FIZICA CONSTRUCTIILOR

Notiuni privind higrotermica cladirilor

INFLUENTA PUNTILOR TERMICE

Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu
UAUIM – Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”, Bucuresti, Romania Departamentul de Stiinte Tehnice e-mail: mihaelastela.georgescu@yahoo.com

1

DE CE TREBUIE TERMOIZOLATE CLADIRILE ?
 REALIZAREA INTERIOR,  REDUCEREA CONSUMURILOR ENERGETICE CONDITIILOR DE CONFORT

PENTRU INCALZIRE (SEZONUL RECE),  REDUCEREA CONSUMURILOR ENERGETICE

PENTRU RACIRE (SEZONUL CALD)

2

Consumurile energetice intr-o cladire
SURSA: PREZENTARE SAINT-GOBAIN GLASS

acc 25%

Iluminat & electrocasnice 11%

Gatit 7%

Incalzire/Racire 57%
3

IN SEZONUL RECE Pierderile de caldura mari prin elementele de anvelopa ale unei cladiri necesitatea sporirii izolatiei termice SURSA: PREZENTARE SAINT-GOBAIN GLASS 4 .

IN SEZONUL CALD Reducerea consumului energetic pentru racire protectia solara SURSA: PREZENTARE SAINT-GOBAIN GLASS 5 .

6 .

parte opacă. • planşee de terasă.a. ş. • plăci pe sol.tâmplăria exterioară. • pereţi exteriori . peste cota terenului sistematizat (CTS) 7 .).parte vitrată . planşee peste subsoluri neîncălzite. • planşee care delimitează volumul încălzit al clădirii de spaţii neîncălzite adiacente (planşee de pod.MODERNIZAREA ANVELOPEI CLADIRII • pereţi exteriori .

PUNTI TERMICE De ce prezinta interes puntile termice? Ce sunt?. tipuri Calcul – calculul puntilor termice. valori definitorii. imagini termografice Solutii practice/mucegai/masuri de evitare a riscului de condens Surse bibliografice/reglementari 8 . flux termic disipat. programe de calcul. bibliografie Modelarea puntilor termice – modele 2D si 3D.definitie.

De ce prezinta interes puntile termice? Exista doua motive pentru care trebuie calculate si corectate/atenuate puntile termice: • aspectul A (consumuri energetice): reducerea consumurilor energetice • aspectul B (temperaturi superficiale): evitarea formarii mucegaiului – temperaturile pe suprafetele interioare ale elementelor de anvelopa trebuie sa fie mai mici decat temperatura punctului de roua 9 .

DEFINITII Zone din anvelopa cladirilor in care transferul termic este intensificat in comparatie cu cel din zonele adiacente Punti termice constructive Punti termice geometrice Punti termice mixte – constructive si geometrice Puntile termice trebuie discutate sub doua aspecte Aspectul A: Estimarea si calculul fluxului termic aditional disipat Aspectul B: Analiza temperaturilor de pe suprafata interioara 10 .

arh Radu Pana 11 . dr.EFECTE 1 2 3 Sursa: prezentare conf.

dr.Punţi termice EFECTE flux termic Sursa: prezentare conf. arh Radu Pana 12 .

Punţi termice EFECTE flux termic Sursa: prezentare conf. dr. arh Radu Pana 13 .

arh Radu Pana 14 .Punţi termice EFECTE flux termic Sursa: prezentare conf. dr.

arh Radu Pana 15 . dr.Punţi termice EFECTE modificare izoterme şi temperaturi interioare Sursa: prezentare conf.

arh Radu Pana 16 .Punţi termice EFECTE vectori de flux de căldură Sursa: prezentare conf. dr.

Punţi termice PUNŢI TERMICE Tsi = 17.0°C Punte termică la tâmplărie (mixtă) zidãrie Tsi = 17.6°C Punte termică de colţ Sursa: prezentare conf.5°C Tsi = 14.6°C Tsi = 17.6°C beton armat Tsi = 9. arh Radu Pana Punte termică constructivă 17 .6°C Tsi = 12. dr.

Punţi termice CORECTAREA EFECTELOR Tsi = 14. arh Radu Pana 18 . dr.5°C Sursa: prezentare conf.5°C Tsi = 9.5°C Tsi = 12.

• schimbarea grosimii elementului de anvelopa.PUNTE TERMICA este o zona a anvelopei cladirilor. este modificat substantial prin : • penetrare partiala sau totala a elementelor de anvelopa cu materiale avand conductivitate termica diferita. 19 . unde fluxul termic. unidirectional. • diferenta intre ariile suprafetelor interiara si exterioara (intersectia peretilor exteriori la colturi sau cu planseele).

… unde apar temperaturi joase pe suprafata interioara si posibilitatea dezvoltarii mucegaiului 20 .In figura alaturata sunt marcate o serie de punti termice semnificative : 1. … prin care se disipeaza flux termic suplimentar 2.

21 .

Aspectul A: Estimarea si calculul fluxurilor termice aditionale disipate (consumului energetic suplimentar) 22 .

psi) si in final se insumeaza efectul tuturor puntilor termice 23 .Aspectul A: Estimarea si calculul fluxurilor termice aditionale disipate (consumului energetic suplimentar) 1. Calculul consumurilor energetice aditionale cu programul de calcul THERM© Pentru fiecare punte termica se calculeaza transmitanta termica liniara (valoarea Ψ . Valoare aditionala la valoarea existenta a transmitantei termice unidirectionale – U – [W/(m2K)] 2.

EN ISO 6946 – cum se calculeaza: rezistenta termica R sau transmitanta termica: 1 U = ----R EN ISO 10211 – cum se calculeaza transmitanta termica liniara . 24 .ψ La puntile termice constructive se poate face medierea valorilor. Se poate utiliza THERM 5. La puntile termice geometrice sunt necesare calcule 2D cu elemente finite sau diferente finite.2.

Economia este de 68%. puntea termica ramane intacta.Pentru un detaliu la o cladire existenta pierderea termica este 4.8 W/mK . λ = 0.4 W/mK.72 W/mK . dar pierderea termica totala a peretelui este 1.Cazul balconului din beton armat . b.1 W/mK 30 cm caramida.Cu un strat exterior de termoizolare de 12 cm grosime. . 25 . Cresc si temperaturile superficiale interioare. λ = 0.a.

De exemplu la o cladire de locuit unifamiliala. puntile termice de la intersectia peretelui exterior cu peretii interiori si planseul se amplifica. Diferentele de pierderi termice reprezentate prin coloane (termoizolatie interioara) reprezinta pierderile termice suplimentare asociate cu puntile termice 26 . sunt prin linia plina. pierderea termica a peretelui exterior poate fi redusa cu peste 50% cu o termoizolatie interioara de 6-cm grosime. in cazul termoizolatiei exterioare. in graficul alaturat. Economiile potentiale .In cazul termoizolarii la interior.

Punti termice care nu se repeta Punti termice liniare care se repeta Se adauga ca o corectie la pierderile de caldura Se includ. 27 . prin calcul. in valoarea transmitantei termice U.

Delivering buildings with excellent energy and CO2 performance 28 .Source: AECB CarbonLite Programme.

Pozitionarea puntilor termice liniare care apar la imbinarea elementelor de constructie dintre: • planseul peste subsol sau placa pe sol si peretele exterior . la: buiandrugi [WL]. • peretii interiori cu peretele exterior [WP] Source: AECB CarbonLite Programme. glafuri verticale [WJ] si glaf orizontal [WC]. • in jurul ferestrelor. • la pod – la intersectiile acoperisului [RRG] • acoperis cu peretii despartitori [RRGP].in lungul perimetrului exterior [IF] • peretele exterior si acoperis – pe contur [RRE]. • la colturile exterioare [WEC] si interioare [WIC] ale peretilor exteriori. Delivering buildings with excellent energy and CO2 performance 29 .in lungul perimetrului exterior [GF] • peretele interior si placa pe sol [GFP] • planseul intermediar si peretele exterior .

[W/(mK)] l = lungimea puntii termice.CONSIDERAREA EFECTULUI PUNTILOR TERMICE Se calculeaza fluxul termic unidirectional: Φ = U x A x ∆θ = L x ∆θ Se adauga termenul de corectie prin insumarea efectului fiecarei punti termice: Σ(ψ x l) Ψ = transmitanta termica liniara pentru fiecare punte termica. [m] 30 .

La puntile termice geometrice sunt necesare calcule 2D cu elemente finite sau diferente finite. 31 .ψ • • • La puntile termice constructive se poate face medierea valorilor.REGLEMENTARI ROMANESTI/STANDARDE EUROPENE C107 / 2005 .inglobeaza prevederile standardelor europene EN ISO 6946 – cum se calculeaza: rezistenta termica R sau transmitanta termica: 1 U = ----R EN ISO 10211 – cum se calculeaza transmitanta termica liniara . Se poate utiliza THERM 5.2.

Metodă de calcul.Calculation method (ISO 13789:2007). 32 • • • .Coeficienţi de transfer termic prin transmisie şi ventilare – metodă de calcul. în curs de traducere ca standard românesc SR EN ISO13789:2009: Performanţa energetică a clădirilor . în curs de traducere ca standard românesc SR EN ISO 10211-2008: Punţi termice în construcţii . Rezistenţă termică şi transmitanţă termică. EN ISO 10211 Thermal bridges in building construction – Heat flows and surface temperatures – Detalied calculations (ISO 10211:2007). revizuit în decembrie 2007. EN 14683 Thermal bridges in building construction – Linear thermal transmittance – Simplified methods and default values (ISO 14683:2007).Fluxuri termice şi temperaturi superficiale – Calcule detaliate. ISO 6946:2007: Building components and building elements – Thermal resistance and thermal transmittance – Calculation method.STANDARDE EUROPENE • EN ISO 13789:2007: Thermal performance of buildings . revizuit în decembrie 2007. heat transfer coefficients . Tradus ca standard românesc SR EN ISO 6946:2009: Părţi şi elemente de construcţie. revizuit în decembrie 2007. în curs de traducere ca standard românesc SR EN ISO 14683-2008: Punţi termice în clădiri – Coeficient de transfer termic liniar – Metode simplificate şi valori implicite.Transmission and ventilation.

Calculation of thermal transmitance.STANDARDE EUROPENE • ISO 13370:2007. doors and schutters. în curs de traducere ca standard românesc SR EN ISO 13370:2010: Performanţa termică a clădirilor. (înlocuieşte SR EN ISO 13370:2003) EN ISO 13788 – Hydrothermal performance of building components and elements. EN 673 . Calculation of thermal transmitance. Thermal performance of buildings – Heat transfer via the ground – Calculation methods.Thermal performance of windows. doors and schutters. Calculation method. ISO/FDIS 10456 – Thermal insulation. Transfer termic prin sol. Estimation of internal surface temperature to avioid critical surface humidity and calculation of interstitial condensation EN ISO 10077-1 Thermal performance of windows.“Glass in buiding. Part 1: Simplified method. Building materials and products. Determination of thermal transmittance (U-value). Metode de calcul. Part 2: Numerical method for frames. EN ISO 10077-2 . • • • • • 33 . Determination of declared and design thermal values.

se determina transmitanta termica unidirectionala 1D in camp curent pentru elementul de constructie care cuprinde in alcatuirea lui si punti termice. obtinut prin asocierea unor placi omogene.Transmitanta termica unidirectionala . izotermele se considera paralele cu suprafetele elementelor.θk) .U Pentru un element multisrat plan. Relatii de calcul: 1 U = -----R (θj . In calculul 1D. A R = ------------------Φ [m2K/W] [W/(m2K)] 34 .

printr-o zone de placa cu grosime constanta.TRANSMITANTA TERMICA Conceptul de transmitanta termica. avand aria de1 m2. 35 . cand diferenta de temperatura intre θi si θe este de1°C). Prin analogie. in mod unidirectional. se refera la o suprafata de arie unitara a zonei de camp curent a elementului de anvelopa (fluxul termic conductiv care trece. U. asociata unei punti termice liniare TRANSMITANTA TERMICA PUNCTUALA χ asociata unei punti termice punctuale REZISTENTA TERMICA CORECTATA (R’) / TRANSMITANTA TERMICA CORECTATA (U’) ia in considerare influenta puntilor termice asupra valorilor determinate prin calcul 1D pentru campul curent avand alcatuirea predominanta. se poate defini: TRANSMITANTA TERMICA LINIARA Ψ.

Transmitanta termica corectata Se calculeaza: Ui’ pentru fiecare element de anvelopa. Φ’ = Φ + Φpunti termice (S/R’)Δθ = (S/R)Δθ + ψ l Δθ U’ = 1/R’ = 1/R + Σ(ψ l)/S VALOAREA MEDIE A TRANSMITANTEI TERMICE CORECTATE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE CARE ALCATUIESC ANVELOPA INTREGII CLADIRI (U'm) se determina luand in considerare influenta tuturor puntilor termice asupra transmitantei termice unidirectionale in camp curent. incluzand influenta puntilor termice asociate. 36 .

+ ----------. Calculul: REZISTENTEI TERMICE CORECTATE (R’) TRANSMITANTEI TERMICE CORECTATE (U’) pentru fiecare element component al anvelopei.1D. χ .+ -------- .= ----. 37 1 R Σ(Ψ . lungimea puntilor termice punctuale (m).care aduc valori aditionale valorilor transmitantei termice unidirectionale: U .Estimarea si calculul pierderilor termice aditionale utilizand coeficientii Ψ . transmitanta termica liniara W/(mK)]. inclusiv influenta puntilor termice asociate suprafetei de transfer termic: 1 R' unde: A l Ψ χ R aria suprafetei de transfer termic (m2). l) A Σχ [m2K/W] A U' = -----. transmitanta termica punctuala [W/K]. rezistenta termica1D aferenta ariei A [m2K/W].

REZISTENTA TERMICA CORECTATA R’ poate fi exprimata prin relatia: R’ = r . luind in considerare prezenta puntilor termice constructive sau geometrice – care conduc la disiparea fluxului termic bi sau tri-dimensional in zonele cu neomogenitati ale elementelor de constructie. l) + Σχ ] 1 + ----------------------------A [-] transmitenta termica liniara (Ψ) si cea punctuala (χ) fac o corectie a calculului unidirectional 1D. 38 . [ Σ(Ψ . R [W/(m2K)] 1 unde r este coeficientul de reducere al rezistentei termice unidirectionale: r = ------------------------------------R .

39 .Estimarea si calculul pirderilor termice aditionale. CALCULUL TRANSMITANTEI TERMICE LINIARE utilizand fluxul termic Φ determinat in 2D: Φ B ψ l = -----. B latimea de referinta pentru calculul fluxului termic Φ. K)] unde: R rezistenta termica in camp curent.. determinata prin calcul 1D. Calculul pierderilor termice aditionale cu programul THERM© Fiecare punte termica se calculeaza (valoarea Psi) si in final se insumeaza valorile inmultite cu lungimile aferente acestora.-------∆θ R [W/(m . care depinde de conventia adaptata pentru calculul ariei de transfer termic in calculul unidirectional. Diferenta intre cei doi termeni reprezinta corectia calculului unidirectional cu componenta bidirectionala.

se poate stabili ca efectul acestora poate fi neglijat.  Se adauga transmitantei termice unidirectionale U a elementului de constructiei. 40 . pentru care valoarea coeficientilor ψ sunt mai mici decat 0. In cazul detaliilor care sunt punti termice liniare.  transmitantelor termice punctuale χ (W/K) si numarul puntilor termice punctuale (n).01 W/mK. La cladirile cu consumuri energetice reduse detaliile trebuie sa fie de acest tip. Impactul puntilor termice se evalueaza prin intermediul:  transmitantelor termice liniare ψ (W/mK) si lungimilor puntilor termice liniare (in metri).

valoarea U Calculul Ariei si Volumului – conventie aleasa conform cu EN ISO 13789: DIMENSIUNE INTERIOARA TOTALA 41 .Estimarea si calculul pierderilor termice aditionale Valori aditionale la transmitanta termica unidirectionala .

valoarea U 42 .Estimarea si calculul pirderilor termice aditionale Valori aditionale la transmitanta termica unidirectionala .

dr. ing.sursa: contract nr.2009 (elaborator: UAUIM-CCPEC nr 23/2009. beneficiar MDRT) – Catalog de punti termice la cladiri – Studiu documentar. Mihaela Georgescu. capitol elaborat impreuna cu conf.12. Viorica Demir) COEFICIENTUL DE TRANSFER TERMIC LINIAR (TRANSMITANŢĂ TERMICĂ LINIARĂ Ψ) AL UNEI PUNŢI TERMICE . dr ing. 434/22. sef de proiect conf.

alcătuirea este omogenă fizic şi geometric.Chiar dacă. rezistenţa termică a câmpului nu oferă practic nici o informaţie imediat utilizabilă despre performanţa reală a peretelui de a proteja termic eficient şi economic încăperea căreia îi este asociat. În aceste condiţii. în zona de câmp a părţii opace a unui perete exterior. . pe tot perimetrul său există legături fizice şi funcţionale şi deci punţi termice. Dacă peretele exterior are şi un gol de fereastră sau uşă-fereastră. de-a lungul întregului contur al acestuia se realizează efecte de punte termică.

ca urmare. de arie 1 m2. este o caracteristică asociată unui element pur teoretic.Noţiunea clasică de „rezistenţă la transfer termic” este inoperabilă în cazul elementelor de anvelopă reale. . Ea este legată de o caracteristică termofizică care îşi are originea în rezultatele integrării analitice a ecuaţiei diferenţiale a conducţiei termice în regim staţionar printr-un element de tip placă plană infinită. mai exact unei porţiuni din aceasta. de grosime constantă şi structură omogenă.

În cazul elementelor reale. cu legături şi alcătuire fizică complexă. Semnificaţia fizică a acestei caracteristici convenţionale. este următoarea: „Rezistenţa termică corectată. se poate vorbi de o rezistenţă termică echivalentă sau corectată. este rezistenţa termică a unei plăci plane omogene de aceeaşi arie cu cea a părţii opace a elementului de anvelopă şi echivalentă cu aceasta din punctul de vedere al pierderilor de căldură la o diferenţă de 1 K între temperaturile celor două medii separate” . cu notaţia R’ în reglementările româneşti. R’ a părţii opace a unui element de anvelopă.

deşi acest lucru nu este precizat explicit. . deci. vorba de o transmitanţă termică „de suprafaţă”. de arie 1 m2. de grosime constantă. zonă care are structura monostrat sau multistrat. Semnificaţia fizică a caracteristicii U este aceea de flux termic disipat printr-o zonă de placă. când între temperaturile θi şi θe ale mediilor separate există o diferenţă de 1 K.Noţiunea de transmitanţă termică (U) se referă la suprafaţa unitară a unei zone „de câmp” a unui element de anvelopă. Este.

Orice punte termică înseamnă. pierderi suplimentare de clădură. Prin analogie cu U. asociată unei zone de punte termică liniară şi o „transmitanţă termică punctuală” asociată unei punţi termice locale. se poate defini o „transmitanţă termică liniară”. . Cuantificarea acestora pentru o lungime unitară se realizează cu ajutorul coeficienţilor de transfer termic liniari sau de transmitanţă termică liniară. Notaţiile utilizate pentru aceste două caracteristici termofizice sunt Ψ şi respectiv χ iar unităţile lor de măsură sunt [W/mK] şi respectiv [W/K]. pe timp de iarnă. punctuale.

A. Norma românească (C107) .

de la interior spre exterior.Cu ajutorul unui program de calcul specializat se poate afla câmpul de temperaturi. .00 x (b1 + b + b2). elementul de anvelopă. Fluxul termic astfel obţinut (Φ*) reprezintă integrarea suprafeţei (θi .θsi) pe aria egală cu 1. deci pe un metru lungime de punte şi pe toată lungimea zonei de influenţă a punţii. Tot programul de calcul pune la dispoziţie valoarea fluxului de căldură care traversează.

în cazul analizat. zona de câmp 2 . cu cea mai mare arie în elevaţia peretelui. . zona de câmp curent. fie.In normativul românesc (C107) semnificaţia coeficientului ψ este aceea a „suplimentului de flux termic care traversează conductiv zona de punte termică. faţă de situaţia ideală în care această zonă ar avea rezolvarea celei de câmp curent”.

(b1+b+b2)/R2 (2) .θe) .În aceste condiţii. ΔΦ este asociat zonei haşurate. fluxul total Φ* poate fi scris sub forma: Φ*=Φcâmp+ΔΦ = ∆θ(b1+b+b2)/R2+ΨΔθ (1) unde: Rcâmp 2 = Rsi + Σd/λ + Rse Δθ = θi .θe De remarcat că în figura anterioara. Din expresia (1) rezultă că: ψ = Φ* /(θi .

θe) – B/R (3) .Sau: ψ = Φ* /(θi .

este format dintr-un flux termic de câmp (Φcâmp sau Φsupr. în regim staţionar. Φopac = Φsupr.+Φliniar = (θi – θe) [ A/R2 +ΣΨl] [W] Φopac = A (θi – θe)/R’ R’ = A (θi – θe) / Φopac = = A (θi – θe) / (θi – θe) [A/R2+ ΣΨl] = = A/(A+R2 ΣΨl/R2)= R2[A/(A+R2 ΣΨl)]= = R2(1/[1+(R2 ΣΨl)/A] = rR2 (4) .Pentru un element de anvelopă în ansamblul său.) şi din suma tuturor fluxurilor termice suplimentare de tip ΔΦ. fluxul termic care îl străbate.

.B. Norma franceza In norma franceză semnificaţia coeficientului ψ este aceea a fluxului termic imputabil unui metru liniar de punte termică. toate influenţele indiferent de cauză – ce derivă din bidirecţionalitatea transferului conductiv de căldură prin zona de punte termică. este vorba de fluxul termic Φ şi care corespunde zonei haşurate din figura urmatoare. acesta înglobează. într-un mod neexplicit.

.

In aceste condiţii. fluxul total Φ* poate fi scris sub forma: Φ* = Φ1 + Φ2 + Φ = (b1/R1 +b2/R2)Δθ + ψΔθ ψΔθ = Φ* .(b1/R1 +b2/R2) .(b1/R1 +b2/R2)Δθ ψ = Φ*/ Δθ .

00 x (b1 + b + b2). unde A = aria câmpului (până la punţi). . Φopac = A x Δθ x 1/R’ R’ = (A x Δθ)/ Φopac . Φ* reprezintă integrarea suprafeţei (θi .θsi) pe aria egală cu 1. deci pe un metru lungime de punte şi pe toată lungimea zonei de influenţă a punţii.Ca şi în modelul românesc.

.  Aria A din expresiile de mai sus.  R’ din cele două modele trebuie să aibă valori egale.  Şi la acest model se suprapun efectele punţilor care se intersectează.Se observă că:  Valorile ψ din modelul francez au altă semnificaţie fizică în comparaţie cu cele din modelul românesc. diferă de aria A din modeul românesc. deci şi alte valori.

fiecare cu un punct caracteristic (denumit nod). se obţine un sistem de ecuaţii care este o funcţie de temperaturile din noduri. se obţin temperaturile nodurilor pe baza cărora poate fi determinat câmpul de temperatură. fie printr-o metodă iterativă. Prin rezolvarea acestui sistem de ecuaţii.λ grad θ) şi ţinând seama de condiţiile la limită. .Conform prevederilor din standardele europene (EN ISO 10211) modelul geometric utilizat pentru calculul influenţei punţilor termice asupra rezistenţei termice. Prin aplicarea legilor conservării energiei (div q = 0) şi a legii Fourier (q = . este împărţit în mai multe celule. fie printr-o procedură de rezolvare directă. fluxurile termice pot fi calculate aplicând legea Fourier. Pe baza distribuţiei de temperatură.

Este suficientă o interpolare liniară. q. Repartizarea temperaturii pe fiecare celulă de material trebuie calculată prin interpolare între temperaturile nodurilor. Planurile de secţionare trebuie să fie adiabatice (flux termic nul). Rs rezistenţa superficială interioară sau exterioară.Densitatea fluxului termic. perpendicular pe interfaţa dintre o celulă de material şi mediul ambiant adiacent trebuie să satisfacă relaţia: q = (θ .θs)/Rs în care: θ temperatura de referinţă interioară sau exterioară. θ s temperatura suprafeţei interioare sau exterioare. .

2 softs Concluzii : Oferta este mare dar nu se face o validare si updatare sistematica .PROGRAME DE CALCUL PENTRU EVALUAREA INFLUENTEI PUNTILOR TERMICE SE FOLOSESC : – – – – – – 29 softuri 17 3D 12 2D 7 free/open source 4 HAM-T 7 M-Phys SUNT VALIDATE : • EN ISO 10211:2007 -.6 softs • EN ISO 10211-1:1995 -.

EXEMPLE DE PROGRAME DE CALCUL .

EXEMPLE DE PROGRAME DE CALCUL .

…) pentru fiecare detaliu – Atlase electronice care permit recalculare exacta a diverselor variante 5. Fac parte din reglementarea tehnica PEC . Numar de detalii: de la 100 la 10000 3.… 4.ATLASE DE PUNTI TERMICE CARACTERIZARE: 1. Limba 2. comerciale. pasive. conductivitate termica. industriale. Tipuri de cladiri: locuinte. Flexibilitate : – Variatia parametrilor (grosime.

… • se vor integra intr-un singur document toate standardele conexe • • Se vor traduce in engleza atlasele de punti termice Dezvoltatorii de Software: vor valida produsele in conformitate cu cazurile prevazutre in EN ISO 10211: 2007 .Concluzii si recomandari la nivel european Concluzii : • • Exista multe programe de calcul bune dar nu toate sunt validate Exista multe atlase dar nu sunt traduse Recomandari : • • Member States : se vor cere prin reglementarile PEC utilizarea softurilor validate ISO/CEN : se vor perfectiona standardele: • se va corija cazul 3 si va creste numarul cazurilor prevazute pentru validare: geometrie curba. transfer termic prin sol.

lbl.Punţi termice PROGRAM DE CALCUL CAMPURI DE TEMPERATURA . 2D) http://windows.gov/software/therm/therm.html 67 .THERM Program de modelare a transferului termic plan (bidimensional.

Punţi termice PROGRAMUL DE CALCUL CAMP DE TEMPERATURI . orizontală sau verticală) în AutoCAD şi se exportă în format DXF ver.THERM o Se pregăteşte modelul (secţiune plană. 12 o Se importă modelul în Therm (ca underlay) o Se alocă materiale tuturor zonelor diferite din secţiune o Se definesc condiţiile de contur (temperatura aerului şi coeficientul de schimb superficial de căldură) şi conturul pentru determinarea valorilor U o Se efectuează calculul 68 .

DETERMINARE Ψ Φ B − Ψ= ∆T R Φ Fluxul termic total Lungimea de calcul (conform convenţiei) Rezistenţa termică unidirecţională (câmp curent) ∆T Diferenţa de temperatură B R 69 .

Punţi termice

DETERMINARE Ψ
In Therm: este dată valoarea U, asociată unei lungimi l

Φ U= l ⋅ ∆T
deci

Φ = U ⋅ l ⋅ ∆T
iar

B Ψ = U ⋅l − R
70

Vizualizarea puntilor termice
• Modele 2D si 3D • Imagini termografice

Solutii practice

71

Valori precalculate ψ pentru detaliile uzuale sunt cuprinse in - Cataloage de punti termice - Valori implicite conform EN ISO 14683

72

Valori precalculate ψ pentru detaliile uzuale sunt cuprinse in “Cataloage de punti termice” sau Valori implicite conform EN ISO 14683 73 .

74 .

.

76 .

77 .

78 .

5 Te 1 2 1.5 Te 1 2 Ti Tsi min 12 15 4 d Ti Tsi min 1 1 79 .1.

0959 0.1458 0.6 W/(mK) 0.1720 0.69 17.3365 0.36 13.1202 0.40 9.0716 0.45 12.4 1 0.2 1 d [cm] 80 .0866 0.1078 0.2324 0.28 16.01 17.98 15.6223 0.1786 0.02 15.5654 0.0792 0.49 0.0775 0.1.5 Te 1 2 T si min [°C] 12 12 15 4 d Ti Tsi min 6 1 d [m] Tsi min [°C] Ψ1 [W/(m·K)] Ψ2 [W/(m·K)] d [cm] 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 2.0936 0.3163 0.0731 0.75 16.1411 0.1051 0.2220 0.28 17.0847 0.1237 0.

07 W/(mK) 81 .12 W/(mK) Ψ perete exterior = 2 x 0.Estimarea si calculul pirderilor termice aditionale. Transmitanta termica liniara – valoarea psi – Ψ Ψ perete exterior = 2 x 0. Calculul pierderilor termice aditionale cu programul THERM© Fiecare punte termica se calculeaza (valoarea Psi) si in final se insumeaza valorile inmultite cu lungimile aferente acestora.

36 W/(mK) Ψ perete exterior= 0.01 W/(mK) 82 .Transmitanta termica liniara – valoarea psi – Ψ Ψ perete exterior= 0.

60 (planseu peste subsol) W/(mK) Ψ = 0.18 (perete exterior) + 0.13 (planseu) W/(mK) 83 .09 (perete exterior) + 0.Transmitanta termica liniara – valoarea psi – Ψ Ψ = 0.

Linear thermal transmittance – Ψ Ψ = 0.29(perete exterior) + 0.12(planseu) W/(mK) 84 .44(planseu peste subsol) W/(mK) Ψ=0.08(perete exterior) + 0.

12 (planseu pod) W/(mK) Ψ=0.27 (perete exterior) + 0.27 (perete exterior) + 0.70 (planseu pod) W/(mK) 85 .Linear thermal transmittance – Ψ Ψ = 0.

Cladire investigata inainte de reabilitare – imagini foto si termografice 86 .

Fatada posterioara a cladirii dupa reabilitarea termica 87 .

7 Imagini in infrarosu a cladirii investigate.1 3.3 4.FLIR S ys tems 9.0 °C 8 6 Li1 4 Li2 Li3 2 0.7 2.7 Max 2.0 14. dupa reabilitarea termica 88 .7 2.0 Avg 2.5 °C 9 8 7 6 5 4 3 2 1 La be l Li1 Li2 Li3 C urs or - Min 1.6 4.

Fatada principala a cladirii dupa reabilitare termica 89 .

DETALIU: CASA PASIVA “in conditii climatice din Romania“ Punte termica la imbinarea cu planseul pe sol 90 .

DETALIU: CASA PASIVA “in conditii climatice din Romania“ 91 .

92 .

93 .

este mai putin semnificativ in comparatie cu cel total.CONCLUZII PRIVIND EFICIENTA ENERGETICA A CLADIRILOR • In cladirile noi este posibil sa fie atenuat efectul puntilor termice. slab termoizolate. 94 . datorat puntilor termice. • Prin prevederea termoizolatiei la exterior se poate diminua considerabil efectul puntilor termice. • Reabilitarea energetica a cladirilor existente este fezabila economic chiar in conditiile in care mai raman punti termice. • Puntile termice care raman in cazul termoizolarii la exterior sau la interior sunt acceptabile in ceea ce priveste economia de energie. • La cladirile existente. fluxul termic disipat prin elementele de anvelopa.

ing. responsabil ing Catalina Butoianu 95 . Mihaela Georgescu BENEFICIAR MDRT. coordonat Conf. dr.CATALOG DE PUNTI TERMICE PENTRU CLADIRI 2012 ELABORAT UAUIM.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

REZOLVARI DETALII BALCON

DISPOZITIV Schöck Isokorb® .

TRANSFER TERMIC PRIN PLACA DE BALCON IZOLARE LA PARTEA SUPERIOARA PLACA DE BALCON CU DISPOZITIV Schöck Isokorb® ψe= 0.20 W/(mK) .94 W/(mK) ψe= 0.

PUNTI TERMICE NEIZOLATE .

19 W/mK .vertical= 0.ELEMENT HIDROFOB PENTRU CORECTAREA PUNTII TERMICE Hydrophobic (conform DIN 4108-3) Doua tipuri: Novomur Novomur usor  Clasa de rezistenta: 20 N/mm² sau 6 N/mm²  λeq.29 W/mK or 0.

Aspectul B: temperaturi superficiale interioare evitarea formarii mucegaiului – temperaturile pe suprafetele interioare ale elementelor de anvelopa trebuie sa fie mai mici decat temperatura punctului de roua (va urma….) 120 ..

Surse de informare/reglementari 121 .

doors and shutters – Calculation of thermal transmittance – Part 2: Numerical method for frames (ISO 10077-2:2003). 2007 122 . CEN. 2003 6. EN ISO 13370: Thermal performance of buildings . EN ISO 13789: Thermal performance of buildings .Transmission and ventilation heat transfer coefficients . 2007 8.Calculation of thermal transmittance . EN ISO 6946: Building components and building elements – Thermal resistance and thermal transmittance – Calculation method (ISO 6946:2007).Part 1: General (ISO 10077-1:2006). CEN. 1997 5.Tabulated design values and procedures for determining declared and design thermal values (ISO 10456:2007). CEN. CEN. 2007 4.CEN. EN ISO 14683: Thermal bridges in building construction – Linear thermal transmittance – Simplified methods and default values (ISO 14683:2007). CEN. doors and shutters .Bibliografie 1. 2006 10.Calculation method (ISO 13789:2007). CEN.Hygrothermal properties . EN ISO 10077-2: Thermal performance of windows. CEN. EN ISO 10077-1: Thermal performance of windows. 2001 7.Calculation methods (ISO 13370:2007). EN ISO 10456: Building materials and products . CEN. 2007 9. EN ISO 13788: Hygrothermal performance of building components and building elements – Internal surface temperature to avoid critical surface humidity and interstitial condensation – Calculation methods (ISO 13788:2001). 2007 3. 2007 2. EN 673: Glass in building – Determination of thermal transmittance (U value) – Calculation method. CEN.Heat transfer via the ground . EN ISO 10211: Thermal bridges in building construction – Heat flows and surface temperatures – detailed calculations (ISO 10211:2007).

be Sectra.be TAS ambiens. http://www. http://windows.infomind.com/products/radtherm/ Solido.de/delphin/index.bwk.htm Heat3.cstc.be RadTherm.be Champs-bes.be/go/kobra (French) or www.physibel. http://www.gadbyggnadsfysik.gov/software/therm/therm.nl/hamlab/ Heat2.buildingphysics. www.se Delphin.kornicki.com/index-filer/heat2. http://www.php Flixo.com/ HAMLab.AnTherm. http://bauklimatik-dresden.0w.syr. http://beesl. http://www. www.buildingphysics. http://sts.physibel.physibel. http://www.edsl.zub-kassel.be Bistra.de/antherm/index.htm David32. www. http://www.htm KOBRA v3.thermoanalytics.de/software/argos Bisco.enermodal. www. http://www. http://www.html 123 . www.htm Argos.ch/bph/en/services/ FramePlus.net/ Therm.com/index-filer/Page691.be/go/kobra (Dutch) KOBRU86.physibel.physibel.tue.wtcb. www.edu//champs. http://www.lbl.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful