BULETINUL PSIHOLOGIEI TRANSPERSONALE Jurnal On-line al Asociaţiei Române de Psihologie Transpersonală.

Numărul 4 / 2002 Cod ISSN: 1583-2058

PSIHOTERAPIA HOLOTROPICĂ SAU ÎN CĂUTAREA „TEXTULUI” PIERDUT Autor: Prof. univ. dr. Anca Munteanu, Universitatea de Vest din Timişoara Cuvinte cheie: spiritualizare, Stanislav Grof, hiperventilaţie, mandala, transconştiinţa. Copyright (c): Anca Munteanu, 2002

„Cerul e ca un spin în suflet” Emil Cioran

Fără îndoială, omul are o dublă natură: una istorică (circumstanţială), alta profundă, subtilă, ce emană din Fiinţa lumii. Din păcate, aşa cum observa, pe drept cuvânt Noica (1991, p.371), în al său Jurnal de idei: „trăim într-o lume a contextului, fără text”. Şi în această obsesie pentru a ne mobila prioritar decorurile existenţei (bani, casă, aşezare în social), ne lăsăm devoraţi de o autentică furie consumistică, uitând să ne onorăm miezul de stea al fiinţei noastre şi acceptând să vieţuim doar la periferia ei. Traversăm, prin urmare, un intens proces de deshidratare spirituală, proces augumentat şi de mistificarea aproape nefirească a raţiunii şi a ştiinţei, uitând că există şi forme non-raţionale de cunoaştere pentru că Sinele, după cum remarca şi H.Hesse (1996, p.49) „nu se poate prinde în plasa gândului”. Cert este că în atmosfera acestui debut de secol şi de mileniu, se poate decela un efort tot mai evident şi mai tonic în direcţia spiritualizării umane, efort ce a contaminat inclusiv psihologia. Este un proces firesc, de repliere, ce demonstrează că după un secol de legitimă scientizare metodologică, de incontestabile victorii, dar şi de multe excese, suficienţe şi dezamăgiri, ea a rămas un organism viu, dinamic şi viguros, ce vrea să recupereze mirabila diversitate umană, freamătul polifon al vieţii.

dar cu un imens potenţial curativ şi transformator – cea de supraconştiinţă. Majoritatea lor confortabilă urmăresc îndeosebi revitalizarea liniilor orizontale ale fiinţei umane. mai puţin uzuală. zbor în spaţiul cosmic etc. menţionăm că ea face parte din trusoul psihologiei transpersonale (spirituale.Psihoterapia a explodat astăzi într-o multitudine fasciculată de psihoterapii. credibile şi bulversante sunt contraargumentele noului val. stare ce a primit denumiri cu rezonanţe diferite: extaz. uvertura transpersonală aspiră către un statut interdisciplinar. interior-exterior. salt de la înălţime. curentul transpersonal. în consecinţă. când se dizolvă orice graniţă dintre eu-lume. Reuşind să realizeze o inspirată şi extrem de fertilă convergenţă şi logodnă între marile filosofii spirituale şi tradiţii mistice (îndeosebi orientale). deprivare senzorială. din cele mai vechi timpuri. există şi câteva bune excepţii. Din dorinţa de a-i schiţa o fişă de identitate expresivă. se cramponează într-un ermetism şi o suficienţă absolut păgubitoare şi suspectă. indiferent cât de impetuoase. Reproşându-i cunoaşterii occidentale că se lasă confiscată doar de studierea stării de veghe. în pofida provocărilor destabilizatoare venite din partea mecanicii cuantice şi al fizicii relativiste. . pentru om. psihanaliză şi psihologia umanistă). vizitează şi omul obişnuit în diverse situaţii: la naştere. în acelaşi timp. materie. pentru mulţi trăitori din acest prag de mileniu. ignorând cu inocenţă liniile verticale. exces de suferinţă. cât şi deliberat. Atestată indubitabil. dacă avem în vedere că nevoia de transcendenţă este nu numai funciară naturii umane. al şaptelea cer etc. Nirvana. ci şi imperios necesar. ci şi de numeroase personalităţi din cele mai diverse domenii. Cu toate acestea. în panoplia atât de asortată a psihoterapiei contemporane. starea transpersonală se poate instala atât involuntar. îşi propune să exploreze o formă de conştiinţă lărgită. orgasm sexual. combustia şi forţa vitală cea mai iradiantă şi mai elevată a devenirii sale. ignorând şi decapitând inflexibil tot ce nu încape în „patul ei procustian”. P. conştiinţă cosmică. printre care terapia holotropică ocupă un loc privilegiat. energie şi conştiinţă. existenţă-nonexistenţă. focalizându-şi atenţia asupra celei de-a patra stări de conştiinţă (supraconştiinţa). înseriindu-se pe un continuum fizico-bio-psiho-cosmic. ştiinţa occidentală.Vitz. dar constituie. 1988). iluminare. Dezideratul crucial al acestei mişcări este nu numai legitim. experienţă transcedentală. ce a marcat destinul psihologiei moderne (după behaviorism. moarte. Şi această trăire nemijlocită a realităţii. Satori.C. relativ-absolut. Profund încarcerată în modelul newtoniano-cartezian al universului. experienţe paroxistice. dimensiunea spirituală este la fel de inaccesibilă şi bizară precum culoarea pentru un daltonist. nu numai de mistici. înţelepţi sau sfinţi. experienţa oceanică. starea lui Budha. adică tocmai strădania de spiritualizare a omului contemporan sau de recuperare a „textului” pierdut. aceasta a patra mare orientare. Samadhi.

În pofida multiplelor dislocări paradigmatice pe care cercetarea psihedelică le-a provocat în multiple câmpuri disciplinare şi atitudinale (psihologia. la Şcoala de Medicină a Universităţii din Praga. prin acel tulburător proiect american. 1999). se cuvine să menţionăm că ea reprezintă rodul eforturilor concertate ale soţilor Grof. Într-un studiu anterior (A. Aprofundând acest studiu şi după emigrarea sa în SUA. Grof a demonstrat imensele resurse terapeutice şi modelatoare pe care le capitalizează stările neobişnuite ale conştiinţei. precum terapia holotropică. ancestrale. Grof a realizat şi o cartografiere mai profundă şi mai subtilă a inconştientului. retrăirea vieţilor anterioare etc. Audienţa deosebită de care s-a bucurat pretutindeni în lume este atestată de miile de . pedagogia numărându-se printre beneficiarele ei privilegiate). fără supervizare.Grof (părinte întemeietor şi exponentul cu cea mai mare forţă de iradiere în domeniu). menţionăm că din anul 1954. Această rocadă s-a dovedit salutară. inclusiv pe cel al oficialităţilor. cosmice. filogenetice. Poposind succint asupra primeia dintre ele. vizorul atenţiei asupra terapiei holotropice. prin care omul contemporan îşi poate induce o asemenea formă elevată de conştiinţă. în continuare.Jünger (2001. există şi strategii special destinate. şi aşa cum rezultă din lucrarea LSD Psychoterapy (1980). rasiale. psihoterapia.Desigur. ea a fost abandonată în favoarea unor tehnici mai blânde şi mai inofensive. chiar dacă formula psihedelică şi-a validat strălucit oportunitatea inclusiv pe teren. a început să fie folosit necontrolat. vom începe prin a preciza că el a elaborat două formule de amplificare a conştiinţei: terapia psihedelică şi cea holotropică. cum îl denumea E. de asistenţă psihologică a bolnavilor de cancer din fază terminală. într-o carte în vogă astăzi). deoarece utilizarea drogului. ambii de formaţie psihiatrică. Metoda a devenit nepopulară şi şi-a atras oprobiul cvasiunanim.). numit Spring Grover. Centrându-ne. virtuţile LSD-ului în a cataliza şi dilata procesele inconştiente. inclusiv de peste ocean). respectiv la Centrul de Cercetări Psihiatrice din Maryland (Baltimore). care pe lângă nivelul biografic sau psihodinamic (lansat de clasicismul psihanalitic). psihologia transpersonală şi-a elaborat propriile sale instrumente de a genera intenţionat plonjarea individului într-o stare de conştiinţă lărgită. „acel marş triumfal al plantelor în lumea psihică”. Procedând cronologic şi restrângând aria discursului la contribuţia lui S. psihiatria. Cu acest prilej. Desigur. am realizat un inventar orientativ al acestor metode (metode de sorginte şi coloratură amplu diversificată). el a început să testeze pe voluntari sau bolnavi psihici (şi portofoliul său cazuistic aliniază 3 000 de cazuri personale şi încă 2 000 de cazuri furnizate de confraţii săi. Munteanu. conţine încă două niveluri suplimentare: cel perinatal (aferent trăirilor plasate în jurul naşterii) şi cel transpersonal (populat cu experienţe care exced cadrul spaţio-temporalităţii standard: experienţe colective. Christina şi Stanislav.

dimpotrivă. trepein – care merge spre ceva. reinserţia armonioasă a trăirii bulversante în textura psihismului şi redirecţionarea către constelaţii pozitive. Juan Matus). trebuie să evocăm şi cele trei sisteme directoare de experienţă condensată: la nivel biografic (sistemele Coex). ceea ce în traducere liberă semnifică aspiraţie către totalitate. MP4) şi la nivel transpersonal (matricile dinamice aferente). MP2. obiectivul ei crucial este nu numai cel de evacuare a simptomelor disconfortante. este dezamorsarea tensiunilor din sisteme negative. Deşi este o terapie exotică şi detonatoare de locuri comune. ce regizează modificările curative la cele trei paliere ale inconştientului. aceste constelaţii inconştiente sintetizează un material afectiv de importanţă majoră pentru subiect. Ca şi terapia bazată pe droguri. de largă amplitudine topografică şi temporală: ritualuri şamanice. ce poate avea o semnificaţie pozitivă sau negativă. În esenţă. Indiferent la ce tip facem referinţă. călătorii transpersonale cu ajutorul plantelor sacre (precum cele realizate de Castaneda alături de maestrul său. Dezideratul comun. beneficiile aplicative. Australia şi Asia. ceea ce le asigură o funcţionare optimă în toate registrele. indiferent dacă se petrece la nivel biografic. dar asistată de un specialist. cu angajarea definitivă a individului pe versantul spiritualităţii. Europa. dansul în transă. reverberaţiile metafizice şi restructurările atitudinale. favorizând inclusiv tranzitarea de către individ a unor elixirante şi somptuoase experienţe spirituale. optimistă şi constructivă. ea reprezintă o tehnică de psihoterapie eclectică. la nivel perinatal şi transpersonal. Procesul de migrare interioară de la un sistem director la altul se numeşte transmodulare.participanţi ce au frecventat. După opinia lui Grof (1989). cei care sunt branşaţi la matricile pozitive desfăşoară o alură tonică. se ajunge la două cuvinte greceşti: holos – tot. terapia holotropică (sau integrarea holonomică) a demonstrat că multe dintre tulburările afective şi psihosomatice îşi revendică rădăcinile dincolo de zona biografică. către plenitudine. atelierele special organizate în America de Nord şi Sud. Din dorinţa de a elucida succint mecanismul intim. ci şi de reamenajarea profundă a personalităţii (inclusiv în plan axiologic). ea îşi extrage fântânile din practici imemoriale. cu care partajează fundamentele teoretice. reuniuni sectare extatice. la nivel perinatal (cele patru matrici fundamentale: MP1. . MP3. Invocând etimologia termenului. care permite sondarea unor teritorii necunoscute ale inconştientului. ceremonii şi practici de vindecare aborigene. Indivizii ce sunt racordaţi la sisteme de coloratură negativă manifestă o atitudine predominant pesimistă faţă de sine şi lume (inclusiv cu tulburări psihosomatice). mai precis o autoexplorare empirică. perinatal sau transpersonal. Mai mult. ce individualizează deopotrivă terapia psihedelică şi cea holotropică. pe o durată variabilă. Rezultă că dominanta tonusului psihologic al unei persoane depinde în mare măsură de configuraţia sistemului director care îl stăpâneşte.

iar la sfârşit desenul mandalei. De pildă. el nu a fost trăit până la capăt. indiferent în ce tronson existenţial este plasat pe parcursul şedinţei respective. ca să i se dea viaţa. transmodularea substitutivă se referă la înlocuirea unui sindrom clinic prin altul (de pildă. în contextul personalităţii sale actuale. în continuare. când persoana retrăieşte plenar rolul pe care. Interesant de menţionat este că. execută perfect un dans tribal sau celebrele asane yogine (ce îi erau total inaccesibili până acum). indiferent unde se localizează ele pe firul nesfârşit al timpului.. doar retrăirea traumatismului respectiv. ci o regresie autentică şi integrală. câteva aspecte tehnice ale psihoterapiei holotropice. fuziunea cu întregul univers şi retrăirea unor vieţi anterioare. Ca urmare. pentru a reconstitui întregul. muzica. dintre cele mai sugestive. travaliul asupra corpului (când este necesar). îl poate dezamorsa. identificare cu alte persoane sau grupuri. provenind din cele trei surse majore. individul se încadrează cu o fidelitate fabuloasă în rolul respectiv. este capabil să ofere detalii. că retrăieşte una din vieţile sale anterioare. Cert este că retrăirea situaţiilor traumatizante. în condiţiile terapiei. plante sau cu materia anorganică. vom începe prin a menţiona că ea reclamă uzanţa unor strategii simple şi total inofensive: hiperventilaţia (o respiraţie mai alertă). pentru a creiona epoca respectivă etc. poate vorbi într-o limbă dispărută. experienţe perinatale semnificative. negativă şi substitutivă. pentru a aduce uitarea cea bună şi a-l asimila armonios. iar în alternativă. o veche traumă patogenă. Registrul acestor ipostaze este extrem de variat. are virtuţi curative remarcabile din cel puţin două motive: subiectul adult. imprevizibilul joc de năluci şi imperative ale inconştientului. adoptând comportamente şi vehiculând informaţii absolut necunoscute statutului său cotidian. iar în a doua are loc o deplasare subită către o constelaţie favorabilă. În fine. Transmodularea negativă semnifică activarea unui sistem nociv. trăirea unor evenimente din macrocosm. Dezvoltând. escavând cioburi uitate şi asamblându-le cu migală. terapia holotropică nu este o reamintire. dar pertinente. retrăind într-un cadru diferit şi securizant. despre fotosinteză. ca o noxă ce nu poate fi digerată. întrucât aceasta a rămas în suspensie. Iată câteva dintre ele: trăiri existenţiale cu impact emoţional puternic. polenizare etc.există trei sorturi de transmodulare: pozitivă. decodifică spontan semnificaţia unor simboluri arhetipale. este capabil să-i dizolve asperităţile şi să le integreze firesc. din diverse motive. dacă se identifică cu o plantă livrează informaţii surprinzătoare. indiferent dacă se pleacă de la o stare neutră sau pozitivă. în locul depresiei se instalează o paralizie isterică). identificare cu animale. Dacă psihanaliza apelează la o autentică arheologie psihică. un şoc major constituie o sursă inepuizabilă de poluare patogenă şi când. Cea pozitivă implică două secvenţe: în prima se produce o potentare a sistemului negativ dominant. l-a aruncat la mal. în vremea lui. .

pentru a se abandona total dicteului muzical şi a se lăsa cotropit de acesta. ci a demonstrat că înregistrările holonomice activează şi celelalte simţuri. o durere la ceafă se poate accentua prin întinderea muşchilor de la gât etc. pe traseul terapiei. este mai puternică şi mai evocativă.Zucharelli nu numai că a dezlegat câteva particularităţi importante de funcţionare a audiţiei spaţiale la om. fiind de o ireproşabilă calitate tehnică. H. acest tip de respiraţie nu se însoţeşte în mod peremptoriu de un sindrom specific (cu modificări biochimice şi trăiri dezagreabile). ce conduce individul în miezul unor experienţe uluitoare. se evită bucăţile muzicale cunoscute. fruntea etc. în plus ea contribuie şi la ecranarea sunetelor produse de participanţi. atunci când. Oricum. Cert este că Grof şi-a amenajat o casetotecă specială. blocajul afectează căile respiratorii. prejudiciind respiraţia însăşi. iar dacă pacientul a devenit extrem de vulnerabil în urma regresiei sale. De pildă. creatorul tehnologiei sonore holonomice. Travaliul asupra corpului constituie o strategie la care se apelează doar când este necesar. ci de o relaxare progresivă. Desigur. individul trebuie să-şi exteriorizeze şi să-şi intensifice orice neplăcere fizică. Concret. adică sub vizorul întregului grup.Să le analizăm succint: Hiperventilaţia Contrar unei optici medicale consacrate deja. în timpul şedinţei. În această ipostază din urmă. spre deosebire de terapia psihedelică. orice manevră din partea terapeutului se face numai cu acordul prealabil al subiectului şi numai la vedere. subiectul trebuie să abandoneze orice tentativă de a relaţiona intelectiv cu partitura respectivă. prin toţi porii fiinţei sale. Imixtiunea muzicii fertilizează procesul. adecvate variatelor situaţii care survin. terapeutul poate interveni masând zonele problematice. i se acordă un contact fizic parcelar. pentru a preîntâmpina activarea vreunui mecanism sugestiv. cât şi diverselor ei secvenţe. atingându-i mâna. La rândul său. Muzica Hiperventilaţia se conjugă cu un fond muzical adecvat care. ce arhivează un eşichier asortat de melodii. după opinia lui Grof (consistent instrumentată de o cazuistică impresionantă). asociată tulburării sale afective. sau atunci când finalul curei nu a adus o soluţionare integrală a problemei. generând instalarea sinesteziei. . Mai apoi. În principiu. precum şi cele vocale.

• · este nevoie de un climat semiobscur. se creează climatul adecvat pentru apariţia sincronicităţii între diverse persoane. rolurile alternează (când una din persoane este în cură. preluată din arsenalul terapeutei Joan Kellogg (1972). iar partitura muzicală să fie difuzată fără nici o restricţie de volum. • · desfăşurarea şedinţei holotropice trebuie să se producă într-un loc izolat. recuzând fiecare tentativă de intelectualizare şi lăsându-se purtat exclusiv de scadenţa propriei sale respiraţii. în cele ce urmează. iar pe podea se amplasează din belşug saltele şi perne. Ca urmare. ferit de orice privire indiscretă şi unde fiecare participant să se poată decenzura total (inclusiv vocal). pe care aceştia le pot experimenta în timpul curei. se acompaniază de evidente facilităţi pecuniare. precum şi de arpegiile muzicii. Inventariind. Spre acreditarea acestei asumpţii. apoi. fără să se incomodeze reciproc. nesofisticată şi lejeră. să-şi exteriorizeze pictural întreaga experienţă. Pentru fiecare formaţiune. ce stimulează travaliul respectiv. proprii terapiei holotropice. câteva exigenţe de ordin ambiental.Desenul mandalei Este o tehnică de împrumut. Şedinţa propriu-zisă este prefaţată de o pregătire specială. Formula optimă de desfăşurare a unei terapii holotropice este cea de grup. pentru a nu asculta decât de înţelepciunea propriului său trup. cu ajutorul unor creioane colorate. trebuie înlăturate inclusiv: ceasurile. se impun următoarele observaţii: • · încăperea trebuie să fie suficient de spaţioasă pentru ca jumătate din efectivul grupului (format de regulă din 10 persoane). completând un cerc special pregătit. să se întindă confortabil. De asemenea. • · grupul cuprinde aproximativ 20 participanţi. împărţiţi în diade conform opţiunilor proprii. cu formularea unor imperative precum: plasarea în poziţie orizontală. care implică mai multe direcţii: familiarizarea subiecţilor cu noua versiune de cartografiere a inconştientului uman şi cu setul de experienţe posibile. În dotare. pungi de plastic sau lighene. protezele dentare etc. • · se recomandă o vestimentaţie simplă. cealaltă o asistă. lipsită de podoabe sau accesorii inutile. . Este vorba de a solicita individului ca. subiectul este invitat să se elibereze de orice barieră frenatoare. care să fie la îndemâna subiecţilor care eventual vomează. convocăm următoarele argumente: se produce un câmp catalitic impetuos. ochelarii sau lentilele de contact. markere etc. totul se inversează). menţinerea ochilor închişi. la final. atenţionarea la unele detalii tehnice. trebuie să existe de asemenea.

în alternativa că subiectul încearcă să tranziteze cura în deplină solitudine. trei pătrimi din populaţia globului crede în reincarnare. mai ridicol şi mai anatemizant din cadrul terapiilor transpersonale. În sinteză. sub crusta aparenţelor înşelătoare. fără o călăuză experimentată. De asemenea. există o multitudine de argumente recoltate cu pacienţă şi sârguinţă şi de autori care nu evoluează în ambarcaţiunile curentului transpersonal. o intervenţie chirurgicală proaspătă în antecedente. consemnăm că. este necesar să subliniem din start că este interzisă cu desăvârşire angajarea lui într-un excurs psihologic de asemenea anvergură şi dramatism. posibilitatea individului. dar şi pe cea a coechipierului său. pe . Fără a cantona într-un surplus de detalii. Desigur. atât terapia holotropică. psihosomatice sau chiar a unor simptome psihopatologice grave. menţionăm: afecţiuni cardiovasculare severe. cu patru mari tipuri de trăiri: experienţe abstracte şi estetice (respectiv efluvii de culori şi sunete. analiza unui asemenea subiect. cât şi cea psihedelică se acompaniază. Printre acestea din urmă. care resping intransigent şi fără drept de apel. Ea are propriile sale suficienţe. doar pentru o acroşare fugară a ideii. compasiune (Grof. spontane. adică o stare pe care V. sarcină. din partea acestuia. Mai apoi. prezenţa unui terapeut avizat devine imperativă la finalul şedinţei. când subiectul trebuie să beneficieze. individul îşi jugulează în bună parte reacţiile fortuite. în esenţă. experienţe biografice (de mare forţă emoţională). Există mai multe explicaţii pentru această stare de lucruri: trăirile sunt atât de spectaculoase şi bulversante. 1989). accesibile simţurilor standard). protecţie. constituie probabil pentru omul de formaţiune clasică. experienţe perinatale şi experienţe transpersonale. în vederea degajării terenului de toate aspectele reziduale. în consonanţă cu o statistică de ultimă oră. şi de un contact corporal. rolul terapeutului se poate surprinde sintetic prin trei cuvinte: susţinere. Referitor la prezenţa şi aportul terapeutului. ci şi în cazul omului sănătos care. maladii contagioase acute. voi menţiona că. trebuie arborate unele precauţii la persoanele epileptice şi la cele care prezintă o anume fragilitate osoasă. Dintre acestea din urmă. ascunde o anume debusolare sau criză existenţială. lacune şi contraindicaţii. ca în timpul şedinţelor să retrăiască secvenţe problematice din vieţile sale anterioare. această versiune psihoterapeutică nu este un panaceu. şi nu este dispus să lase „hăţurile” libere. vom invoca lucrarea incendiară. Fără a insista. încât pun la grea încercare integritatea persoanei în cauză.Frankl o denumea „depresie noogenică”. Din dorinţa de a clătina măcar acele inflexibilităţi betonate.Psihoterapia holotropică operează cu succes nu numai în asanarea unor tulburări afective. aspectul cel mai şocant.

dar ceea ce este şi mai şocant. Ţipând şi zbătându-se. Datorită funcţionării sincronicităţii (fenomen atestat şi de către Jung). A trăit. comparativ cu alte . Noile dimensiuni ale conştiinţei: „După mulţi ani de tratament zadarnic. informaţii (verificate ulterior) despre o viaţă anterioară. mod de viaţă. ceea ce creionează sugestiv epoca respectivă. tocmai fusese rănită de o săgeată. atitudinea celuilalt. vulturii descriau cercuri largi pe deasupra ei. chiar dacă este vorba de un analfabet sau de un individ cu un nivel cultural precar. vom cita un caz tulburător din cartea lui Grof (1989). indiferent de atitudinea sa incredulă faţă de reîncarnare. sunt spulberate multe lanţuri ale sclavagismului karmic. sub un soare de plumb. vom preciza că individul. pentru a fi aproape în momentul în care îşi dădea duhul. în tradiţia tibetană. Deodată a resimţit o durere foarte puternică în piept. Rezultă că astfel. Ea se identifica total cu un soldat dintr-o armată antică. Revenind în contextul mişcării transpersonale. Era încă vie când câţiva vulturi au început să-i sfâşie carnea. cu lux de detalii. Astfel. s-a resemnat şi a sfârşit prin a muri. pe acelea care au aparţinut predecesorului decedat. pe parcursul şedinţei. Când a terminat experienţa. a relatat o bătălie pe viaţă şi pe moarte în Persia medievală. pentru destinul individului care o tranzitează. De aceea. Ele sunt durabile şi se instalează cu o rapiditate surprinzătoare. religie. Pe cerul albastru. că trupul său pare puternic. persoana în cauză nu numai că decriptează semnificaţia karmică a relaţiilor sale cu cei dragi (reevaluând toate disensiunile şi conflictele). transformă concomitent şi în sens favorabil. Se prăbuşise pe sol şi agoniza în praf. copilul vizat trebuie să aleagă dintre mai multe obiecte. Mai apoi. viril.. poate traversa o asemenea experienţă. Acesta din urmă a hipnotizat-o şi a invitat-o să regreseze cât de mult reuşeşte. indiferent de distanţa unde acesta este plasat în acele momente. Se apropiau. după o anumită perioadă de timp. femeia era eliberată de o fobie care o chinuise un timp îndelungat. arme etc.” Psihoterapia holotropică se acompaniază de multiple efecte cruciale. Pacienta a declarat. pentru a valida identitatea noului Lama reîncarnat.care I. o poveste dramatică. arte. musculos. o doamnă care suferea de o gravă fobie la păsări şi la pene s-a adresat lui Joan Grant şi Dennys Kelsey. ce pot furniza. provenind din diverse zone ale planetei. În plus. care este antrenat într-o cură holotropică sau psihedelică. În final. ea a dat o bătălie finală disperată împotriva răpitorilor.Stevenson a publicat-o în 1974: 20 de cazuri sugestive pentru reîncarnare şi care se referă la acei copii. Dar poate că nimic nu este mai convingător ca un exemplu. tranzitarea acestei experienţe inedite. pentru a descoperi originea problemei sale. Traversarea cu brio a acestei probe este considerată ca o dovadă implacabilă a autenticităţii sale. el poate oferi date surprinzătoare despre obiceiuri.

• · generează a revoluţionare a concepţiei sale despre lume şi viaţă. determină „o moarte a morţii”. vom menţiona că.sorturi de psihoterapii. din perspectiva individuală: • • • · · · asanează un întreg eşichier de simptome cronice. iar cuceririle sale nu se mai pot ignora. deoarece ea trebuie completată cu două paliere noi: cel . de obtuzităţi. starea de conştiinţe în care ne aflăm condiţionează reprezentarea realităţii. mai ales. care nu semnifică decât mutarea într-o altă dimensiune existenţială. fiind printre primele vizate). indiferent de palierul vizat (biografic. • · prilejuieşte o asumare deplină şi autentică a spiritualităţii (chiar şi pentru persoanele opace şi refractare la acest capitol. invadate de lumină). ignorând cu inocenţă florilegiile inegalabile ale afectivităţii. realizând că întregul univers este de natură energetică. • • • · · · cultivă apetitul său pentru reflexia filosofică. psihologice sau psihosomatice. iar supraconştiinţa (sau a patra stare) intră sub incidenţa acestei noi orientări. prin restructurarea ierarhiei sale axiologice. iar conştiinţa este proprietatea lui primară şi universal distribuită şi nu un „joc secund”. dincolo de o veritabilă conspiraţie a tăcerii. îmbogăţeşte şi aprofundează dialogul dintre conştient şi inconştient. Mai apoi. Rezultă că dintre cele patru stări existente. perinatal sau transpersonal). pedagogia. ştiinţa occidentală clasică nu acoperă decât pe cea de veghe. prin retrăirea ei plenară şi asimilarea armonioasă în contextul actual al personalităţii. Dincolo de toate atitudinile partizane. consecinţele cele mai notabile. în acord cu fundamentele sale. suficienţe şi orgolii. se impune şi revizuirea imaginii noastre despre psihic. deoarece această experienţă insolită îl provoacă un viraj existenţial de fond. Mai întâi. fertilizează dinamica energetică a corpului uman subtil. Să spicuim acum. pentru că divulgă miopia şi îngustimea omului de tip newtonianocartezian. psihiatria. Forând mai adânc. curentul transpersonal există. ce fetişizează virtuţile simţurilor şi ale gândirii sale. transcendenţa se dezvăluie în broderii somptuoase şi irizări fluide. din dorinţa de a dezamorsa trauma patogenă. generând o regresie totală. e viu şi tot mai ofensiv. Degajând rezonanţele curentului transpersonal asupra psihologiei. o anexă la carul triumfal al materiei. care domină aproape suveran în mediile academice din România faţă de acest subiect. faţă de acest eveniment crucial. atât de active încă şi. Este vorba de un interval care înseamnă câteva ore sau maximum câteva zile. căci sub impactul nemijlocit al unor asemenea experienţe numinoase. adică o reamenajare totală a viziunii şi conduitei sale plasează în proximitatea marilor probleme ontologice. pentru că generează dislocări paradigmatice în cunoaşterea umană (psihologia.

În această descendenţă ideativă. J. În fine.12). sau. Landeag Academy Press. versatile. Dacă în cazul psihozelor. London. ba chiar în cunoaştere decât atunci când…ne vom găsi fiecare textul. asimilând terapia holotropică în recuzita ei curativă. & Halifax. Interesantă este şi perspectiva pe care mişcarea transpersonală o propune referitor la sănătatea psihică. ce suntem cei în viaţă decât mijlocitori între umbrele care nu mai sunt şi cele care nu sunt încă? Altundeva. absenţa sau ignorarea abuzivă a dimensiunii spirituale (deci a celei holotropice) din viaţa noastră. The Human Encounter with Death.perinatal şi cel transpersonal. H. decât în laborator şi sub microscop se desfăşoară esenţele şi petrecerea psihologiei”. Pentru aceasta. psihoterapia de adâncime nu mai poate ignora raportarea sa la transpersonal. Ca un element de noutate. Este un proces irepresibil. care nu mai poate fi tergiversat. adică tot în umbra lui Noica (1988. Danesh. p. S. paliere care trebuie vizitate când tulburările psihopatologice nu-şi găsesc rezolvare prin terapiile consacrate. promovând inclusiv arhitectonica seducătoare şi subtilă a limbajului metaforic. . Din iubire de simetrie. Ca urmare. indiferent din ce domeniu existenţial provin ele. chiar dacă nu eşuează obligatoriu în psihopatologie. Bibliografie 1.) LTD. (1993) 2. se insistă de asemenea. adică acela care găzduieşte cu ospitalitate şi problemele exotice. Switzerland. sănătate ce presupune ca fiinţa umană să găsească linia de aur a moderaţiei între modul existenţial hilotropic (centrat pe materie) şi cel holotropic (centrat pe totalitate).and A. devenind şi văzând în jurul nostru doar bunele umbre. precum şi incapacitatea de a-şi fructifica propriul său potenţial. psihologia se poate înscrie deliberat şi activ într-un mirabil proces de verticalizare. altfel spus. A Condor Book. Souvenir Press (E. în nevroze asistăm la amputarea totală a ei. cu promovarea preferenţială a stilului hilotropic. este vorba de o somnolenţă parţială a acestei dimensiuni. dar elocvente ale umanului. (1978) The Psychology of Spirituality.B. deci. dacă această disciplină doreşte cu adevărat să rămână competitivă în cursa pentru mileniul III. şi asupra caracterului patogen al traumelor fizice majore. generează la om o insatisfacţie şi o frustrare cronică. vom încheia la fel cum am început. Grof. invocăm o parafrază din ilustrul nostru gânditor. de recuperare a „textului” pierdut. Mişcarea transpersonală recuperează şi relansează tipul descriptiv şi comprehensiv de psihologie. ca o nestemată de gând şi o profesiune de credinţă: „Cred că nu va încăpea ordine în lume şi în cetate. De altfel.

(1999) Psychologie transpersonnelle. A. E.Z. Munteanu. H.(1984) 4. Editions du Rocher. Jünger.2.3. & Halling. (2001) 13. dr. Paris. G.10.3. S. în “Revista de psihoterapie experienţială”. Noica. Mânzat. I (coord. Droguri şi extaz. vol. S. S. Bucureşti. S. (1987) 9. Jurnal de idei. Grof. H. Ce nu se vede în revista “Viaţa Românească”. 12. Editura Eurostampa. (1989) 5. Munteanu. Psihologia transpersonală. C. Noica. Harper Collins Publishers.R. (1989) PRECIZARE: Materialele prezentate in acest buletin pot fi reproduse numai cu acordul scris al autorilor. Aldomar Extrasenzorial. Editions du Rocher. Bucureşti. Les états modifiés de conscience. Valle. Lapassade. New York. (1992) 6. PUF. în “Existential – Phenomenological Perspectives in Psychology”. (2000) 8. (1991) 15. Grof. Bucureşti. The Holotropic Mind. Asociaţia Română de Psihologie Transpersonală Preşedinte: Prof. Editura Eminescu. (1988) 14.Bogathy şi P. Les nouvelles dimensions de la conscience. în “Psihologia astăzi” (coord. o provocare pentru mileniul III. Z. (1996) 7. Plenum Press. & Bennett. Psihologia sinelui. Psihologia transei şamanice. Humanitas. Grof. I (1999) 10. Bucureşti. Timişoara. Tendinţa spre noi paradigme – o dominantă a psihologiei contemporane. C. Transpersonal Psychology. Monaco. Siddhartha. Hesse. Aproximări. Ion Mânzat . Monaco. Editura Univers. nr. San Francisco.) (2000) 11. univ. A. Bucureşti. Rao International Publishing Company. Mânzat.Petroman). nr. Călătoria spre Soare-Răsare. S.

Bucureşti Contact: Psiholog Ovidiu Brazdău Tel.home.28. Bucureşti Daca browserul nu afiseaza meniul apasa aici Copyright © 2002.arpt. dr.ro Web site: http://www.1-1900. SUA. Asociatia Romana de Psihologie Transpersonala.Consultant ştiinţific Prof.1/ROL BCR.03 E-mail: arpt@home.88. California. Charles Tart – Institutul de Psihologie Transpersonală. CP. . Palo Alto. 092. Adresa pentru corespondenţă: OP. 2511. 42. Sucursala Doamnei. univ.ro Cod fiscal nr. 14098147 Cont nr. Webmaster: Augustin Iordache Toate drepturile rezervate. 12.