Metode de recuperare medicala B.F.T.

a soldului posttraumatic

Generalitati: Soldul cea mai mare articulatie a corpului, este structurata pentru sprijin in ortostatism si mers (faza de propulsie) si pentru oscilatie (faza de pendulare). Ca pentru orice articulatie a membrului inferior, se poate in anumite situatii, sacrifica mobilitatea, dar niciodata stabilitatea. Soldul este cea mai profunda articulatie fiind acoperita cu mase mari musculare, care protejaza articulatia de traumatisme directe. De accea incidenta traumatismelor soldului, exceptand fracturile (si acestea mai ales la varstnici), este relativ redusa si ca numar si ca varietati clincomorfologice. Entorsele, dupa unii nici nu ar exista, luxatile sunt rare (se fac mai ales posterior) si aceasta se explica prin rezistenta exceptionala a ligamentelor. Traumatismele directe determina frecvent leziuni musculare cu formare de hematoame importante. Traiectele vaselor si nervilor in zona soldului sunt profunde si nu sunt lezate de obicei decat indirect, de capul femural luxat, sau fracturat, sau in fractura oaselor bazinului. Plagile penetrante sunt deasemenea foarte rare. Se dezvolta insa in ultimul timp o categorie nou de “leziuni traumatice” ale soldului si anume soldul operat. Cresterea vertiginoasa a numarului de interventii ortopedochirurgicale pentru vechile “afectiuni medicale” ale soldului si in primul rand pentru coxartroza, a facut ca aceasta categorie sa ajunga pe locul second ca incidenta, dupa fracturi. Daca insa consideram in soldul operat si fracturile operate, atunci “sechelele” postoperatorii devin predominante. Etiopatogenie Cauze: Se intalnesc astazi destul de frecvent in conditile unor traumatisme violente, cum sunt accidentele de circulatie, caderile de la mare inaltime, surparile de pamant sau roci. - Mecanisme de producere: a) Contuziile si entorsele soldului: In general contuzia urmeaza unei caderi pe reginune trohanteriana, iar entorsa, unei miscari fortate. b) Luxatiile traumatice ale soldului: In pozitia de flexie si adductie a coapsei, capul femural nu mai este mentinut in cavitatea cotiloida decat prin capsula. In aceasta pozitie o lovitura violenta care actionaeaza in axul coapsei forteaza capul femural,care trece prin capsula si se plaseaza in partea posterioara a fosei iliace externe.De asmenea, luxatia se poate produce si atunci cand coapsa flectata nu este in adductie mare si cand traumatismul actionaeaza dinapoi-inainte, ca in cazul surparilor de plafon in mine. In aceasta eventualitate capul femoral se luxeaza posterior numai dupa ce a fracturat partial spranceana cotiloida. In general, cu cat adductia coapsei este mai mare, cu atat sansele de a produce luxatia fara fractura sunt mai numeroase si cu cat adductia coapsei diminua, cu atat mai mult luxatia posterioara se insoteste de fractura sprancenei cotiloide. c) Fracturile parcelare ale capului femural:

Din aceasta pozitie instabila. ramanand strict sub capul femoral. capul femoral urca fie inainte. Dupa pozitia pe care o ocup capul femoral luxat fata de cavitatea cotiloida. 75% survenind dupa 60 ani. iar adductia fortata determina rupturi ale muschilor adductori si deschiderea inferioara a capsulei articulare. opunandu-se unei alte forte de sens invers cum se intampla in placaj la rugby. De la acest nivel. sau se situeaza putin mai extern. Fiecare din aceste doua categorii cuprind cate doua varietati. El poate incepe exact la periferia cartilajului articular. dar obturatorul intern. ligamentul “in Y” (Bertin) este intact. in luxatia obturatoare prezinta capul femoral inaintea gaurii obturatoare. Acest traiect de fractura nu . In portiunea mijlocie a gatului femoral. Fragmentul fracturat este deplasat in sus de contracia musculara. care smulge insertia osoasa a pelvitrohanteriene – sau la batrani. f) Fractura micului trohanter Se intalneste la tineri si sunt datorate unei contractii violente a muschiului psoas iliac. si in aceasta siruatie are toate conditiile sa lezeze pediculul vascular superior. formand o oviga. In regiunea trohanteriana doua fascicule trabeculare pornind de la corticala diafizara interna si externa se incrucisaza. pe fata externa a muschiului obturator extern. traiectul de fractura se indreapta spre marginea inferioara a gatului. 3. c) Fracturile gatului femural: Traiectul de fractura In portiunea superioara este situat juxtacefalic. in care densitatea tesutului osos este mai mica. la care caderea pe trohanterul osteoporozat produce fractura cominutiva.Se produce printr-un traumatism indirect. fie inapoi. Toate statisticile arata ca frecventa fracturilor gatului femoral creste cu varsta. b) Luxatiile: In urma violentei traumatismului. Rezistenta diminuata a gatului femoral in aceasta zona face ca pana la varsta de 45 ani frecventa fracturilor mediocervicale sa fie mai mare decat a celor pertrohanteriene. sau se abate ceva mai in afara. deplasarea fiind reglata de integritatea ligamentului Bertin si de contractie musculara. capul femoral iese printr-o brensa capsulara situata la partea inferioara.Anatomie patologica a)Contuziile si entorsele soldului: Extensiunea fortata a coapsei produce rupturi ale muschiului pectineu si a capsulei anterioare.Le gasim de obicei la tineri – cand sunt produse printr-o contractie musculara violenta. luxatia se imparte in doua categorii: luxatii anterioar si luxatii posterioare. e) Fracturile marelui trohanter: Fracturile izolate ale marelu trohanter sunt rar intalnite. exista o zona numita zona Ward. menajand pediculul vascular. marginea cotilului participand la desprinderea unui fragment inferior sau postero-inferior. situat pe fata anterioara. incercuieste colulu femoral. ocupand fosa iliaca externa. • Luxatiile posterioare: in luxatia inalta sau iliaca. capul urca inapoia cotilului. • Luxatiile anterioare: In luxatiia iliopubiana capul femulral desira partea anterointerna a capsulei si se situiaza inaintea ramurii orizontale a pubelui. d) Fracturile gatului femoral: Se intalnesc mai frecvent la femeile invarsta care sunt mai putin active si mai expuse la osteoporoza.

ci prezinta numerosi dinti corticali. in constructii etc.evita ortostatismul si mersul prelungit. capul femural se redeplaseaza in cursul osteosintezei. capul nu raspunde la manevrele externe de reducere si.Tratament • Profilactic In cadrul tratamentului profilactic se includ masurile de prevenire luate pentru evitarea unui traumatism ca de exemplu: evitarea mersului iarna mai ales cei care au o fragilitate mai mare a oaselor si atentie deosebita la locurile de munca cei care lucreaza in mina. deoarece ele sunt total independente si libere unul fata de celalalt. Infiltratia intraarticulara cu Hidrocortizon si Xilina. fragmentele nu sunt dislocate. .stari depresive manifestate prin dezinteres.scaderea in greutate.corectarea scurtimii membrului inferior (daca depaseste doi centimetri). Indometacina. Totusi. in masura in care cu celelalte metode se obtine o evolutie favorabila a procesului inflamator. . . fragmentul osos fracturat este deplasat in sus de catre muschii pelviotrohanterieni. 4.de cel putin doua ori pe zi se va pastra un repaus la pat. .evita schiopatarea prin controlul mental al mersului. Aceste prescriptii fac parte din ceea ce s-a numit „igiena soldului”: . eventual Piramidonul. .este neted.de doua ori pe zi va efectua gimnastica prescrisa pentru mobilitate si tonifiere muscuulara.indiferenta sau neincrederea in recuperare.incaltaminte cu tocuri moi. . chiar cand a fost aproximativ redusa. In asemenea cazuri fractura este instabila. precedata sau nu de evacuarea partiala a lichidului articular da rezultate bune. care poatee aduce mari neplaceri. . uneori toata viata. chiar sub greutatea ideala. insa cand tesutul fibroperiostic este rupt in totalitate. cu membrele inferioare intinse. Atunci cand mansonul sinovial care imbraca gatul femural este complet rupt. Aspirina. d)Fracturile marelui trohanter: De obicei. Se utilizeaza in ordinea preferintelor: Fenilbutazona. mai ales pentru fenomenele periarticulare. b) Corectarea starii psihice In urma traumatismului bolnavii pot prezenta tulburari psihice ca: . . . fragmentele prezinta o deplasare mai importanta.mers zilnic pe bicicleta sau rulare la bicicleta fixa. c) Medicatia antiinflamatoare si antalgica Medicatia antiinflamatorie se asociaza intotdeauna proceselor fizicale. iar la partea posterioara este modificata prin tasare si prin cominutia corticalei.evita mersul pe teren accidentat si scari. • Curativ a) Tratamentul igieno-dietetic Recuperarea sechelelor precoce trebuie completata cu o serie de presriptii pe care pacientul le va urma acasa luni si ani de zile. . Unguentele antiinflamatorii aplicate local prin frictiune insistenta (de preferat dupa sedinta de termoterapie) par sa fie un adjuvant pretios.sprijin in baston pe distante mai lungi. . Brufenul si Perclusone raman rezervate pentru cazurile in care antiinflamatoarele de mai sus sunt prea agresive pentru tractul digestiv al pacientilor.

d)Tratamentul ortopedic Pentru reducerea ortopedica a luxatiilor soldului. osteotomia si proteza de substituire a capului femuural. La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de 18-200 . tehnicianul si-l proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsa picaturilor de apa fierbinte. medicul apucand intr-o manha coapsa deasupra genunchiului si in cealalta gamba. Tratamentul ortopedic in fracturile soldului consta in: -tractiunea continua. -reducerea urmata de imobilizarea gipsata pare mai logica. neobtinandu-se decat 30% din cazuri. apasand pe spinele iliace antero-superioare. Este nevoie ca instalatia pentru dusul cu aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de condensare si cu supraancalzitoare pentru aburi. Apoi mentionand flexia coapsei. Metoda nu a dat rezultate scontate. Tehnicianul trebuie sa fie atent ca nu cumva sa stropeasca bolnavul cu picaturi de apa fierbinte provenite din condensarea vaporilor pe furtun si pe portiunea metalica a dusului. flecteaza progresiv coapsa pe bazin pana la un unghi de 90 0 . Odata ce coapsa a fost adusa prin flexie intr-o pozitie indiferenta. La introducerea cuiului pe brosa conductoare trebuie avute in vedere unele amanunte: el trebuie sa se opreasca la 3-6mm de cartilajul articular al capuluil.v contentia se face intr-un aparat gipsat pelviopedios. ca si unele tehnici strans legate de aceasta.Medicatia antalgica obisnuita o administram intotdeauna cand durerile au intensitati mari. poate sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu masaj. Inainte de a aplica jetul de vapori asupra bolnavului. sau transoaoase cu brose Kirchner si reducerea urmata de imobilizarea gipsata. capul femural se gaseste de regula sub cavitatea cotiloida si o tractiune verticala il aduce la locul sau. timp de douasprezece saptamani. f)Tratamentul fizical si de recuperare cu: Hidroterapie Se intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si curativ a unui numar variat de proceduri. Durata dusului cu aburi este de 3-6 minute se poate sa fie dat ca procedura de sine statatoare. metoda tractiunii continua chiar si in asociere cu suspendarea bolnavului pe cadru duce totdeauna la pseudoartroza. . la indivizi cu un prag dureros coborat. exercita o tractiune verticala de jos in sus pana cand un declic brusc marcheaza reducerea. sa se sprijine pe corticala inferioara a gatului femural si sa ajunga in centrul capului femural. In starile dureroase articulare mai vechi. In locul cuiului Sven Johansen se mai utilizeaza osteosinteza cu doua suruburi. in vreme ce un ajutor imobilizeaza bazinul cu ambele maini. grefele osoase. cuiul ca fi astfel directionat incat sa ia contact cu corticala externa intr-o zona in care aceasta este rezistenta. trenante. cu placa toracica de contraadductie. • Dusul cu aburi Dusul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti asupra unor regiunii limitate. iar mortalitatea fiind de 28%. consolidarea fracturii la bolnavii peste 60 de ani. cu ajutorul benzilor adezive. dupa anesteziere. bolnavul este asezat jos pe o patura si. care au la baza apa la diferite temperaturi si sub diferite stari de agregatie. se indica asocierea timolepticelor (Antideprim si Teperin)sau neurolepticelor (Tioridazin). e)Tratamentul chirurgical Contentia reducerii se face cu cuiul trilamelar Sven Johansen.

conform tehnicii obisnuite. o bucata panza simpla sau un prosop. Dupa aceea bolnavul sta in repauz. Bolnavul este culcat dezbracat complet pe un pat special de lemn. timp de 5minute. • Dusul-masaj Acesta consta in aplicarea mat multor dusuri rozeta la temperatura de 38-40 0 . antispastic. toate miscarile posibile. Durata masajului este de 8-15 minute. Grosimea stratului este de 0. mai ales in regiunea tratata. la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. Durata baii este de 20-30 minute.concomitent aplicandu-se si masajul. Tehnicianul sta la dreapta bolnavului. Modul de actiune: dusul-masaj provoaca o hiperemie importanta. • Baia kinetoterapeutica Este baie calda. Se deschid dusurile si in timp ce apa curge pe corp. Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare care se produce sub influenta apei calde si pierderii greutatii corpului conform legii lui Arhimede. o galeata cu apa. dupa care bolnavul este sters si lasat sa se odihneasca.51cm. situate unul langa altul. . prin tehnica cunoscuta. are un important efect resorbant si tonifiant. tehnicianul executa masajul conform tehnicii cunoscute. analgezic. tehnicianul executa (sub apa) la toate articulatiile. Dupa aceasta. se pensuleaza regiunea. Peste stratul de patafina se aplica bucati de vata sau flanela si apoi se acopera regiunea cu patura. Aceasta si baia kinetoterapeutica este indicata in redorile articulare cu tendinte la anchiloza. care se umple ¾ cu apa la temperatura de 36-37 0 C si mai rar 380 . Cu ajutorul unei pensule late de 8cm. In lipsa unei instalatii speciale. la temperatura de 60-70°. dupa care este invitat sa repete singur miscarile imprimate de tehnician. Pentru aplicarea lui exista instalatii speciale cu 4-6dusuri verticale. in asa fel ca sa mai ramana cateva bucati netopite. Totul se acopera cu bluza inperneabila sau se aplica un termofor. Bolnavul este invitat sa se urce in cada si.3/4 cu apa la temperatura de 36-39 0 C se executa masajul asupra regiunii indicate. iar peste aceasta se aplica cealalta flanela. • Baia cu masaj Intr-o baie umpluta apr. Toate aceste miscari se executa intr-o perioada de timp de 5minute. care se pun simultan sau separat un functie. Modul de actiune: resorbtiv. Se plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o bucata de panza sau prosopul muiat in apa fierbinte si bine stors. provocand hieremie si resorbtie locala. in scopul evitarii supraincalzarii. este lasat linistit. Durata totala a procedurii este de minim 20 de minute si de maximum 60 de minute. in rozeta. la capatul caruia se aplica o rozeta. • Inpachetarea cu parafina Se ia o cantitate potrivita (aproximativ 150-200 g) si se topeste intr-un vas la temperatura de 65-70°. se poate efectua si cu un dus mobil. Se efectueaza intr-o cada mai mare ca cele obisnuite.Modul de actiune: dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei. o panza inperneabila. Termoterapia • Compresele cu aburi Avem nevoie de: doua bucati de flanela.

Dupa aceasta o scurta baie in lac sau in mare. cu scop curativ sau profilactic. la intervale regulate de 1 secunde. se va imbraca si se va odihni la umbra sau intr-o camera. Apoi se face inversarea polilor cu repetarea formulei. Varfurile impulsurilor sunt asemanatoare insa ramanand la un anumit nivel.Durata inpachetarii este de 20-60 minute. b) perioada scurta. apoi cald. Acest efect vasodilatator nu este dependent de nici unul din cei doi poli. de unde rezulta o curba asemanatoare cu aceea a unui curent continuu peste care se suprapun 100 de impulsuri. cat si curentul Trabert determina o puternica senzatie. Se fac 1-3 aplicatii pe zii. Durata este de un minut. apoi se unge cu namol proaspat complet sau partial. cu aspect vibrator. de forma ½ sinusoidala.Curentii de joase frecventa • Curentii diadinamici Curentii diadinamici utilizand aplicatia tranzversala a electrozilor (articulatia intre cei doi poli) preferand formula: a) difazat fix. rece la inceput. la care tot catodul este electrodul activ antalgic. Atat curentul diadinamic. In acest interval de timp va purta o compresa rece la frunte iar capull ii va fi aparat de soare cu o palarie sau umbrela. Durata tratamentului este de 15-20 minute. aproximativ o ora. pauza 5 ms. se va sterge. A. • Ungerile cu namol Bolnavul complet dezbracat sta cateva minute la soare pana i se incalzeste pielea. impuls 2 ms. care rezulta din suprapunerea a doi curenti monofazati cu un decalaj de ½ perioada. fiind prezent . o excitatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de sub electrozi. Se repeta de 1-2 ori pe zi. cu crestere treptata a intensitatii. Alternanta dintre monofazat si difazat. pana cand incepe namolul sa se usuce. Modul de actiune: ungerile cu namol isi bazeaza actiunea pe elementul termic alternant. Modul de actiune: are o actiune locala si provoaca o incalzire profunda si uniforma a tesuturilor. datorita baii din lac si reactiei vasculare la aceasta. al doilea element este reprezentat de actiunea specifica a substantelor resorbite in organism. Suprafata pielii se incalzeste pana la 38-40°. • Curentul galvanic Prin actiunea hiperemianta pe care o are este utilizat in fenomenele inflamatorii articulare. in care. Electroterapia Electroterapia este aceea parte a fizioterapiei. care studiaza utilizarea actiunii diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului. datorita incalzirii namolului la soare si din nou rece. • Curentii Trabert Sunt curenti cu impulsuri de fregventa 140 Hz. Efectele antalgice se explica tocmai prin aceasta senzatie. Procedura se termina cu o spalare la temperatura de 20-22°. Durata este de 2minute. Se expune din nou timp de 20-60 minute. La locul de aplicare se produce o hiperemie puternica si transpiratie abundenta. se alterneaza brusc monofazatul fix de 50 de impulsuri pe secunda. Inlaturarea parafinei se face cu usurinta din cauza transpiratiei care are loc sub stratul de parafina. se face intre 3 si 10 secunde. c) perioada lunga este o forma speciala de suprapunere a doi curenti de 50 impulsuri. in cazul perioadei lungi. cu difazatul fix de 100 impulsuri pe secunda.

dozand dupa dorinta intensitatea efectului caloric. salicilatul de sodiu.Radiatia infrarosie In afara de lumina solara. D. cu atat doza de ultrascurte va fi mai redusa (dozele I-II). 20-30 minute pentru o sedinta. manual 100/ps –5 minute.si la catod si la anod. de dozaj. asociind si efectul de sonoforeza (unguent cu Hidrocortizon si eventual si alte antiinflamatorii). de durata tratamentului. b)undele decimetrice si microundele Sunt emise de un dipol sub forma unui fascicul de unde electromagnetice (ca la radar) directionat spre zona de tratat. iar limita superioara de 300000000 Hz. care actioneaza asupra proprioreceptotilor si curentii de joasa frecventa. dar fara a se putea face vreo apreciere asupra substantei si mai ales a cantitatii acesteia. Utilizarea curentilor de medie frecventa ca procrdura antalgica apare mai ales in cazurile in care pielea prezinta o sensibilitate deosebita nu ar suporta aplicarea curentilor de joasa frecventa.Curentii de inalta frecventa Curentii de inalta frecventa sunt curenti alternativi. care este deosebit de bogata in radiatii inflarosii si care este utilizata in terapeutica sub forma asa –numitei helioterapii. cu doi electrozi sau cu un electrod (monod). de la senzatia de caldura puternica (doza IV) la subsenzatia termica (doza I sau dozele reci). se aseaza solutia de Cl2Ca. B. Utilizam dozaje reduse (0. Durata este intre 3-10 minute. Sunt metode radiante cu care putem incalzi tesuturile pe profunzimi variabile in functie de tipul emitatorului. Durata tratamentului este variabila pana la 15-20 minute. este obisnuita. sub forma ionoforezei. SO4Mg. la catod. Se utilizeaza in practica: a)undele scurte Cu electrozi de sticla sau flexibili. a caror limita inferioara este de 100000 Hz. Se inconjoara articulatia cu patru electrozi ai aparatului utilizandu-se in general. Cu cat procesul inflamator articular este mai intens. La anod. Se utilizeaza durate mari. la ambii poli Fenilbutazona. Ultrasunetul determina efect caloric dar si o excitatie vibratorie. de distanta acesruia de tegument. la pragul de sensibilitate. ca formula antalgica: manual 100/ps –5 minute. de hidrocortizon etc. Asocierea unor substante cu efecut antiinflamator. Se utilizeaza intensitati mici.. a caror frecventa este in medie mai mare de 500000 oscilatii pe secunda. . C. Ca forma particulara de aplicare a curentiilor de medie frecventa este interferenta in profunzimea tesuturilor a doi curenti sinusoidali de medie frecventa care realizeaza prin interferenta un curent de joasa frecventa. in functie de zona tratata.8W/cm patrati). c)ultrasunetul Aplicarea indirecta a curentul de inalta frecventa prin transformarea acestuia in oscilatii mecanice prin vibratiile unui ctistal piezoelectric. spectru 0-100/ps – 10minute. pe care eventual le reduce pe parcursul sedintei.Curentii de medie frecventa Efectul analgetic al curentilor de medie frecventa se obtine utilizand mai ales frecventele de 10000 Hz si forma modulata de scurta perioada la 200 modulatii pe secunda. in functie de starea locala articulara.4-0.

efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului. . Dupa expirarea timpului prescris se aplica bolnavului o procedura de racire partiala.inlaturarea lichidelor de staza. . la nivelul marii scobituri sciatice. bolnavul va sta in baia de lumina intre 5-20 minute. Ele actioneaza asupra circulatiei din derm provocand o vasodilatatie subcapilara.Aplicatiile de radiatii inflarosii in terapeutica se pot face in doua moduri: in spatiul inchis. inainte de a incepe masajul. datorita musculaturii masive care inconjura articulatia. cu inbunatatirea somnului. de inbunatatire a circulatiei locale care se manifesta prin inrosirea tegumentului si incalzire. Masajul regiunii fesiere va consra in neteziri si presiuni efectuate cu pulpa degetelor reunite. . pe unde se patrunde prin apasare si se executa miscari vibratorii. Masajul medical Prin notiunea de masaj se intelege o serie de manipulatii manuale variate. in jos de plica fesiera. In baile de lumina se realizeaza o incalzire a aerului pana la temperaturi ridicate (60-7080°).actiune sedativa asupra durerilor de tip: musculare sau articulare. intensificarea schimburilor dintre celulele de cresterea fenomenelor osmotice si cresterea debitului sangvin. eventuale infectii ale pielii care contraindica masajul. Aici se poate executa un masaj vibrator si chiar baterea. in aer liber. Accesul la capsula articulara este posibil numai prin doua puncte: . pe partea lui interna. . Efectele masajului sunt: .cresterea metabolismului.stimularea functiilor aparatului circulator si respirator. .cel mai important mecanism de actiune este cel reflex. ca in afectiunile ortopedice. Este important ca. . uneori chiar mai mare. unde se patrunde punand bolnavul sa flecteze genunchiul si sa faca o usoara abductie a coapsei. precum si eventualele echimoze. Tehnica masajului a) Masajul regiunii fesiere Regiunea fesiera este limitata in sus de creasta iliaca. insistent mai ales in plica fesiera. Durata unei sedinte variaza intre 5-10 minute iar frecventa este de obicei de o sedinta pe zi. b) Masajul articulatiei coxofemutale Este foarte dificil. . sub forma asa-numitelor bai de lumina proceduri intense termoterapice sau in spatiu deschis.actiune hiperemianta locala. urmate de un masaj vibrator. . In functie de scopul urmarit.intre trohanter si tuberozitatea ischiatica. aplicate la suprafata organismul in scop terapeutic sau igienic. sub forma asa-nummitelor aplicatii de sollux. Efectul radiatiilor infrarosii : Radiatiile infrarosii au actiune calorica. indepartarea oboselii musculare. sa se controleze starea tegumentului bolnavului urmarindu-se in special . Durata tratamentului poate fi intre 2 si 4-6 saptamani.la nivelul insertiei muschiului croitor.

executand flexia articulatiei coxofemurale (genunchiul este flectat). Ca principiu universal valabil. bolnavul fiind in decubit ventral. triunghiul Scarpa. pe o planseta inclinata: piciorul homolateral se sprijina pe un scaunel: inaltimea scaunelului este in functie de capacitatea de flexie a articulatiei coxofemurale. nici chiar in cazuri de anchiloze sau redori articulare. Masajul coapsei incepe cu netezirea cu presiune bimanuala. alunecand pe planurile subiacente. Reeducarea flexiei se poate face prin: 1.Refacerea mobilitatii si refacerea fortei musculare Se vor aborda in acest context doar aspectele legate de recuperarea amplitudinii miscarilor si recastigarea fortei musculare pentru miscarile fiziologice. bolnavul fiind in decubit dorsal. Mobilizarea nu trebuie sa fie niciodata dureroasa. cu membrul inferior sanatos extins: asistentul aplica priza pe treimea inferioara a coapsei. Maseurul trebuie sa respecte partea superioara a coapsei. Regiunea femurala posterioara are pielea de asemenea foarte mobila. A. ramane orientarea tipului si intensitatii kinetoterapiei dupa regula „non” durerii. . inclinarea plansetei fiind un mijloc de gradare. Intotdeauna genunchiul trebuie sa fie flectat pentru a destinde ischiogambierii. cu torsiune a musculaturii. Acestea se realizeaza prin flexia femurului pe bazin sau a bazinului pe femur.Prin adoptarea anumitor posturi .c)masajul coapsei Coapsa are forma unui trunchi de con cu baza in sus. Exercitiul 1. sub toate formele. In regiunea femurala anterioara pielea este mai groasa pe partea laterala decat pe cea interna este mai mobila. de jos in sus. Distingem la coapsa regiunea femurala anterioara si posterioara. Kinetoterapia Mobilizarea soldului trebuie inceputa imediat ce devine posibila. deci chiar din perioada de imobilizare la pat a pacientului. Exercitiul 2 – sprijin pe membrul inferior sanatos. 2. care se poate face cu energie. In regiunea laterala a coapsei.apoi pe fata posterioara si interna. Urmeaza framantarea musculaturii coapsei. Se executa aceste meteziri cu policele pe fata anterioara si cu celelalte patru degete pwe fata posterioara a coapsei incepand din dreptul genunchiului in sus catre baza coapsei.Corpul. mai intai pe fata anterioara si externa. sub forma de pieptene. cu exceptia partii externe.Prin mobilizari pasive. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal. cu piciorul homolateral ridicat pe un scaun: inaltimea scaunului si aplecarea trunchiului in fata ma resc gradul de flexie a articulatiei. pe tensorul fasciei lata se face masajul cu dosul felangelor. Orice masaj trebuie urmat in mod obligatoriu de mobilizarea articulatiilor si regiunilor din vecinatatea zonelor masate. de la presiune cu o mana sau cu ambele maini in petrisaj. care nu trebuie deci fortate pana la durere.

cu picioarele indepartate: asistentul. cu si fara flectarea genunchiului.Prin adoptarea anumitor posturi. cu membrul inferior opus mult flectat si fixat de catre asistent cu o mana. bazinul inpingandu-l spre partea sanatoasa. asistentul fixeaza bazinul. Exercitiul 2 – Pacientul in decubit lateral (pe partea sanatoasa) se face extensia coapsei. Exercitiul 2 – Pacientul in ortostatism. 2. Exercitiul 2 – Din sezand pe podea. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal: se prinde cu mainile coapsa si se tractioneaza. 4. tot din ortostatism. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit ventral. pacientul apleaca trunchiul inainte.Prin mobilizari pasive. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal cu un suport triunghiular intre coapse sau cu o perna intre genunchi pentru abductia bilaterala.Exercitiul 2 – Pacientul in sezand la marginea mesei: asistentul. 3. membrul afectat intins pe un plan inclinat. 3.Prin aoptarea anumitor posturi. daca unghiul de flexie e prea mic pentru a putea ajungr la coapsa. Exercitiul 2 – Pacientul in decubit lateral. . Exercitiul 1 – Pacientul in decubit ventral: asistentul cu o mana. 4. asistentul prinde cu ambele maini regiunea lombara marind bascularea anterioara a bazinului. cu axila aceluiasi membru superior. Exercitiul 1 – Din ortostatism cu spatele la perete flecteaza coxofemurala cu genunchiul flectat. fixeaza coapsa suferinda printr-o presiune asupra genunchiului in axul coapsei. iar cu mana opusa realizaza extensia coapsei de deasupra. se poate tractiona prin intermediul unei chingi trecute peste picior sau peste genunchiul flectat. realizeaza extensia. cu trunchiul usor aplecat inainte. iar cu antebratul si mana cealalta. se flecteaza coapsa. ci bazinul fixat: se executa extensii ale coxofemuralei. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal. cu corpul sau. 2. cel contra lateral mult flectat. va executa genuflexiuni.Prin miscari autopasive. oblicitatea coapsei determina variatiile unghiului de flexie. Exercitiul 2 – In pozitia „sezand calare” pe o bancheta.Prin miscari active. membrul inferior afectat intins. Exercitiul 1 – Pacuentul in decubit dorsal cu o perna sub fese. la spatele lui ii prinde cu mainile din lateral. Prin mobilizari pasive. Reeducarea abductiei 1. tragand coapsa la piept.Prin miscari active. fixeaza pe masa bazinul. in timp ce asistentul i inpinge in fata bazinul. Exercitiul 2 – Din postura patrupeda se forteaza flexia coxofemuralei prin greutatea trunchiului. genunchi si coapsa. cu gamba „cazuta” la marginea mesei. Reeducarea extensiei 1. aplecarea trunchiului spre coapsa mareste amplitudinea flexiei coxofemufale. utilizeaza membrul inferior sanatos ca stabilizator acesta fiind in abductie.Prin mobilizari autopasive. trecute pe sub gamba. Exercitiul 1 – Pacientul se afla in decubit dorsal mentinand cu mainile genunchiul membrului opus la piept.

membrul inferior este flectat din coxofemurala si grnunchi. Prin miscari autopasive. 4.Prin mobilizari pasive. cu piciorul sprijinit pe un mic support: executa o genuflexiune pe membtul inferior sanatos. Exercitiul 1. adductia poate fi mult amplificata. degajand posibilitatea de adductie pentru membtul inferior de deasupra. cu o perna sub grnunchi. cu genunchii flectati si picioarele in afara axului coapsei (rotatie interna) sau inauntrul axului (rotatie externa). cu genunchiul flectat: deplasarea gambei intr-o parte si in alta. concomitent. membrul inferior lezat este dedesupt. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal: asistentul prinde treimea inferioara a coapsei. avand grija sa fixeze bazinul.Prin miscari active.Pacientul in decubit homolateral cu membrul inferior lezat prins in chingi de un scripete si tractionat in adductie cu mana.Bolnavul sezand pe sol. cu membrele lipite: se fac miscari de lateralitate cu amandoua.Prin adoptarea anumitor posturi. 3. Exercitiul 2 – Pacientul in decubit homolateral. 4. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal se flecteaza articulatia coxofemurala si asistentul executa tractiunea de adductie. rulando inauntru sau inafara (genunchiul intins). Idem.3. 2. Exercitiul 1. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit lateral pe partea sanatoasa: se ridica (grnunchiul extins) membrul inferior lezat. Exercitiul 2 – Din ortostatism se fac fandari laterale.Pacientul in ortostatism. 4. si din pozitia sezand se poate incrucisa coapsa (pozitia „picior peste picior”). Exercitiul 2 – Pacientul. Exercitiul 1 – Din decubit dorsal pacientul incruciseaza membrele inferioare cu genunchii intins. sta pe un scaun cu coapsele.Prin adoptarea anumitor posturi. genunchii si gambele lipite unele de altele: se fac deplasari ale gambelor spere stanga si spre dreapta. 3. Prin miscari autopasive Exercitiul 1. Reeducarea adductiei 1. in sezand. Reeducarea rotatiei 1. Prin miscari active Exercitiul 1 – In decubit dorsal: incrucisari ale membrelor inferioare (genunchiul intins). Exercitiul 2 – Pacientul in decubit contralateral cu membrul inferior flectat din coxofemurala si genunchi. Exercitiul 2 – Pacientul. daca bazinul este la marginea mesei. cu membrul inferior lezat intins si in usoara abductie. . cu genunchiul flectat: asistentul utilizeaza gamba ca pe un levier: se face priza pe condilii femurali. iar cu antebratul mobilizeaza gamba.Prin miscari pasive.Prin miscari autopasive Se pot executa mai multe montaje cu ajutorul scripetilor. 2. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit ventral. Prin miscari active.

fara incarcare (atinge doar solul). mers pe panta. Cura balneo-climaterica Intrucat sechelele posttraumatice ale soldului include de regula deficite functionale determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare. Pacientul va fi invatat sa urce si sa coboare o scara. Refacerea completa a mersului cere o serie de exercitii complexe: mers liber. in recuperarea traumatismelor soldului. Terapia ocupationala Urmareste prelungirea exercitiilor de kicetoterapie pentru mobilizare articulara si/sau tonifierea musculara. c) membrul afectat se duce intre carji. In general. mers cu picioarele incrucisata. chirurgicala in afectiunile posttraumatice.pedalaj de bicicleta. cu perioada de adaptare la ortostatism care in special la varstnici capata importanta deosebita.Mersul. In momentul in care statiunea in picioare este posibila fara tulburari de echilibru. e) membrul inferior sanatos se trece printre carje si se sprijina pe sol inaintea carjilor. 2. se incepe mersul. periarticulare si musculare carora li se adauga efectele negative de mobilizare in faza ortopedica. utilizand o serie de activitati complexe distractive sau capaciteaza atentia si rabdarea pacientului pentru o perioada mai lunga de timp. ci doar inceputul cu un procent de 810% din greutatea corpului. . Uneori este precoce ca in luxatii cand se incepe dupa doua luni sau dupa 90 de zile.alunecarea piciorului intr-un jgheab rotund.mers pe banda sau pe scara rulanta.miscare laterala (abductie-adductie). intoarceri etc. concomitent cu trecerea greutatii corpului de pe carji pe membrul sanatos. . b) carjele se duc in fata. Uneori mersul cu sprijin in baston se va pastra toata viata. Pacientul este invatat sa mearga cu carje astfel: a) sprijin pe membrul sanatos. Aceste momente nu inseamna reluarea sprijinului 100%. desigur. fara sprijin pe membrul inferior afectat este aproape regula intr-o prima etapa. . . Se urca cu membrul sanatos apoi carjile si membrul afectat apoi este adus piciorul sanatos pe aceasi treapta. Incarcarea in contunuare se gradeaza slabind sprijinul mainii pe baston. Exista bastoane dinamo-metrice care inregistreaza presiunea mainii. Reluarea mersului Exercitiile de reluare a mersului incep. ca in fracturi. aceste activitati se executa cu mainile dar forta motrica este realizata de membrele inferioare prin diverse tipuri de mobilizare: . mers inapoi.mers pe plan ascendent.Mersul in baston se incepe cand pacientul a ajuns la o incarcare de aproximativ 50% si pelvisul nu mai basculeaza datorita insuficientei abductorilor. mers in zigzag. d) se trece greutatea corpului pe carji prin balansarea in fata a acestora.B. Bastonul se tine in mana opusa membrului afectat si se deplaseaza inpreuna. 1. mers in lateral. 3.Mersul cu incarcare a membrului afectat se reia treptat. . in functie de tipul lezionar.

Traumotologia practica de Aurel Denischi. Ionescu. D. Neagu. N. V. Compendiu de anatomie si fiziologie de Gh. Mangalia si Techirghiol. ele avand rolul de refacere a functiei diminuate din cauza traumatismelor. Constantinescu. Burghele.Balneofizioterapie de dr. BIBLIOGRAFIE 1. Tyercha. Editura medicala 2. Mogos si Al. Sbenghe.Obiectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in totalitate de recuperare imediata. Eforie Nord. 2 de Th. I. I. dr.Ianculescu. Editura Medicala 4. Sunt indicate urmatoarele statiuni: Amara. Editura Stiintifica 3. Patologia chirurgicala Vol. Teleki. dr. Bazna.Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice a membrelor de T. Editura Medicala 5. Editura Medicala .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful