EXAMENUL ZONELOR HERNIARE

Peretele abdominal prezintă constituţional unele zone anatomice cu rezistenţă mai mică la creşterea presiunii intraabdominale (se numesc „zone slabe preformate” ale peretelui abdominal, pentru a se deosebi de zonele slabe ce apar ca urmare a stabilirii unor soluţii de continuitate ale peretelui abdominal consecutiv unor traumatisme, intervenţii chirurgicale sau agresiuni de altă natură), reprezentate de: - canalul inghinal; - regiunea vasculonervoasă de la rădăcina membrului inferior (lacuna vasculară, lacuna musculară); - ombilicul; - linia albă; - linia semilunară Spieghel şi mai ales punctele Spieghel (intersecţia cu arcada Douglas, în dreapta şi în stânga); - trigonul lombar (Jean Louis Petit) → posterior; - patrulaterul lombocostal (Grynfelt) → posterior;

m. dinţat anterior m. rotund mare fascie infraspinoasă m. romboid mare trigon auscultatoriu ram cutanat lateral al N. spinal T7 (ram dorsal) ram cutanat medial al N. spinal T7 (ram dorsal) m. trapez m. latissimus dorsi m. oblic extern fascie toracolombară (foiţă posterioară) ram cutanat lateral al N. subcostal trigon lombar (J. L. Petit) creastă iliacă ram cutanat lateral al N. iliohipogastric Nn. fesieri superiori aponevroză fesieră peste m. fesier mediu m. fesier mare m. tensor al fasciei lata

perete abdominal postero-lateral

acestora li se adaugă convenţional o serie de zone slabe ce nu aparţin propriu-zis pereţilor abdominali: - zone slabe ale diafragmului → superior; - regiune perineală → inferior; - regiune obturatorie → inferior; - regiune fesieră (ischiatică) → inferior. N.B.! În diagnosticul diferenţial al formaţiunilor tumorale lombare, trebuie avute în vedere şi posibilele hernii posterioare prin trigonul lombar sau patrulaterul lombocostal. 11. Manevre clinice defecte parietale

1

în canalul inghinal (în mod normal nu poate fi introdusă decât pulpa degetului: dacă indexul poate să se angajeze în acanalul inghinal. înseamnă că acesta este lărgit patologic). 2 .! Cu pacientul în ortostatism. situat superoextern de tuberculul pubic.B.traiect şi mod de prezentare ale herniilor din regiunea stinghiei spină iliacă antero-superioară inel inghinal intern canal inghinal ligament inghinal inel inghinal extern cordon spermatic cordonul spermatic . indexul explorator al examinatorului se insinuează prin tegumentul bazei hemiscrotului de partea respectivă şi se angajează prin orificiul inghinal superficial.traiect examinare canal inghinal drept (palpare-taxis) N.

chisturi de cordon. 3 . . . .hernia inghinală. rămâne în sarcina examinării intraoperatorii să stabilească diagnosticul de certitudine al uneia din aceste două tipuri de hernii (clinica este doar orientativă).adenopatii inghinale. ..abcesul rece osifluent etc.B. herniile peretelui abdominal N. se vorbeşte de hernii inghinale (situate deasupra linirei lui Malgaigne) şi hernii femurale (situate sub linia lui Malgaigne). .hernia obturatorie. lipoame. angioame. Diagnostic diferenţial: a) în cazul herniei inghinale → se face cu: . . separată în cele două părţi componente de proiecţia la piele a lig.: Se descrie de fapt o regiune inghino-femurală.anevrismul arterei femurale.adenopatia femurală.varicocel etc.B. . inghinal (linia lui Malgaigne) → în funcţie de raportarea topografică la acestă linie.tumori benigne ale regiunii inghinale: fibroame. . b) în cazul herniei femurale → se face cu: . .hidrocel.ectazia crosei venei safene mari..hernie inghinală indirectă hernie inghinală directă hernie femurală N.: o hernie este definită primar ca prezenţă a unei formaţiuni pseudotumorale parietale reductibile la trecerea în clinostatism şi reexpansionabilă la revenirea în ortostatism.

ram femural al N. psoas iliac (cel mai puternic flexor din organism. femurocutanat lateral (ramuri ale plexului lombar). femurală. femurocutanat lateral N. femurală canal femural lig. în aria canalului femural.pântecul musculo-aponevrotic al m. psoas. genitofemural a.v. . în caz de slăbire a structurii peretelui abdominal. Conţinutul lacunei vasculare este reprezentat. femurală. de: . femurală teacă femurală v. femural r. iliac).N. . genitofemural. lacunar Gimbernat lacuna neuromusculară lacuna vasculară T P regiunea vasculonervoasă de la baza coapsei Conţinutul lacunei musculare este reprezentat de: . dinspre lateral spre medial. 4 . herniile femurale (la nivelul lojei musculonervoase se pot produce foarte rar).SIA S N. femural şi N. . excursia fiind asigurată de m. La nivelul lacunei vasculare se produc.a. femural al N. .limfonodul Cloquet-Rosenmüller. iar puterea de m.

geniculare descendente anastomoză patelară ram infrapatelar al N.croitor m.vast lateral teaca femurală N.safen al a.adductor lung m.safen şi r.poplitee) arterele şi nervii coapsei arterele şi nervii coapsei 5 . Trigonul Scarpa N. a. şi v.vast medial m. safen m.safen nerv pentru m.adductor lung canalul adductorilor (deschis prin îndepărtarea m. şi v.croitor (secţionat) m.vast medial fascia lata (secţionată) m..profundă a coapsei m. femurală profundă m.pectineu a.tensor al fascia lata (tracţionat) mm.tensor al fascia lata N.drept femural m. femurale m.femurală circumflexă laterală m.inghinal m.geniculară superioară medială (din a.drept femural m.croitor) N.vast lateral m.V. geniculare descendente ram articular al a.fesieri minim şi mediu m.iliopsoas N.geniculară inferioară medială (din a..cutanat lateral al coapsei (secţionat) m.pectineu a.vast medial a.gracilis m. femurale m.adductor mare sept intermuscular anteromedial (acoperă hiatusul adductorilor) SIAS lig.iliopsoas vase circumflexe iliace superficiale vase epigastrice superficiale vase ruşinoase externe superficiale vase ruşinoase externe profunde m.croitor (secţionat) a. a.poplitee) a. MEMBRUL INFERIOR 1.