You are on page 1of 302

Conceptul de prevenire a incendiilor pag.5 1.Argumentarea conceptului de prevenire a incendiilor pag.5 2.Formele muncii de prevenire a incendiilor ` pag.

6 Organizarea autoapararii impotriva incendiilor pag.8

1.Continut,scop,obiective si elemente componente pag.8 2.Organizarea autoapararii impotriva incendiilor intr-o unitate pag.8 3.Organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca

pag.8

Unitati de masura,greutati volumetrice,formule matematice si specifice activitatilor de prevenire si stingere a incendiilor pag.9 1.Marimi si unitati de masura pag.9 2.Greutati volumetrice specifice pag.10 3.Arii si volume pag.12 4.Valorile unor marimi din caldura,mecanica,electricitate,chimie si hidraulica,folositoare pompierilor pag.13 Procese de oxidare si arderi pag.21

1.Oxidarea pag.21 2.Arderea pag.22 3.Aprinderea pag.23 4.Autoaprinderea pag.23 5.Inflamarea pag.24 6.Autoinflamarea pag.25 7.Explozia pag.26 8.Rabufnirea pag.26 9.Substante cu actiune reciproca Incendiul si dezvoltarea lui

pag.26

pag.27

1.Viteza de arderepag.27 2.Evolutia si temperatura incendiului.Produsele de ardere pag.28 3.Propagarea incendiului,schimbul de gaze si ventilarea spatiilor incendiate Aprecierea pericolului de incediu pag.32

pag.30

1.Pericolul de incendiu pag.32 2.Parametrii pericolului de incendiu pag.33 3.Punctele vitale vulnerabile la incendiu pag.34 4.Clasificarea materialelor si substantelor depozitate dupa clasa de periculozitate pag.35 Gaze industriale cu pericol de incendiu pag.37

1.Hidrogenul pag.37 2.Oxigenul pag.37 3.Metanul pag.38 4.Acetilena pag.38 5.Amoniacul pag.38 6.Clorul pag.39 7.Gaze petroliere lichefiate

pag.39

Pericolul de incendiu si explozie al principalelor prafuri combustibilepag.40 1.Factori care influenteaza aprinderea prafurilor si pulberilor combustibile pag.40 2.Praful si pulberea de carbine pag.44 3.Praful de lemn pag.45 4. Praful de zahar pag.45 5.Praful de cereale si faina pag.46 6.Praful de amidon pag.46 7.Praful de materiale plastice pag.46 8.Praful de textile pag.47 9.Negrul de fum pag.47 10.Praful de sulf pag.47 11.Prafuri si pulberi combustibile folosite in industria chimica si farmaceutica pag.48 12.Combaterea exploziilor de prafuri combustibile pag.48 Principalele pulberi (prafuri) de metale combustibile pag.48 1.Combustibilitatea metalelor pag.48 2.Pericolul de incendiu si explozie a pulberilor metalice pag.50 3.Pulberea (praful) de aluminiu pag.51 4.Pulberea (praful) de magneziu pag.52 5.Pulberea (praful) de titan pag.53 6.Pulberea (praful) de zirconium pag.53 7.Pulberea (praful) de zinc pag.53 8.Pulberea (praful) de nichel pag.54 9.Pulberea (praful) de fier pag.54 10.Pulberea (praful) de uranium pag.54 11.Pulberea (praful) de cupru pag.54 12.Pulberea (praful) de tantal pag.54 13.Stingerea incendiilor de pulberi metalice pag.54 Procese chimice cu pericol de incendiu pag.55

1.Procese de descompunere termica pag.56 2.Procese de oxidare pag.56 3.Procese de hidrogenare pag.56 4.Procese de hidroformilare pag.57 5.Procese de clorurare pag.57 6.Procese de polimerizare pag.57 7.Procese de dezalchilare pag.57 8.Procese de aditie la acetilenapag.57

9.Procese de nitrare pag.58 10.Procese de sulfonare pag.58 Amplasarea instalatiilor electrice in functie de categoriile de medii si protectia echipamentelor electrice pag.58 1.Categoriile de medii in functie de pericolul de incendiu (P. 118/1983) pag.58 2.Categoriile de incaperi,spatii sau zone in functie de mediu – mediu normal (I.7) pag.59 3.Categoriile de medii cu pericol de explozie (I.D 17) pag.59 4.Categoriile de medii in functie de pericolul de electrocutare (STAS 8275-87) pag.59 5.Protectia antiexploziva pag.60 Instalatii automate de semnalizare a incendiilor pag.63 pag.66

1.Detectoare de incendiu pag.63 2.Alegerea si amplasarea detectoarelor de incendiu 3.Centrale de semnalizare a incendiilor pag.67 4.Butoane de semnalizare pag.68

Instalatii de protectie a constructiilor contra trasnetului pag.68 1.Factorii atmosferici care influenteaza incendiul pag.68 2.Pericolul de incendiu si explozie creat de trasnet pag.70 3.Criterii de prevedere si amplasare a instalatiilor contra trasnetului pag.71 4.Compunerea instalatiilor de paratrasnete pag.71 5.Instalatii de protectie montate pe constructii contra efectelor directe ale trasnetului pag.72 6.Instalatii de protectie montate independent de constructii contra efectelor directe ale trasnetului pag.73 7.Instalatii de protectie contra efectelor secundare ale trasnetului pag.73 8.Protectia contra descarcarilor laterale pag.74 9.Protectia contra descarcarilor electrice atmosferice in mediul rural pag.74 10.Calculul zonei de protectie contra indendiilor pag.75 11.Prizele de pamint pag.75 Rezistenta la foc a materialelor de constructii si a cladirilor pag.76

1.Notiuni privind principalele proprietati fizico-mecanice ale materialelor,conexe modului de comportare la foc pag.76 2.Combustibilitatea si rezistenta la foc a materialelor si elementelor de constructie.Determinarea gradului de rezistenta la foc al constructiilor pag.83 3.Elemente de compartimentare a constructiilor impotriva incendiilor pag.84 4.Metode pentru determinarea incombustibilitatii,combustibilitatii,propagarii flacarilor,puterii calorice si rezistentei la foc a materialelor si elementelor de constructii pag.87 5.Ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii pag.90

Combustibilitatea materialelor plastice

pag.93

1.Parametrii pericolului de incendiu pag.93 2.Caracteristicile de ardere a principalelor materiale plastice pag.93 Instalatii speciale de stingere pag.94 pag.94

1.Clasificarea instalatiilor de stingere a incendiilor 2.Instalatii de hidranti pag.95 3.Instalatii de sprinklere pag.96 4.Instalatii de drencere pag.97 5.Instalatii de apa pulverizata pag.98 6.Instalatii de spuma pag.98 7.Instalatii de gaze inerte pag.101 8.Instalatii cu pulberi stingatoare pag.102 9.Instalatii cu abur pag.102 10.Instalatii cu haloni pag.102 Cauzele tehnice ale incendiilor pag.102 Reguli generale de prevenire si stingere a incendiilor

pag.106

1.Reglementarea folosirii focului deschis si fumatului pag.106 2.Reguli privind lucrarile de sudare si taiere a metalelor pag.107 3.Reguli privind instalatii electrice pag.108 4.Reguli privind sistemele si mijloacele de incalzire pag.109 5.Reguli privind efectuarea unor lucrari cu lichide combustibile la vopsire pag.110 6.Reguli privind depozitarea materialelor si substantelor combustibile pag.111 7.Reguli privind evacuarea in caz de incendiu.Limitarea si stingerea incendiilor pag.112 Controlul pentru asigurarea prevenirii si stingerii incendiilor a instalatiilor din constructii pag.113 1.Controlul instalatiilor electrice interioare pag.113 2.Controlul motoarelor electrice pag.115 3.Controlul iluminatului de sigurantapag.116 4.Controlul iluminatului de panica pag.116 5.Controlul iluminatului de avarie pag.116 6.Controlul in vederea inlaturarii electricitatii statice pag.116 7.Controlul instalatiilor de detectare automata a instalatiilor pag.117 8.Controlul unei instalatii de protectie contra trasnetuluipag.118 9.Controlul instalatiilor si mijloacelor de incalzire pag.118 10.Controlul instalatiilor de ventilatie pag.119 11.Controlul instalatiilor si mijloacelor de stingere a incendiilor pag.119 Clasificarea,cercetarea,evidenta si raportarea incendiilor pag.121

1.Clasificarea incendiilor pag.121 2.Cercetarea cauzelor incendiilor pag.122 3.Evidenta si raportarea incendiilor pag.127 Propagarea si evacuarea fumului si gazelor din cladiri 1.Pericolul prezentat de fum pag.127 2.Mecanismul de propagare a fumului in cladiri pag.127 3.Evacuarea fumului si gazelor fierbinti pag.128 Evacuarea si salvarea persoanelor din cladiri 1.Evacuarea persoanelor 2.Salvarea persoanelor pag.129 pag.130 pag.131 pag.131 pag.129 pag.127

Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor

1.Notiuni de hidrostatica si de miscare a lichidelor in conducte 2.Inaltimea de aspiratie pag.133 3.Lovitura de berbec (socul hidraulic) pag.134 4.Jeturi de apa.Forta de reactie a tevilor pag.135 5.Retele exterioare de distributie pag.136

Metodologia controlului tehnic de specialitate al activitatilor de prevenire si stingere a incendiilor pag.137 1.Pregatirea controlului pag.137 2.Executarea controluluipag.137 3.Finalizarea controlului tehnic

pag.140 pag.141

Procedee de intrerupere a procesului de ardere Substante de stingere pag.141

1.Substante de stingere prin racire pag.141 2.Substante de stingere prin izolare pag.143 3.Substante folosite la reducerea continutului maxim de oxigen 4.Substante de stingere prin inhibitie chimica pag.145 Pompe si aparate folosite la stingerea incendiilor pag.145 1.Pompe cu piston pag.145 2.Pompe centrifuge pag.146 3.Pompe de vid pag.147 4.Ejectoare pag.147 5.Hidrofoare pag.145

pag.144

Manometre,barometre si debimetre 1.Manometre 2.Barometre 3.Debimetre pag.148 pag.148 pag.149

pag.148

Stingatoare de incendiu pag.149 1.Stingatoare de incendiu portative cu pulbere (P)pag.149 2.Stingatoare de incendiu portative cu dioxid de carbon (G) pag.149 3.Stingatoare de incendiu portative cu spuma chimica (SC) si apa pulverizata (AP) pag.150 4.Stingatoare de incendiu transportabile cu pulbere (P), cu spuma chimica (SC) si apa pulverizata (AP) pag.150 5.Domeniul de utilizare al stingatoarelor in raport cu clasele de incendiu si culorile de marcare pe etichetele stingatoarelor pag.151 6.Ariile maxime protejate si distantele maxime de amplasare a stingatoarelor in raport cu pericolul de incendiu pag.151 7.Determinarea capacitatii de stingere a stingatoarelor pe focare tip (STAS 11959/3-83) pag.151 8.Verificare si intretinerea stingatoarelor pag.153 Masini si utilaje de stingere a incendiilor pag.155

1.Simboluri utilizate pentru denumirea masinilor si utilajelor de stingere a incendiilor pag.155 2.Autopompe de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip Steagul Rosu SR 101,104,104/211 si 132 pag.155 3.Autopompe de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip Steagul Rosu SR 114 pag.156 4.Autopompe de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip ROMAN pag.157 5.Autospeciale de stingere a incendiilor cu praf si azot pag.159 6.Autospeciale de stingere a incendiilor cu jet de gaze pag.160 7.Autospeciale pentru evacuarea fumului si gazelor la incendii si iluminat pag.161 8.Autoscari mecanice pag.162 9.Nave maritime si fluviale de stins incendii pag.162 10.Trenuri de stins incendii pag.163 11.Motopompe pentru stingerea incendiilor pag.163 12.Generatoare de spuma usoara pag.164 13.Tunuri de apa si spuma pag.164 14.Masini usoare si alte utilaje pentru interventii la incendii pag.165 Alimentarea cu apa a masinilor de incendiu 1.Alimentarea directa cu apa pag.165 2.Alimentarea in releu cu apa pag.165 3.Alimentarea in naveta cu apa pag.166 pag.165

3)Tranzitoriu.tehnice. . .172 .Instalatii pentru alarmare.Cerinte si masuri tehnico-organizatorice pag.172 2.precum si de asigurare materiala destinate sa preintimpine izbucnirea si propagarea incendiilor.sursele de aprindere (energie).procedee.semnalizare si stingere a incendiilor pag.Masini de stingere a incendiilor pag.Mijloace de protectie si salvare pag.pune in pericol viata oamenilor si animalelor si/sau distruge bunuri materiale.accidente si ale elemente care pot fi urmate de incendii.166 2.167 3.avertizare.avarii.PREVENIREA INCENDIILOR.SCOPURI Scopurile prevenirii incendiilor sunt: 1)Fundamental.semnalizarea.166 Dotarea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor 1. 2) Prioritar.REDUCEREA PERICOLULUI DE INCENDIU PRIN pag.174 1.2.imprejurarile determinate si favorizate.instruire si educare.170 5.implica actionarea prin metode.173 3.anuntarea si stingerea eficienta a incendiilor.Stabilirea conceptiei de interventie la incendii pag.171 Organizarea interventiei pentru stingerea incendiilor 1.Conceptul de prevenire a incendiilor 1.actionind asupra urmatoarelor elemente: .4.PREVENIREA SI INLATURAREA STARILOR DE PERICOL SI A CAUZELOR POTENTIALE DE INCENDIU.ARGUMENTAREA CONCEPTULUI DE PREVENIRE A INCENDIILOR 1.168 4.166 pag. .substantele si materialele combustibile care se pot aprinde.sa creeze conditii pentru salvarea operativa a oamenilor si bunurilor.1.mijloace care produc surse de aprindere.este o combustie (ardere) rapida ce se dezvolta (propaga) fara control in timp si spatiu.Criterii generale de dotare pag. 1. .FENOMENUL ASUPRA CARUIA SE ACTIONEAZA INCENDIUL este procesul care intruneste concomitent urmatoarele trei conditii: .mijloace si substante de stingere adecvate in vederea intreruperii procesului de ardere si pentru lichidarea consecintelor acestuia.care se realizeaza printr-un complex de actiuni si masuri organizatorice. . .Alimentarea mixta cu apa pag.Organizarea interventiei la calamitati naturale pag.de informare.Instalatii de stingere a incendiilor pag.conditiile generatoare de explozii.

.conducerile administrative ale unitatilor economice si social culturale si unele comisii pe domenii de pe linga acestea.gospodariile populatiei si celelalte bunuri ale cetatenilor).).presa. .primariile si unele comisii pe domenii de pe linga acestea.asociatiile pompierilor.radioul. . .reducerea cantitatilor de substante si materiale combustibile.mijloace de informare in masa: televiziunea.cooperatista. .. .agricole.organizatiile ecologistice si de protectie a mediului.indeosebi a celor cu combustibilitate si periculozitate ridicate. .intensificarea informarii si instruirii specifice a personalului. . .de mica productie. .) si unitatile social-culturale (proprietatile de stat.filmul.particulara.).intarirea controlului si autocontrolului.animalelor si bunurilor. .cadrele tehnice special incadrate (angajate) ori desemnate pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenire si stingere a incendiilor. .de transport.unitatile militare de pompieri. 1.participative. .organele cu competente legale si in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (procuratura.inspectiile de stat specializate care desfasoara activitati conexe prevenirii si stingerii incendiilor.silvice etc.copii si ceilalti cetateni.femei etc.5.4. 1.justitia.avind ca organisme specializate: comisiile de aparare impotriva incendiilor.eliminarea unor imprejurari care concura la izbucnirea incendiilor.institutiile de invatamint si cultura.tineretul.SFERA DE ACTIVITATE Sfera de activitate cuprinde intreg teritoriul tarii: personalul incadrat (angajat) in munca.formatiile civile de pompieri .restringerea posibilitatilot de propagare si dezvoltare a incendiilor. .organizatiile de masa si obstesti (sindicate.imbunatatirea conditiilor de evacuare in caz de incendiu a persoanelor.comerciale. .diminuarea surselor potenstiale de aprindere. .unitatile economice (industriale.FORTELE PRINCIPALE PARTICIPANTE In functie de urgenta aceste forte pot fi: . . 1.tineret. .suplimentarea cantitativa a mijloacelor de prevenire si stingere a incendiilor sau sporirea eficientei acestora.compartimentele de prevenire si stingere a incendiilor din unitatile economice si social-culturale si din localitate.unitatile armatei si altor forte de aparare cu care se coopereaza in situatiile prevazute de lege. ESENTA CONCEPTULUI Aceasta consta in urmatoarele: . .mixta.politia etc.3.etc.

a tuturor sectoarelor.cooperarii si dialogului deschis cu toate fortele interesate.prioritati immediate si de perspectiva.S. .cere utilizarea de forme.de drept (legalitatii).evidentiaza importanta activitatii de prevenire a incendiilor ca o componenta a conceptului general de aparare a vietii.desfasurare si coordonare a activitatii de prevenire si stingere a incendiilor.precum si de formele de proprietate.7.DIRECTII SI MODALITATI PRINCIPALE DE ACTIUNE.PRINCIPIILE DE LUCRU DE BAZA Principiile de lucru de baza sunt urmatoarele: . .normelor si prescriptiilor tehnice de specialitate. .care pot avea consecinte negative grave.1.avutiei poporului si bunurile personale. .aplicarea principiului autoapararii impotriva incendiilor. . .conlucrarii. . . 1. (comisii de aparare impotriva incendiilor. . . .cai si metode specifice de lucru cu character democratic. .sprijinirea conducerilor administrative in organizarea si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor.I..autoapararii.FORMELE MUNCII DE PREVENIRE A INCENDIILOR 2.cunoasterea si indeplinirea indatoririlor si obligatiile legale referitoare la prevenirea is stingerea incendiilor. 1.PRINCIPALELE FORME ALE MUNCII DE PREVENIRE A INCENDIILOR .cuprinderea in munca de prevenire a incendiilor.ramurilor.implica folosirea judicioasa si eficienta a fortelor.localitatilor. . .perfectionarea cadrului juridic.formatii civile de pompieri.prin forme si modalitati adecvate.fondurilor si mijloacelor. etc).S.ale colectivelor si grupurilor cu cele individuale ale fiecarui cetatean.cresterea nivelului de professionalism si a capacitatii de actiune a organismelor specializate din compartimentul P.cailor si modalitatilor de organizare.subliniaza prioritatea masurilor de prevenire a incendiilor.diversificarea si perfectionarea formelor. .unitatilor.cunoasterea conditiilor generatoare de incendii si a masurilor de preintimpinare a acestora.cresterea competentei profesionale si a responsabilitatii cadrelor de pompieri in munca de prevenire si stingere a incendiilor.ADAPTATE CONTINUU IN RAPORT CU PRIORITATILE IMEDIATE SI DE PERSPECTIVA Acestea sunt: .cadre tehnice P.imbina interesele generale ale poporului.impune respectarea legilor tarii. 2. .6.intarirea asociatiilor pompierilor si sporirea aportului acestora in apararea impotriva incendiilor. .I.tinind seama de specificul unitatilor economice si social-culturale.

S. 2. . .1.finalizarea controlului tehnic de specialitate.2.asigurarea masurilor pentru stingerea prompta a inceputurilor de incendiu si a incendiilor.I.informarea asupra masurilor luate de conducerile administrative si verificarea indeplinirii acestora.calamitatilor naturale. . . 2.stabilirea masurilor specifice de siguranta pe timpul inlaturarii efectelor incendiilor.sprijinirea activitatii de informare. .Acestea sunt: . .precum si a altor neajunsuri in respectarea normelor.instruire si educare privind prevenirea si stingerea incendiilor.depistarea si inlaturarea operative a starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu.principiul consensului si unitati de actiune.avariilor.avizarea si autorizarea PSI.acordarea asistentei tehnice de specialitate. .instruire si educare privind prevenirea si stingerea incendiilor.2.2. . etc).control tehnic de specialitate al activitatii de prevenire si stingere a incendiilor. . .exploziilor.indrumare si asistenta tehnica de specialitate.verificarea modului de organizare si functionare a compartimentului de prevenire si stingere a incendiilor (comisia de aparare impotriva incendiilor.aplicarea masurilor coercitive pentru incalcarile prevederilor legale din domeniul prevenirii si stingerii incendiilor.controlul respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor si stabilirea de masuri pentru inlaturarea starilor de pericol.Obiectivele controlului Acestea sunt: . . 2.formatia civila.indrumarea si sprijinirea acestuia in indeplinirea atributiilor si sarcinilor specifice.Activitatile principale care se desfasoara pe timpul controlului Acestea sunt: .precum si pentru imbunatatirea muncii de prevenire si stingere a incendiilor. .cadrele tehnice P.precum si la reluarea activitatilor economico-sociale perturbate de aceste evenimente.activitatea de informare.actiuni preventive de sprijin. limitarea consecintelor negative ale acestor evenimente si calamitati naturale.3. Principii in organizarea si executarea controlului Acestea sunt: .cauzelor potentiale de incendiu si altor neajunsuri constatate.2.2.preintimpinarea aparitiei starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu .CONTROLUL TEHNIC DE SPECIALITATE AL ACTIVITATII DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR 2.

INSTRUIRE SI EDUCARE PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR Se utilizeaza o gama larga de forme si mijloace. . .informari.anchete si alte materiale la organele de presa centrale si locale si publicatii de specialitate.5.pliante. . .verificari.instruire si educare.diafime. 2.controale colective individuale de fond. Tehnici de control Acestea sunt: .rapoarte sau sesizari asupra rezultatelor controlului.principiul prioritatii in desfasurarea controlului. . .informari.controale commune sau mixte.investigatii.inregistrari video.intocmirea documentelor de control tehnic de specialitate (proces-verbale. .cauzelor potentiale de incendiu si a altor nereguli constatate.sinteze..sondaje. .anunturi.literature tehnica de specialitate. . .4.principiul dialogului deschis si asigurarii unui climat psihologic normal.valorificarea constatarilor in cadrul actiunilor de informare.controale complexe.proiectii de filme.manuale. 2.6. .2.benzi de magnetofon si casetofon.observatii. . .controlul sau inspectia la fata locului.dezbaterea constatarilor si concluziilor. .afisete.inlaturarea operative a starilor de pericol. .indrumatoare.principiul economiei de personal.Metode de control Acestea sunt: .analiza si compararea unor date.ACTIVITATEA DE INFORMARE.2.principiul flexibilitatii.rapoarte sau informari.) si prezentarea acestora in drept.note de control.rapoate etc.controale tematice.emisiuni la televiziune.operative si prin sondaj.afise.2. .radio si statii de radioamplificare. .Forme si cai de finalizare a controlului termic Acestea sunt: .recomandari. 2.controale statistico-matematice.cum sunt: . .cu tematica adecvata. . .de verificare. . 2.3.dispozitive.caiete documentare.

inlaturarea operativa a urmarilor incendiilor.fotogazete.schimburi de experienta.fiecare localitate.exploatarea si intretinerea constructiilor.exploziilor.cursuri.avarii sau calamitati naturale.instalatiilor.consultatii si alte forme de dialog. .a proprietatii obstesti si bunurilor cetatenilor.stingerea prompta a inceputurilor de incendiu si a incendiilor.echiparea si inzestrarea cu masini.panouri. . Elementele componente ale conceptiei de autoaparare sunt: .fiecare colectiv sau grup de oameni sa participle active cu fortele si mijloacele proprii la apararea vietii si bunurilor impotriva incendiilor.gazette de perete si de strada.avariilor si efectelor negative ale calamitatilor naturale.masinilor. .analize si vizite documentare.fotomontaje.SCOP.explozii.mese rotunde.dezbateri. .utilaje si alte mijloace specifice de prevenire si stingere a incendiilor.reluarea in cel mai scurt timp si in conditii de siguranta a activitatilor economicesociale perturbate de incendii.antrenamente pe standuri si simulatoare.amenajarea. .limitarea consecintelor negative care acestea le pot crea asupra oamenilor si bunurilor.precum si desfasurarea normala a activitatii economice-sociale.cunoasterea si aprecierea fenomeniului de incendiu si a implicatiilor economice si sociale ale acestuia.OBIECTIVE SI ELEMENTE COMPONENTE Autoapararea.precum si a celor cu care se coopereaza. .Organizarea autoapararii impotriva incendiilor 1.consfatuiri.utilajelor.exploziilor. .preintimpinarea aparitiei starilor de pericol si cauzele potentiale de incendiu. 2.explozie si alte accidente tehnice care pot genera incendii..prin unirea si valorificarea potentialului uman.precum si a altor aspecte negative care ar putea diminua securitatea la incendiu a vietii.tehnic. Obiectivele autoapararii sunt: .organizarea si pregatirea din punct de vedere al prevenirii si stingereii incendiilor a fortelor proprii.expozitii. .calamitatilor naturale si a altor evenimente negative.avutiei poporului si bunurilor cetatenilor.instalatii.agregatelor si a teritoriului din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor.convocari si instructaje.ca principiu de organizare si desfasurare a activitatii de prevenire si stingere a incendiilor.depistarea si inlaturarea operativa a starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu. .stiintific si material de care dispune fiecare unitate sau localitate.CONTINUT.concursuri profesionale.unitatilor economice si social-culturale.presupune ca fiecare unitate economica si social-culturala. Scopul principal al aplicarii principiului autoapararii este asigurarea unui nivel corespunzator de protectie impotriva incendiilor a vietii. . . .convorbiri.exercitii si aplicatii practice de antrenament sau demonstrative.

masinilor.utilaje.dotarea unitatii cu masini.mijloace de alarmare si anuntare a fortelor stabilite sa participe la stingerea incendiilor.organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca.organizarea controlului si autocontrolului privind indeplinirea obligatiilor legale. .traseele de evacuare.precizind sarcinile si raspunderile care revin echipei de prevenire si stingere a incendiilor.coordonarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor.precum si conceptia de interventie in caz de incendiu. ● cadre tehnice special angajate sau desemnate pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenire. .organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca cuprinde: .stabilirea obligatiilor care revin acestuia si a modului de lucru. . .ORGANIZAREA AUTOAPARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR PE LOCURILE DE MUNCA Autoapararea impotriva incendiilor pe locurile de munca se organizeaza diferentiat.organizarea activitatii de informare si instruire a personalului pe linia prevenirii si stingerii incendiilor.echipament de protectie si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor si de asigurarea intretinerii in stare de functionare a acestora.organizarea interventiei. 3.dispozitivul de interventie in caz de incendiu cu mijloacele din dotare. .schita (schema) locului de munca pe care se marcheaza modul de amplasare a utilajelor si bunurilor. . ● echipe speciale de interventie si salvare. .dotarea locului de munca cu mjiloace de prevenire si stingere a incendiilor.obligatia si sarcinile personalului incadrat in munca.regulile si masurile de autoaparare impotriva incendiilor specifice locului de munca.organizarea evacuarii persoanelor si bunurilor in caz de incendiu.rezultate din prevederile legale.dupa caz: ● comisia de aparare impotriva incendiilor.constituirea compartimentului de prevenire si stingere a incendiilor. ● formatia civila de pompieri.avind in componenta.ORGANIZAREA AUTOAPARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR INTR-O UNITATE Aceasta consta in principal.respectarea normelor si realizarea masurilor de autoaparare impotriva incendiilor.in: .in care se stabilesc in principal masurile de autoaparare si actiunile ce se vor intreprinde. .aparatura.instalatii.in raport cu pericolul de incendiu si explozie existent si cu complexitatea instalatiilor. . .utilajelor si proceselor tehnologice care se desfasoara pe locurile de munca respective. In principiu.precum si operariile ce trebuie executate (in ordine cronologica).intocmirea planului de autoaparare impotriva incendiilor. .. . 2.

Unitati de masura.fotomontaje si alte mijloace vizuale de popularizare a regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor.MARIMI SI UNITATI DE MASURA 1.cu caracter practic-aplicativ.numarul maxim de persoane care se pot afla in aceasta si de posibilitatile de evacuare. Pregatirea personalului incadrat in munca se asigura prin instructajul de prevenire si stingere a incendiilor.0254m=25. sau la sediul formatiei civile de pompieri).La instalatiile tehnologice complexe cu grad ridicat de pericol de incendiu si explozie se intocmesc. . Pentru salile aglomerate si a cladirilor cu aglomerari de persoane se intocmesc planuri de evacuare in caz de incendiu. .S. Pe locurile de munca se afiseaza inscriptii.instructajul periodic si testari.combaterea cauzelor de incendiu. .controlul si autocontrolul si se iau masuri pentru intarirea ordinii si disciplinei in munca.panouri.instructajul special pentru lucrari periculoase.1.care cuprinde urmatoarele forme (faze): .I.functie de tipul si destinatia constructiei.4 mm 1km=1000m 1kg=10hg=100dag= 1000g 1g=10dg=100cg=10 00mg 1t=1000kg.se asigura supravegherea.instructajul la intrarea in schimbul de lucru.Planurile se afiseaza in locurile vizibile pe caile de acces.greutati volumetrice.in mod diferentiat.si instructiuni de prevenire si stingere a incendiilor.de regula.formule matematice si specifice activitatilor de prevenire si stingere a incendiilor7 1. In cadrul autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca se reglemeteaza predarea si primirea schimbului.se organizeaza corespuzator lucrul.instructajul introductiv general (executat de cabinetele P.UNITATI FUNDAMENTALE s Marimea Lungime Denumirea Metru Simbolul m Transformarile vizuale 1m=10dm=100cm=1 000mm 1tol=0.afise. 3.1chintal= 100kg 1h=60min=3600s 1s=1000 ms 1 A=1000mA Masa Kilogram kg Timp Intesitatea curentului electric secunda Amper s A .

Temperatura termodinamica Intesitatea luminoasa Kelvin Candela K cd 1. 3 1dm =1l=10decl=10 00 centilitri=1000ml m x s-1 s-1 x rad m x s-2 s-2 x rad Viteza Viteza unghiulara Acceleratie Acceleratie unghiulara metru pe secunda radian pe secunda metru pe secunda la patrat radian pe secunda la patrat m/s rad/s m/s² rad/s² 1.2.5 N/m² 1bar=105N/m²=10197k gf/m² Presiune .81 m² x kg x s-2 1 J = 1 x 107 erg m² x kg x s-2 1 kW=1000W 1 CP=0.3.UNITATI ALE ALTOR MARIMI UZUALE Marimea 0 Forta Energie Putere Unitatea de masura 1 Newton Kilogram forta Joul Watt Kilowatt cal putere kilogram forta metru pe secunda Newton pe metru patrat atmosfera fizica atmosfera tehnica bar metru coloana apa Simbolul (marime.9678atm=9 8066.80665 W m-1kg∙s-2 1atm=101325N/m²=103 32kgf/cm 1kgf/cm²=0.unitate) 2 N Kgf J W kW CP N/m² atm at (kgf/cm²) bar m H2O Factorul dimensional (Relatii de transformare) 3 m x kg x s-2 1 N=1 x kgf 9.736 kW kgfm/s=9.UNITATI ALE MARIMILOR DE SPATIU SI TIMP Marimea 0 Arie Volum Denumirea 1 metru patrat metru cub Simbolul 2 m² m3 Factorul dimensional Transformari uzuale 3 1m3=1000dm3=1000 000cm3 1m3=1000l=10hl=10 00decal.

186∙1010erg= =426.981 N/cm² 1mmH2O=9.7∙1010 dezintegrari/s 1mCi=10-3Ci 1μCi=10-6Ci Echivalentul mecanic al caldurii Lucru mecanic Flux luminos Luminanta Iluminare Sarcina electrica Tensiune electrica (diferenta de potential) Cimp electric Rezistenta electrica Capacitate electrica Tensiune(forta)electr omotoare Cimp magnetic Intensitatea curentului electric Inductie magnetica Inductanta Frecventa Activitatea sursei radioactive (radioactivitatea) .i T.322 N/m²=13.A/m I.V/A F. 981∙10-3N/cm² 1mmHg=133.Wb/m² H.00133 bar m²∙kg∙s-2∙K-1 m²∙s-²∙K-1 m∙kg∙s-3∙K-1 1erg=10-7J 1cal=4.628Wh = 4186 1 erg=10-7J m²∙kg∙s-2 1kgf=9.milimetru coloana apa milimetru coloana mercur Entropie Entropie masica Conductivitatea termica Caldura Joul pe Kelvin Joul pe kilogram Kelvin Watt pe metru Kelvin erg calorie mica kilocalorie Joul calorie kilocalorie Joul Watt-ora Erg Joul kilogram forta metru lumen candela pe metru patrat Lux Columb Volt Volt pe metro Ohm Farad Volt Amper pe metro Amper Tesla Henry Hertz Curie Bq in SI mm H2O mmHg J/K J/1kg∙K W/m∙K erg cal kcal J cal kcal Wh Erg J kgf∙m lm cd/m² lx C V V/m Ω.80665 J cd∙sr m-2∙cd m-2∙cd∙sr A∙s m²∙kg∙s-3∙A-1 m∙kg∙s-3∙A-1 m²∙kg∙s-2∙A-2 m-2∙kg-1.6mm H2O=0.s4∙A2 m-1∙A kg∙s-2∙A-1 m²∙kg∙s-2∙A-2 s-1 1Ci=3.9kilogrammetri= = 4.1855 J 1Mcal=106cal 1kcal=1000cal 1kcal=4.184 J 1kcal=4.V A.C/A E.Wb/A Hz Ci Bq 1m H2O=0.81N/m²=0.184Joul=1.

4.5.7∙1010Bq Doza de radiatii (doza de iradiere) Doza absorbita Doza biologica Doza de iradiere externa cu radiatii γ Röntgen-ul Rad-ul Gray-ul Rem-ul Sievert-ul (SI) D R Rad Gy Rem Sv Rad/h 1Rad=100∙10-4 J/kg 1Gy=100 Rad 1Rem=Rad∙QF QF=factor de calitate pentru radiatiile γ.M.1Ci=3.in Ci E-energia radiatiilor γ in MeV d-distanta fata de sursa in m D=AE. [°C] [°R] [°F] Scara Celsius t[°C] 5∙ t °[R] 4 5{t[°F]-32} 9 Scara Rėaumur 4∙ t[°C] 5 t [°R] 4{t[°F]-32} 9 Scara Fahrenheit 4 ∙ t[°C]+32 5 9 ∙t[°R]+32 4 t [°F] 1.β si x Q=1.inSI 6d² 1.56AE d² A-activitatea sursei.MULTIPLII SI SUBMULTIPLII UNITATILOR DE MASURA CU PREFIXELE SI VALORILE LOR Multiplii Denum irea Simbol ul n 10 ∙UM Submult Denum iplii irea Simbol ul deca da 101 deci d hecto h 102 centi c kilo k 103 mili m mega m 106 micro µ giga g 1012 nano n tera t 1015 pico p peta p femto f exa e 1018 atto a .RELATII DE TRANSFORMARE INTRE VALORILE TEMPERATURILOR DE DIFERITE SCARI TERMOMETRICE U.iar pentru x QF=10 1 SV=Gy∙QF D=0.

chochilifer 2300 Travertin 2400 2.2.granit.1.METALE Alama Aluminiu Arama laminate Bronz Cositor (laminat) Duraluminiu Fonta Otel Plumb Zinc 8500 2700 8900 8500 7400 2800 7250 7850 11400 7000 800 1000 750 800 2.10n ∙UM 10-1 10-2 10-3 10-6 10-9 10-12 10-16 10-18 2.3.diorit 3000 Gresii 2600 Calcar poros.sienit.4.GREUTATI VOLUMETRICE SI SPECIFICE [km/m3] 2.LEMN Foioase – uscate Foioase – umede sau impregnate Rasinoase – uscate Rasinoase umede 2.BETOANE SI PLACI PENTRU PERETI Beton armat 2600 Beton simplu Beton de tuf volcanic Beton poros 1100 Beton armat normal Beton celular poros Beton de zgura Beton de umplutura cu deseuri ceramice Caramizi gaurite Caramizi de zgura de carbuni Mortar de argila Mortar de ciment 2200 2000 2400 1100 1400 1800 1500 1400 1600 2100 .ZIDARII.PIETRE NATURALE Andezit.calcar compact si cristalin (marmura) 2800 Tufuri vulcanice 1800 Bazalt.

Caramizi pline si caramizi de zgura de furnal 1800 Mortar de ipsos 1200 Mortar de var 1900 Placi de zgura cu ipsos 1200 Placi de pluta expandata 200 Placi din talas de lemn 500 Zidarie de caramida divn clincher si caramizi refractare 1900 2.pamint Asfalt Bitum Ciment in vrac Ciment in saci Moloz cu sfarimaturi de caramida Nisip uscat Nisip umed Piatra concasata Pietris umed Placi de sticla.DIFERITE MATERIALE DE CONSTRUCTII Argila.COMBUSTIBILI Antracit brut.7.uleiuri minerale Turba Rumegus de lemn Talas afinat 1300 1000 800 1250 850 300 800 400 800 1000 500 200 150 1800 2200 1100 1250 1400 1400 1600 1800 1700 1900 2600 1700 1000 100 1400 2.pacura.6.titei.umed Antracit bulgari Benzina si petrol lampant Brichete stivuite Carbine brun bulgari Carbune de lemn (mangal) Huila bulgari Lemne de foc in gramada Lignit bulgari Motorina.geamuri Pietris uscat Var nestins in bulgari Vata de sticla Var pasta 2.lut.DIVERSE MATERIALE COMBUSTIBILE Bumbac presat Carti stivuite Cauciuc 700 850 960 .5.

GREUTATI SPECIFICE ALE LICHIDELOR [kgf/m3] Acetona Acid acetic pur Acid azotic Acid clorhidric Acid carbonic Alcool metilic Acid sulfuric Benzen Benzina usoara Mercur Motorina Diesel Petrol brut Sulfura de carbon Eter Gudron Tetraclorura de carbon Toluen Uleiuri lubrefiante 791 10531 1502 908 9601 792 1834 878 670 1354 900 800 1263 655 1050 1595 866 930 3.Carbid Faina in saci Hirtie stivuita Lina balotata Lina nepresata Paie si fin nepresat Piei uscate Sare bulgari Tutun balotat Turte de furaje Zahar 900 600 1100 1300 300 50 400 1300 350 1000 750 2.1.8.ARII SI VOLUME 3.ARII Patrat Dreptunghi S=aa=² S=ab Diagonala: D=a√2 Perimetrul: 2(a+b) Perimetrul: p=4a Paralelogram S=ah Trapez S=a+b ∙ h 2 Perimetrul=suma laturilor Perimetrul: a+b+c Hexagon S=πab Elipsa Triunghi S=ah Poligon oarecare S=S1+S2+S3 S=Pa .

866 l 2 P=suma laturilor P=suma laturilor Cerc Cilindru drept Cilindru Sπ=R²=πD²=0.79686 .2.99430 Marimea √g 2√g π 3. g – acceleratia paminteasca.P=2(a+b) S=ah1+ah2+ah3 S=0.75d²] 3.3.49715 0. e – baza logaritmilor naturali Marimea Π π² π 3.26418 Lgn 0.VOLUME Cub Prisma Cilindru baze paralele V=aaa=a² V=Sh=abh V=πR²h Piramida V=Sh=abh 3 3 Trunchi de con V=πh(R²+r²+Rr) 3 3 Trunchi de piramida cu V=1h(S+s+√Ss) Sector sferic Aria sectorului sferic: S=πR(2h+a) Sfera Sector sferic Con Butoi 3 3 V=4πR =4.132092 6.141593 0.869604 Lgn 0.189R V=2πR²h V=πR²h V=πl[2D²+d²] 3 3 3 12 V= πl[2D²+Dd+0.49583 0.VALORI NUMERICE UZUALE π – raportul dintre lungimea cercului si diametrul lui.785D² Aria laterala: S=2πR Aria laterala: S= πR (h1+h2) 4 Aria totala: S= 2πR(R+h) Sector circular: S=arc ACBxR=πR²x=lR 2 360 2 Cilindrul oblic Con x=numarul de grade al arcului ACB C-lungimea arcului sectiunii ortogonale Aria laterala:S=πRl= l=lungimea arcului = x πR h=lungimea generatoarei =πR√R²+h² 180 Aria totala 3 Segment circular: S=πR β – C (R-f) Trunchi de con S=πR(h+l) 360 2 Aria laterala: S=πl(R+r) β= numarul de grade al arcului DEF l=√h²+(R-r²) Sfera Aria sferei:S=4πR²=πD² Aria calotei sferei: S=2πRh 3.

98334 1.50825 0.35265 0. i=1 Qi – puterea calorica inferioara unui material [MJ/kg.ELECTRICITATE.24857 1.718282 0.15 .49145 0.318310 9.21715 4.785398 1.CALDURA Sarcina termica: SQ=n ∑Qi∙Mi [MJ].FOLOSITOARE POMPIERILOR 4.1.19612 0.5097 0.99167 1.56571 1. pentru gaze in MJ/m3].50419 1.31929 0.π3 π/3 π/4 √π 1 π G g² 1 g 1 2g 31.2361 0.006277 1.135335 1. 273.13141 0.VALORILE UNOR MARIMI DIN CALDURA. Legea incalzirii gazelor sub volum constat (legea lui Charles): p-p0=β∆t.225763 1.00833 2.[m²]. As As – aria sectiunii orizontale a spatiului afectat (compatimentul de incendiu).70730 1 √g 1 √2g π √g e 1 e 1 e² √e 0.43429 1.648721 1. β= 1 grd-1.p=p0(1+β∆t) [at].003033 2.MECANICA. p0 p – presiunea gazului sub influenta cresterii temperaturii [at]. Mi – masa materialelor combustibile de acelasi fel aflate in spatiu luat in considerare. p0 – presiunea normala [at].570796 0. Pentru un singur material combustibil: SQ=QM.367879 0.CHIMIE SI HIDRAULICA.00122 0.772454 0.81 96.89509 0. Densitatea sarcinii termice qs se determina cu relatia: qs= SQ [MJ/m²].10194 0.

42 0. Tabelul III.79 0.75 0.08 0.presiunea inferioara din butelia cu gaze tehnice nu trebuie sa depaseasca valorile admisibile.78 1.4.19 0.56 0. Pentru nevoi practice au fost stabilite limite de incarcare maxima a butelii cu diferite gaze lichefiate.1.51 1.1.[°C].4. V – volumul la starea finala [dm3].34 0.90 0.4.∆t – diferenta dintre temperatura degajata prin incalzire si temperatura normala (15°C).96 kcal/m²∙h].19 Denumirea gazului Acid fluorhidric Amoniac Bioxid de sulf n-Butan Butadien Izobutan Hidrongen sulfurat Monometilamina Dimetilamina Trimetilamina Monoclordifluormet an Propan Propilena Tetraoxid de azot N [kg/l] 0.recipientele se incarca pina la anumite limite stabilite pentru fiecare gaz.54 0. Coeficientul de umplere N pentru butelii cu gaze lichefiate Denumirea gazului Acid clorhidric Dioxid de carbon Etan Monoclortrifluormetan (freon11) Acid cianhidric Ciclopropan Clor Clorura de etil Clorura de metil Dicloridluormetan Clorura de vinil Eter metilic Monoetilamina Fosgenx N [kg/l] 0.502 0.60 1.57 0. Din aceasta cauza.48 1.90 0.constanta de radiatie a corpului negru [c=4.44 0.19 0. x – 1 grd-1.72 0.80 0.275 0.40 0. V0 – volumul la starea initiala [dm3].75 0. ∆t – diferenta intre temperature la starea finala si temperature la starea initiala [°C].40 1.68 0. sunt aratate valorile de limita de incarcare exprimate in kg gaze per litru de capacitate a buteliei.20 Ecuatia generala a gazelor perfecte: pV=p0V0 (1+x∆t).4. 100 c.502 0. p0 – presiunea la starea initiala [N/m²]. Cantitatea de caldura prin radiatia: Q[kcal/h]=cSt[T0]4.In tabelul III. . p – presiunea la starea finala [N/m²]. Pentru evitarea pericolului de explozie in cazul expunerii la temperaturi ridicate.

g – acceleratia paminteasca Formule generale: F=ma. Caldura abosrbita prin radiatie: Q=cS[{T1)4-{T2}4] [kcal/h]. v=at. 4. m²∙grd4 S – suprafata prin care se primeste caldura radiate [m²]. T0 – temperatura flacarii [K]. v=S. t – timpul [s]. T1. h – inaltimea [m]. t a Miscarea rectilinie uniforma accelerate: S=at².01Hi + 0.85Hi+2 [m3N/kg]. 2 2g v=√2gh . v – viteza [m/s]. 2 t =S .S – suprafata de radiatie a flacarii [m²].T2 – temperature absoluta a corpului care radiaza caldura si care primeste caldura [K]. Fc – forta centrifuga. a – acceleratia [m/s²]. Fc = mv².NOTIUNI DE MECANICA Notatii: S – spatial [m3]. 1000 2)Pentru combustibilii lichizi: Lmin=0. 100 100 c – caldura de radiatie a corpurilor. Hi – puterea calorica inferioara combustibilului [kcal/kg]. W – energie cinetica [J]. r – raza [m]. t – timpul [min]. r Miscarea rectilinie uniforma: S=vt. 4.care pentru corpul negru este de 4.96 kcal . v=gt.81 m/s² W= mv² . v=√2as. 2 2a Caderea libera a corpurilor: H=g². = 9. h=v². Volumul de aer necesar arderii: 1)Pentru combustibili solizi: Lmin=1.5 [m3N/kg]. G – greutatea [kg].RELATII DE CALCUL ALE MARIMILOR ELECTRICE . 1000 Lmin – cantitatea de aer teoretica minima [m3/kg]. S=v². G=mg. F – forta [N]. m – masa [kg].3.2.

Legea I a lui Kirchoff: n ∑ Ik = 0. l – lungimea conductorului [m]. U=tensiunea [V].24 UIt [cal]. Q=0. 4. I – intesitatea curentului electric [A].24 RI²t [cal]. s p – rezistivtatea la 20°C [Ωm]. . ri – rezistenta interioara [ohm sau Ω]. I I Re+ri U – tensiunea electrica [V]. k=1 Legea a II a a lui Kirchoff: n n ∑ RkIk = ∑ Ek . cos φ – factorul de putere.CHIMIE Calculul limitelor de explozie: L= 100 . Puterea electrica c.: P= RI². Ek – tensiunea electromotoare. k=1 k=1 Rk – rezistenta pe latura k [Ω].c. Q – cantitatea de caldura [J]. Re – rezistenta exterioara [ohm sau Ω]. Q=0.monofazat c.sectiunea conductorului [mm²].a: P=√3UI cos φ.trifazat c. I=R. .a: P=UI cos φ. a + b+…n P=U² [W]. ∑ Ik – suma curentilor Ik care se intilnesc intr-un nod [A]. R=U. Rezistenta electrica R pentru un conductor: R=p∙1. P=UI. R .Legea lui Ohm: U=RI.4. I= E . s. RkIk – caderea de tensiune pe latura k [V ]. Legea lui Joule – Lenz: Q=RI²t [J].

273 Pt – presiunea corespunzatoare incalzirii buteliei la t°C [at].dat fiind ca 1g/m3 = 1 mg/l. P – presiunea atmosferica [at]. T – temperatura absoluta [K]. Cg – concentratia [g/m3].d…n – continutul in procente de volum al fiecarui component din amestecul considerat. Cg = Cvolum ∙ Mp . P P Linf. Lsup = P2 ∙ 100 . M – greutatea moleculara.adica temperature data. Linf 20. t – temperatura la care a fost incalzita butelia [°C].c. 100 100 Lsup t = Lsup + Lsup 20∙15 ∙ t-20 . Lsup t – limitele inferioare si superioare la temperature t. 273+t =Pt .236T .in conditii cresterii temperaturii (peste cea normala): Linf t = Linf 20 – Linf20∙10 ∙ t-20. 100 100 Linf t. 6. Lsup – limitele inferioare si superioare de explozie.temperatura la care a ajuns amestecul.236T Formulele sunt valabile si cind concentratiile sunt exprimate in mg/m3. P – presiunea atmosferica [mm col Hg]. P2 – presiunea vaporilor saturati la temperatura corespunzatoare limitei si superioare de temperatur [at]. t=273 Pt – 273. a. Lsup – limitele inferioare si superioare la temperatura de 20°C.B…N – limitele inferioare sau superioare de explozie ale componentelor din amestecul considerat. . A. Cresterea presiunii in raport cu cresterea temperaturii la butelii: Pt=Po (1+ i ). Calculul limitelor de explozie.A B N L – reprezinta concentratia [%]. Calculul limitelor de explozie in functie de presiunea vaporilor saturati la temperatura corespunzatoare limitei inferioare si superioare de explozie: Linf = P1∙100 . Mp Cvolum – concentratia in volum [%].b. P1. 273 P0 P0 Indicele de oxigen: I0=100∙ O2 . Transformarea concentratiilor: Cvolum = Cg ∙ 6. Po – presiunea la temperature de 0°C [at]. t .

1000 3)Pentru combustibili gazosi: Vgmin= 0. Presiunea de explozie: Pex =P0Tex ∙ m .65 [m3N/kg]. D – diametrul conductei [m]. Cantitatea de gaze rezultate din ardere: 1)Pentru combustibili solizi: Vgmin = 0. 4 Q – debitul de apa care trece prin conducta [l/s]. V – viteza apei in conducta [m/s]. A – sectiunea conductei [m²].O2+N2 O2 – concentratia volumetrica de oxigen.5. V – volum [m3] ρ – densitatea [kg/m3]. G – greutatea unitatii de volum. T0 – temperatura intiala [K]. 4 .. Q=μ∙πD²∙√2gH. Debitul de apa: Q=AV=πD²∙V. 4. n – numarul de volume molare inainte de explozie. Tex – temperatura de explozie [K]. m – masa corpului [kg]. Po – presiunea initiala [N/m²]. m – numarul de volume molare dupa explozie. N2 – concentratia volumetrica de azot in amestec gazos. 1000 2)Pentru combustibili lichizi: Vgmin= 1.HIDRAULICA Greutatea specifica si densitatea: γ = G [kgf/m3 sau N/m3]. To n Pex – presiunea de explozie [N/m²]. 1000 Hi – puterea calorifica inferioara [kcal/m3N].11 Hi [m3N/kg]. ρ = m [kgf∙s²∙m-4] V V γ – greutatea specifica [kgf/m3 sau N/m3].89 Hi + 1.725 ∙ Hi +1[m3N/kg].

D – diametrul sectiunii [m]. L – lungimea furtunului [m]. 2 Q – debitul de apa [l/s]. μ – 0. D – diametrul ajutajului [cm]. 4 R – forta de reactie a tevii de refulare [kgf/cm²].sectiunea tijei pistonului. A – sectiunea pistonului [m²].B). Debitul pompei cu actiune dubla: Q=2(A-A`)s∙n [m3/s]. P=γQH [kW]. n – numarul de curse ale pistonului. η – randamentul pompei . H – inaltimea de refulare [m]. Diametrul pompei cu piston: Q = Asn [m3/s]. D – diametrul conductei sau furtunului [tol].cursa pistonului [m]. Puterea pompei centrifuge: P=γQH [CP]. q – debitul de apa [l/s]. V – viteza medie de curgere a apei [m/s]. Forta de reactie a tevii de refulare (reculul tevii): R=2Ap=πD²∙ p=1.57 D²p. Q=D2∙V (formula simpla). p – presiunea [mH2O]. H – presiunea in sectiune [mH2O]. Pierderea de sarcina a unei linii de furtun: hr=iL=aLq²[mmH2O].1 A.se ia egala cu 0.0154-0. .care. γ – greutatea specifica a apei [kgf/m3]. 60 3 Q – debitul [m /s]. 60 A` . g – 9. A – suprafata ajutajului [cm²].00077 pentru furtunuri necauciucate si cauciucate C. s .98-1. a – rezistenta specifica a furtunului (0.de regula.81 m/s=acceleratia gravitatiei.Q – debitul [l/min]. 75η 102η 3 Q – debitul pompei [m /s].

Timpul limita admis pentru evacuare: tlim =Ktcr . Durata probabila de localizare a incendiului: 1)Pentru suprafata incendiata de forma circulara: Tloc=Tat [min].Pierderile de lichide prin orificii de suprafete necunoscute: G = μAγ√2gH [kg/s]. A – suprafata redusa a orificiului produs prin care are loc scurgerea [m²]. G – acceleratia gravitationala [m/s²]. kloc-1 kloc – coeficientul de localizare a incendiului. Ta – timpul de anuntare [min]. Tat – timpul de echipare si intrare in actiune a mijloacelor de prima interventie [min]. Tal – timpul de alarmare [min]. la o forma rectangulara de propagare a incendiului kloc este cuprins intre 1 si 3. C – capacitatea de evacuare a unui flux.[mmH2O].8 tcr – timpul critic de evacuare.pe toata durata operatiei de evacuare. γ – greutatea specifica lichidului [kgf/m3] H – presiunea in interiorul aparatului (conductei).definite ca numarul total de persoane care se evacueaza prin fluxul respectiv.iar la o forma circulara sau unghiulara. 2)Pentru suprafata incendiata de forma rectangulara: • Propagarea incendiului intr-o directie: . C F – numarul de fluxuri. K – un coeficient mai mic decit 1. μ – coeficientul de scurgere cu valoarea 0. sau: Tal=To+Ti [min]. N – numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare.60 – 0.1 si G.6. Timpul de dezvoltare libera a incendiului: Tdl=Tobs+Ta+Tal+Tdpls+Tat [min]. 4.intre 1. Tobs – timpul de dezvoltare a incendiului [min]. To – timpul scurs de la izbucnirea incendiului si pina la observarea lui [min].RELATII DE CALCUL PENTRU ACTIVITATI SPECIFICE Numarul de fluxuri de evacuare: F=N . Ti – timpul scurs de la observarea incendiului si pina la intrarea in actiune [min]. Tdpls – timpul de deplasare [min].75.in general K=0.

is – intensitatea necesara de refulare a substantei de stingere [l/s∙m²].Tloc=2[a+V(Tdl+Tc)] [min].16 Ai∙ q [min].5x (VTd1+Tloc) [m²]. qspec – debitul specific [l/m²∙min]. Tc – timpul pentru concentrarea fortelor si mijloacelor [min]. V1 – viteza de crestere a perimetrului incendiului [m/min]. V1kloc • Propagarea incendiului in doua directii: Tloc=2[a+2V(Tdl+Tc)] [min]. q – densitatea sarcinii termice [MJ/m²].de regula. 2)Propagare unilaterala: Ai=aV(Td1+Tloc) [m²]. . Timpul de lichidare a incendiului: Tlic=AlocTnis + Δt [min]. V – viteza liniara de propagare a arderii [m/min]. n – numarul de tevi de refulare. Δt – timpul pentru lucrari ulterioare [min]. Afr – suprafata ferestrelor [m²]. Raportul Ai/Afr are valoarea. V1kloc a – latimea de front a propagarii incendiului [m]. In cazul unei sarcini termice mari se poate folosi relatia: Tstg = Aiqspec ∙ Tn + Δt [min] . Tn – timpul normat pentru stingengerea incendiului [min]. Ai – suprafata incaperii incendiate [m²]. qt – debitul unei tevi de refulare [l/s]. Q Tstg – durata incendiului. Debitul de substanta necesara stingerii: Qts=AiisTn [l/min]. Afr n T – durata incendiului raportata la regimul de temperature standard [min].[min]. Tn – durata normala de stingere a incendiului la debitul specific [min]. Suprafata incendiata: 1)Propagare circulara: Ai=π[V(Td1+Tloc]² [m²]. Durata teoretica de ardere (a incendiului): T=0. Ai – suprafata compartimentului incendiat [m²]. 3)Propagare unghiulara Ai=0. n – coeficientul in functie de viteza de ardere a materialului [kg/m²∙h] (56kg/m²∙h).in jur de 7. x – unghiul sub care se propaga incendiul [rad].considerind ca se intervine la stingere in scurt timp (de ordinul minutelor). qtn Aloc – suprafata incendiata in momentul localizarii [m²].

Δt – timpul de la inceputul incendiului pina la punerea in functiune a mijloacelor de stingere [min]; Q – debitul minim de apa folosit la stingere [l/min]. Durata teoretica a incendiului in cazul arderii libere: T=q√At [min]; 25A√h q - sarcina termica (densitatea),[Mcal/m²]; At – suprafata totala a partilor de cladire [m²]; A – suprafata pardoselii [m²]; h – inaltimea incaperii [m]; Relatii pentru calculul substantelor de stingere si de racire: 1)Pentru instalatii fixe de stingere cu spuma mecanica: Debitul de solutie spumanta: qs= isA [l/s]; qs = isL [l/s], pentru rezervoarele cu capac plutitor. Cantitatea de solutie spumanta pentru o operatie de stingere de 10 min=600s: Qs = qsTr = 600 qs [l]. Cantitatea de apa necesara pentru o operatie de stingere: Qa= 600 qs∙ 100-c [l]; 100 - se considera ca spuma mecanica se obtine din 92% aer,6% apa si 2% spumant; c reprezinta 6% apa; qa=qs ∙ 100-c [l]. 100 Cantitatea de apa pentru stingere: Qa = 600 (qa+qr) [l]. 2)Pentru instalatii de stingere mobile (capete de debitare a spumei): Numarul de generatoare: Ng=qs . qgs Cantitatea de apa necesara racirii: • Pentru rezervorul incendiat: Qrt=PqrT [l]. • Pentru racirea rezervoarelor vecine: Qrv=P1+P2+…+Pn ∙ qrt. 2 Numarul de tevi pentru racire: Ntr=Qr . qt Notatii: qs – debitul de solutie spumanta [l/s]; is – intensitatea de stingere [l/s∙m²]; A – aria sectiunii orizontale incendiata [m²];

L – circumferinta rezervorului [m]; Tr – timpul de functionare [min]; qa – debitul de apa pentru stingere [l/s]; qr – debitul de apa pentru racire [l/s]; Qa – cantitatea de apa pentru stingerea unui incendiu [l]; Ng – numarul de generatoare; qs – debitul de apa (solutie spumanta),[l/s] qsg – debitul de apa pentru un generator [l/s]; Qri – cantitatea de apa necesara racirii [l] qr – cantitatea de apa necesara racirii pe ml din circumferinta (0,5 l/s); T – timpul calculat pentru stingere [min]; P1+P2+…+Pn – jumatate din circumferinta rezervoarelor vecine celui incendiat; 2 qt – debitul unei tevi [l/s]. Determinarea debitului necesar de pulbere: qnecp =k260Als [kg/15s]; k2 – coeficientul de calcul pentru pulbere,egal cu 0,25; A – suprafata incendiata [m²]; Is – intesitatea de stingere [kg/s∙m²]. Cantitatea totala de pulbere necesara pentru stingere: Cp = 0,5 qref p Nop [kg]; Cp – cantitatea totala de pulbere [kg]; qref p – debitul de pulbere necesar [kg/15s]; Nop – numarul operatiilor de stingere cu pulbere,care are valoarea in functie de suprafata incendiata (de exemplu pentru A=50…2000m², Nop=2…50). Alimentarea cu apa pentru incendiu cu masini de lupta,in functie de distanta maxima pina la care se poate face alimentarea in releu: Dmax=B1+B2+…+Bn+C1+C2+…Cn -25m; n B1,B2…Bn si C1,C2…Cn – lungimea de furtun de tip B1,respectiv C,existenta pe masini; n – numarul de masini; 25 – lungimea de furtun pentru coturi la o masina.

Alimentarea in naveta: Dmin= B1+B2+ C1+C2 – 50 [m]; 2 Dmax= tmax(n-1) – 1 ∙ v [m]; 2 2D +t n=v+l;

tmax tmax – timpul maxim de lucru pentru o masina in conditiile de debit si presiune cerute [min]; n – numarul masinilor de lupta folosite pentru naveta; t – timpul necesar de alimentare al unei masini de incendiu [min]; v – viteza de circulatie a masinilor de incendiu [m/min]. Determinarea cantitatii de hidrogen care se degaja la incarcarea acumulatoarelor:
n

VH2 = 0,357 kcr∑ Qnn10-3 [m3/h];
l

VH2 – cantitatea de hidrogen degajata de acumulatoare [m3/h]; kcr – coeficientul de crestere a cantitatii de hidrogen degajat in incapere pe timpul incarcarii,in functie de numarul acumulatoarelor,in principiu fiind egal cu 1,2 la 1,8; Qnn – produsul dintre capacitatea normala a acumulatorului si numarul elementelor fiecarei baterii care se incarca. Volumul de aer care trebuie exhaustat,pentru inlaturarea pericolului de incendiu Q=0,42x26 Ins = 11 Ins; Q – debitul ventilatorului [l/h]; I – curentul final de incarcare [A]; n – numarul de elemente ale bateriei; s – coeficientul de siguranta (la instalatii obisnuite s=5; la nave s = 10) 4.Procese de oxidare si arderi 1.OXIDAREA Oxidarea este un fenomen chimic si constituie o reactie in care o substanta se combina cu oxigenul sau cedeaza hidrogen.De exemplu,oxidarea carbonului la dioxid de carbon,a acidului azotos in acid azotic: C+O2=CO2; HNO2+1 O2 = HNO3 2 Reactiile de oxidare – reducere se mai numesc reactii oxidante.Substanta in a carei compozitie intra un element care cedeaza electoni se cheama reductor.Toate moleculele substantelor care intra in reactie si cele rezultate sunt insa neuter din punct de vedere electric.De aceea,numarul total al electronilor alipiti catre oxidant.Tinand seama de cele mai sus,se considera oxidare si reactiile chimice in care elementul chimic nu se combina cu oxigenul,dar care el totusi,a pierdut unul sau mai multi electroni.De exemplu: 2CuCl+Cl2=2CuCl2 Practic se produc oxidari lente,oxidari biochimice,oxidari chimice si oxidari electrolitice.

Oxidarea lenta este o combinatie a unei substante cu oxigenul care se produce la temperatura ambianta sau mai joasa,fara dezvoltare de lumina si apparent fara dezvoltare de caldura,aceasta din urma fiind cedata treptat mediului exterior,temperatura mentinindu-se practic constanta (de exemplu,ruginirea fierului sau oxidarea altor metale,putrezirea lemnului,respiratia fiintelor etc.). Oxidarea biochimica cuprinde oxidarea grasimilor,proteinelor si a hidratilor de carbon proveniti din alimente.Oxidarea biochimica se foloseste si la scara industriala. Oxidarea chimica are domeniul de aplicare la protectia fierulu,a magneziului,a cuprului si aliajelor lor.Oxidarea chimica este o oxidare de protectie la metale feroase si la cupru,si cele mai multe ori este o brunare. Oxidarea electrolitica se aplica de obiecei la protectia aluminiului si a aliajelor lui. 2.ARDEREA In conditii obisnuite arderea reprezinta un process de oxidare sau de asociere a substantelor combustibile cu oxigenul din aer insotit de caldura si lumina. Arderea este o reactie de oxidare rapida a unui substante in prezenta oxigenului din atmosfera cu dezvoltare de caldura,si in general,insotita de lumina. Se cunosc insa si substante care ard fara prezenta oxigenului din aer,ca de exemplu acetilena comprimata,clorura de azot,precum si alte substante compuse.In anumite conditii aceste substante pot exploda cu degajare de caldura si aparitie de flacari. Procesul este posibil numai daca sunt intrunite urmatoarele conditii: existenta substantelor si materialelor combustibile: prezenta substantelor care intretine arderea (oxigen,substanta care cedeaza oxigen); realizarea temperaturii de aprindere. Lichidele nu ard ci numai vaporii acestora,care se formeaza dup ace se depaseste temperature de inflamabilitate. Materialele combustibile solide se aprind si ard in general,mult mai greu decit lichidele si gazele combustibile,deoarece pentru aprinderea lor este nevoie de un aport mare de caldura din exterior,degajarea substantelor combustibile volatile prin distilare facindu-se mai incet. Cel mai important efect fizic produs in urma arderii este temperatura care creste pe masura ce arderea se intensifica.Deseori cresterea temperaturii substantelor combustibile determina schimbarea starii de agregare a acestora.Fara aceste schimbari nu este posibila arderea.De aceea,inainte de ardere corpurile solide se transforma in stare lichida si gazoasa sau numai gazoasa. Procesul de ardere pentru materialele si substantele combustibile,solide,lichide si gazoase se desfasoara la fel si se produce in “trei faze”: oxidarea aprinderea si arderea propriu-zisa. Datorita oxidarii gazelor si vaporilor,caldura se acumuleaza in mod continuu,fapt care conduce la marirea vitezei reactiilor,la aprinderea materialului si aparitia flacarilor. La baza concenptiilor actuale despre mecanismul reactiilor de ardere se afla teoria reactiilor in lant. Aceasta teorie presupune formarea in timpul reactiei de oxidare a radicalilor liberi,care in urma reactiei cu alte molecule formeaza radicali noi,ce reactioneaza la rindul lor cu moleculele neutre. Un exemplu tipic de reactie in lant ramificat este procesul de ardere al hidrogenului:

H2+O2=2OH H2+M*=2H+M O2+O2=O3+O OH+H2=H2O+H H+O2=OH+O O+H2=OH+H

} Nasterea lantului. Prelungirea lantului. } } Ramificatia lantului.

H+O2+M=H2O+MIntreruperea in volumul reactant prin formarea unui radical putin activ. HO2+H2=H2O2+H } Prelungirea lantului prin radicalul HO2 putin activ. H2O+ H2O= H2O2+OH } Temperatura de ardere se poate defini prin temperatura minima la care un combustibil solid sau lichid arde pina la epuizare. Temperatura teoretica de ardere corespunde unei arderi fara pierderi de caldura in exterior si este mai ridicata decit temperatura reala de ardere. Temperaturile de ardere pe timpul incendiilor sunt direct influentate de puterea calorifica a materialului combustibil care arde,de cantitatea de caldura ramasa in spatiul incendiat,precum si de modul cum se produce arderea. Viteza de ardere reprezinta cantitatea de combustibil care se consuma prin ardere,in unitatea de timp si suprafata. Din punct de vedere ar tipului de reactie se deosebesc arderi complete si incomplete.Astfel: Arderea completa se produce numai atunci cind substanta arde complet,existind o cantitate suficienta de oxigen pentru procesul de oxidare.Ca produsi de ardere rezulta dioxid de carbon,vapori de apa si bioxid de carbon. Arderea incompleta are loc cind substanta combustibila nu arde in intregime,deoarece nu are la dispozitie intreaga cantitate de oxigen.Ca produsi ai arderii rezulta oxid de carbon,alcool,vapori de apa si compusi organici complecsi. Din punct de vedere al posibilitatilor de percepere,arderea se poate clasifica in: 1)Ardere cu flacara,care este o combustie in faza gazoasa cu emisie de lumina – cea mai des intilnita. 2)Ardere cu incandescenta – combustia fara flacara a unui material combustibil,cu emisie de lumina vizibila la suprafata acestuia. 3)Arderea mocnita – combustia unui material fara emisie de lumina vizibila,adesea pusa in evidenta de fum si de cresterea temperaturii. Din punct de vedere al propagarii flacarii,arderea poate fi: 1)Arderea uniforma (deflagratie),care se propaga cu viteza relativ redusa (de la citva centimetri ep secunda la 1m/s). Se caracterizeaza printr-o transmitere de caldura in mod uniform,de la stratul care arde la stratul care arde la stratul vecin.Arderile uniforme au loc,in general in spatii deschise,unde accesul oxigenului spre zona de ardere se face in mod constant. 2)Ardere rapida (detonatie),care are loc,in general in spatii inchise,unde se dezvolta cu viteze supersonice (1-4 km/s),propagarea flacarilor fiind insotia de o unda de compresiune care inainteaza,in functie de substanta care arde,cu aceeasi viteza pe o

distanta pina 1m,ca apoi datorita arderii si dilatarii produselor de ardere,propagarea sa se accelereze. 3.APRINDEREA Aprinderea sau initierea arderii se produce fie cind substanta sau materialul combustibil vine in contact cu o sursa externa de aprindere in prezenta oxigenului din aer,fie datorita unei surse de caldura interna. Ca surse externe de aprindere se pot aminti: focul deschis,radiatia termica,scinteile mecanice si electrice,scurtcircuitele etc. Aprinderea unei substante combustibile se produce numai in faza gazoasa si cu atit mai usor,cu cit emanarea de vapori si gaze incepe la o temperatura mai joasa. Temperatura de aprindere este cea mai scazuta temperatura la care o substanta combustibila aflata in prezenta aerului sau oxigenului trebuie incalzita pentru ca arderea sa se continue de la sine,fara incalzire ulterioara. Aprinderea materialelor solide este in functie de sursa de aprindere,de compozitia chimica,de greutatea specifica,gradul de impurificare etc.(tabelul IV.3.1). Tabelul IV.3.1 Temperaturile de aprindere ale unor materiale combustibile Denumirea materialului (corpului) 0 Antracit Brad Brichete de carbune brun Bumbac Catran Carpen Carbune brun Celuloid Cinepa Cocs siderurgic Cocs pentru gaz Celuloza praf Colfoniu Cosuri de nuiele Dinamita Fag Faina de lemn Faina de pluta Temperatura de aprindere [˚C] 1 460 225 300 250-450 335 250 250 125-140 214-220 650 500 434 329 380 180-220 295 430 210 Denumirea materialului (corpului) 2 Matase viscoasa z Naftalina z Paie Pin Pirita (praf) Pluta (placi) Poliamide (fibre) Poliamide (praf) Polietilena Policlorura de vinil (praf) Poliester cu fibra de sticla Polimetacrilat Polivinil acetat Porumb boabe Praf pusca (granule fine) Praf pusca (granule mari) Temperatura de aprindere [˚C] 3 279 79-87,5 200-220 280 401 260 420 535 341 900 390 390 450 200 250 175 – 176 168-172

deci fara interventia unei surse exterioare de aprindere.cu umiditatea atmosferica sau cu alte substante.care se produce datorita unor procese chimce sau biologice care au loc in insasi masa substantelor respective. Autoaprinderea de natura biologica se produce la acele corpuri combustibile predispuse activitatii vitale a microorganesmelor.Caldura care se dezvolta se datoreste transformarilor de materie.actiunii microorganismelor. Autoaprinderea de natura chimica se poate produce in substantele care au capacitatea de combinare cu oxigenul die aer. caldura care rezulta se datoreste reactiei chimice sau biologice care are loc in masa substantei respective.Peste aceasta temperatura procesul biologic trebuie supravegheat.suprafata specifica.transformarilor chimice prin intermediul enzimelor (fermentilor).de distrugere a celulelor.La 140-150˚C se produce innegrirea . In prima faza se produce.iar apa si produsele volatile incep sa se distileze.sub actiunea microorganismelor. Autoaprinderea se defineste ca declansarea arderii unei substante combustibile datorita autoincalzirii.deoarece exista posibilitatea trecerii in autoaprindere.o degajare de dioxid de carbon si hidrogen.AUTOAPRINDEREA Substantele care au tendinta spre autoaprindere trec mai intii prin procesul de autoincalzire.Deci caldura necesara autoincalzirii si autoaprinderii rezulta din reactiile chimice si biologice produse in masa substantelor combustibile respective.evacuarea insuficienta a caldurii din interior si existenta unor impuritati.in afara procesului chimic sunt supuse si influentei unor factori de natura fizica cum ar fi de exemplu.care.concomitent cu ridicarea temperaturii pina la 50 – 55˚C.Fin Fosfor alb Fosfor rosu Frasin Funingine Fulminat de mercur Grafit Hirtie creponata Hirtie masina scris Hirtie de scris Hirtie ziar Huila Huila (praf) In Iuta Lignit Mangal Molid Matase artificiala 205-210 60 260 240 900 160-165 850 280 200 360 185 350 150 232 254 250 248 282 472 Polistiren (placi) Polistiren (spuma) Polistiren (spuma) Rumegus de fag Rumegus de molid Semicocs Stejar Sulf Taniu (pulbere) Trotil Turba Tutun Vata Zahar Zahar (praf) 345 340 310 396 445 395 349 250 512 240-300 230 175 320 410 327 4. Autoaprinderea de natura fizico-chimica este specifica substantelor combustibile.Pina la 500˚C are loc faza de carbonizare.

b.corpurilor combustibile.4. AUTOAPRINDEREA DE NATURA FIZICO-CHIMICA Brichete de carbune brun Umiditate si caldura Bumbacul Impregnat cu uleiuri (baloturi de cirpe) Carbune brun Umiditate si caldura Cafea boabe prajita.4.1.in contact cu aerul Grasimi (in special cele Imbibate in ulei.umezeala si urme de Sodiu particule incandescente Sulf In contact cu apa Sulfuri de fier (FeS.umezeala Piele Imbibat cu ulei.in gramezi Praf de piei Imbibati cu ulei Praf de pluta Imbibati cu ulei Saci de iuta Umiditate si caldura Turba In gramezi mari si pe timp indelungat Turte de floarea-soarelui Sub forma de pelicula.4.depozitate in cantitati mari Deseuri de cauciuc Sub forma de pelicula. Tabelul IV. AUTOAPRINDERE DE NATURA CHIMICA Aluminiu Sub forma de pulbere in prezenta apei sau a uleiului Azotat de amoniu In contact cu uleiuri cu umezeala in substante organice Coloranti azoici de sulf In contact cu aerul Carburile metalelor alcaline In contact cu apa Fosforul alb si rosu In contact cu aerul Fierul Sub forma de pulbere imbibata in ulei Hidrogenul fosforat In contact cu aerul Magneziul Sub forma de pulbere.1 se arata principalele substante care au tendinta spre autoaprindere.orz. In tabelul IV.in vegetale) baloturi Lina Imbibate in ulei Materiale fibroase Imbibate in uleiuri vegetale Musamale In gramezi compacte.pastai Umiditate si caldura de cafea Umiditate de caldura Cocs de carbune brun Imbibati in ulei Cilti Caldura. lina cruda.procesul de autoaprindere se intensifica.in contact indelungat cu aerul Uleiuri vegetale Umiditate si caldura .a.1.datorita sucului propriu.4.in final producindu-se autoaprinderea.in contact cu aerul Negru de fum Depozitat in cantitati mari.1 Substante care au tendinta spre autoaprindere Substanta cu tendinta spre Conditiile de autoaprindere autoaprindere 1 2 IV.in contact cu aerul Firnis Sub forma de pelicula.Fe2S) In contact cu aerul Zincul sub forma de pulbere Sub forma de pulbere si in contact cu aerul In contact cu aerul IV.

Autoinflamarea se produce in conditiile existentei unei anumite cantitati de vapori si a realizarii temperaturii de autoinflamare.un amestec de o anumita concentratie care se aprinde in contact cu o sursa de aprindere (flacara.fara ca acestia sa vina in contact cu sursa de aprindere (foc deschis.c.corp incandescent etc.corp incandescent.AUTOINFLAMAREA Prin autoinflamare se intelege aprinderea vaporilor unui lichid combustibil.scintei. In anexa 1 sunt date temperaturile de inflamabilitate a principalelor substante chimice cu pericol de incendiu si explozie. Pentru a se putea produce inflamarea este necesar sa se formeze la suprafata lichidului de amestec combustibil de vapori-aer si sa existe o sursa de aprindere.temperatura de inflamabilitate este mai scazuta decit cea de aprindere. Temperatura de inflamabilitate reprezinta temperatura minima la care vaporii unui lichid combustibil formeaza cu aerul deasupra acestui lichid.scintei mecanice etc.) insuficienta numai prezenta aerului.4.a incaperilor si instalatiilor dupa gradul de pericol de incendiu.pentru a se putea produce aprinderea amestecului de vapori-aer. AUTOAPRINDERE DE NATURA BIOLOGICA Fin Umezeala si depozitate in cantitati mari Furaje tocate Umezeala si depozitate in cantitati mari Foi de varza Depozitat in cantitati mari si umezite Hamei Depozitat in cantitati mari si umezit Germeni de malt Depozitat in cantitati mari si umezit Pleava de cereale Depozitata in cantitati mari si umezita Paie de griu Depozitate in cantitati mari si umezite Rumegus de lemn (in special Depozitat in cantitati mari si umezit ramasite) Depozitata in cantitati mari si umezita Uruiala de porumb Depozitati in cantitati mari si umeziti Taitei de sfecla Pe timpul fermentarii Tutun 5. 6.fara a veni in contact cu o sursa de aprindere. Temperatura de autoinflamare este temperatura minima pina la care este necesar sa se incalzeasca o substanta combustibila. Temperatura de inflamabilitate constituie un parametru de baza care poate fi folosit cu operativitate pentru indicarea cu aproximatie a conditiilor de temperatura in care o substanta combustibila prezinta pericol de incendiu.scintei electrice. Temperatura de inflamabilitate creste in raport direct cu marirea temperaturii de fierbere si invers proportional cu presiunea vaporilor de lichid.Aceasta temperatura se ia in considerare la clasificarea proceselor tehnologice.1.In general.).INFLAMAREA Inflamarea este arderea rapida a unui amestec de vapori proveniti dintr-un lichid combustibil.Zahar pudra ambalat in lazi IV.EXPLOZIA . 7.

Sub limita inferioara. Limita inferioara de explozie (aprindere) este concentratia maxima a vaporilor. 3) Detonatia: explozia produsa.explozii rezultate din eliberarea brusca a energiei degajate prin fuziune.care se produce in fractiuni de secunda.caracterizata si prin aparitia undei de soc. .dind posibilitatea reconstituirii locului exact al locului exact al initierii aprinderii.viteza de aprindere fiind de 10-100 m/s.in tevi cu diametre si lungimi suficient de mari.Este un proces de ardere foarte rapida si violenta a amestecurilor explozive.in general. Presiunea care se formeaza la rabufnire nu este prea mare.SUBSTANTE CU ACTIUNE RECIPROCA In tabelul IV.9.gazelor si prafurilor combustibile cu aerul.lumina si care genereaza presiuni mari.RABUFNIREA Poate fi considerata ca un efect limita al exploziei.explozia nu poate avea loc din cauza excesului de aer. .explozii produse de energia eliberata in urma unei oxidari rapide (arderea unui amestec de vapori de substante combustibile cu aerul). ea dureaza in schimb ceva mai mult.amestecul fiind prea bogat in substanta combustibila. Se pot declansa: . .El are un rol determinat in stabilitarea pericolelor de incendiu si de explozie ale lichidelor. la care se poate produce explozia.este cuprinsa intre 1000-4000 m/s.la care viteza de propagare a flacarii. Intervalul de explozie este zona dintre limita inferioara si superioara de explozie.explozii produse datorita polimerizarii necontrolate cu eliberarea rapida de energie.adica constituie o ardere cu viteza de cel putin citva metri pe secunda.9.explozii produse datorita descompunerii rapide a unor compusi chimici (descompunerea azotatului de amoniu). 2) Explozia propri-zisa: se produce atunci cind amestecul de substanta combustibila –aer existat intr-un spatiu inchis (incapere. Rabufniri se pot produce si in focarele cazanelor si chiar in unele spatii in care se gasesc amestecuri explozive 9.sau fisiune nucleara (bomba atomica si cu hidroger).1 .iar peste cea superioara din lipsa de aer.recipient are o anumita concentratie si vine in contact cu o sursa de aprindere. In raport cu vitelezele de ardere (reactii) si de descompunere a amestecurilor explozive se deosebesc: 1) Deflagratia: reactiei chimica pe timpul careia viteza de ardere este de citva centimetrii pe secunda – arderea se produce din aproape. Tabelul IV.1 se arata o serie de substante care la venirea in contact prezinta pericol de incendi si explozie.gazelor si prafurilor combustibile.cu degajare de caldura. 8.

aer Clor.glicerina.acid cromic.iod.sulfura de carbon.camfor.glicerina.hirtie.etilenglicol.lemn Clorat de potasiu.acetona.substante combustibile Acid azotic Acid acetic.aer Mercur (de exemplu in manometru).substante combustibile Acetilena.perclorat de potasiu.acid fluorhidric anhidru Acid azotic.brom.alcool.numeroase metale sau saruri ale acestora.anhidrida acetica.etilenglicol.alcooli.nitrometan.cupru.Substante chimice care venind in contact prezinta pericol de incendiu sau de explozie Substanta chimica Substanta chimica care determina aprinderea sau explozia (cu care reactioneaza) Oxigen.acid oxalic.acid tartic Acizi.oxigen Alcool etilic si metilic.acetat de metil Aceleasi substante ca la clor Oxigen.clor.produse combustibile organice in stare de pulverizare Clorura de var Acid hipocloros.toate lichidele combustibile.aer Acid cromic.lichide si gaze combustibile.compusi amoniacali.azotati.anilina.permanganti Acid acetic.apa oxigenata Cupru.terebentina.argint.permanganat.baze.acid percloric.pulberi metalice.acid cianhidric.substante organice Mercur.fier.sulfuri.peroxizi.acid fulminic.alcool.hidrogen sulfurat.fluor.substante organice.argint Anhidrida acetica.crom.clorati.compusi de metale usoare Acid hipocloros Aer Peroxid de sodiu Oxigen.acid acetic.bismut.brom.mercur Perhidrol.anilina.li chide combustibile.naftalina.acid azotic.aer Factori care influentea za Scintei Lumina solara Reactie Reactie Contact Contact Contact Reactie Contact Reactie Reactie Scintei Reactie Scintei Reactie Scintei Reactie Contact Reactie Reactie Reactie Reactie Contact Reactie Scintei Acetat de amil Acetilena Acetona Acid acetic Acid azotic (concentrat) Acid cianhidric Acid cromic Acid oxalic Acid percloric Acid sulfuric Alcool etilic Alcool metilic Aldehida formica Aluminiu praf Amoniac Anilina Apa oxigenata Argint Azotat de amoniu Benzidina Benzina si benzen Bioxid de bariu Brom Camfor .lichide combustibile.aldehide.

apa oxigenata.etilenglicol.acid sulfuric.dioxid de carbon.acid fulminic Tetraclorura de carbon sau alte hidrocarburi clorurate.apa Peroxizi Aer Reactie Scintei Scintei Reactie Reactie Reactie Reactie Reactie Reactie scintei .hidrogen.propan. tereben-tina) Hidrogen Clor Hidrogen sulfurat Hidroperoxid de cumen Iod Lichide combustibile Mercur Metale sub forma de pulbere (aluminiu.brom.produse organice fin pulverizate Acid sulfuric si alti acizi Acetilena.dioxid de carbon si halogeni Peroxizi.bioxid de bariu (oxilit) si halogeni Acetilena.amoniac.Carbune activ Carbura de calciu Bioxid de clor Carbune praf Celuloid Clor Clorati Hipoclorit de calciu si toti oxidantii Apa Amoniac.acid azotic concentrat Acid azotic Acetilena.pulberi metalice.praf metalic Glicerina.oxigen Oxigen.sulf Fluor.acizi puternici Aer.acid azotic.acid hipocloros.benzen.benzaldehida.magneziu.metan Protoxid de azot.aer Acid sulfuric si alti acizi Substante organice.sulfuri.peroxizi.acizi.metale fin pulverizate Saruri de amoniu.s odiu.metan.apa Tetraclorura de carbon.terebentina.benzen.clor.gaze oxidante Acizi organici sau minerali Acetilena.acid cromic.clor Clor Hidrogen Trebuie izolata de toate celelalte produse Oxidanti.dioxid de carbon.propan (sau alte gaze petroliere).hidrogen Azotat de amonic.amoniac gazos si solutie.apa oxigenata Oxigen.fosfuri.butan.hidrogen sulfurat.petrol lampant Tetraclorura de carbon.bioxid de bariu Contact Reactie Reactie Scintei Contact Reactie Incalzire Reactie Contact Reactie Reactie Reactie Reactie Scintei Reactie Contact Reactie Contact Lumina solara Reactie Reactie Reactie Contact Contact Contact Clorat de potasiu Cupru Eter etilic Etilena Fluor Fluorina Fosfor alb Hidrocarburi (butan.pota-siu) Metan Naftalina (vapori) Oxid de carbon Perclorat de potasiu Perhidrol Permanganat de potasiu Potasiu metalic Sodiu Sulfura de carbon Zinc-pulbere Acid azotic.acid cromic.

h – grosimea stratului de lichid care arde [mm]. presiunea atmosferica. 1. kg/h.1 sunt date valorile orientative pentru viteza de ardere specifica a principalelor materiale si substante combustibile. tard – timpul de ardere [min]. umiditatea substantei sau materialului combustibil.min].care distruge bunurile materiale.pune in pericol viata persoanelor si a animalelor pentru a carei intrerupere este necesar sa se foloseasca metode.Aceste fenomene pe timpul incendiului nu se produc separat si rigid.producerea schimbului de gaze.1 Valori orientative pentru viteza de ardere specifica a principalelor materiale si substante combustibile. Viteza de ardere a materialelor combustibile poate fi liniara.specifice fenomenelor respective.VITEZA DE ARDERE Se defineste ca fiind viteza cu care se produc descompunerile si combinarile cu oxigen in masa unei substante combustibile sau prin pierderea totala de material combustibil determinata de cantitatea de caldura eliberata in unitatea de timp.kg/min]. .mijloace si substante de stingere.Astfel: 1)Viteza de ardere pentru substante lichide: V1=h/tard V1 – viteza liniara de ardere (lichide). raportul dintre suprafata libera a combustibilului si volumul lui. tard qcomb – cantitatea de substanta combustibila arsa pe 1m² [kg/m²].separarea si raspindirea produselor arderii.desfasurindu-se pe baza legilor chimiei si fizicii.in raport de masa sau de volum.ci sunt strins legate intre ele.scapata de sub control.m /min. tard – timpul de ardere [h.producerea de flacari.degajarea sau transferul de caldura.procedee. In tabelul V1. Tabelul V. curentii de aer. Orice incendiu este insotit de fenomene chimice si fizice cum sunt de exemplu: reactii chimice care se produc pe timpul arderii. prezenta catalizatorilor la gaze si lichide si concentratia acestora.Incendiul si dezvoltarea lui Incendiul este o ardere intiala de o cauza definita.cu sau fara voia omului.5. 2)Viteza de ardere pentru substante solide: Vvol=qcomb [kg/m²∙min]. 3)Viteza de ardere pentru gaze: Vvol=V . compozitia chimica. Viteza de ardere depinde de: temperatura la care are loc prima reactie. tard 3 3 Vvol – viteza volumica de ardere [m /zi.1.[mm/min]. V – volumul total al gazului [m3].

30 2. Durata fazei de regresie este determinata de intensitatea de manifestare a fazei de ardere activa.53 0.70 2.90 2.80 0.pierderea de greutate a materialelor combustibile echivalind cu 5-7%.marimea si durata incendiului in spatiu inchis depinde de sarcina termica.fata de 70˚C/min pentru un incendiu cu o faza de ardere activa mai mare de 60 min.se generalizeaza suprafata de ardere.90 3.propagarea arderii.10 2.50 2.50 0.00 1.36 0.67 70.00 6.70 6.20 2.81 1.24 0.20 2.afinata Textolit Cauciuc natural Cauciuc sintetic Articole tehnice de cauciuc Film pe baza de celuloid Polistiren Sticla organica Fenoplaste Sodiu metalic Acetona Benzen Benzina Alcool butilic Eter dietilic Izopentan Petrol (titei) Petrol lampant Pacura Sulfura de carbon Toluen Alcool etilic Viteza de ardere In raport de masa Liniara (mm/min) (kg/m²∙min) 0.care are faza activa mai mica de 60 min.40 0.67 0.in principal.15 2.EVOLUTIA SI TEMPERATURA INCENDIULUI.pentru incendiul conventional se apreciaza ca gradientul regimului de regresie al incendiului.70-3.de dimensiunea deschiderilor de ventilatie.30 10.PRODUSELE DE ARDERE In faza de dezvoltare a incendiului.00 2. Pe timpul arderii se majoreaza suprafata incendiata.de distributia ei in incapere.86 0.70-0.30 2. pierderea de greutate a materialelor combustibile ajunge la 80-85%.Materiale si substante combustibile Lemn (grinzi.83 3.in aer liber Cherestea in stive pe teren descoperit Bumbac afinat Carti pe rafturi de lemn Hirtie afinata Fibra artificiala.se depaseste temperatura de 800˚C.00-2.De .90 6.mobila in incapere) Lemn taiat in stive.33 0.00 0.40 0.60-2. Practic.86 0.30 3. Evolutia.60 2.scurta.10 3.70 1.80-4.60 2.65-0.are loc.este de aproximativ 10˚C/min.48 0.60 5.20 3.70 1.

Temperaturile de ardere pe timpul incendiilor depind de puterea calorifica a materialului combustibil care arde.precum si de modul cum se produce arderea – mai mult sau mai putin completa.marimea unui incendiu intr-o incapere cu o sarcina termica de 50 kg lemn/m² ar corespunde unui incendiu de 1 h.stivuit in aer liber Plexiglas Huila (brichete) Cauciuc natural Polistiren Sarcina termica (kg/m²) 50 25 50 25 50 25 50 25 50 100 600 25 25 25 Temperatura maxima pe timpul incendiului [˚C] 305 370 510 530 640 700 700-710 850-856 800-900 800-850 880-920 1000 1200 1125 Pina la 1200 1100 1100 .1 sunt date temperaturile incendiilor de diferite materiale combustibile.frontal.2.de cantitatea de caldura ramasa in spatiul incendiat. 880˚ dupa 40 min. produsele de ardere sunt bogate in particule de carbune.2.in principiu din toate directiile si cu toate fortele si mjiloacele. Lichidarea: timpul in care se realizeaza atacul ferm si neintrerupt asupra incendiului.1 Temperatura incendiilor de diferite materiale combustibile Denumirea materiala Bumbac afinat Hirtie afinata Produse carbolitice Potasiu metalic Textolit Sodiu metalic Lemn rasinoase (in incaperi) Lemn rasinoase taiat. Dezvoltarea libera: timpul din momentul izbucnirii incendiului pina la introducerea primei tevi in actiune si a celorlalte mijloace pentru stingere.exemplu. Dezvoltarea incendiilor poate avea loc: circular.prezentind insa urmatoarele particularitati: se dezvolta de la inceput pe intreaga suprafata a materialului cuprins de flacari. 920˚C la 1 h.a prabusirii constructiei si crearea premiselor pentru lichidarea incendiului. localizarea. marimea flacarilor depinde de conditiile meteorologice si de aerodinamica curentilor care afluesc catre locul incendiului.cu cresterea temperaturii astfel: ≈ 800˚C dupa 20 min. In tabelul V. Localizarea: eliminarea posibilitatilor de propagare a incendiului. Tabelul V.unghiular. lichidarea. Pe timpul unui incendiu real se pot distinge 3 faze: dezvoltarea libera. Incendiul conventional izbucnit in spartii deschise evolueaza aproape similar cu cel in spatii inchise.

Magneziu. Prin caracteristicile fumului se poate stabili natura substantelor care ard (tabelul V.2.04-0.Valoarea aproximativa a acesteia se arata in tabelul V.20 0.parti componente ale fumului.2 Caracteristicile fumului in urma arderii unor materiale Materiale si substante combustibile Lemn Hirtie.3 Compozitia aproximativa a fumului rezultat din incendiile izbucnite in interior Locul incendiului Subsoluri Poduri Sectiile fabricii de Compozitia fumului in % dupa volum Oxid de carbon Dioxid de carbon Oxigen 0.2).paie.2.fin Bumbac Produse petroliere Fosfor Magneziu Sulf Fulmicoton si alte combinatii de azot Cauciuc Potasiu metalic Polistiren Policlorura de vinil Celuloid Tabelul V.vapori de apa si alte substante gazoase. Restul volumului din incapere este umplut cu azot.4.3.10-2. Tabelul V.30-1.10-3.2.electron 50 - 1350 Pina la 2000 Produsele de ardere si de descompunere care rezulta pe timpul incendiului sunt.00 Culoarea Cenusiu negru Galben-alb Brun-inchis Negru Alb-dens Alb Nedefinit Galben brun Negru-brun Alb-dens Negru-inchis Cenusiu-inchis Cenusiu-inchis Caracteristicile fumului Mirosul De rasina Specific Specific Uleios Usturoi Fara Sulfuros Iritant Sulfuros Fara Hidrocarburi Acid clorhidric Specific Gustul Acrisor Acrisor Acrisor Acrisor Fara Metalic Acid Acid Acid Alcalin Acid .flacari si o serie de gaze ca produse de ardere.50 17.70 0.30 19.40 0.00-19. Compozitia fumului prezinta mare importanta in cazul incendiilor izbucnite in interior.65 0.70-20.in general. Efectul fiziologic cauzat asupra omului de citeva gaze si vapori este redat in tabelul V.50 0.10-0.30-20. Fumul si produsele de ardere au actiune toxita asupra omului.16-0.50 17.2.2.

00 Oxid de 3.20 0.00 50.00 ra de 95.mobila Apartamente Depozite de vopsea.00 10.60-19.50 3.50 0.50 2.1-1] 6 7 0.007 0.01 0.00 80.5-1.00 162.20 Clor 0.50 1.00 80.025 0.00-20.40 25.50 0.40 1.02 0.20 0.005 0.00 2.10 Hidrogen sulfurat 0.00 clorhidric 2.50 1.02 0.0001 0.10 0.1-1] 4 5 0.10 0.60 3.10-1.04 1.013 0.00 275.00 0.025 0.05 1.05 0.05 0.20-2.17 0.01 0.1-1] 1 2 3 Fosgen 0.005 0.00 315.00 25.ulei si materiale de ambalaj Diverse Tabelul V.00 0.00 carbon Acetilena Bioxid de carbon Eilena Periculos (toxic) in inspiratie peste 0.10 0.00 54.80 1.00 158.20 0.20 cianhidric 0.2.50 125.00 110.10-0.04 0.00 120.00 575.00 18.00 Benzina Tetracloru 9.30 8.0025 0.00 Gaze 0.6 h Volumul aproximativ [%] [mg.00 60.60 9.004 0.50 Acid 0.005 0.20 10.00 63.00 5.00 Amoniac 2.10 0.00 .25 0.70 2.50 6.20 0.80 Efectul fiziologic a unor gaze si vapori asupra omului Denumirea Letal in inspiratie peste substantel 5-13 min or Volumul aproximativ [%] [mg.60 1.4 0.00 Sulfura de carbon 0.08 1.01 0.10 0.70 Acid 0.00 Cloroform 50.75 1.5-1 h Volumul aproximativ [%] [mg.00 550.10 18.10 1.00 90.30-10.25 0.30 4.15 0.00 75.50 1.50 25.00 65.20 6.0025 0.00 carbon Benzen 5.01 0.07 0.00 920.30 6.00 Suportabil la inspiratie peste 0.00-1.0025 0.00 Oxizi de azot Anilina 0.00 1100.10 0.30 0.30 0.00 3.50 sulfuroase 0.

sursa potentiala de aprindere.3. curentii de aer din atmosfera sau de cei care se formeaza.constructii de lemn.20 0. 2)La rezervoarele cu gaze lichefiate incendiate Hflc=16Q0.1.SCHIMBUL DE GAZE SI VENTILAREA SPARIILOR INCENDIATE Propagarea incendiului depinde de: compozitia chimica si viteza de ardere a materialului aprins. Hflc – inaltimea flacarii [m]. sarcina termica. obstacolele intilnite in cale (pereti antifoc etc.3.1.2 Viteza liniara de propagare a incendiului la arderea unor substante si materiale combustibile Materiale. Tabelul V.4 [m].3.marimea si temperatura flacarilor avind un rol important.) Hotaritor in propagarea incendiului sunt: viteza de ardere si alimentarea cu aer.3. Viteza de propagare a incendiului pentru citeva materiale si substante combustibile se arat in tabelul V.2.3. Acoperisuri de hale pentru ateliere cu suprafata mare Produse textile in depozite inchise la o sarcina termica de 140 kg∙m-2 Valoarea medie a vitezei de propagare (m∙min-1) 1.mobila etc.33 . Propagarea incendiului se produce in plan orizontal si in plan vertical. temperatura mediului inconjurator. Temperatura citorva categorii de flacari Provenienta flacarii Chribrit Lanuri cereale Benzina Motorina Titei brut Pacura Temperatura [˚C] 700 1400-1500 1200 1100 1100 1000 Provenienta flacarii Acetilena Amoniac Oxid de carbon Propan Cherestea Temperatura [˚C] 2500-3000 1700 2100 1925 1200 Inaltimea flacarilor: 1)La rezervoarele cu lichide combustibile incendiate: Hflc=2D [m].PROPAGAREA INCENDIILOR. Temperaturile in functie de unele proveniente se arata in tabelul V.00-1.20 1. Tabelul V. Q – debitul de gaz lichefiat [kg/s]. D – diametrul rezervorului incendiat.substante si obiectie combustibile aprinse Case de locuit si magazine.70-3.

Ai – suprafata incendiului [m²].27 0.Deseori vitezele curentului ascendent sunt atit de mari.favorizind aparitia unor noi focare de incendiu.40 0. Indicatorul esential pentru schimbul de gaze este volumul specific al maselor care participa la circulatie intr-o unitate de timp si care depinde de volumul de aer participant la ardere si volumul produselor arderii: Vsg=AiVam.60 4.pini.20 1.ci si bucati din materialele care ard. Vsg – volumul specific al schimbului de gaze [m3/min].Accesul aerului catre zona de ardere determina viteza de ardere si.00 2.20 pana la 18.formindu-se un fel de virtejuri de foc.70 1.60 1.00 16-17 pana la 14. Va – viteza de ardere in raport de masa [kg/m²∙min].35-0.30 1.culturi cerealiere coapte pe timp foarte uscat si vint cu viteza mai mare de 12.80 24 7.20 30 102 144 Depozit de lemn rotund in stive Produse tehnice din cauciuc in stive in aer liber cu dezvoltarea nederanjata Scrinduri de lemn (2-4 cm grosime) in stive.18% 18-20% 20-30% 30% Incendiu de iarba uscata si culturi cerealiere pe timp linistit Padure de brad.materialele aprinse ridicate in aer pierd din viteza de miscare ascensionala si sub influenta gravitatiei cad pe sol. .5 m/s Materiale plastice armate cu fibra de sticla Bumbac brut Celuloid Materiale fibroase in stare aprinsa Lichide combustibile Toluen Benzina de extractie Schimbul de gaze pe timpul incendiului consta in miscarea unor mase de gaze ca rezultat al procesului de ardere: produsele arderii si a decompunerii termice gazoase si calde circula din zona de ardere spre aerul atmosferic si acesta spre zona de ardere.molizi si brazi Complexe de padure cu plantatii mijlocii la viteze ale vintului de 7-19 m/s-1 si umiditate 39% Incendiu de iarba uscata.Intr-un asemenea caz.pe timp linistit Padure de molid pe timp linistit Padure de brazi.tufisuri.continut de umiditate: 8-12% 16.Suluri de hirtie in depozite inchise la o sarcina termica de 140 kg∙m-2 Cauciuc sintetic in depozite inchise la sarcina termica de 290 kg∙m2 0.10 4.20 22 400-500 0.00 pana la 4. m – cantitatea volumica de gaze la arderea a 1 kg de substanta combustibila [m3/kg].in consecinta formarea produselor de ardere.incit se ridica in aer nu numai particulele materialelor aprinse (scintei).

14 4.26 11.84 9.59 12.4 1.06 4.la cresterea umiditatii materialelor combustibile.3 sunt stabilite la temperatura de 0˚C si presiunea de 760 mm Hg.3.mesteacan .38 12.40 Datele din tabelul V.16 6.stejar .35 6.58 9.04 1.82 1.3.schimbul de gaze se micsoreaza.3 Cantitatea de aer si de produse gazoase de ardere care participa la schimbul de gaze Materiale si substantele combustibile Lemn uscat la aer: .75 9.86 4. .2 1.pin Lemn Canfor Carton si hirtie Cauciuc natural Cauciuc sintetic.plop .2 4.13 12.88 4.76 2.25 Volumul produselor arderii [m3/kg] 4.69 2.36 10.00 10.52 8.90 5.75 7.18 2.50 1.97 4.2 2.12 4.96 4.3.15 3.29 4.15 9.73 0.73 13. Citeva concluzii: .52 4.99 7.88 11.44 5.Cantitatea de aer si de produse gazoase de ardere care participa la formarea schimbului de gaze la arderea completa a 1 kg de material combustibil se arata in tabelul V.31 1.1 1 0.21 10.92 10.14 12.21 1.90 3.59 11. Tabelul V.butadien stirenic Cauciuc neoprenic Magneziu metalic Sodiu metalic Naftalina Parafina Cauciuc vulcanizat Paie Bumbac Acetona Benzina Petrol lampant Pacura Alcool metilic Motorina Alcool etilic Gaze de apa Gaz de piroliza Gaz generator Gaz de furnal Gaz de cocserie Gaz natural Umiditatea [%] 7 7 7 7 7 40 40 12 1.97 3.32 3.03 4.82 6.11 6.anin .5 4.57 10.8 1 8 4.00 Volumul aerului [m3/kg] 4.25 4.14 11.93 4.25 9.42 10 10.02 11.76 10.3.

de piese.fumul si gazele de ardere. . Ventilatia spatiilor incendiate se va face numai in prezenta tevilor de refulare. „Sistemul inflamabil” este constituit din natura si cantitatea materialelor si substantelor combustibile. La stingerea incendiilor din spatii mari (hale industriale.in special a oxidului de carbon rezultat dintr-o ardere incompleta.schimbul de gaze intr-o unitate de timp la arderea produselor petroliere lichide.care inmagazineaza in componenta lor energia chimica.fumul si gazele de ardere nu sunt evacuate la timp...STAREA DE PERICOL DE INCENDIU SAU DE EXPLOZIE In principiu.se pot produce: .Cantitatea de energie a sursei trebuie sa fie egala sau superioara energiei minime de aprindere. 6.). o stare de pericol consta dintr-un complex de conditii tehnicoorganizatorice in care se afla la un moment dat un sistem tehnic delimitat spatial si care poate determina scoaterea integrala sau partiala a acestuia din starea normala.1.din cauza gazelor.permitind in acest fel accesul la focar. Prin sistem tehnic se intelege.precum si de aparitia unor imprejurari favorizante. Daca caldura.destinat unui anumit scop.mai mare chiar decit energia „sistemului inflamabil”.de masini. . .avarie. .de regula.viteza schimbului de gaze.in general.Aprecierea pericolului de incendiu 1.Un accent deosebit se pune pe folosirea ventilatiei naturale. Sursa de aprindere contine energia necesara aprinderii materialelor si substantelor combustibile.) se aplica principiul ventilarii spatiilor incendiate care consta in luarea tuturor masurilor pentru a evacua caldura.aparitia efectelor mortale. .a cauciucului si a articolelor de cauciuc este de 2-2.rapiditatea initierii ei si modul de manifestare depinzind de puterea energetica a sursei.5 ori mai mare decit la arderea lemnului.este mai aproape de zona de ardere.in conditii egale.explozie.prin evenimente negative (incendiu.depozite de marfuri. .un ansamblu de elemente.de aparate.micsorarea vizibilitatii din cauza fumului iritant.precum si dintr-un agent de oxidare (oxigenul din aer).blocuri de locuinte etc. .constituind un intreg organizat.PERICOLUL DE INCENDIU 1.la incendiile din spatiul interior schimbul de gaze poate sa aiba o viteza mare in planul golurilor deschise pentru aspiratie – refulare.propagarea incendiului la partile de sus ale spatiilor neventilate din cauza acumularii caldurii.de instalatii etc.care se tun in interdependenta.volumul produselor gazoase degajate pe timpul arderii este intotdeauna mai mare decit volumul aerului atmosferic care participa la ardere.avind drept consecinta producerea de victime omenesti si de distrugere de bunuri materiale.accident tehnic etc. Starea de pericol de incendiu sau de explozie este definita sau determinata de existenta materialelor si substantelor combustibile care alcatuiesc un sistem inflamabil.viteza schimbului de gaze este intotdeauna mai mare la incendiile exterioare decit la cele interioare.de prezenta unor surse de aprindere (energie) si a mijloacelor care le pot produce.

ignifugarea elementelor de constructie).De fapt. Izbucnirea incendiului este posibila numai atunci cind exista o corelatie in timp si spatiu a conditiilor care conduc la aparitia acestuia.Ar trebui sa se tina seama si de un al patrulea element: etanseitatea la fum.PERICOLUL DE INCENDIU Acesta s-ar putea defini ca raportul dintre pericolul potential si masurile de protectie.in principiu.Daca nu sunt indeplinite conditiile. toxicitatea si cresterea pagubelor datorita degajarii fumului.MASURI DE PROTECTIE Produsul valorilor care reduc pericolul de incendiu exprima valoarea efectiva de protectie.starea de pericol se prezinta ca un potential ridicat de incendiu sau de explozie. Dintre masurile de protectie fac parte: .starile de pericol trebuie depistate la timp.3.asigurarea unei anumite rezistente la foc a cladirilor.luindu-se toate masurile. Produsul acestor factori dau pericolul de incendiu potential.respectiv a cladirii.neglijenta personalului muncitor si aparitia altor factori neprevazuti.fiind oricind posibil producerea acestora.o atentie prioritara acordindu-se starilor de pericol iminent. 1. 1.fumului si de realizare a ventilarii incaperilor.Determinant este insa sistemul inflamabil si sursa de aprindere.2. eventualitatea cresterii valorilor pagubelor datorita degajarii gazelor de ardere ca actiune coroziva.ceea ce are ca urmare pregatirea necesara a substantei combustibile si activarea ei pentru crearea conditiilor de izbucnire a incendiului. Masurile de protectie . .in exploatarea acestuia fara respectarea instructiunilor de functionare.are loc trecerea energiei unei surse de aprindere asupra „sistemului inflamabil”. inaltimea incaperilor.masuri speciale (instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor.Imprejurarile favorizante constau.izolatie termica si etanseitate la flacari. Se apreciaza ca cele mai eficiente masuri de protectie contra incendiilor sunt cele construite (inclusiv cele referitoare la instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor). Pentru aprecierea pericolului de incendiu potential trebuie sa se tina seama de: sarcina termica. Rezistenta la foc se bazeaza pe 3 elemente: stabilitate.dotarea pompierilor. marimea compartimentelor de incendiu si posibilitatea de evacuare a cladirii.din producerea unor defectiuni in sistemul tehnic.STAREA DE PERICOL POTENTIAL Starea de pericol determina in mare masura intensitatea (valoarea) pericolului de incendiu potential.pentru imprastierea lor operativa. 1. De aceea.mijloacele de legatura cu unitatile de interventie.masurile normale (regulile generale si normele specifice) de prevenire si stingere a incendiilor. .densitatea valorica pe unitatea de suprafata.Astfel: Pericolul de incendiu=Pericolul potential .4. conditiile de vizibilitate in caz de interventie.

de evacuare si salvare a oamenilor si bunurilor materiale.1 .1 si 0. 2.de intoxicare.are drept efect.PARAMETRII PERICOLULUI DE INCENDIU a) Sarcina termica Sarcina termica Sq constituie cel mai important parametru al pericolului de incendiu: n SQ= ∑ QiMi [MJ] i=1 Qi – puterea calorifica interioara1 a unui material.5 – greu combustibile Intre 0.in MJ/kg.5 si 2. Pericolul de icendiu se poate referi la pericolul pentru cladiri si la pericolul pentru continut.1 – incombustibile Intre 0.1 – greu inflamabile Peste 2.de alarmare si interventie la timp.iar pe de alta parte sarcina termica constituie. Pericolul pentru cladiri consta in distrugerea elementelor de constructie.Cu toate acestea cele doua pericole pot exista independent unul de altul.si distrugerea continutului acesteia.de regula. Cele doua categorii de pericole sunt strins legate intre ele.deseori.combustibile .deoarece pe de o parte distrugerea unei cladiri.iar pericolul pentru continut se refera la distrugerea bunurilor materiale din cladire.Deci se impune luarea unor astfel de masuri de protectie care sa duca la reducerea sau anihiliarea pericolui potential. Din cele aratate mai sus.de propagare si evolutie a acestuia.pericolul principal pentru cladire.notiunea de pericol de incendiu se refera si la posibilitatea de izbucnire a incendiului. pentru gaze in MJ/m3 Mi – masa materialelor combustibile de acelasi fel aflate in spatiul luat in consideratie Densitatea sarcinii termice (qs) se determina cu relatia: qs=SQ [MJ/m²] As Echivalentul lemn al sarcinii termice: Mlemn = miQi [kg lemn/m²] AsQi ∙lemn mi – masa unui material combustibil Qi lemn= 4400 kcal/kg b) Grupa de combustibilitate Incombustibile Combustibile: Clasa C1 – practic neinflamabile Clasa C2 – dificil inflamabile Clasa C3 – mediu inflamabile Clasa C4 – usor inflamabile Greu combustibile: C1 si C2 c) Indicele de combustibilitate Pina la 0.

d) Temperatura de inflamabilitate e) Temperatura de aprindere f) Temperatura de autoinflamare g) Tendinta de autoaprindere h) Intervalul de explozie i) Energia minima de aprindere j) Continutul minim de oxigen pentru explozie k) Indicele de oxigen Io=100O2 O2+N2 O2 – concentratia volumetrica de oxigen N2 – concentratia volumetrica de azot in amestecul gazos 30>Io>20 – materiale naturale 15<Io<95 – materiale sintetice l) Viteza de ardere m) Viteza de incalzire a lichidului n) Presiunea maxima de explozie o) Caracterul reactiei intre materialele si substantele care ard si mijloacele de stingere (apa si spuma) 3.care ii asigura acestuia functionalitatea principala si indispensabila desfasurarii activitatii economice sau socialculturale. STABILIREA SI CLASIFICAREA PUNCTELOR VULNERABILE LA INCENDIU AU LA BAZA URMATOARELE CRITERII PRINCIPALE: 3.1.explozie sau avarie urmata de incendiu.instalatia sau alt loc) cu un pericol potential de incendiu din cadrul unui obiectiv.economica. amplasarea. cantitatea.2.1. posibilitatile existente prin durata de timp necesara pentru inlocuirea sau preluarea operativa a functionalitatii punctului vital de alte puncte asemenea. amplasarea si tipul instalatiilor.Marimea vulnerabilitatii la incendiu a punctului vital si frecventa variatiei in timp al acesteia Acestea se apreciaza prin: pericolul de incendiu prezentat de procesul de productie.PUNCTELE VULNERABILE LA INCENDIU 3.sectia. 3. gradul posibil de distrugere a punctului vital in caz de incendiu.sociala si culturala a punctului vital Aceasta se apreciaza prin: marimea si insemnatatea consecintelor pe care le pot avea evenimentele in punctul vital.STABILIREA PUNCTELOR VITALE VULNERABILE LA INCENDIU Prin punct vital vulnerabil la incendiu se intelege zona (sectorul.1.1. caracterul de unicat al punctului vital.utilajelor si aparatelor .masinilor.gradul de rezistenta la foc si modul de comportare a constructiilor in caz de incendiu sau exploziel.Importanta politica.natura si proprietatile materialelor si substantelor utilizate sau depozitate.

comisia de aparare impotriva incendiilor. analizarea de catre conducerea obiectivului si comisia de aparare impotriva incendiilor a starilor de pericol.1.Fortele in cadrul obiectivului Organele de conducere ale obiectivului.2.2. 3.3.Unitatea de pompieri militari .a concluziilor si invatamintelor la unele incendii din punctele vitale. intregul personal muncitor.utilizate in activitatea de productie si nivelul de siguranta in functionare.2.si dispozitive care asigura protectia constructiilor si instalatilor si intretinerea acestora in perfecta stare de functionare.1. sisteme specifice de protectie impotriva incendiilor. Aceste forte trebuie orientate sa puna accent in activitatea lor pe: cunoasterea aprofundata a situatiei in punctele vitale. SPPC. cadrele tehnice speciale incadrate pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenire si stingere a incendiilor. asigurarea prompta a primei interventii si instruierea prin exercitii si aplicatii a SPPC.FORTE ANGRENATE.exploziilor si avariilor.explozie sau avarie. compartimentul de control al instalatiilor. 3.masuri organizatorice luate de conducerea obiectivului.3.MIJLOACE SI FORME SPECIFICE ACTIVITATII DE PREVENIRE SI COMBATERE A INCENDIILOR SI EXPLOZIILOR IN PUNCTELE VITALE 3. 3.pericolul prezentat de vecinatatile punctului vital in caz de incendiu.inchideri hidraulice etc.Organele tutelare ale obiectivului Organele tutelare.Unitatile de cercetare si proiectare sa fie antrenate la gasirea unor solutii necesare inlaturarii unor stari de pericol din punctele vitale.respectiv sau in alte puncte similare.2. 3.electrostatice si paratrasnete.comisia de aparare impotriva incendiilor si SPPC pentru apararea punctului vital impotriva incendiilor.in baza obligatiilor ce le revin trebuie sa contribuie la asigurarea conditiilor depline de securitate a punctelor vitale impotriva incendiilor. supravegherea permanenta a punctelor vitale prin personalul de pe locul de munca sau din compunerea SPPC. selectionarea si instruirea personalului de deservire a punctelor vitale. asigurarea dotarii cu instalatii si aparatura speciala de sesizare si semnalizare operativa a unor pericole de incendiu si explozie cu aparatura de masura si control.2. controlul instalatiilor si utilajelor care prezinta pericol de incendiu si explozie din punctele vitale (lunar de catre specialisti si zilnic de catre SPPC in cadrul activitatii de rond).).exploziilor si avariilor ce au avut loc in punctul vital. frecventa incendiilor.iluminat de siguranta.Gradul de protectie impotriva incendiilor Aceasta se apreciaza prin: sisteme proprii constructiilor si instalatilor tehnologice care asigura acestora functionarea si exploatarea in conditii de siguranta (alimentare cu energie.protectii electrice.

urmarindu-se respectarea normelor si la instalatiile tehnologice conexe punctului vital.al respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor in punctele vitale de catre comisia de aparare impotriva incendiilor.Punctele vitale de mare importanta vor fi controlate de cadrele de conducere si de cele cu o buna pregatire de specialitate (controale tehnice de fond.a tuturor fortelor angrenate in asigurarea protectiei impotriva incendiilor.). .cadrul tehnic special incadrat si SPPC.avarie.Asigura indrumarea si controlul intregii activitati de prevenire si stingerea incendiilor.care ii asigura acesteia functionarea neintrerupta si in conditii se siguranta.de distributie a gazelor si energiei electrice etc.ateliere.explozie.3 METODOLOGIA DE EXECUTIE SI FINALIZARE A CONTROLULUI DE SPECIALITATE IN PUNCTUL VITAL Controlul tehnic de specialitate nu difera. echipament si mijloace de prevenire si stingere a incendiilor.verificarea ordinei si disciplinei pe locurile de munca din punctul vital.verificarea modului de organizare. .protectia muncii. 3.executie si finalizare a controlului periodic.SPPC si personalul de pe locurile de munca.controlandu-se printre altele capacitatea personalului de a-si indeplini atributiile.Se pot organiza actiuni si controale comune cu alte organe care au responsabilitati in domeniu prevenirii si stingerii incendiilor in obiective.sarcinilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor realizate pe baza tematicii anuale intocmite de comisia de aparare impotriva incendiilor.aparatura. Pe baza criteriilor prezentate mai sus. Controlul se executa de regula in sensul desfasurarii procesului de productie executandu-se in ordinea: .verificarea obligatiilor si raspunderilor concrete stabilite.organizarea si materializarea in punctul vital al activitatii de dotare cu instalatii. 3.instalatii si formatii de lucru.verificarea modului de organizare si desfasurare a instruirii personalului privind cunoasterea normelor. .dispozitive.verificarea masurilor si sarcinilor de interventie in caz de incendiu.calamitati naturale si catastrofe punandu-se un accent deosebit pe modul de alarmare a personalului si anuntarea operativa a evenimentului. .in obiective se stabilesc puncte vitale vulnerabile la incendiu si explozie. . . .care vizeaza indeosebi laturile calitative.controlul respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor in punctele vitale vulnerabile la incendiu.pe baza prevederilor legale in vigoare.operative).in principiu.Va actiona pentru solutionarea problemelor care pun in pericol securitatea obiectivului.tinindu-se o stricta evidenta a lor.sefii de sectii.Pentru toate punctele vitale se vor intocmi ipoteze de interventie si se vor executa aplicatii complexe cu angrenarea organelor de conducere.insa are unele particularitati.4.Alte organe care participa direct la asigurarea securitatii in functionare a punctelor vitale Un aport important in protectia impotriva incendiilor il pot aduce organele specializate de control (ISCIR.utilaje.privind prevenirea si stingerea incendiilor.fata de metodologia generala.2.

zahar in vrac sau in saci.tesaturi si confectii.baloti de lina.paie etc.CLASIFICAREA MATERIALELOR SI SUBSTANTELOR DEPOZITATE DUPA CLASA DE PERICULOZITATE Clasa de pericol P1 fara pericol P2 cu pericol redus Subcl asa Caracteristicile materialelor.articole piele.produse farmaceutice combustibile in cutii.nisip.. lapte.butoaie Ambalaje combustibile Ambalaje in cutii de carton Ambalaje in cutii de carton.putere calorica redusa: aparataj electric.tutun. Materiale si produse din clase P1-P3 Materiale combustibile cu viteza mare de ardere sau cu putere calorifica mai mare de 6500 kcal/kg: talas.exemple Incombustibile care nu pot da nastere la reactii periculoase: minereuri.lichide incombustibile. 4. conserve in cutii etc. nu din materiale plastice spongioase Incombustibile. Lichide combustibile cu tinf > 100 ˚C: vopsele in ulei.fructe.tutun Lichide incombustibile: apa minerala in butelii de plastic.grasimi etc.faina cereale.care pot fi introduse in cutii de carton Materiale plastice spongioase Indiferent de forma de ambalare A B C P3 cu pericol mediu A B C P4 cu pericol mare A B .ceai.ambalaje in pungi.produse de panificatie.legume uscate.precum si masurile ce trebuie realizate.piese metalice. In final se va evalua gradul de protectie impotriva incendiilor asigurat in punctul vital.fibre textile.cutii carton Materiale din clasele P1 si P2 Materiale cu combustibilitate medie (nu din clasele P4 si P5) si cu putere calorica cel mult 6500 kcal/kg: mobila fara garnituri de buret. Materiale din clasa P1: materiale inerte. Materiale care se aprind greu.materiale plastice.fibre de lemn.panouri.lubrifianti si glicoli in butoaie etc.carti.obiecte din bachelita si rasini fenolice.cu o viteza redusa de ardere.azbociment.Orice fel de ambalaje.verificarea modului cum se analizeaza situatia prevenirii si stingerii incendiilor din punctele vitale vulnerabile la incendiu.piese metalice in folii etc.ciment.confectii executate din asemenea fibre.fibre vegetale. Felul ambalajului In vrac sau ambalaje incombustibile Ambalaje cu combustibilitate redusa Neambalate sau ambalate in saci.bidoane.carne.legume.

Obiecte pirotehnice: acid acrilic.muntie exploziva sau incendiara.esteri. Materiale si produse care sub efectul temperaturii degaja cantitati importante de gaze corozive: PVC.smoala.peroxizi de potasiu sau sodiu etc.a apei sau a gazelor corozive: aparatura electrica si electronica si contacte si relee sensibile necapsulate.apa oxigenata concentrata.sulfuric.peste.cerneala tipografica etc.mangal etc. Materiale susceptibile la autoaprindere: carbune bituminos.canistre din materiale plastice Lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate cuprinsa intre 55-100˚C: motorina. Materiale care sub efectul caldurii degaja cantitati mari de gaze combustibile sau toxice: acrilonitril.clor.acid clorhidric etc.sau care pot exploda sub efectul incalzirii.acid acetic.pacura.exploziv.zinc-chibitruri de fosfor alb.faina de lucerna.sulfat de metil Indiferent de natura ambalajelor Indiferent de natura ambalajului In ambalaje combustibile In ambalaje incombustibile care pot fi introduse in cutii de carton Indiferent de modul de ambalare Indiferent de modul de ambalare Indiferent de modul de ambalare Indiferent de modul de ambalare Indiferent de modul de ambalare .anihidru. Substante oxidante capabile sa initieze aprinderea materialelor combustibile la contactul acestora: acid azotic.ingrasamite organice.percloric.medicamente etc.iodati.azotat de potasiu etc.peroxizi-de acetil.fosfor alb.uleiuri minerale.benzoil.amoniac.frecarii sau a socurilor de detonatie. Materiale instabile care pot descompune exploziv la temperatura normala.ierbicide.amine.tuburi electronice.C D E F P5 cu A pericol deosebit de mare B C D E Materiale si produse incombustibile care pot suferi deteriori importante in urma actiunilor temperaturilor inalte.rachete Materiale care la contactul cu alte materiale pot da nastere la reactii explozive sau se pot aprinde: acetona.rasini epoxidice.azotat de amoniu.anilina.fosfor.iod.but adiena. Lichide combustibile din clasa P3 C: lichide ambalate in bidoane din carton.etilenamina.clorhidric.deseuri cauciuc sau lina.

sulfura de carbon. Pentru aprinderea amestecului de hidrogen-aer.precum si de la foc deschis.are limitele de explozie foarte largi.F G H Materiale care in contact cu apa se aprind.bariu).proportia dintre hidrogen si oxigen. Arderea hidrogenului in oxigen provoaca o reactie in lant.care se propaga cu viteza ridicata prin radicalii liberi care se formeaza.presiune.potasiu metalic.aceste amestecuri se mai pot aprinde si de la unele impuritati solide (de ex.sodiu.acetona gazolica.recipiente de tip „Spray” Substante sau materiale solide care au o putere calorica mai mare de 8000 kcal/kg sau caracterizate printr-o ardere deosebit de intensa.scinteile de natura mecanica.De asemenea.degaja temperaturi capabile sa aprinda materialele combustibile din vecinatate sau degaja gaze combustibile: amida alcalina. petrol lampant.Gaze combustibile (celuloid pelicola pe baza nitroceluloza.in proportie de 17-60% detoneaza cu usurinta atunci cind vine in contact cu o sursa de aprindere.ele fiind cuprinse intre 4 si 75% hidrogen in aer.amestecurile de hidrogen-aer se aprind la temperaturi variind intre 400 si 580˚C in functie de presiune (la presiunea atmosferica aprinderea se produce la 575˚C).butan. Sub actiunea caldurii.tutun. Amestecurile de hidrogen aer mai pot fi aprinse si de undele de soc provocate de explozii sau de orice obiect puternice incalzit (conductor electric topit).aprinderea poate fi initiata de scintei electrice cu energii foarte reduse (0.toluen.019 m/J). Viteza de propagare depinde de: temperatura.Daca unda de soc se poate reflecta. . rugina) existente in jeturi puternice de hidrogen comprimat.metan etc Indiferent de modul de ambalare Indiferent de modul de ambalare Indiferent de modul de ambalare 7.presiunea creste de aproape 20 de ori in comparatie cu cea initiala. In cazul detonatie unda de soc este extrem de puternica.La un amestec de 27-30% hidrogen in aer.HIDROGENUL Hidrogenul prezinta un accentuat pericol de incendiu si explozie.presiunea se mareste aproape de 40 de ori.calciu.Lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mica de 55˚C.alcool.hidrogen.Gaze industriale cu pericol de incendiu 1.titei.clorati.benzina.la temperatura obisnuita este necesar o sursa de aprindere care sa initieze reactia in lant.propan.hidrura de aluminiu.prezenta unor molecule de gaz inert.uraniu Recipiente cu gaze comprimate: recipiente fixe sau transportabile cu gaze sub presiune.In amestec cu aerul.

Flacara care ia nastere se propaga cu mare viteza in masa gazului.De exemplu.Prin ardere in aer se transforma in dioxid de carbon si apa cu dezvoltare de 8400 kcal/m3.poate difuza prin pori foarte mici spre deosebire de alte gaze care nu au aceasta proprietate.In spatii inchise el se acumuleaza sub plafon.hidrogen-aer este intruncatva redus. Uleiurile si grasimile in contact cu oxigenul comprimat se pot autoaprinde. 2.Hidrogenul avind cel mai mic volum molecular.cu cat presiunea si temperatura sunt mai ridicate.micsorindu-le din aceasta cauza rezistenta mecanica.Prin incalzire la . Hidrogenul se transporta comprimat la 150 atm in recipiente de otel.El are temperatura teoretica de ardere in aer in jur de 2000˚C.) daca se imbina cu oxigen lichid produc explozii puternice atunci cind se aprind in spatii inchise.se poate combina cu acest element. Depozitarea hidrogenului in gazometre umede sau uscate se face astfel incit sa nu fie posibila formarea amestecurilor explozive. Oxigenul se transporta si se foloseste comprimat in recipiente la presiunea de 150 atm.pericolul formarii amestecurilor explozive.Reactiile care se produc in prezenta oxigenului se numesc reactii de oxidare.OXIGENUL Oxigenul este unul dintre cele mai active elemente chimice.hidrogenul prezinta o mare afinitate fata de carbon. Procesele de ardere care au loc in oxigen decurg mult mai energie.deci oxidarea se face mai intens. De retinut. 3.care exista in compozitia multor oteluri.Explozia poate fi favorizata de impurificarea hidrogenului cu oxigen de coroziunea recipientelor sau de nerespectarea masurilor de prevenire a incendiilor. Limitele inferioare de explozie ale gazelor combustibile in amestec cu oxigenul sunt mai coborite fata de amestecurile cu aer.Datorita acestei proprietati.De exemplu. Combustibilii solizi cu structura poroasa (turba.carbune etc.Are propietatea de a forma foarte usor si energic combinatii chimice cu toate elementele.prin ardere acetilenei in oxigen se obtine temperatura de aproximativ 3500˚C.deoarece in atmosfera deschisa se risipeste usor.arderea continua cu flacara vie.dar din cauza pierderilor de caldura in procesul de ardere.METANUL Metanul se aprinde cu usurinta de la o scanteie sau de la foc deschis.Explozia este cu atat mai puternica. Metanul nu se combina prin aditie cu nici o substanta. Temperatura de autoaprindere a metanului este de 650˚C in aer si de 556˚C in oxigen.daca intr-un vas cu oxigen se introduce un chibrit in stare de incandescenta.fenomenul respectiv producandu-se instantaneu. Din punct de vedere chimic. Oxigenul se foloseste in industrie pentru obtinerea unor temperaturi ridicate necesare topirii sau taierii unor metale.aceasta temperatura este mai redusa. Pentru aceasta se arde acetilena sau hidrogen in oxigen.atunci cand oxigenul comprimat vine in contact cu uleiul (explozia uleiului).posibilitatea producerii de explozii in compresoarele de oxigen.

descompunerea substantelor chimice explozive.la unele reactii chimice la care nu este permisa prezenta aerului.instalatii etc).ridicare presiunii peste 1 atm.incalziri locale .Cele mai periculoase sunt amestecurile care contin intre 7 si 13% volum acetilena. Prin arderea incompleta a metanului sau prin disociere se obtine negru de fum. Uneori este folosit drept gaz inert. Un amestec de metan aer explodeaza la aprindere.Reactiile sunt exoterme (cu degajare de caldura).iar in cazul unei descompuneri explozive.daca proportia de metan este de 6-16%. Metanul este mai usor ca aerul (densitatea fata de aer 0.In acest caz se pot produce amestecuri explozive metanoxigen.care se descompune cu usurinta in elementele sale constitutive: carbon si hidrogen.Acetilena este o hidrocarbura nesaturata cu tripla legatura. Acetilena se descompune spontan sub actiunea unor factori.In aceasta situatie o concentratie de 1% volum in aer poate fi sesizata.aproximativ 900˚C se descompune in hidrogen si carbon (CH4→C+2H2).densitatea in raport cu aerul este de 0. .cea mai importanta fiind nestabilitatea termodinamica.ceea ce permite o aerisire usoara a spatiilor inchise.pentru a putea fi recunoscut cu usurinta se adauga substante puternic mirositoare ca de exemplu etilc-mercaptan (16 grame sau 19. In cazul cind exploziile au loc in spatii inchise (rezervoare.Din aceasta cauza toate utilajele se dimensioneaza la presiunea de proba de 12 atm. Efectul exploziilor este deosebit.folosit in industria cauciucului .55).adica tendinta de descompunere in carbon si hidrogen cu degajare considerabila de caldura 54 kcal/mol. 4.iar la temperaturi mai inalte. Tripla legatura a atomilor de carbon confera acetilenei unele insusiri caracteristice.reactii de polimerizare insotite de degajari intense de caldura.producandu-se si o crestere a volumului hidrogenului.in lipsa azotului.descompunerea acetilenei poate avea loc cu detonatie in care caz datorita efectului undei de detonatie.presiunea creste de citeva sute de ori (in comparatie cu cea initiala).Viteza de explozie este de circa 2300 m/s. Cele mai multe din reactiile acetilenei sunt reactii de aditie in care moleculele altor substante se alipesc celei de acetilena.exemplu clorul.1 cm3 de etil-mercaptan la 1000m3 gaz metan).in anumite conditii in acetilena si hidrogen.ACETILENA Acetilena este un gaz incolor.El este descompus de clor si de alti halogeni la temperaturi de 300-400˚C in prezenta unor catalizatori formand produsi de „substitutie”.acesta fiind cu mult mai mare decit in cazul altor hidrocarburi.907.temperatura ajunge pana la 3000˚C.presiunea ajunge sa fie de circa 12 ori mai mare decit cea initiala. In anumite conditii. Descompunerea chimica a acetilenei are loc cu dezvoltarea unei mari cantitati de energie (2080 kcal/kg).caldura si temperatura de ardere foarte ridicate si o mare capacitate de reactie. Acetilena formeaza cu aerul amestecuri explozive destul de periculoase a caror limite sunt mult mai largi decat a celorlalte hidrocarburi (limita inferioara este de 3.5% iar cea superioara de 82% volum in aer).combustibil cu miros caracteristic.actiunea substantelor foarte reactive fata de acetilena.scintei. Deoarece metanul nu are miros.cernelurilor etc.cum ar fi: temperatura ridicata.fapt ce duce inevitabil la distrugerea instalatiilor respective.conducte.

prezenta umiditatii constituie un factor important.tot asa ca si cu oxigenul.se poate aprinde sau exploda.acidul fluorhidric.5 si 79% in volum.Caldura degajata la polimerizare duce la cresterea temperaturii acetilenei si creaza conditii favorabile pentru producerea exploziei.7 atm iar in cazul cand temperatura este de 40˚C presiunea ajunge la 14.iodul.Puterea calorica este de 4450 kcal/kg.care se combina cu usurinta un oxidant foarte puternic care cu vaporii a multor substante organice formeaza amestecuri explozive. Desi nu este o combinatie organica.De exemplu.Energia minima de aprindere este de 680 MJ iar presiunea de explozie este de 6 kgf/cm².clorul. 5.cu miros puternic iritant.771.ceea ce micsoreaza capacitatea de descompunere.in vas creandu-se o presiune corespunzatoare temperaturii mediului exterior.5% la 50˚C. Amoniacul se transporta in vase inchise in stare lichida.Majoritatea produselor combustibile reactioneaza cu clorul. Chiar si in lipsa aerului amoniacul gazos se descompune in elementele componente-azot si hidrogen-prin incalzire la temperaturi de peste 800˚C sau datorita unor descarcari electrice.la temperaturi obisnuite.moleculele ei sunt separate de moleculele solventului.In contact cu bioxidul de clor se poate aprinde sau exploda. La dizolvarea acetilenei.49).in oxigen intre 13.cu formare de hidroxid de amoniu.Amestecurile explozive cuprinse intre 7 si 13% explodeaza prin incalzire la temperaturi peste 500˚C.9 atm.).intre limitele de 15 si 27% volum in aer.reactioneaza in .02 g/m3. In stare gazoasa nu arde in aer.iar cea de autoinflamare de 630˚C.fiind considerat adeseori inofensiv din punct de vedere al pericolului de incendiu si explozie.Este solubil in apa 40% la 10˚C si 18.Pe timpul depozitarii si transportului o parte din amoniac trece in faza gazoasa.Astfel acetilena dizolvata in acetona nu explodeaza la presiuni pina la 10 atm. Temperatura de inflamabilitate este de -2˚C. 6.In aer.stiren etc.cu densitatea in raport cu aerul de 0. In prevenirea initierii descompunerii acetilenei.moleculele de acetilena se combina cu moleculele mai complexe (benzen.incombustibil mai greu ca aerul (densitatea in aer 2.la 20˚C presiunea este de 7. Prezenta uleiului sau a altor materiale combustibile mareste pericolul de incendiu.CLORUL Clorul este un gaz de culoare galbena-verzuie.concentratia maxima admisa este de 0.anhidru.si mai ales prin comprimare la presiuni de peste 3 atm.La temperaturi de peste 400˚C.AMONIACUL Amoniacul este un gaz combustibil incolor cu un miros caracteristic puternic. In reactie cu mercurul.De exemplu. Amoniacul in oxigen se aprinde la temperaturi obisnuite cu formare de oxid de azot (MO).bromul.Amoniacul gazos ataca organele respiratorii si distruge glandele lacrimale.amoniacul formeaza cu aerul amestecuri explozive.Prin asigurarea saturarii cu vapori de apa se micsoreaza posibilitatea producerii unei explozii. Varietatea conditiilor in care se produce explozia acetilenei se explica in parte prin faptul ca la ridicarea temperaturii descompunerea ei este precedata de polimerizare.

hidrogenul si metalele fin divizate.amestecul continua sa arda linistit. concentratia fiind de 5%.iar amestecul de etan-clor intre 360 si 400˚C.0350 mg/l aer reprezinta cantitatea minima care cauzeaza iritatia imediata a gitului. .GAZE PETROLIERE LICHEFIATE Sub denumirea de gaze lichefiate se intelege.respectiv la presiuni de 0.la o concentratie de 10%. Clorul se transporta in stare lichefiata la presiunea de 6 at in tuburi de otel.respectiv 40%.nu continua decit atit timp deasupra gazului lichefiat se afla un spatiu umplut cu gaz. . Cu acetilena.iar la concentratii mai mari poate provoca asfixierea.0.clorul formeaza amestecuri care pot exploda numai sub actiunea luminii.magneziu incandescent etc).la 0.etan si metan se autoinflameaza intr-un interval larg de explozie.Cresterea temperaturii in interiorul rezervorului corespunzator curbei presiunii de vapori.2.amestecul de metan-clor se autoinflameaza intre 370 si 450˚C.in general. La combinarea clorului cu hidrogenul.Concentratia maxima admisa pentru halele de fabricatie este de 0. 7.pina cind se formeaza in spatiul umplut cu gaz o presiunea care corespunde presiunii de vapori a gazului lichefiat.simptome dupa 1-2 ore.01 mgCl1/l aer.Cind temperatura creste.Dupa o prealabila aprindere.Aceasta presiune de vapori depinde de temperatura gazului lichefiat.Amestecurile de benzen si clor sunt explozive intr-un interval de explozie larg: limita inferioara de explozie este de 8.terebentina. Amestecurile de clor.gazul lichefiat se dilata.amoniacul gazos.Un gaz lichefiat sub presiunea are intotdeauna tendinta sa treaca in stare gazoasa.2 atmosfere pina la pina 15 atmosfere se gasesc in stare lichefiata.Ele se pot insa lichefia chiar si la presiune relativ scazuta. La temperatura si presiune atmosferica normale gazele lichefiate se prezinta in stare gazoasa. Pericolul este mare cind rezervorul de gaz lichefiat este supus.Astfel.pentru a forma acidul clorhidric se produce o explozie la incalzirea amestecului de gaze sau la o iluminare puternica (lumina solara directa. Efectele provocate de inspiratia aerului la diferite concentratii de clor sunt: .eterul.80 mg/l aer provoaca moartea. . Clorul este un gaz otravitor.Ataca caile respiratorii.2% iar limita superioara de la 32.El se evaporta la suprafata.hidrocarburile.00834 mg/l aer degaja miros neplacut.006 mg/l aer.de la 0.gazele combustibile.mod special cu acetilena.amestecurile de hidrocarburi volatile cu unul pina la 6 atomi de carbon in molecula care in limitele de temperatura de la -40˚C pina la 40˚C. Amestecurile de metan si clor sunt explozive intre limitele de la 6 pina la 63% in volum.6 pana la 35%.respectiv 7%.se produc efecte iritante.putindu-se ajunge ca intregul volum al rezervorului sa fie umplut cu gaz .in cazul incendiului.2-9.001 pina la 0.unei cresteri permanente a temperaturii.

concentratia pulberilor si prafurile combustibile.45 si 0.temperatura de aprindere.granulatia.grosimea stratului de pulbere. .deoarece se acumuleaza in partile inferioare ale incaperilor.agenti de racire in instalatii frigorifice.solventi pentru uleiuri si in diferite sinteze chimice.Gazele lichefiate formeaza cu aerul amestecuri explozive.Marimea presiunii este de 7 pina la 8 atmosfere pentru fiecare grad de crestere a temperaturii.COMPOZITIA CHIMICA A PRAFULUI Insusirile explozive ale prafurilor combustibile sunt determinate de compozitia lor chimica.a peretilor rezervoarelor aceastea explodeaza.1.Ele se utilizeaza ca combustibili casnici si industriali.butadiena precum si amestecurile acestor hidrocarburi in diferite proportii.dintr-un litru de propan lichefiat se formeaza peste 33 l vapori in conditii normale de temperatura si presiune. Pentru a putea sesiza prezenta lor in caz de scapari.de asemenea mica.sunt capabile sa declanseze aprinderi si in absenta oxigenului.pe de-o parte apar oxizi stabili in pulberi.FACTORII CARE INFLUENTEAZA APRINDEREA PRAFURILOR1 SI PULBERILOR² COMBUSTIBILE Cercetarile intreprinse asupra prafurilor si pulberilor combustibile au scos in evidenta dependenta combustibilitatii si pericolului de incendiu de anumiti parametri.compozita mediului.pericolul de explozie este direct proportional cu continutul de oxigen. Gazele petroliere se produc prin distilarea fractionata a gazolinei sau a gazelor de rafinarie.60.5 si 9.iar pe de alta parte.presiunea mediului.Conform conceptiei clasice.De exemplu.gradul de umiditate a aerului si indicele de explzivitate. Intre gazele lichefiate se citeaza: propanul.influenteaza negativ capacitatea de explozie.chiar in cantitati mici genereaza prin evaporare o cantitate mare de vapori inflamabili.respectiv de substante inerte.deoarece.lichefiat.cum este cea de nitro. Gazele lichefiate scapate.hidrogen).Continutul de cenusa.propilena.fara sa mai existe vreun spatiu de gaz.ele se odorizeaza cu mercaptan.Incepind din acest moment la cresterea temperaturii.izobutanul.presiunea creste mult mai rapid decit conform curbei presiunii de vapori.Temperatura de ardere a gazelor lichefiate este de aproximativ 1950˚C.care se comporta cu substante inerte.butilenele.In prezent acest lucru este contestat.5-2 ori mai grele decit aerul) mareste considerabil pericolul de incendiu si explozie.Temperatura de aprindere este 430-455˚C.5%. 8. Limita inferioara de explozie variaza intre 1.5 si 2% iar cea superioara intre 8.anumite grupe. 1.Pericolul de incendiu si explozie a pricipalelor prafuri combustibile 1.Greutatea specificare mare (de 1.spre deosebire de componentii volatili combustibili in special cei care prezinta o caldura mare de ardere (metan.butanul. Densitatea in stare lichefiata variaza intre 0. Printre acesti parametrii se citeaza: compozitia chimica. Ca urmare a compresibilitatii reduse a gazului lichefiat si a capacitatii elastice de dilare. Gazele petroliere lichefiate sunt usor inflamabile.

Acelasi ordin de marime il are majoritatea particulelor de praf din aer. γ∙0.Prafurile fine se turbioneaza mai usor si isi mentin mai bine starea de suspensie.precum si numeroasele particule ale prafului cosmic.iar a altora a depasit aceste valori. 2 Prin pulbere se intelege praful industriei obtinut prin una ori mai multe operatii de maruntire mecanica sau prin operatii mecanice. γ – greutatea specifica a particulelor [g/cm3].ori chimice.iar ca praf-particulele formate din alte cauze si dispuse in straturi sau existente in suspensie in aer.respectiv prin suprafata exterioara raportata la greutate. Viteaza de cadere libera a particulelor de praf se poate calcula cu relatia: V_ (γ-γ`)d²g 18η V – viteza de cadere libera [cm/s]. γ – densitatea relativa [g/cm3]. ds – marimea maxima a particulelor [cm].GRANULATIA PRAFULUI (PULBERII) In principiu. Praful dispersat in aer cade cu viteze diferite.limita de explozie si viteza de crestere a presiunii. 1 .ace sau fibre.prafurile fine sunt mai explozive decit cele grosiere din cauza capacitatilor ridicate de aprindere a combustibilitatii mai rapide. di – marimea minima a particulelor [cm].respectiv presiunea maxima de explozie. Marimea particulelor de praf influenteaza urmatorii parametrii a exploziei: punctul de aprindere (cind praful se afla in suspensie). Suprafata specifica libera se poate deduce din urmatoarea relatie: S=6 ∙ P .vizibil cu ochiu liber in razele soarelui.se considere drept pulberi combustibile particulele care se obtin prin fabricatie.2.lamele. 1. In prezentul capitol.fizico-mecanice.care constituie un factor principal in declansarea exploziei.fie prin suprafata specifica libera la care aerul are acces.5(d8+di) 100 S – suprafata specifica libera [cm²/g].ca de exemplu planctonul atmosferic. Marimea particulelor se exprima fie direct prin diametrul mediu. P – procedee in greutate ale fractiei respective. Particulele sub forma neregulata si cu goluri in interior maresc pericolul de incendiu si explozie. Particulele de pulbere obtinute in industrie pot avea forma de graunte.______________________ Prin praf se intelege un material solid in particule cu dimensiuni destul de mici (de obicei sub 20 μ) pentru a fi antrenate in miscare sau pentru a sta un timp in suspensie in aer sau intr-un alt gaz. Suprafata specifica a unor pulberi industriale a ajuns la valori cuprinse intre 50 si 100 m²/g.

2.in functie de temperatura.31 0. sunt date vitezele de cadere ale particulelor solide de greutate specifica egala cu 2g/cm3 si granulatie diferita. In tabelul VIII. Tabelul VIII.1.2.Acest lucru reiese si din tabelul VIII.un amestec de praf-aer 1.avem de a face cu amestecuri de praf-aer.103 300˚ 3380 2315 1650 669 472 358 195 36.1 5.care difera din punctul de vedere al concentratilor explozive.3.1.8 12.6 14.γ` .1.9 9.greutatea specifica a mediului. g – acceleratia gravitatiei [cm/s²] η – viscozitatea absoluta [N∙s/m²].1.1.3.1 Tabelul VIII.53 0.25 0.15 Vitezele de cadere [cm/s] 100˚C 200˚ 2700 3025 1880 2125 1400 1535 620 647 447 463 330 360 190 200 42.2 3.In amestecurile de praf-aer are loc o separare a particulelor si la un moment dar.089 Deasupra depunerilor exista.3 10.in general.42 1.60 0.5 4. Viteza de cadere a particulelor depinde in principal de temperatura lor si greutatea specifica.in g/cm3 (in majoritatea cazurilor aceasta este neglijata in raport cu cea a particulelor) d – diametrul particulelor [cm].32 0.82 0.4 41.1 Influenta grosimii stratului asupra temperaturii de incandescenta a carbunelui Natura pulberii Carbune 3 Grosimea stratului la depunerea naturala [mm] 6 10 20 50 .1 Vitezele de cadere in aer la presiunea ambianta a particulelor solide de granulatie diferita in functie de temperatura lor Denumirea particulei [μ] 10000 5000 3000 1000 700 500 300 100 50 30 10 5 20˚C 2400 1680 1270 594 432 316 185 45.3.51 3.39 0.GROSIMEA STRATULUI DE PRAF (PULBERE) Insusirile explozive ale materialelor pulverulente sunt influentate uneori si de grosimea stratului.

1.CONCENTRATIA PRAFURILOR (PULBERILOR) COMBUSTIBILE Pericolul de explozie si incendiu apare cind exista in suspensie particule uscate fin divizate.1.iar cea maxima de ordinul miilor de grame care practic este foarte greu de atins.7μ carbune slab: .6 5 10.5 13500 2200 30.concentratia maxima pentru praful de zahar este de 13500 g/m3.De exemplu.4.Concentratia minima de explozie a amestecurilor de prafaer pentru majoritatea substantelor combustibile este in general cuprinsa intre 2.7-42.a pigmentilor de vopsea etc.gras: .5 si 30 g/m3.frecarii.2 60 22 20 2000 32.200 μ .1 Limitele de explozie ale principalelor prafuri combustibile Natura prafului Carbune Zahar Turba Faina de lemn Amidon Cereale Faina Lapte praf Carbune de Petrila Materiale plastice Tarite de grau Puzderie de in Acetat polivinil Anhidrida ftalica Antracen Canfor Limitele de explozie [g/m3] Inferioara Superioara 35-44 4200 17. In tabelul VIII.4.Aceasta situatie apare cind praful se produce de exemplu in urma slefuirii.iar a celui de carbune de 4200 g/m3.2-63 2000 7.4.pulverizarii etc.7 17 12.1 - .praful trebuie sa existe in stare de suspensie si sa aiba o anumita concentratie.6 100-1000 2000-7000 50 24.1 se dau limitele de explozie a celor mai intilnite prafuri combustibile.200 μ .8 16.precipitarii chimice.ruperii incidentale.70 μ 295 270 400 340 270 230 350 280 210 265 195 265 171 - 1. Tabelul VIII.fabricarea pulberilor din material plastic. Pentru a se putea produce o explozie. sau pe timpul unor procese tehnologice cum ar fi macinarea cerealelor.

PRESIUNEA MEDIULUI La o concentratie sub 1000 g/m3 presiunea de explozie este dependenta de cea a mediului exterior.mai uscat si acumularea de caldura este mai mare.7.50 grame de praf.1). In general.in functie de presiune de la 100 la 30 g/m3. Tabelul VIII.Cand de exemplu un bec de 25 W nu se mai vede la distanta de 2 m.de exemplu.Praful existent in incaperi inchise si incalzite in care temperatura este uniforma. 1.actionind in acelasi timp asupra procesorului de aprindere si de ardere a amestecului ca si asupra vitezei de propagare a flacarilor.5 m3 aer la 10 kgf/m².temperatura de aprindere a prafului depinde de natura lui.se aprinde de regula la temperaturi mai joase decit cel depus pe suprafetele incalzite.7.concentratia efectiva fiind de 83 g/m3.Prin inlocuirea partiala a oxigenului din aer cu gaze inerte se ajunge la un volum minim de oxigen.Cresterea presiunii duce la efecte de amploare.5.450 kgf/m2 amestecul ce rezulta devine inflamabil.Particulele foarte fine de praf se pot aprinde la o temperatura in jurul a 100˚C.1 Parametrii explozivi ai unor prafuri combustibile .deoarece in conditii normale.presiunea finala este mai mare.amestecul nu se gaseste in zona periculoasa.concentratia ar fi de 10 g/m3.Daca insa sunt dispersate 25 de grame de praf in 0.6.cu limita inferioara de explozie de 60 g/m3.Daca.TEMPERATURA DE APRINDERE Aprinderea prafului depus pe suprafetele incalzite este posibila si la temperaturi mai scazute.1.Limita superioara de explozie este mai puternic influentata de presiune.sunt dispersate in 0.care se gaseste intre bec si ochi are o concentratie de aproximativ 40 g /m3.7.5 m3 aer si o presiune de aproximativ 0. 1.la care pulberea nu mai poate exploda creindu-se asa zisa limita de inertizare. 1.datorita modificarii echilibrului chimic.de gradul de umiditate si de modul in care se gaseste depus (in straturi sau in suspensie in aer: tabelul VIII.1.cu atit se aprinde la temperaturi mai scazute.amestecul de praf-aer.COMPOZITIA MEDIULUI Concentratia mediului influenteaza asupra presiunii de explozie.Cu cit praful depus este mai fin.Limita inferioara de explozie scade.Prezenta gazelor inerte in spatii inchise in care se gasesc particule de praf combustibil in suspensie in aer micsoreaza pericolul de explozie si incendiu.O evaluare practica a concentratiei unui amestec praf-aer se poate face pe baza desitatii optice a amestecului. Variatiile de presiune modifica densitatea amestecului si deci au loc schimburi ale concentratiei prafului pe unitatea de volum.

1.5 5.folosindu-se suprafele incalzite la 200˚C.42 0.7.se arata in tabelul VIII.8 In incaperi incalzite. Temperatura de aprindere a prafului de carbune in functie de grosimea stratului.8 4.cercetarile referioare la aprinderea prafului cu o granulatie mai mica de 0. maxima de explozie [kgf/cm²]Presiunea - raport cu aerul =1relativa inDensitatea de explozie [g/m3]inferioaraLimita [˚C]Temperatura de incandescenta stoichiometric [g/m3]Amestecul [˚C]de aprindereTemperatura [kcal/kg] Puterea calorifica medieGranulatia .1.2 Tabelul VIII.praful de cauciuc dur s-a aprins la 140˚C dupa 60 min.11 0.39 0.praful de carbune de fag s-a aprins la 130˚C dupa 41 min.9 2. .7.67 280 Carboni zare 325 260 Topire Topire Topire Topire Topire 610 434 410 460 500 575 572 410 425 396 235 360 35-45 44-59 49-68 28-38 26-35 46-63 110-60 77-107 125 170 175 100 85 155 300 265 2.47 0.0 3.07 0. .29 0.7 2.53 0.67 0.Natura prafului Cocs Celuloz a Faina de griu Faina de pluta Lignit Naftalin a Piele Polietil ena Poliuret an Rumeg us de fag Sulf Zahar praf 8600 3940 6470 6500 9600 11100 6330 2210 3940 5-10 20-40 30-40 2-3 80-100 30-50 50-100 30-50 20-40 0.9 4.praful de cacao s-a aprins la 180˚C.praful de poliester intarit cu fibre de sticla s-a aprins la 230˚C dupa 41 min.2.063 mm asezata intr-un strat de 20 mm au stabilite urmatoare: . .dupa 122 min.

7.Deci si indicele de explozie in acest caz este egal cu unitatea.1.1. Pentru praful de carbune.Pericolul se micsoreaza pe timpul prezentei in atmosfera a unor particule de praf anorganic sau a unor gaze inerte ca azot.in urma careia se degaja gaze inflamabile.GRADUL DE UMIDITATE Pe masura ce umiditatea atmosferica creste.Daca umiditatea atmosferica intra in reactie cu unele prafuri combustilbile. Presiunea dezvoltata in timpul exploziei creste liniar cu presiunea si gradul de turbulenta. Temperatura de aprindere pentru citeva prafuri in suspensie in aer.O crestere a presiunii initiale cu o atmosfera conduce la o crestere de 75% a presiunii de explozie si cu 45% a raportului de crestere a presiunii in timp.INDICELE DE EXPLOZIVITATE Indicele de explozivitate este definit ca un produs intre sensibilitatea la aprindere si puterea exploziei.9.1.7.8.dioxid de carbon etc. .9.aprinderea prafurilor se produce la temperaturi mai ridicate. Temperaturile de aprindere a unor prafuri in suspensie in aer Natura prafului Cocs Poliester cu fibra de sticla Faina de griu Sapun Sulf Concentratia [%] 70 86 20 75 30 Temperatura de aprindere [˚C] 560 439 424 393 303 1.sensibilitatea de aprindere si puterea explozie sunt egale cu unitatea.pericolul de explozie creste.64 mm se arata in tabelul VIII. Avind in vedere indicele de explozivitate.la o granulatie sub 0.exploziile de praf sunt clasificate conform tabelului VIII.Temperatura de aprindere a prafului de carbune in functie de grosimea stratului Grosimea stratului [mm] 2 3 5 10 20 40 50 Timpul pina la aprindere fara acumulare de caldura [min] 3 3 11 12 23 73 110 Timpul pina la aprindere cu acumulare de caldura [min] 5 8 12 15 30 93 154 Praful in suspensie se aprinde la temperaturi mai ridicate.3.3 Tabelul VIII.1. 1.

9.2-0.0 Indicele de explozivitate Mai mic de 0.0 mai mare de 2.2 0.5 la 1.5 si 1 mm sunt neexplozive.00 la 10.Praful de cocs sau de huila nu se aprinde de la scintei.0 la 5.0 Se apreciaza ca in conditiile locului de munca.Viteza de depunere depinde de finetea particulelor.1. Temperaturile de aprindere pentru cele mai diferite categorii de prafuri combustibile sunt aratate in tabelul VIII.2.1 1.Particulele mai mari se depun in apropierea sursei de formare.Particulele mai mici de 10 μ nu se depun in spatiul incaperi industriale.vizibile.Tabelul VIII.1 la 1. Temperaturile de aprindere a unor prafuri de carbune Natura prafului Lignit (carbune brun) Cocs de carbune brun Turba Mangal Huila Cocs de huila Antracit Grafit Funingine Temperatura de aprindere [˚C] 320-390 375-640 427-486 525-623 600-900 700-900 800-900 Peste 900 Peste 900 Praful de carbune depus pe diferite instalatii se poate aprinde de la scintei provenite din frecare.1 0.5 mm care pot fi antrenate de aer.prafurile combustibile cu o granulatie cuprinsa intre 0.0 mai mare de 5.0 mai mare de 10.5 0.1 Clasificarea exploziilor Tipul exploziei Slaba Moderata Puternica Severa Sensibilitatea la aprindere Mai mica de 0.2.viteza de depunere a particulelor de 43 μ este de 6 m/min.0 1.iar particulele de 10 μ.insa sub actiunea de scurta durata a unei flacari el se .00 1. 2.1 Tabelul VIII.0 la 2.PRAFUL SI PULBEREA DE CARBUNE Prin praf de carbune se inteleg particulele de carbune cu o granulatie sub 0.1.0 Puterea exploziei Mai mica de 0.iar in lipsa aerisirii ramin in stare de suspensie in spatiul incaperii respective.De exemplu.pentru a se depunde de la inaltimea de 1m au nevoie de 3 min.sudura sau taiere cu flacara si arde cu incandescenta.daca au absorbit o anumita umezeala si in aer se gasesc unele substante inerte.in timp ce cele fine sunt antrenate de curentii de aer sau de ventilatie si evacuare in atmosfera.

putind aparea cresteri de presiune sub forma de unde de soc.Tendinta marita spre autoaprindere prezinta si praful de carbune in stare de bulgari.in anumite conditii este posibila producerea unor rabufniri.Trecerea de la rabufnire la explozie are loc lin. Praful de carbune provenit din carbunele proaspat prezinta o tendinta mai mare la autoaprindere.In unele situatii prima treapta a exploziei de praf o constituie rabufnirea.condiitile meteorologice etc.in mare masura de proprietatile sale fizice si chimice. Pericolul formarii unor amestecuri explozive nu este inlaturat chiar daca particulele fine de praf de lemn se amesteca cu altele mai grosiere sau chiar cu talas.care formeaza amestecuri explozive susceptibile la explozii in contact cu o sursa de aprindere de capacitate corespunzatoare.in special cind caldura produsa de oxidare este evacuata insuficient.aprinde si trece in stare de incandescenta.starea de incandescenta inceteaza.O initiere puternica duce la raspindire rapida a flacarilor. cu cit acesta este mai mare.cu atit procesul de oxidare se produce mai usor.Praful care contine mai mult de 10% substante volatile se considera exploziv.care determina initial o autoincalzire si apoi trecerea in autoaprindere.In cele mai multe cazuri.masini.Cazurile cele mai frecvente apar la turbionarea in focare a prafului de lemn uscat sau a unui amestec de praf cu talas la .exploziile prafului de aer carbune se propaga deseori de-a lungul galeriilor.Temperatura care se dezvolta in timpul exploziei este destul de inalta.printre care cei mai influenti sunt: temperatura ambianta. Pe linga finetea granulatiei.pericolul de explozie este marit de prezenta metanului care duce la micsorarea limitei inferioare de explozie.intensitatea absortiei de oxigen depinde.curentii puternici de aer si sursele de aprindere.se produc efecte mecanice foarte puternice.Particulele fine de praf se formeaza la masinile care folosesc viteze mari de lucru si inspecial la cele de slefuire.in urma rabufnirii se produc virtejuri formate din praful depus pe instalatii.Pericolul formarii acestor amestecuri creste daca praful depus este uscat si se turbioneaza. Una dintre cele mai importante proprietati ale prafului de carbune o constituie tendinta lui spre autoaprindere in timpul depozitarii. In mine.asupra posibilitatii si usurintei formarii amestecurilor explozive influenteaza si continutul de gudron.curentii de aer.aceasta datorindu-se expunerii indelungate la actiunea oxigenului din aer. 3.Initierea si dezvoltarea fenomenului de autoaprindere se datoreste absortiei de oxigen din aer.piese etc.iar dupa indepartarea sursei.in cele mai multe cazuri.insa odata cu explozia se declanseaza.precum si de o serie de factori externi. Exploziile de praf de carbune se produc numai atunci cind nu sunt inlaturate depunerile si suspensiile de praf. In cazanele de abur.PRAFUL DE LEMN Particulele cele mai fine de praf de lemn pot forma cu aerul amestecuri explozive.La depozitarea prafului de carbune in silozuri.cu atit mai mult cu cit viteza flacarilor si cresterea presiunii sunt mai puternice. Cu cit granulatia este mai fina.ale caror focare sunt alimentate cu talas si praf de lemn.cu atit praful de carbune prezinta pericol mai accentuat de explozie.decit cel depozitat de mai multa vreme.iar fenomenul exploziei are loc de obicei in trepte.Domeniul exploziilor puternice in galerii incepe la viteze ale flacarilor de 180 m/s.inaltimea stratului de carbune depozitat.Indiferent de natura prafului de carbune. Propagarea exploziilor se face mult mai violent in galerii de mine decit la suprafata solului.

La aceasta dimensiune limita inferioara de explozie este de aproximativ 40 g/m3. Explozia se produce numai la un anumit raport intre temperatura sursei de aprindere si densitatea norului de praf. Presiunea maxima de explozie se inregistreaza la densitatea norului de praf de circa 300 g/m3.2∙105 4.35 25.5 Presiunea maxima la explozie [N/cm²] Viteza de crestere a presiunii [N/cm²] 120.72 64.5 115.5∙105 4.1 – 4.0 110.5 700 690 725 700 720 710 4.8 kgf/cm².1.5 50.0 40.presiunea de explozie este de 4.5∙105 4. .8∙105 Dintre toate prafurile de lemn.0 15.7∙105 4.1.2 17. Tabelul VIII.cel mai exploziv este cel cu dimensiunea particulelor sub 100 mμ. Caracteristicile prafului de lemn care determina pericolul de incendiu Temperatura sursei de aprindere la care se produce explozia [˚C] Concentratia de CO2 care previne explozia [% in vol.13 74. Caracteristicile prafului de lemn care determina pericolul de incendiu se arata in tabelul VIII.37 71.24 67.0 55.La o asemnea concentratie.] 17.3.0 16.5 125.praful de lemn prezinta cea mai mare capacitate de explozie.Pentru particulele cu dimensiunea de pina la 100 mμ. Praful de lemn supus incalzirii timp indelungat la o temperatura de 100˚C se carbonizeaza si formeaza asa numitul carbune piroforic care in contact cu aerul se autoaprinde.deoarece posibilitatea transferul de caldura de la un strat la altul este determinata de o anumita distanta critica intre particulele de praf.Forta exploziei dezvoltata in acest caz poate sa distruga utilajul si elementele de constructie.0 130.0 52.Rabufnirile in focare pot declansa explozii in buncare.3.5 135.0 15.81 78.1∙105 4.cu efecte dinamice pronuntate.0 Continutul mediu in substante volatile [%] Natura prafului Limita inferioara de explozie [g/m3] Praf de molid Praf de pin Praf de coaja de pin Praf de larita Praf de coaja de molid Lignina 76.61 37.5 15.venirea in contact cu flacara sau cu peretii incandescenti ai focarului.

La limita inferioara de explozie a prafului de zahar (20 g/m3) vizibilitatea este de 1 m. Presiunea care se formeaza in urma exploziei amestecului de praf de zahar-aer este de 4 kgf/cm².care reprezinta 1-3% dintr-un amestec de praf de zahar se pot aprinde numai in cazul prezentei unei surse violente de aprindere.Deci.8 mg/m3 cu 90% de la 0-5 μ.iar la 50 g/m3 lumina data de o lampa de 25 W nu mai poate fi vazuta clar de la o distanta de 3 m.deoarece in acest caz exista posibilitatea alimentarii incendiului cu o cantitate mai mare de praf.PRAFUL DE ZAHAR Granulele cu dimensiuni de peste 0. Temperatura de aprindere a prafului de zahar este de 410˚C.Energia unei scintei cu o lungime de 4mm nu este sufiecienta pentru a provoca o astfel de aprindere.La limita superioara de explozie.cu structura granulometrica de: 63% de la 0-5 μ si 35% de la 5-10 μ.dimensiunile granulelor de 0-5 μ fiind de peste 90%. presiunea de explozie pe pereti este relativ redusa.iar umiditatea relativa de 44-71%.Granulele de zahar de peste 0.25 mm nu sunt explozive.iar pe de alta parte.PRAFUL DE CEREALE SI DE FAINA .In sala de conditionare a zaharului s-a gasit un continut de 123 mg/m3.In celelalte incaperi. Posibilitatea aparietiei de explozie in lant apare numai la granule sub 0. Praful de zahar in atmosfera poate da nastere la o serie de explozii in lant.ea crescind odata cu finetea si cu marimea suprafetei specifice a particulelor de praf.Cele cu dimensiuni sub 0. impiedicind conducerea electricitatii in pamint. Energia necesara pentru aprinderea pulberii de zahar variaza.in locurile studiate nu este pericol de explozie. La unele fabrici de zahar s-au obtinut urmatoarele masuratori: la nivelul platformei rotative de incarcare in siloz.Pentru praful de zahar in urma descarcarilor electrostatice este neceasar un gradient de 60 kV/cm.Fenomenul de aprindere este influentat si de faptul ca prin incalzire la 135˚C se descompunea treptat.iar acelui sub forma de nor-un gradient de minimum 10 kV/cm3. In incaperile mici.care se aprinde instantaneu in cazul unei oxidari intense.iar temperatura de explozie de 540-645˚C. 5.iar daca incalzirea este de durata. Praful de zahar depus sub straturi prezinta pericol: de pe o parte.25 mm si la concentratii minime de 30 g/m3.2 mm.masini etc.creterea stratului de praf depus duce la dezvoltarea incendiului si exploziei.el poate izola sarcinile electrostatice urmate in conducte.In interiorul turnului central continutul de praf al aerului a fost in medie de 70.Limita inferioara de explozie a prafului de zahar este de 20g/m3.apare o pojghita de zahar topit.la o umiditate relativa a aerului de 43-59%.continutul de praf de zahar a fost de 312 mg/m3.exploziile se propaga cu viteze de peste 200 m/s.2 m depuse pe instalatiile de transport sau pe peretii incaperilor nu favorizeaza propagarea exploziei.4.umiditatea relativa a aerului fiind de 39-40%.ea avind valoarea de 135 g/m3 dupa unele surse 262 g/m3.ea fiind sub cea a scinteilor provocate de scurtcircuite.dupa unele surse 17.in functie de granulatie si de alti parametrii.continutul de praf in aer a fost de 7-141 mg/m3.Se considera ca sursa posibila de aprindere orice corp a carui temperatura depaseste 360˚C.intre 10 si 16 mJ.5 g/m3.practic nu se poate ajunge.

inseamna ca s-a depasit limita inferioara de explozie. Temperaturile degajate in urma exploziilor amestecurilor de praf de material plastic – aer sunt mai scazute decit cele de gaze.dat fiind continutul lui relativ mare de cenusa.sursa a numeroase incendii si explozii. Intervalul de explozie al prafului de cereale si de faina. .a taritelor si fainii.de griu.Pericolul de explozie a prafului de moara creste in lunile calduroase.de asemenea.S-au inregistrat tensiuni de 13000 V la curelele valurilor cu latimea de 130 mm.5 kgf/cm².este cuprinsa intre 20 si 2000 g/m3.In general. Electricitatea statica generata de frecari la curelele de transmisie reprezinta.precum si silozurile de griu.daca conductele metalice nu sunt legate la pamint.Marimea particulelor de faina prezinta oscilatii mai mici decit cea a particulelor de zahar.particulele fiind in marea majoritate sub 60 μ.intervalul de explozie fiind destul de larg.faina proaspata de griu si de secara poate sa produca explozii si rabufniri.Majoritatea exploziilor sunt insotite de incendii.este mai putin periculos decit amidonul de griu sau cel de porumb.in anumite concentratii.la o umiditate relativa sub 8%.in general la insacuirea produselor finite si a deseurilor.in momentul cind nu se mai vede la o distanta de peste 1 m.de orez.deoarece insasi tehnologia de fabricatie impune separarea pe marimi prin cerneri repetate. Dupa pericolul de explozie. Sursele cele mai frecvente care pot genera explozii in industria moraritului le constituie caldura degajata prin frecarea lagarelor masinilor la mersul in gol al valturilor si scinteile formate in urma patrunderii corpurilor metalice in valturi. Prezenta de picaturi de ulei mareste pericolul de incendiu.Particulele cu pericol de explozie au intotdeauna dimensiuni mai mici de 100 μ.scuturarea si repararea sacilor.prezinta pericol de explozie. Intr-un depozit de faina pericolul de explozie se poate constata practic.de secara si cartofi.s-a stabilit urmatoarea succesiune a felurilor de amidon: de porumb.el avind limita inferioara de explozie de 22 g/m3. 6.in conditii de iluminatie normala.Praful de cereale si de tarite este mai periculos decit praful de faina. de asemenea viteza de ardere si cea de crestere a presiunii sunt mai reduse. 7.dupa vizibilitatea existenta.PRAFUL DE MATERIALE PLASTICE particulele de materiale plastice in stare fin divizata in suspensie de aer.PRAFUL DE AMIDON Praful de amidon dupa unii specialisti este mai putin exploziv decit cel de faina. Temperatura de aprindere a particulelor de faina in suspensie este de 400-500˚C.iar la 500 g/m3 de 2.usurind aparitia unor autoaprinderi la temperaturi scazute de 200-230˚C.practic.si incendiu pe care il prezinta. Concentratiile de praf cele mai mari se produc.cind particulele fine se usuca complet si scade pe vreme umeda.8 kgf/cm².Explozia prafului fin (sub 10 μ) se produce ca si la gaze.particulele sub 77 μ prezinta cel mai mare pericol de explozie.incarcarea in vagoane a corpurilor straine.Situatii similare se produc la instalatiile de transport pneumatic. Amidonul de orez.deoarece arderea particulelor constituie o reactie de suprafata.In cazuri cu totul deosebite. La 100 g/m3 s-a constat o presiune de explozie de 1.Astfel.

9 5.02 0.In cazul unei incalziri excesive.02 0.practic.015 36.1 Indicii pericolului de explozie pentru unele prafuri materiale plastice Temperatura de ardere [˚C] Energia minima de aprindere [mJ] Limita inferioara de explozie [g/m3] Nor (suspensie) Presiunea maxima a amaestecului exploziv 6 5.7 440 480 420 500 710 450 420 420 490 550 66 510 580 550 540 430 380 400 440 390 - Strat 0.9 1.4 0. Tabelul VIII.1 1.8 Rasini epoxidice 12.7 1. .9 1.7 Policarbonat 4.5 Polietilena de presiune inalta 7.2 21 21 21 21 42 31.1 Poliuretan spuma neifnifugat 6.03 0.03 0.6 Rasini fenol formaldehidice 9.incit amestecul acestora cu aerul se poate aprinde.5 26. Pulberile de materiale plastice.In tabelul VIII.Ele se topesc inainte de a ajunge la incandescenta.9 0.46 5.5 1.015 0.7 5.7 2.75 6.5 Metacrilat de metil polimer 7 Acetat de celuloza 8 Nailon – poliamida din fibre 6.16 0.7.Punctul de pirogenare indica temperatura la care se degaja o anumita cantitate de gaze.4 1 2 0.2 21 Prafurile plastice incalzite pot degaja gaze de pirogenare combustibile.23 5 [kgf /cm²] Sensibilitatea la ardere Severitatea exploziei Natura pulberii Poliformaldehida 6.1 sunt dati indicii de pericol de explozie pentru unele prafuri combustibile din materiale plastice.015 0.4 nemodificate 1.pina la obtinerea unei pulberi fine ale carei dimensiuni pot ajunge la 180 μ.8 1.23 5.3 5.toate pulberile plastice degaja gaze inflamabile.02 0.58 4.6 1.5 26.3 Poliuretan spuma ignifugat 9.reactioneaza puternic cu oxigenul din aer.4 1.02 0.6 PVC fin 0.57 5.5 42 31.025 0.015 0.care formeaza cu aerul amestecuri explozive.16 5.12 0.5 Polietilena de presiunea 4 joasa Polipropilena fara 8 antioxidant Polistiren transparent 1.7 Poliacetat de vinil 0.9 5.2 26.5 0.7.datorita suprafetei lor specifice foarte mari.06 0.7 31.Aceste amestecuri sunt adesea topite apoi macinate.In general se folosesc pulberi de materiale plastice in amestec cu pigmentii.3 5.

6 g/m3.000.Cea mai mare activitate o au atomii de carbon care au libere legaturile de valenta.aproape in majoritatea cazurilor.In industria textila locurile cu cel mai mare pericol de explozie sunt canalele de evacuare a prafului. Prin adaugare de praf inert de caolin.000 particule mai mici de 50 mμ. Sulful formeaza amestecuri explozive cu substante oxidante ca azotati.peste 3.PRAFUL DE SULF Sulful fiind divizat.exista. 9.produs in decursul macinarii si pulverizarii. Praful de sulf macinat „fractiunea 150 mμ”.8.perclorati. Particulele fine se sedimenteaza cu o viteza redusa (0. Autoaprinderea negrului de fum este consecinta actiunii reciproce dintre suprafata carbonului si oxigenul din aer.de exemplu. Particulele fine de textile in suspensie in aer raman nemiscate timp de aproape 24 h.din particule foarte fine. In inteprinderile de profil.sulful se topeste la temperatura de 119˚C sau la o temperatura mai redusa.NEGRUL DE FUM Particulele de negru de fum au o suprafata specifica foarte mare (1 g de negru de fum are o suprafata de 10 pina la 250 m²).care este absorbita la suprafata particulelor de negru de fum.Intr-un gram de praf de bumbac.din cauza transmisiei slabe a caldurii se poate ajunge la autoaprindere.autoaprinderea este posibil sa se produca dupa 5-10 min.este periculos la explozie. Daca temperatura pe timpul procesului tehnologic este de 270300˚C.in proportie de 65%. In functie de puritate. 10.In aceasta situatie. .praful de bumbac se poate gasi sub forma de aerosoli cind particulele sunt mici si in cantitate redusa si depus local pe masini si in jurul lor.Viteza de sedimentare a particulelor mai mici de 5 mμ este independenta de greutatea specifica.PRAFUL DE TEXTILE Praful de textile este format.acestea fiind relativ in cantitati mari.de unde se poate transmite si in alte spatii. Temperatura de aprindere a norilor de praf de sulf este mai mare de 119˚C.amestecul nu prezinta pericol pina la concentratia de 176 g/m3.clorati.motiv pentru care procesul de oxidare pe unitatea de volum poate fi destul de intens.003-50 cm/s) si cu o miscare uniforma.Sulful se deosebeste de majoritatea prafurilor combustibile intilnite in industrie prin aceea ca prezinta un punct de inmuiere relativ scazut si un punct de aprindere oarecum redus.fenomen care mai este accelerat si de existenta unor compusi piroforici sau de descompunere incompleta a materiei prime carbonice.in stare de suspensie in aer.are limita inferioara de explozie 17.

care datorita proprietatilor lor combustibile. Anumite metale. 12.COMBATEREA EXPLOZIILOR DE PRAFURI COMBUSTIBILE Exploziile de prafuri combustibile pot fi inlaturate daca se iau urmatoarele masuri: eliminarea amestecului exploziv.atat a celor combustibile.sodiul.Ea poate sa produca pana la 40% din totalul incendiilor si exploziilor provocate in mediile praf-aer de materiale plastice.titanul. 9.ca de exemplu.o ventilatie fortata il poate indeparta din zonele cu pericol de incendiu si explozie. Daca praful este un produs secundar nedorit.prezinta pericol de incendiu si explozie cind nu se respecta masurile de prevenire a incendiilor pe timpul depozitarii si manipularii.Astfel.magneziul.Daca aceste metale sunt sub forma de bucati mari.din cauza necunoasterii la toate substantele a limitei inferioare exacte de explozie.cu atat aprinderea se face mai usor.aprinderea lor se face mai greu.Daca materialele necombustibile . Singura cale.altele se descompun prin incalzire si marea majoritate formeaza amestecuri explozive cu intervalul de explozie cuprins intre 5 si 192 g/m3.o anumita parte din ele prezentand chiar un accentuat pericol de incendiu.uraniul si plutoniul cand se gasesc sub forma de particule reduse sau sunt in stare topita se aprind cu usurinta.Cu cit insa suprafata de contact cu aerul a materialelor combustibile creste.11.toriul.litiu.deoarece comportarea la incendiu a materialelor.aluminiul si otelul se aprind si ard atunci cand sunt sub forma de pulberi fine.este aceea de a se insista asupra intretinerii si bunei organizari a locului de munca.universala aplicabila.caracteristicile care determina pericolul de incendiu si explozie.cat si a celor necombustibile se modifica in mod deosebit in functie de suprafata de contact cu aerul.evitandu-se prezenta prafurilor combustibile in stare libera.pentru principalele pulberi (prafuri) de substante chimice folosite in industria chimica si farmaceutica. Mai in detaliu.potasiul.ca de exemplu.chiar de la un chibrit cum este de exemplu acetatul de celuloza (temperatura de aprindere 320˚C).COMBUSTIBILITATEA METALELOR In anumite conditii.eliminarea surselor de aprindere si suprimarea exploziilor incipiente.aproape toate metalele ard.Acest lucru nu este atit de simplu pe cit s-ar parea la prima vedere.Principalele pulberi (prafuri) de metale combustibile 1.unele metale se oxideaza foarte repede in prezenta aerului sau a umezelii.se arata in anexa 2. O solutie eficace este aceea de a se lucra sub limita inferioara de explozie a prafului. Una din cauzele cele mai frecvente este descarcarea electrostatica.generand suficienta caldura pentru a se putea produce aprinderea.Unele metale.altele insa se oxideaza lent si foarte rar devin suficient de fierbinti pentru a se aprinde.PRAFURI SI PULBERI COMBUSTIBILE FOLOSITE IN INDUSTRIA CHIMICA SI FARMACEUTICA In industria chimica si farmaceutica se folosesc pulberi.zirconiu.Unele dintre aceste prafuri si pulberi se aprind usor.calciu.

ele devin combustibile.In timpul ultimei reactii apare primul focar singular. In aliajele de metale si alte substante. In tabelul IX. Schematic.combustibilitatea poate varia mult. In aprecierea combustibilitatii unui metal de o mare importanta sunt dimensiunile particulelor.rectificarii sau ca produs pe cale industriala in metalurgia pulberilor.cantitatea si gradul de aliere cu alti compusi.pe suprafata lui apare mai intai un strat de oxid de grad inferior.rezultate in urma prelucrarii cu pila. in anumite conditii oxidul de grad inferior se transforma din nou in oxid de grad superior.raportul dintre suprafata de contact cu aerul a unui material si masa sa.o problema de care trebuie sa se tina seama in combaterea incendiilor.1. In procesul de ardere a metalelor.Toxicitatea unor metale reprezinta.arderea lor.metalul putandu-se aprinde inainte de a se atinge temperatura lui obisnuita de aprindere.aceste fenomene s-ar putea reprezenta astfel Me+0.502 ↔ MeO2 MeO2+ Me → 2 MeO MeO+0.zirconiul are temperatura de aprindere de 370-520˚C.ea depinzand de combustibilitatea elementelor componente luate separat.deci oxidul poate fi transmitatorul de oxigen la metal. Metalele pot suferii reactii periculoase care pot conduce la incendii sau explozii.502 ↔ MeO2 etc.primul focar apare la limita dintre metal si oxid.de pulbere sau praf.De exemplu.1. Combustibilitatea spanului se afla intre cea a metalului compact si a metalului sub forma de pulbere sau de praf.sunt divizate in particule. Cel mai mare pericol il prezinta praful si pulberea de metal.daca pe suprafata lui se gaseste un cristal de oxid.chiar cu explozie.in timp ce temperatura de formare a oxizilor este de 270-500˚C.502 → MeO MeO+0. Metalul se poate oxida cu propriul sau oxid.constituie unul dintre parametrii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea pericolului de incendiu. Temperaturile de autoaprindere a unora dintre metale sunt apropiate de temperaturile de formare a oxizilor de grad superior. Tabelul IX.Metalele se prezinta sub forma compacta.1 Caracteristicile metalelor care determina pericolul de incendiu . Mecanismul de aprindere si procesul de ardere se pot explica astfel: in timpul incalzirii metalului.de span. Pulberile de metale cu granulatie mai mare au temperaturi de autoaprindere mai ridicate.de asemenea.formand in acest caz un oxid de ordin inferior.avand loc uneori.Deci.Unele dintre ele sunt radiatiii ionizate care pot sa ingreuieze actiunea de stingere a incendiilor si chiar sa iradieze personalul de interventie.care in functie de bilantul sistemului termic poate duce la autoaprindere sau la intreruperea procesului.la temperaturi de circa 370˚C incepe o autoincalzire.1 sunt prezentate caracteristicile metalelor care determina pericolul de incendiu.In toate cazurile.

85 7.98 Tendinta Starea sub spre forma de autoaprinde pulbere re Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Produc sau nu scantei Nu Da Nu Nu Nu Nu Da Nu Nu Da Nu Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Nu Nu Nu a) Metale usoare Metale alcaline si alcalinopamantoase Alte metale usoare b) Fierul si otelul c)Metale de innobilare a otelului .37 0.55 4.50 1.50 2.60 7.13 7.03-7.90 0.74 4.Natura metalului Cesiu (Ce) Potasiu (K) Litiu (Li) Sodiu (Na) Rubidiu (Rb) Bariu (Ba) Calciu (Ca) Radiu (Ra) Strontiu (Sr) Aluminiu (Al) Beriliu (Be) Magneziu (Mg) Titan (Ti) Calitati de fier brut Fonte turnate Oteluri nealiniate Oteluri aliniate Crom (Cr) Cobalt (Co) Mangan (Mn) Molibden( Mo) Wolfram (W) Vanadiu (Va) Greutatea specifica [g/cm3] 1.74 10.74-7.10 5.60 2.20 10.86 7.85 1.20 0.49 7.86 0.70 1.53 0.30-8.75-8.83 7.53 3.

50 11.1 sunt aratati indicii pericolului de incendiu pentru pulberile metalice.Inlaturarea acestui pericol se realizeaza prin asigurarea unei perfecte etanseitati al conductelor.60 10. compozitia si presiunea atmosferica.30 21.2. viteza de incalzire a pulberii.ventilelor si morilor de macinare a pulberilor.34 8.PERICOLUL DE INCENDIU SI EXPLOZIE AL PULBERILOR METALICE Pulberile metalice. umiditatea pulberii si atmosferei.64 9. metodele de cercetare.72 8.d)Metale grele e)Metale nobile f)Metale rare Antimoni u(Sb) Arsen (As) Cadmiu (Cd) Bismut (Bi) Plumb (Pb) Cupru (Cu) Nichel (Ni) Zinc (Zn) Aur (Au) Platina (Pt) Mercur (Hg) Argint (Ag) Toriu (Th) Uraniu (U) Ceriu (Ce) Seleniu (Se) Zirconiu (Zr) 0. prezenta impuritatilor de metal.45 13.80 4.69 5.90 8.Norii de praf metalic in stare de suspensie in aer sunt capabile de explozie..80 11.60 6.52 Da Da Da - Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu Da Nu Da 2. In tabelul IX.Indicele cel mai important care determina pericolul de incendiu este temperatura de aprindere.90 7.aceasta se datoreste faptului ca la stabilirea lor au influentat simultan mai mult factori si anume: dimensiunea particulelor depulbere si gradul de oxidare. Folosirea hidrogenului in procesul de fabricare a pulberilor metalice creeaza un pericol accentuat de explozie.Daca in literatura de specialitate se gasesc valori diferite pentru unele temperaturi de autoaprindere.70 19 6.spanul si deseurile de dimensiuni reduse prezinta un pericol ridicat de incendiu.13 19. .

2..Tabelul IX.6-1 3 5 < 40 < 40 7 < 44 Temperatura de autoaprinder e [˚C] 490 420-650 300-500 520 510 397 330-590 190 270 190 160-500 760 400-635 100-270 160-320 280-500 310 360-840 261 310-475 540 500-970 460 123 290-300 290 500-800 410 470-840 400-840 > 1000 397 240 650 400 430-1240 Temperatura de autoaprinder ea suspensiilor in aer [˚C] 620 480-520 330 460 260-500 20 253-300 650 640-925 20 260-500 720 420 910 680 630 730 500 461 580 700 Limita inferioara de explozie [g/cm3] 40 20 45 45 40-64 40 45 24-40 60 75 105 500 200 200 125 230 Energia minima de aprindere [mJ] 40 80 10 15 0.001 15 60 15-50 45 5 200 960 120 305 140 - Simbolul metalului Mg Ca Ti Zr Al U Ce Th Mo Fe Be Zn Ta Nb W V Mn Cr Ni Cu .1 Indicii pericolului de incendiu si explozie a principalelor pulberi metalice Dimensiunil e medii ale particulelor [μ] < 74 10 10 < 40 3 6 < 53 7 44 10 Compact 5 50 1 < 74 0.

5-1 mm).9 B Co Ba Si Sn Sb Cd Pb Te Li Na K Sr Pr Nd Y < 44 < 44 5 < 60 0.In acest fel se ofera oxigenului din aer o mare suprafata de contact. 3. Impuritatile din aluminiu (ca de exemplu fosforul).pot forma cu aerul hidrogenul fosforat (PH3) care se autoaprinde. la prepararea betonului celular autoclavizat.6-1 < 60 - > 1000 500-900 400 570-700 370 > 1000 300-500 430 330 210-220 250 100-300 340 180-200 330-370 440-540 350 290 200 470 470 760 790 630 420 570 710 550 - < 100 110 190 420 - 60 100 200 1.PULBEREA (PRAFUL) DE ALUMINIU Pulberea de aluminiu are multiple intrebuintari: in procedeul aliminiu-termic de obtinerea unor metale si feroaliaje (Mn. .de forma lamelara).92 4 - Pericolul de incendiu si explozie difera de la o pulbere metalica la alta.Cr. Pulberile de aluminiu se aprind si ard cu o degajare foarte mare de caldura. Reactia de oxidare are loc conform ecuatiei: 2Al+3/2O2=Al2O3+339 kcal/mol Al2O3 Umiditatea poate juca un rol important in cresterea pericolului de incendiu.6 mμ au o suprafata specifica de 14300 cm²/g.De exemplu.Combinarea chimica a pulberii de aluminiu cu oxigenul da nastere la o reactie puternic exotermica. Aluminiul reactioneaza cu apa confrom relatiei: 2Al+6H2O → 2Al (OH)3+3H2 Hidrogenul.Ele au o suprafata specifica destul de mare.avind o mare afinitate pentru oxigen.Efectul termic este de doua ori mai mare decat cel rezultat din oxidarea carbunelui.in combinatie cu aerul formeaza un amestec detonant.cele cu diametrul de 0. fapt ce impune analizarea din acest punct de vedere a fiecaruia dintre ele.Al). in industria siderurgica (aluminiu sub forma de granule 0.in industria chimica de coloranti (pulberea cu granulatie foarte fina.

oxid de plumb si mai ales cu bioxid de plumb arde cu explozie.lustruirea si slefuirea pieselor etc.El intra in reactie cu apa degajandu-se o mare cantitate de caldura si hidrogen.datorita descarcarilor electrostatice.scinteile mecanice sau electrice.Daca se depaseste temperatura de topire (659. Pulberea de aluminiu se aprinde cu usurinta de la sursele obisnuite cum sunt: flacarile.scurtcircuitele.pulberea de aluminiu se aprinde cu usurinta.Presiunea maxima de explozie este de 0. Triclorura de fosfor. Pulberea fina de aluminiu reactioneaza violent cu hidrocarburile halogenate.fosgenul.unde se obtin majoritatea pulberilor de aluminiu cu granulatie peste 0.de zinc etc.cu lumina puternica.Puterea calorica a pulberii de aluminiu este de 7000 kcal/kg. Pulberea de aluminiu in contact cu azotatul de amoniu explodeaza.Limita inferioara de explozie a prafului de aluminiu cu granulatia mai mica de 75 mμ este de 56 g/m3.In contact cu iodul. Limita inferioara de explozie pentru pulberea cea mai fina sub forma de nor.arsenul.Din cauza tendintei mari de oxidare.Astfel: .la o temperatura de 900˚C.in special cu anhidrida cromica.bioxidul de sulf etc.ca de exemplu acidul performic.Aschiile de aluminiu ard in brom.7˚C).fenomen accelerat in cazul umiditatii atmosferice. Pulberile de aluminiu aflate in suspensie in aer pot forma concentratii explozive.temperatura in zona reactiei se ridica la 2000-2500˚C.pulberea de aluminiu reactioneaza extrem de puternic cu combinatiile care contin sulf.In cazul impurificarii cu ulei prezinta tendinta spre autoapridere. Pulberea fina de aluminiu prezinta proprietatea de a se incarca electric si poate constitui cauza unor incendii de gaze. Amestecul de pulbere de aluminiu cu oxid de cupru.iar cu clorul reactia are loc in jurul aceleasi temperaturi.Temperatura de aprindere a pulberii de aluminiu este considerata de a fi 645˚C.. Vaporii de brom reactioneaza energic cu aluminiul chiar la temperaturi de 15˚C.3 kgf/cm².la fel ca si amestecul pe care-l formeaza cu persulfatul de amoniu.oxid de argint.in amestec cu pulberea de aluminiu. Pulberile de aluminiu care nu se gasesc in stare de suspensie nu reprezinta un material exploziv.oxizii de azot (oxidul de azot.fiind necesara numai o incalzire de initiere de 150˚C.5 mm si la cele de macinare unde se produc pulberi lamelare foarte fine.se aprind si ard in continuare pina la epuizare.stibiul. Acizii organici oxigenati.De asemenea. la cald produc explozii sau arderi violente.oxidul azotos. Praful de aluminiu se produce la prelucrarea semifabricatelor de aluminiu.pulberea de aluminiu se aprinde spontan. Praful de aluminiu prezinta un grad ridicat de explozie.in aer.peroxidul de azot) si clorura de nitrozil.reactioneaza violent cu pulberea de aluminiu.iar viteza de crestere a presiunii medii este de 246 kgf/cm²∙s.reactia fiind accelerata in prezenta umiditatii. Contactul pulberii de aluminiu cu anhidridele da nastere la o reactie violenta.arderea fiind insotita de lumina puternica.Cele mai frecvente explozii se pot produce la instalatiile de pulverizare. Pulberea de aluminiu in amestec cu peroxizii de sodiu.cum sunt sulfura de carbon.s-a stabilit a fi de 43 g/m3. Impurificarea pulberii de aluminiu mareste pericolul de incendiu in special cind se gaseste depozitata in gramezi sau straturi.tigari etc.aceasta datorita afinitatii aluminiului fata de oxigen.dand nastere la bromura de aluminiu.

magneziul arde si in atmosfera de dioxid de carbon sau azot.plumb sau zinc reactionarea aducand masa de reactie in stare de incandescenta. Pe timpul arderii se degaja 10.degajand caldura. 5. Praful de magneziu poate forma concentratii explozive.cobalt.nichel. Pulberea de magneziu care vine in contatc cu cianurile de aur. Magneziul sub forma de banda.5 cm/min.iar norii de praf sau pulbere de magneziu din aer se autoaprind la 620˚C.cu dimensiunile particulelor sub 74 mμ are temperatura de autoaprindere de 490˚C. Pulberea de magneziu.un gaz inflamabil si exploziv. Autoaprinderea particulelor de magneziu se poate produce in trei cazuri: oxidare in aer.El are la o temperatura de circa 2500˚C si degaja o mare cantitate de caldura.Aschiile si praful de magneziu in contact cu umezeala in excess elibereaza hidrogen. limita inferioara de explozie este de 20-30 g/m3. Particulele provenite pe timpul operatiilor de macinare si usor umezite cu apa pot genera suficienta caldura pentru a se autoaprinde si arde violent.pe masura ce apa se descompune in oxigen si hidrogen. Temperatura de aprindere a prafului (pulberii) de magneziu in aer liber este de 450482˚C.in CO de 705˚C.De aceea atmosfera de azot nu poate fi considerata ca inerta.presiunea maxima de explozie in aer fiind de 5 kgf/cm².2% pot genera hidrogen.iar in vapori de apa de 505˚C. Viteza de ardere a stratului de aschii sau de praf de magneziu la suprafata este de 18 cm/min si in adancime de 3.insa la temperaturi de peste 400˚C reactioneaza energic cu azotul. Hidrocarburile halogenate reactioneaza cu pulberea de magneziu mai lent sau mai violent.Daca particulele vin in contact cu uleiuri solubile in apa sau cu uleiuri continind acizi grasi in cantitate mai mare de 0. Pulberea de magneziu in contact cu acidul azotic da nastere la explozii.aschii cu muchii ascutite sau praf degajat la slefuire se poate aprinde de o scinteie sau de la flacara unui chibrit. Aliajele care contin mai mult de 50% magneziu se aprind cu usurinta in aer.6 kcal Daca in reactie intra un kg de aluminiu se degaja 1.cadmiu.Spre deosebire de alte metale.2Al+6H2O=2Al(OH)3+3H2+199.PULBEREA (PRAFUL) DE MAGNEZIU Magneziul are o mare afinitate pentru oxigen.fapt care determina interzicerea acestor substante la stingerea incendiilor.in atmosfera de CO2 de 715˚C.24 m3 hidrogen si 3696 kcal.iar cu acizii minerali degaja cantitati mari de hidrogen.reactie datorita umiditatii si prezenta impuritatilor care favorizeaza degajarea unor gaze autoinflamabile. 4. Piesele brute de magneziu produc scintei la ciocnirea lor cu alte obiecte dure.Energia minima de aprindere in aer a prafului de magneziu este de 20/mJ.cupru. Praful de magneziu nu se aprinde in atmosfera de azot pur.PULBEREA (PRAFUL) DE TITAN .3 kcal/cm3.iar atunci cind sunt aprinse ard mai violent in stare uscata.

Zirconiul reactioneaza exploziv cu acidul azotic concentrat. Combustibilitatea particulelor de zirconiu este direct influentata de marimea acestora.atunci cind vin in contact.Pulberea de titan fiind divizata. Temperatura de aprindere a pulberii de titan este de 460-510˚C in aer.moale.Temperatura flacarii zirconiului este de 1700˚C iar puterea calorifica de 2860 kcal/kg. Aprinderea si explozia pulberii de titan sunt in functie de compozitia chimica a acesteia.de marimea si forma particulelor.iar cele mai mari se autoaprind in aer intre 330 si 590˚C.Se cunosc cazuri cind pulberea si praful de zirconiu s.au aprins la temperaturi mai scazute. Un amestec de borax si pulbere de zirconiu. In anumite conditii. . Particulele de titan cu dimensiunile de 10 mμ se autoaprind la 397˚C.cu acidul sulfuric sau cu sulfatul acid de potasiu.aluminiu si magneziu. Cand pulberea de zirconiu este incalzita cu hidroxizii alcalini.in jur de 146˚C.la peste 805˚C.datorita degajarii oxigenului.In industrie ocupa locul al 4.PULBEREA (PRAFUL) DE ZIRCONIU Pulberea de zirconiu este combustibila.iar in azot la 790˚C.temperatura de aprindere fiind de 210˚C.iar amestecul aer-pulbere se autoaprinde la 20˚C.greutatea lui specifica reprezentand 56% din cea a otelului aliat. Pulberea de zirconiu este utilizata la amestecurile pirotehnice.de impuritatea pe care le contin etc.absoarbe hidrogenul la temperaturi mai mari de 149˚C.pulberea de zirconiu se aprinde la o temperatura in jur de 650˚C.Energia minima de aprindere este este 10 mJ.ductil.La aceasta contriubuie in mare masura si influenta uleiurilor minerale si vegetale.De exemplu.al fabricarii pulberii de titan. 6.arzand cu flacara stralucitoare.titanul este combustibil.de temperatura mediului ambiant. Particulele fine de titan in contact cu uleiurile minerale sau vegetale se pot autoaprinde.Pericolul de aprindere apare cu prilejul topirii sau executarii operatiilor mecanice de aschiere.iar un aliaj de plumb care contine 70% zirconiu se aprinde cu usurinta la ciocniri mecanice. Particulele de zirconiu cu dimensiunile de 3 mμ au temperatura de autoaprindere de 190˚C.de gradul de oxidare a suprafetei. Titanul este un metal foarte activ.la rachete.550˚C in dioxid de carbon si 760˚ in azot.ea reactioneaza exploziv. Intr-o atmosfera de dioxid de carbon.la incalzire explodeaza puternic.Este cu circa 60% mai greu decit aluminiul.umiditatea atmosferica. Pulberea de titan formeaza cu aerul amestecuri explozive in concentratie de 45-70 3 mg/m . Pulberea si praful de zirconiu pot forma amestecuri explozive.prin incalzire intr-un curent de oxigen se aprinde la 25˚C.reactia cu fosforul este insotita de starea de incandescenta. Pulberea de zirconiu reactioneaza cu multe metale si nemetale.Titanul este un material rezistent.lea dupa fier.oxigenul la temperaturi mai ridicate de 705˚C si azotul.de procedeul de obtinere si de alti factori.limita inferioara de explozie fiind de 40-60 g/m3. Biclorura de titan pura (TiCl2) este o pulbere puternic pirofora la temperatura obisnuita.

Totusi.ceea ce mareste pericolul de incendiu si explozie.Eventualele urme de cloruri.degajand hidrogen.piesele odata aprinse ard cu intensitate. 8.cloratii metalici.clorura de mangan.pulberea de nichel este mai putin combustibila.iar deseurile uscate si neimpurificate ard cu intensitate si flacara alba.cu halogenii dand nastere la halogenurile respective.pentru initierea aprinderii amestecului este nevoie de o energie minima de 900 mJ. Deseurile de zirconiu umezite ard exploziv cu imprastieri de bucati arzande.Aceasta se datoreste faptului ca pe suprafata particulelor se formeaza o pelicula de oxid.pulberea de zinc formeaza amestecuri explozive.Pulberea de zinc lipsita de cloruri se aprinde la 470˚C.Daca se degaja suficienta caldura. In cazul cand pulberea de zinc este amestecata cu pulberea de sulf.fapt ce contribuie la cresterea pericolului de incendiu.se initiaza aprinderea.sulfura de carbon.continute in zinc.iar cea care contine cloruri se aprinde prin incalzirea la numai 440˚C.ceea ce ingreuneaza aprinderea lui.aprinderea prafului este posibila. Praful umed de zinc reactioneaza lent cu apa. 7. Pulberea de zinc nu reactioneaza cu azotul la temperaturi sub 1000˚C si din acest motiv azotul este o substanta inerta fata de zinc.piese turnate sau forme compacte.azotatul de potasiu.limita inferioara de explozie fiind de 500 g/m3. Pulberea de zinc reactioneaza exploziv in amestec cu azotatul de amoniu.Reactioneaza.acidul azotic.care are un efect protector pana la temperaturi destul de ridicate.Temperatura de autoaprindere a pulberii de zinc cu dimensiunea particulelor pina la 50 μ este in jur de 420˚C. . Pulberea de zinc este formata de regula din particule cu dimensiunea de 1-20 μ avind suprafata specifica mare. Cu aerul. Temperatura de autoaprindere a pulberii de zinc aflata in strat depinde intr-o buna masura de marimea particulelor.constituie catalizatorul care contribuie la reactiile de oxidare si de aprindere.peroxizi alcalini si alcalino-pamantosi anhidrida cromica etc.arderea se produce cu mare degajare de caldura si lumina.In plus nichelul are o volatilitate scazuta si activitate chimica slaba.Faptul se explica prin intensificarea degajarii de caldura in timpul reactiei dintre zinc.PULBEREA (PRAFUL) DE ZINC Zincul nu prezinta pericol de incendiu atunci cind este sub forma de folii.obtinandu-se sulfura de zinc.Aprinderea norilor de praf se poate produce si de la descarcarile electrostatice. El are proprietatea de a retine hidrogen in mari cantitati.absoarbe un volum de hidrogen de 40 de ori mai mare. Norii de praf de zinc in aer se aprind la aproximativ 600˚C. Autoaprinderea particulelor de pulbere in vapori de apa se produce la 320˚C.de asemenea.Faptul se explica prin intensificarea degajarii de caldura in timpul reactie dintre zinc si vaporii de apa.PULBEREA (PRAFUL) DE NICHEL In comparatie cu pulberile de magneziu si de zinc.deoarece se aprinde greu.alcaline. Pulberea de zinc se electrizeaza cu multa usurinta.

ca de altfel si cu halogenii.fosforul.daca este incalzita reactioneaza energic.sulful. 9.sulful.in raport de dimensiunile particulelor de forma retelei cristaline. Pulberea si praful de nichel se poate autoaprinde numai in cazul cand au o mare finete si in special imediat dupa producere. In contact cu azotul de amoniu.carbonul.apa si acidul azotic. Daca reactia cu apa are loc la temperaturi mari.energia minima de aprindere fiind de 20 mJ.seleniul .iar sub forma de praf are culoarea intre gri si negru.provoaca aprinderea pulberii.degajanduse suficienta caldura pentru a se aprinde. Temperatura de aprindere a pulberii de nichel in strat este de 455-540˚C.limita inferioara de explozie fiind de 30-46 mg/m3. Pulberea de nichel poate forma cu aerul amestecuri explozive.Pulberea de nichel are capacitatea de a absorbi o cantitate mare de hidrogen.de gradul de umiditate si de impuritati etc. . Prin incalzirea amestecului de pulbere de fier cu azotat de potasiu (KNO3) se produce brusc aprinderea fierului cu degajare de lumina puternica. Pulberea de fier formeaza cu aerul amestecuri explozive care au limita inferioara de explozie 105 g/m3. 3 Fe+4H2O → Fe3O4+4H2 (sub 570˚C) Fe+H2O → FeO+H2 (peste 570˚C) Pulberea de fier.PULBEREA (PRAFUL) DE FIER Pulberea de fier are proprietatea de a absorbi o cantitate destul de importanta de hidrogen. Fierul reactioneaza cu clorul.Aceasta se datoreste faptului ca nu au ajuns inca sa se oxideze.se produc oxizi de fier si degajare de hidrogen.iar in stare de dispersie de 480-575˚C. Uraniul este deosebit de ractiv cind este supus la temperaturi ridicate.El reactioneaza cu hidrogenul. Suprafata mare de contact cu aerul a particulelor de pulberi de fier determina cresterea brusca a vitezei de oxigen.pulberea de nichel.fiind piroforica. 10.etc. In urma reactiei uraniului cu acidul azotic se produc explozii puternice. Cantitatea mare de caldura ce se dezvolta ca urmare a oxidarii.iar suspensia in aer se autoaprinde la 420˚C.Se poate autoaprinde intre 260-470˚C.PULBEREA (PRAFULUI) DE URANIU Uraniul este un metal de culoare alb-argintie si relativ moale. Sulfura de fier este o substanta care expusa in aer se oxideaza spontan. Aprinderea pulberii de fier in anumite conditii este determinata de reactia exoterma la contactul cu oxigenul: 2Fe+3/2O2 → Fe2O3 Reactia este accelerata de prezenta umiditatii atmosferice.

Particulele de pulbere de cupru mai mici de 44 μ. Pulberea de oxid de uraniu se poate aprinde la temperatura foarte ridicata si anume la 1000˚C. sunt redate substantele de stingere cele mai eficiente pentru stingerea incendiilor de pulberi metalice. 13.in raport cu dimensiunile particulelor.1 Substantele de stingere cele mai uzuale folosite la stingerea incendiilor cu pulberile metalice Nr.au temperatura de autoaprindere cuprinsa intre 500 si 1000˚C. Pulberea de cupru reactioneaza energic cu hidrogenul sulfurat.limita inferioara de explozie fiind de g/m3.005 mm) pot deveni piroforice si se pot electriza prin frecarea particulelor intre ele.se poate produce aprinderea acestuia.praful.are temperatura de autoaprindere cuprins intre 290 si 300˚C.13.Cand se gaseste in suspensie in aer. Pulberea de uraniu formeaza cu aerul amestecuri explozive cu limita inferioara de explozie de 60 g/m3.13.se pot autoaprinde la circa 700˚C.Pulberea. 11.cu degajare de hidrogen.datorita degajarii de caldura.PULBEREA (PRAFUL) DE CUPRU Pulberile de cupru sunt clasificate in pulberi cu capacitate redusa de aprindere.piesele strunjite si placile de uraniu cu apa reactioneaza lent. Pulberea de tantal poate forma cu aerul amestecuri explozive.iar energia de aprindere este de 120 mJ. In tabelul IX.iar energia de aprindere este de 45 mJ.PULBEREA (PRAFUL) DE TANTAL Pulberea de tantal.Pulberile foarte fine (mai mici de 0.c rt.STINGEREA INCENDIILOR DE PULBERI METALICE Stingerea incendiilor de pulberi metalice este foarte dificila din cauza temperaturilor mari care se degaja si reactiilor chimice care au loc.faramitat sau pulbere se poate autoaprinde in contact cu aerul. Daca se gaseste sub forma de bucati mici.temperatura de aprindere scade la 20˚C.degajand hidrogen.iar cele foarte fine depuse in straturi.se poate autoaprinde la 630˚C.Pe timpul prelucrarii barelor de uraniu. 0 Denumirea pulberilor metalice 1 Substantele de stingere si modul de actiune 2 .daca se gasesc in suspensie in aer.iar cand se gasesc in suspensie in aer. Tabelul IX.1. in urma arderii se dezvolta o cantitate redusa de caldura. 12. Particulele de uraniu de 10 mμ se pot aprind intre 100 si 270˚C.

imediat dupa declansarea incendiului.lasand incendiul sa se lichideze de la sine Cand nu exista alte posibilitati de stingere a incendiilor de metal in bucati mari se poate folosi si apa sub forma de jeturi cu debite mari.spuma.pulverizata.astfel izolat sa arda complect La incendii de cantitati mari se actioneaza prin izolare cu pulberi stingatoare speciale.lasandu-se materialul aprins.apa nu se va folosi pentru stingerea incendiilor Florura de calciu (in stingatoare) Trimetoxiboraxina (TMB) din stingatoare adecvate Pulberi stingatoare adecvate La incendii de cantitati mici.In cazul cind pulberea de magneziu aprisa se afla in cantitati mari sau in stare topita.incendiul fiind lasat sa se lichideze de la sine La nevoie se poate folosi apa sub forma de jet compact puternic trimetoxiboraxina Nisip uscat Pulbere de talc Grafit Pulberi stingatoare speciale Pentru purjarea pulberilor de zinc se poate utiliza azotul Pulberi stingatoare Nisip uscat Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) Apa.insa cu multa prudenta Pentru localizarea si stingerea se mai poate folosi nisipul complet uscat si praful de roca sau de dolomit Pulberi stingatoare speciale Zona focarelor mici se inconjoara cu nisip uscat sau material inert pulverizat.dioxid de carbon.hidrocarburi halogenate Se recomanda purjarea cu azot Pulberi stingatoare Nisip uscat Pulberi stingatoare speciale Nisip foarte uscat Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) .1 Aluminiul 2 Magneziu 3 Titan 4 Zirconiu 5 Zinc 6 Nichel 7 8 Fier Uraniu Pulberi stingatoare speciale bine uscate Clorura de sodiu (sare de bucatarie) Amestec de clorura de sodiu (45-80%) cu fosfat diamonic sau monoamonic (25-55%) Nisipul uscat bine (pentru izolarea incendiilor inicipiente) in cantitati mari folosindu-se chiar si la stingerea lor prin inabusire Pulberi stingatoare speciale Clorura de sodiu (sare de bucatarie) Nisip bine uscat dispersat sub forma de straturi uniforme pe suprafata incendiata Apa refulata in cantitati mari.se foloseste metoda separarii metalului aprins cu o substanta stingatoare.avand o puternica actiune de racire.

Separarea acestor lichide volatile din fractiunile brute prin distilarea franctionata sau absorbita in uleiuri implica pericole mari de incendiu.cu jeturi puternice de apa Apa Pulberi stingatoare Nisip uscat Pulberi stingatoare speciale Pulbere de grafit 10.Temperatura de descompunere variaza de la 400˚C. La toate produsele de descompunere termica rezulta in diferite proportii gaze combustibile ca: hidrogen.folosindu-se astfel moleculele mai simple.PROCESE DE DESCOMPUNERE TERMICA Procesele de descompunere termica. .sunt reactii in care sub influenta caldurii au loc ruperi moleculare. Prezenta focului deschis de la cuptoare de incalzire a materiei prime constituie o sursa potentiala de aprindere a acestor substante usor inflamabile in cazul scaparilor in atmosfera.si acetona la distilarea carbunilor.Procese chimice cu pericol de incendiu 1.Reactiile de descompunere termica sunt endoterme.PROCESE DE OXIDARE Prin procese de oxidare se intelege.Descompunerea termica poate merge pina la elementele primare din care sunt constituite substantele organice si anume carbon si hidrogen.in caz de aprindere poate fi aruncat intrun vas cu apa unde se stinge Uraniu sub forma de aschii.datorita unor cauze cum ar fi aparitia neetanseitatilor la coloane.acetilena si hidrocarburi superioare.aparate. 2.De asemenea.9 10 Cupru Tantal Pulberea de grafit si de talc Uraniul in cantitati mici.in cursul diferitelor procese de descompunere termica se formeaza lichide usor inflamabile ca: metanol.precum si o serie de gudroane combustibile. Cele mai intilnite reactii de oxigen sunt arderile in care substanta organica este oxidata complet pina la dioxid de carbon.prin arderea unui combustibil in cuptoare speciale.in general.acele reactii la care se introduce oxigen in molecula unei substante organice.metan.etc.benzina de piroliza la piroliza carbunilor.fapt impus de nivelul ridicat de temperatura necesara pentru a obtine conversii convenabile in produsele dorite.in cazul distilarii uscate a lemnului pina la 850˚C la piroliza benzinei si peste 1000˚C la fabricarea acetilenei si a negrului de fum.se poate stinge in caz de aprindere.Principala problema consta in realizarea rapida si uniforma a traseului unei cantitati apreciabile de caldura.oxid de carbon.cum este cazul de reactie de formarea a negrului de fum la circa 1200˚C. nerespectarea regimului tehnologic etc.La temperaturi mai ridicate se produc descompuneri partiale formandu-se combinatii cu greutatea moleculara mai redusa. Procesele de descompunere prezinta pericole mari de incendii si explozii datorita naturii substantelor ce intervin si conditiilor severe de temperatura la care are loc reactia.Materia prima se incalzeste pina la temperatura de descompunere.

apa oxigenata etc.degajindu-se mari cantitati de caldura. In afara pericolului de incendiu datorita prezentei amestecurilor explozive. Cele mai frecvente oxidari sunt: oxidarea metanului la formaldehida a naftalinei la anhidrida ftalica. Temperatura de reactie trebuie sa fie sub cea de autoaprindere a amestecului.reactiile de oxidare in faza gazoasa sunt realizabile la temperaturi cuprinse intre 400 si 700˚C.in faza gazoasa si in faza lichida.hipocloriti.) sau solzi (nichel.in procesele de oxidare se pot produce explozii fara sa existe o cauza exterioaras (scintei electrice.). Cele mai importante aplicatii ale acestui proces in industrie sunt: hodrogenarea carburilor in scopul fabricarii benzinei sintetice.obtinerea alcoolului metilic prin hidrogenarea oxidului de carbon.Oxidarile in faza gazoasa se pot face cu aer.se pot forma amestecuri explozive.PROCESE DE HIDROGENARE Sunt considerate procese de hidrogenare acele reactii in care are loc introducerea unuia sau mai multor atomi de hidrogen in molecula substantelor. Procesele de hidrogenare pot decurge in faza gazoasa.Temperatura optima de hidrogenare variaza cu natura catalizatorului si a substantei care se hidrogeneaza. Reactiile sunt reactii exoterme.) datorita unor reactii care duc la formare de produsi instabili.falacara etc.In unele cazuri. Pe timpul oxidarilor.hidrogenarea grasimilor lichide in grasimi solide.). Din punct de vedere termodinamic.mai mult decit in alte procese chimice.oxigen pur sau diluat cu azot si cu ozon.Exista o corelatie strinsa intre temperatura.).care se descompun exploziv. Reactiile de hidrogenare sunt favorizate de presiuni ridicate.In industria chimica se folosesc reactii de oxidare incomplete care permit separarea unor compusi intermediari de mare insemnatate.ea se propaga cu o viteza atit de mare. Se cunosc reactii de oxidare in faza gazoasa si faza lichida.saruri de cobalt etc.timpul de contact si raportul oxigen-hidrocarburi.substante care cedeaza oxigen in timpul reactiei (permangant de potasiu.lichida sau mixta.cupru.a izopropilnbenzenului pentru fabricarea fenolului si acetonei etc.a etilenei in etilenoxid.clor etc.obtinerea izooctanului din diizobutilena.n542˚C in cazul etilenei. La oxidarile in faza gazoasa se lucreaza cu amestecul fata de vapori organici si aer sau oxigen.incit pot avea aprinderi si explozii. Reactiile de hidrogenare sunt exoterme.553˚C pentru xilen etc. 3.cind reactia de oxidare se produce printr-un mecanism de reactie in lant. In procesul de oxidare exista un permanent pericol de incendiu si explozie.care degaja cantitati mari de caldura.In scopul miscarii temperaturii de reactie si folosesc catalizatori gazosi (oxizi de azot.dioxid de magneziu. La oxidarile in faza lichida se foloseste oxigenul ca si alti agenti de oxidare.Prin .In acest domeniu de temperaturi se situeaza si temperaturile de autoaprindere ale hidrocarburilor respective (650˚C in cazul metanului.reducerea nitrobenzenului in anilina etc.Folosirea catalizatorilor de oxidare permite scaderea temperaturii de reactie cu 150-200˚C si cresterea diferentei pina la temperatura de aprindere spontana.fabricarea alcoolului furfurilic din furfurol.deoarece cresterea presiunii mareste concentratia hidrogenului si deci viteza de reactie.

5.oxid de zinc) trebuie sa se lucreze la temperaturi cuprinse intre 250 si 450˚C. Datorita vitezei mari de difuziune a hidrogenului.de regula.in aer liber.glicerina sintetica.controlul temperaturii este mai greu de realizat din cauza dificultatilor de repartitie si eliminarea caldurii de reactie.aldehidele sunt hidrogenate la alcoolii respectivi.fier. Pericolul de incendiu si explozie in procesele de hidrogenare este legat de folosirea hidrogenului.reactiile de clorurare se impart in reactie de aditie si reactii de substitutie.Clorurarea in faza lichida permite un control mai riguros al reactiei si prezinta ca atare un pericol mai redus de explozie.Ca agent de clorurare se foloseste in general clor sau compusi clorurati ca acid clohidric sau acid hipocloros. Procesele de hidroformilare prezinta un pericol insemnat de incendiu si explozie.De regula in faza de vapori se lucreaza la temperaturi ridicate.De exemplu . In general reactiile de clorurare sunt exoterme degajind mari cantitati de caldura (23-27 kcal/mol).La reactiile in faza gazoasa.in incaperile in care se lucreaza cu hidrogen exista un pericol permanent de formare a amestecurile explozive.intrucit temperatura de lucru depaseste de multe ori temperatura de autoaprindere a substantei organice supuse hidrogenarii.PROCESE DE CLORURARE Reactiile de clorurare pot avea loc in faza gazoasa sau in faza lichida. Reactiile de clorurare au loc la temperaturi cuprinse intre 40 si 500˚C. Un mare pericol de incendiu apare pe timpul operatiei de distilare a solutiilor clorurate.Aceasta mareste pericolul de incendiu.cit si in conditii extrem de severe (temperaturi pina la 200˚C si presiuni de 250-300 at). In scopul prevenirii exploziilor.prin acumularea caldurii de reactie se ajunge usor la temperatura de autoaprindere a substantei organice supuse clorurarii (580˚C pentru benzen).In schimb cu celelalte metale sau oxizi metalici (crom.oxid de crom.in prezenta unui catalizator (tetracarbonil de carbon) cu un rapor de oxid de carbon/hidrogen de aproximativ 1/1.de conditiile de temperatura si presiunea in care decurge procesul.paladiu) se poate lucra la temperaturi mai scazute (100-150˚C).utilizarea drept catalizatori a metalelor nobile (platina.iar cea in faza lichida are loc la 40˚C in prezenta catalizatorilor (fier sau aluminiu). .precum si de utilizarea catalizatorilor.In faza a doua. Din punct de vedere chimic.PROCESE DE HIDROFORMILARE Aceste procese sunt sinteze „OXO” si constau in aditia oxigenului de carbon si a hidrogenului la olefina respectiva.in scopul indepartarii substantelor organice sau a produselor de clorurare incompleta.hexaclorul si altele. Prin procesul de clorurare se fabrica clorura de vinil. 4. La reactiile de clorurare in faza gazoasa.atit datorita substantelor folosite.clorurarea benzenului in faza de vapori se realizeaza la 400˚C.instalatiile de hidrogenare se amplaseaza.

ei se descompun cu cedare de caldura si eliminare de oxigen.stirenului.putind provoca explozii in prezenta unei surse de aprindere.Dupa initiere.de joasa presiune.clorura de etil aluminiu.pericol de incendiu prezinta si initiatorii de reactie.putind duce la descompuneri explozive („ambalarea reactiei”).astfel incit prin aprindere pot arde si in prezenta aerului.Avind loc o miscare apreciabila de volum .care se utilizeaza la polimerizarea etilenei si propilenei dupa procedeul Ziegler.la cresterea presiunii si temperaturii in vasele de reactie. 7. Cu exceptia etilenei care este putin mai usoara decit aerul (densitatea fata de aer 0.deschiderii supapelor de siguranta.azoderivatii.denumita „punct de descompunere exoterma”.cu exceptia polimerizarii etilenei care se produce la 2000 at. Cele mai multe reactii de polimerizare au loc prin mecanismul reactiilor in lant. Substantele care se supun polimerizarii se numesc monomeri si sunt in general gaze sau lichide inflamabile. Un pericol deosebit il prezinta catalizatorii de alchilaluminiu (clorura de etil aluminiu).clorurii de vinil.6.). De asemenea.acetatului de vinil.PROCESE DE POLIMERIZARE Prin polimerizare se intelege in general procesul de transformare a unei substante cu greutate moleculara mica intr-o substanta cu o greutate moleculara mai mare..gropi etc.reactiile in lant se propaga cu viteze mari.Gazele si vaporii se acumuleaza in partile inferioare ale incaperilor.Peste o anumita temperatura.reactiile de polimelizare sunt favorizate din punct de vedere termodinamic de presiuni inalte si temperaturi joase.reactoarelor.cu degajari importante de caldura. Polimerizarea are o deosebita importanta practica folosind la sintetizarea unui mare numar de rasini.PROCESE DE DEZALCHILARE .polimerizarea izobutilenei se produce la -100˚C.continind oxigen activ in molecula.incit reactia nu mai poate fi controlata. Gazele pot ajunge in atmosfera locurilor de munca prin neetanseitati la organele in miscare ale utilajelor (agitatoarelor.De exemplu. Toate reactiile de polimerizare sunt exoterme.cum sunt de exemplu peroxizii.care sunt compusi peroxidic.sodiul metalic etc.Cele mai frecvente polimerizari sunt: a etilenei. Temperatura de reactie variaza intre limite largi.Adeseori viteza de propagare creste atit de rapid.toti ceilalti monomeri gazosi cit si vaporii monomerilor lichizi sunt mai grei decit aerul.in canale si conducte.camine de canalizare.axelor pompelor.in solutie si in emulsie sau in suspensii. Continutul de impuritati in monomer poate constitui un mare pericol de incendiu si explozie in cursul reactiilor de polimerizare. Procedee de polimerizare aplicate industrial sunt: polimerizarea in bloc.97).pistoanelor.Presiunea de lucru nu depaseste insa 6-8 at.avind aceeasi aranjare a atomilor si aceeasi compozitie procentuala.compresoarelor etc.in timp ce polietilena polimerizeaza la 260˚C.prin neetanseitati la imbinarile conductelor.Radicalii liberi initiatori ai lantului pot lua nastere prin activarea monomerului pe cale termica sau fotometrica sau pot proveni din descompunerea in mediul de reactie a unor substante denumite initiatori.

acidul sulfuric (H2SO4).in general procesul prin care se introduce grupa nitro (-NO2) legata de un atom de carbon.datorita nestabilitatii ei termodinamice.PROCESE DE ADITIE LA ACETILENA Cele mai multe dintre reactiile acetilenei sunt reactii de aditie.cit si de caldura de dezvoltare si de diluare a reactantilor.presiuni peste 2 at.Descompunerea spontana a acetilenei in hidrogen si carbon se produce sub actiunea unor factori ca: temperatura ridicata.).De asemenea.dizolvarea acidului sulfuric in apa este insotita de o mare cantitate de caldura.hipoazotita (NO2) si tetraoxidul de azot (N2O4) pot da reactii de nitrare in prezenta acidului sulfuric sau a unor catalizatori Toate reactiile de nitrare sunt puternic exoterme. Temperatura de nitrare variaza in limite largi (de la -10 pina la 120°C).contactul cu substante foarte reactive fata de acetilena (exemplu clorul).acetilena se descompune cu explozie chiar in absenta oxigenului. 9. aceasta acumulare poate produce.acrilonitril (din acetilena si acid cianhidric).cracare etc.acidul clorsulfuric.anhidrida sulfurica si intr-o masura mai mica bioxidul de sulf.in care moleculele altor substante se aditioneaza la molecula acetilenei.Oxizii de azot.acetaldehida (aditia apei la acetilena).xileni) sunt convertite la benzen in prezenta hidrogenului. 8.Aceasta se datoreste desfacerii triplei legaturi dintre atomii de carbon si saturarii lor cu atomi sau radicali ai moleculelor aditionate.PROCESE DE SULFONARE Procesele de sulfonare sunt reactiile in care se introduc prin substitutie sau prin aditie grupa – SO2H in compusi organici.acetatul de vinil (din acetilena si acid acetic).PROCESE DE NITRARE Prin nitrare se intelege. Ca agenti de sulfonare se utilizeaza: oleum. 10.In timpul procesului trebuie sa se tina seama si de efectele termice datorita unor reactii paralele posibile (oxidare. Cel mai intrebuintat agent de nitrare este acidul azotic singur sau in amestec cu acidul sulfuric. .Prin diluarea acidului azotic cu apa se degaja cantitati insemnate de caldura.Prin procese de dezalchilare se inteleg reactiile in care alchilaromatele (toluen.descompunerea unor substante chimice explozive etc. Procesul de dezalchilare prezinta pericolul de incendiu si explozie prin faptul ca se lucreaza cu substante inflamabile la temperaturi de 600-640°C si la presiuni de 60-70 at.in prezenta unui exces mare de hidrogen.Reactia de descompunere se produce in lant. Datorita acestei proprietati acetilena se utilizeaza la sintetizarea unor produse chimice importante cum sunt: clorura de vinil si tetracloretanul (din acetilena si clor).Scaderea temperaturii sub un anumit nivel micsoreaza viteza de reactie si provoaca acumularea de amestec nitrat.fiind urmata de cresterea puternica a temperaturii si implicit a presiunii (de 12 ori presiunea initiala).explozii violente. Spre deosebire de alte hidrocarburi.la o noua ridicare a temperaturii.

11.CATEGORIILE DE INCAPERI. Categoria B: locurile cu lichide cu Tinf=28.La o concentratie sub 93% in recipiente de fier. Categoria C: locurile cu substantele si materiale combustibile solide sau cu lichide cu Tinf>100°C in urmatoarele conditii: a) daca nu sunt utilizate pentru comenzi hidraulice.cind se gasesc in cantitati favorabile formarii amestecurilor explozive si nu sunt utilizate ca combustibil.).birouri.100°C.precum si independent pentru fiecare compartiment de incendiu in parte.sali de clasa.racire.deci fara a exista posibilitatea aprinderii lor.atunci cind acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive si nu sunt utilizate drept combustibil.ateliere de timplarie sau mecanice.118/1983) Categoria A: locurile cu substante care pot sa se aprinda sau sa explodeze in contact cu aerul. Categoria E: locurile cu substante sau materiale incombustibile in stare rece sau combustibile in stare de umiditate inaintata.ungere si tratamente termice in cantitati de peste 2m3 sau pentru ardere. b) daca materialele combustibile din spatiul respectiv.5 kg/m flux.suspensii de fibre.praf sau pulberi. Categoria D: locurile cu substante sau materiale incombustibile in stare fierbinte.Amplasarea instalatiilor electrice in functie de categoriile de medii si protectia echipamentelor electrice 1.cu degajari la caldura radianta.depozite etc.precum si substantele solide sau lichide care se ard sub forma de combustibil.apare fenomenul de coroziune.cinematografe.topite sau incandescente.cu lichide cu Tinf< 28°C si cu gaze sau vapori Linf< 10%.ceea ce conduce la scurgeri de lichide inflamabile.teatre.mentionindu-se in mod obligatoriu in documentatia tehnico economica.ceea ce poate duce la explozii in situatia cind se lucreaza la presiuni ridicate. 2.inclusiv cele din utilaje sau pentru ambalajul si depozitarea materialelor incombustibile (palete sau rafturi combustibile) depasesc 15000 kcal/m² (63 MJ/m²).gaze sau vapori cu Linf > 10%. .muzee..7) Uo – incaperi uscate: umiditatea relativa a aerului nedepasind in mod obisnuit 75% (camere de locuit.CATEGORIILE DE MEDII IN FUNCTIE DE PERICOLUL DE INCENDIU (P. Coroziunea favorizeaza aparitia fisurilor si deci neetanseitatea aparaturii.flacari sau scintei.cu natura compusului supus sulfonarii si cu conditiile de lucru.apa sau alte substante materiale.iar materialul combustibil al fluxurilor de cabluri electrice nu depasesc 2. c) cantitatea de ulei a echipamentului electric depaseste 60 kg/unitate. Categoria de pericol de incendiu se stabileste pe zone si incaperi.Efectul termic in reactiile de sulfonare variaza in limite largi cu natura agentului de sulfonare utilizat..magazine . prin corodarea fierului se degaja hidrogen.Coroziunea micsoreaza rezistenta mecanica a conductelor si aparaturii.SPATII SAU ZONE IN FUNCTIE DE MEDIU-MEDIU NORMAL (I.

statii de incarcare acumulatoare etc.transformatoare. CE – incaperi cu pericol de electrocutare.) si elemente conductoare din punct de vedere electric.in urmatoarele situatii: a) interminent sau periodic.D. c) exista posibilitatea patrunderii concentratiilor periculoase de incaperile invecinate de categoria EI.de regula neprotejate prin cladiri).laboratoare de incercari electrice etc.baterii acumulatoare. PC – spatii cu praf.zapada.). SI – spatii expuse intemperiilor (ploaie. T – spatii cu temperaturi ridicate: peste +40°C in mod permanent (zonele cuptoarelor si a celor de turnare din turnatorie etc.cu actiune distructiva asupra materialelor. umiditatea relativa peste 75% insa pe perioade scurte (bucatarii si WC-uri in cladiri de locuit.suprafete verticale sub inaltimea de 2 m etc.scame sau fibre combustibile in suspensie in cantitati insuficiente pentru formarea unor amestecuri explozive sau de aprindere (depozite de carbune. DM – spatii cu pericol de deteriorari mecanice.U1 – incaperi umede cu intermitenta: ceata si condensatii pe pereti de scurta durata. c) ocazional.avarii).)..in mod permanent in conditii normale de functionare.pivnite aerisite. b) frecvent.redresoare. PI – spatii cu praf incombustibil: cu degajari sau inflitrari in cantitati periculoase depuse pe elementele instalatiilor electrice (fabrici de ciment. – locuri unde exista amestecuri explozive cu vapori inflamabili sau de gaze.gheata etc.tablouri electrice de distributie.I. 3.calcatorii.) U3 – incaperi ude: ceata si condensatii permanente pe pereti.uscatori de bloc.). folosite in executarea instalatiilor electrice (ateliere de acoperiri metalice.).). L – zona de litoral.17) E.concentratiile care prezinta pericole de explozie si incendiu sunt evitate in mod obisnuit prin ventilatie mecanica.I.la producerea avariilor sau datorita functionarii anormale a instalatiilor tehnologice.cu igrasie.care sunt accesibile numai personalului calificat si autorizat (camere de comanda statii electrice. K – incaperi cu agenti corozivi: cu degajari sau infiltratii cu agentii corozivi.pardoseli etc.in conditii normale de functiomare.continuu sau periodic.in care loviturile mecanice pot degrada instalatia si echipamentele electrice (zone de comunicatii si manipulari de materiale.unele ateliere de timplarie etc. b) frecvent. E.CATEGORIILE DE MEDII CU PERICOL DE EXPLOZIE (I.spalatorii de vehicule.industria alimentara etc.datorita neetanseitatii sau operatiei de intretinere.manipulate sau depozitate in recipienti sau instalatii inchise. . EE – incaperi speciale pentru echipamente electrice. umiditatea relativa peste 97% (bai si dusuri sociale.soare.in latime de 3 km in lungul tarmului maritim. E.).ger.camere frigorifice.0 – locuri unde exista amestecuri explozive de vapori inflamabili si gaze.care au elemente de constructii (pereti.I.soproane etc.din care pot iesi in mod accidental (functionari anormale.aparatelor etc.).depozite de nisip etc.unele incaperi din industria chimica.a – locurile in care: a) lichidele inflamabile sau gazele combustibile sunt pastrate.

) pulberi conducatoare (pilituri metalice.intermitent sau periodic la functionarea normala si in cantitati favorabile produce aprinderi si explozii.).sapte moduri de protectia acestora (d.5.i) si sase clase de temperatura maxima de suprafata (T1.EI b: locurile unde: a) vaporii inflamabili si gazele combustibile Linf > 15% precum si un miros puternic cind se ajunge ajunge la concentratia limita admisa.T3.dar se poate depune pe echipamentele si instalatiile electrice ingreunind astfel caderea caldurii in exterior. c) s-ar putea acumula prafuri bune conducatoare de electricitate.ar favoriza formarea concentratiilor periculoase.q.in permanenta. E III a – locurile unde se manipuleaza si se depoziteaza fibre usor combustibile.CATEGORIILE DE MEDII IN FUNCTIE DE PERICOLE DE ELECTROCUTARE (STAS 8275-87) Foarte periculoase – locurile unde umiditatea relativa este de peste 97%.s. 4.existind in acelasi timp posibilitatea aprinderii lui de la scinteile si arcurile electrice care se produc. 5.T5.obiectele conducatoare legate electric la pamant sunt sub 60%.care ar putea fi aprinse.o.1.temperatura aerului depasind 35°C. c) concentratiile de vapori si gaze nu pot forma amestecuri explozive: E II – locurile unde: a) praful (pulberea) combustibil se gaseste in stare de suspensie.beton etc. E II a – locurile unde praful combustibil nu este in mod normal in starea de suspensie in aer.T2. E III – locurile unde se manipuleaza.e.fluide care micsoreaza rezistenta electrica a corpului omenesc.T4.medii corozive. Tabelul XI.pardoseli izolate.(I-II). Putin periculoase – locurile unde umiditatea relativa este maxima de 75%.grafit etc.datorita deranjamentelor concomitente la instalatia electrica.temperatura aerului 30-35°C. Corelarea dintre acestea este aratata in tabelul XI.PROTECTIA ANTIEXPLOZIVA In functie de domeniile de destinatie. b) functionarea anormala a instalatiilor sau oprirea lor.p.temperatura aerului 15-35°C.modurile de protectie si temperatura maxima de suprafata.1.in cantitati in care nu prezinta pericole.STAS-ul 6877/87 prevede dupa grupe de echipamente electrice pentru atmosfera exploziva. Periculoase – locurile in care umiditatea relativa este de 75-87%.suprafata din zona de manipulare fiind ocupata de obiecte conducatoare legate electric la pamant peste 60%.T6.pentru protectia echipamentelor . b) activitatile se desfasoara sub niste sau cote de absortie.fabrica sau folosesc in procesul tehnologic fibre sau materiale care pot produce scame usor incombustibile in suspensie. Corelarea dintre grupele de protectie.5. exista pardoseli conducatoare (pamint.

L – lungimea imbinarii diferitelor parti ale carcasei si este definita ca fiind drumul cel mai scurt parcurs de o flacara dce traverseaza imbinarea din interiorul unei carcase antideflagranta catre exteriorul ei.nheptan.ciclohe xan.2 Incadrarea informativa a unor gaze si vapori cu pericole de explozie.pe grupe de protectie si clase de temperatura. II A Ex.2) T1 T2 T3 T4 T5 T6 450° 300° 200° 135° 100° 85°C C C C C C T1 T1 T1 T1 T2 T2 T2 T3 T4 .acetat de vinil.in momentul unei explozii interne.2 Substante explozive uzuale pe clasa de temperatura (v.2.3 0. se arata incadrarea informativa a unor gaze si vapori cu pericole de explozie. I Ex.nhexan.jocul imbinarilor filetate. Tabelul XI.e ter etilic T5 T6 - .T4 Destinatia T5 - MODURI DE PROTECTIE Pentru partile de echipament electric unde se produc scintei si arcuri electrice sau incalziri care prezinta pericol pe timpul functionarii normale Pentru partile de echipament electric fara scintei si arcuri electrice La circuitele de slaba putere care nu pot aprinde mediul din jur Notatii: w – interstitiul maxim admis la modul de protectie d si este definit ca cea mai mare distanta intre suprafetele conjugate la imbinarea dintre diferite partie ale carcasei sau diferenta diametrelor alezajelor si arborilor.alcool Substantele explozive uzuale pe clase de temperatura T2 Acetat de amil.5.acid acetic. Antiexploziva-alte sectoare Denumirea Capsularea antideflagranta Capsularea presurizata Inglobarea in nisip Imersie in ulei Protectie speciala Siguranta marita Siguranta intrinseca Simbolul Ex. II C Simbolul d p q o S e f w [mm] 0.pe grupe de protectie si clase de temperatura Grupa de protec T1 tie I Metan II A Acetona.amoniac .acetat de butil.Antigrizutoasa – Mine II.n-decan.acetat de propil.5 0.alcool T3 Benzina.hidrogen sulfurat. tabelul XI.nT4 Aldehid a acetica.5.acid cianhidric.acetat de metil.TIPURI DE PROTECTIE Grupele de protectie Denumirea-destinatia I.5 0. II B Ex.5.pentru L=25 mm. In tabelul XI.

oxid de Gaz etilena. Ex.ciclohexamin nonan. I/II B.II AT: protectie antiexploziva (grupa II) capsularea antideflagranta sub grupa II A cu limita de temperatura admisa la 200°C.etilena propilena Hidrogen.gaz grea. an. STAS 5860/81 Protejat contra jeturilor de apa Protejat contra stropirii cu apa Fara protectie .II B metilic .iz propan.conform STAS 3325-79.benzina de vinil.3.T4: protectie antigrizuroasa si antiexploziva.oxid de aerian.d.etan. Gradele de protectie ale echipamentelor electrice Protectia contra patrunderii apei verticalProtejat contra picaturilor de apa cazute Protejat contra imersarii indelungate sub apa Protejat contra picaturilor de apa cazute sub un unghi de maximum 15° de verticala Protejat contra imersarii temporare sub apa Protejat contra conditiilor de pe mare Protejat contra apei ce cade ca ploaia Protectia impotriva stingerii interioare sub tensiune si contra patrunderii corpurilor solide straine. STAS 625-71.d.octan.clorura butilic. Protectia mecanica a echipamentelor electrice se arata in tabelul XI.metan a.II AT3: protectie antiexploziva sub grupa II A siguranta marita cu limita de temperatura admisa la 200°C. Tabelul XI.5.3. opentan toluen.capsulate antideflagranta si siguranta marita.naftali Etil benzen na. p-xilen Butadiena.5.oxid de cabon izoctan.I: protectie antigrizutoasa (grupa I) prin capsularea antideflagranta.e.benzen.alcool de metil.motorina.d.pent natural. clorura etilic.propilena. Ex.titei industrial.gaz de apa Acetilena - Dioxan Sulfu ra de carbo n - II C - Exemplele de simbolizare: Ex. Ex.e.cu limita de temperatura admisa de 135°C.

5 mm si contra jeturilor de apa. AT – aparate si transformatoare.contra jeturilor de apa. IP 35 – protejat contra corpurilor straine mai mari de 2. MAT – masini...prima cifra 0.5 mm.8 (protectia contra patrunderii apei). Exemple: IP 40 – protejat contra corpurilor straine mai mari de 1 mm si neprotejat contra apei.aparate si transformatoare electrice.a doua cifra 0. S sau M (cand este nevoie).6 (protectia contra atingerii sau patrunderii corpurilor straine). A – aparate electrice. .masini electrice. .simbol Protejat contra unor conditii atmosferice si masuri suplimentare de protectie Verficat contra patrunderii apei cu motorul oprit Verficat contra patrunderii apei cu motorul in functiune Notatii: M .cu motorul in functiune.5 mm 1 mm Parti al cont ra praf Tota l cont ra praf W S M 1 2 3 4 5 6 7 8 AT AT AT A MA MAT AT AT A MAT MAT AT A MAT AT A MAT M A MAT MAT M A AT AT A Conditii suplimentare care se pot cere.. . IP 35 M – protejat contra corpurilor solide mai mari de 2.. Modul de simbolizare: IP urmat de: W (cind este necesar). MA – masini si aparate electrice.0 1 2 3 4 Fara protectie Protejat contra 5 6 0 MA T 50 mm 12 mm 2.

corpurilor straine mai mari de 1 mm si contra apei ce cade ca ploaia.E PL PC E III a U0 U1 U2 U3 EE K T In exterior U2 1 7 ● ● ● ● ● ● S 1 9 ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● I 1 8 ● ● ● ● ● ● ● ● Specificatia 1 Conductoare neizolate Neprotej ate IP.YPY ..HPB . In tabelul XI.. IPFR PEL T IPY.HPBY IP 30 IP 33 IP 44 IP 54 Ex d Ex i Special IP 00 IP 30 IP 33 in:Protejate Protejate Armate Nearmate 2 ● ● ● ● ● ● ● ● - 3 ● ● ● ● ● ● ● ● - 4 ● ● ● ● ● ● ● - 5 ● ● ● ● ● ● ● ● - 6 ● ● ● ● ● ● ● ● - 7 ● ● ● ● ● ● ● ● - 8 ● ● ● ● ● ● ● ● - 9 ● ● ● ● ● ● ● ● - 1 0 ● ● ● ● ● ● ● ● - 1 1 ● ● ● ● ● ● ● 1 2 ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● - 1 3 ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● - 1 4 ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● - 1 5 ● ● ● ● - 1 6 ● ● ● ● ● ● ● ● ● - Bare neizolate Cabluri electrice Conductoare izolate ...4 Echipamentele electrice care trebuie folosite in functie de mediu Categoriile A..IPW 43 – protejat contra intemperiilor. Tabelul XI.YY .YPAY .YAY .B E II a EIb EIa E III E II EI In interior Categoriile C..HP .IPE.. sunt aratate echipamentele electrice care trebuie folosite in functie de mediu.5..YP .5..... IPFY IPEY Cu manta (punte) ..4.D....

.IP 44 IP 54 Ex d Ex e.....pro.Transformatoare. .. YPY nearmate cu izoltatie de PVC si manta de Pb cu invelis exterior din PVC. YP – HP .protectie de Aparate Speciala IP 00 IP 20 IP 33 IP 54 Ex d Ex e.s Speciala IP 00 IP 22 IP 23 IP 44 IP 54 Ex d Ex....s tectieUnelte densatoare.● .nearmate cu izoltatie de PVC respectiv hirtie si manta Pb...protectieCorpuri electrice.YY – nearmate cu izolatie si manta din PVC.s Speciala IP 00 IP 20 IP 21 IP 23 IP 44 IP 54 Ex Speciala IP 00 IP 30 IP 33 Nota: IP 44 1) Cabluri ● ● ● ● - ● ● ● ● ● - ● ● ● ● - ● ● ● ● - ● ● ● ● - ● ● ● ● - ● ● ● ● - ● ● ● ● - ● ● ● ● - ● ● ● ● - ● ● ● ● - ● ● ● ● ● ● ● ● ● - ● ● ● ● ● - ● ● ● - ● ● ● - ● ● ● - ● ● ● ● - IP 54 . YAY cabluri armate cu izolatie si invelis exterior de PVC.protectieMasini electrice iluminat....protectie rotative.conrotative.e.

12.DETECTOARE DE INCENDIU 1.) Tabelul XII.1.in caz de incendiu. Oricare ar fi tipul de detector. in anumite cazuri se pot monta si in mediu cu pericol de explozie.numai daca sunt fara lichide combustibile de racire.In continuare poate declansa o reactie organizata care sa duca la o combatere rapida a incendiului (salvare.semnalizare si inlaturarea obstacolelor de pe caile de evacuare. armate cu izolatie de PVC.manta de Pb si invelis exterior din HPB – HPBI armate cu izolatie de PVC cu izolatie de hirtie si manta de Pb.declansarea autoamata a instalatiilor de stingere.tuburile din PVC si cablurile cu manta de PVC montate aparent in incaperi de categoria C sunt admise numai daca o avarie produsa in aceste instalatii nu poate provoca un incendiu.daca sunt prevazute cu protectie antiexploziva corespunzatoare.Caracteristici .care prin elemente de legatura (conductoare.1.). 2) Conductoarele izolate neprotejate.amplificatoare etc.2. Detectoarele declanseaza.1.Instalatii automate de semnalizare a incendiilor 1.temperatura mediului trebuie sa fie cuprinsa intre -25 si 40°C.) este transmis la centrala.la o instalatie de semnalizare a incendiilor se deosebesc: detectoare de incendiu.Centrala primeste semnalul emis de detector si determina o semnalizare optica si acustica (eventual si o inregistreaza).astfel incit sa se poata lua masuri adecvate (anuntarea pompierilor.circuitele de legatura si centralele de semnalizare. 3) Pentru tuburile PVC.lichidare etc.iar pentru cablurile cu izolatie si manta de PVC de – 30 si 40°C. 5) Transformatoarele si condensatoarele pentru medii cu pericol de explozie se monteaza in incaperi separate. 1. Clasificarea si caracteristicile detectoarelor Denumirea Principiile de functionare.localizare. pot fi insa montate aparent pe aceste elemente numai daca se interpune un strat de incombustibil.inchiderea automata a canalelor de ventilatie etc.fara respectiv cu invelis exterior Combustbil.un semnal. 4) Tuburile si cablurile cu invelis PVC nu pot fi montate ingropat in elemente de constructie combustibile.YPAY PVC.).2.CLASIFICAREA DETECTOARELOR DE INCENDIU Detectoarele de incendiu se clasifica dupa natura fenomenelor insotitoare ale incendiului sau dupa principiile de functionare a lor ( tabelul XII.GENERALITATI In principiu.rolul sau intr-o instalatie automata de semnalizarea incendiilor este de a depista cit mai repede posibil incendiul.2.bine ventilate.

1.detectoarelor 1.In cazul depasirii temperaturii din incapere.1. Detector de incendiu cu bimetal 1.1.a carui temperatura de topire. Fabricat in tara. Termice 1.Declanseaza semnalul de incendiu atunci cind in urma aparitiei focului.insa in general.2 Termodiferent iale .2.nitul se inmoaie . 75. Detectorul bimetalic poate fi reglat pentru o temperatura de aproximativ 20 pina la 100°C.1.Termo statice (maximale) Reactioneaza la efectele caldurii care apar pe timpul declansarii incendiilor.1.50 si sau in cazul unei ventilari puternice 5 m² Detecteaza incendiul in functie de variatia de temperatura fata de o temperatura data si independent de temperatura intiala.Cel mai frecvent se foloseste temperatura de +70°C.) Detector pe baza de fir fuzibil. Detectorul termostatic cu aliaj eutetic este construit in mod obisnuit pentru a detecta si semnaliza atingerea unei temperaturi de 65.Metalul folosit este de tipul Wood.Se produce in ordine: topirea.se alungeste sau se topeste permitind grupului de lame sa se departeze spre stinga si prin intermediul unor piese de contact si legatura se stabileste un circuit electric care determina lansarea unui semnal de incendiu si declansarea unei instalatii fixe de stingere.modificarea de structura a materialelor.2.1.in functie de compozitia aliajului.Avind inertia termica mica este indicat a se folosi pentru detectarea incendiilor cu viteze mari de propagare (transformatoare.Sunt indicate a se folosi la incendiile cu evolutie rapida.ambele fiind actionate de un fir fuzibil sub forma de nit.2.nu mai corespund cerintelor moderne 1.se produce o crestere a temperaturii in mediul ambiant.tipul de detectare maximum 2 min .pragul de temperatura de 55 sau 75°C in functie de tipul de nit folosit .prin inlocuirea firului fuzibil.1.2.1. 130 sau 280°C.intrerupatoare in ulei etc.modificarea conductivitatii electrice datorita caldurii. declanseaza numai sub efectul depasirii unei anumite viteze de crestere a temperaturii Sunt mai sensibile si functioneaza mai rapid decit cele termostatice.variaza intre 50 si 120°C.corespunzator punctului de topire al aliajului respectiv.2.greutatea 60 g .iar in conditiile montarii intr-o incapere mai inalta de 3. 95.dilatarea. Detector de incendiu tip Wood 1.sub presiune mare a doua benzi de metal cu coeficienti de dilatare termica diferiti.2.2. Detector de temperatura cu fuzibil 1.00 m².3.1.adica emit semnale numai la atingerea unei anumite temperaturi reglate in prealabil (de exemplu la 50 sau 75°C). Acest detector are: .5 A la 24 V curent continuu .capacitatea contactelor maximum 0.al carui principiu constructiv se bazeaza pe comprimarea.1. Functioneaza pe baza unei temperaturi date.Se compune dintr-o carcasa in interiorul careia se afla un grup de lame de contact si o piesa de detectate optica.limitele temperaturii mediului in care se poate folosi sunt de la -20 pina la +40°C .1.umiditatea maxima a mediului 85% .suprafata eficace de supraveghere 10. Detector termostatic.Functionarea lui poate fi modificata in limite largi.cu valoare uzuala de 60°C sau de la 40 pina la 90°C.

2.potentialul electric se modifica.nu sunt necesare scheme electrice 1.timpul de functionare la un salt de temperatura de 20°C este de 1±0.iar cel izolat mai incet.iar cel de-al doilea partial izolat termic. Construit in tara.3 min .iar la actionare 80 mA .3.2.sunt sensibile .In aceasta situatie. Detector de flacara realizat in tara.oar local aprinde beculetul temperatura cu Caracteristici: termistoare .5 s flacara Caracteristici: .5±0. In cazul cresterii lente a temperaturii.sa corodeze .1.Functionarea lui se bazeaza pe variatia diferita a rezistentelor a doua termistoare.umiditatea maxima 85% .nu dau alarme false .3.rezistentele ambelor termistoare au practic aceeasi valoare.3 temperaturii in unitate de timp.in raport cu temperatura.ca urmare a diferentei de rezistenta a celor doua termistoare.termistorul montat in exteriorul carcasei fiind direct in contact cu mediul inconjurator.5 A curent alternativ iar la 220 V – 3 A la curent continuu .care prin inchiderea Detector cu contactelor transmite semnalul la centrala.nu poseda mecanisme bimetalice supuse deformatiilor si oboselilor contiunue .a caror rezistenta electrica variaza in acelasi sens cu temperatura 1.2.dar cu o crestere a temperaturii (magazii inchise.si.se incalzeste mai repede.fie intensitate) Se folosesc fie sub forma de termocupluri fie sonde termometrice din nichel sau tungsten.curentul absorbit pentru pozitia de repaus 10 mA.nu poseda piese mobile termoelectrice .tensiunea de alimentare 24 V ± 10% .silozuri etc.fie tensiune.1.2.Daca in mediul ambiant temperatura creste brusc.Functionarea lor se bazeaza pe principiul masurarii vitezei de crestere a 1.Unul dintre acestea este montat in contact cu mediul ambiant.6 min.iar la unul de 30°C de 0. depisteaza si semnalizeaza aparitia Detectoare de unui inceput de incendiu in timp de 2. Termovelocim Cresterea se exprima in grade pe minut.avand la baza criteriul valocimetric. variatiile normale de temperatura etrice sunt cuprinse intre 2 si 20°C/min.tensiunea de alimentare 24 V ± 10% (DTI-1) .variatia de tensiune este marita 1.temperatura mediului ambiant la care poate functiona de la 20 pina la 45°C .rezistenta electrica a termistorului montat in exterior scade brusc.nu au contacte care sa ancraseze.capacitatea contactelor releului la 220 V.sensibilitatea 5°C/min Este recomandat pentru supravegherea spatiilor in care apar incendii mocnite fara flacara.2 Au o buna functionare: Detectoare . de amplificatorul care actioneaza releul de iesire.1.) Functioneaza pe principiul efectului termoelectric (variatia unei marimi electrice.

suprafete metalice calde. Aerul astfel ionizat devine bun conducator de electricitate In cazul aparitiei unui incendiu mocnit.folosirea unui unghi de dispersie cit mai mare posibil Principiul fizic folosit se bazeaza pe ionizarea aerului exterior dintr-o camera de masurare care este expusa efectului de durata a unor radiatii alfa.unde.lampi incandescente.2.5.praf.pe pricipiul dispersiei luminii .emisie de o sursa radioactiva. Un detector poate supraveghea eficient o suprafata de 500 pina la 1000 m² care trebuie micsorata in cazul materialelor depozitate in rafturi.Una din camere comunica cu exteriorul.capacitatea contactelor: releul 220 V si 5 A si curent alternativ si 220 V si 3 A curent continuu .poate fi montat in medii cu temperatura de la -10 pina la +45°C si cu umiditate maxima de 85% Atmosfera in care se monteaza trebuie sa fie fara gaze sau agenti care ar putea sa perturbe buna functionare Este construit dintr-o carcasa.iar la actiune 80 mA .. Se utilizeaza acolo unde este posibil sa izbucneasca de la inceput o flacara.detectoare de fum optice.in raport cu marimea si cantitatea lor.particulele de gaze de ardere si fum patrund in camera de masurare.curentul absorbit in repaus 10 mA.Trebuie insa sa functioneze in cazul vibratiilor.impune: .timpul de raspuns 1.un filtru inflarosu.5± 1 s .utilizarea unei surse de radiatii cu lumina puternica la detectoare cu lumina difuza.ionizeaza aerul facindu-l bun conducator de electricitate Fumul si produsele de ardere patrund in camera deschisa .vizibilitatea fiind redusa Detectoarele de fum se clasifica din punct de vedere functional in: .depozite de marfuri etc.cit mai sensibil.legate in serie intr-un circuit de curent continuu.motiv pentru care se deregleaza Realizarea unui detector optic.murdaririi cu uleiuri.2.se .socurilor.format dintr-un obiectiv.distanta maxima la care sesizeaza 7.5 Detectoare de camera de ionizare 1.detectoare de fum optice.1.pe principiul absortiei luminii Ele sunt sensibile la praful din atmosfera.1.00 mm .In carcasa de forma rotunda se gaseste montat sistemul optic.un capac alb si un soclu.depozite de cherestea.in care se gaseste o sursa de radiatie.iar cealalta este etansa Particulele alfa.elementul fotosensibil.dimensiuni de gabarit Ø 205 mm.la supravegherea haitelor inalte cu vizibilitate redusa. Detectoare de fum 1. Detectorul Cerberus .umiditate etc.4.emisie de o sursa radioactiva.declaseaza curentul de ionizare si in continuare circuitul de semnalizare In practica se intrebuinteaza detectoare cu doua camere de ionizare Este format din doua camere de ionizare.incendii de lichide combustibile.un fototranzistor si un amplificator Principiul de functionare are in baza transformarea energiei luminoase in semnale electrice Detectoarele de acest tip nu trebuie sa reactioneze la lumina solara. h=175 mm .2.folosirea unei surse de radiatii cu o lungime de unda cit mai mica posibil a luminii masurate .

tensiunea la bornele camerei exterioare creste.provocind declansarea unui semnal de incendiu Este proiectat si construit ca sa poata sesiza aparitia fumului si cresterea temperaturii.3. in actiune Detectorul KJ Particulele de fum sau de praf.repartitia tensiunilor la bornele celor doua camere de ionizare se modifica.micsorind gradul de ionizare si ca urmare se realizeaza o crestere a potetialului unei grile de comanda a tubului.2.ceea ce declaseaza .5.o crestere a rezistentei electrice dintre electrozii camerei II.iar cele cu tavan in coama sau in dinti de ferestrau 35 m² 1.5.2.2.absorb radiatiile alfa.si dupa caz de stingere a incendiilor Se recomanda a se folosi in locurile in care incendiul se produce mocnit si se manifesta prin degajare de fum sa gaze de ardere Aparatul este format dintr-un soclu pentru montareaaparenta si din detectorul propriu-zis.din dotarea unor obiective Detector cu camera de ionizarea carei functionare este similara cu cele de acelasi tip construite in strainatate Este format dintr-un soclu montat pe tavan.care in momentul cind temperatura depaseste 50°C intra 1.devenind mai putin mobile decit ionii din aerul obisnuit.amorsarea acestuia si astlfe detectorul intra in functiune Detectorul KJ-1 intra in compunerea instalatiei de productie ruseasca SDPU.se aprinde o lampa releu speciala.umiditatea fiind de 65±20% Montat in incaperi cu inaltimea maxima de 8 m poate supraveghea o suprafata de 50 m².doua camere de ionizare.care la rindul sau este alcatuit din doua camere de ionizare cu surse radioactive (una de compensare interioara si cea exterioara de masura).precum si o crestere a tensiunii.ionizeaza.cu becul de semnalizare optica locala 1. DICIIn ambele camere de ionizare se gaseste cite o sursa radioactiva 1-73 Se monteaza in incaperi unde temperatura este cuprinsa intre -20 si +60°C.prevazuta cu o sursa de radiatii alfa Elementul sensibil la cresterea temperaturii este forma din 4 termorezistente.o placa de circuit imprimat pe care este montat amplificatorul de semnal. ca element sesizor de fum sze foloseste o camera de ionizare.circuit de iesire si stabilizator intern.4 DICI.5.Sesizeaza aparitia fumului si a gazelor de ardere degajate de incendiu in 83 faza incipienta In caz de incendiu poate declansa sistemele de semnale de alarmare.2.In continuare are loc o scadere a curentului de ionizare.fumul sau gazul de ardere care intra in camera de masura provoaca scaderea curentului in camera .patrund intre –1 electrozii camerei de ionizare.necesitind un timp mai mare pentru a ajunge la electrozii camerei de ionizare.aflate in suspensie in aer.circuit comparativ.circuit de masura realizat cu tranzistor cu efect de cimp.Detectorul este prevazut cu trei circuite de semnalizare la distanta la centrala automata de semnalizare sau sisteme intermediare de semnalizare Functionarea: .

care se manifesta prin degajare de fum sau gaze de ardere Se construieste in 3 variante: DICT 77 Ex.in faza a treia detectoare cu flacara.ALEGEREA SI AMPLASAREA DETECTOARELOR DE INCENDIU 2.foarte putina caldura).Nr.6 DICT.lemn.cu celula fotoelectrica.lichide inflamabile etc. Pentru a corespunde scopului si a avea o deplina securitate in functionare.iar in faza a patra detectoare termice.5 DICIin faza initiala N-76 Este indicat a se folosi in locurile in care este posibil aparitia unui incendiu mocnit. pentru mediul marin DICT 77 Ex.2.CONDITII DE SECURITATE IN FUNCTIONARE Alegerea tipurilor de detectoare se face si in functie de fazele de dezvoltare a incendiilor.incendiul fiind in plina dezvoltare. In faza a doua.) sau a celor care pot sa apara in 1. In cea de a treia faza apare flacara.insa cantitatea de caldura este totusi redusa. In prima faza se degaja produse de ardere invizibile (fara fum.cum ar fi incaperi unde prin natura exploatarii 77 se degaja fum.1.medii deosebit de dificile.apare insa fumul.aerul se dilata.5.textile.gaze arse sau in spatii cu mult praf In varianta Naval poate fi montat in incaperile de pe nave sau din zona litorala Detectorul face parte din categoria detectoarelor combinate cu functie dubla: termovelocimetrica si termostatica Este un aparat electronic cu termistoare pentru sesizarea inputururilor de incendiu. (ia) pentru medii explozive DICT-77-Normal Este destinat detectarii incendiilor a caror inceput se manifesta printr-o degajare importanta de caldura. Pentru prima faza de dezvoltare s-ar putea construi tipuri de detectoare. Pentru detectarea incendiului in faza a doua se pot folosi detectoare cu camera de ionizare.cu o evolutie rapida (incendii de hirtie.cit si la atingerea unui prag fix termomaximal 2.arderea se intensifica.2.semnalele de alarma prin intermediul circuitului de masura si a celui comparator Se construieste pentru mediu marin DICI-N_MARIn si in varianta DICIN-NORMAL Semnalizeaza aparitia fumului si gazelor de ardere produse de un incendiu 1.se dagaja foarte putina caldura.incendiul poate fi observat.fara flacara.5.dar nu si flacarile.care sa functioneze pe baza variatiei rapide a umiditatii si a ionizarii aerului. In faza a patra cantitatea de caldura degajata creste.detectoarele de incendiu trebuie sa indeplineasca urmatoarele 3 conditii de baza: .dind un impuls de alarma.atit la cresteri normale ale temperaturii in unitatea de timp.fara flacara.

gazele de esapament.stabilitatea numarului necesar .in cazul detectoarelor termice – elicele avioanelor.atita timp cit urmatoarele materiale nu sunt apreciabil atacate.de fenomenul care poate sa apara cel mai sigur in momentul izbucnirii incendiului.detectoarele sa fie deconectate in timpul lucrului.daca este posibil instantaneu.declansind alarme false si intempestive se citeaza: .in cazul detectoarelor de fum – lucrarile de sudura.detectoarele trebuie sa se amplaseze la o anumita distanta fata de planseu.vaporii de apa.lucrarile de sudura.de parametrii detectorului.caldura degajata de la masini in timpul functionarii.pentru detectoarele termice – efectul incalzirii razelor solare. Detectoarele trebuie sa reziste la orice actiune a acizilor.miscarea autovehiculelor etc.Un detector trebuie sa sesizeze incendiul intr-un timp foarte scurt. Sensibilitatea instalatiei de detectare depinde.inaltimea.ceramice.aluminiul eloxat. Pentru evitarea alarmelor false exista doua posibilitati: .Sensibilitatea detectorului trebuie sa fie relativ constanta pe toata suprafata supravegheata.forma planseului).2.Un detector trebuie sa functioneze ireprosabil dupa montare timp de mai multi ani. Pentru o instalatie automata de detectare se cer: alegerea tipului optim de detector sau a combinatiei necesare intre diferite tipuri de detectare.gazele produse prin ardere. b) Insensibilitatea dispozitivelor fata de fenomele care ar putea declansa semnale false.trepidatiile.La incaperile joase detectoarele pot fi montate in mijlocul tavanului execentric.aliajul de zinc. .in primul rind.de o judicioasa amplasare a detectoarelor si de densitatea acestora.aburului.bazelor. Detectoarele de incendiu trebuie amplasate acolo unde se asteapta o concetratie maxima de gaze de ardere si particule de fum.La incaperile cu inaltimea mai mare de 8 m si cu tavale plane.aliajele de aluminiu rezistente la coroziune.detectoarele termice si de fum se amplaseaza in partea cea de mai sus a incaperii.coroziunea .a modului de amplasare a lor si a sensibilitatii ce trebuie sa aiba pentru a evita alarmele false.conlucrarea dintre instalatia de stingere a incendiilor sau cele care indeplinesc alte cerinte de siguranta. . .amplasarea detectoarelor sa se faca astfel incit ele sa se afle in zona de scurgere a gazelor de ardere.in functie de natura materialelor care se pot aprinde. 2. In principiu.plexiglasul. otelul inoxidabil.curentii de aer) de conformatia incaperii (suprafata.cauciucul sintetic.aproape exclusiv.a)Sensibilitatea fata de fenomenele care insotesc incendiu. .temperatura.refractia luminii de pe suprafete stralucitoare .sticla.de influentele asupra mediului din incapere (variatia de temperatura.Detectorul nu trebuie sa reactioneze la lumina soarelui.ALEGEREA SI AMPLASAREA DETECTOARELOR Alegerea unui anumit tip de detector depinde.Urmeaza definirea tipului de detector.la lampile incandescente si nici la semnalele pe care le primeste de la „zgomotul de fond”.siliconul.influenta mediului inconjurator.fumul de tigara.Printre fenomele care influenteaza buna functionare a declansatoarelor. Trebuie sa se aiba in vedere curentii de aer fierbinti.impurificarea aerului.umiditatea.adica presiunea aerului. c) Siguranta in functionare (durabilitatea).

Centrala CUAM semnalizeaza distinct prin lampi urmatoarele: .lampi de semnalizare. . .alimentarea de semnalizare).receptionarea si interpretarea semnalelor detectate si transmise de detectoare.circuit logistic si multiplicator pentru circuitele electrice.centralele automate de semnalizare pot fi in bloc sau modulara.pina la inlaturarea avariei.circuit intern pentru semnalizarea defectiunilor. Pe linga centrala de semnalizare mai exista o serie de echipamente anexe ca: redresor.amplificatoare de semnale. Instalatia de semnalizare.o centrala de semnalizare are urmatoarele circuite electrice si elemente: .conductorul de legatura dintre centrala si detector fiind intrerupt.3.verificarea si controlul functionarii corecte a instalatiei.amplificator pentru semnale de defectiune. . 3. .constituind o mica centrala. Din punct de vedere constructiv. . .GENERALITATI In principiu.adica practic nu s-a produs incendiul.sigurante electrice.nu sunt actionate.terminate cu o lampa semnalizatoare.de 30 si chiar 100 linii.alimentarea cu energie electrica (alimentarea principala. CENTALA CUAM Este o centrala de semnalizare modular cu 10 linii si modul de serviciu. .La centralele CUAM se pot conecta si detectoare de incendiu FEA de toate tipurile fabricate in tara/. Scopul principal al centralei: .se poate gasi in 3 stari: .iar cea de a doua de sine statatoare.mijloace sonore de alarmare sonore. .folosind module de cite 10 linii.stare de detectare si semnalizare a incendiului izbucnit.inclusiv centrala CUAM.baterii de acumulatoare.circuite de sesizare a semnalelor (pentru fiecare detector in parte).Modulul de serviciu este dotat cu aparatura necesara efectuarii unor masuratori directe ale parametrilor liniilor conectate la centrala. .semnalizator sonor. .Prima varianta se intrebuinteaza impreuna cu modulul de serviciu.1. .cind detectorul si lampa de semnalizare sunt in functiune Modulul de linii este construit in doua variante: CUAM-MLC (centarala) si CUAM-ML-A (automata).lampi indicatoare de defectiune.stare de supraveghere cind detectoarele corect montate si in starea de functionare. .Modulul de linie este prevazut cu 10 circuite sesizoare fiecare.alimentarea de avarie.semnalizator sonor de defectiuni.corespunzatoare la 10 circuite ce se conecteaza la acesta.supravegherea integritatii circuitelor de legatura dintre detectoare si centrala.lampa de semnalizare incepe sa lumineze cu intermitenta.2.Fiind conceputa modular.este posibil sa sa satisfaca necesitatile de 20.indicatoare de semnale.CENTRALE DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR 3.

- aparitia incendiului; - ruperea conductoarelor de legatura a centralei cu detectoarele la „masa”; - caderea retelei de alimentare cu curent si topirea sigurantei unui modul; - caderea retelei de alimentare cu curent si topirea sigurantei unui modul; - caderea bateriei tampon; - semnalizarea efractiunilor. Modulul este prevazut cu circuite de verificare a lampilor de semnalizare,cu circuite de pastrarea semnalelor optice aparute pe modulele de linii,precum si cu circuite de anulare a soneriei. Centrala CUAM-N este destinata pentru instalatie de semnalizare pe nave,avind o capacitate maxima de 30 linioi,fiind formata dintr-un modul de serviciu si pina la 6 module de linii,fiecare putand supraveghea 5 linii. 3.CENTRALA SESAM Centrala SESAM este realizata in constructie modulara,cu sistem de prindere pe perete;se executa intr-o singura varianta constructiva mecanica,echipabila in functie de solicitarea beneficiarului si are o capacitate maxima de 38 de circuite. Pentru fiecare linie se pot conecta mai multe detectoare de acelasi tip de contact,cu conditia ca,curentul debitat de centrala sa nu depaseasca 500 mA.Tensiunea de alimentare a sursei principale este de 220 V.c.a./50 H,iar cea de alimentare de avarie 24 V.c.c. Din punct de vedere functional,echipamentul se compune din doua parti: - partea de receptie – sesizare a informatiei primite de la liniile echipate cu detectoare; - partea de prelucrare generala a informatiilor. 3.4.CENTRALA AUTOMATA DE SEMNALIZARE TIP TI Receptioneaza semnalele de incendii sesizate de detectoarele de fum cu camera de ionizare,detectoare de caldura si butoane de semnalizare,apoi le transforma in semnale acustice si optice,pe care le poate transmite si la unitatile de pompieri militari.Poate fi construita pentru 15 si 40 linii.Se poate utiliza in obiectivele industriale si in institutii sociale si culturale unde se poate degaja in caz de incendiu fumul si caldura.Este construita in sistemul modular,aparatura fiind montata in dulapuri metalice.Alimentarea se face cu curent electric de 24 V de la redresor si baterie acumulatoare. 3.5.CENTRALA SRS – 60 (SIEMENS) Aceasta centrala este de marime medie,capabila sa semnalizeze aparitia incendiilor,sa alarmeze unitatile de pompieri,sa declanseze,de exemplu,instalatiile fixe de stingere,sa inchida usile antifoc,sa deschida clapetele de evacuare a fumului,sa opreasca instalatiile de ventilatie sau de climatizare. In montaj complet consta din doua dulapuri metalice: panou central si panou suplimentar.Centrala SRS-60 (Siemens) este prevazuta cu sertare mobile,pentru cite 5 linii de fiecare sertar.Panoul principal cuprinde partea de supraveghere si maximum 5 sertare mobile.La nevoie se poate adauga un panou suplimentar care poate prelua in 7 sertare mobile.

3.6. CENTRALA DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR SIGUR Aceasta centrala are urmatoarele caracteristici: - temperatura mediului ambiant -10...+45°C; - umiditatea relativa a aerului 65±15%; - tensiunea de utilizare 220 V.c.a. si 24 V.c.c; - numarul de linii de semnalizare 3; - masa 4,5 kg. 4.BUTOANE DE SEMNALIZARE Instalatiile cu butoane de semnalizare sunt indicate in cazul cind o supraveghere automata a unui obiectiv nu este posibila sau ca o complectare a supravegherii automate. O instalatie de semnalizare cu butoane,consta in principiu dintr-o centrala de semnalizare automata,de obicei,in cladirile formatiei de pompieri,circuite de legatura si butoane manuale.Legatura intre centrala si butoane se face fie prin sistemul radial,fie prin sistemul cu bucla. Butoanele de semnalizare se amplaseaza mai ales in punctele usor accesibile,in directia catre sau pe caile evacuare.Butonul se acopera cu geam,declansarea se face prin spargerea geamului de protectie.Dupa spargerea geamului si apasarea pe buton,se declanseaza un contact de semnalizare ,care dupa natura legaturii,deschide sau inchide circuitul curent al liniei de semnalizare. Butoanele de semnalizare trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: - sa se poata puna in functiune cu usurinta,fara erori; - sa fie protejate cu geam care sa poata fi inlocuit cu usurinta; - instalatia sa fie protejata contra supratensiunilor si supracurentilor; - inchiderea si deschiderea sa se poata face cu un singur tip de cheie. La noi in tara se construiesc: butoane de semnalizare in constructie normala,antiexploziva,capsulate in bachelita. 13.Instalatii de protectie a constructiilor contra trasnetului 1.FACTORII ATMOSFERICI CARE INFLUENTEAZA INCENDIUL 1.1.COMPOZITIA AERULUI Aerul nepoluat este format dintr-un amestec de 12 gaze: azot,oxigen,dioxid de carbon,neon,heliu,kripton,xenon,ozon ,metan,radonsi argon. Oxigenul din aer este oxidantul cel mai important.Existenta lui in atmosfera atrage dupa sine producerea de oxidari si deci contribuie la aparitia pericolului de incendiu.Proportia oxigenului in aer in raport de celelalte gaze este de 20,95% (21%). Un kilogram de aer contine 232 grame oxigen. Desi proportia de oxigen ramine,in general,neschimbata in masa atmosferei,totusi cantitatea de oxigen nu este aceeasi,ea scazind cu cresterea inaltimii terenului fata de nivelul marii.De exemplu,la 3 km altitudine cantitatea de oxigen se micsoreaza la ¼,la 6 km cu 1/2,iar la 10 km cu 3/4.Aceasta ne duce la concluzia ca intensitatea incendiilor este cu atit mai mica ,cu cit ele se produc la altitudini mai mari.De exemplu in aceleasi conditii meteorologice,un incendiu pe crestele Carpatilor este cu 25% mai putin

intens,decit unul produs pe litoral iar unul din Tiber are intensitatea cu 50% mai redusa fata de cel declansat pe malul marii; la 100 km altitudine,un incendiu ar fi imposibil,din lipsa de oxigen. Incendiile sunt mai violente in mediul rural si in preajma padurilor sau a locurilor bogate in vegetatie decit in orase ori in zonele aride,din cauza cantitatii de oxigen,care in aceste zone este mult mai mare. 1.2.UMEZEALA Intre umiditate si viteza de ardere a materialelor exista o strinsa legatura.Astfel,la o umiditate relativa a aerului de 60% si mai mult,incendiul nu se poate propaga; la o umiditate relativa de 50-55%,propagarea incendiului se face foarte incet; la o umiditate de 40-50% poate avea loc un incendiu limitat la suprafata solului; la 30-40% umiditate este posibil un incendiu la suprafata solului,care sub influenta vintului se poate intinde repede iar umiditatea relativa pina la 25% pericolul de incendiu este ridicat. 1.3.TEMPERATURA AERULUI Temperatura aerului din atmosfera determina in principiu,producerea tuturor fenomenelor meteorologice care se produc in aer.Temperatura defineste starea atmosferei. De temperatura depind: gradul de stabilitatea a aerului; umiditatea aerului; condensarea vaporilor de apa,precipitatiile si varianta presiunii atmosferice.Temperatura ridicata grabeste procesul de evaporare a apei deci micsoreaza umiditatea din materialele combustibile.Prin cresterea temperaturii se micsoreaza cantitatea de caldura necesara pentru aprinderea acestora.Corpurile cu capacitate calorifica redusa,cum sunt paiele,ori emanatiile de gaze naturale,atunci cind au temperatura ridicata si vin in contact cu sursa de apridere,se aprind foarte usor,dind nastere la incendii de lanuri de culturi intregi etc. Temperatura coborita a aerului micsoreaza,in general,intensitatea incendiilor si nu favorizeaza propagarea lor. Cu cit incendiul este mai mare,cu atit schimbul de aer se face mai intens si in consecinta arderea este mai violenta.La asemenea incendii de mari proportii deplasarea aerului este atit de puternica incit imbraca forma asa ziselor „furtuni de foc”,care fac aproape imposibila stingerea incendiilor. 1.4.VANTUL Deplasarea aerului sau vintul se defineste prin doua elemente : directia de unde bate vintul si viteza cu care sufla.Vintul este agentul meteorologic care are cea mai mare influenta asupra incendiilor,deoarece in primul rind aduce la locul incendiului masa de aer cu oxigen proaspat,inlocuind aerul al carui oxigen a fost consumat de incendiu si in al doilea rind mareste viteza de ardere si raspindeste particulele incandescente la mari distante,contribuind in acest fel la propagarea incendiului pe suprafete mari. Cu cit un vint este mai uscat si mai cald,cu atit ajuta mai mult la dezvoltarea si propagarea incendiului. In tara noastra,vinturile mai intense au loc iarna,primavara si toamna ,anotimpuri in care incendiile,in general se produc violent.

1.5.PRESIUNEA ATMOSFERICA Presiunea atmosferica este presiunea statica exercitata de catre atmosfera.Valoarea presiunii atmosferice la nivelul solului este de aproximativ 760 mm Hg/cm² (1,0033 kgf/cm²). Din cauza compresibilitatii aerului,presiunea si densitatea atmosferei descresc cind inaltimea creste,la inceput mai repede si apoi din ce in ce mai incet.Variatia presiunii atmosferice in raport cu inaltimea se arata in tabelul XIII.1.5.1. Tabelul XIII.1.5.1. Variatia presiunii atmosferice in raport cu inaltimea Inaltimea [cm] 0 1 2 3 4 Presiunea atmosferica [mmHg] 760 674 596 525 461 Inaltimea [km] 5 6 7 8 9 10 Presiunea atmosferica [mmHg] 403 352 306 226 230 198 Inaltimea [km] 11 12 15 20 30 Presiunea atmosferica [mmHg] 170 110 89 41 7

O jumatate din masa totala a atmosferei este cuprinsa intre pamint si inaltimea de 5 km.Pina la 10 km se gasesc 2/3 din masa atmosferei,iar pina la 20 de km,9/10 din aceasta masa. Numarul incendiilor semnalate in situatii cu presiune atmosferica ridicata este cu mult mai mare decit cel al incendiilor declansate in regimul atmosferic cu presiune scazuta. 2.PERICOLUL DE INCENDIU SI DE EXPLOZIE CREAT DE TRASNET In fiecare zi,in intregul globul pamintesc se produc aproximativ 300 furtuni.Aceste instabilitati atmosferice accentuate se caracterizeaza prin vint puternic,aglomerari de nori,averse si descarcari electrice. Frecventa furtunurilor,ploilor si descarcarilor electrice difera de la regiune la regiune.Datorita descarcarilor electrice atmosferice,in timpul furtunilor se pot produce distrugeri de diferite feluri,incendii etc. Descarcarea electrica luminoasa care se produce intre nori sau in interiorul unui nor se numeste fulger. Lungimea obisnuita a scinteilor electrice care strabat norii sub forma de fulger este de 0,1-2 km,dar uneori poate sa ajunga la 10-15 km.Viteza de propagare este de 100 km/s,iar durata intre 0,001-0,002 s. Intesitatea curentului pe care il transporta este de ordinul a 10000 pina la 20000 A,iar a tensiunii electrice intre 30-250 MV. Din 4200 descarcari masurate s-a constatat ca in nori se produc 3200,iar intre nori si pamint 1000 descarcari.

Dupa aspectul exterior,fulgerul poate fi difuz (produs in interiorul unui loc,cu aspect difuz) si globular (produs in timpul starilor de furtuna caracterizat prin aparitia unui glob luminos de citva centimetrii diametru si care se deplaseaza sub influenta curentilor de aer,coboara catre pamint,ocolind in general obstacolele.Fulgerul globular patrunde in incaperi,pe usi si ferestre lasate deschise,iese eventual pe cos si dispare,fie cu explozie,fie fara zgomot,la atingerea unui obiect sau a peretilor. Daca diferenta de tensiune intre nori si pamint ajunge atit de mare,incit poate strapunge aerul care joaca rolul unui izolator,se poate produce o descarcare electrica. Descarcarea electrica de mare intensitate,care se produce pe timp de furtuna,intre nori si pamint se numeste trasnet. Amplitudinea curentului poate sa ajunga de la 20 kA la 150 kA si chiar 200 kA. Frecventa trasnetelor depinde de numarul furtunilor care se produc intr-o anumita regiune.In functie de numarul mediu anual de zile cu furtuni se stabilesc zonele care alcatuiesc harta keraunica a tarii.Cele mai frecvente descarcari de trasnet se produc in zona muntoasa,unde numarul mediu anual de zile de furtuni depaseste cifra 30.Harta keraunica se stabileste in deplina concordanta si cu numarul de incendii cauzate de trasnet,izbucnite in zonele respective. In perioada anilor 1961-1970 au izbucnite in tara noastra 2542 de incendii cauzate de trasnet.Dintre acestea 57 s-au declansat in sectoarele industriale,22 in regiuni paduroase,503 la obiective agricole,7 la santiere si 1831 in sectorul particular ,in special in mediu rural.In anul 1971 numarul incendiilor izbucnite din cauza trasnetului s-a ridicat la 271. Judetele in care au izbucnit cele mai multe incendii sunt cauzate de trasnet fac parte din zonele cu numarul cel mai mare de furtunui dintr-un an.Astfel,majoritatea incendiilor datorita trasnetelor s-au produs si se produc in judetele Alba,Bihor,Cluj,Harghita,Hunedoara,Maramures,Mures,Satu-Mare,Suceava. Deoarece trasnetul este un fenomen electric,el poate produce acelasi efect ca orice trecere de curent intr-un conductor sau printr-un materiale rau conductor ori izolant. Trasnetul produce urmatoarele efecte: calorice,mecanice (electromagnetice); chimice; fiziologice; deranjamente nervoase; actiunea asupra inimii. Din punctul de vedere al pericolului de incendiu intereseaza efectul termic. Daca trasnetul trece printr-un conductor metaliccu sectiunea suficient de mare (de ex: conductoarele pentru paratrasnete,rezistenta este atit de mica incit pericolul de incendiu este redus). Dimpotriva,la trecerea prin sirme subtiri,sirma de antena etc.,s-au constatat urme vizibile de incalzire,ori topirea acestora.Contactele imperfecte prezinta,de asemenea un mare pericol pentru circuitele prin care se scurge curentul de trasnet. La slabirea contactelor unor instalatii,chiar si de paratrasnete,se produce topirea metalului care poate sa aprinda materialele inflamabile din jur,in special amestecurile de vapori-aer sau gaz-aer. La trecerea curentului prin materialele rau conducatoare de electricitate,o mare parte din energie este transformata in caldura,care vaporizeaza apa continuta de materialele respective (de ex.,in lemn,caramida).Din cauza suprapresiunii produse de evacuarea rapida a apei si a duratei reduse a fenomenului se produce spargerea de natura exploziva a copacilor,stilpilor de lemn,grinzilor si zidurilor.Sunt si cazuri cind la trecerea curentului electric prin diverse obiecte,acestea se incalzesc in asa masura,incit se poate ajunge la temperatura de aprindere a materialelor din care sunt confectionate.In acest caz trasnetul devine cauza de incendiu.

La trecerea trasnetului de intensitate mare si durata mica prin unele materiale combustibile,acestea nu sunt aprinse,ci imprastiate (paie,fin etc.).Daca insa se produc descarcari de mica intensitate si durata mare,aprinderea lor este posibila. Trasnetul poate sa loveasca direct intr-un obiectiv (actiune principala) sau sa patrunda in interior prin intermediul retelei de iluminat,de apa etc. (actiune secundara).De regula,descarcarea principala este urmata de descarcari ulterioare de mica intensitate. Deteriorarea cladirilor prin trasnet are loc in special datorita incendiilor.Deseori insa se produc deteriori cauzate de trasnet,fara a se declansa vreun incendiu.Acestea se limiteaza,de obicei,la dezveliri partiale ale acoperisului ,craparea zidurilor,distrugerea grinzilor de lemn prin aschiere etc.Daca insa se produc descarcari de mica intensitate si de durata mare,aprinderea lor este posibila. Trasnetul poate sa loveasca intr-un obiectiv (actiunea principala) sau sa patrunda in interior prin intermediul retelei de iluminat,de apa etc.(actiunea secundara).De regula descarcarea principala este urmata de descarcari ulterioare de mica intensitate. Deteriorarea cladirilor prin trasnet are loc in special datorita incendiilor. Deseori insa se produc deteriorari cauzate de trasnet.fara a se declasa vreun incendiu.Acestea se limiteaza,de obiecei la dezveliri partiale ale acoperisului,craparea zidurilor,distrugerea grinzilor de lemn prin aschiere etc.Daca trasnetul loveste intr-o stinga are loc o farmitare a acesteia la suprafata. La descarcarea curentului de trasnet prin corpul omenesc,pericolul principal care apare este cel al producerii fibrilatiei inimii.Trasnetul cazut direct pe corpul omenesc este de cele mai multe ori mortal.Dintr-o statistica straina intocmita pe o anumita perioada de timp reiese ca din cele 270 persoane lovite de trasnet numai 30 au supravietuit. Oamenii,pentru a evita loviturile de trasnet,vor alege ca adapost,in primul rind cladiri cu acoperis metalic prevazut cu cadru metalic sau cu paratrasnete.In cazul ca nu este posibil adapostirea se va face in orice alta cladire. Pe timpul unei furtuni nu e recomandabil sa se urce spre virful unui deal sau sa ramina in terenuri deschise si libere.Se vor evita de asemenea copacii izolati,stilpii liniilor telefonice si electrice. Pentru evitarea loviturilor de trasnet este recomandabil asezarea pe sol in genunchi ori pe partea posterioara a picioarelor (pozitia traditionala de sedere a japonezilor sau pe vine). Protectia animalelor impotriva descarcarilor atmosferice se poate asigura prin indepartarea acestora de gardurile de sirma,de arbotii izolat etc. 3.CRITERII DE PREVEDERE SI AMPLASAREA INSTALATIILOR CONTRA TRASNETULUI PROTECTIA CONTRA TRASNETULUI Domeniul de aplicare,prescriptiile comune tuturot instalatiilor de paratrasnet,cit si cele ale constructiilor cu caracter special,se arata in normativul de specialitate. Protectia contra trasnetului a contructiilor si instalatiilor tehnologice executate in interior se realizeaza astfel: - normala (pentru categoriile C,D,E pericol de incendiu,sau intarita (categoriile A,B pericol de incendiu),impotriva efectelor directe ale trasnetului;

spitale si similare.cladiri care adapostesc valori importante culturale sau tehnico-economice (expozitii.cladiri mai inalte de 10 m si de doua ori mai mari fata de cele din jur. .D.monumente istorice.grajduri de animale mari de 100-200 capete. .sau mari si de rasa (indiferent de capacitate)..E.imposibil de executat sau la obiectivele speciale cu pericol mare de explozie (constructii pirotehnnice.restaurante si magazine de peste 1000 m².E si intra in zona de protectie a unei IPT vecine.ELEMENTE DE CAPTARE Elementele de captare au rolul de a prelua descarcarea trasnetului fiind de o mare importanta in determinarea a doua caracteristici principale ale unui paratrasnet si anume.1.cele de categoriile D. .statii de calatori de categoriile I.camine.arhive.se prevad IPT in spatii care au destinatia cu cel mai mare pericol de incendiu dintr-o cladire.centrale electrice si de comunicatii etc.si numai conductoarele de coborire din cladirile din categoriile D.aspect necorespuzator).E.COMPUNEREA INSTALATIILOR DE PARATRASNETE 4..rezervare de gaz si similare).II.I-II-III.B justificat tehnicoeconomic. Zona de protectie este spatiul in care.impotriva supratensiunilor atmosferice. .).cu peste 400 locuri. .aceasta nu va fi prevazuta IPT.indiferent de nivel.biserici etc. In zonele unde K ≥ 30 se prevad instalatii de protectie contra trasnetului (IPT) si pentru: .cu un suficient grad de siguranta.de peste 300 persoane aglomeratie maxima sau III.zona de protectie si unghiul de protectie. Unghiul de protectie este unghiul sub care este vazuta aria zonei de protectie din elementul de captare. .indiferent de constructie numai pentru categoriile A.cu peste 75 de paturi.prin calcul sau grafic cu ajutorul monogramelor. Instalatiile de protectie contra trasnetului sunt obligatorii la: . . 4. .cu justificare (imposibilitate de montaj.muzee.suplimentara (pentru constructiile A si B si instalatiile exterioare de fluide combustibile).scoli cu peste 10 sali.hoteluri.In cazul cind constructia care urmeaza sa fie proiectata este de categoria C.cladiri cu aglomerari de persoane (sali.in interiorul constructiei-exceptional.hoteluri si camine cu inaltimea de peste 28 m.impotriva efectelor secundare ale trasnetului si (la LEA care intra direct in cladiri.B pericol de incendiu.depozite deschise de baza cu materiale cu pericol de incendiu.cladiri si instalatii tehnologice exterioare de categoria C pericol de incendiu.IV de pe liniile principale). Aceasta zona se determina cu o anumita probabilitate.cladiri si instalatii tehnologice exterioare de categoriile A. izolate (nimic in jur pe o raza de 25 m). .cladiri de locuit cu P+II niveluri.o constructie sau o instalatie poate fi ferita de lovitura directa a unui trasnet.Valoarea acestui unghi depinde de tipul elementului de captare. De asemenea.pe constructie-normal. Amplasarea IPT se poate face: . . .grajduri cu animale mari (peste 200 capete).

deoarece atingerea lor in momentul producerii trasnetului este periculoasa.scarile metalice de incendiu etc.precum si invelisurile metalice ingropate in pamant cu execeptia celor de aluminiu.2. Prizele de pamint naturale sunt considerate acele elemente metalice bune conducatoare de electricitate care au un contact permanent cu solul.telefonice sau radiofonice si de semnalizare a incendiilor.de tip cablu sau in cazuri speciale de tip plasa din sirma de otel.legarea elementelor de coborire se face la o priza de pamint unica. Prizele de legare la pamint se impart in doua categorii principale: naturale si artificiale .De asemenea nici conductele de gaze si lichide inflamabile nu pot fi folosite ca elemente de coborire a instalatiei de paratrasnet.burlanele de ploaie.B. 4.ELEMENTE DE COBORIRE Conductoarele de coborire trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni ca si elementele de captare.este recomandabil ca aceste conductoare sa urmeze un traseu cit mai putin accesibil.care.Conditiile respective pot fi indeplinite de scheletele si armaturile metalice ale cladirilor din beton armat.stilpi sau alte elemente de constructie din beton armat care sunt in contact electric cu pamintul.cu conditia ca ele sa aiba continuitate electrica.Ca elemente de coborire pot fi utilizate si partile metalice ale constructiei.Conductoarele de coborire trebuie sa urmeze calea cea mai simpla si cea mai scurta de la tija de captare si pina la legatura cu elementul de legare la pamint. Drept prize naturale pot fi considerate elementele metalice ale constructiiloringropate direct in pamint sau in fundatii de beton si beton armat.elevatoarele sau diferite alte elemente sub forma de talpi.Dispozitivele de captare pot fi sub forma de tija de captare care.Prizele de pamant artificiale sunt construite special pentru a asigura scurgerea .montate pe constructii.conductele de apa.insa in acelasi timp pot fi folosite si la scurgerea curentiilor electrici.3.cu deschidere mica si de tip shed se folosesc elemente de tip cablu.C pericol de incendiu nu este admisa folosirea elementelor metalice ale cladirii drept conductoare principale de coborire.cosuri de fabrica si acoperisuri cu pante repezi.chiar si sprijnite de pamint cum ar fi de exemplu estacadele. 4.coamelor de acoperirs.conductoarele respective urmind traseul jgeaburilor. in intreaga inaltime a acesteia si o sectiune suficienta (minimum 100 mm²).Numarul elementelor de coborire variaza in raport cu lungimea cladirii. La constructiile in care se desfasoara procese tehnologice de categoriile A.la rindul ei poate fi individuala sau comuna cu prizele de pamint ale instalatiilor electrice montate in cladiri. La acoperisurile cu deschideri mari.ELEMENTE DE LEGARE LA PAMINT Ca elemente de legare la pamint sunt folosite prizele de pamint. Anumite reguli trebuie respectate si in ceea ce priveste distantele dintre conductoarele instalatiei de paratrasnet si instalatiile electrice. Elementele de captare ale instalatiei paratrasnet se monteaza pe partea cea mai inalta a constructiilor si instalatiilor tehnologice.Toate elementele de coborire se leaga la prize de pamint.marginilor constructiilor. De asemenea.Elementul de captare sub forma de tija este recomandabil sa se foloseasca la constructii turn.acoperisurilor etc.De regula. sunt destinate diferitelor scopuri.

fapt ce se poate realiza prin baterea pamintului cu maiul.udarea cu apa sau prin introducerea electrozilor in sol prin batere. .5 mm sau rotund Ø ≥ 8 mm) sau OL grunduit si vospit anticoroziv in doua straturi (banda cu s≥ 100 mm².cind este cazul.INSTALATII DE PROTECTIE MONTATE PE CONSTRUCTII CONTRA EFECTELOR DIRECTE ALE TRASNETULUI La acest tip de instalatii drept conductoare de captare se folosesc in principal elemente metalice ale constructiilor si instalatiilor tehnologice excterioare cu conditia de a se asigura dimensiunile minime (s≥100 mm².D si E pericol de incendiu si de grad de rezistenta I.acestea se determina prin calcule sau cu ajutorul monogramelor. . La amplasarea prizelor se va verifica ca in apropiere sa nu existe conducte metalice ingropate.Priza de pamint trebuie sa aiba o anumita rezistenta la coroziuni si la solicitari mecanice.supape de respiratie pentru presiuni si vid.cladirile C.curentului electic al trasnetului in pamint.Ca atare ele nu pot fi folosite in alte scopuri.iar atunci cind este flotant si la pamint.care vor fi insa legate la prize de pamint proprii separate de maximum 20 Ω la intervale de 20-25 m in lungime de conducta.crucile turlelor bisericilor etc.cosurile si turnurile de racire metalice impreuna cu cablurile de ancorare care se leaga la elementele metalice din pamint. la conductele metalice montate mai jos de 4 m se vor folosi prize de pamint de maximum 20 Ω.montate la cel putin 4 m de sol.conductoare anume destinate ca de exemplu OL-Zn (banda cu s≥ 50 mm². daca ies cu 0.tije de OL Ø 16 mm inalte cit asigura zona de protectie a elementului respectiv.coame.capacul legat electric la corpul rezervorului. Pentru asigurarea unor conductivitati electrice corespunzatoare a prizei de legare la pamint este necesar in contact bun al acesteia cu solul.elementele metalice ale acoperisului (cornise.imbinari sudate si nituite.rezervoarele de lichide combustibile cu corn si capac metalic supraterane si semiingropate daca sunt prevazute cu: dispozitive opritoare de flacari. La alegerea locului de fixare a prizelor de legare la pamint se cer a fi respectate anumite distante de constructiile si insatalatiile protejate contra tranetelor.5 mm tabla). .precum si continuitatea electrica. g≥ 4 mm sau rotund Ø ≥ 12 mm).jgeaburi.balustrade de protectie superioare ale turnurilor de racire etc. pentru a exclude posibilitatea transportului prin aceste conducte a potentialelor inalte in cladirile protejate.grosimea tablei peste 5 mm. .Acest gen de priza se utilizeaza numai in cazul cind nu exista priza naturala sau aceasta nu are rezistenta suficienta sau cind folosirea prizei arficiale este prevazuta in norme sau cind cea naturala este inaccesibila.II si III. Montajul se face aparent in diferite modulri: .Daca nu este posibil se folosesc drept elemente de captare.Astfel: .cabluri etc.la 200300 m lungime de conducta.). 5.toate conductele rezervorului legate electric la pamint. g≥ 0.5 m din planul acoperisului se folosesc. g≥ 2.) si alte elemente metalice care ies din planul acoperisului (cosuri de ventilatie si de fum.cu acoperis din tabla sau materiale izolate prinse pe schelet metalic cu piese metalice la distante fixe.conductele metalice pentru fluidele combustibile cu grosimea minima de 5 mm.

peretii si armaturile din metal.sistem retea (la acoperisurile plate sau cu coama la h ≤ 1 m de streasina.pericol de incendiu si gradul I. Montarea in inteterior fie ingropat sau aparent se va executa ferit de contactul sau apropierea de materialele combustibile (se va folosi protejarea cu material incombustibil si electroizolant).III.dar nu prin luminatoare.exeptional in interior (acest aspect pretentios. . . Montarea conductoarelor de coborire se face obisnuit pe exterior.se prevede priza de pamint proprie cu precadere naturala.restul coboririi fiind de Ø 10 mm sau 30x3 mm.II. Priza de pamint va fi comuna in mod obisnuit cu priza de pamant pentru protectia contra electrocutarii. Numarul si dispunerea coboririlor principale depinde de dimensiunile cladirii si formele acoperisului.Se precizeaza ca la cosuri. Ca conductele de coborire se pot folosi cu prioritate elementele metalice ale constructiilor si instalatiilor tehnologice exterioare care indeplinesc conditiile de sectiune si continuitate electrica ca de exemplu: scheletul.INSTALATII DE PROTECTIE MONTATE INDEPENDENT DE CONSTRUCTII CONTRA EFECTELOR DIRECTE ALE TRASNETULUI .D..cu conducta pe coama si pentru α < 30° si pe marginea acoperisului).5-5 m cu electrozi uniformi distribuiti in jurul constructiei si protejati cu beton.E este de 2.5/5 Ω.logii etc.burlane de scurgere etc.caramida si beton armat cu asigurarea protectiei fata de materialele combustibile.B.Daca nu este posibil.insa numai la cladirile D.sistem de coama (la acoperisurile in pante.pentru elementele de coborire se folosesc materialele indicate la conductoarele de captare. Daca cele aratate mai sus nu sunt posibile.scari metalice de incendiu.. elementele metalice verticale pentru categoriilde D.exceptional artificiala.Prizele de pamint proprii se leaga la reteaua generala de legare la pamint a incintei.inclusiv scheletul metalic al cladirilor de IV si V rezistente la foc.).La priza comuna se leaga toate prizele de folosire aflate la mai putin de 20 m si toate elementele metalice neincluse in priza situate la mai putin de 2 m.combinat (la acoperisurile complexe – elementele nemetalice care ies din planul acoperisului se prevad cu rama metalica sau cu tija.numai daca sunt la mai putin de 20 m. cind nu exista continuitate electrica se folosesc ca conductoare auxiliare legate la conductoarele principale de coborite. La pozarea aparenta exterioara se alege drumul ce mai scurt.fiind excluse conductele de gaze naturale si fluide combustibile).II si III rezistenta la foc (conducte de apa si incalzire.Priza de pamint artificiala se monteaza fata de fundatia constructiei proprii la 1.E.tija (la acoperisurile in piramida sau cu coama scurta.cu seduri. .dificultate deosebita de executie etc. Rezistenta de dispersie a prizei de pamint proprie – naturala pentru categoria de pericol de incendiu al constructiilor A.la turnuri.E – I.functie de inaltime.cu ochiuri de maximum 20x20 – normal sau 10x10 m – intarit.C.minimum 3 m in jos de gura cosului.se folosesc OLZn Ø 16 mm sau 40x4 mm. 6.iar pentru IPT artificiala 5/10Ω.balcoane. pe fatade este admisa montarea ingropata a maximum 50% din coboriri la constructiile din lemn.cosuri si similate).pe portiunea expusa fumului sau gazelor evaucate..

in primul caz elementele metalice vor fi legate direct sau prin descarcatoare.asigurindu-se Rp ≤ 5 (10 Ω) naturala (artificiala.montate pe catarge (stilpi din beton.respectiv a conductei de coborire din locul de apropiere pina la pamint [m].avindu-se in vedere urmatoarele: inaltimea unui catarg nu poate fi mai redusa decit jumatate din distanta fata de catargul vecin. distanta dintre virful tijei si marginea constructiei protejate va fi de cel putin 5 m. LB.daca priza de pamint este comuna si nici la conductele de protectie PATD. cind nu e posibila separarea.PROTECTIA CONTRA DESCARCARILOR LATERALE Intre doua puncte apropiate a unei conducte IPT sau intre o conducta IPT si un element metalic de constructie sau instalatie.Numarul.inaltimea si dispunerea catargelor se stabilesc prin calcul.nu se normeaza distantele fata de elementele incombustibile. 20 cm de pereti.5 (5) Ω naturale (artificiale). n – numarul conductelor de coborire Intre conductele IPT si elementele de constructie combustibile se vor respecta: 60 cm de coama acoperisului. 7.Conductoarele de captare sunt formate din tije de OL – Zn sau OL grunduit si vopsit anticoroziv Ø 20 mm si l ≥ 1 m.LC – lungimea buclei. 8. .in raport de zona de protectie respectiva. Daca distantele arate mai sus nu pot fi respectate: .Fac exceptie situatiile cind descarcatoarele nu-s permise in incaperi de categoriile A.Protectia contra descarcarilor naturale se calculeaza astfel: D= LB/10 .metal). 40 cm de acoperis. respectiv D=0.iar la gazometre si alte recipiente similare de maximum 3 m fata de virful tevii de aerisire.se utilizeaza prize comune cu Rp ≤ 2.cu exceptia conductelor de fluide combustibile.beton armat.B se folosesc coducte orizontale in sistem inchis la distante de 10-15 m pe verticala legate la coborire si elemente metalice vecine care intra si ies in cladiri.pe drumul cel mai scurt. .la IPT.se monteaza la minimum 5 m de alte prize.INSTALATII DE PROTECTIE CONTRA EFECTELOR SECUNDARE ALE TRASNETULUI Pentru egalizarea potentialelor produse de descarea trasnetului la constructiile de categoriile A.toate legandu-se la pamint la intrari si iesiri. Priza de pamind. masura nu se refera la instalatiile electrice din cladiri cu structura complet metalica sau inglobata in structura de beton armat de mare suprafata.in al doilea caz se vor monta materiale incombustibile si electro-izolante in spatiile de apropiere. 9. Rp – este rezistenta de dispersie a prizei de pamint [Ω].in cazul cind este posibil. Conductoarele de coborire sunt formate din armatura sau corpul metal al stilpului cu respectarea conditiilor de sectiune si continuitate precum si din conductoare anume destinate.PROTECTIA CONTRA DESCARCARILOR ELECTRICE ATMOSFERICE IN MEDIUL RURAL .B.3 Rp+ LC/10 n .

l=3300 .in special la depozitele de furaje si grajduri de animale. l= 1850 50 x 16.care acolo unde au fost bine realizate au dat rezultate.s-a trecut la construirea de instalatii de paratrasnete in agricultura. l=60 76 x 4 80 x 5 l=3300 l=3300 Ø 6. l=60 57 x 3.incepind cu judetele Timis si Brasov. l=50 DETALIUL E 144 x 5. l=50 DETALIUL D 78 x 16. l=3300 76 x 4 Ø 5.5. l=60 57 x 3. l=60 133 x 5. l=3300 DETALIUL B 68.Numarul relativ mare de incenii izbucnite in mediul rural. Tabelul XIII Detaliile constructive pentru paratrasnete in agricultura Poz 1 P1 P2 P3 Denumirea 2 LA Tija din otel beton OB 38 Inel din tabla groasa Tija din teava OL pentru constructii laminate la cald sau sudate longitudinal Inel din tabla groasa Tija din teava OL Tija din teava OL Otel rotund OL 37 Inel din tabla groasa Teava din OL Tija din teava OL Otel rotund OL 37 Otel din tabla groasa Tija din teava OL Tija din teava OL Otel rotund OL 37 Inel din tabla groasa Tija din teava OL Dimensiunile [mm] 3 DETALIU Ø 16. l=3300 Buc 4 1 2 1 STAS 5 438-67 437-67 404-71 7657-71 437-67 404-71 7657-71 404-71 7657-71 333-71 437-67 404-71 7657-71 404-71 7657-71 333-71 437-67 404-71 7657-71 404-71 7657-71 333-71 437-67 404-71 7657-71 PK 1 PK 2 PK 3 PK 4 PK 1 PK 2 PK 3 PK 4 PK 1 PK 2 PK 3 PK 4 PK 1 PK 2 1 1 1 5 1 1 1 3 1 1 1 3 1 1 l=50 DETALIUL C 86 x 6. l=3300 l=3300 Ø 16. l=60 89 x 5 133 x 5. Detaliile constructive sunt aratate in tabelul XIII.a determinat luarea unor masuri speciale de protectie. Din anul 1982.5.5.

organele responsabile pot adopta si alte modele. La a ≤ 5h limita superioara de protectie este conturata de arcul AB. iar la 2a= 5.25 hx).o constructie nu poate fi lovita direct de catre trasnet.pentru 2/3 ≤ hx ≤ h.Zona de protectie a unui paratrasnet dublu cu tija de aceeasi inaltime. Paratrasnet simplu cu cablu.Pentru calculul zonei de protectie se pot folosi relatiile: rx=1.Pentru calculul zonei de protectie se pot folosi relatiile: rx – 1. l=5000 l= 50 1 3 404-71 7657-71 333-71 Tipul de paratrasnet prezentat mai sus pentru protectia depozitelor de furaje si grajduri de animale prezinta un model in acest domeniu.care nu poate fi marita prea mult.CALCULUL ZONEI DE PROTECTIE CONTRA INCENDIILOR La proiectarea si construirea unei instalatii de protectie contra trasnetelor se au in vedere pericolul de distrugere de catre curentii de trasnet.importanta economicopolitica a obiectivului. 10. Zonele de protectie se pot determina grafic prin calculul sau cu ajutorul monogramelor.3 h arcul Ab atinge linia orizontala.25 hx).pentru 0 ≤ hx ≤ 2/3 h. .insa mai mic cu 60 m.75 (h-hx).Constructia laterala a zonei se executa pentru fiecare paratrasnet la fel ca cel simplu cu tija.25 (h-1.adica terenul si in acest caz h0=0. Eficacitatea unui paratrasnet dublu cu tija este in functie de distanta a dintre paratrasnete.gradul de umiditate sau de uscaciune.pentru 2/3 ≤ hx ≤ h. rx= 0.pentru 0 ≤ hx ≤ 2/3 h.625 (h-hx). h – inaltimea paratrasnetului [m]. rx = 0.intensitatea descarcarilor atmosferice in regiunea geografica respectiva. Latimea zonei de protectie la jumatatea distantei dintre paratrasnet la sol este egala cu 2 r0. Una din principalele elemente care trebuie determinate si verificate este zona de protectie. Distanta dintre paratrasnete se ia egala cu a.iar la inaltimea hx cu 2 rox. Paratrasnet dublu cu tija – de aceeasi inaltime.precum si alti factori. hx – inaltimea constructiei protejate [m].cu un suficient grad de siguranta. rx – raza zonei de protectie [m]. Ø 5.natura si suprafata construita care trebuie protejate. Prin zona de protectie a unui paratrasnet se intelege spatiul in care.Materialele necesare pentru realizarea instalatiilor de paratrasnet folosite in mediul rural pentru protectia diverselor obiective sunt accesibile si cantitativ reduse.natura terenului.5 (h-1.care sa asigure o eficacitate sporita. Paratrasnet simplu cu tija.ceea ce face posibila folosirea unor instalatii similare si in majoritatea obiectivelor din mediu rural situate in regiuni unde frecventa trasnetelor este mare.PK 3 PK 4 Tija din teava OL Otel rotund OL 37 159 x 7.

PRIZELE DE PAMANT Rezistenta prizei de pamant (rezistenta de trecere) se defineste ca raportul dintre tensiunea prizei fata de pamant si curentul care trece prin priza de pamint in sol in regim stationar.o paralela la linia orizontala.adica paratrasnete simple cu tije.care reprezinta inaltimea celei de a doua tije.183 h²0+0.fiecare actionind in acest caz independent.25a².Partile frontale ale zonei de protectie se determina la fel ca la un paratrasnet dublu cu tija. Suprafata din interiorul paratrasnetului multiplu este mult mai bine protejata decit partile exterioare limitate de zonele de protectie ale paratrasnetelor simple si duble. Pentru valori a/h≈4.distanta dintre ele fiind egala cu a.in punctul M.ce reprezinta nivelul solului.Zona de protectie se determina dupa aceleasi regului ca in cazul paratrasnetelor simple luate doua cite doua si calculate ca paratrasnete duble. Deci. valorile h0 si r0 se anuleaza si.25a².considerindu-l simplu cu tija dupa care se duce la inaltimea hi.Inaltimea minima a zonei de protectie se poate determina cu relatia: ho= 3h-√4h²+0.6h0+√o. Pentru calculul lui ho si h se poate folosi relatia: h0=4h .atunci cele doua paratrasnete se calculeaza astfel: h=0.Se construieste mai intii zona de protectie a celui mai inalt paratrasnet.16h²0+0. Paratrasnetul dublu cu tije de inaltimi diferite.4.√9h²+0. .Valorile r0 si rox se determina la fel ca la paratrasnetele simple si duble.pe masura ce distanta dintre cabluri creste. 11. Paratrasnet multiplu cu tije de aceeasi inaltime. Partea centrala a zonei de protectie se determina ca la un paratrasnet dublu cu tije de aceeasi inaltime.care formeaza cu h1 un paratrasnet dublu de aceeasi inaltime (h1).Daca distanta a dintre paratrasnete depaseste 5.Distanta de la punctul M pina la sol se considera un paratrasnet fictiv.ele devenind cu actiune independenta. In cazul cind se cunosc inaltimea h0.distanta a si inaltimea zonei de protectie la mijlocul unui paratrasnet dublu cu cablu.zona de protectie se desface in doua.3 h.05a².daca se cunoaste h0 (inaltimea minima) si a.iar la a=6h inceteaza influenta reciproca a ambelor paratrasnete.02 si 03 indica pozitia celor trei paratrasnete cu tija in plan.se formeaza un mare decalaj al zonei de protectie.pina intilneste zona de protectie a paratrasnetului mai inalt. pentru a/h=5 influenta reciproca a celor doua paratrasnete dispare.0357a². Paratrasnet cu cablu.571h0+√0.pentru h. Suprafat triunghiului este bine protejata la inaltimea hi daca rox este mai mare sau egal decit 0.se poate folosi relatia: h=0.Punctele 01.

de la starea solida la cea lichida si la cea gazoasa. . Multe substante sub influenta temperaturii si presiunii pot trece dintr-o stare de agragare in alta prin fenomele de topire si vaporizare.constante si caracteristice fiecarui substante. Fenomenele de trecere a substante dintr-o stare in alta au loc potrivit unor legi valabile.7 cal/g.gheata prin topire se transforma in apa si prin vaporizare in vapori de apa.iar pe de alta parte din cauza gradientilor de potentiali foarte mari.la care se adauga aproximativ 85 calorii pentru a ajunge la fierbere.1 SCHIMBAREA STARII DE AGREGARE In general.condensare).vaporizare. teoretic rezistenta de impuls se considera egala cu rezistenta de trecere din momentul cind curentul atinge valoarea maxima.La vaporizare.se produc la temperature bine determinate.la presiune constanta.absorbind la vaporizare o caldura specifica de 538.lichida sau gazoasa in raport cu fortele de coeziune intermoleculara care scad.atit pentru topire.deci 623.cu exceptia ghetii care si-l reduce.Astfel: Ri = aiR. 14. De exemplu.7 cal/g.Rezistenta la foc a materialelor de constructii si a cladirilor 1.apa isi mareste volumul de circa 1700 de ori.functie de densitatea specifica.definit ca raportul dintre rezistenta la impuls si rezistenta la trecere. Prin topire.denumita cadura latenta specifica de transformare (topire.solidificare.cum sunt: .cit si pentruvaporizare.marirea volumului este mult accentuate.in al doilea flux se cedeaza caldura.care conduce la interventia inductantelor din interiorul prizei.in raport de factorii care influenteaza valoarea acestui coeficient.majoritatea substantelor isi maresc volumul. Rezistenta la impuls a unui electrod de punere la pamant Ri se determina in multimi rezistenta de trecere a electrodului R cu un coeficient de impuls.Pina la aceasta valoare.rezistenta la impuls difera de rezistenta de trecere obisnuita a prizei.NOTIUNI PRIVIND PRINCIPALELE PROPRIETATI FIZICO-MECANICE ALE MATERIALELOR. CONEXE MODULUI DE COMPORTARE LA FOC 1. corpurile solide se caracterizeaza prin volum si forma determinate.pe de o parte din cauza duratei extrem de scurte a impulsului.condesare si solidificare sau prin sublimare si desublimare.Rezistenta la impuls a unei prize de pamint se defineste ca raportul dintre tensiunea de impuls produsa de descaricarile atmosferice apreciate prizei si curentului respectiv se stabileste priza.De exemplu.care favorizeaza descarcarile prin arc din interiorul solului. .topirea si vaporizarea substantelor pure.Daca in primul flux de transformari se absoarbe caldura . Valoarea coeficientului ai poate fi supraunitara sau subunitara.in natura substantele se pot gasi in stare solida.substantele lichide isi pastreaza volumul constant si curg.schimbarea starii de agregare a unei unitati de masa dintr-o substanta necesita o cantitate de caldura determinanta.iar in sens invers prin condensare in vapori in apa lichida si prin solidificare in gheata.Ca urmare.iar cele gazoase ocupa intregul volum disponibil.

de distilare in vid.130 – 1.87 45 50 54 60 66 80 94 119 150 232 327 419 434 Substanta Magneziu Aluminiu Bronz Email Sticla Aur Cupru Fonta Otel Nichel Portelan Platina Cuart Wolfram Temperature de topire [°C] 650 660 900 960 800 – 1400 1.300 – 1.semnificativ fiind in acest sens procesul de distilare fractionata a produselor petroliere.fierberea incepe la peste cu 100°C.au loc la praguri de temperature stabilite pentru fiecare substanta.care are loc insa la suprafata unui lichid. Temperatura de topire a unor substante Substanta Mercur Stearina Aliaj Daracet Parafina Aliaj Lipowitz Aliaj Wood Naftalina Aliaj Rose Sulf Selac Staniu Plumb Zinc Bromura de argint Temperatura de topire [°C] .Lipowitz. Punctual de fierbere variaza direct proportional in functie de presiunea existenta la suprafata lichidului.550 1.Wood.pentasulfura de fosfor. Unele corpuri.multe aliaje se topesc la temperaturi reduse fata de temperaturile de topire ale substantelor componente. In tabelul XIV-1.083 1. Totodata sunt materiale (lemnul.zapada carbonica (dioxidul de carbon lichefiat) clorura de amoniu etc.punctele de fierbere si implicit vaporizarea lor.daca presiunea vaporilor lichidului considerat in spatiul de deasupra lichidului este inferioara presiunii vaporilor saturati ai acestui lichid si daca presiunea atmosferica depaseste aceasta presiune a vaporilor saturati (pentru a nu avea loc fierberea).care se pot aprinde ulterior foarte usor.inabusire.daca este folosita sub forma de jet compact si de dislocare.38. De asemenea.la orice temperatura cuprinsa intre cea de solidificare si cea de fierbere .730 – 2.in cazanul cu abur.064 1.ina la presiune atmosferica.1 se arata temperaturile de topire a unor substante.cum sunt iodul .fenomenul are loc sub temperaturile determinate la presiunea atmosferica.De exemplu.500 1.in lipsa oxigenului initial se descompun.trec direct din starea solida in vapori prin fenomenul de sbulimare.Aceasta proprietate a apei o recomanda ca substanta de stingere a incendiilor foarte eficienta prin efectele de racire.000 3.Rose etc. Evaporarea este tot o vaporizare.) care prin incalzire.dind nastere la diferite substante.iar intr-o coloana.200 1.).451 1.380 In cazul amestecurilor de substante lichide.hirtia etc.unele fiind combustibile.Pe acest fenomen se bazeaza constructia unor detectoare de incendiu si capete de pulverizare tip sprinkler realizata din aliaje cutectice (Daracet. .acidul benzonic.773 1.

In industrie.De exemplu.oxigenul. . lt .Intre curbele OP si Om apa se afla in stare lichida. DILATAREA CORPURILOR SOLIDE SI LICHIDELOR Sub efectul temperaturilor in crestere corpurilor se dilata.dilatarea liniara se exprima prin relatia: ∆1 = x10 ∆t sau lt= lo ( l + xΔt). H K – constanta care depinde factori externi.au o temperatura critica scazuta .lichefierea lor se poate face prin realizarea unor amestecuri refrigirente sau prin evaporarea intensiva a unor substante. p – valoarea presiunii lichidului considarat in spatiul de deasupra lichidului [mm Hg]. ps – presiunea vaporilor saturati la temperature aerului [at]. lo – lungimea initiala [m].Viteza de evaporare se poate calcula cu urmatoarea formula empirica stabilita de Dalton: v=KS(pm-p) [cm3/s].apa si vaporii pot exista simultan in echilibru.2 se arata coeficientii de dilatare a unor substante.aerul.6 at.in care gheata. x – coeficientul de dilatare liniara.adica: U= m M Intrucit vaporii asculta aproximativ de legea Boyle-Mariotte.starea critica a CO2 este la temperatura critica de 31. Lichefierea gazelor se face prin metoda detentei. In cazul barelor. Umiditatea relativa U reprezinta raportul dintre masa m a vaporilor de apa dintr-un volum dat din atmosfera si masa M de vapori de apa. pm -valoarea presiunii vaporilor nesaturati ai lichidului.Variatiile mai mari au loc in mai mari au loc in directiile dimensiunilor predominante ale corpurilor.grinzilor si altor corpuri avind lungimea ca dimensiune predominanta . In tabelul XIV 1.intre curbele On si OP ca gheatza. S – suprafata libera a lichidului [cm²].1°C si la presiunea critica de 7.heliul etc.57 mm Hg si temperaturii de 0.Punctul 0 este punctul triplu.lungimea finala (la temperature t). Lichefierea gazelor se realizeaza in multe cazuri prin comprimare izotermica pina se ajunge la starea critica cind toata masa gazului se lichefiaza deodata.iara daca temperaturile scad corpurile se contracta indiferent de starea lor de agregare.iar sub curbele On si OM apa exista in stare de vapori.bazata pe proprietatea gazelor de a se raci la destindere brusca.0075°C.[m]. ∆1 = lt .lo – modificarea lungimii sub efectul variatiei temperaturii Δt . H – valoarea presiunii atmosferice [mm Hg].intre care azotul.care ar satura atmosfera in aceleasi conditii..existenti la suprafata lui [mm Hg]. 1.2.rezulta: ps p – presiunea partiala a vaporilor de apa prezenti in atmosfera [at]. Punctul triplu al apei reprezinta o stare unica a acesteia.Intrucit majoritatea gazelor.Starea corespunde presiunii de 4.

100 0 – 200 0 – 300 0 – 400 0 – 500 0 – 800 23.5 0.6 15.1 0.Astfel.7 12.21 18.8 14.8 16 17.1 29.25 107 108 108 112 117 0 – 100 18.3 13.5 25.19 - b) Coeficienti de dilatare ai unor corpuri lichide x105 in intervalul de temperature [°C] 0 – 20 0 – 30 0 – 40 0 – 50 0 – 80 138 143 146 150 120 123 125 127 134 50 50 51 52 18.3 12.7 26.5 0.9 15.6 - 0 – 1000 16.8 13.4 0.1 18.1 12. Intrucit acest coeficient se schimba putin cu temperatura.confectionat dintr-un material oarecare.6 4.2 13.7 12 9 29 0.5 4.2 13.9 15.5 4.6 4.22 18.aflata initial la 0°C datorita alungirii ∆1=1xΔt apare o forta : .2 13.8 18.9 15.coeficientii x1 . xv ≈ pentru corpurile isotope. Un vas gol.2 0.6 16.7 27.21 18.Substant a Aluminiu Argint Aur Constant an 60% Cu – 40% Ni Cupru Fonta Nichel Otel tare Otel moale Platina Plumb Sticla de cuart Tungsten Zinc Substant a Acetona Benzene Glicerina Mercur Toluen Coeficientii de dilatare liniara a unor substante a) Coeficienti de dilatare liniara ai unor corpuri solide x10 grd-1 in intervalul de temperature [°C] 0 .2 16.6 14.8 19.care au aceleasi proprietati in toate directiile.3 14.6 9.4 17.8 14.5 16.5 20 14.6 15 16. In cazul dilatarii termice apar forte insemnate.1 9.se dilata la fel ca atunci cind spatiul din interiorul sau ar fi ocupat de materialul vasului.5 20.3 31.5 22.5 20.relatia de modificare a volumului se poate scrie: V=V0 (1+xvt ).sau: xv ≈ x1 + x2 + x3 pentru corpurile solide anizotrope.6 16.26 Corpurile solide de diferite nature se caracterizeaza si prin coeficientul de dilatare in volum xv.4 20.2 14.4 13 11.9 13.la dilatarea termica a unei bare.6 4.6 9.5 14.7 12. x2 si x3 fiind coeficienti de dilatare liniara pe 3 directii care formeaza doua cite doua unghiuri de 90°C.5 42.6 0.8 10.2 15.6 4.2 18.in apropierea lui 0°C.6 - 0 – 10 135 120 50 18.6 4.1 9.5 10.1 12.2 11.9 11 13.1 9.

capetelor de pulverizare tip spinckler cu fuzibil din aliaj eutectic sau cu capsula (bulb) cu lichid.imposibilitatea inchiderii unor usi.pina la lungimea l0 exprimata prin relatia: F=SE.de exemplu. E – modulul lui Young. .al materialului din care este facut vasul exista relatia aproximativa: x ≈ a+xc.valoarea volumului [m3] la temperatura t.trebuie aplicata o forta care sa comprime bara.in vecinatatea lui 0°C. .coeficientul de dilatare x poate fi considerat constant si inlocuit cu valoarea lui medie pe domeniul considerat. . In domeniul prevenirii incendiilor fenomenul de dilatare este aplicat si in scopuri utile.relatia de dilatare se poate scrie: V=V0(1+xt).ca urmare a eforturilor mari aparute pe unele directii ale nodurilor acestora.modificarea ceartamentului liniilor de cale ferata sau metrou.deplasarea de pe reazame a unor elemente de rezistenta ale constructiilor (ferme. V .Astfel. Dilatarea lichidelor se caracterizeaza cu ajutorul coeficientului de dilatare in volum.iar rezistenta sudurilor si imbinarilor nu este corespunzatoare.folosind relatia: p= p0 . x .are loc o modificare a densitatii lichidului a carei masurare permite determinarea coeficientului de dilatare termica.mai ales metalice.pot sa apara fenomene negative cum sunt: .indeosebi la armature din materiale diferite.clapete si alte elemente de protectie deformate de temperatura.la temperature t. Aceeasi forta trebuie aplicata la captele barei pentru a impiedica contractarea ei la revenirea la 0°C.aparitia scurgerilor de produse din retelele de transport si utilajele de vehiculare ca urmare a neetansitatilor aparute.de elasticitate.valoarea coeficientului de dilatare in vecinatatea lui 0ºC.care are valori mult mai mari la lichide decit la solide. Concomitent cu dilatarea reala a lichidului. Vo – valoarea volumului de lichid la 0ºC [m3].fisurarea conductelor metalice sau caderea lor de pe reazeme. 1+xt Datorita cresterii temperaturii rezultate in caz de incendiu si dilatarii corpurilor.cedarea unor rezervoare si vase cu produse inflamabile la care coeficientii de dilatare pe diferite directii ai peretilor si fundurilor sunt mari. Asemanator pentru a opri dilatarea unei bare.F= SEx∆t.grinzi.distrugerea unor structuri. .estacade etc.marirea peste limitele admise a axelor (arborilor ) unor utilaje dinamice. Pentru intervale limitate de temperatura. F – forta care se exercita pe suprafata S[ N ] . xt.de la lungimea l0 (1+x1).). .cum este cazul detectoarelor de incendiu pe principiul lamei bimetalice sai din aliaje eutectice ori cu recipient de aer.Intre acest coeficient de x dilatare apatenta a lichidului si coeficientul de dilatare in volum x. Experimental se poate masura intotdeauna un coeficient de dilatare aparenta a lichidului (a) prin metoda picnometrului.independent de ce se intimpla cu vasul care-l contine. .

se dimineaza efectul atractiei moleculare interne.iar expresia 1+βt este nula. Presiunea conditionata de tensiunea superficiala intr-o bula de aer sferica.De asemenea tensiunea superficiala depinde de mediul cu care se afla in contact lichidul.intrucit la temperaturi mai ridicate moleculele posedind o energie cinetica medie mai mare.de raza 10-2 mm.se poate deduce theoretic temperatura t=-1=-273. Reducind la limita temperatura. p – presiunea finala [at].997 g/cm3 .Existenta tensiunii superficiale la lichide permite formarea spumelor folosite in stingerea incendiilor care sunt de faptaglomerari de bule de gaz (aer) sub stratul superficial al apei. Tensiunea superficiala a lichidelor scade odata cu cresterea temperaturii.este de aproximativ 0.06 at.apoi scade continuu.ceea ce explica faptul ca un vas umplut complet cu lichid explodeaza cu usurinta la incalzirea lui.000 g/cm3).avind aceeasi valoare ca x.iar in contact cu cloroformul 29dyn/cm.la 10ºC densitatea este de aproximativ 0.p0 are valoare finite.presiunea p este nula. 273. V0 ΔV = V-V0 – variatia volumului datorita dilatarii gazelor. Apa prezinta o comportare „anormala” in variatia densitatii ei cu temperatura: .3 Proprietati termice ale gazelor Comportarea gazelor la variatiile de temperatura constanta are loc dupa legea lui Gay-Lussac.apa in contact cu aerul are tensiunea superficiala de 73dyn/cm.variatia presiunii este redata de legea lui Charles. p0 – densitatea lichidului la 0ºC [kg/m3 sau g/cm3]. In conditiile incalzirii gazelor sub volum constant. Presiunea moleculara interna de la suprafata lichidului este foarte ridicata si ca urmare a lichidele sunt practic incompresibile. .aflata sub suprafata apei .000 at.la 3.de la 0ºC la 3.1+xt p – densitatea lichidului la temperatura t [kg/m3 sau g/cm3]. Δt =t-t0 – variatia temperaturii [ºC].15 Δt =t-t0 variatia temperaturii [°C].pina cind inceteaza theoretic orice miscare moleculara a gazului perfect. V0 – volumul initial [m3]. 1. p0 – presiunea initiala [at].98ºC densitatea apei are un maxim (p=1. β – constanta. Cresterea presiunii la volum constant este mai mare la lichide decit la gaze.prin relatiile: Δp = βΔt sau p=p0 (1+βΔt). .p0 – variatia presiunii datorita temperaturii.15°C considerata ca β .exprima prin relatia: ΔV= xΔt sau V=V0 (1+xΔt).De exemplu la suprafata unui mol de apa (V=10 cm3) se exercita o presiune de 17.coeficientul de dilatare a gazelor sub presiune: x= 1 grd-1 . p0 Δp = p.98º apa se contracta cu cresterea temperaturii. x – constanta universala. V – volumul final [m3].De exemplu.

38∙10-23 J/K. Generalizind se obtine legea gazelor perfecte a lui Clapeyron exprimata prin relatiile: pV=p0V0(1+xΔt) sau pV = n RT. M este numarul lui Avogadro si este egal cu 6.darn u depinde nici de volumul ocupat de gaz si nici de presiune. M Considerind ca parametrii initiali ai cazului p0. Daca temperatura se mentine constanta.stabilirea .temperatura de origine pe scara Kelvin.redata prin relatia: p1V1 = p2V2 = piVi = const. V² T – temperature absoluta [K]. 2 2 Cunoasterea proprietatilor termice ale gazelor in activitatea de prevenire si stingere a incendiilor permite luarea unor masuri eficiente in diferite situatii. V In realitate gazele se comporta putin diferit. R = 8.Se exprima prin relatia: p=2∙N∙S. nRT. n – numarul de moli (n=m). S – energia cinetica a moleculei [J].iar M masa lui moleculara.Van der Waals a stabilit ca urmatoarea ecuatie termica de stare a gazelor reale: (p+n2a)(V-nb)=nRT.31 J/grd.parametrii gazelor (presiunea si volumul) variaza dupa legea Boyle – Mariotte. 2 2 M 2 k – constanta lui Boltzman: k=1. Energia interna (U) a unui gaz perfect monoatomic este direct proportionala cu temperatura absoluta a gazului si cu cantitatea de gaz. R .15 rezulta relatia simplificata exprimata in grade Kelvin: pV=p0V0=const ori p = pM.∙mol – constanta universala a gazelor.si inlocuind pe t=T-273. Presiunea exercitata de un gaz perfect este direct proportionala cu numarul de molecule din unitatea de volum a gazului si cu energia cinetica medie a moleculei in gaz. n²a – presiunea interna a gazului.023∙1023mol-1.Astfel: U=3 .caracteristice fiecarui gaz. kT.ci creste in raport cu presiunea. S=mV² = 3 .cind produsul p V nu mai ramine constant.in care m este masa gazului. 3V N – numarul de molecule (N=nM).sub efectul temperaturii.mai ales la presiuni foarte mari. T =3 . T T RT p este densitatea gazului (p=m).V0 si t0 .cum sunt: evaluarea pericolului prezentat de cresterea presiunii gazelor lichefiate sau comprimate sau a volumului gazelor. NKT = 3 . V2 a si b – constante pozitive.indeosebi in caz de incendiu.In realitate aceasta temperatura de zero absolute nu poate fi atinsa.

03346 133 0.cisternelor. 0.0004) [J/cal].De asemenea.se desprinde utilitatea verificarii functionarii aparaturii de masura si control (manometre.) de pe sistemele de vehiculare. Cresterea temperaturii Δt a unui corp se poate determina cu relatia: Δt=Q.216 460 0.0067 1264 0. Mc Q – caldura absorbita [kcal/h]. 0. 0.precum si a mijloacelor de racire cu care sunt echipate. De exemplu.8 0.75 la dioxid de carbon. m – masa corpului [kg].192 130 0.0319 457 0.determinarea consumului si rezervei de oxygen sau aer comprimat din buteliile aparatelr autonome de respirat ori de inhalat.a supapelor si membranelor de siguranta.40 la propan. 0.1855+0.etc.40 propilena. 0.determinat prima oara de Joule si are valoarea: J = (4.4 SCHIMBUL DE CALDURA Schimbul de caldura este un transfer de energie intre sisteme.031 .302 140 0.51 la amoniac.76 la oxid de etilina.coeficientul de umplere N [kg/l] pentru butelii de gaze lichefiate de unele substante sunt: 0.termometre.68 la hidrogen sulfurat.limitelor maxime de umplere a buteliilor.conditiile de transport si stocare si rezistenta recipientelor.27 389 0.21-0. 1.42 la acid clorhidric. 0.etc.0309 880-1160 0. in raport cu natura gazelor. Caldura specifica a unor corpuri Substanta Aluminiu Aur Beton Cupru Grafit Fier Mercur Nichel Plumb La sau intre temperaturile [°C] 0-100 0-100 0-100 0-100 0-100 0-100 -256 +760 0 210 0-100 0-100 Caldura specifica [J/kg∙grd] [cal/g∙grd] 910 0.si cantitatea de caldura Q este constant si reprezinta echivalentul mecanic al cantitatii de caldura J.2175 129 0.compresare si depozitare a gazelor. c – caldura specifica a corpului [J/kg∙grd sau cal/g∙grd].93 904 0. Raportul dintre lucrul mechanic L.11 2.care nu se datoreste schimbului de lucru mecanic.

aceasta depinzind de natura materialelor respective si se caracterizeaza prin coeficientul de conductivitate λ al fiecaruia.34 .sticla obisnuita 0. placaj 0. propagarea incendiului dintr-un compartiment antifoc in altul prin usi sau clapete metalice neizolate termic.6 . caramida 0. hidrogen 0. termodegradarea in timp si aprinderea elementelor de constructii combustibile aflate in contact cu suprafetele burlanelor sau cosurilor de fum ale mijloacelor de incalzire.alcool 0.12 . Desigur.3 .ulei de transformator 0.13 . 0.abur 0.apa 0.Lichidele cu exceptiamercurului au o conductibilitate termica foarte scazuta.34 0.35.2175 Intre unitatile de caldura exista relatia: 1cal=4.05.beton armat 1.15-0.268 910 0.6 .2375 0. supraincalzirea suprafetelor exterioare ale unor utilaje dinamice ca urmare a frecarii.1855 J.4090 0. Semnificative sunt in acest sens valorile coeficientului de conductivitate termica λ (in kcal/m∙h∙°C) pentru: aluminiu tehnic 175.42.8 4185 3976 2293 4712 1480 2214 2138 1762 994 847 14.5-0.012-0.511 0. Conductibilitatea termica reprezinta o proprietate importanta a metarialelor de care trebuie sa se tina seama in analiza comportarii lor la foc.051.vata de azbest 0.20 0.3-0.2025 3.metalele si aliajele acestora au cel mai ridicat coeficient de conductivitate termica.032 0.126 0.mercur 8.5-0.17-0.pamint 1.alama 96.15 .036 – 0.16 .020 . duraluminiu 137. linoleum 0.patinarii sau altor defectiuni si aprinderea pulberilor combustibile depuse pe acestea.0 .5 0 20 20 0 21-58 100 0-200 15-100 12-198 13-207 133 741 837 203.548 1.De asemenea.529 0.folosirea materialelor termoizolatoare impiedica transmiterea caldurii prin conducte.421 0. lemn de stejar 0.37 . Proprietatea materialelor de a transmite caldura prin conductibilitatetermica poate duce la crearea de situatii negative.487 1 0.cum sunt: supraincalzirea partiala a unor elemente metalice dintr-o incapere si incendierea materialelor combustibile ca urmare a operatiunilor de sudare sau de taiere cu flacara.95 0. efectuate la elementele respective in alta incapere: in alta incapere.cupru tehnic 300.hirtie obisnuita 0.exeptie facind de exemplu aerul la care λ este mai mare de citeva ori fata de cel al unor izolanti termici.pluta placi.Platina Siliciu Sticla Gheata Apa Apa de mare Alcool etilic Amoniac Benzina Eter Petrol Vapori de apa Are Dioxid de carbon Hidrogen Oxigen 0-100 0-100 19-100 0 0 17. dioxid de carbon 0.vata de sticla 0.177 0.plumb 300.insa cele combustibile dupa ce se aprind contribuie la dezvoltarea si propagarea incendiului.044-0.Au fost cazuri cind .1 .iar la foc cele incombustibile se comporta foarte bine.054.aer 0.la majoritatea gazelor coeficientului λ este mai mic ca la multe materiale termoizolatoare.1 . fier tehnic 40-50.4 . In general.

000 km/s.in care se monteaza in acoperis trapa de evacuare a fumului si gazelor fierbinti.cantitatea de caldura transmisa si primita. S – suprafata prin care se primeste caldura radiate [m²]’ Tc – temperatura absoluta a corpului care radiaza caldura [K].marimile.datorita unor substante combustibile folosite in aplicarea acestora (straturi de vata minerala lipite cu prenadez sau a infiltratilor de produse petroliere).Pentru corpul negru: c=4. Radiatia calorica poate deveni periculoasa atunci cind sursa are temperatura de peste 600-700°C.micsorindu-se astfel coeficientul de absortie sau prin marirea distantei dintre corpul cald si cel rece. O mare parte din caldura se transmite insa prin radiatie electromagnetica .pozitiile relative ale suprafetelor etc.natura.iar corpurile sau materialele au un coeficient de absortie a caldurii cit mai apropiat de valoarea 1.fizico-chimice ale fluidului.dupa legi asemanatoare cu cele ale propagarii luminii. Atunci cind corpurile nu sunt in contact direct.ci prin doua ori prin toate trei caile deodata.s-au aprins si materiale termoizolatoare apreciate ca incombustibile.iar pe timpul incendiului se intensifica racirea cu apa.in raport cu coeficientul de absortie al acestora .De exemplu.convectie sau radiatie).De asemenea. Cantitatea de caldura absorbita din radiatia calorica poate fi calculate cu relatia: Q=cS [ ( Tc ) – ( Tr ) 4 ] [kcal/h].viscozitatea.ulei de racire. “ventilarea incendiilor” constituie o metoda eficienta pentru limitarea propagarii incendiilor produse.restul caldurii fiind reflectata ori absorbita de mediul dintre corpuri. 100 100 c – constanta de radiatie a corpurilor. viteza si alte caracteristici. Tr – temperatura absoluta a corpului care primeste caldura radiata [K].ceea ce duce la dispersarea in aer a unei parti mai mari din energia calorica.).soba etc.schimbul de caldura se realizeaza prin intermediul moleculelor fluidului care le desparte (apa.precum si in incaperi speciale de cabluri electrice unde se asigura sisteme de ventilare naturala sau mecanica. In realitate.Diminuarea efectului de incalzire a corpurilor se poate face prin aplicarea de vopsele ori alte finisaje in culori de albe care reflecta o cantitate mai mare de caldura.aer.5 PROPRIETATILE MECANICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTII .96 kcal/m²∙h∙grd.Masurile de protectie impotriva incendiilor trebuie sa vizeze determinarea modalitatilor prin care se transmite cantitatea cea mai mare de caldura si in raport cu aceasta sa se adopte solutiile eficiente. 1.depinzind de temperaturile sursei calde si a fluidului purtator. Corpurile retin numai o parte din energia orientate spre ele.indeosebi in depozite de materiale si substante combustibile.situatie frecventa in cazul incendiilor.densitatea. Aceasta modalitate de transmitere a caldurii prin convectie are aplicatii practice in munca de prevenire si stingerea incendiilor.La unele incendii de padure se poate folosi metoda de stingere “foc contra foc”.in unele cazuri se pot reduce suprafetele ce se expun si durata schimbului de caldura.fasciculele de raze calorice avind viteza de 300.transmiterea caldurii nu se face numai printr-un singur mod (conductie.

Dupa comportarea materialelor de constructii in urma indepartarii sarcinilor dupa care actioneaza asupra lor,se disting: 1) Materialele elastice,la care deformatiile dispar odata cu sarcinile care le-au produs.Aceasta proprietate a materialelor se numeste elasticitate. 2) Materialele plastice sunt acelea care se deformeaza fara a mai reveni dupa disparitia sarcinilor.Exemple sunt in acest sens,metale incalzite la temperatura de forjare. 3) Materialele elastoplastice sunt majoritatea materialelor de constructii .Ele se deformeaza partial elastic si partial plastic.Pe masura cresterii efortului unitar,deformatiile plastice sporesc,iar cele elastice se reduc. In raport cu marimea deformatiilor produse inainte de rupere exista: 1) Materialele tenace,care sufera deformatii plastice mari inainte de a se rupe,cum sunt: otelurile de rezistenta mica,cuprul,aluminiul,alama etc. 2) Materialele fragile,care se deformeaza foarte putin inainte de a se rupe: otelurile de mare rezistenta,fonta,sticla,betonul,piatra etc. In functie de valorile constantelor elastice E (modulul de elasticitate longitudinal denumit si modulul lui Young),G (modulul de elasticitate transversal) si v (coeficient de contractie universala sau coeficientul lui Poison),masurate pe directii diferite,exista: 1) Materialele isotope,care au aceleasi constante elastice pe toate directiile,structural or fiind amorfa ori cristalina foarte fina,fara directii prioritare de orientare a cristalelor,cum sunt otelurile,alama,sticla,cauciucul si multe altele. 2) Materialele anizotrope care datorita stratificatilor pe care le au,se comporta diferit pe diverse directii. In practica,caracteristicile mecanice ale materialelor se pot modifica sensibil in functie de temperature,timp si ecruisare. De exemplu,un otel care la temperatura de 20°C are rezistenta la rupere σr = 42 daN/mm²,aceasta creste,avind un maxim de ≈ 49 daN/mm² la 200-300°C,apoi coboara repede incepind de la 400°.Modulul de elasticitate E,limitele de curgere σc si de proportionalitate σp scad continuu odata cu cresterea temperaturii,in timp ce coeficientul de contractie transverasala v suferoa o usoara crestere.Gituirea specifica ψ si alungirea la rupere δ scad la inceput,avind un minim la 200-300°C,dupa care cresc mereu. Invers,la temperaturi foarte scazute,rezistentele de rupere ale otelurilor si altor materiale cresc sensibil.La astfel de temperaturi deformatiile plastice ale otelurilor se reduc foarte mult. Timpul indelungat de aplicare a sarcinilor modifica starea de eforturi si deformatii a pieselor.Fenomenul poarta numele de fluaj sau curgere lenta,iar in studiul acestuia,pe linga eforturile unitare si deformatii,ca principale marimi din rezistenta materialelor ,apar si parametrii specifici – timp si temperatura,iar ca marime derivata – viteza de fluaj. Cind au loc variatii foarte mari de temperatura,indeosebi de la valori ridicate pozitive coborite,negative si invers,la intervale scurte de timp,datorita socurilor termice,apar modificari insemnate in comportarea materialelor. Una din metodele standardizate de incercare la soc a materialelor este cea care calculeaza raportul dintre lucrul mecanic de rupere si aria sectiunii de rupere denumit rezilienta (K) si se executa cu ajutorul ciocanului pendul.Astfel,otelurile de rezistenta mare (de exemplu σr= 80...100 daN/mm²) au rezilienta relativ mica (K=5...10 daJ/cm²),pe cind cele de rezistenta mica (de exemplu OL37) au rezilienta mult mai mare (K=25 daJ/cm²).La incercarea de incovoiere prin soc,folosita mai des la metale,rezilienta K se exprima direct prin energia necesara pentru rupere si se masoara in daJ.Rezulta ca otelurile de mare rezistenta nu sunt indicate penntru piese solicitate prin socuri,cum este

cazul unor conducte metalice din industria petrochimica care trebuie sa lucreze la variatii bruste ale temperaturii produselor vehiculate prin aceasta. Variatiile constantelor E,G si v pentru unele materiale Denumirea materialului Otel-carbon Otel aliat Otel turnat Fonta cenusie si alba Arama laminata la rece Bronz fosforos Alama laminata la rece Aliaje de aluminiu Duraluminiu Zidarie de caramida Beton cu rezistenta 100-200 daN/cm² Lemn,in lungul fibrelor Lemn,perpendicular pe fibre Cauciuc Modul de elasticitate (longitudinal) E [daN/cm²] (2,00-2,10)x106 2,10x106 1,75x106 (1,15-1,60)x106 (1,10-1,30)x106 1,15x106 (0,91-0,99)x106 (0,67-0,71)x106 (0,70-0,75)x106 (0,025-0,030)x106 (0,15-0,23)x106 (0,09-0,12)x106 (0,004-0,01)x106 0,00008x106 Modulul de elaticitate transversal G [daNcm²] 8,1-x105 8,10x105 4,50x105 4,90x105 4,20x105 (3,50-3,70)x105 (2,40-2,70)x105 (2,60-2,70)x105 (0,0045-0,65)x105 (0,045-0,065)x105 Coeficientul de contractie transversala v 0,24-0,28 0,25-0,30 0,23-0,27 0,32-0,35 0,32-0,42 0,32-0,36 0,16-0,18 0,47

2.COMBUSTIBILITATEA SI REZISTENTA LA FOC A MATERIALELOR SI ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE.DETERMINAREA GRADULUI DE REZISTENTA LA FOC AL CONSTRUCTIILOR 2.1 COMBUSTIBILITATEA SI REZISTENTA LA FOC A MATERIALELOR Prin combustibilitatea materialelor si elementelor de constructii se intelege capacitatea lor de a se aprinde si de a arde in prezenta aerului,contribuind la cresterea cantitatii de caldura dezvoltata in incendiu. Materialele si elementele de constructii,din punct de vedere al combustibilitatii,pot fi:incombustibil C0 (cele care sub actiunea focului sau temperaturilor inalte nu se aprind,nu ard mocnit si nu se carbonizeaza) sau combustibile C1…C4 (cele care sub actiunea focului sau a temperaturilor inalte se aprind,ard mocnit sau se carbonizeaza). Materialele si elementele combustibile se clasifica,la rindul lor,in functie de proprietatea lor de a se aprinde usor sau greu si de capacitatea lor de a contribui la dezvoltarea incendiului,in 4 clase de combustibilitate. - clasa C1 – practic neinflamabile;

clasa C2 – dificil inflamabile; clasa C3 – mediu inflamabile; clasa C4 – usor inflamabile; Materialele din clasele C1 si C2 constituie sub grupa materialelor “greu combustibile” caracterizate prin faptul ca arderea,mocnirea sau carbonizarea au loc numai in cazul existentei unei surse exterioare de foc sau de temperaturi inalte,incetind dupa indepartarea lor. Elemtele de constructii se considera incombustibile sua combustibile in functie de caracteristicile materiale din care sunt executate dar si de modul de alcatuire si distribuire a acestor materiale in cadrul elementului (structurii). Incadrarea in clasele C1…C4 a materialelor combustibile suple cu grosimea mai mica de 5 mm se face pe baza rezultatelor incercarilor standardizate efectuate in laborator cu aparatul cu flacara de alcool,cu arzatorul electric si de ardere a picaturilor.Pentru materialele suple cu grosimea mai mare de 5mm,materialele rigide,precum si pentru elementele de constructii,clasele de combustibilitate C1…C4 se stabilesc in urma incercarilor executate cu epiradiatorul sau cu panoul radiant. Limita de rezistenta la foc a unui element este durata pina la care acesta isi epuizeaza capacitatea de rezistenta la actiunea unui incendiu standard definit de curba logaritmica temperature-timp din STAS 7771-81. Limita de rezistenta la foc a elementelor se determina pe baza criteriilor de: - capacitate portant (stabilitatea); - izolare termica; - etansitate. Elementele a caror limita se determina dupa toate aceste 3 criterii,luindu-se in considerare valoarea cea mai mica,se noteaza cu RF (rezistenta la foc),urmata de durate in ore si minute. In situatiile in care se iau in considerare numai criteriile de capacitate portanta (stabilitate) si etanseitate,limita de rezistenta la foc se noteaza cu EF (etanse la foc),urmate de durata in ore si minute.Astfel de situatii se pot intilnii la peretii exteriori,suportul invelitorilor acopesisurilor si alte elemente perimetrale,precum si unele usi. In cazul in care se ia in considerare numai criteriul de capacitate portanta, elementele,cum sunt stilpii,fermele si alte care nu au rol de separare a spatiilor se noteaza cu SF (stabile la foc),precizind durata lor in ore si minute.
-

2.2 DETERMINAREA GRADULUI DE REZISTENTA LA FOC A CONSTRUCTIILOR Gradul de rezistenta la foc reprezinta capacitatea globala de a raspunde la actiunea focului. In functie de combustibilitate si limita de rezistenta la foc a elementelor de constructie,compartimentele de incendiu si constructiile se incadreaza in 5 grade de rezistenta la foc.(I,II,III,IV si V).Capacitatea constructiei sau compartimentului de incendiu de a raspunde la actiunea focului se reduce de la gradul I la gradul V rezistenta la foc Conditiile minime pentru incadrarea constructiilor in grade de rezistenta la foc sunt date in tabelul urmator:XIV.2.1 Nr.cr Tipul de Gradul I Gradul II Gradul Gradul Gradu Observatii

t. 1 2 3

4 5 6 7

elemente de constructie Stilpi,coloane , pereti portanti Stilpi,coloane , pereti portanti la ultimul nivel Pereti interiori neportanti

III C0 2h 30` C0 1h 30` 1h C0 30` C0 2h C0 1h (45`) C0 15` C0 1h 30` C0 45`(30`) C2 15`

IV C2 30` C2 30` C2 15`

lV C3 C4 C4 In cladiri parter de gradul Vse admite C4 In cladiri industriale si agrozootehnice parter limita de rezistenta la foc nu se normeaza

C0 15` C0 1h C0 1h 30`

C2 C2 15` 15` C0 C1 45` (30`) 45` (30`) C0 1h C0 1h C2 15`

C3 15` C2 15` C2 30` C3 -

C4 C4 C3 C4 -

8

Pereti exteriori neportanti C0 C1 Grinzi,planse 45` (30`) 30` (15`) e Nervure,acop erisuri terasa Grinzi si plansee peste subsol C0 C1 Acoperisuri 15` 15` autoportante fara pod (inclusive contravintuirile),sar pante,acoperi suri fara pod,constructii aerostatice Panouri de in-

C2 15`

C4 -

C4 -

In cladiri parter de gradul V se admite C4 La cladiri de gradul III cu sali aglomerate,limita de rezistenta la foc va fi de minimum 30`.In cladiri cu pericol de explozie limita de rezistenta la foc a elementelor

velitoare si suportul continuu al invelitorii

incombustibile nu se normeaza

In compartimentele de incendiu ale cladirilor,in care sarcina nu depaseste 200 Mcal/m² (840 MJ/m²) (cu exceptia cladirilor inalte,a celor cu sali agglomerate,care adapostesc persoane care nu se pot evacua singure,sau cu echipament de importanta deosebita),se pot aplica valorile din paranteza. Toate elementele principale ale constructiei,functie de rolul acestora in cladire,trebuie sa indeplineasca ambele conditii minime,atit de combustibilitate (clasele C0,C1,C2,C3 sau C4),cit si ale rezistentei la foc (durata de epuizare a capacitatii de rezistenta) prevazute pentru incadrarea in gradul respectiv de rezistenta la foc.Gradul de rezistenta la foc al constructiei sau al unui compartiment de incendiu este determinat de elementul sau cu cea mai defavorabila incadrare in tabelul XIV.2.1. In general,la stabilirea gradului de rezistenta la foc nu se iau in considerare invelitoarea acoperisurilor de orice fel,inclusive termoizolatia si hidroizolatia,montata deasupra unui suport continuu (in afara de tabla) care indeplineste conditiile de la nr.8 din tabelul XIV.2.1; pardoselile,timplaria, ferestrele,obloanele): finisajul interior (tapete,lambriuri,vopsele etc.); platformele metalice si elementele metalice care nu fac parte din structura de rezistenta a cladirii; elementele constructive ale marchizelor, verandelor,pridvoarelor si alte asemenea din locuinte. In unele conditii prevazute de normele tehnice,la determinarea gradului de rezistenta la foc nu se tine seama de: sarpanta si suportul invelitor cu pod; luminatoarele si cupoletele incombustibile,fisiile fixe pentru iluminatul natural execuatate din materiale din clasele C2 si C3 de combustibilitate; peretii despartitori neportanti sau panourile fara rol de limitare a propagarii incendiilor,incombustibile ori din materiale combustibile cu geamuri sau plasa din sirma: plafoanele suspendate si pardoselile tip estrada. Structurile metalice indifferent ca sunt protejate sau nu pot fi utilizate in cladiri de gradul II rezistenta la foc,in care sarcina termica nu depasteste 420 MJ/m² (100 Mcal/m²) si materialele combustibile sunt distribuite astfel incit sa nu pericliteze stabilitatea constructiei prin incalzirea locala a unor elemente de constructie.In aceste cazuri se admite reducerea corespunzatoare a limitelor de rezistenta la foc ale stilpilor,peretilor si planseelor pina la minimum 15 min.In salile aglomerate,folosirea structurilor metalice poate fi justificata numai in cazul unei sarcini termice sub 210 MJ/m² (50 Mcal/m²). Avind in vedere rolul elementelor structurilor metalice (protejate partial sau local) in asigurarea stabilitatii constructiei,importanta cladiri,numarul de persoane si valoarea bunurilor adapostite,urmarile posibile ale prabusirii cladirii si economicitatea solutiilor de protectie,in conditiile prevazute de normele tehnice,se poate reduce rezistenta la foc a structurilor respective. In asemenea situatii sunt unele cladiri de productie sau depozitare avind: categoriile D si E pericol de incendiu in care cantitatile de lichide combustibile din clasele LIII si LIV folosite pentru ardere,racire,ungere,comenzi hidraulice sunt stocate in rezervoare de maximum 1 m³ si la distante mai

mari de 10m intre recipiente; numai parter,categoria C de pericol de incendiu,aria construita de cel mult 2000 m² si in cazul depozitelor stive de maximum 4 m inaltime; compartimente protejate prin instalatii autonome de stingere ale depozitelor cu stive de peste 4 m inaltime; parcaje. 3. ELEMENTE DE COMPARTIMENTARE A CONSTRUCTIILOR IMPOTRIVA INCENDIILOR 3.1 TIPURILE DE ELEMENTE SI FUNCTIILE ACESTORA Elementele de constructii folosite pentru compartimentarea impotriva propagarii incendiilor si pentru limitarea efectelor exploziilor,prevazute in normele tehnice,sunt prezentate in tabelul X.IV.3.1. Elementele de compartimentare Functia Pentru limitarea propagarii incendiilor Elemente utilizate Tipul Elemente antifoc,care separa compartimentele de incendiu Elemente de intirziere a propagarii incendiilor,care separa incaperile din interiorul aceluiasi compartiment de incendiu Elemente rezistente la explozie,care separa incaperile (spatiile) cu pericol de explozie Denumirea Pereti antifoc Protectia golurilor din aceste elemente Usi,obloane,incaperi tampon,tamburi deschisi antofoc Usi,obloane,ferestre, precum si alte elemente de inchidere rezistente la foc

Pereti rezistenti la foc Plansee rezistente la foc

Pentru limiatarea efectelor exploziilor

Pereti rezistenti la explozie Plansee rezistente la exploxie

Incaperi tampon si tamburi deschisi antiex -

Pe linga aceste elemente de compartimentare,un rol insemnat in asigurarea protectiei corespunzatoare impotriva incendiilor a mult constructi il au si acoperisurile,atit in ceea ce priveste limitarea propagarii incendiilor,cit si diminuarea efectelor negative ale exploziilor. 3.2 CONDTIILE CE TREBUIE INDEPLINITE DE ELEMENTELE DE COMPARTIMENTARE

etansarea rosturilor dintre peretii AF si plansee.la colturile cladirilor sau prin incendierea unor constructii combustibile vecine.Peretii antifoc (AF) sunt pereti care in caz de incendiu indeplinesc functia de compartimentare independent de celelalte elemente ale constructiei si isi pastreaza stabilitatea.incombustibilitatea (C0).In situatii exceptionale suprafata totala a golurilor nu trebuie sa depaseasca 25% din cea a peretelui in care sunt practicate. .streasinilor sau a peretilor combustibili prin fisii incombustibile avind latimea minima de 6 cm.continuitatea peretilor AF.montarea in peretii exteriori.Rezemarea grinzilor metalice se face astfel incit grinda dilatata la incendiu sa nu dea impingeri laterale in perete. . Peretii antifoc trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii principale: .prevederea. .indeplinirea de catre peretii AF a conditiilor pentru peretii rezistenti la explozie in zonele expuse pericolului de explozie.numai a luminatoarelor si timplarie fixe.de regula cladirea cea mai inalta. .a peretilor AF.rezistentele mecanice si capacitatea de izolare temica in limite minime de timp (tabelul XIV. .neadmitindu-se incastrarea.peretilor si a altor elemente combustibile pe care le intersecteaza.pe o distanta de minimum 4 m.2) Limitele de rezistenta la foc a peretilor antifoc Densitatea sarcinii termice q a compartimentelor de incendiu separate de peretele antifoc [MJ/m²] [Mcal/m²] q≤840 q≤200 840<q≤1600 200<q≤400 1000<q≤3000 400<q≤700 q>3000 q>700 1 Limita minima de rezistenta la foc a peretelui antifoc [h] 3 4 (3)1 5 (3)1 7(3)1 ) Valoarea de trei ore din paranteza se refera la compartimentele protejate cu instalatii automate de stingere a incendiilor.in cazul cladirilor cu inaltimi diferite. posibilitatea inlocuirii acoperisurilor.depasirea planului exterior al acoperisurilor.in ambele parti ale peretelui AF.iar fata de celelalte elemente ale constructiei cu umplutura avind aceeasi limita de rezistenta la foc pe care le traverseaza.stabilitate la incarcari nesimetrice provenite din vint sau la unele sarcini accidentale (prabusiri de elemente).luminatoarelor.Pentru exceptii se aplica prescriptiile tehnice. .incombustibile cu geam armat.rezemarea libera sau articulate pe peretii AF a planseelor sau elemtelor constructive care au lrf (limita de rezistenta la foc) mai mica de 3 ore. .3. . .protectia golurilor strict necesare din peretii AF prin: . .amplasarea peretilor AF astfel incit sa se evite posibilitatea propagarii incendiilor dintr-un compartiment in altul prin golurile neprotejate din peretii fatada. .dimensionare la efectele potentiale ale incendiului care se pot produce in compartimentele pe care se separa.acoperisuri si peretii exteriori cu umplutura avind lrf de cel putin 1 ora si 30 de minute.

70m(gradul IV) si 50m (gradul V).cu materiale incombustibile avind limita de rezistenta la foc egala cu cea a peretelui..in unele situatii temeinic justificate.). b) tamburi deschisi antifoc avind placa de beton si pereti incombustibili rezistenti la foc 1 ora.rezistente in pozitia coborita la o presiune laterala de 45 N/m².precum si sprinkere (1 buc/m² suprafata orizontala).Acesti pereti. ● evitarea discolacarii unor portiuni din peretin in zonele de penetratie datorita dilatarii conductelor si canalelor sub efectul cresterilor de temperature. .inclusive cele pozate in canale.a protectiei golurilor prin: a) incaperi tampon antifc cu planseu si pereti laterali incombustibili avind limita de rezistenta la foc 1 ora si usi rezistente la foc 45 min. ● folosirea de canale de ventilatie a segmentelor de canale incombustibile si etansarea spatiului dintre acestea si perete cu materiale avind lrf minma de 1 ora si 30 de min.prevazuti pentru limitarea propagarii incendiului in cadrul unui compartiment de incendiu dintr-o constructie civila.90m.(gradul III).limita lor de rezistenta la foc fiind stabilita in functie de densitatea sarcinii termice a incaperilor respective.avind lrf minima de 1 ora si 30 min.trebuie sa aiba lfr de minimum 2 ore si sectioneaza transversal cladirea (putind fi si decalati in plan vertical).usile sunt etanse la foc minimum 1 ora.densitatea sarcinii termice a incaperilor si functia lor de separare.indifferent de compartimentul in care s-ar produce incendiul.functie de gradul de rezistenta la foc ai constructiei se amplaseaza cel mult 110 m (gradul I si II).avind durata de cobirire de cel mult 40 s.La cladirile cu pod al caror acoperis este executat din materiale combustibile.gradul de rezistenta la foc necesare. ●montarea la scenele salilor de spectacole cu peste 600 locuri.in raport cu destinatia si importanta spatiilor delimitate. la cladirile foarte inalte (peste 45 m).functie de suprafatele de decomprimare asigurate prin ferestre. Peretii despartitori.Prevederea pe canalele de ventilatie a sistemelor de obturare cu inchidere automata in caz de incendiu. ● montarea in goluri a usilor sau obloanelor antifoc cu sisteme de inchidere automata.astfel incit acestia sa nu se produca in incaperile respective.● etansarea spatiilor libere din jurul conductelor.trape si alte asemenea.etanse contra fumului. c) separarea depozitelor de baza si depozitelor principale pentru materiale si substante combustibile fata de restul constructiei prin pereti antifoc si protejarea golurilor din acesti pereti cu elemente antifoc. Peretii rezistenti la foc (RF) trebuie sa intruneasca conditiile de combustibilitate si de limita de rezistenta la foc prevazute in normele si prescriptiile tehnice sau in documentatia tehnico-economica.Ei trebuie sa impiedice si propagarea incendiilor din spatiile invecinate spre incaperea cu pericol de explozie.termoizolatie etc.Conditii similare se impun si pentru elementele de inchidere a golurilor din pereti RF.a cortinelor de siguranta izolate termic pentru temperature incendiului de 1000ºC (fara a tine seama de actiunea drencerelor).iar la cele inalte (28-45 m) cel putin 30 min. ● indepartarea materialelor combustibile din vecinatatea canalelor si conductelor metalice sau evitarea posibilitatii aprinderii acestora datorita caldurii transmise prin conductibilitate (traseu necorespunzator.existind in acest sens solutii tipizate.luminatoare acoperisuri zburatoare.categoria de pericol de incendiu. ● realizarea.peretii respectivi trebuie sa separe si volumul podului.cablurilor si conductoarelor electrice etc. Peretii rezistenti la explozie (R Fx) se alcatuiesc si se dimensioneaza pe baza rezultatelor determinate prin calcul .

sau alte sisteme eficiente.sa permita curatirea usoara a depunerilor de praf de pe suprafetele interioare.planseele nu constituie elemente de separare a compartimentelor de incendiu. Planseele rezistente la foc (RF) pot constitui elemente de intirziere a propagarii incendiilor in interiorul unui compartiment de incendiu numai atunci cind nu au goluri.porneste de la principiul ca planseele sa constituie elemente de compartimentare impotriva incendiilor intre comparitmente de incendiu vecine.daca incaperile sunt protejate cu instalatii automate de stingere a incendiilor. Planseele REx si celelalte elemente constructive nu trebuie sa permita formarea de spatii neventilate.cum este cazul cladirilor inalte.sa asigure fixarea elementelor de decomprimare care sa cedeze la o presiune de cel mult 120 kgf/m² (118 daN/m²).fata de materialele combustibile ale acoperisurilor.cum sunt de exemplu incaperile bateriilor acumulatoare.In situatiile in care pe plansee sunt recipiente sau utilaje cu lichide combustibile.Planseele REx si elementele lor de sustinere alcatuiesc si se dimensioneaza astfel incit sa nu fie atuncate de suflul exploziei. Conditiile privind combustibilitatea si limita de rezistenta la foc sunt prevazute in normele si prescriptiile tehnice de specialitate. Acoperisurile (sarpante.Peretii rezistenti la explozie.In cazuri justificate.a unor ecrane si a unor perdele de apa cu intrare automata in functiune in caz de incendiu.pe marginile golurilor se realizeaza reborduri incombustibile.inclusiv cele referitoare la protectia golurilor si strapungerilor.invelitori) trebuie sa se incadreze in cerintele de combustibilitate si limita de rezistenta la foc impuse de destinatia si gradul de rezistenta la foc ale constructiilor respective.precum si a hotelor prin care se evacueaza gaze fierbinti. Pentru planseele rezistente la explozie (REx). Dintre conditiile ce necesita a fi asigurate acoperisurilor se pot mentiona: . .iar timplaria si sistemele de actionare a acesteia sa nu produca prin manevrare scintei capabile sa aprinda amestecurile explosive.protectia golurilor se poate face prin prevederea pe conturul golului.trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la peretii antifoc.80m se monteaza geamuri de 2 mm grosime.sau daca golurile practice intre ele sunt protejate cu elemente de inchidere.Pentru decomprimare in caz de explozie se prevad luminatoare cu geam simplu cu grosimea de maximum 3mm.rezistente la foc. Limita de rezistenta la foc a planseelor poate fi redusa.In unele reglementari de specialitate.conceptia de alcatuire si dimensionare a planseelor.sub planseu.alcatuirea.care constituie elemente de intirziere a propagarii focului se protejeaza prin elemente rezistente la foc cu limita de rezistenta la foc cel putin egala cu a planseului respectiv prevazute cu dispozitive de autoinchidere automate in caz de incendiu .uneori chiar mai severe.flacari si scintei.dimensionarea si celelalte conditii sunt ca si pentru peretii rezistenti la explozie.Nu se admit geamuri armate.iar la ochiuri cu latura mica de 0.Totodata trebuie sa opreasca trecerea prafului (pulberilor).in principiu.Sub geamuri se poate pune plasa de sirma pentru a evita accidentarea persoanelor de la locul de munca cu cioburi rezultate in cazul spargerii geamurilor.vaporilor si gazelor combustibile din spatiile periculoase.izolarea termica a cosurilor si canalelor de fum. Potrivit normelor tehnice din tara noastra.care sa conduca la aglomerarea prafului ori la producerea unor concentratii locale periculoase de gaze sau vapori combustibili. Golurile tehnologice sau functionale din planseele intermediare.

- montarea conform normelor tehnice a dispozitivelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti,cu actionare automata si manuala,precum si realizarea de ecrane incombustibile care caseteaza spatiul cu pericol potential ridicat sub acoperis; fiecare caseta se prevede cel putin un dispozitiv de evacuare a fumului si gazelor fierbinti; - intreruperea continuitatii acoperisurilor combustibile cu suprafete mari prin fisii incombustibile; - realizarea acoperisurilor pentru spatiile cu pericol de explozie din elementele de constructie usoara; - izolarea corespunzatoare a instalatiilor de protectie contra trasnetului fata de elementele combustibile ale acoperisurilor; - protectia cu instalatii automate de stingere cu apa a incendiilor a acoperisurilor sau a unor portiuni ale acestora,care nu au rezistenta la foc impusa de prescriptiile tehnice. 3.3. SOLUTII TEHNICE SI MATERIALE CARE POT FI UTILIZATE PENTRU ASIGURAREA REZISTENTEI LA FOC A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII CU ROL DE PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILOR La peretii antifoc si rezistenti la foc: - realizarea peretilor din materiale termoizolatoare (exemplu BCA) sau cu coeficient de conductivitate termica redus (beton armat,beton precomprimat,zidarie caramida cu goluri etc.); - folosirea panourilor stratificate din beton prefabricat avind in interior un strat termoizolant (miez) din BCA,vata minerala,beton perlit etc. - placarea peretelui ori a scheletului acestuia (metallic sau din beton armat prefabricat) cu placi sau cochilii de etansare realizate din ipsos armat cu impislitura de fibra de sticla (IAFS) sau din marinit; - tencuit cu mortar obisnuit ori termoizolant sau aplicarea de sape de mortar pe plasa de rabit; - etansarea rosturilor si golurilor la imbinarile dintre elemente cu vata minerala (rigida sau vrac),chit sau mastic rezistent la foc sau de etansare; - lipirea profilelor metalice a cartonului de azbest; - marirea grosimii stratului de acoperire a armaturilor metalice de rezistenta din betonul armat sau prefabricat; - montarea de perdele drencer in dreptul golurilor din pereti care nu sunt protejate la nivelul rezistentei la foc pe care o au peretii respectivi. La usi rezistente la foc: - placarea structurii din schelet metallic cu placi IAFS sau din marinit; - realizarea usilor cu structura integrala IAFS avind elementele de feronerie metalica; - realizarea usii dintr-o foaie de marinit,fara schelet (exemplu: usi pivotante); - placarea foii usii cu marinit din placi din IAFS; - etansarea rosturilor dintre placi cu mortar de ipsos; - lipirea cartonului de azbest pe elementele din metal ale usii; - aplicarea de vopsele termospumante pe usi. La acoperisurile din tabla cutata termoizolante ale halelor parter:

- intreruperea continuitatii suprafetelor de acoperis cu fisii de termoizolatie incombustibila avind: ● termoizolatia din: placi de fibre de basalt topit,dale de basalt,vata minerala sau placi de sticla spongioasa; ● hidroizolatia din: strat de separare din PVC,plastifiat stratificat sau impislita de fibre de sticla protejate cu sapa armata; - realizarea de ecrane din tabla cutata sau marinit pentru delimitarea tramei in care se gaseste sursa cu potential ridicat de foc si de degajare a gazelor fierbinti (exemple: bai cu ulei combustible pentru tratamentetermice,recipiente cu ulei pentru ungere sau actionari hidraulice; cabine de vopsire si lacuire); - montarea de hote pentru evacuarea gazelor fierbinti deasupra sursei potentiale de foc; - montarea de luminatoare cu trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti; - infundarea cutiei (local) cu vata minerala sau bazalt topit ,deseuri de placi sau vrac; - aplicarea de vopsea reflectorizanta pe suprafata expusa radiatiilor solare. La golurile din plansee rezitente la foc din cladirile etajate: - montarea la cladirile industriale de trape sau chepenguri rezistente la foc avind: ● structura metalica placanta cu foi IAFS sau marinit; ● structura de beton armat sau prefabricat; - montarea de perdele drencer in golurile escalatoarelor si benzilor transportare. 4. METODE PENTRU DETERMINAREA INCOMBUSTIBILITATII, COMBUSTIBILITATII,PROPAGARII FLACARILOR,PUTERII CALORIFICE SI REZISTENTEI LA FOC A MATERIALELOR Determinarea incombustibilitatii materialelor si elementelor de constructii se face prin metoda cuptorului,conform stas 8558-78,in care epruveta avind latura bazei de 40+2mm,este supusa timp de 20 de minute unei temperaturi de 750 + 10°C.Se urmareste cresterea temperaturii materialului si cuptorului si aparitia flacarilor pe o durata mai mare de 10 secunde. Materialul supus incercarii se clasifica “incombustibil” (C0),daca pentru fiecare dintre cele trei epruvete introduse succesiv in cuptor se intrunesc concomitent urmatoarele trei conditii: - temperatura cuptorului nu s-a ridicat cu 50°C sau mai mult peste temperatura initiala a aceastuia; - temperatura eprubetei nu s-a ridicat cu 50°C sau mai mult peste temperatura initiala a cuptorului; - nu au aparut flacari cu o durata de 10 secunde sau mai mult Determinarea puterii calorifice se face prin arderea completa in bomba calorimetrica in atmosfera de oxigen,la o presiune de aproximativ 25 de at. a unei cantitati cunoscute de material combustibil,in conditiile STAS 8790-81,caldura degajata prin ardere fiind cedata unei cantitati cunoscute de apa,a carei crestere de temperatura se masoara si se inregistreaza grafic. In urma incercarilor se calculeaza: - puterea calorifica in bomba (Qb) in kJ/kg sau kcal/kg; - puterea calorifica superioara a materialului combustibil (Qs) in kJ/kg sau kcal/kg; - puterea calorifica inferioara a materialului combustibil (Qi),in kJ/kg sau kcal/kg.

Metoda diferentiaza aceste puteri calorifice in raport cu gradul de oxidare sau de combustie a unor produse ale arderii (carbon,sulf,azot) de formarea sau nu a acidului clorhidric din clorul degajat,precum si de starea lichida sau de vapori in care se considera in finalul incercarii apa din material si apa formata prin ardere. Intre puterile calorofice ale materialului exista in relatiile: Qi<Qs>Qb. Determinarea claselor de combustibilitate C1,C2,C3 si C4 potrivit STAS 11357,se calculeaza prin urmatoarele metode: 1) Incercarea cu flacara de alcool (etalon) prin contactul acesteia cu latura inferioara a eprubetei de 24x30 cm,timp de 3 minute + 15 secunde.Se constata: durata flacarilor (daca apar),persistenta punctelor de incandescenta si persistenta fumului.De asemenea se urmareste marimea suprafetei carbonizate si eventual aparitie a picaturilor. (tabelul XIV.4.1). Rezultatele incercarii cu flacara de alcool Durata Persistenta Clasa flacarilor punctelor de Persistenta Suprafata Aparitia [s] incandescent fumului [s] carbonizata picaturilor a [cm²] [s] C1 Nu apar ≤ 10 ≤ 30 < 60 Nu apar Nelimitat C2 ≤5 numai in Nelimitat < 100 Nu apar zona carBonizata C3 Nelimitat < 200 Nu apar C4 Nu se incadreaza in rezultate de la C1,C2 sau C3 Elementele de constructii alcatuite din totalitate (inclusive lianti,adezivi,pelicula de acoperire etc.) din materiale incombustibile pot fi incadrate direct in grupa elementelor incombustibile fara a fi necesara incercarea lor. Determinarea propagarii flacarii pe suprafata materialelor combustibile folosite in constructii se face in laborator printr-o metoda standardizata (STAS 7248-81),cu ajutorul unui aparat cu radianti ceramici alimentati cu gaz petrolier lichefiat sau gaz metan cu epruveta din materiale netratate sau tratate ignifug,avind dimensiunile de 105x22cm si grosimea maxima de 3 cm. Principiul metodei consta in determinarea distantei parcursa de flacara in timp de 10 min,pe suprafata materialului incalzit la temperature cuprinse intre 150 si 500ºC. In raport cu distantele parcure de flacara se stabilesc clasele de propagare a flacarii,conform tabelului XIV 4.2. Distantele parcurse de flacara si clasele de propagare a flacarilor Distanta parcursa de flacara dupa Clasa de propagare a flacarilor 10 min [cm] la suprafata materialelor ≤ 10 PI 11-25 P II 26-40 P III 41-60 P IV 61-85 PV

≥ 86

P VI

O metoda asemanatoare ca principiu (STAS 11388/1980) este utilizata pentru incercarea cablurilor electrice cu izolatie si manta din PVC pozate in grup (flux),pe trasee verticale si orizontale,in incaperi speciale de cabluri,in vederea considerarii acestor cabluri “greu combustibile”.Lungimea medie arsa nu trebuie sa depaseasca 50% din lungimea initiala a epruvetei,iar timpul de ardere (tava cu petrol) trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 10 min. 2) Incercarea cu arzatorul electric,prin expunerea epruvetei unei duble actiuni: radiatia calorica si efectul gazelor calde matura suprafata epruvetei,favorizind astfel eventuala propagare a flacarii.Se urmareste durata inflamarii epruvetei,dimensiunile zonei de propagare si eventuala aparitie a picaturilor de material topit (tabelul XIV.4.3). Rezultatele incercarilor cu arzatorul electric Durata inflamarii Zona de propagare [s] [cm/cm] Aparitia picaturilor ≤5 Nu apare Nu apar >5 Inaltime ≤ 35 Nu apar Inaltime < 60 Nu apar >5 Latime < 9 Se incadreaza in rezultatele de la C1 si C2 Nu se incadreaza in rezultatele de la C1,C2 sau C3 Apar

Clasa C1 C2 C3

C4

3) Incercarea de ardere a picaturilor,folosind o sursa radianta.Se urmareste daca picaturile de material topit sunt sunt arzinde sau nu si daca vata din jurului vas de colectare a picaturilor se inflameaza sau nu.Metoda diferentiaza materialele din clasa C1,la care picaturile ard si vata se inflameaza fata de materialele din clasa C3 la care apar picaturi,dar acestea nu sunt arzinde si vata nu se aprinde. 4) Incercarea prin radiatie,folosind o sursa de radiatie (epiradiator cu puterea de 3W/cm²) timp de 20 min pe epruvete de 30x40 cm. Aprecierea comportarii materialelor se face pe baza a 4 indicii: inflamabilitatea (i),dezvoltarea flacarilor (s),lungimea maxima a flacarilor (h) si combustibilitatea (c),determinati prin relatiile: i=1000+1000 ; s=∑1 ; 15t1 15t2 140 h=lmax ; 20 c=∫i0(T-T0)dT ; 120

t1 si t2 - timpii de inflamare pe cele doua fete [s]; l - lungimea atinsa de flacari,in cm,masurata in fiecare jumatate de minut,pe toata durata incercarii; t - durata incercarii [min]; T0 - temperatura de echilibru a aparatului [°C] ; T - temperatura inregistrata la un moment dat in cursul incercarii [°C].

In cazul in care un material se strapunge la incercarea prin radiatie cu epiradiatorul fara sa apara inflamarea,aceasta se incadreaza in C1 daca zona de distrugere nu avasenseaza si nu apar picaturi.Daca una din aceste doua conditii nu este indeplinita,materialul se incadreaza in C4 (tabelul XIV.4.4). Rezultatele incercarii prin radiatie cu epiradiatorul Clasa C1 C2 C3 C4 Indicele de Inflamabilitate 0 Nelimitat 1 Nelimitat 2 Indicele de dezvoltare a flacarii [s] 0 0,2-1 0,2-1 1-5 5 Nelimitat Lungimea Indicele de maxima combustibilitate a flacarii [h] c 0 1 1 1 1 1 Nelimitat 2,5 nelimitat 2,5

5) Incercarea cu panoul radiant (ceramic,poros) alimentat cu gaze,care expune epruveta la un flux caloric radiant.Se constata lungimea zonei afectate dupa 30 s,1 min si 30 s dupa 10 min (tabelul XIV.4.5) Rezultatele incercarii cu panoul radiant Marimea zonei arse pe lungimea epruvetei [cm] Dupa 30`` Dupa 1`30`` Dupa 10`` C1 <5 < 16,5 < 16,5 C2 < 10 < 21,5 < 45, C3 < 15 < 26,5 < 71,0 C4 < 15 > 26,5 > 71,0 Clasele de combustibilitate si de propagare a flacarii determinate in laboratorul de Centre de Studii si Experimentari al comandamentului Pompierilor pentru unele materiale sunt aratate in Tabelul XIV.4.6 Clasele de combustibilitate si de propagare a flacarii Materialul 1 Covor textile ignifugat Covor lina 100% Doc diagonal ignifugat Filtru textile ignifugat Folie PVC ignifugata Inlocuitor de piele pe baza de PVC Mocheta Mocheta ignifugata Clasa de Combustibilitate 2 C2/C3 C3 C2 C2 C3 C2/C3 C3/C4 C2/C3 Clasa de propagare a flacarii 3 PV PV Clasa

Perdea Piele sintetica Pinza cauciucata ignifugata Pinze fire sticla Placi termoizolatoare din PVC Placi termoizolatoare din pluta Placi poliesterice Placi din PAFS Placi (cochilii) din polyester expandat Sac filtru ignifugat Sac filtru neignifugat Stofa mobile Spuma poliuretanica flexibila ignifugata Termotex Tesatura aluminizata Tesatura lina 100% ignifugata Tricot fir ignifugat

C2 C2 C3 C1 C2 C2 C4 C4 C4 C2 C4 C2 C4 C4 C2/C3 C2 C3

PV PIII PIV PIV PVI PV-VI

PVI PIV-V

Determinarea rezistentei la foc a elemetelor de constructie in laborator se face conform STAS 7771-81,prin introducerea elementelor de incercare intr-un cuptor usor presurizat (15+5 N/m²) avind un program termic reglat astfel incit sa varieze cu timpul potrivit expresiei: T-T0=345 log (8t+1); t – intervalul de timp de la inceputul incercarii in momentul considerat [min]; T – temperatura cuptorului in momentul considerat (dupa intervalul de timp t), °C]; T0 – temperatura initiala a cuptorului [°C]. Relatia de mai sus se reprezinta grafic prin curba normalizata etalon temperatura – timp (fig. XIV4.1). Valorile caracteristice sunt aratate in tabelul XIV.4.7. t [min] T-T0 [°C] Valorile caracteristice ale curbei normalizate 5 10 15 30 60 90 556 659 718 821 925 986 120 1029 180 1090 240 1133 360 1193

In urma masurarii,inregistrarii si interpretarii datelor se evalueaza limitele de rezistenta la foc (lrf) ale elementului de constructie dupa urmatoarele 3 criterii: 1) Capacitatea portanta,functie de care limita de rezistenta la foc este egala cu intervalul de timp considerat la inceputul incercarii pina in care elementul capata deformatii maxime admise si se prabuseste,nemaiputindu-l indeplini rolul pentru care este destinat in constructie.In principiu,pentru grinzi si plansee,deformatiile maxime,exprimate prin raportul dintre sageata maxima a elementului si lungimea liberaa acestuia,nu trebuie sa depaseasca 1/30.

ceea ce duce la imbunatatirea comportarii lor la foc.materiale pe baza de lemn (placi din ascii de lemn. 3) Etanseitatea: .sau temperatura maxima ajunge la 220°C.indifferent de marimea temperaturii initiale.temperatura maxima atinsa in oricare din punctele fetei neexpuse depaseste cu peste 180°C temperatura initiala.58-86.in sensul diminuarii acesteia. IGNIFUGAREA MATERIALELOR COMBUSTIBILE DIN LEMN SI TEXTILE UTILIZATE IN CONSTRUCTII 5.temperatura medie a fetei neexpuse depaseste temperatura initiala cu peste 140°C.orizontale.initiala.exista diferite metode de determinare prin calcul a rezistentei la foc.insa sunt foarte laborioase.crapaturi sau alte deschideri prin care flacarile calde aprind si ard timp de minimum 10 s tampoanele de vata aflata la 20-30 mm de fata neexpusa a elementului.fisurarea blocurilor de sticla.urmarindu-se si inmuierea.potrivit STAS 7771/30-75.si frontale asamblate. La ferestre.topirea si curgerea sticlei. 5.iar rezultatele se recomanda sa se confrunte cu incercari practice la foc in laboratoarele autorizate. Pentru usi (STAS 7771/2-82) limita de rezistenta la foc se stabileste in functie de urmatoarele criterii: 1)Stabilitate: intervalul de timp pina in momentul prabusirii usii ori deschiderii acesteia.placi din fibre de lemn.cu sau fara plafoane suspendate ori sustinute de elementele portante. .grinzi si ferme. Prin ignifugare materialele isi modifica capacitatea de a se aprinde si a arde in continuare. Pentru unele elemente de constructii.Ca urmare a tratamentelor de ignifugare.ori se inflameaza fata neexpusa sau se ating valorile critice (250-300°C) in spatiul delimitat de ecranul de incercare realizat din panouri verticale.evaluarea limitei de rezistenta la foc se face similar ca la usi. Pe baza acestor criterii se stabileste limita de rezistenta la foc pentru peretii portanti sau neportanti.lemnul si materialele pe baza de lemn.plansee si acoperisuri.finala.in functie de care limita de rezistenta la foc este egala cu intervalul de timp considerat de la inceputul incercarii pina in momentul in care elementul se prabuseste total sau partial ori nu mai indeplineste unele conditii speciale prestabilite.stilpi.indeosebi din beton armat sau prefabricat. .2) Izolarea termica.in functie de care limita de rezistenta la foc este egala cu intervalul de timp considerat de la inceputul incercarii pina in momentul in care se atinge una din urmatoarele situatii limita: .precum si textile celulozice neignifugate se incadreaza in clasele C3 si C4 de .etc) prin tratamente de suprafata si in profunzime si textile celulozice (cu maximum 50% fibre sintetice) se executa pe baza normelor tehnice C.in functie de care limita de rezistenta la foc este egala cu intervalul de timp considerat de la inceputul incercarii pina in momentul in care elementul de incercare se formeaza fisuri.depasirea cu 500°C a temperaturii initiale in spatiul delimitat de ecran. 2) Izolare termica: temperatura medie pe fata neexpusa depaseste cu 140-180°C temperatura initiala a foii de usa sau radiatia termica a fetii neexpuse atinge niveluri periculoase stabilite la distanta de 0.1 GENERALITATI SI DOMENIUL DE APLICARE AL IGNIFUGARII Tratarea cu produse ignifuge a materialelor combustibile: lemn. 3) Etanseitate: se aprinde tamponul de vata.30 m de fata neexpusa.

.magazii etc.inchiderea sau mascarea instalatiilor si echipamentelor.sectionare.rindeluire etc.precum si periodic la constructiile vechi. .litera c). .planseele.ignifugate anterior.li se aplica din nou tratamentul de ignifugare (indifferent de durata de mentinere a calitatii produsului ignifug).vopsite sau tencuite. Pentru cladiri cu character monumental.de la caz la caz. .monumentele istorice. materialul lemons varuit va fi ignifugat de la caz la caz analizindu-se oportunitatea acestei operatii.de catre proiectant si organul tutelar.la realizarea unor elemente de constructie.necesitatea ignifugarii materialelor combustibile se stabileste. Ignifugarea nu este obligatory in urmatoarele cazuri: .la constructiile provizorii pentru ateliere.golurilor si locurilor de imbinare cu chit ignifug obtinut din produsele respective amestecate cu huma sau creta.valoarea si periculozitatea la incendiu a bunurilor continute.in scopul indeplinirii conditiilor necesare.expozitii.cind materialele combustibile sunt in contact permanent cu atmosfera umeda (peste 70%).a normelor si masurilor tehnice privind proiectarea si executarea constructiilor.la rafturile si stelajele din magazii si depozite care adapostesc materiale cu valori mari sau materiale greu de inlocuit.ori cu amestecuri pe baza de argila.trecerile prin pereti.nisip fin sau ipsos.cladiri cu sali aglomerate si centre de calcul electronic. .cum sunt piesele unicat din import.curatirea lemnului si materialul din lemn (indepartarea cojii.cind magaziile din lemn sunt destinate pentru depozitatea cerealelor .remize. Ignifugarea este obligatory in urmatoarele cazuri: .4. Obligativitatea ignifugarii materialelor combustibile utilizate in constructii se stabileste in conformitate cu prevederile Decretului nr.cioplire. .la constructiile noi.precum si alte cladiri de importanta deosebita.).cind exista usi.in care se lucreaza cu substante combustibile sau cu foc deschis..o data cu reparatiile elementelor respective.depozite.functie de importanta obiectivului.la elemente decorative interioare si finisaje la sali aglomerate.la sali de spectacole. 5. Partile neaparente ale finisajului interior sau a altor elemente de constructie.combustibilitate (mediu si usor inflamabile) isi reduce combustibilitatea trecind in majoritatea cazurilor in clasa C2. . .care nu sunt accesibile decit prin demontarea sau desfacerea elementelor de constructie respective.ferestre. . .termice) si finisaje utilizate in cladiri inalte.precum si garduri.finisajelor pe caile de evacuare si altele.dusumele.etansarea crapaturilor.muzee.290/1977 (art.vulnerabilitatea la incendiu a constructiei.la tratamente speciale (fonice.cum sunt tavanele.la modificarea sau schimbarea destinatiei celor existente.cind partile apartente ale materialului lemons sunt lustruite.2 IGNIFUGAREA LEMNULUI SI A MATERIALELOR PE BAZA DE LEMN Conditii de pregatire aplicare: . .mobilier etc.

Receptionarea. . apoi se aplica vopseaua de acoperire in doua straturi. .numarul lor stabilindu-se in functie de suprafata ignifugata si intervalul de timp la care urmeaza sa se faca incercari de verificare.vid-presiune atmosfera si vid presiune atmosferica-vid.reducerea umiditatii lemnului cu cel putin 18% pentru cel protejat la suprafata si 25% in cazul ignifugarii prin impregare.iar la cererea beneficiarului si conform STAS 7248-81. .cu doua componente I107-20/I (grund) si I-107-30/II (solutie de insolubilitate).vopsea ignifuga de interior pe baza de silicat de sodiu. .conform 9302/4-88.epruvetele dreptunghiulare (40x15cm) trimise la laborator (cel putin 3) se ambaleaza.se repeta operatiile anterioare pina la realizarea consumului specific.iar dupa uscare timp de 24-48h.iar produsul EVINIT se dizolva in apa conform retetei in concentratie de 16-20%.pentru aplicarea vopselelor pe baza de ulei.sarpanta.nevizibile.sigileaza si eticheteaza precizind produsul inginifug.controlul si eficienta ignifugarii: .vizibile.vopsea ignifuga de exterior pe baza de silicat de sodium.produsele IGNIFUG FC si EVINIT.prin aplicarea cu pensula sau prin pulverizare: .). .recomandabil prin pulverizare. se aplica.cu doua componente “DIASIL” A si B.Pastrarea epruvetelor se face in aceleasi conditii ca si lucrarea ignifugata.cu exceptia stejarului si a altor specii neignifugabile.omogenizarea produselor ignifuge inainte de aplicare si dupa caz. utilizarea materialelor din lemn ignifugat se face dupa uscare.consumul .locul de utilizare (spatii inchise si uscate sau exterioare).efectuarea lucrarilor de ignifugare la temperatura mediului de minimum 5+°C.solutia A intr-un strat.alegerea produsului ignifug si a procedeului de aplicare in functie de: specia de lemn si particularitatile de impregnare. .pregatirea epruvetelor pentru incercari se executa sub supravegherea beneficiarului lucrarii. se aplica solutia I dupa care solutia II la 1/2h. 2) Pentru tratamente prin impregnare in instalatii speciale.rolul elementelor (de rezistenta. 4) La elementele ignifugate inainte de a fi puse in opera.in conditiile STAS 652=74. ignifugarea se realizeaza prin imersie de scurta durata. 3) Suprafatele ignifugate pot fi acoperite cu vopsea de baza de ulei. .solutie ignifuga care nu decoloreaza lemnul “IGNIFUG FC” pe baza de substante ignifuge – fingiciale si solventi.potrivit STAS 9302/1.folosind procedeele bailor simple si duble (calde-reci) sau procedeele vid-presiune.aplicare cu pensula sau pulberizare.produsul insectofungicid si ignifug lavabil “EVINIT” pe baza de sulfat de cupru.evitarea lavabilitatii produselor I-107-1.2 si 3.”DIASIL” si “IGNIFUG FC”. Produse utilizate si tehnologia de aplicare: 1) Pentru tratamente de suprafata.decorative etc.se face rectificarea eventualelor deteriori ale suprafetelor. .acid boric si bicromat de sodiu – solutie apoasa se aplica numai pentru lemn.emailuri alchidice sau cu vopsea VINAROM.se utilizeaza.in conditii normale.iar dupa uscare (24-48h) se aplica solutia B in doua straturi la aceleasi intervale de timp.receptionarea lucrarilor de ignifugare se face pe baza rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate in laboratoare autorizate (Centrul de studii si experimentari pentru prevenirea si stingerea incendiilor din Comandamentul de Pompieri sau Statia de cercetari la foc din cadrul INCERC).emitindu-se buletine de incercare.diluarea acestora cu apa (maximum 5%)..cantitatea.concomitent si in aceleasi conditii cu cele utilizate in obiectul de constructie. .dupa montajul materialelor.81.

functie de natura produsului ignifug si forma materialului (tabelul XIV.pe baza de borax tehnic (componenta A).la toate solutiile se verifica pH-ul si dupa caz se neutralizeaza cu amoniac.Partea solida (44 kg) se dizolva “la rece” in 100 l apa.constind intr-un amestec de compusi pe baza de fosfor si azot. Dupa preparare.compus dintro parte solida si una lichida.Se prepara prin dizolvarea a 15 kg “FOSCARB” in 85 kg apa in filtrare. 3) Produsul “FOSCARB”.dupa care se agita bine.inclusive pe plusuri si catifele.functie insa de conditiile de mediu. 2) Produsul “ignifug textile D”. 5.se filtreaza apoi se adauga partea lichida (22 l). Domeniile de aplicare: 1) Produsele “ignifug textil” si “ignifug textile D” se utilizeaza la fibrele celulozice si tesaturile din fibre celulozice.numarul de straturi si unitatea care a executat lucrarea. . epruvetele sunt insotite de procesul verbal de receptie provizorie.1).Inainte de aplicare.functie de natura si grosimea materialului.30 kg de produse A+B+C se dizolva in 170 l apa calda (50-50°C).2.in raport cu conditiile de utilizare a materialelor.107-1 IGNIFUG FC EVINIT si DIASIL Lemn masiv PII-C2 PAL de interior PII-C2 PAL si PFL poros PIII-C2 PAL de exterior PIV-C2 Placaj PV-C3 Lemn usor impregnabil PIII-C2 PIII-C2 Lemn greu impregnabil PIII-C2 .5. 2) Produsul “FOSCARB” se poate folosi pentru ignifugarea materialelor din fibre celulozice in amestec cu maximum 50% fibre sintetice.acid boric (componenta B) si fosfat dinamoniu (componenta C) livrate in proportie de amestec (14:14:2 parti in greutate).eficacitatea efectiva a lemnului si materialelor de baza de lemn utilizate in constructii este de: ● 3 ani pentru ignifugarea de suprafata. ● clasele maxime de propagare a flacarilor la suprafata si de combustibilitate.eficacitatea ignifugarii in laborator se apreciaza prin conditiile de admisibilitate.modul de aplicare.3. .pe baza de uree si fosfat de diamoniu.realizind o solutie cu concentratie de 15%.specific pe unitatea de suprafata sau volum data aplicarii. 3) Produsele “ignifug textil” si “FOSCARB” se aplica pe toate tipurile de tesaturi. IGNIFUGAREA MATERIALELOR TEXTILE Produsele utilizate si pregatirea lor pentru aplicare: 1) Produsul “ignifug textil”.pe care nu se aplica produsul “ignifug textile D”. ● 15 ani pentru ignifugarea prin impregnare. Clasele de propagare a flacarilor la suprafata Forma materialului I.constind in: ● pierderea de masa maximum 30-35%.

.pentru tesaturile care nu se pot demonta pentru a fi fulardate. 2) Pulverizarea cu aparate tip Vermorel.sunt aratate in tabelul XIV.omogenizarea solutiilor de produse ignifuge inainte de folosire. Receptionarea.se sigileaza si se eticheteaza (mentionind produsul ignifug folosit. .5.4) Produsele “ignifug textile D” si “FOSCARB”.3. Gradele de eficacitate.patrunderea rapida a produselor in materiale ignifugate.controlul si eficienta ignifugarii: .nu se aplica pe materiale folosite in locuri cu umiditate marita (peste 70%).data ignifugarii.fiind lavabile.spalarea prealabila a tesaturilor si curatirea de praf.stoarcerea prin valturi si uscarea este procedeul cel mai eficient.tratament uniform (pe suprafata si in profunzime).respectarea consumurilor specifice stabilite.STAS 9155-73 si STAS 11357-90. . .1 Gradele de eficacitate ale ignifugarii Gradul de eficacitate a I II III IV V VI VII ignifugarii Timpul maxim de propagare 1 1 1 2 2 2 3 a flacarii [s] Timpul maxim de sustinere 1 2 2 3 3 3 4 a incandescentei [s] Lungimea maxima a zonei 140 100 90 75 60 40 25 carbonizate in [mm] .pe baza rezultatelor incercarilor efectuate in laboratoarele autorizate (Centrul de studii si experimentari pentru prevenirea si stingerea incendiilor din Comandamentul Pompierilor si Statia de Cercetare la foc din cadru INCERC).unitatea care a executat lucrarea si consumul specific realizat).intreprinderea producatoare. . Conditiile de impregnare: .receptionarea lucrarilor de ignifugare se face de catre beneficiar prin organele tehnice.epruvetele (3-4 buc) cu dimensiuni de 25x30 cm se decupeaza din materialul ignifugat sau se trateaza concomitent in aceleasi conditii.tesaturile de tip plus si catifea tratate prin pulverizare nu trebuie sa fie apretate partea neplusata.conform STAS 9155-73.Se ambaleaza in hirtie. 3) Imersarea (numai pentru produsul “FOSCARB”).” precum si intre gradele VI-VII pentru “FOSCARB”. . .neschimbarea aspectului materialelor ignifugate.metoda impregarii.care emite buletine de incercare conform stas 8025-84. Tehnologiile de aplicare: 1) Fulardarea (impregnare cu foaia intinsa). ●gradele de eficacitate ale igniugarii.si se apreciaza prin: ● clasa de combustibilitate maxima.eficacitatea ignifugarii se determina conform STAS 8025-84.care sunt cuprinse intre gradele IV si VII pentru produsele “ignifug textil” si “igniug textil D.care trebuie sa fie C2 pentru toate cele 3 produse ignifuge.Calimax ori instalatii mobile deservite de compresoare de aer si uscare lenta in aer liber (24-48 ore). .

Rezistenta de aprindere depinde de natura materialelor plastice si plastifiantilor.In raport cu punctul de topire se defineste si reactia materialului fata de foc.putind provoca oamenilor arsuri grave si dureroase.incorporarea de adaosuri materiale.de gradul de conductibilitate termica. Punctul de inmuiere corespunde temperaturaii limita de folosire. .lucru ce se poate realiza prin: . . Viteza de ardere depinde de gradul de combustibilitate al materialului.a umpluturii.continute in tabelul XV.de gaze si vapori combustibili si toxici. picaturile ard in timpul caderii. 2.aplicarea pe un suport incombustibil (fibre de sticla a materialelor) plastice.adica marimea si starea picaturilor (caderea continua sau cu intermitenta) daca ard sau nu in cadere.O parte dintre materialele plastice picura la temperaturi relativ scazute.adaugarea de plastifianti pe baza de fosfat.fara ca materialul sa se dregadeze sau sa se deformeze. Degajarile de fum.fibre de stilca. Tendinta pe plan mondial este de a fabrica cit mai multe tipuri de materiale plastice cu o rezistenta de aprindere cit mai ridicata.PARAMETRII PERICOLULUI DE INCENDIU Punctul de incepere a degajarii gazelor:temperatura la care incepe degajarea gazelor combustibile.2.saruri sau compusi halogenati. .unele chiar si la 80°C.la temperatura de peste 150°C sufera un process de disociere termica. . Gradul de combustibilitate constituie cel mai principal parametru in alegerea si utilizarea materialelor plastice in diferite scopuri. La tesaturile pentru stofa de mobile se admite ca timpul de mentinere a incandescentei sa fie de maximum 45 s. Punctul de topire indica contributia materialului la dezvoltarea arderii.de grosimea si pozitia lor. Combustibilitatea materialelor plastice 1.aplicarea unui material filmogen mai rezistent decit suportul plastic insasi. .La tesaturile pulsate se admite propagarea flacarii timp de maximum 25 s insa numai pe suprafata plusata.Trebuie avut in vedere modul de picurare.Tipurile noi de materiale plastice de natura organica. Punctul de picurare corespunde momentului inceperii picurarii particulelor din material plastic si care contribuie la propagarea flacarilor.de azbest.incorporarea elementelor inhibatoare si antioxidante (oxid de antimoniu) sau anorganice (cloriti). Temperatura de autoaprindere: temperatura la care se produce oxidarea materialului sau a gazelor si este destul de ridicata pentru unele materiale plastice (peste 300°C).de coeficientul si de rezistenta propri-zisa la ardere.1. CARACTERISTICILE DE ARDERE A PRINCIPALELOR MATERIALE PLASTICE Pe baza unor rezultate dn experimentari s-au obtinut citeva din caracteristicile de ardere ale materialelor plastice.

CO2 Se aprinde si arde violent .Produs e de ardere 4 Se aprinde si arde indepen -dent Se aprinde si arde indepen -dent .CO2 Se aprinde dar se autostinge la scoaterea din flacara HCI.CO.CO.Caracteristicile de ardere (combustibilitatea) a principalelor materiale plastice fabricate si prelucrate in tara Denumirea Comportar Temperatu materialulu ea ra i la 75°C minima la care se aprinde si arde cu flacara [°C] 0 1 2 Polictilena Arde total 300 Polipropile na Polistiren Policlorura de vinil Arde total 350 Puterea calorifica [kcal/kg] Comportarea la temperatura de 25°C prin introducerea in flacara de gaze.1712 ) Polimetacrilat Arde total 560 3500 Se aprinde si Combustib arde il independent Se aprinde si Combustib arde il indepenDent Se aprinde si Combustib arde il independent Se aprinde si combustibi arde l independent 260 320 10500 95 (vulcani zat) 95 (vulcani zat) 90 300 11000 Arde total 350 3750 .CO.CO 2 Clasificare Tempera a t--ura materialelo maxima r de utilizare [°C] 5 Combustib il Combustib il Combustib il Combustib il 6 120 140 3 10800 10100 Arde total 300 550 9540 4870 90 100 Arde cu fla cara intermi Tenta gazeificind u-se total Politetraflu Se or-etilina gazeifica repede fara arde cu flacara Cauciuc Arde total natural cauciuc sintetic CAROM (1500.

Se aprinde si arde independent.instalatii cu spuma: chimica.Poliamida Arde total 350 9130 Policarbon ati Arde total 350 0150 Poliesteri Poliuretan Arde total Arde total 325 350 6330 6400 Se aprinde si arde independent .drencere si cu apa pulverizata.slabe ten-dinte de autostingere Se aprinde independent. .mecanica si cu apa usoara.CO2 si acid formic Se aprinde Combustib greu. .instalatii cu apa: hidranti (interiori. In functie de modul de realizare si de functionare avem: . . .CO. .instalatii fixe: automate si manuale.instalatii cu haloni.spinkere. amoniac Se aprinde greu.exteriori).instalatii cu gaze inerte: dioxid de carbon si azot.nu arde cu flacara Incombusti bil (neinflama bila) 150 120 Nu se aprinde - - 300-500 In functie de natura substantelor stingatoare avem: . .instalatii mobile.instalatii cu pulberi: Florex si pulberi speciale. . CO. .CO.CO.CO2.instalatii semifixe.instalatii cu abur.CO 2 Combustib il 120-126 Combustib il 120 Combustib il Combustib il 150 150 Rasini fenol formaldehi dice Rasini ureoformaldehi dice Rasina siliconica Arde total 500 5200 Arde total 500 2760 Se aprinde si Combustib arde il indepen-dent .CO2.tendinte il reduse de autostingere Nu se aprinde.

RC si 2D). hidranti exteriori cu apa si spuma.1).cu D Dinterior 26mm.2. tevi de refulare apa. furtun de refulare.Robinet cu sertar pentru A Dn100 mm. 10bar: C 1 gura de evacuare tip A. 1) Hidrantii interiori: retea de conducte cu apa cu racorduri fixe si robinet de inchidere – deschidere. Sisteme si elemente componente (tabelul XVI.instalatiilor si bunurilor. 0 1 2 3 4 5 6 Caracteristicile principale ale elementelor componente Elementul Tipul Caracteristicile principale 1 2 3 Hidrant interior C Dn50 mm. protectia personalului care actioneaza la temperaturi ridicate. dispozitiv de producerea spumei cu recipient de spumant si teava de spuma.Dn100mm. INSTALATII DE HIDRANTI Scopurile instalatiei: limitarea si localizarea incendiilor.Pmax10bar Pn10 B Hidrant subteran Pn10 Dn10mm. stingerea incendiilor.Pmax10ba r Hidrant de suprafata Dn100 5 guri de evacuare(1A.tip A tun de stins incendii (B) Hidrant subteran B Dn65 mm.cu iluminator de siguranta.B. Nr. Pmax16bar Hidrant portativ Pmax A.Pmax10bar pentru Guri de evacuare 2 buc. Pmax 16bar 6 guri de evacuare(2A. 2) Hidranti exteriori: retea de conducte de alimentare cu apa pe care sunt montati hidrantii subterani sau de suprafata. Pincercare 20 bar 7 8 .cu cot dublu C 2 guri de evacuare tip A. cutie de hidrant. crt.B -cu cot simplu B sau C -cu robinet A. racirea constructiilor.2C si Pn16 Dn150 2D).Robinet cu sertar schele petroliere Hidrant subteran Pn10 Dn65mm. dispozitiv de producerea spumei cu recipient de spumant si teava de spuma.B sau C Furtun de refulare A Dinterior 111mm. teava de refulare apa.Pn10bar pentru cladiri Hidrant de suprafata C Dn 80. Pincercare 25 bar poliester C Dinterior 53mm. Pincercare 20 bar din B Dinterior 76mm. furtun de refulare. Pincercare 20 bar cauciucat. Tipul de instalatii: hidrantii interiori cu apa si spuma. 2 guri de evacuare tip B .2. hidrantii portativ.B.

Ljet 3-4m Debitul de solutie 250-280 l/min si de spuma 15-20 m3 min Presiunea de lucru 3-5 bar Ljet 8-12 m Debit aspirat 130 l/min Presiunea apei la intrarea tip C 7-11 bar Presiunea la iesirea tip B 1.12.16 si 20 mm Ø ajutaj de 14 mm.pentru dispersia apei Ø34 Ø36 B C C C A-14 B si C Dinterior 34mm.16 si 18 mm Ø ajutaj 8.cu robinet si perdea de protectie .14. Pincercare 20 bar Dinterior 63 mm.16 si 18mm Ø ajutaj 8.lungime de +0.cu robinet si perdea de protectie .spumant 1 l/min si spuma 2. Pincercare 25 bar Ø ajutaj 12.14.16 si 18 mm Ø ajutaj de 12.7m3/min Presiunea de lucru 3bar.Se monteaza in locul celorlalte ajutaje Marimea fante de 5 si 3 mm.cu pulverizator .pentru hidrantii interiori -mecanica medie.5 m 9 Tevi de refulare apa: . INSTALATII DE SPRINKLERE .de mina simpla .10 si 12mm sau 14.10.5-2bar 1 intrare tip B si 2 iesiri tip C 1 intrare tip b si 2 iesiri tip C 2 intrati tip B si 1 iesire tip A 10 Tevi generatoare de spuma -mecanica medie.de mina simpla .pentru hidrantii exteriori TGSM-3 TGSM-20 11 Ejector pentru ape mici 12 13 Distribuitor Colector B-2C B-2BC 2B-A 3. Debit de apa 1200 si 600 l/min Lungimea sectorului circular de protectie a apei 32 si 20 ml Inaltimea sectorului circular al apei de 10 si 6 m Debit de apa 38 l/min.

capacul aparatului. compresoare de aer pentru tipul apa-aer..robineti de aerisire.miner.racord fix pentru pompe mobile si robinet principal de inchidere.care protejeaza medii cu temperaturi sub +4°C.flansa pentru racordare. Instalatia de tip sprinkler este formata din: sistem de alimentare cu apa.orificiu pentru racordare accelerator si camera de aer la presiune atmosferica.conducte de distributie.Scopurile instalatiei: detectarea automata a inceputurilor de incendiu.El este format din: supapa dubla.In practica.capac de vizitare. Supapa dubla are rolul de a separa zona de aer din amonte de zona de apa din aval a instalatiei. retele de conducte pentru distributia apei.ramificate sau inelare. stingerea automata a inceputurilor de incendiu.aparat de control si semnalizare.prin intermediul opritorului asigura mentinerea ridicata (deschisa) a supapei pe timpul functionarii.conducte de distributie.Clichetul.+40 2000-3000 Verticala 220 I P-321 445 ACS tip apa-apa 150 10 3-10 +4.deasupra aparatului de control si semnalizare.de a permite controlul starii de functionare si de semnalizare a declansarii.opritor.capete sprinkler (duzele de refulare).flansa pentru racordare la ACS.+40 2000 Verticala 220 IP-321 291 2) Aparatul diferential se monteaza la instalatiile sprinkler tip apa-aer.pentru siguranta.aparate si elemente componente: sistemul de alimentare cu apa.partea superioara avind o suprafata de aproximativ 8 ori mai mare ca a celei inferioare.manometre.tija de fixare.sprinklere. Tipurile de instalatii: apa-apa..5-2. Caracteristicile aparatului de control si semnalizare ACS (statii centrale) pentru instalatiile automate de stins incendii tip sprikler fabricate in Romania sunt aratate in tabelul XVI.5 +4. Descrierea componentelor specifice instalatiei sprinkler 1) Aparatul de control si semnalizare (ACS) are rolul de a mentine sub presiune constanta retelelor de conducte prin distributia apei.3.robinet cu clapeta de retinere.corpul aparatului.. semnalizarea automata a inceputurilor de incendiu. ..apa-aer. aparatul de control si semnalizare (ACS) sau statia de centrala a instalatiei.clichet.1 Caracteristicile aparatelor de control si semnalizare Caracteristica Diametrul nominal Presiunea nominala Intervalul presiunilor de lucru a apei Intervalul presiunilor de lucru a aerului Temperatura de lucru Volumul maxim al retelei sprinkler deservita de ACS Pozitia de montaj Tensiunea de alimentare cofret Gradul de protectie Masa UM [mm] [bar] [bar] [bar] [°C] [1] [V] [kg] ACS tip apaaer 150 10 3-10 1.orificiu pentru manomentru. Sisteme.presiunea aerului comprimat este de aproximativ 4 ori mai mica decit presiunea maxima a apei de alimentare.

Este fixat intre cadrul (bratele) corpului sprinkler-ului si ventiul opturator.2 1-2 1/2 8-40 .corpul sprinkler.dispozitivul de inchidere. Caracteristica Caracteristicile spriklerelor fabricate in Romania UM Sprinklere cu rozeta speciala 1 Temperatura de declansare Diametrul ajutajului de trecere a apei Debitul la presiunea de 2 bar Presiunea de lucru Filetul de montaj Distanta de montaj fata de 2 [°C] [mm] [1/s] [bar] [tol] [cm] 3 72.orificiu pentru racordare aparat diferential. 12. 2.caracteristicile geometrice a jetului de apa si uniformitatea intensitatii de stropire cu apa se face conform STAS 9576/1-74.6. Verificarea caracteristicilor hidraulice ale capetele sprinkler: debitele de apa dispersate.5.calduta specifica mica si dilatare volumetrica mare la temperaturi ridicate. 93. 182 10.5 1. -deflectorul (rozeta) are rolul de a dispersa in picaturi jetul de apa care iese din ajutaj.camera superioara de aer.2 1-2 1/2 8-40 cu rozeta normala 5 72.5 12.sistemul de pirghii solidarizate intre ele cu aliaje sau compozitii usor vizibile. Elementele de declansare.robint de verificare a acceleratorului si orificiu calibrat.de regula. 93 141.3) Acceleratorul se monteaza la instalatiile cu un volum mare al retelelor de conducte de distributie (peste 2000 l) pentru evacuarea rapida a aerului si se compune din: orificiu pentru racordare conducte distributie. 4) Capetele sprinkler sunt dispozitive care au rolul de a detecta incendiul si de a refula apa sub forma pulverizata pentru localizarea si stingerea acestuia.Pe corpun sprinklerului sunt fixate celelalte elemente componente.2.2 1-2 ½ 8-40 cu rozeta plana 4 72. 93 141. 2.5 12.6. 141 .orificiu calibrat.elementul de declansare are rolul de a ceda la temperatura stabilita si de a elibera dispozitivul de inchidere.ventil de arc.camera de aer.5 1.membrana.6.fiola de sticla umpluta cu un lichid care are temperatura de congelare joasa. .robinet. In general.plonjer. 182 10.5 1. . 2.precum si cu putin aer.bucsa filetata. 182 10.contragreutate.3.care este de fapt un ventil presat de catre elementul de declansare pe scaunul de etansare al orificiului de refulare a apei.un cap sprinkler se compune din: .prevazut cu filet la exterior pentru montarea in conductele de distributie si un ajutaj (duza) pentru refularea apei.constau din : . in functie de scopul urmarit (localizarea sau stingerea) se alege forma si dimensiunile deflectorului. . Caracteristicile spriklerelor fabricate in Romania (tip INOX) sunt aratate in tabelul XVI.scaunul ventilului.

Corelarea intre capetele sprinklerelor si temperatura Treapta temperaturii UM Temperatura mediului ambiant de declansare in care se poate monta sprinklerul Minima1) Maxima 72 [°C] (-5) +5 38 93 [°C] (-5) +5 60 141 [°C] +5 100 182 [°C] +5 140 1) Temperatura minima de -5°C (din paranteza) este specifica instalatiilor tip apa- aer.considerindu-se un debit de 15 l/s pentru fiecare racord. Instalatia de sprinklere cu aparat diferential poate functiona atit in varianta apa-aer (cind temperatura mediului protejat este sub +4°C).cit si in varianta apa-apa (cind temperatura mediului protejat este de peste +4°C).la 10-15% din evenimente au actionat intre 6-10 capete.Ele sunt realizate din teava de otel sudata.3.conform tabelului XVI. 4. .gazele fierbinti se ridica.iar in 10-15% din cazuri au intrat in functiune intre 11 si 30 capete.tavanul continuu Pozitia de montaj Cu capul in jos (ex.5mm).cu diametrul in scadere de la ACS (Ø12.in care alte sisteme de stingere nu sunt eficiente sau adecvate.cuplarea masinilor (pompelor) mobile pentru a asigura continuitatea alimentarii cu apa a instalatiei. INSTALATII DE DRENCERE Scopurile instlatiei: . 5) conductele de distributie au rolul de a alimenta cu apa capetele sprinkler montate pe aceastea.trebuie sa se asigure corelarea.magazine) Cu capul in sus Cu capul in sus Intre temperaturile de declansare ale capetelor sprinkler tip INOX si temperatura mediului ambiant in care se monteaza sprinklerele. cu panta 2-5%0 si sunt prevazute la capetele cele mai inalte cu robinete de aerisire si manometre. Functionarea instalatiilor cu sprinkler.stingerea incendiilor cu apa dispersata in incaperi cu pericol ridicat de incendiu. 6) Racordurile montate in aval de ACS cu ventil de retinere permit in cazul nefunctionarii sistemului de alimentare.iar dispozitivul de inchidere este aruncat de presiunea de apa (sau de aer) din reteaua de conducte.Racordurile pot fi de tip A sau B.3.numarul lor stabilindu-se in functie de debitul de calcul al instalatiei.La izbucnirea unui inceput de incendiu sau incendiu. Eficienta instalatiilor sprinkler.se acumuleaza si incalzesc volumul de aer de sub planseu (sau plafon) care inconjoara capul sprinkler si la atingerea nivelului de temperatura stabilit elementul de declansare cedeaza.Din stundiile privind eficienta instalatiilor sprinkler rezulta ca 60 si 75% din incendiile si inceputurile de incedii izbucnite in zonele protejate cu aceste instalatii au fost declansate 1 si 5 capete sprinkler.

. Tipuri de instalatii: automate si manuale..concava. Sisteme si elemente componente .aparate si elemente componente: .5 mm Debitul la 2 bar 1.cu marginea zimtata. . . INSTALATII DE APA PULVERIZATA Scopurile instalatiilor: .racire).in grupe de maximum 72 capete de stingere. Capetele drencer pot avea deflectoare (rozete) drepte.scari rulante etc.cu deosebireaca nu au elementul de detectare si declansare. .conice si in alte forme. Drenele sunt asemanatoare spriklerelor. .) din elementele de compartimentare impotriva incendiilor.retele de distributie a apei cu robinet de drenare (golire).5 mm Debitul la 2 bar 1.montate inclinat sau drept.fapt pentru care sunt numite si spriklere deschise. (tabelul XVI.capete drencer.Ele se amplaseaza pe retele la intervale de maximum 2.sistemul de alimentare cu apa.racire).stingerea incendiilor.prin stropirea sau acoperirea cu apa.4.limitarea propagarii incendiilor (stropire.in raport cu scopurile urmarite (stingere.limitarea si localizarea incendiilor prin realizarea unor perdele de apa cu care se protejeaza golurile (usi.6 si 2.prevenirea incendiilor prin stropirea si diluarea scaparilor (scurgerilor) de lichide si gaze inflamabile din instalatii.deservite de la un singur robinet de actionare.de regula.95 l/s Presiunea de lucru 1 – 2 bar Dimensiunile perdelei la inaltimea de montaj de 4m: lungimea 10 m si latimea 8 m Filetul de montaj ½ `` Drencer perdea 5. .racirea suprafetelor bunurilor ce pot fi afectate de caldura in caz de incendiu.sistem de alimentare cu apa. Tipuri de instalatii: automate si manuale.conducta distribuitor cu racorduri pentru alimentare de la masini mobile si manometre.1) Tipul drencerului Drencer cu rozeta normala Tipuri de drencere Caracteristicile principale Diametrul ajutajului 10. .5 si 12.degajarea spatiilor incendiate prin spalarea atmosferei. Sisteme.robinet de actionare a instalatiei.ferestre.5 m si se sectorizeaza.utilaje si rezervoare. .localizare. .3 l/s Presiunea de lucru 1 – 2 bar Filetul de montaj ½ `` Diametrul ajutajului 12.

.sistem de alimentare cu apa.8. .cu apa usoara (light water): ● pentru hidrocarburi obisnuite. .pina la vana sau electrovana de actionare (interventie) instalatia este plina cu apa. ● mare de infoiere (200-1000) pentru spuma usoara.stingerea incendiilor de produse petroliere si alte lichide combustibile.capete de debitare a spumei (camere de spuma cu deversoare. .retele de conducte de transport si distributie. . Sisteme.Dupa detectarea (observarea) incendiului vana (electrovana) de actionare se deschide si apa este debitata pe conducte si refulata prin capetele de pulverizare.tevi de spuma).5 mm 120° Schema de functionare a instalatiilor de apa pulverizata este asemanatoare cu cea a instalatiilor drencer. .1) Caracteristica Presiunea medie de lucru Debitul la presiunea medie de lucru de (4 bar) Diametrul orificiului de pulverizare in executie curenta Unghiul conului de apa Tipuri de capete de pulverizare Pluvia ERØ 7 4 bar 4 bar 0.5. semifixe. ● pentru produse polare.Intre sursa de apa si distribuitor. .aparate si dispozitive de dozare-amestecare (generatoare).protectia cu spuma sub forma de perna a rezervoarelor lichide combustibile din apropierea incendiului.dupa caz.sistem de alimentare cu spumant.iar in continuare retelele de distributie pina la capetele de pulverizare sunt goale. 1. ● redus de infoiere (6-8) pentru spuma grea.568 l/s 2.capete de pulverizare (tabelul XVI.aparate si dispozitive componente: . 2. ● mediu de infoiere (20-200) pentru spuma medie.2. 0.. Pentru spatiile inchise protejate cu instalatii de spuma. mobile. .instalatiile de detectare si semnalizare a incendiului si de declansare automata a instalatiei de spuma. 6. 1.cu spuma mecanica cu coeficient.retele de conducte de distributie cu vane de actionare (interventie) linga distribuitor.cu spuma chimica. . 2) Dupa modul de executie (constructie): fixe.se prevad: . Tipuri de instalatii: 1) Dupa natura spumantului: .6 l/s 12 mm 7 mm 80° CEM -1 4 bar 1.1 l/s 09.INSTALATII DE SPUMA Scopurile instalatiei: .

semifixe si mobile 3 Generator de spuma aeromecanica pentru rezervoare cu capac plutitor tip GSA 4 Generator de spuma mecanica. crt. 1105 si 1215 mm Masa:45. . 64 si 91 kg 2 Generator de spuma mecanica pentru instalatii fixe.dispozitivelor si accesoriilor de producere a spumei Nrt.ventilatiilor.pentru rezervoare cu capac fix tip GSA .dispozitivelor si accesorilor de producere a spumei sunt aratate in tabelul XVI. Caracteristicile aparatelor.6.dispozitive de actionare a usilor.5-7 bar Coeficient de infoiere 7-8 Lungimea (A): 575 si 750 mm Masa 9.dispozitive si accesorii 1 Generator de spuma chimica pentru instalatii fixe.8 si 11 kg Tipodimensiuni:400CF.dispozitive de avertizare si temporizare. 0 1 Aparate.1 Caracteristicile principale ale aparatelor.. 800 so 1600 l/min Lungimea (A):1010.semifixe si mobile Caracteristicile principale 2 Presiune de lucru 6-8 bar Debit minim de spuma 3000 l/min Consum de apa la 8 bar 475 l/min Consum de praf unic tip II la 8 bar 60-63 kg Dimensiuni: 830x690x460 mm Masa ≈ 40 kg Presiune de lucru 6-8 bar Debit minim de spuma 5000 l/min Consum de apa medie 1000 l/min Consum mediu de spumogen praf 60 kg/min Dimensiuni: 680x450x300 mm Masa ≈ 35 kg Tipodimensiuni: 200 si 400 CP Debite: 200 si 400 l/min Intervalul presiunilor de lucru 3.ferestrelor.800 si 1600 CF Debite:400.trapelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti.

159 kg Amestecator de linie pentru Tipodimensiuni 3 spuma Debit de apa 400.2 si 3. 100 si 150 mm Marimea deflectorului (l1): .154.25 kg/m Deversor de spuma chimica Tipodimensiuni: 80.5-14 bar Dozaj de spumant in apa 6+1% Masa: 153.800 si aeromecanica 1600 l/min Presiune de lucru 6.80 si 100 mm Masa: 153.12000 si 16000 l/min Dozaj spumant ≈ 5% Presiune de lucru 12 bar Diamentrul conductei de apa: 250 si 300 mm Diametrul conductei de spumant:65.5 Dozator automat de spumant in apam.tip DSA 6 7 8 9 10 11 Tipodimensiuni 3 Debit minim de apa:1000 .1 kg Prelungitor teava Lungime 3 m generatoare de spuma Racord B pentru teava de 5000 l/min Masa ≈ 32 kg Tub de cauciuc pentru Racorduri tip D aspiratie Lungimi: 3 si 4 m Diametrul interior 25 mm Masa (fara racorduri) 1. 1200 si 1600 l/min debit maxim de apa: 10000. 154 si 159 kg Amestecator de linie pentru Tipodimensiuni: 2 (B si C) spuma mecanica Debit de spuma: 5000 si 2500 l/min Presiunea de lucru 7-9 si 5-7 bar Debit de apa: 475 si 237 l/min Masa 3.8 Teava generatoare de spuma Tipodimensiuni 2 (B si C) Debit de spuma: 5000 si 2500 l/min Consum de apa 390 si 216 l/min Presiunea nominala 8 si 6 bar Masa: 7.

4) Racordul de intrare a apei prevazut cu flanse Dn45 pentru instalatiile fixe sau cu racord tip C pentru cele mobile. 2) P ilnia metalica pentru praf 3) Conducta de apa cu duza de antrenare a prafului ce pleaca dupa racordul tip C si intra in pilnie pe care sunt montati un manometru si un robinet. 114 si 168 mm diametrul flansei de montaj: 270.conducta cu solutie spumanta avind duza de pulverizare. Generatoarele cu spuma mecanica (GSA) pentru rezervoare cu capac fix (CF) au o camera de amestec cilindrica cu volum diferit.197.cu orificiul de 16 mm. 12 kg. Generatorul de spuma mecanica are o constructie asemanatoare cu generatorul de spuma chimica: 1) Corpul generatorului fixat pe un suport cu racordul de intrare tip C si racordul de iesire tip B. 248 so 356 mm unghiul deflectorului 30° diametrul tevii: 89. pentru intrarea apei.iar la cele pentru rezervoare cu capac plutitor (CP) camera de amestec este formata din volumul interior al tevilor de intrare si iesire racordate printr-un segment tronconic.Se compune din: 1) Cutia metaluca prevazuta cu capac. 6) Racordul de iesire a solutiei spumante prevazut cu flanse Dn64 pentru instalatii fixe si racord fix tip B pentru cele mobile 7) Ventilul de retinere cu bila si gratar.prin orificiile sau fantele dispuse circular.de a-i reduce energia cinetica si de a dirija spuma lin pe peretele rezervorului. camerele de spumare si deversorul au si rolul de a maturiza spuma.La ambele tipuri.functie de debitul acestora. 5) Camera de aspiratie.Functioneaza pe principiul ejectiei. 5) Robinetul cu ventil montat pe racordul de intrare a apei. 6) Ventilul de retinere cu bila montat inaintea racordului tip B . 10 . 300 si 356 mm Masa: 8.montat inaintea racordului de iesire care asigura sensul unic al curgerii solutiei.minere laterale si rama suport 2) Camera de praf cu capacitate de 31.plasa pentru generarea spumei. .camera de aspiratie.iar la partea inferioara un ejector comopus din ajutajul convergent de inalta presiune.camera de amestec avind forma de ajutaj covergentdivergent.Blindele de etansare au rolul de a impiedica patrunderea vaporilor inflamabili in reteaua instalatiei de spuma.motor cu ardere interna sau turbina hidraulica.difuzorul de joasa presiune si camera de amestec cu sectiunea variabila (covergenta-divergenta).alcatuind impreuna un dispozitiv de forma speciala. Generatorul de spuma chimica are rolul de a doza praful unic si a-l solubiliza in apa. 3) Corpul generatorului avind peretele posterior o duza de antrenare a prafului.5 l de forma unei pilnii cu sita. generatoarele de spuma usoara se compun in principiu din: ventilator axial.aerul din exterior este absorbit la intrarea solutiei in camera de spumare. 4) Supapa de inchidere actionata printr-o tija cu roata de mina.mecanism de actionare – electromotor.

Schema utilajelor fluxurilor de producere a spumei la instalatiile fixe Varianta 1: sistem de alimentare cu apa de inalta presiune + sistem de introducere in conducta de apa a spumantului din rezervor prin pompa si dozator automat→conducta orizontala de linie→coloana de spuma→+camera de spumare cu blinda si deversor sau tun fix de spuma.dupa caz cu prelungitor. Varianta 2: autopompa cisterna (sau motopompa.dupa caz cu prelungitor. Varianta 3: conducta de alimentare cu apa → tun fix de spuma + spumant (aspirat prin tub tip D din ambalaje sau cisterne). Varianta 2: autopompa cisterna (fara generator de spuma) sau motopompa + sursa de apa → linie de furtun → amestecator de linie mobil + spumant absorbit prin furtun tip D din ambalaje → linie de furtun de refulare → teava generatoare de spuma. Varianta 5: autopompa cisterna (autotun) sau motopompa + sursa de apa → linie de furtun → generator de spuma usoara (moto.inertizarea mediului si limitarea evaporarii substantelor inflamabile. .electro ori hidro) + spumant. INSTALATII CU GAZE INERTE Scopurile instalatiei: . Schema utilajelor fluxurilor de producere a spumei in instalatiile mobile: Varianta 1: autospeciala de lucru cu spuma sau autopompa cisterna avind generator de spuma si spumant → linie de furtun de refulare → teava generatoare de spuma. .racirea mediului si materialelor.dupa caz cu prelungitor. 7. Varianta 4: autopompa cisterna sau motopompa + sursa de apa → linie de furtun → tun mobil (remorcabil) de spuma + spumant absorbit prin furtun tip D din ambalaje ori cisterna.stingerea incendiilor. .butoaie sau bidoane) → conducta distribuitor → conducta orizontala de linie → coloana de spuma → camera de spumare cu blinda si deversor sau tun fix de spuma.linie de furtun de refulare cu apa tip C → generator de spuma mobil + spumant (in ambalaje) → linie de furtun de racordare tip B → conducta de linie cu diametru 3`` → camera de spumare cu deversor. Schema utilajelor fluxurilor de producere a spumei la instalatiile semifixe: Varianta 1: autopompa cisterna (sau motopompa + sursa de apa).cisterna de apa) linie de furtun → tun fix de spuma + spumogen (aspirat prin furtun tip D din ambalaje sau cisterna). Varianta 4: conducta de alimentare cu apa → amestecator de linie fix + spumant (in rezervor sau ambalaje) → conducta orizontala de linie → coloana de spuma + camera de spumare cu blida si deversor. Varianta 2: conducta de alimentare cu apa + depozit de spumant (in rezervoare. Varianta 3: autopompa cisterna (fara generator de spuma) sau motopompa + sursa de apa → linie de furtun → generator mobil de spuma → linie de furtun de refulare → teava generatoare de spuma.

recipientele-butelii sunt racordate la colector prin tuburi flexibile. Instalatia de stingere cu dioxid de carbon cu functionare automata: .Ele trebuie sa reziste la presiunile si temperaturile de lucru pina la . .centrala de semnalizare si actionare.supapa de golire.baterie activa principala. La instalatiile automate.iar deschiderea lor este semnalizata la centrala.butelie de comanda de rezerva.dispozitiv de declansare. .79°C.robinet de linie. .Tipurile de instalatii: 1) Functie de natura gazului: cu dioxid de carbon si azot.Retelele de conducte de transport si distributie trebuie sa reziste la temperaturi scazute si la presiunile maxime de lucru.duze de refulare. . . Duzele de refulare se realizeaza si se monteaza astfel incit sa asigure deversarea rapida si uniforma a gazului inert. 3) Functie de modul de punere in functiune: automata (deservita de o instalatie automata de detectare si actionare in caz de incendiu) si manuala.conducta de transport. .Imbinarile se fac.conducta de distributie.fara a suferi deformari. .butelie de comanda principala. .Pe colector este o supapa de golire in pozitie normal deschisa (se inchide la peste 2 daN/cm²).duze de refulare. .dispozitiv de punere in functiune. .baterie activa de rezerva.avind fiecare supapa de sens. .echipament pentru inchiderea buteliilor. .Robinetele de linie sunt deschise de presiunea gazului din limitele de comanda. . . .prin fitinguri sau flanse.retele de conducte de transport si distributie. .care permite trecerea gazului de la butelie spre colector.precum si la deteriorari mecanice.dispozitiv pneumatic de declansare. . . .butoane manuale de actionare. .dispozitiv de avertizare optica si acustica. Descrierea instalatiei.pirghie pentru declansarea manuala.detectoare.supravegherea instalatiei si semnalizarea intrarii in functiune. .Robinetele de linie montate intre colectoarele si conductele de transport au rolul de a dirija gazul inert numai in zona afectata de incendiu si de a impiedica patrunderea gazului in zona protejata in cazul unei declansari intempestive.colector. Dispozitivul mecanic de punere in functiune trebuie sa fie capabil sa deschida simultan toate recipientele-butelii.de regula. Buteliile de comanda au rolul de a actiona dispozitivul pneumatic de declansare prin deschiderea robinetului de linie pe care il deservers.sistem de alimentare cu gaze inerte. 2) Functie de presiune: de joasa presiune si inalta presiune. Sisteme si elemente componente: .

3) Dupa procedeul de stingere: prin inundare totala a volumului. Functionarea instalatiei. Pentru punerea in functiune manuala se actioneaza pe butonul manual.Gazul din butelie trece prin reductor in rezervor prin conducta ajunge la duzele de refulare.reductorul de presiune si intra ub rezervorul cu pulbere pe care o afineaza si presurizeaza. 8.locala sau prin acoperire.supapa se cupleaza.stingerea incendiilor prin inundare sau diluarea concentratiei de oxigen.Dupa trecerea timpului de temporizare stabilit (max.Gazul inert trece din baterie in colector. duze de refulare.1min).permitind trecerea spre dispozitivul pneumatic de declansare a bateriei active principale. sistem de antrenare a pulberii cu gaze inerte. INSTALATII CU ABUR Scopurile instalatiei: .care avertizeaza optic si acustic.ventilul cupleaza automat refularea pulberii prin conducta si duze.se elibereaza astfel greutatea si se intoarce pirghia.reductorul de presiune si intra in rezervorul de pulbere pe care o afineaza si presurizeaza.inclusiv la cele de actionare.La atingerea presiunii stabilite. Schema de functionare la instalatia automata cu actionare mecanica: la declansarea incendiului se topesc fuzibilele. inundare locala prin acoperirea focarului. INSTALATII CU PULBERI STINGATOARE Scopurile instalatiilor: stingerea incendiilor prin inundare totala.de unde prin robinetul de linie in retelele de transport si distributie la duzele de refulare.iar la aparitia celui de al doilea semnal pe alta linie de detectare.detectoarele automate transmit semnalul la centrala de semnalizare si actionare.gazul trece prin conducta si deschide supapa pneumatica.In cazul izbucnirii unui incendiu.care actioneaza deschiderea buteliilor. . tevi de refulare (pistoale sau tunuri).Cind ajunge la presiunea stabilita.Controlul pierderii in greutate se asigura la toate buteliile. conducte de refulare.centrala actioneaza dispozitivul de declansare a buteliei principale de comanda din care gazul elibarat care va actiona robinetul de linie al zonei afectate.centrala avertizeaza optic si acustic personalul din zona protejata pentru a se evacua in cel mai scurt timp. Schema de functionare la instalatia cu actionare manuala: deschiderea buteliei de gaz inert si a ventilului de refulare a pulberii din rezervor se face manual. 2) La instalatiile mobile: recipient de pulbere stingatoare.Gazul comprimat iese din butelii. 2) Dupa modul de functionare: automat (cu actionare pneumatica sau mecanica a dispozitivului de deschidere a recipientelor butelii de gaz inert) si manual. 9. furtunuri de refulare. Tipurile de instalatii: 1) Dupa sistemul constructiv: fixe si mobile.Gazul trece prin conducta. Sistemele si elementele componente: 1) La instalatiile fixe: rezervor de pulbere stingatoare. Schemele de functionare ale instalatiilor cu pulberi stingatoare: detectoarele de incendiu prin linie transmit semnalul la tabloul de unde prin linie la centrala de avertizare care prin linia actioneaza dispozitivul de deschidere a buteliilor.trece prin conducta. recipient cu gaz inert de antrenare a pulberii.permitindu-se astfel refularea pulberei din rezervor prin conducta si duze.Dupa functioanare supapa pneumatica se inchide si deschide ventilul pentru a indeparta pulberea stingatoare ramasa pe conducta.

.conducta principala cu robinetul legat la sursa robinetului de inchidere a consumatorilor tehnologici. .conducte pentru transportul si distributia halonilor.care de cele mai multe ori apare si actioneaza ca urmare a unei neglijente umane. 10.Fiecare dintre ele actioneaza cu precadere in anumite ramuri industriale.de mijloacele care produc aprinderea si de modul de actiune. Elementele componente: .reteaua de distributie a aburului cu conducte perforate.1 sunt aratate cauzele incendiilor grupate in raport de natura lor.limitarea propagarii incendiilor prin perdele de abur.domenii de activitate sau anumite anotimpuri ale anului.sistemul de semnalizare automata a incendiilor cu detectoare si butoane manuale de avertizare acustica si de actionare electrica automata a vanei. Sistemele si elementele componente: .vopsele sau alte produse chimice prin inundare sau local. Componentele formeaza de fapt o instalatie semifixa cu abur.ca urmare a efectelor negative asupra stratului de ozon a acestor hidrocarburi halogenate. INSTALATIILE CU HALONI Scopurile instalatiei: stingerea incendiilor de hidrocarburi. Cauzele tehnice ale incendiilor Orice incendiu are o cauza tehnica. Tipurile de instalatii: 1) Dupa modul de executie (constructie): fixe si semifixe.Se prefera azotul fata de dioxidul de carbon.prevazut cu conducta de ocholire. Tipurile de instalatii: fixe sau mobile (stingatoare portative).nu este posibila luarea celor mai corespunzatoare masuri de prevenire a incendiilor.a sferei si a modului lor de actiune. . .Fara cunoasterea cauzelor incendiilor si exploziilor.Cauzele tehnice care pot produce incendii sunt multiple.de sursele de aprindere. .robinetele de actionare manuala si manometrul.Fara recunoasterea cauzelor ca urmare a unei neglijente umane. . In tabelul XVII.duze de pulverizare cu agent de antrenare.prevenirea incendiilor sau exploziilor prin diluarea atmosferei in zone cu scapari de vapori infamabili sau gaze combustibile.ventilul de actionare automata a instalatiei.unele denumite si freoni. 2) Dupa modul de actionare: automate si manuale.utilizarea lor este restrictiva. Sursele de aprindere Cauzele tehnice ale incendiilor in raport de sursele de aprindere Mijloacele care genereaza Modul de manifestare aprinderea . Desi halonii au o eficienta ridicata de stingere a incendiilor.conducta de abur prevazuta cu robinetele pentru priza (racordarea) furtunului cu abur echipat cu teava de refulare metalica cu minere izolate termic.rezervoare sau butelii cu substanta stingatoare (haloni) si dupa caz agent de antrenare: .

bifazat si trifazat (intre un conductor si firul neutru.intrerupator.calculator electric etc.5 5 146 158 213 197 308 197 .in schimb arcul electric aprinde toate materialele combustibile din apropierea locului unde s-a produs.5 194 200 126 162 203.motor electric.altenator.aspirator.conductoare.fara rezistenta electrica) Temperatura dezvoltata la suprafata lampilor cu incandescenta este: Pozitia lampii Punctele in care s-a masurat 2 1 2 3 1 2 3 Temperatura [°C] dezvoltata de lampi 3 105 102 150 4 142 .calorifer.aparat muzical.proiectie si control (cablu electric. 255 5 171 129 .) Alte aparate electrice (aparat de proiectie.radiator.masini de scris.masina de spalat.t ablou distributie.contacte incomplete.comutator.masini de calcul.sigurante electrice.perna electrica.conductoare electrice.tablou de masura.dispozitiv electric de sudura.plita electrica.1 Arcuri electrice Scurtcircui te electrice Scintei electrice Efecte termice ale curentului electric 2 Aparate electrocasnice (aprinzator electric.tub fluorescent.) Mijloace de iluminat electice (bec cu incandescenta.televizor etc.topeste si vaporizeaza conductoarele metalice.carbonizeaza si distruge pina si izolatorii ceramici si alte materiale similare Scurtcircuitul poate fi monofazat.aparat medical.proiector orga de lumini etc.acumul ator etc.priza.redresor.) Aparate de incalzit electrice (aeroterme. Scurtcircuitul complet nu produce caldura si nu prezinta pericol de incendiu (contact strins intre conductoare.5 1 Cu filament ul in jos Cu filament ul in lateral .intre doua conductoare (faze) sau intre trei conductoare) Scurtcircuitul incomplet sau cu arc apare de regula la curentii de deranjament.reso u.frigider.instalatie electrica volanta.radio.fier de calcat.comanda si control.) 3 Arcul electric emite radiatii termice carepot sa ajunga la 3500-4000°C Scinteile electrice pot aprinde numai amestecuri explozive sau inflamabile.lampi electrice etc.supraincarcarea circuitelor.) Motoare si aparate de producere sau transformare a curentului electric (generator electric.deteriorarea izolatiei conductoarelor si se manifesta prin degajare mare de caldura.improvizata etc.aparate de intrerupere.) Cabluri.

7.Astfel.au forma unor sfere Scurtcircuitul cauzat de incendiu formeaza perle topite.incaltaminte) Unelte si scule ce se incarca electrostatic Introducerea jeturilor de abur.1. Odata cu cresterea temperaturii si umiditatii aerului se reduc si sarcinile de electricitate statica.la 3000 V aproape toate gazele combustibile.XVII.cu ajutorul furtunurilor de cauciuc in rezervoare pentru curatirea de reziduri Flacari Bricheta.transport Statica lichide combustibile Sisteme de depozitare si transport pneumatic a pulberilor si prafurilor combustibile Utilaje de prelucrarea materialelor si substante ce se incarca electrostatic (agitatoare.7.de forma ascutita Electricitat Sisteme de e depozitare.7.5 .Cu filament ul in sus 261 281 .chibrituri deschise Lampa de iluminat cu combustibil lichid Acumularea sarcinilor electrostatice este insotita intotdeauna de cresterea intensitatii cimpului electric.umiditate si temperatura aerului.malaxoare .sarcinile nu se mai acumuleaza Energia minima de aprindere a unor amestecuri explozive pentru vapori.la umiditatea relativa a aerului de peste 85% si temperatura de 45°C.2 si XVII.5 Efectele termice iau nastere datorita incalzirii conductoarelor electrice la trecerea curentului electric In urma scurtcircuitelor la capetele conductoarelor se formeaza perlele de topire Perlele de topire cauzate de scurtcircuit.injectoare.iar la 5000 V se aprind cea mai mare parte din prafurile combustibile Marimea sarcinii electrice mai depinde si de conditiile exterioare: presiune.3 Flacara de chibrit aprins poate sa aiba o temperatura pina la 700°C Flacara unei lampi de lipit ajunge pina la 1 2 3 222.de regula.5 193 167 .) Sisteme de transmitere a miscarii (curele de transmisie si altele) Varsarea lichidelor in vase si spalarea in lichide combustibile Echipament ce se incarca electrostatic (imbracaminte. 5 129 95 . Gradientul de intensitate al cimpului electric ajungind la o anumita marime critica poate determina o descarcare electrica capabila sa amorseze un amestec exploziv La 1000 V se inflameaza benzina.de arcul electric.5 139 133 .valturi.extrundere etc.gaze si prafuri combustibile se arata in tabelele VIII.vehiculare.

faclie Tigara Foc in aer liber Lampa de lipit Bec de sudura (oxiacetilenica) De la incendiu Flacara inchisa Efect termic Sobe cu combustibil solid.gazos Cuptoare. ) Dispozitive care produc frecare (curele de transmisie.soba metalica.tractor.intr-un timp mai scurt Flacarile de la lampile si masinile de gatit .2 W/cm²) Intensitatea radiatiei Soarelui este de circa 0.cosuri de fum deterioarate.cuptoare.soba de caramida.) Aparate (sisteme) de incalzit pentru scopuri tehnologice de productie (afumatorii.cuptor.di spozitive pentru sudura.in unele cazuri putind ajunge la 1500°C De regula in caz de avarii accidente etc.si la citva metrii de sursa.uscatoare.fier de calcat.Lampa cu combustibil gazos Masina de gatit cu gaze (aragaz) Lampa de gatit cu combustibil lichid Bec laborator (spirtiera) Luminare Torta.in cazul corpurilor metalice.02 cal/cm²∙s .uscatoare etc.iar a unui bec de sudura la o temperatura de 3150°C Caldura degajata la o asemenea temperatura aprinde in citeva secunde orice material combustibil.elevator.lichid.flacara unei lampi de lipit poate aprinde o grinda de lemn neprotejat in timp de 5s si la o distanta de 20 cm.resou.aragaze sunt foarte periculoase cind vin in contact cu imbracamintea gospodinelor confectionate din tesaturi de nailon sau fibre sintetice Temperatura de ardere a unei tigari care arde mocnit in aer liber este de aproximativ 650-750°C. grup electrogen.toba de esapament etc.motor cu ardere interna.motor cu reactie.temperatura flacarilor pe timpul incendiilor este cuprinsa intre 700 si 1000°C.) Metale (materiale) care ard si scurgeri de materiale topite 2000°C.De exemplu.cazane.soba de teracota.masina de gatit.poate aprinde materialele combustibile existente la anumite distante Corpurile care radiaza bine caldura o si absorb bine Intensitatea radiatiei termice se masoara in cal/m²∙s (1 cal/cm²∙s=4. Caldura transmisa prin conductibilitate.turboreactor.in cazul unor surse puternice de caldura.in centru putind ajunge la 771°C In mod obisnuit.burlane de tabla.radiatoare etc.de sobe metalice.face ca in anumite situatii.iar a unui bec de sudura.taiere si lipire cu gaze sau lichide combustibile) Motoare termice (combina agricola.superioara temperaturii de aprindere a anumitor materiale combustibile Incalziri si supraincalziri se produc si datorita transmiterii caldurii prin radiatie si convectie Radiatia termica transmisa sub forma de unde electromagnetice.temperatura sa fie chiar.sisteme de frinare etc. Aparate de incalzit (cazane de incalzire.

cu atit pericolul pe care-l prezinta este mai mare Scinteile mecanice pot fi: .masini de aschiere. lemn.praful de lemn.corpuri metalice dure dure.masa plastica.o (autocamioane.de frecare .taiere.intr-un singur punct numit focar si numai obiectele si bucatile de sticla care corespund legilor lentilelor convexe pot provoca incendii Cosurile cladirilor de Scinteile de la sudura si lucrarile cu locuit.Ea se imparte in 3 grupe: Uleiuri si grasimi Prima grupa cuprinde substantele care se .fabricilor.polizarea otelului) In comparatie cu otelul.izbirea sau frecarea a doua metale metalice.tractoare.scinteile de metale usoare prezinta un mai mare pericol de incendiu si explozie (ex.conducta de apa calda sau supraincalzita.locomotivelor flacara pot ajunge pina la 100m.polizare Cu cit scinteia si suprafata ei sunt mai si slefuire mici.canal de aerisire.izbire) .de faina de pluta etc.putind etc.(material topit-metal-sticla.Mg.de soc (lovire. Lentilele convexe concentreaza razele luminoase emise de Soare.ventilatie.hidrurile produce la substantele care au o metalelor alcaline capacitate intensa de combinare cu Oxidantii si halogeni oxigenul din aer.metale alcaline Autoaprinderea de natura chimica se si alcalino-pamintoase.) Conducte (canale) pentru agent termic si ventilatie (burlan metalic.carbune etc.Al.conducta de abur.conducte de aer cald.cu apa sau alte Carbunele si praful de carbune substante.) ajunge la aproximativ 1000°C Dispozitive de Scinteile mecanice se pot produc prin sudura.de abraziune (aschierea metalelor.unde fac etc.conducte tehnologice cu lichide sau gaze incalzite etc.lipire scule lovirea. posibila aprinderea materialelor si Tobele de esapament ale substantelor combustibile motoarelor termice Scinteile vizibile poseda.canal de incalzire.) Radiatii luminoase Radiatii solare Cenusa nestinsa (jar) Scintei Autoaprin derea Aschiile de stejar de peste 4 mm grosime se aprind la o intensitate de radiatie de 0. Aluminiul) Pulberi metalice.Zn.material incandescent.cos de fum.combine temperatura de peste 500°C.putind ajunge chiar la 1000°C Praful de lemn supus timp indelungat sub actiunea caldurii la temperatura de 100°C se carbonizeaza formind asa zisul „carbune piroforic” care se poate autoaprinde Radiatiile luminoase pot aprinde pulberile metalice ca Ti.in medie.4 cal/m² s Transmiterea caldurii prin convectie este specifica gazelor si lichidelor Temperatura cosului de fum depaseste 500°C.

1 Vezi capitolul IV.tutunul.9.In afara reactiilor chimice. Reactii exoterme care se produc pe timpul folosirii.de potasiu.metalele alcaline si alcaline-pamintoase.permanganatul de potasiu.uruiala de porumb.fosfura de calciu si de sodiu etc.diferite uleiuri si vopsele Autoaprinderea de natura biologica se produce la acele corpuri combustibile predispuse activitatii vitale a microorganismelor.bumbacul.evacuarea insuficienta a caldurii din interior si existenta unor impuritati.) Din cea dea treia grupa fac parte unii oxidanti si halogeni.azotatul de amoniu.faina de peste.de zinc.sulfurile de fier .seminte Faina combustibila si prafuri combustibile Fire si fibre vegetale (sintetice si artificiale) Cirpe si deseuri textile Reactii chimice Substante chimice cu actiune reciproca Explozia Amestecuri de vapori autoaprind in contact cu aerul (fosforul alb si rosu.lucerna.praful de aluminiu.Apare mai intii autoincalzirea manifestata prin fermentatie si putrezire (procese lente si indelungate) Exemplu: paiele.fluorul.taieteii de sfecla de zahar.influenteaza unii factori fizici.) Autoaprinderea de natura fizicochimica.de sodiu) Caz particular – autoaprinderea lemnului la 110-140°.punctul 7 .peroxidul de bariu si de sodiu.cind acumuleaza timp indelungat cladura Cea dea doua grupa cuprinde substantele care actioneaza in contact cu apa (carbura de calciu.clorul.atunci cind vin in contact.rumegusul de lemn.clorarii si percloratii etc.hidrurile metalelor alcaline.Lichide combustibile Plante tehnice si furaje Rumegus de lemn.manipularii si depozitarii substantelor care actioneaza reciproc.care in contact cu o parte din substantele organice produc autoaprinderea acestora (oxigenul.uleiul de in etc. Exemplu: carbunele.cum ar fi suprafata mare de contact a materialelor combustibile cu oxigenul atmosferic. Substantele cu actiune reciproca se arata in tabelul IV.finul.acidul azotic.

curentii minimi de inflamare si distantele critice de stingere a scinteilor Natura substantei Energia minima de aprindere [mJ] Curentul de inflamare la probabilitatea inflamarii de 10 la 24 V pentru intervalul de 0.la care se pot produce implozii Eliberarea brusca a energiei degajate prin fuziune si fisiune nucleara (bombele A si H Descarcarea electrica atmosferica pe timp de furtuna intre nori si pamint.000.utilaj.78 1 Acetat de metil Acetilena Acetona Alcool etilic Alcool metilic Alcool propilic Benzina – 70 Benzen Butan 2 0. Energiile minime de aprindere.instalat ie sub vid.) Aparate.iar energia minima de aprindere a unor prafuri combustibile.78 1.14 0.2.000 A si la o tensiune de 150.conducte si alte vase sub presiune Aparate.0950.1 H [mA] 3 153 54 141 84 129 100 126 141 Distanta minima critica de stingere a scinteilor (valoarea minima absoluta [mm] 4 0.1 pina la 1 s In canalul descarcarii temperatura este de 6000-10000°C Energiile minime de aprindere.52 1.echipament.curentii minimi de inflamare si distantele critice de stingere a scinteilor sunt aratate in tabelul XVII.explozii etc.60 1.prin obiecte sau instalatii de protectie impotriva trasnetelor Intensitatea curentului in canalul fulgerului liniar poate sa ajunga la 200.prafuri si pulberi combutibile cu aerul Descompunerea rapida a unor compusi chimici Polimerizarea necontrolata cu eliberare de energie Materiale exploive (artificii.in tabelul XVII.000 V Durata unei scintei este de 0.75 1.011 0.Traznetul gaze.26 .14 0.3.21 0.

3 Amidon 40 45 5.3 Lignina 20 40 4.61 1.78 0.22 0.7 Gudron de fenol 10 25 4.Ciclohexan Ciclopropan Clorura de etil Clorura de vinil Dicloretan Dimetil butan Eter dietilic Eter de petrol Etilina Gaz de apa Gaz de iluminat Hexan Hidrogen Izohexan Izopetan Metan (grizu) Metan industrial Metilciclohexan Metiletilcetona Nitrilacrilic Oxid de carbon Oxid de etilina Oxid de propilena Pentan Propan Propilena Piridina Sulfura de carbon 0.1 Metilmetacrilat 105 20 4.52 1.19 0.26 0.1 Carbune 40 35 3.78 2.2 Cazeina 60 45 3.062 0.9 Magneziu 80 20 5.24 0.16 0.18 0.21 0.2 Hexametiltetramina 10 15 4.0 .25 0.78 1.17 0.29 0.78 2.78 - Energiile minime de aprindere a unor prafuri combustibile Natura prafului Energia minima de Limita inferioara de Presiunea maxima aprindere explozie de explozie [at] 3 [mJ] [gf/m ] 1 2 3 4 Acetat de celuloza 15 25 4.52 102 1.018 0.01 2.27 0.14 0.58 133 81 80 137 145 106 101 52 1.03 1.28 0.8 Aluminiu 50 25 6.78 1.2 Fibre de bumbac 25 50 4.4 Cauciuc sintetic 30 30 4.4 Fenol (pulbere) 10 25 4.1 Faina de lemn 20 40 4.03 1.009 141 118 167 138 165 113 125 98 84 73 141 71 141 1.24 0.28 0.10 0.

delimitarea si marcarea lor.modurile de exercitare a controlului si autocontrolului privind folosirea focului deschis si fumatul.cum sunt: ● unitati chimice si petrochimice.) si pentru fumat.chibrituri si alte materiale periculoase.Pentaeritrita Polietilena Polistiren Propinat de celuloza Selac Rasini poliesterice Rasini vinilice Uree Zirconiu 10 80 40 60 40 120 160 80 15 30 25 15 25 45 20 10 75 40 4.spume. .fumatul si accesul cu tigari. ● extractia cu solventi a uleiului alimentar.fabrici de decorticat (peste 20t/24 ore).cazane de abur si de apa fierbinte. .6 4.instalatii cocso-chimice ● turbogregate energetice.fabricarea spirtului si zaharului. amenajarea locurilor de punere a tigarilor si chibriturilor.placilor electroizolante.5 4. ● sonde de productie petrol si gaze.centrale termice.pieilor sintetice.8 3.locurile cu pericol de incendiu in care este interzisa folosirea focului deschis si fumatului.actiunile instructiv-educative pentru combaterea neglijentei fumatorilor si focului deschis.statii degazare a zacamintelor de carbune.8 5. .fabricarea vatei. ● sectii de brichetare si preparare carbune.4 Reguli generale de prevenire si stingere a incendiilor 1.instalatii si utilaje de productie.REGLEMENTAREA FOLOSIRII FOCULUI DESCHIS SI FUMATULUI Pentru reglementarea folosirii focului deschis si a fumatului in fiecare unitate economica se stabilesc: i – locurile cu grad ridicat de pericol de incendiu sau explozie in care potrivit prevederilor legale este interzisa folosirea focului deschis.topire bitum.unitati.betonului celular autoclavizat.persoanele care raspund de starea tehnica a agregatelor de sudare.instalatii de degazolinare.etanare si de uscare a gazelor naturale.instalatii si alte locuri de munca cu grad ridicat de pericol de incendii si explozie.brichete.4 3.platforme petroliere marine. .ateliere.crematorii etc.de instruirea sudorilor si de controlul respectarii normelor PSI la executarea operatiilor de sudare.locurile amenajate pentru folosirea focului deschis (operatii de sudare. ● filaturi.persoanele imputernicite sa elibereze autorizatii (permisele) de lucru cu foc (tipizate). .producerea nutreturilor combinate.poliuretanice. . . .precum si modul de amenajare. ● fabricarea chibriturilor.placilor de aschii de lemn si fibrolemnoase.reactoare nucleare energetice. Exemple de unitati .sectii.morile de macinat cereale (peste 10t/24 ore).textilelor netesute.

fabrici.statii de pompe.electrotehnica. .ateliere.inclusiv magnetotecile.lacuire.sport. .rotative tipar inalt etc.carbidului si materialelor explozive.degresare. .standuri de proba si de rodaj motoare cu ardere interna si cu reactie.silozuri de cereale (peste 100 t).impregnare.tuneluri etc.adaposturi de animale si pasari.depozite de material lemnos.precum si retele de conducte pentru transportul acestora.cisterne CF si auto de transport lichide si gaze combustibile si alte produse cu pericol ridicat.) ale gospodariilor de ungere si actionare hidraulice cu lichide combustibile si ale gospodariilor de cabluri electrice. .amoniac.zirconiu etc. .sectii si ateliere de prelucrarea lemnului.imbutelierea si transportul gazelor combustibile (hidrogen. incaperi pentru incarcat acumulatoare.expozitii. chiturile.laboratoare.hangare de avioane. .peliculizare.● instalatii de producere si utilizare a pulberilor piroforice (aluminiu.REGULI PRIVIND LUCRARILE DE SUDARE SI TAIERE A METALELOR CERINTE: . .produse farmaceutice. .garaje.produse textile. precum si locurile unde prepara lacurile.alimentara.gaz metan.statii de compresoare pentru gaze combustibile. 2. -utilaje de tratamente termice cu lichide combustibile sau in atmosfera cu gaze combustibile (hidrogen.spalare etc. . . .depozite de lichide si gaze combustibile. statii de frig si de amoniac.oxigen si aer.cazare comuna.lanuri de cereale si zone impadurite.constructii de masini.instalatii de centralizare electro dinamica si de triere automata din statii CF mari.statii si care de reportaj RTV.adezivii etc. .).rampe si dane incarcare-descarcare lichide si gaze combustibile.biblioteci. Exemple de unitati. .vopselele. .) .podurile cladirilor executate din material lemnos.sali de spectacole.arhive.sectii.ulei etc. .gaz de furnal.invatamint.dispecerate de circulatie etc.magazine comerciale si depozite de marfuri.depouri.oxigen.peroxizilor organici.amoniac etc) si a oxigenului.incaperi speciale (subsoluri.filme etc.tutun.centrale telefonice automate.plante tehnice.nave petroliere.carbid.instalatii de incercari la inalta tensiune.).statii si instalatii pentru producerea.precum si alte spatii in care se pastreaza bunuri de valoare deosebita (tiparituri.afumatorii.).gaz de cocs.bituminare. . ● tipografii (stereotipii. . .produse radioactive.)..acetilena.pulberi piroforice.circ.remize.industrie usoara.mari si mijlocii.polivalente. pentru aplicare.incaperi cu echipament electronic important (calculatoare electronice.instalatii si alte locuri de munca cu pericol de incendiu: .furaje.instalatii si locuri unde se prepara si se executa lucrari sau operatii cu lichide combustibile: vopsire.

iar continutul de cupru din acestea sa fie sub 65%.placi de azbest.folosirea carbidului avind dimensiunile (granulatia) corespunzatoare tipului de generator de acetilena .recipientelor.cit si pe durata operatiilor de sudare sau taiere. a caror eficienta se determina prin analize de laborator.paravane incombustibile si alte mijloace.umplerea completa cu apa sau gaz inert.metal topit sau incadescent.utilizarea generatoarelor si aparatelor de sudura.indeosebi cind in planseu (podeste) exista goluri sau conducte ori alte elemente metalice care pot transmite caldura de la punctul de sudare ori taiere.efectuarea de analize de laborator si masuratori cu aparate adecvate privind prezenta in zona punctului de lucru a vaporilor inflamabili ori gazelor combustibile. .luindu-se masuri cum sunt: golirea. .aerisirea.precum si a buteliilor omologate si in buna stare.indepartarea materialelor si substantelor combustibile din apropierea punctului de lucru pe o raza de cel putin 10 m sau protejarea acestora cu prelate umede.protejarea traseelor de furtunuri si cabluri (conductoare) electrice impotriva surselor de caldura prin apropierea lor (conductoare) electrice impotriva surselor de caldura din apropierea lor (flacari.).verificarea arzatoarelor (suflaiurilor) de sudare inainte de a incepe lucrul.precum si intre generator si butelie (5m).consolidare de elemente de constructii. . .precum si impotriva socurilor mecanice datorita mijloacelor de transport (autovehicule.pentru ca robinetele de oxigen si acetilena sa se inchida perfect. vagaoane etc. masura se ia si in spatiile de la cotele inferioare punctului de lucru.pregatirea inaintea de inceperea lucrarilor a instalatiilor.). . .rezervoarelor. .fixate la racordurile generatorului sau buteliei prin coliere metalice bine strinse.folosirea buteliilor de oxigen sau gaz combustibil (acetilena.pastrarea carbidului in ambalaje inchise ermetic si in locurile ferite de umezeala.corpuri supraincalzite etc.efectuarea controlului etansitatii furtunurilor la presiune sub apa.folosirea de chei si alte scule si unelte adecvate.care nu produc scintei prin lovire. . . . .numai cu reductor de presiune si in pozitie verticala.) caderii unor corpuri grele.verificarea agregatelor de sudare electrica inainte de a se incepe lucrul si legarea la pamint a acestora. .. .asigurarea furtunurilor pentru acetilena si oxigen in buna stare. .materiale textile.izolarea cu flanse orbe etc.locomotive.anuntarea lucrarilor de sudare la formatia civila de pompieri a unitatii economice pe teritoriul careia se executa. .spalarea. .uleiuri.utilizarea de cabluri si conductoare electrice in buna stare.aragaz etc.in zona punctului de sudare sau taiere.atit inaintea inceperii lucrului.conductelor si altor elemente prin care s-au vehiculat ori depozitat lichide sau gaze combustibile ori alte produse chimice care reactioneaza la temperaturi ridicate.cu invelisul de protectie nedeteriorat.amplasarea la distantele minime de siguranta prevazute de norme intre punctul de lucru cu flacara si generatorul de acetilena (10 m) sau butelia de oxigen (5m).curatirea pieselor metalice de vopsea.asigurarea nivelului corespunzator al apei in supapele hidraulice.

prevenirea contactului oxigenului cu uleiuri. resturile de electrozi supraincalziti se pastreaza in cutii metalice. . .precum si dupa cel mult o ora. solutiile apoase ale sarurilor de cupru.evitarea contactului acetilenei cu substante sau materiale cu care reactioneaza periculos cum sunt:oxizii metalici (de exemplu rugina). .special amenajate pentru lucrari permanente de sudare sau taiere a metalelor.depozitarea slamului de carbid in conteinere sau in bazine (gropi) executate in pamint. . .argint ori mercur sau in prezenta vaporilor de apa. .fenomen urmat de autoaprindere si explozie.folosirea de improvizatii pentru alimentarea agregatelor electrice ori utilizarea de sigurante fuzibile supradimensionate.rasucite.conductelor si armaturilor retelelor de gaze folosind flacara deschisa.controlul etansitatii furtunurilor. .etansate cu banda izolatoare .1%).supravegherea si controlul punctelor de lucru si a vecinatatilor.reincarcarea generatoarelor fixe de acetilena numai dupa descompunerea completa a carbidului.utilizarea furtunurilor defecte. .functionarea generatoarelor de acetilena la temperaturi sub + 5°C .cu fisuri.unsori. . .chiar cu metalele respective formind acetilena. INTERDICTII: .amplasate in locuri ferite de surse de foc.aruncarea slamului de carbid la intimplare. .deplasarea cu arzatorul aprins in afara zonei de lucru. .sali de spectacole.evacuarea namolului si a resturilor de carbid la retele de canalizare.de alimentare a acestora la intreruperea lucrului.ori.precum si apei din generatoare contra inghetului.pentru a preveni acumulari de acetilena care pot forma cu aerul amestecuri explozive (1.eliberarea autoritatilor (permiselor) de lucru cu foc (tipizate) si realizarea tuturor masurilor stabilite in aceastea inainte de inceperea lucrarilor..) pe timpul activitatilor cu public.agatarea acestuia (chiar stins) de generatorul de acetilena ori de butelia cu oxigen sau cu gaz combustibil. se execepteaza locurile de munca.spalarea si descarcarea cosului de incarcare.parasirea locului de munca lasind arzatoarele aprinse sau cu robinetele de alimentare neinchise complet.cit si la terminarea acestora.5-8.ori in spatii inchise neventilate. . .deformate. .indepartarea namolului.amplasarea generatoarelor de acetilena si a buteliilor in locuri unde exista surse puternice de caldura.lasarea sub tensiune a agregatelor electrice si a cablurilor electrice.de sport etc. .mase plastice si alte substante cu mare capacitate de oxidare exoterma in oxigen.inclusiv la prizele fixe de pe retele de conducte de acetilena si oxigen amplasate in hale de productie.amplasarea generatoarelor de acetilena in locuri aerisite (ventilate).efectuarea operatiilor de sudare in cladirile cu aglomerari de persoane (magazine.aparatele electrice pentru preincalzirea electrozilor de sudura trebuie sa fie in buna stare si alimentate la surse corespunzatoare.indoite.protejarea generatoarelor si buteliilor de oxigen sau cu gaze combustibile impotriva surselor de caldura excesiva. .atit pe timpul operatiilor.golirea completa a generatorului si evacuarea carbidului la intreruperea sau terminarea lucrului. . .

brocurilor de sudura . .suspendarea corpurilor electrice de iluminat direct de conductoarele de alimentare.si echipamentelor electrice in buna stare.utilajelor.folosirea instalatiilor electrice si a consumatorilor in stare defecta.REGULI PRIVIND INSTALATIILE ELECTRICE CERINTE: -verificarea inainte de punere in functiune (sub tensiune).oprirea consumatorilor electrici.hirtie. .resouri.mentinerea in buna stare a sistemelor de protectie ale instalatiilor electrice.etanse la praf.scurgerilor de lichide combustibile in incaperile speciale de cabluri electrice.neetansari.modernizarilor.executarea reparatiilor. .ciocane de lipit etc.etanse la umezeala etc.dezizolari etc.radiatoarelor si a altor mijloace de incalzire in locuri cu pericol de incendiu.incandescent. . .3.etc.) asupra echipamentelor. .folie de polietilena si alte materiale combustibile.folosirea aparatelor electrice consumatoare de energie (fiare de calcat.loviri.utilizarea numai a instalatiilor.incarcarea (suprasolicitarea) instalatiilor electrice peste sarcina admisa.reviziilor.reducerea gradului de protectie constructiv prin descompletari.scoaterea de sub tensiune a consumatorilor electrici la terminarea lucrului (dupa caz si a instalatiilor de alimentare a acestora).evitarea patrunderii metalului topit.aparatelor si echipamentelor protejate corespunzator pericolului din mediile in care functioneaza (normal.precum si a inflitratilor de gaze. .aparatelor si cablurilor electrice.precum si cu echipament de protectie. INTERDICTII: .montarea la corpurile de iluminat a unor filtre de lumina (abajururi) improvizate. .) sau necuratarea de pe acestea a depunerilor de scame si pulberi combustibile.dotarea cu instalatii si mijloace adecvate de stingere a incendiilor. .lemn etc.scinteie.uzate sau improvizate.asezarea pe utilaje si aparate electrice a unor materiale combustibile (cirpe.utilajelor.antiex. .folosirea instalatiilor. . . .preintimpinarea actiunii animalelor rozatoare asupra invelisurilor de protectie din PVC ale cablurilor electrice.utilizarea resourilor.efectuarea controalelor profilactice periodice.si intretinerilor de personalul autorizat.) fara luarea masurii de izolare termica fata de mnateriale combustibile sau nescoaterea din priza a stecherelor de alimentare dupa utilizarea lor. . .in cazul intreruperii accidentale a alimentarii cu energie electrica.din hirtie. stringerea sub forma de colac a cordoanelor flexibile de alimentare dupa scoaterea din prize.aparatelor. .): .radiatoare.deteriori.carton. .inlocuirea sigurantelor fuzibile arse cu altele supradimensionate. . .prevenirea efectelor mecanice (striviri.

existenta la cosurile (burlanele) de fum a dispozitivelor parascintei.depozitarea materialelor si substantelor combustibile in incaperile speciale de cabluri electrice.de aparataj electric. . .pastrarea lavetelor.supravegherea pe timpul functionarii.amplasarea materialelor si substantelor combustibile linga sobe ori deasupra acestora.ori de la sobe cu combustibili diferiti (gazosi.aprinderea focului la sobele cu gaz pe principal „gaz pe flacara” .depozitarea cenusei si jarului in locuri amenajate fara pericol de incendiu si numai dupa ce au fost stinse.verificarea etanseitatii cu solutie de apa si sapun. . .REGULI PRIVIND SISTEMELE SI MIJLOACELE DE INCALZIRE a.aprinderea focului cu benzina.asigurarea etanseitatii conductelor si furtunuril de alimentare.lichizi. tencuirea si varuirea cosurilor de fum. b. .amplasarea corespunzatoare fata de materialele si elementele de constructii combustibile.a debitului de gaz.motorina ori alte lichide inflamabile. . .petrol.folosirea de duze adecvate gazului existent (gaz metan sau aragaz).amplasarea lor astfel incit flacarile sa nu fie stinse de curentii de aer si sa nu aprinda materialele din apropiere (perdele. .. .izolarea termica corespunzatoare a burlanelor metalice si a cosurilor (canalelor) de fum fata de materialele combustibile.curatirea periodica a cosurilor (canalelor) de fum.cirpelor sau a rumegusului de lemn imbibate cu ulei in incaperile de cabluri si alte echipamente electrice.rufe etc. .supravegherea pe timpul functionarii. .tablouri electrice. . . . .lipsa uleiului din compensatoarele de ulei ale transformatoarelor (autotransformatoarelor) electrice sau a pietrisului din cuvele de golire in caz de avarie ori de umplerea acestor cuve de apa.Reguli privind sistemele si mijloacele de incalzire la aparate si masini de gatit cu gaze CERINTE: .izolarea termica fata de acestea.depasirea temperaturii maxime admise a motoarelor si utilajelor in functiune sau in incaperile speciale de cabluri ori de alt echipamente electrice.decit cel admis.).folosirea de sobe omologate si in buna stare. . .utilizarea de sobe improvizate ori fara usite la focare si cenusare. .protejarea pardoselii combustibile sub sobe si in fata focarului. Reguli privind sistemele si mijloacele de incalzire la sobe CERINTE: .transformatoare. 4.solizi).supraincarcarea cu combustibil ori folosirea de combustibil neadecvati (dimensiuni.precumsi fata de mobilierul combustibil. INTERDICTII: . .racordarea la acelasi canal de fum a unui numar mai mare de focare.baterii de acumulatoare.putere calorica).lasarea copiilor nesupravegheati cu sobele in functiune. .precum si a butoanelor de reglaj.

aparate de gatit si sobe cu combustibil lichizi CERINTE: .folosirea de butelii de aragaz improvizate sau neetanse.modificarea orificiilor duzelor arzatoare.amplasarea in pozitie orizontala.personalul care aprinde focul sa aiba permis de port-chibrituri.folosirea de butelii de aragaz omologate si cu reductor de presiune. .sub injectoarele de combustibil lichid. INTERDICTII: . . d. . . . INTERDICTII .precum si a supapelor de siguranta.Reguli privind sistemele si mijloacele de incalzire la centrale termice CERINTE: . .defecte. .control etansitatii retelelor de gaze cu solutie de apa si sapun.umplerea rezervorului de combustibil peste capacitatea acestuia.existenta in fata focarelor. a tavilor metalice umplute cu nisip.verificarea etanseitatii cu flacara deschisa. .Reguli privind sistemele si mijloacele de incalzire la resouri.punerea in functiune cind in incapere sunt vapori inflamabili. .pastrarea in aceeasi incapere cu sobe sau cu aparate de gatit a combustibililor lichizi.existenta si functionarea aparatelor de masura si control a temperaturii.nefixate corespunzator ori din materiale plastice. .folosirea de furtunuri uzate. .folosirea combustibilului adecvat.presiunii si nivelului.asigurarea etansitatii sistemelor de alimentare cu combustibil.masini.indepartarea imediata a eventualelor infiltratii (imbibari) de combustibili in izolatia termica a cazanelor si conductelor. . INTERDICITII: . . .folosirea pentru aprinderea focului numai a aprinzatorului electric sau a tortei fixate pe vergea metalica. .curatirea periodica si evacuarea scurgerilor si pulberilor de combustibili.executarea de reparatii de catre persoane neautorizate.supravegherea pe timpul functionarii. .aprinderea conform intructiunilor de folosire.. . .asigurarea etansitatii.punerea in functiune si supravegherea permanenta de catre personal autorizat.verificarea si aerisirea (ventilarea cel putin 10 min) a focarelor inainte de a aprinde arzatoarele.lampi. c.aprinderea focarului in cazanele cu combustibil gazos pe principiul „gaz pe flacara”. . . .alimentarea cu combustibili pe timpul functionarii.

mijloace initiale de interventie de mare capacitate.ventilatie si perdele de apa.eliminarea oricaror surse de aprindere din zonele de lucru. .APLICARI DE PARDOSELI SI TAPETE.utilajelor si aparatelor electrice.chibrituri etc.depozit exterior de lacuri si vopsele.inclusiv din sistemul de ventilatie.instruit si echipat corespunzator.depozitarea combustibililor sau a altor materiale in centrala.cu exceptia combustibilului pentru consum zilnic.prepararea in locuri special amenajate a lacurilor.folosirea focului deschis fara autorizatie (permis de lucru).ventilarea (aerisirea) spatiilor de lucru. . ● la operatiile de vopsire si lacuire prin pulverizare: amenajarea cabinelor.fumatul si accesul cu tigari.supravegherea instalatiilor si utilajelor tehnologice pe timpul functionarii. .asigurarea temperaturii adecvate de lucru.pardoseli antiscintei.pastrarea acestora in vase metalice inchise.dispozitivelor si realizarea masurilor de protectie impotriva incendiilor specifice lucrarilor cu lichide combustibile. . .TRATAMENTE TERMICE. .evitarea scrugerilor lichide combustibile.cunoasterea pericolelor ce le prezinta lichidele combustibile utilizate (lacuri.SI IZOLATII HIDROFUGE CERINTE: .solventi prenadez.) spre incaperile de sub planseele peste care se toarna izolatii hidrofuge topite sau se aplica pardoseli cu adezivi inflamabili. .mentinerea in buna stare a tuturor sistemelor. .chituri.. . 5. .precum si a depunerilor. ● la operatiile de vopsire lacuire.) si respectarea instructiunilor furnizorului.suprafete decomprimare.perdele de apa.executarea lucrarilor de catre personal autorizat.filtre si alte locuri ascunse.iluminat exterior sau interior antiex..transportul prin conducte sau in vase metalice inchise. .indicatoare de nivel.etansarea (protejarea) golurilor constructive (ventilatii.sisteme de preaplin si de golire. .limitarea la minimum a cantitatilor de lichide inflamabile din punctele de lucru.reaprinderea imediata a focului fara a se ventila (aerisi) suficient focarul cazanului si canalele de fum.interblocaje intre actionarile sursei de aer comprimat pentru pulverizare.sau scoaterea lor de sub tensiune pe timpul lucrarilor.cosuri de fum etc.REGULI PRIVIND EFECTUAREA UNOR LUCRARI CU LICHIDE COMBUSTIBILE LA VOPSIRE SI LACUIRE.prin imersie in bai cu o capacitate de peste 2m3 : capace.pistoale de pulverizare legate la pamint.vopsele.instalatii de semnlizare si stingere a incendiilor. . .DEGRESARI SI SPALARI.colectarea.bitum etc. . .ventilatie.vopselelor si chiturilor.curatirea si indepartarea ritmica a acestora.fluidizarea combustibililor lichizi din rezervoare si conducte folosind flacara deschisa.filtre.brichete.folosirea de scule si unelte care nu produc scintei prin lovire.ventilatie.protectia corespunzatoare impotriva exploziilor a instalatiilor.

la care pistolul este actionat manual si apropierea pistolului la o distanta mai mica decit cea stabilita (25-45 cm) fata de obiectivul care se vopseste.prepararea.lacurilor.prenadezului sau a altor lichide combustibile.instalatie si mijloace de stingere a incendiilor.chibrituri.sistem de golire rapida.tratamente termice in ulei etc.folosirea de butoaie sau alte vase improvizate pentru topitul bitumului. .cenusar.transportul si manipularea lichidelor inflamabile in vase din mase plastice ori din sticla.instalatii de prevenire si stingere a incendiilor sau mijloace initiale de interventie de mare capacitate.utilizarea oxigenului sau gazelor combustibile la sistemele de pulverizare a lacurilor si vopselelor. .2 mA) la instalatiile portabile de vopsire in cimp electrostatic.spalarea echipamentului de protectie si a articolelor de imbracaminte in lichide combustibile. .mijloace initiale de interventie de mare capacitate. . ● la instalatiile de uscare a pieselor vopsite sau lacuite: controlul temperaturii.cos de fum.interblocaje intre incalzire si sistemele de actionare a ventilatiei si transportului. . .mecanica electrica si manuala.folosirea focului si fumatului. .). . INTERDICTII: .lasarea focarelor deschise la cazanele de topit bitum.semnalizarea concentratiilor periculoase.● la operatiile de vopsire in cimp electrostatic: functionarea protectiei la caderile de tensiune si oprirea instalatiei ventilatiei. ● la cazanele de topit bitum: capace.sau fara a lua masuri de ventilare. . accesului cu tigari. ● la instalatiile de degresare-spalare: ventilatie.depasirea curentului maxim de scurtcircuit (0.respectarea distantelor minime intre capul de pulverizare si obiectele vopsite.depozitarea la locul de munca al vopselelor. .brichete etc.focar inchis cu usita.diluarea sau amestecul diferitelor componente la locul de aplicare (folosire) a lichidelor combustibile.dupa caz cu inchidere automata.introducerea bitumului in cazanul topit.hote de aspiratie. imersarea incompleta in ulei a pieselor. . in locurile cu pericol ridicat de incendiu sau explozie (ateliere de vopsire. .reducerea distantelor de siguranta intre lampile cu raze inflarosii si obiectele vopsite care se usuca in instalatiile de uscare.efectuarea reparatiilor pe timpul functionarii instalatiilor si utilajelor tehnologice.sistem de racire.perdele de apa si sistemul de ventilatie de la cabinele de vopsire (lacuire) prin pulverizare.capace la bazine. . . .lacuire.spalare cu lichide neinflamabile etc.blocarea capacelor bailor de tratament termic in ulei sau detectarea sistemului de inchidere a acestora.curatire.ventilatiei.scoaterea din functiune a interblocajelor dintre compresoarele de aer.chiturilor. ● la baile de tratamente termice in ulei: aparate pentru controlul temperaturii si nivelului.golire..fara a-l goli de apa sau gheata.vopsirea in hale de productie concomitent cu lucrari si operatii care pot genera surse de aprindere sau de explozie.instalatii de prevenire si stingere a incendiilor.

evitarea la manipulare a loviturilor.depozitarea ordonata (in stive.picurare.dimensiunile.).spumei si a altor substante stingatoare. . . . .ventilarea spatiilor inchise de depozitare in care se pot degaja gaze combustibile. .dispozitiv parascintei. . degajare de gaze toxice etc.cantitatile maxime admise se stabilesc de proiectant pentru incaperea respectiva. .pastrarea ordinii si curateniei in spatii de depozitare si in jurul lor. comportarea in contact sau in prezenta altor substante etc.revarsarilor si deteriorarii ambalajelor.ferestrele incaperilor executate.topire.roti cu banda de uzura ce nu produce scintei etc.respectarea schitei de depozitare si evacuare.de protectie). .asigurind cai de access si de evacuare si nedepasind cantitatile maxime admise (stabilite si afisate).introducerea in halele (incaperile) de productie numai a cantitatilor de materiale si substante combustibile ori explozive strict necesare fluxului tehnologic.modul de ambalare.comportarea in caz de incendiu (ardere. .oprirea motoarelor cu ardere interna pe timpul operatiilor de incarcare-descarcare.inclusiv a rafturilor.deconectarea instalatiilor electrice la terminarea programului .delimitarea spatiilor de depozitare de cele pentru receptie si livrare.) precum si functie de substantele stingatoare adecvate ori compatibile cu procedeele de stingere.adecvate.explozie.sectoare.existenta globurilor de protectie la corpurile de iluminat incandescent si dupa caz a armaturilor (gratarelor. .anuntare.autoinflamare.usile.pe loturi.tendinta de autoaprindere.corpurile electrice de iluminat si alte surse de caldura.controlul periodic al substantelor periculoase. .depozitarea materialelor si substantelor se face in raport cu natura.care nu vor depasi necesarul pentru schimbul de lucru.comportarea in contact sau in prezenta altor substante etc. . .). clasa si subclasa de periculozitate.pe rastele.asigurarea distantelor de siguranta fata de mijloacele de incalzire. . . .avertizare si stingere a incendiilor.folosirea mijloacelor de transport si manipularea in buna stare si protejate un raport cu pericolul existent (antiex.ciocnirilor.asigurarea rezistentei la foc prevazute de norme la pereti. .plansee.).dotarea conform normelor cu mijloace de alarmare.inflamabile sau toxice.6.verificarea mijloacelor de transport la sosire si inainte de plecare de la depozit (rampa) pentru a depista eventualele focare.).ignifugarea elementelor de constructii din lemn ale magaziilor.rafturi sau polite etc.precum si fata de detectoarele de incendiu si capetele de pulverizare a apei.proprietatile fizico-chimice (grupa sau clasa de combustibilitate ori inflamabilitate.forma.REGULI PRIVIND DEPOZITAREA MATERIALELOR SI SUBSTANTELOR COMBUSTIBILE CERINTE: .

cailor de evacuare. .machetelor etc.cuvelor de retinere ale rezervoarelor.la gabaritul maxim. .impiedicarea deschiderii automate in caz de incendiu a trapelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti. .ferestrelor rezistente la foc si a obloanelor incombustibile de protectie a acestora. . .mijloacelor de evacuare si salvare. . .ori sub rampele acestora.decit cel pentru capacitatea salii.precum si livrarea lichidelor combustibile.schitelor si echipelor de evacuare. .. .perdelele de apa pulverizata si abur pentru protectie.separarea gestiunilor prin elemente de compartimentare combustibile sau care pot impiedica interventia in caz de incendiu.deschiderii usoare a usilor in sensul fluxurilor de evacuare. .amenajarea de boxe. .amenajarea in depozitele si magaziile inchise de materiale si substante combustibile ori explozive a unor spatii pentru birouri.chibrituri.animalelor si bunurilor in caz de incendiu: 1) Mentinerea in stare de utilizare a tuturor: .depozite si alte incaperi in casele de scari. 7. . .montarii pragurilor pe caile de evacuare.finisarea.fixarii scaunelor in pardoseala.usilor rezistente la foc si a dispozitivelor de autoinchidere a acestora.instalatiilor de iluminat de siguranta. .REGULI PRINVIND EVACUAREA IN CAZ DE INCENDIU .planurilor. . . .etansarilor antifoc a golurilor din pereti sau plansee.accesului unui numar mai mare de persoane in salile aglomerate.ambalarea.INTERDICTII: .zonelor incombustibile care intrerup izolatia combustibila a conductelor.depozitarea in depozitele de materiale generale (diverse) a gazelor tehnice comprimate.separarilor antifoc de pe fluxurile de cabluri electrice.precum si a peste 200 l lichide combustibile sau poate 200 kg carbid.magazine.folosirea focului deschis si fumatul.cortinelor de siguranta de la salile de spectacole. accesul cu tigari. 3) Interzicerea: .montarii usilor false. LIMITAREA SI STINGEREA INCENDIILOR Evacuarea persoanelor.mijloacelor de alarmare-anuntare. .brichete etc. in spatiile de depozitare a substantelor cu grad ridicat de pericol de incendiu sau explozie. Limitarea propagarii incendiilor: 1) Mentinerea in stare de utilizare a: . 2) Asigurarea: .parcarea si repararea mijloacelor de transporturi in spatii de depozitare a materialelor si substantelor combustibile. .incercarea ori repararea produselor sau ambalajelor.inchiderilor hidraulice de pe retelele de canalizari. .draperiilor si oglinzilor pe caile de evacuare.dispozitivele de deslegare simultana a animalelor din adaposturi.pe caile de evacuare.precum si a covoarelor. . .

in controlul de prevenire a incendiilor din obiectele o mare importanta trebuie acordata instalatiilor electrice. .trapelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti.protectia personalului de interventie impotriva fumului.inlaturarea in cel mai scrut timp a efectelor negative asupra instalatiilor si constructiilor.gaze si lichide combustibile.de rezistenta la foc a cladirilor.fux si gaze corosive rezultate pe timpul incendiilor. .evitarea propagarii incendiului prin sistemele de ventilatie si de conditionare mediu.verificarea intrarii in functiune a instalatiilor de stingere a incendiilor existente in zona incendiata.gaze inerte sau spuma stingatoare.verificarea amanuntita dupa lichidarea incendiului a tuturor locurilor in care ar putea ramine focare ascunse de incendiu si stingerea acestora.maririi nejustificate a sarcinii termice de incendiu. .mentionindu-se ca in toate situatiile amploarea incendiilor. .gazelor fierbinti.stingerea prompta a incendiului utilizind. .a primului ajutor.modul de exploatare a instalatiilor si de natura materialelor aflate in vecinatatea acestora.instalatii si depozite a materialelor si substantelor combustibile.temperaturii si a accidentelor. 2) Interzicerea: .posibilitatile de localizare ca si valoarea pagubelor produse sunt determinate. .1 CONTROLUL BRANSAMENTULUI . De aceea. .care nu se pot evacua.evacuarea operativa a persoanelor si bunurilor materiale din zona periclitata de incendiu.apa. CONTROLUL INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE Pericolul de incendiu pe care il prezinta o instalatie electrica are la baza efectul termic a curentului electric si este determinat de: calitatea executiei.precum si prin elemente de constructii combustibile sau metalice.cu exceptia alimentarii sistemelor de protectie impotriva incendiilor (iluminat de siguranta. acordarea dupa caz.tobogane si alte goluri. Stingerea incendiilor: . Unele din principalele cauze ale incendiilor sunt generate de instalatiile electrice.depozitarii in spatiile de siguranta dintre constructii.precum si a elementelor portante ale cladirii. .intreruperea imediata a alimentarii consumatorilor din constructie cu energie electrica.sau de substante de stingere utilizate.canale. 1.usi. .in functie de natura materialelor si substantelor incendiate. .case de scari.cercetarea cauzelor incendiilor.produse de temperatura.lasarii neprotejate a golurilor din pereti si planseele de compartimentare antifoc.alarmarea imediata a personalului si anuntarea incendiului.).obloanelor si usilor antifoc a altor dispozitive de protectie impotriva incendiilor.protectia impotriva temperaturii a bunurilor din cladire.stabilirea raspunderilor si a masurilor pentru prevenirea evenimentelor similare..trapelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti.precum si a cortinelor de siguranta.in principal de natura materialelor aflate in vecinatatea instalatiilor electrice.galerii. 1. .dupa caz.pulberi stingatoare. .statii de pompe incendiu etc.actionind prin procedee adecvate de stingere.

La controlul unui bransament electric se vor urmari ca: . . .in apropierea nisei sa nu se depoziteze substante inflamabile si materiale combustibile.tablourile sa fie protejate contra deteriorarilor mecanice. . .consolele se fixeaza numai pe acoperisuri cu invelitori incombustibile. .traseul bransamentului (subteran) sa nu treaca pe linga conductele de canalizare sau prin apropierea gurilor de canal. .la trecerea conductoarelor prin perete (cazul folosirii izolatiilor) sa se foloseasca pipe montate cu gura in jos pentru ca apa de ploaie sa nu patrunda in interior.20 m de pardoseala pentru tablourile mari si de 2 m pentru cele mici.5 m.Racordarea instalatiei electrice se face aerian prin conductoare sau subteran prin cabluri.vestiare.legarea la tablou a conductoarelor cu sectiunea peste 16 mm² sa se faca cu ajutorul papucilor. .la constructiile joase fixarea izolatorilor sa nu se faca la o inaltime sub 2. .prin consola si pe linga ea sa nu se infiltreze apa.distanta dintre conductoarele electrice ce se leaga la console sa nu fie mai mica de 35 cm (aceeasi distanta se cere si fata de streasina acoperisului).bumbac.cit si la sosire (intrarea in tabloul mic).la formarea unui arc electric prin topirea fuzibilului.pe tablouri sau in interior sa nu fie agatate sau introduse obiecte combustibile (haine. .la o inaltime de 2.sa fie amplasat astfel incit sa asigure o manipulare usoara (se monteaza in holuri. 1.sa fie destinat numai scopului. . .inaltimea conductoarelor electrice (bransament aerian ce trec peste partea carosabila a strazii) sa nu fie mai mica de 5.cirpe de sters etc.coridoare si in camere de acces direct). .2 CONTROLUL UNUI TABLOU DE DISTRIBUTIE PENTRU INSTALATIILE DE ILUMINAT Se vor urmari: .) si sa fie sterse de praf si scame.in cazul folosirii tablourilor intermediare si secundare (in instalatiile mari) coloanele de alimentare sa fie asigurate atit la plecare (la iesirea din tabloul mare). .cofretul sa fie amplasat intr-o nisa la exterior si inchis bine cu usa de otel (usa sa nu prezinte corodari in profunzime).coloana de alimentare cu curent electric sa nu treaca prin pod.sub aceasta sectiune se poate face direct.pe cit posibil.cele montate in ateliere si sectii industriale sa corespunda din punct de vedere constructiv si al protectiei categoriei de pericol de incendiu a intreprinderii respective. .3 CONTROLUL UNEI SIGURANTE ELECTRICE .latura superioara a tabloului sa fie asezata. 1. .pachete cu mincare.in spatele tabloului sa nu existe derivatii sau innadiri pe circuitele de plecari. . .deoarece orice scinteie electrica in aceasta situatie poate provoca un incendiu sau explozie.adica sa nu alimenteze si circuite de forta.5 m.la bornele tabloului sa nu fie legate direct lampi de iluminat sau alti receptori de energie electrica. .sigurantele fuzibile montate pe tablou sa nu prezinte pericol pentru oameni si obiectivele inconjuratoare.

.00 In (In este curentul nominal al fuzibilului). .adica capacele sigurantelor sa fie corespunzatoare dimenisiunile filetelor. .iar printr-o incapere umeda intr-o pipa. . capatul conductorului care iese intr-o incapere uscata se introduce intr-o tila de portelan.legarea conductoarelor de cupru si aluminiu sa fie facuta conform normelor (cupru cu cupru prin lipire si prin cleme.intr-un tub de protectie sa fie montate numai conductoarele unui singur circuit.aceasta pentru a realiza un contact bun intre patron si surubul de contact. .sa se foloseasca conductoare si tuburi de protectie conform normativelor in vigoare. .circuitele de iluminat sa fie separate de cele de prize si forta.iar cupru cu aluminiu prin cleme speciale).montarea nu trebuie facuta direct pe elementele combustibile. .trecerea conductoarelor prin pereti si plansee sa fie facute numai cu ajutorul tuburilor izolatoare.3 In.in raport de categoria pericolului de incendiu a sectiei respective.pentru a se putea topi atunci cind curentul creste peste limita admisibila (fuzibilul nu trebuie sa se topeasca in decursul unei ore la un curent de 1. . 1.derivatiile din circuite.adica firul fuzibil sa nu fie topit si sa nu aiba infasurat pe corpul sau sirma sau lita (se va observa daca se mentine culoarea indicatorului).sigurantele sa se insurubeze bine.sigurantele sa fie alese pentru a corespunde sectiunii conductoarelor din instalatia respectiva.la tablou sa fie montate sigurantele pentru circuitele ce pleaca de la acestea.Se vor urmari: .intrerupatori).un circuit de priza la tensiunea de utilizare de 220 V sa nu alimenteze mai mult de 8 prize. . .patronul sigurantei sa fie original.in fundul soclului sa nu existe cuie. . trebuie sa se topeasca in cel mult 15 min la un curent de 1. . . . . .nasturi sau alte bucati metalice.trebuie facuta pe o portiune de 20 cm in tuburi de protectie (protectia mecanica contra deteriorarilor).pentru locuinte.pipele si tilele folosite la trecerea prin peretii si plansele.insumind o putere maxima de 1000 W. .iar pe conductorul al patrulea (conductor de nul) nu se vor monta sigurante sau un alt aparat de protectie de nul.care separa incaperi cu diferite temperaturi sa fie umplute cu mase de izolante.la intrarea lor in aparatele de utilizare (prize.legarea conductoarelor intre ele sa fie facuta numai in doze de dimensiuni corespunzatoare tuburilor respective si prevazute cu capace.un circuit de iluminat de 220 V sa nu alimenteze mai mult de 12 lampi.piciorul patronului sa intre direct in inel pentru a face un bun conducator (sa corespunda cu amperajul).in circuitele la care se folosesc tuburi de protectie.sigurantele lamelare sa fie protejate cu capate protectoare.la finele circuitelor de forta sa fie montate sigurante pe toate fazele.la montarea aparenta fara tuburi de protectie.5 In si cel mult 1 min la un curent de 2. .4 CONTROLUL UNUI CIRCUIT ELECTRIC DE ILUMINAT Se vor urmari: .

sigurante) sa nu fie montate in incaperi cu pericol de explozie.pe tot traseul circuitelor de iluminat. .circuitele electrice.intrerupatoarele sa nu fie asezate direct pe elementele combustibile (pe lemn). .distanta dintre tablou si conductele de abur in care circula un fluid fierbinte etc. .ramificatiile circuitelor.in raport cu tipul corpurilor de iluminat.sa nu fie lipsa globurile si armaturile de protectie.ramificatia catre corpul de iluminat sa fie introdusa in tuburi protectie (de acelasi fel cu instalatia respectiva).corpurile de iluminat sa nu fie suspendate de conductoare.la circuitele montate aparent. sa nu fie mai mica de 1 m. .sa nu se foloseasca lampi mobile vor fi mobile vor fi prevazute cu plase metalice.in bai.spalatorii sau in apropierea chiuvetelor sa nu fie montate prize. .tuburile de protectie sa nu prezinte deteriorari.sa nu fie montate prin poduri.neadmitindu-se contactul prin capetele de conductoare (improvizate).corpurile de iluminat sa nu fie suspendate de conductoarele care le alimenteaza.intreruperea si restabilirea circuitului electric sa fie facute numai prin intermediul intrerupatoarelor.circuitele principale de iluminat (intrerupatoare. . .in incaperile cu pericol de explozie doze de derivatie.5 CONTROLUL CORPURILOR DE ILUMINAT Se vor urmari: . . . .pe suprafata corpului de iluminat sa nu existe praf depus.ci numai pe placa de azbest.fixarea cablurilor pe pereti (tavane.asigurindu-se o buna etansare la cele folosite in incaperi cu pericol de incendiu si explozie. .ci fixate de plafon cu cirlige sau perete prin console. .pe cit posibil. 1.iar legaturile conductoarelor electrice la lampa sa fie executate si perfect izolate. .striviri sau intreruperi.in caz contrar se izoleaza termic sau se foloseste un paravan de protectie.cablurile (in interior si exterior) sa nu fie supuse actiunii caldurii radiata de diferite surse de caldura sau razelor solare.legaturile conductoarelor in spatele corpului de iluminat sa fie bine izolate si introduse in tuburi de protectie.in incaperile cu pericol de explozie sa fie ferite de deterioarari mecanice.. . .cablurile montate in interior sa nu aiba straturile protectoare din materiale fibroase (usor combustibile).dozele de derivatie.la lampile electrice. .pe cosurile de fum. .sa corespunda categoriei pericolului de incendiu si de explozie a incaperilor respective.in interior admitindu-se numai ramificatiile spre lampile de iluminat.linga elemente de calorifer sau in imediata apropiere a tevilor de gaze sau apa. .corpurile de iluminat din exterior fata de incaperile cu medii inflamabile si explozie sa fie de tip special si montate la distanta.pina in spatele lampii. .ferite de deteriorari mecanice si sa nu fie supuse unor eforturi mecanice.nu este admis sa fie montate tuburi si doze.etc. .) sa fie bine facuta. .

in spatele tabloului (protejat sau neprotejat) sa nu se faca derivatii suplimentare.intretinere.legaturile la tablou sa fie facute regulamentar. 1.instrumente. . .tabloul sa fie prevazut cu aparatele de masura in intreaga incapere. .). .tablourile sa fie actionate.2 m latime sau in cel mai rau caz partile sub tensiune fata de pamint sa fie inaccesibile atingerii.a scamelor etc.6 CONTROLUL UNUI TABLOU GENERAL DE DISTRIBUTIE PENTRU INSTALATIILE DE FORTA Se vor urmari: .interzicindu-se asezarea pe el de cirpe.supraveghere. .imbinarea tuburilor izolante cu tablourile capsulate sa fie facuta prin insurubare (racordarea se face de regula cu tuburi speciale).iar elementele tabloului sa fie in perfecta stare de curatenie (fara praf. .sigurantele folosite sa fie calibrate.motoare electrice sau alte receptoare de energie electrica.legaturile cablurilor la sosire si plecare sa se faca regulamentar.scame etc.in spatele tabloului sa existe un coridor de cel putin 1 m pentru accesibilitate la aparate. . .).obiecte etc. . . . .in fata tabloului sa existe un culoar de serviciu izolant (cu covorase de cauciuc) de 1.insa separata de acestea printr-un perete antifoc.scoaterea de sub tensiune a coloanelor principale.sa nu se lege direct la bornele tabloului de distributie lampi de iluminat.in apropierea tablourilor sa nu se gaseasca depozitate substante inflamabile sau materiale combustibile si sa se pastreze o buna curatenie in jurul lor (inlaturarea prafului.la intrarea in tablourile importante sa se prevada daca este posibil.).7 CONTROLUL UNUI TABLOU PRINCIPAL SI SECUNDAR DE DISTRIBUTIE LA O INSTALATIE DE FORTA Se vor urmari: . .in general.reparatie. .rama (scheletul metalic) sa fie legata de pamint. .decit cele prevazute initial.revizie.etansarea tablourilor capsulate sa fie bine facuta.prevazuta cu intrare direct din exterior.tabloul sa corespunda din punct de vedere constructiv si al conditiilor de exploatare categoriei pericolului de incendiu a sectiei de productie respective: . .prin spate. .un intrerupator general.respectiv a sectiilor industriale.sa se faca printr-un automat (in afara de intreruperea manuala a curentului electric pe sectii).in fata gasindu-se montate pe panou numai minelere de comanda.amplasarea lui sa se faca in incapere speciala sau vecina cu sectiile de productie.1.tablourile care alimenteaza pompele de incendiu sa fie prevazute cu o conducta de alimentare de rezerva.la intregul tablou sa se foloseasca sigurantele calibrate.

tablourile capsulate sa fie montate (astfel) incit sa se poata umbla cu usurinta la cutiile de siguranta si la intrerupatoarele aflate deasupra cutiilor cu borne.intrerupatorul sa corespunda curentului nominal al circuitului in care este montat.intrerupatoarele cu pirghie sa nu fie folosite in sectii de categoriile A.in incaperile cu pericol de explozie sa nu fie montate prize (in incaperile in care se degaja praf se pot folosi prize antigron). in incaperi cu pericol de incendiu in mediile de cu praf combustibil – motoare capsulate.8 CONTROLUL UNUI INTRERUPATOR LA O INSTALATIE DE FORTA Se vor urmari: . .intrerupatoarele cu pirghie sa nu foloseasca pentru tensiuni mai mari de 500 V .lagarele sa fie unse si sa nu prezinte scurgeri de ulei.legatura la pamint a conductorului sa fie facuta regulamentar.iar uleiul sa fie controlat periodic.tablourile necapsulate sa fie montate la inaltimea de cel putin 2 m de la pardoseala. . . in incaperile cu pericol de explozie – motoare electrice de executie speciala (etansa la explozii.traseul circuitului de cabluri pina la consumatorii de curent sa fie bine protejat impotriva deteriorarilor mecanice.legaturile la motor sa fie bine executate si sa nu lipseasca capacul cutiei cu borne (la motoarele cu inele).CONTROLUL MOTOARELOR ELECTRICE Se pot urmari: . .9 CONTROLUL UNUI CIRCUIT ELECTRIC DE FORTA Se vor urmari: .folosirea motoarelor electrice va fi evitata. .daca nu este posibil.B. in incaperi umede – motoare electrice inchise complet si de constructie speciala impotriva umiditatii. 2.). 1. .sa fie corespunzator mediului din incaperea in care se foloseste astfel: in incaperi uscate – motoare electrice deschise: in incaperi cu continut de praf – motoare electrice inchise complet cu sau fara priza de ventilatie. .motoarele electrice vor avea izolatie impregnata special sau vor fi capsule.carcasa intrerupatorului in ulei sa nu curga.carcasa motorului sa fie legata la pamint.capsulate la praf etc.sa fie evitata murdaria lagarelor.racordarea motoarelor electrice sau altor consumatori de curent sa fie facuta regulamentar (cablurile sa nu prezinte desizolari si capete neizolate).C pericol de incendiu. . in incaperi in care se degaja vapori corozivi. in mediile cu lichide inflamabile – motoare electrice inchise complet sau in cel mai rau caz motoare protejate contra picaturilor sau a stropilor de apa. .. . . 1. . .sa nu se curate cu benzina aparatul cu ulei in daca in apropiere exista o sursa de foc. .racirea motorului sa fie asigurata.motoarele electrice sa fie asigurate prin relee termice si electromagnetice.

sali de conferinte. . .la salile de spectacol.localuri publice..pe scari si la toate iesirile din cladire sau chiar pe ganguri si la curti.coloanele de alimentare ale iluminatului de siguranta sa nu traverseze scena.tabloul iluminatului de siguranta sa fie amplasat separat de cel pentru iluminat si accesibil numai personalului autorizat.cureaua de transmisie sau mufa sa nu produca batai.cinematografe.masina propriu zisa si partile componente. . 3.pentru celelalte cazuri.sa se faca dintr-o retea separata si dintr-o sursa de independenta de energie.sa nu se incalzeasca peste limita admisibila (80%). . .la perii sa nu se produca scintei. . .in special lagarele. .sa fie realizat si folosit corespunzator prevederilor normative.pe paliere.iluminatul de siguranta se alimenteaza direct de la retea.iar intreruperea alimentarii normale.alimentarea cu curent electric. . .CONTROLUL ILUMINATULUI DE PANICA Se vor urmari: .cind exista unul singur in cladire.trecerea de la sursa independenta trebuie sa se faca automat.sa nu se produca zgomote anormale (uruit).etc.sa fie realizat si folosit conform prevederilor normative.la salile de spectacol lampile de siguranta sa fie vizibile tot timpul si amplasate astfel incit sa nu trimita lumina spre spectatori.daca acestea servesc pentru iesiri.sa se aprinda automat la intreruperea alimentarii tabloului de distributie al salii (manual din mai multe locuri.acumulatoare locale (luminobloc) sau grup electrogen.CONTROLUL ILUMINATULUI DE SIGURANTA Se vor urmari: . .repartizarea pe circuite sa se faca astfel incit la defectarea unui circuit sa se asigure un iluminat suficient pe traseu.poate fi de la un transformator diferit de cel care alimenteaza iluminatul obisnuit. .la teatre.motorul electric sa aiba placa cu inscriptii referitoare la tipul motorului si la caracteristicile lui.de la un bransament.doar stingerea sa se faca dintr-un singur loc numai de catre personalul de serviciu). .de la un tablou general de distributie direct (tablouri de forta alimentate prin coloane separate de cel de iluminat).in incaperile. .de la un bransament diferit de cel care alimenteaza circuitele de iluminat. .in care exista permanent personal de observare.iluminatul de siguranta trebuie prevazut la iesiri. Functionarea normala a unui motor electric se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte: .care poate fi: baterii centrale de acumulatoare. 4..sa cuprinda cel putin doua lampi alimentate de la o sursa independenta de energie.conductoarele iluminatului de siguranta sa fie pozate la cel putin 10 cm de celelalte conductoare.alimentarea cu curent electric.

masinile si intregul sistem de aspiratie sa fie pus la pamint. .curelele de transmisie cu viteze mai mari de 5 m/s si o putere de transmisie de cel mult 6 – 8 Cp sa fie prevazute cu dispozitive de punere la pamint sau suprafetele interioare ale acestora sa fie unse cu o unsoare buna conducatoare de electricitate.acestea sa fie puse la pamint. .la fabricile de hirtie.pansamente etc.raniri. .carcasele corpurilor masinilor.in rezervoarele de benzina sa nu pluteasca nici un fel de corp metalic (flotor).: in incaperile industriale unde procesul de lucru nu poate fi intrerupt fara a se produce pagube importante.laboratoare etc.la umplerea sau descarcarea tancurilor petroliere.aparatelor. .CONTROLUL IN VEDEREA INLATURARII ELECTRICITATII STATICE La controlul instalatiilor. . .in lipsa de alta sursa independenta de energie sa se poata racorda la retea imediat dupa bransament. unde se poate forma electricitate statica se vor urmari ca: . 6.mecanismelor etc. 5.grupul operator sa fie alimentat prin circuite separate de cel al iluminatului de siguranta. . .filtrele de pinza din conductele de aer sa fie captusite cu plasa metalica legata la pamint.la gazele comprimate sa se ia masuri de purificare si uscare a lor.toate piesele metalice ale masinilor (autocisternelor) sa fie puse la pamint.. .in incaperile in care se produce electricitatea statica sa se faca umezirea aerului.in scopul neutralizarii sarcinilor electrostatice.capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru alimentarea lampilor sa asigure o functionare continua timp de 3 ore (valabil si pentru iluminatul de siguranta si de panica). .astfel:in incaperile industriale.CONTROLUL ILUMINATULUI DE AVARIE Se vor urmari: .inaintea intrerupatorului general. . .conductele prin care se transporta amestecul de praf cu aer sa fie legate la pamint.pompele folosite in instalatiile de transport sau manipularea combustibililor lichizi sa fie legate la pamint.sa fie realizat conform prevederilor normelor in vigoare.conductele.la mori.aparatelor si utilajelor in care se maruntesc substante producatoare de praf cu pericol de explozie sa fie legate la pamint.masinile sa fie prevazute cu dispozitive de descarcare si neutralizare (neutralizarea se poate face prin suflare de aer ionizat peste locurile electrizate). unde actiunea oamenilor ramasi in intuneric pot provoca incendii.fara a stingheri procesul tehnologic. . in locurile unde se desfasoara o activitate importanta care nu poate fi intrerupta. .inainte de incarcarea si descarcarea unui rezervor de benzina sau petrol.: in sali de operatii.intoxicari etc.transmisiile si arborii de masini sa fie legate la pamint.iar piesele izolate din interiorul masinilor sa fie legate la masa. . .rezervoarele metalice.ori de cite ori este posibila.valurile sa fie intretinute in stare curata.explozii.la tabloul principal sa existe un dispozitiv de comutare pentru trecerea automata pe baterie in cazul cind sistemul de alimentare principal este insuficient (valabil si pentru iluminatul de siguranta si de panica).

la primul control al unei instalatii de semnalizare este recomandabil sa se puna in functiune fiecare circuit de detectare.care prin miscare se electrizeaza (zahar.sa existe un buton de semnalizare normal in zona supravegheata sau imediat in apropierea acesteia. .amidon. verificarea rezistentei de izolatie.detectoarele de incendiu sa nu fie vopsite sau deteriorate mecanic si nici blocate cu materiale care le-ar putea periclita sau ar putea constitui obstacole in calea fluxului de caldura.de evacuare printr-o buna ventilatie.verificarea facindu-se printr-un text de baza si un text de incercare. 7. verificarea curentului de repaus.faina.defectiuni de alimentare..de avarie.sa se analizeze situatiile in care s-au declansat alarme false si cele in care detectoarele nu au functionat cind a izbucnit incendiul. . masurarea tensiunii de intrare pe oricare din liniile centrale. .verificarile si controlul sa se efectueze atit la instalatia in ansamblu.carbune etc) sa fie luate masuri de inlaturare a formarii lor. . . .de distrugerea datorita descarcarilor atmosferice).cu atentie si competenta.punerea la pamint.iar atunci cind sunt posibilitati sa se umezeasca mediul respectiv.personalul care deserveste instalatia sa fie bine instruit. verificarea lampilor de actionare.rezultatele fiind consemnate intr-un registru (document).de semnalizare. .in incaperile in care se pot degaja particole solide sau lichide de aerosoli sau suspensii.verificarea generala a intregii instalatii: la verificarile periodice.verificarea centralei de semnalizare.sigurante topite etc.CONTROLUL INSTALATIILOR DE DETECTARE Se vor urmari: . .prin simularea unui „incendiu” si sa se masoare curentul de repaus pentru tensiunea maxima de exploatare.in incaperea centralei de semnalizare sa fie afisate planurile cu amplasarea detectoarelor. 8.sa fie verificate periodic centralele de semnalizare executindu-se: masurarea tensiunii la baterie.daca este posibil.la instalatiile automate de detectare a incendiului.CONTROLUL UNEI INSTALATII DE PROTECTIA TRASNETULUI Se vor urmari: . .lumina sau fum.planul de conexiuni. .la produsele petroliere sa se execute filtrarii repetate folosind silicagel sau pamint decolorant (se reduce electricitaea statica cu 30 – 60%).cit la fiecare element component in parte. verificarea alimentarii principale.circuitele pentru semnalizarea incendiului trebuie sa fie independente de restul circuitelor electrice existente in cladire.verificarea detectoarelor.instructiuni de utilizare si inscriptia intreprinderii care se ocupa de intretinere.fara sa treaca insa prin incaperi cu pericol de incendiu.detectoarele se vor verifica prin sondaj. .conductoarele pentru circuitele de legatura trebuie pozate sub tencuiala. . .instalatia de detectare si semnalizare a incendiilor sa fie verificata periodic.in raport cu obiectivul protejat sa fie asigurata protectia impotriva actiunilor principale si secundare ale descarcarilor atmosferice (se va tine seama de categoria pericolului de incendiu.deranjamentele simulate (sirma rupta.) trebuie semnalizate optic si acustic in mod clar.

instalatia sa fie protejata impotriva coroziunii.fara a se folosi cocs sau zgura.acordindu-se o mare atentie sudurilor.scurgeri de potentiale periculoase etc.).burlanele pentru scrugerea apei de ploaie.prizele de pamint montate in soluri agresive (terenuri de umplutura etc.dispozitivul de captare sa nu fie corodat.ale elementelor de otel cu cele de cupru (executate regulamentar).dupa caz. .sa se mentina in perfecta stare pe intreaga suprafata a elementelor. . .la intrarea lor in pamint.destinate drept conductoare de coborire. . .in cazul cind sunt folosite pentru coboriri secundare sa aiba sectiunea indicata pentru conductoarele de captare.rezistenta de punere la pamint sa nu fie mai mare de 10 ohm pentru cladirile industriale si civile si de 5 ohm pentru grajduri de animale.prin sudura sau bulonarea pieselor metalice.verificarea rezistentei de trecere a curentului electric sa se faca . .sa fie protejate deasupra solului (pina la 1.tipul de instalatie sa fie corespunzator formei si naturii constructiilor respective.dispozitivele de captare sa fie confectionate din otel plumbuit. .scheletul metalic al constructiilor sau armaturilor cladirilor de beton.prizele de pamint sa aiba cit mai putine legaturi.lac sau bitum.conductoarele de coborire sa nu fie prea intinse si nici sa aiba coturi prea bruste. .astfalt.legatura dintre platbanda si tevile verificate sa fie facuta prin sudura si protejate local printr-un strat de bitum.conductoarele de coborire sa fie fixate conform normelor pe elementele de constructie ale cladirilor (pereti etc. .vara. . .80 cm) cu o teava.sa fie urmarite inca din faza de santier pentru a asigura continuitate electrica corespunzatoare. .Portiunile afectate sa fie acoperite cu un strat de vopsea de ulei.distanta minima fata de elementele de constructie si de instalatiile electrice sa fie de 10 – 30 cm.asigurinduse continuitatea electrica prin punti de legatura sudate intre bucatile de burlane.sa fie asezate direct pe pamint. .pe timp uscat.) platbanda de legatura sa fie executata din otel galvanizat.ca de altfel si imbinarile conductoarelor subterane cu prizele de pamint. .in acest fel marindu-se rezistenta la punere la pamint. .tevile pentru prizele de pamint sa fie asezate la o distanta minima de 2 m de constructia protejata.conductoarele de coborire sa fie confectionate de aceeasi sectiune cu cea a conductoarelor de captare si sa aiba asigurata continuitatea electrica. .dispozitivele de captare sa fie montate la o distanta de minimum 50 cm de acestea.si ori de cite ori se face reparatii in partile subterane.Indiferent de modul de fixare.pentru protectia impotriva manifestarilor secundare (inductii electrostatice.).. . .stratul protector.la 0.starea legaturii cu prizele de pamint se verifica prin sapare la circa 50 cm.in cazul invelitorilor combustibile.suportii dispozitivelor de captare sa fie bine fixati.in regiunile in care exista pericolul degajarii gazelor corozive si in zonele de litoral. .5 m de la suprafata terenului.legarea conductoarelor la prizele de pamint sa fie bine executate. .neadmitindu-se protejarea prin vopsire.realizat prin galvanizare sau acoperire cu vopsea antioxidanta.legaturile dintre dispozitivul de captare si conductoarele de coborire sa fie in stare perfecta si sa asigure o continuitate electrica.corpurile metalice din interiorul cladirilor sa fie legate de pamint.scarile metalice construite in exteriorul cladirilor sa fie legate la dispozitivele de captare si la prizele de pamint. .

si incendiu a sistemelor si mijloacelor de incalzire cu foc deschis. modul de aprindere sau punere in functiune. caderea jarului sau cenusei din sobe.modul de aprindere si reaprindere a focurilor. folosirea de butelii de aragaz omologate.).registre etc. izolarea termica si distantele de siguranta fata de materialele combustibile functie de temperatura agentului termic (35 cm pentru t > 150°C.local) si a agentului termic (abur. supraincalzirea sobelor. ordinea si curatenia.functie de pericolul de incendiu si explozie in spatiile incalzite.stecarului si prizei. evacuarea zgurii si cenusii. modul de alimentare cu combustibil solid. utilizarea lichidelor combustibile pentru aprinderea focului. La masinile si aparatele de gatit: tipul acestora (electrice. La centralele termice: autorizarea functionarii cazanelor.curatirea instalatiilor de depunerile de pulberi. 9.termometre. starea si curatirea de funingine a cosurilor de fum. respectarea instructiunilor de folosire a masinilor si aparatelor. La radiatoarele electrice cu ulei: functionarea termostatului. CONTROLUL INSTALATIILOR SI MIJLOACELOR DE INCALZIRE 9. supravegherea permanenta a cazanelor. .).supravegherea radiatorului.interzicerea utilizarii in incaperile cu pericol de explozie.cu suprafete incandescente si a celor cu suprafete radiante avind temperaturi peste limitele de aprindere (inflamabilitate) a materialelor si substantelor combustibile din spatiile respective.automatizare etc.alegerea corespunzatoare a sistemului de incalzire (central. existenta suprafetelor de decompresare.cu reductor de presiune etanse cu furtun in buna stare.sticle de nivel. La sobe: tipul sobei (cu sau fara acumulare de caldura) integritatea sobelor. izolarea acestora fata de materialele combustibile si curatirea lor de funingine. supravegherea functionarii.depozitarea combustibilului pentru consumul zilnic.aer cald.izolarea termica fata de elementele de constructii combustibile.lichid sau gazos) amplasarea fata de materialele combustibile. modul si locul de depozitare a jarului si cenusei. .interzicerea depozitarii materialelor. curatirea hotelor si turbularii de ventilatie de depunerile de grasimi. starea cordonului. etanseitatea sistemelor de alimentare cu combustibil lichid si gazos.lichidelor si gazelor combustibile in apropierea instalatiilor si mijloacelor de incalzire sau pe acestea. existenta si functionarea aparaturii de masura si control (manometre.9. functionarea nesupravegheata a sobelor. .apa calda. starea cosurilor si burlanelor de fum.ulei etc. 10 cm pentru 95°C < t < 50°C.amplasarea fata de materialele combustibile.2 PROBLEME SPECIALE Se vor urmari: La instalatiile de incalzire centrala: daca temperatura suprafetei exterioare a elementelor de incalzire (radiatoare. existenta tirajului.praf si scame combustibile.cu combustibil solid.) si a conductelor este mai mica decit temperatura de aprindere (inflamabile) a materialelor si suprafetelor combustibile. fumatul si accesul persoanelor straine in centrala.etanseitatea sistemelor de alimentare cu combustibil lichid sau gazos.1 PROBLEME GENERALE Se vor urmari: .

racordurile flexibile etc.curatirea periodica de funingine. .respectarea programului de functionare a instalatiei de ventilatie. consecintele intreruperii functionarii sistemului de ventilatie (exhaustare). .existenta sitelor.inclusiv din hala de fabricatie. exhaustarea pulberii.existenta unor surse de aprindere (foc deschis.organizata.materiale incandescente etc.) functie de natura.etanseitatea sistemului de ventilatie mecanica (tubulatura. amplasarea pe materiale incombustibile izolatoare din punct de vedere termic.asigurarea capacitatii de ventilare. tirajul. redimensionarea instalatiilor de ventilatie la marirea.).scintei. . curatirea filtrelor.). supravegherea si scoaterea de sub tensiune la terminarea programului de utilizare.alegerea sistemului de ventilatie (naturala.).modernizarea sau replofilarea capacitatilor de productie.canale si burlane de fum: starea fizica si integritatea acestora (crapaturi.starea si greutatea specifica a produselor ce trebuie vehiculate si scopul urmarit: optarea pentru sistemul de ventilatie naturala organizata ori de cite ori este posibil. interdependenta dintre sistemul de ventilatie (exhaustare) si procesul tehnologic.decompresarea camerelor de filtrare etc.evacuarea aerului viciat. evacuarea de gaze.forma.etanseitate etc.fisuri.realizarea de sisteme distincte de ventilare pentru medii cu pericole diferite de incendiu si explozie. La cosuri. starea cordoanelor. respectarea instructiunilor de folosire.radiatoare si aparate electrice cu rezistenta: utilizarea numai in locuri fara pericol de incendiu si explozie. .aprobate de conducerea unitatii.vapori sau aerosoli.intoxicare).palete ale ventilatoarelor din materiale ce nu produc prin lovire scintei capabile sa aprinda produsele vehiculate.mecanica) a tipului acestuia (local. colectarea produselor evacuate. .cicloane. 10. curatirea periodica a depunerilor de produse combustibile de pe tubulatura.CONTROLUL INSTALATIILOR DE VENTILATIE Se vor urmari: . .stecherelor si prizelor.functie de cantitatea de aer si produse rezultate din procesul tehnologic. . .marcarea.ori dispozitivelor antiscintei. a sacilor de filtrare.scamelor etc.explozie.executia si mentinerea antiex a sistemelor ce functioneaza in medii cu pericol de explozie (motoare electrice de tip antiex.imprastierea si depunerea produselor solide exhaustate in incinta unitatii.protectia anticorosiva a sistemelor amplasate in medii agresive sau care vehiculeaza astfel de produse.).indeosebi pericolele ce pot surveni in astfel de situatii (de incendiu.existenta si functionarea dispozitivelor de limitare a propagarii incendiilor prin instalatia de ventilatie (clapete de obturare manuale sau automate).distantele de siguranta fata de elemetele de constructii si alte materiale combustibile.prafului grosier.La resouri.in apropierea prizelor de absortie a aerului curat si a punctelor de evacuare-colectare a produselor combustibile (filtre. .curatirea periodica a tubulaturii de ventilatie de eventualele depuneri combustibili.general) si a principiului de ventilatie (introducerea) de aer obisnuit sau conditionat.existenta unor clapete (subere). posibilitatile de amorsare a unor incendii sau explozii in sistemele de ventilatie sau in punctele de colectare si filtrare a produselor.cosuri de dispersie etc. .).posibilitatile de oprire (manuala sau automata) a functionarii instalatiei de ventilatie in caz de incendiu.

apa pulverizata. asigurarea rezervei intangibile de apa pentru instalatiile de stingere. protectia impotriva inghetului.accesoriilor.drencer. 11. existenta in apa pentru stingerea unor substante combustibile sau agresive.castele de apa.dispozitive de comanda si siguranta. PROBLEME SPECIFICE La hidrantii exteriori de incendiu: amplasarea hidrantilor fata de drumuri si distantele dintre ei.accesorii. .balti etc.rezevoare.cu apa pulverizata.instalatii si alte compartimente.functionarea. .precum si la racordurile (punctele) de alimentare cu substante stingatoare si cu energie.butoanele si dispozitivele de actionare si control al instalatiilor de semnalizare si stingere a incendiilor.echipamentului de protectie si a substantelor de prevenire si stingere a incendiilor.butoane de pornire etc.aparaturii. calculul consumurilor cumulate de substante stingatoare debitate prin instalatii.ventilele.dimensionarea corecta a instalatiilor de stingere a incendiilor functie de intensitatea minima de stingere.instalatii.lacuri.asigurarea ansamblelor. .intocmirea si realizarea planului anual (lunar) de asistenta tehnica la masinile si utilajele de prevenire si stingere a incendiilor si a graficului anual de verificari profilactice la instalatiile si mijloacele impotriva incendiilor. .2.asigurarea alimentarii directe a instalatiilor de stingere (sprinkler. . existenta posibilitatilor de curatire (insuflare) cu aer a instalatiilor fixe de stingere care au duze sau orificii (sprinkler.) si naturale (riuri. tipul hidrantilor (subterani. existenta hidrantilor portativi si furtunurile cu racorduri .aparatura.functie de debitele necesare. interconectarea retelelor. .centrale de avertizare. CONTROLUL INSTALATIILOR SI MIJLOACELOR DE STINGERE A INCENDIILOR 11.supraterani de inalta presiune) si diametrele acestora.11.instalatii de detectare a concentratiilor periculoase.potabila.ateliere.bazine.cu pulberi.spuma) de la masinile si utilajele mobile.functionare.starea.simultaneitatea si durata functionarii: asigurarea alimentarii permanente cu substante stingatoare a instalatiilor fixe de stingere a incendiilor.intretinerea si cunoasterea modului de folosire a masinilor.intocmirea.elemetelor si pieselor de schimb si de rezerva.verificare si amplasare a instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor.asigurarea alimentarii permanente cu energie a instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor (statii de pompe.drencer.schemelor de intretinerem.).utilaje. existenta registrelor (caietelor) de verificari profilactice. existenta si starea de functionare a surselor de energie.1 PROBLEME GENERALE Se vor urmari: . .echipament de protectie si substante chimice de prevenire si stingere conform normelor si evidenta acestora pe sectii.tehnologica.accesul la vanele.accesoriilor.cunoasterea si afisarea instructiunilor.electrovane.canale etc.instalatiilor.dotarea unitatii cu masini.).utilajelor.asigurarea alimentarii permanente cu apa pentru stingerea incendiilor din toate sursele existente pe platforma: artificiale (retele de apa de incendiu.cu abur).turnuri de racire. . .inclusiv a celor de rezerva.

colectarea la canalizare a apei refulate.manual. eliminarea condensului. existenta aparaturii de masura si control. functionarea manometrelor. La instalatiile cu gaze inerte (dioxid de carbon.al deflectorului. tipul capetelor (duzelor) sprinkler si pozitia de montaj a acestora. starea furtunurilor si duzelor. etanseitatea si protectia la inghet. sectorizarea instalatiei pe compartimente de incendiu. pe capetele sprinkler. etanseitatea instalatiei. depunerile de praf.automata. pozitia normala de lucru a vanelor si ventilelor.marcarea si sigilarea lor. pozitia orificiilor de refulare a aburului. etanseitatea hidrantului.) si adapostirea acestora.semifixa. protectia impotriva coroziunii prin vopsire (cu exceptia capetelor sprinkler) si impotriva inghetului. amplasarea corecta a capetelor (duzelor) drencer. La hidrantii interiori de incendiu: numarul de jeturi simultane. existenta rotilor de manevra la robinetele de actionare si marcarea a acestora.) si pozitia de montaj a acestora.corespunzatoare hidrantilor.natura acestora si de elementele constructive.furtunuri. protectia impotriva inghetului (izolare termica.chei de racordat etc.functie de pericol de incendiu existent si de prezenta personalului in zona protejata. existenta si functionarea manometrelor. apa-aer) cu conditiile de mediu in exploatare (pericol de inghet). gradul de umplere al buteliilor.de la distanta). functionarea sistemului de alarmare a intrarii in functiune a instalatiei. existenta aparatului de control si semnalizare si a accesoriilor aferente.marcarea si sigilarea lor. amplasarea.si ventilelor. racordarea furtunului si a tevii de refulare.rozetei sau paletei acestuia.mobila.local si la distanta. diametrul si tipul ajutajului tevii de refulare pentru jet complet compact sau pulverizat si lungimea jetului. dispunerea duzelor de refulare.ER. functionarea sistemului de actionare automata sau telemecanica. functionarea sistemelor de alarmare acustica si optica. alimentarea de la masini.scame. tipul de duze pulverizatoare utilizate (Pluvia. pozita normala de lucru a vanelor si ventilelor.zugraveli etc. izolarea termica a tevilor de refulare si modul de racordare. capacitatea acesteia in functie de pericolul de incendiu existent si de prezenta personalului.jeturi locale) functie de scopul urmarit.functie de modul de dispunere a materialelor combustibile. etanseitatea spatiului protejat. functionarea manometrelor. posibilitatile de golire a instalatiei si de colectare la canalizare a apei din aceasta. rezerva de gaz inert. marcarea hidrantilor.marcarea si iluminatul de siguranta al hidrantilor. alimentarea cu apa si presiunea sau lungimea jetului.marcarea si sigilarea lor. La instalatiile de stingere tip drencer: stabilirea tipului instalatiei automat sau manual.manuala si cu inundare totala sau locala). pozitia normala de lucru a vanelor. performanta aburului si presiunea acestuia (minimum 3 at). etanseitatea instalatiei. tipul capului drencer. tipul de actionare a instalatiei (sub 5 min) si modul de actionare (automat. .local. protectia impotriva coroziunii si inghetului.functie de forma perdelei de protectie ce trebuie realizata. La instalatiile sprinkler: corelare tipul instalatiei (apa-apa.CEM etc. alimentarea de la masini. functionarea compresorului de aer pentru instalatiile apaaer.tevi de refulare.azot): tipul instalatiei (fixa. amplasarea accesoriilor (hidrant portativ.colectarea apei refulate la canalizare. mentinerea permanenta in pozitie de functionare automata.reductii.existenta si starea furtunurilor.retele uscate. La instalatiile cu apa pulverizata: sectorizarea si tronsonarea instalatiei functie de suprafata compartimentului protejat si debitul de apa necesar. functionarea dispozitivului de comanda a electrovanelor. La instalatiile cu abur: stabilirea modului de actionare a instalatiei (inundare. sectorizarea retelelor de pulverizare pe compartimente de incendiu.perdea de protectie. lungimea furtunurilor si a jetului de apa.temperatura pozitiva). protectia impotriva inghetului.

asigurarea a cel putin doua butelii de azot pentru fiecare instalatie de stingere cu haloni. schema zonelor protejate. supravegherea statiei si pregatirea personalului de deservire.).functionarea ventilului de descarcare. marcarea claiviaturii si protectia acesteia impotriva coroziunii. asigurarea cantitatilor de substante de stingere.cu spuma sau cu apa si spuma) functie de natura produselor combustibile ce trebuie stinse si de scopul urmarit (de stingere.existenta blindelor.mecanica).vanelor si conductelor.spumogen praf.apa usoara. uniformitatea si continuitatea perdelei (peliculei) de apa. asigurarea intensitatii de stingere.functionarea simultana a instalatiilor de racire invecinate (pe raza de 20 m la rezervoarele cilindrice si 30 m la rezervoarele sferice). La instalatiile cu spuma: corelarea tipului instalatiei (fixa. a substantei spumante (praf . masurile constructive luate pentru vehicularea usoara a pulberii prin instalatie (numar redus de imbinari si schimbari de directie.aparatura de automatizare. La instalatiile cu hidrocarburi halogenate (haloni): dispozitivele de inchidere a usilor si de oprire a ventilatiei inainte de refularea halonilor. cantitatile de substante chimice stingatoare si modul de pastrare a acestora.mare) functie de natura si comportarea la foc a produsului combustibil.semifixa.protectia impotriva inghetului si coroziunii.robinete de trecere cu deschidere rapida etc.distributia uniforma. amplasarea retelelor si duzelor sau orificiilor de refulare. aparatura de masura si control. asigurarea unei presiuni remanente in butelii de azot de minimum 5 daN/cm² (cind instalatia inceteaza sa mai functioneze). marcarea ventilelor sau butoanelor de actionare. etanseitatea spatiului protejat. marcarea pompelor.existenta rezervei de substante stingatoare.incarcarea recipientelor cu gaz comprimat.a generatoarelor sau a capelete deversoare.mediu.amplasarea corecta a duzelor sau hidrantilor de pulbere. cantitatea de pulbere din rezervoare si starea acesteia.spumant pentru produse polare etc.posibilitatea de golire completa. adapostirea si pastrarea substantelor chimice stingatoare.S. functionarea dispozitivului de avertizare a persoanelor si de temporizare. ori tehnologice si cu gospodaria de apa. legaturile de anuntare si comunicatii (telefon.sirena. alimentarea cu apa din reteaua de hidranti de inalta presiunesau prin pompa proprie. amplasarea pe rinduri la inaltimi diferite a duzelor de pulverizare in cazul cladirilor mai inalte de 4 – 5 m.unic.spumogen lichid.raportul dintre raza de curbura si diametrul conductei mai mare de 10.) si a gradului de infoiere (mic.iluminatul de siguranta pentru continuitatea lucrului.mobila).functie de pericolul de incendiu si particularitatile obiectului protejat. starea de functionare a reductoarelor de presiune si a dispozitivelor de actionare.radiotelefon. existenta ecranelor la deversoarele de spuma ale rezervoarelor cu capac plutitor. schemele si instructiunile de functionare a statiei.La instalatiile cu pulberi stingatoare: tipul de capacitatea instalatiei fixe (automata.de racire.I. protectia impotriva coroziunii. La tunurile de incendiu: tipul tunului (cu apa. La instalatiile de racire cu apa: amplasarea robinetelor de actionare si marcarea lor.de limitare a propagarii prin zid de apa sau spuma).orificii pentru controlul conductelor. a tipului spumei (chimica. La statiile centralizate de spuma: functionarea pompelor active si de rezerva.posibilitati de spalare si golire a instalatiei etc.masura si control. asigurarea presiunii de refulare pentru trasee mai lungi.semnale optice) cu dispeceratele P. raza de actiune a tunului si . independenta functionarii fiecarai instalatii de racire.diametrul conductelor 80 – 100 mm.manuala) ori mobila.). uniformitatea si continuitatea fluxului de hidrocarburi halogenate.imbinari prin flanse.sonerie. alimentarea cu apa de la sursa si prin masini mobile. masurile constructive luate (lungimea traseului 30 – 80 m.amplasarea conductelor de transport si a duzelor de refulare. durata umplerii rezervorului cu gaz.

inscriptionarea si etichetarea stingatoarelor.) hidrant portativ. La stingatoarele de incendiu: starea. marcarea prizelor. automatizarea pornirii pompelor (presostate.butoi polietilena de 60 l etc.galeti. marcarea loturilor. posibilitatile de alimentare directa a masinilor si utilajelor de stingere in orice anotimp.acustice.ejector de spuma. amplasarea. starea ambalajelor si etanseitatea acestora. La dispozitivele de protectie impotriva incendiilor (usi. functionarea corecta a manometrelor.existenta si starea rotilor si pneurilor la tunurile mobile.maneta etansare. La posturile de incendiu: amplasarea posturilor (panourilor. asigurarea substantei stingatoare.eventualele obstacole in fata jetului.dulapurilor).ecranului de protectie. etanseitatea sistemului de inchidere a apei. buletinele de analiza date de laboratoarele autorizate. iluminatul de siguranta.frig) si a coroziunii.obloane sau clapete antifoc etc. amplasarea prizelor in apropierea punctelor cu pericol potential mai ridicat de izbucnire a incendiilor. functionarea unor stingatoare de diverse tipuri.radio.perdea de apa sau spuma). termenul de garantie sau valabilitate. amplasarea si fixarea tunului: existenta tevilor. existenta si starea materialelor de interventie (furtunuri. fixarea tunului in pozita de lucru.tromba. La prizele de apa.rotilor de manevra si a substantelor spumante. alimentarile cu energie electrica a pompelor.chei pentru racorduri.alimentarea cu apa si durata realizarii presiunii de lucru.rezisente la foc.prin sondaj. supravegherea statiei. ungerea si protectia impotriva coroziunii si inghetului.dispeceratul unitatii si statiile centralizate de spuma. existenta si starea fizica a supapelor (membranelor) de siguranta.lada cu nisip uscat si granulatie corespunzatoare.tubului de absortie. modul si conditiile de depozitare sau adapostire. cazmale etc.abur sau gaze inerte din instalatiile tehnologice: existenta si starea furtunurilor si a tevilor de refulare si racordarea acestora.dupa caz.calitatea si cantitatea substantelor stingatoare din aparate. La statiile de pompare incendiu: disponibilitatea de functionare a pompelor active si de rezerva.stingatoare.furtunurilor. existenta in apropiere a spumantului. La sursele de apa artificiale si natura: nivelul apei.ajutaje. . posibilitatile de transport la locul incendiului si de incarcare a masinilor si instalatiilor.debitul sau volumul asigurat. accesoriile si piesele de schimb (prelate.respectiv saptaminala. protectia impotriva intemperiilor (umiditate.modul de refulare al substantelor stingatoare (jet compact sau pulverizat de apa.) marcarea si numerotarea posturilor de incendiu.tevi. mecanismele de rotire in plan orizontal si in plan vertical.marcarea acestora.legaturi de anuntare (telefonice.) functionarea compresoarelor de aer si a supapelor de siguranta ale hidrofoarelor.tevi.). asigurarea alimentarii cu apa si presiunea de lucru a pompelor. La substantele chimice de stingere a incendiilor depozitate: cantitatile existente. manevrabilitatea acestora usor la ele. La masinile si utilajele remorcabile de stingere a incendiilor: se verifica in principiu problemele cuprinse in procesele tehnologice pentru intretinerea zilinica.trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti.optice) cu remiza formatiei civile de pompieri.hidrofoare etc. functionarea sistemului de actionare de la distanta.manometrelor si rotilor.chei hidrant.): se verifica starea si functionalitatea acestora. carburantii si lubrifiantii pentru motoarele cu ardere interna.

cu apa pulverizata sau cu spume.CLASIFICAREA INCENDIILOR Clasificarea incendiilor dupa gradul de dezvoltare si marimea consecintelor negative: 1) Incendii.).gaze inerte (dioxid de carbon.gazul de sonda etc.).precum si substante solide care se topesc usor (ceara.stingerea realizindu-se cu apa ori cu spume.speciale) si aburul.medii.pulberea de aluminiu (elibereaza hidrogen).cum sunt carbidul (degaja acetilena).gazele inerte.pentasulfura de fosfor.pulberi.parafina etc.In aceasta clasa intra si echipamentele electrice care ard mase plastice.) si in subclasa Bp a produselor polare (alcool etilic.pentru stingerea carora se folosesc pulberile stingatoare.In aceasta clasa intra si echipamentele electrice la care arde ulei.spume stingatoare chimice si mecanice (grele.magneziul.acetona etc.butanul.) produse organohalogenate (halonii).punind in libertate gaze periculoase. 4) Clasa D – incendiile de substante care in contact cu apa sau cu solutii apoase reactioneaza violent.dupa scoaterea de sub tensiune.hidrogenul. 2) Inceputuri de incendii.finul.dupa scoaterea de sub tensiune.azot etc.pulberi stingatoare.CERCETAREA.gaze inerte.Concomitent se asigura racirea zonei incendiata cu apa pulverizata ori sub forma de pelicula (perdea). 2) Clasa B – incendiile de lichide combustibile impartite in subclase Bh a hidrocarburilor (benzina.metanul.titei.de regula.propanul.textilele.pentru stingerea carora se pot utiliza: apa (jet pulverizat.ulei.produsele organohalogenate si altele dublate de o racire corespunzatoare a elementelor instalatiilor si de intreruperea accesului in zona de ardere a gazelor combustibile.).usoare.potasiul si altele pentru a caror stingere se folosesc pulberi speciale si gaze inerte.alcool metilic.masele plastice.In cazul lichidelor polareo eficienta mai mare au spumele speciale de tipul apa usoara (light Water).pulberile stingatoare (florex.jet compact.hirtia.).stingerea realizindu-se. 3) Clasa C – incendiile de substante combustibile gazoase.produse organohalogene si uneori cu apa pulverizata. Clasificarea incendiilor dupa forma lor de manifestare in spatiu: 1) Punctiforme (izolate).ceata) solutiile apoase imbunatatite chimic. .paiele etc.cum sunt acetilena..CLASIFICAREA.gaze inerte ori pulberi.1.carbunii.motorina.EVIDENTA SI RAPORTAREA INCENDIILOR 1.aerospumantul rominesc AAO si altele. Se sting de regula cu spuma.abur.nisip etc.petrol etc. 3) Incidente tehnice urmate de arderi de scurta durata Clasificarea incendiilor dupa natura materialelor si substantelor combustibile care ard si in raport cu substantele folosite pentru stingere: 1) Clasa A – incendiile de materiale combustibile solide care ard cu jar (lemnul.sodiul.

Fenomenele si manifestarile sunt accidente.stabilirea operativa a cauzelor incendiilor.naturale.comisii de cercetare in care pe linga cadre din unitatile militare de pompieri participa.organe ale procuraturii. .care inglobeaza suma urmelor vizibile din spatiul respectiv. 5) De masa (pe suprafete foarte mari).se constituie.tehnice si oprerative intreprinsecu ajutorul si pe bazsa metodelor.luarea de masuri tehnice si organizatorice pentru prevenirea unor incendii de aceeasi natura.contraventionale si penale.dupa caz. 4) Dispersate (cu mai multe focare concomitente izolate).situatii.CERCETAREA CAUZELOR INCENDIILOR Cercetarea cauzelor incendiilor reprezinta ansamblul masurilor si activitatilor organizatorice.in functie de marimea si urmarile incendiului.stabilirea persoanelor vinovate de producerea incendiilor si a raspunderilor disciplinare.incidente.in apropierea acestuia ori in medii asemanatoare. 2. .in situatii deosebite.stabilirea si luarea de masuri neintirziate pentru repunerea in functiune in cel mai scurt timp si in regim normal de functionare a capacitatilor de productie afectate.Problema este similara si pentru inceputuri de incendii sau alte evenimente urmate de inceputuri de incendii.pe timpul sau dupa lichidarea incendiului in spatiul incendiat. . Amprenta mediului este de fapt fotografia paronamica a zonei incendiate.in vederea stabilirii cauzelor care au generat incendii sau alte evenimente urmate de incendii.2) Frontale (liniare). Urma este orice modificare materiala produsa in mediul in care a izbucnit incendiul sau in alte locuri ce au legatura cu acestea.acestea fiind: .dupa caz.organele ADAS (pentru vietile si .obligatoriu in unitati similare.mijloacele si caile lor de actiune si elemente componente ale spatiului incendiat.care pot avea legatura cu incendiul.procedeelor si mijloacelor adecvate. 3) Circulare.infractionale sau de alta natura.2 COMISIILE DE CERCETARE A CAUZELOR DE INCENDIU Pentru cercetarea cauzelor de incendiu. Amprenta incendiului prezinta imaginea macroscopica a ansamblului modificarilor materiale survenite la locul incendiului ca urmare a efectelor lui asupra spatiului incendiat si a bunurilor aflate in el. 2.ca urmate a interactiunii dintre fenomenele tehnice.1 SCOPURILE PRINCIPALE ALE ACTIVITATII DE CERCETARE A CAUZELOR INCENDIILOR Scopurile principale ale activitatii de cercetare a cauzelor incendiilor rezulta din prevederile legale (articolele).experti.factori de raspundere si specialisti din unitatea in cauza si din organele tutelare.organe ale politiei cu competenete legale in acest domeniu.ce revin acestora potrivit prevederilor legale. 6) Dezvoltate pe verticala (pe mai multe niveluri).materiale.comportari ori aspecte ale acestora ce au loc inainte. 2.

materialele si substantele care au ars. De asemenea.mijloacele si substantele de stingere a acestora.caracteristicile incendiului.indeosebi in obiectivul in cauza.cum sunt: .observarea si anuntarea incendiului. Comisia de cercetare a cauzei incendiului isi stabileste un program concret de lucru si modalitatile de cooperare intre membrii sai.asigurindu-se insa maxima operativitate la desfasurarea activitatii. . .datelor.executarea organizata a sarcinilor.in timp. La desemnarea componentei comisiei de cercetare a cauzei unui incendiu.in care scop se asigura.organizarea efectiva a activitatii de productie.observarea comportamentului potentialilor faptuitori prezenti la locul incendiului.conditiile meteorologice etc. .deplasarea in cel mai scurt timp la fata locului.precum si tactica.luarea masurilor pentru prevenirea si inlaturarea eventualelor pericole iminente. .problemele generale ale organizarii si desfasurarii proceselor de productie ale activitatii economice si sociale a obiectivlui.procedeele si mijloacele care se utilizeaza in cercetarea cauzelor incendiulor. . .fazele de aparitie si dezvoltare a incendiilor. .pe timpul cercetarii incendiului la fata locului se recomanda sa se respecte unele reguli specifice cum sunt: .aflarea si notarea datelor referitoare la incendiu (locul izbucnirii.3 CERCETAREA CAUZELOR INCENDIULUI LA FATA LOCULUI Cercetarea incendiului la fata locului implica respectarea unor reguli tactice generale.).pericolele.aparaturii si tehnici adecvate in raport de natura si particularitatile incendiului. . . . .organizarea acordarii primului ajutor pentru salvarea vietilor omenesti periclitate si a victimelor.nelimitarea anticipata.actele normative care reglementeaza activitatea de prevenire si stingere a incendiilor si modul practic de aplicare a acestora.precum si a prevenirii si stingerii incendiilor la locul de munca in cauza.modul de stingere.se urmareste ca membrii acesteia sa cunoasca: . 2.procedeele.procedeelor.consemnarea in cursul cercetarii a tuturor constatarilor.utilizarea metodelor.precum si pentru prevenirea sustragerilor.inceperea imediata a cercetarii cauzei incendiului.utilajelor si masinilor din zona incendiului.efectuarea cercetarii complete la fata locului.informatiilor si elementelor in legatura cu cauza. .cauzele de incendii si masurile de prevenire si stingere a incendiilor specifice instalatiilor. .independente de orice ipoteza preconceputa sau de alte anticipari.a duratei cercetarii incendiului. .locul.rolul si sarcinile concrete ce-i revin fiecarui specialist in activitatea de cercetare a cauzelor de incendii. . .bunurile asigurale afectate de incendiu) sau alte organe solicitate de instantele judecatoresti ori de organele de cercetare si urmarire penala.metodele.

deductia.● cunoasterea procesului tehnologic si indeosebi a fazei in care se afla obiectivul incendiat (in probe tehnologice.procedee si mijloace operative de specialitate cum sunt: .renuntind la idei preconcepute.structurii unor materiale si substante etc.termometru etc.fotografiat. 4) Metode fizico – chimice : analiza spectrala.rigla. .).proiectie. . . 3) Metode si procedee tehnico – stiintifice de specialitate cum sunt: determinarea parametrilor de ardere a materialelor si substantelor combustibile.excluderea etc.evaluarea curbelor de ardere.studierea actelor normative care reglementeaza prevenirea si stingerea incendiului in obiectivul respectiv si verificarea gradului de aplicare a acestora. ● descoperirea. 2) Metode.criminalistice.studierea documentelor de control tehnic de specialitate al activitatii de prevenire si stingere a incendiilor intocmite in obiectiv si verificarea indeplinirii masurilor stabilite.in exploatare.verificarea. DOCUMENTELE DE CERCETARE A CAUZEI INCENDIULUI . aflarea formei.PROCEDEE SI MIJLOACE TEHNICE CE POT FI UTILIZATE IN CERCETAREA CAUZELOR INCENDIILOR Acestea se pot grupa astfel: 1) Metode logice generale cum sunt: analiza.cromatografia.inclusiv de catre personalul de la locul de munca in cauza.medico-legale.studierea cazuisticii unor incendii similare produse in tara si strainatate.comparatia.optice de marit.solubilitate.balanta.epurarea si clarificarea tuturor ipotezelor si versiunilor pe baza informatiilor si datelor culese pina se ajunge la stabilirea univoca a adevarului.in timpul sau in afara programului de lucru etc). 2. ● stabilirea de la inceput a intregului pachet de ipoteze referitoare la cauzele posibile ale incendiului.epirism si intuitie. .de iluminat.verificarea modului de indeplinire a obligatiilor legale referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor de catre factorii de raspundere din obiectiv.microscopia.filmat.cronometru.studierea documentelor existente in obiectiv privind organizarea interventiei in caz de incendiu sau calamitati si verificarea modului de aplicare a acestora pe timpul incendiului.cercetarea incendiului sub forma de fenomene.defectoscopia etc.studierea documentelor de organizare si desfasurare a activitatii de prevenire si stingere a incendiilor in obiectiv si indeosebi la locul de munca in cauza.in strinsa interactiune dialectica.metalografia.pastrarea neschimbata (pe cit posibil) si conservarea urmelor si elementelor care pot furniza date si informatii despre eveniment.cercetarea.calculul bilantului energetic duratei incendiului.sinteza. 2.presupunerea.folosirea instrumentelor de masurat (metru. .in reparatii sau revizii. .5.psihiatrice) si reconstituirea la scara naturala sau redusa.inregistrare etc. .METODE. ● identificarea persoanelor care pot da relatii despre incendiu si discutarea cu acestea. 5) Expertize tehnice (de specialitate.inductia.4. .situatii si miscari succesive in timp.

efecte distructive.victimele omenesti (numele.Constatarile si concluziile rezultate cu prilejul cercetarii incendiului se consemneaza de catre comisia de cercetare intr-un document de cercetare (procesverbal.temperatura.atelierul.prenumele.localizarii si lichidarii incendiului.de explozii de substante explozive: focarul (craterul).) in care.caracteristicile incendiului.fortele.topirea sau descompunerea materialelor si substantelor combustibile ori nerezistente la temperaturile degajate pe timpul incendiului (textile.unitatea.fumizare.si gaze combustibile: produse petroliere.cantitatea. .lemn.in principiu.consecintele incendiului asupra desfasurarii procesului de productie (durata intreruperii.raport etc.).masurile luate de comisia de cercetare pe timpul desfasurarii activitatii pentru preintimpinarea unor pericole iminente si pentru repunerea in functiune in cel mai scurt timp si in regim normal de functionare a capacitatii de productie afectate.scurgeri de produse combustibile. . .deteriorarea vecinatatilor.vapori. .precum si a celor deteriorate). . 2.datele si orele izbucnirii. .ruperi.mase plastice.sectia. .componenta comisiei de cercetare.persoanele si bunurile salvate. .masurile si dotarile existente cu sisteme de protectie impotriva incendiilor.urme de substante explozive..amplasarea si proprietatile materialelor si substantelor care au ars. 1.caracteristicile constructive ale obiectivului incendiat si ale procesului tehnologic.coroziuni intensive.valoarea.cauciuc.se mentioneaza: .fisuri in instalatii efecte distructive.invatamintele rezultate si propuneri de masuri tehnice si organizatorice pentru prevenirea in viitor a unor astfel de incendii. .cum sunt: modul de manifestare si dezvoltare.cauza incendiului descrisa in detaliu si fundamentata tehnico-stiintific.arsuri. . 3) Urme create de explozii: . .directiile principale de propagare.forma incendiului etc.instalatia si locul in care a izbucnit incendiul.solventi.de explozie a amestecurilor explozive: succesiunea exploziilor.mijloacele si procedeele utilizate pentru stingerea incendiului.precipitatii).cine. celelate cazuri de incendiu avute in vedere initialsi motivul eliminarii acestora.cine.lacuri.schije.distrugeri provocate de recipientul explodat etc.vopsele. CLASIFICAREA PRINCIPALELOR URME ALE INCENDIILOR Principalele urme ale incendiilor sunt : 1) Urme de cenusa si fum rezultate prin arderea.efectul economic cantitativ si valoric).schije. .solicitari mecanice indelungate.efecte sonore.furnizare. 2) Urme de lichide.cind si cum a observat si anuntat incendiul.cind si cu ce a actionat initial asupra incendiului.de explozii fizice: crapaturi.gaz metan.amestec aragaz etc.sticla.6.functia. .suprafata incendiata.virsta).defecte de executie. .conditiile atmosferice (vint.fortarea AMC datorita suprapresiunii.rupturi cu punct de plecare de la fisuri sau defecte de fabricatie. etc. . . . .pierderile materiale provocate de incendiu (natura.persoanele vinovate de izbucnirea sau propagarea incendiului si raspunderile acestora.

.aparate electrice.osteologice.tesuturi moi.urme ale incaltamintei.scurtcircuitele. 5) Urme de produse chimice incendiare.verificarea gradului de protectie a instalatiilor electrice in functie de pericolul de incendiu si explozie existent.mase plastice.par.potcoave. colectarea din zona .vopsea.seminte de plante uleioase etc.praf combustibil.heblurilor si intrerupatoarelor.diagrame ale aparaturii de masura si control etc.7.manierei de a se executa diferite operatii.brocuri de sudura.) . .urme de forma: ale miinilor. 2.puf.studierea si compararea schemei proiectate a instalatiilor electrice cu realitatea.clesti. 8) Urme ale vegetalelor: resturi carbonizate. 6) Urme ale instrumentelor.resturi de materiale combustibile arse.furnizoare.examinarea comutatoarelor.rangi.miros.dispozitivelor si ale unor obiecte: chei.corpuri de iluminat etc.ciocane.etc. 7) Urme ale omului: .lac.roti.saliva.determinarea univoca a instalatiilor electrice aflate sub tensiune in momentul izbucnirii incendiilor si a celor care nu erau sub tensiune. .gudroane.urme biologice: de singe.nu sunt supradimensionate nu au fost reparate cu mijloace locale.lubrifianti.picioarelor.scinteile si efectul termic al curentului electric se indentifica prin: . .de proiectare. puterea reala a consumatorilor si compararea ei cu cea prevazuta in proiect.lubrifianti etc. 10) Urme ale mijloacelor de transport: anvelope.aschii.pilitura.particule de sticla.examinarea conductoarelor si cablurilor electrice.iar daca particulele de sticla au muchii ascutite si nu sunt sudate de filament.singe.surubelnite.arsuri.sfredele.in colaborare cu specialistii din acest domeniu (din unitatile beneficiare.rezulta ca becul nu era sub tensiune.resturi de lichide combustibile. in acest scop se folosesc micoscopul care mareste de 20 – 50 de ori si aparatul de fotografiat).scurgeri de carburanti. . . daca capacitatea consumatorilor este sub limita admisape circuitul (siguranta) respectiv.4) Microurme create de incendii si explozii: .pozitia acestora si urmele (impuritatile) depuse pe ele si pe punctele de contact.scrisului.carbonizarea izolatiei in zona de contact cu metalul si schimbarea culorii observata prin marirea la microscop de 20 de ori si prin fotografiere).becul ardea. .leviere.lina.par.coloranti.toxice si radioactive. . amprenta incendiului asupra consumatorilor (de exemplu: daca pe resturile de filament ale unui bec electric se gasesc sudate urme microscopice de granule sau cioburi de sticla.examinarea dispozitivelor de siguranta (de protectie) ale instalatiilor electrice: daca sunt montate toate dispozitivele de siguranta. starea izolatiei (de exemplu. .imbracamintei si ale altor obiecte folosite de om.vocii.span.pene etc.examinarea consumatorilor (motoare electrice.PARTICULARITATI METODOLOGICE SI TEHNICE DE IDENTIFICARE A URMELOR CARACTERISTICE SI SURSELOR DE APRINDERE Arcurile electrice.): starea tehnica a consumatorilor si modul de supraveghere a acestora. daca dispozitivele sunt originale. 9) Urme ale animalelor: lasate de picioare si coarne.

verificarea integritatii sistemului de descarcare continua (fara scintei) a sarcinii electrice si a valorii rezistentei de legare la pamint. .aprinzatori electrice etc.tensiunea si rezistenta de scurtcircuit.evaluarea parametrilor ce caracterizeaza sursele de initiere a arderii de natura electrica.resouri.incercarea izolatiei la strapungere (trusa TCS-2).determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere a materialelor si substantelor combustibile aflate in zona incendiului.cuptoarele. . voltmetrul electrostatic pentru masurarea cantitativa a tensiunii.efectuarea unui experiment in conditii similare.intacte.).mijloace de aprindere (chibrituri. .incendiului a resturi de conductoare.arcuri si scintei electrice produse in mediul combustibil (exploziv) existent.indiferent daca aceasta diferenta a aparut pe o instalatie. .lungimea si durata arcurilor si scinteilor.faclele.precum si determinarea defectelor de cablu (locatorul de defecte LDC sau cautatorul tranzistoriat de defecte RCI-2).verificarea cablurilor pe traseu si in sectiune (conform normativelor si STASurilor in vigoare prin efectuarea unor masuratori privind: rezistenta izolatiei (megaohmetru tip MT-5/5/10).utilizind: electroscopul pentru semnalizarea diferentei de potential corespunzatoare incarcarii. . .indica inchiderea circuitului inainte de izbucnirea incendiului.examinarea urmelor si resturilor ramase de la mijloacele care utilizeaza flacara.temperatura si compozitia mediului).cum sunt: aparatele de sudura.a deformarilor acestora si a funinginei.afumatorii. Flacara deschisa si flacara inchisa se vor indentifica prin: .pe o masina sau pe corpul uman.inseamna ca circuitul s-a inchis pe timpul incendiului).efectele mecanice si termice ale scurtcircuitului.radiatia termica a acestora. examinarea materialelor identice (etalon) cu cele avariate.marind de 500 de ori (de exemplu: aparitia unor modificari in structura cuprului.aparatele de gatit (aragaze. .determinarea energiei scinteii formate la descarcarea electrostatice si compararea acesteia cu energia minima de aprindere a substantelor din mediul dat.rezistenta chimica (metoda puntii).cum sunt: la scurtcircuit – intensitatea.luminari.studierea modului de amplasare si a naturii materialelor si substantelor combustibile si explozive din zona incendiului.verificarea legarii la centura de impamintare a tuturor punctelor in care se pot dezvolta si localiza sarcini electrostatice.felinare). . . .care implica prezenta oxigenului.cu petrol).de iluminat (lampi. .examinarea conditiilor de microclimat (umiditatea.tensiunea descarcarilor.brichete.urmata de slefuirea fina a partilor topite (perlarilor) si examinarea la microscop a structurii metalului.precum si a distantelor de amplasare a acestora fata de sursele de producere a flacarii.capacitatea (energia) de aprindere a surselor.inventarierea punctelor in care se poate forma electricitatea statica si studierea acestora.dar neutilizate.analizarea posibilitatilor de initiere a incendiului prin scurtcircuit. .verificarea existentei mijloacelor care utilizeaza flacara sau care pot in anumite conditii.gradul de izolare.iar daca indica doar prezenta infima a oxigenului. Electricitatea statica se identifica prin: . la arcuri si scintei electrice – intensitatea.sa formeze flacara deschisa ori inchisa.proba cu tensiune inalta sau marita si a curentului de fuga (instalatiile Kenotron sau KDRV).de laborator (becuri si spirtiere cu lichide sau gaze combustibile). focul in aer liber.

lemn 850 . propan 1925°C.De exemplu.scinteile apar prin crapaturi.studierea materialelor combustibile din apropierea punctelor de frecare. . lampa de lipit 2000°C.verificarea sursei (instalatiei.de marimea flacarii rezultate la ardere.uneltelor de munca etc.cenusii si zgurii.1000°C.a distantelor de securitate si a celor efective.usi deschise.bucatile de metal incandescent sau topit si brocurile de sudura .cosuri de fum si burlane. .2000°C pentru radiatie termica in domeniul vizibil. ..Scinteile de cos cazute pe materialul combustibil la 15 – 20 m il poate incendia. .curentii de aer etc.determinarea modului de transmitere si acumulare a caldurii.iar prin ricosare scinteile secundare ajung la 14 – 15 m acoperind 50 – 70% din zona de pericol.respectiv termometrul cu virf de palpare cu panglica din bimetal si cu termistori). .reconstituirea.care depinde de masa ei si de energia termica inmagazinata.coceni de porumb si in prezenta vintului sau a tirajului.natura si proprietatile acestora. . .precum si a modului de amplasare.1400°C.a situatiei care a generat incendiul.studierea. metale incandescente 700 .precum si a conditiilor de microclimat (concentratia de praf combustibil.precum si combustibilul utilizat.examinarea punctelor in care poate aparea frecarea.compararea temperaturii de aprindere a materialelor combustibile cu temperatura surselor de caldura.vreascuri. la sudura executata la inaltimea de 6 m de sol de zona periclitata este de 6 – 8 m in jurul punctului de lucru.examinarea urmelor de ardere.starea tehnica si modul de utilizare.utilajului. sudura oxiacetilenica 3150°C. .precum si de caldura pierduta prin radiatii sau consumata de catre produsele de ardere (exemple ale temperaturii flacarilor care pot fi atinse de: chibrit 700°C. .determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere ale materialelor combustibile amplasate in apropierea sursei de caldura.a duratei de incalzire (ardere).umiditatea. Caldura (efectul termic) se identifica prin: .dupa caz.la sistemele de incalzire. hidrogen 2880°C.efectuarea de masuratori in conditii similare utilizind pirometrul optic portativ (temperaturi cuprinse intre 700 .evaluarea temperaturii flacarilor in functie de temperatura de ardere a combustibilului. . lampa cu petrol 780 – 1300°C).aparatelor si a altor surse generatoare de caldura.tinindu-se seama de amplasarea acestora (exemple de temperaturi care pot fi atinse: cosuri de fum 500 .de numarul turatiilor si de puterea transmisiei.mai ales cind ard rasinoase.gauri.durata stationarii depunerilor de materiale si a impuritatilor combustibile in punctele de frecare si in jurul lor etc.precum si a marimii si a duratei actiunii acesteia. Scinteile se identifica prin: .iar pe timp de vint puternic scinteile si jaratecul pot ajunge la 100 m.1500°C).crengi.copararea caldurii de reactie a flacarii cu temperatura sau energia minima de aprindere a materialelor si substantelor combustibile. .a conditiilor de microclimat sau a situatiei meteorologice.determinarea capacitatii de aprindere a scinteii.comportarea capacitatii de aprindere a scinteii cu energia ei minima de aprindere a materialelor combustibile.utilizare si supravegherea acestora.) care poate produce scintei.cind e posibil si necesar.Scinteile.1500°C si 1200 . becuri electrice cu incandescenta 100 – 300°C.verificarea existentei si starii tehnice a instalatiilor.). metan 1875°C.in functie de sistemul de rezemare si de ungere. .

benzina cu clorura de var.fluor.argintul.bromul.cuiburi.avind o energie calorica ridicata (temperatura de 500 550°C).grasimi).detonatie.resturi organice etc. Explozia se identifica prin: .zinc.bariu.compusi volatili.studierea conditiilor de depozitare (temperatura.acid acetic concentrat.evaluarea cantitatilor de substante intrate in contact si a marimii energiei termice degajate.cloruri. (cu indice de iod peste 80).).etilic.explozie in aer liber). in contact cu oxidatii (peroxid de sodiu.de reconstituiri la fata locului.cuprul.benzina etc.examinarea factorilor care influenteaza aprinderea si explozia (contactul dintre substante.peroxizi de bariu si sodiu.a modului de aprindere exploziva a acestora (oxidare rapida.inventarierea substantelor care pot da reactii chimice exoterme ce duc la aprinderea lor. .scinteile.pot incendia materialele combustibile: la utilizarea sculelor si dispozitivelor de alumumiu pot apare scintei capabile sa aprinda o serie de substante inflamabile (sulfura de carbon.in.polimerizari si alte reactii chimice necontrolate).).).dupa caz.umiditate.cu peroxizi etc.).explozie in spatiul inchis.bumbac.hidrurile metalelor alcalin.efectuarea.metilic.lucerna.fie prin modificarea conditiilor de pastrare sau manipulare (de exemplu: evaporarea solventului din nitroceluloza umectata).verificarea posibilitatilor de autoaprindere biologica a materialelor (paie.acidul fluorhidric anhidru.rumegus etc.focare) de initiere a autoaprinderii biologice.metale alcaline si alcalino – pamintoase.) mai ales daca scinteile au rezultat din socul produs intre aluminiu (duraluminiu) si otel ruginit.(uneori de culoare inchisa).perclorati etc.sulfuri de potasiu.cinepa.determinarea substantelor explozive existente.fin.) a materialelor combustibile.examinarea urmelor (canale. in uleiuri de floarea.iodul.depistarea substantelor chimice care pot sa se autoaprinda: in contact cu aerul (fosfor alb si rosu.).clor.clorul.sodiu. Autoaprinderea se identifica prin : . Reactiile chimice se identifica prin: . .hidrogen.studierea efectelor termice si chimice si ale reactiilor chimice.acid azotic.clorati.) . .metan.actiunii microorganismelor.).lumina solara.sulfuri de fier. . .bromul.ulei.durata etc.clorul.descompunere rapida.alcool butilic.reactiile chimice etc. in lichide combustibile (acetona.fie prin contactul cu alte substante chimice (exemple de reactii periculoase reversibile: acetilena cu fluorul.precum si a tipului de explozie produs (deflagratie.mercurul.grafit.acetilena.colectarea de probe si verificarea in laborator a conditiilor de producere a reactiilor chimice. .benzen.).a produsilor de reactie sau a substantelor combustibile vecine mediului de reactie. in contact cu apa (carbura de calciu.umiditate.. .etilena.lemn supus incalzirii de lunga durata etc.acid azotic etc.negru de fum.propan etc. in bumbac (seminte. .). in azotat de amoniu (strunjiri de fier.datorita umiditatii.praf de aluminiu sau zinc. amoniacul gazos cu mercurul.depistarea promotorilor (acceleratorilor) existenti in masa materialelor cu tendinta de autoaprindere: in carbune (oxigen.sticla. .soia etc.fosfura de calciu si de sodiu etc.permanganat de potasiu) mai ales in prezenta apei. in contact cu substante organice (oxigen.permanganat de potasiu. metanul cu sulfura de carbon.enzimelor si a transferului de materie.

. structurile.”conducerile unitatilor sunt obligate sa asigure evidenta avariilor si a oricaror accidente tehnice in productie.de exemplu: pe copaci se gaseste material lemnos smuls si zdrobit.) si masurile preventive.starea fizico – chimica a substantelor si materialelor.victime etc.). Energia nucleara se identifica prin: .inceputurilor de incendii.rezervorul.rampa etc.precum si a eventualelor descarcari simultane in mai multe puncte.tigla) este rupta si imprastiata.in conditiile legii”..precum si raportarea imediata a acestora.examinarea efectelor mecanice si termice ale trasnetului.in planul anual de autoaparare impotriva incendiilor al unitatii.gaurite.temperatura si presiunea mediului. .Important este ca raportarea incendiilor sa se faca operativ. invelitoarea (ardezie. rezistenta ridicata pina la 50 ohmi a centurii de impamintare care indica trasnetul drept cauza de incendiu). 3.atit pe timpul incendiului.iar la rubrica observatii se inscrie numarul documentului de cercetare a cauzei.conductele si burlanele metalice sunt topite. Se recomanda ca la fiecare unitate industriala sa se tina evidenta incendiilor si a celorlalte evenimente pe cel putin 10 ani anteriori.consecintele (pierderi materiale. .pliate si rasucite.temperatura si energia minima de aprindere.existenta si starea dispozitivelor si mijloacelor de decompresare etc. Raportarea incendiilor produse in unitatile economice si institutii se asigura potrivit ordinelor si dispozitiilor date in acest sens de organele tutelare.In anexa respectiva se mentioneaza evenimentul produs.izolarea si prelevarea urmelor si modificarilor amprentate pe materiale. Evidenta incendiilor. rindurile de caramida.) Trasnetul se identifica prin: . .inventarierea surselor de initiere a exploziei (surse de energie) aflate in zona incendiului si examinarea acestora.).verificarea instalatiei de paratrasnet prin calcul si masuratori cu aparatura adecvata prin analiza de laborator (legaturi imperfecte cu urme de topitura metalica. .avariilor si altor accidente tehnice se tine. .examinarea efectelor si urmarilor exploziei (presiuni si temperaturi rezultate.EVIDENTA SI RAPORTAREA INCENDIILOR In conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare. stilpii si grinzile de lemn sunt rupte si aschiate.procurarea si prelucrarea datelor meteorologice din zona incendiului.locul producerii (sectia. . .analizarea conditiilor si abaterilor de la tehnologie si prin modul de operare care au dus la pierderea controlului reactiei nucleare.depozitul.stabilirea motivelor pentru care nu au functionat corespunzator sistemele de protectie si securitate nucleara.cercetarea imprejurarilor in care au avut loc accidentul tehnic sau avaria care a precedat punerea in libertate a energiei nucleare.instalatia.iar datele sa fie exacte.de piatra si cosurile de fum sunt crapate si prabusite.compozitia mediului. .dara si ora cind a avut loc.ventilatia.cit si dupa stingerea acestuia.distrugeri materiale etc.studierea actiunii secundare a trasnetului ca urmare a inductiei electrostatice si electromagnetice.cauza.exploziilor.intr-un dosar cuprinzind anexele respective din planurile de aparare impotriva incendiilor ori intr-un registru special.studierea conditiilor in care se pot produce exploziile (intervalul de explozie.de regula.

Se impune ca alaturi de sarcina termica sa se ia in considerare si sarcina de fum.fapt care determina formarea unei forte ascensionale.reprezinta un pericol pentru elementele constructiei. Gazele de ardere sunt mai usoare decit aerul.Fumul fiind cald reprezinta un factor important al propagarii incendiului.produc mult fum. Dilatarea prin incalzire a gazelor din incapere poate determina evacuarea unei cantitati insemnate de fum.Concentratiile periculoase ale fumului pe caile de evacuare clasice executate din materiale incombustibile se pot forma in timp scurt de cel mult 3 – 4 min. Pentru utilizarea in conditii de securitate a cailor de evacuare se apreciaza ca fiind necesara o vizibilitate de 10–15 m.a puturilor de ascensoare la cladirile cu mai multe etaje.initial pe verticala catre plafon.Actiunea coroziva a unora din compusi.ferestrelor si altor goluri. In afara pericolului pentru persoane.dioxid de carbon..Propagarea si evacuarea fumului si gazelor din cladiri 1.acumulindu-se in strat din ce in ce mai gros.care de regula.pericolul pentru oameni crescind atunci cind i se asocieaza caldura. Pe timpul procesului de ardere rezulta oxid de carbon.Stratul de .gazele din incapere incalzite se dilata.El se compune din gaze de combustie.gazele de combustie si cele toxice.fac ca pericolul creat de fum sa fie din ce in ce mai mare.care comunica sau nu cu exteriorul.care se formeaza pe timpul incendiului. Drept sarcina de fum se considera cantitatea totala de fum degajata in timpul arderii materialelor care se gasesc in zona incendiului si reprezinta cantitatea de fum produsa pe unitatea de suprafata. 2.ca si pentru bunurile aflate in incaperea care trebuie protejata.intr-un spatiu inchis. In faza incipienta a incendiului. functionarii instalatiilor mecanice de ventilare sau conditionare.uneori viata imposibila.MECANISMUL DE PROPAGARE A FUMULUI IN CLADIRE Intr-o cladire.Modul de propagare a fumului intr-o anumita cladire se fundamenteaza pe baza legilor fizice ale miscarii gazelor calde in ipoteza ca incendiul evolueaza conform unui regim constant.PERICOLUL PREZENTAT DE FUM Fumul care se degaja pe timpul unui incendiu este format din elemente care se afla sub 3 forme de agregare a materiei.deplasarea fumului pe verticala si orizontala se datoreaza urmatorilor factori: dilatarii gazelor care se incalzesc. Aparitia fumului in cazul unui incendiu reduce vizibilitatea pe caile de evacuare.atunci cind se calculeaza ventilatia caselor de scari.particule lichide solide in suspensie. presiunii vintului.o parte din fumul format pe timpul incendiului este evacutat prin neetanseitatile usilor.acid clorhidric etc.fortei de ascensiune (tirajului).apare si pericolul pentru bunuri. Folosirea tot mai mult a materialelor plastice si sintetice.presiunea din interior creste si ca urmare.care alaturi de lipsa de oxigen face.de exemplu a acidului clorhidric.care pune in miscare fumul.iar apoi pe orizontala de-a lungul acesteia.In cantitati mari si in spatii inchise creeaza conditii improprii supravietuirii persoanelor.

precum si de existenta posibilitatilor de curgere a gazelor.de la un nivel la altul. La Te<Ti tirajul este invers.pe verticala de jos in sus.creind conditii de circulatie orizontala a aerului. In anumite cazuri.directia curentilor de aer in timpul incendiului se inverseaza.In acest caz apare pericolul de umplere cu fum a etajelor si cailor de evacuare din cladire sub etajul incendiat.fac ca planul presiunii neutre sa se deplaseze.de vint.in timp ce la o anumita distanta.75 m la temperatura de 200°C. Presiunile orizontale si efectul de aspiratie. Tirajul depinde de temperaturile exeterioara si interioara.Volumul ocupat de gazele produse de incendiu depinde de temperatura lor. Printr-o usa cu inaltimea de 2 m si latimea de 0. influenta exterioara a vintului. . miscarea fortata (mecanica) a aerului in cladire.5 m/s si presiunea dinamica de 27.de planul etajelor.o parte din aerul care patrunde in timpul vintului in interiorului cladirii si se indreapta in sus.Aceasta cantitate este foarte mare.cu atit mai mare este debitul de aer antrenat de catre flacari.de etanseitatea usilor si ferestrelor.025 kg/m3 .Presiunea pozitiva a vintului tinde sa ridice planul presiunii neutre.daca nu exista obstacole in calea lor.de functionarea trapelor si altor sisteme de evacuare a fumului. Daca Te<Ti aerul se deplaseaza vertical in sus.viteza de circa 6.cu viteza pasului normal sau de la o incapere la alta Intr-o cladire inalta fumul se propaga foarte rapid datorita urmatorilor factori: expnasiunea gazelor de ardere.produse de vint. Vintul poate influenta procesul de raspindire a fumului.3 N/m².efectul de cos (tirajul) poate avea presiuni destul de ridicate care vor depasi presiunea produsa de incendiu si astfel aerul din exterior va fi fortat sa circule catre zona focarului fapt ce nu va permite fumului si caldurii sa fie indepartate.1 kg de gaze ocupa numai 0. efectul de cos (tirajului).in timp e o presiune negativa il coboara. Cu cit incendiul este mai dezvoltat.ceea ce revine la circa 40 kg/min pentru fiecare m² de usa.fumul este introdus in incaperi din exterior prin ferestrele deschise sau sparte. In conditii de vara (cind temperatura aerului este mai ridicata decit in cladiri).presiunea exterioara va fi mai mare decit cea interioara la o deschidere in partea de jos.tinind seama de faptul ca pentru reducerea vizibilitatii la 5 m este nevoie de o concentratie de circa 0.Cind vintul are taria 4.in apropierea unui focar cu temperatura in jur de 500°C.ca urmare a actiunii vintului.cu atit tirajul este mai puternic.De exemplu. In timp de iarna ca si pe timp de vara in cazul unui incendiu intr-o cladire inalta. Miscarea fumului depinde in cea mai mare masura de diferentele de presiune ce se produc.un kg de gaze ocupa un volum de 2 m3.de-a lungul coridoarelor de evacuare la partea superioara a acesteia.aerul patrunzind in acest caz orizontal.Pe orizontala fumul se propaga de la casa scarii. Cind Te (temperatura aerului in exterior) este egala cu Ti (temperatura aerului interior) nu va alea loc nici o miscare naturala a aerului.Aceasta provoaca o afluire a aerului spre partile cladirii din directia din care bate.mai ales daca focarul de incendiu se afla la un etaj situat deaspupra planului presiunii neutre (egale).8 m3 .Cu cit este mai mare diferenta intre temperatura interioara si cea din exteriorul cladirii.gaze se amesteca foarte incet cu aerul rece de dedesubt.unde gazele s-au racit pina la o temperatura care depaseste cu putin peste cea ambianta.debitul de fum poate fi de 1 kg/s (60 kg/min).

Aria deschiderilor de evacuare a gazelor fierbinti si distanta intre ele Densitatea conventionala Raportul dintre suma ariilor Distanta maxima [m] a sarcinii termice libere ale intre: .riscul de nefunctionare la un numar mai mare de trape mici de ventilare este mai redus decit atunci cind exista o singura trapa de ventilare pe aceeasi suprafata.de minimum 0. Operatia de evacuare a fumului. Prin dimensionarea corecta a deschiderilor pentru evacuarea fumului si caldurii.sau cit mai sus posibil la partea superioara a peretilor exteriori.care impiedica miscarea libera a aerului. pastrarea unui procent acceptabil de oxigen. impiedicarea cresterii temperaturii in spatiul incendiat.judicios repartizate. Sistemele moderne de evacuare a fumului asigura in bune conditii evacuare a fumului asigura in bune conditii evacuarea tuturor produselor de ardere in caz de incendiu. scaderea concentratiei de gaze toxice din atmosfera.1).fie ca se realizeaza printr-o ventilatie naturala (S<1600 m²) sau mecanica. Dispozitivele (trapele) mici pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinti vor fi dispuse cit mai uniform ele fiind preferabile unei singure trape de ventilare de aceeasi suprafata.Tirajul mai este influentat de destinatia si tipul constructiilor.aceasta pentru a se putea evacua persoanele in bune conditii.Canalul de evacuare poate fi folosit cu succes atunci cind exista un tiraj natural si numai in cazul in care etajele nu au geamuri.desi au loc scurgeri importante prin deschideri.Declansarea actiunii de evacuare a fumului trebuie facuta imediat dupa izbucnirea incendiului.Actionarea acestor dispozitive se face prin mijloace usor accesibile in caz de incendiu (automat si manual).nu va fi eficienta decit daca se realizeaza compartimentari adecvate.montarea unor ecrane verticale se poate realiza astfel incit fumul si gazele de ardere care se produc in timpul incendiului sa nu depaseasca compartimentul de incendiu si sa nu se raspindeasca in cuprinsul cladirii (tabelul XXI 3.De exemplu se construiesc instalatii de ventilatie pentru cazuri de incendiu amplasate de-a lungul cailor de evacuare.de modul de compartimentare a lor. 3.2% din aria incaperilor sau a compartimentelor respective si se amplaseaza in acoperisul cladirilor. La cladirile etajate.EVACUAREA FUMULUI SI GAZELOR FIERBINTI Actiunea de evacuare a fumului trebuie sa conduca la: mentinerea unei vizibilitati suficiente.de exemplu in subsoluri. Dispozitivele pentru evacuarea fumului produs in caz de incendiu vor avea o suprafata libera insumata (actiunea de trecere a fumului prin deschidere).actionate automat de detectoare de incendiu sau puse in functie manual.De asemenea.deoarece un eventual incendiu este posibil ca deasupra focarului sau in apropierea acestuia sa se gaseasca vreo trapa.evacuarea fumului si gazelor fierbinti se asigura separat pentru fiecare nivel.

permitind caldurii si fumului sa iasa la partea de sus.in caz de incendiu. Pentru o evacuare sigura.. Caile de evacuare trebuie sa asigure.1:60 1 : 60. iesirile trebuie sa conduca direct in strada.. 22.care se deplaseaza prin caile de evacuare catre exteriorul cladirii. Evacuarea se realizeaza prin caile de evacuare care constituie un ansamblu de usi.in caz de incendiu.evacuarea persoanelor in exterior la nivelul terenului sau a unor suprafete circulabile in timpul cel mai scurt posibil si in deplina siguranta..afecta sanatatea oamenilor sau produce pierderi de bunuri materiale.coridoare si incaperi care asigura iesirea in exterior din cladiri.[MJ/m² sau Mcal/m²] qs ≤ 420 (100) 420 < qs ≤ 840 (100) (200) 840 < qs ≤1680 (200) (400) 1680 < qs ≤ 4200 (400) (1000) qs > 4200 (1000) dispozitivelor (deschiderilor) si aria construita a incaperii 1 : 150 1 : 125. Numarul de fluxuri prin care se evacueaza un numar de persoane se determina cu relatia: F = N/C F – numarul de fluxuri rezultat prin calcul.incit sa nu conduca in spatii cu pericol de incendiu.cind nu exista deschideri special prevazute..1 : 40 1:30 Axele a doua deschideri 45 35 35 30.iesirile si caile de aces catre acestea nu trebuie sa aiba unghiuri sau culoare moarte.a persoanelor din interiorul acestora. Evacuarea si salvarea persoanelor din cladiri 1.. Evacuarea persoanelor din cladiri se face sub forma de fluxuri (siruri de persoane asezate una in spatele celeilalte).in afara prevederilor normative.1 : 80 1 : 80.scari.Cind se procedeaza la spargerea geamurilor trebuie sa se realizeze o deschidere maxima pentru a se obtine o ventilare satisfacatoare.rapid si uneori mai rational.explozia sau vreo catastrofa naturala poate provoca moartea.curte sau in alte spatii deschise.mijlocul cel mai usor. usile rotative nu se folosesc pentru evacuare.este necesar sa se aiba in vedere si alte cerinte ca: alegerea drept cale de iesire a traseelor care sunt construite din materiale incombustibile..se realizeaza prin deschiderea ferestrelor. .... asigurarea capacitatii de iesire pentru toate persoanele aflate la orice etaj.25 30. caile de acces catre iesire trebuie astfel alese.25 Ecranele suspendate sub tavan 75 75 75 30 30 In caz de incendiu.in timp ce aerul proaspat patrunde pe la partea de jos a acestora. EVACUAREA PERSOANELOR Prin evacuare se intelege scoaterea organizata a persoanelor si bunurilor din spatiile in care incendiul..din care sa poate ajunge in exterior cu sigurantal.

C – capacitatea de evacuare a unui flux.10 3 1.din categoria C pericol de incendiu 90 .in functie de destinatia cladirilor (STAS 6814 .2 Nr.camine pentru batrini si infirmi .din categoriile A si B pericol de 65 incendiu 75 . La calculul timpului de evacuare se va tine seama de relatia: t ≤ tlim [min]. Capacitatea de evacuare a unui flux C. K – un coeficient mai mic ca 1.cladiri pentru copii de virsta 50 prescolara.pe traseele orizontale si fara panica.crt Destinatia cladirii sau a portiunii de cladire Capacitatea de evacuare a pentru care unui flux se calculeaza evacuarea [numar de persoane] 0 1 2 1 Cladiri de productie si depozitare: .60 4 2.50 Lungimea si latimea cailor de evacuare sunt in functie de timp.2 m/s.10 5 2. La o evacuare fortata.imbracamintea si greutatea purtata in miini.care se evacueaza prin fluxul respectiv pe durata evacuarii.1).iar pe cele verticale la coborire de 0. tcr – timpul critic de evacuare.determinat prin calcul [min].din categoriile D si E pericol de incendiu 2 Constructii care adapostesc persoane incapabile de a se evacua singure: maternitati.N – numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare. Viteza de deplasare pe traseele orizontale se considera egala cu 0.Pentru calculul deplasarii fluxului de persoane.90 2 1.trebuie sa se tina seama de virsta. Numarul de fluxuri Latimea libera 1 0.4 m/s.circulatia oamenilor facindu-se inghesuit. Latimea libera minima necesara pentru trecerea fluxului de persoane in raport de numarul acestora este prevazuta in STAS-ul in vigoare (tabelul XXII. t – timpul de evacuare dintr-o incapere.1.3 m/s.viteza de deplasare ajunge la circa 0.se arata in tabelul XXII.8 .care tine seama de posibilitatea abaterii marimii factorilor care influenteaza o organismul omului in timpul incendiului.Rezulta necesitatea dimensionarii latimii in functie de numarul maxim de persoane care urmeaza a se evacua.ospicii pentru alienati.dupa consumarea caruia efectul factorilor care influenteaza organismul omului in timpul incendiului face imposibila evacuarea in conditii organizate. Timpul limita admis pentru evacuare este: tlim = Ktcr.stationare medicale.definita ca total de persoane.69).de regula K = 0. tlim – timpul limita admis pentru evacuare [min].1.

La hoteluri se recomanda afisarea in camera de cazare.printr-un sistem fiabil. asigurarea zonelor de evacuare.expozitiim.de gradul III rezistenta la foc . Sali aglomerate de tip S1 in cladiri: . persoana (persoanele) care conduce operatiile de evacuare si salvare. De asemenea. posibilitatea de a se apela la alte unitati din apropiere.punctele de adunare si efectuare a apelului persoanelor evacuate.ca: numarul de iesiri.functie de rolul pe care trebuie sa-l indeplineasca.latimea totala a tuturor iesirilor.atributiile ce revin fiecarei persoane in timpul evacuarii.ordine si disciplina. caile de acces si de evacuare pentru persoane si bunuri.insa nu se incadreaza ca sali aglo-merate (sali de adunari.sali de sport. transportarea urgenta a persoanelor care nu se pot deplsa singure. natura iluminatului.camine.de gradul V rezistenta la foc 75 90 50 35 25 65 50 35 25 La elaborarea planului de evacuare este necesar sa se tina seama de: starea constructiei.).).in planul de evacuare trebuie sa se mai includa si unele date referitoare la cladirea respectiva.3 4 5 6 Sali in care se aduna public.evacuarea completa in caz de incendiu este foarte dificila.latimea scarilor.de gradul I.sali de lectura.la loc vizibil.a unei schite cu planul etajului pe care se indica pozitia incaperii respective si traseele ce trebuie urmate pina la scarile de evacuare.magazine. locurile stabilite pentru evacuarea persoanelor si depozitarea materialelor evacuate.sali de asteptare etc.spatii pentru alimentatie publica.Avertizarea persoanelor trebuie sa se realizeze intr-un timp scurt.cabane. latimea coridoarelor.de gradul I.spitale etc.precum si persoanele care au sarcini pe aceasta linie.II rezistenta la foc . numarul de persoane existente in interiorul incaperilor.de gradul IV rezistenta la foc .posibilitatea de defectare a unor instalatii (ventilare etc.II rezistenta la foc .Pentru o evacuare reusita se impune o buna organizare.care au o capacitate mai mica decit limita pentru a fi sali aglomerate Cladiri de locuit: hoteluri.blocuri de locuinte etc.V rezistenta la foc Sali aglomerate de tip S2 in cladiri: .de traseele ce trebuie urmate. mijloacele si utilajele folosite pentru evacuarea bunurilor in special a celor valoroase. Aceste schite sunt completate prin reguli de prevenire a incendiilor si cu indicatii asupra modului in care persoanele trebuie sa procedeze in diferite situatii. instalatia de detectare a incendiilor si de avertizare a persoanelor. De o mare eficienta sunt: iluminatul de siguranta.. La cladirile inalte.sarcina termica.modul de alarmare a lor.hoteluri.bine audibil si a carei semnificatie sa fie .care au greutati mari.de gradul IV. distanta dintre diferite incaperi si scari.auditorii.cladiri administrative. ordinea evacuarii. posibilitatea de propagare a incendiului. iesirile de salvare. mijloacele de dare a semnalului de alarma.de gradul III rezistenta la foc .

salvarea cu ajutorul elicopterelor. folosirea autoscarilor mecanice. O utilizare mai rationala se obtine atunci cind la fiecare etaj se prevad incaperi (zone de refugiu) unde oamenii care nu se mai pot evacua pe scarile cladirii se adapostesc in acestea si asteapta fortele de interventie. coborirea pe o scara fixa sau pe o coarda (fringhie). coborirea cu ajutorul unui dispozitiv cu troliu. daca a aparut panica pentru oameno si in ce grad.Pentru orientarea persoanelor care urmeaza sa se evacueze din cladiri este necesar sa se execute marcari prin indicatoare a pozitiei usilor si scarilor de evacuare.in mod deosebit de catre persoanele aflate sub etajul (etajele) incendiat. Pentru buna reusita a salvarii se impune: sa se stabileasca pozitia in care se afla persoanele periclitate.pe ca nu-l pot inlatura singure.in special din cladirile inalte.in special la hoteluri si care sa nu poata fi declansat intempestiv. posibilitatea de folosire pentru salvare a coridoarelor.In principiu.scarilor si a celorlalte locuri de trecere. pericolul direct existent pentru persoanele periclitate. Procedeele si mijloacele de salvare practicate. 23.astfel incit sa se poata auzi din toate incaperile.SALVAREA PERSOANELOR Cind nu este posibil sa se realizeze evacuarea persoanelor se trece la pregatirea si executarea salvarii acestora. numarul de persoane aflate in primejdie intr-un anumit loc. Folosirea eficienta a autoscarilor mecanice depinde de posibilitatile de acces la ferestrele sau balcoanele incaperilor in care se afla blocate persoanele. Eficienta sporita se asigura prin echiparea hotelurilor cu sonerii polarizate sau hupe amplasate cel putin una pe etaj. coborirea cu ascensorul atunci cind sunt create conditiile necesare. coborirea cu o cabina care aluneca pe sine sau pe cabluri fixe pe laturile exterioare ale cladirii.sunt: coborirea pe trepte prin casa scarilor. Prin notiunea de salvare se intelege ajutorul ce trebuie acordat persoanelor care datorita incendiului sau vreunui alt eveniment neprevazut. Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor 1. 2. Cele mai eficiente cai de evacuare sunt coridoare si scarile interioare care trebuie sa fie in permanenta libere. Securitatea persoanelor din cladiri depinde de buna armonizare a masurilor constructive cu masurile de prevenire a incendiilor.pe laturile exterioare ale cladirii inalte.In unele situatii personale din interior se mai pot evacua si cu ajutorul scarilor exterioare fixe sau mobile.pentru straini sa se utilizeze indicatoare cu texte in limbi de mare circulatie internationala.corelarea dintre ambele domenii fiind absolut necesara. saritura din cladire pe o perna de salvare.Astfel: .isi au viata sau sanatatea in pericol. alunecarea pe un tobogan sau tub expandat. gradul de iluminare a locuilor de trecere.actionarea soneriilor se face de la receptie.neconfundabila pentru oameni. Notiuni de hidrostatica si de miscare a lichidelor in conducte Greutatea specifica este greutatea unitatii de volum dintr-un corp.

1. g – acceleratia gravitatiei [9.γ=999.00 0 9 0 Coloana de apa sau inaltimea teoretica de aspiratie este functie de altitudinea la care se gaseste sursa de apa.9 72 1.81 m/s²].1.02 1.γ = G [ kgf sau N] • V m3 m3 Densitatea sau masa volumica se exprima prin cantitatea de materie continuta in unitatea de volum.7 998 992 983 972 958 3 1 [kgf/m ] 0 Densitatea ρ 101.Cind viteza de miscare este mica.165 40 1. H – inaltimea de aspiratie [m]. Pentru calculul coloanei de apa se foloseste relatia: γH=Pb .87 si la +4°C.1000 kgf/m3.1).172 50 1.exercitind.deci la +4°C apa are densitatea cea mai mare. Greutatea specifica si densitatatea apei la diferite temperaturi si la presiunea de 760 mm Hg Temperatura [°C] 0 10 20 60 80 100 40 Greutatea specifica γ 100 999.lichidul ocupa intreaga sectiune interioara a conductelor. Pb – presiunea atmosferica [N/m²].7 101. Densitatea aerului din atmosfera variaza in raport de temperatura (tabelul XXII.o presiune aproape uniforma asupra peretilor intr-o sectiune anumita. Presiunea atmosferica variaza in raport cu altitudinea.Astfel: ρ = m [kgf∙s∙m-4] V Greutatea specifica si densitatea variaza cu temperatura si presiunea (tabelul XXIII.8 -4 [kgf∙s∙m ] 93 1) La 0°C. H = Pb . Miscarea lichidelor in conducte se face sub presiune.2).20 3 5 4 30 1.2 99.liniile de curent fiind paralele intre ele.1 97.Fiind sub presiune.8 100.91 101. Miscarea permanenta a lichidelor reale in conducte poate fi laminara sau turbulenta. Temperatura 0 15 20 aerului [°C] Densitatea [kg/m3] 1.092 60 70 80 90 0. ρ – densitatea apei [kgf∙s∙m-4].de regula.06 1. ρg γ – greutatea specifica a apei [kgf/m3 sau N/m3].29 1.lichidele curg linistit.22 1. 101. .miscarea avind-o structura ordonata.de temperatura ei si de presiunea atmosferica.

07 0.Aparitia momentului critic depinde de viteza fluidului.0023 Conductele instalatiilor de alimentare cu apa se gasesc. v g V – viteza mijlocie a fluidului [m/s]. 4 3 Q – debitul [m /s]. .007 0.3.de diametrul conductei.Trecerea de la regimul laminar la cel turbulent intr-o conducta dreapta se produce prin trecerea intr-un regim intermediar numit critic.Daca viteza creste peste o anumita valoare. A – aria sectiunii de curgere a apei [m²].042 0. acesti parametri formeaza numarul Reynolds (Re) care delimiteaza regimurile de curgere a fluidelor.0077 0. Regimul de miscare – laminara sau turbulenta – este determinat de viteza.11 0.care sunt mai mari decit vitezele critice.083 0. D – diametrul conductei [m].42 0.1.81 m/s²].011 0.0037 0. Punctul de trecere de la regimul laminar la cel turbulent este reprezentat de Recrt= 2320.0140 0.046 0. g – acceleratia gravitatiei [9.022 0. V – viteza medie [m/s].in regim turbulent. v – viscozitatea cinematica [m²/s]. Debitul de apa pentru stingerea incendiilor (la capetele de debitare): Q=μA√2gH =μ∙πD²√2gH=μ√0. 4 Q – debitul capului de debitare a apei [l/s]. γ – densitatea fluidului [kg/m3]. Temperatura apei [°C] 0 20 60 100 Vitezele critice in conductele de apa [m/s] Diametrul conductei [mm] 10 50 100 200 0. H – presiunea de intrare a apei in capul de debitare a apei [m H2O].012 0. Debitul conductei: Q = AV =πD² ∙ V. Curgerea este laminara pentru Re < 2320 si turbulenta pentru Re > 2320. η = vγ .23 0.de regula.0056 0. D – diametrul orificiului [mm].0035 300 0.Astfel: Re=VD .000012D4H=μ√KH.023 0. D – diamentrul interior al conductei [m].de viscozitatea fluidului.021 0.curgerea lichidului devine turbulenta.014 0. η – viscozitatea dinamica [kg∙s∙m²].fiind calculate la viteze economice. Viteza critica de la care curgerea devine turbulenta in functie de temperatura si diametrul conductei se arata in tabelul XXIII.Miscarea capata o structura aparent dezordonata.de diametrul conductei si de viscozitatea cinematica a fluidului.iar in anumite conditii si de rugozitatea peretilor conductei.

0015 0.Astfel: hr – pierderea de sarcina totala in conducta [mm H20].loviturile de berbec si coroziunii. µ .94 5. Valorile lui K pentru diferite diametre ale capului de debitare a apei se arata in tabelul XXIII.tip B Furtun de cinepa cauciucat: Diametrul nominal [mm] 50 75 50 75 Rezistenta specifica a 0.ca si in cazul conductelor rigide.cu exceptia instalatiilor de sprinklere si drencere la care se admit viteze maxime de 5 m/s.00 0. La miscarea apei in conducte au loc pierderi liniare si locale de sarcina. q – debitul de incendiu [l/s].la incendiu.se recomanda sa nu se depaseasca.54 12.Ele sunt formate.79 1. L – lungimea furtunului [m].1. Pierderea de sarcina a unei linii de furtun este egala cu produsul dintre rezistenta specifica.tip C .a trecerii peste diferite obstacole sau a punerii sub presiune a dispozitivului de interventie la incendii.in regim turbulent.12 0.datorita fenomenelor de cavitatie.lungimea furtunului si patratul debitului.05 0.01 0. i – panta hidraulica [mmH2O/m]. Dia32 metr ul [m m] K 0. Rezistentele specifice a ale furtunurilor de refulare din cinepa pentru debite [l/s] sunt date in tabelul XXIII.00077 Valorile lui K pentru diferite diametre ale capetelor de debitare 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 28 .27 1.00).4.1.coeficient de debit al orificilui capatului de debitare la incendii (0. a – rezistenta specifica a furtunului pentru debite de apa exprimate in litrii pe secunda.Acestea depind de debitul si diametrul conductei (de viteza apei) si de natura peretilor (rugosi sau netezi. La curgerea apei prin furtunurile de refulare se produc pierderi de sarcina.46 0.cu sau fara depuneri de piatra).5 Rezistentele specifice ale furtunurilor de refulare din cinepa pentru debite [l/s] Tipul furtunului Furtun de cinepa necaucicat: .95…1.datorita rezistentelor locale produse la racordurile de asamblare si la curbele furtunului formate ca urmare a denivelarii de teren.7 31 76 57 Pentru a se evita aparitia unor dificultati la exploatarea conductelor.0154 0.K – un coeficient egal cu 0.de regula.25 0.din pierderi liniare de sarcina si pierderile locale.000012 D la a4a. A – sectiunea orificiului [mm la patrat2].curgerea producindu-se.00677 0.00 0.viteya de 3 m/s.

077 0.285 2.38 0.60 1.40 2.tip B Rezistentele specifice pot varia intre limite destul de largi chiar la acelasi tip de furtun. In ultima perioada de timp se fabrica si se folosesc furtunuri de refulare din fibre sintetice care au o elasticitate mai mare decit furtunurile de cinepa.13 0.500 4.38 10.600 0.40 1600 5.105 0.35 10.105 250 0.210 0.75 0.74 0.000 2.10 13.025 0.38 0.310 0.435 0.10 3.80 7.555 4.080 0.310 0.81 6.80 0.62 4.80 4.20 15.80 10.80 20.130 0.00 3.tip C .10 2.30 1.600 3.35 900 1.00 12.70 7.pierderile de sarcina sunt mai reduse.18 8.70 1000 2.6 Debitul [l/min] Cauciucat 1 linie 100 0.380 0.00 6.740 3.80 9.acestea vor fi mai reduse atunci cind se lucreaza la presiuni mari.80 1.70 5.85 12.205 0.In general se recurge la calcule aproximative efectuate cu valorii medii.17 1.800 2.50 12.180 1.96 5. Diametrul intrind in expresia pierderilor de sarcina la numitor.440 0.160 0.365 2.675 600 0.050 0.05 8.800 5.270 0.380 0.93 0.115 0.10 0.760 700 1.50 2..70 1.582 0.1.50 17.025 150 0.35 0.20 Furtunul B Necauciucat 2 linii 1 linie 2 linii 0.30 2.00 1.60 1800 6.pierderile de sarcina la furtunurile cauciucate executate din fire de relon supraetirate sunt circa 15 – 20% mai reduse decit la cele din cinepa cauciucate.350 2.050 800 1.100 2.60 8.10 2.80 1500 4.20 3.25 2.Pentru ale genuri de fibre artificiale pierderile de sarcina pot fi si mai mici.400 0.Ca urmare a deformatiilor mult mai mari ale acestor furtunuri.pierderile de sarcina pentru linii de furtun de anumite lungimi se determina prin incercari practice.62 0.95 7.800 0.10 14.50 0.60 9.000 3.350 0.17 0.220 1.455 3.800 1.380 0.220 350 0.10 1300 3.580 0.90 7.38 17.50 1.60 4.20 1.Aceasta se datoreste faptului ca furtunurile de refulare fiind flexibile se deformeaza marindu-si diametrul sub actiunea presiunii interioare.185 1.83 6.10 - .050 0.555 560 0.60 2.135 0.155 1.100 1.038 0.in functie de presiunea de lucru.115 0.00 1700 5.50 Furtunul C Cauciucat Necauciucat 1 linie 2 linii 1 linie 2 linii 0.83 13.pentru toate situatiile care se pot ivi in practica.De regula.90 1.775 1.365 460 0.20 9.10 1250 3.30 1460 3.ajungind chiar la 1/3 din valorile date pentru furtunurile clasice executate din fibre naturale.83 0.70 13.155 300 0.970 0.775 0.00 11. Pierderile de presiune pe furtunuri in at sunt date in tabelul XXIII.000 1.200 0.740 0.290 400 0.475 500 0.48 3.800 7.50 1. Datorita acestei situatii nu este posibil sa se faca un calcul exact al pierderilor de sarcina in furtunurile de refulare.000 0.20 1.058 0.95 0.15 1.560 0.058 200 0.De exemplu.

55 113 180 261 353 461 583 720 871 5 113 6 3 150 80 78.1900 2000 2500 3000 6.13 87 139 202 273 357 452 558 675 803 943 1 7 126 50 49.94 97 154 224 302 395 500 617 746 888 104 3 4 134 60 58.71 55 81 116 158 206 260 322 390 464 544 631 725 825 20 19.61 58 93 135 182 238 301 372 450 536 629 729 837 952 25 24.45 116 186 269 365 476 603 744 900 103 3 126 138 6 85 83.246 357 482 630 797 984 2 8 137 2 4 190 150 122.00 18. 2.de presiunea atmosferica si de tensiunea de vapori a lichidului la presiunea si temperatura de la suprafata lichidului.90 2.40 14.65 109 174 253 341 445 564 693 842 100 9 112 132 8 75 73.237 344 465 607 768 948 9 6 133 7 1 184 135 117.50 12.74 105 168 243 329 429 543 671 811 966 108 2 0 142 70 68.1.50 9.80 7. Debitele conductelor si arterelor in functie de diametrele si de vitezele uzuale Presiunea Diametrul ajutajului [mm] la teava 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 de refulare [mH2 [N/c Debitul de apa [l/min] O] m²] 15 14.INALTIMEA DE ASPIRATIE Inaltimea de aspiratie este cel mult egala cu inaltimea unei coloane de lichid care face echilibrul presiunii atmosferice (echivalenta cu o coloana de mercur de 760 mm la temperatura de 0°C) si depinde de densitatea lichidului.23 82 132 190 258 337 426 526 636 758 889 103 110 6 45 44.36 120 192 278 376 491 621 767 928 1 117 2 8 157 90 88.6 .03 92 147 213 288 376 476 588 712 848 994 109 118 0 55 53.52 65 104 151 204 266 337 416 503 599 703 815 936 107 30 29.00 1.90 4.07 130 208 302 408 532 657 811 981 1 121 4 0 164 105 102.218 316 427 556 707 872 2 5 125 3 9 171 115 107.10 3.50 16.8 140 223 324 437 571 723 892 105 113 7 141 156 7 120 7 143 228 330 446 583 738 911 5 6 129 1 6 178 125 112.40 14.26 124 197 286 387 505 639 789 955 107 0 131 145 9 100 93.242 350 474 619 783 966 110 122 3 157 167 4 140 8 .5 .233 337 456 595 753 930 107 116 6 145 162 1 130 8 .10 4.84 101 161 234 316 413 522 644 779 928 2 115 122 7 65 63.30 6.70 - - - In tabelul XXIII.32 77 123 178 241 315 399 492 595 708 832 964 4 116 40 39.00 - 3.42 71 114 165 223 292 369 456 551 656 770 893 102 9 35 34.7 sunt aratate debitele in functie de presiunile si diametrele ajutajelor.30 - 13.7 .9 133 213 310 418 545 690 852 102 110 7 136 150 9 110 7 .255 369 499 652 825 101 112 125 0 154 172 4 8 9 6 6 144 6 5 196 .

Asupra inaltimii de aspiratie mai influenteaza si temperatura apei.dintre care cei mai importanti sunt: presiunea atmosferica.1 0 114 7 116 9 119 0 123 2 128 4 131 2 133 0 136 6 139 2 141 7 148 7 1 147 6 150 7 154 0 157 2 160 3 163 3 166 3 172 2 158 8 167 0 170 9 174 7 178 5 182 2 185 8 189 3 192 8 196 6 177 5 182 4 191 8 196 3 200 7 205 0 209 2 213 4 217 4 221 4 229 2 3 202 0 207 5 218 2 223 2 228 2 233 3 231 1 242 8 247 4 251 9 260 8 Practic se intelege prin inaltime de aspiratie.etanseitatea dispozitivului si tipul pompei.33 m. Valoarea inaltimii de aspiratie influenteaza si asupra debitului de apa. Pompele de alimentare cu apa pot fi montate deasupra sau sub nivelul apei.la temperatura de 100°C apa nu se mai ridica in tubul de aspiratie.aerul este inlocuit de vaporii de apa degajati a caror tensiune compenseaza presiunea atmosferica. Inaltimea maxima de aspiratie la care practic o pompa se poate alimenta dintr-o sursa cu nivel liber este determinata de numerosi factori.Ca urmare.dar practic nu depaseste.Cind axa pompei este situata sub nivelul apei.aspiratia devine imposibila.Cind temperatura apei este aproape de temperatura de fierbere. Pentru sursele naturale a caror temperatura poate ajunge pe timp de vara la temperatura de 20 . Teoretic.diferenta de nivel dintre axa corpului unei pompe si nivelul sursei de apa. Inaltimea coloanei de apa este mai mica in localitatile situate la mare altitudine.4 9 132.3 9 137.cu atit dispozitivul este mai scurt si cu cit diametrul conductei este mai mare.temperatura apei.2 9 147.30 m H2O.atit .adica inaltimea corespunzatoare coloanei de apa care poate fi echilibrata de presiunea atmosferica.127.in general.25°C.7 – 8 m.pierderile totale de sarcina in conducta de aspiratie.inaltimea de aspiratie se reduce cu circa 0. Debitul de apa primit va fi cu atit mai mare cu cit inaltimea practica de aspiratie este mai mica.deoarece tensiunea vaporilor emanati este egala cu presiunea atmosferica.pompa se considera omecata si in acest caz.deoarece pe masura ce se face vidul.inaltimea de aspiratie poate atinge 10.

Lovitura de berbec este deci o suprapresiune (alternativ pozitiva si negativa).cu cit conducta este mai lunga si inchiderea mai rapida.impinsa de presiunea atmosferica care se exercita pe suprafata libera a apei. .conducta de aspiratie.In schimb.la inchiderea tevilor cu robinet si in alte situatii.fiind pline cu apa.agregatul este permanent amorsat si poate fi pus in functiune fara pregatiri speciale din acest punct de vedere.ca urmare a supratensiunii aparute dupa inchiderea robinetului de la teava.pe masura ce aerul se elimina din conducta de aspiratie. La dilatarea furtunurilor sub presiune.amorsarea se realizeaza cu ajutorul pompelor de vid.care se manifesta printr-o succesiune de suprapresiuni si depresiuni propagate in ambele sensuri cu mare viteza.in furtunuri se maresc si supradimensiunile. Loviturile de berbec se produc la inchiderea rapida a hidrantilor.trebuie sa se faca mai intii amorsarea pompei. V0 – viteza circulatiei apei in furtun [m/s].la trecerea peste furtunuri a vehiculelor grele. Suprapresiunea se poate determina cu relatia: ∆H=+ a ⋅ V0 .la formarea coturilor pe liniile de furtun.In acest caz avem de a face cu o lovitura de berbec negativa.in jurul conductei. La pompele centrifuge amorsarea trebuie realizata insa cu mijloace auxiliare. care se adauga presiunii in miscarea de regim permanent si independenta de aceasta presiune.lovitura de berbec este mai redusa la conductele scurte si la manevrarea inceata a vanelor si robinetelor.Seful de teava poate actiona astfel incit sa nu se produca supratensiuni prea mari. Pentru conductele de hotel.aceasta poate fi smulsa din miinile servantului.de refulare a apei. La pompele cu piston amorsarea se realizeaza prin insasi functionarea lor. Pe masura ce creste debitul. Daca axul pompei este situat la o cota superioara fata de nivelul apei.viteza undei de soc atinge valori cuprinse intre 900 si 1100 m/s (scade la 600 – 700 m/s in cazul unor diametre mari) si rareori scade sub 1000 m/s pentru conductele de fonta.Oprirea brusca a apei pe furtunurile de incendiu poate sa provoace perturbatii elastice.provocind accidente. g – acceleratia gravitatiei pamintesti [m/s la patrat].Acest lucru se poate realiza printr-o inchidere progresiva a robinetului de la teava de refulare. produs prin incheierea(deschiderea) brusca a vanelor la capatul aval al conductelor respective. In cazul pompelor mobile de incendiu sau la unele statii de pompare mici.locul lui este luat de apa.legate direct la conducta de aspiratie.Lovitura de berbec este cu atit mai violenta. 3.La amorsarea unei pompe cu ajutorul pompei de vid.cit si corpul pompei. a – viteza de propagare a undei de soc in furtun [m/s]. g ∆H – cresterea presiunii [m H2O].LOVITURA DE BERBEC Lovitura de berbec este un fenomen ondulatoriu de crestere (scadere) a presiunii in conductele fortate ale hidrocentralelor sau ale statiilor de pompare.La deschiderea brusca a unui robinet se poate produce o turtire datorita vidului partial creat in conducta si apasarii aerului din exterior.dupa care se atenueaza pina la disparitie.

Jetul de apa in miscarea lui prin aer.[m].ca si la cele care nu se intretin si nu se exploateaza corespunzator.intretinerea permanenta si in mod corespunzator a furtunurilor de incendiu.cauciucate si necauciucate. 1+ψH Hj – inaltimea jetului in aer (bataia pe verticala).un atac direct (precis) asupra focarului de incendiu.care se poate solda cu smulgerea hidrantului.Vitezele de propagare a undei de soc.De aceea. In furtunurile de incendiu.ventilele hidrantului fiind inchise. Din cauza diferentei mari dintre temperatura zonei de incendiu si cea din apropiere se produc curenti puternici de aer care influenteaza asupra deplasarii jetului de apa.manevrarea progresiva a ventilelor de la pompele de refulare. Loviturile de berbec sunt mai puternice in furtunurile cu diametre mai mari.pentru furtunurile necauciucate sunt de 220 – 250 m/siar cele cauciucate de 180 – 200 m/s. O manipulare brusca a cheii de hidrant.dupa un anumit parcurs de la iesirea din ajutaj.apoi din ce in ce mai fine.in limitele presiunii de regim.1.FORTA DE REACTIE A TEVILOR Jeturile de apa refulate asupra focarelor de incendiu pot fi compacte sau pulverizate. 4. Manipularea progresiva a cheii de hidrant.La formarea picaturilor contribuie si tensiunea superficiala a apei. Lovitura de berbec in conducta (socul hidraulic) se produce si la deschiderea brusca a hidrantilor de incendiu.In deplasarea lor spre focar ele trebuie sa invinga rezistenta aerului.uneori.5) V0 [at].Daca ventilele hidrantului sunt inchise. .5 at la o viteza de curgere a apei de 1 m/s.4.la cele imbatrinite natural.Acestea se produc din cauza rezistentei aerului si fortelor interne cauzate de turbulenta.se disperseaza (pulverizeaza) mai intii in particule mari.prin care se refuleaza apa sub presiune si in special la cele in care posibilitatile de alungire a tesaturii sunt epuizate. Inaltimea jetului de aer (varianta I): Hj = H .Traiectoria jetului este deviata si micsorata fapt ce face imposibil. D b – un coeficient egal cu 11. H – presiunea la teava [mH2O].fenomenul are loc chiar si in corpul acestuia.suprapresiunea creata in urma loviturii de berbec poate sa ajunga la valori de 2 pina la 2.respectarea regulilor de folosire a furtunurilor si accesoriilor la presiuni de regim normale sunt masuri care impiedica formarea loviturilor de berbec (socuri hidraulice).3∙10-5 .JETURI DE APA.favorizeaza uneori producerea loviturii de berbec. Ψ – coeficientul a carui valoare se arata in tabelul XXIII.Astfel: ∆p=(2 – 2.mai ales cind acesta este impurificat de fum si de particule nearse.se impune ca manipularea cheii de hidrant sa se faca progresiv si cu multa atentie. Inaltimea jetului de aer (varianta II): Hj = H (1 – b ∙H) .

12 60° 1.Sau: R= 2ηD² ∙ P=1.masurata la ajutaj.ferindu-se totodata de un eventual accident.2.0066 0.0044 0.Seful de teava depune efort pentru a mentine teava de refulare in directia focarului.57D²P[kgf].0014 Tabelul XXIII.0090 0.06 75° 1.00 In anexa 3 sunt date valorile lui H3 si L pentru diferite presiuni si diametre de ajutaje.0030 0.Eficacitatea unei tevi de refulare la un incendiu nu poate fi asigurata decit daca teava respectiva este manipulata corespunzator. Forta de reactie: R=2AP[kgf].4.02 90° 1.0040 0.40 15° 1.4. Forta de reactie este egala cu dublul suprafetei ajutajului inmultit cu presiunea P.0019 0.0183 0. 4 Rezulta ca forta de reactie creste cu patratul diametrului ajutajului.0027 0.0228 0.0124 0.0149 0.care este preluata de miinile sefului de teava.2.20 45° 1.0050 Diametrul ajutajului [mm] 30 32 34 36 38 40 44 50 Valoarea coeficientulu i Ψ 0.0038 0.4. Lungimea jetului compact (bataia pe orizontala): Lj=x`Hj .0136 0. Forta de reactie (recul) . x` este un coeficient determinat experimental a carei valoare se da in tabelul XXIII.3.0165 0.Daca diametrul se mareste de trei ori.forta de reactie creste de noua ori.0034 0.30 30° 1.0097 0.D – diametrul ajutajului [m].0077 0. Diametrele ajutajelor in functie de valorile coeficientului Ψ Diametrul ajutajului [mm] 10 11 12 13 14 15 16 17 Valoarea coeficientulu i Ψ 0. In principiu manevrabilitatea tevii de refulare depinde de forta de reactie dezvoltata de teava.0114 Diametrul ajutajului [mm] 18 19 20 22 24 25 26 28 Valoarea coeficientulu i Ψ 0. .0203 0.0061 0.0105 0. Forta de reactie in functie de presiunea la teava de refulare si debitul tevii este data in tabelul XXIII. Valorile coeficientului x` Unghiul β dintre raza de actiune a jetului si orizontala Valoarea coeficientului x` 0° 1.0057 0.

conducta de serviciu.5 101.5 175.8 25.5 46 51.4 7.5 72 78.5 30.5 63.5 159 196.4 49 55 56.seful de teava trebuie asigurat cu cordita.5 Presiunea [mH2O] 60 70 9.8 15 20 24. 5.8 22.3 56.5 202 224 286 354 100 16 19 25 31 35 40 45 51 57 63 69 76 83 90 98 106 114 123 138 141 151 161 181 203 227 251 318 393 La o forta de reactie cuprinsa intre 30 si 50 kgf trebuie sa se depuna o forta considerabila pentru minuirea tevii de refulare.5 15.4 48.5 106 96.5 113 108 127 121.9 20.5 72.5 68. .5 53.5 125.5 24 28 27 31.6 35.5 9.5 31.1 18.4 33.6 30.9 41.5 38 41.care transporta apa de la conductele principale pina la punctele de bransament.5 15.2 60.trebuie sa se foloseasca tevi de refulare speciale (pe afet.5 18.7 34.7 21 24.4 13.5 80.5 201 254 314 90 14.5 50.5 36 40.9 27 29.RETELE EXTERIOARE DE DISTRIBUTIE Reteaua de distributie se compune din: .5 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 34 36 38 40 45 50 30 4.5 111 124 127 136 145 163 182.6 10 12.3 17.5 90.7 58 54 63 58.8 24.5 17.3 95.5 64.5 20 22.5 45.Daca forta de reactie depaseste 50 kgf.La o forta de reactie de peste 80 kgf.5 45 49 53 57 61.5 44.7 42.2 36.5 85 91 98.5 28.2 40 37. .8 66.6 21.5 90.5 74 68.5 69 70.5 31.5 81 83 95.3 61 68 75.5 12.5 142 136 159 150.3 49.5 75.6 11.5 22.8 28 32 36 41 45.5 60.1 45.4 55.3 48.2 36 39 42.2 27.5 80 74 86 83 96.7 7.5 102.4 14 14 18 20.5 81 90.5 110 113 120 129 145 162 181.5 12 13.5 100 127 157 50 8 9.5 191 222 236 275 80 12.5 25.5 84.9 31.3 10.3 45.2 11.5 27.5 98.tunuri de apa).8 5.3 54.conducte principale (artere) care transporta apa de la rezervorul de compensare sau de la statia de pompare in sectoarele de consum.5 113.5 108 40 6.3 15 17.4 17 22.8 34.Fortele de reactie [kgf] in functie de presiunile la tevile de refulare si de diametrele tevilor [mm] D [mm] 10 11 12.5 75.8 44 41.7 62 68.

7 2.5.La conductele principale cu Dn> 250 mm nu se admit.90 1 1.2 1.25 1.56 2.in general. inelare cu distributie inelara. Metodologia controlului tehnic de specialitate al activitatii de prevenire si stingere a incendiilor 1.85 0.60 0. ramificatie cu distributie inelara. Pentru centralele industriale.6 1.7 1. In cazul in care pentru asigurarea debitului necesar stingerii incendiilor se prevede folosirea hidrantilor cu Dn≥70 mm.Pe aceste conducte se executa bransamente pentru consumatori.in special in intersectia strazilor.Conductele de serviciu au diametrele cuprinse intre 80 si 200 mm inclusiv.37 1.9 3 Debitul economic [l/min] 300 600 1400 2700 4800 6400 16000 27000 43000 51000 118000 Observatii Numarul de masini de incendiu x care se pot alimenta de la fiecare conducta sau artera se stabileste in functie de debit.6 1. Se practica urmatoarele scheme de distributie de a retelelor de apa: ramificate.44 1.76 2 2.1.9 Debitul normal [l/min] 180 360 900 1700 3000 4000 10000 17000 27000 32000 38000 53000 74000 Viteza maxima economica [m/s] 1 1. Presiunea maxima admisa in retea este de 60 mH2O.in retelele exterioare se admit in mod exceptional si presiuni mai mari.5 1.cu conditia sa se ia masuri ca armaturile interioare sa nu fie solicitate la presiuni mai mari de 60 m H2O.bransamente.8 1.4 2.se admite montarea lor direct pe conductele principale. Debitele conductelor si arterelor in functie de diametrele si de vitezele uzuale de circulatie a apei sunt aratate in tabelul XXIII.7 1.75 0. Se considera pentru fiecare masina un debit de 600-1000 l/min.7 2.1 1.de regula. Debitele conductelor si arterelor in functie de diametrele si de vitezele uzuale de circulatie a apei Schem Diametrul a [mm] Condu cte Artere 80 100 150 200 250 300 400 500 600 650 700 800 900 Viteza normala [m/s] 0. Hidrantii de incendiu se vor monta.PREGATIREA CONTROLULUI .pe conductele de serviciu.

. . . .instalatiilor.pentru: ..studierea problemelor de prevenire si stingere a incendiilor legata de procesele tehnologice si proprietatile fizico-chimice ale materiilor prime si produsele finite folosite.indeosebi in punctele vitale vulnerabile la incendii.modul de organizare si desfasurare a activitatii de prevenire si stingerea incendiilor.precum si a controlului acestuia.consultind documentele de control intocmite anterior. .indrumarea si sprijirea acestuia.EXECUTAREA CONTROLULUI 2.verificarea realizarii masurilor stabilite de conducere si a planului de autoaparare impotriva incendiilor.punctelor vitale si vulnerabile la incendiu si solutionarea starilor de pericol.controlul activitatii si al capacitatii de actiune a compartimentului P.formatiei civile de pompieri. .masurile luate pentru asigurarea securitatii.aprecierile privind activitatea compartimentului de prevenire si stingere a incendiilor.I.problemele deosebite cu care se confrunta privind starea constructiilor.informarea privind situatia operativa din unitate (localiate) prin prisma existentei starilor de pericol si altor nereguli. .cu accent de cunoasterea pericolelor si cauzelor specifice de incendiu si a masurilor de prevenire si stingere. . EXECUTAREA CONTROLULUI LA CONDUCEREA ADMINISTRATIVA A UNITATII SAU LA PRIMARIA LOCALITATII Solicitarea sa prezinte datele legate de: .pe zile.precum si cele referitoare la organizarea si functionarea organismelor P. .instruire si educare.stabilirea concreta a scopurilor si obiectivelor controlului sarcinilor si raspunderilor fiecarui participant. (comisiei tehnice. .preocuparea pentru apararea impotriva incendiilor. Stabilirea programului de indrumare si control.acordarea asistentei tehnice de specialitate. .sprijinirea activitatii de informare. 2.dupa caz.cu celelalte organe cu care se coopereaza.informarea conducerii administrative asupra perioadei controlului si a scopurilor acestuia in legatura.Se asigura: .studierea prevederilor legale si celorlalte acte normative care reglementeaza activitatea de prevenire a incendiilor in legatura cu specificul unitatii sau localitatii ce urmeaza a fi controlate.1.cadrelor tehnice).aprecierile privind capacitatea de autoaparare impotriva incendiilor a unitatii (localitatii). .a modalitatilor de finalizare a controlului.a vietii si bunurilor. .finalizarea controlului.S.I.datele privind incendiile sau inceputurile de incendiu izbucnite. .procesul tehnologic si altele care pot influenta negativ protectia impotriva incendiilor.S.controlul respectarii normelor de prevenire si stingerea incendiilor. . Cooperarea in control a factorilor de raspundere si specialistilor si punerea lor in tema.

instruire si educare etc. .instalatiilor.situatia dotarii obiectivului cu sisteme de protectie impotriva incendiilor.VERIFICAREA PLANULUI DE AUTOAPARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR Se urmareste: .precum si a altor mijloace din inzestrare.indeosebi privind controlulu respectarii normelor.actiuni de informare.3.incadrarea si dotarea formatiei civile de pompieri.evacuare. EXECUTAREA CONTROLULUI LA COMISIA TEHNICA DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR Se verifica: . .conform normelor specifice. 2.aparatura. .autocontroalelor. misiuni si sarcini concrete pentru personalul de la locurile de munca. controalelor (de fond.salvare si stingere a incendiilor).tematice si inopinate). modul de utilizare a mijloacelor initiale.in indeplinirea sarcinilor.respectarea programului zilnic al formatiei si prezenta pompierilor.EXECUTAREA CONTROLULUI LA FORMATIA CIVILA DE POMPIERI Se verifica: . concretizarea si incadrarea in termen. .. .indeplinirea atributiilor si sarcinilor de catre cadrele tehnice special incadrate (angajate) sau documente pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenire si stingerea incendiilor.mijloace initiale de interventie si alte sisteme.formatiile civile de pompieri si celelalte forte.planificarea actiunilor concrete ce se vor desfasura.surselor de apa.legalitatea continutului si existenta pieselor necesare.inceputurilor de incendiu.si instruirea personalului incadrat in munca.limitare si inlaturarea efectelor calamitatilor naturale si catastrofelor.controalelor proprii si a constatarilor organelor specializate de control.atributiilor si masurilor ce revin membrilor comisiei tehnice.ordinea interioara. . stabilirea concreta a conceptiei de interventie in ipotezele stabilite.exploziilor si avarierilor produse.4.masini.stadiul realizarii actiunilor preventive stabilite in sarcina comisiei tehnice si eficienta acestora.pregatirea formatiei civile de pompieri. completarile facute pe parcursul anului pe baza dispozitiilor organelor tutelare.alimentare cu apa.2.dispozitivelor.cunoasterea obligatiilor.echipament de protectie si substante de stingere.pregatirea profesionala a formatiei civile de pompieri si personalului (exercitii si aplicatii de alarmare.instalatii speciale.organizarea pe principiul autoapararii a interventiei pentru stingerea incendiilor.masinilor de utilajelor de prevenire si stingere a incendiilor.evidenta incendiilor.calitatea masurilor de autoaparare impotriva incendiilor stabilite: daca vizeaza solutionarea problemelor si perfectionarea activitatii.organizarea.gradul de implicare a acestora.2. precizarea responsabilitatii si posibilitatea verificarii indeplinirii lor.cauzele si consecintele acestora si a masurilor preventive stabilite 2. . .utilaje. .

capacitatea de actiune a formatiei civile de pompieri si a celorlalte forte proprii obiectivului. .depozitelor si celorlalte locuri de munca de care raspund. . .5.cu sarcini si responsabilitati concrete.organizarea evacuarii persoanelor si bunurilor.intretinerea si starea de functionare a mijloacelor de protectie impotriva incendiilor din dotarea formatiei.instalatiilor.VERIFICAREA RESPECTARII NORMELOR DE PREVENIRE SI STINGEREA INCENDIILOR Organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca urmareste: . .precum si a problemelor parcurse prin programul de instruire profesionala.capacitatea practica de actiune a personalului de pe locul de munca in caz de incendiu.).controlul respectarii normelor.printr-o aplicatie practica de prevenire si stingere a incendiilor executata pe timpul controlului.avertizare. aportul conducerii administrative. Preocuparea factorilor de conducere pentru asigurarea autoapararii impotriva incendiilor. 2.cunoasterea conceptiei de actiune pe principiul autoapararii. . tabela de dotare. .precum si a materialelor necesare pregatirii de specialitate.semnalizare.cunoasterea atributiilor si raspunderilor pompierilor civili.stadiul executarii programului de instruire a formatiei.).caracterul practic aplicativ a procesului de pregatire. .activitatea de prevenire a incendiilor desfasurata de pompierii civili (instruirea personalului incadrat in munca.existenta la formatia a documentelor stabilite (planul de autoaparare.existenta si functionarea mijloacelor de alarmare a personalului si de anuntare a incendiilor. organizarea zilnica pe ture a controlului respectarii normelor.precum si a materialelor de popularizare a regulilor de prevenire a incendiilor.de protectie etc.actiuni executate pentru popularizarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor etc.la care a participat formatia civila de pompieri..eficienta actiunilor de interventie. . . . evidenta interventiilor. .afisarea organizarii autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca.indeplinirea acestora. a sectiilor. participarea la verificarea si intretinerea sistemelor de prevenire si stingere a incendiilor din unitate (localitate). programul lunar de pregatire profesionala. .supravegherea unor instalatii tehnologice sau lucrari periculoase. evidenta lucrarilor cu foc deschis. executarea si calitatea lucrarilor de asistenta tehnica planficata.urmarind: .precum si regulilor si masurilor specifice de autoaparare.organizarea interventiei in caz de incendiu pe ture.a atelierelor. . organizarea zilinca a interventiei si programului de activitate pe ture si ore.starea de functionare a acestora si cunoasterea folosirii lor.exercitarea autocontrolului respectarii normelor si a indeplinirii sarcinilor.cunoasterea modului de folosire a acestora de catre personalul desemnat.organizarea zilnica a interventiei.existenta mijloacelor de prevenire si stingere a incendiilor prevazute (instalatii de detectare.registrul de control).cunoasterea obligatiilor generale ale personalului incadrat in munca.comisiei tehnice si specialistilor la instruirea formatiei. notele de anuntare a incendiilor.

.asigurarea dotarii locurilor de munca cu toate mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor stabilite si a intretinerii acestora in starea de utilizare.avarieriilor si exploziilor.DEZVOLTARE.inginerie tehnologica si proiectare.) sau care pot contribui la propagarea acestora (exhaustarea.instruirea periodica a personalului si verificarea insusirii sarcinilor stabilite.masurile organizatorice si tehnice luate referitor la: ● stabilirea obligatiilor.instalatiile si dispozitivele de protectie impotriva incendiilor cu care sunt echipate constructiile si tehnologiile de producte. . .cercetare.inclusiv conducerilor administrative si tehnice ale unitatilor respective.indrumare si controlul in domeniul investitiilor. evacuarea persoanelor si bunurilor.transporturi etc.constructorilor si beneficiarilor. .se evalueaza si se acorda asistenta tehnica de specialitate privind: . .precum si a prevederilor actelor normative si prescriptiilor tehnice privind masurile de prevenire si stingere a incendiilor ce se impun pentru functionarea noilor obiective in conditii de siguranta.sectoarele cu mari aglomerari de persoane si bunuri de mari valori. stingerea incendiilor.sarcinilor si raspunderilor privind prevenirea si stingerea incendiilor.vulnerabilitatea si pericolul de incendiu urmarind masurile luate: . . ● metodologia de urmarire.instalatiile utilitare care pot genera incendii (electrice.instalatiile tehnologice cu grad ridicat de pericol in exploatare.executarea periodica a personalului din subordine a exercitiilor practice pentru prevenirea si inlaturarea cauzelor generatoare de incendiu.verificare si analiza a activitatii desfasurate pentru protectia impotriva incendiilor..atributiilor. Verificarea cu prioritate a respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor la: .a modului de indeplinire a acestora.organizarea autoapararii impotriva incendiilor.constructii si instalatii ale obiectivului precum si gospodaria de apa – incendiu.si spatiile de depozitare.exercitarea controlului sistematic al respectarii normelor pe locurile de munca. ● cunoasterea de catre specialisti a proiectelor si cauzele care pot genera incendii si explozii in cadrul tehnologiilor. . ● modul de conlucrare cu organele de directivare.ventilatie.MODERNIZARE. . .VERIFICAREA LUCRARILOR DE INVESTITII.).6.actionarea pentru inlaturarea operativa a cauzelor de incendiu si a altor neajunsuri in respectarea normelor.a lucrarilor de investitii proiectate sau executate.cunoasterea obligatiilor si atributiilor legale. 2.instalatiilor si constructiilor proiectate.marimea.punctele vitale vulnerabile la incendiu din sectoarele productiei de baza. .REPLOFILARE SI REPARATII La proiectarea si realizarea lucrarilor de investitii se verifica.a masurilor de autoaparare si a sarcinilor stabilite.celelalte sectoare de activitate.de incalzire etc.respectarea prevederilor legale si a prescriptiilor tehnice la proiectarea si realizarea obiectivelor de investitii. .precum si la cele la care se executa lucrari de reparatii si punere in functiune.ce revin proiectantilor.in raport cu importanta. lichidarea urmarilor accidentelor tehnice.

avind in vedere: .anuntare si interventie in caz de incendiu.rodajul.suprafata construita si numarul de nivele.intocmirea planurilor de evacuare in caz de incendiu.instaltii. . ● dotarea cu masini.mobilier si alte dotari) existente la constructii.precum si elaborarea planurilor si documentatiilor privind interventia la calamitati.aparatura cu substante chimice de prevenire si stingere a incendiilor. .indeosebi a formatiei civile de pompieri si dotarea acestora.imbinarea si solutionarea conjugala a cerintelor de productie si de utilitate functionala cu cele de protectie impotriva incendiilor.elaborarea schemelor si instructiunilor de functionare.exploatare si intretinere a sistemelor de incalzire. . realizarea la termen a sistemelor de protectie prevazute in proiecte. .lichidelor inflamabile si materialelor combustibile. .probelor tehnologice. ● stabilirea gradului de rezistenta la foc al cladirii.I.periculozitatea tehnologiilor de executie a lucrarilor de constructii montaj si finisaj la obiectivele de baza mai ales cele care implica utilizarea focului deschis.precum si a conditiilor si masurilor specifice de prevenire si stingere a incenndilor.dimensionarea si amenajarea corespunzatoare a cailor de evacuare si de interventie in caz de incendiu.executie si punere in functiune a mijloacelor de protectie impotriva incendiilor cu ale lucratorilor de baza.. .exploatare si intretinerea sistemelor si dispozitivelor de protectie impotriva incendiilor. ● stabilirea. . La organizarile de santier si spatiile de cazare se verifica cunoasterea starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu ce pot sa apara.indeosebi a deficientelor care pot genera incendii.instalatii si dispozitive de siguranta in exploatare si de protectie intrineasca. ● limitarea la minimum necesar a substantelor si materialelor combustibile (din procesul tehnologic.stabilirea sau complectarea compartimentului de prevenire si stingere a incendiilor. . cuprinderea in graficul de asigurare a fortei de munca a necesarului de personal pentru pompierii angajati in cadrele tehnice P.precum si conceptia stabilita pentru asigurarea prevenriiri si stingerii incendiilor.in strinsa corelare cu categoria pericolului de incendiu sau destinatia cladirii.interventii si incendii de mari proportii. pregatirea personalului de deservire a acestora. .precum si in vederea punerii in functionare sau darii in exploatare a noilor obiective. ● echiparea cu sisteme. ● asigurarea compartimentarii constructiilor si incaperilor impotriva propagarii incendiilor si efectuarea exploziilor. .utilaje.corelarea graficelor de aprovizionare.asigurarea mijloacelor de alarmare.● stabilirea caracteristicilor substantelor periculoase utilizate ori depozitarea.gradul de rezistenta la foc si compartimentarea constructiilor din organizarea de santier si a celor de cazare.si posibilitatile de evacuare a acestora in caz de incendiu.S.finisaje.modul de realizare. .clasele de combustibilitate si calitatile de materiale si substante depozitate.instalatiilor electrice si a altor instalatii utilitare. .precum si modul de organizarea a depozitarii.organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe timpul lucrarilor.modul de amplasare.numarul de persoane si categoriile socio – profesionale aflate in organizarea de santier si cazare.echipament de protectie si mijloace de salvare – evacuare.

.INSTRUIRE SI EDUCARE PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR Se verifica: .utilizarea posibilitatilor existente in unitati (localitati) pentru popularizarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor si combaterea cauzelor specifice de incendiu.realizarea masurilor si actiunilor de informare.1).compartimenul PSI.electricieni si cu alte categorii de personal si cetateni.adaptate specificului unitatii (localitatii).exista substante care intretin arderea (oxigen sau substante care cedeaza oxigen).respectarea graficelor de instruire si testare.precum si de instruire a personalului in obiectiv si oportunitatea temelor prevazute.se ajunge la temperatura de aprindere. .formatia civila de pompieri.construirea.diferentiata pe categorii socio – profesionale.cadrele tehnice PSI si alti factori de informare.pregatirea metodica a factorilor care executa nemijlocit instruirea si consemnarea in fisele individuale de instructaj.FINALIZAREA CONTROLULUI TEHNIC Controlul tehnic se finalizeaza printr-o varietate de cai. Procesul de ardere poate fi intrerupt prin diferite procedee. ..exista substante sau materiale combustibile. crt. .activitatea si capacitatea de actiune a acestuia.executarea nemijlocita de catre organul de control a unor actiuni de informare si instruire indeosebi cu factorii de raspundere. .pentru a Dioxid de carbon prelua caldura necesara continuarii procesului refulat sub forma .valorificarea materialelor si mijloacelor specifice primite in unitati (localitati). contributia adusa de comisia tehnicam.a personalului incadrat in munca.cuprinderea intregului personal.7.ACTIVITATEA DE INFORMARE. 0 1 Denumirea procedeului 1 Racirea zonei de ardere Procedeele de intrerupere a procesului de ardere Modul de actiune si domeniul de utilizare Substantele (agenti) de stingere 2 3 Folosirea unor substante cu o temperatura mai Apa joasa si cu caldura specifica mai mare. 3. .Prin procedeu de intrerupere a procesului de ardere se intelege un proces fizic sau chimic aplicat printr-o serie de actiuni succesive. Nr.sarcinilor rezultate din prevederile legale si nevoilor de perfectionare a activitatii de prevenire a incendiilor.dupa caz a formatiei civile de pompieri.inzestrarea. .instruire si educare a personalului (cetatenilor).forme si mijloace.prevazute in planul de autoaparare.care urmeaza sa se finalizeze prin incetarea arderii (tabelul XXV. Procedee de intrerupere a procesului de ardere Procesul de ardere este posibil numai daca: . 2.elaborarea tematicii de instruire periodica.nivelului de autoaparare a acesteia.

2 3 4 de ardere La arderea eterogena (incandescenta) agentul de stingere preaia caldura din intreaga zona de ardere.Prin acesta procesul de care se ardere poate fi intrerupt la o concentratie de produc oxigen de numai 20.la incendiile de la sondele in eruptie sau la rezolvarea unor situatii de zapada carbonica Zapada.prea mari (bromura de etil.arderea inceteaza Se actioneaza asupra substantelor si materialelor combustibile in spatiu inchis Introducerea Introducerea unor substante denumite de inhibitori inhibitori.bromura de metilen.in incaperi relativ oxigen inchise La realizarea unui continut in jur de 15% oxigen in aer.in spatiu in care se in spatiile in produc reactii de ardere.atunci cind lipseste apa Spuma Pulberi stingatoare Prelate de azbest si paturi umezite Spuma cu coeficient mare de infoiere Nisip.pamint la inceputurile de incendiu Dioxid de carbon Abur Azot Apa pulverizata fin 5 Hidrocarburi halogenate care nu au proprietati toxice.de aerul materialelor atmosferic si Racirea stratului de la suprafata substantelor si substantelor materialelor care ard combustibile Crearea unui strat izolant pe suprafata de aerul substantelor si materialelor combustibile atmosferic Oprirea accesului aerului si a gazelor combustibile in spatiile in care s-a produs incendiul (umplerea spatiilor incendiate cu spuma cu coeficient mare de infoiere) Se actioneaza asupra lichidelor combustibile si a unor materiale solide Reducerea Introducerea de substante care nu intretin continutului arderea in amestecul de vapori-aer sau in aerul minim de care participa la ardere.in special la partea de coronament. scazind temperatura sub cea de aprindere La arderea omogena (cu flacara) preluarea temperaturii depinde de natura si starea substantei combustibile Realizarea contactului direct al agentului de racire cu stratul de la suprafata al materialului sau substantei combustibile Se actioneaza asupra materialului combustibile solide si lichide cu exceptia celor cu temperatura de inflamabilitate foarte scazuta Izolarea Izolarea materialului care arde.tetraflorur a de dibrometan) Substante explozive speciale .deosebit de active.6% la incendiile din spatiul reactii de inchis ardere Folosirea substantelor explozive Formarea unei unde de soc care exercita un puternc efect mecanic in zona de ardere asupra materialelor si substantelor combustibile Se actioneaza la incendiile de paduri.

Odata cu scaderea temperaturii lichidului se reduce si viteza de evaporare si deci si intensitatea de ardere Este eficient numai daca se actioneaza in primele momente asupra lichidelor combustibile Indepartarea Indepartarea substantelor combustibile care vin substantelor in contact cu zonele de ardere.de mijloacele si personalul care participa la stingere.Capacitatea de patrundere a apei in focarul incendiului depinde de dimensiunile picaturilor.situatia si proportiile incendiului.SUBSTANTE DE STINGERE PRIN RACIRE 1. Substante de stingere 1.in special cind apa se foloseste sub forma de jet compact. Alegerea unuia sau altuia dintre procedee depinde de natura.izolarea suprafetei incendiate de oxigenul din aer. Caldura specifica a apei la presiunea atmosferica normala si la temperatura de 20°C este egala cu 1 kcal/kg.fie cu ajutorul aerului substantelor sau al gazelor inerte introduse pe fundul aprinse prin rezevoarelor.6 7 deosebite Reducerea Amestecarea straturilor de combustibil.de miscarea curentilor de aer si a .La temperatura de 100°C si 1 at trece in stare de vapori.putindu-se opri combustibile astfel propagarea incendiului din zona de ardere 1) 2) Aer Gaze inerte.1 APA Apa este cel mai vechi agent de stingere.racirea materialului care arde.fie prin temperaturii circulatia aceluiasi lichid.actiunea mecanica.In acest fel se egaleaza amestecarea temperatura in straturile de lichid maselor de Straturile reci se amesteca cu stratul superior lichid aprins incalzit.de calitatea agentilor de stingere.unul dintre ele fiind hotaritor.de gradul de instruire a acestuia.se pot folosi mai multe procedee deodata.Se gaseste in cantitati considerabile.de conditiile meteorologice etc.formindu-se aproximativ 1600 – 1700 l abur.de proprietatile substantelor care ard. . Efectul principal al apei la stingerea incendiilor il constituie racirea materialului care arde. 1 l de apa la temperatura de 10°C are nevoie pentru a se evapora complet de 629 kcal.de presiunea dinamica jetului.procedeul necesitind instalatie speciala Nota: Pentru intreruperea procesului de ardere.Apa care vine in contact cu materialul aprins absoarbe caldura.este ieftina si relativ usor de procurat. Efectul de stingere a incendiilor cu apa se realizeaza prin: . .o transforma in vapori si prin saturarea spatiului inconjurator limiteaza accesul aerului spre focarul incendiului.si are o mare putere de racire.in unele situatii.Apa poate fi pulverizata pina la ceata.

protectia personalului care actioneaza la incendiu.Cerinta este ca la o presiune de 5 N/cm² jetul sa atinga distanta de 8 – 9 m. Proprietatile apei care-i limiteaza domeniul de utilizare: .prin concentrarea unei mari mase de apa pe o suprafata mica si prin posibilitatea de refulare la distanta mare.hidrogen sau oxigen. .jetul pulverizat prezinta urmatoarele avantaje: mareste de mai multe ori randamentul de stingere.reactioneaza la temperaturi joase cu unele metale ca sodiu.in unele cazuri.exotermic.de viteza de miscare a picaturilor.folosirea unei presiuni reduse. Jetul pulverizat este alcatuit din picaturi de apa cu diametrul de 1 mm. . Jetul compact se foloseste la stingerea incendiilor de substante solide. Pentru stingerea incendiilor in incaperi este nevoie de circa 5 l/m² suprafata a pardoselii si de 2.solutii de apa neumectate si solutii ale substantelor apoase ale sarurilor.densitatea relativ mare (la 4°C are greutatea specifica de 1gf/cm3.de la 2 pina la 10 at.a curentilor de aer si a produselor de ardere.2.generind dupa caz.precipitarea fumului rezultat din arderea substantelor incendiate.de la 50 pina la 120 at.3 l/m² pentru incendiile de motorina in rezervoare.printr-o insemnata forta de soc. nu provoaca deteriorarea obiectelor. 1. poate fi folosit in incaperi unde exista praf combustibil.produselor de ardere. . Apa se refuleaza asupra zonelor de ardere sub forma de jet compact si jet pulverizat (ceata sau ploaie).hidrogen. Fata de jetul compact.reactioneaza cu carbon de calciu.de gradul de evaporare a apei. Pulverizarea apei pina la ceata se poate realiza prin: .reactioneaza cu o serie de substante chimice. .si la alte materiale.racirea elementelor de constructie si a celor metalice.folosirea inaltei presiuni. .dispersarea in atmosfera a gazelor si vaporilor de combustibili grei.putindu-se ridica temperatura local pina la 600°C si degaja.de a prelua caldura de la suprafata substantei care arde si de proprietatile materialelor combustibile aprinse.5 pina la 7.Daca apa nu poate stinge un complet de incendiu. Capacitatea de patrundere a jetului de apa in focarul incendiului depinde de dimensiunile picaturilor. Apa poate fi folosita la stingerea incendiilor de materiale solide.buna conducatoare de electricitate. .insolubile in apa si cu densitatea mai mica decit aceasta si care au temperaturi de inflamabilitate superioara valorii de 60°C.cu degajare de acetilena.APA IMBUNATATITA CHIMIC .).Jeturile pulverizate se folosesc pentru stingerea incendiilor de lichide combustibile nemiscibile. Apa pulverizata se mai foloseste si la: . .de viteza de miscare a picaturilor si de gradul de evaporare a apei in zona flacarilor.cind se afla sub forma pulverizata sau abur.se foloseste adesea impreuna cu alte substante stingatoare (pulberi stingatoare etc.in zone cu temperaturi mari.de lichide combustibile miscibile cu apa. micsoreaza simtitor consumul de apa. Jetul compact se caracterizeaza prin viteze mari a curentului neintrerupt de lichid.de presiunea flacarilor.potasiu.gazoase si lichide.958 gf/cm3). .iar la 100°C de 0.de presiunea dinamica a jetului. .folosirea aerului comprimat.

depozite de materiale solide la o intensitate medie a incendiului Acoperisuri mari combustibile din lemn rotund in stive (cu spatii intermediare de 10 m): .18 – 0.sulfonat de sodiu-solutie 33% .40 0.pina la 10 m . INTENSITATEA DE REFULARE A APEI LA STINGERE cantitatea de substanta stingatoare [l sau kg] refulata in unitatea de timp [s sau min] pe unitatea de suprafata incendiata [m²].care folosit in procent de 0.textilele .08 – 0.3.pina la 40 m Instalatii de pe cheiuri Incendii in interiorul navelor Incendii la suprastructura Intesitatea de refulare a apei Pe suprafata [l/s si m²] In perimetrul [l/s si m liniar] 0.hirtia. Apa imbunatatita chimic este recomandabil a se folosi la stingerea incendiilor de materiale bogate in celuloza.reprezinta intensitatea de refulare a apei de stingere.45 0.obiectelor si natura incendiilor Mobila si la incendii in interiorul cladirilor Pereti exteriori la cladiri combustibile. 1.21 0.60 0.20 0. Valorile acestei intensitati in raport de natura materialelor si substantelor combustibile se arata in tabelul XXVI.3% reduce tensiunea superficiala apei de la 72.20 0.peste 30% umiditate .00 - .20 0.cum este lemnul.8 dvn/cm.08 – 0.denumit Dero 73.65 – 0.bumbacul.08 – 0. Utilizarea apei imbunatatite chimice duce la scaderea cu 35-50% a cantitatilor de apa folosite la stingerea incendiilor.Practic.soproane de lemn .40 – 1.sub 30% umiditate Scinduri in stive: .sub 30% umiditate Stive de scinduri cu urmatoarele spatii intermediare: .2-0. etc.50 0.pina la 25 m .peste 30% umiditate .8 pina la 39.06 – 0.10 0.15 0.exista posibilitatea de a reduce simtitor tensiunea superficiala a apei prin tratarea ei cu diversi detergenti (alchil-aril.13 – 0.reducinduse astfel timpul de patrundere pina la 3 ori).a perimetrului [m] sau a volumului [m3] pentru stingerea incendiului .10 0.20 0.80 1. Intensitatile de refulare a apei la stingerea unor materiale combustibile Denumirea materialelor.20 0.40 – 0.Pentru a mari puterea de patrundere a apei in masa materialelor cu care vin in contact s-a actionat asupra tensiunii superficiale a acesteia.75 0.

saponina.1 SPUMA CHIMICA Spuma chimica este formata dintr-o masa de bule de dimensiuni reduse.18 0. Pentru instalatiile fixe si semifixe se foloseste praful unic (amestec format din sulfat de aluminiu. Coeficientul de infoiere reprezinta raportul dintre volumul spumei formate si volumul solutiilor produselor A si B: Coeficientul de infoire = V .20 0.substantele chimice din care se obtine spuma sunt cunoscute sub numele de incarcaturi: A (acid) si B (baza).iar cea bazica din bicarbonat de sodiu sau potasiu.Astfel: Al2(SO4)3 + 6NaHCO3 = 6CO2 + 2Al(OH)3 + 3Na2SO4 H2SO4 + 2NaHCO3 = Na2SO4 + 2CO2 + 2 H2O Ca stabilizatori.20 0.05 – 0.navelor Incendii la corpul avioanelor Textolit.9 0.30 – 0.30 0.06 – 0.SUBSTANTE DE STINGERE PRIN IZOLARE 2.IV si V de rezistenta la foc Sali de teatru (spectacole) Garaje Alcool etilic (incendii la depozitele de alcool in fabrici de alcool) 0.8 – 0.re regula. Pentru stingatoare.care se formeaza pe cale chimica in urma reactiei dintre substantele care genereaya spuma (substanta acida si substanta bazica).07 – 0. .fiecare bula fiind invelita intr-o membrana lichida umpluta cu dioxid de carbon.15 0.care se adauga solutiilor.20 – 0.10 0. ir > inec reprezinta intensitatea reala si respectiv cea necesara de refulare a substantei de stingere. extractul de lemn dulce.10 – 0.din sulfat de aluminiu sau acid sulfuric de o anumita concentratie.40 Pentru reusita stingerii incendiilor trebuie indeplinita conditia: ir > inec .10 0.carbolit si deseuri de mase plastice Hirtie infoiata Stive de cauciuc si produse tehnice din cauciuc Folii din celuloid Incendii in pivnitele cladirilor de gradul II de rezistenta la foc Cladiri de productie de gradul III.16 – 0.10 0.14 0.se folosesc: glucoza. 2.20 – 0. spumanti pe baza de albumine etc.Substanta acida este formata.06 – 0.bicarbonat de sodiu si stabilizatori).06 – 0.

Spuma trebuie sa fie dirijata cu vintul in spate. Spuma cu coeficient mare de infoiere sau spuma usoara se utilizeaza pentru stingerea incendiilor izbucnite in incaperi prin inundarea acestora. dificultati la indepartarea spumei .pentru a se putea scurge incet. coeficient de infoiere. Eficienta spumei depinde de: caracteristicile instalatiilor existente pe masinile speciale de incendiu.precum si a substantelor solide. persistenta.la stingerea incendiilor de materiale combustibile solide si lichide.pe planuri verticale sau inclinate.in zona de ardere.cu coeficientul de infoiere pina la 20.la care coeficientul de infoiere este de 20 – 200. lipsa actiunii corozive (spre deosebire de spuma chimica).in canale de cabluri.ca si de gaze in regim reduse de presiune. .Aceste spume sunt formate din bule.coridoare.Spumele fizice sau spumele mecanice sunt mai persistente. Dezavantaje: greutate redusa.prin deversarea din utilaje generatoare special construite. .SPUMA FIZICA SAU MECANICA Aceasta se obtine prin dispersarea aerului in solutii din spumanti in apa.al caror invelis contine molecule de spşumant umplute cu aer. patrunderea spumei in locuri greu accesibile (pivnite.sub forma de jet sau tangent la suprafata incendiului. Spuma trebuie sa aiba urmatoarele calitati: fluiditate. lipsa unor efecte nocive asupra organismului uman.impotriva caldurii radiate.canale etc).din tunuri de stins incendii pe suprafata incendiata. . Folosirea spumei usoare prezinta urmatoarele avantaje: utilitazarea unei cantitati minime de apa (1 – 2 l pentru 1000 l spuma).care nu distrug invelisul de lichid al bulelor spumei.la care coeficientul de infoiere este de 200 – 1000.spuma medie.care nu reactioneaza cu solutiile apoase ale sarurilor.deversare lina. distanta relativ limitata de actiune a generatoarelor.Va+Vb 2. densitate.2.in subsoluri. Spuma se mai poate folosi la protectia materialelor si elementelor de constructie. stingerea rapida a incendiului si impiedicarea reaprinderii.spuma grea.Cel mai bun spumogen se obtine din proteine (faina de copite si coarne).refularea spumei de la distanta. Efectul de stingere al spumei consta in realizarea unui strat de o anumita grosime. presiunea apei. pret de cost relativ mare. Lichidarea incendiilor se realizeaza prin jeturi de spuma.deci instabilitate cind bate vintul. Se recomanda 3 moduri de refulare a spumei pe suprafetele incendiilor: . .dupa stingerea incendiilor. In raport de coeficientul de infoiere se obtin urmatoarele spume: .impiedica iesirea vaporilor in zona de flacari sau accesul oxigenului atmosferic.in magaziile navelor.spuma usoara. Spumele mecanice si chimice se folosesc la stingerea substantelor lichide aprinse.care provoaca racirea partiala a suprafetei aprinse.refulate pe suprafata combustibililor care ard. aderenta. temperatura mediului ambiant.Ca spumant se foloseste spumogenul lichid sau spumogenul praf.necorozive. timp de stingere minim etc. proportia de spuma si apa. .si ale caror concentratii de natura chimica sunt determinate de caracteristicile lor fizicochimice.

μ). Cind substanta tensioactiva pe baza de fluor se amesteca cu o substanta spumanta proteinica.2. Efectul de stingere al florexului este atribuit unor fenomene fizico-chimice. 2. speciale ale aductului potasocarbamic.4. La efectul de stingere mai contribuie natura si finetea particulelor de pulbere (100 – 60 microni .decit pulberea pe baza de bicarbonat de sodiu.Acestor cantitati le corespunde un efect de racire de ≈ 95 kcal.uree si din diferiti compusi ai borului.foarte eficienta la stingerea incendiilor. Sub actiunea caldurii bicarbonatul de sodiu se descompune conform relatiei: 2Na HCO3 ↔ Na2CO3+CO2+H2O In descompunerea totala a 1 kg de pulbere de bicarbonat de sodiu se degaja 0.In afara pulberii pe baza de bicarbonat de sodiu se mai fabrica pulberi pe baza de bicarbonat de potasiu.Apa usoara cu coeficient redus de infoiere se poate folosi si la stingerea incendiilor de aeroporturi.26 kg dioxid de carbon si se consuma o cantitate de caldura necesara pentru evaporarea a 300 cm3 apa. Efectul de stingere al apei usoare trebuie obtinut in decurs de 5 min.Actiunea de stingere instantanee a flacarilor produse pe timpul incendiilor se datoreste aductului potasiu – carbamic obtinut prin reactia chimica solid – sodiu. volatilitatea lichidului aprins scade pina la valori ce reduc aproape total intensitatea arderii.in prezenta unui catalizator cu continut de fluor.3.pelicula de apa usoara poate rezista pe suprafata lichidului timp de 5 – 6 min. Florexul .carbonat de sodiu. . La noi in tara s-a fabricat pulberea stingatoare pe baza de bicarbonat de sodiu denumita „Pulvogen”.la temperatura de 60°C. In general.PULBERI STINGATOARE Componentul de baza al unor pulberi stingatoare este bicarbonatul de sodiu.capacitatea de a degaja gaze inerte si vapori de apa.are la baza bicarbonatul de potasiu.apa usoara are mare eficienta la stingerea incendiilor.in stare netasata.prin efectul absortiei pe suprafata particulelor de pulbere a radicalilor liberi din flacari si de inhibare a particulelor de oxidare.Pulberea pe baza de bicarbonat de potasiu este cu 30 – 50% mai eficace la stingerea incendiilor. Apa usoara cu coeficient mediu de infoiere are efect mai mare la stingerea incendiilor de lichide combustibile declansate pe suprafete mari.Ea persista mult si asigura o regenerare permanenta a peliculei pe o durata mare de timp.formind la suprafata acestora o pelicula care impiedica evaporarea lor.Se refuleaza asupra lichidelor nemiscibile cu apa.dupa care este indicat ca lichidul sa fie acoperit cu spuma proteinica.substante care si dilueaza mediul in care exista focarul de ardere.o pulbere stingatoare care se fabrica la noi in tara.care maresc viteza de intrerupere a reactiilor chimice de ardere.in mod deosebit in stare fluidizata.azotul.precum si rezistenta la actiunea umiditatii atmosferice si a agentului de vehiculare.ureea tehnica si alte substante chimice. Apa usoara este compatibila cu spuma proteinica si intr-o oarecare masura si cu pulberile stingatoare. Aductului potasocarbamic i se mai adauga o serie de componente chimice cum ar fi dioxidul de carbon.APA USOARA (LIGHT-WATER) Acesta se obtine dintr-un spumant fluorurat.sulfat de amoniu.in faza „microcristalina”.si alte gaze inerte care au rolul de a mari mobilitatea florexului.

viteza de degajare a caldurii si scade temperatura de ardere si in final procesul de oxidare se intrerupe.uraniu.fiind mai greu decit aerul (greutatea specifica 1.1.pentasulfura de fosfor.acetati de etil.metil.biblioteci. Din dioxidul de carbon comprimat. nu se deterioreaza pe timp de conservare indelungata.Florexul nu se utilizeaza la stingerea incendiilor de sulfura de carbon.gaz de caroserie. conductibilitate termica redusa. 3. transformatoare si generatoare electrice.micsoreaza viteza de ardere. incaperi cu documente de importanta deosebita (arhive.determinata de proprietati chimice si de gradul de dispersie.ca agent de stingere. recipiente cu lichide combustibile cu o temperatura de inflamabilitate a vaporilor scazuta.). incaperi de productie fara supraveghere continua a productiei. DIOXIDUL DE CARBON Dioxidul de carbon.ca agent de vehiculare a pulberilor stingatoare din stingatoarele de incendiu si masini speciale de stins incendii.CO2 actioneaza asupra focarului si prin efectul de innabusire si racire.titan. Dioxidul de carbon se foloseste ca substanta stingatoare refulata prin intermediul instalatiilor fixe de stingere. .introdus in incaperea in care a izbucnit incendiul inlatura incendiul inlatura aerul. statii de distributie.butil etc.propan.muzee.).butanol.gaze de sonda.): lichide organice utilizate ca solventi in industria de lacuri si vopsele (benzen.pacura. nu distruge obiectele si materialele asupra carora se refuleaza.toriu.avind un volum de maximum 500 m3. centrale telefonice. capacitate de a forma un nor compact in suspensie de aer. fluiditate buna in conducte.butan. nu este conducator de electricitate.in apropierea cianurilor pentru ca reactioneaza cu acestea.acetilena. stabilitate termica.metale piroforice si substante reductoare. masini si aparate electrice amplasate in incaperi inchise. instalatii sau utilaje de mare volum cu un rol important economic.dioxidul de carbon se foloseste la: depozit de materiale amenajate in incaperi cu suprafata redusa.sunt: patrunde in orificiile obiectului aprins.metale usoare ca magneziu.acetona.motorina.In medie se considera ca pentru stingerea incendiilor la majoritatea substantelor este suficienta o concetratie de 30 – 35% in volum de CO2 in aer. Se mai poate folosi si la stingerea incendiilor de gaze combustibile (metan.combustibil de calorifer.Pulberea stingatoare „Florex” se foloseste la stingerea incendiilor de: combustibili petrolieri lichizi (benzine.petrol lampant.).toluen. centre de calcul.magazii din navele maritime.53). Cea mai eficace actiune de stingere se obtine inchis.prin detenta se obtine zapada carbonica.uleiuri etc. Pentru stingerea incendiilor. Restrictie. nu este sensibil la actiunea temperaturilor scazute. Calitatiile dioxidului de carbon.solvent nafta etc. stabilitate la umezire.). produse polare (metanol. Nu se utilizeaza la incendii de: sulf.SUBSTANTE FOLOSITE LA REDUCEREA CONTINUTULUI MAXIM DE OXIGEN 3.laboratoare etc.gaz inodor si incolor.Efectul de racire a 1 kg CO2 corespunde cu 15% din efectul de racire a 1 kg apa (629 kcal/kg).de cracare etc. Pulberile stingatoare trebuie sa indeplineasca conditiile de: eficacitate mare de stingere.plutoniu.

in special acolo unde exista permanent o instalatie tehnologica de abur.putindu-se refula concomitent cu evacuarea persoanelor din incaperea incendiata.SUBSTANTE DE STINGERE PRIN INHIBITIE CHIMICA Dintre mijloacele de stingere prin inhibitie chimica se citeaza hidrocarburile halogenate. Cu cit concentratia de stingere este atinsa mai repede. Aburul ca substanta de stingere se foloseste in instalatii fixe.si de densitatea jetului de apa.obtinute prin pulverizarea apei sub inalta presiune sau prin utilizarea unor tevi pulverizatoare speciale.Dintre acestia cei mai utilizati sunt halonii 1301 si 1211.3. amestecarii vaporilor substantei cu vapori de combustie.sub forma de aerosoli. Procesul de intrerupere a arderii se datoreste: vaporizarii picaturilor de substante stingatoare. Hidrocarburile halogenate au fost denumite haloni. Stingerea incendiilor cu hidrocarburi halogenate se poate face cu: jet compact.semifixe.Concentratia de stingere ajunge pina la 31% in volum.iar descompunerea hidrocarburilor halogenate este mai redusa.3.AZOTUL Gaz fara culoare si miros.Se citeaza slaba lui toxicitate.mai usor ca aerul. Halonul 1211.pina la limita la care continuarea arderii devine imposibila.Hidrocarburile halogenate se refuleaza asupra incendiului din stingatoare si instalatii fixe.petrochimica. Restrictie. . de lacuri si vopsele.trebuie sa aiba particule pina la 100μ. interactiuni fizicochimice dintre vaporii de haloni si de combustibili.denumit BCF.se foloseste la stingerea incendiilor izbucnite in instalatii tehnologice.jet pulverizat. 3.in statii de pompe si la uneleinstalatii tehnologice. Concentratia eficienta pentru stingerea incendiului este de pina la 35% in volum.Se foloseste atit abur saturat cit si cel supraincalzit.Este indicat ca halonul 1301 sa nu fie folosit in concentratii mai mari de 10%.superioare fata de dioxidul de carbon. 4.4. Efectul de stingere al aburului se bazeaza mai ales pe diluarea concentratiei de oxigen.2.Efectul de stingere depinde de uniformitatea aparitiei picaturilor in flux.Mijloacele de inhibitie chimica au punctul de fierbere coborit.este o substanta stingatoare foarte eficicace pentru stingerea incendiilor.stabilitatea termica scazuta cu formarea radicalilor si atomilor. 3.Eficienta unei butelii cu halon 1301 este echivalenta cu 5 butelii de dioxid de carbon de aceeasi marime.in zonele ocupate normal si unde evacuarea nu se poate realiza in mai putin de 1min.in camere de uscare.ABURUL Ca agent de stingere este folosit in industria chimica. Halonul 1301 pastrat sub presiune sub forma lichida are proprietati.cu atit stingerea se realizeaza intr-un timp mai scurt.APA PULVERIZATA Ca substanta de stingere prin reducerea continutului de oxigen.fiid refulat din instalatii fixe speciale de stins incendii.care la incalzire trec usor in stare gazoasa.

Inaltimea de aspiratie este in medie de 4-5 m si nu poate depasi 7 m.iar supapa n se deschide.Este o pompa cu piston la care inaltimea de aspiratie este aproape nula.sectiunea pistonului [m²].Supapa m este deschisa si supapa n inchisa.La cursa descendenta supapa m se inchide.Pompe si aparate folosite la stingerea incendiilor 1. Debitul pompelor cu piston: 1) Cu actiune simpla: Q=Asn [m3/s].refulante si aspiratoare refulante. Pompa aspiratoare – refulanta. 2.Apa care se gaseste deaspupra pistonului este mai ridicata pina la conducta de refulare.In acest mod se obtine circulatia continua a apei.1 A. 60 A` sectiunea tijei pistonului.Pompele cu simplu efect au doua supape. Pompele aspiratoare – refulante se construiesc cu simplu efect (actiune simpla) si ca dublu efect sau actiune dubla.aspiratia facindu-se direct prin corpul de pompa. s – cursa pistonului [m].POMPE CU PISTON Se construiesc pompe aspiratoare.si la fiecare cursa a pistonului. La cursa descendenta a pistonului supapa de aspiratie m se inchide si apa aspirata in cursa anterioara trece prin supapa n in partea de deasupra pistonului de unde.POMPE CENTRIFUGE . 27.care de regula se ia egala cu 0. 60 3 Q – debitul [m /s]. n – numarul de curse ale pistonului.la cursa urmatoare a acestuia este refulata din pompa. A . Pompa cu dublu efect este astfel construita incit fiecare cursa este completa a pistonului se produce o refulare si o aspiratie .iar supapa n se deschide si apa trece in conducta de refulare. In cursa ascendenta a pistonului supapa de aspiratie m este deschisa si n este inchisa.iar cele cu dublu efect patru supape. Pompa aspiratoare.utilizarea hidrocarburilor la stingerea unor categorii de incendii se restringe din ce in ce mai mult.apa fiind trimisa in conducta de refulare.Din cauza toxicitatii.Pompele refulante se folosesc pentru pomparea apei de la nivelul solului.Dupa cursa ascendenta a pistonului in corpul de pompa se formeaza un vid partial. 2) Cu actiune dubla: Q= (2A-A`)sn [m3/s]. Pompa refulanta.Apa patrunde prin conducta de aspiratie in corpul pompei si impinge supapa in sus.La cursa descendenta supapa m este impinsa in jos oprind intrarea lichidului in tubul de aspiratie.Locul aerului este luat de apa.adica apa este actionata alternativ de doua fete ale pistonului in ambele sensuri.din mine ca pompe de incendiu etc.La curba ascendenta a pistonului se face vid potential.

Apa intra in corpul pompei in directia axiala si este condusa apoi de catre paletele rotorului catre exterior.Ele se construiesc cu unul sau mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea cu apa a retelelor de distributie etc.iar in cea de refulare in jur de 3m/s.pe ambele laturi.Primul rotor trimite apa cu o presiune egala p+p1 in cel de al doilea rotor.una sau doua conducte in forma de T.Rotorul pompei este prevazut cu palete care au rolul de a antrena si conduce lichidul in strator.Din punct de vedere al inaltimii de ridicare a apei se cunoaste: 1) Pompe centrifuge de joasa presiune. Apa.in care se gasesc.In conducta de aspiratie viteza apei nu depaseste de regula 2m/s.Se construiesc cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea caldarilor cu abur.pus in miscare de motor. La pompele centrifuge pentru incendii se cer presiuni mai mari de 12-13 at. .care datorita presiunii atmosferice intra in tubul de aspiratie.presiunea maxima care se poate obtine p1+p=p1+12.orificiile de comunicare cu pompa de vid si respectiv pentru intrarea apei la corpul de presare si refulare. 3) Instalatia de incalzire a pompei si de racire suplimentara a motorului (la unele tipuri de masini).la care inaltimea de ridicare a lichidului este cuprinsa intre 20 si 60 m H2O. Principiile care stau la baza constructiei si functionarii pompelor centrifuge constau in admisia lichidului pe la centrul rotorului cu o viteza redusa si antrenarea lui pe palete sub influenta fortei centrifuge.in functie de tipul masinii. 75 η 102 3 Q – debitul pompei [m /s].Numarul etajelor este de pina la 10-12. Presiunea care se formeaza in exteriorul rotorului este proportionala cu patratul vitezei unghiulare.variabil. Din punct de vedere constructiv se deosebesc: 1) Pompe centrifuge radiale.5 at.Ele se folosesc ca pompe de irigatii. 3) Pompe axiale.la care inaltimea de ridicare a lichidului este de peste 60 m H2O.Deci este necesar construirea unor pompe cu rotori in serie. 2) Pompe centrifuge de medie presiune.determinata de rotatia rotorului. Daca p este presiunea de intrare in rotor.ca pompe pentru incendiu etc. In general.Se construiesc cu un etaj.montati pe axul pompei un numar de rotori si de statori care maresc viteza de curgere a apeisi respectiv dirijeaza apacu presiune la conductele de refulare. Puterea pompei centrifuge: P= γQH [CP] . aceasta o impinge mai departe cu p+p1+p2. P= γQH [kW] .dind lichidului si o miscare de rotatie in jurul arborelui.in mod obisnuit nu poate asigura o presiune mai mare de p = 12. 2) Corpul de presare – refulare. 2) Pompe cu intrare axiala si iesire radiala.robinetele pentru golirea pompelor de apa si aparatura de control. 3) Pompe centrifuge de inalta presiune.este primita de corpul de aspirare si de aici trece in rotor.pompa centrifuga folosita la masinile de incendiu se compune din: 1)Corpul de aspiratie.5 at.prevazut cu doua sau mai multe racorduri tip A pentru alimentarea cu apa. O pompa centrifuga cu un singur rotor.la care inaltimea de ridicare a lichidului este de pina la 20 m H2O.in schimb in corpul pompei este mai mare.la alimentarea centralelor hidraulice.

deschizindu-se robinetul vacuummetrului si .auxiliare.H – inaltimea de refulare [m]. forta centrifuga proiectind paletele la periferia carcasei. Randamentul pompei variaza dupa natura constructiei. γ – greutatea specifica a apei [kgf/m3].Amorsarea consta in umplerea lor si a conductei de aspiratie cu apa.inainte de pornire. Prin sistemul de antrenare se imprima rotorului o miscare de rotatie.iar cele in care volumul scade are loc refularea aerului aspirat. Pompa de vid trebuie bine intretinuta prin: verificarea si complectarea nivelului de ulei.tubul de aspiratie si pompa centrifuga si o evacueaza in atmosfera.Se pune in functiune pompa centrifuga si apoi se cupleaza pompa de vid cu ajutorul unei manete. Functionarea pompei de vid nu trebuie sa depaseasca 3 min. canal de evacuare a aerului.deci se impune ca inainte de o noua actionare sa se complecteze si sa se restabileasca nivelul initial. η – randamentul pompei centrifuge.80.60 si 0. palete (aripioare).la pompele centrifuge. canalul de legatura dintre pompa de vid si pompa centrifuga. in spatiile in care volumul creste are loc procesul de aspiratie.fapt confirmat prin iesirea apei din orificiul de evacuare. 3. Functionarea. Functionarea.1.POMPA DE VID CU EJECTOR Aceasta se compune din: corpul pompei si coloana de ejectie cu ajutajul de ejectie a gazelor de esapament. blocul pompei de vid.inchizind spatii variabile datorita amplasarii excentrice a rotorului fata de carcasa.2.dupa care axul pompei de vid se cupleaza cu axul pompei centrifuge.ajutajul divergent prin care gazele si aerul aspirat se evacueaza in atmosfera. La masinile de incendiu ca pompe de vid. 3. Fiecare compartiment transporta o anumita cantitate de aer existenta in sorb. POMPA DE VID CU ROTOR SI PALETE MOBILE Pompa de vid cu rotor si palete mobile este compusa din: carcasa in interiorul careia se invirte rotorul. 3.evacuindu-se mai intii aerul din sorb.se folosesc de regula pompele de vid cu rotor si palete mobile si pompele cu ejector de gaze.conducta de aspiratie si pompa.apa din sursa este impinsa de presiunea atmosferica in pompa.Cuplarea se face in sisteme diferite in raport de tipul constructiei pompei. actionarea periodica timp de citeva secunde pentru a evita griparea paletelor.deoarece se poate incalzi. La fiecare actionare a pompei de vid o parte din uleiul din rezervor este consumat.Vidul fiind facut.pompa de vid se decupleaza. Dupa efectuarea vidului. locasul cilindrului pompei de vid.clapeta cu ajutorul careia gazele de esapamentse dirijeaza spre ejector si conducta de legatura cu pompa centrifuga. axul.intre 0.POMPE DE VID Pompele centrifuge pentru a debita apa trebuie amorsate.Se pune in functiune pompa de vid.

aerul din interior ocupa un volum mai mare si deci forta de apasare asupra apei se micsoreaza. pompe pentru pomparea apei in rezervorul de presiune (cel putin doua.presiunea statica are o valoare mai redusa decit presiunea atmosferica.In acest mod se realizeaza vidul in sorb. compresoare de aer.patrunzind in camera de amestec. dupa aceasta se inchide robinetul vacuummetrului.cu viteza mare.La partea inferioara a rezervorului de presiune se gaseste apa.cele doua lichide intra sub forma de curenti diferiti.Presiunea scade pina la o anumita limita .Presiunea initiala a aerului din rezervor este mai mare decit presiunea apei in conducta.ejectoarele sunt mentinute in dotarea pompierilor datorita unor avantaje ca: constructie simpla fara organe in miscare.lichidul care trebuie ejectat se ridica in camera de aspiratie si patrunde in camera de amestec.iar deasupra apei aer. siguranta in serviciu.Treptat acesti curenti patrund unul in celalalt . pot functiona bine si in cazul apelor mici si cu impuritati etc. 5. Functionarea.Ajutajul de ejectie fiind convergent. ajutaj convergent de joasa presiune pus in legatura cu lichidul care trebuie ejectat prin intermediul unei conducte sau a unei camere de aspiratie de forma adecvata.se amesteca astfel incit in partea finala a camerei de amestec miscarea se egaleaza.conducta de aspiratie si pompa centrifuga.viteza medie in lungul camerei de amestec este constanta. Desi au un randament scazut. difuzorul ejectorului pus in legatura cu conducta de refulare a apei amestecate.antreneaza aerul din pompa centrifuga si-l evacueaza in atmosfera.Gazele de ardere iesite cu o anumita viteza. se pun in functiune imediat.Lichidul primar (ejectant).viteza lichidului creste treptat si drept urmare energia cinetica a apei se mareste in timp ce presiunea statica scade.distributia vitezelor capatind aspectul caracteristic regimul de curgere.actionata de maneta de cuplare.pompa . Miscarea lichidelor fiind permanenta. Oricare ar fi pompa de vid folosita trebie sa se realizeze vidul in cel mai scurt timp.Din cauza depresiunii formate in interiorul aparatului. Functionarea.EJECTOARE Ejectorul este un aparat cu ajutorul caruia se poate absorbi si deplasa o cantitate de lichid.denumit si ajutaj de ejectie.la care intra in functiune.avind de regula un debit relativ scazut si o presiune mare curge prin ajutajul de inalta presiune.folosind o cantitate de apa cu presiune si viteza mare.alimentat cu apa de la o pompa sau de la o retea de apa.Cantitatea de gaze de ardere necesara unei ejectii corespunzatoare se obtine prin actionarea motorulului dupa nevoie. Ejectorul se compune dintr-un ajutaj convergent de inalta presiune (confuzor). camera de amestec .viteza apei fiind foarte mare.In camera de amestec. La iesirea din confunzor.Pe masura ce apa din rezervor se consuma.in mod asutomat. automate pentru functionarea instalatiei.manometrului.HIDROFOARE Instalatia de hidrofor se compune din: rezervor metalic de presiune pentru apa si aer. 4.una de functionare si a doua de rezerva). Dirijarea gazelor de ardere din conducta de esapament catre coloana de ejectie a pompei de vid se face prin clapeta monatat in teava de esapament.dinainte stabilita.

se ajunge la o presiune maxima admisa. Capatul fix al tubului curbat este in comunicatie cu fluidul din recipient.care pompeaza apa in rezervor.In primul caz.instalatiile de sprinklere si drencere pentru asigurarea apei de stingere a incendiilor in primele minute.Elementul elastic al manometrului este construit dintrun tub elicoidal cu un capat fix si unul mobil. La instalatiile de hidrofoare se racordeaza si instalatiile de hidranti interiori.cu sectiunea transversala plana.instrumentul se utilizeaza ca manometru.fie la masurarea presiunilor unui lichid intr-un recipient.fie la masurarea diferentei de presiune.tubul se destinde daca presiunea masurata este mai ridicata decit presiunea atmosferica sau se curbeaza mai mult daca este scazuta. manovacuummtrele.Recipientele de hidrofor pe linga rolul de a asigura presiunea in retea. Se cunosc diferite clasificari ale manometrelor.MANOMETRE Manometrul este un instrument care se foloseste.permit acumularea apei pentru o perioada de consum relativ scurta.iar capatul liber inchis este articulat cu un mecanism de transmitere si amplificare a deplasarilor lui. Se folosesc hidrofoare cu presiune constanta si hidrofoare cu presiune variabila.manometre si indicator de nivel al apei. Fluidul patruns in tub exercita o anumita presiune.dupa care se actioneaza imediat asupra automatului de pornire si pompa se opreste.artiuculat cu un mecanism de transmisie si amplificare. manometrele cu tub elicoidal. Manometrul cu tub curbat este format dintr-un tub curbat.De exemplu. . Manometrul cu tub spiral.Asupra automatului de pornire actioneaza automatul de presiune. manometrele cu tub spiral.de a reglementa pornirea si oprirea pompelor.din punct de vedere al modului de indicare al rezulatului masurarii se construiesc: manometre comparatoare.care se deformeaza sub actiunea diferentei dintre presiunea interioara masurata si cea exterioara (de obicei. Comprimind stratul de aer in rezervor.Consumul se stabileste in functie de numarul maxim de declansari pe ora (10-15 declansari automate pe ora). Manometrul cu tub elicoidal.iar in al doilea caz ca vacuummetru.Sub actiunea diferentei dintre presiunea exercitata de fluid in interiorul tubului si cea atmosferica din exterior.elastic. Manometre. In timpul dintre cele doua pozitii limita.ovala sau eliptica (tub Bourdon).instalatia mentine presiunea necesara in retea prin elasticitatea pernei de aer comprimat aflat in partea superioara a rezervorului de presiune. Dintre cele mai uzuale sunt: manometrele cu tub curbat. vacuummetrele.conducte de golire.barometre si debimetre 1.Elementul elastic este format dintr-un tub metalic spiral.indicatoare si inregistratoare. La rezervoarele de presiune se prevad: ventile de siguranta.presiunea atmosferica).in forma de arc de cerc.

Citirile efectuate cu un barometru cu lichid trebuie corectate.presiunea atmosferica comprima capsula. Vacuummetrul.Capatul liber al spiralei elastice esre legat direct de axul acului indicator.Tubul de sticla este inchis intr-o carcasa metalica.facind ca miscarea sa se transmita si la sectorul dintat.capatul liber al tubului spiral se deplaseaza mai mult decit capatul curbat.Scala Manovacuummetrului se gradeaza in partea stinga in mm Hg.Acul indicator se roteste proportional cu variatia presiunii atmosferice.mecanismul de transmisiune si amplificare este mai simplu.Paralel cu tubul de sticla se gaseste o scara gradata in milimetrii coloana de mercur sau torr si in milibari.de regula in milimetri coloana de mercur [mmHg] incepind de la 0 la 760 mm.Ca elemente elastice de masurare se folosesc tuburi Bourdon sau capsule.Pozitia normala a indicatorului marcheaza 0 pe scala.in general de ordinul a 0.corectia de menisc si coretia de altitudine si latitudine.Aceasta se poate folosi ca manometru si ca vacuummetru.BAROMETRE Barometrul este un instrument pentru masurarea presiunii atmosferice.deformare care se transmite la indicator printr-un mecanism. Functionarea vacuummetrului se bazeaza pe deformatia elastica a tubului curbat.folosindu-se pentru masurarea vidului (depresiunii). In timpul realizarii vidului.care este format dintr-un singur tub barometric de sticla.fixa.Pentru fiecare valoare a presiunii atmosferice corespunde o anumita grosime a capsulei.care se poate misca in fata unei scari gradate.Ele sunt barometre in care presiunea atmosferica este echilibrata prin tensiunile elastice ale anumitor piese metalice.care actioneaza rotita dintata care face sa se mieste indicatorul de scala de la dreapta la stinga.005 mm pentru o variatie a presiunii atmosferice de 1 mm Hg.prin intermediul suportului.Sub actiunea diferentei dintre presiunea masurata.Dupa evacuarea aerului din interior.este pus in legatura cu spatiul in care se afla vidul.pentru masurarea presiunilor. Manovacuummetrul.Cel mai utilizat este barometrul cu rezervor cu scara gradata.Se deosebesc: barometre cu lichid si barometre metalice.in punctul de legatura cu tija de articulatie se deplaseaza in jos. Barometrele cu lichid se construiesc de doua tipuri: cu tub in forma de U si barometru cu rezervor.Este un tip de manometru care poate fi folosit pentru determinarea presiunilor de ordinul unui milimetru coloana de mercur si mai scazute.Tubul curbat.inchis la partea superioara – introdus intr-un rezervor cu diametrul mult mai mare.Valorile acestor corectii sunt date in tabele.partea dreapta fiind gradata in atmosfere tehnice [kgf/cm²].care dupa functionare revine la forma initiala (eliptica) sau (ovala). Barometrul altimetru are o scara interioara gradata in mmHg sau in mbar.Pentru . 2.tubul se curbeaza.Ca element aneroid cel mai mult se foloseste capsula elastica de maturat. Manovacuummetrul este pus in legatura prin suportul lui cu instalatia.Deplasarile capacului capsulei catre fundul acesteia sunt amplificate printr-un sistem de pirghi si transmise acului indicator. Tubul curbat este construit dintr-un material elastic. Barometrele metalice se mai numesc barometre aneroide. Scala vacummetrului se gradeaza.Din punct de vedere constructiv nu se deosebeste prea mult de un vacuummetru.pe care masoara presiunea atmosferica si o alta scara gradata in m pe care altitudinea.Deplasarile sunt foarte mici.se stringe si extremitatea lui.Principalele corectii: corectia de temperatura.

indicatiile fiind exprimate in unitati de greutate.contoarele volumetrice au un disc oscilant.325 0.STINGATOARE DE INCENDIU PORTATIVE CU PULBERE (P) Tabelul XXIX.18 0.1 0.Principiul lor de functionare consta in umplerea si golirea succesiva a unei camere de masurare de un anumit volum.Lichidul care curge prin conducta patrunde cu presiune in aparat datorita diferentei dintre presiunea de la intrare si cea de la iesirea din camera are loc miscarea organului masurator.care masoara variatia energiei potentiale a fluidului ce se scurge dintr-un dispozitiv de strangulare (masoara presiunea inainte si dupa punctul de strangulare.in general.dupa care se determina debitele).se impart in: 1) Aparate volumetrice pentru lichide si gaze ale caror indicatii sunt aratate in unitati de volum. Debimetrele care au un dispozitiv de inregistrare se numesc contoare si masoara cantitatea de fluid trecuta printr-o anumita sectiune intr-un interval de timp.pe conducte inchise. 2) Aparate de viteza pentru lichide si gaze.care se pun in miscare de catre lichidul al carui debit se masoara.montate numai pe conducte inchise (curgere fortata).in raport de principiul de functionare. Pentru masurarea debitelor de lichide.un piston rotativ sau dinti ovale. Stingatoare de incendii 1.06 0.075 8-10 PF6 6 0.masurarea temperaturii pe cadran este fixat un termometru cu mercur in forma de arc de cerc. Contoarele volumetrice se monteaza.care masoara volumul fluidului ce trece prin aparate.240 15-20 .Cantitatea de lichid care trece prin aparat se indica pe un cadran. 3. Cele mai uzuale aparate de masurare a debitelor fluidelor in conducte sunt contoarele volumetrice. 3) Aparate duferentiale pentru fluide.07 6-8 P3 3 0.1 Caracteristicile stingatoarelor de incendiu portativa cu pulbere P Stin gatoarele Caracteristica Masa incarcaturii tip FLOREX Capacitatea buteliei de CO2 Masa minima a incarcaturii de CO2 Timpul de descarcare Lungimea minima a U M [kg ] [l] [kg ] [s] P1 1 0.DEBIMETRE Debimetrul este un aparat pentru masurarea debitelor. Debimetrele. 4) Aparate gravimetrice.04 6-8 PF2 2 0.130 12-15 PF10 10 0.1 0.

.00 4 8.20 7.jetului de pulbere Masa maxima a stingatorului fara pulbere Masa maxima a stingatorului cu incarcatura Temperatura mediului ambiant pentru o buna functionare Dimensiunea [m] [kg ] [kg ] [ºC ] [m m] 3.85 12.6 17.36 2.5 Nota: 1) Tipul I are butelia confectionata din teava cu miner declansator fara manta de protectie.85 Ø 80 x 330 Ø 120 x 460 Ø 140 x 420 Ø 160 x 475 Ø 200 x 548 2.3 30.60 18.cu incarcatura Temperatura de functioare Timpul de descarcare Inaltimea Diametrul buteliei U M 2 [l] [kg ] [m] [kg ] [kg ] [°C ] [s] [m m] [m m] 575 340 373 495 G1 3 1 1 4 5.8 G2 Tip I 4 2 4 8.5 1.+55 4 5.5 2.62 4.0 5 4 3 4 13.30 s 850 495 575 495 850 800 520 800 G6 Tip III 7 4 3 4 14. ..5 29.70 3.3 Tip II 9 8 6 4 23.0 17..STINGATOARE DE INCENDIU PORTATIVE CU DIOXID DE CARBON (G) Tabelul XXIX.6 16.28 -20.40 3.6 Tip I 8 8 6 4 24.5 4. 2) tipul II are butelia confectionata din teava cu roata declansator fara manta de protectie.fara incarcatura .+50 8.6 G3 Tip II 6 4 3 4 14..0 -40.2 Sting atoarele Caracteristica 1 Capacitatea buteliei Masa incarcaturii de CO2 Bataia jetului de zapada carbonica Masa stingatorului: .

.in special. + 60 1.STINGATOARE DE INCENDIU PORTATIVE CU SPUMA CHIMICA (SC) SI APA PULVERIZATA (AP) Tabelul XXIX.3 Stinga toare de incendiu Caracteristica Capacitatea utila a stingatorului: . + 60 130 ..2 100 7 8 UM P50 P125 SC90 SC180 AP60 AP100 UM SC 9 SC 9 NF AP 10 [l] [l] [l] [s] [m] [mm] [kg] [ºC] [g] 1.solutia bazica B .in domeniul naval si feroviar. + 60 10 20 – 40 4–6 Ø 175 x 630 15 + 4.2 180 50 1.1 + 4..5 50 – 60 8 Ø 175 x 630 16.apa Timpul de refulare Lungimea maxima a jetului Dimensiunea Masa stingatorului incarcat Temperatura de functionare Masa incarcaturii de CO2 Nota.SPUMA CHIMICA (SC) SI APA PULVERIZATA (AP) St ingatoare de incendiu Caracteristica 1 Masa incarcaturii cu substante de stingere Masa incarcaturii de CO2 Capacitatea utila Numarul necesar de 2 [kg] [kg] 3 50 3 4 125 3 5 103 90 6 206 1.2 7.. 3.5 50 – 60 8 Ø 175 x 630 15.2 + 4.solutia acida A .fiind asigurat impotriva eventualelor declansari prin rastunarea accidentala.3) Tipul III are butelia confectionata din teava cu miner declansator si cu manta de protectie 4) Pe locomotive Diesel si Diesel electrice se utilizeaza stingatorul G3 III-LDE. Stingatorul SC 9-NF se foloseste..STINGATOARE DE INCENDIU TRANSPORTABILE CU PULBERE (P). 4.2 7..

+60 0 0 Cu adaos de 10.+6 +5... .incarcatura de vara . 0 se poate folosi..66 6 – 10 205 35 326 6 6 150 20...nu este indicat.+6 +5.incarcaturi A+B Timpul de descarcare Lungimea jetului Capacitatea totala a recipientului Capacitatea minima a tubului central Masa stingatorului incarcat Temperatura de functionare cu: . [min] [m] [l] [l] [kg] [ºC] [°C] 1–2 6 2–4 6 10 0.DOMENIUL DE UTILIZARE AL STINGATOARELOR IN RAPORT CU CLASELE DE INCENDIU SI CULORILE DE MARCARE PE ETICHETELE STINGATOARELOR Domeniul de utilizare al stingatoarelor Substanta de stingere Apa pulverizata Spuma chimica Spuma mecanica Dioxid de carbon Pulbere Haloni A ++ + + 0 + ²) + Clasele de incendiu B C + ++ + +1) 0 ++ ++ + + + 0 + ++ D -+ + +²) + Pericol de Culoarea electrocuta de marcare re Albastru -Galben -Galben + Negru + Alb ++ Verde Legenda: + + indicat a se folosi.+60 -20.66 – 1 6 – 10 120 20 1...+40 antigel pina la – 15ºC 5.. + se poate folosi.incarcatura de iarna per.dar cu eficienta ridicata... .+55 238 16 190 107 175 +4...33 – 1.dar cu eficienta mai ales in mediile inchise.interzis a se folosi.+40 +4. ....

suprapuse.cu inaltimea de 250 mm.DETERMINAREA CAPACITATII DE STINGERE A STINGATOARELOR PE FOCARE TIP (STAS 11959-83).0 1. Materialul combustibil este lemnul de brad cu umiditatea de 10 – 15% taiat in rigle cu sectiune patrata.1 2 ) Pentru alcooli si alte lichide combustibile sunt necesare spume speciale.avind latura de 40 + 2mm.7.latimea 800 mm si lungimea maxima de 5500 mm.6 1.83) Focare tip A.adincime si lungime echivalenta).sub care se amplaseaza o tava metalica cu latimea de 600 mm.Lungimea riglelor transversale este de 500 mm.6 Ariile maxime protejate si distantele maxime de amplasare a stingatoarelor Pericolul de incendiu Clasa de incendiu Tipul stingatorului folosit Aria maxima protejata [m²] Distanta maxima [m] 1 Redus A AP101) G3 P2 400 20 B SC9 P3 300 10 Mediu A AP101) P6 300 15 B G6 P10 200 10 Ridicat A AP1001 ) SC90 SC 180 200 10 B P50 P125 G100 100 10 ) Numai pentru clasa A si B.1 Elemente pentru determinarea capacitatii de stingere a stingatoarelor Simbolul marimii focarului tip 3A 5A 8A Numarul de rigle transversale din fiecare strat 3 5 8 Lungimea focarului [m] 300 500 800 Cantitatea de benzina necesara amorsarii [l] 0. ) Cu destinatie speciala.asezate ordonat in 14 straturi.FUNCTIE DE CLASA DE INCENDIU (STAS 11841.6 .Standul de incercare este realizat dintr-un suport metalic. 7.construit din profile cornier 50x50x4 mm.ARIILE MAXIME PROTEJATE SI DISTANTELE MAXIME DE AMPLASARE A STINGATOARELOR IN RAPORT CU PERICOLUL DE INCENDIU Tabelul XXIX.perpendiculare.adincimea 100 mm si lungimea 100 mm mai mare decit cea a focarului (ori mai multe tavi cu aceeasi latime. 6.iar a celor longitudinale este egala cu lungimea focarului conform tabelului XXIX.

Cantitatea de combustibil si dimensiunile tavilor sunt aratate in tabelul XXIX. Eficienta unor stingatoare cu apa pulverizata si cu spuma chimica aflata in exploatare.85 . 2) Focarele tip 16 A si 27 A si 43 A sunt marimi intermediare In tava de sub stiva se introduce un strat de apa 30 mm.3 Focare tip B.5 SCNF 0.6 3.deasupra careia se toarna benzina. de la aprindere.2 4.3 Simbolul marimii focarului tip 1 8B 13 B 21 B 27 B Elementele pentru determinarea eficienta a stingatoarelor Cantitatea de Dimensiunile tavii metalice combustibil Diametrul Adincimea Grosimea Suprafata aproximativ [mm] peretelui [m²] [mm] [mm] 2 3 4 5 6 8 560 100 2 0.in care se deverseaza benzina.6 11.7.Dupa 2 min.7.8 AP 100 3.25 13 720 150 2 0.de la o distanta initiala de 3 m.Standul este format din tavi metalice.65 27 1040 150 2 0. Lungimea eficienta L a focarelor Stingatorul L [m] AP 10 0.4 6.7.2 5.dupa care incepe operatia de stingere.7.functie de lungimea L a focarului este data in tabelul XXIX.cu interval de fierbere de la 90 la 105°C.intr-un strat gros de 33 mm.2.3 Tabelul XXIX.40 21 910 150 2 0.circulare.0 Nota: 1) Se observa ca cifrele care caracterizeaza marimea focarului reprezinta numarul de rigle transversale din fiecare strat si sutele de milimetri din lungimea focarului.pina acesta ajunge la un strat de circa 5 mm.2.determinata de focare tip A.4 SC 9 0.stingatorul apropiindu-se progresiv de focar atit cit este posibil. Tabelul XXIX.13 A 16 A 21 A 27 A 34 A 43 A 55 A 13 16 21 27 34 43 55 1300 1600 2100 2700 3400 4300 5500 2.tava de benzina este indepartata si se lasa stiva sa arda in continuare inca 6 min (in total 8 min). Incercarea este considerata reusita dupa incetarea stingerii.5 SC 90 2.timp de 3 min nu apare flacara.8 8.7 SC 180 4.

77 SC 180 4.Conducta are un robinet cu cep si mufa Dn 50.8 m fata de sol.5 1.1 bar situat in pozitie verticala la o inaltime de 0.65 P 50 12.07 P 125 25.apropiind progresiv stingatorul de focar.atit cit este posibil.75 7. Eficienta unor stingatoare cu apa pulverizata.spuma chimica. .4 Tabelul XXIX. Focare tip C.07 SC 90 2.00 Nota. Stingerea incepe dupa trecerea unui minut de la aprinderea focarului. Incercarea este considerata reusita daca flacarile au fost lichidate complet.00 G6 1.in locul benzinei se utilizeaza motorina cu punct de inflamabilitate a vaporilor de peste 55°C.79 3.70 B.73 2.5 2. Testul se considera reusit daca dupa stingere focarul nu se reaprinde.7. Aprinderea gazului se faca cu o facla avind tija cu lumgimea de minimum 1.79 G3 G3 LDE 0.5 2.gaze inerte si pulberi.20 2.55 4.35 1. 2) Pentru testarea stingatoarelor cu spuma rezistenta la actiunea alcoolilor.40 P 10 2.5 2.5 2.timp de 1 min. 3) Focarele tip 27 B.5 mm.de la o distanta de 3 m.73 P2 0. dupa stingere.52 P7 2.Stingatoarele cu apa pulverizata s-au incercat pe motorina.amplasat la minimum 2 m pe orizontala fata de pozitia ajutajului.40 AP 100 1.34 B 43 B 55 B 70 B 89 B 113 B 144 B 183 B 233 B 34 43 55 70 89 113 144 183 233 1200 1310 1500 1700 1900 2120 2400 2720 3000 150 150 150 150 200 200 200 200 200 2.benzina este inlocuita cu acetona.5 2.65 P1 0.determinata de focare tip B.7.5 m.si daca.racordat la o conducta Dn 50 de gaz metan cu o presiune de 0.focarul nu se aprinde.4 Eficienta stingatoarelor in functie de suprafata focarului Stingat orul S [m²] Stingat orul S [m²] AP 100 0.5 2.Standul se realizeaza dintr-un ajutaj metalic cu diametrul de 22.functie de suprafata S a focarului este aratata in tabelul XXIX.cetonelor si altor hidrocarburi hidrofile (produse polare).79 P5 1.07 1.5 2.52 5. Stingerea incepe dupa 30 s de la aprindere.32 Nota: 1) Pentru incercarea stingatoarelor cu apa pulverizata.65 SC 9 SC 9 NF 0.65 P3 1.43 B.5 2. 4) Se observa ca cifrele care caracterizeaza marimea focarului reprezinta cantitatea de combustibil.20 G1 G2 0.113 B si 183 B sunt marimi intermediare.

1.Focarul de tip D.verificare amanuntita a elementelor componente.5 mA.incit atunci cind secundarul transformatorului este scurtcircuitat si primarul alimentat la o tensiune egala cu 10% din tensiunea normala de alimentare.8. Posibilitatea de folosire a echipamentului electric sub tensiune.Standul si determinarile se realizeaza in conditii speciale.daca valoarea curentului de conductie electrica masurat intre partea metalica a stingatorului (recipient sau duza de refulare) si pamint. Verificarea si intretinerea stingatoarelor Tipul stingator ului 1 Toate tipurile Operatia efectuata 2 Verificarea existentei si amplasarii corecte a stingatorului.Standul de incercare consta dintr-o placa metalica cu suprafata de 1 m patrat.fiind dirijat catre centrul acestuia.constatin du-se eventualele folosiri prealabile (neincarcat.Impedanta circuitului trebuie sa fie astfel.sigiliu Modul de efectare 3 Vizual Periodicitatea Alte precizari 4 5 Lunar La (saptaminal stingatoarele cu pentru spuma se va punctele vitale verifica si si vulberabile) existenta cuiului pentru desfundat ajutajul (la cele portative) si a etichetei privind incarcarea cu solutii de varaiarna .accesibilitatea .sustinuta prin izolatori.intre plasa si pamint.1 mA.conectata la un transformator care permite stabilirea unei tensiuni alternative de 35 kV cu frecventa de 50 Hz.curentul secundar sa fie cel putin egal cu 0. 8.Acest lucru se asigura printr-o buna si permanenta intretinere.de personal calificat si echipat corespuzator.Modul de verificare si intretinere a stingatoarelor de incendiu pe tipuri se arata in tabelul XXIX.precum si asigurarea conditiilor de mediu pentru care este garantat Verificarea aspectului exterior si a starii de integritate a subamsamblelor.VERIFICAREA SI INTRETINEREA STINGATOARELOR Stingatoarele de incendiu constituie mijloace principale de incendiu pentru stingerea inceputurilor de incendiu.precum si a functionalitatii in asamblu.tinind seama de natura metalelor si modul in care urmeaza a se face interventia.nu depasete 0. Stingatorul este fixat pe un suport izolat si dispus astfel incit ajutajul de refulare sau orificiul difuzorului (tromblonului) sa fie la o distanta de 1 m de placa metalica. Stingatorul se considerea corespunzator pentru a fi folosit la stingerea incendiilor la care exista pericol de electrocutare.in momentul refularii substantei de stingere . Determinarea capacitatii de stingere a stingatoarelor se realizeaza in laboratoare autorizate.Pentru a fi eficiente trebuie sa existe in stare de functionare.urmarindu-se cu precadere vizibilitatea.

fixarea necorespunzatoare a reperelor demomtabile (capac.c functionalitatii u exceptia subansamblelor celor cu CO2 componente care se verifica (recipient.supapa.infundarea duzelor de refulare.ungere) demontarea Verificarea amanuntita a completa a starii de integritate si stingatoarelor.asambl prevederilor si ari filetate.sparte etc.sistem de conform declansare.la montaj sau la punerea in functiune Operatia se executa in ateliere specializate.du pa golirea si curatirea prealabila a stingatorului.materiale plastice ISCIR sau sticla etc) Prin supunerea Incercarea la rezistenta treptata a interna a recipientului cu stingatorului exceptia celor pentru CO2 complet care se verifica conform asamblat si cu prevederilor prescriptiilor orificile tehnice ISCIR astupate Anual La cinci ani sau ori de cite ori starea de integritate o impune Cu spuma chimica Verificarea calitatilor solutiilor spumante Verificarea cantitatii solutiilor spumante Inlocuirea substantelor in functie de conditiile de temperatura (vara-iarna) Prin prelevare de probe in proportie de 1:7 si amestecul lor intr-un vas gradat Vizual Semestrial Cu acest prilej se vor actiona dispozitivele de declansare si se vor unge piesele aflate in miscare relativa.deteriorat).existenta unor scurgeri sau a unor supape in stare de nefunctionare (blocate.furtun supapa etc).elemente de prescriptilor cauciuc. nu sunt permise neetansitati.) Verificarea existentei etichetelor conform STAS 11959/1-83 Curatirea si reprotejarea Prin adecvata (vopsire. rezultatul se consemneaza intr-un registru sau in fisa de evidenta (cu seria si tipul stingatorului) Volumul de spuma trebuie sa fie cel putin de 6 ori mai mare decit al substantei A + B initial amestecate .

schimba rea se va face cel tirziu la 2 ani Se adminte o abatere de 1% fata de greutatea inscriptionata Nu se permit tasarea pronuntata sau aglomerarea pulberii Pulberea trebuie sa fie bine uscata si cernuta inainte de incarcare Cantitatea va fi cea indicata de capacitatea stingatorului + 10% Se adminte o abatere de 1% fata de greutatea inscriptionata pe recipient Se adminte o abatere de 1% fata de greutatea inscriptionata Se adminte o abatere de 1% fata de valoarea capacitatii stingatorului 30. Masini si utilaje de stingere a incendiilor 1.Conform indicatiilor furnizorului substantei A+ B Cu pulbere Verificarea starii de incarcare a buteliei cu CO2 Verificarea starii calitative a pulberii Inlocuirea pulberii Prin demontarea si cintarirea buteliei Prin palpare manuala Manual sau mecanizat Anul.maximu m la 2 ani Cu CO2 Verificarea starii de incarcare Prin cintarirea stingatorului complet asamblat Prin demontarea buteliei si cintarire Prin masurarea volumetrica Anual Cu apa pulveriz ata Verificarea starii de incarcare a buteliei cu CO2 Verificarea cantitatii de apa Anual In cazul cind conditiile nu o impun.SIMBOLURI UTILIZATE PENTRU DENUMIREA MASINILOR SI UTILAJELOR DE STINGERE A INCENDIILOR .

2 Autopompele de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip Steagu Rosu SR 101.1 Simbolurile utilizate pentru denumirea masinilor si utilajelor de stingere a incendiilor Denumirea masinii (utilajului) Autopompa cisterna Autopompa cisterna de alimentare cu apa Autopompa cisterna de alimentare cu apa cu tun Autopompa cisterna cu tun Autotun de incendiu Autopompa de interventie Autopompa de interventie la incendii Autospeciala cu fum.104/211 si 132 .104-211 SI 132 Tabelul XXX.Tabelul XXX.AUTOPOMPE DE STINGERE A INCENDIILOR CU APA SI SPUMA PE SASIU TIP STEAGUL ROSU SR 101.gaze si iluminat Autospeciala cu jet de gaze Autospeciala de lucru cu spuma Autospeciala de praf si azot Autospeciala cu praf si dioxid de carbon Autoscara mecanica Autocisterna pentru transport substante stingatoare Cisterna remorcabila cu pompa Electrogenerator de spuma usoara Hidrogenerator de spuma Hipocisterna Motogenerator de spuma usoara Minihidrogenerator de spuma Motopompa de incendiu Motopompa de incendiu remorcabila Motopompa usoara de incendiu Pompa manuala Tun remorcabil de apa si spuma Tun fix de apa si spuma Tun telecomandat de apa si spuma Remorca auto de stins incendii cu praf Remorca auto pentru transport substante stingatoare Simbolul APC APCA APCAT APCT ATI API APII ASpFGI ASpJG ASpLS ASpPA ASpCO2 AScM ACTS CRP EGSU HG HC MGSU MHG MP MPR MPU PM TRAS TFAS TTAS RSP RTS 2.

Autopompa Caracteristica Lungime [mm] Latime [mm] Inaltime [mm] Greutate [kg] Rezervor de apa [l] Rezervor pentru spumant lichid (1)/praf (kg) Rezervor pentru benzina [l] Viteza maxima [km/h] Viteza medie [km/h] Consum mediu la 100 km [l] Consum mediu la ora: .20 60 25000 (la tun) 2 2+tun ASpLS SR 104 6720 2540 2580 10500 500 l 1500 kg 150 60 40 47 15 11 2500 2100 18 3000 60 10000+ 6000 2 2 3.fara sarcina [l] Raza de viraj [m] Debitul pompei centrifuge: .AUTOPOMPE DE STINGERE A INCENDIILOR CU APA SI SPUMA PE SASIU TIP STEAGUL ROSU SR 114 .2 60 5000 2 4 APC SR 104 6720 2540 2600 10000 2100 100 l 60 kg 150 60 40 47 15 11 14 2500 2100 18 3000 8.in sarcina [l] .5 2800 2500 16 2500 8.5 3000 8.20 60 5000 2 4 ATI SR 104/211 6650 2490 3000 10340 3000 75 kg 150 70 50 50 16 12 14 3200 2800 24 2500 8.20 60 5000 2 4 APC SR 132 6200 2300 2600 7500 1500 45 kg 100 100 50 35 12 8 8.la 8 at si inaltime de absortie 1.la iesirea libera [l/min] .5 m [l/min] Presiumea maxima a pompei [at] Turatia maxima a pompei [rot/min] Inaltimea maxima de absortie [m] Timpul de realizare a vidului [s] Debitul maxim de spuma [l] Numarul gurilor de intrare tip A Numarul gurilor de iesire tip B APC SR 101 7100 2410 2460 9250 2300 100 l 140 65 40 46 14 11 8 2350 2000 17.

[kg] Masa proprie (fara substante.25 m [s] Presiunea de lucru pentru ATI SR-114 6850 2490 2985 270 4000 1780/1750 44º/26º30` 11600 7180 3500 300 170 4 2800 25 2500 2100 8.2 60 10 – 12 20 .2 .3 Autopompele de stingere a incediilor cu apa si spuma pe sasiu tip Steagu Rosu SR 114 Autopompa Caracteristica Lungime [mm] Latime [mm] Inaltime maxima (descarca) [mm] Garda de sol [mm] Ampatament [mm] Ecartament fara/spate [mm] Unghi minim de atac/de degajare Masa totala (cu plinurile facute si echipat).[m] Timpul de amorsare a pompei centrifuge la 8.[kg]) Rezervor pentru apa [l] Rezervor pentru spumogen praf [kg] Rezervor pentru detergenti [l] Rezervor pentru benzina [l] Echipaj (numar maxim de persoane) Debitul de apa al pompei centrifuge la 8-10 kgf/cm² [l/min] Presiunea maxima realizata de pompa centrifuga [kgf/cm²] Turatia maxima a pompei centrifuge [rot/min] Turatia optima a pompei centrifuge (nominale) [rot/min] Inaltimea maxima de absortie (aspiratie).25 40 10 – 12 30 – 35 130 – 170 15 70 60 10 65 – 70 50 – 55 APCT SR-114 7850 2850 3170 270 4000 1780/1750 40º/23º 11400 7400 2500 100 170 8 2500 20 – 24 2500 2100 8.25 APCA SR-114 7360 2475 2630 270 4000 1780/1750 11400 5800 5000 150 2 2500 22 2500 2100 8.accesorii si servanti.Tabelul XXX.

la ora cu sarcina [l] .pe orizontala (la 30º) .50/9.la ora fara sarcina [l] Tuburi de absortie Furtun tip B (3``) Furtun tip C (2``) Furtun tip D) (1``) Tevi de apa tip B Tevi de apa tip C Tevi de apa tip D Tevi de spuma 5000/min 48 35 2 2 2700 2200 – 2400 2000 85 10.cu autoprotectia in functiune [l/min] Viteza maxima de deplasare [km/h] Viteza medie de deplasare [km/h] Raza minima de viraj stinga/dreapta [m] Consum mediu de carburant: .pe verticala (la 30º) Bataia tunului cu spuma [m]: .80 35 – 40 2 4 2 2A 80 45 – 50 10.producerea spumei [kgf/cm²] Debitul de praf spumant consumat [kg/min] Cantitatea totala de spuma obtinuta din 300 kg [m²] Debitul maxim de spuma la tun [m3/min] Bataia tunului de apa [m]: .50/9.pe verticala (la 30º) inaltime Numarul gurilor de alimentare tip A Numarul gurilor de refulare tip B Debitul trombei de apa la 8 kgf/cm²/[l] Debitul apei la tromba de spuma la 10 – 12 kgf/cm² [l] Debitul tunului cu ciuperca de pulverizare a apei la 6 kgf/cm².80 36 80 50 50 16 12 4 200 200 2 2 4 200 100 3 2 2 1 1 4 300 200 30 3 2 1 1 1 1 1 1 1 .pe orizontala .la 100 km [l] .

AUTOPOMPE DE STINGERE A INCENDIILOR CU APA SI SPUMA PE SASIU ROMAN Tabelul XXX.[kg] Rezervor pentru apa [l] 12500 26º/16º 16400 10800 3500 800 l 100 220 30º/23º 21500 (22000) 10000 9000 (9000) 800 l 100 30º/37º 21400 2800 100 kg praf 150 140 .4 Autopompele de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip ROMAN Aut opompa Caracteristica APCT R-8135 FA APCT R-10215 F si FA APCA (APCAT) R-12215 DFA ATI R-12215 DFA ATI ASpL RS 19259 DF DF R19255 R19256 DF 5 6 9080 9220 2500 2500 3250 3450 350 4500+ 4500+ 1350 1350 2065/ 2050/ 1765 1761 1620/ 1540/ 2285 1830 30º/22 º 25340 26850 11300 7500 500 kg praf 300 220 5000 13580 10000 2000 l 220 8 2500 8 5000 4 5000 6 6 5000 6000 4000 0 Lungime [mm] Latime [mm] Inaltime maxima (descarcat)[mm] Garda la sol Ampatament[mm] Ecartament fata/spate [mm] Consola fata/spate [mm] 1 8200 2370 3160 330 4000 1844/ 1664 2 8500 2500 3500 305/320 4500 1900/ 1761 3 8600 2500 3100 300 3665+ 1270 1910/ 1664 4 7730 2500 3010 310 3667 1920/ 1980 28º/22º Unghi minim de atac de degajare (incarcat) Masa totala (cu plinurile facute si complet echipat[kg] Masa proprie (fara substante accesorii si servanti).Amestecator de linie tip B Hidranti portativi tip A Hidranti portativi tip B 4.

2 2.Rezervor pentru (la 10 spumant bar lichid [l] sau praf [kg] 20-25 Rezervor pentru detergent [l] 2500 Rezervor pentru motorina [l] Echipaj 2100 (nr. 10 (pe tun) 30 40 90 90 25(tun) 30 (tun) 60 (kg praf) 300 30 (tun) 90 300 5–6 5–6 2–5 2–5 80 60 (70) 80 . [m] Adincimea maxima de amorsare a pompei cen-trifuge [m] Timpul de amorsare a pompei centrifuge 70 (5000) 23 3000 2600 23 3000 2600 23 5000 23 23 3000 3000 2600 2600 250 250 2. [1/min] Presiunea maxima realizata de pompa centrifuga [bar] Turatia maxima a pompei centrifuge [rot/min] Turatia optima a pompei centrifuge (nominala). [rot/min] Debitul normal de spumant al pompei autoab.2 1500 1500 7 5 2600 3000 40 90 30 30 90 30 (6 tevi).sorbante [l/min] Presiunea nominala 70 a pompei absorbante (1 coloana [bar] tip A Turatia maxima a 10 pompei autoabsorbante [rot/min] Adincimea de 20 (kg aspiratie maxima a praf) pompei autoabsorbante (pentru spumogen lichid).maximum de persoane) Debitul de apa al pompei centrifuge la 8 bar (nominal).

00/8 .5 40.0 8.75 6 26 30 -40ºC 200 200 2 2 8 240 160 4 300 200 30 3 2 300 200 30 3 2 1 .pe verticala.[l/min] Concentratia optima de spumogen lichid in apa [%] Concentratia optima de substanta tensioactiva (detergent aditiv) in apa [%] Bataia tunului cu apa: .0 1 8.5 6 30 -40ºC 8 6.0 6.33 40.5 44 22 8.33 30.0 9.5 31.2 7 6.5 45.5 6.la 80º [m] Numarul gurilor de ali-mentare tip A Numarul gurilor de refulare tip B Viteza maxima de deplasare [km/h] Viteza medie 50 – 60 50 2 2+tun 60 40 4 4+tun (50) 60 60 40 4 2B+2A 4 2+tun 80 60 60 40 4 6+tun 2 6+tun (covo r spum a) 73/84 86 80 40 9 8 30.5 6 6 30 -40ºC 8 100 300 200 3 2 4 7.pe 2 coloane de absortie tip A Debitul maxim de spuma pe tun sau tevi manuale [m3/min] Consumul maxim de spu-mogen lichid (din rezer-vorul masinii).pe orizontala.5 6.25 8.pe orizontala.cu fiecare pompa de vid [s]: .5 6.7 41 45 6.la 80º Bataia maxima a tunului cu spuma: .pe verticala.0 6.5 45 10 9.5 m adincime pe 4 coloane de absotie tip A .5 44.8 (80) 85 9.de la 1.75/6 .2 22 40.la 30º [m] .la 30º .00 6.de la 7.5 m adincime.0 6.5 31.

spate (diagonal/radial) Presiunea minima a aerului in sistemul de frinare [bar] Rampa maxima tehnic admisibil [%] Temperatura de congelare a lichidului antigel Tuburi de absortie tip A (2.5m) Furtun tip A (4``) Furtun B (3``) Furtun tip C (2``) Furtun tip D (1``) Tevi de apa tip B Tevi de apa tip C Tevi de spuma 5000 l/min 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 2 2 6+3 medie infoie re 1 1 .la 100 km parcursi vara .economica [km/h] Raza minima de viraj [m] Norme de consum carburant (motorina): .la 100 km parcursi iarna .la o ora de functionare in gol iarna .la o ora de functionare in regim mediu de incarcare a pompei centrifuge .fata (diagonal/radial) .la o ora de functionare in gol vara .la o ora de functionare cu aeroterma Presiunea nominala in pneuri [bar]: .

sunt aratate in tabelu XXX.avind rotoarele dispuse spate in spate si carcase spirale peentru fiecare etaj. Principalele caracteristici functionale ale pompei PSI 50/8. Caracteristicile pompei Inaltimea de aspiratie [m] Numarul coloanelor de aspiratie 2 2 Presiunea de refulare [daN/cm²] 3 6 10 14 4 6 10 6 10 14 6 10 14 Debitul maxim [l/min] corespunzator turatiei axului pompei de: 2640 3000 rot/min rot/min 4 5 4600 4600 4400 4400 2500 4000 1000 1800 1600 5000 4800 2900 5000 4800 2900 1400 1800 1600 5200 5000 3600 5200 5000 3600 1 1.5 2 4 0 Conducta Ø 150 (Alimentare din de legatura propriul cazan) intre cazan si pompa .1 Tabelul XXX.4.Cu aceasta pompa sunt echipate autopompele cisterna de stins incendii cu apa si spuma construite pe sasiu ROMAN si este antrenata de la priza de putere a autosasiului.5 1.5 7.Pompa de stins incendii PSI 50/8 este centrifuga.determinate experimentat.4.prin intermediul unei transmisii cardanice.in simplu flux cu doua etaje.1.iar aspiratia este bilaterala.Tevi de apa tip D Tevi lansatoare de spuma 10000 l/min Amestecator de linie tip B Hidrant portativ tip A Hidrant portativ tip B POMPA DE STINS INCENDII DE 5000 l/min (PSI 50/8).

1=20.8=19.debitul maxim de aer aspirat Q = 31 m cubi/h. .1 Autospeciale de stingere a incendiilor cu praf si azot Autospeciala Caracteristica 1 Lungimea [mm] Latimea [mm] Inaltimea [mm] Garda la sol [mm] Ampatamentul [mm] Ecartamentul fata/spate [mm] Unghiul de atac/de degajare Masa totala echipata [kg Masa pulberii stingatoare Debitul pe tevile tunului [kg Debitul pe tevile de autoprotectie [kg/s] Debitul pe tevile(pistoalele) manuale [kg/s] Presiunea de lucru a recipientelor [bar] Presiunea de comanda a recductoarelor [bar] Presiunea azotului in butelii de 40 l [bar] Presiunea azotului sau aerului pentru comenzi [bar] Bataia maxima a tunului [m] Bataia maxima a tevilor de autoprotectie [mm] Bataia maxima a tevilor (pistoalelor) manuale [mm] Timpul maxim de presurizare a unui rezervor [s] Furtun Ø 34 mm (C) Viteza maxima de deplasare a masinii [km/h] 2 6850 2500 3100 270 4000 1780/1750 11000 2x1250=2500 2x10=20 1x7.5=7.AUTOSPECIALE DE STINGERE A INCENDIILOR CU PRAF SI AZOT.turatia nominala M = 2500 rot/min.avind urmatorii parametrii functionali: .2 10 10-12 130-150 (4x4 butelii) 5-10 (1 butelie sau compresor aer) 50 (2 tevi) 35 (4 tevi) 25 (4 tevi) 60 300 m 80 .4 4x4. . Pentru antrenarea lichidului spumant se utilizeaza pompa autoabsorbanta TPAL a 250 A cu o putere de 5 kW.7=15.presiunea absoluta minima H = 110 mmHg. 5.Pompa PSI 50/8 este amorsata de pompa de amorsare (de vid) ∅ 90x70 cu palete culisabile.4 4x5.5.5 2x5=10 10 11-12 150 (2x4 butelii) 4-6 (1 butelie) 45-50 (2 tevi) 30-40 (1 teava) 15-20 (2 tevi) 60-80 120 m ASpPA SR-114 ASpPA R-12215 DFA 3 8860 2500 3220 300 3665+1270 1912/1664 30/19º 20000 4x1250=5000 2x7. Tabelul XXX.

6.1 Autospecialele de stingere a incendiilor cu jet de gaze Aut ASp JG ASp JG ospeciala SR-114 R-12215-DFA ASp JG RD-45 R-35 R-37 Caracteristica 1 2 3 4 Lungimea [mm] 6900 10615 8300 Latimea [mm] 2450 2500 2500 Inaltimea maxima 3100 3750 3600 [mm] Masa totala 8300 16400 12500 (echipata). 7400 12650 9500 [kg] Rezervor combustibil (petrol 900 900 3000 special).vara/iarna .25 220 40/44 6 7/6.de 47/30º 30/16º 30/16 degajare Tevi refulare tip B si furtun [m] 1/80 1/80 Tevi refulare pulberi tip C si furtun [m] 2/100 2/100 Instalatia de stingere 1 inel toric cu 3 1 inel toric cu 2 1 inel toric cu 4 cu apa jet compact ajutaje reglabile intrari B intrari A sau pulverizat alimentata prin racorduri tip B de la alta masina Instalatia de stingere 2 tevi cu racorduri 2x1250 kg .Viteza medie economica [km/h] Raza minima de viraj [m] Rezervor combustibil [l] Consumul mediu de carburant: .la 100 km.8 150 40 9.[kg] Masa proprie (fara accesorii si echipaj).AUTOSPECIALE DE STINGERE A INCENDIILOR CU JET DE GAZE Tabelul XXX.5 6 6.5/9.la o ora de functionare pe loc Presiunea in pneuri fata/spate [bar] Presiunea minima a aerului din instalatia de frinare[bar] 10.9 butelii 2 tevi cu 2 intrari tip cu pulberi tip C azot C alimentata de la .[l] Unghiul de atac.

avind: .15º 30º stinga 30º dreapta Tip R-37 JET 3500 10500 11200 4500 650º 500 65 1000 1.manevrabilitate turboreactor: ● in plan vertical ● in plan orizontal Tip RD-45F 2250 11600 12300 2050 – 2250 570 .temperatura gazelor arse .15º 360º 7.7.turatia de croaziera (mers continuu).greutatea proprie -autonomie de unctionare[h] .0 Telecomandata + 45º.masina cu praf si azot Motor turboreactor.1 Autospeciale pentru evacuarea fumului si gazelor la incendii si iluminat Aut ospeciala Caracteristica Lungimea [mm] Latimea [mm] Inaltimea [mm] Masa totala echipata [kg] ASp FGI SR 104 6720 2540 2740 8300 ASp FGI R-8135 FA 8100 2500 3250 11360 ASp FGI R-12215 DFA 8860 2500 3180 15600 .comanda miscarii .640º 600 800 Hidraulica + 45º. .viteza gazelor de iesire din ajutaj [m/s] .turatia de mers in gol (relanti).turatia maxima [rot/min] .forta de tractiune (reactiva) [kgf] .5 Hidraulica + 45º.AUTOSPECIALE PENTRU EVACUAREA FUMULUI SI GAZELOR LA INCENDII SI ILUMINAT Tabelul XXX. .debit de gaze arse [kg/s] . [rot/min] . .15º 30º stinga 30º dreapta Tip R-35 JET 4100 10400 11150 2600 640º 540 43 850 0. [rot/min] .

2) Evacuare fum si gaze fierbinti: exhaustoare.cizme si manusi electroizolante.tuburi din pinza.foarfeca speciala pentru cabluri electrice.7.aparate izolante si de inhalat oxigen. 5) Protectia personalului: masti contra fumului si gazelor.echipamente si accesorii specifice pentru: 1) Iluminat: proiectoare de 1000 W.motoferastrau cu disc abraziv sau cu lant.trusa pentru electricieni etc.pompe submersibile. Tabelul XXX.toporas.7.costum de protectie anticalorica.Viteza maxima de deplasare a masinii [km/h] Viteza medie economica [km/h] Rezervorul de combustibil [l] Consumul mediu de carburant: . Agregatele speciale de pe Asp FGI – R-12215 – DFA au caracteristicile principale aratate in tabelul XXX.la 100 km vara/iarna .trusa sanitara.2.centuri de siguranta. 4) Efectuarea unor lucrari: bormasina.gaze si iluminat sunt dotate cu cite un generator de curent alternativ trifazic.complet de salvare.topor. cazmale.5/43.0 14/6 2 80 Autospecialele de fum.ciocane etc.spit pentru spart beton.virtelnite (bobine) cu cabluri.la o ora de functionare in sarcina/in gol Tevi de refulare tip C Furtun tip B [m] 60 40 150 80 200 47 15/11 30/32 10/4 2 40 39. Caracteristicile principale ale agregatelor speciale Agregatul Generator siveron de curent alternativ trifazat (1 buc) Grup electrogen pentru sudura si forta (1 buc) Exhaustor (4 buc) Tipul SCR 38/400 GSFG S/160-400 VAN 450 Puterea sau tensiunea 38 KVA 5 KVA 400V 3 kW 75 5600 Presiunea [mmH2O] Debitul [m3h] .canci.ventilatoare.targa.barca pneumatica de salvare. 3) Salvare – evacuare persoane: coarda.precum si diferentiat cu agregate.cordite.tirnacop.trepiede.2.detector geofonic de forta vie.

8.1 Autoscarile mecanice Autoscara Caracteristica Lungimea [mm] Latimea [mm] Inaltimea [mm] Masa totala [kg] Rezervor de motorina [l] Viteza maxima [km/h] Viteza medie sau minima [km/h] Consumul mediu la 100 km [l] Consumul mediu la ora in sarcina .65 Placile cu prize: .de 0.4 kW (3 buc) .fara sarcina [l] Raza minima de viraj Unghiul de rotire a scarii la plan orizontal Unghiul de inclinare maxima admisa in plan vertical Incarcatura maxima admisa la virful scarii la inclinarea maxima AScM MAN DIESEL 10100 2400 3400 12300 130 70 40 32 10/8 9 360º 78º ASc-M ZIL-157 AM-32 9640 2990 3000 9800 150 (benzina) 65 40 42 14/10 12 360º 80º 360º 75º 360º 75º 360º 78º ASc-M R-8135 FA 8900 2500 3450 8940 80 ASc-M MAGIRU S DEUTZ DL-37 9760 2480 3300 15000 ASc-M MAGIRU S DEUTZ DL-44 9950 2500 3400 17500 150 82 4.5 kW 35/32/30 V 0.Ventilator (4 buc) Pompa sumersibila (4 buc) Grup convertizor de sudura (1 buc) Masina de gaurit Proiector (10 buc) V 425 EPET 65 CSC 350 MGN-23 N P300C2 0.trifazice de 4 kW (4 buc) de 25 A (1 buc).4 kW (3 buc).monofazice de 1 kW (12 buc).4 kW 1 kW 220 V 650 20000 630 0.8.37 kW 4 kW 13.AUTOSCARI MECANICE Tabelul XXX.de 1.7 (minima) 325 350 2 persoane 1 persoana in nacela .

67 6+4 2x420 CP 2x5+1x1.40 Gradul 5 Gradul 6 300 33.5 km/h) 50 2.[kg] Inaltimea maxima de lucru [m] Raza maxima de actiune: .7 Maritima tip catamaram Fluviala 140 7.cu scara in pozitie libera [m] .5 30.jet de spuma [m Rezervorul lichid spumant [kg] Rezervorul de pulbere Florex [kg Buteliile de azot de 40 l [buc] Cantitatea totala de spuma 2 15 Nd (27.4 4 7000 l + 2000 l in butoaie 1250 5 .forta vintului pina la Deplasamentul navei [t Capacitatea totala a tancurilor de combustibil [m3] Echipajul (nr.o stare a marii pina la .9.2 30 12 15 37 44 4000 1644/164 4 28/26º 4600 4800 1968/1809 9.1 Nave maritime si fluviale de stins incendii Nava Caracteristica 1 Viteza de deplasare Autonomia de functionare neintrerupta [h] Pescajul maxim [m] Siguranta la navigatie pe: .jet de apa [m] . de persoane Motoare principale Debitul total al pompelor centrifuge la 8 at [m3h] Numarul tunurilor de apa si spuma Bataia tunurilor: .NAVE MARITIME SI FLUVIALE DE STINS INCENDII Tabelul XXX.4=11.5 15 2x195 CP 4x300=1200 8 80 60 15000 2500 17 3 25 km/h 24 1.cu scara in pozitie rezemata [m] Ampatamentul [mm] Calea fata/spate Unghiul de atac/de degajare 44.

1 3000 30-40 37.pentru stingere cu pulbere.760 6 4 90 1000 2 3000 Varianta redusa 50.aeromecanica ce se obtine [m3] Bataia norului de praf prin 4 linii de furtun cu debit de 20 kg/s [m] Lungimea maxima [m] Latimea maxima [m] Inaltimea totala a navei [m] Inaltimea de montare fata de nivelul apei a tunurilor pe platforma superioara a turnului [m] 10.680 25 16 1200 32.80 7 Trenurile de stins incendii Trenul Caracteristica Lungimea totala [mm] Numarul vagoanelor amenajate: .63 5.pentru echipaj Viteza maxima de circulatie [km/h] Varianta completa 100.TRENURI DE STINS INCENDII Tabelul XXX.MOTOPOMPE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Tabelul XXX.pentru stingatoare cu apa si spuma: ● rezerva apa [m3] ● spumogen [kg] ● grupuri de pompare ● debit pompa la 8 bari [l/min] ● bataia tunului .precum si un generator electric de 38 kVA .380 2 2 2x51=102 2 (UMT-60) 2x1500 74 m distanta / 63 m inaltime 1 1 1 100 11.10.avind 6 module P 1250.11.1 Motopompele pentru stingerea incendiilor M otopompa MPU 400 MP ELTIM 800 MP IMB-59 IMB-53 UMT-60 MP 1400 (MP70) MPR 1300 (MP-73) MPR 1600 (MOPSI -100) .3 11.

Caracteristica 1 Lungimea cu accesorii [mm] Latimea cu accesorii [mm] Inaltimea fara accesorii [mm] Greutatea. de timpi si putere Consumul de carburanti [kg/h] Debitul nominal al pompei centrifuge [l/min] Inaltimea maxima de aspiratie [m] Presiunea maxima cu vanele complet inchise la 3000 rot/min[daN/cm²] Timpul maxim de aspiratie pentru inaltimea de 6.complet echipata[kg] Motorul.5 1600 8 16 16 90 30 2A/2B 4 3 4 1 2 1 1 1 16 90 30 2A/2B 4 3 4 1 2 1 1 1 1A/2B 4 4 3 1 2 1 1 1 60-70 4 2 1 (tip B) 4 2 1 4 1 2 1 1 1 40 4-10 .5 6.5 90 16 1A/2C 4 4 3430 1500 1150 1010 4 timpi 45 CP 7.nr.5 1400 6 3430 1500 1255 885 4 timpi 50 CP 7 3680 1500 1420 800 4 timpi 55 CP 1300 7.5 m [s] Rezervorul de benzina [l] Numarul de intrari/iesiri Tub de aspiratie tip A [buc] Role de furtun de 20 m tip B [buc] Role de furtun de 20 m tip C [buc] Tevi de refulare tip B [buc] Tevi de refulare tip C [buc] Sorb tip A [buc] Distribuitor Hidrant portativ Viteza maxima de transport [km/h] 2 1900 1210 1000 250 2 timpi 7.5 CP 6 400 6.5 4.2 16 60 2 2 A/2B 4 3 5 3480 1550 1270 885 4 timpi 50 CP 7.4 90 8 1B/2C 4 (tip B) 3 1900 1210 1070 308 2 timpi 15 CP 6 800 6.5 1200 8.

1 Tunurile de apa si spuma TRAS 3000 Tunul Caracteristica Debitul maxim de apa [l/min] Debitul maxim de spuma [l/min] Lungimea maxima a jeutului de spuma: .12.TUNURI DE APA SI SPUMA Tabelul XXX.5 MG 100 4 4-10 110-200 295-475 60-115 10-18.3 220-260 40-50 4-6 MHG 50 5 3-6 Cu coeficient mare de infoiere Dimensiunile L x l x h [mm] Masa neta cu accesorii [kg] 2805 x 1610 x 1500 395 1735 x 1135 x 995 218 De medie si mare infoiere.13.GENERATOARE DE SPUMA USOARA Tabelul XXX.trifazat 2.1 Generatoarele de spuma usoara Generatorul Caracteristica 1 Tipul motorului Presiunea de lucru [bar] Debitul de aer [m3/min] Debitul de apa [l/min] Debitul de spuma Consumul de spumant [l/min] Tipul spumantului MGSU 100 2 S 18 3.5 4.2MW 3.12.prot eine 275 x 835 x 550 350 x 350 x 350 70 18 13.orizontal [m] Lungimea maxima a 3000 21000 38 58 TFAS 3000 30000 22000 38 58 TTAS 2850 2850 20000 80 .vertical [m] .5 170-180 100 20 90 40 10 EGSU 40 3 Asincron.

jetului de apa: . Pompe manuale PM si hipocisterne HC (in mediul rural) cu debite de 150 – 180 l/min si presiuni de lucru 4 bar. Remorci auto pentru transport substante stingatoare RTS (2500 l spumogen lichid) motopompa de 8 l/min pentru transvazare si echipament de protectie (costume anticalorice.cu rezervor cu 50 l detergent.Alimentarea cu apa a masinilor de incendiu Alimentarea cu apa a masinilor de incendiu se poate realiza : direct. Autospeciale pentru interventii la incendii (ASp II) pe sasiu TVD 12 M sau ARO si dotate cu accesorii adecvate.MASINI USOARE SI ALTE UTILAJE PENTRU INTERVENTII LA INCENDII Autopompe de prima interventie (API/TVD 12 M sau ARO). Remorci auto de stins incendii cu pulberi RPS 2x1250 = 2500 kg refulate cu azot din butelii (+ o butelie de comanda) sau cisterne remorcabile 3600 cu agregat de pompare CRP – 3600.o pompa cu debit nominal de 600 l/min.avind o viteza maxima de 90 km/h. Autospeciale de stingere cu pulbere si CO2 (ASp P 400/TV D 12 F).120 m tip C si 20 m tip D) si tevi de refulare (2 B.cordite.).releu naveta si mixt.masti contra gazelor.avind 400 kg pulbere stingatoare care este antrenata cu dioxid de carbon (4x6 kg) si refulata cu pistolul de pulbere (200 kg/min).170° 300 14.in plan orizontal Masa neta cu accesorii [kg] 47 67 10 Manuala 40 4900 x 1512 x 1690 80° 360° 515 270 10 Normala 75 16 Servomotoare 3 x 380 V 3515 x1130 x 1640 .ALIMENTAREA DIRECTA CU APA . 1.in plan vertical .aparate izolante.costume de protectie impotriva apei. Autocisterne pentru stocaj si transport substante chimice stingatoare lichide ACTS (5000 – 10000 l).vertical [m] . 31.furtunul de refulare (80 m tip B.accesorii etc.orizontal [m] Presiunea maxima de lucru [bar] Actionarea Viteza maxima de transport [km/h] Dimensiunile L x l x h [mm] Unghiul de rotire al tevilor: .corzi.2 C si 1 D).65° + 85° .

6. Debitul de apa care trece prin distribuitor se imparte in mod egal prin cele trei iesiri. Parametrul cel mai important care trebuie stabilit. pt – presiunea la teava [at].ele putind sa refuleze apa la mari distante. Presiunea la pompa se calculeaza astfel : Pp=pt + pfr + pn .care se racordeaza la iesirile distribuitorului.de care depinde distanta de refulare. Pp – presiunea la pompa [at].1.fiind nevoie. Presiunea la teava este fixata de seful stingerii in raport de natura incendiului.ci se transmite integral spre fiecare linie de refulare.din care scad pierderile de preisune prin frecare (de la pompa pina la distribuitor) si presiunea corepsunzatoare diferentei de nivel dintre locul de amplasare a pompei distribuitorului.este presiunea la care trebuie sa lucreze pompa pentru a asigura la teava debitul si presiunea neceasara stingerii incendiilor. pfr – pierderile de presiune [at].tevile de refulare si inaltimea lor a amplasare sunt identice.Masina de incendiu se amplaseaza la sursa de apa si de aici refuleaza apa cu ajutorul pompelor si prin furtunuri asupra focarului. Pentru transportul apei este necesar sa se foloseasca linii de furtun cauciucat tip A sau tip B si distribuitorul amplasat cit mai aproape de focar. Posibilitatile tehnice ale masinilor de incendiu sunt ridicate. Distanta maxima pina la care se poate folosi alimentarea in releu este in functie de numarul masinilor de lupta de care se dispune si de cantitatea de furtun din dotare. Cunoscind presiunea si debitul necesare lucrului la incendiu se poate alege ajutajul tevii de refulare. Presiunea cu care apa iesi din fiecare racord al distribuitorului si intra linia de refulare se calculeaza astfel: Pr = Pp (pfr + pn). Alimentarea in releu este sistemul prin care refularea apei de la sursa la locul incendiului se face la o masina de incendiu la alta. La alimentarea directa trebuie avute in vedere distanta de sursa de apa si focar.de volumul de apa existent la dispozitie si de nevoile tactice.de regula. pn – presiunea corespunzatoare diferentei de nivel [at]. Presiunea din distritor nu se imparte cum se imparte debitul.ALIMENTAREA IN RELEU CU APA.de 2 – 4 masini.Cu cit distanta este mai mare.cu atit pierderile de presiune sunt mai mari. 2.cu diametre mari. . Presiunea pe care trece prin distribuit are valoarea presinii la care lucreaza pompa.Ea se foloseste atunci cind distanta de la sursa la focar este mare si nu este posibila alimentarea directa. Pierderile de presiune sunt reduse in cazul folosirii liniilor de furtun cauciucat.Pierderile de presiune corespunzatoare debitelor de la 100 la 3000/min sunt arate in tabelul XXIII.ca si diferenta de nivel.in cazul cind linia de furtun.dar acest lucru este limitat de dotarea cu furtun de refulare si incadrarea cu personal.

n B1.este recomandabil sa se foloseasca naveta. . Alimentarea cu apa in naveta devine eficienta numai daca se indeplinesc urmatoarele cerinte: . 25 m – lungimea de furtun pentru coturi la o masina. .in cazul releului.Bn si C1.asezarea la sursa de apa a masinilor de incendiu cu debitul cel mai mare.folosirea pe cit este posibil a masinilor de incendiu care dau acelasi debit.sa se foloseasca pe cit posibil.masini de acelasi tip.se poate folosi alimentarea in naveta.sa existe un numar suficient de autopompe cisterne cu cazane de capacitate mare.respectiv de tip C.. . .folosirea de furtunuri cauciucate tip A si B in perfecta stare.sunt greu de intins si de supravegheat.sa se pastreze disciplina in ceea ce priveste folosirea debitului si presiunii stabilite. Daca debitul realizat prin releu este egal cu cel obtinut prin naveta. .Cn lungimea de furtun de tip B. De-a lungul releului se disting 3 sectoare: de alimentare.deoarece liniile de furtun..intermediar si de lucru la incendiu.. .intinderea liniilor de furtun cit mai corect.amplasarea in sectorul de alimentare a masinilor fara cazan si in sectoarele de lucru la incendiu cu cazan mai mare.B2. .ALIMENTAREA IN NAVETA CU APA In cazul in care distanta de la incendiu pina la sursa de apa este prea mare si nu se dispune de furtun sufiecient pentru releu. n – numarul de masini.calcularea corecta a debitelor si presiunilor.. .si instruirea subunitatii care trebuie sa realizeze releul in bune conditii. .pentru a se putea lucra sincronizat.sa fie bine organizat serviciul de ordine si circulatie. Naveta este procedeul de alimentare cu apa care se foloseste. 3.pentru transportul apei de la sursa la zona de lucru.cuplarea pompelor si functionarea masinilor lent si progresiv pentru a se evita producerea socurilor pe liniile de furtun.C2.existenta pe masini.sa existe o autopompa puternica la sursa de apa.chiar linii duble.tinindu-se seama de pierderile de presiune prin fiecare si de lungimea si diametrul liniilor de refulare. .evitindu-se coturile bruste. .sa permita circulatia normala a masinilor de incendiu pe drumurile de acces din sectorul de lucru la incendiu si pe cel de alimentare. . . . .instalarea ventilelor de presiune pe liniile de refulare pentru protejarea furtunurilor.cazanele masinilor de incendiu.folosirea legaturii radio intre sectorul de alimentare si cel de lucru la incendiu.stabilirea presiunii cu care lucreaza fiecare masina de incendiu.Distanta maxima se poate calcula cu relatia: Dmax = B1 + B2 + … Bn + C1+C2+…Cn – 25 m.care asigura umplerea cazanelor intr-un timp minim (cel putin 1000 l/min). Pentru a realiza un releu in bune conditii trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: .

2 Dmin=B1+B2+ C1+C2 – 50 m.in functie de specificul fiecarei unitati.din dotarea a doua masini de incendiu.C2 – lungimea furtunurilor de tip B si C in m.una in asteptare si alta la alimentare (cerinta minima).se va tine seama de urmatoarele criterii generale: a) importanta economica si sociala a unitatii. 32.naveta.fiecare sistem din cadrul cuplului respectiv se organizeaza ca si cum s-ar folosi singur. proprietatile fizico – chimice ale materialelor si substantelor care determina comportarea la foc a acestora.substante chimice si alte mijloace destinate prevenirii si stingerii incendiilor. releu si naveta. De exemplu. Distantele maxime si minime se pot calcula cu relatiile: Dmax=tmax(n-1)-t ∙ V.B2. In cazul adoptarii modului de alimentare mixta.care cuprinde racordarea tubului de aspiratie. clasele de periculozitate ale materialelor si substantelor existente in unitate.se pot folosi simultan urmatoarele sisteme de alimentare: direct si releu. V – viteza de circulatie a masinilor de incendiu [min/min].CRITERIILE GENERALE DE DOTARE La stabilirea dotarii unitatilor economice si social-culturale cu masini. direct si naveta. t – timpul necesar de alimentare al unei masini de incendiu.ALIMENTAREA MIXTA CU APA Alimentarea mixta cu apa se organizeaza in special la marile incendii. . releu.direct. n – numarul masinilor de incendiu folosite pentru naveta.echipament de protectie. clasele lichidelor combustibile.Dotarea cu mijloace de prevenire si stingere 1.de numarul misinilor de incendiu si debitul necesar pentru stingerea incendiilor. Alimentarea cu apa in naveta este posibila si recomandabila intre doua limite. . Alegerea cuplului de sisteme depinde de distanta dintre sursa de apa si incendiu.. Acest mod de alimentare necesita folosirea simultana a mai multor sisteme de alimentare.aparatura.cind se concentreaza pentru indeplinirea misiunii un numar mare de masini .utilaje.masina care intra in pozitia de lucru sa se cupleze imediat la dispozitivul deja intins. sarcina termina de incendiu. 2 tmax – timpul maxim de lucru printr-o masina de incendiu in conditiile de debit si presiune cerute [min]. B1.sa fie permanent dispozitivul la incendiu.sa se asigure in permanenta o masina in pozitia de lucru.C1.efectuarea vidului si umplerea cazanelor cu apa [min]. 4.instalatii. b) categoriile de pericol de incendiu ale produselor tehnologice.

existenta drumurilor si starea acestora).).inclusiv prin modernizari.utilaje si mijloace de interventie. f) gradul de protectie impotriva incendiilor asigurat prin proiectare si executie. s) posibilitatile de acces pentru interventia la stingerea incendiilor.precum si a substantelor de stingere.fortele si mjiloacele necesare.reprofilari.instalatii. m) substantele periculoase ce se pot degaja in caz de incendiu. j) alimentarea cu energie electrica a instalatiilor tehnologice cu foc continuu sau cu grad ridicat de pericol in exploatare. posibilitatea de golire rapida sau de transvazare a produselor din instalatii ori rezervoare si de evacuare a materialelor. e) inaltimea si numarul de niveluri ale constructiilor si instalatiilor tehnologice.capacitate) ce pot fi utilizate in caz de incendiu.precum si timpul exploatarii. t) numarul.instalatii si utilaje de stingere etc. practibilitatea acestora.precum si a sistemelor de protectie impotriva incendiilor.explozie.existente in unitate sau in apropierea acesteia. i) sursele de alimentare cu apa (debite.calamitati naturale sau manevre in instalatii. l) existenta si starea drumurilor si a celorlalte cai de acces pentru interventii.depozite. taria primei interventii cu toate fortele si mijloacele existente in unitate.precum si dotarea obiectivelor vecine cu masini de stingere a incendiilor. caracteristicile tehnico-tactice si parametrii de functionare ai sistemelor de protectie impotriva incendiilor (pompe si retele de apa.instalatiilor si depozitelor.posibilitatile de acces. d) gradul de rezistenta la foc al constructiilor si limita de rezistenta la foc a elementelor portante ale instalatiilor tehnologice.se face in raport cu: a) caracteristicile constructive ale constructiilor si instalatiilor. g) gradul de siguranta si protectie intrinseca al instalatiilor tehnologice.masini.conform schemelor de interventie sau a planului de autoaparare impotriva incendiilor. k) alimentarea cu energie electrica a instalatiilor tehnologice cu foc continuu sau cu grad ridicat de pericol in exploatare.schimbari de destinatie si marirea gradului de siguranta. o) capacitatea de autoaparare a unitatii impotriva incendiilor.avarie.accidente tehnice.durata concentrarii acestora.utilaje si alte mijloace in caz de calamitati naturale. p) conceptia de interventie stabilita prin variantele planului (unic) de interventie (dimensiunile incendiului. dispersarea constructiilor. .protectia mijloacelor de transport utilizate. distanta fata de unitatea militara de pompieri cea mai apropiata. u) necesitatea interventiei cu masini..marimea.existenta metalelor in stare topita si a produselor incanndescente.complexitatea si dispersarea instalatiilor tehno-logice de producere si prelucrare. h) gradul de ocupare al teritoriului unitatii cu constructii. Alegerea tipurilor cu masini.procedee si tehnici utilizate.presiuni.timpul de interventie. n) numarul de incendii simultane.instalatii. r) amplasarea unitatii in cadrul platformei industriale si fata de obiectivele sau localitatile apropiate (distante.c) inzestrarea de produse combustibile din instaltatiile tehnologice si categoriile depozitelor de lichide si gaze combustibile din unitate.estimat conform normelor si prescriptiilor.peste si printre liniile de cale ferata.substante stingatoare etc.precum si a sistemelor de protectie impotriva incendiilor.

instalatii de alarmare si de semnalizare a incendiilor. c) in depozitele inchise de materiale.in aplicarea lor fiind obligatorie consultarea si rspectarea prevederilor normelor in vigoare.instalatii.putind avea legaturi simple.aburului.spumei (mecanice.ori alte semnalizari optice.In principal. Dotarea unitatilor economice.reactii chimice sau alte fenomene care pun in pericol securitatea personalului si integritatea bunurilor materiale.aparatura.AVERTIZARE.corelate cu optiunea economica prioritara pentru folosirea apei.in subsoluri.in urmatoarele cazuri: a) in unitatile care au incaperi din categoriile A. In continuare se prezinta orientativ principalele criterii si domenii de dotare. d) posibilitatea de actionare in spatii inchise.000².SEMNALIZARE SI STINGERE Sistemul de alarmare.mobile si portabile.semnalizarea intrarii in functiune a instalatiilor automate de stingere.pentru unitatile (localitatile) in cauza.echipament de protectie si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor se face pe baza normelor de dotare emise potrivit prevederilor legale. .proprii si vecine.hupe si alte mijloace de avertizare sonora.se folosesc urmatoarele mijloace: . .la inaltime sua in medii cu nocivitate marita. .statii radio-telefon fixe.apei pulverizate.pulberilor sau substantelor organo-halogenate. .social-culturale si localitatilor cu masini.spumei usoare.de catre personalul desemnat.de regula.gazelor inerte.duble si triple. e) eficienta substantelor stingatoare si compatibilitatea acestora. .conectate la centrala telefonica a obiectivului ori la centrala urbana. 2.sonerii obisnuite sau polarizante.televiziunea cu circuit inchis. Instalatiile de semnalizare a incendiilor se prevad.telefoane directe.B si C pericol de incendiu. Sistemul adoptat trebuie sa asigure anuntarea si alarmarea in cel mai scurt timp a personalului de la locurile de munca.statii de amplificare sau de radioficare.cu arie totala mai mare de 20.avarii.dispeceratele obiectivului si unitatile militare de pompieri. .cu suprafata desfasurata mai mare de 750².precum si conducerea unitatii respective.avertizare si anuntare a incendiilor se asigura in toate unitatile.sirene.b) proprietatile fizico-chimice ale substantelor si materialelor combustibile existente. c) pericolul producerii unor explozii.daca aria incintei este mai mare de 10 ha. . .chimice).INSTALATII PENTRU ALARMARE.indiferent de categoria de pericol de incendiu.utilaje.avind sarcina termica totala – data de bunurile depozitate.cap la cap. b) in unitatile sau depozitele.a formatiilor civile de pompieri.in raport cu criteriile generale mentionate anterior. f) posibilitatile de utilizare in timp a utilajelor in timp a utilajelor de interventie prevazute a fi folosite.interfoane.inclusiv .precum si a elementelor de constructii si materialelor care trebuie racite.

conform normelor.de marfuri . n) in complexele hoteliere.teatre.depozitele inchise cu bunuri de valori etc.podurile.in care se pastreaza bunuri combustibile sau in ambalaje combustibile. p) in expozitiile permanente.rafturile.tuneluri. i) in incaperile in care se manipuleaza echipament de calcul electronic. o) in cladirile cu Sali aglomerate sau cu aglomerari de persoane.partere etc. 3.atunci cind exista incaperi in care sarcina termica depaseste 840 MJ/m² (200 Mcal/m²) sau in care se afla aparate sau utilaje de mare valoare.cu o suprafata desfasurata de peste 750m².B si C pericol de incendiu.case de cultura.de textile incaltaminte.atunci cind exista incaperi in care sarcina termica depaseste 840 MJ/mde aria construita.de odihna si tratament.radio si TV etc. j) in gospodariile de cabluri electrice (subsolurile.cladiri social-culturale cu niveluri putine sau cu numar mic de persoane. l) in incaperile pentru confectionarea sau depozitarea modelelor din lemn.ori paleti combustibili.).In cazul depozitarii lichidelor combustibile din ambele grupe.indiferent de aria construita.sali polivalente.inclusiv unele constructii pe timpul lucrarilor de investitii.metalochimice.studiouri de film.precum si in incaperile de comanda si de actionari electrice aferente. d) in depozitele cu stive inalte.tunelurile.subsoluri de ungere si actionari hidraulice .instalatii tehnologice si depozitele de materiale si substante combustibile.Se execepteaza.puturile si galeriile de cabluri).arhive cu obiecte de mare valoare.centre de calcul electronic cu calculatoare mari si mijlocii. k) in gospodariile de ungere si actionari hidraulice.marile magazine comerciale.rastelele.din categoriile A.de tip mare sau mijlociu si in arhivele de prgrame si date inregistrate.depozite cu cantitati mici de materiale. g) in cladirile civile sau industriale cu inaltimea mai mare de 28m. f) in cladirile industriale blindate. m) in magazine universale generale.daca costul instalatiei de semnalizare nu depaseste 2% din valoarea bunurilor protejate si a lucrarilor de constructrii-montaj.muzee. Detectoarele automate de incendiu se monteaza in incaperile cu pericol ridicat de incendiu.INSTALATIILE DE STINGERE A INCENDIILOR Instalatiile de hidranti echipeaza in general toate cladirile civile si industriale.indiferent de aria construita.se considera ca 1m3 lichid din clasele I-II este egal cu 5 m3 din clasele III-IV.cum sunt cele speciale de cabluri electrice (subsoluri.unele cladiri industriale cu pericol redus de incendiu. .ambalajele. h) in spatiile de parcare sau de garare care adaposetesc mai mult de 50 autovehicule (se asimileaza 1 autovehicul cu 1 autocamion sau cu 2 autoturisme – 2 electrostivuitoare – 2 motostivuitoare – 3 electrocare – 1 tractor – 1 autobasculanta – 1 automacara – 1 autocisterna – 3 motociclete – 1 locomotiva etc.paletii si substantele de conservare combustibile – peste 2100 MJ/m² (500 Mcal/m²). e) in depozitele inchise de lichide combustibile cu capacitatea mai mare de 25003 pentru lichidele din clasele I-II (cu temperatura de inflamabilitate sub 55º) si 125003 pentru lichide combustibile din clasele III-IV (cu temperatura de inflamabilitate peste 55ºC).de produse alimentare si de mobila avind suprafete mai mari decit limitele prevazute in norme.salile de spectacol sau polivalente si spatiile aferente.) din gospodariile importante de cabluri electrice.

c) in transformatoare (autotransformatoare) de mare putere. f) in cladirile industriale blindate sau monobloc din categoria A.cu suprafata desfasurata de 2000 m² si mai mult.5 MJ/m² (30 Mcal/m²). b) limitare posibilitatilor de propagare rapida a incendiilor.B sau C pericol de incendiu.fara a fi separate de acestea prin peretii antifoc. d) in depozitele inchise de materiale cu suprafata desfasurata mai mare de 750 m².petrochimice in raport de importanta si vulnerabilitatea sectiilor.prin stropirea zonei de ardere.avind sarcina termica totala data de bunurile depozitate inclusiv ambalajele. b) in incaperile (statii de pompe. g) in garajele sau parcajele cu peste 50 autovehicule.) ale gospodariilor de ungere si actionari hidraulice.rezervoare etc..cind sunt situate in cladiri industriale cu alte destinatii fara a fi separate de acestea prin pereti antifoc.sau metale topite. e) in incaperi de productie si depozitare.daca sarcina termica este mai mare de 125.tuneluri.daca costul instalatiei sprinkler nu depaseste 2% din valoarea bunurilor protejate si a lucrarilor de constructii-montaj.lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 55ºC.Instalatiile fixe de stingere cu apa pulverizata se prevad in principiu in urmatoarele cazuri: a) in incaperile speciale (subsoluri.in care se pastreaza bunuri materiale combustibile sau materiale incombustibile in ambalajele combustibile.situate la inaltimi de peste 30 m. c) protectia contra incalzirii excesive.instalatiilor tehnologice si a altor bunuri amenintate de incendiu.hidrofile etc.cu inaltimi mai mari de 45m.ale gospodariilor importante de cabluri electrice.5 Mcal/m²).unde stingerea cu capa sub forma de jet compact nu se recomanda.din categoriile B sau C de incendiu.amenajate in subsoluri.B si C pericol de incendiu.cu temperatura de inflamabilitate mai mare de 55ºC.paletii si substantele de conservare combustibile peste 525 MJ/m² (125.B si C pericol de incendiu din cadrul sectiilor chimice. Instalatiile de apa pulverizata pot fi utilizate pentru: a) stingerea incendiilor de materiale combustibile.prin racirea imensa a materialelor elementelor de constructie. .cind sunt situate in cladiri independente sau de 500 m² si mai mult.puturi. e) in depozitele inchise cu inaltimea de depozitare mai mare de 4 m (stive inalte). i) in incaperile din categoriile A. j) in incaperile din categoriile A.galerii etc.cind sunt situate in cladiri independente sau cu suprafata desfasurata de 500 m² si mai mult. b) in sectiile pentru confectionarea modelelor din lemn cu suprafata desfasurata de 1000 m² si mai mult.).avind o zestre de peste 10m3 ulei combustibil. Montarea instalatiilor tip sprinkler este oportuna in urmatoarele cazuri: a) in sectiile de timplarie din lemn si derivatele acestuia.lichide inflamabile.in care sarcina termica depaseste 2100 MJ/m² (500 Mcal m²). h) in incaperile din cladirile foarte inalte.in caz de avarie.cind sunt situate in cladiri cu alte destinatii. c) in depozitele pentru modele din lemn cu o suprafata desfasurata de 300 m² si mai mult. d) prevenirea incendiilor prin stropirea cu apa a zonei in care.se pot produce scapari de lichide ori gaze combustile.conform normelor Ministerului Energiei Electrice.

) din peretii despartitori. c) stilpii mecanic portanti neprotejati termic. b) rezervoarele supraterane sau semiingropate cu lichide combustibile.radio si TV.k) in morile de cereale de mare capacitate.ferestre etc.la o distanta de 300 m sau cind sunt in incinte unde nu este obligatorie alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor. b) capacitatea pina la 100m3. b) protectia cortinelor.care trebuie protejate impotriva radiatiei termice pentru a nu depasi temperatura admisa de stocare.cind nu sunt amplasate la distante corespunzatoare d) protejarea unor portiuni din incaperile cu pericol de incendiu.fascicule de conducte ce vehiculeaza gaze sau lichide combustibile.cluburi.carbuni si alte materiale combustibile. l) in cladirile cu sali aglomerate (teatre.pentru a impiedica transmiterea focului de la o incapere la alta.case de cultura. Instalatiile de drencere pentru stingerea incendiilor se prevad in incaperile cu pericol mare de incendiu.de produse alimentare si marfuri metalo-chimice cu suprafetele mai mari decit limitele prevazute in norme.lichide sau solide combustibile. Instalatiile de abur se folosesc pentru stingerea incendiilor provocate de substante gazoase.utilaje si coloane tehnologice.incaltaminte.amplasati in zone expuse in contact cu metal topit sau in apropierea unor puncte cu pericol potential ridicat de izbucnire a incendiilor.sectii si depozite de produse din clasa C4 de combustibilitate.Rezervoarele cu capacitatea de 5000 m3 si mai mari se prevad cu instalatii fixe de racire cu apa.daca sunt amplasate.unde se utilizeaza substante gazoase.sali polivalente etc.te textile.fluxuri de cabluri electrice si elemente de sustinere a acestora. Aburul se utilizeaza pentru stingerea incendiilor sub forma de jeturi sau perdele de protectie ori pentru prevenirea formarii amestecurilor explozive. Instalatiile de racire cu apa se prevad la: a) rezervoarele (sferele) supraterane sau semingropate de gaze lichefiate. m) in magazinele universale generale.dupa cum urmeaza: .de mobila.avind sarcina termica peste 420MJ/m² (100 Mcal/m²).usilor sau obloanelor din peretii antifoc. f) protectia unor instalatii.studiouri de filmare.in urmatoarele cazuri: a) in spatiile inchise cu volum pina la 500 m3.) cu capacitate mai mare de 400 locuri. c) in subsolurile hidraulice (ungere. Drencerele pentru perdele de protectie se prevad la: a) protejarea golurilor (usi.neizolate termic cu capacitatea totala de 2500 m² pentru clasele I-II si de 5000 m3 pentru clasele III-IV. e) limitarea propagarii incendiilor prin benzile transportoare de cocs.cu volumul de cel mult 6000 m3. c) protectia cladirilor in exterior.lichide sau solide combustibile din incaperi inchise.unde din cauza propagarii rapide a focului sau din alte considerente.nu pot fi utilizate cu eficienta alte sisteme de stingere.actionari hidraulice etc.izolat.prin inundarea spatiilor respective. Nu se prevad cu instalatii de racire depozitele de lichide combustibile avind: a) capacitatea pina la 50 m3.) cu volumul mai mic de 3000 m3.fata de unitati sau localitati. b) in rezervoarele ingropate de pacura sau de combustibil special.

b) in incaperile intreprinderilor.prin inundare totala sau actionarea locala.1) Instalatiile de stingere a incendiilor cu spuma pentru depozite de lichide combustibile Capacitatea depozitului [m3] 51 – 500 501 – 2500 2501 – 5500 5501 – 100000 Peste 100000 Modul de asezare a rezervoarelor Supraterane.care au un rol important in asigurarea continuitatii productiei. c) la masinile si instalatiile electrice care se afla in incaperi inchise si care indeplinesc un rol important in asigurarea continuitatii productiei (transformatoare. c) batale si decantoare pentru captarea reziduurilor de lichide combustibile.in cantitati mai mari de 10 m3 sau din clasa de inflamabilitate III-IV. .in depozitele de materiale de mare valoare.muzeele si bibliotecile cu documente si bunuri de importanta deosebita.3.semiingropate Ingropate Supraterane.centrale telefonice automate.semiingropate sau ingropate Supraterane.semiingropate sau ingropate Tipul instalatiei de stingere Mobila Semifixa pentru cl.). Instalatiile de stingere a incendiilor cu spuma se prevad la: a) cladirile.a) coloane tehnologice de prelucrare a produselor combustibile din uzine chimice. b) depozitele combustibile cu capacitatede 50 m3 sau mai mult (tabelul XXXII.in cantitati mai mari de 50 m3.amenajate in incaperi care au o suprafata mica de goluri si in care nu se poate efectua un control permanent.cu mai mult de 5 guri de incarcare-descarcare pentru lichidele combustibile.semiingropate sau ingropate Supraterane sau semiingropate Ingropate Supraterane. Tabelul (XXXII.centrale electrodinamice din statii CF. d) in centrele de calcul electronic de tip mare sau mijlociu si la alte instalatii si aparate electronice.3. b) rapme cai ferate de incarcare-descarcare pentru lichide combustibile. III-IV Mobila Semifixa Fixa Semifixa Fixa Instalatiile de stingere a incendiilor cu gaze inerte.1).incaperile sau instalatiile tehnologice in care se utilizeaza lichide combustibile din clasa de inflamabilitate I-II.cocsochimice.petrochimice. I-II Mobila pentru cl.statii de distributie etc.laboratoarelor sau institutelor de cercetari stiintifice din categoriile A si B pericol de incendiu.cu volum redus sau in care utilizarea apei nu este indicata. d) incaperile speciale importante de cabluri electrice. c) rampele auto sau caile ferate.se vor adopta atunci cind alte mijloace de stingere nu sunt eficace sau sunt contraindicate si se prevad in urmatoarele cazuri: a) in arhivele.in care se afla instalatii de aparataj de mare valoare.

B sau C.care constituie mare pericol pentru restul instalatiilor si utilajelor. 4.cu produse importante pentru continuitatea productiei.abur sua gaze inerte) nu sunt eficiente. h) in incaperile in care se prelucreaza sau se utilizeaza substante.in ipotezele de stingere cele mai defavorizate.De exemplu.in vederea reluarii imediate a activitatii . e) oportunitatea dispersarii masinilor si utilajelor de stingere.in incaperile inchise.cu instalatii fize de prevenire si stingere a incendiilor g) necesitatea supravegherii cu masini de stingere a unor operati tehnologice si lucrari periculoase.se stabilesc in principiu grupele de dotare cu masini de stingere indicatie in tabelul XXXII.in cazul in care rezulta particule fin divizate. d) caracteristicile si performantele tehnico-tactice ale masinilor de stingere existente si a celor ce urmeaza a fi introduse in dotare.la o suprafata de 250 ha. In raport cu debitul maxim de apa calculat Q pentru stingerea din exterior a incendiilor la cladiri si depozite. b) suprafata incintei si suprafata construita a unitatii.unde se impune stingerea rapida a eventualelor incendii.inaltimea constructiilor si instalatiilor.apriderea lor putind provoca extinderea rapida a incendiului.iar in cele chimice si petrochimice la 150 ha.care in contact cu apa sau aerul dau reactii exoterme.spuma. j) in statiile de pompare pentru lichide tehnologice combustibile. k) la bazinele si rezervoarele tehnologice cu lichide tehnologice combustibile calde.a caror functionare conditioneaza desfasurarea activitatii de productie. c) numarul de incendii simultane stabilit potrivit prevederilor STAS 1478. i) in incaperile de productie si depozitare fara supraveghere continua. f) modernizarile survenite in dotarea unitatii. Instalatiile de stingere a incendiilor cu pulbere sau cu haloni se prevad in cazurile cind celelalte substante stingatoare (apa.precum si in spatiile care se afla deaspura unor astfel de instalatii.in unitatile siderugice si metalurgice se considera ca poate avea loc un incendiu (avarie sau accident tehnic) care implica interventia masinilor de stingere.rezultate conform STAS 1478. f) la instalatiile sau utilajele cu proces tehnologic din categoria A.MASINI DE STINGERE A INCENDIILOR Dotarea unitatilor economice cu masini de stingere a incendiilor se asigura pe baza criteriilor generale a urmatoarelor criterii specifice: a) debitele de apa pentru stingerea din exterior a incendiilor.e) in sectiile de prelucrare a metalelor piroforice. g) in incaperile importante de cabluri electrice cu volum redus.1 Grupele de dotare cu masini Grupa I [Q [l/s]] 5 – 10 Dotarea cu masini 1 motopompa cu debit de .care cuprinde aparate sau echipamente electrice necapsulate ori cu grad de protectie mai mic de IP33.in apropierea celor mai importante si vulnerabile instlatii tehnologice.4.

in raport cu suprafata incintei industriale suplimentare fata de 150 ha sau de 250ha si de posibilitatea de cooperare.respectiv cu motogeneratoare ori hidrogeneratoare de spuma. In raport cu particularitatile incendiilor. Pentru asigurarea interventiei la stingerea incendiilor la constructii industriale sau instalatii cu procese tehnologice din categoriile A.instalatii si depozite. e) cite 1 autopompa cisterna la 150 ha.pentru suprafata incintei de peste 900 ha.gazelor si iluminat.unitatile se doteaza si cu autoscari.De exemplu: a) cite 1 autopompa cisterna la 50 ha. In aceste situatii.In stabilirea suprafetelor suplimentare. 5. autocisterne pentru transport substante chimice stingatoare.procedeele si metodele de stingere adecvate si conceptia de interventie stabilita.operativitatea ce o poate asigura interventia in sectorul increndintat.pentru suprafata suplimentara de 150 ha.MIJLOACE DE PROTECTIE SI SALVARE .fata de aliniatul anterior (900 ha total).starea drumurilor si posibilitatile de acces pe parcursul anului.autopompele cisterna si motopompele pot fi inlocuite cu autotunuri de stins incendii sau cu autospeciale de stins cu spuma. b) cite 1 autopompa cisterna la 75 ha.II III IV V 11 – 20 21 – 33 31-40 Peste 40 800 l/min 1 motopompa cu debit de 1000 l/min 1 autopompa cisterna sau 2 motopompe din care una cu debit 1500 l/min 2 autopompe cisterna 3 autopompe cisterna Dotarea unitatilor cu masini de stingere a incendiilor se majoreaza.drumuri si cai ferate.distantele fata de subunitatea militara de pompieri si fata de formatiile civile de pompieri.pentru suprafata suplimentara de 150 ha (300 ha in total). Nota.pentru suprafata suplimentara de 250 ha. tunuri mobile cu apa si spuma.majoritatea dotarii cu masini de stingerea incendiilor.fata de aliniatul anterior (650 ha in total) d) cite 1 cisterna la 125 ha. cu dioxid de carbon.acciendetelor tehnice) simultane. pentru evacuarea fumului.pentru suprafata suplimentara de 200 ha. Dotarea localitatilor cu masini de stingere a incendiilor se face in principiu functie de puterea economica si marimea localitatii.nu se iau in calcul ariile neocupate de constructii.combustibilitatea materialelor de constructii utilizate la cladiri.in principiu.numarul locuitorilor. c) cite 1 autopompa cisterna la 100 ha.vecine.in cazurile in care suprafata incintei depaseste limita considerabila si s-a stabilit posibilitatea producerii incendiilor (avariilor.conditiile existente pentru incadrarea cu personal operativ si adapostirea masinilor respective.B sau C pericol de incendiu si care au inaltimi mai mari de 20 m.se face.De asemenea.fata de aliniatul anterior (450 ha).dotarea cu masini pentru stingerea incendiilor se complecteaza cu autospeciale de stins cu praf si gaze inerte.

cu evitarea contactului caloric Haina lunga pina la genunchi.toate unitatile se doteaza conform normelor cu mijloace indicate in tabelul XXXII.manusi cu un deget.gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizor duplex antisol fumuriu.cizme scurte.manusi cu un deget masa 7 kg Protectie la patrunderile grele in flacari pe durate scurte sau in incinte incalzite peste 250ºC.manusi cu un deget.manusi cu un deget.fetei si ochilor Cimp vizual relativ 85% talie III.atmosfera irespirabila Combinezon avind gluga cu casca interioara si vizor metalizat.pantaloni.vaporilor si aerosolilor cu actiune nociva.in contact accidental cu flacarile Bluza.cu cartuse . grosimi 44 – 48.5.masa 7 kg Protectie la patrundere normala in culoare de flacari sau incinte pina la 250ºC.clor.contact caloric intermitent.masa 10 kg Protectie la apropiere usoara pina la 2 – 3 m de sursele radiante puternice.aerosoli si diverse substante chimice (acid cianhidric. masa 1.Pentru asigurarea protectiei personalului de interventie si salvarea persoanelor periclitate de incendiu. crt 0 1 2 Mijloace 1 Costum de protectie contra apei Costum anticaloric aluminizat tip apropiere normal (AN) Protectie asigurata si caracteristicile pincipale 2 Protectie contra apei Bluza si pantaloni – talii I – V.locas pentru aparatul de respiratie si cizme.asupra cailor respiratorii si digestive.atmosfera irespirabila Bluza cu gluga atasata.2 kg Protectia impotriva gazelor.locas pentru aparatul de respiratie si vizor duplex metalizat (relexie 90%).gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizor duplex antisol.cizme inalte pina la sold.apei si caldurii flacarilor Gluga impermeabila si vizor din stiplex incorporate in casa. masa circa 530 g Filtru tip CF 4 racordat direct la masca. Masa 1.cizme scurte.1 Nr.masa 15 kg Protectie contra impactului Masa 600 g Protectia impotriva impactului.oxizi de azot) 3 Costum anticaloric aluminizat tip patrundere normal (PN) 4 Costum anticaloric aluminizat tip apropiere usor (AU) 5 Costum anticaloric aluminizat tip patrundere greu (PG) 6 7 Casca fara vizor Casca cu vizor si gluga 8 Masca din cauciuc cu bretele (tip M-74).6 kg Protectie la apropiere normala pina la vecinatatea surselor radiante foarte intense de caldura.pantaloni.retine fumul.

8 kg (fara cordita si cirlig de siguranta) Cos de salvare Salvarea persoanelor din cladiri inalte Diametrul 540 mm.diametrul 10 mm. masa 2. masa 1 kg Cizme de protectie cu Protectia contra apei.5 kg (cu 1 butelie) Centuri de siguranta tip Asigura lucrul la inaltime pompier Lumgime 1300 mm. masa 200 g Coboritor cu role de Inaltimea de actionare 18 – 20 m fringhie Viteza de coborire 1.inaltimea 1050 m.5 kg/m Perna pneumatica de Suprafata 36 m² (6x6 m) salvare Inaltimea in stare umflata 2 m Perna pneumatica de Suprafata 80 m² (8 x 10 mm) salvare PS 80/4 Inaltimea in stare umflata 4 m Miniperna pneumatica Inaltimea de ridicare 24 cm pentru ridicat Sarcina maxima de ridicare 13.de la butelii de aer .5 t Dimensiunile 520 x 470 x 25 mm Presiunea de lucru 6 bar.5 m Latimea aplatisata 800 mm.retine numai oxidul de carbon.5 – 2 m/s Masa 41.pina la cresterea greutatii cu 40 g Jena de aspiratie circa 23 mm H2O la tip CF 4 si 14 mm H2O la tip EO-13 Masa circa 320 g la tip CF 4 si 740 g la tip EO-13 Aparat de respiratie Protectia aspiratiei pe durate scurte si mijlocii in izolant cu aer medii nocive comprimat Durata de utilizare 60 min Dimensiuni 600 x 270 x 120 mm Masa 14 kg (cu 2 butelii) Aparat de respiratie Protectia respiratiei pe durate lungi in medii nocive izolant cu oxigen Durata de utilizare 100 min Dimensiuni 360 x 300 x 130 mm Masa 2. masa 2.1 kg salvare (tip S) Cordite din relon pentru Lungimea 25 m.10 si 2.masa 8 kg Cadru universal de Asigura suspendarea si prinderea la inaltime a salvare mijloacelor de salvare Dimensiuni 1000 x 700 x 500 mm.diametrul 12 mm. masa 45 kg Tub expandabil de Salvarea persoanelor din cladiri inalte salvare Lungimi ale tronsoanelor 20.9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Filtru tip EO-13 racordat de masca prin tub gofrat. masa 2.4 kg Coarda dinr relon pentru Lungimea 25 m.7 kg salvare (tip S) Cirlig de siguranta Dimensiuni 155 x 85 x 13 mm Sarcina utila 300 daN. latimea 85 mm Forta de sustinere 800 kg.noroiului si obiectelor talpi neperforabile Confectionate din cauciuc poliizoprenic cu talpi avind brat metalic Inaltimea 40 cm. masa 1.

sonerii.precum si a formatiilor civile de pompieri din obiectivele invecinate cu care se coopereaza.pe fiecare loc de munca se constituie echipa de prevenire si stingere a incendiilor. In raport cu marimea.precum si a .cum sunt: caracter permanent.intretinerea mijloacelor de interventie etc.alarmarii personalului. Astfel.centrala de avertizare.Consemnarea datelor referitoare la incendiu se face obligatoriu in nota de anuntare.cabinetul medical etc.23 Distantor hidraulic actionat de o pompa cu dublu efect comprimat (250 bar) cu reductor de presiune Presiunea de lucru 350 bar Forta de deschidere sau inchidere a bratelor 1500 daN Dimensiuni 850 x 250 x 250 mm Presiunea maxima dezvoltata de pompa 500 bar Actionarea pompei manuale sau de picior 33.prin care se realizeaza stingerea incendiilor si lichidare urmarilor accidentelor tehnice.durata si consecintele incendiului sau a evenimentului negativ.inclusiv a celui care se desfasoara in obiectiv diferite activitati (control.acestea pot fi esalonate astfel: prima interventie.de incendiu se alarmeaza imediat personalul formatiei civile de pompieri.exploziilor.urgenta I.avariilor.la fiecare formatie.cu acordul unitatii de pompieri militari.aplicatii.activ si ofensiv.Organizarea interventiei pentru stingerea incendiilor 1.fenomenelor meteorologice negative.in unitatile mari.exploziilor.dispecerat etc.exercitii.avariilor. Prima interventie cuprinde actiunea personalului aflat la locul izbucnirii incendiului.formatiei si a celorlalte forte care participa la stingerea incendiilor si deplasarii fortelor si muijloacelor la locul incendiului precum si pentru adoptarea conceptiei optime de actiune in vederea stingerii incendiilor si inlaturarea efectelor.operativitate.a celorlalte forte din obiectiv (subunitati de garzi patriotice.).Dupa primirea anuntului.precum si cu nivelul si taria fortelor si mijloacelor participante la actiune.careia i se stabilesc sarcini concrete de interventie pentru fieacare incendiu si i se asigura instruirea practica privind modul de lucru cu mijloacele aflate in dotare.radio.promptitudine.CERINTE SI MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE Interventia constituie forma principala de actiune a unitatilor si subunitatilor militare de pompieri si a formatiilor civile de pompieri.calamitatilor naturale si catastrofelor.pe fiecare schimb.accidentelor tehnice. De asemenea.a formatiei civile de pompieri.urgenta III.iar in celelalte unitati de catre unul din pompierii din tura de serviciu.se asigura permanent receptionarea corecta a anunturilor de incendiu prin toata sistemele existente in unitate (telefon.capacitate maxima de actiune si eficienta maxima.).civila de pompieri.calitatilor si catastrofelor. Misiunile primei interventii se stabilesc de conducerea administrativa a unitatii si se inscriu in planul de autotaparare impotriva incendiilor al obiectivului.).caruia i s-au stabilit sarcini exprese in acest sens.formatii de aparare civila.Primirea si notarea datelor despre incendiu se face de catre dispecerii-telefonistii. Prima interventie se organizeaza si se pregateste din timp. La organizarea si pregatirea primei interventii se tine seama de cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca aceasta actiune. Prin organizarea primei interventii se intelege ansamblul masurilor luat in cadrul unitatii pentru stingerea anuntarii incendiilor.urgenta II.

mai ales cele care primesc locul izbucnirii si proportiile incendiului.). Cu prilejul sarbatorilor nationale si religioase.variantele existente in planurile unice de interventie sau in planurile de interventie intocmai de unitatile si subunitatile militare de pompieri.Complectarea organizarii interventiei zilnice intra in sarcinea sefului de formatie. . Potrivit dispozitiilor legale.iar in cazul lipsei de la serviciu a unor pompieri.se solicita conducatorilor locurilor de munca sa-i inlocuiasca cu altii din rezerva formatiei.radiotelefon sau prin alt mijloc de anuntare pentru a putea fi alarmate in cel mai scurt timp. Anuntarea incendiului la pompierii militari se face obligatoriu din primele momente.mai pot fi mobilizati si pompieri care au iesit din serviciu. .telefon.referitoare la evolutia acestuia.cunoscind find ca indeosebi in industrie.numarul punctelor vitale vulnerabile la incendiu din unitate si eventual asemanarea dintre acestea.pompierilor cu activitate obsteasca.seful de grupa sau mecanicului de motopoma. 2.in obiectivele respective. Pentru stabilirea pompierilor civili cu activitate obsteasca (voluntari) se ia in prealabil legatura cu acestia. Atit la primirea si transmiterea anuntului de incendiu.cit si la comunicarea datelor ulterioare.Predarea si primirea masinilor si utilajelor din dotare formatiei civile.De asemenea.Astfel: 1) La stabilirea numarului ipotezelor de stingere a incendiilor si a sectoarelor pentru care se intocmesc se tine seama de urmatoarele: .la locul de munca al pompierilor cu activitate obsteasca se asigura mijloace de alarmare si anuntare (sonerii polarizante.actiune care trebuie incheiata de regula.care consta in stabilirea nominala a pompierilor civili care vor indeplini in schimbul respectiv functiile prevazute in decizia de constitutie a formatiei.precum si a mijloacelor de anuntare si alarmare se face pe baza de proces verbal.in acest interval de timp.in maximum 15 min de la intrarea in serviciu intrucit la un eventual incendiu izbucnit. Una dintre primele masuri ce se intreprind la serviciu a fiecarui schimb (tura) al formatiei este organizarea interventiei zilnice.prin introducerea in serviciu a pompierilor din turele libere si de rezerva. Personalul prevazut sa asigure interventia ia cunostinta despre aceasta sub semnatura.Fortele formatiei care desfasoara diferite activitati in obiectiv trebuie sa mentina permanent legatura cu sediu acesteia prin telefon.deosebit de important este sa se dea si sa se receptioneze corect datele.complectarea se face in ordine de catre seful de tura.STABILIREA CONCEPTIEI DE INTERVENTIE LA INCENDII Conceptia de actiunea a formatiei civile de pompieri in caz de incendiu se stabileste in ipotezele de stingere.precum si pe timpul situatiilor deosebite.Cind acesta lipseste.dupa caz.se ia masuri pentru incadrarea complecta cu personal a formatiei de pompieri si uneori chiar de inainte a capacitatii de interventiei a acesteia.sirena etc. In unitatile care nu au regim de functionare continua pe timpul zilelor de repaus se asigura completarea incadrarii masinilor si utilajelor de stingere a incendiilor cu personalul de serviciu existent.pompierii incadrati pe functii operative (profesionisti) au obligatia de a nu-si parasi postul pina la sosirea schimbului si predarea serviciului.agricultura si in alte categorii de obiective orice inceput de incendiu poate deveni in scurt timp un incendiu de proportii.

precum si a baremului (timpului operativ).intreruperea alimentarii cu energie electrica si combustili.a interventiei pentru a se asigura conducerea mai operativa a acestora. 2) La adaptarea conceptiei de interventie pentru fiecare ipoteza de stingere a incendiilor se au in vedere o serie de criterii si elemente cum sunt: .avarii.urmarindu-se sa nu se scoata in functiune instalatiile fixe de stingere si sa nu se reduca capacitatea lor de actiune.abur. . . .locurile in care exista in conditii normale surse de aprindere ori imprejari care pe pot genera etc.inetizarii.apa pulverizata sau abur. . asigurarea posibilitatilor de acces pe linga masinile din prima interventie.tunuri. ingroparea masinilor si utilajelor pe sectoare.tip sprinkler si drencer. .pe grupe de lucru (salvare si evacuare.substante chimice etc) in spatiile in care se produc reactii de ardere.dupa caz.specialisti).protectia vecinatatilor. viteza de ardere si directiile principale probabile de propagare a incendiului. . stabilirea ordinelor de deplasare la incendiu a masinilor si utilajelor. reducerea continutului minim de oxigen sub limita de aprindere sau de ardere.evacuarea bunurilor materiale.cerintele pregatirii fortelor de interventie pentru a actiona in conditii dificile si grele de lucru.numarul teoretic de incendii simultane determinat potrivit numerelor si prescriptiilor tehnice. izolarea substantelor combustibile fata de aerul din atmosfera.amplasarea tuturor masinilor si utilajelor din prima interventie la sursele de apa cele mai apropiate de locul izbucnirii incendiului.salvatori.si dupa verificarea executarii operatiilor prevazute pentru personalul de la locul de munca (punerea in functiune a instalatiilor de racire si de stingere a incendiilor.luarea in calcul a eficientei si a consumului de substante stingatoare a instalatiilor de stingere a incendiilor (cu spuma.posibilitatile scoaterii din functiune a sistemelor de alarmare cu apa pentru stingerea incendiilor din cauza unor calamitati naturale.cum sunt: reducerea temperaturii din zona de ardere.golirii. oprirea accesului substantelor combustibile in zona de ardere. ..corelarea ipotezei de stingere cu datele si elementele din schema de interventie intocmita pentru instalatiile cu pericol deosebit de incendiu si explozie sau cu organizarea prevenirii si stingerii incendiilor la locul de munca in cauza.precizindu-se mijloacele si substantele de stingere.delimitarea incendiului in functie de natura si proprietatile materialelor si substantelor combustibile existente si modul de distrugere a acestora. prioritatea punerii in functiune a acestor instalatii inaintea masinilor si utilajelor mobile sau. introducerea de inhibitori (gaze interne.Exemple: locurile in care s-au produs frecvent inceputuri de incendiu. .purjarii.a celorlalte masini si utilaje din urgenta.stabilirea locului izbucnirii incendiului in punctul de control potential cel mai ridicat de producere a acestuia. .in functie de situatia tactica creata a celor mai adecvate si eficiente procedee de stingere a incendiului.hidranti). timpul de realizare a primei interventii. Stabilirea conceptiei de interventie se face pe baza studiului tactic amanuntit si a analizei situatiei concrete din obiectiv.inchiderea unor elemente antifoc etc): localizarea si lichidarea incendiilor.determinata de situatiile complexe care se poate afla obiectivul sau unele sectii si instalatii ale acestuia.prin alimentarea directa a unei instalatii de la mijloacele mobile de interventie.stabilirea concreta a misiunilor formatiilor civile de pompieri pe sectoarele.adaptarea.explozii sau alte asemenea evenimente.

precum si a celor vecine.care poate fi circular.traseele de evacuare si locurile de depozitare ale bunurilor evacuate din zona incendiului.legenda cu semnele conventionale utilizate.precum si a dispozitivelor exterioare de interventie ale acestora (ziduri de apa.amplasarea la sursele de apa a masinilor si utilajelor care utilizeaza apa.amplasarea punctelor de actionare ale instalatiilor fixe si semifixe de stingere a incendiilor.in continua miscare.crearea conditiilor favorabile pentru efectuarea manevrei rapide a fortelor si mijloacelor pe noi pozitii de lucru in cazul in care evolutia incendiului implica sau cind locul izbucnirii incendiului ori situatia reala (ori marcata) a acestuia difera fata de elementele stabilite initial in ipoteza de stingere.tipul acestora si al tevilor substanta stingatoare utilizata.. .timpul acestora si felul substantelor stingatoare ce le refuleaza. .paza bunurilor evacuate si a zonei incendiului.folosirea masinilor si utilajelor din dotarea formatiilor civile de pompieri la capacacitatea lor maxima de interventie.(nordul. . .scari).locul izbucnirii incendiului.la timp si pe directiile principale de dezvoltare a incendiului.a acelor de rezerva. .intimpinarea fortelor de interventie din afara obiectivului si indicarea traseului cel mai scurt spre locul incendiului si altele.amplasarea punctului de comanda. . 3) Principalele elemente ale conceptiei de interventie ale formatiilor civile de pompieri se marcheaza si grafic in planul de autoaparare impotriva incendiilor.inaltimea la care se lucreaza.gazelor si iluminat.suprafata incendiata si directiile principale de propagare.instalatiei sau depozitului in care a izbucnit incendiul. .). denumirea ori destinatia acestora.pentru lucrul la inaltime si dupa caz.punctele cardinale. . . . organizarea si desfasurarea energic.Astfel.directia si viteza vintului predominant).adaptarea formei dispozitivului de interventie. .dispozitivul optim adoptat (nr.precizarea misiunilor precum fortele care coopereaza cu formatiile civile de pompieri cum sunt: sprijinirea grupelor de lucru si de salvare si evacuare.).amplasarea la scara a constructiei.in linie. de linii de furtun.pe un nivel sau etajat. .in functie de caracteristicile si performantele tehnico-tactice ale acestora.amplasarea tututor surselor de apa naturale si artificiale care pot fi utilizate la stingerea incendiului si capacitatea sau parametrii acestuia.nivelul de incadrare cu personal propriu la sursele de apa la locul incendiului. .urmarindu-se: folosirea posibilitatilor maxime existente de contact a tevilor de stingere (cu apa.transportul persoanelor accidentate etc. . locul de amplasare a masinilor si utilajelor pentru stingerea cu pulberi si gaze inerte.spuma sau pulberi si gaze inerte) cu suprafata incendiului.) sau o pregatire specializata (primul ajutor medical.stabilirea mijloacelor de protectie utilizate de catre personalul de interventie si masurilor de tehnica a securitatii muncii.efectuarea unor lucrari ce implica un volum de munca mai mare (deschideri.punctului sanitar si a celorlalte elemente de coorperare.timpul operativ (baremul).evacuari etc.pentru evacuarea fumului. cailor de access in constructii si instalatii (usi.deblocari.traseele dispozitivelor de interventie de la fiecare masina si utilaj.pe schita fiecarei ipoteze se marcheaza in plan ori prin semne conventionale urmatoarele: .perdele de apa sau de abur etc.

masurile specifice care se iau in caz de inundatii.exercitii si aplicatii. 3.inzapeziri si cutremur.la compartimentul administrativ sau la cel tehnic.toxice etc.de energie electrica si de incalzire cu punctele de intrerupere (actionare) a acestora.I.) se complecteaza si se actualizeaza ipotezele de stingere astfel incit conceptia de interventie materializata in acestea sa fie in permanenta in concordanta cu realitatea din obiectiv. Pentru noile obiective de investitii.Eficienta aplicarii ipotezelor de stingere depinde totodata de modul cum se asigura conducerea unitatii si permanenta a fortelor si mijloacelor de interventie.dotarea cu noi mijloace de stingere etc.In unitatile mari planurile se pastreaza.planurile cladirilor se intocmesc de proiectant.precum si la eventualele inceputuri de incendii.precum si planurile cladirilor intocmite potrivit prevederilor legale.in partile cel privesc.numarul de persoane pe schimburi.de canalizare. Insusirea elementelor din planurile de situatie si actualizare acestora se face prin recunoasteri.) si de evacuare rapida a acestora din cladire.precum si a rezultatelor obtinute in controale si verificari privind modificarile survenite (modernizarea tehnologiei.instalatiilor sau zonelor care pot fi afectate.ori de catre institulul de proiectari de specialitate care a proiectat si constructia si instalatiile tehnologice respective.Verificarea viabilitatii ipotezelor de stingere a incendiilor se face prin exercitii si aplicatii practice.lista cu organele si unitatile cu care se coopereaza si modul de realizare a legaturii cu acestea. Pentru a se asigura accesul actiunii de stingere a incendiilor este necesara ca ipotezele de stingere si modul practic de aplicare a acestora sa fie cunoscute temeinic.de gaze. Planurile cladirilor se intocmesc de catre conducerea unitatii prin comisia tehnica P.retelele de alimentare cu apa. si compartimentul de proiectare sau de investitii al unitatii. Planurile cladirilor se intocmesc in trei exemplare si contin: .Pe baza concluzilor desprinse cu aceste prilejuri.punctele de oprire a alimentarii instalatiilor din constructii cu substante periculoase (combustibile.sau incendii.reprofilarea procesului tehnologic.de regula.ORGANIZAREA INTERVENTIEI LA CALAMITATI NATURALE Organizarea interventiei pentru limitarea si lichidarea efectelor provocate de calamitati natural se inscrie de asemenea in planul de aparare impotriva incendiilor si cuprinde nominalizarea constructiilor.numarul de niveluri si inaltime a cladirii). .S.de catre intregul personal care participa la prima interventie.descrierea detaliilor constructive (tipul si natura structurii de rezistenta si a acoperisului.planurile constructiilor sau instalatiilor realizate la scara pe forma A4 pe care se marcheaza pozitia cailor de acces si a intrarilor.dezvoltarea capacitatii de productie. .