MINISTERUL EDUCATIEI TINERETULUI STIINTE SI SPORT COLEGIUL REPUBLICAN DE ECOLOGIE

REFERAT TEMA: Infracţiuni contra pacii şi securităţii omenirii Infracţiuni de război
1: TERORISMUL 2: GENOCIDUL 3: ECOCIDUL
EFECTUAT : VERA MACOVEI CONTROLAT : DINU TRIBOI

CHIŞINĂU 2008

PLAN

ÎNTRODUCERE ………………………………………………………………...3 1. NOŢIUNEA ŞI FORMELE TERORISMULUI …………………………...5 2. ANALIZA JURIDIC-O PENALĂ A TERORISMULU...............................7 3. NOŢIUNEA DE GENOCID............................................................................
3.1 ELEMENTELE DE GENOCID................................................................................ 3.2 EXEMPLE DE GENOCID........................................................................................

4. NOŢIUNEA DE ECOCID...............................................................................
5. BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................

ÎNCHEIERE.........................................................................................................

2

ÎNTRODUCERE Noţiunea de terrorism 1este cunoscută omenirii de la începutul istoriei, dar în istorie acest termen a apărut după revoluţia franceză din 1789. În secolul XX terorismul internaţional săvârşit în timp de pace a luat o amploare deosebită. Principala caracteristică a terorismului este intimidarea prin violenţă, mijloacele folosite fiind extrem de variate, incluzând răpirea de persoane, luarea de ostatici, asasinatul, execuţiile sumare, producerea de explozii, distrugerea unor edificii publice, sabotarea căilor ferate sau a unor instalaţii industriale ori a mijloacelor de telecomunicaţii, ruperea unor diguri, otrăvirea apei potabile (a râurilor, fântânilor sau rezervoarelor de apă)etc. La metodele “tradiţionale” s-au mai adăugat şi noi forme, cum ar fi atentatele contra şefilor de state, atacurile misiunilor diplomatice şi a diplomaţilor, atentate împotriva personalităţilor politice sau a unor persoane particulare cunoscute pentru opiniile lor, atacarea unor instituţii publice sau întreprinderi comerciale, a avioanelor, a forţelor de ordine ş.a. Deşi în limitele statului nostru n-au fost cunoscute fapte ce ţin nemijlocit de infracţiunea de terorism, la momentul actual în societate problematica terorismului se discută din ce în ce mai activ. Deşi nici pe plan intem, nici mondial noţiunea de terorism n-a fost dedusă definitiv, legiuitorul nostru, ţinînd cont de conjunctura contemporană, a modificat completamente în Codul penal al Republicii Moldova (CP al R.M) art. 278 - "Terorismul", deoarece anume definiţia terorismului prevăzută de legislaţia penală, asigură preîntâmpinarea infracţiunlor concrete cu caracter terorist, pedepsirea acestora. Reacţionarea la timp, plenară şi în baza dreptului fapta de orientare teroristă, prevăzută de legea penală, prezintă una dintre temele cele mai importante în sistemul de măsuri în lupta cu terorismul, precum şi contribuie la domolirea spiritelor privitor la securitatea populaţiei. După studierea concepţiilor internaţionale de drept privitor la noţiunea de terorism, în legislaţia naţională apar unele

1

Terorismul provine din arabă – “consumator de haşiş”, sun influenţa drogurilor o grupare de musulmani sectanţi fanatici erau folosiţi de conducătorii ei pentru a răspândi prin violenţă şi crimă teroare în rândul

3

într-un şir de infracţiuni violenţa este un mijloc de atingere a scopurilor. Conform unei opinii terorismul trebuie să poarte numaidecît un caracter transnaţional şi intemaţional3. pricinuirea unor daune sănătăţii) sau aplicarea unei violenţe psihice într-un cerc nedeterminat de persoane. în art.278 (CP al RM) (2002) prin prisma deosebirii de formularea anterioară şi delimitarea ultimului de infracţiunile conexe. privind faptele şi cerinţele. n-a cunoscut încă fapte ce puteau fi încadrate. Овчинникова С. Astfel.Емельянов В.. Semnele infracţiunii de terorism sunt următoarele: caracter deschis demonstrativ.соч.с. NOŢIUNEA ŞI FORMELE TERORISMULUI 2 3 Комиссаров В. Modificarea oricum a fost necesară din cauza situaţiei create în ţările vecine şi problema merită şi trebuie cercetată la nivelul cuvenit din punct de vedere ştiinţific.contururi. cauzarea unor daune fizice (omorul. Указ. în sens juridico-penal terorismul. Ţinând seama de faptul că actul de terorism este un fenomen social divers. Указ. 278 CP al RM (2002). însă. în legea penală a Republicii Moldova. victime nevinovate. cauzarea daunelor materiale (cu scopul de a influenţa asupra persoanelor cu funcţii de răspundere din organele de stat).16 4 . fie conform vechii formulări. Trebuie de menţionat însă că practica judiciară autohtonă. întîmplătoare. principii. s-a revenit la titlul 'Terorismul" din precedentul Cod penal. numit în vechea redacţie "Act de teroare". uneori chiar ultimativ.с.Г. 1. Unii savanţi din domeniu consideră că terorismul este un termen pur politic. соч. precum şi poate fi încercuit de limitele naţionale... însemnă şi o componenţă de infracţiune concretă. În opinia mea.2 Cred că modificarea de către legislatorul autohton a denumirii şi conţinutului operate în articolul cu privire la terorism este justificată pe deplin. conţinutul acestuia fiind substanţial îmbogăţit în comparaţie cu cel din CP al RM (1961). fie chiar celei prezente. În prezenta teză mă voi referi numai la analiza juridică terorismului art. din fericire. acesta poate avea tangenţe de exprimare cu un indice extern.48.

O definiţie a terorismului. practicat la inceputurile sale la nivel intern. religios. 5 . organizaţiile teroriste se împart în: • grupuri etnice. religioase. cu ideologii confuze. care urmareşte publicitate. ideologic sau religios. • grupuri anarhiste. O clasificare riguroasa potrivit căreia terorismul are forma : • diversionist. discreditarea şi demoralizarea unei autorităţi. politic. provocarea acesteia în a lua măsuri de represiune excesivă. După acelaşi autor. naţionaliste. • infiltrarea executanţilor in tările şi obiectivele de atacat. dobîndirea de prestigiu. slăbirea increderii acesteia în autoritati şi instaurarea unui sentiment de teamă. nu există incă. tabere sau şcoli organizate pe teritoriul unor state permisive şi binevoitoare. • coercitiv. •pregătirea specială în centre. • organizarea unor largi reţele informative pentru găsirea şi studierea obiectivelor atacurilor. sociologiei sau al celui militar. dedicate total unei cauze. respectiv distingerea clară între terorismul de stat – exercitat de agentii specializate. in cele din urma. eterogene. Singura zona unde aceştia se inţeleg oarecum este cea în care se acceptă tipurile general-reprezentative de terorism. cu eficientă maximă în planul propagandistic şi accesibile atentatelor. • executarea prin surprindere a atacurilor. care vizează demoralizarea populaţiei civile. Acesta din urmă are ca autori indivizi sau grupuri bine pregătite si puternic motivate etnic. apoi la nivel internaţional si intercontinental. care ar avea ca rezultat înstrainarea populaţiei. • grupuri autoîntitulate revolutionare. un volum mare de nemulţumire in rîăndul opiniei publice. Unii specialişti militari afirma că terorismul presupune următoarele etape (folosite de obicei şi în războiul informaţional): • selectarea combatanţilor din categorii motivate social. unanim acceptată de specialiştii din domeniul politologiei. care detin monopolul coercitiei – şi terorismul politic – exercitat de „actori vremelnici”. accelerarea cheltuielilor de inărmare şi ar genera.

omogene politic. apărînd ca o anomalie ce trebuie eliminată din viaţa socială. ANALIZA JURIDIC -O PENALĂ A TERORISMULUI 6 . materializat prin grupuri mici. • terorism organizaţional.• grupuri patologice sau individuale. datorită globalismului. nelăsînd nici o urmă de îndoială asupra bunelor lor intenţii fată de cetăţenii printre care se amestecă. erodează puternic credibilitatea grupului. Deseori. deci. legitimitatea şi sprijinul acestuia • terorismul sponsorizat. Naţionalismul. nu mai pot constitui „motorul” actelor teroriste. interesele etnice sau proletarismul. de rebelii politici etc. o activitate fără motivaţii explicite şi justificabile la nivelul analizei şi al grupului. fiind nevoite să apeleze la acte violente pentru a-şi cîstiga influenta • terorismul insurgent. În cazul unui declin progresiv şi durabil al cauzei. terorismul poate deveni însă un scop în sine. devin desuete şi. practicat de separatiştii etnici. tocmai datorită faptului că disimularea practicanţilor fenomenului este perfectă în mediul pe care-l vor distruge la momentul potrivit. 2. care implică sprijinirea grupărilor şi a activitaţilor acestora de către state suverane De cele mai multe ori. însă incapabile să dezvolte simpatia şi sprijinul popular în favoarea poziţiilor lor radicale. care nu revendică scopuri definite. Acţiunile acestora sunt de natură paramilitară sau de gherilă. • grupări neofasciste. Va fi însă greu de anihilat. în epoca modernă. motivaţia lor constînd în lipsa de acomodare într-un anumit mediu social. organizaţional sau familial. prin actele lor. patriotismul. de extremă dreapta • grupările de mercenari ideologici. terorismul este conjunctural (cu excepţia regimurilor totalitare). Unii analişti ai fenomenului au ajuns la concluzia că subiectul este în declin.

Terorismul este infracţiunea prevăzută de art.Москва 1998. reieşind din obiectul la care atentează4. 7 . de asemenea. Москва.С. securitatea activităţii instituţiilor de stat şi obşteşti.док. Deoarece prin securitatea publică se subînţelege asigurarea securităţii unui număr mare.10-12. Specificul obiectului în cauză: securitatea condiţiilor de existenţă a societăţii constă din securitatea inviolabilităţii fiecărui membru al societăţii şi proprietăţii acestuia. prin amploare. în calitate de obiect juridico-penal. 4 5 Расторопов С.Faptul acesta îngreuiază distincţia terorismului de alte infracţiuni contra proprietăţii. nedeterminat de membri ai societăţii. pericolul social al acesteia se determină. Securitatea publică . naturale şi tehnice.ca obiect al infracţiunii .с. precum şi menţinerea gradului de ocrotire.Уголовное право. Москва 1997. Справочное пособие . Conform opiniei unui jurist.1 Obiectul de atentare Caracterul infracţiunii. societăţii şi statului de ameninţările interne şi externe. Obiectul nemijlocit al terorismului îl constituie securitatea publică şi ordinea publică.278 (CP al RM) (2002) şi face parte din categoria "Infracţiunilor contra securităţii publice şi ordinii publice". infracţiunii îi este oferit un loc în legea penală. constată că securitatea este o stare de ocrotire a intereselor vitale ale persoanei.дис. Se cunoaşte de asemenea că în funcţie de obiectul de atentare. persoanei etc. acestea fiind cuprinse în conţinutul său.5 prin securitate publică se subînţelege starea de protecţie a intereselor vitale ale persoanei.2. este mai complexă decît categoriile: proprietatea.este un sistem de relaţii sociale în raport cu crearea şi menţinerea condiţiilor de securitate ale activităţii societăţii. în primul rînd. Ca orişice altă faptă infracţională.И. Alt jurist6. aceasta. societătii şi statului de urmările negative ale fenomenelor sociale. 6 Комиссаров В. De aici decurge şi circumstanţa despre prezenţa unui obiect de bază şi al unuia complementar. terorismul atentează la unele relaţii sociale ocrotite de legea penală.2002 Шумилова И. Автор. sănătatea. funcţionarea şi dezvoltarea instituţiilor sale.

Указ. ca obiect juridico-penal. criteriul subiectiv al securităţii publice. nu poate exista terorismul însuşi. un mijloc de atingere a scopului infractorului. realizată prin explozii. asigurarea unei activităţi normale a instituţiilor statale şi obşteşti. Securitatea.с. la rîndul lor. cuprinde două elemente: criteriul obiectiv care dovedeşte nivelul real de protecţie a sistemului de reglementare legală a măsurilor organizatorice pentru utilizarea mijloacelor materiale.Trebuie remarcat faptul că la survenirea unei daune materiale. Cel de-al doilea criteriu nu este mai puţin important decît primul. sau măcar ameninţarea cu ele. соч. însă. deoarece liniştea şi calmul constituie o conditie nemiilocită a functionării şi dezvoltării societătii. obiectul facultativ lipseşte.12-13 8 .. de exemplu) este o metodă. nu putem vorbi despre un obiect material facultativ. Este de mentionat că scopul primordial al terorismului constituie atacarea anume a acestui element al securităţii publice. mediul ambiant etc. Aşadar.ameninţări etc. deşi componenţa art. De aici putem conchide că în cazul atentării la securitatea publică.. valorile materiale. 7 Комиссаров В. realizarea acestor măsuri de către organele de drept. fapt confirmat de mecanismul cauzării de daune acesteia. terorismul poate fi deosebit de unele infracţiuni conexe prevăzute în CP al RM prin faptul că obiectul de atentare este securitatea publică.278 CP al RM prevede numeroase circumstanţe agravante prin care se aduce atingere şi altor valori sociale. instituţiile obşteşti. De aceeaşi părerea este şi V.Provocarea unei daune securităţii publice aproape întotdeauna are loc prin pricinuirea unor daune categoriilor numite.C. senzaţia securităţii personale şi obşteşti. integritatea proprietăţii. incendieri. aceste fapte nu sunt posibile fară cauzarea unor daune persoanei sau proprietăţii. deoarece prin dăunarea reală a mijloacelor de securitate tulbură liniştea publică. ţine de psihologia publică: senzaţia unei stări de protecţie şi linişte publică.care consideră că securităţii publice ca obiect al terorismului îi este specific complexul de relaţii care cuprinde protecţia persoanei. adică fară activitatea criminală. drept condiţie de funcţionare şi dezvoltare a societăţii. deoarece în asemenea cazuri producerea unei daune materiale (unei clădiri.Komissarov7.

ca fenomen real.9Cu alte cuvinte. Pentru orice act de terorism. 11 Cod Penal al RM. Емельянов В. conducătorul unei navei aeriene etc. condiţii normale de muncă. economică şi socială. 278. Ordinea publică înglobează ordinea politică.. . art.-2002 . adaptate la funcţionarea normală a aparatului de stat. organizaţiilor. adoptat la 13 septembrie 2002. fie o persoană sau persoane care se aflau ocazional la locul comiterii infracţiunii. într-un stat este asigurată printr-un ansamblu de norme şi de măsuri (deosebite de la o orânduire socială la alta).. indiferent de dauna adusă unei singure valori în parte. 2001.Cod Penal al RM.278 CP al RM.с.46. Aceste relaţii funcţionează în conformitate cu normele de drept şi morale.Este important să menţionăm că victimă a terorismului poate deveni fie o persoană concretă. ordinea publică constituie parte componentă a securităţii publice .Chişinâu. de trai ale oamenilor. precum şi respectarea moralităţii sociale. În calitate de obiect nemijlocit al terorismului. are loc. diplomat. 142 CP al RM atacul asupra persoanelor sau instituţiilor care beneficiază de protecţie internaţională.obiectul generic al infracţiunii. ordinea publică constituie totalitatea de relaţii sociale ce asigură liniştea publică.Chişinâu. odihnă. fie un reprezentant al statului. art.Законность. Susţinem ideia că ordinea publică apare ca obiect de atentare a terorismului şi formează un tot întreg cu securitatea publică. în respectarea drepturilor cetăţenilor şi a patrimoniului sâu etc. intimidării populaţiei". De fapt atentarea se realizează la pluralitatea obiectului unic. 2002 9 Dicţionar enciclopedic. ce prezintă importanţă deosebită pentru societate. ceea ce ţine de 8 8. 278. Acest semn este prevăzut în dispoziţie prin expresia "în scopul încălcării securităţii publice.8Calificarea. Am remarcat ceva mai devreme că terorismul atentează la numeroase valori sociale. inclusiv la securitatea publică. 2002. activitatea normală a întreprinderilor.În literatura de specialitate se duc discuţii în vederea stabilirii faptului dacă ordinea publică constituie obiect de atentare în exclusivitate al terorismului sau categoria în cauză ca obiect de atentare este cuprinsă în noţiunea de securitate . adoptat la 13 septembrie 2002. instituţiilor. . conform art. indiferent de calitatea victimei doar în cazul în care nu sunt de faţă semnele infracţiunii prevăzute de art. este caracteristic multipluralitatea obiectului de atentare10.Bucureşti: Editura Cartier. 10 9 .

locul. mijlocul şi conjunctura comiterii infracţiunii.categorie complexă.M. infracţiunii ca fenomen real. incendieri sau săvîrşirea altor acţiuni care periclitează viaţa oamenilor. latura obiectivă a terorismului se realizează prin provocarea unor explozii.12Din noţiunea juridico-penală dată de legislatorul autohton. include: fapta (acţiune sau inacţiune). cauzează daune materiale în proporţii mari sau provoacă alte urmări grave. 10 . Conform art. de a intimida populaţia sau de a impune autoritătile publice sau persoanele fizice de a lua unele decizii.-Chişinău . 2. putem conchide că latura obiectivă se poate realiza prin două forme: 11 12 Cod penal al R. legătura cauzală între faptă şi consecinţe.11 Delimitarea lor în semne obligatorii şi în semne facultative este posibilâ numai ăn raport cu componenţa concretă şi nu se reduce doar la constatarea faptului . indiferent de faptul cum sunt formulate semnele ei în componenţă. ce conţine mai multe elemente. sau ameninţarea sâvîrşirii unor astfel de acţiuni în aceleaşi scopuri . consecinţele. dacă aceste acţiuni sunt sâvîrşite în scopul de a submina securitatea publică. 278 CP al RM. în sfîrşit. Terorismul prezintă un pericolul social sporit îndeosebi prin faptul că realizarea atentatului este însoţită de asasinarea sau intimidarea mai multor persoane..2002.art 278 adoptat la 13 septembrie 2002. Este necesară definirea unei noţiuni legal-penale a securităţii publice. timpul. putem concluziona că obiectul nemijlocit de atentare al terorismului îl constituie securitatea publică . din cauză că lipseşte un obiect complementar absorbit de obiectul principal.2 Trăsâturile specifice ale laturii obiective a terorismului Latura obiectivă a oricărei infracţiuni. cu survenirea unor numeroase consecinţe.comiterea unor acţiuni corelative unice caracteristice tipului dat de componenţe. Deci.art 278. de provocarea unor daune deosebit de mari cu consecinţe grave. pentru a exclude contradicţiile privitor la prezenţa sau absenţa unui obiect complementar.

Законность. incendieri sau a altor acţiuni. locului săvîrşirii faptei şi mijloacelor de realizare a scopului de către infractor determină în întregime latura obiectivă de comportament a acestuia. fiind însoţită de un val distrugător. care periclitează viaţa oamenilor sau cauzează daune materiale în proportii mari sau provoacă alte urmări grave. inundaţii. incendieri sau a altor acţiuni " utilizate de legislator.1) săvîrşirea unor explozii. epizootii. în : ramura transporturilor etc.46. incendii. în formă ideală se creează în conştiinţa persoanei.1960. Provocarea de explozii înseamnă comiterea actelor de terorism cu utilizarea dispozitivelor şi substanţelor explozive. Prin alte acţiuni se înţelege provocarea de avalanşe. luarea prin surprindere a gărilor. Latura obiectivă apare ca o realizare a intenţiilor subiectului. Este importantă descifrarea expresiei " explozii. care izbucneşte pe neaşteptate. Astfel de infracţiune este şi terorismul. După părerea mea. timpului. se realizează în realitate.).с. otrăvirea izvoarelor de apă sau rezervelor de produse.13 Alegerea obiectului de atentare.с. într-o formă sau alta. Aici ar fi fost mai potrivită folosirea noţiunii de alte fapte. formularea dispoziţiei în cauză suferă de un neajuns: expresia altor acţiuni presupune că terorismul poate fi comis numai prin acţiuni. iar apoi. capabili să provoace epidemii. deoarece aceasta constituie însăşi fapta de terorism.Москва. Îndeosebi aceasta se observă în infracţiunile comise premeditat.-2002 .Н. însă practica demonstrează posibilitatea comiterii acestuia în mai multe faze care se pot realiza şi prin inacţiuni (de exemplu: prin neîndeplinirea obligaţiilor ce ţin de deconectarea la timp la reţeaua energetică a proceselor de producţie sau tehnologice. mijloacelor de transport. Кудрявцев В. Explozia este o preschimbare chimică rapidă de intensitate a substanţelor explozive. răspîndirea de microbi. Latura obiectivă a eventualei infracţiuni ce urmează a fi comisă. atentarea la 13 14 Емельянов В. aeroporturilor. Incendiere constituie provocarea intenţionată a unui incendiu prin utilizarea substanţelor chimice sau a altor mijloace incendiare. 11 . 2) ameninţarea săvîrşirii unor asemenea acţiuni.12.14 Practic este imposibilă comiterea unui act de terorism fară o pregătire anterioară.

acapărări ale mijloacelor de transport.59 Legea cu privire la combaterea terorismului. uzine chimice etc. atomice sau atentări la resurse informaţionale. cu ce noi nu putem fi de acord. în opinia noastră. nu întotdeauna este necesară survenirea unor consecinţe materiale. însă cu tălmăcirea ulterioară a expresiei "alte acţiuni" formularea în cauză. de asemenea stabileşte formele posibile de realizare a laturii obiective: săvîrşirea unor explozii. fizice etc.M. pentru calificarea lui.15 Deoarece survenirea acestor consecinţe şi pericolul survenirii acestora în limitele unei norme unice penal-juridice nu sunt egale din punctul de vedere al gradului pericolului social. diferite de cele enumerate mai sus.Monitorul oficial al R.Российская юстиция. De obicei. fiind suficient doar momentul periclitării dreptului la viaţă. Legislatorul a lăsat să fie interpretată diferit sintagma "alte acţiuni". biologice. încăperile organelor de stat). dar conform articolului în cauză.1163. asemenea acte se comit în locurile publice. Un pericol sporit emană comiterea acţiunilor însoţite de utilizarea armelor de distrugere în masă: chimice. provocări de daune sănătăţii şi patrimoniului. la integritatea fizică şi libertatea individuală.). Au loc răpiri ale unor persoane proeminente sau ale unor grupuri numeroase de oameni. В . incendieri sau a altor acţiuni. Prin "alte acţiuni" legislatorul a prevăzut comiterea unor fapte social-periculoase ce se manifestă prin diverse modalităţi (unele dintre ele le-am analizat la capitolul formele terorismului).-2002-стр. În urma comiterii unui act de terorism consecinţele pot fi diferite. oficiile partidelor.obiectele ce necesită măsuri deosebite de siguranţă (centrale atomice. ar fi mai reuşită. acţiuni cu folosirea substanţelor radioactive. Legea cu privire la combaterea terorismului16 în defmiţia terorismului. atacuri asupra reţelelor informatice etc.. 12 . O asemenea construcţie încalcă principiul diferenţierii la numirea pedepsei. atentate şi omucideri. mai des deturnări de avioane. sunt calificate drept alte acţiuni. Adică construcţia latuni obiective pune semnul egalităţii din punct de vedere juridic între survenirea reală a consecinţelor social-periculoase şi crearea pericolului survenirii acestora.6 decembrie 2001. 15 16 Аксенов О.Nr. nr. de aceea în practica judiciară se aplică metoda excluderii:faptele infracţionale comise. energetice. asalturi de încăperi (sunt supuse atacurilor ambasadele.147-149 . nucleare.

a unui grup organizat în scopul săvîrşirii unui act terorist. se determină în dependenţă de circumstanţele concrete ale faptei. - finanţarea unei organizaţii teroriste sau a unei grupe teroriste.instigarea la un act terorist. a unei comunităţi (organizaţii criminale. însă probabilitatea survenirii lor. comiterea acestora va atrage după sine calificarea faptelor conform normelor penale. este crearea pericolului pentru viaţa oamenilor în urma comiterii faptelor expuse mai sus. . survenirea unor consecinţe grave sunt semne ale calităţii. precum şi acordarea Astfel s-a efectuat un amestec de fapte cu caracter terorist. însă. care poate să se 13 . neţinîndu-se cont de de sprijin acestora pe alte căi.Prin aceeaşi lege se mai prevede şi o altă noţiune .înrolarea. . deşi pericolul se menţine o perioadă de timp mai mică sau mai mare. prevederile penale în acest sens. . tentativă de a săvârşi şi săvârşirea unui act terorist.1 Pericolul trebuie să conţină premisele reale pentru dăunarea dreptului la viaţă. cauzarea daunei în proportii mari sau provocării altor urmări grave. precum şi participarea la un astfel de act.constituirea unei formaţiuni armate ilegale. 278 CP RM a consecinţelor ce pot surveni. deşi CP al RM prevede faptele în cauză sub diferite articole. patrimoniu. Un element obligatoriu al laturii obiective a terorismului. instruirea şi folosirea teroriştilor. De exemplu. la integritatea fizică şi libertatea individuală. iar probabilitatea survenirii lor sunt semne ale cantităţii pericolului.Pericolul caracterizat din punctul de vedere al calităţii este determinat de legislator prin enumerarea în dispoziţia art. înarmarea. prevăzut de art.activitate teroristă . Pericolul este o consecinţă specifică a faptelor social periculoase şi se caracterizează prin semne de calitate şi cantitate. pregătire. este obligatoriu de demonstrat faptul.278 CP al RM. adică şi a pericolului. la violenţă împotriva unor persoane fizice sau juridice. De asemenea.acţiunile de planificare. iar legea le cumulează într-o singură categorie.care include: . - la distrugerea obiectelor materiale în scopuri teroriste.

vătămări intenţionate ale integrităţii corporale sau a sănătăţii. care. urmează a fi determinate reieşind dm prevederile art.c. blocarea aeroporturilor. Государство и право. el totuşi a existat o durată de timp.104. ideologică. dobîndite. depăşeşte de cinci sute de ori mărimea unităţii în vigoare la momentul săvîrşirii infracţiunii. Astfel. Conform normelor juridico-penale. fie că nu se amintesc deloc.с. ecologică) şi nematerială (dauna politică. primite. a incăperilor organelor de drept. întremperea funcţionării instituţiilor. Ibidem.transforme. 17 18 Мальцев В. 126 CP RM. survenirea morţii a unei singure persoane şi posibilitatea reală de survenirea morţii a Daune materiale în proportii mari ca urmare a terorismului. Analizînd latura obiectivă a terorismului. ele nu se reflectă în obiectele reale ale lumii înconjurătoare şi de facto nu pot fi înregistrate sau măsurate. constatăm că altor persoane. urmările nemateriale fie că se includ în semnele obligatorii ale laturii obiective (componenţă materială). Prin alte urmări grave se înţeleg consecinţele care pot provoca: survenirea morţii persoanelor. sau mărimea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane.18 2. exprimată în bani. întreprinderilor.-1988. În cazul comiterii unui act de terorism. însoţite de maltratarea sau alte acţiuni cu caracter de torturare care corespund scopurilor terorismului: staţionarea îndelungată a transportului. patrimonială.105. adică s-a atentat la drepturile fundamentale ale persoanei. 14 .provocarea dezordinilor între diferite grupe de oameni etc. morală). pericolul se realizează prin survenirea unor consecinţe materiale (daună fizică. rămînînd în afara componenţei infracţiunii (componenţa formală). în urma unor măsuri speciale sau de caz. Dacă e să ne referim la consecinţele nemateriale. prin daune în proporţii mari se înţelege valoarea bunurilor materiale sustrase.17 Primejdie pentru viaţa oamenilor constituie: 1. posibilitatea reală de survenire a mortii a două sau mai multe persoane (în cazul în care n-a survenit moartea). distruse etc.

terorismul constituie o componenţă formal-materială.-Санкт Петербург.1999. măcar că unii dintre jurişti consideră terorismul componenţă materială. 104. prin natura sa. şi momentul creării pericolului pentru viaţa unui număr nedeterminat de persoane.20. în asemenea cazuri. calificarea se va face fie ca terorism cu circumstanţe agravante.1998. nici la a doua. în ceea ce priveşte consumarea faptei. realizată prin diferite modalităţi. De aceea. transportului etc. Dispoziţia art. Sructura juridico-penală a componenţei. Este cunoscut că urmările actului de terorism sunt foarte variate.Г. incendieri sau a altor acţiuni şi pericolul justificat cauzal.componenţa în cauză nu poate fi atribuită nici la prima categorie.278 CP al RM. Deci terorismul este o componenţă consumată în situaţia în care sunt stabilite elementele laturii obiective: săvîrşirea unor explozii. leagă momentul consumării faptei de două elemente obligatorii ale laturii obiective: fapta şi apariţia pericolului real.acestea constitind însăşi esenţa terorismului. instalaţiilor.278 CP al RM apare ca o consecinţă specifică iminentă. pericolul care în art. Емельянов В Харков:Право.Терроризм.с. Astfel.fie prin cumul de infracţiuni: art. terorismul se atribuie la infracţiunile de categorie specială care pun în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor. terorismul nu poate exista în afara aplicării violenţei sau provocarea de distrugeri . la capitolul în cauză. în funcţie de fapta sâvârşită efectiv. în acelaşi timp alţii determinînd-o drept o componenţă formală.20 Ameninţarea cu săvîrşirea unor acţiuni se poate exprima prin diferite 19 20 Овчинникова С. Astfel putem conchide că. Legislatorul. De aici şi altă consecinţă: trebuie stabilită legătura cauzală dintre fapta criminală. deoarece. potrivit art.278 CP al RM prevede expres şi o altă formă a laturii obiective: amenimţarea cu săvîrşirea unor asemenea acţiuni în aceleaşi scopuri. De fapt. fapt datorat multiplelor modalităţi de săvîrşire a lui. corespunde situaţiei de fapt. 15 .278 CP al RM şi articolul respectiv din Codul penal. deteriorarea clădirilor. la survirea consecinţelor. străduindu-se să protejeze mai eficient obiectul la care se atentează de consecinţele posibile şi pentru prevenirea acestora.с. terorismul emană pericol şi spaimă generală în societate19.

adică să se creeze o senzaţie că ameninţarea în orice moment poate fi realizată. spitale etc. infractorul comite şi alte infracţiuni.Емельянов В.22 În acelaşi context. de exemplu. Tentativa şi pregătirea terorismului. însă a anunţat la timp . aeroport.21Acţiunile de pregătire includ: alegerea modalităţii de comitere a actului de terorism prin stabilirea obiectului şi a mijloacelor de atentare. antrenarea unor persoane în activitatea teroristă etc. Комиссаров В. trebuie luat în considerare şi faptul delimitării actului de pregătire a terorismului prevăzut de art. diferitelor substanţe. соч. Prin pregătirea infracţiuilor de terorism se subînţelege crearea intenţionată a condiţiilor necesare pentru comiterea terorismului. deoarece uneori. Pedeapsa pentru pregătirea atentatului este mai mică decăt pentru infracţiunea consumată. c. fie nedeterminat. dacă între timp nu a comisă altă infracţiune.. a fotografiilor şi peliculelor ce au înregistrate acte de violenţă aplicate anterior de către infractori faţă de alte persoane etc. 278 CP al RM de activitatea de finanţare şi asigurare materială a 21 22 Ibidem. locul comiterii terorismului este ales special -să fie cît mai populat: subterane. Timpul şi locul comiterii actului de terorism nu influenţează calificarea faptei. ca etapă a imfracţiunii. dar care n-a fost dus până la capât din cauza a unor circumstanţe ce nu ţin de voinţa infractorului. prin demonstrarea mijloacelor apte de a provoca violenţă. şcoli.45. Aliniatul (6) art. Amenmţării poate fi supusă o singură persoană sau un grup de persoane fie determinat. gări. 278 CP al RM prevede eliberarea de răspundere penală a persoanei care a participat la pregătirea unui act de terorism. Указ. procurarea ilegală a armelor de foc sau a substanţelor explozive necesare.. deşi. în cadrul pregătirii pentru actul de terorism. este posibilă. 105. de obicei.278 CP al RM. Durata şi meticulozitatea pregătirii depind de amploarea modalităţii alese pentru realizarea laturii obiective a actului terorist. De obicei. 16 .organele publice sau prin alt mijloc a preîntîmpinat realizarea terorismului. etapa de pregătire a infracţiunii de terorism constituie un lanţ de acţiuni complexe. Practic în toată literatura de specialitate din diferite ţări se susţine ideea că pregătirea pentru infracţiunea de terorism.с. conform art.forme: prin cuvinte. Este important ca ameninţarea să fie reală.

prevăzute de lege.23 Deoarece. practic tentativa. direct sau indirect.Москва.278 CP al RM şi stabilind faptul că momentul consumării terorismului este săvârşirea faptelor şi crearea primejdiei pentru viaţa oamenilor. indiferent dacă este prevăzută reducerea răspunderii penale 23 Курс уголовного лрава. 278 CP al RM. terorismul este o componenţă formal-materială şi se consumă din momentul creării pericolului asupra obiectului de atentare. după cum am stabilit. Reieşind însă din formularea art. Referitor la faptul dacă tentativa de terorism este posibilă. Alineatul (5) art. 279 CP al RM. 279 CP al RM include situaţiile cînd persoana este preocupată numai de acţiunile nemijlocit indicate în dispoziţie şi n-are atribuţie cu realizarea de facto a actului de terorism. 279 CP al RM. literatura de specialitate atestă mai multe opinii. spre deosebire de cazul pregătirii unei infracţiuni de terorism cînd subiectul este implicat în întreg complexul de acţiuni ce urmează a ti comise pentru realizarea laturii obiective a componenţei în cauză. fapta urmează a fi calificată conform art. şi deoarece în acest caz nu este vorba de pregătirea unui act de terorism ca componenţă aparte prevăzută de dispoziţia art. dar mai rar. 17 . Prin tentativă se subînţelege încercarea de a comite o infracţiune care a fost intreruptă pînă la survenirea consecinţelor social periculoase şi care nu depind de voinţa persoanei. Prin urmare. este posibilă. Considerăm inutilă prevederea în cauză din motivul că în prezenţa circumstanţelor date. Зерцало-1999. a pricinuirii leziunilor corporale sau a altor urmări grave. mijloace financiare sau materiale în scopul utilizării acestora la săvîrşirea actelor teroriste. norma art. dacă ea a preîntîmpinat organele publice despre acţiunile respective şi prin aceasta a contribuit la evitarea morţii oamenilor. 278 CP al RM prevede că persoana care a realizat actul de terorism sau alt participant poate fi supusă raspunderii penale minime. tentativa ar fi posibilă numai în unele cazuri în dependenţă de modalitatea de exprimare a laturii obiective.actelor teroriste prevăzută de art. sau la demascarea altor făptuitori. În cazul în care o persoană oferă ori colectează intenţionat. prin diferite metode.

fară a lua în considerare momentele subiective. М... de obicei. Discuţii aprinse se duc referitor la scopul şi motivul comiterii 24 25 Емельянов В. în cazul în care acţiunile unui participant la comiterea unui act de terorism urmăresc şi un motiv cupidant. Este greu de acceptat ideea unor autori care susţin că în plan juridico-penal se presupune posibilitatea comiterii actelor de terorism şi cu intenţie indirectă25. de răzbunare etc.atentatul comis din motiv cupidant. dar şi. 2000. Deci terorismul poate fi comis cu intenţia directă de a pune obiectul în pericol. însă faţă de consecinţele survenite subiectul poate manifesta orice atitudine. De fapt.85. iminenţa consecinţelor şi doreşte înfăptuirea acestora (punerea în pericol a vieţii. este imposibil: latura obiectivă este strîns legată de latura subiectivă.с45-46. libertăţii şi integrităţii fizice a persoanei).278 CP al RM.Emelianov. deoarece acţiunile infractorilor sunt determinate de către legislaţie ca infracţiuni cu scopuri speciale. ci conform acţiunilor comise. de fapt. "latura subiectivă determină. de regulă. De aceea. 18 . Миньковский Г. orientează şi reglementează latura obiectivă a acţiunii"24. Указ.pentru aceasta.П. 2.. с. deoarece a caracteriza latura obiectivă a terorismului.3 Elementul subiectiv al infracţiunii de terorism Conform laturii subiective. ele se săvîrşesc cu intenţie directă. instanţa ia în considerare aceste condiţii şi aplică o pedeapsă penală minimală conform articolului ce prevede fapta comisă.Ревин В.соч. autorii o susţin atunci cînd se are în vedere o categorie aparte a terorismului . terorismul se caracterizează drept infracţiune intenţionată. este necesar să se demonstreze că. persoana a conştientizat că participă la comiterea nemijlocită a actului terorist şi nu a altei infracţiuni. deoarece.. după cum subliniază V. indiferent de motiv. Asemenea teorie. Însă. În caz contrar el va purta răspundere nu conform art. legătura dată este prezentă la comiterea oricărei infracţiuni. Analiza ăn parte a fiecărui element al componenţei de infracţiune este pur conventională. adică persoana conştientizează caracterul social periculos al faptelor sale şi prevede nu numai posibilitatea.

încălcării securităţii publice în scopurile de a impune autorităţile publice sau persoanele fizice. incendii sau alte fapte la fel de periculoase pentru intimidarea populaţiei. Trebuie să remarcăm că este necesar a include în numărul adresaţilor persoanele juridice şi organizaţiile intemaţionale. deoarece în viziune generală orice infracţiune poate destabiliza securitatea publică. Intimidarea populaţiei şi impunerea autorităţilor publice sau persoanelor fizice de a lua anumite decizii trebuie privite ca semne constructive ale componenţei. dar în asemenea cazuri orice diversiune. Analizînd esenţa scopurilor terorismului. incluse de către legislator în componenţă. organizaţiile internaţionale de a lua anumite decizii. Scopul infracţiunii "subminarea securităţii publice" indicat în dispoziţia art.actului de terorism ca semn al infracţiunii. deseori parte vătămată fiind fie 19 . juridice. pot fi calificate ca terorism. 278 CP al RM. Dispoziţia art.278 CP al RM prevede că infracţiunea trebuie neapărat să aibă scopul încălcării securităţii publice. fapt care a fost evidenţiat de practica juridică.În viziunea noastră. şi nu alternative. Este imperic necesar a recunoaşte că scopul pur terorist este impunerea autorităţilor publice sau a persoanelor fizice de a lua unele decizii necesare teroriştilor. intimidării populaţiei sau de a impune autorităţile publice sau persoanele fizice de a lua unele decizii. fară vreo temere.influenţarea deciziilor luate de autorităţi sau persaoane fizice. În cazul în care acceptăm varianta legislativă acesta s-ar exprima în următorul mod: săvîrşirea unei explozii care periclitează viaţa. Suntem de părerea că el trebuie concretizat. deducem că acestea nu sunt omogene după conţinut. nefiind necesar a stabili că obiectul se suprapune cu scopul. evidenţiind faptul că infractorii săvîrşesc explozii. cauzează o daună prevăzută în dispoziţie în scopul subminării securităţii publice. celelalte două scopuri sunt doar intermediare cu intenţia de a atinge rezultatul final . obligatorii pentru orice act de terorism şi care servesc drept legătură între acţiunile violente şi scopurile teroriştilor. omor cu circumstanţe agravante etc. ar fi binevenită o altă formulare a dispoziţiei art. 278 CP al Republicii Moldova este prea general şi prezintă prin sine o tautologie tipică: dacă terorismul este situat în capitolul "Infracţiunilor contra securităţii publice şi ordinii publice" este clar că obiectul de atentare constituie securitatea publică.

fară a pune în pericol viaţa persoanelor. Sait specializat. La fel. În multe izvoare de specialitate persistă ideea că terorismul are şi motive politice :(complicarea relaţiilor internaţionale. Scopul actului prevăzut în dispoziţia art.153. influenţarea politicii interne şi exteme a statului. Motivele însă. Latura subiectivă a terorismului urmat de moartea persoanei sau alte urmări grave din imprudenţă se caracterizează prin două forme de vinovăţie . prin activitatea criminală.28 Actele teroriste pot avea la baza diferite motive: raţionale. de răsunet. a unui scop mărunt. Санкт Петербург:Юридический центр Пресс. constat că latura subiectivă a terorismului se caracterizează prin vinovăţie intenţionată sub forma intenţiei directe cu un scop determinat în dispoziţia art. Juristul-penalist rus M.Москва 1999.2002. Deci. 29 'Sfeteu C. aceasta constituind latura obiectivă a altor componenţe de infracţiune. 278 26 27 Емельянов В.253.aveau un motiv general. psihologice si culturale. destabilizarea liniştii publice etc.. dar şi datorită scopurilor crete pe care le-a urmărit infractorul. motivul nu este neapărat să poarte un caracter politic în sensul deplin al cuvîntului.. с.intenţia directă de a săvîrşi actul terorist şi ignorarea consecinţelor care au survenit din imprudenţă (ambele forme)30. Боголюбова Т.278 CP al RM. nu numai luarea anumitor decizii26.соч. Kireev.-с. Dacă scopul în săvîrşirea infracţiunii de terorism este o condiţie obligatorie.-1999.. 28 Емельянов В. hltp://www.с. nu va atrage după sine calificarea conform art.с. necesită modificare şi faptul că scopul impunerii serveşte şi refuzul luării unor decizii. Aşadar.40. relevă următorul tablou al datelor: 25% erau urmăriţi de un motiv politic. fie organizaţiile intemaţionale. de exemplu deconectarea pe un timp scurt de la reţeaua electrică a unei unităţi de producţie de volum mic. de răzbunare etc.).84. .rol rob 30 Уголовное лрава Россий . infracţiunea de acest tip poate şi trebuie să fie considerată act de terorism şi prin survenirea unor consecinţe grave. în concluzie. 20 . Meseria: terorist intemaţional. studiind motivele săvîrşirii infracţiunilor de către aşanumiţii terorişti aerieni. iar 50% constituiau persoane cu dereglări mintale. reieşind şi din prevederile internaţionale relative la terorism.Intemet. pot fi diverse: fanatismul fundament religios sau sectant.persoanele juridice. 25% .278 CP al RM poate să poarte şi un caracter politic. Указ. adică imboldurile personale ale participanţilor.27 însă acestea mai degrabă constituie scopul terorismului. naţional sau social.29 Urmărirea. Уголовное право.

şi ştiinţa juridico-penală. 21 . în cele mai dese cazuri.Зерцало. Este însă discutabil faptul că dreptul penal. grupul de persoane. adică care întruneşte semnele generale necesare pentru recunoaşterea persoanei fizice ca subiect al terorismului. ţinînd seama de specificul terorismului de stat (examinat mai devreme în contextul tipurilor de terorism). terorismul ca infracţiune de sine stătătoare poate fi comis de către o singură persoană sau.Москва. 16 CP al RM ca infracţiune gravă. dacă aceasta a atins vîrsta de 14 ani (deoarece terorismul este recunoscut prin norma art. conform prevederilor art. categoric nu putem accepta existenţa unei teorii privind instituirea unui tip de terorism (din punct de vedere penal) -: acel de stat.4 Subiectul terorismului. Condiţii preexistente Pentru a fi trasă la răspundere penală o persoană ce a comis o infracţiune social periculoasă prevăzută de legea penală. iar prin alin. deoarece în asemenea cazuri. с. (4) ca infracţiune deosebit de gravă). Pentru terorism este specifică prezenţa subiectului general. pentru terorism persoana juridică nu poartă răspundere penală. actul terorist comis este un act complex şi care nu determină expres subiectul infracţiunii săvîrşite.257. Aşadar.1999. 278 CP al RM "Teronsmul"). ea trebuie să întrunească semnele calificative ale subiectului infracţiunii comise31.deoarece terorismul nu este inclus în categoria de infracţiuni pentru care ar urma atragerea la răspundere penală a persoanei juridice. recunosc drept subiect şi colectivul de subiecţi prin instituţia participaţiei. (3). 2. de către un grup de persoane. în normele sale. în definiţiile sale.21 CP al RM subiect al infracţiunii poate fi persoana fizică responsabilă ce a comis intenţionat fapta socialpericuloasă (prevăzută de art. Deşi în parametrii noii legislaţii a Republicii Moldova persoana juridică poate apărea ca subiect în dreptul penal. Prin urmare. Astfel.CP al RM. organizaţiile etc. 31 Курс уголовного лрава.

demonstrînd astfel că este apt de responsabilitate pentru acţiunile sale. Prin responsabilitate se inţelege starea psihică a omului în momentul comiterii infracţiunii de terorism. Курс уголовного лрава.(6) art.278 CP al RM este responsabilitatea subiectului.33 Problema responsabilităţii întotdeauna se rezolvă în raport cu acţiunile concrete. Intenţia faptuitorului în cazul comiterii terorismului este orientată la crearea unei stări generale ce insuflă temere. infracţiuni de acelaşi grad de pericol social sporit. El de asemenea nu este în stare să înţeleagă esenţa unei trădări de patrie. ea va fi trasă la râspundere penală conform acţiunilor sale.Москва.261. deosebit de grave sau excepţional de grave şi pentru care legislatorul a prevăzut o vârstă redusă de atragere la răspundere penală. După cum am mai menţionat.278 CP al RM. dacă asemenea fapte sunt prevăzute în aliniatele (4) . să fie susceptibilă de a aprecia nu numai latura faptică a acţiunilor sale. necesare răspunderii penale pentru terorism. fiind absolvită de răspunderea penală pentru actele de terorism. credem că stabilirea vîrstei de 14 ani. dar şi conotaţia social-juridică a acestora. 32 33 Курс уголовного лрава. încadrate în dispoziţia art. stabilirea vîrstei răspunderii penale pentru terorism de la 14 ani nu poate fi admisă. organizaţiile în cazul de faţă denumite teroriste tebuie să constituie forme agravante ale componenţei de bază. chiar dacă fapta de terorism prezintă un pericol social sporit. diversiuni. instabilitate.Зерцало.32 După părerea noastră. nu este adecvată. capacitatea lui de a conştientiza sensul ei şi a-şi dirija acţiunile. 22 . с.1999. Cu toate că terorismul desemnează o infracţiune cu un grad pericol social sporit.Grupul de persoane. Cu toate acestea. spionaj etc. astfel impunînd autorităţile publice sau persoanele fizice să acţioneze în interesul teroriştilor. de cele mai dese ori de orientare politică. с. o a doua condiţie de tragere la răspundere penală conform art.16 ani să urmărească scopurile fixate de dispoziţie. deoarece.262.Указ. pentru a fi trasă la răspundere penală persoana trebuie să posede un nivel înalt de conştiinţă juridică. 16 CP al RM ca infracţiuni grave. Puţin probabil ca un minor în vârstă de 14 .. dacă o persoană la vârsta de 14 -16 ani a luat parte la comiterea unei acţiuni criminale.

deci şi răspunderii penale vor fi supuse ultimele. însă nici una dintre ele nu va influenţa persoana. acestea fiind considerate autori ai infracţiunii.adică trebuie să corespundă normelor penale ce prevăd conditiile generale ale subiectului: persoană fizică.278 CP al RM) putem conchide că autorul actului terorist este un subiect general. 34 Ibidem. ce a împlinit vârsta de 14 ani la momentul comiterii infracţiunii. el trebuie supus unei expertize medico-psihiatrice în vederea examinării stării lui. Conform art. de obicei. Însă activitatea acestora de obicei este organizată şi dirijată de către alte persoane. care recunoaşte ca subiect persoana cu calitatea de agent sau reprezentant al statului care comite sau dispune comiterea actelor de terorism. care. fîe conform normelor juridice ale statului al cărui cetăţean este infractorul terorist. în calitate de subiect al terorismului poate apărea fie un cetăţean al Republicii Moldova. 263. 24 al Codului infracţiunilor contra păcii şi siguranţei omenirii (pregătit de către ONU). persoanele iresponsabile fiind recunoscute drept mijloace de realizare a laturii obiective a terorismului. fară a ţine seama de starea acesteia. În asemenea cazuri se ţine cont şi de prevederile normelor internaţionale fixate în convenţiile încheiate între state în vederea sancţionării infractorilor fie conform normelor statului în care s-a comis infracţiunea. fîe un cetăţean străin sau apatrid care domiciliază pe teritoriul ei. nu pot fi responsabile pentru faptele comise.Infracţiunea. din punct de vedere juridico-penal. 23 . responsabilă. p.Semne speciale pentru subiectul terorismului sunt stabilite m art. 278 CP al RM. dacă apar dubii referitor la responsabilitatea sau iresponsabilitatea infractorului terorist. Practica juridică internaţională arată că deseori subiecţi ai terorismului sunt persoane cu dereglări psihice. Alte condiţii speciale ce ar caracteriza persoana infractorică. Responsabilitatea este dictată de factorul intelectual şi factorul volitiv34. se comite sub influenţa unui complex de circumstanţe exteme determinante pentru cauzele şi condiţiile comportării criminale. Deci reieşind din cele constatate cu privire la analiza subiectului terorismului (art. responsabile. legislatorul nu a prevăzut. În orice caz. prin urmare.

prevăzute de art. indicînd faptul în cauză nemijlocit în nota art. Textul notei ar trebui să cuprindă următoarea formulare: repetare în sensul acestui articol se recunoaşte comiterea infracţiunii. Prin urmare. 278 CP al RM . va avea loc doar în cazul în care persoana ce a comis 35 Codul penal al R. 3) diversiune. diversiunea ( art. 278 CP al RM).art.M. indiferent de circumstanţa agravantă care a survenit. 3 art. 343 CP al RM. de regulă. Deoarece referitor la latura obiectivă terorismul are tangente cu atacul asupra persoanelor sau instituţiilor care beneficiază de protectie intemaţională (art. terorismul însoţit de omor intenţionat (alin. 2) atentat asupra unei persoane sau instituţii care beneficiază de protecţie intemaţională. 278 CP al RM). cauzarea de deces unei persoane din imprudenţă.art. 343 CP al RM) considerăm că noţiunii "repetare" să i se atribuie o interpretare mai largă. Trebuie specificat şi faptul că calificarea faptei conform semnului dat.5 Semnele agravante ale terorismului. 278 CP al RM) Conform normelor penale35 repetare de infracţiune constituie săvîrşirea a două sau mai. terorismul va fi considerat repetat dacă a fost precedat de două sau mai multe acte de terorism. 2 art. 278 CP al RM. 142 CP al RM).2. Semnele agravante ale terorismului sunt analogice.31. Repetare a terorismului se va considera şi în cazul în care fapta anterioară a constituit un act de terorism calificat. cu condiţia că persoana nu a fost condamnată pentru vreuna din ele şi n-a expirat termenul de prescptie. cauzarea unei daune materiale în proporţii dosebit de mari. săvîrşite de o organizaţie criminală (alin. terorismul ar fi putut fi recunoscut repetat în cazul în care acesta a fost precedat de comiterea: 1) unui act de terorism. 24 . (1) art. săîrşite cu aplicarea armelor de foc sau a mijloacelor explozive (alin. fie de art. prevăzute de aceeaşi normă penală. iar actul prezent este calificat conform alin. săvîrşite de un grup criminal organizat. 4 art. cauzarea vătămări grave sau medii a itegrităţii corporale sau a sănătăţii.. multor fapte identice sau omogene. circumstantelor altor infracţiuni de violentă: săvîrşite în mod repetat. 278 CP.adoptat la 13 septembrie 2002.142. dacă aceasta a fost precedată de comiterea unei sau mai multor infracţiuni prevăzute de prezentul articol. Cu alte cuvinte.

Pentru calificarea faptei conform semnelor date nu vom lua în considerare forma vinovăţiei. 278 CP al RM dacă formele de exprimare a laturii obiective a avut drept consecinţă unul din semnele stabilite în art. fîe de pierderea considerabilă şi stabilă a mai puţin de o treime din capacitatea de muncă. În literatura de specialitate se remarcă ideia că. Norma art. auzului. iar terorismul îl atribuie la categoria infracţiunilor grave (art. faptele trebuie calificate ca cumul de infracţiuni. 151 din prezentul cod.. 151. În contextul circumstanţelor agravante nu este necesară dezvăluirea semnelor ambelor tipuri de vătămări. Москва:Красна-Лекс. iar altul este un caz deosebit constituind o tentativă de terorism conform regulilor generale. Dacă unul dintre actele comise constituie o infracţiune consumată. art. sau la o desfigurare iremediabilă a feţei şi/sau a regiunilor adiacente. fiind cuprinsă de aliniatul (1)37.с157. 36 37 Овчинникова С. 151 CP al RM enumeră semnele vătămării grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii: periculoasă pentru viaţă sau care a provocat pierderea organului vederii. 25 . însoţită de pierderea stabilă a cel puţin o treime din capacitatea de muncă.16 CP al RM).24. urmată însă fie de dereglarea îndelungată a sănătăţii. Important este a stabili atitudinea psihică a faptuitorului privind fapta comisă. Ea poate să se exprime atît prin intenţie faţă de survenirea consecinţelor în cauză.fapta anterior n-a fost trasă la răspundere penală. Cu atît mai mult că legislatorul stabileşte vătămarea medie ca infracţiune mai puţin gravă. o boală psihică sau o altă vătămare a sănătăţii. Astfel. 152 CP al RM. vătămarea medie nu trebuie indicată în contextul circumstanţelor agravante. graiului sau a unui alt organ ori încetarea funcţionării lui.. Комиссаров В. (2) art. conţinutul şi intensitatea terorismului presupun un pericol social sporit. 152 CP al RM enunţă semnele vătămării intenţionate medii: care nu este periculoasă pentru viaţă şi n-a provocat urmările prevăzute m art. sau care a condus la întreruperea sarcinii. art. Указ. deoarece obiectul.Г.36 Terorismul urmat de cauzarea unei vătămări grave sau medii a integritătii corporale sau a sănătăţii este recunoscută fapta prevăzută de alin. fie prin imprudenţă. iar termenul de prescripţie de urmărire penală n-a expirat. с.

Conform aceluiaşi articol. 3. la stabilirea valorii daunei pricinuite trebuie luată în considerare numai dauna reală directă. depăşeşte de o mie cinci sute de ori mărimea unităţii în vigoare la momentul săvîrşirii infracţiunii. este necesar a stabili legătura cauzală dintre actul de terorism şi survenirea în urma acestuia a daunelor în proportii deosebit de mari. în cazul dat mai mult acte de terorism.Terorismul care a cauzat o daună materială în proporţii deosebit de mari. Acest semn va fi considerat agravant în condiţiile în care comiterea terorismului a fost realizată de un grup criminal organizat. 38 39 Legea cu privire la combaterea terorismului. caracterul stabil al reuniunii. 26 . Prin grup terorist. exprimată în bani. Terorismul comis în cadrul participaţiei simple sau compuse nu formează semnul agravant şi urmează a fi calificat conform alin. Din enunţul dat desprindem următoarele semne ale grupului criminal organizat: 1. Organizaţia teroristă constituie organizaţia creată în scopul desfăşurării activităţii teroriste sau organizaţie care admite în activitatea sa recurgerea la terorism.s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni (art. distruse etc. scopul de a comite două sau mai multe infracţium. Pentru calificarea conform semnului agravant dat. sau mărimea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane. prin daune în proportii deosebit de mari se înţelege valoarea bunurilor materiale sustrase.Nr. se înţelege două sau mai multe persoane care s-au asociat cu scopul de a desfăşura activitate teroristă. potrivit Legii cu privire la combaterea terorismului38. primite. Terorismul sâvîrşit de un grup criminal organizat. 2. 46 CP al RM). Prin grup criminal organizat se înţelege o reuniune stabilă de persoane care . Reieşind din prevederile art. (1) al articolului în cauză. care. 4. 126 CP al RM. reuniune din două sau mai multe persoane. Ibidem. dobîndite. organizarea prealabilă de săvârşire a faptelor. Organizaţia se consideră teroristă dacă măcar una din subdiviziunile sale structurale desfăşoară o aclivitate teroristă39. 1163.

Credem că ar fî fost raţională includerea în contextul dat agravant utilizarea substanţelor otrăvitoare şi radioactive. concomitent trebuie să existe posibilitatea reală de survenire a consecinţelor. Aplicare a armelor de foc sau a substanţelor explozive înseamnă utilizarea calităţilor distructive ale acestora pentru a cauza daune sănătăţii sau a nimici oamenii în cazul survenirii urmărilor. de către un grup organizat. iar în alin. Уголовного лрава. însă. Faptul în cauză rămîne a fi discutat de către specialiştii în materie în scopul înbunătăţirii prevederilor penale. Este discutabil şi faptul dacă pericolul social survenit în urma exploziilor. Decesul persoanei în urma comiterii terorismului va cădea sub incidenţa alin. Alin. (3) cuprinde două semne agravante: terorismul care a cauzat decesul unei persoane din imprudenţă sau care a fost săvîrşit de o organizaţie criminală. incendiilor (acestea formînd latura obiectivă a terorismului) ar fi mai mic decît terorismul însoţit de aplicarea armei ( fiind în calitate de semn agravant). precum şi utilizarea lor cu scopul de a influenţa psihologic în cazul demonstrării acestora. ceea ce intensifică pericolul social al faptei. incendierilor 40 Качмазов О. ele emanînd un pericol sporit pentru comunitate40. prevăzute de art.În literatura de specialitate se constată lipsită de temei recunoaşterea ca semn agravant aplicarea armelor de foc sau a mijloacelor explozive.278 CP al RM este însoţită de utilizarea armelor de foc sau a substanţelor explozive. (3) art. 278 CP al RM precizează: săvârşirea exploziei cu aplicarea mijloacelor explozive. Terorismul săvîrşit cu aplicarea armelor de foc sau a mijloacelor explozive. Specificul semnului dat constă în faptul că infracţiunea prevăzută de alin. sau tentativei asupra vieţii sau sănătăţii oamenilor.Comiterea unor fapte care pot fi recunoscute ca pregătire a unui act de terorism. dacă înseşi actele n-au fost comise. 278 CP al RM. (2) art. asemenea fapte vor fi calificate drept pregătire de săvîrşire a infracţiunii. dacă latura subiectivă va îmbrăca forma vinovăţiei intenţionate faţă de săvîrşirea exploziilor. Motivaţia constă în faptul că legislatorul în acest caz foloseşte o tautologie: în dispoziţie prevede săvârşirea unor explozii(cum altfel ar putea comise decît cu folosirea unor mijloace explozive). (2) punctul (c) art.-Москва-1999-с.30. 27 . deoarece în practică au fost încercări de aplicare a acestora. 278 CP al RM.

În contextul dat trebuie să amintim că legea penală în art. de care legea penală leagă sporirea pedepsei penale nu erau cuprinse de intenţia faptuitorului. contribuind prin aceasta la evitarea urmă rilor grave şi deosebit de grave care s-ar fi putut produce. dar prin anunţarea la timp a autorităţilor sau prin alt mijloc a contribuit la preîntâm pinarea realizări actului de terorism. fără a fi nece sară calificarea suplimentară prin concurs a acţiunilor de terorism şi omor intenţionat atunci când se constată comiterea acestora în acelaşi scop. (5)art. Alin. care a atins vârsta de 16 ani. răspunderea penală pentru atare urmări poate fi aplicată numai în cazul dacă persoana a prevăzut urmările periculoase dar considera în mod uşuratic că ele vor putea fi evitate sau persoana n-a prevăzut posibilitatea survenirii acestor urmări deşi putea şi trebuia să le prevadă. 278 prevede.sau altor acţiuni. de a intimida populaţia sau de a impune autorităţilor publice sau persoanelor fizice luarea unor anumite decizii. Subiect al infracţiunii de terorism poate fi orice persoană fizică responsabilă. influenţa psihică sau 28 . 19 CP al RM stabileşte categoria de infracţiune săvîrşită cu două forme de vinovăţie prin care se întelege că dacă drept rezultat al săvîrşirii cu intenţie a acţiunii survin urmări mai grave. împrejurarea în care o persoană a participat la pregătirea actului de terorism. în calitate de circumstanţă atenu antă specială. Alin. 278 prevede. În consecinţă. împrejurarea în care persoanele care au participat la comiterea infracţiunii de terorism au preîntâmpinat autorităţile des pre comiterea infracţiunii. (6) art. fapt ce imprimă infracţiunii de terorism un caracter complex. Alin. iar acţiunile ei nu conţin o altă componenţă de infracţiune. în calitate de modalitate specială de liberare de răspundere penală. săvârşirea terorismului însoţit de omor intenţionat. în calitate de circumstanţă agravantă. Prin alte mijloace prin care făptuitorul a contribuit la preîntâmpinarea actului de terorism se are în vedere neutralizarea mijloacelor de comitere a actului de terorism. infractiunea se consideră intenţionată. iar faţă de survenirea decesului persoanei faptuitorul a manifestat imprudenţă. Latura subiectivă a infracţiunii de terorism se realizează prin intenţie directă caracterizată prin prezenţa unui scop special -de a submina securitatea publică. (4) art 278 CP prevede. inclusiv moartea posibilelor victime.

infracţiunea concretă de terorism. ca în cazul legii penale a Republicn Moldova. 56 CP. a societăţii în general. intimidării populaţiei sau de a constrînge autorităţile publice sau persoanele fizice să ia unele decizii. constituie o infracţiune calificată drept manifestare a terorismului. 2. 0 altă infracţiune. Luarea de ostatici. Totuşi între aceste tipuri de infracţiune există o deosebire evidentă: latura subiectivă adică scopul acesteia .280 CP al RM).6 Deosebirea terorismului de alte infracţiuni conexe 1. adică la securitatea publică. Momentul consumării la fel coincide. pe plan international. fapt ce îngreuiază încadrarea lor în normele penale: . este luarea de ostatici. ci determină numai care infracţiuni pot fi interpretate ca teroriste. Condiţiile de liberare de răspundere penală în baza temeiurilor indicate sunt identice condiţiilor descrise în art.fizică asupra altor participanţi în sensul renunţării la comiterea de mai departe a infracţiunii planificate etc. 29 . care în unele cazuri concrete se poate manifesta ca modalitate a terorismului. .Prin latura obiectivă: terorismul poate fi comis şi prin luarea de ostatici .Obiectul de atentare este identic: şi la luarea de ostatici.278 CP al RM) şi luarea de ostatici (art. Trebuie menţionat că ambele infracţiuni au multe puncte de tangenţă. se atentează la siguranţa condiţiilor de viaţă a mai multor persoane. determinînd ambele componenţe ca formale. deoarece normele penal-intemaţionale nu disting. prevăzută de art. Terorismul (art. 280 CP al RM. ca şi în cazul terorismului. în cazul în care terorismul se consumă din momentul comiterii faptelor.teronsmul se comite cu scopul încălcării securităţii publice.

abţinerea de la o afacere care.с.280 CP al RM că luarea de ostatici nu urmăreşte un scop prevăzut în art. ca o condiţie.altul decît cel indicat în art. asigurarea cu bani.275 indică comiterea faptei fără scop de însuşire. precum şi prin faptul că ambele sunt componenţe formale. în prezenţa scopului indicat de art. După părerea noastră. În ultimul caz. 30 . Ca şi în cazul luării de ostatici. pentru eliberarea ostaticului. Nu putem spune că principala deosebire între aceste infracţiuni constă în prezenţa unor scopuri diferite.275 CP al RM este necesară precizarea:prezenţa altor scopuri decît cele indicate în terorism. în cazul în care terorismul se consumă odată cu săvîrşirea faptelor. de altfel. mijloace de transport etc. Ca şi în cazurile precedente. Noi presupunem că asemenea cerinţe incluse în articolul dat nu are semnificaţie politică (de exemplu . Prin urmare. persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane să săvîrşească sau să se abţină de la săvîrşirea vreunei acţiuni.278 CP al RM în caz contrar componenţele s-ar suprapune.275 CP al RM se poate manifesta prin: modalitatea de comitere a terorismului (art. infracţiunea în cauză este o infracţiune de orientare teroristă recunoscută astfel de normele internaţionale41. Dispoziţia art. a unei nave aeriene sau navale..Москва:Инфа-Норма.organizaţia intemaţională. a unei nave aeriene sau navale (art.278).poate fi prezent orice scop.1995.susţinem că în dispoziţia art.275 CP al RM). Este de remarcat că nici metoda comiterii nu le deosebeşte.201.278 CP al RM luarea de ostatici va fi calificată ca terorism. caracterul cerinţelor înaintate este strict determinat. deoarece ameninţarea cu violenţă recurgerea la ea este o circumstanţă agravantă la detumarea sau capturarea unei garnituri de tren. legislatorul trebuie să dispună clar chiar în dispoziţia art.luarea de ostatici se săvîrşeşte în scopul de a sili statul. chiar şi cel indicat în dispoziţia terorismului. Latura obiectivă a art. Terorismul şi deturnarea sau capturarea unei garnituri de tren.). 280 CP al RM. eliberarea unui deţinut. 41 Международное уголовное право.

economice şi poliţieneşti. incluzînd măsurile speciale iniţiate de structurile militare. în mod ideal.cuprinde acţiunile întreprinse de guverne pentru a diminua pericolul acestui fenomen. relaţiile. stabilirea numărului lor.combaterea sau contracararea terorismului. La prima etapă este efectuată colectarea cît mai amplă a informaţiilor operative privind scopurile. Prevenirea este realizată la iniţiativă internaţională şi prin diplomaţie. contraterorismu. nivelul pregătirii militare a grupului. limitarea rezistenţei. structura. depistarea conducătorilor şi membrilor acestor grupe. personală şi siguranţa acţiunilor. 2. pentru reducerea probabilităţii de atentare împotriva unui subiect. eliberarea sectoarelor ocupate. lupta împotriva terorismului presupune aplicarea măsurilor politice. avînd drept scop lichidarea fizică a grupurilor teroriste. toate ţările ar trebui să fie de acord că terorismul este un fenomen antisocial extrem de nociv şi ar trebui să se unească pentru a-1 combate. neutralizarea formaţiunilor teroriste este posibilă numai prin unirea eforturilor organelor de forţă şi a celor politice: Aşadar. mijloacele şi arsenalul grupei teroriste. dislocarea. nimicirea tehnicii. După cum demonstrează practica. lipsirea de bazele de susţinere. Măsurile poliţieneşti pot fi reduse la trei etape. cum ar fi luarea de ostatici sau răpirea.1. A doua etapă presupune efectuarea operaţiunilor de proporţii mari de către subdiviziunile poliţieneşti şi militare. depanele demenţinere a ordinii şi de profesioniştii pe linie de pază şi Protecţie.este răspunsul la o acţiune teroristă care a avut loc şi vizează ripostatactică. 31 . precum şi blocarea unor subgrupuri aparte pentru nimicirea lor ulterioară. investigarea crimei şi dirijarea acţiunilor urgente ca ripostă la o acţiune teroristă aflată în curs de desfăşurare.

confiscarea armelor şi muniţiei de la locul efectuării acţiunilor militare.răspândirii armelor de nimicire în masă. Totuşi realizarea tuturor acestor măsuri încă nu înseamnă că succesul în lupta cu terorismul este asigurat.Etapa a treia este destinată nimicirii focarelor de rezistenţă rămase. Lupta împotriva terorismului nu trebuie redusă doar la activitatea centrului antiterorist mondial. precum şi organizarea şi efectuarea conferinţelor şi simpozioanelor internaţionale consacrate elaborării masurilor de combatere a terorismului. ci centrul mondial de luptă împotriva criminalităţii organizate. de Interpol. încât practic nu pot fi supuse evaluării precise. are loc din contul "spălării" banilor de provenienţă ilegală. La nivel internaţional.N. Această realitate ne demonstrează că nu trebuie creat pur şi simplu centrul antiterorist mondial.răpirii şi ameninţărilor cu răpirea aeronavelor civile.. în majoritatea cazurilor. organizării lucrului informaţionalanalitic în cadrul serviciilor speciale ale acestei Direcţii. Scopurile acestui institut de combatere a terorismului sînt atinse pe calea creării unui sistem efectiv de schimb a informaţiei prin intermediul lnterpol-ului. dar şi de alte organe internaţionale. iar numărul victimei actelor teroriste este atât de mare. . .terorismului. potriva: . capturarea teroriştilor ce încearcă să se ascundă.circuitului ilegal al armelor şi substanţelor explozive. 32 . Este clar că actele teroriste de amploare sînt imposibile fâră asigurarea financiară care. activitatea de combatere a diferitelor Manifestări ale terorismului este efectuată nu numai de subdiviziune speciale ale O. crearea căruia este susţinută de majoritatea statelor. .pirateriei marine. crearea sistemului de reacţionare la semnele activităţii teroriste. Lupta contra terorismului prezintă importanţă din moment ce acest flagel a luat amploare internaţională. . cum ar 1-în special. Direcţia Antitero în cadrul lnterpol-ului a fost creată în anul 1987 şi de atunci în competenţa ei intră organizarea rezistenţei îm-.U.

fapta de genocid fiind recunoscută drept crimă internaţională. e) supunerea intenţionată a grupului la condiţii de existenţă care conduc la exterminarea lui fizică totală sau parţială. Pentru prima dată faptele de natura genocidului au fost incluse în categoria crimelor îpotriva umanităţii în Statutul Tribunalului Militar de la Nurnberg. Genocidul este o crimă împotriva umanităţii.NOŢIUNEA DE GENOCID Articolul 135. Incriminarea efectivă a genocidului s-a realizat o dată cu adoptarea Convenţiei pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid din 9. Genocidul Săvîrşirea. se pedepseşte cu inchisoarea de la 16 la 25 de ani sau cu detenţiune pe viaţă. c) luarea de măsuri pentru scăderea natalităţii în sînul grupului . etnic. indiferent de timpul în care a fost comisă—pace sau război. a vreuneia din următoarele fapte : a ) omorîrea membrilor acestui grup . d) traficul copiilor ce ţin de grupul respectiv . b) atingerea gravă a integrităţii fizice sau mintale a membrilor acestui grup . 33 . 12 1948. în scopul de a nimici in totalitate sau în perte un grup naţional. rasial sau religios.