TITLUL LUCRĂRII: Reclamele Aradului de odinioară.

Studiu de caz: publicitatea din 1934

ARGUMENT
Reclama este un mijloc de atragere şi persuasiune a publicului, dar în acelaşi timp o manifestare a libertăţii de expresie a ofertanţilor şi un câmp de exercitare a facultăţilor critice ale consumatorilor. Reclama scoate în evidenţă starea unei societăţi, după cum voi evidenţia şi în capitolele lucrării mele. Dincolo de marcă sau de culori specifice, textul reclamei este piesa de bază a unei reclame. Pe parcursul lucrării am evidenţiat că pentru o promovare de succes, textul reclamei trebuie să aibă următoarele caracteristici: să scoată în evidenţă printr-o frază scurtă principala calitate a produsului promovat şi să ofere precizări legate de ofertă (reduceri de preţ, premii etc.). Am ales să prezint reclamele anului 1934 deoarece am avut acces la colecţia de ziare din anul 1934 şi astfel am putut să văd cum a fost structurată reclama în acea perioadă. În anexe am prezentat şi câteva exemple de grafie, analizând textele respective pe nivele de limbă şi iconic, adică din punctul de vedere al imaginii. În capitolele de început am prezentat o scurtă istorie a publicităţii, rezumând din bibliografia de specialitate, axându-mă pe larg asupra analizei practice a textelor de reclamă din anul 1934. Nu m-am oprit foarte mult asupra noţiunilor teoretice ale publicităţii, preferând să prezint textele de reclamă de odinioară şi modalităţile concrete de transmitere a mesajului publicitar. Asta şi pentru că a trebuit să mă încadrez într-un număr de pagini rezonabil. Tot la studiul de caz am prezentat şi o evoluţie a reclamei FORD, din 1934 până în zilele noastre, tocmai pentru a evidenţia schimbările de conţinut ale produsului promovat.

CAPITOLUL 1. REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA PUBLICITĂŢII

1

1.1. Publicitatea la nivel internaţional Începuturile publicităţii sunt foarte vechi, iar evoluţia acesteia este spectaculoasă. Prima metodă utilizată de om pentru a transmite un mesaj publicitar a fost unul primar şi anume folosirea asa-numiţilor „strigători”. Aceştia erau cetăţeni, angajaţi de către comercianţi, care lăudau prin strigăte calităţile mărfurilor acestora. Era perioada în care sarea, grâul , vitele, pieile, şi metalele aveau valoare de monedă de schimb. Mai tarziu, ei au devenit figuri familiare şi pe străzile aşezărilor coloniale americane. Aceşti „strigători” i-am putea numi predecesorii crainicilor moderni care difuzează reclame radio sau TV. De altfel termenul de „reclamă” provine de la latinescul „clamo” care se traduce prin „a striga”. Cele mai vechi semne au fost descoperite în Babilon şi Egiptul Antic. Aici erau utilizate tăbliţe în scopuri publicitare şi persoane care făceau publice prin viu grai ofertele negustorilor. În Imperiul Roman, mesajele erau pictate pe pereţi în scopul promovării jocurilor publice, a afacerilor locale sau pentru a chema alegătorii la vot. Un impact important în istoria omenirii a fost descoperirea presei tipografice de către Johannes von Gutemberg în anul 1453. „Mai târziu comercianţii, încep să utilizeze mici "fluturaşi" pentru a-şi promova produsele. Aceste mici bucăţi de hârtie adesea conţineau simboluri specifice breslei şi de multe ori erau lipite pe zidurile oraşului. Această formă de publicitate a fost folosită foarte mult timp,

2
Foto nr. 1

până în epoca modernă şi s-a caracterizat printr-o flexibilitate deosebită, afişele putând fi purtate cu uşurinţă dintr-o zonă în alta”. 1 În anul 1472 a apărut prima raclamă din lume (vezi Foto nr. 1), sub forma unei mici bucăţi de hârtie, care anunţa vânzarea unei cărţi de rugăciuni. „200 de ani mai târziu a fost publicat primul anunţ în ziar prin care se oferea recompensa pentru recuperarea a 12 cai furaţi.”2 Primul ziar publicat cu regularitate, „Boston Newsletter”, a apărut în coloniile americane, unde au început să se publice anunţuri din 1704. Aproximativ 25 de ani mai târziu, Benjamin Franklin a făcut reclamele mai atractive tipărind titlurile cu litere mai mari. În SUA primele forme ale publicităţii au apărut în perioada anilor 1841-1869, în Philadelphia, Pennsylvania, când Volney B. Palmer a deschis un magazin, considerat predecesorul agenţiilor de publicitate din zilele noastre. Agenţii săi în colaborare cu ziarele contractau spaţii de publicitate, urmând apoi ca ele să fie vândute către diverşi clienţi. „În 1869 Francis Ayer a fondat N.W. Ayer & Son, agenţie care există şi în zilele noastre. Ayer a modificat practica de până atunci a agenţiilor de publicitate facturând clienţilor acelaşi preţ pe care îl contractase, plus un comision agreat de ambele parţi.”3 „Revoluţia industrială demarată în Anglia pe la 1750, a condus societatea dincolo de auto-suficienţa producţiei gospodăreşti către dependenţa de piaţă în achiziţionarea produselor necesare. Revoluţia industrială a dus la creşterea producţiei, la necesitatea stimulării cererii, lucru realizat prin publicitate.”4 Studiile arată că în Statele Unite exista o relaţie de dependenţă între investiţiile în publicitate şi ritmul de dezvoltare al mediului urban. Primele brand-uri de pe continentul american au fost: „Levi’s” (1873), „Budweiser” (1876), „CocaCola” (1876). Din punct de vedere economic,
Foto nr. 2
1 2

mass-media

prezintă

o

importanţă deosebită pentru dezvoltarea publicităţii.

http://www.leykom.ro/istoria-publicitatii.html ; http://www.leykom.ro/istoria-publicitatii.html ; 3 http://www.leykom.ro/istoria-publicitatii.html ; 4 Delia Cristina Balaban, Comunicare publicitară, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2005, p. 8;

3

În anul 1873 cele mai promovate produse din lume pe plan mondial au fost aşazisele „medicamente-patentate”. Numeroase firme producătoare investeau în publicitate peste 50.000 de $ anual. În ultimii 20 de ani, aceste companii au devenit producători de alimente, săpunuri sau cosmetice. Ele au început să îşi promoveze produsele, folosind nume specifice: mărcile. Marca „Coca-Cola” (vezi Foto nr. 2) a fost prima dată promovată pe calendare, suveniruri, tăvi, evantaie şi multe alte obiecte promoţionale, devenind cea mai cunoscută marcă din lume. „Forma familiară a sticlei de Coca-Cola şi sigla, care sunt mărci înregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. Istoria Coca-Cola este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comerţului şi a oamenilor cărora li se datorează atracţia sa unică.”5 Un pas important în istoria publicităţii îl au apariţia cotidienelor şi a săptămânalelor. Dintre acestea menţionăm „Zurcher Zeitung” (1672), „Bureau d’Adresses et de Rencontre”, Paris, (1630), „Office of Inteligence London”, (1637), „Ştirile de joia”, Zurich” (1730), „Journal des connaissances”, Paris, (1831), „The Sun”, New York, (1833) etc. În perioada industrializării, publicitatea s-a dezvoltat odată cu diversificarea gamei de produse. „Diferenţierea produselor similare faţă de concurenţă a devenit unul din rolurile cele mai importante ale publicităţii.”6 În Europa apar nume de produse care vor deveni mai târziu mărci, cum sunt „Maggi” (produse alimentare), „Odol” (produse de îngrijire a dinţilor), „Dr. Oetker” (produse pentru patiserie). În 1887 este publicat în Occident „Manual de reclamă”, care explică şi defineşte elementele de deontologie. „Legea alimentelor şi a medicamentelor” respectiv „Legea comisiei federale de comerţ” apar între anii 1906-1914 în Statele Unite. Prima lege federală este destinată protejării sănătăţii publicului şi controlului publicităţii pentru produse alimentare şi medicamente. Comisia federală de Comerţ, conform legilor din această perioadă, avea datoria de a proteja publicul împotriva publicităţii „mascate”. Mai târziu, legea a fost adoptată în mai multe state americane, şi există chiar şi în zilele noastre în vigoare. În anul 1920 întreaga industrie de publicitate a trecut printr-o transformare masivă, atât din punct de vedere al abordării, cât şi al practicii. „Acum, agenţiile de publicitate încep să dezvolte strategii de marketing şi copywriting. Mai mult, agenţiile au început să efectueze cercetări de piaţă şi studii demografice pentru a putea ţinti mai bine
5 6

http://www.coca-cola.ro/100_percent_coke/lumea_coca_cola/istoria_companiei/ ; Delia Cristina Balaban, op. cit. p. 10;

4

destinate informării prin lipirea pe pereţi cu scopul de a propaga un anumit mesaj este o formă de 7 8 http://www. Daniel Starch şi A. http://www. apariţia produselor electronice mici (telefoanele. dar şi a posibilităţii cumpărării unor produse pe bază de credit. s-a dezvoltat şi o întreagă industrie de obiecte promoţionale legate de acesta: mousepad-uri. Anii optzeci sunt marcaţi de creştera producţiei de masă şi rapidă îmbunătăţire tehnologică. screensavers etc. ci se încerca şi crearea imaginii sale. 9 Delia Cristina Balaban. Pionierii primelor cercetări şi studii de piaţă în domeniul publicităţii sunt George Gallup.html . Este perioada în care publicitatea este folosită în scopuri propagandistice.leykom. p.”8 „Noile mijloace de comunicare precum internetul şi multimedia au deschis noi posibilităţi pentru transmiterea mesajului publicitar. Nu se mai prezentau doar avantajele produsului promovat. Astfel. act local.C.leykom. Începuturile publicităţii în România În România ca şi în celelalte ţări europene prima formă de reclamă comercială a fost făcută de „strigătorii” din pieţe şi târguri.”7 Cel de-al doilea război mondial şi criza economică afectează dezvoltarea publicităţii. Procesele de globalizare au influenţat şi influenţează comunicarea publicitară.html . a importanţei consumatorului. În anii imediat următori ai războiului tonul publicităţii se schimbă. cultură şi economie.”9 1. cit. anunţătorii aveau ocazia să demonstreze cum se pot utiliza produsele lor şi au început să folosească pe scară largă personalităţi care să laude produsele în cauză. Nielson. casetofoanele. calculatoarele) care au devenit disponibile publicului larg la preţuri accesibile. Televiziunea este mediul cel mai utilizat în această perioadă. wrist rests.ro/istoria-publicitatii. În 1933 conducerea nazistă subordonează redactarea şi difuzarea oricărei forme de publicitate pentru stat.2. „Utilizarea foilor volante. „Odată cu apariţia calculatorului. Introducerea radioului a creat o nouă oportunitate. iar la sfârşitul anilor '20 publicitatea a luat fiinţă şi în acest domeniu.ro/istoria-publicitatii. 13. cuvintele cheie fiind concentrate în deja binecunoscuta formulă think global. 5 . mouse holders. op. cu late cuvinte dezvoltarea unei strategii orientate local pentru marketingul global. Publicitatea devine astfel un scop în sine. caracterizată şi de creşterea agenţiilor de publicitate.consumatorii.

Publicitatea utilizează acest vehicul mai întâi sub forma „anunciurilor” de mică publicitate. situat în strada Academiei. Publicaţii în limba română din Ardeal. în comparaţie cu celelalte naţionalităţi. care purta numele său. Carol Schulder şi Isidor A.18. „Curierul Românesc”. nr. oferte a unor grădinari străini etc. oferte de scoatere la mezat a unor vii. şi în prefaţa căruia editorul arăta că „reclama devine infructuoasă. pe lângă întinsele lui relaţiuni 10 Marian Petcu. George Albert Tacid a fondat Oficiul de publicitate „România”. 3) va deţine şi dreptul de a realiza publicitate murală în staţiile C. la Iaşi. dacă ea nu se face la timp şi anume în ziar. apărut în 1891. 6 . almanach şi altele. Bucureşti . care. agricole şi arte”. pe trenuri. şi „Albina Românască”.. Editura Tritonic. Printre titlurile relevante amintim „Anunciatorul comercial. De aceea s-a înfiinţat Oficiul de Publicitate România. al cărui moto era „Anunciul şi reclama sunt sufletul comerţului”. la Bucureşti. corespunzătoare afacerilor şi intereselor ce urmăresc. precum „Gazata de Transilvania”. vapoare etc.R. 24. industriale. Afişele care anunţau spectacole de teatru în limba greacă sunt întâlnite în Bucureşti de abia pe la 1818. ale căror sedii se aflau în zona centrală a Bucureştiului. Foto nr. ulterior dezvoltând afaceri imobiliare. O istorie ilustrată a publicităţii româneşti. p. Acest fapt este posibil să fi fost generat de o mai slabă putere de cumpărare a pupulaţiei de limbă română din Ardeal. de transport. agricole şi arte” apărut în 1890 şi „Anunciatorul român. Ziar gratuit pentru reclame: comerciale. presa din România capătă noi membri. Adania (vezi Foto nr.publicitate atestată în Moldova încă din 1642. sunt mai sărace în anunţuri decât cele din România acelei vremi. în 1829. În limbile germană şi maghiară existau în schimb periodice cu un volum crescut de anunţuri publicitare.”10 Un pas important în istoria publicităţii româneşti îl reprezintă apariţia primelor ziare. vămuire şi altele. Astfel sunt mediatizate oferte de vînzare a unor produse cosmetice. Agenţia lui D. În anul 1880.F. în acelaşi an. 3 „În anul 1886. În această perioadă a fost fondat şi „Monitorul oficial”. După 1859. Stern. Între anii 1880-1886 au mai apărut alte trei agenţii de publicitate care purtau numele proprietarilor lor: Emil Melber. 2002. David Adania fondează prima agenţie de publicitate din România.. editată la Braşov. El va edita Almanahul comercial. Ziar gratuit pentru reclame: comercilale. industriale.

op. Acest documentar are o valoare documentară deosebită nu numai pentru cercetătorii din domeniul mass-media. Sfârşitul anilor '80 a marcat apariţia culorilor „neon” pe aproape orice obiect care putea fi imprimat. televiziunea surclasase deja radioul. Inserţii şi reclame”. spoturi radio. ea nu s-a impus imediat. a acceptat să apară într-o reclamă în care să laude calităţile cremei „Pond's Cold”. anunţătorii aveau ocazia să demonstreze cum se pot utiliza produsele lor şi au început să folosească pe scară largă personalităţi care să laude produsele în cauză. avidă de bunuri de consum de provenienţă străină se bucură de apariţia primelor spoturi publicitare televizate.cu mai toate ziarele din capitală. cu lance şi scut (cu însemnele provinciilor istorice româneşti). ci şi pentru toţi cei interesaţi de istoria comeţului. calculatoarele) care au devenit disponibile publicului larg la preţuri accesibile.cit. Creşterea producţiei de masă şi rapida îmbunătăţire tehnologică. 59. are avantagiul şi interesul de a putea servi mai bine pe oricine. p. „wrist rests”. piaţa românească. Astfel. în tot ce privesce Anunciuri. spoturi TV şi de cinema au jucat un rol 11 Marian Petcu. Televiziunea apare încă din anii '40. 1. industrie şi comerţ. O data cu apariţia calculatorului. Publicitatea în România după 1990 După 1989. s-a dezvoltat şi o întreagă industrie de obiecte promoţionale legate de acesta: „mousepad-uri”. Nu se mai prezentau doar avantajele produsului promovat. Acesta a fost primul testimonial din istoria publicităţii. înconjurată de obiecte-simbol pentru agricultură. casetofoanele. din punct de vedere editorial şi grafic. panou stradal. „mouse holders”. apariţia produselor electronice mici (telefoanele. de istoria socială.3. Pe copertă. judeţe şi străinătate. Regina Maria era prima personalitate regală care accepta un astfel de gest. ci se încerca şi crearea imaginii sale. Tonul publicităţii de asemenea s-a schimbat. Chiar dacă perioada de după 1989 a îndemnat o creştere exponenţială a output-ului publicitar pe toate tipurile de suport: machetă de presă. 11 Ediţia 1886 a almanahului avea un conţinut comparabil. însă din cauza preţurilor ridicate ale televizoarelor şi a numărului redus de canale TV. În 1924 Regina Maria a României. Acest tip de publicitate s-a dovedit a fi în timp unul dintre cele mai credibile şi mai eficiente în toată lumea. „screensavers” etc. cu anuarele comerciale editate în tările vest-europene. au devenit ţinte şi pentru publicitate. o femeie îmbrăcată în costum naţional. 10 ani mai târziu însă. cunoscută în toată Europa în urma voluntariatului depus pe frontul Primului Război Mondial. 7 .

dar cu o concurenţă mult mai mare ca atunci). în iunie 1990 sunt pantofii-sport „Adidas Torsion”. cu un public ţintă bine definit. 8 . Naşterea unor categorii sociale cu o putere ridicată de cumpărare face ca pe lângă săpunurile Fax şi Duru. utilizând o strategie proprie. se reflectă în atenţia sporită pentru producerea unor clipuri publicitare în limba română. fiind doar la începutul existenţei lor). Vremea traducerii în limba română a reclamelor străine pare că a apus. iar reclamele erau de cele mai multe ori sincronizate prost în limba română. dezvoltatrea unor agenţii autohtone. p. Studii sociologice arată că. Primul brand se face cunoscut pe piaţa românească în perioada Campionatului Mondial de Fotbal din Italia. nivelul de încredere al populaţiei în viitor.important în dezvoltarea culturii publicitare în ceea ce priveşte volumul investiţiilor în publicitate au fost în ultimii cinci ani constant pe primul loc. op. pentru că în acea perioadă românii simţeau că viaţa lor s-a transformat foarte mult. Clipurile de acest gen nu dispar. pantofii sport Puma şi acestea nu în reviste de interes special. Interesul pentru piaţa românească al marilor companii internaţionale producătoare de detergenţi. (posturi precum Antena 1 şi PRO TV. Există şi brand-uri româneşti. după integrarea sa în unul dintre cele mai mari concerne internaţionale de profil). respectiv. „Alegerea sloganului a fost una foarte oportună. 25. relansată cu sprijinul unei puternice campanii publicitare pe piaţă. ci în televiziune. Produsele româneşti şi cele străine se poziţionează pe piaţa românească. maşinile BMW.cit. dar care s-au 12 Delia Cristina Balaban. Nu este de neglijat faptul că această perioadă este marcată de apariţia pe piaţa românească a unor agenţii de publicitate cu nume sonore pe plan internaţional şi. cu alte cuvinte speranţa era foarte ridicată”. de altfel. după prăbuşirea sistemului comunist în estul Europei. alimente etc. în materie de publicitate subiecţii erau produse precum săpunul Duru (prezent şi acum pe piaţă. Unele nume conoscute pe piaţa românească se profilează în anii nouăzeci şi după 2000. dar ele nu mai constituie majoritatea. să apară publicitate şi pentru produsele firmei L’Oreal. are loc o diferenţiere a ofertei şi a reclamelor. şi de multe ori mic. drept veritabile brand-uri naţionale: Kandia („ciocolată cu dragoste”. în orele de maximă audienţă. care au apărut doar în anii nouăzeci. sloganul fiind „dacă vrei poţi” .12 Pe vremea când nici nu se punea problema calculării audienţelor în media audiovizuală. fapt specificat pe ambalaj). Ursus (care de la berea produsă şi comercializată în Cluj-Napoca. fabricată la Timişoara încă din 1890. imediat după revolte sau revoluţii şi în special. Acestă situaţie s-a schimbat către sfârşitul anilor nouăzeci. Borsec („regina apelor minerale”). devine „regele berii în România”.definitoriu pentru atmosfera acelui început de drum anteprenorial românesc.

poate fi interpretată ca fiind semnul unei maturităţi şi al strânsei conlucrări cu forurile de profil la cererea unor organizaţii non-profit în colaborare cu guvernul României şi Uniunea Europeană. p. 9 .bucurat de un real succes economic: Connex (operator de telefonie mobilă). Frutti-Fresh. cit. Prezenţa publicităţii sociale. la finele anilor nouăzeci. op. Izvorul Minunilor. 26. Mobexpert sunt doar câteva exemple în ecest sens. Jolidon (producător de lenjerie intimă) şi produsele European Drinks.13 13 Delia Cristina Balaban.

caracterele sunt aceleaşi cu ale titlurilor celorlalte articole. comercializează obiecte de uz caznic şi. Produsul promovat se identifică cu iniţiatorul acţiunii din reclamă. oferte de muncă etc. ziar politic. fie el proprietar de restaurant. În ceea ce priveşte aşezarea în pagină. din ziarul „Ştirea”14 (vezi Foto nr.CAPITOLUL 2. cofetărie.5) pun accentul pe numele proprietarului (scris întotdeauna cu un corp de literă mare şi cu un caracter îngroşat). nu în ultimul rând restaurante sau cofetării. No. (numele străzii de obicei poartă numele unei personalităţi istorice). 10 . (costume. croitorie sau fabrică. Redacţia şi adminstraţia: Arad. social economic – independent. Mesajele anului 1934 scot în evidenţă comerţul prosper existent în acele timpuri. Reclama prezintă o grafică asemănătoare cu a celorlalte texte de ziar. de croitorie unde sau se stofe. Director: Ion B. O analiză a textelor de reclamă arată preferinţa Foto nr. 5 pentru scrierea completă a numelor (Am păstrat grafia şi punctuaţia originalului)15. cele mai multe făcând reclamă la ateliere magazine îmbrăcăminte pălării. Oradea. ANALIZA RECLAMELOR DIN ANUL 1934 Multitudinea de reclame din anul 1934. Timişoara. se observă greu din rândul articolelor de ziar propriuzise. reclama. Martin. reclama lasă impresia unei plasări la întâmplare. fiind amestecată cu anunţuri informative şi de deces.. Numele patronului apare în textul reclamei ca o garanţie a serviciilor oferite. cizmării. Sub aspect vizual. Bucureşti. a unei afaceri de încredere pe care te poţi baza oricând. 15 Numele străzilor şi numărul de telefon se scriu complet. care tratează teme legate de actualitatea social-politică a vremii. 14 „Ştirea”. magazin. Str. poşete). dar se întâlnesc abrevieri ca Tel..

6) Alex. p.Reclamele propriu-zise sunt încadrate în chenar. care dacă n-ai şti că se repetă. 535. an. 7) 16 Foto nr. fiind elementul principal de convingere a publicului cu privire la alegerea unui produs sau serviciu. 1 ianuarie 1934. „instalaţiuni” – instalaţii.4. strada Episcopul Radu No.4 Cofecţionează cu preţuri avantajioase din material calitatea primă. „Alex. pentru a da un aer de vechime scrierilor. de a informa cititorul. Knapp” .”19 (vezi Foto nr. 534. de exemplu în diverse opere literare. Clientelă sau apelativele: doamne şi domni ori varianta de joc grafic în care litera D e una singură. 17 O parte din aceste cuvinte se folosesc şi în prezent. pentru ambele cuvinte: Doamnelor/Domnilor. „Aurel Cirici” etc.4. Str. Public. 11 . „eftină” – ieftină. 6 „Haine pentru teatru şi serate cel mai frumos curăţă şi vopseşte Politeţea se traduce în limbajul reclamelor prin preferinţa pentru termeni ca: Onor. Numeralul („15 la sută”) este folosit pentru a scoate în evidenţă că elevii au reducere la încălţăminte. Eminescu. 18 „Ştirea”. IV. Putem remarca faptul că numele proprietarului este pus pe primul loc („Vasile Oprea”. că a apărut pe piaţă un alt restaurant. (cuvinte scrise cu majusculă). Knapp Arad. ai crede că sunt anunţuri prin care eşti informat că s-a mai deschis un magazin nou. nr. mărită. „avantajioase” – avantajoase). tot felul de ghete. (vezi Foto nr. istorice sau religioase. nr. de a-l ţine la curent cu noile apariţii de pe piaţa Aradului. croitorul etc. p.) şi nu pantofarul. Reclamele utilizează formule de adresare politicoase16. pantofi şi ghete ortopedice. De asemenea s-au folosit cuvinte învechite17 care au ieşit din uzul curent al limbii române. insistându-se foarte mult asupra preţului. Elevii au reducere de 15 la sută”18. „Vizitaţi magazinul VASILE OPREA pantofar Timişoara I. 4 ianuarie 1934. 19 Ibidem. 10. Nr. On. Reclamele au aparent funcţia ştirilor. – Prăvălie de primire strada Brătianu No. 11. că s-au mai primit sofe la modă. sau care s-au transformat în timp („informaţiuni” – informaţii.

9 20 (vezi Foto nr. nr. 534. preferă superlativele („cea mai eftină sursă”) pentru că produsul promovat („Fabrica de Celuloze”) este întotdeauna cel mai Foto nr. str. cămăşi polo. 534. ca şi cele de astăzi. Mijloceşte discret căsătorii (Mariage) în familii selecte. Preţuri de concurenţă. p.. impozit şi închirieri. 20 21 Ibidem. berete. 1 ianuarie 1934. 9. intravilane. 9) Reclamele din 1934. veste. 7 „FITA Fabrică de Împletituri şi Tricotaje din Arad Ofertă pentru sezonul de iarnă şi primăvară articolele sale frumoase şi de calitate neîntrecută cum sunt : Pulovere. ciorapi şi totfelul de alte tricotaje. nr. basce. moşii. 12 . loturi de case.5. Eminescu (Zapolya) 7. p. Mijloceşte vânzări de case. Ibidem. gospodării.Foto nr. Timişoara I. costume de baie. Serveşte informaţiuni comerciale şi particulare etc. Agenţia generală comercială. 8 cămăşi fileuri. 1 ianuarie 1934.”21 (vezi Foto nr.“ 8) „BARBES Birou de informaţiuni şi import-export. Foto nr.

4. 3 August a sosit mare asortiment de Stofe de Primăvară indigene şi străine ce se desfac cu preţuri de concurenţă. Bulev. Hârtie celuloză de împachetat – depozitul fabricei. nr. 13 . 538. Calea Radnei No.bun. Ibidem. 10) Foto nr.”22 (vezi Foto nr. 12) Foto nr. Instalaţiuni de mori după modelul propriu. 35. 9 martie 1934. „Vânzarea exclusivă a produselor Fabrica de Celuloze din Zărneşti AUREL CIRICI Arad. Cifrele ţin de o argumentare logico-matematică. p. nr. Arad. 7 ianuarie 1934. Cea mai eftină sursă.6. 12. În depozit se mai află saci de hârtie şi tot soiul de hârtie de ambalaj.”23 (vezi Foto nr.”24 (vezi Foto nr. Telefon: 5~51. p. 10 „Turnătorie în fier şi diferite metale Atelierul LADISLAU ASSAEL Unelte agricole. 586. 24 Ibidem. p. raţională şi mai puţin de latura iraţionalului. Maşini pentru prelucrarea cânepei. 11) „La Casa de Modă Déneş şi Pollák Timişoara Fabric Str.5. 3 ianuarie 1934. nr. General Dragalina No. 11 de precizie! Atelier de tot felul de maşini 22 23 Ibidem. 536.

sunt forme ascuţite. Bul. rombul. sunt artificii grafice de captare a atenţiei cumpărătorului.5. Bucătărie excelentă – Vinuri de Mocrea şi Alba-Iulia. iar în sens negativ duritate. pătratul. virilitate. violenţă. Arad. dreptunghiul. faceţi cumpărăturile la GOLDHAUS Desfacere totală autorizată! Timişoara. 538.”25 (vezi Foto nr. 13 Rombul. – Abonamente lunare. iar în sens negativ brutalitate. Plata în rate. pătratul. 25 Ibidem. sunt elemente semnificative în citirea mesajului integral. „Veţi începe cu bine anul nou (cu fermitate) dacă faceţi cumpărăturile la GOLDHAUS”. dreptunghiul. 12 Forma şi tipul de linie care predomină în discursul reclamei. nr. „Bodega – Restaurant Albina Arad. având acelaşi rol ca şi chenarul de astăzi. Serviciul prompt şi conştiincios.1. Bere Azuga. mărimea caraterelor („LLOYD”) etc. „Veţi începe cu bine anul nou dacă. putere. Deasemenea liniile îngroşate semnifică vigoare.Foto nr. care în sens pozitiv simbolizează fermitate. Reg. agresivitate. piaţa Unirei 7. strada Horia No. 7 ianuarie 1934. ieftine. Astfel. Ferdinand 11. 14 . 13) Foto nr. p.

nr. p. p.”26 (vezi Foto nr. Arad: Palatul Minorităţilor („SERILANA”).5. 16 26 27 Ibidem. primiţi. 28 Ibidem. nr.”27 (vezi Foto nr.A. 14) Foto nr. Pe preţurile cele mai ieftine. calitatea cea mai bună la toate sucursalele noastre şi locurile de vânzare „Serilana” Timişoara Foto nr. 15) „Cafenea LLYOD Timişoara în fiecare JOI Mare tombolă. 16) Foto nr. II Piaţa Badea Cârţan No.2. Regele Ferdinand 9. 555.De azi începând plăcintă ala Bucureşti. Bul. TIMIŞOARA Priviţi stofele noastre cele mai moderne de dame şi domni precum şi noutăţile noastre în articole tricotate şi împletite. 15 .. 591. p. Berthelot 19-a.2. 14 „INDUSTRIA LÂNEI S. 747. 3 octombrie 1934. 29 ianuarie 1934. nr. 15 martie 1934.6.”28 (vezi Foto nr. Ibidem. 15 Bul.

Bonnaz 14. protector al poeziei si al muzicii. conducatorul corului muzelor. Astăzi „Apolo”30 cheamă doar LIPOVA. În mitologia greacă şi în mitologia romană. după ultimul jurnal la Pantofăria de Lux NEDBAL Timişoara IV. „Atenţiune! Mare asortiment de pantofi. galoşi etc. 17 Reclamele preferă să-şi denumească marca folosind numele unor zei greci. Apollo era zeul invocat în călătorii de cei care navigau pe mare. În textul reclamei. al luminii si al artelor.”29 (vezi Foto nr. 534. 16 . În textul reclamei este folosit verbul „a consuma” care îndeamnă consumatorul să folosească „Apolo”.4. p. 17) Foto nr. personificare a Soarelui. care proteja minerală oraşele şi noile apa se construcţii. Execută şi după comandă precum şi reparaţiuni prompt cu preţuri modeste. nr. Apollo este zeul zilei. şoşoni.Folosirea termenului „atenţiune” înlocuieşte fotografia care apare în reclamele din zilele noastre. „Apolo” apare scris cu un singur „l”. sănătate. 1 ianuarie 1934. „Păstraţi-vă sănătatea 29 30 apa benefică minerală pentru Foto nr. 18 Ibidem. fără a avea un nume specific. Str. cum ar fi „Apollo”.

Arad. p. rom şi liqueur de prima calitate cu preţuri ieftine. nr. piaţa Coronini No.”33 (vezi Foto nr. „Bundă de mânz 31 32 Foto nr. nr. nr. Sucursala: Fabrica. IV. 21 . 18) În reclama de mai jos.2.4. Ciorogariu No. Astăzi numele pare pus aiurea. 1 ianuarie 1934. de eleganţă. 534. 23. 6 aprilie 1934. atunci probabil era considerat un termen ce ţine de sofisticare.”31 (vezi Foto nr.4. Cooperativă viticolă şi pomiculă Promotorul Timişoara. Cloşca I Str. „Vinul Cel mai bun şi mai ieftin engros şi detail la „PROMOTORUL” Cooperativa viticultorilor. 19) Foto nr.”32 (vezi Foto nr. Alxandri 1. an. p. Transport la domiciului la Soc. elementul central „Vinul” nu are un nume. 9. 610. Ibidem. 6 aprilie 1934. 20 „Ştirea”. 17 Foto nr.Consumaţi apă minerală <APOLO> LIPOVA Depozitul: Arad Str. Str. producţie proprie. Telefon: 913. 610. rachiuri de fructe naturale. p. important fiind aici distribuitorul – „PROMOTORUL”. 33 Ibidem. decât la numele proprietarului. 20) Numele magazinului de blănuri „Rubin”. 19 „Vinuri speciale din podgoriile Aradului. trimite mai degrabă la o bijuterie.

3 octombrie 1934. 21) Reclama la „Barul Astoria” este una dintre puţinele reclame. nr..”35 (vezi Foto nr. „Köber” etc.”36 (vezi Foto nr. 713. putem remarca renumite mărci de vopsele cum ar fi: „Düfa”.5.5. Berthelot No. etc. în care apare o fotografie. 30 august 1934. farmacii. prăvălii. Comparativ cu reclamele din zilele noastre. nr. GERMAN ARAD. „Nu vă convine haina? Vopsiţi-o acasă cu admirabila Vopseală PAPAGAL care este foarte ieftină. 22) Foto nr. 26 septembrie 1934. Se află în magazinele cu vopsele. 16. 747. Ibidem. dacă i se spune unui bărbat că este papagal. înseamnă că e îmbrăcat prost. fire.foarte frumoase şi veritabile se poate cumpăra. p. În curte. 740. referindu-se la o largă gamă de culori. 36 Ibidem. „Barul Astoria Program senzaţional din luna octomvrie. De exemplu. 22 În anul 1934 reclama la vopsea era numită generic „papagal”.. fără sens. Rperezentanţă pt. „Barul Astoria” poate fi considerat o societate pudică – fetele dansatoare. 23) 34 35 Ibidem. Bulev.”34 (vezi Foto nr. cu preţ de bani gata. Piaţa Sfântul Sava No. fără până a li la se dezvălui picioarele. 18 . sunt fotografiate braţ. ţipător sau că vorbeşte aiurea. chiar şi în rate foarte convenabil la Blănăria Rubin Timişoara IV. Ori care culoare 5 lei bucata. p.6. 5-6. p. România: GH. nr. ciorapi. Ori ce stofă. Astăzi cuvântul papagal este folosit în sens peiorativ.

Se observă poziţia soţului-tată. nr. de devenit pot a „Plăcintăria” de astăzi. privindu-şi plasat într-o parte. Foto nr. 24 Foto nr. unde nu servesc niciun aliment. franzele etc.5. dat fiind faptul că în Arad trăiau mulţi unguri şi sârbi. p. 23 Reclama la ghetele „DERMATA” se bazează mai mult pe imagine. S-a deschis zilele 37 Ibidem. „Bucuria în familie o aduce ghetele DERMATA”37 (vezi Foto nr. cap relaxat. cornuri. ci îşi admiră încălţările.Foto nr. 19 . 8 aprilie 1934. clienţii cu lapte „Atenţiune! La brutăria „Anghel” se găseşte cea mai bună pâine. pe un scaun familia fericită. Cei patru membri ai familiei stau adunaţi în jurul unei mese. 24) Reclama la „PLĂCINTĂRIE ROMÂNEASCĂ” pune accent pe originea fabricării produselor. somptuos. 612. 25 comerciale. al familiei. ei înşişi proprietari şi iniţiatori de diverse servicii atunci patiseria unde cumpăra brânzoaice. decât pe textul propriu-zis.

Putem observa un un bărbat şi o femeie îmbrăcaţi la patru ace „după Foto nr. Menu compus din 4 feluri: supă.4. carne. obiceiul care influenţează cel mai mult sănătatea oamenilor.”38 (vezi Foto nr. 28 ianuarie 1934. nr.acestea o PLĂCINTĂRIE ROMÂNEASCĂ asortată cu: cornuri. p. 16 Execută costume pentru domni şi doamne după ultimul jurnal. 586. 26) Foto nr. 9 martie 1934. atrage cumpărătorii prin imaginea esenţializată în stânga textului „GOLUB GHINADE”. 1 ianuarie 1934. Cafea cu lapte Lei 6. No. Dacilor.”40 (vezi Foto nr. 27) 38 39 Ibidem. p.2. strada Trei Crai (fost Haţeganu) Unde seveşte ieftin mâncăruri de primă calitate. brânzoaice şi franzele cu lapte a la Bucureşti Timişoara IV. „Croitoria GOLOB GHINADE din Timişoara II. Ibidem.Deasemenea numele proprietarului („Nagy Carol”) este foarte important. Piaţa Scudier 4. 554. 534. salată şi prăjitură Lei 20 Cina Lei 15.”39 (vezi Foto nr. Nu degeaba obiceiul de a mânca este cel care se repetă cel mai constant de-a lungul vieţii noastre. Alimentaţia e fară îndoială. 25) Reclama la alimente semipreparate foloseşte un nume generic „Bucătărie” (un fel de „fast-food” de astăzi). legume. „Dacă eşti flămând fă o vizită la Nagy Carol „Bucătărie” Timişoara II. În preţurile mâncărurilor de mai sus indicate sunt socotite cu pâine. p. nr. 27 ultimul jurnal”. nr. str. 40 20 .3. 26 Reclama care recomandă achiziţionarea unor costume elegante pentru domni şi doamne. Ibidem.

p. Bozsák şi Fiul S. 772. Reclamele doresc să ne asigure că produsul este comercializat cu preţul cel mai bun. 21 . preţuri curente (vezi reclama la Împletitura „Dacia”). eftine şi nu necesită orice reparaţie. 28) Aspectul cel mai important asupra căruia se opreşte textul de reclamă al anului 1934 este preţul produsului promovat. 29 “Dacia” şi orice alte împletituri sunt în stocuri mari. toate fiind centrate pe această calitate esenţială a produsului. Timişoara. Iosefin. Împletitura preţul curent. Magazinul în care clienţii pot găsi „peşte viu” este bine dotat cu „coloniale şi delicatese”. 3 septembie 1934. Foto nr. 5 noiembrie 1934. 10. Telefon 388. „Peşte viu de Mureş şi de Dunăre se poate găsi la Kohn Iosif magazin de coloniale şi delicatese.Reclama la peşte se adresează în primul rând restaurantelor de specialitate.2. nr. adică cu un preţ eftin. pentru a sugera calitatea serviciilor. Ibidem. Aici li se spune clienţilor să ceară „preţul curent” deoarece stocul de produse este mare. Bulevardul Berthelot Nr. Şanţului Nr.”42 (vezi Foto nr. 29) 41 42 Ibidem.”41 Foto nr. Cereţi M. colţ cu strada CloşcaArad biserica Vis-avis cu Luterană. accesibilitatea: preţuri ieftine. Pentru a demonstra acest lucru am ales patru texte de reclamă. În reclama la împletituri „Dacia” este folosită imaginea fabricii. 724. 31 Fabrica: Str. nr. 28 (vezi Foto nr. dar şi iubitorilor de preparate din carne de peşte.4.p. „Gardurile de sârmă sunt indispensabile deoarece sunt durabile.A. p.

Ibidem. familiară. „Cele mai ieftine vinuri! dulce. faptul În ne că preţurile produselor se menţin în centrul reclamei este folosită o imagine a unui clovn. 30) „Cele mai bune. nr.”43 (vezi Foto nr. Comparativ cu reclamele de astăzi. mai bine şi mai diversificat aprovizionat. Numele sunt grafiate cu majuscule pentru a atrage atenţia. magazinele/depozitele sunt bine asortate şi cu o largă gamă de mărfuri. 22 . 7. S-a folosit imperativul („Cele mai ieftine vinuri!”) deoarece acest mod verbal creează un efect personal. frumoase şi eftine fructe din România la Firma ÉLES Arad. o atmosferă destinsă. 610.”44 (vezi Foto nr. nu este cea mai importantă calitate. unicitatea produsului căruia i se face reclamă. 31) Reclama la noul magazin „TEXTIL informează continuare Foto nr. avantajoase. p. Brătianu. Stroescu No. desert alb şi negru de masă Foto nr. Str. Str.Cu cât textele se referă la preţuri din ce în ce mai mici. 30 asortiment bogat la PIVNIŢELE MESSZER Arad. amărui. cu atât locul de desfacere al produselor e mai mare (adjectivul este des folosit). 6 aprilie 1934. Dacă preţurile sunt eftine. p. nr. 31 CENTRAL” despre scăzute. 21 septembrie 1934. 735.2. 43 44 Ibidem. care simbolizează bucuria deschiderii unui magazin de „senzaţie”.6.

nr. pânză. 589. mătase. la fel ca şi în cazul reclamei la ţigările „Camel”(vezi Foto nr. 12 martie 1934.Foto nr. albituri pentru masă. în ceea cămila timp ce semnifică priveşte (durabilitatea). 33 45 Ibidem. În cazul sandalelor. linjerie pentru doamne şi bărbaţi şi toate articolele lavabile. Menţin şi pe mai departe preţurile eftine! Mare asortiment în următoarele mărfuri: Stofe de dame şi bărbăteşti. rezistenţa iar în ţigările. Pachetele de ţigări „Camel” folosesc imaginea unei cămile în deşet alături de piramide şi de palmieri în fundal. p.5. damasc. 32) Reclama la sandalele „Sahara” este complexă în comparaţie cu celelalte reclame analizate mai sus. Foto nr. 23 . 32 „Senzaţia Aradului! s-a deschis noul magazin „TEXTIL CENTRAL” ŞTEFAN NEMETH Atrag atenţia on. 33). Săptămâna se deschide extrem de eftină!”45 (vezi Foto nr. În reclamă apare imaginea cămilei în deşert. mele clientele de a vizita noul magazin şi galantarele – fără obligaţiune – înainte de a-şi procura cele necesare. simbolizează plăcerea de durată ( sloganul actual Long tasting flavor).

nr. corpuri de literă complexe etc. toate reclamele sunt foarte mici. Textul era important. cadre diverse. fonduri negative. 24 . p.5. fiind parcurs cu acelaşi corp de literă ca al celorlalte articole. 648. 31 mai 1934. Evoluând. 34 46 Ibidem. mărindu-se grafic. Foto nr. 34) Ca dimensiuni. asemănătoare cu anunţurile de mică publicitate de azi.„Ultima noutate sandalele „Sahara” patent modial la tel. textul reclamei s-a schimbat. 275-300-325 De vânzare în principalele magazine de încălţăminte.”46 (vezi Foto nr. căpătând tot felul de alte „artificii” grafice: rastere. colorându-se.

echipat cu patru roţi de bicicletă. Henry îşi petrece întregul său timp liber într-un mic atelier. Treptat la fabrica Ford din bulevardul Mach din Detroit au ajuns să se construiască mai multe maşini pe zi. Henry Ford. În 1891. echipat chiar de el. Un an mai târziu. el a realizat un motor instalat pe un şasiu. Va învăţa timp de trei ani după care se va întoarce la Dearborn. Promovarea sa în 1893 îi va oferi timpul şi mijloacele mobilizării atenţiei către experimentarea motoarelor cu combustie internă. Wayne County în Michigan. Îşi împărţea timpul între şcoală şi muncile agricole. Astfel că va deveni un geniu. în diferite ateliere. la vârsta de 15 ani. arăta interes pentru mecanică. RECLAMA FORD 3. Ford devine inginer la “Ediso Illuminating Company” din Detroit. la 12 ani. o familie prosperă de fermieri. revenind uneori acasă pentru a-şi ajuta familia la muncile câmpului. Experimentele sale cunosc apogeul în 1896 când a realizat propriul său vehicul automotor. În 1875. el concepe şi construieşte mai multe maşini de curse.Cvadriciclul. În 1888 se va căsători cu Clara Bryant şi îşi va întreţine familia angajându-se într-o oţelărie. Astăzi. În acest timp. Ford Motor Company a fost fondată în 1903. şi întreţinerii utilajelor de la ferma tatălui său.CAPITOLUL 3. Primul motor Ford din istorie a fost testat în bucătăria familiei Ford. STUDIU DE CAZ. Astfel a luat naştere prima maşina Ford. Cine e Ford? Henry Ford a fost inventatorul metodelor de producţie moderne în masă care au devenit referinţa practicilor industriale în cursul primei jumătăţi a secolului XX. înainte de a-şi părăsi casa în 1879 pentru un oraş vecin cu Detroit. Henry demisionează de la Edison şi organizează “Detroit Automobile Company”. Născut în 30 iulie 1863 la Springwells. unde va aprofunda cunoştintele de mecanică. îşi va dedica timpul reparării motoarelor cu vapori. O data cu această tentativă. Township. era fiul cel mai mare dintre cei şase copii ai lui William şi Mary Ford. 5 % acţiuni devine vice preşedinte şi inginer şef. Prima maşină terminată a fost vândută în 25 . este recunoscut drept una dintre cele mai importante figuri din industrie.1. În 1899. cu 25. Din fragedă pruncie. El a construit aici primul său motor cu aburi. compania dă faliment. Apoi.

Odată cu încetarea războiului. Acesta din urmă a desfăşurat o activitate extrem de susţinută. Ford a achiziţionat un teren în cartierul bucureştean Floreasca unde a construit o uzină modernă dotată cu prima linie de montaj operaţională din Europa de Est. Henry şi fiul său Edsel. camioane şi tractoare. Ditribuţia Ford la nivelul României se făcea prin reprezentanţe zonale. dar instaurarea comunismului şi deceprecierea monedei naţionale au dus la suspendarea activităţilor în septembrie 1946. În 1919. Suportul publicitar era asigurat eficient chiar de unul dintre patronii firmei. nelipsit de la startul competiţiilor automobilistice la volanul automobilelor Ford. a relaţiilor sociale şi internaţionale”. Henry Ford şi-a îndeplinit visul de a produce un automobil la un preţ rezonabil. în primul trimestru al anului 1940 Ford România a vândut toate automobilele pe care le avea în stoc. Acest vehicul a deschis o nouă epocă.colonelul Alexandru Berlescu se numără printre primii piloţi români care au concurat cu un automobil Ford. hotărăşte să-şi construiască un automobil de curse pe un şasiu Ford. secretarul Legaţiei Române la Washington. Locotenet .23 iulie 1903. distribuind întreaga gamă de produse Ford: automobile. Relaţiile dintre Ford Motor Company şi Romania încep în 1928. În Bucureşti fiinţa firma lui A. Era uşor de condus şi de întreţinut şi se comporta bine pe drumurile grele. când Andrei Popovici. Henry devine astfel preşedinte şi proprietar în 1906. iar mai târziu a fost epuizat şi stocul de camioane. Aceasta putea ansambla anual 2500 de automobile şi camioane. un înalt ordin al Casei Regale Române ca „binefăcător al omenirii. Edsel. Barbu Neamţu. Raliul Bucureştiului şi MP Braşovului. îi decernează lui Henry Ford. care îi va succede tatălui său ca prim preşedinte. Cel de-al doilea război mondial a afectat însă operaţiunile din România iar în 1940 a devenit evidentă lipsa de lichidităţi pentru importul de vehicule şi piese de schimb din SUA. 26 . în 1908. fiabil şi eficient datorită modelului T. În 1935. În 1934. pentru dezvoltarea industriei. reuşeste clasări excelente în mai multe competiţii externe şi interne precum: Raliul Monte Carlo. vor recumpăra acţiunile asociaţilor minoritari şi vor deveni singurii proprietari ai companiei. directorii filialei Ford din Marea Britanie au încercat să reia legăturile cu Ford România. va deţine aceasta funcţie până la moartea sa în 1943. Birbaum iar în Craiova firma SEBAR aparţinând fraţilor Sebastian şi Barbu Neamţu. În 1931 Ford deschide o firma de vânzări în România iar mai târziu Guvernul României comunică filialei Ford din Anglia disponibilitatea de a deschide la Bucureşti o linie de asamblare. Astfel. Deşi urmărit de ghinioane.

205. firma Romcar devine unic distribuitor pentru România al produselor Ford. unul dintre simbolurile cunoscute. un produs (slogan). 36). asistentul tehnic al lui Henry Ford dezvoltă o versiune stilizată a semnăturii Ford Motor Company. p. Foto nr. 27 . 35). o companie (o marcă). Evoluţia în timp a logo-ului Ford Logo-ul este definit ca un simbol audio sau video care se identifică cu un program (generic).ford. folosind pentru prima dată logo-ul Ford cu o bordura în stilul “art nouveau” (vezi Foto nr. Modelul A a fost lansat în anul 1900. În acelaşi an.48 Logo-ul oval Ford.ro/ . 35 O formă mai elaborată a scriiturii „Ford Motor Comnpany”apare cu un F şi un D mai alungite (vezi Foto nr. op. este utilizat de mai bine de 50 de ani. Cunoscută sub denumirea de Caligrafie cu aripi (1906). Ford înlocuieşte 47 48 http://www. Inscripţionarea cu litere datează de la începutul societăţii când inginerul asistent al lui Henry Ford crease o versiune stilizată a cuvintelor “Ford Motor Company”. fiind o continuare a unor file importante din istoria industriei automobilului în România. apoi se va schimba din nou pentru a deveni cea de azi.47 3.2. cit. Iniţial a fost folosit pentru a identifica concesionarii britanici. Foto nr. Cristian Florin Popescu.În decembrie 1992. această tipografie va fi folosită pe toate maşinile până în 1910. 36 1911 este anul creării primului „oval albastru” asociind semnătura cu un desen oval.

Este folosit pentru un număr mare de maşini până la sfârşitul anilor 50.desenul oval printr-un triunghi „cu aripi”. 39 Noul oval (2003) simbolizează noua eră a Ford Motor Company. 39) Foto nr. logo-ul este disponibil într-un albastru închis sau portocaliu şi poartă inscripţia „maşina universală”. ovalul albastru cu reflexii cromate îşi face apariţia şi se găseşte pe toate produsele şi în toate uzinele Ford. 38 În 1976. lejeritatea. 38) Foto nr. 37 Noul model A din 1927 a fost prima maşină care a arbordat logo-ul Ford pe capotă. (vezi Foto nr. stabilitatea şi robusteţea. Foto nr. Simbolizând viteza. (vezi Foto nr. (vezi Foto nr. Henry Ford nu este mulţumit de design şi îl desfiinţează. 37) Totuşi. 40) 28 . (vezi Foto nr.

oferind date despre adresa companiei şi despre preţurile reduse „preţuri reduse cu 40%” odată cu inaugurarea noii reprezentanţe „Ford pentru Banat”. din Statele Unite.50 Reclama „Noul 49 50 „Ştirea”. „Life”.3. Adjectivul ales în reclamă (preţuri „originale”) trezeşte în receptor dorinţa de a încerca produsul. 40 3. delicateţe. „Time and Newsweek”.org/exhibits/showroom/1949/ads. lipsă de energie. Duca 8 (Casa Thomas) telefon 23-99. IV. de a se convinge de calitatea acestuia.Depozit de oleuri „Mobil”. str. – Accesorii „Ford” originale preţuri reduse cu 40% . 17 noiembrie 1934. „Country Gentleman”.2. an. iar în sens negativ slăbiciune. 41) Foto nr. „Progressive Farmer”. Reclama Ford din anul 1934 Reclama la autoturismul „Ford” din anul 1934 este simplă. p. din anul 1949 a apărut în cele mai cunoscute ziare. Ovalul simbolizează în sens pozitiv feminitate.hfmgv. http://www. De exemplu.Foto nr.49 (vezi Foto nr.html . reclama la noul Ford. 785. 29 . erau o prezenţă obişnuită şi frecventă. În reclamă apare logo-ul „Ford” care are litera „F” stilizată şi introdusă într-un oval. „Collier’s”. nr. 41 În arhivele ziarelor din epoca interbelică reclamele Ford. „Noua reprezentanţă Ford pentru Banat BANAT-MOTOR Timişoara I. indolenţă. incluzând: „The Saturday Evening Post”.

în SUA reclama este mult mai atractivă. creând o dispoziţie bună. vrea să seducă cumpărătorul. galbenul. dar dotările sale moderne. ideale pentru transportul de marfă. 30 . iar asta îl captivează pe client (adică îl seduce!). de apariţia unei maşini revoluţionare. „Ai vrea să-i admiri mai întâi designul. Maşina anului … Prima şi singura maşină nouă în domeniu” (vezi Foto nr. 42 Reclama la Ford Transit. 42) încearcă să convingă cumpărătorul. stimulează ochiul şi intelectul. cu noile dotări moderne şi preţul său avantajos. Maşina merge bine. Foto nr. Comparativ cu reclama apărută la noi (1934). din anul 1998. Ajuns la volanul unui Ford Transit vei fi sedus de MANEVRABILITATEA şi SIGURANŢA totală pe care ţi-o oferă pe orice traseu. este introdusă fotografia maşinii şi sunt folosite culorile. Reclama mizează pe dublul sens al cuvântului scris diferit. te obligă să-l recunoşti ca lider el eficienţei în clasa autovehiculelor de capacitate medie. apărută în revista „Auto Motor şi Sport”. Culoarea prodominantă.Ford.

Foto nr. Culorile utilizate în reclamă sunt albul şi albastrul. 29. descărcat şi parcat. perfecţiunea. puritatea. 43 51 „Auto Motor Sport” . În timp ce preţul altor altor VAN-uri se duce către sume incredibile. Ford Transit. 31 . care simbolizează. 43). p. nr. An II. martie 1998. căruia i se aduce conotaţii negative. Această reclamă prezintă un produs. Dar argumentul esenţial care te va convinge să-l achiziţionezi este PREŢUL.Utilizând un Ford Transit te va seduce uşurinţa cu care acest VAN poate şi încărcat. preţul unui Ford Transit SEDUCE pur şi simplu: doar 37 970 DM (fără TVA)”51 (vezi Foto nr. 3. armonia. prin comparaţia cu cel al unei firme cuncurente „În timp ce preţul altor VAN-uri se duce către sume incredibile…”.

puritate.„Ia volanul … încearcă noul Ford „pipăit”52 (vezi Foto nr. din anul 1998. Culorile care predomină în reclamă sunt albastru. apărută în revista „Auto Show”. din anul 2001. la fel ca şi reclama prezentată mai sus.org/exhibits/showroom/1949/ads. alb şi roşu. Acestea trimit la armonie. ceea ce înseamnă.html . prezintă un produs prin comparaţie cu cel al unei firme concurente. pentru orice 52 http://www. 44). energie. Noul Ford nu a fost doar stilizat. Reclama subliniază stilul noului automobil. 3 ani garanţie fără limită de kilometri.000 de kilometri. Foto nr. „Mulţi vând maşini însă numai noi te lăsăm fără 3 ani fără … griji. 44 Reclama la Ford. şi „Ladies’ Home Journal” în lunile de vară ale anului 1949. 3 ani întreţinere gratuită în limita a 40. În albastrul celului este creionat volanul unui Ford. în sens figurat.hfmgv. era chiar elegant. că maşina poate atinge o viteză de necrezut. Această reclamă a apărut în „Good Housekeeping”. „Cosmopolitan”. 32 .

68. din motive tehnice. reclama din 2001 vorbeşte despre garanţia pe care o primeşte clientul. ca supliment. armonie şi uniformitate. Spre deosebire de reclama din 1949. 33 . p. albastru şi gri simbolizând puritate. la un autoturism cumpărat. 32. Culorile folosite sunt alb. De data aceasta volanul nu se mai află printre „nori”. nr. 45). „Locul femei este în 53 „Auto Show”. Culoarea gri este deobicei evitată în reclame. Garanţia şi preţul sunt punctele centrale din reclamă.autoturism Ford achiziţionat începând cu 1 iunie 2001”53 (vezi Foto nr. 45 Reclama în care femeia este asociată cu autoturismul Ford a fost publicată (1949) în „Good Housekeeping” şi „Better Homes and Gardens”. nu întotdeauna obţinându-se în varianta tipărită a reclamei – nuanţa dorită. Foto nr. 6 iunie 2001.

femeia era cea care trebuia să aibă grijă de casă. intervalele lungi între inspecţiile de service (Dekra Expert. Nu întâmplător gama Ford Transit a câştigat 2 titluri „International Van of the 54 http://www. după care prezintă calităţile produsului „… ce ai face cu banii pe care Ford Transit îi economiseşte? Consum redus de combustibil.html . costurile scăzute de întreţinere. de copii. Germania 2002) sunt doar câteva dintre avantajele pe care autovehiculele din gama Transit ţi le oferă. apărută în 2004. în revista „Motor Xtrem” se adresează cumpărătorului printr-o întrebare. Foto nr. 46) Până nu demult.org/exhibits/showroom/1949/ads. apreciez acest Ford nou „pipăit”54 (vezi Foto nr. pe care o conduce în fiecare zi. Ştiu pentru că sunt la volan în fiecare zi! Şi fiecare kilometru pe care îl parcurg.(casa) Ford. 34 .hfmgv. Acum noua ei „casă” este maşina Ford. 46 Reclama despre Ford Transit.

simbolizând armonie.year”: Transit Van – 2001. Acum gândeşte-te: …ce ai face cu banii pe care Ford Transit îi economiseşte? Pentru oferta Ford Transit contactaţi reţeaua de deleari din întrega ţară. 47) Spre deosebire de reclama Ford din 1949. 55 „Motor Xtrem”. De asemenea. nr. Reclama prezintă avantajele noului produs. predomină culorile albastru şi verde. menţionând titlurile câştigate la nivel internaţional. 35 . p. toleranţă. iulie 2004. cu un design nou. încredere. 28. şi Transit Connect – 2003. aceasta este mai complexă. 41. În reclamă apar trei autovehicule.”55 (vezi Foto nr. moderne.

36 .

în care te simţi în siguranţă. 56 http://www. 48) Textul nu oferă informaţii despre datele tehnice ale maşinii. 37 .org/exhibits/showroom/1949/ads. piatră/ Este plumbuit împotriva prafului”56 (vezi Foto nr. „Time”. 47 Una dintre reclamele Ford din 1949 prezintă un „vagon de vis”.Foto nr. „de piatră”.hfmgv. „Pathfinder”. „Life”. este confortabil şi rezistent.html . avantajele şi preţul acesteia. piatră. Reclama a apărut în numeroase jurnale cunoscute cum ar fi: „Colliers”. „American Legion”. „Este un vagon de vis – acest Ford al anilor ’49 cu inima sa de piatră şi noul Ford „pipăit”/ Simte siguranţa/ Şi simte acel confort/ Simte acea putere/ Este de piatră.

Ţinută de drum impecabilă. scaune faţă cu posibilitate de încălzire şi ventilaţie. volan cu inserţii de lemn de nuc. apărută în 2004. care te asigură că te vei bucura de fiecare secundă petrecută în trafic. Siguranţă. sunt câteva dintre dorările opţionale care îţi completează stilul. Experienţă de condus excepţională. 48 Reclama la Ford Mondeo.Foto nr. Noua maşina este elegantă. Consum redus de combustibil. „Ford Mondeo îşi completează stilul. Toate acestea sunt caracteristici standard noului Ford Mondeo. Piele Alcantara. ne oferă date. modernă şi „îţi completează stilul”. lămpi de parcare pe oglinzile exterioare. Tehnologie înaltă. 38 . în revista „Motor Xtrem”. despre preţul şi calităţile produsului.

p. apare fotografia autoturismului „Ford Focus”. Imaginea autoturismului este asociată cu o selecţie de instrumente muzicale. Acestea simbolizează sinceritate. este mult mai complexă. Culorile predominanate. 28. în comparaţie cu cea din 1934.”57 (vezi Foto nr. Foto nr. iulie 2004. modern şi reprezentativ pentru secolul XXI. „În total au fost luate 21 de părţi de la un Ford Focus nou şi transformate în instrumente muzicale (ambreiaj-chitară. 49) În reclamă apare imaginea autoturismului. uniformitate. 47. Unul dintre instrumente. fiind prezentat şi interiorul acestuia. nr.) care sună şi arată complet unic. o portieră-harpă.contribuid la succesul tău zilnic. o aripă-bas. armonie. utilizate de designeri. sunt albastru şi gri. Logo-ul din reclamă este cel creat în anul 2003. 39 . Pe lângă textul popriu-zis al reclamei. „portiera57 „Motor Xtrem”. 49 Reclama „Ford” din 2008. o cutie de transmisie-violoncel şi un hatchback-tobe etc.

iar designul atractiv lipseşte.harpă” este alcătuit din portiera din faţă. „Observator Arădean”. 50) Spre deosebire de reclama Ford din 2008. FN.103. Singurele asemănări dintre cele două reclame sunt logo-ul şi adresa firmei. şi cuprinde corzi de harpă. Am numit-o „bunicuţă”. cea din 1934 scoate în evidenţă logo-ul. 23 aprilie 2008 p. Noul Ford Focus revine într-o notă distinctă.fordagastia. Arad. Acesta conţine chei de chitară reale şi corzi de chitară reale cu cureaua realizată dintro centură de siguranţă.21. servofrână şi piese ale ambreiajului real. Un spectacol condus de fiecare dată de imaginaţia dumneavoastră. Compus să încânte.”58 Foto nr.69”59 (vezi Foto nr. III. Auto tehnic – Calea Zimandului. an. reducerile de preţ şi adresa noii reprezentanţe „Ford pentru Banat”. Telefon: 0257.htm .66. pentru că este cam prăfuită. “Ambreiajul-chitară” este realizat din tabla caroseriei. 3200. îmbinând arta şi tehnologia într-o armonie perfectă.718.9. un geam şi un arc. Armonie perfectă. nr. 40 .ro/index. 50 „Noul Ford Focus. 58 59 http://www. Este totuşi începutul pentru evoluţia reclamelor viitoare.

41 .

vânzătorul îşi va prezenta singur produsele sale. „Boston Newsletter”. Explozia de mesaje publicitare actuale e justificată de distanţa tot mai mare dintre producător şi consumator şi de necesitatea comerciantului de a creşte vânzările pe o piaţă cu o largă gamă de produse. ceea ce am trecut în revistă în aceste pagini nu este decât. a apărut şi necesitatea găsirii unor noi mijloace de comunicare. Aşa au luat naştere reclamele. marfa şi publicul s-au aflat în legătură directă. 197. prima reclamă din lume a apărut sub forma unei bucăţi de hârtie. deşi mai avem mult de recuperat. La începutul lucrării am oferit câteva date istorice despre apariţia primei reclame. Marca „Coca-Cola” e prima dată promovată pe calendare. evanataie şi multe alte obiecte promoţionale. de informare şi de influenţare a cumpărătorului. şi a început să publice anunţuri din 1704. dar şi despre cea mai cunoscută marcă pe plan mondial. Atât timp cât vânzătorul. BMV. „Arta de a provoca şi de a captiva cumpărătorul stă. cum ar fi: L’Oreal. în alegerea cuvintelor potrivite şi apoi. care anunţa vânzarea unei cărţi de rugăciuni. În anul 1472. a apărut în coloniile americare. suveniruri. cit. 42 . iar cumpărătorul le va analiza direct cu mijloacele sale senzoriale. Ele îşi propun să trezească o reacţie în rândul clienţilor. prima formă de „reclamă” 60 Carmen Neamţu.CONCLUZII Închei această lucrare încercând să sintetizez câteva concluzii. ca şi în celelate ţări. O fac conştientă de faptul că. În România. Primul ziar publicat cu regularitate. tăvi. p. Puma. la viteza cu care evoluează industria publicitară. de cele mai multe ori în direcţii neaşteptate. Odată cu dezvoltarea pieţelor şi diversificarea produselor oferite. op. devenind cea mai cunoscută. combinarea lor în enunţuri memorabile”. Ford etc. aşadar. Industria de publicitate actuală de la noi este în mare măsură apropiată de ceea ce se petrece în acest domeniu la nivel internaţional. o etapă din istoria domeniului vast numit publicitate.60 Am văzut cum reclamele sunt o oglindă fidelă a epocii în care au fost concepute. Studiul prezentat în capitolul 1 despre publicitatea în România după 1990 arătă că şi la noi au apărut numeroase mărci de produse cunoscute în întreaga lume.

soluţia este să folosească imagini. Era doar începutul uni proces care. începând din anul 1934 şi până în prezent. am putea spune că reclama „Ford” din 1934 e un soi de „bunicuţă” a reclamei de azi.comercială a fost făcută de „strigătorii” din pieţe şi târguri. Publicitatea este o interpretare între text şi imagine. în termeni de cum să faci lucrurile folosindu-te de cuvinte. Astfel am analizat în detaliu textul şi imaginile care apar în reclame. Despre evoluţia în timp a reclamei. din anul 1934 şi până în zilele noastre. 43 . Preocuparea capitală a creatorilor de publicitate este de a-şi face produsul din reclamă să fie observat şi reţinut uşor. pentru a convinge clientul să cumpere un anumit produs. dar şi cele mai potrivite cuvinte. Am realizat un studiu de caz al reclamei „Ford”. s-a diversificat. Astfel. Discursul reclamei presupune un pariu cu limbajul. luându-ne de multe ori prin susprindere. an de an. mult mai elaborată pentru un public din ce în ce mai pretenţios. în urma căreia rezultă sensul.

Fenomenul de televiuziune. Ion. 11. 2002. Carmen. Gaillard. Coman. Ilie. Editura Amphora. François. Editura Accent. 1997. 44 . Cuvânt şi cultură. Manual pentru clasele XI-XII. 2003.).BIBLIOGRAFIE 1. Roland. Editura Publica. 16. London and New York. 8. 2007. Bucureşti. Philippe. Programe TV. Ogilvy. Editura Ştinţifică. Balaban. Advertising as Communication. Munteanu Ştefan. Relaţii publice. 5. Coman. Arad. Dyer. licee economice. Timişoara. Martine. Claude. 4. Barthes. Bucheru. semiotică şi semne publicitare. Balaban. Fundaţiei „România de Mâine”. 1999. Editura All. Deac Mihai. Fericirea ca obligaţie. Bucureşti. Paris. Gabriele. 1994. 14. 7. Bucureşti. 2002. Jean-Jacques. 8. Producţie. Cristina. Cluj-Napoca. Publicistică. Limbajul imaginii. 2000. Editura Dacia. Bucureşti. Relaţii publice şi mass-media. Ed. Vasile. Cristina. 2000. 3. Tehnica jurnalismului. Bucureşti. Cluj-Napoca. Publicitate şi reclamă comercială. Limbajul publicitar. Editura Tritonic. 2005. Ed. Brune. Viaţa mea în publicitate & publicitate ştiinţifică. 1993. principii şi strategii. administrative şi de servicii. Delia. Comunicare publicitară. Editions du Seuil. Roland Barthes – oeuvres complètes. 6. 1998. Joly. Neamţu. Rhétorique de l’image. Guţu. Ed. Trei. Neamţu. Gillian. David. Methuen & Co. 2000. Introducere în analiza imaginii. Ministerul Învăţământului. Bucureşti. apud Eric Martz (Ed.. Carmen. Bucureşti. Editura Accent. Pantelimon. Editura Polirom. 1996. Cluj-Napoca. Iaşi. Limbă şi stil în presa scrisă. Iaşi. 9. Editura Mirador. Arad. Hopkins. 2. Sebastian. 2007. Editura Mirador. Ilie. Arhitectura discursului publicitar. Delia. 12. Cristina. 13. 1982. Comunicarea simbolică. Strategie şi creativitate publicitară. Dâncu. Gabriel. 10. . Cristina. Editura Polirom. Boutaud. 15. Comunicare. 2007.

Arad. Reclame pe limbă. Ed. 2013. Publicitate şi ubiciutate.17. 45 . Carmen. Neamţu. Mirador.

Director: Ion B.17.php/ . Oradea. Teoria părţilor de vorbire. 1979.rostclub. Dumitru. 3200.103. the Uneasy Persuasion.ro/revistapresei . Creativitate şi investigare în publicitate. Cluj-Napoca. 37. Editura Tritonic. 32. 36. Martin. Bucureşti. nr. 26. nr. „Auto Motor Sport” .org/exhibits/showroom/1949/ads. http://www. http://www. 32. relaţii publice şi publicitate. Timişoara. Emmanuel. 35. 24. „Observator Arădean”.fordagastia. http://www. Editura Carpatica. http://www. Dicţionar explicativ de jurnalism. nr. 25. 2000. Crina. 23 aprilie 2008. Marian.718.ford. Iaşi. 31.ro/100_percent_coke/lumea_coca_cola/istoria_companiei/ . 21. 20. Iaşi. Redacţia şi adminstraţia: Arad. „Motor Xtrem”. 3. Bucureşti. Advertising. Schudson. 30. Pedler. Nica.hfmgv. Sentimentul românesc al fiinţei. 1979. Bucureşti. 46 . 1934.coca-cola. Cristian. Popescu. Institutul European. Tipologia presei româneşti.ro/article. 6 iunie 2001.html .html .htm . „Ştirea”. martie 1998. Marian. http://www. iulie 2004. Bucureşti. 2001.ro/ . 18. 2002. Cu aplicaţii la adverb. http://www. Editura Junimea. An II. 23. Editura Carte Românească. Petrescu. social economic – independent. „Auto Show”. Constantin. Petcu. III. 28. Editura Tritonic. Sociologia comunicării. 19.shtml .iqads.comunic. http://www. 29. Noica. 22. . Its Dubious Impact on American Society. 34. Michael. 33. Daciana. http://www.ro/istoria-publicitatii. Routledge.ro/index.leykom. an. nr. ziar politic. 2002. Petcu. Bucureşti. 1993. Editura Eminescu.com/publicitate. O istorie ilustrată a publicităţii româneşti. 27. London. 2002. 28. Florin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful