You are on page 1of 91

INTRODUCERE

in primdvara anului 199I , la Nevers, undecatedrala tocmai impodobitdcu vitralii moderne,s-a iscat o oarecare fusese efervescenf5. MinisterulCulturii numise cinci artigti,cdroranuli luminozitatea locului. Fiecare dat seceruse sdrespecte a decdt curd liber propriei inspiralii, evoludndmai ales in domeniul figurdrireligioasecare Nici vorbddeacele flceau simbolismului. gi clrfi de din catedralele bisericilede altildatiadevdrate ilustrate gi catehisme depovegti sfinte,figurategi colorate. Dar emofianu se datoraatdt wejului de fasolecarear fi gotice,Ierusalimul in ceresc, nici simbolizat, inimaconstrucfiei pangliciloralbashe pegeamurile navei, careevocau,poporul de " lui Ddmnezeu marg". in Ceea ce a provocat uimirea unui anumit numdr de gi pe credinciogi declerici a fostnumdrul666,careapdrea unul roman.Din mullimeadesemne, dinnevitraliile transeptului de o interpretare ipotetici, acest figuri, de embleme cu numir era era tofi. aproape singurula odruisemnificafie clardpeintru Acest - este numdrulFiarei,,,unnumir al omului" spune numdr- 666 'Ioanin Apocalipsd, un numir al lui Dumnezeu, un numtrr nu ci pdmdntgi se va al Fiarei care,in w€meade apoi, va iegi din rlzboi cu sfin1ii. Celor nedumerili li s-a explicat ci tema aleasdpentru gi transepteratoomaiApocalipsa cI666 erafoarteindreptiifitsd

ANTIITRTSTUL
se afle acolo. Un director al proiectului a dat toateasigurdrilecd artistulnu desenase cifra 6, ci nigtezerouri. - Esteadevdrat privind dejos in sus,mulli citesc666, c6, a zis el. in realitate, pot sd vdgarantezcd sunt trei zerouri unul ldngd altul. De altfel, de cealaltdparte a motivului central,se poate citi 144,adicd doisprezece doisprezece, altd cifrd a ori o Apocalipsei.Numdrul alegilor,care vor fi marcafi cu pecetea Domnului gi pe care acesta va salva este,la SfdntulIoan, de ii 144.000.De aici gi zerourile.Explicafia nu satisfaqe toatd pe lumea, un vitraliu fiind fEcut pentru a fi privit de jos, nu de pe platforma unui elevatorhidraulic; pe de altd parte,atenfiafusese atrasl asupranumdrului blestematde mai multe fapte recente. Cu ocaziaviziteiin Un gaia, PapaloanPaulal Il-lea fusese transportat cu o magind avdnd numdrul 666. in StateleUnite, telefonul la care se putea suna in orice moment pentru a afla itinerarul pontifical gi orele ceremoniilor avusese numdrul 666. In 1988,il regdsim la piramida de la Luvru, care a fost acoperitdde cdtrearhitectulei chinez cu,,666panouri de sticl6". Cel pufn a$ase spunein mod oficial , faptul fiind confirmat gi de serviciile care au executat lucrarea,atunci cdnd li s-au adresat intrebdri in aceastd privinfi. Societatea Saint-Gobaina livrat 666 de panouri de sticld. Brogura de prezentaremenfioneazdacest numir de doul ori pe o pagindgi, un alt numlr (6I2),la o altd pagind. Numdrul 666 poate fi gdsit 9i in publicaliile de popularizare, de exemplu: Reader's Digest: ,,Ultima creafie arhitecturali d6 la Luvru, aceaconstruc,tiegeometricdinsuflefitl de 666de romburi de sticld,estede o puritateabsoluti ln privinta proportiilor' Apoi au inceputdiscufiile asupranumdrului.Fiecaregisea altceva. Acestevariaf,i ni s-aupdrutde neinteles. vorbadespre Era o figurd geometric[ simpl6, nu despreo minune a lumii antice, precum farul din Alexandria sau Colosul din Rhodos. Exista,

MARC DEM

7

putea fie vdzutdla sd fagalocului. Numdrareapanourilorde sticld aleunui monument jurul cdruiasecirculSliber nu esteceva in imposibil derealizat,in ciudacdtorva dificultiiti findnddeunghiul gi pe deobservafie dereflectarea cdndcerul soarelui sticll, atunci este senin. Rezultatulnumdrdriinoastrepoatefi obfinut de oricine panourile, pornegte mergelafa[a locului.Pentru numdra se de a la o latur[gi semerge in felul acesta, spreunghiulinferioropus. se constatd foarteugorcd primul gir e format din 18 panouri, pdnd l. Seadund urmdtorul mai la dinl7, apoi16gi aga departe gi scobgin171de panouri.inmullind cu trei fefe,seobfineun totalde513panouri. A patra fald cuprindeintrarea.Prin urmare,lipsegte un pulin numerdepanourif4n decelelalte fe1e, cecomplicd trei ceea numdrarea. nutrebuie procedat scddere, pur gisimplu prin ci Dar prin numdrarea panourilor gdsindu-se rdmdn, care astfel160. : 673. Facem adunarea:13+ 160 5 Agastaulucrurile. Nu trebuiesdcdutdm Fiaraacoloundenu existd. 'Dar chiarsuntem siguricdeanuexistii? Acest666provine gi, neapdrat undeva in oricecaz,senumirdprintrecredinlele de ce nu mai pot fr dezrdddcinate. muzeuluia avut Administrafia multi bdtaie cap;la inceput, femeile serviciu, de cu de care se nu delocbinesubconstrucfia sticld, simfeau de convinse numdrul cI maleficva determina imploziapiramidei. Iatd ce spune Setzepfandt, estefoarteinclinati spre care semnificafiile secrete: de ei, ,,incd la conceperea a fostanunfati utilizareaunui numdrsimbolic de 666 de panouride sticld... permanentl unorcifre falseeste Indicarea a destinatdavertizdii inifiafilor: piramidaestedestinatl unei (entitdti), pe care Apocalipsa Sfbntului Ioano numegte <Fiaru gi conlinenumere prin ascunse, pot fi descoperite cunoagterea care aritmologiei."

8
I

ANTIIIRTSTAL
t !ttrt !

O mici diferenfd, poate voluntard, intr-adevdr,pe care o vom regisi in mod ciudat, dupd cum vom vedea,in aliniamentul Piramidei gi a Arcului de la D6fense,fafi de axatradifionaldcare merge,de la Arcul de Triumf din Piafa Carrousel la Arcul de Triumf din Piafa Etoile, trecdnd prin Obeliscul din piafa Concorde. Piramida gi Arcul Fraternitlfii sunt ambele decalate cu aproximativ qaptegrade. Oare,in cazulLuvnrlui, n-am asistat nagterea la unui,Jnif'? Acesta,cagi cuvintele istorice carenu au fostpronunfateniciodati, nu pretind sEexprime realitatea superficiald a evenimentelor; are misiuneade ale ffaduceint-o formdugordepdstratgi de transmis generafiilorurmdtoare. Dacd, intr-o zi, piramida de la Luvnr va face implozie, nimeni nu va mai putea numlra panourile de sticld, iar numirul lor va r[mAne definitiv, pentru posteritate, cadind numerul Fiarei. Dar vom aveadestule ocazii, in cuprinsul acesteicdr,ti,sd denun!6m pdtrundereanedoritd a acestui numdr in societatea noastrl actualdqi ameninfdrilepe carele reprezintiipentru viitorul nostru.

NUMARUL CARE

iNrnrco$EAZA

Numdrul 666 esteun,,numdr-semn". Nu-l putemconsidera unul oarecare.Sigur, igi pdstreazdmarea lui valoare aritmetic6 anonimd, ca orice alt numdr, considerdndcd trebuia sd existe unul intre 665 gi 667. Sepoateintdmplaca cinevas6-laleagi in mod gratuit,fard sd se gdndeascd cevaanume,doarpentru c5, la intr-un fel, e amuzant. Dar dacdil numegtenum5rul Fiarei, atunci cdnd il vedem fdcAndu-giapailia, suntemnevoili sdne punem anumiteinheblri, sS,,cdutdm Fiara". ' Oare ar trebui cdutatdqi in mdrcile comerciale? Sdcitdm cAteva mdrci din lume: Italia p marcd de pantofi 666,pe etichetacdreiaapareun cap de miel cu doudcoarne(inspiratddirect din Apocalipsd:,,Apoi am vdztt iegind din pdmdnt o altd Fiard, care avea doui coarne asemdndtoare cele ale unui miel..."). Or, se fac pantofi din tot cu felul de piei, dar foarte rar din piele de miel.

10

ANTIITRISTUL

MARC DEM

tl

China O marcdde cdmdgifabricatede Kerman ScootLtd, dintr-o gi60%bumbac,gi careare combinaliede fibre de4}o/opoliester comercidld: 666. denumirea StateleUnite ComputereleLSI (Lear Siegler,Inc.) careau drept marcd comercial[numirul666. Franla O limonadd superioardcuzahdr pur, imbuteliatd de citre Tresch-Alsacaves S.A. la Illzach, carearedreptmarci comerciald num6ru1666. Telefoaneleerotice au un numdr care se termind cu 666. Japonia Motociclet a 666, fabricatdde firma Suzuki. Afigulpublicitarreprezinti o placddeinmatricularepe care se afl[ acestnumir gi motocicleta alungatddintr-o vtlvltaie de un trident, iar in planul din spate,o umbrd cu ghearece pare c[ emanl fldc[ri. Aluzialaputerile infernale estecdt sepoatede clar6. Num6ru1666 estefoarte desasociatcu muzica rock, care nu-gi ascunde inspirafia satanicS. OndeRock, post de radio liber, careemite la Caengi in ?mprejwimi, a anuntatin 1992,schimbarea numelui. de Dar ,,S-aajunsla o schimbare frecvenfd. 99 FM pe 95,2 nu spuneamare lucru!" $i astfel, 99 FM a devenitRadio 666. intrebatdespre motivele acestei alegeri,directoruldeprogramare a rdspuns: vine tot de acolo de unde vine gi ,,Nu se poate spune..., titlul albumului formafiei Aphrodite'sChild. in fond, e o poveste de numerologie."

La incepuful anilor optzeci, oamenii examinat mare au cu atenfieetichetacomercialE.a unui marefurnizor american de produse de{ntrefinere. Aceasta, formacirculard,reprezenta de capulvdnfi din profil al unui personaj cdruiapdrulgi barbai se rotunjeau volutespreparteasuperioarigi parteainferioard in a desenului. Fonduleraformatdintr-uncernegrucu 13stele, 6 mari gi 7 mici. Trei fire din barbdseterminau mici semne, cu care semdnau foartemult cu un $ase inversat,foarteugor de recunoscut dacdmanewaidesenul, astfelincdt sd-lpofi vedea prin fransparen{d. Multe grupuri de consumatori cerut boicotarea au produselor firmei, marcate semnul cu Fiarei,iar acest boicota avut un impactdecisivasupracifrei de afaceri,astfelincdt in 1985,patronii au hotlrdt si suprimemarcarespectivl de pe articolele destinate vOnzdrii. Le-auhebuitinsi cdqivaani s6-gi ca gi schimbe hdrtiapentrucoresponden{a gi comercialE aceasta abia dupdceaupusla dispozilia publiculuiunnumdrdetelefongratuit. pentru a se convingecd scdderea afacerilorera, intr-adevdr, urmarea,,impliclrii" diavolului. personajului Trdsdturile satanic devenit pagnice, au mai cifra 666a fostgtearsd, fel cagi altedetaliicares-arfi pututpretala la interpretiri nepotrivite. Cu toate acestea, 1993,directorulgeneralal acestei in societ[fi multinafionale declaraturmdtoarele un post de a la televiziune american: gi ,,Am fEcutun pactcu Satana i-amdatsufletul.Astfel se explic[ prosperitatea firmei mele."$i a ad[ugatcdo partedintre profiturilefirmei eraudirijatespreBisericaSatanei, Statele din Unite gi din altefdri europene. Numdrul666 stdrnegte foartefrecvent repufsie. preot Un filipinez a fost condamnat platauneiamenziin 1993, la pentru cdarefuzatoplacddeinmatriculare purtAnd acest numdr, atribuit

t2

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

13

de serviciul competent. Un preot din Germania se plAngearecent serviciului de telecomunicafiicd i-a fost alocatun numlr de fax care confinea numdrul Fiarei. Numdrul i-a fost schimbat cu un altuI, in care intre doi de 6 fuseseinserat numdrul58 (adicd 66 586). in acestnou numdr,preotul a recunoscutanul aparigiei Fecioareila Lourdes(1858). ProfesorulLejeunespunea: latind, 666 sepronuntisex, ,,in sex) sex, iar aceastapare s[ ilustreze perversitateavremurilor noastre." De zece ani, locuitorii din statul Utah au format o asociafie,careprimegtetot timpul noi membri, penffu schimbarea numdrului unui tronson al autostdzii caremergedin Gallup (New Mexico) la Monticello (Utah). Aceast[ I-666 este,pentru tofi Satanei".ingusti gi plind locuitorii statelorlimitrofe, ,,autostrada de curbe pe o distan{dde trei sutede kilometn, autostradatrece printr-un peisaj nu prea atrdgdtor..Dar ceea ce o face sd fie frecventatdcu teamd in timpul zilei gi aproapedeloc noaptea, este numIrul inexplicabil de accidente de magini gi mullimea asasinatelorcare au loc pe acest drum. Un coiot a dezgtopat cadavnrlunui bijutier din Arizonardpit cu multe luni inurmd, un camionagiunebun a mitraliat trecitorii gi nu a putut fi niciodati prins, motelele situate de-a lungul drumului sunt practic goale, iar pe marginile airtostdzii au fost descoperite urmeleunor rifualuri satanicegi ale unor liturghii negre.Toateacesteintdmpl[ri sunt atdt de notorii, incdt cineastul Oliver Stone a ales autostrada pentru a turna filmul Nqtural Born Killer (Ndscufi blestem'atd asasini).Enigma suscitatdde sfhntul Ioan a preocupatde foarte (saugarpele), dewemespiritele.Apostolul aduce scendbalaurul in iar careestein mod incontestabilSatana, balaurul dEnagtere Fiarei sau mai curdnd o provoacd. Fiara reprezintd lumea oamenilor .despdrfili de Dumnezeu,fErdaspiragiisupranaturale, esteomul gi Mintuirea. De aceea,,numdrul carerefuzd suveranitatea divind

Fiarei esteun numdr al omului". Mai exact,estenumdrul omului care il refuzd"pe Dumnezeugi il preferl pe Satana. ta marea sdrbltoare satanici ce a avut loc timp de zece zilelaZirich,in februarie I994,a oficiat Abraxas Belzebut, u'n satanistrenumit, carenu accept[ sI steala marile hoteluri decdt in cameracu numdrul 666. Fiara esteAntihristul. De aceea,din primele secole, s-a c[utat identificarea acestuia, apeldndu-se valoarealiterald a cifrelor. Fiec[rei litere la ii corespundeo cifrd, in funcfie de pozilia pe care o ocupd in alfabet.(A: 1, B:2 etc.).Lucrul acesta estegi mai evidentin limbiprecum ebraicagi greaca,in care aceleagisemneservesc atit cacifre cdt gi ca litere (in grecegte, sespuneeis, darsescrie I alpha,2 se spune duo, dar se scrie beta etc., cu trei variante: vechile litere digamma,coppa gi sampi fiind pdstrateca semne ale numerotdrii). Pentru unii preofi din vechime, Fiara nu era un om, ci un imperiu care igi exercita autoritatea asupraintregului pimfint locuit. Acest fapt era valabil pentru romanii de la inceputul erei noastni,deoarece domina.tia seintindeaasupracelei mai mari lor pdr{i din lumea cunoscutd,gi care se dovedeaudugmanii inverguna{iai lui Hristos gi ai adeplilor sIi. Sfhntul Irineu (secolul al Il-lea d.Hr.) a crenttcd a gdsit nunldrul Fiarei in cuvdntul grecesc Lateinos (latin): L : 3 0 ;A : 1 ;T : 3 0 0 ; E : 5 ; I : l 0 ; N : 5 0 ;O = 7 0 ; S : 2 0 0 . Total:666. Mireaux, hr Regina Berenice (1951), agraveazdcantl imperiului roman,propundndo decriptarecareaducein discufie, numele primilor zeceimpdrafi romani, dupd inifialele numelor lorin limba greaci. Astfel, se ajunge la:

t4
(Cezar) Kaisar (Augustus) Sebastos (Tiberiu) Tiberios
Gaios(Gains)

ANTITIRISTUL | Kappa:20 :200 | Sigma | Tau: 300
| Gamma:3 | Nu:50

MARC DEM

l5

(Claudiu) Klaudios
Neron(Nero)

| Kappa:20 I Gamma:3 I Omicron: 70 TOTAL:666

(Galba), Vitellius Othon, Galbas (Vespasian), Ouespasipnos

Ne mird faptul cd Othon gi Vitellius nu sunt luafi in seam[ luiApollonius dinTyana,numai Galbaa domnit dar,dupdpdrerea cu adevdrat,chiar dacd,ce e drept, numai pentru foarte scurt timp. ,,Nici unul dintre ei", spuneel, ,,nua pus mOnacu adevdrat pe imperiu." Pentru el, cele trei domnii, luate impreund, nu formeazddec6t un fel de interval (cu pufin mai mare de un an) intre domniile lui Nero gi Vespasian.E sufrcient sd-i citim pe (Rdzboaiele evreilor), Tacit,pe Suetoniusaupe Flavius Josephus pentru a-i da dreptate. Aceastd identificare a statului pdgtn gi persecutor este justificatd pe deplin, cu atdtmai mult cu cdt sfhntul Ioan vorbegte despre el in mai multe rdnduri gi face aluzii cifrate la durata persecufiei:,,Curteade afarda Templului a fost datdNeamurilor, carevor cdlcain picioare sfhntacetatepatruzecigi doul de luni." (l I :2) ,,I s-adat [Fiarei] o gurdcarerosteavorbe mari gi hule, i s-a dat puteresd lucrezepatruzecigi doudde luni." (12:5) Sau:,,un timp, nigte timpuri gijumdtate dintr-un timp", formula preluatd de Daniel,carevoia sdspundprinastatreiani gijumdtate,carea qi fost, cu aproxima{ie, durataperseculiilorcdci,degis-auincheiat in anul 313 prin Edictul impdratului Constantin, ele aveau sd cunoascdun nou reviriment mai tdrziu, sub domnia lui Iulian Apostatul.

Dar aceastanuexclude alte atribuiri de numere.mult mai pefsonale. ?drintele Bonsirvenamintegte vogape carea cunoscut-o, de in literaturaeweiascd, guematria,ceeace inseamni un ,Brocedeu careconst[ in inlocuirea unui nume cu sumavalorii numerice a literelor sale. intreaga Antichitate se serveade acestmijloc de transcriere numericl a unui cuvdnt, mai ales a unui nume propriu." Astfel, avem o alti interpretare a afirmafiei lui Ioan (,,clci esteun numlr al omului"), carear insemnaun nume purtat de un om. Acestetrei cifre i-au fost aplicatelui Mahomed, (Maometis in grecegte),ale cdrui litere insumate totalizeazd 666. Acelagi procedeua fost aplicat unor nume latinegti, pomind de la litere f o l o s i t e ac i f r e :I : 1 ; V : 5 ; X : 1 0 :L : 5 0 ;C : 1 0 0 ; : 5 0 0 ; c D M: 1000(detaliusurprinzdtor, dacdadundmaceste cifre romane, oblinem 1665).La fel s-aprocedatgi in ebraicd. In sfrrgit, existduntabelnumerologicin francezd,conceput astfel: A : 6 ; B : l 2 ' ;C : 1 8 ; p : 2 4 ; E : 3 0 ; F : 3 6 ; G : 4 2 ; H - : 4 8 ; I : 5 4 ; J= 6 0 ;K : 6 6 ;L - 7 2 ; M : 7 8 ;N : 8 4 ;O : 9 0 ; P : 96; Q: 102;R: 108;S : 114;T :120;U : 126;Y : 132: : W = 1 3 8 ; - X1 4 4 ; Y : 1 5 0 ; : 1 5 6 . Z Trebuie sdrecunoaEtem seoblin rezultateimpresionante. cd ' Astfel,computer(l8+90+78+96+126+120+30+ 108) . totalizeazd,666. Vom vedeace loc ocup6computerulin conchziile la care ne va duce in mod inevitabil studiul asupranumdrului Fiarei. Acelagi reniltatse obline gi in cazultermenilor englezegti Devil & Dragon (diavol gi dragon),Devil & Sheol(diavot 9i iad) sau...Mark of Beast(semnulFiarei). Un curios, Denis Geoffroy, gdsind acesteconcordan{ein Scrisoareade informafli lota Unum, a fEcut qn mic program informatic, pentru a gdsi gi altele.

r6

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

t7

d': ,,latt',scrie el,,,rezultatele:Deutschlan 666;Diluvium (potop) : 666 gi New York = 666. Acest oraq seam6nl foarte mult cu descriereaBabilonului din Apocalipsa dupd Ioan. La sfErgit,am incercat la intdmplare c6tevanumecaremi-au trecut ciudati: Lustiger* :666. prin minte gi am ftcut aceastidescoperire cd Am considerat eramai bine sd md oprescaici..." intr-adevdr,e periculos sdpornegtipe o astfel de cale. ,,Pe margineaacestuinumdr s-au'frcut multe calcule fanteziste",ne avertizeazd,cu in{elepciune, Crampon. 'asupra multora planeazd o mare Cu toate acestea, de Astfel, seaminteqte incendiulcareadistrusLondra suspiciune. 13.200de case9i 87 de prefrcdndin cenugd in septembrie 1666, biserici, printre care gi catedralaSfhntul Pavel, dupd cumplita ciumd care,cu un an in urmd, fEcuse72.000 de mo4i (o treime

Puterea terestrSvoia sd pund cap6t puterii spirituale sediulBisericii (impSratuls-agdnditla un momentdat s6transfere pitere Fiarei. Imperiul francez, catolicelaParis),balaurulddduse care se voia reincarnarea imperiului roman, relua p-roirectul monstruosal Fiarei. in anul 666, Islamul incepe distrugereacomunitalilor din cregtine Africa. Coranulesteformat din 6666 de versete!

dinpopulalie). Tot in 1666,un evreudin Smirna,pe nume Shabbethai
Zebi, s-aproclamatMesia. Impresia asuprapoporului israelit a fost atdt de mare, incAt mullimile de oameni l-au urmat gi l-au aclamat. Se spuneacd era dotat cu putefi miraculoasegi se auroproclama ,,Regeleregilor de pe Pdmdnt". Sultanul, ca s5 incercare pun[ capdtagitafiei populare,a dat ordin sd fie pus_la prin otrav6.Noul Mesia nu" wut sd-giriqteviafa,a$acd a preferat a toateafirmafiile gi a trecut la mahomedanism. sdretracteze Raoul Auclair, in Profeyia papilo4 a calculat c5 pactul gennano-sovietica durat 666 de zile, intre 23 august 1939 gi 20 iunie 194I . El a mai stabilit 9i faptul qdintre debutulfaimoasei profelii a lui Maleahi, adicd I 143,anul suirii pe tronul pontifical statelorpontificale al primului Papd,Celestinal IIJea gi cucerirea de cdtreNapoleon-inurma cdreiaPius al IX-lea s-aconsiderat prizonier(1809)- au trecut666 de ani.
* Jean-Marie Lustiger, prelat francez, nEscutdin pirinf de origine polonezi gi israelitd,numit arhiepiscopal Parisului in l98l gi cardinal in 1983 (n.trad.).

MARC DEM

19

2 TURI\URILE BABEL
Nu avemintenfia mergem sd foarte departe calea pe acestui exerciliupasionant e numerologia, vom limita la ceea care ne ce e deajunspentrusubiectul nostru.

: Or,l296esfe pdtratullui 36 (36 x 36 l'296)' impresionantl: l'.296 au frcut o constatare N"-.."i"gii esteexactnumdruldeanicdtaduratmonarhiafrancezd'dela Republicii' in 1792 botezullui Clovis, in496,pdnd la instaurarea (1192 - 496: 1296). Iatd la ce constatdriajunge Setzepf4ndt qi provocatRevolu{ia' I 792 ,,Pentruinilialii careau Aorit au ca sd zicem a$a' a este un an cheie...Astfel, Revolulia cate' pentru a aboli triumfat din 1789, aqteaptdlinigtitd arn;J1792 nu insd in 1789oam."ii t'u" copli pentru Republicd' ;;tht". giTimpurile! la Gizeh' un ca Piramida de Ia Luvru este,aqadar' 9i ceade Piramida'. datoritd cenotaf - cenotaful monarhiei creqtine' numdrului|2g6,indic6duratamonarhieifranceze.Ajunsdla eapdtulcicluluisdu,eatrebuie_conformdoctrineiiniliafilor_sd laselocul RePublicii." sd ne placd Amplasarea este evident intenfionatE'Poate ridicdm una sd foarte muit piramidele, dar nimic nu ne obligd Muzeul Luvru putea s[ chiar in inima palatuluiregilor Franfei'

preced,incepAndcu l. Exemplu: numIrultriunghiularal 3 esteI +2+3:6: lui numdrul triunghiular lui 4 esteI + 2 + 3+ 4 : 10. al Dac[facemacelagi lucrugi cu 36,oblinem 666. Casdevitim un calculplictisitor,putemfolosi formula: T (num5rul triunghiular): + l):2. n(n Exemplu: x (36+ l) : 2: 666. 36

ilo1ufil.

Pentrucelepatrufefe,se obline 324x 4: 1.296triun_ ghiuri.

ultima formd vedereartistic, o piramidl din sticld estechiar contastul este de prin care arhitecttrald 1i-a16ece minte,atAt mare 9i cu spaliulinconjurdtor cu toatdtradiliafrancezd' Nicidatanuesteanonim6.LucrdrilelaMareleLuvrus-au desfrguratdin1988pdn[in|ggz,BicentenarulRevolufieiqiin aflat in acelaii timp sfhrqitot.i; punctul final al unui iroces desfrgurarededouSsuteaeanigicareacumtrebuiesdsedeschidd spreo eranou6,o ordinenoud' sd Monarhieieste9i cel al Republicii'destinat Cenotaful pe care RevolufiafrancezL, mondiale. fac6loc unei conduceri la incheiatl odati cuvenirea puterealui Napoleon' unii o credeau

Din Uin,cu o iitrare altfelconceputd' punctde

20

ANTIIIRIST'UL

MARC DEM

2l

nu s-a sfdrgitin realitatedecdto datd cu FrangoisMitterand, a cirui silinld de a supraincdrca solul francezcu simboluri n-ar puteah atribuitd unui capriciu. O parte dintre acestesimboluri este instalati dinainrea Revoluliei.S-ascrismult despre aliniamentele pariziene, dintre care cel mai important duce din PiafaNafiunii in piafa Etoile, trecdndprin Bastilia, Luvru, Piala Concorde,iar acum se prelungegte pdnd la Arcul de Triumf din piafa D6fense.Dar aceastd era in parte trasatdinc6 din vremealui Ludovic al axd XIV-lea, carechiar voia sdcontinuealeeade la Tuileriespdndla castelulregalde la Saint-Germain Laye.pe hartalui Nicolas en de Fer, datatdl717, apare linie intreruptl piala circularddepe cu Champs-Elysees, Piala Etoile gi ,,MareaaleeTuileries,.carese sffirgegte departede Pont de Neuilly, paralel cu vechiul drum nu caretreceSenagi, in piala circulardChantecoq, bifurcd spre se Saint-Germain. Pe aceeagihartd se afld ,,Observatorulpe unde trece Meridianul", ceeace determindo a doua axd, careo intretaiepe prima qi care se desfdgoard sud, de la parcul Montsouris, din p6nd la punctul nordic situat lingd Moulain de la Galette qi mateializatd, din l736,printr-o piramidd din piatrd. Dac[ trasdmpe hartaParisului linia careunegteccle doud puncte,constatdm intretaieaxapiafaNafilrnii - piafa D6fense... cd exactin locul in carese afld piramidade la Luvru. Nu este deloc extraordinar cd meridianul parisului trece chiarprin mijlocul Parisului. observatoruldin parisa fost construit de Ludovic al XIV-lea in 1667.Nu este nici un mister aici. Noutateaestecd cineva s-a gAndit sd implantezeo piramidd in aceastd intersecfie. ce o piramidd? De Dar se poate observao a treia axd, mai interesantd.Este ceacareleagdin linie dreaptd Arcul de Triumf din pia{aD6fense.

$l''' PalatuIChaillot, Turnul Eiffel, Turnul Maine-Montparnasse Observatoruldin Paris' una dintre laturi cele trei u*, ro*.u26 un ffiunghi scalen, poate merge 9i rnai prelungindu-r. parra-inPiala Naliunii' Se departe. - -E :--_r--i r^^^^-, ^: dreptepe planul Parisului9i descoperd ffaseazd Setzepfandt in cinci colqurial o steacu cinci Urut., in,ut" utde talismanul neregulatd' aJeplilor hermetismului,stea,in fond' foarte un construieqte Felician, in Trandafirul de laNotre-Dame' Arcului triunghi isoscel perfect, cele trei colguri corespunzind qi"' $coala de la Luvru de Triumf din PialaD6fense,piramida veterinardMaisons-Alfort' ni se pare ci Fdtd aadoptaacestesistemediferite' care le negdm o anumit[ forleazd'pufin geografia partzianl' nu fecunditate.Aliniamentul Princ in mod cAt se Poatede evident I unei noi ordini, de PevremeaR o ani.Piramidaeste luareinPose de inspiralie masonicd a palatului regilor' g;o*rtti.. Concorde' dupd Piala Ludoui. uf XV-lea a devenit Piala ceafostPialaRevolulieigiserviselasacrificiulritualdela a dat ordin sl se ii iuorruri. l1g3*. Fiul lui Philippe-Egalit6 Staliade metrou care ,iai"" acolo obeliscul,alt simbol masonic' ce pia{a este acum decoratdcu litere din ceramicd' deserveqte Argul de Triumf reoroductextul p..fututlel drepturilor omului'

;ft"ilHii;;;;

--- Revolufiei. Bastilieia inlocuitfostafort6rea{6 parte,piala ri. cealaltd poarti luminalumii inchirot'. ," tttt geniuinaripat'care devenitd nordcuun-sPr.:zece A*u a deviatspre iitit"Uofi, eazdllbertattu' PiafaNafiunii' gradeqi din ,routtt opt grade,ca sd ajungdin
il'f*l-].-lTl u fort gt itotlnatLudovical XVIJea (n'trad')' ohi-) zi in *."

moqtenitorul impdratului, ;;;rt oit gloria "pr.

22

ANTIITRISTUL

MARC DEM

23

inainte Piafa Tronului,devenit dpialaTronurui Rdstumat, inainte dea lua,in 1880, numele uneiadintremariletemerevolufionare. Piafa prirnise iqi numele dupd ,,in 1660 ce trecuse pe-acolo regele Ludovic al IV-lea, care se intorceade la Saint-Jean-de-Luz impreund t0ndra sofie, cu lui Marie-Th6rese d'Espagne... locul ,,in acela", scrie NoelleDestremau, fusese ridicat,,unbaldachin inalt pe subcareautrecutregeleg-i regina... in secolul XV[I-lea, I-eOou* ridicatin acelloc doud. al a

in De estedin nou demontat5' dataastae transportatd magind (N' PialaTronului Rdsturnat." Desffemau) - PialaCaruselului, PiafaConco{e' P-iae Locurileindicate nr' l ' Dar dacd Bastiliei,Piap Naliunii - respect[aliniamentul de alee marea regai6,,republibanizatt"cea a treia' ixa ff. I este Pal1ul ceaa turnurilor,a fosifE.uti in inttgime dupdRevolu{ie' Chaillgt':tjt-p111rTerig[; Palatul irorud.ro, cdruiaiiva succeda elafostconstuitpentnrExpozi{iaUniversalldinl8T8.lnacest locinalts-aualiniatceleneiTurnuri:TurnulEiffel(construitin Mainea f ggg pttt* prima aniversare Revolufiei)' Turnul Arcul deTriumf dela D6fense' MontparnassJ, .Ceicareinterpreteazdsimbolurile,leinterpreteazdcape spun: dupdpotop] nigtereplici aleTurnuluiBabel',,[Oamenii' ei s-aufo-l9sit <Haisdfacemc6ramizi9i sdle ut"6* in foc'> $i decdrimiziinlocdepietre,gidebituminlocdeciment'$iau '- otuq9i un turn cu vArful.incer'$i mai zis: <Hai sd pe "on.i*irn casi nu mai fim imprdgtiali toatd un sdnefacem monument, Turnul Babel era insd contrar voinfei futu pa*a.rtului>>." Turnularedrept ,,Umple(ipdmdntul"' Domnului,carespusese: pentrua servi oamenilordreptloc scopsdfie vdzut de departe, qi p.ti.to;.", de adunare'E;; refuzul formdrii naliunilor 'r.g*purru conducere semn,deci sub aceeaqi sub acelagi a mondial'Dar Dumnezoo a init-"o fel, prefigurare guvernului intervenit. 9i turnul pe care-l ,,Domnuls-apogordtsi vaddcetatea sunturi singur $i zideaufiii oamenilor. Oomnula zis: <Iatd'ei acum limbd; 9i iatd de ce s-auapucat; popot,gi toli au aceeaqi pus g?ld: Sdne nimic nu i-ar impiedicas6facdtot ce gi-au i" rnaiinleleagd pogqat gi sdincurcdmacololimba' ca sdnu-qi pe de-acolo toatd vorbaunii altoru. $i Domnul i-a impr[gtiat zideascd mai faia pamantului,'aqacd au incet'gt,s[ I eneza1:5-8)' cetatea."(G

Toate aceste locurisuntmarcate sdngele cu victimelornoii ordini.

In acest timp,Robespierre, atotputernic iunie l7g4,hotdrdgte in sd se celebreze Sdrbdtoarea riinlei Supreme. g iunie 1794. La (20 Prairial,Anul II) va avealoc o maresolemnitate, o cu procesiune la cimpul lui Martela Tuileries de .inziuaaceea de mare sdrbdtoare, ghilotina nu putea sd rdmdnI in drumul cortegiului! Ghilotinaa fostdemontatigi maimulf; muncitori aurdntit

24

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

25

Numele de Tumuri Babel esteexageratcand ne referim la ! aliniamentulpaizian?

Franfeiseintegreazd,intr-un sistemmult mai vast,mai alesprin la racordarea releauaInternet." qi OareInternetulnu este,mult mai mult decdtesperanto instrumentulde comunicaremondial prin excelenfd? engleza, Geneza spune: ,,un turn cu vdrful in cer". In cartierul D6fense,Emile Aillaud a construitturnuri HLM*, avAndin vdrf piramide,pe care a cerut sd fie pictafi nori. A vrut si termine cu Tete-D6fense turnuri formate din oglinzi parabolicecarear fi ar reflectat soarele.in felul acesta, fr putut fivdzute de foarte departe. cu Dar apropierea devinegi mai impresionantd Turnul F[ri Sfhrgital arhiteclilorJeanNouvel qi Jean-MarcIbos. O-clddire inalti de patru sute de metri, neagrdlabaz6, a cdreiculoare se deschide de la un etaj la altul, pdnd cdnd devine atdt de in transparent incdt se,,pierde cer". d, Inaugurareaacest'ui turn a fost prevdzutdsd aibl loc la 1999,lamiezul noplii! 3 1 decembrre Turnul Mileniului, pe catejaponezii igi propun sd-l vis in de construiascd golful Tokyo, line seama acelagi al urcdrii sprecer,careestedejaal Geniuluidin PiafaBastiliei.Dacdva fi realizat,va fi cel mai inalt turn din lume - opt sutede metri! Av6nd o formd conic[, turnul se va termina cu un vArf insolit, va avea profilul unei rachete gi va evoca, pentru a intrebuinlacuvintelearhitectuluisdu,NormanFoster,,,autonomia 9i libertatea".Poatefi luatd in calcul qi utilitatea lui practicS, va deoarece addpostio populafiede cincizeci de mii de locuitori, ioapropiereauneicapitalein careprefufmetruluipbtratdepSgegte, in unele cartiere,un milion de franci. Dar cum sdfaci abstracliede semnificafialui babeliand?

* Trei ,,limbi universale", inventate in sccorul trecut. Sol-re-sor eia agreati de Napoleonal Ill-lea 9i de Victor Hugo.

* Imobilepentru familiilecu venituri4_odes!e-(n.trad,).

MARC DEM

27

3 CATEDRALA CILINDRICA
,,qHai, sd facem cdrdmizi gi si le ardem bine in foc.> $i cirdmida le-a finut loc de piatrd..." Acest pasaj din Genezdne duce automatcu gAndulla o altii constnrcfiefoarte recentS, care seinscrie in linia oragelornoi: Catedraladin Evry. Avind o formd cilindricd, eanu estenici mai mult gi nici mai pufin dec6tun turn, inalt de treizeci gi gasede metri (numirul generatoral lui 666), imbrdcat cu opt sute de mii de cdrdmizi. Dacd Geneza,intr-o narafiune extrem de concisi (25 de rAnduripentru intreg episodulreferitor la Turnul Babel), insist6 asupraacestuifapt, atunci inseamndcd areo importanl[. in plan simbolic, piatra este materialul care a iegit direct din mdinile Domnului, cdrdmida fiind produsul transformarii argilei de c6fie om. Urmagii lui Noe vorsl indice prin aceasta autosuficienfa lor. Catedrala invierii din Evry se prezint[ ca o coloanl trunchiatS.Este vorba despreun simbol masoniccunoscut.Pentu responsabiliiecleziagtiai proiectului, acoperigulin panti evocd morm0ntul lui Hristos, esupracdruia se apleacdapostolii. Dar mormdntul lui Hristos nu semdna deloc cu aceastd arhitecturdiar apostoliinu s-auaplecatasupralui agacum te-ai uita intr-un pu{. Piatra care il inchidea era situat[ intr-o parte, ca o ug6; Sfbntul Ioan l-a ldsatpe Sfbntul Petru sdintre acolo gi a intrat gi el. Noua interpretare estedeci foarte fo4atn.

Se poate face o apropiere mult mai convingdtoarecu construcfiiledin SecolulLuminilor, deexempluceleale lui D6s6rt (Yvelines). de Retz de la Chambourcy Frangois-Racine Monville, prietenullui Beaumarctrais, de al lui Mormontel, al lui Jean-Jacques Rousseaugi al viitorului regePhilippe Egalit6,achizi$onase domeniulinainte deRevolufie, pewntru a face din el o regedinli dup[ modatimpului. Proprietarul ridicaseacolo un mic templu inchinat lui Pan,un pavilion tdtar,o piramidd gi alte ,,lucruri", printre care gi un turn, conceputca o coloandgiganticdtrunchiat5. Tdierea oblicd a vdrfului edificiului voia sd reprezinte vicisitudinile care se abat pe capul omului in cursul viefii gi il impiedicd sd ajungl la cunoagterea perfecti. Idee specificd masoneriei:,,Cunoagterea, C mare,estescopuloricdrui ini,tiat, cu deci a oricdrui francmason",scriePierreLanglois. in arhitectura funerard,coloanaffunchiatd, numit5,,coloana frdnti", mareheazd mormintelefrancmasonilor. Vechea navd,caremergespreundeva,care indicdo migcare, tinde si fie inlocuitd cu cercul careserote$tein jurul sdu.Forma cilindricd trunchiatdpoate fi tntdlnitd gi la alte biserici recente, dintre care doud la Roubaix, una la Dijon gi chiar la o sinagogd. Acoperigul triunghiular al catedraleide la Evry (un triunghi inscris inff-un cerc,simbolul Vimdtorului) esteo figurd a aceluiagi ordin. ,,Prin acoperigulde sticldinpantS, lumina vapdtrunde cu mai mare intensitate, mai mllt decdtin clddirile tradilionale",s-a suslinut in fala Episcopiei, aici int6lnindu-se un alt simbol al lnvierii. Dar cum sd nu te poarte gdndul la semnificafia datd de Diclionarul de simboluri? ,,Tiunghiul echilateral, in tradifia iudaismului, il simbolizeazdpe Dumnezeu,al cdrui nume este interzis sd fie pronunfat... Se cunoagteimportan{a acordatdde Francmasonerie Delta luminos." triunghiului, pe careil numegte

28

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

29

Este vorba mai curdnd despre Marele Arhitect, decdt despre Hristos inviat. Acoperigul, instalat la 28 aprilie 1993,a dat semnede propriei greut6fi.A gi slSbiclune s-aburbatin jos, sub acfiunea gigantic5,cu carefuseseinstalat, macaraua trebuit sdsereaducd pentru remediereapunctelor slabein cadrul fabricii. in Acoperigula fostreinstalat 1995,penfruslujbadin marlea sfAntS,ziincarc clerul a intrat pentru prima datd in incint6. Pe acoperigincepeau sd infrunzeascdcei doudzeci gi patru de tei argintii plantali in pdm6nt arabil, pe intreaga lui circumferinfd. Teiul este semnul fidelitdlii conjugalea femeii, deci se poate presupune reprezintd Biserica,sofialui Hristosqi nu frigiana c[ Baucis transformatdin acestcopac de Mercur gi Jupiter, dupd primirea rezewatd pe care ea gi soful ei, Filemon, o fdcuserd cdl5torilor din Olimp. Triunghiul cu vdrful in jos, cum estecazul aici, simbolizeazdagagi sexul feminin. ' din Catedrala Evry maipreztnt}gi altdinrudire tulburdtoare cu Tumul Babel. Episcopul local a dat de qtire cd eava fi unicul l6cagde cult pentru cei o sutd de mii de locuitori ai noului orag. Cu alte cuvinte, grupareaobligatorie in jurul semnalului, prin pdndacum. bisericilor gi capelelorde cartierexistente excluderea Este demersul invers a ceeace s-a petrecut in secolul al nu episcopale aveaudecdto bisericd Xl-lea. Pdndatunci, oragele de parohie,catedrala. Conciliul de la Limoges ( 1032),a attoizat deschiderea noi locuri de cult, ca urmare a cregteriipopulafiei. a Detaliu semnificativ, catedralanu esteorientatd spre est, sprerdsdritul soareluigi sprelocul unde s-anlscut Iisus, ca toate bisericilede la inceputulerei cregtine(cu excepfiacazurilorin care au existat greutdli tehnice majore ori s-aurefolosit vechile bazilici pdgdne). Or, o bisericdrotunddo pofi iritoarcein sensuldorit. Aceasta e orientatd spre nord-vest, axa ei fiind indicald de dispunerile

interioare: estradape care se oficiazd liturghia gi aleeacentrald duc0ndin aceastd directie. F6licien,wdnd sdgdseascd motivul acestei orientdri,a trasat o dreaptdcareuneqteCatedraladin Evry cu axaprincipald de la Cl6rgy-Pontoise, ,,complexgigantic,lung depesteun kilometru" care cuprinde o coloand pdtratd in'centrul unui semicercde imobile gi altecAteva drdcovenii.,,Este interesant constatat", de scrie el, ,,cd acestcomplex seamdnd Piafa San Pietro de la cu Vatican." Or, Catedralainvierii de la Evry se afl5 cu fafa (ne putem intreba de ce) spre Cl6rgy, aleeacentralda navei avdnd aceeagi direcfiecu axaprincipalS. Prelunginddreapta celSlaltsens, in F6liciena int6lnit Stdnca. de la Solutre, comuna Chdteau-Chinon,apoi Piramida din Cortona (Italia), ,,care ar fi mormdntul lui Pitagora, geniu al matematicilor, foarte veneratde loji pentru teoremasagi pentru filozofia numerelor". Nu-l vom urm5ri pe autor pdnd in Italia, dar reperelede mai inainte - carese pot verifica cu ugurin!5pe hart[ - nu sunt lipsite de interes. ' Oarecredinciogiisunt invitali sd-giindrepteprivirile citre un alt Vatican? Ca gi laNevers,Ministerul Culturii, condusde JackLang, aparticipatla finanlare cu sumade cinci milioane de franci, adic[ 12la sut6din costultotal.Pentrua seconformalegilor Republicii, Catedrala addpostegte un,,centrude art[ sacrd",situatdeasupra altarului,dar nu s-aprecizatceva confineacesta. Totul sepetrece parcddestinafiaspiritualda edificiului esteclardpentruunii gi de mai pufin clard pentru allii. ' In carteasaLe Tbmps I'Eglise - Timpul Bisericii, n.trad. de - Benoit Pesmedenunld ,,o confuzie intre artd gi sacral,intre cultural gi cultic". Agnosticul Mario Botta a spus, ins5, cd a conceputaceastl catedrald pentru necredinciogi.

30

ANTIIIRISTUL

D\oceza respectivdse numeqteEvry-Corbeil-Essonnes' vaporul tras de cai carese deplasape vremuri de la Paris la corueit era numit in secolul al XVII-lea corbillard (dric). Oare catedrala Semanticaare uneori subtilitdfi neaqteiptate. creqtinS? diocezeiare menirea sdingroapecredinfa Simbolurile fac ravagii! bonetei frigiene reprezinti inversaleaunui simbol. Povestea in secolulal XVI-lea, cesarbRipa a comiso eroaref6cdnd-os6 exprime ideeade libertate,in timp.ce aceasti boneti era,la Roma, semnulsclavilor. CAndun sclav era eliberat, spuneR6nd Gilles, i se punea pentrua se ardtaca devenea pe capboneta,tiapoi li era scoasa, un om liber. Acorddnd increderedeplindlui Ripa, a c6rui lucrare a fost foarte r5sp6ndit5,revolulionarii din 1789 au adoptat-oin ' in mod gregitca simbol al libertdf;i.Ea aveas6fie preluatS acelagi spirit, in secolulXX, gi de unpartid politic. Simbolistica cregtinda folosit moderatfriunghiul ca simbol al TrinitSfii, frr6 s6lind cont cd triunghiul este9i o fa!5 a piramidei. Dar niciodatdnu a folosit teiul gi nici cilindrul trunchiat.Pot acestea o modnestingherit nouSdestinafie sdfieintelese 9i sdprimeascdin qi vitraliile vechilor catedrale, spontande masecurn eraustatuile care formau adevdrata catehezd? ' Evry face parte din releaua ansamblului de construclii . europene,destinatesd transmitl un mesaj de tip babelian.Vom vedeade ce acestaia caleaunor edificii religioase,construclii care,in principal, ii sunt opuseprin insugicaracterullor.

4 $ARPELEDE MARE
Referitorla marilerealiziri arhitecturale ultimilor ani,a ale sositmomentul nepwrm o intrebare nepoateluminain sI fire incercareanoastr5de hiituire a Antihristului. Au fost ele concepute ideea Frymos? frumoasE in de E Catedrala Evry? din Poatepretindeacest titlu Piramidade la Luvnr?Dar Arcul de Triumf din PiafaD6fense coloanele Buren*? gi lui Cel mai bun indiciu al scepticismului caredi dovadd de publicul estereprezentat poreclele carele-ag6sitdin inde pe stinct. Catedralainvierii este ,,magina spilat.., Marea de Bibliotecieste,,masa r ezelati",Arcul deTriumfeste,,cutia de pantofi'q, operanepieritoare lui Burene consideratidedicatiin a modnaturalc6inilorcareincl n-auinvdlatsd-gifacdnevoilela rigol6. Motivele sculptate careaparin peisajulurbannu trebuie nici eleprivite dinperspectiva Frumosului, din aceea intengiei. ci a La Lille, la intersecf numitddintotdeaunpiafa,euatreia a Chemins, Pregedintele Republiciia inaugurat, ianuarie1989, in gapte o sculpturd de metri,carei-a l6satperplecgi locuitori.in pe mijlocul unui bazincircularseafla un fel de garpe incoldcitin jurul lui, ieginddin apd,partea apdfiind susfinutidepatru din stdlpi.De atuncilumea spune,,garpele mare... ii de
* De la Palais-Royal Paris (1985-1986) din (n.nad.).

32

ANTIIIRISTUL

MARC

DEM

33

Solzii din o{el inoxidabil,alternativnegri gi satinafi,precum sd-l gi corpul turtit, te ducecu gdndulla o cobra,deginu reugegti in asimilezicu nici un of,rdian mod precis. garpelui la civilizafiilor,una este, majoritatea Simbolistica din Lille, ale cdrui extremitdlinu dinte celemai bogate.$arpele garpele careigi mugcd suntvizibile, poateaminti de Ouroboros, din coada, foartebine cunoscut ritualurile ocultiste,aflat in pozilie Artistul, Marco Slinckaert,refizd ca operalui sd fie de repaus. El considerhtd $arpe. declarl cd a vrut sdfacdun inel Moebius, un particularitatea a nu aveanici inceput gi de inei care ,,prezirttd pentru a nici sfArgit.Asta mi s-a pdrut o alegorieinteresantd simbolizasolidaritateaumane". . a Cu aceeagiocazie,Pia{a Quatre-Chemins fost rebotezat[ qi era Piala Solidaritdgii probabilcd acesta subiectulcarefigura nu in comanda oficial[. Dar explica{ia estedelocconvingdtoare. adicdtocmai ulToatdlumea avdzutin aceastd operdun ga{pe, tima alegoriela carete-aifi pututgdndipentrua exprimaconceptul de solidaritate. te ,,se cuibdregte, ,,$arpele",spuneAlain Gheerbrant, te te cuprinde, strAnge, sufocd, inghite." Ouroborossepoffiveqte te inuit mai bine cu definilia hinlei carenu arenici inceputgi nici care -.rfirgit, careigi estesuficientsiegi,carese autofecundeazd, pdmdntul, incarneazd materiagi viala in circuitinchis,selipseqte de Du'mnezeu astadacdnu cumva pretinde cd el insuqi este de l)umnezeu.Nu suntempreadeparte 666. Printre sculpturile Simbolul place artiqtilor contemporani. care qi-augdsit locul pe dalelede la D6fensese poatevedeao operdde inspirafiefoarteapropiatd, ddltuitdde LaurenceAillaud, care se intituleazd $arpele ( I 978) gi reprezintdun garpeintr-un bazinin care se afld nisip. Oare n-ar trebui sd ne gdndim la Balaurul pe care Sfhntul Ioan il vede ivindu-se ca prim semn,venind,,sdserdzboiascd cu tofi cei carerespectdporuncile Domnului"?

in acelagiloc, in Rotondalui ClaudeTorricini (1989),se afld un miel cu doudcoarne.(,,Apoi amvdnfiiegind din pimdnt o altd Fiard, care avea doui coarne asemdndtoare cele dle cu unui miel, 9i vorbeaca un balaur.") Piramida lui Ming Pei are o redusdutilitate practicd. Ea servegte drept innare in muzeu- inainte de construireapiramidei se intra altfel - indeplinind intr-un fel rolul unei marchize. Coloanele lui Buren sunt inutile gi chiar ddundtoare, constituind nigte obstacoleintr-un loc conceputpentru trecere, cu qi contrastdnd arhitectura inconjurdtoare provoc6ndluxalii ale gleznei.Neputdnd sd aibd pretenlia sd find de artele frumoase, elenu se afld acolodecdtpentrupute(ea simbolicd. lor Setzepfandt vdzut in ele un calendarmegalitic de inspirafie a maya, plin de implicalii numerice nelinigtitoare,de direcfii minufios calculatedupdinvdldturile gtiinfeloroculte.Fdrda intra in acestecalcule- in careprofanul sepierde de la prima ecua.fie - pe care le pogi accepta'saucontesta dacdegti priceput in matematic5, suntem totugi indreptdfifi sd facem un anumit ralionament. 'Piramideledin Egipt au provocatgi ele,de secole, disculii despredimensiunilelor in cofi gi in metri, deduclii nesfdrgite despre cunogtintele cosmologice inchiseinpietrele lor, despredestinafia lor reald,desprecunogtinfele carele presupuneau pe intr-o epocd at0tde indepdrtatd istoriei. Or, sepoatereplicac[ ele auputut fi a construite doar ca sd addposteascd mumia faraonilor, conform credinlelortimpului despresupraviefuire din motive politice sau de centralizare.Ele au realizatunitateafdrii, fdcdndsdparticipe la o operacomundo marepartea populafiei. Aceastaesteo problem[ desprecaresepoatediscutaliber. Dar curtea Palatului Regal nu e degertul Egiptului, nu existd faraonice trebuieferili de descompunere, lucrdrilenraunecesitat decdtconcursulunei intreprinderi cAtsepoatede banale.

34

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

35

Coloanelelui Burennu au nici o funcfiepractic[, nici una estetici- atunci inseamnd au o altd func1ie. cd Cea de calendar ar fi putut si le serveascd mayagilor nu-mi preavine sdcredca parrzianuldin zilele noastreva da fuga la Palais-Royalca sd se informeze despreprecesiunea echinocgiilor. Cercetdtorulnostru descoperd aceste in numeresacrgca gi in cazul coloaneaceleagi piramidei de la Luvru: 108 (de trei ori 36), num5rul Omului; 1296(36Ia pdtrat)9i multe altele. in lipsi de altcevamai convingdtor,sepoatepresupgne cd operalui Buren are o funclie simbolic[ gi poatemagicS. Magia se asociazd mod neaqteptat, epocaactuald, in in cu realitateaprozaicd a lumii afacerilor. Aleea somptuoasd care se intindb pe noud kilometri, parcurg6ndlocurile cele mai incdrcatede istorie, se termind la D6fense, loc important al puterii comerciale qi financiare intemafionale,a cdrei ,yitrind francezd"estereprezentatd Arcul de de Triumf din Pia{aD6fense. Acum trebuie s[ se facd o noud notafie topograficS.Arcul de Triumf din Piafa D6fensenu se afld in prelungirea exact[ a axei, ci formeazd,impreund aceasta unghi de aproiimativ cu un gaptegrade..Sepoate constata, degi nu se prea vede la prima privire, cd Piramida de la Luvru nu seafld flici eala locul potrivit. Fagd axa Caroussel-Ob6lisque-Etoile, estedecalatd cu de ea tot aproximativ gaptegrade.Ciudatdsimilitudine! O placheti scoasd 1991explicdin legdturdcu Arcul de in Triumf din Pia{aD6fense : arhitectula urmdrit sdobfindo vederepiezigd,ca ,,Oricum, sdsepoatdghici interiorul gi sdsepoatdinlelegemai bine volumul cubic. I-a dat un unghi de 6,3 gradefal6 de axd,pentru a fi identic cu cel al Luvrului..." O ,,vedere piezigd"pentru un observator venit de unde?Nu e deloc o afirma{ie foarte serioasd.

Autorul placheteiadduga:,,Fiecare centenaral Revoluliei din 1789a datFranleiun edificiuprestigios. t 8Bqa fost vorba in de Turnul Eiffel, a cdrui indlfime o cunoagte toatdlumea.in 1989 a fost Arcul de Triumf din PiafaD6fense.Poatecd in 2089 ioatd lumea va gti de ce e piezigd..."Prin urTnare, exist[ un motto ascuns,dar nu putem sd qtim careanume. In privinfa Luvrului, sepoateobservacd aripile din partea de vest erauinchisealtEdatd palatulTuileries.AceastAaqezarc de i-a permis lui Len6tre sd trigeze in realizarcagridinii sale franfuzegti, fari sd fie stingherit de Sena,'carei-ar fi impus o formd trapezoidald,. poate sd explice decalajul piramidei Ea actuale. - 'Dar dacdPalatulTuileries nu mai exist6,astase datoreazd revolufioirarilor din 187l, carei-au dat foc ai primdriei din Paris care s-agribit s6-l distrugddefrnitiv, pentru a suprimaorice tentative de reconstrucfie. Dupd ddr6marea Bastiliei, aceast6 ac,tiune constituia afirmareanoii ordini in dehimentul celei vechi. in acest caz, decalajul unor monumente caracteristice de la sfArgitul secolului XX - la cele doud extremit[1i ale axei - nu poates[ fie aleator,Pare ca o intenfie de ruptuid: noua ordine reia pe cont propriu trecutul milenar, darigi rezewddreptul de a-l corecta. ,Ceea ce se gtie incd de acum este faptul cd axa piezigd pornegtedin inima capitalei gi se termin[ in centrul afacerilor multinafionale. E necesard detagare sEpofi infelegecd grija ca o noilor constructorinu se plaseaz[ in continuareacelei avute in vederede cei din trecut.Axei istoricei sesUprapune axd socioo economicd,Ordinii Rafionale ii succede Ordinea Mondiald, iar noliunii cregtineii ia locul lumeabancherilorgi a eomerfului.

MARC DEM

37

refuz babelianal ordinii divine. Dar D6fensenu oferdnici un loc

divinitnfli?
Inl973 s-adeschis AddpostulIoan al XXIII-lea, vdrdtca un atelier de reparat biciclete sub Turnul Atlantic. in rariaut clerului mai persistaincd moda catacombelor. Acolo a foSt amenajatdo capeld, sdli de adunaregi o bucdtdrie, accesibile cdtevaorEin zilele in careeradeschis celor cereugeau glseasc[ sd drumul. Responsabilul acestuiloc il caracteizeazddrept,,unloc unic de intdlnire a funcfionarilor, s-indicaligtilorgi militanlilor, cregtini sau nu". Deoareceaceasti ,,milostenie"a evoluat in ultimii doudzeci de ani, s-a hotdrdt scoaterea in aer liber. O ei vizlbild",Notre-Dame de la Pentec6te, fi ridicatd la vi ,,bisericd poaleleTurnului Fiat. Dartimpurile s-auschimbat.in conceplia oraqelorde altildati,,bisericile aveaumaximum de vizibilitate, se cunogteaoragul dupd domurile gi clopotnifele lui. Acesta este cazul satelor gi anumeroaseora$edin Frdnp. Dar Notre-Damede la Pentec6te fi, ca gi Saint-Patrick va dinNew York, scufundatd mijlocul zgdrie-norilor. in Biserica Notre-Dame de la Pentec6te,strivitd in mijlocul teniplelor comerfului, seamdnd destul de bine cu femeia carea trebuit sd fugd in degertpentru a da nagtereunui copil de sex bdrbdtesc:MAntuitorul. Degertul este lumea prezentd,pe care Biserica trebtries-o travdrseze,darc[reia nu-i apa4ine,pelerin in drum sprelumina celest5, dwata pelerinajului estede 1260 iar (30 zrle x 42), desprecare am vorbit de zlle. Adici 42 de luni mai inainte, duratasimbolicd a perseculiilor din primele secole, cu alte cuvinte - intr-un sensmai general- dominalia puteiii terestre asupra puterii lui Dumnezeu. ,,Dat curtea de afard a Templului las-o la o partenemdsuratd; cdci a fost datdneamurilor, 'care vor cdlcain picioare sfrnta cetatepatrrzeci gi doudde luni" (Apocalipsall:2).

5 FEMEIA APOCALIPSEI
S[ fim drepli, Dacd noile construclii nu se airtiog p.in cdutareaFrumosului, un anumit numdr este suportabil pentru vedere.in schimb, locul unde se termind axa regald prelungiti estecatacterizatincontestabilprin urdfenie.Cartierul D6fenseeste un talmeg-balmeqingrozitor de construcfii disparate,de toate mdrimile, de toate formele, de toateculorile, de toateindlfimile, desprecareili vine sdcrezi cd. fost pur gi simplu depozitatein au vederea unei aranjiri ulterioare. Chiar dacdunele clddiri par seducdtoare, edificiile seucid unelepe altele din cauzainghesuielii. Gigantismul lor strivegte omul. D6fensemr estefiul Armoniei, agreseazd simful mdsurii, alproporfiilor, al simehiei, nupo{i aveao viziune de ansamblu, e apdsdtor, dezumanizeazd, constituie o rupturd absolutd cu peisajele bine ordonatecareseingiruiede-alungul aleii pariziene: Luvrul clasic, grddinile Tuileries, Piala Concorde, Champst Elvs6es. De aceea,Aroulde Triumf din D6fensenu putea sd seafle in locul potrivit gi,pentu a conduce el, s-aconstruito aleedemmla murl albd, care nu se aliniazd nici cu acestdrum, nici cu Arcul. Deoarece Frumusefeae divin6, opfiunea pentru urdt in privinla noului Centru Internafional de Afaceri marcheazdun

38

ANTIITRTSTUL

Curtea a fost, intr-adevdr,abandonati nafiunilor, marelui comer!,religiei laice a drepturilor omului; de aceeaAddpostul Ioan al XXIII-lea s-avdrdt subpdmdnt,in timp ce biserica aflatd fostului o in proiect nu va fi cu adevdrat bisericd,ci, dupdspusele ei preot, ,,un loc de Bisericd,o casdpentru Biserica unde vor coexistatradilia religioasdgi modernitatea".

6 PEMANA $TPEFRUNTE
Semnelepe care le-am dezvdluit p?tnd, ar putea s[ nu aici aibdnici o relevanldpractic[ pentrumase,caresemulfumescsd admire r ealizdrileprogresului tehnic, sd. utllizeze noil e amenaj dri ale urbanismului puse la dispozilia lor gi care nu sunt neapdrat nepl5cute.D6fenseestevizitat a$acum este vizitat Luvrul qi galeriile sale comerciaie,Champs-Elys6es, pavajul s[u de cu granit gi marmur6, esteparcurs cu mult mai mult[ pl6cere,te aqezibucuros soare la inhe coloanele Bwen din curteaPalatalui lui Regal, altddatd" ocupati de o parcareof,rciald,Arcul de Triumf din D6fensepermite vizitareacu familia, iar dacdaxaregaldeste pieziqd,ne obignuim cu ea agacum ne-am obignuit cu multe lucruri. Dar toate acesteanu reprezintd decdt decorul futurist al plan care urmdregtesd schimbe radical fafa societdfii. unui Simbolurile, indiferentemultora gi dificil de interpretat,nu sunt neutre.Ele acoperd niqteintenfii precise, plan de transformare un a lumii careare un nume. Fiecaredintre noi l-a auzit pronuntat, dar nu i-a acordatimportanfd,nu i-a sesizat adevdratulsensgi, ca sdfim sinceri,nu credein el. AcestaesteNOM. nouaordinemondiald. Aici, dupd cum spune Sfdntul Ioan, este nevoie de subtilitate.Dar gi de curiozitate.

40

ANTIITRTSTAL

MARC DEM

4l

intr-un capitol scurt al Apocalipsei (mai pufin de doud pagini), capitolul al XIII-lea, Apostolul a dat la iveal[ acestplan. Ne-a dat o cheiepentrua-l infelege,iar aceastd cheiebste666. gdsit numIrul exactla piramida de la Luvnr, el Dacdn-am apareins5 indiscutabil pe grafismul pe caretoatdlumea il are in fala ochilor in fiecaremoment:codul debare,creatin 1977 ,apdrat pe ascunspe piafa Franlei la inceputul anului 1982 9i atdt de inrddicinat incdt a devenitrharcaceamai banald.Segtiecd prima cifrd materializatdindicdfara,urm6toarele cinci constituiecodul fabricantului, urmdtoarele gase formeazd, codul articolului, a treisprezeceafiind o cheie de control. Dar privind cu atenlie vedem trei perechi de bare suplimentare care le depdgesc. pe jos, una la stdnga, celelaltein parteade una in mijloc Ai alta la dreapta. Aceste perechi de bare excedentare corespundunor cifre 6. Cei trei de 6 juxtapugi forrneazdnumdrulFiarei: 666. Codul de bare are 13 cifre. in principiu, el trebuie sd faciliteze identificareamdrfurilor gi facturarea la casele lor magazinelorde tip autoservire. Dar ce fac aceste trei bare care incadreazl, informaliile contabile? O disculie avutd cu un tehnician de la Gencod,societatea care se ocupd in Franla cu atribuireaunui cod specific fiec5rui articol, a dus la urmdtorul rentltat: - Semnelepufin mai lungi decdt celelalteiunt nigte separatoare ajutorul cirora se disting mai bine informaliile cu referitoarela fabricant de celelalteinformalii referitoareFa produs. Nu esteneapdrdt nevoiesdfie mai lungi; in realitate,esteo facilitatevintald.gi o simplificare pentru verificdri. - Pentruc€ s:aalessimbolul cifrei 6. ceea faceca fiecare ce produssd fie marcatcucifra666? - De ce nu 6, de vreme ce e un sistemexclusiv nurneric? Nu vdd undepot sdne ducd astfelde consideratii.

Acesteconsideraliine duc cu gdndulla faptul cdrespectivul cod de bar6 nu-gi va limita utllizarea la produse.Mdrfurile sunt codificate, mai rimdne sd se facd acelagilucru gi cu clientul. in stadiul inci rudimentar,e nevoie de o casierdca sd primeascd banii sau,incaztilpldlii cu carte de credit, trebuie sd se verifice identitatea clientului. National WestminsterBank, prima banc[ britanici, a terminat punereala punct a unei noi generalii de cdrli de credit echipate un cip electronicbotezatMondex.Banii vor fi stocali cu in cip caunitdlile pe o cartelddetelefon.Va fi suficientsdintoduci carteade credit cu cip in fanta unui aparatsituat la casdgi suma indicati va fi extrasddirect. C0nd rezervaseva epuiza,clientul bdncii sale va puteasd-gireincarcecarteade credit adresdndu-se pe prin intermediulunor borne speciale carele va instalaaceasta. cu Acest sistemse numegte,,portmoneul cip". Noutatea estecd respectivulcont al clientului, in loc sdfie debitatla cdteva zile dupd cump6r6turi,ba chiar la sfdrgitul lunii, se va face mai inainte, in momentul in care va incdrca saureincarcacarteade credit. . Dar cipul de la Natwest estesusceptibilde furt in aceeagi cu cdholul nu-gi mdsurd qi cdrlilede creditobignuite, exceplia ca poate insugi decit conlinutul, neputdnd sd goleascdcontul victimei, a$acum se intdmpld cAndhoful are posibilitateas6-i afle,,numdrulde cod secret". De aici s-andscutun altproiect, carese intengioneazdafr pus nu peste mult timp in practicd: carteade credit cu cip sd timp gi dreptcartede identitategi sdcuprindd in serveascd acelagi fotografia titularului precum qi numdrul propriu de la Asistenla Socialdinclus in codul de bare. Riscul furtului s-ar reduce atunci extrem de mult. Dar rdmAne apierderii. Nu e delocde invidiat situalianefericitului cel careigi pierde in acelagitimp gi banii gi actul de identitate.

42

ANTIITRISTUL

MARC DEM

43

De aceea,foarte preocupafi de supravegherea bunului comun, bancherilorle-a venit o a treia idee.Aga cum i se agald copilului cheiade git ca sdsepoatdintoarcesinguracasd, cipul va fixat chiar subpieleaindividului, va faceparteintegrantd din persoana Chiar gi nudigtiivorputea s[ facdcumpdrdturi. lui. S-au alesdeja locurile celemai practice:mdnagi fruntea. Va fi suficient sd seapropiede locul respectivaparatulde citire pentru ca imediat contul sd'fiedebitat.Reincdrcarea va facein se acelagifel in unul dintrepunctelepusela dispozigia publicului, a$acum scofibani azi in oriceoragal firilor industrializate. Existd o alternativdla cip. E vorba de un cod de baretatuat pdfiiale corpului,vizibil doaratuncicAnd cu laserulpe aceleagi se folosegteaparatulde lecturdpotrivit. In 1988,procedeulacesta fost testatla Singapore un a pe numir de zecemii de persoane. Alte testes-aufEcutin Statele Unite. intr-un fel saualtul, seurmdregte suprimarea banilor lichizi precum gi a cecurilor.Bdncile sepl6ng cd in fiecarean trebuie sd mdnuiascdzecide miliarde; bancaelectronicdar elimina aceastd mdnuire fantastic[ de bancnote. in felul acesta,progresiv, cipul subcutanatsau laserul invizibil vor deveni obligatorii. Toate acesteanu fac parte din perspectiva imaginard a tehnocra,tilor visdtori saua romancierilorin cdutarea altor filoane inspirafie. Vom ardtacdeun plan conceputla scardmondiald de de instanfecaregtiuce vor. Cd seinscriein linia dreaptd evolufiei. a qi a societdliiumanein ansamblulei. Cd societdfiicomerciale marcarea indivizilor nu este ceva mai nebunesc decdt generulizarea contului in bancdpentru particulari, inventat doar cu vreo patruzeci de ani in urmd. Contul personalesteastdzi obligatoriuin practicd.Nimeni nu poatesdlucrezegi sdprimeascd un salariu,si achite costul unor cump6rdturicare depdgegte o anumitd sum5. dacdnu are un cont bancar.

Este interesant cd,in Irlanda, codul de bare estenumit in Fiarei"! mod curent,,semnul

MARC DEM

45

7 SISTEMUL 666
Sein{elegecu ugurinfdcd Prezicdtorul Patmos,cel iubit din de Isus, singurul apostol careastat la picioarele crucii in timpul marelui sacrificiu, nu a profetizatla distan!6de doud mii de ani ca sd ne spund cum ne vom achita intr-o zi cumpdrdturilela supermarket. Ceeace anunfdel esteun angrenajredutabil cdruiatrebuie sd-i infelegem acum func{ionarea.Schim-barea instrumentelor bancarepentru tranzaclllle comercialeconstituie prima rotifd $i estemult mai mult decdto simpld oportunitatecomerciald,bate mult mai departe, pentrucd ducela ,,societatea monede". fdrd Obiectivul esteprezentat prin prismaunor cauzemorale. este rdddcina"tuturor relelor socialegi economice... ,,Moneda Debarasarea societdfiidebani lichiziar puteasdducdla disparilia criminalitdfii, de la furtul la ruleti pdnd la vdnzareadedroguri. Sistemulmonetarelectronic promitecdne va ducespreo societate eliberatdde bancnotegi de crime." (The Futunsf, noiembrie

re92).
Autorul articolului, David Warwick, are in vedereo carte de credit utilizabild atdt pentru marile cdt 9i pentru micile cumpdrdturi: guml de mestecat,ziar, parcometru, convorbiritelefonice, bacAiguri.

in StateleUnite, lupta impotriva drogurilor, lSudabildin principiu, a devenit foarte repedeun pretext pentr-ua controla dauputeri din ce banii aflali in circulafie.Legile gi regulamentele careeste mai mari agenfilor fiscului gi polifiei. Cet6{eanul in ce ceea descoperitav0ndasuprasa o sumdde bani lichizi depdgind admis ca fiind necesarientru cheltuielile curente,poate ce este unul dintre delictelesauchiar sdfie acuzatde,,spdlareabanilor", pedepsite. Faptul cd schimbi bancnotemai crimele cel mai sever mici cu altele mai mari, cd vrei sd cumperi cecuri de cdlitorie declar6riisauchiar pentruo valoaremai micd decdtsumasupusd faptul cd,,parinervos incursul unei tranzacfii efectuatein bani e <gheafd>" posibil sd-Jiatragdcele mai mari necazuri.Aceste indicii frgureazdin Ghidul bancherului, referitor la spdlarea banilor,publicat de Ministerul Finanfelor. Intrarea in folosinld a c54ii de credit cu cip gi generalizarea ei prezintdavantajede net[gdduit pentrustat.Toatepldlile vor fi cunoscutegi identificate, frauda fiscald va deveni imposibil6, traficul de droguri gi corupfia se vor reducefoarte mult. Nu se poate da mitd sub forma de cecuri, nimeni nu va mai smulge genli din mdinile femeilor, nu vor mai existapensionariprdda{i la iegireadin bancdsaude la poqtd. Unite Existddeja- in Statele Dar existdqi inconveniente. - marI magazine izate,frtd casiere,fard conqi Japonia autonrat credit intr-o fantdca s[-{i strecori carteade tact cu marfa.Trebuie sd intri in magazin,sd alegi de la raioanearticoleprotejatecu se panouride sticlSaplsdndpe taste.La casd, introducedin nou carteade credit in aparatulpotrivit, iar acestaextragesumadin marfa.' contulclientuluiqi elibereazd Acelagi principiu funcfioneazdin Franla in domeniul pentru hotelurilede Formula1. industrieihoteliere, Asistdm lamecanizareacelor mai curenteacte ale viefii, nu legdturileumanedispar, te mai duci la pAineca sI schimbio

46

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

47

vorbd cu brutbreasa, mai existdbrutdreasd, terminalede nu ci coacereale cdrorprodusemerg direct la supermagazine. O altd consecinldprevizibild este cregtereasomajului. Muncitorii rnLzvfiLti+idin Lyon au avut dreptate.Maginainlocuiegte locurile de muncd manuald cu locuri de muncd de un nivel profesionalsuperior,dar nu intr-un numdrtot atdtde mare;micile meserii sevor rdri. Plataelectronicd Nu suprimdanonimatulbancnotelor. va mai fi posibil sddai cinci eurofactoruluivenit s6-1i calendarul dea pogtal frrd ca aceastd modestdtranzacliesdnu fie inregistratdde computerulcentralal sectoruluigi cunoscutd serviciile fiscale.. de Libertatea se afl6, agadar, pericol. Chiar qi in cazul in cetileanului cel mai corect in raporturile sale cu legea, intotdeaunava existaun ochi carei seuitd in buzunar.$i, pentru cd in societifle evoluatenu sepoatefacenimic fard bani, ac,tiunile gi gesturile salevor fi spionate.I seva puteareconstitui felul in caregia petrecuttimpul minut cu minut, iar comisarulva elimina din chestionarul sau intrebarea,,LJnde aflafi in cutare zi, la vd cutareord?" Nu va mai fi nevoie pentru cd va gti dinainte. in 1994, toate alibiwile unui om politic francez au fost distruse datoritd amenzii percepute pe autostradd,pe care o achitasecu o carte de credit. Criminalitatea va fi mult mai ugor de contracarat, dar sistemul poate intrefine suspiciuneachiar gi fa!5 de cel care nu arece sd-gireprogeze. Mullimea de legi gi decrete, circulare, de de reglementdriin continudevolufie,facedin orice cetdfean, fEri gtie asta, un contravenient.Comercianlii qi gefii de ca el sd intreprinderi supugicontroalelorfiscaleau trecutde multd weme prin aceastd experientd. Aceast[ inchizilie seva exercitaasupra tuturor,pe o scardmult mai vast5.Un statinarmatcu mijloace de investigatiepuse la dispozilie de tehnicdva putea sd prindd din

gregealdpe aproapeoricine, dacd 4cestfapt il avantajeazd. Ba chiar mai rdu decdtatOt! Acestemijloace se preteazd dezvoltarea la unei polilii a gdndirii mai constrdngdtoare dec6t au cunoscut vreodatd regimurile totalitaredin trecut. Un inginer b erlinezapropusAsocia{ieifederalea bdncilor germaneun sistemingeniospentrua impiedica folosireac54ilor de credit furate (in Germania,inl992,valoarea totald a cdr,tilor de credit furate se ridica la suma de patruzeci de milioane de mdrci). Amprenteledigitale aleproprietaruluisuntinregistrate in sistemulinformatic al bdncii. Dupd ce strecoardcarteade credit in bancomat,respectivul client igi ageazd degetulpe aparatulde gi scanare celedoudamprentetrebuiesdcoincidi pentruca banii sdfie eliberafi. Iatd cum, in sensulliteral al expresiei,populalia demdine va fi invitatd sd-gibage degetul in angrenaj.Amprenta digitald esteunul dintre lucrurile cele mai intime ale individului; alta la fel nu mai exist6. Exist[ sosii, dar nu gi doud amprente asemdndtoare. Individul va fi astfel legat frzic de cartealui de credit. $tiinla actual[ afirmd cd mai existdun alt fel de amprentd careidentificd categoricpersoanele amprentageneticd. este Ea folositd de justilia din unele fdri pentru stabilirea paternitdfii, precumgi in cadrulanchetelorjudiciare careseocupdde cazurile de viol. Ideeaa fost deja lansat[ gi se susfineadmiterea acestei amprente aldturi de celelaltedocumente informatizate,totpentru motive c6t se poate de ldudabile: lupta impotriva abandondrii copiilor gi impotriva acestei forme d€osebit de odioase a criminalitdlii careesteviolul. poate moleculare O altdaplicaliea descoperirilorbiologiei util6 gi chiarobignuit5. StudiulADN-ului sdpard,la prima vedere, permite in curdnd sd se detectezeincodul genetical f,recdrui va

48

ANTIIIRTSTUL

MARC DEM

49

individ maladiile ereditare care nu agteapti decdt momentul potrivit pentrua sedeclanqa. felul acesta, in vom aveaposibilitatea sdtratdmaceste maladii,ca sd spunemaga, ,,din fagd". in primul rdnd, ar trebui sd ne intrebdm dacd aceastd medicinl preventivi - se nume$tedeja medicind predictivi este de dorit, dacd tratarea unor oameni sdndtoginu va avea consecin{e punct de vederepsihologic, dacdnu cumva ne din intoarcem la vremeaboli.rawlui inchipuit din piesa lui Molidre (caruia i serecomand5: ,,IatI un braf pe caremi l-agtlia imediat, dacd aq fr in locul dumitale... Iar ochiul drept ag cere sd-mi f,re scos,dacd ar fi vorba de mine. PIi nu vedefi cd il incomodeazd pe celdlalt gi ii furd hrana?") Oaremedicina esteatAtde sigurdpe eaincdt sdpoatdstdp6ni curriculum-ul unui pacientde la nagtere pdnl in ultima lui z1? Esteeahotdratdsdnu vadl in om decAt fel de magindrie un asupra cdreiasufletul nu exerciti nici o influenfd, consider6ndu-idinainte intreBgaexistenfdca un dosarinchis, transpunAhdinplan medical problema predestindrii,deja atdt de greu de rezolvat de teologie? in al doilea rdnd, intrebdrile au ca lintd divulgareaacestor informafii, prin intermediul informaticii, oricdrei instante,inserdnd carnetul de sdndtate fiecdruia in codul sdupersonal. al personalit5liinoastreadministrative,se ,,Toateelementele poate citi in Cahiersd'Ouranos,sunt deja convertitein codul de bare, de la numdrul de inscriere in registrul stdrii civile p6nd la <profilul financiar> al fiecdruia (sector de activitate, egalonul ierarhic, cAgtiguri,coordonatebancare etc.), trecdnd prin ansamblulde informafii convertit in coduri de barereferitoarela Asistenfa Sociald gi la <profilul medical> al fiecdruia. Deocamdatd, stocarea futuror acestordate esteincd fragmentatd, dar interconectarea tuturor blocurilor de informafie estecdt se poate de simpld gi probabil cd a gi inceputsi serealizeze."

cdrespectivii Un fapt, printre multe altele,caredovedeqte controlori ai populafiei sunt la datorie. La inceputul anului 1995, cu ocazia unei operaliuni promofionale, o firmd din Padovaa trimis un cecpentru o vacanfd gi de decedat gaptezeci gapte gratuiti unui cuplu din Campobasso, biletul de ani. Fiica acestui cuplu ar fi putut sd mogteneascd o sutdtrei ea dar cdgtigdtor, decedase insdqiin 1990,la vdrstade clasicd ani. Conducdtoriisocietilii au iegitimediatin faf6 cu scuza de ,,eroareinformatic6". Este adevdratci acest gen de eroare existd, dar computerul nu inventaseacestenume 9i nici ultima gdtori! adre d a,,intilrzia[ilor" cdgti s De unde fuseserl luate? Poate cd firma de informaticd pur la tragerea sorli gre$ise 9i simplu figierul stabilitdsdefectueze gi in acest cazlucrala un program mult mai pufin inocent. familiale vor figura in marelecentru Toateantecedentele de informalii al viitorului; ele au o importanfd capitald pentru individului. personalitSgii determinarea Acestaestesistemul666 ! profilului nu Consecinlele suntgreude ghicit. Cunoagterea Astapoatesd conferdo putereenorm6. niedicalaluneipersoane asupra sdndtate, aibd influenfi asuprapiefii muncii, asigrrdrilor de pie{ii matrimoniale,asupraunei carierepolitice... Dar esteposibil, oare, ca cineva sd delind intr-o zi acest teribil? secret Totul este o problemd de coordonare a unor date deja existente foartenumeroase gi a celor caremai rdmpnde cules, carepdndacum coordonare, cum ar fi codul genetic.Or, aceastd reprezentao muncd uriag6, este posibild prin dezvoltarea tot prodigioasd telematicii.in epocanoastrd, ce e posibil, devine a fatalmenterealitate.Lucrul acestasepoatevedeain numeroase domenii, de exempluin ingineriageneticd(copii frcufi in eprubeti,

50

ANTITIRISTUL

mame care poartd in pintece copiii altora, congelarea embrionilor), in industriade armamentsauin cucerireaspafialr. Estesuficienti o singurdcondilie: ca cinevasdaibd interes s-o facd.Acestcinevaexisti, vom vedeaasta, motivafiilesale iar sunt extrem de puternice.in ceeace privegtemijloacele, ele sunt instalatede mai rnulli ani gi se perfec[ioneazdpe ce trece.E zi destulsdne gdndim - in Europa- la computerulgigantic instalat la Bruxelles,in clddireaadministrativda comunitdgiiEconomice Europene(cEE). El singur estecapabil s6 atribuie un numdr distinctde cartede creditfiecdruilocuitor al lumii. , in 1993, doctorul Eldeman, analist gef al Comisiei Europene,a explicat faptul cd acestlucru era rearizabilfolosind trei secvenle cdtegase de cifre (666),ceeace poatefi confirmat de un calcul foartesimplu. Poatecd nu e lipsit de interessdremarc6mc6, la Bruxelles, acestcomputeruriagestenumit,,Fiara...

8 LISTA DE LA SCHENGEN
in alte wemuri, condamnafiierauinsemnaf;cu fierul inroqit in foc, pentru cd nu existau alte mijloace de a-i gdsi pe cei care pe evadaugi de a-i regunoagte recidiviqti. in romanele sale, EugeneSueigi bazeazdintrigilepe reapariliaunor criminali care gi-autransformatinf[figarea 9i seprezinti subun nume fals pentru aparilialui Alphonse crime. A trebuit sdseagtepte a sededa,altor Bertillon pentrua dispune,incep0nddin 1882,de un mijloc de identifi carebazatpeantopomefie. Identifi careadupdamprentele digitale a apdrutdupd aceea progrese'F[rd Dar metodelede identifi carefac permanent un a serecurgela amprentageneticd,sepoaterecunoaqte individ

digitala rlmdne cel mai ugor de folosit pentru nevoile curente.

52

ANTIIIRISTAL

MARC DEM

53

Societatea olivetti Telemedia,carevdndus zecemilioane e de carduribancarein 1995,semnain acelaqi un contractde an colaborarecu Visa, pentru punereala punct a unui program. mondial de definire a caracteristicilor de bazd transmiseprin circuitele europenevisa, Europay gi Master card. E vorba de ,,carteade credit inteligentd" numitd veron (vertfy on Line). Dotatd cu un microprocesorin locul bandei-ugr"ti". utilizate in mod curent, ea poate'lncorpora codul de identificare al utilizatorului gi amprentasadigitald.

Dar ce seva intdmpla pe mdsurdce nafiunile vor inceta sd mai existe pentru a face loc unor federalii? Drumul pe care a aratdcd ideeanu e deloc iluzorie. Europeand pomit Comunitatea Nu este decdt amorsaunei realitdli mult mai vaste, cunoscutd sub numele de mondialism. conducerea mondiald, stabilind legatura intre sistemele nafionale, va dispune de un mijloc de control total asupra populaliilor. existddeja: Un exemplu de conexirurela scar[ europeand instaldrii sale . Utilitatea este Sistemul de Informalii Schengen. Imediat ce Europa nu va mai avea decAt este de netdgdduit. frontiere comunitare,va ffebui sdfie posibil ca,la limitele acestora, sd fie oprite persoaneleindezirabile in una dintre !6rile care formeazdcomunitatea. Un computer de mare putere funclioneazd la periferia oragului Strasbourg;clddirea in care se afld esteinconjuratl cu sdrmdghimpatd gi pdzitd de vreo douazecide poliligti francezi. in ctddirenu seintr6 - in cazulin careai un motiv seriossdte afli acolo - decat dupd mai multe controale succesive.Inima de sist6muluiseafld intr-o saldsubterand patru sutedemetri pdtaf,,

Sigur,nu e vorba decdtdenigte operafiunifinanciare,numai cd amprentanoastrdse plimbd prin locuri in nu gtim cum va fi folositd in viitor. Cu toate acestea,Spania este mAndrd cd se afld in avangarda'unuisistem de identificare care va patrunde gi mai addncin intimitateapersonald. Noua cartede credit atribuitr in

actual6,poate sdprimeascdnoud milioane fdrd probleme9i este sd capacitate fie cat se poatede clar cd va fi posibil ca aceastd crescutdla infinit. de toatedateletransmise celegapte Acest colosacumuleazd are c_azier:-persoane fSri membre, desprefiecare individ care aflatesubrestricfii ..e.rtutr a.Sustife pejumdtatede glob, persoane polifienegti,minori fugifi saudispdruli etc.Ulteriorvo,r fi infroduse

54

ANTIITRTSTAL

MARC DEM

f,f,

gi informafiile despreautomobilelefurate, armele de foc, actele de identitate gi carnetelede cecuri furate. ' Degi MareaBritanieesteo oponentd invergunatd instaldrii a acestormariarhive electronice comune,limba folositd estetotugi engleza,limbacarenu e vorbitd de nici una dintre ldrile membre. Extinderea sistemului va fi gi mai ugoardin ziua in care se va hotdrisdfie folosit la controlulmondialal populagiilor. Sistemulde Inforrnafii Schengen sigla SIS. Ansamblul are de'datenalionale esteN6, unitateacomun6de prelucraregi de centralizareeste C6. Dacd,se va intinde la intreaga lume, noua sigldva fi, in mod firesc,M6. Iatd din nou celetrei cifre: 666! O paraleldpermiteautoritifilor, poliliei gi magistrafilordin structurd fiecarelard sdintre in contactdirect cu colegii lor strdini.Aceastd structur6are sigla SIREN.Fonetic:6 Ren! Sistemulcuprindegi marcajulelectronic,formula modernd gi mai lipsitd de cruzime dec6tcrinul imprimat cu fierul ro$upe umdrul condamnatului, dar gi mult mai ef,rcace. Crinul era o gtampildpe care o recunogteai dacdpuneaim0nape recidivist. Marca electronicdrdspundede la distanfdimpulsurilor carei se trimit. Un model incd primitiv sefolosegte unelefdri avansate. in in Statele Unite, un iear brdEard,permite supravegherea unui definut condamnatla regedin{dfo&td,emifdnd mesajeimediat ce acesta depdgeste limitele teritorialecarei-au fost stabilite.Dac6 incearcdsd-l smulgd,un semnalanunld secfiade polifie ceamai qi apropi^at il localizeazd. In Suedia, incarcerareapentu delicteminorea fostinlocuitd de brd{dri electronice fixate la cilcAiul condamnatului,br[lard carerezistd la temperaturifoarte scdzute,la cdldur6, la gocurigi chiar la atmosferasaunei. Brdfaraesteprogramat[ pentru fiecare caz, emililnd un semnal de indatd ce respectivul care o poartd depdgegte interdic{iile carei-au fost impuse.Condamnatulpoate sd meargdla lucru, la poitd, la banc6,dar nu are dreptul s6 iasd

noapteadincas6,sdseducdlacafeneasaulalocaluri'Altfel' esteluat gi bdgatin celuld. mai umand,are avantajulde AceastSmetodd,consideratd qi'a a reduce cheltuielile inchisorilor in privinla cazdrlt preju! incdmare'al aparatului' ce ceea compenseaze personalului,

qd qe lEr qare q4e-lul$ilolfantul o fiilFumanapq:?tl nq sd este il o;; ;,*'.- ? Cdciprincipiul susceptibil rclrit-t" lafiecare extinde
de dreptcomun,pentrua se d.p6$""*d;rile umane' 9i dintrenoi, tot pentnrmotive acceptabile cAtsdpoatede
,. r 1- E^^^-^

t sa-te-apli-cet-'tpp:ilor' Astfe|iiptgmuleste&arte pentnr;-iea"i-ai-u$omhrncrcind'iipierzi-inmullime-s-a"usa'[d __--qi g6ndi lagl-imb-are"tii'care'bal.B6durile gg-4eucas6. putem Ne Ui[Urf fi"gepf*-"fl€asi{iin€aail,r1lareli.r-ar-int6mplaqg-y3' vo+putea gi b,oJnavjihntr6nii potrivit, iri" f;I";G; ;nui program fi a pentru putea ajutafi ladpmieiliu' f, rryrjritijirs-qupraYeehg^r-e oamenii
n-ar i-.aiut in cazdentvoii.in sfbrqit, fi delocgteuca cu legdtura cei din sdpd,streze cd s6fie convingi autot interesul - dac[ s-araflasub ceva jrrr,p.nt- caniincare li s-arintdmpla sau deamnezie sechestraliundeva. aaidmaturi ,dacdarfi lovili Tgt a$4,1rj[kf ii i$Ltatlleazlgrupasanguinlsauopoartd la gdt' gravafa,pe.p.plaeul[dqflrstalnrrrtat[ . i a bfdlaraeleqtronigd seimPund bun' ogiaa gasit-ceva.rnai log in regiunil e Jd-ri, l9r i!,Lmaj-multp roPorfii'@e' de dermice,un 'microProc-esor bob mdrim-oaunui dPovdz.I4[4 cum

56

ANTIITRISTAL

MARC DEM

57

EJlurtltsI i seceardinapoi ecusonul, elHB!_ql ir. j.[upfip_r]-ti. e ca oar regloaz[q4.$nsb]ul sd $tgeI&@ n[grai[p-u-ru&-s-3!unqal&q6partedinsocieqate. pseeldtpggpghggB&regbgre. apunedeasemenea poatefi ascultatde oricine cu ajutorul unei mobil &lef-o-nul cazulu.i. ca-r-c.-ulili-zaIoruLgia aparaturi simple, c.u-exasptia i-n Pg[9IF, p$kJelaparatul prin viclenii tehniceextraordinare. deo administra{ie deunguvern sau Qpc.Ulladtetelcftnice-odonate rdmAndnd totugio anomalie care faEp.artc.dtn.ohiceiudeactuale, provoacd timp in timp scandaluri. din SegtieoarecdS-tate,le-UniJe.tocmai,le-auinstia4ianalizat? . L a fir qifill anuluj| 994 ^ f ostwatatTheDigitaI k Iefu ny tuhiror relelelorsi ii obligd pe Bill, careprescrielemanierea e,,sd asigure se c[materialele Ior vor putea sd permitd seIecLionarea-rlagqu_Earsa-u,u-ei -llnii pe@pp oriceanchetator inarmalcu o autqrizafie = oqi.geata, interceptalo-ate-s oIegald - qd poatdo-nvtblril e,teIefon_ic sau 9 zoni spre de electtpuiqe--intr-o deterrrinatd, sauprovenind la un la anumitpostgi sdaibdacces diferitecodurideidentificare." in existente ffebuisdfie modificate acelagi vor Materialele r_ryd_ru,c1rJi9=qat_u,=oeil4caleneIiaiaralacestei scop,FBJ=Ul_fi operafiuni. nu abonatul arealtdposibilitate Penrtr-u, mesajele, a:-giproteja personal, m.,odelq qistem uu un decdt sa--gj,pro-cfuecalcul,alor unla Internetsaula o refeasimilarS. de-dec-ripfare$isf,-rea.b-oneze il igi va scriemesajul, va tastagi il va trimite,dar va trebuisd T*otoSi, sdp[sheze confidenfialitatea. renunte flecdreli la dacdwea agea-s"i6scau.r,i"tale,estedejadepdsitd.9g-r4pUl,erulpoatesbdbvind pentruBie Brother*dea aflaceseintdmpld cel"gg-i-bg4 !q-rll-o-q gi cetdfenilor. in intreprinderi in casele
* Personaj nelinigtitorul roman1984al lui George Orwell(n.trad.). din

58

ANTIITRIST'UL

MARC DEM

59

din utilizatorii de computerepersonalegi de jeyqni_tndiape!$alil a tufuror celor care li sevor aldfura.

Dacd considerdmcd 95 este pus pentru lggs,trebuie sd addugdm1 + 9 9i astfelobfinem:666! 138 A6L72W l 4? 78X M t2 B 148 84V 18 N C

D E F36 G42 H48

24 30

o
P

a
R S T U

902 96

t54

r02
108

tr4
120 126

r54
J60 K66

r32

nu se activeazd,aprecizat,decdtla utilizatorii care se inscriu in releauaMicrosoft, dar gi acegtiail pot dezactivacdnddoresc.

---,:--_

t?Ily-il"qpgu"Lqe' ..eu"C. fu.e! Satelitli observd9i numitele--- *' " 2-* -.* ----:--:iiiil-e. evalu sJ:ggelt-q

t.-..-.--

-

T--,--.1

6,*:OirUm;.lA;;mi,precumei-SlrQir1lesdrqe*s-tratuh4lde ierygpglgll{gp51miIgilV-tg"dglvsl95se calculeazd,conform tabelului nostru numeric:

w (138) r (s4) (84) (24)+ (90) w(138) + +N +D + O + s(l14)+9+5:656.

s-{ n d. l1ig$Sttrebuie .fiecu I,clrii in gatru, fg-no-ile tive_tre are deoarece o probleme, acestei poiinci. Vo* teueniasupra 6 mondialI i cu- 66' 6 cu guv-ern-ul. Gtaq.e "t.dns

60

ANTIITRTSTUL

TEASCUL MANIEI
Totul incepe cu supravegherea 9i trebuie sd se ajungdla universala;cu controlul - 9i trebuie s6 seajungd supravegherea la controlul total al locuitorilor Pdmdntului.Aceastaesteprima

lui Dumnezeu,dar carevor fi invinse la sfrrgitul vremilor." totul pdnd vedetot, cunoaqte Catehismul zice:,,Durhnezeu la gindurile noastre cele mai Secrete".-Antihristulvrea sd i se substituieLUI; estedeci logic s6 aib6 ambilia de a puneplaneta

62

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

63

Ninive era un oragmare, aflala o distanfdde trei zile de drum gi pdnd la Preainaltul. aveas[ fie distrus, cdci rdutatealui ajunsese Ionasnu se simlea in staresd fie misionar in lard strdin6.S-adus la Japhogi a luat o ambarcaliunecare se indrepta cdtreTharsis, pentrua scdpa ochiul ldi Dumnezeu, c6rui clarviziunecredea a de cd se opregtela ctteva mile marine de Iudeea.,,A fugit din fala lui Iehova." Dar Iehova domneagi pestemare,pestetoatemdrile gi a stdmit furtuna. $i Ionasa fost aruncatpestebord de marinari gi a fost inghilit de un pegtecarenu l-a vdrsatdec6tdupdtrei zile, pe malul de unde plecase. Ionas a infelesatunci cd Dumnezeu erapestetot gi la al doilea ordin gi-aluat bastonulgi a pornit spre Ninive. Antihristul a infeles gi el lecfia. Figierul lui central de identificareii va spuneundee Ionas,satelilii ii vor localizavasul gi va aveamijloace sd-l facdpe fugar sd seintoarci in lara unde el va dori. in Apocalipsd, Mielul, adicd Hristos, pune semn pe credinciogii lui in ultima zi, dies irae; ,,qi s-a fEcut un mare cutremur de pdm6nt, soareles-a frcut negru ca un sac de'pdr, gi luna s-afEcuttoatdca s6ngele, steleleau c[zut din cerpe pdmAnt, cum cadsmochineledinpom, cdnde scufuratdeunvdntputernic. Cerul s-a strAnsca o carte de piele, pe care o faci sul. $i toli munlii gi toateostroavele s-aumutatdin locurile lor." (Apocalipsa 6:12,13,14) Oamenii votvrea atunci sd scapede furie gi, asemenea lui Ionas, vor incearca sd se ascund[. ,,impdralii plmdntului, domnitorii, cdpitaniiogtilor,cei bogali gi cei puteinici, toli robii gi toli oameniislobozis-auascrms peqterigi in st6ncilemunfilor. in $i ziceaumunlilor gi stdncilor: <Cddefipestenoi gi ascundeli-ne de fala celui ce gade scaunulde domniegi de minia Mieluluil>." pe (Apocalipsa 6:15, 16).

insd Dar nu vor reuqi,vor suportatoatdfuria cataclismului' pe ai lui' Pentru a-i prinffe ei Dumnezeuva gti 'e-i t"tttnoascd Lui' iinigti, El ii marcheazdcupecetea se suia dinspre rdsdritul ,,$i am vdzutun alt inger, care celui viu' El a strigat Dumnezeu-lui soarelui,gi careaveapecetea .rrglur'tarelaceipatruingeri,cdroralefusesedatsdvatdme n1ci.1a13a' periantul gi marea'zic6nd: <Nu vdtdmali pdmintul' pe fruntea slujitorilor nici copacii, pAndnu vom pune pecetea ingerul a marcat Dumnezeului nostru!>" (Apocaii psa7 :2, 3)' Aceqtiavor 144.000de oameni,numdr ii-bolit al plenitudinii. Apoi, Sfhntul Ioan vede "o mare gloatdpe fi ferili de pedeapsd. neam' din orice care nu putea s-o numere nimeni, din orice seminlie,dinoricenorodgideoricelimb6,carestiiteainpicioare imbrdcatdin inaintea scaunuluide domnie qi inaintea Mielului, (Apocblipsa7 :9)' haine albe, cu ramuri de palmier in mdini'" Unuldintrecgidoudzecigipatrudeb[tr6nicareformeazS pe prezicdtorul in jurul ronului Consiliul lui Dumnezeuil intreabd albe' cine sunt din Patmos:,,Aceqtiacaresuntimbrdcafiin haine tu gtii"' oare? $i de unde au venit?" $i el rdspunde:"Doamne' necazulcel vin din BdtrAnula dat din cap 9i a explicat: ,,Acegtia Mielului' in sdngele mare; ei gi-auspdlaihainele9i le-au albit de domnie al lui Pentru aceastastau ei inaintea scaunului lui'" (Apocalipsa' Dumnezeugi-l slujesczi 9i noapte.inTemplul 7:13,15). Aceast6maremullimereprezintdaleqiiclerului,careau pentru de Judecata Apoi 9i nu suntprezentiacolo dec6t devansat tot ce a participa la triumful Mielului 9i pentru id'inziuaaceea' Sunt recunosculi era ascunstrebuie sdfie revelat in mod public' Jupd hainele lor albe,vegmdntulnupfial al Evangheliei' imitdndu-l pe Antihristul, Argus cu o sutd de ochi' pe creaturd' Dumnezeu,pretinde sa imprime 9i el un semn

64

ANTITIRISTUL

MARC DEM

65

De aceeaare un numdr.Acest numdr este666. Am vdzut cd il pune pests tot, ca sd nu existe nici o confuzie in mintea nimdnui, cel pufin a celor careau ochi sdvadd. Un popor poarti culorile monarhului sdu, iar servitorii liweaua stdpdnuluilor. Fiara facein agafel inc6tpopulaf,ilelumii sr le poarte pe ale sale.Paralelismul este flagrant intre cei doi protagonigti. Cdnd el seva implini, vaavealoc lupta finald. Planul Antihristului ionstd in a-gi insugi toli oamenii folosind constrAngerea, clci cine va refuza semriul nu va mai puteasdcumpere,nici sdvdndd,va fi redusla neputinfaabsolutl in societatea noastrd, condamnat moartecivild gi in curdndla la moarte fizicl. Eroii dinNoaptea timpurilo4 romanul lui Barjavel, cunosc in universul lor futurist aceastd asfixie fulgerdtoare,afunci cdnd vor sdscapeautorit5lii centrale. Planul mondialistigi extrageveridicitatea inspdimdntdtoare din exempleledatede stateletotalitare,iar acolo undeacestea au eguatin cele din urmd, o dictaturl la scardmondiald, servitd de mrjloacegigantice pusela dispozilia omului de tehnologie,pare foarte capabildsdreugeascd. Dar oricdtdeparadoxal fi, Apocalipsa dovedegte ar se infinit mai reconfortantd,deoarecevictoria Fiarei nu va dura decdtun timp. ,,A cdntt, a cdnftBabllonul, cetatea mare, careaaddpat cea toateneamurile din vinul mdniei curviei sale...

cei ce se inchind $i nici ziua, nici noapteanu vor avea odihnd piarei gi icoanei ei gi oricine primegte semnul numelui ei." 14:11). (Apocalipsa latd cum sevor petrecelucrurile. Cineva,semdndnd un -cu aici omului - recunoagtem Fiul omului, judecdtor suieran fiu al - aparepeun nor alb, are pe cap o coroandde aur 9i in mdnd o tdioasd. secerd Un inger ii dd semnalulcarevine de la Tat6: ,,Punesecera pentru cd aienit ceasulsdseceri9i recolta plmdntului ta gi secerd; esiecoapt[* (Apocalipsa14:15).Cel carestdpe nor igi aruncd seceraasuprapdmintului, 9i pdmdntula fost secerat' O a doua secerdaparein mina unui alt inger' pdmflntului' qi ta ,"Punesecera ascugitd culege strugurii viei l4:18)' c6ci struguriisuntcopfi." (Apocalipsa pe pdm6nt 9i $i ingerul iqi aruncd secera,culege via de al maniei lui Dumnezeu. aruncdciorchinii in teasculcel mare din ,,$i teascula fost cdlcatin picioareafarddin cetate;9i p6n6la zilbalelecailor,pe o intindere de o mie teasca iegit s6nge gase sutede stadii."(Apocalipsa14:20)'

saupe m6n5.Acegtia vor bea vinul turnat din paharulmdniei lui Dumnezeu,,gifumul chinului lor seva sui in susin vecii vecilor.

4;1

ii;i

r:.il8liil

MARC DEM

67

10 PRrMA $r"A DOUA FIARA
In mod cu total ciudat, Antihrist nu este numit in Apocalipsd,unde totugijoacd un rol atdt de mare.Cuvdntulnu aparein Biblie decdtde cinci ori, in epistoleleSfintului loan, dar nicdieri in altd parte. inprima epistold: ,,Copilagilor,esteceasulcel din urmd. $i dupdcum afi auzit cd, are sd vinS Antihrist, sd gtili cd acum s-au ridicat mulli Antihristi: prin aceasta cunoagtem esteceasulde pe urm6.Ei cd au iegit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai nogtri. Cdci dacdar fi fost dintre ai nogtri, ar fi r6mascu noi; ei au iegit, ca sd searatecd nu toli sunt dintre ai nogtri. Dar voi afi primit ungerea din parteaCelui Sfbnt gi gtifi orice lucru. V-am scrisnu cd n-a!i cunoagte adevdrul,ci pentru cd il cunoagteti, gtifi cu nici o gi minciund nu vine din adevdr.Cine estemincinosul, dacdnu cel ce tdgdduiegte Iisus esteHristos? Acela esteAntihristul, care cd tdgdduiegte Tatd gi pe Fiu." (Prima epistolda lui Ioan, 2:18, pe 22). Ceasul din urmd esteperioada lumii care se intinde intre prima inviere a lui Iisus Hristos gi ceade a doua (sfbrgitul lumii, Judecata Apoi). de Prima menfiunea Antihristului sereferdla omul pierzaniei, care trebuie sd apard la sfhrgitul vremilor. A doua, la plural, ii

lstoriei; cursul Se pe denumegte ereticii peateiicare manifestSin 9i se A Apocalipsei. treiamenliune Antihristului ei suntvesfitorii lui tot referd la negarea Hristos' in mai Totin primaepistold putemciti: ,,Cdci lumeauiegit s6-l Duhul lui Dumnezeu cunoaqteli mulli proorocimincinogi. a cdlisusHristos venit mdrturiseqte u".utta:Oriceduh,care Jrrpa qi de inirup, este la Dumnezeu; oriceduh,carenu mdrturise9te duhullui Antihrist'dea ci de p. iit"t, nu este la Dumnezeu, este (primaepistold in i6*i u"nire alratzit.Elchiareste lumeacum." 3). a lui Ioan,4:1, foarteclare'Cuvintul se sunt,aqadar, Celedoudconceplii vremilor,precum9i la "falgii ae referdla adversaruf fa sfbrqitul dintreace$tia Sfhntulloancunoscuse prooroci"careil anunfa; istoricd perioada depdgeqte i). ebionili,docef Textuls[u. fgnostici, deaceea' de cd pentru a muritla o sutd ani)' #aitaa" el (unsecol, s-au c-are pe vedem toli aceia falgiproorocitrebuiesd-i in acegti forrne diferitele succeiatdeatunci(adepliireligiilor necregtine, ateiste marile sisteme nazismul, printie care de neopdgAnism, sectele)' Drecum)comunismul, E a menfionat in !'pistolaaD.oua 9i Anticristeste h sfhrgit, care mulli amdgitori-, rdspindit in Ioan:,,Cdci lumes-au Sfbntului iatd in trup.Iatdamagitorul, nu mirhfisesc c6IisusHristosvine a Antihristul!" (Epistola douaa lui Ioan,7)' din Antihrigtii, dupdcum spuneSfhntulIoan' "au iegit mijloculnostru'':propagatoriideereziidintoatOtimpurilesunt provin de fondatorii sisteme boLzali caregi.auren.gutcredinfa; evreilor' cutolii din r6ndulcreqtinilorsau celmai din Dar Antihristulceasului urmdva fi dedeparte detem ut;el v ar euni i nper s oanas atoatem i nc i uni l eqi toatd lui iumii, el va fi in mod mult mai stralucitadversarul rautatea IisusHr is tos gi al Bi s er i c i i s al e.U nc om entator i l r i um egte Satanei". ,,imputernicitul

68

ANTIITRISTUL

MARC DEM

69

Pentrua gti dacdcu el avem de-a facesauvom aveade-a faceintr-un viitor apropiat,e bine sd-i fixdm personalitatea. Ar fi, spunmul1i,,,opersonalitate individuali"; allii it vdd incarnAnd mai curdnd o putere politicd. Cele doui lucruri nu sunt incompatibile. Un individ careporne$te cucerirealumii trebuieneapdrat la sdsesprijine pe o puterepoliticd gi pe fo(e materialeimpozante; de altfel, marile sisteme0are au urmdrit distrugereaideii de Dumnezeu au avut totdeaunain fruntea lor, in trecut, o figurd umand:Nero, Attila, Ginghiz-Han, Lenin, Hitler, pdnd la Big Brother al lui GeorgeOrwell. Chiar dacd nu estenumit gi in alte cdr,tidin Vechiul sau Noul Testament, Antihristul estetotugi ciudat de prezent.Iatd ce scrie Sffintul Pavel desprea doua venire al lui Hristos: in ,,Nimeni sd nu vd amdgeascd vreun chip; cdci nu va veni inainteca sdfi venit lepddarea credinp gi de a sedescoperi de omulflrddelegii, fiul pierzdrii, potrivnicul careseinalfi mai presus de tot ce se numeqteDumn ezerr,sau de ce este vrednic de inchinare.Aga cd seva a$eza templul lui Dumnezeu,d6ndu-se in dreptDumnezeu[...]. Ardtarealui seva faceprin putereaSatanei, cu tot felul de minuni, de semnegi puteri mincinoase, cu toate gi amdgirile nelegiuirii pentru cei ce suntpe caleapierzdii, pentru cdn-auprimit dragostea adevdruluica sd fie mdntuili.. (Epistola a doua a lui PavelcdtreTesalonicieni, 4,9, I 0). portretullui 2:3, se precizeazd. Este un amdgitor,un nelegiuit, care vrea sd se substituie Domnului gi sd-i ia locul pentru a fi adorat. Va f,r mincinos, va denaturaadevdrul;va aveaun orgoliu nemdr$init. in apela$i pasajdin Ceade a Dou'aEpistoldcdtreTesalonicieni, qi frgureazd. acestefrazemisterioase : acumgtili bine ce-l opregte sdnu sedescopere ,,$i ca dec6t la vremealui. Cdci tainafirddelegii a gi inceputsdlucreze;hebuie

aculn,s6fie luatdin drumul ei." (Epistola numaica cel ce o opreqte 12:6,7). a DouacdtreTesalonicieni, pasaj' mullime de exegeliau incercatsdinleleagdacest O c5 nu qtiu deloc ce-a SfhntulAugustin conchide:,,Mdrturisesc pe vrut s5 spun6apostolul". cine opregte cine? Sfhntul Toma de Aquino iare si creaddcd Antihristul esterefinut de spiritul creqtin. prezen!5in mijlocul ,,spiritul cregtin", scrieVigouroux, "a cdrui rorl"tagi il opregtepe Antihrist 9i a cdrui disparilie va permite acestuiflagel sd-giexercitedistrugerile." de lepadarea credinti. Disparilia spiritului creqtininseamnd Pavel. de ,,Mai inainteva veni lepadarea credinf6",spuneSfhntul zilei din urmSAceastdindicalie ne permite sdprevedemsosirea Cei doi apostoli spun cd Antihrist are precursori: ,,Cdci taina flrddelegii", precizeazdSfdntul Pavel, ,,a 9i inceput sd lucreze..." Taina fbrddelegii este acliunea secretda Sataneiin lume, impotriva efortului de mdntuireadusde Flristos.La sfhrqit, toate forfele Prinlului ea seva iu". p. fald,inmod spectaculos, individuald" generat6 tenebrelorsevor adunaintr-o ,perSonalitate de el. in care termenul de vdndut diavolului i9i va gdsi deplina ilustrare.intr-qaltd epistold,Prima cdtreTimotei, SfhntulPavel descriemai amdnunlituneltirile tainei firddelegii: unii ,,DarDuhul spunelSmurit cd,invremurile dinurm6, de sevor lepddade credinld,ca sd sealipeascd duhuri inqeldtoare gi de invillturile dracegti,atragide frlSmicia unor oameni care vorbescminciuni, insemnafi cu fierul roguin insugi cugetul lor. Ei opresccdsatoriagi intrebuinfareabucatelor,pe careDumnezeu le-a f[cut ca sd fie luate cu mulfumiri de cdtrecei ce cred 9i cunosc adevdrul.Cdci orice fdpturi a lui Dumnezeueste bund ["']' de Feregte-te basmelelumegti gi bdbegti.caut6 s5 fii evlavios. Cdci deprindereatrupeascdestede pulin folos, pe c6nd evlavia estefolositoarein orice privin!6." (Epistolaintdi CdtreTimotei, 4:1-4;1-8).

70

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

7l

Acestetrdsituri diferite se aplicd de pe vremeaapostolilor ereziilor ndscdnde, mai ales ai gnosticismuluigi, parfiai, a susfindtoriloriudaismului. Mai tdrziule regdsimdezvoltdndu-se intr-o infinitate de sectegi de migcdri,dintre caremaniheismulva fi ceamai durabil5. Dar aici e vorba de vremurile de pe urmd, adicd acelea carevor precedaimediat ceade a douavenire a lui Hristos. Ideile noi rdspdndite'de propagatoriiereziilor de altddatd suntoaredemodate? Estecdt sepoatede clar cd suntaceleagi, in alt ambalaj,cu alte etichete. Ca sd revenim la pasajul citat, ,,basmelelumegti" sunt totdeaunainfloritoare, cu mitul materiei eterne, pan-teismul, evolufionismul, orientalismul, falsa teologie, noua exegezd,. Doctrinele drScegtiseregdsesc intr-un num[r mare de sectegi in special in sectele satanice.Alimentele pe care susfindtorii iudaismuluivoiau sd le interzicdnoilor botezalielau numeroase; aga-zigiiguru de azi prescriu vegetarismulgi ablinereade la vin gi alcool. Bogumilii, patarinii gi catarii proscriaucdsdtoria;falgii doctori predicl azi uniunea liberd, vagabondajul sexual, homosexualitatea,in timp ce societdf le lucreazdla distrugerea i celuleifamiliale. Exercifiul fizic laromani erapalestra,cursa,lupta. Sfhntul Pavelesteimpotriva excesuluiin aceastd privinfd in detrimentul viefii spirituale. cultul corpului acdpdtatin zilele noastreforma somatolatriei,care mergede la divinizareasportului la curelede sldbire,coafatul cu peria,chirurgia esteticdgi la s6nii din silicon. Apocalipsavorbegtede doud Fiare,una iegind din mare, cealalti iegind din pdmdnt.Prima inseamnl pennu Sfand Cezarie din Aries: ,,Oameniinecrbdinciogi caresunttrupul diavolului.., a doua,,,cregtind doar cu numele... aceasta Bisericaeretic6... e Fiara din marea mai fost considerati putereapoliticd, iar ceadin pemant, seducfiaintelectuald,sauputerilepolitice gi religioasecorupte.

. O interpretarenu o anuleazdpe cealaltd' cele amintite se bine' Corpul diavolulu! esteputereapoliticd de care dispune' "o^pt"t"uraioarte atunci cdnd e coruptd,cu mijloacele materiale pui.u tt, poate saaiUapretenlie la dominalia sufletelor.(q:1t* Domnului) f6rd a cd e vorba, dupdcum amvdzr;trtde sesubstitui -seduclie(amdgire)intelectuald' pe i.hrrire ii conferdazi puterea careo asigurau rvrritou.-.1. pot sdpretindd mai inainte, in mod tadilional, armele,9i careacum estenevoiede .""o"f"f p"pulafiilor. dste deja preamult' Totuqi' Acestea ar fi un ,,software" ca s6-!i hrdneqti ,,hardware"-ul' spiritelepe carevrea sdle ,,Uur*at" lumeqti" cu care'vaalimenta eucereascs.Basmelesuntopuseadevdrului,elecorespundereziei. vedepaffu Profetul Daniel, din careseinspirdsfrntul loan, fiare,incarndndmarileimperiialeAntichitdlii:leul(monarhia perqilor)' leopardul i"Uii""i""d), ursul (imperiul mezilor 9i al cel Mare), iar a patta reprezintdpoate fMu."aonia,. Alexandru Roman. Dar ca in Apocalipsd' acestorpersonificSri i-p"nf istoricelisesuprapunaltele.Apatrafiar6meritdsdfieprivitdcu extraordinar de u,."ti.. Ea e ,,teribild, inspdirndntdtoare 9i p.rt"*i.a", ur"',,dirr1irnutia! 1tt" ghearedebronz"' "devora 9i de toatecelelalte ifa.a*u, iar restul cilca in picioare; eradiferitd un alt corn' mic' se fiare dinainte". Are t""" oou^e ,,qi iat[ ca din primele coarneau fost smulsede ffia in mi.llocul lor, 9i trei o gurdcarevorbea el, qi acestcorn aveaochi ca ochii omuluigi cutrufte." 'Aceastdapatrafiardenumitd,,diferitldetoatecelelalte.. cu un urs' nici gi, in consecinld,nu seamdn[nici cuun leu' nici nici un.lnimal cu un leopard. Profetul nu o poate compara.cu ale puterii' sunt cunoscut, e compozit6'.Coarnele, simboluri identificate:suntregii.56insemneeleansamblulmonarhiilorcare Cum sd nu vezi atunci in micul vor domni urrrpru"ou,,,eniloi? pe celelalte'o puterede corn, care seridica 9i cre$te9i le smulge

72

ANTIITRISTUL

MARC DEM

73

cele patru mari fiare ale lui Daniel au iegit din mare, deci corespundputerii politice. care este aceastd noui dominafie diferitd, dacdnu Revolufia?

Toatecuvintelesepot aplicaRevolufiei,careeste,inf_adevdr, o impdrdfie diferitd de toate impdrdfiile, se intinde peste tot pdmdntul,strivegtemonarhiile

pe Preainalt", ii va persecuta preoli gi pe credinciogi,,,vaasupri p6ndla a'l capturapePap[ gi a-l duce pe sfinfii celui Preainalf', laParis (Napoleon). $i igi pune in gdndsd schimbevremurile gi legea. Legea divind, respectatd de monarhi, este abrogaid; zile, instituitd de Creator, de Revolufia suprimSsdptdmdna gapte pentru a impune noul calendardecadal.Textul spunecd,,se va n-areugitinc[),,9i legea" incumetasdschimbewemurile" (ceeace (ceeace a reugit in mare parte). Dar igi continudplanul, ,,gi sfinfi vor fi dali in mdinile lui timp de o vreme, doudvremi gi o jumdtate de vreme". Revolulia continud gi va continuapdnl la sfrrgitul lumii. niqteochi ca ochii de om cornului careapare:,,avea Descrierea gi o gur[ care vorbea cu trufie" impune o interpretare suplimentar6: puterea despre care e vorba se va transpuneintr-un individ, o personalitateindividuall, va fi Antihrist. Acesta va condensain persoanalui, efortul imens al evoluliei pentru a se elibera de Dumnezeu. wea sdpoarterdzboiul cu Satana El nu seconfi.rndd Satana. impotriva lui Hristos prin intermediul unui om, pentru ca rdzbsnarealui sd fie mai strdlucitI, gi intrucdt Hristos, Fiul Domnului, este gi el un om (Fiul Omului). Satana,care e un inger, nu un om, a provocat dupd cddereasa revolta la omul Adam. El gi-a pus in gdnd s6-l invingd pe Hristos,noul Adam, frustrAndu-lde m0ntuirealui. Antihristul vaaveaochi ca ochii de om, gi numdrul lui va fr un numdr de om: 666. Artizanii revolufiei scriu pestetot acest venirii sale, de la vitraliile catedralei din numdr in agteptarea 'Nevers la piramida de la Luvru, pe codul de bare, pe mdrcile comerciale,pe afigelecareanunli concerterock.

$i iat-o latreabd,a$acum ne_oaratdistoria. prima ei g_njd estesd suprime religia: ,,va rosti vorbe de hulr impotriva c"elui

"ilr-

MARC

DEM

75

11

uN iMPAnar vrcLBAN
Daniel descrie o a doua viziune pe care a avut-o doi ani mai tdrziu, sub domnia regelui Balthasar,la Suza. Ea aducein scendun berbec Ai un lap t6ndr; berbecul,care are doud coarne, dintre care unul mai inalt decit celdlalt, are o putere suverand: ,,nici o fiard nu putea s6-i steaimpotriv[ [...] fEceace voia gi cregtea." Dar aparcun lap tdndr,,veninddinspreapus[Occident], gi a cutreierattoatd fafa pdmdntului fdrd s6-l atingd". Un concurent pentruberbec,sprecareserepede,,cutoatiputerea lui". ilatacd, ii rupe cele doul cgarne,le aruncdla pdmdnt,ieseinvingdtor din aceastdluptd rapidd; apoi ,,a ajuns puternic de tot", chiar in momentul in care moare el insugi, nu lovit de un dugman,ci de moartenaturald. ,,I s-a rupt cornul cel mare", iar in locul lui au crescutalte patru coarnemici. Berbeculpersonificdimperiul Mezilor gi pergilor,ultimii cucerindu-ipe primii, condugide Cyrus (de aceeaun corn e mai inalt decdtceldlalt),pentru a porni la cucerirealumii. lapul tdndr esteAlexandru cel Mare. Operafiunile lui militare sunt atdt de rapide,incdt pare cd nu atingepdmdntul,el aspirdla dominalia universal[ gi aproapecd reugegte, cuceregte Asia Micd, Persia, Siria,Babilonia,Palestina, Egiptul, Libia, ajungepdndla Indus,

lut dar moarelatreizeciqi trei de ani in Babilon,iar locotenenfii lui, igi impart imperiul care,la ciliva ani dupdmoartea vafr divrzat in patrupd4i. Candcornulcel mares-arupt,Danielspunec6,,in patrucoamein celepatruvinturi alecerurilor". locul lui au crescut Din unul dintre ele ieseun alt corn, mic, dar care,,cregte nespusde mult spre miazdzi,sprerdsdrit9i sprelara ceaminunat6". pe din E vorba de Antiochos Epiphanes, dinastiaseleucizilor, il carecarteamaccabeilor numeqte,,r[ddcindfdrd de lege". El incearcds6-giintinddputereaasupraEgiptului, unde,,vaintra cu o armatdputemicd,cu carede luptd,cu elefanli9i cdldrefi,precum qi un mare numdr de vase". De aceea,cornul se mdreqtespre miazdzi. Porneqte sprer6sdrit. impotriva Babilonului gi a Persieigi comul semareqte fiind gi mergeimpotriva Israelului"- aceasta Apoi ,,seintoarce ,,taraceaminunat6". gi pdgAn nelegiuit,meritdsdfie privit AntiochosEpiphanes, A ca un vdndut Satanei. mers impotriva Israelului,,,a ajunsla plind cu o armatdputernicd, a intrat cu o indrdznealS lerusalim de aur...",a gi de insolenfdin sanctuar a ridicat acolo un altar s'6fie pusdin SfdntaSfintelor statuialui Jupiter9i cultul a cerut fost intrerupt mai mult de trei ani. Daniel seexprimdastfel: cerurilor,a dobordtla ,,[Cornul)]s-ainillat pAndla oqtirea pdmbnto parte din ogtireaaceasta din steleqi le-a cdlcatin 9i i-a ogtirii fDumnezeu], smuls picioare.S-aindlfatpdndla cdpetenia Sducel sfbnt...". gi jertfa necurmatd i-a surpatlocul ldcagului in Fapteleistoriceconcordd mod frapantcu viziunea'Dar mai larg. Profefulaudeo voce: ,,Fii cu luare ea areunsensmult wemeasfbrqitului... aminte,Fiul Omului, cdcivedeniaprevestegte cdci vedeniaaceasta, estecu privire la nigtevremi pecetluiegte Tu pe Identificandsimbolurilecu evenimentele care indepdrtate..' le-amamintit, aceast[voceil anunfdpe SfhntulIoan: ,,La sfhrqitul

76

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

77

stdp6nirii lor, cdnd pdcitogii vor fi umplut mdsuranelegiuifilor, se va ridica un impdrat fdrd ruqineqi viclean. El va fi tare, dar nu prinputerea lui insugi;el va facepustiiri de necrezut,varzbutitot ce va incepe,va nimici pe cei puternicigi chiarpe poporul sfinfilor. Din pricina propSgiriilui gi izbdndirii vicleniilor sale,inima i se va ingdmfa,va pierde pe mulli oameni-care trdiau linigtili gi seva ridica impotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit fird ajutorul vreuneimdini omenegti." E prea mult numai pentru Antiochos; in spatelelui vedem profildndu-seFiara careiesedin mare.,,Cinee asemdndtor F'iarei qi poate sd lupte impotriva ei?" Fiara carenici ea nu acfioneazd prin propria ei for,td,cdci autoritateai-a fost datd de balaurul infernal,de demon.$i ea sedistingeprin necredinlaei,,,deschide guraca sdhuleascd impotriva Domnului, ca s5-Ihuleascd numele, cortul gi pe cei ce locuiescin cer.I s-adat sdfacdrdzboi cu sfinlii gi s6-ibiruiascI..." ,,CAndnumdrul necredinciogilorva fi complet" spune Sffintul Pavel, ,,cdcimaiinainte va veni lepldarea de credinfS"; paralelismul pune in discufie cele Doud Testamente. Vechiul in Testament, carteamaccabeiloraratdcd o mareparte a poporului din Israel s-araliat lui Antiochos qi gi-apdrdsitobiceiurile pentru a le adopta pe cele ale pdgdnilor. Au mers pdnd acolo incdt au construitla lerusalim un gimnaziuin stilul celui grecescgi ,,au fEcutT dispardsemnulcircumciziei lor" ca sI sepiatd urafigoi. InNoul Testament, creqtiniisuntcei careseraliazdideilor in vogd, igi reneagi credinfagi le e ruginede invdldtorullor. Apar teologi rafionaligti, exegefii denatureazd textele sacre,preofii bisericii lasdsd sepropagedoctrine false sauleincurajeazd. Prima Fiard a Sfhntului Ioan estebrutd, iegitd fierbinte din cazanulcel mare al Satanei;ceade a doua estemai glefuitd, este numitd mai departe,in trei locuri, ,,falsil prooroc"; ea exercitdo seducfieintelectuald.

Iisus ne previne de mai multe ori in Evanghelii in privinfa falgilorprooroci:,,Cdcisevor sculaHristoqimincinogigi prooroci mari giminuni, pdndacoloincit sdingele, mincinogi;vor facesqmne dacdva fi cu putinfd,chiar qi pe cei alegi."(Matei, 24:24). Fiara care s-a ridicat din pdmdnt va procedain acestfel: Fiarei dinainteaei, gi frcea capdmAntul lucra cu toati puterea ,,Ea gi locuitorii lui sd seinchineFiarei dintAi [...]. Sdvdrgea minuni 9i mari, pdn[ acolo incdt ilcea chiar sd se pogoarefoc din cer pe pdmdnt,in fala oamenilor,gi ii amdgeapelocuitorii pdmdntului [...].zicdnd locuitorilor pdmdntuluisdfacdo icoandFiarei [...]. I s-a dat putere sd dea suflare icoanei Fiarei, ca icoanaFiarei sd gi vorbeasc5, sd facd sdfie omordli toli cei carenu sevorinchina icoanei Fiarei[...]." Prima fiard, dup[ cum am mai spus,esteputereapolitic[ Estefoarteclar cdpasajul de cu mijloacelemateriale caredispune. maibine situafleiconteqporane pe carel-am descrissepotrivegte gi celei pe careo vedemapdrdndla orizontul apropiatdecdtcelei din timpul lui Antiochos Epiphanessaua Imperiului Roman. Civilizafla industiald, cuprogreseleenormefdcutede qtiinti qi tehnblogie, exercitdasupraspiritelor o fascinaliecareface sd necredinfa.Explordnd spafiul,fimi!6nd asftonaufi,omul avanseze ajunge sd creadi cd el a flurit universul, cd e stdpdnullui, c['in medicinei il fac sd creadd curdndva puteaface orice. ProgreSele gi stdpdnul viefii; speri cd inff-o zi va fi in mdsurdsdsuprime cd e moartea,cd e doar o problemd de timp. fdranul din tabloul Angeius de Millet nu aveanevoie sd ridice capul ca sI se intrebe cine a creat lumea. Rdspunsulnu puteasdfie decdt:.Dumnezeu, bineinteles!Dar omul modernnu privirilor; cdnd mai vedecerul instelat,lumina orageloril distrage inff-o omul e inconjurat de o refeaprotectoare, evadeazdla[ard, de inff-o avalangd muzicd magindin care regleazdtemperatura, difilzatl de un aparat de radio, pe drumuri pline cu panouri

78
gijalonatede popasuriatrigdtoare,cu restaurante indicatoare 9r magazine. in viafa zllnicd, omul este tot timpul ocupat, dar i se intdmpld sd se intrebe,precumlSranullui Millet. Civilizalia in caree cufundatii fumizeazdvraltrdspuls: totul s-andscutdintr-un in punct microscopiccareintr-o ziafrcntexplozie, rdsp6ndind spafiu nori de particule dotate cu o forfd de expansiune in prodigioasi, apoi s-aucondeilsat miliarde de galaxii etc. ' Cdndpe o planetd(poatepe mai multe) condiliile aq fost indeplinite, prima amib[ a ap6rutin fundulunei mlagtini 9i viafa s-a dezvoltat sub toate formele, devenind din ce in ce mai complexd.

MARC DEM

.Afue4ag-e-g?r9--dl4&![*q-.py-e-epgnllru-D.mnezeu,se indreapt[qqUqlqpf9.u0iguru-!-e-$Jiin+ei.Dargtiinlanueplatonicd;
o dobdndeqtipentru a te folosi de ea.E un instrument de putere. Dacd ,,locuitorii pamintului profitd de ea pentru creqterea bundsldrii, putereapoliticd esteprima beneficiard gi in realitate promotorul: pgus"uJ*p--b*is-sti-v rdzb-oiul,deci "al iny-e.FJi!!,ql-gs-te dggdnafia,tehnologiafacesalturiprodigioasein vremuri de conflict, prima ei ra{iune de a fi estecea militar[. &gas!a€-pnn4 pdmAntul pe locuitorii lui s-o adore"pe 9i EglIA;adoua,,fdcAnd prima, recurgAnd ,,rninunimari, pAnI acolo inc6t face sdpogoare la foc din cer pe pdm6nt, in fala oam'enilor". Iq,anpele snfi sticate, I a.ta,c-helele QUg-sf,nu-.te-g6nde.$i
**-L---+'-

j-ustifi cE tr-rle:-cg"gjgrg_q1*ls,lp-fs-qg!'11lemis?l-,{Jrluq-in-1l99$_llt ag€pgjg_rgeg-149--E-a.spJ-p-t-ry-eSle-uusireahtati-multporlen*o-are pe{gad-g-it}-94{e--?-.q41!-S"ffirt"tulIqan' iar omul Mgun-d-e*s"unt,constante, din cqin cemaiuluit. ggniul il umaq, pune eIal1d Fiare-rssita-diqp-amin1 in valoare* !e gaqq4_ls,&ta.unp_r"rsaljz€lr-dss_e_s_q-e_r-n-siel4fqe{e, &gp_q4_p._gtgf pltglrlacare-pAngiesc minundlii. aceste jplgg-fqpg"t pentru i_i egur*lilgaceJlgptgpusur"tdaqe$aipqpeu(e:,']lg*q!$lgppe

MARC DEM

81

l2 PORTRETULROBOT AL ANTIHRISTULUI
Prin urmare, de ce 666 qi nu un alt numir? Un numdr al omului,unnume al omului... Crampon comenteazd: ,'cea mai bundsolufiea enigmein-ar fi oaresdseconsioere numdrul 666, nu ca sumavalorilor numericeale literelor unui numepropriu,ci ca un numdrsimbolic exprimdndprin el insuqi, in felul unui nume, naturaAntihrisfului? Ilgg&rul*7 esteun numdr care aparfine religiei, numdrul creatiei sanctificatede sabatuldivin. Mnaaruf g, dupd o idee comun[ la sfinfii P[rin!i, estesimbolul marii zile abeatitudinii eterne, octava glorioasd,succeddndcelor gapte zile ale Dumnezeului creator gi sanctificator pentru a srargi marea siptdmdnddivind. nunnd crea{iei @d sgb.7,n ?r_fi,e@re Wvb*alomUl_ui frrareheie. fu Agaau crezut, printre al1ii,venerabilulBedegi preafericitulAlbertcel Mare... pentru reducerea aceust@democratic6, rdzboaielor, facllitatea schimburilor comerciale,suprimarea foamei in lume, a'somajului,amizerteidin larile defavorizate. a pg4e-rga-!g-ep!!948 lui Ea este o intreprindere prom-eteicd,

alecifrei.

pe cel pe careil va purta,cel careva veni...I'{glnune.vom expune p*fi"ot"tul de a declaracu certitudinenumeleAntihristului, cdci

82

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

83

dacdar fi trebuit s[ i se pronunle deschisnumele, el ar fi fost spusde cel carea vdzutApocalipsa."a[ii remarcd in{elepciune cu cd prcz_icdtoruldin Patmos a=indicagfaimssulsumdr pentru ca, atunci cdnd va veni momentul, sd-Lpglem_Lgq-Ulla!-te cel ,,pe 94f9-Y-i.ne". Sd facpm dqci un portret-robotgi dupd aceeavom putea risca o ipotezd. Antihristulvafr-s-tdpdnullumii,c_runqx1qr-lUn_deputere pglftiqa. Nu se va_arataca un ,,tigru insetat de sdnge..ci, di mpotriv 6, cuunbinefEcdtor iri i. (,,p-ip.b_o_li9a bl0ude1e

altlqU&!;-spria_SothP-of in.)\@{Lsennul_bincluisiva
recomandaSd ne iubtfir_-aplgipgle-qa_ps_noiin $rne. ear spre de .deosebire modelul pe carevrea s5-l falqifice,ryg@gg din care.religia cre$tindface*gd @u Nu va vorbi de Mdntuire, de viald @e. eternd, de dragosteq cr dint i. Aceast[ pjlngltasnturd este cu siguranld cea mai caracterisricd gi vom vedea cd ea_raspiraintregul_dcmcrsgl Autibrtstului. Acestava propuneo organizarea lumii rezonabild

lq[acfii, gtivor fi Oqmotlte prin-qiitoa e,penlgLg_qupfl4a sivitate !{burdrilesexgaleddundtoare i in soc a, vieli ietate, .agre invidia.Cgqinali@tea y_a exista, nu mai e4ggesalrl$g4iald, nici simp.ladclin_c-venfd. cesdflri dela alpiiceea ai gi tu, qi Pentru ce decesdrivalizeziin posedarea bunurimateriale moment de din ceelesuntrepartizateinmod echitabil? sine c[salua.qasrui eficacepentrus Eg-inlgl-ege=de-la ului sq4,g nq41bine, pentru @c e n u v a tre b u i sd fi e d e

#Ftr':;;-"*.':-

84

ANTIIIRIST:UL

MARC DE\4

85

numeleunui celebruastronomamerican)paresdfi detectat lacuri - gi cel al lui Jupiter (Europa). Cuvintele Titan Europa qe 9i potrivescfoarte bine cu demersulantihristic. consuJne_ englgiile, sq_gublim%_e Antrhfnt este a_p!_sd spuneacd un prin! trebuie lqqlrlet-glAfaZbojnice. Iy[onte..sqqieu iqtotdeauna intrefini un rez},ai,undeva,pentru aepuizaprea sd plinul de vigoare al tineretului. Deoarecepe Pdmdntnu se va mai putea,deoarece vii domni pacea, aici universulva indeplini foartebine acestrol. Cea mai mare problemd de rezolvat pe!-try_Ul_.grly_ern qpqdr_dpg!9_qgg_a spirilg]g: Conform modelului tiraftr pe care i-a cunoscut istoria, el se va strddui q4, , iar q{pgrr9!14-alat-d e+osibil. Stetglg aa -tplaltlare,care au incercat acest lucru, aU_iqldmpinattoa!_e piedig6: legdturile a-c-eea$i cSIgL@e, pe carele-aureduslamaximum (Cortina de fier, bruiajul emisiunilor radiofonice,supravegherea strictd a delegafiilor artistice sau sportive obligate sd treacd frontiera). in-I14o, guvernul i-a constrdnspe cetdlenisd-qideajos 'l-tar antenele parabolice. aceste dificultili nrrvor mai existaintr-rur mondial. I&nUplia va puteafi dirijata rnultmarbrne des_6.1 stat a i ci, lip sin d compl et compar alril e cu alte &qt_ta*Qlfu.nea-S-oviet tari. visul de a elimina Antihristul va puteachiar s6-girealizeze indoiala. @!_de mAigenu trebuie sd-gimai pund intrebdri, 9i mai alesi_ntrebdri ordin transcendentat.@ de dupdohiceiurile ceeace, d4g{judecdm @i, i@ i$ sopietalpauqa$rijndustrializat d, n-ar trebuis[ prezintedificultdli de nedepdgit. a Antihristul - cuvdntulde fidel s-arpotrivi mai bine, tuturoradministralilorsdi Sfrntul Ioan ii nume$te.,adoratoriiFimd". Anlihri$liipa4iali pe

dintre ei.

ug{s*q+ry':":'*m'r1ffiffi .,H#q!!ry''".i
r'' z m-9-!-qrelrD u;!r)-=:! un t€r ffiilg9-Hio@.':tg1;1i1;ffi $ in ii*p siin trofiu' "Singurul Gitaiiiaiti_ia tffiu"" locul

cA fostconstruclorul ffirr."r"rutt sdamintim e-l-4

i

86

ANTIIIRISTUL

paai imprdgtiatedecdt sub dinastia ein. toate filmele. toate documentele,ruale monumentele. in fbnd, operali ur^,uurtrllr.trls, toate mo_numentele. fond, In OpefafiUn_ean_af fi inlelqasa nimeniinoccident,nlcl chrar de straturile r!rlw'4-v!1,D4 de Lre_fllurs.LrrJll_L.r_cc10ent, chiardg straturile celemai nici cele mat pulin cultivateale populafiei,si ar cddea in ridicol. * ometoda mullmai eficaceconstd in a facesursele istorice

.."""@;h ?eq?ts-ql"=."r.t sg-nu

aprqQpg pentru totalitatea locrffiliil

o U-Sg_prcreruc1odd,,critic6^ fie obisnrritisi concirte.o sd

inscoala,
.#

13 STEAUA PELIN
Portretul-robot al Antihristului corespundemai mult sau graipulinrporpglsonqie.dintrecutsaudinpre-zenl.Elenuprezinti ioatetrisdturile fizionomiei sale'pentruca nu s'nJds-c-at'prccrxsori

orice, re arscEtattre -inaintede sp

i. conditiilenoi deviard

88

ANT:IIIRISTUL

MARC DEM

89

p-romisiune v agd. Anlihristrl v 14c orda o_=pon_sg rE4!elor Iare simplp attorizdnd, dg exemplu, d@refoaAru[ii, care nu-i qtUUfe-L4qp.qiulpgltru cd sufletele cad jn_-pulgt'' bri, acel ,,rezervor de energie imens" de carg _d.rryqng; MaIna, unds nimic nu s-e pierde, 4lglgryiq6ru4taie P.em4gtut caldeoferd un mormdnt fu generaliilor caregi-auincheiat prestafiaistorici. 4ntihristul ve :EunAtndgtor, vqdgsf,IU4_gxequfrileinmasd, qenocidurile, lag5rele,torfura. Va fi un tiran cu ,,casi trd". fericirea omenifli, rggllrile necesare faunei u \&_VegbgAla qg vor face stiinfific, prin avort si eutanasie,als_edror_aspecte pragUgg ruul*aIdt de evidente, incit nu-i-va,fr=greu sd le facl acceptate. va pune capdtoonstrangfuarei @; VestitoriiAntihrismhi.erau.,de-aino$trl prinbotez, prin perversitatea der neglgdtugra$i doctrinei gi comportdrii 1or. S;IAltLaplgvenitdiqburls dox dilrJfl$,@t qr-adescoperitinc1iqa1!i@i, in cadrul migcdrii social-cregtine austriece.I&poleq4,carenu aredec6tslabeindicii antihristice,@ (,,Ceamai frumoasdzi din viala meaa fost ceaa primOiimpdrtiganii." igi aminteael.), inaintq , de a_glsalnSfint go.u-$t-dp-a=i a si rM toarea Ial5 august. Nell_ql fi x Nu trebuie sdne rdtdcim in aproximlri. I4Ulg dillgpq4erii @siorgoliuleste rntotdeauna mcal o Nu din asta este fEcu( un Antihrist; v:sjl _ dgle€smonic sunt comune majoritdfii oamenilor, iar ei qi le realizeazd,de bine, de rdu, in mediul in care trdiesc: birou, regiment, intreprindere, gcoali, familie, responsabilit5fimunicipale saude stat.

90

ANTIIIRISTAL

MARC

DEM

9l

lUStuIt rgl" lqpJiygqc_p-qtofi-f{I excep(ie... sunt convins cd sunt, ca gi mine, ingrijorali de viitonrlplanetei.noastre." El este fiul Revolufiei, a celei franceze qi a celei din octombrie, al Revolugiei pentru care puterea nu vine de la Dumnezeu,ci de la oameni. impotriva lu! Dumnezeu. @l D-cytUePfiafl[ l.lbertagii rel igi oase, autorizdnd redeschi derea a 2.160 de biserici (216:6x36); itU_karne_sunt redatecultului 360 de biserici catolice.Aaeste_deciziiaratilo dorinli de linigtire a spiritelor, dar trebuie apreciatea$acum se cuvine. Franta are patruzeci gi cinci de mii de ldcaqe de cult, iar fosta Uniune Sovieticd gaptemii. Cei cinci milioane de catolici ukrainieni continui sd-gitr[iascd viaga spiritualdin clandestinitate. igl:ituafda cdndSovietul Supremautoizeazdsdrb[torirea Crdciunului,presa sovieticda lui Gorbaciovridiculizeazdmanifestdrile religioasegi pretinde cd botezil catolic esteisvorul tuturor relelor. Oricum, preferinla seindreapti spreortodoxie. Catolicii n-au fost consultali in vedereanoii legi a libertalii religioase.Catolicismul e trecutla religiile de categoria doua.Uniafii, ldsa{ide-oparte,recupereazd a cu forla catedrala din Lvov. iLngienqbdc-Lgg0, rudecretal lui permite sovieticilor musulmani sd clldtoreascdcu Gorbap-iov aeronavele Aeroflot p9fitrua se ducela Mecca. G,srbaciov dpr-ay-en_it-din-rdndul nostru, dar-nue de- al nostru..." Es.te pfequmAnticrisLunapostat. EllaSpUSlapei cd fusegebotezat toli adp-"tatqfii Mielului au,,hdulit" de admiralie. $i Dar l!_rq pg_ate {UUge l3 funcfiile cele rnai inalte din U.qiuneaSoylgtjgdgte d.4dndcregtin.

gfort ,,in-4g9-9-t giinpreoc-up{rile noastre,suntemmotivali de idealurile,de nobileleeforturi 9i de scopurilelui Lenin, care decenii,muncitorii din Rusiapentru aumobilizat, in urmd cu gase Revolufieidin Octombrie."Aceastdprofesiunede continuarea

@ryl"i.fefeqq_ika este

- doi l6'rziunu:U!0pi9di-ga!4-!-9ge anim-ari comunistd credin!6 al ald. cu loan-Paul Il-lea o re

-Surv-qlauilUlss,:uli!-dnrno-sgre:eore-e4,la6octombrie
t989, papa i-a trimis d .i4$aj: ,,Excelenfeisale, prezidiului Sovietului domnului trrtihailGorbaciov,pregedintele Supremdin Moscova.Jin sd o salutpe ExcelenlaVoastr[ 9i sd-i transmit urdrile mele fervente de fericire gi prosperitatepentru compatrio{iisdi. Md rog ca binefacerilePreainaltuluisd se re' poporuluisovietic." verseasupra

reintoarcelaUqaipUlrLdelge1u.=oag&.{Clll-:l-eeiioferdRaisei
Mai tdrzirt,la cdtevalunt pe o camee.reprezent6nd-o Fecioard. dupddemisiasa,Gorbaciovva declaraziarului La Stampa:,$m avut un schimb de scrisori susfinutcu PapaIoan Paul al Il-lea, in . $i cred uqaiqlaln-irll4gastre de la Vaticandin in moaGn;6..t p?-tl-di-atogva continua. !41-1e exlstd un 4oi

,,DomnulGorbaciovesteun om de principii, cu o spiritualitate foartebogatd.Un personajcarismatic carea avut fird indoiald o

citatdmai sus,sepoateciti:

car-:q-aayqt!o9laPru_1etlgs,.l1r-1992,d-e-s!net45d-Q-I9p9!9.prc-ea

92

ANTIIIRISTAL

MARC DEM

93

de la Assisi. Cu un an inainte avusese incidentul soldatcu loc N{qns_q{orutBq.4er,celcare ovieticdin16rilebaltice. ffit.,A" mai prezideazdPaxChristi, spusese: ,,Ng.-a!o 4!lgpta-! fr de la ultimul laureat al premiului Nobel pentru pace care -bun riscd saupoatecd e constrdns, sd-$ipdtezecu_violentd S6nge $i ploaspdtaaureol[."Cg-nAUg"WSpg_vorbegtede-,aureold,asta q6-1rebu-ie-s_ir qllltl_bailll noului sfbnt fim foarteatenfi.D. insezrmnd lui a cdpdtat colora{ieevanghelicd: o ,,N-ams5-i dau socoteala Elfin, pentru cd nu e Iisus Hristos." Tqtu5f,tr6dal in anumite momentedqcunoSt_tuJeleSalB{9lgraese4qp1ry)zate,_Gorbaclgl aspusin_c_rgqul-urrer_yizitepaniqgtale--i:f IWl:,,P-rimUlsocialist din is-torie"p-1iqm! acdutato via!6 marbun[pentru toJi a fost care H_qiqtqs-." ,I!_s_q_s v a fost insolitd de unele semne. teroarea. declangeazl Gestul Cernobdl,la 26 aprilie 1986" neindemdnatical unui electrician dubleazdin doud secunde puterea termicd a reactorului qi urmeazd catastrofa.Explozi4e sunt urmate de incendi, plangeul superior de beton armat, in cinci torle greutatede doulmii de tone,seridicl vertieal.iRaer, demale,q,tabqmbus*tibrlsu-uieliberateinatrnosferi,seformeazd i_rnediat nor radioactiv care fap€_qgolulPdm4u0lui, 4erul e un _ terenul di4 ju$rl cggtaminl! pe_tqUjqfU inlinse, s€_tnghgafd gentraleipentru a se impiedicapropagarea radioactivit5lii pfin a, se interzice ap6, pe-scuitul lacul Lugano,un milion cinci sutede mii deFersoane in

carelrcjdq repedgsau in timp, Atllqrq €g-gqrzrlplggli provocdnd leucemi!. 4fle_cJiuni pulmenare. cancer tiroidian. Ciudatd putere mai au gi cuvintele! @l pelin! inseamnd Dpt eqr-aaj tQyviu,la biUiolesa-diqteningrad (care incd mar.e nu redevenise incd Sankt-Petersburg)izbucngq{g_un rngglqig, ugCezastru carei-ar fi plicuttaremultprimul r nnalQhinei. 3.600.000au fost deteriorate apd (36, numdrul careil de genereazdpe 666). a, inanul 1989,unMig-23 azbwaLo or[ frri pilot qi s-a prdbuqitin Belgia, de parcdar fi anunfatin mod simbolic rdstugrdriledin ultimele zile alelumii. ,,$i steleleaucdzutdincerpepimdnt, cum cadsmochinele verzi din pom, cdnd este scuturatde un vdnt puternic." (Apocalipsa 6:13). de Saupoatecd inpidentuldinBelgia amintegte cdderea ingerului: Mihail si inserii lui s-auluptat ,,$i-@. qq ialaurul. $r_balguru!_A_r luis-au luptalgi ei, daln-au ingerii plrtr{_buJj... $ i bqlaufql_qgl--$4rc-$arpglc_!-eyecbi, numi t I Dtqyqlql_af eeela c4rglrt$ealajntea€a lume. SgJana p9 pdm0nt; qi impreund cu g!_41fo_st aruncati gi ingerii lui." (Apocalips 12:7,8, 9). a E;LesfrrSitullujA$lbnctfialAatihriqtilor,sf hr$itulFiarei careseridicd din mareqi al celei careseridicd din pdmint. ei ,,IJnul din capetele pdrear[nit de moarte,dar rana de (Apocalipsa vindecatd." 13:3). moartefusese _z.is ,,$Lla_dqqa_fia{_4_a Iseuitorilor pdmAntuluis5 facd o ic_oandEarei, avearanade sabiegitr[ia." (Apocalipsa12:14). care Sa fie atentatuldeIaT noiembrie 1990,cdnd un anume Alexandr $omonov a tras de doud ori asupragefului statului

suullradiate. j|Sp_unssf ,,S_l.eeiZIrJ4:g_qglgstga!n4r-9 anJulIean,,,care
ardeaca o fEclie; a cdzutpestea treia parte din rduri gi peste gi izvoareleapelor.S_!_qgfla sech.emq-Pelin, a treia parte din apes-a prefrcut in pelin. $i mulfi oameni au murit din pricina apeloq pentrucd fuseserd ficute amare." (Apocalipsa8:10, I I ).

(E?!.t,^.-

ANTIIIRISTUL
sovietic? Sauaceapatdro$ieciudattrdepe capullui Gorbaciov? Saupoatesemnulcd,rdnit de moarte de lovitura de statdin 199I - cdnd a abandonatconducerea imperiului sdu,in ziua de 25 dq.cembrie.lamiezul-nopfii,inlinqp--ceppKremliusteagulUniunii a revenit cu S.pytetrc,e-9Ia-tulaquit cel al Rusiei - q@p-en-UlgJ$ilor lgc al planetei, lavia[d,duplgum-vqmJqd-ea m-aideparte,in alt pgntru a preglti un -imp,edupuplinzandintreagaplaneta.
*

t4 PIRAMIDA TRUNCHIIffA
care Drapelulalb-albastru-ro$u l-ainlocuitpecel al Uniunii gi Sovietice(cu secera ciocanulpe fond rogu),U_g_dgge1-.1gn qlunuiproces lung ia__timpurile W moderne, -iganul-l7?ein acelan, un fost profesorde d t, pJmea ofdinuluiIluminaflor d bazele a. ' Acest ordin vaftdpdtao puterefulger6toare; e!..4vea principiilecaracteristice organizagiilor ale contemporane despre care vomvorbimaijos. aproapec4 s_e_ coqliderd Hristos.gi, pentru Iei$g4t conducerea organiz4ei, seinconjoar[de un c-onfiljujilCelor t, profeseazd Dglsprzece.D gi retigiiteAl@no.Ase, absotut declard,toate U!_ateism i, carecuprindeaun de fel practidau prgoticare mic Pentruel, Iisusnu aveanimic divia$_i incercase nu decdt
sd readucl intre oameni ceea ce doctrinarii egalitate abolirea

ilor
eradicarea mlsmu era la de acfiunea lui Weishaupt ceeace azi am nrmi

Ilpndlafii ttgbUl3Utis€oene- dupdpropriile lor {44-sparenfd.

96

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

97

iy_?ntd" aceasta rtr€g$lyu S_l_AAodi4a; cuvinte guo ,,soclgtate_s, reprezenta,, inferioare, noastre 4pentru-clasele ie1 asqun_deu s-arafl a I in spatee1_d1evom puteas6._nc .daqA @tre". Dargggpg_l eradelocinocent. nu nesimfite, lee@ se Sisd ,,@.,g. intl_qn,q1rv4qt, trqbuie le conducem a pdrea le demindm; fdrd ed qa l!$q!4!p_ l, o form[ de gii lumi..." guyepgm.qq! s-5 intinddasupr care se mondialiste societdlilor Avemaici toateingqgdienlele et-c. desprqcarg ne-am -Tg$glata, Bitderbers.P amabjle.. fr,ecvq$ate de obignuit aUZilt-c-asuolu!&l consfdtuiri s4 de ds oa4qe4j! stat gi de marii finanligti, entuzia$nafisd se ca intAlneascd sEsebinabc-edteva-idpi. de neobservati pub& gici,tiva au saJamanA Ilumrn3tii reugit qe m.arindoi--ese npo:tan1a-acliunii O.r. Ior. pdlqQ de-fu !stglc ! in9_a rgga-cffureugit in lor grijd a fost sdinfiltrez_elqjrlqxrgs_oslqq, 4

inc6 in de ferlese pot vedeape bancnotele un dolar, afTate circulalie. este AceasldlaneaoJd. in modciudatincdrcald-deideologie. In cuvdntuluiONE, seafld deviza God WeTrust(in Deasupra poate dar Dumnizeune incredem), ap,g,slDllmnezeu sdnu fie din fefeleMareluiSigiliu se fuhilest. in stdnga vedeuna \4erete reversului G-rafrsmul (The GreatSeal of the (lnited States). concala Tuvru,piramida simbol cuprind-e-o Firamirii acela$i in vdrf, un qi-organizali.ailumina+rlor: form cdreiaestec.ouc,eputa gQnnuutg4 dintre fi ecare dgqeeu-alteledoud, slqg{llgler c?rgnu rI $i a$ a i nformalia ahorador smil6ndIa_rdn_du.Llor_ acGil6i-?6n ltrate la mai depaielor !3Jaz6,Ia mullimeagrade inferioare. fi ecareqlvelBAna
Pa4ea superioarda piramidei estetdtatd,separall--de-{9qt, i, ogbj&]or-ge stiu dar gsteUl-

fqart€-Butini€ni.

B_qql a numdrat in Franta 266 de loji (iar cifra 6) ale Marelu i Ogient,care im p [rt5$eaui deile-lui]Abishaupt,in U 89. curapiditate,ajuqgfnd dela I 04 ln Il 73, @!it 5_rn SrlA_63 aJlu[Revoluf iei. Ilumiqalii lucrau iniens in cadrul lojilor englezeinaceeagi perioadd. In Franta, fdeeau parte din ele - la nivelul personalitdfilor importante - oameni precum Talley.rand, Marat (al cdror rol in Revolufie Mirabpau*Dantsn,Robespierre; (c5ruia i se cunoagte este bine cunoscut) pJg.gu4AStJ-afayette foarte bine contribufia la rdzboiul de independenfdal Statelor cdrorali se Unite). Aigi f'*r vory regdsipe Ilurui@ii_diaBaya+r"a, incredinlasesgreixasddeseneze Marea Pecetea Uniunii pe cale L4ie.-uascd,[laulpqqdeldupalqrjulalot'deno-nstrdndfoarte bine dominafia pe.cargo aveauasupranoiiconduceri. C4_dgua

latind: ,,Annuit Coeptis" 9i ,,Novus Ordo Seclorum".Annuit pentru intreprinderile aprobarea -Crgp!!s'el gi-a dat (sauigi dA) intreprinderile noastre (*fr-tr.l; ei, adicdochiul carevegheaz6. sereferd laNovus ordo seclorun, adicdNouaordine ?,q-egolelor; re, conceputl ca sd dureze in -ordine a lucrurilor 4-gqa saecuIorum saecuIa, v e$r1,g-dularpi tarc-o concep' Imitatorul lui Dumne-'tr a copiat totul, devizalui fiind luati din egloga a pat.jaa lui Virgiliu, in care totdeaunas-a vdnst anuntareade cdtre lumea pdganda venirii Mantuitorului gi a erei

98

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

99

cregtine: Magnusab integrosaeculorum nasciturordo (ratdcd incepe porninddela zeroo noul ordine secolelor). a pB iaza+iramiaei este gravatd, datd: o MDCCLXXVI, anulcareva fi alesin modoficialcacel al Declaraliei fg de a StatelorUnite. &tul are un_sens !4_glep-ende_nfa dublu pe bancnota un dolar. de

O_arqrei$BrerecqsU4q{}L/qisheUptllceidoispre-eccpreof i ai lut,-qast-Iisus cei-doiqp1e4ec9_{.go_qttqli. Antichitate, incddin s,i numdraresemnificafii multiple,printrecarechevaliergi .acest Cheerbrant amintesc cgA-a o pq cA4ii de-Tarot numiti Moartea. un ,,Eanu inseamnd sfhrgit, un nou inceputdupdterminarea ci unuiciclu." c-or,esBunz-.4n-d--LumiiNoi.Bgyqlulia-ft ancezdaprovocatmoartea unuiregimpeteritoriulpe a izbucnit, cire stalglguniteauinceput unnou ciclurdztrdtindu-se impotriva puteriicolonizatoare. cele douddemersuri irpplinitpnrr_re$rngerea s-au vechiiqrdini,ordine
Fste vorba de moartea_ V-echil Lum i, nollinceput

Statelor Pla,r,rul Weishaupt,pus inaplicare la intemei'erea lui din 1789 in Unite gi aproapes-imultan Franfa,odatdcu Revolulia natura sa. Acest lucru este indicat de eSle,-aotihdsfic-prin gl44qpqdqblt Parisul din aceaePoc6,dar c-u simb-o-lur-ile ge1q t. *.-t*t_$t9i_agi -urt*i ptlnt e@u-bt paumede David' rdmdntul din salaJeu de afld faimosultablou-Ia sQ4.!lq: psnailb, urcat pe u-nin tablou il -v-qdem 9i1!ndtextul pdlariile sauintinzdnd jur[mdntului gi deputa,tii stirii a teia agitAnd pentru a pronunla acestjurdmdnt. Ei aratd bralele, dar nu incd spre ceva ce se intAmpld la ferestrelede sus in partea stlngd a tabloului; un vlnt violent a umflat perdelelepdtrunzdndin sald. Vantul spiritului. Dar al c6rui spirit? Dacd observdmcu atenlie care,stdndin part aceastd e a pdnzei,putemzdn citeva personaje uneiadintre exterior,sesprijinddepervazulferesffei9i,in spatele ele, sedeschideo aripd nervuratdde nuanfdmdslinie.Asttl aratd actorii scenei,unii intorgi cu fala spreaparilie, a[ii l[sdnd capul in jos. Numai cei care nu vdd nimic, pentru cd se afld ldngd peietele din stdnga,seprefac ajura fidelitate hotSrarilorOrdinului

erg 10, : pfjntr!-lensbrslo[ aco reveleazd ev sess.ul enimentului patiqipsteslalei!phrpra prcselisd 4isj0"gdsu{sul-Ugtgilqr,

lor. .

cp__guaaceasta-aripamlslinieintr-un tablorristoric? Ea

@

gleggryPavid,iarD-av-id'p-iqtonrlmaca-b-ru final4Cg-tp_qjgtuttutfif al-vic-timeloimasiCruluidelajnphis-oareaLa-Eorce$LalMuiei David David denunldtorul, i4-drum spr,eegafo-d, AqtqqUgla expertin David era un adevdrat lingugitorullui Robespierre, materie.

seclorum.

MARC

DEM

r0l

15 ASTANU E.CONSPIRATIE!
t

in ultima sdptdmdnd l@ dir u avut loc, la S-anFrancisco, u[r_.Foru-m_lgeryafional care au la participat qplnqiilg_Sefi de companii di4_intre4galume gi un q,Um g_re, 4lelpqg dqp ersoane infl uentep-r_g A! _G vi cepregedinteIe StateIor U_n_i Z!1ggry1y-B e3_14q!i, st consi Ii er princ ip al aI 19, p fo lui-Lig_tqly_Qarter,NqlSqn_M_andela-IsabelAUende,p_AslVolcker, fqs-tul p leqedi nte B ush, \[-qgefe! lbelg! e1-_Vac_lqy_ll el, av De$n_or1d_Iutu. toate numele spun cevapublicului; qgi mai Nu putin cunoscutisunt in generalqei careocupdcele mai importagtefunctii in cercur Ca de obicei, ea iurnali$tilor a fost permiSddoar odn6 in hol, unde puteau sd primeascd dosardepresdaseptizat. interesafi un Cei g[seau,totugi,

InanifeslSrii. r*qu @: ohi ectivul il cA45t-itujglle-qt cevafoarterecent.b!fet$t191-secolqlfl-al Nu'e vorba de unei societdfisecrete, optslrCzggqlea, Qecjl BbsdS puneabazele oiganizatdduparnodelullluminafilor. Nucleul centralsau,,cercul intitulataRoundTableinLrior.. a devenit,in 1909,o asocialie noi Masa Rotund6. frin rAndrrrileacgs-tgr cavaleri ai Mesei nembti aj Canerei Lorzilor, unii dintre B-otunde-fb,geatup-449q+ma I b-q gqg-b4nsherLsocial i I ti . Ei au penetrat presti gi oaseIe q*ri a.-iu bambridge gi !-l,on,au controlat ziare $i"' au

Se 4 acestui_scop. mai putea citi cd Eisiunea lui er? r,s4 se qgncentre_zg asuprAperfofrnanf rn elor$i ofrortr i tililor fundamentale cdroraomenireava trebui sd le facd fa![ in momentul in care vom intra in viitorul secolgi in noul mileniu. Forumul se{ine in

102

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

103

triumful Fiare.rrharyeacrs!teren: SfhntulIoanplaseazd cumpira.gnisiyrtrde-@lu 3!es9pgql". ,,Hilllglti_s_4lu_poatd peslelgggIglipdmAnQlulva_erngi_cel.94r€_va_disp_unedebani, decifinantistii. lqlnstiqfqfl_Bggal Mase fqtunaa va da repedena$tere (RIIA) in MareaBritaniegi a pentruAfaceriInternatiola_le C-fn-ului in Statelftite, acesta urmd fiind sprijinit de din P:lgrhs-Society, numepreluatdepreolii peleriniimbarcafi un pe Mayflower,la inceputul secolului XV[-lea, pentrua se al instala America. in Dgalruoul &azbolMondi al, eIementeIe-fondatoare ale pre suntdeja . S-au ndscut intr-oefervescenfd Ugndratismului gi pe degrupurisatelite deafiliafii diverse, careo vom simplifica aici, dar a cdror inspiraliegeneral5 variazd,. nu Aceastdefervescenfd ducela dezordine, nu persoane regdsesc aceleagi se mai gi mult saumai pulin in diferite organizagri agaseva intAmpla mereu. ill 954s-andscut GrupU-l_Ell4grbqrg, hotelolandez, intr-un dela carei setrageginumele, sub_preledintiaprinfului Bemhrd a_[Jdrilol Jos. de pgincipiul s6u zd este Uificarea Europeisi a Bil{g1!,rg fac parteunii dintre cei mai IJ4!e Qin'Grupul gi importanfi din furanfelor. funcfionari personalitdli lumea @91 secreh'lui rru\fqasnfie cqlsidetat societate cultiv[ pesfiarea dar o - Comisia secret6. altd organizafie, O ljlaqe,rg!_C-,-orymiliorz Trilaterali- va vedea luminazlleila Tokyo, iulie 1973; e in ea q ER.-ului a-Grupului Ri 1 e,rberg. omisi ak Tri Iateral gi d fi iqe C 5 marcheazdun progres sensibilfaldde tezele Grupului,deoelece planetardmai vastd:4m9!9q_dp_L{_qrd, afeiq:edete o qrupare -pe atunciprimEuropa Occidenta.li_StJeponia. lacques Chirac - descrie ministru publicComisia TrilateralS fiind o ,,societate ca gi degdndire" o considerd drept,,una dinfe celemai eminente".

lui Comisia Trilateraldse datoreazd David Rockefeller9i voia sa racddin ea,grupul de qg"c.@Care mai puternicpq carel-a gunoscut @-cel

american6.

nebulqes-a.-s

&gteaqillpJgsr. ruri, carenu fac decdtsd fotmezq aceeagi

nu a,care

sub ca mai aunevoiedemultd'vreme sI existe proprialor firmd. primiserdlumina cunoagterii, erau aceiacare Ei,-lbp0-in-atii, bineluigi rSului,graumo$tenitorii fructul copacului mdncaserd sub I, din ai depnrtafi gnosticilor secolul ndscu{i paqiiApostolilor, p-e;rjruaprqp.av-Adul-c-o!.(mriulre^ligieiluiHnstos. rimdne !n asocia-1iile @lgi;i sd care in invdlu-itd discursr+ri urmdresc o internalionale rylhrale ideologice infiuntarea avatarurile De 9i 4EEsdE. aceea@nsgende jocului politic capitalisru:meD(ism, se suprapune artlfr-ci4ld 9i vizibil. n-ar Astfel, nu-9demirarecdbolrevigii,Qare f! r-gzisLal-fmd qqleneflsiat-dc-sa,de cum la-insepu!4up-d 4rati aiutat-ell}gggqg, AnthonyC.f glon_c-e-rq.-e-!4lqr-.1aIus-ti-tutul-floo-v-er_dcla stud-iatertri\Lele Ca[fornia, dupdee-a @ S-adescopefit,asft , un anume n4llgq4_1e=gmeljaane. din New York, s-a drrec1torullE-Lulrri WittiamB* T-homqgn, misiuniipe cqru achitachpllUtelile p.,entru-a dusla Petrosrad ry" C*"." tq5ieiu Rusia9i a f!cp1--o--dq4q[e-de!A-!qdi9!-de dupd dolffitsc;zicilor pgnhl.qaac-eq!i4, cumscriain perioada (2-S!*Larie |9I S)r-.fu-!t dillrgz" WgghirygloU a-c_e94 ?9q! personaj respectivul dupdcare @a", gi american sdJatragddeparteacauzei ajutor s[ s-astrdduit obfind

r04

ANTIIIRISTUL

MAR.C DEM

105

revolulionarilor rugi pe premierulbritanicLloyd George.Il r-qgqsimp,gMorganfouddndimpreuui-suRo-c-kefeller,American (AIC q-i evic !n!944!q4al C_orporation ) p_egt1q ajutapq bolq i. n, autorul romanului Rdzboiul lumilor s9_inl0bqSt-e_ifr la Moscov4cuurrl drntre 920, directorii -1 AIC-ului. ,,A atras atenlia cdteva cd se"afla_aaalg de ori pentru afacegfinaneiare, politice. nu Nici mdcar i-am cerutsd-mi nu explice cu.aplrtsaisa_vprbestl 6faceri regimulbolgevic despre cu ab&! dcpat-crlguysnrtll, nici cum puteasd trateze el altfel bu de_cdt d1rp6,Un politice.Toate nu1r15r date de astea, trebuie Anumit s-o spun,&paW.aUp_Ut-e-fq_q ig[el9ge_fq." Totugi,nu era ryqqde prea complicat. Dgl6 cumscrie se aceastd ,rQuln expliqS SUtqn: coalitie dintrecapitalism bol$evici? maisimplS Cea explicafie si estecdfl[au1rSii depeWall Street {_q1t_s_{L-q_e_!a!iAdd all cdtmai qgltpog$il$isa-s9-orgatrlzgz'e]assafiglobal6..."$ifaceaceasti remarcdfoarte lSmuritoare: tqebuiesd fie ,,Ggerne!9__lumU sggglgatq_p-ent1g cq-pglpg. delpL sd se afle in mdinile standardOi I h banc eri Ior.l' A qq$ 4 r -AU_rgp_ezttju_IJRss_dupa t! giChase; din Statele di+ NqtyY_ork vin Unite daraldin Europa dinalteldri alelumii.Printre maicunosculi numdrdMax cei se ,si asociatulunor institu{ii bancare puternice,cerej:gI/"ibg1g lqo_ in !an95d4_Qlqcl+qlm anul1917. U_Dul dintrgsefiiacestei bdnci. PaulWarbur& afirmat a la l7 februarie 1950in faJa senatului ameriq4ql'Yg_1L-qysg un caaSla*vC.pl4,cqq ." fre I,yy9rnrrr_qnd19l, D-gy]!! lksftller estecSlaoar-@iunea &ogi pdnd acoloinc4!sdinstaleze sucursald-a o Sqvt_elici, va merge Chase Manhattan Bank la Moscova,in_c_l-6direa erlnumirul 1 d@lnuugr't".t iosugi, inmod solemn, in pune | 2J 3.-. tn99914l-etri-r-r--calg, a bazeIe Comisi ei Tri Iateral q e. Toate astea foarte pentru in esenfa doctrina sunt logice ci, ei, Ilurninafilorcoincidecuceacareinspirdaceste regimuri.

gliUurl-lu W-eslqup t a r ezistat, trec6nd prin m ai muIte i. i O-f avataruri. Interzis iri Bavaria (unde fondatorul s[u a fost chiar condamnatla moartein contumacie),el a evoluatsubnoi forme, dar sens, unindu-secu grupuri gi grupulelecaremilitauin acelagi pe careo aveael. di care nu erau zusqinute doctrina puternici in Germaniaa renlscut subformaLigii Virtufii, apoia Ligii in celor Drepli, gi in sfhrgita Ligii Comunigtilor. Italia i-a asimilat pe carbonari qi pe Tdn5raEuropd aluiMazzint. nafilorestesintetizatdgi A-qsastdf_a-i1r_1-o_a9e_dqqlry4q4llp-mf 184!. Acum un o scrisdundeva?Fdr[ nic_i f!doi4!1, qi iqqd din_ an, se putea citi in None Dare Call It Conspiracy - Nimeni nu indrdznegtesdo.4gqlg-ass-Aeolspuafie-de-GaryAllen: gtg*p_ misterios,care se ,,@MgIx a fost angqiat_{9 Manifes tul c&fusdaslil.e numea Liga Qq1qgq!9I_D_IgpU, 'Agqlqg-4{ev-dratMarxafo-s.ts5,a-duca comunist...&tgggqjqqf

gssraeJpraeramul saeodifi lapreblqll4lpqztleiji $ prin-eipiile reJalullelar9-qlebi!4q-is-urua .qn .4c=Adam
" ryg$ha"pt, fo"dao*t OtdrrruluLllumiA4litgr diq B avaria. -Lucrurile careaqinspirat devin clare.Iluminalii suutasgia$i ste. i Revolutia sovieticd si asociatiilg *ryr_o,!-d?-li CjrddSia $ finangigtilor se inlelege de la sine. $i Ggfy.{Jlg" rezumdfoarte bine strategia: finanlelor , aparlinAnd ,,Prqmotoriinoii o cd, internafionale,avg.qu-ugllo-i-e-d9-a-b:7*FLdelansaregeografi C-omlpismulSq11tglic pentrua le servi operafiunilerevolufionare. fab soqi4l.iqmul ian va asigura y4-Sglyl-drepL rabig, i4_t-l_r!p_q.g cele prqmovareqlociali iprin- idei. Acesteaerau,agadar, . ulg_?gelegti-iggq4, parteaviol entda comunisqlului qgg_ft f p*e$qq.4bajegga*akntleide"la acliunile pgf qi dur cgre q.eqyg4 l-tmaipeucu-loase." ascunse.nevioleq@ se ldeile mondi.raliste refugiaseri in Marea Britanie, pe la 1840,dupdegecullor din Franfa.Primite de socialismulfabian,

*r

106
seinlelegefoartebine cI zona lor cu virulenfaceamai accentuatd in estesitueazd fdrile anglo-saxone. S,qbtrasdturile mondialismului, {.qtih4.qlrl apare mai p:4ig-iq.fqzai&iali'. Nu_lrg.bu_ie qeimpund in a!s9p_t?qLc-el sL gdri,ci trebuie sd cucerea$ p_op-qla[ia mod _brutal unei intregii lqq1i,dtgplpeqtruca{e_q{9_U9yqi9q4-fol9!g4 loacepotriy:te pqrl! ea lui. Acesta este de fapt 9i tglqqlUl_&_lqsit de doud ori de qgtbart-"J,1!-1993, pentru a salutaalegerea Bill Clinton. S-a lui vorbit pulin de Clinton, 9i mai ales desprecel de Q|_dqdp_a-uume ut rgU Jgffe.r-s-on.nu a fEcutparte dintre invitagiiForumului de El la SanFrancisco; joacd nici un rol in institufiile mondialiste, nu dar astae ceva secundar, vicepreqedintele Gore e Al deoarece bine plasat. ISg_q=gg_pgt gi_-s14plU ajuJorul,,pentmca Statele yind srcaterul unei noi ordin i mondi ale b azatd. e p Uq!t_e_ q_ rrs _{9 spune .-G"-o'rbaciov, coqq-e"!!". afirmdnd c5: ,,v_lilorulsgre aparilia ugo_{lqgll!1tlijaternaJlonalecare sd intervind in profitul tuturor, o qafulgfio_qg?_g co,usetrs", in5litujie su_v_ele_rl4_qpr,g addugdndcd _it a€gsglg 3lgggrg-,q{5:$Ie!gq. independentadesprecaremul{i cred cd esteregula-decareprofi-ta actualmenle-americanii". StatelorUnite esteun om binevoitor; in loc sd . Preqedintele sebatl in Vietnam,a Fteferatsd se ducdla Moscovain 1970.in 1987,cu ocaziacdldtorieifamiliei Gorbaciovin StateleUnite, Raisa,imediat dupdce s-ainstalatin camerd, cerut sd meargd a vaddstatuialui Jefferson, sd unde a spus:,,Este lucru bun ci un s-aridicat un monumentunuia dintre cei mai mari gdnditoripe care i-a cunoscut lumea". E pqsibjlsase fi-g6aditJa-cultul pe c-ara avea ceklg-^altrcilea pre$edinte al-SUAlentru_Rqvolufia il f1lncezd,despre care zicea,pe cand era secretar ,,A$ q!_J p_refera decdt sd vdd egudnd Revolulia francezd"?

MARC DEM

107

au avut loc altemari reuniuni:ceaa Comisiei care din in Trilaterale aprilie,la hotelul Sheraton Copenhaga, s-a cea tinut cu ustl-einchise; a GrupuluiBilderbergla Burgenstock, in Elvefia,de la 8 la l l iunie. Ea seintitula gqm nu sepoatem.ai a cl4r-iutAlnirea secretd guvernuluimondial". Qrlprrl pllderbeg anul2000, avut in vedere le incepUllgn-L{u gerea obi ectiv eIor sale euro-ail a4ti ce, se-aprqlia-p-1$ineam atin gi repede si-afixat ca reperanul2002.Ca 9i cu un anmai inainte, [lciurrll9pu]la]lamericarrnu ariscat sdasistelalucrdri, numdrul de deputali t! de,m1$gtri in.exerciliu diu celel4lte ldri fiind de altfel extrem de redus. Grupul Bilderberg,ca qi CornisiaTrilaterald,@1ion9@

tu6 o in afarai nstitutttlpr-dem cratice 9al-e-i$L sut-Zll e!9-4U ra1e. GuGrnulmondial4uyaprq-v-guidlqralrdub-spol-u-l-ui. gxemplu poate il oferi@a Un oarecare iilecomunilarepLEV--alALd-in&Ja dtflie!5_dg_-qqlq!sari,rezoluf va !-fn"mQig![e GJvg4llgii unor tegistatiei tdrilMre.

inel1ltulEleqqr!4ppi-0ed4qps!9rll@s4qare"

al Uq-tq,c.a!q! fatian, fostul pregedinte Bdncii Angliei, mondiale finanqelor la spunea inceputulsecolului:,,Hegemonia pestetot 9i toate,ca un mecanism atotstdpdnitoare, trebuies[ f,re gi supranalional generalizat." p:irnUlnazUondonniat a fumizat un levier pentruinstal4rea marcaser[ Uljtldrnil/Jlsiuni a acestuimecanism:hecatombele cd iar populalia europeand, cel carespunea nu vrea sd profund mai auddvreodat[ de rdzboi era sigur cdvamarauzi. Dar cum sd instaurezi o pacedurabild fErd o organizalie mai presus de tofi, care s6 aplanezeconflicte precum cel care abiaseincheiase?Ds,s=c.9g{gnIlilrdlMclshqupEU-eqqtJ-lcaaia a vf-satdde a face primii-pA$i, 9i a-s!a insemnat Societatea Pr-o-aqqlgddsccrefi qi-au inc,eputopera de pace Neligsjtot ftnaq@ndEyotulionarii careaveausdrdstoarneimperiul !6rilor

T:a+

. r,-.-

108

ANTIIIRISTUL

!, dar nu chiar astaerapreocuparea Uqqechnseze connicte lor. Iqjimp ce seprefrcea ei ilz_i,pg9,9auniversal6, pldteaupe Lenin. exilat in Elvetia, $!pgTrq*i, ca sddeclan$eze Revolutiarusd.BancherulJacobSchiffajnvestit pestedoudzeci pe$Il_ag.e_eagi-cauzd, 0e milioane de dota dupd cum dezvdluie nepotul sdu intr-un articol din _Nqy Yolk American t949. Iar acestea sunt numai cdteva Jt"r"oL n I fuA**n exemple. yreun Sgcletalg4N4iudlgf s-adoyedit incapabrla_sa-stingd

rgzbo-!,-_c1{4maipy!4*cgl!9-4lDq"lg}arbgMondial. Crearea rgani - aE i-Nafiuqi Ior Uni tea fos-th,ot.dr-dt6 -O cu e g4liyaa_ni ilrgintaga $F:$r_dea_ul_timasuflare. ei in4[g1Le -ca Eaafost, c,oncqpul4 dEmemhii€SR,carecuprindea, dupdcums-aaflat maitdrziu,U!_Uggrjlilrlp;p_qiqr-t-qttt4e4genti,comuni$ti. light publica demultIi stasubsecretarilorgene_rali Spot nu al qgpqlitje Sjdesecuritate, cdrorrg! e_ d-e-terrpip4111 p_rgblem_e1.9 i11 decipentrutot ceprivegte acfiunile.arm?tg lumea intreagd. {in ac_qqt ,a, pgl! fost.incredinfatin or,-ur=uge}lglrntgle_g-qri,secrete. ati l!$ 9Tc iyitate,.fi " sd fle soracealg.are, Wcoadifii, carefaceordinein c-urt-e.4-g-91_q-tpqi.c_t, de @ pp:rIrupubll;, iqt;na astfel explicaliaintr-o eroare ryfrtlelesfundamentald: careconducservescaltceva cei inmeniu. Obi I lor este toatesensurilecuvdntului. care merg de la socialismul fabian la marxism-leninismgi la comunismul chinez. Qupd cu{n qpunc_GaryAllen la sfhrgitul s@: ,,Comunismul- sau mai exact socialismul - nu este o migcarea unor maseoprimate,ci rezulta@ ar uncl c're economlce rrr*ar".iF $r in Q glita fdrda gar91-$terrzare, cur6nd!fuqgni au--vaputea nlgi -S.a vdndd,gdiglqqy3 gg putea trdi. "c"_r+lnpery,n_ici-sI

t6 MARII CAXOTTORI AI ANULUI 2OOO
in martie l995,laprima Conferinl6ONU despresdrdcie, la careau participat pestezece mli de delegali gi observatori, pg lpqg4re_tre.Qqie-mers: Qlg!oraardtatin.ptepulgedinle e s[ extindeti re ,,4-LILe-b-ui peglry plobl_e$_elq!_egdq{e x, mediulinc-oqiurdtordreptsrile se qi,pfqblqpesoc-ialg, pentru p?9e-z muncitorilor,-pop-g,lafie, 9-qpq_Q4. v.41fu1 a forma o fo(6 puternicd gi uqit5, care sd po--4td-cgngtitui in de lanceq-ur.pi,uniscadfiondiale cadrulsocietdlii civile."

' Se mergea, astfel,ryl_t"m"e-i_i_ep-a$e blgJle-s_c_gJt$ile

ea e conferi! !ei:,,Ofensiva impotriva_q iEi,r ealizar F.rdq tot solidaritdliigi creaieade locuri de muncdpeste in lume". jgrelEl,dar_laung1r.t4qtt -cUltiva!mll.Ia_v_re_nne__s c; acun stadiuestenecepr sd lansezilozin

nici unpericol, masete sunlpe.i guta4s! ui,_frrdSi:t e te_rr4edU4g Lu!q_94_!lasd repedeca$tieat4,-&_eb&pJilg gi sdrdciei somajului? eradicarea 1plgiafe. Cinen-araplauda mai lucrurilbsuntcumnu sepoate clare Cu toateacestea, pentrufoartemul1i.@ fqqt$-lplqglg_ONU, Joloslle de le exprimain felul urmilor: ,,Nafiunile Unite s}r=nt!-.

110

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

111

gursuri,lgllglplgJaee, au cao p4mg.gnaturlag guvep_monggl {qoaiafiile interna{ionale reluatd-i-s, l+rui Fp-9-. careaufostmultdvremecalu.lde_bejai_-e_alprgpagpndeisovietice, stede-_cregt_inareafi.qilorcregtinegid€:idlqmlzalea u. p.ntru *.i."qi ;"ti"e, Slacegqta tem4 irys-ta!-Ales nqi -fa1ag unor 9i ^d"e-r-9,\gle_Weylgd tql_ey-qlqb_toate domeniile." Sd nu mai fie niciodatd rdzboi? vedepreabine cd'e Se no_ tl-ve gi, nu incetaserd imposibil,rdzboarele niciodatd, incetau dupd nu s! bi Ie 9i ge4-e-Iqe, mpi m-u-[s--gg-1gg!ip f eafste, rneri uIt sau .m -p.u,t nu toateprobabilitdfile, aveausd dispard niciodatd. D_tSgu$ql le refuza. dar maibutin verosimile, qg-g.glggimq4i4u poate despre-paeca-universal6 pe o pozigie trecea retrasd timp cein in Cdrter,membru al Comisiei Trilaterale, Cdndpregedintele prim-pl4nsqltltal4u altesuhiecte ima. a tras semnalulde alarmdin privinfa dispariliei apropiatea apei perfectia acestei O ilushare substituiri constituie o mi$car"gr dulci din lume, campaniasa nu a fost convingdtoare,dar nu a m gljt laqUra.SLUnji,fi_claondi aIi smuhri, pe care .E:1. !ygy$ iptdlnit obiecgii,Ea atingeaimaginafiaintr-un punct sensibil:frrd trebuies-o urmdrim de la origine gi chiar mai dinainte,in la apdnu poateexistavia[a,lipsaapeiducela degertificare nivel perspectiva iniliativelorcareaudusla nagterea datatd anul in sa, Ili planetar, sfirgitul lumii prin insetare. trebuie,totugi,mult[ la 1955. bundvoinfi ca sd qezi intr-un flagel de acestfel, lipsit total de T,-a inceput, fostfilozofu!!_e.ftrendRus$ell,treileaconte a al bazestiinfifice. cu ?q9qllJ$g,stlJbgd*Eiu$lein' carenu mai trebuieptezentat, dq cd PUtempr-esuprure a fost v-orba o-manevrlde apropiere, poate doarexplicat. u foE in eau-1.1923,,-unul.dintre-fou,datoni Bl pen.t'lu 5e putea con-s!4ta pru.-undj--!g9lge, i-rl-timp-ul nostru, 4 S_o_gj9!4iiPriqledlorRusieiBsl$cvice; blg45, Einsleina pornit r-e_c-gpfivitateaumandla_acssttipdemcsaj.Rezultanrl:receptivitate laluptdpentrufgnnale_aqnui-guy_eglm.q=u.dje-l.founat-deStatele in formd nelimitatS. Unilg,.|fqrea Sovieticd. Antimilitarist, a el $i B-ritanie Uniunea modernd in jurul anului 2000. Omul e totdeaunanelinigtit, e reculroscut utilitateaarmelorin timpul rdzboiuluipentru suficient sd-i dirij ezi nelinigtile. celui contracararea deal III-lea Reichgia militat din noupentru a servit foarte mult - cu Sp_ggtul-qalaftto-&;"-{rJ}-o-Leare pace, fost dupd aceasta reinstauratd. ce mult mai serioase de la sfrrqitul rdzboiuluiincoace. fundamente partizanulbombeiatomice &bian"-afost \gssel l,-q.o--c-ialisJ p_entru Rusiei9i a de1ygry!_?dyg-rg*l gi invergunat, distruge.rea Ws_c_d!n-g_9p_u_q9__sdp{gp_ce,ppr{rUc_5,pdn6 Rece atunci, pericolul nu puteasdvind decQt l.g_Etf,_R4zboiul cAnda aflat ca StaJlpAv9a_aq9_e-Agj-de--e*..p-entru -dis_tnrgerea 4-g gi rAna_Qi--g uffa;Coiauiiie ae?eiir-are seinmulleau mu_liin o-bsidentut;i:tendinlamergeaindirecJi4a.bAUd-ouarii.nELnihaismuluiEst-Vest. Ceido-igU manifestul elaborat Russell-Finstein, aservit care
-+cq.:=.=*# --' *.-r--.1..-.-q--

dreptcatehismmigcdrii Pugwashgi a fost semnatde diferili oameni de gtiinfd precum Max Born, Percy Brigrnan_5i_Ff_6deftc--J-ql,ior printre altele,al Luptaiorilorpenffu Pacegi al pregedinte, C_urie, AsocialieiFranla-URSS.

i.

-,-,+p-'.*

112

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

l13

Al treilea om esteun canadian,Cyrus Eaton, ndscutla in Pugwash, Noua Scofie,format pe ldngdJohn D. Rockefeller gi devenitmiliardar gi comunisttotodatS. Prima reuniune a migcdrii a avut loc in oragul sdunatal in urma unei campanii pentru dezarmareanucleard. Miqcarea Pugwash a trecut repede in programul ei lupta in favoarea mediului inconjurdtorgi s-aorientatspresocialismulplanetar. Ea va infrefine contactecu alteorganizafii precumNational Resources Defence Council - Consiliul pentru ApdrareaRezervelor Nafionale. Lupta pentru mediul inconjurdtor inffa in faza de atac Ai erasuslinut5de diferite fundafii, mai alesale familiei Rockefeller. Erau aceleagi cercuri care se intrepltrundeau, fEcAnd cauzd comund,satelizdndu-se uneleinjurul celorlalte. Temele sunt inepuizablle: suprapopulareaglobului, despddurirea, stratulde ozon,efectulde serd,degertificarea, ploile acide,radioactivitatea, extincfiaunor speciivegetalegi animate... Toateacestea constituieniqtealarmecarepot fi declangate periodic.,,Alarmd,oxigenul!",,,Alarmd, ozo4ul!",,,Oamenii de gtiinfaspunci pdmdntulseincdlzegte mod periculos!" etc. in Faptul cd acesteprobleme au un sdmburede realitatee una; cd sunt exploatate intr-o intenfie care le depdgegte problematica, este altceva, gi nimeni nu o mai poate nega. Mondialigtii onusienigdsesc astaun mod de a {ine maselein in nelinigte, a le creao conqtiinfd de vinovatd,de a le insuflapanica pentru a-gi exercitadominafiaasupraspiritelor gi a face astfel incit ceeace pregdtesc s[ aparddrept ei salvarea omenirii. ConferinlaintemalionalS asupra climei de la tserlin(28martie7 aprtlie 1995) s-a derulat, ca gi Conferinla de la Rio din 1992, cu o punerein scend hollywoodiand.Treisprezece deberlinezi mii pugi sdcircule cu bicicletaprin capitall pentrua provoca fuseserd ambuteiaje monstruoase,ca un protest impotriva poludrii

putea repro$arisipa de energiein momentul in care se adunau ei. pentru economisirea Conferinla igi propunea sd aratemlsurile pe care trebuia sd le ia llrile industrializate in vedereareducerii factorilor ddundtori,pentru care le facuser[spunzdtoareConferin{a de la Rio. in special,eravorba de efectul de ser6datoratbioxidului de carboneliberat de industrie gi careameninlas5fransformeplaneta in cuptor,provocdndtopiredcalotelorglaciare,ruinandagricultura, schimbdndp6nd la un nivel insuportabil condi,tiile de vial6 pe glob. Organizalia le ceruse celor mai eminenli experfi meteorologi, cei de la Accu-Weather,sI prezinte situalia. Spre generald, specialigtiiau raportat: constemarea . nimic nu indicd faptul cd s-ar produce o creqterea temperaturii globului terestru; c5 o incdnu e posibil sdsetragdconcluzia omul influe{eazd plima globului in mod semnificativ; in o incd nu s-adovedit cd bioxidul de carbonacfioneazd sensulunei ridicdri a temperaturii. in rezumat,la Conferinld au luat parte delega(iilea o sutd gaptezeci naliuni pentru a lua mdsuriimpotriva unei primejdii de carenu exista.Cercetdrileprivitoare la trecut aratdcd pdmdntul s-a incllzit qi s-a rScit c6nd a avut el chef, conform unei istorii care nu,se supune nici unei periodicitd{i, nici unei cauze identificabile. intre secolulal X-lea gi secolulal XIII-lea, clima eramult mai cald6 dec6tin momentul de faf[, Groenlandaera acoperitd cuprerii, de unde-i vine gi numele,scandinaviirecoltaugrdudin

rilErPt<--r*

1r4

ANTIIIRTSTUL

MARC DEM

115

apropiereaCercului Polar gi cdlugdrii aduseserd vip de vie in Suedia,ca sd aibd vin pentruslujbd. Din a doua jumdtate a secolului al XVI-lea gi p6nd la jumdtatea secolului XIX, a fost ,,mica glaciafiune..,Tamisa inghela la Londra toatd,iama gi Ludovic al XIV-lea, ca s6 nu infrunte culoareleinghefatede la Versailles,cerealectica. Se mai poate aminti gi de perioada greco-romani, cdnd nivelul mlrii era cu doi metri mai scdzut dec6t cel de azi. ca unnare a acumulSrii de ghefuri la poli. pe tot perimetrul Mediteranei au fost gisite instalaEii portuareromane scufundate la aceastiiaddncime. Lucrurile se petrec aga de multd weme, dovad6 acea grotd,preistoricd phnd de gravuri rupestre, descoperiti acum cdgivaani de un scufund[tor gi la care nu se poateajunge altfel decdtcu ajutorul tuburilorde oxigen. Nu sepoatestabili clarcdpdmdntuls-aincdlzit, agacums-a spus,cu 0,4 gradeCelsiusde un secol,ceeace nici m6carn-arfi ceva dramatic. DupE un studiu al Universitefii yale, u$oara incdlzre nu va aveadecdtrezultate favorabile, prelungind timpul activitEfilor agricole qi provocdndo cre$tere mai rapidi a plantelor care se alimenteazd,cu dioxid de carbon prin fenomenul fotosintezei. Efectul n-ar puteasd fie decdtpropice prin reducerea malnutritiei in lume. Producerea de dibxid de carbon de origine umand este evaluati la 5Yodin total, iar profesorulJohnchris ty, carelucreazr pe datele furnizate de NASA, spunea: ,,Urmdrim intreaga suprafafdterestrr prin satelit din 1979iar in acegti gaisprezece ani nu am constatatnici o cregtere temperafurii... a Un purtdtor de cuvdnt al Accu-Weathera adlugat: ,,Va fi nevoie de incd zece ani ca si gtim dac6 temperatura globului cregte nu." sau

!gg4glN!@npen!*{L999p-'cs-av-eesa*um--e-29'
Nu! Absurd?
, v ^ . l

mdrturisit.cu
sa in !ard: ,,Rezultatula

Lc-s!-er-b91el15i*19*i-n"1gg-ggea
vapuleas'Lqe@t tdrile."

ilor

fluctualii ale stratului sublire de ozon (in grosime medie d9 foi milimeiri gi jumdtate), situat in stratosferd,intre 12 gi 40 km Acestsfratg azosflteazdtazeleulfiaviolete,careinff-o altitUdine. vielii pe plmdnt. Stratul se cantitateprea mare sunt ddundtoare al ingusta periculos qi s-a dat alarma: de la un anumit procentaj accenfudndu-se, ,"id.rii brotrului, seinmu{eau maladiilecutanate; I cazuri de canceral a o creetere numdrului de ;;;;;;;;iprou*u pielii, de orbire, de sl[bire a sistemuluiimunitar al omului; ar fi apdrutrepercusiuniasuprarandamentuluiagricol q1* ! crescut de temperatura aerului cu-catevagrade,contribuind la efectul serd. starede lucruri a fost Principalul r6spunzdtorde aceastd identificat nittA familia clorofluorocarburilor(CFC) utilizate "u cele la spray-uri. Eliberate in aer, acestegazese inal{d p6nd in Acest elibereazdclorul. undei$i *uiinutt. straturiale atrnosferei,

ilF'r*"

tr6

ANT:IIIRISTUL

MARC DEM

tt7

clor furdozonului, caree formatdin trei atomideoxisen.unul dintre acegti atomi. Decinumaie ozon!$i afldmcu srJazdcdun atomdeclorputea distrugdpestesutd mii deLolecule sd o de de ozon.

din Ozonul ser arefrazd v ina Iocuitorilor pimdnfului, canza p-entJg fi ind aerosoIi i de c,are g_lg g-s-e-s-g p Idcerea Ior cotid i and: -s ! pdrul sauca sb se radd. ca s5 se parfumeze,ca s6-givopseascd rJtllizeazd CFC-urile laizolanli,la frigidere, in unele activiteti industriale, toate ldbruri legate de y1491 letegtrq i,n timp ce

negtligaz?ieLaPgPran-aturah' a Dar. fl-e lB, ?-tq A$lhlr slulng_ prelenJ!qdri diq.e.r-eg;tia ula[a '!g[1,
omenrea vaplerl.
supranaturald. dameniidistrugprotecliaozonicdcu aerosoliilor,

L Pentru cd dL

inlqgqregqaeEQuri-.letu,a)IpEqry,9t4!4,!pgan-ssusllele"sars
c, inv-ocarea ng-cq4fin clor. puteritoJgqlesteesteinutild q4$a- aal$!p. v-?plovo- g4 o cu lp abrliz'are, D arJqg!6.'*ec impotriva mediului inconjurltor, impotriva notiurye-a-uuui.pasat naturii umane, dg-gfg-pq[!-scaLa adoptdndmd$urile fuglg de guvernulmondialsa-lLglEgar-al-insl@clor9-Ug_il_vp,113-$e. Ta-al-e vede in rdzboiul impotriva clorofl uorocarff He_quU q?4 pg[i. burilor _sA_W ry]e"!4_{_e-14 94_!,t!se vau produclia au devenit ast[zi de Brevet publicS, astfel incdt industriaqiivtzati au tot interesul noto__rlet4te qa-tfg5z-icdacesteproduse gi sd elaborezealtele noi, ai ciror incd o dat[, tot ei." singuriproducdtorivor rdmdne, Aceastdexplicafienu e deloc falsddar nu excludeo alta. [gge.J!1hgp l|g2.vulcanologul publica,impreundcu alli de noudzecigipase oamenide $tiinfadin douisprezece diferite, !6ri interdiclieiCFC-urilor.Aceqtioameninu la suspendarea un apel suntdeloc- ba chiar dimpotrivd, s-arputeaspune- nigtecantitdli neglijabile in domeniul lor: cercetareaatmosfereigi a climei, medicin[,cancerologie. -Cgaua:ruJ.-eidespus: . de emitg i!Uel_6-50-dp-milioane tonede q"tqt- de , ';-; CFC-urilor; de comparatcu cele_0,71-milioane tonedatorate

., atinge .Pjg.9-?p$$j_v_rpanu-i ins[pe slujitoriiDomnului, ci pg-.gpmenii nu s-au pocditdefaptele ,,care m0inilorlor,casdnu serr1,c.li4g.{ry-c!!gr gi idolilor deaur,deargint, atamd, piatrd de de si--de-lernn r-ru nici sdvadd, ..pa-re pot nici sdaudd, si umble. nici

in iitlperlq4 consriinf". 3le+,ry &144q$!

$1nu s=p11p_o*n51t deu9derr_lg_tpr, y"fgirlBnile nici de lor, -n_ip"#gcuryrg lp.q-n_igr de_ furtiqagurilg (Apd6s at lor.; 1,1;ZO,-211. flggelurile il amenin{d +.lpggr1,tttt#" a-Ul"i Qfa-dg care _

pentru

ANTIIIRISTUL ' Nu toate stafiile de mdsurare sunt de acord cu scdderea stratului de ozon. Unele au constatatstabilizarealui incepdnd din 1935. o MoleculeleCFC-urilor,foartegrele, ,,nuurcdtoate lacet',; s_unf.pp,dlat-e -de.mare,$i_distruse lactqiiG ain orezlrii sau {,q termitiere. o,,Gdurile de ozop1lB41q1gu folosirii * -

MARC DEM

119

Pentrunoile spray-uria fost alesun simbol comercial,care produselor.El constd garanteazdabsenfa clorului din elaborarea globului terestru. intr-o mdni agezatilasupra

. Caqt_rlgl9A_de__gJ,ftg,yi-olqte p_e_pfunflnt in_ c4reajg-qge ar dicama1 curdnd te.n-djnJ5tescddere. .o t L@, diminuarea stratului ozon de gro. a.r "v.oeilo* gtere, a.20.. a inso!aliei ultraviolete, adi cd ere deJ % ebhivalentul cregterii absorbliei radiafie de suferitd o peisoand de caresemutdde la Parisla Nevers. Tazieffaad6ugat: ,,Cglgpgrqgrea CFC-urilorpgntr-'u a suprima proces un care "ng"9qnp-eritol,si"ggtg-pg-gMde*inientarea Tgqtorgaze,apa\-e--9.e.g1tltel UtUtr_leSi,qu cu,cAt a-t|J:r-rei Stgp,idd acestea sunt utile--.cFC-urilejoacd pentru ldrile in curs de deivoftaie-unrol major, permi[anaintretinerea unor linii de congelare esenliale pentrualimentaf populafiei... ia Decinu a$a va sftrgilumea, se dacd referimla conditiile ne actuale.

ggrerafiz?ti5 CFe-nii l"*lor.

au fost intdrite, $-auqtqat_agpnp-ii, fixat calendarul pentru ^s-a retragerea substanfelor periculoase. iqgs_g!,i*-glevii aufasimobi_ It-zejipe-u"tg,*sgsihiliza-reallpirlnglo.utt""tr&p6'-poate prearepede spray-urile devenit au bombe explozive prin adaus de butan sau propan,inlocuind prin accidente, ameninl[rile cataclismice planeazdasupra care planetei.

-o-ElrPgd4n-9$s-ltgglq!"inse-Huralorsep-lefacec,6 lg!.:ar4-gezglttli-ql_eadgsg{gopg+*lggji.gtilnpiflee,asacum sefacg.giiu-qaau-1,-e-f_e"qs.ilui.0eseA:ilffi iiirJ"deobservare

MARC DEM

t2l

t7 BOMBA P
Pentru a obline adeziuneagi, in cele din urmd, supunerea populafiei,putereade fier careseinstaleazd (,,$i i s-adat st6pdnire pesteoriceseminfie, pesteorice norod,pesteorice limbd gi peste orice neam t...] li sd facd sd fie omordfi tofi cei ce nu se vor inchinaicoaneiFiarei...")areneap6ratd nevoiesdcreezestdride panicdcontrolate. P:! kaprovocat,in

impotrivadespdduririlor p-lo1941i-Alnedirrl-ui Qampani-llgdq gaura ozon. de in rdndulpubliculuidecdt ayutma!p11[Ur.ggsu au cljg-@ezej@alia:infiecare stog*"t..ru"a.rt*l in minut, se spulea, d,fspare lume p suprafal[ impdduritd Im.aeinile echjvaldnd douezq-c-i cu $i-sincideLer-enuridefstbat. aratarbq!4ozert:_c:?{lgroi1u,lgryiqurimalinAmazonlasa911 brazilienefrrnizeazd.sg-afigd, Coasta Fildeg.Pddurile de Un r&l_4b-ql1g94ulnbqe-sar-pame-n-tggit-o-r-ner.rtU-vig'E.Dacd nu dffittr"u consecinlele suntgreudeghicit.inplus, vegetafia de mari dioxiduldecarbon, careatmosfera in absoarbe cantitdti este dejasaturatd. latentd oxigenul cd . Ideea tdiali cd ar mai puteafr gdsitgi in altd parte, in locul copacilor in de de a optmilioane hectare pddure Coaqta a[ii, cdt4ierea cresc a sc[rul neobservatd, in deFildes. ultimii treizecideani.a trecut propagandei. visoarea __intdrile iqdustrializate,lupta impohiva polulrii de diferite feluri ainceput sd-giarateroadele,demai mulfi ani fiindinfiinlate Mrntqlggale Mediului. Deci, de ce nu s-arrezolvagi problema cu oxigenul, agacum s-a intdmplat gi cu altele? Opltg1lsmula rev-enit,eg,o-l_ogq_e_-!U-_1Sd,Urerpdgp_qpglglitate,dupdcum de qq$L4!qU-, in legdturd cu ConfeJin{a. la p911in- jErnalelq obinia $i uneori o reflectI. carecreeazd Citdm din memorie problemahArtiei. ,-{..1|ogg$9!09{gnd s-a exp-licatcd, peqtru a publica un mulli copaci. Societdfile ziar sar+ocarle,trebuie s[ se sacrif,rce te: cqe igi fac publicitateprin pogtds:Aggrdbitsdsc4epe lui 2000 a spai realizatcu hdrtie reciclatS.Aqeaste.micd unei noi industrii care duceaintr-adevdr la ceva dus la aparigia dar s-a aflat cd industria hArtiei era mai pulin economii, cd forestieredecdtsespunea, foloseafoarte de distrugdtoare spa,tii rdmasde la alteprelucrdri,c[ - pentrua seaproviziona mult lemn

p!8, o maresenzafie spundnd intr-un discurs fdrilor europene rdmascelebru:,, e_ rizboi la
viitor qi nu mai putem actiona." Acestecuvinte au avut un eftct considerabil.Scofdndla lupi,ua zilei @d, ele exorcizauldrllemarcate de rdzboiul mondial terminat nu de mult, de Hiroshima gi Nagasaki,pline de ingriiorare din pricina Loviturii de la Pragagi a BlocadeiBerlinului. Dar, in acelagitimp, e-lq le_iudieau_mijloculde arcac{iona: r44aJea. Ugk tusesepIgqgql4lgle primei sesiuni a oNU in aUpus__bazslcB€nghIUlui, S4 6, a fost artizqpU_l_agqrdudqlcarq apoi unul glgqx pplqglariiConsiliului Europei +i ai CECA (ComunitateaEuropeanda Cdrbunelui gi Olelului).

.t

r22

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

r23

- curdtapldurile care,ldsate voia lor, ar fi putrezit gi n-ar mat in fi servitla nimic. sacrificali Toateasteanu inseamndinsd cd qgilulqopesil_or al omului trditor in anul nu qi-a ocupat locul i[migp-Lp-areb-r-.g!0 asuprapddurilor globului, in viala sa 2000, i Pe cotidianl curnpirAndproduseecoJogis-to. cutiile de chibrituri anunfde culoareverdeil linigtegte vAndutein supermagazine,un pe consumatorul congtiincios': o Acestechibrituri ocrotescmediul inconjurdtor. o Nu contine sulf; limiteazdploile acide. o Fiecarecopactdiatesteimediatinlocuit. o Cutie din cartonreciclat. multmai putemicepentru Eranevoiesdsegdseascdresorturi publicului. ,,sensibilizarea" in concluzie,putem sdaprindemchibritul farl sd comitem un pdcat. CgS-etpW.Z+rincipalladespidrrririlor?Suprapopularea globului! Setaie pddurilepentru ca oameniisdaibd case,mobili, pddurile din Coastade Fildeg sunt dobordte sd se incdlzeascd; pentrua mdri spafiul cultivabil pentruhranaoamenilor.Egu"afta-a fostf Iquti$ima-isensibjladeosoqie-tatemultxpttqlala-Eal9-Ab_trea pla;rtezgun gop.?g rygte1ga.fiecdrui lapte.Ac_easta Ss.-g&rcaqd t.a copil. Sgp.lgpopulareaconstituie o spaimE--:nare-Tse spuns de ,,glp!9_ri9_4-._ln__o_g1a_!.q5",sggi-4ldl',,,bo-mb3.P'l-(P la ,,bo-m-bd populafie).Qgyz,aJia-Natiu[!9J.Unjteseafl dinpnmslerincluri in ale bdtdliei @pgtrya cregteriiomenirii 9i acgasld_bdtdl_ie_e_ste, gi Fiara, pe se4! qt-rist4ggaliprtistr ea pune in conflict Mielul careo reprezintdwanisoo+rlsecularpe de-oparte qiBrs*en-s-a-!u-i sau acceptarea refuzul Hristospe de altd parte.Ea sebazeazdpe legii lui Dumnezeu,Decalogul. a_s.14lra-oamenilo-r,aggpla-v*i9,qr"i_$ig1o-4ii ngv-o_Le #-do_rlu,I,9qficLtotal

lor. El va hotdri cine poatesd vind pqlq-megi cine trelqie _Q:9

p4l4F?!g5ffi $iga!i.

i vorputeaaveacopl care ca

nu e Cq_e.1qr1iunea o vorbi in vAnt;a fost dejafolositd s61gqgg4s-qd. ei4*lq14e-qa in acest-domeniu trpia,practicat de BancaMonM5, condus[ afi.rncideMQ]!?4{:Laru]' practici qi g"pl$3luqggdggugfo-ehgra, undeau fost semnalate cumplite: fef"qifortglg,.si aygrtgzechiar gi i.n luna a noua,p-r-in seringi_i4fip!p*iU_p_ente-c__e_peqrtru4otrdvieg,pt-lul€tc. Conferinlade la Cairo,din septembie I994,aveain vedere procedeze mai admirristrativ,dar absolut moral. Ea fusese sd gtLaspecte-dintre plecp4ut*t rnsotitd de o qarnpanieala in 1991 a fost lansat urmltorul cele-,ma_i u,imitoare.Astfel, demograficdmondiald continul in rafionament: dacdcregterea ritm ca acum, in anul 3536, greutateaoamenilor va acelagi echivalacu masapdmintului - 6.600 miliarde de miliarde de

ulorl-d tone iu-I 994 se-cretar.iI orgau-iz4ie-i- -Wrdg- for I aru Eund doi bgzatpe N4tu-rs-atrimis Pap-ej, un,rdspuns mlrturiileao-sutd
laureafiai premiului Nobel, in careseputeaciti: ,,Sdnu pierdem pe in tinap-ul; fiecare minut aiar alte o sutd optzecide persoane planetS, cam doudsutecincizecide mii pe zi gi nouizeci gi doud de milioanepe an."

{g!$!g!t-calewqasdia,lo--cUlluiDsmrleze-u.arilrcapdrat

Direp,Lo*rul!-rsgrarr-IrluiNatiuqilo-rUqr1-e,-peqtrumediu, internafionald fblba, a spussusgi tare,la o conferinfd Mqqtafa gfe$tgrerapidi populafiei careaavutloc la Nairobi,c.qqgqg_st_d a africa-nere-prcztntE,.ael--!0aipqrq*pp-nc,o-l-p.94ttusJpl4ylgl4{qa spunea intrucdt el, btapopajul, e&&g$!gi! {a! mge decdt ldranii de zonelor pdgunat in cultivabile detrimentul suprafefele igi sporesc conferinfd pachiderme. adevdrat respectiva Este cd aleacestor viitorulelefanfilor. ca dela Nairobiavea subiect nql@d n-usu4!chi4r-at-d-49 C@ crgarJdcdgreulale*aa!0qm-ruar-putg4lqlas!9p..mq-p6mdn!ul,dar

124

AN7-IIIRISTAL

MARC DEM

125

propaganda lla rlitat pe Malthus: pdmintul nu va fi destul nu pe foli acegtioameni, toli vom muri de foame. pffiffifui pufind for,tddecdtin primele decenii $gumenlul,alq 4cu111mai face superrnagazinelor sd se inleleagd ale secolului:abundenfa foartebine cd problemanu mai este,ca in urmd cu o sutdde ani, rapidd a o problemd de producfie, ci constd in desfacerea ficute demarketing9ipublicitate produselor; eforturilenemdsurate indeajuns. o dovedesc Politica agricold a frcut restul. Este clar cd infometarea planetard batela ugd. nu se toateacestea, desprindeun alt aspect:experienlaa Cu maselpl atras-e- ldrilq sdrace orientatnelinigtilesprere.virsarea {rn unde s-a dezvoltat hiperconsumul leama sp-1_e ldrile rypl4pg u!4gteste,.4qadar*intqtdeaungexploatabild.Organiza[ia Naliunilor Unite, Banca Mondiald, Planning parental, FAO, UNICEF 9i qu[Lmea de alt--e-e3gan-is-pq-9 4-ngajate ryce!g]=' gdsit aici un teren de predilecfie. Bgndjalste 4u aveausdseinfrunte mai intdi pe terenul Fo(ele antagoniste fenomenului dilatdrii numerice neintrerupte a speciei umane. Vaticanul oferea in 1944 date care dezumflau perspectivele alarmiste. Iat6-lepe scurt: - scddereaprocentului de fertilitate se observd in mod indiscutabil aproapein toateregiunile planetei; - cregterea populaliei mondialeintre 1950 gi 1991 s-a datoratmai degrabdcregteriilongevitdlii; - a douarevolulie demograficdva constain dezechilibrul tinere; in dintrepersoanele vArstdgi persoanele - e fals sd se spundcd pdmdntnl nu poate sd hrdneascd populaliamondial[: perioadelemari de foametesuntprovocate politice. de cauze in privingaprimului punct, separecd cifrele sunt stabilite pe pufin cam la intdmplare.Ele se bazeazd un mod de calcul

FonduluiNaliunilor Unite explicatde Nafis Sadik,directoarea pentrupopulafie,in raportulei din I 995: ,,A fost nevoiede 123de ani pentrua ajungede la I miliard de locuiton la2 mrliarde,de 33 de ani pentru a ajungedela2la 3, de 14 am pentrua ajunge de la 3 la 4, de 13 ani pentru a ajunge de la 4 la 5. Daci prescripliile de la Cairo nu sunt aplicate,in anul 2050 vom fi 11,9miliarde de locuitori pe Pim6nt. Scopulesteacelade a stabilizapopulaliamondialdsub 10miliarde,in anul 2000. FAO s-a oprit la cifra de 9 miliarde de locuitori in 2030. Diferenla este deja sensibild dacd ne bazdm pe o progresie prosteascd. geometricd Dar aceasti progresieesteo realitateinafara maginii de calcul? DepartamentulPopulafiedin cadrul Naliunilor Unite au in cd considerd marile exploziidemografice rdmas urm6.Faptul cd populalia s.a dublatin 38 de ani (din 1956pdndin 1994)nu inseamndcd va continuain acestritm: va avea nevoie de un cI secolgijumdtateca s-o fac6,presupundnd agaseva intdmpla. va Pdndla urmd,popula{ia.se stabilizade la sine. Geograful canadian Alban Entremont rezuma astfel . folosegte problemain ajunul Conferinfeide la Cairo: ,,Occidentul datele demograficecunoscuteca o armd in plus in lupta lui de impotriva Lumii a Treia. Dar Conferinla de la Cairo pornegte la o premisdfalsd." Legranda atrasaten{iacd acele DemografulfrancezJean calculeficute de doamnaSadik au fost fEcute,pentru unele!Iri, a cu cifre vechi de cinci ani. Or, dezvoltareapopula{iei scdzutin aceste 15ri,cifrele careaparin raportul ONU fiind mult mai mari decdt in realitate. Tot aga, observd el: ,,SIDA este marea necunoscutd cdnde vorba de calculelecaresefac pentruAfrica", tineri adulli in staresdprocreeze. undeepidemiafacesddispard

G"Ar.

-T--

126

ANTIIIRTSTUL

MARC DEM

127

L:pga e lfeig -{4 repe-de iLapqr:$iEuropa e in declin in pf ac--qas. iv in[6.Se mai gtie cd-irrehina,ace st proc ent a scdzut t-4 la {o-i cqpii de,femeie. iltprivinta-EuropeLsitua+iaeste 9i mai clard:Italia, careepeultimul loc, a ajunsla I,27 copii de femeio, Cdnd se ajungela decbsela o na$tere. ceeace reprezintdpatru in la un copil de femeie,proporfiaestede opt decese o naqtere. 1992,Franla avea 1,6 decesela o naqtere'ONU constata,in anualda populagiei 1984 cd,laaceavreme,priicentul de cregtere mondialescdzusedela2,03la sutdlal,67la sutd.Migcareade se descregtere constatape un numdr de ani suficient de mare pentru a puteafi luatd in calcul. Demografiasuferdin generalde o repartilie proastd. in America Latind, indeosebi in Brazilia, numdrul de locuitori se dovedegteinsuficient pentru punereain valoarea teritoriilor. Senegalul,cu26de locuitori pe kilometru pdtrat,,,are nevoie de brale de muncd ca sd iasd din stareade subdezvoltare".scriaun ziar din Dakar.Fenomemrlconcentrdrii de carestdla origineamegapolisurilor(doudzeci milioane urbane, de locuitori la Ciudad de Mexico, dublul populaliei Belgiei) are cauzepolitice evidente gi nu poate fi imputat capacitSlii de hrand aplmdntului.

toatpc,onditiile_climaticevordeschidgp,e]sp_9ctiv_e_im.gnse.Ele gi-au ardtatdeja roadele.,,India", Uniulii _sllg_e_pr€$edlnteJe pentzuSludiut$liingnqa.l P_opulaf Inten:alional_e iei,,fle_pdtd -jzd9-gxport[." Q94ruai nu-degulfilqpprta!0arc..-dpeereale mafeconferint[desp iei cares-afinutp6nd 1 in ziuade azi,la careau fostrepre-entate'R de tdri, abclo prin rg4lg+efiedin programul sdu,limitdrii nagterilor mijloace chimice medicale:, inclusivnrin avort.Eaa trebuitsdrenunte si parlialla pretenfiile subpresiunea gi sale instinrliilor religioase in special SfhntuluiScaun. al

S-qp&p9lularearusg-afl-alaqngrne-a&gtugletdlnLumea dela a}-gie,e-@ KarlZUrsmeister, American
EntrepriseInstitute: ,,Ceicarespuncdproduclianu va puteaniciodati sdcreascd in acelagiritm cu populafia, nu infeleg cd noile tehnologii 9i ameliorareastructurilor economice convertesccu rapiditate in agenfi economici productivi persoanemai inainte inutile 9i cd qi fq4mptea qsts c-Qu-se-cisla-uq,o-r-prqb-l-egrs--q-lv:lq-pg-l!!i-s-e99-O!9lrUCe." S-:a-gal,c!.latiE-Statels I In i te ar prrtea s5 hri n eascd4-atru ate, milfurde.delin+eornenegtlPeglobsuqtterenurivaste iatnoile metode agricole ,ginoile varietlfi cere^liere adaptate la

MARC DEM

r29

,, 18

ctuo.lrA o BANCA
n-membrual-ClR-llui, obignuital simpozioanelor U, ne in Muqarirlugw-as], spunea urmdcu cdlivaani: ,,C-gg1su putema$tepta statul-naliune deyind piiso,g sigs. de sd ca {9-14
inmintea lor cdnu suntdecdt

in saualta gi si ducdla catastrofe lanf' Tg:uenul de ,,t44gind au nu falimentard" finedeSR crizeleeconomice internalionalE line imaglr-B-o in precedente istoriarecent[qi 4pptem-foa{g h economice s crizi , carqar atingepropo(ii cataclismice. cd marii finanligti careconduclumeaSq prgs-11p-unem gsteunul dintre ti -@!!5[g :5 pplgglAilll pe-sate.l-?4.citqt respectivii probabilitdfile, proLoace qgl&]ft crize Dupi toate o persoand citatdne se? s-o ar fi in stare facd.Djfp-e-qtru Aceeaqi

Sunt necesarecdtevacifre pentru a iqlelege,pece teren se va plasabdtdlia Antihristului. sulre Datoriasrte@ a f,4rilqr in curs .de-d9-2_v-ojtar€-atinge d_e,g_ lpportan[d atdtdemare, incdt periodic au loc reegalondri, refinan{Iri sau anuldri par lg4g_{gzyglatg_au gi ele o datorie impresionantd, atdt internd cAt gi externS.De exemplu, cea a StatelorUnite se ridica, in 1992,la 4.382 miliarde de dolari. frrd.o quno-a$tere Aceste cifre sqg!3v@ ncti oni ri i fi n anlelor publicc-intemalionale, pe aprofurrdatd a fu pub care_marg-lg lic nuo-are. Cu toate acestea,e{qsentimentul cd statele se aflI in asiguratde maril-e permanenldpe muchie-d.e-culit$! c-a-echiIibruI g!94!r_rlpqe_QumaLfr-Io-ndulMouejarLqlprnAl1Anal-sau-Banca Mo-gdial5gi rnultrplele lor angrenajepoate sd se rupd intr-o zi

venite din diferite !dri. O au asistato mie cinci sutede persoane reuniune ca atdteaaltele, se va spune,unde se va vorbi despre refacereapddurilortropicale altesubiecte sfratulde ozon,despre 9i de acestfel. Da -cdndafldm c4,

pr-99u!q-Dgvid E llre-Jer7t", la lucrdri participauoameni Baker. baronul James americane trezoreriei fockefeller.secretarul
cea-maijnteresanfi a avut loc, foarte ecologic' in Pggtea Munfii Colorado gi a durat cinci zile. Acolo s-au abordattoate subiectelelegate de mediul inconjuritor, iar cel mai important de subiect a fost crearea- cfLiumdtdtide cuvint uLsen inedit BMC Ca:ggq!-p4ngipiul? CAndseinfiinfeazd o banc6,astase cu fac_e un anumit c4p-i!alpe care rdmdne sd il fructifice prin mijloace cunoscute.BancaMondialS de Conservareesteinilial o bancd flrd capitaluri proprii, nedispundnddecdt de un minimum necesarfuncfiondrii sale.Activitatea sa va inqepeintr-un

130

ANTIITRISTUL

MARC DEM

131

,SUlr_nq_ndhldehventariereatcre-nurilor,sdlbatice".@geIWIga tuturorpg4tlof neexploatate, prin satelita dus la catalogarea
+-g

Ele,apa4tn-unor carenu de$ ead-eaplgalabtl%-a!9jla!-ctei. $dri
fac nimic cu ele qi cu siguranld cd nu votfuc-e niciodatd nimic'

cumva externegi cu timpul sevor converti in devize forte, dacdnu int-o devizeunice, inlocuitoare ale tuturor celorlalte' de e mondiale sr*uti e. Falimentatt, ain cauza--g4ae-l--qqoqQmiJ

propunesd-i incredinleze cutare sau cutareparte in condifii i-ptqluata-dp-BMc, avantajoase:1n-schimb,@atorextemaye-f Aceastd datorie comerciale. la care va achita FMI saula bdncile o nu mai poate [ca, asta u Ori io"-fi-ffi dura;gi toatdlumeava intelegefoartebine,cu atdtmai mult cu c6t garantii-lg luetc-ds rroua. aaed vor-fr-Bo4iuni -de-leren -b qgculliy-ate. Lg-Pri^qlay-gdsr9'-4e-m-ersulparesuprarealist'Si-preiei det_qri1l_gglriva,iuspam$sE-le-plate$tilledito"rul.Cumarputea nici nu o va sdfacdastao banci cu capitalprivat?In realitate, face. Aggslgrbkxii suntmaimult saumdpr4intreste]a-capitolul pierderisi profu.i, ce€4ce ducepeliod_ic-la-$erge{9a d.e [a.5 p_eJgoane!9=gqlg_qe afEll pa4ialdsauin integralitate. apoi, $i
partaaCel ea$i care trag

Trustul @, >--. -

le vq plgq_a1.s_qLcpqqg!9-Nu--:

qtipinul lumii

uz prlllic-qtp-eltrU rr.trlFt $e-ci-t-rg-el un E-Jis-td document
din care oamenii

y

,

ffi.t
;;;".i'

ai me-mbri Congresului parte p..^"li (in mare 11tT1-T'
cani 9i tunclionariONU) fie cdn- auinfe-]g !l$t'
t ' -i----G-

"-eri l"sa'd t iul* t * f il- :1p: f'geq-'{'t" " "nf nu il sd lii,?Tl"; :"^ll comPromildtor, vor sa se atingd de el" subiectPrea
changer' d comenteaz TheMoneY f document: ic, ProPriuacestuigen de

re, v_or su.praetatiste atingeun grad de pu ca-m tgnlgliilq_fe_qppgiye, cincizeci de milioane de kilometri pdfati, vor fi recunoscute reprezent6nd EingliMandiale actirarl ca 4+ s4qqgze Pq deConservare. !_a_24 acliv,eaya fl au!o_471t.!4 4-ceqtui pe-carg vl dg_tdg.i_fqggppective le la dgtz.e,dwize slabe inceput, gajuluirespecliv, vor putea servitreptatla pldgi itl s-chim.bu] care

1tF"f*

132

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

r33

I.{r sqhimbul debarasdrii de datorie, fua_deb.ilqarq va Sau, naturale<de o valoareega|6>>. tr,ausferac[tre-BMC--resuse plasatesubasistenld sffiind, datoriilefirilor in cursde={Lqrvoltare, puteatd datorie,a1 gi careau pu{ine speranle a pldti aceastd de gjte qi fo!-o la qonservar€aJerelrrlriler, !e reJuutg'rn-interronrUar,ri de, reimpadufire s4u-pgntzuprogram-.e agricultur[ rurald prin intermediulBCM." ig198J, detaliile tehnicenu erauinc6 fi xate;nu gtim unde s-a qiur-r!astdzi.in orice caz, principiul generaleste cuprins in r6nduri. aceste cdteva cel Dacd studiemmai cu atenfiepovesteaaceasta, pufin in in areun antecedent istorie, privinfa unuia dintre aspectele sale, faimoasele E-ste vorba despre asignate dar limitat la o singurd,tard. cleatcdeAdunareaConstituantain-1789 Ne amintim ci aceastd gra de h6rtie,pugtdtoaredc dob6ndd, garantatd bunurileclerului, Acestea, puse mai intdi sub sechestru, cpnfrs_sale-d.q-_Ila.liune. vor fi puse in vdnzarein anul urmdtor, sub numele de bunuri a nafionale.Fiind estimatela trei miliarde de livre, adunarea pentru o poate s[ tipdreascl in doudetapeasignate consideratcd valoaredeun miliard doudsutede milioanede livre, camjumdtate din stoculde moned5metalicdexistentin Franla.Agta a dusla o inf laliebryqcjts1__q_dtg1_eg_t_e19.rap1=dEaasignatului,c5ruiais-a decretatatunci in mod artificialcursul' Deprecierc4,to!r.r-gi,continuat. Ea a ajuns la I0o/ofal6 de a aqa monedametalicdin l790,la l8% in l79l,la28Yoin 1792,9i emite din mai departe, sd ajungdla92o/oin 1795.Convengia ca miliarde in februarie in ce mai multd hdrtie,pentrupaisprezece ce Fqyard: -la 7 ianuarte 1795, 1794 qi, spune Jqg!:lryq_c_o_!g_ Qgryqnliaahotdr6teUqrte$e-elr9-lzeq--dqqil!4$e-{intr-oda15, tqp.-larldgslfelqqsAnglqtA{grdeVo1g3yQgd9omp19tec-s4o-1nia cu inflalia grqns_tu4p_aqlq,arg a Ury{'.

Un an mai t6rziu, Qonvenliaemitemandatulteritorial,care dar poatefi achizilionatin schimbul atreizecide asignate; mai decdtI % din ir."" tln an gi mandatulteritorial nu mai valorcazd valoarealui iniliald. bqqqlqle in Ca_g_i cazulB dncii Mondiale d. 9o"t.Igg

(devizeleis.bur.uiilp

o'

se !4Za lqr qi celg-@lrslifuis"ScliltqpC cdrora emitemoned4'Pe
, uzilZTfea l6ngd deseori bunurilornafionalesq r-ealizeazd @' ' celp pgqru-capotfipldtite. pw si s plu h in cqlldltii , As&Lbunwite vor trece peltru-gd c?rele achizilroneazd' exfiem de avantajoase aqare,chiar mai accentuat,ill!4-z!l!-!9-1-en-g4!grn9-f9!9gte.D-ar-lU9rydl9-qgigltec . 9uvern\rl v glohil6, iir consecinfele la scarF rgggdial (careestesuccesorulin linie dreapti al revolulionarilor procedee)ve,put-qq @q {q"i'elo,t din 1789 9i adoptdaceleagi !q

r-E-=:

MARC DEM

135

t9
INITIEREA LUCIFERICA
gresal Viefii Shlbatisea ap5rut,in La qel de al ty-le mod ciudat, ingalitate-(h invitat ofi-cial,q4 e4ulne grup Fi4dhort reprezentat de ramu-ra-lui regionala ai@ao;. sa ceamai ezotericd. @Nq_AgAnpartea nu Prezentata un toc a Noi 1,1fui estedgloc intdmpldtoare.Sdvedem,mai intdi, cg-eslefindhorn, anj, In urmd cu vreo treizeqi_dg_ un-englez, $omer,_P,-eter achizilionau un teren nisipos pe Ca4dy, li lArrc-ra s-asotieEile-e.n, -malurile rdului Findhom din nordul Scofiei,in apropiereacanalului acea Caledonian. Un demersuimitor pe regitune, c4recunosteau nefertilitatea so _v€nturilor a carebdntuiau fala septentrionald Mpnfilor Grampian. 3g,ci l3 Eileenavusese ideea priori sinucigagd, indemnul aceastd uneivoci interioare, l.gc.Ei au recoltat, se spunc,incadinprimulan*foi_cls-enolrne$i omunicarea cil sgn$lplq@r. @ nagtete, Findhorn, cq_q-a administrat5 in 1962,aja-numitei Fundafii {gst tirnp de cdtiva ani de un anume l-tavid Spanglef,-p.g--gArc-il p.nnre allele;rftrcadrul amestecatlna Oescoperim directoratuluiMi$cdrii CetdteniiLumii.

Spangleraf 69y!_dinFindhorn,,-o_Uniy_qf_silAte_bJgg@la .+. cpglre_s". pogig6si,in celemai buneperioade, Aici doud;trei venite sutede-pe$qalprarelocuiesc-in-rertrote, pentrua urm4gn in proeralndgx-r-egalire caresdfaei-sd creasc5 ei o noul congtiinfd gisdle dezvolte,,frotenfialul uman". Dpr_DayrdJpeaglermi_[t_e34aqilqellaqryg414elrg-sare pe Antihristrrlui. uorba LucisPubli g nevaduce drumul E d. Editoii Companv. Cgmpania infiinfatdin 1922de Cinee Alice Bailpy? numele adevdrat Pe sdu Alice 4liq9E44jJ, eaa fost o_adepla sleasefiei inaintede @, a-gipunela punctpropriul sistem, carepoatefi_tqap0s-tja--un cre$tinism esoteric bazatpe rneditafie.Aliee Eailgyeste autoarea un_etliterafluiabrU[elt_e_careprediqSorelieieunivers S-gg!"1uryggritde CompaniaEdi este planetari in modcoordonat. rgtroducerea satanismutui scard la $i in catedrala episcopald Sf[ntul IoanDivinul, un& preocupirilelor seapropie ce dg aDe exemplu, febru4rie_1988, ig arr.AUl!_lrn s-ir4pozion liSIilor. jlUp1e fonuei pC_sarej1ebuia imbfq_ca sorrieto .r-o _dl4logq!_ @9,ncan. I.seeqradintreFindhon,. aniaEditorial[Lucifer$i

d"i"t4. Daca sp@ "lt"New Age-ului,Alice Bailey poatefi considerati teoretician al

t1,",* /i"

Laladrpgr are loc mai alesjgjllerea drgp!_fo_udatoAI9a*lui. neofitilor. c ". Dem povestegte Jacqueline incarteaNew O._g4"ptd, Age, , sprefolosul tuturor:,,Cq!4]+!Uqgry al melela rnglgg.$t gederii Findhorna avut dreptcadruun peisajsdlbatic, o frumusefe de Ne;amintdtnitpemalUfilp tumultuoasd. care unuitorentenonn, de curgeain fundul unei prdpdstiiapoi, dupd ceremonia (hirotonisiretf;.tttlr.or), fiecareaplecatince directie a attunement pq!0€nit, involburati-.$ nrut. Elram+srnit peldngd-ap-a m:am

136

ANTIIIRISTAL

MARC DEM

137

s-tltguJa,Bcuadrl%unuigoJf mic.ABaneagldcilrabucdlimari degheafd careseroteauin cerc.Efgj4norat-k bzuSgr nq4i t_qu

-4

bomboanemar! gi n_eJe_{g. Razele luminoase au ajuns pdnd la mine qi blocurile cristalinepe carele aveamla picioareau inceput sdstrdluceascS. inchis ochii; soarele Am continuasd seroteascd pe pleoapelemele. CU hU4lilul torentrrlui,inurechi, am zis in gdnd;cris!al,qligtal,cristal., A-poi: Christal... " Fl{islqggle-apare bn*sc, nUSte 4etal-crestini Ior, la fel cum Dumnezeunu e Dumnezeul cregtinilor, inglt frgg4qgntdin

sie

€ail9esp: glleschimbi, trebuie-sd incredere ce este ai in ,,Ca mai
acest foc, aceastd lumind,acest ghid, bggjqqq {gggl_a,.forf5, sptmefi-i dorili,este chestiune credinfi.Oricum, ctun o de credinta in Dumnezeu e decdto problemd botez. e vorbade nu de Nu pe botezuldin cristelnif cr 4g=b=o'Ig_ryIq(9_gggrziJineur, 6, numindaceastd Dumnezeu, p-roprie forld din intttellygi'-Eg_slqt D_u,!qq_e,Zqgl_W$ase nu este cifra omului frrd Dumnezeu, cum credeau aga Venerabilul Bedegi Albert cel Mare,clg=q_ryf rlu-t_g_4lgt.e&ggDu-mnezeu! p:Drrry93_ef Satana,D_1gpa pdrerealui,ntqrq_orynu mai g_u e adaptat via[a cotidianddecdtaqe[acarea primit o: : initiere la _lF__ -. = ,: lUgg@.,Este ceapecarenumeroase persoane, gj_$iinz4elg '." viitoare, o vor primi pentru cI esteinilierea El nu
vom trimite

D,g3lFt, tu"ia Sp*el.r ru_o_aur_e_gtqfr15 sa_se e_s-cga{E,

!i intr_salt4liryensi

aU!q4!4tgcareva fi impusd,,rglig ". pe &sJtireligie a Qs! descriqd largde AliceRailey in diferitele cdrfi.Eava cuprinde revelafie, ei o cdci,,acolo undenu

existdvizionari, poporul moare".q"-enU 3U_4r _vele gi _s_diar nouaofdi4eva aveaeriiddeasta.-Va satig-la_c-.41q[!gi9-2i1atea, r fi-o-I4igiejgnlnrlolleare va obliga..reo in existente^{!!ceBailey prevede aceastdpfivintd _interventia peciala catolicismului, asupra cr$Jip$mului $ su@a reintoarcsrea simplitatea e ,,inHristos" care pqldaua rnijloace: la gi gi,,suprimarea teologiei a clericalismului". Refelrjleja-Hristos,nql4eroas-e--incdr,tilesalegiceleale st. clare sdi, discipolilor de_vin d pentrueeniaminCrcme,gqlAl_9ngl9z-diqqpe!_4lllelenei Blavatsky,este:,,lnstructorulLt4r_lli,SSnlqqtllLaft tiqli eJa...C-1ef intoarcerea aga cumeweii agteaptd intoarcerealui a@apta Hristos pe musulmanii Buddha, lui Mesia, budigtii a celuideal cincilea gi hinduqii a"luiKrishna.S-gutnumele pe pea imamuluiMahadi djfilrite aleaceluiagiindivid." ii -&_alLp44a. inlkelUernalis ation of the &S_p Hqlama,Stdpdnul fljgqrcfui - ExtemalizareaierarhieiSanat sosit trimisullui Lucifer. Lt4trii.tglMaitreya,dupdNewlge este in cu dela New Delhila Londra- avionul. ziuade 1aiulie 1977. ' de d1g5lryspre pdm-dnt, Antihristul va aba!_ep{yif4e puqqqain prim plqggg4 q4L@ipqtrlyile. unde la Demorneux, ainvlfat acestea Findhorn, care Jacqueline qusesepard foarte bin", ,,C@,inNn lK, Utlqlrl_omului spune cplrsldqatdre-p-t organism @ii fac viu. de_ al pdm.dnfirlui, un sc,l luat Acest nume este dinpdeinismul Geea." din el chiaro zeitd: Mater__sgql&I9n eraTellus 4c. P@ T-eills ah0ajParnaulhdnilo-r),spuneOvidiu, careii Mg4qa, gy=or qi moarte. pe nlscuse oameni u intoarce.dupd la vechi conceptii. readuse zi, gdsimoriginea in aceste pe il actual in1-e_resqlui pentru *cruenfiitelurici"care revigoreazd gi gi cel careii percep careseconsiderlcdsuntcaptafi canalizali

-rylE!:.

r38

ANTIIIRISTAL

de-anumiteforme arhitecturale,-dela menhirlparta La catedrala din Chartres. Fgticl4n_inZ Rose Notre-Dame ,,{cqq!e e_r-rgfgi{ a de -s_qqq - Trandafirul de la Notre-Dame -,,au_.e-p,u@fe in_finitezimald. Dar au o eficacitate diabolicd:" Iryliferentcareesterealitateaaqg$t_ul-,q*q{9u][Elgjcunitcu magnetismul terestru",careformeazd suprafala la glob_ului refea o

4
t

,s@intd,

are{9p s_c_ogc_qq_sB4irqa exacte c-etei mai reptici posUtle"econonrel*"r"rs '"" d-"@ dgpfg -e dtUl_inc_o_aj deSprg urdtor, p_rg-tea srratului.de o zon, cti deSpf .e_l9$gjrr1pglfiyafestului de serd,despreecologie, c4tg _e i4sufletesc asociatiile international @@g{Lqedruperfeat e,
care deja igi are sdrbdtoarealiturgicd anuali in societatea actuald.E vorba de zItJA PA1TIANTULUI.

20 TIMPUL BLASFEMIEI $I MISIONARII EXTRATERE$TRILOR
,,$i au incepnt sEseinchine Fiarei, zicdnd:<Cine sepoate asemdna Fiara, gi cine poate lupta cu ea?>> i s-a dat o gurd cu $i carerosteavorbe mari gi hule t...] $i gi-adeschisguragi a inceput hule impotriva lui Dumnezeu,s6-i huleascl numele, sdrosteascd cortul gi pe cei ce locuiesc in cer." (@gljp_sa]3:t-O

tq+@lulD-unqr-r€zeu4nlthrtq-tul.
(defrniliadin catehi El cuno$tegravitatea stui ace sm). sfiqflLo_rj' ei inainteaomucidsildesft Autihristul nu e un om careincalcd,mai mult sau tu natngesg. poruncile, ql_unul le refuzd. care maipufin deliberat, B]as&mia nu mai estesancfionatide legeacivild, cu caz,ilactual e. constituie exceplia firilor musulman Cazl,lRushdie vreme aupedepsit-o Societdlile occidentale celmaiemblematic. p.aca i e consideratdca recrudescenta bl demultesecole. lui Wsenn qal%4ugg-yenirea 666,atunciputemtage concluzia se cdacesta apropie. Elmul a folosittemainUltimaispitirea lui

tyg, $i"0 .a tUtf.-

g$qggi

140

ANTIITRTSTAL

MARC DEM

t4l

(Preotul), AntoniaBird,.care Hristosqi,m4,i de 1g_-cent,inPriesr plqr__e_44!4.9. injgle$tedemnjtatea sacerdotiului, complezenfd, pe film a apdrut @q!l. E Igqta, acest ecranein-1!Pl@

om, qare acest ca celespus-ede ingrozitoaredeinspai sep1glinde in fatq 40qqq!_qglqql-g419J oet in v i atd." pgofesorul Hitler in materie lui fusese Crowley pretindeac_5 p1ltrgdlelm esoterism gi de magie. Psthologul-au,Etliaq de relateazdo confidenfd pe care i-a frcut-o in l95J un qd-tlo{cu

p-0ad nu acum slq.uceiauzil-@@i! ?!a!-de spund :,,l{ig-qdq!4

vorbit mai inainte, int1q94tel_gste ofensdadusafrumurctii dio periodic, cu mare zgomot, sunt o vine. Fxoqzitiile anqqJatg exprqsiecare dovaddcd nulqqgd4rtrq!1 lg{enpgflni aq gas_rlo nug{_rumoasd, nu ca-re c41rtd fie frumoasd,cglg_ugJIg4_de@t sd

numrt"tu-, ..t.u." infiinfut.Ot

i0,1999,

s3-ghgz,e. S-aladsnuaeste mod evidentimpli-cat in in-curentul antibn$tc. ! iltt-gnUqgqogtg,aqlrvdqtu l. Relafiile diavolul existat cu dintotdeauna, alessub mai au I,or-av,rqiitoriei,darcultulSatanei,ingtiqt_t_lrlqig!9p,_qra(ine m.elgqatdgP-o:c-rila-odeffre ngati*lu""g1"^l -.y 1247),{@e, carea-moqtenit, de 0U 5(OTO) t ,Ordotemplisorientis qd Stgq&g_utpromotorul,,gne o@ I+ Cutt"uLSgi, selnt!tulg4zleUrrlg$i,,Mare4 Fiard666" ndame$4q_urpt_religiipurtandnumele $ipretindecddecre_te_azifu lui,- - - destinat inlocuiasc[ sd cregtinismul. Crowley scrie unuiadinhe ..,. prieteni c5 qgjgnvllgglgg_p1ofuaAtd depravalgg_.lqr: c4 este igtt*-."tul al"r d" rei p9!trullr_4.@i glglgstcrestme. interesant notatcde!considera E de bol$evismul caunanu4tdtor acestei nei, frrndtotuSi_o al ere sp_httre Crowleypredicaqi EaqtiaaesotqrbmuL sexualgi ainfiin4at iq-s-i-c-i!!a-ia1920@unde-tq-tulerapermis,in ry_ggg!elgd_e_q-elqn19_IrggicpqlUmU,ld.etr-ogf1r.Alupgat,ajuns in falatribunaluluiin MareaBritanie, va faqe pejudgcitorsd e],i_!

Lanzl-aprimit in micul s5umagazinpe un anumeAdolf Hitl% caredoreaciteva numeredin lgvista hircsis1,dg;Ists.TAndrul Lfter, agacd el i le-a fbcut cadou impreund cu doud ".a "u* coroane. inMeinKampf pgate-qr!:,,!1aniia9e_i1349q!qPg?t!_Ttru -ea p i$ata oa.a i" lq3{I_qgg-q[!e." "iat" : ^Balduscireproduceurmdtoarea@ey ,,SlrnlqnLe_tr!_destixiqbUsrlic car-escc{itqdiq@ de-af I\ais-ttcul cel mai suUi$ dinistqrie-de afil/erbulunui,Eon, Fiara, Omul 1rcbul sF-I adore.I i 666, zeul autoincoron4t pp-e-areoamgu!-vo1 Timpului." in sdJ blestemein cursul secolelorinfd$urate suveic-a murit totugi, in1947 , iar lgmormdntul siu s-acdntat Cfo'rrleye s[i, Imn cdtre Satana. D:{tg s_ggcpsorii c€!-!q41-9u49!99!este

La Szandor Vev

CuyanruLBjsericd i a pers uIui, cg.Si U!deBi bIi e-s tani cd-Pq onaj -q4I9,l dalgpqre -4 tifl gesitn acase Charles g4-Eiblla b SeSliq $.tadeeaJqst selgde-bazd. in ane condltiiingozitoare. a cin asasinarea Manson dupd (pseudonim inseamnd OggluDsepqlqi&fqel Fiul care Manson :,,QL{le tl{l!'e ils"y n* pe.ryertire rylr€tei q alg-gnpuluiMslson erau,inaintedeorice,o gemdnd punefrecventsdfie legatdeo cruce, cre$tine. Manson se gr supliciul.Fetele cu qi-strigdnd parc={ fi qupgrtat adevdrat de soarta." lui la in aruncau genunchi picioarele giii depldngeau

. u t"t;' "Ji-iii-roeo. in alungd oriceambiguitate privinfaintenliilor

142

ANTIITRISTUL

MARC DEM

143

inalnte a infiinlaBiserica de Satanei, La Szandor Vey914, se . D--oc-ttlnaei asiduumembru . - - - - -al-Lrgii pentrulibertate .--_--.gi toate mrjloacele cuun simfurilorprin bazeazdpe satisfacerea esoism turbat. a siu, $i AcUunctul succesorul MichaelAquino,cel care astfelde infiinfat. in 1975.Templql_lqrlgQ, esteprezentat Aqgino la profeliilelui Seth, Introvigne: Massimo de ,,Pornind gre_at qnp,udBisericd." 666$i seputea coqql-d9laa*D-o-uarEiara 4 Acelagi autor enumerdruisicfuile-derivate caa-didagii li q'nrlthrrslrgi-acjrali, vicisitudinileprin carea.treculOTO urmdregte gi pentrua anilor,multiplqlesales,ci,ziuni avataruri, dq-a_luugul 4iungela-Negdni,carea fdcut,i-nftali+-din BisericaSatanei, hermeticalu qqgglrytituit Ot&!",ry!jt anpntis fraternitas it fe4qd.,,L. a Asusip,{eadenUg_lUgl tinerii *l A_4-c-ad9[!r.Iie, au gds \--

iliri l

ee9les_9_r-r-s{dp9,s_tp-9gBld14gos1eat!!er4,f {rulglgdeJryfl

psntmdreptullasinucidsre,la eufanasie,-l-a f-elqq{qfgartificial[ qtla -c.q.rl,sumuldroguri." de gtie al este Toati lumea cdaeesl-cult Satanei insofitfrecvent se-r'ale orgii sengercase.@cE dglesfrduri Si in aceste manifestSri sunt foarte rdsp6ndite zilele noastie.Sd amintimcAteva cantrirecente, dintresuteledecaztri. oo3a izbucnitla Memphis (Statele in septembrie I Unite) scandalul tiei bdie a dupdce fusese.r_d tartwaJide qigte LtEetzo_(Itall.a),in trneri careau practic ,$=ate[ic. an, ai acelagi poli.tiapuneacapS!.actiunilor ggglgg|=gs4!4g!gg cgqra4gp[plgygqgaudqp-:qleq,Lqq.9leSc-a4ei;fetetinereerau inainte a fi supusb de biciuite_ slFpprJe gdngele porumbel cg unui li ._Unpre-gt o ,,ntuluidra_gostei", g4l,d-on multdwemeaceste lo, B-qtini,dupdcea cercetat Re-nalp patrusutede ..preotiai Satanej-'in practici,a pumdrat intreaga provincie.

in provinciaAlmeria (Spania), !c!e@ , s-a iq descoperit iq-falapq_4il cimitlrelor. or @ sedescopereaumalfatdrilg lacareerau @a, supl1ss!g_gq&,ti!_._49 paisprezece pe.mqnnAntul ani, unui $i Zgg9 Duseacolode pdrinfii lor, elees_istau dansurile la unor figan. goi q?tq_'q*_itrcaU bdrba1i cu mary4_@_4i4y91, dddeau bgapdng_e_!e. sdi lui.l9q3,un€4rp Atena. sfAr$itul la - La GlikaNera.ldngd doi t!ne4depaigpre4e-ce gi{oudzegi o,pt USacrincelUf@r 9! dq_au*i, cdror rdmdgife ale cioplrfite au fost gdsitede poli{ie. AUqglgcrifi c.iului,caremai inainteomor6sera doui-femeijn cd chip, audeclaratin cursulanchetei stall-satani$ti$i aoelaSi p_4!1i tglebreIor". a_i - Recentau fost recenzalila Torino patruzecide mii dg sectantiai Satane; totuqt_q4pllAla_P_lgmsnUrlut d9it{ de i estq_{ep L_gndta, u@ li. in l 992,I.ntqpglpl pr_eci cd za peste sutd as in o de gnual. Europa. {oc crxrihnile satanice. -j--_-4-.--.- I.njtgrs!_!-295,Iplgqpq_lul plvelia cerea poliliei gerdin mane sd informeze d€gplg__d_lSpgulia_Ug9t_g_opit_dl!_anxlqlte ;,. in o_&lina(e, urmadeclalafillo1q_nui tdndr,J.M.M.,carefEcea partedin Fo4aNeagrd IGSS-ului(IntergrupulsataniqelyEian). a q99!9i cq1g firqelg_ Aqesla, _Lnjggqt @qu qUEf,dezvdluia tolicopiii rdpiti erau q4!g!g_Uqur cd crucificati tn cu i. DupI spusele intre lui, $id9qapitati ar de tg80 q 1994 fi avutloc doudzeci saqrificiideaee-S1E9l. : carabinierii 9eqha, provinciaLivorno di! hluniel995, (Italia), aupus capatunei liturq in celebrate clSdirea iqpg-e-z.enfa une,i uzine, a cincisprezecepersoane de lezafectg4ar gi doudzeci cincipdni la cincizeci ani,igbrdcg[iUltunicinegre. de pg{tgtpAutiierauatdtde absor,bit incdt nicigq&er-n=au-vdafintrdnd{-ele$4ln94tu1 polilie, carea {9

.ailErr=:

t44

ANTIITRTSTAL

MARC DEM

145

gen toal€ coqfis_c4t obiectele lacdte, as=estui deseremoniallaU!4qi, pi,eh_e umane, tomberle. oseminte 9ryn1i unorri descoperite Fuengirola la : Vestigiile (Spaaia) permisunuispecialist, i-au In&utcsRibera, verifice sd permanenla gqsit cu[tmelordinaceasti regiune: cqco$ut degapfu r@fer, a explicatel, porymbUlreprezrntd deIi tateatotal[, c3rto i sunlg-g_ft q{1-s_elq!aa in semn fi rnd4 ei, fr desupunere pentrua marca_dispozifia inifiatilor dea con4nua $i sd..alimentLczqspif,itual RIul". \g_fpjaloculuiaumaifostgdsiteo_portar_alitoflie-gtruqi qul-qar care wse aceaa$i e' fu @qlulLfurgde aprinsdrrua-numittimp.,,P_Jrtegalerept,zintdqEdgtg4luiAdam pitentatia care sarpelui; €&Siqcfldletqrieyoci gglesrncip&4lle au fost fdcutein numeledemonului.Bucatade-stofd tgSiepe qi careeraua$gzOli"cartofriporumbulestqs:Ltlrbolul $terge care aspirantilor initiere$i faptele_ la 4!ry<CartcalureuEt_oSLuupelg intratein religia satanicd. LganaryAgry_gste un alt semnde gquleu.lt sdbeneficieze gi supunere, ii facse_fie_adubi-ig calg de 4vanglsplerest_regle_pec@ryU4ey9lg!." S-aajuns concluzia in Statele la cd, Unite.pest practicd de persoane satanismql. Uqlogotenent polifie din de Idaho spuneacd atlti_di4lt9_gppiii disfnn'fi ar putea sE fie victimeleacestor-ritualuri. Cele mai-multe sectesa e sunt grupatein federafii. Bic0tre, preoteasa , r-nare a .dinramurafi'anceza asa- avdndlegdturi @Jtqilqrq4lqa_Wisca strdnse mai multe mi$cdrifemi-niste cu gi amefi_qane chiar cgtete@p_e aggplgfe lorq@[e: ,,Lucifeq_te fra4fuzegti, jur,s6mEsupun recuqoq-c_l?aDuuae_2eu_l_q!,e!,Fiifr(dqUpremS,

ot4ig9!9r14!9iisa-te-slujesc.Renqnlfla-o-riq-eillDlrilre?-g!,)a IiggsflAllqs,lat@L$ilasfinte,-la Risericaanostolicd romand.." $i Wicca francezdigi organizeazdliturshiile negre pe o proprietatemare din Sologne. Qiq-e^ vrya s4-fpcdparte,qste in credinta latine$te suficientsd-$irenege rd" a evoluato datdcu ce C-eea senumeste . astdzi, esenfd, in trecerea timpului. Ea corespunde dgscrierlipe di o faceF.Bakinrevista Rassegna Teologie. care

xul ,,4!g.ru1.r491_1!tqeb[49pejqe_9_&meisgoald;crucifi participar,rfii in cucapul ios,pglbl-ggtcdin-cg-y_ig, este suspendat sunrimhraeallin-negru $:-qtlpq-qqpg €lUgd. Pe vremuri era nevoiede un preot; ast1nl_g_4e_quns- sfi-nftti.Bilsalul a-ostie e. c@s lujbs-gs1glis Nauural,'iuJ.oeul l)umnezeu,aLSfinJeiTreimi-+Lall-ut Iiq,us_ ngnelorluiI{riqlgs, esteinvocatnumeleSatanei. Gloria,laude-Ig-suqt 4dres.ate In ,.!e este . Sgnqt4s inlocuit-gu z,eutui domne$ care zeuputernic. s@, Papentulg_t4rnylgt ggglg11alA. In se in p_lrng Hosannah excelsis>. loc dePater cinta . DupdLibera nos, cel care STatatnostrucareest un !s!i4$.nfita $1,-9u plusdeurd' o cqlg-breaz4gryn-c-4-pgpa!dnt in de imitat de diacon-$-dg_qplgrul di3t-cg-n, calcdin B1Ete4re, din cesecdntd armonic6." timp qqtii dtU-b-t-s-q!g!,?_gnql foartedesdisparifia S-aconstatat . ernac I oTu tu ptg-t r4plUlor drep lui canoni c:,,Ta6 sfi ntite,in c_!U!g va in in caresepdstreaz[ mod obisnuit-gezrs.ffintA E--Uce1lttiefi giinchis, astfel netransparent material solid, imobil,fdcutdintr-un Persoana oriceriscdeprofanare... incdtsdseevitela maximum sauoratoriulva aveagrijd cacheia caresupravegheazdbiserica s[ tabernacolului fie foartebinepdsffatd." tg"t"-Ug423,-c-qgdUc4t-o.{rilqqtelqf-s-al4niqe$inlumea i41q9-4gd-s;au-adUtattimpde-paispre-zeqezilq-i4As-tptia,intr-o al Episcopulanglican locului a lansato p{dure-dinJMollongong;

r46

ANTIIIRISTAL

MARC DEM

147

calnpanie de rugdciuni pentru qoltfgqAfa.rea proiectelor lor Talefice.

- Unuldintre=pulci.palir ldeplggiai mediilor rqck nu este al c4ruiportretseafl6peunadinffe al-@ glbum-neafles, care cuprindeo melodie ce se rqap-eleunui n@
--+-

, a cumplrat conacul al transformein sanctuar alcoolismului.Iatd satanistului s6-l ca

grup, al AA-* *.tui tuUtitni*l al unui-qdntecacestui un extras din SJgtrvay-tp-11eauez, trcodificat de un electronist Texas, al*p_4tUi meu Satana, J_ames-Gjlbert: ,,Bldnd\rllri {ru4e-agmd E_l cdrui ilr_tgsteazd-_a puteree Satana. tg vasalgqlg_-d0&'Ji==666. qa_trirgswgltrrlf " tebulq $,a!-a,na.
Jean-Palrl R-egimla!, care a publicat studii foarte problemd,scrie:;PliJfcipalele referitoarela aceastd documentate in Satar,rei". steleale rock'n'roll-ului s-auconsacrat nod del.iberal -AliceCooper,lnuldjntr.ef-ondatqdih4r{-ulu1,adp:qnllqelebru , ludn-d:rumele-y1qqi q1.gl -{tjg t {q moartd cu un secol iri urml (nugrelelui adevEr ind C_gloper, V!4c-,entloumier). Specialitatealui a constatjn a @c -qlpgiul tuturo , dela mas[ur-barg Pind la travestismping-lqSxbD-4ionistrulelpligit. la necrofilie $i de mai alescu albumul in celedin urmd s-alansatin rock-ul satanic, tn pIggU1g-$ryufrcnAliegfrJk Mgltge. Alice Cooper Ooe" - Mick Jagger,dirformalfq &qlliry Stones,q fos! hdrdzit $ataneide Kennefh Anger,$iel discipolal lui Crnwley,jg masonici Ordinul Zorilor Aurii, filiald a Iluminatilor. E15e eifer", ceeace exprimd-trei consideradrept,.in d:ntrg-gga!99clesale: Simpatie pentru diavol, Maiestdsilor lor satanice SiI nvocalii cdtrefra tele meu demonul. Cro:uley, Ojzy Osboumea fost ulfiat in conacullui l fu aveape eaun crucifix rdsfurnat. -

I-+ 10 i@-1995'urr grup-de,,q4ya!pri", conducerea sub doctoruluiDor,s-aadrrtatilgla;liLi;,iiordenerdinradsoas6
13octombrie

P^-H^-uJ:j.9t;-$-P{e,qareel?r'ip'.u,-ru-G*.nu*E stngau: Lqare ie Satanei!"La
€E3'o morrdialEM ll l1r.tPf,_?! premiera a"

@LuiJirypv

prylulg-i Pase:!4ga 9gl?uum

t

148

ANTIIIRISTUL

MARC DEM
Am tmplinit doudzecide ani Si nu aSvreasd'mor! incet, somaiul dsta md ucide' Nu vdd Pe nici o fald zdmbet' Seva gdsivreunul ca sd-misPund:

149

cat Reeimbala.decodifi qq4qlqq&te4esaje subliminale,dar gi .rl'ufr6inrr..ruL pe careCrowley@;cft, vorbind de,,rqu4c_qpdo s" . El p_denr4lUi!i Lq mesajele cl are, q alg a cdrorverificaree la indemdna oricui. -: a compus qt t doq_42_e_qigl {9 m-9!9d!igare s,un!_ ca!_egoric sataniste.Unul dintre interprefii loa B-o_n*$_9,qtt, a ten4i4alsq4ggrh! 4e !_a 8 fe; J cuvinte: ,,I-lpoftesq S-atzr1ri p_q ceard .bruarie 1980cu aceste _s5-mi j4 @rl,-gggf t&-ql_gqtel4g-1a1{qlEagadurnle-i".E_-l_qqrgg seara aceea,i&Epljntr=orhitatF., la tre_izesl treL{e qni, v6rs,ta $i lui Hristos, carg va fi si cea a Ant . D_inrepert_ofiul EJgp:ttluiAQIDC face parte gi melodia Hell's Bells (Clopotele infernului): ESti tdnda dar vei muri! Nu voi lua nici unprizonier Nu voi crula nici o viald. $i nimeni nu-mi rezistd! Am clopotelemele $i te voi duce in infern, kvoi lichida! Satan te va lichida! D a, cIopoteIe infernului ! Nu lipsescnici referirilela666. Ifqtl\4ardqn a lansatu1rcAnteccare se referd, fird nici un dubiu,la acest numdr:TheNumberoJtheBeasl,Numdrul Fiarei. purea sa rlm surprln$l vLzaro r.Q_c_l! -s_aIan:c Am putea sd fim surpringi vaZdnd__tg,ck:_ul_SeIanjc _ul

,,ni?"

'

Tu,Dumnzeul nostru, eStiun Dumnezeunebun' glrcubeu, rock'n roll, Dumnezeu Dumnezeu ca Ne trezeSti un vulcan'

,,Dumnezeurock'nroll"poatesdfrsalfu .liggq!$alana?Iar ..n"mn"re"curcubeu"arprrteafi ,altuldec;iltoelulUew4ge-uJui' Mulli nu vdd din acestfenomenceresc? l@a de nici un rdu in rock. Le place s6ascultemelodii cdntate Beatles pl[cute; e o muzicSa tinerilor, saude Rolling Stonesgi le gasesc un o muzicd a epocii noastre. Dgg.llllp]l! i€,i9-caAnItEiS!-9SIq umandJ:gI un diavol cu.fatd aqrl[gitqr.@'

flpri chiar dj:.pe- wru-noase' "U!qg9-!qt-9r-"a lupta ---- ggad. lu-sulUrucate,El+€ angaj-gazd celmaiu$or sdu ii va primi in paradisul "pe ceicare pgEtffiexut"i. Mielul nTu intinatcu femeiet...] $i in guralor nu s-agdsitminciund, s-au

patuqzg!4ln-iq.atil"e.tirrniiCutolid.io-n19ffi l*rut,lu

o mare adunarea TineretuluiMU.4qilqt.Qlgftg_T,l\4C(Jeunesse Ouvridre Chrdtienne) din La Courneuve,U4gQBIgc Scli!_dsun preot, GerardGamier, despresomajul in rdndul tinerilor:

150

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

ro,c k-ulul-cu,lnqeB.erq laergle2l . dq ljoagea_fltBli Lu_nUL cgpil_rle$anteani i-a pus pe anqlretaJgrii peurmele uneiqe.cte intemeiate preoteasa de bfaziligp Valentina Andradp-rn de Agg_qlina, undear aveavreo-treinqiide Aceastisectd, numi6 LUS{LiniarnentUnivesal_Supe-rior) ldgpli. lui Dumnezeugi_ qrie_teq4 @is.igqmiqa extraterestrilor:simbolul ei reprezgntat -o frrfurie _de
zburdtoare.

Unul dintre flagelurile di,nItalia de Nordeste hgcatomba rnor in acci dBn_teena+in5*dup[ cCll.s_ lgcaluril e nerlcared ti dedlq {q-noapte. il:gy a fost denunlatd deschidereala Rimini a une_! discotecipentru copii sub doisprezece ,,Qacaldi.sco", ani, unde c9p_t_ii 4iqpUgg_?-U_dg Un,.,P!pi,barl'9i se puteau inilia in tainele

:F

c@
4 +

a afirmaliilor salein faptul ci scer-raliul

contactelorevol ci moda. , martorii nu vedeaufarfurii zburdto.are, , dirijabile, baloanecu nacel59i avioanefantom6. qi vorba dp pe la sfhr$itulsecoluluial-X[-lea..era "aero aed€ne", magini precum acelea conceputede de-.,,trapqure Leonardo da Vinci gi JulesVerne (sd ne amintim de aceleflote de vase derdzboicareau fost vdzutepe cerin secolulal XVI-lea).

simAnteze-q4ificial Bggglt,omutetiiverziauln ssrchlgb[, Dg! dpualu-ur. femeilesi s5le furefetusulrdupd

in anedar,

A:_e_ggq-lepgrdfenomgnglQZN^_cu.s_at4nismul? Co-isia 0e stuaiu s, careobselv4_le_npme-nUliu_qd Desarulpub_lical J=M. de Lesagp. incela @a. pUtulanuluif944 sqiulifuleazd:Secretul diabolical O7.N-urilor Dup[ pdrerea autorului,4parifiiledenavegimicile scenarii care sederuleazd cadrul,,intilnirilor degradul4" sunlni$temomelt in ge{g_gglrzgAa martorulgi _din lnaeini ir,Aprurnubte subco$tientut qu_r1 folosegfe stocdeimagin_i un inr,egisjrete Ggq_t_o-teq4 de_-gtt4gf !_liqtif_imeginiUneori-uitate,casiconstruiascdistorii g_g-efgntspejgmdtalg pgjum[tateabsurde, fel caceletr[ite de la acestmartor).D_upd spuggle Lesage, lui aggsLa_,,pir.rde_hu,rsc l-qgdturaqu.LqaltaJga-prpz-ent5',p_e1rtruasepomenilnSrei" fi ind el1gjre_alrtalerl-careagrsxisp, dedolEqiu.!-i-luzlglnqAglcg". e declangat uu_iggrolggKe4t i.vi!din necud" l_r_ocequl asupra cr . tr4g{q*lg g$ri Losquqliactionand "fg!t-q scgqe4uq_ogrlngfltor-sitotusi-&ls-c9ppa_r4b-i_!ggl?lqcilg$ pjovocatedeTSP,,,unQ!_ds.*c_lggmslarglgryrgt,-qjd--ey-aratd acf.rule_gggrcaplganipdarca u4gl imagini mental el.'.

-- Urmdrindu-lmai departe autor,afl@g4glglq de-afuc:e pe astlprLlqgcalismelor careactione??d o putereexterioard, cu creieruluipentrua impuneo altdrealitate$i a insela.Dar care care vorbadeDumnezeu' E putere? clar c[ nu este esteaceastd practicidepdgind nu ar puteaingela,gi nici de oameni,aceste omenegti. posibilitdlile se I.esage sindestela SfantulPavel:-Nu avelqdgjuptat iqpoqriva unor adversaridin carnegi oase...ci ,impotliya uneltit-oliloraecstelluqi Ois!{I"gJieulullmpotrivar$qldulturi de aleraului careseEsl@-ilspallile--sarcsti"'El vorbe$te un cd de ..olanstabilitsi metodiq". unmarecomploto

Se remarcd o paralelSfrapgu!4intre cei care s-au stQzut tili inyes- cu p-lqisiune de cdtre extraterc$tri $i satasiSfiiqtla[$ai sus: Crowley- Diane Luciferi ---Astfel, Michael Noonan (incd un Mihail!) a-infiinfat pe sd aceastd , dupd ce a acceptat fie bazl o retlg;e, in Cati

,s4!-v-alorullumii".etaflruig=a-dato,=tll4rrE@trilor,sectasa

152

ANTIITRISTUL

va pune in curdnd mdn4pe putere in StateleUnite -$ !a--O-NV, fost ,3-ar numai dqpqge 1@,vPl-fi
= L

e-!!nr!4i:'. La fel e qi cazullui-elaude-lbrilhon-pe carel-amvdzrtt itul lic-:l-s-+l :lgpl pe la sfbrq s g pers onal producdndu- e inaru-b a@im, $igIg*qzt-cqldggg p-igcarea - precumqi celallurJeaqMrgucrgs,-4qqs-$atln 12--=.rgdana Sf-l mai amintim qi pe-Zalaldtt, pentrucareMqs*ie-a-gqsit e cargvordeclansarazeele de adus extrateregtri, deja. i qip€lelleltilpazqp,tiaiNoii Ordi+i pgntru?-Lelimin4,ng slulcdfatdde cei care execuldnd uufe-Lde-purif,care @le, procesul evoluti Lrettuhdlumii". ,,intdrzie scrie <<misionari exfiatereqtrilon>, ai ,,!oateacliunileacestor

2l NEWAGE
PlanulNewAge senumegte simplu,,Planul".El esteasociat cu cel al organismelor mondialiste: ONU, Clubul de la Roma, Funda{ia Rockefellea UNESCO, CFR, Comisia Trilaterald, Grupul Bilderberg,Pugwash,Consiliul Mondial al Bisericilor etc. El provine din SocietateaTeosoficd infiinfatd de Helena Blavatsky in 1875.Aceastaar fi primit de la,,spiritele,.ei ordinul de a-l fine secretweme de o sutdde ani. Yah:J. New Age a apdrutexact in l975,in America. El va pitrunde in toatesectoarele domeniului cultural, careii revin direct, in vedereastabilirii Noii Ordini Mondiale. financiare seocupbde guvernareapropriu-zisd, . Organismele de organizareaeconomicda planetei,de controlul populafiei,de instalareaunei polilii mondiale. Aceastaesteprima Fiard,. New Age, a doua Fiard, are in sarcind transformareamoravurilor, remodelareaspiritelor, edificarea unei noi morale; intr-un fel. gestiuneasufletelor. Religia facegi eapartein primul rdnd.Experienfasovieticd a ardtat cd e imposibil sa o extirpi, cd natura umand respinge funciarmente ateismul pur gi dur. Reformareanaturii umaneface parte in mod sigur din proiecteleAntihristului, dar fiind nevoie sd se respecte o ordine, mai intdi trebuie sd apard guvernul mondial, carenu sepoateimpune f[rd o religie intermediard.

BsniaminCreme$i atalia4l9ii. vor 4q9$9--reftgA de q-144-e" renaitq Bagani outgaune:tB-iq--e-qqi-a"V-arq4t-oru1ui precre$tin,bizggdg-ppg-i-qfl
sauContrabiserici. -. .. _.:. -., .--' - in cadrul ,,Sena cdrora invocarea <popoarelor sau frafilor spaliuluil> ia,locul

cu din Totale imitagie,.ceasul urml fiind in-lqguil rrrgf,q-iunilor." al dp ,,planuldeevacuare Pdmdntului c5treLegrun-ea.Luminii".

-.+-.1,

154

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

155

lumea' Helena trebuie sd fie asimilatd de toatd Acea,sta calea:un sincretismal religiilor existente' Blavaisky aardtatdeja un amalgam teosofra, J"pa eaNewAge-ul'practicd 9i De aceea orientale' de cregtinism,gnosticism9i filosofii imposibil' Alice ui Fdrd dogme, care fu""acest amalgam privin!6: aceastd guif.y poate Ja afost e*ugt'at de optimistd in in i" aifttitt qi teologii lor atdtde feroci ,,Religiile t"* "At ltir, incdl aparifiaunei religii mondiale credinlele9l aparilie estemai "onuing"rile dificilS' Dar aceastd estein mod necesar"foarte lintre noi 9i astadin doudmotive' Mai .eolosicesuntindreptate,in principal' este , Penffu cd noua generalre de interesatd teologie'" formulate estepe fa!6 Totuqi, inconvenientul doctrinelor Planul a alesun alt unghi in recunoscut u."ra" 'a"O*i' De aceea' ocultismul' spiritismul' de atac: iralionalul- NewAge cultivd asffologia,hipnoru, meditalia transcendentald' NewAgep""t-ttepa"ire pe viala cotidiari6'.propunAnd psihoterapii' acliuni in mincdruri rruturate,medlcamentedulci' profesionaldcu qedinlede favoareamediul.ri inconjurdtor, viala dinamicddegrup,seminariidestinatede2voltdrii"potenfialului a persoanei" etc' Ziarele uman", ,,dezvoltareaholisticd (total6) luat din New Age enetgia americanescriu ce-Bill Clinton gi-a incdt a fost numit Zfte necesdpentru u 4*g" la putere' T-tfel New Age' New Age President- Pre$gdintele Mobilizareabundvoinleigeneratecapdtdaspectesucceslve: dupdpacifismqiantimilitarism,campaniilesuntacumindreptate pentnr suslinereb impotriva foametei din lume, a aerosolilor; ere' Muzica New Age' recicldrii hfrrtiei,a trierii gunoaielormenaj bldnddgiea,invdlui.u""",t"activitefintr.unclimatdegentilele foarte atractivS,sub semnulcurcubeului'
\*

Darplanul arenevoie de militanli congtienti, carenu_i pe poaterecrutadecdtprintre cerebrali.pentru ei, existdo literaturd specializatdgi centrede formare. CompaniaEditorialdLucifer a publicatin 19g3,in iimba francezd,printre multe alte lucrdri,o carte,de compilaliedeFoster Bailey,'careesteun instrumentde lucru destinatcelor carevor sd fie initiagi. Ea se termini cu invitalia de a lua contact cu gcoala Arcane,cdreiai se indicd gi adresa dinElvefia: Formarea de discipoli pentru New Age seface de cdrre Arcane. Scoala Principiile infelepciunii antice suntprezentateca directive ale vielii, prin practicarea meditapieioculte,studiul esoterismului Siservitul.

Doctrina acesteilucrdri estedestul de flucfuantd. ce este Dumnezeu pentru purtdtorul de cuvdnt al Arcanei? O forf6 cosmic6,,,viala spirituald esenfiald,care duce toate lucrurile la existenfr, factorul coerent gi conservator care le menfine existenfa".Nu e un Dumnezeupersonal.Este ,,unul dintre cele trei aspecte sale",dar nu in celetrei persoane sale: ale ale

156
DumnezeuTatdl, CelMai inalt DumnezeuFiul, (Jniversului Marele Geomett'ual DumnezeuSfdntulDuh' Marele Arhitect al Universului'

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

r57

de 1 dolar sloganulln Cind iluminalii gravaupe bancnota toatdlumea' Creltinii il vedeau God WeTrust,"i 'uti'f;""au pe credea"' iar necreqtinii pe GADLU in astape o.r*rr"rJh;;;; (Marele Arhitect al Universului)' existi totdeaunacdteva in sistemelt pt"p"tt ae New Age

D;t";il creqtine. aspecte

doi el Dumnezeu; este,,unuldintrecei Creme'cel careconguddha'Benjamin omenirii",i-pr..'oi"u Maitreya''Fristosul" i,' NevvA,gu-.rtSd;, t-a iaentifcat cu drce profetulsau' iar Maitreyaeste Lucifer teosofiei. "t;;"6;;t;eu' precursorul.lu].Maitr.ey1 seautointituleazd ^, ^--' i;;e;-" penffua-l ?*ptttttu din Baileyimprumutd Evanghelie Foster t"uiotele-"Marelui Dulgher din concepfiile-pl ai#q'e pranrrlui cunoaSterea .. nui este,,calea..' N azaref ytu,,- NJi[ Plan in camason acordcu acest u este ,,Adevdrul", uuui'u cinstit DulgherdinNazarets[prezicd M.arele El este,,via!a". il #;; la ev' lucrurile ascunse NewAge-ul: ,,.-- la sfbrEitulaceStui vor fi intunericrro,f, ,ptJ" f" fti-i"asi lucrurile$optitellT:che cuvintele Matei 10.26-27 d. sffigate p. u.opffi *tJ"f:' Darin vorbeadecu totul tt' ngt"tu"d' iar Isus ur.,*il"i ,,lasfbrgitur altceva. de caree in primul rind dragostea Milostenia creqtinS, Arcane: de cea di care vorbeqte Dumnezeu,," o"ot"il# ei cd prin aceea toateresursele sunt este ,,Masoneria caritabiid Universald(sau Ordine pentrubeneficiul omenirili"'Noua schi{atrin linii mari: Arb6)este r.o:a sinonimcir^Marea mondiald,

t Htittoti El nu " ::.1t-t1t::,5"1: maJonal reprezentanlt

,,Intereselede grup vor cdpdta cu fermitate valoare in congtiinlapublicd,iar individul va fi apreciatdupdcontribufiasa la binele grupului... Atunci vom vedeain lume o orgu4irur" sprijinitd pebazeatdtde largi gi de tolerante, inc6t nu numai ci vor oferi o platform[ universaldginditorilor din toategcolile,ci gi o religie universaldgi o formd de guverndmantcareva putea sdserveascd dreptexemplupopoarelorangoasate pe pdm6nt... de Bailey se bucura de apropierile care se fac actualmenteintre Masoneriegi Bisericd,tofugidoregte dispari{iaacesteia. absurd ,,E sd crezi cd un Dumnezeu carear fi numai inlelepciune ar putea limita la Bisericacrggtind, oricarealtd Biserica,saunumai la la religie insdgi,mijloacele de apropiereale omului de el. Spundnd cd singura cale e cregtinismul,Biserica s-a inqelat amarnic, provocdndastfelpersecufiigi rdzboaie teribile... ii indica pe cei care,in definitiv, vor trage sforile Noii $i ordini Mondiale: ,,PrinMasonerie, MaestrulMason inteligent poates[ descopere existdo Lojd supremd va depun.*a.fu.i" cd gi pentru existenlaei, cdci Lojile terestrsnusuntdecdtpalidul reflex al acesteiLoji unice. poate sdgtieci existr tvtaegtri Masoni activi, carelucreazd spatele in sceneigi indrumdevolutiaumand... El aduceomagiuVechiuluiTestament, care,,omareparte in din planul Maestruluiconstructorseafld descris pentrunoi... prin intermediul profefilor.evrei iluminafi,.planula fost pdstratin simbolismul istoric ai in forma obiectivd a Templelor,trecut gi viitor". El sprine Masoneria,,d6 cd dovadd unelerecunoagteri de inspiratevenind din parteaacesfuipopor deosebit",dar,,riturile noastre actuale sunt saturatede nume gi de termeni evreiegti, supravieluind timpului trecut.. gi ,,au mai curdnd un efect de separare decdtde unire". ,,Vomaveanevoiede un nou limbaj masonicpentruNew Age. Ya dura mult gi va trebui sd aparr ca'n mijloc de a face \4asoneriamai realdintr-o lume aflatdin transformare... Afldm

158

ANTIITRISTUL

din multe snrsece cuprinde siglaNau Age gi cdprezinti variafiuni, care se intdlnesc insl in principalele puncte. Precaufiile manualului lui Foster Bailey fali de apropiereade tezismul masonicdisparin cazulinvdlSturii curente:Dumnezeuesteomul ri : insugi. Tofi confer en,tiar N ewAge-ului spunasta Mahatishi Mahesh Yogi,fondatorul meditagieitranscenvoud qi aflafi cdvoi suntefiDumnezeu." dentale:,,Pace Benjamin Creme:,,Omulesteun Dumnezeupe cale s[ se nascd." Shirley MacLaine:,,Amintifi-vd cd suntefiDumnezeugi aclionafi in consecin!{." David Spangler:,,Fiinfa care ajutd omul sd ating[ acest obiectiv (de a deveni o divinitate) esteLucifer, ingerul evolufiei omului." Ispitirea $arpelui din Genezd:,,Vefi fi ca Dumnezev", iar Adam gi Eva vor ajunge astfel prin Cunoagtere,principal demersgncisticAimasonic. ' Mai clar, Na,vAge promite ceeace promisese $arpele.Dar Apocalipsane avertizeazl ci piogii lui vor fi ingela,ti, gi primii ca lorinaintagi,c6ciFiaravaficeacaresevafaceadoratd. in epistolele sale,Sfenil Ioan mai amintegteun semn de pentru a gti cine e Antihristul: recunoagtere ,,$i orice duh, care nu mdrturisegtepe Iisus, nu estede la Dumnezeu,ci esteduhul lui Antihrist, de a cdrui venire afi auzit. Elchiar estein lume acum." (intdia Epistoldsoborniceascl lui Ioan 4:3). a ,,Iatd am6gitorul, iatl Antihristul!" (A doua Epistold a lui Ioan 7).

pAuAnTULUI STApANUL
,,I s-a dat sd facd.rdzboi cu sfinlii qi si_i biruiascd... (Apocalips 13:7). a ,fruntareadintre fidelii Mielului
l

22

Minunilesuntdescoperirile nemaipomenite gtiinleigi ale realizdrire tehnorogice uimitoarep. .ur. le permit. De acest progres materiaf, nu e riu in sine, car.: Fiara.s, iotor.gt. p.;; ameliminfileoamenilor. " . Canonicul Vernette, la Episcopatul de francez, vdzut a bine pericolul: ,,NewAge va reprezenta dintresfiddrile una importante pentrucregtinism anii cevin. Mai in int6i,fiinacaacesie'Jgceri suntpreocupate ErdbeascI sd-i disparilia, pentnra faceloc noii religiimondiale. pup-a aceea, deoarece tip desensib'itate acest dublaupurtrn.nti.,,

'

rinte marea de victoriefinalda lui : vor fi renegat credinfa vor fi gi ;eia in fafaminunilorpe gi care le tentafia fi uriagd va pentrua_ida

fezintnmu_lle reyturil sror"i ltis-roa3 }r-r'frrsrr, pentrucdnumeroqi .{lo" "r"^.. cregtini practicd.uruit

r60

ANTIIIRTSTUL

MARC DEM

r61

Totugi, el nu se gdndegtela lupt6, ci la negocieri. Pentru cd NewAge-ulfolosegtedin abundenldBiblia, el propune curdlarea gi cosmologice metafuice" antropologice, de acesteia ,,conceptele admise de tradilie dar ,,respinsede curenteleNew Age". Oare nu canoniculVernette a citit Apocalipsa9i nici epistoleleSfbntului Ioan? ,,Oricine o ia inainte gi nu rdmdnein invdldturalui Hristos, n-are pe Dumnezeu. Cinb rdmdnein invdf[tura aceasta,are pe Tatdl qi pe Fiul. Dacd vine cineva la voi gi nu vd aduceinvSldtura aceasta, nu-l primifi in casdgi sdnu-i ziceli: Bun venit!" Cdci si cine-i zice ,,Bun venit! se facepdrtagfaptelorlui rele." (A doua Epistolda lui Ioan 9-11). Nu l-a citit nici pe Sfintul Pavel: ,,Nimeni sd nu vd amdgeascl in vreun chip; cdci ry va veni inainte ca sd fi venit lepddareade credinfd..." (Epistola a doua a lui Pavel cdtre 1l:3). Tesaloniceni Papa Pius al X-lea avdntt aparilia lepdd[rii de credinld gi relelor din 1904(Et supremiapostolatus) o considera,,inceputul perioadd,un t6ndr anunfatepentru sfbrgitul wemurilor". in aceeagi pastoranglican,fiul arhiepiscopuluide Canterbury seconvertea preot. la catolicismgi devenea Robert Hugh Bbnson,cuprins de o inspirafie carearputea fi numitd drept profeticd, a scris, intr-un an, un roman uimitor, lui pdmdntului. Autorul descriesosirea Antihrist: ,,Pe Stdpdnul punteacentralS navei albe seinllfa, foartesus,un jill acoperit a jilt iarpe acest impodobit cu emblememasonice; cupdnzdalbd, trona un om, singur gi nemigcat.Omul nu faceanici un semn,nu de p[rea cd igi dd seamade prezenfamullimii inspdimAntdtoare oameniadunatdsub el. Hainele lui de culoareinchisd contrastau putemic cu albul din jur. Avea o fafa palidd, foarte tindrd incd, cu dar cu trdsdturi puternic accentuate, sprdncenenegre foarte

arcuite,ochii mari gi negri cu o strdlucire ghea,tz de ,btzesubliri qipir alb." El apareintr-o situagie internationald tensionatd. Lumeanu mai e formatddecAt trei mari imperii: Europa,cu RusiapAnd din la Urali, Statele Unite giblocul oriental. Blocul oriental ambninra sd se reverseasupraoccidentului. Julien Felsenburgh acesta - nu vine de nicdieri, estenumele Antihristului ,,el constituie primul produscu adevdrat perfectal ace$einoi omeniricosmo-polite, a cdreicreare fostfinta incongtientd continud tuturor a gi a eforturilor lumii, de-alungul istoriei". in America,de unde s-a ivit,,aceastd figuraexffaordinard", n-a fost amestecat nimic, el in nu a format niciodatdun partid, el insuqigi nu grupul lui, a cucerit totul. cdci cuceregte lumea in cdtevazile, unind orientul cu celelaltedoui blocuri, fEcdnddin toate trei unul singur,noua omeniregi instituindpacea,bazatdpenofiunea omul e totul gi cd nu sepoatedezvoltadecdtprinunireacu ceilalli oameni. ' Presail compardcu Iisus din Nazaret,seafld cd are treizeci gi trei de ani. E Domnul, Salvatorullumii, M6irtuitorul. Fiul omului, Domine Deus noster: replica exactd,inversatd,a lui Hristos- Antihristul. ' Cu cincizeci de ani inainte de Alice Bailey, Felsenburgh instituieo noud-religie, universald obligatorie, asemdndrile qi iar suntfrapante.,,ingeleseserd omul, ca sdnu decadd, cd aveanevoie sdadore." E un umanitarismlipsit de supranatural, principala cu devizd,: omul estezeu.Nu fiecareom, ci ideeade Om. Viagaiste unicasursdgi unicul principiu. Sdrbrtorilecultului suntsdrbitorile Paternit5fii, vie{ii, Solidaritdgii psihologiaia locul vechiului etc. materialismgi, in lirc sdnegesupranaturalul, admite,explicdndu-l il in felul ei. Imnul masonic estecdntat la ceremonii, are o alurd religioasl gi ,,chiar gi un cregtin,dacdnu se gdndegte preamult, ar putea sd-l cdnte fErd sd-gifac5 scrupule". Autorul a introdus chiar vorbe rostite de Hristos, ,,spun6ndde exemplu ci impiri,tia

t

r62

ANTIITRISTUL

MARC,D EM ,

163

Domnuluie in inima omuluigi ceamai maredintrevirnrfi este milostenia". persecutati, Bisericacatolicl este fiind singura religiedin pe lumea cdreiexistenfiprezintd pericol,prin pretenfia care un o arela autoritatea universali. Moartea maieo problem5 nu cdci,contar individualismului egoistal cregtinului, omulreligieinoi admitesi reinhein imensul izvor de energiede tnde ,a iegit, cu condilia ca spiritul lui Dumnezeu triumfein omenirea si colectivi. Ea e facilitatiiprirL eutanasie. Omul a aflat in sfilrgitci stirpeae totul, nu eul personal; celulaa descoperit sfbrgitunitateaintreguluicorp; gi, dupl in marturiacelor mai mari gflnditoricontemporani, chiarcongtiinfa individuluiva ceda curdnd in titlul depersonalitate masei colective aoamenilor. Benson o capacitate anticipafie are de extraordinarlcdci, pecdndavionulnu existagiigi imagina transporturile aerieneca un fel de trenuri caresedeplasau atmosferd in bdtind din aripi maricacelealepdsdrilor, anticipdrile despre viitorul Bisericii sale sedovedesc stupefiante. inaintedeinstaurarea religiei universale, anglicanii carecontinud aib[ nevoiedeo dogma sd clardgideun cult, revin in mas[ in cadrulBisericii catolice.Aceastaface progreseextraordinare; totul inceteazd, la 1940,,,la pe dar inchiderea conciliuluidela Vatican". Mai tdrziu, catolicii abandoneazd maseCrezul de la in Niceea,Biblia igi pierdeautoritatea, diviiritatealui Hristosnu mai aredecdto valoareverbali gi lepddarea credinli seintinde de fulgerltor. de foarte vechifamilii catolice, ,nArmaflatazi abjurareaunei Wargrave, Norfolk, ca gi ceaa capelanului Micklem, din lor, careseparec6,demaimult5weme,a mwrcit cusdrgla pregdtirea renegdriistiipdnilors5i.Toateziarele anunti faptul cu safisfacf;e,

dar numai din cauzarangului excepfionalal familiei Wargrave cdci, dinpdcate,astfelde renegdrisuntde acumatdtde frecvente incAt, de obicei, nimeni nu se mai gdndegte le remarce... sd Constat o mare ingrijorare printre laici. $aptepreofi din dioceza Westminsterne-aupdrdsitin cursul ultimelor trei luni..." In lume nu va mai rdmdne decAt o mdnd de fideli ai Mielului, care vor asista la dezastrul forfelor lui Antihrist in campaniade la Armagedon,in apropierede Nazaret.

MARC DEM

165

23

MAr iu,trNrE. APOSTAZIA
Benson vorbegtede ,,conciliul de la Vatican" pentru cd acesta,deschisin 1869, fuseseintrerupt de rdzboiul din anul urmdtor qi trebuia sd fie incheiat. El nu a prevdzut c[ la reluarea sa se va face din el cevanou. carese va numi VaticanII. va 4-411l in-qargugi! gQndllori Niqi e-d inceBg.in1962, cbja.r Coincidenfa alNewlge-ului strbilescincepufuter i-V- 61p-4llUi. durp4_gqqgqVeeU!, e ciudatS.Si tot in 19*6-2-ia-n4gt_qrg, Oq_49!ia infiinfat, la trei sutede kilometri sud Findhorn. iUqc-elaqj 4fr-e-stg in de San Francisco,Ilrstitutul Esalen,co,_qqr{e1at S!4lqlq-Qnite vor vinJo-1i"99!care sd cq-fiind-creuz-elul New Age-ului. viselor,eveninterpretarea practice aikido"hipnoza. $amanismul.

t

vig_!i!{or si _expler4n{

de antenoare. sumedenie idei carevormodela $i-sevehicuLeazdo lumea.

pruqtpelUl_sgqg:alisl in c_gllg4gu si;q trrqrisac_elo s"auaflatla Flndhorn Esalen A_b-qlAganbeyan. economi_e, $i
origlgeaNewAge-tiui. mari L_q !g&B! etro-drt1Bol4a, i preofi din Conciliu, lntr-un qg.eqt!4 timp", scriu:,,Condifiile fa1[ elandeentuziasm deolgmea d; viatille omutui modern,din punct de vederesocialgi culincdtsepoate mdsurd tural,aufostprofundtransformate, aqa in

gi umanlvede nouda istorieiumane" ,,specia vorbi de o epocd agadar, martorii nouda istorieisale..."; azi o epocd ,,Suntem, " (GS4-54-5 ) 5 nagtedi unui nou.umanistn. va aveaundestin.Lleo it in urmaconci IiuIui : seb Ajjecrivul a a nouaprimdvard Bisericii,nouaprimdvard. vielii crettine, nouaevanghelizare, drept noul canonic, timpurilornoi, inceputul noualiturghie... inilialecagi care MEsneS'IOM), areaceleagi NpyU;_Qdp v? clopotulpentrucdcbrarea-rraii Nqua-Ordine,Mondiald, puna carec.g)e\rgaz4 into4rcesprec19dip9!q9i. sg cdci c.e,t lit=ulghii, liturghieiin cer,cala catedrala Evry. din AEJtu esteprincipiul vorbimdelppadagdec{sdEfd preamult dacd F.ste oare @lspuln_ec@ l? nelegili'i;' simbolulgi deaparitia in Doudsute4em!! depleoflaup[rdsitsacerdoliul anii ce continud. Bisedcanu ,mai au urmat conciliului qi migcarea r. Wteqlqgi impot reactioneaz6 decelemaimulteori fi-rLali se impra$iede-zqr 4qalgn9.-gstiqe, tiin_anu nouae lnFmptaceva: ryraicyan&heliza_. Biselica, prin voceagefuluiei, i$i dezavueazS_tlg_cg-!ul, frcindu-si merei iei CilW. Vr6ndparcbsdconfirmespusele creqtinismul, cI cale Bailey-,,Spundnd singura este lui Foster gi persecu{ii rdzboaie catzdndastfel amamic, Biserica ingelat s-a - in-lucrdrr_l,e nu sepoateciti: ,,Biserica teribile." _de_gatehgzd, a definemonopoluladev6ru1ui." Uu-teologpoptrlarizatorscris niciodatd religialui este singura religie nuapretins cd chiar:,,Iisus valabil6."O"SpStugjtggll4Ir!_qrSaizeci*oameniiBrsqqrt@ tezelor. oracticilor limbajului cd impresia vor sdsealinieze $i !3y489:urvit
l-.-'-:

- Dumnezeu omul.Curentulconciliarnu a ajunspAnd este insugia fost auzitdo aici, dar de pp-buzsle-lui-Paul al-Vl-Lea

r66

ANTIHRISTUL

MARC DEM

167

eTpresieineditd: ,,Noi mai mult ca oricine avem qultutbrnglui" (discursla inchidereaConciliului). In prima sa enciclicd,IoanPaul al Il-lea scria: ,,Omul esteroataBisericii". Tot el l-a fEcut cardinalp-e-p-r-ep,urldinl,ubacc-elq,-dUp4-9*1n!91p{-e!1rq-plgprie-? S$ntilhrlPavel, a lansat ideea cI Dumnezeu nu poate fi cdutat

dssafinxoi.
Hristos. Biserica nu a variat in dogma sa despreIisus Fiul ?nrdndul ..reprezeqlenglA1-lqq|qq-alo$eSjpSggc, Egg4nduJ lui nirii", dupd cum spuneBenjamin Creme.Persoana Hristosjereligii, igtrin 1985Ioan-Pagla!Il-lea cu neazdapropierea celelalte stadionul a putut sd tind un ryry diqcysji4gf{-of gggu-l-ru-a-n-Lpe pronUqlenumgle. fErds5-i drlr Cqs4!lapc-4, Sincretism religios. Prsqolizat de-HelenaBlavatsky9i de N ew A ge, elesle respins-ou fe:mitate- de cdtra-B i seric[. Dar in el' fi,iCticd,lcumenismrrl sinodal te qpropie tot timp-u-l--de ceva cureqt. Este , lfiialogul, int4bririle inter-religioase.au ajuns

Merton,terapist9i autorul primordiald.Thomas Retigia al Noplii lipsite de stele,'invitatin 1968de Templul celebru in pcolo inlelegerii,a1;eleb14! oirteefoarteinruditdcu ce mai veche.Dragii o Spiritul Masoneriei: ,,Descoperim unitate dejaunul, dar ne inchipuimcd nu suntem mei frafi, suntem 9i originar6." unitatea trebuiesdneredescoperim (Jn Dumnezeu Cu nedeterminant. ocaziaunei intdlniri patonati deFedera,tia Conferinplor in cregtino-budisteThailanda s-avorbitdespr€annnonia din Episcopale Asia"petemaarmoniei, ca ce gu-DumnezeusauAbsoluhrl ceea percepem fiind scopul sau ultim al vie[ii". pebu!5-dreptate, Earsnagg-ALiseBaitey avdzutin asta, i11-p-raetied, mondirale". qgrb!@gd igqql-ee.--apqngeiunejreligii lilisqr ere e, conduc a Bi serici i l?si -4r-tggrse-elui mai compl-9t copiilor. nu Credintei maisuntpredate 4@g*. Adevdrurile Mondialism.p'apalqq4lad-el-Il&aadeqlatdt-la-24ittue

l:a

i

199-obBq!ery!!ub:
.

,bunein fiecaredintre ele. Zhn de

tgle,un44[nr[:otug[ciwe-psg-nrn5,cre9!4i, foslun*i-atiidemulleaf quakeri, budi$tlgqglAti, indieni siouxetL musulmani, evrei, Iqa4:Pau! Ideea la{qsiqi i-al[ {b-st-sqplit!-lui de al-Il:lqa dS-Ked Friedgigh von S/e:iZqacker,-mcmbnrilPu$uagh,groteslaa! qi-&w gi cony_e!i![4_h-itduisfn unul din oame_nlijq]pptlqnti

moraldea proteja angajament ,,in aniicevor si vini, acest gi nevoilorfrafilor$i surorilornoastre demnitatea dea rdspunde unor noi struclr-li politi-ceqi trebuie si inspire dezvoltarea dezvoltlriintegrale asiguatea.unei care egonomlce, sdurmdreasci atuturornafiunilor,precum'$isrcale-alneip-rdini.ffr-tprna0q4gl_e gi social6,economicd o pace dreptate ngreata-dp-p*+r!.pnJi95 durabild." sdu spus,in discursul inaintealui. PaplfqUl-al--Vl--leaa I linut la ONU la 4.octombrie 965: spreulisi intor NgltU4{gu-qte,c4 ,,Popoarele sI aici, gi de tinnasperan{5dein{elege-rg pace;indrdanim aducem gi lor deonoare desperanfd." tributul cu impreund al nostru,

r68

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

169

'' Aceast[ declaragie surprins. Deci' pqntru !ap-6. q1.]!m,1 a

Vocqbularul. Ambele p[r[i vorbesc de ,,Planul lui Dumnezeu pentru om", de ,,pdrtaj','.N3wAge-uI vorbeqte de apa_I_gan auLaLII - I ea de-o_*autplli c6 f ,,potenf i al Umagj_,_P p_rgm-o-yq{glqlegtAl4 4_gmqlui". Expresia ,,pietre vii" vine din prima epistold a Sfdntului Petru. Scopul Lnasonului,e_9te1!9_.,a dryg l*JUDZ,Walterleslie Wilmshurst a infiinlat Loja PietrelorVii. Catehismulcopiilor din Franla esteintitulat Pietrelevii. Tehnici. Metodelefolositela Findhorn,la Esalengi aiurea au invadatBiserica;sqpracticdzen $i yoga.rugdciunileorientale. \4_o-Uss-qiorul scrie in SareaPdmdntului:,,De atunci,acest Felay zel pentru orientalism a cdgtigatmai mult sau mai pufin toate congregafiile religioase gi laicii angaja[i.E_yqrbe_dg!ml5g4le Eeqgralizatil':. i M or aIa sexuald. An-ra-mblul"m $c5riIor intematrionalein cgre-a@l eqtefavorabil limitdrii $i chfu rgdus€tii=ra$fedlor prin toate mUloacelffi , inclusiv gvqful. Dimpotrivd, PapaIoan Paul al Il-lea - dupdcum aardtat din.nou la Conferinfa de la Cairo din 1994- a apdratintotdeauna, cu fermitate, respectulfald de viatd. Qu toate-acestea, expresia sustinerii lui fruneinaifite P_rgptunl_e_Omululcgea apropie ce-I abrnci cAndli se opune. @chjar$i

ic Noul limbaj. formelor de 'pentruNew Age': pij-leolo€,i vptto:e:fornula[Q-a qqp-lg-vgltgLelig' Muzicd.Neu:45-e-ular1lrrlzrca'lwNgf4li.q{ghi"aadoptat de cdntefi-care ii teaga"a pJcredinciogi in acelaqi climat drdgildqenie.

MARC DEM

t7t

24 MOON $I DMZTTLE PAPEI

problemasepunein felul migcarein acestsens? urmltor.Idp.pa

mante-tnanp rev.endi-c_A.supremafia banilor. care in numele Oare
nu existl un al treilea unghi posibil de atac?

clar in aer. oe_lainqep*fuLsecolului,organiza[ii poiitice'gi parapolitice strdduiesc acest se in sens. srrnt man'iFr,rate EIe ds

ioaia lui de contributii setgce: Apostat'

49Eu@sr.stine-f

i in 99t9,1{-e-111ri Erusa-rapoa6&qqoslatistici'@

sugera eva-luar-e al4ma4te' poate Q ;@ligi""se jum[tate de carenu e departe a cuprinde @!gd44 ainnuria*t*totiritoiainlumeaintreagd,deze{4!f,e-ln-di1ec1ia ducsgglglo!-s-g-ptq -in-masd. Ne' apropien-r'oare' de domnia AntiHristului? ,X--lea S-fh4!u1-P,ius-al spuneadeja in 1904 (E supremi

Martin, in cartea Keys of This Brood - cheile Lrlalachi The acestui s6.ggeapdrutd 1990 in c[ vrem-sau cd suntemsa! nu, probletqa priy_e,gte_petotr eslesE monai"t; pA.ta1 {e zuvernare no4gtrd. @sr v4_bucurqdq-a,Jl atatpeplan indiv Omul, frind ambifiosdin fire, nu se va ducelips[ de poare privinfaexemplul 911d1dafii-antihrigti. fi citat in aceastd lui Moon? L*a ZLgg83lsttggs,r@n ceIebra lg_Segl i inte oamenii dirr-lu*"u i9euno$teau. alg_s-eser6, dar LrL$g uI Ior qu_iul-of,xaf iqlaru l etoi. rtl ;n,in I 9_60&scser6uitaj6de uqg! afiraa cd aclioneazdra ordinelerui Dumnezeu cd gi a 4Lqtp-ulroelE rev-elaJli in-I936. oup6 spusele moartea lui, lui Iisus nu figura in planuriledivine. cru"ifi"at"a l-a ficut sr-$i rateze misiunea' Moona fostnumitsdo reia;deartfel, vinedin el Coreea, adicl din Orient.

prea frafi, o cunoaqtem venerabili boal6, Aceastd omeneascd... Cine apostazia' pdrdsirea 9i bine, este,fafd de Dumnezeu,

172

ANTIHRISTUL
excepfionald' o so'tie o s6-i DumnezeuPrevazusl dealui Iisus y_^^x^x+^

MARC DEM

173

cu proiectul Moon' igi Acum realizeazd -fr:*9" -t-:1::1l3tl" p'"a'

ll#, il'ffi;, ;;; #, 5ffiffi
iit;J;;.ilili;;;

cdsdtorie nttuttd ""t-11111111: ne qiaceste, i;;;'iri perfecte u-ri{e- ci1fl!1,1 ile.
'e-a al familiilorpe care unit' "adevdratul

Tatt' dupdcum sofialui tiste,,adevdratamaffrd"' ^^-x ^ -^,,;

Moon s-adoveditfoarterepede om de afacerifdrdpereche, un construind imperiuin un iales in-sectgrul amamentului, met al ce. n nimeni. Am verificat numele qefului AUCM cu tabelul numeroogi c foJ sit Eipcutnr_ rbaci ov. EJfl :gz!!.dngUl!9n I o Go yggA adiugd,nd prestigiulsoarelui cel_allunii.tagnUa4rul la qFreste numdr omului:S (114), (126),N(84),M (78),O un al U (90),O (90),N (84)- total666t in aprilie199b, MooneraprimitdeGorbaciov Moscova, la i eraprirqi! {e_Papaloau_Pau_l al
Il-lea la Vatican.fotul t ! Ideea lui Moon de a-i uni pe toli cregtinii nu este,oare, dgfi!{i4_egglqgAlsmului inleles,,in lumina" Conciliului Vatican II? in perio ada aceeaaavut loc o ruprere invdldtur a anterioard, de a papilor. in 1928,Pius al Xl-lea scria in Mortalium animos: ,,Nu estepermis sdfaci altfel unirea cregtinilordecdtimpingdnd la intorcerea disidenlilor spresinguraBiserici adeviratd,Biserica lui Hristos, p9$ml6_W Vfq(nu,tlq135ry!_nenorocilea a se de separa ea." de tJggejgnqgplle constdin a_tadUt?Ie toli cei carecred in caretinde sd-i adunepe-tolicgtpafqpred-in U!-@lagit, pumnezeu. mra a fi cresti fi_lqspfiile orientaleBIqeuIn in [udismul, care.este reelitate,a@r. Qbiectiwl mlrturisit este acelade a-Jrud4npfeuud pellrg pa.ge". a \4ceaa fost multd weme temamobllizatoare sovieticilor, de la Apelul de la Stockholm din 1950,urmat de numeroase ,,marguripentrupace". aveadrept scop,,sd ne rugim impreundpentrupace". Sepoatefaceun anumitcalcul.

asqgn_s1g1jiggl9_tuIseafl5@ guJante

d4r

mai durabil.

ps$r+-MqerLcomunjsmul jns11no1d,!iP,11*:*l:'l:
;ailitatea cregtinismului..,-a_f'm6

j@izgls!-wbli-as-uprqderqiqelar-apuse.Dn"l_t!!4si H4stos

l!L.-a;tif "tanu-ritatp"ndeastfell*":"]":ll::it::::t"-:: putear*"rnprivinlaplanuluittl,is.t:t::-:1$,tii.1t-f Guyenot Laurentf:,:::l
;],,-{ ;

li cu relaliile publicul lyi: pentru ,.rpo*uUilulsdu

t74

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

t75

pe inoritare.Ad6ugAndu-i ceilalli cee Q.e-e-a 9i liardedefiinle umane.
ie cu for{ele necesare Pentru

s-q-o-b,Jrn i4 U e4iqlqqte. felul aqpsla tt"i.oune.impotrivaunui miliar{ 9i
se vor afla atunci, in
It

diferenfe fl-uqei-difrsllde -vpr lansate formulei eoufofrn Eilo. d94, ce . WUGSaUttat" nedivizeaz62i -S .. o ^ -^^.^ ^:, lo c n p-o,ate, - f t a la-o-hf o c r e iin . e -aju-ugen i n f p lel-e€erc
e,-rur-feldep,roI 9ar9q6-fqqn.pz-, o a constituit- eqq&-r-r@-{e
loate ziarele au remarcatcu urmrre -:<

oUi"ttiil;i p"pEiEq lu"l u1 utiutii mt-t lk autoritarea - sauvrceversa ;"t"i-*ii"" ; _--.-.=-----.-.nagterilor. Nu e deloc prca hazardatsd interpretlm in acestsens
gansele strddaniilC strddaniilePapeiloanPaulal ll-lea pentru a se folosi de 2000. Nu e vorba de o inspira{ie de ultimd o16,ci d;J ffi.

sru.Primasaenciclic[,Red'emptor @ hoffi, diolg7g,"*pf*uta tuUtemnulceluide-aldoileamileniu formS' el gi anunfa4gia.,t&-mlr9j$i!-etr"' Jubileut a cdpdtat tebuie'se aiUafo" in-Si"ai Si s6-i adunepe to,ti credinciogii fii spirituulmente ai lui Avraam9i catmaimu$i dintreceilalli.

Programulcomun gatafrcut esteDecalogul,dat lui Moise chiar pe Muntele Sinai. Dryyg1bgste de Iisus Fiul lui Dumuezeu, de Biserica-infiinlatd de eL de Feciq_aralrdaria, de cul@i to{i participanfiiipi vor pute4 mqpifesta aco_rdulinprivinfa-acestorpo-runci: nu ai alfi dumnezeiin afard sd de mine, ziua de odihnd sd fie sfbntd pentru tine (fie cd ea e duminicd, vineri saus6mbdtii),sdcinstestipe tatil gipe mamata, sd nu ucizi, sd nu preacurvegti,sd nu furi, si nu minfi, sI nu jinduiegti la bunul altora. N-ota editorului cd4ii lui Benson rezuma infruntarea apocalipticdin pufne cuvinte: ,,Dacdliniile contoverselor noaste de azi se vor prelungi la infinit [...] ete vor duce neapdratla formarea a doud tabere opuse, tabdra catolicismului gi tabdra umanitarismului". EstepregdtitdBiserica contemporand se raliezetaberei sd umanitarismului?Enciclica despreunitatepredicd,,colaborarea ecumenicd" pentru a promova binele pdcii, a apdrademnitatea umanI, ,,a veni in ajutorul nefericililor gi a aduce o rezolvare nenorocirilor timpului nostru, foamei, catastrofelor naturale, nedreptilii sociale". Biserica a avut dintotdeaunavocalia de a ajuta sdracii,bolnavii, prizonierii gi a educacopiii din toateclasele sociale.Dar nu o fEceain detrimentuladevdrurilorcredin{ei. Sfhntul Pius al X-lea scria astfel in 19 10: cetifii viitoare toli lucrdtorii gi ,,Suntchemalila construirea toatereligiile gi toateresursele Li secere,agadar, tuturor celor [...] care vor sd transforme societateaprezentds[ nu se respingd reciproc din cauzaconvingerilorreligioasesaufilosofice carear putea sd-i despartd,ci sd meargdmdndin mdnd [...] Ne e teamd sdnu fie mai riu: o religie mai universalddecAt Bisericacatolicd, unindu-i pe toli oamenii devenili in sfhrgit frafi, camarazi sub Domnia lui Dumnezeu".

176

ANTIIIRISTUL

Ceeace condamnaPapaPius al X-lea a devenit in mod ciudat visul PapeiIoan Paul al Il-lea 9i estetulburdtor sdconstafi orientarenoud a fostprezisd in secolultrecut de un c6 aceastd preot apostat,Alphonse Constant,cunoscutsubnumele de Eliphas L6vi, considerafpdfinteleocultismnlui modem.Iatd ce scriain al sduCurs defil osofi e ocultd. ,,Va veni o ziincare un Papd inspirat de Duhul SfAntva declaracdtoate excomunicdrilesunt anulate,cdtoate anatemele suntretractate,cd tofi cregtinii sunt unili intru Bisericd, cdevreii gi musulmanii sunt binecuvdntafi 9i chemafi de ea; cdpistrand unitateagi inviolabilitateadogmei, eapermite tuturor cultelor sd 9i seapropiede ea treptat,imbrdfigandtoli oamenii cu dragostea rugdciunile ei." Ldsdnd la o parte inspirafia Duhului Sfdnt, totul se reabzeazl. Conciliul a hotdrat sd nu se mai condamne,au fost ridicate anatemelemarii Schisme,sevorbeqtede reabilitarealui Luther, iar enciclic a (Jt unum sint indeplinegte exact dorinfa apostatului Dar existd un lucru 9i mai uimitor. spiritul pliphas ,L6vi scrie mare de tot: ,,RSspAndind acestuimare milosteniei universale,trebuie sdpregdtim venirea Jubileu,cdci spiiitul nafiunilor constituiegeniul prinfilor." Aceste cuvinte dateazl din 1862, exact cu o sutd de ani Conciliului. inainte de deschiderea

25 666si 777
La Roma s-apregdtit cu febrilitate mareleJubileu din Sinai. PapaIoan Paul al Il-lea manifestao dorinfd arzdtoarc tr6iascd sd pAndla sfbrqitulsecolului,ca sdducl aceastd treab[ la bun sfhrgit. Cuvdntul,,milenaf," ocupdin limbajul eclesiastic aproape acelagi toc ca gi cuvdnful,,conciliu". Un ofl_CtAl_deVatica_q la observacd, cel mai adeqggJgpa vgrbgg !eqpfe_elU120*0!*qa o I.naueust1995.Robe er, fost asistental secretarului OrganizalieiNaf iunilorUnite,@gt$_ryAgg,SpgI\QQcU._o_gazia q!fy9l_S{atUdp.-v, a miqrur-i_iq-Cg_gta ,,Trebrriesdsperdm Rica: ard

ei ryggrlflglllee-crqdufqr"eslilg' :

Esteoareverosimil un astfel de plan? UlalachiMartinspune-c5,dupdp41,e_qe_a,papeiloanpaul-al ILlga, omenireanu poatesperain crearea unui sistemgeopolitic durabil dec6tcu condi{ia sd se sprijine pe cregtinismulBisericii romano-catolice, iar conduc5torii politici sd se resemnezecu solufie.in aceastdipotezil,tonrldevinecoerentin tabdra aceastd

178

ANTIIIRISTUL

MARC DEM

r79

in avort9i la relaliilesexuale documentul final careserefereala nu va afaracdsdtoriei. te-o-qra-Li-q-c-eea Qg11e-41u-!-m-ondial fi de-c-i il ca-4g-Q:q in puteaa"iiin uedere modrealist,darBiserica va co_11[chpe spiritual.Ar fi un mod-de coabitare. pian Poateci PapaIoan Paulal Il-lea nu gtiec[ pen0U^-fiard, Jubileu. rellgiacatpli-q69q!_9 excelen,td dugmanul trebuie care p1i4 {gbo$!. un Ne putemimagina anumitscenariu. nu S@l_unlyglgLprin definilie totalitar, poatesuporta o'alt[ , la sfhrgitulrdzboiului din Golf, este el estetotul pentruom, estestatul,-proyidenJ[, PYl-e-I9r Busha spus:,, Durnnezeu. poatesdexistedeclldacde adoq4!p. pregedintele Fiaranu in care esteFiareipepropriuiii teren Ohies"tiwl decicombaierei ,,E o idee grandioasd: @ ^* intr-un I4-spflim,aatatdeperspc-qtiveg1p-ip_e-rcgqlrligcneral€,pontifu lse diferite se.-U-n'gs-g scopcomunpen!ru a ati4ge naliuni fald libertatea respectul g6ndegte salveze cepoate salvat, ceea fi securitatea, sd inarmdndu-gi diviziile, omenirii,pacea, 9i aspira-tiile qi quglem cuintdririlepecarele maipoate puternici, cdgtiga. D_4cd au.baza mo-rald m-riloaqele lege.@ de nu ]ior puteasi facdnimic fdr6noi, nu vor puteaadora"Fiara. fi4al_?.c_l1lejl-qDhla-o-ins-@ura." gi Aqqs-te convorbirilor dintreGorbaciov Papa IoanPaulal lllea l-aanalizat es,tp.$_e""$"su-l snou. 4g9q1-dis.our-s-DrLPapa IoanPaulal Il-lea. securitatea, Pace, ceva. lipeste dejaginu i-a fostgreusi vaddcdii ,,$-e- ", spun SfAntul P6rinte,,,qeg-=a-. _ste a echitabild bunurilorpe P?.p-gJ,e. gi -gtig libertate,mai addugd o repartizare dintotdeaunacasacomundq_tuturg119p_1e,2_gntanJil_o.rp-opoarelo sFdluces-c-Pril supranaturalg foartebine,daraspiratiile pdmdnt, d" pq pamanil Gorbacioufoloseu-eipiesia',,ruru comund alp-gnge,iarbgze.-WI{d-fu rnrzp!4*4e-!!4!9le!Jn-!!eapqreqrai gur-o".pea_q4",utilizffi deBi€tjnen$i:Gom=ito. c_U-r-d,ndfragil6. Papa IoanPaulallLlea o preiagio rdspdndegtelume.Vorbegte in cq asupra asupra-flptului o nouE sunt de aco.rd aco.rd Cei mat^avizati de ,,promovarea umand,de solidaritate universald", doregteca toatena{iunile poatds6,,participg bagglrgtu! sd dntorit[ -v-i-elii" !a Age-ulantuitfoartelurejrqgsllugru,pen$lq{prev-edeisb[a{ga ,,unllrs!tg!n inlqrnaf 1$-e_v_gra!". l_o!a! ---G;ffitaiowdspunAe::,ya uneireligii uqtyersate mulpmesc pentru -,-- | \T-^--^atenfia amabil[ Dar aceastdrelieie. rdspundePapa' o avem! Nu avem giinter6iul care manifestat pe l-afi pentru mea, pentru politica lara s6 ei iare, dar_qunte$- ma!!q.dr--ep-t6!i!ioferim -c fftfi_Lq.ag"-.lejo. gipentru punctele noastre vedere de despre lume." bjizamorals.A,s--c-qqs,!u.4eediu--aou=de-dupdeonciliuaconferit 198*9, cdndUniunea @]=!eqg4!rie
acestei religii o fa!6 acceptabild. Eyldq$. exlsi{fg1gIll-e a importantefa!6 de.gea lUi dtge*Be-lky, darviitorul asociatffebuie aprecizat cdtevain ultima s5 facd anumite concesii. v_a.tic-anul vreme, boicotdndUNESCO pentru pozilia lui favorabil[ fafd de avort gi refuzdnd sEsusfindla Conferinfa de la Cairo o parte din pjggrffiL$l cd ne aflam_dsja intr-un alt_contextpglitig. ' E un demersmtelrgentdrntr-unpunct de vedereumandar, intr-un fel, esteca.$icum te-ai atd ca sdnu fii strivit

de-el,

180

ANTIIIRISTUL

Sdne imagindm,de o parte 9i de alta a meseidin biblioteca in Papei, agezai.ii fotolii asemindtoare,666 9i777 conversdnd gi jumdtate. Pe un gevaletse afld o reproducerea timp de o ord mozaicului bazilicii San Pietro - cadou cu care va pleca pregedinteleUniunii Sovietice - care il reprezintd pe Hristos lindnd in mdndEvangheliain carescrie:,,Eusuntcalea,adevdrul, viala". gi cuvinte,darnu le conferd New-Age=ulcunoagte el aceste putea sdpund darul Papeiin viitorul acelagisens,iar Gorbaciov,va birou al funda{iei Gorbaciov US ferd ca cineva sd se mire de asta. V-am ardtatcaresunt felele pe carepoate,trebuie gi le va imprumuta Antihristul pentru a-gi atinge scopurile. Am trecut in posibili Antihrigti - viitorul imi va infirma prediclia revistdcd,tiva Important esteca tu, cititorul meu, sd ifi saumi-o va conf,rrma. pdstrezimintea limpede, sdte intorci la Biblie 9i la Evanghelii 9i s4crezi in singurul Hristos adevdrat,careesteMAntuitorul tdu gi al tuturor.

CUPRINS
5 ................... Introducere ............ 9 l. Num6rulcare infricoSeazd 18 ........... 2.TurnurileBabel .....26 3. - Catedralacilindricd 31 ....:..... 4. $arpele mare de 36 ......,............... FemeiaApocalipsei 5. .................... 39 6.Pemindgipefrunte ......................44 7. Sistemul ........... 666 ....... 5l ............. de 8.Lista la Schengen ............ 6l mdniei 9.Teascul gi Fiari ......... ..........66 10. Prima a doua .......;...............74 ll. Unirnp6ratviclean robot Antihristului al .............. ......... 80 12.Porhetul ..... 87 13.SteauaPelin........... .....95 14.Piramidatnrnchiat5 ............. I 5. Astanu e conspirafie! 100 ai 2000 ......... ............... 109 16.Marigdnditori anului 17. BombaP ...................120 18.Obanclciudati ....134 l9.Inifierealucifericl gimisionarii extateregti I 39 20.Timpulblasfemiei ..................... ........................................ 153 NewAge................ 21. Pdmdntului 22. Stiipdnul apostazia .................164 23.Maiinainte, diviziile Papei ...............170 24.Moon9i ................. r77 2s.666si777