You are on page 1of 48

Universitatea din Piteşti Facultatea de Electronică, Comunicaţii şi Calculatoare

MASTER I.E.S.I. - ANUL I

CIRCUITE ELECTRICE PENTRU IMPLEMENTAREA SISTEMELOR INTELIGENTE

Proiect Algoritmi Fuzzy

Masteranzi:

Piteşti, 2010
1

CUPRINS

Scopul şi obiectivele urmărite.................................................................3 Date de proiectare.................................................................................4 Date de proiectare panou fotovoltaic putere - tensiune..........................................4 Date de proiectare panou fotovoltaic putere - curent.............................................4 Analiza teoretică....................................................................................5 Descrierea sistemului.............................................................................7 Modelarea panoului fotovoltaic putere - tensiune.....................................8 Modelarea convertorului CC - CC.........................................................................13 Implementarea contoller-ului cu logică fuzzy.......................................................16 Implementarea algoritmului "Perturb and Observe".............................................19 Simularea sistemului............................................................................20 Modelarea panoului fotovoltaic putere - curent......................................25 Detectorul fuzzy de punct maxim de putere ........................................................28 Fuzzyficarea.....................................................................................................29 Algoritmul bazat pe reguli fuzzy.......................................................................29 Defuzzyficarea..................................................................................................30 Simularea detectorului fuzzy.................................................................33 Construirea MPPT-ului fuzzy.................................................................................34 Rezultatul simulărilor şi măsurătorilor..................................................................35 Concluzi...............................................................................................40 Bibliografie..........................................................................................41

2

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE URMĂRITE

Electricitatea obţinută prin metoda fotovoltaică este văzută ca o sursă importantă şi regenerabilă de energie. Matricea fotovoltaică este o sursă de curent instabilă deoarece punctul maxim de putere depinde de nivelul de temperatură şi de radiaţie. Urmărirea punctului maxim de putere este necesară pentru eficienţă maximă. În această lucrare, se prezintă o metodă de urmărire a punctului maxim de putere pentru panoul fotovoltaic.Se vor simula şi compara performanţele între controller-ul logic fuzzy şi metoda de “Perturb and Observe”, o metodă utilizată pentru determinarea eficientă a punctului maxim de putere. Se va arăta eficienţa controller-ului logic fuzzy de a genera mai multă energie şi cu un timp de răspuns mai rapid la schimbările mediului în care se lucrează. Rezultate teoretice şi experimentale sunt utilizate pentru a prezenta avantajele şi limite tehnicii propuse. Lucrarea va avea două aplicaţii, panou fotovoltaic caracterizat din punct de vedere putere- tensiune şi panou fotovoltaic caracterizat din punct de vedere putere-curent.

3

DATE DE PROIECTARE (INTRĂRI/IEŞIRI)

Date de proiectare panou fotovoltaic putere - tensiune Parametrii de intrare fuzzy sunt:
-

dP/dV – derivata parţială a puterii în funcţie de tensiune a celulei ∆D variaţia stării active

Parametrul de ieşire este:
-

D – starea activă Acestea sunt utilizate pentru a genera un convertor MPP (maxim power point) optim al stării active, pentru ca panoul solar să genereze putere maximă în condiţie de operare diferită.

-

sistemul fotovoltaic include un panou solar, un convertor CC – CC, un dispozitiv de urmărire cu logică fuzzy a MPP-ului.

Date de proiectare panou fotovoltaic putere - curent Parametrii de intrare fuzzy sunt:
4

centrale electrice fotovoltaice. vehicule electrice. un dispozitiv de urmărire cu logică fuzzy a MPP-ului. pentru ca panoul solar să genereze putere maximă în condiţie de diferită. aplicaţii militare 5 . switch-uri semiconductoare de putere sunt capabile să lucreze la frecvenţe mari şi rată de putere care să asigure conversia energiei cu înaltă eficienţă. Utilizarea dispositivelor în aplicaţii individuale sau în reţele interconectate de panouri solare a crescut considerabil în ultimile decenii. aer condiţionat. un convertor CC – CC. surse de lumină. operare - sistemul fotovoltaic include un panou solar.- dP/dI – derivate parţială a puterii în funcţie de curentul celulei ∆( dP/dI) – variaţa dP/dI ∆D variaţia stării active Parametrul de ieşire este: - D – starea activă Aceste sunt utilizate pentru a genera un convertor MPP (maxim power point) optim al stării active. Mai mult. Aceste aplicaţii includ pomparea apei. ANALIZA TEORETICĂ În zilele noastre energia fotovoltaică a devenit un mare interes mai ales datorită apariţiei unor panouri solare cu preţuri şi eficienţe acceptabile.

curentul şi îmbătrânirea circuitelor. În metodele dinamice punctul maxim de putere (MPP) este atins prin urmărirea mişcării soarelui. Mai mult această metodă este eficientă în aplicaţiile în care există multă experienţă în operarea centralelor electrice deoarece aceste cunoştinţe pot fi încorporate sub formă de reguli[1]. au o dependenţă neliniară între temperatură şi nivel de radiaţie şi caracteristicile curent – tensiune. Pentru a contracara aceste probleme punctul maxim de putere al unui sistem fotovoltaic (aflat într-o anumită condiţie de mediu) este urmărit utilizând algoritmi online/offline iar nivelul de operare al sistemului este forţat spre un optim. punctul maxim de putere este detectat folosind convertorul de putere cu frecvenţe înalte care ajustează în continuu punctul de operare pentru a fi maxim. temperatură şi nivel de degradare). Metoda “Perturb and Observe” (P&O) este utilizată pe scară largă în abordările pentru determinarea punctului maxim de putere. utilizată pentru dispozitivele de capacitate mică. În literatura de specialitate sunt descrise câteva metode de urmărire a punctului maxim de putere într-un generator fotovoltaic. Eficienţa conversiei energie solare este în strânsă legătură cu capacitatea maximă de extragere a energiei din sistemele fotovoltaice. Capacitatea maximă de extragere a puterii este obţinută prin metode dinamice şi statice. Metoda este bazată pe minimizarea erorilor dintre o tensiune de referinţă fixă sau variabilă şi tensiunea emisă de panoul fotovoltaic[2]. În metoda statică.şi spaţiale. În plus. Principalul motiv pentru eficienţa electrică scăzută a sistemelor fotovoltaice este variaţia neliniară a tensiunii şi curentului de ieşire în funcţie de nivelul de radiaţie solară. 6 . Metoda este eficientă şi atunci când se întâlnesc perturbaţi şi incertitudini. Această abordare nu este potrivită pentru conversia energiei solare în dispositive de capacitate mică şi medie datorită costului mare şi a energie consumate. temperature de operare. În această metodă nivelul de operare a panoului solar este modificat în continuu prin creşterea şi descreşterea tensiunii de operare a panoului şi observarea efectelor la puterea emisă de panoul solar[1]. Controller-ul fuzzy poate fi mai adecvat în acest caz când sistemul este puternic neliniar. panourile fotovoltaice au cost de fabricare ridicat şi o eficienţă scăzută la conversia energiei. Nivelul de operare corespunzător punctului maxim de putere se modifică neliniar cu condiţiile de mediu (radiaţie solară. Din păcate.

vom face o simulare comparativă între controller-ul fuzzy şi metoda „P & O” pentru a determina performanţele în procesul de urmărire a punctului maxim de putere. apoi le vom combina cu alte blocuri existente în acest sistem.Teoria fuzzy bazată pe mulţimi şi algoritmi fuzzy ne oferă un instrument general de exprimarea regulilor lingvistice pentru a fi procesate rapid de către calculator. În final. Nivelul de operare al panoului este setat la punctul maxim de putere prin ajustarea stării active a convertorului de energie utilizând metoda controlului fuzzy logic. 7 . În această lucrare vom descrie modelul unui panou fotovoltaic şi un model obişnuit şi a unui convertor de energie lucrând în conducţie continuă.

tensiune (IV) a unui panou depinde de temperature şi de radiaţia solară. Acest nivel corespunde punctului maxim de putere pe curba caracteristică a panoului fotovoltaic. Caracteristica curent . Urmărirea punctului maxim de putere se realizează cu un control bazat pe logică fuzzy şi are ca obiectiv obţinerea a cât mai multă putere dintr-un panou fotovoltaic prin ajustarea continuă a stării active a convertorului CC-CC. 8 . un convertor de energie CC-CC. tensiunea cand curentul este 0 şi and the MPP funcţie de temperatura şi nivel de radiaţie.DESCRIEREA SISTEMULUI Diagrama circuitului de conversie a energiei este prezentată in figura1. Primul pas în dezvoltarea sistemului este panoul solar. Sistemul conţine un panou fotovoltaic. Stadiul puterii este bine cunoscutul convertorul de energie a cărui stare activă este ajustată în continuu pentru a urmării punctul maxim de putere care poate fi livrat de panoul fotovoltaic la o anunită temperatură şi radiaţie. o unitate de control si sarcină rezistivă. Cele mai importante trei caracteristici ale panoului fotovoltaic sunt: curentul de scurt circuit.

TENSIUNE Cel mai general model pentru o celulă solară. derivată din caracteristica fizică. este modelul cu o diodă. Schema conversiei de putere MODELAREA PANOULUI FOTOVOLTAIC PUTERE .Figura 1. 9 . În figura 2 este prezentat circuitul echivalent al unei celule fotovoltaice unde sursa de curent generează curent direct proporţional cu nivelul de radiaţie solară[1].

Circuitul echivalent al unei celule fotovoltaice Modelul matematic care face o legătură între curentul de ieşire şi tensiunea de ieşire este prezentat sub forma următoarei expresii: unde – este curentul foto generat .sunt rezistenţe în serie şi paralel 10 .este curentul scurs prin dioadă – este tensiunea termică .Figura 2.factorul ideal al diodei şi .

Figura 3.În figura 3 şi 4 sunt prezentate carcateristicile curent – tensiune şi putere – tensiune. sub nivele diferite de radiaţie . Caracteristica curent – tensiune a panoului fotovoltaic 11 .

Figura 4. Caracteristica putere – tensiune a panoului fotovoltaic 12 .

Figura 5 Caracteristica I-V a unui panou fotovoltaic la un nivel de radiatie de 1000W/m2 la temperaturi variate 13 .

Figura 6 Caracteristica P-V a unui panou fotovoltaic la un nivel de radiatie S şi o temperatură constantă de 250C 14 .

Figura 7 Caracteristica P-V a unui panou fotovoltaic pentru diferite valori ale temperaturii T la un nivel de radiaţie de 1000W/m2 15 .

Figura 8 Schema unui panou solar MODELAREA CONVERTORULUI CC .CC În figura 9 este prezentat circuitul electric al convertorului. Comutatorul este responsabil pentru modularea transferului de energie de la sursă către sarcină prin varierea ciclului D. Relaţia dintre tensiunea de intrare şi de ieşire a convertorului de energie este dată de: 16 .

Circuitul echivalent a convertorului în stările PORNIT şi OPRIT ale comutatorului este prezentat în figurile următoare.V a punctului de operare a panoului solar. Câştigul de tensiune creşte. Astfel. crescând/scăzând starea activă a convertorului implică mutarea către stânga/dreapta pe partea caracteristicii I . 17 . respectiv descreşte prin creşterea/descreşterea stării active a convertorului. Circuit convertor Relaţia dintre câştigul de tensiune a convertorului şi starea activă nu este liniară.Figura 9.

(a)Starea Pornit (b)Starea Oprit 18 .

Figura 10. Circuitele echivalente ale convertorului în cele două stări: pornit şi oprit Starea PORNIT Starea pornit este descrisă de ecuaţiile următoare: (3) Starea OPRIT Starea oprit este descrisă de următoarele ecuaţii: (4) 19 .

regulile de inferenţă. Al doilea pas. implică compararea variabilelor cu seturi 20 .negativ minim Primul pas constă în fuzificarea variabilelor de intrare folosing funcţii de apartenenţă trapezoidale. modelul uzual este dat de următoarele expresii: (5) IMPLEMENTAREA CONTROLLER-ULUI CU LOGICĂ FUZZY Metoda se bazează pe tehnica observare/modificare. Aceste variabile sunt exprimate ca variabile lingvistice notate astfel: • • • • PM(BP) . în care variabilele de intrare sunt reprezentate prin panta curbei P-V şi de perturbaţia iniţială a stării active .Presupunând că acest convertor funcţionează în modul conducţie continuă.pozitiv minim NM(BN) .pozitiv maxim Pm(SP) .negativ maxim Nm(SN) .

predefinite în scopul de a obţine răspunsul dorit. Diagrama controller-ului fuzzy 21 . Figura 11. Ultimul pas reprezintă defuzificarea regulilor în scopul obţinerii valorilor perturbaţiilor ale stării active.

22 . Figura 12 reprezintă funcţiile de apartenenţă ale variabilelor fuzzy.Tabel 1. Baza de reguli folosită de controller-ul fuzzy logic Reguli R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 SP SN BP BN SP SN BP BN SP SP SP SP SN SN SN SB SP SN BP BN SN SP BN BP Reguli R9 R10 R11 R12 R13 R14 R15 R16 SP SN BP BN SP SN BP BN BP BP BP BP BN BN BN BN SP SN SP BN SN SP SP SP Funcţiile de apartenenţă ale variabilelor fuzzy au fost stabilite prin simulări pentru a obţine domeniul fiecărei variabile a controller-ului fuzzy.

(a) (b) (c) Figura 12.MF-urile variabilelor de intrare (c) .MF-ul variabilei de ieşire IMPLEMENTAREA ALGORITMULUI "PERTURB AND OBSERVE" 23 . (a)(b) .

altfel perturbaţia este inversată. Figura 13 prezintă diagrama ce descrie tehnica P&O. bazându-se pe perturbarea sistemului prin creşterea/descreşterea stării active a convertorului şi observarea efectului asupra ieşirii.Este cel mai utilizat algoritm pentru urmărirea punctului maxim de putere. Dacă puterea actuală P(k) este mai mare decât puterea anterioară P(k-1). 24 . atunci perturbaţia îşi păstrează direcţia.

Figura 14 conţine diagrama bloc a sistemului ce incorporează controller-ul fuzzy. 25 .Figura 13. Puterea ieşirii este măsurată şi evaluată pentru a obţine o nouă valoare a stării active necesară pentru producerea puterii maxime la ieşire. SIMULAREA SISTEMULUI Sistemul propus a fost simulat folosind mediul de simulare Matlab Simulink pentru validarea strategiei de control şi evaluarea performanţei sistemului. Diagrama metodei P&O.

2-6s. 26 . În timpul fiecărei perioade.Figura 14. controller-ul ajustează starea activă a convertorului pentru a produce puterea maximă corespunzătoare nivelului de radiaţie. Diagrama sistemului Figura 15 conţine trei perioade ale operaţiei: 0-2 s. corespunzând valorilor de iradiere de 500. Se observă răspunsul prompt al controller-ului fuzzy. 700 şi 1000 . ce implică pierdere minimă de putere în procesul de căutare. 6-10s. în care perioada de eşantionare este fixă de 1 ms.

(a) ieşirea maximă 27 .

Rezultatul simulării Figura 16 prezintă rezultatul simulării al ieşirii panoului fotovoltaic folosind metoda P&O şi controller-ul fuzzy. controller-ul fuzzy prezintă un timp de răspuns mai mult decât metoda P&O.(b) starea activă Figura 15. în special când se folosesc sisteme fotovoltaice extinse. 28 . care are o pierdere de energie foarte mare. Se observă că atunci când radiaţia se schimbă brusc.

Comparaţia puterii la ieşire 29 .Figura 16.

este coeficientul constant care depinde de materialul din care este realizată celula 30 .tensiune şi putere curent în funcţie de radiaţia solară. caracteristica neliniară curent. Deci.MODELAREA PANOULUI FOTOVOLTAIC PUTERE . Folosind circuitul din figura 17.tensiune a M rânduri paralele a câte N celule/şir este: unde – este curentul de scurtcircuit al celulelor (nivelul de radiaţie solară) şi . nivelul de operare corespunde variaţiei puterii maxime de ieşire în funcţie de condiţiile de mediu.CURENT Celule solare au dependenţe neliniare ale caracteristicilor curent .sunt curentul şi tensiunea de ieşire pentru matricea de celule solare – este curentul de saturaţie inversa – este rezistenţa serie a unei celule λ . temperatură şi degradare.

Specificaţiile utilizate în analiza expeteoretică şi experimentală a panoului solar din silicon OFFC Current Temp.Pentru panou solar din silicon (M = 1. Pentru a extrage puterea maximă se va folosi un convertor buck între reţeaua solară şi sarcină. Coefficient 31 . Coefficient Voltage Temp. precum şi din ecuaţiile (6) şi (7) rezultă o puternică dependenţă neliniară a punctului de putere maxim în funcţie de nivelul de radiaţie şi temperatură. Tabel 2. (OFFC)). ecuaţia (6) poate fi scrisă astfel: Figure 17. N =36) folosit pentru analiza teoretică şi experimental a lucrării (fabricat de Iranian Optical Fiber Fabrication Co. Convertorul de stare activă este ajustat pentru ca puterea de ieşire a panoului solar să fie maximă în orice condiţie de operare. Circuitul echivalent al celului solare Din caracteristicile curent – tensiune la fel ca cele curent – putere pentru panou. Acest lucru justifică folosirea unui detector de MPP pentru a creşte eficienţa sistemului fotovoltaic.

Reverse Saturation Current Short Circuit Cell Current Cell Resistance Cell Material Coefficient 32 .

Figura 18. 33 . Caracteristicile V-I şi P-I calculate şi măsurate ale panoului solar OFFC .

DETECTORUL FUZZY DE PUNCT MAXIM DE PUTERE Pentru a deternina nivelul de operare corespunzător punctului maxim de putere pentru diferite nivele de radiaţie solară ecuaţia (7) este utilizată pentru a obţine derivata parţială a puterii în funcţie de curentul celulei. Acest fapt se datorează caracteristicii controller-ului fuzzy de a reduce treptat eroarea sistemului. respectiv. U(k) şi ∆U(k) reprezintă ieşirile controller-ului şi ale procesorului. În loc să detectăm maximul prin derivare vom utiliza un controller cu logică fuzzy (FLC). Intrările procesorului fuzzy (FP) includ dP/dI şi variaţia acesteia pentru a îmbunătăţii caracteristica dinamică. O diagramă bloc de funcţionare a controller-ului cu logică fuzzy pentru urmărirea punctului maxim de putere este prezentat în figura 19. Variabilele de intrare şi ieşire ale controller-ului fuzzy sunt exprimate prin următoarele ecuaţii: unde şi – sunt puterea şi curentul reţelei solare – este starea activă a convertorului "buck" 34 . De reţinut că variabila de ieşire a procesorului fuzzy este ∆U(k) şi nu U(k) . un convertor CC – CC este utilizatîntre panoul solar şi sarcină cu scopul de a detecta punctul maxim de putere. Deobicei.

Procesorul fuzzy include trei blocuri funcţionale: fuzificare.pozitivi N – negative PB – pozitiv mare PS – pozitivi mic NB – negativ mare NS – negativ mic 35 . Aceste ieşiri sunt exprimate în termini lingvistici. Figura 20 prezintă funcţii de apartenenţă a variabilelor de intrare dP/dI si ∆(dP/dI) cu câte cinci submulţimi fuzzy. FUZIFICAREA Intrările procesorului fuzzy pot fi măsurate şi prelucrate din tensiunea şi curentul panoului solar. Cele cinci submulţimi fuzzy sunt considerate funcţii de apartenenţă ale variabilei de ieşire. iar pentru ∆ D se vor folosi doar trei submulţimi fuzzy. algoritm cu reguli fuzzy si defuzificare. cum ar fi: • • • • • • • Z – zero P.

Algoritmul COA (Center Of Area) este folosit pentru defuzificarea ieşirii parametrului de control. DEFUZIFICAREA Ieşirea controller-ului fuzzy reprezintă o submulţime fuzzy. Cum sistemul actual necesită o valoare nonfuzzy de control.reprezintă centrele funcţiilor de apartenenţă ale ieşirii compozite de tip Max-Min . În realizarea controller-ului cu logică fuzzy. descrierea lingvistică a regulilor sunt exprimate sub forma de termini : Dacă … Atunci” şi următoarea metodă de interferenţă logică fuzzy: • • R1: Dacă dP/dI este PB şi ∆(dP/dI) este PB şi ∆D este P Atunci ∆U este NB. R2: Dacă dP/dI este PB şi ∆(dP/dI) este NS şi ∆D este P Atunci ∆U este PS.este ieşirea procesorului fuzzy 36 .02 ∆(dP/dI) =40 şi ∆D=-0. este metoda Mamdani. defuzificarea este necesară. Aceste reguli sunt folosite pentru a controla convertorul "buck" pentru ca puterea maximă să fie atinsă la ieşirea panoului solar.01. unde .Algoritmul bazat pe reguli fuzzy Algoritmul fuzzy include 75 de reguli fuzzy. metodă care foloseşte O metodă de interferenţă fuzzy compunere Max-Min pentru un caz tipic când dP/dI=-0.

Diagrama funcţională a unui controller fuzzy. 37 .Figura 19.

Figura 20. Funcţii de apartenenţă ale: (a) intrare dP/dI (b) intrarea ∆(dP/dI) (c) intrarea ∆D (d) iesirea U 38 .

Figura 21. Ilustrarea compunerii Max-Min pentru un caz tipic 39 .

Vom introduce o funcţie de întârziere pentru a îmbunătăţii convergenţa soluţiei.generează semnalele de puls pentru convertorul buck bazat pe starea activă. Blocul "caracteristică tensiune-intensitate" calculează tensiunea panoului fotovoltaic. • Blocul convertor "buck" . ca o funcţie a acestuia. şi curenţii de scurt-circuit. Blocul "FP" realizează procesul de fuzificarea şi defuzificarea . • Blocul controller-ului fuzzy .simulează procesul fuzzy MPPT şi calculează starea dorită a convertorului „buck” folosind tensiunea şi intensitatea panoului solar şi procesorul fuzzy. 40 .simulează caracteristica tensiune-intensitate unui panou solar ce implică curentul de scurt-circuit (Isc) ca o măsură a nivelului de radiaţie.simulează caracteristicile convertorului "buck".SIMULAREA DETECTORULUI FUZZY Pentru simularea detectorului fuzzy a punctului de putere maximă cu panou solar şi "resistive load" este folosit Matlab Simulink şi facilităţile aferente acestuia. • Blocul PWM (pulse width modulation) . Sistemul include: • Bloc sursă fotovoltaic .

PC-ul implementează algoritmul controller-ului fuzzy şi generează semnalele pentru comparatorul "IC op07". un detector bazat pe microprocesor.un panou solar din silicon fabricat de OFFC cu o putere maximă de ieşire de aproximativ 35W este folosit pentru a genera energie solară • unitate de detecţie a maximului puterii .CC în concordanţă cu metoda de detectare fuzzy măsurători în timp real a tensiunii şi a intensităţii panoului solar. • sarcină . având caracteristicile necesare. folosind semnalul PWM generat de unitatea de control. Senzorii de intensitate şi tensiune ai intrărilor/ieşirilor sunt folosiţi pentru măsurarea semnalului • unitate de control . 41 . dar şi calcularea parametrilor de intrare a procesorului fuzzy Detectorul MPP constă din următoarele componente: • • panou solar din silicon .un PC. circuite de interfaţă şi un controller fuzzy sunt folosite pentru a înregistra şi procesa intensitatea şi tensiunea şi pentru a calcula semnalele necesare pentru controlul convertorului CC-CC. a fost construit astfel: • • implementând tehnica MPPT fuzzy control continuu a convertorului CC .un convertor CC-CC care detectează punctul maxim al puterii unui panou solar.o sarcină resistivă este conectata la panoul solar via convertorul "buck". un convertor A/D şi D/A.CONSTRUIREA MPPT-ULUI FUZZY Pentru investigarea experimentală a tehnicii MPPT fuzzy.

Cum era de aşteptat.REZULTATELE SIMULĂRILOR ŞI MĂSURĂTORILOR Pentru a investiga performanţa şi acurateţea tehnicii MPPT fuzzy folosită în condiţii diferite (figura 23). intensităţile şi caracteristicile. 42 . se fac comparaţii cu rezultatele teoretice generate de facilităţile Matlab Simulink (figura 22). detectorul MPP introduce creştere considerabilă a puterii de ieşire (de la 4W la 15W). dar şi sarcina (R = 1. Figura 25 prezintă rezultatele calculate şi măsurate pentru un nivel scăzut de radiaţii (puterea maximă a puterii panoului solar este de aproximativ 15W). Rezultatele implică o creştere de aproximativ 350% la ieşire în prezenţa unui detector MPP. Sunt investigate două cazuri: • • Cazul 1: fără detectorul MPP (conexiune directă a panoului solar şi a sarcinii) Cazul 2: folosind detectorul MPP (plasat între panoul solar şi sarcină) Figura 24 prezintă tensiunile măsurate şi calculate ale panoului solar.2 Ω) în condiţii de radiaţie puternică. Măsurătorile indică faptul că puterea ieşirii depinde enorm de mediul înconjurător şi de nivelul sarcinii.

(a) diagrama circuitului (b) blocul sursă fotovoltaică 43 .

(c) blocul PWM (d) blocul controller fuzzy 44 .

( e) blocul convertor "buck" Figura 22. Detector fuzzy MPPT bazat pe microprocesor 45 . Simularea MPPT-ului fuzzy cu sarcină resistivă Figura 23.

fără detector.Figura 24.cu detector fuzzy MPP. Cazul 2 . 46 . Rezultate măsurate şi calculate (figura 18 şi 19) în condiţii de radiaţie ridicată: Cazul 1 .

cu detector fuzzy MPP. Cazul 2 .Figura 25. CONCLUZII 47 .fără detector. Rezultate măsurate şi calculate (figura 18 şi 19) în condiţii de radiaţie scăzută: Cazul 1 .

[2] L. Simulation. Performanţa panoului a fost simulată folosind strategii de control fuzzy. 48 . Simularea arată că folosirea unui controller fuzzy poate îmbunătăţii eficienţa per total a sistemului prin minimizarea pierderii de energie atunci când schimbarea nivelului de radiaţie este frecventă. Se mai folosesc un convertor CC-CC şi un controller fuzzy. Portland State University. John Wiley & Sons. “Analysis. 2002. dP/dV şi variaţiile ale acesteia (pentru a îmbunătăţii acurateţea) cât şi variaţii ale stării active ale convertorului ( pentru a îmbunătăţii caracteristicile dinamice). Silvestre.Această lucrare prezintă un detector de punct de putere maximă bazat pe logică fuzzy pentru aplicaţiile fotovoltaice. Simulările şi măsurările prezintă practicabilitate pentru sisteme fotovoltaice bazate pe detector MPP fuzzy şi sarcină rezistivă. LTd. Câteva avantaje ale sistemului propus sunt: - căutare în timp real a puterii maxime generate de un panou solar rezistenţă la condiţii de mediu şi variaţia parametrilor acurateţe ridicată în condiţii diferite de operare lipsa de necesitate a senzorilor pentru detectarea intensităţii solare şi a temperaturii - BIBLIOGRAFIE [1] H. pentru a urmării punctul puterii maxime. Knopt. ‘Modelling Photovoltaic Systems Using Pspice’. Parametrii de intrare ale controller-ului fuzzy includ dP/dI. 1999. Master Thesis. Castañer and S. and Evaluation of Maximum Power Point Tracking (MPPT) Methods for Solar Powered Vehicle”.