You are on page 1of 89

Master: Inginerie Geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică geotehnică

note de curs
Prof. univ. dr. ing. Anghel Stanciu
Cursul nr. 5

Cerințele de proiectare și execuție a excavațiilor adânci în zone urbane
Bibliografie: 1. Normativ NP120-06 2. Normativ privind Proiectarea Lucrărilor de Susţinere - Redactarea I, Decembrie 2008 3. M. Păunescu, I. Vîță, C. Prioteasa – Pereți mulați și barete, Editura Tehnică, București, 1983 4. Iacint Manoliu – Fundatii si procedee de fundare – Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983 5. M.Paunescu, V. Pop, T. Silion – Geotehnica si fundatii - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

Clădire multietajată – 20m subteran, 25m suprateran Locaţie – Istanbul, Turcia Anul execuţiei - 2007

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs Prof. dr. ing. Anghel Stanciu;

2

Construirea de stații subterane pentru tunelul Marmara - Turcia

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs Prof. dr. ing. Anghel Stanciu;

3

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs Prof. dr. ing. Anghel Stanciu;

4

note de curs Prof.Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . dr. Anghel Stanciu. 5 . ing.

dr. 6 . ing. Anghel Stanciu.CLASIFICAREA LUCRĂRILOR DE EXCAVAțII Lucrări de suprafață SĂPĂTURĂ – UMPLUTURĂ – CONTRUCțIE Lucrări subterane SĂPĂTURĂ – CONTRUCțIE – UMPLUTURĂ Facilități de transport Drumuri Căi ferate Aeroporturi Porturi Fundații Clădiri Poduri Ziduri de sprijin Conducte Utilități urbane Termoficare Ape pluviale Ape menajere Canalizare Gaze naturale Electricitate Conducte de mare presiune Gaze naturale Produse petroliere Canalizare Transport electric Conducte pentru cabluri Fibre optice Cabluri îngropate Amenajarea teritoriului Raionarea Organizare de șantier Construcții îngropate Subsoluri Parcări subterane Structuri industriale Stații de pompare Puțuri și guri de vizitare Modelarea terenului Căi navigabile Stabilizarea terenului Canale și viaducte Baraje Construcții temporare șanțuri Spații de ecologizare Foraje exploratorii Lucrări arheologice Lucrări agricole SĂPĂTURĂ – CULTIVARE Lucrări de minerit și execuție tuneluri SĂPĂTURĂ – RECONTRUIRE Agricultură Pășunat Silvicultură Minerit de suprafață Minerit subteran Foraj Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .note de curs Prof.

Domeniu de aplicare Va fi considerată adâncă şi acea incintă care are numai parţial excavaţii mai mari de 3. (A’) – Adâncimea excavației (incinta cu înălţimea inegală a pereţilor) Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . A. excavate a. 2 – Peretele incintei.2. 7 . 3’ – Excavații în incinta cu înălțimi inegale pe contur. Aceste excavaţii pot fi realizate în incinte conturate pe toate laturile sau numai pe unele din acestea (fig.00 m. 1 Conturul incintelor adânci. Anghel Stanciu.1. ing.note de curs Prof. b. – Excavaţii în incintă delimitată pe tot conturul. Fig. dr. 1). – Excavaţii în incinta delimitată pe două laturi 1 – Linia terenului natural. 3 – Excavații în incinta delimitata pe tot conturul.

pe care investitorul este obligat să le suporte. dr. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . În urma evaluării surselor de risc.2. Amplasamentele situate în zone construite se disting prin cel puțin una din următoarele particularităţi: a . monumente istorice.note de curs Prof. 2. Prin “surse de risc” se înțeleg factorii care generează riscul şi care pot conduce la concepția defectuoasă a incintelor. 8 . afectând astfel construcțiile învecinate. SURSE DE RISC ASOCIATE CU REALIZAREA EXCAVATIILOR ADÂNCI ÎN ZONE URBANE Există numeroase surse de risc (hazarduri) asociate cu realizarea excavațiilor adânci în zone urbane. surse de care trebuie să se ţină seama la proiectarea şi execuția acestor lucrări pentru ca eventualele costuri suplimentare sa fie minime.1. pentru eliminarea acestora pot apare unele masuri si cheltuieli suplimentare la proiectarea şi realizarea incintei excavate.prezenţa în apropiere a unor construcții. Anghel Stanciu. ing. Surse de risc generate de poziția amplasamentului excavației adânci în planul de urbanism Amplasamentele pentru construcții pot fi situate în zone construite sau în zone libere de construcții.

situarea în zona de protecție a monumentelor istorice. f . ing. d . Anghel Stanciu. e .).existenţa pe amplasament sau în imediata vecinatate a unor rețele subterane (apa.proximitatea căilor şi mijloacelor de transport urban. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Pe măsura creșterii adâncimii excavației. gaze. pentru stabilitatea acestora. canal. termoficare. care trebuiesc luate în considerare.forma parcelei. care este impusă de spațiul disponibil. Un contur neregulat şi dimensiuni mari în plan ale excavației sporesc complexitatea sistemului de susțineri. Surse de risc generate de caracteristicile geometrice ale excavației adânci Forma şi dimensiunile în plan precum şi adâncimea excavației pot reprezenta surse de risc.prezenţa în vecinătate a unor supraîncărcări. 9 . cresc nu numai dificultățile de realizare a lucrării dar şi riscurile pentru lucrarea în sine sau pentru construcțiile din vecinătate. c . 2.b .note de curs Prof. electricitate etc.2. dr.

Surse de risc generate de terenul de fundare de pe amplasamentul excavației adânci Se pot distinge în acest caz surse de risc generate de unele particularităţi geotehnice sau hidrogeologice ale amplasamentului. O a doua grupă de surse de risc generată de terenul de fundare rezultă din însuşi faptul ca cercetarea terenului de fundare se bazează pe un număr limitat de foraje. care poate antrena terenul de fundare. ca de exemplu prezenţa unei stratificații eterogene. etc. prezenţa unui strat de apă subterană sub presiune. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . sondaje deschise şi/sau probe de penetrare precum şi pe încercarea în laborator a unui număr relativ redus de probe. încrucișate. sub cota finala de excavare. dr.3.2.note de curs Prof. cu straturi având proprietăţi mecanice defavorabile. Anghel Stanciu. 10 . absenţa unui strat impermeabil în care să se poată încastra un eventual perete etanş de susţinere a excavaţiei. ing. prezenţa unei pânze freatice deasupra cotei finale de excavare.

Anghel Stanciu.5. condițiile tehnice stabilite pentru realizarea excavației trebuiesc respectate de către executant.2. etc. propriile surse de risc. La acestea se adăugă cele pe care le reprezintă constructorii lipsiți de experiența unor lucrări în condiții de teren asemănătoare. dr. Surse de risc care pot sa apara la proiectarea excavației adânci Chiar când condițiile de teren sunt bine cunoscute iar proiectarea este încredințata unor specialiști care utilizează metode acceptate în practica de proiectare curentă. constructori fără o dotare adecvată cerințelor lucrării.4. trebuie recunoscut că precizia calculelor geotehnice este limitată. Fiecare din componentele unei asemenea lucrări aduce. De aceea. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Se impune astfel aplicarea unei strategii de proiectare care să elimine aceasta sursă de risc prin adoptarea unor coeficienți de siguranță corespunzători. prin tehnologia şi materialele utilizate. excavațiile adânci pot fi considerate lucrări cu caracter special. 2. Surse de risc care pot să apară la execuția excavației adânci Indiferent de soluția adoptată.note de curs Prof. ing. 11 .

2. Surse de risc generate de actiunea cutremurelor În cazul apariției unui cutremur. Surse de risc care pot sa apara la alegerea echipamentelor tehnologice Echipamentele utilizate în procesul tehnologic pentru execuția unei excavatii adânci. Se vor avea în vedere efectele atât asupra oamenilor. respectiv pentru amenajarea taluzelor incintei.7. cât si asupra constructiilor. Sunt necesare verificari ale acestor lucrari. vor fi afectate atât lucrarile pentru incinta propriuzisa. sprijinirea acestora. trebuie sa asigure productivitatea si cerintele tehnice ale lucrarii si sa nu conduca la nivele de zgomote si vibratii peste limitele acceptabile. Eforturile si deformatiile trebuie sa fie sub valorile admisibile stabilite pentru constructiile sau utilitatile existente. Anghel Stanciu. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . având în vedere existenta în apropiere a unei incinte adânci.note de curs Prof. ing. 12 .6. sapatura propriu-zisa si epuismentele. pe durata existenței incintei. cât si constructiile si instalațiile din zona de influenta a acesteia. dr. 2.

premergător etapei de trecere propriu-zisă la proiectarea lucrărilor pe care le implică excavaţia adâncă. inclusiv acțiuni de îmbunătăţire a pământurilor cu caracteristici mecanice nefavorabile. Pentru situațiile în care sunt evidenţiate surse de risc care necesită intervenții prin consolidare.3. Proiectantul excavației adânci va stabili zona de influenţă a excavației. a căror stabilitate şi deformaţii nu trebuie să fie afectată. dr. 13 . ținând seama de soluția aleasă în toate etapele de execuție ale lucrării şi va preciza măsurile care trebuiesc luate pentru siguranţa construcţiilor aflate în zona de influenţă. Anghel Stanciu. ZONA DE INFLUENŢĂ A EXCAVAŢIEI ADÂNCI Zona de influenţă a unei construcții este definită drept „volumul din teren în care se resimte influența construcției respective sau în care pot avea loc fenomene care să influenţeze acea construcţie”. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . ing.note de curs Prof. decizia de intervenţie va trebui sa fie însuşită de către proprietarii acestor construcţii.

vecinătăţi. ing. CATEGORIA GEOTEHNICĂ DE ÎNCADRARE A EXCAVAŢIEI ADÂNCI O excavaţie adâncă. clasificarea construcției după categoria de importanţă. la Categoria geotehnică 3. stabilirea Categoriei geotehnice se face în funcţie de următorii factori: condițiile de teren. va fi încadrată. După cum se indica în „Ghidul privind modul de întocmire şi verificare a documentaţiilor geotehnice pentru construcţii” (GT 035/2002). 14 . Anghel Stanciu. dr. de regulă.4. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . apa subterană.note de curs Prof.

Evaluarea si limitarea deplasărilor terenului produse de excavație si de coborârea nivelului apei subterane . .Verificarea siguranței construcțiilor şi utilităţilor aflate în zona de influenţă . amplasamentul şi vecinătăţile.Proiectarea excavației. . . 15 . .note de curs Prof.Urmărirea comportării în exploatare a incintelor adânci şi a construcțiilor existente. Starea construcțiilor şi utilităţilor aflate în zona de influenţă. . Anghel Stanciu.Execuția excavației. ETAPELE REALIZĂRII UNEI EXCAVAŢII ADÂNCI ÎN ZONE URBANE Realizarea unei excavații adânci în zone urbane presupune obținerea în prealabil de date şi informații privind: terenul de fundare. ing.Alegerea dimensiunilor în plan şi adâncimii excavației.Monitorizarea lucrărilor incintei şi a construcțiilor din zona de influenţă. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Principalele etape ale realizării excavaţiei adânci în zone urbane sunt: . dr. .Alegerea soluției de epuisment.5. .Alegerea soluției de excavare . . condițiile meteo-climatice ale zonei.

. Date privitoare la terenul de fundare Datele privitoare la terenul de fundare se vor obține pe baza cercetării terenului întreprinsă cu respectarea prevederilor normativului NP 074/2002 „Normativ privind principiile. .prezenţa pământurilor sensibile la umezire. . . Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .prezența faliilor. 16 .agresivitatea chimică a terenului şi a apei subterane. . golurilor carstice sau antropice sau a altor discontinuităţi.1. influenţa prezenţei apei asupra acestor proprietăţi şi variația în timp a acestora. . .parametrii fizici (pentru identificare si caracterizare) si mecanici (de rezistenţă si de deformabilitate) ai straturilor. ing. Studiul geotehnic trebuie să precizeze cel puţin următoarele elemente: . Este obligatoriu ca proiectarea unei excavații adânci să fie făcută pe baza unui Studiu geotehnic şi hidrogeologic.posibilitățile de îmbunătăţire a terenului (dacă este cazul). Anghel Stanciu.încadrarea amplasamentului din punct de vedere al seismicității. pământurilor cu umflări şi contracții mari sau a pământurilor lichefiabile.succesiunea straturilor geologice care alcătuiesc terenul de fundare. .prezenta deşeurilor şi a altor materiale rezultate din activitățile umane.5. exigentele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”.note de curs Prof. dr.stabilitatea generală şi locală a terenului.

Pe baza acestor informaţii. direcția de curgere. . şi anume: .Cercetările hidrogeologice vor cuprinde următoarele lucrări.2. Anghel Stanciu. .măsurători privind nivelul apei subterane. 5. privind regimul apelor subterane: .măsurători în piezometre ale presiunii apei din porii pământului (dacă este cazul). pentru determinarea coeficienților de permeabilitate ai terenului (daca este cazul). Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . se vor stabili masurile necesare pe perioada de execuţie a lucrărilor. Date meteo climatice ale zonei Se vor culege informații meteo climatice privind zona respectivă. precum şi pe întreaga perioada în care incinta excavată rămâne deschisă. . dr. cu probabilităţi de apariție a acestora pe perioada de execuție a lucrărilor de excavare.note de curs Prof. viteza şi caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune). 17 .testări (pompări şi turnări) executate în foraje.eventuale fenomene meteorologice deosebite care au fost înregistrate.temperaturi maxime şi minime.precipitațiile înregistrate în zonă. ing. astfel încât să se evite inundarea incintei. .

obținându-se informații privind: . Date privitoare la construcțiile învecinate Se va efectua o examinare generală a construcțiilor învecinate cu amplasamentul excavației. inclusă pe lista monumentelor. de care depinde capacitatea acestora de a prelua tasările diferențiale. Se va stabili dacă în zona respectivă au avut loc exploatări ale unor zăcăminte subterane. Anghel Stanciu.3. .adâncimea şi sistemul de fundare. Se va preciza dacă amplasamentul aparține sau este în apropierea unei zone de protecție sau unei zone protejate.vechimea clădirilor şi eventualele probleme deosebite care au avut loc în perioada de execuție sau ulterior. ansamblurilor şi siturilor istorice.5. .2. ansamblurilor şi siturilor istorice. Date generale despre amplasament Se vor obține informații despre eventualele folosințe anterioare ale amplasamentului. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .tipul structural al clădirilor. cu evidentierea eventualei prezente a unor tasari. dr. 18 . crapaturi etc. 5.1. . Date privitoare la amplasament şi vecinătăţi 5.3.starea tehnica a structurilor constructiilor. fisuri. . ing.3.eventuala încadrare a clădirilor pe lista monumentelor.note de curs Prof.

canalizare pluvială. Date privitoare la mijloacele de transport din zonă Se vor obține date privind toate tipurile de mijloace de transport care circulă în zona (auto. apreciindu-se măsura în care vreunul din aceste mijloace poate influenţa lucrarea de excavație ori parți ale acesteia sau poate fi influențat de lucrare.3. telecomunicații. Anghel Stanciu.note de curs Prof. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . 19 . tramvai. feroviare).3. metrou. canalizare menajera. Date privitoare la rețelele de utilităţi Pentru întregul amplasament se vor indica traseele eventualelor rețele de utilităţi existente aflate în funcțiune: apă potabilă. Pentru conductele aflate în apropierea incintei. 5. ing.4. gaze etc.5. se va verifica starea lor de etanșeitate.3. dr. energie electrică.

prin care se urmareste. Alegerea dimensiunilor în plan si adâncimii excavatiei 5. astfel ca dimensiunea spatiului IV din fig.4.2).note de curs Prof. ing. de regula. prevazând eventual între acestea un strat hidroizolant (folie). Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . un grad cât mai ridicat de ocupare cu constructii a amplasamentului. Anghel Stanciu. 20 .1. Trebuie avut în vedere spatiul de lucru minim cerut de executia peretelui de sprijin.5. Viitoarea constructie poate fi realizata în contact cu peretele de sprijinire a taluzului incintei. rezultând astfel distanta noii constructii fata de limita proprietatii (fig.4. Alegerea dimensiunilor în plan ale excavatiei Dimensiunile în plan ale excavatiei deriva din tema data de beneficiar. dr.2 se reduce în consecinta.

ing. 21 .note de curs Prof. Anghel Stanciu. dr.Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .

2. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .note de curs Prof.5. este necesar ca definitivarea acestei adâncimi sa se facă după cunoașterea condițiilor geotehnice şi hidrogeologice de pe amplasament. Totuși.4. Anghel Stanciu. 22 . ing. Alegerea adâncimii excavației Adâncimea excavației rezulta din numărul de niveluri subterane specificate prin tema de proiectare a noii construcții. în mod particular a nivelului şi caracterului pânzelor de apă subterană interceptate în forajele de cercetare a terenului de fundare. dr.

note de curs Prof.În situația în care sub nivelul cotei inferioare a incintei se găseşte un strat impermeabil sub care se află un acvifer sub presiune. înainte de începerea lucrărilor de execuție a incintei. există riscul de rupere hidraulică fundului incintei şi / sau de deplasare a pereţilor incintei.1)xG (fig. ing. Anghel Stanciu.05÷1. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . dr. Dacă nu este îndeplinită condiția S < (1. 23 . se vor lua măsuri de depresionare a acviferului. 4).

5.5. Alegerea soluției de excavare
În funcţie de dimensiunile în plan şi de adâncimea excavației, de condițiile geotehnice şi hidrogeologice si de vecinătăţi, excavațiile adânci se pot realiza în doua moduri: - excavații taluzate taluzate; ; - excavații verticale sprijinite sprijinite. . În funcție de particularitățile de pe fiecare latură a unei incinte excavate, se pot alege soluții diferite de sprijiniri pentru fiecare dintre laturi. Alegerea soluției de excavare se va face printr-un calcul tehnico-economic în care vor fi comparate diferitele soluții. 5.5.1. Excavații taluzate Excavațiile taluzate pot fi avute în vedere doar în situaţiile în care între limitele în plan ale construcției pentru care este necesară excavația şi conturul amplasamentului rămâne o zonă de teren suficient de mare pentru a se putea înscrie un taluz. Soluția este indicată îndeosebi în situația în care nivelul apei subterane se află sub cota inferioară a săpăturii sau, dacă se află deasupra acestei cote, atunci când volumul de apă acumulat prin pereții şi baza excavației este redus şi poate fi stăpânit fără riscuri.
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; 24

În funcție de natura terenului şi de distanţa între baza excavației şi suprafața terenului, excavațiile taluzate se pot realiza în doua variante: taluzuri în pământ natural, taluzuri în pământ ranforsat. ranforsat. 5.5.1.1. Taluzuri în pământ natural În figura 5 se arata o excavație limitată de un taluz în pământ natural. Avantajul soluției constă în simplitatea execuției, îndeosebi în cazurile în care nu sunt necesare epuismente dificile. Dezavantajul îl reprezintă volumele mai mari de terasamente.

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs Prof. dr. ing. Anghel Stanciu;

25

5.5.1.2. Taluzuri în pământ ranforsat Pentru reducerea volumelor excavate se impune adoptarea unor pante ale taluzului mai apropiate de verticală, care se pot obţine prin ranforsarea pământului. Taluzul în pământ ranforsat este un taluz în care, pe măsura excavării, se introduc în pământ elemente de ranforsare. Elementele de ranforsare trebuie sa fie capabile sa preia solicitări de tracțiune.

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs Prof. dr. ing. Anghel Stanciu;

26

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs Prof. dr. ing. Anghel Stanciu;

27

Excavații verticale sprijinite Excavațiile verticale sprijinite sunt excavații realizate la adăpostul unor lucrări de susținere. urmărindu-se recuperarea şi reutilizarea elementelor utilizate.5. 28 .2. Anghel Stanciu. de regula. Aceasta soluție poate fi aplicată doar în cazul în care excavația nu implică epuismente iar clădirile învecinate sunt situate în afara zonei de influenţă a peretelui vertical Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . filate şi șpraițuri În figura 7 se prezintă o sprijinire cu dulapi verticali.note de curs Prof. 5. ing. Se disting două categorii principale de lucrări de susținere utilizate pentru realizarea.2. în zone urbane. de excavații adânci verticale sprijinite: sprijiniri folosind elemente prefabricate. filate orizontale şi șpraițuri înclinate. pereţi îngropaţi. sprijiniri cu caracter temporar.5.5. Sprijiniri cu dulapi. dr. Sprijiniri folosind elemente prefabricate Sprijinirile folosind elemente prefabricate sunt.1.

dr.note de curs Prof. 29 . îl reprezintă faptul ca reclama o suprafața în plan relativ mare.Un dezavantaj al utilizării acestui sistem. Anghel Stanciu. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . ing. care reduce din suprafaţa disponibilă pentru construcția definitivă.

dacă pamântul are o coeziune mai mare. dispuse orizontal sau înclinat. elemente de sprijinire a filatelor. Anghel Stanciu. • spraiuri. dr. dispuse discontinuu pe înalime. 30 . Sprijinire cu dulapi orizontali Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . în cazul pământurilor cu coeziune redusă sau cu interspaţii. elemente verticale de solidarizare a dulapilor.10): • dulapi orizontali. • filate.note de curs Prof. dispuși joantiv. fixate prin împanare. ing.10. Figura III.Sprijinirea cu dulapi orizontali este alcătuită din următoarele elemente (Figura III.

Dulapii si filatele sunt realizate din grinzi de lemn. Anghel Stanciu.11.11). Figura III.12. În cazul unei sapaturi de laime mare.12). dr. ing. Sprijinire cu dulapi orizontali cu şpraiţuri înclinate Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Sprijinire cu dulapi orizontali cu şpraiţuri contravântuite Tot pentru sapaturile de laime mare se pot utiliza spraiuri înclinate (Figura III. peste 6 m. Figura III. spraiurile orizontale trebuie contravântuite prin grinzi si contrafise în plan orizontal si sprijinite pe verticala în dreptul nodurilor (cu elemente numite popi) pentru a evita cedarea prin flambaj sau încovoiere sub greutate proprie (Figura III. iar spraiurile din lemn rotund (bile) sau elemente metalice. 31 .note de curs Prof.

dr. Sistem de susţinere cu profile metalice şi dulapi orizontali cu contrafişe înclinate şi tălpi Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Anghel Stanciu. Pentru a împiedica alunecarea pe grinzile orizontale.13. Figura III.Un alt sistem de sprijinire a excavațiilor de dimensiuni mari este prezentat în Figura III. ing.note de curs Prof. contrafisele trebuie sa aiba o înclinare redusa fața de orizontala.13. 32 . Dezavantajul acestui sistem este obstruarea suprafeei de lucru de catre contrafise. precum si ridicarea acestora.

pe care se sprijina dulapii orizontali. Figura III. 33 .14).note de curs Prof. fixai cu pene sau cu dispozitive metalice (Figura III.0 m. ing.În unele situații este necesar ca spațiul ocupat de sprijiniri (în special de Spraițuri) sa fie cât mai redus. dr. Anghel Stanciu. În acest caz se folosesc pentru sprijinire grinzi metalice care se bat în teren la distanțe de 1. Sprijinire cu dulapi orizontali – sprijinire pe grinzi metalice Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .5 – 2.14.

cu piloţi din lemn Sprijiniri cu dulapi verticali Sprijinirea cu dulapi verticali este alcatuita din urmatoarele elemente (Figura III. 34 . Figura III.16): • dulapi verticali. Sprijinire cu dulapi orizontali fără şpraiţuri. dr. ing. Anghel Stanciu. • filate. Figura III.note de curs Prof.În cazul sapaturilor adânci. • spraițuri. dispuse orizontal. fixate prin împanare.16. grinzile metalice se ancoreaza la partea superioara.15. dispusi joantiv. grinzile metalice pot fi înlocuite cu piloți din lemn ancorați la partea superioara (Figura III.15). elemente de sprijinire a filatelor. Pentru adâncimi de excavație de maximum 3 – 4 m. Sprijinire cu dulapi verticali Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . dispuse discontinuu pe înalțime. elemente orizontale de solidarizare a dulapilor.

Anghel Stanciu.18. devansând-o pe aceasta.18). Daca dimensiunile cadrelor sunt mari. 35 . treptat. a caror adâncime nu depaseste lungimea dulapilor. Vârful dulapilor trebuie întotdeauna sa se gaseasca la cel puin 0. Sprijinire cu dulapi verticali cu cadre orizontale Figura III.Dulapii verticali sunt introdusi în teren prin batere. Figura III.16 se utilizeaza în cazul unor sapaturi continue. filatele si spraițurile se înlocuiesc cu cadre orizontale din bile sau grinzi ecarisate legate pe verticala prin popi (Figura III.note de curs Prof.17). ing. Pentru spații largi. ele se contravântuiesc în plan orizontal (Figura III.30 m sub nivelul fundului sapaturii. Sistemul de susținere din Figura III. Sprijinire cu dulapi verticali şi cadre contravântuite Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . pe masura avansarii sapaturii.17. în spații înguste. dr.

20. Daca pamântul se evacueaza manual. dr.note de curs Prof.20). se amenajeaza platforme pentru depozitarea pamântului. ing. Metoda telescopica duce la consum mare de material lemnos si la volume de excavație mai mari decât necesar. Figura III. Pentru a evita acest dezavantaj se pot utiliza dulapi înclinați – „metoda marciavanti” (Figura III. Sprijinire cu dulapi verticali – metoda marciavanti 36 . Figura III.Pentru excavații de adâncimi mari se utilizeaza „metoda telescopica” –secțiunea sapaturii se reduce treptat pentru a se asigura spațiul de batere pentru rândurile succesive de dulapi (Figura III.19). Anghel Stanciu. Sprijinire cu dulapi verticali – metoda telescopică Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .19.

Utilizarea peretilor din palplanse este recomandata mai ales în situatiile în care nivelul apei subterane este situat deasupra cotei finale de excavare. dr. exista riscul de aparitie a unor goluri în terenul de sub constructiile existente. .la extragerea palplanselor. astfel: .la introducerea palplanselor. În zone urbane. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Anghel Stanciu. 37 . iar zgomotul produs este un factor de poluare sonora care poate atinge limite inacceptabile. ing. introduse în teren prin batere sau vibrare pentru a forma un perete vertical impermeabil. prin utilizarea peretilor din palplanse apar unele efecte negative. în cazul în care terenul contine straturi de pamânt cu coeziune mare.Sprijiniri cu palplanse Palplansele sunt elemente prefabricate din lemn sau profile metalice speciale. vibratiile propagate în teren pot afecta cladirile si utilitatile din zona.note de curs Prof.

între care se executa protectia terenului. fie unor tiranti de ancorare. Pe masura excavarii.Sprijiniri în „sistem berlinez” „Sistemul berlinez” consta în forarea pe conturul peretelui a unor gauri verticale.. Împingerea pamântului este transferata fie unui sistem de sustineri interioare (filate si spraituri).. din beton armat prefabricat. ing. dr. În locul profilelor metalice se pot executa piloti forati distantati la un interval de 1-2 m. pâna la adâncimi care depasesc cota finala de excavare.3 m. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . care se încastreaza în teren prin betonarea gaurii sub cota finala de excavare. de regula cu interax de 2. 38 . În gaurile forate se introduc elemente metalice cu profil dublu T. Anghel Stanciu. mai rar.note de curs Prof. de aripile profilelor metalice sunt împanat dulapi orizontali din lemn sau.

ing. dr.note de curs Prof.Etapele de constructie pentru Blocul German Introducerea profilelor HEA pentru sprijinirea berlineză Săpături și sprijinirea berlineză 39 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . . Anghel Stanciu.

Anghel Stanciu.Sprijinire berlineză pentru malurile de pământ împotriva accidentelor de muncă Ultimele retușuri pentru finalizarea săpăturii de fundație Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . 40 . dr. ing.note de curs Prof.

Avantaje: . Bratele metalice se acoreaza si gliseaza de-a lungul profilelor HEB cu care este sprijinit santul. ing. Clemele din otel se prind cu ajutorul unor pene blocatoare si ajuta la formarea unor pereti pentru santurile dumneavoastra. Sistemul de cofrare a santurilor cu ajutorul penelor blocatoare este ideal pentru santuri de pana la 8 metri adancime in conditiile in care cerintele grosimii cherestelei sunt respectate. 41 .sunt ieftine .usor de depozitat ulterior folosintei sistemelor de cleme si a bratelor metalice Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .Brațe metalice pentru sprijinire berlineza Sistemele de cleme metalice sunt destinate realizarii de pereti din lemn pentru sustinere de santuri. sau pentru ingradiri. Anghel Stanciu. dr.note de curs Prof.usor de montat si de demontat .

42 .Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Anghel Stanciu. ing.note de curs Prof. dr.

2. 5. dr. în care s-a introdus carcasa de armatura. dupa ce în prealabil a fost realizata prin forare. Pereti din panouri Acesti pereti pot fi executati din beton monolit (pereti mulati) sau din elemente prefabricate. Uneori. peretii îngropati se clasifica în: . În functie de alcatuirea constructiva. pe amplasamente în care nivelul apei subterane este situat sub cota finala de excavare.2.Utilizarea „sistemului berlinez” se poate face în pamânturi care poseda suficienta coeziune pentru a-și menține stabilitatea pe înalțimea de excavare corespunzatoare dulapilor ce se introduc intr-o faza de execuție. conlucrând cu viitoarea constructie. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . având astfel un caracter definitiv.note de curs Prof.pereti din piloti forati. ing. Peretii mulati sunt realizati prin turnarea în teren a betonului.pereti din panouri si.5. peretii îngropati pot servi si ca fundatii de adâncime sau pereti perimetrali. o transee de dimensiuni stabilite prin proiectare. 43 . În acest caz trebuiesc adoptate detaliile necesare impuse de viitoarea constructie. . fie în mod natural fie printr-o coborâre generala a acestui nivel. Pereti îngropati Peretii îngropati sunt lucrari de sustinere realizate pe conturul viitoarei incinte sub protectia carora se realizeaza excavatiile adânci. sub protectia noroiului bentonitic. Anghel Stanciu.

Anghel Stanciu.note de curs Prof. având drept consecinta o impermeabilitate deficitara a peretelui si antrenarea pamântului din spate. Perete din panouri Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Trebuie semnalat riscul executarii unei etansari necorespunzatoare a rosturilor. În Figura III. 44 . dr. Conlucrarea între elementele prefabricate si pamântul din spatele peretelui precum si etanseitatea peretelui sunt asigurate prin întarirea noroiului de foraj autoîntaritor si prin profile din material plastic introduse in rosturi.27 este prezentata o secțiune printr-un astfel de perete. ing. a unor elemente prefabricate. Panourile sunt armate cu carcase de armatura iar legatura dintre panouri trebuie tratata astfel încât sa asigure continuitatea peretelui din punct de vedere al rezistenței si etansarii Figura III.Peretii îngropati din elemente prefabricate sunt realizati prin lansarea într-o transee. excavata sub protectia unui noroi bentonitic substituit apoi de un noroi autoîntaritor sau excavata direct sub protectie de noroi autoîntaritor.27.

ing.note de curs Prof. Anghel Stanciu. 45 . dr.Dimensiuni uzuale ale pereților îngropați În Tabelul VII-2 sunt prezentate dimensiunile uzuale întâlnite la utilizarea diferitelor tipuri de pereți îngropați. Dimensiuni uzuale în funcție de tipul de perete îngropat Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Tabelul VII-2.

ing.Pereți din elemente prefabricate Pereții îngropați din panouri prefabricate sunt realizați prin lansarea în transeea excavată a unor elemente prefabricate prevazute cu margini profilate care sa asigure îmbinarea între acestea.28 sunt prezentate doua exemple de realizare a pereților din elemente prefabricate. 46 . Figura III. dr. În Figura III.28. Anghel Stanciu. Pereţi din panouri prefabricate Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .note de curs Prof.

printre care: • densitatea. • aditivul trebuie sa asigure declansarea prizei dupa introducerea prefabricatelor în transee. Anghel Stanciu. • cresterea rezistenei în timp trebuie sa fie suficient de rapida astfel încât. 47 . urmata de substituirea acestuia cu noroi autoîntaritor). vâscozitatea si celelalte caracteristici ale noroiului se aleg astfel încât sa permita excavarea panoului în timpul prevazut pentru aceasta operație (o alternativă o reprezintă excavarea cu noroi obisnuit.note de curs Prof. precum si etansarea peretelui sunt asigurate prin întarirea noroiului de foraj autoîntaritor care este utilizat în astfel de cazuri (noroi bentonitic în care se introduce si o cantitate de ciment si un aditiv întârzietor de priza). ing. la realizarea excavației protejata de perete.Legatura ferma între perete si teren. Rețeta noroiului autoîntaritor se determina prin încercari si trebuie sa corespunda cerințelor specifice ale lucrarii. dr. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . mortarul sa asigure legatura dintre prefabricate si teren.

ecrane impermeabile Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Anghel Stanciu.barete ca fundatii indirecte de adancime . ing.ecrane de etansare la excavatii adanci sub nivelul hidrostatic .80cm sau cu piloti secanti avand diametrul cuprins între 40 90cm. 48 .note de curs Prof. Etansarea rosturilor se face prin metoda tuburilor de rost sau tevi de injectie prinse de armocarcase. Stabilitatea peretilor mulati adanci este asigurata prin spraituiri metalice sau prin sisteme de ancoraj Peretii mulati se utilizeaza ca: . dr.PERETII MULATI Excavarea peretilor mulati se realizeaza folosind cupe Kelly in latimi de 60 .fundatii permanente continue de adancime .

Pentru sprijinirea peretelui ingropat s-a optat pentru realizarea unui sistem pe doua niveluri de spraituire metalica cu tevi 600x10mm. ing. Necesitand o excavatie a incintei pana la cota .45m ( datorita celor doua niveluri subterane ). s-a ales varianta realizarii incintei cu pereti ingropati din piloti secanti cu diametrul 620mm ( pe zona vecinatatii cu blocurile S+P+10E ) si pereti ingropati din panouri tip Kelly pe restul perimetrului incintei. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .vis de Biserica Delea Noua la intersectia Strazii Matei Basarb cu Str.8. Datorita nivelului hidrostatic mult mai ridicat decat cota finala de sapatura a fost realizat si un sistem de epuisment format din patru puturi echipate cu filtre si pompe submersate.note de curs Prof. Anghel Stanciu. Bucuresti Acest obiectiv se situeaza vis . La partea superioara a peretelui ingropat se executa grinda de coronament cu sectiunea 60cm x 130cm pe tot conturul incintei.Studiu de caz: Imobil Birouri 2S+P+10E Str.a .2. Delea Noua Nr. dr. 49 . Delea Noua si Calea Calarasilor.

dr.Armocarcasa introdusa in panoul tip Kelly pregatita de betonare Excavare transee pentru panou perete mulat tip Kelly Perete ingropat din piloti secanti diametrul 620mm Beton egalizare Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . ing. Radier general imobil 50 . Anghel Stanciu.note de curs Prof.

10) sau dispusi joantiv se utilizeaza în amplasamente în care nu se impun conditii de impermeabilitate a peretelui. mortar sau din alt material cu rezistenta scazuta. ing. 51 . 11). Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Anghel Stanciu.note de curs Prof. se folosesc pereti din piloti secanti dintre care pilotii primari sunt nearmati din beton. Atunci când se impun asemenea conditii. dr. iar cei secundari sunt armati (fig.Pereti îngropati din piloti forati Peretii îngropati din piloti forati cu interspatii (fig.

Anghel Stanciu. 52 . dr. ing. Pereți din piloți armați amplasați cu interdistanțe – diametre si distanțe uzuale În cazul pereților din piloți secanți de tip „piloți din beton armat alternați cu piloți nearmați din material cu rezistența scazuta (noroi bentonitic autoîntaritor)” se pot utiliza diametrele si distanțele prevazute în Tabelul VII-4. Tabelul VII-3.diametre si distanțe uzuale Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Tabelul VII-4.note de curs Prof. Pereți din piloți secanți de tip „piloți din beton armat alternai cu piloți nearmați din material cu rezistența scazuta (noroi bentonitic autoîntaritor)” .În cazul pereților din piloți din beton armat amplasați cu interdistanțe se pot utiliza diametrele si distanțele prevazute în Tabelul VII-3.

ing. 53 . Figura III. Anghel Stanciu. piloții nearmați (primari) pot fi realizați din material cu slabe rezistențe care asigura numai condiția de etansare (amestec de noroi bentonitic cu ciment la care se poate adauga si nisip.În cazul pereților din piloți secanți se poate recurge la armarea tuturor piloților. daca peretele este supus la încarcari mari care impun o rezistența ridicata a acestuia.note de curs Prof. sau la armarea numai a piloților secundari. dr. Pereţi din piloţi armați foraţi Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . cu rezistențe la compresiune între 1 si 2 N/mm2) sau din beton simplu care are o rezistența mai ridicata. În funcție de condiiile pe care trebuie sa le îndeplineasca peretele.29. daca este importanta îndeplinirea condiției de etansare si peretele nu este supus la solicitari importante.

note de curs Prof. dr.În cazul pereților din piloți secanți de tip „piloți din beton armat alternați cu piloți din beton simplu” se pot utiliza diametrele si distanțele prevazute în Tabelul VII-5. Pereți din piloți secanți de tip „piloți din beton armat alternați cu piloți din beton simplu” . Anghel Stanciu. Pereți din piloți armați secanți . Tabelul VII-6.diametre si distanțe uzuale Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . ing.diametre si distanțe uzuale În cazul „pereților din piloți armați secanți” se pot utiliza diametrele si distanțele prevazute în Tabelul VII-6. Tabelul VII-5. 54 .

Montare orizont 2 de spraituri la cota -5. Pasul urmator a cuprins excavarea incintei pana la cota -5. intrand sub N. Züblin Romania a avut drept scop adancirea cu un nivel subteran. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Pentru a permite efectuarea lucrarilor de jet-grouting in radierul existent au fost executate perimetral carotaje cu diametrul de 250mm.00m. Umplutura cu balast si realizarea platformei de lucru din piatra sparta la -3. 147 Obiectivul se afla la intersectia Calea Victoriei cu strada Frumoasa. Executia peretelui compozit comporta urmatoarele etape pe amplasamentul dat.00m adancime. prezentate simplificat in continuare: Pentru a putea fora pilotii de sprijin cu diametru de 660 mm in interiorul incintei existente in radierul existent au fost decupate perimetral. 55 . ing.note de curs Prof.Studiu de caz: Incinta de sustinere compozita alcatuita din piloti forati si coloane Jet-Grouting Calea Victoriei nr. S-a recurs la realizarea unei noi incinte.40m..70m (partea superioara a radierului existent) dupa care s-au inlaturat spraiturile inclinate existente. Executia pilotilor forati cu tubaj recuperabil de la -3.S. Anghel Stanciu. instalarea succesiva a celor 3 randuri de spraituri. Finalizarea grinzii de coronament pe capul pilotilor pentru orizontul 2 de spraituri.00m a presupus urmatoarea succesiune de etape: instalarea filatei perimetrale. Instalarea nivelului 1 de spraituri la cota aproximativ -2. Executia coloanelor de jet grouting de la cota -3. deschideri cu sectiunea in plan 80x80cm. utilizand tehnologia coloanelor injectate cu suspensie de ciment printr-un jet de presiune inalta (“jet grouting”). etanse. in interiorul celei existente. dr. a unei structuri civile ingropate abandonate in centrul Capitalei (alcatuita din incinta de piloti cvasitangenti si radier). pastrindu-se intre acestea dinti de rezemare in plan orizontal a peretelui de sprijin existent.00m s-a realizat prin tuburile PVC descrise in etapa “1”.A.

Anghel Stanciu. dr. ing.Amplasament initial Pregatire lucrari de pilotaj si Jet-Grouting Executie Jet-Grouting Detaliu perete compozit de sprijin alcatuit din piloti forati cu armatura rigida si coloane jetgrouting Incinta finală Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . 56 .note de curs Prof.

3. în general. care se poate face în interior sau prin ancorare. ceea ce îngreuneaza excavarea si. Dezavantajul sistemului îl reprezinta aglomerarea incintei cu spraituri. Sustineri prin spraituire în interiorul incintei excavate Principalele elemente constructive care alcatuiesc sistemul prin spraituire sunt filatele. 5.1. ing. popi etc. 5. Anghel Stanciu. contravântuiri. pe masura excavarii Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .. dr. si popii.5. acolo unde este necesara reducerea lungimii de flambaj a spraiturilor.În cazul excavațiilor adânci.3. activitatile de constructie asociate lucrarii subterane. La contactul cu peretele excavatiei.5. spraiturile trebuiesc împanate astfel ca sa fie exclusa deplasarea spre incinta a peretelui sprijinit. Moduri de sustinere a peretilor îngropati. se va studia necesitatea utilizarii unui sistem de sustinere a peretilor îngropati pe masura excavarii. 57 . dispuse perimetral (elemente încovoiate) spraiturile (elemente comprimate).note de curs Prof.

dr.dispunerea în plan a sprijinirilor (exemple).note de curs Prof. 3. b. Susținerea în interiorul incintei excavate prin șpraițuri: a.reazem.șpraițuri orizontale sau înclinate.pilot.radier Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . 12. 58 . 6. 7. secțiuni prin incintă cu sprijiniri exterioare 1.bloc de preluare a împingerilor. 4. 2.popi.Fig. ing. 5. Anghel Stanciu.filate.

dr.note de curs Prof. ing.Elementele unei sprijiniri în spaţii limitate şi spaţii largi şi scheme de calcul Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . 59 . Anghel Stanciu.

3. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . amplasarea utilitatilor existente. 60 .note de curs Prof. programul de executie a lucrarii subterane. sensibilitatea constructiilor învecinate la deformatiile terenului induse de excavatia adânca. necesitatea efectuarii în timp a unor interventii la sistemul de ancoraj. agresivitatea apei subterane. în faza de excavare. caracterul definitiv sau permanent al ancorei. deplasarile maxime admisibile ale peretelui. comportarea în timp a terenului. dr.2. natura terenului. ing.5.5. între care: adâncimea de excavare. Sustineri prin ancoraje în teren Ancorajele în teren (figura 13) reprezinta elemente structurale capabile sa transmita fortele de întindere care le sunt aplicate la un strat portant Alegerea sistemului de sustinere prin ancoraje în teren depinde de numerosi parametri. regimul apei subterane în momentul executarii ancorajelor si ulterior. Anghel Stanciu.

eventuala obligatie de a scoate ancorajele de sub constructiile invecinate. 61 .note de curs Prof. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .pozitia fundatiilor si subsolurilor cladirilor învecinate. existenta autorizatiilor legale de a se executa ancoraje în teren în afara limitelor proprietatii. determinarea ancorajelor provizorii. ing. dr. Anghel Stanciu.

Sistemul de rezemare cu ancoraje poate fi realizat în doua soluții: • cu tiranți pasivi care transmit solicitarea din reazem la o placa de ancoraj (Figura III. ing. Tirant pasiv care transmite încarcarea unui bloc de beton 62 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .34.33. Tirant pasiv care transmite încarcarea unei placi de ancoraj Figura III. Anghel Stanciu. injectați si pretensionați.note de curs Prof.33) sau la un bloc din beton (blocul de beton poate fi fixat printr-o capra de piloți în cazul unor solicitari mari) (Figura III. dr. . • cu tiranți forați. Figura III.34) .

cu condiția sa existe suficient spațiu liber în spatele peretelui.35) sunt indicați atunci când nivelul apei subterane este deasupra nivelului de ancorare si când terenul din spatele peretelui este abrupt.35. Tiranții forați. varianta tiranților pasivi poate fi mai economica. În cazurile în care nivelul de ancorare necesar este apropiat de suprafața terenului. injectați si pretensionați (Figura III. Figura III.Tiranții forați. Tirant forat. injectați si pretensionați au avantajul ca pot fi instalați pe mai multe niveluri. injectat si pretensionat 63 . daca acest nivel nu poate fi coborât sau daca nu se dispune de o tehnologie adecvata care sa previna curgerea apei. Nu este recomandata folosirea acestora în cazul în care nivelul hidrostatic se afla deasupra punctului de pornire a forajului.

note de curs Prof. dr. ing. 64 . Turcia Anul execuţiei . 25m suprateran Locaţie – Istanbul.2007 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .Clădire multietajată – 20m subteran. Anghel Stanciu.

Sustineri prin plansee de beton armat Sustinerile prin plansee de beton armat. pereții de susținere pentru excavații se clasifica în: pereți de susținere în consola si Pereți de susținere rezemați. care îndeplineste rolul de sprait pentru peretii îngropati. dr.5. a unui planseu din beton armat în care se lasa goluri care vor servi ulterior la accesul lucratorilor si echipamentelor si la evacuarea pamântului. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . 65 .3.note de curs Prof. Saparea se face sub planseu. apar dificultati si costuri ridicate la realizarea sapaturii si betonarii sub plansee.5. ing. ca urmare a proximitatii unor cladiri. cunoscute si sub denumirea de „metoda milaneza” sau „metoda de sus în jos” implica turnarea la suprafat a terenului. dupa care se transporta la lucrare. Totusi. Dupa criteriul modului de preluare a solicitarilor la care sunt supusi. „Metoda de sus în jos” este indicata în situatii în care se impun limitari severe ale deplasarilor peretilor îngropati.3. Anghel Stanciu. sau în imediata apropiere.

ing. 66 .Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Anghel Stanciu. dr.note de curs Prof.

Anghel Stanciu. 67 . dr.note de curs Prof. Figura III.30 sunt ilustrate etapele de execuție a unui perete de susținere în consola. ing. Etapele de execuție a unui perete de susținere în consola Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .Pereți de susținere în consola Stabilitatea unui perete de susținere în consola pe parcursul lucrarilor de excavare este asigurata prin încastrarea acestuia în teren.30. În Figura III.

dr.31. comparativ cu soluția peretelui în consola. 68 . ing.Pereți de susținere rezemați Rezemarea peretelui de susținere pe masura realizarii excavației reprezinta o alternativa care permite reducerea adâncimii de încastrare a peretelui.31 sunt ilustrate etapele de execuție a unei astfel de lucrari. Pe masura avansarii lucrarilor de excavare sunt amplasate sistemele de rezemare la cotele si intervalele rezultate în urma calculelor de proiectare. În Figura III. Anghel Stanciu.note de curs Prof. Figura III. precum si limitarea deplasarilor orizontale ale peretelui. Etapele de execuție a unui perete de susținere rezemat Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .

Anghel Stanciu. 69 . iar planseele acesteia devin pe rând rezemari ale peretelui de susținere. Încarcarile verticale sunt preluate de stâlpi si transmise unor barete sau piloți executați în prealabil. cunoscut si sub numele de „metoda milaneza”.O varianta de rezemare a pereților de susținere prin însasi structura îngropata realizata sub protecția acestora o reprezinta procedeul de „sus în jos” sau „top –down”. a unui numar de niveluri din suprastructura construcției. Structura subterana este realizata de sus în jos. În Figura III.32. Procedeul permite realizarea.note de curs Prof. ing. simultan cu subsolurile. Etapele de execuţie în procedeul de sus în jos (top-down) Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . pe masura avansarii lucrarilor de excavare. Figura III. dr.32 sunt ilustrate etapele de execuție în procedeul de sus în jos.

dr. 70 .note de curs Prof.Construirea de stații subterane pentru tunelul Marmara .Turcia Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Anghel Stanciu. ing.

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . Anghel Stanciu. 71 . ing.note de curs Prof. dr.

Anghel Stanciu. ing. 72 .Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .note de curs Prof. dr.

4. Contrabancheta este îndepartata numai în momentul în care structura poate prelua solicitarile date de peretele de susținere. Anghel Stanciu. dr. Soluția de sprijinire cu contrabanchete Contrabanchetele din pamânt pot fi utilizate pentru a ajuta stabilitatea unui perete de susținere si pentru reducerea deplasarilor acestuia. Utilizarea contrabanchetelor adiacente peretelui de susținere are avantajul ca excavația poate atinge adâncimi mai mari (chiar cota finala) în partea centrala.37 este prezentata schematic aceasta posibilitate. întrucât pot conduce la cedarea peretelui de susținere. ing. În combinație cu contrabanchetele poate fi utilizata soluția cu contrafise.5. În figura III.36 sunt prezentate schematic etapele de execuție a unei astfel de lucrari de susținere. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . În Figura III. 73 . fara a fi împiedicate lucrarile de spraițuire. Contrabanchetele pot fi utilizate si în combinație cu rezemarea peretelui de susținere direct prin structura realizata în incinta excavata. Se interzice înlaturarea prematura a contrabanchetei sau micsorarea acesteia.5.3.note de curs Prof.

74 .36. ing. dr. Utilizarea contrabanchetelor din pamânt în combinație cu sistemul de rezemare prin contrafise Figura III.note de curs Prof. Utilizarea contrabanchetelor din pamânt în combinație cu rezemarea peretelui de infrastructura construita în incinta excavata Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .Figura III. Anghel Stanciu.37.

38.38 sunt prezentate elementele geometrice ale unei contrabanchete. în timp ce H si B suntlimitate de consideraii legate de spaițul si accesul din excavație. Elementele geometrice ale contrabanchetei de pământ În condiții de teren date. Anghel Stanciu.38). Figura III. 75 . Panta 1:m este guvernata de parametrii geotehnici ai terenului. gradul de asigurare a stabilitații oferit de contrabancheta depinde de înalțimea H.note de curs Prof. de lațimea B si de panta 1:m (Figura III. ing. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . dr.În Figura III.

• instalatia de pompare trebuie prevazuta cu capacitati si surse de energie de rezerva. fara sa se produca alunecari ale malurilor sau umflari excesive ale bazei. prin filtre aciculare sau puturi-filtre. precum: • nivelul coborât al apei subterane trebuie sa se afle în permanenta sub control. ing. dr. el se poate comporta ca un filtru invers.5. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .coborârea generala a nivelului apei subterane. La alegerea si aplicarea metodei de epuisment. realizata înainte de excavare. Principalele metode prin care se asigura îndepartarea apei subterane din excavatiile adânci sunt: . . Alegerea solutiei de epuisment Scopul epuismentului îl constituie îndepartarea apei din excavatie si asigurarea conditiilor de lucru în uscat. 76 . • când stratul purtator de apa este un pamânt granular neuniform. este necesara îndeplinirea unor conditii de baza.note de curs Prof.realizarea unor bariere etanse care sa împiedice apa subterana sa patrunda în excavatie. Anghel Stanciu. . • excavatia trebuie sa ramâna în permanenta stabila.6.pomparea directa a apei care patrunde prin peretii si fundul excavatiei. etc.

note de curs Prof. Epuisment prin pompare directa În fig. 4 – dren de colectare.6. 5 – linii de curent.5. 7 – nivel coborât al apei. 3 – sistem de colectare si evacuare a apei.1. 6 – nivelul initial al apei. b – incinte la care riscul de pierdere a stabilitatii taluzelor este mare. 2 – diferenta de cote între nivelul apei din teren si cel al excavatiei.incinte la care riscul de pierdere a stabilitatii taluzelor este redus. Anghel Stanciu. ing. dr. c – incinte ale caror taluze sunt protejate cu “saltele” cu rol de filtru invers 1 – taluzul incintei. 15 este prezentata schema clasica de utilizare a pomparii directe în cazul unei excavatii taluzate. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . a . 77 . 8 – „saltea” din material drenant.

78 . a carui baza se opreste în stratul purtator de apa.În fig. dr. 16 sunt aratate conditiile epuismentului prin pompare directa în cazul unei excavatii la adapostul unui perete etans. ing. Anghel Stanciu.note de curs Prof. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .

note de curs Prof. Se creeaza astfel. 17). dirijându-se apoi spre baza excavatiei. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . ing. conditiile unei curgeri „de jos în sus” prin raport cu excavatia (fig. Pentru prevenirea acestui fenomen trebuie asigurata o fisa “t” care sa confere siguranta ceruta. 79 . dr.Liniile de curent ocolesc baza peretelui. sau trebuie sa se recurga la epuisment prin coborârea generala a nivelului apei subterane. Anghel Stanciu.

folosind filtre aciculare sau puturi filtre dispuse pe conturul unei excavatii taluzate. 80 . Anghel Stanciu. 18 este aratata schema de principiu a coborârii generale într-o singura treapta a nivelului apei subterane. ing.6.2. Epuisment prin coborârea generala a nivelului apei subterane În fig. 19 este aratata schema unei coborâri cu doua trepte. În fig.note de curs Prof.5. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . dr.

d – perete vertical oprit într-un strat de argilă cu apă sub presiune Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . 20 sunt aratate câteva situatii de utilizare a coborârii generale a nivelului apei subterane în cazul unor excavatii verticale sprijinite.note de curs Prof. ing. a – perete vertical neetans b – perete vertical etanş. Anghel Stanciu. oprit într-un strat permeabil cu epuisment în exterior c – perete vertical etanş. oprit într-un strat permeabil cu epuisment în interior. dr.În fig. 81 .

1.5. barierele verticale se realizeaza. dr. Bariere verticale În cazul excavat iilor adânci în zone urbane. ing. din pereti îngropati care trebuie sa patrunda cu partea terminala într-un strat de argila practic impermeabil.note de curs Prof. Bariere etanse pentru prevenirea patrunderii apei subterane în excavatie 5. Anghel Stanciu.6. 82 .6. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . de regula.3.3.

6.note de curs Prof. Anghel Stanciu.5. dr.2. 83 . se poate recurge la formarea unei bariere orizontale care sa închida accesul apei prin baza excavatiei. Bariere orizontale La grosimi mari ale stratului sau straturilor permeabile.3. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . când peretii verticali etansi (cu rol de bariere) nu pot atinge stratul impermeabil. ing.

dr. ing.5. Anghel Stanciu. privind rezistenta. Se va executa releveul fisurilor.7. care sa evidentieze starea tehnica a constructiilor învecinate si modul în care se fac observatiile asupra fisurilor aparute în elementele portante ale constructiilor învecinate. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . • caracteristicile terenului. 5.8. Evaluarea si limitarea deplasarilor terenului produse de excavatie si de coborâre a nivelului apei subterane Principalii factori care trebuie avuti în vedere la evaluarea deplasarilor pe verticala si pe orizontala ale terenului în jurul si sub excavatie sunt: • modificarea starii de eforturi în cuprinsul terenului. 84 . Starea constructiilor si utilitatilor aflate în zona de influenta a excavatiei adânci Investitorul constructiei pentru care se realizeaza excavatia adânca este obligat sa dispuna expertizarea tehnica si realizarea programului de monitorizare pentru toate constructiile si utilitatile situate în zona de influenta a excavatiei. stabilitatea si securitatea în exploatare.note de curs Prof. relevee foto. în vederea stabilirii caracterului deformatiilor si pericolelor pe care acestea le aduc asupra rezistentei. • dimensiunile excavat iei. stabilitatii si securitatii în exploatare.

ing.starea inițiala de eforturi orizontale („starea de repaus”) în teren. etc. etc. 85 . se pot adopta în principal urmatoarele masuri: realizarea unei structuri de susținere cât mai rigide. • efectele preîncarcarii spraiturilor si ancorajelor în teren. asigurarea unei fise corespunzatoare a peretelui într-un strat cu caracteristici mecanice ridicate. pre-încarcarea spraiturilor sau pretensionarea ancorajelor în teren.note de curs Prof. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . • rigiditatea peretelui si a sprijinirii. evitarea utilizarii de echipamente si tehnologii care produc vibratii. în jurul si sub o excavatie adânca. în special în cazul când malul este consolidat iar apa subterana este drenata. Anghel Stanciu. evitarea de solutii si tehnologii de executie care pot duce la pierderi de pamânt din spatele peretelui. • regimul apei subterane si modificarea acestuia. • Pentru reducerea la minimum a deplasarilor pe verticala si pe orizontala ale terenului. prevederea ultimului nivel de susținere cât mai aproape de cota finala a excavației. prevenirea antrenarii particulelor fine de pamânt prin pomparea apei. asigurarea unui numar corespunzator de puncte de susținere pe înalțimea peretelui. dr.

pentru respectarea normelor de protectie a muncii si desfasurare fluenta a lucrarilor. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . ing. La proiectarea excavatiei adânci în zone urbane se vor respecta prescriptiile tehnice privitoare la diferitele tipuri de excavatii: excavatii taluzate în pamânt natural. excavatii taluzate în pamânt ranforsat.5. de variatiile nivelului apei subterane în cuprinsul terenului de fundare al constructiilor existente învecinate.note de curs Prof.9. daca e cazul. Vor fi evaluate deplasarile terenului cauzate de excavatie si. Este obligatorie efectuarea unui calcul al tasarilor si compararea acestora cu tasarile admisibile pentru constructia existenta. excavatii verticale sprijinite. dr. Proiectarea excavatiei adânci Dupa alegerea solutiei incintei. Anghel Stanciu. 86 . excavatii verticale cu pereti îngropati cu sustineri prin spraituire sau prin ancorare. se trece la proiectarea propriu-zisa a lucrarilor pe care le implica excavatia.

Prin proiect se vor stabili: . Aceasta etapa se încadreaza în planul general de executie a structurii. dr. Lucrari de monitorizare 5.10. în toate cazurile. Executia propriu-zisa a excavatiei Executia excavatiei reprezinta o etapa deosebit de importanta în procesul de realizare a constructiei care necesita o excavatie adânca în zone urbane. 87 .amplasarea marcilor de tasare.10. ing.amplasarea reperelor de referinta. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . în concordanta cu prevederile din STAS 2745-90.1. 5.10. Monitorizarea excavatiilor Este obligatorie întocmirea unui proiect de monitorizare a excavatiilor adânci în zone urbane privind urmarirea comportarii în timp pentru toate constructiile aflate în zona de influenta a lucrarii.1. . EXECUTIA EXCAVATIEI ADÂNCI 5.2. efectuarea de masuratori topometrice. .note de curs Prof.10. Anexa B. Acest proiect va fi o parte componenta a proiectului general al obiectivului.programul de masuratori.2.5. Monitorizarea va cuprinde. Anghel Stanciu.

note de curs Prof. ing. se va prevedea în mod obligatoriu efectuarea de masuratori dupa evenimente speciale care pot apare în perioada de executie si care sunt resimt ite în zona. oprite cu baza in formatiuni argiloase sau marnoase. În cazul excavatiilor adânci cu latimi mai mari de 20m.ploaia cu frecventa anuala 1/1 (cea mai mare ploaie dintr-un an). Structuri de sprijin în ingineria geotehnică .cutremure.La întocmirea programului de masurare. se recomanda efectuarea de masuratori de deplasari ale bazei excavatiilor. Anghel Stanciu. dr. se poate întocmi un grafic de tipul celui prezentat în fig. . ca de exemplu: . . provocate de sapaturi si de realizarea constructiilor. 24.explozii. 88 . In acest caz.

2. beneficiarul poate sa apeleze la serviciile unui expert autorizat pentru domeniul Af.2. Monitorizarea constructiilor aflate în zona de influenta a excavatiilor adânci Este obligatorie întocmirea prin grija investitorului a unui proiect de monitorizare a constructiilor aflate în zona de influenta a excavatiei adânci si suportarea cheltuielilor de monitorizare. 6. 89 .5. pentru care conditiile geotehnice si hidrogeologice au un rol preponderent. dr.note de curs Prof. Anghel Stanciu. Structuri de sprijin în ingineria geotehnică . de la fazele preliminare de proiectare si pâna la finalizarea executiei. ing. Expertiza geotehnica privitoare la excavatia adânca în zone urbane Excavatia adânca în zone urbane reprezinta o lucrare cu caracter special.10. Pe întreg parcursul lucrarii.