FIZICA CONSTRUCTIILOR

Notiuni privind higrotermica cladirilor

INFLUENTA PUNTILOR TERMICE

Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu
UAUIM – Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”, Bucuresti, Romania Departamentul de Stiinte Tehnice e-mail: mihaelastela.georgescu@yahoo.com

1

DE CE TREBUIE TERMOIZOLATE CLADIRILE ?
 REALIZAREA INTERIOR,  REDUCEREA CONSUMURILOR ENERGETICE CONDITIILOR DE CONFORT

PENTRU INCALZIRE (SEZONUL RECE),  REDUCEREA CONSUMURILOR ENERGETICE

PENTRU RACIRE (SEZONUL CALD)

2

Consumurile energetice intr-o cladire
SURSA: PREZENTARE SAINT-GOBAIN GLASS

acc 25%

Iluminat & electrocasnice 11%

Gatit 7%

Incalzire/Racire 57%
3

IN SEZONUL RECE Pierderile de caldura mari prin elementele de anvelopa ale unei cladiri necesitatea sporirii izolatiei termice SURSA: PREZENTARE SAINT-GOBAIN GLASS 4 .

IN SEZONUL CALD Reducerea consumului energetic pentru racire protectia solara SURSA: PREZENTARE SAINT-GOBAIN GLASS 5 .

6 .

). • planşee de terasă.a.parte vitrată . ş. • planşee care delimitează volumul încălzit al clădirii de spaţii neîncălzite adiacente (planşee de pod. peste cota terenului sistematizat (CTS) 7 . • plăci pe sol.tâmplăria exterioară. • pereţi exteriori . planşee peste subsoluri neîncălzite.parte opacă.MODERNIZAREA ANVELOPEI CLADIRII • pereţi exteriori .

PUNTI TERMICE De ce prezinta interes puntile termice? Ce sunt?. flux termic disipat. bibliografie Modelarea puntilor termice – modele 2D si 3D. programe de calcul. tipuri Calcul – calculul puntilor termice. imagini termografice Solutii practice/mucegai/masuri de evitare a riscului de condens Surse bibliografice/reglementari 8 . valori definitorii.definitie.

De ce prezinta interes puntile termice? Exista doua motive pentru care trebuie calculate si corectate/atenuate puntile termice: • aspectul A (consumuri energetice): reducerea consumurilor energetice • aspectul B (temperaturi superficiale): evitarea formarii mucegaiului – temperaturile pe suprafetele interioare ale elementelor de anvelopa trebuie sa fie mai mici decat temperatura punctului de roua 9 .

DEFINITII Zone din anvelopa cladirilor in care transferul termic este intensificat in comparatie cu cel din zonele adiacente Punti termice constructive Punti termice geometrice Punti termice mixte – constructive si geometrice Puntile termice trebuie discutate sub doua aspecte Aspectul A: Estimarea si calculul fluxului termic aditional disipat Aspectul B: Analiza temperaturilor de pe suprafata interioara 10 .

EFECTE 1 2 3 Sursa: prezentare conf. dr. arh Radu Pana 11 .

arh Radu Pana 12 . dr.Punţi termice EFECTE flux termic Sursa: prezentare conf.

arh Radu Pana 13 .Punţi termice EFECTE flux termic Sursa: prezentare conf. dr.

Punţi termice EFECTE flux termic Sursa: prezentare conf. arh Radu Pana 14 . dr.

arh Radu Pana 15 .Punţi termice EFECTE modificare izoterme şi temperaturi interioare Sursa: prezentare conf. dr.

arh Radu Pana 16 .Punţi termice EFECTE vectori de flux de căldură Sursa: prezentare conf. dr.

0°C Punte termică la tâmplărie (mixtă) zidãrie Tsi = 17.5°C Tsi = 14. arh Radu Pana Punte termică constructivă 17 .Punţi termice PUNŢI TERMICE Tsi = 17.6°C Tsi = 12. dr.6°C Tsi = 17.6°C beton armat Tsi = 9.6°C Punte termică de colţ Sursa: prezentare conf.

5°C Tsi = 9. arh Radu Pana 18 .5°C Tsi = 12. dr.Punţi termice CORECTAREA EFECTELOR Tsi = 14.5°C Sursa: prezentare conf.

• schimbarea grosimii elementului de anvelopa. unde fluxul termic. unidirectional. este modificat substantial prin : • penetrare partiala sau totala a elementelor de anvelopa cu materiale avand conductivitate termica diferita. 19 . • diferenta intre ariile suprafetelor interiara si exterioara (intersectia peretilor exteriori la colturi sau cu planseele).PUNTE TERMICA este o zona a anvelopei cladirilor.

… prin care se disipeaza flux termic suplimentar 2.In figura alaturata sunt marcate o serie de punti termice semnificative : 1. … unde apar temperaturi joase pe suprafata interioara si posibilitatea dezvoltarii mucegaiului 20 .

21 .

Aspectul A: Estimarea si calculul fluxurilor termice aditionale disipate (consumului energetic suplimentar) 22 .

psi) si in final se insumeaza efectul tuturor puntilor termice 23 .Aspectul A: Estimarea si calculul fluxurilor termice aditionale disipate (consumului energetic suplimentar) 1. Calculul consumurilor energetice aditionale cu programul de calcul THERM© Pentru fiecare punte termica se calculeaza transmitanta termica liniara (valoarea Ψ . Valoare aditionala la valoarea existenta a transmitantei termice unidirectionale – U – [W/(m2K)] 2.

24 . Se poate utiliza THERM 5. La puntile termice geometrice sunt necesare calcule 2D cu elemente finite sau diferente finite.2.ψ La puntile termice constructive se poate face medierea valorilor.EN ISO 6946 – cum se calculeaza: rezistenta termica R sau transmitanta termica: 1 U = ----R EN ISO 10211 – cum se calculeaza transmitanta termica liniara .

dar pierderea termica totala a peretelui este 1. puntea termica ramane intacta.Cazul balconului din beton armat .72 W/mK .Economia este de 68%.4 W/mK.8 W/mK . λ = 0.a. Cresc si temperaturile superficiale interioare.Cu un strat exterior de termoizolare de 12 cm grosime.Pentru un detaliu la o cladire existenta pierderea termica este 4.1 W/mK 30 cm caramida. λ = 0. 25 . b. .

De exemplu la o cladire de locuit unifamiliala. in cazul termoizolatiei exterioare. Diferentele de pierderi termice reprezentate prin coloane (termoizolatie interioara) reprezinta pierderile termice suplimentare asociate cu puntile termice 26 . puntile termice de la intersectia peretelui exterior cu peretii interiori si planseul se amplifica. sunt prin linia plina.In cazul termoizolarii la interior. pierderea termica a peretelui exterior poate fi redusa cu peste 50% cu o termoizolatie interioara de 6-cm grosime. in graficul alaturat. Economiile potentiale .

prin calcul. in valoarea transmitantei termice U. 27 .Punti termice care nu se repeta Punti termice liniare care se repeta Se adauga ca o corectie la pierderile de caldura Se includ.

Source: AECB CarbonLite Programme. Delivering buildings with excellent energy and CO2 performance 28 .

glafuri verticale [WJ] si glaf orizontal [WC]. • peretii interiori cu peretele exterior [WP] Source: AECB CarbonLite Programme. • in jurul ferestrelor. la: buiandrugi [WL]. • la colturile exterioare [WEC] si interioare [WIC] ale peretilor exteriori. Delivering buildings with excellent energy and CO2 performance 29 . • la pod – la intersectiile acoperisului [RRG] • acoperis cu peretii despartitori [RRGP].Pozitionarea puntilor termice liniare care apar la imbinarea elementelor de constructie dintre: • planseul peste subsol sau placa pe sol si peretele exterior .in lungul perimetrului exterior [GF] • peretele interior si placa pe sol [GFP] • planseul intermediar si peretele exterior .in lungul perimetrului exterior [IF] • peretele exterior si acoperis – pe contur [RRE].

CONSIDERAREA EFECTULUI PUNTILOR TERMICE Se calculeaza fluxul termic unidirectional: Φ = U x A x ∆θ = L x ∆θ Se adauga termenul de corectie prin insumarea efectului fiecarei punti termice: Σ(ψ x l) Ψ = transmitanta termica liniara pentru fiecare punte termica. [m] 30 . [W/(mK)] l = lungimea puntii termice.

REGLEMENTARI ROMANESTI/STANDARDE EUROPENE C107 / 2005 .inglobeaza prevederile standardelor europene EN ISO 6946 – cum se calculeaza: rezistenta termica R sau transmitanta termica: 1 U = ----R EN ISO 10211 – cum se calculeaza transmitanta termica liniara .ψ • • • La puntile termice constructive se poate face medierea valorilor.2. 31 . Se poate utiliza THERM 5. La puntile termice geometrice sunt necesare calcule 2D cu elemente finite sau diferente finite.

EN 14683 Thermal bridges in building construction – Linear thermal transmittance – Simplified methods and default values (ISO 14683:2007). Metodă de calcul. Rezistenţă termică şi transmitanţă termică. în curs de traducere ca standard românesc SR EN ISO13789:2009: Performanţa energetică a clădirilor . în curs de traducere ca standard românesc SR EN ISO 14683-2008: Punţi termice în clădiri – Coeficient de transfer termic liniar – Metode simplificate şi valori implicite.Fluxuri termice şi temperaturi superficiale – Calcule detaliate. ISO 6946:2007: Building components and building elements – Thermal resistance and thermal transmittance – Calculation method. în curs de traducere ca standard românesc SR EN ISO 10211-2008: Punţi termice în construcţii . heat transfer coefficients . revizuit în decembrie 2007. revizuit în decembrie 2007.Coeficienţi de transfer termic prin transmisie şi ventilare – metodă de calcul. Tradus ca standard românesc SR EN ISO 6946:2009: Părţi şi elemente de construcţie. 32 • • • .Transmission and ventilation.STANDARDE EUROPENE • EN ISO 13789:2007: Thermal performance of buildings . EN ISO 10211 Thermal bridges in building construction – Heat flows and surface temperatures – Detalied calculations (ISO 10211:2007). revizuit în decembrie 2007.Calculation method (ISO 13789:2007).

Part 1: Simplified method. în curs de traducere ca standard românesc SR EN ISO 13370:2010: Performanţa termică a clădirilor.Thermal performance of windows. EN 673 .STANDARDE EUROPENE • ISO 13370:2007. Metode de calcul. doors and schutters. Determination of declared and design thermal values. • • • • • 33 . (înlocuieşte SR EN ISO 13370:2003) EN ISO 13788 – Hydrothermal performance of building components and elements. EN ISO 10077-2 . Part 2: Numerical method for frames. Estimation of internal surface temperature to avioid critical surface humidity and calculation of interstitial condensation EN ISO 10077-1 Thermal performance of windows. ISO/FDIS 10456 – Thermal insulation. Calculation of thermal transmitance. Transfer termic prin sol. doors and schutters. Calculation of thermal transmitance. Thermal performance of buildings – Heat transfer via the ground – Calculation methods. Building materials and products.“Glass in buiding. Calculation method. Determination of thermal transmittance (U-value).

Relatii de calcul: 1 U = -----R (θj . A R = ------------------Φ [m2K/W] [W/(m2K)] 34 .U Pentru un element multisrat plan. se determina transmitanta termica unidirectionala 1D in camp curent pentru elementul de constructie care cuprinde in alcatuirea lui si punti termice.θk) . In calculul 1D. obtinut prin asocierea unor placi omogene.Transmitanta termica unidirectionala . izotermele se considera paralele cu suprafetele elementelor.

35 . in mod unidirectional. se poate defini: TRANSMITANTA TERMICA LINIARA Ψ. Prin analogie. asociata unei punti termice liniare TRANSMITANTA TERMICA PUNCTUALA χ asociata unei punti termice punctuale REZISTENTA TERMICA CORECTATA (R’) / TRANSMITANTA TERMICA CORECTATA (U’) ia in considerare influenta puntilor termice asupra valorilor determinate prin calcul 1D pentru campul curent avand alcatuirea predominanta. se refera la o suprafata de arie unitara a zonei de camp curent a elementului de anvelopa (fluxul termic conductiv care trece. avand aria de1 m2.TRANSMITANTA TERMICA Conceptul de transmitanta termica. cand diferenta de temperatura intre θi si θe este de1°C). U. printr-o zone de placa cu grosime constanta.

incluzand influenta puntilor termice asociate. Φ’ = Φ + Φpunti termice (S/R’)Δθ = (S/R)Δθ + ψ l Δθ U’ = 1/R’ = 1/R + Σ(ψ l)/S VALOAREA MEDIE A TRANSMITANTEI TERMICE CORECTATE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE CARE ALCATUIESC ANVELOPA INTREGII CLADIRI (U'm) se determina luand in considerare influenta tuturor puntilor termice asupra transmitantei termice unidirectionale in camp curent. 36 .Transmitanta termica corectata Se calculeaza: Ui’ pentru fiecare element de anvelopa.

care aduc valori aditionale valorilor transmitantei termice unidirectionale: U . lungimea puntilor termice punctuale (m). transmitanta termica punctuala [W/K].= ----.+ ----------. Calculul: REZISTENTEI TERMICE CORECTATE (R’) TRANSMITANTEI TERMICE CORECTATE (U’) pentru fiecare element component al anvelopei. transmitanta termica liniara W/(mK)]. rezistenta termica1D aferenta ariei A [m2K/W].+ -------- .1D. χ . l) A Σχ [m2K/W] A U' = -----.Estimarea si calculul pierderilor termice aditionale utilizand coeficientii Ψ . inclusiv influenta puntilor termice asociate suprafetei de transfer termic: 1 R' unde: A l Ψ χ R aria suprafetei de transfer termic (m2). 37 1 R Σ(Ψ .

l) + Σχ ] 1 + ----------------------------A [-] transmitenta termica liniara (Ψ) si cea punctuala (χ) fac o corectie a calculului unidirectional 1D.REZISTENTA TERMICA CORECTATA R’ poate fi exprimata prin relatia: R’ = r . 38 . [ Σ(Ψ . luind in considerare prezenta puntilor termice constructive sau geometrice – care conduc la disiparea fluxului termic bi sau tri-dimensional in zonele cu neomogenitati ale elementelor de constructie. R [W/(m2K)] 1 unde r este coeficientul de reducere al rezistentei termice unidirectionale: r = ------------------------------------R .

-------∆θ R [W/(m . CALCULUL TRANSMITANTEI TERMICE LINIARE utilizand fluxul termic Φ determinat in 2D: Φ B ψ l = -----.. Calculul pierderilor termice aditionale cu programul THERM© Fiecare punte termica se calculeaza (valoarea Psi) si in final se insumeaza valorile inmultite cu lungimile aferente acestora. B latimea de referinta pentru calculul fluxului termic Φ. care depinde de conventia adaptata pentru calculul ariei de transfer termic in calculul unidirectional. K)] unde: R rezistenta termica in camp curent.Estimarea si calculul pirderilor termice aditionale. Diferenta intre cei doi termeni reprezinta corectia calculului unidirectional cu componenta bidirectionala. determinata prin calcul 1D. 39 .

 transmitantelor termice punctuale χ (W/K) si numarul puntilor termice punctuale (n). In cazul detaliilor care sunt punti termice liniare.  Se adauga transmitantei termice unidirectionale U a elementului de constructiei.01 W/mK. se poate stabili ca efectul acestora poate fi neglijat. La cladirile cu consumuri energetice reduse detaliile trebuie sa fie de acest tip. 40 . pentru care valoarea coeficientilor ψ sunt mai mici decat 0. Impactul puntilor termice se evalueaza prin intermediul:  transmitantelor termice liniare ψ (W/mK) si lungimilor puntilor termice liniare (in metri).

valoarea U Calculul Ariei si Volumului – conventie aleasa conform cu EN ISO 13789: DIMENSIUNE INTERIOARA TOTALA 41 .Estimarea si calculul pierderilor termice aditionale Valori aditionale la transmitanta termica unidirectionala .

Estimarea si calculul pirderilor termice aditionale Valori aditionale la transmitanta termica unidirectionala .valoarea U 42 .

434/22. beneficiar MDRT) – Catalog de punti termice la cladiri – Studiu documentar.12.2009 (elaborator: UAUIM-CCPEC nr 23/2009. Mihaela Georgescu. ing.sursa: contract nr. dr ing. Viorica Demir) COEFICIENTUL DE TRANSFER TERMIC LINIAR (TRANSMITANŢĂ TERMICĂ LINIARĂ Ψ) AL UNEI PUNŢI TERMICE . capitol elaborat impreuna cu conf. sef de proiect conf. dr.

în zona de câmp a părţii opace a unui perete exterior. . În aceste condiţii. pe tot perimetrul său există legături fizice şi funcţionale şi deci punţi termice. Dacă peretele exterior are şi un gol de fereastră sau uşă-fereastră. rezistenţa termică a câmpului nu oferă practic nici o informaţie imediat utilizabilă despre performanţa reală a peretelui de a proteja termic eficient şi economic încăperea căreia îi este asociat.Chiar dacă. de-a lungul întregului contur al acestuia se realizează efecte de punte termică. alcătuirea este omogenă fizic şi geometric.

Ea este legată de o caracteristică termofizică care îşi are originea în rezultatele integrării analitice a ecuaţiei diferenţiale a conducţiei termice în regim staţionar printr-un element de tip placă plană infinită. de arie 1 m2. mai exact unei porţiuni din aceasta.Noţiunea clasică de „rezistenţă la transfer termic” este inoperabilă în cazul elementelor de anvelopă reale. este o caracteristică asociată unui element pur teoretic. . de grosime constantă şi structură omogenă. ca urmare.

Semnificaţia fizică a acestei caracteristici convenţionale. se poate vorbi de o rezistenţă termică echivalentă sau corectată. R’ a părţii opace a unui element de anvelopă. cu notaţia R’ în reglementările româneşti. este rezistenţa termică a unei plăci plane omogene de aceeaşi arie cu cea a părţii opace a elementului de anvelopă şi echivalentă cu aceasta din punctul de vedere al pierderilor de căldură la o diferenţă de 1 K între temperaturile celor două medii separate” .În cazul elementelor reale. este următoarea: „Rezistenţa termică corectată. cu legături şi alcătuire fizică complexă.

Noţiunea de transmitanţă termică (U) se referă la suprafaţa unitară a unei zone „de câmp” a unui element de anvelopă. . de grosime constantă. când între temperaturile θi şi θe ale mediilor separate există o diferenţă de 1 K. Semnificaţia fizică a caracteristicii U este aceea de flux termic disipat printr-o zonă de placă. deşi acest lucru nu este precizat explicit. Este. de arie 1 m2. deci. zonă care are structura monostrat sau multistrat. vorba de o transmitanţă termică „de suprafaţă”.

Orice punte termică înseamnă. . punctuale. pierderi suplimentare de clădură. Notaţiile utilizate pentru aceste două caracteristici termofizice sunt Ψ şi respectiv χ iar unităţile lor de măsură sunt [W/mK] şi respectiv [W/K]. Cuantificarea acestora pentru o lungime unitară se realizează cu ajutorul coeficienţilor de transfer termic liniari sau de transmitanţă termică liniară. pe timp de iarnă. Prin analogie cu U. asociată unei zone de punte termică liniară şi o „transmitanţă termică punctuală” asociată unei punţi termice locale. se poate defini o „transmitanţă termică liniară”.

Norma românească (C107) .A.

Cu ajutorul unui program de calcul specializat se poate afla câmpul de temperaturi. Fluxul termic astfel obţinut (Φ*) reprezintă integrarea suprafeţei (θi . . de la interior spre exterior.θsi) pe aria egală cu 1.00 x (b1 + b + b2). Tot programul de calcul pune la dispoziţie valoarea fluxului de căldură care traversează. elementul de anvelopă. deci pe un metru lungime de punte şi pe toată lungimea zonei de influenţă a punţii.

In normativul românesc (C107) semnificaţia coeficientului ψ este aceea a „suplimentului de flux termic care traversează conductiv zona de punte termică. . cu cea mai mare arie în elevaţia peretelui. zona de câmp 2 . faţă de situaţia ideală în care această zonă ar avea rezolvarea celei de câmp curent”. în cazul analizat. zona de câmp curent. fie.

θe) .În aceste condiţii. Din expresia (1) rezultă că: ψ = Φ* /(θi .(b1+b+b2)/R2 (2) . fluxul total Φ* poate fi scris sub forma: Φ*=Φcâmp+ΔΦ = ∆θ(b1+b+b2)/R2+ΨΔθ (1) unde: Rcâmp 2 = Rsi + Σd/λ + Rse Δθ = θi .θe De remarcat că în figura anterioara. ΔΦ este asociat zonei haşurate.

Sau: ψ = Φ* /(θi .θe) – B/R (3) .

) şi din suma tuturor fluxurilor termice suplimentare de tip ΔΦ. este format dintr-un flux termic de câmp (Φcâmp sau Φsupr.Pentru un element de anvelopă în ansamblul său. Φopac = Φsupr.+Φliniar = (θi – θe) [ A/R2 +ΣΨl] [W] Φopac = A (θi – θe)/R’ R’ = A (θi – θe) / Φopac = = A (θi – θe) / (θi – θe) [A/R2+ ΣΨl] = = A/(A+R2 ΣΨl/R2)= R2[A/(A+R2 ΣΨl)]= = R2(1/[1+(R2 ΣΨl)/A] = rR2 (4) . fluxul termic care îl străbate. în regim staţionar.

toate influenţele indiferent de cauză – ce derivă din bidirecţionalitatea transferului conductiv de căldură prin zona de punte termică. Norma franceza In norma franceză semnificaţia coeficientului ψ este aceea a fluxului termic imputabil unui metru liniar de punte termică. este vorba de fluxul termic Φ şi care corespunde zonei haşurate din figura urmatoare. acesta înglobează. . într-un mod neexplicit.B.

.

fluxul total Φ* poate fi scris sub forma: Φ* = Φ1 + Φ2 + Φ = (b1/R1 +b2/R2)Δθ + ψΔθ ψΔθ = Φ* .(b1/R1 +b2/R2)Δθ ψ = Φ*/ Δθ .(b1/R1 +b2/R2) .In aceste condiţii.

unde A = aria câmpului (până la punţi). deci pe un metru lungime de punte şi pe toată lungimea zonei de influenţă a punţii. .θsi) pe aria egală cu 1. Φ* reprezintă integrarea suprafeţei (θi .00 x (b1 + b + b2). Φopac = A x Δθ x 1/R’ R’ = (A x Δθ)/ Φopac .Ca şi în modelul românesc.

.  R’ din cele două modele trebuie să aibă valori egale.Se observă că:  Valorile ψ din modelul francez au altă semnificaţie fizică în comparaţie cu cele din modelul românesc.  Aria A din expresiile de mai sus. diferă de aria A din modeul românesc. deci şi alte valori.  Şi la acest model se suprapun efectele punţilor care se intersectează.

λ grad θ) şi ţinând seama de condiţiile la limită. Prin rezolvarea acestui sistem de ecuaţii. fie printr-o procedură de rezolvare directă. . fiecare cu un punct caracteristic (denumit nod). Prin aplicarea legilor conservării energiei (div q = 0) şi a legii Fourier (q = . se obţin temperaturile nodurilor pe baza cărora poate fi determinat câmpul de temperatură. fluxurile termice pot fi calculate aplicând legea Fourier. se obţine un sistem de ecuaţii care este o funcţie de temperaturile din noduri.Conform prevederilor din standardele europene (EN ISO 10211) modelul geometric utilizat pentru calculul influenţei punţilor termice asupra rezistenţei termice. fie printr-o metodă iterativă. este împărţit în mai multe celule. Pe baza distribuţiei de temperatură.

θs)/Rs în care: θ temperatura de referinţă interioară sau exterioară. Planurile de secţionare trebuie să fie adiabatice (flux termic nul). Rs rezistenţa superficială interioară sau exterioară. perpendicular pe interfaţa dintre o celulă de material şi mediul ambiant adiacent trebuie să satisfacă relaţia: q = (θ . Este suficientă o interpolare liniară. Repartizarea temperaturii pe fiecare celulă de material trebuie calculată prin interpolare între temperaturile nodurilor. θ s temperatura suprafeţei interioare sau exterioare.Densitatea fluxului termic. . q.

2 softs Concluzii : Oferta este mare dar nu se face o validare si updatare sistematica .6 softs • EN ISO 10211-1:1995 -.PROGRAME DE CALCUL PENTRU EVALUAREA INFLUENTEI PUNTILOR TERMICE SE FOLOSESC : – – – – – – 29 softuri 17 3D 12 2D 7 free/open source 4 HAM-T 7 M-Phys SUNT VALIDATE : • EN ISO 10211:2007 -.

EXEMPLE DE PROGRAME DE CALCUL .

EXEMPLE DE PROGRAME DE CALCUL .

… 4. pasive. Limba 2. Flexibilitate : – Variatia parametrilor (grosime. conductivitate termica. comerciale.ATLASE DE PUNTI TERMICE CARACTERIZARE: 1. Tipuri de cladiri: locuinte. Fac parte din reglementarea tehnica PEC . industriale.…) pentru fiecare detaliu – Atlase electronice care permit recalculare exacta a diverselor variante 5. Numar de detalii: de la 100 la 10000 3.

… • se vor integra intr-un singur document toate standardele conexe • • Se vor traduce in engleza atlasele de punti termice Dezvoltatorii de Software: vor valida produsele in conformitate cu cazurile prevazutre in EN ISO 10211: 2007 . transfer termic prin sol.Concluzii si recomandari la nivel european Concluzii : • • Exista multe programe de calcul bune dar nu toate sunt validate Exista multe atlase dar nu sunt traduse Recomandari : • • Member States : se vor cere prin reglementarile PEC utilizarea softurilor validate ISO/CEN : se vor perfectiona standardele: • se va corija cazul 3 si va creste numarul cazurilor prevazute pentru validare: geometrie curba.

html 67 .Punţi termice PROGRAM DE CALCUL CAMPURI DE TEMPERATURA . 2D) http://windows.lbl.gov/software/therm/therm.THERM Program de modelare a transferului termic plan (bidimensional.

THERM o Se pregăteşte modelul (secţiune plană.Punţi termice PROGRAMUL DE CALCUL CAMP DE TEMPERATURI . 12 o Se importă modelul în Therm (ca underlay) o Se alocă materiale tuturor zonelor diferite din secţiune o Se definesc condiţiile de contur (temperatura aerului şi coeficientul de schimb superficial de căldură) şi conturul pentru determinarea valorilor U o Se efectuează calculul 68 . orizontală sau verticală) în AutoCAD şi se exportă în format DXF ver.

DETERMINARE Ψ Φ B − Ψ= ∆T R Φ Fluxul termic total Lungimea de calcul (conform convenţiei) Rezistenţa termică unidirecţională (câmp curent) ∆T Diferenţa de temperatură B R 69 .

Punţi termice

DETERMINARE Ψ
In Therm: este dată valoarea U, asociată unei lungimi l

Φ U= l ⋅ ∆T
deci

Φ = U ⋅ l ⋅ ∆T
iar

B Ψ = U ⋅l − R
70

Vizualizarea puntilor termice
• Modele 2D si 3D • Imagini termografice

Solutii practice

71

Valori precalculate ψ pentru detaliile uzuale sunt cuprinse in - Cataloage de punti termice - Valori implicite conform EN ISO 14683

72

Valori precalculate ψ pentru detaliile uzuale sunt cuprinse in “Cataloage de punti termice” sau Valori implicite conform EN ISO 14683 73 .

74 .

.

76 .

77 .

78 .

5 Te 1 2 Ti Tsi min 12 15 4 d Ti Tsi min 1 1 79 .5 Te 1 2 1.1.

1786 0.2 1 d [cm] 80 .0959 0.1237 0.5 Te 1 2 T si min [°C] 12 12 15 4 d Ti Tsi min 6 1 d [m] Tsi min [°C] Ψ1 [W/(m·K)] Ψ2 [W/(m·K)] d [cm] 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 2.69 17.0792 0.0716 0.2220 0.0866 0.45 12.1458 0.0847 0.75 16.6223 0.2324 0.1720 0.28 16.01 17.28 17.1078 0.98 15.40 9.0775 0.36 13.0731 0.3365 0.6 W/(mK) 0.02 15.5654 0.1051 0.3163 0.4 1 0.49 0.1.0936 0.1411 0.1202 0.

Calculul pierderilor termice aditionale cu programul THERM© Fiecare punte termica se calculeaza (valoarea Psi) si in final se insumeaza valorile inmultite cu lungimile aferente acestora. Transmitanta termica liniara – valoarea psi – Ψ Ψ perete exterior = 2 x 0.07 W/(mK) 81 .Estimarea si calculul pirderilor termice aditionale.12 W/(mK) Ψ perete exterior = 2 x 0.

36 W/(mK) Ψ perete exterior= 0.Transmitanta termica liniara – valoarea psi – Ψ Ψ perete exterior= 0.01 W/(mK) 82 .

Transmitanta termica liniara – valoarea psi – Ψ Ψ = 0.60 (planseu peste subsol) W/(mK) Ψ = 0.13 (planseu) W/(mK) 83 .18 (perete exterior) + 0.09 (perete exterior) + 0.

08(perete exterior) + 0.44(planseu peste subsol) W/(mK) Ψ=0.29(perete exterior) + 0.Linear thermal transmittance – Ψ Ψ = 0.12(planseu) W/(mK) 84 .

27 (perete exterior) + 0.12 (planseu pod) W/(mK) Ψ=0.Linear thermal transmittance – Ψ Ψ = 0.27 (perete exterior) + 0.70 (planseu pod) W/(mK) 85 .

Cladire investigata inainte de reabilitare – imagini foto si termografice 86 .

Fatada posterioara a cladirii dupa reabilitarea termica 87 .

7 Imagini in infrarosu a cladirii investigate.7 2.5 °C 9 8 7 6 5 4 3 2 1 La be l Li1 Li2 Li3 C urs or - Min 1.7 Max 2.7 2.6 4.0 Avg 2.0 °C 8 6 Li1 4 Li2 Li3 2 0. dupa reabilitarea termica 88 .0 14.FLIR S ys tems 9.3 4.1 3.

Fatada principala a cladirii dupa reabilitare termica 89 .

DETALIU: CASA PASIVA “in conditii climatice din Romania“ Punte termica la imbinarea cu planseul pe sol 90 .

DETALIU: CASA PASIVA “in conditii climatice din Romania“ 91 .

92 .

93 .

fluxul termic disipat prin elementele de anvelopa. 94 . • Reabilitarea energetica a cladirilor existente este fezabila economic chiar in conditiile in care mai raman punti termice. datorat puntilor termice. este mai putin semnificativ in comparatie cu cel total. • Prin prevederea termoizolatiei la exterior se poate diminua considerabil efectul puntilor termice.CONCLUZII PRIVIND EFICIENTA ENERGETICA A CLADIRILOR • In cladirile noi este posibil sa fie atenuat efectul puntilor termice. slab termoizolate. • Puntile termice care raman in cazul termoizolarii la exterior sau la interior sunt acceptabile in ceea ce priveste economia de energie. • La cladirile existente.

CATALOG DE PUNTI TERMICE PENTRU CLADIRI 2012 ELABORAT UAUIM. ing. dr. Mihaela Georgescu BENEFICIAR MDRT. responsabil ing Catalina Butoianu 95 . coordonat Conf.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

REZOLVARI DETALII BALCON

DISPOZITIV Schöck Isokorb® .

20 W/(mK) .TRANSFER TERMIC PRIN PLACA DE BALCON IZOLARE LA PARTEA SUPERIOARA PLACA DE BALCON CU DISPOZITIV Schöck Isokorb® ψe= 0.94 W/(mK) ψe= 0.

PUNTI TERMICE NEIZOLATE .

19 W/mK .29 W/mK or 0.ELEMENT HIDROFOB PENTRU CORECTAREA PUNTII TERMICE Hydrophobic (conform DIN 4108-3) Doua tipuri: Novomur Novomur usor  Clasa de rezistenta: 20 N/mm² sau 6 N/mm²  λeq.vertical= 0.

) 120 .Aspectul B: temperaturi superficiale interioare evitarea formarii mucegaiului – temperaturile pe suprafetele interioare ale elementelor de anvelopa trebuie sa fie mai mici decat temperatura punctului de roua (va urma…..

Surse de informare/reglementari 121 .

CEN. 2006 10. CEN. 2007 8. EN 673: Glass in building – Determination of thermal transmittance (U value) – Calculation method.Calculation methods (ISO 13370:2007).Calculation of thermal transmittance . EN ISO 6946: Building components and building elements – Thermal resistance and thermal transmittance – Calculation method (ISO 6946:2007).CEN. 2007 2. CEN. 2003 6. doors and shutters – Calculation of thermal transmittance – Part 2: Numerical method for frames (ISO 10077-2:2003).Calculation method (ISO 13789:2007). EN ISO 10077-2: Thermal performance of windows.Heat transfer via the ground .Bibliografie 1. EN ISO 13789: Thermal performance of buildings .Tabulated design values and procedures for determining declared and design thermal values (ISO 10456:2007). EN ISO 10456: Building materials and products . EN ISO 10077-1: Thermal performance of windows.Part 1: General (ISO 10077-1:2006). CEN. EN ISO 14683: Thermal bridges in building construction – Linear thermal transmittance – Simplified methods and default values (ISO 14683:2007). 2007 4. EN ISO 13788: Hygrothermal performance of building components and building elements – Internal surface temperature to avoid critical surface humidity and interstitial condensation – Calculation methods (ISO 13788:2001). 2007 9. CEN. doors and shutters . 2007 3. CEN. 2007 122 . CEN. 2001 7. CEN. EN ISO 13370: Thermal performance of buildings . CEN.Hygrothermal properties . EN ISO 10211: Thermal bridges in building construction – Heat flows and surface temperatures – detailed calculations (ISO 10211:2007). 1997 5.Transmission and ventilation heat transfer coefficients .

http://sts.de/antherm/index.be/go/kobra (Dutch) KOBRU86.nl/hamlab/ Heat2.de/delphin/index. www.thermoanalytics.be Champs-bes. http://www. http://windows. www.syr.tue.php Flixo.com/products/radtherm/ Solido.buildingphysics.physibel.lbl.htm Argos.html 123 . www.bwk. http://www. http://www. www. http://www.buildingphysics.htm KOBRA v3. http://www.cstc.htm Heat3.zub-kassel.edsl. http://www.ch/bph/en/services/ FramePlus.physibel.physibel.be Sectra.physibel.AnTherm.kornicki.edu//champs. http://www.wtcb.be/go/kobra (French) or www.com/index-filer/Page691.se Delphin. http://www. www.com/ HAMLab.be TAS ambiens.be RadTherm.0w.physibel.htm David32.gov/software/therm/therm. www.gadbyggnadsfysik.infomind.com/index-filer/heat2. http://beesl. http://bauklimatik-dresden.be Bistra.net/ Therm. http://www.enermodal.de/software/argos Bisco.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful