You are on page 1of 203

INTRODUCERE ÎN ISTORIA MEDICINEI

NOTE DE CURS
Începuturile istoriei antice pot fi plasate spre sfârşitul mileniului IV î.Hr., odată cu apariţia scrierii, unul din semnele indubitabile ale civilizaţiei, toate la un loc ducând la coagularea politică a comunităţilor umane şi apariţia satului. Atat inceputul cat si sfârşitul Antichităţii este subiect de controversă. Pentru sfârşitul antichitatii s-au propus diverse date, de exempu anul 325 d.Hr., anul în care Constantin cel Mare începe construirea noii capitale a Imperiului Roman: Constantinopolis, dată considerată, pe de altă parte, de către bizantinologi ca marcând începutul Imperiului Bizantin. S-a propus şi anul 476 dar şi anul 723, data bătăliei de la Poitiers, când Carol Martel i-a înfrânt pe arabi, punând capăt definitiv încercării lor de a depăşi Pirineii. Cronologia actuală se întemeiază pe calendarul gregorian, introdus în anul 1582 în locul calendarului iulian, realizat din ordinul lui C. Iulianus Caesar de către astronomul alexandrin Sosigenes şi intrat în vigoare la 1 ianuarie 45. ambele calendare socoteau anul de 365 zile, plus un a bisect. Pentru perioada ânterioară a existat un mare număr de calendare pe baza lunisolară. Se evidenţiază în mod deosebit calendarul egiptean, care constituie, prin intermediul celui iulian, chiar baza calendarului gregorian. Revărsarea Nilului corespunde cu apariţia la jumătatea jumătatea lunii iunie a stelei Sirius. De altfel, egiptenii numeau acest astru ca “aducătorul Nilului”. Observarea de către egipteni în timp a acestui fenomen a dat o medie de 365 zile între două apariţii ale amintitei stele. Atenienii utilizau două calendare: unul lunar egal cu 354 zile şi pentru a corecta diferenţa cu cel solar se adăuga o a doua lună Pseidon. Mai există
1

şi anul pritanic care era egal cu 366 de zile. Atenienii erau împărţiţi în zece triburi şi fiecare trib desemna o pritanie şi fiecăreia îi corespundea un timp anume. Acest calendar se modifica în 307 î.Hr., când se înfiinţează încă două triburi în onoarea lui Antigonos Monophtalmos şi a fiului său Demetrios Poliorketes. Apariţia a încă două pritanii a creat posibilitatea unui paralelism între anul civil-lunar şi cel pritanic. Calendarul roman este încă o dovadă a puţinei atenţii da care se bucura ştiinţa la romani. Aşa de exemplu 4 luni aveau 31 de zile, februarie 28, iar restul 9, cu un rezultat de 365 zile. Se intercalau la 3 ani 23 sau 22 zile şi la 4 ani rezulta calculul: 365 + 378 + 355 + 377, cu o medie de 366 +1/4. Această situaţie insolită l-a făcut pe Th. Mommsen să spună “înainte de Caesar, calendarul roman nu mergea nici după soare, nici după lună, ci cum da Dumnezeu”. Eforturi de unificare a calendarului s-au făcut în Antichitate, determinate de mai multe cauze: pe de o parte, asigurarea simultaneităţii jertfelor cerute de cultul regal, pe de alta – cum a fost cazul lui Caesar – dorinţa acestuia de a unifica administraţia de pe întinsul teritoriu al Republicii romane. ‘

PREISTORIA

Planetata Pamant şi-a început existenţa cu 4,6 miliarde de ani in urmă. De atunci, ea se învarte în jurul Soarelui. Pământul este o planetă tânara în comparaţie cu varsta Universului. Mărimea o situeaza între planetele mici alături de Mercur, Venus, Marte sau Pluto. Fiecare planetă este unică în felul ei. Unicitatea Pământului este dată de prezenţa vieţii. Viaţa, la randul ei a dat altă faţa Pământului, de la plante la animale, cu răspândirea lor, la apariţia omului care a luat în stăpânire întreaga planeta. Paleoliticul reprezintă prima şi cea mai îndelungată perioadă din istoria omenirii. Termenul de paleolitic provine din grecescul paleos şi lithos, epoca veche a pietrei – caracterizată prin cioplire, ca metodă de prelucrare a pietrei.
2

În această îndelungă perioadă, omul a fost obligat să trăiască în condiţii climatice extrem de diferite, comparativ cu cele de astăzi, astfel a cunoscut perioada glaciară – Pleistocen, cea mai mare glaciaţiune – şi post-glaciară – Holocen. • Din punct de vedere antropogenetic, evoluţia omului s-a desfăşurat în cea mai mare parte în perioada glaciară, începând cu glaciaţiunea Biber şi până la stadiul III al glaciaţiunii Würn. • Existenţa unei perioade atât de îndelungate în istoria omenirii se explică prin durata procesului de antropogeneză şi implicit a evoluţiei tehnicii, extrem de lentă în condiţiile unui mediu extrem de ostil. • Practic, în această perioadă de timp, omul străbate drumul de la hominid la homo sapience. În funcţie de caracterul evoluţiei, paleoliticul de pe teritoriul României poate fi împărţit în 5 mari perioade: 1. protopaleolitic; 2. paleolitic inferior; 3. paleolitic mijlociu; 4. paleolitic superior 5. epipaleolitic.

Pe tot acest parcurs omul a fost dependent total de resursele mediului înconjurător, mulţumindu-se să exploateze flora şi fauna sălbatică. Aşadar, pentru paleolitic vorbim de o economie prădalnică – omul era vânător şi culegător, nu era producător de hrană.

Neoliticul (sau epoca pietrei lustruite) este o perioadă din istoria omenirii. Termenul a fost inventat în 1865 de istoricul John Lubbock. Neoliticul este penultima epocă a preistoriei şi cea mai scurtă, ea a urmat după mezolitic şi a precedat epoca metalelor, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită şi metalurgiei primitive a cuprului, prin apariţia agriculturii primitive, a creşterii vitelor şi a olăriei.

În sud-estul Europei societăţile neolitice apar prin 7000 î.Hr. iar în Europa Centrală aproximativ 5500 î.C. Printre cele mai timpurii
3

complexe culturale din acestă regiune se numără cultura Starčevo-Criş şi cultura ceramicii liniare sau „Linearbandkeramic”. Printr-o combinaţie de difuziune culturală şi migraţie, tradiţiile neolitice s-au răspândit în întreaga Europă până în aproximativ 4500 î.Hr. În America societăţile umane ating acest stadiu de evoluţie (agricultură şi mod de viaţă sedentar) aproximativ 4500 î.Hr. Se foloseşte termenul de 'Formative' în arheologia americană.

Mezolitic (10 000 - c. 6 000)

În aceasta perioadă se constată în mod sigur un cult al craniilor, deoarece s-au descoperit în mai multe locuri depozite de cranii omenesti orientate uniform şi înfăsurate cu un strat de ocru roşu. Din cercetarile făcute a rezultat ca este vorba de trofee, de capete ale duşmanilor taiate pe viu şi depozitate în chip ritual, cu credinţa, că în felul acesta se pot obţine calitaţile fizice şi morale ale dusmanului, poate chiar spiritul acestuia, care şi-ar avea sediul în cap. În mezolitic întalnim cea mai mare parte din riturile funerare existente anterior: înmormântări cu ocru roşu, în pozitie chircita; podoabe şi unelte puse în mormânt; plăci de piatra sau coarne de cerb aşezate deasupra gropii; o vatră funerară pe care sunt aduse ofrande; ospeţe funerare dovedite prin marile cantitaţi de oase calcinate şi cărbuni ce s-au descoperit pe vetre din blocuri mari de piatră etc. Se întalneste în mezolitic şi ritul funerar al "cioparţirii cadavrului", probabil pentru a face inofensiv spiritul celui decedat. Acest rit a fost observat, de exemplu, la un grup de morminte descoperite la Schmockwitz, în apropiere de Berlin.

Lepenski Vir este un important sit arheologic Mezolitic din Serbia, în centrul Peninsulei Balcanice. Este alcătuit dintr-o aşezare principală, având în jur de 10 sate anexate. Cercetările au dovedit faptul că prima prezenţă umană în aceste locuri datează aproximativ din anul 7000 î.Hr; civilizaţia din Lepenski Vir şi-a atins apogeul între anii 5300 î.Hr. şi 4800 î.Hr. Sculpturi de piscină şi o arhitectură ciudată sunt martore ale unei civilizaţii cu o viaţă socială şi religioasă bogată, al unui nivel cultural foarte ridicat al acestor strămoşi ai europenilor. EVOLUTIA OMULUI Reconstrucţia momentului apariţiei omului şi parcursul lui până în zilele noastre pastrează înca multe necunoscute. Evoluţia nu are loc neapărat într4

este una dintre cele mai timpurii caracteristici evolutive ale homininelor. Toate maimuţele mari sunt dotate cu dinţi mari. Aceasta însă nu înseamnă că oamenii au evoluat din cimpanzei. Noua formă de locomoţie a dus la modificări ale scheletului. dar cele care au 5 . De atunci. aşezări sau locuri funerare. imaginea s-a schimbat complet şi evoluţia omului este mult mai bine înţeleasă. Aceasta a dat nastere frazei "veriga lipsa". printre altele. Unelte de piatră. Când Darwin a publicat faimoasa sa carte "Evolutia Speciilor". MERSUL BIPED • • Mersul pe doua picioare. Aceasta caracteristică ce apare în evoluţia omului nu este atat de radicală pe cat pare . os şi lemn. mai ales în partea de jos a coloanei vertebrale. oase şi dinţi au fost descoperite în diferite locuri prin Africa. Analizarea şi compararea DNA-ului este o metodă folosită des în determinarea paternităţii sau stabilirea unui grad de rudenie între doua persoane. Primele hominine prezentau astfel de canini.o linie dreaptă continuă şi cu o viteza constantă.5 milioane de ani. • • • FATA ŞI DINTII A treia mare tendinţă în evoluţia omului este micsorarea treptată a feţei şi dinţilor.4% din ADN). Europa şi Asia.cimpanzeii au abilitatea de a sta şi a se deplasa în două picioare. să care hrana pe distanţe din ce în ce mai mari şi să observe mai bine imprejurimile. şi canini proeminenţi. vetre de foc. Aceeaşi metodă ne permite să spunem că cimpanzeii sunt cea mai apropiată rudă a noastră încă în viaţă (oamenii şi cimpanzeii bonobo au în comun 98. şi o fac deseori. Mersul biped le permite oamenilor arhaici. de asemenea. pelvis şi picioare Mersul biped apare odată cu dispariţia marilor păduri şi înlocuirea lor cu savana. s-a reuşit formarea unei imagini despre evolutia homininelor (şi evolutia omului) timp de 4 . Strămoşul comun al oamenilor şi cimpanzeilor a trăit acum 7 milioane de ani şi a dispărut între timp. Un număr mare de fosile. Ca urmare a acestor descoperiri în arheologie şi antropologie. urmată de "Originea omului" nu se descoperise practic nici o fosilă a stramoşilor omului. adică o fosilă care sa facă legatura între oameni şi primate. au fost descoperite.

faţa oamenilor actuali este situata mai degrabă sub cutia craniană. premolarii şi molarii s-au atrofiat şi ei în dimenşiuni. Afarensis. A. observând dinţii. AUSTRALOPITHECUS Evidentele fosile ale evoluţiei omului încep cu Australopithecus. De asementea. faţa a devenit mai mică şi poziţia ei s-a schimbat. Fosile din acest gen au fost descoperite într-un numar mare de locuri. A. Robustus şi A. Au fost impartiti în şase specii: A. acest gen pare să fi dispărut acum 1 milion de ani. Datand de aproape 4 milioane de ani. in sudul şi estul Africii. Astfel.urmat au prezentat o tendinţă clară de atrofiere. A. decat în faţa acesteia. boisei. La primele hominine. şi deci hominine. Dar. Africanus. Reducerea dimensiunilor feţei. 6 . Anamensis. fălcile şi mărimea creierului. maxilarului şi mandibulei este asociată cu aceste schimbări. A. difereau totuşi destul de mult între ei . Toţi membrii erau bipezi. Odata cu micşorarea dinţilor şi cu mărirea creierului. Aethipicus. faţa era mare şi situată în faţa cutiei craniene.

dimpotriva. Europa. Fosile de H. începând de acum 100. Neanderthalensis populau estul şi centrul Europei.000 de ani. a apărut prima data acum 100. dar face o descoperire epocală-focul. trei grupuri se impun istoric: • • • Omul de Neanderthal Omul de Ngadong Homo sapiens saldanensis Omul de Neanderthal trăia în condiţii aspre de viata. Aşa se explica faptul că deşi traiau întro clima aspră nu numai că nu s-au retras spre sud în regiuni mai calde. Australia. Pe glob. în mijlocul cărora aprindeau focul.000 de ani şi pâna acum 35. mai diferite. cu o climă receera perioada glaciaţiei Wurm. patru continente ne devin familiare: Africa. ci. când au dispărut. Din marea lui familie. H. Locuiau în grote. făcându-l independent în faţa naturii. Tehnica producerii focului a mărit capacitatea de rezistenţă în condiţiile climei reci. protejat în plăci de piatra.000-40. Asia.HOMO SAPIENS SAPIENS Homo sapiens sapiens.000 de ani. s-au răspândit populând regiuni cu climă rece. sapiens. au fost găsite şi în alte părţi ale lumii. Confec ţionau 7 .

sunt prea primitive pentru a putea fi consideraţi strămoşii noştri. Principala sursă de informaţie privind această perioadă o constituie analiza oaselor fosile. fără mâner. leziuni de tumori osoase (osteosarcoame). fără bărbie. S-au evidenţiat leziuni de tip reumatismal. preistorice. putem deduce informaţii privind practicile medicale preistorice. o faţă lată.cuţite din aşchii ascuţite de piatra. arma ce le permite sa vâneze de la disţanta. cioplite. retuşate. prin metodele specifice etnologiei. obiectele magice etc. Paleopatologia ne arată bolile de care a suferit omul primitiv dintre care cele mai multe exista şi astăzi. sifilis. • Astfel. fracturi. • arheologia medico-istorică: cercetează obiecte ce au legatură cu igiena şi practica medicală. Au inventat sulita. etnoiatria: studiază conceptele şi practicile medicale ale unor populaţii aflate în prezent pe treptele inferioare ale dezvoltării sociale (triburi din Amazonia. de tip osteomielitic. • Trăsăturile omului de Neandertal : o frunte joasă. Australia. tesită. dar imaginea este departe de a fi completă Există 3 izvoare principale pentru studiul medicinei preistorice: • paleopatologia: (patologia veche) studiază urme ale proceselor de vindecare şi procese patologice conservate pe scheletele vechi. leziuni osoase tuberculoase. Polinezia). luetice. Cunoaştem evoluţia omului prin interpretarea fosilelor descoperite. 8 . instrumentarul medical. dar şi primele forme de intervenţii chirurgicale cum ar fi trepanarea şi amputarea. studiate cu mijloace moderne de investigare. lucru ce-i fereşte de pericolul apropierii prea mari de animale salbatice. studiindu-se anumite grupuri şi populaţii aşa-zis "primitive". tuberculoză.

Pe o treapta superioară. din sfarşitul paleoliticului superior şi începutul neoliticului. floare de lotus etc. murmure neinteligibile. de friguri. înzestrate cu forţe miraculoase În neolitic apare ideea de spirit . În medicina. fuga din calea animalelor carnivore. obiectele din natura sunt considerate cu suflet. individul reacţiona adecvat la condiţiile mediului exterior -imbrăcăminte de protecţie. ţipete şi costumaţii ciudate. În spiritul ei. distincţia între corp şi suflet. ideea de "viaţa de apoi".În această etapă s-a dezvoltat aşa-numita indeletnicire medicală. legarea rănilor. Omul şi-a creat obiecte cu virtuţi benefice. făcea parte din familia vulturilor. os sau piatra erau considerate sfinte. însufleţire datorată spiritelor pe care le deţin . toate acestea fiind invocate pentru ajutorarea sa în caz de nenorociri. acompaniate de percuţii în materiale de rezonanţă. impunsaturi. vulturi. dominantă a fost MAGIA ALBA‚ care silea forţele supranaturale să acţioneze în favoarea bolnavului prin ceremonii rituale. de inundaţii. de fulgere. argila. dorinţa imperioasa de cult al stramoşilor etc. de groază. de spaimă. lemn. raul te alintă. a şerpilor. etichetata azi drept MEDICINA EMPIRICA. imobilizarea membrelor luxate sau fracturate. Aceasta medicină instinctivă era înnascută şi proprie indivizilor. se impune MAGIA. de călduri. dar şi malefice. formule rostite oral. adăpostirea de ploi. Magia albă folosea o seama de descântece(de boală lungă. fiecare grupă şi-a însuşit anumite simboluri mistice reprezentative pentru familia sau ginta sa. ideea de "supranatural". obiectele confecţionate din lut. de sau de căldura excesivă. de dezlegare de blesteme 9 . În aceste condiţii. mimică. asigurând necesităţile sale de supravietuire şi dezvoltare a organismului. stejarul te vindecă etc. zdrobituri etc). plopul te scapă de boli. ca de exemplu: lupi. îndepărtarea corpilor străini din soluţiile de continuitate (taieturi. apare animismul. sora florii de crin. ajungându-se la aşa-numitele totemuri. corbi. hiene. apa te mângaie. Prin totem omul se considera fratele lupului. Ea se baza pe reflexele necondiţionate. boli sau diverse eşecuri. adeseori însoţite de pantomimă. şi anume la sfarşitul paleoliticului. fildes. fuga de foc. formate în dezvoltarea filogenetică a speciei umane de-a lungul mileniilor anterioare. Copacul vorbeşte. muntele te sfatuieşte. În această noua concepţie. Prin observarea practică a mediului înconjurator şi diferenţierea societaţii umane în grupe de indivizi înrudiţi. Deşi erau neinsufleţite.

mâna. După medicina instinctivă‚ a omului primitiv. mecanismul de producere şi modul de acţiune al diferitelor leacuri. până la diferitele cereale. prin rugăciuni şi descântece. practică). Toate aceste acte de cult se efectuau în prezenţa vrăjitorilor-vindecători. adesea mişcări ale animalelor. săgeţi. Se practica de exemplu: • • • • • • deschiderea furunculelor şi a colecţiilor purulente pentru îndepărtarea factorilor nocivi.a sarpelui. au apărut construcţii cu caracter sacru. în general. a depozitelor de sfaceluri. de alungare a demonilor cauzatori de boli. se sacrificau oi. MAGIA NEAGRA‚ imprima fenomenelor un curs malefic. vânat. sau se efectuau ritualuri de incânţatii. Oamenii din neolitic aveau. toate aceste masuri având ca scop "uciderea imaginii raufacatoare". Se mai ţineau şedinţe publice de exorcism. rezecţiile extremităţilor compromise (degete. pe nişte mese dispuse central. în neolitic s-a dezvoltat. îndepărtarea corpilor străini. a păsării carnivore. însotite de bolborosiri magice. cu cristale de pietre.. a duhurilor rele. Acestea sunt străpunse cu oase de peste. dislocare. întrebuintarea purgativelor pentru diverse tulburări gastrice. a animalului de pradă. cu aschii de lemn. trepanaţiile craniene pentru îndepărtarea corpilor străini.etc). antebraţ. Ofrandele cuprindeau toate bunătăţile pământului. Încep să se realizeze chipuri cu imaginea care trebuie distrusă . venin de şarpe. 10 .o medicina bazată pe experientă (EMPERIKOS. PEIRA = experientă. fiind imbrăcaţi în haine puternic vopsite în ocru cu ajutorul argilelor pe care le aveau la dispoziţie. Din mileniile V .IV i. contrar legilor naturii. cruste sau escare. Aici. fără a studia cauzele imbolnării. a dusmanilor. gamba etc). viermi etc. aşchii de silex. păsări. a falselor membrane.e. treptat. laba piciorului. peşti şi erau aduse ofrande totemurilor care.n. o gândire primitivmagică. închinate diferitelor zeităţi. pornind de la fructe şi legume. capre. influenţând spiritele spre distrugere. treptat. care efectuau gesturi rituale. dezmembrare. imbolnăvire sau chiar moarte. raclarea ţesuturilor mortificate. boi. s-au transformat în Zeitaţi.

Ea este deschisă contactelor strânse cu toate regiunile din jur. Populaţiile de aici sunt de rasă albă caucaziană. Din mileniul VI până în mileniul IV spatiul pe care il numim Mesopotamia(tara dintre rauri) a fost colonizat de popoare nomade din Iran şi Asia Mica. Nu se poate vorbi de frontiere ale acestei arii. ceea ce marcheaza de fapt trecerea de la preistorie la istorie. din raţiuni culturale dar şi politice. Se ştie că noţiunea de Orient Apropiat este încă subiect de controversă ştiinţifică. Varietatea geografică a Vechiului Orient explică evident şi o mare varietate culturală. care ar putea face parte de aici. Căile de contact sunt dintre cele mai diverse. aici existând o seamă întreagă se sisteme economice. Climatul acestei regiuni este cald şi secetos. sociale şi politice succesive. Aici au apărut primele forme ale scrisului. coloniile assyriene constituind staţii pe drumul comercial spre Anatolia. Izvoarele privitoare la istoria civilizaţiilor din Mesopotamia sunt variate şi de o mare diversitate în ceea ce priveşte limba şi scrierile în care au fost 11 . aparţinând celor două grupe rasiale: dinarică şi mediteraneană. ea incluzând Iranul dar excluzând Hellada.ISTORIA ANTICA CIVILIZATIILE MESOPOTAMIENE Omul a construit primele aşezări pre-oraşeneşti în valea fluviilor Eufrat şi Tibru. Se poate spune despre Vechiul Orient – dar în primul rând despre Mesopotamia – că doar geografic a constituit o entitate coerentă.

care cuprind ştiri importante. Regele (lugal = „omul cel mare”) concentrează puterea politică locală şi funcţia de şef al marilor preoţi. Aflate în apropierea drumurilor comerciale maritime şi terestre . Teritoriul e împărţit în oraşe-stat. palatul constituie un microcosmos în cadrul căruia se regăseşte întreaga societate. au dezvoltat agricultura şi au făcut posibilă apariţia primelor comunităţi omeneşti(UR.URUK. numiţi patesi.redactate. aceasta este o trăsătură specifică mai cu seamă a istoriei Vechiului Orient. în mijlocul unui cartier închinat zeului căruia îi aparţinea oraşul. În 2800 iHr oraşele state au intrat în competiţie pentru dominaţia economică. Izvoarele primare sunt alcătuite din liste de regi. oraşele –stat erau bine aprovizionate cu diverse bunuri. construite pe terase din cărămida. Templul constituie un centru politic. sumerienii se aşează în sudul Mesopotamiei („ţara dintre cele doua fluvii”).Hr. palatul este centrul activităţii politice şi al celei economice. el n-a durat prea mult timp. Mai târziu. Aici se concentrază veniturile statului. studierea Vechiului Testament va fi unul dintre impulsurile care va contribui la dezvoltarea studiilor privitoare la istoria Mesopotamiei. după lupte îndelungate pentru supremaţie s-a format un stat unificat sumero-akkadian care cuprindea toate oraşele-state din Sumer şi din Akkad. ammoriţii.LAGASH). Aceste oraşestate erau conduse de regi. Acestea erau state mărunte. care înaintează până la începutul mileniului II. Primele state în Mesopotamia antică au fost oraşele-state în Sumer şi în Akkad. În perioada 3200-2800 î. veniţi în Chaldeea dinspre vest. vom găsi informaţii utile şi în Vechiul Testament. Cum spuneam. încă din mileniul al III-lea î. În felul său. privind şi istoria Mesopotamiei. Şi în Mesopotamia. religios 12 . Originea lor este necunoscută. De asemenea. fiind distrus de triburile de păstori. împreună cu teritoriul înconjurător. De altfel. sisteme de irigaţii. În centrul oraşelor se înalţă temple monumentale. Sunt apoi Analele al căror uz a fost introdus de către hittiţi în mileniul II.Hr. ajutaţi de către aristocraţi Aceste popoare s-au aşezat în acest spatiu cu pământ roditor au construit canale. zidurile fiind decorate cu plăci din argilă colorată în chip de mozaic. reducându-se la un oraş.

şi economic. În administraţia templului se utilizează scrierea (cu ideograme, apoi cu simboluri abstracte, zgâriate cu stiluri de ardezie în tăbliţe de argilă moale = scriere cuneiformă).

Oraşele sumeriene erau conduse de regi care erau şi preoţi de cel mai înalt rang. Oraşul era construit pe o structură sociala bine ierarhizată. Se crede ca regele Ghilgames a condus oraşul Uruk în jurul anului 2700iHr iar epopeea sa prezintă faptele legendare ale acestuia. El a construit un zid de apărare lung de 9 km . În afara oraşelor summeriene din sudul Mesopotamiei mai existau oraşele state din centru (Babilonul) şi cele din nord (Asiria). În 1800iHr acestea au început sa se extindă subjugându-şi vecinii în urma unor campanii militare devastatoare. În 614/612 Babilonul cucereşte Asiria . Codul lui Hamurabi – este primul text legislativ cunoscut în istorie. Se pare că datează din jurul anului 1700iHr . A fost sculptat într-o coloană de piatră şi poartă denumirea creatorului său Hummurabi, rege al Babilonului. Pedepsele pentru diferite infracţiuni erau foarte aspre : biciuirea, mutilarea, arderea de viu. Marea casă constituie o lume aparte legată de suveran prin legături speciale. În jurul palatului se află un grup social numeros, foarte divers în ceea ce priveşte compoziţia sa profesională, grup condus de un intendent. Se aflau lucrători de toate profesiile: scribi, servitori domestici, negustori, agricultori, păstori, paznici ai depozitelor şi magaziilor. Palatul şi domeniul regal reprezintă o vastă întreprindere economică, pe care se întemeiază puterea materială a suveranului. Teoretic, întreaga suprafaţă a statului este la dispoziţia monarhului. Din domeniul regal, care e de fapt fondul funciar al ţării, se crează apanaje pentru regină şi prinţ, loturile pentru soldaţii profesionişti şi funcţionari. Există o confuzie între domeniul regal şi stat. Depozitele sunt comune, primind veniturile domeniului regal şi ale statului. Dreptul de proprietate privată există, dar este nereglementat, deosebit de lax, şi nimeni nu poate invoca un drept de proprietate în defavoarea monarhului. Aristocraţia primeşte domenii, le administrează, le poate lăsa chiar moştenire. Dar, în principiu, aceste alocaţii sunt făcute cu titlu personal, revocabile oricând.
13

Templele existau în număr mare, fapt care arată puterea lor în economia ţării. Templul reprezintă, pe lângă palat, un alt element esenţial al economiei acestor state. Astfel, Lagash avea în mileniul III î.Hr. aprope 50 de sanctuare. Ca şi palatul, templul este o lume suigeneris în care sunt reprezentate toate clasele sociale. Există un personal ce ţine strict de serviciul religios, aşa-zişii iniţiaţi. Între aceştia se găseau numeroşi meşteri, fie pentru diverse lucrări de construcţie, inclusiv brutarul, care cocea pâinea zeului. Există şi o lume a neiniţiaţilor. Toţi aceştia trăiesc sub autoritatea marelui preot sau a marii preotese. Ei trăiesc în serviciul zeului şi din venitul zeului. Mare parte din acest personal are propriile averi, independent de templu. Uneori, chiar şi meşterii puteau lucra pentru public. Este interesant că demnităţile sacerdotale, fiind remunerate, sunt considerate ca un beneficiu, iar regalitatea le acordă pe o durată determinată, uneori chiar pe fracţiuni de zile. Domeniile templului sunt împărţite în loturi sau arendate. Altele sunt exploatate direct. Templul are propriile mijloace de mânuire a banilor. Este important de subliniat că, în acelaşi timp, au şi rol caritabil. Ele acordau împrumuturi cu dobândă mică, împrumutau grâu fără dobândă, răscumpărau soldaţii captivi, ajutau sclavii să se elibereze, toate acestea întrucât templul gestionează bunurile zeului conform voinţei acestuia de caritate.

STRUCTURA SOCIETATII MESOPOTAMIENE
• •

Era bine structurată ierarhic şi relativ stabilă pe o durată lungă. Strctura era una piramidală bazată pe centrarea puterii către vaful piramidei reprezentat de regele-preot ajutat de un foarte eficient aparat birocratic. Baza piramidei o forma populaţia productivă -a agricultorilor dependenţi care făceau parte din personalul productiv al domeniilor regale şi al templelor. Meşteşugarii deţineau de asemenea un loc important în economia mesopotamiana; ei erau cei care prelucrau metale şi obţineau bunuri finite care adesea se transformau în bunuri de schimb. Meşteşugarii erau organizaţi în aşa zise corporaţii, dependente din punct de vedere etnic de palat sau templul pentru care produceau cele
14

mai multe obiecte. Meseria se transmitea ereditar precum şi secretele tehnice.

Negustorii reprezintă o clasă bine dezvoltată. Comerţul se practica sub forma de troc. Sclavii aveau în aceasta structura un rol secundar. Ei apar pomeniţi dar rolul lor este unul secundar. Proveneau din randul prizonierilor de război, al datornicilor şi al copiilor adoptaţi. Nu se bucură de drepturi dar dacă un sclav se căsătorea cu un om liber copii rezultati nu mai erau sclavi.

În perioada 2800-2500 î.Hr. are loc infiltrarea treptată a semiţilor. Mesilim din Kiş este primul rege. Nippur devine primul centru religios. Se renunţă la „socialismul religios de stat” (unitatea statului şi templului). Puterea politică (palatul) se separă de cea religioasă (a templului). Construirea de ziduri în jurul oraşelor (la Uruk de către Ghilgameş). Din templu, ridicat pe terase suprapuse, ia naştere ziguratul (constând din mai multe etaje, legate prin scări; edificiul din partea superioară formează „turnul-templu”). Prima dinastie de la Ur este întemeiată de Mesannepadda după 2500 î.Hr.. Se remarcă prin faimoasele morminte regale, excavate în 1922: 16 cripte de regi şi prinţese, respectiv preotese, cu bogate ofrande. În morminte se află şi cei care îi urmau în mod voluntar (prin otrăvire) pe stăpâni dincolo de moarte. Acest obicei este probabil o consecinţă a „căsătoriei sacre” dintre zeiţa Inanna şi iubitul ei, Tammuz, zeul infernului. Accadienii

Reprezinta prima sinteza sumero-semita;

Babilonienii

Reprezinta a doua sinteza sumero-semita ;

Asirienii

Reprezinta ultima sinteza sumero-semita;

Babilonul

În traducere ,,Poarta Divinitătii” a fost situat pe malul Eufratului, în Mesopotamia centrală.
15

Templul Esagila-Casa cu acoperişul până la cer-cu Ziguratul Etemenanchi de care se leagă numele arhitectului Arodahhes Ziguratul este o construcţie cu caracter cultural , el având rol şi de observator astronomic. Era aşezat pe un soclu de 33 m , avea şapte etaje divers colorate cu înălţimi diferite cuprinse între 6-15 metrii. Etajul superior era accesibil doar preoţimii.

Cel de-al şaselea rege la Babilonului, Hammurabi (1728-1686 î.Hr.) vine la ajunge la putere în momentul în care şase state rivalizează pentru a domina Mesopotamia: Larsa, Eşnunna, Babilon, Qatna, Aiep şi Asiria. Liga celor trei state, Larsa – Mari (Isin) – Babilon, rezistă vreme de 15 ani, pentru a purta război cu Eşnunna, Elam, triburile din munţi şi Asiria. Este un rege foarte activ, care va desfăşura o politică externă agresivă ducând mai multe campanii militare împotriva duşmanilor din totdeauna ai mesopotamienilor, elamiţii. După victorie, Hammurabi îşi învinge ambii parteneri de alianţa, Rimsin din Larsa şi Zimrilim din Mari. În timpul domniei lui Zimrilim se desăvârșește construcţia renumitului palat de la Mari, în care s-au descoperit un numar de 20.000 de tăbliţe de lut. Codul întocmit la cererea lui Hammurabi (1728-1686 î.Hr.) nu fost unul novator, fiindcă predecesorii săi promulgaseră, deja, legi. Codul reprezintă o chintesenţă a legislaţiei emisă în Mesopotamia până la acea dată. Textul este cunoscut de pe o placă din piatră descoperită în 1901 la Susa. Studierea codului permite reconstituirea elementelor esenţiale la vieţii economice, ale ocupaţiilor şi a raporturilor dintre categoriile sociale din Mesopotamia. Starea fragmentată în care a fost găsit cuprindea 243 de articole de legi, dar se pare că iniţial ar fi avut 1282 articole. Codul cuprindea trei părţi: 1. Introducerea – se arată intenţia lui Hammurabi de a instaura pacea în ţară;

16

De asemenea. Proba prin jurământ era admisă: adesea. Dispoziţiile – au caracter civil şi penal referindu-se la multe aspecte juridice ale vieţii cotidiene economice. conform principiului reparării unei stricăciuni prin amendă. închirierea şi folosirea uneltelor. Pagubele provenite dintr-o neglijenţă profesională trebuiau reparate: un chirurg sau un veterinar nepriceput. depozitarea cerealelor în hambare. Codul împarte societatea mesopotamiană în trei categorii sociale: amelu (oamenii bogaţi). o atenţie deosebită este acordată relaţiilor din cadrul familiei. pedeapsa cu moartea se aplica şi 17 . De asemenea. Într-o primă perioadă. Cea mai folosită lege ce se referea la pedeapsa talionului. valora un anumit preţ. precum şi protejarea pădurilor. această probă se administra la poarta unui templu în faţa unei embleme divine pe care se jura. cel mai înalt for fiind tribunalul Regelui. un ochi scos. Deasupra lor într-o poziţie privilegiată se găseau preoţii şi nobilii de curte. Pedeapsa cu moartea era dată pentru calomniator şi vrăjitor. Un braţ rupt. un arhitect sau un constructor neîndemânatic era direct responsabil. Judecătorii alături de asesori şi asistaţi de grefieri dădeau sentinţele în faţa martorilor. hoţul de copii şi cel care a ascuns un sclav fugit. adică proba prin apă. Prima era proba prin zeul-fluviu. aceasta a fost dezvăluită în multe documente care dovedesc existenţa unei jurisprudenţe pentru cele mai mici acte ale vieţii sociale. Încheierea – cuprinde ameninţarea lui Hammurabi cu un blestem asupra celor care nu îi respectă hotărârile. legea admitea „judecata zeului” şi pedeapsa talionului. era nevinovat sau vinovat. faţă de care Babilonul era mai avansat în dezvoltării societăţii. muşkenum (oamenii liberi) şi ardu (sclavii). hoţul şi tăinuitorul. 3. S-au identificat diferitele tribunale la care puteau apela ci implicaţi în actul de justiţie. Textul codului stipulează ce produse sunt importate sau exportate. permitea posibilitatea unei răscumpărări.2. Cu toate că Codul nu prevedea modul cum se realiză judecata. Inculpatul era legat şi băgat în apă. Codul Lui Hammurabi a funcţionat aproape o mie de ani exercitând o mare influenţă asupra legislaturii altor popoare din Orient. pentru martorul fals în probleme criminale. dacă plutea sau nu. Sunt legiferate condiţiile de întreţinere a canalelor de irigaţie.

Civilizatia mayaşilor a fost printre cele mai dezvoltate din America Cantrală. dar cu menţiunea că soţul sau tatăl erau mai puţin vinovaţi decât femeia.. Urmaşii lor trăiesc încă în regiune. dar şi măcinate pentru a face terci. pentru a arăta sunete ale cuvintelor sau pentru a exprima idei. oamenii au cultivat porumb.Hr. Agricultorii cultivau roşii. Mulţi trăiau în colibe în paduri şi veneau la oraş pentru cumpărături sau ceremonii religioase..Hr. hrana lor de bază. fasole. Realizările lor în artă. Din 1500 i. Ei nu creşteau animale. ca Tikal (acum Guatemala) cu populaţie de până la 50. mayaşii au construit mari oraşe. Poporul maya scria folosind hieroglife (simboluri desenate). Evidenţe despre aceste state datează din anul 250 d.pentru adulter şi incest. până în anul 850 d. De aceea planează misterul asupra bruştei lor dispariţii.000 de locuitori. probabil conduse de regi preoţi.Hr.. doar vânau animale sălbatice şi pescuiau.Hr. construind oraşe în adâncul pădurilor tropicale. INDIENII MAYA lndienii Mayasi au dominat America Centrala din anul 250 d. Stiinta stelelor 18 . Seminţele erau deseori fierte. Primii mayasi trăiau în oraşe-state. avocado şi cartofi dulci. Aceasta a fost era clasică. arhitectură şi matematică au fost extraordinare. prin pilonii de piatră ridicaţi de conducători pentru a-şi demonstra realizările. Doar în cateva generaţii. Bogaţia mayaşilor era bazată pe comerţ şi agricultură. Aceştia s-au extins spre Peninsula Yucatan şi spre Oceanul Pacific.

MEDICINA • • • • PREOTII-dădeau sfaturi în domeniul sănătăţii şi erau cei care cunosteau foarte bine ierburile cu efecte terapeutice. Pentru aceste calcule. între 1438 ș i 1533 Inca a reușit prin cuceriri și asimilșri sș încorporeze o mare parte din vestul Americii de Sud. lunile şi chiar mişcările planetei Venus. având centrul în jurul Anzilor și a inclus mare parte din teritoriul ocupat azi de Ecuador. S-a ridicat pe înalț imile din Peru în jurul anului 1200. Argentina și Chile. În 1533. marcându-se astfel începutul dominației spaniole. O îndeletnicire curioasă era deformarea capului la nou nascut Practicau extragerea inimii din corpurile sacrificate Pentru cinstirea zeilor ofereau ofrande şi se practicau sacrificii (tineri şi tinere) INDIENII INCA Imperiul Inca a fost cel mai mare imperiu din America precolumbiană. 19 . Bolivia. Peru. ultimul împărat incaș (numit Sapa Inca) a fost omorât la ordinul conchistadorului Francisco Pizarro. mayaşii aveau cunoştinte complexe de matematica şi ştiau să scrie mai bine decat orice alt popor al Americii. Atahualpa.Preoţii maya învăţau cum să calculeze anul solar.

pe o suprafată limitată. Un huaca putea fi un mare templu construit de oameni. toată familia lucra până la amiază pe camp. Impăratul era stăpanul tuturor teritoriilor din imperiu. dar ei venerau şi zeul soarelui. numindu-le haucas. el dormea pe podea. şi care işi impărteau pământul. viaţa ţaranilor era total diferită de cea impăratului şi de cea a nobililor. Impăratul locuia într-un superb palat de aur şi argint. etc. conducatorul ayllu-ului ii alegea o sotie. Baza societaţii incaşe era ayllu-ul. Tăranii. Deşi paturile sale erau create din blană fină. aveau dreptul la o singură sotie. Ayllu-ul varia în marime. de la simple ferme de ţărani. la micul dejun bea o bautură specifică icaşilor. animalele şi recoltele. Daca cineva se năştea într-un ayllu. un fel de clan format din mai multe familii care trăiau impreună. şi incaşii care nu erau nobili. Inti. era efectuată în majoritatea cazurilor pe bărbaţi adulti în scopul tratării rănilor căpătate de aceştia în desele confruntări armate ale acelor vremuri. un fel de bere facută din grau fermentat. ca soţie oficială era recunoscută sora sa. O procedură similară avea ca scop eliberarea sângelui şi a presiunii rămase în cavitatea craniană de pe urma unei lovituri puternice care viza capul. Imbrăcămintea inca şilor era foarte modestă. Familia regală şi nobilii erau scutiţi de impozite şi aveau numeroase privilegii. Toată lumea apartinea unui ayllu. ca şi oricare alt servitor sau supus de-al său. Incaşii mai credeau că unele locuri şi obiecte sunt sfinte. 20 . chicha. Dupa ce. În imprejurimile capitalei Cuzco au fost descoperite cranii care datau de acum circa 1000 de ani şi care prezentau urmele unor operaţii nerefacute ceea ce sugerează faptul că rănile au fost fatale. un obiect găsit în natura: un deal. la orase mari. Religia Dumnezeul suprem al incaşilor era Virachocha. Daca un barbat dintr-un ayllu nu era căsătorit până la varsta de 20 de ani. acolo murea. Viata de zi de zi a incaşilor varia în funcţie de clasa socială.Chirurgii Inca din Peru-ul precolumbian efectuau în mod obișnuit operații craniene de success în care reuşeau să excizeze porţiuni din calota craniană a pacientului pentru a trata astfel leziunile de pe creier Complexa procedură chirurgicală denumită în limbaj de specialitate trepanaţie. Cu toate că avea mai multe sotii. El conducea şi repartiza ayllu-urile astfel încat o familie avea o ferma. Cei mai mulţi dintre incaşi erau fermieri care lucrau pământul. Însă. hainele impăratului nu erau foarte diferite fată de hainele ţăranilor simpli.

trepanaţii. La unele sărbatori mai importante. Există aici un mit al transferarii bolilor în organismul animalelor. toate într-o remarcabilă stare de conservare. extragerea dinţilor. Baia zilnică se termina prin cufundarea corpului în apă rece. efectuarea de suturi. Medicina • • • • • • • • Foloseau ca tratamente :masajul. Bolnavii erau aşezaţi în paturi individuale ridicate de la sol. provocarea de sudaţie. descoperite de arheologul Hiram Bingham. Ruinele incase de la Machu Picchu • Ruinele oraşului Machu Picchu. Foloseau pânza de paianjen ca hemostatic. sau la evenimente mai importante se sacrificau animale şi oameni. Circa 610 metri deasupra. ridicând sute de structuri de piatra începând cu anii 1400. diuretic. purgative. otravitor. ventuzele. Dupa moartea unui incaş familia sa mergea la înmormântare timp de opt zile şi trebuiau să poarte haine negre timp de un an. imobilizarea oaselor. templelor. băilor.50 m înaltime). În vreme ce incaşii în mod sigur foloseau varful muntelui (2761.Incaşii mai credeau şi într-o a doua viaţă şi venerau spiritele stramoşilor lor. iar femeile trebuiau sa-şi taie în fiecare dimineaţa cate o suviţă de păr. Trupurile şi mormintele morţilor erau tratate ca haucas. amputaţia. Multe dintre cărămizile care cântăresc în jur de 50 de tone sunt atat de precis sculptate şi unite cu 21 • • . Stăpâneau tehnica trepanaţiei şi bandajării. emisia de sânge. norul înfaşoară ruinele palatelor. legendele şi miturile indicau faptul că Machu Picchu (însemnând "vechiul pisc" în limba Quechua) era cel mai adorat loc sacru din acele timpuri. aplicaţii de cataplasme. sunt unele dintre cele mai frumoase şi enigmatice locaţii stravechi din lume. hambarelor şi a aproximativ 150 de case. Administrau plante cu efect laxativ. Orasul a fost construit în piatra între flancurile a doua culmi din lantul de est al Anzilor şi coboara în padurile amazoniene. Consideră ca boala se datorează zeilor.

în special boul asiatic cu coarne lungi. şi cu case impunătoare zidite din cărămidă bine arsă. care era şi sacerdotul suprem. Probabil că acest animal era venerat. INDIA ANTICA În India primii oameni s-au aşezat în nord. pavate cu lespezi de piatră. uneori în scări. 22 . Scrierea pe care o folosea această civilizaţie nu seamănă cu nici o altă scriere din lumea antică. Proiectate cu străzi principale largi. încat imbinările fară mortar nu permit nici macar unei lame de cuţit să pătrundă între printre ele. între fluviul Indus şi Gange în urma cu peste 5000 de ani. Acolo s-a dezvoltat o civilizaţie care se întindea pe o suprafaţă de peste o jumătate de milion de km² . dar niciodată plăci de argilă arsă (ca în Mesopotamia). fiecare cu o circumferinţă de circa 5 km.de obicei în formă pătrată şi poartă inscripţii hieroglifice şi figuri de animale. Fortăreaţa era reşedinţa regelui. în mare parte pe teritoriul Punjabului de azi. Mohenjo-Daro şi Harappa. Fara îndoială. din care porneau străzi laterale drepte. s-a păstrat pe cateva mii de sigilii . cu un sistem de canalizare. Tot aici se aflau şi centrul comercial. bine întreţinute. Fortăreaţa din Mohenjo-Daro. cu parapete înalte de 12-15 m din lut bătut şi învelit cu cărămizi arse. cel artizanal. chiar cu două etaje. Săpăturile arheologice efectuate în secolul nostru au scos la iveală două mari oraşe. avea în incinta ei un mare bazin ritual. Această scriere hieroglifică (s-au găsit peste 270 de semne diferite.• atata exactitate. ateliereie. căci cultul taurului se va menţine şi în hinduismul de mai tîrziu. Machu Picchu repezintă un exemplu de arhitectură şi inginerie tehnica. şi uneori chiar cu camere de baie. în mijloc cu canale de scurgere acoperite. depozitele de grîne. care folosea probabil ca material pe care se scria şi frunzele de palmier. dar rămase nedescifrate). Aceste oraşe ating în jurul anului 2500iH un uimitor nivel de civilizaţie.

În secolul VI iH regale Darius I a cucerit regiunile Gandhara şi Punhab . incantaţii Sunt recunoscuţi prin practicarea Yoga-calea educarii spiritului prin exerciţiu Regele ASOKA – construieşte nenumarate spitale pentru pelerini • • • 23 . Atharva-Veda. producătorii (vaisya) servitorii(sudra).Yajur-Veda Utilizau în tratamentul diferitelor afecţiuni plante.SamaVeda. Pentru o scurtă perioadă Alexandru cel mare ocupa şi el aceste teritorii. Restul teritoriilor sunt stăpânite de dinastia Maurya cel mai important reprezentant fiind regale Ashoka (273-232iH) care uneşte toate teritoriile indiene . integrându-le în Imperiul Persan.Societatea indiană era împărţită în patru caste. Religia –Brahmana-are la baza teoria reîncarnării Aveau o triada de zei • • Wishnu-apară Siwa-stige.zeitate puternică şi violentă Zeul Soarelui • Medicina : • • S-au gasit spitale construite S-au păstrat scrieri cu caracter medical: Rig-Veda. războinicii (kşatriya). conform legilor lui Manu: • • • • preoţii (brahmanii).

-descrie boli ca Malaria. care sunt calitaţile celui care practică actul medical -sa se distinga prin puritate. plante medicinale. oprirea hemoragiilor prin cauterizare cu ulei fierbinte. urinei.Tuberculoza. Un rol important în precizarea diagnosticului se acordă sputei. operaţia de cataractă şi cezariană. foarfeci. -a descris modul de amputare a membrelor. seringi. materiilor fecale .• Medicii Sraka şi Susneta au scris un compendiu medical în care găsim descrise norme de etica ce trebuie respectate de medic şi bolnav . vomismentelor care erau atent analizate. vântul. • Metodele de diagnosticare cuprindeau o abordare magică dar şi una raţională . chirurgie plastica . Un rol important în stabilirea gravitaţii şi a prognosticului il avea interpretarea semnelor : norii. unele proceduri chirurgicale şi 121 instrumente chirurgicale: ace. Gustul dulce al urinii ajută la depistarea diabetului Pulsul era de asemenea un alt criteriu de stabilire a gravitaţii bolii 24 • • • . scalpe. zgomotele etc.Diabetul.rinoplastia. -descrierea primei operaţii de corectarea deformărilor urechii. bisturie. -sa fie destept şi abil -sa dea dovadă de bunatate şi pricepere în actul de a îngriji un pacient -sa ştie să gatească -sa imbaieze şi să spele pacientul -sa-l ridice şi să-l ajute să se plimbe -sa-i cureţe patul -sa fie dornic să facă ce i se cere -sa aibă o buna comportare SUSNETA-a descris anumite boli.

creator al lunii. De asemenea. interesele erau subordonate preoţilor brahmani. până la excomunicarea din castele superioare în casta sudra. s-au ridicat nu numai păturile sărace ci şi casta militarilor. reparaţie necesară dupa ce acesta era rupt de cerceii grei. păstrate. De pildă brahmanismul pretinde că este nevoie ca în societate ordinea economică. teze cu un pronunţat caracter politic. medicamente din plante. În această perioadă. a sclavilor: Impotriva brahmanismului. O altă operaţie reparatorie era cea a lobului urechii. Doctrina brahmanilor propagă teze care vizează interesele celor avuţi. a facut ca medicii sa devină experţi în tratarea muşcăturilor de şarpe. Charaka a precizat care erau condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital şi care sunt locurile unde poate fi amplasat. Apoi rana era suptă şi se aplicau pansamente din decocturi de plante. se recita o rugăciune şi se făceau incizii adânci lângă punctele de muşcătură pentru drenarea otravii. socială şi politică existentă să fie menţinute. religios şi moral care acredita teza unui spirit universal. Medicina indiana recunoştea pericolul rămânerii populaţiei într-o zona în care exista o epidemie precum şi importanţa apei şi alimentelor în răspândirea acesteia. a religiei brahmane. brahmanismul milita pentru menţinerea castelor. Cat mai curând se aplica un garou pentru a impiedica răspândirea otrăvii. Ca şi în alte civilizaţii femeile asistau naşterile dar nu erau considerate potrivite pentru o pregatire superioară. în special cobrele. Charaka a descris peste 700 de • Existenţa şerpilor veninoşi în numar mare. celor bine situaţi în seara socială. Încălcarea ordinii brahmane a castelor duce la pedepse ăspre. Budismul 25 .• Farmacopeea era bogată. care convenea statului sclavagist. Arta medicala şi religia • • • • • Brahmanismul era un curent politic. Adulterul era pedepşit prin taierea nasului şi astfel a apărut medicina reparatorie.

Pentru a dobândi starea de nirvana. de necazuri şi privaţiuni. Concluzia finală este că omul trebuie să se supună soartei. De asemenea budismul susţine reîncarnarea sufletului. pături sau grupuri sociale. tot o doctrină religioasă dar care-şi propune reformarea religioasă a Indiei. spune însă că acesta este starea naturală. contra acaparării de către brahmani a acestui privilegiu pe care-l transmiteau ereditar. viaţa este un izvor de suferinţe şi iluzii". Budismul urmăreşte ca printr-o "ideologie" religioasă să justifice oportunitatea stării de lucruri ca atare. omul trebuie să-şi stingă setea de viaţă. să se elibereze de groaza de suferinţă. adică SOARTA. într-o fiinţă superioară sau inferioară. pe o treaptă mai dezvoltată a societăţii. după cum a trăit în reîncarnările anterioare. Eliberarea este pasivitate. răbdare. fericirea şi perfecţiunea. plăcerea. religia oficială a vremii atunci. Templul de la Taj Mahal 26 . • • • • • • • • • Budismul este generat de interesele unor clase. Suferinţa trebuie suportată deoarece viaţa. nevoi -de unde concluzia că ele ar trebui înlăturate-. Dar trebuie reţinut că prin doctrina sa budismul este conservator şi retrograd deoarece considera că : "datorită continuei căutări a plăcerii. să renunţe la plăceri şi satisfacţii. Budismul pretinde a instaura egalitatea între oameni pe plan spiritual şi religios. Budismul propagă teza desfiinţării castelor. într-o fază premergătoare. şi deci inutilitatea politică şi socială a răscoalei. Soluţia ar consta în renunţarea la plăceri pintr-o perfecţionare spirituală. Deşi recunoaşte că în viaţă există suferinţă. bucuria sunt doar iluzii. deci o lege după care sufletul are posibilitatea să se reîncarneze.Impotrivirea pe plan ideologic contra religiei brahmane se realiza de către budism. necazuri. realizarea posibilităţii ca toţi oamenii să se bucure de o viaţă religioasă. motiv pentru care ulterior a fost decretat religie de stat.

Clădirea "răsare" din peisajul roscat. în timpul campaniei de zdrobire a rebeliunilor din Burhanpur. Moartea ei l-a afectat într-atât pe împărat încât părul i-a albit în numai câteva luni. jad din China. agate din Yemen. să se recăsătorească. Taj Mahal-ul a devenit "simbolul dragostei eterne". Shah Jahan. Împărăteasa a murit după naşterea celui de-al 14-lea copil. Specialiştii au avertizat că poluarea din atmosferă afectează direct construcţia. supranumit Shah Jahan. Se spune că 20 de mii de oameni ar fi fost trimişi să muncească aici. Proiectat de arhitectul iranian Ustad Isa.Templul Taj Mahal (Palatul lui Taj). alături de soţul său. a fost construit de impăratul mogul Khurram. Construcţia Taj Mahal-ului a demarat în 1631 şi a durat 22 de ani. la sfarşitul lucrărilor. coral din Arabia. căruia. Aşa a jurat împăratul că va construi un edificiu funerar măreţ şi fără egal în lume. provocând daune semnificative. Mumtaz Mahal. Înainte de ultima suflare Mumtaz l-a rugat pe împărat patru lucruri: să-i construiască un mormânt. prinţesa persană musulmană. safire din Ceylon. aşezată fiind pe o terasă de 27 • . • Legenda spune că proiectul a fost făcut de celebrul arhitect turc Ustad Isa Khan. malachit din Rusia şi perle din Oceanul Indian. pentru a adăposti trupul iubitei sale soţii. iar zidurile sale sunt afectate de gazele provenite de la furnale şi de la ţevile de eşapament ale maşinilor. să-şi iubească fiii şi să-i viziteze mormântul la aniversare. impăratul a ordonat să ii fie tăiată mâna dreaptă pentru a nu mai putea înalta vreodată o construcţie care să rivalizeze în frumuseţe Taj Mahal-ul. în memoria celei de-a doua soţii Mumtaz Mahal. ametiste din Persia. ci şi un abil şi inteligent sfetnic politic.000 de muncitori să lucreze timp de 22 ani pentru a ridica edificiul decorat cu turcoaze din Tibet. Construcţia spectaculosului monument funerar a început în 1642 şi a fost nevoie ca peste 20. cel mai grandios monument de arhitectură de pe teritoriul Indiei. Taj Mahal-ul este flancat de un rau foarte poluat. Materialele erau aduse din întreaga Indie şi din alte zone ale Asiei cu ajutorul unei "flote" ce numără 1000 de elefanţi. În prezent. Taj Mahal-ul a fost construit de al cincilea împărat mogul. Şahul a pierdut la decesul soţiei sale nu numai o consoartă.

Culorile ansamblului se schimbă de la oră la oră şi de la anotimp la anotimp aşa încât Taj Mahal-ul şi mormântul pe care îl găzduieşte nu sunt niciodată la fel. iar seara alb-gălbui. În vremurile de demult. care este simbolul clar al intrării în paradis. Ca o bijuterie străluceşte Taj-ul în lumina lunii.• • • • marmură albă care pune în evidenţă uriaşul dom şi cele patru minarete. Înăuntrul domului se află sicriul împărătesei încrustat cu pietre preţioase. În faţa acestor minuni. Binecunoscutele imagini ale Taj-ului nu corespund întru totul legendei. 28 . Poarta principală se aseamănă unui văl. pe care femeile Indiei îl poartă în noaptea nunţii. pluteşte între cer şi pământ cu formele lui simetrice perfecte şi cu grădinile din jur reflectându-se în oglindă lacului împrejmuitor. din cauză că era foarte grea. Singurul obiect asimetric din interiorul domului este sicriul împăratului care a fost construit alături de cel a reginei. Baza rectangulară a clădirii este ea însăşi un simbol. întregul complex fiind construit simetric. poeziei şi romantismului despre care Rabindranath Tagore obişnuia să spună că este "o lacrimă pe obrazul timpului". A fost înlocuită cu una din alamă. este adevărat .deosebit. Aceasta era fabricată din argint masiv şi nituită cu cuie de argint. iar în interior era amplasat un grilaj de aur masiv şi o textura de perle direct pe lespedea funerară. este străjuită de arbori ornamentali. însa. Clădirea este situată într-un decor natural şi comunică cu exteriorul printr-o poartă înaltă şi masivă. Acestea au fost furate. Schimbarea culorilor se spune că este simbolul stării de spirit a femeilor. mult mai uşoară. care porneşte de la intrarea impozantă. 35 de ani mai târziu. Taj Mahal-ul are multe locuri ce se ascund ochilor vizitatorilor grăbiţi. Aparent s-ar putea spune că sunt de fapt două moschei. s-a scufundat. Ansamblul închide în interior o grădină deosebit de frumoasă cu fântâni arteziene iar aleea principală. turiştii rămân realmente cu gura cascată. Atât de strălucitoare sunt interioarele încât au fost descrise ca fiind "proiectate de uriaşi şi finisate de bijutieri". La răsărit întreg ansamblul pare roz. care prezintă sculpturi cu modele florale. Monument al dragostei trainice. Cu toate că este un mormânt. Complexul mai cuprinde în afară de palatul propriu zis şi o moschee. Aceeaşi marmură este întâlnită şi în camera mortuară. însă una dintre clădiri este construită doar pentru simetrie. captată de nenumăratele pietre preţioase încrustate în marmură. existau aici uşi de argint.

oarecum diferite de cele existente în alte state orientale. 29 .• • • • • Potrivit legendei. iar calitatea aerului este măsurată regulat. Comisia recomandă aplicarea unui tratament pe bază de argilă pe faţada monumentului. Totuşi aici se încrucişau interesele aristocraţiei cu ale cercurilor înstărite de la oraşe. însă. potrivit unui raport parlamentar ale cărui concluzii au fost publicate de ziarul Times of India. Curtea Supremă indiană a ordonat în urmă cu zece ani închiderea sau mutarea turnătoriilor. Pentru conservarea monumentului. din cauza poluării. totdată. s-a autoproclamat rege în anul 1658 şi l-a menţinut în captivitate în fortul de la Agra timp de nouă ani. Aurangzeb. Soarta. situat la Agra. au conferit un specific gândirii politice chineze în epoca antică. sub formă de arest la domiciliu. în nordul ţării. aşa cum s-a mai făcut deja în trecut. Acesta îşi schimbă culoarea în galben. fostul împărat mogul avea în depărtare privelistea şi. cărămidăriilor şi sticlăriilor din apropierea Taj Mahal-ului. dar că acesta ar fi urmat să fie construit din marmură neagră pe malul celălalt al râului Yamuna. i-a fost potrivnică: fiul său. Şi aici se confruntă aristocraţia sclavagistă cu straturile sociale asuprite. Numai vehiculele electrice sunt autorizate în apropierea mormântului. Deşi iubirea puternică pentru soţia călăuzitoare de vieţi. Shah Jahan a intenţionat să construiască pentru el însuşi un monument similar. interesate în avântul economic. nu a încetat nici chiar în momentul morţii soţului iubit. CHINA ANTICA Avem de a face cu un stat sclavagist centralizat bazat pe irigaţii masive. Tragedia survine aici: din interiorul fortului. Cu toate acestea. în pofida restricţiilor impuse activităţilor industriale şi circulaţiei rutiere. Aceste realităţi. perspectiva Taj Mahal-ului. totuşi soarta le-a mai pregătit încă ceva celor doi: Taj Mahal-ul se schimbă din cauza poluării. depunerea de particule de materie în suspensie pe marmura albă a Taj Mahal-ului îi dă o tentă galbenă la suprafaţă. Statele despotice-orientale se dezvoltă aici prin mileniul II.

" PRACTICA MEDICALĂ • • • • Toate religiile au influenţat în felul lor practica medicală: În cadrul Taoismului era combinată tehnica magiei cu procedurile mistice în scopul combaterii spiritelor rele. de aceea din vremea respectivă nu se păstrează prea multe date anatomice. riposta forţelor progresiste a fost mult mai puternică b) opoziţia teoretică a fost exprimată de doctrinari cunoscuţi şi recunoscuţi ca valoare teoretică-intelectuală. În cadrul Budismului se arată că păcatul este cauza bolilor acestea venind de la zei. juridică. concepţiile şi doctrinele etico-politice. După unele opinii Confucius ar fi aparţinut unei pături sărace a aristocraţiei. socială. iar operele sale ar exprima tocmai aceste interese. juridico-religioase Arta medicală şi religia Confucianismul Doctrina politică. c) apare o mai mare claritate în teorii. Dacă fiecare va obţine ce i se cuvine va fi pace şi linişte şi vor dispare cauzele ruinei şi ale răscoalei. Activitatea medicală constă în: 30 . morală în China a atins apogeul în opera lui Confucius (551-449 îen). El a introdus o viziune umanistă în doctrina etică şi politică. În cadrul religiei Confucianiste este interzisă disecţia pe cadavre. În lucrarea cunoscută sub numele de LUN U el spunea: "Poporul nu trebuie chinuit. de maximă actualitate şi în prezent.Acest specific ideologic se reflectă în următoarele particularităţi: a) deşi conflictul social era tot între clasele sociale dominante şi cele dominate. între forţele nobilitare şi păturile sărace. realizare monumentală şi unică în istoria culturală a lumii.

Shen –Nung-este fondatorul medicinii chineze. Cunoşteau bine lepra şi modul de tratare al acesteia cu un ulei special. Concep teoria Yan –Yu (femeie-Bărbat). Pentru a impiedica naşterea legau picioarele femeilor. decocturi.• • • • • • • • • • • • Sacrificii. constructiei: 31 . pe inflamaţii. In jurul anului 650 iHr apar primele spitale numite case de vindecare dar educerea bolnavilor în astfel de stabilimente era motiv de mare ruşine. Sunt recunoscuţi ca cei dintai care au făcut legatura intre modificările pulsului şi starea de boală. Poziţia socială a femeii este foarte redusă. pe ulcere. Macul-pentru opiu . numărul lor fiind foarte mare mulţi nou-născuţi de sex feminin erau abandonaţi . ascultaţia. a experimentat acţiunea unor plante. palparea. Efectuarea unor zgomote pentru alungarea spiritelor rele. Utilizau plante marine bogate în iod în combaterea guşei. Ca elemente terapeutice • • • • • • Anul foloseau:moxa.ventuze.cauterizarea. Extrăgeau din corpul broaştei o substantă ce continea adrenalina folosind-o ca plasture pentru muşcătura de caine. Huang –Ti scrie canonul medicinii unde prezintă cele 4 etape in stabilirea unui diagnostic: observaţia. Cunoşteau efectul efedrinei. Existenţa unor superstiţii. anamneza. Administrare de ceaiuri.acupunctura. Găsim prima descriere privind variola.masajul.

China era divizată în mai multe state mici.Marele Zid este o fortificaţie chineză construită începind cu secolul III iHr până în secolul XVII. ei au început să ridice în mod independent ziduri de apărare. fiecare având un lider propriu. mongolilor. Qin Shi Huang a cucerit toate statele rivale şi a unificat China în 221 BC.000 km. în timpul dinastiei Ming începând. De-a lungul arcului pe care il trasează Marele Zid. Cea mai mare parte din ceea ce se vizitează astazi este zidul făcut în timpul dinastiei Ming începând cu 1368 şi până în anii 1640. Istorie: La începutul istoriei sale antice. Cea mai faimoasă parte a fost ridicată între 220 şi 200iHr de către primul impărat al Chinei. stabilind Dinastia Qin. Cateva ziduri au fost făcute începând cu secolul III. El a unit şi a reparat toate zidurile din 3 state din partea de nord şi a construit noi secţiuni. Temându-se de invaziile popoarelor nomade din nord. şi a altor triburi nomade venite din locurile Mongoliei moderne de astazi şi din Manciuria. până la limita dintre China şi Manciuria şi până la Lop Nur în sud-estul regiunii autonome Xinjiang Uygur. Timp de 2000 de ani. cu scopul de a proteja diverse dinastii impotriva năvalirii turcilor. Marele Zid a fost reconstruit. De aceea Marele Zid se consideră că a început să fie construit în secolul III iHr. de la Shanhai Pass în Marea Bohai în est. au fost construiti în jur de 6. se poate spune că delimitează graniţele dintre China de Nord şi Mongolia Mijlocie. Locatie: Marele Zid este cea mai lungă structura din lume realizată de om. Istoria dinastiilor chineze • • • 208iHr (Dinastia Qin) 100iHr (Dinastia Ha) 700dHr(Dinastia Sui) 32 . deriva din numele primului impărat chinez şi al dinastiei Qin . Se întinde pe o lungime de 6352 km. (Cuvântul modern de azi China.care se pronunţa Chin). Din el se mai păstrează însă azi foarte putin. modificat sau extins. cu 1368 şi până în anii 1640. Qin Shi Huangdi. De asemenea.

Africa era total vizibilă şi am mai văzut lumina soarelui oglindindu-se într-un lac." Astronautul american veteran Gene Cernan a spus: "Pe orbita Pământului. am putut vedea Groenlanda. Nu am putut vedea Antarctica pentru că erau nori. Expedition 7 Science Officer de la bordul Statiei Spaţiale Internaţionale a adăugat: "este mai putin vizibil decat o mulţime de alte obiecte. Dar nu cred asta. era ca şi cum am sta într-o librarie şi neam uita la un glob. Astronautul chinez Yang Liwei a spus că el nu l-a putut vedea deloc. Şi trebuie să ştii unde să te uiţi. la înălţimea de 160 – 320 km Marele Zid al Chinei este într-adevăr vizibil cu ochiul liber". • • • • 33 ." Un astronaut de pe Apollo a spus că nici o construcţie făcută de om nu se vede la o distanţă de cateva mii de mile deasupra Pământului. soldaţi sau prizonieri). că se poate vedea cu ochiul liber nici o construcţie făcută de om.• • 1138-1198 (Perioada de 5 dinastii şi 10 regate) 1368-1640 (de la impăratul Hongwu până la impăratul Wanli al dinastiei Ming) Pentru că foarte mulţi oameni au murit în timpul construirii zidului a apărut numele de "cel mai lung cimitir de pe Pământ" sau "cel mai lung mormânt". Nu ştiu pe nimeni care să-mi spună că a văzut cu ochiul liber de pe orbita Pământului chiar şi Marele Zid al Chinei. În prezent zidul este în patrimoniul UNESCO din 1987. Se presupune că peste un milion de muncitori au murit de-a lungul timpului (ţărani. Ed Lu. • Referitor la "Se vede de pe Lună?" sau "Se vede din spaţiu?" ne stau la dispoziţie mărturiile unor astronauţi: • Neil Armstrong a spus: "Am putut vedea continente (de pe Apollo 11).

La rândul ei. descoperirea geometriei în mileniul 2 i. a Nilului. lapis-lazuli. Pe mări şi prin deserturi.e. metros = măsurătoare). a imenselor coloane din marmură. aducea în aceste nisipuri sterile apa dătătoare de viaţă. a Sfinxului. inventia PAPIRUSULUI de către egipteni care a revoluţionat în mod deosebit scrisul şi. de mumii. nu uităm de lemnul pictat. turcoaze sau chiar calcar . a zeitelor-vultur. faţă de orice parte a lumii” Egiptul prin vechimea şi măreţia sa au starnit intotdeauna un interes deosebit .EGIPTUL ANTIC Unul dintre cei mai autorizaţi cunoscători antici ai Egiptului. el se oferea cu generozitate lumii din jur.n. Toate aceste realizări au fost obtinute pe o suprafaţa de pământ locuibil (fără desert) nu mai mare ca întindere decat Belgia Egiptul este un dar al Nilului. în istoria sa menţiona cu caldură: "Voi povesti mai pe larg despre Tara Egiptului. chipul lui Ramses. tauri sau crocodili etc.n. de măşti. realizate din diodorit. El nu a fost nicicând rupt de lume. Tot în acest grup intră obiectele de cult şi palatele acoperite cu plăci de aur (simbolizând carnea zeilor) sau de argint (numite oasele zeilor). onix. Se impune. (geos = pământ. a credinţei în nemurire. răspândirea culturii. a zeilor-şacali. de asemenea. a sarcofagelor şi a fastuoaselor temple. Acesta. imaginea Cleopatrei. a dunelor de nisip.c. cuarţ roşu. prin drumurile caravanelor pe canale şi pe oceane.). celebrul istoric HERODOT (484 -425 i. de basoreliefurile expresive. 34 . alabastru. Tot el transportă în fiecare an pe timpul verii. de chipurile zeilor-şoim. pentru că are cele mai multe minunăţii de admirat decat orice altă ţară şi care ne înfăţisează lucruri mai presus de puterea cuvântului. Remarcăm faptul că atunci când se vorbeste de Egipt. rememorăm cu un sentiment de grandoare: exisţenta Piramidelor. părinte al zeilor şi al oamenilor . bogătia de faiantă inventată în această tară acum 4000 de ani. la revărsare un mal fertil. statuile "coloşilor". în acelaşi timp. de asemenea. a obeliscurilor.

cu capitala la Thinis. Regatul mijlociu (2 040-1 730). cu capitala la Memfis. mărginită de o parte şi de alta de păduri de papiruşi care se spune că se ridicau până la 6 m înălţime. adică constituirea unei caste sacerdotale deosebit de puternice şi influente. în care timp se construiesc marile piramide. concretizate prin regiunea marelui preot Herichor în Egiptul de Sus. ca în alte părţi. care a pus mulţi faraoni în dificultate. aşezându-şi apoi pe crestet cele două coroane. Existau reale eforturi pentru creşterea natalităţii. natalitatea a fost mult mai crescută decat in ţările vecine. Viaţa sa privată şi în general educaţia sa sunt toate marcate de această idee a regelui-zeu. dar nu primeşte educaţia unui general. pentru ca Noul Imperiu să ia sfârşit tocmai prin pretenţiile acestei teocraţii. Între funcţiile sale. un rol fundamental îl are religia. cel ce avea sa unească cele două regate :Egiptul de sus şi Egiptul de jos . 35 . la fel şi adulterul feminin. Regatul vechi (2 778-2 263). Conceptul fundamental al regalităţii egiptene este acela că regele generează viaţa. Fetiţele se puteau căsători la 12 ani.. • • Violul era aspru pedepsit. Dezvoltarea statului unificat egiptean a cunoscut următoarele perioade: Regatul timpuriu (3000-2 778 i. Herodot a rămas surprins de numărul foarte mare de copii. Istoria Egiptului începe cu Nermer. calitatea de mare preot şi faptul acesta a dus la dezvoltarea unei teocraţii. hicsoşii fiind triburi nomade asiatice . iar băieţii la 15 ani. Alte funcţii ale regelui erau: războiul. cu capitala la Teba. El trebuie să exceleze în toate. anarhia şi invazia hicsoşilor (1730-1562).). Hr. perioada "regalităţilor multiple" (2263-2 050). Pentru apărarea sănătăţii sociale legile egiptene s-au inspirat după legile sumeriene şi codul lui Hamurabi. ca rezultat. Regele nu are.Clima mult mai umedă decat în prezent ajută la făurirea unui peisaj mult diferit de cel de astazi: o vale întinsă şi mlăştinoasă . ordinea şi justiţia. el primeşte o educaţie fizică şi militară pentru a fi cel dintâi.

În orice caz. brăţări la maini şi la glezne. De pildă : nu aveau voie să mânance altfel de carne decat din cea adusă ca sacrificiu. De asemenea trebuiau să se supună unor lungi şi complicate purificări. dominând întreaga lor istorie. • Vechii egipteni practicau poligamia. Se ştie. deci mama. Preotii. Ceilalţi preoţi işi implineau funcţia ca înlocuitori. Scribul constituia. Preotul ocupă un loc eminent în societatea Vechiului Egipt. Este deci o religie a naturii. • • • • • Scribul era un personaj esenţial pentru buna funcţionare a administraţiei şi birocraţiei Vechiului Egipt. Privită în general. Deosebită grijă pentru mama copiilor a dus la dedicarea celor mai frumoase poezii închinate femeilor. religia egipteană constă din adorarea sub diferite forme a naturii şi în special a soarelui. astfel. la grija de a le impodobi cu diademe. în calitatea sa de zeu şi de fiu al zeilor. Religia a jucat un rol important in viata egiptenilor antici. poziţia sa fiind elocvent reliefată într-un text: “scribul este cel care comandă”. Căsătoria se făcea la libera alegere. ‘iubitul meu’ sau ‘sora mea’. Cel mai important era marele preot al zeului Ammon. preoţii egipteni trebuiau să se supună unor restrictii. Pe lângă privilegiile de care se bucurau. ele conţinând termenii de: ‘iubita mea’. Există o reală egalitate a sexelor.Singurul preot în întelesul strict al cuvântului era la egipteni regele. le era interzisă consumarea cărnii de porc şi de peşte. peruci de toate formele. în rândurile aristoctaţiei acest lucru este sigur.Femeia. se poate vorbi de existenţa afecţiunii şi a tandreţii dintre soţ şi soţie. ca imputerniciţi ai regelui. în măsura în care le-o permitea standardul economic. Alăptatul copiilor se făcea până la varsta de 3 ani. Preoţii erau organizaţi într-o complicată ierarhie cu mai multe funcţii. cercei. coloana vertebrală a administraţiei. era stăpâna casei. că Ramses al II –lea a avut 160 de copii. ‘fratele meu’. se imbrăcau cu haine foarte simple şi işi rădeau capul. astfel. el fiind cel care ţine socotela finanţelor statului. era foarte bine tratată. Locurile de cult 36 . femeile ajungând deseori regine. • Din texte. întrebuinţau foarte putin untdelemn şi vin. într-un serviciu complex destinat cultului.

servind preotilor pentru a intra pe una şi a ieşi pe cealaltă când purtau idolul în procesiuni. ZOOLATRIA se baza pe solicitarea ajutorului de către vindecător din partea unor animale divinizate. peşti. animale (lup.se baza pe anumite interdicţii cu caracter sacru care. vaci. ereţti. erau puse insignele tribului şi emblema zeului.venerarea unor obiecte. Cel mai impunător din monumentele de piatră este celebrul templu imperial al lui Amon-Ra de la Karnak. vultur). încat unui oras din Egipt i s-a acordat numele de Crocodilopoiis. şacali. pe rând. tauri. La început egiptenii făceau locuinţe modeste pentru zei. crocodili. TABUISMUL . şoimi. ca de exemplu: pisici. La intrare. atrăgeau imbolnăviri . cărora li se atribuiau virtuţi magice. şacal. pasărea Ibis etc. şerpi. uneori foarte înalte şi acoperite cu inscripţii. duhuri. berbeci. de forma pătrată şi cu doua uşi. Până acolo se ajunsese. MAGIA (invocarea demoniior în procesul de vindecare). TREPTELE PRIN CARE A TRECUT MEDICINA din Egipt au fost. de exemplu.Templul era la egipteni "locuinta zeului". În el se păstra statuia zeului şi era instalat animalul său sfânt. Drumul care ducea la templu era străjuit de o parte şi de alta de sfincşi. Pe pereţii interiori ai templului erau reprezentate ceremonii în legatură cu cultul zeului. iar pe pereţii exteriori erau zugrăvite scene din luptele victorioase ale regelui. iar taurului Apis i s-a construit la Memfis un 37 • • • • • . Mai tarziu s-au construit temple din piatră. influenţate de concepţiile religioase. iar înaintea intrării erau doua obeliscuri monolitice. hipopotami. sculptată în lemn. vindecătoare. FETISISMUL . una în fata celeilalte. lei. Acestea nu erau uneori decat simple colibe impletite din nuiele de răchită şi închise cu un gard de pari. caine. • ANIMISMUL apela la vindecarea prin acţiunea unor forte oculte induse de ape. TOTEMISMUL . toate având proprietăţi vindecative. dacă erau încălcate. şoim.credinta în simbolurile comune unei ginţi sau frăţii.

încat sau inventat imagini compozite (semi-umane de zei. femeie cu cap de vacă. Credinţa în vindecarea zoolatrică a avut un asemenea aplomb. ca HIPOCRATES. pentru ca sufletul să nu-l parăsească. GALEN. Corpul defunct. 3)Elementul dublu din om (având forma exactă a corpului material)corpul se îngrijeşte medical. 5)Oculişti. În afara şcolii de medicină de la Memfis. trebuie îngrijit. Medicii absolvenţi ai acestor şcoli medicale erau impărţiţi în: 1) Specialişti în bolile capului. aici s-au format mari somităţi ale medicinei din acele timpuri. • Această şcoală de medicină se bucura de o mare recunoaştere în lumea Mediteraneană. existau şi şcoli medicale pe lângă temple. animale). de şoim. 3) Specialişti în boli abdominale. bărbat cu cap de sacal. pentru ca sufletul să aibă loc să se reîntoarcă . de caine etc. Cea mai mare şcoală de medicină ‚ din întreaga antichitate a fost înfiinţată la Memfis şi a pornit de la principiile că omul este compus din trei părţi constitutive: 1) Corpul material (anatomic) 2) Sufletul imaterial (inzibil).grajd sacru într-un templu. 2) Specialişti în boli ale coloanei vertebrale. DIOSCORIDES etc. fiind un obiect de adoraţie perpetuă. de exemplu: om cu cap de crocodil. 4) Internişti. de asemenea. de vultur. 6) Dentişti 7) Chirurgi 38 .

In el sunt cuprinse 48 de observaţii privind intervenţii chirurgicale referindu-se la fracturi.e. 39 . În acest papirus s-au găsit şi descrieri privind modul de abordare a diferitelor tumori şi abcese prin puncte de foc. PAPIRUSUL EBERS din mileniul II o rolă gigantică. ca de exemplu: • • • • • • -SCILA MARITIMA cu efect tonic cardiac şi diuretic.n. lată de 30 cm. -RODIA . indicând totodată tratamentul corespunzător. .mineralizant -SMIRNA . Conţine prescripţii pentru tot felul de imbolnăviri clasificate după organele ce urmau a fi tratate. Acest papirus se referă şi la autopsiile făcute pe cadavre şi pe mumii. pulbere sau tincturi. pe lângă multiplele reguli de organizare.) ne prezintă 260 de reţete pentru tratamentul muscăturilor. infecţii. entorse. PAPIRUSUL CHESTER BEATTYLE trece în revistă arsurile şi marea varietate a afecţiunilor oculare. foarte frecvente în acea perioadă în Africa de Nord şi Orientul Apropiat.dezinfectant.MACUL cu efect opiaceu. răniri. corpi străini. O multime de medicamente au fost enunţate în aceste papirusuri. se referă şi la tratamentul unor afecţiuni. -RICINUL cu acţiune laxativă. Din acestea. PAPIRUSUL HEARST (1250 i. -LEMNUL DE CEDRU . cuprinde 875 de reţete medicale şi vrăji.) contine 170 de prescripţii pentru diferite afecţiuni. PAPIRUSUL RHIND. administrate sub formă de extracte.Datele de bază ale medicinei egiptene au fost cuprinse în peste 10 papirusuri.c. și având o lungime de 20 metri.dezinfectant. a durerilor de dinţi şi a căderii părului. peste 100 sunt reţete pentru bolile de ochi. PAPIRUSUL BRUGSCH (1250 i.n. dintre care menţionăm următoarele: • PAPIRUSUL EDWIN SMITH are 5 metri lungime şi a fost scris la începutul mileniului III.

Vindeca în special bolile de ochi. • Regimul alimentar în perioada de evoluție a bolii indica: pepeni. Marea Piramidă din Gizeh 40 . ale pleoapelor. lăptuca. păsări mari (rată. prin conținutul ei în atropină și scopolamină. rădăcină și floare de lotus. a conjunctivitelor catarale și granuloase. În perioada de convalescență. regimul se putea completa cu: bob. dovleci. la bronsite. smochine. linte.. a contuziilor. rodii. Osiris: cel care învinge moartea Isis: zeiță-vrăjitoare despre care se spunea că învie morții Amon: nu numai zeul-soare. ciroza hepatică şi Hematuria de Egipt. pneumonii. le cunoștea și pe acelea ale vindecării. operații de cataractă și tratamentul retenției de urina. a parazitozelor intestinale. luxații şi entorse. măsline. a epilepsiei. intervenția pentru prolaps uterin. Pe lângă bolile chirurgicale papirusurile conțin referiri la: boli abdominale diverse. partea de jos a papirusului. a devenit Hermes Trismegistul la greci. gască). cu localizări arterio-venoase. indeplinește un rol antispastic și cardioaccelerator. ci și al fecundității și virilității Sekhmet: zeiță ocrotitoare a femeilor suferinde Seth: personaj malefic. prepelițe. insoțite de anemie. Între intervențiile chirurgicale.MATRAGUNA care. ulei de susan. Mai târziu. curmale. rizomi comestibili. constipațiilor. pleurezii. care deținând toate tainele. rizomi făinoși ai lotusului alb și albastru. aplicarea de atele pentru fracturi. bilhariozei (schistosomiazei). usturoi. paine fără sare. curmale. laringite. răspândea bolile epidemice. peste uscat. putem enumera câțiva reputați vindecători: • • • • • • Thot: "atotștiutorul". fasole. fructe. mazăre. a metritelor. a febrei tifoide. afecțiuni ginecologice. erizipelului. intestinale. dentopatii. bere de orez. erau cunoscute extirparea tumorilor. grăunte de în. a malariei. țelină. tulpină de bambus. ceapă. În cadrul mitologiei egipteane. nucă de cocos.

SFINXUL 41 . Probabil a fost introdus în timpul construcției. • Toate pietrele din interior se potrivesc așa de bine. Fețele piramidei erau placate cu plăci șlefuite din granit. Petru din Roma. Sarcofagul regelui este făcut din granit roșu. Marea Piramidă din Gizeh a fost cea mai înaltă construcție din lume mai mult de 43 de secole. Pe fațeta din nord se află intrarea în piramidă. Este cea mai veche și totuși singura care a supraviețuit timpului. Camera regelui se află în inima piramidei. lungă de peste 3 m. încât nu poți strecura nici un card între ele. Coridoarele și galeriile duc fie spre camera mortuară a regelui. Fiecare bloc de piatră din cele două milioane cântărește mai mult de 2 tone. A fost construită de faraonul Khufu din a IV-a Dinastie. numai Marea Piramidă a lui Khufu (Cheops).560 î. toate laolaltă. Contrar părerii generale.e. Este singura minune a lumii asupra căreia nu se fac speculații referitoare la formă. Avea. 146 m (azi 138 m) înălțime. fie au avut alte func ții. pentru a servi drept mormânt acestuia.• • • • • • • Aceasta este singura minune a lumii ce nu necesită descrieri ale istoricilor din antichitate sau ale poeților. S-a sugerat faptul că în cele trei piramide sunt suficiente blocuri de piatră pentru a construi un zid gros de 30 cm și înalt de 3 m care să înconjoare Franța.521. Cea mai impresionantă este piatra cu laturi foarte fin șlefuite de deasupra intrării. se află pe lista celor șapte minuni ale lumii antice. nu toate cele trei Mari Piramide. mărime și prezentare.000 m cubi de piatră. • Sarcofagul este orientat conform direcțiilor busolei și este cu numai 1 cm mai mic decât intrarea în cameră. Suprafața ocupată de Marea Piramidă poate înghiți Catedrala Sf. până în secolul al XIX-lea în 1889 când a fost construit Turnul Eiffel. în jurul anului 2.4 m și groasă de 1. putând fi accesată numai prin Marea Galerie și un coridor ascensional. înaltă de 2. catedralele din Florența și Milano și Catedralele Westminster și Sf.n. latura de 227 m și cuprinde 2. ca și pereții interiori ai camerei. Paul din Londra. la început.3 m.

după construcția piramidei acestuia. pe platoul Gizeh.000 de ani în urmă fiind doar restaurat de KhafRa. alte piramide mai mici numite "ale Reginelor" şi numeroase alte temple şi morminte ale altor familii.000 8. corpul unui leu și aripi de pasăre care iși strangula victimile..Anul constructiei: • Ultimile teorii spun că Sfinxul a fost construit în timpul celei de a IV-a Dinastii de către Khaf-Ra (Chefren.000 iHr. Ei au concluzionat că cea mai bună potrivire a hărții ar fi cu poziția pe care au avut-o stelele în anul 10. Aceste teorii sustin că Sfinxul era deja construit în timpul ultimei ere glaciare din perioada 13. Dovezi arheologice și geologice arată că eroziunea Sfinxului se datorează în principal apei și mai puțin nisipului și că ar fi fost construit cu 7. Gizeh este un bogat site arheologic care cuprinde cele trei piramide uriașe (a lui Keops. Kefren).10. în partea de nord-est a Vaii Templului lui Khaf-Ra. în anul 2500 iHr.000 . Nu există nici o inscripție sau scriere care să indice clar data construcției.500 iHr. • • Istorie: Numele de Sfinx vine de la cuvântul grecesc "shingo" care înseamnă "a ștrangula" și grecii l-au folosit pentru prima dată numind o creatură fabuloasă care avea capul unei fete. Kufru şi Menkaura). la aproximativ 10 km vest de Cairo. Există doar indicii care sustin ipoteza că Sfinx-ul ar fi existat înaintea piramidelor. Locatie: Sfinx-ul se află în Egipt.. Robert Bauval and Graham Hancock au dezvoltat o alt ă teorie care spune că Sfinx-ul (luând în considerație asezarea sa în funcție de piramidele invecinate și scrierile vechi egiptene) este o parte (dacă nu cel mai important element) a unei harți astronomice care are strânsă legătură cu constelația Orion. 42 .

Sfinxul se aliniază cu piramida lui Khaf-Ra la căpătul drumului pietruit și se crede că ar fi fost construit pentru a păzi piramida faraonului. • • • • 43 . iar numai ochii au 2 m înălțime. Nasul și barba lipsesc. a visat că Sfinxul i-a vorbit și i-a cerut să-l dezgroape de sub nisipuri. "Marele Sfinx" de pe platoul de la Gizeh este o creatură care are capul unui rege (al lui Khaf-Ra. cap de uliu și corp de leu sau capul unui rege sau zeu și corp de leu. pasaje și camere secrete. Numai labele au o lungime de 17 m iar partea din spate are 52 m. dar păstrarea acestei statui este încă o problemă. Capul are 6 m înălțime și 4 m lățime. regele celei de a 4a dinastii. pe vremea când era încă prinț. Dormind. se spune că. Khaf-Ra a fost unul dintre fii lui Khufu (Cheops). Sfinx-ii au fie cap de berbec și corp de leu. În trecut. statuia se fărămițează din cauza vântului. Au avut loc cateva restaurări în timp și s-au adăugat noi blocuri de piatră. statuia a fost pictată: rosu pentru față și corp și galben cu dungi albastre pentru cap. a adormit la umbra Sfinxului. A fost de multe ori îngropat de nisipuri și. umidității și a poluării din Cairo. doar barba fiind expusă la Muzeul Britanic.2532 iHr). Descriere: Sfinxul are corpul unui leu și capul unui rege sau zeu. ceea ce regele Thutmose a făcut și a și restaurat această constructie. Sfinx-ul a fost construit pe locul unei cariere de piatră și se pare că a fost sculptat dintr-o singură bucată de piatră de var.• Sfinx-ul este o construcție obisnuită în Egipt și sunt priviți ca protectori. Privit din profil. în jurul anului 1400 iHr regele Thutmose. Nu se știe însă dacă acestea au fost construite o dată cu statuia sau sunt rezultatul jefuitorilor de comori. Sunt zvonuri că la restaurările de la începutul secolului XX au fost descoperite tuneluri. gardieni la intrarea templelor. Corpul are o lungime de 73 m și o înăltime de 20 m. se crede) sau zeu și corp de leu. Astăzi. Ultima dintre teoriile construirii Sfinx-ului este că acesta a fost construit de către regele Khaf-Ra (2558 . a mers la vânătoare și. obosit. iți dai seama că are capul mult mai mic în comparație cu corpul.

membri ai unei comunităţi de tradiţii. religioase. valori materiale. Străinii (periecii sau metecii) nu aveau drepturi politice.. flotă. valori juridice. „Inventatori ai politicii”. morale etc. „Polisul este acolo unde se află corpul civic”. Prin epoca elenistică. erau consideraţi aproape animale. Patrios politeia echivala cu dreptul cutumiar al strămoşilor. Întreaga viaţă publică şi privată a vechilor greci se derula în jurul ideii de cetate. fratrii. de aspiraţii etc.GRECIA ANTICĂ Bazele solide ale civilizaţiei europene se pun în Grecia. 44 . artă etc. garanţie a drepturilor civile. locuire. a luat naştere şi s-a împlinit şi calitatea grecilor de cetăţeni. Atena şi Sparta: viaţa publică şi privată Grecia antică a inaugurat în istorie formulele superioare de organizare politică – practic. datornici etc. familii (génos) şi vorbeau. cetatea-polis – ca exponent al intereselor cetăţenilor –. a „inventat” politica. folosiţi la muncile agricole în mine. proprietari. ştiinţă. Oamenii Eladei au marea capacitate de a deschide drumuri noi în economie. pentru a atinge stadiul în care averea se va impune în locul originii sociale şi a prestigiului religios şi militar. până în secolul II î. ateliere meşteşugăreşti. Colonizând bazinele Mediteranei şi Mării Negre. instituţii. morale şi religioase. pe baze raţionale. În legătură cu cetatea-stat. de cuprindere „universală” din istorie. vechii greci creează sistemele de conducere – oligarhic şi democratic –. mai exact de oameni liberi. promovează individualismul şi drepturile civice şi încearcă să edifice statul. Puterea politică a evoluat de la autoritatea regilor la cea a aristocraţilor agrari. ei contribuie la răspândirea civilizaţiei şi la interferenţele etno-culturale. a circulaţiei monetare. Pe fundalul unei dezvoltări a agriculturii. ca unitate de teritoriu. a averii şi persoanei fizice. Grecii trăiau organizaţi în triburi. conducere reprezentativă şi libertate juridică. dialecte diferite. grecii au dat naştere celei dintâi civilizaţii de sinteză. comerţului. filosofie. meşteşugurilor. Politeia reprezenta ansamblul de instituţii dintr-un polis. iar hiloţii (populaţii dependente de Sparta) şi sclavii (prizonieri de război. s-a constituit polisul – cetatea-stat.Hr. celelalte populaţii neelene erau numite barbari. reguli de drept referitoare explicit la proprietatea privată. purtători de arme.).

Viaţa privată în Sparta şi Atena evolua în jurul familiei.Hr. Modelele de organizare politico-administrativă din Sparta şi Atena se regăsesc. de a deţine şi transmite proprietăţi. afaceri. cu întrebuinţarea votului direct. şi în alte polisuri greceşti.). divizarea armatei în infanterie (grea – hopliţi). Un rol însemnat revenea ritualurilor religioase (în cinstea zeilor cetăţii). cu excluderea femeilor. dar limitată la teritoriul unui oraş-stat şi la categoria bărbaţilor liberi. ceremoniilor de iniţiere. libertăţii individuale. financiare.. Numai bărbaţii liberi aveau dreptul de a alege şi de a fi aleşi. Sparta – ca stat oligarhic. „industriale”. Controlul statului se exercita mai evident la Sparta. condusă autoritar de bărbaţi. condusă de o aristocraţie cu putere financiară. Platon caracteriza acest regim ca o guvernare aristocratică exercitată cu aprobarea demosului. în secolele IX — VIII î. Viaţa publică în ambele oraşe-stat se desfăşura în cadrul cetăţii (activităţi politice. şi uneori purtau arme. spectacolelor. Pe ţărmul asiatic al Mării Mediterane. Era o democraţie directă. cu adaosuri originale desigur. sportive. Atena cultiva într-o oarecare măsură „libertinismul”. mai ales a fetelor. Argosul. s-au întemeiat şi polisurile de referinţă ale Greciei. agricole. Ele au fost rivale redutabile la hegemonia Eladei. la atenieni de politică. războaie). Femeile aveau în grijă gospodăria şi educaţia copiilor. militarist. cea de a doua în Attica. cavalerie şi flotă. mare putere maritimă. spectacole. Atena – ca democraţie. În Grecia propriu-zisă. libertăţii cuvântului. religioase.Hr. cu bază economică agricolă. teatru etc. Spaţiul public al cetăţii era dominat la spartani de război şi zei. dominată de aristocraţia funciară tradiţională. cu resurse materiale impresionante. teatrului. Instituţiile de putere se asemănau în mod formal. cele militare erau aproape identice şi porneau de la: • • • obligaţia tuturor cetăţenilor de a presta serviciul militar. Democraţia ateniană respecta principiile: egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii (isonomia). prin norme morale şi comportamente fixate de Licurg (secolul IV î. grecii fondaseră cetăţi prospere precum: 45 . participării la guvernare. prima în Peloponez. organizarea pentru luptă pe principiul structurilor de fratrie. Sparta şi Atena. trib şi teritoriale.sclavilor etc.În acest context de instituţii şi tradiţii. Corintul. oraşele-stat mai puternice erau: Teba.

Pentru prima dată în istorie apărea în Europa.Hr. Crotona. Efes. în urma marilor victorii de la Marathon (490 î. Tarent.) în Europa de Sud-Est. Economia de bani a spart tiparele economiei închise de „supra venituri”.Hr.) şi Salamina (480 î. creşterea populaţiei. Asia şi Africa de Nord avea să dea naştere „lumii elenistice” pe temeliile căreia se vor fonda regatele Antigonizilor. Prin intermediul lor. Rivalităţile dintre polisuri şi dintre „partidele” politice au împiedicat constituirea unei „mari puteri” greceşti. şi-au pus în comun resursele militare. a determinat coalizarea celorlalte polisuri contra ei şi. Europei Centrale. Dar Războiul peloponeziac (431–404 î.). această tendinţă părea să fie stimulată din exterior de ameninţarea persană. purtat de Atena şi Liga de la Delos (alianţă patronată de metropola din Attica) împotriva Spartei şi a Ligii peloponeziace a aruncat din nou lumea greacă în haosul războiului civil. Seleucizilor. Sparta şi Atena îşi vor pierde atunci 46 . Halicarnas. La un moment dat. integrarea într-un sistem economic unitar a furnizat Greciei produsele alimentare de bază. câştigând aşa-numitele Războaie medice (490–479 î. în bazinele Mării Mediterane şi ale Mării Negre. Victoria Spartei din 404 î.Hr. afirmarea Tebei ca putere hegemonă în Grecia continentală. sub Filip al II-lea şi Alexandru Macedon. să se intensifice pe Vechiul Continent. în consecinţă. sclavi. Ptolemeilor. au stimulat relaţiile dintre culturi. Totuşi. La Marea Neagră fiinţau: Byzantion. Trapezunt. au edificat adevărate rute de navigaţie şi pieţe comerciale.Hr. conflictele sociale au determinat contingente de cetăţeni să-şi părăsească locurile natale şi să întemeieze colonii.).). grecii au intrat în legătură cu popoarele Asiei. Mesembria. o asemenea unitate de înaltă civilizaţie. până atunci izolate.Milet. prin cucerire (336 î. instituţii şi aspiraţii politice comune. realizate în secolul VIII î. urmate de majoritatea cetăţilor elene.). Sibaris.Hr. Histria. va unifica Elada.Hr. Atena şi Sparta. Chersones. Imperiul creat ulterior de Alexandru cel Mare (331–323 î. Difuzarea valorilor vechii Elade pe spaţii întinse în Antichitate a fost rezultatul şi unei „mari colonizări”. Cirene. materii prime pentru „industrie” şi o piaţă de desfacere stimulativă pentru metropole. de Est şi de Vest. Callatis. În faţa ei. procesele de întrepătrundere etno-culturală şi de civilizaţie au început. Africii. unitatea statală a Eladei nu s-a putut înfăptui prin forţe exclusiv proprii. Abia Regatul Macedoniei. în intervalul 371–362 î. În alte părţi ale Mediteranei se evidenţiau: Cumae. Războaiele dintre oraşele-stat.Hr. în final. Masalla.Hr. Naucratis. Întreaga lume grecească împărtăşea valori culturale. Tomis.Hr.

Teoria că acest colos stătea cu cate un picior pe fiecare mal al portului este doar o legend ă pentru că în nici 47 .Hr. După ce arabii au cucerit insula Rodos. Când soarele răsărea dimineată. ca mulţumire pentru protecţia locuitorilor în timpul asediului. care este Ptolemeu I al Egiptului. Avea o înalţime de 33 de metri şi stătea pe un soclu înalt de 15 metri. Locatie:Străjuia intrarea în portul din insula Rodos din Grecia. Istorie:Rhodos devine în 408 iHr capitala mai multor teritorii unite şi un important port comercial. După prăbusirea statuii. i s-a rupt un picior. Helios. însă calculele arată că aceste cantităţi au fost chiar mai mari. în 653 statuia a fost vândută de catre aceştia unui evreu din Siria care a cărat-o pe 900 de cămile. însă locuitorii din Rodos sunt uniţi şi rezistă eroic asediului. Se spune că au fost folosite 15 tone de bronz şi 9 tone de fier. un sculptor rodian. Macedonenii încearcă să rupă acesta alianţă. Rodos este o insula aflată în Asia Mică. Se bazează pe un aliat. Statuia a străjuit intrarea în portul Rodos timp de 56 de ani.Construcţia s-a realizat în 12 ani şi a fost finalizată în 282 iHr. Chares din Lindos. dar vor rămâne şi după cucerirea romană (secolul II î. se reflecta în suprafata de bronz şi făcea ca figura zeului să strălucească.definitiv importanţa politică. Colosul din Rodos a fost construit în cinstea zeului soarelui. COLOSUL DIN RODOS Anul constructiei. a fost angajat pntru construcţia statuii. În 225 iHr în urma unui cutremur. locuitorii din Rodos au vrut să o reconstruiască primind chiar o ofertă de la Ptolemeu al III-lea. unde Marea Egee întalneşte Marea Mediterană. insă un oracol le-a interzis. Descriere:Statuia era construită din bronz şi întărită ulterior cu fier şi piatra. după cum spune legenda.) simbolurile a două moduri de organizare şi exercitare a puterii politice: oligarhia şi democraţia.

C. regele Croesus din Lydia a cucerit oraşul Efes şi alte orase din Grecia antica. Când el a cucerit Asia Mica. De aceea. templul a fost distrus de goti. Noul templu a fost mândria celor din Efes până în anul 356 I. Locuitorii au plănuit să-l reconstruiască dar între timp au fost creştinati şi ideea reconstructiei a fost abandonată Descriere:Templul lui Artemis era faimos pentru mărimea lui şi pentru operele de arta pe care le gazduia. Herostratus (un tânăr din Efes) l-a ars din temelii crezind că numele lui va intra în istorie. Croesus a luat decizia sa construiască unul nou realizat de arhitectul grec Chersiphron şi de fiul acestuia. TEMPLUL ZEITEI ARTEMIS Anul construcţiei În jurul anului 550 I. Se estimează că măsura 106 metri în lungime şi 54 de metri pe lătime. 48 . În anul 550 I. În anul 262 dHr. avea 127 coloane de piatră înalte de 18 metri fiecare. Istorie:Templul zeitei Artemis se considera a fi cea mai frumoasă structură construită vreodata. Se crede că ea a inspirat sculptorul francez Auguste Bartholdi care a construit Statuia Libertătii din USA.C. Locatie: În orasul Efes din Grecia antică. Metagenes.. s-a oferit sa-l reconstruiască. În interior erau sculpturi valoroase realizate de marii artişti ai vremii. Ciudat sau nu. ceea ce s-a şi întamplat. La intrare. Noua construcţie a fost definitivată după moartea lui în 323 I. Artemis (Diana la romani). Era construit din marmura.C. fiind de 4 ori mai mare decat Parthenon-ul din Atena. În religia locuitorilor din Efes. Aici însă s-a lovit de veneraţia pe care locuitorii o aveau pentru zeita Artemis. era in religia greacă zeiţa vânatorii şi a naturii salbatice. cu o faţadă decorată. când. scari de marmură înconjurau templul. În timpul luptei a fost distrus un templu al zeiţei Artemis. lângă orasul Selkuc de azi din Turcia.o scriere nu se specifică acest lucru. Templul lui Artemis a fost distrus în aceeaşi noapte în care s-a născut Alexandru cel Mare. era zeiţa fertilităţii. Sfântul Paul a vizitat orasul Efes în primul secol dHr predicând crestinismul.C.

Astfel anul 10 al romanilor era în realitate anul 743iHr. Remus şi Romulus . erau oameni foarte mândrii convinşi că vor avea un viitor măret. fiind situată într-o regiune colinară inundabilă . Locuitorii însă. Influenta ei se intindea doar asupra acestei mici bucăti de pământ din mijlocul Italiei. astfel că toate evenimentele se raportează la această dată. Legenda spune că originea lor ar data de pe vremea Troiei când un troian a fugit din oraşul asediat.au fost necesare lucrări de desecare şi canalizare. au întemeiat în 753iHr Roma.avea 300 membrii Magistratii : -2consuli. -8preoti. Puterea în Republica Romana • Senatul-cea mai înălta autoritate. Copii săi. Roma era doar o mică cetate cu ziduri de aparăre. 49 • .ROMA ANTICA Teritoriul dintre Sicilia (la sud) şi Muntii Alpi şi-a primit numele de la italii indo-europeni care impreună cu alte populaţii sau stabilit pe aceste locuri în jurul anului 1000iHr.De aceea calendarul roman începe cu acest an. În timpul lui Alexandru cel Mare . Roma.cu străzi mici şi întortocheate situata pe 7 coline. a ajuns în Italia şi s-a căsătorit cu fiica regelui. alăptaţi de o lupoaică în pădure.

collegae minores tribunum. ţăranii) şi nou-veniţii. 50 • • • • • . • • Dictatorul –comandantul militar suprem. Această luptă a dus la scrierea cunoscutului cod de legi ce a stat la baza dreptului roman. Numele vine de la quaestio – a cerceta. Asia Mica. . locuitorii baştinaşi ai Romei.-1 cenzor. el asigurând cheltuielile armatei şi împărţirea prăzii. 10 Tribuni ai poporului-aveau drept de veto asupra deciziilor care ar fi în defavoarea plebeilor. cura annonae – aprovizionarea. Roma işi asigura condiţiile necesare dezvoltarii unui sistem economic unitar. Administrau finanţele. sunt magistra ţi ai plebei. • Odată cu cucerirea Marii Mediterane şi extinderea până la ţarmul Atlanticului de vest.4 edili-Iniţial. ultimele făcându-se pe banii lor. Plebeii nu aveau nici un fel de drepturi politice şi aveau obligaţia de a participa la războaiele care păreau să dureze la nesfarşit. Dunare. cod ce a fost scris pe 12 tabliţe şi care au fost apoi agitate în piaţa centrală Romana-Forumul Roman. Vreme de mai bine de 200 de ani ei s-au luptat pentru egalitate în ceea ce priveşte drepturile lor politice dar şi accesul la poziţii de conducere din stat. la dezvoltarea comerţului şi în special al celui maritim. patricieni. -20 chestori care la început erau numiţi de consuli şi nu erau aleşi. aleşi de către comiiti tribute. erau impărtiti în patricieni (nobilime) şi plebei (negustorii. Spania. Marea nordului. impozitele şi arhiva statului. În război participa cel puţin un chestor. Spania şi Africa de nord furnizau ulei de măslime pentru alimentaţie şi iluminat Italia . mesteşugarii. Latinii. Se vor adauga doi aediles curules. Producţia comercială şi meşteşugărească duce la creşterea schimbului de bunuri . ca însoţitor al consulului. Nicorium producea echipament militar. Sicilia şi Egiptul era grânarul imperiului. Edilii aveau drept obligaţii: cura urbis – grija oraşului. cura ludorum – grija jocurilor. Galia furnizau vin.

sub presiunea gotilor şi a dacilor liberi. Hispania. În sec. Căsătoria era hotarată de către capul familiei. unde locul vechilor rânduieli a fost luat de cultura şi civilizaţia superioară a Romei şi creşterea rolului provincialilor în viaţa imperiului. în urma razboaielor civile dintre pretendenţi. adaptându-se. Britania şi regatul Palmyrei) şi în rascoale ale coloniilor şi populaţiilor supuse. în tendinţele unor provincii de a se rupe de imperiu (Galia. La origine. viaţa de familie este dominată de atotputernicia tatălui exercitată legal asupra sclavilor casei. Istoria română nu se limitează doar la istoria unificării Italiei şi a expansiunii romane. O caracteristică importantă a perioadei I-II D. pe plan politic aceasta s-a manifestat în desele schimbări de impăraţi. În secolul al III-lea Imperiul roman a intrat în criză. s-a transformat.• În agricultură se dezvolta sistemul marilor proprietari de pământ sau sistemul latifundiu care foloseşte sclavii ca forţa de munca. primul provincial devenit impărat. Imperiul roman de răsărit. datorită unor conditii speciale. Romulus Augustus. al III-lea sunt remarcabile domniile imparaţilor Septimius Sever. i-a infrânt pe daci în doua campanii sângeroase (101-102 şi 105106). ceea ce. iar fetele deveneau nubile la 12 ani. în urma unor procese complexe. conduşi de Alaric şi în 455 de vandali conduşi de Genseric. dar totodată asupra nevestei şi copiilor săi. care a continuat să existe până în secolul al XV-lea. a fost detronat de Odoacru. demografică şi economică. comandantul mercenarilor germani şi pe teritoriul Italiei s-a constituit primul regat barbar. în creşterea rolului politic al armatei. Traian (98-117). În Roma antică viaţa de familie a alcătuit multă vreme baza societaţii romane. transformând cea mai mare parte a Daciei in provincie romană. a fost intărirea procesului de romanizare a provinciilor. “Pater familias” putea după plac să-i recunoască pe copii care ii avea de la soţia sa. ori ii expunea în afara casei abandonându-i cui i-ar fi dorit. iar înclinaţiile celor interesaţi nu erau deloc consultate. În anul 410 Roma a fost ocupată şi jefuită de vizigoţi. În timpul lui Aurelian administraţia romană a părăsit Dacia. ci trebuie să considere şi evoluţia constituţională. în slăbirea rolului aristocraţiei senatoriale. 51 .C. într-un stat feudal cunoscut sub numele de Imperiul Bizantin. dezvoltarii istorice. Aurelian şi Diocletian. în practică însemna condamnarea la moarte sau în cel mai rău caz la sclavie. Baieţii erau consideraţi apţi pentru căsătorie la varsta de 14 ani. În anul 476 ultimul impărat roman. socială.

cu armături de lemn. cu poduri şi pavilioane graţioase sau pergole. Acestea au fost recreate ca să răspundă exigenţelor cele mai profunde ale sesibilităţii omenesti. centrul domeniului era villa. • • • Practicau ghicitul în măruntaiele animalelor. La obarşie. Cu timpul religia şi superstiţiile încep să fie înlocuite cu practice medicale . Dupa un timp villae rusticae concepute pentru gospodarirea domeniului. Parcurile romane posedau izvoarele şi fântânile arteziene specifice tipului baroc de gradină. Aceste case nu aveau decat o singură cameră. au devenit prea modeste pentru romanii bogaţi care au creat un tip arhitectural nou. villa era casa de locuit a proprietarului. mult mai somptuoasă unde ei veneau să-şi petreacă răgazul lasat de îndeletnicirile citadine. Ulterior s-au adăugat încăperi noi pe măsura nevoilor. În sec VII iHr exista un colegiu de prezicătoare şi pentru fiecare boala sau simptom exista o divinitate. bolnavii începând să primească îngrijiri medicale. Uneori mici chilii sprijinite de zidul curtii serveau drept locuin ţe pentru servitori sau ca staule pentru vite. Colible păstorilor de pe Palatin. În mijlocul grădinii se săpa adesea un canal lung . Grădinile romane evocate de autorii romani reprezentate pe fresce. adaptată nevoilor culturii agricole. cu pereţii de chirpici. Cea care va deveni mai tarziu tablinum. au exercitat o influenţa directă asupra grădinilor moderne. • • 52 . Medicina in Roma antica Medicina romană işi avea propria istorie mostenită de la etrusci mai ales în ceea ce priveşte aspectele religioase. cu acoperişul lor de paie. au fost foarte curând înlocuite de case făcute din piatră. care se întindea în spatele aşa numitului tablinum şi care avea legatură cu o curte interioară printr-un culoar ce mergea de-a lungul acestui tablinum. villa suburbana. La ţară . Medicina romană este influienţată de medicina greacă. locuinţă s-a completat cu o gradină pentru zarzavat.Pe marile proprietaţi. Aduceau jertfe zeilor pentru a opri epidemiile. în locuinţa romană clasică unde trăiau stăpânul şi copii sai.

Casele celor bogati erau aerisite şi destul de igienizate. Cele mai mari realizări în ceea ce priveşte igiena sunt legate de aprovizionarea cu apă . Există şi un sistem de evacuare a apei menajere. În sistemul de îngrijire medicală erau cuprinşi şi vindecătoriiacestia nu erau medici dar ofereau îngrijiri în frizerii. băi publice.Măcelarul” .. copii nedoriţi. Existau moaşe care asistau naşterile. Practica medicinii era considerata nedemnă. Marea majoritatea a medicilor romani proveneau din rândul sclavilor sau din randul celor eliberaţi. Conductele de evacuare erau pe sub străzi şi chiar pe 53 • • • • • • • • • • . Cato recomanda consumul de varză şi vin pentru prevenirea imbolnavirilor şi işi însoţea tratamentele cu incantaţii şi formule magice. nu erau reglementări în această privinţă. cum ar fi scutirea de impozite. Erau abandonaţi.• În cadrul fiecărei familii. face ca numărul medicilor să crească în mod alarmant. Pregatirea medicilor se facea atat teoretic cat şi la patul bolnavului. Impăratul Servus Alexander reglementează pregatirea şi exercitarea practicii medicale. existând 9 apeducte care aprovizionau oraşul cu apă potabilă. a fost de altfel numit şi . Bolnavii incurabili nu primeau îngrijiri medicale fiind abandonaţi .. unele dintre ele fiind numite femei-doctor. Până la impăratul Servus Alexander oricine putea obţine titlul de medic. era coordonata de un for. dar nici un cetătean nu s-ar fi gândit măcar să practice în afara casei. de asemenea. îngrijiri medicale acorda capul acesteia. Unele favoruri care au fost apoi acordate medicilor.Vindecătorul”. Mai tarziu ajuns în disgraţie va fi numit . Archagathos –este primul medic grec venit la Roma şi devenit celebru datorită procedeelor chirurgicale pe care le folosea în tratarea rănilor. casele săracilor erau înghesuite în cartiere sărace dar care beneficiau totuşi de canalizare şi de străzi asfaltate.

În prezent. Coloseumul a servit pentru luptele între fiare. a început construcţia Coloseumului în anul 72 d. cladirea era terminată şi inaugurată de catre Titus. inspirată probabil de Colosul din Rodos a dat numele actual al monumentului. Pentru început. fiul şi urmaşul la tron al lui Vespasian. Însă. parte dintr-un parc construit de Nero în centrul Romei.c. 54 . după numele familiei imparatului Vespasian. după doar un an. fondatorul dinastiei Flavian. Coloseumul din Roma este probabil cea mai impresionantă cladire a Imperiului Roman. monumentul este unul dintre cele mai vechi repere istorice şi reprezintă o carte deschisă pentru orice turist. care includea deasemenea Domus Aurea şi statuia Colossus. Uriaşul amfiteatru a fost construit în locul unui lac artificial. • La sfarşitul sec IV dH au aparut primele spitale.sub clădiri. sub a cărui domnie începuse construcţia. construcţia nu atinsese mai mult de trei sferturi din înalţimea stabilită a amfiteatrului. vizitată anual de sute de mii de turisti. Această gigantică statuie a lui Nero. Imparatul Vespasian. Festivitaţile de inaugurare au durat o sută de zile. iar după şapte ani de muncă intensă. Apa pentru consum la Roma era contracost iar în celelalte orase gratuit. • • • ISLAMUL ŞI MEDICINA ISLAMICA Medicina popoarelor islamice este veriga ce leaga medicina antichităţii şi bizantină de medicina de mai tarziu din Europa apuseană. urmaţi de gladiatorii care se înfruntau între ei pe viaţă şi pe moarte. apoi a venit rândul oamenilor să lupte cu animalele. Coloseumul din Roma • Cunoscut iniţial sub numele de Amfiteatrul Flavian.

• Până în anii 900 aproape fiecare oraş avea un spital în care toti oamenii erau trataţi fără plată. Medicina şi îngrijirea sănătătii au fost probabil cea mai mare realizare stiintifică a arabilor . • Alta idee importantă a Islamului era curăţenia. dând o medicină nouă. Această zicală a motivat oamenii de ştiinţă islamici să găsească remedii. • Un alt motiv pentru realizările înalte în ştiinţa medicală era acela ca oamenii de ştiinţă musulmani primeau vaste cunoştinţe de la clasicii greci ( precum Hippocrate şi Galen ). dar şi din motive religioase. elementele originale de straveche medicină autohtonă orientală s-au contopit organic cu gândirea medicală elină. ) • Al-Rhazi s-a nascut în Iran. arătând poporului că erau buni islamici.H. egiptenii şi alte culturi antice.Asimilarea vechilor tradiţii s-a facut în mod activ şi constructiv. indiene. Coranul şi poruncile Profetului Mohamred au încurajat dobândirea cunoştintelor medicale. Astfel s-a ajuns la perioada creatoare a medicinei arabe. • A treia porunca a Islamului e cea a generozităţii – a ajuta pe cei săraci şi pe bolnavi. greceşti şi africane. • • În sfarşit. de sinteză. perioada înfloririi (980-1200). 55 . Profetul Mohamed spunea “ Foloseşte tratamente medicale pentru că Allah nu a creat o boală fară să indice un remediu pentru ea. cu excepţia uneia : cea de bătraneţe. pentru ca Imperiul era atat de vast şi uşor de traversat. • Sultanii arabi şi califii. Igiena minuţioasă era importantă pentru arabi pentru sănătate. au construit spitale pe teritoriul imperiului. DOCTORI CELEBRI Al-Rhazi ( Rhazes : 864-930 d. oamenii de ştiinţă au beneficiat de un schimb de idei şi cunoştinţe cu popoare precum cele chineze. Ei traduceau operele din celelalte culturi în arabă şi apoi pe baza acestor cunoştinţe acumulate au realizat propriile lor investigaţii ştiinţifice şi descoperiri. • Motivul pentru care au atins asemenea culmi intelectuale este legat direct de insuşi Islamul.

În aceasta se trata fiecare subiect medical şi ofereau toate informaţiile importante valabile din surse greceşti şi arabe. A introdus de asemenea analiza urinei şi a fecalelor Ibn Sina ( 980 – 1037 d. O alta scriere ( Al-Hawi ) a devenit cea mai importantă enciclopedie medicală scrisă vreodată. iar acela a fost locul unde a construit spitalul. Scrierile sale au fost traduse în Latina şi în majoritatea limbilor europene şi au fost folosite în şcolile medicale europene.H) – băiatul genial Ibn Sina s-a născut in 980.• • • • • • • • • • • • • La o varstă fragedă a devenit expert în medicină. a evita stresul . întai pe animale pentru a observa efectele lor benefice şi adverse. Cel mai vechi experiment cunoscut a fost condus de Razi pentru a afla care este cel mai igienic loc în care se poate construi un spital. Contribuţiile sale au fost foarte importante pentru medicină. În secolul X. iar el şi-a exprimat propria opinie la nivelul fiecărei topici din experienţele sale. El este faimos în special pentru studiul său în legătură cu variola şi pojarul. Al-Rhazi credea că dieta e importantă pentru sănătate. Razi a introdus experimentul controlat şi observaţia clinică în domeniul medicinei şi a respins cateva teorii medicale galene neverificate prin experiment. El agăta bucăţi de carne prin Baghdad şi a observat locul unde carnea s-a descompus mai lent. El a testat tratamente stiinţifice. iar pacienţii şi studenţii il vizitau din diferite părţi ale Asiei. 56 . etc. În cele din urma el a fost numit responsabil în conducerea spitalului din Baghdad. Era de asemenea un chirurg expert şi a folosit pentru prima oară opiul în anestezie.). Una din scrieri avea 10 volume şi se axa pe medicina Greco. A fost primul care a introdus alcoolul în scopuri medicale.arabă. A subliniat de asemenea importanţa factorilor psihologici în sănătate ( precum a avea o atitudine pozitivă.

A citit într-un timp scurt toată bibliotecă. Cea mai importantă lucrare medicală a sa este al-Qanun-Tibb ( “Canon” sau Enciclopedia Medicinei ) care prezintă rezultatul final al contopirii ideilor greceşti şi arabe. A descris boli cauzate de viermi intestinali. După ce emirul a decedat ca ţiva ani mai tarziu . Extenuat de ritmul alert de viaţă şi muncă. În următorii 6 ani el a studiat legea islamică. Folosirea în chirurgie a anestezicelor orale. logică . A notat relaţia stransă între emoţii şi condiţia fizică şi a simţit că muzica are un efect asupra pacienţilor. Canonul identifica 760 medicamente . Şi-a petrecut ultimii ani din viaţă în slujba conducătorului oraşului. În schimb. a început să studieze medicina şi a găsit-o : “nu grea”. Iran . A recomandat testarea medicamentelor noi pe animale înainte de a fi utilizate de oameni. El a sfătuit chirurgii să trateze cancerul din fazele incipiente şi să îndepărteze ţesutul bolnav. filosofie. el a cerut să-i fie permis să folosească biblioteca regală. ştiinţele naturii. A scris despre boli fatale. însoţite de aplicabilitatea şi efectele lor. iar practica medicală l-a ţinut ocupat pe toată durata şederii sale. renumit Prim Ministru şi l-a vindecat a doua oară. a plecat în Hamadan unde a vindecat pe amirul oraşului şi a fost numit Prim Ministru. el a memorat deja Coranul. curăţenie şi igienă. Pană la 18 ani şi-a caştigat reputaţia de doctor şi i s-a ordonat să aibă grijă de rege. aşa că Ibn Sina a fost eliberat. dar nu stătea în caracterul lui. Dar apoi emirul s-a imbolnăvit din nou. La 21 de ani a scris prima sa carte. Prietenii l-au sfatuit să se calmeze. 57 . remedii şi tratamente. Cand Ray a fost atacat. A punctat importanţa dietei. Ibn Sina a recunoscut natura contagioasă a tuberculozei şi răspandirea bolii prin apă şi sol. anatomie şi medicamente pentru inima. şi mediului pentru sănătate. Canonul conţine cam 1 milion de cuvinte şi este impărţit în 5 volume. La varsta de 27 ani. Soldaţii s-au revoltat impotriva lui şi a fost încarcerat. climei.• • • • • • • • • • • • • • • • • El a demonstrat calităţi inteletuale excepţionale chiar din copilărie. După multi ani în slujba altora. Ibn-Sina a murit în 1036 la varsta de 58 de ani. Ibn-Sina a plecat în Ishafan. La 10 ani. geometrie şi matematică avansată. s-a mutat în Ray. să fie mai relaxat.

Studenţii şi pacienţii veneau din toată lumea să-l cunoască. a studiat. Ibn Sina a observat o schimbare în pulsul prinţului cand numele celei pe care o iubea era menţionat. farmacologiei. etc. A fost un faimos chirurg la curtea califului al-Hakam II în Baghdad. Aici a trăit. ) este cunoscut drept Albucasis din Vest. Marele doctor a găsit un remediu simplu: să unească pe cel în suferinţă de cea pe care o iubea. El Zahrawi a scris o enciclopedie medicală cuprinzand 30 de volume care au inclus capitole dedicate chirurgiei. aflat la circa 10 km la Nord-Vest de Cordoba. Se pare ca acesta a călătorit foarte puţin. El a fost cunoscut ca El Zahrawi. Este numit părintele chirugiei. dar a cărui boala i-a derutat pe doctorii locali.N. H. a trăit langă oraşul capitală Cordoba.• • Din numeroasele boli psihologice descrise în Canon una este “boala dragostei” Acest diagnostic a fost aplicat de Ibn Sina unui prin ţ care era bolnav. Abul Qasim al Zahrawi • • • • • • • • • Aproape cu o mie de ani în urmă. predare şi practică. El Zahrawi işi exprimă preocuparea fată de bunăstarea studenţilor săi. El a fost cunoscut drept “doctorul doctorilor”. nutriţiei. în mare parte uitat astăzi.). undeva între 936 şi 940 (E. pe care ii numeşte “copiii mei”. oftalmologiei. la doi ani după devastarea orasului ElZahra. în 1013. medicinii. a predat şi a practicat medicina şi chirurgia pană cu putin timp înainte de a muri. Abul Qasim al-Zahrawi ( 963 – 1013 d. deşi în limbile europene numele său a fost scris în feluri diferite. care a acoperit aproape 50 de ani de pregătire. cand Spania (Andalusia) facea parte din imperiul islamic. Se crede ca El Zahrawi s-a născut în orasul El-Zahra. În At-Tasrif. ortopediei. dar a avut o experienţă foarte largă în tratamentul victimelor accidentelor şi a raniţilor de război. 58 . Aceasta carte a fost cunoscută sub numele de At-Tasrif şi continea informaţiile pe care El Zahrawi le-a acumulat într-o cariera întreagă. Enciclopedia a fost tradusă în Latina . unul dintre cei mai mari pionieri ai chirurgiei. A devenit manualul de medicină în şcolile din Europa din secolul XII pană în secolul XVII.

• • El Zahrawi a aprofundat în At-Tasrif. Primul dintre acesta este tratatul 28. El a scris pe larg despre fracturile oaselor şi ale articulaţiilor. a descris pe larg extirparea amigdalelor. el acoperă arii precum medicamentele pentru inima. la un instrument folosit în extracţia dinţilor. Varietatea operaţiilor descrise este uimitoare. laxativele. vomitivele. devierea urinei în rect. filtrarea extractelor şi tehnicile farmaceutice legate de acestea. Aceasta include multe poze cu instrumentele medicale. Aceasta operă monumentală a fost prima lucrare în limba arabă care tratează chirurgia în mod independent şi în detaliu. El a descris deschiderea şi sciziunea arterei temporale pentru a potoli anumite tipuri de migrene. studiul despre cauzele şi simptomele bolii şi teoriile privitoare la creşterea copiilor şi a tinerilor. care descrie prepararea substanţelor chimice. traheotomia. fabricarea tabletelor. El Zahrawi a fost primul autor medical care a furnizat ilustratii ale instrumentelor folosite în chirurgie. despre îngrijirea bătranilor şi a persoanelor convalescente. De fapt metoda Kocher pentru îndreptarea unui sold dislocat a fost descrisă în At-Tasrif cu mult timp înainte de naşterea lui Kocher! El Zahrawi a descris folosirea substantelor caustice în chirurgie. obstretică şi tratamentul rănilor. la un cuter şi la un instrument obstretical complicat. de la un instrument pentru impins limba. menţionand chiar şi fracturile nazale şi de coloană vertebrală. asistarea naşterilor. Poate că cel mai important tratat al său este cel de chirurgie. cosmetica. cele mai multe dintre ele inventate de El Zahrawi însuşi. nutriţia. Acest tratat a fost tiparit la Venetia în 1471 de Nicolaus Jensen. În acest tratat El Zahrawi discută despre intervenţii chirurgicale. punerea de ventuze. În secţiunea dedicată farmacologiei şi terapeuticii. Sunt aproximativ 200 de schite. greutatea şi marimea corporala şi substitu ţia medicamentelor. cunoscut în latina ca Liber servitoris de preeparatione medicinarum simplicium. şi intervenţia pe craniu deschis – operaţii pe care el le-a efectuat pe un fat decedat. cat şi explicaţii cu privire la folosirea acestora. • • • • • • • • 59 . mamoplastia de reducere în cazul sanilor excesiv de mari şi extragerea cataractei. Două dintre tratatele lui El Zahrawi merită o atentie specială.

a fost primul care a descris operaţia de traheotomie şi a practicat administrarea directă a hranei cu un tub în gat cand hrănirea normală nu era posibilă. inflamaţii ale urechii mijlocii şi anumite tipuri de tumori.• • • El a explicat cum poate fi folosit un clenci pentru a extrage polipii nazali şi cum poate fi folosită o seringă balon inventată de el pentru a efectua clisme în cazul copiilor şi cum poate fi folosită o seringa balon metalică şi un specul pentru a extrage pietrele vezicii urinare. caterele din plumb şi primul care a descris în mod clar circumstanţele ereditare care cauzează hemofilia. Ibn Zuhr S-a nascut în Sevilla în 1091 şi a absolvit Universitatea de Medicină din Cordoba. care a descris bolile cauzate de paraziţi. • A acordat importanţă observaţiei şi experimentului în munca sa. A mai descris ligaturile vaselor de sange cu mult înaintea lui Ambroise Pare. a fost primul care a descris arcurile dentare. Cateva dintre cărţile sale au fost traduse în latină şi ebraică şi au fost solicitate în Europa pană la sfarşitul secolului al XVIII. 60 . El Zahrawi a fost primul care a descris aşa numita poziţie Walcher în obstetrică. • Ibn Zuhr a fost primul care a testat diferite medicamente pe animale • • • • • înainte de a le administra oamenilor. Dupa o perioadă petrecută în Baghdad şi Cairo. Ibn Zuhr a scris multe cărţi importante pentru specialiştii in medicină dar şi pentru oamenii de rand. A descris probleme intestinale. A murit în 1161. Influenţa lui Ibn Zuhr în dezvoltarea ştiinţei medicale a fost simţită cateva secole prin lume. s-a întors în Spania şi a muncit pentru conducătorii islamici ca medic. • A fost un doctor şi un chirurg îndemanatic. Descendenţii săi au inclus 5 generaţii de medici fizicieni spanioli incluzand 2 femei care lucrau ca servitoare pentru conducătorii islamici din Spania.lea. e cunoscut drept primul parazitolog.

Foloseau o ramură care era periuţă de dinţi pentru curaţirea dinţilor. ) A fost un contemporan al doctorului Ibn Sina şi ei corespondau. in procesul de patrundere a medicinei arabe in apusul Europei a jucat. Constituită in 20 de sectiuni. Ali Albas Contemporan al lui Rhazes. a servit ca inspiraţie pentru lucrarea " Pantegni" a lui Constantin Africanul. adică " Cartea Regală" şi a fost scrisă in onoarea patronului regal al acestuia Adud al-Dawla. 61 . "Cartea completă despre arta medicinei " scrisă de Ali ibn Abbas al-Majusi a fost cunoscută drept "Kitab alMaliki".scrie prima enciclopedie de medicină în araba "Firdous al-Hikmah". Singurul medic arab avansat care s-a ocupat şi de chirurgie a fost AbulChasim. DENTISTI Îngrijirea Dinţilor Dentiştii modelau dinţi falşi din oase deoarece era recomandat în multe manuale de îngrijire a dinţilor. Ali ibn Sahl Rabban al-Tabari.Biruni ( 973 -1048 d. a fost un mare tematizator al medicinei arabe. scrisă în şapte volume. Biruni era cunoscut mai ales pentru studiul său în anatomie. De asemenea dentiştii scoteau dinţii care erau cariaţi. Acest manual a fost cartea de căpătai a medicilor islamici şi. care in lucrarea sa fundamentală. alături de lucrările lui Rhazes un rol important. realizează un tratat enciclopedic.H. Işi improspătau respiraţia cu ierburi. dar el a fost de asemenea un talentat medic fizician şi a scris despre plantele medicinale. textul care caracteriză Scoala Medicala Salernitana din Salerno. 10 cuprinzand teorie şi 10 practică era mai sistematică şi mai concisă decat "Hawi" a lui Razi şi mai practică decat "Canonul" lui Avicenna. tradusă şi cunoscută mai tarziu in literatura apuseană cu titlul "Dispozitis Regalis" . Dupa multe interpolari şi inlocuiri .

SPITALELE • • Spitalele erau unele din marele realizări ale islamicilor în Evul Mediu. Acesta era destinat doar pacienţilor leproşi . asa că. el a dezvoltat procedura de preparare şi de fixare a dinţilor falşi din oase. În una din cărtile sale discuta problema dinţilor nealiniaţi sau deformaţi şi oferea proceduri pentru a corecta aceste defecte. Spitalele erau construite prin lumea islamică cu standarde inalte de îngrijire a sănătăţii. Medicii fizicieni care au fost trimişi sa munceasca în acest spital au primit multe avantaje şi salarii. construcţia spitalelor şi grija faţă de sănătate era o îndatorire religioasă. 62 . Mai mult . Primele spitale • • • • Islamicii au construit primul spital în perioada lui Waleed bin-eAbd-al Malik.Un dentist faimos Al-Zahravi era de asemenea expert în chirurgia orală şi medicina dentară. În plus. Pacienţii primeau ordine de a sta permanent în spital şi pe langa bani şi un loc de dormit primeau niste bani. a treia porunca a Islamului era caritatea faţa de cei bolnavi şi săraci . Unul din motivele pentru care islamicii erau interesaţi de sănătate era zicala Profetului Mohamed că Dumnezeu a dat un remediu pentru fiecare boală.

Europa trecea printr-o era întunecată în ştiinţă şi medicină. pentru comandanţii militari. prizonieri. pentru califi. Existau standarde înalte de îngrijire a sănătăţii şi igienă. • Era o slabă întelegere a legăturii dintre sănătate şi curăţenie. în care mai mult de 800 pacienţi 63 . Aceste spitale erau deschise pentru toată lumea şi nu existau taxe de nici un fel. • Unele boli erau considerate a fi rezultatul vrăjitoriilor sau a magiei negre şi multe tratamente erau bazate pe superstiţie şi remedii din folclor. cetăteni şi persoane din afara localităţii. • Aceste sărace practici de îngrijire a sănătăţii au continuat pană în secolul XVIII în multe părţi ale Europei. Erau de asemenea spitale pentru femei conduse de femei doctori. Comparaţie cu spitalele din Europa În perioada de aur a medicinei islamice ( 900 . nobili. aşa că bolile se răspandeau rapid. Pacienţii cu boli contagioase erau izolaţi de ceilalti. Cele mobile erau mutate din sat în sat acolo unde nu erau spitale permanente. • În contrast cu Imperiul Islamic. Nu erau făcute diferente între săraci şi bogati .1150 ) . care erau de obicei localizate în locuri publice ocupate ca marile moschee. în absenţa ventilatoarelor sau a ferestrelor.capitala Franţei în 1710 : • • "Saloanele pentru bolnavi miroseau urat în întuneric. Mai jos. Erau spitale pentru diferite grupuri de oameni: pentru militari. Îngrijirea sănătăţii era asigurată de califi şi regi. locali sau străini sau dintre un om obişnuit şi o persoană distinsă. în Europa Crestină boala era văzută ca o pedeapsă pentru păcate . erau îngrijiţi şi li se asigura o suma de bani de guvern Tipuri de spitale • • • • • • • Erau 2 tipuri de spitale : mobile şi permanente. Existau chiar centre de prim ajutor. Doctorii erau bine pregătiţi şi spitalele erau curate. un observator descrie un spital din Paris . de asemenea. deci. tratamentul poate fi rugăciune sau autopedepsire.Orbii.

Oamenii de ştiinţă islamici au avut deasemenea acces la cunostinţele grecilor deoarece operele lor au fost traduse în arabă. medicamentele utilizate erau cele din ţări precum China . Pe un pat de mărime medie stăteau 6 oameni unul peste altul.Baytar a preluat idei de la Birundi sau Ibn Sina. aşa că erau înghesuiţi pe pămant sau chiar pe gunoaie. Asia de Sud. O imagine care starneşte mila oricărei persoane cu sentimente. Ibn al. petrecandu-şi viaţa adunandu-le. Cea mai mare şi populară dintre cărţile medicale era cea a lui Ibn al-Baytar. scopul său şi doza.stăteau întinşi pe podea. faimosul botanist din Andaluzia. islamicii au făcut mari progrese în domeniul farmacologiei. convulsie şi cu febra mare.Est. Africa. A murit în 1248. INSPECTORII PUBLICI PENTRU SANATATE 64 . Arabii au înfiinţat primele farmacii şi au scris primele enciclopedii despre medicamente. India. Ei au experimentat diferite ierburi şi alte medicamente anestezice. Pe măsura ce Imperiul Islamic se extindea. Calitatea inferioară a hranei este peste cu putinţă nemulţumitoare. În fiecare articol. piciorul unuia pe capul altuia. farmaciştii prepară medicamentele după indicaţiile găsite în Tratatul despre Medicamente de Biruni.. este adevarul gol goluţ.Colectie de Simple Medicamente şi Mancare” este o lista aranjată alphabetic şi descrierea a peste 1400 de plante medicinale. Cartea sa . el oferă informaţii despre modul de preparare a unui medicament. În concluzie. pe deasupra hrana e în cantiţăti mici şi administrată la intervale mari de timp. Într-o parte se afla o femeie în faza de menstruaţie şi langă ea un copil răpus de tifoidă. Cu greu se putea găsi spaţiu pentru ca ei să se întindă confortabil. femei cu bărbaţi. specialiştii medicali au venit în contact cu medicamente necunoscute pană atunci . Deşi violează morala . În lucrările arabice ulterioare . tineri cu bătrani." FARMACII ŞI MEDICAMENTE În laboratoarele farmaceutice. Baghdad a avut deodată 862 de farmacisti care au trecut examinările formale.

În acest sens erau reguli stricte şi Muhtasib le-a întărit. Toate recipientele cu mancare trebuiau acoperite de muşte şi alte insecte. Una din responsabilităţile sale era de a lua măsuri corecte şi. Apa trebuia să fie curată şi proaspătă şi podelile curăţite. Muhtasib inspecta de asemenea restaurantele. • • • • • • • • • • • • • • • Inspectorul Sănătăţii avea dreptul de face inspecţii regulate în toate magazinele din oraş la orice oră. Persoanele nelicenţiate nu puteau practica medicina. La sfarşitul zilei. CARTI CU CARACTER MEDICAL Prima enciclopedie de medicină în arabă a fost "Firdous al-Hikmah" a lui Ali ibn Sahl Rabban al-Tabari scrisă în şapte volume . Muhtasib. Apa era vandută prin Baghdad în borcane mari care trebuiau păstrate acoperite. să insiste asupra curăţeniei stradale. Importanţa laptelui şi apei ca surse de boli transmisibile a fost recunoscută în Arabia. Se făceau multe teste ale calităţii laptelui. Asasinarea animalelor se făcea în locuri special amenajate. Putea să areste opozanţi. măcelarii şi vanzătorii de peşte trebuiau să. de asemenea . 65 . În 931 califul a ordonat licenţierea doctorilor. Toate borcanele trebuiau spălate cu apă fiartă şi uscate. Persoanele cu probleme de piele sau lepră erau excluse. să asigure alimentarea cu apa potabilă etc. chirurgii şi farmaciştii.şi cureţe suprafaţa de lucru. Băile publice erau de asemenea inspectate de Muhtasib. controla doctorii.Muhtasib a fost un inspector al serviciilor publice. putea să fie executat. Vanzarea de lapte era foarte strictă. Apa era vandută călătorilor în borcane mici şi era strict interzis să bei din borcanul mare. Cea mai bună apă era cea din fantani. Toate lăptăriile erau vopsite în alb. Vanzarea cărnii stricate era interzisă. De asemenea lupta să păstreze străzile curate . Dacă o persoana a încălcat de mai multe ori o regulă interzisă de Inspectorul Sănătăţii.

Investigaţiile sale medicale includeau una din cele mai timpurii descrieri ale 66 . a naturii contagioase a tuberculozei. În domeniul medicinei şi a psihoterapiei. contribuţiile lui Avicenna în medicină au inclus introducerea experimentului sistematic şi a cuantificării în studiul psihologiei. care a devenit o altă carte populară în Europa. a farmacologiei clinice . Aceasta carte era cea mai căutată dintre toate volumele sale. • Printre alte lucruri. precum şi a separării medicinei de farmacologie . cartea avea o introducere despre pojar şi variolă şi era celebră în Europa. introducerea medicinei experimentale. Spre deosebire de predecesorii săi. Avicenna(Ibn Sina ) .A fost prima scriere în care era tratată pediatria şi dezvoltarea copiilor. a ideii de sindrom în diagnosticarea anumitor boli. Muhammad ibn Zakariya Razi a scris " Cuprinzătoarea Carte a Medicinei" în secolul IX. a primelor descrieri despre bacterii şi organismele virale. dar şi a utilizării gheţii pentru tratarea febrelor . a bolilor transmisibile prin contact sexual. • El a scris de asemenea " Cartea vindecării" ( care este de fapt o enciclopedie generală de ştiinţă şi filosofie ) . a distincţiei între pleurizie şi inflamaţia mediastinului. a testelor de eficacitate. fapt important pentru dezvoltarea stiinţelor farmaceutice. introducerea carantinei pentru a limita răspandirea bolilor contagioase. munca era în primul rand influenţată de filosofii islamici şi de medicii indieni precum Sushruta şi Charaka.. de asemenea. a distribuţiei bolilor în funcţie de apă şi sol şi a primei descrieri a problemelor de piele. Abu Rayhan al Biruni a scris " Kitab -al-Saidana" care a fost o enciclopedie medicală ce a contopit medicina islamică cu cea Indiana.scrie "Canonul Medicinei" o carte ce a ramas standard în Europa timp de secole întregi pană la reînnoirea tradiţiei islamice în ceea ce priveşte medicina ştiinţifică. în care a înregistrat cazurile clinice din propria sa experienţă şi a oferit date utile despre diferite boli. medicul al-Tabari a subliniat legături puternice intre psihologie şi medicină şi nevoia de psihoterapie şi consiliere în tratamentul terapeutic al pacienţilor. a medicinei bazate pe dovezi. descoperirea naturii contagioase a bolilor infecţioase. a analizei riscului de imbolnăvire . precum şi psihologia şi psihoterapia.

caţiva dintre ei numindu-l " al doilea Ibn Sina". În timpul vieţii sale. Crombie. Acestea includeau introducerea matematizării. "Al-Shamil fi al Tibb"a înlocuit "Canonul Medicinei " a lui Ibn Sina ca autoritate medicală în lumea medievală islamică. reglarea puritaţii lor şi teste de competenţă pentru doctori. medicii islamici au dezvoltat primele metode ştiinţifice în medicină. Ibn Al-Thahabi enciclopedii alfabetice medicale. a experimentelor umane şi a autopsiei postmortem de medicii islamici. medicinei experimentale.C. Ultima mare enciclopedie medicală din lumea islamică era atlasul de chirurgie a lui Serafed din Sabuncuoglu : "Cerrahiyyetu'l-Haniyye". Totusi. dar el a fost capabil să termine 80 de volume din cauza mortii sale din 1288. METODA STIINTIFICA Ca în alte domenii ale ştiintei islamice. a fost celebru pentru scrierea primei Cartea " Al-Shamil fi al-Tibb" scrisă de Ibn al-Nafis este o enciclopedie voluminoasă medicală despre care s-a planuit iniţial să cuprindă 300 de volume. deşi incompleta.gemenilor siamezi. în special în domeniul farmcologiei. al-Kindi in lucrarea "De Gradibus" a demonstrat aplicabilitatea matematicii şi cuantificării în medicină . Aceasta include dezvoltarea scalei matematice pentru a măsura puterea medicamentelor şi un sistem care să-i permită unui doctor să determine dinainte zilele critice a bolii unui pacient. "Canonul" conţinea un set de reguli care prezentau condiţiile folosirii experimentale şi testării medicamentelor care erau un ghid exact pentru experimentele practice în procesul descoperirii şi demonstrării efectului substanţelor medicale. 67 . Istoricii arabi din secolul al XIII-lea il considerau pe Ibnal-Nafis cel mai mare medic din istorie. iar alţii chiar mai mare decat Ibn Sina. cartea este una din cele mai cunoscute enciclopedii medicale din istorie. în timp ce spitalele din lumea islamică vizau primele teste de medicamente. a testelor pe animale. a medicinei bazate pe dovezi. • Metoda experimentală Potrivit lui Toby Huff şi lui A. experimentării. În secolul IX. cuantificării . bazat pe fazele Lunii.

Era un grup de practicieni de disecţie umană şi autopsie în vremea respectivă . care a introdus metoda experimentală în chirurgie. pentru care el este considerat tatăl chirurgiei experimentale. pămant. Ibn Jumay. sangerare sau alt tratament tradiţional asociat cu cele 4 umori. primul doctor care a respins teoria umorilor a lui Galen a fost Muhammad ibn Zakariya Razi (Rhazes) în lucrarea sa "Îndoieli cu privire la Galen" din secolul X. corpul prezintă 4 umori separate ( substante lichide) al căror echilibru este cheia sănătăţii şi a temperaturii naturale a corpului. părintele fiziologiei circulatorii era alt medic care propunea disecţia umană. • Experimentele chimice ale lui Razi au sugerat alte calităţi ale materiei . 68 . Îndepartarea parazitului din corpul pacientului nu necesită purificare. Unul din primii medici care au practicat disecţia umană şi autopsia postmortem în experimentele sale medicale a fost Ibn Zuhr ( Avenzoar) . "inflamabilitate" sau "salinitate" care nu erau explicate de tradiţionalele foc . El a demonstrat ca scabia e cauzată de un parazit. aer şi apa . cum ar fi "uleios" . "Canonul" a promovat reguli şi principii pentru testarea efectelor noilor medicamente. • El a criticat teoria lui Galen prin care se susţine că. Abd-el-latif şi Ibn alNafis. Ibn Zuhr(Avenzoar) a fost unul din primii care au praticat disecţia umană şi autopsia postmortem. Anatomia şi fiziologia experimentală • Contribuţia • • • • lui Ibn al-Haytham în anatomie şi fiziologie include explicaţia corectă pentru procesul de percepţie vizuală Alte inovaţii introduse de medicii islamici în domeniul psihologiei includ folosirea testelor pe animale şi a disecţiei umane. o descoperire care contrazicea teoria umorilor promovate de Hippocrate şi Galen. "sulfuros". SPECIALIZARI Anatomie şi fiziologie • În anatomie şi fiziologie. Ibn al-Nafis.• • • Observaţiile lui Avicenna în ceea ce priveste medicamentele testate au pus bazele unei apropieri experimentale de farmacologie. incluzand pe Ibn Tufail.

care formează baza sistemului nervos. esofagului. intestinelor. a pulsaţiei. canalelor biliare. Diferenţa dintre variolă şi pojar este de asemenea descoperită de Razi. În cartea " Simtul de a miroase" . descoperă cum corpul şi pastrarea sa depind exclusiv de sange. respinge idea lui Galen că femeile pot produce sperma. de aceea este considerat unul din cei mai mari fiziologi din istorie. Medicul arab Ibn al-Lubudi . care a fost tradusă în 69 • . stomacului şi anatomia a aproape fiecărei părţi din corp. el explică apariţia rinitei după mirosirea unui trandafir în timpul primăverii. descoperă ca mişcarea arterelor nu depinde de mişcarea inimii . discreditand multe din teoriile eronate precedente: a celor 4 umori. Doctorii islamici au speculat existenţa bacteriilor şi a microorganismelor. cand investigaţiile în microbiologie au fost posibile cu ajutorul invenţiei microscopului.• În 1242. Razi era responsabil pentru descoperirea astmului alergic şi a fost primul medic cunoscut care a scris articole despre alergii şi sistemul imunitar. organelor senzoriale. Colecţia discuţiilor relative despre 50 întrebări psihologice şi medicale". circulaţia • • • • • • • • coronară şi circulaţia capilară. muschilor. că inima este primul organ care se formează intr-un fetus şi că oasele care formează craniul pot forma tumori. Într-un articol el ia în discuţie rinita sezonieră . deşi aceste teorii nu erau demonstrate sau observate pană în secolul XVII. Primele descrieri europene ale circulaţiei pulmonare au apărut cateva secole mai tarziu. Un alt medic din secolul X. fiziologie şi psihologie pentru a înlocui doctrinele avicene şi galenice. Al-Razi a fost primul care a descoperit că febra este mecanism de apărare natural. Abu Gaafar Amed ibn Ibrahim ibn abi Halid al-Gazzar din nordul Africii a descris metode de a trata dinţiii în cartea "Kitab Zad al-Musafir wa qut al-Hadir" . el a fost primul care a descris circulaţia pulmonară. a oaselor. Ibn al-Nafis a descris de asemenea concepţia primară despre metabolism şi a dezvoltat noi sisteme nafisiene de anatomie. care este la fel de alergică precum astmul. în care respinge teoria celor 4 umori. Studiul alergologiei şi imunologiei este originar din lumea islamica. El sfătuieste ca în cazuri de febra mare pacientul să nu fie externat. modul corpului de a lupta cu boala.

• • • • • • • • • • • • • Latina drept "Viaticum" de Constantin Africanul din Salerno. acul a pătruns sclerotica şi a extras cu succces cataracta. precum şi pentru cariile dentare. Ibn Sina a descris peste 700 de preparate. Al-Gazzar a recomandat de asemenea să fie utilizat arsenic în prescriptia sa pentru găurile din dinţi. Instrumentele specializate folosite în operaţii au adus rezultate pe măsură. funcţiile şi indatoririle farmacistului. chiparos. relaxarea nervilor ca rezultat a prea multe lichide. ca arsenic. Primele farmacii au fost deschise de islamici în 754. Ambii credeau că o carie dentară erau cauzată de viermi ai dinţilor . unde a detaliat proprietăţile medicamentelor şi a subliniat rolul farmaciei. descriind o gamă largă de medicamente şi remedii. 70 . Razi a promovat folosirea în tratamente a compuşilor chimici. Inovaţii precum " seringa" . invenţia irakianului medic Ammar ibn Ali of Mosul. oftalmologia era una de prim rang. care era folosită pentru extragerea cataractei. Un impact mare au avut lucrările lui al-Maridini din Baghdad şi Ibn alWafid. El a dedicat de fapt un volum întreg medicamentelor în "Canonul Medicinei". camfor şi medicamente pentru calmarea durerii . modul de acţiune şi indicaţiile lor. În operaţia de cataractă. A mai adaugat că arsenicul fiert în ulei ar trebui turnat în defectul dentar. Progresele făcute în Estul Mijlociu de chimistii islamici în botanică şi chimie i-au condus pe acestia să dezvolte faramcologia. erau destul de comune. Avicenna a dedicat multe capitole din "Canonul Medicinei" medicinei dentare. Abu al-Qasim al-Zahrawi a iniţiat prepararea medicamentelor prin sublimare şi distilare Shapur ibn Sahl era primul medic care a iniţiat farmacopeea. impartaşind părerea anticilor. Al-Biruni a scris una din cele mai valoroase lucrări islamice din farmacologie intitulată "KItab al-Saydalah" .A introdus o seringă de metal . El a propus primele tratamente pentru cariile dentare. Ammar ibn Ali a încercat o extracţie precedentă folosind sucţiunea. piper . sulf. precizand că dinţii cariaţi ar trebui umpluţi cu iarbă. proprietăţile lor. Influenţat de al-Gazzar. acestea fiind traduse în latina mai mult de 50 de ori Dintre toate ramurile medicinei islamice. el a oferit propriile tratamente pentru carii dentare.

Mai precis. portul în care veneau bunurile de consum zilnic. şi în iarna lui 427 Î. adusă în Imperiul Roman de soldaţii întorşi Orientul Apropiat. boala a reizbucnit nouă ani mai târziu şi a cauzat peste 2000 de morţi.MARILE EPIDEMII Ciuma Antonină 165 – 180 D. decedat în 169. după numele celui care a descris-o) a fost o pandemie de vărsat de vânt sau pojar. un sfert dintre cei care au fost infectaţi au decedat. decedat în 180. între anii 541 şi 542 D.H. care a lovit oraşul în timpul celui de-al doilea an al Războiului Peloponisiac (430 Î.H. incluzând capitala sa. şi urmaşul său la tron. Ciuma Antonină a decimat armata romană şi a avut efecte sociale şi politice drastice. Se crede că a pătruns în oraş prin Piraeus.H. Se crede că 71 . Epidemia a omorât doi mari împăraţi romani – Lucius Verus. resimţite mai ales în literatură şi artă Ciuma din Atena 430–427 I. Ciuma lui Iustinian 541 – 542 Ciuma lui Iustinian a fost o pandemie care a afectat Imperiul Bizantin. Constantinopol. iar potrivit unor istorici boala a fost principala cauză care a dus la înfrângerea grecilor.H.H.. Ciuma a revenit în oraş de două ori – în 429 Î. Marcus Aurelius Antoninus. Ciuma Antonină (cunoscută şi ca Ciuma lui Galen. Ciuma din Atena a fost o epidemie devastatoare.H. Potrivit istoricului Dio Cassius.).

odată cu fiecare generaţie.a fost o pandemie de ciumă bubonică.În multe mitologii. amintind de fertilitatea deosebită a broaştei. după unele credinţe preclasice. pe Heket. În mitologia sumeriană. Ouăle de bufniţă. bufniţa este reprezentantă a două noţiuni contradictorii: moartea sau înţelepciunea. calul era animalul călărit de zeul-soare. ale naşterii şi ale reîncarnării. Boala avea să se întoarcă până în anul 750 D. În mitologia greacă. Calul-Zeul nordic Odin intrând în Valhalla pe calul său. diavoliţa morţii infantile era identificată cu această pasăre. vechea zeiţă ebraică. broasca o reprezenta pe zeiţa naşterii. 40% dintre locuitorii oraşului au fost răpuşi de pandemie. boală care a stat la baza sau a contribuit la Moartea Neagră (citeşte mai jos despre Moartea Neagră) din secolul al XIV-lea. Lilith. dimpotrivă. zeiţa morţii era reprezentată ca o femeie goală flancată de două bufniţe. Ca orice pasăre răpitoare de noapte. Ciuma a fost denumită „Ciuma lui Iustinian”. Cercetătorii moderni cred că ciuma ar fi omorât 5000 de persoane pe zi în Constantinopol. adesea reprezentată cu capul acestui animal. care la rândul lui a suferit de această boală. Sleipnir. bufniţa este simbolul Atenei. Justinian I. 72 . cunoaşte şi secretele vieţii. bufniţa anunţa moartea într-o casă dacă se arăta deseori prin prejma ei. broasca este primul animal ce a populat apa. însă mai târziu apar care trase de patru cai sau de doi. Ea şi soţul ei Khnum. Bufniţa-În mitologie. în multe superstiţii ale diferitelor popoare. sinonimă cu viaţa. conform legendelor antichităţii. schimbând astfel cursul istoriei europene. SIMBOLURI ANTICE Broasca-În mitologia egipteană. au creat fiinţele marine. Contradicţia este explicată prin faptul că zeitatea morţii. Impactul său asupra mediului socio-cultural poate fi comparat cu cel din vremea Morţii Negre. zei a înţelepciunii. ceea ce ar însemna că pentru egipteni. asigurau o viaţă lungă şi o tinereţe durabilă. care este. Odin se deplasa călărind un armăsar cu opt picioare. În mitologia nordică. numit Sleipnir. ca în cazul zeului grec Helios. în zilele de vârf ale bolii. conform unor concepţii antice. În cele din urmă. după numele marelui conducător al Imperiului Roman de Răsărit.H.

Tot în mitologia celtică. a apărut acest animal. Hugin şi Munin îl înştiinţează pe stăpânul lor despre ceea ce se întâmplă în lume. adus oamenilor din Thamud. corbul este un simbol al lui Lug. iar prin culoarea sa reprezintă terestrul şi tenebrele. dar aceştia au ucis-o. Uta-Napiştim. corbii simbolizau întunecimea unei perioade de separare de divinitate. Ele aduc aminte oamenilor că este timpul pentru rugăciune. această pasăre este unul din cele şapte simboluri ale lui Mithra. când Allah aduce pe lume câte 70 000 de noi îngeri şi îi duce în marea moschee Masjid al-Aqsa. Corbul-Cei doi corbi din mitologia nordică. zeu omniscient. Din ce a rămas din lut. În mitologia nordică. iar capul îi ieşea prin cel de-al şaptelea strat.Sacrificarea cailor era rezervată zeilor şi asociată ritualurilor funerare . după creaţia omului. cocorul era asociat zeului Apollo. Allah a creat cămila din lutul pe care Azrail l-a adus pentru facerea lui Adam. şi asta datorită faptului că fiind pasăre reprezintă celestul şi lumina. corbii mai apar în mitologie şi cu alte funcţii. Singurul supravieţuitor al dezastrului. Cocoşul-În islamism. Allah a creat un cocoş uriaş ce avea picioarele în primul strat al cerurilor. de exemplu. zeu al luminii solare. putere simbolizată prin soarele care răsare. deoarece se credea că era treaz în fiecare dimineaţă. cocoşul gigantic va cânta păentru ultima oară. trimite din corabia sa un 73 . Corbul mai este întâlnit şi în legenda potopului din mitologia mesopotamică. cei doi corbi ai zeului Odin. Se spune că o cămilă a ieşit dintr-o stâncă. Odin Pasăre neagră şi sumbră. iar atunci morţii vor învia. Cocorul-În mitologia greacă. zeiţele Badb şi Morrigan. Hugin şi Munin. Cu toate acestea. personificări ale războiului şi regine ale fantomelor apar pe câmpul de luptă sub forma a trei astfel de păsări. iar odată au fost folosite drept jertfe aduse zeilor păgâni. În fiecare noapte. devreme. pentru a spune rugăciunile. În mitologia persană. cocoşul din ceruri începe să cânte. Cămila-În religia islamică. stând pe umerii stăpânului lor. În mitologia celtică. asigurând puterea pe care o deţinea noul rege. Cămilele au devenit semne ale lui Allah şi pot fi mâncate. Atunci. Pentru sufiţi. împreună cu familia sa. Într-o zi. drept semn al profetului Salih. ceilalţi cocoşi de pe pământ îl aud şi îi imită cântecul. aşa explicându-se de ce aceste păsări cântă înainte de revărsatul zorilor. ei sunt mesageri ai unor zei. corbul este asociat cu moartea în aproape toate mitologiile.

o rândunică şi un corb. redevin oameni. pentru a vedea cine a mai reuşit să scape. iar duminica. Astfel explică grecii originea acestei insecte şi priceperea ei de a ţese. Furnicile=Furnicile sunt simbol al harniciei ca şi albinele. fiind chiar mai frumoase ca înainte. măiestria păienjenilor a fascinat multe popoare. peştele era simbolul lui Hristos şi astfel al religiei lor. ca: "Dumnezeu este unul". femeile şi fetele se transformă în năpârci vinerea. la gura căreia un păianjen a ţesut o pânză cu o rapiditate uimitoare. Ei vedeau un zeu în păianjen. lăcustele au fost printre primele animale create de Allah. Ele sunt creaturi inteligente şi le-a fost milă de Adam. Regele lăcustelor este la fel de mare ca un vultur şi primeşte ordine directe de la Allah. În mitologia greacă. lăcustelor li s-a poruncit să zboare peste această ţară şi să întunece cerul. Ele au fost aduse pe lume din lutul care a mai rămas după modelarea omului. la miezul nopţii. Aceste insecte au scrise pe aripi litere vechi arabe. Theou Uios Soter" ("Iisus Hristos. în litere greceşti alcătuiesc cuvântul grec "ichthus" ("peşte"). PăianjenulÎn islamism există un mit legat de această insectă. printre care şi cele africane care credeau că aceştia pot atârna în aer fără să cadă. când acesta a fost alungat din Rai. Astfel când faraonul a refuzat să lase pe evrei să părăsească Egiptul. Desenul unui peşte era 74 . zeiţa Atena o transformă pe tânăra Arachne într-un păianjen. LăcusteleÎn tradiţia islamică.porumbel. Profetul Mahomed a reuşit să scape de următorii săi pentru că s-a ascuns într-o peşteră. deoarece primele litere ale cuvintelor "Iisus Christos. Din aceste trei păsări. De altfel. "Paradisul Reginei Sibylle". Pentru primii creştini. Mântuitorul"). pentru că era mai pricepută ca ea în arta ţesutului. Peştele Simbolul creştinismului în antichitate era asemănător cu imaginea unui peşte. Fiul lui Dumnezeu. doar corbul a fost necredincios şi nu s-a întors. NăpârcaÎn epopeea din secolul al XV-lea. Ele formează o armată redutabilă şi puternică pe care Allah o poate folosi împotriva oricărui regat păgân.

devenind un simbol al dragostei. În mitologia greacă.semnul secret al credinţei creştine în contextul politicii ostile ale împăraţilor romani. după terminarea potopului. porumbelul era pasărea mesager pe care Noe a trimis-o din arcă. Şarpele Toiagul lui Asclepios: În mitologie. În mitologia greacă. semn că apa s-a scurs de pe faţa pământului. porumbelul este una din formele trupeşti pe care Duhul Sfânt le ia când coboară din cer. fiind un simbol al înnoirii. Artemis. şarpele este feminin. Şacalul O statuie reprezentându-l pe zeul egiptean Anubis. În Asia Mică. În multe culturi.care au puteri asupra vieţii Caduceul. este un simbol al feminităţii. În mitologia persană. Arabii văd în această pasăre un mesager al iubirii. porumbelul este pasărea Afroditei. Şarpele era asociat deseori cu zeul sau cu zeiţa pământului. poartă un şarpe sau doi şerpi. simbolul zeului grec Hermes (Mercur) 75 . al fidelităţii dintre soţ şi soţie şi dintre fraţi. această reptilă era admirată pentru că îşi leapădă pielea. Această pasăre s-a întors cu o ramură de măslin. Simbol al inocenţei şi purităţii. al întineririi şi chiar al nemuririi. Şacalul a fost admirat în foarte multe mitologii. Perioada din luna octombrie. Asclepios. zeu ce avea cap de şacal În Egiptul Antic. zeul medicinei. devenind astfel simbolul toamnei. el era asociat zeiţei lunii şi a vânătorii. pentru înţelepciunea şi viclenia sa. scorpionul este paznicul ţării nemuritorilor. care călăuzea sufletele morţilor pe tărâmul celălalt. al morţii şi al distrugerii. şacalul era emblema zeului Anubis. zeul vieţii şi al verii. Scorpionul În mitologia sumeriană. scorpionul este duşamnul lui Mithra. din Africa până în India. norocului şi păcii. Porumbelul: În Biblie. a culesului strugurilor. când soarele trece prin semnul Scorpionului îi este dedicată acestui animal.

Astfel. lumea este alcătuită dintr-o piramidă. iarba nemuririi dobândită cu atâta trudă de erou. nume. zile ale săptămanii. În "Epopeea lui Ghilgameş". şarpele uriaş Jormungand. cel care s-a folosit primul de carapacea ei pentru a alcătui un instrument muzical numit ţiteră. animale etc. casa. În mitologia tibetană.Şarpele totodată poate fi un simbol al răului. copii. haine. care înconjoară întreaga lume a oamenilor cu trupul său. dar şi în concepţia unor populaţii din Bengal. la sfărşitul lumii. sărbători. În mitologia nordică. acest animal simboliza nordul şi iarna. pantofi. se va ridica din ape în ziua de Ragnarok şi va contribui. Ţestoasa În mitologia greacă. moarte. graviditate. Superstiţiile sunt. ce ţine cu trompa lui lumea. Longevitatea acestui animal este asociată la foarte multe popoare cu ideea de nemurire. ţestoasa are un rol important în geneza lumii. a norocului şi nenorocului. Diavolul însuşi ia forma unui şarpe pentru a o ispiti pe Eva. a spiritelor. superstiţii legate de părţi ale corpului. să atingi o pisică neagră. Lumea vizibilă trebuie să aibă neaparat o legatură cu cea nevazută. să vezi trei pisici negre la rand. foarte mare şi lungă. această reptilă este o fiinţă mitică. În mitologia indiană. broasca ţestoasă a fost aleasă de zeul creator pentru a aduce pământ de pe fundul Oceanului Primordial. având la bază o ţestoasă care susţine pe carapacea ei un elefant. Nu uitaţi însă că aduce noroc să ai pisică neagră în casă. Avem. În civilizaţia Maya. totodată. broasca ţestoasă este atribuită zeului Hermes. o posibilitate de a controla neprevazutul. mancare. În China. este înghiţită de un şarpe spulberând astfel speranţa depăşirii stadiului de muritor. alături de giganţi. să iţi intre în casă o pisică neagră. asadar. Există superstiţii legate de aproape tot ce ne înconjoară. de a te păzi de acesta. în aproape toate ţările. În Biblie. noapte. deţine o platoşă făcută din carapacea unei broaşte ţestoase. zeul lunii. al pericolului sau al ispitei. semn de ghinion. care are o gândire şi o fire rea. numere. SUPERSTITIILE ANTICHITATII • • • Pisica neagră care vă taie drumul este. să te întampine o pisică neagră la uşă cuiva. 76 .

Creştinii. unul demonic. 13 octombrie 1307. iar nerespectarea acesteia (mersul pe sub scara) duce la trecerea de partea Necuratului. Pisicile negre. Prin strănut. Scandinavicii credeau că numarul 13 este unul cu ghinion. se astepta din partea acestora din urma să-şi acopere gura cu mana sau cu o bucată de panză. în speranţa că se va stopa evoluţia bolii. Prin urmare. zeiţa Bast era o pisica neagră. formează cu acesta şi cu pămantul de dedesubt un triunghi. În India se considera că iti aduce ghinion să strănute cineva cand tocmai pleci de acasă. dar şi. lumea a celebrat exact contrariul: cei care stranută sunt felicitaţi. Mersul pe sub scara. conform credinţei multora. căci se crede că un strănut puternic elimina răul din trup. dacă un bolnav stranuta cu forţă. O altă credinţă menţionează că inima se opreste cand strănuţi. Motivul este evident: pentru a impiedica răspandirea bolii. care a avut loc vineri. Astfel. În acelaşi timp. era semnul debutului bolii. care le-a adus oamenilor numai nenorociri. au reuşit să-i convingă pe ceilalţi că pisicile negre sunt demoni deghizaţi (vezi abilitatea lor de a rămane nevazute în locuri întunecate sau pe 77 . Primul eveniment istoric înregistrat. pana-n zilele noastre. Iisus fiind crucificat într-o vineri. iar binecuvantarea ajută la reintoarcerea vietii în trup. Triunghiul reprezinta Trinitatea. la care au participat 13 persoane. De ce zicem "Noroc!" atunci cand stranută cineva: În vremea cand ciuma bubonică facea ravagii în Europa. deoarece celor 12 semizei din mitologie li s-a alăturat un al treisprezecelea. Papa Grigorie cel Mare (540-604) a dat o lege prin care le cerea oamenilor să-i binecuvanteze pe cei care stranută. În Egiptul antic. Înainte exista credinţa conform careia spiritele bune traiesc în copaci. în ciuda tuturor acestor lucruri. Superstiţii care prezic nenorocul :Vineri. sprijinită de un perete. sufletul ar fi ieşit din trup şi ar fi deschis drumul morţii.• • • • • Superstitii care prezic norocul: Bătutul în lemn. pentru a pastra sufletul intact. Remediul: trebuie să te întorci în casă şi să mai aştepti cateva ore înainte de plecare. dorind să se elibereze de toate urmele celorlalte religii. Dar. O alta origine a acestei superstiţii priveşte Cina cea de Taina. bătand în ceva făcut din lemn. invocai aceste spirite să te ajute contra nenorocirilor. O scară inclinată. este masacrul Cavalerilor Templieri. legat de vineri 13. 13. Teama de ziua de vineri ce cade pe 13 are şi un nume: paraskavedekatriafobie (un cuvant grecesc la origine) şi reprezintă o forma specializată a fobiei de numarul 13.

Vărsarea sării. cea mai bună soluţie era să se arunce în ochii demonilor care aduceau boala. vărsarea acesteia trebuie evitată cu orice preţ. deci de trecere de la sclavagism la feudalism a fost marcat în Europa Occidentală de decăderea Imperiului Roman (476 e. Aruncarea sării peste umăr este legată tot de utilitatea ei în domeniul medicinei. ISTORIA ŞI MEDICINA ÎN EVUL MEDIU ŞI RENAŞTERE EVUL MEDIU Procesul de feudalizare. Ideea conform căreia acest lucru aduce ghinion poate fi un rezultat al credinţei că s-a vărsat sare in timpul Cinei celei de Taina. Daca aceasta nu putea fi îngurgitată. În evul mediu se considera că pisicile negre sunt adjuvanţii vrăjitoarelor.• timp de noapte) ce trebuie distruşi. Demonii stăteau bineînţeles la pandă în spatele nostru.) 78 . aşteptand momentul propice pentru a ataca.n. folosit doar în scopuri medicale. Sarea a fost un articol extrem de costisitor. Din această cauză.

În alte termeni. descoperirea omului". deci. înlăturate de forţele aristocratice. ceea ce motivează slaba aderenţă la oameni a ereziilor. deci o mai pronunţată stratificare a societăţii. Ca formă de protest şi reacţiune la dogme. toate fiind sugrumate. Deşi aveau un rol emancipator în raport cu teroarea religioasă şi politică ele nu vizau decăt reîntoarcerea la creştinismul primitiv. creşte rolul dominant a clasei feudalilor şi a clasei ţăranilor liberi.-IX.şi se desfăşoară până în secolele VII. iar mesajul lor nu avea priză în mase. în Evul Mediu ideologia teologică fiind deosebit de puternică. După unii gânditori. este francezul Jules Michelet. Ereziile erau. sfârşitul ereziilor a fost tragic. Tocmai de aceea înfloreşte teologia prin scolastică şi dogmatică. Deci. primitiv era într-un mesaj cu totul depăşit. Acum are loc o clară departajare a claselor sociale. o formă de manifestare contra feudalismului în general. orice împotrivire faţă de ordinea politică şi socială era taxată drept erezie. 2. renaşterea a însemnat evul mediu plus omul. Totodată creşte importanţa bisericii şi doctrinei creştine. exponenţi ai celor supuşi. De aceea şi în planul ideilor lupta principală se dă între teologia creştină şi concepţiile laice. ereziile au avut un rol progresist şi umanist. ideologia politică a Evului Mediu este marcată profund de concepţia religioasă. dar se menţine un sclavaj prelungit prin instituţia iobăgiei. Cel care a formulat pentru prima dată termenul de renaştere. RENAŞTEREA Renaşterea constituie o epocă de glorie în cultura şi civilizaţia europeană. ele având ca promotori în special păstorii. transmiţând semnale sociale ce aveau să contureze mai târziu chiar războaie religioase. Aşa cum se ştie. Conţinutul acestei noţiuni este cunoscut prin celebra sa formulă: "Descoperirea lumii. Semnifica ţ ia politic ă a ereziilor În condiţiile în care dogmele bisericeşti erau şi axiome politice. Reîntoarcerea la creştinismul original. iar după catolici evul mediu minus Dumnezeu. redescoperind valorile umane ale 79 . Cauzele acestui eşec constau în faptul că ele nu aveau un caracter de masă. nu erau organizate adecvat. Deci. Instituţia centrală în acea perioadă a fost biserica creştină.

renaşterea pune în valoare pe plan cultural. la curtea căruia au activat numeroşi artişti şi gânditori.. Se poate spune că renaşterea a pus bazele anatomiei moderne. numeroşii protectori ai culturii (numiţi mecena) aveau posibilitatea să folosească resurse însemnate pentru sprijinirea ştiinţelor şi artelor. Aici viaţa urbană şi dezvoltarea economică erau superioare celorlalte ţări ale Europei. Ei reflectă lupta antifeudală dar mereu desprinsă de biserică. Traduce . politic virtuţile omului. producerea unor războaie ţărăneşti şi a unor răscoale culminând cu războiul civil din Germania (1525). Cel mai vestit mecena al Renaşterii a fost conducătorul Florenţei din secolul al XV-lea Lorenzo de Medici (supranumit Magnificul). Apar amfiteatre de disecţie cu caracter clandestin. social. Se caracterizează printr-o dezvoltare accelerată a descoperirilor după de secole de-a randul a bătut aproape pasul pe loc.Aforismele “ lui Hipocrate 80 . Astfel. Un moment important în dezvoltarea medicinei a fost descoperirea tiparului şi difuzarea cunoştintelor medicale prin intermediul cărtilor . economic. • Nicolo Leoniceno(1428-1524) • • Tine cursuri de medicină la Padova. Reforma va marca naşterea unei doctrine politice profund antifeudale. Bolognia. În timpul renaşterii se urmărea scoaterea omului de sub influenţa religioasă şi a dogmelor bisericii tocmai pentru afirmarea liberă a omului. Fărâmiţarea politică a favorizat existenţa a mai multor centre ale Renaşterii italiene. Totuşi anatomiştii se loveau încă de interdicţia de disecţie a cadavrelor. instituţie ce domina la vremea respectivă viaţa politică şi socială. dintre care cel mai însemnat a fost Florenţa. • Printre preocupările umaniştilor un loc important il ocupă medicina şi cu prioritate studiul anatomiei toţi fiind interesaţi în descifrarea şi inţelegerea tainelor corpului uman.antichităţii greceşti şi romane. MEDICINA RENASTERII Patria de origine a Renaşterii a fost Italia.

bogat ilustrata cu mai mult de 200 de desene exceptionale. vreme de mai bine de 12 ani. structura şi fiziologia ochiului. • În 1543 el a terminat opera sa de anatomie în şapte volume. Aceasta lucrare monumentală a adus medicinei un dar preţios: pentru prima dată anatomia umană se baza pe o disecţie minuţioasă şi pe observaţii faţa de maniera anterioară. tânărul de numai 23 de ani Andreas Vesalius a obţinut în 1537 diploma în medicină la Universitatea din Padova şi imediat dupa aceea a fost numit acolo şeful disciplinei de anatomie şi chirurgie. Chiar i-a încurajat pe studenţii săi să îi semnaleze pacienţii muribunzi pentru a le fura corpurile pentru disectie înainte de a fi îngropaţi. Dupa ce aducea cadavrele noapte de noapte în propriul său dormitor. tenace. Mai întâi ca student şi ulterior ca om de ştiinţa el obişnuia să meargă noaptea în cimitire şi să dezgroape cadavrele umane. ca fondator al anatomiei moderne umane. Anfreas Vesal Ambiţios.Istoria Naturala” a lui Plinius cel Bătran. cu radăcini în antichitate. Vesalius a angajat pe cei mai mari artişti italieni pentru a desena anatomia acestora. Albrecht Durer-redactează tratate în domeniul medicinei.• • Traduce scrierile lui Galen Corectează multe din greşelile conţinute de . Leonardo da Vinci • • Este primul artist interesat de anatomia corpului uman. muşchiul cardiac şi mecanica inimii. De humani corporis Fabrica (privind rolul şi funcţionarea corpului uman). dur şi cu sânge rece. Vesalius este adesea menţionat . Mulţi o consideră drept cea mai mare carte de medicină publicată vreodată. rolul plămanilor. • Este autorul uneia dintre cele mai influente cărţi de anatomie umană.. Studiaza muşchii şi mişcarile acestora. limitată de textele rigide ortodoxe. 81 . În ceea ce priveşte anatomia observatiile sale au fost mai degrabă din domeniul esteticii. la Michelangelo Buonarroti-studiază anatomia efectuand disecţii Manastirea Santo Spirito din Florenta.

şi descrie ligamentul inghinal. în secolul XIX. concepută de Renastere. elaborează metode de cercetare. Opera sa principală este De Humani Corporis Fabrica (1453). Mareţia omului. circulaţia venoasă. literaturii. Dacă în cursul Renaşterii cercetarea analitică a cunoscut un important reveriment. în special greco-romane. de aproximativ 600 de pagini. a premers legitimarea obligatorie a grijii pentru sănătate după principiul antic "mens sana în corpore sano". în anul 1436. mezenterul. este datorită faptului că Renaşterea a pus bazele ştiinţelor 82 • • . AVICENA şi CELSUS. • Odată cu Renaşterea. ce a dus la reinvierea ideilor clasice ale antichităţii. filozofiei şi a concepţiei despre lume. să apară CARTILE HIPOCRATICE şi cele ALE LUI GALENUS. o carte remarcabilă. descoperă şi descrie destul de corect vasele spermatice. În spiritul acestor viziuni. instaurată în secolele XIV-XVI asistăm la o uriaşă răstrunare în domeniul culturii.• El aşează anatomia pe noi temelii. cu peste 300 de ilustraţii. Reuşeşte să detroneze cristalinul din postura de organ al recepţiei vizuale. descrie sistemul osteomuscular. care a dominat literatura de specialitate până târziu. s-a impus în mod strict necesar ca după răspandirea tiparului. face distincţia între marea şi mica circulaţie. ovarul. morala şi fizica. în 7 tomuri. la o nemaiîntalnită înflorire a artei.

şi promovau libera cugetare. alături de Germania. în general impotriva excesului de ritual bisericesc capătă forma unei mişcări ideologice cunoscută sub numele de Reformă (Germania. 1. FRAC ASTORO pune bazele EPIDEMIOLOGIEI. deşi uneori admitau Sfânta Scriptură. REFORMA • • În secolul al XIV-lea în mai multe ţări europene lupta contra ordinii feudale. Idealurile reformei constau în: lupta împotriva feudalismului. lupta contra bisericii catolice. care au spart graniţele vechii lumi cunoscute. iar M. 83 .Reforma în Germania Exponenţii reformei în Germania au elaborat numeroase teze politice. reforma se va centra şi pe lupta naţională. 2. LEONARDO DA VINCI face studii pertinente de ANATOMIE. Husitii lupta contra bisericii. lupta pentru secularizarea averilor bisericeşti. însă. Cei mai importanţi ideologi au fost: Martin Luther şi Thomas Müntzer. SERVET circulaţia sangelui. Italia. Acum au loc Marile Descoperiri Geografice. C. denumire ce provine de la muntele Tabor. În Cehia. Cehia). a papalităţii şi instituţilor teologice. E de semnalat faptul că. unde se adunau şefii reformei.modeme. urmată de sinteza lui HARVEY din anul 1619 asupra întregii circulaţii sangvine din corpul uman. având o burghezie puternică. prezentand ipoteza infecţiei microbiene în TIFOSUL EXANTEMATIC şi în sifilis. Reforma în Cehia În aceea perioadă Cehia. FIZIOLOGIE şi EMBRIOLOGIE • ANDRE VESAL investighează cordul. articulaţiile şi urechea internă. Se importă din PERU coaja arborelui de CHININA‚ cu efect spectacular în malarie. în jurul anului 1500. Franţa. • Ian Hus (1371-1415) Este conducătorul reformatorilor cehi (ramura radivcală -Taboritii). Italia făcea parte din grupul fruntaş al statelor care intrau în faza capitalistă. Franţa. de eliberare naţională de sub dominaţia Germaniei. intestinul. iar RAMAZZINI (1633-l714) vorbeşte pentru prima oara de o PATOLOGIE PROFESIONALA. catolice.

catolicismului şi burgheziei. mai ales după pacea de la Westfalia (1648). Pentru tezele sale a fost excomunicat de papă (el rupe acea bulă papală de excomunicare. când cauzele ce facilitau cooperarea dintre burghezie şi absolutismul monarhic au dispărut. care a combătut scolastica. un profesor universitar.• Martin Luther (1483-1546) El se afirmă la început ca un reformator al bisericii catolice. cea ce îi aduce condamnarea la închisoare pe viaţă). • Deşi în antichitate apar idei care anticipau această teorie. în sensul că burghezia este sprijinită tocmai de absolutismul monarhic. fiind întemeietorul curentului protestant german sau a Lutheranismului. forţele absolutiste fiind preponderente ceea ce obligă burghezia la compromisuri. 84 . are loc o dezmembrare politică. Efectele reformei • În secolul al VII-lea în Europa declinul feudalismului este accentuat de un fenomen politic oarecum surprinzător. a papalităţii şi prin aceasta servea mişcării populare. dar şi ierarhizarea exagerată a bisericii. a religiei. burghezia franceză care milita pentru independenţă pe plan politic abandonează absolutismul monarhic. În aceste condiţii apare în istoria gândirii politice teoria cunoscută sub numele de Doctrina dreptului natural. • Dar spre finele secolului al VII-lea şi începutul secolului al VIII-lea. În Franţa. se întăreşte reacţia feudală. În Germania. ea s-a cristalizat abia în secolul al XVII-lea. El este un ideolog format. Îşi putea permite o asemenea ruptură deoarece burghezia se consolida din punct de vedere economic şi social iar influenţa ei politică în societate crescuse considerabil. de pildă absolutismul monarhic servea burghezia împotriva războiului. În Spania se continuă atacurile feudalismului contra monarhie. • Teoria dreptului natural încerca să dea o explicaţie juridică raporturilor de proprietate.

a unor legi eterne. • Marea masa a oamenilor continuă să apeleze la vraci şi vindecatori populari sau la barbieri-chirurgi. În anul 1200 viaţa intelectuală din Paris era dominată de ordinele călugărilor dominicani şi franciscani. • La început teoria dreptului natural s-a dezvoltat în Olanda. La sfarşitul secolului XIII Thomas Aquinas (1225-1274) va redacta ideile lui Aristote în aşa manieră încat ele vor influenţa gandirea pana la sfarşitul evului mediu. Filosofii timpului. Naşterea era asistată de moase. Se pare că la nivelul farmaciilor se întalneau atat pacientul şi medicul dar şi numeroşi practicanţi ai alchimiei. tradiţionale. Aici medicamentele se preparau atat după reţetele medicilor dar şi după reţete proprii. PERIOADA EVULUI MEDIU MIJLOCIU În jurul anului 1000 Europa iese din perioada întunecată a Evului mediu timpuriu şi viitorul părea luminos. Creşte numarul farmaciilor ca urmare a creşterii numarului oraşelor. Datorită puternicei tendinţe spre individualism stratificarea socială din societatea feudală caştigă teren. mare putere colonială la vremea respectivă. după o perioadă de oscilaţie între concepţiile lui Platon şi Aristotel încep să opteze din ce în ce mai mult spre cea a celui din urmă. 85 • • . obligatorii pentru toţi.• Această teorie susţine că a existat o epocă în care avem de a face cu prezenţa unor legi între cetăţeni.

ciuma.. Se accentuează separarea dintre chirurgie şi restul medicilor. Leproşii erau izolati. Apar epidemiile de tifos. Odată cu cruciadele apar marile epidemii.• Oamenii cu aceeaşi meserie încep să se unească. Primele leprozerii apar organizare de Ordinul Lazarus . Este perioada în care apar spitale mari în multe orase din Europa Apar din ce in ce mai multe Ordine care practică medicina : Ordinul Cavalerilor Spitalului Sf. Aceasta s-a datorat în principal nevoii de a folosii în comun ustensilele. 86 • • • • • • • • • • • .Ordinul Cavalerilor Templului lui Solomon înfiinţat la începutul sec XII. marginalizaţi. iar mulţi dintre ei ocupandu-se cu studii medicale şi nu cu acordarea de îngrijiri medicale. obligaţi să poarte o imbrăcăminte distinctă pentru a fii recunoscuţi. să se ajute reciproc . Există şi o asociere între medici şi pictori. Populaţia de rand nu are în general acces la un medic. În perioada de declin a Imperiului Roman lepra are un caracter endemic. Ion din Ierusalim(1099). Se organizează în bresle. Se dezvoltă relaţiile comerciale şi astfel în Europa pătrund din ce în ce mai multe preparate farmaceutice aparţinand medicinii islamice.vindecători” apărand astfel tot felul de şarlatani vanzători de leacuri magice.Ordinul lui Lazarus etc. Oamenii disperaţi încearcă să ceară ajutor la noi . Chirurgii ii acceptă pe bărbieri iar medicii se asociază din ce în ce mai mult cu farmaciştii. variola. Deşi biserica încearcă să menţină controlul asupra şcolilor medicale medicina monastică intra în declin şi treptat controlul spitalelor şi al infirmeriilor a trecut în subordinea municipalitătilor. Curand datorită numarului mare de imbolnăviri se înfiinţează mii de leprozerii răspandite în întreaga Europă. foametea au dus la scăderea rezistenţei organismelor . Mizeria. Creşterea numărului de locuitori în oraşe a contribuit la scăparea de sub control a epidemiilor. asociere care a dus la dezvoltarea anatomiei mai ales în perioada Renasterii. aceştia fiind în număr mic.

Pentru a fi scutiţi de dureri ei suportau dureri inimaginabile şi cu puţin noroc se puteau face mai bine. Fermierii care aveau experienţă în castrarea animalelor au început de la a scoate cate un dinte dureros pană la operaţii complicate de cataractă. Arheologii din Anglia au găsit un craniu de om din anul 1100 despre care s-a spus că a fost lovit în cap cu un obiect contondent.• Medicamentele folosite pe scară largă erau în general laxative. Dar au avut loc şi mari succese. În 1215 Papa a interzis călugărilor să mai practice chirurgia. F. Chirurgii au avut o foarte slabă înţelegere a anatomiei umane. India şi China. asupra SIFILISULUI pe care l-ar fi contractat un "tanăr pastor" numit Syphilus. aceştia avand acces la cele mai bune cărţi medicale adesea scrise de cărturari arabi. Operaţiile la începutul evului mediu erau făcute de catre călugări.1553). Egipt. greu de înţeles şi foarte dureroasă. X. care atrage atenţia. tehnici de anestezie şi antiseptice neadecvate în a mentine plăgile şi inciziile departe de infecţii. peritoneul. ca şi în Mesopotamia. O bucată din craniu a fost ridicată pentru a permite segmentelor de oase distruse să fie eliminate. meningele. vindecările realizate de Orfeu au fost mediatizate în toata cultura greacă. Chirurgia în evul mediu a fost brutală. tecile musculare etc). Haller şi Spallanzani. Rolul MUZICII şi al sunetelor în procesul vindecativ nu a fost niciodată subestimat. Prin aceasta au eliminat presiunea de pe creier şi omul a fost salvat. O examinare mai detaliată a arătat că omul a fost salvat printr-o operaţie. emetice. impun această nouă specialitate foarte importantă în cercetarea ştiinţifică. Părintii FIZIOLOGIEI MODERNE. Nu a fost foarte plăcut să fii pacient în timpurile acelea dar cand în joc era viaţa lor pacienţii nu aveau de ales. diuretice. FRACASTORE (1478 . iar P. Putem doar ghici cat de dureros a fost! Primele BOLI PROFESIONALE au fost semnalate de către medicul G. Pine consacră PSIHIATRIA ca disciplină clinică. MARILE EPIDEMII 87 . într-un poem al sau.1802) descrie pe rand toate membranele din corpul omenesc (pleura. Bichat (1771 . aşa că au instruit ţarani pentru a efectua diferite intervenţii chirurgicale.

Totuși mai era ceva care îi deosebea pe cei care sufereau de ciumă de cei care aveau doar febră mare: în zona axilară. ajungând în Europa.EPIDEMIA DE CIUMA DIN 1330 „Moartea Neagră” a fost una din cele mai violente pandemii din istoria lumii. în Asia. ă eventual în zona inghinală apăreau niște umflșturi i pline cu puroi. Trandafirul este simbolul modificării pielii din cauza bolii. În 1347. numite "buboane". răspândindu-se în Europa după anul 1347. unde a creat mare panică. Martorii oculari nu-și 88 . alții pe moarte. A făcut ravagii în China de Est și India. la început erau de culoare roz. pe gât. "Hora Trandafirului" datează din epoca ciumei. În octombrie în acel an s-au întors 12 corăbii italiene pe Marea Neagră. iar un mic buchet cu aceste flori folosea la împrospătarea aerului încărcat cu duhoarea morţii. probabil. ciuma ajunsese deja în porturile Constantinopole și Trebizonda Sosirea în Europa • • Primele semnalări despre apariția ciumei negre în Europa datează din 1347. Victimele mureau în chinuri groaznice Sosirea în Europa În câțiva ani. Aparitia din Asia Se pare că ciuma a apărut pentru prima oară în 1330. debarcând în portul sicilian Messina. Durerile îngrozitoare. unii dintre ei morți. în Asia Centrală. putând ajunge la dimensiunea unor portocale. Mulți care au trăit pe vremea când Moartea Neagră a bântuit Europa au crezut că a venit sfârșitul lumii. A izbucnit. s-a extins spre vest. transpirația și frisoanele erau principalele simptome ale bolii. iar în final negre. prin Orientul Mijlociu și Africa de Nord. între o treime și o jumătate din populația Europei a murit. apoi purpurii. despre care se crede că ar fi fost cauzată de o bacterie numită Yersinia pestis. Echipajul și călătorii au ajuns slăbiți.

În 1348–49. puricii au căutat altă sursă de sânge. În timp ce s-a răspândit spre Europa de Vest. Pe vase. Orașele portuare europene. mulți dintre ei murind în timpul călătoriei. mai erau și șobolani. lovind orașele Ashkelon. • Când vapoarele au ajuns la destinație. șobolanii "călători" s-au împrăștiat printre șobolanii de pe uscat. și Alep. au cauzat moartea a milioane de oameni. dar infecția se împrăștiase deja în Asia Mică.• puteau explica motivul. În toamna lui 1347. În 1351 a fost lovit și Yemenul. ca de altfel pe orice alt vas. și în orașul Mosul a avut loc o epidemie masivă.oamenii. Astfel puricii infectați cu bacteria cauzatoare de ciumă prin intermediul șobolanilor. Siria și Palestina. în Liban. și spre nord de-a lungul coastei estice a Mediteranei. ciuma s-a deplasat înspre est. Sidon. boala a intrat în Orientul Mijlociu din sudul Rusiei. s-au infestat cu puricii purtători de bacteria răspunzătoare de boală.Europa medievală era asaltată de şobolani. pe lângă oameni. în Egipt. în cazul acesta . După moartea șobolanilor. după care s-au întors pe vapoare. probabil prin intermediul vaselor care călătoreau la Constantinopol. Ierusalim. Aceasta a coincis cu întoarcerea Regelui Mujahid al Yemenului din captivitatea din Cairo. Homs. Damasc. Este posibil ca chiar grupul său să fi adus boala din Egipt. Accra. fapt ce a favorizat răspândirea bolii Orientul Mijlociu • • • • Ciuma a lovit și diverse țări din Orientul Mijlociu. în Gaza. Mecca a fost infectată în 1349. Reaparitia 89 . ciuma ajunsese în Alexandria. au asigurat un mediu de viață propice pentru șobolani și purici. Când șobolanii au început să moară din cauza bolii. Puricii ce se hrăneau cu sângele șobolanilor le-au transmis ciuma. În același an. În 1348. puricii s-au mutat pe oameni. Locuitorii orașului sau refugiat spre nord. conducând la depopulări considerabile și la schimbări ale structurilor economice și sociale. iar Bagdadul a suferit o a doua izbucnire a bolii. boala s-a răspândit până în Antiohia. murdare și aglomerate.

Formă carbunculoasă sau Bubonenpest (gr. Vectorul bolii. dureri de cap și articulații. slăbiciune până la pierderea conștiinței. Forma carbunculoasă provine de la umflăturile dureroase ganglionilor limfatici din regiunea gâtului. dar numai pentru o vreme. ultima epidemie a fost în 1665. a reapărut în Asia și doar în India a făcut 6 000 000 de victime. Pesta nu a dispărut nici până astăzi. în 1369. tot aici. La sfârșitul secolului XIX. Perioada de incubație durează de la câteva ore până la șapte zile. când au murit aproximativ 100 000 de oameni. Mai târziu a reapărut din ce în ce mai rar. înaintea izbucnirii unei epidemii de pestă la om. săraci. Istoricul medieval Froissart a estimat că aproximativ o treime din popula ția globului a murit de aceasta boală. fapt confirmat și de cercetările din prezent. Forme de manifestare Într-o pandemie sunt prezente toate formele de pestă.În 1351 s-a terminat primul asalt al ciumei negre. fără un tratament adecvat se transformă de regulă într-o formă septicemică ce duce la forma pulmonară. În forma bubonică (lat. ca gazdă intermediară. Câteva teritorii însă. de aceea s-a observat o mortalitate în masă la șobololani. 1. Dintr-o formă bubonică . au fost mai puțin afectate. "Moartea Neagră" s-a retras. Simptomele includ febră. ca de exemplu Milano și împrejurimile. umflătură). mai frecvente fiind forma bubonică și pulmonară. dar și acestea s-au umplut curând. Această schimbare de gazdă a puricelui se întâmplă numai după moartea rozătorului. tineri și bătrâni. 90 . apoi cu regularitate. Morminte comune În câteva săptămâni și luni. în 1995. zonelor axilare. transmite agentul patogen de la șobolan mai departe la om. a reapărut pâna la sfârșitul secolului XV. bubo = bubă . a cauzat pierderea multor vieți omenești. mulți rămânând în locul unde și-au găsit moartea. epidemia a cauzat atâtea victime . au murit deopotrivă. Bogați. în Anglia. încât oamenii au fost nevoiți să sape uriașe gropi comune. În 1361.Naike) infectarea este produsă de pișcătura puricelui de șobolan. Preoții au fost cei mai expuși. fiindcă s-au ocupat de cei bolnavi.

Forma abortivă este varianta cea mai ușoară de pestă manifestată numai printr-o febră ușoară.aceste tumefieri pot atinge 10 cm mărime și datorită hemoragiilor din țesut devin de culoare albastru închis până la negru. MAREA CIUMA DIN 1665 Doi ani la rand. dar a reuşit să omoare şi multimea de şobolani negrii şi pureci care transmiteau diverşi bacili. după cum a fost denumită în Anglia secole de-a randul. Forma pulmonară cu procentul de mortalitate 90-100% la bolnavii netratați. deoarece mobilitatea puricelui sub 12 °C este nulă. inflamația ganglionilor limfatici. iar durerile insuportabile de cap făceau viaţa pacienţilor un adevarat iad pe pămant. frisoane. 91 . imprăştiindu-se în întreaga Europă cu o repeziciune incredibilă. la 36 de ore) având procentul de mortalitate 90-100% la bolnavii netratați. bolnavul fiind dotat cu o imunitate solidă și față de formele grave de pestă. Forma buboasă se transmite mai lent iarna decât vara. 3. probabil în China. această formă se manifestă cu o febră ridicată. 4. glandele se umflau. sau Moartea Neagră. În anul 1666 Marele Foc din Londra a distrus majoritatea centrului marelui oraş. cu regiuni hemoragice întinse. pielea victimelor se înegrea pe alocuri. În primavara şi vara anului 1665 o epidemie de ciumă bubonică s-a întins din parohie în parohie pană ce mii de oameni au murit. Deschiderea chirurgicală a abceselor datorită pericolulului de răspândire a bacteriilor în sânge și organe este contraindicată. era o boala dureroasa . Comunităti întregi au fost şterse de pe faţa pămantului iar corpurile neînsufleţite bantuiau străzile. Ciuma bubonică. Forma septicemică . urmată de vindecare. 2. Londra a suferit doua dezastre teribile. dureri de cap. care ulcerează având un conținut purulent. nimeni nu mai rămăsese în viaţă pentru a le îngropa. Această formă de pestă se poate agrava sau cu șanse de 50% duce la vindecare spontană. Ciuma a avut originile în Est. limba se inflama. boala are o evoluție supraacută (de la câteva ore. apăreau stari de vomă. printre care şi ciuma. în secolul 17.o formă secundară când agentul patogen ajunge și se multiplică în sânge.

Ciuma "europeana" a luat naştere în Londra. işi trimiteau familiile cat mai departe de Londra. Băile publice au fost închise. Pentru a stopa răspândirea epidemiei. În unele oraşe şi sate din Anglia încă mai exista cruci în pieţele centrale care aduc aminte de tragica perioadă. cunoscută şi sub numele de "The Great Pit" era situată la Aldgate în Londra. cum ar fi acoperirea cailor respiratorii cu buchetele mici de flori. ciuma şi-a făcut apariţia în 1770. fugind în Oxford. Existau diverse aşa zise leacuri impotriva ciumei. Regele Charles al II lea şi curtea sa. York fiind unul dintre cele mai afectate oraşe. a părăsit Londra. mai precis în parohia saracă St Giles-in-the-Field. În Iunie omora deja 6137 de persoane. ajungand la maximum de tragedii în luna august a aceluiaşi an . Una dintre cele mai mari astfel de gropi. ciuma a durat pană la sfarşitul toamnei cand vremea a ajutat la omorarea purecilor. În total 15 % din populaţia Angliei a dispărut. A început lent. În momentul în care ciuma apărea într-o gospodarie. În Moscova. Ciuma s-a întins în multe părţi ale Angliei. Perioada de incubare a virusului era de 4 pană la 6 zile. 92 . În Londra. omorand doar 43 de oameni în Mai 1665. principala cauză de răspandire a viruşilor. Astfel.31 159 de morti. iar proprietăţile acestora erau arse fără a primi vreo compensaţie după. drept precauţie impotriva resurgenţei unei noi epidemii de ciuma. iar până în 1771 ea avea să devină de necontrolat. Gospodăriile infestate erau marcate cu ajutorul unei cruci roşii. Victimele ciumei au fost îngropate în afara ora şului şi se spune că nu au mai fost deranjate niciodată. pe uşă fiind scrise cuvintele “Dumnezeu să aibe milă de noi!” Noaptea cadavrele erau scoase la uşă şi puse în cărucioare care le duceau către gropile comune pline de ciumaţi. autorităţile au luat măsuri dintre cele mai drastice şi neprietenoase cu locuitorii oraşului. cei săraci însă nu aveau altă variantă decat să înfrunte teribila moarte. Cei care aveau posibilitatea . aceasta era sigilată. întreaga familie fiind condamnată la moarte. bolnavii erau băgaţi în carantină cu forţa.

de unde soldaţii veneţieni au contractat-o şi au dus-o în nordul şi centrul ţării. Marea Ciumă de la Londra 1665 – 1666 93 . Ca urmări logice. Boala a făcut aproximativ 280. Economia Moscovei a avut de suferit foarte mult de pe urma epidemiei. Trupele germane şi franceze au adus cu ele ciuma în oraşul Mantova. care în scurt timp a adoptat câteva măsuri de stopare a ciumei şi de restartare a economiei locale.000 de morţi. magazine şi clădiri administrative fiind închise. nordul Italiei a stat sub semnul ciumei bubonice. pieţe. în 1629. multe dintre fabrici.000 de victime. condusă de Grigory Orlov.generând valuri de frustrări şi ură faţă de edilii oraşului. Marea Ciumă din Milano 1629–1631 Între 1629 şi 1631.000 de locuitori. dintr-un total de 130. sărăcia şi foametea au pus stăpânire pe oraş. După numeroase revolte ale populaţiei exasperate de situaţie.. Milano a înregistrat 60. pe 26 septembrie a fost trimisă la Moscova o comisie guvernamentală.

iar nivelul de creştere a populaţiei şi-a reluat cursul dinaintea lui 1720. Marea Ciumă de la Marsilia 1720 – 1722 Marea Ciumă de la Marsilia a fost una dintre cele mai semnificative focare de ciumă bubonică din Europa secolului XVIII. Franţa. pe care l-au denumit sugestiv Mur de la Peste.000 de persoane în Londra.Marea Ciumă (1665-1666) a omorât într-un an aproximativ 100. Epidemia a fost numită în secolele următoare „Marea Ciumă” deoarece a fost unul dintre ultimele focare de ciumă din Anglia. Boala a fost înregistrată oficial ca fiind ciumă bubonică şi se crede că ar fi fost transmisă prin intermediul puricilor. Pentru a întări separarea Marsiliei de celelalte oraşe s-a construit un perete. Cu toate acestea însă. Marsilia şi-a relua activitatea economică în doar câţiva ani. Printre măsurile de siguranţă pe care leau adoptat autorităţile în timpul ciumei se numără pedeapsa cu moartea pentru orice act de comunicare între Marsilia şi restul regiunii Provence. Epidemia a ajuns în Marsilia.000 de victime în oraş şi în imediata apropiere a acestuia. Cea de-a treia pandemie 1855 – 1950 94 . în 1720 şi a făcut peste 100. oraşul şi-a revenit relativ repede din starea de criză prin care a trecut. sau Zidul Ciumei. o cincime din populaţia oraşului de atunci.

În caz contrar. pană la erezie. Infracţiunile uşoare nu se pedepseau însă cu inchisoarea sau moartea. Te puteai ascunde la nesfarsit.„Cea de-a treia pandemie” este numele dat unei pandemii de ciumă. Erai executat pentru cele mai mici delicate-Tot în producţiile 95 . întreaga comunitate pornea în căutarea făptaşului şi nu se lăsa pană victimei nu i se făcea dreptate. Biserica abia astepta sa te arda pe rug Ofensele religioase erau considerate delicte serioase. cum ne arată filmele holywoodiene. pandemia a fost activă până în 1959. dacă considera de cuviintă. săvarşirea unor noi abateri te arunca rapid în braţele legii. reuşind de multe ori să scape de pedepse. Recidiviştii erau pur şi simplu daţi afară din oraş şi nu mai aveau voie să se întoarcă. în India şi China. înainte de a fi aruncaţi în inchisoare. făcând 12 milioane de victime. biserica reprezenta şi un loc în care delincvenţii se puteau adăposti de braţul legii. iar acuzaţii aveau dreptul să se apere. care a început în provincia Yunnan. de la chiulul de la slujbă. Legea şi responsabilitatea lipseau cu desăvarşire -Istoricii susţin că primele comunităţi medievale erau chiar mai unite decat cele din ziua de astazi. Cu toate acestea. Dacă un sătean era talharit sau furat. din China anului 1855. Judecătorul le putea pune cateva întrebări. când morţile au scăzut la 200 per an. Conform organizaţiei World Health. dar care s-a întins pe tot continentul. toti sătenii ar fi fost consideraţi responsabili pentru fapta comisă. În Evul Mediu erai aruncat imediat în închisoare În realitate. iar fiecare biserică avea propriul sau tribunal care judeca toate plangerile şi sesizările. chiar dacă audierile durau atunci cel mult o jumatate de oră. cele mai multe comunităţi medievale aveau un judecător în faţă căruia erau aduşi infractorii.Cu toate acestea.

de fapt. erau pedepsite cu moartea. Vrajitoarele erau arse pe rug Deşi cateva vrăjitoare au fost cu sigurantă arse pe rug şi în Evul Mediu. Cea mai întalnită metodă de execuţie era spanzurarea. de obicei. Taiatul membrelor era la ordinea zilei Mutilările erau folosite. extrem de rar. 1215). suficient de rare. începand cu anul 1550. cum ar fi Londra. capetelor încoronate şi nobililor. eliminarea abuzurilor comise de monarh sau de reprezentanţii săi. cum ar fi crima. doar pentru delicte extrem de grave. cand ghilotinele au început să taie fără oprire. nicidecum în piaţa publică. Decapitările erau atracţia zilei În acelaşi timp. Dar chiar şi atunci. precum şi garantarea unui număr de drepturi pentru toţi cetăţenii. fiind considerate mijloace de execuţie mult mai rapide şi mai puţin dureroase. prin aceasta. Regele nu respecta nici o lege -Cu toate ca nobilimea se bucura de o mulţime de drepturi şi privilegii. care urmărea îngrădirea puterii regelui şi. numai faptele foarte grave. decapitările erau rezervate. în timpul regelui Ioan Fără de Tara. de exemplu. delectand masele însetate de sange cu o frecvenţă aproape zilnică. vrăjitoarele erau de cele mai multe ori spanzurate. a fost emisa Magna Carta Libertatum (Marea Cartă a Libertăţilor. această practică a atins apogeul abia în perioada Reformei. în special.cinematografice vedem cum execuţiile în pieţele publice erau extrem de comune. în cele mai multe ţări europene existau legi ce ii impiedicau pe conducători să işi facă de cap. în special în marile oraşe. de trădare. însă doar de puţine ori 96 . trădarea sau incendierea. Oamenii legii ii ameninţau frecvent pe infractori cu această pedeapsă. În realitate. iar execuţiile aveau loc în interiorul castelului. Cei care beneficiau de acest privilegiu erau acuzaţi. În Marea Britanie. Decapitările publice au avut loc abia în timpul Revolutiei Franceze (1789-1795).

marchizul Alexander Thynn. actualul proprietar. Marea Britanie. John Thynn. an dupa an. labirintul a fost mărit de urmaşii săi. deschis publicului. a reamenajat domeniul. iar în 1978. 97 . fostul bucătar al regelui englez Henric al VII-lea. a cumpărat ruinele unui vechi castel din tinutul Wiltshire. Thynn a refăcut castelul. langă care a construit un labirint vegetal. Minunile Evului Mediu Labirintul bucatarului Thynn În anul 1540. Lungimea potecilor sale măsoară 3 km. transformandu-l într-un imens parc de distracţii. iar pentru a-l parcurge de la un capăt la altul sunt necesare aproximativ doua ore – asta dacă urmezi constant drumul cel bun. Cu aceasta ocazie. s-a constatat că labirintul de la Longleat este cel mai mare labirint natural din lume.chiar ajungeau să le taie vreo ureche sau mană. De atunci.

dar forma şi splendoarea pe care le are astăzi se datorează în totalitate Nayakanilor. Complexul este format din 12 turnuri înalte. ornamentate cu statui. de catre 2. Monumentul este tributar arhitecturii islamice: cupola sa e asemănătoare cupolei unei moschei. în care arată 98 . iar decoraţiunile întregului edificiu abundă în motive florale. mormantul lui Mumtaz Mahal. regii Maduraiului între secolele XVI şi XVIII. cele patru minareturi circulare care înconjoară mormantul sunt identice acelora din care imamii cheamă populaţia la rugăciune. a fost construit în anul 1643. Construcţia templului a fost începută de dinastia Pandya.000 de muncitori. Templul lui Shiva Enormul complex care alcatuieşte templul de la poalele oraşului Madurai (India) este dedicat lui Shiva şi soţiei sale Meenakshi. ÎNCEPUTURILE MEDICINEI MODERNE • În 1628 apare lucrarea anatomistului englez William Harvey Essay on the Motion of the Hearth and the Blood. mormantul lui Mumtaz Aflat pe malul raului Jumna.Taj Mahal. soţia impăratului mongol Shah Jehan.

ideologice şi culturale. SECOLUL XIX Secolul XIX este o perioadă din istoria omenirii caracterizată prin importante fenomene politice. cel German şi America au cunoscut o dezvoltare repidă. ce a fost cunoscută pentru angajarea copiilor în fabrici şi mine.• • • • că inima funcţionează ca o pompă care asigură circulaţia neîntreruptă a sangelui. dar au şi încurajat cercetarea ştiinţifică şi explorarea. Imperiul Britanic. În timp ce portughezii. 99 . chimie. În anul 1632 a fost introdusă Chinina în tratamentul malariei.1799) înfirma teoria generaţiei spontane. prima substanţă cu adevarat eficace în tratarea bolilor. Marcello Malpighi (1628 . face descrieri clinice amănunţite ale malariei. spaniolii şi Sfantul Imperiu Roman se prăbuşeau. În Italia. Conflictele militare au răvaşit Europa.1689). Marea Britanie a devenit cea mai importantă putere mondială. apar studiile de patologie ale lui Giovanni Battista Morgagni (1682 .Thomas Sydenham (1624 . De asemenea a început Revolutia Tehnologica în Europa şi Era Victoriana. fizică. în timp ce în Anglia medicul Thomas Willis (1622 .1711) de la Universitatea din Bologna (Italia) descoperă capilarele sanguine. După războaiele napoleoniene.1675) descrie vasele de la baza creierului. Secolul al 19-lea a fost o perioadă a inovaţiei şi a descoperirilor. ce au constituit baza evolutiei tehnologice din secolul XX. către sfarşitul secolului al XVIII-lea. “Pax Britanica” a condus la un comerţ mai eficient şi a diminuat pirateria. recunoaşte deosebirea dintre scarlatină şi pojar şi face observaţii epidemiologice.1771) iar Lazzaro Spallanzani (1729 . biologie electricitate şi metalurgie. cu rezultate notabile in matematică. controland un sfert din populaţia globului şi o treime din suprafaţa teritoriilor de pe uscat. medic englez. În 1796 medicul englez Edward Jenner (1749 – 1823) introduce metoda vaccinării anti-variolice.

şcoala de pe raul Hudson era proeminentă. Populaţia Europei s-a dublat în secolul al XIX-lea. Secolul XIX a fost remarcabil prin larga răspandire şi formarea a noi fundaţii de aşezări care în particular au fost creeate în America de Nord şi Australia.Avansul în medicină. Londra a devenit cel mai populat oraş din lume mărinudu-şi populaţia de la 1 milion. 100 . iobagia a luat sfarşit în Rusia. un secol mai tarziu. de la 200 de milioane pană la aproape 400. Personalităţi notabile ale secolului au fost Abraham Lincoln. Claude Monet (Franta. în 1800. baseball şi volei au fost fondate. dar şi a bolilor au fost parţial responsabile pentru creşterea rapidă a populaţiei în lumea vestică. Geronimo. În acelaşi timp. dar şi infamul Jack Spintecătorul În arta. post-impresionism). rugby. realismul şi romantismul de la începutul secolului au lăsat mai apoi loc impresionismului şi post-impresionismului în a doua jumătate a secolului. liberalismul a devenit principala mişcare de reformă în Europa. Eugène Delacroix (Franta. Paul Gauguin (Franta. cel de-al 13 lea amendament al Americii ce a urmat după razboiului civil a pus capăt sclaviei în 1865 şi în Brazilia sclavia a fost abolită în 1888. În America. cu Paris fiind capitala mondială a artei. Similar. alimentand mişcări de urbanizare majore în diferite locuri de pe glob. romantism). post-impresionism. Ultimele teritorii din centrul Africii şi Asiei au fost descoperite. Nume importante din pictura secolului al 19lea include: Paul Cezanne (Franta. cel de-al 16-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. În acelaşi timp şi organizaţiile sportive au cunoscut o perioadă înfloritoare în Anglia şi America: Comitetul Olimpic Central şi federatiile de fotbal. iar cu excepţia zonelor extreme – artice şi antartice. pictor). În această perioadă 70 de milioane de europeni au părăsit continentul. liderul apaşilor. Imperialismul şi “la Belle Époque” sunt şi ele importante pentru bătranul continent. Introducerea cailor ferate a fost o schimbare majoră în modul în care oameni trăiau şi obţineau bunuri.7 milioane. Marea Britanie a obligat piratii conduşi de Barbarossa să oprească răpirile şi transformarea europenilor în sclavi. punand astfel capăt comerţului global cu oameni. post-impresionism). filantropul şi omul de afaceri John D. pana la 6. Sclavia a fost redusă considerabil pe glob: Urmand o revoltă încheiată cu succes a sclavilor din Haiti. mai buna înţelegere a anatomiei umane. au fost realizate cartografieri detaliate şi exacte ale globului. Marea Britanie a abolit sclavia în 1843. basket. Vincent van Gogh (Olanda. Rockefeller.

modernism. academii naţionale. Lucrările lui Marie Bichat (1771 . Karl Weierstrass impreună cu alti matematicieni au aritmetizat analiza.1804). Printre ideile cel mai influente din acest secol au fost cele ale Charles Darwin. secolul XIX reprezintă unul de mare insemnătate pentru cultură şi lasă o moştenire bogată secolelor ce-i vor urma. Louis Pasteur a conceput primul vaccin împotriva rabiei. Rodin (Franta. Descoperirile fundamentale în lumea microorganismelor ale lui Louis Pasteur (1822 . eforturile pentru reducerea analfabetismului.1910) contribuie la dezvoltarea Microbiologiei. sculptor).1826) introduce stetoscopul. pană astazi cel mai utilizat instrument in examinarea medicală. ale lui Emil von Behring (1854 . inclusiv asimetria de cristale. Termenul om de ştiinţă a fost inventat în 1833 de către William Whewell. multe descoperiri în domeniul chimiei. manifestările expoziţionale şi preocuparea pentru urbanism ce a permis avântul arhitecturii Astfel. Secolul al XIX-lea a dat naştere ştiinţei ca profesie.1917) şi Ilia 101 • • . şi a făcut. ce a introdus ideea de evoluţie prin selecţie naturală. asupra ţesuturilor pun bazele histologiei. Dar cel mai important pas în ştiinţă. în Franta. Munca lor a schimbat fata fizici şi a făcut posibil ca noua tehnologie să devină realitate. ca trăsături principale ale acestui secol şi perfecţionarea învăţământului. impresionism).impresionism). a fost ideile formulate de către Michael Faraday şi de James Clerk Maxwell. pentru acest moment. constituirea de asociaţii culturale. În jurul anului 1819.1895) şi ale lui Robert Koch (1843 . Se pot adăuga. în Franţa. Thomas Alva Edison a dat lumii un bec practic ce putea fi folosit în viata de zi cu zi. în timp ce germanul Rudolf Virchow (1821 1902). de asemenea. Medicina în secolul al XIX-lea • Numeroase descoperiri au condus la progrese importante în diagnosticul şi tratamentul bolilor precum şi în dezvoltarea intervenţiilor chirurgicale. Rene Laennec (1781 .realism. în Berlin (Germania) studiază substraturile anatomo-patologice ale bolilor şi emite cunoscuta teorie a patologiei celulare. Renoir (Franta. care în 1859 a publicat cartea Originea speciilor.

1816: Anul 1816 este cunoscut drept "Anul fără vară" 1819: Simon Bolivar proclamă. bătălia de la Waterloo.Congresul de la Viena redesenează harta Europei Napoleon cucereşte o mare parte a Europei. la care se va adăuga Ecuador în 1821. Wilhelm Rontgen.• • • • Mecinicov (1845 . cu privire la reflexele condiţionate. 1821: Mişcarea revoluţionară din Ţara Românească condusă de Tudor Vladimirescu 1821-27: Grecia devine independentă faţă de Imperiul Otoman după Războiul Grec de Independenţă 102 . alcătuită din Columbia şi Venezuela. în Anglia foloseste pentru prima dată fenolul ca substantă antiseptică. 18 iunie 1815.1878) asupra ţunctionării glandei tiroide. republica Marea Columbie. Spaniolul Santiago Ramon y Cajal (1852 .1936). dar este în cele din urmă înfrânt (1814).1912).1934) a contribuit la cunoaşterea structurii sistemului nervos. (1845 . Pe tăramul fiziologiei sunt de remarcat lucrările francezului Claude Bernard (1813 .1865) introduce Asepsia iar Joseph Lister (1827 . ficatului şi asupra sistemului nervos vegetativ şi ale lui Ivan Petrovici Pavlov (1849 . în Germania. Evenimente • • • • • • • • • • • 1804: Francisc al II-lea fondează Imperiul Austriac 1806: Sfântul Imperiu Roman este dizolvat ca o consecinţă a Tratatului de la Lunéville 1808-09: Rusia cucereşte Finlanda de la Suedia 1810: Este fondată Universitatea din Berlin 1812-15: Războiul din 1812 dintre Statele Unite şi Marea Britanie 1815 .1923) descoperă în 1895 razele X şi le aplica în investigarea organelor interne.Mai sigur. obstetricianul maghiar Ignaz Semmelweis (1819 . Introducerea narcozei cu eter în America de către americanul William Thomas Morton în 1846.1926) pun bazele Imunologiei. Pornind de la aceste descoperiri. a anesteziei locale cu cocaină în 1884 de austriacul Christian Koller şi rachianesteziei în 1898 de către August Bier în Germania contribuie la dezvoltarea furtunoasă a chirurgiei. în Rusia. la congresul de la Angostura.

Moldova şi Ţara Românească se unesc sub acelaşi domnitor 1859: Charles Darwin revolutionează biologia cu a sa teorie a evoluţiei 1861: Italia a devenit republică 1861-65: Războiul Civil American 1870-71: Războiul franco-prusac 1871: Otto von Bismarck a format Imperiul German şi a devenit primul cancelar al Germaniei 1877: Principatele române îşi proclamă independenţa 1878: Tratatul de la San Stefano a confirmat independenţa României. Un grup de ofiţeri din armata ţarului care încearcă să-l îndepărteze pe ţarul Nicolae I 1834: Sfârşitul Inchiziţiei Spaniole 1848: Revoluţii în Europa 1854-56: Războiul Crimeii dintre Marea Britanie. calciu şi stronţiu 1814: Locomotiva cu aburi: George Stephenson 1819: Stetoscopul: Rene Theophile Hyacinthe Laennec 1819: Prima traversare a Atlanticului cu un vapor cu aburi 1821: Motorul electric: Michael Faraday 1825: W. Bolivia şi Chile 1885: Unificarea Bulgariei Invenţii.Bichart este primul anatomist care stabileşte că fiecare organ este format dinntr-un ţesut 1802: cafetiera: Descroisilles 1802: L. Serbiei şi Muntenegrului 1879-84: Războiul din Pacific dintre Peru. Franţa. Guy-Lussac enunţă legea dilatării vaselor 1803: vaporul cu aburi: Robert Fulton 1805: Frigiderul: Oliver Evans 1808: H.Davy obţine prin electroliză bariul.J. Stugeon construieşte primul electromagnet 1826: Fotografia: Joseph Nicéphore Niépce 1830: Maşina de cusut: Thimonnier 1831: Generatorul electric: Michael Faraday 103 . Imperiul Otoman pe de o parte şi Rusia pe de altă parte 1856: Prima rafinărie de petrol din lume se deschide în România 1859: Cele două principate române.• • • • • • • • • • • • • • • 1825: Răscoala decembriştilor. descoperiri • • • • • • • • • • • • • • • 1800: Pila electrică: Alessandro Volta 1801: X.

Schliemann descoperă vestigiile anticei Troia 1876: Telefonul: Alexander Graham Bell 1877: Fonograful: Thomas Alva Edison 1880: Seismograful: John Milne 1886: Motorul pe gaz: Gottlieb Daimler 1887: Automobilul: Gottlieb Daimler 1891: Fermuarul: Whitcomb Judson 1892: Fotografia color: Frederic E. Masson şi L. B şi 0 MEDICINA IN SEC XX ŞI ÎN PREZENT 104 .• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 1833: Ch. Babbage începe să construiască o maşină de calcul analitică comandată prin program pe baza cartelelor perforate 1835: Revolverul: Samuel Colt 1835: Codul Morse: Samuel Morse 1840: Primul transformator electric construit de A.Brequet 1842: J. Landsteiner descoperă grupele sanguine A. R von Mayer stabileşte primul principiu al termodinamicii 1844: Telegraful: Samuel Morse 1850: R Clausius formulează un nou rnunţ al celui de-al doilea principiu al termodinamicii şi introduce noţiunea de entropie 1854: P. Merien realizează primele asfaltări de drumuri 1866: Dinamita: Alfred Nobel 1866: G. Pullman şi B. Ives 1895: Razele Roentgen: Wilhelm Conrad Röentgen 1895: Motorul Diesel: Rudolf Diesel 1898: Telecomanda: Nikola Tesla 1900: K. Field brevetează primul vagon de dormit 1868: Mac-Gaffe inventează aspiratorul de praf 1871: H. M.

Citroen construieşte primul automobil cu caroseria în întregime metalică 1926: Este inventat betonul precomprimat 1959: Păpuşa Barbie: Ruth Handler • Caracteristică este combaterea efectivă a bolilor infecţioase prin vaccinari în masă. introducerea antibioticelor. Tratamentul medicamentos specific cu substante chimice al bolilor infecţioase a început în Germania cu lucrările lui Paul Erlich (1854 1915). din care biochimistul Howard Florey (1898 .Invenţii. În 1932 Gerhard Domagk (1895 .1964) descoperă sulfamidele iar în 1928 în Anglia Alexander Fleming (1881 . • • 105 . suportul fizic al informaţiei genetice. om de ştiinţă de origine română. Jokichi izolează primul hormon: adrenalina 1903: Primul zbor propulsat şi susţint al unui avion cu motor realizat de fraţii Wright 1905: A.1968) extrage Penicillina în forma pură. elaborează teoria sonicităţii 1913: C. Einstein formulează teoria relativităţii restrânse 1906: Traian Vuia construieşte primul avion din lume care s-a desprins de la sol numai prin forţa motorului său 1912: G. Progrese importante au fost făcute în domeniul geneticii. descoperindu-se modul de transmitere al caracterelor. descoperiri • • • • • • • • • • • • • 1901: T. structura cromozomilor şi rolul genelor precum şi structura chimica a acidului dezoxiribonucleic (ADN). Osbome descoperă prima vitamină 1915: H. Einstein publică "Teoria relativităţii generale" 1921: Calmette şu Guerin descoperă vaccinul împotriva tuberculozei 1924: H. iniţiindu-se astfel era antibioticelor. Iunkers construieşte primul avion metalic 1916: A. Constantinescu. Berger obţine prima encefalogramă 1925: A. prin măsuri sanitare şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.1955) constată acţiunea bacteriostatică a ciupercii Penicillium.

ca leucemia şi altele. 106 . În domeniul chirurgiei. dar şi prin cunoaşterea şi adoptarea măsurilor de combatere a factorilor de risc (fumatul. canadianul Wilder Penfield (1891 .1952) efectuase studii fundamentale asupra funcţionării sistemului nervos. Cancerul rămane mai departe o problemă dificilă. început de Pirquet. obezitatea. în a doua jumatate a secolului al XX-lea se pune în evidenţă rolul diverselor limfocite în imunitatea celulară şi producerea de anticorpi. a Tomografiei de Rezonantă Magnetică Nucleară şi a examenelor cu Ultrasunete. cateterismul cardiac iar pe plan terapeutic prin implantarea de pace-maker. numit astazi Alergologie şi imunologie clinică. operaţii în afecţiuni valvulare. • • • • • Mai jos sunt 15 mari descoperiri şi cateva cuvinte despre fiecare. Studiul ştiinţific al bolilor alergice. va continua în decursul secolului XX. ducand la dezvoltarea unui nou domeniu al medicinii. Cardiologia a facut progrese diagnostice prin aplicarea unor metode ca angiografia. Dupa ce Charles Sherrington (1857 . Dezvoltarea Neurochirurgiei se datorează în special americanilor Harvey Cushing (1869 . medicamentele betablocante.• După ce se cunosteau deja anticorpii serici ca factori esenţiali în mecanismele de apărare ale organismului.1976) cercetează funcţiile scoarţei cerebrale prin stimulări directe ale suprafeţei creierului în timpul unor intervenţii chirurgicale. sedentarismul. operaţiile by-pass în obstrucţiile coronariene. hipertensiunea arterială. Ca metode de investigaţie sunt de menţionat introducerea Tomografiei computerizate. La începutul secolului XX.1939) şi Walter Dandy (1886 1946). nivelul ridicat de colesterol). Clemens von Pirquet introduce în medicină termenul de alergie. dar citostaticele s-au dovedit eficiente în unele forme. odată cu creşterea prevalenţei bolilor alergice în populaţie. transplantele de organe (în 1967 chirurgul sudafrican Christian Barnard efectuează primul transplant de inimă) dau sperante de supravieţuire multor bolnavi altfel incurabili.

medicina bazată pe dovezi implică utilizarea datelor deja existente pentru a lua decizii în ceea ce priveşte noile cazuri medicale. în 1895. Razele X au fost descoperite tot accidental. Descoperită în 1952. Alexander Fleming. De atunci. în 1953.• Anestezia. Istoria imunologiei a început în 1798. 107 • • • • • • • • • . cand Edward Jenner a descoperit că oamenii pot căpăta imunitate impotriva vărsatului de vant. a descoperit penicilina în 1928 întamplător în laboratorul său. Corect administrată. despre noi studii. iar în 1962 au castigat pentru această descoperire Premiul Nobel. pilula contraceptivă a fost privită ca o minune. De atunci. Medicina bazata pe dovezi. Medicii pot accesa informaţii despre medicamente noi. Aşa cum sugerează şi numele. ajungandu-se la tomografia computerizată. Un stomatolog din Boston a utilizat pentru prima dată eterul în 1846 pentru a curma suferinţa pacientului său. Clorpromazina. un bacteriolog englez. De cand a ajuns în farmaciile din Statele Unite. ultrasunetele Pilula contraceptiva. Imunologia. Structura ADN-ului. În 1945 Fleming a primit Premiul Nobel pentru această descoperire. această substanţă a fost primul medicament antipsihotic. De la înregistrările medicale şi pană la asigurări. rezonanţa magnetică. Teoria germenilor. domeniul s-a extins. emisia positronică. Computerele. Antibioticele. computerele au fost folosite în medicină de la începutul anilor 1960. Oamenii de ştiinta James Watson şi Francis Crick au prezentat spirala AND-ului. aceasta are efectele scontate în proporţie de 99%. Au urmat numeroase alte descoperiri care au ajutat şi la înţelegerea alergiilor şi anticorpilor. A fost folosit pentru tratarea bolilor psihice ca halucinaţiile. Dezvoltarea acestui medicament a adus o nouă înţelegere a bolilor psihice. Imaginile medicale. Louis Pasteur a fost primul care a sugerat ca bolile pot fi provocate de microorganisme. anestezia a devenit obisnuită în toate operaţiile. ostilitatea sau deziluziile. pot ţine evidenţa pacienţilor. Spre sfarşitul anilor 1800. Termenul şi conceptul au fost introduse în anii '90. molecula care păstrează informatia genetică.

aceasta terapie înseamnă administrarea fluidelor pe cale orală pentru a compensa pierderile de apă din organism. Salubritatea. Astfel. Este vorba despre medicamentele din clasa bifosfonaţi. adică o afectare a cartilajului dintre vertebrele de la nivelul gatului. 108 . şi azi. Primul vaccin a fost cel descoperit de Edward Jenner contra variolei în 1796. Acum ocupă un loc de bază în tratarea pacienţilor cu holeră. Proba de cultura. Aceasta a fost raportată pentru prima dată în 1964. milioane de oameni nu au acces la apă potabilă.000 de americani în fiecare an. Totuşi. • Se redă mobilitatea gatului prin operatie chirurgicală Persoanele cu o afecţiune gravă care se numeste boală degenerativă a discului vertebral cervical. chirurgul intervine prin scoaterea cartilajului (discului) afectat şi blocarea celor doua vertebre. Universitatea Carolina de Nord (SUA) au descoperit o noua armă de luptă impotriva unei ameninţări din ce în ce mai mari: bacteriile rezistente la medicamente. de la poliomielită pană la pojar. dar a durat pană în anii 1950 ca să devină un instrument important pentru investigarea clinică. işi pot mişca normal gatul dacă li se implantează un nou disc artificial flexibil. • • • • Descoperirile anului 2007 în medicină • O descoperire care poate să distrugă „superbacteriile” Cercetătorii de la Chapel Hil.• Terapia de rehidratare orala. Vaccinurile. Aşa cum spune şi numele. Tinerea unei culturi de ţesuturi în laborator şi creşterea acesteia a fost descoperită în 1907. Primul raport despre legatura dintre fumat şi cancerul la plămani a fost publicat chiar în British Medical Journal în 1950. Prin implantul noului disc. Actualmente. cand s-a făcut legatura între diverse boli şi apa impură. diaree acută sau alte boli din această categorie. mişcările gatului sunt drastic reduse. Aceasta armă se află deja la îndemana medicilor. Vaccinurile ajută la prevenirea unei largi varieţati de boli. pentru aceste persoane. cunoscute pentru efectele lor benefice în tratamentul osteoporozei. Importanţa apei curate pentru băut a fost susţinută încă din anii 1800. Riscurile fumatului. De atunci. aprobat în SUA în anul trecut. se estimează că tutunul omoară 440.

această boală se poate face simţită prin simptome foarte discrete cu aproximativ un an înaintea diagnosticului tipic. Societatea Americană de Cancer (American Cancer Society . dacă tumorile de 109 .ACS) spune că atunci cand acest cancer este detectat cat este limitat numai la ovar şi nu a afectat încă alte organe.. la munca. • Bacteriile necesare Probioticele . Vaginoza bacteriană este cea mai frecventă infecţie vaginală la femeile aflate la varste active sexual şi este caracterizată prin afectarea florei bacteriene vaginale normale. Sansele însă scad cu 20% dacă este descoperit în stadii avansate. Dar cercetătorii ştiu acum că timpul de supravieţuire poate fi crescut de trei ori dacă trupul este “răcit” cu cateva grade la scurt timp după ce inima se opreşte.mişcările permise sunt mai variate. Cercetări recente arată că.sunt cunoscute deja pentru efectele lor benefice în prevenirea şi chiar în tratamentul unor boli ale aparatului digestiv cum sunt diareea sau constipaţia şi aşa-numitele “colite de fermentaţie”. Această practică scade mult afectarea creierului şi resusciteaza persoane “moarte temporar”. care ucide anual 15. de aproape 100%. sau ale aparatului genital feminin cum este vaginoza bacteriană. • Supravietuire la.000 de femei. poate să nu fie chiar atat de “tăcut” pană la urmă. reîntoarcerea în activitate. rece “Dacă nu eşti resuscitat în primele cinci minute după un atac de cord. În unele spitale din SUA medicii deja folosesc învelirea trupului pacientului în pături “racitoare” cu gheaţă.spun cercetatorii de la Centrul pentru Studiul Resuscitarii de la Universitatea din Pennsylvania. durerea resimţită este mai mica şi. aşa cum se întamplă cel mai adesea. este redusă cu peste două săptămani. • Pacientele scutite de teama de biopsia de san O nouă metodă de investigaţie de tip ecografie . cunoscut şi sub numele de “ucigaşul tăcut”. Actualmente. pacienta are 90% şanse să fie vindecată. important. eşti ca si mort” spun americanii.. din stadii precoce. • Ucigasul tăcut vorbeşte Cancerul ovarian.asa-numitele “bacterii bune” care există în organismul nostru . la care inima a fost oprită pană la 15 minute .numită elastografie poate să determine cu mare precizie.

Minunile secolului XX Sfanta Familie din Barcelona Sagrada "Familia" este cea mai ciudată catedrală a lumii catolice. Pană la moartea sa. libertate. Comandat de un burghez spaniol. Libertate.metoda cunoscută sub numele de puncţie-biopsie. fară să mai fie nevoie de scoaterea şi analizarea unei părţi de ţesut . aceasta a crescut în lungime.san sunt canceroase sau sunt inofensive. în lăţime şi în splendoare. fiecare dintre ele cu turnuri gigantice (cel mai mare masoară 112 metri) şi este un conglomerat de simboluri şi motive atipice constructiilor catolice. Astazi. Se pare ca abia în 2015 constructia va fi. în sfarşit. începută în 1884 de catre celebrul arhitect spaniol Antonio Gaudi. proiectul iniţial al Sagradei prevedea un templu cu înălţimea de 85 de metri şi cu trei turnuri. finalizată. libertate 110 . în 1926. nu a fost terminată nici pană în ziua de astăzi. înfăţişarea catedralei: asemenea unei fiinţe vii. Construcţia sa. Gaudi a schimbat însă. Sagrada are trei faţade. adică benigne. an de an.

cea mai înaltă cladire din lume. pană la apariţia gemenilor World Trade Center. 75 de lifturi – în trei cuvinte: Empire State Building. poţi vedea pană la 120 de km depărtare. a fost vreme de 40 de ani. conform dorinţei creatorului şi a statului francez.500 de ferestre. arhitectul celebrului turn parizian. Din 15 octombrie 1924. realizat de Alexandre Gustave Eiffel. pe un schelet din fier. ea a fost reasamblată în New Jersey. Cladirea imperiala din New York 40 de milioane de USD investiţi în 331. Notorietatea de care s-a bucurat. la 15 mai 1931. inaugurată după 410 zile de construcţie. statuia a fost dăruită americanilor: descompusă în 350 de bucăti. În zilele senine. Statuia a devenit monument naţional al Americii.633 km de cablu telefonic. din 91 tone de folii de cupru. 6.860 de trepte. 448 de metri înălţime. otel şi aluminiu.Statuia Libertăţii a fost construită în anul 1884 la Paris. de catre sculptorul Frederic Auguste Bartholdi. Mantuitorul vegheaza la Rio 111 . New York. Doi ani mai tarziu. 1. de la ultimul sau etaj. 5.122 tone de piatră. 102 etaje. începand cu sfarşitul secolului al XIX-lea. a transformat Statuia Libertăţii într-un simbol mondial al libertăţii şi al democraţiei. Operă a arhitecţilor Lamb şi Harmon Shreve.

Piramida din San Francisco Din 1972. o piscină olimpică. incepand cu anul 1993. o arena de 1. masoară 38 de metri inalţime. Intregul monument. Pereira s-a confruntat cu nenumarate critici care vizau neconcordanţa dintre clădire şi restul oraşului. Luxul lui Luxor Hotelul Luxor a devenit. Pană la terminarea edificiului.Construită de inginerul Heitor da Silva Costa şi inaugurat la 12 octombrie 1931. dispuse pe o inălţime de 260 de metri. Farul din varful clădirii. are 4. pe baza unei schiţe a arhitectului William Pereira. Construcţia piramidei Transamerica a inceput in 1968. Dupa finalizarea proiectului insă. pentru a celebra 100 de ani de independenţa a Braziliei. aţintit spre cer. statuia lui Hristos Mantuitorul veghează asupra orasului Rio de Janeiro de pe varful muntelui Corcovada – 710 metri deasupra nivelului mării.400 de camere. construit din steatit şi beton.100 de locuri. un cazinou enorm. este atat de puternic. Drept piedestal are o capelă in care incap 150 de oameni. piramida a devenit cea mai populară construcţie din San Francisco şi unul dintre simbolurile-cult ale Americii. o clonă a Sfinxului şi o imitaţie a fluviului Nil. Masoară 107 metri inălţime. incat se vede din Cosmos. cea mai faimoasă şi mai scumpă cladire din Las Vegas: construirea sa a costat 229 de milioane de dolari. 112 . cea mai inaltă cladire din San Francisco este sediul general al corporatiei Transamerica: • 48 de etaje.

Stadionul Olimpic din Sydney 510 milioane USD, 110.000 de locuri, panouri electronice şi ecrane video gigantice – Stadionul Olimpic din Sydney este cel mai mare stadion olimpic construit vreodată. A fost terminat in anul 1999 şi a găzduit Jocurile Olimpice din 2000. Astăzi, capacitatea sa a fost redusă la 60.000 de locuri.

113

CELE MAI FASCINANTE CASTELE ALE LUMII Palatul Potala, Tibet Ridicat pe dealul Marpo Ri, la 130 de metri deasupra văii Lhasa, Palatul Potala are o inălţime proprie de 170 de metri, devenind astfel cea mai spectaculoasă cladire a Tibetului. In 637, Imparătul Songtsen Gampo a decis construirea palatului pe acest deal, iar structura a ramas neschimbată pană in secolul XVII, cand a fost incorporată in fundaţia grandioasei construcţii pe care o admiram in prezent.

Ridicarea actualului palat a inceput in 1645, in timpul domniei celui de-al cincelea Dalai Lama. Trei ani mai tarziu, Castelul Alb sau Potrang Karpo era deja finalizat. Intre 1690 şi 1694 a fost adăugat şi Castelul Roşu sau Potrang Marpo. Pentru a fi dus la bun sfarşit, acest proiect ambiţios a necesitat munca a peste 7.000 de muncitori şi a 1.500 de artisti şi meşteri. Palatul Potala a fost usor afectat in timpul rezistenţei tibetanilor impotriva ofensivei chinezeşti din anul 1959. Spre deosebire de alte structuri religioase tibetane, palatul a scapat printr-o minune de politica distructivă a armatei chinezesti. Datorită acestei omisiuni sau indulgenţe, una dintre cele mai grandioase construcţii ale omenirii tronează incă de la inalţimea dealului Marpo Ri.

Muntele Saint-Michel, Franta Mont Saint-Michel este, in fapt, un castel medieval construit pe o insulă mică de pe coasta normandă, in apropierea Marii Britanii. Doar un dig ingust, ridicat in 1880, mai asigură legătura cu coasta. Turistii care
114

vor sa ajungă pe insulă trebuie să se grăbească să traverseze drumul de legătură, intrucat nu puţine au fost situaţiile cand vizitatorii au fost măturaţi la propriu de valuri.

Spre deosebire de alte castele din Franta care au debutat in “carieră” jucand rolul unei structuri defensive sau de locaţii inchinate artei, Mont St. Michel a fost construit pentru a servi in scopuri religioase, mai exact drept manăstire. In prezent, castelul atrage patru milioane de vizitatori pe an, cu mult mai mult decat majoritatea castelelor Frantei.

Castelul Predjamski, Slovenia Deşi fiecare castel din lume este unic in felul lui şi nici unul nu seamănă cu celălat, pe unele dintre ele, ursitoarele (a se citi constructorii) le-au hărăzit la “naştere” un destin cu totul special. Acesta este şi cazul castelului Predjamski din Slovenia, care şi-a caştigat faima datorită faptului că este integrat intr-o peşteră, mai exact, in al doilea sistem de peşteri ca mărime din Slovenia. Traducerea numelui său este mai mult decat elocventă: Castelul din fata peşterii.A fost nevoie de aportul mai multor meşteri, muncitori şi ingineri pentru ca elaborarea formei pe care castelul o are in prezent să fie definitivată. Primele menţiuni cu privire la constructie datează din secolul XIII, deşi se crede că aripa stangă a fost construită candva in prima jumatate a secolului XII. Partea din mijloc a fost adaugată in perioada Renaşterii, iar aripa dreaptă a fost terminată in jurul anului 1570. Unele dependinţe au fost adăugate ulterior sau schimbate mai tarziu, insă
115

din 1990 a inceput un program intens de renovare care urmareşte să redea castelului imaginea pe care o avea in secolul XVI.

Castelul Neuschwanstein, Germania

Cel mai cunoscut dintre cele trei castele construite in cinstea lui Ludovic al II-lea de Bavaria, Neuschwanstein a fost ridicat in mijlocul Alpilor bavarezi de pe actualul teritoriu al Germaniei. Construcţia a fost demarată in 1869, insă abandonată după moartea regelui din 1886. Intr-o imitaţie fantastică a unui castel medieval, Neuschwanstein este mai degrabă o intruchipare a romantismului de secol XIX. In acea epocă, orice construcţie grandioasă presupunea o munca colosală, prin urmare nimic nu putea fi lasăt la voia intamplării. Castelul a fost ridicat pe baza unui plan elaborat, care includea şi echiparea cu diverse utlităţi revoluţionare pentru acele timpuri: toalete dotate cu un sistem automat de tragere al apei pentru fiecare etaj sau un sistem de incălzire cu aer cald in toată clădirea. O asemenea arhitectură deosebită nu avea cum sa nu atragă atenţia generaţiilor urmatoare de artisti: castelul Frumoasei din Padurea Adormita din Disneyland-ul american este inspirat chiar de Neuschwanstein.

Castelul Matsumoto, Japonia Cunoscut pe plan local şi sub denumirea de Matsumotojo, construcţia care reflectă atat de bine cultura locală, este in acelaşi timp şi unul dintre cele
116

mai ales că vremurile pasnice erau incă departe in acea perioadă. beneficiind de un sistem complex de apărare. acesta face parte din patrimoniul ţării. In 1635. o construcţie ridicată pe o campie. mai mic. utilizat in scopuri astronomice pentru observaţiile lunare. in loc de deal sau munte. . Matsumotojo ilustrează cu succes ceea ce se numeste hirajiro. a mai fost adaugat un al treilea turn. cand ameninţarea militară nu mai exista. Castelul şi două turnuri au fost ridicate intre 1592 şi 1614. 117 . In prezent. fiind inclus pe lista Comorilor Nationale ale Japoniei. Castelul şi-a păstrat interioarele din lemn şi lucrările exterioare din piatră in forma lor originală din secolul XVI.mai frumoase castele ale Japoniei.

a fost prima dată mentionată de Herodot. • Strabo . care este foarte favorabil vieţii.un grup al tracilor de nord s-a individualizat: s-a creat un mozaic de triburi getice şi dacice. Ei au fost singurii care au rezistat regelui persan. pe drumul dintre Bosfor şi Dunare. a creat un regat puternic şi intins. • De pe vremea tracilor. pe vremea cand suveranul dac i-a oferit sprijin lui Pompei impotriva lui Cezar (anul 48 inainte de Hristos).pana in jur de 44 inainte de Hristos). ISTORIA ROMANIEI ŞI ISTORIA MEDICINEI IN ROMANIA România este situată în centrul Europei.ce era partea de nord a unei mari suprafete locuite de triburile tracice . şi se intindea • 118 . triburile tracice de origine indo-europeană se stabileau alături de populatia care deja traia in Bazinul Carpato-Balcanic. Ţinutul Vâlcei. • In istoria scrisă. în partea de nord a Peninsulei Balcanice. populatia de la nordul Dunarii (getica). • Burebista (82 .II. şi teritoriul său este marcat de Munţii Carpaţi. impotriva scitilor din stepele aflate la nord de Pontic (anul 513 inainte de Hristos).un geograf şi istoric renumit din epoca impăratului Augustus. Cercetările făcute de arheologii români la Bugiuleşti. Gânditorul de la Hamangia (statuetă neolitică) Inceputul mileniului al doilea. El ne-a vorbit despre povestea campaniei regelui persan Darius I. In prima parte a primului mileniu dinainte de Hristos. Dunăre şi Marea Neagră. IV inainte de Hristos). care a reuşit să unească triburile geto-dacice. cand Epoca Paleoliticului făcea loc Epocii de Bronz. teritoriul românesc a fost locuit incă din cele mai vechi timpuri. se poate vorbi de un fenomen neintrerupt de creare a poporului roman. "părintele istoriei" (sec. pentru prima dată. a dus la descoperirea unor relicve umane antice. Aceste vestigii sunt dintre cele mai vechi din Europa. Având un climat temperat şi un mediu natural diversificat. in zona carpatodunareano-pontică . ne informează că "dacii aveau aceeaşi limba ca şi getii". • El a scris că getii erau cei mai mari luptători dintre traci.

mestesugurile. aveau aceleaşi obiceiuri şi aceeaşi religie. in est. şi 105-106 e. să-l invingă pe Decebal şi să-i transforme regatul intr-o provincie romană numită Dacia.• de la Beskit. in culmea gloriei sale. Bazinul Dunarii Mijlocii. pe timpul domniei lui Domitian.). aveau centru in cetati fortifcate numite Dave. au forst organizati in triburi şi uniuni de triburi. impăratul Traian (98-117 e. pentru ca. După o primă confruntare.vorbeau aceeaşi limba.n. raul Tiras (Nistru) şi tărmul Marii Negre. Dacia s-a aflat in apogeul puterii sale sub regele Decebal (87-106 e.n. in vest.n. apoi cu roata olarului. (87-89 e.). pană la Muntii Balcani. GETO DACII Originea şi organizarea geto-dacilor • • Reprezinta ramura Nordica a tracilor. -ocupatii:agricutura. in nord. viticultura -geto-dacii au fost creatorii unei infloritoare civilizatii a fierului. dar formau acelaşi popor . apicultura. in sud. Pana in sec I iHr cand şi-au construit un stat propriu.n. • • • • Structura: 119 . pastoritul. preluata de la greci . Acesta erau conduse de capetenii militare . Erau numiti geti in izvoarele scrise grecesti şi daci in cele romane. s-au impus cu necesitate două razboaie pentru Imperiul Roman (101102 e.). -ceramica era lucrata cu mana.n.).

in intelesuri deosebite de cele date acestei functii pentru perioada anterioara. sica (sabie scurta). Bendis-zeita lunii şi a padurilor . geto-dacii s-au unit. Acum se poate vorbi de prezenta unui rege la daci. In sec I iHr. Oamenii liberi (marea masa a populatieiagricultori. Principalele arme dace : sabia incovoiata. formand pentru prima data un stat. sulita. în Transilvania.Hr.d. Principalele divinitati cunoscute erau Zamolxis. numara aproximativ 100 000 osteni. armata daca. incepand cu Burebista. ai carei membrii erau numiti tarabostes sau pileati.• Aristocratia militara şi sacerdotala. ni-l înfăţişează pe acest rege al regilor cu două capete.crescatori de animale)cunoscuti sub numele de comati sau capollati. zeul nemuririi şi al naturii. Bazele acestuia au fost puse de Burebista(82-44iHr). puterea şi vitejia lui în luptă avea să-i aducă meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-era-care-nu-este) înseamnă "Nemaipomenitul". lumea geto-dacica intra intr-o alta etapa a evolutiei ei. "Cum nu a mai fost şi nu mai este". AR MATA Burebista putea ridica la oaste 200000 de osteni. in etapa statala. Statul dac in timpul lui Burebista Numele adevărat al lui Burebista s-a pierdut undeva prin veacuri. Monede descoperite din vremea lui. In timpul lui Decebal. dar inteligenţa. • Religia geto-dacilor Dupa cum reiese din studiul izvoarelor istorice religia geto-dacilor este politeista.. O inscriptie greceasca îl numeste pe Burebista "cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia". In secolul I i.mestesugari. simbolizând trecutul şi prezentul. 120 . un zeu al razboiului asemanator cu zeul grec Ares. arcul .

in multe zone ale tarii. Decebal a organizat rezistenţa dacilor.Romanii au imprumutat de la daci vestitul stindard reprezentand lupul şi sarpele. Insaşi organizarea de lupta a fost la inceput de origine traco-macedoneana . Femeile dace erau net superioare celor romane ca stil şi arta in toalete (camase cu decolteu.pe care romanii nu le aveau) . avem originala caciula dacica pe care o mai poarta inca taranii nostri. Acesta era mai redus teritorial decat in vremea lui Burebista. camasa lucrata cu flori şi diferite motive stilizate pe poale şi maneci. fusta cu clos. Ca element de permanenta a elementelor de port de-a lungul mileniilor. care va fi insuşit de toate legiunile romane. basma elemente de imbracaminte. cojocele . 121 . unic in lumea antica .dac în timpul lui Decebal. ca mostenire din timpurile stravechi După moartea lui Burebista mai rămâne un centru politic de unde porneşte refacerea statului geto. ie. in afara closului şi decolteului. Perioada domniei lui Decebal poate fi considerate etapa de apogeu a statului dac. este de origine dacica. aceeaşi imbracaminte ca dacii de pe columna lui Traian (itari. fote. PORTUL Este stiut ca taranii nostri mai poarta şi azi. pe care femeile romane nu le cunosteau). Insuşi cuvantul imbracaminte.

n. Dacia era vestită și prin bogățiile ei naturale. curpen). V î. Alți cercetători susțin însă că roata olarului ar fi fost folosită pe teritoriul geto-dacilor începând din sec.n. și 106 e.e.e. cosoare pentru tăiatul viței de vie. săpăligi. târnăcoape. tehnica lucrării ceramicii la roată se constată din secolele VI-V î. Baza economiei o formau agricultura și creșterea vitelor.n.e.n.). Deși ceramica lucrată cu mâna de geto-daci datează dintr-o perioadă mai veche (vasele descoperite la Tariverde datează din sec. etc. odată cu cucerirea romană.dar mai dezvoltat in plan economic şi mai bine organizat militar. mici și mari.n. dacii foloseau păcura.e. pescuitul. Meșterii daci au început să folosească roata olarului din prima jumătate a sec. seceri. bob și mai multe varietăți de grâu. După o perioadă considerată „medie” (sec. securi. linte. epoca de aur a acestei ceramici este atinsă între aproximativ 100 î. Practicau tot atât de intens albinăritul și bineînțeles. de ceramică tipic geto-dacă apare mai întâi în perioada secolelor V-IV î.n. Creșteau vite cornute. CIVILIZATIA GETO-DACICA • • • Asemenea celorlalte ramuri tracice și geto-dacii erau mari producători de cereale: orz. III-II î. Foloseau plugul cu brăzdar și cuțit de fier încă din sec. VI î. mai ales cu grecii. ceramica geto-dacă va fi mult influențată (și treptat înlocuită) de produsele lucrate cu tehnica de depurare a pastei folosită de romani.e.n. secară.e. romanii considerandu-l o amenintare pentru intereselor lor in zona Dunarii. greble cu șase colți. Lemnul pădurilor transilvane era foarte căutat de greci pentru construcția corăbiilor.n. 122 . III î.e. dar numai cea găsită la suprafață (căci dovezi privind extracția păcurii nu există decât din epoca romană). iar rasa de cai foarte iuți ai geților era renumită. strugure.). cât și la argăsitul pieilor) getodacii făceau un comerț intens. Cu sarea gemă (mult folosită atât pentru conservarea peștelui și a cărnii.e.n. Câțiva termeni dacici legați de această ocupație au rămas până azi în limba română (butuc.. III î. Geto-dacii cultivau intensiv și vița de vie. sape. Din timpuri vechi. La geții din Dobrogea și din câmpia de sud a Olteniei și Munteniei. Inventarul uneltelor agricole de fier însuma la acea dată: coase lungi (de tip celtic). dată la care. o producție locală caracteristică.

după cum o dovedește tehnica elenisticș folositș. de lângă orașul Piatra Neamș. situat în jurul centrului politic și administrativ. de un zid din ă lespezi de piatră (spațiul dintre paramenți . Costești și Grșdiștea Muncelului.n. nu numai la noi. ci și tehnica cu totul remarcabilș de inginerie militară a acestor construcții. Crișan).dublul zid de lespezi fiind umplut cu pământ ăpiatrș de râu). Cetatea dacică de la Sarmisegetuza La construcția lor au lucrat desigur și arhitecți și meșteri greci. era constituit din sistemul de cetăți și puncte fortificate (cetăți puternice. la început de un val de pământ i de piatrș lat de 6 m. datând din epoca cuprinsă între secolele VI-III î.• • • Cetățile și așezările fortificate (unele datând din perioada anterioară formării statului lui Burebista) constituie dovezi elocvente privind nu numai aspectele militare defensive. Numărul de aproximativ 40 de cetăți (câte au fost explorate arheologic până acum) din acest sistem și din alte zone cuprinse în interiorul arcului carpatic. dar nici în altă parte a Europei" (I. fortărețe. atinge 5. atât despre monumentalitatea lor. Numărul lor este considerabil. de-a dreptul impresionante erau îndeosebi cea din Stâncești (jud. era închisă din două părți. H. cât și despre concepția și tehnica constructorilor lor. în medie. era apărată pe o lungime de un kilometru de un val de pământ lat (la bază) de 20-22 m și având o înălțime care. iar ulterior.5 m. turnuri izolate de apărare sau de supraveghere) din Munții Orăștiei: "un sistem de fortificații ce nu-și are egal. nu aveau exact aceeași destinație (Bâtca Doamnei era probabil și un centru politic. i Dar centrul defensiv al statului dac. sunt suficiente pentru a reda o idee clară. în timp ce șanțul (din care s-a săpat pământul pentru val) era lat de 20 m și adânc de 7 m. încă și azi. construită pe un pisc înalt de 140 m de la nivelul Văii Bistriței. Numai în regiunea Moldovei au fost descoperite până acum peste 20. Botoșani) și Bâtca Doamnei. 123 • . A doua. nu numai economic și religios) și nu corespund exact acelorași structuri. Stâncești și Bâtca Doamnei au fost construite la date diferite. dar mai ales exemplele celor din Blidaru. Prima întinzându-se pe o suprafață de 45 ha.e. Dintre cetățile din această zonă a Moldovei. cetatea de la Bâtca Doamnei.

CETATI DACICE Aceste vestigii dacice. fapt demonstrat şi de literele/grupurile de litere grecesti inscriptionate pe unele blocuri. Au fost identificate doua tipuri de astfel de edificii de cult: circulare şi rectangulare. palisada) cu cele din piatra fasonata. unde se asezau capetele unor barne din lemn care uneau cele doua paramente.. in blocuri se sapau jgheaburi in „coada de randunica“. Ele depun marturie despre o civilizatie infloritoare. Pentru a se evita eventualele impingeri laterale pana la perfecta tasare a emplectonului. Spatiul dintre cele doua şiruri de blocuri se umplea cu emplecton (piatra şi pamant maruntite) bine batut. unice in Europa şi chiar in toata lumea antica. situată pe versantul sudic şi culmile muntelui 124 . Cetatea dacica Blidaru Sarmizegetusa Regia . Zidul dacic (Murus Dacicus) reproduce zidul elenistic. au fost ridicate. care alternau cu blocuri dispuse transversal (butise) pe directia paramentului. Acestea din urma. prezinta asemanari izbitoare cu alte situri din intreaga Dacie preromana. cu participarea mesterilor veniti din orasele grecesti de pe tarmul vestic al Marii Negre. La toate cetatile gasim combinate sistemele de fortificatii traditionale (val. Zidul elenistic consta din doua paramente de blocuri de calcar fasonate cu grija. inspirate din lumea elenistica. superioara in multe privinte celor dezvoltate de alte popoare europene din Antichitate in regiunile din afara Imperiului Roman.Hr.Grădiştea Muncelului sau Dealul Grădiştii (capitala regatului lui Decebal). Cetatile dacice au in preajma sanctuare ridicate din piatra şi lemn. incepand cu mijlocul secolului I i. Materialul utilizat a fost adus şi in acest caz de la Magura Calanului şi Bejan. exceptand insa butisele.

30 m şi construit în întregime în tehnica murus Dacicus. 2. Până în prezent cercetarea arheologică nu a descoperit turnuri de curtină sau alte elemente de fortificaţie ale incintei. au împiedicat stabilirea cu precizie a structurilor constructive din spaţiul intra muros. 2.Hr. cetatea. în două categorii: circulare şi rectangulare-de tip aliniament. zona sacră. (Geogr. element căruia i se poate adăuga informaţia lui Strabon. apar structurate de un sistem de drumuri coerent şi bine întreţinut. Aspectul grandios al aşezării în momentul cuceririi romane.VII. Sanctuarele descoperite se înscriu în funcţie de planimetrie.. reşedinţă a regelui. Distrugerile din cetate. i-au determinat pe arheologii sitului să considere complexul de construcţiii care se aliniază de-a lungul a aproape 6 km.. 1. locuinţele. ca urmare a asediillor din 102 şi 106 p. aşezarea civilă. înconjurându-l. 3. ca şi funcţiile economice evidenţiate de săpăturile sistematice.Muncelu. marelui preot. dispuse perpendicular pe zidul de incintă. Zona sacră era situată la est de cetate. Săpăturile arheologice sistematice din ultimele cinci decenii au evidenţiat trei zone funcţional diferite: 1. 3. Accesul se făcea dinspre sud-vest printr-un drum pavat. ca şi distrugerile făcute de romani după 106 p. urca către extremitatea vestică a mamelonului. iar dinspre sud-est printr-o scară monumentală din piatră. mărginită de ziduri. lată de 2. Cetatea. domină întreg situl. elementele de captare şi filtrare a apei potabile. suprafaţa închisă de zidul de incintă.Hr. era ceva mai mare de 1 ha. sanctuarele monumentale. 7) despre muntele sacru al dacilor Kogaionon. În zona vestică a cetăţii au fost descoperite încăperi cu funcţie de camere de provizii. 125 .60 m. atelierele înfloritoare. în zonă au funcţionat cele mai mari ateliere de prelucrare a metalelor din sud-estul Europei). gros de 3. din anul 106 p. ca o aşezare protourbană sau un oraş.Hr. a fost construită în relaţie cu zăcămintele de fier din vecinătate (de altfel. Zidul de incintă începea la baza terasei III. Palisada descoperită în faţa sectorului sudic al zidului de incintă a fost pusă în relaţie cu ultimul asediu al cetăţii. judecătorului supreme. Situl antic este construit în întregime pe terase antropogene: cetatea înconjurată de ziduri.

În momentul cuceririi. ocupând peste 100 terase artificiale. Aducţiuni de apă. etc. dintre care au fost cercetate până în prezent numai câteva. aflate în jurul fortificaţiei sau ariei sacre (de ex. reşedinţa regilor daci era cel mai mare centru al metalurgiei fierului din Europa barbară. Astfel. Un alt drum ajungea în zona sacră venind dinspre estul aşezării civile. pe platoul 126 . cunoscute şi din reliefurile de pe Columna traiană. Astfel de turnuri au fost cercetate pe drumul principal către cartierul de vest al aşezării civile.3. cu ziduri din piatră. accesul a fost închis de un val de pământ. Celălalt drum ajungea în acelaşi punct. singurul cunoscut până în prezent. la est şi nord-est de Blidaru. Sistemul de drumuri antice a fost surprins în toată zona limitată de valea râurilor Valea Albă şi Apa Oraşului. În cartierul estic s-a descoperit în 1988 un atelier monetar. dirijate prin conducte (a fost descoperit in situ un tronson lung de 22 m) erau captate într-un bazin de decantare. Inventarul său conţinea trei matriţe pentru fabricarea de imitaţii de monede romane (doi denari republicani şi un denar din epoca imperială-domnia lui Tiberius). Cetatea dacică de la Costeşti Blidaru este cea mai importantă verigă din ansamblul de apărare din Munţii Orăştiei. Celelalte două. posedând la rândul ei un sistem exterior de fortificare. Cele mai multe ateliere descoperite sunt ateliere de fierărie. De aici drumul se bifurca. Aşezarea civilă este cel mai mare habitat cunoscut până astăzi în lumea dacică. La un anume moment. Căile de acces erau supravegheate de turnuri de pază. Astfel. drumul urca panta abruptă a platoului dinspre versantul sudic şi ajungea în partea vestică a aşezării civile.Apa necesară era asigurată de trei surse. dar au fost descoperite şi cercetate şi ateliere ceramice sau pentru pentru fabricarea sticlei.In partea de nord . terasa depozitului de vase). urmând o curbă de nivel aflată la o altitudine mai joasă. dintre care una în zona sacră. legat probabil de perioada războaielor cu romanii. pe direcţia zonei sacre. înconjurând fortificaţia dacică în partea sa sudică.vest a terasei XI a fost descoperit un grânar. Tipologia locuinţelor cercetate în cele două cartiere ale aşezării civile cuprinde două tipuri planimetrice.

cu ziduri de dimensiuni diferite şi patru turnuri de colţ. Incinta a doua. Accesul în celelalte trei turnuri se făcea doar din interior la nivelul lor superior. reprezentând faza de mărire a citadelei. reprezentând o capodoperă a arhitecturii militare dacice. pe versantul de sud-vest. Amplasată pe un deal (705 m altitudine) cu perspectivă către valea Mureşului şi Sarmisegetusa Regia. şi are cea mai coerentă planimetrie dintre citadelele dacice. În afara acestei prime incinte. în a doua jumătate a sec. printr-o intrare în şicană. Hr. situată pe platoul central. oblici sau transversali. Hr. devenit apoi locuinţa comandantului garnizoanei. Şesul Ciorii şi Poiana lui Mihu. a contribuit la introducerea unor inovaţii constructive. Intrarea se făcea printr-o poartă practicată în zidul ce se lipea de turnul de nord. amplasată pe curtina de nord. adică blocuri de piatră rectangulare sau trapezoidale aşezate în asize orizontale. Turnul construit în afara primei incinte a fost demolat. poate şi a arhitecţilor greci. Alte turnuri supravegheau împrejurimile de pe Curmătura Făeragului. cu tiranţi de lemn longitudinali. realizată în a doua etapă. Pe vârful platoului a fost construit un turn-locuinţă. Concomitent au fost demolate şi apoi refăcute părţi din prima incintă şi din turnurile de colţ. I p. se realiza accesul la o intrare secundară. era de formă trapezoidală. conceput iniţial ca un element de apărare independent. Utilizarea meşterilor. De pe versantul nord-vestic. turnul rectangular de la Poiana Pertii completa sistemul defensiv. Hr. fără liant între ele. cu un nou turn de colţ. Pe sub turnul de sud. a fost construit un alt turn. adosată celei deja existente. Tehnica de construire a zidurilor este cea cunoscută sub numele murus Dacicus. I a. de plan aproape pătrat. ridicarea cetăţii a presupus iniţial lucrări considerabile de amenajare pentru obţinerea unui platou pe culme şi a unor terase.. este de formă trapezoidală. fiind direct supravegheată de acesta. Incinta înconjura o suprafaţă de 2100 mp. controlând drumul antic de acces către aceasta.Făeragului şi Grădina Făeragului (558 m altitudine) erau amplasate trei turnuri de pază. Cetatea a fost ridicată după domnia lui Burebista. de la Poiana Popii. Acest moment se situează spre sfârşitul sec. Prima incintă. 127 . sau la începutul sec. piatra fiind refolosită la ridicarea noilor ziduri. I a.

care. a carei fundatie de piatra inca poate fi vazuta. pe care a fost ridicat un turn de supraveghere. 1942. care masoara aproximativ 100 m şi laturile scurte care masoara 40-45 m. arme. la o distanta de 10km de Sebes. orasul a avut cinci turnuri: patru turnuri la colturi şi unul asezat in centrul laturii de est. In nord-vest era un rezervor taiat in piatra. încăperi patrulatere ridicate pe două niveluri. Pe treapta cea mai inalta din interiorul cetatii .distrusa in timpul celui de-al doilea razboi daco-roman – poate fi vazuta o platforma taiata in piatra. mai mare decat cea de pe platou (140 x 125 m). La parter ele serveau drept depozit pentru cereale. folosit pentru a colecta apa. Au fost descoperite multe constructii civile in regiunea unde se afla Capalna: ziduri parapet. boltită. al carei scop era acela de a pazi principalele trecatori din munti.). imitând modelul tablei de şah Cisterna de apă. Candva. care era inclusa in structura cetatii şi unde arheologii au descoperit unelte. aveau forma patrata. Cetatea Capalna se afla in satul cu acelaşi nume. etajul fiind în fapt o platformă pentru susţinerea şi manevrarea maşinilor de război. a fost construită după tehnica romană din piatră legată cu mortar. situată la baza platoului superior. probabil. CAPALNA. care pot fi gasite in partea superioara a muntilor – au fost descoperite in 1949. Aici arheologii au descoperit (in 1939. obiecte din bronz şi argint. de tip aliniament. Sanctuarele.În interiorul incintei. Incinta fortificata are o forma rectangular cu laturi lungi. dar şi un bust din bronz al zeitei Bendis. Au fost aduse la lumina numeroase obiecte din 128 . Cel mai fortificat element al acestei cetati era zidul incintei cu o lungime totala de 270 m şi partial taiat in piatra. Orasul dispunea şi de o alta incinta. LUNCANI-PIATRA ROŞIE. In interiorul incintei exista o cladire de lemn cu doua camere. fiind alimentată de o conductă din olane. 1954) vestigiile unei puternice cetati dacice (sfarşitul secolului al II-lea – 106 d. construita mai tarziu. Ruinele cetatii construite pe dealul Piatra Roşie (832 m) – numele i se trage de la rocile calcaroase puternic oxidate. apartinand de comuna Sasciori. erau situate în afara incintei fortificate în locul numit Pietroasa lui Solomon. Zidăria alterna blocurile de calcar cu micaşisturi. constructii din lemn şi urmele catorva temple – a cel putin doua temple.Hr. adosate laturilor de vest şi nord au fost construite cele opt aşa-numite cazemate.

geţii socot că zeul a fost binevoitor. care permitea o buna vizibilitate asupra regiunii. fapt demonstreaza ca cetatea era folosita ca refugiu acum cateva secole. • La curtea regilor daco-geti se gaseau preoti care aveau in subordine un anumit numar de sacerdoti O mare parte dintre acestia erau medici. O cetate geto-daca. când tună şi fulgeră. care dateaza din vremea regelui Burebista. Herodot pleacă de la ideea că. celelalte trei laturi ale cetatii erau practic inaccesibile din cauza terenului extreme de accidentat. el vorbeşte despre credinţa pe care aceştia o au în nemurire: „Iată cum se cred nemuritori geţii: ei cred că nu mor şi că cel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zalmoxis. Astfel. Sapaturile au scos la iveala material medieval. pamant sau lemn pe terase şi pe culmi.ceramica. Oamenii puteau intra in cetate doar prin partea de nord. Dacă străpuns de suliţe acesta moare. trag cu săgeţile în sus. Tot la al cincilea an ei trimit la Zalmoxis un sol. a fost descoperita pe teritoriul comunei Banita (la 11 km de Petrosani) pe dealul Bolii. zicând că este un om ticălos şi. de fiecare dată au nevoie. Fortificatiile din Banita include o serie de constructii militare: zidurile incintei. Orasul. apucând de mâini şi picioare pe cel ce urmează să fie trimis la Zalmoxis şi ridicându-l în sus. cu poruncă să-i facă cunoscute lucrurile de care. pe care Decebal l-a marit adaugand un zid de piatra cu un turn de lemn la cele doua capete. ce BANITA. trimit un altul. deoarece ei cred că nu există un alt zeu în afară de al lor”. ziduri de aparare alte elemente de piatra. In centrul cetatii a fost construit un turn de supraveghere permanent. spre cer şi ameninţă divinitatea. tras la sorţi. o atenţie deosebită acordând-o credinţei geţilor. a fost distrus in timpul razboaielor daco-romane. Iată cum îl trimit pe sol. Unii din ei îi mai spun şi Gebeleizis. căruia îi dau însărcinări încă în viaţă fiind. Unii dintre ei primesc poruncă să ţină trei suliţe. iar alţii. după învinuirile aduse. MEDICINA GETO-DACICA În lucrarea sa.Chiar şi despre legendarul zamolxe se spune ca ar fi fost 129 . Cetatea a fost construita pentru a bloca accesul dinspre sud catre Sarmizegetusa. platform de lupta. aduc învinuiri solului. îl azvârle în suliţe. Aceiaşi traci. geţii şi tracii erau „tot una”. iar dacă nu moare.

după cum se spunea. „Căci. în primul rând să tămăduim izvorul răului. Dacă întregul era bolnav. ca să se poată bucura de sănătatea capului şi tot restul trupului". deci.• • • • • • • meidic. cunoscuse un medic trac. Herodius din Selimbria. de vină era faptul că ei nu cunoşteau întregul pe care-l aveau de îngrijit. Clement din Alexandria. Marele nostru istoric Nicolae Iorga a menţionat că însuşi Hipocrate fusese în tinereţea lui iniţiat în medicină de un medic trac. dar a căror eficacitate era pusă la indoială dacă lipsea descântecul. care ştia şi el de acele epodai sănătoase. spunea medicul trac. în executarea practicii medicale. Dacă medicii greci nu se pricepeau la cele mai multe boli. pe care ne-a transmis-o fragmentar marele filozof antic Platon (secolul IV-III î. cele mai răspândite erau descântecele. stare care durand „aduce sănătate şi capului şi trupului". Afirmaţia aceasta pune în discuţie metoda pe care o foloseau Zamolxis şi ucenicii săi. Trebuie. preoţiimedici. indiferent de forma şi conţinutului lor. Intre operaţiile magice. Platon adaugă că „sufletul se vindecă prin vorbele frumoase care fac să se nască în suflete înţelepciune". ucenicul lui Zamolxis. Procedeele magice. acel medic îi povestise cum îi învăţa pe ucenici a îngriji mai întîi de cap dar nici să trateze capul fără a da îngrijire trupului şi în acelaşi timp sufletului".Preotii cunoscuti şi sub numele de ctistai se bucurau de respectul populatiei Medicina geto-dacă avea la bază o concepţie superioară. de cea mai înaltă medicină a antichităţii. pe cand era la oaste. Oamenii credeau in deochi şi căutau inpotriva lui ajutorul sarpelui Mai departe. La mai toate popoarele vechi exista credinţa în puterea deochiului. un vechi cuvânt de origine traco-getică. Grecii le spuneau acelor descântece epodai.e. în aceste puţine cuvinte este cuprinsă o concepţie medicală de mare înţelepciune. adaugă faptul că le adusese Platon de la traci. Împotriva lui se invocă ajutorul şarpelui şi al amuletelor în formă de animale.). Fără indoială . zeul Darfos fiind zeul fortei şi al sănătătii. El povesteşte: „Socrate. toate lucrurile bune şi rele pentru corp şi pentru om în întregul său vin de la suflet şi de acolo curg (ca dintr-un izvor) de la cap la ochi. vrăjitoria sau.n. aveau rolul de a însoţi practici medicale folositoare. partea nu putea să fie sănătoasă. 130 • . in Dacia exista un cult al zeilor. Sacerdotii daci recurgeau şi la magie. Astfel zeita Bendis era considerata ca fiind marea mesteră a farmecelor. boscoana.

guoleta = mărgeluşa. scaiul. în opera sa „Herbarius". lămîioara. precum şi medicamente de origine minerală. căutându-se echivalentul în botanica populară actuală.n. priadila = viţa albă. curpenul. antihelmintică. dielleina sau duodela = măselariţa. depurativă. meiul păsăresc. limba bălţilor. Unul dintre scribii primei lucrări.• • • • • • La baza vindecării anumitor afecţiuni stăteau în primul rând plantele. expectorantă. în Dacia încă se mai vorbea limba dacă.). şi Pseudo-Apuleius. o lamă de bisturiu. vorbesc de o serie de plante folosite de strămoşii noştri.). care imită vasele obişnuite din ceramică dacică. În afară de plante. cinuboila sau coalama = limbariţa. îngrijit lucrate. a fost îmbogăţită cu denumiri dacice de plante. Au fost identificate 18 denumiri care au locul într-o istorie a medicinei geto-dacice. Denumirile dacice de plante medicinale au fost studiate cu perseverenţă. pe santierul arheologic al cetatii dacice s-au găsit o pensa. Este o trusă medicală găsită printre dărâmăturile unei locuinţe incendiate cu ocazia celui de-al doilea război dacic (105106 e.n. sciara = varga ciobanului. o placa de cenusa vulcanică cu actiune cicatrizantă şi 5 borcnase de lut cu alifii pe bază de grasimi animale. a avut ideea de a adăuga la denumirile greceşti şi latineşti pe cele dacice. olma = socul. Strămoşii noştri numeau: aniarsexe = iarba săracă. ceea ce înseamnă că. ricorastra = brusturele. impresionând popoarele învecinate. organe şi umori. Alifiile sau medicamentele lichide se păstrau în mici borcănaşe de lut. ceea ce denotă că localnicii nu-şi părăsiseră întrutotul limba şi obiceiurile. luminarea. A doua lucrare. în anul 271 e. din secolul I e. sunătoa-rea. mendruţa = stirigoaia. după părerea autorităţilor romane. dyn = urzica. In trusa descoperită la Grădistea Muscelului. salia = ciumăfaia. antiflogistică. originar probabil din părţile noastre. restul fiind de origine latină sau greacă. miruţa. Dioscoride (medic militar roman de origine greacă. diesema = coada vacii. Menţionăm că doi medici antici. o botanică medicală. pe care strămoşii noştri şi urmaşii lor direcţi ştiau să le folosească.n. Acţiunea farmacologică a plantelor cu nume dacice este calmantanestezică. Cea 131 • . cicatrizantă. baltacine. mizela = cimbrul de grădină. Din 42 de asemenea denumiri numai 26 par a fi într-adevăr dacice. geto-dacii foloseau în medicina lor produse animale. budathca = limba boului. limba broaştei. în lucrarea sa „Materia medica".

2x4. iar în unele zone muntoase pe ciubăr. Unele cisterne. realizată cu deosebită îndemînare. într-un mormânt celtic datat din secolul al IIlea î. acolo unde era necesară. Două conducte de olane. care constituia o „visterie" a apelor. iar alteori din materiale mai rezistente.n. • Paralel cu terapeutica.5 cm din cenuşă vulcanică. Din vremuri foarte vechi. fiind zidite. aproape în toate cetăţile mari din Munţii Orăştiei s-au identificat cisterne de apă. în acest sens pledănd apropierea locului descoperirii de zona marilor sanctuare dacice. Ele erau construite din bârne de lemn. ascuţită şi zimţuită. Ginecologia şi obstetrica sunt două ramuri ale chirurgiei despre care posedăm unele informaţii mai mult de ordin folcloric. Asupra identităţii chirurgului de la Grădiştea Munceluiui există două presupuneri: după prima. a fost trepanaţia craniană Una dintre uneltele cu care se practicau trepanatiile a fost descoperită în 1953 la Galajn Bistriţei. venit să practice în Dacia.n. o dezvoltare asemănătoare a cunoscut-o chirurgia. ca absorbant şi cicatrizant. Din tabletă se rădea praf mineral care era presărat pe răni şi ulceraţii.mai interesantă piesă a trusei este o tabletă de 6. Se ştie că medicina şi în special chirurgia greco-romană a secolului I e.5 cm. La oarecare distanţă de recipientul-butoi exista o „răsuflătoare". Olanele din pământ ars erau protejate de jgheaburi de lemn.e. „piatra de naştere". cu o lama de formă semilunară. ar fi fost un chirurg străin. In Orientul Apropiat femeia năştea culcată pe o parte. Geto-dacii se îngrijeau şi de „igiena publică". El este cel dintâi instrument chirurgical găsit pe teritoriul patriei noastre. Captarea se făcea într-un recipient. ce conţine silicaţi. prevăzute la gură cu site. cum ar fi 132 • • • • • . după a doua. Apa captată de la izvoare era condusă în cisterne prin olane de pământ ars. folosea într-o mare măsură diferite mase minerale pulverulente compuse din silicaţi. avînd la capăt un miner curbat. aduceau apa iar o a treia conductă o conducea mai departe. ca un cilindru deschis. Una din intervenţiile cele mai îndrăzneţe. la noi se obişnuia să nască pe vatră. Astfel. In ambele ipoteze descoperirea dovedeşte că dacii aveau la dispoziţie o chirurgie bine pusă la punct şi utilată corespunzător. lung de 11 cm şi lat de 0. acoperite cu scanduri şi îngropate. el ar fi fost unul dintre învăţaţii medici-preoţi ai dacilor. s-a păstrat amintirea unui „instrument" util la naştere. chircită pe piatră sau sprijinită în coate şi in genunchi. Este un fierăstrău de fier.

a fost Germisara. Numărul mare de inscripţii închinate la Apulum zeului sănătăţii i-a determinat pe unii cercetători să presupună că acesta a fost patronul protector ai oraşului. In răstimp de peste un secol şi jumătate. O altă localitate cu ape termale curative. Faptul că în inscripţiile romane din staţiunile balneare ale Daciei putem recunoaşte divinităţi locale dovedeşte că efectele terapeutice ale apelor erau de mult cunoscute de autohtoni. în Dacia romană s-a practicat şi o intensă medicină laică: medici de diferite specialităţi au venit în noua provincie. Asklepeionul de la Apulum nu este singurul templu din Dacia închinat lui Esculap şi Hygeii. au fost construite în ciment hidraulic fiind formate dintr-o adevărată cameră subterană de 8x6. Hydata sau Aquae era cunoscută geografilor romani încă de pe timpul lui Augustus. care au avut un rol important în menţinerea stării de sănătate.. ca aceea de la Costesti.20x4 m. Şi celebra staţiune Băile Herculane a fost folosită înainte de venirea romanilor.• • • • • • cea de la Blidaru. Un libert al templului lui Esculap. O mărturie a folosirii apelor vindecătoare de către daci ne oferă şi cultul zeităţilor legate de aceste ape. Alături de medicina sacerdotală. toponimie de origine dacă. „sfântul" apelor. Au existat şi cisterne săpate în stâncă şi căptuşite cu scânduri de gorun.zinele" apelor şi altele. moştenită şi transmisă in această formă şi în epoca romană (germ = cald. La această activitate romanii au adăugat marile construcţii de apeducte. canalizare şi băi publice. Referitor la adorarea izvoarelor tămăduitoare de către daci putem cita legendele românilor în care puterea miraculoasă a izvoarelor este întruchipată in „duhurile" apelor. Printre terapiile folosite de daci se înscriau şi apele curative. primeşte din partea consiliului orăşenesc una dintre cele mai mari distincţii: „Ornamenta decurionalia". sară = apă). bine cunoscută înainte de epoca romană. Inscripţiile amintesc de un „medicus" la Apulum. pe nume Marcus Valerius Longinus. după dovezi de locuire anterioare anului 106 e. pe nume Septimius Asclepius Hermes. aici s-a desfăşurat o bogată activitate medicală confirmînd medicina sacerdotală şi medicina laică. cât a durat stăpânirea romană. şi de un altul. cu ziduri duble sau triple. era Călanul de astăzi. De asemenea. Se mai cunoaşte unul la Sarmizegetusa şi altul la Ampelum. Se ştie că numele băilor de la Geoagiu de azi. o veche localitate dacică. judeţul Hunedoara. medic al Legiunii a VII-a 133 . .n.

care şi-a adăugat mai târziu experienţa medicinei romane. care era şi medicul oraşului şi care îşi avea cabinetul (Ta-berna Medica) într-una din încăperile anexe ale amfiteatrului. considerate de mare valoare. intreaga Dacie este cucerita iar Decebal se sinucide. Incetarea politicii externe a lui Decebal Cel de al doilea razboi(105-106) a fost precedat de ridicarea la cererea imparatului Traian a podului de piatra de la Drobeta. Ocuprea de catre romani a Banatului.Munteniei. DACIA IN TIMPUL STAPANIRII ROMANE • Stăpanirea romană in Dacia a durat 165 ani din anul cuceririi ei 106 şi pană la retragerea aureliana din anul 271. in apropierea Sarmisegetusei. din amfiteatrul de la Sarmizegetusa unde au fost găsite numeroase instrumente medico-chirurgicale din argint. Dacia este transformata in provincie romana. Din cele arătate mai sus considerăm că în Dacia s-a desfăşurat o bogată activitate atât în sfera medicinei sacerdotale. Tratatul din 102 . In timpul acestui razboi este infranta rezistenta dacilor. Pe lîngă vindecarea ostaşilor. bronz sau fier. mărturisind deseori admiraţie pentru arta şi leacurile folosite de ei. Era condusă de un guvernator imperial. care purta titlul de legatus augusti. cât mai ales în cea a medicinei laice. care a fost înmormîntat la Drobeta. medicii militari îngrijeau şi bolnavi civili. Acestea au aparţinut unui medic de gladiatori (Medicus Ludi Gladiatorus). realizarea a arhitectului Apolodor din Damasc. 134 • . Prezenţa lor ne este dovedită de descoperirile arheologice. fapt ce a inlesnit patrunderea romanilor la nord de Dunare .• • Claudia. defavorabil dacilor prevedea: • • • Desfiintarea fortificatiilor dacice. Primul razboi daco-roman (101-102) a debutat cu infrangerea la Tapae a dacilor şi ocuparea de catre romani a Tarii Hategului. Scriitori greci şi romani ne-au lăsat preţioase informaţii asupra medicinei geto-dacilor. dovadă că medicul Marcus Valerius Longinus a fost distins de municipalitatea oraşului Drobeta cu „Ornamenta decurionalia".Olteniei.

tatarii . din Bazinul Mediteranei de Rasarit şi a Orientului Mijlociu). populaţia de pe teritoriul actualei Românii. in Evul Mediu. Slavii s-au stabilit la nord de Dunare şi au fost asimilati incetul cu incetul de poporul roman şi limba lor a lasat urme in vocabularul şi fonetica limbii romane. precum şi cultura statuetelor Hamangia (Ganditorul de la Hamangia este cunoscut astazi în intreaga lume) 135 . a carei dovadă se regăseşte în policromia ceramicii de Cucuteni (comparabile cu ceramica unor alte culturi europene importante. • Slavii. pecinegii. din punct de vedere militar şi politic. la un momentdat. XI-XVII ca o limba de curte şi cultură. au fost separati de cei de la sud. acelaşi rol pe care l-a jucat latina in vest.care au traversat teritoriul Romaniei. la curte şi in cultura de către limba romana. care s-au deplasat spre vestul şi sud-estul Peninsulei Balcanice (aromanii. intarziind dezvoltarea economica şi sociala a bastinaşilor şi formarea entitatilor statale locale. avarii. Limba slava n-a fost niciodată o limba vie. Provincia a fost colonizată intens cu populatii latinofone aduse de pe intreg cuprinsul imperiului. megleno-romanii şi istro-romanii). ea a jucat pentru romani.• • Capitala ei era Ulpia Traiana Sarmisegetusa. gepizii. hunii. slavii. • In sec. VII la sud de Dunare. pe teritoriul Romaniei. a creat o remarcabila cultura. Peste limba romana s-a suprapus asa-numita limba slavica (in acelaşi mod cum s-a impus idiomul germanic francilor).gotii. ea a fost inlocuită pentru totdeauna in biserică. IV-XIII. ca o limba de cult şi incepand cu sec. cumanii. la inceputul epocii moderne. Romanii apartinand religiei ortodoxe au adoptat astfel limba veche slavona bisericeasca. Triburile migratoare au controlat acest spatiu. poporul roman a trebuit sa faca fata valurilor de popoare migratoare . din acel timp. au despartit in doua masa compacta a romanilor din zona carpato-danubiana: cei de la nord (daco-romanii). care s-au stabilit masiv in sec. La un moment dat. vorbita de popor. Provincia era aparata de o armată formată din 40 000-50 000 ostaşi cantonati in garnizoane militare numite castre şi organizati in legiuni şi trupe.

şi mausoleul de la Adamclisi (Dobrogea) povestesc despre această incleştare militară. forma locuitorilor de pe aceste meleaguri. inaltata la Roma. Primele formatiuni politice romanesti : in Transilvania – voievodatele lui Menumorut.n. de organizare specifica • Gruparea mai multor obsti de pe un anumit teritoriu şi intemeierea cnezatelor şi voievodatelor.certificatul de naştere a poporului român Mausoleul roman de la Adamclisi (secolul II e. Columna lui Traian din Roma . Cresterea numarului populatiei şi viata economica intensa.) FORMATIUNILE POLITICE ROMANEŞTI MEDIEVALE ŞI INSTITUTIILE SALE Factorii favorizanti ai constituirii formatiunilor politice romanesti: • Existenta obstilor satesti.Columna lui Traian. intre Carpati şi Dunare136 • • . care a fost urmată de o masivă şi sistematică colonizare a noilor teritorii integrate noului imperiu. Glad. Gelu.

situate în zonele periferice ale Transilvaniei (Ţara Făgăraşului. probabil renunţându-se la principat sub presiunea tradiţiei româneşti. mai ales în „ţările” românilor. Ţara Amlaşului. Ţara Haţegului. Autonomiile regionale ale acestor „ţări” româneşti. Alături de unguri. un rol important în ocuparea Transilvaniei l-au jucat aşadar secuii şi începând cu mijlocul secolului XII-lea. Cucerirea s-a consumat în trei sau patru etape principale. secuii şi Cavalerii teutoni.jupanii Dimitrie şi Gheorghe. între secolele XI-XIII. un amplu proces de colonizare. intre Dunare şi Marea Neagra. Procesul ocupării integrale a Transilvaniei a fost finalizat abia la sfârşitul secolului XII-lea. Seneslau. a fortificaţiilor de graniţă. Regii Ungariei s-au văzut nevoiţi să invite colonişti din diverse popoare europene. Codrii Cosminului. prin avansarea treptată. în timpul regatului lui Béla al III-lea al Ungariei (1172-1196). la rasarit de Carpati-Codrii Orheiului. în perioada domniei regelui Géza al II-lea al Ungariei (1141-1162). teritoriul Transilvaniei era reorganizat sub forma unui voievodat. saşii Spre mijocul secolului al XII-lea. În anul 1174 este menţionat primul voievod al Transilvaniei. prin atingerea zonei centrale a Carpaţilor Meridionali. s-a desfăşurat. precum saşii (populaţie mixtă germană şi vallonă). dinspre vestul spre sud-estul Transilvaniei. Ţara Maramureşului. cnezatele lui Farcas şi Ioan. Dificultăţile cuceririi au fost nenumărate.voievodatele lui Litovoi. Transilvania de la voievodat la principat • • Ocuparea Transilvaniei a fost iniţiată spre mijlocul secolului X. Cu toate acestea. 137 • • • • • • • • . Ţara Lăpuşului). în principal din cauza împotrivirii românilor autohtoni (deci Transilvania era populată de români) şi a lipsei oamenilor necesari administraţiei şi armatei. fiind compus din mai multe comitate regale. autoritatea regalităţii maghiare a început să fie resimţită abia după secolul XIV. În paralel cu ocuparea.

tolerate parţial de autorităţile statului maghiar, au încetat să fiinţeze odată cu stingerea dinastiei regale arpadiene (1301). Intemeierea Tarii Romanesti • Procesul de formare are 2 etape :Prima etapa a intemeierii Tarii Romanesti a pornit din dreapta Oltului, din nordul Olteniei, prin unificarea cnezatelor intr-un voievodat condus de Litovoi. El este pomenit in Diploma ioanitilor : " Tara cnezatului lui Litovoi voievodul ". Intre 1272-1275, un urmas al lui Litovoi voievodul, purtand acelaşi nume, a refuzat suzeranitatea maghiara. In 1277 are loc o lupta intre tara lui Litovoi şi regalitatea maghiara. In timpul luptei Litovoi este ucis, iar fratele lui, Barbat, este luat prizonier şi eliberat in schimbul unei mari sume de bani. Plata acestei sume de bani ne demonstreaza puterea economica a acestei tari. A doua etapa a avut loc la inceputul secolului al XIV-lea şi a pornit din stanga Oltului, din formatiunea lui Seneslau. Sapaturile arheologice de la Arges au scos la iveala existenta unui centru politic, care nu este altceva decat capitala lui Seneslau. Basarab , fiul lui Tihomir, a unificat teritoriile de la sud de Carpati, a cuprins şi Voievodatul lui Litovoi, sudul Moldovei şi in cele din urma, parti din Banatul de Severin. Capitala noului stat era la Arges. Izvoarele nu mentioneaza cum a unit formatiunile de la sud de Carpati, punand bazele unui singur stat. Noul stat va primi numele de Tara Romaneasca.

La formarea Tarii Romanesti au contribuit şi romanii din Transilvania, care, nemultumiti de maghiari vor parasi Transilvania şi se vor aseza in Tara Romaneasca, contribuind la formarea statului. Traditia istorica vorbeste de Negru-Voda din Fagaras, care a venit (« descalecand ») la sud de Carpati şi care ar fi intemeiat Tara Romaneasca. Basarab a dus o politica externa activa : - stabileste aliante politice cu bulgarii, impotriva Bizantului ; - duce lupte cu tatarii, fiind remarcat de papalitate ;l - a purtat razboaie cu ungurii, obtinand independenta tarii. Cauzele razboiului cu Ungaria : - formarea Tarii Romanesti nu convenea Ungariei ; - unirea Banatului de Severin cu Tara Romaneasca ;
138

refuzul lui Basarab de a recunoaste suzeranitatea maghiara ; Acestea au fost motivele care l-au determinat pe regele Ungariei, Carol Robert de Anjou sa porneasca razboiul impotriva Tarii Romanesti. Basarab a trimis o solie in intampinarea maghiarilor pentru a le propune sa primeasca 7000 marci de argint, iar pe unul din fii il lasa zalog la curtea regelui. Regele nu accepta conditiile de pace ale lui Basarab şi batalia se desfasoara intre 9-12 noiembrie 1330 la Posada (asa cum apare numita in Cronica pictata de la Viena). Aceasta localitate nu este identificata, dar in limba romana posada inseamna o trecatoare. Ungurii sunt infranti, iar regele scapa deghizat in hainele unui soldat..
-

Victoria de la la Posada a insemnat : - castigarea independentei - incheierea procesului de formare a statului Nicolae Alexandru (1352-1364) : - a incheiat procesul de formare a statului - a avut o domnie autoritara - pe plan extern se afirma prin aliantele incheiate şi prin lupta pentru consolidarea independentei - in 1359 a intemeiat Mitropolia dependenta de Bizant; Din titulatura domnului, « Marele şi singur stapanitor domn Io Nicolae Alexandru fiul marelui Basarab voievod » deducem ca Tara Romaneasca este un stat independent. Vladislav Vlaicu (1364 –1377) : - dezvolta economia - bate moneda proprie - confirma negustorilor brasoveni vechile privilegii comerciale Statul parcurge de la Basarab la Mircea cel Batran o perioada de consolidare, de stabilitate politica şi prosperitate economica.

Formarea statului medival Moldova

139

Formarea acestui stat inceput la mijlocul sec. al XIV-lea şi a fost favorizata de slabirea atacurilor tatare ca urmare a luptei duse de Ungaria, Polonia şi Tara Romaneasca.

Moldova a cunoscut trei etape de formare: • Prima etapa (1352-1353/ descalecatul lui Dragos) s-a petrecut in timpul luptelor impotriva tatarilor, când regalitatea maghiara a format in nord-estul Moldovei o Marca ,asezare intarita cu scopuri militare şi de aparare. Marca poate fi considerata Moldova Mica. Ea avea capitala la Baia şi era condusa de Dragos, conducatorul Maramuresului. Organizarea Moldovei in timpul lui Dragos a pornit de la formatiunile politice care existau in aceste zone. In lucrarea " Letopisetul de când s-a intemeiat Tara Moldovei " scrisa in vremea lui Stefan cel Mare, intemeietorul statului Moldovean este considerat Dragos A doua etapa a intemeierii Moldovei (1359-1365/descalecatul lui Bogdan): Organizarea Moldovei intr-o domnie incepe cu 1359 când traditia istorica ne vorbeste de " descalecatul " lui Bogdan, voievod din Maramures. El stapânea un cnezat pe valea Viseului, compus din 22 de state, având resedinta fortificata la Cuhea. In aceasta perioada Ungaria incearca sa organizeze comitate, lucru care i-a nemultumit pe români. Bogdan era şi el nemultumit de aceasta incercare a ungurilor. In 1359 in Moldova Mica izbucneste o rascoala .La ea va participa şi Bogdan, voievodul românilor maramureseni care, impreuna cu ceata sa de viteji şi avand de partea lui boierimea moldoveana, reuseste sa-l alunge pe urmasul lui Dragos. Informatii despre aceste evenimente gasim intr-o cronica scrisa de Ioan de Târnave, in care Bogdan este numit " Necredinciosul nostru " datorita pozitiei lui de impotrivire fata de regatul Ungariei. Cea de a treia etapa este cea a consolidarii noului stat: Latcu (1365-1374) intemeiaza episcopia catolica de la Siret; Petru Musat (1375-1391) intemeiaza Mitropolia ortodoxa a Moldovei şi bate primele monede ; Roman I (1391-1394)desavarseste unificarea statului moldovean,,de la munti pana la tarmul marii”.

• •

140

TARILE ROMANE INTRE SECOLELE AL XIV-LEA –AL XVI- LEA

Biserica din Densuşi In sec. XIV, odata cu declinul puterii imperiilor vecine (polonii, ungurii, tatarii), s-au format o serie de state feudale, în sudul şi estul lantului muntos al Carpatilor: Valahia, sub Basarab I, în jurul anului 1360, şi Moldova, sub Bogdan I, în jurul anului 1359. Regatele Poloniei şi Ungariei au încercat în sec. XIV şi XV sa anexeze sau sa subjuge cele doua principate, dar n-au reuşit. In cea de-a doua jumatate a sec. XIV, o noua amenintare se abatea asupra teritoriilor românesti: Imperiul otoman. După ce au pus prima data piciorul pe pamantul european, în 1354, turcii otomani au început rapida lor expansiune pe continent, astfel ca stindardul verde al Islamului flutura deja în sudul Dunarii, în 1396.

Aceasta perioada se caracterizeaza prin luptele purtate de domnitorii tarilor romane pentru apararea integritatii teritoriale şi a independentei. Cauzele declansarii acestei politici au fost: in primul rand, politica expansionista dusa de otomani, care vor reuşit in scurt timp sa cucereasca Peninsula Balcanica, dupa ce vor patrunde in Europa, la sfarşitul secolului XIV; Dorinta domnitorilor de a mentine independenta statului condus de ei, atat pe calea armelor, cat şi prin plata tributului spre sfarşitul domniei şi de a stopa expansiunea islamismului promovat de otomani.

Primul domnitor care a dus o astfel de politica cu caracter antiotoman a fost Mircea cel Batran, domn al Tarii Romanesti in perioada 13861418. Pentru a putea desfasura cu succes aceasta lupta, Mircea cel Batran va incheia o serie de aliante cu: • Sigismund de Luxemburg,regele Ungariei; • Ştibor,voievodul Transilvaniei;
141

apoi pe Mustafa impotriva lui Mehmed. 142 . in care invingatori ies turcii. deoarece Mircea cel Batran se hotaraste in anul 1417 sa plateasca tribut otomanilor in schimbul recunoasterii independentei Tarii Romanesti. folosind tactica hartuirii permanente. astfel Tara Romaneasca va fi condusa in perioada 1395-1397 de interpusul adus de otomani. • Fiind un bun strateg şi diplomat. • Pe 31 ianuarie 1418 Mircea cel Batran moare. Mircea cel Batran a reuşit sa respinga pretentiile de suzeranitate ale Ungariei şi prin luptele purtate cu otomanii sa mentina independenta statului sau şi sa stopeze inaintarea turcilor catre centrul Europei. Musa Celebi. ajutandu-l intai pe Musa Celebi. expeditie care nu va mai avea loc. insa sunt infranti . cu scopul de a ajuta la venirea pe tronul Imperiului Otoman a unui sultan care sa duca o politica favorabila Tarii Romanesti. luptand alaturi de Principii Crestini din Europa Occidentala. fiind inmormantat in manastirea Cozia. lasand in urma o tara libera şi independenta. sultanul Baiazid I este invins de capetenia mongola Timur-Lenk. fiii sai. cand invinge pe sultanul Baiazid I Ildaram (1389-1402). insa datorita regruparii trupelor otomane este nevoit sa se retraga in Transilvania. • Mircea cel Batran va interveni in luptele interne ale Inaltei Porti. • In urma bataliei de la Ankara din anul 1402.domnul Moldovei.• Alexandru cel Bun. Vlad Uzurpatorul. sultan va deveni Mehmed I. • Domnul Tarii Romanesti va invinge un corp de oaste otoman patruns in interiorul tarii cu scopul de a o prada in anul 1391. • Pe data de 25 septembrie 1396 participa la Cruciada de la Nicopole . ctitoria sa. cand hotaraste pedepsirea domnitorului prin efectuarea unei expeditii militare in statul condus de acesta. Confruntarile militare cu Inalta Poarta Otomana: • In anul 1389. este luat prizonier şi moare in captivitate. Mustafa şi Mehmed se vor razboi intre ei pentru preluarea tronului. putand fi numit un "aparator al civilizatiei europene crestine". • Batalia de la Rovine din data de 10 octombrie 1394. in anul 1413. • In cele din urma. astfel Imperiul Otoman va traversa o puternica criza pe plan intern in perioada 1402-1413. Datorita faptului ca sultanul nu a lasat nici un mostenitor pe tronul Imperiului.Mircea cel Batran il va ajuta pe cneazul sarb Lazar sa lupte impotriva otomanilor conduşi de sultanul Murat I in batalia de la Kossovopolje (Campia Mierlei).

asupra fortelor comandate de beiul de Vidin. regele nu a uitat sprijinul lui şi l-a numit voievod al Transilvaniei. iar in 1442 a obtinut o alta victorie la Santimbru. capabile sa execute lovituri rapide asupra adversarului. ideea luptei contra Semilunei animandu-l pana la sfarşitul vietii. Tatal sau. in anul 1442. desfasurata la sud de Dunare in conditiile in care 143 . din tara Hategului. pe Petru al II-lea. a fost innobilat de regele Sigismund de Luxemburg pentru serviciile aduse coroanei maghiare. Dupa moartea acestuia. Perioada 1443-1456 a reprezentat etapa marilor confruntari cu otomanii. De la acesta. cat şi statul venetian il considerau potrivit pentru a conduce trupele militare intr-o viitoare cruciada antiotomana. S-a remarcat prin calitatile sale de comandant militar şi prin faptul ca a studiat mult timp tactica de lupta a otomanilor. l-a inscaunat pe Basarab al II-lea pe tronul tarii Romanesti. Aceste victorii i-au asigurat un prestigiu deosebit in Europa. El a fost adeptul campaniilor ofensive antiotomane. el a invins din nou o oaste a acestora. In anul 1441. Inca din anul 1438. cneazul roman Voicu. constituind detasamente de cavalerie usoara. in anul 1448. a sustinut candidatura la tronul Ungariei a regelui polon Vladislav al III-lea. A fost numit ban de Severin in anul 1438. Voievodul transilvanean şi regele Vladislav I al Ungariei au inceput campania cea lunga. Voievodul transilvanean a acordat importanta şi necesitatii ca in fruntea Moldovei şi a tarii Romanesti sa se afle domnitori care sa-i fie aliati şi pe care sa se poata sprijini la nevoie. Voievodul era hotarat sa se implice decisiv in aceasta actiune. de catre regele Albert de Habsburg (1437-1439). iar pe cel al Moldovei.Iancu de Hunedoara (1407-1456) • • • • • • • • • • • • A fost voievod al Transilvaniei intre anii 1441 şi 1456. dupa ce a devenit voievod al Transilvaniei. şi-a demonstrat calitatile militare in luptele din Serbia impotriva otomanilor. motiv pentru care atat Papa de la Roma. Voicu a primit domeniul şi castelul Hunedoarei. Incoronat in 1440 cu numele de Vladislav I. langa Alba-Iulia. Ca urmare.

pe care-l va ajuta in 1457 sa ocupe tronul Moldovei. prin emiterea unui hrisov. la Zemun. peste numai cateva saptamani de la victoria de la Belgrad. deoarece a fost aparat de Iancu de Hunedoara care şi-a demonstrat din nou calitatile de bun conducator militar in batalia din 21-22 iulie 1456. • In timpul sau. • Tronul il va ocupa in 1456 cu ajutorul voievodului transilvanean. este atestat pentru prima oara orasul Bucuresti. regele Ungariei. Politica antiotomana dusa de Vlad Tepes • Vlad Tepes a fost domn al Tarii Romanesti in trei randuri:in 1448trei luni. in urma izbucnirii unei epidemii de ciuma. Europa pierzand pe unul dintre cei mai importanti luptatori ai sai. a fost incununata de succes. luand cu el prizonieri. Sofia şi Zlatita.S-a stins lumina lumii”. in perioada 1456-1462 şi in 1476-doua luni. dupa ce a cucerit Constantinopolul in anul 1453. insa domnitorul Tarii Romanesti işi da seama de intentiile acestuia şi se prezinta cu un puternic corp de oaste şi reuseste sa-i invinga pe turci. Dintre victoriile de rasunet datorate priceperii militare avoievodului trebuie amintite cele de la Nis. Iancu de Hunedoara. • Pe plan intern va duce o politica antiboiereasca. Hamza Beg şi-i 144 . cu:Matia Corvin. marele luptator antiotoman a murit la 11 august 1456. Dar acesta nu a putut cuceri Belgradul. pe data de 20 septembrie 1459. in frunte cu conducatorul lor.• • • • nici papa Eugeniu al IV-lea. Dar. important punct strategic in inaintarea lor spre centrul continentului european. Iancu de Hunedoara a fost inmormantat in catedrala catolica de la Alba-Iulia. iar pe piatra lui de mormant a fost scris: . nici principii crestini nu le-au oferit ajutor in lupta antiotomana. inceputa in septembrie 1443 şi incheiata in ianuarie 1444. dupa ce fusese respins asaltul general organizat de sultan. varul sau. Ultima confruntare cu otomanii a lui s-a desfasurat in anul 1456. Aceasta campanie. Aceste cuvinte demonstreaza rolul lui in lupta antiotomana.Vlad Tepes intra in conflict cu sultanul Mehmed al II-lea Fâtih. El a atacat direct tabara otomana. iar pe plan extern o politica antiotomana. • In 1461 sultanul incearca sa-i intinda o cursa la Giurgiu. iar o data cu ocuparea tronului va fi nevoit sa incheie o serie de aliante pentru a putea desfasura cu succes lupta antiotomana. in tabara oastei sale. Sultanul Mahomed al II-lea. şi-a indreptat atentia asupra cetatii Belgradului.. Stefan cel Mare. • Datorita refuzului platii tributului catre otomani.

insa nu va domni mult. aducand cu el şi un pretendent la tronul Tarii Romanesti in persoana fratelui domnitorului.ocupand tronul cu ajutorul boierilor Cantacuzini de la Constantinopol şi a boierilor Buzesti din Tara Romaneasca. Matia Corvin il va elibera şi ii va oferi functii militare importante in Ungaria. va reuşi sa reocupe tronul cu ajutorul varului sau. falsificand chiar şi o scrisoare prin care a convins Crestinatatea ca Vlad Tepes ar fi complotat cu otomanii impotriva sa. • Cea mai importanta batalie din timpul domniei acestuia a fost ''Celebrul atac nocturn din apropiere de Targoviste'' din 16-17 iunie 1462. Politica antiotomana dusa de Mihai Viteazul: • Mihai Viteazul a fost domn al Tarii Romanesti in perioada 15931601. in anul 1476. acesta va adopta tacticile pustiirii pamantului şi hartuirii permanente. • Dorind inlaturarea lui Vlad Tepes şi transformarea statului sau in Pasalac. Vlad Tepes va fi nevoit sa se retraga in Transilvania. • In cele din urma. sa mentina independenta Tarii Romanesti şi sa evite transformarea acesteia in Pasalac.Vlad Tepes ar fi murit in urma unei batalii din apropiere de Snagov). • In aceste conditii. Vlad Tepes a reuşit sa instaureze ordinea in tara. • Datorita regruparii trupelor otomane. • Deoarece armata domnitorului era mult inferioara celei otomane. creand o diversiune şi lasandu-i pe turci pana se vor dezmetici sa se macelareasca intre ei. sultanul otoman Mehmed al II lea Fatih va declansa o puternica campanie militara. (Dupa alte informatii. asteptand ajutorul lui Matia Corvin. ale carei actiuni duc la asasinarea lui. Vlad Tepes va fi inchis la Buda. in iarna anului 1461-1462. act ce va provoca turcilor mari pierderi materiale şi umane. Radu cel Frumos. • Vlad Tepes va reactiona pustiind cetatile otomane de la nordul şi sudul Dunarii. • Pe parcursul domniei. in timpul caruia va patrunde impreuna cu cei 7000 de calareti in tabara otomana cu scopul de a-l ucide pe sultan. • Dandu-şi seama de greseala facuta. deoarece in Tara Romaneasca se crease o puternica opozitie boiereasca care nu-l mai dorea ca domn. datorita faptului ca Matia Corvin cheltuise banii oferiti de Principii Occidentali pentru a-l ajuta. Stefan cel Mare. iar prin luptele purtate cu Inalta Poarta Otomana. unde va petrece 11 ani. ajutor care nu va veni. 145 .trage in teapa pe drumul ce lega Targoviste de orasul Bucuresti.

fiind nemultumiti de atitudinea lui Mihai Viteazul. pe parcursul lunii noiembrie. Braila şi Rusciuk. insa acestia sunt respinşi. Sulina.cu scopul de a redobandi independenta Tarii Romanesti. reduce tributul la 146 . judetul Ilfov. domnitorul pustiind cetatile otomane Babadag şi Nicopole. Primind ajutorul asteptat. sultanul Mehmed al III lea recunoaste independenta tarii. • In iarna anului 1594-1595. cum ar fi: acordarea ajutorului militar in lupta antiotomana. astfel devenind vasal principelui transilvanean.ataca şi cucereste cetatile otomane:Chilia.declansand astfel politica de cruciada antiotomana. dupa care va distruge armata otomana cantonata in capitala. domnitorul invinge in cursul lunilor septembrie-octombrie la Targoviste. • In perioada 14-16 august 1595.un tratat nefavorabil domnului. • Datorita regruparii otomanilor. va incheia un tratat de alianta cu: Sigismund Bathory. insa cand nimeni nu se asteapta va declansa rascoala antiotomana de la Bucuresti pe data de 13 noiembrie 1594. subordonarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania Mitropoliei Tarii Romanesti. cand cheama pe toti creditorii levantini la vistierie şi ii ucide. asteptand ajutorul lui Sigismun Bathory. Turnu. incercand sa o transforme in Pasalac.cand Mihai Viteazul invinge cu ajutorul secuilor conduşi de Albert Kiraly şi a artileristilor toscani. • Acest tratat avea şi prevederi favorabile. Batalia se va da la Calugareni. turcii traverseaza Dunarea sub conducerea lui Sinan Pasa şi inaiteaza catre capitala. Pentru a desfasura cu succes politica de cruciada. zdrobindu-i pe turci definitiv la Giurgiu. • Otomanii vor incerca sa patrunda in Tara Romaneasca in iulie 1595.La inceput acesta era supus turcilor. • In urma incheierii pacii cu otomanii in anul 1597. Mihai Viteazul va fi nevoit sa se refugieze in Transilvania. apoi la Bucuresti. principele Transilvaniei . pe data de 23 august 1595. datorita faptului ca cei 12 boieri munteni trimişi in Ardeal nu au respectat conditiile impuse de Mihai Viteazul. • Oraşul Soroca pe malul rîului Nistru • Va reuşi sa-i invinga pe turci in batalia de la Serpatesti şi pe tatari la Stanesti şi Putineiu.prin efectuarea unei expeditii militare la sudul Dunarii.

mșri tulburarea turcilor. înainte de a se lumina de ziuă. ceaa. iar spre sfarşitul domniei prin plata tributului catre Inalta Poarta. cetatea Chilia la Dunăre. pe valea Moldovei. oastea ungurească este înfrântă. • • Oastea mare a lui ștefan era deci o .000 de oameni. Moldova era stabilă politic ăbogatș. dădu atacul pe neașteptate. Marea oștire a turcilor se clătină i se destrămă într-o învălmăeală cumplitș. ștefan își organizeazș tabșra în fața Vasluiului în locul numit Podul Înalt și în ziua de 10 ianuarie 1475. regele fiind rănit de trei săgeți și o lovitură de lance. Locul ă mlătinos. Borzești .oaste de țară". • 1600-armata sa trece in Moldova .. i Într-o luptă decisivă la Baia (1467). pe tronul careia se afla Ieremia Movila.d. 1433. supus turcilor şi astfel pentru cateva luni cele trei tari romane sunt unite sub conducere unica. il infrange pe Andrei Bathory la Selimbar şi este primit triumfal in Alba Iulia unind Transilvania cu Tara Romaneasca.jumatate. iar pe Siret cetatea Romanului. mai intai pe cale militara. 1474 Mohamed al II lea trimise în Moldova pe Hadâm Suleiman Pașa (Hadin Süleyman Pașa). • Bun strateg şi diplomat. fiul lui Bogdan al II-lea. spre Carpați Cetatea Neamțului. Mihai Viteazul reuseste sa recastige independenta Tarii Romanesti. Țara era apărată de cetăți ca Soroca. care ă se risipiră. Tighina și Cetatea Albă la Nistru. • 1599-Mihai Viteazul patrunde in Transilvania. cu ajutorul imparatului Rudolf al IIlea in 1601. 147 • • . • Nobilimea maghiara se rascoala şi in septembrie 1600 Mihai este infrant la Miraslau • Revine . ștefan nșvșli în Ardeal pe urmele armatei ungurești în retragere și își asigurș liniștea la granișa apuseanș a șșrii. necunoașterea terenului. a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. cu misiunea de a supune pe domn și a-i nimici oastea. la vremea aceea puțini fiind lefegii (mercenari sau soldneri). recunoaste domnia pe viata a lui Mihai Viteazul şi ereditara in familie. cetățile Hotinului și Sucevei la Nord. Suceava). vorbinduse chiar de refacerea unirii dar la 19 august 1601 este ucis din ordinal generalului Basta pe Campia Turzii Ștefan cel Mare (n. 2 iulie 1504. cu 120.

• • • • • • După alungarea lor. care asigură independența Moldovei în schimbul plății unui tribut sultanului Ultimii ani de domnie au fost ani de pace. după fiecare luptă câștigată o biserică. nimicind oastea poloneză în bătălia de la Codrii Cozminului ștefan încheie în anul 1503 un tratat cu sultanul Baiazid II. ajutor nu veni de nicăieri. 1497.marele domnitor și-a închis ochii la 2 iulie 1504. i s-a amputat un picior. reușise sș respingș o invazie a noului rege polonez. Dar în afară de felicitări din partea Papei și a Republicii Venețiene. Reconstrucţia sălii tronului lui Ştefan cel Mare la Muzeul de istorie din Suceava CTITORIILE LUI STEFAN CEL MARE MANASTIREA PUTNA Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” 10 iulie 1466 – 3 septembrie 1469 148 . Ioan Albert.neobișnuită pentru acele vremuri . După o domnie îndelungată de 47 de ani . Cel care spunea în actele scrise că este din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei a zidit 44 mănăstiri și biserici. ștefan trimise o scrisoare în limba latină către toți principii creștini din Europa. Bătrân și bolnav de gută. vestindu-le marea izbândș și cerându-le sprijin pentru încercările viitoare. conform tradiției.

Pătrăuţi13 iunie 1487 Biserica „Sfânta Biserica „Sfântul Ilie”. suzeranitatea Imperiului Otoman. de asemenea. Constantinopole a fost capturat de Mohamed al II-lea. Soliman Magnificul a capturat orasul Belgrad.1526. în 1521 şi Regatul ungar a disparut în urma Bataliei de la Mohaci .Biserica „Sfântul Procopie”. Spre deosebire de toate celelalte popoare din sud-estul Europei. Transilvania a devenit principat autonom. spre deosebire de unguri şi poloni. ca şi celelalte doua teritorii românesti. După ce Buda a fost capturata şi Ungaria a devenit pasalac. Milişăuţi 1487 Cruce”. dar ea a recunoscut. în 1453. românii au fost singurii care şi-au 149 . Prin urmare. Suceava Vorone • • Mănăstirea • • • Intreaga Peninsula Balcanica a devenit teritoriu turcesc. în 1541. Valahia şi Moldova erau încercuite şi a trebuit sa recunoasca suzeranitatea Imperiului Otoman timp de peste trei secole.

atât în centrul. care erau considerati drept credincioşi ai turcilor. cat şi în estul Europei.• mentinut entitatea statala în timpul Evului Mediu. Ambitiosul vis al tarilor de a domina Stramtoarea Bosfor şi Constantinopolul situa Principatele Românesti în calea expansiunii rusesti. un cartier al Istanbulului. în încercarea de a-şi apara vechile pozitii. pe teritoriul lor. devenind astfel vecinul de rasarit al Moldovei. Aceasta a fost epoca în care controlul politic otoman şi exploatarea economica a luat proportii. la fel ca şi coruptia. ca şi propria politica. la adapost de islamul intolerant. XVII şi începutul sec. Tributul platit sultanului avea menirea sa garanteze pastrarea autonomiei interne. în 1683 şi . a întrodus în Moldova (1711) şi Ţara Româneasca (1716) "regimul fanariot". Ei au pregatit renasterea culturala a propriilor natiuni. prin urmare. în acelaşi timp. Tratatul de pace austriaco-turcesc de la Karlowitz (1699) sanctiona anexarea Transilvaniei şi organizarea ei ca un principat autonom la Imperiul Austriac (din 1765 a devenit mare principat. a atins. Imperiul Habsburgic şi-a început expansiunea catre sudestul Europei. au putut continua munca lor. de 150 . condus de un guvernator). Polonia era divizata şi Rusia. după caderea Imperiului Bizantin. precum şi structurile militare şi administrative. dar în acelaşi timp. dar. prin cuceriri succesive. XVIII au adus schimbari. fara nici un obstacol. recrutati din Fanar. TARILE ROMANE IN SEC XVIII • • • • • • • Sfarşitul sec. sa cultive traditiile culturale bizantine şi au luat asupra lor. Valahia şi Moldova. învatati din toata Peninsula Balcanica. şi sub care Sublima Poarta desemna în cele doua principate domnitori greci. detinand propriul lor statut autonom. (1696-1725) raul Nistru. au continuat. şi protectia impotriva altor dusmani puternici. pastrarea religiei ortodoxe rasaritene. Imperiul Otoman a esuat în tentativa sa de a captura Viena. sub Petru cel Mare. Imperiul Otoman. politice. care a durat până în 1921. s-au întrodus.

• •

asemenea, şi cateva reforme sociale - cum este abolirea serbiei -, ca şi reforme administrative, de modernizare, după modelul european, din perioada iluminismului. Autonomia interna, deşi limitata, a fost conservata la baza, în cele doua principate, care au continuat sa fie entitati distincte în Imperiul Otoman; aceasta situatie a fost recunoscuta în cateva tratate internaţionale (de ex. în cel de la Cuciuc Kainargi) (1784). Situate la granita celor trei mari imperii şi ravnite de toate trei, Ţara Româneasca şi Moldova au devenit, timp de mai bine de 150 de ani, nu numai teritorii de confruntare, dar chiar şi de batalie, pe care armatele imperiilor s-au întalnit. Multi ani, Austria şi Rusia au luptat impotriva Imperiului Otoman (17101711, 1716-1718, 1735-1739, 1768-1774, 1787-1792, 1806-1812, 1828-1829, 1853-1856): acele lupte au avut loc pe pamantul Romniei şi au fost însotite întotdeauna de ocupatie militara straina, care, adeseori, s-a mentinut mult timp după ce razboiul propriu-zis s-a terminat, astfel ca tarile românesti au îndurat nu numai devastarea şi pierderile irecuperabile, dar au trecut, de asemenea, şi prin dislocari de populaţie şi amputari de teritorii dureroase. De exemplu, Austria a anexat Oltenia temporar (1718-1793), precum şi Nordul Moldovei, numit Bucovina (1775-1918). După razboiul ruso-turc din 1806-1812, Rusia a anexat partea de rasarit a Moldovei, teritoriul dintre raurile Prut şi Nistru, numit mai tarziu Basarabia (1812-1918).

SPITALUL CLINIC COLTEA

Spitalul Clinic "Coltea", primul spital din Tara Romanească, construit în 1704 de spătarul Mihail Cantacuzino este locul de plecare al dezvoltării medicinii romanesti.

Istoria medicinii romanesti, alături de alte institutii medico-sanitare şi de învătămant medical, de traditie şi valoare din tara noastră, are ca fir călăuzitor - Spitalul Coltea. Spătarul Mihail Cantacuzino (16501716), om de cultură al vremurilor sale, care îşi făcuse studiile la Padova, a dorit să construiască pe cheltuială proprie, un spital şi alte
151

clădiri, cu destinatie socială şi culturală, asa cum văzuse prin tările europene prin care colindase.

După ce a fost refuzat de Mitropolitul Teodosie să construiască spitalul pe terenul ce fusese donat de Coltea Doicescu, Mitropoliei Bucurestiului, pe care era clădită o biserică din lemn, Spătarul a cerut şi a obtinut sprijinul Patriarhului Constantinopolului - Gavriil care, prin "Carta patriarhală" din 18 octombrie 1702, cere să i se recunoască spătarului, "de către toti", dreptul de proprietate asupra terenului Coltei. Avand acest drept, Mihail Cantacuzino începe constructia "Complexului de la Coltea" şi, după ce dăramă biserica din lemn, construieste una din piatră (cea existentă) şi trei paraclise, în 1702, după care, în 1704 construieste un spital cu 24 paturi (12 pentru bărbati şi 12 pentru femei) pentru bolnavii "cu răni şi buboşi", asezat de o parte şi de alta a paraclisului de miazăzi care a început să functioneze la data de 14 decembrie 1704, fiind inaugurat într-o zi de duminică. În spital, erau îngrijiti şi alti bolnavi "săraci şi neputincioşi" : boieri scăpătati din tară şi străinătate, negustori sărăciti şi orice sărac cinstit. Preocupat de ideea construirii unor institutii de binefacere, spătarul a început să zidească pe acest loc şi alte clădiri. Astfel, în 1707 construieste "Scoala slavo-romană" şi camere pentru dascăli, unde învătau, fără plată, elevi pămanteni, dar şi străini, care a functionat pană în 1867 cand a fost mutată la Slănic-Prahova. Abia în 1709, Mitropolitul Antim Ivireanu, acceptă targul vanzării terenului de la Coltea, cu Spătarul Mihail Cantacuzino, pentru 800 de taleri. În afara celor mentionate, a mai construit o "casă pentru hrana săracilor"; o "spitărie" (farmacie), în care functiona un "dohtor" şi ajutorul său, "care erau datori să aibă la îndemană gata felurite leacuri şi feluri de buruieni tămăduitoare pentru orice nevoie şi trebuintă a bolnavilor,îngrijind pe toti cu umanitate"; o casă pentru chirurg, o casă pentru un arhiereu străin; un turn "Turnul Coltei" zidit între 1714-1715 la poarta de intrare a spitalului şi a mănăstirii, împodobit cu picturi şi stucaturi, dăramat partial de cutremurul din
152

1802, refăcut în 1808 şi dăramat definitiv în 1888, care a servit şi drept "foisor de foc", precum şi Hanul mănăstirii Coltea.

Pe parcurs, s-au mai adăugat o legătorie de cărti şi o tipografie domnească. Toate aceste constructii, făcute de spătar, erau înconjurate de o împrejmuire din zid şi alcătuiau "Complexul de la Coltea". Pe parcursul timpului, în urma cutremurelor şi incendiilor şi prin daniile făcute de boieri, spitalul a suferit modificări prin adăugarea altor constructii - bucătărie, spălătorie, laboratoare, saloane - ceea ce a permis cresterea numărului de paturi şi de internări. În 1859 spitalul functiona cu 2 sectii - medicină şi chirurgie - iar în 1860 se amenajează încăperi pentru oftalmologie, un laborator pentru anatomie patologică şi un amfiteatru (1866), în locul sălii de disectie care a ars. Cerintele crescande în acordarea asistentei medicale şi înfiintarea Scolii Nationale de Medicină (1857), apoi a Facultătii de Medicină (1869), au necesitat noi amenajări. Întrucat, clădirea nu mai corespunde noilor cerinte, în 1877 o comisie a decis construirea unui nou local care s-a inaugurat la 20 noiembrie 1888 (cel existent şi astăzi), şi care, cu ocazia a 275 ani de existentă a fost declarat "Monument national". Veniturile initiale, ale spitalului, erau formate din banii şi daniile făcute de spătar şi din cele 6 moşii închiriate mănăstirii Coltea şi din cotizatiile membrilor societătii "Frătietatea", înfiintată de spătar în 1706, care a fost prima fundatie din Tara Romanească, bazată pe ajutor mutual unde, fiecare "frate" (membru) dona un leu pe an pentru spital, tot timpul cat trăia, urmand a fi pomenit după moarte. În afara daniilor făcute de spătar, pe parcursul vremii, alti boieri au dăruit o serie de moşii, terenuri şi case, în judetele: Brăila, Buzău, Ialomita, Călăraşi, Teleorman, Ilfov, Prahova, Dambovita, Arges, Valcea, Olt şi Dolj, ajungand la 148.346 ha teren arabil şi păsune, la 51.622 ha pădure, terenuri petroliere şi actiuni la care se adăuga 10% din exploatarea salinei de la Slănic-Prahova. Numai în Bucuresti erau peste 20 imobile, iar la Sinaia erau hotelurile Pallace, Caraiman şi Cazinoul.
153

La început, averile Coltei erau administrate de Epitropia de la Coltea, condusă de 4 epitropi princiari şi 4 epitropi secundari, aleşi dintre "negustorii cinstiti" din Bucuresti şi din afară, după un regulament întocmit chiar de spătar, "fără a se preschimba nimic din cele scrise", asa cum aprobase Samoil - Patriarhul Alexandriei în 1715 şi care a functionat pană în 1832 care s-a înfiintat la Eforia Spitalelor Civile care, în afară de Coltea, includea şi spitalele Pantelimon, Filantropia şi apoi Colentina. La început, asistenta medicală era asigurată de cadre care nu au fost identificate. Se pare că, în jurul anului 1716, farmacistul John Grotowsky, originar din Orăstie, ar fi îndeplinit şi functia de doctor. Între timp, în spital, lucrează "dohtori" străini sau autohtoni, care îşi făcuseră studiile în străinătate, alături de "gerahi" sau "firigi" (chirurgi), proveniti din randul bărbierilor care foloseau metode empirice. Primele cadre medicale, formate în străinătate, apar la sfarşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX, lucrand, de obicei, la curtile domnesti. În 1814, găsim la Coltea pe doctorii Constantin Darvari (din Macedonia) şi Apostol Arsaky (din Epir), alături de alti gerahi, apoi pe D. Wartiades, N. Gusi, Constant Marsille şi G. Grunau. În 1842, este numit, la Coltea Dr. Nicolae Kretzulescu, unde înfiintează "Scoala de mică chirurgie" ce instruia pe gerahi. Scoala are, însă, o durată scurtă, fiind mutată la Mihai-Vodă, apoi la Filantropia şi readusă la Coltea în 1857, de Carol Davila, ea purtand numele de "Scoala Natională de Medicină şi farmacie". După înfiintarea Scolii Nationale de Medicină, care s-a transformat în Facultatea de Medicină şi Farmacie (2 noiembrie 1869), spitalul Coltea devine prima bază de învătămant medical superior din tară, functionand cu 23 saloane, unde se internau bolnavi din toate specialitătile. De aici încolo, spitalul cunoaste o dezvoltare continuă prin amenajarea de laboratoare de analize, a unui serviciu de radiologie (la scurt timp după descoperirea razelor Roentgen s-a construit primul aparat cu raze X, la Coltea) a unui serviciu de pro-sectură şi a noi sectii şi servicii: dermatologie şi sifili-grafie, stomatologie,
154

multi dintre ei remarcandu-se printr-o serie de priorităti medicale. anestezia generală prin intubatie. esofagoplastie cu tub gastric primul laborator de chirurgie experimentală comisurotomia în stenoza mitrală (1953). Gheorghe Stoicescu.R. anevrisme arteriale. Gheorghe Litarcec. au luat nastere primele societăti stiintifice medicale. Nicolae Hortolomei. precum şi urmaşii lor. Eugen Felix. de la Coltea. care au contribuit la dezvoltarea medicinii romanesti şi a recunoasterii ei în lumea medicală mondială. Nicolae Kretzulescu.Warthiade.L. primele rahianestezii cu cocaină (1873). tehnici operatorii craniotomie.. pe drept cuvant. Pentru toate acestea. prostatectomie. rezectii de lant simpatic cervico-toracic. splenectomie.. Gheorghe Assaky. Amza Jianu. pe plan national şi mondial. ginecologie. O. Basil Theodorescu. în aproape toate specialitătile. întemeietori şi continuatori de scoli medicale . unde s-au format specialisti care au lucrat în toată tara. Bernath Lendway. pe mască şi prima operatie de cataractă sub anestezie cu eter (1847). amintim: • prima anestezie cu eter. etc. rezectii hepatice (1959) • • • • • • Dintre prestatiile medicale mondiale merită să amintim: 155 . Merită să amintim numele unora dintre cei mai de seamă înaintaşi. precum: D. Petre Herescu.urologie. Ion Nanu-Muscel. Alexandru Marcovici. David Lempart. Gheorghe Polizu. spitalul Coltea poate fi considerat. Nicolae Turnescu. care au format medici. Constantin Dimitrescu-Severeanu. Dintre prestatiile medicale nationale. În clinicile de la Coltea şi-au desfăsurat activitatea o serie de maestri ai medicinii romanesti. Mihail Petrini-Galatz. interventii pe vase mari (1954). "ALMA MATER" a medicinii romanesti. Nicolae Manolescu. Constantin Daniel şi multi altii. Thoma Ionescu. Dimitrie Gerota. • Tot la Coltea.

1901). a jucat un rol important în emanciparea românilor transilvaneni. Lupta lor pentru 156 . conceptul de iminentă de infarct (1947) • • • • • • • • • • TARILE ROMANE IN SEC XIX Renaşterea naţională In sec. decapitarea femurului în luxatii ireductibile (1877). Unirea unei parti a creierului din Transilvania cu biserica catolica (greco-catolicii). începuseră să apară primele întreprinderi de tip capitalist şi în acelaşi timp.Ionescu1902). XIX au avut loc uriase transformari economice şi sociale. structurile feudale erau profund erodate. tehnici operatorii pentru cataractă (1895. operatie pentru buza de iepure (1897). rahianestezia cu stovaină pe care o urcă pană în regiunea cervicală (1908). că pretutindeni în Europa. făcute de politicieni. reactivul pentru dozarea fenolului (1930). principiile rezectiei gastrice în afectiuni necanceroase (1905). transplant de maseter în paralizia facială (1934). imfadenocolpohisterctomia lărgită în cancerul de col (Th. putin cate putin. realizata de casa de Habsburg între anii 1699-1701. produsele românesti intrau. în circuitul oriental.• sutura abdomenului în straturi anatomice (1873). XVIII şi la începutul sec. sutura nervilor la distantă (1891). Ideea naţională. avea să devină visul înaltător al intelectualitătii şi elementul de baza în planurile de viitor.

Pană în 1859. cerealele românesti au început să patrundă pe pietele europene. care începuseră în decadele premergatoare. economice. ei erau înca considerati "tolerati" în propria lor ţara). comandantul trupelor rusesti. Tratatul de Pace din 1929. secuii şi saşii. a dus la încheierea conflictului ruso-turc din 828-829. Problema Renasterii în Ţara Românească a fost exprimată în cadrul Revolutiei condusă de Tudor Vladimirescu (1821). Acesti carturari au dovedit latinitatea limbii române şi a poporului român. Samuel Micu. comertul era liber. care însă n-a primti nici un răspuns. care a dus în final la razboiul de eliberare naţională purtat de Grecia.ungurii.drepturi egale cu alte grupuri etnice (cu toate ca românii detineau peste 60% din populaţia principatului. Petru Maior. ei au pretins drepturi egale cu celelalte natiuni din Transilvania . ba chiar mai mult faptul ca ei au avut o existentă neintreruptă ca populaţie autohtonă. sacrificiile făcute de români au dus la abolirea regimului fanariot şi domnitorii pămanteni au fost din nou numiti pe tronurile din Moldova şi Ţara Românească. numita Supplex Libellus Valachorum (1791). In virtutea acestei mosteniri. Tudor Vladimirescu. aceste regulamente au servit ca legi fundamentale (constitutii) şi au contribuit la modernizarea şi omogenizarea structurilor sociale. administrative şi politice. care ocupa cele doua principate românesti (1828-1834) a fost întrodus un Regulament Organic în Ţara Româneasca (1831) şi Mildova (1832). Sub Pavel Kiseleff. Ion Budai Deleanu. 157 . Revendicarile românilor din Transilvania au fost supuse atentiei Curtii din Viena. Acum. a fost pornită de episcopul Inocentiu Micu-Klein şi continuată de grupul de intelectuali din cadrul miscarii "Scoala Ardeleana": Gheorghe Sincai. Acest tratat a slabit foarte mult suzeranitatea otomana şi a sporit protectoratul Rusiei. semnat la Adrianopole (astazi Edirne). într-o lunga petitie. conducătorul Revoluţiei Române de la 1821 • • • Cu toate că trupele otomane şi tariste au ocupat principatele dunarene în acelaşi an. care a izbucnit în acelaşi timp cu miscarea Greciei pentru libertate.

pe întreg teritoriul fiecărui principat. în prima jumatate a sec. Regulamentele organice prevedeau înfiintarea unor organe sanitare superioare Comitetului Carantinelor. Idei curente. a problemelor sanitare. XIX. Nicolae Balcescu. a rabiei şi a pelagrei. Nicolae Bălcescu. Acum. avand ca sacină conducerea centrală. Simion Barnutiu. avand fiecare un medic. Aceste servicii se ocupau de prevenirea şi combaterea epidemiilor şi au initiat măsuri de combatere a bolilor venerice. Acolo. unul din conducătorii Revoluţiei din 1848 • În Moldova tulburările au fost înăbuşite rapid dar în Ţara Româneasca revoluţionarii practic au condus ţara din iunie pâna în septembrie 1848. Ca servicii sanitare exterioare principatele sunt împărtite în regiuni sanitare numite “ocroguri”. In Tranşilvania revoluţia s-a prelungit pina aproape la sfârşitul lui 1849. Principatele Românesti au început să se distanteze de lumea otomana orientala şi să işi spună cuvantul în spatiul spiritual al Europei de Vest. un chirurg şi 10 moase. Unirea şi independenta Vântul revoluţiei din 1848 a bătut şi asupra principatelor românesti de asemenea. 6 pentru Muntenia şi 5 pentru Moldova. încadrare cu totul insuficientă spre a face fată asistentei medicale. Ele au adus în mijlocul scenei politice o serie de intelectuali străluciti precum Ion Eliade Radulescu. asta a dus la separarea fortelor 158 . Mihail Kogalniceanu. Avram Iancu şi altii. liderii unguri au refuzat să ia în consideratie revendicarile românilor şi ei au reuşit să anexeze Transilvania la Ungaria.• • Prin urmare. care se transformă în Comisii de sănătate care functionau pe langă “Ministerul treburilor din lăuntru” (Ministerul de interne). atitudini din vest erau mai mult decat binevenite în societatea românească ce suferea un proces ireversibil de modernizare. constiinta că toti românii apartin aceleiaşi natiuni era generalizată şi uniunea într-un singur stat independent a devenit idealul tuturor românilor.

Guvernul ungar al lui Kossuth Laios a încercat să înabuse lupta românilor. unirea celor doua principate. navigatia liberă pe Dunare: stabilirea unei comisii europene a Dunarii. tariste şi habsburgice a fost încununată de succes în 1848-1849. ca domnitor unic. teritoriu ce fusese anexat de Rusia în 1812 (judetele Cahul. la Congresul de pace de la Paris (februarie-martie 1856) s-a pus problema statutului Principatelor Dunarene.revoluţionare românesti şi unguresti. dar el s-a confruntat cu rezistenta armata a românilor în Apuseni sub conducerea lui Avram Iancu. Datorită pozitiei lor strategice la gurile Dunării. Dar. dar acum ele erau plasate sub tutela colectivă a celor sapte puteri care semnau Tratatul de pace de la Paris: aceste puteri au hotarit atunci sa fie convocate adunarile locale care sa hotarască asupra viitoarei organizari a celor doua principate. pe măsură ce această cale de navigatie era din ce în ce mai importantă pentru comunicatiile europene. Ismail). conducatorul Revolutiei din 1848 în Transilvania Cu toate că interventia brutală a armatelor otomane. 159 . Avram Iancu. valul de înoire în favoarea ideilor democratice s-a răspindit peste tot în urmatoarea decadă. Tratatul de la Paris stipula de asemenea: retrocedarea sudului Basarabiei la Moldova. şi în 24 ianuarie-5 februarie 1859. românii au ales în 5-17 ianuarie 1859. Imperiul Otoman şi Austria au fost impotrivă. astfel ca s-a convocat o noua conferinta a celor sapte puteri în Paris (Mai-august 1858): cu acea ocazie doar citeva din revendicările românilor au fost acceptate. Bolgrad. realizand. statutul de neutralitate a Marii Negre. în Moldova. Rusia a fost înfrânta în Razboiul din Crimeea (1853-1856) şi asta a pus sub semnul întrebarii din nou fragilul echilibru european. Imparatul francez Napoleon al III-lea a sprijinit această hotărare. în Ţara Românească. de facto. In 1857 au fost convocate Adunarile Ad-hoc la Bucureşti şi Iaşi în baza prevederilor Congresului de Pace de la Paris din 1856: toate categoriile sociale participante la aceste adunari au hotarat în unanimitate sa uneasca cele doua principate într-un singur stat. pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. Valahia şi Moldova rămaneau încă sub suveranitate otomană.

părintele reformei.Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). înrudit cu familia regala de Prusia. În 1874 apare prima lege sanitară românească. a fost proclamat. numele de România şi şi-a stabilit capitala la Bucureşti. în 10 mai 1866. 160 . după un pleibiscit. cel mai apropiat consilier al sau. care a facut din România o ţară modernă • După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza (1866).Felix şi A Tatu. Alexandru Ioan Cuza a initiat un program de reforme care a contribuit la modernizarea societatii românesti şi a structurilor statale: Legea secularizarii averilor mănăstiresti 1863. a luat în 24 ianuarie . Legea codului civil (1864). Asistat de Mihail Kogalniceanu. Astfel în 1881 se dispune înfiintarea spitalelor rurale. Legea educatiei. eliberand ţăranii de sarcina îndatoririlor feudale şi improprietarindu-i cu pămant (1864). în principiul careia scoala primara devenea obligatorie şi gratuita (1864). Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. sub numele de Carol I. prin care se introduce în viata satelor o asistentă medicală calificată şi într-o oarecare măsură chiar specializată. şi care a fost sprijinit de Napoleon al III-lea şi Bismark. Tot în 1881 legea mai prevede folosirea periodică a ambulantelor militare ca ambulante rurale. Legea codului penal. ca print conducator al României. legea constituind un vădit progres fată de legislatiile anterioare.5 februarie 1862. având o conceptie modernă în problemele de sănătate publică prin accentul deosebit acordat igienei şi profilaxiei. Domnitorul Principatelor Unite Statul naţional român. Mihail Kogălniceanu (1817-1890). Legea reformei agrare. înfiintarea universitatilor din Iaşi (1860) şi din Bucureşti (1864). Legea din 1874 este simtitor ameliorată prin modifiările ce i se aduc pe parcurs. având ca raportori pe doctorii I.

spitale în timpul epidemiilor. Intr-un cadru internaţional favorabil . chiar şi în rural.Modificarea din 1892 mai prevede înfiintarea unor servicii de control sanitar. proclama România ca o monarhie constitutională. ungurii. impreună cu alte popoare din sud-estul Europei . precum şi unirea Dobrogei cu România. In urmatorii 10 ani. În 1894 apare regulamentul pentru serviciul sanitar de judet. declararea obligatorie a bolilor infectioase şi obligativitatea autoitătilor administrative de deschide. să se unească cu fortele rusesti ce operau în Bulgaria. Carol I. în cadrul cererii de asistenta a Rusiei. rezultatul a fost încercuirea armatei otomane. inspirată după cea belgiana (din 1831). albanezii .în 1865 . iar în lipsa lor de “fosti sanitari din armată şi vechi infirmieri din spitale”. sub comanda directă a printului Carol I. conform căruia fiecare plasă şi chiar fiecare comună trebuia să aibă un agent sanitar.şi aveau ca scop să taie ultimele lor legături cu Imperiul Otoman. Guvernul condus de Ion C. bulgarii. care a fost promulgată în 1866 şi s-a aflat în uz până în 1923. în 1877. a trecut Dunarea şi a participat la asediul Plevnei. condusă de Osman Pasa (10 decembrie 1877). Acest post urma să fie ocupat de subchirurgi.sarbii. Armata româna.a izbucnit din nou criza orientală şi a început atunci. razboiul ruso-turc. în 161 . lupta românilor de a-şi dobandi independenta totală de stat a fost parte integrantă din miscările ce au avut loc. au fost recunoscute. Atacul redutei Griviţa. muntenegrenii. România şi-a declarat independenta de stat totală. Bratianu. în care Mihail Kogalniceanu functiona ca ministru de externe. în 9-21 mai 1877. primul rege al României Noua Constitutie. ca şi independenţa Serbiei şi a Muntenegrului. Gravura a Razboiului de Independenta (1877-1878) • Independenţa României. a hotarat ca.

In urma insistentei marilor puteri. în cadrul caruia s-a recunoscut şi mentinut statutul pe care şi-l proclamase România cu un an mai înainte. • In 1892. respectiv ruseasca. După ce şi -a obtinut independenta. Vasile Lucaciu şi a fost trimis la Viena pentru a fi supus atentiei imparatului Franz Iosef I. la grele incercari. românii sufereau consecintele serioase ale acordului prin care statul ungar se restabilea. Enclavele românesti din Peninsula Balcanica aveau dificultati tot mai mari vizavi de politica de deznaţionalizare. partidul a fost recunoscut în 1881 şi a fost promotorul în lupta de obtinere a recunoasterii drepturilor egale pentru natiunea româna. 1881. alaturi de alte grupuri etnice. XX. care a fost realipita la România. In acelaşi timp. • Transilvania şi -a pierdut statutul autonom pe care l-a avut sub stapanirea austriaca şi a fost incorporata în Ungaria. Legislatia adoptata de guvernul de la Budapesta proclama existenta unei singure naţionalitati în Ungaria . statul român a fost locul catre care şi -au indreptat ochii toti românii care traiau în teritoriile aflate inca sub ocupatie straina. Asta a supus populaţia româneasca. precum şi rezistenta ei impotriva proiectelor de deznaţionalizare. în Transilvania. Dar.Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878). după mai mult de 3 secole de colaps. s-a tinut Congresul de Pace de la Berlin (iunie-iulie 1878). La inceputul sec. La acel moment. • Pe 14-26 martie. dintre care aproape jumatate se aflau sub dominatie straina. S-a restabilit. dreptul României asupra Dobrogei. Rusia a violat conventia semnata în 4 aprilie 1877 şi a fortat România sa retrocedeze judetele Basarabiei de sud Kapul. El avertiza opinia publica europeana asupra 162 . în cadrul Miscarii Memorandistice. România s-a proclamat regat şi Carol I de Hohenzollern Sigmaringen a fost incoronat ca rege al României. Memorandumul a fost conceput de liderii românilor din Transilvania.aceea maghiara. Eugen Brote. în care a fost creata dualitatea austro-ungara (1867). în acelaşi timp. Românii din Bucovina şi Basarabia se confruntau cu politica sistematica de asimilare în lumea germana. românii erau un popor cu peste 12 milioane de locuitori. lupta naţionala a românilor a atins apogeul. Imigratia strainilor era dirijata catre teritoriile lor. Gheorghe Pop Basesti. de asemenea. fortandu-le sa devina ungare. Partidul Naţional Român a jucat un rol important în impunerea identitatii naţionale a românilor. Bolgrad şi Ismail. destinata sa distruga din punct de vedere etno-cultural celelalte populaţii. după o lunga perioada de dominatie otomana. Ion Ratiu.

Germania şi Italia. şi sa se retraga în Moldova. care i-au promis sprijin pentru dobandirea unitatii sale naţionale.Cadrilaterul (judetele Durostor şi Silistra) sa devina parte la România. datorita ofensivei unite a armatelor din Transilvania. C. ocupandu-şi restul teritoriului.C. tratatul a fost reinnoit periodic până la primul razboi mondial. In vara lui 1917. în primul razboi balcanic (1912-1913).conservator (Lascar Catargiu. armata româna a fost silita sa abandoneze o parte din ţara. Serbiei. în marile batalii de la Marasesti. Perioada 1878-1914 a fost una de stabilitate şi progres pentru România. Muntenegrului şi Turciei impotriva Bulgariei. Bratianu. românii au respins incercarea puterilor centrale de a se apara şi au scos România din razboi. România a fost obligata sa urmeze paşii aliatei sale Rusia. prim ministru al României După primul succes. ea s-a alaturat Aliatilor. inclusiv Bucureştiul. Ion I. Politica s-a polarizat în jurul a doua partide mari . După ce la inceput a ramas neutra. încheiata de sovietici la Brest-Litovsk (3 martie 1918). România s-a declarat neutra. In august 1914. Bratianu a declarat razboi Austro-Ungariei. Pacea de la Bucureşti (1913) a marcat sfarşitul conflictului şi ea prevedea ca sudul Dobrogei . în 14-27 august 1916. deoarece pe frontul din Moldova trupele 163 . Lupta de la Marasesti . Ei au venit la putere alternativ şi asta a fost caracteristic pentru comportamentul politic al epocii. referitor la problema naţionala. Doi ani mai tarziu.gravura din primul razboi mondial Situaţia însa s-a schimbat complet după Revoluţia din 1917 din Rusia şi pacea separata. Asta atragea după sine sfarşitul operatiunilor militare pe frontul de est. Ion I. Guvernul condus de Ion I. Petre Carp.C. în secret un tratat de alianta cu Austria.revendicarilor românilor şi o punea în garda fata de intoleranta aratata de guvernul de la Budapesta. Gheorghe Grigore Cantacuzino. în 1883. Ungaria. comandate de Maresalul von Mackensen. Dimitrie Sturza. Bratianu). Politica expansionista a Rusiei a determinat România sa semneze. Titu Maiorescu) şi liberal (Ion C. cand a izbucnit primul razboi mondial. România s-a alaturat Greciei. Bratianu. Marasti şi Oituz. în cadrul celui de-al doilea razboi balcanic. comandate de Generalul von Falkenheyn şi a celor din Bulgaria.

000 de delegati. de asemenea. Trianon şi Paris. Rupandu-se de aliatii sai occidentali. cu o populaţie de 15. şi asta a servit cauzelor românilor care traiau în imperiile tarist şi austro-ungar. unde a fost votată unirea Bucovinei România (28 noiembrie 1918) • Adunarea naţionala din Transilvania. Saint Germain. Procedura de ratificare n-a fost insa niciodata dusa la bun sfarşit. Caderea monarhiei habsburgice în toamna lui 1918. a facut posibila. Votul universal a fost introdus (1918). în ianuarie 1918. pentru natiunile aflate sub opresiunea austro-ungara. convocata la Alba Iulia în 18 noiembrie-1 decembrie 1918.(1923) . de fapt. la sfarşitul lui octombrie 1918. a votat.p. cu Palatul Metropolitan din Cernăuţi.042 km. unirea tuturor românilor intrun singur stat era un fapt pe deplin realizat. stabileau noile realitati europene şi sanctionau. noua Constitutie a fost adoptată . Astfel ca. care s-a convocat la Chişinau. Tratatele de pace internaţionale din 1919-1920. Dreptul popoarelor la autoguvernare a triumfat la sfarşitul primului razboi mondial. vointa lor de a se uni cu România (27 martie-9 aprilie 1918). Consiliul Naţional din Bucovina a votat la Cernauti unirea acelei provincii cu România. La 15-28 noiembrie 1918. semnate la Neuilly. în prezenţa a preste 100. emanciparea acestora.5 milioane). reforma radicala a fost aplicata (1921).românesti se intercalau cu trupele rusesti şi era imposibil ca lupta sa continue intr-o zona a frontului. România a denuntat tratatul şi a reintrat în razboi. unirea provinciilor care erau locuite de români intr-un singur stat (295. Colapsul sistemului tarist şi recunoasterea de catre guvernul sovietic al dreptului la autoguvernare permis românilor din Basarabia sa-şi exprime prin vot în cadrul organului naţional reprezentativ Parlamentul ţării. unirea Transilvaniei şi Banatului cu România. astfel ca din punct de vedere legal tratatul n-a fost niciodata operativ. România a fost obligata sa semneze Tratatul de Pace de la Bucureşti cu puterile centrale (24 aprilie-7 mai 1918).şi toate aceste au creat un 164 • • . cand s-a inaugurat la Paris conferinta de pace. şi pacea sa se instaleze în alta zona a frontului.una dintre cele mai democratice de pe continent .

a fost interzis. erau indreptate spre mentinerea status-quo-ului teritorial. cel al Cehoslovaciei de 141$ şi al Frantei de 246$. Carol al II-lea s-a razgandit în legatură cu decizia sa anterioară de a renunta la tron şi l-a detronat pe fiul sau minor. Partidul Comunist Român. de asemenea. în 1910. în 1924. de-a lungul anilor. şi care avea un numar nesemnificativ de membri. Astfel ca Guvernul a fost controlat. în 1927. I. Venitul naţional pe cap de locuitor atingea 97 de dolari. care reglementează atributiile agentilor sanitari şi a moaselor. Duca. În acelaşi an . Ultima completare este adusă în anul 1907. când legea asistentei sanitare a sătenilor prevede înfiintarea a 32 spitale rurale şi a unor azile de pelagroşi şi tuberculoşi. prin crearea aliantelor regionale. cand Nicolae Titulescu a jucat un rol major.Ion Cantacuzino preia conducerea Directiei generale a serviciului sanitar. • • În 1904 apare Regulamentul pentru serviciul sanitar rural. a fost.2 milioane de barili de titei produs în 1937. o miscare extremista a aripii naţionaliste de dreapta.În acelaşi timp. de cateva dintre ele: Partidul Poporului (Alexandru Averescu). cel al Portugaliei de 81 $. Bratianu. 165 . România era cel de-al doilea producator european şi nr. Gheorghe Tatarescu). 7 în lume). Opt ani mai tarziu el instaura propria sa dictatură.1907 . Cu cele 7. având ca obiective izolarea bolnavilor contagioşi şi eventual acordarea asistentei la nastere. Partidul Naţional Ţărănesc (Iuliu Maniu). comparativ cu cel al Greciei de 76$. fondată de Corneliu Zelea Codreanu. ca şi luarea unor măsuri de combatere a pelagrei şi tuberculozei. In 1930. împreună cu Vasile Sion să elaboreze noua lege sanitară care trebuie socotită o lege cu un caracter modern.• • cadru general democratic şi au pavat drumul pentru o dezvoltare economică rapidă (productia industrială s-a dublat intre 1923 şi 1938. exilată. (1938-1940). la fel ca şi promovarea unei stranse cooperari cu democratiile vestice . In politică.Franta şi Anglia. Mihai (care devenise rege în 1927) şi a luat tronul. tehnic şi tinând seama de probleme majore ale sănătătii publice. sprijinind Liga natiunilor şi politica de securitate colectiva. erau mai multe partide aflate în competitie. Garda de Fier.G. fondat în 1921. în 1938. în temeiul legii comunelor rurale se înfiintează infirmeriile rurale.C. Partidul Naţional Liberal (Ion I. Obiectivele politicii externe în perioada interbelică. pentru ca după trei ani.

toate acestea au dus la izolarea internaţională a României. cu dispensar. S-a produs o apropiere intre Uniunea Sovietica şi cel de-al treilei Reich. estul Poloniei. de separare a Cehoslovaciei (1939). stipula intr-un protocol secret interesele sovietice în statele baltice. precum şi în Basarabia. ministrul afacerilor externe român. Pe masură ce nazismul crestea în Germania. locuintă pentru medic şi moasă. aceasta impreună cu Italia sprijinea pretentiile revizioniste ale statelor vecine României. Infrangerile suferite de Franta şi Marea Britanie în 1940 au creat o situatie dramatica pentru România. Guvernul sovietic a aplicat capitolul 3 al protocolului secret din 23 august 1939 şi a fortat România. în 1920-1921 şi a creat o noua organizatie de securitate regionala . legea Cantacuzino din 1910 prevedea: -construirea “Casei sănătătii publice rurale”. salon de izolare.• Sub aspectul asistentei medicale în rural. Grecia şi Turcia. • Cand a izbucnit cel de-al doilea razboi mondial. dar şi nordul Bucovinei şi teritoriul Hertei 166 . Dar ea a sprijinit Polonia (facilitand tranzitul tezaurului Bancii Naţionale şi garantand azil presedintelui polonez şi guvernului). politica de forta a avut succes pe continent şi acest lucru a fost marcat de Anschluss. sa cedeze nu numai Basarabia. având ca scop realizarea unor lucrări necesare salubritătii publice la sate. Pactul Ribentropp-Molotov (23 august 1939). impreuna cu Iugoslavia. -fixarea razei unei circumscriptii sanitare rurale la 15. Nicolae Titulescu. suporterul securitatii colective în Europa • Impreuna cu Cehoslovacia şi Iugoslavia.ooo de locuitori. România şi -a declarat neutralitatea (6 septembrie 1939). România a fondat Mica Antanta. în 1934. Pactul de la Munchen (1938). prin ultimatumul din 26 şi 28 iunie 1940. -înfiintarea de farmacii portabile.Antanta Balcanica.

un dictat . în 7 septembrie 1940. până la sfarşitul celui de-al doilea razboi mondial în Europa. C. Intr-un efort de a obtine sprijinul Germaniei şi Italiei. a dus la preluarea Guvernului de catre generalul Ion Antonescu (el a devenit maresal în octombrie 1941). nega României statutul de co-beligerant şi o obliga sa plateasca o imensa despagubire de razboi. în favoarea fiului sau. In ciuda eforturilor umane şi economice. Ion Antonescu a participat. alaturi de Germania. în acelaşi timp. In urma discutiilor româno-bulgare de la Craiova. maresalul Ion Antonescu a fost arestat din ordinul regelui Mihai I. pe care România le facuse pentru cauza Natiunilor Unite timp de noua luni.(ultimele doua nu au apartinut niciodata Rusiei).C. în razboiul dus impotriva Uniunii Sovietice (1941-1944). sa semnat un tratat. Tratatul recunostea 167 . precum şi de opozitia democratica (Iuliu Maniu. astfel. unde populaţia majoritara era româneasca. a declarat razboi Germaniei (24 august 1944) şi . Pe 23 august 1944. Sub tratatul de la Viena . Germania şi Italia i-au dat Ungariei nord-estul Transilvaniei. Noul guvern. şi ca urmare ea a fost eliminata din politica.de fapt. Miscarea a incercat.I. sa ia intreaga conducere a guvernului. prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul) revenea Bulgariei. Bratianu) de a scoate România din Alianta cu Germania. România şi -a adus intregul ei potential economic şi militar în Alianta Natiunilor Unite. format din militari şi tehnocrati. Mihai I (6 septembrie 1940). Tratatul de Pace de la Paris (10 februarie 1947). Dorind sa recapete teritoriile pierdute în 1940. Harta pierdute în anii '40 României cu teritoriile Serioasa criza din vara lui 1940 a dus la abdicarea regelui Carol al II-lea. dar. Ion Antonescu a antrenat la guvernare miscarea Garzii de Fier. intr-un act de rebeliune în 21-23 ianuarie 1941.(30 august 1940). Infrangerile suferite de puterile Axei au dus după 1942 la sporirea incercarilor facute de regimul Antonescu.

Intregul guvern a fost preluat prin forta de comunisti. erau folosite pentru a consolida propria pozitie a lui Ceauşescu. La moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1965). 168 • • • . politica interna a fost mai putin rigida şi s-a inregistrat o oarecare deschidere în politica externa (România a fost singurul stat membru al Tratatului de la Varsovia. bazata pe o supraveghere omnipotenta şi omniprezenta şi pe forta de represiune. S-a instaurat dictatura unui singur partid. ca sa preia intreaga putere în cadrul partidului şi a statului. el a reuşit sa concentreze în propriile maini (şi ale celor ale clanului condus de sotia sa. care mai tarziu a fost identificata şi cu conducerea de stat. toate parghiile puterii partidului comunist şi cele ale sistemului de stat. partidele politice au fost interzise. bancile şi mijloacele de transport au fost naţionalizate (1948). Intr-o scurta perioada. Elena Ceauşescu). obiectivul principal fiind industrializarea de tip stalinist. a fost monopolizata de catre Nicolae Ceauşescu. care nu a intervenit în Cehoslovacia. Intreaga economie s-a dezvoltat potrivit planurilor de cinci ani. toate acestea. iar membrii lor au fost persecutati şi arestati. dedicat victimelor teroarei hortistoungare în România ocupata Trupele sovietice stationau pe teritoriul României şi ţara a fost abandonata de puterile occidentale. liderul comunist al epocii de după razboi. astfel ca urmatorul stadiu a adus o evolutie similara acesteia. ca şi capitalul politic construit pe o linie mai putin ortodoxa. în timp ce Basarabia şi nordul Bucovinei ramaneau anexate la URSS. ca şi celorlalti sateliti ai imperiului sovietic. regele Mihai I a fost fortat sa abdice şi în aceeaşi zi a fost proclamata Republica Populara (30 decembrie 1947). în 1968). România s-a distantat de URSS (acest lucru a fost facut public în "Declaratia" din aprilie 1964. • • Intreprinderile industriale. România a devenit membru fondator al CAER (1949) şi al Tratatului de la Varsovia (1955). Monumentul de la Moisei. agricultura a fost colectivizata fortat (1949-1962). conducerea partidului.retrocedarea teritoriilor din nord-estul Transilvaniei la România.

Drumul Taberii. sociale şi politice ale vremii. degradarea în viata socială şi morala. la spitalulUI Coltea i-au fost arondate alte policlinici . bazata pe cultul personalitatii care friza. Victoria revoluţiei a deschis drumul spre restabilirea democratiei. şi holeră (1831). Ca şi el. politic şi cultural european. Pentru asistenta medicală extracapitalicească. Iacob Iacobovici a condus misiunea sanitară din Bulgaria (1913). a sistemului politic pluralist. a cuprins rapid toata ţara. Dumitru Turnescu şi Iacob Felix au fost pe front (ultimul decedand). pentru intoarcerea la economia de piata şi reintegrarea ţării în spatiul economic. izbucnirea revoltei stârnite la Timisoara în 16 decembrie 1989. din initiativa lui Carol Davila şi a altor medici. la 15 iulie 1876.• • • • Dictatura familiei Ceauşescu. pe campul de luptă. SISTEMUL MEDICAL După 1948.1877 . de fapt. spitalul avand rolul de for metodologic. Chimia. izolarea ţării în cadrul comunitatii internaţionale. nascocite de megalomania dictatorului. Vitan . medicii de la Coltea au asigurat vaccinarea populatiei Bucurestiului şi au îngrijit pe cei bolnavi. Davila a avut rolul major în organizarea serviciului medical. distorsiuni în economie. a luat fiintă la Coltea "Societatea de Crucea Roşie" ale cărei actiuni au început să se concretizeze începand cu anul următor . 169 . în cazuri de urgentă şi calamităti.Basarab. Resursele ţării au fost abuziv folosite pentru construirea unor proiecte gigant absurde. prin sacrificiul a peste 1000 de vieti. Traian Nasta. 1802. la scaderea dramatica a nivelului de trai al populaţiei şi la adancirea crizei regimului. ciumă (18281829). In aceste conditii. Nu trebuie uitat nici rolul pe care spitalul Coltea l-a avut în implicarea unor evenimente naturale. printre altele. au produs victime care au fost tratate la Coltea. Asta a contribuit. în urma reformelor sanitare. 1977. Fabrica de confectii şi tricotaje. a avut ca rezultat. Marile incendii şi cutremure din anii 1739. pentru multi ani. şi în 22 decembrie dictatura a fost rasturnata.cu dispensarele aferente. iar în timpul epidemiilor de variolă (1815). de asemenea. 1940. patologicul. una dintre cele mai absurde forme de guvernare totalitarista din Europa secolului XX.în timpul războiului de independentă în care C. iar Constantin Angelescu a organizat asistenta sanitară din primul război mondial.

în timpul celui de al II-lea război mondial. publicată în 1985. din spital. acesta trece prin mai multe etape. speciale şi ciudate.aprobat şi finantat de guvern. În timpul revolutiilor din 1821 şi 1848 spitalul Coltea a asigurat asistenta rănitilor. de Marin Banu Badescu.este unul dintre cazurile rare. Proiectul Siemens . împreună cu personalul medico-sanitar de un înalt profesionalism. la trei secole de existentă. dar mama nu se ştie cu certitudine cine a fost. Urmează Facultatea de Medicină din Paris. Înainte de a ajunge în România şi a pune în aplicare cunostintele solide în medicina. Valerian Popescu şi Tiberiu Ghitescu au fost pe front.prenumele sale adevarăte erau Carlos Antonio Francesco . refunctionare şi dotare a spitalului . pe care o absolvă în februarie 1853. ştia numai limba germană şi ascundea sub haină bijuterii ciudate şi alte lucruri de preţ. MEDICINA-REPREZENTANTI Carol Davila . după cum reiese din lucrarea “Călătoriile lui Carol Davila”. La 14 ani. Mergea pe jos spre Spania. După datele adunate. spitalul Coltea pare să cunoască o nouă etapă în dezvoltarea sa.de modernizare.De asemenea. capabil să acorde o asistentă medicală la parametri mondiali. cu ocazia centenarului morţii generalulului. Astăzi. cunoscută în literatură franceză sub pseudonimul Daniel Stern. iar Nicolae Hortolomei şi Dan Setlacec au asigurat asistenta medicală din spital. iar în timpul revolutiei din 1989 a fost un adevărat spital de linia I. in care tatăl este aproape sigur cunoscut. în persoana celebrului şi romanticului Franz Liszt. “bănuiala” maternităţii se indreapta spre contesa Marie d’Agoult. îl va aseza alături de alte spitale moderne din tară şi din Europa. Prin 170 . pe Carol Davila l-a întalnit rectorul Academiei din Limoges.

Elena şi Zoe şi încă un băiat. este pentru ca am debutat prin a învata a spala sticlele" descoperim caracterul puternic. după ce inspectează închisoarea de la Telega şi consultă deopotrivă soldaţi şi puşcăriaşi. din aproape în aproape. În timpul Războiului de Independenţă din 1877 face un antrax infecţios în regiunea cefii. Sănătate Are. impresionează pe Vodă Barbu Ştirbei când se prezintă după trei zile cu rezultatele unei prime inspecţii sanitare şi cu proiecte de reformă. Ar fi trebuit să stea în Valahia doar 3 ani dar stă până la sfârşitul vieţii. Viaţa de familie Prima soţie. activitate • • Construieşte. Azilului său de orfane. un sistem medical care funcţionează şi organizează serviciul sanitar militar şi civil. încă de la sosire. Alexandru. Al doilea domn pe care îl câştigă Davila de partea lui este Alexandru Ioan Cuza. la sosire. acesta duce la pareza unui braţ pe care-l va ţine adesea îndoit la spate.urmare. La 30 aprilie 1861 s-a căsătorit cu Ana Racoviţă. sub a cărui protecţie îşi desăvârşeşte în cea mai mare măsură opera. În 1855 înfiinţează o şcoală de felceri şi viziteaza aşezările Călimanesti. mari probleme de sănătate. suplă. Carol Davila lucreaza. îi dă numele Elena Doamna. Maria. face tifos. cu trăsături nobile. Al treilea domn este Carol. dintre care trei îi devin prieteni. dar mai ales de bogatia izvoarelor minerale. tânărul face reumatism şi. care trebuie operat de urgenţă. nepoata Goleştilor. Căciulata şi Cozia. Soseşte în România la 13 martie 1853. rămânând uimit de frumusetea privelistilor. cu timpul. ca practicant-farmacist la Nantes şi Agers (Franta). Vor urma două fete. În februarie 1862 se naşte primul copil. după ce şi-a dat doctoratul la Paris şi după ce a ajutat la stingerea epidemiei de holeră din 1849. În 1865. după soţia lui Cuza. Reforme. Pia. vointa şi setea de cunoastere ale acestuia. are o furunculoză generală şi crize de sciatică care-l fac să umble în baston. în Champigne şi Cherre. Dupa propriile afirmatii: "Daca am dobândit oarecare experinta în manipularile chimice. o frumuseţe brunetă. În Bucureşti. Modelează viaţa medicală sub patru domni. Din cauza primei lui locuinţe întunecoase şi umede. Dâmboviţa. întemeiat la Bucureşti. la nici 25 de ani. fiică de medic francez şi de boieroaică româncă a trăit doar un an după căsătorie. o perioada de timp. 171 . de pe cheiul gârlei.

Abia atunci caimacamul Alexandru Dimitrie Ghica dă un opis domnesc pentru menţinerea tinerei instituţii. Davila a început studiul apelor curative din zona. Între timp Davila întemeiază învăţământul farmaceutic şi pe cel veterinar. pe care Davila. participă la Expoziţia universală de la Viena din 1873 cu un compartiment medical al României. Davila e înfiinţată şi Grădina Botanică din Bucureşti. Pe cheltuiala lui se editează culegerea de poezii populare a lui Alecsandri. în 1869 înfiinţează Facultatea de Medicină şi pe lângă facultate tot din iniţiativa dr. iar la puţin timp înfiinţează şi un orfelinat de băieţi. o dă premiu elevilor şi elevelor din şcoliile sale. organizează conferinţe medicale şi ţine prelegeri cu demonstraţii experimentale la Sfântu Sava. 172 • • • • • • • . Davila se adresează guvernului francez. Monitorul medical. fondează numeroase societăţi şi reviste de specialitate (între care Asociaţia medicilor români. introduce concursurile medicale şi stagiile obligatorii în spitale. Intentiile crearii acestei gradini aveau scop atât didactic instruirea elevilor Scolii Nationale de Medicina şi Farmacie . Cât timp a trăit Davila a funcţionat şi o şcoală de surdo-muţi. În 1861 creează primul azil de orfane. mare iubitor de folclor.• Prin urmare. călătoresşe şi inspectează spitale. Când adversarii filoruşi fac demersuri pentru închiderea şcolii. Tot ideea lui este introducerea consultaţiilor gratuite în spitale. pe care Davila o transformă curând în "Şcoala naţională de medicină şi farmacie". Stinge în diferite regiuni ale ţării epidemii grave. care se obligă să o menţină pe cheltuiala lui. recomandându-le împaratului Napoleon al III-lea. pune bazele farmaciei române. are grijă de copiii orfani. în care strânge 40 de fetiţe din mahalale.aprovizionarea cu plante proaspete a farmaciilor. împreuna cu o echipa de specialisti. După 10 ani. care suferea de rinichi iar în 1856 infiinţează o şcoală secundară de chirurgie cu program şcolar teoretic-liceal şi sanitar-militar. cu atelier de tâmplărie şi sculptură. Gazeta spitalelor). Împreună cu farmacistul Hepites.cât şi economic . pentru bolnavii săraci.

eleganţa şi naturalul manierelor. felul spiritual. Totuşi. până la moarte. îi iartă cu greu "extrema distincţie. adică până la 24 august 1884." spuneau foştii săi elevi. Roma. vesel şi plin de duh în care istorisea. "Ne recomanda să fim cinstiţi şi să nu ne lăsăm mituiţi. Elevii săi sunt trimişi la marile facultăţi din Europa : Paris. Rămas văduv. ca şi bogăţia instrucţiei". Berlin şi Viena şi se întorc doctori în medicină. soţia sa moare după ce un confrate de-al soţului său îi dă sticnină în loc de chinină. Principele Carol îi telegrafiaza Elisabetei : Davila e pretutindeni unde ai nevoie de el. Zaharia Petrescu. farmecul conversaţiei. Primeşte decoraţii şi de la români şi de la turci. cu patru copii. Face parte din caracterele mari ale secolului şi încercă să formeze caracter şi la elevii lui. Datorită lui. se face un prim pas în recunoaşterea oficială a patriotismului "străinului" faţă de noua lui ţară şi.000 de bolna vi şi răniţi primesc îngrijiri. În 1870. Colegii îl invidiază şi. Davila continuă să muncească cu şi mai multă îndârjire. în timpul războiului franco-prusac este în Franţa cu un proiect nobil de a organiza o ambulanţă cu concursul elevilor români din Paris şi de a se consacra în ajutorul victimelor războiului. VICTOR BABES 173 . faptul se împlineşte abia după venirea lui Carol printr-un decret-lege semnat chiar de el. la Camera Deputaţilor. Devin profesori la facultatea înfiinţată la Bucureşti. la 31 mai 1868. Pe cartea sa de vizită nu e scris decât un singur cuvânt : DAVILA. Este suficient pentru toată lumea. • • • • Sfârşitul La 13 ianuarie 1874. se propune acordarea cetăţeniei române. serviciul ambulanţelor militare şi al trenurilor sanitare este pregătit din timp şi sute de vieţi sunt salvate. iar 13.• La 4 iunie 1864. spune dr. fost elev al Şcolii de Medicină.

primul tratat din lume. de renume mondial. Intre anii 1881-1887 devine doctor-docent ( profesor asociat) şi profesor de histopatologie la Facultatea de Medicina din Budapesta. De o deosebita importanta este descoperirea unei clase de paraziti. complet şi sistematic. Victor Babes a adus contributii deosebit de importante. cu premiul Montyon. Strassbourg. Fiind considerat unul dintre fondatorii microbiologiei moderne. care astazi ii poarta numele. fondeaza Institutul de Patologie şi Bacteriologie din Bucuresti. studiind medicina la Budapesta şi Viena. tuberculozei. şi cu premiul Breant in 1913. “Romania medicala” (1893) şi “Archives des sciences médicales” (1895). s-a nascut la 4 (28) iulie 1854. De asemenea el este primul care a demonstrat prezenta bacililor tuberculozei in urina persoanelor bolnave şi a descoperit peste 50 de microorganisme patogene noi (pseudobacilul rapciungii. la Viena. de care se simtea atras. Renuntă la o cariera muzicală. In 1887 Victor Babes este chemat in tara ca profesor la catedra de Anatomie Patologica şi Bacteriologie a Facultatii de Medicina din Bucuresti. leprei.sporozoari intracelulari nepigmentati. cel mai vechi institut stiintific medical din Romania. la studiul turbarii. germenii din grupul paratific). • • • A efectuat stagii de specializare la Munchen.Fondatorul scolii romanesti de Microbiologie.care cauzeaza febra de Texas la pisici şi alte imbolnaviri la animalele vertebrate. La Congresul International de Zoologie din Londra (1900) acesti paraziti 174 • • • • . pe 28 aprilie. Cu primul dintre premii a fost distins pentru lucrarea “Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses”. In acelaşi an. Victor Babes. Un an de zile (1885-1886) a lucrat la Berlin in laboratoarele lui Rudolf Virchow şi Robert Koch. de bacteriologie. Heidelberg. din tata cu origini in Banat şi mama austriaca. publicat in 1885 impreuna cu André-Victor Cornil. de catre Academia de Stiinte din Paris. Tot Victor Babes punele bazele publicatiilor “Analele Institutului de Patologie şi Bacteriologie” (1889). Paris şi Berlin. in 1886 şi 1924. A fost distins de trei ori cu premii academice. difteriei. Şi-a inceput cariera ca asistent in laboratorul de Anatomie Patologica de la Budapesta (1874-1881).

cunoscuta in lume ca “Metoda romana de tratament antirabic” (1888). Din 1893 Babes a fost ales membru titular al Academiei Romane. Constatand ca aceste substante pot opri chiar dezvoltarea speciei care le-a indus.piroplasmoze. al unor metode de colorare a bacteriilor şi a ciupercilor din preparate histologice şi din culturi. al doilea dupa Louis Pasteur. “concurenta vitala” dintre speciile bacteriene şi a introdus.corpusculii Babes-Negri. a enuntat principiul imunizarii pasive şi a inventat o metoda originala de imunizare antirabica (tratament asociat: vacin şi ser antirabic). Victor Babes a fost promotorul conceptiei morfopatologice despre procesul infectios. cu care savantul roman a realizat placa de diagnostic Babes-Petri. • Victor Babes a pus in evidenta şi corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate. In 1892 savantul roman a publicat impreuna cu Gheorghe Marinescu un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. pe baza secretării de către acestea a unor substante cu actiune reciproc inhibitorie.babesia bovis şi babesia ovis) in memoria descoperitorului lor. de catre biologul german Iulius Richard Petri. savantului roman i s-a atribuit şi meritul de a fi inventat primul model rationalizat de termostat. care explica antagonismul dintre microorganisme. El a studiat. preluată imediat de elvetianul Karl Garse care a folosit-o in cercetari similare de antagonism bacterian. orientare medicala bazata pe sinteza dintre bacteriologie şi anatomia patologica. Responsabil de introducerea vaccinarii antirabice in tara noastra. folosită şi astazi in toate laboratoarele de microbiologie. el a fost primul care a emis ideea ce sta la baza principiului autoantibiozei. şi in 1887. Victor Babes a enuntat şi principiul teoretic al antibiozei. pentru prima oara in lume. marele savant a descoperit şi valoarea serului imun. 175 • • • • • .sunt clasificati in genul Babesia (bolile provocate sunt denumite babesioze. tehnica antibiogramei. capabil sa inactiveze microbii. el fiind deja membru al Academiei de Medicina din Paris şi al Comitetului International pentru combaterea leprei. Alte eponime asociate numelui sau sunt reprezentate de Corpusculii Babes-Ernst: incluzii metacromatice in protoplasma unor bacterii gram pozitive (de exemplu bacilul difteric).

). Strans legat de popor. In 1900 a infiintat la Bucuresti Societatea Anatomica care a dat un puternic impuls studiilor anatomo-clinice din tara noastra. A studiat cauzele bolilor cu extindere in masa (pelagra. şi a formulat solutii realiste privind organizarea medicala a tarii. Ca director al Institutului care ii poarta numele. la Bucuresti. In 1919 a fost numit profesor la Universitatea din Cluj.• S-a preocupat indeaproape de problemele medicinei profilactice ( alimentarea cu apa a oraselor şi satelor. In intreaga activitate stiintifica şi sociala. nou infiintata. Babes a abordat unele din problemele medico-sociale ale acelor vremuri. cum ar fi problema pelagrei. Victor Babes. In 1913 a contribuit la combaterea epidemiei de holera din Bulgaria. organizarea stiintifica a luptei antiepidemice. expusa in special in lucrarile: “Consideratiuni asupra raportului stiintelor naturale catre filozofie” (1879) şi “Credinta şi stiinta” (1924). preparand un vaccin antiholeric. care se ocupa pana atunci aproape exclusiv cu descrierea şi morfologia leziunilor pricinuite de boala Anatomia Patologica a contribuit mai mult ca oricare alta doctrina la crearea erei bacteriologice” La 19 octombrie 1926. Victor Babes spunea intr-o comunicare facuta la Academia Romana (14 februarie 1903) : • • • “Descoperirle epocale asupra microbilor au modificat in mod radical anatomia patologica. s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani. Descoperirile sale au oferit insa noi perspective şi au deschis noi porti urmaşilor sai. tuberculoza). preconizand oraganizarea unui Minister al Sanatatii. etc. Victor Babes a luptat pentru aplicarea cuceririlor stiintei in scopul imbunatatirii vietii oamenilor. MINA MINOVICI 176 . Vorbind despre importanta epocii asupra careia şi-a pus incontestabil amprenta. un rol important l-a avut conceptia sa filozofica materialista. atragand atentia asupra radacinilor sociale ale acestora. .

Aici a urmat trei ani de practica farmaceutica. in 1886. Mina Minovici s-a inscris şi la Facultatea de Medicina. Sur la criminalité féminine en 177 . Dastre. la recomandarea lui Carol Davila. familie de vlahi macedoneni (aromani). Quelques considérations medico-légales sur les maladies mentales simulées – 1899. intrand in contact cu profesori de renume precum Paul Brourdel. In acelaşi an a fost ales membru al Societatii de Medicina Legala din Franta. A. In 1883. Putrefactia din punct de vedere medico-legal şi igienic – 1899. iar in iunie acelasi an. Ceea ce l-a introdus in lumea stiintifica pariziana a fost succesul primului examen de doctorat in medicina.Cunoscut ca medic legist şi farmacist roman. In Braila a urmat cursurile scolii primare şi cursul inferior al gimnaziului. Aici a urmat şi cursurile de medicina legala. a obtinut postul de farmacist extern al Eforiei Spitalelor Civile. Situatia precara a familiei l-a determinat. Mina Minovici s-a nascut la Braila la 30 aprilie 1858. In 1878 a obtinut certificatul de asistent in farmacie. in 1879. Mina Minovici obtinand astfel un „Certificat de Scolarité". insa. a inceput sa lucreze ca diurnist auxiliar in laboratorul Scolii Nationale de Medicina şi Farmacie. Ca student. sa intrerupa gimnaziul şi sa se inscrie la Scoala superioara de Farmacie. ca bursier intern. care ii dadea dreptul sa urmeze cursurile academice de doi ani pentru a obtine licenta in farmacie. Curand. a fost numit de doctorul Davila preparator al cursului de chimie. terminand cursurile acesteia in anul 1885. in familia Minovicilor. Beneficiind de o bursa şi un concediu de trei ani pentru studii. A. apoi un stagiu de doi ani de practica la farmacia Petuzalis din Braila. infiintata de doctorul Carol Davila in anul 1855. originari din orasul Tetovo din Macedonia sarbeasca. prin concurs. De l’influence des ptomaines dans la recherche toxicologique des alcaloides végétaux – 1891. în 1885 a plecat la Paris pentru a obtine doctoratul in medicina şi pentru a se specializa în toxicologie. Alte lucrari ale sale sunt: Etude médico-légale sur les alcaloides cadavériques – 1888. Mina Minovici şi-a sustinut teza de doctorat in Medicina la 7 iunie 1888 cu lucrarea Étude medico-legale sur la mort subite à la suite de coups sur l’abdomen et le larynx („Studiu medico-legal despre moartea subita in urma loviturilor primite in abdomen şi în laringe"). Lacassagne. "fiind clasificat al saptelea".

din 1912 a indeplinit functia de director general al Serviciului Sanitar. Nici o floare. un instituit medicolegal care ulterior i-a purtat numele. dupa cum vad. nici chiar foamea. Intors in tara.Roumanie. aceasta o sa fiu fortat a o face din trei in trei luni. Şi. Nici o parada. Sotia mea. unde voi fi depus in capela. Ca una dintre cele mai proeminente personalitati din acest domeniu al Europei timpurilor sale. a inaugurat in 1892. Mina Minovici a incetat din viata. In timpul primului razboi mondial a primit ordin sa ramana in Bucuresti. Ultima sa dorinta a fost citata in aceeaşi zi in fata familiei şi a fostilor colaboratori: „Oriunde voi muri. Dintr-o scrisoare trimisa doctorului C. Incepand din 1896. ca sa pot plati. caci sunt ocupat cu lucrul. astfel ca mananc numai seara. Istrati ne putem imagina ceea ce Mina Minovici a trait in acel timp: „ ceea ce am nu-mi este suficient […] am fost fortat. iar in 1909 a fost numit membru in Consiliul Sanitar Superior. I. cu mari eforturi. Voi fi transportat la cavoul meu din cimitirul Bellu cu dricul automobil. Frigul m-a zbarcit de tot. in ziua de 25 aprilie 1935. luptandu-se cativa ani sa iasa din situatia materiala precara pe care o avea. Un an mai tarziu a fost numit suplinitor al catedrei de medicina legala. de faptul ca a fost primul din lume. sa renunt a manca de doua ori pe zi. iar diminetile iau o ceasca cu lapte care trebuie sa-mi tina pana seara. Nici un discurs. 1925 şi 1930). iar in 1899 a fost definitivat pe acest post. Nu se va face nici un doliu. Mina Minovici şi-a castigat acest renume cu greu. copiat de americani şi de egipteni. In conditiile in care traiesc nu stiu cum o s-o duc. in "Archives d’anthropologie criminelle" – 1907. Tratat complet de medicina legala – 1928-1930 (2 volume). Mina Minovici a fost autorizat sa tina un curs liber de medicina legala la Facultatea de drept din Bucuresti. Serviciul religios se va face de un singur preot. In anii de reconstructie socialista a Romaniei institutul a fost daramat fara sa se tina seama de originalitatea arhitecturii. insa cand intru seara in casa ma demoralizez. 178 . Toate acestea nu le simt in timpul zilei. Pe 15 iunie 1919 a fost ales decan al Facultatii de Medicina din Bucuresti. pe langa Crucea Roşie şi Institutul Medico-Legal. Pana in acest moment nu am avut nevoie de imbracaminte şi tot nu-mi ajunge ce am. demnitate pe care o va onora inca de trei ori (1923. corpul meu sa fie adus la Institutul Medico-Legal." La numai un an dupa pensionare. In 1890 a devenit membru fondator al Societatii de stiinte fizice.

organizator şi animator. mai tarziu. I. Fiind comunicativ şi simpatic. interpretarea fluxului şi refluxului in legatura cu atractia lunei. Cantacuzino umplea amfiteatrul de la Institut de o ambianta placuta şi prieteneasca. l-a inteles şi l-a ajutat. epidemiologiei şi igienei sociale. Cantacuzino continua cercetarile fostului sau profesor. in calitate de conducator al serviciilor sanitare 179 . de felul de a intelege fortele cosmice in declansarea epidemiilor. Sustinand colaborarea clinicii cu laboratorul a infiintat. Profesorul Cantacuzino este intemeitorul medicinei experimentale la noi in tara. I. In campania din 1913 a initiat masurile de combatere a epidemiei de holera. patrioti convinşi.care dispune de corpul meu. un serviciu spitalicesc. Mecinikov. de acolo. Bujor. a mecanismului de aparare a organismului impotriva agentilor patogeni. tuberculozei aduce contributii remarcante. fiziologiei şi stiintelor naturale. in problema fagocitozei. membru al Academiei Romane. a imunitatii la nevertebrate şi. la afirmarea stiintei romanesti pe plan international. a realizat in tara o opera foarte importanta in domeniul bacteriologiei. este rugata sa nu-mi calce ultima dorinta. intemeietor al Institutului care-i poarta numele şi fondator al Scolii romane moderne de microbiologie şi medicina experimentala. Racovita. Aplecat asupra studiului filosofiei. 30 aprilie 1932". unde lipseste dragostea. Implicandu-se in studiul holerei. Voinov şi P. medic şi bacteriolog. se va dedica studiului medicinei. savant roman. in acelaşi timp. ION CANTACUZINO Ioan Cantacuzino. Face parte din cea de-a treia generatie de biologi materialisti. imunologiei. D.A creat notiunea de imunitate prin contact. fuge tineretul" sunt cuvintele profesorului adresate tineretului pe care l-a iubit. alaturi de E. tifosului exantematic. contribuind. in general. "Egoismul nu poate fi creator. prin calitatile sale de cercetator. A fost profesor la Facultatea de Medicina din Bucuresti. profesorul I. in afara de Institutul de medicina experimentala. Mina Minovici. animati de marile idealuri de dreptate sociala ale epocii. iar in primul razboi mondial. Nemuritoare raman prelegerile sale despre cancerul plantelor.

Paralel cu activitatea sa in spital. initiator al unor tehnici chirurgicale noi. a luat masurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic. membru de onoare al Academiei Române. Bucuresti) a fost un medic chirurg şi anatomist român. Creeaza o serie de lucrari ca: descoperirea imunitatii celulare şi umorale. profesor universitar. Introduce vaccinul lui Calmette iar in 1912 creeaza vaccinul antitific. studii cu renume mondial asupra holerei şi vaccinoterapiei. titluri dobandite prin concurs. Ca director general al Serviciului Sanitar (1908-1910) lupta impotriva tuberculozei. apoi în 1885-1890 ca intern al spitalelor din Paris. sensibilitatea şi lipsa de imunitate a organismului fata de scarlatina.Sava".28 martie 1926. ca extern şi intern. THOMA IONESCU Thoma Ionescu (13 septembrie 1860. in anul 1887 obtine locul de prosector asociat de anatomie şi mai apoi prosector definitiv de anatomie al Facultatii de Medicina din Paris. in urma unui 180 . Sintetizeaza ideile moderne de medicina curativa şi preventiva pe care le raporteaza la nevoile şi posibilitatile tarii din acea perioada in legea sanitara din 1910 (legea "Cantacuzino"). În anii 1882-1885 lucreaza ca extern. In anul 1892. întemeietorul scolii românesti de chirurgie şi de anatomie topografica. Thoma Ionescu se inscrie la Facultatea de Medicina din Paris in 1879.militare şi civile. cu lucrarea „L’evolution intrauterine du colon pelvien" obtinand titlul de laureat al spitalelor din Paris. organizeaza servicii sanitare model in opt judete şi laboratoare de bacterilogie in principalele orase ale tarii. Ploiesti . dupa ce in 1890 obtine titlul de laureat al Academiei de chirurgie din Franta pentru lucrarea „Les hernies intraperitoneales". Işi sustine teza de doctorat in 1892. dupa terminarea liceului „Sf. la care s-a clasat primul .

un muzeu . G. precum Constantin Angelescu.concurs la care e clasificat primul. A. Nicolae Manolescu. fosetele sigmoidiene. director al Institutului de Anatomie Topografica la Facultatea de Medicina din Bucuresti şi Profesor de chirurgie la Spitalul Coltea. 181 .Kolinski (Galati). din acea perioada. In aceasta calitate. institut pe care de fapt l-a şi creat in 1893. Primul numar al revistei a aparut în luna aprilie 1897.Duma (Bucuresti). scrie capitolul „L’anatomie de tube digestiv" in care descrie pentru prima data in literatura de specialitate.În perioada 1892-1895 lucreaza ca profesor de anatomie la Facultatea de Medicina din Paris. teaca rectului şi aripioarele rectale.Botez (Iaşi). Thoma Ionesu obtine titlul de profesor agregat. asistent al profesorului. Astfel. Nicolae Bardescu. anatomie comparativa şi chirurgie experimentala). Dimitrie Gerota. I.L. I. Constantin Patrascu.Potârca (Bucuresti) şi Nicolae Racoviceanu-Pitesti. Prin activitatea prodigioasa a acestui institut şi prin antrenarea in munca de cercetare a tinerilor medici. Thoma Ionescu.Thoma Ionescu. Imprimand statutului de anatomie topografica legatura stransa cu anatomia comparativa şi cu chirurgia experimentala. In 1897. N. Nicolae Leonte. periodic al Societatii Române de Chirurgie.Bothezat (Bârlad). fosetele duodenojejunale. Constantin Dumitrescu-Severeanu. Institutul de Antomie Topografica şi chirurgie operatorie cuprindea 3 sectii ( anatomie patologica. in 1894. Din Comitetul de redactie faceau parte personalitati marcante ale chirurgiei românesti. În 1895. el a pus bazele invatamantului chirurgical complex. I. prin decret de lege se infiinteaza la Facultatea de Medicina din Bucuresti catedra de anatomie topografica şi clinica chirurgicala la care e chemat ca profesor Dr. Luand conducerea Institutului de anatomie topografica şi chirurgie operatorie. impreuna cu colaboratorii sai fondeaza revista "Chirurgia". Ion Balacescu.Goilav. Gheorghe Assaky. Stefan Possa (Iaşi). el a colaborat cu profesorii Poirier şi Charpy la cel mai mare tratat de anatomie al vremii. având ca Director pe Th. dar şi alti chirurgi din spitalele din Bucuresti sau din tara precum: P. marele medic a reuşit sa creeze o adevarata scoala de anatomie patologica şi chirurgie. Thoma Ionescu a imprimat conceptia anatomica stiintifica şi a contribuit la dezvoltarea invatamantului.Ionescu şi ca secretar de redactie pe Ernest Juvara. o sala de operatii experimentale şi o biblioteca.Iovitz (Braila).

Thoma Ionescu a publicat numeroase articole despre rezectia şimpaticului cervical în tratamentul anginei pectorale (1897). în anii 1909-1910. a lansat "rachianestezia înalta". "Rahianestezia înalta Thoma Ionescu": rahianestezie în care substanta anestezica este introdusa intrarahidian în regiunea cervicala înalta sau suboccipital.În anul 1919 îi apare lucrarea "La rachianesthésie générale" ("Rahianestezia generala"). utilizabila şi la interventii chirurgicale efectuate pe toracele superior şi la gât. şi a facut demonstratii operatorii în clinici de renume. • • • • 182 . În timpul unor vizite în Anglia şi America. practicata in terapia chirurgicala a cancerului de col uterin. splenectomie şi în cura radicala a herniilor A fost membru al Academiei de Medicina din Paris. prin extirparea (îndeprtarea) lantului nervos simpatic de la gît. prin care face cunoscut publicului medical noua metoda de rahianestezie la nivel cervical. "Operatia Ionescu": histerectomie totala largita cu extirparea grupelor ganglionare limfatice. doi chirurgi români aduceau patrimoniului stiintei romanesti o premiera mondiala. Acestia erau Thoma Ionescu şi Victor Gomoiu. efectuand cea dintai operatie din lume in angina pectorala (angina de piept). de nefropexie. a imaginat şi dezvoltat tehnici operatorii originale de trepanatie. al Societatii Internationale de Chirurgie şi membru de onoare (1925) al Academiei Române. Cura Ionescu": procedeu de tratament chirurgical al anginei pectorale prin rezectia totala a simpaticului cervical "Departatorul Ionescu": departator autostatic abdominal de care se pot fixa valve de diferite marimi. Eponime asociate • • "Acul Ionescu": ac pentru sutura totala cu fir de metal. In anul 1916. asupra gastrectomiei totale în cancerul de stomac.

dar pe 1 septembrie 1931 i-a scris de acolo. Clinica sa era Mecca chirurgilor. Cushing era oaspete de onoare al congresului. fiica acestuia. Dimitrie Bagdasar. Bagdasar poate fi inteles din urmatorul episod: Primul Congres International de Neurologie a avut loc la Berna. Formaţia de neurochirurg. Ceea ce simtea Cushing pentru D. la Bucuresti. Cushing oferise un dineu privat fostilor lui studenti şi colegi. nu şi-a putut permite s-o ia sotia sa cu el. a studiat. judetul Vaslui şi a fost cel care a pus bazele scolii romanesti de Neurochirurgie din Romania. • Profesorul Cushing .o adevarata legenda inca in timpul vietii sale a fost pionierul mondial al neurochirurgiei şi maestrul universal recunoscut in domeniu. Pana aici totul reflecta o biografie tipica pentru o mare personalitate. In seara aceea. care veneau aici din intreaga lume sa-l urmareasca pe dr. D. Intre anii 19131919. in Elvetia. în clinica lui Harvey Cushing. unde obţine în 1922 titlul de Doctor în Medicină cu teza "Contribuţiuni la studiul sindromului parkinsonian postencefalitic". concomitent cu firul unei biografii tipice. cei mai buni din 183 . Poate cel mai bine reuseste sa capteze viata tatalui ei. in august-septembrie 1931. medicina. Alexandra Bellow. la Boston. cu deosebita emotie . În anii 1922-1926 se specializează în Neurologie sub conducerea lui Gheorghe Marinescu şi Ion Noica şi în Chirurgie sub îndrumarea lui Dumitru Butoianu. Cushing operand pe creier. care la prima vedere nu transmite ceea ce e esential :personalitatea acestuia.• Thoma Ionescu a fost întemeietorul scolii moderne românesti de chirurgie DIMITRIE BAGDAZAR Dimitrie Bagdasar s-a nascut pe 17 decembrie 1893 la Rosiesti. in marturiile publicate intr-un articol intitulat ‘Asclepios versus Hades In Romania’ (Alexandra Bellow) şi de aceea aceste marturii le voi adauga pe parcurs. în anii 1927-1929. Bagdasar sa dus şi el in Elvetia la acest congres. Din cauza bugetului restrans. A facut studiile secundare la Barlad. o obţine în America.

la Spitalul Militar Central. dar fara resurse materiale comparabile". Nicolae Minovici şi Ion T. Bagdasar. In acea perioada a publicat şi primele comunicari de neurochirurgie. a caror intrebuintare nici nu se cunoaste". Prima clinica de neurochirurgie din Romania. ca medic neuropsihiatru. din Romania. care a durat patru ani. iar pe D. Era o clinica foarte modesta: 10 paturi şi.Maria Niculescu evoca "operatiile frumoase.clinica lui Cushing şi Harvard-ul – sotii Bagdasar nu au reuşit sa gaseasca posturi in Capitala. La intoarcerea in tara a lucrat. intr-un pavilion al Spitalului Central (cum se numea atunci) din Bucuresti. la Spitalul de Urgenta şi. Constantin Arseni. in schimb au fost trimişi in orase la periferia tarii. la Serviciul Neurologic din Jimbolia (1929-1931) şi Cernauti (1931-1933). cu aspiratorul din casa adaptat pentru interventie şi instrumentar in mare parte cumparat sau confectionat dupa indicatiile lui Bagdasar. remarcabila femeie care a devenit prima femeie neurochirurg din Romania. Cu sprijinul profesorilor Ion Iacobovici. vreo 26 la numar. 184 . El l-a poftit pe renumitul neurochirurg francez Thierry de Martel la dreapta sa. Ionel Ionescu şi (1943) dr. A reuşit sa recruteze o echipa profesionala de neurochirurgie de prima mana: mai intai (1936) dr. intr-adevar frumos pe din-afara. revine la Bucuresti. Dupa doi ani la Jimbolia au fost transferati la Cernauti. la inceput. a fost deschisa in 1935. Din anul 1934. din 1935. era dotat cu multa mobila inutila şi cu instrumente chirurgicale printre care se numarau multe "vechituri de prin evul mediu. Acesta a fost purgatoriul de la Jimbolia şi Cernauti. şi de fapt din Sud-Estul Europei. dupa indrazneata lor aventura americana . apoi (1942) dr. Cat de primitive erau conditiile de lucru la Spitalul din Jimbolia reiese din scrisorile sale din acea perioada : Spitalul. in sala de operatii. urmand astfel exemplul lui Cushing. cu opt paturi şi o şingură sală operatorie. Dr. Sofia Ogrezeanu.lume. la stanga. Intorşi acasa. "faimoasa" masa de lemn. obţine în 1935 înfiinţarea unui mic serviciu de neurochirurgie. efectuate insa pe o masa de lemn improvizata. Cushing era asezat in capul mesei. care a devenit nucleul viitoarei Clinici de Neurochirurgie a Facultăţii de Medicină şi de unde se va dezvolta şcoala românească de neurochirurgie. Niculescu. în "Spitalul Central de Boli Nervoase şi Mintale" din Bucureşti.

Bagdasar vizita pavilionul ranitilor. tatal sau era profesor de filozofie iar mama profesoara de liceu. A inventat tehnici operatorii.m. Arseni a culminat cu monumentalul Traité de neurochirurgie (600 de pagini."Traumatismele cranio-cerebrale" (1943). acest tratat a vazut lumina tiparului prea tarziu. Din pacate. apărut postum în 1951 în Editura Academiei Române. În anul 1945 este numit profesor de Neurochirurgie la Facultatea de Medicină din Bucureşti şi. GEORGE PALADE Nascut la Iaşi în 1912. Întreaga sa activitate operatorie şi de cercetare şi-a găsit sinteza în volumul redactat în franceză împreună cu Constantin Arseni. "Traité de Neurochirurgie". cand dr. In anul 1941. a perfectionat instrumentarul chirugical şi metodele de investigare a simptopatologiei neurologice. "Boala lui Lindau" (1944). Bagdasar cu C. au fost publicate in tratate de referinta. care a dus la salvarea multor vieti". 1942-1946. pana la 2 p. dintre care "Tuberculoamele cerebrale" (1940). în acelaşi an. tradus in franceza de dr. pe care o absolva în 1946. primeşte însărcinarea de Ministru al Sănătăţii. Maria Niculescu şi publicat de Academia Republicii Populare Romane) care a reprezentat o sinteza a vastei experiente şi documentari neurochirurgicale a lui D. a publicat o metoda originala de tratament neurochirurgical al oxicefaleei. dupa moartea sa. Colaborarea lui D. D. in domeniul traumatismelor cranio-cerebrale. constiinciozitate şi munca intensa (10-12 ore pe zi in spital). Arseni. Rezultatele cercetarilor sale. de la sef pana la intern. obtinând titlul de Doctor în Medicina cu o teza referitoare la probleme de structura istologica. al abceselor intracraniene şi al investigatiilor histopatologice şi clinice asupra tumorilor cerebrale. Bagdasar şi a cercetarilor facute impreuna cu C.". ca cercetator la New York University. dupa care urmau operatiile. În 1946 pleaca în Statele Unite ale Americii. "programul incepea la 5 dimineata. omul de stiinta 185 . Acolo l-a întâlnit pe Albert Claude. În 1930 este admis ca student la Facultatea de Medicina a Universitatii din Bucuresti. mediul familiar l-a încurajat în formatia sa intelectuala. membra din "echipa de aur" "A imprimat echipei sale de lucru un ideal de ordine. Sofia Ionescu.In perioada cea mai dificila. işi aminteste dr.

membru de 186 . George Palade a realizat importanta exceptionala a microscopiei electronice şi a biochimiei în studiile de citologie. numite ribosomi sau granulele lui Palade. din Bucuresti. director al Institutului National de Geriatrie şi Gerontologie. Analiza biochimica a fractiunilor mitocondriale izolate a stabilit definitiv rolul acestor organule subcelulare ca un component major producator de energie. Presedintele Ronald Reagan i-a decernat Medalia Nationala pentru merite deosebite în domeniul stiintei. Ana Aslan a fost şi membru al Academiei de Stiinte. Doctorul Claude lucra în Institutul Rockefeller şi l-a invitat pe Palade sa lucreze împreuna cu el în Departamentul de Patologie celulara. Împreuna au combinat metodele de fractionare a celulei cu microscopie electronica. iar din 1958. În 1961 G. Cum nu era biochimist. Palade a fost ales membru în National Academy of Science. E. Împreuna cu Keith Porter. iar din 1990 lucreaza la Universitatea din San Diego (California). la Timisoara (1945-1949). cea mai importanta publicatie stiintifica în domeniul biologiei celulare. Ana Aslan a urmat cursurile Facultatii de Medicina din Bucuresti (1915-1922). A fost profesor titular de clinica medicala.El a pus în evidenta particole intracitoplasmatice bogate în RNA. Ana Aslan este renumita pentru contributia sa esentiala in cadrul cercetarii gereontologice şi pentru patentarea unora dintre cele mai bune medicamente utilizate in geriatrie. mutându-se la Yale University. producând componenti celulari care erau omogeni morfologic. A fost ales membru de onoare al Academiei Române.care i-a devenit mentor. sef de sectie la Institutul de Endocrinologie. al Uniunii Mondiale de Medicina profilactica şi igiena sociala. În 1973 paraseste Institutul Rockefeller. din Bucuresti (19491958). În anul 1974 primeste Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicina. a initiat o colaborare cu Philip Siekevitz. pe care l-a împartit cu Albert Claude şi Christian Duve. Cel mai important element al cercetarilor lui Palade a fost explicatia mecanismului celular al productiei de proteine. a editat revista "The Journal of Cell Biology". la nivelul carora se realizeaza biosinteza proteinelor. din New York. La 12 martie 1986.

pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei şi geriatriei. A absolvit gimnaziul superior grecocatolic din Blaj. fiind considerat. in ateroscleroza. având alși 4 frași (Emil Hațieganu. vitiligo. IULIU HATIEGANU • (n. precum şi in bolile batranetii. A urmat Facultatea 187 . are o actiune de echilibrare a sistemului nervos vegetativ. Astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj îi poartă numele. Simion Hațieganu. 14 aprilie 1885. A format la Cluj o valoroasă școală de medicină internă. in 1980. 4 septembrie 1959. cu vizibile efecte de ameliorare a diverselor afectiuni psihice. in 1952. Eugen Hațieganu. Cluj) medic internist român recunoscut în mod special pentru cercetările făcute în domeniul tuberculozei. presedinta a Societatii Romane de Gerontologie etc. A inventat (impreuna cu I. A fost membru al Academiei Române și fratele politicianului Emil Hațieganu. Ioan Hațieganu). Gerovitalul a fost brevetat in peste 30 de tari. se infiinteaza. Iuliu Hațieganu s-a născut în familia unui preot greco-catolic de pe Valea Someșului. Ea a evidentiat importanta novocainei in ameliorarea tulburarilor distrofice. Ana Aslan primeste in 1952. unde a fost coleg de clasă cu viitorul cardinal Iuliu Hossu. In 1952. membru in Consiliul de Conducere al Asociatiei Internationale de Gerontologie. Sub conducerea Anei Aslan. brevetat şi introdus in productie industriala. ambii fiind cunoscuți ca elevi excepționali la învățătură. premiul international şi medalia "Leon Bernard". un medicament miraculos. primul de acest fel din lume. la palatul ONU din Geneva.Produsul se bazeaza pe descoperirea proprietatii regeneratoare a troficitatii procainei aplicate in tratament cronic. prestigioasa distinctie acordata de OMS. initial. legate de varsta. In 1958. Polovrageanu) noul produs geriatric Aslavital. Cluj . sclerodermie etc. Institutul de Geriatrie din Bucuresti.d. membru al Societatii Nationale de Gerontologie din Chile. produs farmaceutic cu actiune in tratamentul fenomenului de imbatranire. Dârja. incepe prepararea produsului pe scara larga şi introducerea sa in circuitul farmaceutic. al carui mod de organizare a fost recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) pentru toate institutele similare. prepara vitamina H3 (Gerovital).onoare al Centrului European de Cercetari Medicale Aplicative.

însă. Din fonduri proprii. Personalitate puternică. fiind considerat unul dintre cei mai buni mediciniști. Iuliu Hațieganu a adunat la catedre specialiști excepționali ca Victor Papilian. Hațieganu a dat adovada unui medic extraordinar încă de la început. “Problema icterului cataral“ prin care a pus bazele învățământului superior medical clujean. unde prietenul său. clinicile clujene s-au mutat la Sibiu. A fost unul din delegații tineretului universitar la Adunarea Națională de la Alba Iulia și a susținut în fața Consiliul Dirigent al Transilvaniei înființarea Universității din Cluj. Constantin Ureche. Parcul sportiv Iuliu Hațieganu. aflat pe malul Someșului și cu o suprafață de 25 ha. Profesorul Hațieganu. publicat în "Jurnalul Medical" din Budapesta. Marele merit al lui Hațieganu. va prezenta un raport asupra stării sănătății populației din Transilvania. La 34 de ani a ținut prima prelegere universitară în limba româna din Ardeal. atât la catedre cât și în clinici. Alături de Ioan Goia. profesorul Zsigmond Puryesz S-a făcut cunoscut încă din 1914 în literatura de specialitate printr-un studiu asupra galactozuriei alimentare. 188 .de medicină a Universității din Cluj. a fost un exemplu rar. cu un strălucit doctorat. Iacob Iacobovici. În perioada interbelică medicina clujeană a avut cea mai frumoasă și plină de rezultate perioadă. care s-a trasformat într-un colectiv profesional de elită. Titu Vasiliu. Ulterior va prezida și primul Congres al Medicilor. Victor Babeș. este acela că a reușit să formeze un corp didactic excepțional care a dus mai departe până astăzi valoarea medicinii românești. În 1910 își încheie studiile. subliniind necesitatea reluării activității la Facultatea de Medicină din Cluj. medicul militar Iuliu Moldovan. unul din cele mai frumoase spații recreative din Cluj. a coagulat repede o echipă. după 70 de ani. În urma Dictatului de la Viena. al cărui nume îl poartă astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie. colectă publică și bani de la ASTRA. Hațieganu a înființat între 1930-1932 la Cluj-Napoca un parc destinat mișcării sportive a tinerilor. stimat de toți colegii săi și susținut de marele său maestru. un "primus inter pares". Constantin Levaditi sau Emil Racoviță. numit de Consiliul Dirigent în funcția de secretar cu problemele sănătății publice. mort la numai 8 ani și este și astăzi. profesorul la dedicat unicului său copil.

Apoi a urmat 6 clase de liceu la Gimnaziul de Fete Fălticeni (1931-1937). Încă din perioada copilăriei. A venit pe lume cu o greutate impresionantă – aproape 5 kilograme – şi cu nişte mâini cu degete foarte lungi. prima femeie neurochirurg din lume. era casier BNR. ambii părinţi care i-au susţinut dorinţa. să facă o şcoală de menaj. ca Raoul șorban sau Theodor Criveanu. se recomanda drept cel mai important discipol al legendarului Dimitrie Bagdasar. obţinând nota 10 cu distincţie la purtare. cu cea mai bună învăţătoare la acea dată. 189 . „numai cu bisturiul în mână era vitează”. casnică. Alături de Constantin Arseni şi de Ionel Ionescu. corectitudinea şi respectul faţă de om. Tatăl. însă tatăl i-a replicat cu dragoste părintească dar şi cu hotărâre: „Menirea fetelor este să fie bune gospodine. • Povestea ei de viaţă începe pe 25 aprilie 1920 la Fălticeni. SOFIA IONESCU Toată viaţa am fost numai pe fugă. între sala de operaţie şi biroul unde şi-a redactat lucrările ştiinţifice. S-a hotărât să urmeze profesia de medic încă de la 16 ani. Voinţa nestrămutată a fetei a convins. însă. Clasele primare le-a urmat la Fălticeni (Şcoala nr. A absolvit liceul printre primele eleve. nu ştiu să merg aşa. judeţul Suceava. iar mama Maria. a realizat nenumărate intervenţii chirurgicale pe creier şi pe coloană. cu dorinţa de a urma Facultatea de Medicină din Capitala ţării. Constantin Ogrezeanu. pe parcursul unei jumătăţi de secol alergând între paturile bolnavilor. unde o aşteptau cei doi copii ai săi. una din cele mai ilustre doamne ale medicinei autohtone. să înveţe un instrument muzical. Auzind de renumita Şcoală de Fete „Marica Brâncoveanu” s-a hotărât să se mute la Bucureşti. şi-a însuşit coordonatele care au ghidato întreaga viaţă: modestia. între policlinica cu plată şi propria casă. făcând parte din „echipa de aur” a neurochirurgiei româneşti din perioada de pionierat. să înveţe limbi străine. să-şi facă o cultură generală solidă”. în oraş... „O timidă în lume” care. 1).astfel debuta fiecare autocaracterizare a doamnei doctor Sofia Ionescu. Avea medici în familie şi tatăl celei mai bune prietene era un doctor devotat. alături de alți români. pentru ultimele clase de liceu (1937-1939).”.În perioada 1940-1945 s-a implicat de multe ori în salvarea vieții unor evrei sau români [1].

răsplătite prin Medalia Specială a Crucii Roşii. Bagdasar. profesionalitatea şi calităţile sale umane. "– Dumneata ai aptitudini. înaintea anului V de studii. în alegerea neurochirurgiei. datorită răniţilor de război. De fapt. Devotamentul. Tot într-o vacanţă de vară. ca profesor iar ca asistent pe George Emil Palade. şi anume că. judeţul Suceava ca medic de dispensar rural. la spitalul numărul 9. printre dascălii săi numărându-se Francisc Rainer la anatomie.Facultatea de Medicină din Bucureşti a urmat-o între 1939-1945. D. Ionescu Sineşti la neurologie şi prof. Sofia Ionescu. cu tot programul zilnic sever. Constantin Arseni şi dr. fiind nevoită în vacanţele de vară să ajute la îngrijirea răniţilor repartizaţi în cele trei spitale din Fălticeni. Niculescu. ca specialitate. dr. prof. în pavilionul special amenajat. Ionescu. Rămâi la neurochirurgie". I. a fost trimisă de Ministerul Sănătăţii în comuna Baia. în deosebi în îngrijirea răniţilor de război. dr. Reuşita operaţiei s-a datorat calmului şi preciziei. au fost în anul 1948. urmărindu-i atent şi scrupulos activitatea. ulterior iluştri. A ales stagiul de neurochirurgie. viitorul Laureat al premiului Nobel. Prima operaţie pe creier avea să o realizeze in 1944. datorită delicateţei. convins că are harul să opereze. în perioada iunieoctombrie 1943. Zolta la parazitologie. Decisivă a fost aici întâlnirea cu profesorul Dimitrie Bagdasar. pentru tot restul vieţii. 190 . profesorul Alfred Rusescu la pediatrie. femeile sunt mult mai capabile să opereze pe substanţa nervoasă. întrucât în anul V studia neurologia şi voia să fie bine pregătită în acest domeniu. Intervenţia de succes venea să confirme ceea ce Dimitrie Bagdasar credea. I. efectuând astfel promovarea primei femei – medic neurochirurg din România. Susţinerea concursului de externat din februarie 1943 a fost succedată de numirea în post de intern la serviciul de neurochirurgie. rămânând în acest serviciu 47 de ani (1943-1990). O supuraţie la deget îl împiedica pe doctorul Bagdasar să opereze un băieţel adus în comă la spital. profesorul dr. Prof. a acceptat provocarea de a face prima sa intervenţie chirurgicală (o trepanaţie) pe creier. având doi secundari. i-a spus profesorul Bagdasar după operaţie. Studenţia a coincis cu anii celui de-al doilea Război Mondial. unde se lucra nonstop.T. de formaţie neurolog. singura care ar fi putut să opereze în acel moment. momentul este punctual crucial al vieţii ei profesionale. până târziu în noapte. între orele 5 dimineaţa.dr. El i-a propus Sofiei Ionescu. onoarea de a face parte din această echipă.

instrument cu ajutorul căruia se rupe osul când se efectuează operaţii pe creier sau pe coloană. Tânărul cuplu a locuit. Eu eram mereu obosită. ca să-mi suplimentez veniturile. secundariatul în neurochirurgie. a fost o dovadă de competenţă şi de recunoaştere. munceam la policlinica cu plata de două ori pe săptămână. folosite ad-hoc in situaţii imprevizibile şi nenumărate întămplări cu rezultate fericite. După îndelungate cercetări iatro-istorice de peste 30 de ani.La absolvirea facultăţii. 191 . şi-a luat primariatul în 1954 (atestată de Ministerul Sănătăţii în 1958). pentru cei 2 copii. nu a avut nicio zi de concediu prenatal şi doar o lună postnatal. la Paris şi Lyon. în anul 1945 s-a căsătorit cu medicul secundar dr. timp de 7 ani în spital. I. au rugat-o să le arate mâinile. a găsit timp pentru instruirea tinerilor medici cărora le-a descifrat tainele dificilei sale specialităţi ca şi tehnica explorărilor craniocerebrale. Aş fi avut ce să le spun!". Aş fi putut să spun tinerilor neurochirurgi cum am făcut meseria asta. Sofia Ionescu. iar în februarie a aceluiaşi an. ea constituind mărturia celor 25 de ani de operat la secţia de tumori cerebrale şi a celor 22 de ani la sectia de compresiuni vertebro-medulare Pentru francezi. Sofia Ionescu îşi însoţeşte pacienta. Medicilor francezi nu le-a venit să creadă că în faţa lor se afla o femeie neurochirurg. specifică neurochirurgilor ca urmare a folosirii "pensei gouge". Ionescu. asigurând gardă permanentă. Bătătura era mai mare decât orice aşteptare. la 17 septembrie 2005 la Congresul Mondial de Neurochirurgie din Maroc(Maraketsh) a fost atestat faptul că doamna doctor Sofia Ionescu este prima femeie neurochirurg din lume. iar 15 ani nu au avut concediu de odihnă. Pentru că munca mea din aceşti 47 de ani ar fi incăput foarte bine în două vieţi. şi-a susţinut doctoratul în ianuarie 1946. efectuând în îndelungata-i activitate ca singur autor sau în colaborare. Regreta totuşi că nu şi-a scris memoriile : „Îmi pare rău că nu mi-am găsit timp să-mi scriu memoriile. publicate în revistele de specialitate în ţară şi străinătate cu o medie de 2-3 pe an. Ca un test. pentru a vedea dacă are bătătura pe inelar.” Cu toate acestea. mărturisind : „Copiii mei nau avut mamă. În 1970. Aş fi putut să descriu tehnici inedite. peste 120 articole. redactarea lucrărilor ştiinţifice realizând-o între orele 2-4 noaptea. membru al Ambasadei franceze. În ceea ce o priveşte.

docent în oftalmologie al Facultăţilor de Medicină din Iaşi şi Bucureşti. prima femeie profesor la o clinică de oftalmologie din lume(n. terapeutice. uneia dintre fostele sale eleve. Gheorghe Marinescu sau G. sora lui Ovid Densuşianu. unde a lucrat alături de importante personalităţi medicale. „Este meritul Facultăţii ieşene că a trecut pentru prima oară peste prejudecăţile ce frânau emanciparea femeilor. abordează problema traumatismelor oculare datorate războiului şi prezintă numeroase procedee de chirurgie plastică. Fiica lingvistului Aron Densuşianu şi a scriitoarei Elena Circa. 1966). profesorul André Victor Cornil.ELENA DENSUŞIANU PUSCARIU • Medic. În 1913 îi apare la Bucureşti broşura Instrucţiuni populare pentru prevenirea orbirei. a Societăţii de Oftalmologie din Franţa şi a Societăţii de Oftalmologie din Italia. fotografii şi desene color realizate de ea pe baza cazurilor din clinică. Spiridon” din Iaşi. prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România. apoi şef de clinică. cum ar fi Victor Babeş. unde şi-a susţinut şi teza de doctorat în 1899. să devină şef al Clinicii de Oftalmologie din Iaşi. Cele două cursuri apărute în 1927 cuprind expuneri clinico-experimentale. distribuită în şcolile. În 1925 propune un tratament al cataractei la diabetici. ocupă pe rând funcţiile de preparator la Laboratorul de Anatomie Patologică al Facultăţii de Medicină din Bucureşti. A publicat peste 100 de lucrări de specialitate ca unic autor sau în colaborare cu personalităţi din lumea medicinii. a urmat cursurile secundare la liceul „Principatele Unite” din Iaşi şi pe cele universitare la Facultatea de Medicină din acelaşi oraş. 3 martie 1875. medic secundar al Spitalului „Sf. În paralel cu 192 . Întoarsă în ţară. gările şi primăriile din toată ţara. hărţi. respectiv a unei catedre. pentru ca. medic secundar al Serviciului de „Boale de Ochi”. Socor. iar în 1931 publică rezultatele a 68 intervenţii cu „metoda Stănculeanu” bazată pe extragerea intracapsulară a cristalinului. În lucrările publicate descrie pe larg trei noi metode în chirurgia oftalmologică. Émille Roux şi Ilia Ilici Mecinikov. în ţară sau în străinătate. încredinţând conducerea unei clinici. Elena Densuşianu-Puşcariu a fost prima profesoară la facultăţile noastre de medicină şi una din primele în întreaga Europă” (Carolina Lazăr-Szini). medic secundar al Eforiei. asistent al „Clinicei Oftalmologice” din Bucureşti. Făgăraş – d. devenind astfel prima femeie doctor în medicină din România. Specializare la Paris. date despre istoria medicinii. Membră a Societăţii de Oftalmologie din Anglia. în 1920.

Societatea europeană occidentală şi bioetica Ori de partea victorioşilor. austeră. sfera sovietică cuprinzand o mare parte din teritoriul Europei Centrale şi de Est. dar in condiţiile ajutorului american se produc „miracole economice” in Europa Occidentală. Bucureşti şi Sofia. SISTEMUL MEDICAL • La sfarşitul celui de-al Doilea Război Mondial a avut loc o schimbare semnificativă a structurii şi orientării societăţilor europene. primul proces modern internaţional. Dezvoltarea economică insă nu rezolvă problemele morale ale societăţii. ţările Europei au ieşit grav afectate din cel de-al Doilea Război Mondial. „condamnat lalibertate”.preocupările medicale. caracterizează ţările proaspat ieşite din război. izoland capitale vechi ca Varşovia. In acest context are loc procesul de la Nurnberg. Oraşe in ruine. Societatea postbelică se schimbă inevitabil.la teroare. Holocaust. respectiv estice este diferit. drumul ales sau impus pentru schimbarea ţărilor occidentale. Berlin. ori de partea infranţilor. fără scuze. restricţii economice şi alimentare. agresivă. infrastructura distrusă. Budapesta. „Cortina de fier” căzută pe continent. Libertatea existentialistă ca formă nouă a umanismului va fi atractivă pentru generaţianouă: frustrată. artist plastic şi traducătoare. căutand răspunsuri la intrebari deschise sau ascunse ale trecutului. publicând în diverse reviste de specialitate din ţară şi străinătate. singuratică. Conştiinţa societăţilor 193 . Europeanul anului 1945 este individul „nou. intrebările rămanand deschise. deziluzionată. Şi-a continuat activitatea clinică şi literară şi după pensionare. Elena Densuşianu-Puşcariu a fost şi scriitoare. vechiul continent caută răspunsuri la ororile războiului.Deşi moştenirea războiului a fost identică pentru toată Europa. marchează zonele de influenţă. Omul postbelic rămane singur. existentialist” (Sartre). Praga. Reconstrucţia este grea şi lungă. Divizat şi sărăcit. lagăre de concentrare. Drumul spre rezolvarea conflictelor exterioare şi interioare va fi lung şi anevoios şi in multe cazuri nu va adduce catarsisul aşteptat. Rolulmedicilor nazişti in Holocaust va fi discutat in Procesul Medicilor inceput la 9 decembrie 1946.

europene nu va fi impăcată. filozofice şi juridice. In activitatea sa medicul va fi ajutat de legi şi coduri de conduită. 1970. vizează cercetarea pe subiecţi umani -Declaraţia de la Tokio. 1984. Societatea est194 . transplant de organe). Istoria codurilor de etică medicală continuă şi după 1948: -Declaraţia de la Helsinki. apariţia mai multor intrebări de etică medicală (problema eutanasiei. procurorul procesului). Medicul din a doua jumătate a secolului XX răspunde greu provocărilor societăţii in schimbare: dezvoltare tehnologică. adoptată la a 18-a Adunare generală a Asociaţiei Medicale Mondiale. cu amendamentele ulterioare. despre avortul terapeutic -Declaraţia de la Singapore. a cercetării pe subiecţi umani. Căutand răspunsuri la problemele etice. Pe baza materialului Procesului Medicilor apare Codul de la Nurnberg cu cele zece puncte privind experimentele umane. decembrie 1948) este un prim pas. etice. 1975. se conturează o nouă ştiinţă: bioetica. in iunie 1964. respectiv obigativitatea depunerii unui jurămant medical inaintea inceperii activităţii medicale. trecand printr-o perioadă totalitară nouă. in Europa de Est schimbările sunt mult mai lente. In acest sens adoptarea Declaraţiei Univerale a Drepturilor Omului (ONU. Problemele complexe ştiinţifice necesită cunoştinţe ale ştiinţelor naturii. nu toţi vinovaţii vor fi invinuiţi in proces. specializare accentuată. Declaraţia de la Geneva adoptată in acelaşi an de Asociaţia Medicală Mondiala (WMA) subliniază rolul nediscriminării in relaţia medic . pentru că repetarea lor ar duce la desfiinţarea civilizatiei noastre” (Robert H. directive şi norme pentru inlăturarea torturii şi alte tratamente inumane şi degradante -Declaraţia de la Oslo. După numai 9 ani de la Tratatul de la Roma se nasc documentele cooperării sanitare medicale europene privind informarea şi controlul serviciilor medicale şi farmaceutice intre statele membre. la atitudinea fals-ştiintifică a medicilor din timpulrăzboiului. Jackson. dar şi insuşirea ştiinţelor umaniste: istorice. dar crimele „sunt aşa de oribile. incat nu le putem ignora. De la regimul totalitar nazist la regimul totalitar communist Dacă in Europa Occidentală dezvoltarea naturală şi confruntarea cu trecutul vor duce la valori bine definite. Procesul spre unificare a ţărilor occidentale va aduce schimbări şi in viziunea lor asupra sănătăţii publice şi a comunităţii. care desfiintează experimentul fără consimţămantul voluntar al participanţilor. privind maltratarea şi abandonul minorilor.pacient.

Cabinetele medicale private sunt suprimate. Propaganda politică devine disciplină universitară mai ales in epoca stalinistă. devine receptive la ideile propagandistice comuniste. in care masele şi nu clasele vor fi guvernate şi de la care se cere loialitate totală şi necondiţionată. neavand o structură socială bine organizată. Membrii vechii burghezii. Ascensiunea politică şi dictatura lui Nicolae Ceauşescu este sinonimă cu 195 . educarea. cu o educaţie precară. Se formează astfel aceea „societate fără clase” (Arendt). maternităţile. Populaţia săracă. dar şi cel urban. Guvernul comunist incearcă să distrugă diferenţele intre locuitorii satului şi oraşului. deseori la sute de kilometri de domiciliu. ca parte a ideologiei comuniste. a partidelor politice istorice. dar şi admiterea lor in facultăţi este supravegheată de Partidul Comunist. preponderenţa industriei grele in dauna industriei uşoare producătoare de bunuri de consum. In vederea realizării acestui obiectiv. Democraţia populară. elementele cultului personalităţii dispar. Astfel numărul studenţilor medicinişti acrescut semnificativ. A termina o facultate de medicină şi a primi o diplomă de medic a insemnat a primi direct un loc sigur in aceste circumscripţii.europeană postbelică este şi ea puternic afectată. formarea. Colectivizarea forţată. deseori izolate. chiar şi a ţăranimii bogate sunt excluşi. Spitalele. Organizarea circumscripţiilor medicale şi acordarea asistenţei medicale gratuite a reprezentat un mare pas pentru o populaţie care nu a avut niciodată acces la asistenţa sanitară corespunzătoare. prin aceasta „realizand” egalitatea şi dreptatea promisă de fondatorii comunismului. statul comunist avea nevoie de mai mulţi medici şi mai multe instituţii medicale corespunzătoare. transformă societatea tradiţională rurală. Structura societăţii a suferit mai mari schimbări decat cea occidentală: o mare parte din intelectualitate (nu prea numeroasă nici inaintea războiului) căzand victimă Holocaustului. prevede asistenţa medicală gratuită pentru toţi locuitorii ţării. cu populaţie săracă şi slab educată. policlinicile sunt naţionalizate prin Decretul Marii Adunări Naţionale (3noiembrie 1948). Repartizarea medicilor continuă. Sistematizarea şi reorganizarea teritorială transformă habitatul rural. După discursul lui Hrusciov din 25 februarie 1956 la Moscova. In februarie 1953 se incepe organizarea circumscripţiilor sanitare rurale care asigurau asistenţă medicală gratuită populaţiei arondate. insă pentru medici preţul va fi prea ridicat. dar propaganda rămane. mai tarziu eliminate. procesul fiind organizat de medici-funcŢionari Şi supravegheat de Partid.

Nu se poate vorbi de etică medicală cand drepturile medicilor şi ale pacienţilor sunt ingrădite şi incălcate şi cand principiul lui Hippocrate „primum non nocere” nu poate fi aplicat. In concluzie: implicarea regimului şi a statului totalitar in relaţia medic-pacient. izolare şi lipsa confraternităţii. izolarea progresivă a medicului. alterarea imaginii şi integrităţii medicului. nerespectarea secretului profesional prin obligarea medicului de a dezvălui date cu caracter personal ale pacientului. Calea spre adevăratele valori europene este lungă şi dificilă după 1989. ocupă tot timpul liber al medicului. aparate medicale inadecvate. În acea zi. Henry Dunant. politica de demografie forţată (Decretul 770/1966). Controalele administrative permanente. Programul impus obligator. ”Mişcările totalitare sunt organizaţii de masă ale unor indivizi atomizaţi şi izolaţi” (Hannah Arendt). Etica medicală în perioada comunistă?. III Înfiinţarea şi primii ani de activitate ai Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (1863-1914) Pe 24 iunie 1859. nerespectarea drepturilor şi a vieţii private a medicului. în nordul Italiei. incapacitatea respectării principiului de a face bine şi de a promova binele. în câteva cuvinte Lipsa increderii reciproce in relaţia medic-pacient. un cetăţean al Genevei. necunoaşterea modelelor europene sau adaptarea lor spontană şi prea rapidă la realităţi locale. incapacitate de a lucra profesional prin restricţii administrative şi economice. Confruntarea cu trecutul este o datorie morală a societăţii medicale contemporane. dar şi a pacientului. Penuria dictaturii anilor 80 inseamnă cabinete şi spitale insalubre. Cunoaşterea istoriei medicinei din această perioadă ne ajută să regandim toate schimbările majore dintr-o perspectivă obiectivă şi critică. trupele franco-sardiniene s-au ciocnit cu cele austriece lângă micul oraş Solferino. călătorea în 196 . ingreunează construirea unui nou sistem.. în timpul războiului italian de unificare. asistenţa medicală permanentă de 24 ore. Trăirea şi perpetuarea vechilor mentalităţi.dispariţia totală a relaţiei normale medic-pacient.. lipseşte contactul cu alţi medici şi cu lumea medicală ştiinţifică occidentală. caracterizează o asistenţă medicală precară.

devotaţi şi cu adevărat calificaţi?" Această întrebare este cea care a condus la înfiinţarea Crucii Roşii. fără să rişte a fi respinşi de către ofiţeri şi soldaţi. În cea mai mare biserică. unde mii de oameni zăceau fără îngrijire. încheind cu o întrebare "Nu ar fi oare posibil ca. a descris bătălia şi răniţii din Chiessa Maggiore. Printre acestea s-au numărat şi Gustave Moynier. Astfel a apărut ideea statutului neutru al serviciilor medicale şi al surorilor voluntare. Cartea lui Dunant a constituit un mare succes. Pentru prima dată. să le spele şi să le îngrijească rănile şi să le ofere tutun. Chiessa Maggiore. CICR şi-a dat seama că voluntarii avuţi în vedere de Dunant ar fi putut acţiona efectiv.acea regiune pentru a-l întâlni pe Napoleon al III. Pe 9 februarie 1863. cetăţean al Genevei. În seara bătăliei. jurist şi preşedinte al unei organizaţii locale de caritate (Societatea Geneveză de Bunăstare Publică). a fost tradusă în aproape toate limbile europene şi a fost citită de cele mai importante personalităţi ale epocii. În aceasta. În plus. încă de la înfiinţarea sa. consfinţite într-o convenţie şi având un caracter inviolabil care. unde se adăpostiseră mai mult de 9000 de răniţi. doctorul Louis Appia şi doctorul Theodore Mounoir. Dunant a rămas la Castiglione până pe 27 iunie şi apoi a pornit din nou la drum. să poată constitui bazele societăţilor de ajutorare a răniţilor înfiinţate în diferite ţări europene?" A doua întrebare a pus bazele Convenţiilor de la Geneva. din motive personale. iar aceasta a înfiinţat un comitet compus din cinci membri pentru a studia propunerile autorului. ceai şi fructe. Totuşi. în 1862. întorcându-se la Geneva pe 11 iulie. odată ce s-a căzut de acord asupra lor şi au fost ratificate. 197 . curând avea să devină cunoscut sub denumirea de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR). dar nu a putut uita ceea ce văzuse şi . în timp de linişte şi pace. s-a numit iniţial Comitetul de Ajutorare a Răniţilor. Era hărţuit de dificultăţi financiare. Dunant a întrebat autorităţile militare ale diverselor state dacă nu ar putea să formuleze "(…) câteva principii internaţionale. Dunant împreună cu femei din acea zonă s-au străduit timp de câteva zile şi nopţi să le dea apă. Acest comitet. doar dacă ar fi putut fi individualizaţi faţă de civilii de rând prin intermediul unei embleme distinctive şi dacă ar fi putut fi protejaţi de luptele efective. Dunant a ajuns în oraşul Castiglione. a publicat o lucrare intitulată "O amintire de la Solferino". să se înfiinţeze societăţi de ajutorare cu scopul de a se oferi îngrijire răniţilor în timp de război de către voluntari zeloşi. s-a reunit pe 17 februarie 1863. care îi includea pe Moynier. el a prezentat societăţii sale concluziile lucrării lui Dunant. generalul Guillaume-Henri Dufour. Dunant.lea.

Marele Ducat de Oldenburg. ale statelor părţi la Convenţii. incluzând 14 delegaţii guvernamentale. a fost semnată Convenţia de la Geneva pentru ameliorarea soartei răniţilor din forţele 198 . Braziliei şi Mexicului. şase delegaţii ale unor diferite organizaţii şi şapte persoane particulare. cu scopul de a studia modalitatea de a depăşi lipsurile serviciilor medicale ale armatei. şi de Semilună Roşie. Hamburg şi Hesse.au fost înfiinţate în următoarele câteva luni. Pe 1 februarie 1864. trupele Austriei şi cele ale Prusiei au invadat Danemarca. o conferinţă diplomatică. Belgia şi Prusia . Au fost invitate toate guvernele europene şi numeroase personalităţi de referinţă. guvernul elveţian (care acceptase să organizeze conferinţa diplomatică) a trimis scrisori de invitaţie tuturor guvernelor europene şi celor ale Statelor Unite ale Americii. Au fost 36 de participanţi. se continuă în cadrul Conferinţelor Internaţionale ale Crucii Roşii/Semilunii Roşii unde participă în prezent atât delegaţii ale Societăţilor Naţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. pe data de 26 octombrie 1863. statele). Comitetul Internaţional a decis să trimită doi delegaţi pe teren pentru a avea grijă de răniţi şi pentru a studia posibilitatea de a pune în practică unele dintre concluziile conferinţei din octombrie 1863. Italia. Comitetul Internaţional se pregătea pentru o nouă etapă.cele din Wurttemburg. Conferinţa a fost deschisă de către Generalul Dufour. Luând ca bază pentru discuţii un proiect de convenţie pregătit de Comitetul Internaţional. Mecklenburg-Schwerin. care ar fi avut autoritatea de lege pentru părţile contractante (respectiv. atât politică. Conferinţa. Spania.viitoarele Societăţi de Cruce Roşie şi. Rezoluţia 10 încredinţează Comitetului Internaţional schimbul de informaţii între societăţile de ajutorare ale diferitelor ţări. Pe 6 iunie 1864. Această dublă abordare. Comitetul Internaţional a decis convocarea unei conferinţe internaţionale la Geneva.Pe 25 august 1863. pe 22 august 1864. Franţa. Alte societăţi au urmat în Danemarca. la care au participat delegaţi din 16 state. mai târziu. Primele societăţi de ajutorare . Scopul era de a transforma rezoluţiile adoptate în 1863 în reguli conţinute într-un tratat. a avut loc în perioada 2-28 august 1864. În acest timp. Ea sa încheiat prin adoptarea a zece rezoluţii care au servit la înfiinţarea societăţilor de ajutorare a soldaţilor răniţi ("comitete") . sub auspiciile sale. cât şi privată. începând ceea ce avea să fie numit războiul germano-danez. cât şi observatori (mai ales din partea organizaţiilor ne-guvernamentale. Conferinţa din 1863 a luat ca bază a discuţiilor un proiect de Convenţie pregătit de Comitetul Internaţional.

Convenţia a fost ratificată de către Franţa. Ei s-au întors aici în timpul războiului sârbo-bulgar (1855-1886) şi. un eveniment avea să treacă această Convenţie prin botezul focului. Până la sfârşitul anului. cunoscute sub denumirea de criza Estului (18751878). Totodată. încercând să asigure punerea în practică a normelor umanitare care restrâng violenţa armată. Belgia. Elveţia. el depune eforturi pentru prevenirea suferinţei prin promovarea şi consolidarea dreptului umanitar şi a principiilor umanitare universale. în anul 1863. Spania. CICR a rămas principala forţă care a determinat dezvoltarea dreptului internaţional umanitar. el dispune de o prezenţă permanentă în 61 de ţări şi desfăşoară operaţiuni în 80 de ţări. Danemarca şi Marele Ducat de Baden.armate în campanie. Aşa a luat naştere dreptul internaţional umanitar modern. Cu toate acestea. în întreaga lume. care a izbucnit cu patru ani mai târziu. A putut face acest lucru mai ales datorită experienţei delegaţilor săi. a făcut ca delegaţii Comitetului să ajungă până în Balcani. în iulie 1870. din nou. Aceasta a condus la războiul franco-prusac. Olanda. În timpul acestui conflict. În timpul acestei perioade. Italia. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii • • Işi are sediul la Geneva. Comitetul Internaţional a înfiinţat prima Agenţie de Informaţii pentru familiile răniţilor sau ale soldaţilor capturaţi. Acesta a fost războiul austro-prusac din 1866. mai mult de 10 000 de angajaţi. • • 199 . O serie de conflicte. în timpul războaielor balcanice (1912-1913). Bismarck a crezut că trebuie să zdrobească Franţa pentru a putea realiza unificarea Germaniei. Norvegia." El conduce şi coordonează activităţile internaţionale de asistenţă desfăşurate de către Mişcare în situaţii de conflict. Are. În prezent (2000). Suedia. Misiunea declarată: "CICR acţionează pentru a ajuta victimele războiului şi ale violenţei interne. este o instituţie umanitară independentă care a pus bazele Mişcării de Crucii Roşii.

cele două noţiuni ar putea fi avute în vedere separat. garantându-i privilegii şi imunităţi de care se bucură. teoretic. organizaţiile internaţionale. prin refacerea legăturilor familiale dintre prizonierii de război şi familiile acestora şi prin schimbul între beligeranţi a listelor victimelor. CICR se deosebeşte atât de Organizaţia Naţiunilor Unite. Deşi. Operaţiunile de ajutor se bazează pe norme juridice.au un scop dublu. care sunt supuse regulilor dreptului internaţional. prevăd condiţia juridică pe care o are CICR pe teritoriul statelor unde îşi desfăşoară activităţile umanitare şi recunosc acestuia calitatea de persoană juridică internaţională. în primul rând. deoarece. să asigure respectarea drepturilor victimelor. în timp ce scopul asistenţei este de a aduce acestora ajutor material. • Refacerea şi menţinerea legăturilor între membrii de familie despărţiţi de conflict. ele servesc ca mijloace de a pune în practică drepturile victimelor şi de a proteja viaţa şi sănătatea acestora. • Activităţile de protecţie sunt destinate. • Adunarea de informaţii referitoare la victime. ele sunt îndeaproape asociate. în scopul ajutării acestora. ACTIVITĂŢILE UMANITARE ALE CICR Protecţie şi asistenţă. Fiind non-guvernamental din punct de vedere al naturii şi al personalului. Aceste acorduri. cât şi de alte organizaţii umanitare nonguvernamentale (ONG-uri). astfel încât. acţiunea umanitară implică atât protecţia cât şi asistenţa. Dimensiunea internaţională a CICR este confirmată de acordurile la vârf pe care le-a încheiat cu mai mult de 50 de state. Mandatul său îi permite să ia în discuţie anumite probleme cu statele şi cu părţile la conflict. 200 . în multe cazuri. respectiv cel de a proteja şi cel de a asista victimele conflictului. prin deschiderea de delegaţii şi prin trimiterea de delegaţi. Asemenea privilegii şi imunităţi sunt indispensabile pentru CICR pentru că ele îi garantează acestei instituţii cele două condiţii esenţiale pentru acţiunea sa. de multe ori. în mod normal. în practică.• • • CICR este o organizaţie privată elveţiană. respectiv neutralitatea şi independenţa. • Agenţia Centrală de Căutare a CICR şi-a început activitatea în timpul războiului franco-prusac din 1870.

Italia şi Japonia s-au întrunit pentru a înfiinţa în mod oficial Liga Societăţilor de Cruce Roşie. distribuire de seminţe.). tratare. Pentru a uşura suferinţa victimelor conflictelor armate. Marea Britanie. evacuare. etc. Asistenţă agricolă şi veterinară de urgenţă (expertiză agronomică. coordonarea şi facilitarea reunificării familiilor despărţite. situaţia a rămas la fel şi în prezent. distribuire. asigurarea de membre artificiale pentru amputaţi. de pături. de haine.). incluzându-le pe următoarele: Îngrijirea răniţilor de război (prim ajutor. Atunci când CICR a fost înfiinţat. staţii de pompare. Într-o anumită măsură. Păstrarea evidenţei victimelor. conducte. etc. de unelte agricole şi de echipament de pescuit. ale tulburărilor interne şi ale altor situaţii de violenţă internă. inclusiv a acelora lipsiţi de libertate şi susţinerea protejării acestora. principala sa grijă era să asigure îngrijea soldaţilor răniţi pe câmpurile de bătălie. care a fost 201 . etc. echipament.). etc. doar că scopul şi dimensiunea activităţilor sunt mult mai mari. FEDERATIA INTERNAŢIONALĂ A SOCIETĂŢILOR DE CRUCE ROŞIE ŞI SEMILUNĂ ROŞIE • În mai 1919. Emiterea de documente de călătorie pentru a permite celor lipsiţi de acte de identitate să ajungă într-o ţară de primire sau să se întoarcă în ţara de origine. Apă şi instalaţii sanitare (surse de apă. Efectuarea de demersuri pe lângă autorităţi în favoarea familiilor care caută informaţii despre rudele dispărute. CICR se poate implica în următoarele operaţiuni de ajutor: Ajutor alimentar..• • • • • • • • • • • • • Organizarea. măsuri ortopedice. Franţa. reprezentanţii Societăţilor de Cruce Roşie din Statele Unite. tratament medical şi chirurgical. pe anumite categorii. înfiinţarea de ateliere de proteze). tratarea animalelor. Hrană (evaluarea situaţiilor de foamete şi găsirea cauzelor acestora. distribuirea de corturi. Sprijinirea serviciilor de sănătate existente (medicamente. organizare şi instruirea personalului). Construirea de adăposturi.

se înfăţişează o organizaţie cu 105 de milioane de voluntari şi 300 000 angajaţi care oferă ajutor pentru aproximativ 233 de milioane de beneficiari.Orient occident. instruirea şi.Boris Buzila 2. ea susţine activităţile Societăţilor Naţionale din întreaga lume. Recrutarea.Misterele istoriei-Brian Haughton 5. adică vieţile acelora care sunt expuşi celui mai mare risc datorită unor situaţii care le ameninţă supravieţuirea. Aceasta face ca Federaţia să fie o instituţie cu adevărat globală şi care are un enorm potenţial umanitar. Având secretariatul la Geneva şi mai mult de 60 de delegaţii localizate în mod strategic. menţinerea voluntarilor sunt probleme de o importanţă deosebită cărora Societăţile Naţionale trebuie să le facă faţă. voluntarii sunt responsabili pentru prestarea a numeroase servicii pe plan local şi joacă un rol important în consolidarea societăţii civile. Societăţile de Cruce Roşie existente şi de a promova crearea unor noi Societăţi." În prezent.• • • • antecesoarea Federaţiei Internaţionale.7x7minuni ale lumii antice-Lemi Gemil Mecari 202 . Bibliografie • • • • • 1. Federaţia este o vastă organizaţie. Obiectivul său era de a " consolida şi a uni .Istoria lumii-Ernst Gombrich 4. Atunci când sunt luate împreună cele 177 de Societăţi ale sale şi sunt reunite cifrele date de programelor lor. mai ales. în domeniul sănătăţii. Misiunea Federaţiei este de "a îmbunătăţi viaţa persoanelor vulnerabile prin mobilizarea puterii umanităţii".Enigmele Terrei-Horia Matei 3. sau capacitatea de a trăi cu un nivel acceptabil de siguranţă socială şi economică şi de demnitate umană. Diversa reţea globală de oameni reprezintă o mare valoare pentru Societăţile Naţionale.

Civilizatiile orientului antic-Horia Matei 10.aspx 203 .Atlas istoric 9.Mari capitaniai lumii antice –D.ro/evolutia-omului.Istoria lumii-Patricia S Daniels 11.• • • • • • • • 6.teoria-evolutiei.Istoria-oameni.Tudor 7Geografia populatiei pe glob-Lidia Papaghiuc 8.Ghid de cultura generala-F Braunstein 13.Istoria culturii şi civilizatiei-Dramba 14.Mitologia orientului apropiat.fapte.epoci 12.Grecia • • • • http://www.Egiptul.