You are on page 1of 130

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU SUDAREA ARMATURILOR DE OTEL-BETON

indicativ C 28-83 înlocuieşte C 28-76 Cuprins
* PREVEDERIL GENERALE * CONDITII GENERALE DE EXECUTIE * SUDAREA ELECTRICA PRIN PUNCTE * SUDAREA ELECTRICA CAP LA CAP PRIN TOPIRE INTERMEDIARA * SUDAREA MANUALA CU ARCUL ELECTRIC PRIN SUPRAPUNERE SI CU ECLISE * SUDAREA ÎN COCHILIE ÎN BAIE DE ZGURA * SUDAREA ÎN COCHILIE, ÎN BAIE DE ZGURA, CU CUSATURI LONGITUDINALE * SUDAREA ÎN SEMIMANSON DE CUPRU * SUDAREA ÎN MEDIU DE BIOXID DE CARBON * VERIFICAREA SI RECEPTIONAREA LOTURILOR DE ARMATURI SUDATE * TEHNICA SECURITATII MUNCII * EXAMINAREA SUDORILOR

1. PREVEDERIL GENERALE Domeniu de aplicare
1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la sudarea barelor din oţel-beton, folosite ca armături de rezistenţă sau constructive, în beton armat monolit şi prefabricat, prin următoarele procedee de sudare: a. Sudarea electrică prin puncte; b. Sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară; c. Sudarea manuală cu arcul electric, prin suprapunere şi cu eclise; d. Sudarea manuală cap la cap cu arcul electric cu următoarele variante de înnădire: - sudarea în cochilie, în baie de zgură (cu şi fără cusături longitudinale); - sudarea în semimanşon de cupru; e. Sudarea în mediu de bioxid de carbon. 1.2. Tipurile de oţel-beton care pot fi înnădite sau îmbinate prin sudare, în condiţiile prezentelor instrucţiuni tehnice, sunt indicate în tabelul 1. 1.3. Prevederile prezentelor instrucţiuni tehnice se aplică şi la armăturile nepretensionate din elemente de beton precomprimat, precum şi la armăturile construcţiilor situate în zone seismice. 1.4. Prevederile prezentelor instrucţiuni tehnice nu se aplică armăturile de rezistenţă pretensionate din elemente de beton precomprimat, cu excepţia oţelului-beton PC 90, din tabelul 1 şi nici plaselor sudate uzinate conform STAS 438/3-80 care se produc la ISPS Buzău. TABELUL 1 PROCEDEE DE SUDARE ADMISE LA ÎMBINAREA SAU ÎNNĂDIREA OŢELURILOR BETON P Nr. crt.

ro c e d e ul d e s u d ar e Sud are man uală cu arcu l elect ric prin suprap uner e şi cu eclis e

Tipul de oţel-beton (conf. STAS 438/1-80 şi STAS 438/2-80)

Sud are elect rică prin pun cte

Sud are elect rică cap la cap prin topir e inter mediar ă

Sud are în coch ilie în baie de zgur ă

Sudar e în cochili e în baie de zgură cu cusăt uri longit udinale

P R O C E D E U L D E S U D A R E

5

PC 90

1 . 5 . Î n p r o i e c t u

l d e e x e c u ţ i e a l l u c r ă r ii s e v o r p r e c i z a a r m ă t u r il e s u d a t e s o li c i t a t e

l a o b o s e a l ă . p e n t r u a li s e a p li c a p r e v e d . c o n f o r m S T A S 1 0 1 0 7 / 0 7 6 .

.e r il e s p e c i a l e d e l a f i e c a r e p r o c e d e u d e s u d a r e ş i d i n a n e x a I .

Î n n ă d i r il e s u d a t e s e v o r a m p l a s a c o n f o r m i n d i c a ţ ii l o r d i n p r o . 6 .1 .

i a r î n li p s a a c e s t o r a s e v o r r e s p e c t a u r m ă t o a r .i e c t u l d e e x e c u ţ i e .

c u u n a s a u m a i m . Î n t r e d o u ă s e c ţ i u n i î n v e c i n a t e .e l e p r e v e d e r i : a .

î n c a z u r il e . v a f i o d i s t a n ţ ă d e c e l p u ţ i n 5 0 d .u l t e î n n ă d i r i s u d a t e .

s e v a ţ i n e s e a m a d e p r e v e d e r il e d e l a .c â n d d i s t a n ţ a e s t e m a i m i c ă .

A r i a a r m ă t u r il o r d e r e z i s t e n ţ ă î n n ă d i t e p r i n s u d a r . 1 .p c t . b . b . 6 .

î n t r o s e c ţ i u n e a u n u i e l e m e n t d e b e t o .e ş i s il i c i t a t e l a î n t i n d e r e .

n a r m a t . s e r e c o m a n d ă a n u d e p ă ş i 2 5 % d i n a r i a t o t a l ă a a r m ă t u r il o .

D a c ă a r m ă t u . 1 . 1 0 ) .r d e r e z i s t e n ţ ă ( c u e x c e p ţ i a c a z u r il o r d e l a p c t .

r a d e r e z i s t e n ţ ă e s t e a l c ă t u i t ă d i n 3 b a r e . s e a d m i t e . î n m o d e x c .

e p ţ i o n a l . 7 . Î n d o i r e a b a r e l o r . c a u n a d i n b a r e s ă f i e s u d a t ă . 1 . d .

e s t e a d m i s ă l a o d i s t a n ţ ă d e c e l p u ţ i n 5 d . d e l a c a p .u p ă s u d a r e .

D e f i n .e t e l e s u d u r ii ( d d i a m e t r u l b a r e l o r î n n ă d i t e p r i n s u d a r e ) .

8 .i ţ i i 1 . T e r m e n ii u t il i z a ţ i î n p r e z e n t e l e i n s t r u c ţ i u n i t e h n i c e s u n .

T e r m i n o l o g i e " . .t c e i p r e v ă z u ţ i î n S T A S 5 5 5 5 7 1 " S u d a r e a m e t a l e l o r .

c o m p l e t a ţ i c u t e r m e n ii d i n s u b c a p i t o l u l " D e f i n i ţ ii d e l a f i e c a r e p r o .

p r e c u m ş i c u t e r m e n ii u r m ă t o r i : a . Î n n ă .c e d e u d e s u d a r e î n p a r t e " .

e x e c u t a t ă p r .d i r e s u d a t ă : l e g ă t u r a r i g i d ă a d o u ă b a r e c o a x i a l e .

N o d s a u î m b i n a r e s u d a . b .i n s u d a r e î n s c o p u l p r e l u n g i r ii b a r e l o r .

c . Z o n a i n f .t ă : i n t e r a c ţ i a a d o u ă b a r e s o li d a r i z a t e p r i n s u d a r e .

l u e n ţ a t ă t e r m i c ( Z I T ) : s e c o n s i d e r ă c ă z o n a i n f l u e n ţ a t ă t e r m i c .

6 2 ) c a r e s e f o r m e a z ă l a s u .( d e f i n i t ă c a î n S T A S 5 5 5 5 7 1 p c t . 1 .

d a r e a b a r e l o r d e o ţ e l b e t o n . s e e x t i n d e p e o l u n g i m e d e b a r ă d e .

2 d , d e o p a r t e ş i d e a l t a a î n n ă d i r il o r s u d a t e ş i p e o l u n g i m e d

e 3 d l a s u d a r e a p r i n p u n c t e ; d . R e g i m u l d e s u d a r e : d e f i n i t c a î n

S T A S 5 5 5 5 7 1 , p c t . 1 . 3 4 , s e c l a s i f i c ă d u p ă c u m u r m e a z ă : 1 . R e g i m

. .m o a l e : c a r e u t il i z e a z ă c u r e n ţ i d e i n t e n s i t a t e m i c ă ( c i r c a 1 5 . 2 .

0 A / m m
2

s e c ţ i u n e s u d a t ă ) , t i m p i l u n g i d e î n c ă l z i r e ( c i r c a 5 . . . 6 0

s e c ) ş i f o r ţ e d e a p ă s a r e m i c i ( c i r c a 3 . . . 5 k g f / m m
2

s e c ţ i u n e s u d a t

ă ) ; 2 . R e g i m d u r : c a r e u t il i z e a z ă c u r e n ţ i d e i n t e n s i t a t e m a r e ( c i

. .r c a 2 5 . t i m p i s c u r ţ i d e î n c ă l z i r e ( c i r . 4 0 A / m m 2 s e c ţ i u n e s u d a t ă ) .

c a 1 . 1 0 k g f / m m 2 s e c ţ . 3 s e c ) ş i f o r ţ e d e a p ă s a r e m a r i ( c i r c a 7 . . . . .

f ii n . R u p e r e t e n a c e : r u p e r e c a r e s e p r o d u c e l e n t .i u n e s u d a t ă ) . e .

d p r e c e d a t ă d e d e f o r m a ţ ii p e r m a n e n t e v i z i b il e ( a l u n g i r e ş i c o n t r a .

s u p r a f a ţ a d e r u p e r e p r e z i n t ă u n a s p e c t m a t .c ţ i e t r a n s v e r s a l ă ) . .

f . R u p e r e a f r a g i l ă ( c a s a n t ă ) : r u p e r e c a r e s e p r o d u c e b r .f i b r o s .

f ă r ă d e f o r m a ţ ii p e r m a n e n t e v i z i b il e ( f ă r ă a l u n g i r e ş i c o n t r a c ţ .u s c .

s u p r a f a ţ a d e r u p e r e p r e z i n t ă u n a s p e c t l u c i o s .i e t r a n s v e r s a l ă ) .

9 . A r m ă t u r il e î m b i n a t e s a u .. C o n d i ţ i i d e f o l o s i r e 1 . c r i s t a li n .

î n n ă d i t e p r i n s u d a r e . v o r î n d e p li n i c o n d i ţ ii l e d i n S T A S 4 3 8 / 1 8 0 ş .

i S T A S 4 3 8 / 2 8 0 c u p r i v i r e l a v a l o r il e m i n i m e a l e li m i t e i d e c u r g .

e r e ( R c ( 0 . li m i t a d e c u r g e r e a . 2 ) ş i a l e r e z i s t e n ţ e i d e r u p e r e R .

î n n ă d i r ii ( î m b i n ă r ii ) s u d a t e s e c o n s i d e r ă î n c ă r c a r e a l a c a r e e p r u .

v e t a p r e z i n t ă o d e f o r m a ţ i e r e m a n e n t ă m a i m i c ă s a u c e l m u l t e g a l ă .

c u 0 . 1 . 2 % ( d e t e r m i n a t ă c o n f o r m t a b . p c t . 2 ) . Î n c . 1 1 " N O T A " . 1 0 .

6 . b n u s e p o a t e r e s p e c t a ( .a z u r il e c â n d p r e v e d e r e a d e l a p c t . 1 .

u n d e t o a t e a r m ă t u r .c a d e e x . l a m o n t a j u l e l e m e n t e l o r p r e f a b r i c a t e .

il e s e î n n ă d e s c î n a c e i a ş i s e c ţ i u n e ) . s e v o r a p li c a u r m ă t o a r e l e m ă .

s u r i s p e c i a l e . p e n t r u a s e a s i g u r a c a li t a t e a e x e c u ţ i e i : a . î n n ă d i .

r il e s u d a t e v o r f i e x e c u t a t e n u m a i d e c ă t r e s u d o r i c a r e a u s u s ţ i n u .

t e x a m e n u l p r a c t i c ş i t e o r e t i c p e n t r u g r u p a 3 a p r e v e d e r il o r d e s u .

c o n f o r m S T A S 9 5 3 2 / 1 7 4 ş i c a r e s a u s p e c i a li z a t p e n t r u p r o c .d a r e .

e d e e l e d e s u d a r e ş i v a r i a n t e l e d e î n n ă d i r e c u p r i n s e î n p r e z e n t .

e l e i n s t r u c ţ i u n i t e h n i c e ş i c a r e a u f o s t e x a m i n a ţ i c o n f o r m p r e v e d e .

r il o r d i n c a p . 1 2 . î n n ă d i r il e s u d a t e s e v o r p o a n s o n a ş i v e r i f i c a p . b .

r i n p r o b e d i s t r u c t i v e . e x e c u t a t e i n t e r c a l a t d e a c e l a ş i s u d o r ş i î n a .

c e l e a ş i c o n d i ţ ii c u s u d u r il e d i n o p e r ă . î n p r o p o r ţ i e d e 3 % d i n n u m ă r .

1 1 .u l t o t a l a l î n n ă d i r il o r . M a t e r i a l e 1 . O ţ e l u r il e b e t o n c e s e p o t .

î m b i n a s a u î n n ă d i p r i n s u d a r e s u n t c e l e p r e v ă z u t e î n S T A S 4 3 8 / 1 .

1 . d e p o z i t a r e a . 1 2 .8 0 ş i 4 3 8 / 2 8 0 . s o r t a r e a ş i m a r c a r e a . L i v r a r e a .

m a t e r i a l e l o r s e v a f a c e c o n f o r m S T A S 4 3 8 / 1 8 0 . S T A S 4 3 8 / 2 8 0 . S T .

A S 1 1 2 5 / 8 1 . 1 . 1 3 . ş i S T A S 1 1 6 2 8 0 . P e n t r u f i e c a r e l o t d e o ţ e l b e t .

o n d e s t i n a t a r m ă t u r il o r d e r e z i s t e n ţ ă c a r e s e î n n ă d e s c p r i n s u d a .

p e ş a n t i e r . î n c e r c a r e a d e î . s e v a e x e c u t a î n m o d o b li g a t o r i u .r e .

1 .n d o i r e l a r e c e . l a u n g h i u l ş i d o r n u l p r e s c r i s d e S T A S 4 3 8 / 1 8 0 .

1 4 .. E l e c t r o z ii î n v e li ţ i p r e s c r i ş i p e n t r u î n n ă d i r e a a r m ă t u r il o r c u d i f .

e r i t e p r o c e d e e d e s u d a r e s u n t i n d i c a ţ i î n t a b e l u l 2 ( c o n f o r m S T A .

1 5 . P e n t r u c o n f e c ţ i o n a r e a c o c h il ii l o r m . 1 .S 1 1 2 5 / 1 8 1 ş i 1 1 2 5 / 8 1 ) .

1 . 1 6 . t a b l e s a u b e n z i .e t a li c e ( c a p . 6 ş i 7 ) s e v o r u t il i z a o ţ e l l a t .

P e n t r u c o n f e c ţ i o n a r e a s e m i m a n ş o n u l u i d e c u p r u ( c a p .. 8 ) s e v a u t .

1 7 .il i z a c u p r u e l e c t r o li t i c î n b a r e . S T A S 2 7 0 / 2 8 0 . 1 . D i f e r i t e c .

s . d e s t i n a t e s u d ă r ii î n m e d i u d e b i o x i d d e c a r b o n .a li t ă ţ i d e s â r m e .

1 8 .u n t i n d i c a t e î n t a b e l u l 3 . 1 . G a z u l d e p r o t e c ţ i e . b i o x i d u l d e c a r .

6 % C O 2 .b o n . t r e b u i e s ă a i b ă o p u r i t a t e d e m i n i m u m 9 9 . li p s i t d e i .

1 9 . 2 % . S il i c a g e l u l u t il . 1 .m p u r i t ă ţ i ş i c u o u m i d i t a t e d e m a x i m u m 0 .

i z a t î n u s c ă t o r u l d e g a z e t r e b u i e s ă a i b ă o c u l o a r e s l a b g ă l b u i .

C O N D I T I I G E N E R A L E D E E X E C U T I E .e ş i s ă f i e t r a n s p a r e n t . [ t o p ] 2 .

2 . S u d a r e a s e v a p u t e a e f e c t u a n u m a i d a c ă t e m p e r a t u r a a m b i a n t . 1 .

ă e s t e d e c e l p u ţ i n 0 o C . P C 6 0 ş i . p e n t r u s u d a r e a o ţ e l u r il o r P C 5 2 .

2 . P e . 2 . p e n t r u s u d a r e a o ţ e l u l u i O B 3 7 .P C 9 0 ş i d e c e l p u ţ i n 5 o C .

n t r u t e m p e r a t u r i e x t e r i o a r e c u p r i n s e î n t r e 0 o ( s a u 5 ) p â n ă l a - .

1 5 o C s e v a l u c r a n u m a i î n s p a ţ ii p r o t e j a t e ş i c u o p r e î n c ă l z i r e l .

î n a c e s t c a z s e v a l u c r a n u m a i p e b a .a li m i t a s u p e r i o a r ă ( 3 0 0 o C ) .

T e m p e r a t u r a d .z a d i s p o z i ţ i e i s p e c i a l e a r e s p o n s a b il u l u i c u s u d u r a .

e p r e î n c ă l z i r e s e v a d e t e r m i n a c u c r e i o a n e t e r m o i n d i c a t o a r e s .

a u s e v o r u t il i z a i n d i c a ţ ii l e d i n t a b e l u l I . 6 . T A B E L U L 2 E L E C T R O Z .

I Î N V E L I Ţ I P R E S C R I Ş I L A Î N N Ă D I R E A P R I N S U D A R E A A R M Ă T U R I L O R D I N O Ţ E .

2.O. SUPERBAZ E51.O.3.2.5.110.5.Mn E 42 B E43.B.R.2.2.61.5.110.5.110.61.2.S1.3.2.H E 50 B E51.110.2.O.B.O.110.2.O.1.H PC 60 - E 55 B E51.2.3.2.H PC 52 E 50 B E51. SUPERTIT FIN E49.O.2.B. 2.3.2.5.110.Mn E 55 B E51.R.B.2.O.B.110.B.B.5.5.2 E 48T E48.2.2.O.3.O.2.R.2.2.2.2.H E 55 B E51.H NIBAZ 65 EY.B.5.H UNIBAZ E51.H SUPERTIT E49.2.3.2 E 42 B E43.B.2.3.O.O.2.3.H NIBAZ 65 EY.5.2.H UNIBAZ E51.2.O.R.110.R.3.B.2.5.R.O.O.B.2.110.2.H E 50 B E51.5.B.110.5.3.2.O.2.2.110.3.2.H Sudare în cochilie în baie de zgură Sudare în cochilie în baie de zgură cu cusături longitudinale Sudare în semimanşon de cupru recuperabil Poziţia de sudare orizontală verticală E 42 B E43.H NIBAZ 65 EY.2.H SUPERBAZ E51.7.H E 55 B E51.O.B.2.H SUPERBAZ E51.0.5. 2.2.2.H E 55 B E51.2.110.2.2.O.H SUPERBAZ E51. SUPERTIT E49.B.B.2.B.R.O.B.B.H UNIBAZ E51.H E 50 B E51.S1.R.2 E 48T E48.2.B.2.H SUPERTIT E49.O.5.5.H verticală E 44 T E43.2.5. E 44 T E43.R.H E 42 B E43.110.O.3.B.H E 55 B E51.110.B.S1.2.O.H E 50 B E51.H OB 37 E 42 B E43.3.B.7. SUPERTIT FIN E49.4.110.A. SUPERBAZ E51.2 E 42 B E43.110.110.2.B.7.O.B.L B E T O N T i p u l d e o ţ e l c a r e s e î n n ă d e ş t e p ri n s u d a r e D A Sudare manuală cu arcul electric prin suprapunere şi cu eclise Poziţia de sudare orizontală E 42 A E42.O.B.1.2.3.H E 50 B E51.5.B.5.2.O.2.5.2.2. 2.O.2 E 50 B E51.O.B.5.R.B.B.110.R.110.B.H UNIBAZ E51.61.110.2.3.3.Mn .H E 50 B E51. 2.2 E 44 C E 50 B E51.B.H E 44 T E43.H SUPERTIT E49.2.H UNIBAZ E51.2.

PC52. înnădirea sudată se va împacheta în materiale termoizolante uscate. Buzău I. PC52. pentru asigurarea unei răciri lente. utilizându-se generatoare de acetilenă. crt.6 OB37.2 şi 1. ceaţă sau ploaie. Buzău I.3.6 şi 2.S. PC60I .2 şi 1. PC52.0 1.6 şi 2. După terminarea sudării.S. .0 OB37. PC60 OB37. 2.S.P. PC60 PC60 I. tuburi de oxigen şi truse de arzătoare conform STAS 4137-70. Câmp ia Turzii 3S 12 Mn 1 Si Ni Tsârm ă plină 1.0 1. Câmp ia Turzii Marca Tipul sârmei Diametrele recomandate (mm) Domenii de utilizare Furnizor S 11 Mn 2 Si sârmă plină 1.S. se vor proteja punctele de lucru unde se execută sudurile. PC60 I.S.2 şi 1. protejate contra umezelii. la temperaturi exterioare mai mici ca +5oC sau la vânt puternic şi umiditate ridicată. În caz de vânt puternic.P.6O B37.S. Buzău 5 6 NOTĂ: Se pot utiliza şi alte mărci.TABELUL 3 SÂRME PENTRU SUDAREA ÎN CO2 A OŢELURILOR-BETON Nr.S.S.P. PC52. Câmpia Turzii 1 42 ST1-B FLUX TUB-1 ST-2BN sârmă tubulară sârmă tubulară sârmă tubulară 1. sau cu alte surse termice.6 şi 2.4.S. 2. S 12 Mn 2 Sisâr mă plină 1. Preîncălzirea barelor se va executa cu flacără oxiacetilenică.5. a căror compoziţie chimică îndeplineşte condiţia: Mn+Si 2 2.6PC 60I.

e. controlându-se buna funcţionare a echipamentelor pentru reglarea parametrilor de sudare.46). 3. de asemenea. strânse între electrozii de contact prin care trece curentul de sudare dirijat perpendicular pe feţele pieselor de sudat (STAS 5555-71. Maşinile şi agregatele de sudare vor fi manipulate.2. urmată de o curăţire mecanică suplimentară a feţei prelucrate.7. în timpul unui ciclu. 1) reprezintă intervalul de timp în care acţionează pe îmbinare (prin electrozi) forţa de apăsare. 1) se stabileşte în funcţie de dimensiunile îmbinării. se vor verifica maşinile şi agregatele noi. c. 3. cu mijloace mecanice.2.9. înainte de trecerea curentului. 2. Parametrii procedeului de sudare electrică prin puncte sunt definiţi mai jos: a. curentul de sudare "Is" (fig.3. este prezentată în fig. 1.1. timpul de pauză "tp" (fig. pentru realizarea sudurii. SUDAREA ELECTRICA PRIN PUNCTE Definiţii 3. 2) este parametrul care măsoară turtirea barelor.6. Agregatele de curent continuu vor îndeplini condiţiile din normele de fabricaţie. la care sudarea se produce între feţele a două piese. forţa de apăsare "P" este forţa ce trebuie aplicată. întrepătrunderea "b" (fig. Transformatoarele de sudură trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 2689-71 "Transformatoare pentru sudare cu arc electric. Domeniu de aplicare . 1) reprezintă intervalul de timp între două cicluri consecutive de sudare. Variaţia parametrilor regimului de sudare. Se va urmări permanent.8. asupra barelor ce se sudează. prin intermediul electrozilor. g. 3. datorită încălzirii lor şi a refulării materialului topit în nod. puse în funcţiune. 2. timpul anterior trecerii curentului "ta" (fig. luându-se măsuri pentru înlăturarea acestor variaţii (programarea consumurilor de curent). timpul de forjare "tf" (fig. Capetele barelor ce se sudează se vor curăţa cu peria de sârmă până la obţinerea unui luciu metalic pe lungimea înnădirii prin sudare. pct. 1) reprezintă timpul ce se scurge din momentul opririi curentului de sudare până la scăderea forţei de apăsare. f. Condiţii generale". [top] 3. Capetele barelor ce urmează a fi sudate se vor tăia manual. având puterea nominală indicată şi dispozitive de reglare finală a curentului de sudare. Sudarea electrică prin puncte este un procedeu de sudare electrică prin presiune. variaţia tensiunii din reţeaua de alimentare a maşinilor sau a agregatelor de sudare şi se va interzice sudarea în perioadele când se constată o variaţie a tensiunii mai mari de 10% faţă de tensiunea nominală. calitatea oţelului şi caracteristicile maşinii de sudat. 2. sau cu flacără. timpul de trecere a curentului de sudare "ts" (fig. d. b. întreţinute şi verificate de personal calificat. precum şi pe suprafeţele transversale ale capetelor ce se sudează. 2. 1) reprezintă intervalul de timp în care curentul de sudare trece prin îmbinare.10. prin montarea unui voltmetru.

fig. a şi b.6 Dispozitiv pentru incercarea la forfecare cu tractiune a unui nod sudat (schema) [top] 4. curentul de preîncălzire (de scurt-circuit) este curentul din circuitul secundar al maşinii de sudat.1. scurtarea la topire (lungimea de topire) este lungimea cu care s-au scurtat barele după terminarea topirii. 11 nr.4. dacă există confirmarea calităţii îmbinărilor. c. măsurată înainte de începerea sudurii.2. durata refulării sub curent reprezintă timpul ce trece din momentul declanşării refulării până la întreruperea curentului de sudare. d. la care capetele pieselor de sudat se încălzesc până la topire. . când cel puţin una din bare este de oţel ecruisat (sârmă trasă: STNB sau STNB): b. 5. 6 şi 7): a. utilizat la încălzirea capetelor barelor prin scurt-circuitare. SUDAREA ELECTRICA CAP LA CAP PRIN TOPIRE INTERMEDIARA 4. proiectantul poate prevedea depăşirea acestora. sau deplasarea efectuată de falca mobilă din momentul începerii topirii şi până în momentul refulării. fiind executate din bare încrucişate îmbinate prin noduri sudate. prin încercări prealabile (conform tab. Condiţii de folosire 3. după topire urmează refularea (STAS 5555-71. când ambele bare sunt din oţel laminat la cald: c.5. Se pot îmbina. 5.5 Incercarea de indoire la rece fig. 3. b. pct. crt. barele la care raportul diametrelor satisface condiţia: a. Sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară este un procedeu de sudare prin presiune. distanţa efectivă între fălci (lungimea liberă) este distanţa dintre feţele interioare ale fălcilor prin care se introduce curentul.3 Epruveta pentru incercare la forfecare cu tractiune fig. folosite ca armături în beton armat. e. f. curentul de topire este curentul din circuitul secundar al maşinii de sudat care se stabileşte la topirea intermediară. În cazul când nu se pot respecta rapoartele prescrise la pct.3. 6 şi 7). durata topirii este intervalul de timp ce se scurge din momentul începerii topirii până la declanşarea refulării. Sudarea electrică prin puncte se utilizează la confecţionarea plaselor şi a carcaselor sudate.4 Epruveta pentru incercare la tractiune fig. prin procedeul de sudare electrică prin puncte. 4. Parametrii acestui procedeu de sudare sunt definiţi astfel (tabelele 4.22).

Se admite sudarea barelor de oţel-beton de diametre diferite. imediat după terminarea topirii. cu o lungime de cel puţin d2 (diametrul barei mai subţiri).4. TABELUL 4 PARAMETRII PENTRU SUDAREA OŢELULUI BETON OB 37 PRIN PROCEDEUL DE SUDARE ELECTRICĂ CAP LA CAP PRIN TOPIRE INTERMEDIARĂ Nr.5. perpendicular pe secţiunea sudată. cu o înclinaţie de 1:3. Condiţii de folosire 4.3. crt. Sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară se foloseşte la prelungirea prin înnădire a barelor de oţel-beton utilizate ca armături în beton armat (tabelul 1). Parametrul UM Diametrul barelor (mm) . capătul barei mai groase d1. forţa de refulare este forţa de compresiune ce trebuie aplicată asupra capetelor barelor.g. Se interzice utilizarea procedeului de sudare de mai sus pentru înnădirea barelor de oţelbeton de calităţi diferite. Domeniu de aplicare 4. 4. se va prelucra conic. urmată de o porţiune cilindrică. cu condiţia ca diametrele nominale să nu difere între ele cu mai mult de 2 mm. când diferenţa diametrelor este mai mare de 2 mm. în cazuri excepţionale.

D i s t a n ţ a e f e c t i v ă î n t r e f ă l c i ( l u n g i m e a l i b e r ă ) m m 2 S c u r 28 32 38 40 .

P 6 a r a m e t r u l U M D i a m e t r u l b a r e l o r ( m m ) 1 1 0 0 1 3 0 0 1 7 0 0 2 0 0 0 2 5 0 0 3 2 0 0 3 9 0 0 T A B Forţa de refulare kgf 500 .

E L U L 5 1 P A R A M E T R I I P E N T R U S U D A R E A O Ţ E L U L U I B E T O N P C 5 2 P R I N P R O C E .

D E U L D E S U D A R E E L E C T R I C Ă C A P L A C A P P R I N T O P I R E I N T E R M E D I A R Ă N .

r .5.. c r t ..1 14 16 18 20 22 sec 25 28 32 38 40 . 5 D u r a t a d e r e f u l a r e s u b c u r e n t D i s t a n ţ a e f e c t i 0.

v ă î n t r e f ă l c i ( l u n g i m e a l i b e r ă ) m m 2 S c u r t a r e a l a t o p i r .

e m m 3 S c u r t a r e a l a r e f u l a r e m i n 5 6 7 8 9 1 0 1 0 1 1 1 2 1 2 4 C u r e n t u l .

. . 7 5 . . . 6 5 . 5 4 . . .l a p r e î n c ă l z i r e ( d e s c u r t c i r c u i t ) k A 3 . .

1 3 1 2 . . . . 9 7 . 1 6 7 0 0 9 0 0 P a r a m e t r u l 6 Forţa de refulare kgf 700 . . . .. 1 0 9 . 1 2 1 0 . 5 . . . . 1 5 1 3 . . .

U M D i a m e t r u l b a r e l o r ( m m ) 1 4 0 0 1 7 0 0 2 2 0 0 2 7 0 0 2 4 0 0 4 0 0 0 5 0 0 0 T A B E L U L 6 1 4 . . .

. 1 7 1 P A R A M E T R I I P E N T R U S U D A R E A O Ţ E L U L U I B E T O N P C 6 0 P R I N P R O C E D E U .

.L D E S U D A R E E L E C T R I C Ă C A P L A C A P P R I N T O P I R E I N T E R M E D I A R Ă N r .

5.c r t ..1 2 0 2 2 2 5 2 8 3 2 3 8 4 0 1 D i s t a n ţ a e f e c t i v ă î n t r e f 14 . 0..

ă l c i ( l u n g i m e a l i b e r ă ) m m 2 S c u r t a r e a l a t o p i r e m m 3 S c u r t .

a r e a l a r e f u l a r e m i n 5 6 7 8 9 1 0 1 0 1 1 1 2 1 2 4 C u r e n t u l l a p r e î n c ă .

. . . . .l z i r e ( d e s c u r t c i r c u i t ) k A 3 . 6 5 . . 9 7 . . 1 . . 7 7 . 5 . . . 5 4 .

.0 9 . . . . . . . 1 5 1 4 . . 1 5 1 3 . 1 2 1 0 . . 1 3 1 2 . . 1 7 5 D u r a t a d e r e f u l a r .

e s u b c u r e n t 9 0 0 1 2 0 0 P 6 Forţa de refulare a r a m e t r u l U M D i a m e t r u l b a r e l o r ( m m ) 1 9 kgf 900 1200 .

0 0 2 3 0 0 2 9 0 0 3 7 0 0 4 5 0 0 5 0 0 0 7 5 0 0 T A B E L U L 6 s e c 1 6 1 8 P A R A M E T R I I P E N .

T R U S U D A R E A O Ţ E L U L U I B E T O N P C 9 0 Î N R E G I M D U R P R I N P R O C E D E U L D E .

. c r t .S U D A R E E L E C T R I C Ă C A P L A C A P P R I N T O P I R E I N T E R M E D I A R Ă N r .

50. precum şi la înnădirea armăturilor de asamblarea prefabricatelor din beton armat.0 12 2 3 3 4 5 Notă: se vor folosi numai electrozi prevăzuţi în tabelul 2.5 9 80 115 8 1.32.92.3.45o 90 130 9 2.85Durata de refulare sub curentsec0. precum şi la înnădirea armăturilor de oţel-beton de calităţi diferite..34d1 2 3PC 52 şi PC 60--1 2 3Ls+20 mmLs+20 mmPrin suprapunere şi cu ecliseLungimea înnădiriiRostul între capetele barelor la înnădirea cu eclise "c" mmVarianta de înnădire42Contacte de 16 scurtcircuitare4900600080 00 20 22 25 28 321Distanţa efectivă între fălci (lungimea liberă)mm 2Scurtarea la topiremm 3Scurtarea la refularemin 4Curentul la preîncălzire (de scurtcircuit)kA1. Sudarea în cochilie se recomandă a fi folosită pentru înnădirea barelor cu 25 mm.34d8-16 18-25Ls+20 mm5d0.5d0. 6.30.5 10 35o. poate fi aplicat şi la înnădirea armăturilor de oţel-beton solicitate la oboseală.50. Sudarea în cochilie.93.Diametrul barelor înnădite0. se foloseşte la înnădirea barelor de oţel-beton utilizate ca armături în beton-armat.5 6 70 100 7 1.2. 74..21. .0 11 100 145 10 2. în baie de zgură executată manual cu arcul electric. 70.30. în baie de zgură. 6.51. Procedeul de sudare în cochilie.30.4.76Forţa de refulare1500 Lungimea cochiliei (Lc) Lăţimea desfăşurată a cochiliei (Ld) Grosimea cochiliei (c) Jocul cochiliei (c) Deschiderea rostului (h) Unghiul rostului (α ) Grosimea stratului de acoperire (a) Ls+20 mm127 25 28 32 36 40 mm mm mm mm mm grade mm 65 90 6 1. Domeniu de aplicare 6.

7. 6. 6. preluând. recomandaţi ca optimi şi exprimaţi în funcţie de diametrul barelor sunt trecuţi pe fig. în baie de zgură. şi mai ales când lucrările de sudare a armăturilor se execută în condiţiile grele ca: .19). . Parametrii geometrici ai înnădirii. TABELUL 10 PARAMETRII GEOMETRICI CALCULAŢI PENTRU DIAMETRELE UZUALE DE BARE ÎNNĂDITE PRIN SUDARE . în baie de zgură. pct. SUDAREA ÎN COCHILIE.8. atât în sens transversal cât şi longitudinal. cu cusături longitudinale. Folosirea acestui procedeu se face cu respectarea condiţiilor de la pct. 4. în baie de zgură. Domeniu de aplicare 7. [top] 7.2 şi 6. 7.6. astfel ca diferenţa diametrelor să fie de maximum 15 mm. b.6. 1.3. 6. cochilia are rolul şi de eclisă. când accesul electrodului la sudarea armăturilor nu este posibil decât dintr-o singură parte a înnădirii. Această variantă de înnădire poate fi aplicată şi la înnădirea armăturilor solicitate la oboseală.poziţii incomode. 16 şi 17 şi tab. Această variantă de înnădire se va utiliza în cazurile indicate la pct.7.1. Cu procedeul de sudare în cochilie. .3. când sunt necesare înnădiri cu dimensiuni cât mai reduse. este un procedeu de sudare manuală.dificultăţi în privinţa reglării curentului în timpul lucrului. se pot înnădi şi armături de diametre diferite (cu respectarea condiţiilor din anexa 1. 10). 14 iar parametrii calculaţi pentru diametrele uzuale sunt trecuţi în tabelul 9. sunt trecuţi pe fig.5.umiditate (peste 70%). Parametrii geometrici ai înnădirii. Condiţii de folosire 7. Condiţii de folosire 6. recomandaţi ca optimi şi exprimaţi în funcţie de diametrul barelor. CU CUSATURI LONGITUDINALE 7.6.2. 6.10. Procedeul de înnădire prin sudare în cochilie. Înnădirea prin sudare în cochilie în baie de zgură. iar parametrii calculaţi pentru diametrele uzuale sunt trecuţi în tabelul 10.18 şi 4. prin cusăturile longitudinale.4. o parte din efortul barelor (fig. ÎN BAIE DE ZGURA.a.5 şi 6. Sudarea în cochilie. se recomandă a fi aplicat în următoarele cazuri: a. va fi executată numai cu sudori care îndeplinesc condiţiile de la pct. 17.5.

Diametrul barelor înnădite Dimensiunile înnădirii 25 105115130140150Lungimea cochiliei (Lc) Grosimea cochiliei (c)Lăţimea desfăşurată a cochiliei (Ld) Numărul straturilor 100 3-4 2 4-5 2 5-6 2 6-7 2 8-9 2 28 32 36 40

Notă: Ceilalţi parametri sunt identici ca în tabelul 9 (c,h,a). Se vor utiliza numai electrozii prevăzuţi în tabelul 2. [top] 8. SUDAREA ÎN SEMIMANSON DE CUPRU

Definiţii
8.1. Sudarea în semimanşon de cupru este un procedeu de sudare manuală cap la cap cu arcul electric, care utilizează ca suport de baie, un semimanşon de cupru recuperabil (fig. 18 a şi b).

Domeniu de aplicare
8.2. Sudarea în semimanşon de cupru se utilizează la înnădirea barelor de oţel-beton folosite ca armături în beton armat, precum şi în cazul prevăzut la pct. 6.2. 8.3. Este interzisă utilizarea acestui procedeu de sudare la înnădirea armăturilor de oţel-beton solicitate la oboseală, precum şi la înnădirea barelor de oţel-beton de diametre diferite.

Condiţii de folosire
8.4. Procedeul de sudare cu arcul electric în semimanşon de cupru, se recomandă a fi utilizat în următoarele cazuri: a. când este posibil accesul electrodului împrejurul barelor ce se înnădesc; b. când sunt necesare înnădiri cu dimensiuni cât mai reduse atât în sens transversal cât şi longitudinal; c. când şantierul dispune de puteri instalate relativ mici (până la 15 kW) alimentate de la reţele electrice obişnuite; d. când nu se dispune de maşini electrice de sudat cap la cap prin topire intermediară. 8.5. Înnădirea barelor de oţel-beton cu acest procedeu va fi executată numai cu sudori care îndeplinesc condiţiile de la pct. 1.10.a. [top] 9. SUDAREA ÎN MEDIU DE BIOXID DE CARBON

Definiţii

9.1. Sudarea în mediu de bioxid de carbon este un procedeu semi-automat de sudare cu arcul electric, la care metalul de adaus este sârma de sudare, antrenată automat de un mecanism de avans, iar protecţia o asigură bioxidul de carbon, degajat continuu în jurul arcului de sudare. În termeni tehnici internaţionali, procedeul este denumit MAG (metal-activ-gaz), deoarece bioxidul de carbon are rolul nu numai de a proteja baia, ci şi acela de aliere, mărind conţinutul de carbon al metalului depus.

Domeniu de aplicare
9.2. Sudarea în mediu de bioxid de carbon poate fi aplicată la înnădirea barelor din oţel-beton, utilizate ca armături în beton armat, sudate în poziţie orizontală, verticală sau înclinată, prin următoarele variante geometrice de înnădire: a. prin suprapunere: b. cu două eclise eclisă; c. cu o singură eclisă; d. în cochilie scurtă (fără cusături, Lc = 2,5d); e. în cochilie lungă (cu cusături, Lc = 4d). 9.3. Pentru variantele de înnădire de la pct. 9.2.a, 9.2.b, 9.2.c, precum şi pentru variantele de înnădire de la pct. 9.2.d şi 9.2.c, în poziţie orizontală, se pot utiliza aceiaşi parametrii geometrici prescrişi în cap. 5, 6 şi 7. 9.4. Pentru sudarea în poziţie verticală în cochilie scurtă sau în cochilie lungă cu cusături, se vor utiliza variantele geometrice de înnădire indicate în fig. 19 şi 20.

Condiţii de folosire
9.5. Se recomandă ca variantele de înnădire de la pct. 9.2.a, b şi c să fie utilizate la barele cu diametrele 8-22 mm, iar variantele de la pct. 9.2.d şi e, pentru înnădirea barelor cu diametrele 2540 mm. 9.6. Cu procedeul de sudare în mediu de bioxid de carbon se pot suda şi bare din oţel-beton de calităţi diferite. 9.7. Armăturile din oţel-beton solicitate la oboseală pot fi înnădite prin procedeul de sudare în mediu de bioxid de carbon. [top] 10. VERIFICAREA SI RECEPTIONAREA LOTURILOR DE ARMATURI SUDATE

Generalităţi
10.1. Recepţia armăturilor sudate se face pe loturi. 10.2. Un lot este alcătuit din armături de acelaşi oţel şi diametru, îmbinate sau înnădite prin sudare, cu acelaşi procedeu, în aceleaşi condiţii tehnice şi de către acelaşi sudor; mărimea unui lot este indicată în tabelele 11, 12, 13, 14, 15 şi 16 (Tabelele 11, 12, 13, 14 şi 15 se găsesc la sfârşitul Buletinului Construcţiilor nr. 7/1983). 10.3. Epruvetele de control servesc la verificarea calităţii loturilor şi se obţin astfel:

a. dacă lotul este alcătuit din armături sudate în atelier, sau executate "la banc", pe şantier, epruvetele de control se extrag chiar din loturile executate în aceste condiţiuni; b. dacă lotul este alcătuit din înnădiri sudate în operă (în lucrare), epruvetele de control se prelevează chiar din operă, în cazurile când este posibil; c. în cazurile când nu se pot preleva epruvetele din operă (ca de ex. la elementele prefabricate montate prin sudarea armăturilor), se vor confecţiona epruvete de controla asemănătoare cu înnădirile lotului (calitate oţel, diametru, electrozi, poziţie de sudare etc.), executate intercalat cu sudurile din lot, denumite pe scurt epruvete intercalate, sau epruvete martor; ele vor fi confecţionate de acelaşi sudor, în aproprierea punctului de lucru, şi în condiţii de strictă concordanţă cu condiţiile de lucru din operă.

Controlul calităţii loturilor
10.4. Controlul calităţii loturilor se efectuează prin operaţiunile de verificare şi de încercare a îmbinărilor şi înnădirilor sudate (tabelele 11, 12, 13, 14, 15 şi 16). Fig. 21, Fig. 22, Fig. 23, Fig. 24.

Reguli pentru recepţie
10.5. Îmbinările şi înnădirile sudate executate în atelier, la banc pe şantier, sau în operă, vor fi recepţionate de către o comisie alcătuită din: - şeful de atelier; - responsabilul cu sudura (din cadrul persoanelor cu pregătire numite de unitate); - delegatul CTC. 10.6. Loturile vor trebui să îndeplinească simultan condiţiile privind verificarea şi încercarea epruvetelor de control din tabelele de mai sus. 10.7. Înnădirile sudate, executate în operă, vor putea fi recepţionate şi pe baza numai a rezultatelor verificărilor (conf. tabelelor 11, 12, 13, 14, 15 şi 16), urmând ca acestea să fie completate ulterior cu rezultatele încercărilor epruvetelor de control executate intercalat; la aprecierea organelor de recepţie se va face controlul prin găurire, prevăzut în tabelul 13 pct. 5, în toate loturile suspecte. 10.8. Comisia de recepţie va aprecia, de la caz la caz, dacă lotul găsit necorespunzător va fi remaniat, sau i se va da o altă utilizare corespunzătoare calităţii sale. Recondiţionarea loturilor se va face conform indicaţiilor cuprinse în col. 6 din tabelele 13, 14 şi 15 precum şi pe baza indicaţiilor comisiei de recepţie. 10.9. Dacă lotul de înnădire respins este în operă, conducerea tehnică a şantierului, împreună cu proiectantul, vor analiza calitatea execuţiei şi vor stabili măsurile de remediere necesare. 10.10. Recepţionarea loturilor se face pe baza unui proces verbal de recepţie întocmit conform anexei II şi II bis. 10.11. La procesul verbal de recepţie se va anexa (pe verso) fişa de control a lotului, conform anexei III-VII. TABELUL 17

10d 7 d. La lungimea cusăturii Ls pentru d 16 d 18 2.pentru d 20 mm 9. Lungimea desfăşurată a cochiliei Ld 12. idem mm mm 5 10 12 7-11 buc 3 - buc buc 2 3 B. A.ABATERILE LIMITĂ ADMISE LA DIMENSIUNILE ŞI DEFECTELE ÎNNĂDIRILOR SUDATE MANUAL CU ARCUL ELECTRIC.5 2 -10 +5 5 mm mm 5 24 2 7 d. CU ELECTROZI ÎNVELIŢI SAU ÎN CO2 Denumirea dimensiunii sau a defectului UM Valoarea Nr. STAS 7034/173) şi incluziuni de zgură (3013. Pe suprafaţa cusăturii pe o lungime de 2d b. Înnădiri sudate manual cu arcul electric prin suprapunere şi cu exlise 1.e etc. Pe suprafaţa cusăturii b. În secţiunea cusăturii pentru d<20 mm d 20 mm mm mm mm 1.16. Lungimea cochiliei Lc 11. La lungimea de suprapunere a barelor Lsp 5.5 1. Pori de suprafaţă (2017.16. La grosimea cusăturii "a" prin d < 12 măsurarea înălţimii hs pentru d 12 3.e etc. La neregularităţile suprafeţei cusăturii măsurate prin determinarea înălţimii hn 7.e 9 d. În secţiunea cusăturii (2012 STAS 7084/1-75) .e 8 d. La deplasarea longitudinală a ecliselor faţă de axa înnădirii 6.e 9 d. fig.17 14.e 8 d. Grosimea cochiliei c mm mm mm 5 10 1 14. Diametrul maxim admis al porilor şi al incluziunilor de zgură: a. La lungimea ecliselor Le mm 4.15.17 idem . La distanţa "c" între captele barelor la înnădirea cu eclise mm 8. Înnădiri sudate în cochilie în baie de zgură şi cu cusături 10.pentru d<20 mm . STAS 7084/1-73) a. mm mm -0.0 1.15.

14d –0. 14.5 1. proiectanţii pot prevedea obligativitatea controlului nedistructiv care va fi efectuat numai de unităţi de specialitate. Prevederi speciale 10. Diametrul înnădirii sudate : a.13.12. înnădirile necorespunzătoare se vor remania conform prevederilor pct. 13.8. 13 pct. [top] 11.17 mm mm 0. Neregularităţile stratului de acoperire hn 15. 10. Loturile de îmbinări şi înnădire sudate ale armăturilor constructive. Adâncimea maximă a crestăturilor marginale (Numai pentru oţelul PC 60) d 22 mm d>22 mm mm mm 0. pentru d = 32. Adâncimea maximă a crestăturilor marginale (Numai pentru oţelul PC 60) d 22 m d>22 m mm 1 2 idem 24 mm 10 16. se aplică punctele A şi B din tabel. la aprecierea comisiei de recepţie. Jocul cochiliei e 14. Pentru lucrări sau elemente de construcţii de importanţă deosebită. 10.15d –0. Neregularităţile suprafeţei stratului de acoperire 20. 25 şi 28 mm c. b.13. 12. pentru d< 20 mm b. în cazul când sunt indicate de proiectant..0 C. se va putea efectua şi controlul prin găurire (tab.5 1. 36 şi 40 mm 19. 15 şi 16. c. 5) la înnădirile suspecte. 16. pentru d 20 mm b. pentru d = 20.0 mm mm mm mm mm mm 5 10 -0. 22. se vor putea recepţiona astfel: a. Lungimea cusăturilor longitudinale vor fi egale între ele cu o abatere de. se vor efectua numai opereaţiunile de verificări prevăzute în tabelele 11.10d 2 18 a şi b idem NOTĂ: . pentru d>20 mm 18. Lungimea stratului de acoperire Ls: a. Înnădiri sudate în semimanşon de cupru 17. TEHNICA SECURITATII MUNCII Prevederi generale .Pentru sudurile în CO2.

schelele sau platformele de lemn se vor proteja cu foi de tablă sau azbest.11. 11. pentru a putea urmări în permanenţă funcţionarea instalaţiei. Corpurile motoarelor-generatoare (agregatelor de sudură).12. explicând rostul fiecărei plase şi modul de funcţionare. în afară de prevederile punctului 11.10.6. capul acoperit (cu şapcă sau basc) şi încălţămintea bine încheiată. precum şi cu aparate de măsură şi control. Se vor respecta prevederile Normelor republicane de protecţie a muncii. contra unui eventual incendiu. 11. 11.8. Toate instalaţiile de sudură electrică vor fi prevăzute cu aparate de pornire şi reglaj. 11. atât cele stabile cât şi cele provizorii. trebuie să satisfacă condiţiile din normele şi instrucţiunile în vigoare. Secţiunea conductorilor de legare la instalaţia de protecţie a conductoarelor. De asemenea se va întocmi periodic (în funcţie de volumul lucrărilor) un proces verbal de încercare la proba electrică prin care se confirmă că echipamentul a corespuns încercărilor. pentru a se preveni căderea lor. trebuie să fie legate de instalaţia de protecţie prin legare la pământ sau legare la conductorul de nul al instalaţiei de protecţie din unitatea respectivă. Pentru lucrări de sudură executate la înălţime.1. atât pentru sudori. Pentru lucrările de sudare a armăturilor de oţel-beton vor fi admişi numai muncitori calificaţi care au absolvit cursuri de specialitate şi au făcut un instructaj special de tehnica securităţii. aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii nr. 60 din 1975 cap. pentru protejarea sudorilor împotriva stropilor de metal proveniţi de la sudare. 34 şi nr. II. . ale transformatoarelor şi ale regulatoarelor.3. valorile mai mari impun revizuirea împământării. nu se va permite sudarea în încăperi unde sunt depozitate produse inflamabile ca: petrol. 11. pe schele pentru platforme. În spaţiile unde există gaze inflamabile sau în aproprierea rezervoarelor cu materiale uşor inflamabile sau explozive nu se va permite sudarea (electrică sau autogenă) şi nici lucrul cu foc deschis sau corpuri incandescente. Îmbrăcămintea va fi strânsă pe corp. Se va verifica. De asemenea. prin măsurători. III.9.3 se va dispune în mod obligatoriu utilizarea centurilor de siguranţă. 11. precum şi instalaţia de protecţie însăşi. prevăzute cu papuci pentru realizarea unui contact sigur.2. 11. 11. Este interzisă îmbrăcarea costumelor de protecţie umede.7.11. 11. benzină. VIII.5. diluanţi etc.4. cât şi pentru utilaje. murdare sau îmbâcsite de praf metalic. vopsele nitro. Sudorii vor purta în timpul lucrului numai echipamentul de protecţie prevăzut de standardele şi normativele în vigoare. Instalaţiile de sudare electrică vor fi prevăzute cu scheme şi instrucţiuni. ca instalaţia de legare la pământ să aibă o rezistenţă electrică mai mică de 4 ohmi. Pentru sudorii care lucrează la înălţime. se vor lua măsuri speciale de securitate. Legarea la pământ se va face cu cabluri electrice de cupru sau oţel galvanizat. La lucrările de sudare se va utiliza numai echipament de protecţie care are marcajul obligatoriu cu data fabricaţiei. 11. tensiunea de încercare şi data încercării. 11. Funcţionarea agregatelor de sudură va fi urmărită de un specialist. X şi XVII. iar montarea şi repararea lor va fi făcută numai de către electricieni.

Prevederi privind procedeele de sudare electrică prin puncte şi cap la cap prin topire intermediară 11. Carcasele maşinilor de sudat vor fi legate la pământ şi fixate prin şuruburi de susţinere. pentru a se evita prinderea mâinilor între fălcile sau între electrozii maşinii.11. în atmosferă sau în încăperi umede. prevăzută cu un dispozitiv de întrerupere automată a curentului.25.24. 11. sau pe un covor de cauciuc.15. 11. 11. . 11. Racordul electric.30. pe capre sau pe suporţi metalici.17.16. sudorul va sta pe o platformă izolată. se va opri instalaţia care are cabluri defecte.31.27. forţată. al maşinilor de sudat la reţeaua de alimentare. este obligatorie purtarea ochelarilor de protecţie. verificându-se starea izolaţiei.19. Buşoanele cu fuzibile ce se ard. pentru grinzi. cu gulerul descheiat etc. sudorul este obligat să întrerupă curentul electric şi să scoată aparatele de sub tensiune. Maşinile electrice de sudat cap la cap prin topire intermediară. trebuie să fie prevăzute cu apărători contra scânteilor din timpul sudării. flexibile şi protejate împotriva stropilor de metal topit şi a deteriorărilor mecanice. în momentul când se deschide capacul de vizionare. 11. Tablourile de distribuţie vor fi prevăzute cu siguranţe calibrate pentru intensitatea cerută de bobinajul primar al maşinii de sudat.21. Reglarea şi curăţirea maşinilor de sudat. 11. În cazul când se sudează în spaţii închise. Se va interzice circulaţia pe armăturile carcaselor sudate. Este interzisă executarea lucrărilor de sudare în îmbrăcăminte cu mâneci scurte sau suflecate. Este interzisă aşezarea cablurilor electrice în şanţuri comune cu conductele şi tuburile de cauciuc pentru sudarea cu gaze precum şi în imediata apropiere a lor.13. Sudorul nu va sta direct pe pardoseală ci pe un covor de cauciuc sau pe o platformă izolată. La curăţirea de rugină a armăturilor de oţel-beton cu perii metalice. 11. 11. 11. 11. va fi izolat într-o cutie închisă. În cazul folosirii maşinilor de sudat cu strângere pneumatică a electrozilor sau a fălcilor maşinii. se vor înlocui numai cu altele calibrate şi în nici un caz cu un număr de fire de sârmă (liţă) la apreciere. precum şi schimbarea regimului de sudare.23. stâlpi şi piloţi se va face în poziţie orizontală. În timpul executării lucrărilor de sudare. 11.18. Cablurile de sudură vor fi controlate periodic.28. 11.14.22. se va asigura o ventilaţie locală.26. La o părăsire temporară a lucrului sau la terminarea zilei de lucru. 11. 11.29.20. 11. 11. Lungimea cablurilor de la tabloul de distribuţie la maşina de sudat va fi de cel puţin 2 m. Cablurile mobile servind la alimentarea cu curent electric a locurilor de sudare. sudorii vor fi instruiţi în mod special pe maşini. pentru captarea şi evacuarea gazelor degajate în timpul sudării. Sudarea carcaselor de oţel-beton. se va face numai cu maşina deconectată. vor fi bine izolate. 11.

Cablurile electrice care alimentează agregatele de sudură trebuie să fie în bună stare şi să aibe o izolaţie flexibilă şi rezistentă.47.36.45. Înaintea începerii lucrului. este interzis ca aceste legături să fie executate de către sudori. Este interzisă folosirea mânerelor portelectrozi cu izolaţia deteriorată. Plăcile de borne de la aparatele de sudură vor fi bine protejate contra atingerilor accidentale.35. 11.38. 11. 11. 11.40. utilizate în locuri periculoase. pe care se vor scrie inscripţii avertizoare ca: "Nu priviţi arcul". la mersul în gol. în cochilie în baie de zgură şi în semimanşon de cupru recuperabil) 11. 11. La lucrările de sudură electrică executate în incinta atelierelor. . 11.32.41.33. Aceasta pentru a evita schimbarea legăturii care ar putea duce la tensiuni foarte mari la cleştele de sudură.Prevederi privind procedeul de sudare manuală cu arcul electric (prin suprapunere şi cu elise. Mânerele porelectrozilor trebuie să asigure strângerea puternică şi înlocuirea rapidă a alectrozilor. electricianul de întreţinere va revizui starea instalaţiei transformatorul de sudură sau a grupului electrogen. 11. legarea la pământ a transformatorului şi a piesei de lucru. În cazul transformatoarelor de sudură se vor indica vizibil bornele pentru tensiune de primar (joasă tensiune) precum şi bornele din secundar pentru conectarea cablurilor cleştelui de sudură şi a piesei de sudat. 11. iar bornele vor fi bine fixate pe o placă izolată. se vor lua următoarele măsuri: verificarea izolaţiei conductelor. vor fi prevăzute cu dispozitive pentru întreruperea tensiunii în timpul operaţiunii de schimbare a electrodului. 11. sau pe şantiere. Aceste mânere trebuie să fie confecţionate dintr-un material dielectric rezistent la foc şi termoizolante. 11.42.34.44. Este interzisă utilizarea filtrelor din sticlă afumată sau vopsită. 11. Măştile de protecţie trebuie să acopere toată faţa sudorului şi să fie confecţionate din materiale uşoare şi termoizolante. 11. atât în ceea ce priveşte izolaţia bobinelor faţă de carcasă (masă şi pământ) cât şi în ceea ce priveşte izolaţia între înfăşurarea primară şi cea secundară de la transformatoare. În timpul operaţiunii de curăţire a zgurei fierbinţi. Agregatele de sudură.46. prevăzută cu filtre speciale de sticlă contra radiaţiilor arcului voltaic. Punctele de lucru unde se execută lucrări de sudură electrică vor fi împrejmuite cu panouri protectoare mate.37. Legăturile cablurilor electrice de la tablou la agregat şi de la agregat la cleşte vor fi efectuate numai de un electrician. 11. Tensiunea la bornele transformatorului şi generatorilor de sudură. În timpul lucrului sudorii îşi vor proteja faţa cu masca de sudură.43. sudorii vor folosi în mod obligatoriu mască de sudură cu sticle protectoare incolore (transparente). Se va interzice aruncarea de la înălţime a resturilor de electrozi. 11.39. Se vor controla buloanele şi piuliţele de fixare.48. Sudorii care lucrează la înălţime vor fi echipaţi cu cutii speciale pentru păstrarea electrozilor în stare uscată. 11. 11. Ajutori sudorilor şi cei care lucrează în spaţiul înconjurat cu paravane trebuie să aibe aceleaşi dispozitive de protecţie ca şi sudorii. nu va depăşi 70 V în curent continuu. "Nu te apropia".

d şi e.b. 12. 12. EXAMINAREA SUDORILOR Prevederi generale 12.5. examinarea sudorilor se face conform prevederilor de la pct.2. b.6 a şi b. din prezentele instrucţiuni tehnice. Sudorii care execută lucrări de înnădire a armăturilor prin variante de sudare în cochilie în baie de zgură sau în semimanşon de cupru recuperabil. 12.3. b. sudorii care au o vechime de cel puţin 6 luni la lucrările de sudare a armăturilor din oţel-beton vor fi verificaţi semestrial şi numai în baza prevederilor de la pct. c.1.1. III) pentru procedeele de sudare respective. 12. sudorii care nu au mai executat lucrări de sudare a armăturilor de oţel-beton vor fi verificaţi conform prevederilor de la pct.6. sudorii cărora li s-au respins consecutiv două loturi de armătură sudate sau trei loturi alternativ în decurs de o lună vor fi verificaţi conform prevederilor de la pct. maistrul.4-12.3. jambiere de protecţie.. Modul de examinare 12.1. 12.5 astfel: a. 12.6 a şi b.6.22. şeful de echipă.10. materialele prescrise şi toleranţele şi abaterile admise la recepţia loturilor.1 a şi 12.49. a. 1.11. Din comisie vor face parte: a.1 conform notaţiei şi prevederilor din STAS 9532/1-74 considerate prin asimilare cu procedeele şi variantele geometrice de sudare prin prezentele instrucţiuni tehnice.c vor fi verificaţi printr-un examen teoretic şi unul practic. Examinarea sudorilor se va face de către o comisie din cadrul unităţii respective ai căror membri vor fi numiţi de către conducătorul tehnic al unităţii. vor fi examinaţi prin executarea de probe conform tabelului 18 şi teoretic şi pe baza prevederilor STAS 9532/1-74 şi a prezentelor instrucţiuni tehnice de către o comisie numită de către unitatea executantă conform pct. Sudorii care execută înnădiri sau îmbinări de armături de oţel-beton prin procedeele de sudare de la pct. 1.5. b.01 grupa 05 vol. care vor fi încercate conform prevederilor din acest tabel. c. Examenul teoretic va stabili gradul de însuşire a cunoştinţelor profesionale (prevăzute în indicatorul tarifar de calificare 05. vor purta. Sudorii care execută înnădiri de armături prin procedeele de la pct. Examenul practic va constata dacă sudorul posedă dexteritatea necesară executării lucrărilor de sudare prin procedeele de sudare pe care le aplică la îmbinarea sau înnădirea armăturilor. 12. 12. vor avea specializarea unu sudor 3. un delegat CTC. . în mod obligatoriu. 12.3. 12.4 şi 1. precum şi gradul de asimilare a prezentelor instrucţiuni tehnice cu privire la tehnologia de execuţie. În baza prevederilor din STAS 9532/1-74 pct.1. Sudorii menţionaţi la pct. În acest scop sudorul va executa numărul de epruvete prevăzute în tabelul 18. sau şeful de atelier sub conducerea căruia lucrează sudorul respectiv. responsabilul cu sudura al unităţii sau responsabilul mecanic şef. [top] 12. 1.c.4.

vor fi declaraţi necorespunzători pentru a executa lucrări de sudare a armăturilor de oţel-beton şi vor fi reinstruiţi timp de 2 săptămâni. TABELUL 18 PROBELE NECESARE EXAMINĂRII SUDORILOR Nr. 5.10. sudorii nu obţin calificativul "admis". 12.2 şi 3 se vor executa conform prevederilor din tabelele 11. 12.1 exemplar la responsabilul cu sudura din unitatea respectivă.6 şi 7NOTĂ: . Sudorii care nu au obţinut calificativul "admis" la fiecare examen în parte. [top] .Încercările de la pct. atât teoretic cât şi practic. Comisia de examinare a sudorilor. Dacă nici la a doua examinare succesivă. 12.7. 1.8.Comisia de examinare a sudurilor va stabili sortimentul şi diametrele oţelului-beton care se va utiliza la confecţionarea probelor .1 exemplar va fi înmânat sudorului care a fost examinat. 12.9. comisia va sesiza conducerea unităţii în vederea luării măsurilor prevăzute în Codul Muncii. încheiat în două exemplare semnate de toţi membrii comisiei şi distribuite astfel: . . de organele tehnice ale unităţii respective. urmând să fie verificaţi din nou.12. va aprecia rezultatele examenului teoretic şi practic prin acordarea separată a unui calificativ "admis" sau "respins". crtÎncercarea la care sunt supuse epruveteleNumăr de epruvete necesar fiecărei încercăriSudare electrică prin puncteSudare electrică cap la cap prin topire intermediarăSudare manuală cu arcul electric prin suprapunere şi cu ecliseSudare în cochile în baie de zgurăSudare în cochilie în baie de zgură cu aburi longitudinaleSudare în semimanşon de cupru recuperabilSudarea în mediu de bioxid de carbon1Forfecarea cu tracţiune1------2Tracţiune123222idem col. 14. 15 şi 16. 6 şi 73Îndoire la rece11-1-1dem col 5. 13. Rezultatele vor fi consemnate într-un proces verbal de examinare.