Deprinderi practice de îngrijire

Pulsul = presiunea sângelui asupra peretelui arterial comprimat pe un plan osos. Pulsul radial = la încheietura mâinii, pe interior, deasupra planului osos. Pulsul carotidian = două degete deasupra sternului, la dreapta sau stânga mărului lui Adam. Pulsul femural = la nivelul coapsei, aproape de plica inghinală - greu de măsurat, trebuie apăsat tare. Pulsul la nivelul genunchiului = faţă şi părţi laterale.

Valori normale/minut 130 - 140 / min. = făt 120 / min. = nou-născut şi sugar 100 / min. = copil 70 - 80 / min. = adult 40 - 50 / min. = sportivi

1

2.50C – care se menţine pe o perioadă lungă de timp poate avea semnificaţie şi trebuie investigată. Trebuie ţinut cont de temperatura camerei. lungit. neliniştit = datorită colicilor. anus.tonus. de la 7 am – 7 am sau 8 am – 8 am. 6) Voce / accent Înregistratea observaţiiler: Temperatura: . anemie b. 2) Starea de nutriţie: slab sau obez = înălţimea şi greutatea sunt corespunzătoare vârstei şi sexului. etc. depinzând de şoc. Starea muşchilor . De ex. Aparenţa generală . cianotică . dureri. Normal – 16-20 respiraţii / minut.termometrele tip panglică (nu au acurateţe bună) Temperatura se măsoară la axilă (sub braţ). iar folosirea termometrului tip panglică poate da rezultate eronate. pierdere de sânge.50C şi peste este ridicată 350C şi mai puţin este prea joasă Starea de subfebrilitate – adică temperatură de cca 37. etc. 3. foarte liniştit. carotidian. când se stă aproape de sursa de încălzire.termometrele digitale . îmbujorată = febră sau hipertensiune arterială d. palidă . iminenţă de accident cerebrovascular. caldă. Bilanţul hidric: se măsoară pe parcursul a 24 de ore (ziua şi noaptea).reacţia faţă de îngrijitori. 3) Atitudine : a. Creşte odată cu activitatea. frică.ex. b. 5) Atingerea pielii: = umedă.albastră = lipsă de oxigen c. Pulsul: radial. furunculoza. icterică .termometrele electronice (se măsoară în ureche) . uscată. Presiunea arterială: poate fi ridicată sau scăzută. transpirată. . gură. 1. rece. probleme cardiace. Măsuraţi pulsul timp de un minut şi notaţi forţa cât şi frecvenţa. Poate indica hepatită.termometrele cu mercur sunt mai puţin populare din cauza efectului cancerigen al mercurului vărsat. axilar sau anus. 1. 2 . de ex. 370C – normal 37. conştient de mediul înconjurător . fruntea poate fi mai caldă. Respiraţia: urmăriţi ridicarea şi coborârea cutiei toracice pentru a putea calcula numărul de respiraţii pe minut.şoc.Observaţii generale: 1) Culoarea tegumentelor: a. 4) Starea mentală: a. precum şi eventualele bătăi sărite. mişcările fac să crească intensitatea unor anumite tipuri de durere.galbenă = pigmenţi în ţesuturi care în mod normal sunt excretaţi prin bilă (urina şi materiile fecale afectate).

8. Mişcările oculare. reacţia pupilelor la lumină sau absenţa reacţiei. sânge. O ceaşcă de mărime medie are 150 ml. constipaţia sau diareea. Când este congenitală. Aceştia pot avea nevoie de cantităţi mic administrate frecvent. Vezi handout-ul.Aportul hidric – are loc în principal în cursul zilei. INCONTINENŢA: Unele persoane cudificultăţi de învăţare nu câştigă niciodată continenţa deplină. O vezică normală reţine 400 ml urină. Se vor purta mănuşi atunci când se examinează scaunul şi se recoltează probe. Nivelul de conştienţă: treaz sau nu. iar o cană 350 ml. Muşchii destinşi declanşează transmiterea unor mesaje către creier şi apare senzaţia de a merge la toaletă.5 – 3 l / zi. sau leziunile din orice intervenţie chirurgicală. Tusea / sputa: sputa galbenă şi groasă poate indica infecţie. Suferinzii de scleroză multiplă pot reţine până la 1000 ml fără să simtă nevoia de a merge la toaletă. Vezica urinară este ca un balon gol – când se umple ia formă de pară. 5. Seminţele de in constituie un remediu foarte eficient – se presară peste cerealele servite la micul dejun. poate fi limitată la pat şi supravegheată pentru a vedea dacă îi elimină 6. Observaţii . Drenajul rănilor: ex. Sfincter excitabil: se elimină numai câteva picături. în mod involuntar. proteine. Când este secundară unei leziuni este mult mai traumatizantă. Acestea prin acumulare pot obstrucţiona sfincterul.dacă pacientul este continent sau incontinent . Aportul normal de fluide pentru un adult este de 2. Culoare – normal este incoloră sau gălbuie. Tratamentul medicamentos rezolvă problema. 4. escarele. Incontinenţa prin prea-plin: nu se elimină toată urina din vezică. cu excepţia persoanelor foarte bolnave sau cu invalidităţi. Alţii cu îndrumare corectă realizează continenţa chiar în condiţiile unor invalidităţi severe.dacă există modificări ale culorii . Se va nota orice schimbare în coloare şi consistenţă. sau sfincterul nu stă deschis timp suficient. pacientul se obişnuieşte cu ea şi nu o mai percepe ca pe o problemă atât de mare. unele şi în timpul nopţii. Există variaţii de la o persoană la alta. Scaunul: Cât de frecvent are pacientul scaun. Eliminarea de lichide: în mod normal este identică cu aportul.dacă persoana are calculi renali. colostomiile sau ileostomiile. după care se vor spăla mâinile. 3 . dar prin faptul că relaxează rectul pot provoca constipaţie şi blocajul eliminării materiilor fecale. Unele medicamente pot produce constipaţie sau diaree. Leziunile la nivelul coloanei vertebrale pot cauza incontinenţă. etc. dar cca 1000 ml se pierd prin transpiraţie şi scaun. Urina: Testare – pentru infecţie. 7. Se vor nota modificările – de ex. Incontinenţa imperioasă: simte nevoia dar nu poate reţine urina până ajunge la toaletă.

ÎNGRIJIREA ZONELOR DE PRESIUNE Se bazează pe: a) Schimbarea poziţiei pacientului imobilizat l pat la interval de două ore. Norton et al. Au conceput scală ”de risc” (vezi tabelul). Pacienţii cu scorul 1418 nu sunt consideraţi a fi expuşi riscului. fără cute. Pacienţii cu scorul 14 sau mai mic sunt expuşi unui risc mai mare de a face escare. în mod b) c) d) e) f) sistematic. Luarea măsurilor ca patul să fie bine făcut şi ca cearceafurile de pe saltea să fie bine întinse. Păstrarea pielii pacientului în stare curată şi uscată. Dietă echilibrată. SCALA NORTON CONDIŢIA FIZICĂ BUNĂ MODERATĂ SLABĂ CONDIŢIA MENTALĂ TREAZ APATIC CONFUZ ACTIVITATE MERGE MERGE AJUTAT LIMITAT LA SCAUN LIMITAT LA PAT MOBILITATE TOTALĂ ÎNCEATĂ FOARTE LIMITATĂ IMOBIL INCONTINENŢĂ FĂRĂ OCAZIONAL DE OBICEI / URINĂ DUBLĂ 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 4 3 2 1 PROASTĂ TOROPIT SCORUL TOTAL AL PACIENTULUI: IMPLICAŢII: 4 . Folosirea procedurilor de reducere a presiunii. dar ei vor fi re-evaluaţi de îndată ce se constată o deteriorare a stării lor. Evaluaţi factorii de risc de apariţie a escarelor la pacienţi folosind scala de evaluare a lui Norton. Scorurile de 18-20 sunt realizate de cei care au risc minim de apariţie a escarelor. Evitarea lăsării pacientului să şadă în scaun perioade lungi de timp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful