I

-

PLPINTE CIJ BULB!

GRUPA 8

Lafea pes triti
Flori rojii ji galbene cu podoabi princiari

CARTEA

GRUPA 8
.
L

1

Gra'dinZrit iscusit

.&.E*~W
prefer2 locurile insorite, jate&

.

P Lkpada t8mk nu-i d%uneaza

plantei, chiar daca ii apleaci tulpina. Mai tdrziu laleaua pestrip se va indrepta de la sine.

P Mu c u w r a f i bulbi moi,
I

wcaf i sau hpkh& cu p t o ay htunecata

a laentru v d Uititijo f l d l o r numai pdnh La frunra. Mu
'Indeplrtrti frunrekl

VARA
Plantare Plantali bulbii In august. Ameliorafi solul cu compost ~i a l q de coarne. t

TOAMMA FertiIizare
Toamna fertilizati cu comp s maturizat. D a d fertiliot zafi doar prirnavara, folosi$i numai Ongriiyimi3nt organic. Laleaua pestrig nu necesita proteqie de iarna, fiind rezistenti la ger.

lngrijire
Udati plantele pe vreme de seceti indelungati. Tiiati florile ofilite deasupra primei perechi de frunze (dreapta). LSsafi neatinse frunzele. Planta are nevoie de frunzir pentru a acumula o cantitate suficienti de substanfe nutritive pentru anul urmitor.

I

1 el mai aprig dugman a lalelei pestrife este apa stagnanta. C*lbefectul ei planta nu s deze ,It&corespunzator sau tncepe s i putrezeasci, pot chiar surcontaminiri bacteriene. veni ~i Neexistdnd remediu contra :estor bacterii, distrugeli imediat plantele bolnave.

IJOQJE qns . . . ap J O A O ~ IOM ~JOU .

Z / p-'=-'=-'~ '~nfardw!p ~q. : ~~ n * m=!qvasda un ap Tow I -=E-& ! 'I - 1 - - .I wyde J ~ apun $3 !$an A %puo!..l nu ~ lnduF!& ul ert ~Iclba! -&mi& &n# ap mJn$ n3 lnlas aujq !leu~y 'JeJodUIa$ ~ e l !G 1edn)ap uoze6 ap ~ n $ n~ -ells qns a~etueld ~ o a l a l a ~ o ! ~ 14 d eseouual eu!dln$ n3 ala~ueld q n 'euweo~ ~ :a~exueld T .r)u@ld a~!up@p IW~QA ~ q .!pqd le!rapw ap a q l d nes a~eoSf$aq 1-!ie3 n .Sd!~%u! :.

Extragefi plantele si distrugefi-le. 4ternefi pe sol un strat de 2. @IMPAWMP SRL . lngrijire trot and TOAMNA TIMWRIU Plantare Plantafi bulbii de Ondata ce-i putefi procura. . Daci ajung 'In sol la tirnp.deoarece mirosul bulbilor sai alunga diunitorii. jos).5-5 cm de compost pentru a-i ameliora calitatea 1 si capacitatea de refinere a apei. plantele inmulfite se pot diviza $ibulbii se pot planta $i alte locuri. Pe bulbi se formeazii Pete putrede negru-maroniu. tari. Sol permeabil. /'p Nu cumpirafi bulbi mob infloresc deopotriva P locurile n insorite. 'spar piaii bulbi t'. precum $i cele In umbroase. Nu plantafi crifiva ani in locul contaminat. netezi la palpat. Nu tolereazi I fndepartafi sisternatic florile trecute d a d nu dorifi ca planta s i se reprodud din seminfe raspindite spontan.7 Gra'dina'ritiscusit . divizafi-i ~i plantafi-i unul i d t e unul in modul descris mai sus. Plantqi viorele printre plante cu bulbi periditate de ~oareci. ' rolumino$i. hflorege cel mai frumos i n sol mai reavin. ' . se inriidicineazi lnca inainte de venirea FngheJurilor. Formarea noilor bulbi aproape c i inceteazi. Dupi cafiva ani. i. S dezvolta e bine R mai toate solurile. cirnosi. C PRIMAVARATARZIU Curqire gi divizare Taiafi frunzele moarte (itanga. Dupi ofilirea h frunzelor dezgropati bulbii. C I 1 liorelele pot fi atacate de ciuperci apaqinand genului Fusarium.

.

Cel mai cunoscut soi este . Florile albe. la distanfe de 20 crn. Soiul cu flori roz . albe. cu . asem5nkor hcregii plante. ce impiedid A p h d i r e a buruienilor Si uscarea solului. La Tnmugufi fertilizati cu substanti nutritivg 4 p% Habitat: fiuuziful usat . Ucrimioarele plantate ?n jurul tulpinilor arborilor sunt vii acoperitoare de sol. Trikitura principal5 a 11rhioarelor o constituie inflorescen5eletip ciorchine format5 din clopo~ei h n g i . de obicei. Plantate la macginea gr5War dpine umbroase Iicrhioarele scunde reprezint5 o tranzitie spre florile alpine de culori. deoarece le vor sustrage apa fi substanrele nutritive.Plenam)Si dituri plantagi mini de toamnii.Plenama t e un soi de asemenea rar. UNDE SE PLANT^? Ucrhioarele pot fi plantate tn orice loc umbros. m ce par acoperifi cu ceari si care Pnfloresc primivara pe tulpini lung de 10-15 cm. Frunzle verzi ce rind P sus n f o r m e d covor Pndesat din primivad p h i fn vari.I Gratiofi clop0tei albi I 1 La'crinubareIe pfantate des formeazaw covor floral parftmat. d nu inibufeasd ~ k r h i o a r e l e . In gddini cu caracter piduros sau la marginea t u h i ~ u l u iin sol umed. Nu plantaji l%crhioaresub arbori a d r o r ddscini crqte aproape de sup&p solului. Efectul este pi mai interesant d a d alege~i crini de I Plantali rizornii orizontal.. fipiitoare. Pnvoal te. . grajioase ale licrhioarelor se asort& cu alte plante ce prefed umbra. Acoperiti rizomii cu pamant ~i u&ti abundent. Arbustul de pzdure Pnalt de 1 m are flori aseminitoare. dar mai mari d e d t cele ale licrhioarei ~i fnfloresc in aceeqi perioadi. care.Granditlora" cu flori mari. CE SE P L ~ ~ t o a m nW fmnze albastre sau ~ cu alb-pestrip Alegefi crinul de toamni scund. Pgstrati solul umed. un covor humus formvegetal des ce acoper5 solul. Frunzele ce tind P sl~s licrhioarelor fi n ale rozetele rorunde ale crinului de interesante. fn d ~ i v ani umple a golurile dintre celelalte plante.. Odata cu apari$ia f r u n d g . sunt foarte toxice. acoperiti solul cu frunzig uxat sau mulci.Rose2 este o raritate PndrZgi~ de colecpionari. ~ c r ~ i o a r eplantate fn le fa~a pece$i lui Solomon (Polygonarum) sunt decorative. Crqte repede pi se rgpindqte fn scurt timp. cu flori albe. Plantaji 1 5 c ~ i o a rpe o e suprafa@mai fntins5 (soiul . Din florile albe sau roz cu parfum dulceag in iunie ~i iulie se davolti fiuctificajii mkunte porrodiudeschis sau rofii.

Nu taiati frunzele uxate. Sor permealif. rnici. ~iicrarnibare~e inf~oresc nu tl"r prirnul an. himavara dsaduri lai pedabil. In aceastg perioada se planteazg ~i rizomii. I ISBN 978-963-86092-8-1 . KMMbJA Pfantare9lfnmulm Plantarea $i inrnultirea se efectuead la fel ca primivara. eventual optirn 'in locuri urnM9ure MmmB ~i seceta. deoarece T anul n urmator veti avea o adevarata bogitie de flori. 'plantate tn orice loc urnbros. Nu necesita plantare i n straturi separate. Taiati fructificatiile plantei. apoi divizati rizornii ~idezinfectati cu praf de carbune de lemn suprafefele tiiate. ?ncazul contaminirilor rnai grave folosifi insecticide. I Acarianul cornun stabilit p partea dorsala a frunzelor suge seva plantelor. bogat i n u m $ e nutritive. Frunzele se ingiilbenex. usca$i sau muceg&f@. ins2 planta trebuie sg obignuiasca din timp cu noul lot. Pregatiti solul pfltru plantele cumpiirate. Plantafi ~n-~radina plantele cultivate prealabil iarna. Acestea vor inflori doar In anul urrnitor. Dupl plantare. rnulciti solul cu compost. se raspandegte usor $i liba. Primavara xoateji plantele mai mari (dreapta).La'crhioare GRUPA 8 3 Gridingrit iscusit \ 1 @rirnivara rizorni proaspetl. ro$i pot fi Tndepiirtati cu un jet puternic de api. ll'WDt ~~Bpafi. apoi se u ~ 5DSunatorii .

.

Celelalte specii prefer5 mai degrab5 soarele. oferit5 deseori cadou de Anul Nou. TotodatH exist5 gi specii vulnerabile la ger. Avegi ins5 in vedere faptul c5 nu suports calcarul. Perenele scunde sau plantele ce f o r m d covor vegetal gi prefer5 de asemenea solul lipsit de calcar gi nisipos pot fi vecinele optime ale celorlalte specii. Oxalis inops se potrivegte bine cu garoafa de &p (Dianthus delroides). m - W s enneaphylla Oxalis adenophylla Oxalis acerosella este o ideals acoperitoare de sol sub poala arbbrilor. plantate cu arbori pi avhnd sol reav5n gi cu humus. Un loc de plantare ideal pentru ele sunt straturile cu pietris plantate cu ericacee sau spafiile libere dintre pliicile de caldarrim. cu hepatica (Hepatica nobilis) gi pulmonaria (specii de Pulmonaria). UNDE SE PLANT^? .. Multe specii sunt predispuse la crqtere b u i e Mai ales Oxalis inops se rkphndegte rapid.. Oxalis adenophyUa este o plant5 foarte r l p i n d i d .. roz-pal (. Florile sunt de culoare roz-pal. nisipos. - . care contin acid oxalic gi sunt ugor acrigoare. limba-pegtelui (Armeria maririma). dbe. ~runzele sunt de sale culoare verde-cenugiu gi multiplu lobate. Vara pe vreme de secetl indelungata udafi din bel~ug m5cri~ul inflorege bogat. cimbri9orul 9i speciile de iarbs. prin dispersarea semintelor devenind o adev5ratii buruians.-rDin aceastii categorie fac pane antenaria (Anrennaria dioica). Oxalis enneaphylla are flori miirunte. noaptea gi pe vrerne innorat5 se inchid. -. dar care pot fi cultivate in ciubsr. pentru a aduce noroc. ca si micile sale frunze. cinci-degete (Porenrilla nirida). Se asociaz5 bine cu coridalis (Co~ydalis cava). -I- INGRIJIRE n z r _I- -x--~- -: :_ .Rosean)sau roz-inchis (.Rubran). siipun5riga (specii de Saponaria) gi iarbagrass (specii de Sedum). 5 Reprodrrcera:c 4 hff0r-h-e W dezgrapafi tufele. nu declt d a d are ap5 suficienta. ele pot fi plantate in diferite ale gradinii. Din acest motiv indepirtagi sistematic florile ofilite i'nainte de maturarea seminyelor. Sunt cultivate frecvent h grgdinile alpine.agilpipahmat. Oxalis inops are frunze verde-deschis. Florile roz-violet. prefednd solul afinat. deseori se dovedqte a fi o I PLANTARE $1 r r r r r r r n ~ n -:---: ~ . cu centrul galben. Este astfel binecunoscutii specia Oxalis deppei. trilobate gi Pnfloregte in iunie-septembrie. dar sensibili la ger . Deoarece diferitele specii au necesitiigi diferite in privinja solului gi luminii. cu centrul alb apar in mai-iulie. fnflorqte in aceeagi perioads. I I I Oxalis deppei este o floare simpadcZ.Micriful ti. Oxalis acerosella prefer5 locurile aflate la umbra gi In penumbrii. h a t 5 ferrneitor gi sub ferigile inalte. diviz4i rizomii sau plantafi din nou tuberculii mici desp5rJiTi de pe planta-mama. Frunzele sunt adhnc lobate g formeazg un covor i vegetal inalt de 10-15 cm. brum~relele. Florile sale sunt fine. albe. MScrigul autohton pe meleaeurile noastre este Oxalis U acetosella gi Pnfloregte in a~rilie-mai.- VARIETQI - Mgcrigul gi-a primit denumirea de la frunzele sale asem5nPtoare trifoiului. CE SE-P AIATURI! ----"-.

e %I 91. Daunatorii rninusculi sug seva frunzelor pbnZ cdnd acestea se ingtilbenesc $i usuca. In cazul unei se infeqii puternice pe plante se pot vedea festituri fine. Specia Ox& deppef paate fi plantau gi primSvara. florile altor specii in soarele de amiazti. Florile reac$hma& la schimUrile condkilw de luminozitate. in regiunile cu clima aspri acoperiti Oxalis inopscu frunze uscate sau crengi de brad fjos) Mulciti solul din jurul plantelor cu compost. dar nu toleread Ongheul. reavIn $ acM. i zbgrcifi seru rbduri ofilke. celelalte specii necefzli sol niipos. restul speciilor de h r i ( prefera rnai W r a b f i soarele. plantafi speciile de rnacri~ rezistente la inghe3 la adincirnea de aproxirnativ 5 c m ~i distante de 5-10 crn. Acoperirea cu folie asigura mentinerea urniditatii. stropifi Preventiv udafi ~i O IMP ABnMP SRL ROP-O2-1[Hn7 . pentru a le asigura substante nutritive ~ia le pistra Pe vreme fierbinte ~i uscata macri$ulpoate f i atacat de acarieni. e Mu c u m p h $ rizomi m. in la acest anotimp scoateji din sol ~i divizati tufele rnai volurninoase ale plantelor rnai h virsta. m j -: #]ingrijire TOAMNA -an 7 -) -@ tot ul FOAMNA URMATOARE Proteqie contra inghefului I Toarnna. e Seam. Oxalis acetoSLnecmita sol cu humus. GWIk %c&aseNa se g-e gi la c~ntalwr. P terenurile urnede rizornii ~i e organele de depozitare tuberculiforrne ale speciilor de macri?pot putrezi repede. pmmb&L Omti5 amtcmlJo Uxglis enneaptryla prefer4 gi umbra. wet.Gridingit iscusit 1 e Toatmn& I rimmi bri. Florile umr specii se hchid fn zilele noroase gi noaptea. afhnat.

- PLANTE CU BULB1 GRUPA 8 - CARTEA 5 Flori fermecitoare in culori f n c htitoare .

Aten~ie n d la arrnonia i culorilor. salvie. Cei csrorai. se impart in 3 grupe: Printre acestea se aflg dalia flori simple. in func5ie de necesitate. pi apar necontenit noi soiuri. D a d aceasti5 combina~ie pare prea rigid2& IhgZ dalii margarete3. impresionanta ind~irne de Daliile cu flori involte 160 crn. Este indicat5 fertilizarea cu solu~ie avand con~inut ridicat de potasiu la imbobocire pi. veronica.1 bin. daliile sunt de toate nuanJele ~ o s i bile. C u excep~ia albastrului. VARIET~~TI Daliile au o rnul$ne coplegitoare de variets~i de forrne gi culori. epuidnd astfel planta. forrnhnd rnoase $i ca flo~-i tsiate.Sirbitoarea culorilor Aceste flori iktuoase ne hhti de la hceputul verii fi pin. 5 . Multe soiuri de dalii pot cultiva 8i in jardiniere sau lki. infloresc continuu. soiuri pi culo t Tuberculii se vor sadi in pimint ln a ~ fel. 4 1 Dalia cactus N flori mari. de la lnceputul verii phnP la primele ingheluri. dalia pompon cu involte. nu le plac aranjarnentele prea pestrije. soi dasic traindicats fertilizarea cu azot. La fertilizare se vor avea in vedere urmstoarele aspecte. Acestea se numi's li dalia de recunosc dup5 mijlocul gal. 3 Apiirafi daliile lnmugurite de meki prin prelrarea Y jurul n plantei a unui strat parasolar de tala$ sau scoarfa lemnoasri. rilor. Cele rnai szunde au l 5 crn7 cu guler.' la aparipa hghepzlui. xoatefi tuberculii din pimlnt. dupP forrna flocea mai mare varietate.SaU Dalifie sun1 foxte fruben a1 florii. amhand ProasPete Daliile involte au flori u r i w de culori intense I NDE SE PLANTEAZ~~? Daliile. simple se constirue din daliile-mignon. pofran. Prezintn infloresceng slab5 doar pe teren siirac sau foarte urned. Daliile aratP cel mai bine plantate in grup. serniinvolte pi cactus. gladiolele. $i la inflorire. dar lesati pefiecare bulb lujeri. d a d sunt fertilizate. Indepartali frunzele ~iflorile. Fertiliza~i CE SE PLANTEAZ~AL~RJRI! L w foarte -- -. fniiljimea plantelor este Ddia pompon de asemenea diferits. pot aranja straturi din doar dous-treiI ' . lnconjurat de petale viu colorate. sunt cele mai fastuoase gi de Daliile. in straturi de flori sau borduri. dalia cu flori mai inalte ins5 ajung la Anemone sau Paeonia. flori globuloase gi dalia G~~~~ ddilor cu flori orhidee cu flori exotice. $ . Este conA nu stagneze in vas. ~~~~~~~~l rnatur trebuie incorporat in p5rnPnt. cosmos. crsile. evita~i efectele crornatice stridente. Este important d Dalie cu flognsimpl& fie udate regulat. inclt a partea superioari a tuberculului sli fie acoperita cu un strat de 5 an de pimlnt. pi apa s5 I rn Dupa primul inghef. deoarece acesta stimuleazP crepterea excesivz a liistarilor.

a Din aprilie cump&ra$ tuberculi puternici. pentru d daliile sunt sensibile la inghet. . de pe care se vor tiia frunzele. tasat sau umed. La imbobocire. lasbnd numai bobocii. la care adaugati utin sairt denaturat. o data cu primul inghet. Pregatifi temeinic PRIM~VARA31VARA Toamna. Diluafi 30 g de sHpun lichid fntr-un litru de ap5 calda. lada se va tine Intrun loc uscat. . Insorite. Luminl natural&. . Controlati plantele regulat ~i stropiti-le cu solutie de sapun lichid. lungi. Nu cumparati a Sol permeabil. ferit de Inghet. se vor colecta tuberculii. aerisite ~i ferite de vant. I 1 a Nu alegei tuberculi moi sau zbarciti. Nu are importanp ca se vad lastarii. Ved preveni astfel Imboln5virea plantei. Daliile se Soiurile scunde de dalie cresc dezvolta cel rnai bine in locuri bine In jardiniere sau Iki. florile moi sau rinite. sau dacl au deja lastari infloresc frumos pe teren slrac. constants. pe strat de turba sau nisip. Tuberculii se vor aseza In Iizi. Daliile nu plastic. Nu le sadifi Inainte de jumatatea lunii mai. daliile sunt deseor I ewrclre de paduchii de frunzg. Necesita sob tuberculi ambalati tn pungi de 1 bine fertilizat.

.1 n . ir~~~aurird iimoio3 pip uyds (iprp~03 ~ 0i3 ~ s y .. .. .1. .rr: .

.

special construit In acest scop. Plantafi noi plante In strat. tari. pans c8nd se ingalbenex. DespGr$ifi bulbilii de bulbul-mami $i plantafi-i separat. Dulkj uscarea rece $i frunzelor.i pars trafi-i Cntr-un Ioc intunecat.iil I Hantare c tot an ul 1 Reducerea capaclWfii de inflorire poate f i cauzati de proliferarea excesiva In cursul anilor a bulbikrr mici (bulbililorf. e Dupl h M m rkrtfilbv abundmt lakl&a & i strat 'mmfngr. Primgvara tbrziu sau vara devrerne. PRIMAVARA Fertilzare 9 cvriipre Dupa aparifia frunzelor diluati ingrg~irnhnt lichid in udafi apa de udare ~i plantele. dezgropati bulbii. algturi de bulbul mami. Dupa cumparare. Lasafi intacte frunzele. Lasati lalelele s i se retragi. Dulkj Tnflorire. plantafi bulbii irnediat. dupZi uscarea frunzelor. ~i pune intr-un loc fntunecos. n trwo@rgllos. I 1 I ISBN 978-9€346092-8-1 . mmpgrsrfib u w JnZitopi.Aflnafi adanc 5i jncorporafi pietrir fin sau nisip 'in solul tn care apa stagneaza . Plan_@$-i hediat sau pastre1 a? S&r& sab lrmbrl moderas i n regiunile cu clirna calda :plantafi lalelele T penurnbrg. Dup3 infforire puteti dezgropa vasul de plantare. fertilizafi Inca o data lalelele ramase in sol. VARA DEVREME Dezgropare sau fertilizarc Dup2 ce frunzele s-au v e ~ t e curafafi-i de pdmant . indepartali parfile ofilite.Gra'dinirit iscusit i 1 ilaToamna. uscat.

n EZEA ur ii E U I P E J ~ui aBunuurw I J O I ~ u V . n V . n .

rP . D a d le cultivagi pentru flori Gate. " Elecan~a lor . florile lor sunt multicolore. la distante de 20 cm 3 4 Depuncji cu lopee rartul pHmantului peste bulliS"$i presafi-l cu mlna. cu rnarginile *or ondulate. Soiurile Butterfly sunt rnai scunde gi rnai grafioase. 2 - PLANTEAZK? Planmi in groapti cel pufin 8-10 bulbi apzati c vArful In u sus. se pot sprijini. UNDE SE corespunzittoare de acoperire a Gladiolele pitice. ~lantapi-le fundal ~i dupZ ce florile s-au trecut n in dernult.7 I Gfadiofefe. de care. Frunzele gladiolelor in formi de sabie orneazs stratul Florile lor au un aspect judug in rupuri rnai mari. mqcate q ' . Gladiolele-papagal au o indfirne de 60-80 cm n~talele Gladiole. I m di2 H. la nevoie. Udafi binegi mukifi solul cu p i e . gi sunt dispuse pe tulpini rnai b atrat. Planta~i Pntotdeauna gladiolele solului. A~terneji amestecul intr-un strat de 5 cm pe fundul gropii. In grzdinile de la p alii i Soiul Butterfly Gladiole pitice frecvent dalii scunde i~ ce se armonizeazi cu acestea.I .I/ 1 I Exist2 o adevirats renqtere a popularitarii gladiolelor. brurnarelele anuale gi pufulerii albastru-violer. I' -L 7 .\ L \< .si siibiuye.i: l Plantaji gladiolele la inceputul lui mai. i . PLANTARES1 INGRIJIRE ACCESORII: P bulbi de gladiole P fSinS de oase D paic Ci compost P plantator. furca 9 tutori I '171'. Gladiolele in pot fi irnpgr~ite patru grupe. dalii. sunt &le rnai delicate. Varietate bicolo~G Sub gladiole aratii bine criiilele. cu flori uriage. i lor superioare a&ni : flori ei ingrijigi-v~de plante unui capigon.. flori majestuoase. pot dep%i inalgimea de 1 m. de 50 cm. flori denurnite . Afdnaji fundul gropii cu furca de sipat. sau in rniilocul forrnatiunii de La pu& gladiolele sun[ plantate de preferinpa llngii garduri. este rnai simplu d a d le plantagi intr-un rind. pot fi principafuf pmct de atracp'e al gra'dinii. Amestecati pamdntul extras cu trei lopeli de compost ~i o ceagcz de fain3 de oase. Sapati o groapa rotunda (0 60-80 cm) cu addncimea de 20 cm. Gladiolele de edinii. .

I I Tripgii gladiolelor sunt insecte de 1 mm. O IMP ABllMP SRL W-M-10910 ISBN 97&Q6%8MW-E1 . Dezgropafi plantele. odata cu trecerea tnghefului. seva frunzelor. Stropifi plantele contaminate cu pesticide. inainte de plantare. fnaintea Fnfloririi amestecati In sol ingr%lminte minerale. imersafi bulbii timp de dou ore intr-o solufie dezinfectanta. Plantqigladidele la tnceputul lui mai. Bulbii nu tolereazr apa stagnata. inflorke dacl la 10-14 zile plantafi cAte un nou grup de bulbi de gladiole. smm a Tliafi gladiolele pentru v a d doar dupti ce primele doua flori ale inflorescentei s-au deschis.l1 APROVIZIONARE Puteti prelungi perioada de F B$ e mai uniform gi au o n Im i stobilitate mai mare T locuri n hsorite. a Primhara. pun~eti-i sub sticll. tntr-un loc ferit de tnghq. S parmeabil. bagat R d rime. muceglifi sau emtarninagi ru Mlnare.CARTEl Gladiola GRUPA 8 7 3 . a florilor ~ia bulbilor. care sug reaviin. Sprijinifi cu tutori soiurile tnalte. I I I 1 Brocurati bulbii din tirnp. de aceea.A W E . dacl este necesar. IBs6nd in urma pete argintii. r e w i r h i l b hcolf ifi. Curlmi bulbii )i @nl la plantarea din primlvaril H s trati-i in turb. frunzele la lungimea de 5 cm. Varfurile Ustarilor sunt deosebit de msibile la ger. cerinple lor de nutreie sunt mari.i pe cei mai mari. a Nu cuw@ra$1$uBi moi. volumim-Qi. r u m m bulbi tari.

-v S- 8 & se preteaz5 ca flori t5iate J ingrijire simp15 Id florile unor soiur sunt padurnate I .CARTEA PLANTE CU BULB1 -- GRUPA a 7 Narcise Clopoteii lor aurii vestesc primivara I '9 h .

.

deoarece i n cazul depozitarii indelungate se usuci. mucegaite sau patate. . dezvolta bine i n locuri luminoase sau i n penumbra. d a d se culeg inainte de a inflori ~i se Tnfisoari in cdrpa urnedi. Daci solul este umed. cu aripi. e Narcisele ramin proaspete PRIM~ARA TlMPURlU (1 timp indelungat. Daunele produse se reflects i n faptul ca florile incep sa sc1ipeasca i n culori argintii.. VARA TlMPURlU Tripsii sunt insecte mici. Protejati . '4 I . se brunifics. r O IMP ABhMP SRC . I . Nu cumparafi niciodati plante uscate. tulpinile se vor t i i a dimineata.S permeabilitate buns. se aseazi pietris de drenaj pe fundul gropii de .Gridinsit iscusit puternici. .ntele impotriva dZun5~ r i l ocu insecticide. astfel tin mai mult. In solurile cu a p i stagnanti bulbii putrezesc. Parfile ifectate ale plantelor se Si se distrug. moi. A se planta &t mai repede. apoi se -filesc.

.

rnucegaite sau patate. Depozitafi bulbii pan3 toamna timpuriu . In stratul superior al solului se amesteca comPost sau f i i n i de oase la o addncime de 10 cm.-. Pirfile i n f a a t e ale plantelor se taie ~ise distrug. pans ce se usuca singure.i n locuri uscate ~i reci. cu ari I.d n d are loc plantarea . Protejati piantele 'impotriva diunatorilor cu insecticide. deoarece in cazul depozitarii indelungate se usuca. VARA TlMPURlU Curafirea Daci avefi nevoie de loc de plantare. Narcisele rtimln proaspete timp indelungat. CARTEA GRUPA~ 8 Gridinririt iscusit I + Cumptirafi plante cu bulbi puternici. Tiiafi florile ofilite. se a~eaza pietri~ de drenaj pe fundul gropii de plantare. --t - . in cazul florilor pentru vero tulpinile se vor taia dimineata. PRIM~ARA TlMPURlU Culesul Frunzele se pe tulpini.Narcise . astfel tin mai mult. d u p i ce frunrele s-au uscat. So1 cu permeabilitate bunti. scoatefi cu g r i j i bulbii din straturi. Tdpsli wrrt insecte rnici. I m p d sclipeasd I n arlosi argintii. apoi se Ofllesc. dac2 se culeg inainte de a inflori ~i se infa~oari carpa umeda. apoi $i tulpinile i n apropierea solului. Daci solul este umed. in a Pngr4ire tot an of Prelucrafi bine i n p i m d n t substanfele de imbunitifire a solului. Nu cumptirafi niciodati plante uscate.-I- ' \I< g'%+-. rnoi. VARA TARZIU Plantare si cotnpletare cu substanfe nutritive Bulbii se planteazi i? august-septembrie. In solurile cu ap2 stagnant4 bulbii putrezesc. A se planta cat mai repede. Fiecare soi de narcis2 se dezvolta bine in locuri luminoase sau i n penumbra. Daunele produse se re W h faptwl cci florile ? Q IMP ABIIMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1 . 5e bruniflci.

.

ch'ysanrhus) sunt ihd%ite datoritii infloririi lor Pndelungate.. galben ~iviolet. 4A ' . Presati u p r pamintul cu palma. Plantati-le in straturile de plante perene pentru a colora suaturile i n 6 de la inceputul primiverii. denumite gi crocus sau p b . NU tundeli iarba pana cdnd frunzele nu s-au retras. pentru a-l me&irii reaAn. Brindqele. Primzvara dwreme. Astfel a q t i vestitori ai primaverii pot Infrumusep balconul sau terasa. ~ & n a . UNDE SE PLANT-? Plantele de prirnzvarii nepretengioase se pot planta oriunde In $dink Plantaji bdndugele in iarba transformand astfel gazonul in pajigte cu flori. 4pa# o groapB adnca de 12 cm.B h d q e l e scliphd 2a culorile violet. 1 CE SE P L A N T E A ALATURI? ~ E k t u l bdndqelor este cel mai impresionant. Sofranul iliric albastru-ldntid (C. Planwi bulbii cu varful in sw. galben gi db s a t primde flori ale primiverii. rnai thziu. Alte Tngrijiri nu sy@ necesare. 1 2 strat de p&m&nt 4cm gi de amestecati-1cu acesta. rrJirimea ei depinde de nurnarul bulbilor. de exemplu cu sthjeneii (Irs reticdata) sau cu ghioceii. Mulgimea de flori disuage atenfia de la ramurile hdgoale. Florile b h d q e l o r silbatice sunt mai suple ~i mai mici d e d t cele ale soiurilor de gridinz. Se potrivesc excelent cu alte flori de prim& v d . pachete cu exemplare numeroase. U&$i gi muk@i mlul cg 4stratde5crndesma@ m&runtitii. Brindugele pot fi divizate i n dad categorii: b d n d q e de griidini gi b h d u g e sabatice. de exemplu a mahoniei. CumpiXhd 'In septembrie.1 I Canferiti wloare gazonului cukivdnd pe el branduge. d a d sunt asociate cu flori de culoare asemhiitoare sau fi mai intensi.Ruby Giant" contrast& pucernic cu culoarea galbenz. Cultivaji b h d u p d e in compozirii multicolore sub arb+ cu tiunze &dimare. Depunep in ea cornpost maturizat. In care brhdqele sunt selectate potrivit culorii. ambelor fiindu-le caracteriscice multicudinea de soiuri si culorile sclipitoare. pot fi inlocuite cu flori perene. Culoarea violed a soiului . Florile hibrizilor de sunt surprindtor de mari. conua unor sume minore putegi achizijiona mulre plance frumoase. Brindqele timpurii. Fmnzele de reg& v e ~ i sunt lungi si ascugite. plantali bulbii ~iagezati la loc segmentul be bazdn.sunt flori in culori intense: exist5 flori in nuanje de alb. plantati brsndqele sub tufe hfloritoare. rommasinianus) ~i~ofranul timpuriu galben-auriu (C. altfel brandugele nu vor mai Fnflori anul urmator. C Srdrd- . Conferiji o noti de vioiciune gkhii alpine cultivhd aici b r h d q e in culori pregnante. plantagi b r h d u in ~ vase gi ghivece. T3iaJi un segment de gazon. Pdgygy & n h Wele pi b h d u p ~~ . Petalele unor soiuri sunt ornate cu dungi pale. A c w r i $ bulbii cu restul p2irnantului. plantate in grupuri aspectuoase dispuse printre pietre decorative sau tncaddnd b u d ~ mai mjci i de s&d. Florile in formi de pfilnie sunt dispuse pe codije scurte. Bogjia cromatid a soiurilor este impresionand.

I Planfat? TOAMNA DWREME Zoarecii de camp Si soarecii de casii maninca bulbii. Lasati-le d creaxi nestingherite. . Respectali adincimea (5-7 cm) ~i distanlele (5 cm) de plantare $iin cazul in care plantali bulbii in co~uri. Plantati brlnduscle totdeauna in grupuri. S dezvolta optim $1 e sub coroana tufelor sau a arborilor. Perioada ideali este inceputul lui septembrie. eventual pitate.Gridinirit iscusit . - - 7 li In perioada de plantare. Depunefi in groapa de plantare pufin compost sau faini de oase (dreapta). Udafi plantele pe timp de seceta persistenti. sau cu listari wrzi. 0 protecfie eficienti este asigurata de coprile de plantare disponibile in magazinele de specialitate.t J Proiectare In aceasti perioadi apare catalogul de toamna al serviciului de expediere prin pasti. r . separafi bulbii mici (bulbilii) ~i replantafi-i. Soare deplin sau umbrll moderati. Sol permeabil. deci. PRIM AVARA Protecfie p udare Mierla poate deteriora brlndu~ele galbene. . - 8 CU pirfi mucegiite sau putrezite. fn locurile de plantare cu api stagnant3 (sol compact) amenajafi un strat de drenaj din nisip sau pietri~. Plantafi florile de primivari inainte de primul ger. fnmulfire: scoatefi din pimdnt bulbii. rotunzi. deoarece numai astfel din bulbi se vor dezvolta flori din nou. . y g . I . (nIfngrijire tor an ul - - Nu taiafi frunzele brdndugelor.. putefi proiecta pe indelete. iarmpgrafi bulbi tari. Amplasafi intre flori morigti de vdnt.

.

.yui eam!euy a ~ b ~ o a3a.d l S snunrcl.uEl !mnN !S .ajnq> azuny n3 lnlos !Iplnw iepn edna ' p s s w n i as gs !Z a#!w as nu ys eiswe ej 1% efe ulaugwed '(Eq01!-" .IOU "3 ro1pSnq~e ~ n ! p u !!j!zoduiw e[euaun !lalnj .!!Pol -rod aJ!asad alapl!9 n p o r r o d ap aluenu a p ~ p a j apcIxup ~p wm!Jdap q w m n o UJ -9@*!=nu"""9W aq@ !JOU n3 !nln!os apleds uj !$elmld @uap p e p a~ue%ala m o j aIa !S rj a .p a q alalueld ! ea1sa3e a r l u ~ S t$ums!p amareo o p u p ~ ~ d appl '!msnur !rnIa@ p y a <3w FUI ~ n d n ~y ~ ~ m s n w !! ! uS -uqd m ~ palw d as peq q Ile1~1d am+ ~1 !JOp 30laJ E!UoULlV .d mw y z v m m d .1eoaa wl 3s 33 aapadal aueoj p q d q r a~eod as #nqm H uoqre qns ! -efmn%!s ns a f i u a p ! ~ e m u a d c d ~uj as % euneaploluj !msnur $mmlj m !!qlnq 1 u W !$ladow 9 '111:. . 3sa3npls ap !.em~wpd .eresaDau eu!urnl ap aun -sp EA 'loT!roqn !!Tll.tog ns . 01-5 ap eaw!xlepe el ' ~ 01-S'L ap aiue) 3 -s!p el 'sns u~j!tnxe Inpgn ns l y n d n ~u~ !!qlnq !lexue. ui !!uy alas n! '!eur-a!~pde u ssaro~uy y !!mdur!~ alas :pn!os aqnur FUI Jsaqasoap a s '1![!~8u$ ap n~dur!sa11eoj luns 'aqp nes alalo!A 'lol!3npJIs -rulseqp '!lmsnur ap al!JoId .TOP aqe ns !msnur p q !msnw ap a p o u nuna-uaq -nose empm!~dap ammu!ru -p3 !.m u ap ~ o p a d a p w m q p s -!lOJ.) wuob! urud qns ale1 -mid anseqp lo^ ru a ~ a ~ u e l d ps&a~m?du @ q o ErajO a mpo~rod appl ns a p m aeod as aJo1m!q !.auaq$I as~sreu Q m !! S .uxpape n:.p a u au!q em! es lol!msnw y p Anarwap p4!zuny rn 'aleu ~ o amqoqq a @ p o d m q d .

apoi in loc lurninos ~i racoros. o . . Uscarea frunzelor Dup5 inflorire nu tHiafi frun- IWPbe-1 OQ.11 ISBN 97M@WW!-8-1 . / Docrorul planrelor TOAMNA TlMPURlU Pentru inmulfire divizafi bul- 1 Tirnp de 3 luni p&rtrafi-iR lac intunecos ~i rece. -yt m Cumpirati toamna bulbi Soare. In locuri insorite tnfloregte abundent. S 1 cu humu5. . Muscari nu agreaz3 Tngr' gamintele minerale. Dau rezukte bune la folfs- ~~ cumparati bulbi rnb (putrezifi). lurninos ~i rkoros. insa poate fi plantat gi in penumbra.Muscari ~ . ffi%~@abil. W ~ : Y * I I GRUPA 8 ' I( . patafi sat acoperit. Prim& fertilizafi solul cu compost.

.

UNDE SE pLANTEa? D g i frurnusejea lor le aseamsns cu florile de drnp. dt gi la culoare. lugca de culoare crem (Omirhogalurn urnbellarum) sau hiacintoides (Hyacinrhoides I hispanica). D a d le cultivafi pentru flori Gate.. deoarece confin subPtan9 ce iria pielea. Dintre plantele cu bulbi putegi alege narcisele albe. Produc o irnpresie ferrnedtoare anernonele indilyhdu-se deasupra perenelor scunde. fn perioada lor principals de inflorire anernonele forme& in gddini alpine o pat5 crornatid de efect pregnant. Varierate semiilnvdra' .. . Soi db alb. unde se pot dezvolta cu adevsrat. sempervirens) sau ghdrifele (Arabis caucasica). in form5 de ceascii dispun de toate nuangele culorilor speciei. Florile anemonelor . I S o i d . aceste flori igi deschid bobocii ~i in sezonul estival. D a d ins5 plancagi tuberculii in ghivece mai tiirziu. Coloritul lor variazi de la alb.Hollandian rogustacojiu.Rosetten roz sau C. anernonele pot fi plantate . cu corofe florale I cufori n intense se mla'diaza" I v tul de prima'& fin n h PLANTARE $1 ~NGRIJIRE ACCESORII: O tuberculi de anemone 0 cazma 131 compo: 131 ingra$amAntchimic complex 1 - - Anernonele infloresc in culori vii. Fkte drept..Hollaadia" AlPturi de anemone se pot planta. serniinvoalte gi invoalte exists dteva arnestecuri deosebit de populare: Anemonele .Asemenea unuf camp de macf Anemonele fkrmeca'toare.si in straturi de legume. atat ca forms.Don Juan" ro. ca de exernplu lilicelele (Iberis 5 Anemonele sunt flori tlia* aspectuoase. anernonele trebuie plantate in straturi. Frurnusegea fragils a plantei este reliefat5 de pansele gi flori de nu-m5-uita. flori cu bulbi inflorind primgvara sau perene de v a 6 tirnpurie. Tgiaji-le #I ingrijifi-le cu rnanugi..St.suaprins.si albastru. Brigid" sunt serniinvoalte. Florile cu cenrrul negru gi tulpinile viguroase arnintesc de florile de mac. Printre soiurile cu flori simple. Alege~i-le loc protejat In un straturile de flori sau de bordurii. dar corolele lor in form5 de ceasd sunt rnai durabile. contagi pe o inflorire mai tarzie. dar gi . I I Uda* cu jeturi upare de aph.Lord Derby" albastruviolet. Totodats exists gi soiuri speciale. precurn gi albul ..Purity". Plancele crescute in prealabil sunt excelente pentru plantare rapids in ciubere ~i Ihi de flori. In regiuni cu clima asprz... iar dintre soiurile cu flori tnvoalte .. roz ~i rogu p h s la violet . Merit5 atenfie in acest sens . in funcgie de perioada de inflorire. cu flori de asernenea foarte diverse. iarna pastrafi tuberculii in locuinja.De Caen" cu flori simple.

protejat8. Diunitorii pot f i eliminaji prin capcane de bere sau garduri contra melcilor. Tntr-un loc uscat $i ferit de inghe$. Adunafi diunitorii pe vreme ploioasa sau seara.Anemone braarnarl r ~scusl r J I LUMINA Sl SOL Toamna devreme cumpirajl Wberculi mark Wi pi glan@&d &it mai curand. PRIMAVARA Pkntp* gi f ~ t j l i z a r e I I Anemanele plantate toamna Tnfloresc mai tdniu: C mai'n iunie. I i . -@- J 1 TOAMNA ingr~j~re an ul tot . 11 TRUCURI e Plantati anemone in fata umei borduri de dmi~iri. Toamna scoatefi tuberculii din sol. Anemonele nu rezista la inghef. I lelcii consurni cu nesaf frunzele fragede.u& a v h d un loc protejat orneaza stratul pan5 la plantarea altor flori sau legume. lobate 3 palmate. Tuberculii pot fi scqi din sol gi p&strati iama in loruin@. Si tn =st caz mlul trebuie mulcii cu f r u m i ~ ) @ wu ramuri ~i frunze wate. I?rprtmim. a drisar administrafi n plantelor compost ~i ingri$irnAntcomplex. Flwlle pot impodobi straturile de vari timpurie. 1 )octorul planrelc I Plantare $./ p r o m contra gerului Cea mai adecvata perioadi de plantare a t e toamna daci asigurafi anemonelor o parts de g r i d i M =Id&.

.

Pratejqi mugurii de meld. 3 4 stratul de plante anuale. cu flori dmdente. 1& p t & d n i inaihte. ca de exemplu alsturi de intrare. Pedele sale sunt la fel simetrice. Dalia-pompon se pouivegte de minune prinue florile anuale plantate in covor vegetal. i fg i o distant3 mi n i etila mare & riromi patru p r i $ le@$i-i ur bn wur. Pastrati-i intr-un loc ferit de ger. pregatifi pan& la addnrimw de 3Qan. merit5 un loc foarte vizibil in grsdina. addncimea de 10 s la la d i i r q e de &te . 5 I Dalii N Bod ca mingea . Frunzele msrunte.. ovale 8i lucioase. Pute~i realiza un ansamblu aspectuos ~i asociind-o cu gladiole gi pofian. Petdele se rbucesc in mkurP diferitg i n s ~ r e interiorul florii.7 cm de ps ndnt ~iudali-i abundent. Ele au tonuri mai intunecate sDre vArfuri sau margini. C h d celelalte flori paesc ~i se ofilesc. 40 cm. UNDE SE PLANTEAZ~? Plantaji daliile-pompon pestrife ?n straturi expuse intens la soare. dar dispuse mai lax. Dalia-pompon cregte ?n formi3 de &. Ac&i tuberculii ol un sm* de aproximativ 4. inflorind indelungat. fiind dispuse asemenea piglelor pe acoperig. feitlilifizafi-l cu 5trrYtul: &nafi-l Plantarc: in rnai. ceea ce evid e n ~ i gi mai pregnant forma d sferid a florii. fie acestea cr5iie. Florile in form5 de minge gi tulpinile drepte ale daliei-pompon atrag irnediat privirile. In grupa daliilor este considerat2 o varietate cu flori m h n t e . sau l i n g locul unde obignuiji s5 v5 relaxagi. PZanW . vesele Dalia-pompon este o ~lanta' popdari de vad. cu sol af3nat Si bogat in substan~e nutritive. p&le5i sau verbene. Daliile-pompon. Wlulcijj solul cu scowfa&mn$ita de arbwe. goale pe din%untruincadred frumos florile.-->rculii cu mug^ in u . in gddina de fafa& in apropierea balconului. Reinviorafi cu dalii-pompon Steluple cu ?&$me mijlocie. ilnfloregte bogat in toate culorile.Porn poane culor. Cu d t w a 2 em. Dalia-pompon este rezultatul unei amelior2ri artistice. a v k d flori mari gi de asemenea sfkrice. Dalia cu floarea ca mingea este ruda daliei-pompon. hainte de primul inghe tiiiati daliile la 10 cm de sol $i dezgropati tuberculii. Din aceasta cauz5. dispuse pe tulpini puternice. terasei.. Cu exGpfia albastrului. dagropa~i tuberculii i n d inaintea primului Pnghe~ gi plstraji-i in locuinp. diametrul floriior sale nedepQind 4-6 cm. Dalia-pompon cu flori globuloase aparfine daliilor invoalte. ca de exemplu Aster amellus sau piticul Aster dumosus le sunt daliilor-pompon excelente plante de companie. nenurniiratele sale soiuri avind in comun cu strZimosul provenind din Mexic doar sensibilitatea la hghep Frunzele gi florile sale cad victim5 primului inghej. daliile-pompon color e d din nou stratul! Chd daliile aw creecut.

. 1 i" : 1 Piantare a n d se poate deja lucra in grading. Pastra1i-iin turba sau nisip. Fi LUMINA $1 SOL a Soare. stropifi planta cu o solqie de sipun ~i alcool. L ' Paduchii de frunzi sunt insede marunte ce sug seva tulpinilor. D a d observafi d plata e contaminata. Indepirtafi regulat florile trecute. a Nu cumpiirafi tuberculi~ sn. netezi ~i tari. Dupli ce risar. - . rnai mulfi cu tuberculi carnqi. a Daliile infloresc mai devmme dace i n martie sau aprilie sunt plantate in ghivece. pentru a asigura o tnflorire abundenta (dreapta). . Plantafi tuberculii dupi mijlocul lui mai. . permeabil. cu verful lastarilor h sus. intr-un loc intunecai ~irece (dar nu sub 7 "0. Prin frunzelor ~i pot aceasta sllbesc planta ~i rtispandi $i boli. Scoatere din p&m&ntJi pdstrere Inainte de primul ger scoateti tuberculii din sol. I .. a 501 aftinat. Pot fi transplantate in gradina la finele lui mai. Daliile-pompon necesita cel putin pse ore de soare pe zi. udafi-le cu solufie cu ingra#rndnt lichid. Incorporati in sol mult 11 TRUCURI Cumparafi rizomi volumino~i.:+-c- CARTEA GRUPA 8 12 . ' P vreme secetoasil menfinefi e reavan solul daliilor. Evitati tuberculii rau uscati.- Gridinarit iscusit :. pregetifi straturile intr-un loc?ncare nu stagneazl aerul fierbinte. - I . a Taiafi primii boboci de pe tulpina principals. astfel planta va avea mai tirziu mai multe flori. .

1 : ' Begonia tuberhibridi Culori intense in bcuri urnbroase I .

25-50 cm. nu si plantele. precurn pi grupul . Begoniile tuberhibride cu flori de mirime medie (grupul Muldorn) au d i i e t r u l florilor cuprins Oltre 5 gi 9 cm. C2teva soiuri se remarc5 ~ r i n prezenp unor flori bicolore. Din aceasd categorie fac parte begoniile cu flori asemhitoare cameliilor. Begonia tuberhibridii se clasific3 potrivit constitufiei sale.FimbriamW petale franjurate $i . . . Culoarea lor poate fi alb& galben5 sau portocalie. begoniila pot fi atacate usor de boll micotice. Begoniile p h t e (grupul Flore pleizo pendula) au flori de 4-6 cm ce se dezvoltai pe Iktari lungi.. Piode sale amintesc de florile trandafirilor. L - I b a d frunrele sau tulpinile raman umede. F+e gi idera le asigurZ un h d a l verde linistit. Pute~i planta ?n de balcon situate la umbd soiuri de begonii erFte ~ipendente deovotrivL fotodatg. . Begoniile cu flori mari (Grandiflorn wmpacta x) au diametrul florilor de aproximativ 10 cm.Cripsa marginata" cu flori simple.Memory".Marmorata" cu flori bicolore. Din acest motiv. in locuri umbroase. iar t d p m e a plantelor de 15-20 cm. inclusiv referitor la mikimea florilor.F Culori superbe tot an ul 1 PLANTARE 51 TNGRIJIRE I ACCESORII: U tuberculi de begonie Ll parndnt de flori CI y u r C3 ingra@rndnt lichid U par de 60 crn U ghivece de flori (010 cm) 1 Din tuberdii rnaronii pi p a q i ai begoniei tuberhibrida apar l%mi moi pi c$rnoyi. . I I 5 &PAWw Dezgropalituberculii dupa primul inghef. Toate soiurile cu tulpins ere& se d m l d excelent ca plante de barduri. Sub ~rbori begoniile pot avm e f d unor pete m m a . De categoria begoniiior tuberhibride cu flori urhp apagin soiurile cu flori avhd diametrul de 14-15 an.. cu frunze ashetrice pi flori hflorind toad vara. - UNDE SE ' ' ' a ' 0 caracteristid a begoniilor tuberhibrida este d sunt foarte sensibile la inghej p prefer5 i penumbra. In categoria celor cu tulpini erect5 se manifest3 dikrente puternice. Dupa uscare indepartafi frunzele $i pirnintul. .Cele mai importante sunt: . Hibrizii cu flori mari au o tnafime de aprox.Diferengele P n cadrul categoriei sunt In mare identice cu cele caracteristice begoniilor cu flori uriqe. -. Exist5 soiuri cu tulpin5 erect5 p soiuri cu tulpid i pendentil @end&). udatl numai solul. a&nf tori. Diameuul florilor begoniilor tuberhibride cu flori mici este de 2-4 un. cameliilor sau garoafelor.. pentru a m p h e $ copuri se preteazii mai bine soiurile pendenre. CE SE P-~TURI? Asociqi begoniile niberhibrida de asemecu $lame ce p& nea penumbra. dar gi in toate nuangele de ropu. rece $i uscat.Nonstopn. PSstrafi-le intr-un loc intunecat.Giganteam.Happy Endn p . Soiuri recomandate cu deosebire sunt: . I d j h e a begoniiior cu flori uriqe variaz3 Pntre 25-50 cm. dar dantelate. i fniileea lor a t e de aproximariv 20-30 cm. I - d--- .Marginatamcu cu flori dantelate.

indepirta~i florile ~i frunzele I:.. aseminitoare pudrei. precurn ~i tulpini pe apare o peliculi albicioas2. . . Lisa$ parndntul s i se Plantare usuce. Repetafi stropirea de rnai multe ori. StropiJi planta.. . TOAMNA Pastrare Tiiafi tulpinile rnoi pdni la inilfirnea de 5 crn. ciubere. Dezgropafi tuberculii irnpreuna cu pimantul lipit de acestia PRIMAVARA 00s). Punefi-i la iernat i n in strat.. &-A.. VARA lngrijire Udafi ~i fertilizafi sisternatic. 'I- 2. .-. . I I Begoniile pot fi atacate de fainare. . . ferit de inghef. .. Plantele vor Tnflori intunecat ~i dupi cdteva siptimdni. . forfafi in locuinfi tuberculii de begonia. apoi curifafi tuberPlantafi begonia tuberhibridi culii. Pe fa@ $i dosul frunzelor.. inclusiv dosul frunzelor.* 1'. i n lazi de balcon sau locuinfa intr-un loc rece. cu o soluJie contra ciupercilor.I Gridinirit iscusit r - - "' L - hgrijire tot an ul IARNA TARZIU Foflare In februarie sau rnartie. hdepirtafi imediat perfile infestate.

.

Dup5 inflorire frunzigul lor se veptejegte repede. pentru a obfine un wvor de flori elegant. .Dreaming M a i d cu florile de nu-mi-uita albastre.. despsrjiti-i de bulbii mici ~iapoi replantali-i. .Djakarta" au petale rogu-inchis p rnargini i galbene.. mai puyin albastru. spre exemplu soiurile .Negrita9'fnflorqte fn nuanfe neobisnuite (violet-negicios) pi &tarten (petale purpurii cu margini albe. V5 putegi delecta cu tonalit?idcromatice d d e asociind. iar . de o fiumuse~e cfasici. subfiri).. .. a v h d o forrni de pocal.bu energie pentru Tnfloririle Soi cu duroe q i i . fn cele ce urmeaG prezen&I -dteva soiuri fndrwte. bdepirtaf i frunzele numai dupa ce s-au uscat camplet.&en van der Mark" au petale rogii cu rnargini albe. extrageti bulbii din sol.Burning Heart" (galben pi rogu) sau . unde creeazi o pat5 cromatid de efect..Abu Hassan" gi .Kees Nelis" cu panselele. Pute~i masca frunziguI lalelelor P ofilire prin plantarea de flori n vcatice. Lalelele Triurnf se caracterireazi prin petale cu marginile de culoare diferitri. Au luat nqtere prin Pncruciparea de soiuri simple. Dup5 ce infloresc.Burning Heart" cu viorelele. Sunt soiuri biwlore.Union Jack" (alb gi rosu). Lalelele Triumf arati bine gi in IZzi de bacon pi ghivece. sunt plante qor de hgrqit. INu le taiafi verzi deoarece cfrunzele alimenteaza bulbii . soiurile ropii pi galbene "Djakarta" sau .. Pe rnasurh ca intensitatea infloririi scade..Garden Party" este un soi cu flori roz pi galben-pal fn proporfii egale.. de aceea diversele soiuri se ~ oasocia t bine intre ele sau cu alte flori.. Obyinefi o compozi9e de tonalitate rZcoroasH asociind soiul violet-alb . Lalelele Triumf. spre exemplu. Lalelele evidentid * precizia . Aceste lalele se pot planta pi in grupuri neregulate' stran turi de perene gi la poalele arbqtilor. . Lalelele Triumf existi P n diferite culori. timpurii pi t k i i . sau in ciubere. Florile lor sunt mai mari pi tulpinile mai lungi d e d t cele ale soiurilor timpurii. UNDE SE PLANT^? Lalelele Triumf se pot planta deopotrivi in straturi cu forme regulate pi neregulate. intre altele..LaleleIe Triumf. bulbii pot fi scosi sau pot r h h e in sol.New Design" are flori de nuan55 roz-pal 8i frunze cu margini albe. sunt flori semitirnpurii. Alege~i unul sau dou5 soiuri gi plantaji-le fn num% mare. raistente la v2nt si vicisitudinile vremii. cu tulpini viguroase. Un efect vesel se poate realiza prin plantarea amestecat5 a soiului de lalele . geometrid a straturilor regulate. Exist5 in tot felul de nuanye.Broadway" gi .

plantafi bulbii intr-un vas plat. atilt planta v&% & . te So1 perrneabil.. cu atilt Botrytis) cauzeazi Inca de la rasarirea plantei deformafii. te Pentru inrnuljire. bogat i n substanfe nutritive. ' ra~i bulbi fncolfiti te Soare. a Lalelele se pot forfa iarna. Toamna. Dupi trei luni mutafi-i intr-o camera ricoroaa. dar se dezvolta optim in locurile insorite.Tdumf" suporta penumbra temporars. Ondepartati din gridini lalelele contaminate. Interesafi-va referitor la soiurile cele mai adecvate Tn acest map. m u m b r i . xoatefi bulbii din sol si plantafi-i in ak loc. d r n q L Cu cat bulbii sunt mai mad. vor consuma toate substantele nutritive ale solului. Lalelele hibride .-A ~ ~ m cumpara$ buW & n a QJ lrPde tari la palpat. separati-i de bulbili ~i plantali-i din nou. udap-i abundent $i duceti vasul in pivnifi. Pete si aparitia unui strat fin brun-cenusiu.CARTEA I Lalea Triumf GRUPA 8 14 Grgdinirit iscusit %. . Prevenfie: indepsrtati resturile vegetale si stropiti cu solutie de coada-calului. Dad riman prea mult timp in acelasi loc. L)ocrorul planrelor PRIMAVARA TARZIU I Scoatere din sol $1 Plantafi lalelele Triumf In septembrie sau octombrie. intr-un loc mai cald ~i mai luminos. Umiditatea excesiva poate pravoca putrezirea bulbilor. Scoateti din sol bulbii plantelor care au dezvoltat mai multe frunze dec%tflori. intr-un loc insorit si ferit de dlvizare Taiafi florile trecute 00s). Cu cat locul in care infloresc este mai ricoros.

.

Florile mai rnirunte. dar in5lgimea sa este de doar 1525 cm. care cu timpul se inmulyesc gi formead un covor vegetal vast. fn stratul de flori planta~i specii inalte. UNDE SE P L A N T E ~ ? La soare. roz-aprins 8i infloregte in aceeqi perioads. Se potrive~te deopotriv5 in stratul de flori.si inflorqte intre rnai ~i iunie. ceapa ornamental5 se dezvolt5 bine in mai toate solurile. inalti de 80-150 cm. in5lrimea plantei fiind de 3050 cm. & toate sunt d&it de aspectuoase. Allium giganreum este o specie Pnaltii. de Indati ce apar . de preferinfa in grupuri de mai multe plante amplasate in fundal. CI compost CI plantator CI scoaq3 m3runfita de copac D cazma Ceapa ornamental5 este distins5 cu un loc privilegiat chiar gi in cele mai frumoase grsdini. in timp ce Allium kararaviense are flori albe. 5 Primavara. ca gi in grsdina spontanii. plancate in fagada stratului pot apoi masca frunzele cepei ornamentale. In cele ce urmead v5 prezentgm dteva din speciile de gddin5 cele mai populare. dtele grafioase. h a t 5 bine gi ca plant5 crescbd spontan. Speciile scunde se disting prin culorile lor diferite. prirnii Ibtari. cu flori violete. in pofida faptului d este ruda apropiatg a cepei pi usturoiului.Unele specii sunt impozante. A h u m roseum se distinge prin flori stelate Iaxe. Allium moly (2: 20-30 cm) are flori galbene . fn gr5dina alpin5 cultivagi specii scunde. ca gi cele ale speciei Allium aflarunense. Allium chrisrophii are flori violete ce apar in iunie si iulie. incorporafi in solul dimprejurul plantelor ingrS$arnantcomplex.Ambele infloresc din mai ~ B n in iunie s ~i au tulpin5 viguroas5. indesate. In~lgimea sa Allium moly este de 15-30 cm. mai ales pe camp sau in liziera pidurilor.

iar lanrele penetreazain W b i . 6 id14 4 as& rolul proaspit. Parazitul l~i depune ouile pe bulbi. Tndepirtati ~i disugeti bulbii contaminati. ) Uoctorul plan telor I Lisaji frunzele s i se ing2lbeneasd astfel vor furniza plantei energie. pentru c i o fortifici RarnificaJiile florale arata flori uscate. Lisati pa planti frunzele cu miros de ceapi. Frumle cepei ornamentale Larva rnu~tei cepei ataci planta cauzhd rssucirea. .CARTEA Ceapa' ornamentala' GRUPA 8 15 plantele cu flori puTine. Ceapa ornamental2 se p a t e utiliza ~i floare ca t2iat& Tiiaji florile d n d Tncep s i se deschidi. degenerarea sau ingilbenirea frunzelor.

.

.

mature ale plantei sau puneti-le la gerrninat Tntr-o tavi.5 cm. Dupa aceasta. 1 .-. Acoperifi vasele $i finefi-le afari tirnp de zece saptSrn3ni. arnplasafi-le in locuinfi. bogat i n substanfe nutritive. 7ii~ririre an ur tot Plantali chionodoxa toarnna devrerne. deoarece sunt -ensibili la bolile miwti- Soare. la lurnini ~i PDocrorulplan relor -I Chionodoxa se autoreproduce. Nu existi protecfie chimici. Prirnivara. sub coroana arborilor cu frunzi~ bogat. Dupa inflorire nu o mai tiiati. Nu le cornpasta$. plantaTi bulbii i n ghivece. :. solul cu humus confine umiditatea necesara plantelor.$d hcorporati In solul din iurul plantei hgra$rn&nt cornplex. k dezvolta optirn i n penumbra. iar dupi ce apar lastarii asezafi-le pe pervazul ferescaldura. Daca efectivul plantei crege rnai incet decdt dorifi. .- GRUPA 8 16 . vara dewerne dezgropati bulbii. care au In general mai rnulte tulpini florale. penumbra. In octornbrie. tari. Pe vremea calda de toarnni se 'inridacineaza bine. lnfigeti h sol sernintele brune. trei. c w diarnetru de eel pufin 2. Cum@@ bulbi man'. <hionodoxa poate f i hwcata de infeqii bacteriene. Mu cumpara$ bulbi moi sau vatamafi. 501 permeabil. Intr-un loc racoros. - Pentru forfare. Ondeplrtafi plantele contaminate Irnpreuna cu bulbii lor.CARTEk Chionodoxa Gridinirit iscusit I . deoarece se poate inmuhi si prin serninfe. Desprindefi bulbii rnici 00s) si replantafi-i. sernnalate de pete negre sau brune cu rnargini de alta culoare.

.

AIbusv). & strat locul d u optim este in spatele floriior cu M i r e urnpurie. c r i i galbeni. s&njenei sau bujori. Se p a t e realiza o combinafie de culori bead p l a n h d brhduga violet-purpuriu de Riviera la poalele arbodor cu frunzig auriu. m h t e este p h i toamna &iu podoaba b o a s i a gridhi. acolo unde v?i pute$ bucura de culoriie fermedtoare gi atunci. dat i i gfidina alp& gi pe n EPzon.Oxonian") gi violet. purpuriude violet (Crocus medius). Plantafi aici b r h d q e cu ceva mai inalte d d t plantele acoperitoare de sol. . &d celelalte flori s-au uecut deja. $ofhi de ltiviua gi egi I .. sofranul violet-roz-db cu . ca gi in fap arbqtilor cu frunziy autumnal. columnae) sau 6 p u n k i p (Saponaria ocymoides). Frunzele lor nu apar d d t primzvara.albasuu (de exernplu. ~ofranul Riviera.fndqa cu florile sale vesele. pfranul de Pirinei violet-purpuriu. b r h d q a se dezvold viguros. Planta hflorind fhii frunzi~ se fice remarcad cu deosebire tn s d cu p h t e acoperitoare de s l v+c o veni. Dispune de o floare mare. inflorind uneori f n d de la s@itul lui august (Crocus nudiflorus) gi gofranul violet-albktriu grafios (Crocus pulchellus). B r h d u p grafioasii produce o irnpresie pitoreasd asociad cu crizantemele galbene si cele de Plantaji bulbii. Majoritatea speciilor se remare prihtr-un stillung. din s d u l 6 u se obfine gofranul. parb a t ~igra60s (Crocus longiflorus). $franul albasuu-violet este sensibil la frig. p G q (Fesruca cinerea) sau molinia (Molinia merulea). Da& frunzele sunt expuse soarelui de primitvar:. dupa inflorire.YLHIY IH K t 31 I I Y U K I J I K t ofr ran C humus de frunze sau turba I Br. ACCESORII: CI bulbi de 2 nisip CI scoarfa maruntit5 de copac CI plantator In grkiini se plant& cu mult mai pufine b r h d q e de toamnii d d t de prirnPvd. B h d q e l o r li se potrivesc bine plantele acoperitoare de sol. portocaliu $i infloresc P intervalul septemn brie-noiembrie. in form5 de piilnie. de exernplu.. de exemplu Iha-caprelor (Cerastium romen rosum var. Arad la fel de aspectuos plantat in hp perenelor inflorind la finele verii. de aceea exisd cu mult mai pufine soiuri. @&nt pe bulbi $ presati-l m# a Cu culorile sale vioaie brindup de toamnii constituie podoaba Hurumnas) inflorind concomitent cu ea. Grocus spxiosus este cea mai cunoscud specie de @nP ce inflorqte toamna. Pentru 1 kg de $ofran sunt necesari - UNDE SE PLAN TEA^? $ofrand de toamng se a d a p t e d qor. se auto pol en^ gi se @qte in culorile alb (de exemplu. . C ~ ~ C ~ L Fb e s e cultivat sativus gi in antichitate. Alte specii fiwnoase:$0franul violet de Banat (Crocus banaricus). Plantafi ~ofranul toamns de 1 alea g k h i i . coroan5 (Crocus kotschyanus). deoarece k l e acestora mas&& fiunzele ingdbenite ale pfranului. Acestea sunt $ mai pufin ameliorate. pfranul violet-roz.

pot inmulfi prin divizare. fnchise la culoare. moi sau deja incolfifi. TOAMNA Udare in timp de seceti planta necesita udare.cum sau se mai numqte. Florile se pot de proteja de vlnt ~i zipada timpurie prin acoperirea lor cu cutii de carton sau co~uri de richiti (dreapta). . TRUCURI Dupa inflorire bulbii se pot diviza. divizafi-i ri replantafi-i. Pentru scurt timp primivara ss piarl de la sine se pot pistra In frigider. La trei-patru ani scoafeti bulbii. Nu cumparafi bulbi infectafi cu putregai cenusiu. Vara ?nsA prefers penumbra. e Sol permeabil cu reacgie acidi S i fie afanat $i cu confinut ridicat de materie organici. Sofranul este atacat uneori de pufregaiul uscat. drept consecingi bulbii se zblrcesc $i usud. Legarea frunzelor va duce la Acum. are nevoie de multfi lumini primsvara $i toamna. confluente. bulbii in vlrsti se randamentului de flori.Grzdinirit iscusit I LUMINA $1 SOL Procurafi in iulie-august bulbi tari ~i carno$ de brindura de toamni. Indese pirtafi plantele infectate. 1. (a] I Pngrjire tot an ul PRIMAVARA Plantare $i divizare Menfinere Plantafi bulbii imediat dupa Lisafi frunzele ce apar cumpirare. Pe bulbi apar Pete rnici. in perioada de slibirea bulbului ~i sciderea repaus. e Brindu~a ~ofranul. Marcafi locul plantelor cu firuri pentru a nu planta $i altceva pe terenul respectiv.

a .moxa ~ a j 'liens J .

fnfloresc in luna mai. de unde i se p trage numele. Printre soiurile nouapLute pe pia~5. Cu cat UNDE SE PLAN TEA^? floarea este de o culoare rnai neobipnuiti. ca solul iernii mai reci de la noi. Pe unele se vede d t e un filon sau un desen pestrif. sau rnai mare. narcise pi lalele in nuante vesele de primivari ne pot oferi un spectacol minunat. sthnjeneii prezinti un spectacol splenflori did. D a d suntefi nesiguri. Iris barbata media Primhvara devreme W W sdul planrelor cu ?ngr&&ininte naturale. Ansamblul de flori timpurii cornpus din acegtia. ele cer multi cilduri. Iris barbata media. pentru ~4 multe soiuri nu rezistg solul excesiv de umed pi apa stitutL Atenfie deci. s i aib5 0 bun3 permeat& chiar d a d sunt Pngrijite foarte atent.Sthjenii creeaza"o atmosfera' vesela'521 p & h vaz& " sau i Sthnjenelul (cu barbi) este cel mai elegant $ distins dintre irigi. pi au o indjime cuprins5 intre 70 pi 120 cm. cu atht trebuie Dugmanii cei rnai mari ai i rizomului sthnjenelului sunt s i f i ~rnai precauti.si margarete Sthjenei liliachii ridihdu-se deasupra speciilor de S d p byzantina plantali rizomul pe movilira din amestec de ri a . Ungii ei planta~i suficient de viu colorate pentru a concura cu sthjeneii.. fn mijloc ornate cu fire pestrite. i N u m M soiurilor este practic infinit. 1 CE SE PLANTEAZA AL~~TURI? Plantaji intr-un grup de 15. Se caracterized prin cele trei petale indreptate in jos.sunt frecvente cele din sudul Statelor Unite ale Americii. de pildr Rird de aase sau eu compost Wne f~mrrntat 5 . Soiurile p i hibrizii se grupeazi astfel: Iris elatior. dar nici cele rnai inalte soiuri nu dep%esc ins5 40 cm. Acoperi~i tate. in aceasti grupi se g%esc soiuri mono. Iris barbata nana are soiuri pi de 10 cm inidtime. fnfloresc intre aprilie gi mai. Iris elatior L L A sthjenei .-2nt. gi multicolore. S soiurile rnai sensibile cu un strat gros de frunsi9 pi cu crengi de brad. soiurile din grupl cresc phni la 40-70 cm. Cultivatorii au selecgionat culori de neimaginat phni atunci in lumea plantelor. Soiurile hibride infloresc intre mai pi iulie.

I VARA T ~ ~ I U I Inmu@m Divizafi rizomii rnai vechi si plantqi irnediat plGile rezultate. e Lumins naturals. pentru ca ele ajuti la inrnagazinareain rizorn a urbstan$elor nutritiue. I e Nu cumpirafi niciodati flzomi rnoi sau care se f2irlmiteazi la atingere. drnosi. tsiafi tulpina intreagi. pentru c i l Z vor arde.Sthjenelul (cu barbif) I CumHrafi rizorni tari. de pilda compost. cu p t e sau urme de mucegai. cu ridicini subfiri qi uniforme. Irnpiedicati rasplndirea bacteriozei: distrugeti cat rnai repede parfile cuprinse de mucegai. Sol permeabil. ) Noii rizorni se vor ~ l a n t a in septembrie. Lasati Fnsi frunzele pe plant&. dar culoarea lui va f i si mai stralucitoare daca este expus toata ziua la soare. lrisul necesita lurninii solara cel putin o jumatate de zi. S vor folosi pe cAt posibil e Tngri5arninte naturale. fnprilire tot an U. Fiina de oase ajuti veg&tia. I I I PRIMAVARA Fertiizare TOAMNA URMATOARE fngryire #i planbre Tiiiafi frunzele $i Tndepartati parfile uscate @ . Trnbunatititi solul cu compost. . Nu punefi ingri$smintele direct pe rizom.I TOAMMA I Phnfare Rizomii stlnjenelului se planteazs toarnna. Dupl inflorire. I I Mucegaiul cenu9iu ataca i n primul rlnd plantele neglijate #islabite.

. I " .A .It.

Florile stelare form9nd inflorescenie pot fi de culoare crem. 2 tra rcur~riinr UNDE SE PLAN TEA^? Zarnbilele se folosesc pe suprafere mari la culturile tip covor vegetal. Captqiti-i fundul ~i IaturiC cu o plasa de sarmi con- 1 Depunqi i n groa* o lingura faini de oase. . de exemplu a cimiirilor. Bulbii mari. violerg. florile lor fiind mai raistente la vicisitudinile vremii. Marcqi lmul bulhilor. ca si cu arbori ~i arbqti. plantate la poalele unui arbore in floare ofer5 o imagine splendid& Plantate in vase de ceramid?zambilele pot Empodobi frumos terasa si imprejurimea aleii la intrare. shpali o groapi 30 x 30 cm. . Plantari alituri de magnolia roz sau rogie zambile violete sau de culoare crern. Magnolia inflore~te de asemenea in acelqi timp cu zambilele: asociate f$i evidenjid reciproc frumuseyea. dar dgiva bulbi plantari P ciubk pot crea un n grup floral de efect. albastru-azur sau roz. trataji in prealabil (circumferinjg 1822 crn) sunt excelenri pentru forrare timpurie. Plantari In golurile dintre zambilele produdnd Pntrudtva o impresie de rigiditate. piiilule (Bellis perennis) sau . Cirqulg prunul ornamental infloresc wncomitent cu zambilele ale &ei flori violete sau albastru-intens se asorteazii arrnonios cu florile albe sau roz ale arborilor. 3 4 De irwlati ce apar viirfurile frunzelor. Bulbii rnai mici (circumfering: 15-16 un) sunc folosiri mai des in straturile de flori. Cu &t bulbii sunt rnai mari.P L A N T A R E SI ~NGRIJIRE Aceste fimecitoare inflorecen~e pot Lipsi din nici nu o graWdini primivarZ de de oase J material de acoperire a solului LI inqr&imbnt lichid i I - Florile zambilelor e m a n h d un parfum intens sunt situate P n ciorchini indesari pe tulpini ridihdu-se dintre frunzele lungi si inguae. Mulcifi solul cu scoaqa maruntiti de copac. addnci de 15 crn. Zambilele se pot asocia foarre bine cu alte plante cu bulbi inflorind primzvara. dupa d ~ i v ani a pe o tulpinP flora5 apar doar dteva flori. Zambilele de diferite culori se pun in valoare excelent plantare in faya gardurilor vii. Cu timpul inflorescenjele zambilelor devin mai laxe. cu atht rnai mari vor fi florile zambilei. rosu-somon. pansele (Viola x wirrrockima). de compost ~i Plantati bulbii i n groapti la distante de 15-20 cm.. . primpvan. Lalelele (Tulipa) plantate alituri de zarnbile confe6 o not2 romantic5 stratului tip covor vegetal. I . fn strat. Presati solul. C I 1 d in+ lalelele "Pink Pearlw Depunefi p a d n t p s t e bulbi. diluali i n apade udat ingragarnint lichid $i udati plantele. Florile noei zvnbile &t&e Taamna deweme. .

curbali. Zambila nu suportii apa stagnant3 $i se dezvolti cel rnai frumos in sol bogat In substante nutritive. altminteri planta in anul urmator nu va inflori. Sol permeabil. efectuati plantarea la timp pentru ca plantele sii aibii timp $3 se hradkineze. e indepartafi frunzete numai dupcT ce s-au uscat complet. Distrugeti bulbii infectafi yi T locul respectiv nu rnai n plantati bulboase. dil~lali Ingray%mant lichid in apa de udat $i udali plantele cu acest amestec. Petele de putregai brun sau negru yi radacinile firave sunt semnele unei boli micotice periculoase: putregaiul bazei bulbilor. pastrati-i fntrun loc ricoros. vor rezista rnai bine la vicisitudinile vremli. DupS cafiva ani inflorexenfele devin rnai laxe y i rnai mici.CARTEA GRUPA 8 19 Grzdinirit iscusit 0 Pentru strafurlte de flori curnpilra$ bulbi rnai mici. Nu cumpara$ bulbi moi. Soare Wrect. Creyte uniform vertical in locurile insorite. Inflorescenfele grele pot fi sprijinite cu ramuri de arbust bifurcate. D q i florile lor vor fi rnai mhrunte. in zonele cu ierni reci. PRIMAVARA hwtilizare De Indata ce apar frunzele. I r IUA PRIMAVARATARZIU Talere Pndepartati inflorexenple imediat tnainte de a s trece. de aceea. mucegaiJi sau avbnd fn varful bulbllor IPstari Iugi. Plantare Cumparali bulbii $1 plantali-i. Daca dupa cumparare nu plantafi imediat bulbi. din doitrei ani plantati bulbi noi. O IMP ABAMP SRL ISBN 978-963-86092-8- .

.

caracterizat de o formz excep~ional frumoasa g de i de flori mari. precum si al @benelelor mu criijelor. Plantafi crinii viirga+ la marginea zonelor cu arbori. flore-plena). . Plantele de acoperire expansive.- kCCESORII: O bulbi de crini vHrgati Li levantid CI furcg de s i r CI grebl3 CI Tngr&$%m&itchimiccmplex CI compost O cam. stratul va fi frurnos ~itotodatinl riidkinile vor fi umbrite. necesitiind totodad cea mai rnodesd ingrijire. de cdori intense fi de h m e exotice sunt plante ornamentale deosebit de popdare. se ridid antere lungi. alte plante ar fi pierit demult. Plantafi-i alinlturi de perene. ce se adapt& cel mai q o r gi trGesc cel I& mult. Preferind penumbra se d a vold bine gi in suaturi in care.Ingrijire simpli Crinii virp$. Varietate& i h . Dintre petalele reflexive. il Patrimoniul genetic a1 crinului viirgat se re@qte in numeroase &&. ca de . de culoare inchisii. viva recornpenm pentru riibdarea cu care i-a$ qteptat. in @dinile rustice sau in gospodiiriile CE SE PLANTEU~~TURI?de la prii se pot realiza ansambluri florale in tonuri calde. florile deosebite ale crinilor se vor widen~ia deosebit. UNDE SE PLAN TEA^? Crinul vargat aparjine plantelor cu bulbi vikatice.Splendens". Provine din Asia Orientals. Aici se demolt5 repede. Cu ajutorul crinilor de nuan~e asernhinltoare. Crinul vargat este cel mai popular crin. Pe aproape toate terenurile se demold din an in an tot rnai frurnos. Crinii virmti se pot folosi in ". datoritz umbrei arborilor. I I PLANTARE 51 TNGRIJIRE . Akituti de specia de b d exisd nurneroase varietinlti.ti de Tiiinum. de exernplu iarba-d5ei violet-albastru (Nepera x fiassenii) sau ciucugoara (Lobularia maririma) ii a c c e n t u d modest fiu- Depuneg pamantul tn gro $ tasatl-I. cu formn special2 ji flori invoalte. Pe tulpini atingiind gi i d $ mea de 1. unde bulbii siii sunt consumaji pentru con6nutul lor mare de &don.. Astfel. in& inaintea fnfloririi crinilor. Cel rnai cunoscut soi este . Udafi solul. exemplu crinul vsrgat galben (Lilium lancifblium var. se rispiindesc in scurt timp ~i reinprospat& verdele arborilor cu culoriie lor calde. asemhgtoare crinilor de padure. 1 ~ Vara.. Tulpinile rigide nu necesid tutori. aceea a crinilor vinlrgaG. ultima inflorire a crinilor. Hibrizii raultari din incruci~area diferitelor soiuri se disting prin flori aspectuoase.8 m se pot davolta chiar p d o u k i de flori portoi calii. Plantagi in jurul crinilor plante de acoperire a solului. ornate de pete. flavifdium) gi crinul tigrat (Lilium lanci- La poalele arborilor folum var. rnulte feluri: supodnd bine g i Crini virgap'ala'turi de ~ l a o t perene e bgtaia soarelui se pot asocia cu alte plante de varg. Mditi printre lacurile de plantare plante de umlrrire a solului. in culori pastelate. deoarece acesta este habitarul lor original.

:irno~i. Frunzele sunt necesare 'nfloririlor ulterioare. Ciptusifi groapa de plantare cu plasa de shrrna pentru a Trnpiedica accesul animalelor la ridicina plantei. dispuse printre tulpini. Pentru ca crinul vzrgat si infloreaxa abundent planta are nevoie de trei ore de soare pe zi. PBna pregatiti stratul.1 CARTEA Crin VZrgat de Japonia GRUPA 8 20 Toamna sau primavara iimpuriu cumpBrafi bulbi tari. I c pr bulbi nw t a m e nw@iti sau bulbi care au hceput si I&tireasca. pentru a nu se usca. Solul trebuie sa fie bogat in substante nutritive ~i constant reavan. Taiafi numai o treime dik partea superioari a tulpinilor. VARa Mulch0 solului w e r n q i O jurul tulpinilor n frunti~ marunfit sau compost grosier. Astfel solul T i g mentine umiditatea. n Soare sau penumbra. y PRIMAVARA Dupii cumparare plantafi imediat bulbii crinului vargat. Sol perrneabil. Protejafi v&-ful lastarilor crinilor v5rgag de inghefurile arzii: acoperif i pirntele V noptile geroase n cu o cuverturii de p h z Z (Sf8nga). nu este invadat de buruieni. Bilele contra moliilor. $obolaniide apB pot cauza daune irnportante in stratul de crini vargafi. pas- PRIMAVARATIMPURIL Fettilizare I : Doc r l plantelor lncorporafi h sol tngr&$imdnt organic. Pe o razz de 30 cm nu plantafi alti bulbi. alungi de asernenea diunitorii. E%P*10818 . iar radiicinile raman la racoare. Crinii virgafi sunt afectati frecvent de virusuri. in apa stagnanta plantele pot putrezi.

PLANTE C U BULB1 GRUPA 8 Stdnjen el oriental Floarea de vis a terenurilor umede .

unde nivelul apei se poate regla potrivit necesitz~ilor. de exernplu cu pontederia (Ponrcderia corda ra). in rhndul horricultorilor sunt deosebit de populare dou5 specii. papus (Thypha angustiblia) sau fdipendula (Filipendula UNDE SE PLAN TEA^? ulmaria). floarea de nu-ma-uita (Myosorispalusrris). . In penumbd i se pot asocia ferigi regale (Osmunda regalis) gi cre~igoare(Alchemilla mollis).nlimadia du@ dezgropali pfanta. p Ambele specii dispun de varietd~i ameliorate. sunt ondulate sau franjurate. Petalele interioare aspectuoase sunt sub~irii erecte. irnpodobind tirnp indelungat grzdina. rnai ales japoneze. Florile 8i petalele sale &firate sunt cu ceva rnai rnici d e d t cele ale speciei anterioare. 'ln jurul plantelor o latg gi platfi. late p o coroand de i petde interioar5 rnai m i d . Exisd foarte rnulte soiuri. in culori ferrnedtoare. dar gi arneri- Iris ensata . Ambele sunt rninunate plante de rnlqtin5.. '- - I I 1 cane gi germane. Locul. polernoniurn (Polemonium caeruleum). roz. necesit5 gi mult5 ap5. rnai ales iarna. din rnai p h 5 in iulie. dar nu tole re^ solul calcaros. Florile sunt caracterizate de petale rnari. in scraturile rnlQtinoase gi de-a lungul apelor curgdtoare.. Plantele sensibile necesifi un sol bogat in substante nutritive. 2 Mlorire. tdaU lafnflorire. rrdamM 3Sam1 w 4 Udali abundsnt h de plantare # crqkrea Rirn8vara d w m e dsap@r ' planteke cu un stPat de tamp%% &tian.7 - . spre exernplu crinul galben (Hemerocallis). Tri rare poate acumula epa a@ng$nddirect la rMcini. Iris ensata h habitatul sZu preterat' malul lacului 1 '.Planta nu tolereazii calcarul gi gunoiul de grajd proaspat gi nici inghe~ul. Mu hdep8rrafi frunc T i tulpinilc Rmak dup& Z W 1 0 ptru 1. Mai t2rziu. Ins5 ingrijirea corespunziitoare este r5spl5tit5 printr-o inflorire abundenta. cresdnd pe verticals se rnenfin tot saonul verzi. divizell n rizomul T cdteva Mrfi$ I tele: ele fumireazii plantei ~ris b . Petalele poart5 desene bogate. ropii. ca ni9te fluturi mari.de inalte.Podoabe krmeca'toare de varg Florile sthjeneilor sunt qezate pe fiunzele elegante. Iris laevigata infloregte din iulie p b 3 in august. care prefed locurile urnede. care pot cregte pin5 la 20 crn. ligularia (specii de Ligularia). Tot anul suport5 terenurile rnlqtinoase. Iris ensata (anterior Iris kaempfer~] ~ o l t flori uriage d d in iunie gi iulie. Iris ensata la noi se davolt5 cel rnai bine pe terenurile rnlQtinoase create artificial. inclusiv variet5~i in nuanfe albe.. solul trebuie sd fie reavk doar rnoderat.u frunze deosebit de aspectuoase. h a t 5 splendid alsturi de sthnjenei perenele cresdnd pe malul lacurilor. Planta dispune de umiditatea necesars pe rnalul lacului de griZdinP. albverzui. Denurnirea soiurilor este in cazul arnbelor specii . precurn p multicoloi re. albastre gi violete. upor acid gi. I Asociafi sdnjenelul preferhd urnaeala cu alte plante de mlaptina. PLANTARE $1 ~ N G R I J I R E ACCESORII: U rizomi de stanjenei O compost U t u r b i cazma 11 plantator Din rnarea grup5 a sdnjeneilor in Japonia.Variegatan. 7 dinile in care se gdsqte o suprafa+ de apd. Frunz. elegante.

ldr~ld rtlnjeneii trebuie feril~ de urnezeala deoarece pot fi atacafi de putrezirea rimmului. n VAM Dup5 bflorire plantele mai au nemie de umezeala. &mime@ k 1GI 5 cm. i n 6 Nu cumptirafi tuberculi afara anotirnpului de iarna.CARTEA Sthjen el oriental GRUPA 8 21 I Gridinirit iscusit Soare. Aceasta afeqiune bacterian2 cauzeazL uscarea frunzelor ~i putrezirea prin transformarea Tntr-o rnasi moale a dis. Menfinei rreavhn exemplarele tnraid%cinate. 1 Inlocuifi solul contaminat.I rizomului. s D a d stlnjenelul de p malul apei nu se dezvoM bine. FwtilizafI )i mulci$ cu w strat de compost de / 5 cm.Dupa inflorire indep%rt@i tulpinile florale # divizafi tuberculii prea valumino~i. I t w prirnivara amplasafi-l in lac.-r W v b m# p h m m Anotimp adeeva't pantru plantarea tuberculllor. I -t FM r e be 111:rijirc tot an ul 7 TOAMMA Tgiafi frunzele stilnjenslului Tnrildikinat la hBlfimea & 5 crn. dar nu mai trebuie d stea in a@. ci rnai degraba cu ap5 de ploaie. rlgide. Stlnjeneii T vas se pot plann ta oricand (dreapta). plantafi-l in lad5. inflorqte cel rnai frumos i n locurile Insorite. Umbra de dupiamiaz5 prelunge~te perioada de inflorire. Tnainte de venirea iernii a$erne$i c o m p t In jurul plantelor. 0 501 umed moderat acid. rn . Frotejafi-le cu frunrig uxat gi paie. . usca. unde va rirnlne p h i la sfargitul infloririi. Nu udafi planta sensibila k calcar cu api de robinet. Yndepirtafi ~i trugefi toate parfile plantei. penumbra.fisau cu radlcini pufine ~i planta prefer5 apa cu .

.

lelysy a ~ e n l d alap~ad -a~dw! lm !iez!pa~ l a j q ale 3a~wolnq psnp3unuq .ale01 ivaLMd .p u n d s a ~ m es In301 m e!i!p arj -uo3 n3 '~ua~aj!pu! adeo~de alsa .~y!u%ew I!JOIO~ un ap pov aynur eaae !ialnd 'u!ya! A!lelaa 'sn1n3unuq ap !~b!ur !qpq pupa easape da~a~!le!3ads alau!ze%ew ap i M f l k p lpUNV'IJ as 33 '103 .luauew~ad a~Sa~ovui .eaJeoln3 A ! " Ilag@g UIl ap ~ ~ ~ ~ o J O J .aqoau!!was !lop .~e%unjapui 133 a18alo~u~ !cur -uejd rj ~ o mp!d al!Jn!oS . ale01 eaae a ~ e o d earnold :adn~% nned a%u!~s!p~ o a s d .n!a d elsax bladn~9 are01 ~ J I U ! ~ !npq101w IEJOIEP 13aja meuo!s .y J n ~oladn~8 !!ie~uaza~da~ '91" nes ]pap awalaap ~ e u alSa~ogu1 r nSol <uaqp% <n!pollod ' z o ~ .alloAu! !8 asuap a p ~ a d !Jew n3 'npne ap al!qeu!%eur! a~aiuenu pop ale ~ s a ~ r s n p 3 u n q n.aJo gnop ap d w ! dnp~e] u !!q~nq ~ ede ! !&und 'aJ!prgs ap a$u!eul -aseo ap gu!e4 eu!ind (0s ul !tamp ~~sodwo~ nes 1e~n1et-u p!e~6ap !oun6 !ia>npoJlu! I-!i !f -eug~e :1elueld n~luad (n(os nes u o ap qml U ale] ~ ! .wepn el lelda~) !ieiunua~ a~!~oyu! edna I 'ro103!31nw !nlnln3unuel ~ n l nU ! i e ~ u e ~ d nldwaxa ( ! es ap <poIo3!un elueld o !ie13alas es a~sa au!q !ew la3'aluap -111s al!!ieu!quro3 !iel!ag .y ~ p ~ oap pmld rn nes q A ~ T Iu ' ~ e d n ~ % ! al-!ie~ue~ J a3ej za3ne~3 snp~rmuq .alloau! !n1nSom~-p~op!d 0s ap eiej -!"as nes aldw!s a p a d n3 '!JEW '1 al!!iua~a~d >qs!les as !p e a !JOU an! ms~ad n p ~ u n u q s .~ U OJ J ! ' !B edn% ~ e o ~eauo!iuaw p as !a>!qo ap (epqwe ad -!nln!os p 1a~3uo3 alaurnu qns as aaNn T $sod~uo> XeJnjew p!e~6 !oun6 D aseo ap nes ap I eu!g 0 1sodwo3 C] !nlnio>o>-ln~o!>!d !qlnq I] :11~oS333V ap I .

tuberculul putrezefle ~i planta moare. Nu alegefi bulbi la care excrescenfele sunt pipernicite sau lipsex. In tibe-le numai atunci clnd deja sol prea uscat sau sarac. Din aceasti causi. humus $i substanfe nutritive. deoarecc acegia pot putrezi usor. lasati frunzele sa se vestejeascs. De obicei acesta este rezultatul udirii excesive. Sol cu perrneabilitate bun&. Numai dupa trecerea gerurilor transferafi-l tn gradink Lurnina natural& Ranunculul n se dezvolta cel mai frumos T locuri insorite ~i adapostite.GRUPA 8 22 Gridiincit iscusit 1 LUMINA 51 SOL 11 TRUCURI '3Curnpirati bd din februaria bulbi mari $i tari. afleptlnd cu noua udare plna clnd apar primii listari. PRIMAVARA 51 VARA Ingrijire i n perioada de inflorire udafi planta regulat. Dupa aceasta nu-i mai udafi pdna la aparifia primilor Iistari. @ I iernile geroase. Dupa inflorire. initial sadifi % ranunculul in ghiveci pe pervazul ferestrei. l IMP AMMP SRL . Uscafi-i. $itrebuie udafi din abundenfa. Nu curnparafi bulbi moi. care sa aiba eel pufin patru excrescenfe. re recomanda s i se ude planta din abundenla imediat dupe plantare. nu inflore* corespunzator. $ipe timpul iernii pastrafi-i intr-un loc racoros $iuscat. indepartafi frunzele. Solul trebuie s i fie bogat T n Daca vrefi flori pentru vaza. Din cauza putrezirii radacinilor. /act l plan relor 1 P R I M ~ A R ATlMPURlU Plantare Bulbii trebuie plantafi intre februarie $iaprilie. fosfor $ipotasiu. planta CP V P ~ P culoarea bobocilor. Fertilizafi la 1-2 saptamdni cu i n g r a ~ a m l n t avlnd confinant azot. TOAMNA TlMPURlE lernare Scoatefi bulbii din pamint.

mw o o enl)lrYu ajuw q n s u?weoq pliE '$ .

cu rnargini albe) gi ..Kelvin Floodlight" cierrt cornpost ~i Rgrl#mBnt organo-mineral complex. de culoare crern. Soiurile scunde cresc la indvirni cuprinse intre 40-60 cm. In comer.Big Orange" (portocaliu) gi .Cool Cat" (alb-roz). .. cornpletind inreresant florile uriage ~ o i u. in func~ie ind~imea de lor.Cafi au Lait".. Plante asociate albe pot fi plantele cu flori mhunte. Gherghine rojii cu p&e# ji bunghifori gherghinele inalte. De-a lungul aleilor sau ca plante de incadrare sunt potrivite gherghinele scunde de strat.HeidilandX (roz.imea tulpinilor este de 80-170 cm.Flowerfield (galben).SuzetteVare flori cu desene galbene interesante.-= --> ale gherghinelor. aceste dalii minunate revigoreazi gra'dinile mici pi mari deopotriv. In gradinile de legume gherghinele inalte adaugs un colorit diferit straturilor dorninate de verde.Babylonn (rogu). Petalele sunt drepte sau nurnai putin arcuite p sunt dispuse unele peste i altele. . Soiurile semiinalte au de cele rnai multe ori flori deosebit 1 profund. 3 I UNDE SE PLANTEAZA? Gherghinele sunt utilizate diferit. ..cool cat" l = ~itliati llstarii inainte de venirea . fn fundalul sau in rnijlocul straturilor sunt adecvate Se asearnhi cu nuEerii Gherghinele se pot asocia excelent cu plante inflorind la sfiqitul veri. apar in v h h l unor acoperite de tulpini sub~iri. Fertilizafi cu sufi3oiul . Afanqi mlul %pag fiecgrul tukwul cclm o groapl adand de 26 cm (di tanp dintre plante: 80 cm). cu excep~ia albasrrului. albastre sau violete. . respectiv semiinalte. de aceea sunt asemuite cu florile nuferilor. Gherghinele arata bine gi plantate in vas. ca &lele pe acoperig. . Depunefi peste ei 5-10 cm de plmant..Berliner Kleenex. . salvia albastra (Salvia hrinacea). verbena uriags (Verbena bonariensis) sau veronica (Veronica longifolia) . CE SE - - --- B i -. diarnetrul florilor puthnd depsgi 20 crn. aspectuoase ale gherghinelor pot orna gddina in toate culorile. PLANTARE SI INGRIJIRE ACCESORII: O tuberculi de gherghine Ll cazma O compost O Tngra$lmant complex O tutori 0 foatfece de gradin.. Plante cu flori in nuante albastre ~i violete sunt de exemplu omagul (Aconirum carmichaelii).. totodata protejeazii stratul contra viintului. In 2 fiecare groapa Infig@ un t w r e de mari. 0 noutate este . scabra). gladiolele (Gladiolus) sau heliopsis (Heilopsis helianthoides var. Din aceasts categorie fac parte: .Larissan cu de flori galben-rogu gi . . Florile.DCcoretten cu flori portocalii se disting prin flori asernanstoare crizanternelor.3 r Florile invoalte. se g%esc gherghine de ind~irni diferite gi flori de dirnensiuni diferite. - Planwi tuberculii tu rnugurii tn sus.Faszinationn. . Press# cu grija solul. Unul din soiurile cele rnai cunoscute este ..Daytonan se rernard prin petale portocalii purtind in v2rf o nuan~a rogu. frunze ovale. Plantare: mai. asernanator bujorului.in culori calde similare sau cu florile de cornpletare. 1nd. bunghigorul (Erigeron) sau floarea-rniresei (Gypsophila paniculara)... In compozi... Specialita~i deosebite sunt de asernenea: . 0 atenfie specials merits soiul cu flori roz.iile in tonalit59 calde sunt indicate: rudbeckia (Rudbechia). salvia de rnlqtin5 (Salvia oliginosa). ca de exernplu tanaceturn (Tanacetum parthenium).. frecvent bicolore.. Soiurile inalte pot cregte piin2 la 120-170 crn..Kelvin Floodlight" (galben).Podoabe m ulticolore ale gridinii Gherghinele...Suffolk Punch" (purpuriu)..Arabian Night" (rogu-inchis).

evitati solul constant urned. iar mare ginile se coloreaza in bruninchis. Pan3 la inflorire. Usafi tuberculii % se zvante tirnp de cateva zile. apoi pastrati-iin turbl sau nisip Oos). Sprijinifi gherghinele cu tutori. I. cornpugi din rnai multe pirfi. rnoi. rnucegiifi sau deja Tncoltili. cu suprafafa netedi gi tari la palpat. pentru a-i rnenfine urnezeala.CARTEA Gherghine GRUPA 8 23 I 1 Grainirit iscusit Alegqi tuberculi rnari. fertilizafi din patru in patru s i p tamani. La plantare arnestecafi rnult compost in sol. avefi grija ca pe fiecare parte s3 rirnani cafiva rnuguri. Prirnivara. Tiiati sisternatic florile trecute pentru a stirnula infloririle viitoare. In loc riicoros. I I tefi cu solufii grave prin stro inferfiile piri confinand cupru. Comba- Ilngrijire Udafi bine gherghinele. Nu plantali aproape gherginele. Ondepartafi frunzele contaminate. pentru a nu leza listarii. TZiiaji listarii de deasupra solului la o palmi de sol. la divizarea tuberculilor. Plantati tuberculii din mai. Ingrijil c: tot an ul PRIMWARP. uxat yi htunecos. Soare. 1 in cazul bolii pitarii frunzelor pe frunze apar Pete verde-gilbeniu ce s brunifica. Nu curnplrati tuberculi uscafi. Arneliorafi cu nisip solul compact. Legafi plantele lax. VARA -FOAMNA I . Gherghinele inflorex cel rnai frurnos daca sunt expuse la soare cel pufin gase ore pe zi. Folosifi material de legat gros. Plantare $i divizare Pregitifi stratul. D a d este necesar divizafi In rnai multe pirfi tuberculii transplantafi. dupi ce a trecut pericolul Inghetului.Scoatere$i depozitare pezgropafi tuberculii. So1 permeabil. . drnoyi.

3 i w ui i . .jay3zap pdnp 3 s a ~ o pv a3 .

.

u-i saw cu aspect mwqiit.. w- Primdma. uxate d rntunecoase. pentru a obignui bulbii cu I I ISBN 978-963-86W-8-1 . gefnmbil. acoperifi-i cu compost. Nu plantafi d n j e n e i pitici O locuri i n care existi n pericolul apei stagnante. . Plantafi stlnjeneii pitici de indata ce i-afi cumparat. cunr@tm# butbi tari ~i r n q i . Perrnea b i l i i e a miului se p a t e ameliora prin afanare gi adaos de nisip.. pentru a le Tncetini crwerea. -z -- 2 .I fngrbire lor an ul - TOAMNA DWREME Plantare PRIMXVARA h~grijire indepartafi florile trecute ale stanjeneilor pitici. d Mu bu%bi moi. Udap-i pi amplasafi-i intr-un loc expus radiafiilor solare directe. Distrugefi plantele bolnave. bulbii nu putmeso. fn locuri reci. c PHstrati i n pungi de hertie sau vase neetarrv. amplasafi vawle tntr-o indpere luminoasi ~i racoroasi5.. . CARTEA Stihjenel pitic . Nu cumpSirafi nici k l b i Tncol#ii sau lezati. Mnjenelul pitic m e s M razde solare t o t timpul riki. acoperQivasele pentru clteva zile cu o hBrtie de ziar. I 'zsul pGc p-tcenusiu.- . 1 Prevenfie: stropifi planta cu o fierturl de coada-calului. respunzltor Si se ingilbenege.GRUPA a 24 Gr. Infestarea acat de mucegaiul se poate recunoage dupl petele portocaliu-maroniuce apar pe frunze. c a n d bulbii rgsar. Pentru foflarea In locui@ plantafi bulbii T vase plate umplute cu n pimint.. .idn&it iscusit e Tmmna dwreme. presarafi faina de oase in jurul plantelor 00s) pentru a stimula inflorirea din anul urmator. Clnd frunzele incep sa creasci%. Dupa Craciun. Din cauza contaminarii cu mucegaiul cenu~ i uplanta nu se dezvolta co. Sol Wr.

.

Af&naJisolul apoisfhqltul in grupuri. Frunzele lucioase. Pe timp de seceta ndelungatii udati abundent. inflorqte in apriliernai gi pot fi deosebite soiuri rezistente sau sensibile la ger. ' . de dimensiuni mari.Pictumn este de o frumusefe aparte. bL 'N - UNDE SE PLANTEAZ~? Rodul p h i n t u l u i prefer5 umbra arborilor foiogi. Alege~i alkuri de rodul p5mbtului plante asociate a &or culoare se asorteaz5 cu culoarea florilor gi a bacelor. iar vara cu bace. gi lungirnea acestora este doar jumatate din lungirnea periantului verde-grilbui. Inflorescen5ele ce apar din mai au nuan@ galbena.imhtului a t e decorativprima'vara datorita' florilor. datorita nervurii deschise.crn. lugca (specii Ornithogalum). iar vara sol mai uscat.SibiricaY').Rodul p. 1 wrii. AceastZ specie dezvolt5 ~i ea spadice galben 8i periant alb. in pozif ie orizontalii. Atenfie: fiecare parte a rodului p h h t u l u i este foarte toxid! Denumirea de Arum macufrunzelor cu Pete care apar rirngvara inainte de inflorire. In regiuni cu ternperaturi moderate d e c o r e d g d dinile de iarna. Plante asociate frumoase ale rodului p h i n t u l u i inflorit sunt m&eaua-ciutei (Eryrhronium). I de adhnci de 2 Facefi la PLantaf de cm. Rodulp. i-1 0 ' . Rodul p h 9 n t u l u i poate fi crescut mulri ani h vas. Primsvara necesid sol umed. galben sau verde. care devin apoi stacojii.distan9 tubermlii a&ugaTi-i carbonat de alge comParioada plentuo: ~opi 15-20 i ~i 20 Bacele s p e c i e i h macniahlm post. Arum idicum asemgnator rudei Arum crericum dezvold frunze in forma de lance deja toamna. cu frunzig. astfel poate fi i n t a n i d in special la colec5ionari. d w rar a1 arborilor Planta~i rodul p h h t u l u i sub grupul plantelor cu tulpinii lemnoas& care impodobegte gddina prim% vara cu flori. Aceastl specie necesid d d u d . ins3 impotriva gerului plantele trebuie acoperite cu frunzig sau crengi. spre deosebire de cclelate specii de rodul p5m4ntului au parfum plkut. iar toiunna datorig bacelor ro#. Bacele ropii sunt foarte decorative in fa5a iederei de culoare inchis5 sau sub frunzi- crengile. LY. Din s ~ a d i c e d a se vold bace de nuan55 verde. Rodul p9m3ntului are trei specii adecvate cultivzrii in gddinL Se dezvold corespunGtor in ~ e n u m b dsub arborii . In primul r h d soiul . I Arum itdcum . Iarna q e z a ~ghiveciul pe pervazul i ferestrei gi rareori udafi plantele. cornului decorativ (Cornus alba . kicrhioarele (Convallaria majalis) gi bulbucii (Trollius). Florile. AsemZnPtor speciei Arum maculatum gi speciile mediteraneene dezvold pin5 la sfiqitul verii bace rogu-intens.im&tului " & p locnl de snb f. De-a lungul dnunurilor umbroase bacele rogii alaturi de frunzigul colorat al arbu~tilor ofed o imagine minunad. sunt foarte decorative. Pn mai spadicek de nuan@ galbenH este protejat de un periant in interior alb iar in exterior verzui. fn form5 de s@eat?i ale speciei Arum creticum se dezvoltz f n d de toamna. care...

viguro$ F i atenfi ca x q t i a ~ & fie tslri. Acoperiti plantele cu frunzir sau crengi. Ameliorati solul nisipos sau argilos cu compost sau material de mulcire. dar nu ud. PRI~VARA fmgrijire ~ lntindefi T jurul plantelor n compost MU f r u m i ~ maruntit. frunzele n rodului pirnantului se dezvolt3 toamna MU primavara. uscafi sau . h H umbroase. i m h d u i I Griidiniirit iscusit r CumpEirafi tubercuti mari. 2 marcati locul plantelor ca sa nu fie xoase din gre~ealti In perioada de repaus. I . Alegqi plantelor locul ~respunzator. Uoctorulplanrelor WARATARZIU Plantam 91 ?nmul$fm Pentru inmultire ~ o a t e ftuberi culii mai batrani ri separati-i. Mulcirea soluIui 9i marcaxe " Mulctti solul cu frunzi~ pas)i trati pZm3ntul reavan. 6 Nu cumperafi tuberculi ioi. Mai ales speciile mediteraneene necesita sol rnai uscat in timpul verii.Rodul p . CAnd frunzele incep s se ofileasca. r Rodul pamiintului poate fi crescut ani de-a lungul in vas. Planta poate f i Inmul$ta ~i din seminje: adunati apoi semanati sminfele maturate In vas cu ptimAnt pentru semanat (jos). afbnat. reavan. mucegaiti. Scoateji plantele din sol. T funqie de specie. - I Frunzele Tngilbenite sau uscate sunt semnele putrezirii tuberculilor. Pe tirnp de seceta uda$i plantele. deoarece dupa ploaie acestea pot putrezi. Rodul pZWntulcri supravietuie$te si W19. Fertilizati anual i n timpul incollirii ~i infloririi. adanc. al r 'In regiuni cu temperaturi scazute rodul pimlntului necesita protejare impotriva gerului. slab calcaros. r Sol cu humus.~colfi$i.. I r Semiumbrl. Pe timpul iernii puneti plantele in rlsadnite. verificati tuberculii ~i tiiati cu culitul porfiunile bolnave.

.

Supon3 chiar . 1 bulbi de crln 1 compost 1 furca de sapat J J faina de oase U plantator J ingra2amint mineral complex . Fiecare floare are Sase pemle.Chinookn in n n w p d d e de piersid se armonkaz3 mhunat cu dopojeii (Campanula medium). n Vdrful bulbilor si fie cu cel pufin 4 Acoperiti bulbir cu pawn% tasafi pamBntul Si udap-I. m i b a s e . Asemefi un strat de 5-10 cm de materie aroperitoare de sol. 1 Sap@ cuibud ac&ndc h T 20 un. Soiurile umpurii. portocaliu.si In $in2 floare transplantarea. deschis5 & sus.. asemhgtoare unui turban. dar gi pentru cii este foarte durabil. cu condifia ca ulterior d fie bine udat. plante cu rqte mncomitent. Cei care prefer8 bujorii (Paeonia r). i CeI mai cunoscut hibrid este . Preferhd penumbra se cultivs bine de exemplu In liziera piidurilor. cAnd frunzi~ul are Tnalfimea de aproximativ 10 crn. E x i d trei tipuri de floare: floarea ?n forma de cuib. planrPnd printre aceptia crin asiaric roz. cu Pete negre.Enchantment". plantaji crinul asiatic Pntr-un colf laturalnic al @dinii pentru a nu stria imaginea de ansarnblu &d tulpinile cu flori vor fi tsate.. - - L. hibrizii . floarea deschid lateral gi floarea a&n&oare. In d e de plante perene o&& un spectacol hPorn umple c h i un strat tastic. cafelup (LupinuspolphyUus x) iarba-m8fei caucaziana mwinii). galben. presarati in jurul plantelor I Crinii TZiajii tulpinile crinilor pentru vazi astfel ca dous treimi a tulpinii s5 rgmdna pe plant& altfel plants nu va PnfIori I n anul urmgtor. Plane-1 fn mijloc. 2 Nantaji In fiecare groapa cdte un bulb cu varful T sus.Conneticutn.Micentmy" p . D d vri place doarea menta ornamenmh rqu-car ( M o d x). @mt@i bulbii: afanafi wlul la o addndme de 3(3crn Si ameliar@&I un strat cu de 5 crn de cornpast.u . Printre crinii asiauci exist5 grupuri foarte cunoscute. I I I I . 061%imagine o de vis fnd d d m e asodat a a alte flori ssu plante a fi-unzig Prirnlvara. de exemplu. care se pot db5tici upr. astfel celeldte plante ii masthead ? n.1 D ntre crini. Se poate ob$ne un efacr demebit de elegant asodindu-1 cu dematisul violetpurpuriu plantat in fundal. Acesta este popular nu numai datorita petalelelor sale rogu-portocaliu. la dim@ 8 2QJcm. cu fi-umipul vqtejindu-se In ilnflorire normal5 sau &mie asociate altor soiuri de crin pot ultimele luni de v d . Pndt poate fi cultivat gi solitar. . chiar pi f conditiile unei ingrin jiri minime. pot ro+ socia$ - Toamna. In comerf se @esc fiecvent amestecuri de hibrizi la prq avantajos. D a d este cukvat in principal penuu arts buchetied. Se pot planta i n d ~iP suaturi cu arbqti sau n d a t e In penumbd. crrinii asiatici in cdori vesefe infloresc i cel mai devremq- ACCESORII. ornhd +ins coat5 vara. UNDE SE PLANTEAZ~ Crinul &tic se adaptead bine 6 se ingrijgte y r . roz Si ropu. Introducqi h acqtia cate o linguri@de de oase ~i amestecafi-o in sol. YAIUET~TI Crinul asiatic I d o r q e In alb. cu p e d e reflexive. crea o combinafie krmdtoare. m 1 1 SEPwALkTURI? Crinul asiatic este Intradt de impozant.

prin care radicinile pot iesi. Crinul asiatic I s u m mai multa urniditate ck&tceilalfi ccn'ni. drnqi. Solul prmanent w Insi. hubif an toarnna a ~ w e rIWari mni.cu~ca" de plasi de sarmi deasi. in I IYw am@* h W wfi sau rnuc~g@i. Putefi arnesteca In Ingragarninte apa de udat ~i lichide cu care udaji apoi plantele. Wernefi Pe sol un firat de acoperire de 10 cm. ' I Daca frunziyl este de aproxirnativ 10 cm putefi administra crinilor Tngrigirnint mineral. deoarece nu au perioadi de repaus. TOAMNA Plantare Plantafi bulbii irnediat dupi ' cumpirare. r Bm tulplnfi trebuie z umbrttg.CARTEA Crin asiatic GRUPA 8 27 Gridinirit iscusit 1 I tari. h t f e l planta nu-$ rnai risipege energia si se dezvolta mai bine. Pot f i pastrati scurt tirnp in nisip urned. O IMP ABnMP SRL .. astfel bulbii pot acumula energie pentru anul urrnator. I iarna pot piere. Taiap flofie trecute. poate d cauza putrezirea bulbilor. care protejeaza contra caldurii ~i impiedid dezvoltarea buruienelor lios). I I Pentru indepartarea soarecilor de camp arnplasaji in jurul bulbilor o . 1 VARA Mulcirea solului Crinul asiatic prefera ricoarea in zona ridicinii.iati secretul d e m M r i i optime a crinului. iar floarea necesiti soare . bulbii mi marl se demM M m i i rnari. intr-un loc rece. 0% pmmMI. Dupa InRorire laai frunzele pe planti p%nicdnd pier vara tarziu.

.

s!q:.awa1 ad ap apscb ui a~mueld einp!wn w n x r d azun.roluo~ ~a!iudee a ~ u ~n!rp ui + m m j n:.5 epedp er.a1eJolrn aleod rep <Ienue!nlnmls e tpd m BEUK~ap a p ! a s ap !1n1 !@ ejapse p q w r o j '!rnpqr ui ! .~ ~?ase~ue~d p ppuewo3ar a s -!su!rd p u q d w ' 1 ~ 3 s p p u l ap !9 n p <!rndnr% ! nas p p u y w u p u q d e3 '!rnlaj astolawnu '(imam saza81~jauaqp2 a~mueld 'alpu! nes alpui!was UE p a n p n 9 m o d ! areos el 9 !JOB ns alaj!p3 n:. "lueI1pgu 19n@ -01rod-nlor !log n3 ~ ~ p u e r p ~ o ~ ) 'ZOJ pog ns .q:.aw!ipuj asp0 pop IU emm ap a p ! o s !S 1 nes auaqp8 ~ o p u u w e q '! o a ap pn!os almueld y ~ o a p n e d el 10s ap amlpadrne a!lma% amid ap pnawas q '=!I -an EJ p m u e ~ d n x l d ay%w! p -s!Jamm !awroj p!lolea . u ~ a ~ nluns ~ u s.qqnp ad euue3 !ie~ue~d -JoRrnmq u !uawaw ap !5 !~Snqreap ! -!uolsnoy urnma*) !11hqp p p m pajard euue3 ~ o p i a l y n d nes ' p a % aronrn e ~ rol!!@ wu!%reur el nes roIIrnx1 .ym. au!q m a ~ ~ oas e s @or luns auarad aErnams ug .!-TaqW 14 auaqp2 !log n3 uy3nJ" <u!mre3 nes !( -rne~s ~ o ~ ~ ~ .y a p p ! luns zn!~!d aI!rn!os -!a~uelde a w g p ~ q r d aApeIcnap amid ap !rn~ -ep ~ n q Isenurn un y a j o d amap!suo3 ul p q n l p a y .501 !a!uo%aq e <n!(rn IS alazunrj ! m p d $ 3 ~ e p!der a ~ a l bns~mueld !I y r -as-nOo~!a!np e a n a q p !JOU . y a ~ n !~ " S auaq -@ !log n3 .apuaureuro ropmsel p p leap! p!os a%ap .$!N I ~ 3 e l gpas '~ ye3 re! 'apran-uaqp8 Punp n3 az -ung are 6c~apeploE)u c!nln~u~rq ~meoln:. t u 3 09-05 n o p ap eaw!lpul p @ u ~ e %p!d aErn!oS .~ alsa ~ w o p ~ 19 (yaurnlq snalo3) ~ d s .a!rqwo130 s U ~u$d : a!un! u!p ssarogul aroIrn!q !roam !!lo1 '!!p ' -ouod <auaq@ G a m ~ p u ! ~ d r n s nes sua~u!-ap~an m u ap 'ES $ -eopnl d y w d n s ru <ale1 azunrj .(urnm .arelredap u!p al!~!rd p p w ad 1. .z o r 6 <zor<auaq@! !log n:.1.n!lu!%re .5 mueld aleod Idalp p!soloj (sua~og~admas !4 an!lero3ap mns !JEW aprov as -ar!radox ap n p d !nun ! A E!u&~) 2. ~ r a q w n ~ g Su ~ol1aA" cn!(rnms-nlor pog n3 "lraqurnH 8 u g pax" luns ( u 3 05 I -0z I T q al!m!OS ) -40. !t ( !oJ E J? ~ !.d uour@su ("3 02 l -08) a p u P a s roErn!os !apoSa~murindv -euaq@ eau -!S~aw n:. apn!os ppads ul a~!~!nod asndxa aI!Jn3oI yajard euue3 -qzq ~ ! n ~ o !aumop-ps a ~ ) -nded n:. (JOIO~!~ o p a u ~ ) n!~e~rnap 101 p9~zun.u.1 eiuenu ap Joiazunrj dy u ! an!larmap alreoj 'u!wrw-nHor !JOB a n . aqp pog n3 .ap a p u n y arlupd p ! ~ ~ s aas !!@JOI.TO~ aps al!Jog p 'amde J ~ u n raj n G%u!uroX~a ~n!os ~ ~ ~ m .rol !!w!i~ul m q ad al!qasoap ~ u n aprn!oS .-ap~an S!mnrj !. e!!Sor luns U~ajpn7u 31d !np!os alapad -ZOJ !! a p o g n3 ..amap o ~ n 4 -unqe pog n:.

I Inf. Rizomii plantaji in mai la loc definitiv infloresc mai tarziu. VARA Ware @ fertilizare riromilcr TIiati lastarii inainte de sosirea primului ger. Soare.ftrez r mugure saan Sol permeabil. apoi plantatein grsdini fncewnd de la mijlocu lui mai. I Ifara canna poate fi atacatci e p6duchii de frunza. hainte de seminare. Dupi inflorire tIiiafi listarul principal pani la 7niljimea de 20 crn. UdaP $i fertilizati planta regulat. la contaminarile mai serioase stropiji planta cu solutie stipun-alcool (adtiugaji la 10 1 apii 200 g de pasti de scipun ~i 1 de 0. uscati.lijire tot an U I TOAMNA Adunarea $ depozitarea I I I htare Pentru a objine o TnfCorire timpurie plantele pot fi fortate in casi incepAnd din martie. puneti semintel~ k aM. Canna se poate inrnulti 59 prin seminfe. necesita rnulta ap5 ~i multe substante nutritive. Lasafi rizomii la iernat in loc uxat. intunecos. astfel va dezvolta ramifidri $i flori noi. cripati.CARTEA Canna GRUPA 8 26 Cummati rizomi tari. Canna preferi locurite ferite de v%nt~i expuse la soare.5 alcool denaturat) sau substanfa pe bazB de pirethrur I / Datoriti frunzi~ului voluminos $iformei viguroase. I ) Mu curnp5rafi rizomi abarciti. bogat i n substanfe nutritive. de exemplu fn nisip (jor). Pastrati solul umed. bans la mijlocul lui august fertilizati o data la doul saptimini. cu suprafala netedl ~i cel cu pufin doi-trei rnuguri. la temperatura (ie 10 "C. cu n. i n penumbri nu Tnflore~te. . La contaminciri mai mici spalafi daunatorii cu apa. Scoatei rizomii din pamint ~iI&afi-i la M a t timp de ceteva zile.

.

Turnuri de flori parfuma re
Florile crinilor trompeti ipi revarsi p h m d ame@or toati vara.

PLANTARE SI ~NGRIJIRE
lichid Cl plasa de sdrrna Cl material de acoperire a solului

-

L -

VARIETATI
Crinii tromperP constituie o n mare reqit5 E istoria ameIiorEirii crinilor. fn 1925 francaul E. Debras a Pncrucigat crinul alb ,,Sargentn (Lilium sargen riae) cu Lilium henry;, un crin portocaliu, de Pndyimea unui om, cu flori P n forms de turban. Floarea asrfel ob5inuti a fost crinul trompet3 (Lilium x aurelianense), f i n d denumir astfel de creatorul siu. Cu floarea sa pendentii, deschidndu-se larg, acest crin este strZmogul tuturor hibrizilor ,,Aureliann, din acest crin nssisdndu-se apoi ameliorari in forme. Clteva proprietiyi sunt incredibil de multe culori gi Pnsa generale: toate aceste plante sunt Snitoase, viguroase 5i parhmate. Florile acestor crini au formi4 de ceagd sau pdnie. Pe o plant5 se pot davolta peste douzzeci de flori. Culoarea florilor este de regula albi, galbenii, portocalie, roz sau rogie.

1a&nc solul stratului, imbu&iti$ti-l cu compost $
,,Black Drqgonnh f l o e

Plantwe: toamna. Afdnati

Uiprfi o groapi ku dim'&% de M cm ~icu adancim&$iy 30 cm. Contra cartifelor,

2

ingr&@mdnt lichid, iar dace este ca pact $i cu nirip.

IaB & t e n soiuri cunoscute: ,Golden Splendor": flori in formi de trompeta, galbenauriu, dungate portocaliu-brun pe exterior. forma de pdnie, albe, cu un ,,Black Dragon": flori in colorit brun-purpuriu in exterior. ,Pink Perfection": flori In form3 de pdnie, de culoare roz. ,,Royal Gold": flori in formii de p h i e , galben-auriu, cu desene galben-lamlie pe exteriorul petalelor. "Heart's Desire": flori in forma de pdnie, galbene, cu centrul portocaliu. ,Thunderbolt": flori ste- late, galben-auriu, asemanitoare cu crinul galben.

8
hsambfu de crini uompetig rranddiri

Plantafi crinii h fap arborilor gi tufelor. Florile de

culori pregnante se eviden~iazii bine pe fundalul format din frunzipl in nuanbe inchise.

fn straturile de perene,
1Psayi-i s3 domine. Pe dt posibil, plantaji-i in forrna~iuni de d t e cinci sau mai multe plante. Florile minunate pot rnasca gi colprile casei s u ale garaa jului. Averi grij: ca ferestrele salonului sau ale dormitorului sii nu se afle prea aproape.

Floarea-miresei albji p a t e inconjura crinii inal~i comgi pleta golurile dintre acqtia. Crinii tromped galbeni a r a ~ nemaipomenit alaturi de veronica v i o l 4 gi echinacea

galben-auriu.

Depumg pr fund un strat de 10 cm de sol amestecat cu nisip, pe care apzafi cinci bulbi la distanle de cdte 20 cm.

3

4

Dapum # m n t pesmibu@Ij R m i ri udafi pi5dntul. 10.. sfaqit, mukiti solul cu frunze arbore sau p i e .

*,

UNDE SE PLANTEAZA?
Crinii trompeta prin d r i r n e a gi frumuserea lor atrag atentia in orice strat de flori. Nu-i plantafi in apropierea rerasei, deoarece parfumul lor intens gi ame~itor, ales noaptea, nu mai este agreat de toad lumea.

CE SE

PLANT^ AL~IVRI?

Asociari crinii trornpeti doar cu flori cu rol subordonat. Nepeta plantad ca acoperitoare de sol umbrqte rzdkinile crinilor, indep p r t e d melcii ~i este splendid3 pi ca imagine.

E

DupS ce primevara urmSitoare apar varfurile ISstarilor, fertilizaji crinii prin adaos de ingrS~Bm6nt lichid la apa de

5

Crinii inalfi se pot rupe d I m nu sunt sprijiniji. D a d tulpina atinge ingltimea de 10 cm, legaji-o de un arac CU ~ngimea 1,2 r de
I

Crini trompeta'

GRUPA 8

29

Gr~dinirit iscusit ---q I

Soare. Wmi$Wornpeti prefers locufle tnsorite, calde, insi urnbrifi-le baza tulpinii.

Vara tarziu lssafi frunzi~ul s l se usuce. D a d tiiati psrfile ofilite, rnenfinefi doui treirni a frunzelor. Plantafi crinii trompeti r o ~ i i in locuri situate la est sau vest, pentru c i dogoarea soarelui le decoloreazi florile.

O W incorporafi tn sal nYp pentru a ameliora mlul compact )i a evlta forr w e a apei stagnante.

.

[I
~ N Plantare

m
A

-

-

3ngnyre tot anul
~IMAVARA
Protede contra hghe$ui gi fertilizare
Protejafi lastarii tineri contra tnghefurilor tdrzii. Pncorporafi R sol ingra~grnlnt chirnic ~i compost rnaturizat.

)octorul plantelor

I

Plantafi dupi curnpirare bulbii crinilor trompeti. Afanafi profund solul, iar, daca este necesar, arneliorafi-i perrneabilitatea prin adaos de nisip. Protejafi locul plantgrii cu frunze de arbore sau paie 1. -

v m
Wulcire gi sprijinire
Menfinefi la rkoare ridicina plantelor prin rnulcirea solului sau cultivand plante acoperitoare de sol. Sprijiniji crinii cu tutori inainte de a s e inclina. Udati pe vrerne w e toass.

Crinii sunt contarninafi des de putregaiul cenu~iu (Botrytis). Pe tulpini $i frur ze apar pete rnaronii, apoi pirfile vegetale putrezesc $i sunt acoperite de un strat de ciuperci. Deoarece boala nu afecteazi $i bulbii, tiiati pirfile infectate.

I
I I

ISBN 97WW-EKMS1

t I

A

PLANTE CU BULB1

GRUPA 8

Eran tis
Vestitorul galben al primriverii

-

mai pugin albastru gi negru. 1 Dalia s p r m S P r m ~ ~ I Taanlne *mitt. Petalele se rhucesc doar par~ial. c Podoaba dpdei: dalii-caetuspestrip UNDE SE PLAN TEA^? Daliile fnflorind indelungat merit2 un loc deosebit in grZdins. Dalii-cactus exist5 " toate i culorile. scoatefl tubermlii din sol. Floarea pare rnai putin bizarit. Putefi crea o tranzifie cromatid de la rogu la galben cultivand soiul . asemiinhdu-se cu picioarele unui ptianjen. cu petale a v k d vkful rogu se potrivesc de portocalii gi minune cu crti~ele galben-lwiie gi cu titonia galben8 (Tithonia rorundiflora). Plantati dalii colorate in h n d a l d straturilor de perene. Planta~i-le solitar sau asociate cu alte plante. spre deosebire de dalia-cactus. . Datoriti crqterii sale rapide pi coloritului sgu. Daliile-cactus se pot asocia fn moduri diferite cu alte flori vkatice. Alegegi soiuri care diferii de culoarea zidului. Planta~i dalii-cactus roz alZturi de gladiole violete sau de aceeagi culoare. . aviind un aspect franjurat. este constituitgde-daliile in form2 de coarne de cerb. sau cu viirhrile de At2 culoare. de exemplu jaleg (Salvia brinacea) sau veronica (Veronica longifolia). petalel. Mstrqi 5 I . n 4 ~ I p t 1i nib la o palm5 de sot. Daliapgianjen are petale ca nigte tubugoare gi.m b o s colorate nu pot &si dio niu'o r Petalele Indesat invoalte ale daliei-cactus sunt mult rnai impresionante d e d t cele ale celorlalte dalii decorative. . 0 subgrupii apart. f n c o n j ~ r a ~ i stratul cu pufulegi albqtri (Ageratum housronianum). Dalia galbens. Dalia semi-cactus repraind tranzi~ia dintre daliile-cactus gi daliile decorative. Zidurile Pnsorite ale caselor pot fi de asemenea irnuodobite cu dalii-cactus. Unele petale ale daliei-cactus se dsucesc gi se terming in viirfuri subgiri.Frumusete unica' I D a U e . lor pot fi monocolore. deoarece petalele se bifurd la viirf o dati sau de mai multe ori. Horticultorii au ameliorat mai departe aceste plante deosebite. in straturi de bordurg sau in ciubere. Asociagi dalii de culoare rogu-somon cu flori P nuange n albastre. unele sunt fin arcuite gi nu se ter- I Dalia-pgaqjen mini5 in pAnie. ci se aulead in directii diferite. unde atrag imediat atenPa. astfel au luat nagtere noi subgrupe.Feuervogel". Dalia-cactus este adecvatii si pentru plantarea in borduri. dalia Pmpodobqte tirnp indelungat ca o panglici5 colorad marginile aleilor. bicolore cu desene ca nigte flacsri. OacS tirnpul se rerncFdzegte. ilor: acoperifi-le h primele no@ fieemm. petalele sale nu sunt dispuse radial gi erect. cialiile T ~ ~ I Q 1 -- .

I cumplrafi tuberculi Nu Soare. indepirtati sistematic parfile ofilite p n t r u a stimula infloririle ulterioare (dreapra). N e c e M Sase ore de soare pe zi.fii pe baza de cupru. Plantati tuberculii intr-un strat nou. zbbrciti. oatarea frunzelor daliei este :auzata de ciuperca Entyloma. o data la patru saptamhi. Daliile prefers lumina ~i caldura. bogat i n substanfe nutritive. Administrati-le pAna la mijlocul verii ingr3gmAnt complex. pregltiji stratul. ccirnqi de la serviciile de coletZrie sau din magazinele de horticultura. indepgrta~i frunzele si stropifi cu solu. I 1-7- Ingryre tot an uj I loctorul plan telor PRIMAVARA Plantare in aprilie. - . care in interior se coloreaza in bruncenusiu. Pe frunze apar Pete galben-verzui. rece. u um~t&w1 ---- Nu plantafi daliile I%ngi arbustii care le sustrag multi apa ~isubstante nutritive. uscati. VARA Ingrijir-e Pe vreme calda $i x a t l u mentineti reavan solul daliilor. TOAMNA Pregitire pentru iarni Scoatefi tuberculii daliei din sol toamna tlrziu. inainte de venirea primelor inghejuri. tncoltifi. PBstraji tuberculii i n pungi inscripfionate intr-un loc intunecat. florib vor f i mai mari. ferit de inghef. iar i n mai plantafi tuberculii de dalie. cumpirafi K&erculi rnari. Gridinirit iscusit 7 * % mmavara. Sol permeabil. Substanfete organice asigurg substanfete nutritive ~ivara pastreazi D a d rlrifi bobocii. MU c wte wtr&te. mici. tari.CARTEA GRUPA 8 34 I . Toamna adunafi frunzele cazute.

t we!@ IJOIJ n 4 uad pzeajerd a s I .

.Queen of Sheba" (rogu-maro- Afana$i sdul p fundul grepi arntstwaji-l cu trei linguri de fngri3$hmdntcomplex $ cu nisip. penn rm ca oelelalte plante s3-i maxhae frunzele ce se reuag. & de &e dnci plante. Florile galbene ale varied@ . cu margii galben-crem). Flori de culoare nn are minunatul ...Red Shine" (rogu-rubiniu. ali%turi pansele de de @dm3 (Viola x w i m o ~ de culoare violet-albikuui. se eviden6a& h m o s florile sale gragoase..--..Marierte" (cuornamente verzi) gi hibridul foarte rkphdit .BalladeP(rogu-inchii. etajat.Alba7')p narcise Invoalte i . Se distinge prin flori galbene varietatea .. . iar k r i gi bicolore.China Pink..Marylinn (cu ornamente ro~ii).White Triumphator" (alb ca neaua) gi . fn fap a r b ~ o rmai ales in . hp celor vqnic verzi.Elegant Lady" prin rop-incendiar. I %Mare: toamna. asemhPtoare crinilor.. . ci tn grupuri rotunde... Pentru 8-10 bulbi sripali o groapa de 20 c m adhcime ~i30 c Istime fn stram tul afanat. I . fn straturile de flori planm+ k P centru sau in hndal.Burgundy" (rogu-inchis intens). 2 ~i I Maytime" cu margini dbe niu. dar exist5 gi rnulte soiuri separate deosebite. - uri de eml I de Florile roz-satin ale hibridului . C E S E P ~ A ~ W [ UNDE SE PLANT^? -.Aladdinn (rqu-stacojiu. .. iar .Mona Lisa" pi . Sunt majoritar albe soiuriie .CheerfdnessP cu flori albcrern. . L A Udde &%ride eu h d e lor W t e a cd ri qladid h taate + e &p r h g v d I 1- P L A N T A R E $1 INGRIJIRE I ACCESORII: Ll bulbi de lalele O ac U ingrA$irr lex C VARIET~ heste lalele hibride fnfloresc in I . Un efm rustic produce . . cu v%fd ascqit. cu rnarginea galbens)...Westpoint". de culoare roztnchis. iar marginile se r&&g spre exterior. dar in grupuri separate. 8 -' . Soid h griidide de gi de-a lungul aleilor de grikiinz hibrizii de lalea @ipot des%ura din plln feeria florals. . Grupati diferitele soiuri.ourgunay mpu-muus wiate culori. cu margini albe). cu centru albasuu). Se @esc fiecvent fn amestecuri colorate. ultima a h d margini rogu-violet. . Este sedu&toare mai ales forma lor. m w cari albi (Muscari bonyoides .Westpoint" produce o atmosfe15vioaie printre ciubo~icacucului (Primula vulp-is). Lalelele hibride se pot combina excelent cu alte flori de p f d Milllti$i lalolele in grupuri Nu plant4 lalelele hibride ?n h d u r i .Marietten.Maytime" (purpuriu cu alb) i .. conform Tngltimii lor. deoarece numai un numlrr mai mare de flori praduce ta soiuri diferite de lalele. pentru a produce un e k t natu- ral..r Gratioge precum crin ul r--.@ha Pinknse inalp ju+ al&uri de floriie albastre ale saschiului (Vhca minor). Petalele sunt inguste. Oferta de soiuri a lalelelor hibride f n d e i t e din cauza fiumuse@ lor crqte pe zi ce trece. Apaqin s p d o r rogii .

Sol permeabil. ce rnai pufine flori. Pe frunze ~i lgstari apar Pete brundeschis. Vara nu Din doi h doi ani transplantafi bulbii de laleba. respectiv deja tncolf ifi. cauzat de ciuperci. Tgiafi florile ofilite. Dezgropafi $i distrugefi irnediat plantele contaminate. tari. prelucrafi in sol ingri5sirndnt organic complex.CARTEA GRUPA 8 35 I Gra'dinirit iscusit Cumpiirafi toarnna bulbj cM rnai rnari. penumbr%. cu coaja intact& Nu cumparati bulbi deteriorafi sau rnoi ~i rnucegiiiti. 2 alelele cu lastari sfrijifi sau vestejifi sunt contarninafi deseori cu mucegai cenupiu. suporta urnezeala excesivz. VARA Protecfie Protejafi lalelele de urnezeala excesivi prin plantarea de plante anuale cu ridacini superficiale care necesita mutt3 ap2 ~i astfel rnenfin bulbii uxafi. e Soare. Ingrijire tot an ul TOAMNA Plantare gi fertikzate Plantafi lalelele irnediat ce le-qi cumparat. O IMP ABAMP Sf% ISBN 975963-86092-8-1 . le putefi fertiliza solul inca o data. iar pe bulbi Pete negre. Arnestecafi parnintul de plantare cu ingri@rnantorganic. Arnestecafi i n sol nisip pentru deoarece dupa lnflorirea din a evita forrnarea apei prirnul an dezvolti din ce Fn stagnante. I PRIMAVARA Fertiiizamgi curSpre De hdati ce lalelelc au risirit. larna finefi solul plantafiei acoperit cu rnulci. dar suporta ~i lalelelor pentru ca toarnna s i penumbra. Prefera M a w cu beli~oare locul locurile insorite. Usafi in sol tulpinile si frunzele pana ce se ingalbe nex ~i pot scoate usor din se parnbnt (dreapta).

PLANTE CU BULB1 GRUPA 8 Crin davidian Flori de o frumusete exotica' I iulie-august 4 ingrijire simpla & se preteaza pentru flori tiiiate .

precum .Alba.muir(ulh.Weisse frunzis verde-inchis cum ar fi Clipsn). . &&. cu sdvie (Salvia nemorosa).. davidian ofed o priveligte Este foarte decorativ h f n h d t o a r e daturi de plante apropierea teraselor sau planinalte de 20-25 cm. nepeta (Nepera x faassenii) sau veronica '(veronica ausrriaca ssp. plu ciocul-bemi. cu flori " dben-deschis ofera o atrnosfera elegant3. bogat in substante nutriropu-portocaliu cu plante albe.uy de 3-51cm nisip. Plantaji crinul in grupuri de cel p u ~ i n plante.drinul davidian ~ r e f e n locurile Pnsorite ~i solul perrne. ' h p r e u n %cu crGje de 25 cm (Tageres parula. Inflorescen~ele asemh5toare cu cele ale crinului de piidwe sunt stacojii sau rogu- 1 Inflorescenjei forms depiramidi n ~ p s f j o g ~ ~ ~ c m . macran. care (Campanula cochleariifolia vor accentua farrnecul florilor. Soiul .Elegm tde flori portocalii ale crinului se aseamiiuii cu cele ale crinului de piidwe.si indgirnea de 1.si sold calcaros. crinul davidian inalt (Lilium davidii var.) sau jalq cu frunze Crinul davidian Doate fi culti. tija floral5 indti5 pi puternid. tive.argintii. astfel pi gddinarii incepatori se pot d n d r i cu aceste minunate flori. teucrium). Iernarea se va putefi objine o atmosfera rust loc ferit de ingheb in n t i d planthd crinul davidian mari p&mlnt-nlsip. unicolor (Lilium davidii var.Asociayi crinul davidian cu flori abil. Tageres renuifolia) sau cioroi (Inula ensifolia). pentru a proteja bulbii de Tnghet. crinul davidian Plante asociate albe: crinul tolereaz5 . unicolor) de doar 1 rn p rnai puyin raistent i d e d t celelalte tipuri.. Pentru 'inrnulfire tdldrl h 1 bllli ce cresc pe partea sub- cl~nul udvldian poate fi inmuljit ~i din seminte: d . iar spre interiorul florilor apar pete de culoare UNDE SE PLAN TEAL^? A seamininn cu uinul de psdure Asociari crinul davidian in toate Plan&$ crinul davidian fn ppan' cazurile cu ~ l a n t scunde. Pot fi ingrijite sirnplu. Varietatea cea mai scundP este crinul davidian var. ca de exerntat in straturi lungi sau insulare. clopotei .5-1. e ~ h l n d u l g m p i i p u n ~ u n m n ~pmuprW. CE SE 5-7 . clopoyei pitici cirnipirul. . PlnRge$ a m l . willmortiae) pot aringe . Plant i din Orientul hdepikt~t I - PLANTARE S1 iNGRIJIRE ACCESORII: D bulbi lavidian CI cazma CI arac CI n i s i ~ compost sau fngragmdnt matur Crinul davidian esre originar din wnele rnuntoase ale Chinei. vat ~ipe balcon sau ter&. thum (Lil~um davidii var. apoi @erne$ f d h a t AramjaZi rtidkinite unipi(m3nt rnu$uraindu-l 'in mijlw. tipuri de crin.. Puteji objine o priveligte deosebita cultivhd crin davidian E m p r e u ~ clopo~ei. au flori ropu-portocaliu.si in f a p arbugtilor cu (Campanula carparica . macranrhum). In Plante asociate galbene: vase mai mari. Plantele asociate cu flori albastru-violet alaturi de crinul davidian c r d o aunosfkd aparte.davidian var. . . care e vor asigura umbra necesarii bazei tulpinii.8 rn. tisa sau laurul. Varietiige indte ca de exernplu crinul. Cornpozijia de crin davidian pi flornis (Phlomis russeliana) de 60 crn.Maxwill" gi varietpfle acestuia sunt flori de o frurnuseje exotid.. kwm..apoi tasag Mutriji locul plantiira cu sh: de 10 crn de campost saw 'Ingr@arntlntrnatur. Spre deosebire de celelalte galbene sau albastru-violet. .

gunoi Mitsre#a U m d i La aparifia primilor IBstari fer- tilizafi solul cu ingr@BMnt artificial. TOAMNA URMATOARE Acoperiti zana radacinii cu strat gros de compost. planta prefera solul cu calcar. Apa stagnant3 poate fi fatal&.I I Gra'dinirit iscusit Cum@ra# la finele lui septembrie sau lnceputul lui octombrie bulbi tori. bogat tn substanfe nutritive. n mndifii ideale I florils sunt expuse la soare iar baza tulpinii este umbrita. hotejaji Ils- Q IMP ABnMP SRC RO-P-02-10-014 ISBN 976-983-86092-8-1 . Sob~e. Sol permeabil. pastrati d o G treimi din planta ~i aiafi doar treimea superioara. Pan&la inflorire udati abundent. Plantele se @stread timp indelungat d a d sunt culcate in ap8 rece timp de dteva ore. D a d dorifi flori taiate. Tndesafi. nisipos-argilos.

.

% .ab4E 8 .7 2 d cbag..wjiigy..<E 1 = a. a ."?I .".'- .V* c - ='g & E E'? m * Z.s $ E =5 a.3)m. r~ 0 .?Ern 2 + .- f o. a =tJ C m =' o a?!. N 0 .. G C m w E I = " 7"J S 'm .* .

Divizafi grupurile prea rnari.Narcisa' cu flori hvolte Grzdinirit iscusit-I I . ataca frunzele ~i florile pe ' vrerne urneda si calda. Nu cumparafi bulbi rnoi sau rnuceg3iji. Pastrati buln compact facefi drenaj cu un bii T loc rkoros pan3 la strat de nisip. I I Penumbra. cei cu trei colfi dezvolta trei tulpini florale. apoi putrezesc. soare. Sprijiniti florile grele s3 nu se rupa de la greutatea apei de ploaie.ant.ul 1 - Alegefi locuri ferite de deoarecetija florilor grele se poate rupe foarte usor. In sol cute prea mari. ofilite. 1 Kg1jii L". . plantarea de toamna. b 1 1 1 utregaiul cenuliu este brovocat de o ciuperca ce . Cumparafl bulbi cat rnai mari. PRIMAVARA Fertilizare $i curiipre fndepartati florile ofilite si lisafi frunzele sa se retragz. Pe plante apar Pete rnaro. C6nd apar lastari noi. a~ternefi ingr2$3rnlnt organic in jurul plantelor (dreapta). Bulbii cu doi colfi dezvolta doua. Solul neperrneabil provoaci putrezirea bulbilor. TOAMNA TIMPURIU Plantare Tiiiarea frunzelor $i La sfarsitul lui august si divizarea pan3 la mijlocul lui septemIndepirtati frunzele galbrie plantafi bulbii proaspeti bene.. lndepirtafi $i distrugefi frunzele contarninate. Umbra slab3 de sub coroana a r b rilor este narciselorcu flori involte. 1 ~ . Sol ~ermeabiln substanfe cu nutritive. Scoateti cu furla adAncimea de 10-20 cm ~i ca de sapat grupurile cresdistanta de 10-20 cm.a - m.

.

3 an 4 plantele.p h b t u l u i (Arum iraficum) gi ungureanca (Arum macularum) ii pot fi plante asociate decorative. Trillium smile are flori parfumate rogu-Inchis. Soiurile acestor specii dezvolti flori albe sau rogu-purpuriu. slab acidulat. direct pe tulpinii. Triffiumgrandiflonun are flori albe sau roz gi inflorqte P n mai-iunie. UNDE SE PLANTEAZA? Trillium necesitz loc umbros gi condijii de sol speciale.Californicum" C Trillium maro-rogcat sunt albe.1e noastre trsesc indelungat doar plantate in locuri umbroase.De trei ori trei norile d i i g i i f q ale traurnulw'sunt hdriigite de amatorii plan tefor. De-a lungul drumului trillium poate fi asociat cu a t e plante perene decorative prin frunze. crgciunifa I alb~str. Trillium Iuteum are flori simple. ins2 cu parfum dulceag foarte puternic.. Trillium chloropetalum are flori verde-gdbui. precum diferitele soiuri de ferigs sau crini de toarnni (Hosra). La tatea solului. de culoare deschiss. fn gr3idini alpine cu solul acidulat. Majoritatea speciilor de Trillium plantate in @din2 sunt bitpirqe in piidurile americane de foioase ~i infloresc din aprilie p h i i in iunie. Marcati locul plantirii. formate din trei petale gi trei frunze tridirecfionale. galben-verzui. Pe Ian@ n e ~ l r i frunzele t au creionitri frumoase. dezvoltate direct din rizomi. sub arbqtii care infloresc primitvara poate fi plantat trillium cu flori de orice culoare.iTURI? Trillium poate fi asociat cu plante arbori gi arbugti cu flori care prefer2 umbra.r u anevoie mudrn repetat w t p?Sara umfd-. Acopwiti solul cu strat de 5 de compost sau frunze rnaruntite $ udag plantele. r o d u l . roz sau maro-rogcat gi pot atinge Pnid~imea chiar de 60 cm. cu sol cu humus.(~ec&o~sis betonicifolia). sub coroana unui arbore rnai mare sau in paduricea din grsdinit. Planta inaltii de 15-40 cm d a voltii flori caracteristice. unde planta inveselegte rnediul verde. Aceasd specie plantad cel mai des in griidini are numeroase soiuri. trillium se dezvolt% . Plantafi trillium in straturi mai mici. Frunzele piitate gi florile se d a v o l d firs pefiol. Cerceii-doamnei (Dicenrra . Diferitele variante ale speciei T&um erecturn pot avea flori albe. spectabifis). Trillium este foarte decorativ ~i de-a lungul drumurilor umbroase. Putefi obfine compozifii atractive cu trillium plantat sub d e e cu preten~iide lumin2 gi sol asem2nHtoare. umed. I rillium p d i 8 0 n u o afihui de fir* ?i nu-mi-uita CE SE PLANTWZilAL. '. ins9 florile soiului . In regiun.

Jetcii. turba. Unele specii se r2spbndesc prin serninfe. P h i la tnflorire necesita rnulta aps ~i urniditate uniforrni. asernanator trilliu- PRIMAVARA lngrijire Pe tirnp de secetci udali plantele. I . Adunafi diunitorii sau punefi capcane cumparate din rnaga-inele de specialitate. Nu replantap exernplarele lnradidkinate. Melcii rod frunzele in special noaptea ~i in zilele ploioase. vara 9coperlfl s l cu stoat@ t w t a . sau Mulcirea solului Mulcifi solul ?nzona ridicinii pentru a pcistra urniditatea ~i ricoarea solului si in zilele fierbinfi de vari. 1 1 rnului prefer5 locurile urnede. [# fnprijire tot an ul TOAMNA Plantare $i pmtejare impotriva gemlui La inceputul toarnnei plantali rizornii in sol adlnc afbnat. Nu indepartafi florile trecute. Acoperifi solul cu turbi. compost sau scoarfi de brad 00s) ~iclnd plantele se retrag deja. la adencimea de 10 crn. h locuri corespunzitoare trillium p a t e trai indelungat. frunzi~ scoam tocata. od crengi de brad sau turb8. larna acoperifi solul in jurul rsdkinii cu compost.Trillium Pentru -area urnid'mii solului ~i dervoltatw campunzatoare a phntei.

.

Flori stelate albe Bdupca invioreaza' colprife monotone ale gra'dinii pi se rhpindqte mai departe in fiecare an.concuren~i" precum arborii. Erte cea mai cunoscuti specie. b la liziera zonelor impidurite sau in B d q c a se poate asocia in multe feluri cu alte plante. Alituri de aceste specii uneori in comer! se g&esc speciile exotice (provenind din regiuni clirnatice sraine) precum 0. pyramidale. orneaz.arabicum . duni gate cu alb gi verde p indgimea de 25-40 cm. Cu speciile scunde se porrivesc excelent cerceii-doamnei (Dicenrra eximia). albe. narbonense. Nu tiia~i iarba d e d t dupii vqtejirea frunzelor plantei. ~ Ornithogalum umbellatum Ornithogalum nutans . Alituri de speciile halte au un efect frumos urzica moarti rogie (Lamium macularum). avind drept caracteristid o dung5 median5 verde pe dosul petalelor. sensibile la inghet. Ornithogahm magnum crqte p h i la ind~imea cel de mult 80 cm. Iarna bulbii lor trebuie pistragi in locuingi. protejari de inghet.de sale asemhinkoare ierbii sunt grupate in miinunchiuri.balansae este o planG caracteristid grkihilor alpine. dar pugin mai scunde speciile 0. Sunt foarte asemanStoare.5 gridina primivara gi vara cimpuriu. I I Ed+ u e s h d sdbatic Orm'thogafum balansae este o specie pitid. Ornithogalum umbellatum are indilFimea 30 cm ~iinflode rqre in aprilie gi mai. fnflorqte in aprilie gi mai. Frunz.si 0.15 cm. Este o planti extrem de nepretenfioasii. articulate in gase p ~ ggi dispuse in m h u n i chiuri. 0. muscarii albagtri (Muscariarmeniacum) sau viorelcle spaniole (Hyacinthoides hispanica).rhyrsoides. Ornithogafum nutans are flori in formi de clopot. numeroasele sale flori albe apar in iunie gi iulie. urzica galbena (Lamiastrum galeobdolon) sau ciocul-benei (specii de Geranium)gi ferigile. UNDE SE PLAN TEA^? Planta~i bdugca intr-un loc in care se poate extinde nestingherit. c r e s h d p h i la ind~imea 10. Florile stelate albe ies bine in valoare imprigtiate lax pe covorul vegetal format de omfalodes (Om~hdodes vernal sau bru' nera (Brunnera macrophylla).pyrenaicum gi 0 . 0. gazonul sau plantcle acoperitoare de sol. Speciile exotice aratz bine in straturile de perene sau printre florile viratice. dar f u r n i h d vara flori &ate aspectuoase. r ! plantagii naturale. se men~ine cu vigoare chiar si alaturi de . unde forme& repede asociafi de plante. VARIETATI Florile de bdusd. Toate speciile de bdugd se davolti o ~ t i m ~enumbd. de Deasupra frunzelor sale verdelucios apar Inca din martie flori mari..

Soare.. Daca este necesar divizati bulbii. plantafi balusca I n grupuri mici. T%iafi sisternatic florile trecvte.dupa o iarna urnedzi sau in sol cornpact planta poate fi atacata de putregaiul bulbilor. .CARTEA GRUPA 8 40 I Gridinirit iscusit IIMINA 2j1 ml 11 TRl I l lRl f 0 Nu cumparaji bulbi moir I n putrezire sau bulbi cu pete' rlbastre sau cenuqii. afanat. I . tiiiali tulpinile florale trecute inainte de a . pentru a impiedica o raspandire nedorita. a a n$ i Sem&nate gi ditn'xare Tndepcirtafi frunzele Ongalbenite. Controlafi bulbii la fiecare divizare. d e o a m a iicoticg. Tot atunci putei semana ti in lada seminfele maturate. la adancirnea de 5-10 crn. hdepartafi ~i distrugefi plantele infectate. Omithogalum umbellatum Tri deschide florile numai T n bataia soarelui de amiaza. Bulbii nu suporta apa stagnant% 0 Pentru a evita o proliferare excesivci. r h r e In r s d t ? (dr~apta). in penumbra rnoderata. Cea mai bun2 solufie este stratul de drenaj format din nisip sau pietrir fin.~ i raspdndi seminfele. ~ngrijire an ul . celelalte specii M cel mai bine sub s-dr coroana arborilor. PRIMAVAWA Plantam @ cu&@re Plantafi speciile sensibile la Tnghef nurnai din rnai. Ornithogalum magnum prefer2 smrele deplin. Tundefi iarba nurnai dupa ce toate frunzele s-au vqtejit. penrumbr8. Dupii iernare. In api stagnant%. Bilusca este o planta ce gerrnineaza la rece. So1 permeabil. la distanfe de aproxirnativ 10 cm. tot %MNA VAKA - -*1 Planfate #i mrngnare Taarnna.

.

.

Pe vreme secetoasa. Dezgropati bulbii mai batrani. gremrmbra. crescand des ~i divizafi-i. respeetk W a e par rnoi la r @ W pomeabll. dtregai cenu~iu este o Uvala cauzata de ciuperca Botrytis in urma careia apar pe flori locuri transparente. 1 TRUCURI Bulbii de narcid dunglg parecii de dmp. Bulbii pot putrezi dad tn sol s e fonnead a@ stagnant& TOAMNA DEVREME Plantare In septembrie sau octombrie. plantali bulbii la adancimea de 10 cm. TiiaJi florile ofilite. Replantav-i imediat. incorporati cu grija tn so1 tngrZ$imflnt organic (dreapta). udati abundent pan8 la inflorire. VARA Curafire si divizare Indepirtaii ~i compostafi frunzele ingilbenite. ProZejei celelake plante cu bulM plantdnd printre ele narcise. dar lasati frunzele pe planta pana se vqtejesc. PRIMAVARA Fetfilizare #i fngn'jre Dupi ce narcisele au risarit.CARTEA Narcisii reverenfioasa' GRUPA 8 41 I Gridinirit iscusit LUMINA $1 SOL 0 Toamna cum$rafi. Distrugefi plantele contaminate. pe cat posibil. folosQi alte specii Tnflorind devrerne. ISBN 9f&%?M@W!-€ . galbui sau castanii. iar mai t h i u putregaiul cenu~iu. . pe frunze pete lunguiete. 8 Nu cumplra@bv i t i m # s u t-iweg&ig. la distanje de 10 cm. Ploaia favorizeaza lnmultirea ciupercilor. bogat O n d s t m p nutrlthrr. In acest xop. Bulbii rnici nu inflorex prea abundent. bulbi mari. Narcisele rewrentinu se~pot forfa i n locuim.

.

. cu flori galbene pot fi chiar foxpte.May i Wondern. P vase sau n ' h i d e albe gi roz-deschis ciubhe mari aceste ampozi$i arad b o s &turi de plante I p+ate ca de exemplu sunt de asemenea decorative. Dad plantafi lalele pntru face$ ha-un strat separat un $ant de aancimea de 20 cm.&. h d w e a de 25-35 cm. Unele soiuri ca pufoase. planta~i alhituri de soiurile galCa flori t&te pot fi ornabene mu reg3 panselufe de mentele buchetelor de prima.Schoanoordn. 3 Acoperiti bulbii cu p5m%nt ~i udafi abundent l m l plantlirii. bine evidenfiate ale lalelelor cu flori fnvolte sunt f m e decorative.. intens colorateQ Penuu flori &ate plantafi lalelele in straturi separate. -. Plantati florile de a-i &ere la un loc. crem cu o fin5 nuan$ de roz. Tndesate evod aunosfera gr&bnilor I I I vechi de la sate gi pot fi util k t e P variate feluri. Plantag bulbii cu v&-ful in sus. Udde cu flori fnvolte. de culori vii. .. ..Carneval de Nicen cu flori rap-alb.-x PLANTARE $I lNGRlJlRE ACCESORII: D bulb de lalea D cazrna Q plantator Ll foarfece t fr4ina l de coame sau Tngrtigmlnt cu descompunere EentZi Cl mulci D nisip Lalsleb? W cu flori hvolte. parhmare.Momella". sau .Widem v. Efectul culorilor p a t e fi aecentuat prin asocierea Idelelor cu amperiroare de sol potrivire. la distanfe de 15-20 cm intre ei.. Plantare:in septembrieaaom brie. vars bogate. 2 Lalelele cu flori fnvolte. .. Orange" gi rului roz care d d k i au flori . Este n important totugi s3 fie plantate & locuri ferire. pentru ca ploaia gi vhtul sZI nu le rupg florile.&mmtT"-* F . apoi acoperifi solul un strat gros de material de mulcire. unde perenele I roz (Bellisp e r m % )fi flori de din prim plan acoped f m d e nu-mii-uim albasuu-azuriu.. Selurile bicolore m .Peach Blossom" cu flori roz. bujb ribr. de o f n u m q apam.glrigi la Raplantafi bulbilli Acqtla vor 'inflori peste '1-2 mi. .-.Mare deasi de flori Lalelele hvolte sun t foarte decorative datoriti florilor lor w i v e .Wrosan g .Monte Carlo" reamandate sunt . Lalelele cu flori lnvolte sunt d e d i ~albi gi a l b t r i i foarte frumoase in strata& cu (Anemone &&). hs% acoperitoarele de sol ce se a s o k b cu m t e a scot h eviden55 ~i mai mult culorile lor fermedtoare. N h n cu flori galben-rogu gi . @rdufe plante perene.Nefereete". F \ I p e n t T vaza. .I culori d d i s e .Orange Triumph" cu flori portocaliuropu sunt de un efect deosebit. Alte soiui de exemplu .Goyan. 1 I Sdut. 1 Rari ti%& Afi3nqi sollul cm de nisip. tre m i d e mk mai cUftQsL:ute AszEeldc soiuri cunoscuti sunt ae ~ q u t i "Bobocii r ' .Elektran. Unul dinW d s tiBnpdi ~i flori hvolte Moresc deja in aprilie. arnintesc de bobocii tranM1. n astfel nuanfele pure vor fi mai accentuate. .A ~ e s ~ e a t#i rreye pi se aseamik~~ flo& cu t r a n a d u i mu ale bujoruluiui W d d o d e din mai p W la 2neepurwl15 iunie.Gold Medaln. Toate soiurile au . l r a t i frunzele pe plante. un strat de 5 ad&. A p k f i fin bulbii in sol.Bonanzaw cu flori rogu-galhen. ~ wdrisnele lal& ce t tn&mac ?n &in%. P grupuri.Mount Tacoma"..3epuneSi Arnesteqi plirnantul cu fliinB de coarne sau ingra@m%nt. ce se retrag dupg ofdirea floCa plante mperitoare de sol rilor. ~ r b u r i l de culori e asortate ofwg o imagine minunatil. Pe terase. 4 Florile mari. au p d e PL-. Dupa ce toate florile 5-au 5 l i scoaterea bulbilor.

L I ISBN 978-983-860924-1 Q IMP ABJIMP SRL RO-P-02-10-032 . se tulpina ~i bulbul vor putrezi. uscat ~i intunecos.- CARTEA Lalele cu flori hvolte GRUPA 8 42 Gridinirit iscusit 1 7 . Solul nisipo-argilos este potrivit IaIeIeIor. Pastrati bulbii p l n i toarnna intr-un loc curat. PRIM&ARA Fertilizare $i cur.4fare 0 data cu raslrirea arnestecaji solul din jurul plantei cu i n g r i ~ i r n l norganic $i mit neral. Wstarii se deformeaza ~i ofilesc. Daci lasafi bulbii in pamint. Ouprafata neteda. raniti sau deja incoltiti. Pastrati frunzele pdna se retrag de la sine. @Nucumparafi bulbi rnoi. soare. ferite de vlnt. cu pete. Lalelele infloresc cel rnai bogat in locuri expuse la soare. planta infloreste pe durata mai scurt%de tirnp. Dupa ingalbenirea frunzelor pastrati bulbii p i n i toarnna in loc racoros. flori involte la adlncirnea de 10-15 cm si distanfa de 1520 cm. Gnatofi $i c l t mai rnari deoarece din gcegia se dezvolta flori mari. n urned. Daca puneti in apg conservant. bulbii putrezesc usor. Distrugefi bulbii contaminafi (nu ii cornpostati!). bogat i n substanje nutritive. I Pe vreme urnedi ~i caldi bulbii pot fi atacafi de ciuperci care provoaci putregai cenugiu. In sol compact faceti drenaj cu un strat de nisip. T pamlnt compact. Lalelele cu flori Tnvolte sunt foarte decorative i n vazi. @ Penumbra. So1 permeabil. Plantare In septembrie sau octornbrie plantati bulbii lalelelor cu . m ~ a j T b u l t r t a r f ru . Indepartati tulpinile florilor ofilite. acestea vor ramlne frurnoase tirnp indelungat. or VAh Scoaterea bulbilor Dupa retragerea frunzelor scoatefi bulbii din sol 60s). uscat si ricoros.

.

Crinii orientali au raultat f b 5 excepfie din hcruciparea speciilor de crini japonai sau a celor din Asia Orientals. din acest motiv aceste flori de o frurnuse~e excepfionalP sunt cultivate in primul r b d de horticultorii avizafi.nemfigorul (Delphinium). fn alte locuri nu se pot cultiva mai mult de unudoi ani. sd 2 groa@ In Un soi scundz . irma. Plantafi-i in mijlocul stratului de bordud sau in hndal. Lilium Lilium rubellum ~i henryi. ca de exemplu .1 o lapsta de compost ~i w pumn de n inpr&$%mbnt complex.t ca m e exemplu rododendronul ~i bulbilor. Nu mai adrninistrali aF 6 . 1 campact sapati o de 3Qcm adancime. c r h d soiuri scunde de doar 60-80 cm inidjime. precurn .. Soi alb pur cu antere pregnante -- sEpmALkm? avsnd ca fundal plante vqnic verzi cu tulpinii 1emnop. Plantafi-i adgncimea de 15-20 cm. qtern@i pe fundul gropii un strat de nisip de 5 cm peste care depuneti phmdntul de plantare. turban sau cuib. Numerogii hibrizi sunt deosebiji pe baza fbrmei florilor. Multe specii sunt vulnerabile la bolile virotice ~i micotice.Sanssouci" speciosum. Udafi pe vreme secl toad. Lilium Periowla de plantare: prim% vara.pastelate aratii frumos de crin in cdori . Vecinii de nelipsit ai kinilor sunt trandafiri intr-o mare varietate de culori si forme.Sanssouci"..si un sol umbrit. d k u r i de care florile in cdori aprinse si desenele lor pregnante ies In evidencg. ca proteqie contr. parecilor de camp. Asociafi crinii orientali cu plante cu un aspect mai modest.. Dintre ace~tia c parte. urrniitoarele specii de crini: Lilium aurarum. Din grupul crinilor orientdi fac parte cei mai frumoai crini.turba O ingr8y8mant chin. Ins2 a q t i crini sunt frumuse$ sensibile. . care tdiesc mai mulfi ani doar In clima din apropierea msrilor gi in sol Ed calcar. Nuanfie de db gi cenugiuargintiu se potrivesc cu aproape toate culorile crinil Cimicifuga (specii de Cimicihga).Frum usete exotica' I PLANTARE $1 INGRIJIRE ACCESORII: 0 bulbi de cri. Numeroai crini orientali amelioraji trgiesc mai m d t d a d sunt cdtivafi h container.si permebi abil. ' ' cu un jet usor de apa si Legati crinii P crestere dt n araci.. Amelioratorii au dej in vedere acest fapt. printre h altele.-.. Arnestecafi in 50. Exist2 soiuri cu flori in forms de tromped. Se dezvoltii optim in straturi de perene cu sol moderat acid. superbi fi risphdind un parfLm ame$tor constitur'e elementul de atraq*ea1 pdni Wii. infigeti un a r x .stahis lefi cu grija groapa cu lamint. Afdnafi adtinc xllul~ stratului. Florile lor in nuanfe minunate. dims blbds. UNDE SE PLAN TEA^! Crinii orientali necesits aer umed.spdgcioasa (Senecio bicolor). complex Q nisip 5 araci 5 p l a a de Grma O material de acoperire Crinii orient&. loc hsorit #i protejat. f i calcar . astfel iarna pot fi d q i in locuinf5. parfumul lor imbietor F i dimensiunile lor mari constituie o performan~s virf a de ameliodrii. Presafi phmbntul.

eventual cu ramuri uscate crinii plantafi anterior. b Tiiafi frunzele gi stropifi planta cu fungicide. cultivarea h cnatabrI fngrijire tot an ul TOAMNA Plantare gi protecfie contra inghefului VARA -re Perioada favorabila plantarii in regiunile cu clima bland& Acoperifi cu compost.CARTEA Crin oriental GRUPA 8 43 Gra'dina'rit iscusit LUMINA 51 SOL Toamna fau p?im~vara cumpilraji bulbi tari. replantafi-i in ghivece ~i pastrafi-i pe durata iernii in locuinfa. in regiunile cu clima aspra dezgropafi bulbii. Bulbii In ~ h i m rimdn slnitogi. P vreme uscata udafi ~i e mulciti solul cu scoarfa marunfita de copac. PRIMAVARA Plantare si fertilizare Perioada favorabila plantarii in reaiunile cu clima aswa. Soare. JI 1 . im 11 TRUCURI m e Nu cumpi4rafl bulb8 . Crinii nu vor inflori i n anul urmiitor. cauzeaza pete portocalii sau brun-deschis pe frunze contaminate de aceasta boala micotica. moi. de culoare deschia. ~ wE I K b ingropafi-i impreunl a containerul in sol. Cumplrafi crini scunzi ameliorafi special pentru rqeale. T a p i n stagnant2 se imbolnivesc In f inefi c F ?nc M ~m . lnainte de inflorire amestecafi in apa de udat solufii nutritive. Crinii oriental1 se dezvolti optim la soare. So1 permeabil. Bulbii necesiti sol bogat in substante nutritive.mlrunti. ~meliorafi ingraSiimintcorncu plex ~i mineral solul crinilor plantafi in anii anteriori. frunzi~ uscat. dar baza tulpinii trebuie umbritl. iarnr scoatefi vasul din strat gi pistrafi-l In locuinp. uniforms. mucegalfi sau pe care s-au dezvoltat listari ilungi. Usafi pe planti doua treimi din tulpina crinilor taiafi pentru vaza 00s). cu humus.

.

E .. I.".

Crocosmia se dezvolta ~in i penumbra. Pe frunze apar pete argintii. deteriorafi sau rnnCol$i~. dar nu inflorege atat de abundent. dezgropafi bulbii soiurilor cu flori mari $ipistrafi-i intr-un loc rece. jos). Plantali bulbii in aprilie sau mai. ferit de inghef. Tiiafi tulpinile florale pentru vaza numai d u p i crr jumltate din flori au inflorit. la distanfe de 20-30 cm.~erforeazi fesuturile plantei ~i0 sug seva. la adancimea de aproximativ 10 cm.I Grridinririt iscusit il cumMra9 bulbi 1 Flori mari se aezvolta numai din bulbi viguro~i. Acoperifi pe durata iernii soiurile rezistente cu frunzi? ~iramuri uscate. Soare. pentru a ramane lax. u Nu cumparafi bulbi moi. . de numai 1 mm. ?n caz de daune serioase. [a] 7 - Ingrjire tot an ul Pngtijire Pe vreme vantoasi legafi soiurile Tnalte de tutori. Preventiv menfinefi solul reavin $imulcifi-I. So1 cu humus. . Placile de limitare din metal sau plastic fixate la adancimea de 20 cm impiedici cresterea buiaci a plantei. Astfel inflorescenfele vor t&i mai bine de o dptimAn3. florile se sfrijesc. TOAMNA Pastrare 9proteqie contra hghefului Dupi primul inghej. stropifi cu o solutie de sipun lichid sau cu insecticide. Tiiafi florile trecute cu p q i n sub ultima floare (stanga. permeabil. I 1 I rripgii. penumbra. Ameliorafi solul cu compost. PRIMAVARA Aprovizionare si plantare In magazinele de specialitate putefi alege dintr-o mare varietate de soiuri $i culori. Consacrafi timp pentru alegerea soiurilor preferate. cripav.

.

1 e~adau '(asuauoqreutrmu!7) auuoqJeN ap Inu!'urn3a~d I "8"9P agP !lop ap !lm -p p e l w ~ d aleod eFI S ! y '!lop3 - ap i " l J 9 F T m p e 0 EJafo (S""-Q =!!TI WEq@ enaqoI nm '@ltrruaj) eqp e!un~ad ' ( ~ ? a q e p p s ) a!So~ m w a p u e a p o p ap !rnIgw .'@my -rnw e!repqg) greoh:. w !8 wp Cr~uamef mada1\~.ale!ren !lop3 UJ g ~ d r u r y u lod aleqepads ap alaup%m UE & w3 03-OP T ! %"le a m ' ! w 4 F ap -IS luns !~!PUFdsEJ ! = fercr a ) luns !u1pp3 ug -alyaa ~ o p ap 02 ap mf q rede !r$qns a ~ d l m a?U"I ua cued Fa ad I -mP as eJueFd 'PF~!~R !? "d EMS *?q= ap WJaj qns c a d ~mnr k 3pWcUd IEyirn~ .raw~) euaurfl W J pop a r p o p ~ epeopad -qqnp ap n3 alepose a l y d rj lod q pmueld ! p j o ~ n p EFI B as aEJOv n3 u ~ a r a dX a O ~ ~ '(s93u~-nhig d n s n:.J O ~ d -OD leareoln3 ap alSaq-p as a3 areolgdg a r e o p ap g d p s o q ! q ~ !alsa uop Iaqpay ~ l u l ~ -urn ug .(sn!reurnld s n ~ u e ! a ) s alalyo~~2i( ~ m p ~ r e w a a lapse 'eunl o a~Sa&dap 13 e. ng -EJolJod) s ~ o p a l J v "l W!Un K !m!os !qasoap ~ o a s .ai!nsad pop n3 apmlwls @ea~o!~q r ~ e 'aseJa3 nes auecn@qad !g e~elndod .np qns 10s ap amcupadox m y d x .!!fo~ nes z o ~ ~ ~ u 'auaq@ [aqp y ~ o a p o ~ d .r.

indepartafi frunzele ~i plantafi tuberculii in ghiveci. putrezi. in caz de inghefuri tarzii acoperifi lastarii tineri cu sticla sau carton. ieftini probabil nu vor inflori i n prirnul an. lxia poate f i cultivati ~i i n ciubir. Cumparaji prirnivara gragi. Pe timp cu ploi 'indelungate protejafi tuberculii de umezeala folosind o folie de acoperire. rn= Plantare - - TOAMNA lernat Plantafi in grading tuberculii de ixia incepAnd din aprilie. daunltori. toarnna scoatefi vasul ~i punefi-l la iernat C casii.Ixia - - CARTE) GRUPA8 4 5 I Gridinlirit iscusit . P h i la Tnflorire pistrafi solul uniform umed. Daci frunzele $itulpina sunt foarte rinit planta rnoare. Rareori rnelcii pot provoca daune pe frunzele plantei. * Nu cumparafi tuberculi rnucegaifi. I n sol urned tuberculii putrezesc repede. lxia inflorege i n deplina splendoare doar i n locuri expuse la soare.. protejand astfel plantele de frig (dreapta. Ilngroire b Taiati intotdeaunatulp~na florilor ofilite. Scoatefi planteledin pement inainte de sosirea primului ger. Soare. lxia este rezistenti la boli . Primivara a~ezafi i n strat planta i n ghiveci. jos). pe vrerne cu ploi indelungate protejafi tuberculii cu folie de plastic. Be timp de seceta pastrati solul uniform umed. apoi uscat. 1 2. n Dupa inflorire. So1 permeabil. rnoi. Adunafi rnelcii sau puneJi-le curse . tuberculi de ixia rnari ~i Bulbii rnici. Usafi plantele la iernat intr-un loc racoros gi intunecos (10-15 "C) ~i udafi cu pufini apa. dupa care plantele nu trebuie udate.

.

a p ! UZ lpgd -nnszqp uog upd p w a i po ! 08 IeW YPw* 3saqoPOdun~ as .uJ T 9lpgd . I I I I U cl PUP+ n--q~-9a%ng.MseqF!$ mq&@ 'qle &D am^^ .. % n q u a m ~ z ~ s !I d u p e a~eod u + h r n ~ ~ cale~ m q f l q p -um1-3~012 -npuo ioh luns 101a p i h q q ~~. cmd mp!os apog ad 'ap-as lolap& udnseap xmn* as w 'pum as nu aim a l a p d $0-nnsqp !JOB upd .a3!3lmlp anseou apjpum q $ +p ~ o ~s I d != - P~PUU~ " a + ul W q - F P ~=?a .nreo~ auyxopaiumvao~fu! ? = ."lqns pm S 1 ! a ap . u o l wdnseap apun 'via ~ -qm an: u m l d p x a ~ u q as-npugnqs ca~sn%q pop caseopnl JU"S aI=d . 'vpq-tlnseqp pd a%pslp as u e a ~ m d m ~ -nnqp 'ala~op u 'aqp uog a~ mp 'sns p r plnu!ure e p d s IU u .ppmm apmd qoLR) a m q d aFynL w ~ v m d -ogq rn apog a m 3 IU nes (sparadsgpg) a l n w d fi asPren ? & m a p 9 E F I .apaum P *[ed ad a b apun p i o ap ~ ~ p u a q e ppsan euoz u~pol -qane pmqd o a m I Ity~am~ . P dw.!ou pog pp M n d c ~ ~earmn @np c a p ! 16 ] u p ap ~ [ a c u o ~ e p q p ~ g d q ~(~m.pmung 'SUIJ~~? .%unppq n p < n p p pm pm a ~ h o pp!os ! alpon j I .aaseqp a f m u q uog are !I un 09-0Cap ~ U J ~ ~ 9-E Pd 1 m..sua~y-nnsqp 'aelas uog ap p s o r v !sfd n e 1od as p q d p o ad .p p ~ u an o~ e a x ~ d ped o npdurp ~ ~ e n p qapd n s 8 U a P x a ~ q m n ui d P u r r 0 3 Jq!J=q P ad P .rnJ3) ( ravaq -mid 0 nN TPoumy P p m m 7 i ..I UJ 'um.uopoUJE! 'aslop uog upd P O 3 ur.~pwcmp .W9E)*l Y=="Yl -ap nu gsmmmb v. .

apoi se brunifica ~i mai tarziu planta moare. h solurile uscate plantafi mici. Camassia bulbi tari la palpat. PRIMAVARA Fertr7izare $ cutiSJim DUNce bulbii au ra&riit. dupa ofilirea frunzisului dezgropafi planta. cu atdt trebuie s B aiba solul rnai umed. teavan.8 . dar fira a@ stagnant&. n Sol reavzn.1 . Planta~ Plantafi bulbii imediat dupi cumpirare. -- I VARA W ? ngi mproducere Pdni d n d frunzele rirrdn verzi. dar lisafi frunzeje SA se usuce de la sine. rneflinqi solul uniform -- Q IMP AMMP SRL ISBN 9 ? 8 . T locurile cu umbra puternid. Cu cdt sunt expuse mai rnult la soare. Mulcifi solul cu uscat compost sau frunzi~ (dreapta. aiafi tulpinile florale. patafi. DUNOnflorire. separafi bulbii mici ~i replantafi-i irnediat. Ginito~i ~i nu s dezvob corespunzitor e plantali-i cat mai repede. uscafi.jm). tsiafi tulpinile florale. amestecafi h sol compost. HF ri . dezgropafi plantele crexute excesiv ~i divizafi-le O mai multe n r E Camassia este atacata rar d%unStori. Dupa inflorire. * D a d cu tirnpul planta produce mai pufine flori.Camassia I I Gridinirit iscusit r Toamna devreme cump#ra$i r *re. T sol n uscat frunzele se ingalbenesc. sau la@i-Ie sti se maturizeze pentru obfinerea de seminfe. penumh5.~ . putrezifi sau muceg3ifi.Cu cat de boli ~i sunt expuse rnai intens la soare. camwia la penumbra. cu atBt r Nu cumpirafi bulbi prea necesita un sol rnai umed. Strange$ seminfele mature pentru reproducere ~i sernanqi-le F sol menfinut n reavin Muke soiuri nu se Onmulpx d& prin bulbi. Dupii lrxarea frunzelor.

.

-'-4 - - Plantag bulbii in solul afsnat la addncimea de 5-8 cm. nu pot fi scoase din p h g n t . Primiivara se r%pdndegte de la marginea urnedii a piidurilor in direcjia pajigtilor. care la prima vedere se pot deosebi cu greu. Sunt ademenitoare corn- I Galanthus nivdjs . campanulate ce se dezvoltii pe o tijii floralii verde gi groasii ~i rbplndesc un parfum plicut. la distanfe de cdte 10-15 cm. Esafi ghioceii sii se riisp4ndeasd liber sub arbupti gi arbori. 4 1- UNDE SE PLANTEAZ~ Ghiocelul prefers locurile de sub arborii cu frunze caduce gi pomii rklegi. R5spdndirea ghioceilor este ajutatii gi de furnici. ciclarnen (Cyclamen coum). care car5 in spate casele seminale coapte. Formati grupuri alcatuite din minim 5 bulbi. Vdrful petalelor interioare ale ghiocelului au creioniiri veni. Toate piirjile ghioceilor sunt toxice. Ghiocei alGturi de erantis ti s o h Ghiocelul poate fi plantat pi in straturi.Flare Pleno". sofran sau iris (Iris reticula ra).Plenus" are flori invoalte. Aceste colonii sunt protejate. 1 2 Marc@ cu camaua un teren dreptunghiular sub un arbore cu frunze casluce si ridicali ruloul de gazon.Vestitorul prima'verii Florde aplecate. Despachetati bulbii doar inainte &a plantare. --. Galanthus elwesii este mai viguros. CE SE PLANTFAZA ALATURI? . PLANTARE 51 ~ N G R I J I R E ~ ~ L L L ~ U K I I : RUIM u a% R I Q L ~ I cazma u Turca ue sapar ~ u L l compost Ll plantatar L b t e de marcare l - In comeq sunt disponibile numeroase specii gi soiuri de ghiocei. pentru a evita m r e a acestera. Anemone blanda.a . Si acest ghiocel are soiuri cu flori invoalte. 3 . f n funcjie de specie cele trei tepale interioare au creioniri diferite. demoltii seminge doar d a d au in apropiere gi alte specii. Unele dintre ele nu sunt fertile. cu pretengii asemiinPtoare. Alege~i locuri in care plantele se pot retrage &rii probleme.8 ABnatj sdul cu furca de 9pat $ amestecafi T ml tfei n pumni de compost. petalele au dungi veni gi se davoltii corespunziitor gi in locuri secetoase vara. Pentru toate formele sunt caracterisrice florile albe.. Oferii o imagine aparte compozifia monocolor& ghiode cei gi flori-de-Pagti (Anemone nemorosa).. Pot Perioada dc? plantare: septembrie. sunt semnele dqteptirii naturii. Gdanthus nivalis b%tinq 3n regiunile noastre cregte liber sub arborii cu frunzig rar gi la marginea pzdurilor. i?n parfiunate. pozigiile de flori alb-rogu-mov. d d t u i t e din ghiocei. Tepalele speciei Galan&us caucxsicus au modele P formii n de semilunL soiul . stdnjenel galben-intens (Iris danfordiae) sau erantis (Eran this hyemalis. fi deosebite gi soiuri cu flori invoalte precum . Ghiocelul poate fi asociat cu alte plante de primivara cu bulbi sau cu rizomi. Vegi obfine un contrast interesant plantiind lings ghiocei piigtipii (Anemone ranunculoides). Galanthusplicatus inflorqte doar din martie.

deoarece vor inflori rar gi vor dezvolta in special frunze. iar i n noiembrie duceli plantele in casi. Prirnavara ghioceii n e c e s i ~ rnult soare. Pentru flori tiiate sunt potrivite soiurile cu tija florala lung& ingryire tot an ul TOAMMA Plantam gi forfam Plantafi bulbii noi deja din septernbrie. 1 1 . in noiernbrie punefi ghivecele in cad la loc lurninos ~i ricoros. Ghiocelul supraviefuiege ~ii n sol nisipos. Pentru forfare plantali bulbii noi sau pe cei scqi din sol In ghivece. Nu fertilizafi solul. Penumbra. So1 permeabil cu humus. iar vara un loc riicoros gi urnbros. Tnfigefile i n sol. care piistreazi urniditatea solului. PRIMAVARA Divizarea Dupi inflorire ririfi coloniile rnai intinse. igi depune ouale pe varful bulbilor. arneliorat cu pimant de frunze. @ Nu eurnpara$i bulbi rrnucegiifi sau uscati. Fifi atenfi ca varful bulbilc ~5 fie acoperit de pirnant. apoi ornizile de culoare bej vor roade bulbii. Plantele contaminate au frunze crqe sau firoa. a Pentru forfare plan* bulbii i n septernbrie in vas a~ezafi vasul rezistent la ger ~i in piirnant. ci de Tndati ce acestea sunt maturate gi galbene. fumerus strigatus poate ataca gi ghiocelul. divizafi plantele replantafi bulcu cazrnaua $i bii (dreapta). sau pe a r e sunt deja vizibili mugurii wrzi. tari gi plantafi-i cat rnai repede.CARTEA GRUPA 8 47 I Gridinirit iscusi-t 1 1 Cumpika$ bulbi Gnitogi. Plantele din serninfe dezvolta flori doar dupii 2-3 ani. 1 )octorul plan relor VaRA Semgnare Nu tiiafi casele serninale.

.

.

Dciunitorii strapung fesuturile plantei $i Ti sug seva. Stropifi plantele bolnave cu un jet puternic de apl sau cu VARA Mulcire $i udare Vara mulciti solul din jurul plantei.CARTEA GRUPA 8 48 Gridinirit iscusit Vara tarziu cumpkraji bulbi tari. ~ Sol reavan. iar primavara sa le administrati putin compost. w TOAMNA ~ n g r y ~tot an ul rc CBnd planta incepe s l risari. carnogi. Este toamna suficient s% a~ternefi in jurul lor un strat de proteqie de iarnH din frunze uscate. Lisafi coco~eii se dezs5 volte nestingheriti. Penumbra. Nu administrafi plantelor alte i n g r w i n t e . Dupl inflorire nu tiiafi frunzele. ci lasafi-le s i se retraga. Dupe aceasta nu mai fertilizafi. i n penumbra. Planta se ofilwe. aflernqi pe sol un strat de compost (stkinga. Permeabilizafisolul compact cu nisip. deoarece menfine solul readn perrneabil. Acoperiti locul plantirii cu un strat gros de frunze. in regiuni mai reci adaugafi ~i ramuri uscate. Plantare $i mulcire Plantafi bulbii de indati ce i-afi cumpirat. C a Nu cumpsrati bulbi uxafi chircifi. deoarece nu s pot pastra. Udafi pe timp sece- . jos). iar in caz de contaminare puternid poate pieri. 1 Planta poate fi atacati de diferitele specii de piduchi de frunz5. Amestecafi in sol compost. Deoarece nu dispun de coaji de proteeie se pot usca repede. Dezgropafi tufele mai bitrane. S dezvolti e optim sub coroana arborilor. mai mari ~i separafi bulbii mici. permeabil. Plantafi-i &t mai e repede.

.

CARTEA

Iris olandez

GRUPA 8

49

Grridinririt iscusit

Cumpgrati b u l M W i lar palpat, netezi, cu h b galben-auriu, incZ netnco&@.

Soare. PreferZ locurile protejate, insorite.

a m cum t ~ b
mucegai.

mi,l n

ia w j a t r v W m M sau cu m e de

%I perma1 profund. Se dcmla Wm In sol afhat, D a ~ 1"5611@mu nlsipos. in verile cu
pm.pit@ii abuncknte bulbii pot pwezi.

Pentru forfare, de la sfarritul lui ianuarie, plantafi bulbii in ghivece. Dupi ce plantele au atins inalfirnea de 7.5 cm, amplasafi-le l%ng5 o fereastr;?insorita. in sol compact, calcaros nu plantati bulbii la o adancime mai mare de 5 cm.

)octorul plan telor
TQAMNA VARA

I

Plantare
Plantafl bulbii i n septembrie sau octombrie. Deoarece bulbii nu se dezvolta corespunrator F sol proaspat fern tilizat, la plantare nu fertilizafi solul. larna, acoperiii cu ramuri de brad wlul de deasupra bulbilot.

D=?2roPare
In regiunile cu precipitafii abundente dezgropafi bulbii de tndats ce fiunrele s-au uxat, apoi uxafi-i gi curafafi-i fjos). Psstrafi-i In nisip 'intr-un lac intunecos ~i rece. Replantati-itoamna.

C

fndepartafi acoperirea de iama. Taiafi florile trecute deasupra prirnei frunze superioare. Lasafi frunzirul sa se usuce.

Gstarii ~i florile deformate semnaleaza prezenfa ciupercii Penicillium, care formeazz pe suprafafa bulbilor un Tnveli~ spori de verde-albistriu. Distrugefi bulbii contaminafi. Preventiv pastrafi bulbii intr-un loc uscat, aerisit $i la plantare nu lezafi frunzele inveli~ului.

. S dezvolta cel rnai bine in e taluzuri. Scoatefi irnediat din pamint bulbii 'itiimafi ~i distrugeli-i. Pe frunze apar Pete brune. mulcifi solul in jurul Nu curnHrafi bulbi moi sau mucegiiti. In straturi ridicate. curnplrafi i n iunie bulbi tari (diametru: 3-5 crn). So1 cu b u d permeabilitate. Soare permanent. planta Tncepe sa se ofileascii ti apoi piere. in locuri uxate. Se dezvolta optirn In bataia fierbinte a soarelui de vari. sau In gradini alpine cu sol Pentru a evita murdirirea frunzelor in tirnpul averselor de ploaie. introduceti In sol faina de Docrod plan relor TOAMNA aspru. Plantati bulbii de 3-5 cm la o adincirne de 10-12 cm. deoarece pot 19 fngrijifi-v& de aplrarea ghioceilor de toarnna contm gerului din tirnpul iernii. care le provoaci putrezirea. Pe bulbi se pot vedea adAncituri de culoare negru-brun.Pentru a obtine flori in toarnna. dupa Inflorire este indicata replantarea in ghivece. Tot lulbii ghiocelului de ~oarnni f i atacaji de pot acarieni. Pastrati ghivecele In locuin@sau In alt loc de Luna iunie este cea rnai adecvath planthrii.

qns ul 1e6re~aurnuad *PI a w ! n !JOB r u ~ -uad gzea~ard es .

in cazul soiului . pen- 1Stpap m fdorl blbi. lalelele gi lalele pestri~e. 0 impresie deosebita produc florile albastre plantate aliituri r L L I Soiul . de I" 5 4 Presarafi restul soluiui pe bulbi. Cele cu flori albe se pot asocia cu tulichina cu flori roz.. UNDE SE P L A N T E ~ ? Narcisele triiiesc mult tirnp $1 forrneazi colonii intinse.. Plantaji aliituri de narcise. se rhp2ndesc repede in g d dins. unele soiuri sunt discret parhrnate. sirnplu de ingrijit.Golden Harvest" gi . Soiuri cu flori albe sunt urmiitoarele: . Nu uitaji nici de asocierea portodiu-ropu. . pentru a putea fi ocolite ugor la tunsul ierbii. Soiurile bicolore au coronule.Bravour" . Amatecap O sol o galeat8 de n compost maturizat.. rnuscari. in rtrat sao pe gazon grwl diametrul de 40 cm. amestecat. provenind din secolul a1 XIXlea. Plants$ In acesm w bulbii dispqi cu drful in sus.. spre exernplu chinodoxa. iar celor cu flor~ galbene li se potrivegte excelent magnolia cu flori stelate albe. trebuie h a t e sii se usuce $i s3 se retragii. Coronula roz a soiului .A venit primivara! Culoarea galben-aprins a narciselor hvioreazi graWdina. Udafi 5j marcati locul cu betipare. frunzele ofin lite vor fi mascate rnai tPrziu de perene. Aliituri de arbqti narcisa giisqte condijii optirne. dup% Wrire. 2 Soiul ... Narcisele sunt plante raistente gi longevive.Mount H o o d . Gmpa de plantare trebuie $ i aiM adancimea de 30 cm. dar exist2 soiuri rnonocolor albe sau bicolore (albportocaliu gi alb-roz). Soiul.. respectiv corole de culori diferite. Narcisele. Planta~i bulbii. se reproduc spontan vreme de ani de zde. D a d sunt expuse la soare prlrniivara 81se aflii in urnbrz vara..Fortissimon dispun de corole galbene gi coronule portocalii. indeflrtag Rorile trecute. foarte indriigitii. astfel. C Primavara. vlorelele gi floarea de nu-rng-uita. cu flori albe ca neaua. Narcisele galbene au flori de o nuan@ asemiinztoare forsijiei. CE SE P ~ A L ~ T U R I ? Narcisele se potrivesc bine cu arbugtii gi alte plante inflorind primiivara..Easter Bonnet" iI i ! 1 I w i galbenii. Presafi solul cu plantatmul sau cu cazmaua.. lkrimioare I ACCESORII: CI bulbi de narcise C1 cazrna C1 furcB de sHpat CI compost CI betipare CI ingr3grndnt pentru plante cu bulbi Plantare: primhara deweme. . LSsafi frunzele sg s usuce $i e sa se contracte. Soiuri cu flori galbene dernult cunoscute sunt: . fertilizafi.Bravourn are corolii alb-irnaculat gi coronulii 'I Compou'$e fiumoasir narcise 9.Glenfarclas" gi .Dutch Master". I kpunefi pe fundul gFepikrs 115 d@ sol. .Golden Harvest'' de narcise. rn I r m I' E VARIETQI Corola secundarii (coronula) caracteristicii narciselor este tot atPt de mare sau chiar mai mare d e d t petalele ce forrneaG periantul florii. la &m$e 15-20 cm. cu corolii de culoare crern gi . in grupuri.Spelbinder" culorile se praintii invers.Ernpress of Ireland". Plantate in straturi pot miirgini aleea ce duce la casii sau pot sernnala venirea prirniverii P griidlna de n fa~adii.King Alfred". Soiul . Pe o tulpinl se dezvoltii o singurii floare. pe dt posibil. straturile de perene In plantagi narcisele la mijloc sau P hndal..Easter Bonnet" aratii deosebit de bine printre petalele corolei albe ca neaua.Cantatricev. Frunzele narciselor nu pot fi tiiiate dupii ofilire. Culoarea lor de baza este galbeng.

Dac3 dorifi s2i punefi uolurninqi. Astfel narcisele vor inflori si in cursul iernii. pentru forfare. din narcise le sunt insuportabile. i Larvele sale rnari penetreazi In bulbi gi prin aceasta lezeaza centrul de energie al plantei. Narcisele prea expansive pot f i tiiate si cu rnasina de tuns iarba 00s). am y . Prirnivara menfineti solul reavln. separati bulbii rnici $ireplantali-i sau pistrafi-i pin8 toarnna. iar vara pe cele urnbroase. uscarea florilor $i frunzele Ingilbenite sernnalead prezenta m ~ t enarciselor. Plantare $i forfare Plantali bulbii. la ricoare ~i lurnina. fi-- Curafire fi divizare I T8iaJi frunzele numai dupa ce s-au ingalbenit. pe pervazul ferestrei. amestecafi in sol ingri~arnint organic.- I 1 I I Dupa ce bulbii risar. lngropafi vasele R strat. dar evitati apa stagnantl. 501 bogat fn suhstanw nutritive. I O IMP ABnMP SRL ISBN 978983-880924-1 . Dezgropati bulbii virstnici. Plantele suporti bine seceta de uara. prefer8 prirnavara locurk Insorite.CARTEA GRUPA 8 51 Gridinirit iscusit I 71'6 P'eriumba ~arckele . dar dezvolti sirnultan &reiflori. WM-10030 I m Jezvottarea insuficienti. . tari la p a w Bulbii cu trei varfuri sunt rnai #urnpi. indepartati florile trecute. In noiernbrie dezgropafi-le si amplasafi-le 'in locuint8. Dezgropali bulbii contarnilati ai distrugeti-i. Plantali cAfiva bulbi ri in ghivece.

.

.

Toamna dezgropafi tuberculii. Plantele noi vor Tnflori dupi 1-2 ani. de acesa curifafi bine dupa dezgropare tuberculii contaminafi ~i inmuiafi-i intr-o solufie insecticidi. i administrati plantelor ingrigimlnt lichid T cantin tatea prescrisa. grijire plantele. Atacul se poate extinde 5i la ceilalti tuberculi. bogat i n substanfe nutritive. timp de o siptimani. Dupi trecerea florilor tiiafi tulpinile deasupra frunzei superioare ~i Iisafi frunzele s i se usuce. Dupi aceasta tiiafi tulpinile pan2 la lungimea de 5 cm 00s). Qnd tulpinile florale incep C se dezvolte. Udand regulat plantele ~i fertilizand solul cu compost $i ingri~amant artificial. I-* octor p ante or H Plantafi tuberculii de la s f a ~ i tul lui aprilie pani in iunie. d i 'runzele pitate $i florile deformate trideazi prezenfa tripgilor. Dupi uscarea frunzelor dezgropafi tuberculii ~i lisafi-i s i se usuce suspendafi. rnuc@@i. rece ~i uxat. este ineficienti. stirnulati infloririle mai abundente. m tuberculi O n EWrJ de t - Soare. recuperati tuberculii mirunfi. in general. 4ari la palpat. OWABnMPSRL ~-02-1(W142 ISBN 982 7-4 . de primivara plna vara devreme. Stropirea cu insecticide a plantelor. * Mu amph# tuhrculi moi. So1 permeabil. . I Onflorirea s poate prelungi e prin plantarea tuberculilor la intervale de doui siptimani. Pistrafi tuberculii intr-un loc intunecos. p"-' fngrjire tot an ~l .CARTEA GRUPA 8 53 Gridinirk iscusit I I 9 Cump&r@ituberculi mari. Plantele vor inflori la doui luni dupi plantare. Din tuberc* 9olumino~i cresc uneori Qulpini fbrale ramificate. lnflorege cel mai intens fn Iwuri insorite. iar primavara plantafi-i separat.

.

sunt plantate pansele (Viola wimockiana x). . Sunt aspectuoase de asemenea plantate P kizi de flori sau t n n uubh. a zambilelor albastru-aprins sau violete (Hyadnrhus orienralis) sau a floriior d e nu-mii-uita albastm-azur ( M p o r i s sylvatica). .ilucqte prim culoarea galbenFamilie a florilor. Asociafi narciselor mari gi ariitoase plante de acoperire a solului scunde. UNDE SE PLAN TEA^? Plantafi narcisele hibride cu p e d e ondulate in ace1 loc al griidinii. Soiului .Mondragonn gi .Mistral" dispun de ~ e d galben-deschis gi coroe nu15 galben-auriu. Plantafi soiurile cu flori 2 n Narcisa hibrid?i cu p e d e ondulate se a s o c i d extrem de bine cu alte plante expansive gi cu florile Pnvolate Inflorind primiivara. Soiurile de pansele cu p e d e ondulate sunt aspectuoase plante de acompaniament. Soiurile . . nwnpderoz~ickculoara caiselor P penumbrii. deoarece n la soare se pot decolora..Tripartiten f o r m e d mai multe flori gdbene.Parisiennen se disting prin coronula lor portocalie. Specificul soiuriior .Pearl Shell" prin flori de culoarea caiselor. Narcisek devin ~i mai st&citoare d a d sub ele.Gold Collar". Petale albe. P care se p a t e evin denfia in mod corespundtor forrna lor surpriidtoare.Congress". Aceste flori exotice ins5 nu se potrivesc florilor sdbatice autohtone. de culoare galbenii. Aceste narcise produc un efect cromatic puternic in suaturile de b o r d d ~i in cele de plante perene. .Orangeryn gi . S o s r aenvwse .Baccaratn.Lemon Beauty" str. . ca acoperitoare de sol. Soiul nou . flori a &or adoare se armon i z e d cu culorile narciselor. in timp ce .Chablisn au flori complet albe. hparte puternic ref-lexivii gi ondulad.Canastan ii este caracteriistid coronula cu pliuri.Brillant Starn este coronula galben-portocaliu.. respectiv sub arbqtii desfrunzi~i iarna.Blue Spike"). Pede galbene. precum gi in liziera fnsorid a piduriior.Carltonn) gi muscarii albqtri (Musari armeniacum).HibM de narci'se se asearnha' prin cornla lor d& a" Caracteristica hibrizilor de narcise este coronula (corob secundarii) a&c divizati.Collarosan se remar& prin flori roz-palid. .. .Colblanc" pi .Tiritomban gi . Soiurile albe au un efect fermedtor hcompania muscarilor albasuu-palid ( M w i armeniacum . Plantate in gmpuri ele pot constimi podoaba gridinii de fapdi sau a suatului de I%n@ terasi. forma florilor semkiind cu aceea a narciselor.. Soiurile galbene sunt foarte frumoase allturi de ldelele rosii invodte (spre exemplu ..

F 0 IMP AWMP 8RL ISBN 97E963-86092-8-1 . tala2 de coame sau ingr&$3m8ntde stirnulare a tnfloririi (dreapta). pmh c& 9n lr compact cu nisip mu campost. Mai tarziu lndepartqi florile trecute. Acestea sunt necesare pentru acumularea de energie I n vederea Tnfloriri din anul urmator.In solurile compade a p z t i pe fundul gropii de plantare un strat de drenaj din nisip sau pietrif. D ~ R bulhiPwefpmW*rfud se vor dezvolta t o t atatea flori. APROVIZIONARE Cumpara$. administrati nar- Cufk$re gI divizam ?ndep&tali frunzele de Indaa ce 5-au Ilngalbenit. Ciuperca se dezvolta deosebit de bine intr-un mediu umed ~i cald. Avefi grija: coaja bulbilor sti fie stinatoasi.ficu cr&p&wi$i c sechele. ~ngrljlre an ul tot TOAMNA . care Tnsa iarna nu se preteaza la fortare Nu taiafi frunzele panti nu se retrag. Scoatei din p&manttufele prea dense ~i divizaple bulbii. pe c% posibil. rnlW~Al?A F e m m I fS curiijire h C a d &ar. LUMINA 51 SOL wmmh&m k l a b Tnflarex 0 Pentru cultivarea i n ciubir este adecvati narcisa hibrida a petale ondulate. Distrugefi bulbii infectafi ~ialegefi un alt loc pentru cultivarea narciselor. Plantme ~i mfareesohrlui In septembrie plantqi bulbii la o a&ncime de 10-20 cm gi la distante de 10-20 m. Replantafi imediat bulbii mu pistrafi-i Fntr-un IM uscat li rkoros pana la plantarea de primavarii. Acoperifi solul cu compost sau frunzis mat. Din aceasti cauzi pastrati bulbii intr-un loc uscat Si ricoros. I r I Y E I ciselor compt. bulbi de &ngn&miqri. Pe solzi apar Pete negre.Grridinririt iscusit I Putrezirea bazei bulbilor are drept consecinfi moartea radicinilor. Nu cumparaji hula mucegiw .

.

. In locurile cultivate sporadic se poate .cu vtirful In sus. Acoperiii-i cu pamint.Rockall" (rogu-portocaliu). Varietiifi cu petale galbene: infloresc ~ r e ~ o n d e r egalben nt . ~ n s u n b ~ unmBIYJse liciul mic do? c UNDE SE PLAN TEA^? Narcisa cu aliciu mic a t e o plant3 cu bulbi.Barrett Browning" 5i . Soiuri cu petale albe: ur 1d h mad t$~~er&a 2 In nod devreme. Frumusetea-i simp15 se remarc5 8i 2x1 vase sau 1Hi de balwn. iar apoi cu frunzi~. 4 I ci IBsati-le sa se IngilbeneascB ~i paflile uscate... StrZd~f~i-v% pam & netural.. cu margini caliij...Merlinn (galben-pal.Geraniumn. Arad frumos aliituri de alte narcise de culori asortate. . ce nu crqte mai mult d e d t treimea corolei exterioare. - VARIET~I 0 caracteristicii a narciselor cu caliciu mic este sepala scurt5. an I s disp~qi Plantag nafcisele prim2jvara . cu Pete verde-@lb.. .Bitma".plum usete de primivara' I 7 I I PLANTARE $1 ~ N G R I J I R E Foqa de n a + e n oarcisei cu diciu mic se &tor-" ilorii sale grapoase.i de petale secundare rogii. unde flori de primiivari mai pujin reziswnte pier sub efectul v h turilor fi al ploii. cu o mare culdri deschise. de exemplu P n CE SE PLANTEAZ~ AL~TURI? faga brazilor sau a gardului viu . narcisele se pot . a floriide-papi (Anemone nernorosa) . d t gi sub arbugti sau pe gazon liisat sdbaric.. Aratii excelent P n buchete pestri~e primiivarz. wlu.Venvood". sau a ciubojicii-cucului. fn straturile organizate nardsele cu caliciu mic dau I - - ornamental rogu-aprins (Ribes sanguineurn).lticC.Doubtful" si C--1ett O'Hara". U fn f a p unki fundal de culori jnchise.Sabine Hay" disune de petale portocalii 5.sdbiiticiY7 cu ugurinjl. de I UngB fiecare loc rnarcat siipafi cu plantatorul o groapa.Perimeter" (petale secundare I I ortocaliu: Jchduar . ca de exemplu .Culorile sale vii gi deschise se asociazii bine cu multe alte flori de primiivarP.Limerick" (rogu-portocali~ . ada~tabilitate. Aratii frumos I L valoarea-i iese P evidenfii atat n tn straturile organizate . . rietatea . cu arbustul cu flori d b e n e formthia. din cimigiri (buxus)..La Riante" (ro~u-portocali. Crepe excelent gi In zonele neprotejate.Birmam. gi se Pngrijqte simweste tot. se eviden~iad minunat narcisele de Narcisa cu caliciu mic a t e o plantii multilateral3. Verger" (&b duri portocalie).Plantafi h l b l i la o adtlwirne de 10-20 on. La poalele arbqtilor.. Amestecafi p8rnflntul cu ingr8@rn8nt.Scarlet Gem" sau .S+3lb.Citronita" si .. iar cele cu corolii portocalie.sAbiitici" de minune t compania clopogeilor n (Muscari armeniacum). de mare longevitate. .. .tl+le" plantrulbii paal~lle arkqtilors Marcafi ramuri xu& lcrcu~ bulbilor.i) gi . sau de culori diferite.E Browning" (portocaliu). in care puneti cgte o linguriti de Tngr&$4rnlnt. Petalele gi wrola florii sunt ori de diferite nuanje ale aceleagi culori. Nu taia$i frunzele. sepale in culori contrastante si petalele albe: . hibridul .

bulbi mari. Nu curnpgt@ buki moi. i n funqie de mirimea lor la addncimea de 10-20 cm. penumbra. prelucrafi in sol ingri~imdnt organic. cauzand W r e a inelari galbeni. . Divizafi-le. pe cdt posibil.APROVIZIONARF a Cump&refi. sau ale Soare. ci lasafi-le s i se usuce. Pistrafi bulbii intr-un loc ricoros. Scoatere gi divizare plantafi bulbii. newde pi brune. spre exemph i n jurul lalelelor. benite ~i Scoatefi din pimant tufele crescute excesiv. Pentru forfare putefi planta bulbii pe durata iernii in ghivece (dreapta). sau la soare. separati bulbii mici. Nu tiiafi frunzele narciselor nici chiar pe garon. Tndepirtafi pi distrugefi plantele infestate. So1 cu bun4 permeabllitate. compostati-le. presafi sau mucegaiti. Planta$i narcise in jurul plantelor cu bulbi periclitafi. Mai I u larcisele pot f i atacate oe viermi sdrma. de aceea rozatoarele o eviti. s&tatosi. Este oMvitoare. In solul compact viafa bulbilor va fi mai scurti. la distante de 10-20 cm intre ei. nou replantafi-i imedicrescufi $i at sau pistrafi-i intr-un loc ricoros pdna la plantarea lor din toamni. I sele. runzele se curbeaza ~i apar pe ele noduri galbene. S e dezvolti optim la penumbra arborilor cu coroana inci neinfrunziti. Vreme de un an nu cultivafi narcise pe locul infestat. cu foi exterioary Tntregi.

.

.

m hrnp%rafl bulbi cu coaja * fn prirnul an de dwpg plantare florile se &wolt5 in n apropierea solului. Floarea Puskin nu este pretenfioasi. In prirniiverile ploioase este recomandata ~regitirea capcanelor cu :apac. T anul urmitor ating Tniltimea obi~nuiti. Lasafif runzele rc? s usuce. a&fel va forma un c m r floral des. penurnbrs. cu se plantead in sol permeabil. Dad Ti pastrati prea fndelungat.CARTEA Floarea Pusfin GRUPA 8 58 Soare. Dupii inflorire ducefi-i afar& PRIMAVARA curspre Inl&urafi din straturi florile ofilite. netedri.Primrivara necesiti soare. Lasati floarea Puskin si-ri imprii$ie seminfele. ins3 rnelcii intri in ele. S dezvolti optirn daca nu e timp de mai este mi~cata multi ani. Sol perrneabil. asem%. nucegai uxafi sau incoltifi. e Frunzele decorative ale florii Puskin deseori devin prada rnelcilor. . nu prea uscat. str6ns unul leng4 altul. Facefi capcan5 de bere. bulbii se pot uxa. jos). Putefi scoate ~i semina seminfele Cincol$ezcla lurnina). ~i punefi ghiveciul timp de 14 saptiimlni T risadnifi. vara p ~ a . care nu se umple cu Jpa de ploaie. Ingrijire tot anul TCTAMW TIMPURIU Plantare Plantafi floarea Puskin de indata ce cumparafi bulbii. n IARNA k u 'l? l FaGare Mutafi bulbii cu ghiveci cu tot din dsadnifa in casZi (stanga. perg Diametrul u d bulb & 0 a 5 M e de 2 cm. maro-deschis. Pentnr foqare q z a f i bulbii in ghiveci. B Nu curnpfirafi bulbi moi.

.

.

.

.

.

.

n\ - PLANTE CU BULB1 - GRUPA - I'orescen~e dense in locuri umbroase nartie-mai r/ ingrijire simpli .

Primei grupe ii apaqin speciile ce cresc sub formi de tub.Culori ra'coroase de flori Brebenefd. prezentace In cele ce urmead. Brebenelul azuriu (Co'ydalis flexuosa) a fost descoperir in China in 1989. Brebenelul Corydalis solida seamini cu brebenelul gunos. Brebenelul de Cqmir (Corydalis cashmeriana)are flori albGru-aprins. 4 UNDE SE PLAN TEA^? Alegeyi-i brebenelui un loc in penumbd. Florile aspectuoase ale brebenelului pot fi contemplate de aproape. Inflore$tedin aprilie in mai. Soiul . gi de atunci esre cultivar gi in grsdini. Din genul brebenelului fac pane aproximativ 300 de specii. d a d plantapi brebebeii de-a lung111deilor umbroase. spre exemplu brebenelulgalben (Co'ydalislutea) gi brebenelul-nobil (Co'ydalis nobilis).printre ele narcisa ~i laleaua-pesuiyi (FritiIIaria meleagris) . atlt de necesar davoltirii sale optime. care cu timpul se retrag. Brebenelul i se potrivqte fiedrei plante de piduie. Udati acoperiti plantajia cu un strat de acoperire organic de 2. de culoare verde-fraged. Presira# pam&ntpe tubemall ~ibiitatorifi-l usor.. prevestind pard inflorirea brebenelului. In categoria plantelor asociate meriti men~ionagi crinii de gi toamnii gi ferigile. aseminitor unei nuci. dar nu crqte dedt 10-20 cm. care se pot diviza in doui grupe. Brebenei giiunqi. nu fertilizafi ti nu diviza$ibrebeneii. fn zona noastd.idinilor alpine umbroase. florile-i fiind susginure de tije Pnalte de 5-15 cm.Transsylvanica") este. deosebit de aspectuos. A l b a s d brebenelului de cqmir arari fermeciitor alituri de miseaua-ciutei (Er/thronium) sau sub rododendron. cresdnd din ddicini tuberculiforme. Tuberculii brebenelului pot profita de solul bine permeabil a1 gr. Plantele de primiivarZ cu bulbi . deoarece frunzigul lor va umple spagiul go1 ]%at de frunzele plantelor cu bulbi. daroriti florilor sale portocalii sau de culoarea somonului. Planta se davolri optim in zone dcoroase.agil. din manie plni in aprilie.George Baker" (cunoscut gi sub numele de . inflorind la fel. este o plan ti perena' rezistenti ce se poate cdtiva in focuri umbroase. Florile-i lunguieye. de culoare albastri. cu armosferi umedi. specia autohtoni dispune de inflorescenye in nuanre de alb gi roz-violet gi fnflorqte din marrie p h i in aprilie. mperitori de sol La coroana arborilor solitari sau in faga garduriior vii. apar din aprilie p h i in iunie pe rije de cel mulr 30 cm. brebenelul form& cu timpul un strat vegetal dens. Erantis (Eranrhishyemdis) $i ghioceii de bald (Leucojum vernum) infloresc ceva I 1 Flori QI pintcni Nu curafafi. la poalele unor plante cu rulpini lemnoas5. cu un aspect exterior fi. in sol acid gi cu humus. Aceasti plan^ este de asemenea aurohroni in pirgile noastre. Brebenelului giunos (Co'yddis cava) i se trage numele de la ruberculul go1 pe interior. brebenelul se va dezvolta in toati splendoarea sa. pe tije inalre de 30 cm.Infloresc concomitent cu brebenelul. mai devreme. In perioada de vegetafie rneqinefi reaviin M u l p o l u l pe tot parcur- . flope rile tubulare cu pinteni $i frunzele cu limbul multiplu sectat.5 em. &at s i se d a volte nesungherit. - I PLANTARE $ INGRIJIRE 1 ACCESORII: LI tuberculi de brebenel D cultivator O turba sau coml o post U grebli C plantator O lopata D material acoperitor de s VARIANTE - Specificul brebenelului consti In inflorescen~ele formare din ciorchini sirua~i Iistari drnogi. iar din a doua grupi fac parte speciile cu tuberculi sau cu rizom tuberculiform. I Tnfige~i vertical plantatorulin parrdnt ~i rnigc3ndu-l lateral efectuati gropi de 10 cm ~ddncime (distanfa de piantare: !5-35 crn).

4 - W I I TOAMNA Plantare gi protecfie contra gerului PRIMAVARA Mulcire Plantafi brebenelul imediat dupa cumparare. pentru ca 9 tuberculii sa nu se usuce. In vreme secetoasa menpnefi-i solul constant umed (stanga). hainte de primul ger. cumPliia$ tuberculi tari. care necesiti sol acid. 0 excepjie o u constituie brebenelul de Ca~mir. Udare gi semsnare I Toarnna. pe care le roade. Penumbri. Semin$ele sunt raspdndite de furnici. La~ele moliei galicole se pot instala intre tesuturile frunzei. S e dezvolta optim la poalele arborilor cu frunze dzatoare. c humus. Plantele retrase pot jnverzi din nou primavara urmatoare. in urma sa riminand locul gol. pentru ca acesta sa nu serveasca drept loc de rnare pentru daunatori. I Q IMP ABnMP SRL RO-P-02-10-059 ISBN 978-96386092-8-1 . Tuberculii deshidrataji s-au deteriorat probabil I n urma unei depozitari necorespunzatoare. provocate de rosaturi. . brebenelul se retrage. Distrugeji frunzele pe care observaji urme sinuoase de culoare deschisa. umbd. vechi ~i pentru a evita bolile. mucegaiti. Culegefi seminfele imediat dupa maturizare si semanati-~e. Sol cu bun& permeabilitate. care se @sex. Reinnoifi stratul de acoperire compus din scoaqa de copac marunfita. O magazinele de n specialitate.Gra'dinzrit iscusit 1 Vara tAniu. 1 )octorul plan relor I a In lipsa unei umiditafi corespunzatoare. Dupa tnflorire scoatefi din parndnt plantele nou dezvoltate ~ireplantaji-le altundeva. 'Indepartafi cu grebla stratul de acoperire agterneji unul nou. cornpost sau frunz i uscat ~ilasafi-l pe sol tot ~ anul. tlfngrjire tot an ul 9. Reinnoiji toamna ~iprimavara stratul de acoperire. acopei rifi locul plantarii cu frunzi~ uscat sau cu crengi de arbori. dar nu ~i umbra plantelor la ve~nic vcrzi. Nu cumphrafi tuberculi rnoi. de regula.

.

a p o p g ap apllopad eaiuenu u aunu!ur ap a ~ b n ! ~ l oads t allnur !em ap 19 aJoIm!q !J~!OS -PJoq ap pmld e~ IS u r n ~ a ~ d <Jol!ap p q ~ s 'al!q!sod aIpoIns ale01 p US a ~ b ~ o p'n![o3e~s-ndo~ ui ~n%unl e-ap yenpIn3 lualmxa !!101n3 e!idmxa n3 'e3aqJeq s y ~ .a n a ~ ~ u n areopalu! a p a d a s !an a 1 3 -emme ap el!qasoap nes ~ o l a p ~ eareop:.eru!s s alb~ogu!e e p wn e q n q S!JI a p u o z p o Jopupepy elpolep .~opzunq mdnseap le!p -aur! asnds!p ~ u n a l p o ~a ~ p u t s ' ~ u aIun!os ap anqasoap a ~ d s r O ~ 1 O e o ap aur!i~ujo ~ p a n w ~ m d upd (x E .1a13m3 s ap . p q n a p e o a m a!pde-!em 6 p a d w ~ ap apupgdl ug ad u!p ES eaJ!Jogul upd -alpua ~w aps alapru l p a p auramap -elEap! alsa g mlnlos eae~!l!qeaur~ad ~ u a r l b ~ oe m u weqnq ~ j apun 'alposu! amdp a p ~ @ s!q .31d !!aua[q~s $01 el arepur!s !!! ~ u n a l a l b ~ 3 ap3?!.~eo!ladpp o.(s!p!!~adury! n ~ ~ n ! ~ t l ) e ai!~~sad aIaTap1 'alas!3nu 'alalapl !aua[ -ups ap !1m13p aleluald IJ lod p q m p d a p a v o 0 anu!a . ad n3 ppuap! purg 'paj!p aleod a!als.p n e u r p d ap smog au!q ap laj el e ~ p ~ nawod as :. ~ ~ ~ U I / J O ! y -ep n e q n q s!q) n!>ol[!ur p ap a n x d s a ~I ~ U Jplaua(ups ' ap a~bqasoap s -aza% -lonela eleqleq ~!JI a !"Ins -onnadse t esnpal aur!ipug ap I?almapeAa s a s u m meqnq S!JI .lug pu!~oguj ala~ueld !S 3san!r1od n3 as aseonnadse aps alaz -mjn p 'g~en~ur!~d a l ! ~ o ~ ap ale01 n3 epose awed ap p s p ~ '!nlnIos e i v ~ d n el a.na e a n o p s '!os ap a!i3uy u~ -aJeo!Jalxa a p a d d azuruj ap a1pn!l13unqw .

lndepirtafi rizomii vatimap.. .. t5iati tijele florale deasupra solului (stinga) ri divizati tufele dense. Administrati stanjeneilor Yngra~amlnt bogat tn fosfor.. . Umiditatea fertilizarea unilasolului ~i terala cu azot stimuleaza aparitia bolii.. Jocrorul plantelor r l Agternefi intre manunchiurile de frunze pufin ingra~amant organic.. Primul semn al putrezirii bacteriene a rizomului este 'ingalbenirea $i uxarea v&rfului frunzelor. ' . Dup5 inflorire.

.

.

evitati folosirea sapei. deoarece fungii dewori ierneaza pe suprafqa acestora. Petele mari. Tala$ frunzele uaate de pe plante du@ iemare ti amestecati mlul cu R i d de coarne. Rizornul sau bulbul anurnitor specii 0 Nu c u r n p h j i bulbi putrezi. umed Scoatefi cu maria buruienile dintre stanjenei.0 IMP AWMP SRL fngrijim @ divlmrt~ riWciniI~~ in timo de secet3 udati.&erne$ praf de drbune de lemn w suwrafetelettiiate si . Iris kaemp feri. .Iris I GrZdinirit iscusit 1APROVIZIONARE 1 CiumpSErfl bum! tari. Plantati rizmul h Iris LMrB$ta superficial @). f a e m zz F hi~rnavara wioada aweseste punzgtoare plantirii stdnjenelului de bala ~i st&njenelului al sibwian. de culoare Inchisti. Plantam $ . d nu putrezeasca. - . . Dupa inflorire pistrati frunzele ~i t&ia$i dmr tulpinile.M . Pentru a nu vtittirna rizornii fi bulbii din apropierea suprafefei solului. Unefe specii se eoaja netedti sau rjz~mi mifi dezvolts satisfaciitor ~i Tn d e culoare deschid @& d penurnW O funqie de specie necesitii n Mnam& sal uscat sau umed. cu margine galbenti sunt provocate de fungi. replantali rizomii divizati. . i ?rnpmiva ?ngh@uIlui Toamna este perioada optima planarii MbarBata. f i i r i frunze. Tiiati florile pentru vazl cand bobocii incep se deschida. putrezqte i n sol urned. TQAMNA TlMPClWU Plattam @ f . irnp&jifi rizomii rnai mari in mai multe pZi6i. Stropig plantele cu sulfat de cupru (piatrZ-vilnBti3). . . Primavara tndepartati frunzele btrilne. Arsurile p frunze apar Indeoebi pe vreme umedti.~lanwtele. a anjenelului de Pirenei fi stilnjenelului cu bulbi (irisul olandez $ stsnjenel w i t ) . cq 0 Soare. maronii. Insi anurnite specii prefer5 solul cu Pete rau rizorni zbdrcifi.

.

usa 6 a ~ l (apu q w PW .'~nom 1 a Q ua VPI r .

3 loctorul plantelor Afsnafi profund straturile ~i ameliorati-le cu compost. 0 Mw CU@&X@ tubmrli usmi gi zb&cifl'. I TOAMNA Dezgropare #i @strare Dezgropati tuberculii dupl prirnul tnghet. Arnplasati un gard contra rnelcilor. ' :.:. unde beneficiazil de cel putin gase ore de soare pe zi. Sol cu buM penneabilitate. Tntr-o singurl noapte Fi pot consurna h Tntregirne llstarii tineri. altminteri tuberculii pot lesne putrezi. transplantati rlsadurile tn grldinl. . Wi. intr-un loc ferit de ger. 6 Incepdnd din martle f o m ~ i daliile T ghivece. ! q . Soare beptin. us a Ameliorafi piirnantul cu compost. din august nu le rnai fertilizafi. ISBN 9-1 4 .>t T ' . 7 .. apoi curipfi-i. dar nu utilizati Ongr&$m&nt de grajd proasplt. Pistrati-i in nisip sau turbl. Llsafi tuberculii s l se usuce pe o hdrtie de ziar (itanga). In mai.?@ . I I Dalia este o hranl prefer a t i a melcilor. Pentru a mlri durata de via@ a daliilor. & C r. pentru a n obine o Tnflorire timpurie.'. unui dar pot dluna grav ~i lot rnai mare de exernplare. Daliile necesitl un loc protejat. Gra'diniritiscusit I- tuberculi m e . bdeplrtafi sisternatic colul inghefului a trecut. Daliile forfate Meqinefi reavln solul daliilor toatl vara. rnoi mu deja Incoltifi. pe vrerne ploioasl. cu mi rnulte inele. I '\ 8 1: ! :. Adunati melcii noaptea. uscat gi intunecat. Plantaji tuberculii de la sf&situl lui aprilie. bagat In s b t w nutrithre. Fertilizafi-le lunar cu Ingrl$imht sirac C n azot. TZiati IaRarii la o palm3 de sol. care h mau & hcoltit.

.

nv=uap you o !!UI~EJ~ y a p m ~pnds s g ppuaiups p .aPJ0I.-gp3a5 ap dug ad !iepn '~!ueEi~ ~ g w g f ~ nes pod~iloa ~6u~ n:.'Lea XuunsuO u u q ! a!tp.JO1F'OP U!Jd F'OBT !!Ja!'ln? = u a T p r " pa IF" a s x l l u q l d u y p a l ~ ~ ~ -= aI!Jold ?pedsJ~I"w uy !%e-l1"1P='J! S ''m 1 a p l w ap aFJBds XTJ" m+d p u as rrfmds9 .~flg" JO~.aJq a p a d ! a m q p !JOB !m 9 e pqndod a u y d alsa ymds S!JI ne ''%p!Jqure~'' 3sazafdua ! P A p!os ! ua~oJ%so3q 3 " i y -pmolor. '!qpq ru aqp p o a~ uauerq p A y n ru ppua(ups ! w afi3eprd S .JapuaAq ~u!@!H'' '.r.d -apmvala upd S efiua~e ! .!!Sol nes !uaq@ +ypuen @uq ad ! umsard 'aps J O ~ J O U~ o p u 4 -n!suatq ~ ! J O I V $ur.unu .I~!OSalp ! h e m p z q l n as -00n p e .rtr" '.n!qasoep y ~ o d n aro~m!q ! ouow a p i a @uq 4 ad .SPsaP S ! k e a p o 0 re! kmp e o p r u -uaq@ p w ~ w es!q3u$ a n o p ~ ap e m a u ne c'Ja!uraJdUm1 -~ld a~. lnjos !iez!i!ua+ ' e ~ e q w g r CI -$ap.-wFlpllll '(S?SO&?UE~&~ uIKID~Eu~~v) uIma3eux nes ( m ~ -A * u w n m !aw ' ( md. m a u ru apad t p r o s $ .8 J) ~ ~ d n s&u n3 ~ e p o s v ) .A~MO~OH uAprew" . u n w YnpJoq ap ~ o p r n ~ ~ l s .A!mns p m o p ~ m e m s.n?~" '.Jfl eJ w1 3 ug '(R~!J!~!s U! -aq!s pua!qs ap ! J ~ I Eqmds ~ S ~ I~!T I p u p n l d pnauay ad!zodwm o e!maure $and .olqO.~opn!os ahmsqns UJ d o q (snmny rn plos p a p ~ ~!mds d S!JI a@F A e l .w q p m n p s e p d s S!JI pp-arpnq w e UJ 'paA p d w ! ~ e~01ah-u areoqqwase UJ p ~ d us ' J O ~ O Z I Jp u n w ! <auaqpS ~ a d a m m p po a n3 -asap IUTIS uaJut?yaarp3na" ! S m p p e pm* ea)mp!wn ! pde d d s -aAn!.&pn!~d& o W <alda~ 6ala@unl alazury manoap -rips a@npm-nnseqa apold '..

lndepirtaji florile ofilite (stsnga. Soare. stropili sau udafi plantele cu infuzie de coada-calului. sau plante hridicinate cu frunzgr ondulate sau pitate. fnflorqte cel rnai bogat I n locuri dlduroase. Tiiati ~i distrugeji frunzele contaminate. Nu necesiti protejare Irnpotriva inghefului. Optirn li este solul neutru sau slab calcaros. astfel trebuie lisat s i se dezvolte T acelagi n loc timp de mai mulfi ani. I TRUCURI a Pentru dfvizarea plantelor scoatefi toarnna rizornii. jos) deoarece forrnarea serninfelor slibe~te planta. Preventiv. r l TOAMNA Plantare Este cea rnai potriviti perioada de plantare. Tiiafi frunzele la inilfirnea de 20 crn.I Gra'dinirit iscusit 7 . Sol de gradina afanat. care nu se usci repede Si in care apa nu stagneaza. uscafi. @IMPAB/lMP SRL . tiiafi-i in rnai rnulte pit$ cu ajutorul unui cufit $i replantafi-i repede. Dupi lnflorire pistrafi solul rnai uscat. dirnineafa. cu humus. sau tn cazul contarninirilor rnai slabe. plantafi rizornii la adancirnea de 5-10 crn ~i pistrafi-i urnezi p h i la risirire. a Nu cumphrafi r i z o d putrezifi. Cre~te Oncet.I 1 LUMINA Sl SOL e Cumparap todmna rlzomi riguro~i iris cracut In sau ghiveci. Urnfliturile rqcat-gilbui sau rnaro de pe frunze sunt provocate de rugina sarijenelului. tot all VARA -re regulat in tirnpul Udafi u secetelor de vari.

.

n p u o d . 4n!aups nldwaxa ap FA ! q !JwF Jap mm1d a d 3 s ueur !JOB W?u a u ryg~ n~ oh IS nune -a~ ~ ' -V !S s!wo3ng) mmah ps!urmna S (-2qru ! -!PuJuro3) eu~JUIrn '(umapua~ m * nn~.n J a anopu ap a1sa w p ~ q !$pa!m mxeo~d p .u. 3s =p&q-ap.~u! ( 2:urre~)) a"Pk@ ap (PW) !d!Slaq a p apun3s apm!os nldmxa a d s 'Pw 14 ! 1 9 "3 a p u e l d ! 9" a y q amof 3sa~mod I as -!ayp!%p a p w o p x anq $p!~a3au ru awqd +Saw " -!!b~ ap IEUJO p w ID ~ u neu!dln~a m 9 ad .as erpusn ( s eq paueld ~ XONJ) JIEJO~CD apnue a p p m .( m~ ay u e u s r ~anseqp a q m m m ) .a*op ap " !5 ap p r o s alpw !S are E% JL I! ! .w~ un ap alaPsuI ad ?P@w E d !m w ax3ap ~leuro o p pn p rzb@un-(x m y asndslp luns -uw P w 'a ap are p@-wq .urreUI ! t?!IEplqOz) pdmnp<(sdp zpydod3) ! a s a ~ ~ ~ ~ ' e a~ p w .nydmd-nSar aad ap n u ~ p y y !Jon pn o -urn ' n p .!lop a s ! s m ~ cU$ ~ ~ $ I I ~ a p = o p m ~ ~ ' w " pop "eamgp nr!a~as .pq!zp a y q ' a d ru Anour un ap ~ e w alsa !!JOB p n u -auaJa o ~ 'pp pur !JX$UJ ' apad ran n3 a~!qopoduqv o p !JOB upd 14 aA?p oh 'areo!m1xa apad p amduror. ~ q S (Eruu.!qurydp ~do-asd m p p ! a ~ w ~ d p o p j ap ept?oyad ea -ye I ""m <poqoq~do-aseS!Sndslp "P PIrlJsap as a = !S " " '' .~ ~ a p l e u ~ o a s a ~ o ~ @ uaq@ pnum 'aqp luns "Eqw I P0 apJOld . ~ u nspo~d s VJ2="m' . o ]pap sad n s 'pd-WJ pop are a p ~ ~ a ~ b nu rep 6pypualdsp v a y .p.nb~-uaq$ auasap m p e ~ .~nn-m~seqp u a u r ~ ) q~~ -ewe e d m &x w.~~!PUO"umrp '('puom ~@t) .

jos). ca s i se poata retrage. dar dupi inflorire nu mai udafi. d a ~ poate f i atacata de nema tori. Bulbii sensibili pot rimane i n pimant i n regiunile viticole ~i locurile protejate. Distrugefi W%2-10-@4B ISBN 978463-WW-8-t .CARTE Tigridia GRUPA 8 69 Gridinirit iscusit I h aprilie. plantafi bulbii intr-un strat bine pregitit (adbncime: 8 cm. cu inveliyl exterior vitimat sau puternic fncolli$. la mperaturi cuprinse intre 12" C i n regiunile cu climi . e ~ e b ide blbnda bulbii pot t i lisali ~i iarna in strat. bogat In substante nutritive. Dupi inflorire nu mai udafi planta. in perioada de inflorire. Soare deplin. care vor inflori I lndepirtafi tulpinile florilor trecute (itinga. Curijafi-i ~i pistrafi-i pe durata iernii intr-un loc uscat. tari. I plantele infestate.. P timp e de seceti. re tot an ul ijlocul lunii aprilie. cumpiirafi bulbi & tigridia mari. Prefer2 locurile calde. I. dar nu prea usor ~i uscat. Pentru inmulfire plantali intr-un strat separat bulbii tineri. distanfa dinte bulbi: 10-12 cm). udafi plantele. protejate ~i Nu cumpirafi bulbi zbdrcifi m u mucegiifi. Tigridia este o planti deosebit de rezistenti. Solul trebuie s i fie lax 5i rnoderat nisipos. ' 4r 7 ! TOAMNA Extragere $i depozitare Scoatefi din pimant bulbii ~i lasafi-i o zi s i se usuce. sinitqi. Frunzele devin sticloase intre nervuri ~i se ve~tejesc. Acegi viermi mici paraziteaza vasele frunzelor. Pentru R a-i proteja de inghet acoperifi-i cu frunzi~ ramuri #i uscate.

.

Pe cele trei petale interioare este vizibilg d t e o dung5 de culoare inchisii. rogii. portocalii sau galben-lh2ie. rujii galbeni (Rudbeckia fulgida) gi lipscgnoaiele (Coreopsisgrandi- jalgul de d m p (Salvia nernorosa).Dover Orange" gi . . 1 I Soiul .Moerheim Orange". are flori albe. Alstroemeria l i p necesit5 multa d d u r g . intoarse cu partea dorsal5 in sus.. Afstroemeria auranriaca este specia cea mai raistent5 la Pnghej. Asociatii cu plante cu flori galben-lhiiie gi portocalii vefi objine strglucitoare compozijii de var5.flori mari.... Unele flori f o r m e d inflorescenfe umbeli- Alte caracteristici ale plantei perene sunt riwmul c5rnos gi frunzele sucite. In straturi de flori plantaji alstroemeria in zona central& in care florile umbeliforme capst5 un rol important. cu toate d florile in form5 de pdnie amintesc mai mult de crini. iar cele ale soiului . Ierburile ornamentale indte ca de exemplu molinia (Molinia arundinacea) sau meiul (Panicurn virgarurn)ii sunt ideale plante de fundal. portocaliuPnchis . flora). Florile soiului . fnfloregte F n culori asemHn5toare cnifofia (khiphofia).Ffori de frumusete nobila' I Alstroemeria este tiiarna ca Aoare t&iit. Plantafi rizomii intotdeauna in grupuri. iarba-mlyei (Nepera x &assenii) sau crinul albastru (&panth us Headbourne) rezult5 frumoase contraste puternice.. unele cu flori monocolore. Nu t5iafi ins5 prea multe flori de pe plantele tinere. dar se dezvoltg corespundtor gi in locurile semiumbroase din apropierea arborilor gi arbugtilor. Ung5 plante asociate cu tulpin5 viguroas5 alstroemeria nu necesitg adcire. fn f a p coniferelor cu frunzig de culoare Pnchid sau 19ngii arbugtii cu frunzig cenugiu florile sale de culori vii ofer5 o imagine deosebit de atr@5toare. Sunt comercializate numeroase soiuri. roz. altele cu petale creionate.Orange King" sunt rogu-portocaliu. CE SE-P AL~TURI? Florile colorate gi creionate ale alstroemeriei se asorteazii cu alte flori perene de var5. alstroemeria este plantat5 in straturi expuse la soare. Are flori galben-vioi soiul .i. Ca flori &ate sunt indr%gite nu doar de d t r e florari.Concolor" galben-monocolor. Din asocierea alstroemeriei cu flori dbastre precum Alsmemeria ligm de culoare ga/beni . Aceste varietaji sunt in general rezultatul hibridiGrii speciilor Alsrroemeria ligtu gi Plante asociate cu M p cenupiu: lum$oirim t i p e h Alsrroemeria haernantha.SplendensW.Moerheim OrangeJ' Florile galben-viu cu creionari rogii sau florile albe ale Afstroemerieipuldua formeaki buchete mici.Lutean gi ..vara VARIETATI Alstroemeria face parte din farnilia amarilisurilor sensibile la ger.. UNDE SE PLANTEAZ~? Muljumit5 infloririi indelungate gi nuanrelor calde.Aurean.

plantele. cu humus. . u w i . apoi putrezesc. rani$ sau cu radacina 30-45 cm. bezafi lada de fnmultire tntrun loc cald. Frunzele $i florile vor f i acoperite de un strat gri de mucegai. expm b mare. Q IMP AB/IMP SRL solului. i n l a t u r a ~ ~ distrugeJi partile contaminate. 1 h 2 TRUCURI S r i b vor Tncohi mai e n@ q o r dacii fnainte de semanare stau timp de o zi tn apa calda. T n sol prea compact radacinile putfezex. mtinuei bulbii cu grijl. acoperifi rizomii cu frunzi~ crengi de brad sau (str9nga). I a Nu rizomi moi. plantele necesita timp mai indelungat pentru adaptare $i fnradacinare. SemiM L nevoie . in t a l e r e d stagnarea apei. RO-P-02-10680 .h locurile cu clima mai rece scoatefi rizomii din sol ~i puneji-i la iernat aserncinator tuberculilor de dalii. S e demmlt% optim In locuri ferite. dar nu le puneji niciodata in compost. P vrerne ploioasa ~i plar e tata prea des.c Nstroem eria GRUPA 8 7 C I 1 I Grzdiniiit iscusit LUMINA $1 SOL e Frirn&w~a b a r n mu Soare. Dup8 plantare. Prefer&solul afanat. Plantele mai T n v ~ pot fi divizate. panumW. alstroemeria poate fi atacati de putregaiul cenugiu.

.

UIJ 5 1 ap puepe a~elueld ap edeo~6 ! i e d e ~ n 6 n e o y -a!ln! :arelueld ap gpeo!rad 1 . A~ q l n q n 10s u! !iab!yu~ 3alsaue ap UIJ !k s ap l e ~ un sedeo~6 !iaund ~ u? Z .I JI .I OZ-s ap aiuels!p el '!os ap a!bun4 UJ 'sns u! I ~ J J ~.

primavara. Soare. Risadurile 1 fnfloresc prima oar3 la doi . CBnd daunele sunt mari. Se dezvolt5 satisf5dtor gi i n penumbra. . ani de la semanare.Brdndupi - L 8 -- GRUPA 8 71 Gridinirit iscusit 1 I oumpiira$ bulbi mari. la n adlncimea de 10 cm. sanlto~ gi tari. numai primhvara umed. bii imediat. Plantali bul. Specia endogena de pe meleagurile noastre prefera solul umed. Sol permeabil. T funcjie de specie sau soi pistrati distanfa dintre plante de 5-20 cm. rM '1. Planta se dezvolti frumati. - I . mu[-h i Brlnduga este planti sarititoasi. uscaji. Adunati melcii sau agezaji capcane de bere. rar. celelalte specii necesita sol uscat. toamna Tnfloregte mai slab. astfel pot I fi seminate in stratul de inmultire. cu mucegai sau tncoltiji. I VARA Plantare $1 fnmulfire T iulie sa" august plantali n bulbii in grupuri mici.. Primavara este perioada risiririi. penumbra. Seminfele se matureazi in iulie. . n agezati vara bulbii strlns unul l l n g i celalalt Tntr-un bol cu pietrig.$. :m Nu cumphafi bulbi mici. cu humus. e Data v r q i d ave$ toamma branduge Tnflorite T vas. mai vechi de bulbi cu ajutoru~ I I furcii de sipat gi desfacefi-i T n I mai multe pirfi. fir3 pamant gi pastrati-i uxati.griire tot PRIMXVARA h9rijh-e Udati brlnduga pe timp de seceti indelungat5. melcii pot ataca frunzele. foarte rezistenti. daci nu este perturbat&. moi. v2Z..c . insa uneori. ?ndepirtafi frunziyl doar dupa ce s-a Tngilbenit de tot. Pentru inmultire scoateli cu griji grupurile 8 IMP ABllMP SRL RO-P-02-10-078 .

.

ei cr& pere* vii fnchis (Campanufaq a t i c a verticali. Lasati pe planta cat mai multe frunze posibil. plini de Aloake.in hncrie de 1 h d G . fn s d e perene crinii chalcedonica). scurtand ramurile florale cu cel mult o treime din lungimea acestora. nant chiar ~ih forrna~iuni cu purea). poate ampanulam). grupg important5 a t e constiruid de hibrizii Paisley. m a r foarte devrerne. s-au creat multiple varietiifi prolifice gi cu inflorire abuidentii. se a r m o n i d bine cu crinii de trul (Delphinium elatum) sau floarea-dragostei (Agapanrhus ' pPdure. c Depunefi pe fundul gropilw. iniilgimea plaAtei fiind cuprinsii Pntre 60 gi 180 crn. florile lor parfurnate sunt portocalii cu Pete rnaro.Jacques S. 0 sub- ------. Soiul . frunze pe tulpinl. PLANTEAZX p~ & . fnd5irneaainilor din Asia de Est (Lilium hansonii) poate atinge 150 crn.degepelul r o p (Digiralispuracestora poate atinge 150 cm. a w i pres8mfi T ede un strat de n 5 cm de nisip. La poalele arborilor gi P n Kobdtglocke"). portodiu. constituie un cuioarea lui alba sau rqufundal de efea. Drept plant3 perenii halt5 i se potrivqte sau Cimicdizga racemosa dbUNDE SE nernjigorul ornamental dbasgdbui. de Este indicak din acest rnotiv protejarea 1Pstarilor tirnpurii cu crengi de brad sau ghivece de lut ars intoarse cu gura in jos. culoarea somonului. Sunt remarcabili si hibI rizii Marhan. ca de pildii pclinul cu dlbiiticie. la o adhncime de 12-15 crn.Album" are flori de un alb strducitor gi irnaculat. padure Igi reg&esc starea de sau plantele cu f r u e ornamental. de aceea sunt peridita~i ger. Florile au un ~arfurn caracteristic. Coloritul florilor cuprinde un sDectru de la roz-inchis p$n?i la durpuriu. Araa bine gi algturi de scaunul-popii (Lychnis scunzi. Preferhd dcoarea.. un bulb cu drful Tn sus. Dijt*. tre plantele joase de acoperire Plmte perene scunde asociate pot fi: clopojeii violeta sdlului. Crind de ~Pdure multilaeste teral. bfanafi rolul la i &ndmea rle 30 m. 5- 'I Prim5vara afflnati solul.Maupti w l r fierare bulb 1 lingurip de ns u 1Par'& da plantam primkivara 2 gmpi cu-meaeiaamn. prin Incrucipare. Mpafi la distante de 20. rnenta-m9gd gddini naturale. crinii de albast~ (Nepeta x &sseii). prinue ei CE SE AL~TUBJI?I gi ~dianrum venusrum proven' it din Himalaia. Din aceste specii. tot de culoare fi asociat cu tufe sau arbqti albastd. Adaugap-i compost si ingra@mintepentru ca crinii da pgdure s3 se poata dezvolta ~i Tnmulti repede. autohton pe rneleagurile noastre. Plantqi prinaprins.. d d i h p comuns violet Inchis (Apuifegiavufpris) pugne plante. PLANT^? I . Crinul de pgdure (Lilium marragon). ale c h i lizim p&ddor pedele galben-crern sunt Crinii de pklure cu flori brnate c i pete rqii.30 #. Culorile florilor sunt: dben-deschis. I Indepartati florile ofilite. protejatg. este o floare siilbaticii. care ~i-au primit numele de Ia rnotivele vestitei tasturi. fn fip unui h d a l htunecat florile lor s t ~ u c e s c m W m a .--. fn floare. cu tulpini scurte. . . asemina'toare unui turban. rop-proh d . Acestea necesita rnai rnult soare gi Pnfloresc rnai tbrziu. de cel rnult 120 crn.Floare P - Pe tulpina crinifor peste 20 de flori ma'tisoase. f n d ~ m e a stducitoare au un efect domi. ca de scorfigoarii.

rnaroniudeschis. va indica rnai intai locul : plantarii. P R I M ~ A R A P cat posibil. cu rnarginile rnaroniu-inchis de pe frunze. Pentru a fortifica bulbii ?nde@ita$i piqile ofilite. Crinul de padure (Lilium martagon) ins3 agreaza solul usor calcaros. uscafi sau deja Ikmuguriti. bulbii crinilor e de padure trebuie plantali irnediat dupi cumparare. Crinii din Asia de Est (Lilium hansonii)gi hibrizii lor necesita un sol neutru. crutlnd Tnsi pans toarnna tulpinile $ frunzele a- TOAMNA. VARA W4 rw! 1 - '1 Acoperireasolului Crinii crest in mod optirn data radHcinilelorsunt la racoare. Plantafi-i cdt rnai curdnc ulbi rnoi. ISBN 978-963-8609281 . Acoperiji solul cu un strat de cltiva centirnetri de rnaterie organic2 pentru fjos). ducegaiti. fertilizati crinii cu Tngrigarnlnt stimulator de inflorire. Perioada C a rnai adecvati e este septernbrie-oct~rnbrie. in lupta de cornbatere este eficienta pulverizarea repetata a plantei cu substante fungicide pe bazl de cupru.prirnivara tirnpuriu bulbi rnari. dar se Pot ~ l a n t ai ?nmarS fngrlglrndnt de grajd proaspat. directe de la rniezul zilei diuneaza plantei ~ i -reduc i perioada de inflorire. o ciuperca ce ataca T special n crinii de pidure. a-l pistrz r I Dupi ce bulbii au gerrninat. tari gi cirnogi. dar niciodata cu I Petele rnari. rnai apoi Tva sewi i plantei drept reazarn. Tngragarnlnt de grajd bine ferrnentat gi frunze rnsrunfite. bulbi I n arac solid: T u t m -l e . sunt cauzate de Cercosporella. compost.

.

J O ~ al!Jn!os 'Jopap pSun1 e-ap -!pp vaym~ad alerap!sum luns '"J' aP aI!-ms 7 FP0l ( SnlO!Ptl3) aPI@IPel3 X .rolalo!pe12 nqpq aJaJeoaa -apunDs !@ qal!Jaj!p ! P wuadauqd mp a r l su ! . 1 aqp 9 .p~ursapugU '(sm~u!-nb~) .oio~" Ln!md~nd-~our areoln3 ap .eyu~" Q ZOJ uesoa luem!au <uaq@ ! .e y dy UJ sElUEld SOUInrf . u mw ! uop ap !'me@ pmueld rj a~eod !le~ue~d ..EPeLef aP p q . ~ A ~ ! ! J I ~alumsqns 6 U ! m m e '$p$d ap ~ ~ a d s r ! n3 !a!pp ~ o l u !aurJoj ypox. ~ n a ~ VWIS d q alqdapuj y ~ o eumoL d -$&d ap ~mdse a p p p n3 i~n~w~ ~ v 3s 33 p a ? d v =m p u l J a+! ?Ppard J up amqau Q m x ~ u r r ~ d nu g p x ~uluadO ~ J O Ua p ! anupucn a p r g ~ p uIaj e b l -1UEld J S JOIIT@p lIJl3JaqIU U asndsp rf ~ o am uou ! d !B .a snumq uj1&oq 10s n3 <areas a1 o~ asndxa < a p ppn3oI ut $!led ap lxdse n3 al!!zp !imuqd 'am - ! J O ~ n3 "~uodna ma!suotyu n~duraxa aP =l!J"!OS .apoAuguras pop n3 ~ .UF .s!zpq-nQar . o ~ m p d d ufirede z 3!umoq aJapaA ap uund u!a 'JO~~JOIJ !m~q puarep m = T P P=P =saqasoap as g@&d ap ~zadse a1pp-a n2 .areo~pupu~ e u m ~ uop aJlU!p JOIpWJaj $put as ~ q m~ap g&y apun3s d !alo!peP a p alpuj alpold .eyu!&ndu :wns -v nles p o p u~aqp apad) !an -u3 ap 08 Sune '(uaqp wrur n3 uouros -ax) u b ~(uaq$ ~ U S ~ n2 ! qp) .aua~ad a~ueld a p u e nes eamd UJ nes ~OI[!UI aprpp UJ anarad ~ . q p 3 luem!au Ln!lcnm~ a~sa .m .gasah au!%ur! wo~sase arman uj p pS~unxf pur~adcne knxewpd o pajo A ! ap a p o p 3fr ssaroput m aseoqpq ~olalue~d . s u r q u '(usqp2 2! !3 !mp am ua~qoposeau c(npndmd-zo~) esu$'aJoIm!un !Jn!os 3saqasoap as '~qurq p ~ oul a p a d ap j ap asndwcn nes aldurrs alazoJ a m 'aun3s pnqm aseoJaurnu q sndurcn dm un-nu!p m c a m InJlua3 -a!Jajlp ~y ! ~ o p 3 <a~rrups!p k d Enop ap ! trip asndurm ~ u n apold s .o!J~" 'uaq$ ~ n ~ ~ u a r .

lmbunat2lfifi solul cu mult compost..1 CARTEA Ddii CLI aspect d e p+tipi GRUPA8 75 e Cumpirafi primavara tuberculi c%rno$i. ptrezi. Pastratituberculii 7 n Daliile sunt des atacate de Mduchele negru al sfeclei. '---%. . sinrito~i $ muguri . Paduchii sug pe partea dorsali a frunzelor sau pe tulpina acestora seva plantelor. Pentru stirnularea dezvoltirii tufelor.. Scoateti tuberculii din @m&ntfi lasati-i la uxat. Pentru stirnularea Tnfloririi. bulbitor formarea bobocilor fertilizati . Plantati tuberculii TnceMnd de la . So1 permeabil. ca frunzele s i se zvante. Pregatifi stratul de lndata ce solul devine cultivabil. Prefera soarele de dimineafa. Ca tuberculii s i nu putrezeasci in timpul depozitirii. ofilesc ~i Stropifi daliile cu rolutie de sipun lichid-alcool sau lutie pe bazi de acid gras. bogat i n substanfe nutritive. Planta necesiti Mdura. tmpiedicind astfel tmbolnavirile.. Frunzele se devin lipicioase. Daliile rnflori mai vor Tundefi IZstarii. atrofiafi ST-. e i .' a: l a r e . 8 : Nu cumpirafi bulbi moi. tiiati florile ofilite 00s).her- Swatera culii. scoatefi-i din sol pe vreme uscata ~i pistrali-i Dteva zile la umbri. ciup4i vlrful lastarilor clnd ace~tia ating Inilfimea de 10-15 cm.

.

micile lalele pot imbogiipi paleta crornatid a balconului sau terasei. Din pzcate. . In bgtaia soarelui ele se deschid larg in form5 de stea. In stratwile perene.Primrose". cu flori roz. In gridinile alpine florile par un accesoriu indispensabil al decorului.Kaufrnannn se dezvolt5 bine in toate straturile insorite. observ$ndu-se astfel bine centrul de culoare contrastand d florii. fn straturile din fip arborilor. aratii minunat . Florile tn forrng de pocal sunt susginute de o tulpin5 puternid de numai 15-30 cm. f a ~ stratului. Exist5 gi multe flori multicolore.. Frunzele unor soiuri sunt aparte.Ancillam. gofranul violaceu. Multe soiuri tgi deschid florile multicolore f n d din martie. Johann Strauss" gi .Heart's Delight". CE SE pLAN~uALLTUR1 ? ~ I UNDE SE PLAN TEA^? Lalelele . qa-numitele amestecuri-curcubeu. a v h d dungi rogu-maroniu. deoarece $i retrag frunzele repede... pentru a trebuie plantate in se eviden~ia..sau . florile trsesc pu~in tirnp. Lalelele scunde se vor planta grupat. .Stman.. ce infloresc ceva mai thrziu. Sunt preponderent rogii variedjile . Lalele Kautinann alzturi de zambile de culoarea somonului prealabil in locuintg.Franz Lehar". Florile acestor lalele pot fi albe..Ancilla'' .. Specia curad de lalea Kaufmann (Tulipa kaufmanniana) avhnd flori albe cu centrul galben.Verdin. reversul ~etalelor a t e incadrat de o alt5 culoare. ' P - 1 I Soiul ... galbene.. sau soiul . roz. LSn@ arbustul ornamental Forsythia ovata cu inflorire timpurie.Early Harvest" . aratii superb sub alunul chinezesc (Hamamelis mollis) cu flori galbene.JeantineWgi . Goldstiick". f n mare parte sunt galbene .Shakespearev..Ancillan albg cu inflexiuni trandafirii.DaylightB. Scilla siberica sau clopojeii arrnenqti (Muscari armeniacum). constituie o oazi de culoare extrem de pre~nancs. cu sol cu perrneabilitate bung..Shakespeare"de culoare roga-scarlat Nuanple de roz sunt preponderente la varied~ile .. din cauza taliei lor scunde. . variet5rile galben-rogiahc .Verdi3'~i .. Sunt foarte indrggite varietZfilede culoare crem sau albZ .Stresawproduc un contrast de efect..hibrizi a i lalelei dbatice cu acelqi nume (Tulipa kauiinanniana)aparrine lalelelor cu inflorirea cea mai timpurie.Goldstuck" ale c h i flori de cel mult 10 cm sunt invitluite in exterior de o nuant5 de culoarea sornonului. Varietatea Kaufrnann . Soiul .. Frecvent. rqii. Showwinner" gi . fn compania arborelui-Iudei (Cercis siliyuastrum). .Prum usete timpur~e I Fforiledes&se ale lalelelor K k u h a m par miWodse stele hexagonale. Aspectul nor nu a va fi nepl5cut nici dup5 ce florile s-au trecut. Aceste flori au deseori alt5 culoare in exterior d e d t in interior. Ele se armonizead de minune cu alte flori de prirn5vars sau cu arbugti cu inflorire tirn~urie. precum Chionodoxa luciliae.Gluck". Frurnuserea lalelelor va fi scoasa in evidenjg de flori albastre de primhu?i.The Firstn. ba pot chiar inflori gi de CrZciun.

Dupi aceasta extrageti din pimant bulbii care nu au dat flori. pentru a-i replanta toamna. Brno~i.utmgaiul cenu~iu t a d IIa tarii. e rrlegefi bulbi rnari. ofilit.CARTEA GRUPA8 76 ~ump&a$ bulbii de lalea erirnlvara. Pistrafi-i la intuneris Intr-un loc uxat. o Solul prea umed. de culoare bruni. ci lasafile s i piari de la sine. tari. care nu s rnai deze volt& ci putrezesc acoperifi de o peliculi rnicoticl albi. rnai ales vara. bulbii vltimafi trebuie idepirtafi trnpreuni cu ISBN s7 Orl I . P cat posibil. Nu indeplrtafi frunzele dealt dup% s-au ce . Protejati bulbii plantafi cu un strat de frunzis sau compost. Indepartandfoliolele pergarnentoase de hvelis s va e vedea gatul bulbului brunificat sau alb-pufos. Dad vara ploui abundent extragefi tofi bulbii. Soare. cu Lucioasi. iar precipitafiile se scurg repede. Plantafibulbii pe o pant% tnsoriti. va scurta durata de via@ a bulbil* II - I 't fngrijire tot an imTOAMNA Plantare $i profecfie Perioada adecvati plantirii bulbilor curnplrafi sau depozitafi este T lunile sepn tembrie-octornbrie. P cat posibil e plantafi bulbii tn locuri 'insorite. Fertrlizare #i ewtragere De indat2 ce risar lalelele amestecati tn pimant cu sipaliga compost sau FngrS~irnant artificial. pielifa netedl. in locuri tn care apa nu stagneazi. Nu taiafi frunzele. Nurnai astfel tulpinile vor inflori ~i In ' I I 1 ( rnucegiifi sau dej. S 1 cu buni permeabilitate. Dupi lnflorire tiiafi lujerii uscafi (dreapta).:-nugurifi. asigurandu-le astfel conditii de a se inrnulfi optirn. Dat fiind ca boala este contagioasa.

.

m d w u -9 0 P W ~1Z""ItI QIe Fur . . a ~ q~ p pur au!q JOT .z d wrmn ul ' m ~sa.npndmd-uxr .I . n-es aqp: *nu u aqeq auqd g ru depose !JE%U !up UIJ audqo a w d as p&p a$+urw 0 -&pjqwuaureuro e q q '~nryep ! 4 -"En !$rep ' ( V J d q ~ V S ) v s !$ ( e p l d u r e 3 ) nalodop ' ( m .e ~ rg p -ap ~ u n aseomadse apold .apada~ ~p p~ $aueld amq danumy w nnuad pp~ p~ -an r w d u m 3 ednp ap ! m a d UL @J!U!J3 d ~ y 6 'apedarpnmas -un51 el& ? .a n o p ap !u+urau n-es (mom w uWFP c !) 3 -.q O S JOIazeJ U ! flaueld !-F p p ! agnlos asa *&" qOS ~uaueuuad asndxa luns apog q "e.r euqi p m =@A u luns pum)red -oap 'enqns !ydpl ad ~ q d h a a s n d s ~ !ialre~d!-nu 'pq!sod a m p a =elmy a y d . v )umml-pe P a w d m l s a s e u yp1os~@ -areapatuq n ~ m u y a a e o d =vqurn * mw r u A . apuaur -?P 1U"S 'm S 1-01 aUrr%unlo ne atadman pun s .p x a ul am1.dw ap uamp . l p ~ .S a@ -ruryuadrad n-es I ~ X 10611 a d m y t u o p anunsucx.%un[~ ap '(=JSL1-I) n!me-uaq@ !Jog aP103 @OX" P!m JY'(ur 2'1-8'0) a4@ q d w w uog ale . ~ d p ad n u q E d a y 6 '!JON ap J 0 P l .u m q w p!os :loppad w o p u & ~ u d w UL w ap enadsap a u a ~ ! P p!os yop p~ Laurcn t q .10~ u n u a q p p s - .T ! apq'IUD 021-09 aP mUTdlW! -$ad q m w a ~ w ~ ~ a l 101 d d n .lquJ" UL m m w = ' o z n e P T -aid '*c)n! ap JOlao==!w UJ luapxa as ~ e p ~ s anzopu ap apold ed -!yw moz pqum a1 e nnuad q euqi a+! UIJ 3sa~ogu~ b!u~a capun3sauarad a l y d JOI p n ! uj -nd ~d un n v .le&mp o ap JO .

i W P M . @. Lrm regal I Gridinzrit iscusit Toamna. a Plantafi-i cat mai curdnd posibil. Prefer3 locurile tnsoritezcalde. I Plant3 rezistenta. 0 AvefC grijl ca anterele galbene s% nu lase urme pe haine. Dup5 Tnflorire nw mi m plantele. plantati &t mi repede hulbii crinilor regali. iar ln solul compact amestecaP nbip. siin3to$i. deoarece polenul se cur&$& dificil. cu b u n i p e r m d t a t e .10-085 ISBN 978-963-860928 . 0 Sol cu humus. amp&* kl$i mari. tari l pelpat. Udafizona radaciniiin ) perioadg de cre$ere pe vrerne &secet%. Soare deplin. i mila substartple nutritive. Legs$ tulpinik bake de tutori. S dezvolti e optim i n soluri u p r gcide sau calcaroase. h i n t e de plantare a m adanc solul.I . deoamce se usucir foarte upr. I D a d le culegefi pentru a le pune T vaz$ M a t i doar o n treime a tulpinilor. M * @ m I B IMP ABIlW SRL Mukii solul pentru a-l pktra mavin ~i plantdo e poata asi. DHunBtorii pot fi tndepartafi ~i bile contra cu moliilor. ins3 umbrifi-i neapirat tulpina. Nu cumpikati bulbi zbdrcif i. Cele mai mari daune pot fi cauzate de de ~oarecii &p. @]=ire I tor mu1 n l v sw m TOAMIHA Plantaro Dupa ce La$ cumpfirat. Mukii zona rMHcinii cu compost ~i z & h wcat Ptot#fSe- ~~ plantele proasp3t Proteia$ lnfrumitecontra fngheului W u : acopr@i-le un g h i i cu de diimiuni mai mari (st&nga. Pentru apirarea bulbilor folositi la plantare co~uri speciale de plante sau csptu~ifi gropile de plantare cu o plasa deasi de sdrmi. afanate dar nu prea uxate. altminteri in anul urmPtor crinii nu vor inf lori. mucegZit$ sau cu vtirfurile deja incoltite.

ap qmnrr qns rfn3sosoun3 .

.

putrede ~i bulbii abia daca rnai dezvolta ridacini. wmpL@ M i mri. din acest de rnotiv clopofeii alba~trii pot se planta si printre speciile periclitate.Niacin toides I 1 GrZdinZrit iscusit APROVIZIONARE -~ in septernbrie sau octornbrie. In vederea reproducerii.Solul argibs cu R corespunzdtor. e Penumbra. plantati bulbii la aproximativ 10 crn addncirne. . TOAMNA S d n a r e si plantare Colectafi seminfele rnaturizate ~i sernanafi-le irnediat in gridina. umbra. la distanfe de 15-20 crn. in locul cu pricina nurnai dupa cel pufin cinci ani putefi cultiva plante cu bulbi. daca dorifi sa evitafi inrnubirea prin seminfe si nu doriji si colectafi serninfele plantai. Mukifi cu compost solul in jurul plantelor Tnradkinate. dn@ mi.' R I ~ V A R A lngrgit-e Udafi pe vrerne de seceta persistenti de prirnivara. vara scoatefi din pirnhnt cu grija cu furca de dpat tufele bitrdne. reavin. a So1 cu humus. Speciile pure se inrnulfex in locuri optime deseori prin autoinam4ntare. IMP AMMP SfiL - Putrezirea bazei bulbilor este o boala cauzati de ciuperci. UUIDII nu sunt consumafi de ~oarecii camp. VARA -re si divizare ?nde@rtafiflorile trecute (dreapta). m dm prlMvara. P bulbi se e forrneaza zone negre. Prek r i solurile usor acide si mmsM. Sunt ideale locurile racoroase cu un aer cu con$inut mare de urniditate. divizafile ~i replantafi-le irnediat. direct T b r a t O sep n n tembrie sau in octornbrie. . Distrugefi plantele infestate. i umMtme mre. ce s rnanifesta prin leziuni e pe bulbii.

.

.

fertilizat cu gunoi de grajd matur. Frunzele s ingilbenesc ~i e tulpina s ristoarna. De indata ce apar prirnii lastari. fertilizati solul cu fainl de coarne sau cu Tngrlslmint ce stimuleazl Inflorirea.Grildinilrit iscusit frunze. micoze apar pete inchise ~i semnele putrezirii pe tulpin bulbi ~i pe frunzele solzoasc. la rn odhncirnea de 10-15 cm $i distanfe de 15-20 cm. pentru ca planta d depoziteze energie pentru anul ce urmeazl. cumparafi $i plantafi T fiecare n an bulbi mari. in solul compact bulbii vor intotdeauna flori mari. ISBN 978-963-86092-81 . Dacl S ca-fivaani lalelete nu n rnai sunt la fel de frumoase ca initial. e Distrugefi plantele contarninate ~i nu plantafi nimic in locul lor tirnp de 5 ani. optim solul nisipo-argilos. noi. stoatefi bulbii din p l m i n t dupl retragerea frunzelor. Patrafi frunzele ca stoca substante nutritive. curlfafi-i si pls- TOAMNA Plarrtafi bulbii In grupuri in POI permeabil. Tsiafi florile ofilite 00s). leziuni patogenii pot pltrunde ^m interiorul '-ulbilw.

.

. +M I ligte ~ ~ b w k m & @ b 1 UNDE SE PLANTEAZA? U e i q l e cu fnflorire M e d bine plantate fn f m $ n n au i de cel ~ u r i n cinci exemulare. . cu margini purpurii..Spectacol floral trirziu a t e lalele reprezinti o tsanzige pestrig de la dorife primivari la cele de vari .MaureenBalb-crem.Dillenburg" porrocaliuwiu. intericu orul florii galben. . Dinue phrele cu bulbi se potrivesc bine cu lalelele anemonele (hemone hortemis). cu margini ropii. iar soiuriie violetinchis produc un efect deosebit in vecin2tatea colcvi+ei (Kolkwiaia arnabilis) cu flori roz-deschis. i i : 45-64 cm)sunt .Union Jack": un soi alb-mu. I_' .Firesiden galben. Exist5 nenurnbte soiuri cu o singur5 floare gi o mul+ne de soiuri cu mai multe flori. .. I ACCESORII: P bulbi de ialea R plantator P nirip O fSini4 de coarr R befisoare Cl material de xoperire a solului R foarfece de gradina t fn&oriiilor de p~~ gold keep Suikopii lor $in @id caselor de la pr5 b d e z e .Berliner Weisse" alb. Sunt dispuse pe rulpini puternice. Soluci de inil$me mijlocie (40-55 cm)cu o siqm5 floare sunt urrn2toarele: . ins2 k +de.Queen of Night" purpuriu cu idexiuni n q e . I . . cu margini portomlii.Priicess Rosen gdben. precum gi . ' .. . cu margini ropu-stacojiu.Union Jack"alb. cu desene roz.. cu desene ropii. Florile lor.White City" alb. - .NanaS). deoarece frunzele in reagere pot constitui o pri- I( In vas sunt aspectuoase in ~rimul r&nd soiurile de r n f ime mijlocie 8i cele cu mai multe flori. lalele pot wnstitui o tranzi$e h perioada de pa^ ce dur& la deschidaea florilor de wrii Nu le plantaF. Sulit flori b i e d e aspeccuoase panselele & floarea de nu-m2uita. t Soigalben alzturi de floarea de nu-mi-uita 1 . .Palestrinan roz de -1$ I ..ha... . . cu mijloc albasuu $ .. Put$ crea un ansarnblu vegetal minunar dm lalele p diferig i i arb@. -.Row Wiigs"roz.Golden Harvestn galben-lh&ie. resp&v e* n. ...Orange Bouquet" portocaliu-rqu..Magiernalb. . .WaMower~ lalea cu t u l p a viguroasit.. Soiuri cu mai multe flod f i d . & mid* somon De fond verde. r I . .. ~ekdada inflorGe este cuprind de h u e mai si iunie. .Kingsblood ropu-eniu.. Faza lor de "&orire este lung& p u h d dep@ichiar si o ~ a p t h b a .LzifblimJ7 viorelele ( S d a #-a=talg gaben-auriu (Alfiummoly).Red Georgecte" rap-aprins. . . hiacinmida (Hyacinthoides hisp a n i d rnmcari (Mus.Shirley" alb-crem. iar tn wdi sunt faarte durabile. Soiuri ?nalte (60-75 cm) sunt urrnPtoarele: .... ro~u-mahon.wk&?ower% aoi cu A . cu flori mar. I . Florile par a s&teia ?n fip hndalului htunecat a1 tisei japoneze (Taxuscuspidar-a .Mamasangalben-auriu. cu desene m?ii $i . cu mijloc hb.$&bet" albcrem..ModStyle" alb.~reuze' violet-intens. sunt foarte mari gi sunt compuse din pse petale. cu inflexiuni brun-pal. cu margini albastru-violet.Advancen rop-stacojiu. . . de o f o r d ovoid gragios.Temple of Beau$ portocaliu-rogu-sta&jiu....

pi L L. Pe frunze apar Pete cenusiu-~ters. lipsit de a p i stagnanti. dupi retragerea frunzelor extrageti bulbii din pamAnt $i toamna plantafi bulbi noi. administrati lalelelor ingra@mAntde stirnulare a infloririi sau flina de coarne (stiinga. 8 IMP ABIIMP SRL W42-10-091 -I L ISBN 078-%3%6092-8-1 . c i i n faza de boboci. I I 1 P. dar nefertilizat cu ingr8samdnt de grajd proaspat. jos).distrugeti-i irnpreuni cu ~imantul inconjuritor. Extrageji bulbii ti . i Nu cumptirafi bulbi r r ~ ~ r f . bulbi oferiji la ofertele de magazie. bogat in substante nutritive. pfantefor PRIM~JARA Fertilizare gi ingrijire - Toamna. Dupa inflorire.CARTEA GRUPA8 81 L Gridinirit iscusit dezvolti bine ~in penumbra. plantali lalelele in grupuri intr-un sol bogat in substante nutritive ~i buna cu permeabilitate. indepirtati paqile vegejite.orUl Y T . intr-alt loc.frunzele se deterioreazi ~ire gluresc sau se decoloreaza la VATfuri... cAnd cesta prezinti deja culoarea n efinitivl. -'- D 1 l ~ l g ~ tot l ~ ~ ~l an U -a .. dirtanla din - De indata ce primavara apar primele varfuri ale frunzelor... Adancimea de plantare: 10-15 cm. inilfimea apei P a n u &@pas& 10 cm. . Florile par a f i ciupite de virsat. dar lasati frunzele intacte.. pentru ca acestea sa se retragl de la sine. Dace dupa doi-trei ani scade numarul florilor. JI cenu~iu provoaci pipernicirea listarilor.

RUPA 8 Specii sifbatice de brhdupi Covor pestrit de flori de primivari I r' .

. fn g d i n i l e alpine sau la poalele arbugtilor gofranul se Alituri de planta Eranthis hyemalis gi ghiocei (Galan thus nivalis). Sofranul iliric (Crocus tommasinianus) foarte inddgit.Ruby Giantn. rnai devrerne declt brandqele de @ding. Plantagi-1 intotdeauna in grupuri nurneroase: astfel micile flori gragioase se valorizeaz5 excelent. nu prea dengi. de asemenea.Fireflyn gi . pentru ca plantele sa poatz r%ri S o h u l brocat vgioriu _ ..Fireg. anterior prescirag sub ei o mSnB de 'ingr&$rnPnt artificial. rotunde. precurn ciclamend ( ~ j c l i r n e n coum) si spbzul (Helleborus x).Violet Queenn. Flori galbene are gofranul de Ankara (Crocus ancyrensis). Sunt recomandate soiurile sale . ale d r u i soiuri se gisesc in corner[ in diverse culori. Iarna. Soiurile sale violet sunt .covor vesel intins.. 2 Balansa (Crocus balansae). 5 I Primsvara devreme. de exemplu aliituri de lirnba-rnarii (Iberis sem- Nu t i florile. gi antere galbene strducitoare. Putegi realiza o compozigie parhrnati. Este foarte aseminitor gofranul brocat argintiu (Crocus versicolor). printre plante ve~nic verzi formlnd un covor vegetal. aceste ansambluri de flori ofer5 o privelipte rninunatii sub arbugtii cu rarnurile golqe. I Pn categoria brbdqelor inflorind prirnivara se pot distinge brandugele sllbatice 8i b r h dqele de gridin%.Whitewell Purple" ~i . brindugele sdbatice k c parte dintre primele flori de primivad tirnpurie. Suprafefele de gazon rarefiat dintre arborii inalgi.. 1 P h t a f l toarnna tirnpurlu. . pentru ca a a plantele sB se poata tnmuifi prin diseminare. constituie un teren ideal pentru dlbaticirea acestei plante. al d r u i soi . cu flori albe gi nervagiuni violet. in forms de panie gragioasi.. gofranul brocat aurii (Crocus angustifolius) gi gofranul I - m - - m fn c o r n p a plan& Emnuus hyuoalis dqele sub arbarl. excelent. I UNDE SE PLANTEAZ~? Plantaji branduga sllbatid in acea parte a gridinii in care se poate extinde nestingherit.Taplow Ruby". Data doriti &plantati brani Afhafi d u l cu fiura la adancirnea de ?5-20 tmf @ Pnfigerea v&'tzaM b sl a %J@4 o apoi prin migarea &&rag Wh $ teia. p a v z (Stachys byzanrina) sau aubrieta (Aubriera x). dar sunt mai m5runte. Aceste companii florale arati minunat gi sub arbugtii verzi vara. Ind partafi cu grebla stratul gros de acoperire. $ o h d .Bhdugele siilbatice tnfloresc la ince~utul lui februarie.. Sofranul cu centrul florii galben (Crocus sieberi) are flori mirunte. pervirens). Sofranul italian bicolor (Crocus imperati) dispune de petale de culoare galben-crem gi purpuriu-violet.Zwanenburgn infloregte foarte Pndelungat." N end Borii de culoaregillbeni davold. acum cu frunzig impurinat. de culoare violet-deschis. Este extrem de pestrif gofranul tirnpuriu (Crocus chrysanthus). are de cele rnai multe ori flori de culoare violet. dar gi in faja coniferelor ori in gradinile alpine. . Florile albe ale gofranului cu flori duble (Crocus biflorus) sunt ornate in exterior de dungi purpurii. plantind aceste flori in grupuri mari formate din plante intercalate.

P loc infestat. abia trebuie hgrijite. Dupa cdtiva ati fmmeazi colonii dense. AfSnaJi prin adaos de nisip solul foarte compact. Du@ aceasta pot fi xqi din Nmdnt.-- ( Grgdinririt iscusit 6 $ulbi tari ~i drnogi. care apoi incep repede s i putrezeasca. @ Nu cumparap bulbi moi sau pe care s vid urme de tiieri e mu loviri. pdsloase ale ciupercii. cdnd solul s-a rzcit. e timp de cinci ani nu cultivati plante cu bulbi.CARTE Specii sdba tice de brhdu$i GRUPA 8 82 . pentru ca bulbii s i poati inmagazina substante nutritive. 'I la o adancime de 5-10 cm. acoperiti-le cu un strat subtire de nisip ~i mentineti-le in umiditate constant& BrBndugele srilbatice nu trebuie divizate. S pot colecta gi e semiNele maturate In vederea semanlrii lor toamna sau primivara urmatoare. krviciile del Pvrare la domiciliu ofera deseori cn sortiment mai bagat decfrt u nagazinele de horticultura. SemanaJi brdndu~ele silbatice ?nsol nisipos.Acoperiti stratul cu frunzig I uscat care Ti protejeazi gi le fertilizead solul. S 1 cu buni permeabilitate. ~ngrijire an uf tor TOAMNA Piantare @ ferti~izam Plantafi brhnduge silbatice toamna. calcaros. uSor acid. I . . o Solul ideal este cel nisipos. este posibil ca bulbii s i fi fost atacati de rnucegaiul cenusiu. acoperiji de Jesuturile cenugii. k $ i dupi tnflorire frunzele asem6nStoare cu iarba s i s e retragl. Plantafi bulbii D cuiburi n aflate la distanfe de 5-10 cm.. I I I Daca planta dezvolta lastari scuqi. lndepiirtati $i distrugeti bulbii infestati. respectiv bulbi deja Y Aceste plante infloresc cel mai abundent in plin soare. S Inrnubesc cel mai bine e prin seminfe.. PRIMAVAWA lngruire g fnrnu@ire -* a f Brdndu~ele silbatice sunt extrem de nepretenjioase. iar prin recoltarea bulbilor mici planta se poate reproduce (anga).

se preteazg pen tru flori Wate hibrizi de Marcisus .I PLANTE CU BULB1 GRUPA 8 Mu1te flori parfumate din tr-un singur bulb ingrijire simpla & .

.

rnulcifi locul planGrii cu frunzis sau crengi de brad. apoi scoatefi bulbii mai vbrstdetasafi de pe ei bulbilii. in apropierea zidului casei sau in fafa zidurilor de piatri. Incolfirea bulbilor netratati prealabil necesita un timp mai indelungat. i Sol bogat in substanfe u 'nutritive. Deseori. k dezvolti optirn F locuri calde. penumbra. Verificafi m%nunfitfiecare bulb. n ferite de vbnt. Narcisele vor incepe sa infloreasci in 2-3 saptambni. la temperatura camerei. transplantafi bulbii in ghivece la inceputul lui octombrie. ferestrei. ) Doctorufplan telc tembrie in solul arneliorat cu compost. Deoarece nu exista mod de combatere a bolii. Stropifi plantele cu solufie de sapun lichid-alcool. bulb poa' deoarece acela~i Lzvolta chiar ~i flori. scoatefi ~i distrugefi bulbii contaminafi. intr-un loc luminos. nici ~i Plantafi-isau pastrafi-i pan2 toarnna intr-un loc ricoros ~i Diferitele viroze pot cauza dungi sau Pete pe suprafafa frunzelor. dar nu prea cald. Punefi la inceputul lui decernbrie bulbii de narcise tratati prealabil pbna la o treimt In nisip sau granule de argila ~i a~ezafi vasul intr-un loc luminos. Taiafi f lorile ofilite (stsnga) $i lasafi frunzele s i se usuce.CARTEA Narcisa' hibrida' GRUPA 8 83 Gra'dina'rit iscusit I m CumMrafi bulbi rnari. Soare. larna. . cu mucegai sau cu rani. cu humus. Apa stagnanti provoaca putrezirea bulbilor. opt 83ar cumparati bulbi moi. Pentru forfare. piduchii de frunze transmit boala.

I I PLANTE CU BULB1 CRUPA 8 A Podoabele min una te ale gridinii de primivari .

galbed la mijloc rqie fn exterior. duysantha) ? d o fiind f n d de 20 un fi avbd flori ~ fnguste.I$. flori la hoeput avlecate. Florile fn f o r d de stea sunt dbe. LaAse-toare . laleaua este de culoare aIb-cJem fn interior. Du@ inflorire taiafi p a ofilite.dtiptit (Tul@ greidi) h n c t de la & i d lui P By e a$ep$nliEnmai*iareo f d + e de 25 a Are flori rop. W m a @ e ei este de 10 cm. Dispune de multe soiuri ji mulfi hibrizi.Se remard prin flori parfumate. care nu le Tlp ~ a&afm-~31) 5flo2n &~ft& lldmsc. I. are o n Inid+e de 10 cm i flori albe. Laleawl .rturi de lalelele sibatice culade Tudmmm ( u i v a plante xunde. Lpl-depidure(T* sylvesrris) Uoregte fn aprilie mai*q t e pAn3 la f d j h e a de 30 cm..Florile deosebite ale diferiteforspecii de lalefe dbatice p&& vraj'a florilor silbatice. fn f o d de dopot. ~n~sauh~deftori inwlesc bakond sau terasa + + Lal- bi&d (Tulipa wingrB@mantde stimulare a Infloririi. Pot fi dbaticite h lizlera &p i l o r sau pe p n . fn f o r d de sea. spar@ micii bulbi c r ~ u fUJW~O~ l ~~ . are o h-e de 40 a ji flori mari In hrmZ de tea@. rn vederea inmulgrii. fi prezind numaqi hibrizi. l a h l a W d ( u i b80Tlp ra) hfloqre f aprilie. av&d o Wlfime de numai 15 an. r q t e de asemenea fn apdie. 5 Primivara timpuriu ir rati in sd compost $i . mai t k i u erecxe. liae) s u cu viorclde (S& sibea ria). de doare &ten-auriu In interior ji rqu-tannin in exterior. de culoare q u viu. cu centru gillben. dw@ ofilirea frunsebr desgropa$ bulbii. AL. f n ~ e ~ l i s e p o t &tura m d s e l e dbe n%hnte (NarLi. cu centru negru. h d M i de 20 a. galbene fn interior gi venui fn exmior. cu marl gaben. aprins fn h d de dopot. ti Florile Pn form5 de p i b e au reflare db crcm fn interior ji v e r d c . al e da) Moregte h aprilie. Ideaua u + (Tuhpa &cerir ma) f d b qPn aprili. nuferilor. UNDE SE PLANTEAZ~ Lalelde daie ofe15 o privdipe btc minunat5 Pn gtraturile de flari pi de bod114 formate din dte flori de p r i r d d fn g&i& alpine florile lor multicolore sunt vestitoarele pridverii. pe fond portocaliu. W s& de t& (Tulipa ba- keri)"doregte din mafiieparla:fn aprilie fi este halt5 de 15 cm.W" (Td@ clwiana var. n h ~ & f l ~ r i g ~ ~ s e obfine un contrast cromadt s ~ o prin wcierea lor cu s cipionodom (C&ionodoa lm.a l b 6 i exterior.Kdi-nn (Tulip kautmanniaaa)Mloqte fn martie ~iaprilie gi e4oe fnad de 20 un. cu cen- ma'%="Laleaup pidd (Tulipa hum&) W l o fn martie ji ~ aprilie.

deoarece roztindu-le bulbii. deja Tncoljiti sau cu lnueli u1thaL Soare. cdt si pe cele plantate mai demult. incorporafi In sol cornpost $i fertilizafi plantele. Administrati in groapa de plantare ingrA$imdnt de stimulare a infloririi. So1 cu bung permeabilitate. Dup2 ce petalele s-au scuturat. le putefi lesne smulge din pcimint. pentru a masca astfel frunzele ofilite. i tari Plantagi-i imediat sau p&st~iw ti-ilntr-un lac uscat Intunecoe $d' racoros. Tngrigamantul artificial de stimulare a infloririi trebuie dozat potrivit instrucfiunilor ~i Incorporat cu grija T stratul n superior al solului (jos). w . 0 Nu curnpLafi bulbi mucegaiti. bogat ih substante nutritive. D a d tn gradin8 e x i M rozatoare. Dupa ce s-au Ingalbenit.c4mA Specii dbatice de lalele GRUPA 8 84 I GrZdinirit iscusit JbT&mna cumparafi W o ~$i de lalek. plantali bulbii T plase dense de n sarm3. Vara amplasfi-le htr-un b c WL (@i'jiy1Pe I tot ul ITOAMNA Plantare si acoperirea solului Plantafi bulbii. Lalelele silbatice pot f i cultivate si in vase voluminoase. Acoperifi cu un strat de compost atdt lalelele nou plantate. PRIMAVARA Fertilizare$i cur8fare De Indatci ce apar listarii. Solul ideal este din toamn8 pan3 primgvara usor reavan. mai plantele se ofilesc ~i arziu pier. Ptantati lalelele tn locuri cu mult soare. iw m a uscat Dup3 ce vara lalelele silbatice s-au trecut. plantafi printre ele flori mirunte de vara. Lasafi sa se ofileasci tulpinile $i frunzele. imediat dupa ce i-afi cumparat. Tundefi gazonul cu lalele salbatice nurnai dupa ce frunzele acestora s-au ofilit. pe cM posibil. :el mai mare pericol al lalelelor salbatice il reprezint5 soarecii de camp. pentru a lnf lari In permanent5 abundent. tiiafi florile.

.

I I Soid. cu dun@ maronii. . Gama de soiuri este foarte la@. p a r b a t e . Aceasta tr&kud a fost pastrata de majoritatea hibrizilor. VARIETATI Laleaua Greigii este hibridul lalelei sdbatice Tulipa greigii ~i aparrine lalelele botanice cu inflorire tarzie.. vor asigura o indelunga6 primele infloresc lalele Kaufrnann umed pbna cbnd frunzele se Frunzif decorativ . Yellow Dawn" sunt: . Pe dosul petalelor galbene ale speciei Tulipa greigii var.. reprezinta o caracteristid aparte a hibridului. Cel rnai popular este soiul . Tulipa Greigii produce in lunile aprilie-mai flori stacojii.Yellow Dawn" (galben cu roz-inchis.Oratorio" Pot fi plancate & straturi ordonate deoarece se dezvoltii r ornamental (Mdu UNDE SE PLANTEAZA? Ado. Petalele cu v2rful ascugit se vor deschide in locuri cu mult soare. dispuse pe tulpini inalte de 30 cm. 25 cm). bicolore.Caracteristica lalelei hibride Greigii o constimNe iEunzele decorative. Prezenja creionarilor longitudinale rogumaroniu pe frunzele gri-verzui. late..Rotkppchenn (cunos- . plantate alaturi de alte lalele botanice. Florile situate pe tulpini de 20-40 cm apar la sfiqitul primaverii. cu margine ondulats. gi. aurea se poate observa o band5 portocalie. Soiurile sunt de obicei rogii sau galbene.. deseori.

Soiurile cu multe flori. Lisafi frunzele s i 5 e 61 h -a fngrijiljr rut anul 1 I Frunzele deforrnate $i florile cu Pete $i ticiune sunt sernnele putregaiului cenu~iu. In locuri Tnsorite sau semiumbroase Tnflore$tede-a lungul a mai mulfi ani. CATiva bulbi plantqiR ghiveci pot fi cukiv@i & prealabiltn cad. Milizafi cu ingrigmhnt pentru plante cu bulbi. duH radrirea plantelor 1 I . daca solul este prea umed. vor produce multe flori. TC3AMNa P&ntate $ MIriarea dului Perioada de plantare: septernbrie-octombrie. Taiali florile uxate. durata de viafi a bulbilor se scurteazi. cu suprafati netedi ~i lucioad. plantate in locuri mici. Pot fi plantate in ciubir sau T straturi mici. Contarninarea rnicotici porneste de la ridacina si se risphndqte foarte repede. Soare. . In special tara. apoi mutali-k in loc dlduros (dreapa. tari. Dupi Tnflorire transplantai R gradine laleldevexute R ciubsr. ktlaturafi $i nirnicifi plantele contarninate irnpreuni cu solul dir jurul acestora. Dad toamna nu a$ fertilizat solul.jw). astFel ca prin ploile de toamna ingrwm$ntul d ajunga la r&&cina plantelor. Deseori bobocii nu se vor deschide. Inainte de sasirea gerului fertilizai lalelele din gridini.Lalea hibrida Greigii GrZdinirit iscusit Cump&ra$ la Tnceputul toarnnei bulbi cirno~i. ttiiafi tulpina florilor uscate. n Pentru ca anul urmtitor d avefi din nou multe flori in grtidina. Timp de 14 dptadni tine$ ghivecele T loc n rkicoros. Nu 1-i bulbii si hcolpaxli pentru a doua oarii h ghiveci. cu solzi rnaronii. I LUU cumpara$ bulbi mucegiiti sau Tncolfiti: Sol permeabil.

-qns UJ % .w OZ-OL .

. Proteja~i-le arsifa soarelui de de la rniezul-zilei. inspkhdpeste tot voie bunk MiXrirnea corolei secundare larg deschise a narcisei hibride depQegte cu o treirne lungimea sepalelor exterioare.Flower Record. Soiurile . Toamna.Daydreamm... administrati plantelor compost sau ingra~amfrnt artificial.Golden Auran.Silver Standard.Sun Chariot"..Carltonn. Sunt narcise bicolore cu petale galbene .Stainlessn gi .. ci plantaji florile grupate potrivit soiului. Pe terenurile cu gazon si la poalele arbugtilor rnai rnulte specii pot fi lasate sii se lnmul$easd liber..White Butterflym. Soiuri albe sunt .. Nu amestecafi diferitele culori.Don Carlos". .Red Devon" si . Narcisele atrag privirile deopotrivs fn borduri si straturi. Soiuri galbene sunt . Soiurile cu oetale roz trebuie plantate in penumbra. dt si in a diferitelor nuanre ale unei singure culori..Binkien si .Professor Eistein" si .Ice Follies" isi transfornii la deschierea florilor culoarea galben-deschis a corolei secundare in alb pur. cresdnd la liziera piidurilor... Caracterul suav si grarios al soiurilor albe se evidenjiazii cu deosebire in cornpania florii albastre omfalodes (Omphalodes verna).Silver Standard are petale de culoarea sulfului pal.Carltonn gi .Salmon Trout" si . care ewe de o nuan@ mai deschisa.Yellow Sun" gi . Soiurile galbene se armonizeazii perfect cu lalelele rosii. rnuscarii albastri (Muscari armeniacum) si florile de numi-uita (Mvosorissvlvarica).Duke of Windsor". Nuanfa roz a corolei produce un efect aparte la narcisele . . I I h g i lalele .. udati abundent ~iaflerneti un strat de acoperire. ... UNDE SE PLAN TEA^? Griidina Doate fi ornatii foarte divers cu narcise hibride..Romancen. deoarece soarele le decoloread. ..Cool Flame"..Fortunen.. at&tin privinfa tonalidpilor contrastante. Narcisele hibride sunt foarte aspectuoase plantate gi Pn I5zi sau ciubere.Pigeonw...Sernper Avanti" se rernarcii prin flori bicolore: petale albe p corolii i secundarii portocalie. Acestor plante perene. respectiv in zona insorita din f a p arbqtilor. 5 indep&rtafi p&qile vestejite..Diversitate vast8 de culori Narcisa hibrida' lnflorqte lntr-o multitudine de culori.Frigid.Ambergaten cu petale portocalii sau rogii se disting prin culori contrastante. . cele mai potrivite pentru acest scop fiind . a brunerei ckcaziene (Brunnera spaniole (Hyacinthoideshispanica). .. .Ceylonn. ~oiurilo.. . li se pot asocia si soiuri de narcise hibride cu petale roz. CE SE PLANT^ A ~ T U R I ?macrophylla)sau a zambilei La plantarea narciselor respectafi arrnonia culorilor.bicolok li se p i t @si usor flori adecvate in garna bogata de culori a panselelor (Viola x witrrockiana). . . ' Acoperw bulbii cu pama Presati cu mina. .. ..Salomen...

plantali bulbii la o addncime de 10-20 cm. Nu Tndepartafi frunzele frminte de a se Tngalbeni. Distrugefi bulbii contarninaji. la distanfe de 10-20 cm. ratarea frunzelor de narcis& s manifest2 pe marginea e frunzelor prin dungi late. de culoare verdedeschis. A Ingrjire tor. In solurile compacte amenajafi neapirat sub bulbi un strat de drenaj din nisip sau pietri~ fin.u l n an l CuraJire~i divizare fndepartafi florile ofilite. Pitarea este cauzati de o boala virotici.d a d eSte posibil. de reguli. bternefi pe sol compost sau faini de coarne. ISBN 978-963-8609281 B IMP ANIMP SRL RO-P-02-10-067 . Sol bogat O substanfe n nutritive. mucegiifi. ' sau co . Soa Soiurile roz prefer2 locurile i n penumbra. . rispdndit5 de parazitul Meloidogyne incognita. crapafi sau cu suprafafa vitamat& (E TOAMNA . Afdnafi solul compact cu n. Timp de cdjiva ani nu cultivati pe locurile infestate narcise.. Replantaji imediat bulbii sau pistraji-i intr-un loc ricoros pdni la plantarea din toamnl. plantafi bulbii la o addncime mai mica (dreapta). plna cdnd se Ingilbenesc. h lazi ~i ciubere. Nu cu. cu bun5 permeabilitate. Yara. Pentru inflorirea urmatoare planta I @ obfine inci de alci energia. marcafl locurile insorite de sub arbugi. dar lisafi intacte frunzele. Plantare #i fertilizare In luna septembrie. bulbi mari. Bulbii cu doui vdrfuri. unde sunt protejate de dogoarea torida a soarelui de la miezul-zilei. vor avea doui flori.C GRUPA 8 Gridinirit iscusit 0 ChpSria'JI. pentru a $i unde va fi locul optim pentru plantarea ~i reproducerea narciselor.np&r@ bulbi moi. Dezgropafi si divizafi grupurile de plante prea dense. apoi incorporaji-I In sol. adlnci.

.

. C r e d o impresie de voiofie plahtad aliituri de ghiocei (Galanthus nivafis) sau hamamelis (Hamamelis mollis). fmpodobi5i cu brsndqe m a de fapad& unde vZ vefi putea bucura deseori de florile minunate. Specia p& este a u t o h t o In ~ Peninsula Balcanid gi Asia Mid. d a d asodafi erica (Erica carnea) de culoarea drnii cu brhdqele albe sau violet. . Are flori albe .B h d u p pestrip Pnflorgte cu d o d s i i p t h h i fnainte de b f i dusele olandeze cu flori mari. centrul florii de i culoare aurie) ~i .Jeanninen (nervuri violet- albtrui). -Primavaritundeti gazonul UNDE SE PLANT^? -- Bdnduga pestripg este una dintre primele flori ale primkerii. .. Frunzele tnguste.510 cm.Blue Pearln (albastrudeschis pe fond de culoarea bronzului). eventual. Soiul . partea exterioarii cu newuri violet). in compania sthjenelului albastru (Iris rericulara . .Zwanenburg Bronce" (oartea exterioarP de culoarea bronzului).White Beauty" (dungi roau-purpuriu pe partea exterioarii).Snow Buaring" . astfel acegia s2 ajunga la o adancime totala dc 10 cm in sol. Udati din bel~ug pentru a facilita inrsdacinarea bulbilor. Dupg inflorirea plantei. . cu flori de culoare aurie. ..Blue Birdn (partea exterioG albastm-cenGiu.. Presafl bulbii in @mint la o adancime de 5 cm. flori mari). ce le asiguri o via@ lun@.Harmonyv) gi erantis (Eranthis hyemalis). precum gi .Saturnus'"dungi rqu-fnchis pe partea exterioarii).. precum gi cu arbusti ce Pnfloresc timpuriu. din acest motiv este foarte aspectuoasi in toate locuriie tnsorite. . acolo unde. asemiiniitoare firelor de iarbs apar concomitent cu floriie gi sunt traversate la mijloc de o dun@ albii. 4 CE SE PLANTEAZ~ ALATURI? Bdnduga pestri@se poate asocia excelent cu alte plante cu bulbi.CrBeauty" p a t e constitui o formafiune aspectuoasii de 10 cm i d ~ i m eplantat . partea exterioarii cu nervuri htunecate. portocalii. nu le i n d e p h i .Blue Peter" (partea exterioad violet-albkuui. la distante de 7.sa se sdbgticeasd" in grupuri mari. P. cea interioG albii). Ob+nefi o @ de culoare p l h t i i . Din sped a p u d au fost obfiu+ mulpi hibrizi. albqtri sau violet gi sunt ornafi deseori cu un motiv sau cu newuri de culoare diferita..E.Gipsy Girl" (partea exterioad cu nervuri rogu-maroniu.. La urmiitoarele soiuri medoming nuan~ele violet-hbltrui: .Skylinen ( albastru-deschis. Hibrizii sunt de culoare alb-gdbui. . Soiul. Soiuri galbene sunt urmE toarele: Advance" (partea exter i o d cu motive bmn-rogcat). . galbeni.Ladykillern (baza florii este purpurie).Cream Beauty" (galben-crem). Nu plantqi b h d q a intr-un loc ascuns al gddinii. Brhdugele produc un efect cromatic deosebit cultivate sub arbugti f n d netnfrunzi5i. cea interioa6 albastru-deschis. penuu brhduge un sol corespund t o r &at. Un bulb poate produce chiar zece flori.Snow Bunting" (partea exterioad cu n e ~ l rfine. Cele trei petale exterioare au deseori nervuri de culoare inchis5 sau sunt de nuan55 inchii. . 3 Derulati la loc segmentull de gazon secfionat ~i batatori$i-l bine. florile sale timpurii nu ar fi remarcate. centru galben)..Princess Beatrii" (albasu u de lobelie. Bowles" (partea exterioG cu nervuri rop-purpuriu).Goldilocks" (fond brun-ro~cat). hapi-le . tot terenul.. fond galben) gi .

De tndati ce frunzele se 'lngilbenesc.U v&l%m$laipu &#la Sol cu bun3 permeabilitate. in perioadele cu precipitafii reduse menfinefi umed solul din jurul plantelor. Brandu~elen floare sunt i frecvent ciupite de mierle. extrageTi bulbii $i replant@di. pentru a rnasca frunzele ofilite. Aruncafi bulbii bitrani. carora fiindu-le sete sug seva din florile tirnpurii. fn primul an brsndu~a hflore~te pugin mai arziu. Necesitl sol afanat $ipufin RMpos. I . I rlocrorul plan relor ' R R r k o r $ihtunecos.1 I Grzdinirit iscusit @ tump8rafi ioamna tar& bulbi tari do brindqe. lisafi frunzele s se 8 uruce. 6 Mutt soare.5 cm de compost sau frunzi~ rnirunjit (dreapta). florilor. Plantafi in fafa lor flori anuale cu inflorire tirnpurie. Ameliorafi solul compact prin adaos de compost g nisip grosier. deshidratafi. OeTnmulfe~te gi inflore~te numai daci este expusi la soare tot anul. Dac3 produce flori puffw. TOAMNA TARZIU Protecjie de iarn3 Acoperifi bulbii nou plantafi cu un strat de 5-7. Prevenfie: arnplasafi un adipitor de pisiri ~i avefi grijl ca tn nopfile geroase apa s5 nu inghefe. ~ Fertilizati plantele anterior plantate cu ingr3glrnBnt de stirnulare a infloririi. divizafi planta. @I& w- hdhE m i d M.

Fermecitoare flori de pididure
Pecetea lui Solomon decoreaza' locurile umbroase cu grafioase Aorii8i bace nem-albhtrui

PLANTARE 51 ~ N G R I J I R F

Pe htarii fin arcuiri ai pecerii lui Solomon sunt dispuse frunze eliptice, cu nervagiune paralel5. De la subsuoara frunzelor, P funcjie de specie, pornesc cel n mult cinci flori in formii de tub, de culoare alb5, cu marginea verde. Cu excepria hibrizilor, fructul fiedrei specii este o b a d negru-alb&trui. Pecetea lui Solomon u&Z

Plantare: prirnivara sau toamna, c'dnd rizomii sunt In stare repaus. Afanafi solul g adiw i gap-i cmpost

1 de

Facefi pentru fiecare rizom un gag adlnc de 5 cm ~i wficlent de lat. Distanta dintre radacini, h funaie de specie, s3 fie de .

2

30-45 cm.

gfidmi mari sau parcuri umbroase.$(~ 1gonarum r Pecetea lui Solomon multi- ,,&hennephan") an flor5 (Polygonarum mulufloa g f i m e a de 60-90 c x Icrllrile Iumir rum) prod& 3-5 flori pe o tijg lung5 ce pornqte de la subsubsuo frun suoara fiunzelor, indjimea d t e patn ri, n acesteia atinghd 60 cm. tora poate arlnge ta Cea mai padurnat5 a t e a se dezvolt5 repedt@ da-cocopului (Polygonarum tufe mari gi dese. odorarum), cu flori gra~ioase ~i ind~imea 3 0 4 5 cm. Specia de UNDE SE PLAN E ,,Variegatumn,cu indgimea de 60 cm, are fiumoase frunze cu margine alba. Solomon se Impune cel bine phntad in grup. Speciile inalte sunt nespus de decorative

+

7

q k .a-,+TI .pb~te'fi , lui Solo&;
-dt~
A

S E ' P L A N T EA ~ T U R I ? ~

'

Peatea lei Solomod muiri80ri

~ntati alsturi de %&be plante de pgdure. Plantiind-o PmpreunH cu ierburi de p5dure ~i ferigi, vegi obrine o privelite verde, cu aspect diversificat datoritii fiunzelor de forme ~i mikimi variate, Pecetea lui Solomon plantatii d5turi de flori dbe precum astilbele ,,~eutschland" (Asrilbe japonica ,,Deutschland"), tiarela umbd sau penumbd, pecetea (TiareUa cordifolia) sau lui Solomon se Pnmulrqte q o r . anemonele (Anemone sylvesrris) In straturi de flori confer5 o noti3 nobilii peisajului. umbroase va atrage atenria, Florile albastre scot in eviins5 ofed priveliste aparte plan- denr5 culoarea crem a florilor tat5 la r5dPcina arborilor mari. pecegii lui Solomon, asfel de In penumbrii, i apropierea n plante recomandate fiind bhcilor din griidinZ, puteri saschiul (Vinca minor), savura parfumul varietiigii ~ o a - ,z~!ppo~eii frund lac5 7 : ~ ~. cu da-cow~ului. p pa nu la larifolia), hi$tin-

toides (Hyacinthoides nonscripta) ~ivine~ica(Ajuga reptans). Florile rogii asigud un ton cald si in umbd. Frumoase plante ce se a s o r t e sunt dege~ tarul rosu (Digitalis purpurea), xren!elul (Geum x) fi crinul de Ire (Lilium marragon).

Plantati b m i i cu mugurif tn sus g aranjati ridacinile. i Acoperiti rizomii cu un strat de 3 cm de pilrnant, apoi tasati-l puternic.

3

UdBfl 4m grosimea F N

ahndent. Acoperifi lacul plantarilcu un strat de cu de 5 em fi p85tt-41umiditatea tot tirnpul sezonuhl,

a

plantale % se retraga, folositi pentru fertilizare doar compost, iar toamna rnulcifi solul.

5 Laug

Pecetea lui Solomon

:

GrZdini'rit iscusit1-

,

Cump8rafi toamna sau primzvara timpuriu rizom'i 1 turgescenfi cu multe ridicini

Penumbr8-urnbr5. F e d reavin suporti dteva ore de ware.

1PlGlrile consumi3 kudelc

plantei, fi ,seamHnln seminwle nedin~rate.

Fiecare parte a plantei este ugor toxid. Nu Ilsafi copiii T n spropierea plantei.

7octorulplan telor

Plantali rizomii. Dup4 ingilbenirea frunzelor, separafi

In vreme uscata udaji planta e pentru a s dezvolta kumos

/

4

/

rolul b strat mai subire, la cele tinere in strat mai gros.

nu va aduce flori frurnoase. Melcul de llvada provoaca fisuri cu margine zimfati ~i las8 urme strilucitoare pe suprafala frunzelor. Dimineata si seara melcii pot fi adunafi foarte u8or. Cu var sau rumegus proaspit pres2rafi cercuri de proteqie i n jurul ~lantelor.

I

Plantag rizomi sau pufin mai tarziu plante tinere. Pe Pndati ce apar I3starii noi, separafi plantele prea dese. Pecetea

I

A

PLANTE CU BULB1

GRUPA 8

rnDalii cu flori simple
A

Flori ce f n h s c pini toamna

-

.

PRlM&ARA sem&ma'*m fn kbruariemartie semihji daliile mignonT d. Verificafi plantele regulat. So1 permeabil. Mutt soare. n expuse la soare. se rup $i frunzele se ciuruiesc. Plantafi-le i n gridini doar i n a doua jurnitate a lunii mai. I TRUCURI Melcii pot manca rasadurile intr-o singurB noapte. %+ ?> I Griidiniirit iscu LUMINA SI SOL Cumpirqi tuberculi rnari. bine fertilizat. g . respectiv serninfe vechi. sau serninfe. cu frunze verdeinchis. tari. n De Tndat2i ce wlul derine racat $ cald. Prirnhra urm&tace p i m i t W i i din MU. Locurile i n care acestea sug seva frunzelor devin maronii. TOAMNA -# bib brd- DU@ sosirea primului h w g xoat@ij curImi tuberculii. putrezi sau cu pete. apoi se umfli. k r i t de lurnird $ Onghej. fertilizafi solul cu TngrigmAnt cu continut de potasiu. I 1 @ IMP ABllMP SRL RGP-02-10-C52 Dalia este deseori atacati de plopnife. plante i n ghiveci. Daliile mignon crescute i n prealabil din serninfe sunt sensibile la inghef. q o i qea$-i ?nnisip sau turM ~ipiishati-i h loc wscat. Asezafi garduri trnpotriva melcilor garduri sau capcane cu bere. lnainte de tnflorire. atrofiafi. afanafl straturtte $ amestw' MrnSWl a campost Plantqi tubed1i la hceputul. iar riwdurile la mijlocul lunii mai. ?nflorefle abundent T locurile calde. stufoase. Dirnineata devrerne adunati d i u n i torii de pe dosul frunzelor.Dalii cu flori simple L . ISBN 978-963-860924-1 . Nu cumpiirafi tuberculi rnoi.

7 Galtonia PLANTE CU BULB1 r T l. C Clopotei de vari I .I Ilt-.lCl .

-a~!~adme nes l u a m ap -!wdurme ap a~ueld d a p aps ~ ~ lod a m &auaad a 3 n w !IOU 14 aseolaurnu n3 epose a ~ m d s a I - @PB@W all I I -MY -(ap -u?o J ~ A I ~ E J ) Iauapo In3eur nes (s!gytmads m u m a ) !au . !nur ~an ~ p .ar~qurazdas s r~ ul 6(vn~tid ~1a3ti.rq qns at~urnjnd p o ~ a .pns ap ~ l W 9 pu!ua~o~d el mqeau[m 'la% u!p muauras ap rede !nuaA <!qInq n3 ~ u e l d a s E!UVE) o a i m u ut a p apo1d -$ppx ap ~ o p o ~ e u r t~ u q d pdajupd e! asa f?!U'-'3P3) wp"l Y""v3 F+J *"9rp"9rpar% aqqaIa3 a 4 q ~ tt!. r es ~ o eanopualds UJ .rtiynqq) ap alsa mgos pnueld ' ~ P P anol!soJ!ur d!qp '(snptiqEs sny 'JOIunp!z € 9 S w 'asIrplq 5 UJ ! ' p ~ a r % r y n d un p q w u r a u -MIOAUO~) eJnq1oA '(wnau!Sti~ ~ nt PJOPPJ~S '!u-pupdgs nned ap a u m eu!p .!n~mm1s -ms p!rpsap as !S aur@unlun 5 <(snu!._lu) apun3s alaign anolpurJaj 'aq@ a@sapJoId p q d a!p! u p lsns q soj ap A = ! .JOF!T!I PITIT J -apqma~das y q d aqn! uj aurhd-b.JlJ!U!1lRllS LITl eaJ3 10d apmW8 a p u z !sou n p p o v .ra ti!yaqg) e!laqol ' n ~ d -waxa a ~ d ‘sunup ap punds s p301[!w ul e!uo1pz8 ap pndnr% ap eaunyraunp Sune al!Jold -aJm !J do3s !naa3v -sorusadse 'kq@a n o p s ap '!ppud alp" !cur !imueld a u d !aiodop-!JOU 01-02a l p n3 a p ap !mu ~ u a p m a s ul.pq ap !JOB d _pmrnar as !apa@gp laiodop ap yu.q ~ o s u ~ ~n!~uaw!p 3 s !!qpq U!a ap !S p p 301 U p!!XDU E N O I F 3 n -!u!pp% UJ geAnp3 i u a m J j mw em p d s alsa ( s m U K ) ' p m ~~ 9 u m ) BSape p ~ e t ) -I&ap luaj 301 un-JIUJ !-!impodap S ~ v r u e d p ! ! u ! q .p q $aleox ~ u al!un@ar r 'alwsn p n w TS S!m~j !-fl!~adox UJ . a u a a m a p u r afauoz y nes n3 nes 10s u ~ ~ q p !-$~IEo~s ?pv1q am03 m r p q u UJ Furnu p a ! a1Sapfapwdns ' e m m L 'un 5~ ~ u r n u ap eaurfl~uj a%ue apads psmv Jaq!l Ja= U .7 d cun!yq) !nlad~eS-pdw dy ut ~$uap!m UJ m a p x a say . .~ ~8 q o p o d u . x 1 '@~u"JUJ g#tz!ln anoU p m a ad 'ur ~ ' ap n!y p u n 'prreu -o!sa~dur! mur@un1n3 al!u!dp $ m m ~ d a p o q apnrlms 9 a p!pp as JOI ln301fiu1 u!a '1n3a~1 na-s 'npndurp en^ p u r ~ o g u ~ -aur!%n~ un 05 1 aur!b~ur3 g 9 'aua~ad apueld eiap p w 11nw 1m ap 'aia?n%un~a ~ d q ' punle WOI m3alap galnd FA p ~ ~ q p .a p azunJj ssa~:.m o p -a13 n~duraxa ~ d w !3a a s 'npndtuy m m ~ pupopt d auwd ~ o p n e l d p![a~Sa~ aurln UJ aFo3 a s e q ~ol!$eds eanl t i ~ a ~ m eqpu nes (snleuu+q g) ap eyp@ uj nes p!ur ~ u !up r -gfi UJ 'a1w1d nes !a11 a l p ap !un!ieur~oj UJ Y E A ! I ~ ~alsa p e p IwnuraJ ap oh tzmaurase '(ELU!I!JE~ ti!.

gard contra rnelcilor. Dupe ofilire nu mai ud dgunatori n u atlaca galtonia. Galtonia GRUPA8 90 0 Primavara. Proteqie: capcanl de bere. Vor Tnflori uxate 00s). rnai tdrziu frunzele. intunecat. Noaptea melcii rod Itistarii tineri.C RE AT. lLs8nd gauri tn eel. plantafi-le I n strat. lernati bulbii in loc uscat. cumpsrafi bulbi Plin soare. Nu curnNrafi bulbi mucegaifi sau deshidratafi. Se dezvolt2 Planta se poate reproduce multe tulpini florale. fn caz de invazie rnwivl. adrninistrafi granule contra rnel- ISBN 078-963-86092-8-1 . ferit de ger. cu rnenfinut vara usor reavsn.

U? 'w.] . nes ueAear glqurnuad f l e ~ s t s L 8-8 R alp!-!cur .

lepueurmal a l q 'erolme ma!do~daui nes ade ui sournrj !em la3 a l b ~ = ) . ad Je! 'w) ~ 2 .auxarA p n 3 s uj ~ s a p u ~as az l d~ -umj ap al!un!Jeuuoj !31y -ur301 11nw la3 ap eaurpqpe n3 ade ul '~ol!mp~dn k n ~ ~!13adsar j e-ap 'rol!~n3e11npw ad ap aseol -vom alauoz ul anllohzap ap a!uppd !!lpucn ap aunds!a .eu!p~% ap alspnlm a p i q q arappa~d n:. ap ! m m u ap meulo luns qo!~-nnseq[a alas apold .ap~ s aiu~s!p ue>!Jawe el BUeq ap ~nlaua!uns!ieJueld -unqe u!p podwo3 la u? !je~>nl .epwum amalto n3 a[!~n301a1eo1 ul yjo~zap as a m <I![!J%uJap oh <eseonnadse e~ueld a~sa o elpq ap ppua[ugr~s .aseourny !muau n3 a ~ n q r \ a ~ d cu!w~m-nPo~ apoU apspn3arm luns !I c'w!sa~~ay" !nIn!oS 'aleoleuwe lolapad !!w!%unl raelgurn[ ]pap ne nu anara a p p a d <es!q3uL anop:.n!lne !os -uaqpS cpeur!log are "uaanb uaplo3" P!OS 'n!paur-uaq -p% anoln3 ap pu!y " p l & u a % ~ ~ ~ S UuoJnagufd-uaqp% anoln3 ! ap 1uns~aSl1 aj~@d" *!!pn1segu !S apJn!oS .n!~ndu!$ elen -gw!~d !auueo~ nes ln$nda>ui e-s JT JON ap m!JaV u~ p e q p eluejd o a m (~o~cn!sran s1 m ! ~ a m !) 3 ~npua!qg " ' 3 0s Furnu ap aur!lpul o p u p 'sp!d !os un nsa joquaynax & L 'qp ~ !S aplaa ul n a u n p p u y 'aseoru -3adse 1uns "e~e%a!n~" !np!os alazurud ' ( U ~ ~ a l d J I ~ O A U J a~old") !JOU n3 [nun ~ " a d n ~ ( u e q r ) c r u a r ~ q p un ps!q .ap (s!~~sn@d q ~ p 3 ) e Inpp-ea3 -p!"s!JJ"@~ qp3) eqp e p p u a [ q s ap !Jnqp $mueld .edo~ng !S e[ap ~ a p e w ! p ul 'LUJ st'-0E .asupxa FLU eu!pg~Sap !~ruel ! 1E!lj3 f 3 Z O U ~UlJOjSUWl l aleod p p q ap p l a u a ( q ~ s !S suap pmutu p a p m nlqmesne un VaurJoj p p q ap lnlaua[ups < ( s n m psn~cnv) I ~ ~ea~d L U apumxa as nu e ~ u ~ u a d 'a~ueld !ln$o3 ul eammld ap ypueuro3al a m 'up fun -!s-mn. =P J O F l I n m UJ .a ~ d lnjos !jeu?~v !5 .a@u!S!ro !apads a l ~ o p ap alpaj!p poIn3 ap 3 NOH n3 'alaro!laure !ln!os e m l p p e q ap epads ap ~ e f ui %~n1n3 e T .!Pap ap aiue$s!p el unwo3 la.

penumbri. S dezvolti bine So1 e ~i api. ci lisafi s i se rnaturizeze capsulele seminal?. Daca dorifi s i inrnulfifi stdnjenelul galben prin seminfe. ofilite sau v i t i mate ale plantelor inridicinate. I ? nscopul sporirii efectivului. care dupi tnflorire se extind pdni cdnd frunzele se usuci. rizorni in container. ?nsieste mai sirnplu a reproduce efectivul prin divizarea tulpinilor. m i MU lipiciqi. Plantelor cultivate in sol uscat le este rnai favorabili umbra. Drept prevenfie. . indepEirtati vechile resturi de frunze. A k@m# L h mr h m h i WP a jBceqtiig sii nu fk uscati. Agerneli compost printre plante. Scoatefi din pirndnt segrnente mai rnari ~i separafi-le cu caz- I In anii ploio~i plantele por f i atacate de micoze: pe vdrful frunzelor apar pete. l Soare. toarnna divizafi rizornii Onridicinali ~i replantali-i imediat. ?nflore$e cel rnai frumos in bitaia deplini a soarelui. finefi rkadnifa In frigider doui siptarndni. jos). Dupi serninarea din ianuarie-februarie. daci este posibil. inainte de Onfrunzire. dupa care psstrafi-i solul reavin ~i finefi-o la cald. Perioadi adecvati plantirii. I PRIMAVARA TlMPURlU Plantare $i tiiere Tiiafi florile trecute (stanga. la addncirnea de in max. Tiiaji la 10 crn de sol frunzele uscate. 10 crn. cumpira$. TOAMNA + Plantare $i divizarea tul~inilor Rizornii pot fi plantafi #i toarnna devrerne. l reavgn. prirnivara. nu indepirtafi florile.I Grainirit iscusit TRUcl JRI a Prirnivara sau toamna.