You are on page 1of 12

Notiuni de anatomie a sistemului nervos

Dr. Horia Ples / Dr. Antoniu Brinzeu

Sistemul nervos central este compus din :

1. Axul cerebrospinal alcatuit dintr- o componenta intracraniana ( encefalul ) si o alta intraspinala sau maduva spinarii , aflate una in continuarea celeilalte 2. Aglomerari neuronale de mai mici dimensiuni , numite ganglioni, cu localizari diferite 3. Nervii , legati intre ei, cu axul cerebrospinal sau/si cu sistemul ganglionar 4. Organelle de simt ca prelungiri modificate ale structurilor nervoase

Axul cerebrospinal este invelit de un system de membrane cu rol protector care poarta numele de meninge : dura mater, invelisul extern, mai dur si rezistent, arahnoida un invelis format dintr-o membrana intermediara forte fina si pia mater, aderenta de structurile axului si bine vascularizata. Dura mater este o membrane fibroasa rezistenta si neelastica ( rigida) care tapeteaza partea interna a cutiei craniene. Suprafata sa externa este aspra si rugoasa si este aderenta de periostul oaselor craniene iar suprafata interna este tapetata cu un endoteliu.Suprafata externa se continua dincolo de foramenele bazei craniului cu periostuloaselor craniului (pericranium) .De asemenea dura mater se continua cu tecile nervilor care parasesc cutia craniana. Dura mater trimite in interiorul craniului patru prelungiri care au rol de sustinere si de protectie a structurilor cerebrale asa cum este de exemplu coasa creierului falx cerebri si respectiv cortul cerebelului - tentorium cerebelli prezentate in imaginea de mai jos.

dupa Gray 1908 Duramater trimite o prelungire care inconjoara nervul optic pe traiectul sau patrunzand in orbita si care se si continua pana la invelisul extern, fibros al globului ocular. Ea protejeaza de asemenea nervii acustico vestibular si facial si de asemenea trimite prelungiri si in jurul filamentelor care strabat lama ciuruita a osului etmoid intrand in alcatuirea nervului olfactiv. La nivelul lui foramen magnum dura mater este aderenta la periost si se prelungeste in canalul vertebral cu membrana durala care inveleste maduva spinarii. In interiorul cutiei craniene du ra mater are niste procese de plicaturare dand nastere unor canale numite sinusuri : acestea sunt canale de drenaj al sangelui venos care colecteaza sangele din venele din interiorul creierului si de la suprafata acestuia . Sinusurile venoase la randul lor se varsa in vena jugulara interna . Sinusurile sunt multiple ca de exemplu : sinusul sagittal superior, sinusul sagittal inferior , sinusurile transverse, sinusurile cavernoase (sinusul petros superior si sinusul petros inferior ), sinusul sigmoid care se varsa in vena jugulara interna.

dupa Grays Anatomy La suprafata externa a sinusului longitudinal superior se evidentiaza numroase mici granulatii albicioase : granulatiile sau glandele lui Pachioni ( cu rol in reabsorbtia lichidului cefalorahidian LCR). Procesele ( prelungirile ) durei mater sunt :
Coasa creieruluicoboara vertical de la nivelul bolti craniului pana la cortul cerebelului posterior si crista galli ( osul etmoid) anterior. Marginea sa superioara este convexa si cuprinde sinusul sagittal superior iar marginea inferioara este concave si cuprinde sinusul sagittal inferior. Coasa creierului desparte cele doua emisfere cerebrale patrunzand in fisura interemisferica. Cortul cerebelului : se prezinta ca o membrana fibroasa puternica ce are o forma rotunjita si acopera emisferele cerebeloase despartindu-le de lobul occipital al fiecarui emisfer cerebra l si protejandu-le fata de acestea sustine lobii occiitali.Cortul cerebelului este ancorat de oasele occipital lateral, unde contine sinusurile transverse de fiecare parte , anterior se fixeaza de portiunea petroasa a oselor temporale , cuprinzand sinusurile petroase superioare iar anterior cortul se ancoreaza pe proceselclinoide . Coasa cerebelului

Diafragma seii turcesti : o membrane transversala care protejeaza hipofiza in

spatial ei din seaua turceasca.

Arahnoidaeste o membrane extreme de fina fiin formata dintr-o textura fina albicioasa amintind de panza de paianjen datorita finetei sale. Intre arahnoida si dura mater exista un spatiu -spatiul subdural . Intre arahnoida si pia mater exista un spatiu numit spatiu subarahnoidian , umplut cu un tesut lax cu character areolar. La partea inferioara a creierului arahnoida acopera lobii anteriori si trece spre lobii temporali lasand un spatiu important intre membrane si masa cerebrala acoperita de pia mater : cisterna pontis sau spatial subarahnoidian anterior. La nivelul fetei inferioare a cerebelului arahnoida acopera msa cerebeloasa dar lasa un important loc liber intre ea si suprafata inferior a puntii lui Varolio : cisterna magna sau spatial subarahnoidian posterior . Exista si alte spatii , cisterne, mai mici, cu alte localizari. Spatiul subarahnoidian este umplut cu lichidul cefalorahidian care circula inttre diferitele compartimente , asigurandu-s ein mod fiziologic un echilibru intre ritmul de secretie sic el de reabsorbtie a acestuia. Granulele Pacchioni se gasesc in diferite localizari pe fata externa a durei la nivelul sinusului longitudinal superior si ele sunt implicate I procesul de reabsorbtie a LCR. Pia mater: este o membrane fina , puternic vascularizata care adera la suprafata masei cerebrale si

care ii deriva vasele din arterele carotid interne si din arterele bazilare. Ea contine un plex vascular foarte fin din care pornesc catre masa cerebrala ramuri arteriale ce patrund perpendicular in creier. Tot ramurile arteriale din pia mater formeaza plexurile coroide din vecinatatea ventriculilor laterali si ventriculului IV.Exista de asemenea la nivelul piei mater numeroase vase limfatice care acompaniaza ramurile arteriale. Creierul sau encefalul : este partea sistemului nervos central care este continuta in cutia craniana . Din punct de vedere descriptiv si didactic creierul se imparte in cinci parti ( care au ins a si particularitati functionale ) :
telencefalul respective cele doua emisfere cerebrale, diencefalul : talamusul si hipotalamusul trunchiul cerebral :mezencefalul, puntea lui Varolio si bulbul rahidian ( medulla oblongata) cerebelul

Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a creierului si ocupa partea anterioara a cutiei craniene ele fiind separate prin fisura interemisferica. Ambele emisfere cerebrale au o suprafata superioara convexa care la nivelul careia se gaseste scoarta cerebrala, formata din materia cenusie corpurile neuronilor si o suprafata inferioara care

priveste spre baza craniului. Suprafata scoartei este incretita si brazdata de o serie de depresiuni numite santuri ( sulci ) si fisuri. Intre aceste santuri si fisuri se delimiteaza niste formatiuni numite lobi cerebrali si girusuri cerebrale. Fisurile cerebrale sunt :
Fisura interemisferica sau longitudinala ce separa cele doua emisfere cerebrale : se intinde dinainte inapoi pe toata lungimea emisferelor si contine coasa creierului .La extremitatile sale coasa separa complet cele doua emisfere dar in portiunea sa mijlocie se intinde doar pana la mijlocul creierului unde se opreste la nivelul corpului calos care conecteaza cele doua emisfere cerebrale anatomic si functional. Fisura Sylviana ( santul lui Sylvius) : porneste de pe fata inferioara a emisferei cerebrale si urca pe farta laterala a acesteia divizandu-seintr-o ramura anterioara u un traiect nterior si o ramura ascendenta care apoi se va ontinua cu o ramura orizontala orientate posterior Pe fata inferioara a emisferei cerebrale se gaseste vallecula Sylvii. Fisura lui Rolando : imparte in doua fata laterala a emisferei cerebrale despartind lobul frontal de cel parietal Fisura parietooccipitala Lobul frontal Lobul parietal Lobul temporal Lobul occipital

Fisurile din urma impart suprafata externa a creierului in patru lobi cerebrali :

Daca se efectueaza o sectionare a creierului pe linia fisurii sagitale atunci fata intera a acestuia va prezenta urmatoarele fisuri :
Fisura caloso marginala Fisura calcarina Fisura parieto ocipitala intern Fisura dentate fisura colaterala

Acestea vor delimita intre ele urmatorii lobi :


Lobul frontal

Lobul parietal Lobul occipital Lobul temporal

Lobul central sau insula lui Reil Lobul limbic Lobul olfactiv

Gray

Lobul limbic prezinta doua convolutii ( girusuri ):convolutia hipocampului si convolutia dentata. In interiorul encefalului se gaseste un system de cavitati care comunica intre ele si prin care circula lichidul cefalo rahidian :ventriculii cerebrali. La nivelul emisferelor cerebrale se gasesc ventriculii laterali care sunt separate intre ei de catre septum lucidum dar comunica indirect prin intermediul ventriculului trei in care se deschide fiecare printrun orificiu numit al lui Monro. Ventriculii sunt tapetati de o membrane foarte fina ependima acoperita cu un epiteliu ciliat . Fiecare ventricul lateral este compus dintr- o parte centrala, corpul , care se gaseste in portiunea inferioara a lobului parietal si din trei prelungiri numit coarne : cornul anterior, cornul posteriorsi cel mijlociu sau descendent. La disectie, ventriculii laterali se vizualizeaza doar dupa sectionarea corpului calos. Corpul calos asa cum s-a mai afirmat este un element de legatura intre cele doua emisfere fiind format in principal din fibre nervoase respective din substanta alba. Corpul calos constituie tavanul, acoperisul respective peretele superior al cavitatii central a ventriculului lateral in timp ce la baza acestuia se gasesc urmatoarele structuri : nucleul caudat, al corpului striat, talamusul optic, plexul corid, o parte din fornix. In ceea ce priveste sistemul ventricular, ventriculul trei se continua cu al patrulea ventricol si cu canalul ependimar. Diencefalul este continatorul ventriculului III si este conectat anterior cu telencefalul si posterior cu structurile mezencefalului si trunchiului cerebral. El se compune din doua elemente importante talamusul si hipotalamusul. Talamusul este o structura relative voluminoasa , bilobata, care constituie limita superioara a trunchiului cerebral . Lobii se gasesc la nivelul partilor lterale ale ventricolului trei . Talamusul se compune din nuclei care din punct de vedere functional constituie statii de releu in calea de transmitere senzitiva si senzoriala : nucleul geniculat latral, nucleul geniculate medial si nucleul ventral posterior sunt example de relee in caile vizuala , auditiva si , espectiv somatosenzoriala. Hipotalamusul este situat inferior fata de thalamus si are un rol in determinarea comportamentului emotional. El intervine de asemenea in reglarea secretiilor hormonale prin secretia de factori eliberatori ai hormonilor hipofizari releasing factors.

Diencefalul are de asemenea rol in reglarea unor functii vegetative si in reglarea comportamentului : foame, sete, somn , reglare termica. Mezencefalul : este o regiune redusa ca dimensiunicare leaga puntea de diencefal si de telencefal motiv pentru care mai este denumit istm cerebral.El se compune din urmatoarele elemente :pedunculii cerebrali, corpii cvadrigemeni,corpii geniculate si apeductul lui Sylius. Puntea pe de o parte este un element de legatura intre structurile SN C : leaga trunchiul si maduva de diencefal si de telencefal si de semenea leaga cerebelul de emisferele cerebrale . in Acelasi tmp in punte se gasesc nuclei unor nervi cranieni :
Nuclei nervului V trigemen un nucleu senzitiv si unul motor Nucleul nervului VI Nuceul nervului VII - facial estesituat dorsal de Nucleul olivar

Nuclei nervului auditiv sunt in numar de doi unu;l dorsal si unul ventral

Nucleii din punte au un rol important in reglarea respiratiei continand centrul pneumotaxic. Bulbul rahidian sau medulla oblongata este prelungirea maduvei spinarii . Dimensiunile sale sunt reduse avand o lungime de aproximativ 2 cm si o latime de sub 2 cm. Bulbul prezinta cate o linie mediana atat pe fata sa inferioara cat sip e cea posto superioara care-l impart apparent in doua jumatati.Mai multe structure sun descries la suprafata bulbului : piramidele bulbare care sunt doua formatiuni de substanta alba situate de o parte si de alta a aliniei mediane a fetei inferioare a bulbului. Decusatia piramidala este locul unde o parte a cailor piramidale se incruciseaza. Coloanele laterale sunt continuareacoloanelor laterale ale maduvei spinarii dar numai o parte a fibrelor continua calea celor medulare celelalte trecand de partea opusa. OLiva bulbara este o masa ovalara proeminenta situate lateral de piramida bulbara de care este separate printr- un sant. O serie de fascicule de substanta alba strabat bulbul si realizeaza legatura intre maduva spinarii si

etajele nervoase superioare : funiculul lui Rolando,funiculul cuneat care este continuarea fasciculului lui Burdach ( din maduva),funiculus gracilis este continuarea fasciculului lui Goll , tot medular. Fata posterioara a bulbului face parte din planseul ventriculului IV si are un aspect triunghiular. Cerebelul se gaseste in fosa posterioara a craniului sub cortul cerebelului care l separa de emisferele cerebrale .El se compune dintr-o portiune central numita vermis si din doua portiuni laterae, emisferele cerebeloase. Toate aceste trei component au o structur microscopica asemanatoare.Cerebelul se compune din substanta alba s din substanta cenusie. Substanta cenusie este dispusa la nivelul cortexului cerebelos dar si in nuclei independenti reprezentati de agomerari neuronale. Din punctul de vedere practic o imprtanta deosebita o are vascularizatia encefalului atat vascularizatia arteriala respectiv irigatia cu sange arterial cat si intoarcerea venoasa. Acest fapt este usor de inteles daca amintim cat de numeroase sunt starile patologice legate de arterele si venele c reierului si cat de de s sunt ele intalnite in practica . Este suficient sa amintim tulburarile datorate obstructiei arterelor cerebrale si ale ramurilor lo sau patologia vasculara cerebrala cre generaza accidente hemoragice - malformatii arterio venoase si complicatiile lor. Vascularizatia arteriala : se face pornind de la arterele carotide si de la arterele vertebrale respectiv de la sitemul arterial vertebrobazilar.

Arterele carotide comune se divid in cate doua ramuri : artera carotia externa si artera carotida interna . Artera carotida interna este principala ursa de irigare arteriala a creierului. Trebuie totusi mentionat faptul ca din artera carotida externa izvorasc ramuri, artere meningee care hranesc meningele in diverse regiuni ale sale, in principal in cea posterioara. Atera carotida interna aprovizioneaza partea anterioara a creierului , ochii , fruntea si nasul.

In traiectul sau se disting patru regiuni( portiuni ) cu importanta clinica din punctul de vedere al abordarii sale chirurgicale:
Partea cervicala Partea petroasa ( situata in stanca temporalului ) Portiyunea cavernoasa strabate sinusul cavernos : aceasta portiune patrunde in cutia craniana dupa ce perforeaza dura mater la nivelul proceselor clinoide ale osului sfenoid continuanduse cu portiunea cerebrala Portiunea cerebrala

Ramurile arterei carotide interne sunt :


Artera timpanica Artera meningiana- ramura din portiunea petroasa Artera oftalmica (ultimele doua din portiunea cavernosa ) Din portiuna cerebrala pornesc : arterele cerebrala anterioara si medie artera comunicanta posterioara si coroida anterioara

In ansamblu vascularizatia creierului este asigurata de catre poligonul lui Willis care rezulta din arterele carotida interna si din artera bazilara . In partea anterioara poligonul este format din arterele cerebrale anterioare unite prin artera comunicanta anterioara iar in partea posterioara din arterele cerebrale posterioare care sunt ramuri din artera bazilara. Ele sunt legate de fiecare parte cu artera carotida interna prin artera comunicanta posterioara.Irigarea creierului rezulta din trei trunchiuri principale pentru fiecare emisfera cerebrala : arterele cerebrale anterioare si mijlocii ca ramuri din carotida interna si artera cerebrala posterioara ramura din artera bazilara.Anterior cerebralele anteriare comunica prin artera comunicanta anterioara iar posterior cerebralele posterioare comunica d fiecare parte cu carotida interna prin comunicantele posteroiare de fiecare parte.

Poligonul lui Willis si sistemul arterial de la baza creirului.