You are on page 1of 10

CLASIFICAREA LUMII VII

Se cunosc aproximativ 10 000 specii de organisme; Pentru studiu, a fost inventat un sistem de clasificare: o După criteriu morfologic:  Unicelulare;  Pluricelulare; o După modalitatea de hrănire:  Autotrofă;  Heterotrofă; o După mediul de viaţă:  Acvatice;  Tereste; o După comportament:  Prădători;  Pradă; o După importanţa economică:  Folositoare;  Dăunătoare; o etc... Exemplu: o ARISTOTEL a clasificat astfel:  Plante o Ierburi o Arbuşti o Arbori  Animale o CARL LINNÉ a introdus „Nomenclatura binară” (organismele au două denumiri – populară şi ştiinţifică. Cea ştiinţifică este reprezentată de două cuvinte scrise în italic, unul denumind genul, altul specia. Exemplu: Drosophila melanogaster) Unităţi de clasificare (taxoni): o SPECIA – unitatea de bază a clasificării organismelor; cuprinde organisme cu acelaşi strămoş, se înmulţesc nelimitat între ei şi dau naştere la descendenţi viabili şi fertili; o GENUL – cuprinde mai multe specii care au unele caracteristici comune; o FAMILIA - cuprinde mai multe genuri care au unele caracteristici comune; o ORDINUL – cuprinde mai multe familii care au unele caracteristici comune; o CLASA – cuprinde mai multe ordine care au unele caracteristici comune; o ÎNCRENGĂTURA – cuprinde mai multe clase care au unele caracteristici comune; o REGNUL – cuprinde mai multe încrengături care au unele caracteristici comune;

-

-

 Forma de organizare a materialului genetic.Exemplu: Pisica domestică – Felis catus Regn ANIMALIA Încrengătura VERTEBRATA Clasa MAMALIA Ordinul CARNIVORA Familia FELIDAE Gen FELIS Specia CATUS Omul – Homo sapiens sapiens Regn ANIMALIA Încrengătura VERTEBRATA Clasa MAMALIA Ordinul PRIMATE Familia HOMINIDE Gen HOMO Specia SAPIENS Subspecia SAPIENS - Clasificarea actuală o 5 regnuri:  Procariote  Protiste  Fungii  Plante  Animal o Criterii:  Tipul de organizare celulară (PK sau EK).  Nutriţie (autotrofă/heterotrofă).  Tip de înmulţire (diviziune directă/indirectă) .

Pot fi imobile sau se pot deplasa cu ajutorul cililor şi flagelilor. din intestinul gros al mamiferelor .Sunt unicelulare. bacteriile metanogene (realizează sinteza metanului prin reducerea CO2) b.Hrănire: o Autotrofă (fotosinteza. o Heterotrofă. Caractere generale: . BACTERIILE o Clasificare:  Arhebacterii (bacteriile vechi). . Eubacteriile:  Respiraţia:  Aerob (+oxigen).Sunt grupate în două încrengături: bacterii şi cianobacterii (algele albastre-verzi). din stomacul erbivorelor rumegătoare.Sunt cele mai vechi forme de viaţă. .REGNUL PROCARIOTE 1.  Se hrănesc prin chemosinteză (autotrof). chemosinteza). . Ex.  Trăiesc în condiţii neobişnuite de viaţă (temperaturi ridicate. . A. . 2.  Eubacterii (bacterii adevărate). . Arhebacteriile:  Cele mai vechi forme de viaţă (4 miliarde de ani).Pot fi solitare sau coloniale. a.Organizare celulară de tip procariot.Fie prin diviziune directă sau prin conjugare. Ex. Înmulţirea: .Răspândite în toate mediile de viaţă. lipsa oxigenului). bacilul tetanis  Hrănirea:  Autotrof o Fotosinteză o Chemosinteză  Heterotrof o Sapofit o Parazit  Simbiotică bacteriile fixatoare de azot. bacilul fânului  Anaerob (-oxigen). .

leprei. 37.     Dimensiuni cuprinse între 10-100 microni.005 microni. difteric. etc. Forme:  Sferică (COCI) streptococul.5 grade) se multiplică ce rate diferite. antraxului. Excepţii: Mycoplasma – 0. în funcţie de infecţiozitatea acestora. . stafilococul  Bastonaş (BACILI) bacilul Koch (TBC). În condiţii favorabile (temp. Macromanas – 100 microni.  Virgulă (VIBRIONI) vibrionul holeric  Spiralată (SPIRILI / SPIROCHETE) treponema pallidum (agentul patogen al sifilisului) În condiţii nefavorabile. Pentru a putea fi studiate. bacteriile formează spori de rezistenţă. bacteriile sunt crescute în laborator în aşa-numitele „medii de cultură”.

lepra. o Tipuri de fermentaţie:  Alcoolică (glucoză » alcool etilic + CO2) Acetobacter pasteurianum Pseudonomas aeruginosa  Acetică (glucoză » alcool etilic » acid acetic)  Lactică (glucoză » acid lactic) Streptococus lactis Lactobacilus bulgaricus o Biotehnologie (obţinerea unor substanţe în laborator prin bacterii) Echerichia coli » insulina.Saprofite fermentative (implicate în diferite procese industriale: o Descompun substanţe organice în lipsa oxigenului. o Pot fi:  Acvatice Oscillatoria. animalelor.Saprofite: o Igenizează mediul. toxiinfecţii alimentare (salmonella. . o Capabile de fotosinteză. Anabaena  Terestre Nostoc commune („cleiul pământului”) o Unele formează simbioze cu ciupercile. botulismul). o Conţin pigmenţi asimilatori de culoare verde (clorofila). o Alterează alimentele. holera. rezultând lichenii. omului. Importanţa bacteriilor: . interferon . o Redau elementele chimice circuitelor naturale.Parazite o Boli ale plantelor. ciuma . o La om: amigdalia. o Produc un tip de amidon care nu se colorează cu iodul. CIANOBACTERIILE o Pot fi solitare sau coloniale. tuberculoza. roşie şi albastră (ficocianina). o Peretele celular conţine celoloză. pneumonia. 3. difteria.B. tetanosul.

formează diatomit (rocă) + intră în structura fitoplanctonului .Hrănire: o Heterotrofă (majoritatea) o Autotrofă . Zooflagelate d. unele trăiesc în medii terestre umede (sol. Euglenofite c.REGNUL PROTISTE Caractere generale: .Sunt organisme libere : o Solitare o Coloniale Volvax aureus. Chlorella o Pluricelular Spyrogyra .Organisme EK (majoritatea unicelulare) .Pot fi imobile sau mobile (în mod pasiv – curenţi de apă sau în mod activ – cili. Sargassum .Trăiesc în mediul acvatic (inclusiv în lichidele corpului animalelor) . Vegetale i.Sunt protiste vegetale . Algele b. Oomicete.Majoritatea sunt acvatice. Ciliate. Sporozoare.rodophyte Ceramium  Alge brune . după moarte.ziduri) .clorophyte Cladophora.Corpul algelor – TAL : o Unicelular Pleurococcus. Sarcodine.Hrănire autotrofă prin fotosinteză . Animale (protozoare) i. Myxomicete 1.Clasificare după pigment:  Alge verzi .Înmulţire: o Asexuat (diviziune directă) o Sexuat (izogameţi sau zoospori) o Conjugare (schimb de material genetic) Clasificare a. Ulva lactuca  Alge roşii . Intermediare (vegetale-animale) i. flageli.Pot fi libere sau parazite .diatomee + în peretele celular se depune siliciu + în timp. ALGELE . pseudopode) .feophyte Sargassum  Alge aurii . stânci.

în condiţii nefavorabile formează chişti de rezistenţă .Exemple: o Trypanosoma – în sângele omului şi al unor animale – boala somnului – transmis la om prin musca Tse-Tse.liberă.Unicelulare acvatice. se transmite prin consum de apă infestată o Negleria – infecţii respiratorii.Unicelulare.2.Alte amibe: o Foraminiferi (calcar) o Radiolari (siliciu) o Entamolba histolitica – parazită în intestinul gros. EUGLENOFITELE . în ape dulci.În condiţii nefavorabile – sporii de rezistenţă se închistează .Unele sunt libere saprofite în mediu .Desen: Stigma orientează vacuola spre sursa de lumină 3.Sunt mobile (prezintă flagel) . aspect de bici . predominant parazite . SARCODINELE (rizopode) .Prezenta flagelilor (locomoţie). producând disterie. libere sau parazite .Protiste unicelulare libere – solitare sau coloniale .Înmulţire – diviziune directă . ZOOFLAGELATELE (zoomastigine) .Caracteristic: pseudopode (expansiuni ale citoplasmei cu rol in deplasare şi hrănire) .Trăiesc în apele dulci . o Giardia intestinalis – parazit în intestinul subţire al omului – Giardioză – se transmite prin mâini murdare. heterotrofă în absenţa luminii .Înmulţirea – asexuat (diviziune directă) .Hrănire : autotrofă în prezenţa luminii. curate .Un numar redus de specii sunt parazite . o Trichomonas urogenitalis – în organele sistemelor excretor şi reproducător uman – boală venerică: „Trichomoniază”. poate afecta creierul 4.Amoeba proteus .Simbiotice (intestinul subţire al termitelor) . se transmite prin diverse lichide.

Se extrag diferite substanţe chimie (iodul.Produc boli animalelor şi omului .Îngrăşăminte .Sursă de exigen . bromul) Protozoarele: . SPOROZOARELE . OOMICETELE .Solitare sau coloniale .Talul unicelular este format din hife filiforme asemănătoare ciupercilor .chinină 6.Îngrăşăminte .Curăţă apele . CILIOFORELE (ciliatele) .Formează zooplancton .Înmulţire  Asexuat  Conjugare .Ciliatele se pot dezvolta şi în stomacul erbivorelor rumegătoare.Absorb substanţe hrănitoare ale gazdei .Parazite aproape în exclusivitate .Prezenţa cililor – locomoţie şi hrănire .5.Exclusiv parazite în lichidele corpului – sânge sau limfă .Acvatice .Boli: o Babesioze – la bovine o Coccidioze – la păsări o Malaria – la om (”friguri de baltă” / „Paludism”)  Agent patogen: Plasmodium (hematozoar palustru)  Transmis prin femela ţânţărului anopheles  Medicament .Structura corpului este mult simplificată – nu au organite de locomoţie şi nici vacuole .Peretele celular conţine celuloză .Ex: o Phytophtora infestam – produce „mana cartofului” o Saprolegnia – parazit la peşti Importanţa protistelor Algele: .Sursă de hrană pentru animale acvatice (fitoplancton) . având rog celulozotic 7.

Înmulţire: o Asexuată  Spori  Fragmente de miceliu  Înmugurire o Sexuată  Gameţi masculini şi femini Clasificare: . ASCOMICETELE o Unicelulare:  Inferioare. picături de grăsime şi glicogen o NU conţine amidon . berii) Saccharomyces elipsoideus (dr. fiziologice. libere/coloniale.Organisme EK (unicelulare sau pluricelulare) .> 120 000 specii răspândite pe tot globul . o Nu au clorofilă o Hrănirea este heterotrofă. saprofite (descompun substr. de natură polizaharidă o Înmulţirea predominant asexuată prin spori o Organisme imobile . ribozomi. mitocondrii. înm. genetice etc.Bazidomicete 1.Formează un regn separat pe baza unor caracteristici anatomice. saprofit (majoritatea) sau parazit o Peretele celular impregnat cu chitină o Corpul (tal) = MICELIU este alcătuit din hife (unicel.Au fost consideraţi organisme vegetale datorită unor caracteristici comune: o Peretele celular rigid. vinului) Candida albicans (produce candidoză) .REGNUL FUNGI Caractere generale: . ZIGOMICETELE o Ciuperci inferioare ale căror tal este septat dar neramificat  Saprofite: Mucegaiul alb (Mucor mulelo)  Parazite: Rhysomucor parasiticus – intecţie pulmonară 2. sau pluricel. vacuole.Ascomicete .Zigomicete . pâinii) Saccharomyces carlspergensis (dr. ecologice. – înmugurire  Drojdiile: Saccharomyces cerevisal (dr.) o În citoplasmă celula fungilor prezintă: recticul endoplasmatic. morfologice. glucidice).

comă şi moarte.industria alimentară (drojdiile şi mucegaiurile utilizate pentru aromatizare) . firele de păr Importanţa ciupercilor Saprofite: . ramificat. „pălăria şarpelui” hribul dracului – Boletus satanas  Parazite – microscopice  La plante: tăciunele porumbului rugina grâului  La animale  La om afectează pielea. unghiile.sursă de hrană . ciuperca de câmp ciuperca de bălegar  Otrăvitoare – conţin substanţe toxice pentru sistemele digestiv şi nervos. BAZIDOMICETELE (ciuperci superioare) o Organul sporilor = Bazidie o Miceliul septat. pluricelular  Saprofite .o Pluricelulare:  Mucegaiurile  Înmulţire: sexuat şi asexuat  Exemple:  Saprofite (descompun substraturi glucidice) Mucegaiul verde – Penicillium notatum Mucegaiul verde-albăstrui .Aspergillus  Parazite o Microscopice Mucegaiul negru – Aspergillus niger „Cornul secarei” – Claviceps purpuraea o Macroscopice Zbărciogul – Morchella esculenta 3.industria farmaceutică (mucegaiurile utilizate pentru antibiotice) .ingenizează mediul .ciuperci microscopice (cu „picior şi pălărie”)  Comestibile bureţii – Boletus sp. Pot duce la toxiinfecţii alimentare.