EMANUEI AIBU

'5(37$'0,1,675$7,9
ù,ù7,,1 $$'0,1,675$ ,(,
3DUWHD,





































'HVFULHUHD&,3D%LEOLRWHFLL1D LRQDOHD5RPkQLHL
$/%8(0$18(/
'UHSWDGPLQLVWUDWLYúLúWLLQ DDGPLQLVWUD LHL3DUWHD,/
Emanuel Albu – Bucuresti: Editura Funda iei România de Mâine.
2005
336p.; 20.5 cm.
Bibliogr.
ISBN 973-725-468-6 (general)
973-725-467-8 (Partea I)

342.9(075.8)
359(075.8)













© Editura Funda iei România de Mâine. 2005


Redactor: Constantin FIOREA
Tehnoredactor: Vasilichia IONESCU
Coperta: Marilena (GURIUI) B IAN
Bun de tipar: 14.12.2005; Coli tipar: 21
Format: 16/61×86
Editura si TipograIia Funda iei România de Mâine
Splaiul Independen ei nr.313. Bucuresti. Sector 6. O.P. 83
Tel./Fax: 316.97.90; www.spiruharet.ro
e-mail: contact(edituraromaniademaine.ro
81,9(56,7$7($63,58+$5(7
FACUITATEA DE DREPT SI ADMINISTRA IE PUBIIC





EMANUEI AIBU





3DUWHD,


















EDITURA FUNDA IEI ROMÂNIA DE MÂINE
Bucuresti. 2005














5


CUPRINS






Cuvânt înainte………………………………………………… 13

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ÎN DREPTUL
ADMINISTRATIV SI STIIN A
ADMINISTRA IEI



Sec iunea 1. Dreptul administrativ si administra ia public 15
1. Dreptul administrativ, ramur a dreptului public român ... 15
2. No iunea de administra ie public ........... 16
3. Faptul administrativ ……………………………………. 17
4. Administra ia public – criterii de delimitare
de administra ia privat , de administra ia de stat
si de puterea executiv ..............


18
5. Administra ia public în accep iunea de activitate .... 20
5.1. Con inutul administra iei publice ........ 20
5.2. Principiile administra iei publice ........ 23
6. Administra ia public în accep iunea de sistem ..... 26
Sec iunea a 2-a. Mediul administra iei publice …………… 28
1. Administra ia public si mediul social ....... 28
2. Administra ia public si mediul politic ......... 29
3. Administra ia public si mediul iuridic ......... 31
Sec iunea a 3-a. Administra ia public , obiect de cercetare
stiin ific al dreptului administrativ si al
stiin ei administra iei …………………….


32
1. Necesitatea cercet rii stiin iIice a administra iei publice 32
2. Administra ia public , obiect de cercetare al stiin ei
dreptului administrativ …………………………………

32
3. Dreptul administrativ, ramur a stiin ei iuridice .... 33
6
4. Administra ia public , obiect de cercetare al stiin ei
administra iei publice ...............

33
5. Stiin a administra iei, stiin interdisciplinar ..... 34
6. Stiin a administra iei si stiin a dreptului administrativ . 34
Sec iunea a 4-a. Administra ia public si dreptul ………... 35
1. Necesitatea reglement rii iuridice a administra iei publice 35
2. Normele iuridice aplicabile sistemului administra iei publice 36
3. Normele de drept care Iormeaz ramura dreptului
administrativ ……………………………………………

36
4. Izvoarele dreptului administrativ ………………………. 37
5. Codificarea dreptului administrativ …………………… 39
Sec iunea a 5-a. Raporturile de drept administrativ …….. 40
1. No iunea raporturilor de drept administrativ ....... 40
2. Elementele raporturilor de drept administrativ ……….. 41
2.1. Subiectele raportului de drept administrativ ……... 41
2.2. Obiectul raportului de drept administrativ ………... 41
3. Competen a, condi ie iuridic indispensabil pentru
participarea subiectelor de drept la raporturile de drept
administrativ ……………………………………………


41
3.1. Caracterele competen ei ............ 42
3.2. ClasiIicarea competen ei ............ 42
4. Categorii de raporturi de drept administrativ ………….. 43
4.1. Raporturile de drept administrativ care se nasc
în cadrul sistemului administra iei publice ………..

44
4.1.1. Raporturile iuridice administrative
de subordonare ierarhic ........

44
4.1.2. Raporturile iuridice administrative
de colaborare ……………………………….

45
4.1.3. Raporturile iuridice administrative
de participare ……………………………….

45
4.2. Raporturile de drept administrativ care se Iormeaz
între subiecte de drept care fac parte din sistemul
administra iei publice si subiecte de drept aIlate
în afara acestui sistem …………………………….



45
4.2.1. Raporturi iuridice de subordonare a particu-
larilor Ia de organele administra iei publice

46

7
4.2.2. Raporturile iuridice de Iolosire a serviciilor
publice ………………………………………

47
4.2.3. Raporturile iuridice de colaborare si participare
a particularilor la realizarea sarcinilor care
revin administra iei publice ........


48
5. Rela iile dreptului administrativ cu alte ramuri de drept
si cu dreptul comunitar european .........

49
5.1. Rela iile dreptului administrativ cu dreptul
constitu ional ...............

49
5.2. Rela iile dreptului administrativ cu dreptul civil .. 49
5.3. Rela iile dreptului administrativ cu alte discipline
juridice …………………………………………….

50
5.4. Rela iile dreptului administrativ cu dreptul comunitar
european …………………………………………..

51
5.5. EIectele ader rii României la Uniunea European
în materia dreptului administrativ si a administra iei
publice …………………………………………….


52

CAPITOLUL II. SISTEMUL ORGANELOR
ADMINISTRA IEI PUBLICE

Sec iunea 1. P r ile componente ale organelor
administra iei publice ………………………...

55
1. No iunea de organ al administra iei publice ..... 55
2. Personalul organelor administra iei publice ..... 58
3. Miiloacele materiale ale organelor administra iei publice 59
4. Mijloacele financiare sau resursele financiare …………. 61
5. Personalitatea iuridic si competen a organelor
administra iei publice ..……………………………..

61
Sec iunea a 2-a. Structura administra iei publice ………... 66
1. No iunea de structur a administra iei publice .... 66
2. Structura intern a organelor administra iei publice .. 67
3. Structura sistemului administra iei publice ...... 68
Sec iunea a 3-a. Sarcinile sistemului administra iei publice 73
1. No iunea de sarcini ale sistemului administra iei publice 73
2. Sarcinile de conducere si organizare .......... 76
3. Sarcinile de presta ie .............. 77
8
Sec iunea a 4-a. Serviciile publice …………………………. 77
1. No iunea de serviciu public ............ 77
2. ÎnIiin area si desIiin area serviciilor publice ....... 80
3. Clasificarea serviciilor publice ………………………… 81
Sec iunea a 5-a. Sistemul organelor administra iei publice 84
1. No iunea sistemului organelor administra iei publice .. 84
2. Criteriile de organizare a sistemului organelor
administra iei publice ...............

85
3. P r ile componente ale sistemului administra iei publice 86

CAPITOLUL III. AUTORIT ILE CENTRALE
Sec iunea 1. Presedintele României ……………………….. 88
1. Natura institu iei preziden iale ........... 88
2. Atribu iile generale ale Presedintelui României .... 89
3. Atribu iile Presedintelui României ca seI al Executivului 90
4. Actele Presedintelui României ………………………… 91
5. Regimul si natura decretelor emise de Presedintele
României ………………………………………………..

92
6. R spunderea Presedintelui României ......... 94
Sec iunea a 2-a. Guvernul ………………………………….. 96
1. Rolul Guvernului ………………………………………. 96
2. Sarcinile Guvernului …………………………………… 98
3. Atribu iile Guvernului .............. 99
4. Statutul Guvernului ……………………………………. 101
4.1. Formarea Guvernului …………………………….. 101
4.2. Durata mandatului Guvernului ……………………. 103
4.3. Componen a Guvernului si statutul membrilor s i .. 103
5. Func ionarea si actele Guvernului ........... 109
5.1. Func ionarea Guvernului ............ 109
5.2. Actele juridice ale Guvernului ……………………. 112
6. Primul-Ministru ………………………………………... 117
7. Aparatul de lucru al Guvernului ……………………….. 120
7.1. Cancelaria Primului-Ministru ……………………... 121
7.2. Secretariatul General al Guvernului ………………. 123
7.3. Departamentele din cadrul aparatului de lucru
al Guvernului ………………………………………

126

9
8. Alte structuri ale Guvernului …………………………... 128
8.1. Organele de specialitate din subordinea Guvernului 128
8.2. Structuri consultative si interministeriale ale Guvernului 136
Sec iunea a 3-a. Ministerele, pilonii administra iei publice
ministeriale ………………………………..

138
1. Considera ii generale ................ 138
2. Rolul si atribu iile generale ale ministerelor ..... 142
2.1. Rolul ministerelor …………………………………. 142
2.2. Atribu iile generale ale ministerelor ....... 148
3. Organizarea si Iunc ionarea ministerelor ....... 151
3.1. Organizarea ministerelor ………………………….. 151
3.2. Structura organizatoric intern a ministerelor .. 152
3.3. Compartimentele de specialitate ale ministerelor … 155
3.4. Structurile exterioare ale ministerelor ……………. 159
3.5 Conducerea ministerelor …………………………... 165
4. Actele ministrilor si r spunderea ministerial ..... 171
4.1. Actele ministrilor .............. 171
4.2. R spunderea ministerial ........... 175
Sec iunea a 4-a. Institu iile administrative autonome ……. 184
1. Aspecte generale ……………………………………….. 184
2. Autorit ile administrative autonome înIiin ate prin
Constitu ia din 1991 ..............

187
2.1. Avocatul Poporului ……………………………….. 187
2.2. Consiliul Legislativ ……………………………….. 188
2.3. Curtea de Conturi ………………………………… 190
2.4. Consiliul Suprem de Ap rare a rii ........ 192
2.5. Serviciul Român de InIorma ii ......... 195
2.6. Consiliul Superior al Magistraturii ……………….. 197
3. Autorit ile administrative autonome înIiin ate prin
legi organice ……………………………………………

200
3.1. Consiliul Concuren ei ............. 200
3.2. Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare ..... 201
3.3. Comisia de Supraveghere a Asigur rilor ..... 202
3.4. Banca Na ional a României ......... 203
3.5. Consiliul Economic si Social ........... 206
3.6. Consiliul Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor 207
3.7. Consiliul Na ional al Audiovizualului ...... 210
10
3.8. Societatea Român de RadiodiIuziune ..... 211
3.9. Societatea Român de Televiziune ........ 211
3.10. Autoritatea Electoral Permanent ....... 213
3.11. Serviciul de InIorma ii Externe ………………….. 215
3.12. Serviciul de Telecomunica ii Speciale ....... 216
3.13. Serviciul de Paz si Protec ie ......... 217
3.14. Consiliul Na ional pentru Studierea Arhivelor
Securit ii ..................

219
4. Consecin ele multiplic rii administra iilor autonome
asupra administra iei guvernamentale ........

220

CAPITOLUL IV. ADMINISTRA IA PUBLIC
DIN TERITORIU

Sec iunea 1. Prefectul ………………………………………. 222
1. Considera ii generale privind institu ia preIectului ... 222
2. Natura institu iei preIectului ........... 224
3. Statutul prefectului …………………………………….. 226
4. Atribu iile preIectului ............... 228
5. Actele prefectului ……………………………………… 230
6. Aparatul propriu al prefecturii …………………………. 231
Sec iunea a 2-a. Administra ia public local …………….. 232
1. Principiile administra iei publice locale ........ 232
2. Consiliile locale si iude ene ............ 243
2.1. Natura iuridic si rolul consiliilor în sistemul
administra iei publice locale ………………………

243
2.2. Tr s turile caracteristice ale consiliilor locale si iude ene 244
3. Consiliul local ………………………………………….. 245
3.1. Constituirea consiliului local ……………………… 245
3.2. Atribu iile consiliului local ........... 246
3.3. Func ionarea consiliului local .......... 250
3.4. Actele si r spunderea consiliului local ...... 250
3.5. Dizolvarea consiliului local ………………………. 251
4. Consiliul iude ean ............... 252
4.1. Componen a si constituirea consiliului iude ean ... 252
4.2. Atribu iile consiliului iude ean ......... 252
4.3. Func ionarea consiliului iude ean ....... 255
4.4. Presedintele consiliului iude ean ......... 256
11
5. Comisia iude ean consultativ ............ 258
6. Primarul ………………………………………………... 259
6.1. Alegerea si durata mandatului .......... 259
6.2. Atribu iile primarului .............. 263
6.3. Actele primarului …………………………………. 266
6.4. Secretarul comunei sau orasului .......... 267
6.5. Prim ria si serviciile publice ale localit ii ..... 268

CAPITOLUL V. FUNC IA PUBLIC
SI FUNC IONARII PUBLICI

Sec iunea 1. Func ia public ……………………………….. 269
1. Importan a problemei ............... 269
2. No iunea Iunc iei publice ............. 270
3. Tr s turile caracteristice ale Iunc iei publice ...... 272
4. Principiile exercit rii Iunc iei publice ........ 273
5. ClasiIicarea Iunc iilor publice din administra ia public 274
Sec iunea a 2-a. Func ionarii publici ……………………… 276
1. No iunea de Iunc ionar public ........... 276
2. Categorii de Iunc ionari publici ........... 278
3. Condi iile de acces la Iunc iile publice din administra ia
public . Incompatibilit i si conIlicte de interese ...

280
4. Cariera Iunc ionarilor publici ............ 283
4.1. Principiile organiz rii si dezvolt rii carierei
în Iunc ia public ...............

283
4.2. Recrutarea Iunc ionarilor publici ........ 284
4.3. Numirea Iunc ionarilor publici ......... 285
4.4. Func ionarul de Iapt ............. 287
4.5. Evaluarea Iunc ionarilor publici. Promovarea
si avansarea acestora ............

289
5. Drepturile si îndatoririle Iunc ionarilor publici ...... 292
5.1. Drepturile Iunc ionarilor publici ......... 293
5.2. Îndatoririle Iunc ionarilor publici ....... 295
6. ModiIicarea, suspendarea si încetarea raportului de serviciu 296
6.1. Modificarea raportului de serviciu ………………... 297
6.2. Suspendarea raportului de serviciu ……………….. 299
6.3. Încetarea raportului de serviciu …………………… 301
12
7. R spunderea Iunc ionarilor publici ……………………. 304
7.1. R spunderea disciplinar ........... 305
7.2. R spunderea contraven ional a Iunc ionarilor publici 312
7.3. R spunderea civil a Iunc ionarilor publici .... 313
7.4. R spunderea penal a Iunc ionarului public ...... 314
Sec iunea a 3-a. Managementul func iilor publice
si al func ionarilor publici ………………..

316
1. Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici ...... 316
2. Eviden a Iunc iilor publice si a Iunc ionarilor publici .. 321
Bibliografie selectiv ………………………………………… 323



























13


CUVÂNT ÎNAINTE






Partea I a lucr rii Drept administrativ si stiin a administra iei
cuprinae prelegerile pe care autorul le-a sus inut in Semestrul I al
anului universitar 2005 – 2006 la Facultatea ae Drept ain caarul
Universit ii ,Spiru Haret¨ ain Bucuresti.
Lucrarea se aareseaz stuaen ilor ain anul al II-lea. cursuri ae zi.
stuaen ilor ain anul al III-lea. cursuri cu frecven reaus . precum si
celor care urmeaz forma ae inv mant la aistan . aar si altor
stuaen i si altor persoane care sunt interesate s stuaieze sau s se
informeze in leg tur cu no iunile si principiile funaamentale ale
areptului aaministrativ si stiin ei aaministra iei.
Cursul a fost structurat in raport cu cele aou semestre ae stuaiu.
afectate aisciplinei Drept aaministrativ si stiin a aaministra iei.
Astfel, partea întâi a cursului cuprinde 5 capitole structurate astfel:
- în Capitolul I, intitulat Introducere în dreptul administrativ si
stiin a administra iei. sunt aefinite si prezentate no iunea ae aami-
nistra ie public in sens ae activitate si in sens organic. con inutul si
principiile aaministra iei publice. meaiul in care se realizeaz
aaministra ia public . rela iile aintre aaministra ia public . areptul
aaministrativ si stiin a aaministra iei. izvoarele areptului aami-
nistrativ si raporturile ae arept aaministrativ.
- Capitolul al II-lea este intitulat Sistemul organelor admi-
nistra iei publice si se ocup ae prezentarea si analizarea no iunii ae
organ al aaministra iei publice si a p r ilor sale componente.
a no iunilor ae structur si ae sarcini ale aaministra iei publice.
a no iunii ae serviciu public. precum si a no iunii ae sistem al
organelor aaministra iei publice. aspecte care in ae obiectul ae
cercetare al stiin ei aaministra iei.
- Capitolul al III-lea. intitulat Autorit ile centrale, este afectat.
in primul rana. celor aoi sefi ai Executivului: Preseaintele Romaniei
si Guvernul Romaniei. precum si ministerelor. care sunt pilonii
14
aaministra iei guvernamentale. aar si autorit ilor aaministrative
autonome fa ae Guvern. aar care prezint aiverse forme ae
suboraonare/aepenaen fa ae puterea legiuitoare.
- Capitolul al IJ-lea. intitulat Administra ia public din teritoriu.
se ocup . ini ial. ae Prefect. ca organ al aaministra iei guvernamentale
cu activitate în unitatea administrativ-teritorial in care a fost numit.
precum si ae autorit ile aaministra iei publice locale: consiliile locale.
consiliile iuae ene si primarii.
- Capitolul al J-lea este intitulat Func ia public si func ionarii
publici si prezint no iunile ae func ie public si func ionar public.
principiile exercit rii si clasificarea func iilor publice. categoriile ae
func ionari publici. cariera func ionarilor publici. moaificarea. suspen-
aarea si incetarea raportului ae serviciu. r spunaerea func ionarilor
publici. precum si managementul func iilor publice si al func ionarilor
publici.
Pentru prezentarea organiz rii si func ion rii organelor si
autorit ilor aaministra iei publice a fost folosit legisla ia primar si
secunaar actualizat pan la aata ae 1 aecembrie 2005 si au fost
f cute aese referiri la iurispruaen a Sec iei ae contencios aaministrativ
si fiscal a Inaltei Cur i ae Casa ie si Justi ie.
Autorul sper c lucrarea ae fa . astfel cum a fost conceput si
sistematizat . se va constitui intr-un aemers in m sur s faciliteze
stuaen ilor cunoasterea si aprofunaarea conceptelor si principiilor
areptului aaministrativ si stiin ei aaministra iei. nu numai pentru
aep sirea cu succes a examenului. aar si pentru activit ile lor
actuale sau viitoare.



decembrie 2bb5 Autorul


15


CAPITOLUL I
INTRODUCERE
ÎN DREPTUL ADMINISTRATIV
SI STIIN A ADMINISTRA IEI

Sec iunea 1
Dreptul administrativ si administra ia public

1. 'UHSWXODGPLQLVWUDWLYUDPXU DGUHSWXOXLSXEOLFURPkQ

Dreptul român, ca sistem, se împarte în:
– dreptul public român si
– dreptul privat român.
Dreptul public român este Iormat din totalitatea normelor
iuridice care reglementeaz :
– rela iile sociale din domeniul organiz rii puterilor
publice. distribuirea competen elor în stat. Iorma de
guvern mânt etc. (drept constitu ional):
– organizarea si Iunc ionarea administra iei publice cen-
trale si locale (dreptul administrativ):
– ap rarea social împotriva Iaptelor inIrac ionale (dreptul
penal):
– rela iile de munc si protec ie social (dreptul muncii si
al securit ii sociale):
– rela iile Iinanciare si bancare (dreptul Iinanciar bancar):
– rela iile ce privesc buna desI surare a procesului iudiciar
(dreptul procesual civil si dreptul procesual penal):
– rela iile statului român cu alte state (dreptul interna ional
public).

Deci. dreptul administrativ este o ramur a dreptului public
român care. împreun cu dreptul privat român. Iormeaz sistemul
dreptului român.
16
No iunea dreptului administrativ are dou sensuri:
9În primul sens. prin drept administrativ în elegem un
grup de norme iuridice care. datorit particularit ilor
pe care le reprezint . Iormeaz o ramur distinct de
drept, în cadrul sistemului dreptului. Acesta este sensul
pe care l-am Iolosit mai sus când am aIirmat c dreptul
administrativ este o ramur a dreptului public român.
9În al doilea sens. prin drept administrativ se în elege
acea ramur a stiin ei iuridice care cerceteaz normele
iuridice care Iormeaz ramura dreptului administrativ.
Dreptul administrativ. ca ramur a stiin ei iuridice. cerce-
teaz administra ia public si abordeaz Ienomenul administrativ
prin prisma normelor de drept care reglementeaz organizarea si
Iunc ionarea administra iei publice.
Deci. dreptul administrativ este strâns legat de no iunea
administra iei publice. motiv suIicient pentru a continua cu
prezentarea acesteia.

2. 1R LXQHDGHDGPLQLVWUD LHSXEOLF

Termenul de administra ie desemneaz o activitate care
serveste unei Iinalit i si care se subordoneaz cuiva.
1

Din punct de vedere etimologic. termenul de administra ie
deriv din cuvântul latin aaminister care înseamn aiutor. sluiitor
si. Iigurativ. unealt . precum si din cuvântul minister care înseamn
a servi. a sluii
2
. Iiind în leg tur si cu cuvântul magister care îl
desemneaz pe st pân. pe care sluiitorul trebuie s -l serveasc .
Termenul de administra ie este mai larg decât no iunea
administra iei publice. care este distinct de administra ia par-
ticular .

1
Alexandru Negoi . Drept aaministrativ. Ed. Sylvi. Bucuresti.
1998. p.3.
2
Gh. Gu u. Dic ionar latin-român. Ed. Stiin iIic . Bucuresti.
1993. p.25.
17
DeIini iile no iunii de administra ie public sunt numeroase
si diverse în literatura de specialitate
3
. ceea ce l-a determinat pe
un reputat autor s aIirme c administra ia. în general. si admi-
nistra ia public . în special. se las analizat si descris . dar nu
se las deIinit
4
.

3. )DSWXODGPLQLVWUDWLY

No iunea general de administra ie include atât administra ia
public . cât si administra ia privat . distinc ia dintre aceste dou
genuri de administra ie putând Ii I cut prin prisma no iunii de
Iapt administrativ.
Faptul administrativ este un Iapt social
5
. Iiind astIel o
activitate care se realizeaz si poate exista numai în cadrul unei
grup ri sociale: el este generat Iie de diviziunea social a muncii.
Iie de evenimente ap rute în via a colectivit ii. activitate reali-
zat într-un sistem organizat. Iormat din persoane care alc tuiesc
entitatea respectiv .
Sunt autori care între no iunea de Iapt administrativ si cea
de Ienomen administrativ pun semnul egalit ii. aIirmând c
ambele expresii deIinesc în ultim instan orice activitate de
natur administrativ
6
.
Prima caracteristic a Iaptului administrativ const în aceea
c este un Iapt social. reprezentând o activitate realizat de un
grup de oameni pentru a satisIace nevoi si interese ale altor
grupuri de oameni.
A doua caracteristic a Iaptului administrativ const în
aceea c obiectivul pe care trebuie s -l realizeze nu reprezint o

3
Ioan Alexandru. Aaministra ia public . Bucuresti. 1999. p.63-64.
4
Ernst ForsthoII. Traité de droit administratif allemand. Bruxelles.
1969. p.36.
5
Alexandru Negoi . op.cit.. 1998. p.4.
6
Antonie Iorgovan. Tratat ae arept aaministrativ. edi ia a III-a.
vol. I. Editura All Beck. Bucuresti. 2001. p.5.
18
Iinalitate proprie. ci un scop stabilit de o autoritate superioar
sistemului care realizeaz Iaptul administrativ.
Din aceast tr s tur rezult o alt caracteristic . si anume
aceea c Iaptul administrativ reprezint o activitate subordonat .
având menirea s realizeze deciziile unei autorit i superioare.
Faptul administrativ presupune organizarea unor miiloace
pentru atingerea unui obiectiv. pentru înI ptuirea unor valori.
Faptul administrativ. Iiind o activitate de organizare a mii-
loacelor materiale. resurselor umane si miiloacelor Iinanciare.
are un caracter intermediar. între decizia c reia i se supune si
actele materiale pe care le subordoneaz si le conduce pentru
atingerea scopului Iixat.

4. $GPLQLVWUD LDSXEOLF FULWHULLGHGHOLPLWDUH
GHDGPLQLVWUD LDSULYDW GHDGPLQLVWUD LDGHVWDW
úLGHSXWHUHDH[HFXWLY

Tr s turile caracteristice ale Iaptului administrativ ne vor
aiuta s delimit m administra ia public de administra ia privat .
Un prim element de demarca ie între administra ia public
si administra ia privat îl va constitui caracterul grup rii sociale
în care si în leg tur cu care se produce Iaptul administrativ.
AstIel. dac gruparea are caracter privat si urm reste
realizarea unor interese particulare. vom avea de-a Iace cu o
administra ie privat . iar persoanele care vor participa la reali-
zarea acesteia vor Ii Iunc ionari particulari.
Dimpotriv . dac gruparea social respectiv este constituit
pe criterii politice si urm reste realizarea unui interes general. ne
vom aIla în Ia a unei administra ii publice. iar persoanele care vor
participa la realizarea acesteia vor Ii Iunc ionari publici sau. cel
pu in. auxiliari ai unor Iunc ionari publici.
Asa dup cum am mai spus. administra ia contribuie la
realizarea unor valori care nu-i apar in. astIel c o alt tr s tur a
Iaptului administrativ este aceea c valorile pe care le sluieste
sunt exterioare si superioare sistemului prin care se realizeaz .
19
AstIel. în cazul administra iei publice. interesul general este
stabilit prin deciziile grup rii care de ine puterea politic . Iaptul
administrativ având menirea de a transpune în realitate acele
decizii politice
7
.
Dac . îns . valoarea care trebuie servit . interesul care
trebuie satisI cut sunt stabilite prin decizia proprietarului sau
organismului care-l reprezint . ne aIl m în Ia a unei admi-
nistra ii private. particulare.
O alt tr s tur a Iaptului administrativ este aceea c pre-
supune organizarea unor ac iuni si miiloace care au ca scop
îndeplinirea obiectivului stabilit, satisIacerea unor cerin e de
interes general.
Pentru realizarea acestei organiz ri de ac iuni si miiloace
materiale. umane si Iinanciare. persoanele respective uzeaz de
o autoritate care nu le apar ine. Iiind vorba de o autoritate
derivat de la cei pe care îi sluiesc. ale c ror ordine si decizii le
aduc la îndeplinire.
AstIel. în cazul în care autoritatea celor care realizeaz
Iaptul administrativ deriv de la puterea politic si se exprim
prin lege. este vorba de o administra ie bazat pe puterea statului
si spriiinit pe lege. Iiind o administra ie public .
În cazul administra iei private. autoritatea administratorului
care realizeaz Iaptul administrativ deriv din autoritatea pro-
prietarului particular.
Administra ia public nu se conIund si nu se identiIic
nici cu administra ia de stat. care are o sIer mai restrâns
pentru c se realizeaz numai prin activitatea organelor statului. în
timp ce administra ia public include si activitatea altor subiec i.
inclusiv a organelor administra iei publice locale. a regiilor auto-
nome. a societ ilor comerciale si companiilor de interes na ional.
precum si a altor institu ii publice.
Administra ia public este strâns legat de puterea
executiv . dar nu se conIund cu aceasta
8
pentru c administra ia

7
Alexandru Negoi . op.cit.. p.4.
8
Marcel Waline. Droit aaministratif. 1963. p.5.
20
public este realizat si de organele administra iei publice locale.
precum si de regii autonome. companii na ionale si societ i
comerciale de interes na ional. de institu ii social-culturale etc.
9
.
în timp ce puterea executiv se realizeaz strict de autorit ile
prev zute de Constitu ia României.
Este adev rat c în literatura de specialitate s-a exprimat si
opinia
10
c administra ia public se conIund cu puterea executiv
si c organele administra iei publice sunt si organe ale puterii
executive. ceea ce este greu de acceptat în raport cu prevederile
constitu ionale.
Modalitatea speciIic prin care se maniIest puterea exe-
cutiv este Iorma de maniIestare a puterii de comand a statului.
ce are un pronun at caracter politic.
Faptul c administra ia public nu se conIund cu puterea
executiv a Iost sus inut si în literatura iuridic veche
11
.
afirmându-se c administra ia se constituie distinct de tot ceea ce
este guvern mânt si c acest lucru este observabil în momentele
de criz . de revolu ie sau de schimbare de guvern, „când puterea
de guvern dispare. sau aproape dispare. pentru o durat . si
totusi aparatul administrativ continu s Iunc ioneze . c ci
via a subzist ¨.

5. $GPLQLVWUD LDSXEOLF vQDFFHS LXQHDGHDFWLYLWDWH

5.1. Con inutul administra iei publice

Pentru a deIini no iunea de administra ie public în sensul
deplin al acesteia este absolut necesar prezentarea accep iunii
sale duble. ca activitate si ca sistem de organizare.

9
Alexandru Negoi . op.cit.. p.6-8.
10
V. Pris caru. Tratat ae arept aaministrativ. Bucuresti. 1991. p.9.
11
Mircea Diuvara. Teoria general a areptului. Ed. All. Bucuresti.
1995. p.68.
21
Ca activitate. administra ia public este Iormat din ansamblul
activit ilor iuridice si materiale aIlate în responsabilitatea auto-
rit ilor publice care au ca scop satisIacerea interesului general.
prin organizarea execut rii si executarea în concret a legii.
Ansamblul acestor activit i iuridice si materiale poate Ii
grupat în dou mari categorii: activit i executive cu caracter de
dispozi ie si activit i executive cu caracter de presta ie
12
.
Men ion m c aceast grupare în activit i executive cu
caracter de dispozi ie si activit i executive cu caracter de
presta ie se raporteaz la interesul general. dup cum acesta are
în vedere men inerea ordinii publice si a p cii sociale sau
satisIacerea unor nevoi si cerin e ale comunit ii. Iie cu caracter
general. Iie cu caracter individual.
Activit ile executive cu caracter de dispozi ie sunt acele
ac iuni prin care se organizeaz executarea legii stabilindu-se
conduita pe care trebuie s o adopte persoanele Iizice si per-
soanele iuridice din cadrul unei comunit i. permi ându-le sau
interzicându-le acestora un anumit comportament social.
În aceste situa ii. în caz de neconIormare din partea per-
soanelor Iizice si iuridice vizate. administra ia public poate
interveni prin aplicarea unor sanc iuni.
Aceste activit i executive cu caracter de dispozi ie sunt
speciIice realiz rii interesului general care vizeaz men inerea
ordinii publice. a linistii publice si a p cii sociale. cazuri în care
agen ii puterii publice ac ioneaz ca poli ie administrativ : po-
li ia pentru ordinea public . poli ia circula iei rutiere. Ieroviare.
navale. poli ia de Irontier . poli ia sanitar-veterinar . poli ia Ii-
nanciar . etc. Aceste autorit i publice. când constat înc lcarea
actelor normative în materie. au prerogativa aplic rii unor
sanc iuni cu caracter contraven ional.
În cazul în care înc lcarea legii are caracter penal. poli ia
iudiciar are competen a s constate Iaptele si s eIectueze acte
premerg toare sau de urm rire penal . potrivit dispozi iilor pro-
curorului si prevederilor procedurii penale.

12
Alexandru Negoi . op.cit.. p.8 si urm.
22
Denumirea de activit i executive cu caracter de dispozi ie
eviden iaz utilizarea autorit ii conIerite de lege administra iei
publice pentru a organiza executarea legii în cadrul unui complex
proces decizional.
Forma complet de maniIestare a elementelor sistemului
administra iei publice în cadrul acestor activit i executive cu
caracter de dispozi ie o reprezint actele iuridice cu caracter
speciIic: actele administrative (acte administrative propriu-zise.
acte administrative cu caracter iurisdic ional. contracte admi-
nistrative). dar si opera iunile administrative. precum si actele
materiale.
În procesul decizional de organizare a execut rii si exe-
cutarea în concret a legii se g sesc mai multe tipuri de ac iuni:
- activit i de inIormare si documentare care constituie
administra ia consultativ si de documentare:
- activit i de deliberare. prin care se dezbat problemele
reIeritoare la deciziile care urmeaz s Iie luate. acestea Iormând
administra ia deliberativ :
- activit i de executare direct a legii. prin acte iuridice si
prin opera iuni materiale. care Iormeaz administra ia activ
13
.
prin care se realizeaz în mod direct organizarea execut rii si
executarea în concret a legii;
- activit i de aplicare a legii în cadrul solu ion rii unor
litigii date în competen a unor autorit i care emit sau adopt acte
administrative de iurisdic ie. activit i care Iormeaz administra ia
iurisdic ional .
Activit ile executive cu caracter de presta ie se reali-
zeaz tot pe baza si în executarea legii. din oIiciu sau la cererea
persoanelor Iizice sau iuridice. presta iile fiind realizate în diverse
domenii de activitate: gospod rire comunal si locativ . ocrotirea
mediului înconiur tor. Iurnizarea de utilit i publice (transport în
comun. gaze. ap . energie termic . energie electric etc.). asis-
ten medical . activit i social-cultural-educative etc.

13
Alexandru Negoi . op. cit.. 1998. p.10.
23
Aceast categorie de activit i se realizeaz . ca si activit ile
executive cu caracter de dispozi ie. tot prin acte administrative.
numai c de data aceasta este vorba de autoriza ii. avize. certiIicate.
adeverin e. diplome. atestate etc.. precum si prin Iapte materiale si
opera iuni administrative. pe baza si în executarea legii.
De cele mai multe ori. presta iile se execut pe baza unor
contracte de adeziune încheiate de autorit ile administrative si
beneIiciarii presta iilor. acestia din urm neavând posibilitatea s
negocieze con inutul clauzelor. ci doar s -l accepte (ex.: con-
tractul de Iurnizare de energie electric . ap . gaze. energie
termic etc.).
Presta ia. ca element al con inutului administra iei publice
si ca modalitate de activitate prin care se satisIace o cerin de
interes public. este strâns legat de no iunea de serviciu public.
de care ne vom ocupa ulterior.

5.2. Principiile administra iei publice

Administra ia public . în accep iunea de activitate. este
guvernat de câteva principii Iundamentale:
Principiul legalit ii administra iei publice impune ca
toate ac iunile care Iormeaz activitatea acestuia. dar si toate
Iormele de organizare a sistemului administra iei publice s se
întemeieze pe lege.
AstIel. potrivit prevederilor art.108 alin.(2) din Constitu ia
revizuit si republicat . Guvernul emite hot râri pentru organi-
zarea execut rii legilor. ceea ce Iace ca una dintre cele mai
importante atribu ii ale Guvernului s Iie asigurarea execut rii
legilor de c tre toate structurile sistemului administra iei publice.
asupra c ruia exercit o conducere general . conIorm art.102
alin.(1) din Constitu ia revizuit si republicat .
De asemenea. principiul legalit ii este consacrat si în cazul
administra iei publice locale. ca unul dintre principiile Iunda-
mentale enumerate la art.2 alin.(1) din Legea nr. 215/2001 a
administra iei publice locale.
24
Principiul ierarhiei este expresia raporturilor ierarhice
stabilite între structurile sistemului administra iei publice, în
activitatea realizat pentru organizarea si executarea legii.
Potrivit art.102 alin.(1) din Constitu ia revizuit si repu-
blicat si art.1 alin.(1) din Legea nr.90/2001 privind organizarea
si Iunc ionarea Guvernului României si a ministerelor. Guvernul
exercit conducerea general a administra iei publice. care se
realizeaz . în concret. Iie în cadrul unor raporturi ierarhice Ia
de ministere, alte structuri subordonate etc., fie în cadrul unor
raporturi de colaborare în cazul autorit ilor administrative auto-
nome. Iie în cadrul unor raporturi de tutel administrativ în
cadrul administra iei publice locale.
Principiul transparen ei decizionale în activitatea auto-
rit ilor administra iei publice. în raporturile stabilite între ele.
cu cet enii si asocia iile legal constituite ale acestora. a Iost
consacrat prin Legea nr.52/2003
14
.
Func ionarea acestui principiu are drept scop sporirea gra-
dului de responsabilitate a autorit ilor administra iei publice
Ia de cet ean. stimularea particip rii active a cet enilor la
activitatea administra iei publice. precum si sporirea gradului de
transparen la nivelul întregii administra ii publice.
Principiul continuit ii impune ca activitatea administra iei
publice s se desI soare în mod permanent. I r sincope. pentru
c orice întrerupere a organiz rii si execut rii legii va putea dege-
nera în acte de dezordine social (spre exemplu. mineriadele din
iunie 1990. septembrie 1991. ianuarie 1999 petrecute în ara
noastr ). dar se poate aiunge la anarhie si la disolu ia organiz rii
statale din teritoriul respectiv (spre exemplu. evenimentele petre-
cute în Kosovo în anii 1999-2000). ori la schimbarea ordinii
sociale. în cazul misc rilor revolu ionare (spre exemplu. revolu ia
bolsevic din anul 1917 din Imperiul arist).

14
Legea nr.52/2003 privind transparen a decizional în admi-
nistra ia public . publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I.
nr.70 din 3 Iebruarie 2003.
25
Principiul operativit ii impune ca activitatea. interven ia
structurilor sistemului administra iei publice s se realizeze
prompt. rapid. Iie la cerere. Iie din oIiciu. pentru înl turarea unei
st ri nelegale sau anormale care poate aIecta drepturile unei
persoane sau interesul general al unei activit i.
Orice întârziere sau refuzul de a interveni în mod operativ
/în termenul legal/ va avea drept consecin . pe de o parte.
înc lcarea unui drept si. pe de alt parte. angaiarea r spunderii
structurii competente s intervin si a Iunc ionarilor vinova i.
Principiul oportunit ii Iunc ioneaz în activitatea admi-
nistra iei publice în sensul c structurile acesteia au libertatea s
dispun de ini iativ si de posibilitatea de a aprecia momentul
Iavorabil în care trebuie s intervin . pe baza si pentru exe-
cutarea legii. în concordan cu interesul general al colectivit ii
pe care o reprezint .
Principiul revocabilit ii reprezint o regul aplicabil
actelor administrative. potrivit c reia. mai înainte ca acestea s Ii
intrat în circuitul civil si s Ii produs eIecte iuridice. autoritatea
administrativ emitent le poate retracta sau acestea pot Ii
desIiin ate de c tre autoritatea administrativ ierarhic superioar
celei emitente
15
.
Principiul deconcentr rii activit ii administra iei publice
este un principiu speciIic activit ii administra iei ministeriale
care const în deplasarea în unit ile administrativ-teritoriale a
activit ii administra iei publice centrale.

15
Completul de 9 iudec tori al Cur ii Supreme de Justi ie. având
de solu ionat un recurs în anulare promovat de procurorul general în
temeiul Iostului art. 330 pct.2 din Codul de procedur civil . a decis
c . dup intrarea în vigoare si producerea eIectelor iuridice. ordinul nu
mai poate fi abrogat în mod legal de ministrul transporturilor care îl
emisese. singura competent s -l anuleze Iiind instan a de contencios
administrativ care Iusese deia învestit cu controlul legalit ii acestuia
(Decizia nr. 93 din 5 noiembrie 2001, în Theodor Mrejeru, Emanuel Albu,
Adrian Vlad. Jurispruaen a Cur ii Supreme ae Justi ie. Contencios
aaministrativ. 2001. Editura Economic . Bucuresti. 2002. p. 31).
26
Acest principiu apare astIel Iormulat în art.120 alin.(1) din
Constitu ie. republicat . potrivit c ruia administra ia public din
unit ile administrativ-teritoriale se întemeiaz pe principiile des-
centraliz rii. autonomiei locale si deconcentr rii serviciilor publice.

6. $GPLQLVWUD LDSXEOLF vQDFFHS LXQHDGHVLVWHP

În sens organic sau sistemic. administra ia public înglobeaz
ansamblul institu ional. uman si material pus în sluiba activit ii
administrative, constituit într-un sistem al administra iei publice.
Aceast abordare a no iunii de administra ie public . ca
activitate si ca sistem îsi are suportul si în prevederile legale în
materie.
AstIel. accep iunea administra iei publice ca activitate ap -
rea expresis verbis în prevederile art.1 din Legea nr. 37/1990
16
:
„Guvernul României … exercit . în conIormitate cu legea.
administra ia public pe întreg teritoriul rii¨.
Aceeasi lege. în art.14 lit.a). prevedea c Guvernul are ca
atribu ie. între altele. pe aceea de a asigura .executarea. de c tre
administra ia public . a legilor si a celorlalte dispozi ii normative
date în aplicarea acestora¨. Iiind evident c aceast prevedere se
reIerea la multitudinea de organe care Iormeaz administra ia
public
17
.
Reglementarea actual
18
Ioloseste no iunea de administra ie
public în ambele sensuri.
AstIel. la art.1 alin.(1) si la art.11 lit.a) din Legea nr.90/2001.
când s-a prev zut c Guvernul exercit conducerea general a

16
Legea nr.37/1990 pentru organizarea si Iunc ionarea Guvernului.
publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr. 137 din
7 dec.1990.
17
Alexandru Negoi . op.cit.. p.5.
18
Legea nr.90/2001 pentru organizarea si Iunc ionarea Guvernului
României si a ministerelor. publicat în .Monitorul OIicial¨. Partea I.
nr.164. din 2 aprilie 2001.
27
administra iei publice. este evident c legiuitorul s-a reIerit la
administra ia public în accep iunea de activitate.
Dar, când la art.11 lit.d) din aceeasi lege s-a prev zut c
Guvernul asigur executarea de c tre autorit ile administra iei
publice a legilor si a celorlalte dispozi ii normative date în apli-
carea acestora. legiuitorul a Iolosit no iunea de administra ie
public în sensul de sistem al structurilor, al elementelor compo-
nente ale administra iei publice.
În elegerea necesit ii de abordare în dublu sens a no iunii
de administra ie public . în sens de activitate si în sens de sistem
de organizare a structurilor care realizeaz aceast activitate.
este usurat credem de compara ia cu no iunea de iusti ie.
AstIel. prin no iunea de iusti ie. ca activitate. se în elege
activitatea de solu ionare a litigiilor survenite între subiec ii
raporturilor de drept civil. penal. comercial etc.
Pe de alt parte. prin no iunea de iusti ie. în sens organic.
se în elege sistemul organelor iudec toresti. prev zute de art.126
alin.(1) din Constitu ie. republicat . potrivit c ruia iusti ia se
realizeaz prin Înalta Curte de Casa ie si Justi ie si prin celelalte
instan e iudec toresti stabilite prin lege.
În urma acestor considera ii si preciz ri. aiungem la deIi-
ni ia no iunii de administra ie public dat de proI. Alexandru
Negoi
19
: Administra ia public este o activitate de organizare a
execut rii si de executare în concret a legii. prin activit i cu
caracter dispozitiv si prestator. activitate care se realizeaz . în
principal. prin sistemul organelor administra iei publice. dar. în
subsidiar. si prin organe aIlate în alte sisteme de organizare a
puterii statului – sistemul puterii leguitoare si sistemul puterii
iudec toresti – precum si prin unele organiza ii particulare care
îndeplinesc activit i de interes public si care. în aceste împre-
iur ri. dobândesc calitatea de autorit i administrative.


19
Alexandru Negoi . op.cit.. p.13-14.
28
Sec iunea a 2-a
Mediul administra iei publice

Un rol hot râtor în în elegerea organiz rii si Iunc ion rii
administra iei publice o au studierea si clasiIicarea raporturilor si
interdependen elor administra iei publice cu mediul în care
aceasta este organizat si Iunc ioneaz .
Doctrina de specialitate
20
a constatat c administra ia pu-
blic este inIluen at si inIluen eaz . la rândul s u. în m sura cea
mai mare si mai evident . raporturile sale cu mediul social.
mediul politic si mediul iuridic.

1. $GPLQLVWUD LDSXEOLF úLPHGLXOVRFLDO

Sistemul administra iei publice este organizat si Iunc ioneaz
în cadrul unui macrosistem de organizare social a societ ii
globale. privit Iie ca sistem na ional. Iie la nivelul unit ilor
administrativ-teritoriale. Iiind. la rândul s u. un sistem de orga-
nizare social .
Astfel, raporturi sociale speciale se stabilesc între sistemul
administra iei publice si sistemul social global. privit ca
macrosistem. raporturi care produc o inIluen are reciproc a
sistemului administra iei publice si a mediului social.
În primul rând. se maniIest o inIluen a mediului social
asupra sistemului administra iei publice. care este obligat s se
adapteze permanent la circumstan ele în continu transIormare
din mediul social. Din acest punct de vedere se poate vorbi de un
tip istoric al administra iei publice. în raport de circumstan ele
dintr-o perioad istoric sau alta. dintr-o ar sau alta. ceea ce ca-
racterizeaz socialitatea sistemului administra iei publice.

20
Alexandru Negoi . Drept aaministrativ si elemente ae stiin a
aaministra iei. Bucuresti.1981. p.35 si urm: idem. op cit.. 1998. p.23
si urm: Mihai T. Oroveanu. Tratat ae stiin a aaministra iei. Bucuresti.
1996. p.41 si urm.
29
InIluen a mediului social asupra sistemului administra iei
publice este în raport cu permeabilitatea acestuia la stimulii
transmisi de mediul social. ceea ce caracterizeaz sociabilitatea
sistemului administra iei publice.
Pe baza cunoasterii datelor privind nevoile mediului social.
sistemul administra iei publice are posibilitatea s -si adapteze
structurile proprii la modalit ile de ac iune. Reac ia sistemului
administra iei publice la nevoile sistemului social global este
limitat de resursele avute la dispozi ie si va fi întotdeauna în
concordan cu voin a politic ce o conduce.
În al doilea rând. se maniIest o inIluen a sistemului
administra iei publice asupra mediului social. atât prin ac iuni cu
caracter de dispozi ie. având ca urmare corectarea conduitei
membrilor societ ii. cât si prin ac iuni cu caracter prestator de
servicii. având ca urmare cresterea si diversiIicarea nevoilor
acestora.

2. $GPLQLVWUD LDSXEOLF úLPHGLXOSROLWLF

Asa cum am ar tat mai sus. administra ia public are ca
obiect realizarea valorilor politice în care puterea politic a tradus
interesele generale ale societ ii. ceea ce Iace ca sistemul admi-
nistra iei publice s Iie legat printr-un adev rat cordon ombilical
de sistemul politic. iar mediul politic s constituie o dimensiune
esen ial a administra iei publice.
În primul rând. administra ia public este legat . din punct
de vedere organizatoric si Iunc ional. de puterea legiuitoare si de
puterea executiv .
AstIel. Parlamentul este cel care adopt legile în care sunt
încorporate valorile politice. iar sistemul administra iei publice
ac ioneaz pe baza si pentru executarea legilor.
De asemenea. Guvernul. ca structur a puterii executive.
exercit conducerea si controlul întregului sistem al admi-
nistra iei publice.
30
În al doilea rând, între sistemul administra iei publice si
partidele politice exist rela ii speciale. în raport cu sistemul de
guvern mânt.
AstIel. în statele cu sistem de guvern mânt bazat pe
existen a unui singur partid politic. sistemul administra iei publice
este subordonat structural si Iunc ional partidului politic respectiv.
În statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai
multe partide care particip . alternativ sau în coali ii. la guver-
nare. rela iile cu sistemul administra iei publice sunt indirecte.
În cazul administra iei ministeriale. leg turile cu partidele
de guvern mânt sunt mult mai evidente. Iunc iile superioare din
ministere si din celelalte structuri subordonate Guvernului sau
ministerelor Iiind ocupate de oameni politici apar inând partidului
respectiv sau de persoane agreate si sus inute de acest partid.
Aceeasi situa ie este valabil si în cazul preIec ilor. subpre-
Iec ilor si seIilor serviciilor publice deconcentrate în teritoriu.
Iunc ii pentru care se cere calitatea de om politic apar inând par-
tidului de guvern mânt sau. cel pu in. un puternic spriiin politic
din partea aceluiasi partid.
În literatura de specialitate
21
s-a acceptat explica ia c
Iunc iile cele mai importante din administra ia public r mân la
dispozi ia Guvernului si c este diIicil ca acesta s Iie oprit s
numeasc în aceste Iunc ii pe membrii partidului aIlat la putere.
fie pentru a fi sprijinit în exercitarea conducerii generale a
administra iei publice. Iie pentru a recompensa meritele politice
ale celor numi i în Iunc iile administrative respective.
În acelasi timp. rolul sistemului administra iei publice în
activitatea puterii politice este important sub mai multe aspecte.
AstIel. Iunc ionarii de specialitate din sistemul admi-
nistra iei publice particip la elaborarea proiectelor de decizii pe
care puterea executiv le ia pentru restructurarea sistemului
administra iei. spre exemplu. ori la elaborarea proiectelor de
legi. ordonan e etc.

21
Mihai T. Oroveanu. op.cit.. p.47.
31
De asemenea. mai ales în cazul administra iei ministeriale.
maioritatea Iunc iilor politice din esalonul secund (secretari de
stat. subsecretari de stat. asimila i ai acestora etc.) sunt ocupate
de Iosti Iunc ionari publici care ocupau Iunc ii de directori
generali, directori etc., în cadrul unor ministere sau altor organe
de specialitate ale administra iei publice centrale.
În al treilea rând. sistemul administra iei publice se aIl în
rela ii si cu grupurile de presiune. ca elemente ale sistemului
politic. Iie c este vorba de grup ri sociale sindicale. patronale.
conIesionale. ale minorit ilor etc. Acest lucru este mai evident
atunci când organele componente ale sistemului administra iei
publice pun în executare decizii care privesc interesele acestor
organiza ii
22
.

3. $GPLQLVWUD LDSXEOLF úLPHGLXOMXULGLF

Dup cum am ar tat. administra ia public are ca obiect
realizarea valorilor politice. care exprim interesele generale ale
societ ii. Iormulate de puterea politic în lege.
Având ca misiune esen ial organizarea execut rii si exe-
cutarea în concret a legii. sistemul administra iei publice este
astIel instrumentul cu aiutorul c ruia se realizeaz dreptul.
Dar. în acelasi timp. potrivit principiului legalit ii admi-
nistra iei publice. toate ac iunile care Iormeaz activitatea acesteia
si toate Iormele de organizare a sistemului administra iei publice
trebuie s se întemeieze pe lege. el Iiind. în acelasi timp. expresia
si instrumentul legii.
Principiul legalit ii administra iei publice impune ca orice
ac iune a administra iei publice s se întemeieze pe dispozi iile
legii. considerat în sensul restrâns al termenului.
De asemenea. în cazul sistemului administra iei publice.
principiul legalit ii impune ca orice Iorm de organizare a
sistemului s se întemeieze pe lege.

22
Alexandru Negoi . op.cit.. p.29.
32
În cazul administra iei ministeriale. principiul legalit ii
ac ioneaz mult mai evident: înIiin area. organizarea si Iunc-
ionarea structurilor din sistemul administra iei ministeriale
I cându-se doar în conIormitate cu legea. competen ele acestor
structuri fiind bazate întotdeauna pe lege etc.
În ceea ce priveste activitatea administra iei publice. prin-
cipiul legalit ii impune respectarea tuturor regulilor iuridice
cuprinse în acte normative emise pe baza si în conIormitate cu
legea. orice structur a sistemului administra iei publice Iiind
obligat s respecte si propriile reglement ri.

Sec iunea a 3-a
Administra ia public . obiect de cercetare stiin ific
al dreptului administrativ si al stiin ei administra iei

1. 1HFHVLWDWHDFHUFHW ULLúWLLQ LILFHDDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Simpla observare a Ienomenului administrativ. ca Ienomen
social. este insuIicient pentru în elegerea organiz rii si Iunc ion rii
structurilor sistemului administra iei publice.a complexit ii
activit ilor pe care acestea le realizeaz .
Este adev rat c diIerite aspecte ale Ienomenului adminis-
trativ au Iost abordate de IilosoIie. de sociologie. de istorie. de
stiin ele politice etc.. dar cele mai importante abord ri au venit. în
primul rând. din partea stiin ei dreptului administrativ si a stiin ei
administra iei.
Acest lucru a Iost Ioarte necesar pentru ra ionalizarea
organiz rii si eIicientizarea Iunc ion rii administra iei publice. în
contextul cresterii rolului acesteia în cadrul societ ii moderne.

2. $GPLQLVWUD LDSXEOLF RELHFWGHFHUFHWDUH
DOúWLLQ HLGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLY

Dreptul administrativ. ca ramur a stiin ei iuridice. a cercetat
administra ia public prin prisma normelor iuridice care regle-
menteaz organizarea si Iunc ionarea administra iei publice.
33
Reglementarea iuridic a organiz rii si Iunc ion rii structu-
rilor administra iei publice a reprezentat un Iactor important în
evolu ia administra iei publice si. în primul rând. în responsa-
bilizarea acesteia.
AstIel. stiin a dreptului administrativ a iucat un rol impor-
tant în procesul de cunoastere a Ienomenului administrativ. dar.
totodat . în ac iunea de ra ionalizare a administra iei publice.

3. 'UHSWXODGPLQLVWUDWLYUDPXU DúWLLQ HLMXULGLFH

No iunea dreptului administrativ are dou sensuri. asa dup
cum am ar tat deia: drept administrativ. ca ramur distinct de
drept. în cadrul sistemului dreptului. si drept administrativ. ca
ramur a stiin ei iuridice. care cerceteaz normele dreptului
administrativ.
Între cele dou sensuri ale no iunii exist o strâns leg tur .
normele dreptului administrativ constituind obiectul de cercetare
pentru stiin a dreptului administrativ.
Ca ramur a stiin ei iuridice. dreptul administrativ cerce-
teaz normele de drept care se reIer la organizarea sistemului
administra iei publice. modalit ile de exercitare a competen ei cu
care au Iost învestite organele administra iei publice. Iunc ionarea
acestora. controlul activit ii administrative etc.

4. $GPLQLVWUD LDSXEOLF RELHFWGHFHUFHWDUH
DOúWLLQ HLDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Cercetarea Ienomenului administrativ exclusiv din unghiul
stiin ei dreptului administrativ ar Ii Iost insuIicient pentru cu-
noasterea întregii complexit i a acestui Ienomen social.
De aceea. stiin a administra iei are ca obiect de cercetare
administra ia public în toat complexitatea sa. ca Ienomen social.
politic. iuridic. urmârind s identiIice principiile si miiloacele care
pot conduce la ra ionalizarea organiz rii si eIicientizarea Iunc io-
n rii administra iei publice.
34
Deci. obiectivul Iundamental al stiin ei administra iei este
acela de a contribui la perIec ionarea administra iei publice
pentru ca aceasta s -si poat realiza scopul Iundamental: ordinea
de drept si bun starea material si spiritual a colectivit ii.

5. ùWLLQ DDGPLQLVWUD LHLúWLLQ LQWHUGLVFLSOLQDU

Stiin a administra iei are capacitatea de a aborda multilateral
Ienomenul administrativ. în toat complexitatea lui. Iolosind în
acest scop date si inIorma ii oIerite de alte discipline stiin iIice.
Aceast abordare multilateral . cu Iolosirea critic a re-
zultatelor cercet rilor altor discipline stiin iIice. conIer stiin ei
administra iei un caracter interdisciplinar.
AstIel. stiin a administra iei se interIereaz în demersul
stiin iIic cu stiin ele iuridice. cu sociologia. cu economia politic .
cu managementul. cu istoria. Iolosind rezultatele cercet rilor
întreprinse de c tre acestea. în scopul ra ionaliz rii si eIicientiz rii
administra iei publice. atât din punct de vedere organizatoric. cât
si Iunc ional.

6. ùWLLQ DDGPLQLVWUD LHLúLúWLLQ DGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLY

Este adev rat c stiin a administra iei. cercetând Ienomenul
administrativ în toat complexitatea lui si într-o abordare multipl .
se preocup la modul general si de dreptul aplicabil administra iei
publice. Iolosind rezultatele ob inute de stiin ele iuridice.
Dar. dreptul administrativ. ca ramur a stiin ei iuridice. îsi
p streaz distinct obiectul s u de cercetare Ia de stiin a admi-
nistra iei. limitându-si demersul stiin iIic la cercetarea normelor
iuridice care reglementeaz organizarea si exercitarea compe-
ten ei în administra ia public .
Totusi. între dreptul administrativ si stiin a administra iei
s-au stabilit rela ii speciale. interIeren a dintre acestea impunând
studierea administra iei publice din unghiul ambelor stiin e. ceea
ce la Iacult ile de drept se realizeaz în cadrul unei singure
discipline de studiu.
35
Sec iunea a 4-a
Administra ia public si dreptul

1. 1HFHVLWDWHDUHJOHPHQW ULLMXULGLFHDDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Normele iuridice reprezint o modalitate primordial pentru
introducerea ordinii si responsabilit ii în organizarea si Iunc io-
narea sistemului administra iei publice.
Administra ia public . atât ca activitate. cât si ca sistem de
organizare. reprezint activitatea unor oameni în raport cu al i
oameni. ceea ce duce la Iormarea unei variet i de rela ii sociale.
Diversitatea activit ilor si varietatea Iormelor de organizare
a sistemului administra iei publice determin în mod imperios
reglementarea iuridic a acestora.
Având ca obiect al activit ii sale organizarea execut rii
legii si executarea în concret a acesteia. sistemul administra iei
publice reprezint în ultim instan instrumentul cu care se
realizeaz dreptul.
Dar. pentru a realiza aceast misiune esen ial . administra ia
public . ca activitate si ca sistem. trebuie s se desI soare în
cadrul dreptului.
De aici. izvor ste principiul Iundamental al administra iei
publice: principiul legalit ii. potrivit c ruia toate activit ile si
toate Iormele de organizare trebuie s se întemeieze pe lege.
AstIel. sistemul administra iei publice aiunge s reprezinte expresia
legii. dar si s Iie instrumentul de realizare a acesteia.
Principiul legalit ii administra iei publice se raporteaz la
no iunea de lege în sens de act iuridic care a Iost adoptat de
puterea legiuitoare în mod nemiilocit. dar si prin delegare. În
acest din urm caz. este vorba de ordonan ele adoptate de Guvern.
fie în baza unei legi de abilitare din partea Parlamentului, potrivit
art.115 alin.(1) – (3) din Constitu ie. republicat . Iie în situa ii
extraordinare. potrivit art.115 alin.(4) din Constitu ie. republicat .
AstIel. orice structur organizatoric a sistemului admi-
nistra iei publice trebuie s se întemeieze pe lege si orice Iorm
de activitate a structurilor administra iei publice trebuie s se
conIormeze prevederilor legii.
36
2. 1RUPHOHMXULGLFHDSOLFDELOHVLVWHPXOXLDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Tradi ional. toate normele iuridice care se aplicau în
administra ia public erau grupate în dreptul administrativ. dar
realitatea vie ii sociale moderne demonstreaz un Iapt usor de
constatat. si anume c în administra ia public se aplic o mare
diversitate de norme iuridice.
23

AstIel. reIeritor la organizarea si Iunc ionarea structurilor
administra iei publice. dar si cu privire la activitatea acesteia
exist multe norme ale dreptului constitu ional care impun marile
principii pentru organizarea si Iunc ionarea administra iei publice.
Evident. maioritatea normelor iuridice aplicabile organi-
z rii si Iunc ion rii sistemului administra iei publice se grupeaz
în ramura dreptului administrativ.
Al turi de acestea. îns . mai sunt aplicabile si norme iuridice
care apar in altor ramuri ale sistemului de drept româneasc: norme
de drept Iinanciar. de dreptul Iamiliei etc.

3. 1RUPHOHGHGUHSWFDUHIRUPHD]
UDPXUDGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLY

Organizarea si exercitarea competen ei. pe baza si în exe-
cutarea legii. de c tre organele administra iei publice reprezint
obiectul central al reglement rii iuridice a rela iilor sociale care
se Iormeaz în administra ia public .
O prim categorie de norme iuridice care Iormeaz ramura
dreptului administrativ reglementeaz rela iile sociale reIeritoare
la înIiin area si organizarea structurilor care compun sistemul
administra iei publice. raporturile dintre aceste structuri. Iunc io-
narea lor etc.
O alt categorie de norme iuridice care Iormeaz ramura
dreptului administrativ se reIer la rela iile sociale care se Ior-
meaz în cadrul exercit rii competen ei organelor administra iei

23
Alexandru Negoi . op.cit.. p.32.
37
publice si Iormele de activitate a acestora: actul administrativ.
contractul administrativ. opera iunile administrative si opera iunile
materiale prin care se realizeaz executarea în concret a legii.
Cele dou categorii de norme iuridice. adic cele care se
reIer la organizarea structurilor administra iei publice si cele
care se reIer la modalit ile de realizare a competen ei orga-
nelor administra iei publice. Iormeaz împreun o adev rat
coloan vertebral a ramurii dreptului administrativ.
Dar. al turi de cele dou categorii principale. ramura
dreptului administrativ mai cuprinde si alte categorii de norme
iuridice. dintre care enumer m:
– norme care stabilesc statutul Iunc ionarilor publici:
– norme reIeritoare la r spunderea autorit ilor administra iei
publice:
– norme care reglementeaz r spunderea administrativ a per-
soanei Iizice si iuridice:
– norme care instituie contenciosul administrativ etc.
24

În raport cu aspectele relevate mai sus, dreptul administrativ
poate Ii deIinit ca Iiind ramura dreptului care curpinde normele
iuridice ce reglementeaz rela iile sociale care se Iormeaz în
leg tur cu organizarea si exercitarea competen ei în sistemul
administra iei publice. în regim de drept administrativ. în acti-
vitatea de organizare si de executare în concret a legii.
25


4. ,]YRDUHOHGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLY

Din punct de vedere Iormal. no iunea de izvor de drept
desemneaz Iorma în care este materializat norma iuridic . prin
care statul îsi maniIest prerogativele de reglementare a rela iilor
sociale.

24
Liviu Giurgiu s.a.. Drept aaministrativ. Ed. Sylvi. Bucuresti.
2002. p.18-22. pentru o prezentare ampl a clasiIic rii normelor de
drept administrativ în raport cu diferite criterii.
25
Alexandru Negoi . op.cit.. p. 36.
38
Deci, izvoarele dreptului administrativ sunt actele juridice în
care sunt încorporate normele de drept administrativ privitoare la
organizarea si activitatea administra iei publice.
O prim categorie de izvoare ale dreptului administrativ este
Iormat din actele iuridice care eman de la puterea legiuitoare:
Constitu ia. care este legea Iundamental . con ine norme
iuridice care stabilesc principiile generale ale administra iei pu-
blice. dar si dispozi ii care reglementeaz atribu iile Presedintelui
României. structura organizatoric si competen a Guvernului
României. institu ia primului-ministru. administra ia ministerial .
autorit ile administrative autonome. administra ia public local .
Legile organice sunt legile care reglementeaz domenii
rezervate prin Constitu ie unei astIel de categorii de legi: organi-
zarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Ap rare a rii.
statututul Iunc ionarilor publici. contenciosul administrativ. or-
ganizarea general a înv mântului. organizarea administra iei
publice locale si regimul general privind autonomia local .
regimul iuridic al domeniului public si privat etc.
Legile ordinare. în m sura în care con in norme iuridice
care reglementeaz rela ii sociale Iormate în cadrul organiz rii si
Iunc ion rii administra iei publice.
O a doua categorie de izvoare ale dreptului administrativ
este Iormat din actele administrative care eman de la organele
puterii executive. precum si cele care sunt adoptate sau emise de
autorit ile din sistemul organelor administra iei publice.
Decretele preziden iale sunt izvoare de drept administrativ
când acestea reglementeaz rela ii sociale din domeniul admi-
nistra iei publice. De exemplu. decretul prin care presedintele
poate. potrivit art.91 alin.(1) din Constitu ie. s instituie starea de
asediu sau starea de urgen .
Actele administrative adoptate de Guvern. precum ordo-
nan ele si ordonan ele de urgen care con in norme de drept
administrativ. De asemenea. sunt izvoare de drept administrativ
39
hot rârile adoptate de Guvern. Iie pentru organizarea execut rii
legilor, fie pentru executarea în concret a acestora.
Ordinele si instruc iunile emise de ministri. precum si de
al i seIi ai structurilor apar inând administra iei ministeriale sau
autorit ilor administrative autonome.
Ordinele emise de seIii serviciilor publice deconcentrate în
unit ile administrativ-teritoriale.
Hot rârile. deciziile si dispozi iile adoptate si. respectiv.
emise de c tre autorit ile administra iei publice locale: consiliile
iude ene. consiliile locale. presedin ii consiliilor iude ene. primarii.
O a treia categorie de izvoare ale dreptului administrativ o
constituie doctrina si jurispruden a. ca izvoare subsidiare sau
indirecte ale dreptului
26
. deci si ale dreptului administrativ.
Un loc aparte si un rol deosebit revine iurispruden ei Înaltei
Cur i de Casa ie si Justi ie. mai ales dup revizuirea Constitu iei.
care la art.126 alin.(3) prevede c instan a suprem are misiunea
de a asigura interpretarea si aplicarea unitar a legii de c tre
celelalte instan e iudec toresti.
De asemenea. potrivit reglement rilor actuale din Codul de
procedur civil (art.329 alin.3) si din Codul de procedur
penal (art.414
2
alin.2). deciziile pronun ate de Sec iile Unite ale
Înaltei Cur i de Casa ie si Justi ie în solu ionarea recursurilor în
interesul legii sunt obligatorii si se public în .Monitorul OIicial
al României”, Partea I.

5. &RGLILFDUHDGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLY

Spre deosebire de alte ramuri ale dreptului (dreptul civil.
dreptul procesual civil. dreptul penal. dreptul procesual penal)
normele iuridice care Iormeaz ramura dreptului administrativ
sunt cuprinse în acte normative disparate. din cauza diversit ii

26
Nicolae Popa. Teoria general a areptului. Ed. Actami.
Bucuresti. 2000. p. 209.
40
si variet ii domeniilor de activitate în care ac ioneaz admi-
nistra ia public . dar si a dinamicii nest vilite a reglement rilor
speciIice dreptului administrativ.
Necesitatea codiIic rii dreptului administrativ a constituit o
preocupare a doctrinei din ultimul sIert al secolului trecut
27
si
continu s Iie o preocupare mereu actual
28
.
Consider m c necesitatea armoniz rii normelor de drept
administrativ din ara noastr au dreptul administrativ european
va constitui o premis si un prilei pentru continuarea si Iinali-
zarea eIorturilor care au ca scop codiIicarea normelor de drept
administrativ si de procedur administrativ .

Sec iunea a 5-a
Raporturile de drept administrativ

1. 1R LXQHDUDSRUWXULORUGHGUHSWDGPLQLVWUDWLY

Raporturile de drept administrativ sunt acele rela ii sociale.
supuse reglement rilor normelor dreptului administrativ. care se
Iormeaz în leg tur cu organizarea execut rii si executarea în
concret a legii.
Raporturile de drept administrativ nu se stabilesc numai în
activitatea organelor administra iei publice. ci si în domeniul de
activitate al altor autorit i publice. cum sunt organele puterii
legislative. organele autorit ii iudec toresti ori în domeniul de
activitate al unor institu ii publice sau de interes public.

27
Alexandru Negoi . .Considera ii privind elaborarea Codului
administrativ¨. în .Analele Universit ii Bucuresti¨. 1977. p.21 si urm.:
Ioan Alexandru. .Un punct de vedere în conturarea unei concep ii
privind elaborarea Codului administrativ¨. în .Revista român de drept”
nr.9/1976. p.13 si urm.
28
Institutul Na ional de Administra ie si Institututl de Stiin e
Administrative .Paul Negulescu¨ au pus în dezbatere public în
ultimii ani un proiect de Cod administrativ si un proiect de Cod de
procedur admninistrativ .
41
2. (OHPHQWHOHUDSRUWXULORUGHGUHSWDGPLQLVWUDWLY

Elementele raporturilor de drept administrativ sunt:
- subiectele raportului:
- obiectul raportului.

2.1. Subiectele raportului de drept administrativ

Cel pu in unul dintre subiectele raportului de drept
administrativ va Ii un organ al administra iei publice sau numai
un Iunc ionar public. în timp ce al doilea subiect va putea Ii un
alt organ al administra iei publice. un organ de stat. altul decât al
puterii executive. ori un particular. persoan Iizic sau iuridic .

2.2. Obiectul raportului de drept administrativ

Obiectul raportului de drept administrativ diIer în raport
cu domeniul de activitate în care acesta ia nastere. de la
domeniul privind ordinea public pân la domeniul privind
s n tatea. ori de la domeniul privind siguran a na ional pân la
domeniul educa iei si cercet rii.
Oricum, în orice domeniu s-ar maniIesta. obiectul rapor-
tului de drept administrativ const din drepturile si obliga iile
subiectelor raportului de drept administrativ.

3. &RPSHWHQ DFRQGL LHMXULGLF LQGLVSHQVDELO
SHQWUXSDUWLFLSDUHDVXELHFWHORUGHGUHSW
ODUDSRUWXULOHGHGUHSWDGPLQLVWUDWLY

Dup cum am ar tat. cel pu in unul dintre subiectele ra-
portului de drept administrativ este un organ al administra iei
publice, iar ceea ce constituie elementul comun în marea varietate
a raporturilor de drept administrativ este competen a cu care sunt
învestite organele administra iei publice.
Competen a organelor administra iei publice este consti-
tuit din ansamblul atribu iilor publice conIerite de lege pentru a
42
ac iona pe baza si în executarea legii. eIectuând acte adminis-
trative. opera ii administrative si/sau simple opera ii materiale.
Competen a este o categorie de baz pentru dreptul admi-
nistrativ si în iurul acestei categorii se construieste întregul drept
administrativ
29
.
Categoria iuridic de competen conIer nu numai dreptul.
dar impune si obliga ia ca organele administra iei publice s
exercite atribu iile care le-au Iost stabilite prin lege.
Pe de alt parte. no iunea de competen reprezint o împu-
ternicire dat organelor administra iei publice de a desI sura
anumite activit i. dar. pe de alt parte. este si o limitare dat
acelorasi organe ale administra iei publice de a se ab ine de la
s vârsirea altor activit i date în competen a altor organe ale
statului.
3.1. Caracterele competen ei
Competen a are un caracter permanent. în sensul c se
exercit în mod continuu. în perioada de Iunc ionare a organului
administra iei publice c ruia i-a Iost conIerit .
Caracterul legal rezid în Iaptul c Iiecare organ al
administra iei publice are o competen stabilit prin lege sau pe
baza legii. în raport cu sarcinile pentru realizarea c rora a Iost
înIiin at.
Caracterul obligatoriu al competen ei evoc Iaptul c
exercitarea competen ei ce i-a Iost conIerit prin lege unui organ
al administra iei publice nu reprezint o Iacultate. ci o obliga ie a
c rei neîndeplinire constituie temeiul tragerii sale la r spundere
30
.

3.2. Clasificarea competen ei
Dup întinderea sIerei de atribu ii. distingem între:
– competen a general . pe care o autoritate administrativ
o are în toate domeniile de activitate ale administra iei
publice. precum Guvernul. spre exemplu:

29
Alexandru Negoi . op. cit.. p.43.
30
Antonie Iorgovan. Tratat ae arept aaministrativ. vol. I.
Ed. All Beck. Bucuresti. 2001. p.277.
43
– competen a special . pe care un organ o are doar într-un
domeniu de activitate. precum ministerele. spre exemplu.
Competen a. cum. în mod tradi ional. se sus ine în literatura
de specialitate. este de trei Ieluri:
– competen a material (rationae materiae) este aceea
care desemneaz sIera si natura atribu iilor unui organ al
administra iei publice:
– competen a teritorial (rationae loci) este aceea care
desemneaz limitele teritoriale ale ac iunii organelor
administra iei publice. Din acest punct de vedere. vom
avea organe cu o competen teritorial general . la ni-
velul întregii ri. si organe cu o competen teritorial
local . adic la nivelul unui iude sau al unei localit i:
– competen a temporal (rationae temporis) înseamn
limitele în timp în care un organ al administra iei publice
îsi poate exercita atribu iile. De regul . organele admi-
nistra iei publice sunt înIiin ate pe timp nedeterminat.
dar sunt si unele autorit i administrative care sunt
organizate pe o perioad de timp limitat de realizarea
sarcinilor care au impus înIiin area lor
31
.

4. &DWHJRULLGHUDSRUWXULGHGUHSWDGPLQLVWUDWLY

În activitatea complex de organizare si exercitare a com-
peten ei. în activitatea organelor administra iei publice se nasc.
se modiIic si se sting o mare varietate de raporturi iuridice. care
sunt clasiIicate de doctrin dup mai multe criterii
32
.
Dar. cea mai important clasiIicare a raporturilor de drept
administrativ este aceea în Iunc ie de apartenen a unuia sau
ambelor subiecte ale raportului de drept administrativ la sistemul
administra iei publice.

31
Spre exemplu. Ministerul Integr rii Europene va trebui desIiin at
ori transIormat dup ce România va adera la Uniunea European .
32
Liviu Giurgiu s.a.. op.cit.. p.38 si urm.
44
4.1. Raporturile de drept administrativ care se nasc
în cadrul sistemului administra iei publice

Aceste raporturi iuridice se Iormeaz . în general. în leg -
tur cu organizarea activit ii publice. la Iormarea structurilor
sistemului administra iei publice. dar aceste raporturi privesc si
Iunc ionalitatea sistemului administra iei publice. adic iau
nastere prin realizarea administra iei publice ca activitate.
În cadrul acestei categorii de raporturi de drept adminis-
trativ. în Iunc ie de con inutul raporturilor. adic al drepturilor si
obliga iilor pe care le au subiectele participante. se vor distinge
raporturi iuridice administrative de subordonare. raporturi de
colaborare si raporturi de participare
33
.

4.1.1. Raporturile iuriaice aaministrative
ae suboraonare ierarhic

Acest gen de raporturi iuridice administrative este intrinsec
sistemului administra iei publice. constituind coloana vertebral
care asigur coeren a si perenitatea acestuia.
În cadrul acestor raporturi, subiectele participante nu se
g sesc în pozi ie de egalitate iuridic . ele aIlându-se în cadrul
unei ierarhii administrative, în care subiectul activ este titularul
unei competen e pe care o exercit ca pe o autoritate ierarhic
superioar Ia de cel lalt subiect.
În cazul raporturilor de subordonare ierarhic . subiectul de
drept activ. care are calitatea de autoritate ierarhic superioar . are
prerogativele de conducere. îndrumare si control asupra activit ii
subiectelor de drept subordonate.
Subordonarea ierarhic are un dublu sens:
– un sens obiectiv. care se reIer la subordonarea
ierarhic a structurilor învestite cu autoritate public
din cadrul sistemului administra iei publice. precum
sunt rela iile dintre Guvern si ministerele care se

33
Alexandru Negoi . op. cit.. p.44-45.
45
organizeaz . potrivit art.116 alin.(1) din Constitu ie.
numai în subordinea acestuia;
– un sens subiectiv. care se reIer la subordonarea exis-
tent între Iunc ionarii publici. precum sunt rela iile
dintre un Iunc ionar public care ocup o Iunc ie de
conducere si un Iunc ionar public care ocup o Iunc ie
de execu ie.

4.1.2. Raporturile iuriaice aaministrative ae colaborare

În cadrul acestei categorii de raporturi, subiectele de drept
participante sunt pe picior de egalitate si apar atunci când dou
autorit i ale administra iei publice ac ioneaz . împreun . exer-
citându-si Iiecare competen a în activitatea de aplicare a legii.
precum sunt rela iile care apar. spre exemplu. între un minister
care este ini iatorul unei hot râri a Guvernului si ministerele
care avizeaz un astIel de act administrativ.

4.1.3. Raporturile iuriaice aaministrative ae participare

Aceast categorie de raporturi ia nastere în cazul rela iilor în
cadrul c rora titularii unor competen e particip la realizarea unor
sarcini care revin organelor administra iei publice. precum sunt.
spre exemplu, raporturile care se stabilesc între organe ale adminis-
tra iei publice centrale si organe ale administra iei publice locale.
Caracteristic tuturor acestor categorii de raporturi iuridice
administrative este Iaptul c ele se nasc si se consum în cadrul
sistemului administra iei publice.

4.2. 5DSRUWXULOHGHGUHSWDGPLQLVWUDWLYFDUHVHIRUPHD] vQWUH
VXELHFWHGHGUHSWFDUHIDFSDUWHGLQVLVWHPXODGPLQLVWUD LHL
SXEOLFHúLVXELHFWHGHGUHSWDIODWHvQDIDUDDFHVWXLVLVWHP

Dup cum am spus deia. administra ia public se realizeaz
în cadrul unui mediu social, colectivele din cadrul structurilor
sistemului administra iei publice intrând în rela ii sociale cu
membrii colectivit ilor în care ac ioneaz .
46
AstIel. a doua categorie important de raporturi iuridice de
drept administrativ este aceea a rela iilor care se Iormeaz între
subiecte de drept care Iac parte din sistemul administra ie pu-
blice si subiecte de drept aIlate în aIara acestui sistem.
În cadrul acestor raporturi, subiectele de drept active vin în
calitate de autorit i administrative ori de servicii publice care
ac ioneaz Iie prin organele lor de conducere. Iie prin Iunc ionarii
lor. în baza atribu iilor conIerite prin lege.
Subiectele de drept pasive vin în rela ii cu aceste autorit i
sau servicii publice datorit unor situa ii de Iapt sau iuridice
diIerite: ca cet eni. în Iunc ie de domiciliu sau de resedin . de si-
tuarea bunurilor imobile. de utilizatori ai unor servicii publice etc.
În cadrul acestei categorii de raporturi juridice vom
identiIica raporturi de subordonare si raporturi de utilizare a
serviciilor publice.

4.2.1. Raporturi iuriaice ae suboraonare a particularilor
fa ae organele aaministra iei publice
Acest tip de raporturi juridice este cel mai des întâlnit în
cadrul categoriei de raporturi juridice administrative în care unul
dintre subiecte apar ine organelor sistemului administra iei pu-
blice. iar cel lalt subiect este un particular. persoan Iizic sau
persoan iuridic . aIlate în aIara acestui sistem.
În acest tip de raporturi iuridice. subiectul de drept activ
are o pozi ie supraordonat Ia de subiectul pasiv.
AstIel. autorit ile administra iei publice. pe baza compe-
ten ei ce le-a Iost conIerit prin lege. pot stabili în mod unilateral
drepturi si. respectiv. obliga ii pentru celelalte subiecte ale
raportului juridic administrativ, aflate în afara sistemului admi-
nistra iei publice.
În principiu, în cadrul acestui tip de raporturi juridice
administrative. ac iunea subiectelor de drept active este oIicial .
declansându-se din oIiciu. dar se poate declansa si la cererea sau
cu consim mântul celor administra i. atunci când legea prevede
acest lucru
34
.

34
Alexandru Negoi . op.cit.. p.47.
47
Dup cum am spus. în cadrul acestui tip de raporturi iuri-
dice administrative. subiectele de drept active. care Iac parte din
sistemul administra iei publice. ac ioneaz în baza competen ei
ce le-a Iost conIerit prin lege. Pe de alt parte. subiectele
pasive. persoane Iizice sau iuridice din aIara sistemului admi-
nistra iei publice au obliga ia de a Iace. de a nu Iace ori de a da.
dar. totodat . au dreptul s pretind subiectelor de drept active s
ac ioneze conIorm legii: în limitele si potrivit competen ei con-
Ierite de aceasta.
Ca o consecin a acestui drept. recunoscut prin art.52 din
Constitu ia republicat . în situa ia în care au Iost v t mate într-un
drept ori într-un interes legitim. de o autoritate public . ele se pot
adresa organelor competente contra subiectelor de drept active
pentru abuzurile s vârsite. cerând restabilirea legalit ii si repa-
rarea pagubelor. potrivit procedurii contenciosului administrativ
reglementat în momentul de Ia prin Legea nr.554/2004.

4.2.2. Raporturile iuriaice ae folosire a serviciilor publice

În cadrul acestui tip de raporturi juridice administrative,
subiectele de drept active ac ioneaz . pe baza si în executarea
legii. ca servicii publice înIiin ate pentru a realiza activit i cu
caracter de presta ie. în scopul satisIacerii unor nevoi de interes
public. iar subiectele pasive au dreptul s pretind executarea
presta iilor respective.
AstIel. în cazul dreptului la înv tur . cet enii au dreptul
s pretind . iar administra ia public este obligat ca. prin insti-
tu iile specializate. s presteze înv mântul general obligatoriu.
în condi ii de gratuitate.
În cadrul altor raporturi de drept administrativ. organele
administra iei publice au dreptul de a aprecia oportunitatea
înIiin rii si realiz rii unor servicii publice. în Iunc ie de
acuitatea si amploarea nevoilor activit ii.

48
4.2.3. Raporturile iuriaice ae colaborare si participare
a particularilor la realizarea sarcinilor care revin
aaministra iei publice
În cadrul vie ii sociale. între particularii persoane Iizice si
iuridice. pe de o parte. si organele administra iei publice. pe de
alt parte. se Iormeaz o categorie aparte de raporturi iuridice
administrative. si anume raporturi de colaborare si participare la
realizarea unora dintre sarcinile care revin administra iei publice.
AstIel. spre exemplu. pentru realizarea sarcinii constitu ionale
si procedurale de asigurare a respect rii dreptului la ap rare. statul
a organizat prin lege barourile de avoca i si Uniunea Na ional a
Barourilor din România
35
. care colaboreaz cu Ministerul Justi iei
pentru realizarea serviciului public de înI ptuire a iusti iei. cu
asigurarea dreptului la ap rare în cazurile obligatorii. Ministerul
Justi iei achitând onorariile în aceste cazuri.
În alte cazuri, statul, prin organele competente ale admi-
nistra iei publice. acord autoriza ii si acredit ri unor institu ii
particulare de înv mânt superior. care colaboreaz cu institu-
iile administra iei publice pentru realizarea sarcinii privind
realizarea dreptului la înv tur .
În cadrul acestor raporturi de colaborare si participare
exist posibilitatea aplic rii regimului iuridic administrativ. Iie
în leg tur cu dobândirea calit ii de membru într-o organiza ie
proIesional (spre exemplu. accesul într-un barou de avoca i).
Iie în leg tur cu emiterea unor certiIicate. diplome. atestate etc.
(spre exemplu. diplomele de absolvire. de licen . de doctor etc.
eliberate de institu iile particulare de înv mânt). În astIel de
situa ii. ac iunile celor care se consider v t ma i vor Ii de
competen a instan elor de contencios administrativ. ca urmare a
aplic rii regimului iuridic de drept administrativ în raporturile
iuridice respective.

35
Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea proIesiei de
avocat. republicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.113
din 6 martie 2001. a Iost modiIicat si completat prin Legea nr.489/2002.
O.U.G. nr.77/2003. O.G. nr.94/2004 si Legea nr.255/2004.
49
5. 5HOD LLOHGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLYFXDOWHUDPXULGHGUHSW
úLFXGUHSWXOFRPXQLWDUHXURSHDQ

Dup cum am ar tat. cele mai strânse si multiple leg turi
ale stiin ei dreptului administrativ sunt cele pe care le are cu
stiin a administra iei. dar stiin a dreptului administrativ are. pe
de alt parte. leg turi si cu alte discipline iuridice.

5.1. Rela iile dreptului administrativ cu dreptul constitu ional

Atât dreptul administrativ. cât si dreptul constitu ional au ca
principal izvor de drept Constitu ia României. numeroase dispozi ii
constitu ionale constituind izvoare ale dreptului administrativ:
- art.3 alin.(3) cu privire la organizarea administrativ a
teritoriului României;
- art.22-57 în ceea ce priveste competen ele organelor
administra iei publice reIeritoare la drepturile si libert ile Iun-
damentale. precum si îndatoririle Iundamentale:
- art.80-101 reIeritoare la Presedintele României:
- art.102-115 privind organizarea. Iunc ionarea si compe-
ten ele Guvernului României si ale primului-ministru:
- art.116-122 privind administra ia public central si local :
- art.135 privind proprietatea public si privat :
- art.139 privind impozitele. taxele si alte contribu ii.

5.2. Rela iile dreptului administrativ cu dreptul civil

În ceea ce priveste aceste raporturi. consider m mai important
prezentarea aspectelor care delimiteaz dreptul administrativ de
dreptul civil.
- În cadrul raporturilor de drept administrativ, subiectele se
aIl în marea maioritate a cazurilor în rela ii de subordonare. în
timp ce în cadrul raporturilor civile. acestea sunt pe pozi ie de
egalitate.
- În timp ce în raporturile de drept administrativ se cere ca
cel pu in un subiect de drept s Iac parte din sistemul
50
administra iei publice. în raporturile de drept civil p r ile sunt
persoane Iizice si/sau persoane iuridice. În astIel de raporturi.
chiar si organele administra iei publice se maniIest ca persoane
iuridice de drept civil. iar nu ca autorit i administrative.
- Dreptul administrativ impune si ap r interesul public. pe
când dreptul civil ap r drepturile si interesele legitime ale
persoanei Iizice si iuridice de drept privat.
- Actul administrativ are un caracter unilateral, în timp ce
regula actelor civile este bilateralitatea.
- În materia actelor civile. regula este aceea a irevocabilit ii.
în timp ce în dreptul administrativ regula o constituie principiul
revocabilit ii actului administrativ.

5.3. Rela iile dreptului administrativ cu alte discipline juridice

Dreptul administrativ are raporturi cu dreptul penal.
r spunderea administrativ intervenind potrivit legii. când nu
intervine r spunderea penal . atunci când Iapta comis nu
constituie inIrac iune.
De asemenea. ca o expresie a acestor raporturi. trebuie
amintit institu ia înlocuirii r spunderii penale cu r spunderea
administrativ . potrivit art.18
1
si art.90-91 din Codul penal.
Dreptul administrativ are strânse raporturi cu dreptul pro-
cesual civil materializate, spre exemplu, în prevederile art.47
din O.G. nr.2/2001 privind regimul contraven iilor. potrivit c rora
dispozi iile acestei ordonan e se completeaz cu prevederile
Codului de procedur civil .
De asemenea. potrivit art.28 din Legea nr.554/2004 a con-
tenciosului administrativ. dispozi iile acestei legi se completeaz
cu prevederile Codului de procedur civil .
Dreptul administrativ se aIl în numeroase rela ii cu dreptul
comercial. statul Iiind implicat în organizarea si Iunc ionarea
Camerelor de comer . industrie si agricultur . a Burselor de valori
si a Burselor de m rIuri. a OIiciului pentru registrul comer ului etc.
Dreptul administrativ are strânse leg turi cu dreptul muncii.
organele administra iei publice si controlul administrativ exercitat
51
de acestea având un rol important în ceea ce priveste legalitatea
raporturilor de munc . În acest sens. un rol important îl ioac or-
ganul de specialitate al administra iei guvernamentale. Ministerul
Muncii. Solidarit ii Sociale si Familiei. care are numeroase
atribu ii în domeniul muncii. protec iei muncii si asigur rilor
sociale etc.

5.4. Rela iile dreptului administrativ
cu dreptul comunitar european

Între dreptul administrativ român si dreptul comunitar
european a început un proces de apropiere si armonizare. mai
ales dup 1993. când a Iost adoptat Legea nr.20/1993 pentru
ratificarea Acordului european ce instituie o asociere între
România. pe de o parte. si Comunit ile europene si statele
membre ale acestora. pe de alt parte.
Reputatul proIesor Jurgen Schwarze arat c dreptul comu-
nitar este format în primul rând din norme de drept administrativ.
deoarece vizeaz organizarea si Iunc ionarea institu iilor comu-
nitare. actele emise de acestea si conIormitatea lor cu tratatele de
baz ale comunit ii si reglement rile derivate. iar pe de alt
parte. vizeaz rolul de miilocitor al administra iilor na ionale în
realizarea politicii comunitare
36
.
Un rol important în apropierea dreptului administrativ român
de dreptul comunitar. în general. si de dreptul administrativ euro-
pean, în special, l-a avut semnarea de c tre România la Bruxelles
la 1 Iebruarie 1993 a Acordului european de asociere
37
.

36
Jurgen Schwarze. Droit administratif européen. Bruxelles.
1994. p.8.
37
Prin Legea nr.20/1993. publicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr.73 din 12 aprilie 1993, a fost ratificat Acordul
european instituind o asociere între România si Comunit ile Europene
si statele membre ale acestora. semnat la Bruxelles la 1 Iebruarie 1993.
52
Astfel, în art.10-1 al Acordului se reg sesc obliga ii privind
administra ia v milor: în art.34 al Acordului se prevede posi-
bilitatea instituirii unei proceduri administrative având drept scop
Iurnizarea de inIorma ii privind tendin a Iluxurilor comerciale
dintre ara noastr si Uniunea European .
De asemenea, în art.69-71 ale Acordului sunt prevederi care
vizeaz armonizarea si compatibilizarea legisla iei române cu
legisla ia comunitare, între altele, în domeniul vamal, financiar-
Iiscal. protec ia consumatorilor. protec ia mediului. protec ia
s n t ii. securitatea social .

5.5. (IHFWHOHDGHU ULL5RPkQLHLOD8QLXQHD(XURSHDQ
vQPDWHULDGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLYúLDDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Tratatul de aderare la Uniunea European
38
. semnat de
România la 25 aprilie 2005 la Luxemburg, care va intra în vigoare
la data de 1 ianuarie 2007. va marca Iinalizarea procesului de
armonizare si compatibilizare a legisla iei interne a României cu
legisla ia Uniunii Europene.
ÎnIiin area Comunit ilor Europene
39
si. apoi. a Uniunii
Europene
40
. nu a însemnat uniIormizarea institu iilor politice.

38
Legea pentru ratiIicarea Tratatului dintre statele membre ale
Uniunii Europene si Republica Bulgaria si România privind aderarea
Republicii Bulgaria si a României la Uniunea European . semnat de
România la Luxemburg la 5 aprilie 2005. a Iost publicat în .Monitorul
OIicial al României”, Partea I, nr.465 din 1 iunie 2005.
39
Comunit ile Europene sunt: Comunitatea European a C rbunelui
si O elului (C.E.C.A.). înIiin at prin Tratatul de la Paris. semnat la 18
aprilie 1951: Comunitatea European a Energiei Atomice (EURATOM)
si Comunitatea Economic European (C.E.E.). înIiin ate prin Tratatul
de la Roma. semnat la 25 martie 1957 (cI. Augustin Fuerea. Institu iile
Uniunii Europene. Bucuresti. 2002. p.14).
40
Tratatul asupra Uniunii Europene. semnat la Maastricht la
7 Iebruarie 1992, intrat în vigoare la 9 mai 1999, denumirea de
Uniunea European înlocuind-o pe aceea a Comunit ilor Europene
(cI. Iaem. p.26).
53
iuridice si administrative din statele membre
41
. puternicele tra-
di ii democratice ale acestora respingând crearea si aplicarea
unui model european uniIormizator.
Desi în privin a administra iei publice au Iost identiIicate
elemente ale unei poten iale schi e de model european
42
.
institu iile politice. iuridice si administrative ale statelor membre
si-au p strat identitatea si caracteristicile anterioare ader rii.
Alta a Iost si va Ii situa ia statelor europene care au aderat
sau vor adera la Uniunea European si provin din Iosta zon de
inIluen sovietic . care au Iost organizate pe principiile statului
poli ienesc comunist. pentru care perioadele de preaderare au
însemnat si. respectiv. înseamn tranzi ia la institu iile statului
de drept si armonizarea legisla iei interne si a institu iilor na io-
nale cu legisla ia si institu iile europene.
Un rol esen ial în elaborarea politicilor de aderare si a strate-
giilor de aplicare a acestora. precum si pentru realizarea politicilor
comune. revine administra iei guvernamentale. în special. si tuturor
structurilor sistemului administra iei publice. în general.
43

În acest context. institu iile Uniunii Europene ioac si vor
iuca în continuare un rol maior si în organizarea si Iunc ionarea
administra iei publice din România. clauze importante
reg sindu-se în Tratatul de aderare la Uniunea European .
AstIel. în ceea ce priveste activitatea executiv . în
Protocolul privind condi iile si araniamentele reIeritoare la

41
Statele membre ale Uniunii Europene sunt în momentul de Ia :
Austria. Belgia. Danemarca. Finlanda. Fran a. Germania. Grecia. Irlanda.
Italia. Luxemburg. Marea Britanie. Olanda. Portugalia. Spania si Suedia.
la care s-au ad ugat: Cehia. Cipru. Estonia. Letonia. Lituania. Malta.
Polonia. Slovacia. Slovenia. Ungaria si se vor ad uga Bulgaria si România.
42
Ioan Alexandru. Aaminista ia public . Teorii. Realit i.
Perspective¨. Ed. Lumina Lex. Bucuresti. 2001. p.604-615: Ioan
Alexandru. Drept aaministrativ european. Ed. Lumina Lex. Bucuresti.
2005. p.9-10.
43
Emanuel Albu. ,Aaministra ia ministerial si institu iile Uniunii
Europene” în Aaministra ia ministerial in Romania. Ed. All Beck.
Bucuresti. 2004. p.243 si urm.
54
admiterea României în Uniunea European si în Actul privind
condi iile de aderare a României. exist reglement ri precise
privind libera circula ie a persoanelor. libera circula ie a
serviciilor. libera circula ie a capitalurilor. politica în domeniul
concuren ei. politica în domeniul transporturilor. impozitarea.
mediul în Anexa VII: Lista men ionat la articolul 20 din
protocol: m suri tranzitorii privind România. precum si în
Anexa VII: Lista men ionat la articolul 23 din actul de aderare:
m suri tranzitorii privind România.
Prin art.1 alin.(2) din Tratatul de aderare, România a con-
venit s devin parte la Tratatul de instituire a unei Constitu ii
pentru Europa
44
. situa ie care va avea importante consecin e si în
privin a organiz rii si Iunc ion rii activit ii administrativ-exe-
cutive din România.
AstIel. Constitu ia european dedic importante dispozi ii
cooper rii administrative:
- Politicile si Iunc ionarea Uniunii – Partea a III-a. Sec iunea 7:
- Politici si ac iuni interne. Titlul III:
- Domenii în care Uniunea poate decide s conduc o
ac iune de coordonare. de completare sau de spriiin. Capitolul V.
Intrarea în vigoare a Constitu iei europene va însemna.
totodat . convergen a sistemelor administrative na ionale cu sis-
temul administrativ al Uniunii Europene la care se va aiunge nu
prin impunerea unui model. ci prin ac iunea complex a numerosi
Iactori de convergen .
Limitele cursului de Ia nu permit o abordare mai ampl a
raporturilor dintre administra ia public din România si admi-
nistra ia public a Uniunii Europene si nici a raporturilor dintre
dreptul administrativ român si dreptul administrativ european.
desi consider m c ar Ii necesar ca în curricula universitar s se
reg seasc o disciplin distinct de studiu al dreptului admi-
nistrativ european.

44
Tratatul de instituire a unei Constitu ii pentru Europa a Iost
semnat la Bruxelles. la 29 octombrie 2004. la ConIerin a reprezen-
tan ilor guvernelor Statelor membre ale Uniunii Europene.
55


CAPITOLUL II
SISTEMUL ORGANELOR
ADMINISTRA IEI PUBLICE

Sec iunea 1
P r ile componente ale organelor administra iei publice

1. 1R LXQHDGHRUJDQDODGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Asa cum am ar tat anterior. no iunea de administra ie public
este abordat de literatura de specialitate si de legisla ia în materie
sub o dubl accep iune: ca activitate si ca sistem de organizare.
Ca activitate. administra ia public înseamn totalitatea
ac iunilor de organizare a execut rii si de executare în concret a
legii în cele mai diIerite domenii ale vie ii sociale si în raport cu
diIeritele comunit i umane care Iormeaz sistemul social.
Ca sistem. administra ia public este Iormat din totalitatea
organelor si institu iilor administrative. structurate din punct de
vedere al competen elor. Iunc ional si teritorial.
Constitu ia din 1991. chiar si dup revizuire. a Iolosit pre-
ponderent no iunea de autorit i ale administra iei publice. auto-
rit i administrative sau autorit i publice. ceea ce s-a transmis si
în reglement rile legale în materie. Iie c este vorba de Legea
nr.90/2001 privind organizarea si Iunc ionarea Guvernului României
si a ministerelor sau Legea nr.215/2001 a administra iei publice
locale. Iie c este vorba de alte acte normative
1
.
Dar. aceeasi Constitu ie Ioloseste si no iunea de organ al
administra iei publice. statuând în art.111 alin.(1) c Guvernul si

1
Legea nr.188/1999 privind Statutul Iunc ionarilor publici: O.G.
nr.63/1994 privind actualizarea unor normative de cheltuieli pentru
autorit ile si institu iile publice: O.G. nr.27/2002 privind reglementarea
activit ii de solu ionare a peti iilor: Legea nr.554/2004 privind con-
tenciosul administrativ: etc.:
56
celelalte organe ale administra iei publice. în cadrul controlului
parlamentar al activit ii lor. sunt obligate s prezinte inIor-
ma iile activit ii lor. sunt obligate s prezinte inIorma iile si
documentele cerute de Camera Deputa ilor. de Senat sau de
comisiile parlamentare. prin presedin ii acestora.
Din aceast prevedere constitu ional rezult c Guvernul.
ministerele si celelalte organe de specialitate. subordonate sau
nu acestora. sunt deIinite ca Iiind organe ale administra iei
publice. precum si c toate organele administra iei publice sunt
supuse controlului parlamentar.
No iunea de organ al administra iei publice este Iolosit
într-un sens restrictiv. dar si într-un sens mai larg.
Folosit în sens restrictiv. no iunea de organ al adminis-
tra iei publice este legat de exerci iul competen ei de organizare
a execut rii legii în regim iuridic administrativ. Iiind sinonim
cu aceea de organ de conducere si cu aceea de autoritate public .
AstIel. din acest punct de vedere. exist organe unipersonale.
precum este ministrul în calitatea sa de conduc tor al ministerului.
si organe colegiale. precum este colegiul ministerului. ca organ
consultativ. potrivit prevederilor art.46 alin.(1) si. respectiv. art.52
alin.(1) din Legea nr.90/2001. privind organizarea si Iunc ionarea
Guvernului României si a ministerelor.
Asa cum am spus. no iunea de organ al administra iei pu-
blice în sens restrictiv este sinonim si cu no iunea de autoritate
a administra iei publice. dup cum no iunea generic de organ
este sinonim cu no iunea generic de autoritate. care reprezint
dreptul. împuternicirea de a comanda. de a da dispozi ii sau de a
impune cuiva ascultare
2
.
Este evident c acesta este sensul Iunc ional al no iunii de
autoritate. pentru c . în sens organizatoric. autoritatea este deIinit
de acelasi dic ionar ca Iiind un organ al puterii. competent s ia
m suri si s emit dispozi ii cu caracter obligatoriu.

2
Dic ionarul explicativ al limbii romane. DEX. Editura Academiei
R.S.R.. Bucuresti. 1975. p.65.
57
În sens larg. no iunea de organ al administra iei publice
cuprinde si alte componente ale unei structuri administrative.
cum sunt personalul. miiloacele materiale si Iinanciare si per-
sonalitatea iuridic . ce se adaug competen ei. În acest sens.
no iunea de organ al administra iei publice este similar cu
aceea de institu ie public .
Dar. no iunea de institu ie public nu este sinonim cu aceea
de organ al administra iei publice pentru c institu iile publice
exist . într-adev r. în principal. în sistemul administra iei publice.
si în celelalte sisteme ale puterii de stat. adic în sistemul puterii
legiuitoare si în sistemul puterii iudec toresti.
Institu ia public reprezint o colectivitate uman constituit
pe baza si pentru executarea legii. înzestrat cu miiloace materiale
si Iinanciare. cu personalitate iuridic si competen . necesare
pentru a putea ac iona în vederea organiz rii execut rii eIective a
legii. integrat în unul dintre sistemele prin care se realizeaz
serviciul public legislativ. serviciul public iudiciar sau serviciile
publice administrative. cu scopul ca prin aplicarea legii s se
ob in satisIacerea cerin elor sociale de interes public.
No iunea institu iei publice este mai larg decât no iunea de
organ al administra iei publice. pe care o include. AstIel. toate
organele organele administra iei publice sunt. în acelasi timp. si
institu ii publice. dar nu toate institu iile publice sunt si organe ale
administra iei publice. pentru c . asa cum am amintit. institu ii
publice Iunc ioneaz si în subsistemele celorlalte dou puteri ale
statului: puterea legislativ si puterea iudec toreasc .
Cercetarea no iunii si a sistemului administra iei publice va
necesita Iolosirea no iunii de organ al administra iei publice atât
în sens restrâns, când vor fi prezentate organele de conducere a
structurilor sale si competen ele acestora de emitere a actelor
administrative pentru organizarea execut rii si executarea legii.
dar si în sens larg. de institu ie public . atunci când vor Ii pre-
zentate p r ile componente ale sistemului administra iei publice.
Abordarea no iunii de organ al administra iei publice din
perspectiva no iunii de institu ie public impune prezentarea în
continuare a p r ilor componente ale acestuia: personalul. miiloa-
cele materiale si Iinanciare. competen a si personalitatea lor iuridic .
58
2. 3HUVRQDOXORUJDQHORUDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Resursele umane reprezint elementul cel mai important al
organelor administra iei publice. ca de altIel al oric rei alte
institu ii publice. indiIerent de natura iuridic a activit ii pe care
o desI soar . Un organ al administra iei publice. ca de altIel
orice institu ie public sau orice alt organiza ie. nu este altceva
decât suma colectivului uman ce îl Iormeaz . care. în cazul
organelor administra iei publice. a Iost constituit pe baza si în
executarea legii. în scopul realiz rii unor activit i publice sau
de interes public, în temeiul legii.
Mai trebuie subliniat c administra ia public este. în Iond.
activitatea unor colective organizate de oameni. desI surat în
raport cu activitatea altor colective de oameni. precum si în
raport cu drepturile si interesele legitime ale cet enilor care se
g sesc la un moment dat pe teritoriul rii sau al unit ii admi-
nistrativ-teritoriale. în cazul administra iei publice locale.
PerIorman ele organelor administra iei publice sunt în
direct leg tur . în primul rând. cu calitatea oamenilor care
Iormeaz personalul acestora. activitatea administra iei publice
reusind s serveasc interesul general si binele public numai în
m sura în care personalul acelor organe este Iormat din oameni
capabili. competen i. activi. devota i si onesti.
Personalul organelor administra iei publice este Iormat din
demnitari sau înal i Iunc ionari asimila i ai acestora
3
. din
Iunc ionari cu Iunc ii publice de decizie si Iunc ionari cu Iunc ii
publice de execu ie. statutul acestora Iiind reglementat printr-o
lege general
4
. în timp ce restul salaria ilor Iormeaz personalul

3
Vezi anexele 2.1 si 2.2 ale Legii nr.154/1998 privind modul de
stabilire a salariilor din sectorul bugetar si indemniza iile pentru
persoanele care ocup Iunc ii de demnitate public . publicat în
„Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998,
cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
4
Legea nr.188/1999 privind Statutul Iunc ionarilor publici.
republicat în .Monitorul OIicial al României”, Partea I, nr.251 din
22 martie 2004.
59
contractual. cu un statut iuridic de drept comun si cu o salarizare
distinct
5
de cea a demnitarilor si a Iunc ionarilor publici.
O prezentare mai detaliat a acestei componente a organelor
administra iei publice excede acestei prezent ri. urmând c Iie
reluat par ial în cadrul abord rii Iunc iei publice.

3. 0LMORDFHOHPDWHULDOHDOHRUJDQHORUDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH
sunt al doilea element important pentru desI surarea activit ii
acestora si constau. în primul rând. din cl dirile în care acestea îsi
au sediile. Preocuparea Guvernului. a ministerelor. preIecturilor.
consiliilor locale sau iude ene. a prim riilor etc. pentru a avea un
sediu cât mai impun tor îsi are explica ia. pe de o parte. în
asigurarea spa iilor de lucru pentru personalul acestora. dar si
pentru c o arhitectur grandioas este purt toarea unui mesai de
solemnitate si prestigiu adresat de guvernan i celor guverna i.
administra i.
Pentru desI surarea activit ii propriu-zise. de mare im-
portan sunt: miiloacele auto. mobilierul. rechizitele. dot rile si.
în primul rând. calculatoarele si re elele de calculatoare. I r de
care o activitate perIormant este de neconceput.
Regimul iuridic al acestor miiloace materiale care apar in
propriet ii statului sau unit ilor administrativ teritoriale. în
cazul organelor administra iei publice. diIer dup cum bunurile
respective Iac parte din domeniul privat sau din domeniul public
al acestora.
AstIel. în cazul bunurilor care apar in domeniului privat este
aplicabil regimul juridic de drept comun, în timp ce bunurilor care
apar in domeniului public le este aplicabil regimul iuridic pre-
v zut de art.136 alin.(2) - (5) din Constitu ie si de Legea
nr.213/1998
6
.

5
O.U.G. nr.24 din 31 martie 2000. privind sistemul de stabilire a
salariilor de baz pentru personalul contractual din sistemul bugetar.
publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.138 din
31 martie 2000.
6
Legea nr.213/1998 privind proprietatea public si regimul iuridic
al acesteia. publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I
nr. 448 din 24 noiembrie 1998.
60
În componen a organelor administra iei publice. miiloacele
materiale care apar in domeniului public necesit o abordare
special în raport cu atribu iile pe care le au organele ce
administreaz astIel de bunuri.
AstIel. potrivit art.136 alin.(3) din Constitu ie. bunurile care
Iac parte din domeniul public apar in Iie statului. Iie unit ilor ad-
ministrativ teritoriale si. potrivit alin.(5). acestea sunt inalienabile.
putând fi date în administrare regiilor autonome si institu iilor
publice, ori pot fi concesionate sau închiriate.
Componen a domeniului public al statului este dat de
Constitu ie. de Legea nr.213/1998. precum si de alte legi care
declar ca apar inând acestui domeniu si alte bunuri de uz sau
interes public na ional.
Domeniul public al iude elor este alc tuit din bunurile
prev zute în anexa Legii nr.213/1998 si din alte bunuri de uz sau
de interes iude ean. declarate ca atare prin hot râre a consiliului
iude ean. dac nu au Iost declarate prin lege bunuri de uz sau
interes public na ional.
Domeniul public al comunelor si oraselor este alc tuit din
bunurile prev zute în anexa Legii nr.213/1998 si din alte bunuri
de uz sau de interes public local. declarate ca atare prin hot râre
a consiliului local. dac nu au Iost declarate prin lege bunuri de
uz sau interes public na ional sau iude ean.
Art.17 din Legea nr.213/1998 a creat posibilitatea ca
bunuri apar inând domeniului public s poat Ii date în Iolosin
gratuit . pe durat determinat . persoanelor iuridice care desI -
soar activit i de bineIacere sau de utilitate public .
Aceeasi posibilitate o reg sim si în dispozi iile art.126 din
Legea nr.215/2001 privind administra ia public local . potrivit
c rora consiliile locale si consiliile iude ene pot da în Iolosin
gratuit . pe termen limitat. bunuri apar inând propriet ii publice
sau private locale ori iude ene. dup caz. persoanelor iuridice
I r scop lucrativ. care desI soar activit i de bineIacere sau de
utilitate public .
61
4. 0LMORDFHOH ILQDQFLDUH VDX UHVXUVHOH ILQDQFLDUH cons-
tituie un element Ioarte important în componen a organelor
administra iei publice de care depinde în mare m sur realizarea
activit ii acestora. În lipsa acestor resurse. organele admi-
nistra iei publice s-ar aIla în situa ia de a nu putea pl ti salariile
personalului. de a nu putea Iace investi ii. de a nu putea Iace alte
pl i necesare realiz rii activit ilor curente etc.
Aceste miiloace Iinanciare provin. de regul . de la bugetul
statului. organele administra iei publice având calitatea de
ordonatori de credite pe care le folosesc potrivit legii, în cazul
ordonatorilor principali de credite. sau potrivit dispozi iilor
organelor ierarhic superioare, în cazul ordonatorilor secundari
sau ter iari.
De asemenea. resursele Iinanciare ale organelor admi-
nistra iei publice mai pot proveni si din surse extrabugetare. din
presta iile realizate prin activit i cu caracter economic. ori din
re inerea unei cote procentuale din amenzile si conIisc rile
dispuse în cadrul activit ii lor.
ReIeritor la resursele Iinanciare Iolosite pentru realizarea
activit ii lor de c tre organele administra iei publice mai trebuie
ad ugat c utilizarea legal . economic si oportun a acestora
Iace obiectul controlului Iinanciar exercitat de Curtea de Conturi
si de unit ile iude ene ale acesteia. potrivit legii
7
. precum si al
controlului de audit intern si controlului Iinanciar preventiv
8
.

5. 3HUVRQDOLWDWHD MXULGLF úL FRPSHWHQ D RUJDQHORU DGPL
QLVWUD LHL SXEOLFH constituie elementul cel mai important pentru
deIinirea acestora.

7
Legea nr.94/1992 privind organizarea si Iunc ionarea Cur ii
de Conturi. republicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I.
nr.116 din 16 martie 2000.
8
O.G. nr.119/1999 privind controlul intern si controlul Iinanciar
preventiv. republicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I.
nr.799 din 12 noiembrie 2003.
62
Competen a organelor administra iei publice este aceea
care le d dreptul acestora s ac ioneze în regim de drept admi-
nistrativ. pe baza si în executarea legii.
În baza competen ei care le este acordat prin lege. orga-
nele administra iei publice Iac acte administrative. opera ii
administrative si opera ii materiale. în realizarea sarcinilor
pentru care au Iost înIiin ate sau care le-au Iost repartizate.
Problema competen ei si a personalit ii iuridice este impor-
tant pentru c elementul comun în întreaga varietate a raporturilor
de drept administrativ este prezen a subiectelor de drept învestite
cu o anumit competen . în baza c reia acestea particip la
organizarea execut rii si la executarea în concret a legii.
Am deIinit competen a organelor administra iei publice ca
Iiind ansamblul atribu iilor publice conIerite acestora de lege
pentru a ac iona pe baza si în executarea legii. eIectuând acte
administrative. opera ii administrative si/sau simple opera ii
materiale.
La rândul s u. atribu ia public este deIinit ca Iiind
învestirea legal cu anumite prerogative
9
. iar prerogativa
10
ca
reprezentând dreptul de a lua o anumit decizie si de a ac iona
într-un anumit mod. dar si obliga ia de a Iace aceste lucruri.
La rândul s u. capacitatea de drept administrativ nu este
altceva decât un atribut al competen ei. constând în prerogativa.
dreptul pe care îl au subiectele de drept – adic organele
administra iei publice – de a participa la raporturile de drept
administrativ.
Competen a. privit ca aptitudine a organelor administra iei
publice de a ac iona pe baza si în executarea legii si de a Iace
acte administrative. opera ii administrative si acte materiale în

9
Ilie Iov nas. Drept aaministrativ si elemente ale stiin ei aami-
nistra iei. Bucuresti. 1977. p.121.
10
Eugen Popa. Capacitatea procesual a autorit ilor si insti-
tu iilor publice, în Revista „Dreptul” nr.12/1999, p.66-72. ConIorm
Dic ionarului ae neologisme. Editura Academiei. Bucuresti. 1978.
p.862. prerogativ ÷ autoritate. privilegiu. avantai. drept acordat cuiva
prin lege sau prin uz.
63
domeniul sau sectorul de activitate pentru care au Iost înIiin ate.
reprezint un element component important al acestora.
Spre exemplu. pot exista un colectiv de oameni (perso-
nalul). precum si miiloace materiale si resurse Iinanciare. dar
aceast alc tuire (structur ) nu va putea Ii un organ al admi-
nistra iei publice dac nu va avea si o competen care s -i Ii
Iost conIerit potrivit legii.
Personalitatea juridic a organelor administra iei publice
necesit o abordare special . în raport de natura raporturilor
iuridice la care acestea particip .
În materia personalit ii iuridice este înc în vigoare regle-
mentarea cadru dat prin Decretul nr.31/1954 privind persoanele
Iizice si persoanele iuridice
11
.
Doctrina iuridic civil
12
, plecând de la interpretarea pre-
vederilor art.24 lit.e) din Decretul nr.31/1954. a re inut în mod
constant c elementele constitutive ale personalit ii iuridice sunt:
- existen a unui colectiv cu o organizare de sine st t toare.
ceea ce înseamn o structur intern . organe de conducere. com-
peten a acestora. modul de reorganizare etc.. care s -i permit s
participe la raporturile iuridice ca un tot unitar:
- un patrimoniu propriu. deosebit de cel al altor persoane
iuridice. precum si de cel al persoanelor ce Iormeaz colectivul a
c rui expresie este persoana iuridic :
- un anumit scop, în acord cu interesele generale ale so-
ciet ii. în raport cu care se deIineste capacitatea sa iuridic .
În privin a organelor puterii de stat. a organelor centrale si
locale ale administra iei. precum si a celorlalte institu ii. art.26
lit.a) din acelasi Decret prevede c acestea sunt persoane iuridice.

11
Decretul Consiliului de Stat nr.31/1954 privitor la persoanele
Iizice si iuridice. publicat în „Buletinul Oficial” nr.8 din 30 ianuarie 1954.
12
Traian Ionascu s.a.. Organiza iile socialiste ca persoane
juridice în România. Bucuresti. 1967. p.5 si urm.: Constantin St tescu.
Drept civil. Persoana fizic . Persoana iuriaic . Drepturile reale.
Editura Didactic si Pedagogic . Bucuresti. 1970. p.365 si urm.
64
în condi iile legii. dac au un plan de cheltuieli propriu si dreptul
s dispun independent de creditele bugetare acordate.
Pe drept cuvânt s-a spus c lipsa acestor premise echi-
valeaz cu lipsa calit ii de subiect de drept civil. dar nu si cu
lipsa unei capacit i iuridice în domeniul altor ramuri de drept.
cum ar Ii dreptul constitu ional sau dreptul administrativ. spre
exemplu
13
.
AstIel. un organ al administra iei. desi lipsit de un buget
propriu sau de dreptul de a dispune independent de aloca iile
bugetare acordate. va putea s aib capacitate de drept admi-
nistrativ. chiar dac . din punct de vedere civil. nu are calitatea de
persoan iuridic .
Deci, în materia raporturilor de drept civil, ceea ce primeaz
în cazul unui organ al administra iei publice este personalitatea
iuridic . el neputând s intre în astIel de raporturi dac nu are
buget propriu sau. cel pu in. dreptul de a dispune autonom de
aloca iile bugetare acordate.
Dar. el va putea intra în acele raporturi de drept administrativ
care se vor naste drept consecin e ale exercit rii atribu iilor sale
ce Iormeaz competen a sa stabilit potrivit legii.
Potrivit prevederilor art.28 lit.a) din Decretul nr.31/1954.
organele administra iei de stat se înIiin eaz prin actul de dispo-
zi ie al organului competent al puterii sau administra iei.
Asa cum s-a aIirmat mai sus. indiIerent dac au sau nu per-
sonalitate iuridic civil . organele si autorit ile administra iei
publice au o capacitate iuridic administrativ care le permite s
intre în raporturi iuridice în Iunc ie de atribu iile care Iormeaz
competen a lor legal si s participe în proces în leg tur cu
actele administrative pe care le-au emis ori erau obligate s le
emit si au reIuzat în mod neiustiIicat s o Iac .
În acest sens s-a pronun at în mod constant si Sec ia de
contencios administrativ a Înaltei Cur i de Casa ie si Justi ie.
interpretând prevederile art.10 din Legea nr.29/1990 privind
contenciosul administrativ potrivit c rora. primind ac iunea care

13
Constantin St tescu. op. cit.. p.393.
65
are ca obiect anularea unui act administrativ. instan a de iude-
cat este obligat s dispun citarea si s cear autorit ii al c rei
act este atacat s -i comunice de urgen acel act. împreun cu
întreaga documenta ie care a stat la baza emiterii lui.
Astfel, într-o cauz
14
care a avut ca obiect anularea pro-
cesului-verbal încheiat de inspectorii din cadrul unei direc ii
iude ene a Iinan elor publice si a deciziei emise de Ministerul
Finan elor Publice în solu ionarea contesta iei formulate împo-
triva procesului-verbal de control. instan a de Iond a solu ionat
procesul în contradictoriu doar cu ministerul. omi ând citarea
autorit ii emitente a procesului-verbal atacat. Aceast omisiune
a atras casarea sentin ei pronun ate si trimiterea pricinii pentru
reiudecarea acesteia în contradictoriu si cu direc ia iude ean
care, în calitatea sa de organ emitent al procesului-verbal atacat.
avea calitate procesual în baza unei capacit i iuridice proprii.
chiar dac era o structur I r personalitate iuridic în cadrul
Ministerului Finan elor Publice.
În concluzie. putem aIirma c . întotdeauna. competen a
constituie un element component al organelor administra iei
publice. în timp ce personalitatea iuridic poate lipsi din cadrul
elementelor componente ale unora dintre structurile admi-
nistra iei publice. I r ca aceast lips s le împiedice s intre în
raporturi iuridice de drept administrativ si s aib calitate
procesual în Ia a instan elor de contencios administrativ. în
virtutea unei capacit i iuridice de drept administrativ conIorm
cu atribu iile ce alc tuiesc competen a special a acestora.
Având în vedere prezentarea I cut elementelor organelor
administra iei publice. vom încheia deIinind organele admi-

14
Theodor Mreieru. Emanuel Albu. Adrian Vlad. Jurispruaen a
Cur ii Supreme ae Justi ie – Contencios aaministrativ – 2000. Editura
Monitorul OIicial. Bucuresti. 2001. p. 1161: Decizia nr. 310 din
1 Iebruarie 2000: Theodor Mreieru. Emanuel Albu. Adrian Vlad.
Jurispruaen a Cur ii Supreme ae Justi ie – Contencios aaministrativ –
2001. Editura Economic . Bucuresti. 2002. p.744: decizia nr.466 din
6 Iebruarie 2001. precum si deciziile nr.35. nr.468. nr.540 si nr.1025 din
acelasi an.
66
nistra iei publice ca Iiind acele colectivit i umane constituite pe
baza si în executarea legii. dotate cu miiloace materiale si resurse
Iinanciare potrivit legii. având capacitate iuridic de drept admi-
nistrativ si competen stabilit prin lege pentru a putea ac iona în
vederea organiz rii execut rii si a execut rii în concret a legii si
care se încadreaz în sistemul administra iei publice
15
.

Sec iunea a 2-a
Structura administra iei publice

1. 1R LXQHDGHVWUXFWXU DDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH
Din punct de vedere etimologic. termenul de structur
provine din dou cuvinte latine
16
: substantivul structura. ae ce
înseamn orânduire. araniament. construc ie si verbul struo. -ere.
care înseamn a în l a (punând în ordine una peste alta). a
construi. a dispune. a orândui si a intrat în limba român prin
Iiliera limbii Iranceze
17
cu semniIica ia de mod de organizare
intern . de alc tuire a unui corp sau a unui sistem
18
.
Problema structurii administra iei publice a Iost abordat în
mod diIerit în literatura de specialitate. Iie ca structur intern a
organelor administra iei publice
19
. Iie ca structur a sistemului
organelor administra iei publice
20
. Iie si ca structur a sistemului.
dar si ca structur intern a organelor administra iei publice
21


15
Alexandru Negoi . op.cit.. p.71.
16
Gh.Gu u. Dic ionar latin-român. edi ia a III a. Bucuresti. 1973.
p. 533.
17
DEX. op.cit.. p.901.
18
Larousse ae la langue francaise. Paris. 1977. p.1708.
19
Ilie Iov nas. op.cit.. 1977. p.115 si urm.
20
Alexandru Negoi . Stiin a aaministra iei. Editura Didactic si
Pedagogic .Bucuresti. 1977. p.62 si urm.: idem. op.cit.. 1981. p.94 si
urm.: idem. op.cit.. 1998. p.55 si urm.
21
Ioan Alexandru. Aaministra ia public . Lumina Lex. 1999.
p.236 si urm.: Mihai T. Oroveanu. op.cit.. 1996. p.213 si urm.:
Dumitru Brezoianu. op.cit.. 1997. p.38 si urm.
67
2. 6WUXFWXUDLQWHUQ DRUJDQHORUDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Un organ
22
sau o institu ie din administra ia public este
Iormat. asa cum am ar tat anterior. dintr-un colectiv de oameni cu
diverse atribu ii ce Iormeaz competen a acestui organ. precum si
din miiloacele materiale si Iinanciare legale.
Organizarea colectivului de oameni pe diIerite compartimente
de activitate: birouri. servicii. direc ii generale. departamente. etc..
reprezint structura intern a organului respectiv al adminis-
tra iei publice. numit si aparatul administrativ
23
sau organizarea
intern a acestuia
24
.
Compartimentele unui organ sau unei institu ii a admi-
nistra iei publice sunt grupuri compacte de persoane unite sub o
comand unic . alc tuite în raport cu competen ele acestora. în
scopul realiz rii eIiciente a atribu iilor stabilite.
Dispunerea rela ional a compartimentelor care Iormeaz
structura intern a unui organ sau unei institu ii a administra iei
publice reprezint structura organizatoric sau organigrama
acestora. terminologia Iolosit de actele normative neIiind unitar .
Totusi. pentru ca orice persoan din colectivul organului
respectiv s -si cunoasc rolul. sarcinile si rela iile de supraor-
donare/subordonare si colaborare este necesar ca structura
organizatoric s Iie transpus într-un regulament de organizare
si Iunc ionare a institu iei.

22
DEX. 1998. p.727 si Dic ionarul Enciclopeaic. vol.V. Editura
Enciclopedic . Bucuresti. 2004. p. 96. deIinesc no iunea de organ. în
sens iuridic. ca Iiind un grup de persoane care îndeplineste o Iunc ie
politic . social . administrativ etc.. dar si ca Iiind o institu ie politic .
social . administrativ etc.. reprezentat de aceste persoane. ReIeritor
la originea cuvântului organ. ambele dic ionare Iac trimitere la limba
latin (organum). limba neogreac (órganon). limba Irancez (organe).
limba italian (organo) si limba german (organ).
23
Ioan Alexandru. op.cit.. p.244.
24
Mihai T.Oroveanu. op.cit.. p.216.
68
3. 6WUXFWXUDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Structura sistemului administra iei publice poate Ii cercetat
sub dou aspecte: din punct de vedere Iunc ional si din punct de
vedere teritorial.
Prin structur func ional se în elege organizarea admi-
nistra iei publice într-un sistem construit din organe formate în
raport cu domeniile si sectoarele de activitate în care îsi
desI soar activitatea. Structura Iunc ional exprim num rul de
organe distincte c rora li s-au încredin at sarcinile administra iei
publice si. totodat . exprim repartizarea sarcinilor administra iei
publice pe elementele componente ale acesteia.
Din acest punct de vedere. exist organe ale administra iei
publice care au Iost create cu o competen material general .
care îsi desI soar activitatea în toate domeniile si sectoarele
vie ii sociale. cum este Guvernul. spre exemplu.
Desi se aIirm c si organele administra iei locale. consiliile
locale si consiliile iude ene. au o competen general raportat la
unitatea administrativ-teritorial în care Iunc ioneaz . acestea nu
au. îns . competen e în unele domenii importante. în care compe-
ten a Guvernului este exclusiv : domeniile rela iilor diplomatice.
ap r rii na ionale. siguran ei etc.
Tot din punct de vedere al structurii Iunc ionale. exist si
organe de specialitate care sunt subordonate organelor cu
competen general si îsi desI soar activitatea potrivit unei
competen e materiale proprii. limitat la domeniul sau sectorul
de activitate pentru care au fost înfiin ate. AstIel. asemenea
organe sunt ministerele si alte organe centrale ale administra iei
publice. care Iunc ioneaz si în unit ile administrativ-teritoriale
prin serviciile publice deconcentrate. denumite generic direc ii
generale. direc ii. inspectorate. oIicii. administra ii. comisii etc.
Structura Iunc ional a sistemului administra iei publice
reprezint organizarea acestuia în raport cu sarcinile pe care le
realizeaz . AstIel. pentru îndeplinirea sarcinilor de organizare si
conducere sunt înIiin ate si Iunc ioneaz ministere. secretariate.
agen ii. autorit i etc.. guvernamentale. precum si autorit i
69
administrative autonome. preIecturi. prim rii etc.. iar pentru
realizarea sarcinilor de presta ie vor exista regii autonome.
institu ii social-culturale etc.
În leg tur cu aspectul Iunc ional al structurii administra iei
publice se pun. pe de o parte. problema determin rii dimensiunii
optime a sistemului si. pe de alt parte. problema autonomiei
Iunc ionale a organelor componente ale sistemului administra iei
publice.
În privin a primei probleme. asa cum s-a ar tat. exist o
leg tur determinant între sarcinile sistemului administra iei
publice si competen ele acestuia. Un num r mai mare de sarcini
pentru administra ia public va duce la ampliIicarea si diversi-
Iicarea structurilor sistemului administra iei publice.
Dar. în privin a cresterii num rului structurilor sistemului
administra iei publice sau reorganiz rii acestora. organele puterii
politice – Parlamentul si Guvernul – vor decide în raport cu o
serie de Iactori. determinan i Iiind cei politici.
A doua problem este aceea a construc iei sistemului admi-
nistra iei publice pe principiul autonomiei Iunc ionale. potrivit
c ruia p r ile componente ale sistemului. în limitele atribu iilor
si compartimentelor organizatorice. îsi desI soar activitatea în
mod autonom din punct de vedere Iunc ional.
Dup cum se observ . structura Iunc ional a sistemului
administra iei publice este legat strâns de elementul teritorial al
acestuia. Iiind de neconceput ca acesta s Iunc ioneze I r o
implantare teritorial .
Prin structur teritorial se în elege organizarea sis-
temului administra iei publice în raport cu teritoriul statului si al
unit ilor administrativ-teritoriale, constituind, într-o viziune
tradi ional . temeiul împ r irii organelor administra iei publice
în organe centrale si organe locale. dup raza teritorial în care
pot ac iona.
Terminologia de organe centrale este Iolosit nu numai de
legisla ia în materie. dar si de literatura de specialitate. evocând,
pe de o parte. c organele în discu ie sunt competente pe întregul
teritoriu al rii. dar si c . pe de alt parte. aceste organe au o
conducere central . care se realizeaz de la centru.
70
Astfel, în categoria acestor organe este Guvernul, care are
o competen material general pe care o realizeaz pe întregul
teritoriu al rii. exercitând controlul general al administra iei
publice. dar exist si ministerele. precum si celelalte organe cen-
trale ale administra iei publice aIlate în subordinea Guvernului
sau ministerelor. care au o competen material limitat la un
domeniu sau sector de activitate. dar pe care o exercit . de
asemenea. pe întregul teritoriu al rii. Iie direct. Iie prin orga-
nele deconcentrate în unit ile administrativ-teritoriale.
Deci. în cazul organelor centrale ale administra iei. exerci-
tarea competen ei. pe întregul teritoriu al rii si asupra întregii
popula ii. se poate realiza în mod direct. I r existen a unor
structuri în unit ile administrativ-teritoriale. precum Ministerul
AIacerilor Externe. Ministerul Integr rii Europene.ori Iostul
Minister pentru Rela iile cu Parlamentul sau Iostul Minister al
InIorma iilor Publice
25
.
Dar. în aceast privin . regula este aceea c exercitarea
competen ei pe întregul teritoriu al rii asupra întregii popula ii
se realizeaz prin structuri teritoriale. deconcentrate. subordonate
organelor centrale precum inspectoratele iude ene de poli ie si
preIecturile subordonate Ministerului Administra iei si Internelor.
ori direc iile iude ene subordonate Ministerului Finan elor Publice.
Ministerului S n t ii. Ministerului Muncii. Solidarit ii Sociale
si Familiei. etc.
Din cele ar tate mai sus rezult c o prim problem care
trebuie relevat în leg tur cu structura teritorial a sistemului
administra iei publice este aceea a aeconcentr rii.
Terminologia constitu ional si a legisla iei în materie.
anterioar revizuirii Constitu iei din 1991. era aceea de servicii
publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe

25
Cele dou ministere au Iost desIiin ate. cu ocazia modiIic rii
structurii si componen ei Guvernului. prin Hot rârea Parlamentului
nr.16 din 19 iunie 2003. si O.U.G. nr.64/2003 pentru stabilirea unor
m suri privind înIiin area. reorganizarea sau Iunc ionarea unor
structuri în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a
altor organe de specialitate ale administra iei publice centrale.
71
centrale din unit ile administrativ – teritoriale. Este meritul
literaturii de specialitate care. preluând no iunea de servicii
deconcentrate din doctrina Irancez
26
. a impus-o Comisiei de
revizuire a Constitu iei. care a adoptat-o pentru noul text al
Constitu iei.
Pe drept cuvânt se subliniase în doctrina româneasc
27

Iaptul c terminologia de servicii publice descentralizate era
nestiin iIic . deoarece descentralizarea administrativ înseamn
construc ia pe plan local a unei administra ii autonome Ia de
administra ia central . în timp ce deconcentrarea administrativ
reprezint deplasarea în teritoriu a administra iei publice centrale.
O a doua problem legat de structura teritorial a sis-
temului administra iei publice este aceea a aescentraliz rii si
autonomiei locale.
Asa cum rezult din prevederile art.120 din Constitu ie si
din legisla ia ulterioar subsecvent acestui text constitu ional.
în unit ile administrativ-teritoriale. administra ia public se
realizeaz prin organe care Iunc ioneaz pe baza principiului
deconcentr rii serviciilor publice si sunt structurile la care ne-am
reIerit mai sus. precum si prin organe care Iunc ioneaz pe baza
principiilor descentraliz rii si autonomiei locale. acestea Iiind
consiliile locale. primarii si consiliile iude ene.
Din punct de vedere politic. descentralizarea administrativ
pe baza principiului autonomiei locale este o expresie a democra iei
si a statului de drept prin care se creeaz posibilitatea pentru

26
René Chapus, Droit aaministratif general. Editions Montchrestien.
1994. Tome 1. p.188 si urm.: Jacqueline Morand-Deviller. Cours ae
aroit aaministrativ. 5e. Editions. Montchrestien. E.J.A.. Paris. 1977.
p.100: serviciile publice exterioare ministerelor au Iost numite servicii
deconcentrate dup reIorma administrativ din anul 1992 din Fran a. CI.
Larousse ae la langue francaise. 1977. p.374. a aeconcentra este
Iaptul de a delega reprezentan ilor guvernului din teritoriu dreptul de a
lua decizii care pân atunci Iuseser rezervate puterii centrale.
27
Alexandru Negoi . op.cit.. p.62.
72
colectivit ile locale de a participa la gestiunea problemelor
speciIice unit ii administrativ-teritoriale respective.
Din punct de vedere administrativ. descentralizarea este o
modalitate de organizare a rezolv rii unor probleme locale de
c tre organele administrative locale. I r transIerul vreunui
atribut al puterii politice centrale.
Autonomia local a Iost deIinit de legiuitor
28
ca Iiind
dreptul si capacitatea eIectiv a autorit ilor administra iei publice
locale de a solu iona si de a gestiona. în numele si în interesul
colectivit ilor locale pe care le reprezint , treburile publice, în
condi iile legii.
Literatura de specialitate
29
a prezentat si analizat elementele
componente ale administra iei locale. acestea Iiind:
- existen a unei colectivit i locale. ceea ce înseamn c
trebuie s existe o comunitate de persoane. de locuitori ai unit ii
administrativ-teritoriale respective. care s aib interese si nevoi
speciIice. particulare. în raport cu cele ale întregii colectivit i
na ionale:
- organele de conducere trebuie s Iie locale în sensul c
trebuie s Iie alese de colectivitatea local respectiv . iar nu s
Iie numite de la centru:
- organele administra iei locale trebuie s dispun de o
competen legal proprie pentru a decide liber în rezolvarea
problemelor locale. care s le conIere o autonomie Ia de
organele centrale ale administra iei publice:
- trebuie s existe un control al organelor centrale ale
administra iei publice asupra activit ii organelor locale ale
administra iei publice. Este vorba de controlul de tutel admi-
nistrativ pe care Guvernul îl exercit prin preIect si care
vizeaz numai legalitatea actelor. nu si oportunitatea acestora.
deosebindu-se prin aceasta de controlul ierarhic. între preIect si
organele locale ale administra iei publice neexistând raporturi de
subordonare ierarhic .

28
Art.3 alin.(1) din Legea nr.215/2001 a administra iei publice
locale.
29
Ioan Alexandru. op.cit.. p.236 si urm.
73
În concluzie. atunci când vom g si întrunite elementele
enumerate mai sus. ne vom aIla în Ia a unor institu ii si organe
ale administra iei publice locale. ceea ce ne va aiuta s le
delimit m de celelalte institu ii si organe ale administra iei
publice din teritoriul administrativ.
Din punct de vedere iuridic. expresia structurii Iunc ionale
a sistemului administra iei publice este dat de competen a
material a organelor administra iei publice. în timp ce expresia
iuridic a structurii teritoriale a sistemului administra iei publice
este reprezentat de competen a teritorial a acelorasi organe.


Sec iunea a 3-a
Sarcinile sistemului administra iei publice

1. 1R LXQHDGHVDUFLQLDOHVLVWHPXOXLDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

În literatura de specialitate
30
. sarcinile administra iei publice
au Iost deIinite ca îndatoriri ce revin sistemului administra iei
publice privind înI ptuirea valorilor si transpunerea lor în realitate
în cadrul sistemului social global. Aceste valori, obiective, scopuri
ale sistemului social global sunt formulate, în cadrul sistemului
politic. de c tre puterea politic . astIel c sarcinile sistemului
administra iei publice au o puternic deriva ie politic . sistemul
administra iei publice neavând sarcini proprii. ci numai sarcini
derivate din scopurile Iixate în legi de c tre puterea politic .
AstIel. programul politic al partidului/coali iei de partide
care a câstigat alegerile parlamentare va Ii preluat într-un pro-
gram de guvernare ce va Ii aprobat de Parlamentul în care de ine
maioritatea si se va concretiza în legile ce vor fi adoptate în
perioada mandatului respectiv. cât si în celelalte m suri luate de
guvernul Iormat de acelasi partid/coali ie de partide.
Din aceast perspectiv . sarcinile sistemului administra iei
publice au Iost deIinite ca Iiind ansamblul necesit ilor sociale.

30
Alexandru Negoi . op. cit.. p. 52.
74
obiectiv determinate. evaluate politic si consacrate prin norme
iuridice. Iundamentând ra iunea de a Ii a acestui sistem
31
.
Având o pronun at dependen de puterea politic . sarcinile
sistemului administra iei publice vor avea semniIica ii si impli-
ca ii diIerite de la un regim politic la altul. chiar de la un guvern la
altul. desi interesul general al unei colectivit i si. respectiv.
scopul Iinal al puterii politice sunt aceleasi: ordinea de drept si
bun starea material si spiritual a colectivit ii.
Ordinea de drept este starea de legalitate. de echilibru si de
pace social în organizarea si desI surarea activit ii publice
într-un stat si const în respectarea tuturor normelor de compor-
tare general . a regulilor de convie uire social . de ap rare a
cet enilor si a integrit ii lor. a drepturilor legitime ale acestora.
precum si a propriet ii private si publice.
Sarcinile sistemului administra iei publice. no iune speci-
Iic stiin ei administra iei. îsi reg seste corespondentul iuridic în
atribu iile structurilor componente ale sistemului administra iei
publice. stabilite prin actul de înIiin are si/sau organizare si
Iunc ionare.
La rândul lor. atribu iile stabilite prin lege sau pe baza legii
în favoarea structurilor sistemului administra iei publice Ior-
meaz . în ansamblul lor. competen a structurilor respective.
Cresterea sarcinilor sistemului administra iei publice în
epoca actual se datoreaz . pe de o parte. sporirii complexit ii
vie ii sociale si. pe de alt parte. diversiIic rii si înmul irii
cerin elor oamenilor. gradul de realizare a acestora depinzând în
mod direct de miiloacele administra iei publice si de gradul de
adaptare si organizare a sistemului.
În realitate. resursele umane. materiale si Iinanciare se
organizeaz în raport cu sarcinile care urmeaz s Iie îndeplinite.
astIel c scopul urm rit constituie criteriul activit ii si orga-
niz rii administra iei publice.
Acesta este si motivul pentru care. în permanen . se pro-
cedeaz la adaptarea sistemului administra iei publice la sarcinile

31
Antonie Iorgovan. op. cit.. edi ia a III-a. vol. 1. p. 269.
75
ce i-au fost date, adaptarea constând într-un eIort continuu de
organizare ra ional si eIicient a întregului sistem si a subsis-
temelor componente. urm rindu-se astIel realizarea optim a
sarcinilor administra iei publice în raport cu mai multe criterii:
geograIic. cronologic. al Iinalit ii. al consecin elor iuridice etc.
Din punct de vedere geograIic. în Iunc ie de teritoriul pe
care se realizeaz . sunt sarcini îndeplinite de structurile centrale
ale sistemului administra iei publice. pe întregul teritoriu al rii.
precum si sarcini locale. care sunt îndeplinite de organele locale
ale administra iei din unit ile administrativ-teritoriale.
AstIel. ministerele. ca structuri ale sistemului administra iei
publice ministeriale. vor realiza sarcinile de importan general
pe întreg teritoriul na ional. în timp ce primarii si consiliile locale
vor aduce la îndeplinire sarcinile locale, limitate la unitatea
administrativ-teritorial în care au Iost alesi.
Din punct de vedere al analizei cronologice. proIesorul
Irancez de stiin a administra iei Ronald Drago distinge între
misiunea (sarcina) de inIormare. care constituie punctul de
plecare al oric rei ac iuni administrative. misiunea de studiu a
problemelor. misiunea de preg tire a deciziilor. misiunea de
executare si adaptare a deciziilor la interesele generale ale
colectivit ii
32
.
Din punct de vedere al Iinalit ii
33
. sarcinile administra iei
publice sunt împ r ite în sarcini politico-administrative. sarcini
economice si sarcini social-culturale. clasiIicare care coincide cu
clasiIicarea ministerelor dup natura activit ii pe care o
realizeaz . I cut de al i autori
34
în:
- ministere cu activitate politico-administrativ : Ministerul
AIacerilor Externe. Ministerul Administra iei si Internelor.
Ministerul Ap r rii Na ionale. Ministerul Justi iei:

32
Ronald Drago. Les missions de l'administration, Traité de
science aaministrative. Paris. Monton. 1980. p.71-72.
33
Mihai T. Oroveanu. op. cit.. p.210-211.
34
I. Vântu. M.Anghene. M Str oanu. Organele aaministra iei ae
stat in Republica Socialist Romania. Editura Academiei. Bucuresti.
1971. p. 172.
76
- ministere cu activitate economic : Ministerul Economiei
si Comer ului. Ministerul Agriculturii. P durilor si Dezvolt rii
Rurale. Ministerul Transporturilor etc.:
- ministere cu activitate social-cultural : Ministerul S n t ii.
Ministerul Muncii. Solidarit ii Sociale si Familiei. Ministerul
Educa iei si Cercet rii etc.
Din punct de vedere al consecin elor iuridice. un autor
35

distinge între sarcinile de decizie sau de dispozi ie. care sunt
speciIice ministerelor. altor organe centrale ale administra iei
publice etc. si sarcinile de execu ie. care revin. în special. regiilor
autonome. institu iilor social-culturale etc.
Acelasi autor. pornind de la aceast împ r ire a sarcinilor
administra iei publice. procedeaz la o clasiIicare a organelor
administra iei publice în organe de decizie si organe de execu ie.
AstIel. Ministerul S n t ii. Ministerul Educa iei si Cercet rii.
Ministerul Administra iei si Internelor etc. sunt organe de decizie.
în timp ce unit ile medico-sanitare. unit ile de înv mânt.
unit ile de poli ie etc. sunt organe de execu ie.
Dar. pornind de la con inutul administra iei publice ca
activitate. proIesorul Alexandru Negoi împarte în dou mari
grupe sarcinile care revin sistemului administra iei publice si
care au importan sistemului administra iei publice: sarcini de
conducere si organizare si sarcini de presta ie. dup natura
dispozitiv sau prestatoare a activit ii de organizare si executare
în concret a legii
36
.

2. 6DUFLQLOHGHFRQGXFHUHúLRUJDQL]DUH
Sarcinile de conducere si organizare ale sistemului admi-
nistra iei publice deriv din Iunc ia puterii de stat de a reglementa
activitatea membrilor societ ii. SpeciIicul acestor sarcini const
în ac iunile cu caracter dispozitiv prin care structurile sistemului
administra iei publice organizeaz executarea si execut în con-
cret legile în cele mai diIerite domenii de activitate social în care
ac ioneaz statul.

35
Dumitru Brezoianu. Drept aaministrativ si autorit i publice
în România, Editura Metropol. Bucuresti. 1995. p. 44.
36
Alexandru Negoi . op. cit.. p.53.
77
Sarcinile de conducere si organizare. care revin sistemului
administra iei publice. raportate la activit ile dispozitive prin
care se organizeaz executarea si se execut legile. presupun o
serie întreag de sarcini de preg tire a ac iunilor. de inIormare si
documentare. de planiIicare. de decizie si de control.
Realizarea sarcinilor de conducere si organizare este re-
zultatul Iolosirii eIiciente a miiloacelor materiale. a resurselor
umane si a resurselor Iinanciare necesare pentru asigurarea
execut rii legii.
Sarcinile de conducere si organizare revin mai ales minis-
terelor. altor organe centrale ale administra iei publice. precum si
autorit ilor constitu ionale ale administra iei publice locale.

3. 6DUFLQLOHGHSUHVWD LH

Sarcinile de presta ie ale sistemului administra iei publice
deriv din Iunc ia statului de a asigura membrilor societ ii
moderne cele mai diverse servicii pentru satisIacerea nevoilor
tot mai diversiIicate ale acestora.
Unele dintre sarcinile de presta ie ale sistemului admi-
nistra iei publice sunt de interes na ional. precum sunt sarcinile
de reprezentare diplomatic .
Alte sarcini sunt de interes local si vizeaz satisIacerea unor
nevoi materiale si spirituale ale membrilor colectivit ilor locale.
precum asisten a social . medical . scolarizarea copiilor etc.
37



Sec iunea a 4-a
Serviciile publice

1. 1R LXQHDGHVHUYLFLXSXEOLF

Administra ia public în accep iunea de activitate este
Iormat din ansamblul activit ilor iuridice si opera iunilor
materiale aIlate în responsabilitatea autorit ilor publice care au

37
Alexandru Negoi . op. cit.. p. 54.
78
drept scop satisIacerea interesului general al colectivit ii. prin
organizarea execut rii si executarea în concret a legii.
Ansamblul acestor activit i iuridice si materiale este
constituit. pe de o parte. din activit i executive cu caracter de
dispozi ie si. pe de alt parte. din activit i executive cu caracter
de presta ie.
Presta iile. ca Iorme ale activit ii administrative prin care
sunt satisI cute interesele generale ale unei colectivit i. sunt
strâns legate de no iunea de serviciu public. în accep iunea de
activitate.
Dar. no iunea de serviciu public are o dubl accep iune.
întocmai ca si no iunea de administra ie public . AstIel. pe de o
parte. prin serviciul public se în elege o structur organizatoric .
un organism social si. pe de alt parte. prin serviciu public se
în elege activitatea cu caracter de presta ie pe care o realizeaz
respectivul organism
38
.
Analiza no iunii de serviciu public. atât în accep iunea de
activitate. cât si în accep iunea de structur organizatoric . pre-
zint interes pentru tema acestei lucr ri. sistemul administra iei
publice ministeriale prezentându-se si ca un ansamblu de subsis-
teme de servicii publice din domeniile si ramurile de activitate
ale vie ii sociale. Iiecare ministru Iiind si seIul tuturor serviciilor
publice din ministerul pe care îl conduce.
În perioada interbelic
39
. serviciul public era deIinit ca
Iiind acea activitate a autorit ilor publice pentru satisIacerea
unei nevoi de interes general. care este atât de important încât
trebuie s Iunc ioneze în mod regulat si continuu.
În aceeasi perioad . un alt autor
40
deIinea serviciul public ca
Iiind un organism administrativ. creat de stat. iude sau comun .

38
Alexandru Negoi . op. cit.. p.48: Ioan Alexandru. op. cit..
p. 290.
39
E.D. Tarangul. Tratat de drept administrativ român. Cern u i.
1944. p. 5.
40
Paul Negulescu. Tratat ae arept aaministrativ. vol.I. edi ia
a IV-a. Bucuresti. 1934. p. 123.
79
cu o competen si puteri determinate. cu miiloace Iinanciare
procurate din patrimoniul general al administra iei publice. pus la
dispozi ia publicului pentru a satisIace în mod regulat si continuu
o nevoie cu caracter general. c reia ini iativa privat nu ar putea
s -i dea decât o satisIac iune incomplet si intermitent .
Ast zi
41
. serviciul public este deIinit ca Iiind acea orga-
niza ie de stat sau a colectivit ii locale. înIiin at de autorit ile
competente. cu scopul de a asigura satisIacerea unor cerin e ale
membrilor societ ii. în regim de drept administrativ sau civil. în
procesul de executare a legii.
În prezent. no iunea de serviciu public o întâlnim. în primul
rând. în Constitu ie: art. 120. art.122 si art.123 alin.(2) reIerindu-se
la serviciile publice locale. serviciile publice de interes iude ean si
la serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte
organe centrale. în unit ile administrativ-teritoriale
42
.
De asemenea. în Iosta lege a administra iei publice locale
43
.
si în actuala Lege nr.215/2001 a administra iei publice locale
44

sunt reglementate serviciile publice ale comunei si ale orasului.
serviciile publice de interes iude ean. precum si în Legea
nr.340/2004 în ceea ce priveste atribu iile preIectului în calitate de
conduc tor al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si
ale celorlalte autorit i ale administra iei publice centrale de spe-
cialitate organizate la nivelul unit ilor administrativ-teritoriale
45
.
Potrivit acestor reglement ri legale. serviciul public este
prestat Iie de o autoritate a administra iei publice în mod direct
(exemplu: serviciul de eliberare a actelor de identitate. care se
presteaz de poli ie în exclusivitate) sau prin intermediul unei
persoane iuridice organizat de aceasta (exemplu: Iurnizarea energiei

41
Ioan Alexandru. op. cit.. p.291.
42
Este vorba de Constitu ia din anul 1991. revizuit si republicat .
43
Legea nr.69/1991. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.238 din 28 noiembrie 1991.
44
Publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.204
din 23 aprilie 2001.
45
Legea nr.340/2004 privind institu ia preIectului. publicat în
„Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.658 din 21 iulie 2004.
80
termice se face prin regii autonome aflate în subordinea consiliilor
locale). ori prin intermediul unor persoane iuridice autorizate de
autorit ile administrative publice (exemplu: serviciul public de
s n tate prestat si de unit i medicale particulare sau serviciul
public de înv mânt prestat si de unit i particulare etc.).
Este evident c reIeririle I cute mai sus privesc doar servi-
ciile publice administrative. literatura de specialitate
46
distingând,
ca servicii publice. serviciul public de legiferare. Iormat din
Camera Deputa ilor si Senat. serviciul public judiciar. Iormat
din sistemul instan elor iudec toresti – iudec torii. tribunale. Cur i
de apel si Înalta Curte de Casa ie si Justi ie. si serviciul public
administrativ. Iormat din ansamblul organismelor administrative
care au drept scop realizarea sarcinilor puterii executive.
Pentru a ne aIla în prezen a unor servicii publice sunt
necesare urm toarele condi ii:
- satisIacerea cerin elor membrilor societ ii:
- înIiin area lor s se Iac prin acte de autoritate:
- activitatea lor s se desI soare în realizarea autorit ii de
stat. personalul lor având calitatea de Iunc ionari publici:
- au personalitate iuridic . având toate drepturile si obliga-
iile speciIice acestui statut.
Miiloacele lor materiale sunt asigurate preponderent din
subven ii bugetare. dar si din venituri extrabugetare.

2. ÌQILLQ DUHDúLGHVILLQ DUHDVHUYLFLLORUSXEOLFH

ÎnIiin area serviciilor publice este determinat . în primul
rând. de cresterea si diversiIicarea necesit ilor generale ale
colectivit ii si de obliga ia statului de a le satisIace în condi ii
cât mai bune.
AstIel. spre exemplu. dup anul 1990. când problemele
speciIice ale persoanelor cu handicap nu au mai putut Ii ascunse

46
Valentin I. Pris caru. Tratat de drept administrativ român,
Partea general . Editura Lumina Lex. Bucuresti. 1993. p.119: Ioan
Alexandru. op. cit.. p.290.
81
si nici ignorate ca în perioada comunist . Guvernul a Iost nevoit
s înIiin eze un organism specializat care s organizeze si s
realizeze serviciul public care s aib ca obiect satisIacerea
intereselor speciIice ale acestei categorii de persoane. Este vorba
de Secretariatul de Stat pentru Handicapa i. înIiin at prin
H.G. nr.1161/1990
47
. organ de specialitate al administra iei
publice centrale. având ca sarcini coordonarea. îndrumarea si
controlul activit ii de ocrotire social a persoanelor cu handicap.
în scopul recuper rii. integr rii socio-proIesionale si asigur rii
protec iei sociale a acestora.
ÎnIiin area serviciilor publice este determinat si de cres-
terea continu a rolului statului în via a societ ii. Spre exemplu.
serviciile publice organizate sub Iorma ministerelor au avut o
tendin general de multiplicare.
Din punct de vedere iuridic. serviciile publice se înIiin eaz
prin lege. precum ministerele. prin hot râre a Guvernului. în
cazul organelor de specialitate din subordinea acestuia. prin
ordin al ministrului, în cazul organelor de specialitate din
subordinea ministerelor. ori prin hot râri ale consiliilor iude ene
sau ale consiliilor locale, în cazul serviciilor publice de interes
iude ean si. respectiv. local.
Reorganizarea si. respectiv. desIiin area serviciilor publice
se Iac de c tre aceleasi organe ale administra iei publice si prin
acte de acelasi nivel cu acelea prin care au Iost înIiin ate.

3. &ODVLILFDUHDVHUYLFLLORUSXEOLFH

Literatura de specialitate împarte serviciile publice în raport
de Iorma de organizare
48
, în raport de obiectul de activitate
49
si în
raport de gradul lor de extensie
50
.

47
H.G. nr. 1161/1990 privind atribu iile. organizarea si Iunc io-
narea Secretariatului de Stat pentru Handicapa i. publicat în .Monitorul
Oficial”, Partea I, nr. 1149 din 2 noiembrie 1990.
48
Ioan Alexandru. op. cit.. p. 292 si urm.
49
Valentin Pris caru. op. cit.. p. 125 si urm.
50
Antonie Iorgovan. op. cit.. vol. II. p. 184.
82
Dup forma de organizare, serviciile publice se împart în
trei categorii:
- organe ale administra iei publice:
- institu ii publice:
- regii autonome. societ i si companii na ionale de interes
public.
Serviciile publice care func ioneaz sub form de
organe ale administra iei publice:
- se înIiin eaz . reorganizeaz si desIiin eaz prin lege sau
pe baza legii de c tre Parlament. Guvern. ministere. consiliile
iude ene. consiliile locale:
- se înIiin eaz pentru satisIacerea unor interese speciale ale
membrilor societ ii. AstIel spre exemplu. Ministerul S n t ii si
direc iile iude ene de s n tate public satisIac interesul general de
asigurare a s n t ii membrilor societ ii:
- au asigurate miiloacele materiale si Iinanciare necesare
Iunc ion rii lor din bugetul de stat si. respectiv. din bugetele locale:
- desI soar activitatea. de regul . în mod gratuit si din oIiciu:
- sunt încadrate cu personal de specialitate în activitatea
pentru care au Iost înIiin ate:
- desI soar activitatea în mod continuu si ritmic. dup
programe aduse la cunostin a publicului:
- în vederea realiz rii activit ii pentru care au Iost înIiin ate.
adopt sau emit acte administrative.
Din tr s turile caracteristice. prezentate mai sus. rezult c
serviciile publice care Iunc ioneaz sub Iorma organelor ad-
ministra iei publice constituie o categorie distinct de servicii
publice prin care statul îsi exercit suveranitatea sa Ia de to i
membrii societ ii.
Serviciile publice care func ioneaz sub form de
institu ii publice:
- se înIiin eaz . reorganizeaz si desIiin eaz prin lege sau
potrivit legii. de c tre Parlament. Guvern. ministere si celelalte
organe de specialitate ale administra iei publice centrale. precum
si de c tre consiliile iude ene si locale:
- sunt înIiin ate pentru satisIacerea unor interese generale
de specialitate ale membrilor societ ii. AstIel. pentru asigurarea
83
s n t ii popula iei Iunc ioneaz institute. policlinici. spitale.
sanatorii. s.a.. iar pentru inIormarea membrilor societ ii Iunc-
ioneaz Societatea Na ional de Radio si Societatea Na ional
de Televiziune. ca institu ii publice de interes na ional:
- au. în principal. asigurate miiloacele materiale si Iinanciare
de la bugetul de stat si de la bugetele locale. dar si din venituri
proprii ob inute din activitatea pe care o desI soar :
- îsi desI soar activitatea Iie gratuit. Iie cu plat prin
încasarea unor taxe sau tarife;
- sunt încadrate cu personal de specialitate în activitatea pe
care o desI soar :
- desI soar o activitate continu si în mod ritmic. dup
programe aduse la cunostin a celor interesa i:
- numai unele dintre ele emit acte administrative sub Iorm
de diplome de absolvire. certiIicate medicale. atestate etc.:
- de regul . activitatea lor se desI soar la cererea celor
interesa i.
Serviciile publice care func ioneaz sub form de regii
autonome. societ i si companii na ionale de interes public:
- se înIiin eaz . reorganizeaz si desIiin eaz prin hot râri
ale guvernului sau ale consiliilor iude ene si. respectiv. ale
consiliilor locale:
- se înIiin eaz pentru satisIacerea unor interese de spe-
cialitate ale membrilor societ ii. prin realizarea unor activit i
materiale. de ordin economic:
- miiloacele materiale si Iinanciare le sunt asigurate din
venituri proprii. precum si din subven ii bugetare:
- desI soar activitatea la cerere. contra cost si dup
programe aduse la cunostin a celor interesa i.
Dup obiectul lor de activitate. serviciile publice se
împart în:
- Serviciile publice care au ca obiect p strarea ordinii
publice si ap rarea na ional . care sunt realizate de Ministerul
Administra iei si Internelor. Ministerul Justi iei si Ministerul
Ap r rii Na ionale si prin unit ile lor deconcentrate în teritoriu.
84
- Serviciile publice care au ca obiect activit ile Iinanciare si
Iiscale. realizate de Ministerul Finan elor Publice si prin unit ile
lor deconcentrate în teritoriu.
- Serviciile publice care au ca obiect înv mântul si
cercetarea. realizate de Ministerul Educa iei si Cercet rii si prin
unit ile publice deconcentrate în teritoriu.
- Serviciile publice care au ca obiect asigurarea social si
s n tatea colectivit ii se realizeaz prin Ministerul Muncii.
Solidarit ii Sociale si Familiei. Ministerul S n t ii si prin
unit ile lor deconcentrate în teritoriu.
- Serviciile publice care au ca obiect satisIacerea intereselor
de art si cultur se realizeaz prin Ministerul Culturii si Cultelor
si unit ile sale din teritoriu.
- Serviciile publice care au ca obiect satisIacerea intereselor
economice care sunt realizate de Ministerul Economiei si
Comer ului. Ministerul Transporturilor. Construc iilor si Turismului.
Ministerul Comunica iilor si Tehnologiei InIorma iei. Ministerul
Agriculturii. P durilor si Dezvolt rii Rurale. Ministerul Mediului
si Gospod ririi Apelor si prin unit ile lor deconcentrate în teri-
toriu. precum si prin companiile si societ ile na ionale de interes
public aflate în subordinea lor.
Din punct de vedere al gradului de extensie. sunt servicii
de importan na ional . organizate la scara întregului teritoriu
na ional de c tre Parlament. Guvern si ministere. precum si
servicii locale. de importan iude ean . municipal . or se-neasc
sau comunal . organizate la nivelul unit ilor administrativ-
teritoriale de c tre consiliile iude ene. respectiv. consiliile locale
municipale. or senesti sau comunale.

Sec iunea a 5-a
Sistemul organelor administra iei publice

1.1R LXQHDVLVWHPXOXLRUJDQHORUDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Prin sistem al organelor administra iei publice se în elege
totalitatea organelor care realizeaz administra ia public . ca
85
activitate de organizare a execut rii si de executare în concret a
legii. prin care se asigur Iunc ionalitatea acestui sistem
51
.
Ceea ce leag . în primul rând. sistemul administra iei
publice este natura activit ii pe care o realizeaz organele
componente. si anume activitatea de administra ie public .
elementul ce d coeren acestui sistem.
În al doilea rând, aplicarea regimului de drept administrativ,
rela iilor care se Iormeaz în realizarea activit ii de organizare a
execut rii si de executare a legii. constituie modalitatea prin care
se asigur coeren a sistemului administra iei publice în Iunc io-
nalitatea sa.
AstIel. raporturile de drept administrativ. care se Iormeaz
în cadrul sistemului administra iei publice. constituie coloana
vertebral pe care se spriiin si se structureaz sistemul orga-
nelor administra iei publice.
Dar. sistemul organelor administra iei publice constituie. la
rândul s u. un subsistem în cadrul sistemului global al puterii
statului. asa cum acesta a Iost stabilit prin Constitu ie. pe
criteriul separa iei celor trei puteri: legislativ . executiv si iude-
c toreasc . c rora le corespunde câte un subsistem de organe ale
statului de drept.
Caracteristic sistemului organelor administra iei publice este
Iaptul c p r ile sale componente sunt structurate într-o construc ie
ierarhic . pe baza raporturilor de supraordonare si subordonare. în
capul sistemului aflându-se Guvernul. care. potrivit prevederilor
art.102 alin.(1) din Constitu ie. exercit conducerea general a
administra iei publice.

2. &ULWHULLOHGHRUJDQL]DUHDVLVWHPXOXLRUJDQHORU
DGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Potrivit opiniei proIesorului Ioan Alexandru
52
. sistemul
organelor administra iei publice se organizeaz pe baza a dou
criterii: criteriul teritorial si criteriul Iunc ional.

51
Alexandru Negoi . op.cit.. p.72.
52
Ioan Alexandru. op. cit.. p.240 si urm.
86
Criteriul teritorial. potrivit c ruia sistemul se strucutureaz
din punct de vedere al competen ei teritoriale. existând:
- organe centrale. când competen a lor se întinde asupra
întregului teritoriu al rii. cum sunt Guvernul. ministerele si
celelalte organe centrale ale administra iei publice:
- organe locale. când competen a lor se întinde numai
asupra unei unit i administrativ-teritoriale. cum sunt consiliile
locale. primarul. consiliile iude ene.
Criteriul func ional. potrivit c ruia sistemul organelor
administra iei publice se structureaz din punct de vedere al
competen ei materiale. existând:
- organe cu competen general . care exercit . realizeaz
administra ia public în toate domeniile de activitate. cum sunt
Guvernul. consiliile iude ene. consiliile locale:
- organe de specialitate ale administra iei publice. care
realizeaz administra ia public în domenii distincte de acti-
vitate. cum sunt ministerele si celelalte structuri componente ale
administra iei ministeriale
53
.

3. 3 U LOHFRPSRQHQWHDOHVLVWHPXOXLDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

În sistemul organelor administra iei publice. p r ile sale
componente au calitatea de organe ale administra iei publice în
sensul de institu ie public . dar si ca organ prin care Iunc ioneaz
institu ia public si prin care se realizeaz sarcinile administra iei
publice
54
.
Dup cum vom vedea în continuare. sistemul administra iei
publice cuprinde o mare varietate de organe. care prezint .
Iiecare în parte. particularit i de denumire. de organizare. de
natur iuridic . dar au toate în comun activitatea de organizare a
execut rii si executarea în concret a legii. prin care se exprim
speciIicul administra iei publice.

53
Emanuel Albu. Aaministra ia ministerial in Romania. Editura
All Beck. Bucuresti. 2004. p.177 si urm.
54
Alexandru Negoi . op. cit.. p.73.
87
Potrivit proI. Antonie Iorgovan
55
. cât si altor autori. prima
component a puterii administrativ-executive este Presedintele
României. care are. prin Constitu ie. valen e triple: de seI al
statului. de seI al executivului al turi de Guvern. de garant al
Constitu iei si mediator între puterile statului.
Dar, în conformitate cu opinia reputatului proIesor
Alexandru Negoi
56
. împ rt sit si de al i autori importan i.
Guvernul este îns si expresia puterii executiv-administrative a
statului si constituie. prin natura activit ii pe care o desI soar .
elementul de coeren al întregului sistem al administra iei
publice. asupra c ruia exercit conducerea general a acestuia.
potrivit art.102 alin.(1) din Constitu ie.
Deci. Guvernul nu este numai un organ prin care ac ioneaz
puterea executiv a statului. dar este si un organ al sistemului
administra iei publice în sensul de institu ie public ce dispune de
elementele componente speciIice acestor institu ii.
Totodat . în sistemul administra iei publice intr ministerele
si celelalte organe ale administra iei publice de specialitate prin
care se realizeaz sarcinile ce revin statului. dintre care unele se
subordoneaz Guvernului sau ministerelor. iar altele au un statut
de autorit i administrative autonome Ia de Guvern. dar care au
rela ii de subordonare în raport cu Parlamentul. ori numai cu una
dintre Camere.
De asemenea. în cadrul sistemului administra iei publice se
cuprinde administra ia public local . organizat în unit ile admi-
nistrativ-teritoriale: consiliile locale. primarii. consiliile iude ene.
În sIârsit. din sistemul administra iei publice Iac parte si
diIerite institu ii social-culturale si unit i economice prin care
se realizeaz diverse presta iuni. pe baza si în executarea legii.
prin care sunt satisI cute nevoile membrilor societ ii.

55
Antonie Iorgovan. op. cit.. vol. I. p.281 si urm.: Ioan Santai.
Drept aaministrativ si stiin a aaministra iei. vol.I. Editura Risoprint.
Clui-Napoca. 2004. p.277 si urm.: Mircea Preda. Autorit ile aami-
nistra iei publice. Editura Lumina Lex. Bucuresti. 2002. p.13 si urm.
56
Alexandru Negoi . op.cit.: Ioan Alexandru. op. cit.. p.330 si urm.
88


CAPITOLUL III
AUTORIT ILE CENTRALE

Sec iunea 1
Presedintele României

1. Aatura institu iei preziden iale

Institu ia seIului de stat îsi are originea în istoria umanit ii
si a organiz rii statale a societ ii. colectivit ile umane având
întotdeauna un seI. desemnat dup criterii care au variat de la o
epoc la alta. precum si de la o comunitate la alta.
Evolu ia institu iei statului excede cadrul disciplinei
dreptului administrativ
1
. astIel c vom încerca s stabilim natura
politico-iuridic a acesteia în contextul nostru constitu ional al
separa iei puterilor în stat si al rolului de mediator al Presedintelui
României.
În literatura de specialitate
2
s-a exprimat chiar opinia c
Presedintele României ar reprezenta cea de-a patra putere în stat,
ceea ce contrazice teoria lui Montesquieu cu privire la separa ia
celor trei ramuri ale suveranit ii: puterea legislativ . puterea
executiv si puterea iudec toreasc .
Aceast opinie este contrar si Constitu iei României.
republicat . care la art.1 alin.(4) prevede în mod expres c statul
se organizeaz potrivit principiului separa iei si echilibrului
puterilor – legislativ . executiv si iudec toreasc – în cadrul
democra iei constitu ionale.

1
Institu ia seIului de stat Iormeaz obiectul de studiu pentru
dreptul constitu ional. astIel c abordarea de Ia va încerca s se
limiteze la aspectele administrative ale acesteia.
2
Dumitru Brezoianu. op.cit.. p.7.
89
Dup ce principiul separa iei puterilor a început s Iunc-
ioneze. s-a considerat în mod constant
3
c Presedintele
României. ca seI al statului. este totodat unul din seIii puterii
executive. al turi de Guvern. precum si garantul Constitu iei. al
independen ei na ionale. al unit ii si integrit ii teritoriale a rii
si mediator între puterile statului. precum si între stat si societate.
Acesta este unul dintre paradoxurile Constitu iei române.
care a acordat Presedintelui României. unul dintre cei doi capi ai
puterii executiv-administrative, rolul de mediator între puterile
statului: puterea legislativ . puterea executiv si puterea
iudec toreasc . chemate s Iunc ioneze pe principiul separa iei
si echilibrului puterilor. în conIormitate cu prevederile art.1
alin.(4) din Constitu ie.

2. Atribu iile generale ale Presedintelui României

Atribu iile Presedintelui României sunt clasiIicate din punct
de vedere al autorilor de drept constitu ional
4
în:
- atribu ii privind legiIerarea:
- atribu ii privind organizarea si Iunc ionarea puterilor publice:
- atribu ii privind alegerea. Iormarea. avizarea Iorm rii.
numirea sau revocarea unor autorit i publice:
- atribu ii în domeniul ap r rii rii si asigur rii ordinii publice:
- atribu ii în domeniul politicii externe:
- alte atribu ii. precum conIerirea decora iilor si titlurilor de
onoare. acordarea gra ierii individuale. acordarea gradelor de
maresal. de general. de amiral si. respectiv. chestor de poli ie.
Sunt autori de drept administrativ
5
care clasiIic atribu iile
Presedintelui României din punct de vedere al sarcinilor. din
punct de vedere al subiectelor Ia de care acestea se exercit .

3
Antonie Iorgovan. op.cit.. vol. I. p.290.
4
Ioan Muraru. Drept constitu ional si institu ii politice. Editura
Actami. Bucuresti. 1998. p.446-447.
5
Antonie Iorgovan. op. cit.. vol.I. p.297-298.
90
din punct de vedere al Irecven ei exercit rii lor. din punct de
vedere al procedurii de realizare sau din punct de vedere al
Iormelor tehnico-iuridice prin care se realizeaz .
Consider m. îns . c din punct de vedere al cursului de
drept administrativ si stiin a administra iei prezint importan
prezentarea atribu iilor Presedintelui României legate de activi-
tatea executiv-administrativ a statului. r mânând ca specialistii
în drept constitu ional s se ocupe de celelalte atribu ii ale
Presedintelui României.

3. Atribu iile Presedintelui României ca sef al Executivului

Aceast categorie de atribu ii este Iormat din acele prero-
gative care nu intr în sIera reprezent rii politice si nici în sIera
constitu ional-legislativ . dar nici în sIera raporturilor cu alte
autorit i publice. precum Parlamentul. iusti ia. Curtea Consti-
tu ional etc.. aceste atribu ii executiv-administrative având
temeiul în prevederile constitu ionale. potrivit c rora Presedintele
României este unul din cei doi seIi ai puterii executive. dar cu
atribu ii destul de limitate
6
.
AstIel. în raporturile cu Guvernul. Presedintele României
are urm toarele atribu ii:
- desemnarea candidatului pentru Iunc ia de prim-ministru:
- numirea Guvernului pe baza votului de încredere acordat
de Parlament:
- revocarea si numirea unor membri ai Guvernului. în caz
de remaniere:
- consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente si
de importan deosebit :

6
Faptul c atribu iile executive constitu ionale sunt mai limitate
în raport cu cele ale primului-ministru. nu i-a împiedicat pe presedin ii
de dup anul 1990 s se maniIeste si s Iie recepta i de opinia public
drept de in tori ai unor prerogative mult mai importante. datorit
folosirii unor pârghii politice.
91
- participarea la sedin ele Guvernului în care se dezbat
probleme de interes na ional privind politica extern . ap rarea
rii. asigurarea ordinii publice si. la cererea primului-ministru.
în alte situa ii.
O alt categorie de atribu ii pe care Presedintele României
le are ca seI al executivului este aceea a atribu iilor pe care le
poate exercita în cazuri excep ionale:
- în calitate de comandant al Ior elor armate. poate declara
mobilizarea par ial sau total . cu aprobarea prealabil sau. în
cazuri excep ionale. ulterioar a Parlamentului (art.92 alin.(1)
din Constitu ie):
- în aceeasi calitate. în caz de agresiune armat îndreptat
împotriva rii. ia m suri pentru respingerea acesteia (art.92
alin.(3) din Constitu ie):
- potrivit legii. instituie starea de asediu sau starea de
urgen în întreaga ar sau în unele unit i administrativ-
teritoriale. urmând ca în cel mult 5 zile s solicite Parlamentului
încuviin area m surii (art.93 din Constitu ie).
Presedintele României are o serie de atribu ii în domeniul
politicii externe (art.91 din Constitu ie):
- încheie tratate interna ionale în numele României. ne-
gociate de Guvern. si le supune spre ratiIicare Parlamentului
României într-un termen rezonabil:
- la propunerea Guvernului. acrediteaz si recheam repre-
zentan ii diplomatici ai României:
- la propunerea Guvernului. aprob înIiin area. desIiin area
sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice:
- primeste acreditarea reprezentan ilor diplomatici ai altor
state în România.

4. Actele Presedintelui României

În scopul exercit rii prerogativelor care îi sunt stabilite prin
Constitu ie si prin alte legi. Presedintele României are la dispo-
zi ie Administra ia preziden ial . care este o institu ie public . cu
92
personalitate iuridic . Iormat din servicii publice puse la dispo-
zi ia acestuia. pentru îndeplinirea atribu iilor sale
7
. Institu ia
Administra iei Preziden iale are sediul în municipiul Bucuresti.
la Palatul Cotroceni.
În literatura de specialitate
8
se Iace distinc ie între actele
politice ale presedintelui (mesaie. declara ii. apeluri etc.) si actele
iuridice la care se reIer art.100 din Constitu ie.
AstIel. potrivit art.100 alin.(1) din Constitu ie. în exercitarea
atribu iilor sale. Presedintele României emite decrete care se
public în .Monitorul OIicial¨. nepublicarea atr gând inexisten a
lor din punct de vedere iuridic.

5. Regimul si natura decretelor emise
de Presedintele României

În conIormitate cu dispozi iile art.100 alin.(2) din Constitu ie.
primul-ministru contrasemneaz decretele emise de presedinte:
- în exercitarea atribu iilor de politic extern privind tri-
miterea tratatelor spre ratiIicare Parlamentului. acreditarea si
rechemarea reprezentan ilor diplomatici. aprobarea înIiin rii.
desIiin rii sau schimb rii rangului misiunilor diplomatice:
- pentru declararea mobiliz rii par iale sau totale a Ior elor
armate:
- pentru luarea m surilor de respingere a agresiunii armate
îndreptate împotriva rii:
- pentru instituirea st rii de asediu sau a st rii de urgen :
- pentru conIerirea decora iilor si titlurilor de onoare:
- pentru acordarea gradelor de maresal. de general. de amiral
si de chestor de poli ie:
- pentru acordarea gra ierii individuale.

7
Iegea nr.47/1994 privind serviciile din subordinea Presedintelui
României. republicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I.
nr. 210 din 25 aprilie 2001.
8
Antonie Iorgovan. op. cit.. vol.I. p.320: Ioan Santai. op. cit..
vol.I. p.284.
93
În ceea ce priveste caracterul lor. în literatura de specia-
litate a Iost exprimat opinia c decretele preziden iale au
întotdeauna un caracter individual
9
. dar si opinia c acestea pot
avea si caracter normativ
10
.
Într-adev r. consider m. al turi de cel de-al doilea autor. c
este greu de sus inut caracterul individual al decretelor prin care
presedintele reglementeaz situa ii privind declararea st rii de
urgen sau a st rii de asediu si care oblig autorit ile administra-
tive centrale si/sau locale s ia m suri de punere în executare.
Sunt, într-adev r. acte administrative cu caracter individual
decretele de numire sau de eliberare din Iunc ii publice. emise
de Presedintele României în cazurile prev zute de lege.
Tot în leg tur cu natura iuridic a decretelor emise de
Presedintele României. trebuie amintit c acestea au Iost
caliIicate ca acte administrative supuse controlului instan elor de
contencios administrativ
11
. cu excep iile enumerate de Iegea
contenciosului administrativ
12
.
AstIel. potrivit art.5 alin.(1) lit.a) din Iegea nr.554/2004.
nu pot fi atacate în contencios administrativ decretele emise de
Presedintele României care privesc raporturile sale cu Parlamentul:
- decretul pentru desemnarea candidatului pentru Iunc ia de
prim-ministru:
- decretul de numire a Guvernului sau a unor membri ai
Guvernului în caz de remaniere.
Potrivit art.5 alin.(3). pot Ii atacate decretele emise pentru
aplicarea regimului st rii de r zboi. al st rii de asediu sau al
st rii de urgen . dar numai pentru exces de putere.

9
Antonie Iorgovan. op. cit.. vol. I. p.322.
10
Ioan Santai. op. cit.. vol.I. p.284.
11
Antonie Iorgovan. op. cit.. vol.I. p.322: Radu Carp. Reflec ii pe
marginea statutului iuriaic al aecretelor emise ae Preseaintele Romaniei.
în .Revista de Drept Public¨ nr.4/2004. p.13 si urm.
12
Iegea contenciosului administrativ. nr.554/2004. publicat în
„Monitorul oficial al României”, Partea I, nr.1154 din 7 decembrie 2004.
94
Excesul de putere este deIinit de art.2 alin.(1) lit.m) din
Iegea nr.554/2004 ca Iiind exercitarea dreptului de apreciere.
apar inând autorit ilor administra iei publice. prin înc lcarea
drepturilor si libert ilor Iundamentale ale cet enilor. prev zute
de Constitu ie sau de lege.
De asemenea, nu pot fi atacate în contencios administrativ
nici actele administrative prin care Presedintele României îsi
exercit atribu iile privind realizarea politicii externe.

6. R spunderea Presedintelui României

În conIormitate cu dispozi iile art.84 alin.(2) coroborat cu
art.72 alin.(1) din Constitu ie. Presedintele României se bucur
de imunitate doar în ceea ce priveste opiniile politice exprimate
în exercitarea mandatului.
Dar. în leg tur cu modul de exercitare a atribu iilor.
r spunderea Presedintelui României poate Ii angaiat din punct
de vedere politic. în condi iile art.95 din Constitu ie pentru
s vârsirea unor Iapte grave prin care se încalc prevederile legii
Iundamentale.
Propunerea de suspendare din Iunc ia de Presedinte al
României poate Ii ini iat de cel pu in o treime din num rul
deputa ilor si senatorilor: ea este adus la cunostin a prese-
dintelui si. dup consultarea Cur ii Constitu ionale. este supus
dezbaterii Camerei Deputa ilor si Senatului în sedin comun .
care o adopt cu votul maiorit ii deputa ilor si senatorilor în
Iunc ie.
În situa ia în care propunerea de suspendare din Iunc ie este
aprobat . în cel mult 30 de zile. se va organiza un reIerendum
pentru demiterea presedintelui.
R spunderea penal a Presedintelui României este statuat
de dispozi iile art.96 din Constitu ie.
AstIel. Camera Deputa ilor si Senatul. în sedin comun .
cu votul a cel pu in dou treimi din num rul deputa ilor si
senatorilor. pot hot rî punerea sub acuzare pentru înalt tr dare a
Presedintelui României.
95
Nici Constitu ia si nici reglement rile subsecvente nu au
dat l muriri si nici indicii în leg tur cu con inutul no iunii de
înalt tr dare. acesta Iiind l sat la aprecierea maiorit ii speciale
de dou treimi din num rul deputa ilor si senatorilor care
hot r sc punerea sub acuzare a Presedintelui României prin
exprimarea unui vot politic.
F r a mai da alte detalii de ordin procesual penal. art.96
alin.(4) din Constitu ie stabileste competen a de iudecat a Înaltei
Cur i de Casa ie si Justi ie si c . la data r mânerii deIinitive a
hot rârii de condamnare. presedintele este demis de drept.
Este evident c . în lipsa unei legi care s reglementeze
r spunderea penal a Presedintelui României. sunt aplicabile
dispozi iile Codului penal si ale Codului de procedur penal . cu
complet rile corespunz toare aplicabile celorlalte categorii de
demnitari care se bucur de imunitate.
AstIel. dup Iaza politic a punerii sub acuzare pentru înalt
tr dare. va urma în mod obligatoriu o Iaz de urm rire penal
eIectuat de Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie si
Justi ie. pentru care hot rârea celor dou Camere ale Parlamentului
reprezint doar actul de sesizare.
În urma eIectu rii urm ririi penale. este posibil ca Parchetul
de pe lâng Înalta Curte de Casa ie si Justi ie s emit rechizito-
riul prin care va sesiza Înalta Curte de Casa ie si Justi ie – Sec ia
penal . dup cum este posibil. teoretic. ca sesizarea cu punerea
sub acuzare pentru înalt tr dare s nu se concretizeze în nici una
dintre inIrac iunile de gen din Codul penal si s se aiung la o
solu ie de neurm rire sau de scoatere de sub urm rire penal .
Mai trebuie men ionat c . potrivit art.96 alin.(3) din
Constitu ie. de la data punerii sub acuzare de c tre cele dou
Camere ale Parlamentului. presedintele este suspendat de drept
pân la data demiterii sale.
Constitu ia nu prevede. dar consecin a iuridic a adopt rii
unei solu ii de netrimitere în iudecat de c tre Parchetul de pe
lâng Înalta Curte de Casa ie si Justi ie. ori de achitare. pronun at
de Înalta Curte de Casa ie si Justi ie. va Ii aceea a încet rii
suspend rii din Iunc ie a Presedintelui României.
96
Încheiem prin a reaminti c . potrivit prevederilor art.84
alin.(2). coroborate cu cele ale art.72 alin.(1) din Constitu ie.
imunitatea acordat presedintelui este doar pentru Iaptele care au
leg tur cu exercitarea mandatului de Presedinte al României si
c . pentru celelalte Iapte ar trebui s r spund . din punct de
vedere legal. ca orice cet ean. potrivit principiului înscris în
art.16 alin.(1) din Constitu ie. conIorm c ruia cet enii sunt egali
în Ia a legii.

Sec iunea a 2-a
Guvernul

1. Rolul Cuvernului

Art.102 alin.(2) din Constitu ie precizeaz c Guvernul.
potrivit programului s u de guvernare acceptat de Parlament
asigur realizarea politicii interne si externe a rii si exercit
conducerea general a administra iei publice.
Art.1 alin.(1) din Iegea nr.90/2001
13
deIineste Guvernul ca
Iiind autoritatea public a puterii executive. care Iunc ioneaz pe
baza votului de încredere acordat de Parlament si care asigur
realizarea politicii interne si externe a rii si exercit
conducerea general a administra iei publice.
Deci. potrivit Constitu iei din 1991 si legii sale organice.
Guvernul are, în primul rând, un rol politic, concepând programul
s u de guvernare si Iixând liniile de Ior ale politicii interne si
externe pe durata mandatului pe care îl solicit Parlamentului.
precum si asigurând realizarea politicii interne si externe.
potrivit programului de guvernare care a Iost acceptat de
Parlament prin acordarea votului de încredere.
Prin aceasta, Guvernul este, în primul rând. o institu ie
politic . Iiind emana ia partidului sau coali iei de partide care a
Iormat maioritatea parlamentar si si-a asumat Iormarea sa.

13
Iegea nr.90/2001 privind organizarea si Iunc ionarea Guvernului
României si a ministerelor. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.164 din 2 aprilie 2001.
97
Rolul politic al Guvernului decurge. pe de o parte. din
originea sa parlamentar . Iiind o expresie a intereselor politice
ale maiorit ii parlamentare si. pe de alt parte. din subordonarea
ac iunilor sale. programului s u de guvernare acceptat de Parlament.
Programul de guvernare reprezint un act politic care
apar ine Guvernului. în privin a c ruia îsi asum obliga ia
exclusiv de realizare. precum si responsabilitatea exclusiv .
acceptarea programului de c tre Parlament având doar semni-
Iica ia sus inerii politice pentru realizarea obiectivelor acestuia
pe durata mandatului acordat.
În al doilea rând, Guvernul are un rol administrativ.
exercitând conducerea general a administra iei publice. potrivit
programului s u de guvernare acceptat de Parlament.
Realizarea rolului administrativ, constând în exercitarea
conducerii generale a administra iei publice. impune existen a
unor raporturi de drept administrativ între Guvern. ca institu ie
administrativ . si oricare alt structur apar inând sistemului
administra iei publice. AstIel. unele vor Ii raporturi de subordo-
nare - în cazul structurilor apar inând administra iei ministeriale.
altele vor Ii raporturi de colaborare - în cazul structurilor
autonome apar inând administra iei publice centrale. iar altele
vor Ii raporturi de colaborare si tutel administrativ - în cazul
organelor apar inând administra iei publice locale.
Deci. Guvernul este nu numai o institu ie politic . ci si o
institu ie administrativ care reprezint vârIul sistemului admi-
nistra iei publice. Ia de care exercit o conducere general .
De aceea. consider m c . pentru a pune în eviden rolul
politic si rolul administrativ al Guvernului. precum si caracterul
de institu ie politic . dar si de institu ie administrativ . Guvernul
trebuie deIinit ca institu ie politic a puterii executive. care
Iunc ioneaz în baza votului de încredere acordat de Parlament
si organul suprem al administra iei publice care. potrivit pro-
gramului s u de guvernare. asigur realizarea politicii interne si
externe a rii si exercit conducerea general a administra iei
publice.
98
2. Sarcinile Cuvernului

In raport cu cele dou roluri ale Guvernului: politic si
administrativ. se circumscriu si sarcinile acestuia. a c ror înde-
plinire are ca Iinalitate realizarea programului s u de guvernare.
Este adev rat c art. 1(2) din Iegea nr.90/2001 privind
organizarea si Iunc ionarea Guvernului României si a ministe-
relor prezint si un al treilea rol pe care l-ar avea Guvernul. si
anume acela de a asigura Iunc ionarea echilibrat si dezvoltarea
sistemului na ional economic si social. precum si racordarea
acestuia la sistemul economic mondial în condi iile promov rii
intereselor na ionale. dar este evident c . în realitate. este vorba
de sarcinile economice si sociale ale Guvernului. care deriv din
Iunc ia economico-social a statului.
Art.1(5) din aceeasi lege. sub denumirea de Iunc ii enumer
alte sarcini pe care Guvernul trebuie s le îndeplineasc pentru
realizarea programului s u de guvernare:
- sarcina de a asigura elaborarea strategiei de punere în
aplicare a programului de guvernare:
- sarcina de a asigura elaborarea cadrului normativ si insti-
tu ional necesar realiz rii obiectivelor strategice:
- sarcina de a asigura administrarea propriet ii publice si
private a statului si gestionarea serviciilor pentru care statul este
responsabil:
- sarcina de a asigura, în numele statului român, repre-
zentarea pe plan intern si extern:
- sarcina de a asigura urm rirea si controlul aplic rii si
respect rii reglement rilor în domeniul ap r rii. ordinii publice si
siguran ei na ionale. precum si în domeniile economic si social si
al Iunc ion rii institu iilor si organismelor care îsi desI soar acti-
vitatea în subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
Sarcinile Guvernului. din punct de vedere al con inutului.
sunt sarcini generale. care privesc toate domeniile de activitate
ale vie ii sociale. spre deosebire de ministere si celelalte organe
de specialitate din subordinea sa, care îndeplinesc sarcini spe-
ciIice pentru realizarea interesului general special din domeniul
de activitate în care Iunc ioneaz Iiecare.
99
Din punct de vedere al întinderii teritoriale. Guvernul
îndeplineste sarcini na ionale. pe întregul teritoriu al rii. spre
deosebire de consiliile iude ene. spre exemplu. care îndeplinesc
sarcini locale, de interes local în unitatea administrativ-terito-
rial respectiv .
În raport cu natura activit ii administrative a Guvernului.
acesta îndeplineste sarcini de conducere si organizare. prin
ac iuni cu caracter dispozitiv prin care este organizat execu-
tarea legilor si se execut legile în toate domeniile de activitate
ale vie ii sociale.
Aceste sarcini sunt realizate de Guvern fie în mod direct
prin actele administrative pe care le adopt . Iie în mod indirect
prin actele administrative adoptate sau emise de toate organele
de specialitate ale administra iei publice ministeriale aIlate în
subordinea sa.

3. Atribu iile Cuvernului

Asa cum am mai spus. expresia iuridic a sarcinilor unui
organ al administra iei publice este reprezentat de ansamblul
atribu iilor conIerite prin actul de înIiin are si/sau organizare
În Iunc ie de rolul politic si de rolul administrativ. precum si
în raport cu sarcinile sale. Guvernul îsi îndeplineste atribu iile
legale în scopul realiz rii politicii interne si externe a rii si al
conducerii generale a administra iei publice. potrivit programului
s u de guvernare.
Articolul 11 din Iegea nr.90/2001 privind organizarea si
Iunc ionarea Guvernului României si a ministerelor prezint
principalele sale atribu ii. care pot Ii grupate în raport cu rolul si
sarcinile Guvernului.
O prim categorie este aceea a atribu iilor prin care
Guvernul îsi exercit rolul politic. asigurând realizarea politicii
interne si externe a rii. atribu ii speciIice guvern rii. deosebite
de cele care sunt speciIice administra iei.
O a doua categorie este Iormat din atribu iile privind
conducerea general a administra iei publice si. în primul rând. a
100
administra iei ministeriale. subordonat direct sau indirect
Guvernului.
AstIel. Guvernul va conduce. îndruma. coordona si controla
activitatea organelor din sistemul administra iei ministeriale.
putând anula actele acestora care sunt neconIorme cu legea sau cu
hot rârile si ordonan ele acestuia. ori sunt inoportune.
De asemenea. va înIiin a. cu avizul Cur ii de Conturi. or-
gane de specialitate. în subordinea sa direct . necesare realiz rii
sarcinilor sale.
În ceea ce priveste administra iile neministeriale. Guvernul
exercit un control de tutel prin reprezentan ii s i în iude e :
preIec ii. în cazul administra iei locale . ori are atribu ii potrivit
c rora intr doar în raporturi de colaborare. în cazul organelor
administra iei publice centrale autonome.
Totodat . va coopera cu organismele sociale interesate în
îndeplinirea atribu iilor sale.
Atribu iile legate de sarcina pe care Guvernul o are pentru
elaborarea cadrului normativ si institu ional necesar realiz rii
obiectivelor strategice Iormeaz o categorie separat .
AstIel. Guvernul ini iaz proiecte de legi si le supune
aprob rii Parlamentului. adopt ordonan e în condi iile art.115 din
Constitu ia din 1991 si emite hot râri pentru organizarea exe-
cut rii legilor.
O alt categorie este aceea a atribu iilor legate de sarcinile
economice. Iinanciare si sociale. privind aprobarea strategiei si
programelor de dezvoltare economic a rii pe ramuri. domenii si
sectoare de activitate. cele privind executarea bugetului de stat. a
bugetului asigur rilor sociale de stat. a bugetelor Iondurilor spe-
ciale. cele privind administrarea propriet ii publice si private a
statului. precum si cele privind realizarea programelor de protec ie
social . de protec ie a mediului si asigurarea echilibrului ecologic.
O categorie aparte de atribu ii este legat de ap rarea
ordinii de drept. a linistii publice si a siguran ei cet eanului si
de respectare a drepturilor si libert ilor acestuia. de asigurare a
capacit ii de ap rare si de înzestrare a Ior elor armate.
101
O alt categorie de atribu ii ale Guvernului sunt cele legate
de realizarea politicii externe a rii. care vizeaz prioritar inte-
grarea României în structurile europene si euroatlantice.
AstIel. Guvernul va negocia si va încheia , direct sau prin
intermediul ministrilor ori al celorlal i conduc tori ai organelor
administra iei ministeriale. conven ii si alte în elegeri interna-
ionale. la nivel guvernamental sau departamental. caz în care
acordul respectiv va intra în vigoare dup aprobarea lui de c tre
Guvern.

4. Statutul Cuvernului

Statutul Guvernului este deIinit de dispozi iile constitu ionale
si de prevederile legale privind Iormarea sa. statutul membrilor
Guvernului. structura. organizarea intern . atribu iile si Iunc io-
narea sa. actele Guvernului. r spunderea membrilor s i.

4.1. Formarea Guvernului

Formarea Guvernului sau procedura de învestitur . regle-
mentat de art. 103 si de art.85 alin.(1) din Constitu ia din 1991.
se desI soar în patru Iaze succesive. în care actorii politici
principali sunt Presedintele României. candidatul pentru Iunc ia
de prim-ministru si Parlamentul :
- prima Iaz este acea în care Presedintele României pro-
cedeaz la consultarea partidului care are maioritatea absolut în
Parlament ori. dac nu exist o asemenea maioritate. a partidelor
reprezentate în Parlament. în leg tur cu propunerile pentru
Iunc ia de prim-ministru:
- în Iaza urm toare. în urma consult rilor din Iaza prece-
dent . Presedintele României va desemna un candidat la Iunc ia
de prim-ministru:
- în Iaza a treia. candidatul la Iunc ia de prim-ministru, într-un
interval de zece zile de la desemnare va întocmi/definitiva lista
Guvernului si programul s u de guvernare:
102
- în Iaza urm toare. în cadrul aceluiasi termen de zece zile
de la desemnare. candidatul pentru Iunc ia de prim-ministru va
cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului s u
de guvernare si a întregii liste a Guvernului:
- în Iaza a cincea. programul si lista Guvernului sunt dez-
b tute. în sedin comun . de Camera Deputa ilor si Senat. care
acord încrederea cu votul maiorit ii deputa ilor si senatorilor.
adoptând o hot râre comun în acest sens:
- în ultima Iaz . Presedintele României. pe baza votului de
încredere acordat de Parlament. numeste Guvernul. emi ând un
decret în acest sens.
Din punctul de vedere al cursului de drept administrativ si
stiin a administra iei. prezint importan Iaptul c prin hot rârea
Camerei Deputa ilor si Senatului. în sedin a comun . programul
prezentat de candidatul pentru Iunc ia de prim-ministru devine
programul de guvernare al Guvernului respectiv, în care sunt
stabilite direc iile principale de ac iune privind realizarea politicii
interne si externe a rii. precum si sarcinile acestuia privind con-
ducerea general a administra iei publice.
De asemenea. prezint importan si Iaptul c prin aceeasi
hot râre de acordare a încrederii se aprob componen a Guvernului
si structura acestuia în ceea ce priveste num rul ministerelor.
precum si a domeniilor de activitate în care acestea vor Iunc iona.
Implicit. Parlamentul stabileste. prin hot rârea de acordare a
încrederii. care sunt domeniile de activitate ale c ror servicii
publice nu este necesar s Iie conduse de ministri sau de ministri
delega i.
Aceeasi importan o prezint si decretul prin care
Presedintele. în baza hot rârii prin care Parlamentul si-a acordat
încrederea. numeste Guvernul în componen a propus de candi-
datul pentru Iunc ia de prim-ministru si acceptat de Parlament.
Prin acest act politic. Presedintele României gireaz sau cel pu in
consimte c politica intern si extern a rii se va realiza potri-
vit programului de guvernare si de Guvernul în componen a în
care a I cut numirile. acesta urmând s exercite si conducerea
general a administra iei publice. pe perioada mandatului acordat.
103
4.2. Durata mandatului Guvernului

Iimita maxim a mandatului Guvernului este dat de durata
mandatului Parlamentului care i-a acordat votul de încredere,
acceptându-i lista si programul de guvernare propuse de can-
didatul la Iunc ia de prim-ministru.
AstIel. potrivit prevederilor art.110 alin.(1) din Constitu ia
din 1991. Guvernul îsi exercit mandatul pân la data valid rii
alegerilor parlamentare generale. ceea ce nu coincide cu consta-
tarea rezultatelor alegerilor si atribuirea mandatelor. ci cu validarea
mandatelor deputa ilor si senatorilor de Iiecare camer în parte.
moment în care se consider c Parlamentul poate Iunc iona din
punct de vedere constitu ional si regulamentar.
În mod excep ional. durata maxim a mandatului unui
Guvern poate coincide si cu data demiterii sale. care potrivit
prevederilor art.110 alin.(2) din Constitu ie survine la data
retragerii de c tre Parlament a încrederii acordate ca urmare a
adopt rii unei mo iuni de cenzur . cu votul maiorit ii deputa-
ilor si senatorilor sau atunci când primul-ministru se aIl în
imposibilitate de a-si exercita atribu iile mai mult de 45 de zile
ori si-a pierdut calitatea de membru al Guvernului.
În leg tur cu problema demiterii Guvernului ca urmare a
revoc rii din Iunc ie a primului-ministru. trebuie men ionat c .
urmare a revizuirii Constitu iei din 1991. Presedintele României
nu-l mai poate revoca pe primul-ministru. asa cum s-a întâmplat
la sIârsitul anului 1999.

4.3. Componen a Guvernului si statutul membrilor s i

Componen a Guvernului este precizat din punct de
vedere constitu ional de art.102 alin.(3) din Constitu ia din 1991.
unde se arat c Guvernul este alc tuit din prim-ministru. ministri
si al i membri stabili i prin lege organic .
Potrivit art.3. în Iorma ini ial . din Iegea nr.90/2001 privind
organizarea si Iunc ionarea Guvernului României si a ministerelor.
104
Guvernul este alc tuit din primul-ministru si ministri. ad ugându-se.
prin Iegea nr. 23/2004
14
. c din Guvern pot Iace parte si ministri
de stat. precum si ministri-delega i. cu îns rcin ri speciale pe
lâng primul-ministru. prev zu i în lista Guvernului prezentat
Parlamentului pentru acordarea votului de încredere.
Iegat de problema componen ei Guvernului. un aspect care
trebuie prezentat este acela al num rului membrilor si al ra iunilor
care determin un num r mai mare sau mai mic. aspect evitat de
maioritatea autorilor Iie si pentru diIicultatea identiIic rii unor
explica ii stiin iIice.
O istorie a guvernelor instalate dup Unirea din 1859 si
pân în zilele noastre ne-ar permite s constat m c num rul
membrilor acestora a variat de la o epoc istoric la alta. de la un
regim politic la altul si chiar de la un guvern la altul. tendin a
general Iiind aceea de crestere a num rului lor.
AstIel. primele guverne instalate dup 24 ianuarie 1862.
când Unirea Principatelor a Iost recunoscut pe plan interna ional.
iar Domnul Alexandru Ioan Cuza a dispus contopirea structurilor
celor dou administra ii ministeriale. au avut 7 membri. la acea
dat Iunc ionând regula ca Presedintele Consiliului de Ministri s
conduc si un departament ministerial.
Dup Marea Unire din 1918. componen a guvernelor a
cunoscut modiIic ri importante prin crearea unor Iunc ii de
ministri I r portoIolii sau ministri de stat. cât si prin cresterea
num rului ministrilor cu portoIolii.
În perioada dictaturii regale 1938-1940. guvernele au avut
câte 13-14 membri si la Iel în perioada urm toare 1940-1944.
când Presedintele Consiliului de Ministri era si Conduc torul
statului.
Num rul membrilor guvernelor a cunoscut o adev rat
explozie în perioada dictaturii comuniste, ultimul Guvern din 1989

14
Iegea nr.23/2004 pentru modiIicarea si completarea Iegii
nr.90/2001 privind organizarea si Iunc ionarea Guvernului României
si a ministerelor. publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I.
nr. 187 din 3 martie 2004.
105
având nu mai pu in de 47 de membri. plus presedintele Consi-
liului de Ministri.
Primul Guvern Iormat ca urmare a primelor alegeri dup
evenimentele din decembrie 1989 a avut un num r de 22 de
membri. între care 3 ministri de stat. un ministru asistent al
primului-ministru si doi secretari de stat. membri ai Cabinetului.
Urm torul Guvern a avut 21 de membri. între care un ministru
delegat pentru buget. veniturile statului si controlul Iinanciar. în
cadrul Ministerului Economiei si Finan elor. si un secretar de stat
membru al Cabinetului. care coordona Departamentul Stiin ei la
Ministerul Înv mântului si Stiin ei.
Guvernul aprobat la 20 noiembrie 1992 a avut un num r de
22 de membri. iar Guvernul aprobat la 11 decembrie 1996 a avut
28 de membri. pentru ca Guvernul instalat la data de 21 decembrie
1999 s -si reduc num rul la 19 membri.
Guvernul Iormat dup alegerile parlamentare din noiem-
brie 2000 a avut 27 de membri. iar Guvernul actual Iormat dup
alegerile din anul 2004. are. al turi de primul-ministru. 3 ministri
de stat. 15 ministri si 6 ministri delega i.
Guvernul Iormat în urma alegerilor generale de la sIârsitul
anului 2004 are în componen a sa 25 de ministri. din care Iac
parte: primul-ministru. 3 ministri de stat. 6 ministri delega i si
15 ministri cu portoIolii ministeriale.
Statutul membrilor Guvernului este conIerit de totalitatea
dispozi iilor constitu ionale si a reglement rilor legale reIeritoare
la condi iile pentru Iunc ia de membru al Guvernului. incompati-
bilit ile acestei Iunc ii. durata mandatului si încetarea Iunc iei de
membru al Guvernului.
Condi iile legale pentru func ia de membru al Guver-
nului sunt enumerate de art.2 din Iegea nr.90/2001 privind
organizarea si Iunc ionarea Guvernului României si a ministe-
relor. si anume condi ia de a avea cet enia român si domiciliul
în ar . de a se bucura de exerci iul drepturilor electorale. de a nu
Ii suIerit condamn ri penale si de a nu se aIla în unul dintre
cazurile de incompatibilitate.
106
Evident c aceste condi ii legale sunt condi iile minime si
necesare. în timp ce condi iile suIiciente sunt doar cele politice.
în privin a c rora nici un autor nu s-a încumetat s le enumere.
Ar mai trebui men ionat c . în cazul unor ministere. s-au
încet enit anumite tradi ii. reIerindu-ne la guvernele demo-
cratice dinainte de 1945 si la cele de dup 1990 . adic ministrul
iusti iei s Iie un iurist. ministrul culturii s Iie un om de cultur .
ministrul înv mântului s Iie un cadru universitar. ministrul
s n t ii s Iie medic etc.. desi este unanim acceptat c orice
ministru trebuie s Iie. înainte de toate. un politician versat si un
bun administrator.
Incompatibilit ile func iei de membru al Guvernului
sunt reglementate. în principal. prin art.105 din Constitu ie.
potrivit c ruia Iunc ia de membru al Guvernului este incom-
patibil cu exercitarea altei Iunc ii publice de autoritate. cu
excep ia celei de deputat sau senator. precum si cu exercitarea
unei Iunc ii de reprezentare proIesional salarizat în cadrul
organiza iilor cu caracter comercial.
Art.4 din Iegea nr.90/2001 privind organizarea si Iunc io-
narea Guvernului României si a ministerelor a reluat si precizat
incompatibilit ile. desi art. 104(2) din Constitu ia din 1991 pre-
vedea c doar alte incompatibilit i se stabilesc prin lege organic .
AstIel. art.4 din aceast lege prevede c Iunc ia de membru
al Guvernului este incompatibil cu:
a) exercitarea altei Iunc ii publice de autoritate. cu excep ia
celei de deputat sau senator:
b) exercitarea unei Iunc ii de reprezentare proIesional
salarizat în cadrul organiza iilor cu scop comercial:
c) exercitarea de acte de comer . cu excep ia vânz rii sau
cump r rii de ac iuni ori alte titluri de valoare:
d) exercitarea Iunc iei de administrator ori cenzor la so-
ciet ile comerciale sau de reprezentant al statului în adun rile
generale ale unor asemenea societ i ori de membru al con-
siliilor de administra ie ale regiilor autonome. companiilor
na ionale si societ ilor na ionale.
107
e) exercitarea unei Iunc ii publice în serviciul unei organi-
za ii str ine. cu excep ia acelor Iunc ii prev zute în acordurile si
conven iile la care România este parte.
În materia incompatibilit ii Iunc iei de membru al Guvernului
se impun dou observa ii pe care le vom prezenta în continuare.
Crearea posibilit ii ca un membru al Guvernului s Iie si
deputat sau senator. ori invers. ca un deputat sau senator s Iie si
membru al Guvernului. constituie. cel pu in. o înc lcare a
principiului separa iei puterilor în stat. Iiind necontestat c
parlamentarii apar in puterii legislative. iar membrii Guvernului
apar in puterii executive.
Argumentul c puterile statului trebuie s colaboreze nu
este în m sur s iustiIice cumulul celor dou Iunc ii de c tre
aceeasi persoan .
A doua observa ie este aceea c multitudinea cazurilor de
incompatibilitate enumerate de legisla ia actual nu este în
m sur s conving c voin a puterii politice a Iost aceea de a
crea un real regim de incompatibilit i pentru Iunc ia de membru
al Guvernului. asa cum a I cut-o în cazul magistra ilor. pentru
care legisla ia în materie a prev zut clar. concis si neechivoc. c
Iunc ia de iudec tor si procuror este incompatibil cu orice alt
Iunc ie public sau privat . cu excep ia Iunc iilor didactice din
înv mântul superior
15
.
În spriiinul celor dou observa ii de mai sus este ediIi-
catoare solu ia Constitu iei Fran ei care. în articolul 23. a
prev zut c Iunc iile membrilor Guvernului sunt incompatibile
cu exercitarea oric rui mandat parlamentar. a oric rei Iunc ii de
reprezentare proIesional si a oric rui serviciu public sau
activit i proIesionale. ceea ce demonstreaz c solu iile legale
sunt întotdeauna consecin ele voin ei puterii politice.

15
Art. 125 alin.(3) din Constitu ie: Art.101 din Iegea nr.161/2003
privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea
demnit ilor publice. a Iunc iilor publice si în mediul de aIaceri.
prevenirea si sanc ionarea corup iei: art.6 alin.(1) din Iegea nr.304/2004
privind organizarea iudiciar . republicat .
108
Aceeasi solu ie. a incompatibilit ii Iunc iei de membru al
Guvernului cu aceea de parlamentar se reg seste si în SUA.
precum si în alte 25 de state
16
. ceea ce ne înt reste convingerea
c solu ia Constitu iei si legisla iei subsecvente acesteia este
conIorm cu interesele puterii politice din România. iar nu cu
experien a statelor cu cea mai avansat democra ie din lume.
Durata mandatului unui membru al Guvernului se
întinde, din punct de vedere teoretic, pe durata mandatului
acordat de Parlament Guvernului. dar poate lua sIârsit oricând.
ca urmare a încet rii Iunc iei de membru al Guvernului.
Potrivit prevederilor articolului 106 din Constitu ie. Iunc ia
de membru al Guvernului înceteaz în urma demisiei. a revoc rii.
a pierderii drepturilor electorale. a st rii de incompatibilitate. a
decesului. precum si în cazul prev zut de Iegea nr.90/2001 al
demiterii. în condi iile articolului 8 alin.(2). adic atunci când a
Iost condamnat penal printr-o hot râre iudec toreasc deIinitiv
sau averea sa a Iost declarat . în tot sau în parte. ca Iiind dobândit
în mod ilicit, printr-o hot râre iudec toreasc irevocabil .
Revocarea din Iunc ia de membru al Guvernului are loc. po-
trivit art. 7 din aceeasi lege. în caz de remaniere guvernamental .
la propunerea primului-ministru. prin decret al presedintelui.
conIorm dispozi iilor art. 85(2) din Constitu ia din 1991.
Temeiul posibilit ii acordate primului-ministru de Consti-
tu ie si de legea amintit s poat propune presedintelui rii
revocarea unuia sau altuia dintre ministri îsi are temeiul în
împreiurarea c numirea respectiv s-a I cut tot la propunerea
sa. singurul criteriu Iiind aa nutum. care trebuie s Iunc ioneze
si în sens invers.
Teoretic. potrivit prevederilor art.112 alin.(2) din Consti-
tu ie. asa cum a Iost completat cu ocazia revizuirii. mandatul unui
membru al Guvernului poate înceta în urma unei mo iuni simple
care a vizat activitatea acestuia. iar Parlamentul si-a exprimat
pozi ia în sensul retragerii încrederii acordate cu ocazia votului de

16
Ioan Muraru. op.cit.. p.437.
109
învestitur . Pân în acest moment o astIel de situa ie nu a survenit
în activitatea guvernelor postdecembriste.
Demiterea unui membru al Guvernului mai poate surveni.
în condi iile articolului 8(2) din legea amintit . prin decret al
presedintelui. la propunerea primului-ministru, în cazul în care a
intervenit condamnarea penal printr-o hot râre iudec toreasc
deIinitiv sau averea sa a Iost declarat . în tot sau în parte. ca
Iiind dobândit în mod ilicit. printr-o hot râre iudec toreasc
irevocabil .

5. Func ionarea si actele Cuvernului

5.1. Func ionarea Guvernului

Iegea nr.90/2001 consacr Sec iunea a 6-a Iunc ion rii
Guvernului. dezvoltând principiile constitu ionale reIeritoare la
desI surarea activit ii Guvernului.
Fiind organ cu structur colegial . Guvernul îsi realizeaz
activitatea Iunc ionând în sedin e. care sunt convocate si conduse
de primul-ministru. s pt mânal sau ori de câte ori este nevoie.
În cadrul sedin elor Guvernului se dezbat probleme ale
politicii interne si externe a rii. precum si aspecte privind con-
ducerea general a administra iei publice. adoptându-se m surile
corespunz toare.
În situa iile în care se dezbat probleme de interes na ional
privind politica extern . ap rarea rii. asigurarea ordinii publice.
Presedintele României poate decide s participe la sedin ele
Guvernului. dar poate participa si în alte situa ii. Iiind invitat de
c tre primul-ministru. În toate situa iile când particip . Presedintele
României va conduce sedin ele Guvernului.
Ia sedin ele Guvernului pot participa. în calitate de invi-
ta i. conduc tori ai unor organe de specialitate din subordinea
Guvernului ori a ministerelor sau ai unor organe administrative
autonome. precum si orice alte persoane a c ror prezen se
apreciaz a Ii util . la solicitarea primului-ministru.
110
Potrivit art.7 alin.(1) din Iegea nr.90/2001. cvorumul necesar
pentru sedin ele Guvernului este Iormat din maioritatea mem-
brilor s i. iar hot rârile si ordonan ele se adopt prin consensul
celor prezen i. iar în lipsa consensului decide primul-ministru.
În leg tur cu aceste dispozi ii sunt necesare câteva obser-
va ii l muritoare si. respectiv. critice.
O prim observa ie este determinat de împreiurarea.
cunoscut Ioarte bine de cei implica i ori. cel pu in. interesa i
dintr-un motiv sau altul. a particip rii secretarilor de stat la
sedin ele Guvernului. desi prevederile constitu ionale si dis-
pozi iile legale con in reglement ri neechivoce. atât în ceea ce
priveste componen a Guvernului. cât si în ceea ce priveste
competen ele si atribu iile secretarilor de stat.
AstIel. asa cum am mai ar tat. potrivit art.102 alin.(3) din
Constitu ie. Guvernul este alc tuit din primul-ministru. ministri
si al i membri stabili i prin lege organic . iar art.3 din Iegea
nr.90/2001 detaliaz c Guvernul este alc tuit din primul-ministru
si din ministri. precum si din ministri de stat si ministri delega i.
cu îns rcin ri speciale pe lâng primul-ministru.
De asemenea. potrivit art.108(1) din Constitu ie. Guvernul
adopt hot râri si ordonan e. în prezen a maiorit ii membrilor s i
si prin consensul membrilor prezen i. conIorm art.27 alin.(1) din
Iegea nr.90/2001. hot rârile si ordonan ele Iiind contrasemnate
de ministrii care au obliga ia punerii lor în aplicare. potrivit art.27
alin.(3) din aceeasi lege si art.108(4) din Constitu ie.
Or. secretarii de stat nu sunt membri ai Guvernului pentru a
putea avea un vot deliberativ pe care s si-l exprime în scopul
ob inerii consensului si nu pot nici contrasemna hot rârile si
ordonan ele. neIiind ministri.
Oricum. în legisla ia actual nu am identiIicat o prevedere
care s permit unui ministru s dea mandat unui secretar de stat
s exercite drepturile si s -si asume obliga iile care deriv din
calitatea de membru al Guvernului si s -l îndrept easc astIel s
participe la sedin ele Guvernului.
Pe de alt parte. participând la sedin ele Guvernului. luând
parte la dezbateri. sus inând proiectele de legi. de hot râri. de
111
ordonan e etc. ini iate sau avizate de ministerul pe care îl repre-
zint si. mai departe. acordându-si votul si contrasemnând actele
adoptate. secretarul de stat ar trebui s devin r spunz tor politic
si/sau iuridic pentru actele sale.
Or. potrivit art.109 alin.(1) din Constitu ie si art.1 alin.(2)
din Iegea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial
17

numai membrii Guvernului r spund politic în solidar pentru
activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
De asemenea, în cazul secretarilor de stat nu sunt incidente
nici prevederile reIeritoare la r spunderea ministerial pentru
fapte penale, întrucât potrivit art.7 din aceeasi lege. acestea se
aplic numai Iaptelor s vârsite de membrii Guvernului aIla i în
exerci iul Iunc iei lor.
Concluzia acestei prime observa ii este c practica guverna-
mental a particip rii secretarilor de stat la sedin ele Guvernului.
cu consecin a exprim rii votului si contrasemn rii actelor adoptate.
este neconstitu ional si nelegal . actele adoptate si contrasemnate
în aceste condi ii putând Ii atacate în Ia a instan elor de con-
tencios constitu ional sau administrativ. dup caz.
Apreciem c . în situa iile în care ministrul. din diIerite
motive. nu poate participa la o sedin a Guvernului. el poate
desemna pe unul din secretarii de stat s asiste la sedin pentru a
transmite punctul de vedere al ministrului si. pentru a-l inIorma
pe acesta. dup sedin . în leg tur cu m surile dispuse de Guvern
cu privire la problemele vizând ministerul respectiv.
În nici un caz, într-o astIel de situa ie. secretarul de stat nu-si
va putea exprima votul în locul ministrului si. cu atât mai pu in.
nu va putea contrasemna actele adoptate de Guvern si semnate de
primul-ministru
18
.

17
Iegea nr.115 din 28 iunie 1999 a Iost republicat în .Monitorul
Oficial al României”, Partea I, nr.334 din 20 mai 2002, în temeiul
art.. II din Iegea nr.253/2002 privind modiIicarea si completarea
Iegii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerial .
18
O simpl r sIoire a colec iei .Monitorului OIicial al României¨.
Partea I. ne va oIeri dimensiunea acestei practici guvernamentale.
indiIerent de guvernele care s-au succedat dup 1990.
112
A doua observa ie priveste modalitatea de adoptare a ordo-
nan elor si hot rârilor Guvernului. anume aceea a consensului
membrilor prezen i. iar în cazul în care nu se realizeaz con-
sensul hot r ste primul-ministru.
În primul rând, adoptarea unor acte prin consensul mem-
brilor organului colegial este speciIic adopt rii unor acte politice.
or ordonan ele si hot rârile Guvernului sunt acte iuridice.
În al doilea rând, prerogativa acordat primului-ministru de
a hot rî în cazul nerealiz rii consensului reprezint puteri neli-
mitate în Iavoarea acestuia. dar si o înc lcare a prevederilor
art.108(1) din Constitu ie potrivit c rora ordonan ele si hot -
rârile sunt adoptate de Guvern, iar nu de primul-ministru.
O astIel de modalitate de adoptare a acestor acte poate
duce la situa ia paradoxal în care o ordonan sau o hot râre a
Guvernului s poat Ii adoptat ca urmare a sus inerii proiectului
de c tre ini iator si de c tre primul-ministru, în ciuda opunerii
tuturor celorlal i membri ai Guvernului
19
.

5.2. Actele juridice ale Guvernului

În activitatea sa. Guvernul se maniIest prin acte politice
(programul de guvernare. asumarea r spunderii. declara ii poli-
tice etc.) si prin acte iuridice. Evident c . din punctul de vedere
al acestui curs. ne vom ocupa exclusiv de actele iuridice pe care
Guvernul le adopt în activitatea sa.
Pentru realizarea sarcinilor si îndeplinirea atribu iilor sale.
Guvernul adopt . pe baza si în executarea legii. acte normative
de reglementare a rela iilor sociale din diverse domenii de acti-
vitate. precum si acte administrative cu caracter normativ. prin
care organizeaz executarea legii. si acte cu caracter individual.
prin care aplic în mod direct dispozi iile legale la diIerite cazuri
concrete.
Potrivit art.108 alin.(1) din Constitu ie si art. 27(1) din
Iegea nr. 90/2001. Guvernul adopt hot râri si ordonan e.

19
Emanuel Albu. op.cit.. p.102-107.
113
Hot rârile sunt adoptate de Guvern pentru organizarea
execut rii legilor. în cazul hot rârilor cu caracter normativ. ori
pentru executarea în concret a legilor. în cazul hot rârilor cu
caracter individual.
Hot rârile Guvernului sunt adoptate atunci când legea
prevede în mod expres acest lucru. în vederea aplic rii sale Iiind
nevoie de norme suplimentare. ori când Guvernul apreciaz c
acest lucru este necesar în vederea organiz rii execut rii sau a
execut rii în concret a legii.
Prin hot râre. Guvernul va realiza astIel o reglementare
secundar a rela iilor sociale. Ia de reglementarea primar
I cut de lege.
De asemenea. hot rârile adoptate vor constitui actul esen ial
prin care Guvernul îsi va realiza rolul administrativ de a exercita
conducerea general a administra iei publice.
Ordonan ele sunt adoptate de guvern în temeiul pre-
vederilor art.115 din Constitu ie. Iie în baza unei legi speciale de
abilitare. Iie în situa ii extraordinare a c ror reglementare nu
comport sub nici o Iorm amânarea.
Potrivit prevederilor constitu ionale. Guvernul va putea
adopta ordonan e în domenii care Iac obiectul de reglementare al
legilor organice si nu va putea adopta ordonan e de urgen în
domeniul legilor constitu ionale sau prin care s Iie aIectat
regimul institu iilor Iundamentale ale statului. drepturile. li-
bert ile si îndatoririle prev zute de Constitu ie. drepturile
electorale sau care s vizeze m suri de trecere silit a unor
bunuri în proprietate public .
Problema num rului ordonan elor adoptate de guvernele de
dup intrarea în vigoare a Constitu iei din 1991
20
constituie o

20
Astfel, în perioada 1993-2004. au Iost adoptate aproape 1300 de
ordonan e de urgen . din care 1155 în perioada 1997-2003. din care
aproape 600 numai în ultimii patru ani: în aceeasi perioad au Iost
adoptate peste 1000 de ordonan e în baza unor legi de abilitare. din care
850 în perioada 1997-2004, din care 345 numai în ultimii patru ani; în
perioada 1990-2003. guvernele au adoptat cca 18100 de HG din care
peste 6000 numai în ultimii patru ani. maioritatea Iiind cu caracter
normativ.
114
tem preIerat a autorilor constitu ionalisti si a politicienilor din
opozi ie. precum si a diversilor analisti politici care o prezint ca
pe un atentat al Guvernului la statutul constitu ional al Parla-
mentului. de unic autoritate legiuitoare a rii.
Din punctul de vedere al dreptului administrativ si al stiin ei
administra iei. num rul mare de ordonan e si de hot râri. maio-
ritatea cu multiple modiIic ri si complet ri. constituie un exces de
reglementare care aIecteaz coeren a actului de conducere
general a administra iei publice din partea Guvernului pentru c
plurimae leges. pessima respublica
21
. legea, în sensul larg de
reglementare. având rolul de stabilizare a rela iilor sociale.
22

Procedura adopt rii ordonan elor si hot rârilor este regle-
mentat prin Regulamentul privind procedurile pentru depunerea
proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului
23
adoptat
în temeiul art.26 alin (2) teza Iinal din Iegea nr.90/2001 si art. 80
din Iegea nr.24/2000 privind normele de tehnic legislativ
pentru elaborarea actelor normative
24
.
Potrivit prevederilor acestui Regulament. proiectele hot râ-
rilor si ordonan elor pot Ii ini iate de ministere si alte organe de
specialitate ale administra iei publice centrale si de preIecturi.
precum si de consiliile iude ene si Consiliul General al Municipiului
Bucuresti. acestea din urm prin Ministerul Administra iei si
Internelor.
Hot rârile si ordonan ele. precum si celelalte acte normative
se ini iaz . se elaboreaz . se adopt si se aplic în conIormitate cu
prevederile Constitu iei României. cu dispozi iile Iegii nr. 24/2000
si cu dispozi iile Regulamentului la care ne-am reIerit mai sus.

21
Cel mai mare r u pentru republic este num rul Ioarte mare de
legi (Tacitus).
22
Hannah Arendt. Crizele republicii. Humanitas. Bucuresti.
1999. p.86.
23
H.G. nr.50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedurile. la nivelul Guvernului. pentru elaborarea. avizarea si
prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare. publicat în
„Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.71 din 20 ianuarie 2005.
24
Iegea nr.24/2000. publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I. nr. 139 din 31 martie 2000.
115
Hot rârile si ordonan ele sunt adoptate de Guvern în con-
di iile prezentate anterior si sunt semnate de primul-ministru si
contrasemnate de ministrii care au obliga ia punerii lor în
executare. dup care sunt transmise de Secretariatul General al
Guvernului la „Monitorul Oficial” pentru publicare, nepublicarea
atr gând inexisten a hot rârii sau ordonan ei respective. potrivit
prevederilor art.108 alin(4) din Constitu ie. art.27 alin(3) din
Iegea nr.90/2001 si art.10 din Iegea nr.24/2000 privind normele
de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative.
De men ionat c . în privin a hot rârilor Guvernului. art.108
alin(4) ultima tez din Constitu ie si art. 27 alin(3) ultima tez
din Iegea nr.90/2001 prev d excep ia nepublic rii hot rârilor cu
caracter militar. care se comunic numai institu iilor interesate.
În privin a hot rârilor si ordonan elor adoptate de Guvern
consider m c este necesar prezentarea problemei controlului
exercitat asupra acestora.
Hot rârile Guvernului care vat m un drept recunoscut de
lege pot Ii atacate în Ia a instan elor de contencios administrativ
de c tre persoanele Iizice sau iuridice care se consider v t mate.
potrivit prevederilor Iegii nr.554/2004 privind contenciosul
administrativ
25
.
În cauzele aIlate pe rolul instan elor de contencios admi-
nistrativ. Secretariatul General al Guvernului. ca reprezentant al
Guvernului. a sus inut în mod constant c hot rârile cu caracter
normativ adoptate de Guvern ar Ii exceptate de la controlul de
legalitate. punct de vedere împ rt sit la un moment dat
26
. dar

25
Iegea nr.554/2004. publicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr.1154 din 7 decembrie 2004.
26
În Decizia nr.932 din 9 mai 1996 a Cur ii Supreme de Justi ie.
Sec ia contencios administrativ. nepublicat . s-a motivat c . pentru a
putea constitui obiect al ac iunii în contenciosul administrativ potrivit
prevederilor Iegii nr.29/1990. actul administrativ de autoritate trebuie
s vat me drepturi recunoscute de lege în Iavoarea persoanelor Iizice
sau iuridice si c o astIel de condi ie este îndeplinit numai în cazul
actelor administrative cu caracter individual. emise pe baza si în
aplicarea unui act administrativ cu caracter normativ.
116
abandonat în ultima perioad de Curtea Suprem de Justi ie
27
.
actualmente Înalta Curte de Casa ie si Justi ie.
ReIeritor la Ordonan ele adoptate de guvern. art. 146 lit.d)
din Constitu ie. asa cum a Iost modiIicat si completat prin Iegea
de revizuire. prevede competen a Cur ii Constitu ionale de a
hot rî asupra excep iilor de neconstitu ionalitate privind legile si
ordonan ele. ridicate în Ia a instan elor iudec toresti sau de
arbitrai comercial. ori ridicate direct de Avocatul Poporului.
În literatura de specialitate a Iost sus inut un punct de
vedere interesant
28
. potrivit c ruia ordonan ele. pân la aprobarea
lor prin lege. ar avea natura iuridic a actelor administrative si
c . în m sura în care vat m un drept recunoscut de lege ori un
interes legitim. o ordonan a Guvernului poate Ii atacat pentru
neconstitu ionalitate în Ia a instan elor de contencios administrativ.
Curtea Suprem de Justi ie s-a pronun at în mod constant
c ordonan ele nu sunt acte administrative. ci acte legislative.
care nu sunt supuse controlului instan elor de contencios. dar o
posibilitate inedit a Iost introdus prin noua reglementare a
Legii nr.554/2004, care, în art.9. prevede c persoana v t mat
într-un drept al s u ori într-un interes legitim prin ordonan e sau
dispozi ii din ordonan e poate introduce ac iune la instan a de
contencios administrativ. înso it de excep ia de neconstitu-
ionalitate.
Instan a de contencios administrativ. dup pronun area
Cur ii Constitu ionale. repune cauza pe rol si va acorda termen.

27
Decizia nr.3848 din 11 dec. 2002, în Theodor Mrejeru,
Emanuel Albu. Adrian Vlad. Curtea Suprem ae Justi ie. Contencios
Aaministrativ. 2002. Editura Iumina Iex. Bucuresti .2003. p.126.
instan a suprem motivând c dispozi iile art.1 din Iegea nr.29/1990
privind contenciosul administrativ nu Iac distinc ie între actele
administrative cu caracter individual si cele cu caracter normativ.
astIel c ac iunea Iormulat de o persoan v t mat printr-o hot râre a
Guvernului cu caracter normativ nu este inadmisibil .
28
Antonie Iorgovan. op. cit.. vol. I. p. 406-408.
117
cu citarea p r ilor. numai dac ordonan a sau o dispozi ie a
acesteia a Iost declarat neconstitu ional .
În caz contrar. instan a va respinge ac iunea ca inadmisibil
pe Iond.

6. Primul-Ministru

Asa cum am mai spus. dup evenimentele din decembrie
1989. clasa politic de la acea vreme a optat pentru titulaturile
de Guvern si prim-ministru in loc ae Consiliu ae Ministri si
Preseainte al Consiliului ae Ministri, denumiri pe care România
le adoptase înc de la primul guvern de dup Unirea din 1859.
AstIel. din dorin a detas rii de denumirile statului comunist.
au Iost abandonate denumiri ale unor institu ii care d inuiau de
aproape un secol si ium tate.
Constitu ia din 1991 consacr art.107 statutului politic si
iuridic al primului-ministru. prev zând sarcinile politice si admi-
nistrative ale acestuia si situa ia interimatului Iunc iei.
Ca urmare a situa iei petrecute în decembrie 1999. cu
ocazia revizuirii Constitu iei. a Iost introdus un alineat nou.
alin.(2). care prevede in terminis c Presedintele României nu-l
poate revoca pe primul-ministru.
Iegea nr.90/2001 reglementeaz statutul primului-ministru
în Sec iunea a 4-a. prev zând. de la început. c el conduce
Guvernul si coordoneaz activitatea membrilor acestuia. cu res-
pectarea atribu iilor care le revin. potrivit învestiturii acordate de
Parlament.
Atribu iile primului-ministru sunt, în primul rând, în
leg tur cu sarcinile politice ale Guvernului:
- prezint Camerei Deputa ilor sau Senatului rapoarte si
declara ii cu privire la politica Guvernului. care se dezbat cu
prioritate (art.107(1) teza a II-a din Constitu ie si art.16(1) teza I
din Iegea nr.90/2001):
- r spunde la întreb rile ori interpel rile care îi sunt
adresate de deputa i sau senatori (art.16(1) teza a II-a din Iegea
nr.90/2001):
118
- propune Presedintelui României revocarea si numirea
unor membri ai Guvernului (art.85(2) din Constitu ie):
- îl invit pe Presedintele României. când apreciaz c
prezen a sa este necesar . s participe la sedin ele Guvernului
(art.87(1) din Constitu ie).
Ia aceste atribu ii se adaug cele legate de realizarea
sarcinii de reprezentare a Guvernului în rela iile cu Parlamentul.
cu Presedintele României. Înalta Curte de Casa ie si Justi ie.
Curtea Constitu ional . Curtea de Conturi. Consiliul Iegislativ.
Ministerul Public. alte autorit i si institu ii publice. partide si
alian e politice. sindicate si alte organiza ii neguvernamentale.
precum si în rela iile interna ionale.
De asemenea. se adaug atribu iile legate de calitatea sa de
vicepresedinte al Consiliului Suprem de Ap rare a rii.
O categorie separat de atribu ii sunt cele care deriv din
sarcinile sale de conducere sau coordonare a structurilor din
sistemul administra iei ministeriale. în virtutea c rora numeste
si. respectiv. elibereaz din Iunc ii:
- conduc torii organelor de specialitate din subordinea
Guvernului. cu excep ia celor care au calitatea de membru al
Guvernului si care sunt numi i de Presedintele României;
- secretarul general si secretarii generali adiunc i ai Guvernului:
- personalul din cadrul Cancelariei Primului-Ministru:
- secretarii de stat:
- alte persoane care îndeplinesc Iunc ii publice. în cazurile
prev zute de lege.
Alte atribu ii ale primului-ministru sunt legate de contra-
semnarea decretelor emise de presedintele rii. în cazurile
prev zute de Constitu ie. de semnarea actelor emise de Guvern.
de constituirea unor comisii. consilii si comitete interministe-
riale pentru rezolvarea unor probleme operative. precum si de
alte atribu ii prev zute de Constitu ie sau legi. ori care decurg
din rolul si sarcinile Guvernului.
119
De asemenea. primul-ministru coordoneaz . în mod direct
sau prin Cancelaria Primului-Ministru. un num r de 22 de organe
de specialitate apar inând administra iei guvernamentale
29
.
Pentru îndeplinirea atribu iilor prezentate mai sus. primul-
ministru emite acte iuridice administrative numite decizii.
Statutul politic si iuridic al primului-ministru a Iost con-
turat de dispozi iile constitu ionale si de prevederile legale. dar.
întotdeauna. a depins de statura politic a persoanei respective.
de spriiinul politic al partidului care l-a sus inut. de pozi ia sa în
cadrul partidului respectiv. de iocurile politice din cadrul
coali iilor de guvernare si. în mod special. de raporturile cu
presedin ii rii.

29
Potrivit art.3 alin.(1) din O.U.G. nr.11/2004 privind stabilirea
unor m suri de reorganizare în cadrul administra iei publice centrale.
primul-ministru coordoneaz în mod direct: Autoritatea Na ional de
Reglementare în Domeniul Energiei. Autoritatea Na ional de
Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, Oficiul de Stat pentru
Inven ii si M rci. Agen ia Na ional pentru Resurse Minerale.
Administra ia Na ional a Rezervelor de Stat. OIiciul Central de Stat
pentru Probleme Speciale. OIiciul Registrului Na ional al InIorma iilor
Secrete de Stat. Autoritatea Na ional pentru Reglementarea si
Monitorizarea Achizi iilor Publice.
Potrivit art.3 alin.(2) din aceeasi ordonan de urgen . primul-
ministru coordoneaz . prin Cancelaria Primului-Ministru: Autoritatea
Na ional de Reglementare în Comunica ii. Autoritatea Na ional de
Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospod rie Comunal .
Comisia Na ional pentru Controlul Activit ilor Nucleare. Autoritatea
pentru Privatizare si Administrarea Participa iilor Statului. Autoritatea
pentru ValoriIicarea Activelor Bancare. Agen ia Veterinar si pentru
Siguran a Alimentelor. OIiciul Na ional de Prevenire si Combatere a
Sp l rii Banilor. Autoritatea Na ional pentru Protec ia Consumatorilor.
Agen ia Român pentru Investi ii Str ine. Agen ia Na ional pentru
Sport. Agen ia Na ional pentru Întreprinderi Mici si Miilocii si
Coopera ie. Agen ia Nuclear . Autoritatea Na ional pentru Tineret.
Inspectoratul de Stat în Construc ii.
120
7. Aparatul de lucru al Cuvernului

Iegea nr.37/1990 privind organizarea si Iunc ionarea Guver-
nului României nu amintea de existen a unui aparat de lucru al
Guvernului. cu toate c era evident c acesta exista si Iunc iona.
Hot rârea Guvernului nr.860/1992 privind structura Guver-
nului României este primul act normativ care se reIer la aparatul
de lucru al Guvernului.
Legea nr.90/2001 în art.20, completat de art.2 din OUG
nr.64/2003. enumer structurile ce Iunc ioneaz în cadrul acestuia:
- Aparatul de lucru al primului-ministru:
- Secretariatul General al Guvernului:
- Departamentul pentru Rela ii cu Parlamentul:
- Departamentul pentru Analiz Institu ional si Social :
- Departamentul pentru Rela ii Interetnice:
- Departamentul pentru Românii de Pretutindeni;
- Departamentul Purt torului de Cuvânt al Guvernului si
Rela ii cu Presa.
Potrivit art. 20 din Iegea nr. 90/2001. asa cum a Iost modi-
Iicat prin Iegea nr.23/2004. aparatul de lucru al Guvernului este
alc tuit din Cancelaria Primului-Ministru. Secretariatul General
al Guvernului. departamente si alte asemenea structuri organi-
zatorice cu atribu ii speciIice.
În momentul de Ia . în cadrul aparatului de lucru al
Guvernului Iunc ioneaz :
- Cancelaria Primului-Ministru:
- Secretariatul General al Guvernului:
- Departamentul pentru Rela ia cu Parlamentul:
- Departamentul pentru Rela ii Interetnice:
- Departamentul pentru Dialog Social:
- Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea
activit ilor din domeniul economic:
- Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea
activit ilor din domeniile culturii. înv mântului si integr rii
europene:
121
- Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coor-
donarea activit ilor din domeniile mediului de aIaceri si
întreprinderilor mici si miilocii.
Aparatul de lucru al Guvernului rezultat în urma modi-
Iic rii Iegii nr.90/2001 este o structur hibrid . cu dou structuri
cu personalitate iuridic : Cancelaria Primului-Ministru si Secre-
tariatul General al Guvernului. care nu-si reg sesc decât separat
corespondentul în statele democra iilor apusene.
AstIel. Guvernul SUA are o Cancelarie a Casei Albe (White
House Office)
30
. în timp ce Guvernul Fran ei are un Secretariat
General al Guvernului. care constituie o adev rat maison ae
Premier ministre
31
.
Prevederile legale la care ne-am reIerit nu deIinesc natura
iuridic a aparatului de lucru al Guvernului. dar având în vedere
natura iuridic a structurilor care Iunc ioneaz în cadrul s u.
rezult c aparatul de lucru al Guvernului este o structur
organizatoric intern care nu are competen proprie si. deci.
nici capacitate iuridic proprie.
De Iapt. aparatul de lucru al Guvernului nu are nici
activitate proprie. deoarece activitate. competen si. eventual.
capacitate iuridic au doar structurile sale componente.

7.1. Cancelaria Primului-Ministru este deIinit de art. 21
din Iegea nr.90/2001 si de art.3 lit.a) din H.G. nr. 404/2004 ca
Iiind o structur cu personalitate iuridic . condus de seIul
Cancelariei. care are rang de ministru. Iiind coordonat direct de
c tre primul-ministru.
De men ionat c . în perioada anterioar acestor regle-
ment ri. în aparatul de lucru al primului-ministru. structur din
cadrul aparatului de lucru al Guvernului. a Iunc ionat o structur
cu aceeasi denumire: cancelaria primului-ministru. care nu avea.

30
Ioan Alexandru. op. cit.. p.351.
31
Jacqueline Morand-Devellier. Cours ae aroit aaministratif.
5
e
édition, Montchrestien, E.J.A., Paris, p.89.
122
îns . personalitate iuridic si nici buget propriu. iar seIul acesteia
nu avea rang de ministru.
În cazul Cancelariei Primului-ministru. art. 1 alin.(1) din
OUG nr. 11/2004 a prev zut c organizarea si Iunc ionarea acesteia
se stabilesc prin decizia primului-ministru. desi organizarea si
Iunc ionarea celorlalte structuri cu personalitate iuridic din
cadrul aparatului de lucru al Guvernului (Secretariatul General
al Guvernului. Departamentul pentru Rela ia cu Parlamentul) si
chiar I r personalitate iuridic (Departamentul pentru Rela ii
Interetnice) sunt reglementate prin hot râri ale Guvernului.
Potrivit art. 2 alin.(1) din O.U.G. nr.11/2004 privind stabi-
lirea unor masuri de reorganizare în cadrul administra iei publice
centrale. Cancelaria Primului-Ministru a preluat:
- patrimoniul si personalul aIerente Corpului de Control al
Guvernului. care se desIiin eaz :
- Departamentul pentru Analiz Institu ional si Social .
structur în aparatul de lucru al Guvernului. I r personalitate
iuridic :
- Departamentul Purt torului de Cuvânt al Guvernului si
Rela ii cu Presa. structur în aparatul de lucru al Guvernului.
I r personalitate iuridic :
- OIiciul pentru gestionarea rela iilor cu Republica Moldova.
structur I r personalitate iuridic în cadrul Secretariatului
General al Guvernului:
- Unitatea de management a proiectului pentru implemen-
tarea si monitorizarea programului ce se va conveni cu Banca
Interna ional pentru Reconstruc ie si Dezvoltare (BIRD) în
cadrul viitorului împrumut de aiustare programatic (PAI) -
UMP-PAI. înIiin at prin Hot rârea Guvernului 856/2003 pentru
înIiin area Unit ii de management a proiectului privind reIorma
administra iei publice:
- Biroul rela ii cu publicul din cadrul Agen iei pentru
Strategii Guvernamentale:
- Corpul de consilieri ai primului-ministru. Compartimentul
pentru monitorizarea marilor programe de interes na ional
cuprinse în Programul de guvernare, Aparatul tehnic al corpului
123
de consilieri. cabinetul primului-ministru. Cancelaria primului-
ministru. Compartimentul documente secrete si Compartimentul
care asigur protocolul primului-ministru - din cadrul Iostului
aparat de lucru al primului-ministru.
De asemenea. conIorm art.2 alin.(2) din aceeasi Ordonan
de urgen . din structura Cancelariei Primului-Ministru Iace
parte si aparatul de lucru al ministrului delegat pentru controlul
implement rii programelor cu Iinan are interna ional si urm -
rirea aplic rii acquis-ului comunitar.
Atribu iile Cancelariei Primului-Ministru si ale seIului
acesteia. stabilite prin decizie a primului-ministru
32
. demonstreaz
c aceast structur organizatoric . care are personalitate iuridic
si buget propriu. are toate caracteristicile unui adev rat minister.
rolul si atribu iile sale neIiind speciIice unei simple cancelarii.
AstIel. Cancelariei Primului-Ministru i-au Iost conIerite
atribu ii pentru înI ptuirea sarcinilor din domeniul politicilor
publice si implement rii de programe vizând:
- înt rirea capacit ii administrative a primului-ministru:
- coordonarea procesului de Iormulare a politicilor publice:
- coordonarea procesului de integrare a României în Uniunea
European etc.

7.2. Secretariatul Ceneral al Cuvernului

Potrivit reglement rii cadru - art.22 din Iegea nr.90/2001.
Guvernul are un Secretariat General care Iace parte din aparatul
de lucru al Guvernului si are. ca sarcini principale. asigurarea

32
Decizia privind organizarea si Iunc ionarea Cancelariei
Primului-Ministru nu a Iost publicat . desi este vorba de un act admi-
nistrativ cu caracter normativ care. potrivit prevederilor art.10 din
Iegea nr.24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru
elaborarea actelor normative. trebuia publicat în .Monitorul OIicial al
României¨. Partea I. excep ie I când doar reglement rile din domeniile
de ap rare. ordine public si siguran na ional .
124
derul rii opera iunilor tehnice aIerente actelor de guvernare si
rezolvarea problemelor organizatorice. iuridice. economice si
tehnice ale activit ii Guvernului. pe de o parte. precum si
reprezentarea Guvernului în Ia a instan elor iudec toresti. pe de
alt parte.
În momentul de Ia . organizarea si Iunc ionarea Secre-
tariatului General al Guvernului sunt reglementate prin H.G.
nr.157/2005
33
. care îl deIineste ca Iiind o structur din aparatul
de lucru al Guvernului. cu personalitate iuridic . având rolul
prev zut de art.22 alin.(2) din Iegea nr.90/2001 si preluat si în
art.1 din O.U.G. nr. 292/2000 privind reorganizarea si Iunc io-
narea Secretariatului General al Guvernului. si anume de a
asigura derularea opera iunilor tehnice aIerente actelor de guver-
nare. rezolvarea problemelor organizatorice. iuridice. economice
si tehnice ale activit ii Guvernului. precum si reprezentarea
acestuia în Ia a instan elor de iudecat .
De asemenea. este prezentat ca Iiind elementul de leg tur
si de stabilitate a guvern rii.
Dintre atribu iile principale enumerate de art.3 din HG
nr.157/2005 amintim pe cele legate de:
– urm rirea modului de realizare a programului de guvernare.
precum si urm rirea îndeplinirii de c tre organele admi-
nistra iei ministeriale a m surilor si sarcinilor care rezult
din actele normative:
– preg tirea si organizarea sedin elor Guvernului:
– asigurarea respect rii procedurilor pentru supunerea pro-
iectelor de acte normative spre adoptare Guvernului:
– organizarea. s pt mânal. a întâlnirilor de lucru cu reprezen-
tan i. la nivel de secretar de stat. ai ministerelor si ai celorlalte
autorit i publice. în vederea corel rii punctelor de vedere ale
acestora în leg tur cu proiectele de acte normative ce
urmeaz a Ii supuse Guvernului spre adoptare:

33
H.G. nr.157/2005 pentru organizarea si Iunc ionarea Secreta-
riatului General al Guvernului a Iost publicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr. 204 din 10 martie 2005.
125
– asigurarea reprezent rii Guvernului în Ia a instan elor
iudec toresti:
– urm rirea îndeplinirii de c tre ministere si celelalte organe
de specialitate ale administra iei publice centrale a m surilor
si a sarcinilor rezultate din actele normative si din sedin ele
Guvernului:
– elaborarea proiectului de buget pentru aparatul de lucru al
Guvernului si executarea acestui buget:
– organizarea unor evenimente si maniIest ri. desI surate la
nivelul Guvernului:
– asigurarea. în domeniul s u de activitate. a rela iei cu
Parlamentul si cu ministerele:
– elaborarea sau avizarea. dup caz. a proiectelor de acte
normative în domeniul s u de activitate:
– dezvoltarea unui mecanism pentru coordonarea procesului
de elaborare si implementare a politicilor publice:
– coordonarea activit ilor unit ilor care Iunc ioneaz sub
autoritatea sa.
De men ionat c Secretariatul General al Guvernului va
îndeplini orice alte atribu ii care rezult din acte normative sau
au Iost stabilite de c tre primul-ministru prin decizie.
Asa cum am mai spus. Secretariatul General al Guvernului
este condus de un ministru. care este aiutat de unul sau mai
mul i secretari de stat si subsecretari de stat. numi i prin decizie
a primului-ministru. are calitatea de ordonator principal de
credite pentru aparatul de lucru al Guvernului. cu excep ia
Cancelariei Primului-Ministru.
În exercitarea atribu iilor care îi revin. ministrul emite
ordine si instruc iuni. în condi iile legii.
Structura organizatoric a Secretariatului General al
Guvernului nu a Iost stabilit prin hot rârea pentru organizarea
si Iunc ionarea sa. ci se aprob prin decizie a primului-ministru.
urmând s cuprind direc ii generale. direc ii. servicii. birouri si
compartimente. dup caz.
În plus. H.G. nr.157/2005 prevede c în subordinea Secreta-
riatului General al Guvernului Iunc ioneaz OIiciul Na ional
126
pentru Cultul Eroilor. organ de specialitate al administra iei
publice centrale. cu personalitate iuridic . înIiin at prin Iegea
nr. 379/2003 privind regimul mormintelor si operelor comemorative
de r zboi. condus de un director numit prin ordin al ministrului
pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.
Totodat . Secretariatul General al Guvernului îndeplineste
atribu iile prev zute de lege pentru ministerul de resort Ia
de Regia Autonom .Administra ia Patrimonial a Protocolului
de Stat”.
De asemenea. în cadrul structurii organizatorice a Secre-
tariatului General al Guvernului. se organizeaz si Iunc ioneaz
unit i de management al proiectului. stabilite prin ordin al
ministrului. pentru managementul proiectelor Iinan ate prin
împrumuturi externe.

7.3. Departamentele din cadrul aparatului
de lucru al Cuvernului

Potrivit art. 20 din Iegea nr.90/2001. privind organizarea si
Iunc ionarea Guvernului României si a ministerelor. pe lâng
Cancelaria Primului-Ministru si Secretariatul General al Guver-
nului. aparatul de lucru al Guvernului mai este alc tuit si din
departamente. precum si alte asemenea structuri organizatorice
cu atribu ii speciIice stabilite prin hot râre a Guvernului.
Departamentul este deIinit de art.23 alin.(1) din aceeasi
lege. ca Iiind o structur organizatoric I r personalitate iuri-
dic si I r unit i în subordine. subordonat primului-ministru.
având rolul de coordonare si sintez . în domenii de interes
general. în conIormitate cu atribu iile Guvernului.
Potrivit alineatelor urm toare ale acestui text de lege.
înIiin area. modul de organizare si Iunc ionare. precum si atri-
bu iile departamentului se aprob prin hot râre a Guvernului.
departamentul fiind condus de un demnitar care, în exercitarea
atribu iilor ce îi revin. emite ordine cu caracter individual.
127
În momentul de Ia . conIorm art.1 din O.U.G. nr.11/2004 si
art.3 din H.G. nr.404/2004. pe lâng Cancelaria Primului-Ministru
si Secretariatul General al Guvernului. în cadrul aparatului de
lucru al Guvernului mai Iunc ioneaz Departamentul pentru
Rela ia cu Parlamentul si Departamentul pentru Rela ii Interetnice.
precum si aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordo-
narea activit ilor din domeniile ap r rii na ionale. integr rii
europene si iusti ie. ultimele dou Iiind structuri organizatorice
I r personalitate iuridic .
Dintre acestea. consider m c este demn de interes pre-
zentarea Departamentului pentru Rela ia cu Parlamentul. odiseea
postdecembrist a acestei structuri guvernamentale Iiind un
exemplu elocvent de maniIestare sinuoas a intereselor politice
ale partidului sau coali iei aIlate la putere.
Departamentul pentru Rela ia cu Parlamentul a Iost
înIiin at. ca urmare a desIiin rii Ministerului pentru Rela ia cu
Parlamentul. prin O.U.G. nr.64/2003. ca o structur cu perso-
nalitate iuridic . în cadrul aparatului de lucru al Guvernului. a
c rui organizare si Iunc ionare este reglementat prin H.G.
nr.177/2005
34
. având rolul de a asigura buna desI surare a
raporturilor constitu ionale ale Guvernului cu Parlamentul.
Art.2 din H.G. nr.177/2005 enumer Iunc iile de strategie.
de reglementare si de reprezentare pe care Departamentul pentru
Rela ia cu Parlamentul le îndeplineste pentru asigurarea bunei
desI sur ri a raporturilor constitu ionale dintre Guvern si
Parlament. iar la art.3 sunt enumerate atribu iile principale ale
departamentului . pentru realizarea rolului s u.
Atribu iile principale ale acestui departament sunt în
leg tur cu programul legislativ al Guvernului. ca parte a pro-
gramului de guvernare. cu rela iile Guvernului cu Parlamentul în
materia întreb rilor. interpel rilor. mo iunilor. controlului parla-
mentar etc.

34
H.G. nr.177/2005 privind organizarea si Iunc ionarea Departa-
mentului pentru Rela ia cu Parlamentul. publicat în .Monitorul OIicial
al României”, Partea I, nr.209 din 11 martie 2005.
128
8. Alte structuri ale Cuvernului

8.1. Organele de specialitate din subordinea Guvernului
În conformitate cu prevederile art.11 lit.e) din Legea
nr.90/2001. Guvernul conduce si controleaz activitatea ministe-
relor si a celorlalte organe de specialitate din subordinea sa.
Asa cum am mai spus. administra ia ministerial . organi-
zat pe domenii si sectoare de activitate. este realizat nu numai
de ministere. ci si de alte organe. care nu au statutul de ministere
si la care art.116(2) din Constitu ie se reIer cu termenul de alte
organe ae specialitate care se pot organiza în subordinea
Guvernului. Iormulare care apare si în art. 11 lit.d) din legea
amintit mai sus.
Aceste organe. din punct de vedere al competen ei mate-
riale. sunt organe de specialitate ca si ministerele. asem nându-se
cu acestea si din punct de vedere al competen ei teritoriale.
exercitându-si atribu iile pe întreg teritoriul na ional. Iiind. ca si
ministerele. organe na ionale sau organe centrale. dup termino-
logia legisla iei în vigoare.
Aceste organe de specialitate pot Ii înIiin ate de Guvern în
condi iile art.117(2) din Constitu ie numai cu avizul Cur ii de
Conturi si numai dac legea prevede aceast competen .
Potrivit art.11 lit.o) din Iegea nr.90/2001. Guvernul poate
înIiin a organe de specialitate în subordinea sa. cu avizul prealabil
al Cur ii de Conturi.
Nici dispozi iile constitu ionale si nici prevederile legale de
mai sus nu precizeaz care este caracterul avizului Cur ii de
Conturi, în literatura de specialitate exprimându-se aprecierea c
ar Ii vorba de un aviz conIorm
35
. desi Curtea de Conturi nu este
un organ ierarhic superior Guvernului
36
.

35
Mircea Preda. Autorit ile aaministra iei publice. edi ia a II-a.
Iumina Iex. Bucuresti. 2002. p.116-117.
36
Valentin I. Pris caru. Tratat de drept administrativ român,
Partea general . Iumina Iex. Bucuresti. 1993. p.264. potrivit c ruia
avizele conIorme se cer de la organele ierarhic superioare ori de la
cele egale în rang.
129
Asa cum am ar tat mai sus. în conformitate cu prevederile
art.11 lit.e) din Iegea nr.90/2001. Guvernul conduce si contro-
leaz activitatea organelor de specialitate aIlate în subordinea sa.
Num rul si statutul acestor organe de specialitate în
subordinea Guvernului au variat de la un guvern la altul. dup
criterii si reguli greu de identiIicat.
În momentul de Ia . în subordinea Guvernului Iunc io-
neaz un num r de 30 organe de specialitate si alte institu ii
apar inând administra iei ministeriale. dup cum urmeaz :
A. Agen ii:
1. Agen ia Na ional pentru Resurse Minerale
37

2. Agen ia Român pentru Investi ii Str ine
38

3. Agen ia pentru Strategii Guvernamentale
39

4. Agen ia pentru Întreprinderi Mici si Miilocii si Coope-
ra ie
40

5. Agen ia Na ional pentru Sport
41

6. Agen ia Nuclear
42

7. Agen ia Veterinar si pentru Siguran a Alimentelor
43


37
Iegea nr.85/2003 („Monitorul Oficial al României” (M.O.) nr.197
din 27 martie 2003). modiIicat prin Iegea nr.237/2004 (M.O. nr. 553
din 22 iunie 2004) si H.G. nr.756/2003 (M.O. nr.494 din 9 iulie 2003).
38
Iegea nr.390/2002 (M.O. nr.443 din 24 iunie 2002). cu modi-
Iic rile si complet rile ulterioare. si H.G. nr.752/2003 (M.O. nr.494
din 9 iulie 2003).
39
H.G. nr.406/2004 (M.O. nr.267 din 26 martie 2004).
40
H.G. nr.753/2003 (M.O. nr.494 din 9 iulie 2003). cu modiIic rile
si complet rile ulterioare.
41
H.G. nr.759/2003 (M.O. nr.497 din 9 iulie 2003). cu modiIic rile
si complet rile ulterioare.
42
O.G. nr.7/2003 (M.O. nr.59 din 1 Iebruarie 2003). aprobat cu
modiIic ri si complet ri prin Iegea nr.321/2003 (M.O. nr.509 din 15
iulie 2003) si H.G. nr.1425/2003 (M.O. nr.904 din 17 decembrie 2003).
43
O.G. nr.42/2004 (M.O. nr.94 din 31 ianuarie 2004). - aprobat
cu modiIic ri prin Iegea nr.215/2004 (M.O. nr.531 din 14 iunie 2004).
cu modiIic rile ulterioare. si H.G. nr.308/2004 (M.O. nr.243 din
19 martie 2004). cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
130
8.Agen ia Na ional pentru Romi
44


B. Autorit i:
9. Autoritatea Na ional de Reglementare în Comunica ii
45

10. Autoritatea Na ional de Reglementare în Domeniul
Serviciilor de Gospod rie Comunal
46

11. Autoritatea Na ional de Reglementare în Domeniul
Gazelor Naturale
47

12. Autoritatea pentru ValoriIicarea Activelor Statului
48

13. Autoritatea Na ional de Reglementare în Domeniul
Energiei
49

14. Autoritatea Na ional pentru Protec ia Consumatorilor
50



44
O.U.G. nr.78/2004 (M.O. nr.969 din 21 octombrie 2004). modi-
Iicat prin O.U.G. nr.140/2004 (M.O. nr. 1.280 din 30 decembrie 2004).
aprobat cu modiIic ri prin legea nr.7/2005 (M.O. nr. 183 din 3 martie
2005) si H.G. nr.1703/2004 (M.O. nr.984din 26 octombrie 2004). cu
modiIic rile si complet rile ulterioare.
45
O.U.G. nr.79/2002 (M.O. nr.457 din 27 iunie 2002). aprobat cu
modiIic ri prin Iegea nr.591/2003 (M.O. nr.791 din 30 octombrie
2002). cu modiIic rile si complet rile ulterioare. si H.G. nr.880/2002
(M.O. nr.660 din 5 septembrie 2002).
46
Iegea nr.326/2001 (M.O. nr.359 din 4 iulie 2001). cu mo-
diIic rile si complet rile ulterioare. H.G. nr.373/2002 (M.O. 272 din
23 aprilie 2002). cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
47
Iegea nr.351/2004 (M.O. nr.679 din 28 iulie 2004).
48
OUG nr.51/1998. republicat (M.O. nr.948 din 24 decembrie 2002).
- O.U.G. nr.23/2004 (M.O. nr.359 din 23 aprilie 2004). aprobat cu mo-
diIic ri prin Iegea nr.360/2004 (M.O. nr.838 din 10 septembrie 2004).
49
Iegea nr.318/2003 (M.O. nr.511 din 16 iulie 2003).
50
O.G. nr.21/1992. republicat (M.O. nr.75 din 23 martie 1994).
cu modiIic rile si complet rile ulterioare. O.U.G. nr.64/2003 (M.O.
nr.464 din 29 iunie 2003). H.G. nr.755/2003 (M.O. nr.490 din 8 iulie
2003). cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
131
15. Autoritatea Na ional pentru Tineret
51

16. Autoritatea Na ional pentru Reglementarea si Monito-
rizarea Achizi iilor Publice
52

C. Oficii:
17. OIiciul Român pentru Adop ii
53

18. OIiciul Registrului Na ional al InIorma iilor Secrete de
Stat
54

19. OIiciul Na ional pentru Prevenirea si Combaterea Sp l rii
Banilor
55

20. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor
56

21. OIiciul de Stat pentru Inven ii si M rci
57

22. OIiciul Central de Stat pentru Probleme Speciale
58


51
O.U.G. nr.11/2004 (M.O. nr.266 din 25 martie 2004). cu mo-
diIic rile si complet rile ulterioare. H.G. nr.384/2005 (M.O. nr. 395
din 10 mai 2005).
52
O.U.G. nr.74/2005 (M.O. nr. 572 din 4 iulie 2005). H.G.
nr.895/2005 (M.O. nr. 751 din 18 august 2005). H.G. nr.1259/2005
(M.O. nr. 952 din 26 octombrie 2005).
53
Iegea nr.274/2004 (M.O. nr.557 din 23 iunie 2004). cu mo-
diIic rile si complet rile ulterioare. H.G. nr.1433/2004 (M.O. nr.869
din 23 septembrie 2004). cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
54
O.U.G. nr.153/2002 (M.O. nr.826 din 15 noiembrie 2002).
aprobat prin Iegea nr.101/2003 (M.O. nr.207 din 31 martie 2003).
55
Iegea nr.656/2002 (M.O. nr.904 din 12 decembrie 2002). cu
modiIic rile si complet rile ulterioare. H.G. nr.479/2002 (M.O. nr.382
din 5 iunie 2002). cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
56
Iegea nr.8/1996 (M.O. nr.60 din 26 martie 1996). cu modi-
Iic rile si complet rile ulterioare. O.U.G. nr.64/2003 (M.O. nr.464 din
29 iunie 2003). H.G. nr.758/2003 (M.O. nr.492 din 8 iulie 2003).
57
Iegea nr.64/1991. republicat (M.O. nr.752 din 15 octombrie
2002). cu modiIic rile ulterioare. O.U.G. nr.64/2003 (M.O. nr.464 din
29 iunie 2003). H.G. nr.573/1998 (M.O. nr.345 din 11 septembrie 1998).
58
Iegea nr.477/2003 (M.O. nr.824 din 20 noiembrie 2003).
H.G. nr.111/2004 (M.O. nr.132 din 13 Iebruarie 2004).
132
D. Comisii:
23. Comisia Na ional pentru Controlul Activit ilor Nu-
cleare
59

24. Comisia Na ional de Prognoz
60

E. Alte institu ii:
25. Administra ia Na ional a Rezervelor de Stat
61

26. Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolu ionarilor
din Decembrie 1989
62

27. Institutul Na ional de Statistic
63

28. Institutul Na ional pentru Memoria Exilului Românesc
64

29. Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii
65

30. Inspectoratul de Stat în Construc ii
66


59
Iegea nr.111/1996. republicat (M.O. nr.78 din 18 Iebruarie
1998). cu modiIic rile ulterioare. H.G. nr.1627/2003 (M.O. nr.69 din
27 ianuarie 2004). cu modiIic rile ulterioare.
60
H.G. nr.757/2003 (M.O. nr.490 din 8 iulie 2003).
61
Iegea nr.82/1992. republicat (M.O. nr.354 din 11 decembrie
1997). O.U.G. nr.99/2001 (M.O. nr.350 din 29 iunie 2001). aprobat
cu modiIic ri prin Iegea nr.248/2002 (M.O. nr.304 din 9 mai 2002).
62
H.G. nr.760/2003 (M.O. nr.492 din 8 iulie 2003). modiIicat
prin H.G. nr.1235/2004 (M.O. nr.740 din 17 august 2004).
63
O.G. nr.9/1992. republicat (M.O. nr.75 din 23 martie 1994).
cu modiIic rile si complet rile ulterioare. H.G. nr.957/2005 (M.O.
nr. 810 din 7 septembrie 2005).
64
H.G. nr.656/2003 (M.O. 417 din 13 iunie 2003). cu modi-
Iic rile si complet rile ulterioare. O.U.G. nr.64/2003 (M.O. nr.464 din
29 iunie 2003).
65
O.G. nr.137/2000 (MO nr.431 din 2 septembrie 2000). apro-
bat cu modiIic ri prin Iegea nr.48/2002 (M.O. nr.69 din 31 ianuarie
2002). cu modiIic rile si complet rile ulterioare. H.G. nr.1194/2001
(M.O. nr.792 din 12 decembrie 2001). cu modiIic rile si complet rile
ulterioare.
66
O.G. nr.63/2001 (MO nr.536 din 1 septembrie 2001). aprobat
cu modiIic ri prin Iegea nr.707/2001 (M.O. nr.785 din 11 decembrie
2001). cu modiIic rile si complet rile ulterioare. Decizia primului-
ministru nr.397/2005 (M.O. nr.708 din 5 august 2005).
133
Analiza prevederilor legale reIeritoare la înIiin area. orga-
nizarea si Iunc ionarea acestor organe de specialitate. altele
decât ministerele. permite identiIicarea urm toarelor caracte-
ristici generale:
- înIiin area acestora. organizarea si statutul lor. rangul
Iunc iilor celor care le conduc ar trebui s Iie determinate de
necesitatea rezolv rii sarcinilor administra iei ministeriale. de
complexitatea si varietatea acestora. de interesul unei bune
organiz ri a activit ii de executare a legii de c tre alte structuri
organizatorice decât ministerele;
- din punct de vedere al competen ei materiale. aceste
organe au o competen specializat . raportat la domeniul sau
sectorul de activitate pentru care au Iost înIiin ate. Iiind astIel
organe de specialitate ale administra iei publice:
- din punct de vedere al statutului iuridic. aceste organe au
personalitate iuridic . precum si capacitatea iuridic de drept
administrativ de a emite acte administrative si de a intra în
raporturi iuridice potrivit competen ei legale:
- în ceea ce priveste competen a teritorial . aceste organe
îsi exercit atribu iile si îsi desI soar activitatea pe întregul
teritoriu na ional. Iiind astIel organe na ionale. centrale ale
administra iei publice:
- reIeritor la dinamica modiIic rilor care survin în
denumirile. statutul si structura organizatoric a acestor organe.
rezult c este cu mult mai mare decât în cazul ministerelor,
astIel c reIacerea retrospectiv a traiectoriei unora dintre aceste
organe se realizeaz cu mare diIicultate
67
:

67
AstIel. spre exemplu. Agen ia pentru Strategii Guvernamentale
a Iost înIiin at prin O.U.G. nr.64/2003. prin preluarea activit ii de
strategie de la Iostul Minister al InIorma iilor Publice. a c rui
activitate Iusese organizat prin H.G. nr.13/2001. prin preluarea
activit ii Iostului Departament pentru Comunicare. care Iusese
înIiin at conIorm prevederilor H.G. nr.182/2000. prin reorganizarea
Departamentului Purt torului de Cuvânt al Guvernului si Rela iilor cu
Presa si a Departamentului InIorma iilor Publice. din subordinea
134
- unele dintre aceste organe au Iost înIiin ate si organizate
cu inten ia declarat ca Iunc ionarea lor s Iie limitat în timp.
urmând s -si înceteze activitatea odat cu realizarea sarcinilor
care au impus înIiin area lor. dar experien a guvernamental a
demonstrat nu numai c existen a lor a dep sit limita de timp
estimat ini ial. dar acestea si-au sporit structura organizatoric .
precum si statutul lor si al conduc torilor lor
68
:
- denumirea generic a acestor structuri ale administra iei
ministeriale. Iolosit de Constitu ia din 1991 si preluat de
legisla ia subsecvent în materie. este aceea de alte organe de
specialitate ale administra iei publice centrale. dar. asa cum
s-a v zut din prezentarea anterioar . acestea sunt denumite de
actele normative de înIiin are si/sau de organizare si Iunc ionare.
ca Iiind. Iie agen ii. Iie autorit i. Iie oIicii. comitete. comisii sau
institute etc.. neexistând elemente explicite din care s rezulte
preIerin a pentru o denumire sau alta:
- Iaptul c în actele normative de organizare si Iunc ionare
ale acestor structuri ale administra iei publice ministeriale se

primului-ministru. a c rui organizare si Iunc ionare era reglementat .
la data respectiv . prin H.G. nr.42/1998 publicat în .Monitorul OIicial
al României”, Partea I, nr.56 din 9 februarie 1998, fiind condus de un
ministru-delegat pe lâng primul-ministru pentru inIorma ii publice.
68
AstIel. pentru problemele victimelor evenimentelor din
decembrie 1989. ini ial. prin H.G. nr.399/1991. a Iost înIiin at un
subsecretariat de stat. condus de un subsecretar de stat. care. prin H.G.
nr.220/1995, a fost transformat în Secretariatul de Stat pentru
Problemele Revolu ionarilor din Decembrie 1989. care Iunc ioneaz si
în momentul de Ia . condus de un secretar de stat.
De asemenea. prin Iegea nr.58/1991 pentru privatizarea
societ ilor comerciale. a Iost înIiin at Fondul Propriet ii de Stat. care
urma s Iunc ioneze o perioad de 7 ani. dar prin O.U.G. nr.296/2000
aceast institu ie public a devenit Autoritatea pentru Privatizare si
Administrarea Participa iilor Statului. cu un statut asem n tor celui al
unui minister. conduc torul s u Iiind membru al Guvernului. ca
ministru al acestei Autorit i.
135
speciIic . în cazul unora. c Iunc ioneaz ca organe de specia-
litate ale administra iei publice centrale (spre exemplu: Institutul
Na ional de Statistic . Institutul Na ional pentru Memoria Exilului
Românesc. Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii
etc.) si. în cazul altora. c Iunc ioneaz ca institu ii publice (spre
exemplu: Autoritatea Na ional de Reglementare în Domeniul
Energiei. Autoritatea Na ional de Reglementare în Domeniul
Gazelor Naturale. Comisia Na ional pentru Controlul Activit ii
Nucleare etc.). nu au o iustiIicare stiin iIic . organele de specia-
litate ale administra iei publice centrale având statutul de institu ii
publice. Precizarea c unele dintre aceste structuri Iunc ioneaz ca
servicii publice sub Iorma institu iilor publice îsi are explica ia în
împreiurarea c resursele Iinanciare necesare desI sur rii activit ii
provin nu numai din aloca ii bugetare. ci si din venituri proprii:
- statutul iuridic al conduc torilor acestor organe de specia-
litate este dat de rangul Iunc iei acestora. acela de secretar de stat.
unii purtând chiar aceast titulatur (Secretariatul de Stat pentru
Problemele Revolu ionarilor din Decembrie 1989). al ii pe aceea
de presedinte (Agen ia pentru Strategii Guvernamentale). al ii pe
aceea de director general (OIiciul Registrului Na ional al InIor-
ma iilor Secrete de Stat) etc.. cât si de Iaptul c to i sunt numi i si.
respectiv. elibera i. revoca i sau destitui i din Iunc ii. dup caz.
prin decizie a primului-ministru:
- ca regul general . atribu iile. organizarea si Iunc ionarea
acestor organe de specialitate ale administra iei ministeriale
aflate în subordinea Guvernului, respectiv a primului-ministru.
sunt reglementate prin hot râri ale Guvernului
69
.

69
Potrivit prevederilor art.11 lit.o) din Iegea nr.90/2001.
Guvernul înIiin eaz . cu avizul Cur ii de Conturi. organe de specialitate
în subordinea sa. ceea ce trebuie interpretat în sensul c le înIiin eaz
prin hot râri. care constituie actul administrativ speciIic competen ei
sale primare.
Totusi. cu titlu de exemplu. ar t m c OIiciul Registrului Na ional
al InIorma iilor Secrete de Stat a Iost organizat si Iunc ioneaz în baza
O.U.G. nr.153/2002. Comitetul Român pentru Adop ii a Iost înIiin at
prin O.U.G. nr.25/1997 etc.
136
8.2. Structuri consultative si interministeriale ale Cuvernului

Asa cum am ar tat în sec iunea consacrat primului-ministru.
acesta poate, în conformitate cu prevederile art.18 alin.(1) din
Iegea nr.90/2001. s constituie. prin decizie. consilii. comisii si
comitete interministeriale. în scopul rezolv rii unor probleme
operative.
Ia rândul s u. Guvernul. potrivit prevederilor art.12 alin(1)
din aceeasi lege. pentru rezolvarea unor probleme din compe-
ten a sa. poate constitui organisme cu caracter consultativ.
Pe de alt parte. potrivit alin.(2) din acelasi articol al legii.
Guvernul mai poate constitui consilii. comisii si comitete intermi-
nisteriale. în scopul elabor rii. integr rii. corel rii si monitoriz rii
de politici.
În privin a consiliilor. comisiilor si comitetelor intermi-
nisteriale constituite prin decizie a primului-ministru. nu putem
aprecia care este statutul iuridic al acestora. prevederile Iegii
nr.90/2001 necon inând reIeriri la acest aspect. iar deciziile prin
care acestea au Iost înIiin ate si s-au reglementat organizarea si
Iunc ionarea nu apar publicate în „Monitorul Oficial al României”,
considerându-se. probabil. c aceste acte administrative ar avea
caracter individual si c . astIel. publicarea lor nu este obligatorie.
În aceast situa ie. putem si noi. al turi de al i cercet tori ai
problemei
70
. presupune c aceste consilii. comisii si comitete
interministeriale ar avea caracterul unor structuri organizatorice
interne. de lucru. ale Guvernului.
În ceea ce priveste a doua situa ie. asa cum am ar tat mai
sus. este vorba de structuri înIiin ate si organizate prin hot râri
ale Guvernului în dou cazuri diIerite.
AstIel. în primul caz. Guvernul. în scopul rezolv rii unor
probleme aIlate în competen a sa. constituie organisme cu
caracter consultativ.
ReIeritor la aceste organisme cu caracter consultativ.
înIiin ate de Guvern. în scopul rezolv rii unor probleme aIlate în

70
Antonie Iorgovan. op. cit.. vol.I. p.393.
137
competen a sa. acelasi autor
71
sus ine c sunt structuri orga-
nizatorice interne. I r capacitatea iuridic de a Iigura ca pârâte
în Ia a instan elor de contencios administrativ.
O analiz mai atent a actelor normative de organizare si
Iunc ionare a unora dintre aceste organisme consultative ne va
permite s constat m c aceste structuri însumeaz . în cele mai
multe cazuri. elementele constitutive ale unui organ administrativ:
– un colectiv de oameni organiza i în baza actului de constituire si
care activeaz în baza unui regulament: miiloace materiale si
Iinanciare puse la dispozi ie pentru realizarea activit ii si un
ansamblu de atribu ii conIerite prin actul de constituire pentru
îndeplinirea scopului urm rit prin înIiin are. având astIel capa-
citate de drept administrativ. în baza c reia vor putea intra în
raporturi iuridice de drept administrativ.
În al doilea caz. prev zut de art.12 alin(2) din Iegea
nr.90/2001. în scopul elabor rii. integr rii. corel rii si monito-
riz rii de politici. Guvernul poate constitui consilii. comisii si
comitete interministeriale. care nu mai au caracter consultativ.
precum organismele la care ne-am reIerit mai sus. înIiin ate în
condi iile art.12 alin.(1) din aceeasi lege. pentru rezolvarea unor
probleme din competen a Guvernului.
Deci. o prim caracteristic a acestor structuri este aceea c
sunt organisme decizionale. men iune I cut de cele mai multe
ori în chiar actul normativ de constituire
72
.

71
Iaem.
72
Spre exemplu. Comitetul Na ional Român F.A.O.. organizat ca
organism interministerial cu caracter decizional prin H.G. nr.870/2001
publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.575 din
14 septembrie 2001: Comitetul interministerial si comitetele iude ene
pentru zona montan . constituite prin H.G. nr.318/2003. publicat în
„Monitorul Oficial al României”, Partea I. nr.225 din 3 aprilie 2003. si
Comitetul interministerial pentru programe si mari obiective de
investi ii de importan na ional . înIiin at prin H.G. nr.1010/2002.
publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.696 din 23
septembrie 2002. care sunt. de asemenea. caracterizate ca organisme
decizionale: etc.
138
Aceste organisme interministeriale au toate elementele
constitutive ale unui organ administrativ. inclusiv competen a de
a emite acte administrative. având astIel capacitatea iuridic de a
Iigura ca pârâte în Ia a instan elor iudec toresti. chiar dac . asa
cum se precizeaz în actele lor de constituire. nu au personalitate
iuridic
73
.
Dup constituire. aceste organisme sunt puse s Iunc io-
neze Iie pe lâng Secretariatul General al Guvernului. ori pe
lâng un departament. sau pe lâng un alt organ de specialitate.
aIlat în subordinea Guvernului. ori pe lâng unele ministere.
O caracteristic pe care o consider m comun pentru orga-
nele de specialitate din subordinea Guvernului. din coordonarea
primului-ministru. a organismelor consultative. precum si a
consiliilor. comisiilor si comitetelor interministeriale este aceea
legat de procesul continuu de multiplicare a acestora. Este
adev rat c sunt din ce în ce mai numeroase activit ile
administrative care dep sesc cadrul unui singur departament
ministerial si acest lucru presupune convergen a unor eIorturi
comune mai multor departamente ministeriale.
În ceea ce priveste num rul si situa ia acestor organisme
interministeriale consultative sau decizionale. este diIicil de
încercat o evaluare. actele normative de înIiin are a acestora
neavând prevederi exprese în leg tur cu durata pentru care au
Iost constituite si nici cu modalitatea de încetare a activit ii lor.
care s Iie precedat de un raport Iinal I cut Guvernului în
leg tur cu rezultatele ob inute si costurile înregistrate.


Sec iunea a 3-a
Ministerele. pilonii administra iei publice ministeriale

1. Considera ii generale

Începuturile organiz rii si Iunc ion rii departamentelor mi-
nisteriale sunt anterioare institu iei Guvernului. Regulamentele

73
Antonie Iorgovan. op. cit.. p.393.
139
organice (din ara Româneasc în 1831 si din Moldova în 1832)
con inând reglement ri care au transIormat unele ranguri
boieresti în Iunc ii de ministri
74
.
AstIel. marele vornic ain l untru avea atribu ii în domeniile
problemelor interne. agricultur . lucr ri publice. înv mânt.
s n tate si asisten social : marele vistiernic se ocupa de
problemele privind Iinan ele rii. industria si comer ul: marele
logof t al creain ei se ocupa de problemele cultelor: marele
sp tar r spundea de problemele ostirii: secretarul statului era
seIul cancelariei domnesti: etc.
Unirea Moldovei cu ara Româneasc a însemnat. totodat .
începutul organiz rii si Iunc ion rii Guvernului si a ministerelor
în sensul modern al acestora. chiar dac în perioada 24 ianuarie
1859 – 11 decembrie 1861 la Iasi si Bucuresti au Iunc ionat
guverne separate. numite de acelasi Domn.
Primul Guvern unitar
75
a avut în subordine 8 ministere:
Ministerul de Interne. Ministerul AIacerilor Str ine. Ministerul
de Finan e. Ministerul Justi iei. Ministerul Iucr rilor Publice.
Ministerul Cultelor. Ministerul de R zboi si Ministerul
Controlului.
Perioada care a urmat pân la adoptarea primei legi privind
organizarea ministerelor
76
, în anul 1929, a cunoscut unele
modiIic ri în ceea ce priveste num rul si structura ministerelor:
în anul 1865. în locul Ministerului Controlului Iiind înIiin at

74
Mircea Preda. Autorit ile aaministra iei publice. edi ia a II-a.
Iumina Iex. Bucuresti. 2002. p.149.
75
Guvernul Barbu Catargiu (22 ianuarie – 24 iunie 1862).
presedintele Consiliului de Ministri de inând si Iunc ia de ministru de
interne. precum si pe aceea de ministru ad-interim al lucr rilor
publice. pân la 27 ianuarie 1862. când a Iost numit un ministru titular
(cI. Stelian Neagoe. Istoria guvernelor României, Bucuresti. 1999. p.31).
76
Iegea nr. 163/1929 pentru organizarea ministerelor. publicat
în „Monitorul Oficial al României” nr.169 din 2 august 1929.
140
Curtea de Conturi
77
. au Iost înIiin ate unele ministere noi
78
. iar
altele s-au divizat
79
ori s-au contopit
80
.
Iegea nr.163/1929 pentru organizarea ministerelor a
stabilit la 10 num rul ministerelor din România de dup Marea
Unire: Ministerul de Interne. Ministerul de Externe. Ministerul
de Finan e. Ministerul Justi iei. Ministerul Instruc iunii Publice
si al Cultelor. Ministerul Armatei. Ministerul Agriculturii si
Domeniilor. Ministerul Industriei si Comer ului. Ministerul
Iucr rilor Publice si al Comunica iilor. Ministerul Muncii.
S n t ii si al Ocrotirilor Sociale.
Evolu ia num rului ministerelor. începând cu prima lege
pentru organizarea acestora. a cunoscut o multiplicare a acestora.
num rul cel mai mare Iiind în perioada comunist .
AstIel. Constitu ia din 1952. în art. 50. nominaliza cele 28
de ministere. lucru pe care Constitu ia din 1965 nu l-a mai I cut.
iar ultimul guvern comunist a avut 32 de ministere. chiar dac
nu toate purtau aceast titulatur . dar erau conduse de ministri
membri ai Guvernului.

77
Guvernul Nicolae Cre ulescu (24 iunie 1865 – 11 Iebruarie
1866) a Iost ultimul care a avut un ministru al controlului (generalul
Savel Manu. ad-interim) (cI. Stelian Neagoe. op. cit.. p.38).
78
De exemplu, în cadrul Guvernului Ion C. Br tianu (9 iunie
1881 - 20 martie 1888). la 1 aprilie 1883 a Iost înIiin at Ministerul
Agriculturii. Domeniilor. Industriei si Comer ului (cI. Stelian Neagoe.
op.cit.. p.59).
79
De exemplu, în cadrul Guvernului Ion I.C. Br tianu (27
decembrie 1908 - 4 martie 1909). Ministerul Agriculturii. Domeniilor.
Industriei si Comer ului a Iost divizat în Ministerul Agriculturii si
Domeniilor si Ministerul Industriei si Comer ului (cI. Iaem. p.73).
80
De exemplu, în cadrul Guvernului Mihail Kog lniceanu
(11 octombrie 1863 – 26 ianuarie 1865 ). la 19 iulie 1864 au luat
nastere Ministerul Justi iei si Cultelor. prin contopirea Ministerului
Justi iei cu Ministerul Cultelor. precum si Ministerul de Interne.
Agricultur si Iucr ri Publice prin contopirea Ministerului de Interne
cu Ministerul Iucr rilor Publice: etc. (cI. Iaem. p.37).
141
Nu vom încheia aceste considera ii preliminare I r s
Iacem unele reIeriri la perioada care a urmat dup evenimentele
din decembrie 1989 si. în special. dup intrarea în vigoare a
Constitu iei din 8 decembrie 1991.
Num rul ministerelor a variat de la o guvernare la alta. de
la un guvern la altul si chiar în cadrul aceluiasi guvern dup
criterii diIicil de identiIicat. iar denumirea unor ministere a Iost
stabilit dup criterii I r nici o iustiIicare stiin iIic .
Alteori. asocierea domeniilor si sectoarelor de activitate în
cadrul unui acelasi minister s-a realizat I r ca între domeniile si
sectoarele respective s existe leg turi sau puncte comune de
abordare.
Dar. reIeritor la aceast perioad . cea mai important
observa ie vizeaz permanentele modiIic ri ce au Iost aduse de
Iiecare guvernare si chiar de Iiecare guvern organiz rii departa-
mentelor ministeriale în raport cu domeniile si sectoarele de
activitate atribuite.
Din acest punct de vedere exist doar dou ministere care s-au
bucurat de o puternic stabilitate: Ministerul Ap r rii Na ionale si
Ministerul Justi iei. în timp ce ministerele cele mai expuse unor
dese modiIic ri au Iost. dup titulaturile actuale: Ministerul
Economiei si Comer ului. Ministerul Educa iei si Cercet rii.
Ministerul Transporturilor. Construc iilor si Turismului. Ministerul
Agriculturii. P durilor si Dezvolt rii Rurale etc.
Unele ministere au avut o existen eIemer . Iiind create
pentru a r spunde unor probleme coniuncturale sau unui entu-
ziasm trec tor: astIel au Iost Ministerul ReIormei în Guvernul
Victor Ciorbea. Ministerul Privatiz rii în Guvernul Radu Vasile.
Ministerul Func iei Publice. în Guvernul Mugur Is rescu.
Ministerul InIorma iilor Publice. Ministerul Dezvolt rii si
Prognozei. Ministerul Întreprinderilor Mici si Miilocii si
Coopera ie în timpul primului Guvern Adrian N stase etc.
81


81
Acest lucru se întâmpl si în cazul guvernelor altor ri: spre
exemplu. în Fran a au Iunc ionat. pentru scurte perioade de timp.
Ministerul Calit ii Vie ii. Ministerul Timpului Iiber. Ministerul
Muncitorilor Manuali. Ministerul Solidarit ii între Genera ii. Ministerul
142
Alte departamente ministeriale au avut un statut care a
oscilat de la un guvern la altul. în raport de ra iuni coniuncturale.
întotdeauna de natur politic : astIel. structura pentru rela ia
Guvernului cu Parlamentul a fost când minister, când departament
autonom, când departament în cadrul unei structuri ministeriale,
la Iel Ministerul Turismului sau Ministerul Mediului etc.
Dar. cele mai multe modiIic ri au Iost realizate asupra struc-
turilor organizatorice interne ale ministerelor. Iiecare guvernare
având orgoliul si. mai ales. interesul s înIiin eze/desIiin eze. s
contopeasc /descontopeasc departamente. direc ii etc.. dup
cum Iiecare ministru a avut aceleasi .preocup ri de optimizare¨
a compartimentelor din structura intern a ministerului s u.

2. Rolul si atribu iile generale ale ministerelor

2.1. Rolul ministerelor

Ministerele sunt organe centrale care conduc si coor-
doneaz administra ia public în diIeritele domenii si ramuri de
activitate
82
.
Natura sarcinilor administra iei publice. precum si volumul
acestora din ramurile si domeniile de activitate ale vie ii sociale
sunt elementele care inIluen eaz înIiin area si organizarea
ministerelor
83
. cât si a celorlalte organe de specialitate ale admi-
nistra iei publice centrale.
Num rul ministerelor este determinat de masa sarcinilor
administra iei publice într-un domeniu sau altul de activitate. dar
si de priorit ile si interesele politice
84
ale partidului sau coali iei
de partide care a câstigat alegerile parlamentare si are. astIel.
posibilitatea s organizeze sistemul administra iei ministeriale.

Extinderii Sectorului Public etc. (cI. Jacqueline Morand-Deviller. Cours
ae aroit aaministratif. 5
e
édition, Montchrestien, Paris,1997, p.94).
82
Alexandru Negoi . op. cit.. p.76.
83
Alexandru Negoi . Drept aaministrativ si elemente ae stiin a
aaministra iei. Bucuresti. 1981. p.117.
84
Alexandru Negoi . Drept aaministrativ. Bucuresti. 1998. p.77.
143
AstIel. la un moment dat. sporirea sarcinilor legate de Iina-
lizarea negocierilor de aderare a României la Uniunea European
a determinat înIiin area Ministerului Integr rii Europene
85
. prin
preluarea activit ii Departamentului de Integrare European din
cadrul Ministerului AIacerilor Externe
86
.
Din aceleasi ra iuni. existen a unui volum redus de sarcini
în leg tur cu pelerinaiul anual la moastele SIintei Paraschiva de
la Mitropolia din Iasi. care pot Ii rezolvate de organele ad-
ministra iei publice locale. nu a determinat înIiin area unui
departament ministerial în acest scop, precum exist în Arabia
Saudit un Minister al Pelerinaiului (Ministrv of Haii) care are în
responsabilitate preg tirea condi iilor pentru deplasarea anual a
pelerinilor la cet ile sIinte Meca si Medina
87
.
Ia Iel. volumul redus al sarcinilor legate de prezen a în
România a cet enilor str ini si a apatrizilor a determinat înIiin-
area doar a Autorit ii pentru Str ini
88
, organ de specialitate în
subordinea Ministerului Administra iei si Internelor. pe când în
Australia. spre exemplu. Iunc ioneaz un Minister al Imigr rii
89
.
Dar. de cele mai multe ori. administrarea problemelor
dintr-un domeniu de activitate de c tre un minister sau de un alt
organ de specialitate din cadrul administra iei ministeriale este o

85
Ministerul Integr rii Europene a Iost înIiin at prin OUG
nr.2/2001. publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I.
nr.10 din 9 ianuarie 2001.
86
Prin H.G. nr.41/2000 privind organizarea si Iunc ionarea
Ministerului AIacerilor Externe. publicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr.21 din 21 ianuarie 2000, Departamentul pentru
Integrare European a Iost trecut în structura acestui minister.
87
http://www.SaudinI.com - The Saudi Arabian InIormation
Resource – Ministry oI Haii.
88
Autoritatea pentru str ini a Iost înIiin at prin O.U.G.
nr. 194/2002 privind regimul str inilor în România. ca organ de
specialitate în subordinea Ministerului Administra iei si Internelor.
89
www.gksoIt.comgovt/en – The Australian InIormation. Federal
Institutions.
144
op iune politic a partidului ori coali iei de partide care a
câstigat puterea în stat. decizia luat Iiind expresia unor priorit i
si interese politice.
În ceea ce priveste num rul ministerelor. în literatura de
specialitate
90
s-a ar tat. pe drept cuvânt. c acesta este determinat
de masa sarcinilor administra iei publice. astIel c num rul minis-
terelor va putea creste în m sura în care creste masa sarcinilor
administra iei publice.
Dar. între cele dou elemente. volumul masei de sarcini si
num rul ministerelor. exist o corela ie care marcheaz doar o
tendin . în concret num rul ministerelor Iiind determinat de
puterea politic . de priorit ile si interesele acesteia.
Acest lucru este cu atât mai vizibil dac vom compara
situa ia României. unde în ultimii 15 ani au existat. cel mai
adesea. între 22 si 28 de ministere. cu situa ia din alte ri cu mult
mai mari (geograIic. demograIic. economic etc.).
AstIel. Polonia are 14 ministere
91
. Japonia are 10 minis-
tere
92
. SUA are 14 ministere
93
. Fran a are 14 ministere
94
etc..
desi masa de sarcini din administra ia public a acestor ri este
cu mult superioar volumului si diversit ii sarcinilor adminis-
tra iei publice din România.
Tendin a actual . de reducere a num rului ministerelor.
impus de cerin ele organismelor Uniunii Europene. este salu-
tar pentru c administra ia ministerial nu trebuie s constituie
o povar pentru bugetul de stat. ci un instrument eIicient si suplu
în mâinile puterii politice.
Totusi. un num r prea mic de ministere prezint riscul de a
transIorma sistemul administra iei ministeriale într-un ansamblu

90
Alexandru Negoi . op. cit..1977. p. 68 si urm.
91
www.poland.pl/State and Politics/Prime Minister and Ministeries.
92
www.kantei.go.ip./Government oI Japan.
93
Nathan Glick. Sistemul American ae guvern mant. USIA.
1990. p.50-73: www.Iirstgov.govusa/Ministeres and Agencies.
94
www.legiIrance.gouv.Ir. si www.Iranceurope.org/institutions
administratives.
145
ineIicient sau. cel pu in. de a transIorma componentele principale
ale acestui sistem în niste megaministere greoaie si tergiversante
în rezolvarea sarcinilor din domeniile lor de activitate.
Dar. asa cum a demonstrat realitatea si cum s-a sus inut în
literatura de specialitate
95
. multiplicarea ministerelor prezint . la
rândul s u. neaiunsuri pentru c un num r mare de ministere va
Iace diIicil coordonarea de c tre Guvern a acestora. va duce la
Iragmentarea domeniilor de activitate si la încetinirea rezolv rii
problemelor. precum si la împov rarea bugetului de stat.
Oricum. si într-un caz si în cel lalt. ministerele r mân
adev ra ii piloni ai administra iei publice. în general. si ai
administra iei publice ministeriale. în special. de eIicien a lor
depinzând bunul mers al administra iei oric rei ri.
Deci. ministerele ocup locul principal în cadrul sistemului
administra iei ministeriale. având rolul de a organiza executarea si
de a executa în concret legile în anumite domenii si sectoare de
activitate.
Art. 34 din Iegea nr.90/2001 deIineste ministerele ca Iiind
organe de specialitate ale administra iei publice centrale care
realizeaz politica guvernamental în domeniile de activitate ale
acestora.
În actele normative de organizare si Iunc ionare. ministerele
sunt deIinite ca organe de specialitate ale administra iei publice
centrale. înIiin ate în subordinea Guvernului. cu personalitate
iuridic . având rolul de a elabora si asigura aplicarea strategiei si
politicilor guvernamentale în domeniile lor de activitate.
Temeiul iuridic de ordin constitu ional al înIiin rii. orga-
niz rii si Iunc ion rii ministerelor ca organe de specialitate ale
administra iei publice centrale de specialitate îl reprezint preve-
derile art. 116 alin.(1) si art. 117 alin. (1) din Constitu ie. potrivit
c rora ministerele se înIiin eaz . se organizeaz si Iunc ioneaz
potrivit legii si numai în subordinea Guvernului.
Aceleasi principii sunt reluate de prevederile art. 35 din
Iegea nr.90/2001. conIorm c rora ministerele se organizeaz si

95
Alexandru Negoi . op. cit.. 1977. p. 70.
146
Iunc ioneaz numai în subordinea Guvernului. potrivit preve-
derilor Constitu iei si acestei legi.
Nici Constitu ia din 1991 si nici Iegea nr. 90/2001 nu
stabilesc num rul ministerelor si nici nu le nominalizeaz . asa
cum I cuser Iegea nr.163/1929 pentru organizarea ministerelor
si Constitu ia din 1952. solu ii care s-au dovedit incomode pentru
guvernele din perioadele respective. nevoite s se conIormeze
unor astIel de corsete sau s impun modiIicarea repetat a
prevederilor legale si. respectiv. constitu ionale.
Partea pozitiv a actualelor prevederi constitu ionale si
legale. care nu nominalizeaz ministerele si nici nu limiteaz
num rul acestora. const în posibilitatea pe care o are Iiecare
Guvern de a stabili num rul si domeniile de activitate aIectate
acestora în raport cu obiectivele programului de guvernare si
sarcinile etapei respective. precum si cu interesele politice ale
partidului sau coali iei de partide care a aiuns la putere.
Denumirea de minister . acordat sau nu unui organ al sta-
tului. nu concord totdeauna cu statutul de minister al organului
respectiv.
AstIel. au existat
96
si exist în continuare
97
structuri ale
administra iei ministeriale ale c ror conduc tori au calitatea de
ministri. membri ai Guvernului. dar acestea au purtat sau poart
alte denumiri: autoritate. secretariat etc.

96
De exemplu. Autoritatea pentru Privatizarea si Administrarea
Participa iilor Statului. înIiin at prin O.U.G. nr.296/2000. desi era
deIinit ca institu ie de interes public. cu personalitate iuridic . în sub-
ordinea Guvernului. era condus de un ministru. membru în Guvernul
instalat la 28 decembrie 2000. având organizarea si Iunc ionând ca un
adev rat minister al privatiz rii si administr rii participa iilor statului.
97
De exemplu. Secretariatul General al Guvernului deIinit. de
H.G. nr.157/2005 pentru organizarea si Iunc ionarea sa. ca Iiind o
structur din aparatul de lucru al Guvernului. cu personalitate iuridic .
este condus de un ministru. membru al Guvernului si Iunc ioneaz ca
un adev rat minister. Iiindu-i stabilite .Iunc ii¨ care se reg sesc si în
hot rârile de organizare si Iunc ionare ale celorlalte ministere.
147
O situa ie special o prezint Ministerul Public care. desi
este denumit minister chiar de c tre legiuitorul constituant. a
Iost inclus de Constitu ie la capitolul VI. consacrat autorit ilor
iudec toresti. având rolul ca. în activitatea iudiciar . s repre-
zinte interesele generale ale societ ii. s apere ordinea de drept
si libert ile cet enilor. reusindu-se crearea unui statut hibrid
sui-generis.
Este adev rat c . strict Iormal. Ministerul Public nu a Iost
inclus de Constitu ie în sistemul organelor administra iei publice
si nici procurorii nu au calitatea de Iunc ionari publici. dar acest
lucru nu poate înl tura concluzia c Ministerul Public reprezint
Guvernul pe lâng puterea iudec toreasc . iar procurorii sunt în
ultim instan agen i ai executivului.
AstIel. potrivit prevederilor art. 132 alin.(1) din Constitu ie.
procurorii îsi desI soar activitatea sub autoritatea ministrului
iusti iei. care este membru al Guvernului si d dispozi ii obli-
gatorii procurorilor în vederea respect rii aplic rii legii. are
dreptul de control asupra acestora si dreptul s cear procurorului
general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie si
Justi ie inIorm ri asupra activit ii parchetelor. are atribu ii în
leg tur cu numirea acestora si a adiunc ilor s i etc.
Curtea Constitu ional s-a pronun at în mod neechivoc în
privin a statutului procurorilor ca agen i ai puterii executive
98
.
iar Iegea pentru revizuirea Constitu iei a introdus prevederea ca
m sura arest rii preventive s poat Ii luat numai de iudec tor.

98
Curtea Constitu ional . prin Decizia nr.259 din 24 septembrie
2002. publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.770 din
23 octombrie 2002. admi ând excep ia de neconstitu ionalitate a pre-
vederilor art.412 alin.1 din Codul de procedur penal . care permiteau
procurorului general s dispun suspendarea execut rii hot rârii
atacate atunci când introducea recursul în anulare. a motivat c
procurorii îsi desI soar activitatea sub autoritatea ministrului iusti iei.
organ esen ialmente executiv. Iiind. pe cale de consecin . ei însisi
agen i ai autorit ii executive.
148
Toate acestea sunt reac ii ale statului român la Reco-
mandarea REC (2000)19/2000 a Comitetului de Ministri al
Consiliului Europei prin care s-a cerut statelor s ia m suri ca
statutul legal. competen a si rolul procedural al membrilor
Ministerului Public s Iie deIinite într-un mod în care s nu
existe vreo îndoial legitim cu privire la independen a si impar-
ialitatea iudec torilor.
Totusi. consider m c revizuirea Constitu iei din 1991 ar Ii
putut constitui un bun prilei pentru clariIicarea si punerea de
acord a statutului legal cu statutul de Iapt al Ministerului Public
si al procurorilor. ceea ce s-ar Ii putut realiza prin solu ia ca
ministrul iusti iei s Iie si procuror general. cu toate consecin ele
care decurg din aceast situa ie
99
.

2.2. Atribu iile generale ale ministerelor

Atribu iile ministerelor sunt. dup cum am mai spus.
expresia iuridic a sarcinilor pe care acestea le au de îndeplinit în
domeniul de activitate în care Iunc ioneaz Iiecare. Atribu iile
conIerite Iiec rui minister Iormeaz . în ansamblul lor. competen a
acelui minister si au ca scop realizarea sarcinilor din domeniul de
activitate pentru care ministerul respectiv este specializat.
În cazul ministerelor. ca si în cazul celorlalte structuri ale
sistemului administra iei ministeriale. vom întâlni atribu ii gene-
rale. care se reg sesc la toate acestea. precum si atribu ii speciIice
Iiec rui minister sau alte organ de specialitate al administra iei de
specialitate.
În literatura de specialitate. unii autori
100
au grupat atri-
bu iile generale în dou mari categorii: atribu ii de prospectare si
planiIicare si atribu ii de conducere.

99
Spre exemplu, în Statele Unite, procurorul general al Guvernului
Federal conduce si Ministerul Justi iei (Department of Justice). care este
unul dintre cele 14 ministere ale Guvernului Federal (cI. Scurt Prezentare
a sistemului american ae guvern mant, în „United States Information
Service, Regional Program Office”, Vienna, 1999. p. 59 si urm.).
100
Ilie Iov nas. op.cit.. 1977. p.141.
149
O alt abordare
101
a problemei atribu iilor generale ale
ministerelor este aceea care ne permite s în elegem c atribu-
iile ce Iormeaz competen a ministerelor sunt o consecin a
sarcinilor pe care administra ia public le are în diIerite domenii
si sectoare de activitate în care aceste organe sunt specializate.
În primul rând, ministerele au o categorie de atribu ii care
vizeaz realizarea sarcinilor de concep ie si conducere în diIe-
ritele domenii si sectoare de activitate ale administra iei publice
ministeriale. În aceast categorie intr atribu iile pe care ministerele
le au pentru realizarea sarcinilor de inIormare. de documentare.
de prevedere si organizare în vederea aplic rii strategiei si poli-
ticilor guvernamentale în domeniile lor de activitate.
O alt categorie de atribu ii pe care le au ministerele. ca
organe de specialitate ale administra iei publice centrale. vizeaz
realizarea sarcinilor de conducere. îndrumare si control al acti-
vit ilor care se desI soar în cadrul acestor organe. precum si în
cadrul structurilor subordonate.
În aceeasi categorie trebuie men ionate si atribu iile care
vizeaz realizarea sarcinilor de coordonare si/sau autoritate pe
care ministerele le au Ia de structurile aIlate în coordonarea
si/sau autoritatea lor.
O ultim categorie de atribu ii este Iormat de atribu iile
speciIice. prin care ministerele se individualizeaz . si anume
atribu iile prin care se realizeaz sarcinile tehnice si de gestiune
ale administra iei publice de specialitate.
AstIel. atribu iile privind realizarea sarcinii de ap rare a rii
vor Ii reg site în competen a Ministerului Ap r rii Na ionale.
dup cum atribu iile privind realizarea sarcinilor de asigurare a
s n t ii popula iei le vom g si în competen a Ministerului
S n t ii. iar atribu iile vizând realizarea sarcinilor din domeniul
înv mântului public si particular se vor aIla în competen a
Ministerului Educa iei si Cercet rii. Ia Iel. atribu iile care vizeaz
realizarea sarcinilor de instaurare si men inere a ordinii publice
vor Iorma competen a actualului Minister al Administra iei si

101
Alexandru Negoi . op. cit.. 1981. p.119.
150
Internelor. iar atribu iile privind realizarea sarcinilor de repre-
zentare în rela iile interna ionale se vor aIla în competen a
Ministerului AIacerilor Externe etc.
În raport cu natura atribu iilor speciIice. doctrina adminis-
trativ veche
102
a împ r it ministerele în patru mari grupe:
- Siguran . ordine intern si extern . atribu ii ce au Iost
încredin ate ministerelor de: Interne. Justi ie. R zboi. Externe si
Finan e:
- S n tate public si ocrotiri sociale. atribu ii ce au Iost
încredin ate Ministerului S n t ii si Ocrotirilor Sociale:
- Cultur Na ional . atribu ii încredin ate Ministerului
Instruc iunii Publice si Ministerului Cultelor si Artelor:
- Avu ia Na ional . atribu ii încredin ate Ministerului
Agriculturii si Comer ului. Ministerului Muncii. Coopera iei si
Asigur rilor Sociale. Ministerului Comunica iilor si Ministerului
Iucr rilor Publice
În perioada comunist
103
. dar si ulterior
104
. literatura de
specialitate. considerând ministerele ca Iiind organe de ramur .
le-a clasiIicat. dup natura activit ii pe care o realizeaz . în trei
mari categorii:
- ministere cu activitate economic : Ministerul Industriei.
Ministerul Agriculturii. Ministerul Transporturilor etc.:
- ministere cu activitate social-cultural si stiin iIic :
Ministerul Înv mântului. Ministerul S n t ii. Ministerul
Cercet rii. Ministerul Muncii si Protec iei Sociale etc.:
- ministere cu activitate politico-administrativ : Ministerul de
Interne. Ministerul Ap r rii. Ministerul AIacerilor Externe etc.
ReIeritor la atribu iile ministerelor. Iegea nr.90/2001
prevede, în art.40 alin.(1). c acestea. precum si rolul. Iunc iile.
structura organizatoric si num rul de posturi se stabilesc în

102
M. V caru. Manual ae arept aaministrativ. Chisin u. 1925.
p.129.
103
I. Vântu. M. Anghene. M Str oanu. Organele aaministra iei
de stat în R.S.R., Ed. Academiei. Bucuresti. 1971. p. 172.
104
Antonie Iorgovan. op. cit..2001. vol I. p. 436.
151
raport cu importan a. volumul. complexitatea si speciIicul acti-
vit ii desI surate si se aprob prin hot râre a Guvernului.
Într-adev r. prin actele normative de înIiin are si/sau
organizare a ministerelor sunt detaliate atribu iile speciIice ale
Iiec rui minister. conIerite prin actul respectiv în scopul reali-
z rii sarcinilor din domeniul de activitate în care Iunc ioneaz .
iar prezentarea acestora pentru Iiecare minister excede limitele
cursului de Ia .

3. Organizarea si func ionarea ministerelor

3.1. Organizarea ministerelor poate Ii abordat din dou
puncte de vedere
105
. Primul este acela din perspectiva comparti-
mentelor din care este Iormat structura intern a ministerelor.
compartimente prin intermediul c rora se exercit atribu iile
generale si speciIice ale administra iei ministeriale.
Din acest punct de vedere va trebui s constat m c
personalul ministerelor este grupat. în raport cu împ r irea
atribu iilor. în birouri. servicii. direc ii. direc ii generale etc.. si
se compune din mai multe categorii: personal de conducere.
personal de execu ie de specialitate. personal de execu ie admi-
nistrativ si personal de deservire.
Din al doilea punct de vedere. organizarea ministerelor
poate Ii abordat din perspectiva sarcinilor pe care le au prin or-
ganizarea conducerii ministerelor si a administra iei propriu-zise.
Din acest punct de vedere va trebui s constat m c
organizarea ministerelor reprezint nu numai organizarea unor
compartimente care s Iormeze structura intern a ministerelor.
ci si organizarea Iunc ion rii acestor compartimente. prin orga-
nizarea conducerii ministerului si a structurilor componente. cât
si a administra iei propriu-zise.
Regula general privind organizarea ministerelor. adic
stabilirea rolului. a domeniului. respectiv. domeniilor de activitate

105
Alexandru Negoi . op. cit.. 1998. p.78.
152
aIectate. a sarcinilor si atribu iilor. a structurii organizatorice si a
num rului de posturi. este aceea c se aprob prin hot râre a
Guvernului.
De la aceast regul exist dou excep ii stabilite de art.59
din Iegea nr. 90/2001. potrivit c ruia organizarea si Iunc ionarea
ministerelor privind ap rarea na ional si ordinea public sunt
reglementate prin legi speciale. reIerirea I cându-se la Ministerul
Ap r rii Na ionale si la Ministerul Administra iei si Internelor
106
.
singurele ministere a c ror organizare si Iunc ionare este realizat
prin acte normative cu putere de lege.
Structura organizatoric a ministerelor cuprinde:
- o structur intern sau central . care Iormeaz aparatul
propriu al ministerului:
- o structur exterioar . care cuprinde serviciile publice
deconcentrate în teritoriu. alte organe de specialitate si institu ii
publice sau unit i economice. medicale etc.. aIlate în subor-
dinea, în coordonarea sau sub autoritatea ministerelor.

3.2. Structura organizatoric intern a ministerelor

Structura organizatoric intern a ministerelor este Iormat
din compartimentele interne ale ministerelor. care pot Ii împ r ite
în compartimente de specialitate. compartimente Iunc ionale sau
generale si compartimente auxiliare.
Compartimentele de specialitate desI soar activit i de
specialitate. speciIice domeniului propriu al ministerului res-
pectiv. Iiind compartimentele prin care ministerele se diIeren iaz
de celelalte organe de specialitate care Iunc ioneaz în subordinea
Guvernului. dar se diIeren iaz si între ele.

106
Este vorba de O.U.G. nr.14/2001 privind organizarea si
Iunc ionarea Ministerului Ap r rii Na ionale. publicat în .Monitorul
OIicial al României¨. Partea I. nr.14 din 26 ianuarie 2001 si de OUG
nr.63/2003 privind organizarea si Iunc ionarea Ministerului Admi-
nistra iei si Internelor. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr. 462 din 28 iunie 2003.
153
Compartimentele func ionale sau generale se reg sesc în
cadrul oric rui minister. precum sunt compartimentele de secre-
tariat. rela ii cu publicul. resurse umane. Iinanciar-contabil.
iuridic. administrativ etc.
Compartimentele auxiliare se întâlnesc în cadrul unor
ministere. precum si al altor organe de specialitate. sub diverse
denumiri (comisie. comitet. grup etc.) si au caracter consultativ.
precum Comisiile de dialog social. care Iunc ioneaz în cadrul
ministerelor din anexa la H.G. nr. 314/2001
107
.
Compartimentele interne sau administra ia central
propriu-zis a ministerelor sunt: birourile. serviciile. direc iile.
direc iile generale si departamentele.
Birourile reprezint unitatea de baz si se organizeaz
pentru îndeplinirea unei activit i omogene sau pentru mai multe
activit i complementare si care presupun o conducere unitar .
Serviciile sunt organizate pentru realizarea unor activit i
distincte si pot Iunc iona Iie în mod independent. Iie cumulate în
cadrul unei direc ii. având. de regul . în componen a lor. dou
sau mai multe birouri.
Direc iile si direc iile generale sunt organizate si Iunc-
ioneaz pentru realizarea unor activit i din sectoare distincte.
În cadrul direc iilor generale se reg sesc. de regul . direc ii.
servicii sau birouri.
O situa ie special în cadrul personalului Iiec rui minister
îl ocup conduc torii direc iilor si direc iilor generale al c ror
statut legal este conIigurat de prevederile generale ale Iegii
nr.188/1999 privind Statutul Iunc ionarilor publici. potrivit
c rora acestia sunt Iunc ionari publici. în timp ce statutul de Iapt
îi situeaz pe acestia la ionc iunea dintre ac iunea administrativ
si voin a politic .

107
H.G. nr. 314/2001 privind. înIiin area. organizarea si Iunc-
ionarea comisiilor de dialog social în cadrul unor ministere si al
preIecturilor. publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I.
nr.142 din 22 martie 2001.
154
Rolul politic al acestor directori si directori generali poate
Ii Ioarte important în Iunc ionarea compartimentelor pe care le
coordoneaz si. în general. a ministerelor respective. acesta Iiind
si motivul pentru care ei trebuie s se bucure în orice moment de
încrederea ministrului care îi numeste în Iunc ie
108
.
Departamentele se organizeaz . în unele cazuri. în
structura intern a ministerelor. în scopul asigur rii coordon rii
si orient rii generale a activit ii compartimentelor de mai sus
care Iunc ioneaz pentru realizarea sarcinilor ministerului
într-unul dintre domeniile de activitate ce i-au Iost aIectate.
Departamentul este condus Iie de un secretar de stat. Iie de un
subsecretar de stat. dup caz.
Structura organizatoric intern a ministerelor pân la ni-
velul direc iilor. de regul . este stabilit si aprobat prin hot râre
a Guvernului. iar pentru celelalte compartimente inIerioare. prin
ordine ale ministrilor.
Totusi. atribu iile compartimentelor ministerelor. indiIerent
dac sunt aprobate prin hot râre a Guvernului sau prin ordine ale
ministrilor. se stabilesc prin regulamentul de organizare si Iunc-
ionare a ministerului. aprobat prin ordin al ministrului.
În leg tur cu aceste compartimente interne ale ministe-
relor mai trebuie men ionat c ele nu sunt subiecte de drept
administrativ si nu au personalitate iuridic . întrucât sarcinile si
atribu iile pe care le au nu sunt stabilite prin lege. ci printr-un
ordin al ministrului.
Structura organizatoric a ministerelor este stabilit prin
hot rârea de organizare si Iunc ionare a ministerului respectiv.

108
Desi potrivit prevederilor generale ale Iegii nr.188/1999
privind Statutul Iunc ionarilor publici. modiIicat si completat prin
Iegea nr.161/2003. directorii si directorii generali din ministere sunt
Iunc ionari publici care. din punct de vedere legal. se bucur de
stabilitate. realitatea socio-politic a demonstrat c reorganizarea si
restructurarea ministerelor. dup instalarea Iiec rei guvern ri. au vizat
în mod predilect aceste Iunc ii. urm rindu-se înlocuirea cu persoane
având aceleasi convingeri si/sau interese politice.
155
Iiind materializat într-o anex . sub Iorma unei scheme graIice
numit organigram . precum si în alte anexe în care sunt enu-
merate unit ile aIlate în subordinea, în coordonarea sau sub
autoritatea ministerului respectiv.
Hot rârile de organizare si Iunc ionare a ministerelor reali-
zeaz reglementarea urm toarelor aspecte:
- denumirea ministerului:
- statutul de organ de specialitate al administra iei publice
centrale, aflat în subordinea Guvernului;
- domeniul/domeniile de activitate în care va Iunc iona:
- rolul ministerului în aplicarea strategiei si programului de
guvernare în domeniul de activitate afectat;
- sediului ministerului, aflat întotdeauna în Bucuresti:
- .Iunc iile¨. în cazul maiorit ii ministerelor:
- sarcinile si atribu iile principale. precum si cele speciIice:
- conducerea ministerului. inclusiv prin stabilirea num rului
secretarilor de stat si al subsecretarilor de stat. când este cazul:
- reIerirea la anexele cu structura organizatoric . num rul
de personal si unit ile aIlate în subordinea. în coordonarea sau
sub autoritatea ministerului respectiv:
- miiloacele materiale si Iinanciare puse la dispozi ie:
- dispozi iile Iinale privesc statutul si salarizarea personalului.
actele normative modiIicate sau abrogate. dup caz. etc.

3.3. Compartimentele de specialitate ale ministerelor

Compartimentele Iunc ionale sau serviciile generale ale
ministerelor, cum erau numite în doctrina administrativ veche
109
.
sunt comune tuturor ministerelor. precum si celorlalte organe de
specialitate ale sistemului administra iei ministeriale. astIel c nu
prezint interes o prezentare suplimentar a acestora la Iiecare
minister în parte. ele având atribu ii asem n toare. indiIerent de
ministerul în care Iunc ioneaz .

109
M. V raru. op. cit.. p.130.
156
Totusi. compartimentele de specialitate sau serviciile spe-
ciale si tehnice
110
ale ministerelor diIer de la un minister la
altul, în raport cu domeniul sau domeniile de activitate în care
Iunc ioneaz ministerul respectiv.
Dup cum am ar tat. în România num rul ministerelor a
variat în Iunc ie de evolu ia istoric si teritorial a rii. în
Iunc ie de Iorma de guvern mânt. de la o guvernare la alta si
chiar de la un guvern la altul.
Guvernul actual este primul care. dup anul 1990. a p strat
în subordinea sa acelasi num r de ministere si cu aceleasi
denumiri cu cele avute de ministerele din subordinea Guvernului
precedent. de la sIârsitul legislaturii 2000 – 2004.
AstIel. în momentul de Ia Iunc ioneaz un num r de
15 ministere. cu urm toarele denumiri si acte normative de
organizare si Iunc ionare:
- Ministerul AIacerilor Externe. ale c rui organizare si
Iunc ionare sunt reglementate prin H.G. nr. 100/2004
111
. cu
modiIic rile si complet rile ulterioare:
- Ministerul Justi iei. ale c rui organizare si Iunc ionare
sunt reglementate prin H.G. nr.83/2005
112
. cu modiIic rile si
complet rile ulterioare:
- Ministerul Administra iei si Internelor. ale c rui organizare
si Iunc ionare sunt reglementate prin O.U.G. nr.63/2003
113
.
aprobat cu modiIic ri si complet ri prin Iegea nr.604/2003. cu
modiIic rile si complet rile ulterioare:

110
Iaem.
111
H.G. nr. 100/2004. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr. 126 din 12 Iebruarie 2004.
112
H.G. nr.83/2005. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.132 din 11 Iebruarie 2005.
113
O.U.G. nr.63/2003. publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I. nr.462 din 28 iunie 2003. aprobat cu modiIic ri si complet ri
prin Iegea nr.604/2003.
157
- Ministerul Ap r rii Na ionale. ale c rui organizare si
Iunc ionare sunt reglementate prin O.U.G. nr.14/2001
114
.
aprobat cu modiIic ri prin Iegea nr.389/2001:
- Ministerul Finan elor Publice. ale c rui organizare si
Iunc ionare sunt reglementate prin H.G. nr.208/2005
115
. cu
modiIic rile si complet rile ulterioare:
- Ministerul Muncii. Solidarit ii Sociale si Familiei. ale
c rui organizare si Iunc ionare sunt reglementate prin H.G.
nr.412/2005
116
. cu modiIic rile si complet rile ulterioare:
- Ministerul Economiei si Comer ului. ale c rui organizare
si Iunc ionare sunt reglementate prin H.G. nr.738/2003
117
:
- Ministerul Agriculturii. P durilor si Dezvolt rii Rurale.
ale c rui organizare si Iunc ionare sunt reglementate prin H.G.
nr.155/2005
118
. cu modiIic rile si complet rile ulterioare:
- Ministerul Mediului si Gospod ririi Apelor. ale c rui orga-
nizare si Iunc ionare sunt reglementat prin H.G. nr.408/2004
119
.
cu modiIic rile si complet rile ulterioare:
- Ministerul Educa iei si Cercet rii. ale c rui organizare si
Iunc ionare sunt reglementate prin H.G. nr.223/2005
120
. cu
modiIic rile ulterioare:

114
O.U.G. nr.14/2001. publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I. nr.65 din 7 Iebruarie 2001. aprobat cu modiIic ri prin Iegea
nr.389/2001.
115
H.G. nr.208/2005. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.269 din 31 martie 2005.
116
H.G. nr.412/2005. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.427 din 20 mai 2005.
117
H.G. nr.738/2003. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.485 din 7 iulie 2003.
118
H.G. nr.155/2005. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.211 din 14 martie 2005.
119
H.G. nr.408/2004. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.285 din 31 martie 2004.
120
H.G. nr.223/2005. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.283 din 5 aprilie 2005.
158
- Ministerul S n t ii. ale c rui organizare si Iunc ionare
sunt reglementate prin H.G. nr.168/2005
121
. cu modiIic rile si
complet rile ulterioare:
- Ministerul Culturii si Cultelor. ale c rui organizare si
Iunc ionare sunt reglementate prin H.G. nr.78/2005
122
:
- Ministerul Transporturilor. Construc iilor si Turismului.
ale c rui organizare si Iunc ionare sunt reglementate prin H.G.
nr.412/2004
123
. cu modiIic rile si complet rile ulterioare:
- Ministerul Integr rii Europene. ale c rui organizare si
Iunc ionare sunt reglementate prin H.G. nr.402/2004
124
. cu
modiIic rile ulterioare:
- Ministerul Comunica iilor si Tehnologiei InIorma iei. ale
c rui organizare si Iunc ionare sunt reglementate prin H.G.
nr.744/2003
125
. cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
Prezentarea compartimentelor de specialitate ale acestor
ministere. care diIer de la un minister la altul. în raport cu
domeniul sau domeniile de activitate în care Iunc ioneaz
ministerul respectiv. desi interesant . dep seste cadrul unui curs.
astIel c ne vom limita la câteva exempliIic ri ediIicatoare
126
.
AstIel. de exemplu. la Ministerul AIacerilor Externe vom
întâlni direc ii generale pentru aIaceri europene. pentru Uniunea
European . pentru Statele Unite ale Americii si Canada. pentru
aIaceri globale. pentru O.N.U. si institu ii specializate etc.. care

121
H.G. nr.168/2005. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.249 din 25 martie 2005.
122
H.G. nr.78/2005. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.137 din 15 Iebruarie 2005.
123
H.G. nr.412/2004. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.276 din 30 martie 2004.
124
H.G. nr.402/2004. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.267 din 26 martie 2004.
125
H.G. nr.744/2003. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.494 din 9 iulie 2003.
126
Pentru am nunte: Emanuel Albu. op.cit.. p.159 – 177: Mircea
Preda. op.cit.. 2002. p.176 - 390.
159
sunt compartimente de specialitate cu aiutorul c rora acest
minister realizeaz sarcinile privind politica extern a rii
integrarea european si euroatlantic . rela iile de colaborare si
cooperare ale României cu alte ri.
La fel, spre exemplu, în organizarea Ministerului Educa iei
si Cercet rii vom întâlni drept compartimente de specialitate:
direc ii generale pentru înv mântul preuniversitar si. respectiv.
pentru înv mântul superior. pentru înv mântul în limbile
minorit ilor. pentru monitorizare si inspec ii scolare etc.. cu
aiutorul c rora acest minister realizeaz sarcinile pe care le are
în domeniul înv mântului si educa iei.
Ia Ministerul Justi iei. spre exemplu. Iunc ioneaz com-
partimente de specialitate pentru realizarea sarcinilor speciIice
pe care acest minister le are în propriul domeniu de activitate,
precum: direc ia de drept interna ional. cooperare iuridic si aIa-
ceri iuridice externe. direc ia pentru publica ie mobiliar . notari
publici. executori. traduc tori si interpre i. direc ia de protec ie a
victimelor si reintegrare social a inIractorilor. direc ia pentru
eviden a O.N.G.-urilor. direc ia pentru rela iile cu Consiliul
Superior al Magistraturii etc.

3.4. Structurile exterioare ale ministerelor

Dup cum am v zut. ministerele au. de regul . structuri
centrale. care Iormeaz aparatul propriu. precum si structuri
exterioare. care se prezint Iie sub Iorma unor servicii publice
deconcentrate. Iie sub Iorma unor organe de specialitate. alte
institu ii publice. sau unit i economice. medicale. tehnice etc..
aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea
ministerelor.

Serviciile publice deconcentrate
Dup cum am ar tat. terminologia de servicii publice
aeconcentrate a Iost introdus odat cu adoptarea Iegii de
revizuire a Constitu iei din 1991. meritul Iiind al literaturii de
160
specialitate care, preluând-o din doctrina Irancez . a impus-o
aten iei Comisiei de revizuire a Constitu iei.
Serviciile exterioare sau deconcentrate au Iost caliIicate. pe
drept cuvânt de c tre doctrina occidental de specialitate ca Iiind
servicii integrate în ierarhia administra iei publice ministeriale.
dar cu o competen teritorial limitat la unitatea administrativ-
teritorial în care Iunc ioneaz
127
.
Constitu ia din 1991 si legisla ia subsecvent Ioloseau termi-
nologia de servicii publice descentralizate pentru structurile de
la nivelul unit ilor administrativ-teritoriale. pe care le aveau
ministerele si celelalte organe de specialitate ale administra iei
publice centrale.
Constitu ia revizuit . în art. 119 alin.(1). prevede c ad-
ministra ia public din unit ile administrativ-teritoriale se
întemeiaz pe principiile descentraliz rii. autonomiei locale si
deconcentr rii serviciilor publice. iar în art. 122 alin.(2) prevede
c preIectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si
conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale
celorlalte organe ale administra iei publice centrale din unit ile
administrativ-teritoriale.
Potrivit prevederilor art.43 din Iegea nr.90/2001. ministe-
rele pot avea în subordinea lor servicii publice desconcentrate,
care Iunc ioneaz în unit ile administrativ-teritoriale si. potrivit
art. 30 alin.(3) din aceeasi lege. sunt conduse de preIect. care
este reprezentantul Guvernului pe plan local.
ÎnIiin area sau desIiin area serviciilor publice deconcentrate
ale ministerelor. precum si cele ale celorlalte organe centrale din
unit ile administrativ-teritoriale. sarcinile. structura organizato-
ric . num rul si încadrarea personalului. criteriile de constituire a
compartimentelor si Iunc iile de conducere ale acestora se aprob
prin ordin al ministrului sau al conduc torului organului de
specialitate în subordinea c ruia îsi desI soar activitatea aceste
servicii. dup caz.

127
J. Ziller. Aaministrations comparées. Les systemes politiques-
aaministratifs ae l´Europe ae Douze. Paris. 1993. p. 337 si urm.
161
Serviciile publice deconcentrate sunt structurile teritoriale
prin care. ca regul general . ministerele si celelalte organe cen-
trale îsi realizeaz competen a la nivel na ional. pe întregul teritoriu
al rii. îsi îndeplinesc în mod concret atribu iile conIerite de lege.
AstIel. sunt ministere care au asemenea servicii publice
deconcentrate la nivelul iude elor. cum sunt inspectoratele
scolare iude ene. în cazul Ministerului Educa iei si Cercet rii.
ori direc iile iude ene agricole si rurale. în cazul Ministerului
Agriculturii. P durilor si Dezvolt rii Rurale.
Dar sunt si ministere care au astIel de servicii publice
deconcentrate nu numai la nivelul iude elor. dar si al muni-
cipiilor. oraselor si. respectiv. sectoarelor. chiar si al comunelor.
precum Ministerul Administra iei si Internelor si Ministerul
Finan elor Publice.
Îns . asa cum am mai spus. sunt si ministere care îsi exercit
competen a asupra întregului teritoriu al rii si asupra întregii
popula ii în mod direct. I r a avea în subordine servicii publice
deconcentrate la nivelul unit ilor administrativ-teritoriale. precum
Ministerul AIacerilor Externe. Ministerul Integr rii Europene.
Ministerul Justi iei.
În conformitate cu prevederile art.41 alin.(1) din Legea
nr. 90/2001. în Iunc ie de natura atribu iilor. unele ministere pot
avea în domeniul lor de activitate compartimente în str in tate.
stabilite prin hot râre a Guvernului.
Este cazul Ministerului Afacerilor Externe, care are în
str in tate misiuni diplomatice si oIicii consulare ce se
înIiin eaz /desIiin eaz ori îsi schimb rangul cu aprobarea
Presedintelui României. la propunerea Guvernului.
În literatura de specialitate
128
s-a exprimat opinia c aceste
structuri. numite de lege compartimente. care Iunc ioneaz în
aIara teritoriului na ional. ar avea acelasi statut iuridic cu cel al
serviciilor publice pe care celelalte ministere le au deconcentrate
în unit ile administrativ-teritoriale. opinie care este cel pu in
discutabil .

128
Mircea Preda. Autorit ile aaministra iei publice. edi ia a II-a.
Editura Iumina Iex. Bucuresti. 2002. p.169.
162
Este adev rat c art. 12 din H.G. nr.100/2004 privind or-
ganizarea si Iunc ionarea Ministerului AIacerilor Externe
denumeste aceste structuri ca Iiind servicii exterioare ale
ministerului, dar în timp ce, potrivit prevederilor art.44 alin.(3)
din Iegea nr. 90/2001. conduc torii serviciilor deconcentrate ale
ministerelor se numesc si se elibereaz din Iunc ie de c tre
ministru. Iiind deci în subordinea acestuia. seIii misiunilor
diplomatice si ai oIiciilor consulare sunt numi i de Presedintele
României si. respectiv. de Guvern. dup proceduri speciale.
De asemenea. asa cum am ar tat. în timp ce serviciile
publice deconcentrate ale ministerelor sunt înIiin ate sau des-
Iiin ate prin ordin al ministrului. în cazul misiunilor diplomatice
si al oIiciilor consulare. înIiin area . desIiin area sau schimbarea
rangului diplomatic se aprob de Presedintele României. la
propunerea Guvernului.
Ideea s-ar sus ine doar în cazul centrelor culturale care
Iunc ioneaz . de asemenea. ca servicii exterioare ale Ministerului
AIacerilor Externe si sunt înIiin ate prin hot râre a Guvernului.
ini iat de acest minister. cu avizul Ministerului Culturii si
Cultelor. iar numirea directorilor acestor centre se Iace de c tre
Ministerul AIacerilor Externe cu un aviz asem n tor.

Organele de specialitate ale administra iei publice cen-
trale din subordinea ministerelor
În afara aparatului propriu. care constituie structura
organizatoric intern a Iiec rui minister si. eventual. pe lâng
serviciile publice deconcentrate în unit ile administrativ-
teritoriale, ministerele pot avea în subordine alte organe de
specialitate ale administra iei publice centrale. ori alte institu ii
si unit i economice. aIlate în coordonarea sau sub autoritatea
acestora.
Asa cum am mai ar tat. în conIormitate cu prevederile
art.117 alin.(2) din Constitu ie. Guvernul si ministerele. cu avizul
Cur ii de Conturi. pot înIiin a organe de specialitate. în subordinea
lor. numai dac legea le recunoaste aceast competen .
163
Iegea nr.90/2001. la art.42. a prev zut c ministerele pot
înIiin a în subordinea lor organe de specialitate. cu avizul Cur ii
de Conturi. ai c ror conduc tori sunt numi i si. respectiv. eli-
bera i din Iunc ie prin ordin al ministrului. conIorm prevederilor
art. 44 alin. (2) din aceeasi lege.
Aceast ultim reglementare. potrivit c reia conduc torii
organelor de specialitate din subordinea ministerelor sunt numi i
si. respectiv. elibera i din Iunc ie prin ordin al ministrului. trebuie
coroborat cu regula general prev zut la art. 15 lit.d) si lit.e)
din Iegea nr.90/2001 în conIormitate cu care numirea si. respectiv.
eliberarea din Iunc ie a secretarilor de stat si altor persoane. în
cazurile prev zute de lege. se Iac prin decizie a primului-ministru
129
.
Organele de specialitate au Iost înIiin ate si Iunc ioneaz în
subordinea ministerelor pentru realizarea unor sarcini concrete
din domeniul/domeniile de activitate ale ministerelor. care le-au
Iost repartizate prin actul normativ de înIiin are. organizare si
Iunc ionare.
În fiecare act normativ de organizare a unui minister, într-o
anex distinct . sunt enumerate organele de specialitate aIlate în
raporturi de subordonare cu ministerul respectiv. asa cum se
poate observa în anexele la care am I cut trimitere în sec iunea
anterioar .

129
Spre exemplu: Agen ia Na ional Antidrog. înIiin at prin
H.G. nr.1489/2002. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr. 956 din 27 decembrie 2002. ca organ de specialitate cu
personalitate iuridic . în subordinea Ministerului Administra iei si
Internelor. este condus de un presedinte care este si secretar de stat în
acest minister: Agen ia Na ional pentru Protec ia Familiei. înIiin at
prin Iegea nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violen ei în
Iamilie. publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.367
din 29 mai 2003. Iunc ioneaz în subordinea Ministerului Muncii.
Solidarit ii Sociale si Familiei. ca organ de specialitate. condus de
un director cu rang de secretar de stat. numit prin decizie a primului-
ministru etc.
164
Alte institu ii si unit i aflate în subordinea. în coordo-
narea sau sub autoritatea ministerelor
În afara serviciilor publice pe care ministerele le au sub
Iorma unor structuri deconcentrate în teritoriu si a organelor de
specialitate ale administra iei publice centrale aIlate în subordinea
ministerelor. în strânse raporturi cu administra ia guvernamental
se mai g sesc si alte structuri la care ne vom referi în continuare.
Textul de lege care se reIer la aceste structuri este art.53
alin.(3) din Iegea nr. 90/2001. potrivit c ruia ministrii îsi
îndeplinesc atribu iile ce le revin Iolosind aparatul propriu al
ministerelor. precum si prin institu iile aIlate în subordinea.
coordonarea sau autoritatea ministerelor.
AstIel. analiza oric rui act normativ de organizare si
Iunc ionare a unui minister ne permite s constat m c . în
maioritatea cazurilor. ministerele au diverse structuri
organizatorice în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea
lor. care sunt eviden iate în anexele actului respectiv. cu
speciIicarea. în Iiecare caz. a sursei sau a surselor de Iinan are.
AstIel. institu iile si unit ile economice (regii autonome.
societ i comerciale. companii na ionale s.a) care au Iost înIiin-
ate si Iunc ioneaz în scopul realiz rii unor sarcini de presta ie
nu Iac parte din administra ia ministerial . având personalitate
iuridic distinct de cea a ministerelor. o competen sau un
obiect de activitate propriu. dispun de o anumit autonomie etc..
dar. totusi. r mân legate de administra ia guvernamental .
aflându-se în raporturi de subordonare, de coordonare sau sub
autoritatea ministerelor. dup caz. potrivit actului normativ de
organizare si Iunc ionare. în virtutea c rora ministri au atribu ii
în leg tur cu numirea/desemnarea organelor de conducere.
dreptul de instruc iune asupra activit ii acestor structuri. de
control etc.
Natura acestor raporturi este aceea care deosebeste aceste
structuri ale administra iei ministeriale de celelalte structuri
administrative neministeriale: autorit ile autonome ale admi-
nistra iei publice centrale si autorit ile administra iei publice
locale. care sunt autonome Ia de administra ia ministerial .
165
ReIeritor la institu iile si unit ile aIlate în subordinea. în
coordonarea sau sub autoritatea ministerelor mai trebuie subliniat
c Iegea nr.90/2001 nu cuprinde norme care s reglementeze în
mod corespunz tor raporturile iuridice dintre asemenea structuri
si ministerul de resort. ceea ce a condus la practici contradictorii.
AstIel. dac în cazul Ministerului Economiei si Comer ului
si Ministerului Transporturilor. Construc iilor si Turismului.
regiile. companiile na ionale si societ ile na ionale Iunc ioneaz
sub autoritatea acestora. în cazul Ministerului Educa iei si
Cercet rii. Regia Autonom .Editura Didactic si Pedagogic ¨
Iunc ioneaz în coordonarea acestuia. iar în cazul Ministerului
Agriculturii. P durilor si Dezvolt rii Durabile. Compania Na ional
a Fondului Piscicol Iunc ioneaz în subordinea acestui minister.

3.5. Conducerea ministerelor

Conducerea ministerelor se realizeaz . potrivit art. 46
alin.(1) din Iegea nr.90/2001. în mod exclusiv de ministri.
Ministrul este cel care reprezint ministerul în raporturile cu
celelalte organe. cu persoanele iuridice si Iizice din ar si str -
in tate. precum si în iusti ie.
Reglementarea privind reprezentarea legal a ministerului
de c tre seIul s u. ministrul. o reg sim în toate actele normative
privind organizarea si Iunc ionarea ministerelor. ceea ce repre-
zint o transpunere a principiului general potrivit c ruia orice
persoan iuridic este reprezentat legal prin organul s u de
conducere.
De regul . reprezentarea ministerului în Ia a instan elor de
iudecat este delegat prin ordin al ministrului în Iavoarea
direc iei de specialitate a ministerului
130
.

130
Curtea Suprem de Justi ie s-a pronun at în sensul c . potrivit
art.45 alin.(1) din Decretul nr.31/1954. în Ia a instan elor de iudecat .
drepturile procesuale ale unui minister pot Ii exercitate legal numai de
c tre conduc torul acestuia. si potrivit art. 46 alin.(2) din Iegea
nr.90/2001 privind organizarea si Iunc ionarea Guvernului României
si a ministerelor. este organul care reprezint ministerul în iusti ie.
166
Ministrul r spunde pentru întreaga activitate a ministerului.
pe care îl conduce si îl reprezint . în Ia a Parlamentului. în
solidar cu ceilal i membri ai Guvernului. în cazul unei mo iuni.
dar si separat. în cazul interpel rilor si întreb rilor puse de
senatori si deputa i. ori al anchetelor parlamentare. potrivit preve-
derilor art.112 si 113 din Constitu ie. dar si în Ia a Guvernului.
primul-ministru având posibilitatea s propun Presedintelui
României revocarea unora dintre ministri. conIorm dispozi iilor
art.85 alin.(2) din Constitu ie.
Deci. orice ministru are o dubl responsabilitate politic :
una Ia de Parlament. care îsi are temeiul în Iaptul c ministrii
sunt învesti i în Iunc ie prin votul puterii legislative. iar alta Ia
de Guvern. care exercit conducerea general a administra iei
publice. Iiecare ministru Iiind capul serviciilor publice din
ministerul pe care îl conduce.
Separat. ministrii au o r spundere penal si patrimonial de
care ne vom ocupa. îns . într-o sec iune separat consacrat
r spunderii ministeriale.
Atribu iile generale ale unui ministru sunt derivate din
autoritatea cu care a Iost învestit. el Iiind în acelasi timp o
autoritate ierarhic . o autoritate de reglementare si o autoritate
de reprezentare
131
.
Ministrul îsi exercit autoritatea ierarhic asupra tuturor
serviciilor publice si asupra ansamblului personalului acestora.
al c ror seI ierarhic este.

AstIel. recursul declarat de c tre un director dintr-un minister. ca
pretins reprezentant legal. a Iost respins ca Iiind declarat de o persoan
I r calitate procesual (Decizia nr.3855/13 noiembrie 2003. Sec ia
Contencios administrativ) (Vezi Emanuel Albu. Jursipruaen a Inaltei
Cur i ae Casa ie si Justi ie – Contencios aaministrativ. Ed. Iumina
Iex. Bucuresti. 2004. p.404).
131
Jacqueline Morand-Deviller. op.cit.. 1997. p.95: Jean Rivero.
Jean Waline. Droit aaministratif. 16
e
edition. Dalloz. Paris. 1996.
p.308: Charles Debbasch. Institution et aroit aaministratifs, Les
structures aaministratives. P.U.F..1993. p.142.
167
AstIel. cu excep ia secretarului general si a secretarilor
generali adiunc i. care sunt numi i de primul-ministru. ministrul
numeste pe to i ceilal i Iunc ionari publici. Iie în mod direct. Iie
delegând aceast atribu ie.
De asemenea. ca autoritate ierarhic suprem în minister.
ministrul d ordine si instruc iuni tuturor agen ilor aIla i sub
autoritatea sa si le poate aplica sanc iuni si acorda recompense.
cu respectarea prevederilor legale si principiilor generale ale
dreptului.
Ca autoritate de reglementare. ministrul emite ordine si
instruc iuni cu privire la personalul si structurile subordonate.
Sunt îns si ministri. precum ministrul de Iinan e. spre
exemplu. ale c ror instruc iuni reIeritoare la aplicarea unor
prevederi Iiscale sunt obligatorii si pentru personalul serviciilor
de specialitate din alte ministere ori alte organe ale admi-
nistra iei publice.
Ca autoritate de reprezentare. ministrul va reprezenta mi-
nisterul. asa cum am ar tat mai sus. dar va reprezenta si statul
român, în baza mandatului dat de Guvern, în diIeritele organe sau
organisme interna ionale sau pentru încheierea unor acorduri.
conven ii sau în elegeri interna ionale.
Atribu iile generale ale ministrilor. pentru domeniul lor de
activitate. sunt enumerate de art.53 din Iegea nr.90/2001:
- organizeaz . coordoneaz si controleaz aplicarea legilor.
ordonan elor si hot rârilor Guvernului. a ordinelor si instruc iu-
nilor emise potrivit legii. cu respectarea limitelor de autoritate si
a principiului autonomiei locale a institu iilor publice si a
agen ilor economici:
- ini iaz si avizeaz proiecte de lege. ordonan e. hot râri
ale Guvernului. în condi iile stabilite prin metodologia aprobat
de Guvern
132
:

132
H.G. nr.50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind pro-
cedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare
Guvernului. publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I.
nr.71 din 20 ianuarie 2005.
168
- ac ioneaz pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului.
integrat celei de dezvoltare economico-social a Guvernului:
- Iundamenteaz si elaboreaz propuneri pentru bugetul
anual. pe care le înainteaz Guvernului:
- urm resc proiectarea si realizarea investi iilor din sistemul
ministerului, în baza bugetului aprobat;
- reprezint interesele statului în diIeritele organe si orga-
nisme interna ionale. în conIormitate cu acordurile si conven iile
interna ionale la care România este parte si cu alte în elegeri
stabilite în acest scop si dezvolt rela ii de colaborare cu organe
si organiza ii similare din alte state si cu organiza ii interna-
ionale ce intereseaz domeniul lor de activitate:
- ini iaz si negociaz . din împuternicirea Presedintelui
României sau a Guvernului. în condi iile legii. încheierea de
conven ii. acorduri si alte în elegeri interna ionale sau propune
întocmirea formelor de aderare la cele existente;
- urm resc si controleaz aplicarea conven iilor si acordu-
rilor interna ionale la care România este parte si iau m suri
pentru realizarea condi iilor în vederea integr rii în structurile
europene sau în alte organisme interna ionale:
- coordoneaz si urm resc elaborarea si implementarea de
politici si strategii în domeniile de activitate ale ministerului.
potrivit strategiei generale a Guvernului:
- avizeaz . în condi iile legii. înIiin area organismelor negu-
vernamentale si coopereaz cu acestea în realizarea scopului
pentru care au Iost create:
- colaboreaz cu institu iile de specialitate pentru Iormarea
si perIec ionarea preg tirii proIesionale a personalului din sis-
temul lor:
- aprob . dup caz. editarea publica iilor de specialitate si
inIormare.
Ministrii îndeplinesc si alte atribu ii speciIice. care sunt
stabilite prin acte normative pentru domeniul sau domeniile lor
de activitate.
Pentru îndeplinirea atribu iilor ce le revin. ministrii Iolo-
sesc aparatul propriu al ministerelor. precum si institu iile aIlate
în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea lor.
169
În activitatea sa, ministrul poate fi ajutat de un ministru
delegat
133
. dar este aiutat totdeauna de mai mul i secretari de stat.
Secretarii de stat sunt numi i prin decizie a primului-
ministru. de regul . la propunerea ministrului sau. cel pu in. dup
consultarea acestuia. pentru c numai astIel se va da con inut
prevederii legale potrivit c reia rolul acestora este de a-l aiuta pe
ministrul respectiv
134
.
Secretarii de stat exercit atribu iile care le sunt delegate de
c tre ministru si r spund în Ia a acestuia în leg tur cu înde-
plinirea atribu iilor respective.
Art.47 din Iegea nr.90/2001 a Iost completat prin O.U.G.
nr.64/2003. Iiind introdus un alineat nou. potrivit c ruia. în
cadrul ministerelor. institu iilor publice si altor organe de
specialitate ale administra iei publice centrale. poate Ii utilizat
si Iunc ia de subsecretar de stat. potrivit hot rârii Guvernului
privind organizarea si Iunc ionarea acestora.
Ministerele au câte un secretar general si unul sau doi
secretari generali adiunc i.
Rolul declarat al secretarului general este acela de a asigura
stabilitatea Iunc ion rii ministerului. continuitatea conducerii si
realizarea leg turilor Iunc ionale între structurile ministerului.
constituind zona de leg tur a ac iunii administrative cu voin a
politic .
Secretarul general al ministerului îndeplineste îns rcin rile
prev zute de regulamentul de organizare si Iunc ionare a
ministerului ori care îi sunt încredin ate prin ordin al ministrului
s u. dar. potrivit prevederilor art. 49 alin.(2) din Iegea nr.90/2001.
el are urm toarele atribu ii si responsabilit i:

133
Este cazul ministrului Administra iei si Internelor. ministrului
Economiei si Comer ului. ministrului Integr rii Europene si ministrului
Muncii. Solidarit ii Sociale si Familiei.
134
Practica guvernamental . cel pu in cea din perioada mandatului
1996-2000. a demonstrat c numirea unor secretari de stat sus inu i
politic de un alt partid decât cel din care provenea ministrul a dat
nastere unor rela ii tensionate în activitatea de conducere si coordonare
a compartimentelor ministerelor respective.
170
- coordoneaz buna Iunc ionare a compartimentelor si acti-
vit ilor cu caracter Iunc ional din cadrul ministerului si asigur
leg tura operativ dintre ministru si conduc torii tuturor com-
partimentelor din minister si unit ile subordonate:
- colaboreaz cu compartimentele de specialitate din cadrul
Secretariatului General al Guvernului. cu secretarii generali din
celelalte ministere. precum si cu secretarii iude elor si cu
directorii generali de preIectur în probleme de interes comun:
- primeste si transmite spre avizare ministerelor proiectele
de acte normative ini iate de minister si asigur avizarea pro-
iectelor de acte normative primite de la al i ini iatori:
- transmite Secretariatului General al Guvernului proiecte
de acte normative ini iate de minister pentru a Ii discutate în
sedin a Guvernului:
- urm reste si asigur Iinalizarea actelor normative aprobate
de Guvern. care au Iost ini iate de minister:
- monitorizeaz si controleaz elaborarea raport rilor pe-
riodice. prev zute de reglement rile în vigoare:
- coordoneaz întregul personal al ministerului. activitatea
de elaborare a politicilor de personal si principiile directoare
pentru managementul de personal.
Asa cum am ar tat deia. în realizarea atribu iilor care îi
revin. secretarul general este aiutat de unul sau doi secretari
generali adiunc i. care. la rândul lor. sunt Iunc ionari publici de
carier . numi i prin concurs sau examen. dup caz. prin decizie a
primului-ministru, potrivit prevederilor art. 191 din Legea
nr.199/1999 privind Statutul Iunc ionarilor publici. modiIicat si
completat prin Iegea nr.161/2003
Colegiul ministerului este. potrivit prevederilor art.52 din
Iegea nr. 90/2001. un organ care Iunc ioneaz pe lâng mi-
nistru, având rol consultativ
135
. a c rui componen . precum si

135
În cazul Ministerului Ap r rii Na ionale. pe lâng ministru.
Iunc ioneaz si un Consiliu de PlaniIicare a Ap r rii. cu rol deliberativ.
a c rui organizare si Iunc ionare este stabilit prin regulament aprobat
prin ordin al ministrului Ap r rii Na ionale. potrivit prevederilor art.6
alin.(3) din O.U.G. nr.41/2001.
171
regulamentul de organizare a acestuia se aprob prin ordin al
ministrului. care îl convoac si îl conduce în sedin e în care se
dezbat probleme privind activitatea ministerului.
Desi aceste prevederi legale nu las la aprecierea Guvernului
oportunitatea existen ei/inexisten ei Colegiilor ministerelor. totusi
în organigramele unora dintre ministere si nici în hot rârile
Guvernului privind organizarea si Iunc ionarea lor nu se Iac
reIeriri la acest colegiu
136
.
Structurile de control, inspec ie si audit sunt compar-
timente aflate întotdeauna în directa subordonare a ministrului.
cu aiutorul c rora acestea eIectueaz controale disciplinare.
inspec ii tehnice sau veriIic ri Iinanciare în raport cu prevederile
legale în materie sau cu situa iile survenite.

4. Actele ministrilor si r spunderea ministerial

4.1. Actele ministrilor

Este necesar s distingem între activitatea desI surat si
actele la adoptarea c rora ministrii particip în calitate de membri
ai Guvernului. pe de o parte. si activitatea desI surat si actele pe
care ministrii le emit ca seIi ai ministerelor pe care le conduc.
AstIel. în calitate de membri ai Guvernului. ministrii
particip la adoptarea tuturor actelor politice si iuridice ale
Guvernului. în timp ce în calitate de seIi ai ministerelor pe care
le conduc vor emite actele administrative prev zute de lege
pentru îndeplinirea atribu iilor lor.

136
Din punctul de vedere al actelor normative care le regle-
menteaz organizarea si Iunc ionarea. singurele ministere care au în
structura lor organizatoric Colegiul Ministerului sunt Ministerul
Ap r rii Na ionale. Ministerul Administra iei si Internelor. Ministerul
Justi iei si Ministrul AIacerilor Externe.
172
Potrivit prevederilor art. 46(3) din Iegea nr. 90/2001 pri-
vind organizarea Guvernului României si a ministerelor. în
exercitarea atribu iilor ce le revin ministrii emit. în condi iile
legii. ordine si instruc iuni.
Instruc iunile sunt acte administrative cu caracter normativ.
în timp ce ordinele sunt. de regul . acte administrative cu
caracter individual. asa cum rezult din dispozi iile art.26 din
Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor
de acte normative spre adoptare Guvernului. aprobat prin
H.G. nr.50/2005
137
. potrivit c rora ordinele cu caracter normativ.
instruc iunile si alte asemenea acte ale conduc torilor ministe-
relor si ai celorlalte organe de specialitate ale administra iei
publice centrale. precum si cele ale preIec ilor se emit pe baza si
în executarea legilor. a ordonan elor si a hot rârilor Guvernului.
În conformitate cu prevederile art.10 din Legea nr.24/2000
privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor
normative si ale art.27 din Regulamentul de mai sus. toate ordi-
nele. instruc iunile si alte asemenea acte cu caracter normativ se
public în .Monitorul OIicial al României¨. dup ob inerea avi-
zului Ministerului Justi iei.
Potrivit art.46 alin.(3) din Iegea 90/2001. ministrii emit
ordine si instruc iuni pentru exercitarea atribu iilor pe care le au.
dar. în realitate. actele administrative emise de acestia sunt mult
mai multe.
Ordinele. asa cum am amintit deia. sunt. de regul . acte
administrative cu caracter individual si sunt emise de ministri
pentru executarea în concret a prevederilor legale, în sens larg.
Acestea produc eIecte Ia de o singur persoan . precum sunt
ordinele de numire a unui Iunc ionar public. spre exemplu. într-o
Iunc ie public de execu ie sau de conducere. ori de înalt
Iunc ionar public ori pentru eliberarea unor avize. sau pentru
aprobarea unor bugete de venituri si cheltuieli pentru unit ile
subordonate.

137
H.G. nr.50/2005. publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I. nr.70 din 20 ianuarie 2005.
173
O a doua categorie de ordine este aceea a celor care au
caracterul unor acte administrative normative. emise de ministri
pentru organizarea execut rii prevederilor legale. care produc
eIecte iuridice asupra tuturor persoanelor Iizice si iuridice care
intr sub inciden a lor.
Practica ministerial a impus si o a treia categorie de
ordine: ordinele prin care se aprob regulamente. reglement ri.
nomenclatoare. reguli. cerin e tehnice. norme tehnice. norme.
criterii. norme metodologice. proceduri. metodologii. preciz ri.
instruc iuni etc.
Exist si ordine prin care ministrii aprob diverse instruc iuni.
ce se reg sesc în cazul tuturor ministerelor. desi. potrivit prevede-
rilor actelor normative privind organizarea ministerelor. ordinele
si instruc iunile sunt dou categorii de acte administrative puse
la dispozi ia ministrilor ca instrumente iuridice distincte pentru
realizarea atribu iilor conIerite legal.
Din punct de vedere tehnic. aceast modalitate este inutil .
iar din punct de vedere iuridic este de natur s produc oarecare
conIuzie între cele dou categorii de acte distincte. având un statut
egal. ca acte administrative de autoritate cu caracter normativ.
În leg turile cu ordinele cu caracter normativ. mai trebuie
precizat c . în imensa lor maioritate. acestea sunt unice. în
sensul c sunt emise de un singur ministru. dar exist si ordine
comune. emise de doi sau mai mul i ministri. atunci cadrul de
organizare a execut rii legii vizeaz domeniile de activitate a
dou sau mai multor ministere.
Instruc iunile sunt acte administrative de autoritate cu
caracter normativ care se emit de c tre ministri. precum si de
c tre ceilal i conduc tori ai organelor de specialitate ale adminis-
tra iei publice centrale. pentru organizarea execut rii legilor. a
ordonan elor sau a hot rârilor cu caracter normativ ale Guvernului.
Ca si în cazul ordinelor cu caracter normativ. instruc iunile
sunt. în marea lor maioritate. unice. în sensul c sunt emise de
c tre un singur ministru. dar exist si instruc iuni comune. emise
de doi sau mai mul i ministri. ori împreun cu al i conduc tori ai
unor organe de specialitate ale administra iei publice centrale.
174
Aormele metodologice sunt acte administrative de autoritate
cu caracter normativ. emise de ministri pentru organizarea exe-
cut rii legilor. ordonan elor sau a hot rârilor cu caracter normativ
al Guvernului.
Normele metodologice pot Ii unice. adic emise de un
singur ministru. dar pot Ii si comune. atunci când aplicarea unei
legi. ordonan e etc. vizeaz dou sau mai multe domenii de
activitate.
Preciz rile sunt acte administrative de autoritate. emise de
ministri. precum si de conduc torii altor organe de specialitate
ale administra iei publice centrale. Iie în aplicarea prevederilor
unor legi. ordonan e etc.. Iie în aplicarea unor norme legale cu-
prinse într-o lege. ordonan sau hot râre a Guvernului.
Preciz rile pot Ii comune. Iiind emise de doi sau mai mul i
ministri. dar. de regul . acestea sunt acte administrative unice.
Iiind emise de un singur ministru sau conduc tor de alte organe
de specialitate ale administra iei publice centrale.
Regulamentele sunt acte administrative de autoritate cu ca-
racter normativ care se aprob . de regul . prin ordin al ministrilor.
asa cum am precizat deia mai sus. dar sunt emise si ca act admi-
nistrativ de sine st t tor. cum este. spre exemplu. Regulamentul
din 26 Iebruarie 2003 emis de ministrul Industriei si Resurselor.
pentru organizarea si Iunc ionarea Comisiei de desemnare a
organismelor pentru evaluarea conIormit ii echipamentelor sub
presiune
138
. sau Regulamentul din 17 aprilie 2003. emis de
ministrul Justi iei. pentru organizarea si desI surarea examenului
de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru
ocuparea locurilor vacante de notar public
139
.ori Regulamentul
nr.15 din 29 mai 2002 privind opera iunile cu titlurile de stat.
emis de ministrul Finan elor Publice
140
. etc.

138
Regulamentul din 26 februarie 2003, publicat în „Monitorul
Oficial al României”, Partea I, nr.203 din 28 martie 2003.
139
Regulamentul din 17 aprilie 2003, publicat în „Monitorul
Oficial al României”, Partea I, nr.307 din 7 mai 2003.
140
Regulamentul nr.15 din 29 mai 2002, publicat în „Monitorul
Oficial al României”, Partea I, nr. 376 din 4 iunie 2002.
175
ReIeritor la normele metodologice si regulamentele ce se
emit de c tre ministri pentru organizarea cadrului de executare.
de aplicare a prevederilor legale. mai trebuie precizat c sunt si
situa ii în care o lege sau o ordonan prev d în mod expres c
regulamentele sau normele metodologice de aplicare a acestora
sunt aprobate prin hot râre a Guvernului.
AstIel. spre exemplu. potrivit prevederilor art.39 din Iegea
nr.345/2002 privind taxa pe valoare ad ugat
141
, în 15 zile de la
intrarea în vigoare. Guvernul. la propunerea Ministerului
Finan elor Publice. va aproba normele de aplicare a dispozi iilor
acesteia
142
. sau potrivit prevederilor art.118 alin.(2) din OUG
nr. 195 privind circula ia pe drumurile publice
143
, în termen de
30 de zile de la data public rii. Ministerul Administra iei si
Internelor va elabora Regulamentul de aplicare a acestei ordonan e
de urgen . care se aprob prin hot râre a Guvernului
144
.

4.2. R spunderea ministerial

În literatura de specialitate din perioada interbelic
145
. dar
si actual
146
s-a impus si a Iost sus inut teza dup care

141
Iegea nr.345/2002 publicat în .Monitorul Oficial al României”,
Partea I. nr.371 din 1 iunie 2002.
142
Normele de aplicare a Iegii 345/2002 privind taxa pe valoare
ad ugat au Iost aprobate prin HG nr. 598/2002. publicat în .Monitorul
Oficial al României”, Partea I, nr.473 din 22 iunie 2002.
143
O.U.G. nr.195/2002. publicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr.958 din 28 decembrie 2002.
144
H.G. nr.85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare
a OUG nr.195/2002. a Iost publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I. nr. 58 din 31 ianuarie 2003.
145
M. V raru. op. cit. p.1200 si urm.: A. Teodorescu. Tratat ae
arept aaministrativ. vol. I. Bucuresti. 1935. p.127.
146
Antonie Iorgovan. op. cit.. vol.I. p.414 si urm.: Mircea Preda.
op. cit.. 2002. p. 94 si urm.: Radu Carp. Responsabilitatea ministerial .
Editura All Beck. 2003. p. 258 si urm.
176
responsabilitatea ministerial cuprinde o responsabilitate politic
si o responsabilitate iuridic a membrilor Guvernului.
Aceast distinc ie se reg seste atât în prevederile constitu-
ionale actuale. cât si în prevederile Iegii nr.115/1999 privind
responsabilitatea ministerial
147
.

R spunderea politic a ministrilor
Potrivit art. 109 alin. (1) din Constitu ie. Iiecare membru al
Guvernului r spunde politic solidar cu ceilal i membri pentru
activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
Sanc iunea cea mai sever care intervine în cazul r spunderii
politice a Guvernului si a membrilor acestuia este demiterea prin
retragerea încrederii de c tre Parlament. potrivit procedurii mo-
iunii de cenzur . dar r spunderea politic a Guvernului si a
ministrilor ne apare ca o institu ie a Dreptului constitu ional
148
.
Totusi. nu vom aborda problema r spunderii iuridice a
membrilor Guvernului I r s enun m modalit ile de control
politic parlamentar în urma c rora poate Ii angaiat r spunderea
politic a acestora.
Modalit ile de control politic ale Parlamentului asupra
activit ii Guvernului si membrilor acestuia sunt prev zute de
Constitu ie si de regulamentele celor dou Camere. acestea
putând Ii grupate pe urm toarele categorii:
- acordarea votului de învestitur . prin care Parlamentul. în
sedin a comun a Camerei Deputa ilor si Senatului. acord votul
de încredere pe programul si lista Guvernului. prezentate de
candidatul desemnat de Presedintele României pentru Iunc ia de
prim-ministru. potrivit prevederilor art. 103 din Constitu ie:

147
Iegea nr. 115/1999. republicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, în temeiul art.II din
Iegea nr.253/2002 pentru modiIicarea si completarea unor dispozi ii
ale Iegii nr. 115/1999.
148
M. V raru. op. cit.. p. 120: C. Dissescu. Tratat ae arept
constitu ional. Bucuresti. 1915. p.826 si urm.: Radu Carp. op. cit..
p.279.
177
- mo iunea de cenzur . reglementat de art.113 din
Constitu ie. care poate avea drept eIect retragerea încrederii
acordate Guvernului:
- mo iunea simpl . prev zut de art. 112(2) din Constitu ie.
potrivit c ruia Camera Deputa ilor sau Senatul poate adopta o
mo iune simpl prin care s -si exprime pozi ia cu privire la o
problem politic intern sau extern . ori. dup caz. cu privire la
o problem ce a I cut obiectul unei interpel ri:
- angaiarea r spunderii Guvernului asupra unui program. a
unei declara ii de politic general sau a unui proiect de lege. în
condi iile art.114 din Constitu ie. care poate avea drept eIect
demiterea Guvernului dac o mo iune de cenzur a Iost votat în
condi iile art. 113 din Constitu ie:
- întreb rile si interpel rile. care sunt prev zute de art. 112
din Constitu ie si reprezint cel mai uzitat miiloc de control
parlamentar asupra Guvernului si a membrilor s i. ministrii:
- obliga ia Guvernului de a inIorma Parlamentul. conIorm
art. 111(1) din Constitu ie. potrivit c ruia Guvernul este obligat
s prezinte inIorma iile si documentele cerute de Camera
Deputa ilor. de Senat sau de comisiile parlamentare. prin inter-
mediul presedin ilor acestora:
- ancheta parlamentar . care. potrivit art. 64(4) din Constitu ie.
poate Ii ini iat si eIectuat Iie de comisiile parlamentare. Iie de
comisii de anchet instituite în acest scop. Iie de comisii de
anchet comune ale celor dou Camere.

R spunderea juridic a ministrilor
Pe lâng r spunderea politic . împotriva ministrilor. ca
membri ai Guvernului. poate Ii angaiat si r spunderea iuridic .
În raport cu r spunderea politic a ministrilor. care este de regul
o r spundere colectiv
149
. r spunderea iuridic a ministrilor este
totdeauna o r spundere individual .

149
Art. 112(2) din Constitu ie. potrivit c ruia Camera Deputa ilor
sau Senatul poate adopta o mo iune simpl prin care s -si exprime
pozi ia cu privire la o problem ce a I cut obiectul unei interpel ri.
178
În leg tur cu r spunderea iuridic a ministrilor. trebuie s
distingem între Iaptele s vârsite de acestia în aIara exerci iului
Iunc iei lor. pentru care vor r spunde potrivit regulilor de drept
comun. si Iaptele s vârsite în exerci iul Iunc iei lor. pentru care
se vor aplica regulile speciale reIeritoare la responsabilitatea
ministerial .
În doctrin
150
s-a ar tat c o solu ie contrar . adic apli-
carea legilor speciale si pentru cazul în care ar Ii vorba de Iapte
comise de ministri în aIara exerci iului Iunc iei lor. ar echivala
cu o înc lcare a principiului egalit ii în drepturi a cet enilor în
Ia a legii consacrat de art. 16(1) din Constitu ie.
R spunderea iuridic a ministrilor. în raport cu Iaptele
comise în exerci iul Iunc iei lor. poate îmbr ca Iormele r s-
punderii penale. r spunderii civile. r spunderii contraven ionale
si r spunderii disciplinare.

R spunderea penal
Temeiul r spunderii penale a ministrilor îl constituie. în
primul rând, prevederile art. 109(2) din Constitu ie. potrivit c rora
numai Camera Deputa ilor. Senatul si Presedintele României au
dreptul s cear urm rirea penal a membrilor Guvernului pentru
Iaptele s vârsite în exerci iul Iunc iei lor. Dac s-a cerut urm rirea
penal . Presedintele României poate dispune suspendarea acestora
din Iunc ie. Trimiterea în iudecat a unui membru al Guvernului
atrage suspendarea lui din Iunc ie.

poate Ii interpretat în sensul c o astIel de mo iune simpl poate viza
activitatea unui ministru si admiterea sa ar echivala cu retragerea
încrederii acordate cu ocazia votului de învestitur . ceea ce l-ar obliga
pe primul-ministru s propun revocarea ministrului respectiv. pentru a
evita un vot de neîncredere în cazul unei mo iuni ulterioare de cenzur .
În acest caz. care pân în prezent este doar un exerci iu teoretic. se poate
vorbi de o r spundere politic individual .
150
Cristian Ionescu. Drept constitu ional si institu ii politice.
vol.II. Editura Iumina Iex. Bucuresti. 2001. p. 276.
179
De asemenea. potrivit art.109 alin.(3) din Constitu ie. cazurile
de r spundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt
reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerial .
Într-adev r. aceast prevedere constitu ional din anul
1991 a prins contur în anul 1999. când a Iost adoptat Iegea
nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial . astIel c
anterior acestei date nu a existat temei legal pentru angaiarea
r spunderii penale a membrilor guvernelor care au Iunc ionat
151
.
În conIormitate cu art. 6. prevederile acestei legi se aplic
numai membrilor Guvernului. adic primului-ministru. ministrilor
si altor membri stabili i prin lege organic (ministri de stat.
ministri delega i. ministri coordonatori) numi i de Presedintele
României pe baza votului de încredere acordat de Parlament
152
.

151
În momentul de Ia exist pe rolul Sec iei penale de la Înalta
Curte de Casa ie si Justi ie o cauz în care un Iost ministru al
Agriculturii a Iost trimis în iudecat pentru s vârsirea unor inIrac iuni în
timpul mandatului. în exerci iul Iunc iei sale. precum si un alt dosar în
care trei Iosti ministri ai transporturilor au Iost trimisi în iudecat pentru
s vârsirea unor inIrac iuni în timpul mandatelor lor. în exerci iul
Iunc iei.
152
Sec ia penal a Înaltei Cur i de Casa ie si Justi ie s-a pronun at
în sensul c . chiar dac inculpatul. Iost director al S.R.I.. a avut rang de
ministru si a Iost numit de Camera Deputa ilor si Senat în sedin
comun . la propunerea Presedintelui României. competen a nu apar ine
acestei sec ii. inculpatul neavând calitatea de membru al Guvernului la
data s vârsirii Iaptei imputate (sentin a penal nr.6/4Iebruarie 2003.
nepublicat ).
Într-o alt cauz . Completul de 9 iudec tori da la Înalta Curte de
Casa ie si Justi ie s-a pronun at în sensul c inculpatului. Iost secretar de
stat. seI al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolu ionarilor.
nu îi sunt aplicabile prevederile art. 12 din Iegea nr. 115/1999 si c
procurorul nu era obligat s urmeze procedura special reglementat de
aceast lege. din moment ce inculpatul nu avusese calitatea de membru
al Guvernului care s Ii Iost numit de Presedintele României pe baza
votului de încredere dat de Parlament, el fiind numit prin decizie a
primului-ministru (decizia nr. 152/17 decembrie 2002. nepublicat ).
180
Iegea nr. 115/1999. republicat . cuprinde atât reglement ri
de drept material. prin care incrimineaz Iapte comise de membrii
Guvernului în exerci iul Iunc iei lor. cât si norme procesuale prin
care este reglementat procedura de urm rire penal si de iudecare.
AstIel. potrivit art.7 alin. (1). intr sub inciden a acestei legi
Iaptele s vârsite de membrii Guvernului în exerci iul Iunc iei lor
si care. potrivit legii penale. constituie inIrac iuni.
Pe de alt parte. potrivit art.8 alin. (1). constituie inIrac iuni
si se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 12 ani urm toarele Iapte
s vârsite de membrii Guvernului în exerci iul Iunc iei lor:
a) împiedicarea. prin amenin are. violen ori prin Iolosirea
de miiloace Irauduloase. a exercit rii cu bun -credin a dreptu-
rilor si libert ilor vreunui cet ean:
b) prezentarea. cu rea-credin . de date inexacte Parla-
mentului sau Presedintelui României cu privire la activitatea
Guvernului sau a unui minister. pentru a ascunde s vârsirea unor
Iapte de natur s aduc atingere intereselor statului.
De asemenea. potrivit art.8 alin.(2). constituie. inIrac iuni si
se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani urm toarele Iapte
s vârsite de c tre un membru al Guvernului:
a) reIuzul neiustiIicat de a prezenta Camerei Deputa ilor.
Senatului sau comisiilor permanente ale acestora. în termen de
30 de zile de la solicitare. inIorma iile si documentele cerute de
acestea în cadrul activit ii de inIormare a Parlamentului de c tre
membrii Guvernului. potrivit art. 110 alin. (1) din Constitu ie:
b) emiterea de ordine normative sau instruc iuni cu caracter
discriminatoriu pe temei de ras . na ionalitate. etnie. limb .
religie. categorie social . convingeri. vârst . sex sau orientare
sexual . apartenen politic . avere sau origine social . de natur
s aduc atingere drepturilor omului.
Potrivit normelor procedurale ale Iegii nr. 115/1999. repu-
blicat . Camera Deputa ilor. Senatul si Presedintele României au
dreptul s cear urm rirea penal a membrilor Guvernului
pentru Iaptele s vârsite în exerci iul Iunc iei lor (art.12).
Camera Deputa ilor sau Senatul dezbat propunerea de
începere a urm ririi penale în baza unui raport prezentat de o
181
comisie permanent sau de o comisie special de anchet . pre-
zen a celui în cauz Iiind obligatorie la dezbateri. I r ca lipsa
neiustiIicat s poat împiedica desI surarea lucr rilor. În cazul
în care membrul Guvernului este si deputat sau senator. Camera
Deputa ilor sau Senatul va hot rî si cu privire la cererea de
ridicare a imunit ii parlamentare. cu respectarea prevederilor
constitu ionale.
Presedintele României, în exercitarea dreptului de a cere
urm rirea penal a unui membru al Guvernului. are la dispozi ie o
comisie special Iormat din 5 membri. aprobat prin decret
153
. la
propunerea ministrului Justi iei si a ministrului Administra iei si
Internelor. care îi prezint un raport privind urm rirea penal sau
clasarea sesiz rii (art.16).
În situa ia în care membrul Guvernului pentru care Presedintele
României a cerut urm rirea penal este deputat sau senator.
ministrul Justi iei va care Camerei competente s declanseze pro-
cedura de începere a urm ririi penale si de ridicare a imunit ii.
Urm rirea penal a membrilor Guvernului se eIectueaz de
Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie si Justi ie. iar
iudecarea acestora se Iace de Sec ia penal a Înaltei Cur i de
Casa ie si Justi ie.
Hot rârea deIinitiv de condamnare se public în .Monitorul
Oficial al României”, Partea I, iar cel condamnat va fi demis de
Presedintele României. la propunerea primului-ministru.

R spunderea civil . contraven ional si disciplinar
ReIeritor la r spunderea civil a membrilor Guvernului.
Constitu ia nu are prevederi exprese. precum în cazul r spunderii
politice si r spunderii penale.

153
Prima comisie special a Iost aprobat prin Decretul
nr. 797/20014 publicat în „Monitorul Oficial al României”, Partea I,
nr. 667 din 22 octombrie 2001. pentru cercetarea unei sesiz ri privind
un Iost ministru al Agriculturii. care a Iost trimis în iudecat de
Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justi ie. dosarul aIlându-se
pe rolul Sec iei penale a Înaltei Cur i de Casa ie si Justi ie.
182
Art. 5 din Iegea 115/1999. republicat . prevede c membrii
Guvernului. pe lâng r spunderea politic si r spunderea penal .
pot r spunde si civil. contraven ional si disciplinar. dup caz.
potrivit dreptului comun din aceste materii.
În ceea ce priveste r spunderea civil a membrilor
Guvernului. dreptul comun este reprezentat de prevederile art.52
alin.(1) din Constitu ie. Iegea nr. 29/1990 privind contenciosul
administrativ
154
si O.G. nr. 94/1999 privind participarea României
la procedurile în Ia a Cur ii Europene a Drepturilor Omului si a
Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si regresul
statului în urma hot rârilor si conven iilor de rezolvare pe cale
amiabil
155
.
AstIel. potrivit art.52 alin.(1) din Constitu ia republicat .
persoana v t mat într-un drept al s u ori într-un interes legitim.
de o autoritate public . printr-un act administrativ sau prin neso-
lu ionarea în termenul legal a unei cereri. este îndrept it s
ob in recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim.
anularea actului si repararea pagubei.
În baza prevederilor art.52 alin.(2) din Constitu ia republi-
cat . potrivit c rora condi iile si limitele exercit rii acestui drept
se stabilesc prin lege organic . art. 13 din Iegea nr. 29/1990
consacr dreptul celui care se consider v t mat printr-un act
administrativ de a chema în iudecat si pe Iunc ionarul auto-
rit ii emitente – deci si pe ministrul. seI al unui minister. dac
se solicit plata unor desp gubiri pentru preiudiciul cauzat prin
emiterea actului respectiv sau pentru întârziere
156
.

154
Iegea nr.29/1990. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.122 din 8 noiembrie 1990.
155
OG nr. 91/1999. publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I. nr. 424 din 31 august 1999.
156
Prin Decizia nr. 2082/2003. Sec ia de contencios administrativ
a Înaltei Cur i de Casa ie si Justi ie a statuat c seIul unui minister poate
fi obligat, în temeiul art. 13 alin.1 din Legea nr. 29/1990 privind
contenciosul administrativ. numai în situa ia dovedirii culpei acestuia si.
cum instan a de Iond nu a motivat în nici un mod în ce a constat
vinov ia Iostului ministru al Mediului. recursul acestuia a Iost admis
(decizie nepublicat ).
183
Dac art.52 alin.(1) din Constitu ie si art. 13 din Iegea
nr. 29/1990. privind contenciosul administrativ se reIer doar la
r spunderea unei autorit i administrative Ia de particularii.
persoane Iizice sau iuridice. v t ma i într-un drept recunoscut de
lege ori într-un interes legitim. exist reglementat si un caz în
care statul poate cere unei instan e iudec toresti obligarea unui
membru al Guvernului la plata de daune produse în exerci iul
Iunc iei sale. prin activitatea depus sau prin actele emise.
AstIel. potrivit art.12 alin.(1) din O.G. nr. 94/1999. statul
are dreptul de regres împotriva persoanelor care, prin activitatea
lor. cu vinov ie. au determinat obligarea sa la plata sumelor
stabilite prin hot râre a Cur ii Europene a Drepturilor Omului
prin conven ie de rezolvare pe cale amiabil .
În privin a r spunderii contraven ionale a membrilor
Guvernului. Iegea nr. 115/1999. republicat . Iace. de asemenea.
trimitere la dreptul comun. adic O.U.G. nr.2/2001 privind regi-
mul iuridic al contraven iilor
157
.
De men ionat c . potrivit art. 69(1) din Constitu ia nerevi-
zuit . în situa ia în care era si deputat sau senator. ministrul nu
putea Ii trimis în iudecat contraven ional I r încuviin area
camerei din care I cea parte si dup ascultarea sa. prevedere care
a Iost înl turat prin Iegea de revizuire. actualul art. 72 din
Constitu ia republicat neavând o astIel de reglementare. astIel c
dispozi iile O.U.G. nr. 2/2001 sunt pe deplin aplicabile.
În ceea ce priveste r spunderea disciplinar a membrilor
Guvernului. Iegea nr. 115/1999. republicat . Iace. de asemenea.
trimitere la dreptul comun. îns Iegea nr. 90/2001 privind orga-
nizarea si Iunc ionarea Guvernului României si a ministerelor nu
reglementeaz acest tip de r spundere. iar dispozi iile Iegii
nr. 188/1999. republicat . reglementeaz r spunderea disciplinar
a Iunc ionarilor publici. I r a putea Ii aplicabile si ministrilor.
care exercit Iunc ii politice si de demnitate public .

157
O.U.G. nr. 2/2001. publicat în .Monitorul Oficial al României”,
Partea I. nr. 410 din 25 iulie 2001.
184
Sec iunea a 4-a
Institu iile administrative autonome

1. Aspecte generale

Autorit ile administrative autonome sunt independente Ia
de Guvern, nefiind în raporturi de subordonare, de coordonare sau
sub autoritatea acestuia, aflându-se astfel în afara sistemului
administra iei ministeriale.
Potrivit art. 115 din Constitu ia din 1991 (art.116 dup
republicare), în afara ministerelor. care se organizeaz numai în
subordinea Guvernului. alte organe de specialitate ale ad-
ministra iei publice centrale se pot organiza Iie în subordinea
Guvernului. Iie în subordinea ministerelor sau ca autorit i
administrative autonome. Ia de Guvern si ministere.
Art.117 alin.(3) din Constitu ie. republicat . adaug c
autorit ile administrative autonome se pot înIiin a numai prin
lege organic .
Prin Constitu ia din 1991. precum si printr-o serie de acte
legislative ulterioare. au Iost înIiin ate si. respectiv. înIiin ate
si/sau organizate numeroase institu ii administrative apar inând
administra iei publice centrale. denumite autorit i administrative
autonome. desi acestea sunt independente doar Ia de Guvern si
ministere. dar nu si Ia de Parlament. asa cum vom ar ta în
continuare.
Aceste institu ii autonome ale administra iei publice cen-
trale exercit . întocmai ca si celelalte organe de specialitate ale
administra iei ministeriale. o activitate executiv ce are ca obiect
organizarea execut rii si executarea în concret a legii. precum si
asigurarea Iunc ion rii unor servicii publice si. alteori. exercitarea
unor competen e administrativ-iurisdic ionale. încadrându-se în
categoria organelor executive ale statului
158
.

158
Tudor Dr ganu. Tratat elementar ae arept constitu ional si
institu ii publice. vol.II. Bucuresti. 1998. p. 326.
185
Dar. aceste institu ii administrative autonome se deosebesc.
atât de ministere. cât si de celelalte organe de specialitate subor-
donate Guvernului sau ministerelor. prin cel pu in trei tr s turi:
- Spre deosebire de ministere si de celelalte organe de
specialitate ai c ror conduc tori Iac parte din Guvern si sunt
numi i de Presedintele României pe baza votului de încredere
acordat de Parlament. institu iile autonome ale administra iei
publice centrale sunt conduse de persoane care nu Iac parte din
Guvern si nu sunt numite de Presedintele României pe baza unui
vot de încredere dat de Parlament.
- În timp ce ministerele si celelalte organe de specialitate
din sistemul administra iei ministeriale îsi desI soar activitatea
în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea Guvernului,
institu iile autonome ale administra iei publice centrale îsi
exercit atribu iile Iie sub controlul Camerelor Parlamentului. Iie
al unor comisii permanente ale acestora, fie în afara unui control
constitu ional reglementat în mod expres. precum Consiliul
Superior al Magistraturii
159
.
- Ca o consecin . actele administrative emise de ministri si
de ceilal i conduc tori ai organelor apar inând administra iei
ministeriale vor putea Ii anulate de Guvern. dar acesta nu are
nici o putere asupra actelor administrative adoptate sau emise de
institu iile administrative autonome. care sunt sustrase con-
trolului Guvernului si. uneori. oric rei Iorme de control
160
.

159
Tudor Dr ganu. Tenain e ae limitare a rolului in Stat al
Guvernului prin multiplicarea exagerat a autorit ilor centrale
autonome ale aaministra iei publice, în „Revista de Drept Comercial”
nr.12/2000. p. 68 si urm. si nr.1/2001. p. 28 si urm.
160
Potrivit prevederilor art. 133 alin.(7) si art.134 alin.(3) din
Constitu ia din 1991. republicat . hot rârile Consiliului Superior al
Magistraturii. cu excep ia celor date în materie disciplinar . sunt
deIinitive si irevocabile. Iiind astIel sustrase oric rei Iorme de control.
186
Unii autori
161
consider c Iac parte din aceast categorie
de institu ii publice: Avocatul Poporului. Consiliul Suprem de
Ap rare a rii. Serviciul Român de InIorma ii. Serviciul de
InIorma ii Externe. Consiliul Na ional pentru Studierea Arhivelor
Securit ii. Consiliul Economic si Social. Consiliul Concuren ei.
Consiliul Na ional al Audiovizualului. Curtea de Conturi si
Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare.
Al ii
162
adaug la cele de mai sus si Consiliul Superior al
Magistraturii. Consiliul Iegislativ. Consiliul Na ional de Evaluare
Academic si Acreditare. Societatea Român de RadiodiIuziune.
Societatea Român de Televiziune. Consiliul de administra ie al
B ncii Na ionale a României. Serviciul de Protec ie si Paz .
Dup cum se observ . denumirea concret a acestor institu ii
administrative autonome diIer de la una la cealalt : Consiliu.
Serviciu. Comisie. Societate. Curte etc.
Ca regul general . seIii acestora au calitatea de presedinte.
cu excep ia Avocatului Poporului. dar si a serviciilor enumerate.
unde au calitatea de director cu rang de ministru.
Actele administrative ale acestor institu ii autonome ale
administra iei publice centrale sunt. în principiu. hot râri. în cazul
celor care au o structur colegial sau ordine. si instruc iuni. în
cazul celor care au o conducere unipersonal . dar si recomand ri.
în cazul Avocatului Poporului, regulamente, ordine, avize, în
cazul Consiliului Concuren ei. sau decizii. în cazul Consiliului
pentru Studierea Arhivelor Securit ii.
De asemenea. ca regul general . institu iile autonome ale
administra iei publice au personalitate iuridic . iar seIii lor le
reprezint în raporturile cu celelalte persoane iuridice si persoane
Iizice si au calitatea de ordonatori principali de credite.


161
Mircea Preda. op. cit.. p.394.
162
Tudor Dr ganu. op. cit., în „Revista Român de Drept¨
nr. 12/2000 si nr.1/2001.
187
2. Autorit ile administrative autonome înfiin ate
prin Constitu ia din 1991

2.1. Avocatul Poporului

Institu ia Avocatului Poporului
163
este deIinit ca Iiind
autoritatea public autonom si independent Ia de orice alt
autoritate public . având drept scop ap rarea drepturilor si liber-
t ilor cet enilor. în raporturile acestora cu autorit ile publice.
ConIorm prevederilor art.58 din Constitu ie. Avocatul
Poporului. a c rui Iunc ie este asimilat cu aceea de ministru.
este numit pe o perioad de 5 ani. de c tre Senat. la propunerea
Biroului s u permanent. în urma recomand rilor grupurilor
parlamentare din cele dou Camere ale Parlamentului. dup cum
prev d art.6 si art.7 din Iegea nr.35/1977. mandatul s u putând
Ii reînnoit o singur dat .
Revocarea din Iunc ie a Avocatului Poporului se Iace. ca
urmare a înc lc rii Constitu iei si a legilor. la propunerea
Biroului permanent al Senatului. pe baza raportului Comisiei
iuridice. de numiri. disciplin . imunit i si valid ri. cu votul
maiorit ii senatorilor.
Art.10 din Iegea nr.35/1997 a precizat c Avocatul
Poporului este asistat de doi adiunc i. ale c ror Iunc ii sunt
asimilate cu cele de secretar de stat si care sunt numi i de c tre
acesta pe durata mandatului. cu avizul Comisiei iuridice. de
numiri. disciplin . imunit i si valid ri a Senatului.
În exercitarea atribu iilor sale. Avocatul Poporului emite
recomand ri. care nu sunt supuse controlului parlamentar sau iude-
c toresc. Prin aceste recomand ri. Avocatul Poporului sesizeaz
organele administra iei publice asupra ilegalit ii actelor si Iaptelor
administrative. Iiind asimilate actelor administrative atât t cerea
organelor administra iei publice. cât si emiterea tardiv a actelor.

163
Iegea nr. 35/1997 privind organizarea si Iunc ionarea
institu iei Avocatului Poporului. republicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr.844 din 15 septembrie 2004.
188
Avocatul Poporului are dreptul s Iac anchete proprii
necesare solu ion rii unei cereri si s cear în scris unui organ al
administra iei publice care a înc lcat drepturile unei persoane s
reIormeze sau s revoce actul administrativ si s repare pagubele
produse.
Avocatul Poporului este îndrept it s sesizeze Guvernul cu
privire la orice act sau Iapt administrativ ilegal al administra iei
publice centrale si al preIec ilor si s inIormeze Parlamentul în
cazul în care Guvernul. în termen de 20 de zile. nu ia m surile
necesare cu privire la ilegalit ile semnalate.
Dup cum se observ . în concep ia Constitu iei si a Iegii
nr. 35/1997. Avocatul Poporului se aIl într-o stare de independen
complet în rela iile sale cu Guvernul. Iiind un instrument prin
care puterea legislativ îsi exercit controlul asupra organelor
administra iei publice.
Avocatul Poporului este îns dependent de Parlament. c ruia.
potrivit prevederilor art.60 din Constitu ie. îi prezint rapoarte
anual sau la cerere asupra activit ii sale.

2.2. Consiliul Legislativ

Consiliul Iegislativ este deIinit de art. 79 alin.(1) din
Constitu ie si de art. 1 alin.(1) din Iegea nr. 73/1993 pentru
înIiin area. organizarea si Iunc ionarea Consiliului Iegislativ
164

ca Iiind organ consultativ de specialitate al Parlamentului. care
avizeaz proiectele de acte normative în vederea sistematiz rii.
uniIic rii si coordon rii întregii legisla ii si ine eviden a oIicial
a legisla iei României.
Raporturile Consiliului Iegislativ cu Parlamentul sunt
deIinite de prevederile art.7 alin.(2) din Iegea nr.73/1993.
potrivit c rora presedintele si presedin ii de sec ii se numesc prin
votul maiorit ii deputa ilor si senatorilor. reuni i în sedin
comun a celor dou Camere ale Parlamentului, pe baza a câte

164
Iegea nr. 73/1993. publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I. nr.260 din 5 noiembrie 1993.
189
trei propuneri ale birourilor permanente pentru Iiecare Iunc ie.
cu avizul comisiilor iuridice reunite.
De asemenea. aceste raporturi mai sunt deIinite si de pre-
vederile art.2 alin. (2) din aceeasi Iege. în conIormitate cu care
Consiliul Iegislativ este obligat s prezinte anual Parlamentului
raportul asupra activit ii sale. precum si de art.10. potrivit
c ruia regulamentul de organizare si Iunc ionare a Consiliului
Iegislativ si nomenclatorul de Iunc ii se aprob în sedin a
comun a birourilor permanente ale celor dou camere ale
Parlamentului. cu avizul comisiilor iuridice reunite.
Autonomia Consiliului Iegislativ se maniIest . în schimb.
Ia de Guvern. cu care se aIl doar în raporturi de colaborare.
analizând si avizând proiecte de legi. proiecte de ordonan e si de
hot râri cu caracter normativ ale Guvernului. în vederea supunerii
lor spre legiIerare sau adoptare. dup caz.
Atribu iile Consiliului Iegislativ sunt enumerate la art.2
din Iegea nr.73/1993 si. pentru îndeplinirea acestora. Consiliul
Iegislativ colaboreaz cu autorit ile administra iei publice si cu
institu iile publice de specialitate. în Iunc ie de natura lucr rilor.
Consiliul Iegislativ este organizat pe sec ii: Sec ia de drept
public. Sec ia de drept privat. Sec ia de eviden oIicial a
legisla iei si documentare. ale c ror atribu ii sunt stabilite prin
regulamentul de organizare si Iunc ionare
165
.
Func ia de presedinte a Consiliului Iegislativ este asimilat
celei de ministru. iar Iunc ia de presedinte de sec ie. celei de
secretar de stat.
Potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) din Iegea nr.73/1993
privind organizarea si Iunc ionarea Consiliului Iegislativ.
Iunc iile de presedinte al Consiliului Iegislativ. presedinte de
sec ie. consilier sau expert înceteaz prin demisie, în caz de
incompatibilitate. dac si-au pierdut drepturile electorale, în

165
Regulamentul de organizare si Iunc ionare a Consiliului
Iegislativ a Iost aprobat prin Hot rârea nr.1 din 26 Iebruarie 1996 a
Birourilor permanente ale Camerei Deputa ilor si Senatului. publicat în
„Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 43 din 29 februarie 1996.
190
situa ia condamn rii deIinitive sau dac au intervenit alte situa ii
prev zute de lege. ceea ce echivaleaz cu o anumit inamovi-
bilitate în favoarea acestora.
Totusi. consider m c presedintele Consiliului Iegislativ si
presedin ii de sec ii pot Ii demisi ca urmare a respingerii de c tre
Parlament a raportului anual asupra activit ii Consiliului Iegislativ.
demiterea conducerii Iiind consecin iuridic a respingerii unui
raport anual de activitate.

2.3. Curtea de Conturi

Art. 140 alin.(1) din Constitu ie a prev zut pentru Curtea
de Conturi c exercit controlul asupra modului de Iormare. de
administrare si de întrebuin are a resurselor Iinanciare ale sta-
tului si ale sectorului public. litigiile rezultate din activitatea sa
Iiind solu ionate de instan ele iudec toresti de specialitate.
Potrivit prevederilor art. 1 alin .(1) din Iegea nr.94/1992
privind organizarea si Iunc ionarea Cur ii de Conturi. republi-
cat
166
. Curtea de Conturi este institu ia suprem de control
Iinanciar ulterior extern asupra modului de Iormare. admi-
nistrare si de întrebuin are a resurselor Iinanciare ale statului si
ale sectorului public
167
.

166
Iegea nr. 94/1992 a Iost publicat în .Monitorul OIicial al
României¨. Partea I. nr.224 din 9 septembrie 1992 si republicat în
„Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.116 din 16 martie 2000,
Iiind modiIicat substan ial prin Iegea nr.77/2002 publicat în
„Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.104 din 7 februarie 2002.
167
Ca urmare a intr rii în vigoare a Iegii de revizuire a Con-
stitu iei. Curtea de Conturi a încetat s mai aib atribu ii iurisdic ionale.
intrând în vigoare si O.U.G. nr. 117/2003 privind preluarea activit ii
iurisdic ionale si a personalului instan elor Cur ii de Conturi de c tre
instan ele iudec toresti. publicat în .Monitorul Oficial al României”,
Partea I. nr. 752 din 27 octombrie 2003. prin care personalul instan elor
iurisdic ionale ale Cur ii de Conturi a Iost transIerat la instan ele
iudec toresti de contencios administrativ corespunz toare. care au
preluat activitatea iurisdic ional .
191
Desi este o institu ie administrativ . Curtea de Conturi este
autonom Ia de Guvern si administra ia ministerial . rolul s u
Iiind acela de a exercita controlul Iinanciar ulterior extern asupra
modului de Iormare. administrare si de întrebuin are a resurselor
Iinanciare ale statului si ale sectorului public. în care sunt incluse
integral si resursele Iinanciare ale administra iei ministeriale.
Dar. caracterul autonom al Cur ii de Conturi nu mai subzist
în ceea ce priveste raporturile sale cu Parlamentul. desi potrivit
prevederilor art. 1 alin.(2) din Iegea nr.94/1992. republicat . cu
modiIic rile ulterioare. aceasta Iunc ioneaz pe lâng Parlament.
dar îsi desI soar activitatea în mod independent.
AstIel. cei 18 consilieri de conturi care Iormeaz Plenul
Cur ii de Conturi sunt numi i. potrivit prevederilor art. 104 din
lege. de c tre Parlament. la propunerea comisiilor pentru buget.
Iinan e. b nci ale celor dou Camere. iar revocarea din Iunc ie a
acestora se realizeaz dup aceeasi procedur . conIorm art. 108
alin.(3) din aceeasi lege. urmând ca mandatul s Iie de 9 ani în
loc de 6 ani si s nu mai poat Ii prelungit sau înnoit. dup cum
precizeaz art. 140 alin.(4) din Constitu ie.
De asemenea . Parlamentul poate. potrivit art.2 alin.(2) din
lege. s stopeze controlul ini iat din oIiciu. atunci când apreciaz
c organele de control ale Cur ii de Conturi si-au dep sit com-
peten ele. Parlamentul Iiind singurul organ care poate interveni
legal în activitatea Cur ii de Conturi.
Acest lucru este înt rit de prevederile art.2 alin.(3) din lege.
potrivit c rora hot rârile Camerei Deputa ilor sau ale Senatului.
prin care se cere Cur ii de Conturi eIectuarea unor controale. în
limitele competen elor sale. sunt obligatorii.
Toate acestea demonstreaz c institu ia administrativ
suprem de control Iinanciar ulterior extern a resurselor bugetare.
Curtea de Conturi Iunc ioneaz în mod autonom si independent
Ia de Guvern. dar nu si Ia de Parlament. care a creat-o ,în
principal. ca un instrument de control al activit ii administra iei
publice în general si. în special. al administra iei ministeriale. în
privin a Iorm rii. administr rii si Iolosirii resurselor Iinanciar-
bugetare.
192
Atribu iile de control si audit Iinanciar sunt reglementate în
capitolul III al legii. art. 16 prev zând c organele Cur ii de
Conturi exercit controlul asupra modului de Iormare. de
administrare si întrebuin are a resurselor Iinanciare ale statului si
ale sectorului public. precum si asupra modului de gestionare a
patrimoniului public si privat al statului si al unit ilor admi-
nistrativ-teritoriale. urm rind respectarea legii în gestionarea
miiloacelor materiale si b nesti.
Dup cum am amintit deia. Curtea de Conturi. ca urmare a
intr rii în vigoare a Iegii de revizuire a Constitu iei. nu mai are
atribu ii iurisdic ionale. activitatea iurisdic ional si personalul
instan elor iurisdic ionale Iiind preluate de instan ele de con-
tencios administrativ potrivit prevederilor O.U.G. nr. 117/2003.
În ceea ce priveste statutul membrilor Cur ii de Conturi.
consider m necesar s semnal m c acestia se bucur de o
pozi ie aproape similar cu aceea a parlamentarilor. deoarece.
potrivit prevederilor. art. 109 din lege. nu pot Ii cerceta i.
re inu i. aresta i sau trimisi în iudecat penal sau
contraven ional decât la cererea procurorului general al
Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie si Justi ie. cu
aprobarea Birourilor permanente ale celor dou Camere ale
Parlamentului. la propunerea comisiilor pentru buget. Iinan e.
b nci si cu acordul comisiilor iuridice. de disciplin si imunit i
ale celor dou Camere.

2.4. Consiliul Suprem de Ap rare a rii

Potrivit art. 119 din Constitu ie. Consiliul Suprem de
Ap rare a rii angaieaz si coordoneaz unitar activit ile care
privesc ap rarea rii si securitatea na ional . participarea la
men inerea securit ii interna ionale si la ap rarea colectiv în
sistemele de alian militar . precum si la ac iuni de men inere
sau de stabilire a p cii.
Acest text constitu ional. nici în Iorma ini ial si nici în cea
revizuit . nu se reIer la statutul si natura iuridic a Consiliului
Suprem de Ap rare a rii. situarea art. 119 în Sec iunea 1 a
193
Capitolului V indicând c este vorba de un organ de specialitate
al administra iei publice centrale.
Art.1 din Iegea nr.415/2002 privind organizarea si Iunc io-
narea Consiliului Suprem de Ap rare a rii
168
deIineste aceast
structur administrativ ca Iiind autoritatea administrativ auto-
nom învestit cu organizarea si coordonarea unitar a activit ii
prev zute de Constitu ie.
Presedintele României îndeplineste Iunc ia de presedinte al
Consiliului Suprem de Ap rare a rii. iar primul-ministru
îndeplineste Iunc ia de vicepresedinte al Consiliului. ceilal i
membri Iiind: ministrul Ap r rii Na ionale. ministrul Admi-
nistra iei si Internelor. ministrul AIacerilor Externe. ministrul
Justi iei. ministrul Industriei si Comer ului. ministrul Finan elor
Publice. directorul Serviciului Român de InIorma ii. directorul
Serviciului de InIorma ii Externe. seIul Statului Maior General
si consilierul preziden ial pentru securitate na ional .
Sedin ele Consiliului Suprem de Ap rare a rii au caracter
secret. acesta lucrând în prezen a a cel pu in dou treimi din
membri si adoptând hot râri prin consens. secretariatul Consiliului
Iunc ionând în cadrul Administra iei Preziden iale. coordonat de
secretarul consiliului. numit de presedinte.
Atribu iile Consiliului Suprem de Ap rare a rii sunt
enumerate de art.4 din Iegea nr.415/2002. dar vor Ii completate
odat cu modiIicarea acestei legi. pentru punerea ei de acord cu
noile prevederi constitu ionale. potrivit c rora atribu iile Con-
siliului nu se mai rezum la cele privind ap rarea rii si siguran a
na ional . ci sunt extinse la cele reIeritoare la participarea la
men inerea securit ii interna ionale si la ap rarea colectiv în
sistemele de alian militar . precum si la ac iuni de men inere
sau de restabilire a p cii.

168
Iegea nr. 415/2002. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr. 494 din 10 iulie 2002. a abrogat Iegea nr.90/1990 privind
înIiin area. organizarea si Iunc ionarea Consiliului Suprem de Ap rare a
rii. publicat în .Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.142 din
13 decembrie 1990.
194
Dup cum am precizat mai sus. Consiliul Suprem de
Ap rare a rii este deIinit de lege ca o autoritate administrativ
autonom Ia de Guvern. dar activitatea sa este supus . potrivit
art.2 din lege. examin rii si veriIic rii parlamentare. Consiliul
Iiind dator ca. la cererea comisiilor permanente de specialitate
ale Parlamentului sau ori de câte ori consider necesar. s
prezinte. în sedin comun a Camerei Deputa ilor si Senatului.
rapoarte asupra activit ii desI surate.
Raporturile Consiliului Suprem de Ap rare a rii cu
Guvernul sunt totusi de o natur special . cel pu in din dou
puncte de vedere.
AstIel. în primul rând. vicepresedintele Consiliului Suprem
de Ap rare a rii este primul-ministru al Guvernului. iar maio-
ritatea membrilor Consiliului este Iormat din cei mai importan i
membri ai Guvernului.
În al doilea rând. desi Guvernul este. potrivit art.102
alin.(1) din Constitu ia din 1991. organul care asigur realizarea
politicii interne si externe a rii si exercit conducerea general
a administra iei publice. în domeniile care privesc organizarea si
coordonarea unitar a activit ii reIeritoare la ap rarea rii si
securitatea na ional . participarea la men inerea securit ii inter-
na ionale si la ap rarea colectiv în sistemele de alian militar .
precum si la ac iuni de men inere sau de restabilire a p cii.
Consiliul Suprem de Ap rare a rii este organul suprem de
realizare a acestei politici interne si externe.
Cel de-al doilea aspect reprezint în realitate o dimensiune
semniIicativ a rolului politic al Guvernului de realizare a
politicii interne si externe a rii. dar si a rolului administrativ de
exercitare a conducerii generale a administra iei publice. hot -
rârile Consiliului Suprem de Ap rare a rii Iiind obligatorii
pentru toate organele administra iei publice la care acestea se
reIer . potrivit art.3 din Iegea nr.415/2002 privind organizarea
si Iunc ionarea Consiliului Suprem de Ap rare a rii.
195
În literatura de specialitate
169
s-a ar tat c . cel pu in din
punct de vedere teoretic. ar putea ap rea o contrarietate între o
hot râre a Guvernului si o hot râre a Consiliului Suprem de
Ap rare a rii. care ar pune organele administra iei publice
într-o pozi ie dilematic în privin a aducerii la îndeplinire. care
nu a Iost avut în vedere de prevederile legii.

2.5. Serviciul Român de Informa ii

Serviciul Român de InIorma ii are caracter autonom Ia de
Guvern. Asa cum rezult din prevederile art. 62 alin.(2)lit.g) din
Constitu ia din 1991
170
. cele dou Camere ale Parlamentului se
întrunesc în sedin comun pentru numirea. la propunerea
Presedintelui României. a directorului Serviciului Român de
InIorma ii si exercitarea controlului asupra activit ii acestui
serviciu.
Iegea nr. 14/1992
171
deIineste în art.1 Serviciul Român de
InIorma ii ca Iiind organul de stat specializat în domeniul inIor-
ma iilor privitoare la siguran a na ional a României. parte
component a sistemului na ional de ap rare.
Activitatea Serviciului Român de InIorma ii este. pe de o
parte. organizat si coordonat de Consiliul Suprem de Ap rare
al rii si. pe de alt parte. este controlat de Parlament. c ruia.
directorul acestuia îi prezint rapoarte reIeritoare la îndeplinirea
atribu iilor.

169
Tudor Dr ganu. art. cit.. în „Revista de Drept Comercial”,
nr.1/2001. p.38.
170
Potrivit noului text al art.65 alin.(2)lit.h) din Constitu ia din
1991. republicat . Camerele Parlamentului îsi desI soar lucr rile în
sedin e comune. între altele. pentru numirea. la propunerea Presedintelui
României. a directorilor serviciilor de inIorma ii si exercitarea con-
trolului asupra activit ii acestor servicii.
171
Iegea nr.14/1992 privind organizarea si Iunc ionarea
Serviciului Român de InIorma ii. publicat în .Monitorul OIicial al
României¨. Partea I. nr. 33 din 3 martie 1992. cu modiIic rile si
complet rile ulterioare.
196
În vederea exercit rii controlului concret permanent asupra
activit ii Serviciului Român de InIorma ii. este constituit o
comisie comun a celor dou Camere. a c rei organizare si
Iunc ionare sunt stabilite prin hot râre adoptat de Parlament.
Aceste prevederi ale legii demonstreaz o prim subor-
donare a Serviciului Român de InIorma ii Ia de Parlament.
Dar. dispozi iile legii reIeritoare la numirea si eliberarea
din Iunc ie a directorului Serviciului Român de InIorma ii si a
adiunc ilor acestuia demonstreaz si o subordonare Ia de
Presedintele României.
AstIel. potrivit prevederilor art.23 din lege. Serviciul
Român de InIorma ii este condus de un director. cu rang de
ministru. numit de Camera Deputa ilor si Senat în sedin
comun . la propunerea Presedintelui României, iar eliberarea
din Iunc ie se Iace tot de cele dou Camere ale Parlamentului. în
sedin comun . la propunerea Presedintelui României sau a cel
pu in o treime din num rul total al deputa ilor ori al senatorilor.
De asemenea. Presedintele României este cel care, în
conIormitate cu art. 24 din aceeasi lege. îl numeste pe primul
adiunct si pe cei trei adiunc i ai directorului Serviciului Român
de InIorma ii. la propunerea acestuia.
Este adev rat c legea nu are reglement ri cu privire la
organul competent s -i elibereze din Iunc ie pe primul adiunct si
pe cei trei adiunc i ai directorului Serviciului Român de
InIorma ii. dar principiul simetriei actelor iuridice ne permite s
aIirm m c acest lucru îl va Iace organul care i-a numit. adic
Presedintele României.
Desi legea nu o spune în termeni expresi. credem c
Presedintele României exercit un anumit gen de control asupra
activit ii acestui serviciu. realizarea atribu iilor reIeritoare la
propunerea de eliberare din Iunc ie a directorului Serviciului
Român de InIorma ii si a celor privind eliberarea din Iunc ie a
adiunc ilor acestuia neputând avea ra iuni arbitrare ori numai
politice. ci Iiind urmarea unor constat ri legate de activitatea
serviciului.
197
Potrivit art.23 din lege, Serviciul Român de InIorma ii
este condus de un director
172
. cu rang de ministru. numit de
Camera Deputa ilor si Senat în sedin comun . la propunerea
Presedintelui României. în urma audierii celui propus de c tre
comisia îns rcinat s exercite controlul parlamentar asupra
activit ii Serviciului Român de InIorma ii. care va prezenta un
raport în Ia a celor dou Camere ale Parlamentului.
Directorul Serviciului Român de InIorma ii are un
prim-adiunct. care este si înlocuitorul legal al acestuia. precum
si trei adiunc i. care au rang de secretari de stat si sunt numi i de
Presedintele României. la propunerea directorului.
Structura si regulamentul de organizare si Iunc ionare a
Serviciului Român de InIorma ii se aprob de c tre Consiliul
Suprem de Ap rare a rii.

2.6. Consiliul Superior al Magistraturii

Constitu ia din 1991 a inclus prevederile reIeritoare la
Consiliul Superior al Magistraturii în capitolul VI, consacrat
autorit ii iudec toresti. I r a deIini în termeni expresi natura
iuridic a acestui organism.
Art.1 din Iegea nr.92/1992 pentru organizarea iudec -
toreasc . republicat
173
a venit cu o distinc ie pe care prevederile
constitu ionale nu o con ineau. si anume c puterea iudec to-
reasc si autoritatea iudec toreasc sunt dou lucruri diIerite.
prev zând c puterea iudec toreasc este exercitat prin instan ele
iudec toresti si este separat de celelalte puteri ale statului.

172
Art.16 din Iegea nr.14/1992 privind organizarea si Iunc-
ionarea Serviciului Român de InIorma ii prevede. îns . c . pentru
îndeplinirea atribu iilor stabilite prin lege. acest serviciu este condus
de c tre un Consiliu director. ca organ deliberativ.
173
Iegea nr.92/1992. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.197 din 13 august 1992 si republicat în .Monitorul OIicial
al României”, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997.
198
De asemenea. acelasi text al legii a mai prev zut c auto-
ritatea iudec toreasc se compune din instan ele iudec toresti.
deci puterea iudec toreasc . la care se adaug Ministerul Public
si Consiliul Superior al Magistraturii.
Concluzia potrivit c reia Consiliul Superior al Magistraturii
nu Iace parte din sistemul puterii iudec toresti este evident si de
necontestat. acest consiliu neI când parte din sistemul instan elor
iudec toresti care. în Irunte cu Înalta Curte de Casa ie si Justi ie.
realizeaz activitatea de iusti ie în România. potrivit prevederilor
art. 126 alin.(1) din Constitu ia din 1991. revizuit si republicat .
Iegea de revizuire a Constitu iei din 1991. desi a adus
numeroase modiIic ri reglement rilor reIeritoare la Consiliul
Superior al Magistraturii. a p strat aceste reglement ri în acelasi
capitol consacrat autorit ii iudec toresti. oIerind astIel. în
continuare. argumente sus in torilor ideii c acest Consiliu este
un organ al autorit ii iudiciare cu atribu ii administrative si de
iurisdic ie disciplinar
174
.
Dar. în perioada anterioar Iegii de revizuire a Constitu iei
din 1991. un autor important
175
a sus inut. în mod iudicios. c .
prin speciIicul atribu iilor pe care le desI soar . Consiliul
Superior al Magistraturii se încadreaz în categoria organelor
executive ale statului. atunci când. prezidat de ministrul iusti iei.
Iace propuneri de numire în Iunc ie a magistra ilor sau dispune.
la propunerea aceluiasi ministru. cu privire la promovarea.
transIerarea si suspendarea din Iunc ie a iudec torilor. precum si
la încetarea Iunc iei acestora.
În spriiinul aceleiasi opinii s-a mai argumentat c . acelasi
consiliu desI soar o activitate executiv si atunci când îndepli-
neste rolul de consiliu de disciplin a magistra ilor. represiunea
disciplinar si sanc iunile disciplinare Iiind speciIice organelor
cu atribu ii administrative. executive.

174
Ion Deleanu. Proceaura civil . Arad. 1998. p.76: Ioan Ies.
Principii si Institu ii ae arept procesual civil. Bucuresti. 1998. p.95.
175
Tudor Dr ganu. op. cit., în „Revista de Drept Comercial”
nr.12/2000. p.74.
199
AstIel Iiind. consider m c . prin natura sa iuridic . prin
modul de constituire si prin competen ele legale. Consiliul
Superior al Magistraturii trebuie considerat un organ central
autonom învestit cu atribu ii executive de propunere si disci-
plinare. în scopul garant rii independen ei iusti iei si asigur rii
bunei Iunc ion ri a acesteia.
Caracterul autonom al Consiliului Superior al Magistraturii
Ia de Guvern si Ia de Parlament trebuie dedus din prevederile
constitu ionale actuale. modiIicate si completate prin Iegea de
revizuire a Constitu iei din 1991.
În sprijinul autonomiei Consiliului Superior al Magistraturii
Ia de Parlament poate Ii adus argumentul c acest Consiliu nu
prezint un raport anual de activitate în Ia a celor dou Camere
ale Parlamentului sau a uneia dintre acestea.
Iegea nr.317/2004. în Iorma ini ial .
176
deIinea Consiliul
Superior al Magistraturii ca reprezentant al autorit ii iudec -
toresti si garant al independen ei iusti iei. precizând c acesta este
independent si se supune. în activitatea sa. numai legii. având
personalitate iuridic si rolul de a asigura Iunc ionarea eIicient a
sistemului iudiciar si respectarea legii în desI surarea carierei
proIesionale a magistra ilor.
Actuala Iorm a acestei legi
177
. la art.1 alin.(1). nu mai
deIineste. Consiliul Superior al Magistraturii ca reprezentant al
autorit ii iudec toresti. ci aIirm doar c el este garantul
independen ei iusti iei.
Natura iuridic a acestei institu ii a Iost deIinit de Înalta
Curte de Casa ie si Justi ie. ca Iiind o institu ie public central .
cu competen na ional . care are importante atribu ii executiv-
administrative. de organizare a execut rii si de executare în
concret a legilor privind cariera proIesional a magistra ilor.

176
Iegea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr. 599 din
2 iulie 2004. intrat în vigoare la 90 de zile de la publicare.
177
Iegea nr.317/2004 a Iost republicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr.827 din 13 septembrie 2005.
200
adoptând, în acest scop, fie acte administrativ-iurisdic ionale.
atunci când Iunc ioneaz pe sec ii ca instan disciplinar . Iie
simple acte administrative de autoritate
178
.

3. Autorit ile administrative autonome înfiin ate
prin legi organice

3.1. Consiliul Concuren ei

Consiliul Concuren ei a Iost înIiin at prin Iegea nr.21/1996
a concuren ei
179
. ca autoritate administrativ autonom în do-
meniul concuren ei. cu personalitate iuridic . membrii s i Iiind
numi i în Iunc ie de Presedintele României. la propunerea
Guvernului. Plenul Consiliului Concuren ei Iiind Iormat din: un
presedinte. doi vicepresedin i si 4 consilieri. durata mandatului
Iiind de 5 ani. cu posibilitatea reînvestirii. cel mult înc o dat .
Func ia de presedinte este asimilat celei de ministru. cea
de vicepresedinte celui de secretar de stat. iar cea de consilier
celei de subsecretar de stat.
Atribu iile Consiliului Concuren ei sunt enumerate de
art.27 din lege si. în exercitarea lor. acesta adopt regulamente si
instruc iuni. emite ordine. ia decizii. Iormuleaz avize. Iace
recomand ri si elaboreaz rapoarte.
De asemenea. Consiliul Concuren ei va comunica punctul
s u de vedere asupra oric rui aspect din domeniul politicii
concuren iale. la cererea Presedin iei României. comisiilor par-
lamentare. senatorilor si deputa ilor. organelor administra iei
publice centrale si locale. organiza iilor proIesionale. patronale
si sindicale. organiza iilor pentru protec ia consumatorilor. in-
stan elor iudec toresti si parchetelor de pe lâng acestea.

178
Decizia nr.8180 din 11 noiembrie 2004 a Sec iei de contencios
administrativ si Iiscal a Înaltei Cur i de Casa ie si Justi ie. în Emanuel
Albu. op.cit.. 2004. p.368 si urm.
179
Iegea nr.21/1996 a Iost republicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr.762 din 16 august 2005.
201
Potrivit prevederilor art.31 din lege Consiliul Concuren ei
întocmeste anual un raport privind activitatea sa si situa ia
concuren ei. dezb tut de Plenul Consiliului Concuren ei. care se
d publicit ii.
Din prezentarea de mai sus rezult c . într-adev r. Consiliul
Concuren ei reprezint o administra ie central autonom . aIlat
în rela ii speciale cu Guvernul. care propune pe consilierii acestuia.
precum si cu Parlamentul. care îi numeste.

3.2. Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare

Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare a Iost înIiin at
prin art.5 din Iegea nr.52/1994 privind valorile mobiliare si
bursele de valori
180
. ca autoritate administrativ autonom . care
Iunc ioneaz în prezent în baza Statutului aprobat prin O.U.G.
nr.25/2002
181
.
Autonomia Comisiei Na ionale a Valorilor Mobiliare este
în raporturile cu Guvernul, în timp ce. potrivit art.1 alin.(3) din
Statut. Comisia este subordonat Parlamentului. c ruia îi pre-
zint rapoarte prin Comisiile pentru buget. Iinan e si b nci ale
Senatului si Camerei Deputa ilor.
De asemenea. subordonarea Ia de Parlament a Comisiei
Na ionale a Valorilor Mobiliare rezult si din prevederile art.3
alin.(1) si (2) din Statut. potrivit c rora cei 7 membri ai acestei
comisii. inclusiv presedintele si cei doi vicepresedin i. sunt numi i
si. respectiv. revoca i de c tre Parlament în sedin a comun a
celor dou camere. la propunerea comun a comisiilor de spe-
cialitate ale acestora.

180
Iegea nr.52/1994. publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I. nr. 210 din 11 august 1994. abrogat prin OUG nr.25/2002 si
O.U.G. nr.28/2002. privind valorile mobiliare si bursele de valori. publicat
în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.238 din 9 aprilie 2002.
181
O.U.G. nr.25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei
Na ionale a Valorilor Mobiliare. publicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr.226 din 4 aprilie 2002.
202
Durata mandatului de membru al Comisiei Na ionale a
Valorilor Mobiliare este de 5 ani. care poate Ii reînvestit o singur
dat . iar calitatea de membru înceteaz la expirarea mandatului
care nu a Iost reînnoit. prin demisie. prin revocare de c tre
Parlament. în cazul unei incompatibilit i sau al pronun rii unei
condamn ri penale cu pedeaps privativ de libertate. si prin
înlocuire. în cazul unei imposibilit i deIinitive de exercitare a
mandatului.
Raportul anual de activitate. precum si raportul anual de
audit Iinanciar si execu ia bugetului de venituri si cheltuieli
pentru anul precedent vor Ii trimise pân la 30 aprilie a Iiec rui
an de c tre Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare la comisiile
de specialitate ale Senatului si Camerelor Deputa ilor. urmând a
Ii dezb tute în sedin a comun a acestora.
Rolul Comisiei Na ionale a Valorilor Mobiliare este de a
reglementa si supraveghea pia a de capital. pie ele reglementate
de m rIuri si instrumente Iinanciare derivate. precum si insti-
tu iile si opera iunile speciIice acestora.
În vederea îndeplinirii atribu iilor conIerite de lege. Comisia
Na ional a Valorilor Mobiliare supravegheaz în timp real si
periodic institu iile. operatorii si opera iunile de pe pia a de
capital si de pe pie ele reglementate de m rIuri si instrumente.

3.3. Comisia de Supraveghere a Asigur rilor

Comisia de Supraveghere a Asigur rilor a Iost înIiin at ca
autoritate administrativ autonom de specialitate. cu persona-
litate iuridic . prin art.4 alin.(2) din Iegea nr.32/2000 privind
societ ile de asigurare si supravegherea asigur rilor
182
, în scopul
ap r rii drepturilor asigura ilor si al promov rii stabilit ii acti-
vit ii de asigurare în România.

182
Iegea nr.32/2000. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr. 148 din 10 aprilie 2000. a Iost adoptat în temeiul art.74
alin.(1) din Constitu ia din 1991. în procedura legii organice.
203
Atribu iile Comisiei de Supraveghere a Asigur rilor sunt
enumerate de art.5 din lege. activitatea sa Iiind autonom Ia de
Guvern. dar subordonat în raporturile cu Parlamentul.
AstIel. potrivit art. 7. Comisia de Supraveghere a Asigur rilor
prezint Parlamentului, în termen de 6 luni de la expirarea
Iiec rui exerci iu Iinanciar. un raport al pie ei asigur rilor din
România si o inIormare privind activit ile desI surate.
De asemenea. potrivit art.4 alin.(7). presedintele. vicepre-
sedintele si cei trei membri ai Comisiei de Supraveghere a
Asigur rilor sunt numi i de Parlament. în sedin a comun a celor
dou Camere. la propunerea comisiilor reunite pentru buget.
Iinan e si b nci ale Senatului si Camerei Deputa ilor. pentru
mandate de 5 ani. Iiecare membru putând fi reînvestit.

3.4. Banca Na ional a României

Banca Na ional a României este deIinit de Iegea bancar
în vigoare
183
. cât si de Statutul propriu
184
. ca Iiind banca central
a statului român. cu personalitate iuridic . având ca obiectiv
Iundamental asigurarea stabilit ii pre urilor. pentru realizarea
c ruia elaboreaz si aplic politici monetare si valutare. precum
si de autorizare si supraveghere pruden ial bancar a insti-
tu iilor de credit. promovarea si monitorizarea bunei Iunc ion ri
a sistemelor de pl i pentru asigurarea stabilit ii Iinanciare.
Chiar dac reglement rile legale post comuniste s-au Ierit s
mai men ioneze c Banca Na ional a României este un organ al
administra iei statului. precum I ceau reglement rile anterioare.
statutul legal al acesteia nu poate fi restrâns la abordarea
Iinanciar-bancar .

183
Iegea bancar nr.58/1998 a Iost republicat în .Monitorul
Oficial al României”, Partea I, nr.78 din 24 ianuarie 2005.
184
Statutul B ncii Na ionale a României a Iost aprobat prin
Iegea nr.312/2004. publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I.
nr. 582 din 30 iunie 2004.
204
Este adev rat c . potrivit reglement rilor din capitolele IV
si. respectiv. VII ale Statutului. Banca Na ional a României
eIectueaz opera iuni bancare. precum si opera iuni cu aur si
active externe.
Dar. totodat . în conIormitate cu dispozi iile din capito-
lele II si III. Banca Na ional a României are importante atribu ii
administrative. cum sunt: elaborarea si aplicarea politicii valutare
si stabilirea regimului valutar prin elaborarea unor reglement ri
corespunz toare: elaborarea programului de emisiune monetar
si emiterea însemnelor monetare: activitatea de supraveghere
bancar . având competen a exclusiv de autorizare a Iunc ion rii
b ncilor si r spunzând de supravegherea pruden ial a b ncilor:
de a emite reglement ri pentru asigurarea viabilit ii si Iunc ionarea
sistemului bancar.
Potrivit prevederilor art.89 alin.(1) din Iegea nr.58/1998.
republicat . Banca Na ional a României reglementeaz . auto-
rizeaz si supravegheaz sistemul de pl i din România. inclusiv
administratorii acestora. iar potrivit art.95 alin.(1). suprave-
gheaz activitatea b ncilor în condi iile legii.
Pe de alt parte. în conIormitate cu art.57 din Statut. con-
ducerea executiv a B ncii Na ionale a României poate aplica
sanc iuni pentru nerespectarea reglement rilor proprii. împotriva
c rora pot Ii Iormulate contesta ii. care sunt solu ionate de
Consiliul de Administra ie al B ncii Na ionale a României prin
decizii ce pot Ii contestate la Curtea de Apel Bucuresti. Sec ia de
contencios administrativ.
În concluzie. având în vedere c Banca Na ional a
României este o persoan iuridic ce are o competen stabilit
prin lege. cu importante atribu ii executive. de organizare a exe-
cut rii si de executare în concret a legii bancare. aIirm m. al turi
de al i autori
185
. c Banca Na ional a României este nu numai
banca central a României. ci si un organ. în sensul de institu ie.
al administra iei publice centrale a statului român.

185
Tudor Dr ganu. op. cit., în „Revista de Drept Comercial”
nr.1/2001. p.36 : Valentin Pris caru. op. cit.. Iumina Iex. 2001. p.27.
205
În ceea ce priveste raporturile B ncii Na ionale a României
cu Parlamentul. trebuie precizat c . în conIormitate cu prevederile
art.34 alin.(3) din Statutul actual. membrii Consiliului de admi-
nistra ie. cu nominalizarea conducerii executive. sunt numi i de
Parlament. la propunerea comisiilor permanente de specialitate
ale celor dou Camere ale Parlamentului.
Consiliul de administra ie al B ncii Na ionale a României
este compus din 9 membri. din care un presedinte. care este si
guvernator al B ncii Na ionale a României. un vicepresedinte.
care este si prim-viceguvernator si sapte membri. dintre care doi
sunt viceguvernatori. iar ceilal i cinci membri nu sunt salaria i ai
B ncii Na ionale a României.
Conducerea executiv a B ncii Na ionale a României se
exercit de c tre guvernator. prim-viceguvernator si de doi
viceguvernatori. în condi iile stabilite prin regulamentul intern.
aprobat de consiliul de administra ie.
Dintre atribu iile guvernatorului B ncii Na ionale a României
consider m necesar s amintim pe aceea în realizarea c reia. în
numele Consiliului de administra ie. guvernatorul prezint Parla-
mentului. pân la data de 30 iunie a anului urm tor. raportul
anual al B ncii Na ionale a României. care trebuie s cuprind :
principalele evolu ii economice. Iinanciare. monetare si valutare:
politica monetar în anul precedent si orient rile pentru anul
urm tor: reglementarea si supravegherea pruden ial bancar :
activit ile B ncii Na ionale a României. bilan ul anual si contul
de proIit si pierderi.
Este adev rat c . în conIormitate cu prevederile art.33
alin.(7) din Iegea nr. 312/2004. nici un membru al Consiliului
de administra ie al B ncii Na ionale a României nu va Ii
schimbat din alte motive sau dup o alt procedur decât cea
prev zut la alin.(6) din acelasi articol al legii. dar consider m
c o eventual respingere de c tre Parlament a raportului anual
de activitate pe care guvernatorul B ncii Na ionale a României îl
prezint în numele Consiliului de administra ie va avea drept
consecin iuridic demisia/demiterea în bloc a Consiliului de
administra ie al B ncii Na ionale a României.
206
Toate acestea demonstreaz c Banca Na ional a României.
ca organ al administra iei publice centrale. autonom Ia de
Guvern. se aIl în raporturi de subordonare Ia de Parlament.

3.5. Consiliul Economic si Social

Acest organism a Iost constituit prin art.1 din Iegea
nr. 109/1997 privind organizarea si Iunc ionarea Consiliului
Economic si Social
186
. ca organism tripartit. autonom. de interes
public. cu personalitate iuridic . în scopul realiz rii dialogului social
dintre Guvern. sindicate si patronat. a climatului de pace social .
Dup modiIicarea art.1 prin Iegea nr.58/2003. Consiliul
Economic si Social este deIinit ca Iiind o institu ie public de
interes na ional. tripartit . autonom . constituit în scopul ar tat
mai sus.
Iegea de revizuire a Constitu iei din 1991 a introdus un
articol nou. art.141. consacrat Consiliului Economic si Social.
pe care-l deIineste ca Iiind organ consultativ al Parlamentului si
Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa
organic de înIiin are . organizare si Iunc ionare.
Consiliul Economic si Social are rol consultativ în stabilirea
strategiilor si politicilor economice si sociale. în aplanarea st rilor
conIlictuale la nivel de ramur sau la nivel na ional ap rute între
parteneri sociali. precum si în realizarea. promovarea si dezvol-
tarea dialogului social si solidarit ii sociale.
Consiliul Economic si Social este alc tuit din 27 de membri.
numi i de partenerii sociali pe baze paritare: 9 membri numi i. de
comun acord. de conIedera iile patronale reprezentative la nivel
na ional. 9 membri numi i. de comun acord. de conIedera iile
sindicale reprezentative la nivel na ional si 9 membri numi i de
Guvern, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit.

186
Iegea nr. 109/1997. publicat în .Monitorul OIicial al
României¨. Partea I. nr. 141 din 7 iulie 1997. cu modiIic rile si com-
plet rile ulterioare. a Iost modiIicat si completat substan ial prin
Iegea nr.58/2003 publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I.
nr. 179 din 21 martie 2003.
207
Aceast regul de alc tuire a Consiliului Economic si Social
are drept consecin un rol hot râtor pentru reprezentan ii Gu-
vernului. care. în situa iile divergente dintre ceilal i doi parteneri
sociali. va înclina balan a deciziei într-un sens sau altul în raport
cu interesele Guvernului în rezolvarea problemei respective.
Presedintele Consiliului Economic si Social este validat de
Parlament. pe o perioad de 4 ani. la propunerea plenului Consi-
liului Economic si Social. adoptat cu o maioritate de trei
p trimi din num rul total al membrilor.
Faptul c Guvernul are un num r egal de reprezentan i cu
Iiecare dintre ceilal i doi parteneri sociali si împreiurarea c el
are posibilitatea de a inIluen a hot râtor deciziile plenului Consiliului
Economic si Social pun sub semnul îndoielii autonomia acestui
organism Ia de Guvern.
Prevederile legale reIeritoare la autonomia Consiliului
Economic si Social trebuie interpretate în sensul c repre-
zentan ii celor trei parteneri sociali ar trebui s Iie independen i
de cei care i-au numit în acest organism, lucru imposibil de
realizat din moment ce Iiecare partener social are latitudinea s
cear revocarea oric ruia dintre membrii numi i de el.
În ceea ce priveste inIluen a Parlamentului asupra Consi-
liului Economic si Social. este de presupus c aceasta se va
putea maniIesta prin persoana presedintelui pe care îl valideaz .
dup cum am ar tat mai sus.
Oricum. trebuie remarcat c . la Iel ca si Consiliul Superior
al Magistraturii. nici Consiliul Economic si Social nu prezint
Parlamentului. ori comisiilor de specialitate din cele dou Camere.
raportul anual de activitate.

3.6. Consiliul Na ional de Formare Profesional
a Adul ilor

Consiliul Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor a
Iost înIiin at. este organizat si Iunc ioneaz în baza Iegii
208
nr. 132/1999
187
ca autoritate administrativ autonom . cu perso-
nalitate iuridic . având rol consultativ în promovarea politicilor si
strategiilor privind Iormarea proIesional a adul ilor. Iunc ionând
în sistem tripartit. Iiind Iormat dintr-un num r egal de reprezen-
tan i ai administra iei publice centrale. precum si ai organiza iilor
patronale si sindicale reprezentative la nivel na ional.
Scopul acestui organism este spriiinirea procesului de
Iormare proIesional a adul ilor. prin asigurarea elementelor
necesare în vederea Iundament rii politicilor si strategiilor ce se
adopt în acest domeniu. în concordan cu cerin ele economiei
de pia . având atribu iile enumerate de art. 4 al legii.
Consiliul Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor este
Iormat din 15 membri. dintre care: 5 membri sunt numi i prin
decizie a primului-ministru. la propunerea ministrului Muncii.
Solidarit ii sociale si Familiei si a ministrului Educa iei si
Cercet rii: 5 membri desemna i prin consens de organiza iile
patronale reprezentative la nivel na ional: 5 membri desemna i
prin consens de organiza iile sindicale reprezentative la nivel
na ional.
Presedintele este numit din rândul membrilor Consiliului
Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor. prin decizie a
primului-ministru. la propunerea comun a ministrului Muncii.
Solidarit ii Sociale si Familiei si a ministrului Educa iei si
Cercet rii. putând Ii revocat potrivit aceleiasi proceduri.
Regulamentul de organizare si Iunc ionare a Consiliului este
aprobat prin ordin comun al celor doi ministri. iar Iinan area
cheltuielilor este asigurat . în principal. de la bugetul de stat. prin
bugetul Ministerului Muncii. Solidarit ii Sociale si Familiei.
Ministerul Muncii. Solidarit ii Sociale si Familiei si
Ministerul Educa iei si Cercet rii exercit controlul asupra

187
Iegea nr.132/1999 privind înIiin area. organizarea si Iunc-
ionarea Consiliului Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor.
republicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I . nr.68 din 27
ianuarie 2004. a Iost adoptat în procedura prev zut de art.74 alin.(1)
din Constitu ia din anul 1991.
209
modului în care este organizat si se desI soar activitatea
Consiliului Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor privind
Iormarea proIesional a adul ilor. potrivit O.G. nr.129/2000
privind Iormarea proIesional a adul ilor
188
.
Pentru exercitarea atribu iilor ce îi revin. Consiliul Na ional
de Formare ProIesional a Adul ilor are un secretariat tehnic.
condus de un director general. numit prin decizie a presedintelui
Consiliului.
În cadrul secretariatului tehnic Iunc ioneaz si Direc ia
pentru standarde ocupa ionale si atestare. înIiin at ca urmare a
desIiin rii Consiliului pentru Standarde Ocupa ionale si
Atestare. ce Iusese înIiin at prin H.G. nr. 779/1999
189
ca organism
tripartit - Guvern. patronate. sindicate - autonom. permanent.
neguvernamental. nonproIit. de interes public na ional. cu perso-
nalitate iuridic .
Caracterul autonom al Consiliului Na ional de Formare
ProIesional a Adul ilor este evident Ia de Parlament. cu care
nu se aIl în nici un Iel de raporturi.
În schimb. Guvernul are puternice pârghii directe si
indirecte prin care inIluen eaz structura. conducerea si activitatea
acestui organism consultativ. asa dup cum am ar tat mai sus.
Consiliul Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor Iiind un
exemplu pentru ideea c nu orice organ autonom al administra iei
publice centrale trebuie s însemne si o diminuare a rolului
administrativ al Guvernului. de exercitare a conducerii generale a
administra iei publice.

188
O.G. nr.129/2000. privind Iormarea proIesional a adul ilor.
republicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr. 711 din
30 septembrie 2002.
189
H.G. nr. 779/1999 privind aprobarea constituirii Consiliului
pentru Standarde Ocupa ionale si Atestare. publicat în .Monitorul
OIicial al României¨. Partea I. nr.473 din 30 septembrie 1999. abrogat
prin art.3 din Iegea nr. 253/2003 pentru modiIicarea si completarea
Iegii nr.132/1999 privind înIiin area. organizarea si Iunc ionarea
Consiliului Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor:
210
3.7. Consiliul Na ional al Audiovizualului

Consiliul Na ional al Audiovizualului a Iost înIiin at prin
Iegea nr.48/1992 a audiovizualului
190
si Iunc ioneaz în baza
prevederilor Iegii audiovizualului nr.504/2002. cu modiIic rile
ulterioare
191
ca autoritate public autonom sub control parla-
mentar. garant al interesului public în domeniul comunic rii
audiovizuale. si ca autoritate unic de reglementare în domeniul
serviciilor de programe audiovizuale. în condi iile si cu res-
pectarea prevederilor legii.
Consiliul Na ional al Audiovizualului este compus din
11 membri. care sunt numi i de Parlament. la propunerea Senatului.
pentru 3 membri. Camera Deputa ilor. pentru 3 membri. Presedintele
României. pentru 2 membri. si a Guvernului. pentru 3 membri. si
este condus de un presedinte asimilat Iunc iei de ministru. numit
prin votul Parlamentului. dintre membrii Consiliului. la propunerea
acestora. iar vicepresedintele este ales prin vot secret de c tre
Consiliu, mandatele având durata de 6 ani.
Subordonarea Consiliului Na ional al Audiovizualului Ia
de Parlament este exprimat în mod neechivoc de lege. preci-
zându-se c activitatea acestuia se aIl sub control parlamentar.
iar num rul cel mai mare de membri este propus de c tre cele
dou Camere ale Parlamentului. care. de altIel. îi numeste pe to i
membrii Consiliului si. de asemenea. este obligat s prezinte
rapoarte Parlamentului.

190
Iegea Audiovizualului nr.48/1992. publicat în .Monitorul
Oficial al României”, Partea I, nr. 104 din 25 mai 1992, a suferit mai
multe modiIic ri si complet ri si a Iost abrogat prin art. 99 din Iegea
nr.504/2002.
191
Iegea nr.504/2002.publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I. nr.534 din 22 iulie 2002. Iiind modiIicat si completat prin
Iegea nr. 402/2003. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.709 din 10 octombrie 2003. a Iost adoptat în procedura
prev zut de art.74 alin.(1) din Constitu ia din anul 1991.
211
InIluen a Guvernului asupra acestui organism este minim .
cei trei membri propusi de Guvern neIiind obliga i s -l re-
prezinte. art.11 alin.(6) din lege prev zând în mod expres c
membrii Consiliului Na ional al Audiovizualului sunt garan i ai
interesului public. si nu reprezint autoritatea care i-a propus.

3.8. Societatea Român de Radiodifuziune
3.9. Societatea Român de Televiziune
Aceste dou institu ii publice. Societatea Român de Radio-
diIuziune si Societatea Român de Televiziune. au Iost înIiin ate
prin Iegea nr.41/1994
192
ca servicii publice autonome de interes
na ional. prin reorganizarea Radioteleviziunii Române
193
.
PreIerin a legiuitorului pentru termenul de serviciu public
pentru deIinirea celor dou structuri organizatorice nu trebuie
în eleas în sensul Iunc ional al no iunii de serviciu public. de
activitate desI surat pentru satisIacerea unui interes general. ci
în sens organic. de structur . de institu ie public înIiin at de
stat în scopul realiz rii unei activit i de interes general.
Cele dou institu ii publice. potrivit art.2 din Iegea nr.41/1994.
republicat . îsi desI soar activitatea sub controlul Parlamentului.
având obliga ia s asigure pluralismul. libera exprimare a ideilor
si opiniilor. libera comunicare a inIorma iilor. precum si inIor-
marea corect a opiniei publice.

192
Iegea nr.41/1994 privind organizarea si Iunc ionarea Societ ii
Române de RadiodiIuziune si Societ ii Române de Televiziune.
publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.153 din
18 iunie 1999 si republicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.636 din 27 decembrie 1999. a Iost adoptat în procedura
prev zut de art.74 alin.(1) din Constitu ia din anul 1991.
193
Dup evenimentele din decembrie 1989. Radioteleviziunea
Român a Iost reorganizat prin Decretul Iege nr.136/1990 al CPUN.
publicat în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.65 din 12 mai
1990. care a abrogat Decretul nr. 473/1977 privind organizarea si
Iunc ionarea Radioteleviziunii Române.
212
Conducerea serviciilor publice de radiodiIuziune si tele-
viziune. în cadrul Iiec rei institu ii. este asigurat de consiliul de
administra ie. directorul general si comitetul director.
Consiliul de administra ie. în cazul Iiec rei institu ii. este
Iormat de 13 membri desemna i prin votul maiorit ii deputa ilor
si senatorilor în sedin a comun a celor dou Camere. listele Iiind
înaintate birourilor permanente ale celor dou Camere astIel:
- grupurile parlamentare reunite din cele dou Camere
înainteaz propuneri pentru 8 locuri. potrivit conIigura iei poli-
tice si ponderii lor în Parlament:
- Presedintele României, pentru un loc;
- Guvernul. pentru un loc:
- personalul angaiat al Iiec rei institu ii. pentru dou locuri:
- grupul parlamentar al minorit ilor na ionale. pentru un loc.
Comisiile parlamentare de specialitate procedeaz la au-
dierea candida ilor si vor prezenta listele în sedin a comun a
celor dou Camere. înso ite de un aviz comun consultativ. acestea
Iiind aprobate cu votul maiorit ii deputa ilor si senatorilor.
Presedintele Consiliului de administra ie. în cazul Iiec rei
institu ii. se numeste de c tre Parlament. în sedin comun . dintre
membrii titulari ai consiliilor de administra ie. la propunerea
comisiilor de specialitate. Iiind si director general. asimilat din
punct de vedere al drepturilor salariale cu Iunc ia de ministru.
Comisiile parlamentare de specialitate. reunite. ale celor
dou Camere pot propune. cu votul maiorit ii membrilor plenului
Parlamentului. demiterea oric rui membru al Consiliului de admi-
nistra ie pentru activitate necorespunz toare.
În conformitate cu prevederile art.27 lit.u) din lege, între alte
atribu ii. Consiliul de administra ie al Iiec rei institu ii are obli-
ga ia s prezinte raportul anual de activitate c tre Parlament si
orice alte rapoarte cerute de comisiile permanente de specialitate
ale celor dou Camere. situa ie în care o eventual respingere a
raportului anual de activitate, va atrage demisia în bloc a Consi-
liului de administra ie. chiar dac . potrivit legii. durata mandatului
membrilor s i este de 4 ani.
213
Subordonarea celor dou institu ii publice Ia de Parla-
ment este evident în raport cu prevederile legale la care ne-am
referit mai sus, atât prin modul de desemnare a membrilor
Consiliilor de administra ie. cât si prin controlul exercitat asupra
activit ii acestora. precum si prin posibilit ile de demitere a
oric rui membru al Consiliului de administra ie sau a tuturor
acestora. ca urmare a unei activit i necorespunz toare.

3.10. Autoritatea Electoral Permanent

Aceast institu ie public a Iost înIiin at prin Iegea
nr. 286/2003
194
. Iiind deIinit ca institu ie administrativ autonom .
cu competen general . care asigur . la nivel na ional. aplicarea
unitar . în intervalul dintre dou perioade electorale. a dispo-
zi iilor legale privitoare la organizarea si desI surarea alegerilor.
Iunc ionând în prezent în baza Iegii nr.373/2004
195
pentru alegerea
Camerei Deputa ilor si a Senatului.
Autoritatea Electoral Permanent este condus de un prese-
dinte. cu rang de secretar de stat. numit prin hot râre comun a
Senatului si Camerei Deputa ilor. dintre personalit ile cu pre-
g tire si experien în domeniul iuridic sau administrativ.
Presedintele este aiutat de 2 vicepresedin i. cu rang de
subsecretar de stat. unul numit de Presedintele României. iar
cel lalt de primul-ministru. acestia neputând fi membri ai vreunui
partid politic.
Mandatul este de câte 8 ani. putând Ii reînnoit. presedintele
si vicepresedin ii putând Ii revoca i. pentru motive temeinice. de
c tre autorit ile care i-au numit.

194
Iegea nr. 283/2003 privind modiIicarea si completarea Iegii
nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputa ilor si a Senatului.
publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.173 din
2 iulie 2003. a Iost adoptat în procedura legilor organice. potrivit
art.74 alin.(1) din Constitu ia din anul 1991.
195
Iegea nr.373/2004 a Iost publicat în .Monitorul OIicial al
României¨. Partea I. nr.887 din 29 septembrie 2004 si a Iost
modiIicat prin O.U.G. nr.80/2004 si O.U.G. nr.89/2004.
214
Autoritatea Electoral Permanent are un aparat propriu de
specialitate. ale c rui organizare si Iunc ionare se stabilesc prin
regulamentul de organizare si Iunc ionare. aprobat prin Hot râre a
Guvernului. prin care se stabilesc si Iilialele de lucru. care pot Ii
înIiin ate în Iiecare dintre regiunile de dezvoltare ale României
196
.
Autoritatea Electoral Permanent prezint Parlamentului.
anual. un raport asupra activit ii sale.
În raport cu cele prezentate mai sus. o prim întrebare care
se pune este aceea dac aceast institu ie are sau nu un caracter
autonom.
Numirea presedintelui acestei institu ii de c tre Parlament.
în sedin a comun a Senatului si Camerei Deputa ilor. precum si
a vicepresedin ilor. de c tre Presedintele României si. respectiv.
primul-ministru, pentru mandate care pot fi reînnoite. pune sub
semnul întreb rii autonomia cel pu in a conducerii acestei
institu ii care. din dorin a Iireasc de a-i fi reînnoit mandatul, va
c uta s Iie pe placul celor de care depinde acest lucru.
În al doilea rând. obliga ia de a prezenta un raport anual
asupra activit ii sale. cu posibilitatea respingerii acestuia si cu
aIirmarea astIel a unui motiv temeinic de demitere a conducerii
sale. probeaz o subordonare clar a Autorit ii Electorale
Permanente Ia de Parlament. adic Ia de maioritatea politic
din cele dou Camere.
Totusi. Autoritatea Electoral Permanent este autonom
Ia de cea de-a treia putere din stat: puterea iudec toreasc . Ia
de care se aIl doar în rela ii de colaborare cu cei sapte iudec tori
ai Înaltei Cur i de Casa ie si Justi ie care Iormeaz Biroul
Electoral Central. din care Iac parte presedintele acestei Autorit i.
precum si 15 reprezentan i ai partidelor politice si alian elor
acestora. care particip la alegeri.
Din prevederile legii amintite. rezult c Autoritatea
Electoral Permanent are atribu iile enumerate la art. 23(4) în

196
Regulamentul de organizare si Iunc ionare a Iost aprobat prin
H.G. nr. 279/2004. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr. 220 din 12 martie 2004.
215
intervalul dintre dou perioade electorale. r mânând intacte
atribu iile Biroului Electoral Central si ale Birourilor din uni-
t ile administrativ-teritoriale în perioadele electorale.
Aceeasi lege nu cuprinde dispozi iile care s se reIere la o
r spundere speciIic pentru modul de realizare a atribu iilor
conIerite Autorit ii Electorale Permanente. ceea ce înseamn c
r mân incidente prevederile legale reIeritoare la r spunderea
Iunc ionarilor publici. precum si prevederile legale generale
privind organizarea si desI surarea alegerilor parlamentare. pre-
ziden iale si locale.

3.11. Serviciul de Informa ii Externe

Iegea nr.1/1998. republicat
197
. prevede în art. 1 si 5 c
Serviciul de InIorma ii Externe este organul de stat specializat în
domeniul inIorma iilor externe privind siguran a na ional si
ap rarea României si a intereselor sale. structur ce se orga-
nizeaz si Iunc ioneaz ca autoritate administrativ autonom .
Controlul asupra activit ii Serviciului de InIorma ii Externe
este exercitat de Parlament. prin comisia special Iormat din trei
deputa i si doi senatori. alesi din cadrul comisiilor pentru ap rare.
ordine public si siguran na ional ale celor dou Camere.
Structura organizatoric . eIectivele. regulamentul de orga-
nizare si Iunc ionare si atribu iile Serviciului de InIorma ii
Externe se aprob de Consiliul Suprem de Ap rare a rii. care
are si prerogativa de al numi pe directorul acestui serviciu. cu
rang de ministru. la propunerea Presedintelui României.
Dup intrarea în vigoare a Iegii de revizuire. potrivit preve-
derilor art.65 alin.(2) lit.h) din Constitu ie. directorii serviciilor de

197
Iegea nr.1/1998 privind organizarea si Iunc ionarea Serviciului
de InIorma ii Externe. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.7 din 12 ianuarie 1998 si republicat în .Monitorul OIicial
al României¨. Partea I. nr.511 din 18 octombrie 2000. a Iost modiIicat
si completat prin O.U.G. nr.154/2001. publicat în .Monitorul OIicial
al României”, Partea I, nr.761 din 29 noiembrie 2001.
216
inIorma ii sunt numi i. la propunerea Presedintelui României. cu
votul maiorit ii deputa ilor si senatorilor celor dou Camere. care
exercit si controlul asupra activit ii acestor servicii.
În acest Iel. raporturile de subordonare Ia de Parlament a
Serviciului de InIorma ii Externe au Iost si mai bine conturate.
în timp ce inIluen a Guvernului ar putea Ii exercitat prin
intermediul Consiliului Suprem de Ap rare a rii. care îi aprob
structura organizatoric . eIectivele. regulamentul si atribu iile.
unde primul-ministru are calitatea de vicepresedinte. iar ministrii
importan i ai Guvernului sunt si membri ai Consiliului.

3.12. Serviciul de Telecomunica ii Speciale

Potrivit prevederilor Iegii nr.92/1996
198
. Serviciul de
Telecomunica ii Speciale este organul central de specialitate. cu
personalitate iuridic . ce organizeaz . conduce si desI soar .
controleaz si coordoneaz activit ile în domeniul telecomu-
nica iilor speciale pentru autorit ile publice din România si
pentru al i utilizatori prev zu i în anexa 1 a legii.
Telecomunica iile speciale reprezint transmisii. emisii sau
recep ii de semne. semnale. scrieri. imagini. sunete sau inIorma ii
de orice natur prin Iir. radio. sistem optic sau prin alte sisteme
electromagnetice pentru utilizatorii ar ta i.
Activitatea Serviciului de Telecomunica ii Speciale este
controlat de Parlament prin comisiile pentru ap rare. ordine
public si siguran na ional si este organizat si coordonat de
c tre Consiliul Suprem de Ap rare a rii. acest serviciu având
structur militar si I când parte din sistemul na ional de ap rare.
Structura general a Serviciului de Telecomunica ii Speciale.
atribu iile componentelor sale Iunc ionale. eIectivele si resursele

198
Iegea nr. 92/1996 privind organizarea si Iunc ionarea
Serviciului de Telecomunica ii Speciale. publicat în .Monitorul
Oficial al României”, Partea I. nr.169 din 30 iulie 1996. care a abrogat
HG nr. 229/1993 privind unele m suri de organizare si Iunc ionare a
Serviciului de Telecomunica ii Speciale. publicat în .Monitorul
Oficial al României”, Partea I, nr.119 din 7 iunie 1993.
217
se stabilesc prin regulamentul de organizare si Iunc ionare. care se
aprob de Consiliul Suprem de Ap rare a rii.
Conducerea Serviciului de Telecomunica ii Speciale este
asigurat de un director. cu rang de secretar de stat. numit de
Consiliul Suprem de Ap rare a rii. la propunerea Presedintelui
României. Directorul este ajutat de un prim-adiunct. care este si
înlocuitorul s u. precum si de doi adiunc i. care au rang de
subsecretari de stat si sunt numi i de Consiliul Suprem de Ap rare
a rii. la propunerea directorului Serviciului de Telecomunica ii
Speciale.
ModiIicarea adus art.62 alin.(2) lit.g) din Constitu ia din
1991. prin Iegea de revizuire. priveste si numirea directorului
Serviciului de Telecomunica ii Speciale. precum si controlul
activit ii acestui serviciu special.
Caracterul autonom al acestui organ în raporturile cu
Guvernul este evident. subordonarea Serviciului de Telecomu-
nica ii Speciale Iiind Ia de Parlament si Consiliul Suprem de
Ap rare a rii.

3.13. Serviciul de Paz si Protec ie

În conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr.191/1998
199
.
o pozi ie autonom Ia de Guvern o are si Serviciul de Paz si
Protec ie. care este deIinit ca organ de stat cu atribu ii în domeniul
siguran ei na ionale. specializat în asigurarea protec iei demnitarilor
români. a demnitarilor str ini pe timpul sederii lor în România. a
Iamiliilor acestora. în limitele competen elor legale. precum si în
asigurarea pazei sediilor de lucru si resedin elor acestora. potrivit
hot rârilor Consiliului Suprem de Ap rare a rii.

199
Iegea nr.191/1998. publicat în .Monitorul OIicial al
României¨. Partea I. nr.402 din 22 octombrie 1998. Iiind modiIicat si
completat prin O.U.G. nr.103/2003 publicat în .Monitorul OIicial al
României¨. Partea I. nr.669 din 9 septembrie 2002. aprobat prin
Iegea nr. 67/2003. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr. 183 din 24 martie 2003.
218
Activitatea Serviciului de Paz si Protec ie este organizat si
coordonat de Consiliul Suprem de Ap rare a rii si este con-
trolat de Parlament. prin comisiile pentru ap rare. ordine public
si siguran na ional . c ruia. anual sau la cerere. îi prezint ra-
poarte cu privire la îndeplinirea atribu iilor ce îi revin potrivit legii.
Pentru îndeplinirea atribu iilor ce îi revin. Serviciul de Paz
si Protec ie colaboreaz cu Ministerul Ap r rii Na ionale.
Ministerul Administra iei si Internelor. Serviciul Român de
InIorma ii. Serviciul de InIorma ii Externe. Serviciul de
Telecomunica ii Speciale. cu celelalte ministere si organe ale
administra iei publice centrale si locale. care sunt obligate s -i
acorde. în limita competen elor legale. spriiinul necesar înde-
plinirii atribu iilor prev zute de lege.
Serviciul de Paz si Protec ie este condus de un director cu
rang de secretar de stat. numit de Presedintele României. la
propunerea Consiliului Suprem de Ap rare a rii. Acesta este
aiutat de un prim-adiunct. care este înlocuitorul s u legal si seI al
statului maior. precum si un adiunct. ambii cu rang de subsecretar
de stat. care sunt numi i de Presedintele României la propunerea
directorului Serviciului. cu avizul Consiliului Suprem de Ap rare
a rii.
Structura organizatoric si Regulamentul de organizare si
Iunc ionare a Serviciului de Paz si Protec ie se aprob . la
propunerea directorului acestui Serviciu. de Consiliul Suprem de
Ap rare a rii.
Raporturile de subordonare ale Serviciului de Paz si
Protec ie Ia de Parlament sunt clariIicate de dispozi iile legale
la care ne-am reIerit mai sus. care pun activitatea acestui
serviciu sub controlul comisiilor pentru ap rare. ordine public
si siguran na ional ale celor dou Camere ale Parlamentului si
sub coordonarea Consiliului Suprem de Ap rare a rii. organ
dependent direct de Parlament.
Pe de alt parte. acest Serviciu se aIl în raporturi speciale
cu Presedintele României. care îl numeste pe directorul Serviciului
de Paz si Protec ie. precum si pe adiunc ii acestuia. dar se aIl
în raporturi de autonomie Ia de Guvern.
219
3.14. Consiliul Na ional
pentru Studierea Arhivelor Securit ii

Consiliul Na ional pentru Studierea Arhivelor Securit ii a
Iost înIiin at si este organizat prin Iegea nr.187/1999 privind
accesul la propriul dosar si deconspirarea securit ii ca poli ie
politic
200
. care îl deIineste ca Iiind un organism autonom. cu
personalitate iuridic . supus controlului Parlamentului. c ruia.
anual sau la cererea acestuia. îi prezint rapoarte.
Consiliul Na ional pentru Studierea Arhivelor Securit ii.
potrivit art.8 alin.(9) din lege. Iunc ioneaz în baza unui regu-
lament elaborat de Colegiul Consiliului si adoptat prin hot râre a
Parlamentului
201
.
Art.2 din acest Regulament deIineste Consiliul Na ional
pentru Studierea Arhivelor Securit ii ca Iiind o autoritate
autonom a administra iei publice centrale de specialitate. cu
personalitate iuridic . ce îsi desI soar activitatea sub controlul
Parlamentului.
Consiliul este organizat la nivel na ional si Iunc ioneaz
într-o structur unic . Iiind condus de un colegiu. compus din
11 membri numi i de Parlament. pentru un mandat de 6 ani. care
poate Ii reînnoit o singur dat . la propunerea grupurilor par-
lamentare. potrivit conIigura iei politice a celor dou Camere. pe
baza raportului comun, întocmit de comisiile juridice ale
Camerei Deputa ilor si Senatului. în sedin comun .
Colegiul Consiliului îsi alege dintre membrii s i un
presedinte. un vicepresedinte si un secretar.
Având în vedere c membrii Colegiului Consiliului Na ional
pentru Studierea Arhivelor Securit ii sunt numi i de Parlament.
c activitatea Consiliului este supus controlului Parlamentului.

200
Iegea nr. 197/1999. publicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr.603 din 9 decembrie 1999.
201
Regulamentul de organizare si Iunc ionare a Consiliului
Na ional pentru Studierea Arhivelor Securit ii a Iost adoptat prin
Hot rârea nr.17 din 16 mai 2000 a Parlamentului. publicat în
„Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 244 din 23 iunie 2000.
220
c ruia trebuie s -i prezinte. anual sau la cerere. rapoarte de
activitate. iar regulamentul de organizare si Iunc ionare este
adoptat prin hot râre a Parlamentului. caracterul subordonat al
Consiliului Na ional pentru Studierea Arhivelor Securit ii Ia
de Parlament este conturat în termeni clari de prevederile legale
si regulamentare la care ne-am reIerit mai sus.
De men ionat este prevederea cuprins în art.9 alin.(2) din
lege. potrivit c reia revocarea membrilor Colegiului Consiliului
se poate Iace atunci când se constat c nu mai îndeplinesc
condi iile legii. de c tre Înalta Curte de Casa ie si Justi ie. la
cererea oric rei persoane. Revocarea se pronun de un complet
de 3 iudec tori. iar recursul se iudec în complet de 7 iudec tori
202
.

4. Consecin ele multiplic rii administra iilor autonome
asupra administra iei guvernamentale

Constitu ia. prin art. 102 alin.(1). a introdus regula potrivit
c reia Guvernul este organul puterii executive chemat s exercite
conducerea general a administra iei publice.
În raport cu aceast regul constitu ional . dispozi ia
cuprins în art.116 alin.(2) teza ultim din Constitu ie. potrivit
c reia unele organe de specialitate ale administra iei publice
centrale pot Ii organizate ca autorit i administrative autonome
Ia de Guvern si ministere. trebuie s constituie o excep ie.
Aceast concluzie ar Ii Iost nu numai adev rat . dar ar Ii
r mas si valabil dac num rul organelor de specialitate ale
administra iei publice centrale autonome Ia de Guvern s-ar Ii
limitat la cele men ionate în Constitu ia din 1991: Avocatul
Poporului. Consiliul Superior al Magistraturii. Curtea de Conturi.
Consiliul Iegislativ. Consiliul Suprem de Ap rare a rii.
Serviciul Român de InIorma ii.

202
Prin aceast reglementare a Iost modiIicat . implicit . Iegea
nr.56/1993. privind organizarea si Iunc ionarea Cur ii Supreme de
Justi ie. republicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.56
din 8 Iebruarie 1999. care nu cuprinde dispozi ii reIeritoare la
existen a unui complet Iormat din 7 iudec tori. ci de 9 iudec tori.
221
Dar. asa cum rezult din prezentarea I cut mai sus.
num rul administra iilor autonome Ia de Guvern a aiuns la 21.
iar tendin a a Iost de crestere. ceea ce poate duce la un moment
dat la inversarea raportului dintre regul si excep ie.
Asa cum am ar tat. toate aceste organe autonome Ia de
Guvern realizeaz activit i executive de organizare a execut rii
si de executare în concret a legii. ceea ce Iace s Iie incluse în
cadrul sistemului administra iei publice. asupra c ruia Guvernul
exercit . potrivit prevederilor art. 102 alin.(1) din Constitu ie.
conducerea general a activit ii si structurilor acestuia.
Tendin a înregistrat dup intrarea în vigoare a Constitu iei
din 1991. de crestere a num rului domeniilor de activitate exe-
cutiv sustrase inIluen ei Guvernului si de crestere a num rului
structurilor înIiin ate si puse în raporturi de autonomie Ia de
Guvern. constituie în acelasi timp o reducere a sIerei admi-
nistra iei ministeriale si o anemiere a rolului Guvernului. de
organ al puterii executive având si rolul constitu ional de a
exercita conducerea general a administra iei publice ca acti-
vitate si ca sistem.
Pe drept cuvânt s-a subliniat, în literatura de specialitate
203
.
c Parlamentul este tentat. dup intrarea în vigoare a Constitu iei
din 1991. nu numai s legiIereze. dar s si guverneze. înIiin ându-si
diIerite structuri organizatorice subordonate. prin care s orga-
nizeze aplicarea si s aplice în concret legile pe care le adopt .
Dar. aceast tendin s-a maniIestat concomitent cu tenta ia
la care a Iost supus Guvernul, de a se substitui Parlamentului în
opera de legiIerare. adoptând. în Iiecare an. un num r Ioarte
mare de ordonan e.
Este adev rat c . din punct de vedere constitu ional. aceste
aspecte constituie înc lc ri ale principiului constitu ional al
separa iei puterilor în stat. dar. din punctul de vedere al acestei
lucr ri. ele constituie si dovezi ale anemierii rolului Guvernului
de seI al administra iei publice si reducere a domeniului general
de activitate al administra iei ministeriale.

203
Tudor Dr ganu. op. cit. în „Revista de Drept Comercial”,
nr.1/2001. p.42.
222


CAPITOLUL IV
ADMINISTRA IA PUBLIC DIN TERITORIU

Sec iunea 1
Prefectul

1. &RQVLGHUD LLJHQHUDOHSULYLQGLQVWLWX LDSUHIHFWXOXL

În administra ia public de la nivelul iude elor si. respectiv.
al municipiului Bucuresti o pozi ie deosebit de important o
de ine preIectul. care ioac un rol strategic. ce îi este acordat de
Guvern. si reprezint un punct nodal al administra iei publice. o
adev rat plac turnant între administra ia guvernamental si
administra ia public local .
Din acest motiv. abord m institu ia dup ce am analizat
organele administra iei publice centrale si mai înainte de a trece
la prezentarea organelor administra iei publice locale.
PreIectul. ca autoritate public purtând aceast denumire.
apare dup Unirea din 1859 a Principatelor Române, atât în
Legea comunal din 1 aprilie 1864. cât si în Legea pentru înIiin-
area consiliilor iude ene din 2 aprilie 1864. ca reprezentant al
Guvernului pe lâng consiliul iude ean.
Ulterior. prin Legea administrativ din 1936. preIectul pri-
meste atribu ii de conducere si control asupra tuturor serviciilor
publice din iude . precum si prerogativa de a numi primarii în
comunele rurale. dar si în cele urbane neresedin .
PreIectul era. pe de o parte. seI al administra iei iude ene.
calitate în care numea si elibera din Iunc ie Iunc ionarii iude-
ului. se îngriiea de toate serviciile iude ului. reprezenta iude ul
în Ia a instan elor iudec toresti etc.
Pe de alt parte. în calitate de reprezentant al Guvernului.
preIectul controla si supraveghea toate serviciile exterioare ale
ministerelor si ale celorlalte institu ii publice centrale.
223
În perioada regimului comunist, 1948-1989. institu ia pre-
Iectului nu a mai Iunc ionat. dar prin Legea nr.5/1990 privind
administrarea iude elor. municipiilor. oraselor si comunelor
pân la organizarea de alegeri locale
1
. la nivelul iude ului a Iost
organizat preIectura ca organ local al administra iei de stat cu
competen general . care era condus de un preIect. aiutat de
doi subpreIec i.
Legea nr.69/1991 privind administra ia public local
2
a
I cut din preIect o adev rat autoritate public . având rolul de a
reprezenta Guvernul la nivelul iude ului si de a conduce ser-
viciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte
organe ale administra iei publice centrale.
Constitu ia din anul 1991 a consacrat din punct de vedere
constitu ional locul preIectului în sistemul organelor admi-
nistra iei publice. si anume cel de reprezentant al Guvernului pe
plan local. precum si rolul s u dublu:
- de a conduce serviciile publice descentralizate ale ministe-
relor si ale celorlalte organe centrale din unit ile administrativ-
teritoriale si. respectiv.
- de a ataca în Ia a instan ei de contencios administrativ
actele emise sau adoptate de organele administra iei publice
locale. pe care le consider nelegale.
Revizuirea Constitu iei a însemnat si o clariIicare a naturii
rela iilor preIectului cu organele administra iei publice locale.
art.123 alin.(4) precizând c între preIec i. pe de o parte. con-
siliile locale si primari. precum si consiliile iude ene si presedin ii
acestora. pe de alt parte. nu exist raporturi de subordonare.
Pentru a da substan prevederilor constitu ionale (art.123
alin.(3) din Constitu ie. republicat ). potrivit c rora atribu iile
preIectului se stabilesc prin lege organic . a Iost adoptat Legea

1
Legea nr.5/1990. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.92 din 20 iulie 1990.
2
Legea nr.69/1991. publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I. nr.238 din 28 noiembrie 1991 si republicat în .Monitorul
Oficial al României”, Partea I, nr.79 din 18 aprilie 1996.
224
privind institu ia preIectului nr.340/2004
3
prin care au Iost
reglementate principiile activit ii preIectului. constituirea.
drepturile si îndatoririle Corpului preIec ilor si ale Corpului
subpreIec ilor. atribu iile si actele preIectului. organizarea si
Iunc ionarea aparatului de specialitate al preIectului.

2. 1DWXUDLQVWLWX LHLSUHIHFWXOXL

Ezitarea Constitu iei. precum si a legii la care ne-am reIerit
mai sus. de a aIirma în mod expres c preIectul este sau nu o
autoritate a administra iei locale a determinat pe unii autori de
drept administrativ
4
s sus in c preIectul este o autoritate a
administra iei locale. în timp ce al i autori
5
îl consider pe
preIect ca Iiind un organ unipersonal apar inând administra iei
guvernamentale. ministeriale.
Argumentul esen ial Iolosit în spriiinul primei opinii este
cel rezultat din împreiurarea c institu ia preIectului este re-
glementat de Constitu ie la capitolul si sec iunea consacrate
autorit ilor administra iei publice locale, evitându-se s se
aminteasc Iaptul c autorit ile administra iei publice locale
sunt enumerate limitativ: consiliile locale si primarii. consiliile
iude ene si presedin ii acestora.
Fiind de partea celei de-a doua opinii. am sus inut în mod
argumentat c preIectul nu este un organ al administra iei publice
locale. ci un organ unipersonal al administra iei ministeriale. având
competen teritorial limitat la unitatea administrativ-teritorial

3
Legea nr.340/2004. publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I. nr.658 din 21 iulie 2004.
4
Mircea Preda. Autorit ile aaministra iei publice. edi ia a II-a.
Editura Lumina Lex. Bucuresti. 2002. p.256 si urm.: Rodica Narcisa
Petrescu. Drept aaministrativ. Editura Cordial Lex. Clui-Napoca.
2001. p.177.
5
Alexandru Negoi . op.cit.. 1998. p.84: Ioan Santai. op. cit..
vol. I. p.418.
225
(iude ul sau municipiul Bucuresti) în care a Iost numit si Iunc-
ioneaz
6
.
AstIel. preIectul este numit de Guvern. la propunerea
Ministerului Administra iei si Internelor. I r ca organele
administra iei publice locale s aib cel mai mic rol.
De asemenea. preIectul reprezint Guvernul si interesele
administra iei publice ministeriale. pe când organele admi-
nistra iei publice locale reprezint interesele colectivit ilor din
unit ile administrativ-teritoriale în care au fost alese.
Activitatea preIectului este îndrumat si controlat de
Ministerul Administra iei si Internelor. acesta r spunzând în Ia a
Guvernului. care îl poate destitui din Iunc ie. iar nu în Ia a
colectivit ilor locale din unit ile administrativ-teritoriale în
care Iunc ioneaz .
Activitatea preIectului nu se desI soar potrivit principiului
autonomiei locale. precum activitatea organelor administra iei
publice locale. ci potrivit principiului subordon rii ierarhice Ia
de Guvern si Ministerul Administra iei si Internelor.
Ca un ultim argument. în spriiinul aIirma iei c preIectul
este un organ unipersonal al administra iei publice ministeriale.
invoc m si un argument de text. oIerit de prevederile art.41 din
Legea nr.340/2004. potrivit c rora expresia autorit i ale admi-
nistra iei publice locale si iude ene include: consiliile locale ale
comunelor. oraselor. municipiilor. sectoarelor municipiului
Bucuresti. ca autorit i deliberative. respectiv primarii. primarul
general al municipiului Bucuresti si presedin ii consiliilor iu-
de ene. ca autorit i executive. din aceast enumerare lipsind
preIec ii. pe drept cuvânt.
În raport de concluzia noastr . potrivit c reia preIectul este
un organ unipersonal al administra iei publice ministeriale.
consider m c prevederile Legii nr. 340/2004 ar Ii trebuit s Iie
mai clare în ceea ce priveste deIinirea statutului preIectului. iar
nu s se limiteze la reluarea dispozi iilor constitu ionale care au

6
Emanuel Albu. Aaministra ia ministerial in Romania. Editura
All Beck. Bucuresti. 2004. p.209-210.
226
stabilit rolul acestuia de reprezentant al Guvernului pe plan local
si de seI al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si
ale celorlalte organe ale administra iei publice centrale aIlate în
subordinea Guvernului sau a ministerelor.
De aceea. o eventual modiIicare a Legii nr. 340/2004 ar
trebui s înceap cu art. 1(1) pentru ca preIectul s Iie deIinit. în
primul rând, ca organ unipersonal al administra iei publice
ministeriale si. în al doilea rând. ca reprezentant al Guvernului
pe plan local si seI al serviciilor deconcentrate ale administra iei
guvernamentale.

3. 6WDWXWXOSUHIHFWXOXL

Statutul preIectului este deIinit de dispozi iile constitu ionale
si de prevederile Legii privind institu ia preIectului reIeritoare la
condi iile de acces în aceast Iunc ie. numirea în aceast Iunc ie
si. respectiv. eliberarea din aceast Iunc ie. incompatibilit ile
acestei Iunc ii. atribu iile preIectului. actele preIectului si r spun-
derea acestuia.
Institu ia preIectului are capacitate iuridic de drept public
care se exercit în exclusivitate de preIect sau de c tre o alt
persoan anume desemnat prin ordin al acestuia.
Activitatea preIectului se realizeaz pe baza principiilor:
- legalit ii:
- impar ialit ii:
- obiectivit ii:
- transparen ei:
- eIicien ei:
- responsabilit ii:
- orient rii c tre cet ean.
Potrivit art.1 alin.(2) din Legea nr.340/2004. preIectul este
numit de Guvern. la propunerea Ministerului Administra iei si
Internelor. iar subpreIectul este numit de primul-ministru. la
propunerea preIectului si cu avizul Ministerului Administra iei
si Internelor.
227
PreIectul si subpreIectul sunt Iunc ionari publici. I când
parte din categoria înal ilor Iunc ionari publici si. pentru a ocupa
Iunc ia de preIect. respectiv. de subpreIect. o persoan trebuie s
îndeplineasc urm toarele condi ii legale:
- are vârsta de cel pu in 30 de ani pentru preIect. respectiv.
27 de ani pentru subpreIect:
- îndeplineste condi iile speciIice prev zute de lege pentru
ocuparea Iunc iei publice:
- are studii superioare de lung durat . absolvite cu diplom
de licen sau echivalent . si o vechime în specialitatea absolvit
de 5 ani pentru preIect. respectiv. 3 ani pentru subpreIect:
- a absolvit programe de Iormare si perIec ionare în
administra ia public . organizate. dup caz. de Institutul Na ional
de Administra ie sau de alte institu ii specializate. din ar sau din
str in tate. ori a dobândit titlul stiin iIic de doctor în stiin e
iuridice sau administrative ori a exercitat cel pu in un mandat
complet de parlamentar.
Amintim c aceste prevederi legale (art.9 din Legea
nr.340/2004) ar urma s se aplice începând cu data de 1 ianuarie
2006 si c . în momentul de Ia . atât preIectul. cât si subpre-
Iectul sunt demnitari. numirea lor în Iunc iile respective Iiind
I cut pe criterii politice.
Legea privind institu ia preIectului a creat Corpul pre-
Iec ilor. care este Iormat din preIec ii aIla i în Iunc ie. precum si
Corpul subpreIec ilor. Iormat din subpreIec ii aIla i în Iunc ie.
De asemenea. a Iost creat Corpul de rezerv al preIec ilor.
respectiv. al subpreIec ilor. Iormat din preIec ii. respectiv. din
subpreIec ii care si-au dus mandatul la termen. precum si cei al
c ror mandat a încetat în condi iile art.11 alin.(1) lit.c) din Legea
nr.340/2004 – imposibilitate de a-si îndeplini atribu iile mai
mult de 3 luni consecutiv.
Membrilor Corpului preIec ilor. respectiv. ai Corpului
subpreIec ilor. le sunt aplicabile prevederile reIeritoare la
incompatibilit ile si conIlictul de interese. prev zute pentru
Iunc ionarii publici. adic de art.94 din Legea nr.161/2003:
– nu pot de ine orice alt Iunc ie public sau de demnitate
public :
228
– nu pot de ine alte Iunc ii si nu pot desI sura alte activit i
remunerate sau neremunerate în cadrul:
♦ autorit ilor sau institu iilor publice:
♦ cabinetului demnitarului. cu excep ia cazului în
care este suspendat din Iunc ia public pe durata
numirii sale:
♦ regiilor autonome. societ ilor comerciale ori în
alte unit i cu scop lucrativ. din sectorul public
sau privat. în cadrul unei asocia ii Iamiliale sau
ca persoan Iizic autorizat :
♦ în calitate de membru al unui grup de interes
economic:
– nu pot Ii mandatari ai unor persoane în ceea ce priveste
efectuarea unor acte în leg tur cu Iunc ia public pe
care o exercit .

4. $WULEX LLOHSUHIHFWXOXL

Atribu iile preIectului sunt prev zute de lege. în con-
cordan cu calitatea de reprezentant al Guvernului si cu rolul
s u constitu ional. de a conduce serviciile publice deconcentrate
ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administra iei publice
centrale din unit ile administrativ-teritoriale (art.123 alin.(4)
din Constitu ie. republicat ) si de a ataca. în Ia a instan ei de
contencios administrativ. un act al consiliului iude ean. al celui
local sau al primarului. în cazul în care consider actul ilegal
(art.123 alin.(5) din Constitu ie. republicat ).
Astfel, potrivit art.24 alin.(1) din Legea nr.340/2004, în
calitate de reprezentant al Guvernului. preIectul îndeplineste
urm toarele atribu ii:
- ac ioneaz pentru realizarea în iude . respectiv. în muni-
cipiul Bucuresti. a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare
si dispune m surile necesare pentru îndeplinirea lor. în con-
Iormitate cu competen ele si atribu iile ce îi revin. potrivit legii:
- conduce. prin compartimentele proprii de specialitate.
activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si
229
ale celorlalte organe ale administra iei publice centrale din
unit ile administrativ-teritoriale:
- ac ioneaz pentru asigurarea climatului de pace social .
men inerea unui contact continuu cu toate nivelurile institu-
ionale si sociale. acordând o aten ie constant prevenirii
tensiunilor sociale:
- stabileste. împreun cu autorit ile administra iei publice
locale si iude ene. priorit ile de dezvoltare teritorial :
- veriIic legalitatea actelor administrative adoptate sau
emise de autorit ile administra iei publice locale si iude ene. cu
excep ia actelor de gestiune:
- asigur . împreun cu autorit ile si organele abilitate.
preg tirea si aducerea la îndeplinire. în condi iile stabilite prin
lege. a m surilor de ap rare care nu au caracter militar. precum
si a celor de protec ie civil :
- dispune. în calitate de presedinte al Comitetului iude ean
pentru situa ii de urgen . m surile care se impun pentru pre-
venirea si gestionarea acestora si Ioloseste în acest sens sumele
special prev zute în bugetul propriu cu aceast destina ie:
- utilizeaz . în calitate de seI al protec iei civile. Iondurile
special alocate de la bugetul de stat si baza logistic de inter-
ven ie în situa ii de criz . în scopul desI sur rii în bune condi ii
a acestei activit i:
- dispune m surile corespunz toare pentru prevenirea
inIrac iunilor si ap rarea drepturilor si a siguran ei cet enilor.
prin organele legal abilitate:
- asigur realizarea planului de m suri pentru integrarea
european si intensiIicarea rela iilor externe:
- dispune m suri de aplicare a politicilor na ionale hot râte
de Guvern si a politicilor de integrare european :
- hot r ste. în condi iile legii. cooperarea sau asocierea cu
institu ii similare din ar si din str in tate. în vederea promo-
v rii intereselor comune.
De asemenea. preIectul îndeplineste si alte atribu ii prev -
zute de lege si de celelalte acte normative. precum si îns rcin ri
care îi sunt date de Guvern.
230
Totodat . numirea si eliberarea din Iunc ie a seIilor servi-
ciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe
ale administra iei publice centrale din unit ile administrativ-
teritoriale se Iace numai la propunerea preIectului.
În exercitarea atribu iei de veriIicare a legalit ii actelor ad-
ministrative ale autorit ilor administra iei publice ori iude ene.
preIectul poate ataca. în Ia a instan ei de contencios admi-
nistrativ. aceste acte dac le apreciaz ca Iiind nelegale. cu
excep ia actelor de gestiune. caz în care actul atacat este
suspendat de drept.
Ca expresie a subordon rii directe pe care o au Ia de
ministrul Administra iei si Internelor. preIec ii. în vederea eva-
lu rii profesionale, îi vor transmite anual un raport de activitate
cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor din Programul de
guvernare. la veriIicarea legalit ii actelor administrative ale
autorit ilor administra iei locale si iude ene. la rezultatele
structurilor pe care le conduce. precum si propuneri de îmbu-
n t ire a activit ii acestora.

5. $FWHOHSUHIHFWXOXL

Ca organ al administra iei publice ministeriale. reprezentant
al Guvernului în raporturile cu autorit ile administra iei publice
locale din unitatea administrativ-teritorial în care Iunc ioneaz .
preIectul are competen a legal ca. pentru îndeplinirea atribu iilor
ce îi revin. s emit acte administrative pe care legea le denu-
meste ordine.
Ordinele emise de preIect pot avea caracter normativ. caz
în care se public potrivit legii si devin executorii numai dup ce
au Iost aduse la cunostin a public . Aceast categorie de odine
se comunic . de îndat . Ministerului Administra iei si Internelor.
care poate cere Guvernului anularea celor pe care le consider
nelegale sau netemeinice.
Ordinele emise de preIect pot avea caracter individual. iar
acestea devin executorii de la data comunic rii c tre persoanele
interesate.
231
De asemenea. preIectul poate încheia acte civile sau/si
comerciale necesare bunei Iunc ion ri a aparatului preIecturii.
inclusiv contracte de munc pentru personalul contractual. care
nu are calitatea de Iunc ionar public.
Merit s Iie men ionat c actele emise de preIect. în
m sura în care vat m drepturile sau interesele legitime ale
persoanelor. pot Ii atacate. la rândul lor. în Ia a instan ei de
contencios administrativ.

6. $SDUDWXOSURSULXDOSUHIHFWXULL

Pentru exercitarea atribu iilor conIerite de lege. preIectul
are la dispozi ie un aparat propriu de specialitate. cunoscut sub
denumirea de PreIectur . pe care îl conduce. a c rui structur
organizatoric si atribu ii sunt stabilite prin hot râre a
Guvernului
7
, structurile componente putând fi organizate, prin
ordin al preIectului. la nivel de direc ii. servicii si birouri.
Conducerea operativ a aparatului propriu de specialitate al
preIectului se exercit de c tre secretarul general. care are
statutul de înalt Iunc ionar public si este numit în Iunc ie de
ministrul Administra iei si Internelor.
În cadrul aparatului propriu de specialitate se organizeaz
si Iunc ioneaz Cancelaria preIectului. care este coordonat de
un director.
Aparatul propriu de specialitate al preIectului are atribu ii
corespunz toare cu atribu iile generale ale preIectului. la reali-
zarea c rora concur . AstIel. are atribu ii:
- cu privire la aplicarea si respectarea Constitu iei. a legilor
si a celorlalte acte normative. la realizarea intereselor na ionale.
precum si la realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de
guvernare:

7
Hot rârea Guvernului nr.1844/2004 privind aparatul de spe-
cialitate al preIectului. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.1079 din 19 noiembrie 2004.
232
- cu privire la conducerea activit ii serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale admi-
nistra iei publice centrale din subordinea Guvernului. organizate
la nivelul unit ii administrativ-teritoriale:
- cu privire la veriIicarea legalit ii actelor administrative
adoptate sau emise de consiliul iude ean. de consiliul local sau
de primar si contenciosul administrativ:
- cu privire la realizarea politicilor na ionale. a celor de
integrare european si a planului de m suri pentru integrarea
european si intensiIicarea rela iilor externe:
- cu privire la buna organizare si desI surare a activit ii
pentru situa ii de urgen . precum si la preg tirea si ducerea la
îndeplinire a m surilor de ap rare care nu au caracter militar:
- cu privire la activitatea de eliberare si de eviden a pasa-
poartelor simple:
- cu privire la regimul permiselor de conducere. al certiIi-
catelor de înmatriculare a autovehiculelor si al pl cilor cu
numere de înmatriculare;
- cu privire la elaborarea actelor administrative emise de
preIect. precum si cu privire la alte activit i ale preIectului.
Mai trebuie men ionat c . potrivit legii. în iude ele cu o
supraIa întins sau cu localit i amplasate la mari distan e de
resedin a iude ului ori în mari aglomer ri urbane. sau în
sectoarele municipiului Bucuresti. preIectul poate organiza prin
ordin oIicii preIecturale. care Iac parte din aparatul propriu de
specialitate si sunt conduse de un director numit de preIect.

Sec iunea a 2-a
Administra ia public local

1. 3ULQFLSLLOHDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHORFDOH

Organizarea si activitatea administra iei publice locale se
realizeaz pe baza principiilor constitu ionale (art.120 alin.(1)
din Constitu ie. republicat ): principiul descentraliz rii. prin-
cipiul autonomiei locale si principiul deconcentr rii serviciilor
publice apar inând administra iei ministeriale.
233
Acestor principii constitu ionale li se adaug alte principii
enumerate de Legea nr.215/2001 a administra iei publice locale:
principiul eligibilit ii autorit ilor administra iei publice locale.
principiul legalit ii si principiul consult rii cet enilor în solu-
ionarea problemelor locale de interes deosebit (art.2 alin.(1)).
dar si principiile responsabilit ii. cooper rii si solidarit ii (art.6
alin.(1)). principiul controlului administrativ si controlului Ii-
nanciar al activit ii autorit ilor administra iei publice locale
(art.16). principiul Iolosirii limbii materne în unele unit i
administrativ-teritoriale (art.17).
De asemenea. trebuie men ionate si alte dou noi principii
care guverneaz activitatea administra iei publice locale: prin-
cipiul subsidiarit ii si principiul transparen ei decizionale.
a) Principiul autonomiei locale este principiul prioritar
care guverneaz organizarea. Iunc ionarea si activitatea auto-
rit ilor administra iei publice locale. art.2 alin.(1) din Legea
nr.215/2001 deIinind autonomia local ca Iiind dreptul si ca-
pacitatea eIectiv a autorit ilor administra iei publice locale de
a gestiona. în numele si în interesul colectivit ilor locale pe care
le reprezint . treburile publice. în condi iile legii.
Autonomia local este deIinit în Carta European a
Autonomiei Locale
8
ca Iiind un principiu stabilit prin Constitu ia
sau prin legile statelor membre. care conIer colectivit ilor locale
dreptul si capacitatea de a rezolva si gestiona. în cadrul legii. sub
propria lor r spundere si în interesul popula iei acestora. o parte
important din treburile publice.
Deci. autonomia local nu înseamn un drept absolut al
unei colectivit i de a se guverna singur în orice problem . I r
a ine seama de interesele colectivit ilor similare la nivel na ional
sau de interesele na ionale ale colectivit ilor statale.

8
Legea nr.199/1997 pentru ratiIicarea Cartei Europene a
Autonomiei Locale. adoptat la Strasboug la 15 octombrie 1995.
publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.331 din 26
noiembrie 1997.
234
AstIel. legiuitorul a inut s precizeze în mod expres c
autonomia local este numai administrativ si Iinanciar (art.4
din Legea nr.215/2001). I r a putea Ii aIectat caracterul de stat
na ional. unitar si indivizibil al României (art.2 alin.(2) din
Legea nr.215/2001).
De asemenea. autonomia local este limitat si de prerogativa
constitu ional si legal conIerit preIectului. care. ca reprezentant
al Guvernului. exercit controlul de tutel administrativ asupra
actelor iuridice administrative adoptate sau emise de organele
administra iei publice locale. asa cum am ar tat când am pre-
zentat atribu iile preIectului.
Autonomia local nu reprezint doar un principiu teoretic.
ci se maniIest din punct de vedere economic si decizional în
activitatea colectivit ilor din unit ile administrativ-teritoriale.
care se maniIest ca adev ra i proprietari.
AstIel. în conIormitate cu dispozi iile Legii nr.213/1998
9
.
în perioada 2000-2002. prin hot râri ale Guvernului au Iost
însusite hot rârile consiliilor locale si iude ene si s-a realizat
delimitarea domeniului public si domeniului privat apar inând
unit ilor administrativ-teritoriale. ceea ce a conIerit autorit ilor
administra iei publice locale toate prerogativele care decurg din
dreptul de proprietate public si din dreptul de proprietate privat .
De asemenea. prin Legea nr.189/1998
10
. înlocuit prin
Ordonan a de urgen a Guvernului nr.45/2003 privind Iinan ele
publice locale
11
. au Iost stabilite principiile. cadrul general si pro-
cedurile privind Iormarea. administrarea. angaiarea si utilizarea
resurselor Iinanciare publice locale. precum si responsabilit ile
autorit ilor administra iei publice locale si ale institu iilor publice
implicate în domeniul Iinan elor publice locale.

9
Legea nr.213/1998 privind proprietatea public si regimul iuridic
al acesteia. publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I.
nr.448 din 24 noiembrie 1998.
10
Legea nr.189/1998 privind Iinan ele publice locale. publicat în
„Monitorul Oficial al României”, Partea I. nr.404 din 22 octombrie 1998.
11
O.U.G. nr.45/2003. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.431 din 19 iunie 2003.
235
Totodat . prin Legea nr.27/1994
12
. înlocuit prin Ordonan a
Guvernului nr.36/2002 privind impozitele si taxele locale
13
. au
Iost stabilire principiile generale si normele privind Iormarea
resurselor Iinanciare locale din impozite si taxe locale. cu
respectarea regimului autonomiei locale si descentraliz rii admi-
nistrative.
Autonomia decizional este recunoscut prin lege în
Iavoarea autorit ilor administra iei locale. care au dreptul ca. în
limitele legii. s aib ini iative în toate domeniile. cu excep ia
celor care sunt date în mod expres în competen a altor autorit i
publice.
De asemenea. autorit ile administra iei publice locale au
dreptul ca. în limitele competen elor lor. s coopereze si s se
asocieze cu alte autorit i ale administra iei publice locale din
ar sau din str in tate. în condi iile legii.
AstIel. consiliile locale si consiliile iude ene din unit ile
administrativ-teritoriale limitroIe zonelor de Irontier pot încheia
acorduri de cooperare transIrontalier cu autorit ile similare din
rile vecine. în condi iile legii.
Pe plan intern. consiliile locale si consiliile iude ene pot
hot rî asupra particip rii cu capital sau cu bunuri. în numele si
în interesul colectivit ilor locale pe care le reprezint . la consti-
tuirea de societ i comerciale sau la înIiin area de servicii de
interes public local sau iude ean. dup caz. în condi iile legii.
b) Principiul descentraliz rii serviciilor publice este strâns
legat de principiul autonomiei locale. Iiind o premis . dar si o
consecin a acestuia din urm . administra ia guvernamental
Iiind uneori interesat . alteori nevoit s procedeze la cedarea în
Iavoarea organelor administra iei publice locale a înIiin rii unor
servicii publice de interes local sau iude ean.

12
Legea nr.27/1994 privind impozitele si taxele locale. publicat
în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.127 din 24 mai 1994.
13
O.G. nr.36/2002. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.92 din 2 Iebruarie 2002. a Iost abrogat prin Legea
nr.571/2003 privind Codul Iiscal. care con ine Titlul IX – .Impozite si
taxe locale”.
236
AstIel. prin art. 12 din Legea nr. 326/2001 a serviciilor
publice de gospod rire comunal
14
. autorit ile administra iei
publice locale au competen a exclusiv cu privire la înIiin area.
organizarea. coordonarea. monitorizarea si controlul Iunc ion rii
serviciilor publice de gospod rire comunal .
Dup intrarea în vigoare a Constitu iei din 1991. care a
consacrat principiul descentraliz rii. administra ia ministerial a
renun at. în Iavoarea organelor administra iei publice locale. la
organizarea unor servicii publice de interes local si iude ean.
AstIel. spre exemplu. institu iile de ocrotire a minorilor
deIicien i. organizate. prin Legea nr.3/1970 privind regimul
ocrotirii unor categorii de minori
15
, în subordinea Ministerului
Muncii. au Iost descentralizate în subordinea consiliilor iude ene
si a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. ca
institu ii de protec ie special a persoanelor cu handicap. potrivit
OUG nr. 192/1999 privind înIiin area Agen iei Na ionale pentru
Protec ia Drepturilor Copilului si reorganizarea activit ilor de
protec ie a copilului
16
.
De asemenea. spre exemplu. institu iile publice de cultur si
art . denumite actualmente asez minte culturale
17
. Iunc ioneaz
potrivit HG nr. 442/1994
18
sub autoritatea consiliilor locale muni-
cipale. or senesti si comunale (biblioteci publice. case de cultur .

14
Legea nr. 326/2001 publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.359 din 4 iulie 2001.
15
Legea nr.3/1970 publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.28 din 28 martie 1970.
16
O.U.G. nr. 192/1999 publicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I. nr.599 din 8 decembrie 1999.
17
Legea nr. 292/2003 privind organizarea si Iunc ionarea
asez mintelor culturale. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.473 din 2 iulie 2003.
18
H.G. nr. 442/1994 privind Iinan area institu iilor publice de
cultur si art de importan iude ean . ale municipiului Bucuresti si
locale republicat . în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.40
din 12 martie 1997.
237
c mine culturale. universit i populare etc.) sau sub autoritatea
consiliilor iude ene si a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti (biblioteci publice iude ene. muzee iude ene. scoli po-
pulare de art iude ene etc.).
Relativ de curând. serviciile publice de eviden a persoa-
nelor si. respectiv. serviciile publice pentru eliberarea si eviden a
pasapoartelor. care au Iunc ionat în cadrul Ministerului de Interne.
au Iost reorganizate la nivelul consiliilor locale ale comunelor.
oraselor si municipiilor. precum si la nivelul consiliilor iude ene.
respectiv. al municipiului Bucuresti. prin O.G. nr. 84/2001
19
.
Totusi. decizia descentraliz rii serviciilor publice de interes
local si iude ean nu este totdeauna o decizie simpl si usor de luat.
AstIel. desi potrivit art.7 alin.(1) din O.G. nr. 86/2001
20

consiliile locale ale comunelor. oraselor. municipiilor. precum si
consiliile iude ene. sunt abilitate s organizeze. s reglementeze.
s conduc . s monitorizeze si s controleze serviciile de transport
public local de c l tori. Societatea Comercial de Transport cu
Metroul Bucuresti .Metrorex” - S.A. este organizat prin HG
nr. 482/1999
21
si Iunc ioneaz în subordinea Ministerului
Transporturilor. Construc iilor si Turismului. iar nu a Consiliului
General al Municipiului Bucuresti.
Serviciile publice comunitare profesioniste, înfiin ate în
subordinea consiliilor iude ene prin preluarea de la Ministerul
de Interne a structurilor de protec ie civil si de pompieri
militari prin O.G. nr.88/2001
22
. au Iost reorganizate prin

19
O.G. nr. 84/2001 privind înIiin area. organizarea si Iunc ionarea
serviciilor publice comunitare de eviden a persoanelor. publicat în
„Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.544 din 1 septembrie 2001.
20
O.G. nr. 86/2001 publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.544 din 1 septembrie 2001.
21
H.G. nr. 482/1999 publicat în „Monitorul Oficial al României”,
Partea I. nr.293 din 24 iunie 1999.
22
O.G. nr. 88/2001 publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.544 din 1 septembrie 2001.
238
O.U.G. nr. 25/2004
23
ca servicii de urgen pro-Iesioniste. cu
statut de servicii publice deconcentrate în iude e si în municipiul
Bucuresti.. în subordinea Inspectoratului General pentru Situa ii
de Urgen .
c) Descentralizarea serviciilor publice de interes local si
iude ean este guvernat . la rândul s u. de principiul subsi-
diarit ii. potrivit c ruia serviciile de interes local si iude ean
trebuie l sate în competen a organelor administra iei publice
locale si iude ene. statul urmând s intervin numai atunci când
ini iativa local nu a satisI cut sau a satisI cut insuIicient si
necorespunz tor nevoile colectivit ilor locale.
În literatura de specialitate
24
s-a subliniat c între tendin ele
centralizatoare si cele descentralizatoare trebuie s se maniIeste
un echilibru care s aib drept eIect eIicientizarea entit ilor
structurale ale sistemului administra iei publice.
Principiul subsidiarit ii a ap rut în leg tur cu Iunc ionarea
institu iilor comunitare. Iiind deIinit de Consiliul European de la
Edinburgh. din 12 decembrie 1992. ca un principiu care guverneaz
raporturile dintre institu iile comunitare si institu iile na ionale.
potrivit c ruia ac iunea Comunit ii Europene trebuie s se mani-
Ieste numai atunci când circumstan ele o cer. urmând s se reduc
atunci când institu iile na ionale pot rezolva singure problemele
cu care se conIrunt .
d) Principiul deconcentr rii serviciilor publice ale admi-
nistra iei ministeriale a Iost conIigurat constitu ional ca urmare
a revizuirii Constitu iei din 1991. în art. 120(1) prev zându-se
c . în unit ile administrativ-teritoriale. administra ia public se
întemeiaz . între alte principii. pe principiul deconcentr rii
serviciilor publice.
Asa cum am mai spus. deconcentrarea serviciilor publice
reprezint . în primul rând. deplasarea în unit ile administrativ-
teritoriale a activit ii si structurilor centrale. serviciile publice

23
O.U.G. nr. 25/2004 publicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr. 391 din 3 mai 2004.
24
Vasile P tulea. Cooraonatele iuriaice ae evolu ie a aescentraliz rii
aaministrative. în revista „Dreptul”, nr. 9/1991.
239
deconcentrate r mânând subordonate structurilor centrale ale
administra iei ministeriale.
În al doilea rând deconcentrarea înseamn transIerul c tre
structurile din teritoriu a dreptului de a lua decizii care. pân
atunci. Iusese rezervat structurilor centrale. structurile decon-
centrate ale administra iei ministeriale c p tând personalitate
iuridic si dreptul de a sta în iusti ie în nume propriu. iar nu în
numele ministerului c ruia îi sunt subordonate.
Deci. dac descentralizarea serviciilor publice de interes
local are drept eIect cresterea autonomiei locale si. pe cale de
consecin . diminuarea con inutului administra iei ministeriale.
deconcentrarea serviciilor publice are drept rezultat cresterea
rolului si importan ei administra iei ministeriale prin deplasarea
structurilor sale exterioare în unit ile administrativ-teritoriale. cu
consecin a transIerului deciziei de la nivel central la nivel local.
e) Principiul eligibilit ii autorit ilor administra iei
publice locale nu apare Iormulat în acesti termeni în Constitu ia
României. republicat . el Iiind enun at în mod expres doar în
Legea nr.215/2001 la art.2 alin.(1) si materializat în reglement rile
Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorit ilor administra iei
publice locale
25
.
Eligibilitatea autorit ilor administra iei publice locale are
o înc rc tur politic si o semniIica ie social deosebit . punând
în eviden c puterea acestor autorit i nu deriv din puterea
statului. ci din puterea aleg torilor din comunit ile respective.
care le mandateaz . prin vot. s administreze problemele din
unit ile administrativ-teritoriale în care sunt alese.
Organizarea si activitatea autorit ilor administra iei publice
locale sunt îns reglementate de stat prin una dintre puterile sale
(puterea legiuitoare). iar conIormitatea acestora cu ordinea
iuridic a statului este controlat printr-o alt putere a sa (puterea
executiv – Guvernul. prin preIect).

25
Legea nr.67/2004. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.271 din 29 martie 2004. a abrogat si a înlocuit Legea
nr.70/1991 privind alegerile locale.
240
Func ionarea principiului eligibilit ii în cazul autorit ilor
administra iei publice pune. totodat . în eviden si Iaptul c pre-
Iectul si serviciile publice deconcentrate în unit ile administrativ-
teritoriale sunt în aIara sistemului administra iei publice locale.
Iiind organe ale administra iei guvernamentale.
I) Principiul legalit ii nu este nici el formulat în art.120
din Constitu ie. republicat . Iiind consacrat în mod expres la
art.2 alin.(1) din Legea nr.215/2001.
Acest principiu impune ca organizarea si Iunc ionarea
tuturor structurilor administra iei publice locale. competen a si
activitatea acestora s se realizeze în conIormitate cu Constitu ia.
cu legile si cu celelalte acte normative bazate pe lege.
AstIel. spre exemplu. o colectivitate local nu va putea s
creeze alte autorit i ale administra iei publice locale în aIara sau
în locul celor prev zute de Constitu ie si de Legea nr.215/2001.
dup cum nici una dintre autorit ile existente nu va putea s -si
aroge alte atribu ii în aIara sau în locul celor prev zute de lege.
g) Principiul consult rii cet enilor în solu ionarea pro-
blemelor locale de interes deosebit a Iost consacrat pentru prima
oar de art.2 alin.(1). completat de art.3 alin.(3). din Legea
nr.215/2001. care precizeaz ca Iorm de consultare a cet enilor
reIerendumul sau orice alt Iorm de participare direct a cet -
enilor la treburile publice.
De altIel. procedura reIerendumului local. pentru pro-
blemele de interes deosebit din unit ile administrativ-teritoriale.
Iusese reglementat prin Legea privind organizarea si desI -
surarea reIerendumului
26
.
Prin aceste legi a Iost consacrat acest principiu si a Iost pus
la dispozi ia colectivit ilor locale din unit ile administrativ-
teritoriale un instrument politico-iuridic necesar pentru con-
sultarea cet enilor în leg tur cu problemele locale de interes
deosebit.

26
Legea nr.3/2000. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.84 din 24 Iebruarie 2000.
241
Economia acestui curs nu ne permite s insist m în
prezentarea procedurii reIerendumului local
27
.
h) Principiul responsabilit ii. consacrat în art.6 alin.(1)
din Legea nr.215/2001. reprezint garan ia respect rii principiului
legalit ii în activitatea organelor administra iei publice locale.
AstIel. în cazul în care aceste autorit i nu-si îndeplinesc
sau îsi încalc atribu iile legale. iar prin aceasta vat m dreptu-
rile sau interesele legitime ale celor administra i. vor r spunde în
condi iile Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
i) Principiul cooper rii si solidarit ii. enumerat. de
asemenea. la art.6 alin.(1) din Legea nr.215/2001. trebuie s
caracterizeze activitatea organelor administra iei publice locale
în rezolvarea problemelor întregului iude . cât si raporturile
dintre autorit ile din cadrul iude ului.
i) Principiul utiliz rii limbii materne este prev zut la
art.17 din Legea nr.215/2001. potrivit c ruia. în raporturile cu
administra ia local si serviciile publice deconcentrate din
unit ile administrativ-teritoriale în care cet enii apar inând
minorit ilor na ionale au o pondere de peste 20º din num rul
locuitorilor. al turi de limba român . ca limb oIicial . va putea
Ii Iolosit si limba matern .
k) Principiul controlului administrativ si controlului
financiar asupra activit ii autorit ilor administra iei publice lo-
cale este consacrat în reglementarea art.16 din Legea nr.215/2001
ca expresie a caracterului unitar al statului si a ac iunii altor dou
principii Iundamentale: principiul legalit ii si principiul respon-
sabilit ii.
l) Principiul transparen ei decizionale în activitatea auto-
rit ilor administra iei publice centrale si locale. în raporturile
stabilite între ele cu cet enii si asocia iile legal constituite ale

27
Pentru am nunte. pot Ii consultate: Legea nr.3/2000. cu
modiIic rile si complet rile ulterioare: Mircea Preda. op.cit.. 2002.
p.269 si urm..
242
acestora. a Iost consacrat prin Legea nr.52/2003 privind transpa-
ren a decizional în administra ia public
28
.
Func ionarea acestui principiu în administra ia public în
general si în activitatea autorit ilor administra iei publice lo-
cale. în special. urm reste un scop întreit:
- sporirea gradului de responsabilitate a administra iei pu-
blice Ia de cet ean:
- stimularea particip rii active a cet enilor în procesul de
luare a deciziilor administrative si în procesul de elaborare a
actelor normative:
- cresterea gradului de transparen la nivelul întregii
administra ii publice.
Art.4 din lege enumer autorit ile administra iei publice
locale obligate s respecte principiul transparen ei decizionale si
dispozi iile acestei legi: consiliile iude ene. consiliile locale. pri-
marii. institu iile si serviciile publice de interes local si iude ean.
Aplicarea acestui principiu este limitat de necesitatea pro-
tei rii intereselor privind ap rarea na ional . siguran a na ional
si ordinea public . interesele strategice. economice si politice ale
rii. inIorma iile clasiIicate. datele tehnice si economice ale
activit ilor comerciale si Iinanciare dac publicarea acestora ar
aIecta principiul concuren ei loiale. datele personale.
Înc lcarea acestui principiu atrage r spunderea autorit ilor
administra iei publice si orice persoan care se consider
v t mat în drepturile si interesele sale legitime se poate adresa
instan ei potrivit prevederilor Legii nr.554/2004 privind conten-
ciosul administrativ
29
.

28
Legea nr.52/2003. publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I. nr.70 din 3 Iebruarie 2003.
29
Prin Decizia nr. 4482/2005. Sec ia de contencios administrativ
si Iiscal a Înaltei Cur i de Casa ie si Justi ie a dispus. în mod irevo-
cabil. anularea Hot rârii Guvernului nr. 862/2004 privind aprobarea
instruc iunilor de metrologie legal . re inând înc lcarea de c tre
243
2. &RQVLOLLOHORFDOHúLMXGH HQH

2.1. Natura juridic si rolul consiliilor
în sistemul administra iei publice locale

Din prevederile art.120 din Constitu ie. republicat . si art.2
alin.(1) din Legea nr.215/2001. rezult c administra ia public
local din unit ile administrativ-teritoriale se organizeaz si Iunc-
ioneaz în temeiul principiilor pe care le-am prezentat mai sus.
Potrivit art.121 si art.122 din Constitu ie. republicat . auto-
rit ile administra iei publice prin care se realizeaz autonomia
local sunt consiliile locale si primarii. în comune si orase.
respectiv. consiliul iude ean si presedintele acestuia în iude .
AstIel. în Iiecare comun si oras Iunc ioneaz câte un
consiliu local si câte un primar. iar în Iiecare iude Iunc ioneaz
câte un consiliu iude ean condus de presedintele acestuia.
Consiliile locale si primarii Iunc ioneaz . în condi iile legii.
ca autorit i administrative autonome. atât unele Ia de altele.
cât si Ia de administra ia guvernamental . neexistând raporturi
de subordonare. ci doar raporturi de colaborare si participare la
rezolvarea treburilor publice din comune si din orase.
Consiliul iude ean este autoritatea administra iei publice
pentru coordonarea activit ii consiliilor locale comunale si or se-
nesti. în vederea realiz rii serviciilor publice de interes iude ean.
Consiliile locale si iude ene sunt autorit i reprezentative
ale administra iei publice locale. cu caracter eligibil. colegial si
deliberativ. având o competen general în limitele unit ii
administrativ-teritoriale în care au Iost alese si rezolvând. în
condi iile legii. treburile publice ale colectivit ilor pe care le
reprezint .

Ministerul Economiei si Comer ului si Guvernul României a prevede-
rilor art.6 din Legea nr.52/2003 ca urmare a nerespect rii prevederilor
de aducere la cunostin public a proiectului acestei hot râri. în Iaza
prealabil introducerii pe ordinea de zi si adopt rii în sedin a Guvernului.
244
2.2. Tr s turile caracteristice
ale consiliilor locale si jude ene

Din deIini ie rezult tr s turile caracteristice ale consiliilor
locale si iude ene:
a) Consiliile locale si jude ene sunt autorit i ale admi-
nistra iei publice. prin modul de organizare. de Iunc ionare si
prin atribu iile executiv-administrative conferite de lege în
limitele unit ilor administrativ-teritoriale în care au fost alese.
Prin aceast tr s tur . consiliile locale si iude ene se deose-
besc de iudec torii si tribunale. spre exemplu. care îsi desI soar
activitatea pe plan local. dar apar inând altei puteri în stat. având o
organizare diIerit si alte competen e conIerite de lege.
b) Consiliile locale si jude ene sunt autorit i locale ale
administra iei publice locale. spre deosebire de preIec i si cele-
lalte servicii deconcentrate în teritoriu care. desi îsi desI soar
activitatea în aceleasi unit i administrativ-teritoriale. nu sunt
organe ale administra iei publice locale. ci apar in administra iei
guvernamentale. ministeriale. care ac ioneaz în teritoriu.
c) Consiliile locale si jude ene sunt organe cu competen
general în unit ile administrativ-teritoriale în care Iunc ioneaz .
având atribu ii si rezolvând problemele colectivit ilor în toate
domeniile vie ii sociale. în condi iile legii.
d) Consiliile locale si jude ene sunt organe alese. pe baza
votului direct exercitat de corpul electoral în cadrul alegerilor
locale organizate în unit ile administrativ-teritoriale.
e) Consiliile locale si jude ene sunt organe colegiale.
Iiind alc tuite din mai multe persoane si desI surându-si acti-
vitatea în sedin e periodice. potrivit legii.
I) Consiliile locale si jude ene sunt organe deliberative.
adoptând hot râri pe baza unui vot maioritar. care urmeaz unor
dezbateri si discu ii deliberative.
g) Consiliile locale si jude ene sunt organe reprezentative
ale colectivit ilor locale care le-au ales. Puterea. autoritatea
acestor organe nu sunt transmise din puterea statului. ci provin de
la colectivit ile care le-au mandatat prin votul acordat cu ocazia
alegerilor.
245
3. &RQVLOLXOORFDO

3.1. Constituirea consiliului local

Potrivit prevederilor Legii nr.67/2004 pentru alegerea au-
torit ilor administra iei publice locale
30
. consiliile locale si
consiliile iude ene se aleg prin vot universal. egal. direct. secret si
liber exprimat. pe baza scrutinului pe list . potrivit principiului
reprezent rii propor ionale. pe circumscrip ii electorale organizate
la nivelul unit ilor administrativ-teritoriale.
Desi unii autori de drept administrativ
31
prezint în detaliu
problemele legate de organizarea si desI surarea alegerilor.
listele de vot si buletinul de vot. campania electoral . stabilirea
rezultatelor vot rii etc.. consider m c aceste aspecte sunt tratate
pe drept cuvânt de autorii de drept constitu ional în cadrul sis-
temului electoral.
De aceea. dat Iiind si economia acestui curs. ne vom
începe prezentarea de la faza constituirii consiliilor locale ca
organe ale administra iei publice locale.
Consiliile locale sunt autorit i deliberative ale admi-
nistra iei publice prin care se realizeaz autonomia local în
comune si orase. compuse din consilieri alesi al c ror num r
variaz între 9 si 31. în Iunc ie de popula ia comunei sau
orasului. Pentru Consiliul General al Municipiului Bucuresti
num rul consilierilor a Iost stabilit la 55.
Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de
zile de la data alegerilor. la convocarea preIectului si în prezen a
acestuia sau a reprezentantului s u. precum si a primarului.
Lucr rile sedin ei de constituire sunt conduse de cel mai în
vârst consilier. iar hot rârea de validare sau invalidare a Iiec rui
mandat în parte se ia, la propunerea comisiei de validare, cu votul

30
Legea nr.67/2004. publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I. nr.271 din 29 martie 2004.
31
Antonie Iorgovan. op.cit.. 2001. vol. I. p.463-480: Mircea
Preda. op.cit.. 2002. p.481-496.
246
deschis al maiorit ii consilierilor prezen i la sedin a de consti-
tuire. cu excep ia celui a c rui validare/invalidare se voteaz si
care nu particip la vot.
Consiliul local este considerat legal constituit dup vali-
darea mandatelor si depunerea iur mântului de c tre cel pu in
dou treimi din membrii s i. iar hot rârea privind validarea sau
invalidarea mandatelor de consilier poate Ii atacat . potrivit
art.33 din Legea nr.215/2001. la instan a de contencios admi-
nistrativ în termen de 5 zile de la adoptare si instan a este
obligat s se pronun e în termen de 30 de zile.
Durata mandatului de consilier este egal . ca regul gene-
ral . cu durata mandatului consiliului local în care a Iost ales.
dar un mandat de consilier poate înceta înainte de termen:
- prin demisie:
- în caz de incompatibilitate;
- prin pierderea drepturilor electorale:
- prin schimbarea domiciliului în alt unitate admi-
nistrativ-teritorial :
- în caz de deces;
- pentru lips nemotivat la mai mult de 3 sedin e ordinare
consecutive ale consiliului:
- pentru imposibilitate de a Ii exercitat pe o perioad mai
mare de 6 luni:
- în cazul în care s-a constatat. prin hot râre iudec toreasc
r mas deIinitiv . dup validarea mandatului. c alegerea s-a
I cut prin Iraud electoral :
- în caz de condamnare prin hot râre iudec toreasc deIi-
nitiv la o pedeaps privativ de libertate:
- în caz de punere sub interdic ie iudec toreasc .

3.2. Atribu iile consiliului local

Principiul autonomiei locale presupune recunoasterea Iaptului
c autorit ile administra iei publice locale au o competen
material general . putând hot rî în toate problemele de interes
local. cu excep ia celor care sunt date prin lege în competen a
247
altor organe ale statului. acestea având astIel atribu ii Ioarte
importante pentru unitatea administrativ-teritorial în care au
Iost alese.
Atribu iile consiliului local pot Ii grupate în
32
:
- atribu ii care vizeaz constituirea altor autorit i ale auto-
nomiei locale:
- atribu ii de organizare intern :
- atribu ii privind dezvoltarea viitoare a localit ii:
- atribu ii privind prestarea serviciilor publice uzuale:
- atribu ii privind cooperarea pe plan intern si extern.
Art.38 alin.(2) din Legea nr.215/2001 prevede ca principale
atribu ii ale consiliului local urm toarele:
- avizarea sau aprobarea. dup caz. de studii. prognoze si
programe de dezvoltare economico-social . de organizare si
amenaiare a teritoriului. documenta ii de amenaiare a teritoriului
si urbanism. inclusiv participarea la programe de dezvoltare
iude ean . regional . zonal si de cooperare transIrontalier . în
condi iile legii:
- aprobarea bugetului local. împrumuturilor. vir rilor de
credite si modul de utilizare a rezervei bugetare: aprobarea con-
tului de încheiere a exerci iului bugetar: stabilirea impozitelor si
taxelor locale. precum si a taxelor speciale. în condi iile legii:
- aprobarea. la propunerea primarului. în condi iile legii. a
organigramei. statului de Iunc ii. num rului de personal si regu-
lamentului de organizare si Iunc ionare ale aparatului propriu de
specialitate. ale institu iilor si serviciilor publice. precum si ale
regiilor autonome de interes local:
- administrarea domeniului public si domeniului privat al
comunei sau orasului:
- hot r ste darea în administrare, concesionarea sau în-
chirierea bunurilor proprietate public a comunei sau orasului.
dup caz. precum si a serviciilor publice de interes local. în
condi iile legii:

32
Antonie Iorgovan. op.cit.. 2001. vol. I. p.484.
248
- hot r ste vânzarea. concesionarea sau închirierea bunu-
rilor proprietate privat a comunei sau orasului. dup caz. în
condi iile legii:
- înIiin eaz institu ii publice. societ i comerciale si servicii
publice de interes local: urm reste. controleaz si analizeaz
activitatea acestora: instituie. cu respectarea criteriilor generale
stabilite prin lege. norme de organizare si Iunc ionare pentru
institu iile si serviciile publice de interes local: numeste si
elibereaz din Iunc ie. în condi iile legii. conduc torii serviciilor
publice de interes local. precum si pe cei ai institu iilor publice
din subordinea sa: aplic sanc iuni disciplinare. în condi iile legii.
persoanelor pe care le-a numit:
- hot r ste asupra înIiin rii si reorganiz rii regiilor auto-
nome de interes local: exercit . în numele unit ii administrativ-
teritoriale. toate drepturile ac ionarului la societ ile comerciale
pe care le-a înIiin at: hot r ste asupra privatiz rii acestor socie-
t i comerciale: numeste si elibereaz din Iunc ie. în condi iile
legii. membrii consiliilor de administra ie ale regiilor autonome
de sub autoritatea sa:
- analizeaz si aprob . în condi iile legii. documenta iile de
amenaiare a teritoriului si urbanism ale localit ilor. stabilind
miiloacele materiale si Iinanciare necesare în vederea realiz rii
acestora: aprob alocarea de Ionduri din bugetul local pentru
ac iuni de ap rare împotriva inunda iilor. incendiilor. dezastrelor
si Ienomenelor meteorologice periculoase:
- stabileste m surile necesare pentru construirea. între inerea
si modernizarea drumurilor. podurilor. precum si a întregii
inIrastructuri apar inând c ilor de comunica ii de interes local:
- aprob . în limitele competen elor sale. documenta iile
tehnico-economice pentru lucr rile de investi ii de interes local
si asigur condi iile necesare în vederea realiz rii acestora:
- asigur . potrivit competen elor sale. condi iile materiale si
Iinanciare necesare pentru buna Iunc ionare a institu iilor si
serviciilor publice de educa ie. s n tate. cultur . tineret si sport.
ap rarea ordinii publice. ap rarea împotriva incendiilor si pro-
tec ia civil . de sub autoritatea sa: urm reste si controleaz
activitatea acestora:
249
- hot r ste. în localit ile cu medici sau cu personal sanitar
în num r insuIicient. acordarea de stimulente în natur si în
bani. precum si de alte Iacilit i. potrivit legii, în scopul asi-
gur rii serviciilor medicale pentru popula ie: asemenea Iacilit i
pot Ii acordate si personalului didactic:
- contribuie la organizarea de activit i stiin iIice. culturale.
artistice. sportive si de agrement:
- hot r ste cu privire la asigurarea ordinii publice: ana-
lizeaz activitatea gardienilor publici. poli iei. iandarmeriei.
pompierilor si a Iorma iunilor de protec ie civil . în condi iile
legii. si propune m suri de îmbun t ire a activit ii acestora:
- ac ioneaz pentru protec ia si reIacerea mediului încon-
iur tor. în scopul cresterii calit ii vie ii: contribuie la protec ia.
conservarea. restaurarea si punerea în valoare a monumentelor
istorice si de arhitectur . a parcurilor si rezerva iilor naturale. în
condi iile legii:
- contribuie la realizarea m surilor de protec ie si asisten
social : asigur protec ia drepturilor copilului. potrivit legisla iei
în vigoare: aprob criteriile pentru repartizarea locuin elor sociale:
înIiin eaz si asigur Iunc ionarea unor institu ii de bineIacere de
interes local:
- înIiin eaz si organizeaz târguri. pie e. oboare. locuri si
parcuri de distrac ie. baze sportive si asigur buna Iunc ionare a
acestora:
- atribuie sau schimb . în condi iile legii. denumiri de
str zi. de pie e si de obiective de interes public local:
- conIer persoanelor Iizice române sau str ine. cu merite
deosebite. titlul de cet ean de onoare al comunei sau al orasului:
- hot r ste. în condi iile legii. cooperarea sau asocierea cu
persoane iuridice române sau str ine. cu organiza ii neguver-
namentale si cu al i parteneri sociali. în vederea Iinan rii si
realiz rii în comun a unor ac iuni. lucr ri. servicii sau proiecte
de interes public local: hot r ste înIr irea comunei sau orasului
cu unit i administrativ-teritoriale similare din alte ri:
- hot r ste. în condi iile legii. cooperarea sau asocierea cu
alte autorit i ale administra iei publice locale din ar sau din
250
str in tate. precum si aderarea la asocia ii na ionale si interna-
ionale ale autorit ilor administra iei publice locale. în vederea
promov rii unor interese comune:
- spriiin . în condi iile legii. activitatea cultelor religioase:
- asigur libertatea comer ului si încuraieaz libera ini iativ .
în condi iile legii.

3.3. Func ionarea consiliului local

Potrivit art.39 din Legea nr.215/2001. consiliul local este
ales pentru un mandat de 4 ani. care poate Ii prelungit prin lege
organic în caz de r zboi sau catastroI .
Consiliul local îsi desI soar activitatea în cadrul unor
sedin e ordinare. lunar. la convocarea primarului. ori în sedin e
extraordinare. la cererea primarului sau a cel pu in unei treimi
din num rul consilierilor.
Sedin ele consiliului local sunt legal constituite dac este
prezent maioritatea consilierilor în Iunc ie. prezen a acestora la
sedin Iiind obligatorie.
Sedin ele consiliului local sunt. de regul . publice si sunt
conduse de unul dintre consilieri. ales de maioritatea consilierilor
în Iunc ie pentru o durat de 3 luni.
În consiliile în care consilierii apar inând unei minorit i
Iormeaz cel pu in o treime din num rul total. la sedin e se poate
Iolosi si limba matern a acelei minorit i. cu asigurarea
traducerii în limba român . documentele sedin ei Iiind redactate
în toate cazurile în limba român .

3.4. Actele si r spunderea consiliului local

În exercitarea atribu iilor pe care le are. consiliul local
adopt hot râri cu votul maiorit ii membrilor prezen i.
Hot rârile care privesc contractarea de împrumuturi. admi-
nistrarea domeniului public si privat al localit ii. participarea la
programe de dezvoltare iude ean . regional . zonal sau trans-
Irontalier . organizarea si dezvoltarea urbanistic a localit ii.
251
amenaiarea teritoriului. asocierea sau cooperarea cu alte autorit i
publice. cu organiza ii neguvernamentale. cu persoane iuridice
române sau str ine se adopt cu votul a cel pu in dou treimi din
num rul consilierilor în Iunc ie.
De asemenea. hot rârile care privesc bugetul local si cele
prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adopt cu votul
maiorit ii consilierilor în Iunc ie.
Hot rârile adoptate trebuie s Iie semnate de presedintele
de sedin si contrasemnate pentru legalitate de secretarul loca-
lit ii. care este obligat ca. în cel mult 3 zile. s le comunice
primarului si preIectului.
Hot rârile adoptate de consiliul local pot avea caracter
normativ. caz în care devin obligatorii si produc eIecte de la adu-
cerea lor la cunostin public . ori pot avea caracter individual.
caz în care devin obligatorii si produc eIecte de la data
comunic rii persoanei interesate.
În ambele situa ii. hot rârile adoptate de consiliul local sunt
acte iuridice administrative care pot Ii atacate pentru nelegalitate
în Ia a instan elor de contencios administrativ. potrivit preve-
derilor Legii nr.554/2004.
Potrivit art.53 din Legea nr.215/2001. consilierii r spund
solidar pentru activitatea consiliului local din care Iac parte sau.
dup caz. în nume propriu. pentru activitatea desI surat în exerci-
tarea mandatului. precum si pentru hot rârile pe care le-au votat.
De aceea, în scopul individualiz rii r spunderii consilierilor.
în procesul–verbal de sedin se va consemna. în mod obligatoriu.
rezultatul votului si. la cerere. consemnarea va Ii nominal .

3.5. Dizolvarea consiliului local

Consiliul local poate fi dizolvat în dou situa ii:
- potrivit art.57 din lege. dac a adoptat. într-un interval de
cel mult 6 luni. 3 hot râri care au Iost anulate în mod irevocabil
de instan a de contencios administrativ:
- potrivit art.58 din lege. în cazul în care nu se întruneste
timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat nici o hot râre în
252
3 sedin e ordinare consecutive. precum si în situa ia în care
num rul consilierilor se reduce sub ium tate plus unul si nu se
poate completa prin suplean i.
În prima ipotez . dizolvarea consiliului local se Iace prin
hot râre a Guvernului. putând Ii contestat în Ia a instan ei de
contencios administrativ în termen de 10 zile de la publicarea în
„Monitorul Oficial al României”, de oricare dintre consilieri.
În cea de-a doua ipotez . consiliul local se consider dizolvat
de drept. situa ie care este constatat de preIect. la sesizarea
primarului, viceprimarului sau, în lipsa acestora, a secretarului.
Ordinul emis de preIect poate Ii contestat de oricare dintre
consilieri în Ia a instan ei de contencios administrativ, în termen
de 10 zile de la comunicare sau de la aducerea la cunostin .
În ambele ipoteze. sesizarea instan ei de contencios admi-
nistrativ suspend de drept actul administrativ atacat.

4. &RQVLOLXOMXGH HDQ

4.1. Componen a si constituirea consiliului jude ean

Consiliul iude ean este autoritatea administra iei publice
locale constituit la nivel iude ean. pentru coordonarea activit ii
consiliilor comunale si or senesti. în vederea realiz rii serviciilor
publice de interes iude ean.
Consiliul iude ean este compus dintr-un num r cuprins între
31 si 37 consilieri alesi prin vot universal. egal. direct. secret si
liber exprimat. pentru un mandat de 4 ani.
Regulile de constituire a consiliilor locale sunt aplicabile si
în cazul consiliilor iude ene.

4.2. Atribu iile consiliului jude ean

Consiliul iude ean. ca autoritate deliberativ a administra iei
publice locale. constituit la nivelul iude ului. are urm toarele
atribu ii principale:
253
- adopt strategii. prognoze si programe de dezvoltare
economico-social a iude ului sau a unor zone din cuprinsul
acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale.
dispune. aprob si urm reste. în cooperare cu autorit ile ad-
ministra iei publice locale comunale si or senesti interesate.
m surile necesare. inclusiv cele de ordin Iinanciar. pentru reali-
zarea acestora:
- coordoneaz activitatea consiliilor locale ale comunelor si
oraselor în vederea realiz rii serviciilor publice de interes iude ean:
- aprob bugetul propriu al iude ului. împrumuturile. vir rile
de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare: aprob contul
de încheiere a exerci iului bugetar: stabileste impozite si taxe.
precum si taxe speciale. în condi iile legii: hot r ste repartizarea
pe comune. orase si municipii a cotei din sumele deIalcate din unele
venituri ale bugetului de stat sau din alte surse. în condi iile legii:
- administreaz domeniul public si domeniul privat al
iude ului:
- hot r ste darea în administrare. concesionarea sau închi-
rierea bunurilor proprietate public a iude ului sau. dup caz. a
serviciilor publice de interes iude ean. în condi iile legii: hot r ste
cu privire la vânzarea. concesionarea si închirierea bunurilor pro-
prietate privat a iude ului. în condi iile legii:
- hot r ste înIiin area de institu ii publice si de servicii
publice de interes iude ean. în condi iile legii: numeste si eli-
bereaz din Iunc ie. în condi iile legii. conduc torii institu iilor
si serviciilor publice pe care le-a înIiin at si le aplic . dac este
cazul. sanc iuni disciplinare. în condi iile legii:
- hot r ste asupra reorganiz rii regiilor autonome de interes
iude ean: exercit în numele unit ii administrativ-teritoriale toate
drepturile ac ionarului la societ ile comerciale pe care le-a
înIiin at: hot r ste asupra privatiz rii acestor societ i comerciale:
- stabileste. pe baza consult rii autorit ilor administra iei
publice locale comunale si or senesti. proiectele de organizare si
amenaiare a teritoriului iude ului. precum si de dezvoltare
urbanistic general a iude ului si a unit ilor administrativ-
teritoriale componente: urm reste modul de realizare a acestora
254
în cooperare cu autorit ile administra iei publice locale comu-
nale si or senesti implicate:
- aprob construirea. între inerea si modernizarea dru-
murilor. podurilor. precum si a întregii inIrastructuri apar inând
c ilor de comunica ii de interes iude ean: acord spriiin si
asisten tehnic de specialitate autorit ilor administra iei publice
locale comunale si or senesti pentru construirea. între inerea si
modernizarea drumurilor comunale si or senesti: în acest sens.
consiliul iude ean poate înIiin a servicii publice specializate:
- aprob documenta iile tehnico-economice pentru lucr rile
de investi ii de interes iude ean. în limitele si în condi iile legii:
- asigur . potrivit competen elor sale. condi iile materiale si
Iinanciare necesare în vederea bunei Iunc ion ri a institu iilor de
cultur . a institu iilor si serviciilor publice de educa ie. ocrotire
social si asisten social . a serviciilor publice de transport de
sub autoritatea sa. precum si a altor activit i. în condi iile legii:
- asigur spriiin Iinanciar pentru ac iuni culturale sau
desI surate de cultele religioase. precum si pentru activit i
educativ-stiin iIice si sportive:
- înIiin eaz institu ii sociale si culturale. precum si pentru
protec ia drepturilor copilului si asigur buna lor Iunc ionare.
prin alocarea Iondurilor necesare:
- analizeaz propunerile I cute de autorit ile administra iei
publice locale comunale si or senesti. în vederea elabor rii de
prognoze si programe de dezvoltare economico-social sau
pentru reIacerea si protec ia mediului înconiur tor:
- atribuie. în condi iile legii. denumiri de obiective de
interes iude ean:
- hot r ste. în condi iile legii. cooperarea sau asocierea cu
alte autorit i ale administra iei publice locale din ar sau din
str in tate. precum si aderarea la asocia ii na ionale si interna-
ionale a autorit ilor administra iei publice locale. în vederea
promov rii unor interese comune:
- hot r ste. în condi iile legii. cooperarea sau asocierea cu
persoane iuridice române sau str ine. cu organiza ii neguverna-
mentale si cu al i parteneri sociali. în vederea Iinan rii si
255
realiz rii în comun a unor ac iuni. lucr ri. servicii sau proiecte
de interes public iude ean:
- hot r ste. în condi iile legii. asocierea cu consiliile locale.
pentru realizarea unor obiective de interes comun, scop în care
poate înIiin a împreun cu acestea institu ii publice. societ i
comerciale si servicii publice:
- coordoneaz activit ile Corpului gardienilor publici. în
condi iile legii.
De asemenea. consiliul iude ean îndeplineste orice alte
atribu ii care îi sunt conIerite prin lege.

4.3. Func ionarea consiliului jude ean

Consiliul iude ean se alege pentru un mandat de 4 ani pe
care îl exercit de la data constituirii pân la data declar rii ca
legal constituit a consiliului nou ales, mandatul putând fi pre-
lungit. prin lege organic . în caz de r zboi sau de catastroI .
Consiliul iude ean se întruneste în sedin e ordinare o dat
la dou luni. la convocarea presedintelui. iar când acesta este în
imposibilitate. la convocarea vicepresedintelui desemnat de
presedinte prin dispozi ie.
Consiliul iude ean se poate întruni si în sedin e extraor-
dinare, ori de câte ori este necesar, la cererea presedintelui sau a
cel pu in unei treimi din num rul membrilor consiliului ori la
cererea preIectului. adresat presedintelui. în cazurile prev zute
de lege.
Ordinea de zi a sedin ei consiliului iude ean se aduce la
cunostin a locuitorilor iude ului prin mass-media.
Sedin ele se desI soar dup regulile aplicabile si în cazul
sedin elor consiliilor locale. cu men iunea c sedin ele consiliului
iude ean sunt conduse de presedinte sau. în lipsa acestuia. de
vicepresedintele desemnat de presedinte prin dispozi ie.
Hot rârile adoptate se semneaz de presedinte sau de
vicepresedintele care a condus sedin a si se contrasemneaz
pentru legalitate de c tre secretarul general al iude ului.
256
Consiliul iude ean se dizolv de drept dac nu se întruneste
timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat. în 3 sedin e ordinare.
nici o hot râre. ori num rul consilierilor se reduce sub dou treimi
si nu se poate completa prin suplean i. Aceste situa ii se comunic
de secretarul general preIectului. care. prin ordin. ia act de dizol-
varea de drept a consiliului si propune Guvernului organizarea de
noi alegeri.
Ca si în cazul consiliilor locale. ordinul preIectului poate Ii
contestat de oricare dintre consilieri la instan a de contencios
administrativ.
Pe perioada dizolv rii consiliului iude ean. problemele
curente ale iude ului sunt rezolvate de secretarul general în baza
unei împuterniciri speciale date de Guvern prin Ministerul
Administra iei si Internelor.

4.4. Presedintele consiliului jude ean

Consiliul iude ean alege dintre membrii s i. pe toat durata
exercit rii mandatului. un presedinte si 2 vicepresedin i. prin votul
secret al maiorit ii consilierilor în Iunc ie. acestia p strându-si
calitatea de consilieri pe durata mandatelor în Iunc iile respective.
Presedintele consiliului iude ean reprezint iude ul în rela-
iile cu celelalte autorit i publice. cu persoanele Iizice si
iuridice române si str ine. precum si în iusti ie si r spunde în
Ia a consiliului iude ean de buna Iunc ionare a administra iei
publice iude ene.
Presedintele consiliului iude ean îndeplineste urm toarele
atribu ii principale:
- asigur respectarea prevederilor Constitu iei. punerea în
aplicare a legilor. a decretelor Presedintelui României. a hot -
rârilor si ordonan elor Guvernului. a hot rârilor consiliului
iude ean. precum si a altor acte normative:
- întocmeste proiectul ordinii de zi a sedin ei consiliului
iude ean:
- dispune m surile necesare pentru preg tirea si desI surarea
în bune condi ii a lucr rilor consiliului iude ean:
257
- întocmeste si supune spre aprobare consiliului iude ean
regulamentul de organizare si Iunc ionare a acestuia:
- asigur aducerea la îndeplinire a hot rârilor consiliului
iude ean si analizeaz periodic stadiul îndeplinirii acestora:
- conduce sedin ele consiliului iude ean:
- coordoneaz si controleaz activitatea institu iilor si ser-
viciilor publice de sub autoritatea consiliului iude ean:
- exercit Iunc ia de ordonator principal de credite:
- întocmeste proiectul bugetului propriu al iude ului si
contul de încheiere a exerci iului bugetar si le supune spre apro-
bare consiliului iude ean. în condi iile si la termenele prev zute
de lege:
- urm reste modul de realizare a veniturilor bugetare si
propune consiliului iude ean adoptarea m surilor necesare pentru
încasarea acestora la termen:
- propune consiliului iude ean spre aprobare. în condi iile
legii. organigrama. statul de Iunc ii. num rul de personal si
regulamentul de organizare si Iunc ionare a aparatului propriu de
specialitate. a institu iilor si serviciilor publice de sub autoritatea
acestuia:
- prezint consiliului iude ean. anual sau la cererea acestuia.
rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribu iilor proprii si
a hot rârilor consiliului:
- propune consiliului iude ean numirea si eliberarea din
Iunc ie. în condi iile legii. a conduc torilor institu iilor publice si
serviciilor publice de sub autoritatea acestuia:
- emite avizele. acordurile si autoriza iile date în competen a
sa prin lege:
- îndrum metodologic. urm reste si controleaz activit ile
de stare civil si autoritate tutelar . desI surate în comune si orase:
- acord . prin aparatul propriu si serviciile de specialitate
ale consiliului iude ean. spriiin si consultan tehnic si iuridic
pentru autorit ile administra iei publice locale. comunale si
or senesti. la solicitarea acestora:
- coordoneaz . controleaz si r spunde de activitatea privind
protec ia drepturilor copilului.
258
De asemenea. presedintele consiliului iude ean îndeplineste
alte atribu ii prev zute de lege sau sarcini date de consiliul iude ean.
În exercitarea atribu iilor legale. presedintele consiliului
iude ean emite dispozi ii cu caracter normativ sau individual.
care sunt acte administrative produc toare de eIecte iuridice si
pot Ii contestate în condi iile Legii contenciosului administrativ.
nr.554/2004.
AstIel. desi Constitu ia nu enumer în mod expres pre-
sedintele consiliului iude ean ca autoritate administrativ a
administra iei publice locale. Legea nr.215/2001 îi conIer acest
statut în mod neechivoc.
Presedintele consiliului iude ean r spunde de buna Iunc-
ionare a aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce si îl
controleaz . putând delega coordonarea unor compartimente ale
acestuia Iie în sarcina vicepresedin ilor. Iie a secretarului general
al iude ului.
Secretarul general al iude ului este un Iunc ionar public de
conducere numit de Ministrul Administra iei si Internelor. pe baz
de concurs sau examen. la propunerea presedintelui consiliului
iude ean. beneIiciind de stabilitate în Iunc ie. în condi iile Legii
nr.188/1999 privind Statutul Iunc ionarilor publici.

5. &RPLVLDMXGH HDQ FRQVXOWDWLY

Comisia iude ean este o crea ie a Legii nr.215/2001. Iiind
un organism consultativ care se organizeaz în Iiecare iude si în
municipiul Bucuresti.
Comisia consultativ este Iormat din: preIect si pre-
sedintele consiliului iude ean: subpreIect si vicepresedin ii
consiliului iude ean: secretarul general al preIecturii si secretarul
general al iude ului: primarul municipiului resedin de iude .
respectiv primarul general. viceprimarii si secretarul general al
municipiului Bucuresti: primarii oraselor si comunelor din iude .
respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti: seIii
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte
organe centrale organizate la nivelul iude ului sau al muni-
cipiului Bucuresti: seIii compartimentelor din aparatul propriu
259
de specialitate al consiliului iude ean. respectiv al Consiliului
General al Municipiului Bucuresti: conduc torii regiilor auto-
nome de interes iude ean. ai sucursalelor regiilor autonome de
interes na ional si ai societ ilor na ionale din iude ul respectiv
sau din municipiul Bucuresti. precum si conduc torii altor
structuri organizate în iude sau în municipiul Bucuresti.
Potrivit art.147 din lege. comisia consultativ dezbate si îsi
însuseste prin consens programul anual orientativ de dezvoltare
economic si social al iude ului. respectiv al municipiului
Bucuresti. pe baza Programului de guvernare acceptat de
Parlament.
Pornind de la aceste misiuni, în literatura de specialitate a
Iost exprimat opinia
33
potrivit c reia actul în care se mate-
rializeaz consensul este o decizie cu valoare de act iuridic
administrativ.
Contrar acestei opinii. consider m c actul în care se
materializeaz consensul membrilor comisiei consultative cu
privire la programul anual orientativ de dezvoltare economic si
social a iude ului. respectiv a municipiului Bucuresti. reprezint
un act politic. iar nu un act administrativ. Iiind exceptat con-
trolului instan elor de contencios administrativ.
Comisia iude ean este un organ consultativ. asa cum este
deIinit de lege. iar nu o autoritate a administra iei publice locale.
care s aib competen a legal de a adopta acte iuridice admi-
nistrative si s aib . astIel. capacitatea iuridic de a sta în iusti ie.

6. 3ULPDUXO
6.1. Alegerea si durata mandatului
Comunele. orasele si municipiile au câte un primar si un
viceprimar. iar cele care sunt resedin e de iude au câte doi
viceprimari. acestia neputând Ii în acelasi timp si consilieri.
Municipiul Bucuresti are un primar general si doi vicepri-
mari. iar Iiecare sector are un primar si un viceprimar.

33
Antonie Iorgovan. op.cit.. 2001. vol. I. p.521.
260
Ca regul general . primarii unit ilor administrativ-teritoriale
sunt alesi în cadrul acelorasi alegeri locale în care sunt alese si
consiliile localit ilor respective. dup aceleasi reguli. dar nu pe
baza scrutinului de list . ci pe baza votului uninominal.
Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile
de la data desI sur rii alegerilor. în camera de consiliu a iudec -
toriei în a c rei raz teritorial se aIl comuna sau orasul. de c tre
un iudec tor desemnat de presedintele iudec toriei.
Hot rârea de invalidare a alegerii primarului poate Ii atacat
de cel interesat în termen de 5 zile de la pronun are la instan a de
contencios administrativ. care este obligat s se pronun e în
termen de cel mult 30 de zile.
Validarea primarului se aduce la cunostin a preIectului si se
prezint în sedin a de constituire a consiliului local. în timp ce
invalidarea se prezint într-o sedin extraordinar a consiliului
local de c tre un iudec tor desemnat de presedintele iudec toriei.
În acest din urm caz. Guvernul. la propunerea preIectului.
va stabili data unor noi alegeri în termen de cel mult 30 de zile
de la data invalid rii sau. dup caz. de la data r mânerii deIi-
nitive si irevocabile a hot rârii iudec toresti.
Invalidarea alegerii primarului are loc când se constat
înc lcarea condi iilor de eligibilitate sau dac alegerea s-a I cut
prin Iraud electoral .
Potrivit art.4 din Legea nr.67/2004. au dreptul s Iie alesi
primari sau viceprimari cet enii cu drept de vot care au împlinit
vârsta de 23 de ani pân în ziua alegerilor. dac nu le este
interzis asocierea în partide politice si au domiciliul pe raza
unit ii administrativ-teritoriale unde au candidat.
Calitatea de primar sau viceprimar are aceleasi incompati-
bilit i cu Iunc iile de presedinte si vicepresedinte al consiliului
iude ean. potrivit art.87 alin.(1) din Legea nr.161/2003. Iiind.
astIel. incompatibil cu:
- Iunc ia de consilier local:
- Iunc ia de preIect sau subpreIect:
- calitatea de Iunc ionar public sau angaiat cu contract indi-
vidual de munc . indiIerent de durata acestuia:
261
- Iunc ia de presedinte. vicepresedinte. director general.
director. manager. administrator. membru al consiliului de
administra ie ori cenzor sau orice Iunc ie de conducere ori de
execu ie la societ ile comerciale. inclusiv b ncile sau alte
institu ii de credit. societ ile de asigurare si cele Iinanciare. la
regiile autonome de interes na ional sau local. la companiile si
societ ile na ionale. precum si la institu iile publice:
- Iunc ia de presedinte sau de secretar al adun rilor generale
ale ac ionarilor sau asocia ilor la o societate comercial :
- Iunc ia de reprezentant al unit ii administrativ-teritoriale
în adun rile generale ale societ ilor comerciale de interes local
sau de reprezentant al statului în adunarea general a unei
societ i comerciale de interes na ional:
- calitatea de comerciant persoan Iizic :
- calitatea de membru al unui grup de interes economic:
- calitatea de deputat sau senator:
- Iunc ia de ministru. secretar de stat. subsecretar de stat
sau o alt Iunc ie asimilat acestora:
- orice alte Iunc ii publice sau activit i remunerate. în ar
sau în str in tate. cu excep ia Iunc iei de cadru didactic sau a
Iunc iilor în cadrul unor asocia ii. Iunda ii sau alte organiza ii
neguvernamentale.
Mandatul primarului este de 4 ani si se exercit pân la
depunerea iur mântului de c tre primarul nou ales. dar poate Ii
prelungit în caz de r zboi sau de catastroI .
Mandatul primarului înceteaz înainte de termen. Iie de drept.
în cazurile prev zute de lege. Iie ca urmare a unui reIerendum.
AstIel. potrivit art.15 alin.(2) din Legea nr.393/2004 privind
Statutul alesilor locali. mandatul de primar înceteaz . de drept. în
una dintre urm toarele situa ii:
- schimbarea domiciliului într-o alt unitate administrativ-
teritorial :
- imposibilitatea de a-l Ii exercitat pe o perioad mai mare
de 6 luni consecutive. cu excep ia cazurilor prev zute de lege:
- condamnarea. prin hot râre iudec toreasc r mas deIi-
nitiv . la o pedeaps privativ de libertate:
262
- punerea sub interdic ie iudec toreasc :
- pierderea drepturilor electorale:
- deces.
În cazurile ar tate mai sus. preIectul. prin ordin. ia act de
încetarea mandatului primarului.
Ordinul emis de prefect, în cazul de încetare a mandatului
pentru imposibilitatea exercit rii lui o perioad mai mare de 6
luni consecutive. poate Ii atacat de primar la instan a de con-
tencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare. I r
a mai Ii necesar procedura prealabil . iar instan a este datoare
s se pronun e în 30 de zile.
Mandatul primarului înceteaz înainte de termen ca urmare
a rezultatului unui referendum organizat anume în acest scop. la
cererea a cel pu in 25º dintre locuitorii cu drept de vot din
Iiecare localitate component a comunei sau orasului.
Motivele care pot Ii invocate în cererea adresat preIectului
sunt în leg tur cu nesocotirea de c tre primar a intereselor
generale ale localit ii si/sau neexercitarea atribu iilor legale.
Dup veriIicarea motivelor cererii. preIectul. prin Ministerul
Administra iei si Internelor. va transmite Guvernului o propunere
motivat de organizare a reIerendumului care. în termen de 60 de
zile de la solicitare. va stabili data organiz rii reIerendumului. ce
se va organiza în condi iile legii
34
.
În cazul în care ium tate plus unu din num rul total al lo-
cuitorilor cu drept de vot se pronun în Iavoarea reIerendumului.
mandatul primarului înceteaz si. în 30 de zile. Guvernul va
organiza noi alegeri. la propunerea preIectului.
Asa cum am amintit deia mai sus. mandatul primarului se
suspend de drept în cazul în care primarul a Iost arestat preventiv
de c tre instan a de iudecat . m sur comunicat de îndat
preIectului. care va constata. prin ordin. suspendarea mandatului.

34
Legea nr.22/2000 privind organizarea si desI surarea reIeren-
dumului. publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.84
din 24 Iebruarie 2000.
263
În situa ia în care primarul va Ii declarat nevinovat. acesta
are dreptul la desp gubiri potrivit legii. moment în care va înceta
si m sura suspend rii mandatului.
Aceleasi reguli se aplic si în cazul suspend rii mandatului
viceprimarului.
Viceprimarul este ales din rândul consilierilor cu votul
maiorit ii. pentru un mandat egal cu cel al consiliului local.
Schimbarea din Iunc ie a viceprimarului se Iace cu votul a
dou treimi din num rul consilierilor în Iunc ie. la propunerea a
cel pu in o treime dintre acestia sau a primarului.
Mandatul viceprimarului înceteaz înainte de termen în
aceleasi situa ii ca si în cazul mandatului primarului.

6.2. Atribu iile primarului

Primarul a Iost deIinit ca Iiind autoritatea administrativ
public local unipersonal . eligibil . reprezentativ si autonom .
mandatat s hot rasc în problemele interesând colectivitatea
local ca organ executiv. ac ionând si ca reprezentant al statului în
acea localitate
35
.
Potrivit legii. primarul îndeplineste urm toarele atribu ii
principale:
- asigur respectarea drepturilor si libert ilor Iundamentale
ale cet enilor. a prevederilor Constitu iei. precum si punerea în
aplicare a legilor. a decretelor Presedintelui României. a hot -
rârilor si ordonan elor Guvernului: dispune m surile necesare si
acord spriiin pentru aplicarea ordinelor si instruc iunilor cu
caracter normativ ale ministrilor si ale celorlal i conduc tori ai
autorit ilor administra iei publice centrale. precum si a hot -
rârilor consiliului iude ean:
- asigur aducerea la îndeplinire a hot rârilor consiliului
local. În situa ia în care apreciaz c o hot râre este ilegal . în
termen de 3 zile de la adoptare îl sesizeaz pe preIect:

35
Ioan Santai. op.cit.. vol. I. p.399.
264
- poate propune consiliului local consultarea popula iei prin
reIerendum. cu privire la problemele locale de interes deosebit.
Pe baza hot rârii consiliului local. ia m suri pentru organizarea
acestei consult ri. în condi iile legii:
- prezint consiliului local. anual sau ori de câte ori este
necesar. inIorm ri. privind starea economic si social a comunei
sau a orasului. în concordan cu atribu iile ce revin autorit ilor
administra iei publice locale. precum si inIorm ri asupra modului
de aducere la îndeplinire a hot rârilor consiliului local:
- întocmeste proiectul bugetului local si contul de încheiere
a exerci iului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local:
- exercit Iunc ia de ordonator principal de credite:
- veriIic . din oIiciu sau la cerere. încasarea si cheltuirea
sumelor din bugetul local si comunic de îndat consiliului local
cele constatate:
- ia m suri pentru prevenirea si limitarea urm rilor calami-
t ilor. catastroIelor. incendiilor. epidemiilor sau epizootiilor.
împreun cu organele specializate ale statului. În acest scop poate
mobiliza popula ia. agen ii economici si institu iile publice din
comun sau din oras. acestea Iiind obligate s execute m surile
stabilite în planurile de protec ie si interven ie elaborate pe tipuri
de dezastre:
- asigur ordinea public si linistea locuitorilor. prin inter-
mediul poli iei. iandarmeriei. gardienilor publici. pompierilor si
unit ilor de protec ie civil . care au obliga ia s r spund soli-
cit rilor sale. în condi iile legii:
- îndrum si supravegheaz activitatea gardienilor publici.
conIorm angaiamentelor contractuale:
- ia m surile prev zute de lege cu privire la desI surarea
adun rilor publice:
- ia m suri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor.
reprezenta iilor sau a altor maniIest ri publice care contravin
ordinii de drept ori atenteaz la bunele moravuri. la ordinea si
linistea public :
- controleaz igiena si salubritatea localurilor publice si
produselor alimentare puse în vânzare pentru popula ie. cu
spriiinul serviciilor de specialitate:
265
- ia m suri pentru prevenirea si combaterea pericolelor pro-
vocate de animale. în condi iile legii:
- ia m suri pentru elaborarea planului urbanistic general al
localit ii si îl supune spre aprobare consiliului local: asigur
respectarea prevederilor planului urbanistic general. precum si
ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu:
- asigur repartizarea locuin elor sociale pe baza hot rârii
consiliului local:
- asigur între inerea si reabilitarea drumurilor publice.
proprietate a comunei sau a orasului. instalarea semnelor de
circula ie. desI surarea normal a traIicului rutier si pietonal. în
condi iile legii:
- exercit controlul asupra activit ilor din târguri. pie e.
oboare. locuri si parcuri de distrac ii si ia m suri pentru buna
Iunc ionare a acestora:
- conduce serviciile publice locale: asigur Iunc ionarea
serviciilor de stare civil si de autoritate tutelar : supravegheaz
realizarea m surilor de asisten si aiutor social:
- îndeplineste Iunc ia de oIi er de stare civil :
- emite avizele. acordurile si autoriza iile date în competen a
sa prin lege:
- propune consiliului local spre aprobare. în condi iile legii.
organigram . statul de Iunc ii. num rul de personal si regulamentul
de organizare si Iunc ionare a aparatului propriu de specialitate:
- numeste si elibereaz din Iunc ie. în condi iile legii.
personalul din aparatul propriu de specialitate al autorit ilor
administra iei publice locale. cu excep ia secretarului: propune
consiliului local numirea si eliberarea din Iunc ie. în condi iile
legii. a conduc torilor regiilor autonome. ai institu iilor si servi-
ciilor publice de interes local:
- r spunde de inventarierea si administrarea bunurilor care
apar in domeniului public si domeniului privat al comunei sau al
orasului:
- organizeaz eviden a lucr rilor de construc ii din loca-
litate si pune la dispozi ie autorit ilor administra iei publice
centrale rezultatele acestor evidente:
266
- ia m suri pentru controlul depozit rii deseurilor menaiere.
industriale sau de orice Iel. pentru asigurarea igieniz rii malurilor
cursurilor de ap din raza comunei sau a orasului. precum si
pentru decolmatarea v ilor locale si a pode elor pentru asigurarea
scurgerii apelor mari.
Primarul va îndeplini si orice alte atribu ii care sunt pre-
v zute de lege sau de alte acte normative. precum si îns rcin rile
date de consiliul local.
Trebuie men ionat c . în exercitarea atribu iilor de auto-
ritate tutelar si de oIi er de stare civil . precum si a sarcinilor ce
îi revin din actele normative privitoare la recens mânt. la organi-
zarea si desI surarea alegerilor. la luarea m surilor de protec ie
civil . precum si a altor atribu ii stabilite prin lege. primarul
ac ioneaz si ca reprezentant al statului în localitatea în care a
Iost ales.
Potrivit art.70 din Legea nr.215/2001. primarul este obligat
s exercite în mod direct o parte dintre atribu ii. iar pe altele le
va delega viceprimarului. secretarului comunei sau altor
Iunc ionari ai prim riei.

6.3. Actele primarului

În exercitarea atribu iilor conIerite de lege. primarul emite
dispozi ii. care pot Ii cu caracter normativ sau individual si care
devin executorii numai dup ce au Iost aduse la cunostin
public sau dup ce au Iost comunicate persoanelor interesate.
Ca si actele administrative adoptate sau emise de c tre
celelalte autorit i ale administra iei publice locale. dispozi iile
primarului trebuie contrasemnate de c tre secretarul comunei
sau orasului. care va putea reIuza contrasemnarea atunci când
consider c dispozi ia este ilegal . situa ie despre care îl va
inIorma pe preIect.
Dispozi iile primarului. Iiind acte iuridice administrative.
vor putea Ii atacate la instan a de contencios administrativ în
condi iile Legii nr.554/2004.
267
6.4. Secretarul comunei sau orasului

Fiecare comun si oras are un secretar. care este Iunc ionar
public de conducere. de regul cu studii superioare iuridice sau
administrative. care nu poate Ii membru al vreunui partid politic si
nici so . so ie sau rud de gradul întâi cu primarul sau viceprimarul.
Secretarul localit ii este numit în Iunc ie prin ordin al pre-
fectului, în urma concursului sau examenului organizat de primar.
Eliberarea din Iunc ie sau sanc ionarea disciplinar a secre-
tarului se Iace prin ordin al preIectului. la propunerea a cel pu in
dou treimi din num rul consilierilor. în urma ini iativei prima-
rului sau a unei treimi din num rul consilierilor. pe baza unei
cercet ri administrative.
Secretarul îndeplineste urm toarele atribu ii principale:
- avizeaz proiectele de hot râre ale consiliului local.
asumându-si r spunderea pentru legalitatea acestora. contra-
semnând hot rârile pe care le consider legale:
- avizeaz pentru legalitate dispozi iile primarului:
- urm reste rezolvarea coresponden ei în termenul legal:
- asigur îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului
local si eIectuarea lucr rilor de secretariat:
- preg teste lucr rile supuse dezbaterii consiliului local:
- asigur comunicarea c tre autorit ile. institu iile si per-
soanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar.
în termen de cel mult 10 zile. dac legea nu prevede altIel:
- asigur aducerea la cunostin public a hot rârilor si
dispozi iilor cu caracter normativ:
- elibereaz extrase sau copii de pe orice act din arhiva
consiliului local, în afara celor cu caracter secret. stabilit potrivit
legii:
- legalizeaz semn turi de pe înscrisurile prezentate de
p r i si conIirm autenticitatea copiilor cu actele originale. în
condi iile legii.

268
6.5. Prim ria si serviciile publice ale localit ii

Legea nr.215/2001 a men inut no iunea de prim rie. solu ie
caliIicat în doctrin
36
ca Iiind derutant .
AstIel. art.91 deIineste prim ria ca Iiind o structur Iunc-
ional cu activitate permanent . Iormat din primar. viceprimar.
respectiv viceprimari. secretarul localit ii si aparatul propriu de
specialitate al consiliului local. care are ca sarcin aducerea la
îndeplinire a hot rârilor consiliului local si dispozi iile primarului.
solu ionând problemele curente ale activit ii.
Deci. Iiind o structur Iunc ional . I r personalitate iuri-
dic si I r competen proprie. si având doar îns rcin ri date de
autorit ile administra iei publice locale în leg tur cu aducerea
la îndeplinire a hot rârilor consiliului local si. respectiv. a dispo-
zi iilor primarului. prim ria nu va emite/adopta acte iuridice
administrative. ci va s vârsi doar opera iuni administrative si
acte materiale.
Din aceast cauz . prim ria este o structur si I r capa-
citate iuridic de drept administrativ. astIel c nu va putea sta în
instan în nici o situa ie. Cu toate acestea. sunt numeroase
cauzele în care instan ele de iudecat citeaz prim ria ca parte.
desi aceasta nu poate avea legal calitate procesual .
În Iiecare comun sau oras Iunc ioneaz servicii publice
care sunt înIiin ate si organizate de consiliul local în principalele
domenii de activitate. potrivit speciIicului si nevoilor locale. cu
respectarea prevederilor legale si în limita resurselor Iinanciare
de care dispune.
De asemenea. consiliul local are un aparat propriu de spe-
cialitate. personalul acestuia Iiind numit si eliberat din Iunc ie.
dup caz. de c tre primar. în condi iile legii.
Func ionarii publici din cadrul serviciilor publice ale loca-
lit ii si din aparatul propriu de specialitate al autorit ilor
administra iei publice locale se bucur de stabilitate în condi iile
Legii nr.188/1999 privind Statutul Iunc ionarilor publici.

36
Antonie Iorgovan. op.cit.. 2001. vol.I. p.512.
269


CAPITOLUL V
FUNC IA PUBLIC
SI FUNC IONARII PUBLICI

Sec iunea 1
Func ia public

1. ,PSRUWDQ DSUREOHPHL

Atunci când am prezentat p r ile componente ale unui organ
al administra iei publice. în sensul de institu ie public . am ar tat
c un element esen ial îl constituie personalul sau resursele umane
care Iormeaz compartimentele de lucru. organizate pe grupe de
atribu ii si responsabilit i.
Componen a personalului este variat . categoriile de per-
sonal care Iormeaz colectivul organelor administra iei publice
având statute juridice diferite.
AstIel. o prim categorie de personal. întâlnit atât în cazul
organelor administra iei publice centrale. cât si în cel al orga-
nelor administra iei publice locale o constituie demnitarii.
Componen a acestei categorii de personal si no iunea de
demnitar sunt delimitate si deIinite prin O.G. nr.32/1998
1
si
Legea nr.154/1998
2
.

1
O.G. nr.32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului
din administra ia public central. publicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I. nr.42 din 30 ianuarie 1998. aprobat cu modiIic ri
si complet ri prin Legea nr.760/2001. a suIerit mai multe modiIic ri si
complet ri. ultimele aduse prin Legea nr.198/2005.
2
Anexele 2/1 si 2/2 la Legea nr.154/1998 privind sistemul de
stabilire a salariilor de baz în sectorul bugetar si a indemniza iilor
pentru persoane care ocup Iunc ii de demnitate public enumer
Iunc iile de demnitate public alese si numite.
270
O alt categorie de personal este Iormat din membrii cabi-
netului demnitarului. care au un statut iuridic propriu. diIerit de
cel al Iunc ionarilor publici. cât si de cel al restului de personal.
Categoria personalului contractual este o alt parte a
personalului organelor administra iei publice care. potrivit art.6
lit.a) din Legea nr.188/1999. republicat . desI soar activit i de
secretariat. administrative. protocol. gospod rire. între inere.
repara ii si de deservire.
Func ionarii publici Iormeaz categoria cea mai im-
portant . mai numeroas si mai divers a personalului organelor
administra iei publice. ceea ce impune o abordare special a
aspectelor iuridice legate de Iunc ia public . de statutul Iunc io-
narilor publici si de managementul acestora.

2. 1R LXQHDIXQF LHLSXEOLFH

Func ia public a Iost deIinit . în primul rând. de literatura
de specialitate. aceasta constituind o preocupare constant a
doctrinei vechi si actuale. dar a Iost deIinit si de Legea privind
Statutul Iunc ionarilor publici.
Astfel, în doctrina veche, profesorul Paul Negulescu
3
spunea
c .Iunc iunea public este complexul de puteri si competen e.
organizat de lege pentru satisfacerea unui interes general, în
vederea de a Ii ocupat în chip temporar. de un titular (sau mai
mul i). persoan Iizic . care. exercitând puterile. în limitele com-
peten ei. urm reste realizarea scopului pentru care a Iost creiat
Iunc iunea¨.
În doctrina contemporan . proI. Alexandru Negoi
4
a ar tat
c .Iunc ia în cadrul organelor administra iei publice poate Ii
deIinit ca un ansamblu de atribu ii stabilite prin lege sau prin
actele iuridice emise pe baza si în executarea legii. atribu ii pe

3
Paul Negulescu. Tratat ae arept aaministrativ. edi ia a IV-a.
vol. I. Bucuresti. 1934. p.531.
4
Alexandru Negoi . op.cit.. 1998. p.95.
271
care le îndeplineste o persoan Iizic angaiat într-un organ al
administra iei publice si care are abilitatea legal de a îndeplini
acele atribu ii ale administra iei publice¨.
ProI. Antonie Iorgovan
5
în elege prin Iunc ia public .o
situa ie iuridic a persoanei Iizice – învestit . legal. cu atribu ii
în realizarea competen ei unei autorit i publice – ce const în
ansamblul drepturilor si obliga iilor care Iormeaz con inutul
iuridic complex dintre persoana iuridic respectiv si organul
care l-a învestit”.
DeIini ia legal a Iunc iei publice este dat de art.2 alin.(1)
din Legea nr.188/1999. republicat . potrivit c ruia .Iunc ia
public reprezint ansamblul atribu iilor si responsabilit ilor.
stabilite în temeiul legii. în scopul realiz rii prerogativelor de
putere public de c tre administra ia central si local ¨.
Remarc m Iaptul c deIini iile date de proI. Paul Negulescu
si proI. Antonie Iorgovan au un grad de generalitate care le per-
mite s Iie aplicabile în cazul oric rei Iunc ii publice. în timp ce
deIini ia dat de proI. Alexandru Negoi si deIini ia legal se
reIer doar la Iunc ia public administrativ .
Am I cut aceast remarc pentru a pune în eviden c
no iunea de Iunc ie public este susceptibil de dou sensuri:
- într-un sens larg. no iunea de Iunc ie public include
Iunc ia public exercitat în cadrul oric rui organ al statului.
indiIerent c rei puteri îi apar ine: legislativ . executiv-admi-
nistrativ sau iudec toreasc :
- într-un sens restrâns. no iunea de Iunc ie public se
reIer în mod exclusiv la Iunc ia public administrativ .
Func ia public administrativ se exercit preponderent în
activitatea organelor administra iei publice centrale si locale. dar
poate Ii identiIicat si în activitatea organelor legislative si a
organelor de iusti ie în cazul realiz rii unor atribu ii executiv-
administrative legate de organizarea si Iunc ionarea acestor
autorit i publice.

5
Antonie Iorgovan. op.cit.. 2001. vol.I. p.561.
272
3. 7U V WXULOHFDUDFWHULVWLFHDOHIXQF LHLSXEOLFH

Din analiza aspectelor sintetizate în abord rile conceptului
de Iunc ie public . prezentate mai sus. rezult c tr s turile
caracteristice ale acesteia sunt urm toarele:
a) Func ia public este o situa ie juridic reglementat
legal. în sensul c atât drepturile. cât si obliga iile care Iormeaz
con inutul acesteia sunt prestabilite pe cale unilateral . prin
norme iuridice. de c tre organele administra iei publice.
b) Func ia public reprezint un ansamblu complex de
drepturi si obliga ii conIerite titularului ei. care cap t un
adev rat statut propriu si particip la realizarea competen ei
organului administra iei publice din care Iace parte.
c) Func ia public are un caracter propriu. în sensul c
apar ine numai celui anume învestit în cadrul unui organ al
administra iei publice. Caracterul propriu al Iunc iei publice nu
împiedic organele administra iei publice s -si realizeze compe-
ten a prin îndeplinirea unor Iunc ii identice sau similare de c tre
mai multe persoane. cu delimitarea material a activit ii Iiec reia.
d) Func ia public are un caracter continuu în sensul c
existen a drepturilor si obliga iilor care Iormeaz con inutul s u
dureaz atâta timp cât dureaz competen a organului admi-
nistra iei publice pe care Iunc ionarul public o realizeaz . I r
intermiten e.
e) Func ia public are un caracter obligatoriu în sensul
c exercitarea drepturilor si îndeplinirea obliga iilor care Ior-
meaz con inutul s u nu reprezint o Iacultate sau o posibilitate
la aprecierea titularului Iunc iei. care este obligat s intervin .
din oIiciu sau la cerere. potrivit competen ei sale.
I) Drepturile si obliga iile care Iormeaz con inutul Iunc iei
publice sunt exercitate în regim de putere public . Astfel, în
cadrul unui organ al administra iei publice. în care exist o
multitudine de Iunc ii. vor putea Ii diIeren iate Iunc iile publice
care sunt exercitate în regim de autoritate. de putere public . de
Iunc iile nepublice. care sunt exercitate la nivelul compartimentelor
Iunc ionale (secretariat. registratur . iuridic. contabilitate etc.)
273
comune tuturor organelor administra iei publice. Aceste din urm
Iunc ii sunt exercitate în baza unor contracte de munc si nu sunt
legate de exerci iul puterii publice.

4. 3ULQFLSLLOHH[HUFLW ULLIXQF LHLSXEOLFH

Art.3 din Legea nr.188/1999. republicat . enumer prin-
cipiile care stau la baza exercit rii Iunc iei publice:
a) principiul legalit ii func iei publice. potrivit c ruia
no iunea de Iunc ie public este deIinit de lege. iar Iunc iile
publice sunt prev zute în anexa legii:
b) principiul impar ialit ii. în sensul c Iunc ia public
va trebui s Iie exercitat I r p rtinire Ia de to i participan ii
la raporturile iuridice de drept administrativ:
c) principiul obiectivit ii. în sensul c exercitarea Iunc iei
publice trebuie I cut cu respectarea adev rului si a prevederilor
legale aplicabile în cauza aIlat spre solu ionare:
d) principiul transparen ei. potrivit c ruia exercitarea
Iunc iei publice implic Iurnizarea. c tre cet eni si asocia iile
legale constituite. a tuturor inIorma iilor de interes public legate
de procesul decizional. potrivit prevederilor generale ale Legii
nr.52/2003 privind transparen a decizional în administra ia
public
6
:
e) principiul eficien ei si eficacit ii. potrivit c ruia Iunc ia
public trebuie exercitat cu respectarea limitelor bugetului alocat
organului respectiv si. totodat . cu urm rirea celui mai bun
rezultat social pentru cet ean si/sau colectivitate:
I) principiul responsabilit ii. în sensul c Iunc ia public
trebuie exercitat în conIormitate cu prevederile legale. iar
înc lcarea acestora atrage r spunderea titularului Iunc iei publice:
g) principiul orient rii c tre cet ean. în sensul c exerci-
tarea Iunc iei publice trebuie s aib ca scop satisIacerea drepturilor
legale si intereselor legitime ale membrilor colectivit ii:

6
Legea nr.52/2003. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.70 din 3 Iebruarie 2003.
274
h) principiul stabilit ii în exercitarea func iei publice.
potrivit c ruia titularii Iunc iei publice nu pot Ii elibera i sau
destitui i decât în condi iile legii:
i) principiul subordon rii ierarhice a titularului Iunc iei
publice. care este obligat la executarea întocmai si la timp a
tuturor dispozi iilor legale ale superiorilor s i.
În literatura de specialitate
7
au Iost identiIicate si alte dou
principii generale. enun ate de legea cadru ca reguli privind
accesul la Iunc ia public :
- principiul egalit ii sanselor de intrare si promovare în
corpul func ionarilor publici pentru Iiecare cet ean care
îndeplineste condi iile legale. enumerate de art.50 din Legea
nr.188/1999. republicat . ca o reIlectare particular a principiului
constitu ional al egalit ii în drepturi:
- principiul selec iei func ionarilor publici prin concurs
organizat pe baza regulilor competi iei deschise. ale transpa-
ren ei si competen ei proIesionale. în condi iile art.51 din Legea
nr.188/1999. republicat .

5. &ODVLILFDUHDIXQF LLORUSXEOLFH
GLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF

În literatura de specialitate
8
. Iunc iile publice în general
sunt clasiIicate dup diverse criterii: al importan ei Iunc iei. al
gradului de disciplin . al regimului iuridic. dup modul de de-
semnare a titularilor. dup nivelul studiilor cerute. dup durata
de exercitare. dup gradul de acces etc.

7
Ioan Santai. op.cit.. vol. I. p.129: Liviu Giurgiu s.a.. Drept
aaministrativ. Editura Sylvi. Bucuresti. 2002. p.113.
8
Ion Popescu Sl niceanu. Teoria func iei publice. Editura
EVRIKA. Br ila. 1999. p.134 si urm.: Antonie Iorgovan. op. cit.. 2001.
vol.I p.567 si urm.: Rodica Narcisa Petrescu. op. cit.. 2001. p.421:
Mircea Preda. op. cit.. 2000. Partea general . p.91.
275
Economia cursului de Ia ne determin s ne reIerim doar
la clasiIicarea I cut de legisla ia în materie
9
. potrivit c reia
Iunc iile publice se clasiIic . în primul rând. în Iunc ii publice
generale si Iunc ii publice speciIice.
Func iile publice generale sunt definite ca reprezentând
ansamblul atribu iilor si responsabilit ilor cu caracter general si
comun tuturor autorit ilor si institu iilor publice. în vederea
realiz rii competen elor lor generale.
Func iile publice specifice reprezint ansamblul atribu iilor
si responsabilit ilor cu caracter speciIic unor autorit i si institu ii
publice. în vederea realiz rii competen elor lor speciIice.
De asemenea, în raport cu nivelul studiilor necesare ocup rii
lor. Iunc iile publice se împart în trei clase:
- clasa I cuprinde Iunc iile publice pentru a c ror ocupare
se cer studii superioare de lung durat . absolvite cu diplom de
licen sau echivalent :
- clasa a II-a cuprinde Iunc iile publice pentru a c ror ocupare
se cer studii superioare de scurt durat . absolvite cu diplom :
- clasa a III-a cuprinde Iunc iile publice pentru a c ror
ocupare se cer studii medii liceale. absolvite cu diplom .
Dup nivelul atribu iilor titularului. Iunc iile publice se
împart în trei categorii:
- Iunc ii publice corespunz toare categoriei înal ilor Iunc-
ionari publici:
- Iunc ii publice corespunz toare categoriei Iunc ionarilor
publici de conducere:
- Iunc ii publice corespunz toare categoriei Iunc ionarilor
publici de execu ie.
Func iile publice de execu ie sunt structurate pe grade
proIesionale:
a) superior. ca nivel maxim:
b) principal:
c) asistent:
d) debutant.

9
Legea nr.188/1999. republicat .
276
La rândul s u. Iiecare din primele trei grade proIesionale –
superior. principal si asistent – include câte trei trepte de
salarizare: treapta 3. treapta 2 si treapta 1. ca nivel maxim
10
.
Trebuie men ionat c prevederile Statutului aprobat prin
Legea nr.188/1999 se aplic doar Iunc ionarilor publici din
administra ia public si nu se aplic personalului contractual.
personalului din cabinetul demnitarului. corpului magistra ilor.
cadrelor didactice. persoanelor numite sau alese în Iunc ii de
demnitate public si nici celor care au statute proprii: Iunc-
ionarii din structurile de specialitate ale Parlamentului. ale
Administra iei Preziden iale. ale Consiliului Legislativ. din
serviciile diplomatice si consulare. din autoritatea vamal . din
poli ie sau din alte servicii publice stabilite prin lege.

Sec iunea a 2-a
Func ionarii publici

1. 1R LXQHDGHIXQF LRQDUSXEOLF

La Iel ca si no iunea Iunc iei publice. no iunea de Iunc-
ionar public a Iost deIinit atât de literatura de specialitate. cât
si de legisla ia în materie.
AstIel. proI. Anibal Teodorescu
11
deIineste Iunc ionarul
public ca fiind „persoana care, în schimbul unei remunera iuni.

10
Pentru exempliIicare. vezi anexele la O.U.G. nr.82/2004
privind unele m suri în domeniul Iunc iei publice. publicat în
„Monitorul Oficial al României”, Partea I. nr.975 din 22 octombrie
2004. aprobat de Legea nr.9/2005. si anexele la O.U.G. nr.92/2004
privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale
Iunc ionarilor publici pentru anul 2005. publicat în .Monitorul OIicial
al României”, Partea I. nr.1091 din 23 noiembrie 2004. aprobat cu
modiIic ri si complet ri prin Legea nr.76/2005.
11
Anibal Teodorescu. Tratat ae arept aaministrativ. vol. I.
Bucuresti. 1929. p.261.
277
îndeplineste sau colaboreaz în mod permanent la îndeplinirea
unui serviciu public depinzând de autoritatea administrativ a
statului. iude elor sau comunelor¨.
ProI. Alexandru Negoi
12
. reIerindu-se la no iunea Iunc iei
publice. pe care o deIineste asa cum am ar tat mai sus. aIirm c
Iunc ionarul public este .persoana care îndeplineste aceste
atribu ii¨ ale administra iei publice. în baza unei abilit ri legale.
No iunea de Iunc ionar public este deIinit de art.2 alin.(2)
din Legea nr.188/1999. republicat . ca Iiind .persoana numit .
în condi iile prezentei legi. într-o Iunc ie public ¨. Deci. potrivit
Statutului. Iunc ionarul public este titularul unei Iunc ii publice.
Între Iunc ia public si Iunc ionarul public exist numeroase
leg turi. dar si aspecte care le diIeren iaz .
AstIel. Iunc ia public este o situa ie iuridic obiectiv si
impersonal . reglementat de lege. ce exist independent de
titularul s u. care se poate schimba în condi iile legii.
Dar. nici o Iunc ie public nu se poate manifesta în afara
unui titular care s Ii Iost învestit legal cu realizarea ei. cu
excep ia Iunc iei publice exercitate prin delegare.
De asemenea. Iunc ionarul va exercita Iunc ia public numai
în baza unei învestiri legale si în limitele atribu iilor conIerite.
Învestirea si exerci iul Iunc iei publice se Iac. de regul . pe o
perioad nedeterminat . I r a Ii exclus . îns . posibilitatea modi-
Iic rii sau încet rii raportului de Iunc ie. a raportului de serviciu.
Totodat . Iunc ionarul public va primi pentru activitatea
depus un salariu. care reprezint echivalentul b nesc al Iunc iei
publice exercitate.
Func ionarilor publici li se aplic reglement rile cuprinse în
Legea privind Statutul Iunc ionarilor publici. nr.188/1999. repu-
blicat . adoptat ca lege organic . prin angaiarea r spunderii
Guvernului. în condi iile art.114 alin.(1) din Constitu ie.
Terminologia Iolosit . de Statut al func ionarilor publici.
relev Iaptul c aceast lege grupeaz principalele probleme
legate de situa ia iuridic a Iunc ionarilor publici si include

12
Alexandru Negoi . op.cit.. 1998. p.95.
278
normele juridice aplicabile acestora în raporturile de serviciu
(raporturile de Iunc ie). care se realizeaz în baza prevederilor
Statutului. iar nu al unor contracte colective sau individuale de
munc . speciIice personalului contractual.
De men ionat c . potrivit art.5 alin.(1) din lege. pot be-
neIicia de statute speciale proprii Iunc ionarii care îsi desI soar
activitatea în cadrul urm toarelor servicii publice:
a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;
b) structurile de specialitate ale Administra iei Preziden iale:
c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ:
d) serviciile diplomatice si consulare:
e) autoritatea vamal :
I) poli ia si alte structuri ale Ministerului Administra iei si
Internelor:
g) alte servicii publice stabilite prin lege.

2. &DWHJRULLGHIXQF LRQDULSXEOLFL

Potrivit aceleiasi legi. o prim clasiIicare este aceea în Iunc-
ionari publici debutan i si Iunc ionari publici deIinitivi.
Pot fi numi i func ionari publici debutan i persoanele
care au promovat concursul pentru ocuparea unei Iunc ii publice
si nu îndeplinesc condi iile prev zute de lege pentru ocuparea
unei Iunc ii deIinitive.
Pot fi numi i func ionari publici definitivi:
- Iunc ionarii publici debutan i. care au eIectuat perioada
de stagiu prev zut de lege si au ob inut rezultatul corespunz tor
la evaluare:
- persoanele care intr în corpul Iunc ionarilor publici prin
concurs si care au vechime în specialitatea corespunz toare
Iunc iei publice:
- persoanele care au promovat programe de Iormare si
perIec ionare în administra ia public .
O alt clasiIicare a Iunc ionarilor publici este aceea în înal i
Iunc ionari publici. Iunc ionari publici de conducere si Iunc ionari
publici de execu ie.
279
Categoria înal ilor func ionari publici cuprinde persoa-
nele care sunt numite în una dintre urm toarele Iunc ii publice:
- secretar general si secretar general adiunct al Guvernului:
- consilier de stat:
- secretar general si secretar general adiunct din ministere si
din alte organe de specialitate ale administra iei publice centrale:
- preIect si subpreIect:
- secretar general al preIecturii. al iude ului si. respectiv. al
municipiului Bucuresti:
- director general din cadrul ministerelor si al altor organe
de specialitate ale administra iei publice centrale.
Categoria func ionarilor publici de conducere cuprinde
persoanele numite în una dintre urm toarele Iunc ii publice:
- secretar al municipiului. al sectorului municipiului
Bucuresti. al orasului si al comunei:
- director general adiunct. director si director adiunct din
aparatul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale
administra iei publice centrale:
- director executiv si director executiv adiunct ai serviciilor
publice deconcentrate ale ministerelor si ale altor organe de
specialitate ale administra iei publice centrale. precum si în
cadrul aparatului propriu al autorit ilor administra iei publice
locale:
- seI de serviciu si seI de birou.
De men ionat c Iunc ionarii publici de conducere orga-
nizeaz . coordoneaz . îndrum si controleaz activit ile care
implic exercitarea prerogativelor de putere public numai sub
autoritatea unui Iunc ionar public ierarhic superior sau a unui
demnitar. dup caz.
Categoria func ionarilor publici de execu ie se împarte
în clase, astIel c în clasa I sunt incluse persoanele numite în
Iunc ii publice de expert. consilier. inspector. consilier iuridic si
auditor, în clasa a II-a se includ persoanele numite în Iunc ia
public de reIerent de specialitate. iar în clasa a III-a. persoanele
numite în Iunc ia public de reIerent.
280
În ceea ce priveste categoria înal ilor Iunc ionari publici
mai trebuie men ionat c acestia sunt numi i dup reguli stricte
de competen :
- Guvernul numeste secretarul general. secretarul general
adiunct al Guvernului si preIec ii:
- primul-ministru numeste consilierii de stat. secretarii
generali si secretarii generali adiunc i din ministere si din celelalte
organe ale administra iei ministeriale. precum si subpreIec ii:
- ministrul Administra iei si Internelor îi numeste pe secretarii
generali ai preIecturilor. ai iude elor si al municipiului Bucuresti:
- ministrii sau ceilal i conduc tori ai organelor administra iei
ministeriale îi numesc pe directorii generali ai structurilor pe care
le conduc.
Numirea Iunc ionarilor de conducere si a Iunc ionarilor de
execu ie este reglementat în actele normative de organizare si
Iunc ionare a Iiec rui organ al administra iei publice. regula
Iiind c acestia sunt numi i de c tre seIul structurii respective.
personal sau prin delegarea acestei competen e.

3. &RQGL LLOHGHDFFHVODIXQF LLOHSXEOLFH
GLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF
,QFRPSDWLELOLW LúLFRQIOLFWHGHLQWHUHVH

Asa cum am ar tat mai sus. modalitatea prin care o
persoan poate deveni Iunc ionar public este numirea sa într-o
Iunc ie public . Dar. pentru ca s poat Ii numit într-o Iunc ie
public o persoan trebuie s îndeplineasc o serie de condi ii
generale reIeritoare la cet enie. domiciliu. capacitatea de exer-
ci iu. starea s n t ii. antecedente penale. precum si o serie de
condi ii speciale. reIeritoare la vârst . aptitudini. sus inerea unui
examen sau participarea la un concurs. eIectuarea unui stagiu de
specialitate etc.
Condi iile cerute unei persoane de art.50 din Legea
nr. 188/1999. republicat . pentru ocuparea unei Iunc ii publice
sunt urm toarele:
281
- are cet enie român si domiciliul în România
13
:
- cunoaste limba român . scris si vorbit:
- are vârsta de minim 18 ani împlini i:
- are capacitatea deplin de exerci iu:
- are o stare de s n tate corespunz toare Iunc iei publice
pentru care candideaz . atestat pe baz de examen medical de
specialitate:
- îndeplineste condi iile de studii prev zute de lege pentru
Iunc ia public :
- îndeplineste condi iile speciIice pentru ocuparea Iunc iei
publice:
- nu a Iost condamnat pentru s vârsirea unei inIrac iuni
contra umanit ii. contra statului sau autorit ii. de serviciu sau
în leg tur cu serviciul. care împiedic înI ptuirea iusti iei. de
Ials. ori a unor Iapte de corup ie sau a unei inIrac iuni s vârsite
cu inten ie. care ar Iace-o incompatibil cu exercitarea Iunc iei
publice. cu excep ia situa iei în care a intervenit reabilitarea:
- nu a Iost destituit dintr-o Iunc ie public în ultimii 7 ani:
- nu a desI surat activitate de poli ie politic . astIel cum
este deIinit prin lege.
La aceste condi ii generale se adaug condi iile speciIice
Iiec rei categorii de Iunc ionari publici si. respectiv. Iiec rei
Iunc ii publice.
În plus. pentru ocuparea si exercitarea unei Iunc ii publice.
persoana nu trebuie s se aIle în vreuna dintre incompatibilit ile
enumerate de art.94 din Legea nr.161/2003.
AstIel. calitatea de Iunc ionar public este incompatibil cu
orice alt Iunc ie public decât cea în care a Iost numit. precum
si cu Iunc iile de demnitate public .

13
ModiIicarea Legii nr.188/1999 prin Legea nr.161/2003 a
devansat modiIicarea dispozi iilor art.16(3) din Constitu ia din 1991.
prin Legea sa de revizuire. care în Iorma ini ial prevedeau c . în
România. Iunc iile si demnit ile publice. civile sau militare. puteau Ii
ocupate doar de persoanele care aveau numai cet enia român si
domiciliul în ar . Iiind excluse persoanele cu cet enie dubl .
282
De asemenea. Iunc ionarii publici nu pot de ine alte Iunc ii
si nu pot desI sura alte activit i. remunerate sau neremunerate.
dup cum urmeaz :
a) în cadrul autorit ilor sau institu iilor publice:
b) în cadrul cabinetului demnitarului. cu excep ia cazului în
care Iunc ionarul public este suspendat din Iunc ia public . în
condi iile legii. pe durata numirii sale:
c) în cadrul regiilor autonome. societ ilor comerciale ori
în alte unit i cu scop lucrativ. din sectorul public sau privat. în
cadrul unei asocia ii Iamiliale sau ca persoan Iizic autorizat :
d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.
Este de men ionat Iaptul c . potrivit alin.(2
1
) al aceluiasi
articol. nu se aIl în situa ie de incompatibilitate. în sensul preve-
derilor alin.(2) lit.a) si c). Iunc ionarul public care este desemnat
printr-un act administrativ. emis în condi iile legii. s reprezinte
sau s participe în calitate de reprezentant al autorit ii ori insti-
tu iei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de
conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare.
Func ionarii publici care. în exercitarea Iunc iei publice. au
desI surat activit i de monitorizare si control cu privire la so-
ciet i comerciale sau alte unit i cu scop lucrativ de natura celor
prev zute la alin.(2) lit.c) nu pot s -si desI soare activitatea si nu
pot acorda consultan de specialitate la aceste societ i timp de
3 ani dup iesirea din corpul Iunc ionarilor publici.
Totodat . Iunc ionarii publici nu pot Ii mandatari ai unor
persoane în ceea ce priveste eIectuarea unor acte în leg tur cu
Iunc ia public pe care o exercit .
Tot Legea nr.161/2003 reglementeaz si conIlictul de inte-
rese în care s-ar aIla o persoan care exercit o Iunc ie public
ce are un interes de natur patrimonial în realizarea atribu iilor
sale de serviciu.
AstIel. potrivit art.79 alin.(1) din aceast lege. Iunc ionarul
public este în conIlict de interese dac se aIl în una dintre
urm toarele situa ii:
a) este chemat s rezolve cereri. s ia decizii sau s participe
la luarea deciziilor cu privire la persoane Iizice si iuridice cu care
are rela ii cu caracter patrimonial:
283
b) particip în cadrul aceleiasi comisii. constituit conIorm
legii. cu Iunc ionari publici care au calitatea de so sau rud de
gradul I:
c) interesele sale patrimoniale. ale so ului sau rudelor sale
de gradul I pot inIluen a deciziile pe care trebuie s le ia în
exercitarea Iunc iei publice.

4. &DULHUDIXQF LRQDULORUSXEOLFL

4.1. Principiile organiz rii si dezvolt rii carierei
în func ia public

Cariera Iunc ionarilor publici cuprinde ansamblul situa iilor
iuridice si eIectele produse în timpul evolu iei raportului de ser-
viciu. de la nasterea acestuia si pân la încetarea sa. potrivit legii.
Dezvoltarea carierei în Iunc ia public se realizeaz prin
dou modalit i:
- promovarea într-o Iunc ie public superioar . si
- avansarea în gradele de salarizare.
Principiile care stau la baza organiz rii si dezvolt rii carierei
în Iunc ia public sunt urm toarele
14
:
- principiul competen ei. potrivit c ruia persoanele care
doresc s accead sau s promoveze într-o Iunc ie public trebuie
s de in si s conIirme cunostin ele si aptitudinile necesare exer-
cit rii Iunc iei publice respective:
- principiul competi iei. potrivit c ruia conIirmarea cu-
nostin elor si aptitudinilor necesare exercit rii unei Iunc ii
publice se Iace prin concurs sau examen:
- principiul egalit ii de sanse. potrivit c ruia se recunoaste
voca ia la carier în Iunc ia public oric rei persoane care înde-
plineste condi iile stabilite potrivit legii:

14
H.G. nr.1209/2003 privind organizarea si dezvoltarea carierei
Iunc ionarilor publici. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.757 din 29 octombrie 2003.
284
- principiul profesionalismului. potrivit c ruia exercitarea
Iunc iei publice se Iace cu respectarea principiilor prev zute
de lege:
- principiul motiv rii. potrivit c ruia. în vederea dezvolt rii
carierei. autorit ile si institu iile publice au obliga ia s identiIice
si s aplice. în condi iile legii. instrumente de stimulare moral si
material a Iunc ionarilor publici. precum si s spriiine ini iativele
privind dezvoltarea proIesional individual a acestora:
- principiul transparen ei. potrivit c ruia autorit ile si
institu iile publice au obliga ia de a pune la dispozi ie tuturor
celor interesa i inIorma iile de interes public reIeritoare la carier
în Iunc ia public .

4.2. Recrutarea func ionarilor publici

Potrivit art.51 din Legea nr.188/1999. republicat . ocuparea
Iunc iilor publice vacante se poate Iace prin promovare. transIer.
redistribuire si concurs.
Concursul reprezint modalitatea de recrutare a Iunc iona-
rilor publici si se organizeaz în limita Iunc iilor publice vacante
prev zute anual prin planul de ocupare a Iunc iilor publice. care
se elaboreaz de Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici. pe
baza propunerilor I cute de autorit ile si institu iile publice.
Concursurile se organizeaz :
- pentru recrutarea înal ilor Iunc ionari publici. de c tre o
comisie Iormat prin decizie a primului-ministru. la propunerea
ministrului Administra iei si Internelor. din 5 personalit i recu-
noscute ca specialisti în administra ia public :
- de c tre Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici. pentru
ocuparea Iunc iilor publice de conducere vacante. cu excep ia
celor de seI birou si seI de serviciu:
- de c tre autorit ile si institu iile publice. pentru ocuparea
Iunc iilor publice de execu ie. a celor de conducere de seI birou si
seI de serviciu. precum si a Iunc iilor publice speciIice vacante:
- de c tre Institutul Na ional de Administra ie pentru admi-
terea la programele de Iormare specializate în administra ia
public . organizate în scopul numirii într-o Iunc ie public .
285
Condi iile speciIice de participare la concursul pentru
ocuparea Iunc iilor publice se aprob de Agen ia Na ional a
Func ionarilor Publici. la propunerea autorit ilor si institu iilor
publice. iar condi iile speciIice de participare la concursul pentru
ocuparea Iunc iilor publice speciIice se stabilesc de autorit ile si
institu iile publice. cu avizul Agen iei Na ionale a Func ionarilor
Publici. dup care se public în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea a III-a. cu cel pu in 30 de zile înainte de data desI sur rii
concursului.
În vederea organiz rii si desI sur rii concursurilor pentru
ocuparea Iunc iilor publice si pentru recrutarea Iunc ionarilor
publici se constituie comisii de concurs si. respectiv. comisii de
solu ionare a contesta iilor. prin act administrativ al seIului auto-
rit ii sau institu iei publice.
Concursul const în 3 etape. dup cum urmeaz :
- selectarea dosarelor de înscriere în raport de îndeplinirea
condi iilor legale si speciIice:
- proba scris . care const în redactarea unei lucr ri sau
rezolvarea unor teste gril :
- interviul
15
.
Rezultatul final al concursului poate fi contestat în termen
de 5 zile de la aIisare. la comisia de solu ionare a contesta iilor.
iar solu ia acestei comisii poate Ii atacat la instan a de contencios
administrativ.

4.3. Numirea func ionarilor publici

Dup selectare. prin promovarea concursului organizat în
acest scop. Iunc ionarul public va Ii învestit în Iunc ia public
pentru care a candidat.

15
Pentru detalii asupra organiz rii. desI sur rii si stabilirii rezulta-
tului concursului. a se vedea Regulamentul de organizare si desI surare
a concursurilor. prev zut în anexa nr.1 la H.G. nr.1209/2003. si Liviu
Giurgiu. op.cit.. p.120 si urm.
286
Asa cum am ar tat anterior. Iunc ionarii publici sunt debu-
tan i sau deIinitivi.
Numirea Iunc ionarilor publici se Iace prin actul admi-
nistrativ emis de conduc torul autorit ii sau institu iei publice.
Pot fi numi i func ionari publici debutan i persoanele
care au promovat concursul pentru ocuparea unei Iunc ii publice
si nu îndeplinesc condi iile pentru ocuparea unei Iunc ii publice
deIinitive.
Pot fi numi i func ionari publici definitivi:
a) Iunc ionarii publici debutan i care au eIectuat perioada
de stagiu prev zut de lege si au ob inut rezultat corespunz tor
la evaluare:
b) persoanele care intr în corpul Iunc ionarilor publici prin
concurs si care au vechimea în specialitatea corespunz toare
Iunc iei publice. de minimum 12 luni. 8 luni si. respectiv. 6 luni.
în Iunc ie de nivelul studiilor absolvite:
c) persoanele care au promovat programe de Iormare si
perIec ionare în administra ia public .
În cazul Iunc ionarilor publici debutan i. evolu ia carierei
lor cunoaste o prim etap denumit perioad de stagiu care.
potrivit art.52 alin.(1) din Legea nr.188/1999. republicat . are ca
obiect verificarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea
atribu iilor si responsabilit ilor unei Iunc ii publice. Iormarea
practic si cunoasterea speciIicului activit ii. organiz rii si exi-
gen elor administra iei publice.
Perioada de stagiu este etapa din cariera Iunc ionarului
public cuprins între data numirii ca Iunc ionar public debutant
si data numirii ca Iunc ionar public deIinitiv si este de 12 luni
pentru Iunc ionarii publici din clasa I. 8 luni pentru cei din clasa
a II-a si 6 luni pentru cei din clasa a III-a.
Perioada de stagiu se desI soar pe baza unui program
aprobat de conduc torul autorit ii sau institu iei publice. iar
activitatea Iunc ionarului public debutant se desI soar sub
îndrumarea unui Iunc ionar public definitiv, care va întocmi un
reIerat în vederea evalu rii Iunc ionarului public debutant. la
terminarea perioadei de stagiu.
287
Dac rezultatul evalu rii este pozitiv. Iunc ionarul public
debutant va Ii numit Iunc ionar public deIinitiv. iar în cazul când
rezultatul evalu rii este negativ. Iunc ionarul public debutant va
Ii obligat s repete perioada de stagiu si dac nici dup repetarea
perioadei de stagiu evaluarea nu va Ii pozitiv . Iunc ionarul
public debutant va Ii eliberat din Iunc ie pentru incompeten
proIesional .
Numirea în Iunc ia public reprezint un act de drept
administrativ cu caracter unilateral si individual. provenind de la
conduc torul autorit ii sau institu iei publice. prin care o per-
soan este învestit cu exercitarea unei Iunc ii publice în cadrul
autorit ii sau institu iei respective.
Actul administrativ de învestire are Iorm scris (ordin.
decizie. dispozi ie etc.) si va trebui s con in temeiul legal al
numirii. numele Iunc ionarului public. denumirea Iunc iei pu-
blice. data de la care si locul unde se exercit aceasta si
drepturile salariale.
La numirea în Iunc ia public . Iunc ionarul public deIinitiv
depune iur mântul de credin în Ia a conduc torului autorit ii
sau institu iei publice. în prezen a a doi martori. dintre care unul
va Ii seIul compartimentului în care este numit. iar cel lalt va Ii
un alt Iunc ionar public deIinitiv din cadrul autorit ii sau
institu iei respective.
ReIuzul depunerii iur mântului atrage revocarea actului de
numire în Iunc ie.

4.4. Func ionarul de fapt

Atribu iile care Iormeaz con inutul unei Iunc ii publice nu
pot fi exercitate, în mod legal, decât de persoana care, îndeplinind
condi iile legale. a Iost învestit în Iunc ia public respectiv .
Iunc ionarul public Iiind astIel un Iunc ionar de drept.
Spre deosebire de acesta. Iunc ionarul de Iapt .nu a avut
sau nu mai are o învestitur legal ¨
16
.

16
Paul Negulescu. op.cit.. edi ia a IV-a. vol. I. p.572.
288
În leg tur cu Iunc ionarul de Iapt. doctrina iuridic si via a
social au pus problema regimului iuridic al actelor administrative
emise de un Iunc ionar care nu a Iost învestit legal sau învesti-
tura legal i-a Iost retras ori învestitura legal a Iost ilegal .
În aceast privin . regula general este c actele iuridice
emise de un Iunc ionar de Iapt sunt lovite de nulitate absolut .
În momentul de Ia . legisla ia cunoaste o singur excep ie.
si anume aceea reglementat de art.7 din Legea nr.119/1996
17
.
potrivit c ruia actele de stare civil întocmite de o persoan care
a exercitat în mod public atribu iile de oIi er de stare civil . cu
respectarea prevederilor acestei legi. sunt valabile. chiar dac
acea persoan nu avea aceast calitate.
În doctrin
18
s-a mers. ipotetic. mai departe. ar tându-se c
acte administrative emise de un Iunc ionar de Iapt pot ap rea în
situa ii normale. când membrii unei colectivit i sunt indusi în
eroare de împreiur rile în care o persoan prezint toate apa-
ren ele unui Iunc ionar public legal învestit. astIel c error
communis facit ius.
Dar. uneori. în situa ii excep ionale. precum starea de
r zboi. ori în cazul insurec iilor. revolu iilor. apar persoane care
pun mâna pe putere si îsi arog competen e apreciate de colecti-
vitate ca Iiind plauzibile. astIel c actele lor sunt recunoscute ca
valabile Ia de ter i.
În schimb. arat proI. Paul Negulescu
19
. atunci când în-
vestitura nu apare ca Iiind plauzibil . colectivitatea având de-a
Iace Iie cu un uzurpator. Iie cu un simplu impostor. actele emise
de un astIel de Iunc ionar de Iapt nu au nici o valoare. nici Ia
de cel vizat si nici Ia de ter i.

17
Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civil .
publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.282 din
11 noiembrie 1996.
18
Verginia Vedinas. Statutul func ionarului public. Editura
Nemira. Bucuresti. 1998. p. 50.
19
Paul Negulescu. op.cit.. edi ia a IV-a. vol. I. p.574.
289
4.5. Evaluarea func ionarilor publici.
Promovarea si avansarea acestora

În carier . Iunc ionarul public beneIiciaz de dreptul de a
promova în Iunc ia public si de a avansa în treptele de salarizare.
pe baza rezultatelor stabilite în urma evalu rii perIorman elor pro-
Iesionale individuale. care se realizeaz anual.
Potrivit art.60 din Legea nr.188/1999. republicat . evaluarea
perIorman elor proIesionale individuale ale Iunc ionarilor publici
are ca scop:
- avansarea în gradele de salarizare;
- retrogradarea în gradele de salarizare:
- promovarea într-o Iunc ie public superioar :
- eliberarea din Iunc ia public :
- stabilirea cerin elor de Iormare proIesional a Iunc iona-
rilor publici.
Evaluarea perIorman elor proIesionale individuale ale
Iunc ionarilor publici se Iace pe baza Metodologiei de evaluare.
aprobat prin H.G. nr.1209/2003
20
. prin care a Iost stabilit cadrul
general pentru:
- corelarea obiectiv dintre activitatea Iunc ionarului public
si cerin ele Iunc iei publice:
- aprecierea obiectiv a perIorman elor proIesionale indi-
viduale ale Iunc ionarilor publici. prin compararea gradului de
îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele
ob inute în mod eIectiv:
- asigurarea unui sistem motiva ional. prin recompensarea
Iunc ionarilor publici care au ob inut rezultate deosebite. care s
determine cresterea perIorman elor proIesionale individuale:
- identiIicarea necesit ilor de instruire a Iunc ionarilor
publici pentru îmbun t irea rezultatelor activit ii desI surate în
scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite.
Evaluarea perIorman elor proIesionale individuale se reali-
zeaz de c tre un evaluator care:

20
Vezi anexa nr.3 la H.G. nr.1209/2003.
290
- pentru Iunc ionarul public de execu ie este seIul compar-
timentului în care acesta îsi desI soar activitatea:
- pentru Iunc ionarul public de conducere este Iunc ionarul
public de conducere ierarhic superior.
Procedura de evaluare se realizeaz în trei etape:
- completarea raportului de evaluare de c tre evaluator.
dup analizarea îndeplinirii obiectivelor individuale si notarea
criteriilor de perIorman . stabilirea caliIicativului Iinal si con-
semnarea rezultatelor deosebite si a observa iilor relevante:
- interviul. care se realizeaz ca un schimb de inIorma ii
între evaluator si Iunc ionarul public. în cadrul c ruia se comu-
nic rezultatul evalu rii si caliIicativul Iinal. iar Iunc ionarul
public semneaz raportul de evaluare:
- contrasemnarea raportului de evaluare de c tre Iunc io-
narul public ierarhic superior evaluatorului. care poate conIirma
sau modiIica raportul de evaluare.
Func ionarul public nemul umit de rezultatul evalu rii poate
s îl conteste la conduc torul autorit ii sau institu iei publice. iar
cel nemul umit de modul de rezolvare a contesta iei se poate
adresa instan ei de contencios administrativ.
De men ionat c instan a de contencios administrativ este
competent s veriIice doar respectarea prevederilor legale si
metodologice privind evaluarea si solu ionarea contesta iei
Iunc ionarului public. dar nu va putea s se substituie organului
competent si s procedeze la reevaluarea proprie a perIorman elor
proIesionale individuale ale Iunc ionarului public nemul umit.
Promovarea func ionarilor publici constituie modalitatea
de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei Iunc ii publice supe-
rioare vacante.
Promovarea poate Ii deIinitiv . când Iunc ia public supe-
rioar se ocup prin concurs sau examen. si poate Ii temporar .
când se ocup prin delegare. în condi iile legii.
Concursul sau examenul pentru promovare se organizeaz
numai în limita Iunc iilor publice vacante rezervate în scopul
promov rii prin planul de ocupare a Iunc iilor publice sau pentru
Iunc iile publice care se vacanteaz în cursul anului:
291
- de c tre Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici. pentru
promovarea în Iunc ii publice de conducere. cu excep ia celor de
seI de serviciu si seI de birou:
- de c tre autorit i si institu ii publice pentru promovarea
în Iunc iile publice de execu ie sau în Iunc iile publice de con-
ducere de seI serviciu si seI de birou.
Potrivit art.57 alin.(1) din Legea nr.188/1999. republicat .
pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o Iunc ie
public de execu ie din gradul proIesional principal. Iunc ionarii
publici trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii minime:
- s aib o vechime minim de 2 ani în Iunc iile publice de
execu ie din gradul proIesional asistent. în clasa corespunz toare
studiilor absolvite:
- s Ii ob inut. la evaluarea perIorman elor proIesionale
individuale din ultimii 2 ani. cel pu in caliIicativul .Ioarte bun¨:
- s îndeplineasc cerin ele speciIice prev zute în Iisa postului.
De asemenea. potrivit art.57 alin.(2) din aceeasi lege. pentru
a participa la concursul pentru promovarea într-o Iunc ie public
de execu ie din gradul proIesional superior. Iunc ionarii publici
trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii minime:
- s aib o vechime minim de 2 ani în Iunc iile publice de
execu ie din gradul proIesional principal sau 4 ani în Iunc iile
publice de execu ie din gradul proIesional asistent. în clasa
corespunz toare studiilor absolvite:
- s Ii ob inut. la evaluarea perIorman elor proIesionale
individuale din ultimii 2 ani. cel pu in caliIicativul .Ioarte bun¨:
- s îndeplineasc cerin ele speciIice prev zute în Iisa postului.
În ceea ce priveste promovarea în Iunc iile publice de
conducere. art.58 alin.(1) din aceeasi lege prevede c au dreptul
de a participa la concursul organizat în vederea ocup rii Iunc-
iilor publice de conducere vacante persoanele care îndeplinesc
urm toarele condi ii:
- sunt absolvente ale programelor de Iormare specializat si
perIec ionare în administra ia public . organizate de c tre
Institutul Na ional de Administra ie. centrele regionale de Iormare
continu pentru administra ia public local . precum si de c tre
alte institu ii specializate. din ar sau str in tate:
292
- au Iost numite într-o Iunc ie public din clasa I:
- îndeplinesc cerin ele speciIice prev zute în Iisa postului.
Totodat . pentru ocuparea Iunc iilor de conducere vacante.
trebuie îndeplinite urm toarele condi ii de vechime în specia-
litatea studiilor necesare exercit rii Iunc iei publice:
- minimum 2 ani. pentru Iunc iile publice de seI birou. seI
serviciu si secretar al comunei:
- minimum 5 ani. pentru Iunc iile publice de director general
adiunct. director si director adiunct din aparatul ministerelor si al
celorlalte organe de specialitate ale administra iei publice cen-
trale: director executiv si director executiv adiunct ai serviciilor
publice descentralizate ale ministerelor si ale altor organe de
specialitate ale administra iei publice centrale. precum si în cadrul
aparatului propriu al autorit ilor administra iei publice locale: seI
serviciu: seI birou:
- minimum 5 ani pentru celelalte Iunc ii de conducere.
Concursul sau examenul de promovare se organizeaz si se
desI soar potrivit reglement rilor din H.G. nr.1209/2003.
Dreptul Iunc ionarului public de carier se realizeaz si prin
avansarea în treptele de salarizare. treapta 3. treapta 2 si treapta 1.
ca nivel maxim. aIlat la Iiecare grad proIesional al Iunc iei
publice. asa cum au Iost stabilite prin O.U.G. nr.92/2004
21
. termi-
nologie introdus pentru înlocuirea gradelor de salarizare. cu
scopul evit rii conIuziei cu gradele proIesionale.

5. 'UHSWXULOHúLvQGDWRULULOHIXQF LRQDULORUSXEOLFL

Con inutul raportului iuridic de Iunc ie public (raportul iu-
ridic de serviciu) n scut în urma învestirii legale a Iunc ionarului
public include o serie de drepturi si de obliga ii care sunt
enumerate în mod expres în prevederile Statutului Iunc ionarilor

21
O.U.G. nr.92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale si
a altor drepturi ale Iunc ionarilor publici pentru anul 2005. publicat în
„Monitorul Oficial al României”, Partea I. nr.1091 din 23 noiembrie 2004.
293
publici, iar nu în clauzele unui contract colectiv sau individual
de munc . precum în cazul altor salaria i. care nu au calitatea de
Iunc ionari publici.
SpeciIic con inutului raportului iuridic de Iunc ie public
este Iaptul c Iunc ionarul public nu poate negocia con inutul
acestui raport. drepturile si obliga iile I când obiectul deciziei
exclusive a autorit ii sau institu iei publice. potrivit legii.

5.1. Drepturile func ionarilor publici

Drepturile pe care Iunc ionarii publici le au corelativ cu
obliga iile autorit ii sau institu iei publice la care îsi exercit
Iunc ia public în care au Iost numi i sunt enumerate la art.25 – 41
din Statut:
- Dreptul la opinie este o particularizare a libert ii consti-
tu ionale de constiin si de exprimare. în virtutea c ruia este
interzis orice discriminare pe criterii politice. de apartenen
sindical . convingeri religioase. etnice. de sex. orientare sexual .
stare material . origine social sau de orice alt asemenea natur .
- Dreptul func ionarului public de a fi informat cu
privire la deciziile care se iau în aplicarea Statutului si care îl
vizeaz în mod direct. autoritatea sau institu ia public Iiind
obligat s -i comunice Iunc ionarului public toate actele admi-
nistrative care se reIer la situa ia sa proIesional si iuridic .
- Dreptul de asociere sindical este garantat, în principiu,
tuturor Iunc ionarilor publici. Fac excep ie înal ii Iunc ionari pu-
blici. Iunc ionarii publici de conducere. precum si acele categorii
de Iunc ionari publici c rora. datorit speciIicului activit ii
(ap rare na ionale. siguran na ional . ordine public ). le este
interzis acest drept prin statutele lor speciale.
Dreptul de asociere proIesional este garantat tuturor Iunc-
ionarilor publici. care se pot asocia în organiza ii proIesionale
sau în alte organiza ii având ca scop reprezentarea intereselor
proprii. promovarea preg tirii proIesionale si proteiarea sta-
tutului lor.
294
- Dreptul la grev este recunoscut Iunc ionarilor publici si
poate Ii exercitat în condi iile Legii nr.168/1999 privind solu io-
narea conIlictelor de munc
22
. care la art.6 enumer categoriile de
personal excluse de la exerci iul acestui drept: procurorii. iude-
c torii. personalul Ministerului Ap r rii Na ionale. Ministerului
Administra iei si Internelor si al unit ilor din subordinea
acestora. personalul Serviciului Român de InIorma ii. Serviciului
de InIorma ii Externe. Serviciului de Telecomunica ii Speciale.
personalul militar din Ministerul Justi iei. precum si din unit ile
aflate în subordinea acestuia.
- Dreptul la salariul pe care Iunc ionarul public îl pri-
meste pentru activitatea desI surat . salariul Iiind compus din
salariul de baz . sporuri. premii si alte drepturi salariale pre-
v zute în prezent în O.U.G. nr.92/2004 privind reglementarea
drepturilor salariale si altor drepturi ale Iunc ionarilor publici
pentru anul 2005.
- Dreptul la uniform gratuit al Iunc ionarilor publici
obliga i s poarte uniIorm în timpul serviciului. precum militarii.
poli istii. vamesii etc.
- Dreptul la protec ie social . recunoscut în favoarea
Iunc ionarilor publici include:
♦ dreptul la durata legal de lucru. cu posibilitatea pl ii
orelor suplimentare:
♦ dreptul de acordare a concediului de odihn . de plat
a concediilor medicale, de maternitate, de îngrijire a
copilului:
♦ dreptul de a beneIicia de condi ii normale de munc
si de igien la locul de munc :
♦ dreptul de a beneIicia de asisten medical . proteze
si medicamente în condi iile legii:
♦ dreptul de a beneIicia de pensii si de celelalte drepturi
de protec ie social . potrivi legii.

22
Legea nr.168/1999. publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I. nr.582 din 29 noiembrie 1999.
295
- Dreptul func ionarilor publici de a beneficia de pro-
tec ia legii în exercitarea atribu iilor. autoritatea sau institu ia
public Iiind obligat s asigure protec ia acestora împotriva
Iaptelor de ultrai.
- Dreptul func ionarului public de a fi desp gubit de
autoritatea sau institu ia public din culpa c reia a suIerit un
preiudiciu material în timpul îndeplinirii atribu iilor de serviciu.
- Dreptul func ionarului public de a-si perfec iona pre-
g tirea profesional si de a participa la Iorme de perIec ionare
proIesional organizate la ini iativa sau în interesul autorit ii
sau institu iei publice. care este obligat s -i asigure drepturile
salariale pentru perioada respectiv .

5.2. Îndatoririle func ionarilor publici

Îndatoririle pe care Iunc ionarii publici le au sunt enume-
rate la art.42 – 49 din Statut:
- obliga ia s -si îndeplineasc atribu iile si sarcinile de
serviciu cu proIesionalism. impar ialitate si în conIormitate
cu legea:
- obliga ia s se ab in de la Iapte care ar putea aduce
preiudicii persoanelor Iizice sau iuridice ori prestigiului Corpului
Iunc ionarilor publici:
- obliga ia func ionarilor publici de conducere de a
spriiini propunerile si ini iativele motivate ale personalului din
subordine. în vederea îmbun t irii activit ii:
- obliga ia de a respecta normele de conduit proIesional
si civic în rela iile de serviciu:
- obliga ia s se ab in de la exprimarea sau mani-
festarea public a convingerilor si preferin elor politice în
exercitarea atribu iilor ce le revin si s nu participe la activit i
politice în timpul programului de lucru. precum si s nu Iac
parte din organele de conducere ale partidelor politice:
- obliga ia de a r spunde. potrivit legii. de îndeplinirea
atribu iilor de serviciu ce le revin din Iunc ia public pe care o
de in. precum si a atribu iilor ce le sunt delegate:
296
- obliga ia de a se conforma dispozi iilor primite de la
superiorii ierarhici. având. îns . dreptul s reIuze. în scris si
motivat. dispozi iile pe care le consider nelegale. cu obliga ia
de a inIorma pe superiorul ierarhic celui care i-a dat dispozi ia
respectiv :
- obliga ia de a p stra secretul de stat. secretul de
serviciu. precum si conIiden ialitatea în leg tur cu Iaptele.
documentele si inIorma iile de care iau cunostin în exercitarea
atribu iilor de serviciu. cu excep ia celor de interes public:
- obliga ia de a nu solicita sau accepta daruri sau orice
avantai. direct sau indirect. pentru ei sau pentru al ii. în leg tur
cu exercitarea atribu iilor de serviciu:
- obliga ia de a depune declara ia de avere si declara ia
de interese. la numirea în Iunc ia public sau la încetarea rapor-
tului de serviciu. precum si de a le actualiza anual. potrivit legii:
- obliga ia de a rezolva întocmai si la timp lucr rile
repartizate de c tre superiorii ierarhici. Iunc ionarilor publici
Iiindu-le interzis s primeasc direct cereri sau s intervin pentru
solu ionarea unor astIel de cereri:
- obliga ia de a urma formele de perfec ionare pro-
fesional organizate de Institutul Na ional de Administra ie sau
de alte institu ii abilitate. a c ror durat cumulat este de mi-
nimum 7 zile pe an.

6. 0RGLILFDUHDVXVSHQGDUHD
úLvQFHWDUHDUDSRUWXOXLGHVHUYLFLX

Principiul stabilit ii exercit rii Iunc iei publice Iace ca
raportul de Iunc ie public (raportul de serviciu) s nu poat Ii
modiIicat sau suspendat si nici s înceteze decât în condi iile si
în cazurile limitativ prev zute de lege. de Statutul Iunc ionarilor
publici.

297
6.1. Modificarea raportului de serviciu

Potrivit art.75 din Legea nr.188/1999. republicat . modi-
Iicarea raportului de serviciu are loc prin:
- delegare:
- detasare:
- transIer:
- mutarea în cadrul altui compartiment al autorit ii sau
institu iei publice:
- exercitarea cu caracter temporar a unei Iunc ii publice de
conducere.
a) Delegarea reprezint m sura temporar si unilateral
dispus de conducerea autorit ii sau institu iei publice si prin
care Iunc ionarul subordonat are îndatorirea de îndeplinire a unor
activit i în interesul. dar în aIara. organului din care Iace parte.
Deci. delegarea se realizeaz în interesul autorit ii sau
institu iei publice care deleag . si nu a Iunc ionarului public
delegat.
Delegarea reprezint o schimbare temporar a locului de
exercitare a Iunc iei. de regul într-o alt localitate si la o alt
autoritate sau institu ie public . De exemplu. un Iunc ionar public
al unui serviciu deconcentrat la nivelul iude ului este delegat în
aparatul central al ministerului respectiv sau. invers. un Iunc ionar
din aparatul propriu al ministerului este delegat în teritoriu la un
organ de specialitate din subordinea ministerului.
Delegarea constituie o obliga ie de serviciu pentru Iunc io-
narul public delegat si trebuie îndeplinit în condi iile stabilite
de conduc torul autorit ii sau institu iei publice.
Func ionarul public îsi p streaz Iunc ia si salariul si va be-
neIicia de plata costului transportului. caz rii si al indemniza iei
de delegare.
Delegarea se dispune pe o perioad de cel mult 60 de zile.
iar cu acordul Iunc ionarului public m sura se poate dispune
pentru cel mult 90 de zile calendaristice într-un an.
Func ionarul public va putea reIuza delegarea dac se aIl
în stare de graviditate sau îsi creste singur copilul minor ori
298
starea s n t ii. dovedit cu certiIicat medical. Iace contra-
indicat delegarea.
b) Detasarea reprezint m sura unilateral dispus de con-
ducere pe timp limitat prin care Iunc ionarul public subordonat
are obliga ia de a îndeplini Iunc ia public în interesul unei alte
autorit i sau institu ii publice. unde urmeaz s Iunc ioneze. de
regul într-o alt localitate.
Detasarea se dispune în interesul autorit ii sau institu iei
publice în care urmeaz s -si desI soare activitatea Iunc ionarul
public. pentru o perioad de cel mult 6 luni într-un an sau mai
mare. dar numai cu acordul Iunc ionarului public.
Detasarea se poate dispune numai dac preg tirea proIe-
sional a Iunc ionarului public corespunde atribu iilor si respon-
sabilit ilor Iunc iei publice pe care urmeaz s Iie detasat.
Pe perioada detas rii. Iunc ionarul public detasat se inte-
greaz ierarhic în noua autoritate sau institu ie public . de la
care primeste drepturile salariale si drepturile legate de detasare.
si Ia de conducerea c reia se subordoneaz complet.
Celelalte elemente ale detas rii sunt identice cu cele ale
deleg rii. astIel c nu vom mai insista asupra lor.
Ca si în cazul deleg rii. Iunc ionarul public va putea reIuza
detasarea pentru motivele respective. precum si în cazul neasi-
gur rii condi iilor corespunz toare de cazare într-o alt localitate
ori al unor temeinice motive Iamiliale.
ReIuzul neiustiIicat al îndeplinirii detas rii. ca si al dele-
g rii. constituie abatere disciplinar care va angaia r spunderea
Iunc ionarului public vinovat.
c) Transferul reprezint o modalitate de modiIicare a
raportului de serviciu si poate avea loc între autorit ile sau
institu iile publice. Iie în interesul serviciului. Iie la cererea
Iunc ionarului public.
Transferul în interesul serviciului se poate Iace numai cu
acordul scris al Iunc ionarului public transIerat si numai într-o
Iunc ie public echivalent cu Iunc ia public de inut .
În cazul transIerului în interesul serviciului. Iunc ionarul
public transIerat are dreptul la o indemniza ie egal cu salariul
299
net din luna anterioar . la acoperirea cheltuielilor de transport.
precum si la 5 zile de concediu pl tit. suportate de autoritatea
sau institu ia la care se Iace transIerul.
Transferul la cerere se face într-o Iunc ie public echiva-
lent . în urma aprob rii cererii de transIer de c tre conduc torul
autorit ii sau institu iei publice la care se solicit transIerul.
d) Mutarea în cadrul altui compartiment al autorit ii
sau institu iei publice constituie. de asemenea. o modiIicare a
raportului de serviciu prin schimbarea cel pu in a atribu iilor sau
a unora dintre ele. m sur ce poate Ii deIinitiv sau temporar .
Mutarea definitiv în cadrul altui compartiment se aprob .
cu acordul scris al Iunc ionarului public. de c tre conduc torul
autorit ii sau institu iei publice în care îsi desI soar activitatea
Iunc ionarul public.
e) Exercitarea cu caracter temporar a unei func ii
publice de conducere vacante se realizeaz prin promovarea
temporar a unui Iunc ionar public care îndeplineste condi iile
speciIice pentru ocuparea Iunc iei respective de conducere si
reprezint tot o modiIicare a raportului de serviciu.
Aceast m sur se dispune de c tre seIul autorit ii sau
institu iei publice. pe o perioad de cel mult 6 luni. cu avizul
Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici.
În situa ia în care titularul unei Iunc ii publice de conducere
este suspendat. promovarea temporar . pe durata suspend rii titu-
larului. a unui Iunc ionar public care îndeplineste condi iile
speciIice pentru ocuparea Iunc iei publice respective se dispune
de seIul autorit ii sau institu iei publice.

6.2. Suspendarea raportului de serviciu

Suspendarea din Iunc ia public reprezint o situa ie de în-
trerupere temporar a execut rii raportului de serviciu. prev zut
de lege si care ia sIârsit Iie prin reluarea exerci iului Iunc iei
publice. Iie prin încetarea deIinitiv a raportului de serviciu.
Legea nr.188/1999. republicat . a prev zut la art.81 alin.(1)
c raportul de serviciu se suspend de drept atunci când Iunc-
ionarul public se aIl în una dintre urm toarele situa ii:
300
- este numit sau ales într-o Iunc ie de demnitate public .
pentru perioada respectiv :
- este încadrat la cabinetul unui demnitar;
- este desemnat de c tre autoritatea sau institu ia public s
desI soare activit i în cadrul unor misiuni diplomatice ale
României ori în cadrul unor organisme sau institu ii interna-
ionale. pentru perioada respectiv :
- desI soar activitate sindical pentru care este prev zut
suspendarea. în condi iile legii:
- eIectueaz stagiul militar. serviciul militar alternativ. este
concentrat sau mobilizat:
- este arestat preventiv:
- eIectueaz tratament medical în str in tate. dac Iunc io-
narul public nu se aIl în concediu medical pentru incapacitate
temporar de munc . precum si pentru înso irea so ului sau.
dup caz. a so iei ori a unei rude pân la gradul I inclusiv. în
condi iile legii:
- se aIl în concediu pentru incapacitate temporar de
munc . în condi iile legii:
- carantin . în condi iile legii:
- concediu de maternitate. în condi iile legii:
- este disp rut. iar dispari ia a Iost constatat prin hot râre
iudec toreasc irevocabil :
- Ior maior :
- în alte cazuri expres prev zute de lege.
În situa ia în care motivul încet rii de drept a încetat.
Iunc ionarul public în cauz este obligat ca. în termen de 5 zile
calendaristice. s inIormeze în scris pe conduc torul autorit ii
sau institu iei publice. care este dator ca. în alte 5 zile. s asigure
condi iile relu rii activit ii de c tre Iunc ionarul public.
De asemenea. potrivit art.82 alin.(1) din lege. raportul de
serviciu se suspend la ini iativa Iunc ionarului public în
urm toarele situa ii:
- concediu pentru cresterea copilului în vârst de pân la
2 ani sau. în cazul copilului cu handicap. pân la împlinirea
vârstei de 3 ani. în condi iile legii:
301
- concediu pentru îngriiirea copilului bolnav în vârst de
pân la 7 ani sau. în cazul copilului cu handicap pentru aIec iunile
intercurente. pân la împlinirea vârstei de 18 ani:
- desI surarea unei activit i în cadrul unor organisme sau
institu ii interna ionale. în alte situa ii decât cele prev zute la
art. 81 alin. (1) lit. c):
- pentru participare la campania electoral :
- pentru participarea la grev . în condi iile legii.
Totodat . raportul de serviciu poate Ii suspendat la cererea
motivat a Iunc ionarului public. caracterul iustiIicat sau nu al
motivelor invocate r mânând la aprecierea conduc torului auto-
rit ii sau institu iei publice.
Constatarea suspend rii raportului de serviciu sau aprobarea
suspend rii acestuia. precum si reluarea activit ii se dispun prin
act administrativ al conduc torului autorit ii sau institu iei
publice. care se comunic Agen iei Na ionale a Func ionarilor
Publici. în termen de 10 zile lucr toare de la data emiterii.
Pe perioada suspend rii raportului de serviciu. autoritatea
sau institu ia public este obligat s rezerve postul aIerent
Iunc iei publice. care poate Ii ocupat pe perioad determinat de
un Iunc ionar public din Corpul de rezerv . În cazul în care nu
exist un Iunc ionar public care s îndeplineasc cerin ele spe-
cifice, postul poate fi ocupat în baza unui contract individual de
munc pe perioada suspend rii raportului de serviciu.

6.3. Încetarea raportului de serviciu

Modalit ile de încetare a raportului de serviciu enumerate
de lege sunt:
- de drept:
- prin acordul p r ilor. consemnat în scris:
- prin eliberare din Iunc ia public :
- prin destituire din Iunc ia public :
- prin demisie.
a) Potrivit art.84 alin.(2) din Legea nr.188/1999. republi-
cat . raportul de serviciu înceteaz de drept:
- la data decesului Iunc ionarului public:
302
- la data r mânerii irevocabile a hot rârii iudec toresti de
declarare a mor ii Iunc ionarului public:
- dac Iunc ionarul public nu mai îndeplineste una dintre
condi iile prev zute la art. 50 lit. a). d) si I) din lege:
- la data îndeplinirii cumulative a condi iilor de vârst
standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau.
dup caz. la data comunic rii deciziei de pensionare pentru limit
de vârst ori invaliditate a Iunc ionarului public. potrivit legii:
- ca urmare a constat rii nulit ii absolute a actului admi-
nistrativ de numire în Iunc ia public . de la data la care nulitatea
a Iost constatat prin hot râre iudec toreasc deIinitiv :
- când Iunc ionarul public a Iost condamnat printr-o hot râre
iudec toreasc deIinitiv pentru o Iapt prev zut la art.50 lit.h)
din lege sau prin care s-a dispus aplicarea unei sanc iuni privative
de libertate. la data r mânerii deIinitive a hot rârii de condamnare:
- ca urmare a interzicerii exercit rii proIesiei sau a Iunc iei.
ca m sur de siguran ori ca pedeaps complementar . de la
data r mânerii deIinitive a hot rârii iudec toresti prin care s-a
dispus interdic ia:
- la data expir rii termenului pe care a Iost exercitat . cu
caracter temporar. Iunc ia public .
Conduc torul autorit ii sau institu iei publice va constata
intervenirea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu.
în termen de 5 zile lucr toare. prin act administrativ pe care. în
termen de 10 zile lucr toare de la emitere. îl va comunica
Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici.
b) Încetarea raportului de serviciu prin acordul p r ilor
este o Iorm atipic reglementat de lege. deoarece. potrivit
principiului simetriei actelor iuridice. ar însemna s accept m c
raportul de serviciu a luat nastere prin acordul dintre autoritatea
sau institu ia public si Iunc ionarul public. ceea ce este nu
numai neadev rat. dar este si împotriva regimului iuridic de
drept administrativ aplicabil raporturilor de serviciu.
c) Încetarea raportului de serviciu va avea loc prin
eliberarea din func ia public . pentru motive neimputabile
Iunc ionarului public. în urmt oarele cazuri:
303
- autoritatea sau institu ia public si-a încetat activitatea ori
a Iost mutat într-o alt localitate. iar Iunc ionarul public nu este
de acord s o urmeze:
- autoritatea sau institu ia public îsi reduce personalul ca
urmare a reorganiz rii activit ii. prin reducerea postului ocupat
de Iunc ionarul public:
- ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în Iunc ia
public ocupat de c tre Iunc ionarul public a unui Iunc ionar
public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neînte-
meiate. de la data r mânerii deIinitive a hot rârii iudec toresti
de reintegrare:
- pentru incompeten proIesional în cazul ob inerii cali-
Iicativului .nesatisI c tor¨ la evaluarea perIorman elor proIe-
sionale individuale:
- Iunc ionarul public nu mai îndeplineste condi ia prev -
zut la art. 50 lit. g):
- starea s n t ii Iizice sau/si psihice a Iunc ionarului public.
constatat prin decizie a organelor competente de expertiz medi-
cal . nu îi mai permite acestuia s îsi îndeplineasc atribu iile
corespunz toare Iunc iei publice de inute.
În aceste cazuri. autoritatea sau institu ia public este
obligat s acorde Iunc ionarului public un preaviz de 30 de zile
calendaristice si poate acorda o reducere a programului de lucru
cu pân la 4 ore zilnic.
În cazurile prev zute de art.84 alin.(4) lit.a) – c) si e).
autoritatea sau institu ia public are obliga ia de a solicita la
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici. în perioada de
preaviz. lista Iunc iilor publice vacante si. în cazul în care va
exista o astIel de Iunc ie. Iunc ionarul public va Ii transIerat în
interesul serviciului sau la cerere.
d) Raportul de serviciu va înceta prin destituirea func-
ionarului public în urm toarele cazuri:
- ca sanc iune disciplinar . aplicat pentru s vârsirea repe-
tat a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare
care a avut consecin e grave:
304
- dac s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate. iar Iunc-
ionarul public nu ac ioneaz pentru încetarea acestuia într-un
termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de
incompatibilitate.
Destituirea. ca si eliberarea din Iunc ie pentru motive
neimputabile. se dispune prin act administrativ al conduc torului
autorit ii sau institu iei publice. care se va comunica Iunc io-
narului public în termen de 5 zile lucr toare de la emiterea lui.
e) Încetarea raportului de serviciu are loc prin demisia
Iunc ionarului public. notiIicat în scris conduc torului auto-
rit ii sau institu iei publice. Aceasta nu trebuie motivat si
produce eIecte dup 30 de zile calendaristice de la înregistrare.
Legea nu deIineste demisia. dar doctrina
23
a considerat c
acest act constituie expresia maniIest rii unilaterale si libere a
voin ei titularului Iunc iei publice de a denun a raportul iuridic.
cu toate consecin ele iuridice care decurg din încetarea acestuia.
expresie a libert ii de a dispune.
Termenul de 30 de zile este prev zut de lege în Iavoarea
autorit ii sau institu iei publice. astIel c seIul acesteia poate
renun a la el si poate pune cap t raportului de serviciu înainte de
expirarea acestui termen.

7. 5 VSXQGHUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFL

Func ionarul public. la Iel ca orice alt cet ean. are obliga ia
s respecte normele iuridice. cuprinse în legi si în alte acte
normative, iar în caz contrar va Ii atras r spunderea sa iuridic .
Dar. având în vedere calitatea si statutul s u de Iunc ionar
public. spre deosebire de celelalte subiecte de drept. r spunderea
sa iuridic va putea Ii angaiat în raport cu dou categorii de
Iapte. dup cum acestea au Iost s vârsite sau nu în leg tur cu
calitatea sa sau în exercitarea atribu iilor de serviciu.

23
Sanda Ghimpu s.a.. Dreptul muncii. vol. I. Editura Stiin iIic
si Enciclopedic . Bucuresti. 1978. p.418.
305
AstIel. pentru Iaptele s vârsite în aIara exercit rii atribu iilor
de serviciu si I r ca acestea s aib leg tur cu calitatea sa sau s
aduc atingere prestigiului autorit ii sau institu iei publice în care
îsi desI soar activitatea. Iunc ionarul public va r spunde în con-
di iile dreptului comun. potrivit principiului constitu ional al
egalit ii în Ia a legii.
Dar, faptele comise de acesta în exercitarea atribu iilor de
serviciu sau în leg tur cu acestea. ori care aduc atingere pres-
tigiului autorit ii sau institu iei publice în care îsi desI soar
activitatea. vor angaia r spunderea Iunc ionarului public în Iorme
speciIice.
Având în vedere aceast din urm categorie de Iapte. art.64
din Legea nr.188/1999. republicat . prevede c înc lcarea de
c tre Iunc ionarii publici. cu vinov ie. a îndatoririlor de serviciu
atrage r spunderea disciplinar . r spunderea contraven ional .
r spunderea civil sau r spunderea penal . în raport cu Iaptele
s vârsite.

7.1. R spunderea disciplinar

R spunderea disciplinar intervine în cazul înc lc rii de
c tre un Iunc ionar public. cu vinov ie. a îndatoririlor de ser-
viciu si a normelor de conduit proIesional si civil prev zute de
lege. Iapte care constituie abateri disciplinare si atrag sanc ionarea
disciplinar a acestuia.
Art.65 alin.(2) din Legea nr.188/1999. republicat . enumer
limitativ Iaptele care constituie abateri disciplinare:
- întârzierea sistematic în eIectuarea lucr rilor:
- negliien a repetat în rezolvarea lucr rilor:
- absen e nemotivate de la serviciu:
- nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
- interven iile sau st ruin ele pentru solu ionarea unor cereri
în afara cadrului legal;
- nerespectarea secretului proIesional sau a conIiden ialit ii
lucr rilor cu acest caracter:
306
- maniIest ri care aduc atingere prestigiului autorit ii sau
institu iei publice în care îsi desI soar activitatea:
- desI surarea în timpul programului de lucru a unor
activit i cu caracter politic:
- reIuzul de a îndeplini atribu iile de serviciu:
- înc lcarea prevederilor legale reIeritoare la îndatoriri.
incompatibilit i. conIlicte de interese si interdic ii stabilite prin
lege pentru Iunc ionarii publici:
- stabilirea de c tre Iunc ionarii publici de execu ie de rela ii
directe cu peten ii în vederea solu ion rii cererilor acestora.
Condi iile r spunderii disciplinare sunt, în general, cele
ale oric rei Iorme de r spundere iuridic . dar cu anumite parti-
cularit i:
- trebuie s existe o abatere disciplinar . adic o Iapt
ilicit prev zut de lege. comisiv sau omisiv . care s aduc
atingere rela iei sociale proteiate – buna activitate a autorit ii
sau institu iei publice:
- urmarea s vârsirii Iaptei ilicite trebuie s conste într-o
perturbare a desI sur rii normale a activit ii autorit ii sau
institu iei publice ori o atingere adus prestigiului acesteia:
- între Iapta ilicit s vârsit si urmarea produs trebuie s
existe o leg tur de cauzalitate. în sensul c rezultatul pertur-
bator al activit ii este eIectul Iaptei ilicite cauzatoare a acestuia:
- autorul Iaptei ilicite trebuie s Iie Iunc ionarul public legal
învestit. care a ac ionat în exercitarea atribu iilor de serviciu sau
în leg tur cu acesta:
- Iunc ionarul public trebuie s Ii ac ionat cu vinov ie. sub
Iorma inten iei sau a culpei. iar în Iavoarea acestuia nu opereaz
un caz de exonerare de r spundere (cazul Iortuit. stare de nece-
sitate etc.).
În situa ia în care sunt întrunite. cumulativ. toate ele-
mentele r spunderii disciplinare. Iunc ionarului public i se va
aplica una dintre sanc iunile disciplinare enumerate la art.65
alin.(3) din Legea nr.188/1999. republicat :
- mustrare scris :
- diminuarea drepturilor salariale cu 5-20º pe o perioad
de pân la 3 luni:
307
- suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare
sau. dup caz. de promovare în Iunc ia public pe o perioad de
la 1 la 3 ani:
- trecerea într-o Iunc ie public inIerioar pe o perioad de
pân la un an. cu diminuarea corespunz toare a salariului:
- destituirea din Iunc ia public .
R spunderea disciplinar . ca Iorm a r spunderii iuridice.
este guvernat de urm toarele principii de drept:
- principiul legalit ii. în sensul c r spunderea disci-
plinar nu poate opera decât în cazurile prev zute în mod expres
de lege (art.65 alin.(2) din Legea nr.188/1999. republicat ):
- principiul prezum iei de nevinov ie. în sensul c
autoritatea sau institu ia public este obligat s eIectueze o
cercetare administrativ prealabil asupra Iaptei imputate Iunc-
ionarului public vizat:
- principiul unicit ii r spunderii disciplinare. ca o
consecin a regulii non bis in iaem. în sensul c pentru o Iapt
ilicit exist o singur sanc iune. Dar. ca excep ie. o Iapt ilicit
poate înc lca norme iuridice de natur diIerit . astIel c o con-
damnare penal a Iunc ionarului public se va putea cumula cu
obligarea sa la plata unor desp gubiri civile si cu destituirea din
Iunc ia public :
- principiul propor ionalit ii r spunderii. potrivit c ruia.
la individualizarea sanc iunii disciplinare. se va ine seama de
cauzele si gravitatea abaterii disciplinare. împreiur rile în care
aceasta a Iost s vârsit . gradul de vinov ie si consecin ele aba-
terii. comportarea general în timpul serviciului a Iunc ionarului
public. precum si de existen a în antecedentele acestuia a altor
sanc iuni disciplinare care nu au Iost radiate în condi iile Legii
nr.188/1999. republicat :
- principiul celerit ii si operativit ii tragerii la r spun-
dere disciplinar . ceea ce înseamn c autoritatea sau institu ia
public . prin termenele prev zute de lege. este obligat ca apli-
carea sanc iunii s Iie cât mai apropiat de momentul comiterii
abaterii disciplinare, în scopul sporirii rolului educativ-preventiv
al sanc iunii:
308
- principiul garant rii dreptului la ap rare. care oblig
autoritatea sau institu ia public . în cadrul cercet rii administra-
tive prealabile. s procedeze la audierea Iunc ionarului public
cercetat. care poate Ii asistat de un avocat sau de un reprezentant.
si s cear administrarea de probe:
- principiul contradictorialit ii procedurii de cercetare
prealabil . în sensul c Iunc ionarul public cercetat are dreptul
s ia cunostin de toate actele dosarului. cu privire la care îsi
poate exprima punctele de vedere proprii.
De men ionat c aceste principii stau si la baza activit ii
comisiilor de disciplin care Iunc ioneaz în cadrul autorit ii
sau institu iei publice potrivit H.G. nr.1210/2003
24
.
Comisiile de disciplin sunt instan e disciplinare care se
constituie în cadrul Iiec rei autorit i sau institu ii publice. prin
act administrativ al conduc torului acesteia. având competen a
s cerceteze Iaptele sesizate ca abateri disciplinare si s propun
sanc iunile disciplinare aplicabile Iunc ionarilor publici care
le-au s vârsit cu vinov ie.
Comisia de disciplin se compune dintr-un presedinte.
desemnat de seIul autorit ii sau institu iei. dup consultarea orga-
niza iei sindicale sau adun rii generale a Iunc ionarilor publici.
precum si din 4 membri. din care 2 sunt desemna i de seIul
autorit ii sau institu iei publice. iar ceilal i 2 sunt desemna i de
organiza ia sindical sau adunarea general a Iunc ionarilor pu-
blici. la care se adaug cel pu in 2 membri suplean i desemna i în
aceleasi condi ii. Mandatele presedintelui si membrilor comisiei
de disciplin sunt de 3 ani si pot Ii reînnoite o singur dat .
Potrivit art.20 din H.G. nr.1210/2003. Comisia de disciplin
are urm toarele atribu ii principale:
- cerceteaz abaterile disciplinare pentru care a Iost sesizat :
- propune aplicarea uneia dintre sanc iunile disciplinare
prev zute la art.65 alin.(3) din Legea nr.188/1999. republicat :

24
H.G. nr.1210/2003 privind organizarea si Iunc ionarea
comisiilor de disciplin si a comisiilor paritare din cadrul autorit ilor
si institu iilor publice. publicat în „Monitorul Oficial al României”,
Partea I. nr.757 din 29 octombrie 2003.
309
- propune men inerea. modiIicarea sau anularea sanc iunii
mustr rii scrise disciplinare aplicate în condi iile prev zute la
art.66 alin.(1) din Legea nr.188/1999. republicat . în cazul în
care aceast m sur a Iost contestat la conduc torul autorit ii
sau institu iei publice:
- întocmeste rapoarte cu privire la Iiecare cauz pentru care
a Iost sesizat . pe care le înainteaz conduc torului autorit ii
sau institu iei publice.
Sesizarea Comisiei de disciplin poate Ii I cut de:
- conduc torul autorit ii sau institu iei publice:
- conduc torul compartimentului în care îsi desI soar
activitatea Iunc ionarul public a c rui Iapt este sesizat :
- orice persoan care se consider v t mat prin Iapta unui
Iunc ionar public.
Sesizarea se Iormuleaz în scris si se poate Iace în cel mult
15 zile lucr toare de la data lu rii la cunostin . dar nu mai
târziu de dou luni de la data s vârsirii. de c tre persoanele
ar tate mai sus. Iiind necesar s con in urm toarele date:
- numele. prenumele. domiciliul si. dup caz. locul de
munc si Iunc ia de inut de persoana care a Iormulat sesizarea:
- numele. prenumele si. dac este posibil. compartimentul
în care îsi desI soar activitatea Iunc ionarul public a c rui Iapt
este sesizat :
- descrierea Iaptei care constituie obiectul sesiz rii:
- ar tarea dovezilor pe care se spriiin sesizarea:
- data si semn tura.
Cercetarea prealabil a abaterii disciplinare imputate este o
garan ie a legalit ii activit ii Comisiei de disciplin si cuprinde
urm toarele activit i:
- audierea persoanei care a Iormulat sesizarea:
- audierea Iunc ionarului public a c rui Iapt constituie
obiectul sesiz rii:
- audierea oric ror alte persoane ale c ror declara ii pot
înlesni solu ionarea cazului:
- culegerea inIorma iilor considerate necesare pentru rezol-
varea cazului. prin miiloacele prev zute de lege:
310
- administrarea probelor. precum si veriIicarea documentelor
si a declara iilor prezentate.
ReIuzul Iunc ionarului public de a se prezenta la audiere sau
de a semna dovada de prezentare a Iaptei imputate se consem-
neaz într-un proces-verbal si nu aIecteaz aplicarea sanc iunii.
Comisia de disciplin . pe baza concluziilor maiorit ii mem-
brilor s i. întocmeste un raport pe care îl înainteaz persoanei
competente s aplice sanc iunea. c reia poate s -i propun :
- sanc iunea disciplinar aplicabil . în cazul în care s-a do-
vedit s vârsirea abaterii disciplinare de c tre Iunc ionarul public:
- clasarea sesiz rii. atunci când nu se conIirm s vârsirea
unei abateri disciplinare.
Persoana competent s aplice sanc iunea este. potrivit
art.66 din Legea nr.188/1999. republicat . conduc torul auto-
rit ii sau institu iei publice la care îsi desI soar activitatea
Iunc ionarul public.
În cazul sanc iunii cu mustrare scris . aceasta va Ii
aplicat direct de c tre conduc torul autorit ii sau institu iei
publice. la propunerea seIului compartimentului în care acti-
veaz Iunc ionarul public în cauz .
În cazul celorlalte sanc iuni disciplinare. acestea vor putea
Ii aplicate de c tre conduc torul autorit ii sau institu iei publice
la propunerea Comisiei de disciplin .
Trebuie men ionat c doar existen a propunerii Comisiei de
disciplin este obligatorie pentru conduc torul autorit ii sau
institu iei publice. iar nu îns si sanc iunea propus . acesta având
libertatea s aplice o sanc iune mai mic decât cea propus sau.
chiar. s dispun clasarea cauzei. dac din probele care au Iost
administrate în cadrul cercet rii prealabile rezult inexisten a
Iaptei. lipsa vinov iei. existen a unei cauze de exonerare de r s-
pundere etc.
Actul administrativ de sanc ionare este emis de conduc torul
autorit ii sau institu iei publice. pe baza propunerii cuprinse în
311
raportul Comisiei de disciplin si va trebui s cuprind . sub sanc-
iunea nulit ii absolute. urm toarele date:
- descrierea Iaptei care constituie abatere disciplinar :
- precizarea prevederilor din procesul-verbal al comisiei de
disciplin :
- motivele pentru care au Iost înl turate ap r rile Iormulate
de Iunc ionarul public în timpul cercet rii disciplinare prealabile:
- temeiul legal în baza c ruia sanc iunea disciplinar se aplic :
- termenul în care sanc iunea disciplinar poate Ii contestat :
- instan a competent la care actul administrativ prin care
s-a dispus sanc iunea disciplinar poate Ii contestat.
Actul de sanc ionare are natura iuridic a unui act admi-
nistrativ cu caracter individual si va intra în vigoare de la data
comunic rii lui Iunc ionarului public.
Potrivit art.68 din Legea nr.188/1999. republicat . Iunc io-
narul public nemul umit de sanc iunea aplicat se poate adresa
instan ei de contencios administrativ. solicitând anularea sau
modiIicarea. dup caz. a ordinului sau dispozi iei de sanc ionare.
În cazul sanc iunii mustr rii scrise. aplicat în condi iile
art.66 alin.(1) din Legea nr.188/1999. republicat . Iunc ionarul
public nemul umit se poate adresa cu contesta ie la conduc torul
autorit ii sau institu iei publice. care va sesiza Comisia de
disciplin . competent s veriIice dac sanc iunea a Iost aplicat
cu respectarea prevederilor legale si s propun conduc torului
autorit ii sau institu iei publice men inerea sau anularea sanc-
iunii disciplinare aplicate.
Cazierul administrativ este un act care cuprinde sanc-
iunile disciplinare aplicate Iunc ionarului public si care nu au
Iost radiate în condi iile legii.
Aceast eviden a sanc iunilor disciplinare este inut de
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici. conIorm bazei de
date pe care o administreaz . competent s elibereze cazierul
administrativ la cererea persoanelor îndrept ite legal.
Sanc iunile disciplinare se radiaz de drept în termenele
legale.
312
7.2. R spunderea contraven ional
a func ionarilor publici

R spunderea contraven ional a Iunc ionarilor publici este
angaiat în cazul în care acestia au s vârsit o contraven ie în
timpul si în leg tur cu sarcinile de serviciu.
Faptele care constituie astIel de contraven ii nu mai sunt
enumerate în Statutul Iunc ionarilor publici sau în Statutele unor
categorii speciale de Iunc ionarii publici. ele Iiind reglementate
prin legi. ordonan e. hot râri ale Guvernului. ale consiliilor
locale si iude ene.
Asa cum rezult din art.71 alin.(1) din Legea nr.188/1999.
republicat . aceste contraven ii trebuie s vârsite de o persoan
care are calitatea legal de Iunc ionar public. nu de simpl per-
soan angaiat . precum si s Ii Iost s vârsit în timpul exercit rii
si în leg tur cu atribu iile si sarcinile de serviciu.
În principiu. constatarea si aplicarea sanc iunii contraven-
ionale se Iac de c tre seIii de servicii si de direc ii împuternici i
de c tre conduc torul autorit ii sau institu iei publice.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contraven iei si
de aplicare a sanc iunii Iunc ionarul public se poate adresa cu
plângere la iudec toria în a c rei circumscrip ie îsi are sediul
autoritatea sau institu ia public în care este numit Iunc ionarul
public sanc ionat.
Plângerea Iormulat împotriva procesului-verbal de consta-
tare si sanc ionare a contraven iei suspend executarea sanc iunii
contraven ionale.
În aceast materie. prevederile Legii nr.188/1999. republi-
cat . se completeaz cu prevederile generale ale O.G. nr.2/2001
privind regimul iuridic al contraven iilor
25
.

25
O.G. nr.2/2001 a Iost publicat în .Monitorul OIicial al
României¨. Partea I. nr.410 din 25 iulie 2001 si a suIerit mai multe
modiIic ri si complet ri. ultimele prin Legea nr.526/2004.
313
7.3. R spunderea civil a func ionarilor publici

R spunderea civil a Iunc ionarilor publici este o Iorm de
r spundere speciIic acestei categorii de subiecte de drept pentru
care se cere îndeplinirea cumulativ . pe lâng condi iile prev -
zute de dreptul comun. a celor dou condi ii speciale:
- Iapta trebuie s reprezinte o înc lcare a îndatoririlor de
serviciu:
- persoana trebuie s aib calitatea de Iunc ionar public.
Aceast Iorm de r spundere stabilit în sarcina Iunc io-
narilor publici este o Iorm speciIic a r spunderii delictuale
prev zute de art.998 din Codul civil. potrivit c ruia orice Iapt a
omului care cauzeaz altuia un preiudiciu oblig pe acela din a
c rui greseal s-a produs s -l repare.
Potrivit art.72 din Legea nr.188/1999. republicat . r spun-
derea civil a Iunc ionarului public se angaieaz :
- pentru pagubele produse cu vinov ie patrimoniului auto-
rit ii sau institu iei publice în care Iunc ioneaz :
- pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au
acordat necuvenit:
- pentru daunele pl tite de autoritatea sau institu ia public .
în calitate de comitent. unor ter e persoane. în temeiul unei
hot râri iudec toresti deIinitive si irevocabile.
Repararea pagubelor produse în dauna autorit ii sau
institu iei publice se dispune prin emiterea de c tre seIul acesteia
a unui act administrativ, în termen de 30 de zile de la constatarea
pagubei sau prin asumarea unui angaiament de plat al Iunc-
ionarului public.
În cazul pagubelor provenite din daunele pl tite de auto-
ritatea sau institu ia public în calitate de comitent unor ter i.
repararea pagubei se va Iace pe baza hot rârii iudec toresti
deIinitive si irevocabile.
Emiterea actului administrativ de recuperare a pagubei se
prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
314
Împotriva actului administrativ de recuperare a pagubei,
Iunc ionarul public vizat se poate adresa instan ei de contencios
administrativ competente.

7.4. R spunderea penal
a func ionarului public

R spunderea penal a Iunc ionarului public pentru inIrac-
iunile s vârsite în timpul serviciului sau în leg tur cu
atribu iile Iunc iei publice pe care o ocup se angaieaz potrivit
legii penale.
No iunea de Iunc ionar public în sensul Legii nr.188/1999.
republicat . diIer de no iunea de Iunc ionar public deIinit de
art.147 alin.(1) din Codul penal. potrivit c ruia .prin Iunc ionar
public se în elege orice persoan care exercit permanent sau
temporar. cu orice titlu. indiIerent cum a Iost învestit . o
îns rcinare de orice natur . retribuit sau nu. în serviciul unei
unit i dintre cele la care se reIer art.145 (autorit i publice.
institu ii publice. institu ii sau alte persoane iuridice de interes
public. servicii de interes public)¨. precum si de no iunea de
Iunc ionar deIinit de alin.2 al aceluiasi articol. potrivit c ruia
.prin Iunc ionar se în elege persoana men ionat în alin.1.
precum si orice salariat care exercit o îns rcinare în serviciul
unei alte persoane iuridice decât cele prev zute în acel alineat”.
Faptele comise în aceast calitate special sunt inIrac iuni
de serviciu sau în leg tur cu serviciul (luarea de mit . abuzul
sau negliien a în serviciu etc.) ori alte categorii de inIrac iuni
speciIice exercit rii sau în leg tur cu exercitarea unei Iunc ii
publice (delapidarea. Ialsul intelectual. Ialsul material. insubor-
donarea etc.).
De asemenea. exist reglement ri speciale vizând Iunc-
ionarii publici. altele decât Codul penal. precum Legea
nr.78/2000 pentru prevenirea. descoperirea si sanc ionarea
315
Iaptelor de corup ie
26
. Legea nr.141/1997 privind Codul vamal
al României
27
etc.
Al turat sanc iunii penale se mai pot aplica si pedepse
complementare care se execut dup executarea pedepsei
principale, constând în interzicerea uneia sau unora dintre urm -
toarele drepturi:
- dreptul de a alege si de a Ii ales în organele puterii sau pe
Iunc ii echivalente:
- dreptul de a ocupa o Iunc ie ce implic exerci iul auto-
rit ii publice:
- dreptul de a ocupa o Iunc ie sau de a exercita o proIesie
de natura celei de care s-a Iolosit condamnatul pentru s vârsirea
inIrac iunii.
Legea nr.188/1999. republicat . s-a ocupat de clariIicarea
situa iei Iunc ionarului public în Iaza cercet rii penale si iude-
c toresti. pân la intervenirea unei hot râri deIinitive.
AstIel. potrivit art.74 alin.(2) din Legea nr.188/1999. repu-
blicat . în cazul în care s-a pus în miscare ac iunea penal pentru
s vârsirea unei inIrac iuni de natura celor prev zute la art.50 lit.h)
(inIrac iuni contra umanit ii. contra statului sau contra autorit ii.
de serviciu sau în leg tur cu serviciul. care împiedic înI ptuirea
iusti iei. de Ials ori a unor Iapte de corup ie). conduc torul autori-
t ii sau institu iei publice va dispune suspendarea Iunc ionarului
public din Iunc ia public pe care o de ine.
În situa ia în care se dispune scoaterea de sub urm rire
penal ori încetarea urm ririi penale. precum si în cazul în care
instan a iudec toreasc dispune achitarea sau încetarea procesului
penal. suspendarea din Iunc ia public înceteaz . iar Iunc ionarul
public respectiv va Ii reintegrat în Iunc ia public de inut
anterior si îi vor Ii achitate drepturile salariale aIerente perioadei
de suspendare.

26
Legea nr.78/2000. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.219 din 18 mai 2005.
27
Legea nr.141/1997. publicat în .Monitorul OIicial al României¨.
Partea I. nr.180 din 1 august 1997.
316
Dac . îns . Iunc ionarul public este condamnat deIinitiv
pentru o Iapt prev zut de art.50 lit.h) din Legea nr.188/1999.
republicat . m sura suspend rii din Iunc ie se transIorm în
m sura încet rii de drept a raportului de serviciu. potrivit art.84
alin.(2) lit.I) din lege.
Aceast m sur va atrage si eliminarea din Corpul Iunc-
ionarilor publici si pierderea tuturor drepturilor dobândite în
carier .


Sec iunea a 3-a
Managementul func iilor publice si al func ionarilor publici

Managementul Iunc iilor publice si al Iunc ionarilor publici.
problem speciIic stiin ei administra iei. are consacrat Capitolul IV
al Legii nr.188/1999. republicat . care cuprinde reglement ri
reIeritoare la Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici si la
eviden a Iunc iilor publice si a Iunc ionarilor publici.

1. $JHQ LD1D LRQDO D)XQF LRQDULORU3XEOLFL

Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici este deIinit de
lege. precum si de H.G. nr.624/2003
28
ca Iiind organ de spe-
cialitate al administra iie publice centrale. cu personalitate
iuridic . înIiin at în subordinea Ministerului Administra iei si
Internelor pentru crearea si dezvoltarea unui corp de Iunc ionari
publici proIesionist. stabil si impar ial.
Rolul Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici este de a
asigura aplicarea strategiei si a Programului de guvernare în
domeniul managementului Iunc iei publice si al Iunc ionarilor
publici.

28
H.G. nr.624/2003 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare si Iunc ionare a Agen iei Na ionale a Func ionarilor
Publici. publicat în .Monitorul OIicial al României¨. Partea I. nr.410
din 11 iunie 2003.
317
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici este condus de
un presedinte. cu rang de secretar de stat. numit prin decizie a
primului-ministru. la propunerea ministrului Administra iei si
Internelor.
În exercitarea atribu iilor legale. presedintele Agen iei
Na ionale a Func ionarilor Publici emite ordine cu caracter nor-
mativ si individual.
Pe lâng presedintele Agen iei. Iunc ioneaz Colegiul
Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici. ca organ consultativ.
care se întruneste lunar sau ori de câte ori este nevoie în sedin e
conduse de presedinte.
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici are. potrivit
art.20 alin.(1) din Legea nr.188/1999. republicat . si Regu-
lamentului de organizare si Iunc ionare. urm toarele atribu ii
principale:
a) în domeniul managementului func iei publice si al
func ionarilor publici:
- elaboreaz politici si strategii privind managementul
Iunc iei publice si al Iunc ionarilor publici. pe care le prezint
ministrului Administra iei si Internelor pentru a Ii însusite si
supuse spre aprobare Guvernului:
- Iundamenteaz . elaboreaz si prezint spre aprobare
ministrului Administra iei si Internelor programe privind mana-
gementul Iunc iei publice si al Iunc ionarilor publici:
- elaboreaz studii. analize si prognoze privind dinamica si
structura corpului Iunc ionarilor publici:
- urm reste modul de aplicare a strategiilor si programelor
reIeritoare la Iunc ia public si Iunc ionarii publici:
- gestioneaz corpul de rezerv al Iunc ionarilor publici si
asigur redistribuirea Iunc ionarilor publici. în condi iile legii:
- organizeaz si gestioneaz concursurile pentru ocuparea
Iunc iilor publice vacante. în condi iile legii:
- acord aviz pentru organizarea concursurilor în vederea
ocup rii Iunc iilor publice vacante de c tre autorit i si institu ii
publice. în condi iile legii:
318
- avizeaz si monitorizeaz recrutarea pentru Iunc iile pu-
blice speciIice:
- ine eviden a Iunc iilor publice vacante. potrivit pre-
vederilor legale:
- elaboreaz . cu consultarea autorit ilor si institu iilor pu-
blice. Planul de ocupare a Iunc iilor publice. pe care îl supune
spre aprobare Guvernului:
- stabileste criteriile de perIorman proIesional . pe baza
c rora se va Iace evaluarea perIorman elor proIesionale indi-
viduale ale Iunc ionarilor publici. care se aprob prin ordin al
presedintelui Agen iei:
- spriiin autorit ile administra iei publice pentru derularea
unor ac iuni de perIec ionare a preg tirii proIesionale a perso-
nalului în domeniul Iunc iei publice si al Iunc ionarilor publici.
participând la ac iuni de instruire în vederea aplic rii corecte si
unitare a legisla iei privind Iunc ia public si Iunc ionarii publici:
- conlucreaz cu Institutul Na ional de Administra ie si cu
centrele regionale de perIec ionare pentru derularea programelor
de Iormare si perIec ionare a Iunc ionarilor publici: spriiin
aceste institu ii cu personal de predare:
- centralizeaz propunerile de instruire a Iunc ionarilor
publici. stabilite ca urmare a evalu rii perIorman elor proIe-
sionale ale Iunc ionarilor publici:
- colaboreaz cu Institutul Na ional de Administra ie la sta-
bilirea tematicii speciIice programelor de Iormare specializat în
administra ia public si de perIec ionare a Iunc ionarilor publici:
b) în domeniul reglement rii func iei publice:
- elaboreaz proiecte si acte normative privind Iunc ia
public si Iunc ionarii publici. pe care le supune spre aprobare
Guvernului prin Ministerul Administra iei si Internelor:
- elaboreaz norme metodologice si instruc iuni cu caracter
normativ privind Iunc ia public si Iunc ionarii publici:
- analizeaz si avizeaz proiectele de acte normative care
con in prevederi reIeritoare la Iunc ia public si la Iunc ionarii
publici. elaborate de alte ministere si de celelalte autorit i ale
administra iei publice centrale:
319
- acord aviz. în condi iile legii. pentru stabilirea de c tre
autorit i si institu ii publice a Iunc iilor publice:
- elaboreaz reglement ri comune autorit ilor si institu iilor
publice privind Iunc iile publice. evaluarea. gradarea si clasiIicarea
posturilor. cu consultarea organiza iilor sindicale reprezentative
ale Iunc ionarilor publici:
- elaboreaz proiectul legii privind stabilirea sistemului
unitar de salarizare a Iunc ionarilor publici:
- elaboreaz normele de organizare. utilizare si prelucrare a
inIorma iilor cuprinse în baza de date reIeritoare la Iunc iile
publice si Iunc ionarii publici:
c) în domeniul gestiunii de programe:
- gestioneaz programele privind Iunc ia public si Iunc-
ionarii publici. urm reste îndeplinirea acestora si prezint
periodic ministrului Administra iei si Internelor rapoarte privind
modul de derulare a acestora:
- elaboreaz si administreaz baza de date cuprinzând
eviden a na ional a Iunc iilor publice si a Iunc ionarilor publici.
precum si a Iunc iilor publice vacante:
d) în domeniul reprezent rii:
- reprezint autorit ile administra iei publice centrale si
locale în raporturile cu persoanele iuridice si Iizice. române si
str ine. în domeniul managementului Iunc iei publice si al
Iunc ionarilor publici:
- colaboreaz cu ministerele si cu alte autorit i publice în
îndeplinirea atribu iilor ce îi revin:
- colaboreaz cu institu ii si organisme similare din ar si
din str in tate în domeniul s u de activitate:
- conlucreaz cu organiza iile asociative ale Iunc ionarilor
publici. din ar si din str in tate. precum si cu organiza iile
neguvernamentale cu atribu ii în domeniul s u de activitate:
- particip la negocierile dintre organiza iile sindicale
reprezentative ale Iunc ionarilor publici si Ministerul Admi-
nistra iei si Internelor:
- negociaz . cu acordul ministrului Administra iei si Internelor.
încheierea unor acorduri si proiecte de colaborare interna ional
320
în domeniul Iunc iei publice. al Iunc ionarilor publici si al mana-
gementului resurselor urmane: prezint acordurile convenite
ministrului Administra iei si Internelor pentru a Ii aprobate de
acesta sau. dup caz. însusite si supuse spre aprobare Guvernului:
e) în domeniul monitoriz rii si controlului activit ii
referitoare la func ia public si la func ionarii publici:
- acord spriiin si îndrumare metodologic autorit ilor
administra iei publice. în scopul aplic rii uniIorme si corecte a
legisla iei din domeniul Iunc iei publice si al Iunc ionarilor
publici:
- coordoneaz metodologic si acord spriiin de specialitate
compartimentelor de resurse umane din cadrul autorit ilor si
institu iilor publice centrale si locale:
- monitorizeaz si controleaz aplicarea legisla iei privind
Iunc ia public si Iunc ionarii publici:
- spriiin autorit ile administra iei publice centrale si
locale si le acord asisten tehnic de specialitate pentru elabo-
rarea si aprobarea unor norme speciIice în acest domeniu:
- monitorizeaz modul în care sunt asigurate si respectate de
c tre autorit ile si institu iile publice condi iile de munc pentru
Iunc ionarii publici: în acest scop. conlucreaz cu organiza iile
sindicale ale acestora:
- controleaz modul de respectare de c tre conduc torii
autorit ilor si institu iilor publice a drepturilor legale cuvenite
Iunc ionarilor publici. precum si aplicarea m surilor privind
respectarea egalit ii de sanse si tratament în domeniul rela iilor
de serviciu:
- coordoneaz metodologic. monitorizeaz . veriIic si con-
troleaz aplicarea si respectarea prevederilor legale privind
normele de conduit moral si proIesional a Iunc ionarilor
publici. organizarea si Iunc ionarea comisiilor paritare si a co-
misiilor de disciplin . organizarea si desI surarea concursurilor.
organizarea perioadei de stagiu. evaluarea perIorman elor pro-
Iesionale ale Iunc ionarilor publici:
- întocmeste rapoarte anuale cu privire la managementul
Iunc iilor publice si al Iunc ionarilor publici. la gradul de
321
ocupare a posturilor. precum si cu privire la respectarea le-
gisla iei speciIice. pe care le prezint Guvernului. prin ministrul
Administra iei si Internelor. spre a Ii înaintate pentru dezbatere
si aprobare Parlamentului:
f) în domeniul armoniz rii legisla iei:
- coordoneaz si spriiin procesul de adaptare a statutelor
aprobate prin legi speciale la prevederile Legii nr.188/1999.
republicat :
- elaboreaz proiectele de acte normative pentru armoni-
zarea legisla iei din domeniul Iunc iei publice cu reglement rile
Uniunii Europene si alte acte cu caracter interna ional pe care
România le-a ratiIicat:
- urm reste ca proiectele de acte normative elaborate de
ministere si de alte autorit i publice centrale si locale. care
con in prevederi reIeritoare la Iunc iile publice si la Iunc ionarii
publici. s Iie în concordan cu reglement rile europene existente
în acest domeniu.
În exercitarea atribu iilor sale. Agen ia colaboreaz direct
cu compartimentele specializate în gestiunea resurselor umane
din structura ministerelor. a celorlalte autorit i publice centrale.
a serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale
celorlalte organe centrale. din cadrul preIecturilor si din aparatul
propriu al consiliilor locale si iude ene.

2. Eviden a func iilor publice si a func ionarilor publici

Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici administreaz
eviden a na ional a Iunc iilor publice si a Iunc ionarilor publici.
pe baza datelor transmise de autorit ile si institu iile publice.
Eviden a Iunc iilor publice si a Iunc ionarilor publici în
cadrul autorit ilor si institu iilor publice se ine de c tre Agen ia
Na ional a Func ionarilor Publici.
În scopul asigur rii gestion rii eIiciente a resurselor umane.
precum si pentru urm rirea carierei Iunc ionarului public. auto-
rit ile si institu iile publice întocmesc dosarul proIesional pentru
Iiecare Iunc ionar public.
322
Formatul standard al eviden ei Iunc iilor publice si a Iunc-
ionarilor publici. precum si con inutul dosarului proIesional se
stabilesc prin hot râre a Guvernului. la propunerea Agen iei
Na ionale a Func ionarilor Publici.
Autorit ile si institu iile publice sunt obligate s comunice
Agen iei. la termenele stabilite. inIorma iile solicitate reIeritoare
la Iunc iile publice si la Iunc ionarii publici. în condi iile legii.
Orice modiIicare ap rut în eviden a Iunc iilor publice din
cadrul autorit ii sau institu iei publice se comunic Agen iei în
termen de cel mult 10 zile lucr toare de la data producerii ei.
Autorit ile si institu iile publice r spund de întocmirea si
actualizarea dosarelor proIesionale ale Iunc ionarilor publici si
asigur p strarea acestora în condi ii de siguran .
Dosarul proIesional al Iiec rui Iunc ionar public va cuprinde
actul administrativ de numire în Iunc ie. documentul de atestare a
depunerii iur mântului. documentele de studii. documentele pri-
vind evaluarea anual a perIorman elor proIesionale individuale.
documentele privind promovarea. avans rile. sanc iunile disci-
plinare. ordonate cronologic si I r discontinuit i.
La cererea Iunc ionarului public. Agen ia Na ional a Func-
ionarilor Publici este obligat s -i elibereze copii de pe actele
existente în dosarul s u proIesional.


323

%,%/,2*5$),(6(/(&7,9

1./HJLVOD LH
Constitu ia din anul 1991, revizuit si republicat .
Iegea nr. 163/1929, publicat în .Monitorul OIicial al României¨
nr.169 din 2 august 1929.
Decretul nr.31/1954, publicat în „Buletinul Oficial” nr.8 din
30 ianuarie 1954.
Decretul nr. 473/1977 privind organizarea si Iunc ionarea Radioteleviziunii
Române.
Decretul Lege nr.136/1990, publicat în „Monitorul Oficial al României”,
Partea I, nr.65 din 12 mai 1990.
Iegea nr.3/1970, publicat în .Monitorul Oficial al României”, Partea I,
nr.28 din 28 martie 1970.
Iegea nr.5/1990, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea I,
nr.92 din 20 iulie 1990.
Iegea nr.29/1990, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea I,
nr.122 din 8 noiembrie 1990.
Iegea nr.37/1990, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea I,
nr.137 din 7 decembire1990.
Iegea nr.90/1990, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea I,
nr.142 din 13 decembrie 1990.
Iegea nr.64/1991, republicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I, nr. 752 din 15 octombrie 2002.
Iegea nr.69/1991, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.238 din 28 noiembrie 1991 si republicat în .Monitorul
Oficial al României”, Partea I, nr.79 din 18 aprilie 1996.
Iegea nr.69/1991, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.238 din 28 nov.1991.
Iegea nr.70/1991, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996.
Iegea nr.14/1992, publicat în .Monitorul OIicial al României”, Partea I,
nr. 33 din 3 martie 1992.
324
Iegea nr.48/1992, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea I,
nr. 104 din 25 mai 1992.
Iegea nr.82/1992, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.354 din 11 decembrie 1997.
Iegea nr.94/1992, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Parte I, nr.116 din 16 martie 2000.
Iegea nr.20/1993, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea I,
nr.73 din 12 aprilie 1993.
Iegea nr.56/1993, republicat în .Monitorul OIicial al României¨
Partea I, nr.56 din 8 Iebruarie 1999.
Iegea nr. 73/1993, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea I,
nr.260 din 5 noiembrie 1993.
Iegea nr.27/1994, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea I,
nr.127 din 24 mai 1994.
Iegea nr.41/1994, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea I,
nr.153 din 18 iunie 1999 si republicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr.636 din 27 decembrie 1999.
Iegea nr.47/1994, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 210 din 25 aprilie 2001.
Iegea nr.52/1994, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea I,
nr. 210 din 11 august 1994.
Iegea nr.51/1995, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.113 din 6 martie 2001.
Iegea nr.8/1996, publicat în „Monitorul Oficial al României”, Partea I,
nr.60 din 26 martie 1996.
Iegea nr.21/1996, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.762 din 16 august 2005.
Iegea nr. 92/1996, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.169 din 30 iulie 1996.
Iegea nr.111/1996, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 78 din 18 Iebruarie 1998.
Iegea nr.119/1996, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.282 din 11 noiembrie 1996.
Iegea nr. 35/1997, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.844 din 15 septembrie 2004.
Iegea nr. 109/1997, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 141 din 7 iulie 1997.
325
Iegea nr.141/1997, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.180 din 1 august 1997 .
Iegea nr.199/1997, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.331 din 26 noiembrie 1997.
Iegea nr.1/1998, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea I,
nr.7 din 12 ianuarie 1998 si republicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr.511 din 18 octombrie 2000.
Iegea nr.58/1998, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.78 din 24 ianuarie 2005.
Iegea nr.154/1998, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998.
Iegea nr.189/1998, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.404 din 22 octombrie 1998.
Iegea nr.191/1998, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.402 din 22 octombrie 1998.
Iegea nr.213/1998, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I nr. 448 din 24 nov.1998.
Iegea nr.115/1999, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.334 din 20 mai 2002.
Iegea nr.132/1999, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.68 din 27 ianuarie 2004.
Iegea nr.168/1999, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.582 din 29 noiembrie 1999.
Iegea nr.188/1999, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004.
Iegea nr. 197/1999, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.603 din 9 decembrie 1999.
Iegea nr.3/2000, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea I,
nr.84 din 24 Iebruarie 2000.
Iegea nr.22/2000, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.84 din 24 Iebruarie 2000.
Iegea nr.24/2000, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 139 din 31 martie 2000.
Iegea nr.32/2000, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000.
Iegea nr.78/2000, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.219 din 18 mai 2005.
326
Iegea nr.90/2001, publicat în .Monitorul OIicial¨, Partea I, nr.164,
din 2 aprilie 2001.
Iegea nr.326/2001, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 359 din 4 iulie 2001.
Iegea nr.760/2001, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 23 din 16 ianuarie 2002.
Iegea nr.77/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.104 din 7 Iebruarie 2002.
Iegea nr.345/2002, publicat în .Monitorul Oficial al României”,
Partea I, nr.371 din 1 iunie 2002.
Iegea nr.390/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 443 din 24 iunie 2002.
Iegea nr. 415/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 494 din 10 iulie 2002.
Iegea nr.504/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.534 din22 iulie 2002.
Iegea nr.656/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.904 din 12 decembrie 2002
Iegea nr.52/2003, publicat în .Monitorul Oficial al României”,
Partea I, nr.70 din 3 Iebruarie 2003.
Iegea nr.58/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 179 din 21 martie 2003.
Iegea nr. 67/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 183 din 24 martie 2003.
Iegea nr.85/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.197 din 27 martie 2003.
Iegea nr.161/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003.
Iegea nr. 217/2003, publicat în .Monitorul Oficial al României”,
Partea I, nr.367 din 29 mai 2003.
Iegea nr. 283/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I , nr.173 din 2 iulie 2003.
Iegea nr. 292/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.473 din 2 iulie 2003.
Iegea nr.318/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.511 din 16 iulie 2003.
327
Iegea nr.321/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 509 din 15 iulie 2003.
Iegea nr.477/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I, nr. 824 din 20 noiembrie 2003.
Iegea nr.571/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003.
Iegea nr.23/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 187 din 3 martie 2004.
Iegea nr.67/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.271 din 29 martie 2004.
Iegea nr.274/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.557 din 23 iunie 2004.
Iegea nr.304/2004, republicat în .Monitorul Oficial al României”,
Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005.
Iegea nr.312/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004.
Iegea nr.317/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I , nr. 599 din 2 iulie 2004.
Iegea nr.340/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.658 din 21 iulie 2004.
Iegea nr.351/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.679 din 28 iulie 2004.
Iegea nr.373/2004, publicat în .Monitorul Oficial al României”,
Partea I, nr.887 din 29 septembrie 2004.
Iegea nr.554/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004.
Iegea nr.9/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 184 din 3 martie 2005.
Iegea nr.157/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.465 din 1 iunie 2005.
Iegea nr.198/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 550 din 28 iunie 2005.
O.U.G. nr.51/1998, republicat în „Monitorul Oficial al României”,
Partea I, nr.948 din 24 decembrie 2002.
O.U.G. nr.192/1999, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.599 din 8 decembrie 1999.
O.U.G nr.24/2000, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.138 din 31 martie 2000.
328
O.U.G. nr.2/2001, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.10 din 9 ianuarie 2001.
O.U.G. nr.14/2001, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.14 din 26 ianuarie 2001.
O.U.G. nr.99/2001, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.350 din 29 iunie 2001.
O.U.G. nr.25/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 226 din 4 aprilie 2002.
O.U.G. nr.28/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.238 din 9 aprilie 2002.
O.U.G. nr.79/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.457 din 27 iunie 2002.
O.U.G. nr.153/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.826 din 15 noiembrie 2002.
O.U.G. nr.195/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.958 din 28 decembrie 2002.
O.U.G. nr.45/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.431 din 19 iunie 2003.
O.U.G. nr.63/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 462 din 28 iunie 2003.
O.U.G. nr.64/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.464 din 29 iunie 2003.
O.U.G. nr.103/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.669 din 9 septembrie 2002.
O.U.G. nr. 117/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 752 din 27 octombrie 2003.
O.U.G. nr.11/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.266 din 25 martie 2004.
O.U.G. nr.23/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.359 din 23 aprilie 2004.
O.U.G. nr. 25/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 391 din 3 mai 2004.
O.U.G. nr.78/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.969 din 21 octombrie 2004.
O.U.G. nr.82/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.975 din 22 octombrie 2004.
329
O.U.G. nr.92/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.1091 din 23 noiembrie 2004.
O.U.G. nr.74/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I, nr.572 din 4 iulie 2005.
O.G. nr.9/1992, republicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea
I, nr. 75 din 23 martie 1994.
O.G. nr.21/1992, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 75 din 23 martie 1994.
O.G. nr.63/1994, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 245 din 30 august 1994.
O.G. nr.32/1998, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.42 din 30 ianuarie 1998.
O.G. nr. 91/1999, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 424 din 31 august 1999.
O.G. nr.119/1999, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.799 din 12 noiembrie 2003.
O.G. nr.129/2000, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.711 din 30 septembrie 2002.
O.G. nr.137/2000, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000.
O.G. nr.2/2001, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.410 din 25 iulie 2001.
O.G. nr.63/2001, publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I, nr.536 din 1 septembrie 2001.
O.G. nr. 84/2001, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.544 din 1 septembrie 2001.
O.G. nr. 86/2001 publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.544 din 1 septembrie 2001.
O.G. nr. 88/2001 publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.544 din 1 septembrie 2001.
O.G. nr.27/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 84 din 1 Iebruarie 2002.
O.G. nr.36/2002, publicat în .Monitorul Oficial al României”,
Partea I, nr.92 din 2 Iebruarie 2002.
O.G. nr.7/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.59 din 1 Iebruarie 2003.
330
O.G. nr.42/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.94 din 31 ianuarie 2004.
Hot rârea Parlamentului nr.3/ 2001, publicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr.69 din 8 februarie 2001.
Hot rârea Parlamentului nr.16/2003, publicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr.436 din 19 iunie 2003.
Hot rârea Birourilor permanente ale Camerei Deputa ilor si Senatului
nr.1 din 26 Iebruarie 1996, publicat în .Monitorul OIicial al
României”, Partea I, nr. 43 din 29 februarie 1996.
H.G. nr. 1161/1990, publicat în Monitorul OIicial, Partea I, nr. 1149
din 2 noiembrie 1990.
H.G. nr. 229/1993, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.119 din 7 iunie 1993.
H.G. nr. 442/1994, republicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.40 din 12 martie 1997.
H.G. nr.573/1998, publicat în „Monitorul Oficial al României”,
Partea I, nr.345 din 11 septembrie 1998.
H.G. nr. 482/1999 publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.293 din 24 iunie 1999.
H.G. nr.779/1999, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.473 din 30 septembrie 1999.
H.G. nr.41/2000, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea
I, nr.21 din 21 ianuarie 2000.
H.G. nr.314/2001, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.142 din 22 martie 2001.
H.G. nr.870/2001, publicat în „Monitorul Oficial al României”,
Partea I, nr.575 din 14 septembrie 2001.
H.G. nr.1194/2001, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.792 din 12 decembrie 2001.
H.G. nr.373/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.272 din 23 aprilie 2002.
H.G. nr.479/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.382 din 5 iunie 2002.
H.G. nr. 598/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.473 din 22 iunie 2002.
H.G. nr.880/2002, publicat în „Monitorul Oficial al României”,
Partea I, nr.660 din 5 septembrie 2002.
331
H.G. nr.1010/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.696 din 23 septembrie 2002.
H.G. nr.1489/2002, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 956 din 27 decembrie 2002.
H.G. nr.85/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea
I, nr. 58 din 31 ianuarie 2003.
H.G. nr.318/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.225 din 3 aprilie 2003.
H.G. nr.624/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.410 din 11 iunie 2003.
H.G. nr.656/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.417 din 13 iunie 2003.
H.G. nr.738/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.485 din 7 iulie 2003.
H.G. nr.744/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.494 din 9 iulie 2003.
H.G. nr.752/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.494 din 9 iulie 2003.
H.G. nr.753/2003, publicat în .Monitorul Oficial al României”,
Partea I, nr.494 din 9 iulie 2003.
H.G. nr.755/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.490 din 8 iulie 2003.
H.G. nr.756/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.494 din 9 iulie 2003.
H.G. nr.757/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.490 din 8 iulie 2003.
H.G. nr.758/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 492 din 8 iulie 2003.
H.G. nr.759/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I, nr. 497 din 9 iulie 2003.
H.G. nr.760/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.492 din 8 iulie 2003.
H.G. nr.1209/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.757 din 29 octombrie 2003.
H.G. nr.1210/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.757 din 29 octombrie 2003.
332
H.G. nr.1425/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.904 din 17 decembrie 2003.
H.G. nr.1627/2003, publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I, nr.69 din 27 ianuarie 2004.
H.G. nr.100/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 126 din 12 Iebruarie 2004.
H.G. nr.111/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.132 din 13 Iebruarie 2004.
H.G. nr.279/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 220 din 12 martie 2004.
H.G. nr.308/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.243 din 19 martie 2004.
H.G. nr.402/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I, nr.267 din 26 martie 2004.
H.G. nr.406/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 267 din 26 martie 2004.
H.G. nr.408/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.285 din 31 martie 2004.
H.G. nr.412/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.276 din 30 martie 2004.
H.G. nr.1433/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.869 din 23 septembrie 2004.
H.G. nr.1703/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I, nr.984din 26 octombrie 2004.
H.G. nr.1844/2004, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.1079 din 19 noiembrie 2004.
H.G. nr.50/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.71 din 20 ianuarie 2005.
H.G. nr.78/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.137 din 15 Iebruarie 2005.
H.G. nr.83/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României¨, Partea
I, nr.132 din 11 Iebruarie 2005
H.G. nr.155/2005, publicat în .Monitorul Oficial al României”,
Partea I, nr.211 din 14 martie 2005.
H.G. nr.157/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 204 din 10 martie 2005.
333
H.G. nr.168/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.249 din 25 martie 2005.
H.G. nr.177/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.209 din 11 martie 2005.
H.G. nr.208/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.269 din 31 martie 2005.
H.G. nr.223/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I, nr.283 din 5 aprilie 2005.
H.G. nr.384/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.395 din 10 mai 2005.
H.G. nr.412/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.427 din 20 mai 2005.
H.G. nr.895/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr. 751 din 18 august 2005.
H.G. nr.957/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României¨,
Partea I, nr.810 din 7 septembrie 2005.
H.G. nr.1259/2005, publicat în .Monitorul OIicial al României”,
Partea I, nr.952 din 26 octombrie 2005.
Decretul Presedintelui României nr.797/2004 publicat în .Monitorul
Oficial al României”, Partea I, nr. 667 din 22 octombrie 2001.

2.7UDWDWHFXUVXULPDQXDOHPRQRJUDILL
A. Teodorescu, Tratat de drept administrativ, vol, I, Bucuresti, 1935.
Alexandru Negoi , Consiaera ii privina elaborarea Coaului aami-
nistrativ. Analele Universit ii Bucuresti, 1977.
Alexandru Negoi , Stiin a aaministra iei, Ed. Didactic si Pedagogic ,
Bucuresti, 1977.
Alexandru Negoi , Drept aaministrativ si elemente ae stiin a aami-
nistra iei. Bucuresti, 1981.
Alexandru Negoi , Drept aaministrativ, Ed. Sylvi, Bucuresti, 1998.
Anibal Teodorescu, Tratat ae arept aaministrativ, vol. I, Bucuresti,
1929.
Antonie Iorgovan, Tratat ae arept aaministrativ, Edi ia a III-a, vol. I,
Ed. All Beck, Bucuresti, 2001.
Augustin Fuerea, Institu iile Uniunii Europene, Bucuresti 2002.
C. Dissescu, Tratat ae arept constitu ional, Bucuresti, 1915.
334
Charles Debbasch, Institution et aroit aaministratifs, Les structures
aaministratives, P.U.F., 1993.
Constantin St tescu, Drept civil. Persoana fizic . Persoana iuriaic .
Drepturile reale. Ed. Didactic si Pedagogic , Bucuresti, 1970.
Cristian Ionescu, Drept constitu ional si institu ii politice, Editura
Iumina Iex, vol.II, Bucuresti, 2001.
Dumitru Brezoianu, Drept aaministrativ si autorit i publice in
România, Ed. Metropol, Bucuresti, 1995.
E.D. Tarangul, Tratat de drept administrativ român, Cern u i, 1944.
Emanuel Albu, Aaministra ia ministerial in Romania. Ed. All Beck,
Bucuresti, 2004.
Ernst ForsthoII, Traite ae aroit aaministratif allemana. Bruxelles, 1969.
I. Vântu, M.Anghene, M Str oanu, Organele aaministra iei ae stat in
Republica Socialist Romania. Ed. Academiei, Bucuresti, 1971.
Ioan Alexandru, Aaministra ia public . Ed. Iumina Iex, 1999.
Ioan Alexandru, Aaminista ia public . Teorii. Realit i. Perspective..
Ed. Iumina Iex, Bucuresti, 2001.
Ioan Alexandru, Drept aaministrativ european, Ed. Iumina Iex,
Bucuresti, 2005.
Ioan Ies, Principii si Institu ii ae arept procesual civil, Bucuresti,
1998.
Ioan Muraru, Drept constitu ional si institu ii politice. Ed. Actami,
Bucuresti, 1998.
Ioan Santai, Drept aaministrativ si stiin a aaministra iei. vol.I,
Ed. Risoprint, Clui-Napoca, 2004.
Ion Deleanu, Proceaura civil . Arad, 1998.
Ion Popescu Sl niceanu, Teoria func iei publice. Editura EVRIKA,
Br ila, 1999.
Hannah Arendt, Crizele republicii. Ed. Humanitas , Bucuresti, 1999.
J. Ziller, Administrations comparées. Les systemes politique-aaministratifs
ae l´Europe ae Douze. Paris, 1993.
Jacqueline Morand-Deviller, Cours ae aroit aaministrativ, 5
e
édition,
Montchrestien, E.J.A., Paris, 1977.
Jean Rivero, Jean Waline, Droit aaministratif. 16
e
édition, Dalloz, Paris,
1996.
Jurgen Schwarze, Droit aaministratif europeen, Bruxelles, 1994.
Iiviu Giurgiu s.a., Drept aaministrativ, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2002.
335
M. V caru, Manual ae arept aaministrativ, Chisin u, 1925.
Marcel Waline, Droit aaministratif. 1963.
Mihai T. Oroveanu, Tratat ae stiin a aaministra iei. Bucuresti, 1996.
Mircea Diuvara, Teoria general a areptului. Ed.All, Bucuresti, 1995.
Mircea Preda, Autorit ile aaministra iei publice. edi ia a II-a, Ed.
Iumina Iex, Bucuresti, 2002.
Nathan Glick, Sistemul American ae guvern mant. USIA, 1990.
Nicolae Popa, Teoria general a areptului. Ed. Actami, Bucuresti,
2000.
Paul Negulescu, Tratat ae arept aaministrativ. vol.I, Edi ia a IV-a,
Bucuresti, 1934.
Radu Carp, Responsabilitatea ministerial . Editura All Beck, 2003
René Chapus, Droit administratif general, Editions Montchrestien,
1994,Tome 1.
Rodica Narcisa Petrescu, Drept aaministrativ. Editura Cordial Iex,
Clui-Napoca, 2001.
Ronald Drago, Les missions de l’administration, Traité de science
aaministrative. Paris, Monton, 1980.
Sanda Ghimpu s.a., Dreptul muncii. vol. I, Editura Stiin iIic si
Enciclopedic , Bucuresti, 1978.
Theodor Mreieru, Emanuel Albu, Adrian Vlad, Jurispruaen a Cur ii
Supreme ae Justi ie. Contencios aaministrativ 2001. Ed. Economic ,
Bucuresti, 2002.
Traian Ionascu s.a., Organiza iile socialiste ca persoane iuriaice in
România, Bucuresti, 1967.
Tudor Dr ganu, Tratat elementar ae arept constitu ional si institu ii
publice. vol.II, Bucuresti, 1998.
Valentin Pris caru, Tratat ae arept aaministrativ. Bucuresti,1991.
Valentin I. Pris caru, Tratat de drept administrativ român, Partea
general . Ed. Iumina Iex, Bucuresti, 1993.
Verginia Vedinas, Statutul func ionarului public, Editura Nemira,
Bucuresti, 1998.

3.$UWLFROHGHVSHFLDOLWDWH
Ioan Alexandru, Un punct ae veaere in conturarea unei concep ii
privina elaborarea Coaului aaministrativ, .Revista român de
drept” nr.9/1976.
336
Eugen Popa, Capacitatea procesual a autorit ilor si institu iilor
publice. în „Revista Dreptul” nr.12/1999.
Radu Carp, .ReIlec ii pe marginea statului iuridic al decretelor emise
de Presedintele României¨, în .Revista de Drept Public” nr.4/2004
Tudor Dr ganu, Tenain e ae limitare al rolului in Stat al Guvernului
prin multiplicarea exagerat a autorit ilor centrale autonome
ale aaministra iei publice, în „Revista de Drept Comercial”
nr.12/2000 si nr.1/2001.
United States InIormation Service, Regional Program OIIice, Vienna,
1999.
Vasile P tulea, Cooraonatele iuriaice ae evolu ie a evolu iei
aescentraliz rii aaministrative. în „Revista Dreptul”, nr.9/1991.

4.'LF LRQDUH
Dic ionarul enciclopeaic. vol.V, Editura Enciclopedic , Bucuresti, 2004.
Dic ionarul explicativ al limbii romane. DEX, Editura Academiei
R.S.R.,Bucuresti,1975.
Dic ionarul ae neologisme. Editura Academiei, Bucuresti, 1978.
Gheorghe Gu u, Dic ionar latin-român, Ed. Stiin iIic , Bucuresti, 1993.
Larousse ae la langue francaise. Paris, 1977.

5.6LWHXUL,QWHUQHW
http://www.SaudinI.com -The Saudi Arabian InIormation Resource –
Ministry oI Haii
www.gksoIt.comgovt/en – The Australian InIormation, Federal Institutions
www.poland.pl/State and Politics/Prime Minister and Ministeries
www.kantei.go.ip./Government oI Japan
www.Iirstgov.govusa/Ministeres and Agencies
www.legiIrance.gouv.Ir. si www.Iranceurope.org/institutions administratives