Uniunea consensuala vs casatoria

Societatea moderna este una a schimbarilor continue, a modificarii raporturilor dintre barbat si femeie si chiar de modificarea a modelelor culurale, morale si religioase pe care aceasta le are. Aceste modificari au venit ca urmare a schimbarilor ce au avut loc in intreaga societate. Astazi importante nu sunt valorile culturale sau morale ci cele materiale. Astfel, dezvoltarea economica a dus si la o revolutie a individului, care este tot mai interesat de bunurile materiale, de un nivel cat mai ridicat de trai si de o pozitie sociala cat mai buna. Insa, pentru a vedea cum a evoluat familia si unde a ajuns ea astazi trebuie sa vedem cum este definita familia si ce reprezinta ea in societatile traditionale. “Familia reprezinta grupul social ai carui membri sunt legati prin raporturi de varsta, casatorie sau adoptie si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii.” (Murdock, 1949) Aceasta este definitia clara a familiei din orice societate si din orice perioada istorica. Au existat si exista diferente de la societate la societate si de la o perioada la alta, insa caracteristicile de baza sunt aceleasi. Existenta acestor diferente este surprinsa si in “Dictionar de sociologie” (Bucuresti, 1998, p.234), coordonatori Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu: “Fiecare societate are un anumit sistem familial, adica un sistem de reglementare a relatiilor dintre barbatii si femeile de varsta matura si dintre acestia si copii. Sistemele familiale pot fi foarte diferite de la o societate la alta, dar ele exista peste tot. Sistemele familiale se diferentiaza intre ele dupa gradul de cuprindere a grupului familial, forma de transmitere a mostenirii, modul de stabilire a rezidentei noilor cupluri, modul de exercitare a autoritatii in cadrul familiei.” Ca institutie ce sta la baza societatii, familia are 4 functii fundamentale pentru viata societatii: functia sexuala, economica, reproductiva si educationala. Dintre acestea, prima si cea de a treia au un rol primordial in perpetuarea speciei, nesatisfacerea acestora ducand la sfarsitul societatii. Functia economica joaca un rol important in dezvoltarea economica a societatilor, iar cea de a patra are rolul de a transmite valorile culturale si religioase ale fiecarei societati mai departe, pentru ca aceasta sa nu se stinga, sa nu isi piarda identitatea culturala. O caracteristica importanta a familiei traditionale este aceea ca in cadrul acesteia barbatul are in primul rand un “rol economic”. Principala sa obligatie, principalul sau rol este acela de a aduce resursele materiale necesare desfasurarii in bune conditii a vietii de familie, in timp ce femeia trebuie sa se ocupe de treburile gospodaresti si de educatia copiilor. Cu toate ca rolul femeii este unul mult mai important, ea avand practic datoria de a avea grija de intreaga familie si de gospodarie, barbatul are o influenta foarte mare deoarece rolul sau economic ii confera o mai mare putere si are in final un cuvant important de spus in luarea deciziilor..

Astfel incepe sa se dezvolte idea existentei familiilor bazate pe dialog si parteneriat si incheierea etapei in care familia era condusa prin autoritatea barbatului si doar a lui. Nu in ultimul rand. in anii 1900 incepe si emanciparea femeii. Dintre toate alternativele la casatorie si dintre toate formele moderne de organizare a vietii de cuplu. Insa. deoarece femeia nu mai poate acorda acelasi timp menajului. implicandu-se tot mai mult si in alte activitati. Dintre aceste alternative putem aminti: celibatul. familia traditionala nu a cunoscut modificari majore. Numarul copiilor care se nasc intr-un cuplu care nu este casatorit este tot mai mare. familiile fara copii sau chiar familiile monoparentale. Catalin Zamfir/ Lazar Vlasceanu. In societatile moderne functia educationala si de transmitere a culturii este impartita intre familie si scoala. (“Dictionar de sociologie”. Incepand cu anii 1970 au inceput sa se extinda tot mai mult si alte alternative de viata. in timp ce femeia nu poate trece dincolo de rolul de sotie si mama. p. cea mai raspandita este coabitarea consensuala care este “uniunea heterosexuala fara casatorie legala”. Coabitarea consensuala a existat inca . Functia de reproducere nu mai este realizata doar in cadrul familiei. functia sexuala nu mai este realizata doar de membri cuplului casatorit. sa contribuie si ele la veniturile familiei.Dezvoltarea societii a avut o mare influenta si asupra familiei. Dezvoltarea societatii si emanciparea femeii a dus si la modificarea intelesului pe care familia il avea pana atunci. chiar si cele patru functii care pana acum erau atribuite familiei. pe parcursul istoriei. Este bine cunoscut faptul ca in societatile moderne sexualitatea nu mai este un subiect tabu iar relatiile sexuale nu se mai desfasoara doar in cadrul unei familii. Coord. la fel fiind si numarul femeilor care apeleaza la diferite tehnici medicale de a ramane insarcinata. insa rolul celei de a doua institutie este tot mai mare. De fapt. acest lucru a avut. sunt acum impartite intre aceasta si alte institutii sau sunt realizate si inafara familiei. pana la jumatatea anilor 1900. Din aceasta cauza foarte multi au fost cei care s-au opus acestui nou mod de viata adoptat de tot mai multe femei. Acum. o influenta negativa asupra familiei si a educatiei copiilor. Astfel. alternative la casatorie. in conceptia unora. coabitarea consensuala. putem spune ca acesta este momentul in care familia incepe sa cunoasca tot mai multe modificari. Acum tot mai multe femeii incep sa lucreze. Principala urmare a acestei emancipari a fost faptul ca tot mai multe femei fac o cariera iar acest lucru a dus la trecerea pe planul secund a preocuparilor pentru familie si pentru cresterea copiilor. Aceasta doreste sa treaca peste barierele sociale existente si doreste tot mai mult sa se implice mai mult in viata sociala si economica a comunitatii sau societatii din care face parte. Insa. Dorinta de egalitate cu barbatul modifica structura de autoritate si de roluri in cadrul familiei. in marea majoritate a cazurilor. 111) Uniunea partenerilor intr-o astfel de coabitare este bazata. Cu toate acestea. Aceasta a provocat o emancipare a femeii atat in plan social cat si familial. acum dispare acea conceptie potrivit careia familia sta la baza existentei si dezvoltarii societatilor. pe afectivitate. Sotul in continuare este cel care se ocupa de partea financiara.

dar ofera o mai mare atentie satisfactiei personale.din cele mai vechi timpuri in toate societatile. iar uniunea consensuala poate exista doar daca partenerii sunt de acord cu adoptarea acestui stil de viata. implicit este adus in discutie si subiectul existentei unor relatii sexuale inainte da casatorie. Din aceasta cauza probabil cea mai buna denumire a acestui tip de relatie este uniunea consensuala. Cresterea libertatii in ceea ce priveste viata sexuala face ca aceasta functie sa nu mai apartina doar familiei. insa ea s-a extins tot mai mult in societati in perioada moderna. traditionale. Cu toate ca este foarte raspandita. Desi membrii cuplului nu simt aceeasi responsabilitatea ca in cadrul unei casatorii. insumand o serie de avantaje psihologice. 202-205). uniunea consensuala a devenit o alternativa la casatorie. O alta asemanare importanta este faptul ca atat casatoria cat si coabitarea se bazeaza pe sentimente . Vorbind despre coabitarea inainte de casatorie. in trecut aceasta coabitare era considerate devianta iar cei care faceau parte dintr-un cuplu ce apela la acest mod de viata erau marginalizati. Exista insa si aici diferente in functie de sex. Casatoria se poate oficializa doar daca cei doi isi dau acordul verbal si apoi scris. sociale si economice. cei care traiesc in uniunea consensuala apleaca mai putin urechea la aspectele religioase. Coabitarea apare asadar ca o forma oarecum oficializata social a sexualitatii nonmaritale si ea indeplineste si alte functii decat cele erotice. fara a fi supusa constangerilor maritale. De multe ori. in special celei sexuale. cu acordul celor direct implicati. coabitarea este in continuare condamnata de cei conservatori sau religiosi. Multi considera ca aceasta coabitare este foarte asemanatoare cu casatoria. in particular a celor sexuale. ea fiind impartita si cu alte modele de organizare a vietii la care pot apela 2 indivizi. lor inca li se mai cere “puritate” pana la casatorie. Din aceasta cauza. In lucrarea “Sociopsihologia si Antropologia Familiei”. In ceea ce priveste femeile. Astfel. chiar daca lipseste baza legala care sa demonstreze acest lucru. Daca acum ea este privita in unele comunitati ca ceva normal si este acceptata ca atare. se considera ca barbatii sunt mai indreptatiti sa aiba relatii sexuale inainte de casatorie. In Romania atitudinea fata de libertatea vietii sexuale a devenit mai relaxata dupa 1990. este interesant de urmarit care sunt punctele in care cele doua se aseamana si unde se face diferenta. adica actul de casatorie.” (p. ei sunt foarte legati unul de celalat. dupa indepartarea sistemului comunist. In ceea ce priveste asemanarile trebuie precizat faptul ca ambele se realizeaza liber. coabitarea este faza premergatoare casatoriei. tot mai multi fiind cei care apeleaza la aceasta forma de organizare a vietii de cuplu. Petru Ilut argumenteaza existenta relatiilor sexuale inainte de casatorie si nevoia tinerilor de a se implica intr-o relatie fara casatorie astfel: “Scolaritatea prelungita a facut sa creasca mult varsta biologica a tinerilor si deci necesitatea satisfacerii unor nevoi. Vorbind de coabitare ca o alternative la casatorie. In prezent. acest lucru ducand la formarea imaginii de “macho”.

ele pot fi multiple. fara a exista diferente majore. ci mai degraba o pregatire pentru divort. care. iar starea de monotonie care se instaurase inainte de aceasta va continua si dupa oficializarea casatoriei. motivele de despartire pot aparea mult mai usor iar ele sunt mult mai putin serioase decat in cadrul unei casatorii. In aceste situatii sunt evitate acele naplaceri sau complicatii pe care le poate aduce un divort. De fapt. acestea nu sunt majore. ajung la divort. coabitarea are intr-o mare masura avantajele unei casatorii. In cazul unei relatii de casatorie despartirea apare doar atunci cand intre cei doi se fac simtite motive temeinice de divort. am putea desemna ca fiind principalul motiv dorinta de a sta mai mult timp impreuna. considerand ca nu au aceeasi responsabilitate ca in cazul unei casatorii. Un alt motiv este si cel financiar. In ceea ce priveste diferentele.si pe afectiunea dintre parteneri. Referindu-ne la posibilele influente ale coabitarii asupra casatorie. copiii nascuti in afara casatoriei erau marginalizati si stigmatizati de societate. iar acest lucru poate produce incidente neplacute intre parteneri. raspunsul pe care il vom intalni cel mai des la specialisti este acela ca uniunea consensuala nu este o pregatire pentru casatorie. De ce exista aceasta varianta? Deoarece intrati in casatorie dupa o perioada de coabitare. in ambele cazuri bunurile materiale si financiare sunt folosite la comun. Daca pana recent. De multe ori coabitarea apare si in randul acelor tineri care isi doresc o casatorie dar nu au resursele financiare de a o realiza. Odata prinsi intr-o relatie. Intr-un cuplu necasatorit. In ceea ce priveste motivele pentru care acestia hotarasc sa locuiasca impreuna. in aceasta situatie uniunea consensuala fiind cea mai buna alternativa. ei descopera nevoia de a petrece tot mai mult timp cu partenerul lor. Sunt foarte putine acele tari in care coabitarea este recunoscuta legal si unde ea se poate si oficializa fara a fi nevoie de prezenta la starea civila. dar tin in primul rand de organizarea legala. Pentru muti tineri. O alta deosebire importanta este aceea ca in cazul casatoriilor despartirea poate dura mai mult si poate fi foarte urata. inevitabil. de cele mai multe ori acestea fiind de comunicare. Dupa cum se stie. partenerii deja se cunosc foarte bine. considera ca . Pentru coabitare nu exista insa un temei legal. Casatorie se legalizeaza si este recunoscuta de stat. Cu toate acestea. perioada de coabitare alaturi de partener reprezinta o perioada de pregatire pentru casatorie. insa. O alta posibila explicatie a acestei teorii poate fi si urmatoarea: multe cupluri ce intampina diverse probleme in perioada coabitarii. cei care traiesc in uniune consensuala se simt mult mai liberi din acest punct de vedere. In ceea ce priveste partea financiara. doar atunci cand apar probleme ce nu mai au posibilitatea de a fi rezolvate. problemele vor fi mereu mai usor de rezolvat atunci cand sunt doi si de aceea multi considera ca alaturi de partenerul sau problemele financiare vor fi mai usor de evitat sau rezolvat. Din aceasta cauza. insa sunt evitate costurile unui posibil divort. astazi sunt tot mai frecvente cuplurile necasatorite in care exista si un copil. In cazul coabitarii partenerii se simt mult mai liberi.

Insa. – “Sociopsihologia si antropologia familiei”. iar pe de alta parte a sta impreuna da posibilitatea celor doi sa isi verifice compatibilitatea”( p. BIBLIOGRAFIE Zamfir.realizarea casatoriei le va modifica viziunea asupra relatiei lor si. Editura Polirom. G.” Referitor la efectele coabitarii asupra casatoriei. 3. / Vlasceanu. 1998 Ilut. C. In sustinerea acestei teorii este si studiul realizat de specialisti pentru publicatia britanica “ Journal of Marriage and Family” in 2002 – “Dupa examinarea tiparelor de coabitare si casatorie intre circa 13. Editura Babel. L. Iar in aceasta situatie apare din nou divortul ca ultima modalitate de remediere a relatiilor existente intre cei doi. Bucuresti. si problemele existente.000 de adulti…sociologii au conchis ca perechile care traiesc impreuna inainte de casatorie sufera nivele mai ridicate de conflicte in casatorie si nu comunica la fel de bine. 2.ucg.unibuc.org – “Journal of Marriage and Family” www.ro – Simion. . Petru Ilut in aceeasi lucrare amintita mai sus afirma totusi ca “luata in sine” coabitarea nu afecteaza negativ rata casatoriei “din mai multe ratiuni: majoritatea coabitarilor sunt premaritale. Romania )” www. prelungirea varstei la casatorie determina o probabilitate mai mica de divort. M. implicit. – “Dictionar de sociologie”.iccv. simplul act ce se semneaza la starea civila nu inseamna automat si indepartarea problemelor existente intre partenerii de cuplu. 4. 202). 2005 www. P.ro – Chebrea. – “Familia in Europa intre anii 1960 – 2000” 5. – “Regimul social-politic si viata private(familia si politicile familiale in 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful