Metode de recuperare medicala B.F.T.

a soldului posttraumatic

Generalitati: Soldul cea mai mare articulatie a corpului, este structurata pentru sprijin in ortostatism si mers (faza de propulsie) si pentru oscilatie (faza de pendulare). Ca pentru orice articulatie a membrului inferior, se poate in anumite situatii, sacrifica mobilitatea, dar niciodata stabilitatea. Soldul este cea mai profunda articulatie fiind acoperita cu mase mari musculare, care protejaza articulatia de traumatisme directe. De accea incidenta traumatismelor soldului, exceptand fracturile (si acestea mai ales la varstnici), este relativ redusa si ca numar si ca varietati clincomorfologice. Entorsele, dupa unii nici nu ar exista, luxatile sunt rare (se fac mai ales posterior) si aceasta se explica prin rezistenta exceptionala a ligamentelor. Traumatismele directe determina frecvent leziuni musculare cu formare de hematoame importante. Traiectele vaselor si nervilor in zona soldului sunt profunde si nu sunt lezate de obicei decat indirect, de capul femural luxat, sau fracturat, sau in fractura oaselor bazinului. Plagile penetrante sunt deasemenea foarte rare. Se dezvolta insa in ultimul timp o categorie nou de “leziuni traumatice” ale soldului si anume soldul operat. Cresterea vertiginoasa a numarului de interventii ortopedochirurgicale pentru vechile “afectiuni medicale” ale soldului si in primul rand pentru coxartroza, a facut ca aceasta categorie sa ajunga pe locul second ca incidenta, dupa fracturi. Daca insa consideram in soldul operat si fracturile operate, atunci “sechelele” postoperatorii devin predominante. Etiopatogenie Cauze: Se intalnesc astazi destul de frecvent in conditile unor traumatisme violente, cum sunt accidentele de circulatie, caderile de la mare inaltime, surparile de pamant sau roci. - Mecanisme de producere: a) Contuziile si entorsele soldului: In general contuzia urmeaza unei caderi pe reginune trohanteriana, iar entorsa, unei miscari fortate. b) Luxatiile traumatice ale soldului: In pozitia de flexie si adductie a coapsei, capul femural nu mai este mentinut in cavitatea cotiloida decat prin capsula. In aceasta pozitie o lovitura violenta care actionaeaza in axul coapsei forteaza capul femural,care trece prin capsula si se plaseaza in partea posterioara a fosei iliace externe.De asmenea, luxatia se poate produce si atunci cand coapsa flectata nu este in adductie mare si cand traumatismul actionaeaza dinapoi-inainte, ca in cazul surparilor de plafon in mine. In aceasta eventualitate capul femoral se luxeaza posterior numai dupa ce a fracturat partial spranceana cotiloida. In general, cu cat adductia coapsei este mai mare, cu atat sansele de a produce luxatia fara fractura sunt mai numeroase si cu cat adductia coapsei diminua, cu atat mai mult luxatia posterioara se insoteste de fractura sprancenei cotiloide. c) Fracturile parcelare ale capului femural:

capul femoral iese printr-o brensa capsulara situata la partea inferioara. e) Fracturile marelui trohanter: Fracturile izolate ale marelu trohanter sunt rar intalnite. ramanand strict sub capul femoral. sau se situeaza putin mai extern. • Luxatiile posterioare: in luxatia inalta sau iliaca. Din aceasta pozitie instabila. c) Fracturile gatului femural: Traiectul de fractura In portiunea superioara este situat juxtacefalic. capul femoral urca fie inainte. capul urca inapoia cotilului. 75% survenind dupa 60 ani. care smulge insertia osoasa a pelvitrohanteriene – sau la batrani. ligamentul “in Y” (Bertin) este intact. De la acest nivel. Toate statisticile arata ca frecventa fracturilor gatului femoral creste cu varsta. In regiunea trohanteriana doua fascicule trabeculare pornind de la corticala diafizara interna si externa se incrucisaza. Fiecare din aceste doua categorii cuprind cate doua varietati. dar obturatorul intern. situat pe fata anterioara. exista o zona numita zona Ward.Le gasim de obicei la tineri – cand sunt produse printr-o contractie musculara violenta. pe fata externa a muschiului obturator extern. fie inapoi. luxatia se imparte in doua categorii: luxatii anterioar si luxatii posterioare. formand o oviga. El poate incepe exact la periferia cartilajului articular. la care caderea pe trohanterul osteoporozat produce fractura cominutiva.Se produce printr-un traumatism indirect. ocupand fosa iliaca externa. Fragmentul fracturat este deplasat in sus de contracia musculara. 3. iar adductia fortata determina rupturi ale muschilor adductori si deschiderea inferioara a capsulei articulare. in care densitatea tesutului osos este mai mica. menajand pediculul vascular.Anatomie patologica a)Contuziile si entorsele soldului: Extensiunea fortata a coapsei produce rupturi ale muschiului pectineu si a capsulei anterioare. • Luxatiile anterioare: In luxatiia iliopubiana capul femulral desira partea anterointerna a capsulei si se situiaza inaintea ramurii orizontale a pubelui. d) Fracturile gatului femoral: Se intalnesc mai frecvent la femeile invarsta care sunt mai putin active si mai expuse la osteoporoza. f) Fractura micului trohanter Se intalneste la tineri si sunt datorate unei contractii violente a muschiului psoas iliac. Dupa pozitia pe care o ocup capul femoral luxat fata de cavitatea cotiloida. si in aceasta siruatie are toate conditiile sa lezeze pediculul vascular superior. traiectul de fractura se indreapta spre marginea inferioara a gatului. Rezistenta diminuata a gatului femoral in aceasta zona face ca pana la varsta de 45 ani frecventa fracturilor mediocervicale sa fie mai mare decat a celor pertrohanteriene. In portiunea mijlocie a gatului femoral. Acest traiect de fractura nu . b) Luxatiile: In urma violentei traumatismului. in luxatia obturatoare prezinta capul femoral inaintea gaurii obturatoare. marginea cotilului participand la desprinderea unui fragment inferior sau postero-inferior. deplasarea fiind reglata de integritatea ligamentului Bertin si de contractie musculara. incercuieste colulu femoral. opunandu-se unei alte forte de sens invers cum se intampla in placaj la rugby. sau se abate ceva mai in afara.

Se utilizeaza in ordinea preferintelor: Fenilbutazona. Infiltratia intraarticulara cu Hidrocortizon si Xilina. d)Fracturile marelui trohanter: De obicei. fragmentele nu sunt dislocate. insa cand tesutul fibroperiostic este rupt in totalitate. .evita ortostatismul si mersul prelungit.scaderea in greutate. in constructii etc. Indometacina. .stari depresive manifestate prin dezinteres.evita schiopatarea prin controlul mental al mersului. .evita mersul pe teren accidentat si scari. In asemenea cazuri fractura este instabila.de cel putin doua ori pe zi se va pastra un repaus la pat. chiar sub greutatea ideala. chiar cand a fost aproximativ redusa.Tratament • Profilactic In cadrul tratamentului profilactic se includ masurile de prevenire luate pentru evitarea unui traumatism ca de exemplu: evitarea mersului iarna mai ales cei care au o fragilitate mai mare a oaselor si atentie deosebita la locurile de munca cei care lucreaza in mina.indiferenta sau neincrederea in recuperare.sprijin in baston pe distante mai lungi. in masura in care cu celelalte metode se obtine o evolutie favorabila a procesului inflamator. 4. ci prezinta numerosi dinti corticali. .de doua ori pe zi va efectua gimnastica prescrisa pentru mobilitate si tonifiere muscuulara. c) Medicatia antiinflamatoare si antalgica Medicatia antiinflamatorie se asociaza intotdeauna proceselor fizicale. deoarece ele sunt total independente si libere unul fata de celalalt.mers zilnic pe bicicleta sau rulare la bicicleta fixa. Brufenul si Perclusone raman rezervate pentru cazurile in care antiinflamatoarele de mai sus sunt prea agresive pentru tractul digestiv al pacientilor. . precedata sau nu de evacuarea partiala a lichidului articular da rezultate bune. . iar la partea posterioara este modificata prin tasare si prin cominutia corticalei. . capul nu raspunde la manevrele externe de reducere si. b) Corectarea starii psihice In urma traumatismului bolnavii pot prezenta tulburari psihice ca: . Aspirina. . fragmentul osos fracturat este deplasat in sus de catre muschii pelviotrohanterieni. Unguentele antiinflamatorii aplicate local prin frictiune insistenta (de preferat dupa sedinta de termoterapie) par sa fie un adjuvant pretios.este neted.incaltaminte cu tocuri moi. cu membrele inferioare intinse. .corectarea scurtimii membrului inferior (daca depaseste doi centimetri). care poatee aduce mari neplaceri. . uneori toata viata. mai ales pentru fenomenele periarticulare. Atunci cand mansonul sinovial care imbraca gatul femural este complet rupt. Aceste prescriptii fac parte din ceea ce s-a numit „igiena soldului”: . fragmentele prezinta o deplasare mai importanta. Totusi. . eventual Piramidonul. • Curativ a) Tratamentul igieno-dietetic Recuperarea sechelelor precoce trebuie completata cu o serie de presriptii pe care pacientul le va urma acasa luni si ani de zile. capul femural se redeplaseaza in cursul osteosintezei.

flecteaza progresiv coapsa pe bazin pana la un unghi de 90 0 . cu ajutorul benzilor adezive. consolidarea fracturii la bolnavii peste 60 de ani. in vreme ce un ajutor imobilizeaza bazinul cu ambele maini. d)Tratamentul ortopedic Pentru reducerea ortopedica a luxatiilor soldului. In locul cuiului Sven Johansen se mai utilizeaza osteosinteza cu doua suruburi. ca si unele tehnici strans legate de aceasta. Este nevoie ca instalatia pentru dusul cu aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de condensare si cu supraancalzitoare pentru aburi. la indivizi cu un prag dureros coborat. sa se sprijine pe corticala inferioara a gatului femural si sa ajunga in centrul capului femural. Tehnicianul trebuie sa fie atent ca nu cumva sa stropeasca bolnavul cu picaturi de apa fierbinte provenite din condensarea vaporilor pe furtun si pe portiunea metalica a dusului. capul femural se gaseste de regula sub cavitatea cotiloida si o tractiune verticala il aduce la locul sau. Tratamentul ortopedic in fracturile soldului consta in: -tractiunea continua. sau transoaoase cu brose Kirchner si reducerea urmata de imobilizarea gipsata. metoda tractiunii continua chiar si in asociere cu suspendarea bolnavului pe cadru duce totdeauna la pseudoartroza. trenante. Odata ce coapsa a fost adusa prin flexie intr-o pozitie indiferenta. cu placa toracica de contraadductie. medicul apucand intr-o manha coapsa deasupra genunchiului si in cealalta gamba. apasand pe spinele iliace antero-superioare. bolnavul este asezat jos pe o patura si.v contentia se face intr-un aparat gipsat pelviopedios. In starile dureroase articulare mai vechi. Inainte de a aplica jetul de vapori asupra bolnavului. poate sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu masaj. Durata dusului cu aburi este de 3-6 minute se poate sa fie dat ca procedura de sine statatoare. e)Tratamentul chirurgical Contentia reducerii se face cu cuiul trilamelar Sven Johansen. se indica asocierea timolepticelor (Antideprim si Teperin)sau neurolepticelor (Tioridazin). . iar mortalitatea fiind de 28%. timp de douasprezece saptamani. Apoi mentionand flexia coapsei. • Dusul cu aburi Dusul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti asupra unor regiunii limitate. f)Tratamentul fizical si de recuperare cu: Hidroterapie Se intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si curativ a unui numar variat de proceduri.Medicatia antalgica obisnuita o administram intotdeauna cand durerile au intensitati mari. -reducerea urmata de imobilizarea gipsata pare mai logica. grefele osoase. cuiul ca fi astfel directionat incat sa ia contact cu corticala externa intr-o zona in care aceasta este rezistenta. care au la baza apa la diferite temperaturi si sub diferite stari de agregatie. exercita o tractiune verticala de jos in sus pana cand un declic brusc marcheaza reducerea. osteotomia si proteza de substituire a capului femuural. neobtinandu-se decat 30% din cazuri. tehnicianul si-l proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsa picaturilor de apa fierbinte. La introducerea cuiului pe brosa conductoare trebuie avute in vedere unele amanunte: el trebuie sa se opreasca la 3-6mm de cartilajul articular al capuluil. Metoda nu a dat rezultate scontate. La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de 18-200 . dupa anesteziere.

3/4 cu apa la temperatura de 36-39 0 C se executa masajul asupra regiunii indicate. o panza inperneabila. se pensuleaza regiunea. care se umple ¾ cu apa la temperatura de 36-37 0 C si mai rar 380 . in rozeta. Dupa aceasta. analgezic. Tehnicianul sta la dreapta bolnavului. la temperatura de 60-70°. . Durata totala a procedurii este de minim 20 de minute si de maximum 60 de minute. iar peste aceasta se aplica cealalta flanela. Cu ajutorul unei pensule late de 8cm. in scopul evitarii supraincalzarii. tehnicianul executa masajul conform tehnicii cunoscute. Se efectueaza intr-o cada mai mare ca cele obisnuite. Se plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o bucata de panza sau prosopul muiat in apa fierbinte si bine stors. la capatul caruia se aplica o rozeta. dupa care este invitat sa repete singur miscarile imprimate de tehnician. Toate aceste miscari se executa intr-o perioada de timp de 5minute. Se deschid dusurile si in timp ce apa curge pe corp. care se pun simultan sau separat un functie. o bucata panza simpla sau un prosop. • Baia cu masaj Intr-o baie umpluta apr. provocand hieremie si resorbtie locala. are un important efect resorbant si tonifiant. la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. Peste stratul de patafina se aplica bucati de vata sau flanela si apoi se acopera regiunea cu patura. este lasat linistit. tehnicianul executa (sub apa) la toate articulatiile. in asa fel ca sa mai ramana cateva bucati netopite. Pentru aplicarea lui exista instalatii speciale cu 4-6dusuri verticale. Grosimea stratului este de 0. Dupa aceea bolnavul sta in repauz. Aceasta si baia kinetoterapeutica este indicata in redorile articulare cu tendinte la anchiloza. • Dusul-masaj Acesta consta in aplicarea mat multor dusuri rozeta la temperatura de 38-40 0 . timp de 5minute. Bolnavul este invitat sa se urce in cada si. se poate efectua si cu un dus mobil.concomitent aplicandu-se si masajul. o galeata cu apa. toate miscarile posibile. Durata masajului este de 8-15 minute. In lipsa unei instalatii speciale. Modul de actiune: dusul-masaj provoaca o hiperemie importanta. dupa care bolnavul este sters si lasat sa se odihneasca.Modul de actiune: dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei. • Inpachetarea cu parafina Se ia o cantitate potrivita (aproximativ 150-200 g) si se topeste intr-un vas la temperatura de 65-70°.51cm. prin tehnica cunoscuta. Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare care se produce sub influenta apei calde si pierderii greutatii corpului conform legii lui Arhimede. Termoterapia • Compresele cu aburi Avem nevoie de: doua bucati de flanela. • Baia kinetoterapeutica Este baie calda. conform tehnicii obisnuite. Modul de actiune: resorbtiv. mai ales in regiunea tratata. situate unul langa altul. Totul se acopera cu bluza inperneabila sau se aplica un termofor. Durata baii este de 20-30 minute. Bolnavul este culcat dezbracat complet pe un pat special de lemn. antispastic.

Inlaturarea parafinei se face cu usurinta din cauza transpiratiei care are loc sub stratul de parafina. • Curentii Trabert Sunt curenti cu impulsuri de fregventa 140 Hz. se va sterge. • Ungerile cu namol Bolnavul complet dezbracat sta cateva minute la soare pana i se incalzeste pielea. care rezulta din suprapunerea a doi curenti monofazati cu un decalaj de ½ perioada. A. impuls 2 ms. apoi cald. care studiaza utilizarea actiunii diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului. Varfurile impulsurilor sunt asemanatoare insa ramanand la un anumit nivel. Dupa aceasta o scurta baie in lac sau in mare. • Curentul galvanic Prin actiunea hiperemianta pe care o are este utilizat in fenomenele inflamatorii articulare. Se expune din nou timp de 20-60 minute. b) perioada scurta. Suprafata pielii se incalzeste pana la 38-40°. in care. pana cand incepe namolul sa se usuce. Durata este de un minut. in cazul perioadei lungi. Apoi se face inversarea polilor cu repetarea formulei. aproximativ o ora. o excitatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de sub electrozi. Electroterapia Electroterapia este aceea parte a fizioterapiei. fiind prezent . Acest efect vasodilatator nu este dependent de nici unul din cei doi poli. cat si curentul Trabert determina o puternica senzatie. cu aspect vibrator. In acest interval de timp va purta o compresa rece la frunte iar capull ii va fi aparat de soare cu o palarie sau umbrela. se alterneaza brusc monofazatul fix de 50 de impulsuri pe secunda. Durata este de 2minute. datorita incalzirii namolului la soare si din nou rece. Modul de actiune: ungerile cu namol isi bazeaza actiunea pe elementul termic alternant.Durata inpachetarii este de 20-60 minute. se face intre 3 si 10 secunde. Alternanta dintre monofazat si difazat. Atat curentul diadinamic. la care tot catodul este electrodul activ antalgic. se va imbraca si se va odihni la umbra sau intr-o camera. Se repeta de 1-2 ori pe zi. la intervale regulate de 1 secunde. al doilea element este reprezentat de actiunea specifica a substantelor resorbite in organism. Durata tratamentului este de 15-20 minute. La locul de aplicare se produce o hiperemie puternica si transpiratie abundenta. Se fac 1-3 aplicatii pe zii. c) perioada lunga este o forma speciala de suprapunere a doi curenti de 50 impulsuri. Modul de actiune: are o actiune locala si provoaca o incalzire profunda si uniforma a tesuturilor. de unde rezulta o curba asemanatoare cu aceea a unui curent continuu peste care se suprapun 100 de impulsuri. de forma ½ sinusoidala. cu scop curativ sau profilactic. apoi se unge cu namol proaspat complet sau partial. pauza 5 ms. Procedura se termina cu o spalare la temperatura de 20-22°.Curentii de joase frecventa • Curentii diadinamici Curentii diadinamici utilizand aplicatia tranzversala a electrozilor (articulatia intre cei doi poli) preferand formula: a) difazat fix. cu difazatul fix de 100 impulsuri pe secunda. rece la inceput. datorita baii din lac si reactiei vasculare la aceasta. cu crestere treptata a intensitatii. Efectele antalgice se explica tocmai prin aceasta senzatie.

Asocierea unor substante cu efecut antiinflamator. SO4Mg. manual 100/ps –5 minute. de la senzatia de caldura puternica (doza IV) la subsenzatia termica (doza I sau dozele reci).Radiatia infrarosie In afara de lumina solara. . spectru 0-100/ps – 10minute. Durata tratamentului este variabila pana la 15-20 minute. de distanta acesruia de tegument.4-0. B.Curentii de medie frecventa Efectul analgetic al curentilor de medie frecventa se obtine utilizand mai ales frecventele de 10000 Hz si forma modulata de scurta perioada la 200 modulatii pe secunda. cu atat doza de ultrascurte va fi mai redusa (dozele I-II). asociind si efectul de sonoforeza (unguent cu Hidrocortizon si eventual si alte antiinflamatorii).Curentii de inalta frecventa Curentii de inalta frecventa sunt curenti alternativi.si la catod si la anod. care actioneaza asupra proprioreceptotilor si curentii de joasa frecventa. de dozaj. dozand dupa dorinta intensitatea efectului caloric. pe care eventual le reduce pe parcursul sedintei. care este deosebit de bogata in radiatii inflarosii si care este utilizata in terapeutica sub forma asa –numitei helioterapii. Se inconjoara articulatia cu patru electrozi ai aparatului utilizandu-se in general. 20-30 minute pentru o sedinta. la catod. C. in functie de zona tratata. D. la pragul de sensibilitate. a caror frecventa este in medie mai mare de 500000 oscilatii pe secunda. de durata tratamentului. c)ultrasunetul Aplicarea indirecta a curentul de inalta frecventa prin transformarea acestuia in oscilatii mecanice prin vibratiile unui ctistal piezoelectric. dar fara a se putea face vreo apreciere asupra substantei si mai ales a cantitatii acesteia. b)undele decimetrice si microundele Sunt emise de un dipol sub forma unui fascicul de unde electromagnetice (ca la radar) directionat spre zona de tratat. Sunt metode radiante cu care putem incalzi tesuturile pe profunzimi variabile in functie de tipul emitatorului. salicilatul de sodiu. Se utilizeaza in practica: a)undele scurte Cu electrozi de sticla sau flexibili. Cu cat procesul inflamator articular este mai intens.8W/cm patrati). La anod. iar limita superioara de 300000000 Hz.. de hidrocortizon etc. Durata este intre 3-10 minute. in functie de starea locala articulara. Utilizam dozaje reduse (0. Se utilizeaza durate mari. Se utilizeaza intensitati mici. se aseaza solutia de Cl2Ca. sub forma ionoforezei. Utilizarea curentilor de medie frecventa ca procrdura antalgica apare mai ales in cazurile in care pielea prezinta o sensibilitate deosebita nu ar suporta aplicarea curentilor de joasa frecventa. la ambii poli Fenilbutazona. ca formula antalgica: manual 100/ps –5 minute. este obisnuita. Ca forma particulara de aplicare a curentiilor de medie frecventa este interferenta in profunzimea tesuturilor a doi curenti sinusoidali de medie frecventa care realizeaza prin interferenta un curent de joasa frecventa. cu doi electrozi sau cu un electrod (monod). a caror limita inferioara este de 100000 Hz. Ultrasunetul determina efect caloric dar si o excitatie vibratorie.

Masajul regiunii fesiere va consra in neteziri si presiuni efectuate cu pulpa degetelor reunite. intensificarea schimburilor dintre celulele de cresterea fenomenelor osmotice si cresterea debitului sangvin.stimularea functiilor aparatului circulator si respirator. sub forma asa-numitelor bai de lumina proceduri intense termoterapice sau in spatiu deschis. Aici se poate executa un masaj vibrator si chiar baterea. In baile de lumina se realizeaza o incalzire a aerului pana la temperaturi ridicate (60-7080°). indepartarea oboselii musculare.la nivelul insertiei muschiului croitor. sa se controleze starea tegumentului bolnavului urmarindu-se in special . Este important ca. Accesul la capsula articulara este posibil numai prin doua puncte: . . ca in afectiunile ortopedice. b) Masajul articulatiei coxofemutale Este foarte dificil. la nivelul marii scobituri sciatice. insistent mai ales in plica fesiera. .cel mai important mecanism de actiune este cel reflex. in aer liber. datorita musculaturii masive care inconjura articulatia. precum si eventualele echimoze. Durata tratamentului poate fi intre 2 si 4-6 saptamani. . Dupa expirarea timpului prescris se aplica bolnavului o procedura de racire partiala. In functie de scopul urmarit. inainte de a incepe masajul. Ele actioneaza asupra circulatiei din derm provocand o vasodilatatie subcapilara. . Tehnica masajului a) Masajul regiunii fesiere Regiunea fesiera este limitata in sus de creasta iliaca. . bolnavul va sta in baia de lumina intre 5-20 minute.cresterea metabolismului. . pe unde se patrunde prin apasare si se executa miscari vibratorii.intre trohanter si tuberozitatea ischiatica.actiune sedativa asupra durerilor de tip: musculare sau articulare. Efectele masajului sunt: . eventuale infectii ale pielii care contraindica masajul.inlaturarea lichidelor de staza. unde se patrunde punand bolnavul sa flecteze genunchiul si sa faca o usoara abductie a coapsei. de inbunatatire a circulatiei locale care se manifesta prin inrosirea tegumentului si incalzire. sub forma asa-nummitelor aplicatii de sollux.actiune hiperemianta locala.efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului. . pe partea lui interna. cu inbunatatirea somnului. uneori chiar mai mare. aplicate la suprafata organismul in scop terapeutic sau igienic.Aplicatiile de radiatii inflarosii in terapeutica se pot face in doua moduri: in spatiul inchis. Durata unei sedinte variaza intre 5-10 minute iar frecventa este de obicei de o sedinta pe zi. urmate de un masaj vibrator. Efectul radiatiilor infrarosii : Radiatiile infrarosii au actiune calorica. in jos de plica fesiera. . Masajul medical Prin notiunea de masaj se intelege o serie de manipulatii manuale variate.

triunghiul Scarpa. . Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal. Distingem la coapsa regiunea femurala anterioara si posterioara. sub toate formele. sub forma de pieptene. 2. nici chiar in cazuri de anchiloze sau redori articulare. mai intai pe fata anterioara si externa.Prin adoptarea anumitor posturi . Se executa aceste meteziri cu policele pe fata anterioara si cu celelalte patru degete pwe fata posterioara a coapsei incepand din dreptul genunchiului in sus catre baza coapsei. bolnavul fiind in decubit dorsal. Reeducarea flexiei se poate face prin: 1. bolnavul fiind in decubit ventral. de la presiune cu o mana sau cu ambele maini in petrisaj.Corpul. Exercitiul 2 – sprijin pe membrul inferior sanatos. de jos in sus. Urmeaza framantarea musculaturii coapsei. Mobilizarea nu trebuie sa fie niciodata dureroasa. pe o planseta inclinata: piciorul homolateral se sprijina pe un scaunel: inaltimea scaunelului este in functie de capacitatea de flexie a articulatiei coxofemurale. ramane orientarea tipului si intensitatii kinetoterapiei dupa regula „non” durerii. Maseurul trebuie sa respecte partea superioara a coapsei.apoi pe fata posterioara si interna.Prin mobilizari pasive. executand flexia articulatiei coxofemurale (genunchiul este flectat). Kinetoterapia Mobilizarea soldului trebuie inceputa imediat ce devine posibila. care se poate face cu energie.c)masajul coapsei Coapsa are forma unui trunchi de con cu baza in sus. inclinarea plansetei fiind un mijloc de gradare. care nu trebuie deci fortate pana la durere. deci chiar din perioada de imobilizare la pat a pacientului. alunecand pe planurile subiacente. Exercitiul 1. In regiunea laterala a coapsei. pe tensorul fasciei lata se face masajul cu dosul felangelor. A. In regiunea femurala anterioara pielea este mai groasa pe partea laterala decat pe cea interna este mai mobila. cu torsiune a musculaturii. cu piciorul homolateral ridicat pe un scaun: inaltimea scaunului si aplecarea trunchiului in fata ma resc gradul de flexie a articulatiei.Refacerea mobilitatii si refacerea fortei musculare Se vor aborda in acest context doar aspectele legate de recuperarea amplitudinii miscarilor si recastigarea fortei musculare pentru miscarile fiziologice. Acestea se realizeaza prin flexia femurului pe bazin sau a bazinului pe femur. Masajul coapsei incepe cu netezirea cu presiune bimanuala. cu exceptia partii externe. Regiunea femurala posterioara are pielea de asemenea foarte mobila. Orice masaj trebuie urmat in mod obligatoriu de mobilizarea articulatiilor si regiunilor din vecinatatea zonelor masate. Ca principiu universal valabil. cu membrul inferior sanatos extins: asistentul aplica priza pe treimea inferioara a coapsei. Intotdeauna genunchiul trebuie sa fie flectat pentru a destinde ischiogambierii.

4. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal cu un suport triunghiular intre coapse sau cu o perna intre genunchi pentru abductia bilaterala. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit ventral: asistentul cu o mana. trecute pe sub gamba. fixeaza pe masa bazinul. daca unghiul de flexie e prea mic pentru a putea ajungr la coapsa. 4. cu axila aceluiasi membru superior. Exercitiul 2 – Din sezand pe podea. cu gamba „cazuta” la marginea mesei. 2. genunchi si coapsa.Prin mobilizari autopasive. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal: se prinde cu mainile coapsa si se tractioneaza. tragand coapsa la piept.Prin mobilizari pasive. membrul afectat intins pe un plan inclinat. cel contra lateral mult flectat. utilizeaza membrul inferior sanatos ca stabilizator acesta fiind in abductie. realizeaza extensia. ci bazinul fixat: se executa extensii ale coxofemuralei. pacientul apleaca trunchiul inainte. asistentul prinde cu ambele maini regiunea lombara marind bascularea anterioara a bazinului. Exercitiul 2 – Din postura patrupeda se forteaza flexia coxofemuralei prin greutatea trunchiului.Prin miscari active. asistentul fixeaza bazinul. Prin mobilizari pasive.Prin adoptarea anumitor posturi. Exercitiul 2 – Pacientul in decubit lateral. 3. bazinul inpingandu-l spre partea sanatoasa. se poate tractiona prin intermediul unei chingi trecute peste picior sau peste genunchiul flectat. 2. cu membrul inferior opus mult flectat si fixat de catre asistent cu o mana. fixeaza coapsa suferinda printr-o presiune asupra genunchiului in axul coapsei. Exercitiul 1 – Pacuentul in decubit dorsal cu o perna sub fese.Prin aoptarea anumitor posturi. aplecarea trunchiului spre coapsa mareste amplitudinea flexiei coxofemufale. cu picioarele indepartate: asistentul.Prin miscari active. Reeducarea extensiei 1. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal. Exercitiul 2 – Pacientul in decubit lateral (pe partea sanatoasa) se face extensia coapsei. la spatele lui ii prinde cu mainile din lateral.Prin miscari autopasive. tot din ortostatism.Exercitiul 2 – Pacientul in sezand la marginea mesei: asistentul. Exercitiul 1 – Din ortostatism cu spatele la perete flecteaza coxofemurala cu genunchiul flectat. . cu corpul sau. in timp ce asistentul i inpinge in fata bazinul. cu si fara flectarea genunchiului. Exercitiul 2 – In pozitia „sezand calare” pe o bancheta. Exercitiul 2 – Pacientul in ortostatism. membrul inferior afectat intins. va executa genuflexiuni. iar cu mana opusa realizaza extensia coapsei de deasupra. iar cu antebratul si mana cealalta. oblicitatea coapsei determina variatiile unghiului de flexie. 3. se flecteaza coapsa. Exercitiul 1 – Pacientul se afla in decubit dorsal mentinand cu mainile genunchiul membrului opus la piept. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit ventral. Reeducarea abductiei 1. cu trunchiul usor aplecat inainte.

Pacientul in decubit homolateral cu membrul inferior lezat prins in chingi de un scripete si tractionat in adductie cu mana. membrul inferior este flectat din coxofemurala si grnunchi.Prin miscari autopasive Se pot executa mai multe montaje cu ajutorul scripetilor. rulando inauntru sau inafara (genunchiul intins). cu genunchiul flectat: deplasarea gambei intr-o parte si in alta. cu membrul inferior lezat intins si in usoara abductie.Prin miscari pasive. Prin miscari active Exercitiul 1 – In decubit dorsal: incrucisari ale membrelor inferioare (genunchiul intins). 2. si din pozitia sezand se poate incrucisa coapsa (pozitia „picior peste picior”). 3. Reeducarea rotatiei 1. Exercitiul 2 – Pacientul in decubit homolateral. avand grija sa fixeze bazinul. 4. Exercitiul 1. cu genunchii flectati si picioarele in afara axului coapsei (rotatie interna) sau inauntrul axului (rotatie externa).Pacientul in ortostatism. 3. . cu genunchiul flectat: asistentul utilizeaza gamba ca pe un levier: se face priza pe condilii femurali.Bolnavul sezand pe sol.Prin mobilizari pasive. Exercitiul 2 – Pacientul. Exercitiul 1 – Din decubit dorsal pacientul incruciseaza membrele inferioare cu genunchii intins. adductia poate fi mult amplificata. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal se flecteaza articulatia coxofemurala si asistentul executa tractiunea de adductie. Exercitiul 2 – Pacientul in decubit contralateral cu membrul inferior flectat din coxofemurala si genunchi. membrul inferior lezat este dedesupt. cu piciorul sprijinit pe un mic support: executa o genuflexiune pe membtul inferior sanatos. in sezand. cu o perna sub grnunchi. 4. iar cu antebratul mobilizeaza gamba. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal: asistentul prinde treimea inferioara a coapsei. Exercitiul 2 – Pacientul. Idem.Prin miscari active. sta pe un scaun cu coapsele. Prin miscari active. Prin miscari autopasive Exercitiul 1. Reeducarea adductiei 1. degajand posibilitatea de adductie pentru membtul inferior de deasupra. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit lateral pe partea sanatoasa: se ridica (grnunchiul extins) membrul inferior lezat. 2. Exercitiul 2 – Din ortostatism se fac fandari laterale. Exercitiul 1. Prin miscari autopasive. cu membrele lipite: se fac miscari de lateralitate cu amandoua.Prin adoptarea anumitor posturi. daca bazinul este la marginea mesei.3. concomitent. genunchii si gambele lipite unele de altele: se fac deplasari ale gambelor spere stanga si spre dreapta.Prin adoptarea anumitor posturi. Exercitiul 1 – Pacientul in decubit ventral. 4.

B.Mersul. fara sprijin pe membrul inferior afectat este aproape regula intr-o prima etapa. Aceste momente nu inseamna reluarea sprijinului 100%. In general.pedalaj de bicicleta.Mersul in baston se incepe cand pacientul a ajuns la o incarcare de aproximativ 50% si pelvisul nu mai basculeaza datorita insuficientei abductorilor. aceste activitati se executa cu mainile dar forta motrica este realizata de membrele inferioare prin diverse tipuri de mobilizare: . Refacerea completa a mersului cere o serie de exercitii complexe: mers liber. c) membrul afectat se duce intre carji. intoarceri etc. fara incarcare (atinge doar solul). se incepe mersul. mers in lateral. in functie de tipul lezionar.mers pe plan ascendent. Uneori este precoce ca in luxatii cand se incepe dupa doua luni sau dupa 90 de zile. mers inapoi. in recuperarea traumatismelor soldului. mers in zigzag. . Pacientul va fi invatat sa urce si sa coboare o scara. 2. 1. mers cu picioarele incrucisata. Uneori mersul cu sprijin in baston se va pastra toata viata. . concomitent cu trecerea greutatii corpului de pe carji pe membrul sanatos. Terapia ocupationala Urmareste prelungirea exercitiilor de kicetoterapie pentru mobilizare articulara si/sau tonifierea musculara. . Incarcarea in contunuare se gradeaza slabind sprijinul mainii pe baston. ca in fracturi.Mersul cu incarcare a membrului afectat se reia treptat.miscare laterala (abductie-adductie). d) se trece greutatea corpului pe carji prin balansarea in fata a acestora. . cu perioada de adaptare la ortostatism care in special la varstnici capata importanta deosebita. e) membrul inferior sanatos se trece printre carje si se sprijina pe sol inaintea carjilor. ci doar inceputul cu un procent de 810% din greutatea corpului. Se urca cu membrul sanatos apoi carjile si membrul afectat apoi este adus piciorul sanatos pe aceasi treapta. 3. Reluarea mersului Exercitiile de reluare a mersului incep. Cura balneo-climaterica Intrucat sechelele posttraumatice ale soldului include de regula deficite functionale determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare. Bastonul se tine in mana opusa membrului afectat si se deplaseaza inpreuna. Pacientul este invatat sa mearga cu carje astfel: a) sprijin pe membrul sanatos. Exista bastoane dinamo-metrice care inregistreaza presiunea mainii. utilizand o serie de activitati complexe distractive sau capaciteaza atentia si rabdarea pacientului pentru o perioada mai lunga de timp. desigur. periarticulare si musculare carora li se adauga efectele negative de mobilizare in faza ortopedica. b) carjele se duc in fata. . chirurgicala in afectiunile posttraumatice.alunecarea piciorului intr-un jgheab rotund.mers pe banda sau pe scara rulanta. In momentul in care statiunea in picioare este posibila fara tulburari de echilibru. mers pe panta.

Ianculescu. Mogos si Al. Burghele. dr. ele avand rolul de refacere a functiei diminuate din cauza traumatismelor.Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice a membrelor de T. Eforie Nord. I. dr. Tyercha. Bazna. Editura Stiintifica 3. N. Editura Medicala 5. I. Neagu.Traumotologia practica de Aurel Denischi. D. BIBLIOGRAFIE 1. Teleki. Mangalia si Techirghiol.Balneofizioterapie de dr. Compendiu de anatomie si fiziologie de Gh. Sbenghe. 2 de Th. Ionescu. Editura Medicala . Patologia chirurgicala Vol. Sunt indicate urmatoarele statiuni: Amara. V. Editura medicala 2.Obiectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in totalitate de recuperare imediata. Editura Medicala 4. Constantinescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful