Uleiul de nucsoara

1

Extractia cu solventi organici ……………….…….chimice) .. 15 6.Generalitati …. Extractia cu grasimi animale …………………………………………. Extractia cu gaze lichefiate ……………………………………………….. Uleiul de nucsoara..……… 3 2. 16 5.…………… 11 2.………..……..…. Nucsoara ………………………………………………………………………..…………13 4. Proceduri de obtinere a uleiurilor volatile..………….…. Uleiul de nucsoara. Metode mecanice de obtinere a uleiurilor volatile ………………………….. 6 3.fisa produs …………………………………………………. Tehnologia de obtinere a uleiului de nucsoara (schema de obtinere si det. Extractia prin presare ………………………………………………………….……………..……… 11 1. 12 3. 15 7. Bibliografie 2 .……………………………... Antrenarea cu vapori de apa ………………………………..……… 14 5.Cuprins 1.

combate stresul si starile de anxietate. Exercita un efect calmant asupra sistemului nervos. pui. diverse preparate din carne. vesnic verde.45. usor amarui. Iar uleiul esential este contraindicat femeilor insarcinate sau celor care alapteaza. este antioxidanta. antiinflamatoare. Informatii generale: CAS No. βcaryophyllene. budinci si alte dulciuri. Cu un gust picant. pentru ca altfel devine toxica pentru organism. se foloseste pentru a condimenta supe sau sosuri. peste. carminativa (combate balonarea si ajuta la evacuarea gazelor din intestin) si afrodiziaca. metal eugenol.: 8008. 1.I. fara a fi sedativa.5 Compozitie: Contine un amestec de terpene. antiseptice. originar din Indonezia. eugenol. stimuleaza sistemul imunitar. legume. Uleiul de nucsoara Nucsoara constituie fructul oleaginos al unei specii de nuc.phellandrene). Nucsoara trebuie consumata doar in cantitati mici (mai putin de o bucata de nuca uscata). cineol. 3 . Are proprietati bactericide. Se obtine din planta Myristica fragrans. vermifuga (elimina viermisorii intestinali). dar si prajituri. etc. β. linisteste crampele. monoterpene (azulene.

In contact cu ochii si pielea poate cauza iritatii. stabil. Transport si depozitare: Se recomanda a se respecta instructiunile de transport si depozitare. Stabilitate si reactivitate: In mod normal. dioxid de carbon.RAT LD 50: 500mg/ kg ORAL. dar a se evita agentii tari de oxidare. Masuri de prim ajutor: A se evita inhalarea. pete partial sau pe tot corpul. Se recomanda spalarea cu multa apa si sapun si consultarea medicului. caldura excesiva.Date toxicologice: ORAL UMANE TD LO: 214 mg/ kg – CNS DPI. A se pastra in recipiente inchise. 6. Persoana afectata trebuie scoasa in aer liber si acordate ingrijiri medicale.2. Descompunerea termica sau arderea pot determina eliberarea de monoxid. 4. varsaturi. in locuri uscate si racoroase.deschis.chimice: Aspect: Uleiul volatil este un lichid de culoare senin pana la galben. Miros: Uleiul volatil de nucsoara are o aroma dulce. 3. delir. alte gaze nocive si iritante. Densitate: 0. A se evita ingestia.RAT LD 50: 2620 mg/ kg 4 . stari depresive.89 [g/ml] Solubilitate: Insolubil in apa. dureri de cap. Poate cauza halucinatii. produsele de polimerizare periculoase. Nu expuneti la temperaturi mai mari de 35 grade Celsius. Limita de expunere profesionala: Prag valoare limita (TLV) si Limita admisa de expunere (OSHA) nu au fost infiintate. Proprietati fizico. 7. 5. dermatite.

Reglementari de siguranta: Punct de aprindere – 104 grade Celsius. vaporizare si inhalatii. baie. Punct de fierbere mixt. Vapori de presiune negasit. Aceste uleiuri pot fi extrase din: fructele. Uleiurile din plante au fost folosite de peste 5000 de ani datorita efectului terapeutic pe care il au asupra sistemului muscular si nervos. Uleiurile esentiale pot fi folosite prin masaj. 9. etc. echilibrare hormonala si emotionala. A nu se lasa in apropierea flacarilor sau caldurii excesive. florile sau frunzele plantelor. energizare. 5 .Utilizari: Aromoterapia este o stiinta care combina uleiurile esentiale pentru a obtine un efect de calmare. regenerare. 10. eliberarea stresului.8. Date ecologice: Nu este specificat.

Familia de plante: Myristicaceae (familia nucsoarei). cu coaja de culoare verdegri. i se scoate samburele si apoi de pe acesta este indepartata 6 . 5 ani sunt necesari pentru ca arborele sa infloreasca. in forma de clopotele. lungi de cca. Este de culoare rosie stralucitoare sau purpurie in momentul recoltarii. o pielita intre pulpa fructului si sambure. Cand fructul este recoltat. Nuez moscada Partea folosita: Nucsoara nu este o nuca. Maturizarea arborelui dureaza cca. Arborele de nucsoara prefera solurile vulcanice si calde si umezeala tropicelor. Descrierea plantei si cultivare: Arborele de nucsoara este inalt (poate atinge si 20 m inaltime). ci samburele unui fruct asemanator piersicii. Arborele de nucsoara are plante atat masculine cat si feminine. Coaja de nucsoara (”mace” in limba engleza) este un tesut.II. numite ”gai gai”). Fructul este recoltat manual (se folosesc prajini cu plasa in varf. Frunzele sunt de culoare verde inchis. Florile sunt mici. de culoare galben deschis. aproape lemnos si foarte acru. ambele tipuri fiind necesare fertilizarii. Fructul de nucsoara este tare. 10 cm. de forma ovala. dar devine cafenie atunci cand este uscata. dupa 6 luni ele sunt transplantate pe plantatii. Un arbore matur produce pana la 2000 de nucsoare pe an. 15 ani iar acesta continua sa infloreasca timp de 50 de ani. Nucsoara Myristica fragrans Alte nume:      Engleza: Nutmeg Franceza: Muscade Germana: Muskatnuß Italiana: Noce moscata Spaniola: Moscada. Plantele se inmultesc prin seminte plantate in paturi de germinare. cu ramuri numeroase si frunzis des. In Indonezia este folosit la prepararea unui gem delicios cu aroma de nucsoara (”selei buah pala”).

Origine: Initial. nucsoara poate fi otravitoare. In stare macinata. Exista doua specii inrudite si folosite ca surogat de nucsoara si coaja de nucsoara: ”Myristica argentea”. cca. Coaja de nucsoara este aplatizata intre scanduri si samburele este uscat pana cand. de la cerbul muscat. Nucsoara se clasifica dupa dimensiuni. Exista chiar si samburi mai mici. un pic dulce. denumirea nucsoarei provine de la latinescul ”nux muscatus” (nuca de mosc). nucsoara crestea doar in insulele Banda.coaja. la scuturare. ”muskat rieksts” in letona. Unele limbi denumesc nucsoara ”nuca indiana”. Ambele surogate se disting dupa forma: nucsoara de Banda are samburi in forma de ou. Ele sunt ovale. un animal de dimensiunile unui caine. Acestea se comercializeaza sub denumirea de nucsoara. ”muskottipahkin” in finlandeza. ”muskatnyj orekh” in rusa.cca. Astazi. de aceea cel mai bine este sa fie cumparata intreaga si sa se macine exact cat este necesar consumului imediat. ”muskatovy orech” in clovaca. cei mai importanti producatori sunt Indonezia (nucsoara din Indiile de Vest) si Grenada (nucsoara din Indiile de Est). sau fragmente de samburi care nu sunt incluse in standardul de calitate BWP si sunt deci produsul cel mai slab de pe piata. printr-o glanda ce este comparata adesea cu testicole. originar din Himalaya.Termenul ”mosc” se refera la aroma obtinuta. semintele sunt de culoare cafenie. Denumirea de mosc vine de la latinescul ”muscus” derivat din grecescul ”moschos” care.8 g). In acelasi spirit. ”muscade” in franceza.2 g) si ”65” (65 de samburi la livra. Fructul de nucsoara este comestibil si are o forma rotunda. ”mushkat” in idis. rasinoasa si cu gust un pic iute. un mic arhipeleag in estul Indoneziei (Molucce). cele mai bune calitati sunt numite ”55” (adica 55 de samburi la livra. si atunci este decorticat. Nucsoarele intregi si cele sub forma de pudra se pastreaza la adapost de lumina. In timp de ultima are aroma slaba. nucsoara isi pierde repede aroma. Calitatea de jos este ”160” (2. nucsoara Macassar din Noua Guinee si ”Myristica malabarica”. 8. In cantitati mari. mai ales. de cca 8 g sunt considerati superiori si costa mai scump. scoate un zornait. de 25 mm lungime si se comercializeaza intregi sau macinate. uneori omitand termenul ”nux”: ”muskatnod” in daneza. ”meshgengous” in ebraica. nucsoara este numita ”jouz at-tib” (nuca mirositoare) in araba. ”moschokarido” in greaca. 7 g). In Grenada. Simburii mai mari. provine din persanul ”moshk”. la randul sau. desi nu este originara din India ci doar a fost 7 . Etimologie: In multe tari europene. este normal sa se specifice numarul de nucsoare ce intra in componenta unei livre (unitate de masura a masei) englezesti. aer si umezeala. de aceea trebuie folosita cu moderatie. Originea este probabil sanscrita ”mushka” (testicul) fiindca moscul este produs doar de mascului speciei. din antichitate. Cultivarea ei s-a raspandit ulterior. de forma ovala. Intensitatea gustului: 1 Pregatire si depozitare: Este preferabil sa se cumpere nucsoare intregi si sa se macine atunci cand este nevoie. de cca. nucsoara Bombaz din sudul Indiei. celelalte specii au forma bobului de porumb. Descrierea condimentului: Nucsoara este foarte aromata. Nucsoara isi pierde repede aroma cand este macinata. prima este descrisa ca avand o aroma si un gust puternice si persistente. Semintele sunt acoperite cu o coaja de culoare rosie stralucitoare. 5-6 cm diametru.

”muskatovy kvet” in ceha sau ”fleur de muscade” in franceza. unguent. nu coaja samburelui. coaja). ”flagrans” se refera la aroma placuta si este participiul trecut al verbului latin ”fragrare” (a mirosi placut. ”maasis” in estoniana. Unele limbi europene au pentru coaja de nucsoara denumiri ce inseamna de fapt ”floare de nucsoara”: ”Muskatblute” in germana. Denumirea este incorecta. Marco Polo a fost unul dintre cei care cu propagat aceasta eroare in secolul al XIV-lea. a fi aromat). ”muskatblomma” in suedeza. ”Macis” in germana. Numele speciei. Coaja de nucsoara. Numele genului botanic ”Myristica” provine din grecescul ”myron” care inseamna ”balsam.raspandita in toata Asia prin intermediul sudului Indiei. ”macia” in spaniola si ”mays” in ebraica. denumita ”mace” in engleza. 8 . mir” si deriva din ebraicul ”mor” ce inseamna ”amar”. dar ea provine din Evul Mediu cand se credea ca floarea formeaza lamele aromete. asi trage denumirea de la grecescul ”makir” (scoarta.

9 .

popularitatea nucsoarei a scazut iar condimentul este folosit mai des doar in tarile arabe. Toate componentele erau macinate imtreuna. pulberea rezultata fiind folosita la asezonarea carnii. Combinatia de spanac cu nucsoara este clasica pentru bucataria italiana (in umplutura de la ravioli). A fost introdus pe piatele europene abia in secolul al XI-lea. cartofilor. 10 . Iran si India de nord unde atat simburele cat si coaja de nucsoara apar in mancaruri rafinate. in special a celei ce trebuia fiarta inabusit mult timp. tovcanelor si a sosurilor.Amestecul de condimente din nordul Indiei. galat-dagga (din Tunisia) si baharat (din Arabia Saudita). supelor.Astazi. Amestecul de condimente clasic ”quatre epices” (patru condimente) prezent in bucataria franceza si occidentala inca din epoca baroca era preparat din nucsoara cu mult piper (alb sau nebru).In bucataria occidentala. Cel mai cunoscut sos continand nucsoara este sosul Bechamel (sos alb). cuisoare si ghimbir. alte condimente folosite puteau fi ienibaharul si scortisoara. Cei mai mari consumatori de nucsoara sunt astazi olandezii care utilizeaza condimentul la prepararea verzei. Un comert semnificatic cu nucsoara a inceput in Europa doar in secolul al XVI-lea cand portughezii au ajuns in Insulele Molucce. carnii. nucsoara si coaja de nucsoara sunt utilizate la prepararea dulciurilor si compoturilor sau la aromarea branzeturilor. de negustorii arabi si a fost folosita mai intai la aromarea berii. (vezi ISTORIC – Insulele Mirodeniilor).Utilizari culinare: Nucsoara si coaja de nucsoara au devenit cunoscute in Europa destul de tirziu. din cauza distribuirii geografice foarte limitata a arborelui de nucsoara. Se credea pe atunci ca nucsoara este originara din India. ”garam masala” poate contine si nucsoara sau coaja de nucsoara ca si ras-el hanout (din Maroc).

Timpul necesar antrenării uleiului volatil este determinat şi de debitul de vapori. În general. în funcţie de natura materiei prime. În unele cazuri cum ar fi rizomii de iris. Sunt materii prime vegetale. se obţin prin antrenarea cu vapori de apă. uscarea determinând o pierdere parţială a uleiului volatil prin evaporare. Această proprietate a uleiurilor volatile a fost cunoscută şi aplicată încă în urmă cu milenii. Insolubilitatea lor în apă şi densitatea diferită a apei facilitează separarea lor. Toate substanţele componente ale unui ulei volatil au puncte de fierbere superioare celui al apei. Uleiul de nucsoara Procedee de obţinere a uleiurilor volatile. conform căreia amestecul fierbe la temperatura la care suma presiunilor parţiale ale componentelor ajunge să fie egală cu presiunea atmosferică. d) antrenarea la presiune redusă. Antrenarea cu vapori de apă Majoritatea uleiurilor volatile. sau din flori decât din rădăcini. În scopul uşurării acestui proces. antrenarea uleiului volatil este precedată de difuzia lui din celulele vegetale ce îl conţin. rădăcinile. produse la scară industrială. 11 . b) antrenarea în curent de vapori. Din punct de vedere fizic. au loc procese fermentative care influenţează negativ calitatea uleiului. plantele aromatice sunt supuse prelucrării în stare proaspătă.III. care se pot conserva un timp îndelungat înainte de prelucrare. fapt care face ca ele să fie antrenate foarte uşor de vaporii de apă la temperatura de fierbere a acesteia. dar au o volatilitate ridicată la temperaturi inferioare temperaturii de fierbere. Acest proces durează mai mult sau mai puţin. procesele enzimatice care au loc în timpul păstrării conduc la formarea uleiului volatil prin eliberarea componentelor odorante din alte combinaţii chimice. Antrenarea cu vapori se practică în patru variante diferite : a) antrenarea la foc direct. fără ca uleiul volatil să sufere modificări cantitative sau calitative [1].Generalitati 1. etc. Fenomenul fizic care are loc este bazat pe legea aditivităţii presiunilor de vapori ale componentelor unui amestec. zdrobite sau măcinate. influenţând în final timpul necesar antrenării. c) antrenarea cu abur sub presiune. cum ar fi seminţele.. unele fructe. seminţe sau lemn. materiile prime sunt în primul rând tocate. În plus. fiind invers proporţional cu acesta. cu un conţinut scăzut în apă. Mai uşor difuzează din plante verzi decât din cele uscate.

solventul alcătuit numai din grăsimi animale solide. Pentru a preveni râncezirea. Procedeul se aplică în două variante:   Enfleurage . astfel pregătite. Se utilizează pentru petalele foarte delicate ale florilor. alcătuiesc un sistem de camere în care are loc procesul de extracţie propriu-zis.2. Enfleurage Istoric. pomada poate fi întinsă în strat subţire pe suprafeţele unei bucăţi de sticlă prinsă într-o ramă de lemn şi numită “chassis” [1]. aplicându-se în acele cazuri în care substanţele odorante sunt foarte sensibile şi în cantitate foarte mică. se suprapun câte 25 – 30 în stivă. pentru coagularea albuminelor care sunt separate în timpul topirii. care posedă un fund de sticlă groasă. 12 . Extracţia se face cu ajutorul unui amestec format din untura de porc şi seu de bovină. tocoferol. se întinde un strat de solvent. alcătuind sistemul de camere descris mai sus. Astfel pregătită. reţine doar fracţiunile cele mai volatile care se degajă din flori. acid ascorbic. purificat anterior.sau absorbţie la rece. care folosesc extracţia cu solvenţi. şarjele de flori se înlocuiesc cu material proaspăt. gros de circa 1 cm. petale sau flori proaspete întregi. cantitatea de untură în amestec este de 65 – 70%. Prin acest proces se obţine un “absolut”. Macerarea florilor are loc în şasiurile plasate în camere răcoroase şi unde se păstrează 12 – 72 ore.sau extracţie la cald. Pe fundul de sticlă al şasiului. se adaugă în masa topită o cantitate de răşină de benzoe sau un alt antioxidant (hidrochinona. În toate celelalte metode. bazată pe proprietatea uleiurilor volatile de a fi solubile în grăsimi şi pe afinitatea pe care o au grăsimile faţă de mirosuri. pentru a asigura o saturare a compusului cu ulei volatil (de 30 – 50 ori). Pe măsura epuizării. Extracţia cu grăsimi animale Utilizarea grăsimilor ca mediu de extracţie a substanţelor odorante din flori este o tehnică folosită exclusiv în parfumerie. La enfleurage. apoi grăsimea se tratează cu solvenţi. Purificarea pomezii se face cu alaun. înaltă de 3-5 cm. Este un procedeu costisitor prin care însă se obţin uleiuri volatile de cea mai bună calitate. operaţia repetându-se de un număr suficient de ori. (exemplu hexan).). Uleiul volatil este trecut din petale în grăsime. astfel încât antrenarea cu vapori este exclusă ca procedeu de extracţie. Aceste şasiuri aşezate unul peste altul. restituind cel mai fidel mirosul florilor. proporţia fiind astfel aleasă încât punctul de fuziune al amestecului să fie superior temperaturii mediului ambiant. în stive. numit “pomada”. este probabil prima metodă utilizată pentru obţinerea aromei din plante. alcătuite dintr-o ramă de lemn. Acest procedeu permite extragerea parfumurilor fără alterarea compoziţiei naturale. în anumite proporţii. Şasiurile. etc. Maceraţie . De obicei. Petalele se introduc în grăsime într-un recipient. Solventul este apoi extras prin rectificare şi uleiul este redizolvat în alcool. atât cât încap. Sistemul în care se efectuează extracţia uleiului volatil este constituit din aşa-numitele şasiuri. peste care se aştern. are loc o difuziune directă a solventului în celulele materiei prime din care extrag şi alte substanţe decât uleiul volatil.

în 1835. În felul acesta.În timpul macerării. Macerarea Macerarea constă în imersarea materialului vegetal în grăsimi sau uleiuri încălzite în jur de 50 . Recuperarea odorantelor din pomadă de macerare. pomadele de enfleurage sau maceraţie. în general flori.  Concretele. se degajă saturând spaţiul ce le stă la dispoziţie. se face prin extracţie cu alcool [1]. Materialul vegetal este ţinut în amestecul de grăsimi 1 – 2 ore. Extracţia cu solvenţi organici Extracţia cu solvenţi organici se aplică în special pentru obţinerea acelor odorante naturale care sunt uşor alterabile sub influenţa temperaturii şi care. o nouă cantitate de ulei volatil se degajă din flori şi procesul continuă astfel până la stabilirea unui echilibru care corespunde unei anumite epuizări a florilor în componentele volatile [1]. fracţiunile volatile conţinute în petalele florilor. Amestecul de grăsimi folosit este alcătuit din 40 – 50% untură de porc şi 60 – 50% seu de bovină. gumirezine. 249. rezinoidele. Buchner Repert. concrete de pomada. Macerarea se poate efectua şi în ulei de vaselină. dau extracte numite uleiuri absolute (absolute). în cazul produselo r de extracţie cu grăsimi şi tincturi în ultimul caz. din care se obţin extracte numite rezinoide (oleorezine). oleogumirezine şi produse de origine animală.  Materii prime vegetale deshidratate. ceea ce face ca saturarea spaţiului să scadă. se disting trei categorii de extracte : Materii prime vegetale proaspete. răşini. Din punctul de vedere al materiei prime supuse extracţiei cu solvenţi.70C. f. Pharm. este de numai 2 :1 datorită puterii absorbante mult mai mică a acestuia. care rămâne principala metodă de izolare a uleiurilor 13  .d. Grăsimea reţinută de plantă se recuperează prin presare. după care este îndepărtat şi înlocuit cu o cantitate proaspătă. produsele de origine animală. 335. Concomitent însă. Zentralbl. 21 (1835). balsamuri. prin filtrare la cald sau centrifugare. în cazul concretelor şi rezinoidelor.) În ciuda avantajelor evidente ale procesului de extracţie a uleiurilor volatile cu ajutorul solvenţilor. dar cantitatea de material extrasă. (1835). Operaţiunea constă în epuizarea materiei prime vegetale cu un solvent şi apoi izolarea principiilor odorante sau aromatice prin evaporarea solventului prin distilare. Florile epuizate din pomadă sau ulei se îndepărtează. 553. 54(1835). nu se poate înlocui în întregime distilarea cu aburi. până când extracţia devine incompletă datorită saturării grăsimii cu odorant. raportată la cantitatea de ulei. deci. Extracţia cu solvenţi. o parte din aceşti compuşi volatili sunt absorbiţi de grăsimea solidă. nu pot fi obţinute prin procedee bazate pe antrenarea cu vapori. care dau prin extracţie uleiuri concrete (concrete). Aceasta metodă a fost aplicată pentru prima dată de Robiquet. (J. Pharm. supuse extracţiei cu alcool etilic.Pharm.Operaţiunea de extracţie se repetă de 10 – 15 ori. 3.

face ca zaharurile şi sărurile minerale să nu fie extrase din sucurile de fructe. este un proces simplu: prin angajarea distilării la foc portabil.Masson. Distilarea cu aburi.R. particulară pentru industria alimentară. distilarea poate fi făcută în cele mai primitive părţi ale lumii. toţi afectând sistemul nervos central: “Technologie et chimie des parfums naturels” Y. Extracţia propriu-zisă. 4.Naves (Editions Masson) arătând toxicitatea mare a solvenţilor. 14 . O creştere a puterii de solvatare are drept consecinţă nu numai creşterea solubilităţii unui anume component. în majoritatea cazurilor.esenţiale. Este bine de menţionat faptul că. gaze inerte etc. şi uneori chiar 25% din solvenţii utilizaţi. în stare lichidă sau supercritică sunt considerate de mai multă vreme ca potenţiali solvenţi pentru odorante şi arome din produse vegetale. pe când extracţia cu solvenţi necesită instalaţii complicate şi costisitoare. prin evaporare progresivă permiţând separarea unei fracţiuni parafinice. Rezultatele cele mai bune s-au obţinut cu butan şi cu dioxid de carbon. Extracţia cu gaze lichefiate Gazele comprimate. au un conţinut mai mic de ceruri şi componenţi grei.R. Proprietăţile terapeutice ale acestor uleiuri sunt încă cercetate. Ciclul de operaţii realizate într-un proces de extracţie cu un gaz lichefiat este constituit din patru faze: 1. Puterea de solvatare creşte prin comprimarea gazelor prin creşterea presiunii dar şi a temperaturii la valori superioare celei critice.). 3. orientată medicinal. 1974. ci şi creşterea numărului de componenţi solubilizaţi. freoni. Comprimarea gazului.NavesEd. Separarea extractului. este interzisă utilizarea uleiurilor extrase cu solvenţi. Destinderea. extractele obţinute din unele flori sunt calitativ mai bune şi mai puţin colorate decât cele obţinute cu solvenţi organici. Ei au citat lucrarea lui Y. 2.Surse franceze declară că au găsit în trecut reziduuri 6% din cantitatea utilizată.Nu trebuie uitat nici faptul că. fiind aplicat în Franţa de mai mulţi ani. datorită nepolarităţii sale. azot. care sunt contraindicaţi pentru utilizarea orală. Butanul se foloseşte cu succes pentru extragerea odorantelor din flori. posibilitatea excluderii contactului cu oxigenul.Metoda extracţiei cu CO2 este o metoda relativ nouţ de extracţie a uleiurilor esenţiale. datorită posibilelor reziduuri din solvenţii utilizaţi la extracţie. şi vor avea şi alte proprietăţi diferite [1]. Extracţia cu dioxid de carbon. Avantajele oferite de gazele lichefiate sunt următoarele: consum termic redus. în aromoterapia franceză modernă. şi muncitori bine pregătiţi. inexistenţa problemelor derivate din prezenţa reziduurilor de solvenţi în extract şi utilizarea unor gaze netoxice (CO2. extracţia cu solvenţi va crea alt ulei esenţial decât cel obţinut prin distilare cu aburi. 4. Butanul este foarte selectiv. deci diminuarea caracterului selectiv al operaţiunii de extracţie. sub numele de “procedeu butaflor”.

valorile presiunii şi temperaturii. tăiate în două sau trei părţi. În acest scop se folosesc presele de mână. sunt eliminate din coaja şi alte substanţe: mucilagii. acesta se stoarce într-un vas colector. portocale. Uleiul volatil se separă prin decantare şi se filtrează. coloranţi liposolubili. Extracţia prin presare Acest procedeu de obţinere a uleiurilor volatile se aplică în puţine cazuri. Industrial se aplică pentru obţinerea uleiurilor volatile din fructe citrice (lămâi. ceea ce va scădea calitatea uleiului volatil. conferind astfel solventului putere de dizolvare diferită în diferite condiţii adoptate. apă etc. şi o parte din sucul celular. proteine. Prin presare. bergamot etc. în special. urmată de decantarea şi filtrarea uleiului volatil. cu diferite dispozitive. Împreună cu uleiul volatil. Fructele proaspete. Pe măsura îmbibării buretelui. care este metoda cea mai primitivă. După colectare se lasă să se separe lichidul apos şi apoi se decantează uleiul. Ţepii trebuie astfel dimensionaţi încât să perforeze numai glandele cu ulei. Procedeul constă în presarea mecanică. pentru obţinerea uleiurilor conţinute în pericarpul citricelor. aplicată asupra cojilor tocate. 15 . la stoarcere. Se răzuieşte suprafaţa fructului cu o răzătoare cu ace sau se rotesc una sau două fructe într-o pâlnie cu ţepi. Prin radere. şnec-presele şi presele hidraulice. Metode mecanice de obţinere a uleiurilor volatile Aceste metode se aplică. pectine. a cojilor fructelor. Se cunosc mai multe variante ale acestei metode: Prin stoarcere. concomitent cu trecerea lui sub un jet de apă. 5. se curăţă de miez.Există posibilitatea realizării unei extracţii fracţionate dacă se procedează crescând adecvat. Uleiurile volatile obţinute pe aceasta cale au calităţi superioare celor similare.O altă cale este filtrarea centrifugală. Ultimul procedeu dă randamentele cele mai mari însă calitatea cea mai bună o furnizează procedeul manual. deoarece pătrunzând prea adânc în pericarpul fructului măresc cantitatea de lichid celular. în faze succesive. 6. deoarece sunt eliminaţi factorii care produc degradări asupra lor [1]. sau într-un vas cilindric al cărui fund este acoperit cu ţepi scurţi şi dispuşi în cercuri concentrice. la acele plante sau părţi din plante în care uleiul volatil se găseşte în cantitate mare. acumulat în glande secretoare dispuse superficial. obţinute prin antrenare cu vapori de apă. după îndepărtarea sucului.Există procedee prin care uleiul volatil este extras din fructul întreg cu ajutorul unui dispozitiv prevăzut cu numeroase ace care practică înţepături superficiale în coaja fructului. Coaja rămasă se stoarce deasupra unui vas în care se găseşte un burete. Odată cu uleiul volatil trece.).

Tehnologia de obtinere a uleiului esential de nucsoara Abur Materia primă ANTRENARE SEPARARE Fracţiunea apoasă CaCl2 USCARE FILTRARE Precipitat ULEI VOLATIL DE NUCSOARA 16 .7.

Determinarea indicelui de aciditate: O probă de aproximativ 0. la temperatura de 20ºC. a fost solubilizată în 10 ml metanol şi s-a titrat soluţia cu KOH metanolic 0. Determinarea indicelui de refracţie: Indicele de refracţie pentru uleiul volatil de nucsoara a fost determinat cu ajutorul refractometrului Abbe la temperatura de 20ºC.temp (grd C) 100 III 80 60 II 40 IV 20 I V timp (ore) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Diagrama temperatură – timp pentru procesul de antrenare cu vapori de apă a uleiului volatil de nucsoara. cu factor cunoscut. într-un picnometru cu capacitatea de 1 ml. determinarea s-a făcut prin cântărire la balanţa analitică. Indicele de aciditate s-a determinat cu formula: 17 .5 N. Determinarea densităţii: Densitatea uleiului volatil de nucosara a fost determinată cu ajutorul picnometrului.1 g cântărită la balanţa analitică. în prezenta fenolftaleinei.

m – masa probei (g).5 N (ml).5 N utilizat la titrarea probei de analizat (ml) . F – factorul soluţiei de KOH 0. 18 . în prezenţa fenolftaleinei. După refluxare. 5 N.5 N utilizat la titratrea probei martor (ml).factorul soluţiei de HCl 0. la temperatura de 20ºC. m – masa de probă luată în lucru (g).Aciditatea= V  F  0. Indicele de saponificare s-a determinat cu relaţia: Is = V – V1/ m * f unde: V – volumul soluţiei de HCl 0. Determinarea rotaţiei specifice: Rotaţia specifică pentru uleiul volatil de nucsoara s-a detrminat din puterea rotatorie pentru soluţii de ulei volatil în etanol 96% (v/v). V1 – volumul soluţiei de HCl 0.1 g produs care a fost refluxat timp de 1 h cu 25 ml soluţie alcoolică de KOH 0. V – volumul soluţiei de KOH utilizat la titrare (ml). cu ajutorul polarimetrului „POLAMAT A” (Carl Zeiss Jena). l – lungimea cuvei utilizate pentru determinare (2 dm).1 m  100. f . Determinarea indicelui de saponificare: Pentru a determina indicele de saponificare au fost cântărite la balanţa analitică aproximativ 0. Relaţia de calcul a rotaţiei specifice a fost: α = [α] * c * l unde α – puterea rotatorie a soluţiei supuse determinării (º). probele au fost răcite şi titrate cu soluţie de HCl 0.5 N. c – concentraţia soluţiei de ulei volatil (g / 100 g soluţie). fără probă de analizat.5 N cu factor cunoscut. Atât pentru indicele de aciditate (IA) cât şi pentru indicele de saponificare (IS) s-au făcut determinări pentru probe martor.

naturalia.Bibliografie 1. http://www.condimenteweb. http://www.ro/index.mesagerul.htm 3.com/terapii_naturiste/alte_terapii/aromoterapia/uleiuri_volatile.ro/catalog/nuci.php?module=fisaCondiment&cid=81 2.php?pag=alimentatie 4.essentialoil. http://www.terapiinaturiste. http://www.ro/index. http://www.com 19 .php?id=id:00000046140 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful