Dreptul marii Conceptul juridic include: solul, subsolul adiacent si spatiul atmosferic suprapus.

Traditional prima activitate a fost navigatia, dar au aparut si altele, cum ar fi: insule artificiale, tot felul de instalatii cu scopuri economice. Navele raman principalele obiecte marine, ele poseda un regim juridic complex(amestec de norme de DIP si drept international privat) Navele poseda doua calitati specifice persoanelor juridice:identitatea si nationalitatea. Identitatea:cuprinde numele navei, tonajul, data constructiei,portul de baza Nationalitatea:determina sistemul juridic national cauia ii apartine si confera dreptul de a arbora un anumit pavilion(statul de pavilion, exercita controlul juridic exclusiv asupra navei, e raspunzator pt conditiile de navigabilitate, pt securitatea navei, asigura un standard de pregatire personalului navei si raspunde pt nerespectarea normelor pe mare) In trecut nava era considerata teritoriu flotant al statului de pavilion. In prezent chiar si statele care nu au deschidere la mare pot sa posede nave, acestea se numesc state enclava Stat de pavilion fictiv= pavilioane de complezenta Nave private/de stat Nave de comert/de razboi

Marea teritoriala =spatiu marin in care statul riveran exercita drepturi suverane Expresia principiului efectivitatii( in sensul ca teritorialitatea unui stat se poate extinde pana la limita la care acesta putea exercita un control de fapt) ~3 mile marine este aceasta Conferinta de la Haga S-a incercat codificarea normelor cutumiare privind marea, dar nu s-a putut negocia un acord in aceasta privinta=>regimul juridic al marii teritoriale a ramas guvernat de actele unilaterale ale statelor riverane si prezinta o varietate de forme Ex tarile scandinavice-4 mile; rusia-12 mile; belgia si olanda-3 mile; italia-6 mile; tarile sud americane:pretentii excesive-200 mile, apoi au acceptat 12 mile Conventia de la Geneva Consacra suveranitatea teritoriala Se codifica un drept cutumiar care reprezinta o limitare a suveranitatii statale in favoarea navigatiei internationale: drept de trecere inocenta(inofensiva):  Dreptul navei straine de a trece(fara plata unei taxe  Nava are obligatia de a respecta reglementarile locale care privesc navigatia si pilotajul si trebuie sa se abtina de la orice act de natura a tulbura pacea, ordinea publica sau securitatea statului riveran. Conventia din MB

pana la o distanta determinata. acestea trebuie sa respecte urmatoarele conditii:  Sa vizeze scopurile indicate de Conventie  Sa opereze intr-un regim non-discriminatoriu  Sa faca obiectul publicitatii Statul riveran poseda:  Jurisdictie penala la bordul navelor comerciale  Nu poseda jurisdictie civila asupra navelor aflate in tranzit  Navele de razboi si navele de stat(nu cele comerciale) se bucura de imunitate de jurisdictie. situate dincolo de marea teritoriala. apoi au fost reproduse si in Conventia din MB . Regimul juridic al platoului continental atribuie statului riveran un drept exclusiv de natura patrimoniala asupra resurselor naturale. iar solutia de la caz la caz se apreciaza in baza principiului echitatii. Zona contigua =spatiul maritim de la kimita exterioara a marii teritoriale in care.Se admit limitari unilaterale din partea statului riveran. Platoul continental =prelungirea continentului sub mare(resurse naturale considerabile. originea lor datand din sec 18 in Marea Biritanie Conventia de la Geneva a codificat aceste drepturi cutumiare privin competenta. Exista doua definitii ale platoului:  Soclul marii si subsolul regiunilor maritime adiacente tarmurilor. gaze) Datorita acestor resurse statele doresc sa isi exercite suveranitatea asupra platoului continental Declaratia presedintelul american Truman din 1945 a constituit punctul de plecare al formarii cutumei privin dreptul originar si exclusiv asupra zonei in discutie. Judecatorul sau arbitrul poseda o considerabila marja de apreciere. fie la o limita de 100 mile marine masurata de la izobata de 2500metri… Nici principiul echidistantei si nici principiul proportionalitatii nu sunt direct aplicabile. statul riveran exercita o serie limitata de competente suverane. este fixat la 350 mile marine de la linia de baza. petrol. indiferent de capacitatea statului de a le exploata sau nu. pana la o adancime de 200 m sau dincolo de aceasta limita pana la punctul in care adancimea apelor permite exploatarea resurselor…  Platoul statelor riverane a caror limita continentala subacvatica depaseste 200 mile marine de la linia de baza. Regim juridic intermediar(intre cel de la marea teritoriala la cel de la marea libera) Drepturile exercitate in aceasta zona sunt drepturi cutumiare.

Initial limitele fixate au fost 12 mile marine de la linia de baza (conventia de la Geneva)dar s-a observat faptul ca se suprapun uneori cu limite marii teritoriale astfel au fost extinse la 24 mile marine. le recunoaste un drept de a participa “pe baze echitabile” la explorarea resurselor bilologice care apartin statelor riverane situate in aceeasi regiune. Aceste drepturi sunt limitate de o norma generala de tip jus aequum. a protectiei si prezervarii mediului marin. Razboi drept/ nedrept Aceasta distinctie apare la teologii Evului Mediu si la clasicii doctrinei de DI: jus justum si jus injustum  Pune in lumina problema legitimitatii morale a razboiului. Raboi licit si razboi ilicit Liceitatea sau iliceitatea unui razboi se analizeaza juridic in raport de scopurile Natiunilor Unite(fapte generatoare si obiective) Este interzis razboiul de agresiune! . exploatare si conservare a resurselor naturale situate in apa sau pe fundul marii sau in subsol  In materia oricaror alte explorari in scopuri economice  In materia instalarii si utilizarii obiectelor artificiale  In materia cercetarii stintiifice. Conventia din MB. nu liceitatea lui Pragul etic al razboiului era destul de inalt: nu era suficienta o cauza justa (lezarea intereselor statelor) ci trebuia sa fie si recta intentio(rea intentie) Daca la finele razboiului drept( jus justum) invinsului ii se impunea o pace nedreapta acest razboi devenea jus injustum Trecerea de la sistemul de securitate al echilibrului de putere la sistemul securitatii colective a condus la disparitia acestei distinctii (jus justum/ jus injustum) care a fost inlocuita cu razboiul licit si razboiul ilicit. care impune statelor riverane un exercitiu al drepturilor care sa nu prejudicieze drepturile si libertatile altor state.(Conventia din MB) Zona economica exclusiva Regim juridic conventional Conventia din MB fixeaza limita acesteia: 200 mile marine de la linia de baza(in multe cazuri se suprapune cu limitele platoului continental Statul riveran detine in acest spatiu drepturi suverane:  In materie de explorare.

Sa nu existe mijloace alternative la razboi(datorita urgentei situatiei) 3. Razboaiele/interventiile care pot fi considerate licite sunt:  Utilizarea fortei pt protejarea nationalilor aflati pe teritoriul altui stat  Razboiul umanitar Razboiul autorizat . Faptul generator sa reprezinte o grava violare a DI 2.Conditii: 1. Obligatia de a mentine actiunea armata in standardele unei actiuni provizorii. Obligatia de a utiliza mijloace de actiune conform principiului proportionalitatii 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful