UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR” TIRGU MURES MASTER ASIGURAREA CALITATII INVATAMANTULUI

ESEU SCOALA IDEALA

Coordonator: Lector Universitar doctor Adela Moraru Masterand anul II: Negrea (Cepoi) Diana-Laura

„Peste tot pe glob. sau „Fata cu ochii în stele" .li se refuzã una dintre cele mai mari avuţii pe care omenirea le deţine. psihologia ne învaţă că între 7-11 ani copiii parcurg stadiul operaţiilor concrete. nu vor reuşi toti elevii să opereze cu aceste noţiuni. Pentru cã noi. ) Omul Anului 2008.Cu toate eforturile făcute pentru ca acestea să devină accesibile.). societatea s-a schimbat profund în ultimele decenii (. anotimpurile naşterii noastre. în România) Conform teoriei lui Piaget. în ciclul gimnazial au nevoie de meditaţii iar profesorii sunt acuzaţi pe nedrept că nu-şi fac datoria. Avem nevoie de o şcoală aflată pretutindeni. pronume sunt greu de însuşit pentru elevii claselor a III-a.” (Societatea Academică Română ) .” ( Convenţia Drepturilor Copilului. „de ce” şi „pentru ce”. unde pot învăţa toţi copiii. ştiinţele exacte trebuie corelate. de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite) <<Acelor oameni .. la limba şi literatura română noţiunile: substantiv.. adoptată la 20 noiembrie 1989 . Aspect pe care curriculumul în vigoare nu-l respectă. oamenii. ocupăm constant ultimele locuri în evaluările care măsoară eficienţa sistemelor educaţionale. iar competenţele îndreptate spre latura practică. Cât despre soluţii: mentalitatea profesorilor trebuie schimbată. astrofizician .. Acumulează goluri din clasele mici. Un prim exemplu.>> (Aurora Simionescu.care nu pot sã citeascã şi care nu au acces la educaţie .SCOALA IDEALA „ Copilul are dreptul de a primi o educaţie care să îi permită dezvoltarea. unde se învaţă şi primăvara şi vara şi toamna şi iarna.. noţiunile abstacte sunt greu accesibile. a aptitudinilor şi personalităţii sale. Avem nevoie sã întrebãm „cum”. adjectiv. în condiţii nediscriminatorii. Avem nevoie sã ştim cine suntem. nu avem nevoie doar de apã potabilã. din ce suntem fãcuţi şi cum evolueazã lucrurile în jurul nostru. mâncare şi adãpost.

să ştie să calculeze cât parchet le e necesar pentru o cameră a locuinţei. Potrivit raportului. Cum rezolvi însă lucrurile când nu ştii precis ce înseamnă fiecare competenţă? A umbla la conţinutul manualelor înainte de a rezolva detalierea competenţelor înseamnă . două dintre cele mai importante competenţe pe care elevii trebuie să le aibă la finalul gimnaziului şi al liceului sunt cea de matematică şi cea elementară în ştiinţe şi tehnologie. or nivelul copiilor e diferit... O consecinţă va fi micşorarea volumului de materie predată. de lucru pe echipe. . Metodele moderne de predare sunt refuzate în ţară. Potrivit materiei de acum. dar cred că acestea se pot aplica doar în măsura în care programa ar fi „aerisită”. ceea ce-i derutează şi pe copii. îmbunătăţirea conţinutului manualelor şi apoi schimbarea metodelor de predare.). paşii unei reforme eficiente ar trebui să fie: detalierea competenţelor.Potrivit recomandărilor Parlamentului European. care nu se mai studiază la clasa a VII-a. toţi elevii ar trebui să meargă la liceu cu 10. „Nu avem manuale bune. Se tot vorbeşte acum despre decongestionarea programei şcolare.a pune căruţa înaintea cailor’’. şi pe părinţi”.. iar vacanţele trebuie „eliberate” de teme cu duiumul. predarea trebuie să se facă prin metode interactive. Eu sunt adepta metodelor moderne. SOLUŢII PENTRU O ŞCOALĂ IDEALĂ Programa trebuie aerisită şi manualele revizuite Schimbarea manualelor prost făcute şi depăşite s-ar număra şi ea printre priorităţile reformei în educaţie. la sfârşitul fiecărui an şcolar.cheie. Profesorul trebuie să înveţe să nu-i mai dea elevului peste mână dacă se ridică în timpul orei pentru a arunca o hârtie şi să-i permită să-şi aleagă colegul de bancă. ci la a VIII-a. Se întâmplă să fie în ele capitole în plus. Practic. care prezintă şi riscurile modificării programei şcolare. elevii ar trebui să poată aplica în viaţa de zi cu zi cunoştinţele teoretice dobândite la aceste obiecte de studiu (să ştie să compare suma înscrisă pe facturile de utilităţi cu consumul real. cu referiri permanente la alte discipline. să ştie ce arie are terenul cultivat de bunicul. Singurul document de la noi în care sunt oarecum definite competenţele în materie de ştiinţe exacte este raportul „Ieşirea şcolii din mediocritate” al Societăţii Academice Române (SAR). Aceasta implică reducerea numărului de ore şi discipline. În acelaşi timp. potrivit dascălilor.

Şi. la fel de democratic și normal. din moment ce ei sunt cei care vor beneficia de ea. recompensați (principiul recompensei funcționează. ceea ce mi se pare logic.în care copiii sunt strigați ”Daniel”. iar profesorilor nu li se spune ”Domnul/Doamna profesor/profesoară”. care au nevoie de sprijinul nostru pentru a crește și a se dezvolta în propriul ritm și pe calea pe care șio aleg. stând în preajma lor. Şcoala e în slujba copiilor. pe numele mic. „Mulţi profesori sunt orgolioşi. .în care copiii nu sunt pedepsiți.în care nu există postamente și bănci țintuite în podea. . cât timp aceste metode noi sunt implementate la noi doar sporadic? E şi aceasta o dis cuţie”. invidioşi. În plus. fiind încurajați săși asume responsabilitatea pentru propria învățare. iar copiii simt şi. părinți și profesori. însă doar la animale). . când și cu cine învață. nu cum înţeleg unii să dea mai multe exerciţii ca temă decât a făcut copilul în timpul unui semestru întreg”. Întrebarea e cine va face traininguri cu dascălii. Iar pentru asta. unde. . . înfricoșați. . profesorul trebuie să mai înveţe ceva: „Orarul nu este pentru elev.în care toate hotărârile sunt luate numai de către cei afectați de ele: elevi. fără motiv. să țopăie. testați. ”Toma”. să râdă în hohote. Asta este adevărata reformă. ”Dănilă”. ”Maria”.. ascultați. deprind ce văd de la adulţi. astfel.în care copiilor li se permite să fie copii (să se joace. . Aceasta e însă o altă abilitate pe care cei mici ar trebui să o dobândească de la profesori. Îmi doresc să predau într-o școală democratică: . etc. elevul . în niciun caz să nu fie considerați niște recipiente în care profesorii trebuie să toarne aceeași cantitate de cunoștințe. de sine-stătătoare. Nu mai trebuie să existe concepţia «profesorul e profesor. Aceste lucruri nu au ce căuta în şcoală. să bată din palme și alte ”copilării”. să alerge. și nu ”Apostol”.în care elevii sunt priviți ca persoane întregi. Vacanţele copiilor trebuie respectate.Elevii trebuie să aibă competenţe pentru a învăţa să înveţe. dascălul mai are nevoie de încă o lecţie. „Profesorii trebuie să înveţe mai întâi să-i înveţe pe elevi. ca profesionalizarea sa să fie completă.în care elevii decid ce. ci.în care talentele. preferințele și înclinațiile copiilor sunt respectate și cultivate. cum. cei de la catedră trebuie să-şi schimbe radical metodele de predare. cât. doar pentru că sunt copii). ”Ionescu”. ignoranţi.elev». ”Sara” etc. înregimentați și uniformizați. . ci doar pentru profesor. să cânte.

. -în care orice reușită își conține răsplata. 2. încrederea în sine. învățându-i la rândul lor pe alții. niveluri și clase. . Cum? Oferindu-i un mediu multi-vârstnic și neîmpărțit pe clase în locul tradiționalului sistem rigid de standarde.în care toț i părinții (nu numai cei din comitetul părinților pe școală) participă la luarea deciziilor care îi privesc direct pe ei și pe copii lor. -în care sunt evaluate procesele de învățare. fie afară. un temperament propriu. ținând cont de preferințele și nevoile copilului. cu cizme galbene de cauciuc în picioare și o pălărie ciudată pe cap.în care orele se pot ține fie în clasă. empatia. nu elevii. descoperind. în același grup. Există cinci concepte de bază ale educației democratice: 1. -în care orice eșec este doar o nouă șansă. abilități. -în care profesorul nu este obligat să completeze sau să conceapă nesfârșite hârțoage care nu-i servesc la nimic.în care elevii de vârste diferite învață unii de la alții. Pregătirea emoț ională pentru îndeplinirea unei sarcini este mai importantă decât sarcina în sine: A primi o sarcină atunci când te simți slab sau prost îți adâncește sentimentele de descurajare. . acționând. curățenia. învățarea autentică . -în care profesorul are cu adevărat libertatea să aleagă metodele de predare. -în care există suficient personal didactic. . Cum ar putea o ofertă educațională unică și uniformizantă să ne împlinească nevoia de cunoaștere? Educația Democratică face posibilă alegerea și permite adaptarea educației la nevoile reale ale copilului/tânărului. iar clasele nu conțin mai mult de 10-15 elevi.în care copilul/elevul are voie să vină îmbrăcat în toate culorile curcubeului. Într-o astfel de stare. sistem care nu ține cont de cine este tânărul la o anumită vârstă. . preferințe.în care copiii participă în mod egal la stabilirea regulilelor pe care le vor respecta. după dorința copiilor. optimismul și multe altele.în care copiilor le sunt cultivate adevăratele valori: compasiunea. un stil de învățare specific și un ritm natural de asimilare a cunoștințelor. plăcerea cunoașterii.în care elevii învață în mod activ. teamă și neajutorare.. . Învăț area în ritmul propriu al tânărului: Fiecare dintre noi are propriile interese.

este imposibilă. ci pentru a evita pedeapsa sau ridiculizarea. fiecare cu o anumită funcție (muzică. Pentru a putea accepta și îndeplini o sarcină. 3. lor rămânându-le ”interesanta” sarcină de a le memora și cea sisifică de a le ”înțelege”. Maximizarea alegerilor și minimizarea/eliminarea relaț iilor bazate pe constrângere: Așa cum demonstrează John Holt. el are nevoie de încredere în forțele proprii și în felul său unic de a cunoaște. tinerii învață printr-un proces lent de cercetare. este abandonat. pentru cât timp i în ce ordine studiază ș anumite domenii. de a hotărî ritmul și felul în care se desfășoară învățarea. care pot oferi liniștea și siguranța de care e nevoie. în care. De aceea. fără a le trece prin propriul filtru. fără a li se acorda timpul necesar pentru a parcurge procesul natural de învățare. Se înțelege că orarul clasic. alfabetizare. În sistemul tradițional. Educația Democratică recunoaște rolul important al pregătirii emoționale pentru îndeplinirea unei sarcini. în sistemul tradițional. matematică. Din păcate. științele naturii etc.) și acordându-le libertatea de a alege între ele. Cum? Punându-le la dispoziție Clase Deschise. ceea ce este demn de interes și pentru care dovedesc o înclinație. Tinerilor veniți din sistemul tradițional li se acordă răgazul și grija de care au nevoie pentru a-și recăpăta încrederea în sine. Teoriile le sunt predate și demonstrate. până în punctul în care tinerii pot afirma că știu cu adevărat ceva. tinerii sunt solicitați frecvent să demonstreze că știu ceva. prin intermediul observației și al intuiției naturale. Copiii ”învață” de frică. acestea sunt sentimentele obișnuite. Ce propune Educația Democratică? Libertate: de a alege ceea ce îi afectează în mod direct și individual. . de a decide când. Fiecare confirmare a teoriei o întărește. școlile democratice au zone special concepute pentru activități distractive și relaxante. memorând informații pe termen scurt. Cum să înțelegi ceva ce ți-e atât de străin? Acest proces complex este sabotat și de constrângerile absurde de a studia domenii care nu îi interesează sau pentru care nu au nicio înclinație naturală. își formulează teorii îndrăznețe pe care le testează apoi în experiență. oferindu-i tânărului timpul și mediul securizant de care are nevoie pentru a se deschide către cunoaștere. nu pentru a cunoaște. cu toate constrângerile sale.

în care tot ce afectează viața comunității este supus deciziei acesteia: politica școlii. are dreptul la decizie în chestiunile legate de administrație. copiii sunt nevoi ți să-l îndure. adulți sau copii. de a convinge în cadrul întâlnirilor comunită ții și de a vota pro sau contra propunerilor. Crearea unor spaț ii de învăț are conduse de comunitate: A. Drepturile acestea se exercită în cadrul întâlnirilor săptămânale. organism la fel de restrâns ca număr de membri. cum să ceară o informație și unde să o caute. Dacă este nevoie de evaluare. 4. 5. formată din câteva persoane.La fel se întâmplă cu sistemul de note și de teste pe care. cum să o folosească într-un nou context și cum să o integreze în sistemul de cunoștințe dobândite anterior. libertate care înseamnă acceptarea unor drepturi egale pentru toț i membrii comunității educaționale. A învăț a să înveț i este mai important decât ce înveț i: Învățarea centrată pe conținuturi nu le poate oferi tinerilor abilitățile necesare vieții în secolul XXI. dreptul de a vorbi și de a asculta. . libertatea este îngrădită de constrângeri impuse de stat. S. comportamente care respectă sau nu valorile comunității. În școlile tradiționale. școlile democratice cultivă aceste abilități permițând instinctelor naturale de cercetare și curiozității înnăscute să provoace căutări din ce în ce mai complexe. Educația Democratică le acordă tuturor celor implicați în viața școlară. toate sunt analizate și hotărâte prin majoritatea voturilor sau prin consens. bugetul și materialele educaționale necesare. numai dacă tinerii vor cu adevărat să fie evaluați și nu la cererea sau sugestia unui adult. Ce le rămâne copiilor? Să îndure. Tinerii au nevoie să știe cum să învețe. evaluare. cerințe pentru absolvire și ceremonii. Stocarea unei cantități impresionante de informație nu mai este relevantă sau utilă în ziua de azi. angajarea personalului. dar nu și în cele cu adevărat importante. pe măsură ce tinerii se maturizează. în mod absurd. Neil afirma că tinerii nu pot fi eliberați pentru a învăța dacă nu au libertatea de a-și guverna mediul de învățare. Părinții au un cuvințel de spus prin intermediul comitetului de părinți. Conducerea. proiecte și sarcini. atunci ea trebuie să fie neinvazivă și total constructivă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful