www.cartiaz.

ro – Carti si articole online de la A la Z FABULE
ÎNFIINŢARE FABULII În palat la împărat, Adevărul, gol din fire, Fără veste au intrat. La a lui aşa privire Împăratul au strigat: - "Cine eşti? Cum îndrăzneşti, Gol, aici, să te iveşti?" - "Adevărul sînt." - "Ce vrei?" - "Vreu se-ţi spun a me părere: Tu nicicum nu ai durere Pentru pămîntenii tăi; Cei mai mari te măgulesc Şi norodul jăfuiesc; Legile îţi sînt călcate..." - "Ieşi afară! Ieşi afară! Golule neruşinate! Daţe-l iute gios pe scară!" Iată cum fu priimit Adevărul dezgolit; El, oftînd, se depărtară. Dar a lui dorinţă bună Un alt chip i-au arătat. Adevărul mai pe urmă Iar au mers la împărat, Insă nu gol, ce-n vesminte Împrumutate la minte Şi, cu aer de respect, Au vorbit frumos, încet. Împăratul, în mierare, I-au dat toată ascultare; L-au pătruns, l-au înţăles, Şi îndată au ales Alţi miniştri, altă curte, Au făcut prefaceri multe, Trebile au îndreptat Ş-au fost binecuvîntat.

VULTURUL ŞI ALBINA O, cît sînt de fericiţi Cei de soarta lor slăviţi! Căci ei şi spre fapta mare Au a slavei îndemnare. Dar şi cei ce ostenesc Întru binele obştesc, Neprivind la răsplătire, Sînt prea vrednici de cinstire. Vulturul pe o albină Au zărit-o în gradina, La revărsatul de zori, Bîzîind pe lîngă flori. Şi i-au zis: - "O, ticăloasă, Albină nesăţioasă! Tu petreci a ta viaţă Tot pe flori şi pe verdeaţă, Migăind (*) necontenit

www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
Nu ştiu pentru ce sfîrşit. Dar nici însuşi tu nu ştii Care-i munca ta ce bună, Cînd ca tine mii de mii Miere la un stup adună. Iar apoi, ce fericire Moştenesc eu de la fire! Cum aripile-mi întind Şi mă desfătez zburînd Cătră ceriuri, cătră soare: De a me putere mare, Paserile lumii toate Fug, s-ascund înspăimîntate." - "Fii tu în veci preaslăvit, Albina lui au rostit. Joe se te norocească Şi anii se-ţi înmulţască. Iar eu fiind rînduită, Obştiei se ostenesc, Mă cunosc prea fericita, Cînd fagurii îi privesc, Lucraţi de mii de albine; Şi ştiu că şi de la mine Un pic de miere măcar S-au adus întru bun dar." * - a migăi, a migăli - a lucra migălos (încet, dar cu mare atenţie).

GRIERUL ŞI FURNICA Grierul în desfătare, Trecînd vara cu cîntare, Deodată se trezăşte Că afară viscoleşte, Iar el de mîncat nu are. La vecina sa furnică Alergînd, cu lacrimi pică, Şi să roagă să-i ajute, Cu hrană să-l împrumute, Ca de foame să nu moară, Numai pan" la primăvară. Furnica l-au ascultat, Dar aşa l-au întrebat: - "Vara, cînd eu adunam, Tu ce făcei?" - "Eu cîntam În petrecere cu toţi." - "Ai cîntat? îmi pare bine. Acum joacă, dacă poţi, Iar la vară fă ca mine."

LUPUL ŞI CUCUL - "Rămîi sănătos, vecine! Au zis lupu cătră cuc. Aceste ţări de rău pline Le părăsăsc şi mă duc. Nu mai pot trăi aice, De om, cîne, prigonit, În Arcadia, ferice!

Lăsaţi dar pe strămoşi în pace: Cu fapta e cinstit acel care o face.ro – Carti si articole online de la A la Z Este codru de trăit. Ei vor fi tot nempăcaţi." . spre buna îndemnare."Apoi ţine minte. au pus si sărbătoare." ."Cale bună. măi vecine! Dar te rog să-mi spui curat: Năravul nu-ţi iei cu tine? Şi colţii ai lepădat?" "Să-i lepăd? Da" cum se poate?” . Ai să rămîi fără blană."A! Ce năcaz.."Nimica. Unde lupu nu se teme De năpăstile ce-i vin. Toţi în pace vieţuiesc: Omul este blînd ca oaie. Că are datorie a ne arăta cinste. . Ţăranu gînşte de vînzare Mîna la tîrg. mulţămiţi. ce osîndire! Asupra gînştelor ce crudă prigonire! Priveşte.. şi omenirea plînge. Aşa striga: . Unde aurita vreme Împărăţăşte deplin."Că numai de fripture voi Sînteţi şi bune.) Eu nu vinovăţăsc ţaranu nicidecum. Căci noi ne tragem drept din neamul cel slăvit. bătea ades cam tare. un ţăran cum bate joc cu noi.cartiaz. Ce Capitolia din Rom" au izbăvit! Romanii."Ştiu. nătărăului. Pentru aşa a lor prea vrednică urmare. Că la viitoarea iarnă." . frate. . De astă-noapte el ne mînă denapoi. nu-i trece nici prin minte.. GÎNŞTILE Cu o prăjină mare. Precum cucu i-au cîntat. Dar eu la vorba me să viu: Ce faptă vrednică voi aţi făcut în lume?" . întîlnindu-se c-un trecător pe drum. Nu numai gînştele.. Între oameni iar sînt unii Cu colţi de lup înzăstraţi: Ori în care parte-a lumii. Lui. însă noi. Acolo nu sînt războaie.www."Şi voi tot cu aceasta vreţi A lumii slavă să aveţi?" Au zis acel drumeţ. Grăbind la zi de tîrg." . Şi drept să zic: În cîrdul gînştelor. Iar gînştele altfel aceasta judeca Şi. Iar cînii nici hămăiesc. (Dar unde de cîştig sau pagubă s-atinge."Strămoşii noştri." Şi aşa s-au întîmplat.

Iar sîngur au plecat la fugă mai vîrtos Pe văi. surgunită! Tu ştii că eu am fost în slujbă rînduită La o găinărie. Deodată calul au pornit La pas.? . Erai prea blînd si bun şi nici nu mă trînteai. Pe nişte pîri nedovedite. Cu trebile ce-avem. Sînt. N-ai zice ca bursucu: că are "pufuşor Pe botişor?" CALUL SI CĂLĂREŢUL Un vrednic călăreţ Avea un cal pre blînd şi bine învăţat. pe dealuri. Încît pe călăreţ l-au trîntit el jos. pre cruda ta pieire Eu însuşi ţi-am gătit. măcar cu vreun pui?" ."Da' dincotro şi unde Alergi tu aşa iute?" Bursucu întâlnind pe vulpe-au întrebat. De unde oare-i vin? Şi cînd ar vre să stei. Tu subt povăţuire A frîului strunit. iată. Tu singur martor eşti. încetişor. călare Să iasă la primblare. zvîrlea fugind. Ş-au zis: . Au vrut să facă o cercare: Ca fără frîu. Apoi. Sărea. luîndu-şi vînt. mîne cai. aşa se tânguieşte. dar cînd ne întîlnem. ."Sărmane cal. Cum altu. pin ponoare Şi."Oh. Dar tot eu am căzut în groaznică urgie.www. am dat piste păcat. VULPEA ŞI BURSUCUL . Încît îţi vine mai se-1 crezi. Dar cînd au întăles că n-are frîu strunit. Dar gînşteîe să nu se-ntarte.ro – Carti si articole online de la A la Z Această fabulă a lămuri se poate. în adevăr să spui: De m-ai văzut cumva. Precum că luam mite." Se-ntîmplă şi la noi de vezi. Stăpînul au aflat în urmă calu mort."Nu. avînd loc. Să-i faci curată socoteală Pentru venit si cheltuială. Eu cam ades vedem: Că tu pe botişor Avei şi pufişor.cartiaz. Au prins a mai juca. dînd de-o rîpă mare. odihna-mi am lăsat Şi sănătate-mi am stricat. Că abia din leafă să hrăneşte. S-au zdrumicat de tot. dragă cumătră. Dar astăzi butcă. Iar singur el simeţ Şi despre cal încredinţat. dragă cumătre. a merge mai uşor.

" Şi noi adeseori pe patimi ne silim Cu ale celor mari să le sămăluim. Dar cînd la un norod nu are A sa măsură înţăleaptă. Aşa. Pe care poţi pe loc c-o sfîrlă mort să-1 pui. odată au pornit Ei împreună la primblare. BROASCA SI STIUCA . Facînd un vuiet mare. pentru ce cucoşu nimicit. Şi eu ca voi cei mari. LEUL ŞI IEPURILE Un leu c-un iepure prieteni s-au făcut. Şi treabă face: Acela purure mai sigur isprăveşte. Se face primejduitoare."Apoi pentru aceasta dar.ro – Carti si articole online de la A la Z Nici capu nu-ţi rupeai. cit este el de mare." Şi slobozenia cit e de desfătată."Prietene iubit! Mă mir eu şi te rog se-mi spui Pricina. Şi iepurile au stîrnit Această întrebare: . RACUL. Precum un elefant. Răspunsă iepurul. Acel ce tuturor se laudă şi spune În trebi puţin sporeşte. Iar altu cu deşărt. Te sparie aşa cumplit. Lui leul au răspuns.cartiaz. Dar nu pre nimerim." . Apoi mai grele lucruri îţi crede nefireşti. Atunci cînd el folos nimica n-aducea. DOUA POLOBOACE Un poloboc cu vin Mergea în car pe drum. Nu în zadar. Şi noi cei mari sîntem cu slăbăciuni născuţi. Încît cei trecători în laturi toţi fugea.www. Dar şi hodorogea."Aceasta nu-i de vro mirare. Eu văd că vă miraţi Şi nici e de crezut. Încît tu fugi de glasu lui?" . las" că vinea mai tare. Mă tem de cîni copoi. Iar cel ce tace. Dar cînd îţi sta să căutaţi La adunările lumeşti. încet si foarte lin. De şoareci iar se teme tare. Asemine în lume. şi varvarii ogari.

tot mie se cuvine. ." Şi dispicînd îndat' pe cerb în patru părţi. Incît oricarele vedea. Din mînici au tăiet ca o a patra parte Şi antereu 1-au gătit Cu mînicile pre scurtate. De dîns rîdea. Cînd în obştii nu-i unire: Nici o treabă nu se face Cu izbîndă şi cu pace. Ce tot pe loc au rămas. Căci să trăgea neunit. pe drept ca unui leu se cade. Ci singur el. LEUL LA VÎNAT Leu. Racul înapoi se da. dar ieu de samă Că sacu stă neclentit. Nu ştiu cine-i vinovat. . Ş-ace al triile. Al doile. De pe mal în iaz s-aducă Un sac cu grîu încărcat. Cu toţii întrunit. băieţi. întind." ANTEREUL LUI ARVINTE Arvinte coatele au ros la antereu. Însă. Sacul în iaz nu s-au tras. Dar n-au stat mult se socotească. Se-ntîmplă dar. Şi adunînd pe toti ai săi. Le zisă leu lor. lupu. Şi iată: ce întâi e parte me de frate. Aşa-i şi la omenire. Se umble la vînat: Şi ce vor căpăta se-mpartă măsurat. s-au fost alcătuit. Iar de al patrele. Spre jertvă 1-au întins. Voi trebui numai să vedeţi Cum eu împart uşor."Aceste sînt frăţeştile bucăţi. Precum voi ştiţi prea bine. Ca nişte buni vecini. pe cît am aflat. Ştiuca foarte se izbea Şi nimic nu isprăvea."Acuma e treaba me. Iar pentru petici de cîrpit. Pe loc îl voi învinge. mereu Se pusă se-1 cîrpească. că vulpea-ntăi Un cerb frumos au prins. oricare s-ar atinge.cartiaz. broasca şi o ştiuca Într-o zi s-au apucat. vulpea şi cinele odat”. Broasca tot în sus sălta. Şi la el toţi se înhamă: Trag.www. Au zis: .ro – Carti si articole online de la A la Z Racu.

ro – Carti si articole online de la A la Z Văzînd aceasta el. Au zis aceste. Au îndestulă minte. Şi elefantu meu." Au zis si au făcut.cartiaz. Vrun lucru mare nu-i Se-mi tai eu poalele de pe la antereu Şi mînicile să le pui Mai lungi decît era. Şi poamele văzînd. Măcar că la privit vă arătaţi pre bine. Dar lume se miera. Iar lupii se-ndrepta Şi-asa urla: ." Un adevăr de mult văzut Că neavînd prilej ca se ne folosim De-un lucru ce ne e plăcut. VULPEA ÎN LIVADĂ O vulpe au întrat odată Flămîndă în livadă. Se-ntîmplă si boieri de neam. au dat bietile oi O jalobă. Umblînd ea în zadar mai bine de un ceas. în loc se folosiţi."Tâlharii. varvarii. frumoase. Tot cu aceeaşi minte. Şi de pe neam ei toţi. cit nu se poate. Şi iată că la domn. zicînd că "lupii răi pe noi De tot ne jecuies."Cum v-am găsit. cit de bun la inimă să fie. oricum era de mare. Pe elefant l-au pus în codri la domnie. De la străbunii săi pană la strănepoţi. ELEFANTUL ÎN DOMNIE Cine-i tare si mare. Apoi neapărat cusururi îi găsim. că doar nu sînt aşa de nătărău. Se o îndrepte vror Şi fac ca si Arvinte. Dar este rar acel pre fericit părinte. Voi dinţii strepeziţi. aşa vă las. Care-ncurcînd averea lor. A înţălegerii n-ave îndămănare: Iar blînd şi plin de bunătate Era. da cum de îndrăznesc!" Au zis duiosul domn.www. Dar bucuria ei au fost în mini străine: Că prunele pe crengi cam susuşor era Şi nu se scutura. S-au bucurat pre mult în sine. Dar minte nu pre are. Dar verzi. au zis în gîndul său: "Lăsaţi. Şi nu asămăna nici cu un bun mintean. Să-i iasă buni copiii toţi. cătră prune: . Nu-i bine. coapte bine." . Că antereu lui era acum pre scurt.

cîntare-i răsuna. * rediu." Aceste auzind în suflet s-au jignit Ace privighitoare Şi de atunci au contenit Pentru măgari a sa cîntare. Că tu întru cîntări eşti meşterită mare. Îîntru a dragostei cei gingaşe plecare Pe amoraşul său chema. decît pielce de frate."Atîta! domnu le răspunde.cartiaz."Tu versuri ai plăcute. c-aşa sînt învăţate: Noi n-am luat mai mult. Apoi. acum vreu De iscusinţa ta se judec singur eu. Iar un aşa alai să nu dea Dumnezeu Nici la vrăjmaşul meu. Sărmanul lup câta oriunde mîntuire Si."Măria ta! De noi nu te-ndura. Dumnezeu să ne ferească De judecata măgărească. Căci singur ne-ai fost dat poroncă astă-iarnă S-avem cu toţii blană.pădurice. Şi nici un păr mai mult. Cînd glasu-i tremura. Prieten de mai an. Cînd liniştit. Iar lume ascultînd Tăcea şi se mira. De frica. pornită spre cîntare. Magariuî însă de pămînt S-au răzămat cu frunte. Se ştiţi că strîmbătăţi la mine nu-ţi ascunde Vă hotăresc de-acum de oaie o pielcică. Cînd tare şuiera. El să gonea din urmă De cătră vînători cu puşce înarmaţi Şi cîini întărîtaţi. rădiu . Îi zice: . mai bine ai cînta. Scăpînd viaţa."Frăfioare! . Şi rediu (*) desfătat. .i-au zis . Si iată." Iar buna păsăruică. LUPUL ŞI MOTANUL Un lup odată au intrat. crîng. la un sat. abia În sine ceripea. întîlnind pe un motan."Prieteno . prin dulcea ei strigare. ." MAGARIUL ŞI PRIVIGHITOAREA Magariul au văzut pe o privighitoare.ro – Carti si articole online de la A la Z . În deznădăjduire. Şi au răcnit aşa: .mă rog să mă asculţi: Eu tot am auzit o vorbă de la mulţi. nimica. nu de voie bună.www. Iar oile pîresc. Dar cînd ai asculta Cucoşu de la noi.

Şi."Cu dînsul iarăşi sînt smintit. au lămurit.răspunsă el . Dar răul în priseci curînd s-au dezvălit. Iar el au mulţămit. defăimat de cătră toţi au fost Şi parcă înadins Asupra ursului majorita s-au strîns. cumătre. făcuta după legi Ce dobitoacele povăţuiesc din veci. Dar miere n-au înapoit.a sfîşia.ro – Carti si articole online de la A la Z Tu nu ştii undeva aici a me scăpare?" "Ba ştiu . Să prindă o aşa cam gre dregătorie. URSUL LA PRISECI La o alegire. Ba încă la cei mari şi labele au lins. oricare fie.. cătră dîns’ sînt tare vinovat. nu-i bine. Pe urs l-au fost ales nazir peste priseci. Păr' ce la svat s-au dat de ştire Şi s-au orînduit La faţa locului pe forme desloşire."Apoi dă fuga la Arvinti. Au mers.a felicita. Apoi se-ncurcă-n socotele. Căci ursul.. s-au apucat De curăţit. Nici nu mai zic nimica: De ursi mi-i tare frică. Lui an cu nişte miei i-am fost făcut năcaz." . ca un călători pe mare. Toţi l-au heretisit (*). Dar pasă tu de cere La fiare rînduiele!. Căci ursul dacă dă de miere." . El este un ţăran şi vrednic şi cuminti. El în singurătate Îşi sugi labele mult pline de păcate. Cînd tu cu toţii eşti stricat Şi numai singur vinovat: Culege dar ce-ai samănat!" * a spîrcui . drept. Şi ce nădejde ai aice pentru tine. Aşteaptă vîntul cel de cale. au scris. Căci astă-iarnă lui viţica i-am mîncat. Că este foarte blînd si milostiv ţăran. oricare stup în labă-i au intrat L-au scos de tot curat." ." ."Apoi dar. Iar miere la bîrlog mergea necontenit. au cercetat.aleargă la Trifan. Nevrednic."Aşadar ce să faci? La vornicul bătrîn Aleargă." .www. de rătezat Şi.cartiaz. cum au mers la tact (**). Iar ursul de pe loc S-a şi triimes surgun pe iarnă la bîrlog. că e bun şi priimitor român. Oricine au dorit se între-n aşa post. Deşi s-ar fi putut un alt."Nici la acesta n-am obraz. . Pentru c-adesăori lui oi am spîrcuit (*). * a heretisi ." .Oh! nu pot.

cartiaz. Aşadar. Se fac îndată răle. . A poroncit la svat Să facă tuturor chemare De o obştească adunare. Precum la noi au zis o treaptă oarecare: Doar pui. Se vede că la ei. Rege cătră leită. pentru că de lupi sînt răle auziri." . ŞOARECUL ŞI GUZGANUL . Tot trebui mijlociri. degeaba – Guzganul au răspuns cu-n aer ispitit – Căci de va rămînea la ei pe unghii treaba. Dar. Preluminatu leu ferind nemulţămiri. taht . La care mic si mare să fie întrebat. nu te bucura. reşedinţa unei autorităţi. fiarăle pe rînd s-au adunat Şi întru o unire glas bun de lup au dat. Că svatul au uitat să facă lor chemare.www. Ca mîţa fiară nu-i mai groaznică subt soare. nazîr deplin. la stîne se-1 pornească Dar oile ce-au arătat? La adunare ele au fost neapărat? Aceasta-i de mirare. LUPUL NAZÎR (*) Oricît de bune rînduiele. precum si pe la noi. prietine. * nezătrit . Ce ştiu de lup şi ce purtări el are. Spre pildă trebuie să ştiţi Că lupu s-au cerut la leu nazîr pe oi. Cum vor intra pe mîni de oameni necinstiţi Şi numai de a lor folos povăţuiţi. armaşul mare. viu. Apoi sărmanul leu nu scapă nezătrit (*). * nazîr . Cînd ele mai ales era trebuitoare.neomorît."Vecini! Ai auzit o veste de priinţâ? Zicea cătră guzgan un şoarec la ambari – Că leul au luat în unghie pe mîţă Şi noi de-acum vom fi aice mari si tari.supraveghetor. Fricoşilor le par puternici numai cei De care se tem ei.în trecut.ro – Carti si articole online de la A la Z ** tact. Pe urmă au ieşit poronca ce leiască: Pe lup. MOMITĂ ŞI OGLINDA În oglindă o momită Chipul îşi văzu odată. Căci el întăi au pus pe vulpe meşterită."Ei.

Se cade calului spre înfrumuseţare.” .www. ** Vezi fabula Vulpea şi bursucul. Vezi grimasuri ce întoarce.jefuitor.a. Cum se strîmbă. Dar cam sînt din soreoare Vro trii-patru slutişoare Ca aceasta. S-au tăvălit.cartiaz. Stăpîn fiind pe ale sale. fata mei" Să găsiră o momită Cu de sine cunoştinţă. (n. Samă singură mi-aş face Şi m-aş spînzura de ciudă.ro – Carti si articole online de la A la Z La a sa tovărăsiţă Face semne şi-i arată. Harşaoa. jacaş ."Uită-te. Din întîmplare el găseşte o harşa (*).). Iar el pre nurliu rîdea. * jâcaş. şi anume Pot pe număr a le spune.. Eu să fiu aşa de slută. Noi sîntem cam din născare Tot ca una. Făcînd semne la un alt Giudecâtori necurat. nesocotind ce poartă Şi nedeprins a fi-mbrăcat. pe lingă turma sa Avea un cal şi un măgari. Adevărul de vei vre. Se puie pe măgari harşeoa delicată. se sluţăşte. Zicînd: . Dar au eşit în faptă Că prostul de măgari. Precum am văzut în faptă Pe un jâcaş (*) domnişor. fără de înşirare. Păstoriul însă-au socotit Că calul e destul de fire-mpodobit Şi au găsit cu cale. precum ştiu acei ce merg calare. Cusută tot în fir şi în mărgăritari. s-au răcorit Si chiar ca un măgari de glod plin au ieşit. Căruia i se cetea Fabula de pufuşor (**). Din fabulă e lămurit. Parcă-i puhavă la gură. Cu scumpa lui harşe în bahnă (**) au intrat. Cum că păstoriul au greşit: Iar el o da la întîmplare. deşi are . priveşte La ace caricatură."Nu mai cere trebuinţa I-au răspuns tovărăsiţă Căci. CALUL ŞI MĂGARIUL Păstoriul unor oi. Iară omul niciodată. Eu însă socotesc: că calul..

Se fie cineva desăvîrsit în lume.pătură ce se aşterne sub şa. Mă mier de întrebare! Eu fac apporte* gioc ca omul în picioare!" Din oameni iarăşi sînt la soartă în favor. ploaie." li gre pretenţia fără eczempluri bune. Dorm lîngă poartă. eu după tine Voi merge foarte bine."Jujucă: ce mai faci mata?" întreabă cîinele.Iti multămesc. ger. (Acesta între cîini e semnul de respect."Eu sînt ca purure. harşa . Dar nu se bagă-n glod. Pentru că-n două lăbi ştiu a umbla uşor Şi fac apporte Cînd pot. te rog. Sînt bine. Şi dar. Şi-apoi. Prielnec. Şi de la bucătari ades mănînc bătăi. sau cu caii.cartiaz. Dar spune-mi: ce faci tu?" . alerg. Rabd foame. Pentru că n-am lătrat la vreme si la ceas. Păzind ograda la boier.www. Dar tu."O.) . vezi. Dă-mi pildă drept povaţă. Juju. si cum s-au rădicat Îîndată de pe el tot colbu-i scuturat. Afară mîndru se uita. mănînc. bunul meu părinte! Răspunsă racul fiu Cum mergi tu înainte? Mă iartă că nu ştiu.ro – Carti si articole online de la A la Z Nărav de tăvălit cînd este asudat. Ba ieri si un fecior trii lovituri mi-au tras. DOI RACI -"Ei.mocirla. în ce te bizuieşti?" . DOI CÎINI Un cîine. Şezînd pe un covor de cele mai frumoasă. Ce din ogradă an în curte s-au luat Şi carele acum la o fereastră-n casă. căţel tărcat. mon cherl răspunsă lui Juju. mlaştină. ce nătărăul Tot înapoi se dă. . din coadă dînd încet. mă rog. cu ce-ntîmplare Ai căpătat favor asupra-ţi aşa mare? Ce slujbă la stăpîn în faptă împlineşti? Fiind atît de mic. mă hîrjonesc Şi pe saltele moi cînd vreu mă tăvălesc. . Juju. . mă-nvaţă. bahnă . Odată au văzut Pe vechiul cunoscut."Eu! au răspuns Juju." A.şa un rap pe fii u l său Odată ocară. Dorm. de pe neam dulău. credincios cătră stăpînul său.

Să se poată răsufla. Le acopere cu mască. Cu momită sa giuca. învăţatul meu. în cărţi ziua îngropat Şi-n cerneală împlîntat. ca omul. Care-i zic orangutan. Fiare. În sfîrsit cel învăţat De un gust. Brîncă ascunde în mănuşi. Iubea şaga uneori Şi. de o capriţă.ro – Carti si articole online de la A la Z l apporte . Filosoful întră-n sală. ca turbat. Ca să-o duca acolo Mascuită-n domino. De pen lume adunasă Pentru public cabinet (2). . Pune-n capul cel flocos Un beret cu fionc (5) tufos. Mii lumini şi vuiet mare. După sistematic plan: Scoice. Deci voios vrînd să petreacă Sara unui carneval. În costium înaurit. Şi-i de ţărmul african. Bolovani şi buruiene. să nu cunoască. Contrabandu au mistuit (4). Sărituri.www. Pentru sine au cumpărat Mare tînără momită. cacofonie.cartiaz. paseri cu verzi pene. MOMITĂ LA BAL MASCHE (1) Un filosof ce aflasă A ştiinţilor secret. cu-ndrăzneală. Haruri date cu chirie Fieşcare. A ei ceafa-i învălită Cu o freză încreţită. Unul altuia în pripă Sub nas şi-n ureche ţipă. Nasul roş ca piperuş Ş-a ei bot. Pus-au straie ca sa facă Cei momite pentru bal. Aici află adunare. peşti din ochean (3). Ce cu graţie cochetă Ţine-n brîncă o lornietă. Aşa merg fără ciocoi (7) La teatru amîndoi. Mijlocul în brîu încinge Şi în scarpe (6) talpa-i strînge.strigăt cu care se îndeamnă un cîine să aducă ceva. Şi tablo de Rafail. lăsînd doparte tomul. Şi momită. Multe maşte sînt frumoase. Intră unde-i îndesat. După lucru ostenitor. Crocodiluri de la Nil.

Ast-a lumei nebunie Ca să rebde nu mai poate.ro – Carti si articole online de la A la Z Dar ca lumea-s minciunoase. Aici vezi pe un nălban ( 8 ) Avînd portul şi organ Unui doftor la consult. pe cea momită Toţi o cred d-aleasă viţă. Dar momită cu-ngîmfare Tăcînd. pentru randevu I dă actrisa un bile du (10). Încît sună întrebare Cine masca acea să fie? Şi idei s-aud o mie. Îl arat-a sale odoare A Ungariii magnat. Cu respect unii să-nchin. El atunci. Ş-advocatul cel limbut Gioac-aice rol de mut! Prin acesta iarmaroc Ai mei oaspeţi îşi fac loc. Vezi la cine te închin? . I fac curte si-i să pleacă. Jidovul din Podul Vechi Îmbrăcat ca irou grec. A momiţiî mască scoate Ş-apoi zice astă vorbă: . Crezînd că-i un graf străin.www. C-un cuvînt. Pre ea toţi în giur urează Şi i să recomandează. dar nu-1 caută nime A momiţii nas mărit Şi străina ei figură Asupră-i tot au ţintit Adunării căutătură. trece înainte. O asemene tăcere Şi măreaţa ei vedere Pe toţi umple de mirare. Lătineşte vorbind mult. Ca protector să ş-o facă. Iată. Vezi din şcoală un băiet Cu cunună de poet. Filosoful prin desime Trece."L-am aflat. Minunatul hap spiţerul. Iar pe omul învăţat Nici în samă 1-au băgat. Fieşcine-au socotit Că pe mască au gîcit. Poliţă i dă bancherul."Fără crier turmă oarbă! Tot e bun care-i străin."O. plin de mînie.cartiaz. Unul zice: . frăţioare! Din tăcerea sa nu vezi Că-i un milord irlandez?" Giură însă-a lui vecin Că-i de Hina mandarin. Cu zîmbire fieşcare I şoptea niscai cuvinte." Altu-apoi: . Dama care-o lume-nşală Vezi cu hobot (9) de vestală.

2 cabinet . Interesul şi-ngiosire.aici cu sensul de slugă boierească.conduri de femeie."De unde. .muzeu. Un slab pe un puternic cînd vra ca să-1 trezească La adevăr de care el nu e bucuros. de la arat!" Spre laudă deşartă Mulţi zic: noi am lucrat. N-au la tine preţuire Şi mai bine-ţi place o vită. MUSCA De la arat un plug Venea încet spre casă Şi. 7 ciocoi . dragă sor'?" .fundă de panglici cu ciucuri. 3 ocheau . 9 liobot . cu limba-i pierzătoare.) . sărind el iute. Meritul cel învăţat. de milă pătruns şi îndemnat. spre-ntîmpinare. O altă munscă-n zbor Îi face întrebare: . Iar ei.) . Cînd ei lucrează-n faptă. cu-ntăi mişcare. De şerpe el s-au ferit. Incît."Şi mai întrebi de unde! Ei musca îi răspunde C-un aer supărat. Dar un ţintar.cartiaz.tulpan. 5 fionc. Ca un ţintar milos. Pe somnoros în frunte Aşa l-au înghimpat. Iar şerpele din iarbă. Cugetul cel mai curat. Au nu pricepi ce facem? Nu vezi că noi ne-ntoarcem Din cîmp. ţintarul au turtit.ro – Carti si articole online de la A la Z Sistema ţi-i părtinire. Sentiment de omenire. 10 corect: billet doux (fr.www.a uzat de contrabandă. 8 nălban – potcovar. Prin buna faptă poate să se primejduiască. O muscă se-asăzasă.ocean. Însă. fiong . Era acum aproape păstorul sa omoare. 4 Contrabandu au mistuit .mascat.răvaş de dragoste. Ce-n minciuni îmbrobodită. la un bou pe jug. 6 scarpe . Neştiinţa şi-nfoiere Le ascunde prin tăcere!" 1 corect: masque (fr. PASTORUL ŞI ŢINTARUL Păstorul liniştit Dormea la umbră vara pe cîni nădăjduit.

Zi ce merge. căci el mi-i văr primare. Şi zicea el: ."Nu vezi. bătrîn ales." Nici în vizunii. dragă. tot rău.ro – Carti si articole online de la A la Z Ca musca la arat. rău ne-aduce Rău. . Cu albine mult plăcute Pin văzduh mă legănam . . A şoaricilor act Subt laviţe la tact S-au pus în împlinire. Se tot schimbă lumea-ntreagă.cartiaz. Spre pieire au pornit. La următoarea însă obştească întrunire. frate. ce rău ne se găteşte! Cum poate fi priimit Un şoaric prihănit În astă precinstită de cozi lungi adunare? Şi tu. Sau merit osebit. pe un temei puternic." Astfel în mizantropie. zău nu-i şagă."Merge iute. La întîmplâri mai grele Cetate va lăsa În prada mîţii rele. Că şoarîcul nevrednic Să-şi cruţe coada sa. Cînd gîndesc la vremi trecute.www."Zău. se tot duce. Hatîrul lege n-are? BONDARUL MIZANTROP . am înţeles. VARUL PRIMARE Subt laviţe-n cămară Toţi şoaricii de frunte făcuse-odineoară Sfat mare între ei. Merge. fără sfîrşit."Păzesc tăcere. nu-i saga. merge. Păzeşti tăcere mare". Spre pieire. Stînd pe-o creangă de scumpie (1) Ce la vînt să legăna. Se vede că ei coada o au semn de trufie. Alt şoricel cu laba vecinul îşi ghionteşte Şoptindu-i: ."Destul. Precum la noi fu barba cu titlu de cinstit Oricum pricina fie. Un bondariu se căina. Cînd tot vesel eu umblam. La care hotărîse cu multă scumpatatet Ca în a lor cetate Să nu se-ngăduiască nici unul din acei Ce nu vor avea coadă. Un şoaric fără coadă cu cei de frunte sta Si pricini cerceta. oare. îumea-ntreagă.

zău nu-i şagă. fiinţi nenumărate. Tot zburam din colo-ncoace. Vai. Într-un dulce bîzîit. dulci. ce vreme am ajuns! Merge iute. om.www. O lume cîrmuiesc. dar întâi vreu să vă amintesc Că binele si râul. Spre pieire lumea-ntreagă!" . Spre pieire lumea-ntreagă. Far' să fi agonisit. Spun c-acolo se găsăşte Bondar mîndru cîntător." l scumpie . fiară. Vezi."Merge iute. Zi si noapte răcoroasă Petreceam necontenit! Dar. Vrun bondar să bîzîiască. zău nu-i şagă. Eu de jale sînt pătruns.zis-o albină – Zău.arbust cu flori verzi-gălbui. Merge iute. cîntări. Păream tare pintre-albini."Moş uncheş . Spre pieire lumea-ntreagă. zău nu-mi place. El pe creanga de scumpie Bîziind tot repeta: . prin lupte nencetate. zău nu-i şagă. Spre pieire lumea-ntreagă. de tot greşâşti! De-amor viaţa încă-i plină.cartiaz. Vremi mai răle nici se poate. ca-i curtenit Şi degeaba că mănîncă. Peste dealuri nu-ş ce-aş face. Vai. zău nu-i şagă. Nişte suave. Bătrîn eşti şi n-o simţeşti. Vrun bondariu să mai vezi încă Că-i iubit. Să mă duc necontenit. Şi pe-albini să răsplătească De-a lor muncă prin plăceri! Merge iute. Nencetat se căina. Bondărimea s-o sfîrsit. în mizantropie. Se tot schimbă lumea-ntreagă. gresăşti. Ce tot încă bîzîieşte Al său vers fermecător. zău nu-i şagă. nu-i bine. TURMA ŞI CÎNELE Am să vă spun de-o turmă şi cele întîmplate La stînă. Dar acum s-au schimbat toate. la dobitoace Încă roza n-ave spini.ro – Carti si articole online de la A la Z Şi-n petreceri amoroasă. Că element. pe-atunci. vai mie." Dar el. .

în turmă sînteti nişte lichele. cînd ele. oilor. Căci o soţietate în veci nu e întreagă. ogoare.. voi faceţi stricăciune. nu ştiţi Că lupul totdeauna din turmă dejmuieşte Şi turma fără capre mai greu o răsipeşte? Iar unde-s frunte ele. De rouă îucinde. nu latru în zadar. Cît de un gînd şi cuget nu sînt cei ce-o încheagă.ro – Carti si articole online de la A la Z Prin lupte să nutresc. Iar de primăvară. si nu vă îndoiţi Că-i şi cam săritoare."Voi. Mîndre feţişoare locul vin să prindă Vrînd la umbra noastră hora să întindă. E blîndă-ascultătoare. Oaia. tinerele. Răspîndind în vale umbră răcoroasă."Nu . ce fermecătoare.www. Subt arbur el stă Răpaos de-şi dă. mîndre. caprilor." Credinţa cînelui pe oaie o păzeşte. Că oaia si cu capra. pe garduri vă-acăţaţi. voi ne legănaţi . Însuşi zefirasii.. În desime noastră mult s-a răsfăţat Şi ne-a tot cîntat. precum o ştiţi. obosit de cale. Deci la o turmă bună. Voi despoiaţi copacii. călduroasă. deşi sînt o făptură. Zbierînd mereu: . FRUNZĂLE ŞI RĂDĂCINA Intr-o dzi de vara. unde era oi mii Şi capre două.voi. Şi oare nu-i mai bine Să aveţi voi turma voastră şi singure să fiţi?" . Iar capra-i şugubeaţă.cartiaz. Iar noi păţim ruşine.zise lor dulăul . Cîntăreata văii. Şi cel păstoraş Le cîntă de jale-n al său fluieraş."Dulce e viaţa frunzelor. S-au auzit odată O ceartă prea ciudată. chiar privighitoare. Călătoriul pacinic. trii. din păcate? Găsi-va cine credincios Să o asigureze de lup primejdios?. De ce dar ne conduceţi ş-adese ne purtaţi? Prin curaturi. lină. Apoi cînd romînul doina hăuleşte. Oricînd să arată în a noastră vale. El pe frunză verde întâi o numeşte. Căci oile ziceau Cam astfel între ele. Dar ce va face omul cu-a lui soţietate Cînd ea va fi legată ca turma. Frunzele pe arbur vesel dănţuiau Şi cu zefirasii astfel să şopteau: . Nu sînt de o natură. eu încă am un dar: Păzindu-vă din urmă. Lume înverzesc Şi o răcoresc.

Cu mînile crucişe. Viaţa soţială."Cine-i rădăcina? Şi cum de cutează Cu noi să se certe. Nu să cade oare . pe somn si pe mîncare. Totului atîrnă De la rădăcină. În alt chip fiinţă voi nici aţi avea.Frunzelor le zisă un glas din pămînt Despre rădăcina vreun bun cuvînt?" . încet.„ Încît neguţătorul. boi lăudaţi! Vedeţi . Ia vezi alde Prian În jug cum tot se lasă. Să ţineţi dar minte Aceste cuvinte: Viaţa vegetală. şi în rîpă se opresc.cartiaz." Cu-aşa ocări.. Deprinşi fiind şi maturi. cînd nici să-nsămnează?" Frunzele pe arbur zise vîjîind. Căci boii ce-1 purtau. .. Pe boii bine învăţaţi Îi criticau de moarte: .ziceau . cit le lua piciorul. Ei se oprească vor. Dar trebuia să treacă o renumită vale. Răstoarnă oalele. Ia sa ne vadă şi pe noii.."Dar spre neuitare..www."Uitaţi-vă. El însuşi cu-ngrijire le conducea în cale.neghiobii. carul mergea încet. la stînga-n loc cîrmesc." CARELE CU OALE O tabără de care mergea la tîrg cu oale A unui neguţător.ro – Carti si articole online de la A la Z Şi ne dezmierdaţi. Le răspunsă ea.. cu minte. mai vrednici s-arătau. La care cărăuşii-ndată ce-au sosit. pe rînd. Ia uite la Boţolan! Se tîrîie ca broasca. Doamne! Şi ce boi! Cu ce renume mare! Mai bine ar căra gunoi. O. Ar vrea din el să iasă. Iar carul dupe urmă să facă înainte. Sperînd de Moşi s-adune folos înseninător. Şi-n dreapta se cam lasă. Şi peste tot anul frunză să renască. Dar o pereche de juncani A căror venea rîndul. Şi în adevăr. un car nu ştiu să poarte.. O culcă drept pe fugă. . Apoi. . juncanii pornesc cu carul lor. la hîrburi se uita Şi foarte greu ofta. Sau ar şedea la bragă. ca gîndul Cel încercat de grije şi frămîntat de ani.. Dar greutatea îi apasă."Rădăcina face arburul să crească. de la o culme.. De ciuda plesnind. Aşa s-au sfătuit: Ca să pogoare valea.

Iar cum a lui suflare ori stă. . Dar vreau s-arăt la unii noi. sunt zmei. zău. Pe-un lucru făr" de seamă." Aşa şi între oameni sunt şarlatani. nu-ţi mai fie milă. Căci în întinsul spaţiu abia te mai zăresc. lui fluturul îi zice. Să râspîndeşti în aer miroase şi fiori? Mi-e milă. ZMEUL Un zmeu cu-o coadă lungă şi cu-o zbîrnîitoare De tot răsunătoare. Ţiu mult cu viitorul. că unii nu au gură Să dea pe alţii la ivală.www. Cum ei în timpuri grele La alţii văd numai noroi Şi numa fapte rele. Răstoarnă carul drept de rîpă Şi tot încă mai ţipă. Cu osebire numai. NEGUŢĂTORUL . Eu soartă-ţi n-o doresc. La fluturul din vale.ro – Carti si articole online de la A la Z Eu nu ştiu cum s-a întîmplat. Dumnezeu Trămise-un nătărău Şi iată bănişorii că-mi sunt acuma-n palmă. Tu-alungi tot dupe flori. acestea au strigat: . Ei bine."Zburdalnica fiinţă! Tu care toată ziua cu-atîta uşurinţa. Căci de trecut m-am săturat Şi nu-i păstrez amoriul. Vino de vezi aice un negustor cît poate La cazuri."O." . unchiule.cartiaz. răspunse cel chemat. Şi putredă si groasă.Ia vin-încoace. Văzîndu-se odată sub nuori ridicat. de molii roasă. Cunoşti tu cea bucată d-aba. Ca vîntul cad si ei. Dar." . ori se abate. Aşa mai mulţi din oameni. Tu zbori legat. se nalţă cît vîntul lor le bate."Aşa poate să fie. În fine. tu eşti jucărie. mai grele. eşti înşelat. măi nepoatei Dar ce te-ai cufundat acolo-n socotele. Că tu monedă falsă pe marfă ai luat. Eu liber mă desfătez aice De flori înconjurat. Ce zbîrnîiesc. ca oameni grei. Iar cînd s-apucă singuri ei De trebi. De ce nu cutezi oare să te ridici ca mine. Iar eu sunt dintre vii. A ta zbîrnîitura e şarlatanerie. de tine. mic de la mare fură. ştii. Chiar starea ta atîrnă de vînt şi de copii." Aşa diplomaţia înşală şi se-nsală.

Şi-a înturna vrînd neplăcuta Dauna. MUŞTELE ŞI ALBINA Două muşte sprintenele În ţâri străine porneau. Dar bucate Delicate Vede-nchise-ntr-un văsuţ Cu grumaz lung si-ngustuţ.cartiaz. si-n urmă linge. Fără a te desfăta. unde-atînge Soarbe tot. Dar căscatul vulpei bot Sta de prînz departe-un cot. peste vară. În el pliscul bine încape. .ro – Carti si articole online de la A la Z COCOSTÎRCUL ŞI VULPEA Pe un cocostârc călător Vulpea la masa îl chema. Cel ce vre pe un altu să înşăle Ades sufere mai răle. La masă pe prefăcuta Acea vulpe o-a poftit. Limpede şi chiar latură. Dar în loc de ospăţ cu spor Pe discu lat află o zeama. aci moartă. oh! ce soartă! Să trăieşti în ţara ta. Iar aice. care-a păţit.Hai să mergem. Fără de dumicatură. Osteneşte sărmănica Şi nu-nghite mai nimica. Vrînd să mînce. Vulpea însă. Păiajinii pe la ţară În mrejă ne potopesc.. Bucatele să le pape. Vulpea vine la amiază Şi la masă se asază Unde-un miros priincios Menea vulpei prînz gustos. toacă-n disc. Paserea cu lungul plisc. surioară! Papagalii toţi ne-au spus Că pe-acolo-i numai vară: Soarele n-are apus. Iar prin tîrguri. Aci vie. Deci cu foame şi ruşine Vicleana vulpe rămîne. Cocostîrcul supărat Ăst ospăţ nu l-a uitat. Şi pe albină cu ele Cam astfeliu o îmbiau: .www. Libertatea predomneşte În tot ce-i vieţuitori Şi dreptatea nu scuteşte Nici de muşti-ucigători..

oriunde vă-ti duce. Vii se guşti din farfurie Şi pe loc te-ai otrăvit. Nu o lasă bucuros." . Ai mei faguri toţi iubesc. Nu veţi afla desfătări. rea hîrtie. de-aice! Le zise albina lor. La mezelicuri capace S-au răspîndit de ajuns. Şi pentru-a mea bunăstare.. Iar acel ce nu lucreazî La edificiul comun Singur se espatriază. . căci sunt ferice Şi în ţară-mi voi să mor.ro – Carti si articole online de la A la Z Ca pe duşmani ne gonesc." Acel ce pentru-a lui ţară În faptă face folos. muşti. Căci nimic nu face bun. Vara. Apărători. Toate s-au descoperit. Pământenii. Eu rămîn.www. Orice rău îl împresoară. iarna."Cale bună. îngrijesc. mic si mare.. Apoi răul ce ne face Paharul cu miere uns!.cartiaz. Dacă şi-n acele ţări Vreun bine nu-ţi aduce. Iar voi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful