You are on page 1of 46

Tensiuni si deformatii

= σ, τ

Deformatii liniare specifice: εx= εy= Deformatii unghiulare specifice (lunecare specifica): γxy

Legatura tensiune- deformatie:

• •

Limite ale materialului: σc , σr Limitare conventionala a solicitarii: σa

Starea de tensiune intr-un punct

Tensiuni principale:

Caz particular:

=0 stare plana de tensiune.

Criterii de echivalenta (teorii de rezistenta):

Criteriul Tresca:

 Criteriul von Mises:

Clasificarea solicitarilor dupa dependenta de timp

Solicitari statice

Solicitari dinamice

σ(τ)

σa(τ a)

cu forte de inertie

solicitari prin soc

solicitari variabile

σa=c σlim σlim= σr, σc, σf etc.

deterministe

nedeterministe

periodice

neperiodice

Incercari pentru determinarea proprietatilor de rezistenta ale materialelor

 Majoritatea incercarilor se executa in conditii standardizate  Normele impun:  utilizarea unor masini si dispozitive specializate;  forma si dimensiunile epruvetelor;  marimile care se determina;  conditiile de desfasurare a incercarii. A. Incercari pentru analiza comportarii la solicitari statice.   scopul incercarilor: evaluarea elasticitatii, rezistentei si deformabilitatii in vederea alegerii celor mai potrivite materiale pentru diferite componente ; incercarea la tractiune a materialelor metalice  standard SR 10002 – 1;  utilaj necesar: masina de incercat la tractiune (permite aplicarea unei forte axiale cunoscute F, aplicata cu o viteza controlata) si un extensometru (permite masurarea deformatiilor unei portiuni din lungimea epruvetei);  viteza de crestere a fortei F este de max. 10 Mpa/min; rezultatele sunt valabile pentru temperaturi in jurul celei la care s-a efectuat incercarea;  epruvete de froma prismatica (sectiune recomandata: circulara);

B. Incercari la solicitari variabile. se traseaza curba caracteristica:  Incercarea la compresiune/ rasucire: se determina aceleasi marimi ca la incercarea de tractiune Nota: In functie de deformatia permanenta la rupere. Epruvete: normalizate privitor la: . materialele se clasifica in fragile (εr) sau ductile.

Incercari pentru trasarea curbei de oboseala. o Exemplu: o Alte tipuri: Clasificarea metalelor de incercare a. . forma  dimensiuni  calitatea suprafetei Masina de incercat – permite aplicarea unor sarcini ciclice cunoscute si memorarea numarului de cicluri.

Incercarea pentru trasarea curbei de oboseala (Wöhler)  Se efectueaza cu un numar de minim 8 epruvete Se aplica tensiuni critice incepand cu σmax= (0. compusa).b. Factorii de care depinde rezistenta la oboseala a unui material: – felul solicitarii (axiala.6)σr si se noteaza numarul de cicluri la care se produce ruperea. Incercari pentru determinarea durabilitatii in zona tensiunilor mari. Incercari rapide. incovoiere. rasucire. e. . d.4÷0. c. Se reprezinta grafic: Rezistenta la oboseala = valoarea tensiunii maxime care poate fi suportata la un numar infinit de cicluri. – coeficinetul de asimetrie al ciclului. Incercari cu realizarea unor secvente de incarcare asemanatoare celor din exploatare. Incercari pentru studiul acumularii deteriorarilor. – Temperatura.

σmax1). Diagrame schematizate ale rezistentelor la oboseala. S= felul solicitarii.Notatie: RS. Diagrame ale rezistentelor la oboseala  Un material are o infinitate de rezistente la oboseala care se determina experimental pe epruvete normalizate.  Diagramele cu portiuni curbe sunt incomode pentru calculul analytic. .  De retinut ca rezistenta la oboseala este tensiunea maxima a ciclului limita cu un anumit coeficient de asimetrie (ciclul limita. unde R=σmin/σmax. Reprezentari grafice ale rezistentelor la oboseala:  Obtinerea acestor diagrame necesita un numar mare de determinari experimentale.

Relatii empirice pentru calculul lui σ-1 la oteluri. Rapoarte ale rezistentelor la oboseala. . la oteluri si fonte.

. Aplicand ac c. b. σmin= σm-σa. coeficient de asimetrie . 109 cicluri pentru aliaje usoare)  Dimensionarea cu asigurarea rezistentei la oboseala este in acest caz nerecomandata. Ciclul de solicitare . se efectueaza un calcul de durabilitate limitata  Se disting doua zone: a. N< 103 cicluri – zona de scurta durata Tensiunile admise sunt mai mari decat in zona intermediara. se obtine tensiunea maxima a ciclului cu durabilitate σN= σL/c. ruperea prin oboseala in acest caz se va petrece la L2 cicluri. 103< N< 105 cicluri – zona intermediara:  Reprezentarea din figura a curbei lui Wöhler este fac  Pentru N cicluri prevazute piesa accepta o tensiune m ciclului limita L1 de pe aceeasi verticala.Calculul la durabilitate limitata  Unele piese suporta solicitari variabile de un numar de ori inferior celui corespunzator rezistentei la oboseala (107 cicluri pentru otel. Daca se cunoaste numarul de cicluri N. . σmax= σm+ σa. dar se produc si deformatii plastice.

σm=0. σa= σmax. = + . σm= σmax= σmin. σm= σa= . σa=0.Denumirea ciclului Oscilant Variatia tensiunii R >0 Observatii Pulsant Alternant Simetric Solicitare statica =0 <0 -1 1 σmin=0.

 Pentru calcul se utilizeaza coeficientul de concentrare a tensiunilor determinat experimental: σ-1 σ-1.Factorii care influenteaza rezistenta la oboseala a piesei  Rezistenta la oboseala depinde nu numai de material si felul solicitarii ci si de alti factori legati de probabilitatea existentei microfisurilor initiale si propagarea lor in sectiune. gauri transversale.  Pentru piesele reale. filete. variatii de diametru. rezistenta la oboseala este influentata de: a.k al materialului (epruveta standard) epruveta cu concentrator  Pentru un ciclu oarecare care se poate descompune in solicitare statica si solicitare simetrica. .  Spre deosebire de comportamentul la solicitarea statica. montaje presate. βk se aplica doar partii variabile. Factori constructivi:  Concentrator de tensiune= discontinuitate in variatia sectiunii Exemple: crestaturi periferice. tensiuni de contact. canale de pana. rezistenta la oboseala este de fapt cea determinata in conditii standardizate pentru epruvete confectionate din acel material.

.epruveta standardizata.epruveta de diametru d.b. 1-Otel carbon fara concentratori 2-Otel aliat fara concentratori sau otel carbon cu concentratori moderati 3-Otel aliat cu concentrari moderate 4-Otel aliat cu concentrari puternice c.Rezistenta la oboseala a materialului se determina pe epruvete lepuite (rugozitate 0. Factori dimensionali: Rezistenta la oboseala scade cu cresterea diametrului epruvetei. Factori tehnologici .05). .Piesele cu alta calitate de suprafata au rezistenta la oboseala scazuta: . Pentru calcule se utilizeaza factorul dimensional: .

• Prin prelucrare grauntii cristalini de la suprafata sunt partial distrusi . • Tratamente termochimice: cementare. .Prin tratamente superficiale se poate obtine γ>1: • Tratamente mecanice: prelucrare foarte fina a suprafetei.Pentru calcule se utilizeaza coeficientul de calitate a suprafetei. cu flacara sau curenti de inalta frecventa). • Tratamente termice(calire superficiala.epruveta standardizata. ecruisarea cu jet de alice. . Frecventa ciclurilor Nu influenteaza rezistenta la oboseala. • La incovoiere si rasucire tensiunile maxime se produc la exterior. Are efect favorabil la frecvente de peste 10000 Hz.• Rizurile din prelucrare constituie amorse de fisuri. . d. 1 –lepuire 2 –slefuire fina 3 –strunjire bruta 4 –suprafata laminate 5 –piesa inmediu umed 6 –piesa in mediu umed sarat .piesa cu o calitate de suprafata oarecare. nitrurare. rularea cu role. . .

Supersolicitarile de scurta durata scad rezistenta la oboseala daca depasesc un anumit nivel. Calculul coeficientilor de siguranta la solicitari produse de sarcini variabile ciclice . Determinarile se vor efectua la temperatura de lucru. σc. σmin (calculate cu relatiile din Rezistenta materialelor) Caracteristicile materialului piesei: σr. σ0. σ-1.Informatii necesare:  Ciclul de solicitare: σmax.   Cunoasterea factorilor care determina rezistenta la oboseala. f.e. . Temperatura ridicata scade rezistenta la oboseala.

3 2.5.... .Prin definitie.7 1. prin calcul se determina coeficientul de siguranta la oboseala al piesei dimensionate in prealabil cu relatiile de la solicitarile statice. coeficientul de siguranta este raportul dintre tensiunea limita (rezistenta la rupere...1.- Uzual...2. Calculul coeficientului de siguranta pentru solicitari simple simetrice .Valori orientative ale coeficientilor de siguranta fata de rezistenta la oboseala. curgere....4.1.7 2. oboseala) si tensiunea efectiva.5 Otel turnat Fonta Aliaje de cupru Aliaje usoare Observatie: la alegerea limitei pentru coeficientul de siguranta se tine seama si de gradul de certitudine al stabilirii starii de solicitare si a caracteristicilor materialului.2.35 1. Materialul Otel Felul piesei Piese de masini obisnuite Piese de masini usoare Piese importante cu incercarea la oboseala facuta pe piesa c 1.4 1..3. .2 2..

la care σmax= σv : (pentru material).M –acelasi .Calculul coeficientului de siguranta prin metoda Soderberg :  Se utilizeaza schematizarea Soderberg a curbei ciclurilor limita. tgφ= M-ciclul efectiv . .cicluri limita .- Pentru solicitari simetrice.M –acelasi R . (pentru piesa). Calculul coeficientului de siguranta pentru solicitari simple nesimetrice . b) Alegerea ciclului limita corespunzator ciclului efectiv.Metoda de calcul depinde de raspunsul la aspectele: a) Cunoasterea raspunsului materialului la solicitari variabile (curba ciclurilor limita).M –acelasi  Pentru criteriul de similitudine R=ct (ciclul limita coeficient de asimetrie cu ciclul efectiv): are acelasi .

dar necesita suplimentar cunoasterea rezistentei la oboseala . pentru piesa calculata. pentru material. pentru material.  Pentru criteriul de similitudine a tensiunii): = ct (aceeasi amplitudine de variatie . pentru piesa calculata. pentru material. . . . pentru piesa calculata. . .. Pentru criteriul de similitudine =ct (aceeasi tensiune medie):  .Calculul coeficientului de siguranta prin metoda Serensen:  Adoptarea schematizarii Serensen permite acceptarea unor cicluri de solicitare care erau inlaturate in schematizarea Soderberg.

. -ciclu neacceptat de schematizarea Soderberg. . pentru piesa calculata. pentru piesa calculata. cu criteriul R=ct pentru cicluri in triunghiul AOC (R<0): .  Calculul coeficientului de siguranta cu criteriul R=ct pentru cicluri in triunghiul BOC (R>0): . . -cicluri acceptate dupa ambele schematizari. . -ciclu acceptabil. dar acceptat de Serensen. pentru material. dar inlaturat si de schematizarea Serensen. -ciclu neacceptat. pentru material. .  Calculul coeficientului de siguranta.

 pentru solicitari compuse variabile simetric si in faza s-au trasat curbe experimentale ale rezistentelor la oboseala:  coeficientul de siguranta la oboseala se calculeaza cu relatia: . tensiune tangentiala limita. unde simple.Calculul coeficientului de siguranta pentru solicitari variabile compuse Aceeasi dificultate ca la solicitarile statice compuse: stabilirea criteriului si a diagramei starilor limita care duc la aparitia starii critice. de exemplu curgerea.  Solicitari compuse in regim static -k difera dupa criteriul adoptat (tensiune normala limita. energie de deformatie). -solicitarea L produce curgere. -solicitarea este admisibila. sunt coeficientii de siguranta ai solicitarilor . deformatie limita.

 Conventional. ciclul simetric fiind cel mai defavorabil). relatia se foloseste si pentru cicluri nesimetrice (rezultatele sunt acoperitoare. Exemple: .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

solicitarile se clasifica in:  Stationare  Nestationare Pentru solicitarile nestationare se defineste valoarea medie patratica a tensiunii: . Schema inregistrarii realizarilor unei solicitari aleatoare - Functia de autocorelatie unde i este una dintre cele k inregistrari efectuate. automobilelor. Exemple: structurile de rezistenta ale avioanelor. Dupa cum si sunt sau nu invariante. Definitii: - Media instantanee a tensiunilor Fig.Solicitari variabile aleatoare =variatia tensiunilor nu poate fi stabilita anticipat prin relatii univoce de timp. navelor.

Solicitari cu medie patratica variabila. Fig.. c. Solicitari aleatoare nestationare Inregistrarea solicitarilor Variatia in timp a solicitarilor poate fi stabilita experimental:  Pe o piesa in functiune lucrand in conditii similare cu cea proiectata  Pe un prototip al piesei  Folosind date statistice in piese de felul celor analizate Metode pentru efectuarea inregistrarilor: . Solicitari cu medie variabila. Solicitari cu medie si medie patratica variabile. b. in functie de careaceste solicitari se clasifica in: a.

pentru automobil. • Alte metode. • Inregistrarea pentru o durata de timp cat mai mare (de exemplu.  Numararea varfurilor intre doua treceri prin valoarea medie. minim 50km pe drum bun si minim 15km pe drum accidentat). Numararea ciclurilor  Se efectueaza cu programe specializate. • Termografie infrarosu (metoda de determinarea a campului de temperaturi care se produc in timpul evolutiei fisurii ca urmare a degajarii energiei produse de deformatiile plastice de la varful fisurii). Dificultati: • Accesibilitatea locului de masura.• Tensometrie electrica rezistiva (metoda bazata pe variatia rezistentei electrice a unui conductor odata cu deformarea sa).  Intervalul de variatie a tensiunii se imparte in „nivele (clase)”.  Numararea amplitudinilor.  Numararea de treceri prin diferite clase (intr-un singur sens). .  Metode de numarare:  Numararea varfurilor.

Curba frecventelor .

si e. macarale. .–amplitudinea maxima H –numarul de treceri Diagrama distributiei frecventelor cumulate -amplitudinea cu frecventa minima a.Proces stationar gaussian (automobil pe sosea.Solicitare de tip Wohler (sinusoidal). n d.La automobil cu viteze diferite pe drum acc Diagrama este utila pentru stabilirea unui program de incercare. c. b.Profiluri de cale ferata.

ca in figura ( ): Exista recomandari pentru stabilirea inaltimii (amplitudinii) si lungimii (numarul de cicluri) treptelor (blocurilor). - Aplicand solicitari sinusoidale de amplitudine diferita. Aceasta poate fi inlocuita cu o succesiune de colective de incercare.Program de incercari pentru determinarea rezistentei in exploatare  Simularea in laborator a solicitarii aleatoare se poate face: . pe baza unei inregistrari.Reproducand solicitarea reala. Cea mai scurta succesiune de blocuri care se repeta pana la rupere = program.  Blocurile unui colectiv pot fi aranjate in diferite succesiuni in timp. . conform diagramei frecventelor cumulate.

Program cu 5 blocuri descrescatoare.  incercarea dupa program se efectueaza pana la producerea ruperii. Program cu blocuri crescatoare-descrescatoare. . Exemple de programe: abcd- Program cu 4 blocuri in secventa crescatoare. primul de durate mai lungi. si e. al doilea de durate mai scurte. asemanator cu incercarile de tip Wohler.programe cu 8 blocuri.

colectivul de solicitare: se remarca cresterea rezistentei in exploatare (durata de viata) cu scaderea suprafetei de sub curba frecventelor cumulate (a. d.In plus.Toti factorii implicati in rezistenta la oboseala.  Factorii care influenteaza durata de viata: .Wohler. .Durabilitatea a solicitarii aleatoare cu acelasi este mult mai mare decat la solicitarea de tip Wohler dimensionarea pe baza rezistentei in exploatare este mai economica decat cea pe baza rezistentei la oboseala.distributie gaussiana). .

Incercarile se pot efectua: .Pe instalatii de incercat pentru ansamble sau subansamble.Pe masini de incercat cu program.Masini de incercat  Incercari dupa programe deterministe.  Incercari la solicitari aleatoare (seriilor solicitarii reale inregistrate). . pentru o piesa sau un element de structura. .  Incercari dupa programe aleatoare (solicitari sinusoidale in blocuri cu succesiune aleatoare).

Incercari de oboseala la automobile: .

 Cumularea determinarilor:  Deteriorare= raportul intre dimensiunea fisurii la un moment dat si lungimea critica la care piesa cedeaza.  In actiunile de reproiectare sau de creare a unor produse noi. este necesara estimarea duratei de viata fara incercari de laborator. in industria automobilelor este justificata economic existenta unui laborator pentru determinarea rezistentei in exploatare.Determinarea prin calcul a rezistentei in exploatare  Din cauza productiei de serie mare. iar n cicluri produc o deteriorare .  Ipoteza: fiecare ciclu are o contributie egala la deteriorare: daca piesa cedeaza dupa N cicluri de amplitudine constanta. atunci fiecare ciclu produce o deteriorare .  Care este efectul aplicarii unor cicluri cu amplitudini diferite? Cum se cumuleaza deteriorarile?  Criterii de cumulare: • Criteriul Palmgren.Miner .

obtinute pentru piese si materiale similare celor care intereseaza.Desi aparent plauzibil. . Conform cumularii deteriorarilor dupa acest criteriu. de spectrul de solicitare si de ordinea de succesiune a treptelor.  Succesiunea amplitudinilor . valoarea ei putand fi mai mare sau mai mica decat 1.Pentru amendarea acestui criteriu au fost facute experimente care au aratat ca deteriorarea totala depinde de material. cedarea structurii se produce dupa aplicarea unor trenuri de cicluri astfel incat : =1 (r= numar total de trepte) Durata de viata a piesei este deci . cu utilizarea valorilor lui din literatura. Metode pentru calculul duratei de viata la solicitari aleatoare Experienta arata ca rezistenta in exploatare (durabilitatea) depinde de:  Rezistenta la oboseala cu toti factorii care o influenteaza.- Un ciclu cu produce deteriorarea produce cedare dupa aplicatii. .  Amplitudinile colectivului. . de geometria piesei. criteriul nu se verifica experimental in masura satisfacatoare. aplicat de doar ori. ale secventelor solicitarilor si gradul de plenitudine al (mai ales in cazul unui numar mic de trepte). Concluzie: ipoteza cumularii liniare a deteriorarilor poate da indicatii utile pentru calcul.

determinata experimental. . Se obtine: . Modificarea unor caracteristici fizico. luand valorile de pe curva Wohler. Rezulta durata de viata: - Avantaj: este suficienta analiza treptelor unui singur program.Dezavantaj: neglijeaza efectul solicitarilor sub limita de oboseala a materialului.mecanice ale materialului. de panta a. produsa de un program de incarcare cu j trepte aplicat de t ori pana la rupere.  Marimea tensiunii medii. =1. • Metoda Miner Considera deteriorarea totala. • Metoda Corten –Dolan. Considera deteriorarile produse de toate treptele de solicitare prin inlocuirea dreptei AC din curba lui Wohler cu o dreapta AC.

Serensen si altele.• Metoda Naibach Varianta a metodei precedente. Schutz. Oxfort. . Alte metode: Lehmann.