CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti, Decembrie 2001 _______________________

1.CARDUL.......................................................................................................................................................1 INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN.....................................................................................................1 DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE....................................................................................1 2. ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR.........................................................................................8 3.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI......................................................................................................12 3.1.CARDUL BCR MAESTRO.................................................................................................................14 3.2.CARDUL BCR VISA CLASIC...........................................................................................................17 3.3.CARDUL BCR VISA INTERNATIONAL.........................................................................................20 3.4.CARDUL BCR VISA BUSINESS.......................................................................................................24 3.5.CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS..........................................................................................27 4.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI BCR BANCOMAT24...........................33 5.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI DE POS-URI.........................................34 6.CONCLUZII PRIVIND ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR IN ROMANIA.......................37 Piata cardurilor in 2002..............................................................................................................................38 Emitentii de carduri listati la Bursa de Valori Bucuresti............................................................................42 Marketing educational................................................................................................................................54 1.1 Introducere:...........................................................................................................................................58 1.2 MULTICASH-BCR,concepte generale si arhitectura..........................................................................58 Componenta pentru banca-MCB:...........................................................................................................59 Componenta pentru client (MCC)..........................................................................................................60 Modulul plati romanesti..........................................................................................................................61 Bazele de date ale aplicatiei:...................................................................................................................62 1.3 Obtinerea informatiilor de la banca (extrase, solduri, tranzactii, informatii diverse............................64 Interfata cu sistemul informatic al bancii ..............................................................................................65 A.Interfata MIB......................................................................................................................................66 B.Circuitul informatiilor si responsabilitati:...........................................................................................69 1.4 Facilitati oferite de produsul MultiCash...............................................................................................70 1.5 MultiCash –BCR ; efectuarea de plati electronice...............................................................................73 Stadiul implementarii produsului MultiCash –BCR la clienti................................................................74 Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR.................................................................................75 2. COMERTUL ELECTRONIC- izvor al platilor virtuale............................................................................76 2.1.Sisteme de plăţi electronice..................................................................................................................78 2.2. Banii în comerţul electronic ................................................................................................................80 Transferul electronic de fonduri.............................................................................................................80 Banii electronici......................................................................................................................................81 Ecash.......................................................................................................................................................82 2.3. Dispozitive utilizate in sistemele electronice de plăţi..........................................................................83 2.3. Mecanisme de securitate......................................................................................................................86 2.4.Plãţi online în România........................................................................................................................91 Cardul Kappa..........................................................................................................................................91 BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................................94 BILBIOGRAFIE.............................................................................................................................................94

1.CARDUL INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE

Pagina 1

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti, Decembrie 2001 _______________________

Pentru achitarea diverselor obligatii banesti,exista o multitudine de forme si instrumente care au cunoscut o dezvoltare continua de-a lungul timpului. Numerarul este forma traditionala de decontare care, pe masura dezvoltarii societatii moderne, a pierdut din aria sa de folosire. Prin numerar, plata se face individual, imediat si fara intermediere. Sumele mari in numerar necesita, insa, spatii corespunzatoare de depozitare, siguranta, cheltuielisi numeroase riscuri in manevrare. In tarile civilizate, cu economie de piata dezvoltata, sfera numerarului a fost limitata la minimum, prin introducerea si folosirea de forme si instrumente de decontare fara numerar, usor accesibile. Raspandirea decontarilor fara numerar este diferita de la o tara la alta, in raport cu specificul fiecareia si a scopului urmarit. Deosebit de avantajele tehnicii de decontare, un scop esential este si acela al limitarii masei monetare in circulatie si a atenuarii procesului inflationist. Cea mai mare revolutie tehnologica a acestui secol o reprezinta, fara indoiala, comunicatiile.Dezvoltarea fara precedent a suporturilor (fibra optica, transmisia prin satelit) cat si a interfetelor multi-media (retele de calculatoare si softuri specializate) au condus la o adevarata explozie a comnicarii.Globalizarea informatiei, transmisia la mare distanta in timp real, accesibilitatea si dezvoltarea mass-media, au produs modificari structurale in viata oamenilor din intreaga lume.

Pagina 2

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti, Decembrie 2001 _______________________

Cardul bancar , larg utilizat în SUA ( încã din anii 50 ) din plastic , dimensionatã dupã formatul unei cãrţi de vizitã 1 . Cardul are înscris pe el : - denumirea şi emblema emitentului( o bancã ) ; - datele de identificare ale titularului .

a cucerit şi

Europa , mai ales în cepând cu anii 80 .Se prezintã sub forma unei cartele

Era inevitabil ca aceasta revolutie tehnologica sa antreneze si miscarile de fonduri, motorul economiei mondiale. Odata cu sistemul SWIFT, bancile au putut face transferuri rapide la un cost scazut, permitand inlocuirea numerarului cu moneda electronica. Accesul instantaneu la bazele de date face posibila deservirea unui client oriunde s-ar afla , in aceleasi conditi ca cele oferite de banca unde acesta are contul si deruleaza operatiuni curente. Un segment important de consumatori ai serviciilor bancare care beneficiaza de aceste facilitati il constituie persoanele fizice. Extinderea pe scara larga a utilizari cartilor de credit a facut ca, in tarile dezvoltate, platile cu numerar sa detina o pondere de numai 20-30% din totalul tranzactiilor. Cifrele care exprima gradul de popularitate al acestui sistem de decontari sunt impresionante: sute de milioane de detinatori, peste 1 miliard de carduri emise, o valoare anuala a tranzactiilor de peste 2000 de miliarde de dolari, o retea de acceptare de peste 12 milioane de comercianti, mai mult de 277.000 ATM-uri pentru numerar. Este interesant ca, inca din anul 1880, un nord american Edward Bellany isi imagina ca in 2000 banii vor fi inlocuiti cu carti de plata, inserand aceasta opinie intr-o lucrare economica. Tot in SUA s-a facut si primul pas concret, prin emiterea in 1914 de catre General
1

Ioan Popa - Tranzacţii Comerciale Internaţionale , Editura Economicã , Bucureşti , 1997,p.214. Pagina 3

mari companii.in SUA. a cambiei si a biletului la ordin.2 miliarde de carduri emise se tranzactioneaza annual peste 750 de miliarde de dolari. cel mai folosit instrument si in prezent in decontarile interne. Dupa anul 1989. cartile de credit au devenit aproape un mod de viata: prin intermediul celor 1. De remarcat ca. Pagina 4 . de exemplu. prin reglementari noi ale Bancii Nationale a Romaniei. MASTERCARD.avand la baza Legea cecului. Sistemul bancar romanesc nu putea ramane indiferent la aceasta veritabila provocare.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. retele comerciale) primii 50 detin aproximativ 90% din totalul creditului. cele cinci banci au semnat practic in anul 1994 certificatul de nastere al acestui sistem de plata in Romania. Numai sub marcile VISA. BRD. Astazi. AMEIRCAN EXPRESS si DINNERS CLUB au fost emise 400 milioane de carduri. Banc Post. Prin aderarea BCR. BASA si BCIT la reteaua VISA si infintarea ROMCARD SA ca societate comuna de procesare. instrumente greoaie si rigide. s-a statutat folosirea instrumentelor de plata prevazute de aceste legi. CITIBANK. detine 15% din piata SUA si 10% din piata mondiala cu cele 55 milioane carti de credit emise si o valoare anuala a tranzactiilor de peste 35 miliarde dolari. pe masura evolutiei economiei romanesti. institutii.In plus. Astfel incepand cu anul 1995. cu noi instrumente moderne folosite pe plan international. s-a introdus Ordinul de plata pe suport de hartie (OPH). Decembrie 2001 _______________________ Petroleum Company of California a unor carti de plata pentru salariati proprii si cativa clienti agreati. din cei peste 6000 de emitenti de carduri (banci. s-a simtit necesitatea inlocuirii vechilor instrumente de decontare specifice economiei centralizate.

R. mai mult de 300 milioane de detinatori de card si un volum de tranzactii de aproape 600 miliarde dolari annual.C. o buna perioada de timp.C.singura care a acceptat carduri EUROPAY. Privind retrospectiv de la debutul operatiunilor B. la data de 21. -BCR a creat prima retea de automate bancare ATM din Romania.000 de membri (banci si alte institutii). Decembrie 2001 _______________________ Alegerea marcii VISA a fost recomandata de cartea de vizita a acestei prestigioase institutii :peste 19. Banca Comerciala Romana a lansat primul card. care a devenit cel mai popular card B. VISA BUSSINESS. -BCR a fost prima banca din Romania care a inceput procesarea cardurilor VISA si. 10 milioane de comercianti inclusi in reteaua de acceptare.12.1995. Aceste carduri se adreseaza persoanelor fizice sau juridice si sunt destinate retragerii de numerar de la ATM-uri sau ghisee si/sau efectuarii de plati pentru marfuri sau servicii. la proiectarea sistemului informatic al acesteia si la elaborarea normelor si ghidurilor de proceduri specifice. in iulie 1997 Visa Clasic si in februarie 1998 Eurocard Business. cea mai dezvoltata si la aceasta data. apoi. Implicarea BCR in introducerea acestui sistem de plata a insemnat un moment determinant in extinderea decontarii electronice a operatiunilor necomerciale din tara noastra: -BCR a avut o contributie decisiva la infintarea ROMCARD SA. cu carduri. Pagina 5 . la data de 30. numarul acestora a crescut constant (tabelul nr 1). pentru ca numai la o luna de zile.1996 sa lanseze cardul Maestro.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.01. in decembrie 1996 cardul Visa International. Au urmat.R.

pe piata au aparut noi operatori care au aderat la la VISA International. accenuandu-se concurenta intre banci in acest domeniu.332 111. De asemenea.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.1 Numar 1995 1996 1997 1998 1999 2000 tranzactii 13.556 125.3 24. cu o structura dince in ce mai complexa.238 24.243. Cele mai recente evenimente care au avut loc pe aceasta piata includ: Pagina 6 .322.190 28.3 17.38 183. Decembrie 2001 _______________________ Tabelul nr.1 216.602 43.127. operatori care cuprind banci comerciale romanesti.446. s-au lansat multe noi tipuri de carduri.532 206.825 % fata de Valoare Mii USD anul de baza 3.693 Piata romaneasca a cardurilor este intr-o continua transformare.38 7.05 183.402 91. lei 2. De la aparitia societatii ROMCARD.996 Mil.85 329.38 183.448 75.4 10. sucursale in Romania ale unor banci straine de prestigiu si chiar banca centrala.693 45.

C. astfel ca numarul acestora in Romania este acum de 11(B.N.N. B. trebuie sa precizam de la inceput ca intreaga activitate in domeniul afacerilor cu carduri a urmarit consolidarea pozitiei B. BANCOREX. BancPost. faptul ca evenimentele de acest gen au inceput sa devina o obisnuinta pentru piata Romaneasca inseamna in primul rand ca operatiunile cu carduri si-au capatat locul lor bine definit in randul operatiunilor unei banci. dintre care unele reprezentante ale unor banci cu o solida experienta in domeniu. potentialul pietei romanesti este departe de a fi exploatat in intreaga capacitate..A. B..E.. de a deveni membre ale celor doua organizatii internationale este un semnal ca. • S-au lansat pe piata noi tipuri de carduri (B.R. Banc Post..C. B. B. •Extinderea retelei de ATM-uri si POS-uri.T. • A devenit operationala reteaua de ATM-uri a Bancii Agricole.I.C. in acest domeniu.. In aceasta ordine de idei. • CEC a devenit si membru Europay.C. BRD). interesul unor banci. aparitia de noi operatori pe aceasta piata inseamna sporirea concurentei.R. au achizitionat 5 aparate..I. In al doilea rand. In al treilea rand si poate cel mai important pentru noi. atfel ca numarul acestora in Romania este acum de 7 (B.A.R. BANCOREX.. B. Pagina 7 .T. B. B. C.C.. BancPost si CEC). Banca Transilvania. cu consecintele ei de rigoare..A.C. La sfarsitul Trimestrului III.R. si CITIBANK Romania). Decembrie 2001 _______________________ • CITIBANK Romania a devenit membru VISA International. Societe Generale-Bucuresti.D.R. pe piata romaneasca prin: •Cresterea numarului de carduri emise..CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.R.

erau incheiate un numar de 596 contracte.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. • Mentinerea si extinderea retelei de ATM-uri. ponderea cea mai mare revenind magazinelor (392).R. respectiv: • Acceptarea la plata a cardurilor. Activitatea cu carduri a Bancii Comerciale Romane este structurata pe patru categorii. Banca Comerciala Romana ofera detinatorilor de carduri mai multe posibilitati de utilizare a lor: • La punctele de vanzare ale comerciantilor din reteaua proprie. • La ATM-urile din reteaua B. • Mentinerea si extinderea retelei de POS-uri. • La ghiseele proprii pentru obtinerea de numerar. pentru cumpararea de bunuri / servicii: comerciantii pot utiliza POS-urile pentru autorizarea tranzactiilor si transmiterea lor spre decontera acestora. ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR In prezent. • Emiterea propriilor carduri. cu 1062 puncte de vanzare. Decembrie 2001 _______________________ •Dezvoltarea retelei de comercianti acceptatori de carduri. Pagina 8 . 2.C. La 30 iunie 1998. Bancomat 24 pentru obtinerea de numerar. In Romania sunt acceptate la plata carduri sub sigla VISA si Europay emise atat de bancile straine cat si de catre bancile romanesti.

3% sunt active. SMB (37). Casino Bucur. In cazul BCR. circa 54% din volumul operatiilor in valuta este realizat de primii 5 comercianti (Hotel Minerva. In cazul tranzactiilor in lei circa 27% din volumul acestora este realizat de primii 3 comercianti.lui 1 2001 29. acesta se prezinta in tabelul urmator: Tabelul nr 2 Pagina 9 . Galati (26) si Satu Mare (24). Decembrie 2001 _______________________ hotelurilor (216) si restaurantelor (135). Hotel Helvetia). pe cat posibil. Dintre acesti 175 comercianti activi din reteaua BCR. TAROM. Hotel Bucuresti. Banca Comerciala Romana ocupa o pozitie buna. Constanta (33). este semnificativ de precizat cate dintre aceste contracte sunt active (au inregistrat operatiuni) si. Sucursalele care au incheiat cele mai multe contracte sunt: Sucursala Sector 1 (54). Banca Comerciala Romana detine 19. Conform datelor publicate de ROMCARD. Pentru analiza in sine. din cele 1396 de contracte incheiate pana la sfarsitul semestru. Pentru ca imaginea retelei BCR de acceptare carduri sa fie cat mai corecta trebuie sa mai adaugam si cele 111 unitati teritoriale instruite pentru eliberarea de numerar. cu cele 1396 de contracte incheiate. In ceea ce priveste numarul tranzactiilor inregistrate in reteaua proprie a Bancii Comerciale Romane de acceptare.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.4% din totalul punctelor de vanzare. Pe aceasta piata de acceptare a cardurilor. Numarul comerciantilor cu care o banca are incheiate contracte de acceptare este util pentru aprecierea eforturilor facute de banca respectiva in domeniul extinderii retelei. structura realizarilor.

6 17947 38. 43807. 2 16. 5 8 16802. dupa cum se poate remarca si din tabelul nr 3: Pagina 10 . de marfuri/servicii % din total ROMCARD 22.5 4 23.8 Lei 5685 7. banca inregistrand rezultate bune.3 % din total ROMCARD 21. existand inca mari rezerve in acest sens.2 (mil) 11640. Dezvoltarea unei piete a cardurilor interne este lenta. aceasta activitate este dependenta de traficul international. corelata cu faptul ca la ora actuala majoritatea tranzactiilor se fac tot cu carduri internationale. ne permite sa apreciem ca. Decembrie 2001 _______________________ Numar tranzactii Total Tranzactii reprezentand 22119 Usd 16434 31. Activitatea de acceptare a cardurilor prin reteaua de ATM-uri a continuat sa se dezvolte si in primul semestru.9 4083 0.8 20517 23. 1 43.3 23632 13.2 Analiza datelor de mai sus.2 Total 44149 15082. deocamdata.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.2 1.1 vanz.3 Valoarea tranzactiilor Usd Lei (mii) 14885 23 197.8 Tranzactii reprezentand 22030 eliberare de numerar % din total ROMCARD 12.

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Desi banca considera multumitoare activitatea derulata in acest sector al afacerilor cu carduri. dar toate litigiile au fost solutionate.611 45. s-a ajuns la concluzia ca unul din motivele acestui numar destul de ridicat de il constituie reticienta comerciantilor de a utiliza acest instrument de plata.7 USD.86 0.485 503 Valoare (mld. pe de alta parte.825 200. din care: -carduri VISA -carduri Europay Carduri BCR Maestro -carduri BCR Visa Clasic -carduri BCR Eurocard Business tranzactii 331.67 Din aceste tranzactii.14 12. ca marea majoritate a lucrarilor de la Pagina 11 . pana la sfarsitul primului semestru. Decembrie 2001 _______________________ Tabelul nr 3 Numar TOTAL.314. Banca Comerciala Romana neinregistrand pierderi. Analizand aceasta problema cu unele dintre unitatile teritoriale. lei) 156.37 28.020 28. este destul de mare numarul de contracte inactive. Este adevarat. fiind returnate ca atare de bancile straine (chargeback)Valoarea totala a acestor tranzactii a fost de 18.444 56. numai un numar de 62 tranzactii nu au fost recunoscute de detinatori.14 25.56 89.

• Actiunile publicitare intreprinse de Directia de Marketing din banca. Decembrie 2001 _______________________ serviciile valutare din sucursalele care au atributii in domeniul cardurilor reclama lipsa de timp necesar pentru a vizita clientii si a cunoaste la fata locului problemele cu care se confrunta acestia. La sfarsitul semestrului 1 2001.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. pentru a stimula dezvoltarea si mai accentuata a acestei activitati. • Revizuirea periodica a conditiilor de emiter si utilizare a cardurilor. indiferent de banca emtenta. In acest scop una dintre recentele masuri adoptate de banca vizeaza atribuirea de responsabilitati clare in acest domeniu ofiterului de marketing. in functie de semnalele pietei.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI Activitatea de emitere a propriilor carduri a cunoscut o dezvoltare semnificativa. • Dezvoltarea retelelor de comercianti. corelata cu generalizarea fenomenului de acceptare a cardurilor.situatia cardurilor emise de Banca Comerciala Romana se prezinta in tabelul numarul 4: Pagina 12 . • Extinderea sistemului de plata a salariilor si burselor prin conturi de carduri. Printre principalii factori care au determinat cresterea numarului de carduri emise se numara: • Extinderea retelei de ATM-uri. 3.

7 65. degrevand-o de alte sarcini. dar unitatile teritoriale acuza lipsa de timp.955.078 1196 1548 1457 79.895 Numar conturi deschise 55. in dorinta de a impulsiona si mai mult aceasta activitate. Acest rezultat il consideram Pagina 13 . Activitatea de emitere carduri a adus bancii in primul semestru al acestui an un venit net de 1948. 6.6 3. personal si experienta pentru promovarea acestor produse si atragerea de noi clienti.4 mil.764 359 765 1125 71. banca va lua in considerare desemnarea unei persoane care sa se ocupe exclusiv de aceasta activitate.4 3. Decembrie 2001 _______________________ Tabelul nr.3 3 Se considera ca aceasta activitate dispune de un potential mult mai mare de dezvoltare. lei Mii USD 29. Dar.461 Solduri totale Mil.4 Tip card Numar carduri Maestro Visa Clasic Eurocard Business Visa Business Visa International TOTAL emise 61.445.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.850.789.314. 5 24.448 13.616 14.474. Banca a luat masuri in sensul stimularii activitatii prin implicarea ofiterului de marketing si stabilirea unor plafoane minimale pentru emiterea de carduri pentru unitatile teritoriale dotate cu ATM-uri. 4 1599. lei.

• fiecarui card I se asociaza un numar de identificare (PIN) care se comunica clientului. destinat persoanelor fizice. 3. Decembrie 2001 _______________________ satisfacator. fara embosaj (datele de identificare a clientului sunt stocate pe banda magnetica de pe verso-ul cardului). pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri si plata de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla edc/Maestro. CARACTERISTICI • este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita disponibilului din contul de card). fapt care permite utilizarea acestuia numai in mediul electronic.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. cardul se reinnoieste pe aceeasi durata termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data Pagina 14 . mai ales tinand cont de faptul ca ponderea veniturilor din emiterea de carduri in total venituri relizate din operatiunile cu carduri a crescut de la circa 10% la sfarsitul anului trecut la 36% la sfarsitul semestrului 1. anul acesta. sub sigla Europay International.CARDUL BCR MAESTRO Instrument de plata in LEI.1. numar pe care posesorul trebuie sa-l tasteze pentru validarea efectuarii fiecarei tranzactii. CONDITII DE UTILIZARE • emiterii • la expirare.

000/solicitant . eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea . pastrarea in siguranta si transportul acestuia. sigur si rapid. Taxe initiale si curente (lei) Emitere Anuala (de card* utilizare) Extras de cont (lunar) Interogare sold ATM/POS GSM Reinnoire (inlocuire) card la expirare 0 Plati furnizori servicii 0 0 1.000 lei.000 lei.000 cursul din ziua efectuarii platii) * in cazul in care cardul a fost pierdut. furat sau demagnetizat ** numai pentru salariatii institutiilor bugetare. Comisioane per tranzactie (%) Pagina 15 . Decembrie 2001 _______________________ DOBANZI.500/operatiune 105. banca bonifica dobanda aferenta conturilor de card ale persoanelor fizice AVANTAJE • • utilizarea unui instrument de plata modern.000/card 25. TAXE SI COMISIOANE • pentru disponibilitatile contului de card. daca a fost retinut de BCR. la 50.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. si de 30. la ghiseele BCR Comisionul pentru recuperarea cardului este de 50. daca a fost retinut de alte banci.la cerere * inclusiv pentru fiecare card suplimentar emis Taxe pentru servicii speciale (lei) - Regenerare PIN Blocare card Regim de urgenta Inlocuire card* Eliberare numerar** 1 USD 25.000 0 (echivalent lei.

000 lei 0.000 Lei Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei) Pagina 16 .000 lei 25.000 Lei 50.5 % Extern 0.5% + 2. Dobanzi bonificate/retinute (%) La sold creditor 6% Sold debitor (pentru iesiri in descoperit) autorizate* 43% neautorizate 200% fata de dobanda pietei *In cazul in care cardul este utilizat pentru plata salariilor. posesorii pot beneficia de un credit lunar de pana la 75% din salariul net.000 lei.5% + nepermis 25.la ordinul agentilor economici care nu sunt clienti BCR 0.la ordinul 0 clientilor BCR si pentru institutiile bugetare 10. in cazul unui transfer in contul altui client BCR.pentru transferul in contul aceluiasi client .si 150.000 Lei nepermis *Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si trei incercari de PIN Comisionul de transfer la cerere din contul de card la nivel interbancar este de 150.000 lei/cont de card . Decembrie 2001 _______________________ Alimentare Tranzactii la Eliberare de numerar cont comerciant La ghiseul bancii La ATM-ul altei altei banci propriu* banci din romanesti strainatate Emitente Acceptatoare Intern 0 . Depunere initiala minima si sold intangibil (lei) Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim creditor intangibil 50.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.000 lei in vreme ce intrabancar este franco .

pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri sau ghiseele bancilor si plata de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA. fara o cerere suplimentara Sursa din partea dumneavoastra si fara alte costuri. sub sigla VISA.5 mil. CARACTERISTICI • este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita disponibilului din contul de card).aparate de inregistrare Pagina 17 .2. destinat persoanelor fizice. BCR-Directia marketing Ultima actualizare: 18 martie 2001 3. fapt care permite utilizarea acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire a banilor sau la comerciantii care dispun de POS-uri .CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. in cupiura de 100 000 Lei Grad de utilizare: Interna X Externa Mediu electronic (on line) X Mediu manual (off line) Cardul are o valabilitate de doi ani si se reinnoieste in mod automat. dupa data de 20 ale lunii expirarii. Va puteti ridica noul card de la aceeasi unitate BCR.numele acestuia si numarul contului personal .CARDUL BCR VISA CLASIC Instrument de plata emis in LEI. embosat (datele de identificare a clientului . Decembrie 2001 _______________________ Eliberari de numerar (valori maxime) zilnice 30 000 000 Lei pe operatiune 1. in cupiura de 50 000 Lei 3 mil.sunt stocate in relief pe fata cardului dar si pe banda magnetica de pe verso).

numar pe care posesorul trebuie sa-l tasteze pentru validarea efectuarii fiecarei tranzactii. Pagina 18 . pastrarea in siguranta si transportul acestuia. Decembrie 2001 _______________________ electronica a tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au instalate imprintere).CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. TAXE SI COMISIOANE • pentru disponibilitatile contului de card. eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea . • fiecarui card I se asociaza un numar de identificare (PIN) care se comunica clientului. cardul se reinnoieste pe aceeasi durata termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data DOBANZI. • se poate utiliza numai pe teritoriul Romaniei CONDITII DE UTILIZARE • emiterii • la expirare. sigur si rapid. banca bonifica dobanda aferenta conturilor de card ale persoanelor fizice AVANTAJE • • utilizarea unui instrument de plata modern.

5% + 25.000 0. **In cazul deteriorarii sau furtului/pierderii cardului.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.000 Lei nepermis *Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si trei incercari de PIN Dobanzi bonificate/retinute (%) Pagina 19 .000 lei 2.la ordinul agentilor economici care nu sunt clienti BCR 0.000 0 2.5 Extern 0.000 lei/cont de card .000 - Reinnoire Plati furnizori (inlocuire) card servicii la expirare 0** - *Comisionul pentru eliberarea la cerere a unui extras de cont este de 25 000 lei.la ordinul 0 clientilor BCR si pentru institutiile bugetare 10.5% + nepermis 25. Decembrie 2001 _______________________ Taxe initiale si curente (lei) Anuala Extras de Interogare sold Emitere (de cont* ATM/POS GSM card utilizare) (lunar) 0 105. comisionul de emitere este de 2 USD echivalent lei. Taxe pentru servicii speciale (lei) Regenerare PIN Blocare card 1 USD (echivalent lei) 50 000 Regim de urgenta Inlocuire card Eliberare numerar - Comisioane per tranzactie (%) Alimentare Tranzactii la Eliberare de numerar cont comerciant La ghiseul bancii La ATM-ul altei altei banci propriu* banci din romanesti strainatate Emitente Acceptatoare Intern 0 .

destinat opersoanelor fizice care calatoresc in strainatate in interes Pagina 20 . posesorii pot beneficia de un credit lunar de pana la 75% din salariul net.000 Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei) Eliberari de numerar (valori maxime) zilnice 30.CARDUL BCR VISA INTERNATIONAL Intrument de plata emis in USD sub sigla VISA INTERNATIONAL . Decembrie 2001 _______________________ La sold creditor 6% Sold debitor (pentru iesiri in descoperit) autorizate* 43% neautorizate 200% fata de dobanda pietei *In cazul in care cardul este utilizat pentru plata salariilor. Depunere initiala minima si sold intangibil (lei) Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim creditor intangibil 1.3.000 100.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.000 Lei pe operatiune 1. in cupiura de 100 000 Lei Grad de utilizare: Interna X Sursa: BCR-Directia Externa Mediu electronic (on line) X Mediu manual (off line) X marketing Ultima actualizare: 18 martie 2002 3. Lei in cupiura de 50 000 Lei 3 mil.000.5 mil.000.

banca calculeaza lunar termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data dobanda icepand cu ziua dschiderii contului si o bonifica in contul de depozit la vedere DOBANZI. CARACTERISTICI • este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita disponibilului din contul de card).numele acestuia si numarul contului personal . in scopul obtinerii de numerar de la ATM-uri sau ghiseele bancilor si plati de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA .CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.aparate de inregistrare electronica a tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au instalate imprintere). cardul se reinnoieste pe aceeasi durata pentru depozite la termen constituite. TAXE SI COMISIOANE • pentru disponibilitatile contului de card.sunt stocate in relief pe fata cardului dar si pe banda magnetica de pe verso). Decembrie 2001 _______________________ personal. fapt care permite utilizarea acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire a banilor sau la comerciantii care dispun de POS-uri . CONDITII DE UTILIZARE • emiterii • • la expirare. banca bonifica dobanda aferenta conturilor la vedere in USD ale persoanelor fizice Pagina 21 . embosat (datele de identificare a clientului .

75% La ATM-ul propriu* altei altei banci banci din romanesti strainatate Pagina 22 . **In cazul in care cardul este pierdut/furat/deteriorat/demagnetizat.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.500 lei - Reinnoire Plati furnizori (inlocuire) card la servicii expirare** 0 - *Comisionul pentru eliberarea extrasului de cont la cerere este de 2 USD.75% Extern nepermis nepermis 1. pastrarea in siguranta si transportul acestuia. Comisioane per tranzactie (%) Alimentare Tranzactii Tranzactii Eliberare de numerar cont comerciant comerciant La ghiseul bancii Romania strainatate Emitente Acceptatoare Intern 0 nepermis 0 nepermis 1. Decembrie 2001 _______________________ AVANTAJE • un instrument de plata modern. sigla VISA fiind acceptata de catre comerciantii de pe tot cuprinsul globului(societatea VISA INTERNATIONAL are ca membri peste 22000 de banci din intrega lume) • eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea . Taxe pentru servicii speciale (USD) Regenerare PIN 1 Blocare card* 5 USD Regim de urgenta Inlocuire card Eliberare numerar - * comisionul de recuperare a cardului este de 4 USD pentru card retinut de alte banci. resential pe parcursul deplasarilor in strainatate. taxa de inlocuire este de 5 USD. si de 1 USD pentru card retinut de BCR. BCR VISA INTERNATIONAL (USD) Taxe initiale si curente (USD) Extras de Interogare sold Emitere Anuala (de cont* ATM/POS GSM card utilizare) (lunar) 5 10 0 1.

Dobanzi bonificate/retinute (%) La sold creditor 0.500 500 Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei) Eliberari de numerar (valori maxime) zilnice in tara: nepermis in strainatate: 500 USD pe operatiune La ATM in tara: nepermis *Suma maxima pe operatiune in strainatate nu este data de banca emitenta ci de respectivul ATM.si de 10 USD.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.pentru transferul in contul aceluiasi client . in cazul unui transfer in contul altui client. Grad de utilizare: Interna Externa X Sursa: BCR-Directia Mediu electronic (on line) X marketing Mediu manual (off line) X Ultima actualizare: 18 martie 2002 Pagina 23 .75% Sold debitor (pentru iesiri in descoperit) autorizate neautorizate - Depunere initiala minima si sold intangibil (USD) Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim creditor intangibil 1. Decembrie 2001 _______________________ nepermis minimum 5 USD minimum 5 USD *Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si patru incercari de PIN Comisionul de transfer la cerere din contul de card la nivel interbancar este de 25 USD in vreme ce intrabancar este franco .

CONDITII DE UTILIZARE • emiterii • la expirare. ai caror reprezentanti calatoresc in strainatate. CARACTERISTICI • este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita disponibilului din contul de card).CARDUL BCR VISA BUSINESS Instrument de plata emis in USD sub sigla VISA International .numele acestuia si numarul contului personal .sunt stocate in relief pe fata cardului dar si pe banda magnetica de pe verso). numar pe care posesorul trebuie sa-l tasteze pentru validarea efectuarii fiecarei tranzactii. Decembrie 2001 _______________________ 3. destinat clientilor persoane juridice. fapt care permite utilizarea acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire a banilor sau la comerciantii care dispun de POS-uri . precum si obtinerea de numerar de la automatele si ghiseele bancare.4. • fiecarui card I se asociaza un numar de identificare (PIN) care se comunica clientului.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.aparate de inregistrare electronica a tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au instalate imprintere). embosat (datele de identificare a clientului . cardul se reinnoieste pe aceeasi durata termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data Pagina 24 . pentru plata bunurilor si seviciilor oriunde este afisata sigla VISA.

banca bonifica dobanda aferenta contului de disponibilitati in valuta AVANTAJE • • utilizarea unui instrument de plata modern.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. TAXE SI COMISIOANE • pentru disponibilitatile contului de card. pastrarea in siguranta si transportul acestuia.75% minimum 5 USD Emitente 0 0 Acceptatoare Intern Extern - Pagina 25 . Taxe pentru servicii speciale (USD) Regim de urgenta Regenerare PIN Blocare card Inlocuire card 1 10 - Eliberare numerar - Comisioane per tranzactie (%) Alimentare Tranzactii la Eliberare de numerar cont comerciant La ghiseul bancii La ATM-ul propriu altei banci din strainatate 1. Decembrie 2001 _______________________ DOBANZI. BCR VISA BUSINESS (USD) Taxe initiale si curente Anuala Extras de Interogare sold Emitere (de cont* ATM/POS GSM card utilizare) (lunar) 10 USD 30 USD 0 - Reinnoire Plati furnizori (inlocuire) card servicii la expirare 10 USD - *Comisionul pentru eliberarea la cerere a unui extras de cont este de 2 USD. eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea . sigur si rapid.

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti, Decembrie 2001 _______________________

-

1,75% minimum 5 USD

Dobanzi bonificate/retinute (%) La sold creditor 2,5

Sold debitor (pentru iesiri in descoperit) autorizate neautorizate -

Depunere initiala minima si sold intangibil (USD) Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim creditor intangibil 3 000 USD 1 000 USD

Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (USD) Eliberari de numerar (valori maxime) zilnice 500 USD *Sunt permise 6 operatiuni pe zi. Grad de utilizare: Interna Externa X Sursa BCR-Directia Mediu electronic (on line) X Mediu manual (off line) X pe operatiune* Suma maxima pe operatiune in strainatate nu este reglementata de banca emitenta ci de respectivul ATM.

marketing

Ultima actualizare 3 iulie 2001

Pagina 26

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti, Decembrie 2001 _______________________

3.5.CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS Instrument de plata emis in lei sub sigla

EUROCARD/MASTERCARD, destinat clientilor persoane juridice, ai caror angajati efectueaza diverse plati in interes de afaceri, pe teritoriul Romaniei. CARACTERISTICI

este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in

limita disponibilului din contul de card), embosat (datele de identificare a clientului - numele acestuia si numarul contului personal - sunt stocate in relief pe fata cardului dar si pe banda magnetica de pe verso), fapt care permite utilizarea acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire a banilor sau la comerciantii care dispun de POS-uri - aparate de inregistrare electronica a tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au instalate imprintere); CONDITII DE UTILIZARE • emiterii • la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data

DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE • pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda aferenta disponibilitatilor in lei din contul de card.

Pagina 27

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti, Decembrie 2001 _______________________

AVANTAJE • • utilizarea unui instrument de plata modern, sigur si rapid; eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de

manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia. BCR EUROCARD/MASTERCARD BUSINESS Este un card de credit in valuta, embosat, destinat societatilor comerciale ai caror angajati calatoresc in mod frecvent peste hotare pentru afaceri. Posesorii pot beneficia de plafoane de credit intre 2 000 si 50 000 USD, calculate in functie de posibilitatile financiare de rambursate ale firmei.
Taxe initiale si curente (USD) Anuala Reinnoire Interogare sold Emitere Extras de Plati furnizori (de (inlocuire) card ATM/POS GSM** card* cont servicii utilizare) la expirare 1 0,12/SMS lunar 0 (comision 17/card la cerere 5 deschidere 2 cont card) *Pentru fiecare card suplimentar se percep 5 USD. **Consultarea poate fii facuta prin intermediul serviciului de mobile-banking, valoarea abonamentului fiind de 12 USD pe an. Taxe pentru servicii speciale (USD) Regim de urgenta Regenerare PIN Blocare card Inlocuire card 1 2 -

Eliberare numerar -

Comisioane per tranzactie (%) Alimentare Tranzactii la Eliberare de numerar cont comerciant La ghiseul bancii

La ATM-ul propriu altei banci

Pagina 28

Decembrie 2001 _______________________ Emitente 0 0 Acceptatoare Intern Extern 6 - 6 Dobanzi bonificate/retinute (%) La sold creditor Sold debitor (pentru iesiri in descoperit) autorizate neautorizate Comisionul pentru depasirea limitei de credit autorizate este de 5% aplicat la excedent (suma care depaseste aceasta limita). Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (USD) Eliberari de numerar (valori maxime) zilnice pe operatiune - Grad de utilizare: Interna Externa X Mediu electronic (on line) X Mediu manual (off line) X Pagina 29 .CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. acesta poate obtine un plafon de credit intre 2 000 si 50 000 USD. 0 10 Depunere initiala minima si sold intangibil (USD) Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim creditor intangibil In functie de bonitatea clientului.

Contractul se poate prelungi printr-un act aditional. Decembrie 2001 _______________________ Data extrasului este ultima zi lucratoare a lunii iar scadenta este de 15 zile valoarea 5% din de aferenta suma la dobanzilor minima data si de extrasului. plata. comisioanelor.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Pagina 30 . Odata aprobata cererea de creditare. Suma minima de plata este de 20% din creditul utilizat si integral din Comisionul pentru nerambursarea la termen a sumei minime lunare este de Ultima actualizare: 17 septembrie 2001 . Sursa: BCR. BCR EUROCARD/MASTERCARD (LEI) In cazul unui astfel de card toate tranzactiile se efectueaza in limita unui plafon de creditare acordat clientului de catre banca. se incheie un contract pentru o perioada de un an intre banca si client. Creditul se acorda pe baza unei analize a bonitatii clientului efectuata de catre unitatea BCR la care acesta s-a adresat.

5% + 25.0 (comision 250 000 La cerere 125 000 deschidere pe card . Taxe pentru servicii speciale (lei) Regim de urgenta Regenerare PIN Blocare card* Inlocuire card (pierdere. furt) 125 000 Eliberare numerar - 25 000 50 000 *Pierdut sau furat. Decembrie 2001 _______________________ Taxe initiale si curente (lei) Anuala Reinnoire Interogare sold Emitere Extras de Plati furnizori (de (inlocuire) card ATM/POS GSM** card* cont servicii utilizare) la expirare 125 000 0.000 lei Dobanzi bonificate/retinute (%) La sold creditor 0 Sold debitor autorizate neautorizate Pagina 31 . valoarea abonamentului fiind de 12 USD pe an.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. **Consultarea poate fii facuta prin intermediul serviciului de mobile-banking.12/SMS + 25 000 Lunar . Comisioane per tranzactie (%) Alimentare Tranzactii la Eliberare de numerar cont comerciant La ghiseul bancii La ATM-ul propriu altei banci Emitente 0 0 2 Acceptatoare Intern Extern 2 2 0. deteriorare.25 000 cont de card) *Pentru fiecare card suplimentar comisionul de emitere este de 125 000.

Comisionul pentru nerambursarea la termen a sumei minime lunare este de 5% din suma minima de plata. Depunere initiala minima si sold intangibil (lei) Depunere initiala minima (la emitere) Sold minim creditor intangibil In functie de bonitatea clientului. Pagina 32 . -Adeverinta de salariu sau acte care sa ateste veniturile declarate. acesta poate obtine un plafon de credit intre 5 si 30 milioane lei. DOCUMENTELE SOLICITATE DE BANCA pentru acordarea creditului -Buletin/carte de identitate (original + copie).CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei) Eliberari de numerar (valori maxime) zilnice 30 000 000 (10 tranzactii) pe operatiune Valoarea soldului Grad de utilizare: Interna X Externa Mediu electronic (on line) X Mediu manual (off line) X Data extrasului este ultima zi lucratoare a lunii iar scadenta este de 15 zile de la data extrasului. Decembrie 2001 _______________________ 38%/an Comisionul pentru depasirea limitei de credit autorizate este de 5% aplicat la excedent (suma care depaseste aceasta limita). Suma minima de plata este de 20% din creditul utilizat si integral din valoarea aferenta dobanzilor si comisioanelor.

teren. BRD.INFIINTAREA. Decembrie 2001 _______________________ -Acte de proprietate: locuinta. in afara de Banca Comerciala Romana sunt prezente pe piata cu retele de ATM-uri si BancPost. autoturism. La ora actuala. In toate aceste retele s-au eliminat restrictiile de acceptare a diferitelor tipuri de carduri indiferent de banca emitenta.8 mild. deoarece efortul investitional pe care-l presupune mentinerea si dezvoltarea Pagina 33 . Daca la sfarsitul anului 2000 aceste sume se ridicau la 395. Aparitia si a altor operatori pe aceasta piata o putem considera avantajoasa pentru toti. etc (original + copie) Perioada necesara bancii pentru emitere este de maximum doua saptamani dupa aprobarea cererii de credit si semnarea contractului. lei. lei. la sfarsitul semestrului 1 sumele se ridicau deja la 156. Ultima actualizare: 20 mai 2002 Sursa: BCR. Ion Tiriac si Banca Agricola.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.4 mild. 3 -D C o lu m n5 C o lu m n4 Extinderea retelei de automate a condus la cresterea semnificativa a sumelor eliberate prin ATM-uri. 4. MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI BCR BANCOMAT24 E a st Reteaua Bancomat 24 a fost lansata de BCR la inceputul anului 1996 1st Q tr si de atunci pana in prezent numarul lor a ajuns la 487 aparate. Fiecare 50 0 N o r th 1 00 W e s t sucursala judeteana are instalat un aparat si deja s-au instalat aparate si la 3 -D alte sucursale sau agentii (in special din Bucuresti).

Decembrie 2001 _______________________ unei retele de automate la nivelul intregii tari nu poate fi suportat de catre o singura banca. Pentru fiecare aparat instalat. nu s-au mai inregistrat incidente majore in functionarea retelei. banca incaseaza o taxa de prestare de servicii (intre 15$ si 20$ pentru fiecare aparat). 5. cat si prin aceasta taxa. astfel generandu-se venituri atat din comisionul per tranzactie perceput comerciantului. sa se Pagina 34 . Datorita schimbarii protocolului de comunicatie la marea majoritate a ATM-urilor (de la SDLC la X25). banca recupereaza contravaloarea unui aparat. Pana in prezent.INFIINTAREA. astfel incat nu este exclusa posibilitatea ca. Practic se pot instala POS-uri in orice localitate in tara. MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI DE POS-URI Dezvoltarea retelei de POS-uri reprezinta pentru activitatea cu carduri o prioritate. Practic. Banca Comerciala Romana este preocupata in permaneta de semnalele pietei. la un moment dat. banca a avut in vedere ca la fiecare unitate teritoriala in raza careia au fost instalate POS-uri sa existe un salariat instruit pentru interventii in situatii critice. s-au instalat pe intreg teritoriul tarii 481 de aparate. Singura conditie este ca la punctul de lucru la care se instaleaza aparatul sa existe telefon. la 50 aparate instalate in fiecare luna. In acelasi timp.Aceasta instalare este considerata de BCR un succes.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.

Principala problema o reprezinta echipamentele de care dispune banca pentru gestionarea operatiunilor. totodata. atunci cand prezinta serviciile unui POS potentialilor utilizatori. pentru unii comercianti importanti sa fie anulata complet. la ora actuala in zilele de lucru este acoperita perioada intre orele 09 si 08 dimineata a doua zi. Decembrie 2001 _______________________ reduca aceasta taxa de servicii. Pagina 35 .CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. va lua o amploare deosebita si care va aduce bancii venituri importante. Activitatea cu carduri este o activitate importanta care. Banca Comerciala Romana actioneaza impreuna cu specialistii de la GlobalOne in vederea implementarii unei solutii tehnice care sa permita terminalelor instalate in teritori sa acceseze un numar de telefon local (si nu interurban). O alta problema care solicita atentia este faptul ca nu este asigurata permanenta 24 ore din 24. Aceasta posibilitate devine un argument in favoarea bancii. Se impune. de asemenea. BCR se loveste in prezent de o serie de probleme a caror solutionare va permite extinderea mult mai rapida in viitor a acestei activitati. asigurarea unui backup al sistemului pentru a evita pierderile ce pot aparea in urma intreruperii accidentale a functionarii calculatorului de baza si. Capacitatea de procesare a calculatorului AS 400 care controleaza intreaga activitate a ajuns la un nivel care reclama in mod obligatoriu marirea acesteia prin upgradarea calculatorului. in viitor. cum cer normele organizatiilor internationale. sau chiar. schimbarea calculatoarelor PC pe care se ruleaza programele suplimentare. Practic. La ora actuala.

cel putin in schema sucursalelor judetene. Atragerea unui comerciant semnificativ presupune ca acesta sa fie informa asupra tuturor serviciilor pe care Banca Comerciala Romana poate sa i le ofere. necesara o implicare mai mare a conducerii unitatilor teritoriale in afacerile cu carduri. Pagina 36 . Din vizitele efectuate in teritoriu si din discutiile purtate cu salariatii care au atributii legate de carduri a reiesit o alta problema pe care banca o va avea in vedere si anume faptul ca acesti salariati au si alte atributii si sarcini curente. Decembrie 2001 _______________________ Este de asemenea. respectiv: • Contactarea potentialilor clienti (comercianti sau societati care doresc plata salariilor prin card). • Instruirea comerciantilor si vizitarea lor periodica pentru a fi la curent cu problemele acestora. cu termene scadente (licitatii. inclusiv asupra unor facilitati in functie de operatiunile derulate.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. • Vizitarea periodica si instruirea colegilor de la unitatileteritoriale subordonate sucursalei judetene. Avand in vedere aceste probleme. a unui post cu sarcini exclusiv in domeniul cardurilor. Banca Comerciala Romana intentioneaza sa infinteze. prezentate mai sus. DPVE-uri si DIV-uri) care nu le permit o implicare mai activa si mai eficienta in activitatea cu carduri. este important nivelul de repesentare. • Asigurarea evidentei tehnic-operative la nivelul sucursalei si instruirea in acest sens si a personalului desemnat din unitatile subordonate. De aceea. In acelasi mod se pune problema in situatia in care se doreste atragerea unor societati in sistemul platii salariilor prin carduri.

Alpha Bank. Banca Agricola-Raiffeisen. 6. • Continuarea actiunilor de instruire zonala a colaboratorilor din teritoriu. Decembrie 2001 _______________________ In aceasta ordine de idei.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. BRD-Groupe Societe Generale. pe piata romaneasca se inregistrau 15 emitenti de carduri (ABN AMRO Bank. la nivelul Directiei de Decontari Necomerciale se va actiona in principal pentru: • Realizarea actiunilor de upgradare a calculatorului AS 400 si asigurarea unui backup al operatiunilor. Banca Transilvania. ING Bank Pagina 37 . Banca Romaneasca. • Cresterea continua a numarului de carduri emise. in perioada imediat urmatoare. Grupul BCR. • Continuarea dezvoltarii retelei de POS-uri. Citibank. • Instalarea tuturor celor 100 ATM-uri achizitionate. a tarifului de comisionare si a conditiilor de emitere pentru a imbunatati calitatea serviciilor oferite detinatorilor de carduri. Banc Post. • Perfectionarea procedurilor de lucru.CONCLUZII PRIVIND ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR IN ROMANIA In ianuarie 2002. HVB Austria. Banca Tiriac.

nu neaparat toate active. 21 sub EUROCARD/MASTERCARD si sase sub AMERICAN EXPRESS. cumparaturile prin carduri la comercianti detinand o pondere de maximum 5% din valoarea tranzactiilor. peste un milion fiind emise numai in 2001.2001 carora le corespunde o valoare a tranzactiilor de aproximativ 35. Luand in considerare faptul ca un detinator poate avea mai multe carduri. Au intrat in piata cardurilor cinci noi banci emitente. Numarul cardurilor puse in circulatie. iar 90% din cardurile emise sunt carduri de salarii.12. astfel ca din cele 40 de banci din sistem.1 milioane de bucati.000 miliarde lei.1 milioane de carduri aflate in circulatie la 31. 14 sunt emitenti activi de carduri. Cu exceptia cardurilor BRD VISA Clasic (lei).CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Piata cardurilor in 2002 Valoarea tranzactiilor cu carduri emise in Romania a fost anul trecut de aproximativ 35. la sase ani de la emiterea primului card. BCR Eurocard/Mastercard (lei).toate celelalte carduri puse in circulatie sunt de debit iar statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare al acestora este intr-o proportie de peste 97% numai la ATM-uri pentru eliberarea de numerar.000 miliarde lei potrivit primelor estimari ale emitentilor. se estimeaza ca in jur de 1. Pagina 38 .7 milioane de romani sunt detinatori de card. . Cu toate acestea. Romanian International Bank si Volksbank) care au emis 64 de tipuri diferite de carduri active. se poate spune ca si in Romania cardul tinde sa devina un fenomen de masa. Piraeus Bank. a depasit 2. Banc Post (Briliant) si RIB Eurocard/Mastercard (lei si USD). cultura cash-ului este inca foarte inradacinata la romani. dintre care 37 emise sub licenta VISA. Decembrie 2001 _______________________ Romania. din decembrie 1995. Cu cele peste 2.

Decembrie 2001 _______________________ Ce va aduce 2002? In ciuda performantelor notabile privind valoarea tranzactiilor pe card. Bancile vor fi incurajate sa lanseze tot mai multe carduri de credit nu doar Pagina 39 . cardurile de credit sunt astfel concepute incat sa incurajeze folosirea lor la comerciant si sa descurajeze extragerea de numerar. BCR si Banc Post au in oferta lor de produse bancare carduri de credit. implicit. In Romania inca nu putem vorbi de un sistem de plati prin carduri ci. Iar cand nu sunt suficiente bancomate. BRD. a gradului de atractivitate a cardului bancar. sau cand acestea nu fac fata solicitarilor. Este foarte posibil sa asistam la noi parteneriate intre banci si comercianti care sa conduca la emiterea unor carduri co-branded de tipul Banca Tiriac-Metro. sistemul bancar este inca dator detinatorului de card la capitolul facilitati. De aceea.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. de o infrastructura de retrageri de numerar prin carduri. Au fost deja emise aproximativ 150. credem ca in 2002 va spori apetitul romanilor pentru cumparaturi pe card ceea ce va conduce la cresterea retelei de acceptare si. mai degraba. Este vorba despre cresterea cererii de acordare a unui credit pe card si reluarea procesului de extindere a retelei de comercianti acceptatori de card in vederea efectuarii de plati. In acest an vor deveni mult mai vizibile cele doua tendinte care s-au conturat in 2001. Bancherii sunt constienti ca pentru a nu se ajunge aici trebuie sa ofere detinatorilor de card si alte servicii decat cele de eliberare de numerar. se manifesta riscul de a compromite ideea de card.000 de carduri de credit iar in 2002 sunt toate sansele ca acestea sa ajunga la o jumatate de milion. In prezent. Prin politica de comisioane.

In afara acestor doua tendinte. persoane fizice. inclusiv pentru rezolvarea problemei tehnice de verificare in vama a soldului din contul de card. in 2002 vom asista la cresterea numarului detinatorilor de carduri in valuta. Decisiva ar fi luarea deciziei. de catre autoritati. cand rata ar deveni 5 din 500. precum Visa Electron sau Maestro. se va infiinta primul Birou de credit. si creditorii acestora: banci. reducerea costurilor de exploatare prin extinderea serviciilor la ATM si acceptarea smart cardului. Chiar si intr-un scenariu optimist. dar si in anii urmatori. O asemenea institutie va monitoriza istoria relatiei de plata dintre diversi debitori. Din perspectiva eliminarii vizelor. cresterea cardurilor emise va fi foarte mica. Existenta biroului de credit va permite bancilor sa verifice cat de bun platnic este persoana careia intentioneaza sa-i acorde un card de credit. ceea ce va imbunatati sensibil procesul de evaluare. ca romanul sa poata face dovada detinerii sumei minime prin carduri de debit cu utilizare internationala. va mai fi influentata si de modul in care bancile vor intelege sa reactioneze la trei provocari: eliminarea vizelor. romanul va prefera sa iasa din tara tot cu numerar in buzunar. Sunt banci mari care. Decembrie 2001 _______________________ datorita cererii.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. in crestere. Altfel. companii de leasing si de asigurari. in prezent. daca se va mentine situatia actuala. este foarte important ca . furnizori de servicii etc. societati de valori mobiliare. Ministerul de Interne va trebui sa provoace cat mai curand un dialog cu bancile emitente. Acest lucru nu va influenta insa sensibil piata cardului. din partea populatiei ci si ca urmare a faptului ca. sau cecuri de calatorie in cel mai fericit caz. Legat de reducerea costurilor de exploatare. produse care sunt foarte larg raspandite si au caracter de masa. In acest sens. in acest an. la 500 de carduri emise au doar unul singur in valuta. piata cardului in 2002.pentru Pagina 40 .

Cat priveste acceptarea smart cardului. Decembrie 2001 _______________________ a nu inhiba piata .cat si a numarului de utilizatori.bancile emitente sa accepte ca eficientizarea activitatii de exploatare a retelei de ATM/POS se poate face prin cresterea taxelor si comisioanelor numai in conditiile in care sunt oferite detinatorului de card facilitati suplimentare. efectiv. pensionarul.000 sunt detinute de persoane juridice. chiar daca principalul client al CEC este.prin sporirea locatiilor unde poate fi folosit cardul bancar . Institutia are cea mai mare retea bancara de unitati in teritoriu. o cota de 35% (noiembrie 2001) in piata resurselor in lei atrase de la populatie si peste 14. VISA a recomandat bancilor membre ca dupa octombrie a. in general. In aceste conditii.4 milioane de conturi active. Pentru 2002 este de asteptat sa asistam la schimbarea rolului ATM-ului de la simplu furnizor de numerar la furnizor de servicii. Principalul efect l-ar putea constitui cresterea exportului de bunuri si servicii pe card.c.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. O asemenea evolutie este cu atat mai probabila cu cat CEC ar putea lansa pe piata un card care sa fie un real instrument de economisire. Pagina 41 . Intr-o foarte mare masura bancile au tinut cont de aceasta si pana acum astfel incat ele vor putea sa accepte. direct de la ATM. toate echipamentele ce vor fi achizitionate sa permita acest lucru. prin practicarea unei rate a dobanzii la disponibilitatile din contul de card comparabila cu cea bonificata pentru depozitele la termen. se va inregistra o crestere treptata atat a gradului de bancarizare . in contul furnizorilor de servicii. O serie de banci vor introduce in acest an posibilitatea ca detinatorul de card sa efectueze plati. conducerea institutiei anuntand aceasta intentie inca din ultima luna a anului trecut. smart cardul in reteaua de bancomate si POS-uri inca din trimestrul 4 al 2002. Poate ca cel mai important eveniment al anului 2002 va fi inceperea activitatii de emitere a cardurilor de catre CEC. din care 57.

Emitentii cei mai interesanti pentru investitori s-au dovedit cei ce opereaza in sectorul financiar (Banca Transilvania. servicii adiacente de asigurare. corelatia fiind evident mai puternica in cazul titlurilor importante ce sunt monitorizate de majoritatea investitorilor si analistilor. cele cinci societati de investitii financiare). internet si electronic banking.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Astfel.no-cash. fapt ce s-a reflectat in cresterea lichiditatii si a preturilor de tranzactionare. Banca Romana pentru Dezvoltare. De asemenea. la modul real. isi va deschide un nou cont de card in 2002. Atractivitatea Bancii Transilvania este justificata de lichiditatea Pagina 42 . marea majoritate a acestora. din perspectiva cardurilor. cu atat cardul va face intr-adevar viata mai usoara si va intra in cotidian. Emitentii de carduri listati la Bursa de Valori Bucuresti In a doua jumatate anului trecut a crescut interesul pentru o parte dintre societatile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). avem suficiente motive sa fim optimisti pentru 2002. brokerii au remarcat faptul ca evolutia preturilor de tranzactionare este tot mai influentata de rezultatele financiare ale societatilor. Cu cat bancile vor acoperi mai rapid aceste nevoi. desi poseda cel putin doua carti de plata.ro. Decembrie 2001 _______________________ Asadar. Banca Transilvania (simbol TLV) a fost anul trecut unul dintre cele mai atractive titluri listate la BVB si nu sunt motive ca in 2002 lucrurile sa stea altfel. Detinatorii de card isi doresc efectuarea de plati catre diverse companii de la ATM. Un ultim argument in acest sens il reprezinta raspunsurile oferite on-line de vizitatorii site-ului www.

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. cotatiile TLV se vor mentine in jurul a 3. In plus.7 miliarde lei. Decembrie 2001 _______________________ tranzactiilor. de titlurile BRD sunt interesati investitori cu resurse financiare mai importante decat in Pagina 43 . ulterior estimandu-se o scadere pana la 1. transparenta activitatii. In prezent brokerii apreciaza ca pana la data de referinta pentru organizarea AGA.000 lei/actiune. Desi in cazul BRD free-float-ul este de circa 17%. Banca Transilvania a realizat in mai 2001 o majorare a capitalului social de la 173. fie numai din acest punct de vedere. Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) este o societate ce nu are un istoric relevant la BVB (un an de zile de la listare) si. Evolutia indicatorului "Price to Earnings Ratio" (vezi tabel 2) demonstreaza ca in ultimii ani investitorii au fost motivati sa plateasca tot mai mult pentru titlurile TLV. 85% din actiuni sunt in posesia actionarilor care detin mai putin de 5% din actiuni. Investitorii mai au insa un argument foarte important pentru a urmari titlurile TLV: castigurile obtinute de cei care in trecut au investit in aceste titluri. Dupa data de referinta atat investitorii pe termen mediu si lung. dupa care la sfarsitul anului a urmat o majorare de capital social prin plasament privat la 396. in urma careia BERD a preluat 15% din capitalul social. ritmul de dezvoltare si rezultatele financiare. Managementul bancii a optat pentru o strategie foarte stimulativa de remunerare a actionarilor prin distribuirea de actiuni gratuite in urma majorarilor de capital social anuale ca efect a deciziilor de reinvestire a profiturilor.7 miliarde lei. titlurile BRD sunt mult mai imprevizibile pentru investitori decat titlurile TLV. Intrarea BERD in structura actionariatului este de natura sa sporeasca pe termen lung interesul investitorilor de portofoliu pentru titlurile TLV. la 336.500 lei/actiune.2 miliarde lei. cat si speculatorii vor cauta din nou sa aleaga cel mai bun moment de cumparare de titluri. Astfel.

100 22. Investitorii sunt foarte sensibili la un astfel de eveniment. De asemenea brokerii asteapta comunicarea rezultatelor BRD la 12 luni (dupa unele calcule se asteapta un profit net in jur de 64 milioane dolari) si incearca sa estimeze nivelul dividendelor pentru exercitiul financiar 2001.4 11.8 miliarde lei. insa atrag atentia ca in cazul BRD este riscanta lansarea unor previziuni asupra viitoarelor evolutii ale preturilor de tranzactionare.701 11.8 17. tranzactionate tranzactii lei) 130.000-3. Brokerii afirma.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Unii brokeri apreciaza ca in jurul datei de referinta pentru organizarea Adunarii Generale a Actionarilor (AGA). de exemplu. ofertele publice reprezinta 440.812. Tabel 1 .Gradul de atractivitate al actiunilor Pagina 44 .250 297. Decembrie 2001 _______________________ cazul Bancii Transilvania. dividendele se vor situa intre 2.612 Pret inchidere prima sedinta 2001 2.140.800 - Titlu TLV BRD Total BVB* *) Nota: Din valoarea totala a tranzactiilor la BVB.800 31. ca un investitor care ar avea la dispozitie un milion de dolari pentru a-i plasa pe piata romaneasca.000 lei/actiune.822. cotatiile ar putea ajunge pana la 25.000 lei/actiune. Sursa : SVM Intercapital Invest Tabel 2 . Potrivit unor operatori.1 3.Evolutia in 2001 a celor doua banci la BVB Valoare Volum actiuni Numar tranzactii(mld. ar prefera BRD.4 miliarde lei iar valoarea tranzactiilor pe piata valorilor mobiliare necotate este de 30.500 Pret inchidere ultima sedinta 2001 3.489 216. Observatorii Bursei de Valori se intreaba daca banca va decide includerea diferentelor din reevaluare in capitalul social. si tranzactiile ar fi serios influentate.

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti, Decembrie 2001 _______________________

PER* TLV BRD 1999 2.15 N/A 2000 2.62 N/A

Profit net /actiune* Sep.01 1999 2.96 1.278 5,54 2.200 2000 1.029 3.888 Sep.01 878 3.883

*) indicatori valabili la sfarsitul exercitiului financiar 1999 si 2000 Sursa : SVM Intercapital Invest PER ("Price -to- Earnings Ratio" sau P/E) arata cat de mult sunt dispusi investitorii sa plateasca pentru o unitate de profit raportata. Acest indicator se calculeaza impartind cursul bursier al actiunii la profitul pe actiune. Teoretic, ratele P/E sunt cu atat mai mari cu cat investitorii apreciaza ca societatile respective au perspective mai bune de dezvoltare, afaceri cu grad de risc mai scazut, profituri viitoare mai mari, etc.
CERCETARE DE PIATA METODOLOGIE:

No-Cash si Institutul de Marketing MIA au efectuat în perioada 6 - 9 iulie 2001 un sondaj în rândul comerciantilor din municipiul Bucuresti pentru a cunoaste unele opinii privitoare la diferitele modalitati si instrumente de plata. Esantionul: a cuprins 80 de unitati comerciale cu diferite profile de activitate. Culegerea informatiilor: s-a facut pe baza de chestionar, prin metoda face-toface, la sediul comerciantilor, persoanele intervievate fiind responsabile de efectuarea tranzactiilor prin card bancar si a celorlalte modalitati de plata. Rezultatele obtinute vor fi prezentate pe total esantion si la nivelul fiecarui tip de magazin.

LISTA COMERCIANTI

Pagina 45

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti, Decembrie 2001 _______________________

SUPERMARKETURI = 16 Bila - 2, La Fourmi - 3, Nic - 2, Gima - 2, Megaimage - 3, Metro - 3, Carrefour =1 RESTAURANTE / PIZZERII = 9 Mc Donalds - 4, Pizza Hut - 3, KFC - 1, Caru cu Bere - 1, AGENTII DE TURISM = 2 BTT, Paralela 45, BENZINARII = 6 Shell - 3, OMW - 3, ÎMBRACAMINTE / ÎNCALTAMINTE = 18 Eva, Adam, Steilman - 3, Privilege, Modexim, Cavaliere, Conly, Sax International, Fashion, Celini, Yves Roucher, La Madonette, Princes, L.C. Wakiki, Tina R - 2, ELECTRICE / ELECTRONICE / ELECTROCASNICE = 14 Panasonic, Muzica, Flamingo Computers, Best Computers, Conex electronic, Dialog, Romsta,l Idea Studio, Turbo / Photo, Zepter, Cosmorom, Altex, Sonz, Mondial, BARURI = 4 Club A, Salsa, Laptaria lui Enache, Back Stage,

Pagina 46

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti, Decembrie 2001 _______________________

DIVERSE = 11 Nufarul - 2, Sensiblu - 2, Casa de schimb valutar - 2, Galerii de arta - 2, Decora , Tomy (jucarii), RTC- 1
REZULTATE CENTRALIZATE PE TOTAL ESANTION

Insemnele cardurilor bancare afisate la comercianti.
Tipuri de carduri VISA AMEX MAESTRO EC/MC DINNERS CLUB JCB Altele* Nr. magazine (80) % 31 17 6 33 5 38,8 21,2 7,5 41,3 6,3

*Cardul OMW, Cardul Euroshell, PRIMA, CYRUS, PLUS. Care din modalitatile de plata pe care am sa vi le citesc se practica în unitatea dvs.?
Modalitati de plata Card bancar Cec de calatorie Cec bancar Bonuri de masa Numerar Altele* Nr. magazine (80) % 43 17 80 6 53,8 21,3 100,0 7,5

*Cardul Euroshell. Care sunt avantajele modalitatilor de plata pe care le practicati?
Total Siguranta Durata Numar Simplitate

Pagina 47

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.? Total 43 17 80 6 Foarte mult Mult 4 79 2 11 1 4 Putin 22 2 Numar Foarte putin Deloc 19 2 - bancar Cec de calatorie Cec bancar Bonuri de masa Numerar Alta forma De cât timp acceptati la plata cardul bancar? Total magazine Sub 1 an De 1-2 ani De 2-3 ani De 3-4 ani De 4-5 ani De peste 5 ani 43 16 19 8 % 37.2 18. cât de mult au contribuit modalitatile de plata pe care le practicati la realizarea volumului vânzarilor din unitatea dvs.6 - Ce ar trebui sa faca bancile pentru a va ajuta la cresterea vânzarilor prin card bancar? Pagina 48 .2 44. Decembrie 2001 _______________________ Card bancar Cec de calatorie Cec bancar Bonuri de masa Numerar Alta forma magazine 43 17 80 6 33 8 69 5 încasarii 2 9 10 - 13 12 34 2 În acest an.

cardul Euroshell **Cardul PRIMA ***CYRUS.0 75. PLUS. Care din modalitatile de plata pe care am sa vi le citesc se practica in unitatea dumneavoastra? -numarAgentii Electrice / Modalitati Restaurant Imbracaminte Supermarket de Benzinarii electronice / Baruri de plata / Pizzerie / incaltaminte turism electrocasnice Total Card bancar Cec de calatorie Cec bancar 16 8 9 5 2 1 6 3 18 11 14 8 4 Diverse 11 7 - Pagina 49 .5 50.8 - Rezultate centralizate pe tipuri de magazine Insemnele cardurilor bancare afisate la comercianti.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.0 3. -numarTipuri de Agentii Electrice / Restaurant Imbracaminte carduri / Supermarket de Benzinarii electronice / Baruri / Pizzerie / incaltaminte Comercianti turism electrocasnice Total VISA AMEX EC /MC DINERS CLUB JCB 16 8 4 6 9 4 5 4 2 1 1 1 6 3 3 6* 18 1 5 10 3** 14 8 1 1 7 2*** 4 Diverse 11 6 1 1 6 - MAESTRO - Altele *Cardul OMV. Decembrie 2001 _______________________ Total magazine 80 Sa reduca comisioanele 18 Sa ofere noi echipamente 40 Sa promoveze cardul în 60 mass-media Sa accepte decontarea în 3 valuta Altceva - % 22.

Nu stiu / refuza 16 Ce ar trebui sa faca bancile pentru a va ajuta la cresterea vanzarilor prin card bancar? Sugestie / Supermarket Restaurant Agentii Benzinarii Imbracaminte Electrice / Baruri -numarDiverse Pagina 50 .CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. 9 9 2 2 6 6 18 18 14 14 4 4 Diverse 11 1 10 Intre 100500 mil. care afost volumul mediu lunar al vanzarilor? -numarAgentii Electrice / Suma / Restaurant Imbracaminte Supermarket de Benzinarii electronice / Baruri comerciant / Pizzerie / incaltaminte turism electrocasnice Total (80) 16 Sub 50 mil. Decembrie 2001 _______________________ Tichete de 9 8 masa Numerar 16 9 2 6 6* 18 14 4 Altele *Cardul OMV. cardul EUROSHELL. Peste 500 mil. 11 - De cat timp acceptati la plata cardul bancar? -numarAgentii Electrice / Durata / Restaurant Imbracaminte Supermarket de Benzinarii electronice / Baruri comerciant / Pizzerie / incaltaminte turism electrocasnice Total (43) 8 Sub un an 1 (16) De 1-2 ani 1 (19) De 2-3 ani 6 (8) De 3-4 ani De 4-5 ani De peste 5 ani (3) 5 3 2 1 1 3 3 3 11 3 8 8 3 5 Diverse 7 3 2 2 - In acest an. Intre 50100 mil.

capitala este de departe orasul cu cea mai mare penetrare a cardului la comerciant. La finele primului semestru din acest an.. *Pentru cardurile emise in strainatate. dintr-un total de peste 7.000 erau numai in Bucuresti.. Decembrie 2001 _______________________ de electronice / comerciant / Pizzerie / incaltaminte turism electrocasnice Sa reduca 2 comisioanele Sa ofere noi 7 echipamente Sa promoveze 12 cardul in mass-media Sa accepte decontarea in valuta* 3 5 1 2 3 6 5 9 1 3 2 7 6 1 3 17 8 2 9 - - - 1 - - - 1 - Altceva.2 44.. De cat timp accepta cardul Total Sub 1 an De 1-2 ani De 2-3 ani De 3-4 ani De 4-5 ani De peste 5 ani Nr..6 - Pagina 51 . Tocmai de aceea. mai mult de 1. Practic. un studiu care sa surprinda perceptia comerciantilor bucuresteni privind diversele modalitati de plata poate constitui cea mai buna verificare a mentalitatii in piata.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti..000 de comercianti care accepta la plata cardul.. 43 16 19 8 % 100 37.2 18.

in principal. Deplasarea catre periferie ar fi dus acest procent al comerciantilor acceptatori de card undeva intre 0 si cel mult 5%. In aceste conditii. foarte solicitate/active din perspectiva cumparaturilor. a preferat sa scoata bani de la un automat dupa care sa intre in magazin pentru a face cumparaturi.7% . procentul acceptarii cardului in Bucuresti -de 53. comerciantii spun ca vanzarile nu au fost influentate decat intr-o foarte mica masura de acceptarea la plata a cardului. dintr-un motiv sau altul. O prima concluzie este ca posesorul unui card. in zonele centrale ale Bucurestiului. Principala arie de acoperire a sondajului a coincis cu cea mai importanta zona din punct de vedere al dotarii cu automate bancare. Nu trebuie uitat insa ca sondajul s-a efectuat. O astfel de concluzie poate fi verificata usor de catre Directiile de carduri ale bancilor prin urmarirea numarului si valorii tranzactiilor generate la fiecare ATM. Bancile au amplasat aceste ATM-uri tocmai pentru ca au considerat ca astfel de locuri sunt frecventate de catre detinatorii de carduri. Dat fiind numarul actual de unitati unde se poate plati prin card. Pagina 52 .apare ca fiind foarte ridicat.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. se poate spune ca gradul de acoperire al pietei nationale este de numai 15-20%. Cu toate acestea. Decembrie 2001 _______________________ Specialistii directiilor de carduri dar si reprezentantii organizatiilor internationale de profil apreciaza ca potentialul retelei de comercianti este de cel putin 40.000. in special cele din vecinatatea imediata a unor supermarket-uri sau centre comerciale.

peste 37% accepta la plata cardul de cel mult un an in vreme ce restul esantionului se incadreaza in intervalul 1-3 ani. inregistrarea in contul personal a unor tranzactii neautorizate de detinator. orice eroare sau neregula aparuta in urma gestionarii contului de catre emitent. elementele ce creeaza suspiciuni cu privire la posibilitatea copierii cardului/instrumentului de plata de tip moneda electronica sau cunoasterea PIN-ului/codului de identificare/parolei de catre persoane neautorizate. disfunctionalitati ale instrumentului de plata electronica sau codurile de acces primite sunt incorecte. Pagina 53 . distrugerea sau blocarea instrumentului de plata electronica. Chiar daca piata comerciantilor este inca intr-un plin proces de formare. . .. .. Decembrie 2001 _______________________ Din comerciantii acceptatori chestionati. surprinde totusi inexistenta comerciantilor acceptatori in randul barurilor si discotecilor. cel putin in randul celor chestionati Noul regulament privind platile cu carduri .25 "Detinatorul unui instrument de plata electronica are urmatoarele obligatii: .publicat in MO 503/12 iulie 2002: Ceea ce se merita supuse atentiei sunt 2 articole si anume: Art. . pierderea.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. C) sa instiinteze emitentul sau persoana indicata de acesta imediat ce constata: . furtul.

detinatorul este raspunzator pentru toate operatiunile executate. inclusiv BCR. De indata ce a instiintat emitentul detinatorul nu este raspunzator pentru pierderile aparute ca urmare a evenimentului descris la art. "Prevederile art. Pagina 54 . banca a desfasurat in aceeasi perioada propria campanie de promovare a acestui produs.25. cu exceptia cazului in care detinatorul insusi actioneaza fraudulos". BCR in '95 cu VISA Clasic si de doua ori VISA International: prima oara in vara lui 2000 cu ocazia jocurilor olimpice de la Sydney si cea de-a doua incheiata recent cu produsul Visa Electron. 26 intra in vigoare in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament".25. in mass-media au fost desfasurate trei campanii de promovare a cardului.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. in contradictie cu prevederile art.25 pct. 26 „Pana la momentul comunicarii evenimentului prevazut la art. Raspunderea detinatorului privind acoperirea pierderilor este integrala in cazul in care se dovedeste ca acesta a actionat cu neglijenta. Desi campania s-a realizat prin patru banci. Marketing educational De la emiterea primului card in Romania. la cursul anuntat de Banca Nationala a Romaniei pentru ziua efectuarii operatiunilor considerate frauduloase.c) emitentului sau persoanei indicata de acesta. sau in mod fraudulos. urmand sa suporte toate pierderile aferente acestor operatiuni pana la limita echivalentului in lei al sumei de 150 Euro. Decembrie 2001 _______________________ Art.

Operatorii de teren au constatat ca la unele magazine era present "sticker"-ul VISA dar lipsea cel al Eurocard/Mastercard sau invers. Primul pas este afisajul din vitrine. Numai astfel se poate explica perceptia falsa a cardului comparativ cu tichetul de masa si maniera deficitara in care a fost asimilata procedura de lucru cu cardul. Lipsa "sticker"-ului fara a din mai vitrina fi are doua explicatii: ulterior. "noi acceptam numai carduri internationale" etc. "Nu nu este patronul aici". inexistenta unui contact permanent intre banca si acceptator a facut sa se piarda o buna parte din "know-how"-ul pe care comerciantul l-a obtinut odata cu semnarea contractului. Ceea ce este fals pentru ca principalele banci emitente. Decembrie 2001 _______________________ De retinut insa ca toate aceste campanii au fost concentrate pe activitatea de emitere.500 in primul semestru din acest an. Exista inca prea multe magazine unde daca vrei sa platesti prin card primesti niste raspunsuri care tradeaza un neprofesionalism dezarmant. reteaua de comercianti a scazut cu 1. inlocuit . sunt doar cateva dintre raspunsurile prin care unii comercianti isi justifica neacceptarea cardului. Rezultatele se vad: in vreme ce bancile emitente au reusit sa ajunga la un ritm de 100. . "nu stiu sa lucrez cu aparatul". ignorandu-se complet activitatea de acceptare.000 de noi carduri pe luna. Devine evident ca trebuie luat totul de la capat in privinta abordarii comerciantului: de la explicarea modului de lucru si pana la convingerea lui de avantajele pe care le obtine prin acceptarea la plata a cardului bancar. Un astfel de afisaj exprima faptul ca respectivul comerciant accepta numai un anumit tip de marca. Mai mult.dupa ce si-au extins oferta de carduri bancile nu au mai trecut Pagina 55 .CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. neprimire . deteriorare. care au contribuit la formarea retelei de comercianti. emit carduri sub ambele marci internationale (sus numite).

card retras din piata inca de acum doi ani. Oricare ar fi raspunsul. cert este ca ambele explicatii posibile denota o pasivitate din partea unor banci care este de neinteles. Decembrie 2001 _______________________ sa ofere si insemnele pentru noile carduri. Mentalitatea oricarui comerciant este aceeasi. indiferent de tipul sau marimea lui: el pune in rafturi un produs cunoscut care stie ca se vinde.stiu cum sa foloseasca echipamentul din dotare astfel incat sa nu mai apara probleme de necunoastere la acceptare. banca trebuie sa se puna in pielea clientului si sa gandeasca argumente viabile care sa il faca pe comerciant sa accepte cardul. unde am intalnit insemnele Prima. INTRODUCERE Pagina 56 . sa-l convinga ca astfel isi va spori vanzarile.care se ocupa de vanzari . Cardul este si el tot un produs . Urmeaza apoi dotarea comerciantului cu un EPOS si instructajul necesar pentru folosirea echipamentului.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. dar nu in cele din urma. Faptul ca 75% dintre comercianti au declarat ca ceea ce trebuie sa faca bancile este promovarea cardului in mass-media nu este intamplator. de exemplu. Acelasi lucru este valabil si pentru comercianti.insa romanul nu il vede la televizor asa cum se intalneste cu reclamele la detergenti. In fine. Bancile trebuie sa se asigure ca toti angajatii respectivului comerciant .prin care se pot cumpara alte produse .

ecomerce-ul inca intampina anumite bariere. si anume existenta unui suport virtual. in care ei sa existe. Studiu de caz _ BCR Pagina 57 . 1. pentru ca intr-un final sa ajunga la ceea ce se numesc banii electronici. dar extinderea pe scara larga este o certitudine. Daca la noi folosirea MultiCash-ului a devenit ceva obisnuit. timida. iar dezvoltarea acestuia presupunea mijlocirea lui cu ajutorul instrumentelor de plata. evolutia fiintei umane a luat o alta intorsura. nu presupun o baza materiala ( se elimina costurile datorate imprimarii lor).MultiCash. In lucrarea de fata m-am oprit asupra a 2 modalitati de plata „electronice”. Pornind de la diferite obiecte ( pene rare. dupa caz o insiruire de coduri binare. Decembrie 2001 _______________________ Odata cu aparitia banilor. fiind niste cifre. Fie ca sunt bani de cont. A inceput sa descopere tainele comertului.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. si anume produsul „MultiCash” si plata in sistem e-comerce. apoi bancnotele. oamenii au inceput sa foloseasca aurul. pietre pretioase. Dar aceste bariere pot fi inlaturate printr-o campanie de informare in masa si prin securizarea cailor de transmiterea banilor electronici. fie ca sunt „unitati” electronice. Circulatia acestor bani presupune un sistem deosebit. animale) care aveau o valoare intrinseca. Folosirea lor este inca in faza incipienta. banii electronici sunt mult mai usor de folosit. Internetul si retelele informatice sunt mediul ideal de circulatie a acestora. datorate neincrederii si suspiciunii folosirii unui sistem deosebit radical fata de ceea ce s-a folosit pana in prezent. Desi nu exista decat scriptic.

Decembrie 2001 _______________________ 1.2 MULTICASH-BCR. Produsul MultiCash este realizat utilizand tehnologii moderne in ceea ce priveste sistemele de operare. Produsul nu este dependent de o anumita tehnologie. componenta Pagina 58 .concepte generale si arhitectura Produsul MultiCash-BCR rezolva intregul lant de comunicatie dintre client si banca cerut de un produs de “electronic banking” fiind format din trei componente distincte: componenta pentru banca (MCB). de tip “proprietar” si nici de componente furnizate de terti. de tip corporatie sa lucreze cu mai multe banci atat din tara cat si din strainatate.1 Introducere: MultiCash este un produs software din categoria “Electronic Banking” care ofera solutii pentru cele doua parti implicate in transmiterea electronica de informatii: Banca si Clientul.Aceasta permite clientilor mari. retelele de calculatoare. telecomunicatiile. Realizatorul gamei de produse MultiCash este firma OMIKRON din Germania. inclusiv Romania si sunt utilizate de catre clientii acestora pentru realizarea pe cale electronica a platilor si “cash management”. Caracteristica principala a produsului este aceea ca integreaza standardele internationale si nationale in ceea ce priveste formatul mesajelor si protocoalele de schimb de informatii. 1. Toate modulele contractate de catre Banca Comerciala Romana sunt in exploatare curenta la o serie de banci din Europa. Componenta principala pentru client este distribuita de catre banca acestora ceea ce permite integrarea produsului in strategia de marketing si servicii financiare.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.

sau cate un calculator pentru fiecare nivel in cazul unui numar mare de clienti/unitate. modem. TCP/IP.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. -nivelul de administrare. Decembrie 2001 _______________________ pentru client (MCC) si interfata cu sistemul informatic al bancii (MIB) realizata in cadrul Directiei de Informatica. Aceasta structura este flexibila in ceea ce priveste configuratia de echipamente necesara in raport cu numarul de clienti conectati la o unitate bancara. ISDN. MultiCash accepta 4 tipuri de comunicatii intre client si banca: X25. gestioneaza conectarea cu sistemul informatic al bancii. definirea conturilor clientilor si a parametrilor specifici fiecarui client. Componenta pentru banca-MCB: Aceasta componenta este structurata pe trei nivele: -nivelul de comunicatie. fiind posibila utilizarea unui singur calculator pentru toate nivelele mentionate anterior in cazul in care numarul de clienti este mai mic de 100 pe unitate. -nivelul server gestioneaza schimbul de informatii dintre client si banca. Pagina 59 . Avand in vedere reteaua de comunicatii utilizata de BCR pentru conectarea clientilor se va utiliza comunicarea prin modem sau X25 in functie de numarul de clienti/unitate. gestioneaza comunicatiile cu clientii. controleaza procesele de comunicatii si valideaza utilizatorii in raport cu drepturile de acces si semnaturile electronice.

Pentru formatul mesajelor dintre client si banca este utilizat standardul SWIFT (MT100. MT942). Modul de utilizare a acestei componente este prezentat in manualele care insotesc produsul. gestioneaza diferitele aplicatii instalate la client cum sunt: Cash Management. gestioneaza diferitele aplicatii instalate la client si toate bancile clientului -nivelul de aplicatii. Componenta pentru client (MCC) permite colectarea ordinelor de plata generate in mod automat in cadrul aplicatiilor informatice ale clientilor cu conditia ca acestea sa respecte formatul SWIFT MT100 care va fi validat in momentul colectari. Pagina 60 . inclusiv Romania. Decembrie 2001 _______________________ Ca protocoale de schimb de informatii sunt utilizate protocolul FTAM si OSI (Organizatia Inernationala de Standardizare) si EPFT (Transfer de Fisiere de Plati Electronice). realizate de catre furnizorul solutiei. MT940. Plati domestice si Informatii privind conturile si tranzactiile. standard national aceptat si in Germania si extins la o serie de banci din Europa. Componenta pentru client (MCC) Componenta pentru client este structurata pe doua nivele: -nivelul de comunicatie.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.

Modulul plati romanesti Pagina 61 . 2. soldurile. Componenta pentru client este disponibila in diferite limbi printre care si romana. Pentru a avea o imagine a activitatilor pe care le realizeaza clientul pentru conectarea la banca utilizand produsul MultiCash prezint in continuare secventa acestor activitati: 1. In functie de drepturile de acces ale utilizatorului sunt puse la dispozitie numai functiunile atribuite de responsabilul aplicatiei. Pentru BCR vor fi livrate versiunile in limba engleza si limba romana.Conectarea utilizatorului se realizeaza prin introducerea numelui si a parolei. 3.Fiecare utilizator. tranzactiile precum si reconcilierea dintre operatiile transmise la banca si cele contabilizate. Modul de utilizare a acestei componente este prezentat in manualele ce insotesc produsul.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Alegerea parolei este la latitudinea utilizatorului si poate fi modificata in orice moment. iar responsabilul aplicatiei sa defineasca parametrii si drepturi de acces la functiile aplicatiei pentru utilizatori. Decembrie 2001 _______________________ Componenta client poate fi instalata pe un calculator de sine statator sau in cadrul unei retele.Utilizatorul poate sa schimbe parola. in functie de drepturile de acces stabilite de responsabilul aplicatiei poate avea acces la informatii privind conturile.

Baza de date “beneficiari” contine toate informatiile necesare bancii pentru transmiterea pe cale electronica a ordinelor de plata ordonate de client cum sunt:denumirea beneficiarului.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. sa colecteze ordine de plata generate in mod automat in sistemul informatic al clientului. in functie de drepturile de acces stabilite de responsabilul aplicatiei poate sa introduca ordine de plata. Decembrie 2001 _______________________ 4. sa vizualizeze ordinele de plata scadente definite anterior zilei curente. sa valideze ordinele introduse (de regula persoana care valideaza este diferita de cea care introduce). nemaifiind necesara introducerea ei de la tastatura calculatorului. In ecranelor urmatoare se vor prezenta in detaliu informatiile necesare pentru aceste baze de date. Aceste Pagina 62 .Fiecare utilizator. la instalarea aplicatiei la client se incarca bazele de date privind codurile bancilor utilizate in cadrul sistemului BCR (banci). codul si denumirea unitatii bancare unde are contul. adresa. 5. conturile clientului deschise la fiecare banca precum si beneficiarii sumelor transferate. Avantajul acestui mod de lucru este acela ca o informatie introdusa intr-o baza de date este preluata in mod automat pentru fiecare ordin de plata. Deoarece ordinele de plata transmise la banca sunt prelucrate in mod automat de sistemul bancii se diminueaza considerabil riscul preluarii unor date eronate in cadrul ordinelor de plata. contul in care sunt virate sumele ordonate.In cadrul modulului de plati romanesti. sa creeze fisierul de plati ce va fi transmis bancii. Bazele de date ale aplicatiei: 6.

Baza de date “conturi” contine toate informatiile necesare referitoare la conturile clientului si anume: numarul contului. Restul informatiilor (codul fiscal al platitorului. trimestrial. 7. Aprobarea se poate face ordin cu ordin.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.Ordinele de plata introduse nu pot fi transmise la banca decat daca sunt aprobate. La instalarea aplicatiei se stabileste numarul de aprobari necesar pentru o plata.clientul poate sa defineasca pe langa ordinele de plata simple pe care le transmite zilnic la banca si ordine de plata periodice (cu valoare fixa sau cu valoare variabila) care in functie de perioada de aparitie (saptamanal. Decembrie 2001 _______________________ informatii sunt preluate in mod automat in cadrul ordinelor de plata odata cu selectarea beneficiarului.) vor fi generate in mod automat si vor fi incluse. 9. Dreptul de aprobare a ordinelor de plata este stabilit de catre administratorul aplicatiei pentru persoanele care au specimene de semnatura de la banca.Pentru fiecare ordin de plata clientul selecteaza din bazele de date create anterior contul platitorului. beneficiarul sumei. valoarea OP si descrirea operatiei sau scopul platii. 10. lunar.Aceste informatii sunt preluate in mod automat in cadrul ordinului de plata odata cu selectarea contului din care se face plata. codul si banca beneficarului. etc. sau pentru toate ordinele de plata introduse pe baza listei care este afisata pe ecran. 8. descrierea contului codul si denumirea unitatii bancare. iar pentru a doua aprobare se poate stabili valoarea de la care este necesara. dupa validare. in fisierul de plati al zilei. banca platitorului. descrierea beneficiarului) sunt preluate in mod automat din bazele de date create anterior. De Pagina 63 .

Ordinele de plata aprobate sunt grupate in fisiere ce se transmit bancii pentru prelucrare.Apelarea acestei functii inseamna introducerea parolei de comunicatie (diferita de parola utilizator) si a dischetei furnizata de banca la instalare care contine cheile de acces la serverul bancii. 14.Dupa acceptarea procedurilor de acces se realizeaza conectarea telefonica la serverul bancii. 12. 13. 11.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. informatii diverse In cadrul modulului de comunicare rapida eexista functia STA care permite transferarea informatiilor pe care banca le pune la dispozitia clientului. Decembrie 2001 _______________________ regula persoana care aproba trebuie sa fie diferita de cea care introduce ordinul de plata. La crearea acestor fisiere se specifica platitorul si banca platitorului.Pentru realizarea legaturii cu banca se apeleaza functia ROItransmitere plati interne. In acelasi timp sunt afisate mesaje care comunica utilizatorului modul in care s-a realizat conectarea si rezultatul transmiterii fisierului care contine ordine de plata. solduri. tranzactii.Starea conectarii este afisata in mod sugestiv pe ecran. Aceste informatii sunt creeate in cadrul componentei MIB care extrage informatiile realizate in cadrul sistemului SIBCOR si le transforma Pagina 64 . 1.3 Obtinerea informatiilor de la banca (extrase. din cadrul modulului de comunicatii rapide.

Clientul poate vizualiza simbolul. Pentru prelucrarea ordinelor de plata transmise de clienti in format SWIFT MT100 si pentru transpunerea informatiilor pe care banca le pune la dispozitia clientului in format SWIFT MT940 a fost necesara realizarea unei interfete specifice sistemului informatic al BCR. clientul are posibilitatea sa le selecteze dupa diferite criterii.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Pentru fiecare cont poate vizualiza extrasul de cont zilnic al contului respectiv. Are la dispozitie functii de selectare dupa diferite criterii a tranzactiilor dorite. Decembrie 2001 _______________________ in mesaje SWIFT recunoscute de MultiCash. in varianta standard livrata de firma OMIKRON faciliteaza transferul de informatii pe cale electronica dintre client si banca utilizand formate standard SWIFT pentru schimbul de informatii. Exista o varietate mare a ecranelor si listelor ce pot fi obtinute clientul avand diferite optiuni: 15. deviza si soldurile conturilor deschise la o unitate bancara. Interfata cu sistemul informatic al bancii Produsul MultiCash.Clientul poate vizualiza toate tranzactiile realizate intr-o zi. 17. 16.Pentru fiecare pozitie din extras pot fi obtinute detalii suplimentare. sa le vizualizeze pe ecran sau sa le imprime (la imprimanta calculatorului propriu). Dupa transferarea acestor informatii. SIBCOR precum si definirea unui Pagina 65 . pentru toate conturile sale.

Programul este integrat in cadrul sistemului MultiCash SIBCOR se lanseaza in mod automat dupa ce se realizeaza functia de colectare a ordinelor de plata executata de calculator la un interval de timp prestabilit (de regula intre 5 si 15 minute).Transformarea platilor electronice din formatul SWIFT MT100 in formatul standard al Ordinului de Plata pe suport hartie si crearea fisierelor cu tranzactii in formatul recunoscut de sistemul SIBCOR. A. Decembrie 2001 _______________________ cadru metodologic care sa descrie fluxul si controlul platilor electronice in interiorul bancii. Pagina 66 . -crearea jurnalelor pe zile ale operatiunilor efectuate. Aceasta activitate se realizeaza prin urmatoarele programe: •Programul MEGHI prin care se realizeaza urmatoarele functiuni: -cautarea pe serverul MultiCash a platilor in format SWIFT.Interfata MIB Interfata este constituita dintr-un set de programe care realizeaza doua functionalitati distincte si anume: A1. -transformarea formatului SWIFT in formatul intern al sistemului SIBCOR. -crearea formatului de imprimare a ordinelor de plata.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. -crearea fisierului cu platile zilnice transmise de clienti pentru a fi prelucrate in sistemul SIBCOR.

etc. banca destinatara. la sfarsitul programului cu clientii. in formatul standard cerut de Banca Nationala a Romaniei. ribon) SWIFT-a ales solutia utilizarii hartiei de imprimanta pretiparita.. In felul acesta sunt tiparite pe hartie numai informatiile specifice fiecarui ordin de plata (platitor. Programul HomeBanking. Se elimina astfel aglomerarea care ar aparea daca imprimarea ordinelor de plata SWIFT-ar realiza o singura data pe zi. Programul este integrat in cadrul sistemului MultiCash si se lanseaza in mod automat dupa ce se realizeaza programul MEGHI. In felul acesta..CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.) fara a fi tiparit formatul ordinului de plata care este preimprimat. conturi. suma in cifre si litere. beneficiar. Decembrie 2001 _______________________ Programul IMPOP prin care se realizeaza imprimarea la imprimanta serverului MultiCash a ordinelor de plata. Pagina 67 . pe parcursul programului de lucru sunt transpuse pe hartie ordinele de plata dispuse de clienti pe cale electronica si sunt transmise administratorilor de cont pentru analizarea si acceptarea lor la plata. Pentru diminuarea timpului de imprimare si reducerea costurilor pentru materiale consumabile (cap de imprimare. realizeaza verificarea si completarea fisierului de plati creat de programul MEGHI pentru a fi preluat de SIBCOR prin urmatoarele functii: a)Constituire fisier de operatiuni transmise electronic prin MultiCash prin intermediul careia se realizeaza: -verificarea concordantei dintre inregistrarea total si inregistrarile grupate intr-un fisier de plati.

. -crearea fisierului MEGHI pentru platile electronice. Pagina 68 . pregateste datele in format SWIFT pentru extrasele de cont prin: -extragerea informatiilor privind soldurile si tranzactiile conturilor gestionate de MultiCash. -interpretarea acestor informatii si transpunerea lor in formatul mesajului MT940. in format identic cu fisierele similare realizate prin introducerea datelor de catre administratorii de cont la fiecare post de lucru. fara a mai fi necesara reintroducerea informatiilor. Programul este integrat in SIBCOR si se executa pe statia de lucru a sefului de serviciu conturi si viramente. -operarea refuzurilor stabilite de administratorii de cont. Programul PregMT 940. cu trezoreria statului. In felul acesta platile realizate in mod electronic sunt pregatite pentru a fi contabilizate dupa ce sunt realizate toate procedurile de control pe care le are la indemana administratorul de cont in momentul introducerii unui ordinelor de plata prezentat la ghiseu. Validarea operatiunilor transmise electronic prin MultiCash permite: -vizualizarea operatiunilor transmise electronic pentru confruntarea cu documente tiparite pe hartie. intrabancara..CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.). -editarea jurnalului cu operatiuni grupate pe clienti. Decembrie 2001 _______________________ -analizarea conturilor platitorului si beneficiarului in vederea determinarii tipului de tranzactie (locala. -crearea fisierului de extrase. interbancara. etc.

Informatiile primite se prelucreaza in conformitate cu normele de lucru in vigoare si se remit la destinatie in functie de programul Bancii Comerciale Romane si de reglementarile Bancii Nationale a Romaniei. pana la ora 14:30. nu se vor executa.Circuitul informatiilor si responsabilitati: Pentru ca operatiunile transmise de clientul platitor beneficiar al produsului MultiCash sa fie operate inaceeasi zi. Pagina 69 .CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Decembrie 2001 _______________________ Programul este integrat in SIBCOR si se executa pe serverul SIBCOR in cadrul compartimentului de informatica. de catre banca. Administratorii de cont vor efectua aceleasi operatiuni de verificare ca pentru orice document depus la ghiseul bancii: -disponibilul contului. transmiterea informatiilor se va efctua. Persoana din cadrul compartimentului de informatica care are ca sarcina receptionarea informatiilor clientului va preda ordinele de plata realizate de componenta MIB a produsului MultiCash administratorilor care au in gestune conturile clientilor respectivi. operatiuni de remitere a informatiilor transmise de clientul platitor prin telex. B. -incadrarea in reglementarile legale. Raspunderea informatiilor transmise de banca revine clientului ce executa prelucrarea datelor pe baza documentelor interne. In prima faza de exploatare a produsului. de catre acesta. Operatiunile transmise dupa aceasta ora vor fi prelucrate a doua zi.

Pagina 70 .” si il preda impreuna cu exemplarele negre ale ordinelor de plata pentru arhivare. Modulul principal cu facilitati de: obtinere a informatiilor.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti.4 Facilitati oferite de produsul MultiCash In functie de obiectul de activitate si dimensiunile companiei client.”. Decembrie 2001 _______________________ Dupa efectuarea controlului de forma si fond.. referentul semneaza si stampileaza cele 3 exemplare ale ordinelor de plata. MultiCash poate fi configurat sa lucreze cu urmatoarele module: 1.. 1. in 3 exemplare. iar exemplarele verzi vor fi atasate extrasului de cont emis de banca. Exemplarele roz vor fi remise grupei de decontari intra si interbancare pentru a fi sortate in functie de destinatie. exemplarele negre vor fi transmise sefului de serviciu conturi si viramente pentru verificare.. la zi.. Dupa validare Seful de serviciu conturi si viramente semneaza “Borderoul ordinelor de plata transmise electronic in ziua de . despre conturile deschise la diferite banci si transmiterea pe cale electronica a ordinelor de plata in lei si valuta: reconciliere automata a platilor ordonate cu extrasele de cont. Ordinele de plata refuzate vor fi anulate si transmise sefului de serviciu conturi si viramente. planificare a lichiditatilor. Seful de serviciu conturi si viramente verifica ordinele de plata refuzate la plata de catre administratorii de cont si valideaza operatiunile transmise pana la ora 14:30 pe baza exemplarelor negre si a “Borderoului ordinelor de plata transmise electronic in ziua de .

-plafoane minime pentru deschiderea de conturi curente si constituirea de depozite. -oferta de produse/servicii a bancii. diferentiate in doua categorii: pentru valute de cont si pentru bancnote. -cont curent.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. -dobanzi diferentiate in functie de natura conturilor. Decembrie 2001 _______________________ optimizari cash •obtinerea de informatii generale privind: -cursuri practicate la Casele de Schimb ale bancii -paritati USD/alte valute. 2. Pagina 71 . -depozite la termen. -noile tipuri de produse si servicii ce urmeaza a fi oferite clientelei. permitand generarea de rapoarte si analize diverse. asigura controlul asupra platilor efectuate prin necesitatea aprobarii individuale sau in bloc a acestora de catre persoane autorizate din cadrul companiei. Modulul de plati interne adaptat pentru Romania : respecta reglementarile in vigoare ale sistemului de plati (transferuri bancare si plati catre buget) avand la baza formulare tipizate agreate de Banca Nationala a Romaniei . creeaza fisiere de export in format text pentru interfatarea cu o varietate de sisteme externe.

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Gradul de securitate scazut oferit de Internet face improprie realizarea de plati electronice. schimbarea dinamica a cheilor (fiecare cheie este utilizata o singura data). autentificarea de a opera pe anumite conturi. securitatea transferurilor externe prin autentificarea utilizatorului prin nume si parola si acordarea de drepturi specifice fiecarui Pagina 72 . permite utilizarea sabloanelor create anterior de utilizator pentru introducerea ordinelor de plata noi. MultiCash va putea fi folosit (firma Omikron lucreaza la adaptarea acestei facilitati pentru Romania) si prin intermediul unei conexiuni de tip Internet. semnaturi digitale. poate fi accesat de oriunde. Securitatea sporita este insotita de compactarea informatiei. imposibilitatea alterarii informatiilor transmise. economica (comparabila cu o convorbire telefonica locala). 4. Modulul de plati internationale: respecta standardul SWIFT pentru plati internationale. Serverul prin intermediul caruia se realizeaza operatiunea poate fi localizat fizic. costurile conexiunii nedepinzand de distanta. A fost necesara introducerea unor niveluri suplimentare de securitate care se bazeaza pe incriptarea tuturor informatiilor. MultiCash si Internetul Pentru a oferi posibilitati de acces mai mari. asigura utilizator. Decembrie 2001 _______________________ 3. Aceste caracteristici permit o conexiune rapida. comparabila cu standardele Internet. amprente digitale atasate intregului fisier.

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. 1. Banca Comerciala Romana. Contabilitate Generala si Politici si Risc de Credit prototipul produsului MultiCash prin integrarea facilitatilor produsului standard cu sistemul informatic SIBCOR al Bancii Comerciale Romane. efectuarea de plati electronice Ca urmare a lansarii. oferit clientilor de catre ING. in prezent. Directia de Informatica a inceput implementarea in vederea testarii produsului la sucursala Sector 1 si a definit solutiile pentru generalizarea la sucursalele judetene si unitatile din Bucuresti. in luna ianuarie 1990. Dupa instruirea personalului de specialitate din cadrul sucursalelor judetene. in urma unei licitatii a fost ales produsul MultiCash al firmei germane OMIKRON si s-a realizat prin efortul comun al directiilor de Informatica. BANCOREX. Un rol important la definitivarea produsului l-a avut societatea AMWAI-Romania.5 MultiCash –BCR . ABN AMRO. Dupa obtinerea avizarii de catre Banca Nationala a Romaniei a structurii de prelucrare a instrumentelor de plata fara numerar prin sistem electronic propriu. Pagina 73 . Decembrie 2001 _______________________ Aceste facilitati au impus produsul pe piata bancara romaneasca. Societe Generale. s-a inceput implementarea la clienti incepand cu luna septembrie 1998. BRD. a proiectului pentru implementarea serviciului de “electronic banking”. primul client al Banca Comerciala Romana care a utilizat toate facilitatile oferite de produs. fiind.

Incepand cu luna septembrie 1998 si pana in prezent produsul a fost instalat la peste 650 de clienti dintre care peste 400 utilizeza produsul atat pentru obtinerea extraselor de cont. O alta facilitate importanta este aceea a interfatarii produsului cu sistemul informatic al clientului in vederea automatizarii fluxurilor de informatii banca-client. care pot prin intermediul produsului sa dispuna de situatia financiara a unitatilor subordonate care au conturi deschise la diferite unitati ale Bancii Comerciale Romane. buletin informativ. La sfarsitul acestei perioade. insumand o valoare medie zilnica de peste 25 miliarde lei. Un exemplu elocvent in acest sens sunt companiile PETROM R. cursuri valutare etc. Decembrie 2001 _______________________ Stadiul implementarii produsului MultiCash –BCR la clienti Noutatea serviciului “electronic banking” pentru clienti impune o abordare in doua etape a procesului de implementare prin instalarea produsului la clienti si acordarea unei perioade de acomodare si testare de 1-2 saptamani. si SHELL Romania. In aceasta perioada. In luna februarie 2001 s-a inregistrat o medie zilnica de 800 de ordine de plata transmise electronic.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. O solicitare din ce in ce mai mare este din partea societatilor de tip holding.A. Pagina 74 . cat si pentru transmitera de plati. clientul primeste informatiile furnizate de banca (extrase de cont. cum este cazul societatii DAEWOO Automobile din Craiova. clientul semneaza un act aditional la conventia cu banca.0 si initializeaza ordine de plata in regim de testare.

Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR Din experienta de pana acum a utilizarii produsului au rezultat o serie de cerinte ale clientilor cum sunt: •avizarea de catre banca a beneficiarului platii. In prezent se analizeaza. produsul dispune de posibilitatea efectuarii platilor externe prin transmiterea la banca a unui mesaj SWIFT MT100. Pentru evitarea acestui incovenient se are in vedere utilizarea retelei Internet pentru avizarea de catre banca a beneficiarilor de plati efectuate pe cale electronica . •efectuarea de plati externe prin MultiCash –BCR. •efectuarea prin telex. clientul se deplaseaza la banca pentru obtinerea ordinului de plata pe hartie in vederea transmiterii unei copii la beneficiarul sumei. a platilor urgente.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. exista situatii in care. impreuna cu directiile de specialitate posibilitatea acceptarii unor astfel de plati prin respectarea prevederilor regulamentului valutar. de catre banca. in prezent platile ordonate de catre clienti sunt transmise catre beneficiari prin sistemul de decontare electronica pentru platile intrabancare si prin casa de Pagina 75 . dupa transmiterea platii pe cale electronica. Decembrie 2001 _______________________ Un avantaj perceput din ce in ce mai mult de catre clienti este acela al comunicarii cu banca pe cale electronica din orice loc prin utilizarea unui calculator portabil si a unui telefon mobil. facilitate ce ofera libertate de miscare si implicit de eficienta in afaceri.

prin lansarea acestui produs.) pe baza facturilor emise de acestia. Noua versiune a produsului.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. aplicand consecvent politicile prevazute in cadrul strategiei generale a bancii in acest domeniu sau. Exista situatii in care ordonatorul solicita bancii transmiterea prin telex. in spiritul motto-ului se poate spune ca Banca Comerciala Romana a transformat inca o data (dupa sistemul de carduri) un deziderat. o persoana fizica poate inregistra datoriile catre furnizorii de servicii (telefon. a platii. urmand ca la un anumit interval de timp sa ordone bancii trasferul din contul personal a sumelor datorate catre acesti furnizori. in aceeasi zi. disponibila incepand cu luna februarie 1999 permite aceasta facilitate. COMERTUL ELECTRONIC. Decembrie 2001 _______________________ compensatie pentru platile interbancare. in simpla tehnologie. utilizand calculatorul personal. care in urma cu cativa ani era considerat ca facand parte din randul tehnologiilor avansate. energie electrica etc. Banca Comerciala Romana si-a extins gama de servicii electronice oferite clientilor sai. firma OMIKRON a realizat o componenta destinata persoanelor fizice prin care. Firma OMIKRON va pune la dispozitia bancii aceasta componenta in vederea evaluarii. 2. •extinderea serviciului “electronic banking” la persoane fizice. testarii si integrarii in gama de servicii electronice.izvor al platilor virtuale Pagina 76 . In concluzie. se poate afirma ca.

Procesele comerciale sunt reproiectate astfel încât ele să depăşească aceste limite artificiale. Ca răspuns la aceste tendinţe. accentuarea concurenţei globale şi creşterea gradului de diversificare a cerinţelor consumatorilor. Comerţul electronic reprezintă un mijloc de a susţine şi realiza aceste schimbări pe scală largă şi chiar la scală globală. Astfel. Firmele îşi pot selecta cei mai adecvaţi Pagina 77 .CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. În prezent. o astfel de definiţie poate cu greu să capteze spiritul comerţului electronic. ele încep să comprime vechile structuri ierarhice şi să elimine barierele existente între diviziile operaţionale. există afaceri în care sunt implicate toate compartimentele unei firme şi chiar situaţii in care o afacere este proprietatea comună a unei firme şi a clienţilor sau furnizorilor acestora. Decembrie 2001 _______________________ O posibilă definiţie a comerţului electronic ar putea fi: "ansamblul tranzacţiilor comerciale în cadrul cărora părţile contractante interacţionează prin intermediul calculatoarelor şi nu prin schimburi fizice sau contacte directe"'. EI oferă firmelor posibilitatea de a fi mai eficiente şi mai flexibile în operaţiunile interne. firmele îşi modifică atât modul de organizare. care în practică este mult mai bine sugerat ca fiind una din acele situaţii în care nevoile tot mai complexe şi noile tehnologii se contopesc pentru a revoluţiona modul în care se derulează afacerile. se tinde spre renunţarea la barierele dintre firmă şi clienţii şi furnizorii acesteia. de a menţine legături mai strânse cu furnizorii şi de a răspunde prompt cerinţelor si doleanţelor consumatorilor. De asemenea. Deşi este foarte corectă. cât şi modul de acţiune. Mediul comercial contemporan se caracterizează prin creşterea continuă a producţiei.

Decembrie 2001 _______________________ parteneri de afaceri (furnizori. clienţi) fără a mai ţine cont de distanţele geografice şi îşi pot comercializa produsele pe o piaţă globală. Un caz particular de comerţ electronic îl reprezintă vânzările electronice de mărfuri.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. sfera comerţului electronic cuprinde şi fluxul intern de informaţii din cadrul unei firme. Totuşi.1. Cea de-a doua abordare Pagina 78 . 2. Un caz special de vânzări electronice de mărfuri este vânzarea electronică en detail. Firmele care îl privesc doar ca pe o modalitate suplimentară de derulare a afacerilor vor avea beneficii limitate. Fiecare utilizează o anumită formă de criptare pentru asigurarea confidenţialităţii elementelor esenţiale ale mesajelor. În primul rând se fac eforturi pentru obţinerea unor noi tipuri digitizate de "bani electronici" (ecash). in care un furnizor asigură bunuri sau servicii pentru un client contra unei sume de bani. Astfel. Comerţul electronic este o tehnologie care trebuie utilizată în scopul schimbării globale. Cele mai importante avantaje le vor obţine acele companii care sunt dispuse să-şi modifice organizarea şi modul de funcţionare pentru a se adapta cerinţelor operaţionale ale comerţului electronic. unde clientul este o persoană fizică şi nu o altă firmă. ele sunt doar particularizări ale cazului general care cuprinde toate tipurile de operaţii si de tranzacţii realizate prin intermediul computerelor.Sisteme de plăţi electronice În prezent există patru abordări distincte în legătură cu obţinerea unei soluţii sigure pentru realizarea plăţilor electronice. deşi aceste situaţii speciale prezintă o importanţă economică considerabilă. precum şi furnizarea de informaţii gratuite unor organizaţii sau unor persoane particulare.

Decembrie 2001 _______________________ presupune ca furnizorul de servicii să acţioneze ca intermediar pentru mesaje ataşându-le acestora coduri de securitate. În al treilea rând se doreşte stabilirea unor noi forme de criptare care să permită transmiterea de informaţii referitoare la cărţile de credit către furnizorii de bunuri şi servicii de pe internet. Extraordinara dezvoltare a interconectivităţii calculatoarelor în Internet în toate segmentele societăţii. conduce. sigură şi foarte rapidă a banilor între partenerii de afaceri. dezvoltarea unor activităţi comerciale între participanţi situaţii la mari distanţe geografice unii de alţii nu poate fi concepută fără folosirea unor sisteme electronice de plăţi (EPS-Electronic Payment Systems). cum ar fi cele create în jurul World Wide Web-ului. Cea de-a patra abordare presupune utilizarea "smart card-urilor". companii şi holdinguri virtuale sau o piaţă a învăţământului pe internet. Aceste noi mijloace de plată permit transferarea comodă. pe lângă reducerea costurilor de Pagina 79 . coduri de bare. comunicaţii fax.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. actualele forme tradiţionale de numerar. aceştia urmând apoi să verifice autenticitatea informaţiilor folosind reţelele bancare. De asemenea înlocuirea monedelor şi bancnotelor. comerţul electronic în internet. inclusiv cel stabilite de Visa şi MasterCard. prin ceea ce denumim bani electronici. care să apeleze. a condus la o tendinţă tot mai evidentă a companiilor de a folosi aceste reţele in aria unui nou tip de comerţ. transferul de fişiere şi poştă electronică. Comerţul electronic tradiţional se refera la utilizarea în reţele cu valoare adăugată a unor aplicaţii de tipul transferului electronic de documente(EDI). În cadrul noului concept denumit sugestiv "satul global" (Global Village). Însă acest nou tip de comerţ a stimulat cererea pentru noi metode adecvate de plată. pe lângă vechile servicii amintite şi la altele noi.

ele utilizează structura de bănci existente şi elimină cecurile de hârtie.Electronic Fund Transfer).000 de tranzacţii cu o valoare de 1.2 miliarde dolari SUA. Banii în comerţul electronic Sistemele electronice de plăţi trebuie să atingă nivele foarte ridicate de securitate. de la tranzacţii mici folosind reţelele de automate de bani(ATM. 2.Automatic Teller Machine) la marile reţele internaţionale de clearing.confirmarea instantanee a solvabilităţii plătitorului . Decembrie 2001 _______________________ emitere şi menţinere in circulaţie a numerarului şi la o sporire a flexibilităţii şi securităţii sistemelor de plăţi.timpul foarte rapid de efectuare a plăţilor . banii electronici (digi cash) şi tehnologia numită Ecash.2.flexibilitatea şi marea varietate de implementare. CHIPS efectuează zilnic in jur de 200. Vom analiza 3 astfel de metode de plată electronică: transferul electronic de fonduri (EFT .reducerea costurilor privind hârtia folosită . descentralizare şi internaţionalizare şi să fie unanim acceptate atât de consumatori cât şi de comercianţi sau afacerişti.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Pagina 80 . format din peste 120 de bănci din întreaga lume. viteză. Transferul electronic de fonduri Sistemele de cecuri electronice au fost folosite încă din anii '80. De exemplu. Transferul electronic de fonduri foloseşte sisteme de cecuri electronice. prezentând o serie de avantaje în raport cu cecurile de hârtie: . cum ar fi CHIPS(Clearing House Interbank Payments System). caracter privat şi confidenţial.

utilizabile în tranzacţiile internet. până la plăţile oricăror cumpărături intr-un magazin. ceea ce conduce la imposibilitatea identificării cumpărătorului. MasterCard şl Visa) şi bazate pe protocoale criptografice puternice cu chei publice. Sisteme electronice pure. prin reglementările în vigoare. Ei prezintă câteva caracteristici esenţiale: . Decembrie 2001 _______________________ O slăbiciune evidentă a acestui sistem de cecuri electronice o constituie caracterul privat şi confidenţialitatea plăţilor. ceea ce presupune că aceşti bani electronici sunt unanim acceptaţi de .anonimitatea plăţilor. care sunt costisitor de fabricat şi de întreţinut. să poată documenta în detaliu fiecare transfer. băncile sunt obligate.lichiditatea. În plus. care permit de la plăţile cele mai simple ale convorbirilor telefonice. . Banii electronici Banii electronici (numiţi şi digi cash) reprezintă echivalentul electronic al banilor reali. Aceste cartele au evoluat către ceea ce numim acum smartcard-uri. 2. Banii electronici pot lua diferite forme cum ar fi: 1. unde cumpărătorul şi vânzătorul sunt 2 calculatoare fizice interconectate prin reţea. Transmiterea banilor electronici de la cumpărător la vânzător este Pagina 81 .superioritatea în raport cu banii reali. Cartelele. de asemenea securitatea şi imposibilitatea falsificării sau pierderii sunt alte atuuri ale banilor electronici.către toate firmele comerciale care sunt conectate la Internet. cu facilităţi multiple de plată (cum ar fi cunoscutul MasterCard) realizate după standardul convenit de consorţiul EMV (Europay.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. .

cu contul Mint poate retrage fonduri de aici pe hard-discul calculatorului său. este imposibil ca banca să stabilesc utilizarea ulterioară a Ecash. care foloseşte poşta electronică. Ecash asigură şi nerepudierea. Apoi se pot executa plăţi între persoane individuale sau către firme.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Pe lângă anonimitatea plăţilor. Formatul acestor fonduri este electronic. de către Digicash Co. Tranzacţiile se desfăşoară între cumpărător şi vânzător care trebuie să aibă conturi la aceeaşi bancă. Cumpărătorii trebuie să înştiinţeze banca că doresc să transfere bani din conturile lor obişnuite in aşa numitul cont Ecash Mint. din Amsterdam. prin Pagina 82 . Decembrie 2001 _______________________ protejată prin cifrare atât cu criptosisteme convenţionale cât şi cu chei publice. prin intermediul acestor Ecash. În orice moment. cumpărătorul poate interacţiona de la distanţă. Este prima soluţie totalmente software pentru plăţile electronice. suite de zero şi unu. De asemenea. Ecash are un caracter privat: deşi banca ţine o evidenţă a fiecărei retrageri Ecash şi a fiecărui depozit Mint. protejate criptografic. cu o lungime a cheii de 768 biţi. adică acea proprietate care permite rezolvarea neambiguă a oricăror dispute între cumpărător şi vânzător privind recunoaşterea plăţilor. Ea a fost dezvoltată in Olanda. fiind implementată de către bănci din SUA (Mark Twain Bank of Missouri) şi din Finlanda. Această proprietate se datorează folosirii unor criptosisteme cu chei publice RSA. prin calculatorul său şi folosind un client software. Ecash Tehnologia Ecash reprezintă un exemplu de sistem electronic de plăţi. Ca urmare hard-discul cumpărătorului devine un veritabil "portofel electronic".

Interfaţa cu utilizatorul este formată dintr-o tastatură şi un display. transferul banilor electronici între utilizatorii care folosesc sistemul. este împiedicată orice dublă cheltuire a Ecash. Portofelul electronic (Electronic Wallet) este cel care implementează purtătorul de bani electronici. EI este folosit de către cumpărător pentru stocarea de bani electronici. 2. un sistem electronic de plăţi poate fi definit ca ansamblul de tranzacţii cerute de: 1. Conectarea la punctele de acces ale EPS se face de obicei printr-o legătură serială în infraroşu. tipică pentru un PC cu resurse limitate de tip calculator de buzunar (hand-held computer). memorie RAM între 256 bytes şi 2 kbytes. fiind mai frecvente următoarele configuraţii fundamentale: • Structură de tip Personal Computer. conversia banilor numerar (cash sau din cont) în bani electronici şi invers 2. Pagina 83 . 8-10 kbytes EPROM.3. in care utilizatorul are acces complet la resursele hard şi soft ale dispozitivului.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Dispozitive utilizate in sistemele electronice de plăţi Interacţiunea reală (fizică) într-un sistem electronic de plăţi constă în tranzacţiile care se desfăşoară între anumite dispozitive care implementează entităţile implicate în sistem. Arhitectura. În sinteză. 210 kbytes EEPROM. Structura sa hardware este dependentă de protocoalele criptografice care implementează tranzacţiile EPS. Decembrie 2001 _______________________ verificare în baza de date a băncii. dintre care zona care conţine cheile secrete ale dispozitivului trebuie să aibă restricţii de acces. cuprinde: unitate centrală în jurul unui microprocesor pe 8 biţi.

memorie RAM de 256 bytes. numită cartelă inteligentă (smartcard). numit şi observator sau prin abuz de limbaj smartcard serveşte interesele băncii. • Structură sensibilă la deschidere (temper-proof resistant). Aceasta se prezintă sub forma unui chip incorporat intr-o cartelă de plastic şi cuprinde: un microprocesor de 8 biţi. Comunicaţia cu punctul de acces se face prin contact direct cu cititorul de cartelă. Decembrie 2001 _______________________ Acest tip de structură dezavantajează băncile. are sarcina să comunice cu punctul de acces al EPS. 8 kbytes EPROM. Cel de-al doilea microcalculator. Pagina 84 . 8 kbytes EEPROM.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. al utilizatorului. neliniştite de controlul total al utilizatorului asupra resurselor dispozitivului de plată. Arhitectura dispozitivului cuprinde 2 microcalculatoare care comunică pe timpul desfăşurării tranzacţiilor. calculatorul observator previne dubla cheltuire a banilor electronici. EI este introdus în interiorul primului calculator. EI este de fapt de forma unui calculator de buzunar cu tastatură şi display. • Structură de tip portofel electronic cu observator (electronic wallet with guardian) care cumulează avantajele structurilor anterioare. numit şi portmoneu. În timp ce calculatorul utilizatorului permite să se controleze corectitudinea tranzacţiilor. fapt ce avantajează băncile. ajungând la un compromis intre interesele băncii şi ale posesorului. Securitatea unor astfel de dispozitive se bazează pe presupunerile criptografice făcute asupra protocoalelor precum şi pe imposibilitatea deschiderii smartcard-ului şi a efectuării unui "reverseengineering" asupra software-ului său. Utilizatorul nu are acces la resursele hard şi soft. Primul microcalculator. avizând fiecare tranzacţie făcută de primul calculator.

• Distribuitor carte de credit-bani electronici. cât şi un cititor de smartcard. În acest caz distribuitorul nu trebuie să fie conectat in reţea cu calculatoarele băncilor. Distribuitorul este conectat în reţea cu calculatoare care deservesc diferite bănci emitente de bani electronici. Dispozitivul este realizat din punct de vedere tehnic ca o structură de tip PC. Dintre soluţiile tehnice folosite pentru implementarea sa amintim: • Distribuitor cont-bani electronici. De asemenea mai există un canal infraroşu şi de smartcard pentru conectarea portofelului. soluţie care permite incrementarea valorii din portofel pe baza retragerii unei sume de bani reali din contul deschis de cumpărător.Point of Sale) implementează registrul de casă. Pagina 85 . având ca interfeţe atât o legătură serială în infraroşu. Distribuitorul este prevăzut cu un dispozitiv de citire in care se introduc cartelele de credit (magnetice) ale cumpărătorilor. Decembrie 2001 _______________________ Punctul de vânzare (POS. Distribuitorul este prevăzut cu o legătură serială în infraroşu sau pentru cititor de smartcard. a valorii portofelului pe baza colectării de la cumpărător a unei sume cash. Distribuitorul de bani electronici (Electronic Money Dispenser) este dispozitivul prin care se încarcă bani electronici in portofelul electronic al cumpărătorilor. soluţie care permite incrementarea valorii din portofel pe baza creditării cumpărătorului de către o casă de credit.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. • Distribuitor numerar-bani electronici. care reprezintă acea entitate care stochează temporar la vânzător bani electronici. soluţie care permite incrementa.

2. Mecanismul de criptare are ca scop transformarea datelor astfel încât ele să devină de neînţeles (neinteligibile) pentru orice observator. De exemplu. Se acceptă în criptare algoritmi simetrici sau nesimetrici (cu chei publice). mecanismul de autentificare a schimbului poate folosi mecanismul de criptare şi uneori mecanismul de notariat. un mecanism se poate baza pe un alt mecanism. Mecanisme de securitate Au fost introduse mai multe mecanisme de securitate. semnătură digitală şi notariat. serviciul de ne-repudiere cu probarea livrării poate fi dezvoltat utilizând o combinaţie a mecanismelor de integritate a datelor.3. folosite individual sau combinat pentru a construi servicii de securitate. deţinând o cheie secretă pentru a le putea descifra. Spre deosebire de semnătura olografă. Ea este produsă prin anumite calcule făcute de către emiţător. Decembrie 2001 _______________________ 2. Printre numeroasele ei aplicaţii.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. semnătura digitală furnizează şi mijloace de asigurare asupra integrităţii conţinutului mesajului electronic recepţionat. reprezentând un mijloc de autentificare atât a emiţătorului cât şi a mesajului propriu-zis. Numai entitatea autorizată poate să le citească. care presupune o a treia "persoană". de încredere. În plus. Mecanismul de semnătură digitală asigură că datele pot fi produse numai de către semnatar. Semnătura digitală reprezintă o mică cantitate de date memorate pe mediul electronic şi care se transmite odată cu mesajul. semnătura digitală stă şi la baza securităţii cartelelor inteligente. Acest mecanism este folosit pentru a construi servicii cum ar fi confidenţialitatea datelor. care identifică doar emiţătorul. 1. pe baza unei chei şi a Pagina 86 . De exemplu.

printr-o funcţie de verificare. dar poate fi verificată de orice persoană care cunoaşte cheia publică a emiţătorului. La verificare. În cadrul funcţiei de semnare. o semnătură poate fi produsă doar de către emiţătorul autentic. Dezavantajul acestei metode constă în necesitatea stabilirii şi distribuţiei prealabile a cheii secrete între emiţător şi receptor. Decembrie 2001 _______________________ conţinutului mesajului. se face un alt set de calcule asupra semnăturii şi mesajului. Producerea semnăturilor digitale se poate baza atât pe criptosisteme simetrice cât şi pe cele cu chei publice. mesajul este cifrat folosind cheia secretă drept parametru. cum este de exemplu cea cunoscută sub numele de MDS. (ilustrate în figura 3) Folosesc la semnare cheia secretă a emiţătorului iar la verificare cheia publică a acestuia. se dă verdictul de valid sau invalid asupra semnăturii digitale recepţionate. constatându-se sau nu valabilitatea semnăturii. Există în aceste calcule nişte parametrii numiţi chei. La recepţie.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. • Metodele de semnătură digitală cu chei publice (asimetrice). Acest proces se numeşte funcţia de semnare. care diferă de la o semnătură la alta şi care sunt specifici celui care produce semnătura. folosind aceiaşi cheie secretă şi mesajul in clar. trebuie să fie Pagina 87 . O semnătură digitală se realizează folosind un sistem criptografic cu chei publice şi o funcţie de dispersie (hash). proiectată de Rivest. Pentru o astfel de funcţie. Ca urmare. • Metodele de semnătură digitală cu sisteme cu chei secrete (simetrice) Folosesc aceiaşi cheie atât la semnare cât şi la verificare. Funcţia de dispersie este folosită pentru a calcula o valoare rezumat (digest) care depinde de toţi biţii mesajului ce va fi semnat. singurul care cunoaşte cheia secretă.

Decembrie 2001 _______________________ imposibil din punct de vedere al calculelor să se construiască 2 mesaje distincte care să aibă aceeaşi valoare rezumat. care se fac lent pe un dispozitiv cu putere de calcul redusă. partea intensivă a creării semnăturii. ar exista un risc al desconspirării cheii secrete de verificare care este memorată în echipamentul vânzătorului. semnătura poate fi validată apoi la receptor folosind doar cheia publică a emiţătorului. semnăturile digitale sunt realizate după o procedură puţin diferită. acest lucru face din rezumat o "amprentă" a mesajului. funcţia de semnare (numită aici transportul semnăturii) este împărţită în 2 subfaze : 1) prima . deoarece cer un volum de calcule destul de mare. se calculează din nou rezumatul mesajului primit. Însă aceste sisteme creează probleme in EPS (Electronic Payment Systems). De aceea. specific Pagina 88 . care trebuie să memoreze la terminal doar cheia publică. în afara cartelei inteligente. cum este RSA (Rivest-Shamir-Adleman). care să poată fi controlat doar de către furnizorul echipamentului. dacă s-ar folosi sistem criptografic simetric. are loc o singură dată. cartela inteligentă expune riscului desconspirării cheii secrete pe care o are memorată. semnătura este validă. rezultatul acestei faze. Se preferă sistemele cu chei publice.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. De aceea. Utilizatorul emiţător semnează mesajul prin cifrarea rezumatului cu cheia sa privată. În primul rând. În plus.presemnătura. Folosind un algoritm cu chei publice cunoscut. Dacă ele sunt identice. • Producerea semnăturilor digitale la cartelele inteligente În cazul sistemelor de plăţi electronice. se descifrează semnătura primită cu cheia publică a emiţătorului şi apoi se compară cele 2 rezumate. cum este cartela inteligentă. La recepţie. acest echipament trebuie protejat cu un modul de protecţie a cheii.

preconizată pentru viitorul imediat. Pentru crearea lor. creează presemnătura specifică unei persoane. Vânzătorul. O altă variantă de folosire a sistemelor cu chei publice în cartelele inteligente. este bazată pe conceptul de transport de monedă. va verifica autenticitatea monedelor. banca foloseşte cheia sa secetă şi apoi le memorează pe cartelă. va semna suma (monedele) cu cheia secretă existentă pe cartelă. Apoi vânzătorul. Firma DigiCash a dezvoltat o tehnică de compactare prin care se pot memora in memoria nevolatilă a cartelei (1k EEPROM) sute sau chiar mii de cecuri. Verificarea semnăturii se face în mod obişnuit.completarea semnăturii. Decembrie 2001 _______________________ pentru cartelă şi proprietarul ei. care cere resurse modeste. este transportat apoi şi memorat în cartela inteligentă 2) a doua . folosind cheia publică. cartela transformă cecul într-unul completat cu valoarea plăţii. care poate fi incrementat de către bancă. la terminalul său. • Utilizarea semnăturilor digitale la cartelele inteligente Furnizorul cartelei inteligente. sistemele de plăţi bazate pe transportul de monedă electronică au un mare viitor. ea trebuie să fie rezistentă la deschidere.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. printr-un proces off-line. Deoarece cartela deţine 2 informaţii senzitive. se face în cartela inteligentă şi este dependentă de mesajul semnat. Atunci când cumpărătorul face o plată pe baza cartelei. În cadrul cartelei există un contor balanţă. de obicei banca. cheie care este memorată în terminalul său. Este ca şi când banca ar da persoanei nişte cecuri electronice în alb. Mai sigure. Pagina 89 . verifică semnătura cecului cu cheia publică a băncii. În timpul unei tranzacţii de plată. prin terminalul existent in magazin. valoarea balanţei şi cheia secretă. intr-o singură fază.

acestea sunt deseori combinate cu protocoale cu interblocare. care generează o valoare aleatoare Pagina 90 . drept) • Parole • Capabilităţi • Etichete de securitate • Durata accesului • Timpul de încercare a accesului • Ruta (calea) de încercare a accesului. • 4. cartele magnetice sau inteligente. "hand-shaking". 5. resursă. reciproc. biochimice). identitatea entităţilor. Mecanismul de autentificare mutuală este folosit pentru a se dovedi. cifrată sau nu). Mecanismul de integritate a datelor împiedică modificarea. ştergerea sau amestecarea mesajelor pe durata transmisiei. Mecanismul de control al accesului controlează accesul entităţilor la resurse şi se poate baza pe una sau mai multe din următoarele soluţii: Listă/matrice a drepturilor de acces(entitate. se generează aceeaşi sumă de control care se compară cu cea primită. Principiul este următorul: entitatea A trimite identitatea sa (cifrată sau nu) entităţii B. La recepţie.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. pentru protejare împotriva înlocuirii (reluării). Decembrie 2001 _______________________ 3. Pot fi folosite parole şi tehnici criptografice (parole cifrate. Expeditorul adaugă la unitatea de date o informaţie care depinde numai de datele transmise (o sumă de control. caracteristici biometrice. Când sunt folosite tehnicile criptografice. Acest mecanism implică două proceduri: una la recepţie şi o alta la expediţie.

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. deci nici forma deja clasicã de comerţ electronic. pânã în vara anului 2000. chiar dacã nu dispune de un cont la vreo bancã sau de unul din cardurile lansate pânã acum pe piaţã. orice român va putea cumpãra de pe Internet mãrfuri dintre cele mai diverse. fãrã a fi nevoit nici mãcar sã meargã la poştã pentru a plãti acolo tot ce a cumpãrat on-line Toate acestea. în ţara noastrã funcţionând deja câteva zeci de magazine virtuale. unul dintre cunoscuţii furnizori de servicii de Internet din Bucureşti.4. care pentru moment nu permite decontarea on-line a plãţilor. ar putea Pagina 91 . in care au încredere entităţile. Atunci când este folosit acest mecanism. Cardul Kappa Kappa. În curând. comerţul electronic a stabilit un cap de pod şi în România. are deja un proiect care. care funcţioneazã în Occident. Mecanismul de notariat stabileşte o a treia parte (notar). originii. Decembrie 2001 _______________________ şi o trimite (cifrat sau nu) lui A. graţie unei idei care rezolvã problemele pe care le ridicã legislaţia incompletã din domeniul bancar. A trebuie să cifreze data aleatoare cu cheia privată şi să o trimită lui B. care asigură garanţii în privinţa integrităţii. timpului sau destinaţiei datelor. datele sunt comunicate prin notar. care apoi verifică corectitudinea acesteia. 6. 2.Plãţi online în România Deşi încã timid şi folosindu-se de tot felul de artificii pentru a suplini carenţele de legislaţie circumspecte multor români în faţa tehnologiilor de ultimã orã (altele decât GSM-ul).

Pânã acum. cu un card cumpãrat de la un magazin. plus facturi lunare care trebuiau plãtite. fãrã a mai fi necesar un drum pânã la cabinetul de consultanţã – fie ea financiar-contabilã. şi va trebui sã completeze o serie de formulare. El va intra pe adresa “kard. Ce altceva va mai putea plãti însã un utilizator de card? Pentru început.). fie pentru cã nu aveau efectiv cum sã facã aceste drumuri pânã la sediul unei anumite companii. prin site-ul sãu.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. precum şi cu toate companiile de computere care vând online (Flamingo. de asemenea la firmã. Pentru aceste servicii. Cel mai simplu exemplu de serviciu care se poate plãti deja cu un Kard este serviciul de conectare la Internet. Tape. Din perspectiva utilizatorului. Decembrie 2001 _______________________ permite plata cãtre orice magazin virtual. plãţile pot fi fãcute din Kont. va fi posibil sã Pagina 92 . deci un drum obligatoriu pânã la firmã. În plus.ro”. Acum. Kappa negociazã cu serviciile de distribuţie online ale editurilor Teora şi Nemira. fãrã limitãri de timp şi fãrã formalitãţi. Best etc. pentru ca toţi titularii unui Kont sã poatã plãti direct prin Internet produsele comandate. deschiderea unui “Kont în Kdolari” este o operaţiune simplã.avs. motiv pentru care mulţi clienţi au renunţat la acest tip de serviciu. juridicã sau chiar psihologicã. prin intermediul aşa-numitelor “Karduri Kappa”. oricine îsi poate deschide direct contul Internet. Pentru alimentarea Kontului. fie pentru cã le consuma prea mult timp. care nu necesitã decât minimul de cunoştinţe necesar “navigãrii” pe Internet. este suficientã tastarea unui cod de 16 cifre şi litere pe care îl gãseşte dupã rãzuirea de pe Kard. oserie de servicii de consultanţã. Kappa oferã deja. Asta însemna o problemã destul de serioasã. pentru o astfel de conectare trebuia fãcut un contract.

fie apeleazã la metodele tradiţionale de platã. în cazul în care cineva doreşte sã cumpere mai multe produse sau unul singur mai scump. de asemenea. de asemenea. însã distanţa mare şi taxele poştale aferente ubei astgel de expediţii sunt încã o problemã. sã faciliteze românilor şi achiziţionarea de cãrţi sau alte produse disponibile pe celebrul site Amazon. Decembrie 2001 _______________________ comanzi pizza. sau sã-ţi cumperi casete sau CD-uri muzicale. plãţile ce pot fi efectuate online în Kdolari nu vor putea depãşi suma aflatã în Kont. însã îşi extinde aria de acoperire şi în restul ţãrii (Braşov. Cei de la Kappa intenţioneazã. în urma cãrora plãţile prin Kdolari vor deveni posibile aproape de oriunde în ţarã.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Oradea). În plus. care sunt potenţiali cumpãrãtori de karduri. Conform proiectului.000 de utilizatori ai serviciului de e-mail gratuit. Kappa are în acest moment aproximativ 2. totul prin Internet.com. Pagina 93 . ba chiar sã faci rezervãri de zboruri la agenţiile de voiaj.000 de clienţi pentru serviciile de dial-up şi alţi 500 pe linii dedicate în Bucureşti. fie îşi alimenteazã Kontul în mod corespunzãtor. Firma conteazã. pe cei 20. Kappa va negocia înţelegeri cu alţi furnizori de Internet din Bucureşti şi din provincie. Întrucât nu este vorba de un cont de credit ci de unul de debit.

Nicolae Dardac.bcr. Bucuresti. Nicolae Dardac –“Operatiuni bancare” -Editura didactica si pedagogica.ro • www.ro Pagina 94 . Bucuresti.Editura didactica si pedagogica. ♦Constantin Floricel –“Relatii si tehnici financiar monetare internationale” -Editura didactica si pedagogica. 1994 ♦Vasile Dedu –“Gestiunea Bancara” -Centrul editorial-poligrafic ASE.CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Constantin Floricel –“Moneda credit banci” .ro BILBIOGRAFIE • Cezar Basno.Editura Teora . 1994 ♦Cezar Basno.1997 • Ioan Popa .Tranzacţii Comerciale Internaţionale .colectia 2000-2002 ♦ www.ziarulfinanciar. Bucuresti. 1994 ♦Ioan Popa-“Tranzactii comerciale internationale” -Editura economica. Bucuresti.ro • www. Bucuresti. 2001 ♦ Analele BCR ♦ Revista Bancii. Decembrie 2001 _______________________ BIBLIOGRAFIE ♦Paul Bran-“Relatii valutar-financiare internationale”. Editura Economicã . Bucuresti. 1995. Bucuresti. Bucuresti. Editura didactica si pedagogica. . Bucuresti. Constantin Floricel –“Moneda credit banci” . 1997 • Colectia „ Revista Bancii” editata de BCR – anii 1999-2001 • www.Editura didactica si pedagogica. Nicolae Dardac.no-cash. 1997 ♦Edward G. 1990 ♦Paul Bran-“Relatii financiar-monetare internationale” -Editura economica. Bucureşti .kappa. 1997 ♦Cezar Basno. Hinkelman – “Plati internationale “ .

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE Autor : Baciu Elena Oana Bucuresti. Decembrie 2001 _______________________ Pagina 95 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful