Organizaţia Naţiunilor Unite.

Principii şi organizare

OMPI. Carta O.N. Definiţie 2.N.U.Cuprins: 1.U.U. Scopurile şi principiile O. 5. Structura şi funcţiile O. Agenţii specializate. Statele ca membre O. Scurt istoric 3.U. 4.N. Sistemul O.N. 7.U. .N. şi drepturile omului 6.

scopul său principal fiind menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. Organizaţia Naţiunilor Unite poate fi definită ca o organizaţie cu vocaţie universală.N. coordonează activitatea economică şi socială a Naţiunilor Unite şi a organizaţiilor din sistemul ONU.U. a cărei denumire oficială a fost „Conferinţa Naţiunilor Unite privind Organizaţia Internaţională”. sunt obligate să respecte şi să aplice deciziile Consiliului. de asemenea. De asemenea. Conform Cartei.U. de fiecare dată când există ameninţări la adresa păcii mondiale.N. dezvoltând astfel o veriga vitală între Naţiunile Unite şi societatea civilă. nu are competenţele unui guvern mondial. Scurt Istoric S-a tras de mult concluzia. au fost consacrate elaborării Cartei ONU. Structura şi funcţiile O. Nucleul sistemului Naţiunilor Unite îl constituie cele şase organe principale: Adunarea Generală – Este constituită din reprezentaţi ai fiecărui stat membru. inclusiv acţiunea militară colectivă. toate teritoriilor îşi obţinuseră auto-guvernarea sau independenţa. şi-a început lucrările la 25 aprilie 1945. Adunarea generală se întruneşte în sesiuni ordinare sau extraordinare pentru a discuta cele mai presante probleme mondiale.N. Definiţie În termeni generali. O. atât în ceea ce priveşte entităţile sale – state suverane – cât şi domeniile în care se implică. cu participarea reprezentanţilor a 50 de state. pentru a asigura ducerea la bun sfârşit a deciziilor sale. organisme subsidiare şi prin Secretariatul ONU. toate statele membre O. Se poate consulta cu organizaţiile neguvernamentale. Fiecare stat are drepturi egale de vot. În calitate de forum central de discuţie a subiectelor economice şi sociale internaţionale şi formulare de recomandări de politici. Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) . ci doar recomandări.Aflat în subordinea Adunării Generale. Consiliul de Tutelă este alcătuit astăzi din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate. ci reprezintă o organizaţie de state suverane. Consiliul poate lua măsuri de implementare a deciziilor sale. fie ca state separate. s -au asigurat toate măsurile necesare pregătirii necesare pregătirii teritoriilor respective pentru auto – guvernare şi independenţă. nu este o organizaţie supranaţională.U. Până în 1994.1. 2. fie prin alăturarea la state vecine independente. rezoluţiile Adunării nu sunt legi. Îndeplinindu-şi astfel misiunea. Consiliul se poate reuni oricând. Şi-a amendat regulile de procedură astfel încât să se poată întruni doar când o cazia ar cere-o. care au durat două luni. Consiliul de Tutelă –A fost înfiinţat pentru a asigura supravegherea internaţională a unui număr de 11 teritorii aflate sub tutelă şi administrate de şapte state membre. Adunarea Generală îşi îndeplineşte mandatul prin intermediul a şase Comitete Principale. Consiliul joaca un rol-cheie în cooperarea internaţională pentru dezvoltare. Lucrările Conferinţei. Conferinţa de la San Francisco. 3. - - - . Organizaţia Naţiunilor Unite a fost întemeiată pe 24 octombrie 1945. pe temeiul învăţămintelor istorice că numai o organizaţie cu caracter de universalitate ar putea să corespundă scopului de asigurare a păcii şi securităţii popoarelor. În prezent îşi are sediul central situat în New York. Consiliul de Securitate – Carta Naţiunilor Unite acordă Consiliului de Securitate principala responsabilitate în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. Poate impune sancţiuni economice sau poate impune un embargo asupra armelor. funcţionând ca „un centru în care să se armonizeze eforturile naţiunilor prin atingerea unor scopuri şi obiective comune” . Rareori Consiliul a autorizat statelor membre să adopte “orice mijloace necesare”.

Scopul primordial al Organizaţiei extras din cele 8 alineate ale Preambulului este: ferirea generaţiilor viitoare de flagelul războiului. aşa cum va rezulta din cele ce urmează. 5. nu este cuprinsă în textul ei nici prevederea care să înscrie întinderea obligaţiei . una esenţială. să determine promovarea şi protecţia drepturilor omului. În fruntea Secretariatului se află Secretarul General. Neintervenţia în problemele care sunt esenţial de competenţa internă a statelor. precum şi a cuprinsului ei. şi se reafirmă credinţa în drepturile fundamentale ale omului. Scopurile şi Principiile O. Trebuie să subliniem că. prin unirea forţelor membrilor ei în vederea menţinerii păcii şi securităţii internaţionale. În acelaşi scop.U. acceptându-se principiile şi metodele corespunzătoare. Acordarea de sprijin Organizaţiei Naţiunilor Unite în acţiunile întreprinse în conformitate cu Carta.N. În al doilea rând. confirmă caracterizarea dată mai sus menirii acestei Organizaţii. Obligaţiile statelor care nu sunt membre ale O. 4.- - Curtea Internaţională de Justiţie – Cunoscută şi sub numele de Curtea Mondială. în măsura necesară menţinerii păcii şi securităţii naţionale”. să favorizeze progresul social şi economic al tuturor popoarelor. Concluzia care se desprinde din analiza scopurilor şi principiilor Cartei O. a căror sistematică încălcare poate duce la excluderea lor din Organizaţia Naţiunilor Unite. generalizator.U. Carta Naţiunilor Unite. „Organizaţia va asigura că statele care nu sunt membre ale Organizaţiei să acţioneze în conformitate cu aceste principii.U. 3.U. nu conţine o listă detaliată a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi nicio definire a lor. atunci este obligat să se supună rezoluţiile acesteia. prin garantarea. 5. a creat premisele unei noi ordini internaţionale menite să întroneze libertatea şi pacea în lume. la San Francisco. Reglementarea prin mijloace paşnice a diferendelor internaţionale.N. în egalitatea în drepturi a femeilor cu bărbaţii şi a naţiunilor mici şi mari. Principiile sunt enumerate în cele şapte paragrafe ale articolului 2. organizaţia va urmări crearea condiţiilor necesare menţinerii justiţiei şi respectării obligaţiilor ce decurg din tratate şi alte izvoare ale dreptului internaţional. dar şi a deciziilor Consiliului de Securitate şi ale altor organisme O. Călăuzindu-se după aceste principii. 7. este principalul organism judiciar al O.N. principiile consacrate în Cartă sunt principii unanim admise ale dreptului internaţional. Dacă un stat alege să participe la procedurile curţii.U. în iunie 1945. prin victoria coaliţiei Naţiunilor Unite. care are drept sarcină asigurarea managementului general. şi agenţiile specializate ale acesteia.U.U. ca Organizaţie a coexistenţei paşnice. Îndeplinirea cu bună credinţă a obligaţiilor asumate. recurgându-se pentru aceasta şi la instituţiile internaţionale. Secretariatul – Secretariatul se ocupă de partea administrativă a Naţiunilor Unite.N.N.1 al Cartei şi înseamnă pentru membri obligaţii precise. principalele puteri aliate au semnat. în strânsă legătură cu scopul primordial al organizaţiei se arată necesitatea de a se favoriza progresul social şi economic. Curtea emite de asemenea opinii consultative către O. Carta.N. Curtea dezbate disputele dintre state în baza participării voluntare a statelor aflate în litigiu. Egalitatea 2. Carta O. Interzicerea ameninţării cu forţa sau folosirea ei. De asemenea. larg. şi drepturile omului Încheierea celui de-al doilea război mondial. Ei iau decizii prin vot independent şi simultan.N. cap. pe baza mandatului aprobat de către Adunarea Generală. 4. datorită circumstanţelor politice în care a fost elaborată şi adoptată. că forţa armată nu va mai fi folosită decât în interesul comun şi prin statornicirea între state a unor relaţii de bună vecinătate şi de toleranţă. principii ale coexistenţei paşnice: 1. Cei 15 judecători ai săi sunt aleşi de Adunarea Generală şi de Consiliul de Securitate. 6.

3. Efectul suspendării e total. era firesc ca să se stabilească unele condiţii cu caracter general pentru admiterea de noi membri.N. după aprecierea Organizaţiei. Un stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite poate să-şi piardă oricând calitatea de mebru prin câteva metode: . numai Consiliul de Securitate. ţinând seama de momentul istoric în care a fost creată organizaţia. conform articolului 5 din Cartă. Excluderea este condiţionată de violarea sistematică a principiilor Cartei prevăzute în încălcarea principiilor Cartei. a fost menţinută. . la recomandarea Consiliului de Securitate. 2. 1. concepţie care a stat la baza creării ei. 5. .U. Să fie vorba de un stat. având astfel caracterul unei sancţiuni complementare. înşelând speranţele omenirii. Dar. deoarece nu se putea concepe ca statele foste inamice să fie imediat primite în mijlocul unei organizaţii opusă războiului. prevăzută în textul articolului 6. se va dovedi incapabilă să menţină pacea ori ar face acest lucru numai în detrimentul dreptului şi justiţiei. pot şi sunt dispuse să aducă la îndeplinire aceste obligaţii” Din această dispoziţie rezultă că pentru admiterea în O.Încetarea calităţii de stat suveran prin fuziune sau desmembrare – În sfârşit. Carta abilitează un număr de organe să se ocupe de problemele privitoare la drepturile omului. cuprinsă în proiectul iniţial. Excluderea nu înlătură însă posibilitatea ca statul respectiv să fie admis din nou în Organizaţie. Pornind de la această concepţie.N. Pentru aceasta. Sancţiuni aplicate membrilor. suspendarea este pronunţată de Adunarea Generală. fuziunea Egiptului cu Siria în 1958) sau desmembrare (de exemplu despărţirea Pakistanului de India în 1947).Retragerea voluntară – Un stat poate pune capăt în mod voit calităţii sale de membru. Statele ca membre O. fiind liber să se retragă din Organizaţie în virtutea suveranităţii sale.N. Încetarea calităţii de membru al Organizaţiei. stă la baza unora dintre cele mai evidente mecanisme de supraveghere şi control.U. contra statului împotriva căruia a fost luată vreo măsură preventivă sau de constrângere (represivă) de către Consiliul de Securitate. ci şi prin încetarea calităţii de stat suveran. Aprecierea întrunirii acestor condiţii revine Organizaţiei Problema admiterii de noi membri în Organizaţia Naţiunilor Unite este strâns legată de caracterul de universalitate al Organizaţiei. . Să accepte obligaţiile decurgând din Cartă. prin fuziune (ca de exemplu.Suspendarea – Potrivit articolului 5 . Să fie un stat iubitor de pace. Să fie dispus să le îndeplinească. 4. Membrii originari şi admiterea de noi membri „Pot deveni membri ai Organizaţiei toate celelalte state iubitoare de pace care acceptă obligaţiile cuprinse în prezenta Cartă şi care. .Excluderea – O altă sancţiune care poate fi aplicată unui membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite este excluderea. privind încetarea exercitării tuturor drepturilor şi privilegiilor decurgând din calitatea de membru. 6. Carta O.U. 2. Este evident însă că retragerea din Organizaţie sau orice altă formă de destrămare a Organizaţiei ar deveni inevitabilă dacă Organizaţia. se cere îndeplinirea a cinci condiţii: 1. Revenirea asupra suspendării o poate face. Să fie în stare să îndeplinească aceste obligaţii. calitatea de membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite se poate pierde nu numai prin excludere sau retragere.internaţionale de asigurare a respectării drepturilor omului de către statele lumii. la lucrările conferinţei de la San Francisco majoritatea statelor din America Latină şi-au exprimat dorinţa ca să nu se stabilească nicio condiţie pentru primirea oricărui stat doritor să fie membru. folosirea forţei precum şi ameninţării cu forţa.

Agenţii specializate. şi de administrarea diferitor tratate multilaterale care reglementează aspectele legale şi administrative ale proprietăţii intelectuale. . Una dintre componentele programului de cooperare pentru dezvoltare al OMPI rezidă în pregătirea şi publicarea cărţilor. OMPI.N. Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (conform denumirii originale din engleză. Sistemul O.U. Ca în cazul tuturor organizaţiilor din cadrul sistemului Naţiunilor Unite. unul dintre principalele scopuri şi atribuţii ale OMPI este de a colabora cu ţările în curs de dezvoltare în eforturile lor în această direcţie.7. World Intellectual Property Organization sau WIPO) este una din agenţiile specializate ale Naţiunilor Unite. a manualelor şi a altor materiale educaţionale auxiliare din domeniul proprietăţii intelectuale. OMPI (creată în 1967) este responsabilă de promovarea la scară mondială a protecţiei proprietăţii intelectuale prin intermediul cooperării între state.

Vasile. Editura Academiei Republicii Populare Române.ro www. Editura Fundaţiei România de Mâine. 1962. Alexandru.wikipedia. 2006 DAŞCOVICI.org .onuinfo. Elemente de drept internaţional. CARTA NAŢIUNILOR UNITE www. 2010 CREŢU. Mihail. Editura BREN. Bucureşti. GHELMEGEANU. Nicolae. Organizare şi funcţionare. Drept internaţional public.Bibliografie: ANECHITOAE. Bucureşti. Ediţia a IV-a. BOLINTINEANU. Constantin. Note de curs.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful