You are on page 1of 195

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

- note de curs -
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu
Cursul nr. 9
Structuri de sprijin din pământ armat
Principii de alcătuire - Proiectare şi verificare - Utilizare şi tehnologii de execuţie
Master: Inginerie Geotehnică
Bibliografie:
1. GP 093-2006 “Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice”;
2. Moldovan D.V. - “Contribuţii privind utilizarea materialelor geosintetice în masivele de pământ”, Teză de
doctorat, Cluj-Napoca, 2011;
3. Silion T., Răileanu P., Stanciu A. - Fundaţii - Pământ armat, Institutul Politehnic Iaşi, Facultatea de Construcţii,
1980
4. Stanciu A. - Contribuţii la dimensionarea lucrărilor din pământ armat, Teză de doctorat, I.P. Iaşi, 1981
5. Vidal H. – La terre Armée , Ann. I.T.B.T.P., 299 nov. 1972
Principiul pământului armat
 Pământul armat este, înainte de toate, un material compozit.
 Este format din asocierea pământului cu armătura, aceasta din urmă fiind
reprezentată de cele mai multe ori de benzi metalice sau geogrile aşezate orizontal ce
au capacitatea de a prelua eforturi de întindere foarte mari.
 Aşa cumîn betonul armat armătura este folosită pentru a îmbunătăţi proprietăţile
mecanice de bază ale materialului, pământul va fi armat doar pe direcţiile pe care este
cel mai solicitat.
2
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
 Principiul de funcţionare al
acestora este ilustrat în figura
alăturată
Principiul pământului armat
 Esenţial în alcătuirea şi funcţionare pământului armat este frecarea ce se
manifestă între pământ şi armătură: pământul transmite armăturilor, prin frecare,
eforturile ce se dezvoltă în acesta, armăturile îşi manifestă atunci capacitatea de a
prelua întinderi şi întregul fenomen se manifestă ca şi cum pământul ar avea pe
direcţiile unde sunt plasate armăturile o coeziune a cărei valoare ar fi direct
proporţională cu rezistenţa la întindere a stratelor de armătură.
 Într-o lucrare de pământ armat este necesar ca pe faţa externă a acesteia să se
prevadă un parament pentru a împiedica căderea pământului dintre armături şi pentru
a asigura structurii forma dorită
3
La Lp
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Cel mai vechi exemplu de pământ armat
este ziguratul din oraşul antic Dur-Kurigalzu
(Mesopotamia), cunoscut azi sub numele de
Agar-Quf (30 kmde Bagdad - Irak).
Acesta este realizat din blocuri de argilă cu
o grosime variabilă de la 130 mm la 140 mm,
armate cu o ţesătură de trestie.
În prezent structura are o înălţime de 45m,
original se crede că a avut o înălţime de peste
80m, vechimea lui ar fi de peste 3000 de ani.
Ziguratul oraşul antic Dur-Kurigatzu
Istoric
4
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Se ştie că şi romanii au folosit tehnici de
armare a pământului şi digurilor cu pământ
armat cu trestie în lungul râului Tiber.
Recent s-a descoperit în Londra un
proiect al armatei Romane a unui chei din
portul Londinium.
Digul din lemn avea o lungime de
1.5km, o înălţime de 2m şi era realizat cu
paramentul din grinzi de stejar măsurând
până la 9m lungime, ranforsat cu grinzi din
lemn încastrate în rambleu.
Istoric
Cheiul roman
5
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
O dezvoltare semnificativă asupra conceptului de pământ armat a fost realizat în
Statele Unite de către cercetătorul Munster (1925).
El a realizat un zid de sprijin folosind o înşiruire de elemente de ranforsare din
lemn şi o faţadă aparentă. Munster minimizează problema tasării rambleului prin
folosirea unor prinderi ajustabile între elementul de faţadă şi elementele de
ranforsare.
Sistemul de sprijinire a pământului
dezvoltat de Munster
Istoric
Parament
Element de
armare
Ghidaj
6
SECŢIUNEA A-A
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Sistemul de sprijinire a pământului din
localitatea Brest dezvoltat de Coyne
În 1927 cercetătorul francez Coyne
introduce un nou concept de sprinire
în trepte.
În 1960 apare o altă metodă de
realizare a pământului armat, metoda
York, care prezintă similarităţi cu tehnica
propusă de Munster.
Ideea centrală a acestei metode este
folosirea de materiale simple acolo unde
este posibil si poate fi adaptat ca element
de ramforsare sau de ancorare.
Istoric
7
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Istoric
 Primul sistem modern de armare a pământului a fost descoperit și promovat, de
către arhitectul francez Henri Vidal în 1965, sub denumirea de Terre Armee (pământ
armat). Prima mare lucrare realizată în Franța în acest sistem a fost în apropiere de
Nice, pe autostrada A53, în 1968, utilizându-se armături metalice.
 În Franța, prima lucrare cu armături geosintetice a fost realizată în 1971. S-au
utilizat pentru aceasta geotextile nețesute pentru construcția unui zid de sprijin de 4m,
amplasat pe un teren moale și compresibil. În anii care au urmat, tehnologia de armare
a pământului a fost utilizată cu mult succes, fiind dezvoltate sisteme competitive și în
alte țări, la începutul anilor ’80 creându-se o nouă industrie.
 În țara noastră, primele încercări de realizare a unor ziduri din pământ armat
datează din anii 1973-1974, când Catedra de Geotehnică a Institutului Politehnic din
Timișoara a proiectat și executat o astfel de lucrare, în lungime de circa 50m, pe DN 6
Lugoj-Timișoara, la Recaş, iar IPTANA a proiectat un zid similar, de 45m, pe DN 24
Vaslui-Iași, la Solești.
8
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Alte tipuri de structuri din pământ armat
 În anii 1980 s-a dezvoltat simultan
în Europa, Japonia şi SUA un tip special
de armare a pământului cu ancore.
Sistemul cu ancore multiple au fost
dezvoltat de Fukuoka (1980) pentru
Ministerul de Construcţii Japonez.
Ancora este realizată din oţel de formă
rectangulară.
 Un sistem de sprijin nou, realizat in
Austria, este bazat pe o fatada din
beton legat prin intermediul unui tirant
polimeric de o ancora formand astfel un
cadru inchis.
9
Zid de sprijin cu ancore multiple
(după Okasan Kogyo, 1985)
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Alte tipuri de structuri din pământ armat
 Texsol
 Ter-voile
10
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Alte tipuri de structuri din pământ armat
 Pneusol
 Polyfelt
11
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Alte tipuri de structuri din pământ armat
 Textomur
12
 Soil nailing / Clouage
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Utilizări
1. Lucrări de poduri
 culee de pod
 culee combinata cu fundaţie pe piloţi
13
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Utilizări
1. Lucrări de poduri
 culee în pantă
 rambleu armat pentru viaducte
14
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Utilizări
2. Lucrări aferente structurilor rutiere:
 masive de pământ armat ce suportă structura drumurilor sau autostrăzilor
 structuri de sprijin din pământ armat pentru drumuri în zone muntoase
15
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Utilizări
3. Lucrări aferente căilor ferate
 ramblee de cale ferată armate
 ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat
16
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Utilizări
4. Fundaţii
îmbunătăţirea terenului de fundare cu geogrile
17
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Utilizări
4. Fundaţii
armarea fundaţiilor
18
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Utilizări
5. Lucrări hidrotehnice
 cheuri
 insule artificiale din geocelule şi umplutură realizată prin hidromecanizare
 structuri de sprijin pentru maluri
 baraje din materiale locale
 supraînalţarea barajelor existente.
19
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Utilizări
6. Structuri industriale şi de protecţie
 adăposturi şi buncăre militare
 buncăre de depozitare
20
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Utilizări
6. Structuri industriale şi de protecţie
 concasoare
 sprijinirea şi etanşarea zidurilor din mine de cărbuni sau alte minerale,
 ziduri de întărire a depozitelor mari sau a fabricilor
 bazine şi lagune
21
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Tipuri de structuri din pământ armat
Structurile din pământ armat sunt structuri geotehnice ce pot fi clasificate
în două mari categorii:
A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria lor greutate în
varianta nearmată
 pot fi în situaţia de a prelua sau nu încărcări exterioare.
 principalul criteriu de dimensionare a acestor structuri îl constituie asigurarea stabilităţii sub
greutate proprie şi, eventual, sub posibilele încărcări exterioare.
 sunt realizate din straturi alternative de pământ compactate şi armături din materiale
geosintetice, metalice sau alte tipuri de materiale.
 pentru a preveni eroziunea feţei expuse a masivului armat, sunt necesare elemente de
faţadă.
B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate chiar şi în
varianta nearmată
 principalul criteriu de dimensionare îl constituie asigurarea preluării încărcărilor exterioare, în
condiţii de limitare a deformaţiilor.
22
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria
lor greutate în varianta nearmată
 structuri de sprijin din pământ armat
ziduri de sprijin
culei de pod
23
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria
lor greutate în varianta nearmată
 pante armate cu materiale geosintetice
ramblee cu pante armate
reparaţii alunecări
24
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
A. Structuri din pământ care nu sunt stabile sub propria
lor greutate în varianta nearmată
 straturi minerale (cu rol de etanşare sau drenaj) instalate pe pante,
armate cu geosintetice
Strat drenant
Geosintetic de armare
Etanşare
Confinare Filtrare Separare Armare
25
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
B. Structuri din pământ stabile sub propria lor greutate
chiar şi în varianta nearmată
 drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice,
 îmbrăcăminţi bituminoase armate cu materiale geosintetice,
 platforme de cai ferate armate cu materiale geosintetice,
 platforme armate cu materiale geosintetice
26
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Elementele componente ale unei structuri geotehnice de
sprijin din pământ armat
 pământul armat, constituit dintr-o
alternanţă de straturi de pământ
compactat (în general necoeziv) şi
armături geosintetice sau metalice;
 umplutura din spatele structurii de
pământ armat;
 terenul natural din spatele întregii
structuri;
 terenul de fundare, de sub
structura de pământ armat;
 elementele de faţadă (parament);
 conexiuni;
 fundaţia.
27
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Armarea pământurilor
Elemente distribuite aleator
Armarea continuă
Armarea liniară
28
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Tipuri de armături
Armaturile se pot prezenta sub diverse forme si pot fi realizate din mai multe tipuri de
materiale:
- benzi, folii sau grile din materiale geosintetice (polimerice),
- benzi sau grile metalice,
- ancore de diverse tipuri.
29
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Tipuri de armături
 Armăturile sub formă de folii sau grile sunt în general instalate pe toată lăţimea,
spre deosebire de armăturile sub formă de benzi, ancore sau bare.
 În primul caz, forţa totală rezistentă mobilizată va fi funcţie de numărul de
straturi şi de distanţa pe verticală între ele
 În al doilea caz şi de distanţa pe orizontală.
Din punct de vedere al comportării, armăturile pot fi împărţite în două categorii:
- armături relativ inextensibile, definite ca fiind armăturile pentru care deformaţiile
la rupere sunt mai mici decât deformaţiile maxime ce pot apare în terenul nearmat, în
aceleaşi condiţii de solicitare. Proprietăţile acestor armături sunt, de cele mai multe
ori, independente de timp şi temperatură, astfel că relaţia efort - deformaţie poate fi
determinată cu ajutorul încercărilor pe termen scurt, cu viteza constantă de deformare.
În această categorie intră armăturile metalice.
- armături relativ extensibile, care au deformaţii la rupere mai mari decât
deformaţiile maxime ce pot apare în pământul nearmat, în aceleaşi condiţii de
solicitare. Proprietăţile acestui tip de armături sunt, în general, dependente de timp şi
temperatură, de aceea pentru determinarea lor sunt recomandate încercări pe termen
lung (fluaj). În această categorie intră aproape toate tipurile de armături geosintetice.
30
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Armăturile din materiale geosintetice
1. Geotextilele sunt ţesături permeabile realizate din fibre sau fire textile. Marea
majoritate sunt realizate din fibre sintetice, dar există şi geotextile realizate din fibre
naturale (iută de exemplu). Polimerii utilizaţi sunt polipropilena, poliesterul, polietilena
şi poliamida sub formă de fibre sau fire (monofilament, multifilament. etc).
Geotextilele pot fi: ţesute, neţesute, tricoturi, consolidate prin interţesere sau
termosudare.
31
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Armăturile din materiale geosintetice
2. Geogrilele sunt reţele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (l-s-10 cm)
pentru a permite pătrunderea materialelor granulare.
Sunt realizate în general din polietilenă (de înaltă densitate) sau polipropilena, dar şi
din poliamida. poliester sau. mai recent, din poliamide aromatice (aramid) sau
polivinilalcool.
Geogrilele pot fi sudate, ţesute sau extrudate, mono- sau biaxiale.
32
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Armăturile din materiale geosintetice
3. Geocompozitele sunt combinaţii de materiale, din care cel puţin un material este
geosintetic. Geotextilele folosite în scop de armare pot fi asociate cu alţi polimeri, cu
fibre de sticlă sau metal, formând geocompozite. În această categorie intră de
asemenea geocelulele, care sunt saltele celulare tridimensionale realizate din geogrile
şi celulele tridimensionale alcătuite din benzi de geotextil, sau alţi polimeri, ambele
umplute cu pământ sau material granular.
Geocelule utilizate la Autostrada
Transilvania
33
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Armăturile metalice
Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune (oţel galvanizat
sau inox) şi se prezintă sub formă de grile, benzi, bare.
34
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Structurile ancorate
Structurile ancorate sunt realizate cu armături metalice sau polimerice care au formă de
ancoră la capătul dinspre faţadă.
35
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Tipuri de parament
36
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Elementele de faţadă
Aceste elemente au un rol preponderent de protectie a geosinteticelor contra
intemperiilor, vandalismului etc.
Funcţii:
 dă o formă exterioară structurii,
 oferă o estetică necesară pentru încadrarea în peisaj,
 previne eroziunea pământului,
 asigură un suport pentru pământ între straturile de armături,
 asigură ancorarea armăturilor în zona activă
Principalele tipuri de faţade utilizate sunt:
 panouri prefabricate din beton,
 blocuri modulare prefabricate din beton,
 elemente metalice,
 gabioane,
 materiale geosintetice întoarse la faţa zidului,
 beton,
 panouri prefabricate din lemn sau alte materiale, etc.
37
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Elementele de faţadă din dale de beton cruciforme
38
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Elementele de faţadă din dale de beton pătrate sau
dreptunghiulare
39
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Elementele de faţadă din blocuri din beton
40
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Forme de blocuri modulare pentru faţade
41
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Elemente de faţadă din casete prefabricate
42
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Faţade flexibile cu geosintetice întoarse la faţa masivului
43
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Mecanisme de transfer
Alegerea materialului şi formei armăturilor (bandă, folie sau grilă) determină
mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armatură.
Astfel, în cazul armăturilor din geogrile cu noduri realizate prin topire, mecanismul
principal de transfer este frecarea pe suprafaţa de contact. În cazul armăturilor cu
noduri integrale, transferul de eforturi se face atât prin frecare pe suprafaţa de contact,
cât si prin concentrarea de eforturi la nivelul nodurilor
Utilizarea de armături relativ inextensibile în
teren pe direcţia de deformare maximă prin întindere
duce la o creştere semnificativă a capacităţii portante
a terenului şi la o reducere a deplasărilor acestuia.
Dacă se produce ruperea, comportarea masivului de
pământ armat este identică cu cea a masivului
nearmat.
Utilizarea de armaturi relativ extensibile are
aceleaşi rezultate, dar este posibilă atingerea unor
deformaţii mai mari fără ca cedarea armăturilor să se
producă.
44
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Mecanisme de transfer
Figura de mai jos prezintă o pantă abruptă realizată într-un teren necoeziv.
Unghiul de înclinare a pantei, ß este mai mare decât unghiul de frecare internă al
pământului, f . În cazul nearmat panta este instabilă.
Deformaţiile de întindere sunt transferate de la teren către armatură prin
contactul armatură/teren. Dacă lungimea totală a armăturii este limitată la La,
transferul încărcării de la teren la armătură în zona activă nu va împiedica cedarea.
Eforturile de întindere pe lungimea Lp nu sunt constante pe toată această lungime,
descrescând către capătul liber al armăturii.
Aşa cum este prezentat în figură, exista
2 zone distincte ale masivului: zona activă,
situată în imediata apropiere a faţadei, în
care eforturile tangenţiale sunt orientate
spre exterior, în sensul smulgerii armăturilor
şi zona rezistentă, în care eforturile
tangenţiale sunt dirijate spre interiorul
umpluturii. Fără armatura , zona activa este
instabilă .
La Lp
45
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Principii de execuţie
46
 Metodele şi procedeele de construcţie a
structurilor din pământ armat sunt variate.
 Astfel acestea pot fi construite atât prin
introducerea armăturilor în pământul
nederanjat începând de la coronament spre
bază, cât şi prin excavarea terenului şi realizarea
întregii lucrări de la bază spre vârf. Utilizarea
uneia sau alteia din metode se alege funcţie de
necesităţi
 În funcţie de aceste 2 metode de execuţie a
structurilor din pământ armat se va alege şi
tehnologia de lucru.
 Construcţia unui masiv din pământ armat se
realizează în etape succesive, fiecare cuprinzând
montarea unui nivel de parament, realizarea
stratului de pământ corespunzător şi aşternerea
unui pat de armătură.
a) execuţia întregii structuri;
b) introducerea armăturilor în teren nederanjat
1- pământ ranforsat; 2- armături; 3- umplutură;
4- zid de rezistenţă; 5- zid de susţinere;
6- taluz posibil
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Etapele de lucru
47
1. Pregătirea suprafeţei de lucru
2. Construirea suprafeţei drenante
3. Asamblarea primului rând de parament
4. Aşternerea şi compactarea umpluturii pe suprafaţa de lucru până la primul
nivel de armătură
5. Plasarea primului strat de armătură pe umplutură de pământ
6. Etapele 4 şi 5 se repetă succesiv până la atingerea înălţimii dorite.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
1. Pregătirea suprafeţei de lucru
48
 Această etapă se referă la îndepărtarea materialelor nedorite de pe suprafaţa unde va
fi realizată structura de pământ armat. Toate materiile organice dezagregate,
vegetaţia, depozitele de materiale alunecate, materialele instabile trebuie
îndepărtate iar platforma compactată.
 În zonele instabile, metodele de îmbunătăţire a terenului, cum ar fi compactarea
dinamică, coloane de balast, drenuri sau alte metode de stabilizare şi îmbunătăţire a
fundaţiei, trebuie realizate înaintea începerii asamblării zidului.
 Tot in această etapă se realizează şi fundaţia paramentului
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
2. Construirea suprafeţei drenante
49
 Atunci când structura de pământ armat se realizează în zone cu umiditatea ridicată se
impune construcţia la baza structurii a unui strat drenant din balast sau pietriş. Acesta
este construit înaintea aşternerii primului strat de pământ.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
3. Asamblarea primului rând de parament
50
 Paramentul poate fi realizat din panouri prefabricate
din beton, panouri metalice, blocuri de beton.
 În majoritatea cazurilor elementele de beton pentru
parament sunt ridicate şi transportate cu o macara uşoară
şi depozitate pe partea liberă a zidului. În acest scop
trebuie amenajată o suprafaţă liberă în faţa viitoarei
lucrări. Cea mai favorabilă poziţie este atunci când
macaraua se poate mişca paralel cu faţa zidului. De aici,
doar cu o întoarcere de 180° macaraua poate plasa
elementele pe poziţie. Alinierea trebuie să fie controlată şi
este necesară păstrarea elementelor de parament în
poziţia corectă, iar pentru aceasta pot fi folosite pene de
lemn. Pentru a asigura stabilitatea atunci când este
poziţionat primul strat de elemente, pot fi instalate
suporturi temporare pe faţa zidului, ce vor fi îndepărtate
atunci când se realizează umplutura de pământ.
 Asamblarea panourilor de parament şi realizarea
umpluturii de pământ se realizează simultan.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
4. Aşternerea şi compactarea umpluturii pe suprafaţa de
lucru până la primul nivel de armătură
51
 La lucrările de pământ armat nu este necesară o compactare deosebită a umpluturii.
Unele încercări au arătat că o compactare puternică măreşte forţele de întindere care se
exercită în armături. Compactarea apare ca necesară numai atunci când se urmăreşte în
mod deosebit limitarea tasărilor proprii ale lucrărilor. Se pot folosi toate tipurile de
utilaje, dar pentru evitarea deplasărilor paramentului în timpul execuţiei, este necesar ca
utilajele să nu se apropie la mai puţin de 1 metru de parament. În spaţiul din vecinătatea
acestuia, compactarea se va face cu utilaje uşoare, eventual vibratoare. Umplutura se va
compacta până la gradul de compactare dorit, de obicei 95% ÷ 99% din densitatea
maximă, la umiditatea optimă de compactare. Depăşirea gradului de compactare dorit
poate determina deformaţii ulterioare ale feţei zidului
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
5. Plasarea primului strat de armătură pe umplutură de
pământ
52
 Armăturile sunt plasate şi legate de elementele de parament, atunci când umplutura
de pământ a fost compactată.
 Etapele 4 şi 5 se repetă succesiv până la atingerea înălţimii dorite
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Avantaje ale structurilor din pământ armat
Structurile de pământ armat au multe avantaje în comparaţie cu metodele
tradiţionale:
 folosirea unor procedee de construcţie simple şi rapide şi care să nu
necesite o trusă amplă de utilaje;
 nu necesită o calificare specială în construcţii a muncitorilor;
 nu necesită fundaţii rigide deoarece structurile din pământ armat preiau
deformaţiile;
 pot fi folosite materiale de la faţa locului, ceea ce reduce considerabil
costurile;
 înierbarea suprafeţelor laterale ale structurilor din pământ armat asigură
reintroducerea acestora în circuitul natural;
53
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Limitări ale structurilor din pământ armat
 necesită un spaţiu relativ mare în spatele structurii sau în partea
exterioară a structurii pentru obţinerea unor lungimi suficiente a armăturilor
pentru asigurarea stabilităţii interne şi externe;
 la realizarea pământului armat este necesară folosirea unui pământ
granular ce are costuri mult mai mari;
 sunt necesare criterii speciale de proiectare pentru prevenirea corodării
elementelor metalice de armătură, a deteriorării diferitelor elemente expuse
razelor ultraviolete (geosinteticele) şi a deteriorării elementelor din plastic din
pământ;
 proiectarea structurilor din pământ armat deseori necesită o colaborare
între specialiştii în geotehnică şi inginerii de structuri.
54
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
STRUCTURI DE SPRIJIN ARMATE
55
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Generalităţi
Acest capitol se ocupă de structurile de sprijin, de tip zid de sprijin sau culei, de tipul şi
formele prezentate mai jos
56
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Generalităţi
57
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Procedura de proiectare
58
Proiectarea structurilor de sprijin din pământ armat, de tip ziduri de sprijin şi
culei, se face ca la structurile convenţionale de sprijin, cu considerarea în plus a
interacţiunii dintre pământ şi armătură.
Stabilitatea externă se referă la stabilitatea masei de pământ armat privită ca un
întreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin
Stabilitatea internă se ocupa de mecanismele interne de cedare si duce la
stabilirea necesarului de armatură.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Etapele proiectării
59
a) analiza eforturilor, care constă în alegerea unei distribuţii a armăturilor şi
verificarea eforturilor din masivul armat, care trebuie să fie compatibile cu
proprietăţile pământului şi ale armăturilor; trebuie evaluată stabilitatea locală la
nivelul fiecărei armături;
b) analiza stabilităţii structurii – stabilitate externă şi internă;
c) analiza deformaţiilor, pentru a obţine o evaluare a comportării structurii la
deformaţii orizontale şi verticale. Analiza deformaţiilor orizontale este cea mai dificilă
şi cea mai puţin exactă. În cele mai multe cazuri este realizată aproximativ sau pur şi
simplu se presupune că marjele de siguranţă obţinute pentru stabilitatea externă şi
internă sunt suficiente pentru ca deformaţiile calculate să fie în limitele admise.
Analiza deformaţiilor verticale se realizează prin calcule clasice de tasare. Sunt
evaluate atât tasările absolute, cât si cele diferenţiale, în direcţie longitudinală şi
transversală.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Dinamica factorului de siguranţă în lucrarea de pământ armat
60
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii externe
61
Ca şi în cazul structurilor de sprijin tradiţionale, mecanismele potenţiale de
cedare sunt:
 alunecare pe talpă ,
 răsturnare (limitarea excentricităţii),
 depăşirea presiunilor pe teren,
 pierderea globală a stabilităţii.
Acestea reprezintă stări limite ultime de stabilitate externă
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Etapele verificării stabilităţii externe
62
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Predimensionarea structurilor din pământ armat
63
Dimensiuni minime pentru structuri de sprijin din pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Predimensionarea structurilor din pământ armat
64
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Definirea încastrării în terenul de fundare
65
Încastrarea în terenul de fundare necesară
pentru evitarea cedării locale prin poansonare
şi a curgerii pe sub baza zidului, depinde de:
- presiunea dată de structură ,
- adâncimea de îngheţ ,
- pericolul de eroziune internă în cazul
structurilor maritime sau fluviale,
- riscul de expunere a bazei zidului datorită
excavaţiilor.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
66
Metode de calcul
Determinarea forţei de întindere din armături
În urma încercărilor experimentale privind modul de cedare al masivelor din
pământ armat prin ruperea armăturilor s-a ajuns la următoarele concluzii:
1) Ruperea se produce prin depăşirea rezistenţei la întindere a armăturilor. Ea
se declanşează în armăturile de la baza masivului, urmată apoi de ruperea
progresivă, în urma redistribuirii eforturilor a tuturor armăturilor. Ruperea se
produce progresiv, dar totuşi destul de rapid.
2) Nisipul dintre armături, în momentul ruperii, este în stare limită, adică s-a
mobilizat întreaga frecare internă.
Pentru determinarea eforturilor din armături s-au propus două metode ce se
încadrează în cele două principii de calcul expuse anterior şi care au la bază cele
două ipoteze cunoscute din mecanica pământurilor (Coulomb şi Rankine).
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
67
Metode de calcul
Metoda Vidal (metoda secţiunilor)
Această ipoteză se bazează pe ipoteza Coulomb de determinare a împingerii active a
pământului, constând din analiza echilibrului unui prism de pământ armat limitat de planuri
de rupere potenţiale ce trec pe la baza zidului.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
68
Metode de calcul
Forţele ce concură la asigurarea echilibrului sunt:
2
0,5 G H ctg ¸ u = · · · - greutatea prismului de pământ
R – rezultanta componentelor normale şi de frecare pe planul de rupere BC.
T – rezultanta forţelor de întindere din armături corespunzătoare prismului ABC
Din poligonul forţelor rezultă:
2
1
( ) ( )
2
T G tg T H ctg tg u | ¸ u u | = · ÷ ¬ = · · · · ÷
Pentru obţinerea forţei de întindere maxime în armături se derivează relaţia de mai sus în
raport cu unghiul θ:
0 45 / 2
dT
d
u |
u
= ¬ = +
Valoarea maximă a forţei de întindere este:
2 2 2
1 1
(45 / 2)
2 2
a
T tg H K H | ¸ ¸ = ÷ · · = · · ·
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
69
Metode de calcul
Pentru determinarea eforturilor de întindere în fiecare “orizont” de armături, se admite
(convenţionale) o distribuţie liniară a eforturilor în fiecare armătură în raport cu înălţimea de
amplasare.
Din asemănarea celor două triunghiuri O’
ii
şi O’
nn
rezultă:
( )
1 1 1
1 2
2 1
n n n
n
i n i n n n i
n n T i i
T T T T T i T T T
n n n n n
+
= · ¬ = = · = · = · ¬ = ·
+
¿ ¿ ¿

Şi deci valoarea forţei de întindere în armătura situată la nivelul (i) este:
( ) ( )
2
2
1 1
i n i a i
i i
T T T K H
n n n n
¸ = · ¬ = · ·
+ +

Unde n – numărul total al orizonturilor de armături.
Dacă se notează cu ΔH distanţa dintre două straturi de armături relaţia de mai sus poate fi scrisă:
( )
( ) ( )
2 2 2
1
i a a
i
T K n H i K H
n n
¸ ¸ = · · · · A ~ · · A
+

Pentru verificarea stabilităţii interne a lucrării, este necesar ca forţa de întindere să fie mai mică
decât rezistenţa armăturilor situate la nivelul i deci:
( )
i T
i
T R s

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
70
Metode de calcul
METODA L.C.P.C.
Această metodă de calcul, are la bază metoda Rankine de calcul a eforturilor de
împingere activă pe un element de susţinere.
Considerând stratul de pământ limitat de orizonturile de armături (i-1 şi i) şi
admiţând că efortul unitar principal este cel vertical (
v
q H o ¸ = = · ), forţa de
întindere Ti în orizontul de armături (i), ar echilibra împingerea activă ce se
dezvoltă pe elementul de parament de înălţime ΔH. Ca urmare, forţa de întindere
este dată de relaţia:
( ) ( )
2 2 1
0,50
2
i vi a i a a
T H K H T H K H K H o ¸ ¸ ¸ = · A + · · A ¬ = · · · A + · · · A
Cum H i H = A
2
1
2
i a
T i K H ¸
| |
= + · · · A
|
\ .

Neglijând efectul greutăţii proprii a fâşiei (i,i-1) rezultă:
2
i i a
T vi Ka H T i K H o ¸ = · · A ¬ = · · · A
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
71
Metode de calcul
S-a obţinut astfel aceeaşi relaţie ca în cazul metodei Vidal, lucru firesc dacă avem în vedere că şi
valorile împingerii pământului calculate în acest caz particular în ipotezele Coulomb şi Rankine sunt
egale.
Pentru determinarea eforturilor de întindere în armături prin cele două metode presupunem că
masivul şi respectiv armăturile sunt de lungime infinită. În realitate însă, masivele de pământ armat
sunt de lungime limitată, iar pe planul de separaţie pământ-pământ armat se exercită presiuni ce
modifică eforturile de tracţiune din armături, datorită modificării distribuţiei eforturilor verticale σ
v
.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
72
Metode de calcul
METODA SCHLOSSER – LONG
Încercând să ţină seama de mecanismul de funcţionare al pământului armat Schlosser şi Long au
considerat în loc de echilibrul unui element de parament şi un pat de armături (metoda L.C.P.C), un
element a,b,c,d înglobând patul de armături studiat. Limita BC a elementului este situată în punctul
unde efortul de întindere în armăturile din orizontul studiat este maxim. Limita ad este însăşi
elementul de parament. Forţele ce acţionează pe elementul abcd sunt:
- Forţa T de întindere din armăturile orizontului studiat;
- Componenta orizontală (P) a reacţiunii pământului din rambleu;
- Eforturile (τ) de pe feţele ab şi cd;
Cum s-a demonstrat experimental pe modele fotoelastice din gelatină, frecările pe feţele ab şi cd
nu se anulează, frecările pe feţele ab şi cd nu se anulează reciproc, ci dau o rezultantă îndreptată
spre interiorul masivului de pământ armat.
Presupunând că pământul în jurul marginii bc a stins starea limită de rupere şi că direcţiile
eforturilor unitare principale sunt orizontale şi verticale, ecuaţia de proiecţie pe orizontală a
forţelor ce acţionează elementul abcd este
( )
2 1
cu
a
T K h H t t ¸ t t ì = · · · A ÷ = ÷
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
73
Metode de calcul
Calculul forţei (t) necesită cunoaşterea liniei de separaţie situată
la distanţa λ de parament între zona rezistentă la nivelul patului
de armături considerat.
Echilibrul unei părţi a zonei active de înălţime h limitată la partea
inferioară de nivelul armăturilor considerate, conduce la ecuaţia:
2
1
*
2
a
H K h G f ¸ = · · ÷ ·
Unde:
H – este suma eforturilor de întindere din armături intersectate
de linia de separaţie de înălţime h.
G – greutatea pământului din cuprinsul zonei active până la
nivelul considerat,
f* - frecarea medie mobilizată la nivelul patului de armături
analizat.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
74
Metode de calcul
Considerând cunoscut coeficientul mediu de frecare f* ce se determină pas cu pas începând cu
primul element, forţa de întindere în armăturile din patul analizat ce se determină cu relaţia:
( )
2 1 a
T K h H ¸ t t ì = · · · A ÷ ÷ ·
( )
2 1
*
a
T K h H G G f ¸ = · · · A ÷ ÷ ·
*
1
a a
a
f
T K h H K
K h
ì
¸
| | ·
= · · · A · ÷
|
·
\ .

Relaţia de mai sus poate fi aplicată în cazul în care se cunoaşte linia de separaţie a zonei active de
cea rezistentă, sau considerând pentru raportul
* f
h
ì
¸
·
·
valori stabilite anterior pe lucrări executate,
similară cu cea care se proiectează.
Valoarea lui f* poate fi luată aproape de valoarea frecării pământ armătură în zonele cele mai
solicitate. Valoarea raportului
*
a
f
h K
ì ·
·
în cazul modelelor bidimensionale a rezultat aproximativ
egală cu 0,50.
Cum însă metoda prezentată nu indică un mijloc de determinare a poziţiei liniei de separaţie, ea nu
este aplicată în cazurile practice de dimensionare, având în vedere şi caracterul evolutiv al zonei de
separaţie.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
75
Metode de calcul
b a
METODA DE CALCUL LA RUPERE
Această metodă elaborată şi extinsă în cadrul catedrei de căi de comunicaţii şi fundaţii de la I.P.
Iaşi ţine seama de modul real de comportare a masivelor de pământ armat. În principiu se
consideră echilibrul unui element (j) acţionat de forţele prezentate în figura b. Spre deosebire de
metoda prezentată anterior, elementul (j) este limitat de parament, straturile de armături (la
partea superioară şi inferioară) şi linia de separaţie a zonei active şi rezistive.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
76
Metode de calcul
Forţele ce concură la asigurarea echilibrului elementului sunt:
- T
i
şi T
i+1
– partea din forţele de întindere din cele două paturi de armături, necesară asigurării
echilibrului tronsonului (j).
- R
j
(R
jx
, R
jy
) – reacţiunile pe planul de cedare al tronsonului (j), considerând că unghiul de
frecare internă al pământului este în întregime mobilizat,
- σ
vi+1
, σ
vi
– eforturile unitare vrticale pe planurile de separaţie (i) şi (i+1), considerate uniform
distribuite pe suprafeţele Y
i+1
·1 şi Y
i
·1.
- τ
i+1
, τ
i
– eforturile unitare tangenţiale pe cele două planuri de armături i şi i+1.
- g
j
– greutatea proprie a tronsonului (j).
Forţele necunoscute şi care trebuie să fie determinate sunt: T
i+1
, T
i
şi R
i
. Pentru aceasta
considerăm sistemul rectangular de axe şi scriem cele trei ecuaţii de echilibru static ale
elementului j.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
77
Metode de calcul
1
1 1
1 1 1 1
2 2
1 1
1 1 1
1
1 1 1 1
0 0
0 0
0
2 4 2 2
2
i i
i vi i vi i j jx
i i i i i i ai i i ai
i i i i
a vi j i i i i vi jY
i i
jX i i i ai i i
X Y Y g R s
Y T T R Y s Y A Y A
Y Y
Y Y X X
M g T X T X R s
Y Y
R s Y X A Y X
o o
t t
o o
t t
+
+ +
+ + + +
+ +
+ + +
+
+ + + +
= ¬ · ÷ · + ÷ · A =
= ¬ + ÷ · · A ÷ · · + · · =
+ +
= ¬ · + + · + · ÷ · ÷ · A ÷
+
÷ · A ÷ · · · + · ·
¿
¿
¿
0
i ai
A
¦
¦
¦
¦
´
¦
¦
¦
· =
¹

Unde A
ai
– reprezintă aria armăturilor, pe un metru de masiv, din patul de amături (i).
Rezultă astfel un sistem de trei ecuaţii cu patru necunoscute.
( ) ( )
sin şi cos
jY j j j jX j j j
R R R R o | o | = ÷ = ÷
Unde φi este unghiul frecării în teren mobilizate pe planul tronsonului (j) sistemul devine
compatibil determinat.
Înlocuind valoarea RjX în prima ecuaţie a sistemului şi rezolvând-o în raport de Rj se obţine:
( )
1 1
cos
vi i vi i
j
j j
Y Y
R
s
o o
o |
+ +
· ÷ ·
=
A · ÷

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
78
Metode de calcul
Considerând că eforturile unitare tangenţiale sunt egale cu
1 1
şi respectiv
i vi i vi
f f t o t o
+ +
= · = ·
Unde f este coeficientul de frecare pământ - armătură
( ) ( ) ( )
( )
( )
1 1 1 1 1
1 1 1
1 1 1 1
1 1
1
0
2 2 2
2 2 2
4
i i vi i j j ai vi i j j ai j j j
i i i i i
vi i j j ai i
i i i i i
vi i j j ai i
i i
j
T T Y tg A f Y tg A f g tg
Y X X Y Y
Y tg f A X
Y X X Y Y
Y tg f A X
Y Y
g
o o | o o | o |
o o |
o o |
+ + + + +
+ + +
+ + + +
+ +
+
( (
+ ÷ · ÷ + · + · ÷ + · ÷ · ÷ =
¸ ¸ ¸ ¸
+ + (
· ÷ · ÷ ÷ + · · ÷
(
¸ ¸
+ + (
÷ · ÷ · ÷ ÷ + · · +
(
¸ ¸
+
+
( )
1 1
0
2 2
i i i i
j j
X X Y Y
tg o |
+ +
+ + (
÷ · ÷ ÷ =
(
¸ ¸

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
79
Metode de calcul
Înlocuind în ultima ecuaţie valoarea greutăţii proprii cu cea dată de expresia
( )
1
1
2
i i
j i i
Y Y
g X X ¸
+
+
+
= ÷ ( unde γ – reprezintă greutatea volumică a pământului) şi făcând
următoarele notaţii:
( )
( )
( )( )
( )
( )
( )
1 1
1 1
1 1 1
1 1 1
1 1
2
2 2 2
2 2 2
j i j j ai
j i j j ai
i i i i
j j j
i i i i i
j i j j ai i
i i i i i
j i j j ai i
A Y tg A f
B Y tg A f
Y Y X X
C tg
Y X X Y Y
E Y tg A f X
Y X X Y Y
F Y tg A f X
o |
o |
¸ o |
o |
o |
+ +
+ +
+ + +
+ + +
+ +
(
= · ÷ + ·
¸ ¸
(
= · ÷ + ·
¸ ¸
+ ÷
= · · ÷
÷ + (
= ÷ · ÷ ÷ ÷ · ·
(
¸ ¸
÷ + (
= ÷ · ÷ ÷ ÷ · ·
(
¸ ¸

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
80
Metode de calcul
Sistemul de ecuaţii devine:
1 1
1 1 1
0
0
i i vi j vi j j
i i i i vi j vi j j
T T A B C
T x T x D E F
o o
o o
+ +
+ + +
+ ÷ · + · ÷ = ¦
¦
´
· + · + · ÷ · ÷ =
¦
¹

Rezolvând acest sistem obţinem forţele de întindere din armăturile (i+1) şi (i) necesare asigurării
echilibrului tronsonului j.
( ) ( )
( ) ( )
1
1,
1
1 1 1 1
,
1
vi j i j vi j i j j i j
i y
i i
vi j i j vi j i j j i j
i y
i i
B x E A x D C x F
T
x x
A x D B x E C x F
T
x x
o o
o o
+
+
+
+ + + +
+
· + ÷ · + ÷ · +
=
÷
· + ÷ · + ÷ · +
=
÷

Forţa totală de întindere din cele două armături este
1, , 1 j i j i j j vi j vi j j
T T T T A B C o o
+ +
= + ¬ = · ÷ · +
Eforturile effective din armăturile (i+1) şi (i) se obţin prin însumarea eforturilor de întindere
necesare asigurării echilibrului tronsoanelor j-1, j, j+1.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
81
Metode de calcul
Deci
1 1, 1, 1
, , 1
i i j i j
i i j i j
T T T
T T T
+ + + ÷
÷
= +
= +

Forţa totală de întindere din toate armăturile este:
n
j
j
T T =
¿

Unde n este numărul elementelor de parament
Pentru determinarea forţelor de întindere după metodologia prezentată este necesar să se
adopte forma liniei suprafeţei de rupere, cerc, parabolă, spirală logaritmică etc.
Adoptându-se forma suprafeţei de rupere se determină pentru mai multe suprafeţe de acelaşi
tip de curbă de variaţie a eforturilor totale de întindere în armături suprafaţă pentru care se
obţine valoarea maximă a forţei totale de întindere T
max
se consideră suprafaţa de rupere
Forţele de întindere în armături pentru suprafeţele de cedare considerate sunt prezentate mai
jos. Din examinarea graficelor prezentate rezultă că pentru suprafeţe plane variaţia eforturilor
de întindere în armături este practic liniară iar valorile cu excepţia primei şi ultimei ermături sunt
aceleaşi ca cele determinate prin metoda L.C.P.C.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
82
Metode de calcul
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
83
Metode de calcul
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
84
Metode de calcul
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
85
Metode de calcul
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
86
Exemplu de calcul – zid de sprijin
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
87
Exemplu de calcul – zid de sprijin
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
88
Exemplu de calcul – zid de sprijin
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
89
Exemplu de calcul – zid de sprijin
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
90
Exemplu de calcul – culee din pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
91
Exemplu de calcul – culee din pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
92
Exemplu de calcul – culee din pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
93
Exemplu de calcul – culee din pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
94
Exemplu de calcul – culee din pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
95
Exemplu de calcul – culee din pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
96
Exemplu de calcul – culee din pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
97
Exemplu de calcul – culee din pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
98
Exemplu de calcul – culee din pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
99
Exemplu de calcul – culee din pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
100
Exemplu de calcul – culee din pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
101
Exemplu de calcul – culee din pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
GP 063-2006
102
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Evaluarea presiunii pământului
103
Se consideră că presiunea activă a pământului acţionează pe un plan vertical
situat la marginea dinspre masivul susţinut a umpluturii armate cu materiale
extensibile. În figurile care urmează sunt date schemele de calcul pentru o structură
de sprijin verticală sau înclinată cu mai puţin de 8° faţă de verticală şi un pământ
necoeziv în spatele masivului armat:
- suprafaţa terenului din spatele umpluturii armate orizontală şi modul de luare în
considerare a suprasarcinii
- suprafaţa terenului înclinată. Se neglijează rezistenţa pasivă la baza zidului ce s-
ar putea dezvolta pe adâncimea de fundare.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă
orizontală a terenului din spatele zidului şi suprasarcină
104
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă
înclinată a terenului
105
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Schema de calcul a împingerii pământului pentru suprafaţă
frântă a terenului
106
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Schema de calcul a împingerii pământului cazul structurii înclinate
cu un unghi θ faţă de orizontală
107
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă
108
Verificarea stabilităţii se face prin compararea forţelor orizontale destabilizatoare,
care produc alunecarea, cu cele rezistente, care se opun alunecării, în evaluarea
acestora ţinându-se cont de factorii parţiali de siguranţă stabiliţi anterior.
Stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată - teren
Stabilitatea la alunecare la contactul armatură - teren
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii la răsturnare
109
Datorită flexibilităţii structurilor de pământ armat, răsturnarea nu reprezintă un
mecanism critic de cedare.
În practica curentă de proiectare se calculează excentricitatea rezultantei forţelor
verticale, care trebuie sa fie mai mică decât L/6 pentru pământuri sau L/4 pentru roci,
în caz contrar fiind necesară o lungime mai mare de armatură .
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea presiunilor pe teren
110
Pentru calculul presiunilor pe teren se adoptă, de regulă, metoda Meyerhof
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea presiunilor pe teren
111
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii globale
112
Pentru verificarea stabilităţii globale
trebuie luate în considerare toate suprafeţele
posibile de cedare, atât cele care sunt
exterioare structurii, cât si cele care o
intersectează.
În cazul în care suprafaţa potenţială de
cedare intersectează structura, trebuie luată
în considerare rezistenţa armăturilor.
Pentru structuri simple, cu geometrie
rectangulară, cu distribuţie relativ uniformă a
armăturilor şi cu o faţadă aproape de
verticală, suprafeţele de cedare ce trec atât
prin zona armată , cât şi prin cea nearmată nu
sunt, de regulă, critice.
Analiza stabilităţii globale se face cu
ajutorul metodelor ce admit suprafeţe de
cedare circular – cilindrice sau cu metoda
penei
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Evaluarea tasărilor
113
Tasarea totală a unei structuri de sprijin din pământ armat este compusă din
tasarea terenului de fundare şi cea a umpluturii armate.
Tasarea terenului de fundare se calculează după schemele clasice din mecanica
pământurilor.
Tasarea umpluturii depinde de natura materialului şi de eforturile verticale ce se
dezvoltă în interiorul ei.
Efectele tasării diferenţiate asupra elementelor de faţadă (orientativ)
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice
114
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice
115
Masa de pământ considerată a fi supusă forţelor inerţiale este cea figurata in Figura 1,
pentru cazul suprafeţei orizontale a terenului şi în Figura 2, pentru cazul suprafeţei
înclinate a terenului
Figura 1 Figura 2
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice
116
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii externe la solicitări seismice
117
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii interne
118
Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două
moduri:
 eforturile de întindere din armături devin prea mari, astfel încât acestea suferă
deformaţii prea importante sau cedează, ceea ce poate provoca deplasări importante
sau chiar colapsul structurii;
 eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a
acestora. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din
pământ, mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii.
Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele
etape:
1. alegerea tipului de armătura,
2. alegerea distanţei pe verticală între armături,
3. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură, în condiţii
statice şi dinamice,
4. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţadă,
5. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armatură.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii interne
119
Cedarea internă a structurii de sprijin din pământ armat poate avea loc în două
moduri:
 eforturile de întindere din armături devin prea mari, astfel încât acestea suferă
deformaţii prea importante sau cedează, ceea ce poate provoca deplasări importante
sau chiar colapsul structurii;
 eforturile de în tindere din armături devin mai mari decât rezistenţa la smulgere a
acestora. Smulgerea armăturilor determină creşterea eforturilor tangenţiale din
pământ, mărirea deplasărilor şi posibila cedare a structurii.
Pentru verificarea stabilităţii interne a structurii trebuie parcurse următoarele
etape:
1. alegerea tipului de armătura,
2. alegerea distanţei pe verticală între armături,
3. calculul forţei maxime de întindere pentru fiecare nivel de armătură, în condiţii
statice şi dinamice,
4. calculul forţei maxime de întindere la nivelul conexiunilor cu faţadă,
5. calculul rezistenţei la smulgere la fiecare nivel de armatură.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii interne
120
Cedarea internă a structurilor de sprijin din pământ armat
Metodele de proiectare diferă în funcţie de caracterul extensibil sau
inextensibil al armăturilor, pentru cele extensibile utilizându-se „metode penei
ancorate”, iar pentru cele inextensibile „metoda gravităţii coerente”.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Alegerea tipului de armatură
121
Pentru armături de tip „extensibil”, din materiale polimerice, se utilizează, în
general, două mari categorii de produse: geotextilele şi geogrilele.
Alegerea tipului de material şi a formei în care este utilizat (bandă, foaie etc.)
determină mecanismul de transfer al eforturilor de la teren la armatură.
Produsele realizate din poliester sunt susceptibile de a îşi modifica proprietăţile
datorită proceselor de hidroliză şi a temperaturilor ridicate.
Armăturile metalice sunt realizate din materiale rezistente la coroziune şi se
prezintă sub formă de foi, bare sau grile (reţele).
Este recomandat ca toate materialele metalice care sunt introduse în pământ
(armături metalice, elemente de legătură, elemente de faţadă) să fie realizate din
materiale compatibile din punct de vedere electrolitic. Atunci când nu este posibil,
se va realiza o izolare electrică care trebuie să aibă o durabilitate egală cu durata
de viaţă a structurii.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Alegerea distanţei între armături
122
Utilizarea unei secţiuni constante de armătură şi a unei aceleiaşi distanţe pe
verticală între rândurile de armătura pe toata înălţimea structurii duce de regulă
la o supra-armare la partea superioară faţa de necesar.
Se recomandă varierea distanţei pe verticală între armături, respectând însă
o distanţă maximă de 800 mm. Distanţa minima este dată de grosimea minimă
a stratului elementar de compactare.
Pentru armăturile discontinui, de tipul benzilor, distanţa pe verticală poate fi
menţinută constantă, iar densitatea de armare este sporită pe înălţime prin
mărirea numărului şi dimensiunilor armăturii.
Structurile mai mici de 5 m înălţime sunt de regulă realizate cu armături
având aceeaşi rezistenţă. Pentru înălţimi mai mari se pot utiliza materiale
geosintetice de rezistenţe diferite.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Metoda penei ancorate
123
Calculul forţei maxime de întindere în armătură
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Metoda penei ancorate
124
Schema de calcul pentru forţa de întindere în armătura “i” datorată
greutăţii proprii şi suprasarcinii
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Metoda penei ancorate
125
Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţii
de lăţime b), Ti2
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Metoda penei ancorate
126
Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de
fundaţii de lăţime b), Ti3
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea la rupere a armăturilor
127
Verificarea armăturilor la smulgere
3
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea armăturilor la smulgere
128
Figura 3
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii pe plane înclinate
129
În plus faţă de analiza mecanismelor interne de întindere, este de asemenea
necesar de a lua în considerare posibilitatea formarii unor plane înclinate de cedare,
care alcatuiesc prisme (pene) de pamânt instabile.
Planele de cedare trebuie ca utate pentru fiecare punct semnificativ (a, b, c... în
figura de mai jos).
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii pe plane înclinate
130
Pentru fiecare punct trebuie stabilită valoarea maximă a forţei T prin analizarea
mai multor plane potenţiale de cedare. Valoarea maximă a lui T şi unghiul α de
înclinare a planului de cedare corespunzător sunt utilizate pentru calculul rezistenţei
grupului de armături din prismul analizat.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii pe plane înclinate
131
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Metoda gravităţii coerente
132
Evaluarea coeficientului împingerii pământului
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Metoda gravităţii coerente
133
Calculul forţei de întindere în armatură
Forţa de întindere în armătura “i” este dată de trei componenteŞ
a) Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi suprasarcinii ce
acţionează la suprafaţa terenului, Ti1
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Metoda gravităţii coerente
134
Calculul forţei de întindere în armatură
b) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate verticale (date de fundaţie), Ti2
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Metoda gravităţii coerente
135
Calculul forţei de întindere în armatură
c) Forţa de întindere datorată sarcinilor concentrate orizontale (date de fundaţii de
lăţime b), Ti2
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Metoda gravităţii coerente
136
Linia de întindere maximă pentru o structură de sprijin armată cu materiale
inextensibile poate fi considerată o spirală logaritmică (figura 1).
Pentru calcul, în cazul în care nu există o fundaţie la partea superioară a
structurii, această linie poate fi simplificată aşa cum este arătat în figura 2. Linia astfel
obţinută va fi numită „linia 2”.
Figura 1. Linia de intindere maximă
Figura 2. Linia de intindere maximă în cazul
inexistenţei unei fundaţii
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Metoda gravităţii coerente
137
Verificarea la smulgere a armăturilor
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Metoda gravităţii coerente
138
Verificarea la smulgere a armăturilor
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Metoda gravităţii coerente
139
Starea limită a exploatării normale
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Verificarea stabilităţii interne la acţiuni seismice
140
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Sistemul de drenaj
141
Pentru construcţiile amplasate lângă versanţi este necesară proiectarea unui
sistemde drenaj cu scopul de a colecta şi dirija apele de infiltraţie (Figura 1).
În cazul în care deasupra structurii de sprijin există un sistem rutier pe care este
posibil a se utiliza, iarna, săruri pentru dezgheţare, se va realiza o bariera impermeabilă
între umplutura armată şi sistemul rutier (Figura 2).
Figura 1. Realizarea sistemului de drenaj
la o structura de sprijin din pămant armat
Figura 2. Impermeabilizarea părţii superioare a
structurii de pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
Exemplu de calcul Exemplu de calcul
Structura de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă
STAS 3300/1-85 – Teren de fundare. Principii generale de calcul.
4 H m = 10 q kPa =
142
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
143
Greutăţile volumice ale umpluturii armate (
1
¸ ) şi terenul de sub şi din
spatele structurii (¸ ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut
următoarele rezultate:
Nr. încercare
1 2 3 4 5
1
¸ (kN/m
3
)
18.0 17.9 18.1 17.95 18.12
¸ (kN/m
3
)
17.3 17.48 17.5 17.32 17.4

Parametrii reziatenţei la forfecare au fost determinaţi, atât pentru
umplutura armată, cât şi pentru teren, prin încercări de forfecare directă,
pentru care s-au obţinut următoarele rezultate:
Pentru umplutură armată (
1
| ;
1
c ):
Valori o
(kPa)
Valori
f
t (kPa)
1 2 3 4 5 6
100
60.08 55.43 57.73 58.90 56.57 58.43
200
120.17 110.86 115.47 117.81 113.15 116.87
300
180.25 166.29 173.20 176.71 169.73 175.30

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
144
Pentru teren (| ;c):
Valori o
(kPa)
Valori
f
t (kPa)
1 2 3 4 5 6
100
53.17 52.05 50.95 53.39 55.43 54.29
200
106.34 104.11 101.9 106.79 110.86 108.59
300
159.51 156.17 152.86 160.18 166.29 162.88

8.1.1. Detreminarea parametrilor normaţi şi de calcul conform STAS
3300/1-85.
8.1.1.1. Greutatea volumică a umpluturii armate
Având ca referinţă STAS 3300/1-85, valoarea normată a greutăţii volumice
se obţine cu relaţia:
'
1
'
1
n
n
i
n
i
¸ ¸ =
¿
=
Unde ' n este numărul de încerări realizate, după eliminarea
valorilor eronate.
Pentru n = 5, din tabelul 1 din STAS 3300/1-85, rezultă 2.07 u =
(coeficient static).
Estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice:
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
145
1
2
( )
1
n
s
n i
i
¸ ¸ = ÷
¿
=

Unde ¸ este media aritmetică a valorilor individuale.
Rezultă 0.0847 s =
Se verifică relaţia: s
i
¸ ¸ u ÷ < · pentru fiecare valoare individual.
Întrucât se verifică această condiţie pentru toate valorile, rezultă ' 5 n n = = .
Valoarea nominală a greutăţii volumice a umpluturii armate rezultă:
3
18.014 /
1
n
kN m ¸ = .
Valoarea de calcul a greutăţii volumice se calculează cu relaţia:
(1 )
n
¸ µ ¸ = ± ,
Unde: µ este indicele de precizie al determinării valorii medii.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
146
1
2
( ) 0.09476
1
1
n
n
s
i
n
i
¸ ¸ = ÷ =
¿
÷
=

Având ca referinţă STAS 3300/1-85, nivelul de asigurare se consideră:
0.85 o = pentru calculele la starea limită de deformaţii (SLD),
0.95 o = pentru calculele la starea limită de capacitate portantă (SLCP).
Având ca referinţă tabelul 2 din STAS 3300/2-85 rezultă:
- Pentru 0.85 o = , 1.19 t
o
= , 0.00626 µ =
- Pentru 0.95 o = , 2.13 t
o
= , 0.0112 µ =
Rezultă următoarele valori de calcul:
- Pentru SLD:
3
1
18.13 / kN m ¸ =
- Pentru SLCP:
- Pentru verificările de stabilitate externă de tipul alunecare pe talpă,
unde greutatea este favorabilă:
3
17.91 / kN m ¸ =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
147
8.1.1.2. Greutatea volumică a terenului
În acelaşi mod, rezultă:
- Valoarea normată:
3
17.4 / kN m ¸ =
- Valoarea de calcul pentru calcule la SLD:
3
17.45 / kN m ¸ =
- Valori de calcul pentru SLCP:
- Pentru calculul împingerii pământului:
3
17.5 / kN m ¸ =
8.1.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată:
Valorile normate ale unghiului de frecare internă,
1
| şi coeziunii
1
c se
determină, având ca referinţă STAS 3300/1-85, cu următoarele relaţii (pentru
încercarea de forfecare directă):

( )
1 1 1
2
2 2
1 1
tan
n n n
i i i i
n
i i i
n n
i i
i i
n
n
o t o t
|
o o
= = =
= =
÷ ·
¿ ¿ ¿
=
÷
¿ ¿

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
148
Rezultă (pentru n=18) următoarele valori normate:
1
tan 0.5786
n
| =
0
1
30.05 | =
1
0 c =
Pentru determinarea valorilor de calcul se utilizează relaţia:
tan (1 ) tan
n
| µ | = ± ,
Cu:
tan
tan
t s
n
o
|
µ
|
·
= ,
( )
2
1
2
2
1 1
( tan )
tan
2
n
n
i i
i
n n
i i
i i
n
c
n
s
n
n
o | t
|
o o
=
= =
+ ÷ ¿
= ·
÷
÷
¿ ¿


- Pentru SLD: pentru 0.85 o = , 1.07 t
o
= ,
1
tan 0.5678 | = ,
0
1
29.6 | =
- Pentru SLCP: pentru 0.95 o = , 1.75 t
o
= ,
1
tan 0.5609 | = ,
0
1
29.3 | =
8.1.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren:
În acelaşi mod rezultă:
tan 0.5321
n
| =
0
28.0 | = 0 c =

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
149
8.1.2. Predimensionare:
Se alege un raport / 0.7 L H = , rezultă 2.8 L m = .

8.1.3. Evaluarea împingerii pământului
- coeficientul îmingerii active:

2
27.6
tan 45 0.366
2
a
k
| |
= ÷ =
|
\ .

2 2
1 1
17.5 4 0.366 51.24 /
2 2
a a
P H k kN m ¸ = = · · =
10 4 0.366 14.64 /
aq a
P qHk kN m = = · · =

- Coeficientul acţiunii pentru împingerea pământului: 1.2
- Rezultă: 61.49 /
a
P kN m = , 17.57 /
aq
P kN m =

8.1.4. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

1
1 2.8 4 17.91(18.11) 200.6(202.8) / G L H m kN m ¸ = · · · = · · =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
150
-Coeficientul acţiunii pentru greutate:0.8 sau 1.2
- Coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2
Rezultă pentru SLCP, greutate defavorabilă: 243.36 / G kN m =
greutate favorabilă: 160.48 / G kN m =
33.6 / Q kN m =
8.1.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă:
 Stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/teren
79.06 /
h a aq
R P P kN m = + =
160.48 33.6 194.08 /
v
R G Q kN m = + = + =
tan
h v
R R cL | s +
0
79.06 194.08 tan27.6 101.46 s · =
- Verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutură
armată/teren
1
tan
a h v a a
f R R c L o s +
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
151
- Factorul parţial pentru alunecarea pe talpă:
1
1.3
a
f =
79.06 /
h a aq
R P P kN m = + =
160.48 33.6 194.08 /
v
R G Q kN m = + = + =
- Unghiul de frecare dintre armătură şi teren:
tan (0.85 0.95) tan 0.44 0.49 0.45
a
o | = ÷ = ÷ = (pentru geogrilă)
1.3 79.06 194.08 0.45 × s ×
102.77 87.33 s
- Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/ teren nu se verifică!
Se măreşte lungimea 3.4 L m =
1
1 3.4 4 17.91(18.11) 243.58(246.3) / G L H m kN m ¸ = × × × = × × =
10 3.4 34 / Q q L kN m = × = × =
- Coeficientul acţiunii pentru greutate: 0.8 sau 1.2
- Coeficientul acţiunii pentru suprasarcină: 1.2
- Rezultă pentru SLCP, greutate defavorabilă: 295.56 / G kN m =
greutate favorabilă: 194.86 / G kN m =
40.8 / Q kN m =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
152
194.86 40.8 235.66 /
v
R G Q kN m = + = + =
102.77 106.04 s
- Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/ teren se verifică!
8.1.6. Verificarea stabilităţii la răsturnare
- momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei,
0
M
0
4 4
61.49 17.57 117.12 /
3 2
M kNm m = × + × =
-rezultanta forţelor vericale,
v
R
194.86 40.8 235.66 /
v
R G Q kN m = + = + =
- Excentricitatea, c:
0
117.12
0.49 0.56
235.66 6
v
M L
c m m
R
= = = < =
8.1.7. Verificarea presiunilor e teren
- Presiunea pe bază,
v
o
295.56 40.8
138.99
2 3.4 2 0.49
v
v
R
kPa
L e
o
+
= = =
÷ ÷ ×

v cr f m
p D o ¸ s +
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
153
8.1.8. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii
Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică 33 / T kN m = .
Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei
se aplică următorii factori parţiali:
1 11 12
1 1.6 1.6
m m m
f f f = × = × =
Unde
11 111 112
1 1 1
m m m
f f f = × = × =
12 121 122 m m m
f f f = ×
121
1
m
f =
122 4
50
log log 1.6
10
d
m
t
t ani
f
t ore
= = =
(valoarea este rezultată din teste accelerate)

12
1.6
m
f =
2 21 22 m m m
f f f = ×
21
1.0
m
f = (producător)
22
1.1
m
f =
2
1.1
m
f =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
154
Rezultă 1.6 1.1 1.76
m
f = × =
Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.75kN/m.
8.1.9. Dispunerea armăturilor
Pentru cota 4 z m = , unde împingerea este maximă, se calculează valoarea
v
s :
18.75
0.53
( ) ( ) 1.2 (17.5 4 0.366 10 0.366) 1.2
v
h a a
T T
s
z H IIk qk o ¸
= = = =
= + × × × + × ×

Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.50m,
ceea ce corespunde la două straturi elementare de compactare de câte
0.25m.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
155
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
156
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
157
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
158
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
159
8.2. Exemplu de calcul 8.2. Exemplu de calcul
Structura de sprijin armată cu geogrile – proiectarea având ca referinţă
EUROCOD 7 (SR EN 1997-1:2004) – Proiectarea geotehnică. Partea 1:
Reguli generale.
4 H m = 10 q kPa =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
160
Greutăţile volumice ale umpluturii armate (
1
¸ ) şi terenul de sub şi din spatele
structurii (¸ ) a fost determinată în laborator şi s-au obţinut următoarele rezultate:
Nr. încercare
1 2 3 4 5
1
¸ (kN/m
3
)
18.0 17.9 18.1 17.95 18.12
¸ (kN/m
3
)
17.3 17.48 17.5 17.32 17.4
Parametrii rezistenţei la forfecare au fost determinaţi, atât pentru
umplutura armată, cât şi pentru teren, prin încercări de forfecare directă, pentru
care s-au obţinut următoarele rezultate:
Pentru umplutură armată (
1
| ;
1
c ):
Valori o
(kPa)
Valori
f
t (kPa)
1 2 3 4 5 6
100
60.08 55.43 57.73 58.90 56.57 58.43
200
120.17 110.86 115.47 117.81 113.15 116.87
300
180.25 166.29 173.20 176.71 169.73 175.30

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
161
Pentru teren (| ;c):
Valori o
(kPa)
Valori
f
t (kPa)
1 2 3 4 5 6
100
53.17 52.05 50.95 53.39 55.43 54.29
200
106.34 104.11 101.9 106.79 110.86 108.59
300
159.51 156.17 152.86 160.18 166.29 162.88

8.2.1. Determinarea parametrilor geotehnici
Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnice sunt următoarele:
8.2.1.2. Greutatea volumică a umpluturii armate
Valoarea caracteristică a greutăţii volumice a terenului:
3
17.4 / kN m ¸ =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
162
8.2.1.3. Parametrii de forfecare pentru umplutura armată
Ca valoare caracteristică a unghiului de frecare internă se va lua cea mai
pesimistă valoare, respectiv
0
1
30 | =

iar
1
0 c =

8.2.1.4. Parametrii de forfecare pentru teren.
În acelaşi mod rezultă:
0
27 | =

iar
1
0 c =

8.2.2. Alegerea stărilor limită şi a combinaţiilor de încărcări
Pentru verificarea la SLU a structurii de sprijin armate sunt aplicabile
stările limită STR şi GEO.
8.2.2.1. Combinaţia 1: A1+M1+R1
Pentru verificarea la stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare,
în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasura acesteia sunt favorabile,
factorii parţiali sunt următorii:
- Pentru greutate:
3
1 /
G
kN m ¸ =
- Pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise, considerată
variabilă şi favorabilă:
3
0 /
Q
kN m ¸ =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
163
- Pentru împingerea pământului:
3
1.35 /
Pa
kN m ¸ =
- Pentru unghiul de frecare internă:
3
1 / kN m
|
¸ =
- Pentru greutate volumică:
3
1 / kN m
¸
¸ =
Pentru verificarea de capacitate portantă, în care greutatea structurii şi
suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile, factorii parţiali sunt
următorii (restul rămân la fel):
- Pentru greutate:
3
1.35 /
G
kN m ¸ =
Pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise, considerată variabilă şi
favorabilă:
3
1.5 /
Q
kN m ¸ =
8.2.2.2. Combinaţia 2: A2+M2+R1
Pentru verificarea de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare,
în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt
favorabile, factorii parţiali sunt următorii:
- Pentru greutate:
3
1 /
G
kN m ¸ =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
164
- Pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise, considerată
variabilă şi favorabilă:
3
0 /
Q
kN m ¸ =
- Pentru împingerea pământului:
3
1.0 /
Pa
kN m ¸ =
- Pentru unghiul de frecare internă:
3
1.25 / kN m
|
¸ =
- Pentru greutate volumică:
3
1 / kN m
¸
¸ =
Pentru verificarea de capacitate portantă, în care greutatea structurii şi
suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile, factorii parţiali sunt
următorii (restul rămân la fel):
- Pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise, considerată
variabilă şi favorabilă:
3
1.3 /
Q
kN m ¸ =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
165
8.2.2.3. Combinaţia 3: A1+M1+R2
Pentru verificarea de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare,
în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt
favorabile, factorii parţiali sunt următorii:
- Pentru greutate:
3
1 /
G
kN m ¸ =
- Pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise, considerată
variabilă şi favorabilă:
3
0 /
Q
kN m ¸ =
- Pentru împingerea pământului:
3
1.35 /
Pa
kN m ¸ =
- Pentru unghiul de frecare internă:
3
1 / kN m
|
¸ =
- Pentru greutate volumică:
3
1 / kN m
¸
¸ =
- Pentru verificarea la alunecare pe talpă:
3
;
1.1 /
R h
kN m ¸ =
- Pentru rezistenţa terenului:
3
;
1.4 /
R c
kN m ¸ =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
166
Pentru verificarea de capacitate portantă, în care greutatea structurii şi
suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile, factorii parţiali sunt
următorii (restul rămân la fel):
- Pentru greutate:
3
1.35 /
G
kN m ¸ =
- Pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise, considerată
variabilă şi favorabilă:
3
1.5 /
Q
kN m ¸ =
- Pentru verificarea capacităţii portante:
3
:
1.4 /
R v
kN m ¸ =

8.2.2.3. Combinaţia 4: (A1sau A2)+M2+R3
Se aplică 1 A pentru acţiunile structurale şi 2 A pentru cele geotehnice.

Pentru verificările de stabilitate externă la alunecare pe talpă şi răsturnare,
în care greutatea structurii şi suprasarcina de deasupra acesteia sunt
favorabile, factorii parţiali sunt următorii:
- Pentru greutate:
3
1 /
G
kN m ¸ =
- Pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise, considerată
variabilă şi favorabilă:
3
0 /
Q
kN m ¸ =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
167
- Pentru împingerea pământului:
3
1.0 /
Pa
kN m ¸ =
- Pentru unghiul de frecare internă:
3
1.25 / kN m
|
¸ =
- Pentru greutate volumică:
3
1 / kN m
¸
¸ =
- Pentru verificarea la alunecare pe talpă:
3
:
1.0 /
R h
kN m ¸ =
- Pentru rezistenţa terenului:
3
;
1.0 /
R c
kN m ¸ =
Pentru verificarea de capacitate portantă, în care greutatea structurii şi
suprasarcina de deasupra acesteia sunt defavorabile, factorii parţiali sunt
următorii (restul rămân la fel):
- Pentru greutate:
3
1.35 /
G
kN m ¸ =
- Pentru suprasarcina de deasupra structurii propriu-zise, considerată
variabilă şi favorabilă:
3
1.5 /
Q
kN m ¸ =
8.2.3. Predimensionare
Se alege un raport / 0.7 L H = , rezultă 2.8 L m = .
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
168
8.1.3. Evaluarea împingerii pământului
- coeficientul îmingerii active:

2
27
tan 45 0.375
2
a
k
| |
= ÷ =
|
\ .

2 2
1 1
17.4 4 0.375 52.2 /
2 2
a a
P H k kN m ¸ = = · · =
10 4 0.375 15 /
aq a
P qHk kN m = = · · =

8.2.4.2. Evaluarea greutăţii şi suprasarcinii

1
1 2.8 4 18.014 201.75 / G L H m kN m ¸ = · · · = · · =
10 2.8 28 / Q q L kN m = · = · =

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
169
8.2.4.3. Combinaţia 1

201.75 / G kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
272.36 / G kN m =

(capacitate portantă)
0 / Q kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
42 / Q kN m =

(capacitate portantă)
70.47 /
a
P kN m =

20.25 /
aq
P kN m =
tan 0.509 | =

1
tan 0.577 | =

3
17.4 / kN m ¸ =

3
1
18.014 / kN m ¸ =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
170
8.2.4.4. Combinaţia 2

201.75 / G kN m =


0 Q =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)

36.4 / Q kN m =

(capacitate portantă)
52.2 /
a
P kN m =

15 /
aq
P kN m =
tan 0.407 | =

1
tan 0.462 | =

3
17.4 / kN m ¸ =

3
1
18.014 / kN m ¸ =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
171
8.2.4.5. Combinaţia 3

201.75 / G kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
272.36 / G kN m =

(capacitate portantă)
0 / Q kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
42 / Q kN m =

(capacitate portantă)
70.47 /
a
P kN m =

20.25 /
aq
P kN m =
tan 0.509 | =

1
tan 0.577 | =

3
17.4 / kN m ¸ =

3
1
18.014 / kN m ¸ =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
172
8.2.4.6. Combinaţia 4

201.75 / G kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
272.36 / G kN m =

(capacitate portantă)
0 / Q kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
42 / Q kN m =

(capacitate portantă)
52.2 /
a
P kN m =

15 /
aq
P kN m =
tan 0.407 | =

1
tan 0.462 | =

3
17.4 / kN m ¸ =

3
1
18.014 / kN m ¸ =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
173
8.2.5. Verificarea stabilităţii la alunecare pe talpă:
8.2.5.1. Combinaţia 1

 Stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/ teren

70.47 20.25 90.72 /
h a aq
R P P kN m = + = + =
201.75 0 201.75 /
v
R G Q kN m = + = + =
tan
h v
R R cL | s +
90.72 201.75 0.509 102.69 s × =
- Verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutură
armată/teren pentru combinaţia 1 de încărcări
 Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/ teren
1
tan
a h v a a
f R R c L o s +
- Factorul parţial pentru alunecarea pe talpă:
1
1
a
f =
90.72 /
h a aq
R P P kN m = + =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
174
tan
h v
R R cL | s +
90.72 201.75 0.509 102.69 s × =
- Verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutură
armată/teren pentru combinaţia 1 de încărcări
 Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/ teren
1
tan
a h v a a
f R R c L o s +
- Factorul parţial pentru alunecarea pe talpă:
1
1
a
f =
90.72 /
h a aq
R P P kN m = + =
201.75 /
v
R G Q kN m = + =
- Unghiul de frecare dintre armătură şi teren:
tan (0.85 0.95) tan 0.44 0.49 0.45
a
o | = ÷ = ÷ = (pentru geogrilă)
1 90.72 201.75 0.45 × s ×
90.72 90.78 s
Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul
armătură/teren se verifică pentru combinaţia 1 de încercări.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
175
8.2.5.2. Combinaţia 2
 Stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/ teren

52.2 15 67.2 /
h a aq
R P P kN m = + = + =
201.75 0 201.75 /
v
R G Q kN m = + = + =
tan
h v
R R cL | s +
90.72 201.75 0.407 82.11 s × =
- Verificarea la alunecare NU este îndeplinită la contactul umplutură
armată/teren pentru combinaţia 2 de încărcări
- Se măreşte L = 3.1m.
4 3.1 18.014 0 223.37 /
v
R G Q kN m = + = × × + =

tan
h v
R R cL | s +

90.72 223.37 0.407 90.91 s × =

- Verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutură
armată/teren pentru combinaţia 2 de încărcări, pentru L = 3.1m.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
176
 Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/ teren
1
tan
a h v a a
f R R c L o s +
- Factorul parţial pentru alunecarea pe talpă:
1
1
a
f =
67.2 /
h a aq
R P P kN m = + =
223.37 /
v
R G Q kN m = + =
- Unghiul de frecare dintre armătură şi teren:
tan (0.85 0.95) tan 0.44 0.49 0.45
a
o | = ÷ = ÷ = (pentru geogrilă)
1 67.2 223.37 0.45 × s ×
67.2 100.51 s
Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru
combinaţia 2 de încărcări, pentru L = 3.1m.

8.2.5.3. Combinaţia 3

 Stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/ teren
70.47 20.25 90.72 /
h a aq
R P P kN m = + = + =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
177
223.37 0 223.37 /
v
R G Q kN m = + = + =
tan
h v
R R cL | s +
90.72 223.37 0.509 113.69 s × =
- Verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutură
armată/teren pentru combinaţia 3 de încărcări, pentru L = 3.1m.
 Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/ teren
1
tan
a h v a a
f R R c L o s +
- Factorul parţial pentru alunecarea pe talpă:
1
1
a
f =
90.72 /
h a aq
R P P kN m = + =
223.37 /
v
R G Q kN m = + =
- Unghiul de frecare dintre armătură şi teren:
tan (0.85 0.95) tan 0.44 0.49 0.45
a
o | = ÷ = ÷ = (pentru geogrilă)
1 90.72 223.37 0.45 × s ×
90.72 100.52 s
Se poate considera că stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se
verifică pentru combinaţia 3 de încărcări, pentru L = 3.1m.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
178
8.2.5.4. Combinaţia 4

 Stabilitatea la alunecare la contactul umplutură armată/ teren
52.2 15 67.2 /
h a aq
R P P kN m = + = + =
223.37 0 223.37 /
v
R G Q kN m = + = + =
tan
h v
R R cL | s +
67.2 223.37 0.407 90.91 s × =
- Verificarea la alunecare este îndeplinită la contactul umplutură
armată/teren pentru combinaţia 4 de încărcări, pentru L = 3.1m.
 Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/ teren
1
tan
a h v a a
f R R c L o s +
- Factorul parţial pentru alunecarea pe talpă:
1
1
a
f =
67.2 /
h a aq
R P P kN m = + =
223.37 /
v
R G Q kN m = + =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
179
- Unghiul de frecare dintre armătură şi teren:
tan (0.85 0.95) tan 0.44 0.49 0.45
a
o | = ÷ = ÷ = (pentru geogrilă)
1 67.2 223.37 0.45 × s ×
67.2 100.52 s
Stabilitatea la alunecare la contactul armătură/teren se verifică pentru
combinaţia 4 de încărcări, pentru L = 3.1m.

8.2.6. Reevaluarea încărcărilor pentru L=3.1m
4 3.1 8.014 223.37 / G kN m = × × =
10 3.1 31 / Q q L kN m = · = · =

8.2.6.1. Combinaţia 1

223.37 / G kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
301.55 / G kN m =

(capacitate portantă)
0 / Q kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
180
46.5 / Q kN m =

(capacitate portantă)
70.47 /
a
P kN m =

20.25 /
aq
P kN m =
tan 0.509 | =

1
tan 0.577 | =

3
17.4 / kN m ¸ =

3
1
18.014 / kN m ¸ =

8.2.6.2. Combinaţia 2

223.37 / G kN m =


0 Q =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)

40.3 / Q kN m =

(capacitate portantă)
52.2 /
a
P kN m =

15 /
aq
P kN m =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
181
tan 0.407 | =

1
tan 0.462 | =

3
17.4 / kN m ¸ =

3
1
18.014 / kN m ¸ =
8.2.6.3. Combinaţia 3

223.37 / G kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
301.55 / G kN m =

(capacitate portantă)
0 / Q kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
46.5 / Q kN m =

(capacitate portantă)
70.47 /
a
P kN m =

20.25 /
aq
P kN m =
tan 0.509 | =

1
tan 0.577 | =

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
182
3
17.4 / kN m ¸ =

3
1
18.014 / kN m ¸ =
8.2.6.4. Combinaţia 4

223.37 / G kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
301.55 / G kN m =

(capacitate portantă)
0 / Q kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
46.5 / Q kN m =

(capacitate portantă)
52.2 /
a
P kN m =

15 /
aq
P kN m =
tan 0.407 | =

1
tan 0.462 | =

3
17.4 / kN m ¸ =

3
1
18.014 / kN m ¸ =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
183
8.2.7. Verificarea stabilităţii la răsturnare
8.2.7.1. Combinaţia 1
- Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M
0

0
4 4
70.47 20.25 134.46 /
3 2
M kN m = × + × =
- Rezultanta forţelor verticale,
v
R
223.37 0 223.37 /
v
R G Q kN m = + = + =
- Excentricitatea, e
0
134.46
0.601 0.52
223.37 6
v
M L
e m m
R
= = = > =
Nu se verifică condiţia ca excentricitatea / 6 e L s .
Se măreşte L=3.4m
3.4 4 18.014 245 / G kN m = · · =
10 3.4 34 / Q q L kN m = · = · =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
184
245 / G kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
330.75 / G kN m =

(capacitate portantă)
0 / Q kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
51 / Q kN m =

(capacitate portantă)
70.47 /
a
P kN m =

20.25 /
aq
P kN m =
tan 0.509 | =

1
tan 0.577 | =

3
17.4 / kN m ¸ =

3
1
18.014 / kN m ¸ =
- Rezultanta forţelor verticale,
v
R
245 0 245 /
v
R G Q kN m = + = + =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
185
- Excentricitatea, e
0
134.46
0.548 0.56
245 6
v
M L
e m m
R
= = = < =

8.2.7.2. Combinaţia 2

245 / G kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
0 / Q kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
44.2 / Q kN m =

(capacitate portantă)
52.2 /
a
P kN m =

15 /
aq
P kN m =
tan 0.407 | =

1
tan 0.462 | =

3
17.4 / kN m ¸ =

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
186
3
1
18.014 / kN m ¸ =
- Momentul tuturor forţelor faţă de centrul bazei, M
0

0
4 4
52.2 15 99.6 /
3 2
M kNm m = × + × =
- Rezultanta forţelor verticale,
v
R
245 0 245 /
v
R G Q kN m = + = + =
- Excentricitatea, e
0
99.6
0.406 0.56
245 6
v
M L
e m m
R
= = = < =
8.2.7.3. Combinaţia 3

245 / G kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
330.75 / G kN m =

(capacitate portantă)
0 / Q kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
187
51 / Q kN m =

(capacitate portantă)
70.47 /
a
P kN m =

20.25 /
aq
P kN m =
tan 0.509 | =

1
tan 0.577 | =

3
17.4 / kN m ¸ =

3
1
18.014 / kN m ¸ =
Valorile rezultă ca la combinaţia 1.
8.2.7.4. Combinaţia 4

245 / G kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
330.75 / G kN m =

(capacitate portantă)
0 / Q kN m =

(alunecarea pe talpă, răsturnare)
51 / Q kN m =

(capacitate portantă)
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
188
52.2 /
a
P kN m =

15 /
aq
P kN m =
tan 0.407 | =

1
tan 0.462 | =

3
17.4 / kN m ¸ =

3
1
18.014 / kN m ¸ =
Valorile rezultă ca la combinaţia 2.

8.2.8. Verificarea presiunilor pe teren
8.2.8.1. Combinaţia 1
- presiunea be bază,
v
o :
330.75 51
165.69
2 3.4 2 0.548
v
v
R
kPa
L e
o
+
= = =
÷ ÷ ×

v cr f m
p D o ¸ s +
1 1
17.4 3.4 12.43 367.68
2 2
cr f c f
p c N LN kPa
¸
¸ = + = × × × =
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
189
1
m
D m =
156.69 367.68 17.4 1 385.08 s + × =
Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.

8.2.8.2. Combinaţia 2
- presiunea be bază,
v
o :

245 44.2
111.75
2 3.4 2 0.406
v
v
R
kPa
L e
o
+
= = =
÷ ÷ ×

v cr f m
p D o ¸ s +
1 1
17.4 3.4 7.95 235.16
2 2
cr f c f
p c N LN kPa
¸
¸ = + = × × × =
1
m
D m =
117.75 235.16 17.4 1 252.56 s + × =
Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
190
8.2.8.3. Combinaţia 3
- presiunea be bază,
v
o :

330.75 51
165.98
2 3.4 2 0.55
v
v
R
kPa
L e
o
+
= = =
÷ ÷ ×

v cr f m
p D o ¸ s +
1 1
17.4 3.4 12.43 367.68
2 2
cr f c f
p c N LN kPa
¸
¸ = + = × × × =
1
m
D m =
Se aplică un factor parţial rezistenţelor terenului
;
1.4
R v
¸ =
367.68
165.98 17.4 1 280.03
1.4
s + × =
Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
191
8.2.8.4. Combinaţia 4
- presiunea be bază,
v
o :

330.75 51
147.51
2 3.4 2 0.406
v
v
R
kPa
L e
o
+
= = =
÷ ÷ ×

v cr f m
p D o ¸ s +
1 1
17.4 3.4 7.95 235.16
2 2
cr f c f
p c N LN kPa
¸
¸ = + = × × × =
1
m
D m =
147.51 235.16 17.4 1 252.56 s + × =
Capacitatea portantă a terenului nu este depăşită.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
192
8.2.9. Calculul rezistenţei la întindere a armăturii

Se alege ca armătură o geogrilă cu rezistenţa caracteristică 33 / T kN m = .
Pentru determinarea valorii de calcul a rezistenţei la întindere a geogrilei
se aplică aceiaşi factori parţiali ca la paragraful 8.1.8.
Rezultă valoarea de calcul a rezistenţei geogrilei 18.75kN/m.

8.2.10. Dispunerea armăturilor.
Se alege iniţial o dispunere uniformă a armăturilor la o distanţă de 0.30m.

8.2.11. Calculul forţei de întindere în armături
Întrucât se consideră greutatea şi suprasarcina ca fiind defavorabile, rezultă că
cea mai defavorabilă combinaţie este, din acest punct de vedere, combinaţia 1:
330.75 / G kN m =
,
51 / Q kN m = iar factorul parţial aplicat presiunii
pământului este 1.35.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
193
- Forţa de întindere datorată greutăţii proprii a umpluturii armate şi
suprasarcinii ce acţionează la suprafaţa terenului,
1 i
T
1 i a vi vi
T k s o =
2
vi
vi
i i
R
L c
o =
÷

Calculele pentru fiecare nivel de armătură sunt prezentate în tabelul
următor:
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
194
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară
195
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan; drd. ing. Ştefan Cioară