. care determina un mod relativ stabil de orientare si raportare a omului Ia cHlalti. Structura caracterului Caracterul rezulta din interactiunea elementelor de natura cognitiva (concepte.

este profund interiorizata in structura personalitatii persoanei.integritatea (taria). . atunci cand vorbim de caracter ne referim. 2002). demn. in primul rand. Atitudinea confera un anumit sens si o anumita coloratura comportamentului. dar si mandru. . la un anumit fel de atitudini. structura caracterului presupune existenta informatiilor de control (conexiune inversa) p. profilul moral nu este o insumare de atitudini sau trasaturi. comportamentul persoanei pastreaza o anumita constanta si identitate in conditiile variabilitatii situatiilor. sentimentalism). perseverenta. spiritul critic si opusul acestora). astfel se asigura evolutia caracterului si aütoreglajul eficient (din aceasta persp ctiva se disting caractere conservatoare. mii). Golu. nota distinctiva fata de altii prut modul diferit de dezvoltare si imbinare. volitionale) case sunt valorizate de individ si implicate in determinarea atitudinii acestuia fata de realitatea sociala (M. alcatuind o structura. darnic). Atitudinea reprezinta o modalitate de raportare la obiecte sau fenomene.afective (stabilitsie emotionala-timiditate. .pregnanta. la cer predomina instabilitatea. indica gradul de integrare si ierarhizare a motivelor care asigura orientarea generala a persoanei. modul de raportare a persoanei fata de evenimentele din jur.bogatia caracterului. Trasatura caracteriala reprezinta pozitia. respectiv pozitia interna adoptata de persoana fata de situatia in care se afla.stabilitatea scopului. o anumita stabilitate in orice circumstante. . . Atitudinea este o componenta reprezentativa a caracterului in masura in care aceasta are o semnificatie valorica. au semnificatie inalta pentru individ. judecati.unitatea. autocontrolul si opusele lor) etc. Mai pot fi evidentiate trasaturi ale caracterului cuu sunt: . Intre structura interna a caracterului si comportament se implica atitudinea. rigide. . multitudinea relatiilor stabilite cu viata sociala. curajul. Sunt delimitate trasaturile globale (care definesc sistemul caracterial in ansamblu) si trasaturile particulare (care definesc semnificatia relational-sociala a componentelor psihice. Atitudinea este o pozitie fata de ceva. modestia si opusele lor). rezistenta •) diverse tentatii. ci apare ca o ierarhizare de trasaturi dominante si secundare (ex. oscilatia). Din punct de vedere functional.in acest context. . manifestata printrun mod specific de reactie. munca. interese.morale (cinstea. motivationale. indica rezistenta caracte alui la influentele negative.motivationale (avaritia.inter-subiective (spiritul de cooperare. spunem despre cineva ca este sever.ierarhizarea atitudinilor si ■ trasaturilor (dominante.expresivitatea. convingeri.originalitatea. care diferentiaza persoanele. secundare si de fond (sute. Astfel.ivind efectele comportamentelor adoptate. se manifesta in mod constant. purtand amprenta componentei psihice). care asigura comparatii intre persoane si individuale. cu rolul de a stabili modul in care va actiona. care se manifesta .plasticitatea. demnitatea. care sunt slab exprimate. care Ie controleaza si domina pe celelalte. Dintre trasaturile globale ale caracterului sunt evidentiate (M. mecanisme voluntare care nu sunt juxtapuse ci unificate. Astfel. G. volitionale (independenta. de intrajutorare si opusele lor).. uneori negate si de persoana. . prin care persoana se orienteaza selectiv si se autoregleza preferentid. 2002): . este intemeiata pe convingeri puternice. indica posibilitatea restructurarii unor elemente in raport cu noile cerinte impuse. principale (in numar de 10-15). indica specificitatea si indivic'alitatea caracterului. sentimente. lacomia si opusele ior). Trasaturile individuale sunt de mai mute tipuri: cardinale (in numar de una sau doua). secundare): . caractere mobile si caractere labile. . . intr-o gama larga de situatii si sunt caracteristice unui individ. Golu. contrare convingerilor. Trasaturile de caracter se formeaza si individualizeaza pe fondul interactiunii continuturi lor diferitelor procese psihice (cognitive. indica gradul de consolidare si intensitate a componentelor dominante. Acestea pot fi grupate dupa natura ior in urmatoarele categorii: .cognitive (obiccl vitatea. Ea este o sinteza de trebuinte. afective. Fiecare individ se manifesta si diferentiaza pe baza unor trasaturi particulare. Allport (1981) imparte trasaturile de personalitate in comune.

neincredere in sine. principii. dispret.directia: orientarea pozitiva sau negativa. perseverenta etc .sau .rnediu. . pedepse). . . hotarari ale persoanei fata de obiecte.atitudinile fata de societate.centralifatea: gradul de organizare al valentelor persoana. se refera la atractia (simpatia) sau repulsia (respingerea) fata de obiecte. exprima nivelul interiorizarii valorilor in structura personalitatii. darzenie. combativitate.intentionala.cognitiva. care induce trasaturi negative cum sunt: complex de superioritate. neaoceptanta.).actionala..de integrare si ordonare a existentei persoanei in universul social si subiectiv. se refera la caracteristicile imaginii de sine elaborate pe baza evaluarii celor din jur si al autoevaluarii. manifestate ca stare de necesitate a personalitatii persoanei. un echilibru evolutiv.afectiva. Functiile principale ale atitudinilor sunt: .. amor propriu. neincredere. conformare si preferinta sociala. . Disocierea intre planul intern al atitudinilor si cel extern este realizata de un mecanism de reglare care este pus in actiune de constiinta.atitudinile fata de sine. Atitudinile pot fi clasificate in raport de mai multe criterii: A.de acceptare. se refera la tendinta de a reactiona in sensul apropierii sau departarii. modestie. postura. Sunt diferente intre indivizi in raport de gradul de autoevaluare: obiectiva. interdependente. favorabila sau nefavorabila a relatiei cu mediul. situatii. . intre atitudine si manifestarea ei externa (opinie. atitudinea fata de diferitele institutii. sau o ierarhie. dar si ceea ce ei trebuie sa faca (normele sociale). incredere in oameni etc.lasitate. rezulta din perceperea si conceptualizarea obiectului atitudinii (baza o constituie experienta sociala si personala). fie din dorinta de a nu fi ca ceilalti). Atitudinile se pot manifesta prin: gest. indisciplina etc. lipsa de initiativa. . egoism. Ea este dobandita prin influenta sociala si experienta personala. .atitudinile fata de ceilalti (prietenie.dusmanie. reactie la un eveniment.sau . delasare. realista (spirit autocritic. Atitudinile si calitatile valorice asociate lor sunt corelate. .Atitudinea are o structura dinamica. simt si felul cum doresc sa actioneze in raport cu un obiect. disciplina etc. Caracteristicile atitudinilor posibil de evaluat sunt: . tenacitate. . dupa trasaturi voluntare de caracter: curaj. constiinciozitate. aparitia unor noi trebui ate.de actualizare si satisfacere a diferitelor trebuinte. . concordanta sau discordanta fata de norme. sociabilitate. subestimare care induc trasaturi de caracter nefavorabile persoanei: complex de inferioritate. Lotarare. . stapanire de sine. care asigura o adaptare adecvata la viata sociala. organizate Ia nivel diferit intru-un sistem. B. fie prin negativism (desi atitudinea este in concordanta cu solicitarea sociala. etaloane morale. opinia sau actiunea persoanei este de concordanta). .sau . . umanism. demnitate personala. se refera la decizii. etc. opinia si actiunea sunt contrare fie din placerea de a contrazice.de valorizare. actiune) nu exista intotdeauna o concordanta perfecta. initiativa. aspiratii poate conduce la modificarea atitudinii fata de lume. precum si de consecintele asteptate ale comportamentului (recompense. care confirma indicatorii de consonanta ai echilibrului comportamentului cu mediul. exprimat fie prin conformism (desi atitudinea este de sens contrar asteptarii sociale.de consistenta si convergenta.lene. Ele includ ceea ce oamenii gandesc. timiditate etc. . ca opinie (atitudine exprimata vebal).emergenta: gradul de necesitate al raspunsurilor la solicitarile din mediu.). . incredere in sine. aroganta. renuntare etc.atitudinile fata de munca: harnicie. suspiciune etc. In structura atitudinilor desprindem urmatoarele componente: . minciuna. masura in care atitudinea este compatibila cu modalitatile de actiune. supraestimare. Nivelurile de stabilitate si integrare ale atitudinii sunt diferite Ia indivizi diferiti. . Poate sa se manifeste astfel fenomenul de dedublare. fata de forma de organizare politica etc. dupa obiectul de referinta: . sinceritate.intensitatea: nivelul de acceptanta.

cu oscilatii de la polul depresiv la optimism. abdomen). intermediar (rece. oval. delicat. acestea au fost grupate dupa anumite insusiri asemanatoare in tipuri. este caracterizat prin predominarea dimensiunilor verticale: longilin. desi utilitatea incadrarii individului intr-un anumit tip are anumite limite. subtire. relatiile intre structura corpului si profilul psihologic. raspuns enontional disproportionat fata de intensitatea stimulului). recunoscut pentru adezivitatea comportamentala si pentru vascozitatea cognitiv. cap . nu este ur model exemplar. este caracterizat printr-o forma piramidala a trunchiului cu baza mare in sus: solid.pe o perioada de cinci ani.tipul picnic (biotip) .in stransa legatura cu entitati nozograficc. cu expansiunea unor cavitati viscerale (craniu.H. nobil). este brevilin. . ten fin. mai distant.pe care le-a repartizat in trei serii: viscerotonie. membre subtiri si lungi. . a formulat o serie de corelatii intre somatotipuri si trasaturile de personalitate. Dincolo de aceste repere incadrate in norma litate. interiorizat).tipul atletic (b'otip) . cu musculatura slab dezvoltata. pentru a sprijini intelegerea si cuprinderea unei mari diversitati de fenomene specifice personalitatii. morfb-fizico. obtuz. Kretschmer distinge trei tipuri morfologice fundamentale (numite si biotipuri). Kretschmer descrie si varianta premorbida a picnic r lui . comunicativ. cu dezvoltare remarcabila a scheletului si a musculaturii. sociabil. calm. cu nuante de bizarerie. Metoda tipologica a stat la baza aparitiei biopsiho.tipologiei . iar ca pshihotip este aparent linistit.ciclotim (psihotip). in acelasi timp. piedomina dimensiunile orizontale. ~rvatiile facute au dus Ia formularea unei tipologii mixte. umorist) si greoi (pasiv. enigmatic. idealist.ciclotim — si anume cicloidul (accentuarea labilitatii afective. Tipurile descrise sunt urmatoarele: . pentru fiecare individ. submis <T.pe cand sch.definite in plan psihologic prin anumite trasaturi: hiperestezic (iritabil.a elaborat o clasificare a tipurilor de personalitate bazata pe gradul de dezvoltare a tesuturilor derivate din cele trei foite blastodermice: endoderm. aparat locomotor grecii. Pornind de la ideea ca. cu o marc mobilitate afectiva. Sheldon a pornit in studiul sau de la un numar impresionant de fotografii a unor studenti si a concluzionat ca exista trei structuri fizice de baza . nas lung si ascutit.schizotim (psihotip). Prin tipologia elaborata. Se descriu trei forme: hipomaniacal (vesel. torace. variantele normda si premorbida. extravert).afectiva. ca in orice stiinta. energic.or a preluat ideile hipocratice si galenice (leptosomul corespunde cu tipul "ftizie". temperamentul si caracterul a 200 de voluntari barbati. rotund). "crracter" (psihotipuri). Kretschmer a descris si tipul displastic submorbid sau chiar morbid . Se diferentiaza trei subtipuri . Sheldon . sistematic) si anestezic (rece.mic. W. adesea exagerate in raport cu stimulul declansator. fata rotunda. dar cu reactii explozive . Cu ajutorul analizei factoriaie .vascos (psihotip). cu torace ingust. inalt. soraatotonie si cerebrotonie. Tipologia lui Sheldon Medic si psiholog american. solitar. mezoderm si ectoderm. nervos. mezomorf (musculos) si ectomorf (subtire si fragil). O anumita tipologie nu presupune o ierarnizare a tipurilor. carora le corespund trei tipuri fundamentale de temperament. in sens invers. indesat. inaccesibil pasiunilor). indiferenti. C i psihotip este extravertit. Varianta premorhida este epileptoidul. Ob.care este in esenta — stiinta care cerceteaza. . psihiatrul german Ernst Kretschmer a remarcat ca melancolicii si maniacalii sunt in general scunzi si plini .4 Tipurile de personalitate in psihologie. mentalitate. sub rezerva ca nu toti cei care intrunesc criteriile descrise vor face bolile respective.de scurtcircuitare emotionala. indolent. Tipul nu reprezinta un "prototip" al umanitatii. prezentam cateva din cele mai cunoscute tipologii. volubil.psihologice. bine proportional.tipul leptosom (biotip) . In afara acestor trei tipuri cu variante "normale". inalt. tendinta la acumulari adipoase. Tipologia lui Kretschmer Pornind de la studierea unui esantion de 4.pe care le-a denumit somatotipuri: endomorf (plin. iar picnicul cu tipul "apoplectic") si ars meritul de a fi sesizat predispozitia fata de unele psihoze. din perspectiva mai multor tipologii. iar ca psihotip este mai rece. Studiind in paralel . sinton (realist. scund. indiferent sau chiar ostil fata de mediu.a descris 60 de trasaturi de personalitate . Un individ poate fi caracterizat. cu un corp inalt si slab.000 de cazuri. -ofienii sunt distanti. Psihoza maniaco-depresiva reprezinta modelul patologic de la observatia caruia Kretschmer a descris. Kretschrr. practic.2. Valoarea tipologiei are un caracter orientat .

rezistenta crescuta la stimuli monotoni. inert (corespunde flegmaticului): este caracterizat prin inertia proceselor de excitatie si inhibitie. chiar agresiv.tipul ectomorf . in realitate. numita "psihologie analitica".tipul mezomorf . Ei isi bazeaza conduita si planurile de viata asa cum le sugereaza circumstantele externe. . doar cu observatia ca la unii predomina extraversiunea. Ulterior. discipol si prieten al lui Freud. cu capacitate de efort sustinut. usurinta de a trece de la idee la actiune. mobil: corespunde sangvinicului si se manifesta prin vioiciune in miscari. . Le Senne a preluat si a dezvoltat aceasta tipologie.psiholog si psihiatru elvetian. curajos.tipul introvertit . Tipologia Iui Heymans. echilibrat. este caracterizat prin sensibilitate deosebita. . Tipologia iui Pavlov Avand in vedere criteriile hormonale hipocratice. pentru a-si elabora propriile idei si a se gasi in permanent contact cu sentimentele lor. atras de confort si "placerile vietii". expansivi. flegmatic si melancolic). oamenii. nesigur pe sine. exprimata prin emotii. extraertit. a proceselor intelectuale afective si comportamentale. Tipologia lui porneste de Ia orientarea irentala a individului spre lumea exterioara sau spre cea interioara: . . stapanire de sine . cu o deosebita capacitate de a stapani situatiile care le solicita interesul.cuprinde indivizi inclinati spre lumea externa. putin capabili sa infrunte dificultatile vietii. are o dispozitie egala. echilibrat. rezonanta . . Wiersma. impetuozitate. vioi.tipul endomorf. stabilitate in manifestarile afective. o anumita lentoare si inertie a conduitei. Intre cele doua tipuri nu exista o demarcatie neta. echilibrul si mobilitatea. psihologii.este repercusiunea unui eveniment asupra psihicului unui individ. de a se inchide in sine. Jung . putin abili in desfasurarea activitatilor externe. activitatea . atasat de familie si de trecut. sociabil. Desi experimentele cercetarilor pavloviene au fost facute pe animale. trist. prin lipsa de stapanire. tolerant.tipul extravertit . mai dur. Sunt reflexivi. Sheldon a considerat ca temperamentul este "amestecul" celor trei componente — visce rotonia. satisfacut de sine. tipul puternic. abatut. si mai putin -nre viata interioara. tipul puternic. ci existenta lor se constata la fiecare om. Pnvlov realizeaza o tipologie bazata pe insusirile de functionalitate a proceselor fundamentale (excitatia si inhibitia) ale sistemului nervos: energia (forta). extravertit. introvertit. iar la altii introversiunea. uneori poate fi tiranic. ireductibila.cerebroton: "fragil".. in general este plictisit. olandezi Heymans si Wiersma au studiat 110 biografii ale unor personaje celebre si au desfasurat o ancheta pe mai multe mii de persoane. amabil.jovial cu tendinta la exagerare. abili in munca. inchisi in sine.tipul puternic. retinut si inhibat in compoitaaient. independenta scazuta in actiune. unele chiar banale. mare stabilitate la nivelul deprinderilor si starilor afective. Le Senne in prima jumatate a secolului XX. sangvin. adaptabilitate buna de situatii noi.visceroton: rotund. lipsa de energie. Cele patru tipuri pavloviene corespund tipurilor stabilite de Hipocrate (coleric. . este calm. catre dinamismul vietii practice. dominator. rezistenta scazuta la efort si stres. perseverent. avand tendinta de a se izola fata de lumea externa. se intalnesc foarte rar tipuri temperamentale pure. inclinat spre activitatea simbolico-expresiva (creatii artistice). in Franta. extrapolarile la om au o valoare practica recunoscuta.cuprinde indivizi orientati catre propria viata interioara. somatotonia si cerebrotonia. atras ¿e aventura. Sunt oameni usor adaptabili la exigentele mediului.tipul slab (corespunde melancolicului): are un nivel crescut de inhibitie a proceselor corticale. Trebuie facuta precizarea ca. egoist. a expresiilor verbale. a fondat o teorie proprie. conditiile sociale in care traiesc. Tipologia Iui Jung C. G. Ei au constatat ca numeroasele trasaturi de pe' tonalitate depindeau de un anumit numar de "factori": emotivitatea.prin rapiditatea miscarilor. activitatea si rezonanta.in sensul caracterologic al termenului. brutal.este sensibilitatea la evenimente externe sau interne. desemneaza dispozitia de a actiona. dezechilibrat (corespunde colericului): este caracterizat din punct de vedere psihologic . majoritatea oamenilor prezentand particularitati ale mai multor tipuri. timizi.somatoton: "vigaros". explozivitate. Tipologia are in vedere urmatorii factori: emotivitatea . cu predominanta uneia sau alteia. prezinta incetineala in miscari si exprimare.

primar si secundar) alcatuiesc chiar tipurile propuse de acesti autori: .tipul sangvnic: extravertiti. adesea melancolici si nemul: urniti de sine. . sunt cei care se realizeaza. . vulnerabili. cand e nevoie stiu sa-si domine si sa-si foloseasca violenta. onorabili. au o activitate febrila. sunt orientati spre bizar. ponderati. sunt generosi.tipul nervos: de o dispozitie variabila. cordiali. buni vorbitori. stangaci. sunt indiferenti la obiectivitate. atunci cand reactia acesteia este imediata si poate fi "secundar". . sunt ambitiosii care raman la stadiul aspiratiei. intensa. care respecta principiile. multipla. sunt punctuali. au o tensiune extrema a intregii personalitati.tipul coleric: plini de vitalitate si exuberanta. rabdatori. orientati catre trecut. "negativ". sunt timizi. sunt dominatori. munce?c in ritm inegal si dupa bunul lor plac. au nevoie sa infrumuseteze realitatea mergand de la minciuna pana la fictiune. intra greu in relatie cu ceilalti si se resemneaza dinainte in fata greutatilor. optimisti. activ si non-activ.tipul sentimental: meditativi. lipsiti de orice afectare. Cei trei "factori" in cate doua variante (emotiv si non.Efectul unui eveniment produs asupra unei persoane poate fi "primar". prea mare pret pe experienta. facuti sa comande. sunt buni oratori.desi adesea au un simt al umorului foarte dezvoltat. introverti. scrupulosi. .tipul flegmtic: oameni ai obisnuintelor. obiectivi. macabru. fac observatii exacte. .dar pui. stiu sa r manipuleze oameni. dar si lipsiti de simtul masurii. cu un simt civic pronuntat. sunt plini de initiativa . . au simt practic. atunci cand reactia acesteia este tardiva si elaborata.emotiv. echilibrati. vor sa uimeasca si sa atraga asupra lor atentia celorlalti. demni de incredere. sunt optimisti. par in general impasibili .tipul pasionat: isi concentreaza activitatea asupra unui scop unic.

sunt uneori foarte incapatanati si tenace.caracterizat prin lipsa vointei. in principal. primitiv. le place singuratatea. prin fatigabilitate permanenta si inexplicabila. prin profesionalism si competenta.cunoscut si sub numele de tip paranoiac. pesimism. elaborand o tipologie clinica a carei valabilitate practica este recunoscuta si in prezent. Procesul de formare a personalitatii depinde in marc masura de conditiile de educatie si instructie (prin intermediul fnmiliei si scolii). cu "apetenta" aproape exclusiv pentru evenimentele penibile. sunt neglijenti. dincolo de oricare caracteristici comune cu un tip sau altul (V. prin dispozitie de fond trista.greu de reconciliat. individualitatea. Tipul anankast . se caracterizeaza. fac societatea sa sufere". Tipul paranoiac este bine descris prin triada: rigiditate psihica.caracterizat printr-o constitutie fizica si psihica "slaba". nu e suficienta numai definirea bolii ci si intelegerea persoanei bolnave. Tipul abulic . incapacitate de a receptiona evenimentele pozitive. placute. Tipul instabil se caracterizeaza. violent. mai ales de factori negativi. fiind ■'personalitati care sufera datorita anormalitatilor structurale sau care. Eu hipertrofiat.tipul apatic: inchisi in ei. sunt conservatori. Kurt Schneider a publicat in 1923p lucrare despre personalitatile denumite de el "psihoijatice". Tipul megaloman — sugestiv descris prin sintagma "pare mai mult decat este" .pentru fiecare tip in parte. incapabili de a avea o optiune si o conduita proprie. Tipul fanatic . se caracterizeaza fundamental prin supraevaluare si idei prevalente in scopul apararii unor principii. nesiguranta. comportament excesiv . fericite. Tipologia Iui Schneider Psihiatru german. nepunctuali.care isi pun inevitabil amprenta pe configuratia si evolutia bolii.la polul opus hipertimi. G. ascuns sub "masti" variate. labilitate comportamentala. in principiu. introspectivi. Tipurile descrise sunt: Tipul hipertimic . usor de influentat din exterior. tipologizarea poate aduce informatii suplimentare legate de vulnerabilitate. Pasca). Tipul astenic . cercetatorilor practicii medicale.se caracterizeaza prin excentricitate. Tipul depresiv . onoare. se caracterizeaza prin neliniste si nesiguranta permanente.tipul amoif: disponibili. particularitati metabolice.denumit si hipomaniacal . incertitudine. sumbri. disproportionat fata de intensitatea stimulului. in trasaturile ei cele mai caracteristice . precum si de conditiile culturale ale mediului in care se dezvolta. cu asocierea frecventa a unor conduite antisociale. scepticism. sinceri.. unicitatea. prin anormalitatea lor. superficialitate.denumit si obsesiv-compulsiv. incoustanta. de constiinta morala. secrerosi. medicul sesizeaza pentru fiecare subiect in parte. Tipul apatic — recunoscut ca fiind lipsit de mila.uiui . . ranchiunosi . inclinati la lene.anticipativ si obsesivitate marcata. Originea teoriilor personalitatii datoreaza extrem de mult medicinii. s-a conturat treptat concluzia ca pentru prescrierea si administrarea unui remediu eficient. indiferenti fata de trecut si viitor. potrivit careia "nu exista boli ci numai bolnavi". sclavi ai obisnuintelor. . toleranti prin indiferenta. Tipul exploziv caracterizat printr-un model de reactie "de scurtcircuit".se caracterizeaza prin buna dispozitie permanenta. onorabili. orgoliu excesiv. Vladut. Pornind de la constatarea etern valabila a lui Hipocrate. Este caracteristic pentru aceasta tipologie exemplificarea cu personalitati celebre si descrierea unor tend nte sau predispozitii morbide . prin marea instabilitate a dispozitiei. dinamica relatiilor cu mediul. rad rar. Din perspectiva strict medicala. mitomanie. incapabil de regret. laudarosenie. incorigibila prin experiente triste. functionalitate si disfunctionali cate in structura persoanei atunci cand. excesiva siguranta de sine. iubesc linistea si in general sunt onesti.dar mai putin unitar decat acesta. brutal in comportament. singularitatea. taciturni. paralogism. Tipologiile descrise de Schneider sunt caracterizate de insusi autorul lor ca. concilianti. nepasare. corelatii intraindividuale.

Pasca).Dementa in boala Alzheimer cu debut timpuriu F00. parinti divortati etc. personalitatea reprezinta o structura. nu este un model exemplar. in esenta. ipotezele care stau Ia baza fiecareia dintre ele.Dementa in boala Alzheimer FOO-O.i . cu probleme existentiale: saracie.1. Cercetarile ofera o serie de raspunsuri cu privire la natura. G. adolescentul trebuie sa le parcurga si sa le solutioneze impreuna cu familia sa. alcoolism cronic."modele comportamentale" parentale alterate. culturale.in perioada prescolara. .Fiecare etapa de dezvoltare este caracterizata prin ev mimente si crize pe care copilul si. facandu-1 sa ' e deosebeasca de ceilalti. conflictele familiale. un sistem de trasaturi generale si relativ stabile care definesc un anumit individ. La formarea personalitatii contribuie o diversitate de factori: ereditatea. a parintilor. sau cu debut mixt . TV. Un individ poate fi caracterizat.operational). CAPITOLUL 3 PSIHOPATOLOGIA Lista categoriilor dupa Clasificarea Internationala a Maladiilor (ICDIO). in acelasi timp. dezvoltarea personalitatii. respectiv combinarea de elemente provenind din diferite moduri de abordare. rivalitate intre soti. Pentru a sprijini intelegerea si cuprinderea unei mari diversitati de fenomene specifice psihicului. aptitudinile (sistemul instrumental. tul! . in scopul obtinerii unei viziuni integratoare proprii sau pentru a ajuta Ia rezolvarea unor probleme practice. excesiv permis i e sau dimpotriva. rigide. de asemenea.2. diferentele transculturale duc la modificari consistente ale acestora. in acceptiunea cinsica personalitatea este alcatuita din trei componente structurale: temperamentul (latura dinamico. mai tarziu. cultura etc. Teoriile unidimensionale se concentreaza asupra rolului jucat de un anumit aspect al personalitatii in modelarea comportamentului.atitudini educative extreme. in dezvoltarea personalitatii — un rol important il ocupa influenta culturii mediului din care provine individul. (V. psihologice. acestea au fost grupate dupa anumite insusiri asemanatoare in tipuri de personalitate. dezvoltarea unui sentiment bine definit al moralitatii prin care superego-ul devine capabil sa se schimbe si sa se adapteze la situatii noi de viata).Dementa in boala Alzheimer cu debut tardiv F00. Multi dintre psihologii contemporani prefera o orientare eclectica. Complexitatea personalitatii determina necesitatea participarii mai multor discipline la studierea ei: biologice. nocive. O anumit tipologie nu presupune o ierarhizare a tipurilor. mecanismele patogenice derivate d n viata familiala pot fi: . VlaJuta.Dementa in boala Alzheimer atipica. F00-F09 Tulburari mentale organice inclusiv psihiatrice F00. Valoarea tipologiei are un caracter orientativ. sociale. din perspectiva mai multei tipologii. . Tipul nu reprezinta un "prototip" al umanitatii. In concluzie. . dezvoltarea sentimentului propriei identit . cu accentuarea sistemului punitiv (maltratarea copilului). convergenta. Majoritatea teoriilor ru incercat sa descrie personalitatea ca un intreg si sa formuleze predictii asupra comportamentului persoanelor. Se considera ca personalitatea modala este personalitatea tipica pentru cultura unei populatii delimitate si ca o personalitate normala este cea car-. caracter! (sistemul de atitudini si trasaturi volitive).energetica a persona'-'tatii). se apropie cel mai mult de personalitatea modala a acelei culturi. Atitudinile educative neadaptate particularitatilor temperamentale ale copilului pot fi.la pubertate si adolescenta — pentru a -preintampina "crizele de identitate". perfect modulata intre permisivitate si sevei tate. educatia. Nuantarea metodelor de formare a unor atitudini sanatoase se face in functie de etapele de dezvoltare (jocul . oferind in acelasi timp o anumita nota specifica. Desi trasaturile bazale ale personalitatii au un caracter universal. Sistemul de motivatii si valori se consolideaza in sco: intr-o maniera complementara educatiei intrafamiliale.carenta afectiva si dezechilibrul permanent al famiT vi. rari de personalitate sau chiar afectarea starii de sanatate mmtala. aceea este necesar ca interventia parintilor sa fie echilibrata unitara.

5.Delirium nesuprapus pe dementa.Dementa in boala Creutzfeld-Jacob F02.9.31 Tulburare organica bipolara .Dementa in boala Alzheimer.2.8. nespecificata FOI .Tulburarea deliranta organica (schizofrenia-like) F06.33 Tulburare organica afectiva mixta F06.Alte tulburari de personalitate si comp.Starea halucinatorie organica F06.Alta dementa vasculara F01.Dementa in alte boli.2.8.9.Delirium neindus de alcool sau alte substante psihoactive F05.6.Dementa vasculara F0I.Delirium nespecificat F06.Alte tulburari mentale specificate datorate leziunii. disfunctiei cerebrale si bolii somatice F06.Tulburare organica disociativa F06.Sindromul amnestic organic neindus de alcool sau alte substante psihoactive F05.Tulburare organica de personalitate F07.1.Dementa vasculara nespeciiicata F02.Sindromul postencefalitic F07.3. leziunii si disfunctiei cerebrale F09. conform descrierii de mai sus F05.Tulburare mentala organica sau simptomatica.0.9.32 Tulburare organica depresiva .Tulburari de personalitate si comportament 'atorate bolii.2.9.F00.Dementa vasculara subcortical F01.Tulburari mentale si comportamentale datorate utilizarii alcoolului FII.Tulburare organica anxioasa F06.Alt delirium F05. leziunii si disfunctiei cerebrale F07.Tulburare organica labil-emotionala (astcnica) F06.2.Alte tulburari mentale datorate leziunii.Tulburare organica cognitiva usoara F06.Dementa in boala Parkinson F02.Tulburare mentala nespecificata datorata leziunii.Dementa vasculara cu debut acut i FOLl.9.Dementa vasculara mixta corticala si subcortical F0L8.3.0.Dementa nespecificata Trebuie adaugat un al 5-lea caracter pentru a specifica dementa la F00-F03 dupa cum urmeaza: X0fara simptome aditionale XI .4. disfunctiei cerebrale si bolii somatice F07.Dementa in boala Pick F02.alte simptome mixte F04. leziunii si disfunctiei cerebrale F07. nespecificata F10-F19 Tulburari mentale si comportamentale datorate uti^iarii de substante psihoactive FIO. disfunctiei cerebrale si boli somatice F06.1.Delirium suprapus pe dementa F05.Dementa in alte boli specificate.0.Tulburari mentale si comportamentale datorate utilizarii opioizilor .Tulburare organica nespecificata de pervmalitate si comportament.alte simptome predominant halucinatorii X3.8.8. datorata bolii.Sindromul organic cerebral (posttrauma'n.7.30 Tulburare organica maniacala .Dementa multinfarct F01.'lament datorate bolii.alte simptome predominant delirante X2.4. clasificate in alta parte F03.Tulburari organice ale dispozitiei (afective) .Dementa in boala Huntington F02.Dementa in boala cu virusul imunodeficientei umane HIV-SIDA F02.1.1-Tulburarea catatona organica F06. clasificate in a > ta parte F02.3.) F07.0.alte simptome predominant depresive X4.0.

21 in prezent abstinent dar in ambianta proiectiva .Tulburari m ntale si comportamentale datorate utilizarii cocainei F15.Starea de sevraj cu ddirium .Tulburari mentale si comportamentale datorate utilizarii solventilor volatili FI9.56 Cu simptome mixte F1X.06 Cu convulsii .¡versive sau blocante .Tulburarea psihotica .23 in prezent abstinent dar in tratament cu droguri .Starea de sevraj .51 Predominant deliranta .31 Cu convulsii F1X.5.55 Predominant cu simptome maniacale .03 Cu delirium .01 Cu traumatism sau alta leziune corporala .2.Sindrom de dependenta .20 in prezent abstinent .05 Cu coma .04 Cu distorsiuni perceptuale .02 Cu altacomplicaaie medicala .54 Predominant cu simptome depresive .50 Schizofrenia-liite .52 Predominant haiucinatorie .Tulburari mentale si comportamentale datorate uiilizarii sedativelor si hipnoticelor F14.FI2.53 Predominant polimorfa .41 Cu convulsii F1X.24 in prezent utilizand substanta (dependenta activa) .Intoxicatie acuta .Tulburari m atale si comportamentale datorate utilizarii altor stimulente inclusiv cafeina F16.4.07 Intoxicatie patologica F1X.0.Tulburari mantale si comportamentale datorate utilizarii mai multor droguri sa" altor substante psihoactive Categoriile cu al 4-lea si al 5-lea caracter pot fi folosite pentru specificarea starii clinice.Tulburari matale si comportamentale datorate utilizarii halucinogenelor F17. dupa cum urmeaza: F1X.3.1.Tulburari mentale si comportamentale datorate utilizarii tutunului FI8.Tulburari mentale si comportamentale datorate stilizarii canabinoizilor F13.22 in prezenL in supraveghere clinica continua sau regim de inlocuire (dependenta controlata) .Utilizare nociva F1X.7 Tulburare psihotica reziduala si cu debut .25 Utilizare continua .6 Sindrom amnestic F1X.26 Utilizare episodica (dipsomanie) FIX.30 Necomplicata .40 Fara convulsii .00 Necomplicata .

tardiv .70Flashback-uri paroxistice) .71 Tulburare de personalitate si comportament .72 Tulburare afectiva reziduala .73 Dementa .74 Alta deteriorare cognitiva persistenta .75 Tulburare psihotica cu debut tardiv F1X.8- Alte tulburari mentale si comportamentale nespecificata F1X.9- Tulburare mentala si comportamentala, (rememorari

F20-F29 Schizofrenia, tulburarile schizotipale, si tulburarile delirante F20- Schizofrenie F20.0 Schizofrenie paranoida F20.1 Schizofrenie hebefrena F20.2 Schizofrenie catatona F20.3 Schizofrenie nediferentiata F20.4 Depresie postschizofrena F20.5 Schizofrenie reziduala F20.6 Schizofrenie simpla F20.8 Alta schizofrenie F20.9 Schizofrenie nespecificata Al 5-lea caracter poate fi folosit pentru a clasifica modalitatea evolutiva: F20.X0- Continua F20.X1- Episodica, cu deficit progresiv F20.X2- Episodica cu deficit stabil F20.X3Episodica, remitenta F20.X4- Remisiune incompleta F20.X5- Remisiune completa F20.X8- Alta F20.X9- Perioada de observatie sub 1 an F21- Tulburare schizotipala F22- Tulburari delirante persistente F22.0- Tulburare deliranta F22.8- Alte tulburari delirante persistente F22.9- Tulburare deliranta persistenta nespecifk ,'ta F23- Tulburari psihotice acute si tranzitorii F23.0- Tulburare psihotica acuta polimotia fara simptome de schizofrenie F23.1- Tulburare psihotica acuta polimorfa cu simptome de schizofrenie F23.2- Tulburare psihotica acuta schizofrenia-likc F23.3- Alte tulburari psihotice acute, predominant delirante F23.8- Alte tulburari psihotice acute si tranzitorii F23.9- Tulburari psihotice acute si tranzitorii, nespecificate Se poate utiliza al 5-lea caracter pentru a identifica prezenta sau absenta stresului acut asociat: -X0 Fara stres acut asociat .XI Cu stres acut asociat F24- Tulburare deliranta indusa F25- Tulburari schizoafective F25.0- Tulburare schizoafectiva de tip maniacal F25.1- Tulburare schizoafectiva de tip depresiv F25.2- Tulburare schizoafectiva de tip mixt F25.8Alte tulburari schizoafective F25.9- Tulburare schizoafectiva nespecificata

F28- Alte tulburari psihotice non-organice F29- Psihoza non-organica, nespecificata F30-F39 Tulburari ale dispozitiei afective F30- Episod maniacal F30.0- Hipomanie F30.1-Manie iara simptome psihotice F30.2- Manie cu simptome psihotice F30.8- Alte e jisoade maniacale F30.9- Episou maniacal nespecificat F31- Tulburare afectiva bipolara F31.0- Trib""rare afectiva bipolara cu episod actual hipomaniacal F31.1- Tulburare afectiva bipolara cu episod actual maniacal fara simptom«, psihotice F3I.2- Tulburare afectiva bipolara cu episod actual maniacal cu simptome psihotice F31.3- Tulburare afectiva bipolara cu episod actual depresiv usor sau mediu .30 fara sindrom somatic .31 cu sindrom somatic F31.4- Tulburare afectiva bipolara cu episod actual depresiv sever fara simptome psihotice F31.5- Tulbvrare afectiva bipolara cu episod actual depresiv sever cu simptome psihotice F31.6- Tulbu "ire afectiva bipolara cu episod actual mixt F31.7- Tulburare afectiva bipolara actual in remisiune F31.8- Alte tulburari afective bipolare F31.9- Tulburare afcctiva bipolara, iara precizare F32- Episodul depresiv F32.0- Episod depresiv usor .00 fara sindrom somatic .01 cu sindrom somatic F32.1- Episod depresiv mediu . 10 fara sindrom somatic . 11 cu sindrom somatic F32.2- Episod depresiv sever fara simptome psihotice F32.3- Episod depresiv sever cu simptome psihotice F32.8- Alte episoade depresive F32.9- Episod depresi\, fara precizare F33- Tulburare depresiva recurenta F33.0- Tulburate depresiva recurenta, episod actual usor .00 fara sindrom somatic .01 cu sindrom somatic F33.1- Tulburare depresiva recurenta, episod actual mediu . 10 fara sindrom somatic . 11 cu sindrom somatic F33.2- Tulburare depresiva recurenta, episod actual sever fara simptome psihotice F33.3- Tulburare depresiva recuienta, episod actual sever cu simptome psihotice F33.4- Tulburare depresiva recurenta, actual in remisie F33.8- Alte tulburari depresive recurente F33.9- Tulburare depresiva recurenta, fara precizare F34- Tulburari persistente ale dispozitiei (afective) F34.0- Ciclotimia F34.1-Distimia F34.8- Alte tulburari ale dispozitiei (afective) persistente F34.9- Tulburari ale dispozitiei (afective) persistente, iara precizare F38- Alte tulburari ale dispozitiei (afective) F38.0- Alte tulburari ale dispozitiei (afective) izolate .00 episod afectiv mixt F38.1- Alte tulburari ale dispozitiei (afective) recurente

.10 tulburare depresiva recurenta scurta F38.8- Alte tulburari ale dispozitiei (afective) specificate F39- Alte tulburari ale dispozitiei (afective), fara precizare F40-F49 Tulburari nevrotice, tulburari legate de factori de stres si tulburari somatoforme F40- Tulburari anxios fobice F40.0-Agorafobia .00 fara tulburare de panica .01 cu tulburare de panica F40.1- Fobii sociale F40.2- Fobii specifice (izolate) F40.8- Alte tulburari anxios fobice F40.9- Tulburari anxios fobice, fara precizare F41- Alte tulburari anxioase F4I.0- Tulburarea de panica (anxietatea episodica paroxistica) F41.1- Anxietatea generalizata F41.2- Tulburarea anxioasa si depresiva mixta F41.3- Alte tulburari anxioase mixte F41.8- Alte tulburari anxioase specificate F41.9- Tulburare anxioasa, fara precizare F42- Tulburare obsesiv-compulsiva F42.0- Cu idei sau ruminatii obsesive in prim plan F42.I- Cu comportament compulsiv (ritualuri obsesiónale) in prim plan F42.3- Forma mixta, cu idei obsesive si comportament compulsiv F42.8- Alte tulburari obsesiv compulsive F42.9- Tulburare obsesiv compulsiva, fara precizare F43- Reactii la un factor de stres important si tulburari de adaptare F43.0- Reactie acuta la un factor de stres F43.1- Stare de stres posttraumatic F43.2- Tulburari de adaptare .20 reactie depresiva scurta .21 reactie depresiva prelungita .22 reactie mixta, anxioasa si depresiva . 23 cu predominenta unei perturbari a altor emotii .24 cu predominenta unei perturbari a condu ¡l'. i .25 cu perturbarea mixta de emotii si conduite .28 cu predominenta altor simptome specifice F43.8- Alte reactii Ia un factor de stres important F43.9- Reactii la un factor de stres important, fara precizare F44- Tulburari disociative (de conversie) F44.0- Amnezia disociativa F44.1- Fuga disociativa F44.2Stupoarea disociativa F44.3- Stari de transa si posesiune F44.4- Tulburari motorii disociative F44.5Convulsii disociative F44.6- Anestezie disociativa si atingeri senzoriale F44.7- Tuli. urari disociative (de conversie) mixte F44.8- Alte tulburari disociative (de conversie) .80 sindromul Ganser .81 personalitatea multipla .82 tulburari disociative (de conversie), specificate F44.9- Tulburari disociative (de conversie), iara precizare F45- Tulburari somatoforme F45.0- Somatizarea F45.I- Tulburarea somatoforma nediferentiata F45.2- Tulburarea hipocondriaca F45.3- Disirnctia neurovegetativa somatoforma F45.4- Sindromul dureros somatoform persistent F45.8- Alte ailburari somatoforme F45.9- Tulburari somatoforme, fara precizare F48- Alte tulburari nevrotice F48.0- Neurastenia

F48.1- Sindromul de depersonalizare-derealizare F48.8- Alte valburari nevrotice specificate F48.9Tulburari nevrotice, fara precizare F50-F59 Sindroame comportamentale asociate cu perturbari fiziologice si factori fizici F50- Tulburari de ilimentatie F50.0- Anorexia mentala F50.1 - Anorexia mentala atipica F50.2- Bulimia (bulimia nervoasa) F50.3- Bulimia atipica F50.4- Hiperfagia asociata cu alte perturbari fiziologice F50.5- Varsaturile asociate cu alte perturbari fiziologice F50.8- Alte tulburari de alimentatie F50.9- Tulburarea de alimentatie, iar - precizare F51- Tulburari ale somnului nonorganice F51.0- Insomnia nonorganica F51.1 - Hipersomnia nonorganica F51.2- Tulburari ale ritmului veghe-somn nonorganice F51.3- Somnambulism F51.4- Teroare nocturna F51.5- Cosmaruri F51.8- Alte tulburari ale somnului iK.uorganice F51.9- Tulburari ale somnului nonorganice, fara precizare F52- Disfunctii sexuale nedatorate unei tulburari sau unei boli organice F52.0- Absenta sau pierderea dorintei sexuale F52.I- Aversiunea sexuala si lipsa placerii sexuale F52.2- Esecul raspunsului genital F52.3- Disfunctia orgasmica F52.4- Ejacularea precoce F52.5Vaginismul nonorganic F52.6- Dispareunia nonorganica F52.7- Activitatea sexuala excesiva F52.8- Alte disfunctii sexuale, nedatcrate unei tulburari sau unei boli organice F52.9- Disfunctia sexuala nedatorata unei tulburari sau unei boli organice, fara precizare F53- Tulburari mentale si comportamentale asociate puerperalitatii, neclasificate in alta parte F53,0- Tulburari mentale si tu Io urari usoare ale comportamentului asociate puerperalitatii, neclasificate in alta parte F53.1- Tulburari mentale si tulburari severe ale comportamentului asociate puerperalitatii, neclasificate "n alta parte F53.8- Alte tulburari mentale si tulburari ale comportamentului asociate puerperalitatii, neclasificate in alta parte F53.9- Tulburari mentale ale puerperalitatii, iara precizare F54- Factorii psihologici sau comportamentali asociati bolilor sau tulburarilor clasificate in alta parte F55- Abuzul de substante care nu antreneaza dependenta F55.0- Antidepresive. F55.1- Laxative F55.2- Analgezice F55.3- Antiacide F55.4- Vitamine F55.5- Steroizi si hormoni F55.6- Preparate specifice bazate pe plante si remedii populare F55.8- Alte substante care nu antreneaza dependenta F55.9- Fara precizare F56- Sindroame comportamentale nespecificate asociate cu perturbarile psihologice sau ale factorilor fizici F60 Tulburari specifice ale personalitatii F60.0- Personalitatea paranoida F60.1Personalitatea schizoida F60.2- Personalitatea disociala F60.3- Personalitatea emotional-labila .30 tip impulsiv .31 tip borderline F60.4- Personalitatea histrionica

iara precizare F65 Tulburari ale preferintei sexuale F65.1.4. fie psihologica (tulburari factice) F68.Tendinta patologica de a da foc (piroman'.1.Pecnfilia F65. fara precizare .1.Personalitatea anankasta F60.5.-mazochismul F65.2.Sad.0. fara precizare F68 Alte tulbur?.Alte tulburari ale obiceiurilor si ale impu!: urilor F63.i) F62.Orie .Modificarile durabile ale personalitatii dupa o boala psihiatrica F62.Voyeurismul F65.Alte tulburari specifice ale personalitatii F60.3.9.Tu!ourari ale dezvoltarii psihosexuale.Alte tulburari de identitate sexuala F64.Personalitatea anxioasa (evitanta) F60.8.5.0.2Exhibitionismul F65.9.tarea sexuala egodistonica F66.0.Ac.9.Tulburarea de identitate sexuala.Tulburari ale personalitatii.Tulburarea mixta a personalitatii F61.Fetisismul F65.2Probleme relationale legate de orientarea sexuala F66.9Tulburari ale preferintei sexuale.Modificarile durabile ale personaiit£''i.1. fara precizare F70-F79 Retardul mental F70 Retardul mental usor F71 Retardul mental mediu F72 Retardul mental grav F73 Retardul mental profund F78 Alte forme de retard mental F79 Retardul mental.1.8.A te tulburari ale personalitatii si comportamentului la adult FC9 Tulburari ale personalitatii si compui iamentului la adult.8.6Tulburari multiple ale preferintei sexuale F65.Tr?"svestismul bivalent F64.Jocul patologic F63.Alte tulburari ale dezvoltarii psihosexuale F66.1.8.Alte modificari durabile ale personalitati: F62. ^ntuarea simptomelor fizice din cauze psihologice F68.Tendinta patologica de a comite furturi (cleptomania) F62.8.3. neclasificate in F60 sau F62 F62 Modificari durabile ale personalitatii neatribuite unei leziuni sau unei boli cerebrale F62.9.7.Alte tulburari ale preferintei sexuale F65.Transsexualismul F64. iara precizare F63 Tulburari ale obiceiurilor si ale impulsurilor F63.9.Modificarile durabile ale personalitatii dupa o experienta catastrofica F62.Tricotilomania F63.6.0.Personalitatea dependenta F60.Tulburari ale maturizarii sexuale F66.0.8.i ale personalitatii si comportamentului Ia adult F68. iara precizare F61 Tulburari mixte ale personalitatii si alte tulburari ale personalitatii F61.Tulburari de identitate sexuala ale copilariei F64.0. fara precizare F66 Probleme psihologice si comportamentale asociate dezvoltarii sexuale si orientarii sexuale F66.Tulburari ale obiceiurilor si ale impulsuri'or.2.Producerea intentionata sau simularea de simptome sau a unei incapacitati fie fizica.Transvestismul fetisist F65. fara precizare F54 Tulburari ale identitatii sexuale F64.0.F60.8.Modificari jenante ale personalitatii.1.

2Sindromul Rett F84.8.9.9.0.Alte tulburari hiperchinetice F90.Tulburari ale conduitei.1.9.3.Tulburari ale dezvoltarii vorbirii si limbajului.Afazia dobandita cu epilepsie (sindromul Landau-Kleffner) F80.Alte tulburari ale dezvoltarii vorbirii si limbajului F80.Tulburarea achizitiei limbajului de tip receptiv F80.Angoasa de separare a copilariei F93.9.Alte tulburari globale ale dezvoltarii F84.Tulburari emotionale ale copilariei.2.2.0.Tulburarea specifica a aritmeticii F81.Tulburari specifice ale articv'arii vorbirii F80.Tulburari hiperchinetice.8.1. iara precizare F93 Tulburari emotionale cu debut specific in copilarie F93.Tulburari ale achizitiilor scolare. nesp xificat F94 Tulburarea functionarii sociale debutand in mod specific in copilarie si adolescenta .Alte tulburari ale achizitiilor scolare F81. fara precizare F91 Tulburari ale conduitei F91.Anxietatea sociala a copilariei F93.Perturbarea activitatii si a atentiei F90.0.3.F80-F89 Tulburari ale dezvoltarii psihologice F80 Tulburari specifice ale dezvoltarii vorbirii si limbajului F80.1.9.1.Tulburari globale ale dezvoltarii fara precizare F88 Alte tulburari ale dezvoltarii psihologice F89 Tulburari ale dezvoltarii psihologice.Tulburarea hiperchinetica si tulburarea conduitei F90.1Tulburarea anxios fobica a copilariei F93.Autismul infantil F84.Tulburarea conduitei cu depresie F92.Tulburari ale conduitei. fara precizare F90-F98 Tulburari ale comportamentului si tulburari emotionale care apar in mod obisnuit in timpul copilariei si adolescentei F90 Tulburari hiperchinetice F90.8.Alte tulburari emotionale cu debut in copilarie F93. tipul nesocializat F91. cu provocare F91.Tulburari ale conduitei.0.Tulburari opozitionale. tipul socializat F91.0.8. fara precizare F82 Tulburari specifice ale dezvoltarii motorii F83 Tulburari specifice mixte ale dezvoltarii F84 Tulburari globale ale dezvoltarii F84.0.1.Tulburarea achizitiei limbajului de tip exprexiv F80.Rivalitatea intre frati F93.9.Tulburari mixte ale conduitei si ale emotiilor.8.Alte tulburari ale conduitei F91.0.Alte tulburari mixte ale conduitei si emotiilor F92.Tulburarea specifica a ortografiei F8 i .2.Tulburarea fciperchinetica asociata cu retard mental si miscari stereotipe F84.Tulburarea mixta a achizitiilor scolare F81. iata precizare F81 Tulburari specifice ale achizitiilor scolare F81.3.3.8.4.8.Tulburari ale conduitei limitate la mediul familial F91.5.2.9.3.Autismul atipic F84.Tulburarea specifica a lecturii F81.Sindromul Asperger F84.Alte tulburari dezintegrative ale copilariei F84. fara precizare F92 Tulburari mixte ale conduitei si ale emotiilor F92.

sustinute de modificari biochimice. fara precizare F95 Ticuri F95.Tulburarea de atasament a copilariei.2.Alte ticuri F95.6Vorbirea precipitata F98. Din contra debutul lent. Ghcorghe considera ca aceste tulburari sunt de sorginte endogena. cu o calitate mai buna a remisiunii. Predescu sustinut mai apoi de M.9.0. evolutia se cronicizeaza.4. cu dezinhibitie F94.Tulburarea functionalitatii sociale a copilariei.Balhismul F98.aritiei tulburarilor nevrotice. Remisiunile se reduc ca durata si/sau calitate iar episoadele de boala se lungesc.1.Aite tulburari ale comportamentului si emotionale specifice cu debut in mod obisnuit in timpul copilariei si adolescentei F98. Caracterizarea tulburarilor de personalitate. Din punctul de vedere al pacientilor acestia se considera bolnavi.D.Mutismul electiv F94. In cadrul acestor afectiuni intalnim simptome psihotice in sfera senzorialitatii. Fiecare dintre ele are cateva caracteristici pe care vom incerca sa le trecem in revista (G.Tulburarea reactionala de atasament a copilariei F94. La aparitia akor factori.0. Tulburarea sau episodul cu debut brusc. Fiecare episod are o istorie naturala cu o perioada de dezvoltare.»le ale copilariei F94. Sunt considerate de sorginte exogena.1.9. gandirii.Alte tulburari ale functionalitatii soc-. Psihozele sunt considerate tulburari psihice majore.Tulburarea de alimentatie din prima si a doua copilarie F98.8. urmeaza multiple tratamente. nespecificate F99 Tulburare mentala nespecificata CAPITOLUL 4 TULBURARI MENTALE ORGANICE in patologia psihiatrica intalnim diferite intensitati ale tulburarilor psihice. Evolutia in general episodica are o durata variabila.ori cred ca au o afectiune foarte grava motiv pentru care solicita ajutorul.Picrt din prima si a doua copilarie F98.Fni'vezis nonorganic F98.Ticul motor sau vocal cronic F95.0. individul reactioneaza mai puternic si exista riscul Ef.-. solicita ingrijiri.F94. Tulburarile de intensitate nevrotica sunt afectiuni de slaba intensitate clinica. ur.2. Peri odele de boala tratate se remit mai repede.8.Ticuri. dar nu reclama prezenta halucinatiilor. de cele mai multe ori nu se considera bolnavi sau in cazul prezentarii la medic acuza niste simptome mai putin importante pentru patologia psihiatrica. insidios cu tablou simptomatologie sters va avea un prognostic rezervat. deoarcce se considera ca fiind favorizate de o cauza din afara.Tuihurari ale comportamentului si emotionale specifice cu debut in mod obisnuit in timpul copilariei si adolescentei.2. nu se asociaza cu modificari de constienta.5. Natura genetica face posibila transmiterea ereditara. Perioada de frustrare din primii ani de viata creeaza o vulnerabilitate care ramane pe toata perioada existentei individului. Ei se investigheaza. nespecificat F96 Alte tulburari de comportament si alte tulburari emotionale care apar in mod obisnuit in timpul copilariei si adolescentei F98. Adeptii ipotezei psihanalitice considera ca fiind importanta semnificatia factorilor psihotraumatizanti ce intervin de timpuriu in viata insului.Miscari stereotipe F98. De exemplu acuza insomnii.1.3.Encopresis nonorganic F98.Ticul tranzitoriu F95.Forme asociind ticurile vocale si ticurile motorii multiple (sindromul Gilles de la Tourette) F95. De cele mai multe ori pacientii nu au constiinta bolii.8.9. Se considera ca aceasta perioada ar fi de 6 luni. una de manifestare si una de remisiune. In privinta cauzei declansatoare nu este important elementul traumatizant ci importanta este semnificatia care i se atribuie de catre persoana respectiva. Ele corespund denumirii populare de "nebunie". tablou zgomotos are un prognostic mai bun. V. . afectivitatii. lonestu).

otional saraceste.Relatiile interpersonale se initiaza cu dificultate. elementul esential il reprezinta sindromul demential. sau peste 65 de ani . In cadrul activitatii. bagajul ••. Manifestarile perturba semnificativ functionarea profesionala si sock-la. menta cu debut tardiv are o evolutie mai lenta si este caracterizata printr-o deteriorare globala a functiilor cognitive. De asemenea apar alterari ale functiilor sociale si familiale. in faza initiala pacientii pot sa aprecieze critic tulburarile de memorie pentru ca ulterior acestea sa se adanceasca si ei sa nu le mai constientizeze.debut senil.debut presenil. ritmului. Prevalenta este de 2-4% in populatia trecuta de 65 de ani. Afazia consta in imposibilitatea denumirii obiecielor si formularii corecte a propozitiilor. Varsta de debut poate fi la mijlocul vietii adulte adica Tn jurul varstei de 50 de ani . Au o instabilitate afectiva. datorita defectului de integrare gnozica. amigdalei si neocortexului. Debutul acut este secundar unui accid nt vascular cerebral sever. Pot aparea tuibu» ?ri perceptuale . Tulburarile de personalitate se caracterizeaza prin trasaturi de inadaptabilitate care sunt srabiie. apraxia consta in imposibilitatea efectuarii unor activitati simple pentru ca uita gesturile pe care trebuie sa le faca (incheiatul nasturilor la camasa). In privinta gandirii apare o scadere a capacitatii. cu schimbari rapide ale starii de dispozitie. Dementa produce declin in functionarea intelectuala si modificari ale activitatilor cotidiene uzuale cum ar spalatul. locus ceruleus. Se incrirninc aza in etiologia dementei Alzheimer scaderea acetilcolincsierazei. coitexul frontal si temporo-parietal. Persoanele nu incearca sa se schimbe. durabile. f'tc. La nivelul creierului se remarca reducerea marcata a populatiei neuronale in cateva zone si anume: hipocamp. in sfera afectivitatii de notat este depresia care se poate asocia.. Valorile etice si idealurile morale ale persoanelor cu tulburari de personalitate sunt de multe ori in dezacord cu cele ale societatii. in care exista o deteriorare cognitiva care include senzorialitatea.Tulburarile de personalitate sunt determinate de dezvoltari dizarmonice ale acesteia. stocarea. Acivitatile cunoscute si invatate anterior sunt pierdute. calculul mental nu poate fi efectuat. apar degenerescente neurofibrilare. Clinica dementei. Evolutia este progresiva. igiena personala. Clinic. limbajul si orientarea. iar capacitatea de rationare este mult alterata. glutamatul. imbracatul. redarea informatiilor. la copii si adolescenti putem vorbi de dezvoltari dizarmonice ale personalitatii. ci transfera vina asupra celorlalti. in stadiile finale ale bolii apar modificari masive de limbaj ca salata ds cuvinte. alimentatia. Alti factori de risc asociati sunt diabetul si dislipidemiile. Din punctul de vedere al clinicii dementa vasculara prezinta un iebut acut sau insidios. Simptomele neurologice si tulbui irile cognitive si afective coexista frecvent in acest caz. iar mentinerea lor se face cu greutate. Este asociata cu afeciunile cardiovasculare care duc la aparitia in creier a modificarilor ischemice cronice prin infarcte sau hemoragii. 4. verbigeratia. Evolutia este in functie de varsta de debut.halucinatii sau de gandire . Evolutia dementei este de 5-10 ani. Dementa Alzheimer este o boala cerebrala degenerativa primara a carei cauza este necunoscuta. fatigabilitatea atentiei. Dementa vasculara (denumita inainte de tip arteriosclerotic) Este frecvent intalnita si se situeaza dupa dementa Alzheimer. gandirea. Aici apar tulburarile de memorie. modificarea butyrilcolinesterazei presinaptice la nivelul hipocampului. Nu considera trasaturile acestea ca fiind anormale. Alti neurotransnitatori incriminati ar putea fi GABA. dopamina. ci sa adapteze societatea la nevoile lor. Daca la adulti vorbim de tulburari ale personalitatii. memoria. Elementul esential in dementa il reprezinta declinul memoriei si al gandirii ceea ce determina modificarea activitatii zilnice. Debutul este insidios si progresiv si poate dura ? 3 ani. tulburari ale gandirii abstracte. Atentia este modificata in sensul aparitiei unei hipoprosexii: pacirntul nu poate urmari mai multe informatii in acelasi timp. fluxului si coerentei ideative. Memoria este deteriorata in toate elementele ei: inregistrarea. atentia. Astfel. Foarte rar poate fi fixat in timp momentul debutului dar se poate diagnostica usor dupa simptomatologie afectiunea in sine.idei delirante.1 Dementa Ansamblu de entitati clinice si nosografice determinate de boli sau leziuni cronice sau progresive ce antreneaza disfunctia corticala. Dementa prin . inflexibile si care se mentin pe toata perioada vietii. Agnozia semnifica incapacitatea recunoasterii obiectele.

dar si valori crescute ale glicemiei. Din punct de vedere somatic se noteaza hipertensiunea arteriala. semne neurologice de focar.infarcte multiple este secundara unor accidente ischemice minore. pot aparea pierderea memoriei. tulburari afective. asociaza tulburari cognitive si afective. Alterarea functiilor cognitive este inegala. . Asociaza frecvent stare confuzionala cu aspect ondulant in sensul aparitiei predominant nocturne insotita de agitatie mai ales la nivelul patului. are debut lent. labilitate emotionala. deteriorare intelectuala.

Apoi asociaza anxietate. cefalee. . boala Cushing. Cauzele care pot determina un sindrom amnestic sunt urmatoarele. -sindromul de ssvraj la alcool. -cardiovasculare: HTA. Este o urgenta medicala. tulburari de personalitate. Leziunile neurologice pot si situate si la nivelul lobilor temporali in sensul aparitiei atiofiilor. benzodiazepine. hipomnezie.Dementa Pick Tulburare organica determinata de o atrofie progresiva si selectiva fronto-temporala care poate debuta ii. Bl2. Debutul este marcat de obu^ealä nejustificata. Poate aparea la orice varsta dar este mai frecvent peste 60 de ani. Tratamentul Dementa de tip Alzheimer este progresiva si este cel mai frecvent tip de dementa. miscari coreoatetozice. Secundar trairilor halucinatorii se mai poate mentiona aparitia depresiei si anxietatii. traumatisme craniocerebrale. imbunatati prognosticul iar in acest fel poate creste supravietuirea pacientilor cu dementa de tip Alzheimer. atentiei. uremia. apoi se instaleaza tulburarile cognitive si modificarile comportamentale. . Evolutia este rapida catre exilus. impudicitate in cazul afectarii lobului frontal. simptome de intensitate psil. comportamentului. SIDA. Se caracterizeaza prin amnezie de fixare datorita alterarii memoriei recente. senine extrapiramidale.2 Sindromul amnestic organic (Korsakoff) Este un sindrom sever caracterizat prin alcerarea memoriei de fixare si de lunga durata cu pastrarea functiilor cognitive. seddtive. Hyman citat de Georgescu le clasifica astfel*. meningite. Manifestarile comportamentale Ie preced pe cele alg memoriei. -toxine: monoxid de carbon. Durata starii confuzionale este variabila. Instituirea precoce a tratamentului specific poate incetini evolutia progredienta. alterarea memoriei de scurta durata. 4. Cauzele deliumuiui sunt multiple. gandirii. care asociaza tulburari ale perceptiei. intoxicatia ' cu monoxid de carbon. 4. familiaritate excesiva. urmata de deteriorarea memoriei. ciroza hepatica. etc). -endocrinopatii: hipo sau hipertiroidismul. dezinhibitie. accidente vasculare. Se inverseaza ciclul veghesomn cu veghe nocturna si somnolenta diurna. bradilalie. Apar schimbari de caracter cu deteriorare sociala. Debutul este lent progresiv in jurul varstei de 60 de ani. -deficiente vitaminice: Bl.au intamplat) care umplu golurile de memorie.3 Delirium Deliriumul este un sindrom caracterizat prin stare confuzionala de origine organica si cauze multiple. tumori cerebrale. Dementa in boala Crcutzfeldt-Jakob Dementa progresiva asociata cu semne neurologice secundare leziunilor cerebrale (encefalopatia spongiforma subacuta): paralizie spastica progresiva. dezorientarea temporo-spatiala auto si allopsihica intregesc tabloul psihopatologic in cazul deliuriumului. memoriei. cel mai adesea pana in 4 saptamani cu posibilitatea de a se mentine pana la 6 luni.Manifestari comportamentale: euforis. acid nicotinic. acuze somatice. Dementa in SIDA Este o afectiune cu tablou clinic complex: deficit cognitiv progresiv. incoerenta ideo-verbala. -infectii: orice infectie sistemica. _ depresie si tentative de suicid. -abuzul de droguri. neuroleptice. cu fatigabilitate. neuropatii. Din punct de vedere clinic simptomul central il reprezinta modificarea de constiinta de la obnubilare pana la coma. tumcri cerebrale. mielopatii. -cauze neurologice: traumatisme craniocerebrale. -cauze metabolice: hipoglicemia. confabulatii mnestice (intamplari credibile dar care nu s. Debuteaza rar ca o meniagoencefalita. a vorbirii si iar fenomene extrapiramidale. Fatigabilitatea atentiei. accidente vasculare. iluziile si halucinatiile vizuale. ca si modificarea comportamentului.■ -medicamente anticolinergice (antidepresive triciclice. perioada presenila sau senila.otica. droguri. incapacitatea de judecata si rationament. -alte cauze: boli sistemice.

apar tulburari cognitive si comportament sexual alterat cu hipersexualitate sau schimbarea preferintei sexuale. Sindromul post-encefalitic Afectiune ce include manifestari comportamentale dupa o encefalita virala sau bacteriana. Simptomatologia variaza in functie de varsta. care are durata variabila si de obicei este reversibila. Tratamentele antioxidante (Gingko Biloba. perturba functionarea organismului. Ideatia este de intensitate deliranta de tip paranoid. toleranta Ia frustrare este scazuta astei ca reactioneaza disproportionat la incitari minime. de cantitatea de substanta folosita discutam de cateva stadii in evolutia tulburarii. canabisul. dificultati de concentrare. Se descriu de asemenea iritabilitate. alterari ale memoriei. surditate. Aceste simptome pot fi insotite de depresie sau anxietate accentuate de teair i unei afectiuni neurologice permanente secundara leziunii cerebrale. CAPITOLUL 6 TULBURARI MENTALE DATORATE CONSUMULUI DE SUBSTANTE PSIHOACTIVE in cadrul acestui capitol vom lua in discu|ie o mare parte din substantele care determina tulburari psihice. Aceste tulburari erau cunoscute anterior sub denumirea de toxicomanii.furt. determina modificari in comportament. cafea.in sensul cresterii sau scaderii lui. tutunul. diabet zaharat. etc. afazie. Sindromul posfcomotional Apare dupa un traumatism cranian si se manifesta cu cefalee si ameteli. ostilitatea. Termenii folositi in acest capitoi sunt urmatorii: .Ebixa) imbunatatesc cognitia si incetinesc declinul cognitiv. iritabilita . Poate apare dupa accidente vascularc cerebrale. LEZIUNII SI DISFUNCTIEI CEREBRALE Tulburarea orpanica de personalitate Se caracterizeaza prin modificarea semnificativa a comportamentului anterior imbolnavirii. tulburari cognitive. CAPITOLUL 5 TULBURARI DE PERSONALITATE SI COMPORTAMENT DATORATE BOLII./ "icept si rivastigmina . carbamazepina sau acid valproic (agresivitatea.e. Poate asocia consumul de alcool. Are loc alterarea ritmului si fluxului ideativ in sensul cresterii sau scaderii fluxului ideativ. in functie de vechimea consumului. apraxie constructiva. disfunctii neurologice: paralizie. dispozitia depresiva). nerespectarea normelor sociale. bulimie. apatie. schimbari ale comportamentului sexual. performante intelectuale reduse. vitamina E).Exelon) si medicatia antiglutamatergica (memantina . patologie cardiaca). veselie inadecvata. benzodiazepine cu durata scurta de actiune (insomnia). Simptomele non-cognitive din demente se control vaza cu antipsihotice in doze mici (agitatia). lipsa interesului penii u :giena personala. tumori in special de lob frontal. cu preocupare pentru o tema unica abstracta: religia. agentul patogen. Se mai pot intalni: dezinhibitia necesitatilor si impulsurilor cu acte antisociale . tulburari ale somului. modificari ale apetitului . Abordarea dementei vasculare consta in depistarea si tratarea cauzelor accidentelor vasculare (hipertensiune arterialS. In aceasta categorie sunt incluse opioizii. anxietatea. buna dispozitie supe rficiala nemotivata. traumatisme craniocerebrale. sedativele si hipnoticele. vascozitate. stari explozive cu agresivitate. agitatia) si antidepresive (iritabilitatea. alcoolul. Are Joc scaderea capacitatii de a persevera in activii-ti care necesita perioade lungi de efectuare iar comportamentul emotional este alterat: labilitate emotionala. Toate substantele se supun acelorasi legi.Inhibitorii de acetilcholinesteraza (donepezilul . neurotropele (Piracetamul) sau antiinflamatoarele nesteroidiene pot ameliora prognosticul dementei de tip Alzheimer.

tulburari de coordonare motorie tulburari neurovegetative Abuzul sau folosirea daunatoare. . Tabloul clinic al intoxicatiei: . In aceasta situatie are Ioc subordonarea oricarei activitati nceleia de a-si procura drogul (substanta) indiferent de consecinte. -Pierderea unei mari perioade de timp pentru a procura substanta.dizartrie . Abstinenta Abstinenta presupune dezvoltarea unui sindrom (fizic sau psihic) specific unei substante. sau eforturi infructuoase de a inceta sau controla utilizarea substantei.agitatie si agresivitate . vulnerabilitatea persoanei.voite sasu accidentale. Se remite dupa metabolizare si eliminare din organism. condusul masinii).incoerenta ideo-verbala . metadona. Din punct de vedere psihic vorbim de nevoia ireprimabila de consum. Toleranta Acest fenomen presupune un consum destul de indelungat de substanta. Vor fi enumerbie substantele si tulburarile pe care le determina: Opioidele in acest grup de substante se incadreaza heroina. care determina perturbarea indeplinirii obligatiilor sociale. familiale. morfina. hidromorfonul. Criterii de diagnostic pentru sindromul de dependenta (DSM IV-TR): -Substanta luata an cantitati mai mari si pe o durata mai mare de timp decat a intentionat. Exista frecvent comorbidite'ea cu o afectiune somatica. datorat incetarii sau reducerii uzului substantei respective. codeina. Administrarea se mentine si se subapreciaza consecintele dezastruoase ale consumu-•. nociva Se refera la administrari permanente si repetate (aproximativ 1 an) a unei substante. Dependenta Este starea fizica si psihica determinata de durata mare a consumului (ani). in istorie s-a folosit opiul ca analgetic de catre Hipocrat. a o folosi sau a se recupera din efectele sale. iar fizic intra in discutie toleranta si sevrajul. Apare deteriorare (demisie) la nivel profesional.labilitatea dispozitiei . Adictia Reprezinta nevoia psihica de a consuma substanta obisnuita. iar in Extremul Orient.Intoxicatia Se caracterizeaza prin tuburari psihice si comportamentale variabile in cursul sau dupa ingestia acuta a unei substante. -Activitatile sociale sau profesionale sunt abandonate din cauza consumului de substante. -Aparitia sindromului de abstinenta (sevraj) la oprirea consumului. social. -Evidentierea tolcantei. Se caracterizeaza prin necesitatea cresterii considerabile a cantitatilor de substanta pentru a ajunge Ia intoxicatie sau efectul dorit sau prin diminuarea semnif. hipomnezie . -Consumul de substante se mentine in ciuda consecintelor nocive ale acesteia. itiva a efectului la uzul continuu al aceleiasi cantitati de substanta. Depinde de cantitatea ingerata.» (boli somatice.hipoprosexie. -Dorinta puternica si persistenta. ba? nul Marii Negre si al Mediteranei opiul era cultivat inca din antichitate.

irascibilitate. labilitate emotionala. La oprire apar greata. Cannabis (marihuana) Cannabisul este catalogat drept un drog usor deoarece nu da complicatii somatice severe. Se caractenztai'a prin neiinist« psihomotorie. Intoxicatia este data de consumul recent si se caracterizeaza prin aparitia euforiei pe fundalul anxietatii. scenice. labilitate dispozitionala. frisoane. greata. dupa consumul indelungat si in doze mari.verbala. astfel ca administrarea intravenoasa duce la o instalare mai rapida a simptomatologiei. in functie de doza pot aparea reactii diferite: familiaritate inadecvata. posibilitatea asocierii ideatiei deurante. retragere sociala. Ne vom referi la rneprooamat. varsaturi. exitus prin stop cardio respirator. vise dinamice. tremor. efecte anticonvulsivante. manifestari halucinatorii. Se manifesta prin tendinta exagerata de comunicare. Apare la 8-12 ore de Ia ultima administrare.Intoxicatia apare In timpul sau la cateva ore de ia consum si reprezinta o urgenta medicala care se poate complica cu edem pulmonar acut. probleme deosebite apar in momentul oad se asociaza afectiuni somatice severe. Sevrajul se manifesta prin transpiratii. Se manifesta prin iritabilitate. Din aceasta cauza medicatia anxiolitica este. irascibilitate. tulburari formale de gandire. Prin efectul clasei apar efecte hipnotice. Se descriu fenomene psihotice cu halucinatii vizuale caleidoscopice si ideatie deliranta care determina comportament delirant. Asociaza ideatie deliranta. corn?. frisoane. Datorita utilizarii frecvente a acestor medicamente exista posibilitatea inducerii unor efecte nedorite. rinoree. varsaturi. Sevrajul la opioide nu are riscuri fatale. Supradozarea poate determina stop cardiac datorita tulburarilor de ritm cardiac. scaderea apetitului alimentar. incoerenta ideo. sau reducerea drastica a dozelor. Asociaza tahicardie. incoordonare mtorie. inidriaza.vulnerabilitatea individuala. tahicardie. bine sa fie administrata in cure scurte si indicatie precisa. intreruperea sau reducerea cantitatii de opioid dupa un timp minim de utilizare ue 2 saptamani duce la aparitia sevrajului. dizartrie. Un element important il reprezinta . El apare Ia 6-7 ore pana Ia cateva zile de Ia ultima administrare. agitatie psiho-motorie. iucoordonare motorie. manifestari halucinatorii. diazepam si derivatele lui. Oprirea medicatiei determina sevrajul. mialgii. Simptomatologia se mentine 2-3 saptamani. Prelipceanu) este: mioza. efectul apare in cateva minute iar actiunea lui dureaza cateva ore. . Instalarea efectului depinde de f alea de administrare. a energiei. Se manifesta prin tahicardie. in cazul cresterii dozei se poate ajunge Ia stupor si coma. transpiratii. Maximul de severitate ap<\„c ia 36-72 de ore si dureaza 5-7 zile. sentimentul de crestere a fortei. anestezice. varsaturi. cinematografice. piloroerectie. tulburari ale activitatii hipnice. neliniste. activitate onirica ampla. blackout-uri cu amnezia datelor si evenimentelor recente. hiperemie conjunctivala. greata si varsaturi. tulburari oe atentie si memorie. Consumul de cocaina se poate asocia cu acte antisociale (cresterea criminalitatii). incoerenta ideo-verbala. Intoxicatia este datorata consumului recent. barbituricele si alte anxiolitice. greata. familiaritate excesiva. disforie. febra. Intoxicatia apare in timpul administrarii. Consumul de Extasy produce euforie. relaxare musculara. Efectul ei este de tip stimulant cu instalare rapida si efecte puternice. ideatie deliranta. Dinamica simptomelor intalnite in intoxicatia cu opioide (D. euforie initiala urmata de somnolenta. iluzii sau halucinatii auditive si vizuale. hipomnezie si hipoprosexie. constipatie. Amfetaminele (Extasy) Intoxicatia apare in timpul consumului. cu senzatie fizica speciala. neliniste seu agitatie psiho-motorie. anxietate.verbala. incoerenta ideo. lentoare in miscari. senzatie de epuizare fizica. ideatie deliranta. hipotensiune arteriala. Oprirea consumului determina aparitia sevrajului care apare la cateva ore. lacrimare. Dupa inhalare. reducerea sau superficializarea somnului. incoerenta. greata si varsaturi. tremor. Este un drog sintetic cu posibilitatea de a determina dependenta rapida. alterare a timpalui trait. Scdative si hipnotice in aceasta categorie intra benzodiazep inele. Cocaina (crack) Administrarea acestei substante se poate face prin inhalare sau injectare.

In cazul intoxicatiei cu fenciclidina exista risc auMiitic in contextul comportamentului imprevizibil si al impulsivitatii. Sindromul de abstinenta la opioide nu prezinta tipic risc letal. mescalina) este L-5-hidroxitriptofanul sau carbidopa. Antidotul intoxicatiei cu halucinogene (LSD. edem pulmonar sau stop respirator. irascibilitate. diureza crescuta. tiunor al extremitatilor. congestie faciala. greturi si varsaturi. -consum mai mai e in prima parte a zilei. Efectele barbituricelor se controleaza cu carbune activat si prin monitorizarea tensiunii arteriale si a functiei renale. stari care duc la perturbarea activitatii zilnice. neliniste pana la agitatie psihomotorie. infarct miocardic si hemoragie cerebrala. iritabilitate. voce masculinizata. convulsiile (fenobarbital. dispozitie depresiva sau disforie. anxietate. Carbamazepina previne convulsiile de sevraj iar propranololul simptomele vegetative. -fumatul imedia1 dupa trezire. Se face controlul tensiunii arteriale si al functiei renale. amfetaminele) pot produce intoxicatii grave care se complica cu hipertensiune arteriala sevei « aritmii cardiace. Cazurile severe se trateaza cu diazepam (pentru atacurile de panica) si haloperidol (deliriumul sau simptomele paranoide). administrare de carbune activat. palpitatii. pigmentarea tegumentelor. Intoxicatia cronica se manifesta prin iritabilitate. nerabdare. Sevrajul la cafeina se produce la oprirea sau reducerea consumului zilnic si in doze semnificative. anxietate. cea cu opioide este una dintre putinele intoxicatii cu droguri care beneficiaza de un antidot specific: naloxona. Simptomele psihotice se corecteaza cu haloperidol iar anxietatea cu diazepam. Cafeina Manifestarile intoxicatiei apar datorita consumului de cafea ce depaseste 250 mg (2-3 cesti) si se caracterizeaza prin irascibilitate. somnolenta. j vital daca acestea sunt barbiturice sau benzodiazepine (la Mc din urma doar daca se combina cu alte sedative sau alcool). Intoxicatia acuta se produce la primul inspir de nicotina. Stimulentele (cocaina. accelerarea tranzitului. Sevrajul la stimulente nu este o urgenta precum intoxicatia. indiferent de cilea de administrare a drogului. Intoxicatiile cu sedative/hipnotice/anxiolitice au ri. inaintea oricarei activitati. t-ihipsihie. Sevrajul la sedaiive/hinpotice/anxiolitice are de asemenea risc letal dupa consumul unor doze crescute. anxietate asociata cu depresie. Se face conversia pe o substanta cu timp de injumatatire lung din aceeasi clasa iar dozele se scad treptat. Antidotul benzodiazepinelor este flumazenilul. Se manifesta prin astenie. dintilor si sclerelor. imipramina).i urmatoarele: apare in primele 24 de ore de la oprirea fumatulu' si jc manifesta prin neliniste. antidepresive triciclice (clomipramina. litiu si psihoterapie. diazepam) si cresterea ¿nsiunii arteriale. tahicardie cu sau fara aritmie cardiaca. dispozitie depresiva. Se trateaza cu agonisti de dopamina (amantadina. perturbarea functionarii . surmenaj. -continuarea fumatului in conditiile existentei unor afectiuni somatice. bromocriptina). poate asocia cresterea apetitului cu supraponderaliiate. Sevrajul la nicotina se caracterizeaza pri . aparitia precoce a ridurilor. Carbunele activat este foarte eficient. perturbarea activitatii profesionale si scolare. Tutunul Aproximativ 35% din populatia generala fumeaza. Tratamentul nu este specific si tinteste simptomele psihotice (haloperidol). controlul convulsiilor). Tratamentul este de substitutie (metadona) si pentru controlul simptomelor (clonidina). cresterea nevoii de comunicare. intoxicatia cu cannabis are de cele mai multe ori s-optóme usoare si tranzitorii. purgative. chiar daca poate apare ideatie suicidara semnificativa clinic pe fondul unor simptome depresive marcate. Pe langa manevrele generale de abordare a intoxicatiilor (spalaturi gastrice. Simptomele psihotice si agitatia se trateaza cu haloperidol si diazepam. savurata. hipopiosexie. bradicardie. Indicatorii severi'atii dependentei sunt urmatorii: -aprecierea comform careia prima tigara a zilei este cea mai dorita. insomnii. Varsta utilizatorilor de tutun incepe sa scada din ce in ce mai mult.Tratamentul Intoxicatia cu opioide (heroina. morfina) poate duce Ia complicatii redutabile cu risc vital: coma. necesara demararii actiunii. asistare respiratorie. excit: bilitate.

consecinte socio. chinezii foloseau vinul inca din antichitate. neurologice. apar semne de sevraj. Teoriile biologice: sunt centrate pe genetica. . in 1992 T. Mierea a fost primul indulcitor al bauturilor. deoarece intina puritatea sufletului. -alcoolismul beta in care consumul de alcool este de lunga durata si asociaza complicatii somatice. Evreii foloseau vinul de sarbatori. risc crescut pentru copiii ce provin din parinti alcoolici. Teoriile comportamentale: care evidentiaza rolul de raplata al alcoolului si faptul ca reconfortarea de moment duce la repetarea consumului. creste sentimentul de putere.mai mare la barbati decat la femei.mai mare in societatile care accepta consumul de alcool. Simptomatologia este mai accentuata in prima saptamana a sevrajului. -consecinte sociale importante. -disfunctii psihopatologice. scade anxietatea. "apa de foc" folosita pentru prepararea tincturilor sau consumata ca bautura. Intoxicatia alcoolica acuta (betia vulgaris) .mai mare la cei cu anumite meserii precum soferii. in care exista risc de consum de 3-4 ori mai mare la rude directe ale alcoolicilor. iar popoarele Romei si Greciei antice cunosteau arta cultivarii si selectionarii vitei de vie. barmanii. Babor elaboreaza o clasificare in care sunt doua tipuri de alcoolism: A. Teoriile psihodinamice: care se bazeaza pe rolul deziiihibitor al alcoolului. in preistorie sucul de fructe zaharat era o bautura cu proprietati psihotrope speciale folosit in scop mistic si sacru. -consecinte sociale minore. -numerosi factori de risc in copilarie. Biblia si Vechiul testament pomenesc de vin in scop de a elogia sau de a avertiza. Tot in secolul VII arabii descopera arta distilarii. Prevalenta: . A fost prezentata pentru valoarea ei istorica. -alcoolismul delta caracterizat prin incapacitatea abstinentei si fenomene de sevraj.bachusian: -debut precoce. B. psihiatrice.F. sinonim cu dipsomania cand apar perioade in care nu cosuma nici o bautura alcoolica urmata de perioade in care se consuma neintrerupt o perioada variabila de timp . -asociaza si consumul de alte substante. Alcoolismul Dictionarul Larousse defineste alcoolismul ca fiind "dependenta de alcool si ansamblul manifestarilor patologice datorate acestei dependente". Termenul de alcoolism a fost introdus de Magnus Huss care il caracteriza prin afectiuni gastroenterologice. Cauzele abuzului de alcool Teoriile psihologice: alcoolul reduce tensiunea psihica.profesionale si sociale. iar consumul de alcool folosit pentru a suprima durerea . -alcoolismul epsilon. scade nervozitatea. Clasificari ale alcoolismului au fost facute de un numar mare de psihiatri. Alcoolul este cunoscut inca din cele mai vechi timpuri. Este cea mai veche clasificare si a avut cea mai lunga validitate. Una dintre clasificarile utilizate un timp indelungat a fost cea a lui Jellinek: -alcoolismul alfa este de natura psihologica. . Termenul folosit anterior era de "darul betiei '.apollinic: -debut tardiv. determinate de consumul de alcool. . iimptomele dureaza 1 luna iar dorinta persista 6 luni. cardiologice. Sumerienii foloseau vinul si berea.mai mare in medii sociale defavorizate. -factori de risc in copilarie. -alcoolismul gamma in care apare pierderea controlului in consumul de akool. Fouquet considera ca este "pierderea libertatii de a se abtine de Ia alcool" iar OMS il defineste ca fiind "ansamblul de dizabilitati provocate de alcool". -pedigree incarcat.profesionale. in secolul al VlI-lea Mahomet interzicea consumul de alcool (vin).mai mare la pacientii cu tulburari de personalitate. -dependenta moderata. . inlatura stresul.

strite. Netratat. hipertensiune arteriala. Principiile de tratament ale sindromului de abstinenta etanolica constau in reechilibrare hidroeleci. Consumul de alcool determina alterarea functiilor imunitare cu risc crescut de aparitie a TBC si cancer. Sevrajul (delirium tremens) Este o urgenta medicala cu risc vital. . incoordonare motorie. hipomnezie. Apar frecvent rindroame de malabsorbtie cu deficite vitamicice. inscrierea in organizatiile de suport (precum Alcoolicii Anonimi) si interventiile psihosociale sunt frecvent necesare si foarte eficiente. febra. Starea se remite in cazul aplicarii tratamentului specinc sau reluarii consumului. asociaza dezorientare temporala si a cronologiei evenimentelor.ira. Oprirea intempestiva a consumului voluntar sau involuntar duce la aparitia pana la 72 de ore a simptomatologiei de sevraj. car'oamazepina sau meprobamai. Pacientii sunt asistati intr-un serviciu de terapie intensiva pana cand r'anolul este metabolizat (in rata de 8-15 mg alcool pur/ora). sevrajul complicat (deliriumul tremens) poate avea o rata a mortalitatii de pana la 20%. Sindromul amnestic Se manifesta prin alterarea cronica si severa a memoriei recente. se combate edemul cerebral si se previn complicatiile. nevrita opi va. in cadrul sevrajului sunt instalate toleranta si dependenta dupa un consum de ani. In cadrul sevrajului complicat pot apare crize epiieptice simptomatice. Tulburaripsihotice: halucinoza alcoolica Wernicke Apare la scurt tirrp sau imediat dupa consumul de alcool (de la 48 ore la 14 zile). La nivelul aparatului cardio-vascular apare cardiomiopatia. dar din fericire este r. la nivel periferic polinevrite senzitive. se poate continua tratamentul cu medicamente care descresc dorinta pentru alcool (carbamazepina). agitatie psiho-motorie.electrolitic. Dupa remisiunea sindromului de abstinenta. Complicatiile somatice Cele digestive se manifesta la nivelul stomacului cu g". Terapia de substitutie este obligatorie n. Apar confabulatii amnestice care umplu golurile de memorie. tahicardie. intramusculara sau intravenoasa). Este o complicatie redutabila a sevrajului. pancreatite si hepatite cronice sau ciroze.oiidca cu sau fara supliment de glucoza. in administrare per os. in schimb memoria indepartata este rareori afectata.Manifestarile clinice sunt datorate consumului recent prin labilitate dispozitionala. intr-un interval de 12-24 de ore se manifesta cu anxietate. Li cateva ore de la oprire apar tremuraturi ale extremitatilor. Se manifesta prin aparitia halucinatiilor auditive pe fondrl chritatii constiintei. dizartrie. vitamino terapia (in special vitamina Bl). Tratamentul Pentru intoxicatia acuta cu alcool etilic nu exista tratament specific. in ciuda faptului ca recaderile sunt extrem de frecvente. sustinerea functiilor vitale. ulcere. hipoprofrinemie. Se asigura mentinerea echilibrului hidro. auto sau heteroagresivitate. terapia substitutiva si a complicatiilor psihotice (antipsihotice in cazurile cu productivitate perceptuala si agitatie psihomotorie marcata). La nivelul sistemului nervos central poate apare atrofie corticala in special cerebeloasa. hipoglicemie. stare de anxietate. facilitarea comunicarii. permeabilitatea cailor respiratorii. cazurile cu sevraj etilic si se poate face cu Denzodiazepme (diazepam sau iorazepam. Sevrajul alcoolic reprezinta o urgenta psihitrica datorita riscului vital pe care il are. Se datoreaza consumului cronic de alcool si in cantitati mari. halucinatii auditive. hipoprosexie. tulburari de consii nta de tip delirium. Pot asocia idei delirante congruente cu tematica halucinatorie.

schizofrenia. fiind chemate sa faca mai clara notiunea de contact vital cu realitatea". confuzici si. Caracterul comun al tuturor formelor clinice este evolutia spre dementiere. in schizofrenie sunt incluse entitati clinice ilustrate prin tulburari ale comunicarii.). intermitenta sau remitenta a carei expresivitate clinica complexa si polimorfa are drept caracteristica esentiala disocierea autista a personalitatii (Predescu V. Termenul provine de la Schizein . Ea se caracterizeaza prin alterarea gandirii. in 1927 Minkowski a suprapus schizofrenia peste notiunea de "pierdere a contactului individului cu realitatea". . Jasper in 1913 elaboreaza o suita de principii metodologice care completeaza observatiile clinice ale scolii Kraepeliene si anume: principiul descriptiei. maniacale si de obnubilare si evolutia spre dementa. principiul explicatiei cauzale si principiul comprehensibilitatii pe care le publica in tratatul sau "Psihopatologie generala".minte. fara fenomene acute. acreditata cu o sumbra semnificatie psihopatologica elocvent psihotica (G. De-a lungul timpului de aceasta afectiune s-a ocupai un numar mare de psihiatrii. Kraepelin preia observatiile lui Morel. precizand ca grupa schizozelor ar cuprinde 3 entitati: schizoidia. H. hebefreniei si dementei paranoide. conform conceptiei sale teoretice. in cele din urma. Bleuler pune Ia baza conceptului de schizofrenie scindarea functiilor psihice. Istoricul conceptului de schizofrenie se impleteste cu cel al principalelor probleme clinice si teoretice ale psihiatriei si mai ales cu cel al dezvoltarii tendintei clinico-nosologice. o "degenerescenta ereditara". fiind socotit fondatorul psihopatologiei moderne. Adaugand la aceste prime constatari observatia ca boala apare la tineri.afectiune psihica cu evolutie indelungata. stuporii. iar Chaslin ca este "masina fara comustibil". cognitiei. senzorialitatii. schizomania. dispozitiei si volitiei. Minkowski spunea ca "metaforele si comparatiile sunt aici mai la locul lor decat definitiile.Kraepelin aprecia ca aceasta afectiune e ca "o orcheslra fara dirijor". Esquirol a deosebit "idiotia dobandita sau accidentala" de cea "innascuta" si a consemnat prezenta stereotipiilor. al dementei. Kahlbaum si Hecker si elaboreaza entitatea nosologica "dementia praecox" care este consituita prin reunirea catatoniei. continua. . Morel introduce in 1852 termenul de "dementa precoce" care era.entitate nozografica centrala.si fren . lonescu). . considerand aceasta entitate nozologica incomprehensibila. Acelasi autor defineste noti'mea de "proces psihic" pentru schizofrenie. durabila si cu evolutie progresiva.a desparti . pe cand altele se cronicizeaza si ca exista "demente" care evolueaza simplu. in locul evolutiei spre dementa. aparitia succesiva si alternanta de stari melancolice. El scria: "Cu numele de dementia praecox sau schizofrenie desemnam o grupa de psihoze care evolueaza cand cronic cand in puseuri care pot sa se opreasca sau sa retrocedeze in orice stadiu dar nu permit o restitutio ad integrum. Bleuler "Dementa precoce sau grupa schizofreniilor". maniei. Claude inhodnce termenul de "schizoza" pentru a reuni in aceeasi categorie toa-e maladiile disociative.CAPITOLUL 7 SCHIZOFRENIA Schizophrenia cunoaste o multitudine de definitii din care amintim: . care nu apare in alta parte". afectivitatii si relatiilor cu lumea din afara avand un aspect specific. Opera lui Kraepelin a influentat conceptiile Iui Bleuler care in 1913 definea dementa precoce sau schizofrenia ca fiind compusa "dintr-o serie de tablouri clinice a caror cararferistica comuna este o distructie a coeziunii interne a personalitatii psihice cu alterarea predominanta a vietii afective si activitatii". In 1911 a aparut monografia lui E. comportamentului. Din cele mai vechi timpuri se observase ca unele dintre psihozele acute se vindeca. inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea. In 1874 Kahlbaum publica monografia asupra catatoniei pe care o caracterizeaza ca o boala cerebrala cu evolutie cronica in care survin succesiv tabloul melancoliei. K. Hecker descrie in 1871 hebefrenia pe care o caracterizeaza prin debutul la pubertate.

de referinta: considera ca anumite gesturi. tradusa prin incoerenta ideo-verbala. Semnificatia diagnostica a halucinatiilor poate fi inalta pentru halucinatiile auditive. etc. Ionescu). El se caracterizeaza prin reducerea manifestarilor motorii pana la rigiditate catatonica sau stupor catatonic in care manifestarile motorii sunt anulate. Conditii favorizante de aparitie le reprezinta perioada de armata.det iansatoare de simptome pozitive. pierderea asociatiilor. largirea spatiilor ventriculare mai ales la barbati asociata cu simpiomele negative. in acest ultim aspect ele nu au semnificatie diagnostica. Manifestarile halucinatorii sunt pseudohalucinatiile sau halucinatiile propriu-zise care pot aparea la nivelul oricarui analizator. ipoteza GABA-ergica datorita diminuarii neuronilor GABA. ipoteza disfunctiei seroioniuei. iar trecerea la psiliozn exprimata ca un esec al acestei aparari. controlate de forte straine (xenopatice). introduse in propriul psihism. calitaatile pacientilor.hiperactivitate dopaminergica mezolimbica . Ipotezele neurochimice cuprind ipoteza dopaminergica . din punct de vedere clinic caracterizata prin semne de disociere mintala. care nu se refera la continutul propriu-zis al intrebarii interlocutorului. Ideile delirante cel mai frecvent intalnite sunt urmatoarele: . Simptomatologia Tulburarile reflecta un exces de distorsionrre a functiilor normale. Modificarile comportamentului constau in dezorganizarea Iui sau comportamentul halucinator delirant. extrase de o forta exterioara. manifestari dezordonate imprevizibile. Toate simptomele enumerate mai sus sunt simptome pozitive (G.de otravire. Comportamentul catatonic poate fi intalnit in schizofrenie. grupuri sau institutii. Semnificatie minima o au halucinatiile hipnagogice si hipnapompice (Ia trezire sau la adormire). stari de agitatie psiho-motorie. Debutul poate fi brusc sau insidios cu faza prodromala care poate dura uneori ani pana la stabilirea diagnosticului. posturi catatonice prin care se adopta sau se mentin pe perioada indefinita anumite pozitii insolite si incomode. in Larousse (lc98) schizofrenia este definita ca "psihoza grava care survine la adultul tanar. sau sunt imperative. . ipoteza fenilciclidmei si a glutamatului. spionat sau inselat.de extractie a gandului: ideile propri' i-au fost scoase. gandire inferentiala (deliranta). expresii mimice.Jung descrie schizofrenia ca fiind o fisura intre constient si inconstient si considera introversia ca un mecanism de aparare.de persecutie: se considera observat. Cele mai frecvente sunt cele auditive . . . Prevalenta in populatia generala este de 1%. influentate. fara scop.raspunsuri "alaturi". . manifestari halucinatorii. Dezorganizarea comportamentului cuprinde acte si actiuni particulare lipsite de scop. Din cauza tipului insidios nu se poate stabili cu exs titate incidenta schizofreniei. olfactive. atitudini. Ipoteze etiologice in aparitia schizofreniei (D. de discordanta afecf'va "i de activitate deliranta incoerenta care. comentarii ii sunt adresate. persoanele abuzate in copilarie. Prelipceanu) ea este intre 18-25 ani pentru barbati si 26-45 pentru femei. intristare) la stimulii ambiantei. Simptomele negative cuprind (G. dar nu ca importanta. aparent neprovocata. vizuale. Ultima ipoteza amintita. care trebuie sa apara pe fondul unui senzoriu clar. experientele izolate de a se auzi chemat pe nume. Ele includ incoerenta ideo-verbala.Aplatizare afectiva .de insertie a gandului: ideile altei persoane au fost inserate. Dezorganizarea gandirii cuprinde urmatoarele elemente ce se pot intalni in cadrul schizofreniei: slabirea asociatiilor. comportament dezorganizat/catatonic. de persoane. gustative. Prelipceanu) Ipoteza neurod^zvoltarii anormale sustinuta de prezenta anomaliilor cerebral-*: modificari ale dispozitiei substantei albe. Exista situatia cand apare insa agitatie catatonica: activitate motorie dezordonata. perioada de maternitate. dar pot fi percepute si ca dialog. circa 40% din cazuri apar la femei peste 40 de ani.de control: convingerea deliranta ca actele sau actiunile Iui sunt dirijate. hipofrontalitatea. .ergici in hipocamp. in general. de obicei cronica. tactile. Ionescu): . suferinta.diminuarea capacitatii de a reactiona (bucurie. in privinta varstei de debut (D. scaderea densi Latit neuronale in anumite arii corticale.voci care ameninta sau comenteaza viata. este cea a vulnerabilitatii genetice. urmarit. . determini o rupere a contactului cu lumea exterioara si o repliere autista". tangentialitate .

Episod unic in remisiune partiala cu simptome negative proeminente.istoric familial de tulburare afectiva .Caplan spune ca schizofrenia este o afectiune severa. dar si iritabilitate. Mai apar aplatizare dispozitionala. . Formele de schizofrenie (ICD 10) Paranoida. . cu episod unic sau continua.sexul feminin .lipsa simptomelor negative sau a dezorganizat^ .buna functionare sociala si profesionala premorbida . Insertia sociala este variabila si in functie de forma de boala. cu o va< etate de evolutii pe termen lung. evolutia continua si indelungata. raspunsul la tratament relativ bun. El poate fi: Episodic cu simptome reziduale intre episoade: .Cu simptome negative proeminente intre episoade.Continuu. unele din ele relativ benigne. . furie brusca. . de a lua o hotarare. cu durata scurta .verbala. . . cu o tematica relativ constanta (perst-cui rie. . asociata cu manifestari halucinatorii congruente cu tematica deliranta: halucinatii auditive care ameninta sau dau comenzi. Ideatia deliranta este persistenta.. scaderea fondului de cuvinte. hebefrenica. de implicare. mentinerea in societate este pastrata timp indelungat. ca si de gradul de dezvoltare a nivelului de trai.putine comorbiditati . catatonica. suspiciune.evolutia fazica a episoadelor si remisiunilor . groaza. in asociere cu varsta de debut care este in adolescenta sau la adultul tanar (15. . intarziate. raspunsuri vagi. Tipul de evolutie poate fi precizat dupa un an de la debutul initial al fazei acute (DSM IV TR).Practice Guidelines redam cateva date demografice si variabile clinice care au valoare in predictia pe termen lung si anume: evolutiile bune sunt asociate cu: .debut acut favorizat de stres .slaba capacitate de deliberare.olcgia psihiatrica.25 ani).Avolitie .varsta tardiva de debut . depresia post-schizofrena.numar redus de episoade. simpla l) Schizofrenia paranoida Schizofrenia paranoida este tipul cel mai comun si cel mai des intalnit in pa. nediferentiata.subtipul paranoid . Bleuler era de parere ca deteriorarea este frecventa dar nu necesara si nu este de acord cu dementa ca sfarsit al bolii. iar halucinatiile si ideile delirante sunt fragmentare.reducerea fluxului si ritmului ideativ. in privinta evolutiei parerile erau diferite.existenta partenerului marital . Evolutia schizofreniei este episodica. K -epelin considera ca schizofrenia are evolutie cronica si deteriorativa. Este forma cea mai usoara sub aspectul severitatii. comportamentul este dezorganizat.Anhedonie .Episod unic in remisiune partiala.Episodic fara simptome reziduale intre episoade.QI crescut .absenta istoricului familial de schizofrenie .prezenta simptomelor predominant pozitive . rez'duala. apare incoerenta ideo. de urmarire). Simptome negative cum ar fi tocirea afectului si perturbarea vointei pot apare dar nu domina tabloul clinic.Episod unic in remisiune completa. cu grad mare de ambiguitate. Schimbarile afective sunt pe primul plan. Dispozitia este inadecvata.lipsa placerii. -Cu simptome negative . Se pare in ultima instanta ca evolutia este influentata de factorii culturali si sociali. Dupa American Psychiatric Association . 2) Schizofrenia hebefrenica Numele provine de Ie Hebe zeita tineretii. are debutul cel mai tardiv.Apatie.Alogie . .

ecomimie. convingerea ca gandurile sale sunt ghicite sau difuzate sau ca forte straine incearca sa-1 controleze. comportamentul este bizar. grimase. halucinatii auditive. Este una din formele cele mai severe. Atitudinile si posturile pot fi mentinute perioade indelungate de timp. pierderea inhibitiei sociale normale. Episoadele cu aceasta simptomatologie pot ajunge pana la intensitatea psihotica cu evolutie tranzitorie. Afectul este inadecvat. rigiditate. Aceasta entitate era sinonima cu schizofrenia de frontiera Borderline. idei sau credinte bizare. aie debut insidios. lipsa relatiilor interpersonale. stare stuporoasa sau agitatie catatonica. 4) Schizofrenia nediferentiata Este forma lipsita de trasaturi caracteristice in care pot coexisia simptome pozitive cu cele negative dar fara predominenta nici unora. Se pot intalni incoerenta ideo-/erbala. Episodul maniacal se caracterizeaza prin stima de sine. bizarerii comportamentale. tendintei de izolare. ecopraxie). detasare fata de lume. Apar fenomene de influenta exterioara. ideatie deliranta fragmentara. iar dintre simptomele negative slaba rezonanta afectiva. chiar si atunci cand sunt pozitii incomode. Tulburarea schizoafectiva de tip depresiv . halucinatii incongruente cu starea afectiva care poate fi depresiv. cu aspect al pacientului rece si distant. hiperactivitate. demisie sodala. Exista tendinta de a ramane solitar iar comportamentul pare lipsit de scop si sentiment. manierisme si grimase. Tulburarea schizoafectiva de tip maniacal Simptomele schizofrenice si maniacale sunt prezente in acelasi timp. 9) Tulburari schizoafective Tablul clinic se caracterizeaza prin prezenta concomitenta de simptome schizofrenice si afective: idei delirante. ritmului si armoniei manifestarilor mo toni.! sau expansiva. cu cel mai bun prognostic si remisiuni de buna calitate. 7) Schizofrenia simpla Esie caracterizata prin simptome negative. Este necesara prezenta in antecedente a cel putin un episod psihotic. metaforica. Poate apare in perioada de remisiune cand pacientii constientizeaza episodul psihotic anterior. lipsa de igiena. 6) Schizofrenia reziduala Se intalneste un ansamblu de simptome negative in ariile: psihomotricitatii cu reducerea amplitudinii. stereotipii le motorii sau verbale. gandire vaga. concentrarea atentiei este deteriorata. detasarii. deteriorarea comportamentului. alimentar sau/si sfincterian. Simptomatologia are intensitate crescuta iar durata este mai scurta. cognitiei prin scaderea ritmului si fluxului ideativ.Denumirea anterioara a fost aceea de dezorganizata deoarece are cel mai inalt grad de incomprehensibilitate. manifestari halucinatorii. excentric. dezinteres pentru propria persoana. circumstantiala. Se pare ca aceasta este forma pe care a descris-o Krtepelin cand a numit schizofrenia "dementa precoce". comportament agresiv. profesionala. sindrom ecopatic (ecolalie. Cea mai frecvent intalnita forma de evolutie este cea recurenta. care se aseamana cu cele din schizofrenie. crescuta. Alte simptome intalnite sunt apatia. dispozitiei datorita slabei capacitati de rezonanta afectiva. apare flexibilitatea ceroasa. cu retragere sociala. 8) Tulburarea schizotipala (ICD 10) Se caracterizeaza printr-un comportament excentric prin tulburari ale gandirii si afectivitatii. energie crescuta. Cauza poate fi secundara medicatiei neuroleptice. familiala. Simptomele intalnite pot fi pozitive sau negative si necesita prezenta tratamentului datorita intensitatii psihotice a fenomenologiei. are cel mai inalt gr?d de. luminatii obesive. tendinta de a se izola. igiena personala devine deficitara. exista tendinta de retragere sociala. Asociaza negativism verbal. lipsa de vointa. 5) Depresia post-schizofrena este caracterizata ea un episod depresiv care poate fi secundar unui episod dc schizofrenie si care mai pastreaza simpome schizofrene. gandire magica. mai ales in cadrul tratamentului cu antipsohotice tipice (clasice). Asociaza perplexitate'si straneitate. invalidare. 3) Schizofrenia catatonica Elementul central il reprezinta perturbarea activitatii motorii intre cele doua extreme agitatie si stupoare. idei de grandoare. progresiv. de lunga durata (ani). alterneaza cu iritabilitatea sau excitatia. scaderea capacitatii de testare a realitatii. bradikinezie. persecutie. supletii si flexibilitatii ideo-verbale.

scaderea interesului si a placerii. tinuta vestimentara a partenerului de viata sunt interpretate ca argumente. Aduna orice intormatie sau argument pe care Ie asociaza si le subordoneaza teme' principale. reflecta deformat realitatea. asociate celor expuse anterior. ceea ce permite mentinerea si functionarea profesionala si sociala in bune conditii o perioada indelungata de timp. anxioase. ideatie de urmarire. Tulburarea deliranta este mai frecvent intalnita Ia barbati. inabordabile la verificari si experiente. Tulburari psihotice acute sau tranzitorii In cadrul acestei tulburari debutul este acut cu instalarea in mai putin de 2 saptamani a unei simptomatologii psihotice: halucinatii polimorfe si idei delirante care isi schimba tema si. Afirma ca persoana respectiva printr-un mod oarecare i-a transmis ca I-a remarcat (de exemplu gest la TV). Cu cat simptomatologia este mai polimorfe si timpul de instalare mai scurt cu atat prognosticul este mai bun. Diferita de tulburarea schizoafectiva de tip maniacal. cu o pozitie sociala deosebita. de insertie a gandurilor. pierderea unei persoane apropiate.Simptomele schizofrenice si cele depresive coexista pe durata intregului episod. impenetrabile la contra argumente. cu pierderea interesului sau a placerii. Simptomatologia se poate sterge in 2-3 luni. ca nu-i este. CAPITOLUL 8 TULBURARI DELIRANTE PERSISTENTE Aceasta tulburate se suprapune peste vechiul termen de Paranoia. intermitenta sau prin episod unic. Tipul somatic: este convins ca sufera de o boala severa sau are un defect fizic care perturba buna lui functionare si solicita o multime de manevre terapeutice. pierderi materiale rapide. expansive. motiv pentru care trece Ia acte de pedepsire pentru ca a fost tradat. gineri) sau persoane straine. A doua etapa este cea in care incearca sa-i raspunda si sa-i spuna ca a inteles semnificatia gesturilor transmise. Evolutia tulburarii delirante poate fi continua. Pot fi suspectate persoana din anturaj (frati. iar prognosticul este bun. Se caracterizeaza prin prezenta ideatiei delirante persistente cu idei aparent plauzibile care se incearca a fi argumentate logic. sun. solicita raspunsuri cu insistenta. Dispozitia depresiva asociaza simptome caracteristice: tulburari de somn. inventie si filiatie. simptomatologia are intensitate mai mica dar o durata mai mare. tulburari perceptuale de tipul halucinatiilor auditive comentative negative care au o intensitate mai mica dar o durata mai mare. pierderea serviciului. au caracter stabil. Personalitatea pe care se dezvolta tulburarea deliranta este de obicei cea paranoidu. modifica comportamentul. cumnati. atitudinile. lucru care poate determina transformarea din persecutat in persecutor. Comportamentul este adecvat temei delirante. drept pentru care scrie scrisori. Tipul de marire. In tulburarile schizoafective prognosticul este mai ban decat in schizofrenie dar mai prost decat in tulburarea afectiva.gustative. Celalalt tip de simptome este reprezentat de fenomenul de furt al gandirii. chiar ideatie suicidará. bradipsihie. Pot apare simptome afective depresive. hipoprosexie. ideatie prevalenta sau deliranta cu continut depresiv. Dupa contirutul delirului are urmatoarele forme clinice (G. halucinatii olfactivo. gelozie. Debutul cei mai frecvent este in a patra decada de viata. Caracteristicile idsihr delirante sunt: pleaca de Ia premize false. indiferent. si poate asocia manifestari de tip depresiv. neconcordante eu realitatea. O alta etapa este cea in care vede ca nu i se raspunde. . Gesturile. tulburari ale apetitului. de grandoare: are coiivigerea ca detine valori materiale deosebite.intensitatea. Compoiiamentul se modifica in sensul ca incepe sa urmareasca sotia (sotul) si poate deveni agresiv. Ionescu): Tipul de persecutie: elementul esential il reprezinta ideea deliranta ca este persecutat de diverse persoane din cauze diferite. Temele principale sunt de prejudiciu. Tipul de gelozie tema centrala a delirului este ca partenerul de viata il inseala si ca are o relatie extraconjugala. Tipul erotoman: asociaza convingerea ca este iubit de o persoana inalt investita. Se remarca un stres asociat inainte cu cel mult 2 saptamani de la instalarea simptomelor: nasterea. incearca sa ajunga in anturajul imediat al persoanei respective.

sindromul neuroleptic malign). hematologice (agranulocitoza). care in acest caz se numeste „depresie". amisulpridul (Solian). trifluoperazina si haloperidolul (disponibil si sub forma dépôt). ca de altfel toate antipsihoticeie sub forma dépôt sunt rezervate in primul rand pacientilor cu complianta redusa sau absenta la medicatia orala. endocrine (hiperprolactiuemia). Asa cum schizofrenia este o afectiune heterogena. de baza in cazul schizofreniei si al tulburarilor din spectrul acesteia. frecventa dupa episoadele acute ale bolii. Anormalitatile dispozitiei se insoiesc de multiple semne si simptome care afecteaza aproape toate domeniile de functionare. cresterea in greutate. Anxioliticele si se dativele (diazepamul. Tulburarile de dispozitie se manifesta prin accentuarea patologica a tristetii. disponibil si sub forma injectabila cu eliberare prelungita). Fiecare dintre ele poate atinge diverse intensitati si determina modificari ale comportamentului si in esenta a activitatii. Dintre antipsihoticele clasice cele mai importante substante sunt clorpromazina. lorazepamul) sunt utile in cazurile cu agitatie psihomotorie). quetiapina (Seroquel). Terapia electroconvulsivanta. Risperidona (Rispolept. Tulburarile dispozitiei sunt conditii frecvente.Tratamentul De la descoperirea efectului antipsihotic al clorpromazinei la inceputul anilor '50 tratamentul farmacologic al schizofreniei si al celorlalte tulburari psihotice a intrat intr-o era noua. constipatie. inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei) sunt necesare in cazul aparitiei unei depresii severe. care in acest caz se numeste „euforie". Este rezultanta tuturor impulsurilor extero. cu o diferenta neta in favoarea celei atipice. este folosita din ce in ce mai rar datorita in primul rand multiplelor medicamente antipsihotice disponibile. Antidepresivele (de exemplu triciclicele. de fond. vedere neclara. parkinsonismul. Tipul de tulburare afectiva este stabilit de prezenta sau . anticolinergice (uscaciunea mucoasei bucale. pe termen lung. Ea oscileaza intre tristete si buci! le. catatonie sau care asociaza simptome afective proeminente terapia electroconvulsivanta poate fi prima indicatie terapeutica CAPITOLUL 9 TULBURARI AFECTIVE (DE DISPOZITIE) Dispozitia (sau starea timica) este starea afectiva generala. intero sau proprioceptive. potential letale si foarte tratabile. de durata cu o intensitate medie. retentie urinara). Medicatia antipsihotica utilizata in schizofrenie este eficicnta si in tratarea simptomelor psihotice care apar in alte boli psihice. carbamazepina. Efectele adverse care pot aparea la pacientii trutati cu antipsihotice sunt: efectele extrapiramidale (distonia acuta. fara diferente semnificative ale eficacitatii asupra acestor simptome intre medicamentele de mai sus. in care pacientii resimt dispozitii anormal de crescute sau scazute. cu o eficienta foarte buna. ziprasidona (Zeldox) si aripiprazoiul (Abilify) sunt cei mai importanti reprezentanti ai antipsihoticelor atipice si sunt folositi pe scara larga pentru tratarea simptomelor psihotice. Simptomele vegetative includ modificari ale somnului. cardiovasculare. se pot folosi in anumite cazuri adjuvante. diskinezia tardiva. Simptomele pozitive ale schizofreniei raspund de ceie mai multe ori repede si bine la tratamentul antipsihotic.si a deschis noi orizonturi in tratamentul schizofreniei. sau prin exagerarea patologica a bucuriei. libidoului si energiei. Este determinata de gradul de adaptare la ambianta. Stabilizatorii dispozitiei (valproatul. in cazurile acute cu simptome pozitive marcate. raspund mai greu si in mai mica masura Ia medicatia antipsihotica. permanenta. olanzapina (Zyprexa). tioridazina. sexuale. cand simptomele psihotice predomina in tabloul clinic. Antipsihoticele se impart in doua mari clase: tipice (clasice) si atipice (de generatie noua). al fazei de stabilizare pentru consolidarea efectului antipsihotic dupa remisiunea episodului acut si al fazei de intretinere. Clasa antipsihoticelor atipice a aparut la inceputul anilor '90 odata cu lansarea clozapinei. adresat prevenirii recurentelor. Tratamentul schizofreniei are in principiu trei faze: cel al fazei acute este adresat fazelor active ale bolii. Flupenthixolul (Fluanxol) si z'iclopenthixolul (Clopixol). considerate marca a schizofreniei. litiul) sunt eficienti in controlul impulsivitatii si comportamentului agresiv. la fel sunt si tulburarile psihiatrice in care pot apare simptomele psihotice. diabetul zaharat si altele. Simptomele negative si deficitele cognitive insa. poftei de mancare. Pe langa tratamentul antipsihotic. akatisia.

pacientul este extrem de comunicativ. in multe cazuri. dar acestea nu apar in absenta dispozitiei expansive si nu persista dupa ce aceasta se remite. dar pot exista si gesturi si actiuni care sa exprime dezinhibitia sexuala. de autovalorizare. maniacul este hiperactiv. reprezentate de euforie sau irascibilitate. vorbeste permanent. Tulburarile dispozitiei se manifesta prin euforie sau. de la accelerare usoara pana la incoeienta ideoverbala. greu de oprit. motiv pentru care este de obicei adus la internare de catre membrii familiei sau comunitatii din care face parte.. Ambele sindroame sunt responsabile de perturbari in capacitatea de functionare si integrare sociala a subiectului. Episodul maniacal (descris dupa Sadock. Ele sunt inconstient sustinute de pacient. Sindromul depresiv reprezinta un set de semne si simptome cognitive. amintirile deruiandu-se cu repeziciune. cat si noaptea. Instinctele sunt dezinhibate. comunica cu usurinta si simte nevoia de a vorbi in permanenta. cat si tulburari ale continutului.A. Aspectul pacientului: mimica este expresiva.J. Memoria pacientului este dezinhibafa. Sindromul maniacal reprezinta un set de semne si simptome cognitive. afective si comportamentale care au ca simptom central euforia sau iritabilitatea. descriindu-se prin dramatism exagerat. Aceasta. in special cardiovasculare. Critica si judecata sunt extrem de deteriorate. se implica in multe activitati pe care nu le finalizeaza atat din cauza tulburarii de concentrare a atentiei. Activitatea se poate dezorganiza sever.) Sindromul maniacal se manifesta prin tulburari ale dispozitiei. vorbeste tare. implicarea in situatii conflictuale cu potential medico-legal. In vorbire observam logoreea. este zgomotos atat ziua. grandiozitate. glume nepotrivite. are sentimentul de energie inepuizabila. flirteaza necontrolat. Apar idei de grandoare. apare fuga de idei de intensitate diferita. Tulburari psihomotorii Prin definitie. Tulburari cognitive Tulburarile perceptiei: in episoadele maniacale psihotice pot aparea iluzii patologice sau chiar halucinatii care sunt pasagere si incadrate de tulburarea de dispozitie. Uneori ideile pot fi delirante care sunt potrivite cu dispozitia. de gelozie. Pacientul se manifesta expansiv. Sadock. Maniacalul deranjeaza anturajul deoarece nu doarme. prin irascibilitate. in procesele gandirii se reflecta fuga de idei. dar si dc pasibili ta tea recurentei. poate sa devina incoerenta. nu se odihneste. La batrani. tulburari cognitive si tulburari psihomotorii. Continutul gandirii se manifesta prin stima de sine intens crescuta. Atentia este afectata. maniacalii neputand mentine concentrarea asupra unei activitati mai muli de cateva minute. Prezenta in viata unui pacient a unui episod maniacal stabileste diagnosticul de tulburare afectiva bipolara. circumstantialitate. Dezinhibitia se manifesta vrecvent verbal. deliruri si . V. impiedica maniacalul sa aprecieze corect consecintele faptelor sale.mai putin frccvent . de intensitatea simptomatologie^ afective. adesea existand negare totala a bolii si incapacitatea de a lua orice fel de decizii organizate sau rationale. tangentialitate. afective si comportamentale care au ca simptom central depresia. motiv pentru care apar situatii cu implicatii neplacute: cheltuieli excesive care nu pot fi acoperite. Pacientul este Iogoreic. fiind atrasi permanent de stimuli nerelevanti. asociindu-se frecvent cu stari confuzionale si complicatii somatice. sindromul depresiv si sindromul maniacal. aceasta hiperactivitate este epuizanta. Depresia si euforia reprezinta simptomele cardinale ale celor doua sindroame afective principale. de durata evolutiei unui astfel de episod. cat si datorita presiunii continue de a fi activ. asociatii prin asonanta. femeile sunt exagerat fardate sau imbracate in culori vii si combinatii neobisnuite. ri. subiectul are o parere exceptionala despre sine. . asociata cu lipsa de discernamant. atitudini familiare.halucinatii. Dezinhibitia marcheaza toate sferele vietii psihice a bolnavului. Gandirea prezinta atat tulburari ale fluxului.absmta episodului maniacal. Pot exista si idei delirante incongruente. bogata. Fluxul ideativ este accelerat. instrainarea unor bunuri pentru suine derizorii sau chiar gratuit. folosirea de neologisme. cum sunt ideile de persecutie. egocentrism intens. nu simte oboseala. putand evolua spre stari de agitatie psihomotorie sau chiar catre furor maniacal. fiind foarte iritat si pretentios. Debutul este acut sau subacut cu euforie sau irascibilitate si cresterea activitatii.

Instinctele sunt alterate: apare scaderea necesarului de somn. dezrhibitie sexuala. iar varsta de debut este intre 15-30 ani. in formele severe insomn < n fiind totala de-a lungul unei perioade mai mari de timp. exacerbat. Se caracterizeaza prin cele 2 tipuri de perturbari ale dispozitiei. sentimente de forta. Tinuta vestimentara este marcata de excentricitati. Activitatea este crescuta cu polipragmazie. Tipuri de tulburare afectiva bipolara Episod actual hipomaniacal Episod actual maniacal fara simptome psihotice Episod actual maniacal cu simptome psihotice Episod actual . Ipoteza monoaminica sustine hiperactivitatea dopaminergica. hiperfamiliaritate. Stima de sine este crescuta. In cadrul tulburarii afective bipolare episoadele expansive sunt mai rare decat cele depresive. Hipomania Reprezinta un grad usor de manie fara sa se asocieze cu halucinatii sau idei delirante. fara nicio limita. perturbarea activitati motorii prin hiperactivitate. culori vii. Mania fara simptome psihotice Se caracterizeaza prin aspectul dispozitiei care este crescuta si poate atinge diverse grade de la buna dispozitie pana la excitatie extrema. hiperactivitate cu polipragmazie. maniacalul mancand mult dar. Debutul este acut sau subacut cu euforie sau stare iritabila. inimica este bogata. Atentia scade in sensul in care se pune problema de a o mentine concentrata asupra unei activitati mai mult timp. grandoare. iritabilitate. Exista pornirea de a cheltui excesiv. pacientul doarme 2-3 '. intreaga viata psihica este marcata de tahipsihie. Imagistica cerebrala arata ca se deceleaza largirea ventriculilor laterali cu atrofie a lobului temporal medial. Pot apare tulburari perceptuale in care aprecierea culorilor este mult mai intensa si mai frumoasa (cplopsii). Dispozitia este crescuta usor. logoree. iritabilitate. Prevalenta este de circa 1% fara diferente intre sexe. de aproximativ 6 luni. Instinctul sexual est•. stridente. in schimb apare cresterea apetitului. care este crescuta constant. debuteaza abrupt si dureaza in medie 4 luni iar episoadele depresive au ciunta mai mare. marcata de culori vii. putere. componentele tirutei sunt nepotrivite. Tulburarea afectiva bipolara Tulburare dc dispozitie care presupune existenta unui episod maniacal in timpul vietii. Primul episod poate debuta la orice varsta. Episodul maniacal din cadrul tulburarii afective se poate intalni sub forma de hipomanie. Apar modificari ale ritmului. trebuinte sexuale exacerbate. Ideatia apare navalnic si se exteriorizeaza prin limby unde intalnim logoreea. o'n cauza hiperactivitatii. manie iara simptome psihotice sau mania cu simptome psihotice. scaderea necesarului de somn. Etiologic (MJ. Viata sociala. Face glume si calambururi contagioase in sensul ca starnesc rasul celoi din jur. nu exista o crestere ponderala. insotite de sentimente de marire. Apar si halucinatii al caror continut este de asemeni congruent cu starea iimica. Creste presiunea d6 a vorbi. afectarea capacitatii de concentrare a atentiei. cresterea energiei si a fortei. fluxului ideativ precum si a coerentei in sensul accelerarii lor: apare fuga de idei. alteori dispozitia poate fi iritabila. dar nu are senzatia de oboseala. eficienta mentala crescuta. familiala si relationala a pacientului este profund perturbata de prezenta sindromului maniacal. fara masuri de protectie. mergand pana la salata de cuvinte unde incoerenta este totala. cu achizitionarea unor lucruri inutile. exista tendinta de a i. Dintre simpfomc le intalnite amintim tulburari de atentie cu imposibilitatea ment inerii concentrarii atentiei un timp indelungat asupra unei activitati. polipragmazie. Tinuta vestimentara esfe inadecvata. dar se pare ca este una diu afectiunile subdiagnosticate mai ales cand episodul expansiv este de tip hipomaniacal. machiajul excesiv. ideile de intensitate psih^tica sunt congruente cu starea de fond: autoapreciere excesiva. mereu in centrul atentiei anturajului. Georgescu) exista o vulnerabilitate genetica demonstrata prin studii efectuate pe copii proveniti din parinti cu tulburare bipolara. socializare marcata. profesionala. bine. depresiva si expansiva.Apetitul este crescut. Mania cu simptome psihotice in cadrul acesH tulburari simptomatologia este centrata pe dispozitia expansiva. are relatii sexuale intamplatoare cu diversi parteneri. Nevoia de somn este scazuta. agresivitate (adesea heteroagresivitate).re.

Tratamentul episodului maniacal -Agentii antimanicali sunt utilizati pentru tratarea pacientilor cu tulburare afectiva bipolara care trec prin episoade maniacale sau mixte.comorbidati somatice: diuretice. s-a decelat scaderea receptorilor 5HT2. varsaturile si afectarea cognitiva. Dintre factorii de risc asociati aparitiei depresiei (D.evenimente stresante .absenta suportului social . hipoprosexie si hipomnezie. cresterea apetitului cu crestere consecutiva in greutate.tentative de suicid in antecedente . preferate celor clasice datorita efectelor adverse neurologice si endocrinologice ale acestora din urma. Prelipceanu) este de 10-25% pentru femei si 5-12% psntru barbati. Terapia electroconvulsivan ta este utila la pacientii cu comportament agitat. Carbamazepina poate avea ca efecte adverse ameteala. impulsivitatea si agresivitatea. cu efecte antiepileptice. oboseala.istoric familial de tulburare depresiva.depresiv usor sau moderat Episoadele expansive au fost descrise anterior iar acum vom face descrierea celor depresive. utilizate si in tulburarea afectiva bipolara datorita efectelor antimaniacale. Drept dovada este actiunea antidepresivelor care inhiba recaptarea serotoninei (SSR V. somnolenta. 5% (Greenfield) care afirma ca prevalenta la femei este dubla fatta de barbati dupa 40 de ani. i iii''1. Tulburarile depresive Elementele esentiale ale episodului depresiv. sedare si caderea parului. Scopul principal este ameliorarea rapida a unor simptome precum agitatia.istoric de episoade depresive anterioare . Evolutia este de obicei cu recaderi. somnolenta. pierderea ponderala.lipsa partenerului marital . Prevalenta variaza in functie de autor (citati de MJ.2 pare sa duca la aparitia depresiei. Prelipceanu) se mentioneaza: . 3) antipsihotieele clasice (haloperidolul. eficiente in special la pacientii cu agitatie marcata. 8% (Levitan). Efectele adverse ale litiului includ tremorul. alaturi de modificarea dispozitiei sunt perturbarea activitatii hipnice. varsaturile si rash-ul. neuroleptice clasice .il vietii individului incadreaza simptomatologia depresiva in tulburarea bipolara. . Prevalenta in timpul vietii (D. ziprasidona si aripiprazolul). Debutul este Ia adultul tanar. din aceasta cauza vom trata episoadele depresive o singura data. Sunt patru clase de medicamente cu efect antimaniacal: l) litiul. clorpromazina).u!sive.1 ('. tratamentul principal ai maniei. Tipuri de tulburare afectiva bipolara (continuare) Episod actual depresiv usor sau moderat Episod actual depresiv sever fara simptome psihotice Episod actual depresiv sever cu simptome psihotice Episod actual mixt in prezent in remisiune Prezenta episodului expansiv de-a lung.. iar lipsa lui duce Ia stabilirea diagnosticului de tulburare depresiva de diverse intensitati. brusc sau insidios. Evolutia este de minim 6 luni urmata de remisiune completa sau partiala.varsta de debut inainte de 40 de ani . dar si posibilitatea asocierii ideatiei sau actelor suicidare. modificarea apetitului. in cazul valproatului si derivatilor acestuia pot apare greata si varsaturile. quetiapina.perioade critice: post partum sau post avortum . scaderea precursorilor de serotonina (triptofan). antihiper. risperidona. f fi ii« grpata. 4) antipsihoticele atipice (olanzapina. Moller). in special la rude de gradul I .sexul feminin . Gsorgescu): 14% (E. Serotonina in cantitate scazuta Ia nivelul fantei sinapti . 2) valproatul/acidul valproic/divalproexul si carbamazepina.consumul de substante Etiologie Ipoteza monoaminica ia in considerare perturbarea a diverse sisteme de neurotransmitatori la nivel cerebral. 6-7% (Robins). greata.

alaturi de depresie. depresia si lipsa interesului si a placerii. Fiecare ins isi exprima depresia printr-un echivalent personal: tristete. Clinica depresiei (descrisa dupa Sadock B. proasta dispozitie etc Exista cazuri in care pacientii nu-si pot identifica acest simptom. Subiectul este pesimist si lipsit de speranta. in afara de cele t'oua simptome enumerate (depresia si lipsa interesului si a placerii) pe care pacientul le poate relata spontan sau in urma intrebarilor. depresia este persistenta. cu gesturi reduse.. pasiuni anterioare. Un alt neurotransmitator Ia care se face referire este dopamina. Ipoteza neuroendocrina se bazeza pe cresterea cortizolului care asociaza diminuare unor hormoni reglatori la nivel tiroidian. in schimb prezinta asa-numitele „echivalente depresive" de aspect omatoform (dureri. Anumite trasaturi ale peisonalitatii pot fi amplificate de depresie si pot masca tabloul depresiv care poate lua o „fatada" isterica (la personalitatile cu trasaturi histrionice). functiile cognitive si somatice si care are ca simptom cardinal depresia. Tulburarea dispozitiei se manifesta prin prezenta simptomelor sindromului depresiv. Amintirile sunt afectate de dispozitia depresiva. anxios-hipocondriaca (la persoanele anxioase) etc. acesta afirmand ca nu mai poate citi. umilintele) in timp ce realizarile sunt minimalizate. de placerea de a trai. Frecvent. indiferent cat de placuta era inainte. pacientul evocand in special evenimentele neplacute din viata (esecurile. viata sexuala si.) Sindromul depresiv reprezinta un sindrom complex care afecteaza dispozitia. de aparitia bolii. reprezentand entitatea cea mai frecventa. in ultima instanta. Depresia este greu de diferentiat de tristetea normala. Memoria este perturbata: scade capacitatea de fixare a informatiilor. suparare. „blocata". simptom care este de cele mai multe ori incriminat de bolnav. disperare. La nivelul perceptiei apar tulburari cum sunt cefaleea si tulburarile de aspect somatoform (dureri nesistematizate). din trei in trei. perioada in care subiectul se concentreaza evident greu asupra discursului. Aspectul depresivului poate sa fie normal in depresiile usoare. fenomen in stransa legatura cu tulburarea atentiei. ovarian. Clinic. incepand de la 100). Investigarea atentiei pune in evidenta scaderea capacitatii de concentrare. umerii coborati. Sadock V. Lipsa interesului si a placerii. In depresiile medii si severe apare asanumitul facies depresiv.J. Uneori subiectul poate sa fie nelinistit sau chiar agitat. este al doilea simptom important al sindromului depresiv. Antidepresivele noradrenergice care blocheaza recaptarea noradrenalinei sau antidepresivele care au actiune inhibitorie pe autoreceptorii de tip alfa 2 au efecte in trata mentul depresiei. Tulburarile cognitive Functiile cognitive in depresie stau sub semnul inhibitiei. Halucinatiile (auditive si vizuale) apar in depresiile de intensitate . arsuri in diferite regiuni ale corpului) care mascheaza celelalte semne si simptome ce alcatuiesc sindromul lepresiv.Noradrenalina este incriminata si ea in etiopa" jgenia depresiei. in patologia psihiatrica depresia se poate intalni ca simptom. durere morala. relatiile intrafamiliale. Apare tendinta de a se izola si in acelasi timp scade dramatic capacitatea de comunicare. la examenul psihiatric se mai pot depista o serie de semne si simptome adiacente. este exprimat prin lipsa placerii pentru orice activitate. Tulburarea de concentrare a atentiei se poate evidentia si in timpul examinarii. obsesiv-compulsiva (la persoanele cu trasaturi obsesiv-compulsive). sindrom sau boala. nu poate urmari emisiunile TV sau nu poate sa duca la bun sfarsit activitati cotidiene simple care necesita concentrare. pacientii se plang de scaderea memoriei de fixare (memoria recenta).A. Se pot administra probe simple de evaluare a atentiei (numaratoarea inversa. Ipoteza genetica se bazeaza pe studiile care arata ca df"resia se intalneste de 2-3 ori mai frecvent la rudele de gradul I ale pacientilor cu depresie. al incetinirii si al sentimentului de ineficienta. fruntea incretita. pentru ingriiirea personala). Acest fenomen este cunoscut sub numele de bradipsihie. cu o mimica ce sugereaza tristetea. Dispare interesul pentru oricare aspect al existentei (succesul profesional. nu se modifica in functie de factorii externi si nu poate fi controlata de pacient. Expresia clinica a sindromului depiesiv este strans legata de tipul de personalitate premorbida. cu atat mai mult cu cat Majoritatea pacientilor incearca sa lege trairea depresiva prin existenta unor evenimente psihotraumatizante in antecedente. Spre dersebire de tristete.

pacientul se simte vinovat in mod absurd pentru starea de neputinta in care se afla. saracit. aparand cu precadere: . sunt reprezentate de inapententa sau ceva mai rar. Tulburari psihomotorii La nivelul activitatii exista doua modificari importante ale activitatii: retardarea psihomotorie si nelinistea sau agitatia psihomotorie asociate de obicei cu anxietate. sasi desfasoare normal activitatea. Somnul este superficial. se considera „un nimeni si un nimic". de lipsa de putere. Exprimarea verbala este lenta. „viata nu merita traita" etc. cu cosmaruri. Tulburarile de apetit alimentar. de cresterea apetitului. Cel mai frecvent simptom intalnit este retardarea psihomotoric. cu perioade de latenta intre intrebare si raspuns. lipsita de spontaneitate. . greu de diferentiat de fatigabilitatea prezenta in afectiunile somatice severe. • Continutul gandirii este monoton. neodihnitor. Episodul depiesiv usor (ICD 10) . Retardarea extrema se manifesta prin stupoare (catatonie) depresiva. Depresia poate avea urmatoarele comorbiditati: anxietate si atacuri de panica. centrat pe suferinta actuala sau pe evenimentele care nu i-au facut placere. sa se deplaseze sau sa rezolve activitati cotidiene. de nedepasit. ia hotarari cu dificultate datorita neincrederii in propria judecata. in depresiile psihotice ideile de vinovatie sunt delirante. insomnia sau hipersomnia. greu de sistematizat si de expus.psihotica si sunt cel mai adesea congruente cu dispozitia depresiva. Toate sistemele de clasificare includ acest simptom ca un criteriu de diagnostic datorita importantei lui diagnostice si predictive. • Tematica ideativa este depresiva. neclare. care in depresiile severe poate lua aspecte dramatice. Fatigabilitatea este resimtita ca stare de oboseala. vorbirea este lenta. alteori sunt planuri specifice de sinucidere. ultimele fiind cele mai frecvente si mai specifice pentru episodul depresiv major. stare in care activitatea motorie a subiectului este practic anulata. subiectul depresiv afirma ca se simte „epuizat fizic". iar in 15% dintre cazuri pacientii se sinucid. cat si de continut: • Ritmul ideoverbal este incetinit. Depresivul afirma ca ii este greu sa se spele.). „bolnav" in sensul somatic al cuvantului. Activitatea cea mai simpla sau cel mai simplu gest devine o povara. Insomnia amplifica tulburarea functionarii sociale prin accentuarea fatigabilitatii si a tulburarilor de concentrare. si anume ca aceasta ar putea indica anomalii concomitente Ia nivelul cailor de transmitere si structuri ale creierului legate de sistemul dopaminergic.idei de sinucidere: in cele mai multe cazuri sunt ganduri recurente despre moarte („ar fi mai bine sa mor". insomnii mixte. In urma unor cercetari recente se considera ca retardarea psihomotorie ar putea avea semnificatie fiziopatologica. De altfel. Se considera ca depresiile cu inhibitie psihomotorie raspund mai bine la tratamentul cu antidepresive triciclice si la terapia electroconvulsivanta. pacientul considerar. iar efortul pe care pacientul il face este resimtit mult mai puternic de catre acesta decat cel efectuat inainte de instalarea depresiei. Traieste totul ca pe o povara extrema. scaderea autostimei: pacientul se simte incapabil sa traiasca. reflectand incetinirea ritmului ideativ. chiar usoare. isi considera viata un esec si pe sine ca fiind lipsit de calitati. Inapententa conduce la scaderea in greutate.idei de neputinta si de devalorizare. Cresterea apetitului se intalneste de obicei in depresiile cu trasaturi atipice. Retardarea se manifesta la nivelul activitatii motorii: miscarile sunt lente. in aceasta din urma forma subiectul se trezeste cu cateva ore inainte de ora obisnuita si nu readoarme. pentru ca este „o povara pentru familie". Lipsa energiei sau fatigabilitatea este unul dintre simptomele cele mai nespecifice ale depresiei.du-se vinovat in mod aberant pentru catastrofele familiale sau mondiale etc. timpul necesar raspunsului motor este prelungit. are sentimentul de „ganduri incurcate". suicidul. . alaturi de hipersomnie. subiectul isi organizeaza cu dificultate ideile. Pacientul este indecis. cat si insomnii tardive. La nivelul gandirii apar atat tulburari de forma. Viitorul este privit cu pesimism si lipsa de speranta. abuzul de substante frecvent alcool. Pot exista atat insomnii de adormire.idei de vinovatie: sunt de obicei delirante.

Debutul apare la adultul tanar si are evolutie indelungata care alterneaza cu intervale de dispozitie normala. stari care nu sunt in concordanta cu evenimentele traite de pacient. Intensitatea simptomatologiei are aspect subclinic ceea ce face dificil diagnosticul. modificarea apetitului cel mai frecvent inapetenta. care evolueaza minim de 2 saptamani. de episodul depresiv mediu cu simptome somatice care au intensitate mai mare. Sustinerea diagnosticului de distimie se face pe durata simptomatologiei de cel putin 2 ani. dar s. tulburari ale somnului cel mai adesea insomnii. reducerea elanului vital. halucinatii olfactive cu miorosuri dezagreabile. dificultati in indeplinirea activitatilor profesionale.Este valabil doar pentru primul episod. il batjocoresc. iar durata unui episod este intre 3 si 12 luni. Tulburarea depresiva recurenta Iu aceasta afectiune varsta de debut. Apare bradikinezie pana la stupoare. agitatie psihomotorie sau lentoare marcata. Si aici discutam de episodul depresiv mediu fara simptome somatice. incapacitatea si cu halucinatii auditive: comentative negative care il acuza. Formele de distimie se clasifica dupa varsta de debut: Forma precoce are debutul pana Ia 21 de ani. sociala si familiala. nu se mai pot bucura de lucruri care inainte le faceau placere. Acest episood presupune prezenta sindromului somatic. scaderea capacitatii de concentrare a atentiei. severitatea. dispozitie depresiva. Tulburari persistente ale dispozitiei Ciclotimia Se caracterizeaza prin alternarea unor stari de depresie cu episoade hipomaniacale. in cazul asocierii de simptome de tip somatic luam in discutie episodul depresiv usor cu simptome somatice care au intensitate variabila si localizari multiple. Tulburarea ?pare mai frecvent la femei. Tratamentul episodului depresiv . Remisiunile suut complete iar perioada interepisodica este de buna calitate. Distimia Se defineste ca fiind o tulburare a dispozitiei depresiva persistenta manifestata printr-o stare de tristete. cu greutate in initierea unor actiuni. Episodul depresiv mediu sau moderat Simptomele au un grad mai mare de severitate. Forma tardiva in care debutul apare dupa 21 de ani. Orice activitate pare un obstacol de nefrecut. negatia. Apar invalidarea profesionala. memoria este afectata prin scaderea capacitatii de fixare a informatiilor. Se manifesta prin fatigabilitate crescuta aparuta precoce. Simpotomatoiogia descrisa se incadreaza in episodul depresiv usor fara simptome somatice. saracia. fatigabilitate precoce. riscul suicidar. Cenestcpotiile sunt prezente mai ales la nivelul capului. culpabilitatea. mai frecvent la femei. Se caracterizeaza pim aparitia invalidarii sociale si familiale. Episodul depresiv sever cu simptome psihotice Simptomele depresive sunt asociate cu ideatie deliranta cum sunt ruina. il condamna. Episodul depresiv sever fara simptome psihotice Simptomele depresive sunt elocvente si se materializeaza prin: sentimente de culpabilitate. iar evolutia este uneori indefinita. Dureaza minim 2 saptamani si evolueaza prin pierderea interesului si a placerii. numar crescut de organe afectate. durata si frecventa episoadelor depresive sunt variate. cu un numar mai mare de simptome. in medie 6 luni. cefaleea este frecvent incriminata. devalorizare. iar initierea unei activitati este foarte dificila. Cel mai des debutul este in a 5-a decada de viata. Perioadele de boala se intercaleaza cu perioade de afectivitate normala.

. retentie urinara. este difuza. apeleaza frecvent la serviciile de sanatate. de cele mai multe ori din clasa celor atipice. inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (escitalopram. permanent. diaree. Terapia electroconvulsivanta este rezervata cazurilor cu simptomatologie severa (agitatie sau stupor marcate. dar nu este important elementul traumatizant ci importanta este semnificatia care i se atribuie acestuia. Pacientii cu tulburari anxioase. sertralina. au debut lent si se dezvolta clinic in mod treptat. senzatie de conscricue toracica. ciomipramina. paroxetina. Aceste tulburari pot fi declansate de evenimente imediate. parestezii (amorteli). anticolinergice sau efectelor la nivelul sistemului nervos central (anxietate. Au perioade de constitu re. doxepina). in depresia usoara indicatia terapeutica este psihoterapia. simptome psihotice). anticipeaza un pericol inexistent. Tratamentul se adreseaza astfel episoadelor acute. Nu ating nucleul personalitatii. care prezinta un grad mare de generalizare. arai trip ti lina. la care se poate asocia un tip de psihoterapie (cele mai bine rezultate sunt obtinute cu ajutorul terapiei cognitiv-comportamentale). in special cu atacuri de panica. sedere sau crestere in greutate. Medicamentele antidepresive sunt grupate in mai multe clase in functie de mecanismul de actiune: triciclice (imipramina. Depresia moderata-severa se trateaza cu antidepresive. iar dupa remisiunea acestora prevenirii recaderilor si recurentelor bolii. senzatia de sufocare. crampe abdominale. zopiclon. cardiovasculare (hipoteasiune arteriala ortostatica. transpiratii. mirtazapina). Simptomele apar insidios. Efectele adverse ale antidepresivelor triciclice sunt anticolinergice (uscaciunea mucoasei bucale. midazolam) sau sedativ/hipnotic (benzodiazepine sau non-benzodiazepine). in cadrul desfasurarii nu este alterata constienta. sedare). vedere neclara). sau paroxistic. dar la fel de bine pot necesita perioada de elaborare intre aparitia traum i si instalarea tulburarii. Manifestarile gastrointestinale sunt greata. Riscul de recurenta creste cu fiecare episod.De obicei depresia este o afectiune recurenta. risc acut de suicid sau homicid. Tulburari in care predomina anxietatea Anxietatea este teama difuza fara obiect. efectelor adverse gastrointestinale (greata. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei prezinta risc pentru aparitia disfunctiilor sexuale. si uneori cronica. cresterea aiurii ventriculare). crestere ponderala). Aceasta stare nu poate fi controlata de pacient. de nod in gat. cele de tip respirator se manifesta prin cresterea ritmului respirator. Terapia adjuvanta include medicamente cu efect hipnoinductor (zolpidem. tulburari ce se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: slaba amplitudine clinica. Mai pot aparea tremuraturi. motiv pentru care depresia trebuie considerata o tulburare potential viagera. "lipsita de obiect" si asociata cu un pericol neprecizat. dureri rau arsuri precordiale. Episoadele depresive din tulburarea afectiva bipolara se trateaza cu asocierea antidepresiv ~ timostabilizator. inhibitori ai monoaminoxidazei (fenelzina) sau antidepresive cu actiune duala (venlafaxina. in sensul existentei unui element declansator. la medicatia antidepresiva se adauga un antipsihotic. senzatia de lipsa de aer. palpitatii. organizare si remisiune. uscaciunea gurii. insomnie. Se diferentiaza de frica prin faptul ca aceasta este un raspuns la o cauza cunoscuta („teama cu obiect"). cresterea tensiunii arteriale. CAPITOLUL 10 TULBURARI NEVROTICE CORELATE CU STUESUL SI TULBURAM SOMATOFORME Tulburarile anxi -ase si cele somatoforme sunt incadrate in tulburari de intensitate nevrotica. au o multitudine de perturbari in functionarea sociala si prezinta un risc mai mare peatru abuzul de substante. Ele sunt considerate de sorginte exogena. cefalee. Tulburarile in care predomina anxietatea se pot manifesta cronic. fatigabilitate. in cazul unei depresii cu simptome psihotice. insotita de semne somatice care indica hiper-aclivnatea sistemului nervos autonom. cresterea tranzitului intestinal. Manifestarile somatice asociate intalnite mai frecvent sunt cele de tip cardiovascular: tahicardie. fluoxetina. acut. fluvoxamina). constipatie. senzatia de gol in stomac.

generalizata. .serotonina -GABA .6 (medie-inalta). Se considera ca anxietatea este o consecinta a frustrarii iibidinale.situatii sau obier'e.anxietatea liber flotanta este anxietatea difuza. Zonele cerebrale legate de aparitia anxietatii sunt partea anterioara a lobului temporal. . ale uncusului. Implicarea genetica in tulburarile anxioase arata ca in cateva tipuri exista o relatie. cu o manifestare relativ constanta si putin dependenta de circumstantele de mediu (anxietatea vesnicilor ingrijorati). Tulburarea de panica si agorafobia: transmitere intre generatii.: teoria psihologica.dopamina Reiman et al: focus asupra circuitelor cerebrale.anxietatea stare este legata de o anumita situatie cu durata limitata in timp. dar fiecare are o oarecare relevanta. neliniste. Urmatorul grup ca si frecventa este cel al tulburarilor depresive (17%). pe care o tra ieste cu disconfort. de regula.3-0. Tulburarile de anxietate reprezinta tulburarile psihice cel mai des intalnite.anxietatea fobica (concentrica) se manifesta in prezenta unui "obiect" al fricii. scaderea activitatii in ganglionii bazali. ale nucieului amigdaloid si ale hipocampului. aglomerate. Pentru moment teoria cognitiva a anxietatii a lui Beck reluata de Clark ia in discutie terapia cognitiv-comportamentala in tratarea anxietatii. Apare tendinta de refugiere rapida si imediata. Cannon: fiziologie periferica. piete. Studiile PET arata cresterea metabolismului in lobul occipital. in aceast context evita situatiile ce declanseaza starea. Clark. . cu toate ca. de fapt.Anxietatea se poate intalni in contextul diferitelor tulburari astfel: . bine definite si care in mod normal nu sunt periculoase. asupra oricarui loc din afara casei sau a "onei pe care o persoana o considera sigura: mijloace de transport in comun. Teoriile anxietatii in ultima suta de ani au aparui mai multe teorii ale anxietatii. bolnavii au si atacuri de panica . in USA prevalenta este de 25% din totalul populatiei (barbati 19%.anxietatea anticipativa se refera la un "obiect" al fricii. cand instinctele inacceptabile incearca sa devina constiente. rata de transmitere este intre 0. teama de "tot si de nimic” "teama fara obiect". femei 31%). Freud.: teoria cognitiva Klein & Fink: teoria neurochimica Neurotransmitatorii incriminati sunt urmatorii: . evenimente iminente neplacute. depresie.noradrenalina . dar pericolul reprezentat de stimulul fobie e nesemnificativ pentru ceilalti. Enumeram cateva tipuri de teorii ale anxietatii: James & Lange: teoria fiziologica. Apare comportamentul de evitare care limiteaza viat? sociala a individului. lobul temporal drept. Niciuna nu a gasit o explicatie completa a tulburarii anxioase. .atacurile de panica sunt crize anxioase extreme. . Fobia sociala: contributia genetica este nesemnificativa. Fobii specifice: factorii de mediu si conditionarea sunt mai importante decat transmiterea genetica. frontal drept. Agorafobia Agorafobia este definita ca frica de spatii deschise d">r ea se extinde. etc. etc.anxietatea ca trasatura este o predispozitie durabila a personalitatii. iar cand anxietatea este mare ea creeaza o evitare a mecanismelor defensive: Marks & Gelder: achizitie comportamentala Beck. magazine mari si. Agorafobia poate sa apara izolat. o situatie necunoscuta. reprezentat mai ales de o nereusita. poduri. (National Comorbidity Survey) Tulburarile anxios fobice Sunt grup de entitati clinice ilustrate prin anxietate aparuta in legatura directa cu stimulul fobie .

zoofobia (teama de animale). varsta.obiecte. disproportionat si nejustificat al fricii sale. Teama esie provocata de prezenta si anticiparea unei situatii sau prezentei unui obiect. atacuri . Panica poate sa evolueze in stadii: atacuri subclinice. La persoanele in varsta de mai putin de 18 ani. ia evitare difuza. cu functionarea ocupationala (sau academica) sau cu activitatile sau relatiile sociale. diferite de membrii familiei sau grupul de prieteni. de a fi pus in conditii jenante. Se incearca evitarea situatiilor sociale penibile ca vorbitul sau mancatul in public. Comorbiditatea este frecventa cu simptome depresive si obsesive. Tulburarile anxioase Tulburarea de panica (anxietatea paroxistica episodica – ICD 10) Este o entitate nozografica ilustrata prin atacuri recurente de anxietate severa care au debut brusc. sunt suportate cu anxietate sau suferinta intensa. hidrofobia (teama de apa). Tulburarea cunoaste un grad de agregare familiala. fara legatura cu o cauza aparenta. asociata ru sentimente de incapacitate cu diminuarea performantelor pronsionale. . talazofobia (teama de valuri). fara sa plece vreodata de acasa sau iesind numai cu un insotitor. daca nu. Exista permanent teama irationala de a se afla in situatii sociale nonfamiliare. dar ele sunt putin invalidante. Continutul fobiilor este influentat de cultura. Apare o selectare a participarilor sociale si se relizeaza o glisare intre evitare si izolare de la evitarea discreta redusa la manifestari necesare in public. Debutul fobiei sociale este in copilarie sau adolescenta. durata este de cel putin 6 luni. Evolutia fobiilor este cronica. Agorafobia se asociaza frecvent cu atacul de panica. care poate-lua forma unui atac de panica legat de situatie sau favorizat de situatie. Este prezenta mai ales la femei. inalt investite in plan social sau profesional. cu functionarea ocupationala (sau academica) sau cu activitatile sau relatiile sociale. Relatiile sociale devin restrictive. anticiparea anxioasa sau suferinta in situatia sau situatiile temute interfereaza semnificativ cu activitatea obisnuita a persoanei. Evitarea. animale: aichmofobia (teama de obiecte ascutite . La con:i anxietatea se poate exprima prin plans. Evolutia acestor fobii este in general conica. hematofobie (teama de sange).boli. Fobia sociala Reprezinta teama de a se afla in centrul atentiei unor persoane necunoscute. auesea imprevizibil. de a folosi closete publice („vezica rusinoasa". . Agorafobicii pot sa devina incapabili sa-si paraseasca locuinta. extinsa Ia aproape toate manifestarile. pana 'a la izolare sociala cvasitotala. Pacientul recunoaste caracterul excesiv. Situatia sau situatiile fobice sunt evitate sau. sau exista suferinta marcata in legatura cu faptul de a avea fobia. sau exista suferinta marcata in legatura cu faptul de a avea fobia.asociate. evolutia este continua pe tot parcursul vietii. daca nu. care poate sa ia forma unui atac de panica legat de situatie sau favorizat de situatie. sunt suportate cu anxietate sau suferinta intensa. Si in cazul fobiilor specifice apare evitarea elementelor si situatiilor fobogene. sex. brusc sau insidios. anticiparea anxioasa sau suferinta in situatia sau situatiile sociale sau de performare temute interfereaza semnificativ cu acti vitatea obisnuita a persoanei. cu neajutorare sau umilire. Ele vizeaza cele mai variate aspecte ale existentei: . tanatofobie (teama de moarte). Situatiile sociale sau de performare temute sunt evitate sau. sange. dar ele sunt putin invalidante. Expunerea Ia stimulul fobie produce aproape constant un raspuns anxios imediat. Persoana respectiva recunoaste ca frica sa este excesiva sau nerezonabila.locuri si situatii: claustrofobia (teama de locuri inchise). inmarmurir? sau derobarea din fata situatiilor sociale care implica persoane necunoscute. Expunerea la situatia sociala temiUa produce aproape constant anxietate. Evitarea. Acest comportament are drept urmare invalidare profesionala si sociala. Pot sa debuteze in copilarie (frica de un anumit animal) sau in perioada adulta. shy bladder). umilitoare. „crize".cutite). Persoana respectiva recunoaste ca frica sa este excesiva sau nerezonabila. Fobii specifice (izolate) ICD 10 Simptomul central este reprezentat de fobie care este teama cu obiect. Prevalenta este de 20%. straine. Anxietatea anticipativa se caracterizeaza prin senzatia ca va apare panica. moarte: nosofobie (teama de boala).

Prevalenta atacurilor de panica este de trei ori mai mare la femei decat Ia barbati. dispnee cu tahipnee. o teama proiectata in viitor. generalizata. precum si conduitele fobice. Chiar daca viata pacientului nu este amenintata in timpul unui atac de panica. fara a putea preciza din ce directie poate aparea.. boala. difuza. continua. jena epigastrica. anxietate anticipativa. Atacurile de panica sunt traite dramatic. indiferent de situatie. "liber flotanta". inundatii. Comorbiditatile intalnite in tulburarea anxioasa generalizata sunt: . care nu indeplinesc criteriile de diagnostic nici pentru o tulburare anxioasa si nici pentru o tulburare depresiva. cu oscilatii: ameliorari sau agravari. tahicardie. cu premonitia unui pericol iminent. Legatura cu tulburarile depresive a fost sugerata de cercetarile neurobiochimice care au demonstrat implicarea sistemelor noradrenergic si serotoninergic in ambele afectiuni. . cat si medicale. tahicardie. evitarea locurilor. . tremuraturi. adica evitarea perioadelor de timp. frisoane. incapacitatea de a se relaxa). Apare tendinta imperioasa de a iesi din situatie. Teama de a nu mai trai acelasi tip de stari face sa incerce evitarea ulterioara a situatiei in care s-a produs atacul. tensiunea motorie (agitatie febrila. Pe de alta parte. transpiratii. sau ca va innebuni. sociala si profesionala a subiectului. a „atacurilor de panica" care sunt stari paroxistice de anxietate extrema cu durata limitata de pana Ia 30 de minute si care survin in mod repetat. factori psihotraumatizanti. In afara de cele doua frici. Atacurile de panica sunt. somnul redus sau superficial intregesc tabloul tulburarii anxioase generalizate. Tulburarea anxioasa generalizata Simptomul esential este teama excesiva. adolescenta sau la adultul tanar iar manifestarile apar zilnic. ameteala. Pe parcursul acestei simptomatologii subiectul poate trai experiente de derealizare si depersonalizare si poate sa prezinte agitatie psihomotorie. precum si raspunsul favorabil al atacurilor de panica la antidepresive triciclice si inhibitori specifici ai recaptarii de serotinina. evitarea fobica a unor situatii specifice si agorafobia. Prevalenta este de 5% din populadia generala. dificultati de concentrare). alte senzatii de disconfort somatic. Evolutia este inde'ungata. suprasolicitare. tulburarea este numita uneori neurastenie. Anxietatea este un simptom destul de nespecific cp'c apare intr-o serie de afectiuni atat psihiatrice. anxietatea de asteptare. dureri musculare. respiratie rapida. senzatia pacientului de moarte iminenta traita autentic il determina sa solicite ajutorul la camera de garda a spitalelor de urgenta. Atacurile de panica pot fi precipitate de cafeina sau activatori ai sistemului nervos simpatic (yohimbina. pacientul prezinta tulburari neurovegetative intense: palpitatii. incearca sa-si creeze o "asigurare anxioasa" astfel ca se simt oarecum confortabil numai daca stiu ca pot apela in orice moment la ajutor medical specializat. ingrijorarea este fata de anumite evenimente cum ar fi incendii. datorita manifestarilor dramatice. Aparitia lor poate fi facilitata de oboseala. minim 6 luni.tulburarea de panica. Asociaza destul de frecvent irascibilitate.abuzul sau dependenta de substante in special alcool Tulburare mixta anxios-depresiva Aceasta tulburare descrie bolnavii cu simptome atat anxioase cat si depresive. tremuraturi. iritabilitate. Tulburarea de panica este caracterizata prin aparitia spontana. sentimentul ca se sufoca. cefalee. senzatia de a fi „la capat". intalnindu-se cu o frecventa destul de mare in tulburarile depresive. produc dezorganizarea subiectului care are senzatia ca va muri prin infarct de miocard sau accident vascular. Debutul este in copilarie. pot genera perturbari mari in viata relationala. Astenia si fatigabilitatea. Diagnosticul este folosit uneori in contextul asistentei primare si este folosit in Europa. transpiratii. marijuana). frici bipocondrice. Asteptarea ingrijorata (anticiparea raului. .de panica complete. Atacurile de panica pot aparea si in alte afectiuni psihice. tulburarile neurovegetative (senzatia de „cap gol". gura uscata etc) sunt de asemenea frecvent intalnite. o urgenta psihiatrica.depresia majora si distimia.

impulsuri nu imagini recurente si persistente. . datoreaza efectului fiziologic direct al unei substante (de exemplu. Compulsiile sau ritualurile sunt acte sau comportamente repetitive. impulsurile sau imaginile nu sunt doar ingrijorari excesive legate de problemele vietii reale. ganduri. recunoaste ca gandurile. totusi. verificari) sau ideativ (de exemplu. ganduri. un drog de abuz. spalatul mainilor. imagini sau impulsuri ce apar sub forma stereotipa in mintea pacientului ca intruzive si neadecvate si care produc anxietate sau suferinta marcate. stereotipe care se desfasoara in plan motor (de exemplu. gandurile. care sunt traite intr-un anumi: timp de pe parcursul tulburarii ca intruzive si inadecvate. punere in ordine. impulsurile sau imaginile respective sau sa le neutralizeze printr.un alt gand sau actiune. fie sunt evident excesive. comportamentele sau actele mintale fie ca nu sunt legate in mod realist de ceea ce sunt menite sa neutralizeze sau sa previna. repetarea in gand a unor cuvinte). Persoana incearca sa ignore sau sa suprime gandurile. numarat. impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs al propriei minti (nu sunt impuse din afara. ca in insertia gandurilor). un medicament) sau al unei conditii medicriS generale. Tulburarea nn ' <:. rugaciuni.Tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC) Trasatura esentiala este reprezentata de ganduri obsesive sau acte compulsive recurente. Aceste acte se produc "compensator" si urmaresc sa preintampine sau sa reduca suferinta sau sa preintampine un anumit eveniment sau situatie temuta. Obsesiile sunt idei.

persoana recunoaste ca obsesiile sau compulsiunile sunt excesive sau nerezonabile. daca individul anticipeaza faptul ca nu va fi capabil sa faca fata solicitarilor sau ca nu va putea satisface cererile iara a pune in pericol alte scopuri pe care le urmareste. dar provenite din surse la fel de verosimile (in acest caz subiectul e capabil sa raspunda dar nu-si da seama ce anume i se cere). daca persoana acorda o anumita semnificatie eventualelor esecuri pe care le poate suferi: in cazul in care nu-si da seama de consecintele inadaptarii sau acestea nu-1 afecteaza. Evolutia este continua. . dificultati in luarea unei decizii. Simptomatologia de retraire si evitare dureaza mai mult de o luna.ea poate sa-si modifice starea de stres fie prin evitarea situatiilor stresarite. in situatii de incertitudine. Poate fi legata de.teama de un pericol potential pentru care efectueaza ritualuri obsesive pentru a indeparta riscurile sau pericole imaginare. fie datorita unei informatii neclare sau contradictorii. supraincarcarea cu sarcini multiple si in conditii de timp.citat de Gorgos). anticipand consecintele . pot provoca suferinta pacientului. s-a constatat ca reducerea solicitarilor sau limitarea posibilitatilor de expresie devin pentru unele persoane la fel de stresante ca supraincarcarea cu sarcini pentru altele. el nu traieste sentimentul amenintarii si nu este stresat. 5.Obsesiile sau compulsiunile cauzeaza suferinta marcata. 6.ta este de 2-3% din populatia generala. 3. acte obscene. Dezechilibrul dintre solicitari si capacitatea de a le raspunde adecvat . exista continuu teama de a nu provoca o actiune care sa faca rau unei persoane apropriate (sot. ambiguitatea stimulilor poate da nastere stresului fie datorita lipsei de informatii. Alti autori adauga si alte situatii generatoare de stres psihic: 7. Prevaler. dubitatii. incendii (situatii iesite din comun).D 10) Gandurile sunt sub forma ideilor sau impulsurilor la actiune. poate avea imagini mentale recurente. parinte).persoana se simte stresata . daca insa. TOC . ideile au uneori un continut inutil care implica consideratii filozofice. Reactia la stres sever si tulburarea de adaptare Tulburarile incadrate in aceasta entitate apar strans legate de existenta unor evenimente vitale exceptionale . daca persoana este obligata sa dea in acelasi timp doua raspunsuri incompatibile sau trebuie sa procedeze intr-un mod care vine in contradictie cu propria sa convingere. de restrangere artificiala a posibilitatilor de a raspunde sau in situatia in care este obligata sa ia o anumita decizie (Mc Grath . lipsa de informatie) care impiedica individul sa-si manifeste intreaga gama a posibilitatilor sale. intr-un anumit moment de pe parcursul tulburarii. cu ameliorari sau agravari.situatii stresante de mare severitate cum ar fi cataclisme. TOC . straine Eu-lui cum sunt injurii. copil. Comorbiditati frecvente ¿unt tulburarea de panica. lipsa de variatie. De asemeni pot fi incriminate modificari in viata individului ca schimbarile negative ale existentei (pierderea statutului profesional sau economic).cu predcminenta gandurilor si rvminatiilcr obsesive (IC. Acest lucru face ca sa apara indoieli. Asociaza frecvent depresia.provoaca stresul psihic numai in anumite conditii: 1.cu predominenta ritualurilor obsesive in aceasta forma de TOC apar acte compulsive (in special de curatenie) si verificari repetate pentru a se asigura ca nu se dezvolta o situatie potential periculoasa. cu functionarea ocupationala (sau academica) sau cu activitatile sau relatiile sociale uzuale. 2. Debutul este in copilarie sau la varsta aduha iar instalarea simptomatologiei este brusca sau insidioasa. Sunt variabile in continut. 4. fie prin schimbarea opticii asupra solicitarilor (minimalizandu-le). asupra posibilitatilor proprii (reevaluandu-le) sau asupra consecintelor. consumul de substante (in special alcool). in acest fel tensiunea acumulata se incearca a fi diminuata. Evenimentul este retrait in vise si prin gandurile din starea de veghe (flashback-uri). accidente. daca are Ioc o suprasolicitare (cantitativa sau calitativa) sau o subsolicitare (monotonie. manifestari depresive. consuma timp (necesita mai mult de o ora pe zi) sau interfereaza marcat cu activitatea obisnuita a persoanei.

contexul social are un rol fundamental in reactiile la situatiile stresante. rigiditate. paloarea. cat si interactiunea continua a individului cu astfel de factori. Pacientul incearca evitarea stimulilor evocatori ai traumei: oameni. r alinatii spre violenta. Tulburarea de stres post-traumatic Aceasta entitate clinica contine un raspuns intarziat sau prelungit la un eveniment sau situatie stresarta. incapatanare. In acest' fel se poate vorbi de posilrlitatea participarii individului la dezvoltarea propriului nivel de vulnerabilitate. 6. 5. Vulnerabilitatea se refera la punctul slab al unei persoane.Weits citat de Manea 2000. in plina sanatate. chimici sau biologici (boli somatice) care scad rezistenta adaptativa a organismului (inclusiv in sfera proceselor psihice) . Reactia imediata este ilustrata prin perplexitate. Are loc retrairea evenimentului psihotraumatizant in plan ideativ. iar un rol importrnt il joaca vulnerabilitatea individuala si capacitatea de a face fata evenimentelor. Se instaleaza o incapacitate de a reactiona congruent cu situatia. dupa agresiuni severe fizice sau mentale ce pun in pericol viata pacien'ului. De remarcat ca o importanta deosebita o reprezinta vulnerabilitatea persoanei. etc. exista deosebiri nete intre conditiile naturale si cele de laborator de producere a stresului psihic. 3. tahicardia. disperare. Aceasta dubla interactiune evidentiaza dimensiunea temporala a vulnerabilitatii . etc. hiperhidroza (transpiratiile). Cand impactul evenimentelor traumatice depaseste "pragul de toleranta" corespu zator nivelului de vulnerabilitate al unui individ apar tulburari in sfera psihicului. etc. perceperea de catre subiect a unei amenintari reale sau imaginare (inclusiv a integritatii fizice). impulsivitate. 14. tendinte interpretative pe un fond de susceptibilitate crescuta. perturbari de catre agentii fizici (termici. 2. imaginativ. zgomot. independent de un anumit cadru particular. Manifestarile neurovegetative asociate sunt palpitatiile. o teama terifianta. situatii. vibratii. Appley si Trumbull citati de Manea evidentiaza la randul lor faptul ca: 13. cultural. vulnerabilitatea nv mai este o trasatura stabila. de autoafirmare. agresivitate.). aparitia unui obstacol (bariera fizica sau psihologica) in calea activitatii sale. Durata episodului este de ore sau zile. flashback-uri.ve si fobice. depresie. Toti indivizii au un nivel propriu mai mult sau mai putin ridicat de vulnerabilitate. Ea apare Ia individ far« nici o alta tulburare mentala aparenta. emotivitate crescuta. 9. dezorientare si fuga. presiunea grupului social (favorabila in exces sau nefavorabila) generatoare a temerii de esec. Reactia acuta la stres Este o tulburare tranzitorie de severitate semnificativa. stresul psihic poate fi mai bine inteles ca interactiune a subiectului cu situatia stresanta. intr-o acceptiune universala. exista un numar de trasaturi de personalitate care favorizeaza vulnerabilitatea la stres: 1. 12. acute sau de lunga durata. la acea parte a sa caracterizata printr-o sensibilitate crescuta Ia influenta evenimentelor externe. izolare sau sentimentul restrangerii libertatii si contactului social. 11. in relatiile cu ceilalti.in sensul strict cronologic si in sens istoric (in relatie cv caracteristicile unei epoci istorice). astfel. tendinte obse. dorinte. tendinte pronuntate egocentrice. care caracterizeaza un individ intreaga viata.). Tranzitor apare sentimentul de ireal si stranictate cu depersonalizare si derealizare. avand de fapt o sensibilitate crescuta la manifestarile celorlalti. discutii. trebuie sa se ia in considerare si "conditiile interne" ale subiectului (stari de motivatie: trebuinte. 4. in determinarea gradului de vulnerabilitate al fiecarui individ suit luate in considerare atat influenta factorilor biologici. 10. stare de oboseala fiziologica sau patologica. pe "re el insusi ii poate influenta. Persoanele cu trasaturi nevrotice sau cele suferind de o simptomatologie nevrotica prezinta o reactivitnte crescuta. resimtita ca un sentiment de frustrare.8. psihologici. pe un fond psihic anxios. Totusi. aspiratii. 15. Si aici vorbim de persoanele care au fost participante sau martore la un eveniment traumatic care a dus la .

Comorbitati: tulburari depressive. persoane sau locuri care evoca amintiri despre trauma. prin care optram. relatii interpersonale perturbate (conflict marital). inclusiv acelea care apar la trezire sau in cursul intoxicatiilor cu substante. Apare perturbarea activitatii profesionale si sociale. acte suicidare. In forma cu debut tardiv apar manifestari dupa 6 luni de la situatia traumatizanta. Debutul si sfarsitul sunt de obicei bruste. Debutul poate fi la orice varsta si este ocazionat de situatii stresante.senzatia de predestinare restrictiva a viitorului. Asociaza manifestari neurovegetative. afisarea aspectului "la belle indifference". fiind considerata o cauzalitate psihologica. de ceilalti. S-a renuntat la termenul de isterie datorita conotatiilor disociative pe care 1-a capatat de-a lungul timpului. Se. conversie. imagini sau suferinta marcata la reintalnirea cu orice element care aduce aminte de cele intamplate (locuri. reducerea activitatii hipnice. Comorbid apare dispozitia depresiva. de a cunoaste.eforturi de a evita ganduri. oameni. de afectare emotionala. Aceste tulburari par a fi in legatura cu evenimente traumatizante. Mai apar un polimorfism simptomatic. tulburari disociative. sentimentul incapacitatii de a face fata sau de a planifica viitorul. adica atitudinea detasata fata de situatia pe care o reclama. Apar tulburari de conduita cum sunt comportamentul agresiv. senzatiile (selectate) prin care ne orientam si controlul miscarilor prin care executam. scade dorinta de a trai. Amnezia este centrata pe evenimente traumatice. Stimulii evocatori declanseaza manifestari anxios-fobice. Este determinata de existenta unui eveniment stresant de viata sau o schimbare majora (cel mai frecvent este imigratia dintr-o tara in alta sau de la sat la oras). comportament dissocial. tocire emotionala. de a iubi. anxietate. Scade capacitatea de rezonanta afectiva. Se manifesta prin pierdere partiala sau completa a unei integrari normale intre amintirile trecutului. neajutorare sau oroare alaturi de senzatia de irealitate. Forma evolutiva poate fi acuta cu durata de evolutie sub 3 luni sau cronica cu evolutie clinica peste 3 luni. Trairea acestui moment a fost marcata de fiica intensa. detasare de alti oameni.eforturi de a evita activitati. disocial. iar simptomele se remit la sugestie (MJ. Ulterior apar cosmaruri. sau a implicat o amenintare a integritatii fizice proprii sau a altora. halucinatii si episoade disociative de flashback. Elemente importante sunt predispozitia si vulnerabilitate individuala cu o semnificatie mult mai importanta pentru aceasta tulburare decat pentru celelalte din aceasta categorie. stresante si este variabila.decesul sau ranirea grava a lor sau a altora. Pacientul tinde sa evite in mod persistent expunerea sa la elemente traumatice asemanatoare prin: . diferita de la un moment la altul. . cu probleme si evenimente stresante sau relatii perturbate. iar formele cronice cum sunt anestezia sau paralizia se pot dezvolta daca debutul este asociat cu dificultati interpersonale. Apar elemente depresive cum sunt reducerea sau pierderea elanului vital. de la un interlocutor la altul. exista permanent teama reeditarii retrairii initiale. . Georgescu). Alte caracteristici intalnite in aceasta entitate sunt: durata manifestarilor este corelata cu persistenta problemelor individului pe care le recunoaste sau le ignora. Pacientul resimte experienta traumatica prin iluzii.). . Exista o clara asociere in timp. . sentimente sau conversatii asociate cu trauma. Comorbid apar stari anxios-depresive. nereactivitate la ambianta. conversatii etc. Tulburari disociative (conversie) Aceste entitati au purtat diverse nume pornind de la isterie. Amnezia disociativa Se remarca prin pierderea memoriei pentru evenimente recente importante. anhedonie (lipsa placerii). care interfera cu performantele si functionarea sociala. instaleaza la maxim I luna de la evenimentul stresant. Nu poate fi decelata o afectiune organica. cu risc suicidar.sentiment de detasare sau de instraina«. Unele tipuri de tulburari disociative tind sa se remita dupa cateva saptamani sau luni. Tulburarea de adaptare Se caracterizeaza prin stari de suferinta subiectiva. Evolutia este episodica de la cateva ore la cativa ani iar prevalenta este mai inalta la femei. detasare sau chiar amnezia evenimentului.

Amok in unele zone ale Pacificului. imprevizibila si nemotivata. Se manifesta prin slaba sau imposibila comunicare verbala.abazie cu incapacitatea de a mentine pozitia de ortostatism. Remisiunea este spontana. gastrointestinal. El este ilustrat prin manifestari somatoforme in special gastrointestinale sau genitourinare. Evolutia este de minim 6 luni. Tulburarea de somatizare Este o afectiune clinica ilustrata prin multiple acuze somatoforme.Latah in Indonezia. divinitate. Debutul si evolutia sunt corelate cu existenta unor situatii stresante. cutanat. Este cunoscuta in unele culturi sub denumiri diferite: .Fuga disociativa Se manifesta ca simptom central prin plecarea brusca. asemanatoare cu tulburarea de somatizare. mai estompat. spre locuri cunoscute si semnificative afectiv. Pacientii nu accepta idea unei afectiuni psihice si nu a uneia somatice. Din punct de vedere neurologic aceste persoane nu au modificari patologice Tulburari somatoforine Sunt un grup de entitati clinice caracterizate prin multiple acuze aparent somatice. . dar care are un tablou clinic mai putin elocvent. Durata de evolutie este de ani. Simptomele sunt nespecifice. in acest context individul isi poate asuma o noua identitate. tulburarea histrionica a personalitatii.Posesiunea in Ini! ia. Are un set restrans de miscari. cu pierderea capacitatii de testare a realitatii si impresia ca este condus de alta personalitate. Durata episodului este de zile sau saptamani. deoarece considera ca tratamentele efectuate nu sunt eficace si considera ca simptomele nu au fost corect diagnosticate. Tulburari disociative motorii In aceasta entitate se incadreaza paralizia (partiala sau completa) a unui membru sau a unui parti dintrun membru care asociaza ataxie. mai sters. tulburarea de memorie nu este constientizata. Georgescu) Se manifesta prin pierderea sentimentului de identitate personala. Tulburarea somatoforma nediferentiata Este o entitate clinica reziduala.J. slaba responsivitate senzoriala. Prevalenta mai inalta se intalneste la sexul feminine. Debutul este in adolescenta sau la varsta adulta tanara (pana in 30 de ani). Pot acuza pierderea vederii sau a auzului. lipsite de semnificatie pentru boala invocaia si neconfirmate de investigatiile paraclinice. Afectiuni comorbide sunt tulburarile anxioase. scaderea activitatii motorii la hipokinezie sau akinezie. incoordonare a membrelor inferioare. recurente. solicita investigatii speciale. posturi sau verbalizari. Stuporul disociativ Este in stransa legatura cu existenta in antecedentele imediate a unei situatii psihotraumatizante. Se remarca un grad de perturbare a constiintei. Pacientul solicita o atentie speciala din partea anturajului.Ataque de nervios in America Latina. departe -de domiciliu. . Acest periplu prin cabinetele medicale face sa apara un grad semnificativ de perturbare a activitatii profesionale si sociale. Tulburarea de trc-isa si posesiune (M. inclusiv pentru datele de identificare. astazo. fluctuante care se asociaza cu stari depresive sau anxioase. De mentionat este existenta relatiei temporale cu o situatie conflictuala. Manifestarile clinice aduc totdeauna un beneficiu secundar. . Aspectul in comportament este de normalitate aparenta. spirit. Din aceasta cauza are preocupari intense pentru efectuarea sau repetarea unor investigatii edificatoare. genital. tremor al unui mevbru sau al intregului corp. Se mentine autoingrijirea bazala. cele mai frecvent intalnite sunt aparatele cardiovascular. depresive. Existenta unui luns> istoric de contacte medicale si investigatii multiple contureaza diagnosticul. Pot aparea in aria oricarui aparat sau sistem. Revenirea se face cu reluarea activitatii initiale la acelasi nivel de competenta. . Apare amnezie partiala sau totala pentru trecutul personal. Li realitate analizele au rezultate negative iar pacientii primesc asigurari ca nu exista nici o afectiune somatica. Exista convingerea pacientului ca sufera de o afectiune neelucidata pentru care nu poate ft diagnosticat corect.

Exista caracterul migrator al acuzelor somatoforme. Tratamentul medicamentos are rol secundar. Tratamentul farmacologic include antidepresive (inhibitori selectivi ai recaptarii serc oninei. inhibitori Hectivi ai recaptarii serotoninei) la care se pot asocia anxiolitice. clonnzepam. Ionescu) prin grija obsesiva sau convingerea ferma ca prezinta o boala somatica severa ale carei acuze somatoforme persistente sunt preocupari intense asupra aspectului fizic pentru extremitatea cefálica cu teama aparitiei unor defecte. Preocuparile excesive pentru sanatate fac sa apara perturbarea sau invalidarea activitatii socio-profesionale.comportamentala. diazepam. dar in anumite situatii se impune apocierea tratamentului medicamentos cu antidepresive.ciclice. Sunt ignorate rezultatele negative ale investigatiilor. psihodinamica. Psihoterapia apeleaza Ia tehnici de tip ccgnitiv. cu localizare in una sau mai multe arii corporale. hipnoza). Prevalenta este de 6-7%.Tulburarea hipocondriaca Este o afectiune ilustrata (G. inhibitori de monoaminoxidaza. consum de substante. Tulburarea posttraumatica de stres raspunde la combinatia dintre anxiolitice (clonazepam. cognitivcomportamentala.comportamentala sau hipnoza. care poate determina intretinerea durerii. benzodiazcpine) si psihoterapeutic (comportamentala. Fobia sociala raspunde foarte bine Ia psihoterapia cognitiv. Tratamentul tulburarii conversive este psihofarmacologic (inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei. insa in principiu nu este indicat. antidepresive triciciice. in tulburarea de somatizare trebuie evitate psihotropele. p-blocante. cognitiv. benzodiazepine (alprazolam.comportamental. tulburari de alimentatie. anxiolitice). triciciice. suportiva. cefaleea cu caracter migrator). Cauza durerii poate fi corelata cu situatii conflictuale. Apare neincrederea sau minimalizarea asigurarilor asupra starii de sanatate. Prevalenta este de 10-12%. Produce suferinta si determina perturbarea sau invalidarea activitatii socio. asociaza rate crescute de afectiuni comorbide (tulburari afective. buspirona) si antidepresive (tr. existand convingerea ferma ca este menajat si nu i se spune adevarul despre boala grava pe care o are. si^f-help. psihodinamica scurta). Are in general un beneficiu secundar. benzodiazepine sau p-blocante (de exemplu propranolol inainte de expunerea la situatia fobogena). Evolutia durerii poate fi a-. tulburarile de anxietate intre ele). Tratamentul tulburarilor nevrotice Tratamentul tulburarilor de anxietate se adapteaza in functie de comorbiditatile psihiatrice deoarece patologia v ixioasa. dar si de pe cea a tratamentului farmacologic (antidepresive. de relaxare sau control al respiratiei. Debutul este adesea la tineri. alprazolam. suicid. comportamentala de tip desensibilizare). Tulburarea obsesiv-compulsiva se trateaza cu antidepresive (triciclice. frustrante sau "factori psihologici". tulburari de personalitate.uta cu durata de maxim 6 luni sau cronica cand este de minim 6 luni. Debutul are loc in adolescenta sau la adultul tanar. antidepresive cu actiune duala). . Din cauza riscului de dependenta psihologica. care se repeta in laboratoare diferite. in special Ia femei. familial. hipnoza). iar evolutia este indelungata (minim 6 luni) si fluctuanta. iar la nivelul spatelui se pot confunda cu afectiunile coloanei vertebrale. Psihoterapiile suportiva pe termen lung sau de constientizare sunt eficiente. psihodinamic scurt. inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei). de grup. clonidin* sau buspirona. antipsihotice sau anticonvulsivante. Se da o interpretare anormala a unor senzatii fizice banale. antidepresive) si psihoterapie (cognitiv. antipsihotice. Terapia de expunere este eficienta in cazul agorafobiei. diazepam) iar in functie de comorbiditati anticonvulsivante. Acestea se folosesc doar in perioadele d • depresie acuta si anxietate. Concomitent se face psihoterapie psihodinamica. Anxietatea generalizata beneficiaza de cele mai buae rezultate de pe urma combinatiei dintre farmacoterapie (anxioiitice. fara respectarea organicitatii (de exemplu. fara a putea fi legata de o afectiune organica decelabila.profesionale. blocante de Ca.comportamentala. in paralel se face psihoterapie (hipnoza. orientata catre constientizare. persistenta. Ln cazul fobiilor specifice accentuai cade pe abordarea psihoterapeutica (psihodinamica de dezvoltare a constiintei bolii. cefaleea. Cele mai frecvente dureri sunt cele abdominale. fara diferente intre sexe. cogmiv-comportamentala). Comportamentul este identic cu al unui bolnav autentic. Durerea psihogena Este o entitate clinica ilustrata prin durere severa. Pacientii cu tulburare hipocondriaca pot obtine beneficii de pe urma psihoterapiei (dinamica. Pacientii cu tulburare prin panica pot obtine beneficii clinice de pe urma a multiple terapii.

. loviturile. Pasca). factori psihologici indeosebi la nivelul copilariei. obstinatia. factori educationali. Ei nu se considera niciodata vinovati. 2 . Modelul psihanalitic al tulburarilor de personalitate ar putea fi de iuat un considerare: .caracterele orale ar putea fi corelate cu pasivitatea si dependenta. Dictionarul Larousse caracterizeaza tulburarile de personalitate prin "iritabilitate. factori biochimici la nivelul sistemelor de neurotransmitatori cerebrali. excesiv permisive sau dimpotriva. eventualele aprecieri negative venite din partea colegilor.t defect de adaptare. rivalitate intre scti. Tulburarea de personalitate paranoida Tabloul clinic se compune din urmatoarele trasaturi: o sensibilitate excesiva la esecuri si atitudini neprietenoase. . facandu-l sa se deosebeasca de ceilalti. 3. atitudini educative extreme. R. manifestandu-se prin conduite antisociale si care nu asociaza o culpabilitate constienta". in special hipnozei. indivizii nu se pot adapta Ia cerintele vietii si la normele societatii. Prelipceanu) fara a fi implicat mai mult nici unul din cele 2 sexe. In esenta. Trasaturile de inadaptabilitate sunt stabile.in special in timpul copilariei si dezechilibrul permanent al familiei. "modele comportamentale" parentale alterate. rigide. cu probleme existentiale: saracie. familii conflictuale. carenta afectiva . alcoolism cronic. (V. refuzul de a ierta insultele. Tulburarile de personalitate au fost cunoscute o perioada indelungata de timp sub numele de psihopatii. Adresabilitatea la medicul psihiatra e mica deoarece psihopatii nu considera ca au u. mecanismele patogenice derivate din viata familiala ar putea fi: 1 . parinti divortati. nu isi considera comportamentul anormal.incearca sa se adapteze la mediu pe care doresc sa-1 adapteze dupa dorinta lor (D. CAPITOLUL li TULBURARILE DE PERSONALITATE (PSIHOPATIILE) O definitie medicala a personalitatii ar fi urmatoarea: sistem de trasaturi generale si relativ stabile care dcfinesc un anumit individ. Vladuta. Persoanele cu tulburari de personalitate au simptome alloplastice . inradacinate adanc care se manifesta ca raspunsuri inflexibile la o gama larga de situatii personale si sociale. tendinta de a purta ranchiuna permanent. durabile si inflexibile.caracterele obsesiónale ar putea fi corelate cu rigiditatea si indecizia. Freud este cel care va elabora teoria personalitatii. in secolul al XlX-lea francezii Ie numeau dezordini. . Modificarile de comportament nu se datoreaza linei alte afectiuni psihice sau boli organice cerebrale. Actualmente ICD 10 defineste tulburarile de personalitate prin modele comportamentale persistente. Mihailescu) in care sunt inclusi factori genetici. Atitudinile educative neadaptate particularitatilor temperamentale ale copilului pot fi de asemeni nocive.Etiologia nu este elucidata dar se pare ca este vorba despre modelul multifactorial (Lidia Nica Udangiu. . • 4. Prelipceanu). exactitatea.caracterele narcisiste ar putea fi corelate cu exagerarea autostimei. Descrierea acestor tulburari se suprapune peste clasificarile 1CD 10. cunostintelor.caracterele anale ar putea fi corelate cu punctualitatea. prietenilor. 30 de ani mai tarziu in Anglia ele purtau numele de deranjamente mintale.Tulburarile disociative se preteaza psihoterapiei. Exista suspiciunea si tendinta de a . G. isi neaga simptomele si refuza ajutorul medical. Prevalenta in populaaia generala este situata intre 11 si 23% (D. cu cresterea intensitatii sistemului punitiv (matratarea copilului). etc. Aceste tulburari de personalitate apar in copilarie sau adolescenta si se continua in viata adulta. tulburari de personalitate sau chiar afectarea starii de sanatate mintala a parintilor. Predescu afirma despre persoanele cu tulburari de personalitate ca „sufera din cauza societatii dar si societatea sufera din cauza lor". V. Modelsie de comportament care persista sunt inflexibile. impulsivitate si o mare varietate de trasaturi de caracter.

Alte trasaturi asociate: dificultati in relationare. un grad de interpretat i vita te. Au tendinta de minimalizare a consecintelor negative ale . violente. in special heteroagresive. Este mai frecvent intalnita la barbati: raportul este de 3/1 fata de femei. Apare in copilarie sau adolescenta cand tabloul cuprinde urmatoarele aspecte: copiii sunt mincinosi. care nu sunt adecvate situatiei prezente. fara a iua in considerare consecintele. Au o capacitate scazuta de a exprima caldura sau sentimente tandre. manifestari clastice. Ei perturba orele. scoala) si nu se gandesc la consecintele profesionale sau familiale. iar in cazul intemeierii ei implicarea afectiva este minima.distorsiona trairile. consumul de alcool dar si consumul de droguri (in acceptia clasica). Odata cu inaintarea in varsta persoanele cu acest tip de tulburare de personalitate sunt in conflict permanent cu societatea prin violarea legilor. Vin in contradictie cu legea si din aceasta cauza sunt adesea persoanele care populeaza penitenciarele. Prevalenta este mai inalta la barbati. tendinta de autonomie. Tulburarea de personalitate disociata (antisociala) Trasatura esentiala a acestui tip de tulburare de personalitate este diferenta dintre comportamentul individului si normele sociale si morale. din aceasta cauza pot repeta experientele negative si deveni recidivisti. au putini prieteni. Sunt indiferenti fata de lauda sau critica adresate de ceilalti. Au incapacitatea de a invata din experientele negative. pot fi coniderati de anturaj sau familie ca fiind niste persoane mai ciudate. slaba toleranta la frustrare. Desi pot intemeia cu usurinta o familie o mentin cu mare greutate. sau isi intemeiaza cu dificultate o familie. Tipul impulsiv Aceasta tulburare de personalitate se caracterizeaza prin instabilitate emotionala. chiulesc. familial Pentru ei importanta este placerea personala (placerea de a consu na alcool. initiaza farse de prost gust atat profesorilor cat si colegilor. Tulburarea de personalitate emotional-instabila Adest tip de tulburare de personalitate se caracterizeaza prin manifestari impulsive. ei fiind adeptii unor activitati solitare. Tulburarea de personalitate schizoida Se caracterizeaza prin raceala emotionala cu detasare sau afect tocit. asociaza la varste mici fumatul. Au preocupari excesive pentru introspectie si reverie. in privinta relatiilor familiale exista o suspiciune recurenta privind fidelitatea partenerului chiar si atunci cand nu exista motive care sa sustina aceasta impresie. Este mai frecvent intalnita la barbati. Sunt incapabili de a mentine un comportament stabil scolar. "explozii comportamentale". nu pun mare pret pe respectarea normelor sociale. profesional. initiaza batai. fug de acasa. fura. Asociaza frecvent consumul dc alcool sau droguri. incapacitate de cooperare. geamurilor. trantitul usilor) sau agresive. sunt acceptati doar de familia de provenienta. Peste tot in jur explica prin „conspiratii" lipsite de substanta evenimentele cu legatura la propria persoana. Pot lovi pe oricine la contrarieri minir^e. prin care considera in mod eronat actiunile neutre drept acte ostile. Gasesc o placere deosebita in a chinui animalele. O alta trasatura este incorectitudinea: mintitul repetat si manipularea celor din jur pentru profitul personal. Persoanele cu acest tip de tulberare de personalitate au putine activitati care Ie produc placere. nondelibera tive. sunt obraznici cu profesorii. au manifestari clastice (spartul obiectelor. din aceasta cauza nu cauta sa stabileasca relatii apropiate cu persoane straine. Aproximativ 70-75% din persoanele intalnite in penitenciare au tulburare de personalitate disociala. absentarea de la serviciu. Exista un interes scazut fata de stabilirea relatiilor sexuale cu un partener si implicit fata de intemeierea unei familii. nu sunt interesati de responsabilitatile care le revin. 'a scoala nu pot fi atenti si nu respecta disciplina scolara. Privitor la propria persoana are o tendinta de stima excesiva fata de sine si de calitatile pe care le are. Se manifesta prin combativitate si tenacitate in sustinerea drepturilor personale. acte coleroase. Exista doua forme in cadrul acestei tulburari: tipul impulsiv si tipul borderliue. Din aceaste cauze sunt persoane solitare care rar se inconjoara de prieteni. Tulburarea de personalitate disocial pare a fi asociata cu mediul urban si nivelul economic precar.

iar reactia persoanei este diproportionata. refuza orice activitate noua care ii poate pune in dificultate. inclinati spre perfectionism extrem. merg pana acolo incat elimina placerea sau relatiile interpersonale. Are o stima de sine redusa. exista tendinta de a le impune propriile standarde care ii fac greu de suportat pentru anturaj. continutul discursului este lipsit de substanta. intra in panica in orice context ce da sentimentul insecuritatii. au labilitate dipozitionala. Tulburarea de personalitate evitanta (anxioasa) Elementul esential in tulburarea de personalitate evitanta sunt sentimentele de teama. Se poate asocia consumul de substante. Pievalenta este de 2-3% din populatia generala. de tensiune si ingrijorare cu neincredere in fortele proprii. Manifesta exigenta fata de ceilalti. Tulburarea de personalitate dependenta Acest tip de tulburare de personalitate se caracterizeaza prin dorinta si autorizarea altora de a lua decizii importante per TU viata sa. de colegi sau cunostinte recente iar din aceasta cauza au relatii interpersonale reduse. Apare convingerea ca sunt inferiori din punct de vedere social. De mentionat posibilitatea comiterii de tentative de suicid sau acte de autovatamare. miliranti ai lucrului "bine facut" (au rabdarea de a despica firul in patru). Ezita in momentul in care trebuie sa-si asume responsabilitati. imbracamintea ete intens studiata pentru a atrage atentia. Nu doresc sa se asocieze cu persoane decat daca sunt apreciati si nu isi exprima parerile in public pentru a nu deranja. dau dovada de constiinciozitate. Sunt usor de influentat de catre alte persoane. pentru a fi in centrul grupului. Tulburarea de personalitate histrionica De-a lungul timpului acest tip de tulburare a purtat denumirea de isterica. autoimpuse. evita activitatile ce implica relatii interpersonale. Relatiile interpersonale sunt rapid schimbatoare. Tulburarea de personalitate anancasta Tulburarea de personalitate anancasta se caracterizeaza prin sentimente de indoiala si prudenta excesiva cu inalta valorizare a regulilor. de locuri de munca noi. Orice incitare sau refuz sunt considerate drame. preferintele (cniar si cele sexuale) neclare sau tulburate. regulamentelor. Comportamentul este imprevizibil.dramatizare. discutii. care apar dupa certuri. Au intoleranta fata de compromis. in sud decat in nord. Prevalenta mai mare este intalnita in tarile occidentale fata de cele orientale. la popoaiele latine decat cele slave. iar acreditarea afectiva este exclusiva (univoc pozitiva sau negativa). asociate cu sentimentul de vid interior. S-a renuntat la el datorita conotatiei peiorative a acestui termen. coruptie. impresionabilitate crescuta. contrarieri iar beneficiul este o tinta obligatorie. inflexibilitate. se folosesc de aspectul fizic pentru acest lucru. sunt niste persoane rigide. Pac eforturi excesive pentru a preveni un eventual abandon din partea partenerului. Au sentimentul de inferioritate indiferent de rezultatele obtinute si au o preocupare deosebita privind criticile sau rejectia sociala. Dispozitia este disforica si capricioasa (Lidia Nica Udangiu. Nu doreste ss formuleze nicio dorinta personala sau o cerere neimportanta. Apare in copilarie sau adolescenta cu emotii intens traite si nevoia imperioasa de a fi in centrul atentiei. Pacientul este de acord sa subordoneze interesele personale fata de nevoile celor de care este dependent. Tipul borderline Tulburarea de personalitate de tip borderline are urmatoarele caracteristici in care sunt incluse instabilitatea emotionala asociata cu imaginea de sine. R Mihailescu). Orice actiune intreprinsa are nevoie de aprobare si suport. sugestibilitate. ordinelor. Se tem de schimbare. sunt adepti ai standardelor inalte. Mentin cu greu o activitate ce nu are o recompensa imediata. Sunt performeri ai detaliilor. Acesti indivizi sunt voluntari ai muncii si devotamentului. prefera activitati solitare tocmai pentru a preveni eventualele respingeri. scrupulozitate.actclor impulsive cu regrete si scuze retrospective. expresie teatrala: vorbesc tare si mult. auto. Comportamentul este de autodevalorizare. Fac tentative de su'cid demonstrative. isi subestimeaza proriile calitati. iar reactiile impulsiv-agresive la incitatii minime. care aduce orice element de noutate. Au un comportament seducator si provocator. Evolutia este relativ continua. isi impun restrictii in stilul de viata din cauza nevoii de a avea securitate fizica. .

acorda altora girul propriilor responsabilitati. Tratamentul in afara episoadelor acute de decompensari (micropsihotice. Prevalenta este in crestere mai ales la tinerele al caror ideal estetic este ilustrat prin subponderalitate. care apare cu precadere la sexul feminin.ai recaptarii serotoninei. Agresivitatea din tulburarile de personalitate poate fi ameliorata cu neuroieptice in doze mici. Ingestia se face cu rapiditate si niciodata in prezenta anturajului. dispozitionale) psihoterapia reprezinta abordarea de baza a tulburarilor de personalitate. CAPITOLUL 32 TULBURARI BE ALIMENTATIE Anorexia nervoasa (mentala) Anorexia nervoasa este o tulburare a instinctului si comportamentului alimentar. Elementul central este frica de a nu-si pierde silueta. dintre care cele mai importante sunt: cognitiv-comportamcntala. isi limiteaza relatiile sociale la cei de care este dependent. fie catre tendinta ia cronicizare. in care teama de ingrasare persista ca o idee supraevaluata. familiala. Are capacitate limitata de a lua decizii in viiua daca nu primeste asigurari repetate din partea celorlalti. carbamazepina sau litiu. intre perioadele de supraalimentatie comportamentul alimentar este normal. psihanalitica. iar al instabilitatii afective cu valproat. in perioada adolescentei. suportiva sau de grup. motiv pentru care se simte prost dispus cand este singur de teama ca nu isi poate purta singur de grija. Eficacitatea farmacoterapiei pentru tratamentul de lunga durata este limitata. Se fac eforturi de inhibare a pulsiunii alimentare si scaderea aportului alimentar si se asociaza un comportament congruent de reducere a greutatii corporale (varsaturi. Ca si cauzalitate se pare ca interactiunea dintre factorii socioculturali si biologici sunt implicati in aceasta tulburare. fluoxetina) si antipsihoticele in doze reduse se pot folosi ca adjuvante ale psihoterapiilor. fluvoxamina. Cantitatea de alimente ingerata este mai mare decat ar putea manca majoritatea oamenilor in aceeasi perioada de timp. Evolutia este cortitwa. Din punct de vedere endocrinologie apar modificari in lantul hipotalamo-hipofizogonadal. Indiferent de tipul tulburarii de personalitate cei cu trasaturi anxioase pot obtine beneficii de pe urma administrarii benzodiazepinelor 'cu atentie sporita datorita riscului de dependenta mai mare Ia aceasta categorie de pacienti) sau inhibitorilor selectiv. cu un set specific de simptome. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (sertralina. Exista adesea si'uatii cand la un pacient intalnim mai multe trasaturi fara a fi specifice pentru o anumita tulburare de personalitate. in aceasta situatie se pune problem? ti1 furarilor mixte de personalitate. Sunt eficiente una sau mai multe tipuri de psihoterapie. consumul excesiv de laxative.Are nevoie de atasament. iar . escita'opramul. nu se opreste decat atunci cand apar durerile abdominale sau nu mai pot inghiti. indusa si sustinuta de pacient. paroxetina. Controlul depresiei se face cu antidepresive. Are senzatia de incapacitate de a se stapani sau de a opri ingurgitarea. Are o teama continua de a nu fi abandonat de persoana cu care se afla in relatii apropiate. inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei sau carbamazepina. Pacientele au o continua teama de a nu depasi greutatea propusa care e de obicei cu 15% mai mica decat cea normala. Bulimia nervoasa Bulimia nervoasa este o tulburare caracterizata prin perioade („crize") de supraalimentare dar si o preocupare deosebita privind controlul greutatii. in acest context ia masuri se/ere pentru a-si corecta greutatea prin provocarea varsaturilor. Evolutia se indreapta fie catre episod unic pe durata de cativa ani. Aceasta tulburare se caracterizeaza prin pierderea deliberata in greutate. Pot aparea distorsiuni in perceperea imaginii corporale. folosirea de purgative).

neliniste interioara. Realizeaza ca este un pericol pentru integritatea celorlalri. Jocul patologic Aceasta entitate reprezinta atitudinea compulsiva fata de jocurile de noroc. esofagiene. de exemplu fluoxetina). depresie sau anxietate si are o frecventa mai mare Ia femei. ocupationale. Nu exista un motiv aparent care sa determine incendierea cum ar fi razbunarea.consecintele somatice sunt datorate varsaturilor: apar modificari gastrice. Recidiveaza pana este prins. Efectuarea lor este urmata de placere sau scadere a tensiunii psihice. dupa ce se consuma sedinta de joc apare o stare de relaxare. Individul este capabil sa aprecieze corect consecintele actelor sale pe care le duce Ia bun sfarsit si nu este capabil de a-si inhiba pulsiunea. dar pot aparea remisiuni spontane. ca si pagubele materiale pe care le produce. OBICEIURILOR SI IMPULSURILOR Aceste tulburari cuprind (includ) acte repetate iara o motivatie anume. materiale si familiale. ele sunt consecinta unor tendinte instinctuale imposibil de snppm't. Tratamentul in anorexia nervoasa nu exista un tratament psihofarmacologic cu eficienta dovedita (poate fi totusi util un inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei. asociata cu preocupari. . Atitudinea este in concordanta cu dorinta pacientului (egosintonica) si contravine valorilor si obligatiilor sociale. de grup. inainte de inceperea jocului are stare de irascibilitate. Asociaza depresie si furt patologic. Tulburarea evolueaza cronic. tensiune disforica. idei si imagini ale etapelor jocului. cognitiv-comportamentala si cea familiala. iar cauzele acestor stari nu sunt inteiese. confort psihic pe care il resimte cs o descatusare. fac imprumuturi pe care nu le pot rambursa. Furtul se face solitar fara a avea complici. Tipurile de psihoterapie care dau rezultate in cazul acestei patologii sunt terapia de grup. castiguri materiale sau extremism. intre episoade apreciaza corect sitvatia si o regreta dar o repeta de fiecare data. stocate sau returnate. iar dupa comiterea lui apare relaxarea. dar nu se p^ate opri.Nu se arc in vedere in acest caz uzul personal al obiectelor furate. Cleptomania (f'<"tul patologic) Este entitatea clinica care se caracterizeaza prin pulsiunea repetata de a fura obiecte inutile sau pe care poate sa si le cumpere. Trebuie diferentiata aceasta afectiune de furtul calificat.. de bine. Comportamentul se -»ccentueaza in perioadele de stres. ele pot fi aruncate. CAPITOLUL 13 TULBURARI ALE DEPRINDERILOR. isi ia masuri de prevedere dar nu atat de sigure. Pana la comiterea actului exista o stare de tensiune psihica marcata. tulburari hidroelectrolitice care pot avea Potential letal. inaine de comiterea actului incendiator exista o stare de tensiune psinica crescanda iar la indeplinirea lui apare o stare de relaxare si -onfort. Orice alta activitate devine subordonata indiferent de consecinte. Bulimia nervoasa raspunde cel mai bine la tratamentul combinat: medicamentos (antidepresive) si psihoterapeutic (individuala. neliniste psihomotorie. Aceste acte modifica comportamentul ducand Ia aparitia prejudiciilor atat pentru subiect cat si pentru anturaj. cognitiv-comportamentala). cu o placere speciala si admiratie in fata focului sau a stingerii acestuia. Capacitatea cognitiva este normala. Individul nu se poate abtine sa joace. are o dorinta imperioasa care este greu de controlat. Tendintele impulsive sunt precedate de o stare de tensiune psihica. in final pot isi piarda sau sa isi vanda bunurile. Nevoia de a rezolva dorinta creste odata cu participarea la joc si cu cresterea mizelor. o stare de confort. Piromania (incendierea patologica) Acesta este un comportament caracterizat prin impulsiunea repetata de a da foc.

bombardarea cu notiuni informationale variate si in cantitate mare fac ca individul sa nu mai poata tine pasul si singura modalitate de iesire din situatie sa fie suicidul. abandonul varstnicilor. Esecurile sentimentale. Pe de alta parte conditiile de suprasolicitare senzoriala. Este a 8-a cauza de deces.CAPITOLUL 14 URGENTE PSIHIATRICE > Urgenta in psihiatrie reprezinta situatia in care se afla o persoana a carei stare psihica este caracterizata de semne si simptome indicatoare de gravitate (semnificand fie o amenintare pentru integritatea psihica a sa sau a altora. defenestrare. Ea este greu de inteles pentru cineva din afara. situatie a carei rezolvare rapida impune parcurgerea unui algoritm diagnostic si terapeutic riguros (Lidia Nica Udangiu. nerealizate. Dintre cauzele medicale psihiatrice asociate cu suicidul sunt tulburarile afective si anume depresia. D. De cele mai multe ori suicidul se coreleaza fie cu o boala psihica. "Alegerea este libera. Dictionarul de psihologie Larousse aminteste faptul ca exista un fel de predispozitie familiala pentru suicid. Periculozitatea se refera la modalitatile de rezolvare a actului in sine si care in majoritatea cazurilor sunt radicale . zgomotului accentuat. Mihailescu. R. mai mult sau mai putin constienta. Prelipceanu). crizele existentiale.spanzurare.si realizate in conditii care limiteaza posibilitatea de interventie. fie cu o stare psihica particulara ce se manifesta la un subiect care nu este bolnav psihic. Cosman apreciaza ca o perioada de criza poate dura in jur de 6-8 saptamani. Cosman descrie: suicidul non-patologic pleaca de la libertatea de alegere a unei solutii din mai multe variante. Actul nu este intamplator. in Africa de exemplu suicidul este adesea ultimul mijloc de a se razbuna pe un adversar. Adesea persoana predispusa la un asemenea gest emite semnale de avertisment de multe ori neintelese. mutilari. niaterir/b. Optiunea suicidara este asociata cu existenta unor nevoi neimplinite. Jacobson citat de D. constienta. fiind expresia unor conflicte intre supravietuire si impasul existential. Suicidul patologic reprezinta numarul cel mai mare de cazuri. cresterii tensiunii afective. D. impuscare. Tot aici se incadreaza si suicidul produs in conditii de stres deosebit datorat tehnologizarii si automatizarii muncii. Intentionalitatea este apreciata prin valoarea premeditata a mesajului lasat. familiale. Sinuciderea pare a fi "contagioasa" in sensul ca se inregistreaza sub aspectul unor adevarate epidemii de morti voluntare in anumite locuri sau in anumite situatii (ordin religios). minimalizate sau ignorate prin care solicita intr-o modalitate proprie ajutorul. Corelat cu aceste aspecte se poate afirma ca rata suicidului este intr-o continua crestere. fie o suferinta intensa). dar ca intr-o criza permanenta sunt toxicomanii. rational motivata". sociale se constituie in motive ale suicidului iar anterior comiterii actului suicidar sunt reduse la mesaje scrise cu dimensiuni aparent simple. care il pregateste pe subiect sa accepte ideea de a-si lua viata in anumite circumstante. Premeditarea este mereu prezenta ca implicarea unor acte care sunt congruente cu planuri precise. subiectul apeland la el pentru rezolvarea unei stari critice care poate induce o suferinta imensa. El este urgenta in psihiatrie deoarece unele tulburari psihice pot sfarsi prin suicid. intoxicatii voluntare polimedicamentoase . De mentionat ca in acest tip de tulburare suicidul e mai frecvent in . unde insa exista o conditionare sociala. Suicidul Suicidul este considerat un act constient de autoanihilare. disperatul se omoara cu intentia de a nu-i iasa nicio clipa de tihna celui care 1-a ofensat. chiar daca este motivata ca unica varianta de a iesi dintr-o situatie limita. dar si intre nevoia de evadare si sentimentul profund de neajutorare. emigrari. Aici se incadreaza suicidul efectuat in cazul persoanelor cu afectiuni somatice incurabile. Problema suicidului trebuie analizata psihologic prin prisma periculozitatii si premeditarii. Suicidul este urgenta psihiatrica cea mai frecvent intalnita si de departe cea mai redutabila ca gravitate. Riscul de suicid este determinat de dispozitia depresiva alaturi de prezenta halucinatiilor auditive cu caracter autolitic si a ideilor delirante congruente. chiar daca solutia este aceea a suprimarii vietii.

in intoxicatiile acute cu diverse substante. cu tendinta la agresivitate verbala in demente si fizica in oligofrenie.furorul maniacal. probabilitatea redus: de a fi salvat. cum ar fi loviri. Doron si F. Femeile au mai multe tentative de suicid decat barbatii. Ea se caracterizeaza printr-o stare de neliniste si dezordine motorie de mare violenta. iar in tulburarea de tip antisocial agitatia poate deveni suficient de intensa pentru a intra in cunflict cu legea. Starile confuzionale pot aparea in cadrul sevrajului Ia alcool. Suicidul in schizofrenie poate fi efectuat in orice moment de evolutie. doua din trei sinucideri sunt comise de barbati albi adulti. Un alt factor de risc pentru suicid il reprezinta tulburarile de personalitate borderline. in privinta rasei. este ridicata la persoanele divortate. iar decesul partenerului marital creste riscul.dupa 75 de ani rata sinuciderilor creste Ia ambele sexe. ca barbatii prefera metodele violente ca armele de foc iar femeile ingestia acuta voluntara de diverse substante. iar la femei varful se constata dupa 65 de ani. pacientii se misca incontinuu. In privinta varstei riscul creste odata cu ea: . antisociala (disociala).in prezent are loc cresterea rapida a ratei sinuciderilor la tinerii intre 15-24 ani. Agitatia este dezorganizata. in demente sau oligofrenie agitatia apare brusc la incitatii minime.perioada de afundare in depresie si in „coada depresiei" cand simptomele incep sa se mai stearga iar pacientul sa constientizeze afectiunea. cer compasiune. senzatia de lipsa de speranta.la barbati varful riscului de sinucidere apare dupa varsta de 45 de ani.verbala. Mai rar le putem intalni in schizofrenie sau episodul maniacai. in special alcoolul. Agitatia din starile maniacale poate imbraca aspectul iritabiiitatii in perioadele prodromale. in cadrul tulburarilor de personalitate cart se pot decompensa putem intalni uneori alura teatrala cu tendinta de a impresiona sau santaja. dar apare si in mod inexplicabil. . de asemenea cu mare agresivitate urmat de amnezie. are caracter stereotip. Parot afirmau ca acesta este mai frecvent in mediul rural iar tentativele de suicid sunt mai des intalnite la oras. in epilepsie agitatia poate apare intercritic la incitatii minime cu aspect de furor epilepticus. in privinta statutului marital rata cea mai mare este la persoanele nacasatorite. facut cu sange rece si din aceasta cauza trebuie identificati factorii de risc cat mai precoce. B. Referindu-se la factorii asociati suicidului R. evrei si musulmani. in cadrul acestui sindrom intalnim dezorientare temporo-spatiala. . Religia influenteaza suicidul: rata cea mai ridicata este la protestanti iar cea mai scazuta la catolici. sinucideri sau raptus melencolic.persoanele in varsta incearca mai rar sa se sinucida dar reusesc mai frecvent. ultima asociaza si consumul de substante. dar simptomatologia are manifestari cu aspect psihiatric. . . istoric familial de suicid. in schizofrenie riscul suicidar este dat de prezenta halucinatiilor imperative autolitice sau a depresiei post schizofrene. Sadock arata . Starile depresive pot include ca semn agitatia psihomotorie. discreta. omucideri. Starile confuzionale Starile confuzionale au etiologie organica in majoritatea cazurilor. Tentativa este mai ales o optiune a tinerilor (adolescentilor) iar rata sinuciderilor reusite mai crescuta la persoanele in varsta. Alti factori de risc: somajul. tirburari ale senzorialitatii manifestate prin halucinatii si iluzii. riscul este mai mic la populatia de culoare. tulburari de gandire cu incoerenta ideo. dependenta. Afectiunile somatice severe sau in stadii terminale ca si tulburarile psihice cresc riscul de suicid. este calculat. bizar. care confera un risc aditional. Caracteristicile ei sunt diferite in functie de entitatea in care apare. Agitatia psihomotorie Agitatia psihomotorie este frecvent imalnita in patologia psihiatrica. in starile reactive agitatia este generata de sentimentul de frustrare si de paroxismele anxioase. posesia de arme de foc. tulburari de atentie. isi frang mainile. poate asocia polipragmazie (efectuarea mai multor activitati in acelasi timp) sau poate imbraca aspectul extrem . demente.

in functie de care autorul imparte sistemele psihoterapeutice. unde vine in completarea tratamentului psihiatric. de fapt.dezvoltarea la subiecti a unui sistem clar al identitatii personale.-are intensitati variabile de la redusa la extrema. CAPITOLUL 35 TERAPIA PSIHOLOGICA Psihoterapia este definita ca o actiune psihologica sistematica. . . Karasu (1980) clasifica sistemele psihoterapeutice in raport cu trei concepte de baza. Psihoterapia poate fi privita si ca o relatie interpersonala intre pacient si psihoterapeut.modificarea structurii personalitatii in vederea obtinerii unei functionari mai mature. procese ce stau la baza structurii personalitatii sale si a formarii mecanismelor sale de . unii pacienti psihotici).pacient. experimental. Suferinta psihica se poate manifesta sub forma unor atitudini. constituie. in scopul de a corecta aceste tulburari-si a-1 elibera pe pacient de suferinta. tipuri de comportament sau simptome. nevrozele. Majoritatea specialistilor sunt de parere ca obiectivele psihoterapiei vizeaza in principal urmatoarele aspecte: . .reducerea sau eliminarea simptomelor.criterii sunt: dinamic. Cele trei concepte . avand la baza un sistem teoretic conceptual bine pus la punct si trebuie exercitata Je catre un psihoterapeut calificat (medic sau psiholog) asupra pacientului. si deci nici relatia psihoterapeutica (unii psihopati. bolile organice cronice si terminand cu sustinerea psihoterapeutica a unor pacienti psihotici.deficientii mintal . cu succese profesionale) care solicita psihoterapia pentru ca au impresia ca nu au trait la nivelul expectatiilor lor si nu siau realizat potentialul psihic la nivelul maximal. .modificarea opiniilor eronate ale subiectilor despre ei insiSi si despre lumea inconjuratoare.scoaterea pacientului din criza existentiala in care se afla. aflati in faza de remisiune. tulburarile din sfera personalitatii. Sunt insa categorii de pacienti care nu beneficiaza de avantajele psihoterapiei: . planificata si intentionala. modificari care il vor ajuta pe acesta sa realizeze o adaptare mai eficienta si mai stabila la mediu. sentimente.1 PsihoUrapii de orientare dinamica Terapiile psiVodinamice pun accent pe descoperirea de catre pacient a variatelor procese psihologice de natura inconstienta. . Psihoterapia se aplica la o gama larga de tulburari psihice. 15. care creeaza tulburari pacientului si de care acesta doreste sa se elibereze. fiecare scoala psihoterapeutica pivotand cu precadere in jurul unuia din aceste concepte. Fiecare concept.reducerea (sau inlaturarea daca este posibil) a acelor conditii de mediu care produc sau mentin comportamente de tip dezadaptiv. incepand cu crizele existentiale. Obiectivul major al psihoterapiei consta in a produce modificari in sfera personalitatii pacientului.in schizofrenie apare imprevizibil. iar vorbirea si miscarile au caracter simbolic.rezolvarea sau restructurarea conflictelor intrapsihice ale pacientului. relatie menita sa investigheze si sa inteleaga natura tulburarilor psihice ale pacientului.persoanele care nu reusesc sa realizeze un contact uman. un sistem de referinta in raport de care este interpretata natura relatiei terapeut .incapabili sa inteleaga sensul interpretarilor psihoterapeutului sau sa descopere cauzele si solutiile propriilor probleme. un domeniu tematic. Exista si un numar de persoane normale (cu o familie bine organizata si afectuoasa. Aceasta metoda terapeutica trebuie inceputa numai dupa o evaluare facuta de medicul psihiatru care apreciaza oportunitatea psihoterapiei. conduita este incomprehensibila. afectiunile psihosomatice. comportamental. -intarirea eului si a capacitatilor integrative ale personalitatii pacientului. . cu o capacitate de adaptare eficienta la mediu. .

motive. i-o marturiseasca deschis. etc. Prezenta acestor continuturi de natura inconstienta in perioada adulta poate fi nociva pentru pacient din cel putin doua motive: -ele sunt specifice relatiilor din copilarie. sa caute consolare sau sa rezolve propriile dificultati emotionale. o teorie psihologica asupra dinamicii naturii umane.camera de joaca unde va fi observat de terapeut. el de fapt doreste sa faca in acelasi timp lucruri incompatibile. psihanaliza se refera la sistemul conceptual si la psihoterapia inspirate direct din lucrarile si tehnica terapeutica ale lui S. Ele pot reprezenta o "implinire" a dorintelor fara sa exprime direct ce anume doreste individul. Potrivit teoriilor psihodinamice. oricat de bizar ar fi. -nefiind constientizate ele opereaza din umbra. se afla in conflict permanent cu sine insusi si de aceea se simte mereu amenintat si frustrat.Psihanaliza in sensul strict. fara a-i da sfaturi. punctele lui de reprimare. analiza poate fi realizata numai de un profesionist. aceste blocaje sunt foai. care nu mai exista (acele relatii sunt caracterizate prin imaturitate si egocentrism).c importante pentru ca indica "rezistenta" clientului. terapeutul va explica pacientului ce anume releva transferul sau. oricat de neplLci't sau ¡relevant ar parea. Aceste descoperiri bruste si intuitive ale pacientului sunt cunoscute sub numele de "insight" sau iluminare. poate interveni transfer (t) -ul. atitudini. Separat de acest proces analitic. Pacientul este incurajat sa gaseasca singur solutia pentru problemele sale. terapeutul va decide asupra cauzelor problemelor copilului. in timpul sedintelor terapeutice. care nu pot sau nu doresc sa-si verbalizeze problemele. Aceasta stare pune in actiune mecanisme defensive care reprezinta moduri nerealiste de adaptare generatoare de tulburari de natura emotionala (anxietate. Relaxarea (favorizata de pozitia intinsa) permite un fiux liber al ideilor. Freud afirma ca. opinii in legatura cu sine insusi. Pacientul poate vorbi despre orice ii vine in minte. impiedicand pacientul sa duca o existenta la nivelul posibilitatilor sale reale. Acesta nu va critica copilul si nu-i va intrerupe jocul. Transferul este utilizat ca material pentru interpretare. acuze somatoforme. asupra pacientului aflat in perioada prezenta. pacientul poseda o serie de scopuri in viata. asociatiile libere ale pacientului vor conducu catre descoperirea materialului inconstient. Pacientul nu mai poate sa fie acea persoana care ar dori sa fie pentru ca. o metoda de cercetare si abordare psihoterapeutica. Aceasta tehnica se numeste "asociatie libera". grupati in institute si asociatii care utilizeaza aceasta metoda. . Pe b<?za observatiilor sale.adaptare. in aceste ocazii pot interveni schimbari de directie sau momente in care pacientul se ridica si se indreapta spre fereastra.). Copilul isi va dezvalui problemele intr-un "mediu securizant" . Din acest motiv. in cadrul caruia pacientul transfera asupra terapeutului sentimente si stari emotionale pe care le-a avut fata de alte persoane in perioadele anterioare ale vietii sale. permitand gandurilor si dorintelor reprimate sa iasa la suprafata. in psihanaliza clasica. Pacientul se poate confrunta cu "blocaje" cand relatarile lui se intrerup. Insight-ul sc refera la descoperirea acestor forte inconstiente care opereaza din umbra. Treptat. cat si un set de motivatii si conflicte inconstiente care isi au originea in relatiile si experientele din copilaria sa. copilul va avea posibilitatea sa actioneze asupra propriilor probleme. sub forma deghizata a simbolurilor. sa se razbune pe papusa (in loc de parinte sau frate). pacientul este intins pe o canapea iar terapeutul este asezat in afara campului vizual al pacientului pentru a nu inhiba comunicarea. Ea poate fi considerata. Visele sunt considerate foarte importante pentru analiza. apararea ego-ului este mai slaba. Freud si ale urmasilor lui. Terapia prin Joc este o aplicare a psihanalizei Ia nivelul copiilor. de care este constient si pe care se straduieste sa le urmeze. Dupa Freud. dar eficient. scapand de sub controlul rational al acestuia. gandurilor si sentimentelor. in timpul somnului. sa exploreze. Aceasta este pentru copil o ocazie de "a regresa" catre stadiile timpurii de dezvoltare. in acelasi timp. depresie. fara sa .

dupa care i se arata poze ale obiectului fricii sau problemelor sale pentru a-1 desensibiliza sau pentru a reduce raspunsurile nefavorabile. . Terapeutul si pacientul coopereaza pentru descoperirea "gandurilor automate". Pacientul es'o convins sa inlocuiasca propozitiile cu un dialog intern. sunt cauzate de modurile negative de gandire ale pacientului. in special depresia. b) Terapia ra. Terapia lui Seck isi propune sa modifice nivelurile cognitive si comportamentale. Ellis considera ca oamenii isi cauzeaza singuri tulburari emotionale prin repetarea intemalizata a unor propozitii. si comportamentele. invatate de-a lungul anilor si formate in urma unor esecuri timpurii sau a unor evenimente negative. Ellis sugere ca terapeutul trebuie sa se concentreze asupra descoperirii si restructurarii acestor propozitii si nu asupra cauzelor sau comportamentelor manifeste.3 Terapii cognitiv . Psihoterapia aversiva . care puneau un accent deosebit pe fortele ascunse. de natura inconstienta ale psihicului uman. Acesta considera ca tulburarile psihice. Principiul intaririi se refera la utilizarea si manipularea stimulilor ambiantei astfel incat anumite categorii de comportamente sa fie recompensate si in felul acesta sa creasca posibilitatea lor de manifestare. Conceptele de baza ale psihoterapiei comportamentale sunt cele de intarire sociala si de control al comportamentului. Scopul psihoterapiei consta in deconditi^narea subiectului de comportamente nedorite si in inlocuirea lor cu comportamente dezirabile. ci si intr-o serie de situatii cu caractcr similar. 15. Principalele tipuri de terapii cognitiv . psihoterapiile comportamentale se ocupa de comportamentul observabil si de conditiile de mediu care il modeleaza.it modificarea acestuia. Cel mai des utilizati >iimuli aversivi sunt socurile electrice.porneste de la ideea ca modelele de comportament invatate au tendinta de a slabi si de a disparea in timp daca nu sunt intarite corespunzator. pentru a-si clarifica problemele si pentru a putea vedea intr-o manieri. pacientul vazand orice ca pe un esec. Metoda trateaza cu succes fobiile. Psihoterapia comportamentala nu vizeaza o reconstructie si o restructurare a personalitatii ci doar reducerea si eliminarea simptomelor. Are loc o generalizare. Tehnica desensibilizarii sistematice . Sarcinile sunt disociate in pasi mici astfel incat pacientul sa poata realiza achizitiile pozitive. Reactiile. psihoterapia fiind inteleasa ca un proces de invatare. Tehnici ale psihoterapiei comportamentale Din categoria acestor tehnici amintim: Tehnica stingerii comportamentelor nedorite .ional-emotiva a lui Ellis.prin care subiectul este invatat sa se relaxeze.comportamentale sunt: a) Terapia cognitiv-comportamentala a lui Beck. Ele tind sa fie repetate nu numai in prezenta stiinulilor aversivi care le-au generat. Expunerea la obiectai sau situatia care produce teama arata ca nu exista motive intemeiate de anxietate. Psihoterapia devine astfel un proces logic de control al comportamentului bazat pe cunoasterea conditiilor care penr. Sanctiunea presupune atat inlaturarea intaririlor pozitive cat si utilizarea unor stimuli aversivi.2 Psifaoterapii de orientare comportamentala Aparute ca o reactie fata de psihoterapiile bazate pe "insight".presupune inlaturarea modelelor de comportament nedorite prin metoda clasica a sanctiunilor. mai rationala relatiile sale cu lumea. o persoana depresiva poate intemaliza tot timpul: "ce rau am ajuns!".15. emotiile si deprinderile dezadaptive au fost achizitionate in cursul istoriei vietii individuale si ele s-au fixat deoarece au permis candva subiectului sa evite anumite experiente traumatizante. c) Terapia constructelor personale a lui Kelly.comportamentale Terapeutii care practica restructurarea cognitiva incearca sa schimbe nu numai comportamentul pacientilor ci si perspectiva negativa pe care aces ia au invatat-o in timp. pacientii sunt ajutati sa-si schimbe perceptiile si rationamentele iar in acest fel.

.4 Psihoterapii experientiale Psihoterapia experientiala considera omul ca pe o entitate activa. Dintre terapiile experientiale amintim: a) Terapia centrata pe client a lui Rogers. pentru ca acesta sa gase&sca solutiile si sa aleaga actiunile optime. terapeutul ofera pacientului un mode». c) Gestalt Terapia a fost elaborata de Poarls si pleaca de la ideea ca individul se raporteaza in orice situajie la propriile nevoi si motivatii. auto-afirmativa. 15. Terapia lui Rogers este non-directiva. Sunt folosite tehnici variate ca cea a "scaunului gol" in care pacientul este incurajat sa vorbeasca cu persoana pe care si-o imagineaza pe scaun. b) Terapia de grup initiata de Rogers. capabil s-o construiasca. Sinceritatea terapeutului este esentiala. cu un potential latent ce trebuie verificat. in acelasi timp. Participantii la grupul de terapie sunt incurajati de catre un moderator sa darame barierele si sa vorbeasca despre emotiile si problemele lor. Terapia se centreaza pe "aici si acum" si nu pe trecutul pacientului. prin autodezvaluirea sincera. Se opteaza astfel mai curand penim perfectionare decat pentru vindecarea unor simptome sau boli. in cadrul ei terapeutul ajuta pacientul printr-o intelegere "empatica corecta" privind lumea prin ochii acestuia si intelegand sentimentele din perspectiva fenomenologica a acestuia.Acesta urmareste sa descopere modalitatea de construire (interpretare) a lumii specifica pacientului si sa modifice notiunile "false" pentru a-1 ajuta sa "functioneze" mai eficient. pacientului i se ofera incurajare si suport intr-un mediu securizant. Interactiunea libera si raspunsurile celorlalti ofera o noua perspectiva si promoveaza realizarea sinelui. Kelly a creat o grila de repertoriu pentru a evalua sistemul de construcfe al pacientului si pentru a proiecta procesul terapeutic. Scopul psihoterapiei il reprezinta constientizarea maximala a propriului eu sau atingerea unui nivel superior da constiinta prin care omul sa devina constient de semnificatia iumii sale interne si externe si. Pearls crede ca traumele nerezolvate din trecut afecteaza noile relatii si ca trebuie gasite solutii acestor probleme.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful