T E H N IC A ÎN G R IJIR II B O L N A V U L U I MANUAL PENTRU SCOLI DE ASISTENTE MEDICALE VOLUMUL l Editia a lll-a Dr. CAROL MOZES în colaborare cu : LIVIA CRAINIC, PARASCHIVA SZINAY, SILVIA MOTIU, VERONICA KENDE EM EDI T U R A M E D I C A L A -B U C U R E S T I 1 9 7 4

Coperta; GICA PETRE

TABLA DE MATERII Pag. Te.............................................................................. ............................... 9 I. ASISTENTA MEDICALA Sl LOCUL El DE MUNCA liihoitiircrr la cursul de tehnica îngrijirii bolnavului ......................... ............... 13 nrdicala. Sarcinile ei.......................................................... ................... 13 morale ale asistentei medicale.................................................. .......... 15 \it ll al asistentei medicrle..................................................... .............. 21 nti'ii de protectie si tinuta asistentei medicale............................... ....... 24 » muncii. Protectia muncii în mediul infectios...................................... . 28 n l ilc munca al asistentei medicale............................................ .................. 31 ,1 ............................................................................. .................................... 31 ulm............................................................................. .................................. 48 i niiiirrlpliilc sanitare....................................................... .................................. 51 liiltriiiirrii si primirea bolnavilor !u spital................................. ................... 52 Atlguriirra conditiilor de spitalizare a bolnavilor............................. ............. 59 ni terapeutic de protectie ..................................................... ................. 59 .1 liolnavului In sectie si initierea lui fn regulamentul de ordine interioarali llnliilui....................................................................... ................................ 64 "irului de ordine interioara al spitalului...................................... ........... 66 iiill4ll de spitalizare ........................................................

....................... 75

pag. Instalatiile de semnalizare .................................................... .............................. 75 Asigurarea sectiei cu lenjerie curata. Circulatia lenjeriei..................... ............. 78 Asigurarea alimentelor, curatirea veselei si îndepartarea reziduurilor alimentare 87 întretinerea saloanelor si anexelor............................................... .......................... 91 Controlul si întretinerea instalatiilor si aparaturii............................. ............... 9ti 5. Evidenta si miscarea bolnavilor ............................................. ................................. 98 E v id e n t a b o l n a v i l o r98 ................................................................................ ................... I e s i r e a b o l n a v u l u i d i n s p i t a l9!» ................................................................................ ..... T r a n s f e r u l b o l n a v u l u i î n a l t e s e c t i i s a u s p i t a l e................................................ 100 D ec e sul...................................................................... .................................................. 101 6. Transportul bolnavilor....................................................... ........................................... 10,'i 7. Instrumentarul............................................................... .................................................. 11!) Instrumentarul necesar examinarilor si tratamentelor curente.................... ......... 11!) Pastrarea si întretinerea instrumentarului........................................ ....................... 138 Sterilizarea instrumentelor si materialelor..................................... .......................... 142 II. ÎNGRIJIREA CURENTA Sl SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI 1. îngrijirile generale acordate bolnavului ...................................... ....... 16.'i P a t u l b o l n a v u l u i161! ................................................................................ ......................... P r e g a t i r e a s i s c h i m b a r e a p a t u l u i172

............................................................................... U t i l a j u l a u x i l i a r a l p a t u l u i .............................. ................................................... 18H P o z i t i i l e b o l n a v u l u i î n p a t193 ................................................................................ ......... D e z b r a c a r e a s i i m b r î i c a r e a b o l n a v u l u i20.r> ...................................................................... T o a l e ta b o l n a v u l u i ,2 0 8 .. ................................................................................ ............. S e r v i r e a b o l n a v il a p a t2 2 2 l o r .......................................................................... ............... P r e v e n i r e a e s c a r e ' o r d e d e c u b i t......................... ........................................................ 2 2 7 2. AUmentajia l ohmului ........................................................ .............................. 229 Principiile generale ale alimentatiei bolnavilor................................ ....................... 22!) Alimentatia dietetica........................................................... ...................................... 236 Alimentarea bolnavului.......................................................... .................................... 243 3. Supravegherea bolnavului..................................................... .......................................... 264 U r m a r i r e a c o m p o r ta m e n t u lu i b o l n a v u lu i ............. .............................................. 261 U r m a r i r e a f u n c t i i l o r v i t a l e s i v e g e t a t i v e a l e o r g a n i s m u l u i270 ..................................... F o a i a d e t e m p e r a t u r a270 ................................................................................ ........... T e m p e r a t u r a........................................................... ................................................ 27M P uls u l....................................................................... .............................................. 2!)!> 6

Pag. iitia........................................................................... ................................... 303 nuca arteriala ................................................................. ........................ 311 /n............................................................................... .................................... 322 ml.............................................................................. .................................... 331 îl urile ......................................................................... ................................ 338 c loratia....................................................................... ................................... 341 httra corporala si înaltimea...................................................... ................... 345 'crllc patologice ale organelor genitale feminine............................... ..... 351 ' >t aparitiei unor manifestari patologice...................................... ............. 352 .-iilriiH !}l asistarea examinarilor clinice si de laborator ................... .................. 357 n examinarii clinice a bolnavului............................................... ................. 357 M vi/.itei medicale............................................................. ............................. 364 ni produselor pentru examinarile de laborator................................... ...... 367 ir Hcnerale de recoltare a produselor patologice................................ ....... 367 II mea sîngelui................................................................... ............................ 371 illiirrn sputei ................................................................ ............................. 381 'Mitrcn secretiei si a exsudatului rinofaringian ............................... ...... 384 M HI ui varsaturilor............................................................. ............................ 386 H IUTII continutului stomacal ................................................... ................. 386 Muicii sucului duodenal.......................................................... ...................... 386 Hiimi sucului pancreatic......................................................... ..................... 387 »iiurc» materiilor fecale........................................................... ...................... 387 i'l l i i ieii urinii........................................................... ....................................... 391 »M IUTII lichidului cefalorahidian ............................................... .................. 393 "Iliirni secretiilor purulente.................................................. ......................... 393

"Unicii materialului pentru examene micologice.................................. ....... 395 i'II HI cu produselor pentru antibiogrania...................................... ................. 396 '«Mic de laborator la patul bolnavului............................................ .............. 396 h i utilitate .................................................................. .............................. 412 «Urm ti asistarea explorarilor paraelinice........................................ .................... 417 ,.l nsistarea examinarilor radiologice........................................... ..... 417 .1 bolnavilor pentru examenul radiologie osteo-articular..................... 42 1 .i bolnavilor pentru examenul radiologie al organelor toracice . . . 422 i ni bolnavilor cu abdomen acut prin radioscopie abdominala-. . . 425 i bolnavilor pentru examinarea radiologica gastro-intestinala . . . 425 bolnavilor pentru colecistografie si colangiografie............................ 430 Ilolnavilor pentru examinarea rinichilor si cailor urinare . . . . 433 bolnavilor pentru examinarea radiologica a cavitatii inimii si a vaselor 437 bolnavilor pentru examenul radiologie al cavitatii uterine . . . 438 bolnavilor pentru examenul radiologie al continutului cranian . . 439 bolnavilor pentru examenul radiologie al spatiilor subarahnoidian si 439 nil............................................................................. ................................ l Mhlstiiroa examinarilor endoscopice........................................... .......... 440 ii «l «sistarea examenului bronhoscopic ........................................ 440 ii ti nsistarea esofsgoscopiei.................................................. ................ 444 n ti iisistarea examenului gastro-duodenaloscopic............................... 446 u ti asistarea endoscopiei rectosigmoidiene..................................... .. 449 i u ti nsistarea examenului cistoscopic ........................................ ..... 452 INII H cxumlnArii colposcopice.................................................. ....................... 456

Pag. Pregatirea si asistarea pleuroscopiei........................................... ....................... 457 Pregatirea si asistarea laparoscopiei........................................... ........................ 469 Asistarea examinarilor prin izotopi radioactivi................................. ..................... 465 Pregatirea si asistarea probelor functionale ale aparatului respirator.......... ........ 469 Spirometria si spirografia...................................................... ............................. 333 Analiza gazelor din sînge......................................................... ........................... 477 Determinarea compleantei si elastantei pulmonare................................ ....... 478 Spiroergografia ................................................................ ................................ 478 Explorarea separata a celor doi plamîni........................................... ................ 480 Pregatirea si asistare? probelor functionale ale aparatului cardio-vascular . . . 482 Probele hemodinamice............................................................ ............................. 483 Investigatii respiratorii....................................................... ................................. 490 Explorarea vaselor periferice................................................... ........................... 509 Pregatirea si asistarea explorarilor paraclinice ale rinichilor si ale cailor ur inare . 513 Hecoltarea si examenul urinii................................................... .......................... 514 Explorarea capacitatii functionale a rinichilor................................. ................. 518 Explorarea rinichiului cu izotopi radioactivi................................... ................. 524 Pregatirea, asistarea si efectuarea probelor functionale ale aparatului digestiv si ale glandelor anexe.......................................................... ............................... 525 5 Explorarea functionala a tubului digestiv .................................... ................ 525 Explorarea functionala a pancreasului........................................... .................... 537 Explorarea functionala a cailor biliare......................................... .................... 538 Explorarea functionala a ficatului.............................................. ....................... 541 Pregatirea si asistarea probelor functionale ale glandelor cu secretie interna . . . 551 Explorarea functionala a hipofizei.............................................. ....................... 551 Explorarea functionala a glandelor suprarenale.................................. ................ 553 Explorarea functionala a glandei tiroide........................................ ................... 557 Explorarea functionala a glandelor paratiroide.................................. ............... 563 Explorarea functionala a glandelor sexuale...................................... ............... 564

Explorarea functionala a pancreasului endocrin.................................. ............. 567 Pregatirea si asistarea explorarilor paraclinice ale sistemului nervos.......... .............. 572 Explorarea functionala a sîngelui si a organelor hematopoietice................... ..... 579 Pregatirea si asistarea explorarilor functionale ale analizorilor............... ............. . 586 Valorile medii normale ale analizelor de laborator.............................. ................ 598

INTRODUCERE Tehnica îngrijirii bolnavului este disciplina de baza a tuturor titulcntelor medicale care lucreaza la patul bolnavului. Scopul predariitMnlr.i materii este de a înarma viitoarele asistente medicale cu elementele 4» baza ale profesiunii lor, fara de care nu-si pot îndeplini sarcinile « h revin în opera de ocrotire a sanatatii. Cunoasterea tehnicii corecte tf« îngrijire a bolnavului determina în mare masura calitatea muncii <M '< ii tei. Aceste cunostinte îmbinate cu constiinciozitate si cu un l ii sentiment ae umanitarism socialist contribuie la îmbunatatirea f,' ua a calitatii îngrijirii bolnavilor din unitatile noastre sanitare( i latorii s i spitalicesti. < 'ontinutul disciplinei tehnicii îngrijirii bolnavului este foarte t' / neomogen. UI constituie însa un tot, prin scopul pe care îl are : /irea bolnavului. Tehnica îngrijirii bolnavului cuprinde toatele ae munca ale asis tentei : primirea bolnavului în spital, îngrijiri-'icrale acordate acestuia, asistenta la examinarea bolnavului si : regherea lui, alimentatia, recoltarile ae produsebiologice si pa tolo< .raminarile urgente ae laborator, tehnica testelor cutanate, pregatitnt liolnavilor pentru examinarile complementare raaiologice, endoscopicettr , tehni ca tratamentului fizic si medicamentos, ca si crearea conditiilortiflnnc de spit alizare. Pastrarea, întretinerea si punerea la dispozitiafalii avilor a mobilierul ui, cazarmamentului, veselei, aparaturii si itmlriimentarului cad deocamdata în sarcina asistentei. Tehnica îngrijirii bolnavului trebuie sa se ocupe cu problemele m f ti i ului optim de spitalizare si cu umanizarea spitalului. Simtul l i l i r al asistentei, îmbinat cu cunostintele ei de specialitate asupra in-j tonalitatii institutiilor curativo-profilactice si asupra regimuluii ulir d e protectie, poate contribui mult la realizarea unor conditii 1 tnediu cît mai prielnice vindecarii bolnavilor.

Asistenta medicala este un cadru cu pregatire tehnica multilateralaSpre deosebir e de vechiul cadru profesional corespunzator, cunostintei* asistentei medicale se bazeaza pe întelegerea fondului fiziopatologxal fenomenelor morbide si cunoasterea bazei teoretice a tehnicii modern r, pe care o aplica zi de zi la patul bolnavului în cursul procedeelor deInvestigatie si de tratament, în vederea acestui scop, ea trebuie sa //»» înarmata cu cunostinte de patologie generala, de clinica, farmacologic, terapeutica etc., însusite pe o baza solida de cunostinte generale, i»* care, în parte, le aduce de pe bancile scolii medii (fizica, chimie, zoologic, botanica, biologie, matematica etc.), în parte si le însuseste în primul an de frecventare a scolii sanitare (anatomie, fiziologie, biochimic, microbiologic, parazitologie etc.). Predarea materiilor de specialitate (medicina interna, chirurgie, pediatrie etc.) asigura aportul de cunostinte de patologie si clinica, necesare asistentei pentru întelegerea esentei muncii,sale la patul bolnavului. Nu mai pe baza acestora, fara cunoasterea tehnicilor de îngrijima bolnavului, a metod elor de investigatie, a tehnicii terapiei modern v, ea nu-si va putea însa îndeplini sarcinile ce-i revin. Aplicarea stiintelor medicale la patul bolnavului implica cunoasterea tehnicii corecti* de îngrijire a bolnavului. Studiereatehnicii îngrijirii bolnavilor nu trebuie sa constituie num «ipreocuparea e levilor scolilor de asistenti medicali. Dezvoltarea si tehnicizarea continua a s tiintelor medicale impun cadrelor medii din retelelesanitare aprofundarea perman enta a calificarii lor profesionale. Amcautat ca la adunarea materialului si la selectionarea metodelor du munca sa tinem seama si de experienta profesionala a spitalelor, însperanta de a o generaliza si printre cadrele medii existente, contribuindla realizarea sarcini i de onoare trasata de partidul nostru : calificarcnprofesionala permanenta a tu turor oamenilor muncii.

l ASISTENTA MEDICALA Sl LOCUL El DE MUNCA .

.

1 INTRODUCERE LA CURSUL DE TEHNICA ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI ASISTENTA MEDICALA. îmbunatatirii asistentei medicale. poate fi cladita numai pe o baza solida de cultura gene-icl aluat nastere as istenta medicala. dezvoltare care implica intro-i r linicii moderne în munca zilnica de îngrijire a bolnavului. ci ea îmbogateste personalu l spitalu lui ii-rcii. ci si de extinderea .ia asistentei medicale la noi a fost determinata nu numaivoltarea si tehni cizarea stiintelor medicale. transformari revolutionare din tara noastra. Ea nu înlocuieste prezintaun cadru relativ nou. | H< o înalta tehnicitate. cadru mediu cu cunos-Uo detehnica generala si de specialitate. Aparitia asistentei ia dispara sora. Apa ri tia ei a fost impusa. ca repreia o serie de sarcini ale medicului. are. |iim(. de dezvoltarea rapida a stiintelor în ulocelor medicale în special . neexistent în trecut în rete-i ro. contribuind timp laîngrijirea activa a b olnavului. extinderea si întarirea muncii profi-. care au pus i «lima data medicina în slujb a mase lor largi ale celor ce M i. pe de o parte. SARCINILE El 4>l«tonta medicala este un cadru tehnic relativ nou specialii munca medico-sanitara. Iftrtfirea sferei de activitate si de responsabilitate a cadrelor MU necesitat introducerea unei pregatiri tehnice superioare. (ilicarca metodelor moderne de investigatie si de tratament. pe de alta parte. situat pe cea mai înalta treapta ajm itinlii s anitare.

si pregateste bolnavii pentiu exam inarile paraclinice : radiologice. Ea tine sub supraveghere permanenta bolnavii. în toate cazurile de urgenta. au ridicat si necesitatile oamenilor muncii. ci în toatedomeniile vietii economice. educative si gospodaresti. pe dealta parte înlocuite cu cadre de tip nou. culturale si sociale. în limita sarcinilorsale. Posedînd cunostintele necesare de patologie si terapie ea va interveni. Asistenta. . -. c î t s i c a fu n c ti on a l i t at e . Sarcinaei de baza este asigurare a conditiilor optime de îngrijire multilateralaa bolnavilor. ca si prelungireatimpului de inst ruire la 2 3 ani creeaza conditii optime pentru pregatirea unor astfel de cadre medii debarasate de rutina si practicismîngust. Asistenta medicala cunoaste tehnicile curente ale examina rilor complementare necesare stabilirii diagnosticului. care au dus printre altele la dezvoltarea vertiginoasa a retelelor noastre sanitare. Transformarile revolutionare. Ea executarecoltarile de produse biologice si patologice sondaje etc. urmarind toate complicatiile si accidentele posibile ale bolii de baza si ale tratamentului aplicat.larga a îngrijirii sanatatii întregii populatii si de cuprinderea maselorîn aceasta mu nca. cu o orientare politico-ideologica justa. Aceste goluri trebu iau. cît si sarcini organizatorice. pentru a nu pierde nici un momentpîna la sosirea medicului. trebuie sa le cunoascab in e . reprez inta profilul de baza al cadrelor de asistenti. Asistenta medicala este pregatita pentru îngrijirea bolnavilor gravi. Baza de scolaritate cu examenul de maturitate. care stiu sa utilizeze în practica fundamentul teoretic însu sitîn scoala si înteleg totdeauna ce anu me si cu ce scop fac. nunumai în prob lemele strict legate de specialitatea lor. policlinicasau terenul în cad rul circumscriptiei sanitare. a t î t c a s t r u c tu ra . Locul de munca al asistentei medicale este spitalul. Eidicarea nivelului cultural general simaterial al maselor pre tinde un personal sanitar mult mai calificat. car e sa preia o serie desarcini ale medicului. Capacitatealor mai mare de asimilare si orientarea mai rap ida la patul bolnavului ridica munca lor la un nivel calitativ mai înalt. pe care trebuie sa le cunoasca în toate amanuntele si sa le recunoasca în caz de nevoie. în vederea acestui scop ea are atît atributii medicalesi sanitaro-igienice. pentru aputea duce o munca buna în aceste institutii. pe de o parte. endoscopice etc. ceea ce a creat goluri însemnate de cadre mediiHiuiitare. cu orizonturi mai largi. Aceleasi sarcini le are asistenta de pediatrie pe linia asis tentei medicale a copilului. completate. Asistenta medicala care lucreaza pe linia asistentei medicalea adultului.

în circumscriptiamilara a sisten t a a re un rol importan t în depis tarea cazu rilo r de 'nmlil. instrumentar. De gradul de constiin ciozitate al asistentei depind\'Uiti de oameni. de aceea. Administreaza med icamentele i «iipravegheaza efectul lor. Co nstiinciozitatea ridica valoarea oricarei munci.AN intenta efectueaza formele legate de internarea si iesirea "ilmivilor din spital. Atributiile asistentei medicale pot fi exercitate si la policlinica i ii rcn m si p e te re n . Hulitavul. ea trebuie sa fie un o m cu calitati deose . Aceasta încredere nu poate fi acordata decîtunor oameni demni de aces t lucru si care au dat dovada ca merita iprccierea maselor pentru care lucreaza. pe baza rezultatelor obtinute în munca. electrocardiografie etc. Pe baza indicatiilor prescrise de medic aiade observatie p regateste condica de medicamente. datorita ridicarii niveluluitiu cultura generala si de constiinta. Cum trebuie sa se comporte o asistenta medicala în societatea «ooialista pentru a cîstiga aprecierea maselor"? Orice om care se ocupa de îngrijirea bolnavilor trebuie sa lucrezeconstiincios. semnalînd orice schimbare care s-ar «l Instar ea bolnavului. transfuzie. asistenta poate sa se specializeze în ramurile de radioiiitfio. cerintele cresc zi de zi. facînd adnotarile necesare în foaia de temura si de observatie. dupa o practica oarecareIu patul bolna vului. îsi înc redinteaza sanatatea si chiar viata în mîinile 'irilora care îl îngrijesc. sa se prezinte la examen de asistenta principala. la do m ic il iu l b olnavu lui. Formu-rcgimuldietetic al bolnavilor si asigura controlul si distribuirea n « uajutorul personalului subaltern. s au în s t at iona r e lei ic u inscriptiilor medicale. sau prin cursuri de parii'rtionare. tine la curent evidentele administrative si i i r a l o ale bolnavului. reanimare. darIn special a muncii sanitare si din acest motiv ea trebuie cultivataIn mod sistematic. j!. precum si în actiunile de profilaxie si de educatie sanitara ii l n-prinse în raza circumscriptiei. cînd se interneaza în spital sau se supune unui tratamentmilmlatoriu. CARACTERELE MORALE ALE ASISTENTEI MEDICALE îngrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care irrhima cunostinte profesionale temeinice si calitati morale deosebite. Ea are sarcina de a realiza conditiilei|ilmui pentru îngrijirea bolnavului la domiciliu si de a aplica toate uri odele posibile pentru vindecarea bolnavilor. urmarind în acest fel starea delimitate a pop ulatiei din raza teritoriului circumscriptiei. în urma activitatii la locul de munca. Exigenta fata de calitatilemurale ale p ersonalului medico-s anitar se urmareste si mai multIn conditiile societatii soc ialiste. cînd.

Din acest motiv avem datoria de a uoiiKiicra toata stiinta si energia noastra pentru îngrijirea oricaruibolnav. Pentru a putea lucra în acest fel la patul bolnavului este nevoied e o a m e n i f o a r t e b i n e p r e g a t i t i . pe baza careia va stitotdeauna ce a nume si pentru ce face o anumita manopera si va aveaposibilitatea sa deosebeasca efectul real de cel imaginar al tratamentului. fata de colectivitate. pentru a nu scapa nimic din tratamentul bolnavului. metodele de investigatie. dar în special fata de « oii(jt. privesc totdeauna interesele bolnavului si urmaresc scopulnobil de a alina si vindeca suferintele. Executate cu o tehnica necorespunzatoare sau în conditii neadecvate. duce la remuscari ulterioare fata de vaduve. cît si însusirea tehnicii moderne aplicate la patulbolnavului. aceste procedee provoacadureri. Aceste cunostinte teoretice asigura gîndirea cauzala. în caz ca pierdem vreun bolnav trebuie sa fim convinsica am facut tot posibilul pentru salvarea lui. daca ilr \ul. Asistenta poate îndeplini în bune conditii sarcinile ei profesionale numai daca are suficiente cunostinte de specialitate. Pregatirea profesionala priveste. devin periculoase si c hiar fatale. curat. Constiinciozitatea este o urmare fireasca a bunei pregatiri profesionale. tehnica tratamentului 16 . rap id. Cunostintele profesionale ale asistentei trebuie sa corespundaprofilului sanitar în care lucreaza. Asistenta medicala trebuie sa cunoasca tehnica îngrijirii bolnavului. Numai acela care cunoaste toate consecintele muncii sale poate fi într-adevar constiincios. Din acestmotiv.r<<|i< do îngrijire a bolnavilor.iin|u noastra personala. pe care leaplica. îngrijirea bolnavului reprezinta o mare raspundere fata de viatati HiliuHiitni bol navului. Volumul cunostintelor pe careea le poseda trebuie sa cuprinda t oate ramurile medicale în careactiveaza. din acest motiv. Procedeele de investigatie si de tratament.iiia murliul jiiil. Neexeeutarea lor ascunde aceleasi pericole si. Dupa terminarea serviciului trebuie reverificata activitatea întregii zile de munca. Deprinderile practice si priceperea profe sionala sa fie bineînsusite pentru ca manopera ceruta sa fie executata corect. pregatireabolnavilor pent ru examinarile complementare. atît acumularea cunostintelor teoretice.<'i}1i" si iicuHa în orele libere. Activitatea dusa faracunostinte profesionale core spunzatoare cu o munca superficiala. Munca efectuata fara pregatirecor es pun z ato are co ns titu ie în sin e o lips a d e con st ii n c ioz it at e. frumos si elegant. orfani sau oameni deveniti incapabili de munca. ea trebuie sa aiba în primul rînd o buna pregatire profe sionala. asistenta trebuie sa cunoascatotdeauna ba za stiintifica si teoretica a tehnicii aplicate.( l lo lnilmivl o tiiN(>(.

Icni «-te., dar se cere în acelasi timp sa cunoasca evolutia bolilor, < < implicatiile posibile în cursul evolutiei lor, precum si masurile i' <-uta care trebuie luate pîna la sosirea medicului. Este necesar i'i-uta sa cunoasca simptomele si epidemiologia bolilor infectoi i,".K ni se, precum si modul de prevenire a infectiilor intraspita (y. t. Dezvoltarea permanenta a cunostintelor profesionale este una din sarcinile elementare ale asistentei medicale din tara noastra. llci'ijti. Asistenta trebuie sa fie o buna gospodina, care gospodaresteIncul ei de munca. Baza pregatirii teoretice si practice se câstiga în scoala. Cunostintele acumulate aici vor servi însa în viata numai în cazul cînd iiiHiisirea cunostintelor s-a facut sistematic zi de zi, ora de ora caci, tu c:iz contrar, vor lipsi anumite verigi din lantul cunostintelor, ceeaw» va împied ica progresul ulterior. Dupa terminarea scolii, dezvoltarea cunostintelor profesionale nu trebuie sa se opreasca nici un moment. Progresul stiintelor medii'iilo se face într-un ritm rapid în zilele noastre, ceea ce necesita înpermanenta aplicarea metodelor noi de munca, cu care cadrelemedii trebuie sa fie la curent. Antibioti cele, substantele neuroplegice, mimnoterapia, corticoterapia, tratamentul imunosupresiv etc., iatanuinai cîteva di ntre achizitiile ultimelor decenii, dintre care pe unele t c. 16 1 7

si cadrele medii relativ tinere trebuie sa le însuseasca, chiar dupaterminarea sco lii pentru a se putea achita constiincios de sarcinilelor. Specificul muncii san itare implica studiul permanent din manualesi tratate noi, din reviste, referate , conferinte si cercurile Societatiistiintifice a cadrelor medii, din discutii, dar în special din experientacadrelor mai pregatite. Participai ea la vizita medic ala este un izvornesecat de acumulare a cunostintelor, daca se va utiliza bine a cestprilej. Pregatirea temeinica si permanenta înlatura rutina, una dinpiedicile cele mai mari din calea progresului, din munca de zi de zi i a cadrelor. Este datoria fiecarui cadru sanitar de a trasmite mai departeexperienta sa cîstiga ta în munca ; din acest motiv sa nu ezitam niciodata de a expune sau a publica rodul experientei noastre cristalizateîn munca zilnica, îm bogatind prin aceasta tezaurul culturii de specialitate a profesiunii noastre. Asistenta medicala poate fi facuta numai cu dezvotament. Devotamentul hotaraste atitudinea omului fata de munca. Devotamentul se verifica atunci cînd este pus la încercare si în activitateasanitara abunda cu pris osinta posibilitatile de verificare. Unitate sanitara aglomerata, bolnavi în stare grava, aparitia unor epidemii, accidente sau calamitati de alta ntaura etc. ne obliga de multe orisa prelungim orele noastre de munca. Uneori sîntem pusi în situatiade a renunta la orele de odihn a sau la anumite distractii. Daca interesul bolnavului o cere, trebuie sa facem si acest lucru. Benuntareala placerea person ala în interesul bolnavului este o dovada înalta adevotamentului cadrelor medii sani tare. Munca devotata, constiincioasa, exacta, facuta la timp, este o munca de calitate, care are un scop maret bine definit. O însusire de capetenie a cadrelor sanitare trebuie sa fie punctualitatea. Asistenta trebuie sa respecte exact timpul si spatiul prevazutpentru efectuarea unui lucru. Administrarea întîrziata a medicamentelor, nerespectarea dozelor prescrise, schimbarea pansamentelorcu întîrziere, recoltarea d e cantitati neprecise de sînge, nerespectarea regimului prescris bolnavilor etc. dauneaza si pot avea efecteneplacute. Pe de a lta parte, întîrzierile din serviciu, lasarea munciipentru schimbul de noapte sau in vers pentru schimbul de zi sau ded up a m as a, tu lbur a r elat iile cu to va r a sii de mu nc a. Pastrarea secretului profesional este o alta calitate fundamentalaa cadrelor san itare. Tot ceea ce asistenta afla despre bolnav sau boalalui de la medici, din a nalizele de laborator, din buletinele de examinaresau din foaia de observatie, c onfidentele facute de bolnav sau de

milia bolnavilor, datele culese cu ocazia vizitelor la domiciliu, l.i-lci relative la modul de viata, locuinta etc. a celor vizitati si luati ii mipraveghere constituie obiectul secretului profesional. Secretul nnilVsional nu se discuta cu nimeni, nici macar în serviciu, cu atît mii putin în familie sau în cercuri de prieteni. Secretul poate fi Hvnlgat numai în fata instantelor judecatoresti, la cerere. O indis-i t < ( i c considerata fara importanta poate avea urmari grave. I M pt.ul ca eventual toata lumea cunoaste cazul nu scuteste personalulunitar de pastrarea secretelor bolnavilor. Bolnavii vin la spital cuitiTodere. Cei care d ivulga secretul lor dauneaza colectivitatii, îsiII UT » l prestigiul si pot fi sanct ionati de lege. Conditia esen tiala pentru a depune o mun ca de calitate este i i i anostea fata de profesiune si de munca. Numai omul patruns deimpo rtanta s arcinilor pe care le îndeplineste poate fi cuprins deun adevarat elan creator. Dra gostea fata de profesiune si de muncanu Trebuie sa se limiteze la spiritul umani tar de iubire a bolnavilor<!\ do ajutorare a lor. Ea trebuie sa depaseasca reali tatea prezentului>jl ml prevada viitorul, pentru care trebuie sa se munceasca si sa M« lupte. Cadrul mediu sanitar trebuie sa fie entuziasmat de problehii'lc de sanatate publica si sa manifeste acest sentiment prin activHulea depusa pentru profilaxia bolilor si combaterea suferintei. Atitudin ea justa fa ta de boln av hotaraste alaturi de tehnii H iile. si de pregatirea profesionala calitatea si valoarea muncii tiMHtentei. Ea trebuie sa fie totdeauna atenta, binevoitoare si amabila fata de bolnavi, independent de grijile ei proprii. La patul bol im v ului ea trebuie sa se dedice numai sarcinilor ei de îngrijire si sanIIr to t c e ea ce este în afa ra de bolnav. Atitudinea fata de bolnav trebuie sa fie corespunzatoare graviI A ( i i si temperamentului bolnavului, dar totdeauna principiala sillpmta de e xagerari. Cadrele medii trebuie sa cunoasca temeinic psihologia bolnavului pentru a putea cîstiga încrederea sa. încurajarea, vorb a bun a pot face mai suportabila suferinta bolnav ilo r cronici, l n schimb aceeasi atitudine fara o interventie medicala la un caz tirul, grav, ar putea face impresia ca asistenta este lipsita de seriozitate. Ea trebuie sa-si pastreze totdeauna calmul, blîndetea si sa «> apropie cu bunatate si întelegere de suferinzi, fara sa dea dovadailt< slabiciune sau ezitare în munca. Trebuie sa imprime optimismbolnavilor în stare grava si sa tin a treaza în ei dorinta de a trai siil«» a se vindeca. Pentru aceasta munca, asistenta primeste cea maimure rasplata, prin bucuria pe care o are cînd vede pe fostii sai bolnavi în stare grava parasind patul vindecati sau ameliorati. Bolnavul mai ales daca se gaseste în stare grava are în perniiiuenta banuiala ca i se ascunde ceva asupra starii lui. Din acest

motiv sa se evite discutiile sau comunicarile soptite medicului înfata bolnavului. Tot ceea ce vrem sa ascundem bolnavului sa se dincute în afara salonului. Asistenta sa-si pastreze totdeauna demnitatea fata de bolnavAtitudinea sa fata d e bolnavii de sex opus sa fie totdeauna principialasi sa refuze glumele neserioa se sau alte manifestari nepotrivite, înschimb, nici ea nu trebuie sa se distreze c u colegele în timpul serviciului si mai ales în fata bolnavilor. Asistenta trebuie sa se stapîneasca în orice situatie. Ea nu trebuie sa poarte discutii cu bolnavii. Nu trebuie sa uite niciodata cabolnavii au un si stem nervos mai excitabil, sînt rupti din mediul lorobisnuit si de aceea sensibili tatea lor mai accentuata este scuzabilii. în acelasi timp trebuie evitat familiarismul cu bolnavii si asistentasa nu-i încarce niciodata cu problemele sale personale si familial»-. Fata de tovarasii de munca trebuie sa aiba o atitudine colegiala si tovaraseasca. Afirmatiile care ar putea submina prestigiulcolegilor sau al su periorilor trebuie evitate în fata bolnavilor. Eespectarea bunurilor bolnavului (haine, alimente, medicamente, bani etc.) este una din conditiile cele mai importante pentrupastrarea demnitati i cadrelor sanitare. Atitudinea fata de familia bolnavilor trebuie sa fie de asemenea principiala. Cîstigarea încrederii familiei este aproape tot atît doimportanta ca si a bolnavului. Bolnavul încredinteaza sanatatea si uneori viata în mîinile asistentei medicale si medicului; din acest motiv, prima lor sarcina, este de a cîstiga încrederea bolnavului. Asistenta poate sa induca îneroare bolnavul p rin exteriorul ei sau prin vorbe frumoase, însaîncrederea astfel cîstigata nu este dur abila. Bolnavul urmarestepe cei care îl îngrijesc. JSTumai constiinta profesionala, munca sustinuta si devotata si înaltul spirit de responsabilitate sînt calitatilecar e pot cîstiga încrederea bolnavului. Cea mai mica lipsa este suficienta pentru a pie rde încrederea celor îngrijiti. Pentru bolnav ceamai importanta problema este boala lui si, din acest motiv, de multeori interpreteaza o simpla cefalee la fel de gr av ca o îmbolnavireîntr-adevar periculoasa. Medicamentul simptomatic poate sa-1 cons idere tot atît de important ca si o interventie chirurgicala. Din ace^tmotiv, întîrzierea sa u omiterea îndeplinirii unei sarcini, nesigurantasau greseala în tratament constitui e în ochii bolnavului < neglijenta grava, care îi pericliteaza însanatosirea. Atitudinea înfumurata, indiferenta, de nepasare si de subapreciere a bolii este totdeauna rasplatita prin dispretul bolnavilor. Aceste atitudini trebuie sa fie straine asistentelor noastre medicale;

f l l i' HÎl lucreze cu devotament pentru însanatosireabolnavului, irrlficiu depus în intere sul bolnavilor nu poate fi destul de i orice minutbine folosit poate salva viata unu i om pentru MODUL DE VIATA AL ASISTENTEI MEDICALE 11 rea bolnavului este o munca grea, care cere serioase efor si un aport intelectual apreciabil. Serviciul de 8 ore în Ajutorul dat bolnavilor, garzile de noapte alternate cu ser-/. (, mediul infectios în care lucreaza o mare parte a cadrelor na si grija fata de suferintele bolnavilor fac ca îngrijirea ii sa ceara o munca încordata din partea personalului uil.ur. Asistenta, cînd se hotaraste sa se dedice acestei pro-i aminia un angajament a carui îndeplinire necesita încordare ul/cloctuala. Cadrele sanitare consacra o parte însemnata a lor liber pentru ridicarea si aprofundarea pregatirii lor pro iar constiinciozitatea le face sa ramîna într-o stare de în-ji îngrijorare pentru bolnavii în stare grava chiar dupa ia orelor de serviciu. i n u d m a j o r i ta t e a t im p u lu i d e m u n c a p r i n t r e b o l n a v i , ii de munca încordata si de cele mai multe ori în mediu ini.intenta trebuie sa-si organizeze în asa fel modul de viata, 11 porte cu usurinta eforturile cerute de munca profesionala, lenta trebuie sa acorde o grija deosebita igienei sale perii, trebuie sa fie exemplu de curatenie, nu numai în serviciu, iHa. Baia zilnica este obligatorie. Exteriorul ei trebuie sa fie nc.asa, dar mai cu seama pe strada sau în locuri publice si ! < , unde o prezentare necorespunzatoare ar putea fi interiimod nefavorabil pentr u ea. Din aceleasi motive, fara sa antafortata, ea se va comporta în societate tot deauna seni demunca ei de raspundere. rija deosebita trebuie sa acorde mîinilor, care reprezintal.ro cele mai valoroase instrumente ale oricarui cadru sanii l e asistentei trebuie sa fie curate. Pielea, dar în special pieleacontine un numa r considerabil de microbi. Cutele, fisurile ori invizibile cu ochiul liber), eponichiul, marginea libera a , canalele excretoare ale glandelor sudoripare si sebacee,

iiilosi de pe mîini si antebrate reprezinta locuri de acumularei lor. îferegularitat ile, zgîrieturile, fisurile, mai ales daca sînt;ite, sînt foarte bogate în microbi, atît l a suprafata pielii, (.râturile profunde. Daca prin spalare si dezinfectare chimica ipot fi îndepartati m ai mult sau mai putin complet de pe

suprafata pielii, straturile profunde ramln mai departe infectate ti prin miscare, transpiratie, secretie de sebum si descuamarea struturilor cornoase superficiale ale epidermului, microbii din profunzinmsînt adusi la supraf ata. Din acest motiv, pielea mîinilor, dezinfecta l iicu mijloacele cele mai bune, se reinfecteaza din straturile profunde, în timp de 15 20 de minute. Pielea îngrijita este mult mai pu(inpericuloasa, caci prez inta, pe de o parte, mai putine posibilitati «Ioconservare a microorganismelor, ia r pe de alta parte vine mai putuiîn c o ntact c u substan te s au obiecte in fec t ate. Asistenta, lucrînd înjnediu spitalicesc, trebuie sa-si îngrijeasnimîinile în mod deosebit, în primul rînd trebuie sa si le fereasca < l etraumatisme: fisuri, contuzii, întepatu ri, zgîrieturi etc. Lucrarile casnice de gospodarie, ca : spalatul vaselor, maturatul, stergerea priifului etc ., sa le execute cu manusi de cauciuc sau de piele cauciucalfl, ferindu-si mîinile de bataturi, traumatisme sau depunerea prafuluisau a altor murd arii în spatiile interpap ilare sau în cutele pici n, Sa caiite sa vina în contact cît mai putin cu obiectele de care N<apropie multa lume, ca balustrade, clante etc., iar în afara casei NI! poarte manusi. Aceste manusi nu trebuie îndepartate cînd da ml n upe strad a cu cuno scuti sau cu persoane straine. în timpul serviciului sa-si pazeasca mîinile de contactul cu materialele infectate, puroi, fecale, suc duodenal etc. Cînd activitateaei implica totusi munc a într-un mediu murdar, infectios, va fol<m| manusi groase de cauciuc. Activitatea medicala dusa cu mîini bat Atorite, fisurate, arata o lipsa de constiinciozitate. în timpul spalatului repetat sau îndelungat (obisnuit în curmi lmuncii zilnice a asist entei) straturile superficiale ale epidermului NU dezlipesc de cele profunde, pielea se irita si se degreseaza. O astfelde piele s coate la suprafata în abundenta microbii ascunsi în struturile ei profunde, care în alte conditii poate nici nu ar fi ajuns pîna Insuprafata, în afar a de aceasta, prin dezlipirea epidermului se formea/.unenumarate spatii în grosime a pielii, care creeaza conditii prielnicepentru înmultirea microbilor. Pentru a evita inconvenientele spalatului repetat si îndelungii.!, dezinfectia mîinilor va fi completata prin metode chimice, care rudi ictimpul nece sar de spalare în activitatea curenta de îngrijire a l»îlnavului. Pe de alta parte, se v a cauta sa se previna efectele daunfttoare ale spalatului repetat si îndelungat pr in tratarea pielii cu difcrite substante protectoare, cum ar fi formula : lanoli nâ, vasditift, g l i c e r i n a c î t e 5 0< / , a p a d i s t i l a t a 2 5 g s i c e t a c e u m 5 g , s a u f o r m u l a > stearina 12,5 g, cetaceum 3,5 g, apa distilata 80 g, carbonat de-putasiu l g, gl icerina 20 g, oleu lavandulae 0,4 g, sau : aaeps lanae 30 tf,

-i i . i l « acid boric 3% 35 g, unt de cacao 12,5 g, vaselina 23 g, nlulae 0,15 g, vitamina A -t-D2 un flacon. i i'iiin trebuie sa previna înasprirea pielii mîinilor. Pentru i i i vii unge pestenoapte mîinile cu amest ec de vaselina si i m b r a c î n d l a n ev o i em a n u si d e a t a. A ce s t t r a t a m e n t a l ui trebuie sa aiba caracter permanent, ci îl va aplica numai i Ui dnd finetea si supleteapielii mîinilor ar fi p ericlitate. ii'iita îsi va taia unghiile cugrija, dînd marginilor libere o « ava, lipsit a de colturi. Nu vataia eponichiul, caci prin a putea deschide portile de intrar epentru microbi. i ni taierea unghiilor, asistenta nu trebuie sautilizeze nici-' l a r u m e n t e l e di n s p i t a l , în ac e s t s co p, eat r e b u i e s a a ib a i'iarfeca proprie, pe care, din cînd în cînd, sa o sterilizeze prin l 'rin foarfeci infectate poate sa-si provoacepanaritii, care u .i l a din munca pentru un timp îndelungat. AttlMlt'iita nu se va apropia cu mîini sau degete ranite de bolnavi In di'jcctiile lor. Mîna ranita constituie o poarta deschisa pentru »tn infectii. \MlnU'iita va avea grija de igiena cavitatii bucale. Dantura sa-i .u M! are perfecta. Cariile dentare sînt locuri favorabile pentru i nlarea resturilor alimentare si înmultirea microbilor, care potnla. o sursa de in fectie pentru cei din jur. Foetorul bucal, careni ilintr-o gura neîngrijita, este foarte penibil pentru bolnavi, intimi negativ si procesul lor de vindecare. Asistenta va pastra '-iul hucala perfecta si îsi va controla starea danturii la intervale \itiHl,cnta trebuie sa se prezinte în mod regulat la controlalele " l in -a l e s a n a ta t i i . A c t iv i t a t e a s an i t ar a o ex pu n e l a i n f e c t i i , M m <%.ste bine sa le descopere cît mai devreme, în acelasi timp, i ml cu bolnavii care sînt mai receptivi fata de infectii, ea poate i -f ci M i t a o s ur s a d e î m b o l n a v i r e î n p l u s p e n tr u ei . E a d i o sc o p i a uimira, examenul serologic al sîngelui si în special examinarile i riologice ale secretiilor din cavitatea nazala si faringe sînt Iul, obligatorii pentru prevenirea unor infectii intraspitalicesti. lt>KiJuul de viata al asistentei trebuie sa fie echilibrat. Orele fumul trebuie respectate. De acest lucru trebuie sa aiba grija, în!M>liil cînd lucre aza în schimbul de noapte, pentru a nu fi obositatimpul serviciului. Timpul liber pe care îl are la dispozitie sa si-1 t' i i i l i a în mod just între ridicarea calificarii profesionale si odihna * (J. Practicarea sporturilor este obligatorie pentru mentinerea mtiLiUati perfecte. Este bine sa se orienteze spre ramurile sportive «r liber care antreneaza în mod uniform întregul organism, ca

înotul, schiul, excursiile etc. Concediile sa le utilizeze pentru excursii, calatorii, pentru a asigura destinderea psihica, rupîndu-se de grijilelocului de m unca si eliberîndu-se în special de încordarea cauzalade grija pentru bolnavii în stare grava pe care i-a lasat în sectie. Literatura beletristica, spectacolele de teatru si cinematograf, concertele, participarea la conferinte, vizitarea expozitiilor si muzeelor, activitatea depusa în cadrul organizatiilor de masa, pe lîngitca dezvolta cultura ge nerala, contribuie în mare masura la recreamsi la mentinerea capacitatii sale de m unca. Perfectionarea profesionala face parte integranta din viata particulara a oricarui cadru sanitar de specialitate. Asistenta trebuie HI\ se aboneze la presa de specialitate si sa-si formeze o biblioteca personala din cartile nou-aparute în specialitatea ei, precum si în specialitatile înrudite, car e sa-i fie ajutor în munca. Activitatea în cadrulsocietatii stiintifice a cadrelor m edii medicale, schimbul de experientacu colegele mai în vîrsta, ca si vizitele ocazi onale la institutiile c,uprofil asemanator cu acela în care lucreaza, pentru însusir ea noilormetode de munca, ridica mult calificarea profesionala a asietentci. întreruperea temporara a activitatii în cîmpul muncii de specialitate este totdeauna în detrimentul cunostintelor profesionalesi al deprinderilor practi ce de munca. Asistenta nu trebuie sa uite nici un moment de sarcinile ei profesionale nici în v iata ei particulara, îngrijirea bolnavului si grijiifata de suferinzi îi ramîne ca sar cina si dupa orele de serviciu si întimpul concediilor. Un bolnav gasit în stare de inconstienta pe strada, accidentatii sau cei care se îmbolnavesc în anturajul sau trebuie saconteze pe ajuto rul ei calificat în orice împrejurare. ÎMBRACAMINTEA DE PROTECTIE Sl TINUTA ASISTENTEI MEDICALE Locurile de munca ale asistentelor medicale sînt institutii de stat cu înalt prestigiu. Acestea se întaresc si mai mult prin exteriorul, tinuta si felul de prezentare a personalului. Pe de alta parte, muncacu bolnavul reprezinta si un pericol de îmbolnavire, împotriva caruia asistenta se apara prin echipamentul de protectie. Acest echipament trebuie mentinut totdeauna în stare de perfecta curatenie, pentru ca sa nu constituie pentru bolnav o sursa de infectie. Folosirea echipamentului de protectie tipizat este obligatoriepentru asistenta; acesta constituie uniforma ei de serviciu. Uniforma se compune dintr-un halat confectionat din pînza albastra, cu mîneci lungi si guleras închis în fata cu nasturi pîna la gît. Pestehalatul albastru va purta un sort confectionat din pînza alba, scrobit

11 H Imit totdeauna proaspat, care se aplica peste halat avînd treiburi pu umar, i ar înapoi se leaga cu ajutorul cordoanelor. Sortul|iriwil7/ut cu doua buzunare mar i, în care asistenta va purta înobligatoriu caietul cu însemnarile asupra programului si sarur ci, uneltele de scris, cheile si eventual alte obiecte necesare'v ir iu. Pe cap va purta o boneta confectionata din pînza alba, ti»'biiie sa acopere bine parul, în sectiile de sugari, în caz de(i>liill ucrog ene , va purta în mod obligatoriu masca de t ifon. iul u trebuie confectionata din cel putin 4 6 straturi de tifon, îrtl a retin e picaturile Pfllige, împrastiate atît de asisten ta cîtImliuivi. Se va ave a grija ca masca sa fie aplicata corect, încîtnu numai gura, ci si orificiile nazale . Ea trebuie schimbata i In iîn patru ore, pentru a nu pierd e capacitatea de filt rare. ' I m p o rt a n t a d e os e b it a o a u p an to fi i . A c e s t i a t re bu i e s a fi etininiti dintr-un material care nu produce zgomot pe podeaua iInt. în vede rea ac es tu i scop se uti liz eaza cauciu cu l, pîslauni recent, anumi te materiale plastice. Asistenta executa cele< l n munca în picioare; din acest mo tiv trebuie sa-si aleagaucaUatnintea. Tocurile pantofilor trebuie sa fie joase. Tocurilefav orize aza o mo d i ficare a c u rbu rilo r fiz iologice si deci a 11 coloanei vertebrale, dueînd totodata la oboseala rapida. ; i . asigurarii unei bune circulatii de întoarcere în membrele H O recomanda purtare a ghetelor cu fete înalt e. Acestea 11 f cctionate din pînza sau piele perforata, pentru a asigura i \ cntilatie a picioarelor. Pentru timpul de vara se recomandan l încaltaminte cu fete înalte, dar cu vîrful si tocul decupatemodulul sandalelor (fig. 2). i n cu,/, ca asistenta trebuie sa intre în timpul serviciului la bolna-M< prezinta un pericol deosebit de infectie, atunci, pesteechipa-il ci obi snuit, va îmbraca un al doilea halat alb, mailarg, pe îl vii dezbraca imediat dupa p arasirea salonului sausectiei i l l v o , lasîndu-1 la usa pe un cuier. i n 11 m pul iernii, cînd trebuie sa paraseasca incinta pavilionului, ' vii purta peste echipamentul de protectie omanta groasa, i îl mant a nu va intra niciodata în saloane, utilizînd-o numai rculatia între pavilioane, în curtea spitalului. i/,ul unor boli contagioase foarte grave si cu o contagiozitate , personalul medico-sanitar va trebui sa poarte un echipa-cliil deprotectie, care sa-1 izoleze complet de mediul încon-Vcost echipament este format dintr-o salopeta bine închisa mîncci, ochelari de protectie sau o masca larga de celuloid, >ti ti cisme de cauciuc. 25

Fig. 2. îmbracamintea si încaltamintea de protectie ale asistentei. Asistenta va evita sa se îmbrace prea gros pe sub halat. Echipamentul de protectie, desi este confectionat numai din pînza, p o a t e r e t in e , m a i a le s r a r a , o mare cantitate de caldura, ceea ce trebuie luat în considerare la intrarea în serviciu. Echipamentul de protectie întimpul liber, precum si hainele destrada în timpul servi ciului, se pastreaza în dulapuri strict individuale, asezate în filtrul de personal. Utilizarea filtrului de personaleste absolut obligatorie în spitaleleîn care sînt îngrij iti bolnavii infecto Closete si Gu/apuri spâ/ate're penfru nnuno feb/ne cac/usi/risispi/ifoire c a . (P Plecarea df/tserr/'c/i/=. H H S P I T A L Dt/tipuri C/ffiefttf psnfr v spj /j/cj re ' cosfume Fig. 3. Filtru pentru personal (schema)

«ontagiosi sau în spitalul de copii; este bine ca filtrul sa fie utilizat întoate spit alele. Filtrul de personal are rolul de a împiedica introducerea microbilor în spital sau transportul acestora în afara cu ajutorul

i'lor sau al persoanelor care îngrijesc bolnavii. Filtrul de personal(ii format di n doua garnituri de dulapuri asezate în încaperi separate, partite prin camera de baie (de preferinta cu dusuri). La intrarea BIM v iciu, personalul va dezbraca hainele de strada în prima încapere «Klndu-le într-un dulap. Trece apoi prin camera de baie, iar dei|ii intr-o alta încape re, unde îmbraca echipamentul de protectie, '14 ntni îl scoate dintr-un alt dulap. Hainele de oras nu vor fi pastrateiit|o<l:i la în acelasi dulap cu cele de protectie. La parasirea spitaluluiti» vii proceda inv ers (fig. 3). 111 spitalele cu caracter neinfectios nu este necesara îmbaierea In parasirea serviciului, dar si aici spalarea mîinilor se va face dupa rliracarea halatului si înaintea îmbracarii hainelor de strada. I m bracarea, dezbracarea si pastrarea echipamentului de protecNti vor face în asa fel ca sa se evite o eventuala contaminare a d nale interne. In spitalele infectocontagioase, halatele si sortulî l , mai totde auna infectate, dar posibilitatile infectiei sînt prezenteni sectiile de chirurgie , interne, pediatrie sau în orice alta sectie. i latul infectat pe fata sa interna poate sa transmita microbii pej. u mantele s au hainele personale ale asistentei. Din acest motivva avea grija ca la dezbraca re, halatul sa fie împaturit cu exteriorulu ,,s ep ti c" ca t r e în aun t ru s i as t fe l A ra f i at îrn at pe cu i eru l d inl u p u l î n ch i s . L a r e îm b rac a re , a s i s t en t a v a a v ea g ri j a s a n u s e11 inii de aceasta fata a h alatului, evitînd astfel riscul contaminarii. ili/.înd cu consecventa metoda descrisa de îmbracare si dezbracare l udatelor, aceasta devine în scurt timp o deprindere durabila, pe i n asistenta o va practica în mod reflex si fara sa-i ceara un efort plus. E c h i p a me n t u l d e p r o t e c t i e t reb u i e s a f i e t o t d e a u n a p e r f ec t iti t. Durata de purtare a unei garnituri de echipament nu poa te lixatala un numar minim de zile, în schimb durata maxima nu imul.»» depasi 3 zile. îmbracamintea de protectie trebuie sa se schimbe liiM'diat ce se murdareste sau se mototoleste. Petele de sînge, de bila BHII chiar de medicamente sînt dezgustatoare pentru bolnav. Halatul nipl, lipsanasturilor, ec hipamentul incomplet produce la bolnavi o Impresienefavorabila asupra asistentei , pe care o eticheteaza ca liti((lijenta. Pentru a preveni pierderea nasturilor la spalatul halatelor, se potutiliza garni turi duble de nasturi, care se scot cu ocazia «palatului sise repun dupa ce halatu l a fost calcat (fig. 4). Scoaterea ft repunereanasturilor dubli nu necesita apr oape nici o munca în |»|I I N ; în schimb, calcarea halatelor se va face mult mai usor. Halatul, sortul, boneta trebuie sa fie croite si adaptate la staturaa»lNtentei, pe ntru a se putea prezenta ordonata în fata bolnavilor.

Exteriorul asistentei sa fie totdeauna demn de seriozitatea muncii pe care o îndeplineste. Sortul si boneta sa fie totdeauna scrobite si proaspat calcate. Curatenia halatului, tinuta îngrijita misesc de la bun început sa trezeasca încrederea bolnavilor. Bijuteri ile sau alte podoabe scad seriozitatea uniformei, iar inelele împiedicaspalarea pe rfecta a mîinilor. Coa^ ura extravaganta în timpul serviciului, unghiile lungi si vopsite înrosu, halatele croite cu originalitate, nu creeaza un prestigiu durabil în fata bolnavilor si deci nu au ce cauta în institutiile noastre , sanitare. Este foarte important ca exteriorul curat si ordonat al asistentei sa se pastreze si în cursul garzilor de noapte. STILUL DE MUNCA. PROTECTIA MUNCII ÎN MEDIU INFECTIOS Asistenta trebuie sa-si cunoas-1 ca sarcinile ce-i revin. ISTumai aceasta nu asigura însa o asitentit de calitate. Munca la patul bolnavului prezinta totdeauna pericolul farîmitarii timpului din cauzii, numeroaselor sarcini ivite în mod neprevazut. Munca asistentei trebuiesa fie planificata si organizata, aceststil de munca fiind necesar unei calitati ridicate a asistentei medicale. Fig. -1. Pentru a preveni pierderea Sarcinile asisten tei trebuie nasturilor se pot utiliza garnituri dublede nasturi, care se scot cu ocazia spaprogramate dupa un plan calculat l a t u l u i s i s e r e p u n d u pa c e h a l a t u l aprecis, pentru ca timp ul de munca sa fost calcat. fie pe deplin folosit. Organizarea si sistematizarea muncii asigura un randament mai mare, o economie de forte, de timp si de materiale. Asistenta trebuie sa lucreze dupa un orar obisnuit, dar în cadrul acestuia va lua totdeauna în considerare urgentele din sectie, can organizarea si rationalizarea muncii nu pot sa mearga împotrivii

.

f u g a d u p ai n s t r u m e n t e i l l u t o . o b t i n e r e a I o r e z u l t a t e n e s a t i s f a c a t o a r e . d e a c e e a ' M ! e s a r c i n i l e v o r f i n o t a t e î n c a i e t u l d e î n s e m n a r i p e b a z a . d a r î n p r i m u l r î n d s u f e r i n t ab o l n a v u l u i . d ) s t r î n g e r e a . p r e l u n g i r e a t i m p u l u i a f e c t a t p e n t r u m a n o p e r a . d a r p a r a s i r e a s a u n e g l i j a r e a b o l n a v u l u i n u p o t f i j u s t i f i c a t e u n i m i c . .( l v i d i f . e p b c n i ) ) t t p e e o r f i r e e t i g c r i a t e : t u b a i a u ) r r i p e e e s a f i e r e p a r t i z a t a p e e t a p r e g a t i r e a m a t e r i a l e l o r n e c e ab o l n a i a m u n c i i p r o p r i u -z i s e . B o l n a -\ l i t r e b u i e a s i s t a t i u n e o r i î n c o n d i t i i s p e c i a l e . L a a l c a t u i r e a p r o g r a m u u i d e m u n c a s e a U n î n c o n s i d e r a r e s u c c e s i u n e a l o g i c a a s a r c i n l o r s i e t a p e l o r e m i n c a d i n s e c t i e . « r o s u l u i b o l n a v u l u i . t i n î n d s e a m a d e e c o n o m i a d e t m p s i d e o r t e . I J n c a d r u s a n i t a r n u -s i p o a t e p e r m i t e s a u i t e c e v a . u n a d i n e t a p e l e c e l e m a im p o r t a n t e a l e î n g r i j i r i i a c e s t u i a . I a t a m o t i v u l p e n t r u c a r e o a s i s t e n t a b u n a t r e b u i e s a f i e'l < > b u n a g o s p o d i n a . Orice munca a e l l a > s i s l a l i » r u s l e i t i . c u r a t i r e a l p u n e r e a l a l o c a i n s t r u m e n t a r u l u i s i m a t e r i a l e l o r u t i l i z a t e . M u n c a s a n i t a r a n e c e s i t a m u l t a i n g e n i o z i t a t e s i i n i t i a t i v a . P r o c e H u d a s t f e l . n e g a s i r e a m a t e r i a l e l o r l a p r o x i m a M 'a z i e . A s i s t e n t a v a t r e b u i 4 g a s e a s c a t o t d e a u n a s o l u t i i l e c e l e m a i b u n e p e n t r u a -s i î n d e p l i n i'i i r c i n i l e . f a c t o r u l t i m p n u a r e i m p o r t a n t a s i a n u m e u a c t i v i t a t e a p e n t r u l i n i s t i r e a b o l n a v u l u i . h l t i ' -o s i n g u r a m u n c a . a s i s t e n t a n u v a a v e a d e l u p t a t c u e f e c t e l e n e f a s t e a l e M n u c i i n e o r g a n i z a t e : s u r p l u s d e m u n c a .

p e 't e p e n t r u a n u c o n t a m i n a p e b o l n a v i . a s i s t e n t a v a f o l o s i t e h n i c a a s e p t i c a î n o r i c e m a n e v r a . t e l e f o a n e . I u t i m p u l s e r v i c i u l u i n u e s t e p e r m i s s a s t r a g a t i a d e l aI t o l n a v i c u v i z i t a t o r i .v i i r e p e t a f i e c a e s c r i p t i e m e d i c a l a î n f a t a a c e l u i a c a r e -o . discutii etc. m a i a l e s d a c a s -a a t i n s d e m a t e r i a l s e p t i c s a u d e u n b o l n a v l i i f c c t i o s . n u v î n n p s v n a i i u s i t s t e n a t . c o r e s p o n d e n t a . aI t i r e v e r i f i c a s a r c i n i l e p e c a r e l e -a t r o l î n d c a i e t u l d e i . î s a a î e t e r m i n a r e a s e r v i c i u l u i s i p a r a s i r e a u i . m t l e c n e u n o a d l t n r a p e d i t r r p a s e u e r t u n . a s i s t e n t a a v î n i n n d p p a s 29 n u t e u u m a t m a a t r a l r a m l i t i o a i i t n a i a s H n a d t n n a I a j f o t e l m r n i a r . p e d e o p a r t e p e n t r u a s e f e r i d e c o . . S t i l u l d e m u n c a s i c o m p o r t a m e n t u l a s i s t e n t e i s î n t d e t e r m i n a t eI u m a r e m a s u r a s i d e l u p t a p e n t r u e v i t a r e a i n f e c t i i l o r i n t r a s p i t a l i c e s t i .j i c n t r u a n u o m i t e n i c i u n a m a n u n t . î n c a z d e e p i d e m i i a e r o g e n e .c a r a s a i a i i . i l c a t u i e s t e p l a n u l d e m u n c a . i e a e i l c g e r m e n i . o a e u s r a a n e s c a . V a t r e c e î n c a o d a t a p r i n s a l o a n e l eM! s i . P e n t r u v e n i o î n t e l e g e r eg r e s i t a . D a c a e s t e b o l n a v a .l ) i n a c e s t m o t i v . a r p u t e a s a -s i r e a m i n t e a s c a t m u m i t e a m a n u n t e c a r e t r e b u i e p r e d a t e s c h i m b u l u i u r m a t o r . l u î n d u s i r a m a s b u n d e l a b o l n a v i . î s i v a t i n e t o t d e a u n a m î i n i l e c u r a t e s i l e v a d e z i n f e c t a c î t m a i i l n s .

în caz de îmbolnavire. menite sa opreasca transmiterea infectiei de la bolnav la personalul sanitar. chirurgieseptica sau pulmonara. se poate ridica rezistentaorganismului fata de infectii . pentru a nu duce mîinile eventual infectate la gura. însa volumul si intensitatea riscului pot fi foarte mult scazute printr-un comportamentjust la locul de munca . se poate in fecta mult mai usor decît înstare de perfecta sanatate. Muncaîn sectiile de boli inf ecto-contagioase. Este bine ca asistenta sa se imunizeze activ prin vaccinari împotriva bolilor mai frecvente pe care le îngrijeste. A sistenta îsi asuma acest risc profesionalîn momentul cînd se dedica profesiunii alese. Nu va mînca în cursul serviciului si va renunta la fumat la locul de munca. prin asigurarea timpului necesar pentru odihna si prin calirea sistematica aorganismului. ca de exempluhepatita epidemica. maiales în mediu infectios . st ranuta sau vorbeste. Asistenta va purta în mod obligatoriu în serviciu echipamentulde protectie si va pas tra riguros toate regulile igienei personale lalocul de munca. cîndbolnavul tuseste. în spitale de copii etc. ca si infectiile cubacilul dizenterie si altele. iar în anumitecazuri bine indic ate. tuberculoza. prezinta riscul îmbolnavirilor contractate în procesul activitatii profesionale. caci în aceste cazuri. La parasirea spit alului va trece prin filtrul personalului. avînd puterea de apararea organismului scazuta. Va evita sa dea mîna cu bolnavii si va cauta sa nu duca mîinilela fata sau la par.gama-globuline. sa i se aplice metoda imunizarii pasive prin.Asistenta este de multe ori în pericol sa se infecteze. prin s port si educatie fizica. . precum si printr-o serie de masuri de protectie. dermato-venerice. Printr-o alimentatie corecta si bogata în vitamine. asistenta sa nu se duca la serviciu. Asistenta nu se va aseza niciodata pe patul bolnavului si va cauta sa se expuna cît mai putin picaturilor Pfliige. stafilocociile.

care cuprinde în afara spitalului propriu-ziapoliclinica si circumscriptia sanitar a. permanenta si deninga durata. ra mînînd pe planul al doil ea. Spitalul loc în care se interniMiza oamenii bolnavi care necesita îngrijiri este o institutie H caracter curativ. Fiind vorba în general de bolnavi a caror îngrijire necesita celemai avansate mijloa ce tehnice de investigatie si tratament. pentru a asiguraix ilnavilor o asiten ta c alificata si con dit ii o ptime d e îng rijire în . ceea n-da caracterul specific al serviciului spitalicesc.LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE SPITALUL Spitalul este o institutie sanitara destinata îngrijirii bol navilorfi organizata pentru serviciu permanent. rolul lui profilactic. Spitalul nu îngrijeste decît anumite categorii de bolnavi. care necesita o îngrijire permanenta. cu exceptia spitalelor delinii infect o-contagio ase. pentru a fi izolati de restul populatiei. Astfel în spitalv or fi inter nati: bolnavi în stare grava. bolnavii care necesita interventii chirurgicale sau alte trataMiente speciale nerealizabile ambulatoriu. care se diauosticheaza greu si necesita o observatie atenta. ulit'icata. îmbolnavirile rare si cazurile atipice de boala. El face parte din complexulviist de spital-unificat. bolnavii care sufera sau sînt suspectati de boli infeeto-contai ^ l oase.. speciala. muncani spital trebuie sa fie de o cali tate superioara.

iar infectiile si epid emiile intraspitalicesti sînt rare. tinseama de toate normele stiintifice el aborate în problema constructiilor spitalicesti (fig. Amplasarea ideala de spitalelor este pe terenurimari. . Munca curativa din spitale se duce îngeneral la un nivel stiintific ridicat. gazele emanate de întreprinderile industriale din oras nuvor polua aerul di n jurul spitalului. concretizate. Sistemul payilionarasigura mai multa liniste pentru bolnavi. dar totusi nu preadeparte de teritoriul pe care-1 servesc. caci distanta între pavilioane treb uie sa f ie corespunzatoare. caci astfel praful. Eficienta muncii dintr-un spital depinde în mare masura si deamplasarea spitalului . Abia pe la sfîrsitul secolului al XYIII-lea începe ca problema spitalelor sa reprezinte o preocupare stiintifica si sociala. Ca sistem de constructie deosebim spitale pavilionare si spitalebloc. Caracterul l or filantropic reprezentaunul din mijlocele de dominare ale clerului asupra mase lor populare. constructia dar mai ales întretinerea sînt foarte costisitoare. în epoca feudalismului se înfiinteaza micistationare lînga biserici si mîn astiri. dintre care unele se dezvoltamai tîrziu ca adevarate spitale. Aprovizionare:) cu apa si canalizarea trebuie sa functioneze ireprosabil. înconjurate de zone verzi. care se construiesc sub regimul nostru. înfiintate cu scopulde a vind eca bolnavii. departe de întreprinderile industrialezgomotoase si în afara centrului oraselor mar i. Unele dintre spitalele noastre actuale au fost cladite în trecui. pentru a nu opri lumina si razele solare. mai multa posibilitatede miscare. Este avatajos daca spitalulse gaseste în directia inversa vînturilor dominante. fara alte constructii în imediata lorapropiere. fumul. în alte centre/ prindezvoltarea or asului. Institutiile de izolare sîntamintite în legile lui Hamurabi. pentru a nu lua lumina pavilionului vecin. 6). fara sa se tina seama de criteriile de mai sus. Un astf el de spital necesita un teritoriufoarte mare. care reclama cadre de asistentimedicali temeinic calificate si specializate în ramurile de activitatepentru care sînt repartizati. atît în Europa. în acest sistem. Orientarea cea mai buna a spitalelor este cu saloanele spre sud.tot cursul tratamentului. Moi se si Mânu. cît si în Asia. Institutii de tratament pentru bolnavi internati au existat si înantichitate. ale institutiilor cu caracter curativ. Spitalele noi. spitalul necesita mai mult personal. . Mijloacelede comunicat ie catre centrul orasului trebuie sa fie usor accesibile. spitalul de la periferie a ajuns chiar în centrulorasului. în sistemul pavilionar. Asklepiadele dinGrecia antica si valetudinariile din epoca romana erau forme noi.iar colaborarea între sectii este foarte mult îngreunata. sectiile spitalului se gasesc amplasateîn pavilioane separate.

Institutul oncologic.3 Fig. . Spitalul modern. Spitalul de copii Oradea.5. . l-'ig. G. Cluj.

excluzînddincli\< direa lor sectia de boli infecto-contagioase. sistemul spital lor în bloc este astslyjpreferat. ocupa un teritoiu mai mic. Spitalul cuprinde m matoarele parti coniji. întretinerea acestor spitale este mult mai avantajosa. In acest fel realizeaza o oarecare t n cere între cele doua sistci i de constructii ale spil. Colaborarea între diferitele sectii este mult usurata. nente functionale : serviciul de pi i mire. . Ele necesita un personal administrativogospodaresc mai redun. iar sistemul de încakiro este mai economicos. Comunicarea între sectii se face prin ascensoare. C!M«trebuie în orice caz an plasata într-un pavilii sep arat. Din cauza acestor avantaje. lelor.Spitalele construite întrun singur bloc adapOKtese sectiile pe etaje diferite. asistenta medicala mai comoda. sectiile de spitw l serviciile de din g no s t i c s i t r a t a m e n t . serviciile adminli trativo-gospodaresti." mu lt mai ra pid si mu l comod decît parcurgem» pe jos a distantelor dintrupavilioane.

iliittrie. hematologie. Este bi ne ca aproximativ 1/3 a spatiului de spitalizare saal c a t u i t d in c a m e r e m i c i d e l 2 p a tu r i . boli endocrine etc. sectia de boli interne se diferentiazai departe : cardiologie. j urnele din piatra si mozaic sînt de asemenea preferabile dacacinele sînt bine încalz ite. 'i d o se hotaraste asupra internarii bolnavului. pneumolo. gastro-enterologie. în spitalele mari. T a v a n u l v a f i p a s t r a t c o m p l e t. a coperi u asfalt. linoleum. 7) este filtrul principal al spitalului. hidrofoba si rezistenta. S aloa n ele sa fie c ît mai mici. camera de îmbracare. oficiul. Saloanele sa fie orientate spre sud. cauciuc sau diferite materiale plastice colorate. oftalmologie. dogie. . pil internarea fi ecarui boln av sa se faca dezinfectia oblig ato rieu anumite f iliere sa fie rezervate numai pentru o singura boala. galben. biro ul de înreg istrare a bo ln avilor. i astru si. pentru a nu retine murdaria. Acest serv iciu trebuie sa i|»rinda : s a l a d e a s t e p t a r e .Serviciul «le primire (fig. c a m er a d e d ep a ra z i t a re s i b a i a b o l n a v i l o r . b aia. m ag azia d e l en je ri e cu ra ta . oto-rino-laringologie. celelalte sectii au în mod 'nijnu it un s erv iciu comun de primire.5 2 m. Este de dorit ca în spitalele de boli infecto-contagioase. cu o capacitat e d e 4 maximumi nituri. cabin etul de consultati i. sal a deUimente si alte încaperi în functie de specificul sectiei (chirurgie. camera pentru dezinfectarea si deparazitarea efectelor. pîna la înaltimea de 1. obstetrica-ginecologie. Cu execeptia sectiM' de maternitate si boli contagioase. Dusumeaua sa fie fara crapaturi. toal eta. Miiogie etc. Ea cuprinde în mod obisnuit saloanele de bolnavi. Linia de racordare a dusumelei la peretini fie în unghi ci rotunjita concav. E s t e b i n e c a s p i t al u l s a a ib a c e l p u t i n d o u a a s t f e l d e f i l i e r ei tu fiec are s a in tr e deod a ta nu ma i un singu r b oln av . p e n t ru a s e p u te a s p a l a . cealalta filierafio în stare de u tilizare pîna la dezinfectia obiectelor si spatiuluiunei filiere. Peretiil ie zugraviti în culori deschise : alb nuantat spre roz. camera p en tru med ici. Sectiile se grupeaza pe baza specialitatilor: interne. camera pentru o ri. chirurgie. sa fie împregnati cu email i u l e i . m a g a z i a d e e f e ct e a l e b o l n a v u l u i . pent ru c a ni vreunul dintre ei se dovedeste a fi contagios. Sectia de spital este partea componenta înzestrata cu paturi n asigura asistenta întro anumita specialitate a bolnavilor spitali 11. maternitate etc.). hol ul. sud-est sau sud-vest.

în saloanele de copii mici se permanentizeaza temperatura de 20 2U". este de dorit ca fiecare paisa aiba o lam pa pe noptiera sau deasupra patului. încalzirea se v a face prin sobe de teracota. Astlolse asigura. Este bine ca pereteleexterior al sal onului sa fie ocupat în totalitate de geamuri. acaror alimentare este de preferat sa se faca din coridoare. în unele locuri se utilizeaza încalzirea podelelor sau tavanului. Ventilatia saloanelor trebuie sa fie usor reglabila. temperatura poate sa scada pîna la 14 35". Pentru noapte ramîne aprins în salonnumai un bec colorat în a lbastru închis. Din aceasta cauza caloriferei'1 sînt în asa fel instalate. Apropierea geamului de podea marestesuprafata de i luminat si asigura pentru bolnav o vizibilitate maimare din pat spre exterior. carecoboara pîna la podea.. împrejurul lavaboului. Aerul în saloanele de b ol n vise viciaza mult ma i repede decît în camerele de locuit. în saloanele de sugari la 22 24°. ceea < implica o ventilatie desavîrsita. Cea niiiJ frecvent utilizata este ventilatia prin fereastra.Usile si ferestrele sa fie netede si astfel usor de întretinut în stare curata. cît si linistea bolnavilor. Temperatura optima în saloane în timpul zilei este de 19° pentruadulti. acoperiti cu o patura în plus. ca sa asigure odihna bolnavilor. peretele sa fie captusit cu faianta. Ferestrele sa fie cît mai mari. 36 . în apropierea usii. bolnavii sa p nmeasca numai aer încalzit. însa deschizaturilereglabile al e geamurilor superioare si inferioare nu trebuie sa provonri* curent puternic de aer peste bolnavi. în fiecare salon sa fie introdusa apa. ca. Daca aerisirea se face prin fereastra snusa. Iluminatul'»artificial sa fie difuz si indirect s-au semiindireit. Se aeriseste dimineata. Daca spitalul nu dispune doinstalatia necesara. încalzirea optima a saloanelor este cea centrala. Suprafata geamului trebuie sa reprezintecel putin 1/4 din suprafata salonului. Utilizarea aerului conditionat este o forma superioara a încalziriisi ventilatiei saloanelor. dupa servin . iar pentru cap li se da o bas nsau caciul ita.. servind la orientarea bolnavilor. cu stativ articulaipentru a se putea dirija lumina dupa dorinta bolnavului si necesitatile personalului de îngrijire. din directia geamurilor. cît mai jos spre podea. în afara de lumina centrala a salonului. pentru a-i feri de raceala. iar la imaturi la 28°. Intensitatea iluminatului artificial sa nu fie exagerata. apropiindu-se cît mai mult de lumina naturala. în cursul noptii . în timpul iernii bolnavii sînt întorsi cu spatele spre sursa < aer rece. atît curatenia saloanelor. dar cel put in 2 m2 în cazul rezervelor mai mici de 14 m2. prin radiatoarecu apa sau aburi de joasa presiune.

în salon se mai gaseste un Iii. obstetrica l>oli infecto-contagioase. trebuie sa fie de 10 121 în camera de un pat. p e ri a pe n t ruun g h i i so lu ti il e d ez inf ec ta n t e . Noptiera pentru saloane. Se lua în considerare si specificul (-ici. 37 . asigurînd o suprafata (si rj si un cubaj mai mare) pentru Inavii de la chirurgie. dupa vizite si seara înainte deIcnre. cu vopsea de ulei sau lac. atun ci cînd estecirnat în spital. Deasupra chiuvetei se vor aseza oglindasi s ta t iv p en t r u s ap un i re a c u sa p u n l i c h id . dupa tratamente. eventual telefon si rvizor. în mijlo1 salonului sau lînga perete se instala o masa acoperita cu i za alba. He va avea grija ca saloanele sa nu fie supraaglomerate. Lînga fiecare pat se infuza o noptiera (fig. l'i vopsit în alb. fie din metal. fie din lemn. un mediu mai ob isnuit. socotita pentru un bolnav adult.5 8 m2 camerele de 3 4 paturi. 9 m pastreaza halatele bolnavilor. de radiodifuziune (numai cu casca). Pentru i nanele de copii si sugari se cere iiprafata de 4 m2 si un cubaj l . Su b ch i u ve ta se v a as ez a oga l ea t a cu i mc pentru tampoanele de vata utilizate. 7 2 în camera de 2 paturi si 6. în ultimul timp existanieroase încercari de a apropia mobilierul salonului ca aspect de ibilier de uz comun. pent ru a crea bolnavului. în coltul fetei de masa vor broda numarul salonului si lisiiele sectiei. întreg mobilierul confectionat.'i m3 pentru fiecare pat.«'lor.]) construit în perete. fiolele goale etc. Suprafanccesara. nga chiuveta se instaleaza supor" i pentru prosoape. clisme. Amplasarea paturilorfiice la distante egal e si în asa11-1 incît sa fie accesibile din toate ilInH'tiile. S. înzestrarea salonului poate fi completata cu instalatie semnalinare. 8) cu lampa MI u scaun sau taburet. Mobila principala a salonului0 patul. în care Fig.

pediometrul. comutatoarelor si prizelor electrice. - Ferestrele vor fi prevazute cu plasa metalica sau gratii. po . încît sa nu fie în apro pierea surselor de caldura.50 m2 suprafata pen tru fie ca re pa t. a chiuvetelor. în spoc i a l c e l e d e l a e t a j . 9. Mobilierul salonului va fi completat cu masa speciala pentruînfasat. Fig. Amenajarea holurilor. Dimensionarea coridoarelor. Se vor calcula cel putin 2. cîntarul pentru sugari. 10. deschizînduse pe un coridor sau camera intermediara încalzita. dulapul pentrulen jerie . Paturile copiilor vor fi în asa fel asezate. geamurilor. Pentru ca personalul medical sa aiba posibilitatea de a supraveghea în permanenta copiii. vana. este bine ca peretele care desparte salonul spreco ridor sa f ie confectionat d in sticla Fig. spatioase. De asup ra pat uulor se vo r fixa dulapioare sau polite.Saloanele pentru copii trebuie sa fie luminoase.

ea este înzestrata în functie de specificul investigatiilor si tratamentelo r care se executa în sectia resp ectiva. otind l scaun pentru 10 femei sau 15 barbati. baia pentru picioare(tusurile fixe si mobile. fara scaun. eventual cu tablouri simple. precum si pentru prepararea aliatelormai simple. nu sînt preferabile u sp ita le. Saloanele de sugariktut înzestrate cu vana proprie pentru a ev ita transportul copiilorctln salon la baie si înapoi (fig. pupinelul i (TU sterilizarea veselei. pentru a permitei hrulatia cu targ i si transportul bolnavilor cu paturi (fig. în crearea acestei atmosfere. frigiderul pentru pastrarea alimentelor . reflectoare utr. Closetele turcesti. pentru a ilioritine scîndura în pozitie verticala. fie prevazute cu anticamera si sa fie bine ventilate.). Closetele se normeaza de asemenea dupa numarul patu rilor. asistenta medicala are un rolprim ordin Oficiul trebuie sa fie înzestrat cu vasele necesare pentru încalzisi distribuirea al imentelor. Coridoarele de legatura sa fie cit mai largi. baia de sezut.5 m. dar estetice i'cbuie sa creeze o atmosfera placuta pentru bolnavi (fig. Latiini'ii minima admisa este de 2. Closetele trebuie . paharul. .' caruciorul pentru distribuit alimente completeaza inventarul iifloiului. dulapul pentru instrumente.itni'« se vor pastra obiectele individuale ale copiilor : termometrul. mese. în acest fel scaunele se mentin iMirttte si uscate (în special în sectiile de barbati) (fig. Baia trebuie sa cuprinda cada. ca aceasta sa contravina normelor elementare de igiena spitaliisca. Apa calda trebuie sa se gaseascai'i ld e a un a l a d is p o z i t i e î n c a n t i t a t i n e l i m i t a te . Amenajarea coridoarelor si alinliiUii-vorbitor cu p lante ornamentale. lingurita. sursele de apa calda si rece. presuri de iciuc sau linoleum. 10) i. 9). Peretii despar titori din caramida si nu din scîndura. 12). sursa d e nbustibil (de preferinta gaz sau curent electric). în *fara de mobilierul comun tuturor salilor de tratament (masa pentru examinarea bolnavului. 11). s|iitl ula. Pentru fiecare 20 de bolnavi trebuie socotitan camera înzestrata dupa modelul de mai sus. fotolii. utilajele necei1 pentru spalarea vaselor. tetinele. pe care pers on alul din sectie ar trebui sa le gateasc a de urgen ta. Suprafetele de gatit masa cald a. Scaun ele sa fie prev azute cu co ntragre utate. sa ajunga sus pîna la tavan Îl jos pîna la podea. Camera trebuie sa fie prevazuta cu o suprafata cât Urni mare de geam si cu o iluminatie artificiala cît mai perfecta. pentru a primi o iluminatie ftuii uniforma. uleiul steril etc. Sala de tratamente si de investigatii curente sa fie asezata de în aripa de nord a cladirii.

39 .

. apoi camera pentru pregatirea preoperatorie a bolnavului. alta p en t ru operatii asep t ice) si sala de sterilizare. un punct de laborator unde per mi nalml sectiei poate executa analizele curente si urgente. 11. Vana fixa pentru îmbaierea sugarului într-un salon de copii. 72. camera de spalare. comune tuturor sectiilor. Sectiile mari ausalile desti nate pentru pregatirea si executarea interventiilor grup at e în tr-un b l o c o p er ato r. ele mai cuprind o serie de particerute de specificul munciidin sectia respectiva. Sectiile chirurgicale poseda sali de operatie cel putin doua pe sectie (un a pentru op eratii sep t ice.Sala de mese pentru bolnavi. bibliotecn \ personalului si magazia de efecte formeaza parti componente ale secii-i Hor mai mari. Fig. în afara încaperilor aratate pîna acum. camera de reanimare. mai mult sau mai putin Flg. Closet cu scîndurfl echilibrata (scîndura scaunuluie st e me nt in uta î n po zi ti e ridicata de o contragreutati' pentru n preveni murdarirea).

pentru avorturi etc. Sectia de urologie are sala pentru cistoscopie. Sectia de pediatrie are saloane separate pe grupe de vîrsta. Sectiile d e boli infecto-cotagioase au serviciul lor de primire separat de serviciul de primire a restului spitalului. sala de bronhoscopie. iar rezervele destinatepentru bolnavii agitati sînt prevazute cu vizoare. camera pentru aerosoli. Sectia mai poaten i prinde atelierele pentru ergoterapie. Sectia de oto-rino-laringologiepoate avea camera pe ntru audio-Irie etc. Sectia de obstetrica si ginecologie mai poseda sala de nastere. salon boxat pentru nou-nascuti siparat pentru imaturi. au o constructie si functionalitateu pitite. Se urmareste introducerea izolarii bolnavilo r (Mint. sala pentru cultura fizica medicala. saloaneleti rezervele sînt grupate pe afectiuni: fiecare avînd circuite separate cu filtru de personal. saloane separate pentru lehuze. Sectia de boli infecto-contagioase din cauza caracterului contagiosn l bolnavilo r si al dejectiilor lor.. Sectia de neuro-psihiatrie are saloane de zi. pentru. izolatoaren instalatii sanitare si utilaj propriu si în sfîrsit bucatarie de lapte"impusa din camera pentr u prepararea alimentelor. camera pentruIlustrarea alimentelor. Boxa Melt zer este o unitate(lidependenta . Boxa are doua intrari. pentru a preveni caderea copiilor pe fereastra. Sectia de boli infecto-contagioase poseda încaperi si aparatura «nl'icienta pentru dezinfectia si deparazitarea efectelor care au servit . saloane pentru mamele însotitoare. saloane 1 ">xa.vide. closet. sala de alaptare. Ferestrelei|e la sectia de pediatrie sînt prevazute cu gril aje de fier.t si spalator separat. Sectia de oftalmologie poseda camera pentru oftalmoscopie. cazarmamer. avînd baie. al efectelor care creeazapericolul infect iilor intraspitalicesti. biberoane si racitor. una care comunica p rin cu lo arul sp italu lu i cu c ircu itu l asep tic(prin a ceasta se face aprovizionarea bolnavului) si alta care se deschid e s p r e u n c o ri do r ex t e ri o r (p r in ca re s e î nd ep a rt e az a o b i e c te l eti efectele infectate). sala de reanimare pentru nou-nascuti cuprinse atual într-un bloc de nastere. 1 . amenajata pentru l sau 2 bolnavi. Sectia de fiziologie cuprinde camera de sterilizare pentru vesela i scuipatori. sala priitru interventii lacobaeus. eventu al si atel ier de p roteze.Sectiile de ortopedie poseda în plus sali pentru aplicarea aparateghipsate si camere de fizio-si mecanoterapie si de adaptarefunc-'iiala. separate de saloanede noapte. 1 .agiosi prin boxe Meltzer în toate sectiile de boli infecto-contaltlnn. spalator de vase. sal a de colposcopie etc. Vesela. al camerelor. Sectiile bine amenajate realizeaza izolarea lioluavilor prin boxe de tip Mel tzer.te pentru sugari. Fere strele sînt prevazute cu gratii. pentm travaliu. se.

în spitale cu laboratoare mari se asigura spatiu separat pentru fiecare categoricde analize. în generatfunctioneaza urmatoarele servicii de diagnostic si tratament : Serviciul de radiologie si fizioterapie. metabolismul bazai. dar p oate fi disp ersat si în sectiile mari al e spitalului. Serviciile de diagnostic si tratament.) necesare bolnavilor internati. plasm ei si derivatelor de sînge. Laboratorul de analize medicale efectueaza analizele necesare pentru diagnosticul. electroencefalograme.Laboratorulpoate fi unic pentru tot spitalul sau anumite parti componente alesale pot apartine sectiilor de specialitate. biochimice. în afara de salile de diagnostic si de tratament. undopersonalul sectiei executa analize le de urgenta. ra dioterapia si fizioterap ia. existenta lorfiind obligatorie nu mai în parte pentru toate spitalele.bolnavilor. urmarirea evolutiei si a vindecarii bolnavilor internati. tomografie etc. radiografie. în celelalte. în acest labora to rse determina grupele sanguine si se executa probele d e compatibilitate. precum si pentru dezinfectia continua a dejectilor sivaselor bolnavi lor. profilulsp ecialit atii si categoria de ierahizare a spit alului. serv iciul poatofi redu s. hematologice si serologice. în spitalele mai mici. Laboratorul de explorari functionale asigura explorarile speciale(electrocardiog rafie. TJn astfel de serviciu complet constituit include radiodiagnosticul. precum si umateri alelor ajutatoare necesare tra n sfu ziilor. filmoteca si grupul sanitar. Laboratorul se mai completeazacu depozitul de material si chimicale si cu crescatoria de animal» necesare pen tru unele ex aminari. Transfuziile se executa la punctul de transfuzie sau în oricare din . inframicrobiologice. Serviciile de diagnostic si tratament sînt partile componente fara paturi ale spitalului care servesc toate sectiile. Serviciile mari de radiologie au camere separate pentru radioscopie. Servicul de radiologie si fizioterapie poate fi concentrat într-uubloc unic. care executa examinarile si tratamentele radiologice si fizioterapiee pentru bolnavii internati. în spitalele cu sectii mari si cu afluenta mai mare de bolnavise organizeaza mici laboratoare clinice în sectiile principale. cel putin ex aminarile bacteriolog ice vo rfi efectuate într-o încapere s eparata. Punctul de transfuzie asigura efectuarea transfuziilor de simtesi a preparatelor sanguine la bolnavii internati. micologice. Numarul lor este în functie de marimea. serviciul include camera obscura pentru developarea radiografiilor. Pe linga procurareasi conservarea sîngelui. pi ohofunctionale respiratorii etc. Laboratorul este înzestrat cu instrumentar pentru efec tuarea recoltarilor si a anlizelor bacteriologice.

camera de autoclavare si depozitulmaterialelor ste rile. în spitalele mai mici. camera pentru prepararea produselor sterile. în complexulwirvicului de cultura f izica medicala se gasesc sala de gimnasticamedicala. pentru materialeleInflamabile) s i la nevoie camera de garda pentru farmacistul carepresteaza serviciul de noapte . camerade dusuri si cabinetul medical de consultatii. laborator. Serviciul de anatomie patologica si prosectura. cît si eliberarea materialelor sefuc exclusiv prin ghisee. aprovizionarea. Activitatea lui se rezumaIu general la asistenta terap eutica curen ta. unde se preparamedicamentele pres crise. camera de receptie. deporitei (dintre care o parte este bine sa fie în pivnita. camera pentru curatirea mecanica si chimica u materialului de sterilizat. Atît primirea. sala de masaj. cabinetul de fizio-si mecanoterapie.<ctiile clinice. în aceasta din urma încapere se face si etichetarea truselor sterile. efectelor si materialelor necesare pentru investigatii sitratamente curente. cabinet de analize. pentru a evita suprainfectarea serviciului(fig. unele dintreiieeste servicii sînt comasate în mai putin e încap eri. Spitalul are farmacia sa proprie. prepararea si eliberarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul bolnavilor. Unele spitale au si serviciu de stomatologie. masaj medical si agenti fizici. precum si pentru precizarea cauzei mortii. în camera de reanimare sau chiar în patul bolnavului. Servicul de prosectura este obligatoriu în toate spitalele. 13). spatiu pentru depozitarea sîngelui si preparatelor de sînge si pentru spalarea si sterilizarea stic lariei si a aparaturii. Farmacia npitalului se compune din camera de receptura. . Ea are ca sarcina planificarea. executa examenele iiuatomo-si histopatologice. ih directa supraveghere a medi cului de la punct. Punctul de transfuzie are laborator propriu. Servicul de cultura fizica medicala asigura bolnavilor internati în cadrul terapiei complexe tratamentul prin gimnastica mediwla. conservarea. cît si necropsiile în vederea stabilirii ti confirmarii diagnosticului. care asigura asistentautomatologic a bolnavilor internati în spital. cu sala corespunBfttoare de asteptare. Servicul posed a unulnan mai multe cabinete de consultat ii si tratamente. iar în unele locuri si pentru interventii chirurgicale. Farmacia. Serviciul se compune din camera de receptionare a instrumentelorti materialelor folosite. «Iaca nu sînt deservite în aceasta directie de un alt spital din apropiere. Am ploarea acestuinerviciu este în functie de marimea si profilul spitalului. mecanoterapie. Serviciul central de sterilizare asigura sterilizarea tuturor instrumentelor. spalator.

laborator de histopatologie. biopsii.) trebuie sa fie asigurat cu camere pentru depunerea t}\ conservarea cadavrelor (morga). dotarea si întretinerea . in terventii chirurgicaleetc. biochimie. efectele unor medicamenteetc.. interventii chirugicale. camera pentru Fio. camera pentru prepararea pieselor anatomopatologice. 13. precum si pen tru cercetari pe animale de experienta . bacteriologic. Eliberarea instrumentelor de la serviciul central de sterilizare t eliberarea cadavrelor. Daca un astfelde serviciu exista pe lînga spital. în vederea in trod u cerii lor în clinica u mana. experimentale. Asigurarea bazei materialea activitatii m edicale este una din conditiile importante ale functio narii spitalului. biochimie. Laboratorul de medicina experimentala exista numai pe lîngaanumite spitale mari si cu sarcini speciale de cercetari stiintifice. el va cuprinde sali pentru cercetaride fiziopatologie. Serviciile administrativ-gospodaresti. examinari bacteriologice. sala de necropsii. Nivelul stiintific si calitatea asistentei medicale dintr-un spital depind în mare masura si de organizarea serviciiloradministrativegospodaresti. bacteriologic si muzeu.Serviciul de anatomie patologica si prosectura avînd o activitatefoarte complexa ( necropsii examinari histopatologice. îmbalsamari etc. Aici se cerceteaza si se verifica pe animale noi metode de investigatiesi de tra tament. biochimice.. biopunctii. care sînt menite sa asigure baza materialaa functionarii spitalului. prin amen ajarea .

Spalatoria asigura spalarea. jtnl. pe noi ne Intereseaza însa numa i acele servicii [Miresînt în legatura directa cu asisten ta medicala a bolnavilor. sectiilor si serviciilor precum si prin asigurarea alimentatiei tolnavilor. a aparaturii si a instrumentarului. Prin verificarea permanenta a instalatiilor iji utilajelor. uscarea si calcarea lenjeriei de corpîsi de pat. în unitatile izolate. pstetic alcladirilor si buna functionare a instalatiilor. spalatorie. a instalatiilor. Administrarea tehnico-financiara a unui spital ridica foarte tiuiteprobleme. utilajelor. depozitul de rufe curate si ghiseul sau camera l<le elib erare a inventarului curat. atît în cladire. Pentru sectiile de boli infecto-contagioase. ordonat. încalzitul si iluminatul. de copii si de chirurgie. a obiectelor de inventar etc. mijloacelor de transport. prepararea. Ea sel compune din camera pentru primirea si trierea rufelor. fara întreruperi si acciden ta. Sectia bloc alimentar. instalatiilor. Atelierul de lenjerie m gaseste amplasat în apropierea spalatoriei. Intendenta supravegheaza întretinerea cladirilor.Mdirilor. si executa toate reparatiile curente. El cuprinde totalitatea încaperilor necesare pentru depozitarea. Prin activitatea intendentei trebuie sa se creeze în spital o atmosfera placuta prin aspectul curat. în as a fel încît cele curate sa nu se întîlneasca niciod a t a cu c e l e mu r d a r e . Aici se repara inventarul moale si se confectioneaza lenjeria mai simpla. Blocul alimentar asigura pregatirea si deservirea hranei bolnavilor. Lenjeria sugarilor si a nou-nascutilor se spala în camera separata. iiscatorie. prec um si a întregului inventar moale al spitalului. productia de energie electrica si alimentarea cu apa a spitalu lui revin tot acestui serviciu. Serviciul tehnic de întretinere si reparatii se ocupa cu întretinerea m perfecta stare de functionare a cladirilor. distribuirea si consumul . efectele vor fi dezinfectate înainte de spalare. calcatorie. si încurtile institut iei. Circulatia efectelor în spalatoriew face în circuit. serviciul tehnic de întretinere si reparatii trebuie sa asigure functionalitatea sectiilor iji serviciilor de specialitate în mod continu. dotate cu uzina electrica si instalatie de apa proprie. precum si curatenia generala.

vestiarul pentru personal fji mijloacele de transport al alimentelor (fig. . bucataria.alimentelor. sala de mesî. bucataria dietetica. ca mera de curatat si spalat zarzavatul. 15. si 16). camera de taiat carne si I»i:st3. Blocul alimentar se compune din magaziile de alimente. laboratorul de cofetarie. spala toria de vase. oficiul de pastrat al vast lor de bucatarie. 14. oficiile de încalzire si distribuire a mesei.

..Uit alimentele .. Marmita cu vapori supraîncalziti pentru prepararea alimentelor. 1-5.de j. . sectia bloc alimentar. Fig.

timp în carebucatarie. centrala. coridoare subterane H. adica 47 . lucru foarte important mai alesIu cazul bolnavilor inapet enti. deci aceasta poate fi aranjata estetic. în primul sistnm. din muza întretinerii si organizarii mai economice. în spitalele cladite dupa sistemul bloc. în al doilea sistem. dar se impune ca sa fie în aceeasi cladire cu sectiile. mîncarea se raceste. sistemul descentralizat trebuiepreferat. iar mutarea lor dintr-un vas în altul face ca alimenteleHil-si piarda a spectul lor atragator. Pastrarea îndelungata si reîncalzireau! imentelor reduc în proportie de 15 20 % co ntinutul lor în vitamina C. WMttiile îsi au bucatariile lor proprii si servirea meseine face direct din aceasta bucatarie.c. majoritatea spitalelor îsi au blocul alimentar organizatdupa acest sistem. Descarcarea automata a medie o ora. iar personalul medical poate interveni în mod direct la prepararea alimentatiei si a regimurilor dietetice ale bolnavilor îngrijiti în sectie.Blocul alimentar poale fi organizat dupa sisd'ju centralizat sau descentralizat. în sistemul descentralizat al blocului alimentar. TranM l tortul alimentelor pîna la ut'ctli si redistribuirea lor li t bolnavi necesita în Fig. alimentele pregatite pentru mese într-o buca1. totusi. servirea mesei HO face direct din bucatarie. EeînrfUzirea alimentelor în oficiile alimentare din sectii schimba uneori gusl.rie centrala sînt distribuite oficiilor sectiilor prin(liferite sisteme de transport : carucioare. Din aceste motive. n tragator. 1<>. ascenMoare. bucataria poate fi unica. ul mîncarii. rt. Desi sistemul centrali/ at prezinta foarte multeInconveniente.

Prin ea se depisteazasi se iau în tratament formele incipi ente ale bolilor. endocrinologie. cînd poarta denumirea specialitatii respective. triaj si fisier. chirurgie. Astfel deosebim : spitale de copii. stomatologie. Aceste spitale fiind organizate pentru o grupa de vîrsta (spital de copii. spital de boli infecto-contagioase). Policlinica asigura în acelasi timp activitateade asistenta sociala a t eritoriului atribuit. Servicii de diagnostic si tratament: radiologie. . sanatorii de tuberculoza pulmonara. care se grupeaza în modul urmator : Servicii de consultatii de specialitate : interne. în vederea prevenirii agravarii lor. semifabricate.în cladirea blocului. balneofizioterapie. tuberculoza osteo-articulara. un d e s e t e r m i n a p rep a r a re a l o r . POLICLINICA Policlinica este unitatea sanitara care organizeaza asistenta medicala curativo-profilactica ambulatorie a populatiei pe ramuride specialitate . maternitati etc. antituberculos. Spitalele pot fi organizate si cu profil unic. Serviciul de expertiza medicala a capacitatii de munca. spital e de ortopedie si traumatologie. laborator. dupa specificul sectieisau al spit alului respectiv. Munca în aceste spitale este foarte diferita si necesita o specializare a personalului. neuro-psihiatrie. serviciul central de radiofotografie.) sau unei grupespecifice de îmb olnaviri (sanatorii de tuberculoza. Serviciul de statistica medicala Serviciul de informatie. spitale de boli dermatovenerice. c ar e apo i s înt trim i s e sub a ce as ta fo rma la b uca ta ri il e sectiilo r . spitalematernitati. spitale de boli infecto-contagioase. alimentele de pregatesc sub forma de preparate. oftalmologie. In blocul alimentar central. In sistemul nostru de organizare. îngrijirea bolnavilor cere cunostinte speciale. purtînd specificul aratat mai sus la descrierea sectiilor. policlinica faceparte integranta din structu ra spitalului unificat. pediatrie. transfuzii. dermato-venerologie. oncologie. Serviciul de garda. si servicul medical pentru cultu ra fizi ca si control al spo rtivilor. însa fie care pavilion trebuie sa aiba si bucataria lui. sanatorii de sechele de poliomielita etc. în spitalele construite dupa sistemul pavilionul1 poate exista o bucatarie centrala într-unul din pavilioane. Policlinica are o structura complexa. antirabic. ele difera foarte mult unul de altul. spitale de boli neuro-psihice. obstetricaginecologie. î n p a vi l i o an e . oto-rino-laringologie.

reumatologie. bucataria de lapte. ul de chirurgie generala are o sala de interventii ambulatorii si detratamente. Serviciul de oftalmologie poseda o camera obscura pentru examinarile de specialitate. Serviciile de consultatii de specialitate. p r e cu m s i o c ame ra d e tr a t a m en t e . rectoscopie. cardiologie si gastro-enterologie. ie 49 . precum si un grup sanitar propriu. Serviciul<le neuro-psihiatrie infantila poa te functiona si în cadrul serviciuluide pediatrie al spitalului unificat sau al po liclinicii de copii Serviciul de pediatrie întruneste toate cabinetele de specialitatepentru asistenta copilului: cabinete de pediatrie. o sala de endoscopie. servicii de diagnostic sil ratament. Alaturi de sala de consultatii. Serviciul de obstetrica si ginecologie poseda doua cabinete : unul pentru consultatii prenatale si altul pentru consultatii ginecologice. Serviciul de oto-rino-laringologie cuprinde cabinetul de consultatii H i cabinetul pentru interventiile ambulatorii. cabinete de stomatologie ortopedica. electrocardiografie etc. a fost subordonat o rganelo r Minis terului Muncii. Serviciul de neuro-psihiatrie poate fi diferentiat în cabinete deneurologie. Serviciul de chirurgie poate fi deferentiat pe cabinete de chirurgiegenerala. în functie de marimea institutiei si a teritoriului deservit. or topedie si urologie. Serviciul de boli internepoate fi dif erentiat pe cabinete de boli interne. oftalmologie chirurgie etc. Serviciul de dermato-venerologie poseda sali de asteptare separate pentru barbati si femei. Hlomatologie. Triajul compus din filtru si izolareface parte în mod obligato riu din serviciul de pediatrie. cabinete de ortodontie si de radiografiedentara. camera de sterilizare. camera de aplicare a aparatelorKipsate. Nu toate policlinicile au aceasta structura complexa. Cabinetele de specialitate pot aveaHillii pen tru examinari complementare ca : tubaj duodenal. cabinetede stomatologie chir urgicala. cabinel. La acestea se mai ada uga laboratoarele de tehnica dentarapeutru confectionarea protezelor dentare.Serviciul de asistenta sociala. existent în trecut în cadrul policlinicilor. 4 -c. oto-rino-laringologie. iar cabinetul de urologie. gastroHcopie. Aceasta poate fi comasata cu cabinetul de consullat<ii.. în centremai mari exista policlinici separate pent ru copii. Serviciul de stomatologie poate fi diferentiat în cabinete de terapeutica stomatologica. policlinica poate l'iiHctiona si cu un numar mai redus de servicii sau pot exista dupanecesitatile locale si alte servicii. psihi atrie si neuro-psihiatrie infantila cu anexele acestuiadin urma : cabinet pentru psiholog si cabinet pentru logoped. Este bine sa existeHilli de asteptare separate pentru copiii sub 3 ani .

hematologie. camera de sterilizare si pregatirea operato rului si a materialelo r. cabin etele de consultatii pentru ftiziopediatrie.Serviciul antituberculos este un serviciu de specialitate de tipînchis. Serviciile ae endocrinologie. Cabinetul de radiodiagnostic include sala pentruexaminari. reducînduse la un numar mai mic de cabinete. E l cuprinde sala de radiografie cu anexele ei. o camera pentru spalareasticlariei si o camera de sterilizar e. Structura lui poate f i mai simpla. cabinete de radiologie. came ra pentru developarea si fixarea filmelor radiograficesi biroul de interpretare a filmelor. în special a tuberculozei. hidro-si termoterapie. fara sa necesite anexe speciale pe linga cabinetele lor. camerade developat. cabinetul de consultatiisi fisierul. Serviciul antituberculos are fisi er si g rup sanitar prop riu. terapie cu inhalatiietc. camera cu frigidere. Cabinetul de radioterapie cuprindesala de iradie re a b olnav ilor s i camera pen tru ma sa de co man da. serologie. oncologie si antirabic au o structura simpla. Serviciile de diagnostic si tratament ajuta serviciile de consultatii. biochimie. Serviciul de radiologie cuprinde cabinetele de radiodiagnostic si radioterapie. Serviciul medical pentru cultura fizica si gimnastica medicala cuprinde cabinetele de consultatii si complexul pentru cultura fizicamedicala. cu-> prinzînd cabinetele pentru electroterapie. precum si pentru consultatii de tuberculoza extrapulmonara. cu încaperi proprii. cit si un cabinet de terapie cu inhalatiisi aeroso li. Centrul de radiofotografie se ataseaza de obicei serviciului de radiologie sau Serviciuluiantituberculos. Pe lînga laboratoarele pentru sectoarele de mai sus trebuie sa aiba o camera comunade recoltare a produ selor de examinare.) Serviciul de laborator se diferentiaza în sectoare de bacteriologie. dintre care unele potfunctiona si în cadrul al tor servicii (fizioterapie. Serviciul de expertiza medicala si recuperare a capacitatii demunca functioneaza în scopul stabilirii gradului de invaliditate si a . de bronhologie. executînd explo rari le si t ratamentele cerute de acestea. camera de inte rpretat filmele. un cabinet de masaj. camera terapeutica cu paturi unde se executa transfuziile. Centrul pentru radiofotografie activeaza pentru depistarea bolilortoraco-pulmona re. fototerapie si balneoterapie. laboratorul de serologie. în structura lui intra cabinetul de consultatii de tuberculozapulmonara pentru adulti. Serviciul de balneo-fizioterapie are o structura complexa. Serviciul ae transfuzii include camera de consultatii.

Asistenta medicala. precum si din unitatile subordonate policlinicii. asistenta medicala la do miciliu imprimaînsa muncii din circumscriptie un caracter particular. în ti mp uliji la locul de munca. pre cum si buna stare igienico-sanitaraa teritoriului. în cadrul c ircumscriptiei sanitare.l losibUitatilor de reîncadrare în productie a persoanelor cu capacita tea de munca redus a. terenului deservit. Dispensarul medical de întreprindere sau de institutie asiguraa sis ten ta m edi c a la cu ra t i vo -p ro fi la ct ic a a sa la ri at ilo r. prevenirea îmbolnavirilor. de prelucrarea datelor de evidenta din fisele de consultatii de la policlinica. NC acorda la dispensarul circumscriptiei. dispensarele medicale de întreprindere sau de institutie. ni vederea asistentei sociale a populatiei de pe teritoriul policlinicii. cooperativeagricole de productie si colectivitati organizate de copii. institutii. la domiciliul bolnavuluisi în întreprinder i. Esenta activitatii circumscriptiei sanitare este cunoasterea. Policlinica are ca unitati subordonate circumscriptiile urbane. specific mun ciide teren. scolarilor si studentilorin. Dispensarul medical de pediatrie scolar asigura asistenta medicala curativo-profilactica a prescolarilor. CIRCUMSCRIPTIILE SANITARE Circumscriptiile sanitare sînt unitati sanitare teritoriale. El se organizeaza în întreprinderi sau institutiiiu fun ctie de numarul s al ariat ilor si ramura de prod uctie. El se organizeaza pe lînga institutiile de învatamînt în functie de numarul copiilor si tinerilor interesati. precum sidispensarele co lectivitatilor de copii. tim pul si la locul învatamântului. . Serviciul de garda asigura asistenta medicala de urgenta a populatiei din teritoriu în afara orelor de functionare a policlinicii.. care nuau dispensarul lor propriu. gospodarii agricole de stat. Caracterul muncii în dispensar se aseamanacu acela din policlinica. Serviciul de asistenta sociala îsi desfasoara activitatea pe teren. Serviciul de statistica medicala si informatii informeaza si dirijeaza bolnavii prezentati la consultatii si efectueaza toate lucrarile legate de înregistrarea statistica a bolnavilor. careasigura asistenta medicala generala a populatiei de pe teritoriulci.

linistirealor prezinta aceeasi importanta ca si linistirea bolnavului. de care personalul care primeste bolnavulîn spital trebuie sa tina seama. ceea ce va daunaprocesului de vind ecare. este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini. ca si modulde tratare a hainelor t rebuie sa se desfasoare astfel încît bolnavul sa simta atentia cu care este înconjurat si sa fie convins ca colectivulîn mijlocul caruia a ajuns vrea sa-1 ajute si ca va depune tot efortulpentru a-1 vindeca. Acestprim contact este hotarîtor pentru cîstigarea încrederii lui. . Din acest motiv. men ajîdu-1 cît mai mult. Atitudinea portarului. f ara sa li se ascunda gravitatea sau prognosticulcazului. Aceeasi atentie se va acorda si însotitorilor bolnavilor. caretrebuie linistiti. îmbaierea si la nevoie deparazitarea. în vederea recîstigarii san atatii celui internat. Aceasta situatie. întrucîtdispozitia însotitorilor se transmite de obicei si bol navului. în stare de~ infirmitate sau semiinfirmitate. este important ca personalulserviciului de primire sa do vedeasca de la început cea mai mareatentie si preocupare fata de bolnavul nou sosi t. greu de reparat mai tîrziu. împreuna cu boala. convingîndu-i ca bolnavul lor va fi bine îngrijit. îi creeazaanumite stari emot ive. provoaca îngrijorarea si neîncrederea bolnavului. factorindispensabil pentru asigurarea une i colaborari sincsre între bolnavsi personalul de îngrijire. ajutorul acordat la dezbracarea si îmbracarea hainelor. Greselile facute cu ocazia internarii.INTERNAREA Sl PRIMIREA BOLNAVILOR ÎN SPITAL Internarea în spital constituie un eveniment important în viatabolnavului. el se des paite de mediul sau obisnuit si. Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.

Bolnavii vor fi examinati la internare de medicul de garda. cafeina. precum si medicamentele care ar putea fi folosite în cazde urgenta. Daca s tarea bolnavului este foarte (. asistenta de la serviciul de primire va înstiinta imediat organelede. date pe care le va trece imediat în foaia de observatiei t bolnavului. în functie de specificulspitalului.Internarea în spital se face pe baza biletelor de internare emisede policlinica sa u circumscriptiile sanitare. luxatii. î u acest scop. acesta va culege datele anamnestice de la bolnav saude la însotitor. în cazul internarii unor persoane gasite pe strada sau în localuripublice. fara acte necesare identificariilor. încît sa poata asigu ra examinarea bolnavului. stabilireadiagnosticului de probabilitate. pentetrazol. asigurînd apoi prinwerviciul de s alvare transportul la cel mai apropiat spital de specialitate. Acesta trebuie sa fie înzestratm asa fel. hainele . tot aici se completeaza foaia de observatieclinica si datele de identita te. Identificarea si cunoasterea adresei exacte a bolnavului sau a celui mai apropiat apartinator au o deosebita importanta pentru a se putea înstiinta membrii familiei în cazde agravare a bolii sa u deces. Cazurile de urgent a vor fi primite si fara bilet deinternare. bolnavii vor fi dezbracati. Spitalul primeste bolnaviwi prin transfer de la alt e unitati spitalicesti.) se va începe totdeauna cu parteaManatoasa si se v a termina cu partea bolnava. Asistenta va ajut a totdeauna bolnavului sa se dezbrace. iar la îmbracare seva proceda în ordine inversa. c amerad1.'i-ava si el nu ar suporta efortul necesar pentru dezbracare. masa de examinare. efedrina. Astfel. indiferent de boala lui. Dinacest motiv se va av ea grija ca sala de consultatii sa fie totdeaunaIiine încalzita. Bolnavul adus la spital va fi dezbracat si examinat în cabinetuldo consultatie al serviciului de primire. ca strofantina .-. precum si l uarea primelor masurini cazul în care se impune un tratament de urgenta. Bolnavii internati sînt înscrisi la biroul serviciului de primirein registrul de int ernari. clordelazin. romergan. daca bolnavul apartineprofilului sau. daca aceasta nu pericliteaza viata bolnavului. în stare de inconstienta. ser antitetanic etc. Dezbracarea bolnavilor cu extremitati dureroase (fracturi. consultatie va cuprinde mobilierul obisnuit. militie. în vederea examinarii clinice.flegmon etc. Dacaurgenta nu intra în competenta spitalului respectiv se va acorda laHorviciul de primire primul ajutor bolnavului. dulap cu instrumente si aparatura de urgenta. chiar daca nu sînt momentan locuri lib ere în spital. în caz ca bolnavul poate fi ident ificat se va înstiintaimediat familia lui.

Foile astfel alcatuite sîntmai complete si mai ordonate si degreveaza medi cul de o sarcinacare-i rapeste mult timp. în problema întocmirii foilor de observatie sînt antrenate de obicei mai multe asistente. unde numarul internarilor este mare. Redactarea foilor de ' observatie. ascultarea continutului benzii de magnetofon se face prin casti. de unde asistenta reproduce datele necesare înfoaia de observatie prin dactilogr afiere. sa nu se deranjeze reciproc (fig. care redacteazafoile la ma sina. în acest caz. Examinarea clinica poate fi completata cu prelevari de produsebiologice si patol ogice (secretie faringiana. în . la serviciul de primire. urina etc. sînge. dupa înregistrarilefacute pe benzi de magnetofon. pentru ca asistentele. ' observatie."l Fig. vor fi desfacute la nivelul cusaturilor si vor fi îndepartate sub aceastaforma de pe corpul bolnavului. în spitalele mari. dupa înregistrarilefacute pe benzi de magnetofon.). Datele referitoare la anamneza bolnavului adunate de catre medic si rezultatele examenului obiectiv pot fi înregistrate pe bandade magnetofon . 17. 17). la serviciul de primire.

cuptor cu aer cald si o camera de formolizare. l )aca acest lucru nu a fost posibil atunci el va fi izolat singur într-o « amera. Pentru hainele preluate sidepuse la magazie se va elibera boln avului sau însotitorului un bonde preluare.vederea unor examene de laborator efectuate pe loc. La fel se va proceda siiu caz daca bolnavu l prezinta o infectie dubla sau daca eventualmai este contact si de o alta boala contagioasa.. pentru a preveni o infectie intraspitaliceasca. indiferent de starealor. formolizare sau alte metode chimice). hainele vor fi supuse deparazitarii si dezinfectariiînainte de înmagazina re. este necesara si din punctul de vedere al dirijarii bolnavului în sectii. care se atîrna pe acelasi umeras cu hainelebolna vului. pe care se scrie datele de identitate ale bolnavului. iardupa deparazitare. bonul de haine si un exemplar din procesul verbal. dezi nfectie si eventuala spalare. In aceste cazuri. Piesele mai miciale îmbracamintii. chilotii etc. vo r fi asezateîntr-un saculet de pînza. se ataseaza la foaia de observatie a bolnavului. cazul bolnavilor inconstienti sau psihici. pentru a le feri de prafHau de murdarie. hainele vor fi triate dupafelul tehnicii de deparazitare s i de dezinfectare (aer cald. pîna la stabilirea diagnosticului. închisa din toat e partile. La nevoie. Chiar din m omentul preluarii. batistele. Bolnavul va aprecia la plecare modul cum i-au fost pas 55 . Aici segasesc instalatiile de dezinfectie si deparazitare : etuva cu aburi. Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija. se vor aplica primele masuri terapeutice de mare urgenta. pentru ca bolnavul la plecare sa fie îmbracat în mod civilizat. ca ciorapii. «Iaca starea bolnavului o necesita. ele vor fi înveliteîntr-o manta de doc. Stabilirea diagnosticului prezumptiv. iar obiectele de valoare (acte. Dupa terminarea procesului de dezinfectie si deparazitare estebine ca hainele sa fie spalate si calcate si apoi înmagazinate sub aceastaforma. Deparazitarea si dezinfectia efectelor se vor face în camerele destinate acestor scopuri din complexul serviciului de primire. bani e tc. aburi supraîncalziti. înca în serviciul de primire. asupra obiectelor de valoare depuse la administratia spitalului ] >entru pastrare.) vor fi predateînsotitorului sau depuse la administratia spitalului cu un proc esverbal. din care un exemplar se preda bolnavului sau însotitorului. prevazutecu o tablita. bolnavul trebuie sa vada ca efectele lui sînt tratate cu grija. La nevoie. în. Hainele vor fi puse pe umerase. Hainele si efectele vor fi înregistrate în vederea înmagazionariipe perioada cît bolnavu l va fi internat. dupa care vor fi date la mag azie. Daca este vorba de o boala infectioasa este de dorit ca diagnosticulna se fixeze exact. care sosesc în spitall'ilra însotitori.

aplicarea metodei mixte va fi totdeauna obl igatorie. sau H. el va fi trecut din cabinetul de consultatii la baie. analcid).trate hainele si. Suprafetele rase vor fi spalate cu sapun insecticid (cu continutde DDT.D. prin dizolvarea învelisului chitino s al acestora. tr at a t cu su b s tan ta in se ct ic id a. Aplicarea singura a insecticidelor remanente. Uleiul as tupaorificiile respiratorii ale paduchilor. Acidul acetic cald dizolva chi-. în timp de razboi sau cu ocazia altor cala mitati). Or.D. care astfel mor prin asfixie. intoxicîndu-le sistemul nervos. Din acest motiv. desi foarte comoda. . solutie de Lindan (pedimor.T. efectul este nesigur. cu care se unge parul. în caz deinter nari în masa a persoanelor intens parazitate (cum ar fi de exemplu o epidemie deti fos exantematic sau de febra recurenta. 4. Dupa îmbaiere. 3. cu o c ap el in a s au bas m a. însa distru gerea parazitilor adulti se face abia dupa jumatate pîna la 48 de ore. Dupa stabilirea diagnosticului. în vedereaacestui scop. (gamexan.. bolnavul va fi îmbaiat si daca e cazul deparazitat. iar asupra linden ilor. du pa c are se pia ptana din nou p arul. dar numai cu aprobarea lor. undese efectueaza îmbaierea si la ne voie deparazitarea. înainte ca eisa ajunga în salon. Pentru deparazitarea completa se recomanda o metoda mixta chimica si mecanicaîn pa tru faze : 1. Insectele tratate cu insecticide de contac t sînt dis truse prin intoxicarea sistemului lor nervos si mor prin fenomene nervoase. muia tîn sublimat acetic (solutie de sublimat 10% în otet cald). Aplicarea insecticidelor de contact: D.C. hexacloran. parul bolnavilor va trebui tuns scurt înainte de deparazitarea chirnico-mecanica. atît a parazitilor adulti. în locul insecticidelor de contact se poate utiliza un amestec de ulei de vaselina cu xilol în parti egale sau cu ulei camforat 10%. Femeilor li se va scurtanumai parul de pe cap. cît sia larvelor si oualor. sa u gamexanpe ntr u 24 de o re. nu da rezultat eledorite la internarea într-un spital. sau HCH. bolnavii vor fi unsi în partile tunse si rase cuun amestec de petrol cu ulei vegetal si apoi pudrati pe cap cu D. va avea un motivîn plus de a pleca multumit din spital. întrucît aceasta metoda de deparazitare rapeste mult timp personalului. Aplicarea din nou a insecticidelor remanente de contact si acoperirea capului . înainte de a-1 duce în sectie. în ultimul timp se semnaleaza din ce în ce mai mult paraziti c urezistenta cîstigata fata de insecticidele remanente existente. însa raderea ce lorlalte parti paroase. deparazitarea bolnavilor care se interneaza în spitale trebuie sa fie completa si relativ rapida. heclotox) etc.H. Ele patr und înorganismul paduchilor si al altor insecte. Insecticidele de contact actioneaza prin contactul insectelor cu substanta paraziticida. Deparazitarea trebuie sa fie foarte riguroasa si sa realizeze distrugerea sau cel putin îndepartarea. 2. se va aplica si la ele. care astfel vor putea fi îndepartate cu pieptenul si omorite.).T. pe linga îngrijirea ce i s-a acordat. Barbatiivor fi tunsi complet pe cap si rasi in restul partilor paroase.. tina lindenilor. Distrugerea paduchilor cu xilol sau alte substante asemanatoare. Curatirea meca nica a suprafetelor paroase cu un pieptene foarte des. nitroxan.

Se va tine seama totdeauna. iar taierea parului la femei se va evita. de simtulpudoarei bolnavului. cît si la îmbaiere.Tunderea parului de pe cap. lamurindu-1 întîi asupra necesit atiiacestui lucru. fara bruscarea bolnavului. atît la tundere. efectuîndu-s e numai cuaprobarea lor. precum si a celorlalte regiuni paroase trebuie facut acu foarte mare atentie. .

vor fi internati împreunacu mamele lor. venind la copii numai în orele suptului. Aic i bolnavul va fi îmbracat cu pijama sauramase de noapte.Dupa deparazitare. precum si în toate cazurile grave în care baia ar reprezenta un efort prea mare pentru bolnav. la bolnavii cu hemoragii sau cu insuficienta circulatorie. Toaleta bolnavului se completeaza apoi cu taierea unghiilor sipieptanatul. Pentru orientarea serviciului. pentr u a nu se întrerupe alaptarea. Evidenta locurilor libere trebuie sa fie permanent la îndemîna biroului le primire. în aceste cazuri. Bolnavul va fi condus sau transportat apoi în salon. si reprezinta un efort mai mic pentru bolnavul în stare grava. sectiile informeaza biroul de primire în fiecaredimineata asupra numarului locurilor libere din ziua respectiva. alimentati natural. în raport cu gravitatea cazului si a gradului de parazitare a bolnavului. care este maiigienic. Mamele nu pot Ha stea în acelasi salon cu copiii. examenul complet poate fi facut si dupa deparazitare. bolnavii vor fi îmbaiati. însa este d e preferat dusul cu apa calda. pe masura ce se murdareste în timpul spalatului. se scurge sioste înlocuita cu apa curata. In functie de starea bolnavului. Purtareaucestora nu este obligatori e. ele vor fi internate în saloane speciale. l»olnavul cu aprobarea medicului poate fi transportat în sectie f a r a s a f i e s pa l a t . femeile primesc o basma alba. Peste pijama primeste un halat «ros. ciorapi si papuci. Sugarii bolnavi. pe o masa prevazuta cu un gratar delemn. în cazuri extreme. spalarea se va face în picioare.si îmbaiere. prevenind starea de moleseala si de vasodilatatie generala pe care o produce apa calda din cada. dar fragmentara. bolnavul va fi bine uscat si trecut încamera de îmbracare. pentru circulatia pe coridoare si în salon. Pentru acoperireacapului. toaleta bolnavului se va l'sice prin spalarea completa. soc sau colaps. Dupa terminarea baii. Bolnavul astfel pregatit va fi dirijat la sectia indicata de servi ciu l de primire. 57 . întretinereal »aii în stare de curateni e si dezinfectie dupa fiecare bolnav este multmai usoara în cazul utilizarii dusul ui. Apa. iar masajul usor si fin al dusului tonici /eaza tesuturile bolnavului. unde vaprimi patul lui. Se va renunta la baie în cazul bolnavilor veniti în stare de coma. în pozitie sezînd sau culcat. dup a caracterul bolii d e care sufe ra. iar barbatii o boneta. aceasta se poateface în vana.

învederea prevenirii unor eventuale infectii intraspitalicesti. Acesti copii vor fiizolati dupa posibilitati în rezerve. daca copiii necesita o supraveghere permanenta. Mamele internate cu copii vor fi instruite înca de la biroul deprimire asupra regu lilor de comportare în spital. Nu se admite în ni ci un caz ca mama sa stea în acelasipat cu copilul. elevor fi spitalizate împreuna cu copiii lor în boxe izolate. Motivelerefuzului vo r fi consemnate într-o condica speciala la biroul de primire. Se admite internarea mamelor în acelasi salon lînga copii înstare foarte grava si în alt e sectii decît acelea de boli contagioase. Pentru mama se va rezervaun pat separat. nefiind necesara internarea sau boala de care sufera apartinînd unui spitalcu alt profil. Li se vor da de asemenea toate îndrumarile necesare pentru" tratamentul la domiciliu sau pentru internarea în alt spital. Daca bolnavul trimis pentru reinternare este refuzat. daca vor sta împreuna cu copilul lor.în spitalele de boli infectocontagioase. Se va avea o grija deosebita ca în spitalele de copii sa se introduca într-o filiera a serviciului de primire numai un singur copil. atunci el sau însotitorii vor fi lamuriti asupra motivuluirefuzului. asistenta le va educa asupra îngrijirii corecte aacestuia. . unde mamele nu pot fitinute în saloane spec iale din cauza pericolului de contagiune.

necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a organismuluiîsi scoaterii lui de sub eventualele influente nocive ale mediului înconjurator. atît prin numarul. este vindecarea. ceea ce duce la suprasolicitarea si epuizarea celulelor corticale. precum si legaturile lui cumediul înconjurat or. suprasolicita sau epuiza scoarta cerebrala si de a forma unanturaj placut. la rîndul lor. care ar putea traumatiza. . cu ac tiune favorabila asupra sistemului nervos central si deci asupra organismului. dînd nastere la cele mai variate tulburari în functiunea organismului. în majoritatea cazurilor. Eegimul terapeutic de protectie are scopul de a izola bolnavul<le conditiile neg ative ale mediului înconjurator. care cu timpul pot duce la determinari anatomopatologice. Excitatiilepornite din mediul înconjurator pot a ctiona defavorabil asupra sistemului nervos central. prin excitatiile pornite de la terminatii nervoaseintero-si exteroreceptive. Functiunea întregului organism este controlata si dirijata deHcoarta cerebrala. Acestea. Ac tivitatea sistemului nervos central realizeaza unitatea indisolubila a organismului. Pentru a realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice. elibereaza centrele subcorticale de controlul scoarteicerebrale. cît si prin calitatea lor. precum si prin raspunsurile lui.ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE A BOLNAVILOR REGIMUL TERAPEUTIC DE PROTECTIE. UMANIZAREA SPITALULUI Scopul spitalizarii bolnavilor.

darestetic. Conditiile de mediu de aici le creeaza o oarecare tensiune nervoasa. As pectul exterior al acestor cladiritrebuie sa inspire bolnavului încredere în munca c are se duce la spital. Colturile si decorurile pot fi aranjate foarte binesi estetic p entru acest scop (fig. Saloanele sa fie cît mai mici. neasca pentru cîteva minute. coridoarele si încaperile anexe trebuie astfel mobilatesi amenajate. monotona a spitalelor vechi. Zugraveala saloane lor trebuie sa fie uniforma. Culoarea alba. cu 2 4 paturi. Pe coridoaresa se aseze s caune cu mesute. întinse pe suprafete mari. Aranjarea estetica a colturilor si coridoarelor. iar paturile sa fiecît mai distantate. 60 . 18. 18). dupa cum am mai aratat. în zonele oraselor ferite de zgomotulsi de aerul viciat al cartierelor centrale. capito nat cu materiale plastice colorate. cît si în saloanesa se puna flori. Ferestrele sa fie prevazute cu perdele usor de spalat.Crearea conditiilor regimului terapeutic de protectie se începecu amplasarea si co nstructia spitalelor. Atît pe coridoare. ca sa se apropie cît mai mult de anturajul obisnuit albolnavilor. Mobilierul sa fie usor de curatit. în mijlocul unor zone verzide protectie. Multi bolnavi suporta cu greu chiar si faptul ca sînt internati în spital. Masutele vor fi acoperite cu fete de masa. Spitalele moderne se construiesc. bine întretinute. creeaza o atmosfera de raceala. dar variatasi în culori pastel. Saloanele. unde bolnavii în trecere pot sa se odihFig. p entru ca bolnavii sa nu se deranjeze reciproc.

vizuali. Personalul trebuie sa poarte încaltaminte cu talpa de cauciuc.Mesele. . Convorbirile vor fi duse cu voce scazuta. instrumentarul. Personalul administrativ care intra în sectie în interes de serviciu. asistenta va putea « rea în saloane un anturaj placut. mai ales sub ferestrele bolnavilor si curatirea zgomotoasa a saloanelor în ore nepotrivite trebuie evitate. în sectie. mult spirit de ingeniozitate din partea asistentei. scaunelor. V(^ela. date de laboratorctc. Foile bolnav ului cuprinse într-un dosar nu trebuie sa ajungain mîna bolnavului. Usile vor f i unse pentru a nu scîrtîi si de asemenea prevazutecu garnituri de cauciuc pentru a nu produce zgomot la închidere. Cu putina ingeniozitate. Trîntitul usilor. ()biceiul vechilor spitale. se va duce olupta permanent a si sustinuta împotriva zgomotului. Vasele sparte sau defecIiiite. Este bine ca telefoanele sa fie asezate în cabine izolate si sa fie cît m ai pu t in u til iz at e. Telefoanele din sectie sau din saloane trebuie prevazute cu amortizoare de zgomot. lenjeria. caci ascunderea deschisa a continutului foilor are de obicei un efect si i nai nefavorabil asupra bolnavilor. Foile de observatie si de temperatura nu vor fi tinute în saloane. pentru a nu provoca zgomot cu ocazia mutarii lor dintr-un loc înaltul. Convorbirea la telefon se va face pe un ton scazut. în cazulcarora datele cuprinse în foai a speciala a acestor bolnavi trebuie sastea în permanenta la dispozitia medicului. în care bolnavii sa se simta bines i s a s t e a cu p l a c e re . olfactivi sau gustativi cu efecte negative asupra sistemului nervos. nu estehun. lasarea robinetelor deschise.. zgomotul în curtea spitalului. Personalul sectiei trebuie sa evite discutiile si distractiile în saloane si pe coridoarele sectiei. Se vor înlatura toti excitantii auditivi. precum si orice obiect de inventarii l sectiei trebuie sa fie în stare impecabila. cestile fara coada. de a tine foaia de temperatura si tablita cu11 atele personale si diagnosticul bolnavului la capul patului. oglinzile sparte trebuieîndepartate din sectie. Exceptie de la aceasta regula seadmite doar în cazul bolnavilor supusi terapiei intensive. pentru ca anumit e adnotari. dar în asa fel ca sa auda si bolnavul. Starea generala a acestorbolnavi nu pune problema consultarii foii si interpret arii continutuluiacesteia de catre ei. sa nu fie interpretate gresit. precum si vizitatoriicare vin la bolnav i vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra ocomportare mod esta. ale noptierelor. noptierele sa fie acoperite cu servete lucrate de mina. Astfel. îndepartarea dos arului de bolnav cere tact. vor fi prevazute cu garnituri de cauciuc. cu emailul crapat. Picioarele meselor. lin istita . caci altfel i se desteaptabanuiala ca i se ascunde gravitatea bolii sale.

bolnavul nu trebuie sa vada ranile. Sticlele cu medicamente volatile. ci si din motive estetice si ale prevenirii formarii unorreflexe conditionate ne dorite la bolnavi. Colec tarea urinii pentru determinari cantitative sau calitative trebuie facuta în afara salonului. executata cu instrumente bine întretinute. în cadrul permis de gravitatea cazurilorinternate. Asistenta trebuie sa stie cum sa înlature frica din constiinta bolnavului. utilizarea anesteziei locale. cei care sînt repartizati pentru curatirea closetelor nu pot sase atinga d e alimentele bolnavilor. vor fitinute închise. nu numai din considerente epidemiologice. poate sa creeze îngrijorare a bolnavului. piodermitelesau alte m anifestari cutanate cînd se desface pansamentul. Se vor înlatura complet din spitale dezinfectantele cu miros patrunzator si se vor înlocui cu cele faramiros. mijloace de iluminat) sînt etape 2 . -ulceratiile. respectînd preferintele bolnavului. mentinerea instrumentelor în stare perfecta de functionalitate (instrumente taioase.Lupta dusa împotriva zgomotelor nu trebuie exagerata. Bolnavii nu trebuie sa vada rezultatele examinarilor radiologice. însensul de a nu cer e plosca în timpul mesei. Alimentatia bolnavilorîn sufrageria sect iei usureaza foarte mult îngrijirea lor si creeazapentru bolnavi un anturaj cu asp ect extraspitalicesc. puroiul evacuattrebuie îndepartate imediat din salon. care nu poateaprecia starea în care se gaseste afectiunea lui cutana ta si deci aretendinta de a-si supraaprecia si agrava situatia. O ranape cale de vindecare. «lectrocardiografice sau de alta natura si citirea sau interpretarealor nu trebuie discutata cu bolnavii. treb uie îmbinata armonios cu regimul terapeutic de crutare. Este absolut necesara diviziunea unor munci în cadrul sectiei. Dupa utilizarea plostilor se va face totdeauna aerisirea salonului. în saloanele comune. Linistirea bolnavului. pregatirea lui psihica. îmbracate pestehainele de protectie. undese poate. pan samentele de pe plagi. ascutite. Atitudinea optimista si de voie buna. Plostile. Astfel. care reduc durerea la minimum sau o înlatura complet. care stîrneste multumirea deplina a mediculuisi a asistentei. Crearea conditiilor asemanatoare anturajului obisnuit al bolnavului presupune si lupta contra vicierii aerului din spitale cu substantemedicamentoas e si dezinfectante. Asistenta va îndemna si pe bolnavi de a se respecta pe ei însisi. Acesta trebuie sa priveasca cu încredere procedurile detratament si mi jlocul cel mai bun pentru obtinerea acestui lucru esteiolosirea unei tehnici cor ecte. cu miros patrunzator. Distribuirea mesei se va face în halate curate. Astfel. iar servirea mesei se va face în conditii cît mai «stetice. Se va înlatura din sfera vizuala a bolnavului tot ceea ce poatesa-i creeze impresi i cu actiune negativa asupra sistemului sau nervos.

daca boala lui nu contraindica ace st lucru. Pentru a asigura terminarea lucrarilorpremergaloare vizitei medicale.pregatitoare. Se va respecta somnul bolnavului. Astfel. Fiecare sectie(Hau spital) este înzestrata cu o biblioteca. asigurîndu-i acestuia pozitiacea mai comoda. Obiceiul spitalelor vechi de a tre zi bolnavii dis-de-dimineata. Patul trebuiearanjat dupa preferinta bolnavulu i. ceea ce scurteaza mult timpul necesar pentru aceasta munca. pentru o ora mai tîrzie.. ale oricarei interventii de explorare sau deIi-iiit a ment. Pentru prelungirea somnului fiziologic se introduce în programuldo zi somnul de du pa masa. Prin respectarea criteriilor de mai sus. Independent de programul obisnuit. Pentrubolnavii în stare mai putin grava se vor asigura fotolii. Homnul bolnavului trebuie respectat. asistenta va putea sa cîstige încrederea bolnavilor si sa întareasc a convingerea lor în tratamentulprimit. Regimul terapeutic de protectie tine seama de odihna pasivati activa a bolnavilo r ca mijloc terapeutic important. Astfel. bineînteles daca starea acestuia nu necesita o alta orînI1 uire a sarcinilor. pentru ca o singura sora sa termometrizeze zeci de bolnavi cu unNingiir termomet ru. obligatorii. Trebuie asigurata si odihna activa a bolnavilor. trizarea. îngrijitoarele de curatenie îsi vor începe munca în camerele anexe si pecoridoarele sectiei si numai dupa trezirea bolnavilor vor intra înKiiloane. iar asistentele vor termina întîi o par te a activitatii lor administrative si gospodaresti si numai dupa aceea vor începe activitatea. daca tratamentul prescris nu necesita acestlucru. în orice caznu se va trezi bolnavul. ea poate asigura termometre individuale pentru fiecarebolnav. consti tuie un factor terapeutic important. respectiv starea lui. precum si prinmlimirea atenta si foarte fina a lor. ceea ce presupune din partea ei o preocuIuire permanenta pentru problemele de literatura si ideologie. Conditiile createm spital trebuie sa asigur e bolnavului un somn mai bun decît celobisnuit. precum sidupa boala de ba za. fara c a aceasta sa fie în detrimentul calitatii asistenteiacordate. de exemplu. a disparut din spitalele noastre. Cartileiluto boln avilor trebuie sa fie alese dupa sfera lor de interes. Asistenta trebuie sa ajutebolnavul la alegerea cartil or. Programul demunca cu bolnavii ca si orice activitate din saloane trebuie sa înceapanumai dupa trezirea bolnavilor si aceasta în functie de regulamentulde ordine interioara al spitalului si de caracterul sec tiei. asistentele trebuie sa lucreze cît mai operativm saloane. în loc sa se ocupe ore întregi cu termome. prin inhibitia scoarteicerebrale. prin amînarea curateniei saun unor activitati administrative. cu bolnavul. avînd grija sa nu fie încarcatcu texte grele sau materiale care îi creeaza aceleasi reflexe conditio 63 . care.

i PRIMIREA B OLNAVULU I ÎN SE CT IE Sl INIT IEREA LUI Î N RE GULAMENTUL D E ORDINE INTERIOARA A SPITALULUI Bolnavul adus în sectie va fi dirijat într-unul din saloane. De multe ori simpla prezentaa asistentei are un efect binefacator asupra bolnavului si-1 linistestemai bine decît orice med icatie. pentru ca bolnavul sa poate mînui singur aparatul. Din acest motiv. Aceste preocupari trebuie însa astfel organizate. Ea este factorul principal care creeaza. einu vor fi folositi niciodata în munci administrativo-gospodarestisi nu vor fi pusi sa supravegheze pe alti bolnavi. Badioficarea saloanelor serveste aceluiasi scop. Eealizarea regimului terapeutic de protectie depinde în foartemare masura de asist enta. încît bolnavul sa nu-si faca impresia ca este exploatat. tinînd se ama atît de interesele bolnavului nou internat. distractive.atmosfera de caldura si tovarasie în sectie. prin lectura. daca aceasta nu deranjeazasomnul bolnavilor. pentru ca bolnavii sa nu se deranjeze reciproc prin ascultarea programelor. în alte institutii. Difuzoarele nu trebuie utilizate în saloane. preocuparea bolnavilor se realizeaza cu mici îndeletniciri administrative. Timpul de spitalizarecreeaza bolnav ului. ceea ce îi accelereaza vindecarea. cu lucru de mîna sau altele care depind în mare masura de ingeniozitateaasistentelor . Este bine ca anu mite activitati administrative sa fie de asemenea îndeplinite în saloane. transmise cu o intensitate redusa.nate de la care tocmai vrem sa-1 deconectam. . de multe ori un nou elan vital. Preocuparea le reda încrederea în vindecare si ajuta la recîstigarea capacitatii lor de munca. Prin aceasta ea îsi îndeplineste o datoriepatriotica. în spitalelede ortopedie si traum atologie. printre bolnavi. Asistenta îsi va petrece timpul. pentru a proteja si prin aceastabolnavii. maiales în perioada convale scentei. Cas tile trebuie sa fie prevazute cu întrerupatoare individuale. gravitatea bolii si starea în carese gaseste. Pentru auditie trebuie alese programe usoare. însa trebuie sa fie ajutatade toti muncitorii sectiei si ai spitalului. Asistenta va avea grija ca literaturapropusa pe ntru bolnavi sa aiba totdeauna pe lîngâ caracterul ei distractiv si un fond educativ. Eepartizarea lui va fi în functie de boala. Ea se realizeazanumai cu casti individuale. Bolnavii spitalizati timp îndelungat trebuie preocupati. în care nu are sarcini concrete<le îngrijire în saloane . aceasta problema se rezolva în mod organizat. A sigurarea conditiilor pentrurealizarea unui regim terapeutic de crutare poate fi obtinut numaiprin munca colectiva a tuturor muncitorilor unei institutii sanita re. precum si în institutii de neuro-psihiatrie.

Asistenta va arata înacul asi timp ca spitalul împreuna cu tot inventarul. Pentru asigurarea alimentelor necesare bolnavului pentru ziuarospectiva. Elvii fi condus de a sistenta în salon. I HO vor arata locul si modul de functionare a robintelor de apa siHoNctelor. basedowienii. asistenta îi va pr ezenta si colegii lui de camera. atragîndu-i-se atentia sa adreseze cu curaj.iei. asistenta îi completeazafonia de temperatura. face parte dinavutul obstesc. ni. comatosi. Greutatile pe care le-ar avea eventual asistenta în repartizarealiulnavului nu trebuie sa se rasfrînga asupra bolnavului. emotivi. înainte de a se culca. in-tMMim si cei suspecti de boli infectioase vor fi repartizati în rezerve.i na nu fumeze. precum si al stadiului în care se gaseste boala. Cu aceastaoi'iiy.ie. împreuna cu diagnosticul de internare în registrul de internare alHoot. Dupa ce bolnavul a fost culcat în pat. modul de functionaro a aparatelor semnal izatoare. asisten ta medicala completeaza foaia de alimentatie l rimisa anterior la bucatarie cu o anexa privind necesitatile de alimonte ale bolnavului nou-sosit. rin a la schimbarea patului. Holnavul trebuie primit cu tovarasie si repartizat imediat. care va no ta numele si datele personale ale bolnavului. Ea va trebui sa cunoasca perfect cele necesare pentru c. Pe baza prescriptiilor medicale. mai comod. I1 rupturile lui. am plasarea sufrageriei si a vorbitorului. îi masoara temperatura. u oxcitatiipsihomotoare. menajat si ferit de stricaciuni. Bolnavii inconstienti. toate cererile>)i plîngerile asistentei sau medicului de salon. 16 6 5 . Datele obtinute le noteaza în foaia de temporatura. îi ia pulsul si îi determina greutatea corporala. repartizarea bolnavilor în saloane comune se facei i i » criteriul bolii. care trebuie p astrat. tragîndu-1ti o ol la raspundere ca de ce a fost internat tocmai în aceasta sectie". niiliiiivii cardiaci. pionieri sau murdarie. asistenta va pregati bolnavulpontru examinarile de laborator. în ziua urmatoare. bolnavul figureazain toate evidentele si bonurile de cerere ale sectiei. obligatiile lui în timpul spitalizarii. bolnavul va fi ase zat în tr-un foto liu. Ea înstiinteaza apoi pe asistenta principala despre bolnavulimii-sosit. unde i se va arata patul. atragîndu-i atentia ca în dimineataurmatoare. precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu personalul sectiei.id iti de interesele restului bolnavilor. hipertensivii nu vor fi dusin Milio ane cu bolnavii neurotici sau nelinistiti. Dupa ce i s-a repartizat patul. cei cu incontinenta de materii fecale si urina. sa nu manîncei. bolna vul \ M> l'i initiat asupra regulamentului de ordine interioara al spitalului. creînd de laImn început o atmosfera calda între bolna vii vechi si bolnavul nouiul rât. în spitalele de bolinfootocontagioase. pînala terminarea explora rilor planificate.

fie pr in gradul lor mai scazut de cultura. ne intereseaza în special urmatoarele aspecte aloregulamentului: Regulile de comportare si regimul de viata al bolnavilorspitalizati.iacorde o mai mare a tentie tocmai acelor bolnavi care necesita. asi stenta va comunica însotitorilor sisalonul în care a fost internat bolnavul si le va arata orarul vizitelor. Regimul de munca si orarul asistentelor. pe baza speci ficului si a traditiilor locale poate sa difere în amanuntele ei de laspital la spital. cuprinse într-uuregulament interio r de functionare. valabil. fiopentru întregul spital. care. independent de starea lor sociala. opreocupare mai atenta si mai sistematica. Esenta aces . în acestscop. Predarea si preluarea serviciului. în sfîrsit. asistenta va linisti si pe însotitorii bolnavului. Programul de zi al sectiei. fie pentru o sectie. precum si de traditiile pozitive care s-au format de-a lungul anilor deserviciu. traditii care s-au adaptat la profilul spitalului. Di n punctul de vedere al asigurarii conditiilor de spita lizare a bolnavilor. în vederea însanatosirii lor cît mai grab nice. este necesar ca în cadrul colectivului mare de bolnavi si personal. ea trebuie s. Cu aceasta ocazie. Legaturile bolnavului spitalizat cu lumea extraspitaliceasca. Dimpotriva.iexaminarilor cerute.pregatirea bolnavului în vederea examinarilor de rutina. Ele sînt în functie de caracterul spitalului. Regulile de comportare si regimul de viata al bolnavilor variaza de la spital la spital. Regulamentul interior de functionare al spitalului se ocupa dotoate aspectele ac tivitatii institutiei sau sectiei. precum si rec ipientele necesare pentru produselerecoltate. REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARA AL SPITALULUI Personalul spitalului are obligatia de a respecta si asigura odihnafizica si psi hica a bolnavilor. asigurîndu-i asupra îngriji rii de calitate de care bolnavul lor va beneficiuîn spital. va pregati fo rmularele de recoltare. fieprin gravitatea bolii lor. Primirea bolnavului în sectie si initierea lui în obiceiurile sectiei reprezinta un moment hotarîtor în eîstigarea încrederii bolnavului. Atitudinea asistentei trebuie sa fie principiala si tovaraseasca fata dibolnavi. mentionînd exact natur. munca sa se desfasoare pe baza unor norme fise. Prin aceasta va reusi sa-s icîstige si încrederea acelor bolnavi care au venit la sp ital cu neîn credere.

antecendentele eredo-colaterale si personale. tratamentele electrice etc. . Orele rezervate pentru odihnavor fi respectate cu cea ma i mare strictete. fara*ft Io amîne de pe o zi pe alta. îniHM'Nte spitale. fumatul este strict interzis. în spitalele de boli infecto-contagioase se vor depune toatet»fwtele la magazia spit alului. prin discutii sau convorbiri cu altiliolnavi. executarea procedurilorIcrapeutice.ru a nu deranja pe ceilalti internati. prnr. Bolnavii trebuie sa declare în mod sincer în fata medicilor Imptomele lor subiective.il de bunul obstesc. acestea constituind un bunobstesc. sînt obligatorii. Astfel: Cu ocazia internarii. Bolnavii nu pot pretinde tratamente sau medicamente neprescriso sau care sînt în contrazicere cu convingerea medicului de salon. cîtsl dupa masa. Bolnavii sînt obligati de a respecta ordinea de zi a spitalului|i«nl. dupa ce ele au fost dezinfectate. pentru deplasari la diferitele serviciiannxe ale spitalului vor fi însotiti de cîte o asistenta.lor reguli si baza regimului de viata al bolnavilor spitalizati ramîniicoloasi pen tru toate spitalele. ch iar si înhw. murdarie sau dezordine înmilon sau în încaperile ane xe ale sectiei. bolnavii pot aduce lenjeria de corp de acasa. bolnavii nu au dreptu l sa paraseasca camerele lor sau*a faca vizite în alte camere.rve. mobilierul. l avajele.um si alte obiecte de îmbracat: capot. bolnavii sînt obligati a preda hainele lor lit magazie si de a se îmbraca în hainele spitalului. Bolnavii nu au voie sa deterioreze cladirea. Bolnavii trebuie sa se supu na procedurilor de investigatie. atît în cursul noptii. Masa nu va fi servita decît în o rele rezervate pentru tMMMISta. în saloanele de bolnavi. îndeplinirea prescriptiilor medicale. bolnavul în pat va astepta linistit pîna ceII va veni rîndul. Ei trebuie edu cati în directia formarii unei atitudini justefat. cazarinumentul sau instrumentarul spitalului. papuci etc. munca medicilor si asi stentilor în cursul vizitei. Jocurile de noroc nu sînt permiseIn i nteriorul spitalului. fara sa deranjeze. baile. Este interzis sa se faca galagie. pentru a se putea stabili cît mai repedediagnosticul. în timpul vizitei. pentru ca acestia sa aibe posibilitatea de a se orienta în fatabolii. Daca specificul spi< aiului o permite. care duce la însanatosirea lui cît mai grabnica. A«intenta are sarcina de a imprima încredere bolnavului în tratamentul prescris si urm at. Bolnavii nu vor fuma încumul spitalizarii decît cu aprobarea special a a medicului si numai înîncaperile afectate acestui scop.

insista însa. prin vizitatori. Chemarea bolnavilor la poarta sau la ferestrele spitalului este interzisa. Bolnavul spitalizat poate fi aprovizionat de acasa cu tot ceea ceel doreste. pachetele vor fi riguros controlate de asistenta înainte dea fi predat e bolnavului. Bolnavul internat în spital nu ramîne izolat de lumea extraspita liceasca. din cauza pericolului con tractarii bolilor infeetioase aduse de vizitatori. precum siîn serviciile de maternit ati. vizitatorii vor fiinstruiti de a nu c omunica bolnavului necazurile lor si ale familiei si de a nu-1 necaji cu plîngeri inutile. corespondenta. cu permisiunea specialaa medicului primar. Asistenta poate interzice accesul unor vizitatori nedoriti de bolnavi. în acestespitale. prietenii sau cu cei de lalocul lui de munca. în unele cazuri. Daca acestia. dupacum unele vizite pot fi daunatoa re bolnavului. medicului de salon sau medicului primar sef de sectie. Bolnavii nu trebuie obositi cu vizite. dac a aceasta nu contravine prescriptiilor medicului. mediculinterzice în mod cate goric vizite la bolnavii în stare grava. se pot vizita bolnavii si în afara programuluiobisnuit de vizite. Dar. Accesul vizitat orilor în saloane este permis numaiîn halate albe. care ar destrama regimul terapeutic de protectie alcatuit în jurul bolnavului. vizitatorii pot veni pîna la o anumita distanta de geamurilesaloanelor. Aducerea pachetelor de catre vizitatori trebuie totusi evitata. prin intermediul carora pot comunica cu bolnavul. accesul vizitatorilor în spitaleste inter zis. precumsi prin personalul spitalu lui. imaturi. pentru ca nu cumva sa se introduca alimente . în acelasi timp. în restul zilelor si orelor. în cazuri exceptionale. Este o observatie veche a surorilor de spital ca în ziua viziteiun procentaj mai m are de bolnavi fac temperatura în orele de seara. este de dorit sa nu fie vizitati. daca crede ca a fostneîndreptatit pri n aplicarea regulamentului interior de functionare. Copiii. Vizitele îrisaloane sînt cate goric interzise în spitalele de boli infectioase. Asezarea lor pe marginea paturilor este interzisa. nou-nascuti si sugari. tot asa o vizita multasteptata de bolnav poate sa-1 învioreze si sa -1 ajute în procesul devindecare. a carorprezenta i-a r deranja saiT i-ar enerva. dar în acelasi timp si starii de tensiune nervoasa creata devizitele primite. Vizitarea bolnavului este admisa numai în zilele si orele afectate acestui scop. telefon.Bolnavul va adresa toate plîngerile lui asistentei de salon. Un bolnav nu trebuie sa fie vizitat deodata de mai mult de 2 vizitatori. Legaturile bolnavului spitalizat cu lumea extraspitaliceasca. El îsi mentine legatura cu familia. Aceasta se datoreaza pe de o parte infectiilor aduse la patul bolnavului.

cînd se începe activitat ea medicala. Este bineihwa ora desteptarii se fixe aza între 6 si 7 si se termina cu micul dejunpiua la orele 8. este bine sa îndrume apartinatorii catremedicu l d e salon pen tru obtinerea relati ilor a su pra bolnavu l u i. Asupra starii bolnavului. I ii unele spitale exista prize de telefon linga fiecare pat si la chemare. De la orele 8 se fac explorarile curente clinice si de laborator. ii prognostic rezervat. Pe la orele 10. pentru a le asigura un somn fiziologic prelungit. cînd bolnavii trebuie sa fie în salon în paturile lor. racordîndu-1Iiii retea prin priza. întîrzie. jit'iitru a nu deranja orele de odihna ale bolnavilor. precum si aplicarea tratamentelor. Serviciul personalului si regimulbolnavilor în spital este reglementat de ordinea de zi a spitalului. care vor functiona dupa un orar precis. vor fi transmise dennistenta. Unde lipseste aceasta instalatie. Notele telefonicetrimise pentru bolnavi care nu se pot scula din pat. La chemarea telefonica.(« permise sau medicamente neprescrise de medic. servirea meselor. l'ln. iar obiectelerespinse vor Ti imediat restituite apartinatorilor. pregatirea vizitei etc. ea vadu prin telefon numai relatii de i nteres general si nu va intra în interpretarea amanuntelor. Telefonul sectiei trebuie sa satisfacain primul rînd necesi tatile colaborarii sectiilor cu paturi cu serviciilei l t i diagnostic în interesu l stabilirii diagnosticului si conducerii tratamentului bolnavilor. UN intenta poate duce aparatul în salon la patul bolnavului. se pot preconizarubine telefonice pe coridoare. Dup a consumarea prînzului se 69 . însa înfond cu prinde aceleasi etape : desteptarea. Convo rbirile telefonice efectuate în interesul particular albolnavilor trebuie sa fie s curte. «H' de sectie. Controlul pachetelor t rebuie facut cu cea mai mare complezanta. pentru a nu retine liniile de la comunicari urgente si importante. Dupa terminarea acesteia. în cazuri grave. caci bolnav ii obosesc în cursul activitatii de dimineata M I aste apta odihna de dupa masa. asistenta se va prezenta întîi în numeleMi-ctiei si apoi imedi at în numele ei. Boln avii nu pot fi chemati la te lefonul de servic iu al sectiei. examiinlrile clinice si de laborator. Corespondenta bolnavului trebuie înmînata fara întîrziere. se face vizita medicului primar. Nu este bine ca ora prînzuluiml. Asistenta este obligata a sta totdeaun a la dispozit ia apartin ai orilor pentru a da relatii asupra starii bolnavilor lor. bolnavii vor primi o gustare. Programul de zi al sectiei. între orele 12 si 13 se ia prînzul. Holn av ii asa cum a m mai aratat nu tre buie desteptati preai Io vreme. Activitatea zilnica a sectiei se începe prin trezirea bolnavilor. este diferita de la spital la spital si de la sectie la sectie.

fiind o rganizat pentru întreaga perioada de 24 de ore. trebuie astfel stabilit. încît sa asigure buna functiona litate a spitalului în cadrul ordinii de zi. Pentr u supravegherea bolnavilorîn cursul noptii si pentru orientarea lor în salon. Activitatea laboratoarelor trebuie sa înceapa înaintea miculuidejun. pri n formarea noilorreflexe conditionate la bolnavi. Serviciul în spital estecontinuu.30 se face stingerea. pentru ca bo lnavii sa cunoasca si sa aiba posibilitatea de a seconforma în permanenta regulame ntului de ordine interioara. care nu pot parasi salonul. Orarul de muncaal personalului a dministrativo-gospodaresc. se opreste în aparentatoata activitate a spitalului. este unul din factorii cei mai impor tanti ai vindecarii. bolnaviinu mai au voie sa apri nda lumina în saloanele comune pentru a nuderanja odihna celorlalti bolnavi. Programul de zi trebuie afisat pe coridoare si eventual si însaloane. caci prelungirea intervalului dintre doua mese produce nemultumiriprintre bolnav i si dereglarea regimului lor zilnic. îngrijitoarele de cura tenie trebuie sa înceapa munca cu 1 2 ore înainte de trezirea bolna vilor. bolna vii trebuie sa termine cu cinapîna la orele 20. ramîne a prins beculalbastru. Luptadusa pentru respectarea programului de zi. Asisten ta se va ocupa de bolnavii înstare grava.instituie în toata sectia o liniste perfecta. Eespectarea programului de zi este obligatorie. Personalul bucatariei trebuie sa asigure la timp masa bolnavilor. odihna bolnavilor se amina cu l 2 ore. în afara saloanelor. fara sa fie obligati bolnavii de a amîna ora mesei de dimineata. pentru a termina camerele anexe. Regimnl de munca si orarul asistentelor. muncitorii sanitari . bolnavii avînd astfel asigurate orele afectate pentru somn. sausa stea în vorbitorul sectiei. Dupa stingere. precum si al serviciuluide diagnostic. La orele 18 sau 19 în functie de spital se începe contravizita. Astfel. pentru a se put ea efectua recoltarile necesare pe stomacul gol. La orele 21 21. Trebuie luptat cuhotarîre împotriva tendintei de a apropia mesele principale (servindmicul dejun mai tîrziu si cina mai devreme) . în zilele de vizita. Dupa trezire bolnavii primesc o gustare si apoi. Pentru a respecta timpul de munca de 8 ore. pot face plimbari în parcul spitalului. Timpul cele sta la dispoziti e de la trezirea bolnavilor pîna la începerea activi tatii medicale va fi afectat numai pentru saloane. în raport cuprescriptiile medical e. se continua aplicarea tratamentelor curente si apoi se servestemasa de seara. Pe ntru a se asigura începerea procesului de digestieînainte de odihna de noapte.

Asistentele îsi roteaza schimburile în asa fel. Activitatea cea mai intensa se duce în cursul schimbului unu. Acest lucru întareste responsab ilitatea în muncati duce într-o masura mult mai mica la greseli. Eegimulrol mai potrivit este munca în schimburi uniforme. în acestfel. cînd vor face serviciu. timpul de 24 de ore poate fi împartit întrunM'himb de dimineata de 8 ore. Durata schimburilor poate fi uniforma sau diferita. serviciul de dupamasa (al doilea schimb) si serviciul de noapte (al treilea schimb). încît fiecare safaca pe rînd serviciul de dimineata (primul schimb). Acest sist em de organizare a serviciului prezinta o serie deavantaje. sistemul de rotatie a asistentelor în cele trei schimluiri trebuie recomandat. Munca asistentelor este organizatal K-trei schimb uri de cîte 8 ore.trebuie sa lucreze în schimburi. în cursul acestui schimb se fac : examinarea clinica a bolnavului. Ele se repartizeaza în mod inegal pe schimburi. bunul mers al serv iciulu i nefiind tu lburatdo fluctuatia numarului de cadre. Este bine ca dupa fiecare 6 asistente. caci nu necesita sco aterea din saloane si rotarea asistenteloru In schimburile de zi. în unele spitale exista cadre afectate numai pentru serviciul denoapte.iua. un schimb de dupa masa de 6 ore siii nul de noap te de 10 ore. el oferind fiecarei asistente noi posibilitatii!»« progres profe sional si însusirea tuturor fazelor muncii de îngrijirebolnavului. 71 . ziua libera se acorda prin rotatie în cursulNâptamînii. dimineata de laurele 6 la 14. Cadrele care executa serviciul permanenthu au însa posibil itati de a progresa din punct de vedere profesional. Numarul asistentelor din sectii se normeaza dupa numarul paturilor. fixarea i'liwnlui de tratament si aplicarea procedeelor mai complexe terapeuI loo. prin acordarea zilelor libere faraînlocuit or. dupa intensil u l cia activitatii din sectie. în unele locuri se aplica meto da schimbului cudurata diferita. Astfel. dupa masa de la orele 14 pîna la 22 si noaptea de la 22piua dimineata la 6. i'ftci executa mereu aceeasi faza a muncii de îngrijire a bolnavului. ea avînd sarcina de a înlocui pe rînd asistentele cur. ci ramîne!n permanenta acelasi. prin rotatia schimburilor se compenseazad if er en ta d e d ur at a a se r vi ciu lui. libera în locul zilei de dumini ca. numarul asistentelor nu se modifica în sectie niciodata. deci prezenta lor în saloanele respective ia uncaracter permanent. ' i '(ista este timpul afectat pentru stabilirea diagnosticului. decît sistemul celorM schimburi obligatorii. care se continua si în cursul duminicilor si sarbatorilor legale. a saptea sa ramîna faraM-partizare fixa. l Hu motivul acesta.

Din acest motiv. fara sa scada vigilenta în directia supravegherii bolnavului. Pentru a preveni deranjarea inutila a bolnavilor. asistentava avea la îndemîna o trusa de urgenta în c are vor fi pregatite medicamentele uzuale. Asistenta mai are si o serie deatributii administrativo-gospodares ti în acest schimb. pentru a servi imediat bolnavulfara sa mai mearga sa caute medicame ntul necesar în sectie. Asistenta care îndeplineste serviciul de noaptoeste nevoita sa rezolve numeroase probleme în mod independent sidecide singura asupra necesita tii chemarii medicului pentru rezolvarea unor probleme urgente. iesireabolnavilor etc. pe care o va lua cu sine ori de cîte ori este chemataprin instalatiile de semnalizare. . în cursul schimbului trei trebuie asigurata odihna de noapte abolnavilor. asistenta poate citi sau lucra un lucru de mina. stabilirea medicatiei si regimului dietetic. Asistenta va avea o lanterna cu care îsi lumineaza drumul si va recurge la becurile salonului numai în caz denevoie. fara sa trezeasca bolnavii. totusi se cere ca schimbul de noapte sa aiba o pregatire deosebita. în intervalele dintre ronduri. serviciul de noaptonu trebuie subaprecia t si asistenta va fi repartizata pentru aceastamunca numai dupa ce si-a asimilat cunostintele si deprinderile necesare pentru a îngriji bolnavul în mod independent.examinarile complementare de laborator. Oricît de usoara ar fisectia nu se permite nic iodata asistentei sa doarma în timpul serviciului de noapte. radioterapia. Daca însectie nu sînt internate cazuri deosebite. Din acest motiv. ca : interventiile chirurgicale. Serviciul de noapte cuprinde numai un aspect relativ restrînsal activitatii asiste ntei. supraveghere a de noaptese poate face în mod discontinuu. tratamen tele prescrise si supravegherea bolnavului trebuie totusi continuate la intervale fixate. pregatirea condicii d e medicamente. ca : alcatuireafoilor de regim dietetic. asistentava trece prin s aloane la intervale de timp mai mari la bolnavii înstare mai usoara si mai frecven t la cei în stare grava. în cursul schimbului doi se continua tratamentele începute sise aplica acelea care t rebuie efectuate la intervale fixe. serviciul devine mai activ prin recoltarea produselor biologice si pregatirea bolnavilor pentru examinarile complementare de laborator si explorari functionale. Lumina nu trebuie aprinsa cu ocazia controalelor active. transfuziilesi perfuziile la cazurile curente etc. precum si aplicarea metodelor mai complexe detratament. Asistentaavînd mai mult timp liber în aceasta tu ra îsi îndreapta atentia asuprasupravegherii bolnavului si cauta sa se apropie de el în scopul vindecarii lui cît mai grabnice. în cea mai mareliniste. Spre dimineata.

asistenta de serviciu. oricît denciusemnat ar par ea. la nevoie chiarlot. u licori chiar fatale pentru bolnavi. Tocmai din acest motiv. înca înainte de sosirea m'liimbului. atunci ea va ramîne pe loc si va asiguraImnul mers al serviciului mai departe pîna la înlocuire. pregateste si completeaza condica de predare a sectieiHii. Condica de predare a serviciului cuprinde : data si ora schimbului. învederea acestui s cop. izvorîtaII iu lips a de in formare si raspundere fata de bolnav . timpu l de munca nu poate fi nli'ict respectat.Predarea si preluarea serviciului. Asistenta trebuie sa astepte în uniforma sosirea schimbului. la patul bolnavului. In sist emul cu trei schimburi. Neglijarea acestui sistem de preda re a servi ciului face sa sufere exactitatea si constiinciozitatea muncii. predarea?i preluar ea serviciului constituie unul din momentele cele mai importante ale muncii de spital. numarul salonului. iar cel care pred a serviciul sa plece cu totiitît timp mai tîrziu. atît în scris. care ar trebui comunicat asistentei din schimi MI l urmator sau sa fixeze ceea ce i se comunica din schimbul anterior. starea bolnavului în cursul serviciului. cît si verbal. numarul patu lui si numele complet al bolnavu lui. l taca din motive de îmbolnavire subita sau din alta cauza schimbul urmator nu soseste la timp. Neglijarea unui amanuntr 11. 73 . Ea înstiinteaza pe asistenta sefa aNKctiei sau a spitalului. de mic în pre darea serviciului poate da nastere la urmari mai grave. precum si unele manii deosebite de simptomatologia lui obisnuita. Predarea se face. diagnosticul prezumtiv.il a salo anelor. l'ilrasirea serviciului înainte de înlocuire este categoric interzisa. Continuitatea muncii în sisloiuul cu schimburi se poate asigura numai prin predarea si preluarm constiincioasa si exacta a serviciului. cînd asistenta trebuie sa se concenI rc/e în mod deosebit pentru a nu omite nici un amanunt. operatia de predare la patulbolnavului necesita ca cel c are preia serviciul sa soseasca cu circaI r» minute mai devreme. întrucât la predarea si preluarea serviciului trebuieml fie preze nte amîndoua asistentele. care va luainftKurile necesare de înlocuire în cadrul posibilitati lor existente. asupra neprezen tarii schimbului. Operatia de predare si preluare a serviciului se face în uniforma. în aceasta condica se vor reflecta toate amanunMC pe care asistenta care preia serviciul este important sa le cunoasca l MM i ti u îndeplinirea sarcinilor de îngrijire si observare a bolnavului. jirwum si sarcinile concrete de pregatire a bolnavului pentru examin/ Vii sau tratament. cursul schimbului urm ator.

cit si tratamentul aplicat. Din acest motiv este bine daca anumite date mai importante. iar dupa plecarea bolnavului. Datele cuprinse în documentele de predare sînt comunicate siverbal schimbului care p reia serviciul. care trebuie continuate si în cursul schimbului urmator. recoltari de materiale biologice. calea si orarul de administrarea medicamentelor. concentratia. în loc de condici de predare a servi ciului. concis si într-un stil carenu permite interpretarea gresi ta a datelor. caci un scris greu descifrabil poate da nastere la greseli în detrimentul bolnavului.numele. . ea reflectînd. precum si pentru sarcinile care s-ar ivi pe parcursul schimburilor urmatoare (schema din pagina alaturata). denumiri etc. clar. modificarile survenite în tratamentul bolnavului în cursul serviciului. doza. care vulgarizeaza munca si reduc calitatea stilului stiintific de comunicare. Condica de predare a serviciului poate fi completata pe aceeasifoaie si pentru t oate cele trei schimburi. sarcinile concrete în legatura cu pregatirea bolnavilor pentruexaminari complement are de laborator. toate sarcinile asistentei. Asistenta trebuie sa se exprime în condicade predare într-un limbaj stiintific. foi de îngrijire a bolnavului. sa corespunda cu datele din celelalte documente si sa cuprinda toate sarcinile referitoare la bolnav. Foile se completeaza în fiecare zi cu o rubrica mai jos. în raportulei. ea va maicuprinde spatiul nece sar pentru observatiile asistentei în timpul serviciului ei. Condica de predare si de preluare a serviciului reprezinta oglindacalitatii munc ii din sectie. le va scrie cu caractere de tipar. Termenii tehnici. problemele principale care trebuie supravegheate de asistenta în cursul serviciului urmator. Din acest motiv. Numele medicului care a dispus schimbarea tratamentului. atît mersul bolii. datele pe care asistentale introduce în condica de predare trebuie sa fie reale. Asistenta trebuiesa se îngrij easca ca scrisul sa fie citet si pentru schimburile urmatoare. denumirile straine trebuie scrise cu o ortografie ireprosabila. asiste nta trebuie sa evite exprimarile nestiintifice. colectarea urinii etc. în unele spitale se utilizeaza. defalcat pe ore. so ataseaza la foaia de observatie. Dam ca exemplu condica de predare a serviciului pentru asistenta din schimbul de noapte într-o sectie de boli interne. exacte. Pe aceste foi se noteaza în fiecare zi. atragîndu-i atentia asupra adnotarilor scrise. în acest caz alaturi de rubricile necesare pentru predarea obisnuita a serviciului. tratamentele fizioterapice sau de alta natura pe care le primeste.

pe ca rea suportat-o bine în cursul noptii nu primeste medicamente Scaunul. 1 Sârba Nicolae Pneumonie Primeste penicilina laorele : 24 si 4.TABELUL I O> Model de condica de predare a serviciului Dita Salonul Patul Numele bolnavului Diagnosticul Observatii în timpulserviciului Meâicatîa Alte sarcini 4.XII 1960 ora 20 40 nr. Daca nu doarme. Bolnavul sa fie controlat din ora în ora »» 40 nr. 4 Korosi Alexandru Ciroza hepatica La orele 17 a varsat o cantitate mica de lichid La ora 24 se va repetainjectia de vitaminaK si veno-st at Dimineata sa se intereseze de rezultatul de laborator al lichidului varsat t> 41 nr. 1 Dinca Gheza Pneumonie Nu mai primeste medicamente Mîine pleaca acasa t> 41 nr. daca are. cîte300000 u . 3 Zamfir Pavel Suspect de hemoragiedigestiva Dupa masa i s-a facuttransfuzie. primesteoxigen pentruinhalatie timp de 3minute la flecare ora Sa fie tinut tn permane nta sub s uveghere . sa fie trimis la laborator. 2 lonescu loan Ulcer duodenal Nu primeste medicamente Dimineata ramîne nemîncat : merge la examen radiologie »> 40 nr. pentru punerea în evid e n t a a s t n ge lu i ir 40 nr. 2 Petrescu Petre Insuficienta cardiaca \ A Toata dupa masa fost nelinistit si prezinta o dispneechinuitoare Dimineata la orele 4 va primi din nou strofantina. La ora 6 dimineata se schimba compresa.

.

Numeroase spitale folosesc semnalizatoare optice sau combinate. zumzier. facîndu-1 sa apara pe ol abia de comanda. în loc de clopot. de p e rn a s a u d e p l ap u m a . Asistenta poate sa uite salonul unde a fost chemata mai ales «Iaca este solicitata deodata în 2 3 saloane. el va fi asezat pe noptiera. printr-un comut ator. Asistenta repune numarul la locul lui si intra înMiUonul de unde a fost chemata. atît în camera surorilor. Din acest motiv.coridor sau din camera surorilor semnalizeaza chemarea bolnavului. în timpul cît asistenta este ocupata într-un salon ea poate fichemata într-un alt salon la cererea unui alt bolnav. Ele intra în functiune numai la apasarea unui buton. functionalitatea lor fiind dirij a t a cu a ju t o r u l u n u i c o mu t a to r. Asistenta în cazul acestor instalatii poate ascultadirect printr-un difuzor chemar ea bolnavului. estelotus i întarita cu un zumzier. care trebuie sa cuprinda . în salonul res pectiv. Pentru a-si mentine în permanenta legatura cu restul bolnavilor. în cazul bolnavilor înni are grava. Aceste apa rate sînt de obicei prevazute cu doua serii de sonerii. sau va fi fixat cu benzi de leucoplast de margineap u du lu i . ziua pe « oridor. Soneria de pe coridor deranjeaza bolnavii în cursul zilei. noaptea în camera surorilor. asistenta întrerupe întîi semnalu l cu care a fost chemata sidaca este necesar sa ramîna lînga bolnav. Astfel intrînd într-unHulon. care însa vor intra în functiunenumai dupa ce asiste nta le-a conectat la retea. acesta va fi atârnatdeasupra patului. asemanator celorlalte sisteme de semnalizare. In mod normal.iunea lampii semnalizatoare. legatepriutr-un amplific ator de camera surorilor. care nu se pot întinde dupa buton. instalat i i l e moderne nu permit întreruperea semnalului decît de la locul deunde a fost de clansat. iar adoua de pe coridor o îndrum eaza în salonul respectiv. conecliuza întreaga retea de semnalizare din camera ei. Paralel cu intrarea în functiune a soneriei. unele instalatiimut prevazute cu semnalizatoare optice sau acustice în toate saloanele deservite de aceeasi asistenta. Este bine dacaiM't. Butonul de semnalizare trebuie plasat la îndemîna bolnavului. asistenta este deci oblig ata sa intre în salonul respectiv. care functioneaza alternativ. Pentru a întrerupe semnalul acustic sau optic. cît si pe coridor deasupra usii salonului de unde s-a facut semnalizarea. Prima lumina înstiinteaza asistenta despre chemare. La apasarea butonului se aprinde o lumina. Exista spitale unde paturile sînt înzestrate cu microfoane. dinarest motiv este bin e ca clopotul sa fie prevazut cu amortizor de K| tomot sau sa se utilizeze. un electromagnet ridicanumarul salonu lui de unde porneste semnalul. asezata în camera surorilor.

el poate sa m entioneze prin acest difuzor ce nevoi are. stergare. Din ac est motiv. ci dau numai un zgomot caracteristic. Aparatele mai simple de receptie nu receptioneaza testul. se utilizeaza semnalizarea cu raze ultrascurte. lenjerie necesara aplicarii tehnicilor de investigatie si tratament. ASIGURAREA SECTIEI CU LENJERIE CURATA. Bol navul.si numarul de camera. în cazul acestor aparate. a caror raza de activitate întrece limitele unei subunitati cu paturi. nefiind recunoscut totdeauna numai dupavoce. Asistenta trebuie sa raspunda prompt si fara întîrziere la chemarea bolnavului prin aparatele de semnalizare. ca : traver se. conecteaza microfonul la centrala de semnalizare si comunica dorinta lui. Exista tendinte din ce în ce mai concrete pentru realizarea înpractica a unui sistem de intercomunicare audiovizuala între bolnav si asistenta medicala care se gaseste în camera de serviciu. fete de plapumi etc. ceea ce reprezinta oeconomie serioasa d e energie. microfoanele se conecteaza la o centrala (eventual identica cu aceea dotelefon). prin care centralista confirmaluarea la cunostinta a cererii bo lnavului. comprese etc. Instalatia de semnalizare de pe noptiera bolnavului poate fiprevazuta si cu lamp i de verificare. fete de perne. asezat în centralade semnalizare si dint r-o retea de aparate de receptie (de aspectul simarimea unui stilou) care se gas esc în buzunarele personalului. Lenjeria utilizataîntr-o sectie se c ompune din : lenjerie de corp : camasi. persoana cautata va chema la telefon centralista. fiecarefiind reglat la o alta lungime de unda. Acest principiu esteformat dintr -un aparat de emisie cu raze ultrascurte. însa actiunea difuzorului se limiteazanumai la camera surorilor. prin apasarea butonului de la patul sau. basmale etc. Apoi regleazaaparatul de emis ie la lungimea de unda a persoanei cautate si îicomunica direct dorinta bolnavului . prin telefon. . scurtîndastfel timpul de interventie al asistentei. pijamale. luînd astfel cunostinta de dorinta bolnavului sau a superiorilor. ceea ce centralista confirma prin aprinderea becului de control de linga microfonul bolnavului. CIRCULATIA LENJERIEI Bolnavul trebuie asigurat cu lenjerie curata. batiste. în ultimul timp. Pentru chemarea medicilor si asistentelor cu sarcini speciale.. Acest sistem reduce si drumul parcurs de asistenta cu mai mult de 50%. lenjerie de pat: cearceafuri. care înregistr eaza dorinta bolnavului si o transmite imediatasistentei în cauza.

Ea este data în inventarul sectiilor. unde se pas treaza. daca se murdareste cu sînge.l'lg. puroi. fie pe paturi pregatite pentru spitalizarea bolnavilor. Lenjeria se confectioneaza în croitoria spitalului sau se cumparaICata confectiona ta. care de obicei nu trebuie sa . 19. alimente. chiar daca Itnijeria veche este în aparenta curata sau chiar daca bolnavul anterior n-a stat mai mu lt de 1/2 1 ora pe acest pat. Lenjeria se schimba daca pleaca bolnavul. urina.. Stringerea lenjeriei de|»i t tn cosul pentru rufe murdare. El nu poate fi culcat într-un asternut neschimbat. La acestea se mai adauga hainele de protectie ale personaluluiHoctiei. Bolnavul nou spitalizat trebuie sa primeasca totdeauna lenjerie curata. daca a trecut perioada maxima de folosire a lenjeriei de spital. fie în dulap uri-depozit. fecale etc.

Lenjeria murdara este adunata pe sectii în lazi captusite cutabla si prevazute cu orificii de aerisire sau în cosuri speciale. Adunarea (A) si transportul (B) rufelor murdare la spalatorie. Lenjeria la copii. care implica mereu o lenjerie curata sau chiar sterila pe suprafata corpului. daca bolnavul prezinta leziunicutanate sau o hipers ensibilitate a tegumentelor. mai scurta la maternitati si sectii chirurgicale si mai lunga la sectiile de boli inteine si ginecologie. si de corpdifera dupa car acterul spitalului si al sectiei. mai scurta la sectiile de copii decît la adulti. se murdareste foarte repede si din acest motiv este necesar ca ea sa fie schimbatachiar de mai multe ori pe zi. la bolnavi cu hemoragii. lacei cu incontinent a urinara si de materii fecale etc. în sfîrsit. la parturiente. dublate 80 . Perioada de timp cît poate fi utilizata lenjeria de pat. 20. Aceasta perioada este Fig.in întreaca o saptamîna si.

Forma cea mai operativa si sigura a circulatiei lenjeriei de spitaleste schimbar ea directa a rufariei murdare cu rufarie curata. necolorata se mai utilizeaza si solutiede var cloros 0. în lipsa acestui stoc. lenjeria murdarac u fecale. pe carucioaresi ascensoare. Din acest motiv. iar depo zitarea lor înstare murdarita cu dejectii le degradeaza într-un timp foarte scurt. fa c ca petelede pe lenjerie sa ramîna definitive. Transportullenjeriei legate în cearceafuri si purtate p e spate sau tîrîte pe coridoare nu este admisibil. în unele spitale pentru adunarea si transportullenjeriei se uti lizeaza un sistem de conducte cu diametru corespunzator prin care lenjeria ajunge de la sectii în subsol. spalatoresele vor iscalide preluarea rufelor murdare si vor elibera sectiei peste cîteva zileaceleasi rufe spalate calcate si reparate. Dezinfectarea lenjeriei înainte de spalare nu este obligatorie. sa fietransportata zilnic la spalatorie. în care se e videntiaza numericTelul articolelor de spalat. unde se adunain compartimente se parate pentru fiecare sectie si de unde se predapersonalului de spalatorie. Lenjeriaadunata i iu trebuie depozitata în s ectie. în spitalele de boli contagioase însarufele trebuie dezinfect ate înca înainte de spalare. Pentru lenjeria alba. caci. B -c . 1 6 8 1 . Adunarea l enjeriei pe mai multe zilescoate din circulatie un stoc însemnat de rufe. cît sifierberea rufelor murdare si pline cu urmele dejectiilor. 19).cu saci de pînza înmuiati în substante dezinfectante sau în saci simpliconfectionati din tr-un material impermeabil (fig. în care se înmoaie rufele 60 75 d eminute. Transportul lenjeriei murdare la spalatorie se va face în cosuricaptusite si acope rite sau în saci de pînza impermeabila. Pentru dezinfectia preliminaranu se pot utiliza metode fizice uzuale. de preferint a solutie de cloramina 2 3% formol 3% sau sapocrezol 5% timp de 2 3 ore si spalate preliminar cu o solutie caldade bicarbonat de sodiu 2%. 20 A si B). pentru ca în eventualitatea unor exemplare infectate sa nu apara infectii intraspitalicesti produse tocmai prin rufelecurat e date bo lnav ilo r. puroi sau sînge va fi înmuiata în solutii dezinfectante larece. pentru a nu expunespalatoresele unui pericol de infecti e. cît si calcarea cu fierul cald reprezinta douaprocese sufi ciente de dezinfectie. Fierberea dupa spalare. la spalatorie. ci daca este posibil. Eufele vor fi limpezite de mai multe oridupa care pot fi fierte sau autoclav ate si pe urma spalate ca oricerufarie. Acest mod de schimbare a lenjeriei presupune existenta unuistoc circulant de ruf e. Aducerea rufelor la spalatorie se va face pe alta cale decît scoaterea celor curate. a tît autoclavarea. pîna la punctul de predare (fig.5 1% limpezite. Lenj eria destinata pentru spalatorie va fiînsotita de no ta de spalatorie ".

elimina murdaria. în aceste rezervoare» se unesc o serie de conducte de apa. în vederea acestui scop. 21 A si B). Eufele murdare. Apoi prin manevrarea corespunzatoare arobi . ce se învîrtesccu ajutorul unui motor electric (fig. A de spalat rufe. în vibratie extrem de rapida. se introduc în re zervorul spalatorului si spalate la rece cuajutorul sistemului de roti care obli ga apa din rezervor sa traversezerufaria murdara de nenumarate ori.Spalarea lenjeriei de spital se face pe cale mecanica. Dupa terminarea spalarii la rece. masina de spalat esteprevazuta cu un si stem vibrator. dupa ce au fost înmuiate în solutie decloramina. spalarea la rece se face prin ultrasunete. prin mînuirea corespunzatoarea robinetel or. apa din rezervor este înlocuita de mai multe ori pîna ce se terminaprocesul de limpe zire. prin care se poate schimba dupa Fig. în aparatele u ltramoderne. masina de spalat rufe. care lucreaza cu frecvente ultrasonore de peste 16 000 de hertzi. care. intrînd în pori si printre fibrele textile. (A si B). Spalatoarelemecanice sînt p revazute cu rezervoare care se închid. Ultrasunetul aduce. 21. în care apa esteadusa în miscare permanenta pri ntr-un sistem de roti. apa. D sistemul de programare a masinii dorinta apa rece cu cea calda sau invers.

este bin e ca procesul de dezinfectieHil se aplice în acelasi mod în toate spitalele. de stafilocociile din sectiile de chirurgiedermatologie si pediatri e. Stoarcerea rufelor spalate si limpezirease face mecani c. 22). D e s i . sapun sau detergenti. 24) si trecute înatelierul de rep aratie. cu aburi supraîncalziti si solutie de soda. de infectiile tuberculoase din sectiile deTuberculoza. înmoaie si dezlipescmurdaria. în care se scufunda ruiVle 60 de minute. 22 Centrifuga pentru stoarcerea mecanica a rufelor spalate.netelor. eifavorizeaza patrunderea apei în interstitii. cu centrifuga (fig. sapunul este înlocuit din ce în ce mai mult cu substante detergente. totusi. ele vor fi apoi calcate la cald (fig. de dizenteriile atenuate si cronice din sectiiledo boli interne s i pediatrie. î*enIrii spalarea rufelor se utilizeaza bromocetul (cetazolul) în solutiede 1/500. Spre deosebire de sapunuri. unde rufele trebuie controlate si reparate. iar dupa aceea. dupa pr ocedeul de muncaobisnuit în spitalele de boli infecto-contagioase. î n a f a r a s e c t i i l o r d e holi contagioase. Detergentii sînt substante dezinfectante. dupa care se «pala cu aceeasi solutie. la detergenti ionul activeste cationul (nu anionul ca la n a p u n u r i ) . la fel ca si sapunul. Ei sînt saruri cuaternare de amoniu. inclusiv virunurile (cu exceptia bacilului piocianic). . 23). d i n c a r e m o t i v s e mai numesc sapunuri inverse. care cu apa fac spuma. precum si de o serie d e alte cazuri infectioase internateIu diferite institutii spitalicesti. emulsioneaza grasimilesi distrug microb ii. iar Fig. tinîn d seama de posibilitatilei Multiple de infectare a lenjeriei prin cazurile laten te de hepatita epidemica în orice sectie. Uscarea rufelor se va face la uscatoria mecanica cu aer supraîncillzit (fig. pentru ca la terminarea procesului de spalare propriu-zisa rufele spalate sa fie din nou limpezite. Pentru spalarea rufelor. etapa dezinfectieipreliminare nu este obligatorie. se continua spalarea mecanica cu apa calda. Datorita actiunii lor puternice de suprafata.

-Calcarea mecanica a lenjeriei.Fig. 24. _ Uscatorie mecanica cu aer supraîncalzit 84 Fig. . 23 (A si B).

caci nu este nimic maiurît decît îmbracarea bolnavilo r cu rufe inu tilizab ile. Pata lasata de acetatul de plumb se poateîndeparta cu substante oxidante. apoi se freacaenergic cu o cîrpa locul patat. l 'rin eliberarea din nou a acestor rufe se închide circuitul lenjeriei înHpital (fi g. Buf aria reparata se va depozita la magazia de rufe curate a spalatoriei si va fi eliberata în schimbul rufelor murdare aduse din sectie. spirt saponat si în sfîrsit cu apa si sapun. Fig. apoi aceasta s e îndeparteaza prin compresiune . 25. partea patata HO spala pe rînd în alcool. Distribuirea lenjeriei curate la saloane. car e se lasa pe loc 30 60 de minute. pata galbena ce ramîne prin aplicarea acestor substante seîndeparteaza apoi cu o solutie diluata de sodiu sau potasiu. Acidul picric. Se umecteaza pata cu cloroform în repetaterînduri. asistenta trebuie sa cunoasca modul de îndepartare a petelor de medicamente. 25). Balsamul peruvian. 85 . Acetatul de plumb. Eestul acizilor care lasa urme se îndeparteaza cu solutie amoniacala 10%. Kufaria nu trebuie sa ajunga înapoi în sectie în starerupta fara nasturi sau far a snururi de legatura. Pe pata proaspata se întinde o pasta de carbonat< l o magneziu. Daca pata este mai veche se acoperapentru 1 2 minute cu o solutie apoasa de polisulfur a de potasiu (heparsulfuric). alimente sau de dejectii din lenjeria sihainele bolnav ului.exemplarele inutilizabile retinute pentru reforma si înlocuite imediatcu exemplare noi. dupa care se spala cu multa apa. dupa care se spala bine cu sapun si apa. ca apa oxigen ata sau perboratuldo sodiu . în legatura cu asigurarea bolnavului cu lenjerie curata si întretinerea acesteia.

Petele vechi expuse mai mult timp la lumina si deci înnegrite.Cacao si cafea. se îndeparteazaprintr-o pensu lare cu o solutie diluata de acid clorhidric. s au potasiu. Ultimile nuante se scot cu benzina saualcool. frecînd u-se apoi suprafata cu un tampon de vata înmuiatîntr-o solutie de oxalat de sodiu 20 % . apoi cu o solutie diluatade amoniac pentru cazeina si în sfîrsit se l impezeste abundent cuapa pentru îndepartarea zaharului lactic. Permanganatul de potasiu. Ihtiolul.) se îndeparteaza cu o solutieapoasa saturata de iodura de sodiu. Se îndeparteaza grosul petei prin spalare cu apa sisapun sau cu terebent ina. Grasimea. se spala cu o solutie de iodura de potasiu 10%. în sfîrsit se spala bine cu apa. dupa care rufa se limpezeste cu multa apa. Lanolina. Se îndeparteaza cu eter. Mucegaiul. Gudronul. Pata se va spala cu benzol. urmat de spalarea în apa rece si apoi în apa calda. benzina. Se freaca bine partea patata în benzina. Untura de peste poate fiîndepartata numai prin s pa lare cu apa s i sapun s au cu infuziede scoarta de quillaia. Iodul. cloroform sau alcoolabsolut la cald. caldut. Pata proaspata se poate îndeparta cu apa sisapun. Aceasta lasa de multeori urme de iodura de argint. pata de mucegai. Da ca pata nu se îndeparteaza va fi tratata cu o solutiede bisulfit de sodiu. tetraclormetan sau tricloretil si la nevoie se calca sub hîrtie de filtru. Fructele. Petele provocate de mucegairea lenjeriei se trateazacu amoniac. Nitratul de argint. de aceea încalzirea se va face înmuind flaconul cu substanta în apacalda. benzol sau cloroform. Mtratul de argint de pe suprafata pielii(de exemplu de pe mîna asistentei etc. acetona. Petele de cacao si cafea se spala cu o solutie concentrata de clorui'a de sodiu. Pata se îndeparteaza tratînd-o pe rînd cu amestec deeter-alcool pentru îndepart area grasimii. urmata despalare cu apa oxigenata. Crisarobina. Se trateaza suprafata patata cu o solutie de hidroxid deamoniu sau cu tio sulfat de sodiu 10%. usor ac idificat cu acid clorhidric. Petele ramase dupa sucuri de fructe se spala cu laptedulce. Se trateaza pata cu o solutie de sulfura de amoniu 5% sau se spala cu acid oxalic 10% fierbinte. Laptele. Se spala lenjeria cu apa calda si sapun. Eamasitele unor ali fii pot fi îndepartate printr-osolutie diluata de acid acetic. Se va avea o deosebita grija la pericolul de incendiu. Din stofa alba. ca si cea de urina. Unele petede grasime s e îndeparteaza mai usor cu eter. Ea .

Sarurile de cupru. cu iodura de potasiu sau cu acid tartric. la careMi adauga putin amoniac în solutie alcoolica. Sîngele. iar asistenta . Resorcina. urmata de limpezire. Pata se pensuleaza cu tinctura de iod si apoi NO spala cu o solutie concentrata de iodura de potasiu.mai poate fi îndepartata si cu Mposulfit de sodiu 20% acidificatusor cu acid clorh idric. Eubarba. poste cîteva minute se spala cu apa. Suprafata patata se umezeste cu apa oxigenata 3 %. Uleiul de in. CURATIREA VESELEI Sl ÎNDEPARTAREA REZIDUURILOR ALIMENTARE Bolnavii internati într-o sectie de spital sînt supusi diferitelorregimuri alimentar e. dupa care se limpezeste cu oHolutie calduta de clorura de sodiu . Taninul. Petele de rugina se îndeparteaza cu solutie concentrata I o bioxalat de potasiu sau acid citric. A li me n t at ia bo ln avu lu i p oat e s a se în ca dr eze în reg im ur il eMp ale spitalului sau poate fi dirijata prin prescriptii individualizatedupa bolnav. Se îndeparteaza dupa metoda indicata la îndepartareapetelor de mucegai.. Se îndeparteaza cu perborat de sodiu sau cu apa oxigenata. Petelev ochi de sînge se vor t rata întîi cu solutie de oxalat de sodiu 20%. Se poate încerca cu benzoliucalzit cu foarte m are precautie. Se îndeparteaza cu eter. prescris fiecaruiholnav aparte. cloroform. Sarurile de mercur. urmata de limpezire cu apamulta. t otraclormetan sau benzotricloretilen. din cauza pericolului de incendiu. este una din c ele mai importante sarcini ale asistenteimedicale. benzina. Vinul rosu. Se pensuleaza cu o solutie calda de iodurado potasiu 20% sau acid acetic 10%. Este bine daca sub pata se:i. Urina. Se îndeparteaza foarte greu. Se îndeparteaza cu solutie de acid citric 10%. Hpalîndu-se apoi cu apa fierbinte. Se îndeparteaza prin tratare cu apa de plumb 30 %. Asigurarea regimului dietetic. în acest ultim caz medicul va da indicatii specialeasupra compozitiei si cantitatii totale a componentelor. Petele proaspete pot fi îndepartatecu apa rece si sapun. Independent de metoda utilizata va fi spâlu ta u lt e r io r mu lt ti mp cu apa. ASIGURAREA ALIMENTELOR.saza un st rat de hîrtie de filtru sau de pînza absorbanta. Rugina. Se freaca bine pata cu alcool amilic cald. Uleiurile minerale.

. regimul acidifiant. îngft aceasta metoda se preteaza la greseli. regimul semilichid si regimul de convalescenta. înaintarea foilor de regimuri nu poate suferi întîrzieri. dar bucatariile au datoria saprepare orice mîn care prescrisa pentru bolnavi. caci administratia spitalului poate va trebui sa procure unele alimente cuprinseîn foi. regimul carnat si regimul mixt sau complet. Dietaacestor boln avi se prescrie în fiecare zi. totalizator. la rubricaobservatii se va descrie în mod amanuntit prescriptia mediculuirelativ la compozitia si modul de preparare a al imentelor. pe care le înainteaza asistentei dieteticiene. -. salonulsi numarul pa tului. regimul alcalinizant etc. încaz ca este vorba de un regim alimentar special prescris. regi mul Mperpotasic. regimul lactat. dupa totalizarea lor. pe bazadatelor adunate de la asiste ntele de tura referitoare la numarul bolnavilor pe categorii de boli si dupa indicatiile primite de la medic. Eegimurile-tip din spitale depind si de obiceiurile spitalelor. Spitalele lucreaza cu regimuri tip. La sfîrsitul tabelelor de regimuri se totalizeaza numeric cererilede regimuri tip.dietetica asupra modului de preparare a alimentelor prescrise. diagnosticul. regimul de cruditati. regimul alimentar si eventualele observatii suplimentare relativ la prepararea sau cantitatea alimentelor. regimul lacto-fainos-ve getarian. asistentele de tura vor înaintadirect bu catariei completarile la foile de regimuri. Foile de regimuri cuprind : numele bolnavilor. De exemplu : 2 regimuri desodate. Astfel. alcatuiesc tabele de regimuri (foile de alimentatie). sectia. le transmitela bucatarie în d oua exemplare pîna la orele 12 ale zilei precedente. Pentru bolnavii care vor sosi peste aceasta ora. necesare chia r pentru dimineata zilei urmatoare. care. Asistentele sefe. regimulhidric. .:\. precum si regimurile cuprinse în tabelul lui Pevzner(vezi capitolul Alimentat ia bolnavului"). regimul fainos. regimul hidrozahar at. în vederea asigurarii alimentelor necesare si potrivite. Tabelele de regimuri trebuii» completate cu toate rubricile aratate mai sus. existînd în aceasta directie o foarte mare varietate. t l regim lactat. dintre regimurile tip deosebim dupa compozitie: regimul absolut. ?> 88 . 4 8 regimuri mixte. regimullacto-fainos.t în unele spitale se considera suficient tabelul. spitalelemari au asistent e sau surori dieteticiene. în afara de acestea se mai deosebesc : regimul desodat. Dupa consistenta deosebim regimul lichid. 6 regimuri lacto-fainoase : j jj l regim carnat. regimulhiperclorurat.

Completarile tabelelor de regimuri se fac prin foi separate. lapte.semirestaurant" (Pevzner). pîna la servirea micului dejun.. 89 . în aceste cazuri se mentioneazaiji numarul foii d e observatie a bolnavului. în mu l te sp i ta le s e uti li zeaz a si s -t oi n ul. acesta va fi motivat pe comanda. Bolnavii care ies din spital primesc în ziua plecarii numai micul dejun. primeste alimenl. cu o zi înainte. care vor11 a sigu rati cu alimen te pîn a l a ora p l ec ar i i t re nului . Diu acest plan ei îsi vor alege alimentele preferate. cît si pe completari trebuienotata exact masa în care se încadreaza bolnavul nou sosit sau la « arc mai are dreptul bolnavul care pleaca. smîntîna. iar cei care sosesc dupa aceasta ora vor primi. asistentelemedicale vor alcatui tabele de regimuri care apoi vor fi totalizate labucatarie. în institutiile sanatoriale sau în spitalele care gazduiesc bolnaviiun timp mai îndelu ngat.) linii cele administrate sub forma de alimentatie arficiala pentru întretinerea lui în viata (sucuri de fructe.). Internarea pîna la ora 11 asigura dreptul bolnavului pentru prînz. numai gustarea de dupa masa. vin rosu etc.Alii notitele si bauturile acordate bolnavului sub forma de suplimentepentru îmbunatati rea conditiei fizice (oua. Pentru bolnavii « are se interneaza dupa ora cinei se vor asigura numai lichide. porto cale etc. Conform acestei metode bucataria îsi alcatuieste regimu rile tip cu un sortimen t mai variat. dupa care bolnavul îsi alege cu o zi înainte mîncarea. caci încadrul aceluiasi regim tip exista mai m u lte varian te. oua pentru radiografia vezicii biliare dupa metoda Boyden sau preparate de carne pentru anumite determinari ale metabolismului) se comanda de asemenea sub forma de completari la tabelele de regimuri. amestecuri speciale. în limitele dietei precise si ale posibilitatilor bucatariei. pe care asistenta10 introduc e în tabelele de regimuri. ci pe feluri comandate. iitie completa. Cel care este internat pîna la orele 9 primeste gus iiirea de dimi neata. Atît pe tabele obisnuite de regimuri. Daca sectia sau spitalul nu are asistenta dieteticiana. Indiferent de scopul pentru care se cere suplimentul de alimente. pentru înviorarea proceselor vitale (cafea. aducînd planu l d e meniuriIn-cunostinta bol navilor prin asistentele din sectii. Bolnavul care sosestem timpul noptii. necesare pentru alimentarea prin sonda) si în sfîrsit substantele alimentare necesare pentru anumite examinari de laborator (caglucoza pentru dete rminarea tolerantei fata de hidratii de carbon.întrucît satisfacerea gustului personal al bolnavului are o deoim po r tan ta t er ap eut ic a. l'':ic exceptie de la aceasta regula bolnavii din alte localitati. eventual numai cina. Totalizarea de la sfîrsitul tabelului nu se va face pe re gimuri tip. regimul dietetic se prescrie saptamînal.

unde se spala (si la nevoie sedezinfecteaza) vas ele utilizate de bolnavi. în lipsa vaselor izoterme. Din vasele colective. unde sosesc alimentele si o parte cu vesela utilizata. Modificarile survenite prin sosirea si plecarea bolnavilor. prinschimbarea regim urilor sau din alte motive. care se va trimite înapoi la sectie împreuna cu alimentele. alimentele sînt repartizate în vasele individuale (farfurii. Pe bazaacestuia. în unul din exemplarele tabelului de regim. canite. caruia prin tabelul de regim din ziua anterioara i s-au asigurat alimentele. Ele nu vinniciodata în contact cu bolnavii. Oficiile alimentare alesectiilor au o par te din încapere cu vesela spalata. de personalul de la bucatarie. Alimentele preparate sînt trimise la oficiile alimentare din sectieîn marmite si can i izoterme.Daca bolnavul. Spalarea mecanica a veselei. . Vasele colective se spala în sectieîn prima parte a ofic iului si se trimit înapoi bucatariei. asisten tele vor distribui regimul dietetic bolnavilor. pleaca. de asistenta dieteticiana sau în lipsa acesteia. asistenta va înstiinta în scris bucataria asupra modificarilor aparute în comanda. completarilor. tavi sau alte vase. pahare). alimentele vor fi la nevoie reîncalzite. vor fi trecute pe baza Flg.

dar înaintea începerii cinei. alimente varsate. Se in terzice categoric umplerea spatiilor dintregeamuri cu alimente. varsaturi etc. îndrumarea si controlarea lui cade însa în sarcina asistentei.oasa din spalatorul sterilizator este fierbinte. 26). agatatoaresi sa fie la îndemîna personalului. Alimentele ramase în sectie sau acelea pe care le aduc apartinatorii bolnavilor vor fi pastrate exclusiv la frigider. în zilele de vizita curatenia de dupa masase face imedia t dupa plecarea vizitatorilor. a bailor. Pentru efectuarea cu rateniei sectia de spital trebuieHa fie înzestrata cu unelte. ÎNTRETINEREA SALOANELOR Sl ANEXELOR Conditiile igienice si estetice ale mediului spitalicesc pot fiasigurate numai p rintr-o curatenie si întretinere perfecta si permanenta. Ba va putea pretinde o munca de calitate de la subalterni numai daca cunoaste utilajelesi materialele de curatenie si întretinere a saloanelor. ea se usuca în cîtevaminute. încarcarea spalatorului-sterilizator w face din partea cu vesela utilizata a oficiului. Curatirea saloanelor. iar scoaterea în partea(Mi vese la curata. Ste rgerea ei cu materiale textile este interzisa. . împreuna cu resturile de alimente. Daca sectianu are nici un fel d e racitor.Vesela utilizata. cîrlige. W. atunci se va face o noua curatenie imediat. în acest fel se închide circuitul veselei. Curatenia de dimineata se începe imediat dupa terminareatoaletei bolnavilor si se termina înainte de începerea vizitei. în timpul procesului deîngrijire a bolnavil or cu secretii. salilor de trata mente. Vesela se «Mirata apoi în spalatoare-sterilizatoare mecanice. sînge. Aici resturile alimentaro sînt aruncate în vase închise si transportate din sectie. Daca salonul în cursul zilei s-ar murdari. vase. în spitalele moderne acestea se instaleazaIntre cele 2 parti ale ofi ciului. de pre ferinta în dulapuri special amenajate. aparate si mat eriale corespunzatoare. unde fiecareobiect are locul lui bine fixat pe suporturi. Pentru aceasta spitalul are personal special. Saloanele se curata zilnic dimineata si dupa masa. coridoarelorsi a altor anexe.C. coridoareloroficiilor. întretinute în stare de functionalitate perfecta si pastrate într-unHingur loc. fecale. alimentele vor fi pastrate la racitorulcontrai de la bucatarie. sînt adunateIn c.ea de a doua p arte a oficiului de alimente. Vesela M'. Bestui'l l o alimentelor din sectiile contagioase trebuie distruse. rafturi.-urilor. excretii. Curaten ia de dupa masa s e exe cu ta dupa odihna pasiv a a bolnavilor. care functioneaza(MI apa fierbin te (fig. independent de programul obisnuit.

a poi se limpezeste cu apa si se sterge cu o cîrpa stoarsa. ambalaje etc. Petele care nu au disparut dupa curatirea obisnuita a parchetuluise vor îndeparta în modul urmator : Petele de grasime vor fi acoperite cu o hîrtie de sugativa îmbibata în benzina. în loc de soda se poate utiliza si cloramina sau în loc de sapun. Se matura podeaua cu o perie sau matura cu coada. Aceasta se face în saloane prin frecare cu apa si prafuri de curatatpe baza de det ergenti (Alba. Dero etc. Apafierbinte sau prea rece este dauna toare acestor materiale. Apoi se face ordine în noptiere. Dupa limpezire. Este bine ca substantele dezinfectante safie utilizate cu alternante pentru a preveni formarea chimiorezistenteila flora hospitaliera. este totdeauna infectat. Curatenia zilnica a saloanelor se începe cu golirea urinarelorsi scuipatoarelor si înlocuirea lor cu recipiente curate si sterile. care în spitale contine totdeauna o flora autohtona. patrunzîndsub fiecare mobila în parte. Praful adunat dupa maturare sau golirea aspiratoarelor searde din cauza caracter ului lor infectios. hospitaliera si care poate genera infectii intraspit aii cesti cu germeni rezistenti la antibiotice. iar acestasi murdaria se vor aduna cu asp iratoare. apa trebuieimediat îndepartata cu cîrpa p entru ca lemnul sa nu se infiltrezecu umezeala. Aceasta dizolva grasimea. white-spirtsau alte substante inflamabile este strict interzisa în spit ale.La efectuarea oricarei curatenii se vor utiliza numai procedeuriumede pentru a n u ridica praful. Pardoseala de parchet se trateaza cît mai rar cu apa din cauzafisurilor dintre ele mente în care se retine praful infectat. La anumite intervale parchetul necesita o curatenie mai radicala. aruncînd în galetile (închise cu capaceautomate) toate resturile de alimente. Pardoselele de ciment sau de mozaic se spala apoi cu apa fierbinte la care se adauga soda si sapun. pîna la pere te. Pardoseala de linoleum. învelita într-ocîrpa umeda.). Maturatu l se începe din colturile salonului. Petele mai vechi se freaca. iar sugativa o absoarbe. Curatarea parchetului cu hîrtie abraziva nu este recomandabila din cauzaprafului pe care îl ri dica si care. apoi se ve sterge bine cu oflanela groasa pentru a reîmprospata luciul. cauciuc sau material plastic se spalacu apa calduta si c antitati moderate de sapun sau detergenti. Spalarea parchetului cu benzina. cu benzina apoi se acopera cu o pudra . Spalarea se va face cu o periecu coada lunga. Continutul lor daca nu trebuie trimis la laborator se arunca. mai ales cel din crapaturi. petrosin. pansamente. detergenti (bromocet).

Manivela este linuta vertical. Parchetul. care acope ra moto ru l ap arat u lu i. linoleum sau material plastic seccruiesc o data saptamînal si pestecîteva ore se lus truiesc. 26. asigurînd un contact intim cu suprafata dusumelei. atea motorului si învelisul metalic exercita o presiune asupra periilor. iar motorulporneste rotatia periei. apoi se deschidecircuitul electric. Gr eu l. Cînd vrem sa-1 punem în functiune. miscarea lui trebuie dirijata cu ajutorul manivelei. Lustruirea se face cu aparate electrice (fig. Motorul începe sa se învîrteasca. în loc de beny. Aparatul se deplas eaza singur în directie liniara. 27). se limpezeste cu apa si se sterge. în niciun caz nu se admite sa stea pe perie. apoisu freaca cu lesie f ierbinte. Daca pata este mai veche. . pentru 1 2 ore. Tinctura de iod se spala imedii i l » cu alcool si apoi cu apa calduta. el va sta culcat sau se va ridica pe un suportde lemn. aparatul este [ acordat cu ajutorul unei prize la curentul din retea. în stare de repaus. se freaca cu miez de lamîie sau solutie de acid citric pîna sa ce înmoaie si apoi seprocedeaza ca si în cazul petei pi'oaspete dupa tamponare. dupa care seprocedeaza la fel ca si dupa benzina. Aparatul pentru lustruit dusumeaua are la baza una sau mai multe perii în forma de discuri. se apasa asupraunei pedale prin care maniv ela poate fi coborîta în jos.absorbanta : talc sau praf de creta. dupa care seîndeparteaza cu o p erie. si segasesc dedesubtul cutiei. Periile în functie de numarul lor au cîte un diametru de 10 30 cm. Aparatul are o manivela cu ajutorul careia i se pot dirija miscftrile. ina se poate îmbiba parchetul patat si cu terebentina. împre 93 Fig. Petele de cerneala proaspata se tamponeaza cu sugativa. si se sterge cu o cîrpa moale. care se învârtesc fiind actionate de un motor electric. Lustruirea mecanica a parchetului dupa curatirea lui. dupa uscare completa si orice pardoseala din saloane inclusiv cele din mozaic.

Esteimportant sa se îndepa rteze praful si de deasupra dulapurilor si rafturilor mai înalte. rezi stenta la antibiotice si viciaza si aerul. Pentru a pastra culoarea deschisa a lemnuluinevopsit. de sus în jos. în saloane le de boli infecto-contagioase. se limpezestecu apa curata si se sterge cu o cîrpa uscata. pentru a deconecta peria de motor. . La fel se curata usile siferestrele. în apa de limpezire se introduc cîteva picaturi de clor. Geamurile se mai pot spala cu apa cu otet în special cînd geamurile sînt stropite cu var. apa de var. apoi de pepereti. în apa cu care se spala se pot introduce cîteva picaturi de amoniac. care are rolul de aînlatura eve ntualele murdarii din fata aparatului. apa amestecata cu sare de bucatarie. cu soda. înapa se introduc substante dezinfectante. Mobilierul tapisatcu materiale plas tice se spala cu o solutie diluata de sapun în apacalduta si se limpezeste cu mult a apa. folosind aceleasi solutii ca si pentru sticla. se mai lustruieste cu un strat de pîsla. Curatirea peretilor se face saptamînal. Se ridica si se îndeparteaza mobilele transportabile. producîndmiros de praf în salon. Se limpezesccu apa curata. Geamurile se curata de praf mai întîi cu ajutorul unei cîrpemoi. iar paturile se acopera. Sobele de teracota si faianta se spala cu lesie sapunita sau cudetergenti. Pentru spalarea materialelorplastice nu se va utiliza niciodata apa fierb inte. La intervale de 10 15 minute se va verifica gradul de încalzire a aparatului. utili zînd o cîrpâ moale care nu le zgîrie. fnainte de a opri aparatul se va ridica manivela în pozitie verticala. mai întîi de pe plafon. Mobilierul salonului se spala cu apa calduta si sapun sau cu ajutorul prafurilor de curatat pe baza de detergenti. caci reprezinta o sursa importanta de infectie cuflora selectata. se sterg. Dupa ce s-a frecat dusumeaua cu ajutorul periei. sarede lamîie sau apa oxigen ata. cu scrobealaalbastra sau cu petrol. Masina nu trebuie sa functioneze mai mult de o ora. Portiunea de faiant a sau vopsita cu vopsea deulei se spala cu apa claduta si sapun tot de sus în jos. cu putin alcool (în special iarna). apoi se spala cu apa si se sterge cu liîrtie de ziar. Praful de pe mobilier se sterge totdeauna cu cîrpa umeda.jurul periei mobile exista o perie circulara fixa. Spalarea oglinzilor se face cu o cîrpa moale sau cu o piele decaprioara. Mobilierul de lemnnevopsit se freaca în lungul fibrelor cu peria înmuiata în apa caldasi sapun sau în lesie. Cînd sticla este mai murdara. înainte de spalarea geamurilor se spala giurgiuveaua. apoi se lustr uiesc cu molton. Se stergepraful cu o perie învel ita în cîrpa.

rezematoarele fere strelor. Eobinetele se lustruiesc cu o emulsie de curatat (Sidol). lasîndgeamurile deschise înca cîteva minute. se va sterge p raful/iInie de pe ele mente ca si de pe acoperisul sobelor de teracota. Alba menaj. apoi se matura podeaua cu matura umezita si se spala pejos cu aceleasi solutii c a si în saloane. cel putin dedoua ori pe zi. Becurile electrice se sterg de asemenea zilnic cu o piele de caprioara înmuiata într-o solutie apoasa de alcool l 3 % si bine stoarsa. 95 . dupacare se repun la loc. mobilierul se pune la loc. Aceasta manopera trebuie facutacu atentie sa nu s e scurga apa la nivele inferioare si sa nu se murdareasca peretii. Dupa terminarea curateniei. sautuburilor f luorescente. Nn va avea grija sa se atinga numai partea sticloasa a becurilor. Gratarele de lemn se freaca cu peria cu apa calda si lesie în directia fibrelor lemnului. Chiuvetele uscate se mai pot sterge si cu benzina. Tix etc. saltelele si paturile vor fi scuturatetji asp irate cu as piratorul de praf. Curatenia coridoarelor se începe prin aerisire si adunarea scuipatorilor. caci. bromocet sau cu sapun. pent ru desfundarea chiuvetelor la nevoie. vic iaza aerul. Se continua pîna la etajul urmator.ure se folosesc acidul clorhidrie sau alte preparate cu baza de clor. apoise spala si se limpezeste cu apa rece si se aeriseste camera. se uda florile ornamentale. prafului pe ele. se sterg tablourile si se dezinfecteaza scuipatorile. Se sterge cu o cîrpa umedapraful de pe mobilier. Pentru dezodori-/. Podeaua se spala ca si orice pardoseala de ciment: curatirea peretilor se efectueaza ca si în salon. în acest fel se evita depunerea si arderea. se limpezesc si se usuca.). Ca d a s e spal a c u p raf de curatat si se dezinfecteaza cu o solutie de cloramina B 5 %.irderea acestui a. în timpu l încalzitului. Curatirea scarilor se face de cîte ori este nevoie. Partea metalica a patulu i va fi spalata cu o solutie de cloramina.în caz d e înca lzire centra la cu radiato are. noptiera va fi golita si spalatacu aceleasi substante ca si p atul. Chiuvetele se spala dupa întrebuintare cu apa si sapun sau cupraf de curatat cu ba za de detergenti (Stela. Daca bolnavul paraseste salonul definitiv atunci patul ramasliber va fi supus un ei curatenii radicale înainte de a-1 ceda unui altbolnav. Se spala 3 4 Irepte în ordinea maturatului. se limpezesc si se usuca cîrpa. Ba ia s e c u ra ta du p a fie ca re u ti li za re . Scarile se matura începînd cu treapta de sus. tu fiecare sectie se pastreaza o pompa aspiratoare decauciuc.

pentru a le feri de praf si insecte. Instalatia de apa. se limpezeste si se sterge cu cîrpa uscata. în cazca scaunul este confecti onat din material plastic. în timpul verii se pot lasadeschise perman ent ferestrele. Pentru înlaturarea mirosului neplacut se toarna în chiuveteacid clorhidrjc. Closetele. Resturile alimentaroramase dupa servirea meselor se îndeparteaza imedi at pentru a nuatrage mustele si soarecii. e lectrica. luînd masurile necesare pentru reparareadefectelor. a sobelorsi se îndeparteaz a cenusa. în sectiile de boli contagioase se spalacu cloramina B 5%. ferite dopraf. Oficiul se aeriseste des în timpul zilei. se spala cu detergent. instalatiile de semnalizare. Alimentelese tin acoperite. aparatele de lustruit parchetul si linoleumul. lapte de var. Vesel a se pastreaza în dulapuri închise. Imediat dupa spalarea vaselor. canalizare. 8e controleaza partea lemnoasa. sau alte substante dezodorizante. de gaz metan.Zilnic se controleaza functionarea cazanului respectiv. aspiratoarele de praf. spalatoarele de vase se vor curaticu lesie si sap un. O atentie deosebita se acorda curatirii closetelor deoarece pot contribui la transmiterea unor infectii. Oficiul de bucatarie trebuie sa fie totdeauna în stare de perfectacuratenie. Masini le de spalat vase se spala si se sterilizeaza automat. In caz daca totusi au patruns. telefoanele din saloane si de pe coridor. Ele vor fi des schimbate. Sertarele si dulapurile s e spala cu lesie si sapun. daca nu cumva este deteriorata. sau. Cîrpele de bucatarie se usuca dupa întrebuintare. curate. daca sînt faiantati. se freaca zilnic cu lesie tare. o parte din agentii patogeni eliminînduse prin materii fecale si urina. se spala cuapa si sapun sau b romocet. se face desmustizarea. . Podeaua de ciment se opai este zilnic cuapa fierbinte sau lesie tare. dar în mod obligatoriu ele se acoperacu plasa metalica sau tifon p entru a împiedica patrunderea mustelor. în afara de curatenia obisnuita. zilnic. se vor limpezi cu apa cu otet pentru a îndepartamirosul si se vor usca. se limpezesc si se sterg cu cîrpa uscata. Peretii se varuiesc lunar. în spitale este foarte impoitantadezinfectia period ica a closetelor. ceea ce ar putea sa produca unele microtraumatisme. apoi se împaturesc si se pastreaza într-un sertar special. CONTROLUL Sl ÎNTRETINEREA INSTALATIILOR Sl APARATURII Asistenta va verifica în fiecare zi instalatiile si aparatura dinsectorul ei de ac tivitate.

«olmie sau caloriferul. zavoarele usilor. instalatiile de aragaz. sterilizatoarele. care sînt(«nlo mai frecvente : strîngerea suruburil or. instalarea reductorului de iiwiune. In ca z de urgenta. . în sectieIi'»'l>iiie sa existe o condica în care se semnaleaza deranjamentele. venind în sectie. Asistenta trebuie sa aiba o instruire tehnica. si sa le rezolve singura tAra a mai astepta ajutorul mecanicilor. pentru ca pe baza(Minus. reduc< ou rele de presiune etc. sa se orienteze imediatI asupra irnlizarii ace stora. HMil. avizînd imediat verbal (eventual printelefon) atît atelierul i II ni in tendenta. repararea sigurantei electrice etc.ru ca mecanicii.tintelor sale proprii sa se poata orienta imediat asupra naturii|l localizarii defectelor si deranjamentelor simple uzuale.( filatoarele de vesela. cum ar fi spargerea unei i'o iitlucte de apa s au stingerea luminii în tr-oaripa. închizatoarele ferestrelor. trebuie sa functioneze ireprosabil. se iau mas uri illnwte.

Condica de sectie este tinuta de obicei de asistenta sefa a sectiei. Ele sînt administrate de asistenta. pentru ca asistenta sefa sa-si poata totaliza datele obtinute pînil IM raportul de garda. Raportarea numerica a efectivului de bolnavi..'U>. Datele pe care le culege se refera la situatia faptlt rîn dimin eata preluarii serviciului. în cazul sectiilor undi' sînt îng rijite mai mu lte categorii de boli infectio ase. d iagnosticul. Foile de observatie. Efectivul de bolnavi se raporteaza dimineata. Bolnavii primiti în sectie sînt înregistratiîn condica sectiei. timpul de spitalizare cu data internai îlsi iesirii. Foile de observatie reprezinta dosarul i i i spital al bolnavului. precum si numarul de iesi ioal foii de observatie . Aceas ta cuprinde datele personale ale bolnavului. dar în acel as i timp este si un documon! . Asistentele raporteaza zilnic numarul bolnavilor din saloanele lor. as istent Hr.EVIDENTA Sl MISCAREA BOLNAVILOR EVIDENTA BOLNAVILOR Condica de sectie. starea la iesire. Asistenta sefa a sectiei. pe lînga raportarea cifrica a paturilor libere. pe baza caruia se dirijoiiKAtratament ul boln avulu i. înainteaza administratiei numarul de bolnavi ti biroului de primire numarul paturilor libere. pîna la orele 7. Foaia <h observatie este un document practic. util. dupa ce totalizea/fldatele primite. precum »jlnumarul paturilo r libere. numarul foii de observatie. vor specifica si boli Ininfectioas e care pot fi internate în paturile libere din saloanele undi' mai stau si alti bolnavi.

iar asistenta 4 fonia Irecînd în acelasi timp datele bolnavului într-un registru mile. pe biletul de iesire se trece numarul cu care " i \ u l u fost înregistrat la internare care ramîne sinumarul foii imorv'iitie. (foile pot fi eliberate din arhiva sectieinumai în cadrul spital ului. numelemedicului ti eorut foaia si iscalitura aceluia care o ridica. nicifoaia iinporatura nu se va tine în salon. î l mai sus. aceasta poate fi gasita la nevoie. IESIREA BOLNAVULUI DIN SPITAL Momentul plecarii bolnavului este stabilit de mediculprimar10 Moet.4lf Io tfi inedico-legal. l''nilo aceluiasi salon vor fi tinute în aceeasi mapa. asistentan| c. unmotiv 'lcei de a fi tinute în siguranta. I m p l e c a r e a b o l n a v u l u i . Tocmai din acest motiv. . ci ou va aduna toata documentatia relativa la bolnav pe care o mito I i i dispozitia medicului de salon. numarul foi i. îm ' cu celelalte documente lelativ la bolnav.ic se va mentiona dosarul în care se gaseste foaia.) care în l ocul foii de observatie introduce o nota carecuprindenlo bolnavului. Foile eliberate 11 Io roHtituite si repuse la locul lor initial. caci datele cuprinse în f oi ar putea f iinterpretate ii « I r oi si i-ar demoraliza.bH. i urca o face arhivarul f oilor (înregistratoareamedicala. Pastrarea foilor pe grupe de bolieste însa mult (Ilintifica. II II ' I A U Iui. Asistenta va trece în foaiade [ io rezultatul tuturor examinarilor de laborator. Din acest motiv pastrarea foilor de observatie uni* conditii este absolut necesara. Circuitul dosarului de boala în continuare se va face înmodul . (''oile bolnavilor iesiti se pastreaza în arhiva sectiei înordinea i t i l l Im-din spital. în acest caz num arul de iesire esteinutil.ie constituie obiectul secretului profesional. me d i c u l d e s al o n î n ch i d e ev o l u t i a f dcHcriind epicriza. In legatu ra cu aceasta. iar în regis-nlfn. într-unloc i nubil bolnavilor. Numarul din registrul alfabetic reprezinta numarul de iesire «iliuiv iilui. definitiveaza diagnosticul. în vederea formulariiepi' i . care sau u i .ie. ziua ridicarii foii. i l . asistenta are o serie desarcini. In uncie spitale. Continutul foilor i vat. ci în foaia de observatie. Acest n umar se noteaza pe fata anterio ara a foii .

Va . p e n t r u a-i > ii iiMitfiira alimentatia pîna în ultimul moment.A u l M l o u t a v a f i x a c u b o l n a v u l o r a p l e c a r i i .

verific a mai 11 l o daca hainel e cu care a sosit bolnav ul sînt corespunzato are 99 .

daca era cazul. daca acesta este copil sau minor si trebuie sacalatorea sca departe sau daca nu poate pleca singur. care. Sarcinile asistentei în legatura cu iesirea bolnavilor evacuati din motive disciplinare sînt aceleasica si în cazul TRANSFERUL BOLNAVULUI ÎN ALTE SECTII SAU SPITALE în cursul tratamentului se iveste adesea necesitatea ca bolnavul sa fie transferat de la o sectie la alta (de exemplu de la sectia deinterne la s ectia de chirurgie) sau de la un spital la altul (de exemplu prin comportarea l a dispune evacuare lacerere proprie sau iesirilor obisnuite. undoîl va ajuta sa-si primeasc a hainele. declaratia va fi data de parintii sau tutorele bolnavului. precum si asupra modulni dopreparare a aliment elor prescrise. asistenta se va îngriji prin biroul administrativde a asigura biletul de calatorie la trenul indicat de bolnav. . Asistenta va anunta cu 2 3 zile înainte familiei bolnavului data iesirii din spital. Daca bolnavul nu se supune tratamentului ce i s-a prescrissau ui dezorganizeaza viata din spital. cerînd sa fie aduse hainele potrivite. au fost dezinfectate si spalate. Va verifica mai departe daca bolnavul si-a însusit în mod corespunzator tehncile necesar pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la datiiindicata sa se prez inte neaparat la control. mediculsef are dreptul de a lui.imedic si cuprinse în biletul de iesire. va lua legaturiicu familia boln avului.anotimpului. atunci el va da o declaratie iscalita asupra raspunderii pe care si-oasuma o dat a cu parasirea spitalului. asistenta va verifica daca bolnavul are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc. Declaratiapoate fi fa cuta si pe foaia de observatie. Ea va prelua apoi de la bolnav efectele spitalului. Bolnavul poate pleca din spital si la cerere prop rie. Daca bolnavul pleaca singur. dar fortele lui fizice nu permitun efort p rea mare. în cazul bolnavilor minori. Va lamuri în special prescriptiile relative la regimul dietetic. Asistenta va însoti bolnavul pîna la magazia de efecte. Daca cererealui concorda cu parerea medicului primar si nu se lasa convins denecesitatea sederii mai depa rte pentru continuarea tratamentului. Asistenta aprofundeaza cu bolnavul indicatiile primite de l. Daca acestea nu sînt corespunzatoare. Bolnavul trebuie sa fie urmarit de grija ocrotitoare aasistentei pîna la parasirea spitalului. necesitînd însotitor. daca aceasta nu-i pericliteaza viata. înainte de a-si lua ramas bun. insistînd asupra variabilitatii posibile de alimentatie în cadrul regimului.

dl» Iu maternitate la spitalul de boli infectocontagioase). DECESUL în caz de deces. cu medicatia primita sihutame n tu l ex ecutat p en t ru ziu a respectiva. Scoaterea bolnavului din evidenta sectiei si din comenzile d»-alimente. Asistenta va avea grija sa ia imediat înapoi inventarulifVmas asupra bolnavului. Anuntarea administratiei spitalului în vederea înstiintarii iipnrtinatorilor. asistenta are urmatoarele sarcini: Pregatirea documentatiei pentru medic în vederea întocmiriirpicrizei si a referatulu i de deces. asistenta are urmatoarele UIT ini : -Pregatirea documentatiei pentru medicul salonului. Interesulttiintjfic. î n legatura cu transferarea bolnavului. avînd grija ca totodata sa fie trimisa si foaia de ob servatie în ch ei ata. ordonat. înstiintarea prosecturii si luarea masurilor pentru transportulcadavrului în vederea necropsiei. ca si grija fata de fostii ei bolnavi. De la acest lucru s evii. 101 . Completarea biletului de trimitere a cadavrului la sectia depnwectura. acordîn du-i îngrijii ile necesar e pe drum. în vedereaIlirlinierii evoluti ei bolii. formularii epicrizei. In ambeleimnuri. însotirea bolnavului pîna la sectia sau spitalul unde acestau font transferat. trans ferarea se face pe baza întelegerii între cele doua unitati. se face la fel ca si în cazul iesirii obisnuite a boln avilor. pentru a fi trimise spre o rientare împreuna cu bolnavul. Pregatirea bolnavului pentru transport. întocmirii biletuluiilo l nmsfer. înstiintarea familiei despre trecerea bolnavului în cealalta unitate. trebuie sa o îndemnedi< a se interesa în zilele urmatoar e de spre soarta bolnavului. daca starealui ar necesita acest lucru. Preda rea lui asistentei sectiei unde s-a f finit transferul. medicamente etc.(inferat pe ca re o are si fata de bolnavul care pleaca acasa. Asistenta trebuie sa pastreze aceeasi grija fata de bolnavult ni . avînd grija ca iii'i'Hta sa plece din sectie curat. abate numai l a ordinul medicului. Scoaterea bolnavului din tabelul cu regimuri si condica demedicamente. copierea foii de observatie si rezultatelor analizelor deIiiliorator. p recum si paturile si perna de pe targa.

asistentava ramîne si ea în salon. pe care-1 va iscali împreuna cu doi martori. linistita. pentru a fi pastrate în casa de fier. încurajînd pe ceilalti bolnavi. . Amtentele vor avea grija ca bolnavii sa nu stea în momentul transportuluipe coridor si usile saloanelor sa fie închise. în tot timpul cît cadavrul se gaseste în salon. cu exceptia banilor si obiectelor de valoare. care se predau la adminintiatie. asistenta va aduna bunurile bolnavului si va întocmi un inventar. în aceste momente. Tot ceea ce s-a gasit asuprabolnavulu i se pastreaza într-un pachet pîna la sosirea apartinatorilor.Daca apartinatorii nu sînt înstiintati în momentul decesului. Decesul influenteaza defavorabil bolnavii din salon si chiar din sectia întreaga. caro. se demoralizeaza usor. Transportul cadavrului din sectie trebuie facut în liniste.

mutarea bolnavului dintr-un salon în altul. transportul în sala de operatie sau de tratament si înapoiereal u i în salon. Iloln av ii în stare grava nu se p ot deplasa singu ri si to cmai de ei11 chirie s a se ocupe mai mult personalul de îngrijire. trimiterea bolnavilor pentru examinari de specialitate în nidrul sectie i sau la alte sectii . Transportul bolnavului la spital cade în competenta serviciuluii l c salvare. al caror t ratament seface prin intermitenta si care nu sînt în stare sa se deplaseze singuri. problemele ridicate de transportul bolnavilor trebuie bine cunoscute11 c» asistent a. Din acest motiv. Tran sportul bo lnav ilo r în cadrul spitalulu i es te ex ecuta t demi le m ai mul te or i d e b ran ca rd ieri . eliberarea vremelnica sau definitiva din spital a unor bolnavicioni ci sau cu îmbo lnaviri de lunga durata. de la locul de munca MIUI de la locul accidentului. în sa m unc a lo r es te di ri ja ta . transferarea lui la o alta sectie sau la o alta institutie sani tarii . precum si probleiimic pe care acesta le ridica. la f el si transportul bolnavului dintr-o institutie spitaliceasca. însa de fiecare data bolnavul trebuie sa fie însotit « I c un cadru de specilitate de obicei de o asistenta care deci cunoaste principiile fundamentale ale transportului. Bolnavul poate fi transportat în urmatoarele împrejurari: internarea lui în spital de la domiciliu. într-alta.TRANSPORTUL BOLNAVILOR Transportul bolnavilor face parte integranta din îngrijirea lor.

Un transport necorespunzator. bolnavii în stare grava. obnubilati si somnolenti. cu palprevazut cu roti. pe lînga faptul ca extenueaza bolnavul si intensifica fenomenelesubiective.de asistente. din cauzanesigurantei în mers nu au curajul de a porni si deci nu pot f i lasat ineînsotiti. desi se pot deplasa singuri. aratîndu-le ca acesta nu le va produ ce nici o durere sauoboseala în plus. Transportul efectuat în conditii bune evita agravarea durerilorsi a socului trauma tic. pentru a combate frica si a le reda siguranta în mers. precum si cu vehicule. varsa turi etc. în cazuri de urgentechiar si transpo rtul trebuie efectuat de ele sau de oricare angajaial spitalului. Un numar foarte mare de bolnavi pot sa se deplaseze singuri. bolnavii accidentati. în functie de gravitatea afectiunii dec are suf er a. indepedent de scopul saumijlocul cu care se executa t ransportul. adinamici. d e d is tan t a s i scop u l tr an spo rt ulu i se p oa te efec tu acu brancarda. unele categorii de bolnavi psihici. spitalului. Pe acesti bol navi în cadrul deplasarilor în incinta. Transportul bolnavului. autosalvari. astenici. cei suferinzi de afectiuni ale membrelor inferioare care îm piedica utilizarea lor pentru deplasare. bolnavii scosi din sala de operatie sau de nastere. O alta categorie de bolnavi. . emaciati. fiindu-le asigurate toate conditiile de conf ort. cu leziuni grave si ceicu leziuni usoare la membrele in ferioare. în stare de soc. în sectie sau între sectii este suficient daca asistentii îi va tine de brat. care însotesc totdeauna bolnavul. insistînd asupra importante iac es teia în vede rea îns anatosir ii lor. c u scaun sau fotoliu rulant. cu carucioare. poate provocahemoragii. poate agrava starea bolnavului sau leziunile existente. Din acest motiv. contribuind la protectia leziunilor si la mentinerea unei stari generale multumitoare. bolnavii febrili. bolnavii cu insuficienta cardio-pulmonara grava. bolnavii cu tulburari nervoase si de echilibru. Asistentale va explica nece sitatea depl asarii . epuizati. Transportarea bolnavilor nu este o conditie obligatorie a spitalizarii. avioane sanitare (aviasan) sau helicoptere. Ea va comunica mijlo cul dutransport. la caremiscarea este contraindi cata. Vor fi transportati în orice caz urmatoarele categorii de bolnavi: bolnavii inconstienti. trebuie sa se tina seama dourmatoarele : Bolnavii vor fi pregatiti din timp pentru transport. poate transforma o fractura închisa într-una deschisa.

Din acest motiv. cînd directia trebuie sa fie inversa. pentru a împiedica transmiterealiolii lor. Mijloacele de transport vor fi totdeauna dezinfectate «lupa transportul bolnavilor infectiosi.Bolnavii vor fi îmbracati în mod corespunzator anotimpului. i M l ile dureroase sa fie menajate. pentru ca sa nu raceascani' ilrum. Daca transportul este de lungailimila. transportul pe mîini trebuief(Veiit cu foarte mare atentie.ru a nu lasa bolnavul cu capul în jos. targa. sustinute. El nu trebuie expus la scutuifiri sau zguduiri. fotoliul sau locul bolna11 i în vehiculele de transport trebuie bine captusite cu paturiperne. |ieiit. Din aces t motiv. îl va supraveghea în tot timpul transportului si va lua în caz le nevoie masurile de prim-ajutor. Bolnavul va fi asezat cu privirea îndreptata în directia mersului cu exceptia urcari i scarilor. iar bandajele si pansamentele na fie bine fixate. biletul de trimitere etc. în timpul transportului trebuie asigurat bolnavului maximum onfort posibil. Ea trebuie sa satisfneil pe drum bolnavului anumite dorinte de exemplu sa opreasca(MitoHalvarea daca boln avul nu se simte bine etc. în vederea acestui scop. Eidicarea bolnavului si asezarea lui pe brancarda sau în pati* vor face cu foarte mare precautie ferindu-1 de dureri. rezultatele examinarilorile laborator . TRANSPORTUL ÎN INCINTA SPITALULUI Transportul pe teritoriul spitalului sau al sectiei se face cu targa NIUI fotolii rulante. sectii sau institutii Miiiiitare vor fi însotiti de documentatia stiintifica si administrativa enrespunzatoare (copia foii de observatie. carucioare cu trei sau patru roti si paturi rulante. Bolnavul transportat trebuie sa fie însotit de o asistenta i'iire. în vederea acestui scop trebuie asigurat numarul nece" iii de persoane. Acesti bolnavi vor fi transport u l i sin guri într-un autovehicul. ilmutoi drumului si mijlocului de transport. în timpul încarcarii si descarcariiiiiiliiiivului de pe branc arda.). Se va avea gri ja ca pozitia bolnavului sa fie cea mai comoda. traumatisme. M u oboseala. Efect înmiit transportului în perioada curatirii sau aerisirii saloanelor nu( " l n permisa. iar vehiculele sa fie prevazute cu arcuri sii t i t i cu garnituri de c auciuc. Bolnavul transportat la alte servicii. 105 . va apl ica medicatia prescrisa la plecare. pentru a amortiza eventualele zdrunciuAlnri. ferestrele salonului vor fi închise.

Scaun portabil. 29 A). La capatîi se pune o perna subtire.Transportul cu targa. Targa va f i adusa pîna la marginea patului. Asezarea bolnavului din pat pe targa trebuie facuta cu mareprecautie. O dat a cu desfacerea ei. si introducînd mîinile cu palma si degetele . care pot fi strînse printr-o încheietura atunci cînd targa nu Fig. doua sau trei asistente se vor aseza de-a lungul patului. Pentrutransportul bolnavilor mai puti n gravi se utilizeaza si scaune portabile cu doua bare paralele de lemn. 2S. Traga este cel mai simplu mijloc do transport. La unul dincapetele targii. Ea setine strînsa si se desface numai în momentul utilizarii. Legatura dintre bare este asigurata prin doua cîrlige de îmbucare dinmetal. pînza este ridicat a de un suport metalic. între cele doua bare de lemn si cele doua cîrlige demetal este întinsa o pînza pe care se va culca bolnavul. Targa se va acoperi cu o patura si cu un cearceaf. de partea targii atîrnate. Cazarmamentul de patva fi bine fixat de targa. pentru capulbolnavului. fiind tinuta lacele doua extremitati de doi bran cardieri. Autosalvarile si avioanele sanitare au târgi confectionate dintuburi de metal care se culiseaza pe roti în sinele din vehicul. atîrnînd-o doar de cîte un singur min er de-a lungulmarginii patului (fig. în functie de greutatea si gravitateab olnavului. Bolnavul va fi învelit cu o a doua patura. cînd targa va fi atîrnata. 28). pentru ca sa nu cada în timpul încarcariisi descarcarii bolnavului. Targile utilizate în spitale sînt alcatuite din doua bar« paralele de lemn. Acestia aduc targa înpozitie orizontala. la nevoie soadauga si o musam a si o traversa. se utilizeaza. capatîiul se ridica automat. prevazute cu mîner (fig. Targa este prevazuta cu patru pi cioare metalice. pevazute la extremitati cu cîte un mîner.

Trecerea bolnavu--r' l ui di n p at in targa. > asezarea largii linga pal. '.' g. > asezarea largii linga pal. asezarea boliiuvului pe targa. . U ridicarea bolnavului. 29.' «ducerea largii în pozilli> orizontala.

Bolnavii cu traumatisme abdominale se asaza în decubil dorsal. iar brancardierii concomitent ridica si cealalta margine a brancardei. B). persoana. cu capul usor ridicat. în acest caz. în acest moment. o pat ura rasucita în fo rma de s u l sau o perna c ilindrica. Ea tine toracele si capul bolnavului. sub fruntea lor se asaza un sul improvizat din cearceafuri. daca are putere de a se atrîna de gîtul brancard ierulu i. i a ra treia de membrele inferioare. brancardierul va lua bolnavul în brate. . asistentele. Bolnavul poate fi urcat si coborît de pe targa si de o singura. 108 . bolnavul va fi asezat pe targaîn pozitie sezînd. celetrei asistente vor face la coma nda un pas spre pat. asezînd cu grijabolnavul la locul lui. Pe brancarda. bolnavul va fi acoperit. Cele trei asistente se vor aliniala marginea libera a targii si vor ridica bolnavul dupa aceeasi tehnica. la comanda. Se va avea grija în special de bolnavii cutraumatisme ale coloanei vertebrale care se transpo rta pe o suprafatarigida. Bolnavii cu traumatisme toracice se transporta în pozitiesemisezînd. sprijinindu-1cu o mina sub omo plat si cu cealalta sub coapse. în momentul cînd bolnavul a foslridicat din pat. sprijinind ceafa acestuia pe antebratuls au . Capul bolnav ului va fi mentinut flectat. s au an tebratu l flectat al trau mati za tu lu i. men tinut cu ajutorul pernelor plasate la spate. îl vor ridica deodata în sus. Transportul bolnavilor cu traumatisme ale coloanei vertebrale sau cu leziuni în re giunea spatelui sau regiunii fesiere se transporta în decubit ventral. Asistenta care se gaseste spre capul bolnavului comanda miscarile echipei. rezemati de per ne sau de paturi rasucite în sul. Sub regiunea poplitee se asaza perneîndoit e. Dupa ce bolnavul a fost ridicat de pe targa brancardierii vor lasaîn jos marginea brancardei dinspre asistente. Acesta asezat acum cu grija pe targa (fig. fac un pas înapoi (fig. A d ou a a s is t e n t a rid i c a b ol n av u l d in re g iu n e a lo mb a ra . 29 C). dar cu miscarile inverse. 29. Tot aceasta pozitie se recomanda si în caz de leziuni în regiuneagîtului. cu genunchii flectati. în asa fel ca regiuneamen toniera sa at inga to racel e . cu exceptia cazurilor cîndnatura îmbolnavirii sau a trauma tismului cere o alta pozitie. aducînd -o în pozitie orizontala chiar sub bolnav. în cazul traumatismelor craniene. Descarcarea se va facedupa aceeasi me toda.întinse sub bolnav. Bolnavii cu leziuni ale fetei se transpo rta în decubit ventral . Targa cu bolnavulva fi adusa pîna la marginea patu lui. Pozitia lui va fi mentinutaîn decubit dorsa l.

Pentru sincronizarea miscarilor. Dintre numeroasele prototipuri existente. Targa va fi dusa de doua sau patru persoane. ea trebuie mentinu ta dupa posibilitati înpozitie o rizontala. Unele carucioare au în loc de pînzanumai un suport. E le sînt prevazute cu 3 sau 4 roti. în raport cu natura afectiunii. care se mînuiesc usor si nu ocupan|iu|iu în plu s. sub membrul lezat ui asaza o perna sau o musama. fio de asistenta care însoteste transportul. Kxista garnituri complexe de paturi cu porttargi la care suprafu( a utila a patului poate fi alunecata pe porttarga si invers. în acest ultim caz este mai bine daca bolnavu l va fi culcat pe larga cu capul înainte. ni c i s c u tu r a t a . 31). iar de aici înapoi . brancardierul l i n urma. pe c are se poate aseza o targa adaptabila la canirior (porttarga. avînd însa grija ca gîtul si toracele sa(d ramîna libere. »«l u l preferabile porttargile pliante. 30). pentru ca. fig. cel dinainte. pozitia bolnavuluii ii timpul transpor tului va fi în decubit dorsal. evitândnul IVI transp unerea bolnavului din pat pe targa. t a r g a t r e b u in d n i ci l eg a n at a. iar în caz de tulburari de deglutitie sau hipersecretie salivara. din acest motiv. se poateuitate de la aceasta reg ula. Carucioarele utilizate pent r u transportul bolnavului au în general înaltimea meselor de operatie. pentru a preveni acumularea si aspiratia «(U'retiilor. sau invers.la urcarea scarilor. Pe partea lor «uporioara este întinsa o pînza asemanatoare cu aceea de pe targi | M« care este culcat bolnavul. î n t o tl i mpu i transpo rtu lui. vor fi fixati pe targa. fie de brancardierul dinurma. Transportul cu caruciorul (fig. Bolnavii nelinistiti. înpozitie Trendele nburg.în caz de leziuni ale membrelor inferioare. La nevoie se fixeaza în aceasta pozitie cu ajutorul unei « ijarfe. vor ridica targa pîna aproapeilt1 nivelul orizontal. Mersul trebuie sa decurgac u p a s i u so r i. neutru a nu cadea pe drum. Bo ln avul transpo rta t cu targa va fi s up ravegh eat to t ti mpu l. pentru a se putea transporta usor bolnavul de pe carucior peninsa. ei trebuie sa porneasca la comanda. Iu r la coborîre cu capul înapoi. stînd fata în fata cu brancar dierul. excitati si psihici. Bolnavii inconstienti vor fi transportati în decubit semiventral. avînd însa grija ca bolnavul sa aiba tot deauna capul în partea mai ridicata. Daca panta nu este prea accentuata. iar la coborîre. cu pasi schimbati pentru a micsora oscilatiile targii. Membrul superior traumatizat se asaza peste toracele liolnavului. ducîndu-1 la urcus cu capul înainte. sa poata fi mai usor supravegheat.

f Fig. 30. -Ridicarea brancardei de p e portbrancarda. 31. . ~ Transportul bolnavului i cu caruciorul.1-ig.

în timpul transport in pat. împingerea caruciorului se face în asa fel calu|a bolnavului sa poata fi supravegheata în permanenta. Pentru sustinerea picioarelor. Aceste carucioare se misca usor si pot fi împinse de o Hingura persoana. 33). Transportul cu fotoliul rulant (fig. R o t i l e c a r u c i o a r e l o r s î n t p r e v a z u t e cu g a r n i tu r i d e c a u c i u c l M-ntru a rula f ara zgomot si a amortiza cele mai mici neregularitatin l» pardos elii. confectionate din tuburi de metal cu roti prevazute cu camere(HUMimatice asemanatoare cu acelea de la bicicleta sau cu garnituri umple de cauciuc plin. iar în spate are doua minere. iar îngrijirea lui se continua în ti mpu l < r: u i sportului (fig.l Ig. Dintre carucioare este de preferat cel cu patru roti. Fotoliile rulante sînt carucioare în care bolnavii por fi transportati în pozitie sezînd. leziuni trau .rsului. 32). Din acestmoUv. fotoliul are ui porturi corespunzatoare. ulu îngriji vta IdraMilui. Ele i i n l. tecarucicare special amenajate. caci celanull/ poate sa se rastoarne foarte usor cu ocazia miscarilor mai ample. 32. în unele cazuri exceptionale cînd bolnavul trebuie transportat «li'. Fotoliul rulant se utilizeaza pentru transportul intraspitalicescal bolnavilor e maciati.s la diferite servicii de diagnostic si tratament. deci în directiaiiK'. acesta va fi plasat cu capul catre brancardier. astenici cu afectiuni articulare. el poate fi menU"ut pe ace ste caru cioare. de unde "4o manevrat de brancardier sau de asistenta.

inflamatoare sau paralitice ale membrelor inferioare sau ul<< bolnavilor la începutul convalescentei. 33. ii în fo-Fig. Bolnavul.matice. J i u rulant. el va fi ridicat în pozitie sezi nilsi apoi rotat de-a lungul unui ax vertica l cu 90° pentru a ajunge Inpozitie transversala. 34. fiind sprijinit în tot timp ul de asistenti1 . în vederea acestui scop. cealalta aranjeaza picioarele si apoi le ridica. l-'iij. care nu se poate ridica de loc în picioare. dupa cua fost îmbracat în halatul de flan ela. Asezarea bolnavului în foto transportat la serviciile de diagnostic sau tratament. va fi asezatîn fotoliul rulant de doua asistente. însa nu este cazul sa faca deplasari în picioiirc. chiar sub spatele . trebuie na astepte. toliii rulant. aducîndu-1 cu spatele pîna la marginea patului. Asistenta de la picioare ocoleste apoipatul si împinge fot oliul pîna la marginea acestuia. Prima asistenta se gaseste la spatele bolnavului si-1 sprijina de subsuoara . Fotoliile rulante se utilizeaza cu succes si în cazurile cînd bolnavul. cînd acestia pot sa se im-ntina în pozitie sezîn d. pe pat. Transportul .

bolnavul nu trebuie transpus mereuilln pat pe carucior . fiindpliabile. îl ridic a si îl aduc înapoi în fotoliu (fig. fara ca asist entele sa scape membrele inferioare ale bolnavului. elepul l'i imobilizate separat eu cîte o Mna. 36). ci va fi transportat direct cu patul. Spitalele-bloc functioneaza pe 8 10. în acelasiIn i p se întorc pe jumatate fata în fata si cu mîinile dinspre fotoliu rind bolnavul sub axile. Fotoliulwlo imediat tras înapoi. pe care îl fizeaza cu ajutorul picioarelor. Plasarea bolnavului înapoi în pat se face la fel ca si scoaterea « l i n pat. trecînd pe fiecare împreuna HI patul sau în salonul fixat. de aici pe masa de operatie. usilor. Mai departe este necesar caIntre saloan e si coridoare sa nu existe praguri. Carucioarele descrise. se utiliiMMiy. 34). pîna le aranjeaza pe sustinatorul de picioareIn pozitie adecvata. cealalta mina o introduc sub genunchiiBolnavului. Rotile deînrl stl pot fi man evrate de bolnavi în vederea autodeplasarilor . însa paralel cu rotile de cauriur are fixata cîte o roata de metal. a caruciorul pliant destinat autodeplasarilor. f ara sa aibe pe nimeni în fataIni. cu ajutorul rotitelor sau al dispozitivului rulant. dar cu miscari inverse. Aceasta metoda de transport nu poate fi aplicata la toate spitalele vechi. Prin utilizarea acestui «îNlcm de transport. Transportul cu patul rulant. Transportul bolnavului între etaje t rrlmie sa se faca cu ascensorul.. care nu atinge solul. i u mai mu lte etaje si transportul bolnavilor nici nu este posibil < 11 3 . reducînd la jumatatenumarul transbordarilor. cu care se poate transporta orice pat care nu are roti (fig. caci ea necesita o dimensionare corespunzatoare a coridoarelor. Fotoliul rulant este împins dinapoi. bolnavul este foarte menajat.1 6 . pot fi depozitate într-un spatiu r estrîns. Acesta este confectii mat dupa principiul aratat mai sus. Paturile pot fi prevazute cu roti la cele patru picioare. care îsi pastreaza fortele fizice. Daca paturilei l l n spital sînt un iforme. Patul cu dispozitiv ul rulant asteaptabolnavul chiar la serviciul de primire si din acest moment el nuurni trebuie transpus din patul lui. pentru caIiiilnavul sa stea în directia mersulu i. anticamerelor etc. sau la aparatulKontgen etc. atunci restructurarile de bolnavi se facfftnl sa se schimbe bolnavii din pat. Pe de alta parte. Aceste carucioare «int cunoscute în institutiile noastre sub numele de ortocar. 35. unu pot fi racordate la un dispozitiv cu roti. Transportul cu ascensorul. Pentru bolnavii cu afectiuni traumatice sau de alta natura nlf membrelor inferioare.Bolnavului. Cele doua asistente se orînduiesc acum la stînga si laMiviipta fotoliulu i. Este forma ideala a transportuluiIni raspitalicesc. iar comunicatiaml i e etaje sa se faca cu a scensoare.

avioane sanitare sau helicoptere. brancardierulsau asistenta va intra întîi în asce nsor si va trage dupa sine fotoliulîn asa fel ca bolnavul sa priveasca spre usa ca binei. Fig. Acestea trebuie sa fie destul de încapatoare. Montarea rotilor adaptabileFig. La iesire el va trage patul. dupa aplicarea rotilor adaptabile. Deplasarea bolnavului cu potla patu l obisnuit de spital. ÎMI usi largi. La sosire. Patul va fi împins în ascensor si brancardierul va intra dupa bolnav.fara ascensoare. 35. parasind liftul înaintea bolnavului. asistenta ramînînd în pozitie corecta la spatele bolnavului. inclusiv patul prevazut cu dispozitivul rulatii. 36. fotoliul sau caruciorul va fi împins afara din cabina. . rulante. T RANSPORTUL ÎN AFARA SPI TALULUI Transportul bolnavului în afara spitalului se face cu mijloacespeciale de transpor t: autosalvari. pentru a putea cuprinde bolnavul cu mijloculsau de transport . încazul transportu lui cu fotoliul rulant sau carucior.

unde trebuie sa-1 predea biroului de primire. învederea evacuarii scaunului si urinii. Incul de destinatie. bolnavul poate fi transportatleu un vagon cu paturi. Se vor oferi bolnav ului bazinetul si urinoarul. excursii. Dupa cum am aratat si mai sus. împreuna cu toata documentatia. iar în vagon ul cu paturi. avioane «imitare si helicoptere se va face cu targa pe care va fi pus patulIni. Pregatirea bolnavului pentru transport. Daca starea bolnavului reclama. el va fi îmbaiat. în functie de starea luiliiavului. 37. Asezarea bolnavului în vehicul va fiIn f unctie de afectiunea de care sufera. adecvata anotimpului si distantei drumului<w va fi parcurs. convulsii etc. pentru a nu avea problemeIn aceasta directie pe drum. contractii. imobilizate.) poate sa fie necesar transportul urgent al traumatiza 119 . în caz de traumatisme însotite de hemoragii sevit face hemostaza. va fi îmbracat în lenjerie curata siîmbracaminte comoda. Punerea bolnavului în autosalvare (fig.unele cazuri. i se vor da doze suficiente de tttt'lmante. transportulItraspitalicesc nu mai cade în competenta asistentei. pe brate. 37). pentru a nu fi chinuit pe drum de dureri. ea are totusiIrcina de a pregati bolnavul pentru transpor t si a-1 însoti pîna la Ftg. Asezarea bolnavului în autosalvare în prezenta asistentei. Fracturile si luxatiile vor fi bine. competitii «portive etc. pentru distante mari. Pansamentele vor fi controlate si la nevoie refawiUi. în unele împrejurari (accidente de circulatie.

Transportul cu t argile improvizate se face dupa tehniciiaratata la transportul cu targa. ea va putea sa-i acorde pe drum unprim ajutor la nevoie si va fi în stare de a da lamuriri suplimentarela institutia unde a fost transportat (f ig. Asistenta trebuie wftfie înzestrata cu tot ceea ce i-ar trebui pe drum pe ntru acordareaunui prim ajutor.tilor în lipsa mijloacelor obisnuite de transport. Trusa de urgenta o va alcatui dupa natura compli catiilor si accidentelor ce s-ar putea instala în cursul transportului : dureri. Targa se poate înlocui cu un scaun : traumatizatul se asazil pe un scaun cu spatar. foi detabla. în aceste cazuri. scînduri. 38. Daca în lipsa de materialnu este posibil sa se improvi Fig. iar cealalta în spatele trauma tizatului. asistenta trebuie sa improvizeze din materialele existente conditiiprielnice pen tru transportul bolnavului cu orice mijloc de transport. autosalvarea. pîna la primul punct sanitar. 38). Aceasta metoda se utilizeaza numai pentru distante mici. usa etc. iar cea din spate apuca spatarul. insuficienta respiratorie etc. traumatizatul vamotorul Drager în t impul transportului tufi transportat pe brate. Ridicarea scaunului se face cu miscari sincrone sub comanda persoanei din fata. hemoragii. palton (în acest din urma ca/ se introduc doua bare de lemn în mînecile paltonului întors p» 1 dos si încheiat). însotirea bolnavului pe drum. cunoscîndbine bolnavul si afectiunea lui. O targa improvizata se poateconfectiona din cearceaf. iar doua persoane se plaseaza una în fata. Nu se pot transporta cu aceastilmetoda bolnavii inconstienti si cu fracturi. TJnele autosalvftr! 911 . patura. Cea din fata prinde picioarele dinainte ale scaumi lui. însotirea bolnavului este bine sa o faca acea asistenta care 1-a îngrijit în spital. Reanimarea bolnavului cu pul-zeze o targa. fiindca.

depasire care ar putea provoca tulburari respiratorii ic. în tot cursul 'Mimului. ca : hematemeza. va regle nt.rda al institutiei unde a fost transportat.il starea lui întrece capacitatea ei de ajutorare.a viteza masinii. ca si excretele captate si pastrate de peilriiin. în curs ul transportului. sub suprave-atenta. Daca el se simte rau va dispune oprirea masinii. asistenta medicala va tine bolnavul '» supraveghere. Asistenta va însoti bolnavul pîna la medicul . In functie de starea bolnavului.ii»ate la transportul cazurilor de urgenta sînt înzestrate cu aparaterespiratie artific iala.iira vehic ulului. Excretiile neobisnuite 'r bolnavului. însa în fond pe baza acelorasi principii ca si în cazul Miluitilor.. oxigenoterapie si alte utilaje si aparateoware pentru ca masurile de reech ilibrare a functiilor vitale salimita începe sau continua si în timpul transportului . cerînd la nevoieijutorul mecanicil or din vehicul. Transportul sugarilor si în special al imaturilor necesita o grijartwwobita.. TRANSPORTUL COPIILOR Transportul copiilor se face numai cu însotitori. în cazul transpor-luicu aviasan. pretinzînd la nevoie de la conducator o deose-4atentie la curbe si la drumuri accidentate. Pentru linistea bolnai i i este bine daca ramîne lînga el pîna ce va fi amplasat în patul Documentatia referitoare la bolnav : copia foii de observatie. Predarea bolnavului. ulii-i ajutorul necesar. se va îngriji sa nu se depaseasca altitudinea de i()0 l 500 m.ilaerul din ca bina nu este conditionat. independent deal. iic. le va prezenta împreuna cu bolnavul. va dispune oprirea bolnavului la prima instituitinanitara de specialitat e. melena. «MI autosanitare sau avioane special amenajate. vomica etc. ea va cauta sa mentina moralul bolnavului si la nevoie. Ei vo r fi transportati totdeauna împreuna cu mama. lillctul de transfer etc. La reîntoarcerea la locul de munca va raporta medicului sef sectie modul cum a suportat bolnavul drumul si starea în care ' i'usit sa-1 predea la destinatie. Asistenta trebuie sa controleze temperatura bolnavului si venHuVia mijlocului de transport în cursul drumului. prevazute cu mijloaceti»* încalzire si incubator de transport sau cosulete speciale din nuielenu 11 material plastic c aptusite cu paturi de lîna si perne încalzite 117 . le va capta ivase închise si le va pastra pîna la predarea lui. care-i va putea acorda acestuia îngri-ii'llti de urgenta.>.

dopurilor de la termofoare sau sticle calde. în lipsa unor astfel de vehicule special amenajate. . circulatiu. sonde Nelaton (nr. apnee. Trusa se completeaza cu medicamente analeptin» cardiovasculare (Mcetamid. asigurînd pe tot parcurnuldrumului. Micoren sau Karion).rt. Cofeina. indifer ent de anotimp. termoreglarea si va înregistra orice schimbare ce s-ar produce Instarea copilului ca : crize de cianoza. se va verifica înca odata etanseitaten.so. în cursul transportului. Imaturul va fi îmbracat corespunzator cu învelis de vata si asezat în incubator sau într-un cos captusit si încalzit. Aut. în acest ultim caz. Asistenta însoritoare va porni cu cop ilul numai dupa ce a primit aprobare speciairt.osanitara trebuie sa fie prevazuta cu s ursa si mijloc de administnitioxigen (butelie cu tub si pîlnie). Predarea si raportarea executarii sarcinii de transport se fiiola fel ca si în caz ul adultilor. pansamente si casoleta cu lenjerie de rezerva. racirea sau supraîncalzirea lui luînd imediat masurile necesari» de îngrijire.cu termofoare sau sticle cu apa calda. 12 14 pentru dezobstruarea cailor respiratorii). pen. Medicatia acordata în timpul drumului se notea/. trusa de urgenta cu seringi. asistenta însotitoare va urmari 'in permanenta functiile vitale ale imaturului: respiratia. Indicatiile medicului privind îngrijirile ce trebuie acordul^ imaturului pe drum vor fi notate în mod exact. înainte de transport. modificari <h» puls. pentru a crea conditiile necesaratransportului imaturului. imaturul va primi tratamentul de ur< genta. o temperatura de 24 26°. se poalnimproviza o autosanita ra obisnuita. toate în stare de perf« cta sterilitate. paloare. într-o foaie pe care o va atasa la documentele cu care transporlrtimaturul. pentru acest lucru de la medic.

Instrumentele medicale au o varietate foarte mare. Instrumentele uzuale necesare pentru examinare si tratamentconfectioneaza din me tale. pastrate. Din acest motiv. INSTRUMENTARUL NECESAR EXAMINARILOR SI TRATAMENTELOR CURENTE INSTRUMENTE Sl MATERIALE PENTRU PRECIZAREA DIAGNOSTICULUI Spatul» linguala (apasatorul de limba) serveste pentru apalimbii la examinarea cavitatii bucale s i a faringelui. fiind întretinute. Apasatoarel e de limba se confec din otel-carbon sau otel inoxidabil..INSTRUMENTARUL îngrijirea bolnavilor. o. oto-rino-larinlojjia. care. cauciuc. . examinarile clinice si de laborator. Este i rmata dintr-o lama lunga de 12 15 cm prevazuta cu doua unduiriMoare. stomatologia etc. Contactul spatulei cu mucoasa linguala pe o suprafata mai întinsa excita terminatiile nervoase ale acesteia. necesita un numar atît de mare de instruii|. tehni ' do tratament necesita o serie de instrumente. chirurgia. Totalitatea ustenlor utilizate în practica medicala constituie instrumentarul. încît cunoasterea lor constituie o specialitate aparte. care-i dau o forma de S. rilizate si în parte utilizate de asistenta. Unele oiiilitati ca : obstetrica si ginecologia. materiale plastice etc. sticla. aceasta trebuie sa lebine. din plastic sau din Mda. tu practica curenta de îngrijire a bolnavului se utilizeaza unmar restrîns de instru mente.

il in gu al a es t e în d o i t a în un g h i d re p t . Cu a jutorul acestor tuburi metalice si alarculuisefixoux. O forma speciala a acestor stetoscoape serveijlopentru auscultarea zgomotelor c ardiace ale fatului. Auscultatiiicu Stetoscoapele biauriculare este foarte comoda. Sunetul se propaga în stetoscop nu numai prin coloana interi o ar a d e a er . caracterul fenomenelor acustice se mod i l'irrt de obicei. asa încît deseori devin greu de apreciat. închisa printr-o membrana subtire de ebonit sau celuloid. La aceste steto scoape tuburile de cauciuc pot fi prelungite si cu doua tuburi metalice. c i s i p ri n pe ret i i l u i .unele spatule linguale sînt prevazute cu o serie de orificii sau sîn! formate numai dintr-o margine îngusta de metal. pentru a reducila minimum suprafat a de contact cu limba. . La unele stetoscoape flexibile biauriculare. Acest tip < l i > stetoscop se numeste stetoscop flexibil biauricular. Stetoscoapele se confer tioneaza din lemn. legate între ele printr-un arc metalic si prevazute de asemenea cucîte o oliva.oiide ebonit. finisarea lor perfecta. Prin întarire însa. De accaHlflmembrana poat e fi atasata o vergea metalica terminata cu un bnl. iar pavilionul stetoscupului se aplica pe portiunea de examinat a corpului. cu un diametru de 2. Stetoscopul tip Fila tov" con sta dintr-un pav ilion de me tn lsau material plast ic de care sînt fixate 2 tuburi scurte metalice. fiind utilizai oîn obstetrica. numita placa auriculara (pîlnia acustica). I > r capetele acestor tuburi este prins cîte un tub de cauciuc. La cealalta extremitate.5 cm. Aceste stetosco ape poarta denumirea de fonendoscop(fonendoscopul Binaschi) si au menirea de a a mplifica fenomenaliacustice. spatul. numita pavilion. cornetul sau pa v llionul este înlocu it cu o cutie de rezonanta de forma cilindrica p lai fi. dintr-un tub cilindric d« 15 20 cm. avînilfiecare o lungime d e 40 50 cm.ftmai bine stetoscopul în ure chi în timpul auscultatiei. atît pentru medic. Este unul din instrumentele cele mai importante pentru examinareabolnavului. acustica corespunzal oiirosi elastic itatea tuburilor de cauciuc. Unele dintre Hosînt demontabile. Aceasta se aplica poteritoriul de exp lorat (pîlnia sonora). avînd o extremita te largita în forma de pîlnie sau cornel. Stetoscopul serveste pentru auscultarea inimii si plamînilor. Calitatea superioara a unui stetoscop reiese din: îmbucumit precisa a pieselor. tubulstetoscopului se întinde sub fo rma unei placi cu 6 8 cm diametru. metale sau materiale plastice. oît si pentru bolnav. Aceste olive se introduc în urec hi. prevazute la capatul opus cu cîlco oliva. Stetoscopul se compune. în unele cazuri. în esenta.

Exista diferite modele de specule nazale. alama nichelata sau din porteHuprafata exterioara a speculelor trebuie sa fie absolut neteda linutios polisata. îndreptate perpendi ii Iar pe mîner. care se int rodu ce în luciul auditiv extern. La unele ciocane de reflexe sînt adaptate si piese anexe (ac. Speeulul auricular serveste la îndreptarea canalului auditiv '' ni pentru examinarea portiunilor sale profunde si a timpanuluiijutorul oglinz ii frontale. Partea metalica a ciocanului este nichelata si pornita. trebuie sa fie bine fixata pe rama.M'Hc dincolo de articulatie cu 2 brate fasonate.Ciocanul de reflexe serveste pentru declansarea reflexelor ostecImdioase. se con( miieaza din alama nichelata si polisata. Oglinda este mobila. perfec t finisata. care se prelun . Speculul auiicular este format dintr-oii pîlnie metalica cu tubul uso r prelung it. lasînd sa patrunda i le de lumina în interiorul foselor nazale. pentru declansarea reflexelor cutanate si examenul sensiOglinda îrontala este un dispozitiv pentru iluminarea cu lumina flcctata si examinarea cavitatilor prefoimate ale organismului ii re comunica direct cu exteriorul: cavitatea bucala. faringiana. miductul auditiv extern etc. . Speculul nazal serveste la examinarea portiunilor profunde ale i w latii nazale. Bratele ' nlroduc într-unul din orificiile nazale si apoi prin strîngerea modei i a mînerelor dilata orificiul nazal respectiv. can el at e nu m ai la o ex tr emit at e (c ea la lt a. Val v ele vaginale au uni diferite. p ermitînd îndreptarea ei în orice directieÎMI. Oglinda"Ic prevazuta cu un orificiu central si are o distanta focala de 15in. Ele sînt fnimate din 2 ramuri arcuite si articulate (mînerele). Dimensiunea bratelor variaza între 40 si 50 mm. iie dupa calibrul lor. Mlnerele se confectioneaza din metal sau material plastic. Acestea se desfac în timpul examinarii prin strîngerea i merelor. Dupa forma se"«n u : v alv e si mpl e. din argint. Se confectioneaza în patru dimensiuni. iar cio-' unul propriu-zis din metal la al carui capat se adapteaza o piesa cauciuc pentru ca loviturile de percutie sa aiba o elasticitaten espunzatoare. i-rinta). i ud ca mîner) si d uble. Oglinda frontala este formata dintr-o oglinda sferica concava 'Uata pe un cerc de material plastic cu diametrul reglabil. iar reflectarealuminii sa se faca corect. canelate la ambele extremitati. Este format dintr-o coada (mîner) si ciocanul propriu-zis. Valva vaginala serveste pentru dilatarea vaginului în vedereamenelor sau tratamen telor in travaginale. pentru femei nulipare si multipare.

Mansctumanusilor trebuie sa acopere mlnecile halatului si sa nu trea»'rt. Controlul integritatii manusilor se face. fie prin umflare cu a er. degetolotrebuie sa intre com plet. 40) Este mai grea îmbracarea sin gura a manusilor. Manusile d« cauciuc asigura o izolare per fecta a mîinilor celui care Io poarta. marginea întoarna . în acest ca/ 40. Manusile de cauciuc sînt de diferite marimi. care se muleaza pe mîna. Fig. Ele trebuie sa fie elastice. Este fo art e impo t ant ca ele sa fie alese to td eaun a d up a mari mcii mîinilor persoanei care le îmbracil. altfel fiind incomode siputîndu-MM rupe în timpul manoperei. sub ele. Suprafata valvelor trebuie sa fie perfect neteda si margini In tesite pentru a nu rani mucoannManusile de cauciuc obiij nuitesînt confectionate d intr-nn cauciuc foarte fin. în n utnusile corect îmbracate. îmbracarea manusilor steril' s e po a te fac e cu sau fa ra a jutoiîn ambele cazuri avînd grija cu suprafata lor externa sa nu < > atinga de piele sau de alte obiect» Daca îmbracarea se face ci ajutor. 39) consta din doua valvi» reunite între ele. îmbracarea manusilor de ca-marginea ambelor manusi se tu uciuc. Specul ginecologic bivalv. toarce în afara. fie prin umplere cu lich id. fiind numerotate. care se apropie sau se îndeparteaza cu ajutorul unui surub care le poate fixa la distanta dorita.Speeulul ginecologie bivalv (fig. permitînd n miscare usoara si executant oricarei manipulari. 39. NA nu se rupa si sa reziste la tempo ratura de sterilizare. persoana care le îmbracintroduce mîna în manusa a can margine a fost întoarsa si tinui ide persoana care ajuta (fig.

ele se îmbra ca pe mîinile umede. i'mina apoi la fel si îmbracarea manusii mîinii stingi. INSTRUMENTE PENTRU INJECTII Sl PUNCTII Seringile. pentru a usura patrunderea cu acul în vena (fig. pentru ca sacauciucul. în sa fiecare este construita dupa acelasi principiu. cilindrul este prevazut cu cîte o armahiril metalica. Seringa de tip Eecora (fig. sîn t la ma jo ri ta t e a se ring ilo r cen trale. apoi se trateaza cu alcool. Manusile nesterile îmbracate pe mîini se spala cu perie si cuApun. 41 a) este tipul de seringa cel mai desutilizat la n oi. armatura metalica are forma 123 . Ele potdiferite modele. La cele doua extremitati. în timpul. Corpul de pompa este confectionat dintr-un cilindru de «l lela gradat în zecimi de ml la seringile mai mici si în jumatati de IM l Iu seringile mai mari. împreuna cu amboul pe care se aplical d e i n je ct ie. se aduc 2 sau 3 degete de la mîna stinga sub reverul usii. Dintre acestea. Orificiul deunicare cu corpul seri ngii. La un el engi de capacitate mai mare se plaseaza ex centric. Corpul de pompa se termina printr-unub cilindric. apoi manusa dreapta ridicata. Seringile se confectioneaza numai din materiale perfect sterillKiihile.I sub presiune în locul indicat. în locul care corespunde portiunii dorsale a mîinii si apoi usa se întinde pe mîna si marg in ea îndoita se în toarce la loc. pe marginea <'\ cilindrului. Dacae sînt umede. La celalalt capat al cilindrului. lichidul este îmi'H I . cu sublimat sau cu alta substantani iKcptica. una închide cilindrul. i le esentiale sînt reprezentate printr-un corp de pompa gradati re se misca un pi ston. 11 b). p e r m i t î n d t o tu s i ounicare cu corpul seringii printr-un orificiu strimt.uiftuusii stingi este prinsa cu degetul mare si aratatorul de la mîna ' pta si manusa este întinsa pe mîna stinga. Seringile sînt mici pompe simple. Mîinile se vor pudra cu talc înainte de a îmbraca manusile. care servesc pentru iij wi area solutiilor medicamentoase sau pentru asp irarea produ 1 i fiziologice sau patologice din organismul bolnavului. pe care s e adapteaza acul. Lichidulin j e c t a t s e as p i r a c u a j u to r u l p i s to n u l u i î n c o r pu l de p o mp a>poi prin inversarea directiei miscarii pi stonului.ic ar ii nu es te pe r mi sa int rodu c er ea degetelor su b ma rg in ea ' misii. denumit ambou. în alcatuirea ei intra doua ^materiale : sticla si fier nichelat. terminîndu-sen l i f o r m a d e a m bo u p e c a r e s e fix ea z a a c u l .

2 i 5 . 2 0 s i 5 0 m l . e seringa pentr u tubemi ItnJk f seringa pentru insulina. Seringi pentru injectii.U M > d piesa intermediara (ambou metalic) pentru geringi de tip Luer. Pistonul se adapteaza perfect la suprafata interioara a corpi deseringa.5. montat Inaceasta extremitate a seringii. cu rolul de a proteja marginea sticlei si este prevazut < mica proeminenta. a -S e ri ngi tip B e cord. Prin acesta se introduce pistonul metalic pnzut cu un mîner.unui inel. cu a mb ou c entral . Dupa plasare a pistonului în corpul de pompa se aplica peHhacesta un închizator metalic (capac). Armatura metalica este sudata cu un aliaj cu baza de cositoipe cilindrul de stic la. 41. Acesta are doua mici scobituricu care se fixeaza pe proeminenta de pe inelul met alic. închidere a corpului de pompa se asigura printr-un i 10 l'ig. c -s er inB â tip T. 1 0 . elastic de metal asezat într-un sant ce înconjura cilindrul plutonului. b -cu ambou e xce ntric . . l . Seringile tip Record se fabrica cu o capacitate de 0.

124 .

42) este o seringa de pul celei Eecord. Seringa mixta se deosebeste de seringa de sticla prin aceea cau i o un ambou met alic pentru fixarea acului (fig. 41 d). me talul si sticla au un coeficient diferit dei atare la modif icarile de temperatura. Seringa tip Roux este o seringa de tip Eecord. i tji la sterilizare.Dupa cum se stie. Dupa in-rtiiuleioase. Are o capacitate de 100 250 ml p r e z in t a un mî n e r la ar ma tu ra ei d is tala. Seringile pentru tuberculina (fig.i la seringile tip Eecord. împartit e în 100 d e div iziuni. neutra si termore1 intenta. Serin\ n-stea au avantajul ca nu se sparg. pistonul trebuie scos din cilindru. Are capatul pentru ac excentric. iar pistonul sa se miste usor. i'rincipiul de functionare si gradatia sînt aceleasi ii.FII/. 41 e) sînt seringi de tipul Eecord «uu Luer. 41 c) este confectionata mi m a i d in s t i c l a. Seringa tip Collin este facuta complet din metal. Pen tru a evita ad erarea . Seringa de tip Guyon (fig. Alaturi de seringa tip Eecord se mai utilizeaza i alte tipuri de seringi: Seringa tip Luer (fig. ele se sterilizeaza însa 'îmi usor si sînt mult mai ieftine. 125 . B a c on s t a d i n t r-u n c i l i n d ru d e l icla slefuita în interior în care este introdus un alt iliudru slefuit în exterior. Nu este permisa folosirea unui piston de la o seringa lailiid ru l unei alte seringi. l'l. Cele doua armaturi metalice sîntlegate între ele prin doua bare me talice la exteriorul seringii. Seringile tipl. însa uneori se ga Guyon. caci în caz con-irsticla poate sa crape. Ionului de cilindru. Ea deriva din modelul Boux si Tollin.iuu1 se confectioneaza si din materiale plastice. De aceea. cu deosebireat rt. ca re tureaza injectarea. gradarea este facuta pe piston. ilol'ormeaza prin fierbere. seringa se spala dupa întreit ntare cu apa calduta si se sterge bine. atît la pastrare. s. Fiecare piston corespunde unui anumit iindru. seringile se spala cu eter sau ben-'i i i l si se usuca. Se foloseste în urologie si otomolaringologie. sa fie '\contate din sticla compacta. cu o capacitat e d e l ml. Aceste seringi robu ie sa aiba gra d are si slefu i re perfecte. ce serveste drept piston. avînd o capacil i t l e de 10 ml. Seringa dentara este prevazuta cu doua mînere laterale pentrnrealizarea unei presi uni puternice.

.

Acele sînt de diferite marimi.5 kg pentru o seringa de l 2 ml. încarcarea soface defectuos si în timpul injectiei o parte din lichid fuge înapoi înseringa printre piston si corpul de pompa. La o seringa de buna cali tate. cu o extremitate ascutita.5 kg pentru o seringa de 5 si 10 ml. trecînd de aceasta portiune. pistonul va reveni la punctul de plecare. respectiv 40 de diviziuni. de 4 kg pentru oseringa de 20 ml .Pentru a se putea distinge clar gradatiile. Calibrarea seringii este tot asa de importanta. O seringa trebuie sa faca vid complet si nu trebuie sa permililscurgerea lichidu lui pe lînga piston. Acele pentru seringi sînt. volumul de 2 ml fiind împartit în 20. . uleioase. Verificarea gradatiilor este de asemenea foarte importanta muiales în cazul sering ilor care se folosesc pentru injectarea unor caiititati precise de medicamente. de 3.) de locul introducerii lor în organism si de felul seringii la care vor fi aplicate. Acele pentru seringi (fig. în caz contrar. Pentru verificarea seringii la compresiune se procedeaza astfel: seaspira cu ser inga alcool de 90°. tuburi metalice fine si subtiri. mersul pistonului este inegal. corpul seringii este foarl nîngust dar cu o lungime corespunzatoare pentru cele 100 de gradatii. Se utilizeaza pentru injectii intradermice. se astupa cu degetulorificiul unde se adapte aza acul si se exercita o presiune moderatiipe piston. Daca seringa este buna. eterice etc. Daca aceasta nu este perfecta pe toata întinderea corpului de pompa. 43 44). apa nu patrunde între armatura si sticla. ceea ce face ca în anumite parti sa fie nevoi** de o apasare mai puternica. Alegerea lor se va face în functie de proprietatile fizico-chimice ale solutiilor care vor fi injectate (solutii apoase. avînd o gradatie dubla pe o parte sipe alta a corpul ui de seringa. si se recolteaza unele lichide. se închide ermetic si se apasa pepiston cu o forta de aproximati v de 2. pistonulpoate sa sara si lichidul de injectat sa patrunda mai brusc în tesuturis a u î n v e n a . Pentru v erificarea seringi lla aspiratie se trage putin pistonul. 41 f) sînt de asemenea de tip Ec cord cu o capacitate de 2 ml. Seringile pentru insulina (fig.se injecte aza solutiile medicamentoase în organism. prin caro. Verificarea legaturilor dintre tubul de sticla si armatura metaliciise face în fel ul urmator : se trage apa în seringa. se astupa apoi cu dege tul orificiul de adaptare a acului si dupa aceasta se trage si mai mult pistonul. Seringa nu trebuie sa permita scurgerea alcooluluiîntre piston si cilindru în decu rs de 11/2 minute.

adapta la acestea si acele nfoc. fara sa permita scurjjoioa de lichid împrejur. sa taie pielea bolnavului si nu sa o rupa. platina. l distincte : capul si tubul acului. jectii intramusculare.. ele mod curent. nefi ind fo losi te în Acele trebuie sa fie drepte si flexibile. fara saproduc vreun zgomot. Acele cudiametrul cuprins. si vîrfuri jumatate tie lombara. .ip Luer. vîrfuri scurte.42 si 3 mm. acesta trebu ie sa o strapunga usor. t?>. numit bizou. 4:4. Diametrul acelor pentru inje ctii variaza între0.90 mm se noteaza de la l la 20. lungi pentru destinatii speciale.eze perfect la amboul omizilor.pt. Tubul acului porneste de la c i i p s i s e l''ig. Capul M'olor poarta de obicei numarulilimcnsional al acului. iar grosimea peretilor între 0. Ele sînt alcatuite din doua. vîrfurile acelor pentru Injectii sînt de trei tipuri: vîrfuri lungi. rAce pentru punc intravenoase. io «e aplica pe amboul serin' nr (.10 si 0. Apasînd a cul înc et dar cu fo rtacres cînda asupra pielii. Ascutisul lorse verifi ca prin strapungerea unei piei fine naturala sau artificiala decaprioara întinsa-p e un tambu r. dar mai din otel-carbon sau otel inoxidabil. aceste di n urma avînd un diametru mai mare. Ace pentru int e r m i n a p r i n t r -u n viii ascutit. taiat în forma de lliitfhi. pentru punctii si injectii Fig. bine ascutite. Se înmieste utilizarea unor piese numite vîrfuri intermediare. Capul acelor se confectioneazaIpil doua tip uri: unele pentru seringi tip Record si altele pentru>iii(ti tip Luer.42 si 0. pentru injectii subcutanate si intramusculare. valoarea cifrelor fiind inv ers proport io n ala cu c alib rul lor. Dupa înclinatia planului detaiere al biroului. Capul trebuie sa se tmi.Acele se confectioneaza din alama nichelata. între 0.tionate pentru seringile HII Itecord. Eestul acelor se noteaza numai dupa diametrul si lungimea lor.20 mm. cu scopul de a se l ou.

Sînt trocare care au si un tub lateral pentruscurgerea lichidului. 45).70 1. INSTRUMENTELE UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL CURENT Pensa simpla este o pîrghie de gradul trei care serveste pentruprinderea si manipu larea obiectelor sau tesuturilor care nu trebuitiatinse cu mîna. stiletule s t e f i x a t d e m î n e r p r i n î n s u r u b a r e . punctii si anestezie Pentru punctie lombara Pentru perfuzie subcutanata 0. Exista trocare la care m" pot atasa mai multe stilete de diferite marimi.42 0. Trocarul este format dintr-un mîner prelungit prin s t i letul ascutit care patrunde într-un tub de metal numit camasa trocarului sau canula. însa si cel mai mic este mai gros decît un ac obisnuit de punctie (fig.72 1. Sti letul în realitate reprezinta vîrful ascutit n ltrocarului.80 1.20 0. Ea este formata d . în acest caz. lungimea si vîrful apelor Felul acului Diametrul (mm) Lungimea (mm) Vîrful Pentru injectii intradermice Pentru injectii subcutanate Pentru injectii intramusculare Pentru punctii venoase Pentru aspiratii. Trocarul. Cele curbe sînt folosite pentrupunctia vezicii u rinare. Acesta împiedica astuparea acului si se utilizeaza si pentru curatirea lui. el este protejat de un a parator.60 1 3 0.5 0. Trocarele se deosebesc prin dimensiunile lor. Tocarele pot fi drepte sau curbe. numit mandren. la care se adapteaza un tub de cauciuc în timpulpunctiei.90 0. Este un instrument folosit pentru strapungerea tesuturilor si extragerea lichidelor.20 3 6 13 35 40 50 70 30 40 80 160 70 100 80 scurt lung lung scurt diferit scurt lung Acele trebuie sa fie înarmate cu cîte un fir de metal de grosimt* corespunzatoare.6 0.80 1.TABELVl II Diametrul.

Pensele anatomice (fig. Capetele de apucare ale acestorpense sînt prevazute în partea lor interioara cu crestaturi mici cart» intra exact în santurile corespunzatoare din partea opusa daca pensa 128 .in 2 brate metalice. din otel-carbonsau otel inoxidabil. P en s e l e s imp le a u di fe ri t e fo rme dup a întrebu in t a r e . c ele din otel inoxidabil trebuie sa fie perfect polisate. sudate la una din extre mitatile lor. 46). Pensele ex<» cutate din otel-carbon trebuie sa fie acoperite cu un strat de nichotsau crom.

Se folosesc pentru introducerea tampoanelor în urechi si la în departa rea corpu rilor straine d incan alul auditiv extern. gicale. fonia.fiita exterioara a bratelor este neteda sau poate sa fiecrestata. Fig. în starile de inconstienta. Sînt folosite pentru aputesuturilor.l " l. 47) se deosebesc de cele anatomice prin fn| ilni ca în loc de crestaturi au. 4fi./. . Falcile pensei pentru . Aceasta este formata din 2 brate reunite cu ajutorul unei saniere (luticulatie cu sant). i ii. Trocare Fig. <>lu anatomice sînt de diferite dimensiuni. anatomice. pe partea interioara a extremitatii Ina ((dor. l l Pensa pentru urechi are brate curbe sau în baion eta. l'ensele chirurgicale (fig. 45. are adiferitelor obiecte : ace de seringa. Aceasta articulatie permite demonstrarea instru-nunitului pentru a fi curatat cu minutiozitate. 48) se foloseste pentru tra-UtMra limbii în caz de cadere a ei înapoi. tampoane devata etc. 47. ele se folosesc pentru. narcoza etc. care la strîngerea lor mentin vîrfurile în pozitie co-UM'la. Pensa pentru apucarea limbii (fig. P en tru i'ii colo doua capete ale pensei sa coincida exact exista omica proie-i nintuita pe partea interioara a unui brat si un orificiu corespunzator |M* celalalt brat. Pensa pentru 11 n i paraeenteza. Pense Fig.ioneaza bine si în felul acesta capetele pensei se închidperfect. Pense chirur-limba. di nti (cîiiige) lungi de circa 2 mm. pentru sustinerea marginilor plagilor în momentul etc. 48.

io 1 2g ....

6 sîngerînde.Cea 111:11 folosita forma este pensa cu dinti. £Tu se admite nici o deplasare laterala a marginilor falcilor. articulatia la ambele tipuri este demonstabila (cu pivot).&(\ i pontici se faco prin strin gerea unui tub de cauciuc cu diametrul de 10 12 mm între falcilepensei. P e n se . Aceste p ense au o articu latie de mon tabila cu pivot.lim bii Iad* sl o. Exista mai multe modele de pense hemostatice. La extremitati are dinti ascutiti. Iar imni'r<«l<« pol/ fi fixate ou H j u torul uno Vcnlicnrou rezistentei si elasticii . Atunci cînd cremaliera este închisa pe ultimul dintre ei. Verificarea rezistentei si elasticitatii pensei se face prin strîngerea unui tub de cauciuc. 41)) sînt folosite pentru apucarea iji comprimarea vaselor traumatizate. falcile se suprapun pe toata lungimea lor. a -cu dinti.Fi g. Cele mai întrebuintate sînt pen sele hemostatice cu dinti (pense Kocher) si pensele cu f aici ovale prevazute cu dungi transversale (pense Pean). care se îmbuca perfect atunci cîn< lcremaliera este fixata pe ultimuldinte. La închiderea pe ultimul dinte al cremalierii nu trebuie m\ se observe deformatiile pensei. Pensa ginecologica. Fixarea mai strînsa a falcilor se face prin ficarea cremalierii pe ceilalti dinti. Ele sînt construite dupa principiul pensei p en tru apu carea l imb ii. transfuzii etc. Trecerea cremalierii de la un dintel a ce lalalt tr eb u ie sa se fac a u so r s i l en t. care se deosebesc prin particularitatile falcilor. Se confectioneaza din otel-carbon sau otel inoxidabil ni ch e l a t respe ct iv po l is at. însa au o larga aplicare siîn tehnica tratamentului cu perfuzii. Dupa blocarea bratelor înacest fel. La o pensa de buna calitate. h e m os tat ic e . av î n d marg i n il e p er fe ct ta io a se . pensa nu trebuie sa prezinte deformatii. 43 . iar în apropierea mînerului sînt prevazute cu cîte un dispozitiv de blocare cucremaliera si dinti. tifon sau alte materiale dupa felul penseisi fixarea pe ult imul dinte al cremalierei. Foarfeca. Pensele hemostatice(fig. extremitatea falcilor trebuie sa sesuprapuna exact în momentul închiderii cremalierii pe primul dinte. Bratele pensei hemostatice cu dinti sînt mai lungi decît acelea ale pensei cu falci ovale .

avînd extremitatea rotunjita.nrliitlrt. lor iln'|iln. încercarea acestor foarfece se face taind numai jMMiHiirnent gipsat întarit gros de 15 imn. BratulMi'ior este mai lung decît celalal t.r-un surub. (fift. ci numai pentru înahlilwea lui. 51). ilfinuea laicului l 'n irl'ocolor BO faco taind 2 4 0 straturi i Tifonul nu trebuie . Al doilea tip este actionat de un surub. perfuzie. La aceasta încercare. Diferite tipuri de foarfece. iar supraf n t n. lor trebuie sa ramîna neteda. acest prestub nu poatefi utilizat pentru reducerea lumenului t ubului. Celluni des ut ilizate sînt prestuburile Mohr si Hauffmann. prelungite fiecare cu un cutit cotit si articulate 'iil. alimentatie artificiala etc. l'restuburile (fig. între care se asaza tubul de . Unele foarfeci sînt demontabile. 50. aspiratie. rtg. B ratele lor sînt articulate printr-un pivot. Aceastamito ca dupa folosire sa se curete bine.s. Foarfecele pentru taierea pansamentelor se întrebuinteaza mai 'i In sala de pansamente. si ml NO deschida usor. Lungimea lor este de 30 cm. Aceste foarfece sînt formate din 'ihiere îmbinate.Ji: t lunece între lame. maryluilo sectiunilor nu trebuie sa se sfarîme sau sa se retraga. fiO).MI foarfecelui i -t n do nhlpftl » l t > 14 HUN 17 Cin . Primul tipînchide tubul prin actiunea u nui arc de otel .<i. Foarfecele cu cioc sînt folosite la scoaterea pansamentelor gip' ii. Prestuburile sînt dispozitive simple careservesc pentru r eglarea si închiderea tuburilor de cauciuc de la aparaM« de transfuzie. l'nnlr s : i n ( urlxi ol. foi'lu:i. cu care se poatevin'isi distanta d intre doua bare metalice. Ele sînt mai mari decît celelalte tipuri sio forma frînta. adica bratele lor se pot desfaceu Intermediul une i articulatii cu pivot sau cu un sant. iar bratele trebuie .

51 c) fie prin realizarea de frînturi de-a lungul tubului cu ajutorul unor placi metalice. Bisturiul trebuie sa fii» foarte ascutit. spre vîrf. în care este introdus si fixat nisurub. Sonda canelatâ se întrebuinteaza pentru explorarea traiectelorfistuloase si determin area directiei acestora. Sondele Sînt instrumente destinate pentru introducerea l oi1 în conductele si traiectele pre-sau neformate ale organismului. vîrful metalic. Bisturiele sînt principalele instrumenlo taioase. butonal<< etc. de aceea asistenta medicala le v i iîntretine t otdeauna în perfecta stare de functionare. & model Hoffmann. Cu ajutorai acestui prestub se poate calibra usor si dupnnecesitati lum enul tubului de cauciuc. Cele mai multe reduc sau închi'l Fig. Vîrful are forma de lo petica ascutita. cu vîrf ascutit. 5 2 . care se arunca dupa utilizare împreuna cu aparatul. -5/. Bisturiele pot fi drepte. lumenul tubului fie prin compresiunea progresiva a unui cilindrucare se rostogol este într-o sina (fig. Aparatele de perfuzie si tramfuzie din materiale plasti ce sînt prevazute cu prestuburi proprii. Se utilizeaza pentru scarificarea pielii invederea unor va ccinari. Ele sînt confertionate dupa mode le foarte variate. pentru explorarea caviF i g . diferite. Ea este formata dintr-un mîner care poiilofi din metal sau din material p lastic. Prestuburi model Mohr. Este confectionat din otel de înall iicalitate. c prestub di n materi al p lastic. Mînerul este mai Iun n decît lama si este mat sau polisat. Lanteta de vaccinare. Bisturiele curbe au o lama mai lata spre capat. Bisturiele (fig. Bisturiele drepte au forma alungita. avînd în vedere ca de aceasta depinde efectuarea ru. Ele sînt formate din miner si lama. 52). lama lor fiind mai taioasil.cauciuc. partea lorcea mai taioa sa fiind cea din mijlocul lamei. Lungimea lor variaza între 12 si 15 cm. pida si precisa a interventiilor . B i s t u r i e c u l a m e . cu lama curba.

este necesar ca pe suprafatalor sa nu existe nici un l de zgîrieturasi polisarea lor sa fieminutioasa. c sondi . sticla. Sondele uretrale pentru noi po t fi e x ecutate din niH.al. 5 3 . cauciuc sau 11 i n (. lungindu-se IM nivelul butonului.9 mm. Malecot sau Casper.on la un capat si o urecheI n c e l a l a l t . marginiIo Iesite. nu praf ata ei neteda. Urechea (icl)uie sa fie perfect ovala. pentru introducerea tampoanelor cu ocazia pansamentelor etc.l'iita neteda si marginile Honda butonata are forma nnci ti je rotunde. Sonda trebuie sa se poataîndoi la un unghiu de 90° sinft HO îndrepte apoi fara sa jiroainte vreo f rîntura la locul In îndoire. ele au o lungime de 15cm si vîrful în forma cioc.! -un material plastic. prevazutain sant. sau cu unlnil. butonat aIn iinibele capete. 6 scndo. Acestea sînt confectionate F i g . Un capa t al sondei este rotunjit. iar celalalt latit în forma11 Iaca triunghiulara. 53 c).lor. la11 ullatura vezicii urinare. (hi este formata dintr-o lama metalica îngusta si lunga. Cele inui bune sînt acelea din nsrint. p e c a re a r il. Pe acesta se gasesc l 2 orificii laterale. prei i u si la drenarea vezicii. Sondele uretrale sînt f oloNite la eliminarea urinii.Avînd în vedere o le vi n în c on t ac t cu mu c o a s a u r e t ral a s i vez i c a l a .oa-o leza. Ele s e executa din fier sau alama. Tiemann. cele maifbuintate au o lungime de 14 17 cm. E s t e e x e c u t a t a îl l n argint sau alte metalenichelate si polisate. Are o lungime de 16 cm si diameli ni de 2. Sondele canelate trebuiel ie drepte sa aiba o su. S o n d e u r e t r a l e a sonda Kilaton. Pentru drenarea vezicii urinare la femei se utilizeaza sondele <l/.er (fig.

Sondele de cauciuc au o consistenta moale sau semimoale. Daca marcajul se sterge. sondele uretrale prevazute cu balonase umflabile (fig. Grosimea sondei se exprima în unitatile scarii de gradatieCharier. La aceasta extremitate se poatoaplica seringa Guyon. 54). Capatul celalaltal sondei este desc his si usor largit. iar în apropierea vîrfului. iar cealal ta usor largita în forma de pîlnie. Ele sînt preva zute cu mandrene. Lungimea acestor sonde este între 24 36 cm. iar cel strimt servestepentru umflarea balonasului din apropierea vîriuluisondei. Determinarea so ndelor cu ajutorul acestor scari se face prin stabilirea ultimei gauri. l 2 orificii. iar gradatiile urmatoare cxi cîte 1/3 mm în plus. Aceste sonde sîntprevazute cu doua lumene paralele. materiale plastice sau metal. Diametrul sondelor exprimat în unitati Charier este marcat la capatul lor deschis. aTÎnd extremitatea care se introduce în vezicaumflata. Acestea sînt formate dintr-o placa de metal decirca 4 12 cm. dintre care cel largreprezinta sonda propriu-zisa. In locul acestor sonde pot fi utilizate. Se insufla apoi aer prin lumenul corespunzatoral sondei. Pentru controlul gradului de umflare a acestuibalonas. . gradatia :i 18-a 6 mm etc. sonda este prevazuta la cealalta extremitatecu un balonas de control caro se umfla si se desumfla împreuna cu primul balon. ele sînt de mai mult» tipuri.din cauciuc moale. Salonasul din apropiereavîrfului se înfasoara în stare goala împ rejurul sondei. cele din apropierea vîrfului împiedicînd astfel caderea sondei din vezica. prin care sondaînca poate fi trecuta. F i g . scari pentru determinarea diametru lui cateterelor Charier". pri ma gradatie echivalînd cu 1/3 mm din diametrul extern. cu mult succes. cu ajutorul carora se introduc în vezica. iar grosimea variaza dupa necesitati. care la acest nivel este mai îngustat si se introduce învezica. umf-lînd ambele balonase. Astfel gradatia a3-a are un diamet ru de l mm. Sondele utilizate pentru sondajul vezical la barbat sînt confectionate din cauciuc. în care sînt tai ate si marcate gauri începînd de laprima pîna la a 30 a gradatie (l cm). Sondele au o extremitate cu vîrful închis si rotunjit. Dupîimodul cum este confo rmat ciocul sondei. utiliza ta în cazul spalaturilor vezicale. S o n-atunci diametrul poate l'i determinat pe asa-numitele da cu balonas. la aceeasi extremitate. gradatia a 6-a 2 mm. 5 4 .

în esenta este însa format din doua piese de metal care se in . aproape ascutit cu o foarte usoara'i (latura pe vîrf. 56) este un t ni) de cauciuc subtire cu un diametru de Fig. unele prevftyute cu baloane de etanseizare sau bifurcatii pentru introducereaUnor medicamente în plus etc. l afitt cm la pilor. Pentru executarea unor investigatii si îngrijiri medicale se utilUoaza diferite sonde cu unu. Sond ele de metal sînt încu rbate în forma Sonda gastrica (fig. care arata lumi sonda. doua sau trei compartimente. subtiat. 55) este un tub de uciuc lung de 70 75 cm.rica. Deschizatorul de gura se confectioneaza dupa diferi te mot l i ' l c . La 45 cm de la capatul ro pîna unde trebuie intro« gaseste la nivelul m stomac. Sonda este gradata din 5 în 5 cm. 53 a). 55. Cînd acest semn se arcadei dentare. lanevoie. ciocul sondei este în continuare directa cu ' pul sondei (fig. La ca-spalaturi stomacale. în cazul manevrelor d e investigatie si de tratament din(jura. Descrierea lor o vom da la tratarealeii meilor respective. Sondele cu ciocul încurbat se angajeaza i usor în canalul uretral. Sonda pentru H 5 mm si o lungime de 140 150 cm. ' vîrful sondei este circular ca l a sond a Nelaton . La sonda Mercier. jiiUul sondei care se introduce în duoden estefix at a o p ies a me ta li ca o v a la ra . esofag. 53 b) are ciocul de asemenea încurbat. mi i d i n tr e c ap e te es te în ch is si ro tu nj it . faringe. pr ev a zut a cu nu meroase orificii laterale.. Fonda duodenala (Einhorn) (fig. Deschizatorul de gura sau departatorul de maxilare se utilizeazapentru deschider ea cavitatii bucale si mentinerea acesteia în stareili'Hchisa. precum s i în caz de narcoza. i n lotrul ei este de obicei de 8 10 12 mm. iar sonda Thiemann l runde cu mai mare usurinta în partile mi t e a l e u ret re i . Sonda Thiemann (fig. sonda a ajuns rani mucoasagu. iar la 70 75 cm în duoden. cu peretii grosi.La sonda Nelaton. n u mit a oliv a. s o n d a a j u n g e î n s t o m a c . \ i i > mai sus de acest capat sînt cîteva orificii x marginile netede pentru a nu tunjit esteim Kemn.Hl. L a 4 5 c m d e l a a r ca d a d e n t a r a . laringe etc. ciocul sondei este îndoit în unghi obtuz.

Fig. -Casolelâ. 56. Deschizator de gura (pentru mentinerea gurii deschise). Fig. Fig. Sonda duodenala Fig. Einhorn. Deschizator de gura (a si b). . 57. SX. 59.

136 .

prevazute cu un capac. 59) sînt cutii rotunde de metal cu peretii perfo uiti. îndepartînd prin aceasta maxila-. Casoletele (fig. care prin înaintare inde-'lU'leaza vîrfurile îndoite ale barelor (fig. care se misca împrejurul unor axe de la baza. se introduc între arcadele dentare la mijloc. 58). Fixarea lui în pozitie se |IMΫ cu ajutorul unei cremaliere (fig. Un model mai comod de utilizat este acela format din doua ircnde de metal (fig. Dupa terminarea acestei operatii prin învîrtirea cilindrului \(crn se închid orificiile si interiorul casoletei ramîne izolat. Prin învîr 11 rea acestui cilindru. orificiile casoletei si ale cilindrului se pot supra pune si astfel aburii patrund usor în interiorul ei în timpul sterili-. mentinînddeschisa ii vitatea bucala cu ajutorul a doua cremaliere laterale care se gasescin afara c omisurii buzelor. La exterior.Ic. nlro. încurbate la mijloc pentru dintii incisivi. Orificiile casoletelor cu material nesterilizat trebuie sa fie ne pilrat deschise în timpul sterilizarii. cu orificii. suprafata de contact a deschizatoarelor de gura « n arcada dentara este captusita cu plumb sau cauciuc. 57 a).troduc între arcadele dentare cu ajutorul unui surub sau cremaliera K largeste deschizatura dintre ele. Uita si axa de miscare a departatorului. 57 b). M o de lu l ce l ma i sim plu es te fo rm at din do ua bare me t a li c e . iar casoletele cu material steril 11 chirie sa aiba orificiile închise. fiind formate din doua pîrghii de gradul al II-lea îndoite la ui si asezate fata în fata. Alte modele îndeparteaza arcadele dentare prin strîngerea mî-'H'i'iilui. casoleta cu ma iiTiul sterilizat trebuie sa fie prevazuta si cu o eticheta pe care scrie . prevazut de asemenea. în afara de aceasta. La unele modele. i i r i i . Aceste modelese introduc p rintre dintii molari ai arcadei superioare si inferioare. urc. casoleta este înconjurata « I n un cilindru mobil. cele doua bare se însurubeaza piesa. care repre-. . cu punctul de sprijin comun. i uluite la extremitate.

sticla. pentru aruncarea laiiipoanelor. pentru colectarea salivei. confectionat din metal emailat. Ceasul de nisip este format din doua recipiente de sticla.unjite. portelan. ovale 'mii cilindrice. sondaje. carton im prognat sau material plastic. unite între ele printr-un canal îngust si fixate într-un i'lutiv de lemn.ibil sterilizat". Prin forma sa speciala este bine adap l i i l n l â pe regiuni curbate ale corpului. instrumentelor întrebuintate etc. din care motiv este folosita la. Unul din tre cilin d ri este ump lut cu nisip . Prin rasturnarea ceasului se va scurge nisipul din cilindrul superior în cilindrul inferior într-un interval de timp determinat. Tavita renala este un vas de forma unui rinichi. cu marginile lol. a pansamentelor. la varsaturi.Cea 137 .vi/.

100). drenaje etc. în vederea aceluiasiscop s e utilizeaza si ceasurile semnalizatoare (vezi voi. care poate fi ata cata si distrusa. cee a ce permite rasturnarea ceasului dupa scurgerea nisipului din cilindrul superior în cel inferior. pipeta este prevazuta cu o mica para de cauciuc. întretinerea si pastrarea lor dupa anumite reguli. perfuzii. La celalalt capat. pentru confectionarea pipetelor. avînd peretii de diferitegrosimi. Ele sînt formate dintr-untub de sticla lung de5 6cm. Tubul de cauciuc de buna calitate trebuie sa fie elastic. întretinerea si pastrarea instrumentelor si aparatelor se facedupa felul materialu lui din care sînt confectionate: din metal. 60). PASTRAREA Sl ÎNTRETINEREA INSTRUMENTARULUI Instrumentele si aparatele cer o îngrijire atenta. daca este cazul sterilizate în prealabil si ase zate apoi fiecare la locul unde se pastreaza (fig. dar si pastra rea lor constituie o problemacare trebuie cunoscut de asistenta. de 15 20 si 30 de minute. Pipetelecele mai simple sîn t picuratoarele normale. O astfel de pipeta aspira10 12 picaturi. pe marginea careia este gravata o scara. Grija fata de instrumente si aparate consta în manipularea lor corecta. Placa este fixata printr-osarniera. la aparate de transfuzii. deoarece decalitatea lor depind e într-o masura mare si calitatea tratamentelor. Dupa întrebuintar e. ca : durata sterilizarilor. nas si urechi. La numeroa se dispozitive ele se înlocuiesc cu tuburi de materialplastic. cu un diametru interior care variaza de la l la 6 mm. instrumentele trebuie curatate. sanu intre în para de cauciuc.Diame trul vîrfului pipetei este de l mm. Ceasurile de nisip sînt folosite pentru masurarea si evidenta intervalelor mai mici de timp. Acestea sînt fixate pe o placa. Din acest motivnu numai întretinerea. Pipetele sînt tuburi de sticla cu o extremitate efilata. si de perete. Tuburile de cauciuc sînt folosite ca accesorii pentru diverse dispozitive. farafisuri. Instrumentele si aparatele trebuie întretinute si pastrate în asafel ca în oricare mom ent sa ne putem folosi de ele. II fig. de 2 5 si 10 minute. sifoanelor etc. Aspirarea lich idelor trebuie facuta cu atentie. la aspiratia secretiilor. iradiatiilor etc. din . a bailor. cu ajutorul careia se aspira si sepicura diferite sol utii în ochi. subtia t la una din extremitati. Tuburile de sticla au diametre diferite si sînt utilizate pentru aface legatura într e tuburile de cauciuc.surile de nisip sînt de doua feluri: de masa. Tuburile de cauciuc sînt folosite la irigatoare. Sînt fabricate din cauciuc de buna calitate.

crestaturi sau suruburi vor fi desfacute. acestea se îndeparteaza cu benzina. imediat dupa întrebuintare. suruburiH c. instrumentelor. Cele care sînt folosite mai des. se sterilizeaza si se pastreaza separat în dulapurile de instrumente. Instrumentele care ' iii. Instru . Pastrarea instrumentelor curate în Flg.ic. din cauciuc.la. curatate cu atentie si spalate în stare demontata. Perii pentru curatirea nu articulatii. 61. Instrumentele din metal vor fi curatate bine si spalate cu peria. dupa aceasta manopera. în special la articulatii. Daca au urme de grame sau ulei. Se va patrunde întoate adînciturile. Cele utilizate mai rar vor fi unse cu un strat subtire de vaselina sau ulei de parafina. dulapuri de instrumente. sterse cu o flanela se pot pastra nesteril în cutii metalice sau de carton. i njta si sapun. avînd însa grija sa nu se deschida partile componente ale diferitelor instrumente între ele. 60. santuri. Instrumentele astfel curatate si uscate. respectînd particularitatile de îngrijire a fiecaruia parte.

. eprubstele. cutitele etc. se usuol. notînd si pe capac ca pacitatea. obiectele de sticla se clatesc obligatoriu cu apadistilata si apoi se usuca. 61). se pastreaza înfasurate în tifon în cutii de carton sau lemn. var.. La spalarea sticlei cuapa calda se pot întrebuinta cu folos substante. dupa care vor fi spalate. vatasau tifon. Dacavasul este murdarit cu substante org anice insolubile în apa se întrebuinteaza solventi organici: alcool. Seringile se pastreaza perfect curate în cutiile lor originale.mentele taioase. cade exemplu seringile. Instrumentarul de cauciuc (sonde. avînd grija sa nu se schimbe pistoanele de la o seringala alta. se pudreaza <u . tavitele renale si alteobiecte de sticla în care au fost reco ltate sînge. tuburi de cauciuoetc. învelite fiecare separat. prin metodele aratate mai sus. Este bine daca seringile sînt grupate dupa calibru în cutiiseparate. avînd grija totodata sa nu se foloseasca substante care eventual ar putea dizolva aliajul cu care sînt lipite partile metalice decele din sticla. La curatir ea aparatelor confectionate din sticlanu se folosesc materiale care pot zgîria sti cla. avînd însa în vedere pericolul de incendiu. Dupa spalare. Instrumentele de sticla se pastreaza ambalate în hîrtie. curatate siuscate. eter. Instrumentele de sticla se pastreaza spalate bine. benzen. clatind energic. cum sînt: bisturiele. într-un dula p separat. rogoz. varsaturi etc. ca : f osfatul de sodiu. prin stergeie sau tamponare cu o pînza de bumbac. asezate pe muche cutaisul în sus. lesie. Spalarea acestor instrumente se face cu perii speciale prevazutecu o coada. aceste substante fiindinflamabile. manusi. în cutii individuale pe cît posibil încutiile originale în care au fost livra te. iarseringile tip R ecord cu pistonul scos si uns cu vaselina. care curata bine peretii vaselor. Pentru a spala unvas murdar se pune înauntru unul din aceste materiale si se adaugaapoi apa. Vasele. stiind ca murdaria se depoziteaza în specialla locurile de jonctiune a sticlei cu metalul. imediat dupa folosire se clatesc sub un curent de apa si apoi se scufunda într-un amestec sulfo-cromic sau sublimat. Un vas de sticla este bine spalat daca apa. Acestea prin urmare necesita o curatire minutioasa pentru îndepartarea substantelor depozitate. distilata se scurge fara a lasa picaturi sau urme pe el. Trebuie acordata o atentie deosebita spalarii si curatirii instrumentelor mixte. sputa.) se spala imedia t dupa întrebuintare cu apa calduta. unde se tin 24 deore. care permite introducerea ei în partile cilindrice aleaparatelor (fig. confectionate din mai multe feluri de materiale. benzina etc.

cu apa si sapun. adaptat la robinetul cu apa. Tub u ri l e de ca uc iuc uti li za te p en t ru pe rf uz ii si tr a n s fu zi i s e i la dupa o tehnica speciala (vezi voi. Cu aceasta l oda se pot spala o data 5 10 sonde. Sondele de cauciuc vor fi spalate la un curent de apa cel putini | > de 5 6 ore. Peteculvii lua dintr-o man use veche rupta. D upa uscare. materiale plastice se pastreaza la fel. dupa care manusile sînt uscate peiiiliipod cu degete. Solutia dezin Uinta se îndeparteaza cu apa. atît în interior. îndoirea mater ialului de cauciuc este interzisa. apoi se împacheteaza fiecare i'iirat într-o bucata de tifon sau pînza si se pastreaza în cutii cu '«tii gauriti. în «i pot fi asezate drept. grasimi si Instrumentarul din "i'iltat si uscat. îngreuneaza munca în momentulh/arii. apoi limpezite într-o solude bicarbonat de sodiu si dezinfectate într-o solutie antisepticail)limat 1°/00. Fiecare bucata trebuie învelita separat în tifon.. Sond ele se pastreaza în cutii de lungime corespun zatoare. p entru îndepartarea substantelor din interiorul A c ea s t a s pa l ar e se p o a t e re a l i z a mo n t în d s o n d e l e p e u n tu b l ulic cu mai multe brate. Distanta între ele sa fie de 2 3 cm si deasupra sa fie>|Kirite apo i cu o bucata de tifon. manusile se pudreaza cu talc si sejiftMtreaza fiecare pereche separa t. ferit de umezeala. cît si la exterior. împachetate în tifon si asezatefu c. Lipirea se va face cu o solutiecauciuc în acetona pe ambele fete ale manusii. Manusile de cauciuc trebuie spalate imediat dupa folosirea lor. Pastrarea lo r în stare încolacita nu este ' misa. într-un loc racoros. Se recomanda ca persoanele care lucreaz a cu manusi sa-si iiift perechea lor pastrata într-un saculet etichetat cu numele resînainte de a fi puse la pastrate. soluti e de lizol 5% sau formalina). caci pastrînd aceasta forma. d sînt înca pe mîini. II). Pentru interventiirurgicale nu se vor utiliza manusi lipite. . Chimicalele. Instrumentarul din i i i . Este interzisa pastrarea substantelor chimice sau a instrumenh'lor murdare în dulapurile destinate materialelor si instrumentalului. cauciuc trebuie ferit de contactul cu beni caldura. ataca instrumentele iar nubstantele organice de pe instrumentele utilizate reprezinta mediirttt cultura pentru microorganisme. care le deterioreaza. ruptura mica sau o întepatura pot fi cîrpite prin lipire. Sondele linie asezate în aceste cutii pe un strat de tifon sau învelite fie o separat. prin evaporare lenta.utii. bine în cutii suficient de mari pentru a nu sta înghesuite u încolacite. manusile trebuie verificate.

pentru a nu suprainf ec1 uprodusele recoltate pentru examenele de laborator.. Metode fizice. . gura balonului sau a eprubetei la înmVmîntari sau la reco ltari sterile etc. pentru a evita orice riscde infectar e a bolnavului. uscata si umeda. Metodele de sterilizare folosite în practica îngrijirii bolnavuluise împart în doua grup e: I. Ultrasunetul. pe de o parte.STERILIZAREA INSTRUMENTELOR Sl MATERIALELOR Instrumentele si materialele care vin în contact cu bolnavii trebuie riguros sterilizate. Actiuneadistrugatoare a caldurii este explicata prin faptul ca sub influentiiei se coaguleaza substant ele albuminoide care intra în compozitiamicrobilor. . METODELE FIZICE DE STERILIZARE Metoda cea mai utilizata pentru sterilizare este caldura. Ca metode fizice de sterilizare se folosesc : 1. a) Flambarea este o metodil simpla si rapida. 2. în stare lichida. Caldura uscata. distrugîndu-s e abia la 120° în timp de 15 minute. Eprubetele sau baloanele sterile si goale sau cu medii de culturA. flambînd-o astfel pe amîndoua fetolo. Tehnica. Caldura poate fi utilizata pentru sterilizare sub doua formo . :4 3. gazoasa sau solida. pe de alta parte. Formele vegetative ale unor sp ecii de microbi mor in30 de minute la temperatura de 50 60° si în 5 10 minute la 70". avînd însa o aplicare restrînsa nefiind utilizabiliipentru steriliza rea instrumentelor. Ca metode chimice se folosesc diferite substante cu ac|funi» antimicrobiana. Ea consta în introducerea direrl îla obiectelor în flacara. ^ II. Bazele ultraviolete. grosimii membranei lor protectoare si a uscaciunii lor. . 1. Se prinde lama cu doua degete pe marginea ei si notrece de 2 3 ori prin flacara. din cau/a. Prin sterilizare se întelege distrugerea sau îndepartarea tuturorformelor de existen ta a microorganismelor dintr-un mediu sau dope un obiect. . . Formele de rezistenta (spori) suporta însa o temperatura mult mulînalta. Metode chimice. Sterilizarea prin caldura uscata. vîrful pipetelor. 4. Se considera steril ac el obiect care este complet lipsiide orice forma de existenta a microorganismelo r. Prin a ceasta metoda se sterilizeaza : lame <l« microscop. Caldura umeda.

care sa împiedice patrunderea aerului ctat în vas. Pe peretelesuperior se gaseste un orificiu ii care se introduce untermometru. acestea ramîn în zona rece aarderii. învîrtindu-le pentru ca safie flambate plet. apoi setrece metalica (portansa) orizontal prin flacara de 2 3 oripîna la 'i atâtea minerului. direct în flacara. ansase steriliza i mediat din nou. ansa nu se introducede la în-iit. deci metoda nu . 62). asezîndu-le într-o tavita renala. Ma-nilul de sterilizattrebuie sa fie perfect curat. Sterilizarea la aer cald se face în etuva Poupinel (fig. ea avînd l de a distruge prin ardere microorganismeledepuse la suprafata ma si marginea gu rii vaselor. dubli izolati cu asbest. deterioreaza instrumentele. si numai în caz de extrema urgenta. ntroduc cu gura în flacara. Dupa recoltare si însamîntare. Tehnica. dop a unor microorganismedin aer si de a realiza un curent de din vas catre exterior. Prin aprinderea alcoolului. Flambarea se utilizeaza în caz de extrema urgenta si pentru ilizarea instrumentelor de metal.u becu ri de gaz. instrumentele se ibeaza. Ansa se tine alaturi de flacar a 1 2 minute pîna ce se usuca poi se introduce în flacara si se flambeazapîna la rosu. iar sub pereteleinterior se afla sistemul de încalzire electric i c. Peretele tirior constituie usa. în acest caz. Flambarea se utilizeaza la recoltarea produselor patologicepen-cxaminari de labo rator. cu ia deschiderii flacoanelor si fiolelor cu substantesterile. Se va lucra rapid si cu atentie. întrucît partea activa a flacarii înacest caz întrece rumentele . de a împiedica depunerea pe aceasta -. Aceasta metoda se foloseste numai i instrumentele confectionate în întregime din metal: ace deseringi. uscat si învelit în l ie.i! n pa destupare (tinînd dopul între degetul mic si podul palmeidrepte). pe care se asaza obiectele pentru sterilizare. l . c) Steriliza rea cu aer cala este metoda cea mai buna de sterili-n a obiectelor de metal si de sticla. Singurul i'ument care se sterilizeaza în mod obisnuit prin aceasta metoda ansa de platina. Se tine ansa de platina în mîna dreapta ca un creionn arde mai întîi firul de p latina pîna ce se înroseste. în interiorul etuvei Poupinel se gasesc rafturi Iiilice. cac i picaturile din produsulrecoltat pot sari l ui1. xator de limba etc. la însamîntari pe medii de cultura. eficace si nu trebuie întrebuint ata. 11 este o cutie cu peretii metalici. gaurite. pentru controlarea temper a-i i . 1>) încalzirea la rosu are avantajul ca se efectueaza repede. pe carecaldura uscata nu l e na. iire se t oarna alcool. avînd grijaca dopul tinut iîna sa nu se atinga de nimic.

). A M se utilizeaza benzonaftolul care se topeste la 110°. tine temperatura dorita farft supraveghere permanenta. Se foloseste peirsterilizarea in strumentelor de sticla (seringi. îngalliinirea hîrtiei în care sînt împachetate obiectele este semnul unei bun. cilajutorul carora se poate mon Fig. antipirina la 11s u l f u l l a 1 1 ° e t c . Cînd temperatura n ajuns la nivelul dorit. Acestea sînt formate din licu substante chimi ce al caror punct de topire este cunoscut. urmii < rind din timp ridicarea temperaturii..). Steri lizarea se faco In temperatura de 160 180° tini|i de 1 11/2 ore. sterilizari. Poupinelolo moderne sînt prevazute cil dispozitive de termoreglare.). de cau r» sau material plastic (sonde. a întrerupatorul ui si a cablului. Sterilizarea prin caldura umeda. avînd grija ca obiectoli» sa nu se atinga de peretii aparatului si aerul fierbinte sa patrund îl si sa circule liber printre ele. Sterilizati» este format dintr-o cutie metalica cu capac care se închide perl'i 144 . trocare etc. Dupa aceea se deschide usa si se scot obiectele sterilizate. tuburi etc. Temperatura trebuie Hrtseridicela 160 170° în 10 IU minute. 62. starea lampii si a tubului prin care becurile sînt racordate la surmide gaz. Dupa închiderea usii se da drumul la curentul electric sau m aprind becurile de gaz. Dupa aceasta se introduc materialele. Fierberea corecta se face numai în sterilizatoare. Hîrtia sau dopul de vata nu trebuie sa fie înarse si nu trebuie sa aiba miros de fu m. se reglea/ilsursa de caldura pentru mentlnerea ei. a) Fierberea este meii"1 cea mai d es întrebu intata d e catre as istenta. canule etc. caci indica faptul ca materia organica a atins tempn > tura de carbonizare. pense. 2. pune în interiorul lor teste speciale. de nu(sonde. ace. Dupa expirarea timpului de sterilizare se întrerupe încalzirea si HM lasa aparatul sa se raceasca pîna la 50° sau si mai nnill. Pentru controlul functionarii aparatelor de sterilizare se . iar daca functioneaza cu ga/. Etuva Poupinel. apasatoa re de limba.înainte de a începe sterilizarea se va verifica starea termomotrului.

Daca instrumenteleHterilizate sînt pregatite pentru interventii chirurgicale. în timpul fierberii este categoric interzisa introducerea altor obiecte în sterilizator sau daca aceasta este absolut necesar atunci timpul sterili zarii se socoteste din nou din momentul introducerii ultimului obiect. va folosi o alta pensa sterilizata prin flambare dar înnici un caz cîrligele nu se vor scoate cu mâna. 1 8 14 5 . Capacul are doua minere îmbracate într-un material rauconducator de caldu ra. 63). Instrumentele curatite perfect se asaza ordonat pe tavaKterilizatorului. se asteaptapîna ce se raceste ap aratul. cu care se ridica tavaKterilizatorului si se asaza pe capac. Se închide capacul si se pune în functiune sterilizatorul. care segasesc tot în interiorul sterilizatoru lui. apoi se scot cu o pensa lunga. pentru a putea fi ridicat. al carei capat trebuie sa ramîna afaradin apa. acoperit din nou cu 2 3 straiuri de tifon. prevazut cu 2 minere cucare se poate scoate. Fiec a r e p i e s a v a f i l a r î n d u l e i F< 9-63 învelita separat si totul va fi -~ Fierbator electric. se. Se arunca apa din sterilizator. Cu aceasta se vor scoate cele dou a cîrlige pentru ridicareatavii cu instrumente din apa dupa terminarea sterilizari i.(fig. Se pregateste un ceas semnalizator. în interiorul sterilizatorului se gaseste o tava din metal gaurit. cu ajutorul acesteia se prind cîrligele. Daca nu exista ceas semnalizator. La partea inferioara a sterilizatoarelor electrice este montat un resou electric. ele pot firasturnate din tava direct pe masa sterila. Alaturi de obiectese mai asaza si o pensa lunga . cu ajutorul caruia apa din sterilizatorse încalzeste uniform. l » -c . l )aca pensa lunga a cazut si ea între celelalte instrumente în timpulfierberii. Dupa terminarea sterilizarii se întrerupe încalzirea. Se scoate pensa pusa numai cu vîrfulîn apa . Aceste minere sînt prinse cu 2 cîrlige. Cînd apa începe sa fiarba. apoi se ridica capacul si se asaza cu parteaexterioara pe o masa curata. pe un asternut<le 4 5 straturi de tifon. se noteaza timpul cînd a încetat fierberea. Ele se fierb împreuna cu instrumentele. Se umple sterilizatorulcu apa pîna ce se acopera obiectele de sterilizat. ne pune înapoi tava si se acopera din nou pîna la racire completa. se monteazaceasul semnaliza tor pentru 30 de minute.

care serv este pentru încalzirea apei din cazan. distrugînd mai repede microbii. . în cazan se produc vaporii de apa. se deschide robinetul de vapori pentru eliminarea aerului dinautoclav. Pe partea laterala a cazanului se gasesteun orificiu în legatura cu un tub de nive l si cu un robinet de scurgerecu ajutorul carora se poate citi nivelul apei din aparat. în sterilizator se poate pune o solutiede bicarbonat de sodiu 2 %. ceea ce atrage dupasine cresterea temperaturii vaporilor de apa. în momentul în care prin robinet ies numai vapori. care printrun robinet pune în legatura interiorul aparatului cu mediul extern. în aceasta me toda. Dedesubt se afla o coroanade becuri de gaz. obiectele sînt supuse la actiunea vaporilor de apa supraîncalziti. Manometrul masoara presiunea vaporilor. acesta seînchide. în partea superioara a autoclavului sau pe capac este înca un orificiu. prinsarurile care se g asesc în apa. în interiorul cazanului se gaseste un gratar mobil pe care se asazamaterialele int roduse pentru sterilizare. se închide capacul si se strîng suruburile asezate fata înfata 2 cîte 2 . se introduce în autoclav materialul de sterilizare. Ventilul de siguranta deschide automat autoclavulcînd presiunea a deven it prea mare si aparatul risca sa explodeze. Aparatul este prevazut cu un termometru. b) Autoclavarea este o alta metoda de sterilizare prin calduraumeda. Aparatul întrebuintat cel mai des pentrusterilizarea cu ajutorul vaporilor de apa sub presiune este autoclavul(fig.Pentru a preveni deteriorarea instrumentelor la fierbere. servind la iesirea aerului si vaporilor din cazan. la cîtiva centimetri de desubtul suportului pe care se asaza materialul de sterilizat. care. car e va ridica si punctul de fierbere (pînala 104°). La partea sa superioara eleste acope rit cu un capac care se închide ermetic printr-o serie desuruburi mari (buloane). un manometru si un ventil de siguranta. Presiunea din aut oclav începe sa creasca. Pent ru instrumentele de cauciuc. s e a pr i n d b e c u r il e d e g a z . Sterilizarea la temperatura mai ridicatava scurta timpul ne cesar. în loc de bicarbonat de sodiu se întrebuinteaza boraxul2 % sau sulfatul de amoniu. 64 65). Cazanul trebuie sa aiba peretii rezistenti. tinuti sub presiunefac sa creasca te mperatura si în acest fel se sterilizeaza materialele. iar termometrul temperatura din cazan. Modul de întrebuintare : se toarna în autoclav apa pîna la înaltimea robinetului denivel. Partea principala a autoclavului este cazanul în care se încalzeste apa.

Aceste grupari pot fi alcatuite în asa fel ca sa contina fiecare Iunfel d e materiale sau instrumente. cind a expirat timpul de sterilizare. Materialele se pun în autoclav. mai ales l asterilizarea materialelor moi. de exemplu pentru o transfuziede sînge. fiecare casoleta con-tinîndnumai un singur fel de material. fie în pachete seIparate. Autoclav cu cazan dublu. sau pot fi alcatuite truse cu toateImaterialele nec esare pentru anumite interventii. se micsoreaza flacara becurilor de gaz. Sectiune prin autoclav. în lcasolete mai mici vor fi pregati te pentru sterilizare : tampoane. seringi etc. 64. Se pot pregati pachete separate si fara casoleta. se deschide ro îinetul de vapori si numai dupa aceea capacul autoclavului. ele sînt împa 147 T e r m o m e l . în acest caz. separat. Fig. De exemplu. manusi de cauciuc. fie în casolete. se sting becurile si se M a n o m e t r u S u p a p a Fig. iar în casolete le mari se va pregatimaterialul necesar pentru o interventie. necesara distru gerii tuturor microorganismelor din autoclav. lperii. pentru mentinerea presiunii constantetimp de 20 30 minute. 60. = isteapta pîna ce acul manometrului revine la zero.cînd s-a obtinut temperatura de sterilizare (120°). fesi.

O metoda simpla si usor realizabila este urmatoarea : se scrie pe o bucatade hîrtie alba. iar pe hîrtia albastra-închis cuvîntul scris nu se maivede. Acesta din urma poate fiutilizat deci cu su cces si în lipsa curentului electric. pentru steriliza rea hainelor. Una din aceste metode. obiectelor de camera. care îl protejazâ de lovituriîn timpul transportului si functionarii. unele din eleramînînd nesterile. paturilor.5 atmosfere cu o cantitate redusa deapa. instrumentelor si ustensilelor de marimi reduse exista autoclavemici. cu cerneala sau cu creion chimic.. Sub influenta iodului. gaze lichefiate. Fiecare pachet sau casoleta trebuie sa fie prevazuta cu o eticheta de musamape care se s crie cu un creion chimic cîte si ce fel de obiecte se gasescînauntru. Controlul se mai poate face si cu ajutorul termometrelor. culoarea albastra dispare. Pachetele seleaga bine. în forma dedulap.. s ubtire. far a sa se preseze unele de altele. 48 de ore. peste care se aplica apoi o musama si înca un cearsaf. falcoanelor. 66) se încalezste cu curent electri c. în unele cazuri. Dupa uscare se unge cu o solutie Lugol. . învelite apoi într-un cearsaf. sau direct pe plita. casoletele si pachetele se plombeaza.turite si asezate unele peste altele. Dup a acest interval materialul trebuie steriliztdin nou. ambelefunctionînd la o presiune de 2. lampa debenzina. ele vor arata temperatura cea mai înalta obtinuta. în marile institutii spitalicesti. autoclavele ocupa camere întregi. iarautoclavul . iar cele dincasolete. Controlul sterilizarii în autoclav se face prin diferite metode.Miclav". Toate au însa dezavantajul ca durata ciclului de sterilizare este de peste oora. Autoclavul esteprevazut cu o bara circulara exterioara. Seplaseaza termometre maximale în diferite locuri din interiorul autoclavului.Miclav". cu substante chimice.. a fost descrisa la Poupinel. cu gaze naturale. resou electric. iar cuvîntul s cris devine vizibil. Daca hîrtia a stfel tratata se tine cel putin 20 de minute la temperatura de 100°. Autoclavul Eapid" (fig. apoi se îmbiba cu o so lutie de amidon 10%. amidonul devine albastru. Materialelesterilizate în cea rsaf pot fi pastrate 12 ore în stare sterila. transporta bile care pot fi manipulate de asistenta chiar însectie : autoclavul orizontal Kapi d" si autoclavul . euvîntul sterilizat". Ta mpoanele se pot pregati în saculete. ceea ce ar putea împiedica patrunderea uniforma a aburilor printre obiecte. Pentru sterilizarea la aburi sub presiune a seringilor. în care obiectele se introduc în carucioare. hîrtia îsi recapata culoareainitiala. rufelor etc. în spitalele bine înzestrate exista autoclave mari.

i <'Hlizind o stare de vid în cîteva secunde. . 14 9 Autoclav Rapid" pentru sterilizarea seringilor. 66.Azi se utilizeaza în practica si autoclave cu ciclu rapid de funci lonare. la care evacuarea aerului se face fortat prin mijloace mecanice. Vaporii supraîncalziti Fig.

în interiorul carora arderea se petrece învaporii de mercu r. Ele se folosescmai ales pentru dezin fectarea aerului din saloane. Ultrasu netele. în felul acesta timpul < l sterilizare se scurteaza la 8 10 minute. fizico-chimice si biologice impo rtante. ra zelep si y actioneaza si în profunzime. Ultras u netele p ot fi uti lizate d e asemene n . Pa trunderea aerului în autoclav se face prinfiltre speciale. Razele Roentgen. Bazele ultraviolete au o intensa actiune bactericida. inclusiv asupra ac elora. Sînt produse de lampi speciale de cuar(. care retin toate microorganismele în suspensie. Dupa sterilizare. Astfel obie ctele sterilizai oprin aceasta metoda nu mai necesita nici o precautie în cursul t ransportului.siambalate în pungi de material plastic. astfel obiectele pot fi sterilizate . a ci lilor si deci la distrugerea microorganismului. Miscarile vibratorii produse de ultrasunete pun inmiscare protoplasma mi croogranismelor si cauzeaza modificari structurale importante în elementele lor co mponente : actiunea mecanic:'). dupa metoda Poupinel. Bazele ultraviolete au marele inconvenient ca actioneaza nu mai pe suprafetele atinse. se deschideautoclavul s i se continua încalzirea pentru uscarea obiectelor un iozite de vaporii de apa. se utilizeaza agregate de tip Campson (fig. Sterilizeaza orice obiect cumare eficacitat e fara sa le deterioreze. precum si pentru steriliz a r e a l ap t e lu i s i a ap e i .67) care funrtioneaza atît cu vapori de apa supraîncalziti cît si cu aer uscat încalzit. confectionate din fibre de sticla. inhibînd microbii sau întîrziind dezvoltarea lor. Bazeleultraviolete sînt folosite de asemenea pentru dezinfectarea unor instrumente medicale (mai ales cele optice) care nu pot fi st erilizateprin actiunea caldurii umede sau uscate. B azele Boentgen. indiferent de materialul din care este confectionat. Pe lînga blocurile operatoare. Ele produc efecte mecanice. razele y sau (3. fara sa aiba efect de profunzime. Actioneaza asupra tuturor germenilor. . 5. Agregatele de sterilizare Campson se încalzesc cu curent electric. din salile de radiologie sau din laboratoarele de microbiologie si virusologie. duce la ruperea memb ranei.pîna la 160° patrund cu forta deodata în toate punctele interioruluiautoclavului pîna pr intre tesatura rufariei. f urnizînd în acelasi timp si apa steriliiprecum si solutie clorura-sodica izotonica s terila. pentru sterilizare. fixe sau transpo rtabile. 4. Razele ultraviolete. 3. precum si unele statii centrale < l i < sterilizare. care prin alte mijloace se distrug mai greu cade exemplu virusul hepat it ei epidemice.

Astfel pielea bolnavului. '' u toate acestea. l-'ig. clorul. insIru mentele endoscopice co mplexe cu sisteme optice fragile etc. întrucît metodele fizice nu pot fi întotdeauna utilizate. 67. Sub-ntan tele chimice ca : alcoolul. nu suporta sterilizarea prin caldura si trebuie deci sterilizate prinmijloace ch imice combinate cu mijloace mecanice.. sporii. distrug în general microorganismele. tinctura de iod.METODELE CHIMICE DE STERILIZARE Sterilizarea prin substante chimice este înlocuita din ce în ce mai mult prin metodele fizice de sterilizare.. 151 . nuna medicului si a asistentei. o serie întreaga de virusuri filtrabile s-au dovedit rezistentefata de subs tantele chimice. însa demulte ori lasa int acte forme lor de rezistenta. aplicarea în practica a metodelor chimice este nertssara si astazi. sapunul etc. Pe de alta parte. (A si B) Agregate de tip Campson. întrucît substantele chimice utilizate pîna în prezent nu dau o sterilitateprefecta.

Cristal izoarele se tin închise cel putin 24 de ore. Se poate utiliza si un amestec de alcool70° cu glice rina 5 %.Tinctura de iod se utilizeaza pentru sterilizarea suprafetelor cutanate în caz de interventii chirurgicale. cu c are da o solutie putin opalescenta. favo rizeaza pa trun derea lo r în toa te fisurile.. Pentru aceasta metoda sîuifolosite crista lizoare mari de sticla. Din acest motivse încearca aplicarea unor mici turbove ntilatoare. Alcoolul nu are nici o actiune asupra majoritatiivirusurilor. Din acest motiv de/ infectia tegumentelor este mai mult o degresare si spalare a lor.d . alcoolul trebuie sa stea în contact cu germenii un timp oarecare. pentru dezinfectarea mîinilor si a unor instrumente. prin miscam iv ap orilor. usor soliibila în apa. daca vaporii sînt umeziti printr-un hidro-evaporator reglabil. care. Alcoolul are însemnate proprietati bactericide. care se închid ermetic. precipitînd proteinele. Obiectele steriliza te cu vapori de formol. Cloramina este o pulbere alba. deo arece resturile de formol irita nuicoasele. în solutie formolul mfoloseste pentru dezinfectarea lenjeriei si rufariei. sau secre tii normale sau patologice. Alcoolul de 70° seutilizeaza pentru dezinfectia tegume ntelor. Actiunea microbicida a vaporilor de formol este mult întariUi. deoarece alcoolul de 96° coaguleaza prea repede proteinele. ca cistoscoapele si alte endoscoapc. Difuziunea spontana de vapori de formol nu realizeaza o steri lizare perfecta a instrumentelor si aparatelor complexe. sau cateterele semidure. puroi. datorii :imicrobilor ca re adera de partile anfractuoase ale acestora cu resturide sînge. înainte de întrebuintare vor l't bine spalate cu ap a sterila . pîna la cîteva ore. sonde de intubatie pentru narcoza. ap o i se intro du ce sta tivu l pe camsînt asezate endoscoapele spalate în prealabil foarte bine. Se foloseste în concentratia de 70° care este mai favorabil:!. în cristnlizor s e p un t ab lete de formo l. Formolul se foloseste ca antiseptic în solutie de 2 pîna la 4". piesele componente ale rinichii! lui artificial. decît dezinfectie propriu-zisa. Aceasta substanl. Vaporii de formol sînt folositi pentru sterilizarea unor instrumente care nu su/po rta caldura. Pentru a-si putea desfasura actiunea bactericida. fara K:I ramîn a parti din ele dea supra lichidului. recoltari de produse patologice. care vor fi cufundate total timp de 30 60 de minute în solutia respectiva. cu miros caracteristic. precipitîndule la suprafata celulelor microbiene si scazînd astfel putereside patrundere a ant isepticului în adîncul celulei. Sub forma (livapori se utiliz eaza la dezinfectia camerelor.

Solutiile de lucru sînt usor de preparat. Detergentii sînt substante asemanatoare sapunurilor atît dinpunct de vedere fizic. întrucît în. c it si din punct de vedere chimic. si sapunul moale format din acizi grasii hidrat de potasiu. Avînd proprietati bactericide. avînd însaionii inversati. urina. Sterilizarea set' ace la tem peratura de 55°C timp de 6 ore sau ridicînd presiuneadin autoclav la 1. detergentii fiind în gener al foarte solubili în apa.e folosita ca dezinfectant îutr-o solutie de l pîna la 1. carenu suport a caldura.cst. microbii. iar prin actiunea lui mecanica. puroi etc. secretii. adaugînd la l litru de apa 5 ml dintr-o solutieinama 20% (o lingurita plina) se capata o solutie de lucru de 1°/00Pentru solutie de 1/500 se amesteca 10 ml din solutia-mama. Se utili' aza în solutie de 1°/00 l°/0oo la dezinfectia mucoaselor (gît. format din izi grasi si hidrat de sodiu. prin eliminarea fortata a aerului. agregatelerinichiului artificial . Oxidul1 1 e etilen actioneaza pri n distrugerea nucleului celular. Sterilizarea cu oxidul de etilen se face în aparate asemanatoarecu autoclavele obi snuite. Cu apa fac spuma la fel ca si sapunul si distrug. dupa care se evacueaza gazul . fecale etc. De exemplu. i mestec cu gaze inerte freon sau bioxid de carbon în pro portie del 5/85. La noi. pata. Acesta se întrebuinteaza în concentratie de l % pentru dezinfectia pielii înainte de operatie si pentru dezinfectia instrumentelorchirurgicale si a b ricelor de ras (pe care nu le deterioreaza cu altetlezinfectante). dejectii si în concentratie de 2.5 kg/cm2 3 ore . sapunul este folosit la dezinfec1. Se realizeaza. Se obisnuieste totusi sa se faca solutiimama de 20 25% în alcool. Sapunul se foloseste sub doua forme : sapunul tare. i mestec cu aerai explodeaza. Permanganatul de potasiu este un antiseptic oxidant. un vid avansat. în forma sa solubila loramina este folosita ca dezinfectant pentru materiile fecale. dintre detergenti se foloseste bromocetul (cetazol). i lupa care se introduce amestecul de gaze în aparat.111 mîinilor. Oxidul de etilen este un lichid.5 3% pentru rufaria murdarita cu singe.8°C. Azi se utilizeaza din ce în ce mai mult la sterilizarea obiectelor fragile. sondele si camilele de material plastic etc. care fierbe la 10.5 % pentrulenjeria nepa tata cu. ele sînt îndeparla te de pe suprafata pielii. din care apoi se prepara solutiile delucru. Formele vegetative ale majoritatii germenilor mor subictiunea sapunului. oxidul de etilen se întrebuinteaza în. ca piesele optice ale endoscoapelor. în care se introduc obiectele de sterilizat.

timp de 30 de minute. ele vor fi asezate în sterilizator fiind sterilizate prinfierbere. dupa o curatire mecanica riguroasa. durata fierberii este de 30 de minute. Instrumentele taioase din metal trebuie sterilizate cu cea mai maro precautie. formate din numeroase piese.vor fi asezate în fierbator în stare desfacuta. altor instrumente de ele (fig. bisturiilo Fig. Cutie cu suport pentru bisturie. Din acest motiv. de natura sasi de rezistenta f ata de agentii fizici si chimici ce ne stau la dispozitie. bisturiile. caci în contact cu restul instrumentelor ele se tocesc. metoda de sterilizare va fi în functie. astfel pîna la 110°. 68. model Collin.pîna la starea de vid si apoi se reintroduce aer atmosferic prin filtrele speciale. Pentru fiecare material. iarîncalzirea pre lungita decaleste otelul. 68). înainte de fierbere. Instrumentele de metal pot fi sterilizate si la aer uscat în etuvaPoupinel. vor fi asezate într-un cadru special de metal care împiedica atingerea. Instrumentele complicate. . Instrumentele de metal vor fi fierte în solutie de bicarbonat de sodiu 2% sau borat de sodiu 2%. iar lama va fi învelita în vata. Pentru reducerea timpului de fierbere. la fel ca si în cazulautoclavelor obi snuite utilizate la vid înalt. în primul rînd. Sul» aceasta forma. vor fi tinute timp de 24 de ore în alcool70° în urma careia timpul de fierbere poate fi scurtat la 15 minute. la tem peratura de 180°. Temperatura de fierbere se ridica. prin caroapa poate ci rcula în timpul fierberii. Obiectele mici vor fi asezate în cutii speciale cu orificii. STERILIZAREA DIFERITELOR INSTRUMENTE Sl MATERIALE Metodele de sterilizare descrise nu se pot aplica la toate materialele utilizate în practica îngrijirii bolnavului. instrumentele vor fi curatite riguros. cacifierberea fixeaza materialele organice pe suprafata instrumentelorprotejînd virusurile de actiunea c aldurii. confectionate din fibre de sticla. timpul d<> expunere la aer cald putînd fi prelungit pîna la 2 ore daca instrumentele au venit în contact cu germenii septici ai gangrenei gazoase.

el va fi spalat cu apa si sapun si sters cu un tampon înmuiat u tinctura de iod. vor fi tinute în borcane de sticla. ele vor fi bine spalate cu apa si sapun sauniiti bine cu detergent i (Bromocet). într-o solutie dezinfectanta. fiind ineficace. dupa metoda aratata mai sus. Sterilizarea fara caldura.!0°. se sterilizeaza lailoclav.Bisturiile pot fi sterilizate si la autoclav. sau daca. Fiecare obiect va fi învelit în tifon pentrun sa nu se lipeasca cu al tele sub influenta caldurii. o suporta destul Io bine.. Instrumentele si obiectele din sticla.. cloramina sau amestec sulfo« Tomic. ni hipermanganat de potasiu. se sterilizeaza la autoclav sau prin fierbere. fenol.5 itinosfere timp de 20 de minute. este strict interzisa. Manusile bine spalate si uscate vor fi despartiteîntre ele printr-o compresa de tifon cu talc. Se va avea 155 . Sterilizarea se va face la 1. Foarfecele vor fi sterilizate prin fierbere ca si celelalte instru mente din metal. iar în degete se introduce cîte oluicata de tifo n presarata de asemenea cu pudra de talc. l >iica însa termometrul se utilizeaza la mai multi bolnavi. 11 orcanul avînd vata pe fund pentru a evita lovirea termometrului. Cauciucul suporta mai bine autolavarea decît fierberea. baghetele de sticla etc. caci acestai-putea modifica s au descompune substantele chimice ce se vor pune HI vasele respective. înainte de a letipune influen tei caldurii. înainte de întrebuintare. ':M. fiind încalzite progresiv împreuna cu l»a la temperatura de fierbere. seringile Luer. asezîndu-le între ma-i «riale textile.i. sau la Poupinel. daca a fost corect pregatita. Fierberea se « o totdeauna în apa distilata fara bicarbonat de sodiu. Kle. Instrumentele si obiectele de cauciuc. vasele de sticla. sondele. numai prin tinerea instrumentelor de luc'tal în alcool. manu-il o etc. Manusile de cauciuc vor fi tinute la autoclav la presiunea de 2 îl mosfere timp de 20 de minute. pipetele. prin caldura uscata. substanta dezinfectanta trebuieîndepartata prin spala re cu apa. pe care manusa. fiind pastrat apoi. ceea ce realizeaza o temperatura de i '. termometrul urmeaza a fi repartizat altui ixilnav. ele vor fi fierte.a obiectele sînt prea voluminoase. Instrumentele de tuns si barbierit utilizate de la un bolnav la 11 ui vor fi sterilizate prin fierbere timp de 30 de minute sau auto ivate 20 de minute înainte de fiecare întrebuintare.l. Termometrele vor fi rezervate separat pentru fiecare bolnav.o în sterilizator în apa rece. prin caldura umeda. tuburile. ele vor fi unse cu un strat de glicerinanu vaselina si împachetate în tifon. lindrii gradati. în acest caz. Instrumentele si obiectele de sticla vor fi ase-. 'lupa plecarea unuia.

.

dar ace stea înnegresc cauciucul . dupa curatirea mecanica.si învapori de formol (desi acestia cu tim pulîntaresc cauciucul) sau cu oxid de etilen. Instr umentele. Pentru acest scop se utilizeazatablete de formol. sînt asozate în vase de forma corespunzatoare. Aparatele de perfuzie si transfuzie se spala si se sterilizeaza dupao metoda com plexa. din acest motiv eslobine sa fie ase zate în cutii de forma corespunzatoare.grija ca manusile sa nu fie îndoite în autoclav. în cazuri de urgenta.! oar putea declansa accid ente posttransfuzionale foarte grave. însa înloc de bicarbonat de sodiu se va utiliza o solutie saturata de sulfai de amoniu.. se desfac în partile lor componente. Tuburile de cauciuc pot fi sterilizate . Cristalizor pentru.side aceea trebuie evitat dupa posibilitati. Sistemul lor optic va fi dezinfectat jwcale chimic a prin vapori de formol. toracoscoapele etc. Sterilizarea materialelor de cauciuc printinerea lor în diferite substante antisep ticiilichide este cu totul insuficienta. care degajeaza vapori actionînd asupra microorganismelor de ]>osuprafata instrumen telor. La nevoie. ca : cistoscoapelc. Materialele textile : pansamentele. aparatele de perfuzie si transfuzie. sterilizarea cistoscoapelorprecum si seringile pentru injectii. ca re se închid ermetic (fiy. Formolizarea trebuie sa dureze 24 de oro. Ele KO cu vapori de formol. mastile etc. pentru îndepartarea de p e suprafata lo r a u rmelor de formol c are ar putea 156 . împreuna cu instrumentele se asaza în vas si tablete de formol. Mult mai grea este sterilizarea obiec telor si aparatelor confectionate din mai multe feluri de materiale cu proprietati diferite. Tuburile metalice care vin în contact cu bolnavul vor l'i fierte dupa metoda obisnuita. 69). obiectele de cauciuc vor fi fierte. bronhoscoapele. ele pot fi fierte împreuna cu instrumentelede metal.. sterilizeaza prin metode combinate chimicosi fizice. Descrierea acestor metode de sterilizare se gaseste la capitolul transfuziilor.optice. foarte minutioasa. dupa care instrumentele trebuie spalate si sterse steril. cîmpurile sterile. cum sînt: endoscoapele cu sistemo Fig. 60. Endoscoapele si aparatele optice complexe. Fierberea deterioreaza materialele de cauciuc. caci impuritatile din apara. se sterilizeaza Iuautoclav în casolete metalice.

insistînd asupra îndepartarii tuturorurmelor de materii or ganice: sînge. O sterilizare mai perfecta a acestor instrumente se i. sterilizarea lor trebuie efectuata « u cea mai mare minutiozitate si constiinciozitate. Seringile se asazape tava sau gratarul sterilizatorului într-un singur rînd. formate din cuplarea metalului cu sticla. Timpul de fierbere se va socoti din momentul cînd apa începe saclocoteasca. Sterilizarea se va face prin fierbere la 100° în apa distilata sausolutie de carbona t de sodiu chimic pur 1% timp de 30 de minute. Este bin e ca punctionarea colectiilor purulente sa se l'ac a cu sering i Luer. sa se faca progresiv. substante uleioase etc. pistonul de metal crapa cilindrul de sticla. Pentru îndepartarea urmelor de sînge. Interiorul capului acelor. care vine aplicat pe amboul seringilor. Pentru a nu se amesteca pistoanele între ele. (i va face cu apa. Elevor fi în mod riguros curatite si înarmate cu mandren. Curatirea. Acele de seringa trebuie sterilizate împreuna cu seringile. sînt interzise. este un locpreferat pent ru acumularea materiilor organice. puroi. care s e st erilizeaza mai us or. Seringile si acele vor fi ujtilizate din tava fierba 157 . datorita indicelui de dilatare mai mare. la o oarecare distanta de seringa urmatoare. Utilizarea carbonatului de sodiu tehnic deterioreaza seringile. Seringile dupa utilizare vor fi imediat desfacute si spalate. caci altfel. I ii special la locurile de jonctiune a sticlei cu metalul. Seringile pot reprezenta unul din mijloacele cele mai importante de transmitere aImpatitei epidemice. care trebuie totdeauna eliminate. Seringile se asaza în sterilizatoare demontate. pentru ca încalzirea seringilor. înanite d e a l e steriliza din nou ele vo r fi ri guros curatite. Sterilizarea si pastrarea seringilor în substante chimice (alcool) <-tc. Corpu rile de seringi vor fi învelite cu tifon si este bine dacane introduc în interiorul lor cîteva comprese. seringile vor fi spalatetimp de o jumatate de minut cu o solutie de amoniac 1%. Cantitatea de apa ce se toarna în sterilizator trebuie astfel cal culata încît seringile sa ramîna sub apa si dupa terminarea fierberii. din acest motiv. apoi totd jumatate de minut cu o solute de car bonat de sodiu 2%. fiecarecilindru va fi ase zat pe fundul sterilizatorului împreuna cu pistonullui. Daca vasul în care se face fierbere a nu are tava sau gratar. atunci stratul de tifon sau vata trebuie sa fie maitfros.irita mucoasele.tce cu oxidul de etilen. pe cîtevastraturi de tifon sau vata. Seringile pentru injectii constituie un obiect principal al sterilizarii în practica curenta de îngrijire a bolnavului. alcool sau eter. Apa trebuie sa fie rece de la început.

Pentru prevenirea unora din aceste greseli s-a preconizat înunele spitale ca fieca re pat sa aiba seringile si acele sale. fara sa fie transpuse în cristalizoaresau alte v ase. torului sau direct din fierbator. Gre-selile cele mai curente sînt urmatoarele: sterilizarea seringilor siacelor prin substante chimice în loc de caldura. se aplica piese intermediare între ac si seringa pentru a împiedica infectarea serin gilor în timpul vaccinarilor. în timpul fierberii se introduc în sterilizator instru mente nesterile. materialul injectabil seutilizeaza la mai multe persoanedin aceeasi seringa. clatirea cu apa sau serfiziologic a seringilor între douainjectii. cît si modul de utilizare a seringilor. Aceste seringi si acose vor steriliza în f ierbatorul lor propr iu. 10. Sterilizarea seringilor prin autoclavare. ace bine sterilizate se aplica pe seringi folosite si la altbolnav sau nesterile. pot da nas tere la greseli. care vor fiastfel utilizate numai pentru un singur bolnav. . Sterilizarea seringilor prin autoclavare. care au ca rezultat pierderea asepsiei injectiilor. acele si seringile nu au fost curatite mecanic înaintea fierberii.utilizarea vaccinurilor si a altor substante injectabile dinacelasi flacon la ze ci si sute de persoane. 10. mai ales cuocazia vaccinarilor. care nu se va utiliza pentrualte seringi sau instrumente. Atît fierberea. Fig. seringi corect sterilizatese tin în cristalizoare sapalate cu substante chimice. Fig. deci practic nesterile.

seringi. care asigura o sterilizare perfecta a seringilor si acelor. în cutiiindividuale de metal (fig. . :izi se folosesc pe scara din ce în ce mai mare instrumente si materiale i le uz curent. în vederea instalarii securitatii procedeelor de tehnica medicala. de obic ei prin iradiatii cu raze roentgen. deocamdata. sonde etc. Pe fiecare cutie se aplica o banderola. Serviciul centralde sterilizare elibe reaza atîtea seringi sterilizate cîte injectii trebuiesa administreze asistenta. Serviciul central de sterilizare functioneaza sub controlul permanent de specialitate. unde asistenta medicala înlocuieste seringile utilizate cu altele sterilizate. nu sînt suficient de economicoase. pe care se trec data sterilizarii si semnatura aceluia care a efectuatoperatia.). ace de injectie. Aceste materialeofera o maxima securitate pr ivind profilaxia infectiilor însa.Pentru eliminarea tuturor greselilor posibile în policlinici sispitale s-au introd us servicii centrale pentru sterilizarea seringilor. Sterilizarea seringilor în aceste servicii se face numaiprin autoclavar e la l 2 atmosfere timp de 30 de minute. Cutiile metalice contin si acele necesare. 70). Sterilizarea lor se face dupaambalare. Ele poarta numele de ma-Icriale disponibile. care dupa o singura utilizare se arunca (aparate de per-l'uzie.

I .

.

pentru ca îng rijirile. latiK< a 80 90 cm. Mifectionata din sîrma inoxidabila si întinsa pe un cadran de fiernlernic. 163 . Patuli-buie sa fie comod. fie cu capul prea ridicat. Partea utila a patului este reprezentata de o somiera metalica. Daca este mai scurt de 2 m obliga bolnavul de a lua anumiten/. Un pat.oi-de curatat. t« în decubit lateral ghemuit. dar rezistente. usor de manipulatsi . investigatiile si tratamenteleilicate bolnavului sa nu fie împiedicate. aici petrecîni -s i bolnavul majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul este confectionat din tuburi usoare de metal. ntru a fi miscat fara prea mari eforturi în timpul curatirii lui si aloriului. fie cu picioarele flectate. fara a se putea misca sau întinde dupa. care sa satisfaca toate cerintele. Patul este vopsit în alb pentru a se putea curata frumos si ntru a se observa orice urma de necuratenie. trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni: lungimea 2 m. înaltimea de la dusumea pîna la saltea 60 cm. atît pentru odihnailnavului.ÎNGRIJIRILE GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI PATUL BOLNAVULUI Patul este mobilierul cel mai important din salon. prec um si la aplicarea diferitelor îngrijiri necesare bolnailiii. cît si pentr u manevrarea lui de catre personalul îngrijiii1. de dimensiuni potrivite. iiie.itii incomode.

elasticitatea. ci deplasarea lor se face aplicîndu-se asupra lor un dispozitiv de ridicat prevazut cu rotite. care dupa deplasarea patului se îndeparteaza. în timpul aplicarii unor îngrijirisau tratamente. la care treimea cefalicfta somierei poate fi r idicata în pozitie oblica pîna la 45°. deranjînd circulatia acestei regiuni.Un pat mai strimt de cit 80 90 cm limiteaza miscarile boJnn vului. Tipurile de paturi mari. prevazute cu cauciucuri. Suprafata. Partea principala a patului este somiera. Astfel avem : patul simplu cu somiera confectionata dintr-o singura bucata. Tipurile de paturi existente în spitalele noastre sînt numeroase. daca doreste sa stea în pozitie sezînda. deoarece nu obli ga medicul sau asistenta sa stea într-o pozitieprea aplecata în timpul examinarii. permite deci bolnavului numai pozitia întinsa. bine întinsi!. . Paturile c u somiere laxe sau slabe ofera bolnavului o suprafata concava. cu rezemator mobil. Patul nu are rezemâtoarp. Pentiu a li se asigura stabilitatea rotitele pot fi imobilizate. 71). patul simplu. investigatie si tratament. unele dintre ele fiind confectionate special pentru îngrijirea anumitei1 categorii de bolnavi. sau patul ridicat pe picioareleprevazute cu tampoan e de cauciuc. obligi mipersonalul de a aduce bolnavul mereu la marginea patului sau NI solicite bolnavul sa se deplaseze de fiecare data. bolnavul poate la nevo ie sa cobeaudin pat. pentru a nu ceda sub greutatea bolnavului. care-i imprima pozitii foarte obositoare ti cîteodata chiar penibile (fig. cit si de teama de a uncadea iar unul cu latimea mai mare decît 90 cm ar incomoda efo tuarea manoperelor de îngrijire. Suprafata patului ticbuie sa-i mentin a pozitia ei orizontala. rezistenta la tractiune si integritateasomierelor treb uie controlate dupa plecarea fiecarui bolnav si lanevoie date la reparat sau înloc uite. elastica. De asemenea. atît din cauza suprafetei mai redusa. Pentru ca patul sa fie cît mai usor de deplasat este bine sa fi« asezat pe rotite. sa poata sprijinipicio arele comod pe dusumea fara ca marginea patului sa comprimevasele sanguine din r egiunea posterioara a coapselor. Calitatile plasei dometal hotarasc în ma re masura valoarea patului si implicit si odihniibolnavului. înaltimea cea mai potrivita pentru patul bolnavului este de60 cm. Marginea patului e ste înlocuita de marginea cadranului pe cai'» este întinsa plasa de sîrma a somierei. indiferent daca patul este golsau cu bolnav. pozitia semisezîrulftse realizeaza cu un numar mai mare de perne. moderne nu sînt prevazute cu roti't*1 . Pozitia ridicata a acestei portiuni se asigura cu ajutorul unei pîrghii metalic». cînd rotitele ramîn suspendate. Somiera trebuie sa fie puternica.

Partile componente alexomierei po t fi manipulate cu ajutorul unei manivele. isigurînd bolnavului o pozitie semisezînda cu coapsele flectate pe n bd o men si ga mbe le p e co ap s e. 165 . unele varietati ale acestui tip de pat. pozitia Trend elenburg ic.sigura un numar foarte mare de pozitii. are M Iranul somierei confectionat din mai multe bucati articulate între Fig. fig. Miscarea ghiventului inferior ridica partea mijlocie a somierei. care se adapteaza la ghiventele unui dispozitiv mecanic de ridicare si coborîre(fig. uniform si procresiv. i ulica sau coboara partea cefalica a somierei.ire pot fi ridicate separat. Unele variante ale paturilor cu somiera metalica articulara potM. n. cerute de starea bolnavului(fig. ci este o piesa atasabila. Exista i'iituri cu cadranul somie rei con fection at d i 2 3 sau 4 bucati. p a tul cu somie ra mo bi la. articulîndu-se cu aceasta. ' l < t . permitând asezarea bolnavului în pozitii foarte variate. rezematorul nu face parte MII somiera. încet. Influenta somierei asupra pozitiei bolnavului în pat. pozitia cu picioarele flectat e. denu mi t si patu l o rtop edi c. 74).u r c se îmbuca cu crestaturile unei bare dintate sau cu un surub. patul universal (p atu l tip dr. cu ajutorul manivelei. însurubarea ghiventului superior. pentru mentinerea bolnavului în pozitia "tnisezînd a. Fixarea pa rtilor în pozitiile resp ectiv e se asigura cu ajuto rulunor ghiven turi. 73). 72) este util izabil j MI ritm majoritatea categoriilor de bolnavi. Lupu . 71. .

articulate Fig. 73. Pat universal. Somiera este formata din patru placi gaurite de aluminiu. 72. oscilînd în jurul a doua puncte articulate.patul universal pentru tratamentul osteo-articular (fig. 75) are cadranul somierei mobil. . fiind actionat printr-o manivela pîna la o înclinatie de 30°. Instalatie pentru ridicarea partilor somierei. Fig.

patul închis cu plasa se utilizeaza pentru -igi'ijirea bolnavilor agitati. în sensul canav de patul cu soHprafata utila a patului poate fi ridicata sau co-miera mobila articulata. paturile care schimba în mod automatia bolnavului din decubit dors al în decubit lateral. patul pentru sugari si copii are gratii moilc. care pot fi actionate separat sau împreuna. iar dupa uti-/iiro introdusa sub somiera.. daca patul trebuie deplasat. Unele tipuri au somiera mobila. Tot sub somiera paul .re ele. Somiera fiind riulii. Io doua roti pot fi suspenda te si înlocuite cu doua picioarepreva-u l e cu tampoane de cauciuc. care pot fi ridicate sau coborîte dupa nevoie. nril. ea este acoperita cu o saltea din material plastic espandat (bu-"lo). Cele patru parti ale somierei sînt destinate capului siirucelui. gros de 10 12 cm. scris si citat etc. modificînd astfel profunzimea patului dupaui Uimea copilului. I o deplasat cu patul. iruUile sînt prevazute cu dispozitive de siguranta. regiunii lombare . încît i se pot adapta oserie de utilaje. 167 . patul utilizat în sectiile de traumatologie ii'lmie sa fie mai greu si mai rezistent. Cu aceeasi pedala se pot ridica tampoanele de niciuc. folosite în chirurgia osteo-articulara. Acesta este de obicei capitonat. B). care serve ste ca ui ha pentrualimentatie.i1. care prin ' larea somierei articulate pot fi transformate la nevoie în! i i etc. ru ca sa nu se deschida de la sine sau de catre asigurate pentru bol" pil. cu ajutorul uneipedale. care imobilize aza pa-i l . coapselor si gambelor. Patul este nevazut cu oplanseta proprie. Patul este prevazut cu 4 roti avîndbandaje r cauciuc. acceso-n p roprii. Fig. paturile utilizate u îngrijirea bolnavilor cu insuficienta circulatorie. L a unul din capetele patului. psihici sau inconlitMiti. puiul fi înclinata îndiferite u nghiuri. cu ajutorul unori a nivele.. 74.it. care poate fi deschis de bolnav : t'Nta înlocuieste noptiera atunci cînd bolnavul .ireun sertar. pentru ii* bolnavul sa nu se raneasca în timpul miscailor involuntare. 76 A. Pentru îngrijirea speciala a unor categorii de bolnavi se confec iiuicaza paturi cu o constructie deosebita cum sînt diferitele tipurini reanimare (fig. Pozitiile 'i i l . sau din decuileral stîng în decubitul lateral drept si invers. pentru a u porta utilajele auxiliare speciale de extensie. Cadrul lui este astfel alca-nii.

"'*' suprafata utila a patului. cu numeroase anexe mecanice. mese de operatii etc. sa fie apropiat ca aspect cît mai mult. care tulbur:!. într-o masura mai mica psihicul bolnavului în momentul internarii. precum si a meselorde examinari si de tratamente. Exista numeroase încercari pentru ca patul bolnavului. Partea mobila a patului. de pe una pe alta. iar de pe targa pe mesele de examinare si tratament (roentgen. est. itastfel al catuita încît prin modificarea pozitiei partilor ei componentiisa asigure aducerea b olnavului în cele mai variate pozitii pe caroîngrijirea lui o cere.Pentru a evita transportarea bolnavului din patul sau pe targii. de mobilierul casnic cu care este obisnuit bolnavul. Patul universal pentru tratamentul osteoarticular. alunecînd prin mecanisme automati» Fig. se experimenteaza diferite îmbunatatirice pot fi aduse pentru asigurarea com oditatii bolnavului. Astfel. Din acest motiv s-a încercat ascunderea mecanismelor cu suprafete lemnoase sau fibroaglomerate. prevazut..) se fac încercaride a uniformiza înaltim ea paturilor. împreuna cu bolnavul. Data fiind marea importanta a paturilor de spital în îngrijiriisi tratamentul bolnav ilor. a porttargilor. patul bolnavului devine un obiect din ce în ce mai com plex. metabolism bazai. Astfel HO încearca aplicarea la pat a unei pompe de ulei sau a unor motoaro . care se muta de pe un suport pe altul. electrocardiograf ie. lu struite în culorile mobilierului obisnuit. ? .

desi estei preferabil. T). Tipul ideal de pat nu scoate din uz celelalte tipuri. (A si B) Montarea aparatoarelor la patul de reanimare.strice cu turatie redusa care ar putea fi actionate de bolnavultusi. pentru a ri dica sau coborî diferitele parti ale patului etc. Est e bine sa se stabileasca tipul necesar de pat din Fig. .

devenindun rezervor de microbi. Din acest motiv s-a trecut la fo losirea saltelelor de burete. Aceastaperna se încalzeste ma i greu si asigura o pozitie mai comoda boln. de oarece dezinfectarea lor se face destul dogreu. se utilizeaza saltelode cauciuc sau din material p lastic. Salteaua poate fi confectionata dintr-o singura. care se adapteaza suprafetei corpului si se curatiimai usor. care se încalzeste mai greu. pentru a nu incomoda bolnavul. fara sa fie prea umpluta. fixata bine de celepatru colturi ale somierei. în acest scop. Salteaua ideala este formata diiitrei buc ati. confectionate din materiale plastice. Dimensiunea necesara pentru a asigura bolnavului o pozitie comodasi suficienta p entru sprijinirea capului este de 55 cm latime si 75 cmlungime. fn nici un caz nu se întrebuinteaza plapurui . Patura este confectionata din lîna moale si calduroasa. dar au inconvenientul ca se impregneazausor cu praf. 77). deseuri de lin a sau par de cal si învelite cu o pînza rezistenta. Ele ofera bolnavului o suprafata destul de rigida cu o buna aerisire. în unolospitale se întrebuinte aza plapuma din lîna sau vata. acestea din urma fiind compartimentate. Dintre ele una va fi umpluta cu par de cal sau iarba de mare. Salteaua trebuie sa fie de dimensiuni potrivite cu somiera. Accesoriile patului. care asigura bolnavului o suprafataelastica s i moale. uneori cu dejectiile bornavilor în stare grava. de marimea saltelei. alt material plastic sau din puf.ivului. fiindca se poate schimba mai usor. Pernele trebuie sa fie în numar de doua. ceea ce permite umflarea succesiva a compartimentelor dupa necesitate. caroau mai multe dis pozitive de umflare. umplute cu apa sau cu aer (saltele* de apa sau saltele pneumatice). umflarea si dezumflarea alternativa a compartimentelor facîn-du-se cu ajutorul unu i compresor la intervale dinainte reglate (fig. Calitatea saltelelor are o deosebita importanta în general si înspecial pentru preve nirea escarelor. Saltelele de tip vechi sînt umplute cu iarbade mare. Deasupra ei se asaza a doua perna. care poate sa fie din burei. Exista o varietate a saltelelor pneumatice compartimentate. cea din lîna se poal« curata ceva mai usor. schimbîndu-se în acest. se asaza peste aceasta o tesatura de in sau cînepa. Pentru a apara salteaua de sîrma somierei. din doua sau din trei bucati. Plapuma de val4prezinta inconvenientul ca nu se poa te spala. Unele din aceste saltele sînt automate.momentul internarii pentru ca bolnavul sa nu fie deranjat ulteriorprin mutarea d intr-un pat într-altul.» de cauciuc. fel suprafata de sprijin a corpului. va avea o forma dreptunghiulara sau cuneiforma si va fi asezata sub perna obisnuita.

dintre care unul simplu si unul în forma de plic. Cearsaful trebuie sa fie confectionat din tr-o singura bucata. Cînd bol-ivul este acop erit cu plapuma. cearsaful plic se înlocuieste cu fata'< plapuma. care se aseza peste bolnav. El apara ambele suprafete ale paturii.60 m x 1. Lenjeria de pat este confectionata din material alb. looarece cusaturile favorizeaza aparitia escarelor. n musama. sub patura. 2 cearsafuri. care absoarbe usor praful. caci cearsaful se aduna sub patura si enerveaza de multe ori . C e a r sa fu l p l ic s erv es te pent ru a cope ri re a p a turii cu c ar e se ivoieste bolnavul. P re g a t i r e a p a tu l u i d up a a c e a s t a m e to d a n u e s t e o re z o l v a r e H leala. în locul cearsafului plic s-a utilizat înca un cearsafmplu.l i n puf. 2 fete de perna. In trecut. Dimensiunile ' ursafului trebuie sa fie 2.50 m ca sa depaseasca margin Ic si extremitatile patului cu cîte 30 cm în vederea fixarii lui subiltea. moale. este greu de curatat si este prea Mduroasa. fara nniiunente si cu cît mai putine cusaturi (acestea pot jena bolnavul). Ma este compusa din urmatoarele: l / /(/. o aleza sau traversa. Aceasta metoda se lilizeaza în unele locuri si astazi. Saltele pneumatice compartimentate care permit umflarea succesiva a c ompartimentelor dupa necesitate. 77.

car e apara ambele suprafete ale paturii.10 m. avînd rolul de a feri salteaua de diferitele dejectii. Fata de perna nu va fi brodata. . scurgeri vaginale. pentru ca aceasta sa nu vina în atingere directa cu pieleabolnavului. Aleza are avantajul ca poate fischimbata mai usor decît cearsaful. 1 2 paturi. Aleza este confectionata din material alb moale. Aleza (traversa) este o bucata de pînza fina. 78). se poate murdari cu resturi de alimente si medicamente. la nivelul necesar. Ea va fi acoperita cu o aleza. varsaturi etc. sub bolnav. pentru ca prin culoarea paturii sa dispara monotoniadata de le n jeria alba. cu deschizatura suprapusa de 10 15 cm. unde ar putea jena spatele bolnavului. avînd astfel posibilitatea de a oschimba ori de cîte ori este necesar. pentru a o a coperi perfect. Mus amaua are dimen siun ile de 1. 2 perne. care sînt greu de curatat si incomodeaza bolnavul. Pregatirea patului fara bolnavpoate fi executata de una sau doua asistente (fig. hemoragii abundente.50 m xX 1. mentinîndu-1 tot timpul curat si economisind cearsafurile. supuratii etc. sputa.pe bolnav. Musamaua este confectionata din cauciuc sau material plastic. care se asaza pestemusama. Dimensiunile ei sînt 75 x 55 cm. Fata de perna este confectionata din acelasi material ca si restul lenjeriei. 2 fete d e pern a. care necesita schimbarea cearsafuluide mai mu l te o ri p e zi. menajînd bolna vul de miscariinutile. Un cearsaf si un plic de pînza pentru patura(sau doua cearsafu ri). Musamaua se va aseza transversal peste cearsaf. IJn alt tip de fata de perna se confectioneaza fara snur. care se coase pe marginea laterala a perneisi nu pe margin ea ei inferioara. Ea se/ asazadeasupra cearsa fului numai la unii dintre bolnavi si anume la cei înstare grava. Din acest motiv este bine ca cearsaful de subpatura sa fie înlocuit cu o fata de plapuma sau cu o învelitoare înforma de plic închisa complet. pe de alta parte. Partea prin care se introduce perna nu va fi încheiata cu nasturi. Ea va fi de aceeasi lungime cu musamaua. ca sa nu jeneze bol navul. deoarece i-ar produce o senzatie neplacuta de frig cît sipentru a înlatura umezeala continua care favoriz eaza formarea escarelor. PREGATIREA Sl SCHIMBAREA PATULUI Pregatirea patului fara bolnav. cu incontinenta de urina si fecale. ramînînddescoperita.. fata de plapuma sau plicul poate avea o taietura ovala. în locul acestora se întrebuinteaza snur. Materiale necesare. însa cu 15 20 cm mai lata de fiecareparte. dantelata. suprafata superioara a paturii. La sectiile cu profil neinfectios.

Se va executapui coltul în forma de plic în fe lul urmator : cele doua asistente se M i orc cu fata spre capatîiul patului. M o mîna asistentele desfac o parte spre cap. de o parte si dei . Una din ele c onduce facerea patului si va servi sinjeria. patu i împaturite corect. 7$. în ordinea întrebuintarii. mai igienica. Pat simplu. Aceasta este înlocuita în rnajorioa. pernele. cu cearsaf sub patura. executînd miscarile i < . institutiilor spitalicesti cu tehnica pregatirii patului cu paturai plapuma intr odusa în plic de pînza. cu mîna de lînga pat prind partea< i orala lib era a cearsafului la o distanta egala de colt cu lungimea partii . necesita un timp mai redus sinnit^ ferirea pa turii si plapumei de murdarire. Se îndep arte aza noptiera de lînga pat. Se va lua unul din cearsafuri si se va pune la mijlocul patului. r o n . iar peste aceasta se înt indeirsafu l. Pe scaun se pregates c lenjeria curata. Aceasta metoda este mai uodla pentru bolnav.ltul patului. iar cu cealalta întind u'tea spre picioare. Tehnica. Se introduce cearsaful adînc sub saltea la capatul patului pentrui în timpul miscari lor bolnavului sa nu se adune sub el. Ambele trebuie sa lucreze însa deodat a. fara bolnav. <\ sta la baza celorlalte metode.In cele de mai jos se va descrie tehnica clasica a facerii patului. Pe somiera se aranje aza salteaua. Cele dou a a sis tente vor sta fata în fata. k a patului. pentru a face esibil patul din toate partile si se asaza un scaun cu speteaza la>. l'ig.

atît din cearsaf. unde se fixe aza cu ace de siguranta. Pregatirea patuluibolnavilor ca re se pot scula din pat se executa dupa tehnica descrisamai sus. Bolnavul este a jutat sa coboare din pat. Cearsaful trebuie bine întins sa nu prezinte cute. Preg atirea patulu i cu plic fara bolnav se face în felu l urma tor : patura se îndoaie în lungime. A. din care se introduce sub saltea partea care depaseste în jos salteau a (fig. asezat pe un scaun sau fotoliu în t imp ce asistenta face patul. Pentru a usur a pozitia bolnavului /în pat sipentru ca patura sa nu constituie o greutate asupra degetelor picioarelor bolnavului se va face o cuta. se formeaza o cuta. Se va avea grija ca si acest cearsaf sa fie bine întins/rasfrîngînduse marginea dinspre cap peste patura. cît si patura. se pun scaunulsi noptiera la loc. Eidicînd din tr-o data cearsaful si patu ra pes te palma opusa. se întinde bine. 79 C). Colturile cearsafului si paturii se executa ca si cel descris mai sus. Pregatirea patului cu bolnav (fig. cît si din patura. Se întindi< cearsaful. Apoise asaza patura introdusa în plic (daca este capul cu deschizatura. 80. se introduce capatul dinsprepicioarele bol navului sub saltea. se fixeaza colturile. Cele lalte doua colturi se f andupa aceeasi tehnica. introduse în fetele de perna curate. se introduce în plic prin deschizitura sa. lînga saltea (fig. B. 79 A). se f ace plica de la nivelul degetelorpicioarelor bolnavului . Se asaza cele doua perne.atîrnate si o ridica în sus. C). Patura introdusa în plic se îndoaie în trei si se asaza pe scaunul pregatit cu restul lenjeriei curate si la tehnica descrisa anterior. Bolnavii în stare mai putin grava îsi fac concomitent toaleta do dimineata. cu exceptia ca se ridica patura si cearsaful de margine în dreptul cutei. Ambele asistente care executa facerea patului vor aseza palma mîiniidinspre picioa re pe patura. în acest fel se fcrt 1meaza un triunghi. iar cealalta mîna o vor introduce sub cears af. 79 B). marginile se introduc sub saltea. La sfîrsit se asaza cele doua perne la capul patului. sau se cos pentrua nu permite alunecarea si strîngerea pa turii în interiorul plicului. Se lasa apoi în jos partea din cearsafridicata la marginea saltelei si se introduce sub saltea restul triunghiului împreuna cu toata partea laterala a cearsafului (fig. este îmbracat cuhalat. j Se asaza dupa aceasta cearsaful al doilea peste care se/întin<lopatura. apoi se pri nd cele doua colturi ale paturii si se introduc încolturile plicului. Pregatirea patului cu bolnavul în pat se face în felul urmator : cele doua asistente se asaza de o parte si de alta a patului si desfao . Se va introduce apoisub capatul de la pici oare al saltelei atît cearsaful dintre patura sibolnav. ovala orientata în sus). colturile si marginile se introduc sub saltea.

79 (A. . B.175 Fio. D) Facerea coltului la asternutul de pat. C.

se scutura. Se îndoaie patura si cearsaful de patura peste bolnav. l Schimbarea patului fara bolnav. isi cearsaf si. asa cum s-s. Perna se scutura. întoarcerea începe cu portiunea de saltea situata sub capul bolna . cos pentru nifomurdare (în lipsa acestuia se va folosi un cearsaf). perna si patulse aerisesc si la nevoie se dezinfecteaza. posibil eu geamurile deschise. astfel încît cel e doua treimi externe se suprapun peste treimea. înaintînd catre capatul distal al patului. se îndoaie în doua în lungime si se trage fatacurata. se vamatura dinspre cap spre picioare. se fac colturile si se introduci' restul cearsafului sub saltea. ajutîndu-se si cu cealalta mîna. Materialele necesare. desfac de/subsaltea cearsaful de pat. B). 8]). se întoarce pe partea cealalta/si se punela loc. Se ia perna din pat./apoi Ktîntinde bine cearsaful de sub bolnav. Dupa plecarea unui bolnav. de aceea în timpul iernii ceilalti bolnavidin salon vor fi bine acoperiti. executînd miscarile sincron (fig. se lea ga la capatul patului un cearsaf în forma de sac (fig.parte si de alta a patului. 82 A. Ele introduc apoi o mîna între salte. Salteaua. . Cele doua asistente vor sta fata în fata» de o. iar salteaua. colturile si fixarea paturii. se îndoaie apoi transversal în doua si se asaza pe speteazascaunului. / Se trage patura cu cearsaful al doilea sau plicul cu patura la locsi se efectuea za plica. murdarie si praf. înainte de a fi întoarsa. se scoate fata de perna murdara si se arunca încos. 2 fete de perna. medica. patura. mente etc. Nu se va uita plicaturarea paturii/deasuprndegetelor de la picioare ale bolnavului. mijlocie. cu multa grija. l cearsaf simplu. Se asaza materialele ca pentru pregatirea patului simplu. Apoi se scoate perna de sul' capul bolnavului. cearsaful de patura si patura sau plicul cupatura. toata lenjeria se va schimba. în lipsacosului.cearsaful de la capul bolnavului. Aceasta manopera trebuie sa decurgafoarte repede. Tehnica. îndeparteaza firimiturile de alimente si de alte substante (gips. S«» aduce la picioarele patului cosul pentru rufe murdare sau. l matura mica cu lopatica.) cu ajutorul unei maturi mici si al unei lopatele. fiind efect uata. Cearsafurile se vor împaturi în aceeasi ordine si se vor introduci* în cosul pentru rufe murdare. o împaturewîn trei. l plic sau 2 cearsafurisimple. întoarcerea saltelelor. fara a produce în salondezordine. Aceasta manopera trebuie sa fie executata pe cîl. apoi se asaza pe scaun. Asistentele desfac patura si dupa ci» cu ajutorul maturii îndeparteaza farîmiturile de pe ea. descriu la patul fara bolnav. se.

17 7 c u c e a r .F i g . 8 0 ( A .C s a fp l l o . c u b o l n a v . £ c u c e a r s a f t & i a t î n o v a l . B . A c u c e a r s a f s i m p l u . C ) P a t s i m p l u .

/ vului. întoarcerea saltelelor. 82 A). de coltul de la capatîiul patimii. va prinde» cu mîna stînga coltul saltelei care se învecineaza cu coltul saltelei «din mijloc. 81. iar cu mîna dreapta. . (A si . Asistenta. cu mîna dreapta va prinde coltulsaltelei învecinat e cu cea din mijloc. iar cu stînga coltul de la capa tîiul patului (fig. Asistenta care sta în partea opusa... Flg. care va sta în partea dreapta a patului. Mîinile asezate încrucisat vor fi readuse în . Schimbarea patului. Fig.

în asa fel ca sa le inverseze locul si în acelasi timpml. Schimbarea saltelelor. cile una peste alta. aducînd-o pîna la partea dinspre picioare. Cealalta asistenta vaproceda invers. 83. dupa caresalte-Iclo. mare greutate. Schimbarea saltelei. 83).ioare se trage de sub salteaua împaturita spre capul patului<fip. 84). le si întoarca cu fata dinspre somiera în sus (fig. se vor matura d in nou. Cu o singura miscare puternica vor trage ambele sali. iar partea de la. se va uza mai repede decît celelalte doua. pir. ii acelasi fel se vor întoarce si celelalte doua bucati. Asistenta care sta. . suportînd cea mai Fig. Este de preferat ca întoarcerea saltelelor «rt. I n partea dreapta. cu mîna stinga va prinde salteaua de la mijloclitr cu mîna dreapt a mijlocul saltelei de la cap. HO iaca în asa fel ca în acelasi timp bucatile componente sa fie schim-ainlocurile l or. determinînd o Hcobitura la mijlocul patului.iojdtie normala introducînd salteaua cu o singura miscare (fig. Schimbarea saltelei confectionata din doua bucati se face la fel. Pentru aceasta manopera combinatami va proceda în felul urmator : cele doua asistente vor sta în dreptulunirii celor doua bucati de saltea (cap si mijloc). 82JB). Salteaua confectionata dintr-o singura bucata se poate întoarceIn modul urmator : se ridica partea dinspre capatîi si se îndoaie îniloiia. deoarece bucata din mijloc.

Fig. se trece la îmbracareapatului cu lenjerie cura ta. patura se scoate din salon peterasa sau în curte si se scutura bine. Materialu l necesar. O saltea curata. cears af curat. gura bucata. Dupa aerisire si întoarcereasaltelei. celedoua jumatati se ridica sub forma de acoperis de casa. în perfecta stare de curatenie. fie înzig-zag. Cînd salteaua este confectionata din doua bucati. Apoi se în departeaza praful ramas din saltea si patu ra cu aspirato rul electric. 86). Pentru aerisire. Pregatirea patului cu lenjerie curata se face dupa tehnica aratatala pregatirea patului fara bolnav. iar c u stinga se trage pe dedesubt partea sa opusa. 8 5). înlocuirea saltelei în timp ce bolnavul este în pat este necesara atuncicînd salteaua a fost murdarita. împreuna cu lopata si matura. întoarcerea saltelei dintr-o singura bucata estede preferat sa fie executata dedoua asistente (fig. . 3 scaune. în timpul aerisirii saloane lor. Mobilierul (noptiera. fie ridicînd b ucata dinmijloc pe muchie si sprijinind-o cu cele doua bucati ex t reme (fig. Miscarile se vor executa în asa fel. saltelele seasaza ridicate pe muchie. Schimbarea patului cu bolnavul în pat are loc în cazurile în care afectiunea si starea generala a bolnavului nu permit mobilizarea lui. nu trebuie sa fie sifonatasau patata si sa fie împaturitaîn mod corespunzator înca de întoarcerea saltelei dintr-o sin-la spalatorie. umezita cu dejectii sau sînge. 84. scaun) se asaza la loc. Cosul cu rufe murdare se scoatedin salon. Lenjeria. saupentru re împ ro sp ata rea patulu i. ca sa nu se murdareasca haina de protectie.Salteaua dintr-o singura bucata se poate întoarce si în lungirileîn felul urmator : ma rginea dreapta a saltelei se va duce spre margineastinga în asa fel. încît sa fie îndoit a exact în doua în lungimea ei/Cumîna dreapta se va tine aceasta margine pe loc.

Pentru efectuarea acestei manopere sînt necesare 4 5 Salteaua curata acoperita cu cearsaf curat se asaza linga patulliolnavului.Tehnica. Flg. So. Patura învelita în cearsaf se îndoaie Ml/. 86. . întoarcerea saltelei dintr-o singura bucata este de preferat sa fie execu tata de doua asistente. Aerisirea saltelelor. pe c ele 3 scaune.

o lopatica pentru murdarie. a patului cu un alt pat înzestrat cu saltea si lenjerie curata. o matura mica. Pentru a pute a schimba patul. îl vor mu ta în patul cu lenjerie si saltea proaspata. Trei asistente vor ridica bolnavul dupa tehnica aratata la transportul bolnavului si. Materialul necesar. Cea din partea dreapta va prinde bolnavu l asezînd mînu . o traversa (aleza). luareapulsului si toaleta bolnavului. Schimbarea patului în lungime necesita totdeauna 2 3 persoane. ori de cîte ori este necesara înlocuirea l enjeriei murdarite. Se t rage încet salteaua cu bolnavul de pe somiera. lenjeria se împatureste într-un anumit fel si se va aseza pescaun în ordinea înt rebuintarii.peste bolnav pentru a-1 feri de raceala si ca sa nu stinghereasca asistentele în munca. Se trage salteaua curata laloc. inutil. patura. Pentru a usura munca si ca bolnavul sa nu fie miscat. iarcea murdara se va îndeparta din salon. bolnavul va fi transpus cu foarte mare grija pe salteaua curata. înt r-o singura directie. Schimbarea lenjeriei cu bolnavul în pat se face tinînd seama destarea generala a bol navului si de posibilitatea de a-1 misca. Pîna la schimbarea cearsafului de sub patura. Lenjeria completa de pat. Patura împreuna cu cearsaful se împatureste în trei sub forma de armonica. Cele doua asistente se asaza de o parte si de alta . în acelasitimp alte 2 asistente intro duc în pat salteaua curata de pe scaune. schimbarea lenjeriei se face în lungime. Aleza împreuna cu musamaua se ruleaza în latime. Schimbarea lenjeriei cu bolnavul în pat se executa de obiceidimineata înainte de cur atenie. pe fata.vpatului.? pentru rufe murdare. Patul va fiprevazu t cu un dispozitiv cu roti. lenjeria curatiise asaza pe scaun în ordinea întrebuintarii lor. Tehnica. Cînd locul de jonctiune a celor doua saltele ajunge la mijlocul patului. Cearsaful care va fi asternut sub bolnav va fi rulat în lungime. avînd în vedere ca bolnavul trebuie sprijinit. dar s e poate efectua si de mai multeori pe zi. bolnavul trebuie asezat îndecubit lateral. se aduce bolnavul la mi jlocul ei si se face patul. Patulvechi se va scoate din salon cu ajutorul dispozitivului cu rotite. Atuncicînd bolnavul se poate întoarce în dec ubit lateral. un co. cu ajutorul caruia se introduceîn salon si se asaza în l ocul patului murdarit. Perna. iar cînd poate fi sprijinit în pozitie semisezîndschimbarea se efect ueaza în latime. la comanda asistentei care se gaseste la capulbolnavului. bolnavul ramîneacoperit. Rularea se face de catre doua asistentedeodata. o musama. Alta metoda pentru înlocuirea saltelei este înlocuirea completa. dupa masurarea temperaturii. Doua asistente întorc bolnavul în decubit lateral si îl deplaseaza spre marginea saltelei lînga care este asezata salteauacurata.

87 A). 87 B). bolnavul va fi întors . bolnavul fiind ajutat sa se deplal'l< l. apoi introduce mîna stinga sub genunchii bolnavului. iar mîna stinga o va introduce sub umeriilui. Se trage usor perna H pro marginea patului catre asistenta.Iruapta în axila dreapta. ridicîndu-1 putin. B) Mutarea bolnavului la marginea patului pentru schimbarea lenjeriei H<MG în aceeasi directie (fig. sprijinindu-i capul pe antebrat (fig. Din aceasta pozitie. iar cu mîna dreapta îi flecteazauijor gambele spre coap se. 87 (A.

Se întindebine cearsaful pe jumatatea libera a patului si apoi se întoarce bolnavul cu foarte mare grija în decubit lateral stîng. fiind sprijinit în regiunea omoplatilor si genunchilor. Bolnavul. pîna Fig. este mentinut de catre asistenta înaceasta pozitie. acoperind partea libera a patului. sprijinindu-1 în regiunea omoplatilor si sub genunchi. X8. Apoi. sprijinindu-i capul pe antebratul drept. . care are rolulprincip al în aceasta miscare. îl întoarce în decubit lateral stîng. întoarcerea bolnavului din decubit lateral drept în decubit lateralstîng se face de am bele asistente. Cu mîna stinga trage perna pe marginea stinga a patului si asaza capul bolnavului pe perna. Bolnavul este mai întîi adus în decubit dorsal cu membrele inferioare flectate de catre asistenta din partea dreapta.pe partea dreapta. îl ridica usor si introduce» mîna dreapta sub spatele bolnavului. dincolo de cele doua suluri de lenjerie. bine acoperit. ' lînga lenjeria murdara rulata (fig. aducîndu-1 astfelpe cealalta margine a patului. Facerea patului. schimbarea lenjeriei tn lungime. sulul de lenjerie murdara se gaseste alaturi de sulul lenjeriei curate. sprijinind bolnavul dospate si în regiun ea poplitee. Cealalta asistenta va rula cearsaful împreuna cu musamaua sialeza murdara pîna la sp atele bolnavului si le va înlocui cu lenjeriecurata (rulata mai înainte). cu mîna doaceeasi parte prinde bolna vul de axila stinga. în acest moment. Apoi asistenta din stînga. 88).

Asezarea lenjeriei curate se va face atent. dupa schimbarea cearsafului de subholnav. în locul ei asezînd trans' rsal cearsaful curat (rulat în prealabil) pe care-1 întinde pîna la npatele bolnavului. Se întinde bine cearsaful si se executa colturile. Se invita bolnavul sa tinacu mîinile cele doua colturi de sus ale acestui cearsaf sau.o readus în decubit dorsal.) se acopera bolnavul bine si se ridica 11 pozitie sezînd. Plicul murdar va fi sch imbat cu unul curat. Dupa ce s-au facut pregatirile preliminare (îndepartarea nopti' i . se scoate înveliloarea de pe bolnav si se înlocuieste cu patura si cearsaful plic curat. pregatirea materialului etc. Se fixeaza colturile paturii în colturile cearsafului plic. avînd rolul principal în întoarcerea lui. stînd la cele doua margini ale patului. se înlocuieste patura prov izoriu cu o alta patura sau cu o înveliti iar e de molton. dar pot fi asezati în pozitie sezînd. /Vceasta tehnica nu poate fi aplicata în cazul paturilor îmbracatecu cearsafuri plic . Ceal alta stînd de partea stînga a patului. de data aceasta.Se îndeparteaza lenjeria murdara si se întinde cearsaful. bolnavul ramînînd acoperit numaicu cearsaful murdar. Schimbarea patului înUltime se executa la b olnavii a caror stare nu permite întoarcerea lorIu decubit lateral drept sau stîng. 89). Una dintre asistente va sustine bolnavul în aceasta1 -'/îitie. iar cu cealalta mîna colturilesuperioare ale cearsafului murdar si printr-o miscare atenta. pentru ca sa ramînan parte suficie nta pentru a se introduce sub saltea. fnt.arîta si neîntrerupta în directia picioarel or bolnavului. tu rest.a-n fata cu bolnavul. Se asaza patura peste cearsaf. Se asaza peste acesta cearsaful curat. împaturit\\\ trei. mentinerea colturilor va fi efectuata de0 alta persoan a. iar a musamalei si aitlezei în sens longitudinal (fig. unde portiunea rulata se întîlneste cu portiunearulata a cearsaf ului murdar. Dupa aceasta boliiu vul va fi culcat. Schimbarea lenjeriei în latimea palului. schimbarea lenjeriei se face dupa tehnica descrisa anterior. musamaua si aleza curate si pe cealalta jumatate a patului. 185 . însa rulareacearsafului de sub bolnav se face transversal. terminînd schimbarea lenjeriei11 n pa tehnica obisn uita. vor apuca cu mîinile apropiate de pat colturile inferioa re ale cearsafului curat. darhot. avînd grija ca una din marginile luillliore sa ajunga sub barbia bolnavului. îndeparteazacearsaful murdar si acopera bolnavul cu cel curat. plasînd-o la egala distanta de marginile patului. daca stareaIu l nu permite acest lucru. Asistentele. asistenta din partea M iifta. în forma de armonica. Materialul este pregatit la fel ca si în cazul precedent. Se îndeparteaza patura. Bolnavulenl. va îndeparta pernelei npoi va rula spre bolnav lenjeria murdara. în acest caz.

peuj» scaun. Pentru ca operatiunea sa decurga cît mai rapid. Oînd schimbarea cearsafului nu este necesara. Facerea patului: schimbarea teri alele necesare (aleza curata. înlocuire: ialezei murdare cu una curai ii se va face dupa una din metodele uzuale. Schimbarea alezei în cadrul schimbarii patului se executa dupa tehnicadescrisa mai înainte. cele doua asistente vor introduce mînsi.iproteja cearsaful. cearsafului în latime. cu palmele suprapuse. O data cu schimbarea alezei se curata si musamaua. ligheanul cu apa sau solutie dezinfectanta încalzita. în unele cazuriînsa. iar cu cealalta mîna vor trage spre picioarele bolnavului cearsaful sialeza murdare. Schimbarea alezei. înl ocuindu-le imediat cu cele curate. rolul ei fiind tocmai de . aleza trebuie schimbata d<» mai multe ori pe zi. din carrmotiv patura s i cearsaful vor fi desfacute de la marginile si extremitatea distala a patului. J 86 . 89. fiescotîndo afara din pat si înlocuind-ocu una curata si uscata. fie pe loc. Se va avea grija ca bolnavul sa nu fie descoperit.Pentru a se putea continua rularea cearsafului este nevoie sa soridice putin bol navul. Daca starea sa o permite va fi invitat sa seridice singur. fara sa fi<» nevoie si de schimbarea cearsafului. De aici. de sub saltea si vor fi îndoite peste bolnav. în caz contrar. dinspre capul bolnavului sub bazinul lui. maiFig. Aleza curata (eventual cu o musama) estorulata de 2 asistente în lungime si asezata pe scaunul de lînga pat. Schimbarea alezei în latimea patului. în functie de stareasi posibilitatile de miscare alobolnavului. schimbarea patului se va continua prin tehnica descrisa anterior. cîrpa sau buretele umed si uscat. Schimbarea alezei se poate efectua o l data cu schimbarea restului lenjeriei de pat. Aceasta metoda se aplica Iubolnavii care pot fi ridicati în pozitie sezînd si se pot ajuta într-ooarecare masura ei singuri. eventual sapunul) sevor preg ati lîngapat.

Bolnavul este culcat pe pat. f/rebuie sa fie ridicat de doua asistente. Lînga sul ul format se asaza aleza curata îndoita în forma dearmonica si se întinde imediat pe j umatatea libera a patului. se sterge musamaua. Daca fortele fizice ale bolnavului nu-i permit sa se ridice singur. K scot de sub sal tea c a pet ele a le zei m urda re . Se curata musam aua si se deruleaza aleza curata. i. î nt in zî n du-se b in e p a r te a de r ul ata . se asaza partea rulata a alezei ur a te l în ga c e a m ur da ra . avînd grija sa depaseasca musa. sau nu pot sa se i i i l . se r ule a za a leza m urda ra pî na la m ij loc ul(Mitului. Schimbarea alezei în lungimea patului. Aceasta metoda se aplica i i bolnavii care nu pot fi ridicati în pozitie sezînd. 187 . Bolnavul KI< readuce în decubit dorsal. Se spala m usamaua cu o cîrpa sau burete. întinderea alezei adunate sub forma de armonica sub bolnav m i face apucînd-o de cele doua colturi si aducînd-o pîna la cealaltamargine a patului . Strîngerea alezeimurdare si spalarea musamalei se executa la fel ca si în proced eul anlorior. Dupa ce bolnavul a fostî nlu s î n decu bi t l ate ra l. Ea poate fi executata dupa mai multetehnici: a) Se pregateste aleza. strîngîndu-se imediat alezamurdara. pîna cînd cealalta . rulîndu-se în latimea ei pîna la jumatate.solutie dezinfectanta si se usuca cu un materialuscat. Cînd sulurile celor doua aleze ajungunul linga alt ul.M Montele se asaza apoi pe cele doua parti ale patului si desfac alezainnlara de sub saltea.îtid. Bolnavul se readuce în decubit dorsal si se aranjeazacapetele alezei si musamale i sub saltea. Se aduc e bolnav ul"i dec ubit lateral de catre una din asistente apoi se ruleaza aleza mur ura spre bolnav. Una dintre asistente ridica bolnavul în pozitie /. aranjîndu-se si capetele alezei curate simusamalei su b saltea. b) S c hi m ba r e a al e ze i în l un g im ea pat ulu i se po at e ef e c tu a s iiiilunînd aleza curata în forma de armonica. se întind cele doua capete ale alezei MO introduce marginea lor sub saltea.s Lenta va îndeparta aleza murdara. sp re U I T form a cute. va sterge restul suprafetei de 11 sama si va derula complet aleza curata. înmuiate în apa ut . apoi se i n/il în pat aleza curata pregatita. în timp ce a treia efectueazaIiimbarea alezei. lateral în decubit dorsal si înapoi se efectueaza dupa metoda desci'isa la schimbarea lenjeriei cu bolnavul în pat. e de loc singuri. Dupa aceasta.una cu 10 15 cm la ambele capete si se deruleaza progresiv spre ilnav. Se aduceiipoi bolnavul în decubit lateral de partea opu sa. bolnavul se aduce în decubit lairriil opus (peste aleza curata întinsa). Asistenta care a tinutbolnavul în pozitie sezînd va ajuta acum sa-si ridice regiunea lombofesiera. în timp ce cealalta ruleaza aleza murdara pîna sub fesele bol-iviilui. Schimbarile de pozitie ale bolnavului din decuhil. bolnavul Ui culcat pe spate.

care poate fi ridicat pîna la un unghi de 60°. cu care bolnavul poatefi adus în poziti e sezînd sau semisezînd. care pot lua nastereprin imobilizarea îndelungata a boln avului. Cu ajutorul sacilorde nisip. si uncadran mobil. spala musamaua 9! asaza sub bolnav aleza curata rulata la cele doua capete. de marime variabila. avînd un cadran fix. Asezarealui se face astf el: asistenta cu fata spre bolnav asaza mîinile sub omoplatul bolnavului ridicîndu-1 împreuna cu pernele si mentinîndu-1în aceasta pozitie pîna ce un aj utor pune la loc sprijinitorul. Bezematorul este sprijinit de extremitatea distala a patului. Rezematorul de picioare este o cutie sau un cadran de lemn. pîna cîndasistenta monteaza sprijinitorul de perne în pat. sprijinindu-se pe coate. dupa care cele doua asistente. ale caror somiere nu pot fi ridicate. UTILAJUL AUXILIAR AL PATULUI Prin utilajul auxiliar al patului se întelege materialul cu care bolnavul este mentinut în diferite pozitii. el trebuie întretinut curat si se îmbraca într-o învelitoare în momentul asezarii lui în pat. Aceaslftmetoda se aplica la bolnavii care se pot ridica singuri din solduri. Dintre acestea amintim : Sprijinitorul de perne este un dispozitiv. lasînd întinsa numai partea care vine sub bolnav. Cu ajutorul utilajelor auxiliare se pot p reveni multe complicatii. sa fie bine întinsa. bolnavii pot fi mentinuti în diferite atitudini (uneori for . se utilizeaza la paturile simple. avînd f orma si marime variabile. prin care nutrece nisipul. care se asaza sub talpile bolnavului pentru a mialuneca în jo s cînd este asezat în pozitie sezînd sau semisezînd. prevazut cu plasa de sîrma sau material plastic rezistenta si elastica. de relaxare sau de imobili' zare. Sacii eu nisip se confectioneaza din pînza deasa. avînd scopul de a favoriza si accelera procesul de vindecare side a conferi bolnavului senzatia de siguranta în pat. în toate cazurile se va avea grija ca aleza sa depaseasca ambelemargini ale musama lei. iar capetele sa fie introduse în suficienta masura sub saltea pentru a nu se putea aduna subbolnav în timpul misca rilor acestuia. Sprijinitorul este confectionatdin fier si din material plastic. o întind si îi introduc marginile libere sub saltea. Se desface aleza murdara de sub saltea. pe care sr» culca bolnavul.c) Aleza curata poate fi rulata si de la cele doua capete spnimijloc. apoise invita b olnavul sa-si ridice regiunea lombo-fesiera. una din asistente îndeparteaza aleza murdara. In acest momenl. orizontal. Bolnaviiîn stare mai putin grava se mentin singuri în pozitie sezînd. derulînd capetele alezei.

ii dejectiile bo lnavului sau cu sînge. Ele se aplica la nivelul articulati ilor radiocarpiene si tibiotarsiene avînd grija ca suprafetele respective sa fie protejate cu cîtevastraturi de flanela. colaculeste introdus. Colacul de cauciuc umplut cu aer. Bolnavii fixati prin ch ingi sau cearsafurivor fi sup ravegheati tot timpul de cat re asisten ta. de exempluMcc. data la rindea. sînt perne tari. în timpulxaminarilor. învelite în cearsafuri.tarea genunchilor bolnavului asezat în decubit dorsal sacul fiind nlrodus sub regiunea poplitee. Chingile se utilizeaza pentru imobilizarea relativa a unor bolnavipsihici sau fe brili. gol lamijloc. fie sub regiunea sacrata sau fesiera. în acelasi timp. se asaza sub b olnavii în stare grava. imobilizati mai mult timpin pozitii pasive sau fortate. captusite eventual cu vata. Cu ajutorul lor se asigura pozitii mai comode. de forma rotunda. în cazul în care nu exista paturi speciale pentru acest scop. Bolnavul poate fifixat de pat si cu ajutorul cearsafurilor trecu te peste torace si genunchisi legate dedesubtul patului. Pernele cun eiforme con fec tion ate din p înza tare. irea în anumite pozitii. imobilizîndu-1. Margi nea cearsafurilor care întrece sulul se rasuceste si se introduce sub i Itea. precomatoase sau postnarcotice. care servesc pentru ridi. Chingile sînt formate din curele depînza sau piele. Chingile nu trebuiestrînse prea tare. pentru a nu stînj eni circulatia. agitati. cearsafuri sau perne. fie a capului. care se fixeaza de margineapatului. preluînd o parte aKuprafetei de sp rijin a corpului si permitînd prin aceasta o mai buna . Sacii eu par de cal se confectioneaza de asemenea din pînza leasa.M te) pentru a imprima membrelor sau trunchiului o pozitie corectar i «revenind deformarile (de exemplu în caz de poliomielita). to t cu scopul de a nu se traumatizaholnavul agitat. Aparatoarele laterale se utilizeaza în scopul împiedicarii caderii l i n pat a bolnavului agitat sau inconstient. umplute cuirba de mare si pa r de cal.a nevoie vor fi îmbracate într-o musama pentru a nu se impregna. pentru ca bolnavul sa nu se traumal izeze în timpul miscarilor involuntare din cursul acceselor convulMve sau al agitatiei psihomotorii. de exemplu la examenul ginecologic sau tuseul rectal. furiosi sau cu excitatii psihomotorii. fie a trunchiului. captusite cu flanela. care acopera patul complet. K i pot fi înlocuiti si cu suluri de patura. Aparatoarele laterale sînt confectionate din scîn dura neteda. Plasa se confectioneazadin snur tar e si nu din metal. l . musculatura membrelorinferioare este relaxata si. acoperite si captusite « u paturi. La unele paturi se pot aplica aparaI oarele de plasa. în acest fel. membrele se pot sprijini. fie la nivelul crestelor iliace sau al tuberozitatii trohanterului mare. în f unctie de pozitia bolnavului.

90). Pernele elastice sînt confectionate din pînza cauciucata saucauciuc. utilizarea colacului de cauciuc este unul din mijloacele cele mai im portante în prevenirea escarelor. fara a o mai îmbraca în prealabil. se presara cu talc si se asaza sub bol nav.irigatie a tesuturilor cuprinse între suprafetele osoase si pat. dupa ce a fost controlata daca nu curge. în lipsa acesteia se va utiliza o fata de perna. dintre care una ridica bolnavul introducînd mîinile cu palmele întinse sub el. Utilizarea colacului fara învelitoare este interzisa. se asaza sub cearsaf pe saltea. care ar împiedica mularea ei perfecta pe suprafata corpului. Introducerea lor sub bolnav se faco dupa tehnica descrisa la introducerea Asezarea colacului de cauciuc Fig. Apoi se îmbraca într-o învelitoaro de pînza special confectionata. Perna nu seumple complet pentru a nu fi p rea tare. iar cealalta asistenta introduce colacul si aranjeaza lenjeria bolnavului (fig. avînd grija ca în timpul umplerii sa nu patrunda aer. de forma patrata. Pernele de cauciuc sînt deobicei compartimentate. 90. . Ele t r e b u i e s a f i e s u f i c i e n t d e mari pentru a asigura bolnavului o pozitie comoda. Colacul se umfla la o presiune pro portionala cu greutatea bolnavului. Eidicarea bolnavului poate fi efectuata de catre doua asistente. dedesubtul si deasupra locului unde va fi asezat colacul. sub bolnav. ci în proportie de 3/4. avînd grija ca ventilul sa ajunga în partea laterala â bolnavului. în acest fel. O alta varianta este perna do cauciuc umpluta cu apa la temperatura de37°. umflate cu aer cu ajutorul unei pompe. care se adapte aza foarte bine suprafetelor corpului. Perna de cauciuc. dupa tehnica descrisa la transportul bolnavilor. Asezarea colacului sub bolnavul în staregrava neces ita cel putin doua asistente. colacului de cauciuc.

191 . din tifon si vata. care. Inelul se fixeaza cu ajutorul a l oua legaturi de tifon. ele se îmbraca în pînza la fel ca si colacul decauciuc. confectionate special pentru prevenirea escarelor. Inelele sînt confectionate de asistenta. daca nu sînt prevenite. pr ecum si între genunchi. daca bolnavula în decubit lateral. 92.Colacii de vata sau inelele servesc pentru sustinerea calcîieloivMitelor si eventu al a regiunii occipitale a bolnavilor în stare gravalobilizati în decubit dorsal. i i l e osoase si suprafata patului. Presiunea durabila a memb relor pe saltea cau : i/fi tulburari locale de circulatie în tesuturile cuprinse între planu F ubFifl. Coviltir pentru plapuma patura. 91). vor deIcrmina aparitia de dureri si escare. Se formeaza un cerc din cîteva ture de tifon la care c adauga un strat de vata si apoi totul se îmbraca cu o fasa. din cauciuc plin nu umplute cu aer. 111 timpul utilizarii. Exista si inele de burete. realimd un inel neted si destul de solid. pentru ca în timpul miscarii membrelor sami se deplaseze (fig. avînd 'larime variabila.

Exista diferite tipuri de mese adaptabile la pat. Din acest motiv. dar cu forta muscu lara a membrelor superioare relativ pastrata (fracturi. Forma cea mai simpla este reprezentata de o banda depînza fixata de capatul distal al patului si pe care bolnavul o tine înmîna. care practic nu are nici o gre utate. în sectiile de ortopedie si traumatologie se utilizeaza o serie deaparate si utila je accesorii în vederea repunerii în pozitie corecta a . patul poate fi asezat în pozitii înclinate. Coviltirul se mai utilizeaza si pentru suspendarea pungilorde gheata. ceea ce face necesara acoperi rea lui cu o învelitoare de flanela. de apasara acestora. în acest scop se mai poate utiliza si un ridi cator mecanic (tip Badulescu). bolnavul sprijinindu-se pe ele în pozitie sezînd.). ridicasau coboara extremitatea patului dupa necesitate. Descrierea lor se gaseste la capitolul alimentatiei. 93). de carese atîrna agatatoare de fier de forma triunghiulara. paralizii infe rioare etc. utilizate în timpul alimentatiei. 92) sau sustinatorul de învelitoare are rolul di a suporta greutatea paturilor sau a plapumei pentru a scuti regiunile dureroase. reglabil la înaltimi diferite între 10si 60 cm si care. înclinarea se fa ce în sensul ridicarii partii distale a patului. fixate la îndemînabolnavului (fig. se asaza o perna pe care bolnavul se apleaca cumîinile încrucisate. operate etc. ajutîndu-se de ea la ridicarea în pozitie sezînd sau la schim barea de pozitie. vopsite în alb pentru ca sa se poata spala si curata bine(fig. dre naj postural sau în cazurile de fracturi ale membrelor inferioaretratate prin extensie etc. dupa dorinta bolnavului. Exista coviltire care sustin învelitorileîn întregime deasupra bo lnavului. membrulde sub coviltir se raceste mai usor. El est» confectionat din lemn sau metal. cu ajutorul unui surub cu filet trapezoidal.Coviltirul (fig. în unele servicii exista suporturi metalice. Maifrecvent. de exemplu în cazurile de anemii acute. servescsi pentru sustine rea obiectelor de scris. pentrumodificaril e de pozitie ale bolnavilor imobilizati. pe masa. p aralizate. Mesele adaptate la pat. avînd aspectul unui schelet d« coviltir. învelitoarea va ramîne la « anumita distanta de suprafata corpului. pentru a n u exercita o presiune prea mare asupra regi unii pe care sînt aplicate. citit. dar ele reprezinta în acelasi timp si un utilaj auxiliar pretios în caz dedispnee gr ava. înacest caz. mentinînd capul mai jos. Suporturile pentru ridicarea picioarelor patului sînt confectionate din bucati de lemn taiate în forma dreptunghiulara sau trunchi de piramida. Fiind însa destul de înalt. Cu a jutorul lor. Agatatoarele se utilizeaza pentru usurarea mobilizarii active. 94).

(nilul trebuie ales si pregatit de la început în functie de pozitia pe . într-un lflfl. în alte cazuri este conditia esentiala a tratamentului. Deoarece unii bolnavi trebuie sa pastreze anumite pozitiipeciale în scop terapeuti c. Agatatoare pentru usurareaFit}. cani ilajele aux iliare. 94. sau boala de baza îi obliga la acestea. singur repausul la pat constituie un factoric'nipeutic important. Suporturi pentru ridicarea picioa munar mare de afectiuni. mobilizarii active. aparatele de extensiehla etc . aceasta fiind o masura el ementara în cursul îngrijirii lui. au scopul de a asigura repausul bolnavului laîl. S3. cum sînt cadrul de extensiei>5 96). pîrghiile. POZITIILE BOLNAVULUI ÎN PAT Calitatile patului si lenjeriei. relor patului. facerea si schimbarea patului. 97). atelele cu scr ipeti (f ig.«mhrelor operate sau traumatizate.

fi Fig. Atole cu scripete. _ Aparate de extensie fo. losite în sectiile de ortopedie sitraumatologie 194 . 95 si 96. 97. Fig.

pozitia lor în pat nu se deosebeste cu nimici i i pozitia unui om sanatos. dinamici. necesita ajuini'iil asistentei. atitutidinile fortate pot sa apara : ca o consecinta a modificarilor produse de boala în organism. Imobilizarea la pat poate însa predispune organismul si la o seriel« complicatii. ca de exemplu pozitia ghemuita D cursul crizelor dureroase de ulcer sau colelitiaza. pasiva s au fortata. Pr esiunea exercitata asupra tesuturilor cuprinse întreiliuiurile osoase si suprafata dura a patului poate provoca tulburari iiritle de circulatie.sînt cazuti în pat".. P oz i t i a p a s i v a e s t e c a r a ct e r i s t i c a b o l n av i l o r în s t a r e g r av a . pozitiile în care acestia trebuie adusi cuni/ia unor îngrijiri si ex aminari speciale si în sfîrsit manoperele priniiro se asigura schimbarile de pozitie ale bolnavilor în stare grava. Asistenta trebuie sa cunoas ca pozitiile pei mi le iau bolnavii în pat.Mire trebuie sa o ocupe bolnavul si utilat cu aparatele auxiliare îni'dcrea asigur arii maximului de confort. Pozitia lor în pat este dei crminata de forta de gravitate. ca o masura profilactica în prevenirea unor complicatii cambolia în cursul trombofleb itelor. Pozitia activa este caracteristica bolnavilor în stare mai usoara u forta fizica pastrata. neputînd sa-si schimbe singuri pozitia. El e pot fi determinate de afectiunea de baza a bolnavuluiui impuse de tratament. acelasi pictor determina pneumonii hipostatice etc. de exemplu în cursul tratamentului fracturilor cu ajutoruln paratelor de extensie. la ulcrvale re lativ scurte. Pozitia bolnavului în aceste cazuri este indepen i ru t a d e v ointa lu i . 195 . absolut necesara pentru vindecarea bolnavului. bolnaviiocupa n pat o pozitie activa. încetinirea vitezei de circulatie în clinostatism favorizeazan anumite con ditii formarea trombozelor. \rosti bolnavi. Ei se misca singuri neavînd nevoie dejutorul asistentei. de intensitate variabila. A stfel. paralizia unilaterala a musculaturii jghea'' iirilor vertebrale. ca o reactie de aparare constienta sau inconstienta a organis« i ului fata de procesul patologic. dînd impresia ca . pericolul emboliilori c . ca o masura terapeutica. iar la batrîni. în functie de starea generala si de afectiunea lor. putînd merge pîna la n>c. ) pozitia bolnavilor trebuie schimbata în m od regulat. cînd orice miscare activa sau pasivar periclita viata bolnavilor (infarc t miocardic.roze. i de exemplu tetanosul. Din acest motiv înfura unor cazuri exce ptionale. care si-au pierdut forta fizica. Pozitia fortata este caracterizata prin luarea anumitor atitudinineobisnuite.

Astfel. impusa). bolnavu l poate fi ridicat la pozitie semisezînd. 98). Daca bolnavul pastreaza aceasta pozitie timp mai îndelungat i se vaaseza un colac de cauciuc sub regiunea fesiera. bolnavilor în vîrsta. Aceasta pozitie seimpune bolnavilor d upa punctia lombara. pasiva. El ramîne mai departeculcat pe spate. Decubitul dorsal poate fi asociat cu diferite pozitii fortate. precum si celor din perioada de convalescenta (fig. cu fata în sus. b o l n a v i i i a u î n p a t u r m a t o a r e l e p o z i t i i : Decubitul dorsal. în special la bolnavul culcat pe o pernasubtire.oindicata bolnavilor cu afe ctiuni cardiace si pulmonare. La restul bolnavilor mentinuti în decubit dorsal se vor lasa sub cap cele doua perneobisnuite. Indiferent de forma lor (activa. se va asigura pozitia corecta a picioarelor cu ajutorul unui rezemal orasezat la plantele bolnavului. Sub regiunea popi i tee se va aseza la nevoie o perna subtire sau un sul moale de flanela. Din pozitia decubitului dorsal. fie cu ajutorulunor perne în plus. se va introduc e sub regiunea lombara un sulsubtire de flanela sau o perna moale. Mentinerea acestei pozitii timp îndelungat poate cauza durerila nivelul coloanei l ombare. Aceasta pozitie esl.Aceeasi pozitie. în vederea prevenirii pneumoniei hipostatice. în cazur ile somierei fixe. Bolnavul poate fi culcat întins. mentinînd regiu nea lombariia coloanei vertebrale în usoara lordoza. în cazul din urma se va avea grija cas u p r a f a t a p a t u l u i s a f i e c î t m a i t a r e . Din toate acestea rezulta ca pozitiile fortate pot fi active. cu saci de nisip sau suluri însirate de-a 196 ^ . adinamici. Preventiv. slabiti. în aceasta pozitie. D ecubitul dorsal este una din cele mai obisnuiti1 pozitii luate de bolnavi si cu predilectie de cei slabiti. precum si în unele afectiuni ale coloanei vertebrale. pasivesau impuse d e cadrele medicale. fie cu ajutorul dispozitivului mecanic în cazulsomierei mobile. fara perna. se vor aseza inele sub calcîi sicoate. în caz de paralizie a unor grupuri musculare de la membrele inferioare.gorii de operati. precum si p erne penumatice sau colaci sub regiunea sacratasi fesiera. operati. în mod obisnuit. Bolnavul va fi lasat numai cu o perna subtire în caz de anemiiposthemoragice precu m si în unele afectiuni cerebrale. Pentru ca bolnavul sa nu alunece spre extremita tea distala apatului se asaza sub talpi un sprijinitor îmbracat. poate dev eni o pozitie fortata impusa de conduita terapeutica. bolnavul sta culcat pespate. care la un bolnav mai putin grav este opozitieactiva. dar toracele formeaza cu linia orizontala un unghi do30 45°. la unele cate. La bolnavii adinamici. fie cu sprijinitorul introdus sub perne.

avînd grij a ca marginea suportului sacomprime vasele din regiunea poplitee. ^.'iunea. în acest caz. Pozitia cu genuchii flectati. 10 la 60 cm. bolivul culcat în decubit dorsal va ajunge într-o pozitie oblica. în cazul fracturilor tratate prin extensie. extremitatea distala a itului trebuie sa fie mai ridicata pentru ca greutatea bolnavului sa Iiilibreze forta de tractiune a contragreutatii cu care se realizeaza11 (>nsia. în caz de tromboflebita membruluiMiicrior. toracele bolnavului trebuie usor ridicat cui utorul pernelor. poate ajunge la un unghi depeste 40° l. în acest caz sub genunchia aseza o perna moale. membrul b olnav va fi sustinut de un suport de perne sau< atela captusita cu vata. iar suportul tare de dedesubt nu va depasi Fig. fie cuicioarele mai sus poz itia Trendelenburg fie cu capul mai sus.itii de orizontal. de exemplucursul fracturilor membrelor i nferioare. Sub capul bolnavului se poate pune o perna subtire. realizata pe masa de operatie în cazul sincopelorII in cur sul anesteziei generale. 98. Prin ridicarea extremitatii proximale sau distale a patului. Pentru a evita posibilitatea alunecarii bolnavului 197 . Pozitia Trendelenburg se realizeaza prin ridicarea extremitatii listale a patului sau cu ajutorul suporturilor cuneiforme. Diferenta lintre înaltimea celor doua extremitati ale patului poatevaria de 11. decubitul dorsalcombina cu p ozitia impusa de aparatele de extensie. I'o/jtia Trendelenburg.lungul gambelor si coapselor.

Portiunile din somiera pot fi ridicate sau coborîte dupacererea boln avului sau indicatia medicului. pentru a f:ivoriza îndepartarea secreti ilor din caile respiratorii superioare. Fotoliul astfel obtinut în pat asigura o pozitie sezînd foarte comodil . în pat i se va p roteja capul cu ajutorul unei periiasezata vertical la capatîiul patului. Lupu. sub regiunea dureroasa se va aseza o perna subtire si la nevoie. Bolnavul culcat în pat poate fi adus] în pozitii* sezînd cu ajutorul utilajului auxiliar. stînd astfel cu genunchii ridicati. Daca patul bolnavuluieste de alt tip si nu permi te ridicarea partilor somierei. el va fi fixat cu ajutorul unor chingi sau curezematoare speciale de umar. pentru oprireahemoragiilor membrelor inferioare si ale organelor genitale feminini* dupa interventii ginecologice. Pentru a reduce aceste acuze. num. Bolnavul are coapsele flectal. iar capul bol navului se va mentine în pozitie sprijinit de o perna mai mica saude una asezata v ertical. patul fiind transform at într-un fotoliu. De ace ea. se va întrerupe pentru scurt timp mentinereaacestei pozitii. Decubitul dorsal. mentinut timp îndelungat la bolnavii cu hipotonie musculara. Aceasl ii pozitie poate fi foarte bine asigurata în paturile universale (tip dr. precum si în cazul drenajului postural. dupa anestezie intrarahidiana. Pozitia oblica cu capul mai sus se utilizeaza în cursul tratament ulii l ortopedic.epe bazin si gambele pe coapsa. iar partea ei mijloacie în forma de acoperis de casa pîna la înal timea dorita. pentru extensia coloanei cervicale. precum si de dureri ale regiunii lombare.i ila indic atia medicului. sprijinit la spate eualte perne (aseza te peste capetele posterioare ale pernelor laterale). Bolnavii asezati în aceasta pozitie se plîng adesea de ameteli. preventiv. Sub spatele bolnavului sopoate aseza s prijinitorul de perna. Trunchiul formeaza cu membrele inferioare un unghi drept. Pozitia Trendelenburg se indiciibolnavilor cu anemi i acute. aproape pîna la pozitia verti cala. Pozitia sezînd. în cazul tratamentului fracturilor membrelor inferioare prin extensie cucontragreut ate. pentru autotransfuzii. poa te determina deformarea picioarelor prin apasarea permanenta a paturilor. deasupra per'nei tari se vor pune înca 4 5 perne asezate în trepte. 72). Sub bratele bolnavului se poate aseza doasemenea cîte o perna ceea ce fac e ca bolnavul sa nu oboseasca prearepede în aceasta pozitie. pozitia bol navului se va asigura prin alte mijloace. se va aseza coviltirul sub patura si rezematoarele sub planta. sau în lipsa acestuia. fig. Aceasta pozitie poate fi asigurata si prin aranjarea pernelor obliila stinga si dreapta bolnavului în forma de V. Daca bolnavul este adus în pozitiiTrendelenburg. Cu ajutorul manivelei adaptate la aceste paturi sopoate ridica p artea cefalica a somierei.de pe masa de operatie.

i'(intru. pecare bolim vu l se apleaca în cursul acceselor de respiratie grea. Acesti bolnavi trebuie asezati în pozitia preferata de ei. operat sau 'nreros. Pozitia sezînd poate fi asigurata bolnavilor si în fotolii. cu ajutorul pernelor sau rezematoarelor « p e d a l e . Decubitul lateral. în unele cazuri complet întinse. Bolnavul tinut în fotoliu trebuie îmbracat corespunzator în hainele de «pital (pijama. Bolnavii pastreaza decubitul lateral în caz de pleurezii. menin< l e . între genunch iti maleole se introduc inele de vata. în cursul acceselor de dispneenocturna. îngrijirea lor necesita o atentie mai mare. V coasta pozitie este indicata de obicei bolnavilor într-o stare maigra-. precum si dupa anumite interventiichirurgicale. în cazul drenajului cavi 199 . dupa interventii intratoracice si renale. în aceasta pozitie vor fi tinuti bolnavii dispneici în caz de pneumonii întinse. 99). p e n t r u c a b o l n a v u l s a n u s e r o s t o g o l e a s c a î n a p o iIn decubit dorsal. Aceasta pozitie poate fi asigurata de catre bolnav NU n de catre asistenta. acestai fi mentinut de o asistenta si asezat separat cugrijape suportulprei l i t în prealabil. avînd grija în specialde temperatur a picioarelor. bolnavul este culcatpe o parte. în aceasta pozitie. Fotoliiletrebuie sa fie destul de mari. însa are inconvenientul ca necesita mult materiali în unele cazur i este greu de suportat. Decubitul lateraliioate fi combinat cu ridicarea toracelui pîna la un unghi de 20 25° iuta de orizontala. Decubitul lateral.. iar sub trohanterul mare un colac Ic cauciuc îmbracat (fig. Pentru a împiedica aparitia escarelor.-fl. halat cald) si acoperit cu patura. Pentru ampiedica alunecarea bolnavulu i se va aseza sub regiunea popliteep nerna îndoita sau mai bine un sul de paturi îmb racat într-un cearsafiiKucit la extremitati si fixat sub saltea iar sub picioare o rezematoare. Daca bolnavul are un membru paralizat. din acest motiv. încalzindu-se usor.it cu ajutorul masutelor de pat prevazute cu perne. nu prea înalte si captusite cu perne. Bolnavii cu insuficienta cardiaca. Confortul bolnavilor dispneici în pozitie sezînd poate fi imbuna-I ii^. avînd ca pul sprijinit pe o singura perna si membrele inferioare flectate usor. pozitie preferata de bolnavi. insuficienta cardiaca. în perioada acceselor de astmlironsic. bolnavi. bolnavii mai vîrstnici. 1 iiîndu-se masuri de activare a circulatiei periferice prin spalarea si fric-[ lonarea pielii cu alcool. poate fi drept sau stîng. fracturat. se asaz a de multe ori la marginea patului cu picioarele atîrnute. luîndmasuri pentru a ment ine constanta temperatura membrelor inferioare. în cursul manoperei de aducere în decubit lateral. Sub regiunea sacrata se va aseza înmod prevent iv un colac de cauciuc.

unor grupuri musculare. ventral sa fie astfel facuta ca acesta sa-si poata vedea anturajul. Este importan t ca asezarea bolnavului în decubil. Decubitul ventral. Bolnavul va fi adus în decubit lateral în cursul toaletei. al administrarii clismelor si supozitoarelor. Bolnavii adinamici si cei batrîni trebuie întorsi Iii intervale de l 2 3 ore dintr-o parte în alta. pentru prevenirn» escarelor si a pneumoniei hipostatice. Sub torace si abdomense pot aseza pe rne subtiri si moi. Bolnavii sînt mentinuti în decubit ventral în caz de paralizu. prec um si pentru drenarea unor colectii purulente. precum si încursul sondajulu i duodenal. a caror pozitie trebuie din cînd incînd schimbata. Drenajul postura! cu picioarele ridicatep o a t e f i e f e c tu a t s i în d e c ub i t l a t e r a l.tatii pleurale. 99. pentru punctia lombara.li» sa-si schimbe pozitia membrelor superioare. al masurarii Fig. care împiedica asezarea înalte pozitii. Sub glezn e se asaza o perna cilindriciisau cuneiforma pentru ca picioarele sa nu fie întins e în pozitie fortai îlpe saltea. . în functie de afectiunea de care sufera. temperaturii pe cale rectala. escare extinse. Membrele superioaresînt asezate la stinga si la dreapt a capului cu fata palmara pe suprafat. Pozitia în decubit lateral mentinuta cu sul.ipatului. Bolnavul este culcat pe abdomen cu capulaplecat într-o parte si asezat pe o perna subtire. cu degetele în extensie. al schinibarii lenjeriei. bolnavul pon .

î '«scrierea lor va fi redata la capitolele respective. examinari si tratamente de specialitate etc. Schimbarea poate fi executata si de doua asistente. Amîndouai. proi i i i d regiunile dureroase. în timpuluimbarii pozi tie i. necesita si un efort fizicinsiderabil. Apucarea bolnavului se face precis. sa nu-i produca dureri. utru ca deplasarea sa se poata executa în mod convenabil. iar în acelasi timp cu mînacealalta roduce patura sub spatele bolnavului pentru a-1 sprijini. l faca sa se simta în siguranta în mîinile ei. ridicarea bolnavilor în pozitieind. de cele mai multe. fie din cauza bolii de baza. centrul de greutate al corpului. Pozitia bolnavului poate sa fie schimbatal iv s au p asi v . paralizati si la cei care nu pot executa cît anumite miscari. prezenta a 2 3 asistente. cu toata mîna. în aceasta pozitie bolnavul poate fi mentinut cu ajutorul suluir asezate în lung ime la spate.faza la aceeasi marg ine a patului. cu degei i i alaturate. Asistenta se asaza de partea patuspre care vrea sa întoarca bolnavul. bolnavul mai poate fi asezat într-o serie depozitii. Prinde apoi bolnavul de umar. întrucît schimbarile pozitie. Asistenta de la capul bolnavului 201 . inconstienti.Cu scop explorator.a pe marginea opusa a patului. utilizata în cursul rectoscopiei. asistenta trebuie sa-si îndrep te toata aten tiaipra bolnavului. Asistenta trebuie sa cunoasca tehnica corecta a miscarilor pasive. Schimi'ile pasive sînt cele efectuate cu ajutorul asistentei la bolnavii adiinici. întorcîndu-1 spre ea. în aceasta c. Schimbarile de pozitie. pe lînga cunostinte profesionale. pentru executarea lor este necesara. aiba genunchii usor flectati si corpul aplecat înainte.). Schimbarea pozitiei din decubit dorsal în decubit lateral se poate cuta de una sau doua asistente. asezînd palma pe suprafata corpului bolnavului. Asistenta care ridica bolnavul trebuie sa iiseze în asa fel ca baza de sustinere a picioarelor sa fie cît mai mare. cu antebratul si palmaspre capul bolnavului îi propteste spatele. sa-1 scuteasca de efort. Miscarile pasive cele mai frecvente sînt: întoarcerea bolnavuluin decubit dorsal în la teral si înapoi. o pliaza si o/. sigur. fie din cauza trata ntului aplicat (aparate gipsate etc. | Hi/. ridica patura. ca poziti a genu-pectorala. reducerea la loc a celor care a u alunecat în jos de pe perna.itie. imobilizati. iar cu cealalta mînaeste bazinul si membrele inferioare. Schimbarile active le executa volitional bolnavul singur. idica.itiile ginecologice. ridi «a bolnavului necesita un efort mai mic si în acelasi timp asistenta ' v a me ntin e e ch il ibr ul. Dupa ceacele a fost înto rs în fixat în noua pozitie. fiind deplasat mai jos.

Se va avea grija ca cele doua asistente sa-tisincronizeze mis carile. Ele încruciseazaantebratele în regiun ea dorsala. sprijinindu-i capul pe antebrat. Ambele vor trece de partea opusa a patului. Eeaducerea bolnavului din decubit lateral în decubit dorsal so face de doua asistente. ridica bolnavul în po zitia sezînd. iar cu mîna dreapta îl roteste. Asistenta asezata la capul bolnavului îl va apuca pe acesta de sub axila. în acelasi timp.va executa aceleasi miscari descrise mai sus pentru întoarcereapartii superioare a corpului. cu sprijinitoare. Bidicarea bolnavului în stare mai grava se executa de doua asintente. care se asaza de o parte si de alta a patului. Boln avul daca starea sa generala îi permite se poatosprijini prinzînd bratul asistentei. îndoiutlpatura. readucîndu1 în decubit dorsal. cu o singura miscare. Bepunerea în decubit dorsal se face cu aceleasi miscari în ««MI* invers. întoarcerea bolnavului în decubit lateral în vederea schimbarii lenjeriei a fost aratata în subcapitolul Schimbarea patului". Mentinerea bolnavului în pozitie sezînd se face cu ajutorulpernelor asezate la spate le bolnavului. iar cu cealalta mîna îl îmbratiseaza din spate. se aranjeaza patul si pernulitavînd grija c a bolnavul sa nu cada sau sa fie repus brusc în initiala. asezînd palmele pe omoplatii bolnavului. Bolnavii în stare grava sau cei cu plagi în regiunea dorsalavorfijridicati cu ajutor ul unei traverse asezata în prealabil sub spat. Ridicarea din aecubit dorsal în pozitie sezîndâ se poate face iufelul urmator : asiste nta va descoperi bolnavul pîna la mijloc. Bolnavul se poate ridica cu o sin gura miscare în pozitie sezînd. realizeaza rotirea bazinului si membrelor infe rioare. Daca bolnavul este greu. Se îndeparteaza sprijinitoarele. Asistenta poate sa-si fixeze ca punct de sprijin capatul distal al patului. miscarea se va executa astfel: mîinile cucare s-a sprijin it în axila se vor aseza de data aceasta pe omoplat. Cu cealalta mîna prind bolnavul de axila. pentru a putea depune un efort fizic mai mare. a doua asistenta introduceantebratul si palma dinspre capul bolnavului în regiunea sacrata. iar celalte doua mîini vor fi mentinute împreunate la spatele bolna vului. cart» întorc automat bolnavul la comanda asistentei. Pentru bolnavii care necesita schimbari frecvente de pozitiepe o perioada mai lu nga de timp. iar cu cealalta mîna.t«. se utilizeaza paturi speciale. sprijinindu-i capul ouantebratul. suluri nuli genunchi si saci de nisip sub plante. La comanda uneiadintre ele. Cu mîna dinspre picioare pri nde regiunea axilara a bolnavului. cealalta asistenta va introduce mînustînga sub bazi nul bolnavului. .

Eeaducerea bolnavilor alunecati de catre o singura asistenta sece în felul urmator : asistenta se asaza lînga marginea patului cuta întoarsa spre capatul patului. mîna dinspre pat prinde bolnavul de spate. jinentul în care se va începe mobilizarea si scularea lui din pat. Ou mîna dinspre pat prind bolnavul de axila. Eeaducerea bolnavilor alunecati josdin pozitia sezînd sau semisezînd se poate face de doua asis-ite. Asistenta va picioarele bolnavului într-un unghi de 90°. Mutarea bolnavului de pe un pat pe altul se face dupa tehnica|atata la t ranspo rtul bolnavilor si la schimbarea sa ltelei. de mai multe ori pe zi. bol-Lvulpastrînd poziti a de decubit. asistenta va suprajhea atent bolnavul. coloratia tegumenr. iar cealalta mîna o asazal» regiunea poplit ee.Readucerea bolnavilor alunecati. în felul acesta. în tot timpul miscarilor pasive sau active. Deoarece mobilizarea depinde de mai multi factori ca: k tura b olii. iar mai t îrziu|»liv. Preventiv.itacu cea a asistent ei de partea opusa. si solicitîndu-1 sa-si întoarca fata în partea opusa. fie sprijinindu-semarginea patului. Aceasta miscare se executa dupa ce bol-kvulse poate men tine singur în pozitie sezînd. Executarea mobilizarii în bune conditii cade dompetenta asistentei. urmarind expresia fetei. si. Aceasta manopera se poate efec 203 . D in aceasta cauza este importantbolnavii sa fie mobilizati precoce. Urmatoarea faza de mobilizare este asezarea bolnavului în pozitie Ut n d la marginea patului. asistent a îl va îmbraca cu halat si ciorapi. ridicaplnavul pîna la pozi tia initiala. Urmeaza apoiUrarea în poziti a sezînd în mo d p asiv la în cepu t. fie îmbratisînd gîtul asistentei. Mobilizarea bolnavilor se începe cu miscarea capului si cu ridi-'ii si schimbarea pozitiei membrelor superioare si inferioare. la comanda uneia d intre ele. într-o pozitie comoda. pu lsul si respiratia. Int roduce mîinile sub axila bolLvului. ridica bolnavul pîna larelul dorit. iar cealalta mîna . picioavor atîrna pe marginea patului. Imobilizarea îndelungata a bolnavuluip at poate fav oriza ap aritia unor co mpli catii care sa împiediceKvoltarea procesului de vindecare. Mobilizarea bolnavilor. Bolnavul se poate ajuta. pentru capjiiavul sa nu raceasca. Aceste miscari activeaza circulatia | l)Kiiina si previn aparitia trombozelor si escarelor. cu fata spre capul ai. miscar e care poate fi asociata cu exer( l i de respiratie. o asaza sub regiunea fesieraîolnavului. tipul de re activitate a bo lnavu lu i. presi ritmul în care el va fi read aptat la activitatea lu i obisnuita brfi hotarîte de me dic. imediat ce st area lor permiteest lucru. care se asaza de o parte si de alta a bolnavului. sta rea g en erala.

iar daca prezinta ametelise reasaza în pat. controlîndu-i-se pulsul. prima asistenta va sprijin ibolnavul dupa m etoda aratata mai sus. va sprijini bolnavul de sul» ambele axile si-1 va ridica. 101). trebuie totdeauna supravegheati cu marti . a doua îl va prinde de glezne. Eepunerea în pat se face cu aceleasi miscari în ordine inversa. se poat. Pe fotoliu va pune un pled. în acest caz. avînd grija s a-si tina capul întors într-o parteBolnavul se sprijina cu mîinile pe bratele sau umer ii asistenteiCu o miscare aceasta va ridica bolnavul în picioare si întorcîndu icu spa tele catre fotoliu îl va aseza încet si-1 va acoperi cu pledulDaca fotoliul este înalt .nmentine în acea sta pozitie cîteva minute. apoi rotîndu-1 în d irectia corespunzatoare îlvor aseza cu precautie în fotoliu si-1 vor acoperi cu pled ul. Duratii sederii la marginea patului în ziua urmatoare se poate prelungi cucîteva minute. daca marginea patuluinu este rece sau nu comprima vasele regiunii poplitee si apoi îi v:ipune papucii. Asistenta se va convingedaca pozitia bolnavu lui este comoda sau nu. prima asezare pe marginea patului sa fie numai de cîteva minute. Daca bolnavul nu a prezentat ameteli si a suportat bine asezarea pe marginea pat ului. Bolnavul nu trebuie mentinut mult timp în aceasta pozitia. Bepunereabolnavului în pat se face cu aceleasi miscari în ordine inversatii. întoarsa cu spatele catre pat. asezat pe marginea patului dupa metoda amintitasi încaltat. care sta lîngil. sub picioarele bolnavului se poate aseza un scaunel sau suport (fin. ele vor fi situatede-o parte si de alta a bolnavului.niîn picioare (fig.tua si de doua persoane. Asistenta va aseza fotoliul eu rezemâtoarea laterala lipita demarginea patului. Daca el devine palid sau cianotic sau daca se plînge de ameteli. Eiaicarea bolnavului în pozitie ortostatica se face în felul urmator : bolnavul se asaza în pozitie sezînd pe marginea patului în asa felîncît sa ajunga cu picio arele pe dusumea. va putea fi asezat într-un fotoliu lînga palAsezarea în fotoliu poate fi efectua ta de l sau 2 asistente. pentru a-i asigura o pozitie mai comoda. îndreptînd picioarele în directia dorita. care sta în pozitie sezînd pe margineapatului si cu mîna de lîn ga bolnav introdusa sub axila îl vor ridic. A sistenta se asaza în fata bolnavului. bolnav. Daca bolnavul se simte bine. Cînd asezarea în fotoliu se face de 2 asistente. Bolnavul va fi îmbraca. vnfi imediat asez at înapoi în pat.! cu halat si ciorapi. Asistenta. Primii pasi pe care-i face bolnavul. dupa o perioada mai lungitde imobilizare la pat. introduce mînile înaxilele acestuia. 100).

sprijinit în axila Io catre cele 2 asistente. bolnavul va face prima plimbare în salon. fiindu-le frica sa nu cada. cu toate ca starea lor generala ar permite plimbarea. în caz d e nevoie. DEZBRACAREA Sl ÎMBRACAREA BOLNAVULUI Lenjeria de corp a bolnavului consta din camasa de noapteunu pijama. lui de catre doua asistente. jteste camasa de noapte. Dupa ce a fost ridicat în pozitie ortostatica. Lenjeria 205 . iar barbatii bonet a. Cu acestia. sa se scoale din pat. asistenta va duce munca de lamurire asupra importantei misflilrilor active. Asezarea în fotoliu a bolnavugurarea unei pozitii comode. 11 nii bolnavi. femeile mai întrebuinteaza pentrupus pe cap un batic. 100. In afara de acestea. Fotoliu cu suport pentru asi-Flg. 101.' t cntie. este bine ca aceasta miscare sa aiba loc în prezenta mediculuia. îmbraca o jacheta de flanela. în timp de iarna : femeile. sa i se poata acorda tratamentul de urgenta. i't/l.

inconstienti sau paralizati. imobilizati. Bol navii se jeneaza de multe ori sa apeleze la ajutorul celor din jur. ridica din pat. Nu este aceeasi situatie cu bolnavii adinamici. se confectioneaza din finet. asistenta trebuie sa fi« deosebit de atenta fata de ei si sa-i ajute cu mult tact si blîndete la îmbracare si dezbra care. Pentru iarna. La bolnavii care se pol. usor lavabil. îi va deschide camasa sau jacheta de pi j an ma si le va trage de sub regiunea fesiera. pentru cu atunci cînd se interneaza unbol * nav nou sau este necesara schimbarea lenjeriei murdarite. Tocmai datorita acestui fapt. apoi va aduco cu mîna toata camasa strînsadin . fara aju tor. Daca bolnavul poate sedea. Asistenta va controlaca sub camas a de noapte sau sub pijama bolnavul sa nu mai poartosi alta lenjerie. asistenta. asezata de partea dreapta a patului. cu care a fost îmbracat la internare. Va ridica bolnavul în pozitie sezînd. sa poata asigura bolnavilor rufo curate. Asistenta trebui» sa asigure inventarul sau cu lenjerie de corp suficienta. dezbarcarea si îmbracarea se fac usor.este confectionata din material moale. lenjeria de corp.

206 Fiy. i se trage camasa usor în sus pîna la torace. . cul cînd apoi bolnavul si continuînd dezbracareaîncet dupa metoda de mai sus. apoi este întor. Apoi se scoate usor mîneca do o parte si apoi de cealalta.sîn decubit lateral opus.spate în fata peste capul lui (fig. 102). iar a doua va scoate camasa cu o miscare de laspate spre cap. Daca bolnavul nu se poate misca. dupa care este readusîn decubit dorsal. în acest caz. facînd aceeasi operatie. Una din asistente va ridica bolnavul introducînd mîna sub camasa. dezbracarea lui se va facode catre doua persoan e. Dezbracarea bolnavului. 102. bolnavul este asezat în decubitlateral.

. . Fig. La îmbracare se pro cedeaza în ord ine inv ersa. 103. îmbracarea unui bolnav cu o afectiune a membrului superior drept. 103 ). 104. prevazuta cu sireturi. î mbracînd în tîi b ratul bolnav si pe Fig.Daca bolnavu l pre zinta o afectiu ne la memb rel e s up erio are . ezbracarea unui bolnav cu o afectiune a membrului superior drept. l Vutru bolnavii cu aparate gipsate se pot confectiona camasi speciale. urc au mîneca deschisa. m dezb raca întîi b ratul sanatos si pe urma cel bolnav (fig.

pe urma cealalta. resturi de dejectii si alte substante straine care adera de piele. obisnuiti cu toaleta completa de acasa. îmbracareapantalonilor de pijama se începe cu piciorul bolnav. produce <> hiperemie activa a pielii. Nu se recomanda pijama pentru bolnavii cu afectiuni ale membrelor inferioare. apoi cealalta si se încheieîn fata. descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare. Pentru îmbrac area pantalonilor se aduna cu doua mîiniuna din ramurile pijamalei si se trece pri n ea laba piciorului. Astfelîmbracat poate fi condus în sala de tratament sau se poate depl asala laboratoarele spitalului. Se îmbraca întîi o mîna. Una din asistente va sustine bolnavul. a dintilor.. Din acest motiv. Si* deschide jacheta. Prin toaleta de dimineata se îndeparteaza de pe suprafata pielii stratul cornos. carora asistenta în timpul spitalizarii. se introduce o mîna. pentru ca sa stpoata încheia lateral. iar dezbracarease termina cu acelasi picior. introducînd si celalalt picior.urma cel sanatos (fig. de dimineata linisteste bolnavul. alimente. dar exista bolnavi mai putin îngrijiti. Majoritatea bolnavilor. învioreaza circulatia cutanata si a întregului organism. avînd un efect evident sedativ asupra organismului. soîmbraca cu halat (confectionat din molton). TOALETA BOLNAVULUI Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabil»» ale procesului de vindecare. iar cele doua margini aledeschizaturii s e asaza lînga bolnav. apoise aduna a doua ramura. continuîndu-se îmbracarea cu trecereacamasii peste capu l bolnavului si tragînd-o apoi peste spate. în acest caz. latura mai mare a camasii se introduce sub spate. îmbracarea pijamalei se începe cu îmbracarea jachetei. cior api si papuci. . se îmbraca cu o camasa deschisa la spate. trebuie sa le dezvolte deprinderile unei toalete complete pe baza normelor stiintifice ale iginei personale. Daca bolnavii pretind totusi utilizarea lor. schimbarea lenjeriei etc. 104). Cînd bolnavul se scoala din pat. asemanatoare camasutelor de copii. îl creeaza o stare placuta de confort. bolnavul fiind ridicat de una sau doua persoane. îndepar tarea acestora deschide orificiile de excretie ale glandelor pielii. favorizînd mobilizarea anticorpilor formati în celulele reticulo-endoteliale din tesutul celular subcutanat. acoperind partea anterioara a corpului. Pantaloniise trag în sus pîna la brîu. reclama spalarea corpului. Toaleta. Daca starea bolnavului permileanumite miscari. Da ca starea bolnavului nu permit»» nici o miscare. întimp ce una din asistente îl sustine. a parului. amestecate cu praf. se pot utiliz a camasi deschise lateral.

.

Se îndepar teaza noptiera si în jurul patului «PI întinde paravanul. peste musama asezîndu-senu prosop sau un cearsaf. p a s t a de d in t i .nistenta se va îngriji si va controla felul cum îsi fac toaleta si bol iivii care se pot scula. bolnavulifliuînînd dezbracat s i acoperit cu cearsaful si flaiiela. regiunea sacrata. membrele inferioare. Ordineat » c a r e s e v a e f e ct u a t o a l e t a t re b u i e s a f i e re s p e ct a t a : s e v atl ioope totdeauna cu fata. un termometrui l « baie si spirt me ntolat sau camfo rat. Pentru efectuarea toaletei bolnavului la pat este nevoie de irmatorul material: un paravan. Se îndeparteaza una dintre perne. Asistenta vaHVtMi grija c a temperatura din salon sa fie de cel putin 20° si sa nuf l« curenti de aer rece. în fata bolnavului se asaza un prosop. sapuniera. pudriera cu pudra de talc. abdomenul. pe ri e d e d i n t i . fara sa speri e bolnav ii printr-un din amism exagerat urc nu are ce cauta în spitale. pentru a nu se umezi acoperitoarea. luna manusi de baie de culori deosebite. în timpul toaletei. Materialele pentru toaleta bolnavului se vor aseza pe o masutaiicoperita cu o fa ta de masa de material plastic sau musama sauliit. To al et a z iln ic a a b oln av ulu i tr eb u i e ex e cut at a în con d it ii de M niste si confort. trei prosoape de culori diferite.! utiliza pe regiuni. Baia partiala la pat consta în spalarea întregului corp pe regiuni. litfliean. Asistenta va programa ordinea în care va face toaleta bolnaIlor. foarfecep i 'i i t r u u ng h i i. patura se poate înlocui cu o flanela. ili'Kcoperind progresiv numai partea care se va spala. partea posterioara a toracelui. pentru a le putea deosebi. membrele superioare. în nil. . u galeata pentru apa murdara. cana pentru apa calda. iar celor în stare mai grava le va executa ea toate manoperele loccsare. ca sa nu(Io prea calda. coapsele. p a h ar p e n t ru palat pe dinti si un pahar cu solutie antiseptica pentru gargara. tmt'tca anterioara a toracelui. perii de unghii. apoi urmeaza gîtul. o flanela sau un cearsaf. musama. u mu lt tac t. iar celalta se acopera cu omusama. asigurîndu-si timp suficient pentru a se ocupa de fiecare.sura ceruta de starea lui. sapun neutru. ea va închide geamurile si va înterzice sa seiliwîhida usa în timpul efectuarii toaletei. Asistenta va crea bolnavilor în stare nai pu tin grav a co nditiil e necesare pentru a -s i exec u t a sing u ri naleta. Desteptarea de dimineata trebuie facuta linistit. organelejjimitale si la sfîrsit reg iunea perianala. pi l a .r-o tava pe un scaun. Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda (37°) si se controleaza temperaturii apei cu ajutorul termometrului de baie sau cu cotul. pentru a o pr oteja de umezeala.

.

tamponîndu-se pînfila perfecta usc are (fig. unde se va avengrija în special de ombilic. umezita. st ergînduse imediat. asistenta va trece dopartea opusa si va efectua spalarea dupa tehnica descrisa. santurile pavilionului si la regiunea retroauriculara. de la comisura externa la cea interna. a membrelor superioare mutindmusamaua sub regiunea respectiva. La urechi se insista în Fig. se spala cu miscaricirculare reg iunea periorala si perinazala. Dupa ce s-aspalat cu sapu n si s-a limpezit cu apa de cîteva ori. Daca bolnavul se poate întoarce îndecubit lateral spalarea celuilalt membru superior se va face înaceasta pozitie. începînd de la umar spre capatul distal. Manusa de baie.Cu mîna îmbracata în prima manusa de baie (fig. unii bo lnavi internîndu-se în spital cu . Musamaua si prosopul se întindsub întreg bratul. si se sterge imediat cu primul prosop. Toaletiise continua cu partea anterioara a toracelui. insistînd la femei Lipliurile submamar e si apoi se trece la abdomen. Se va insista în special la axile. 106). deasupra învelitorii si p rin miscari circulare wexecuta spalarea. 105). se spala ochii. Urmeaza apoi spalarea gîtului. Se continua cu fruntea. portiunea spalatiitrebuie stearsa imediat pentru a nu ramîne umeda si a predispunebolnavul la raceala. 105. de la mijloc spre tîmple. Daca nu se poate întoarce. unde se adun:isecretiile în timpul noptii.

't «? '. iar picioarele se introi| ii(! în lighean.. l h1 cele mai multe ori. insistînd asuplicilor din regiunea înghi. fiind sus-. Gambele si ionii vo r fi spalate ca si I1 ibrele superioare. bolnavului sa i se faca o frectie cu o «olutie stimulanta a circulatiei. loe. care absoarbe umezeala. coapsele. iala a jumatatii inf erioa-i corpuluibolnavului. Spalarea picioarelor se mai poate face si cu lighea nul în pat. unapse. î n d e p a r t a r e a d e p o z i t u l u i d e m u rd a r ief poate face cu ajutorul unui tampon de vata montat pe por ttamponi înmuiat în benzina. patul fiind proli'jat cu musamaua (fig. dupa tehnica descrisa . apa.i mb i l i c u l f o ar t e mu r d a r . se unge regiuneaiselina. iar daca nu ^cubit lateral. Este bine ca dupa spalare. iar la bolna u pielea sensibila. ombilicul se spala cu apa si sapun. si poplitee. 11 usa debaie si prosopul fi înlo cuitecu altele cura-i 'entru spalarea! membre-i iiferioare'se readuce bolul în decubit dorsal. Toaleta Oambele se flecteaza usor pe Fig. Dupa frectie se pudreaza plicile naturale cu pudra de talc. bolnavul doreste sa ef ectuaze spalarea acestor 211 . pentru a nu uscategumentele).cerea patului în lungiasezînd musamaua pe i r apîna sub bolnav. cu aten' leosebita la spatiile inl»<i digitale. partiala. Spatel e bolnavului este bine sa se spele în pozitie sezînd este posibil. cu alcool (diluat. La sfîrsit se face toaleta organelor genitale si a regiunii perianale. 1. si se I a. pentru a se evita iritatiile. Aceasta metoda usureaza curatirea si taierea un ghiilor. 107). spirt mentolat sau spirt camforat. . îna-i' -d e a se apuca de baia ' i.

care va fi izolat de saltea cu musamaua si traversa. Daca starea generala a bolnavului o permite. Stergerea se face foarte atentîn special în plici. va aseza bolnavul în pozitie ginecologica. Dupa o baie partiala corect executata. va începe spalarea organelor genitale cu manusa de baie îmbracat:! peste cea de cauciuc. apoi Fig. dar va controla daca s-a executat corectAsistenta va aseza sub reg iunea sacrata a bolnavului bazinetul. Asistenta are sarcina sa îndrume si sa controleze efectuarea îngrijirii bucale la bolnavii constientisi sa efectuez e toaleta cavitatii bucale la cei inconstienti. pentru prevenire. va îmbrac. Se pu dreaza cu pudra de talc. Ea va .regiuni singur. Bolnavul va fi îmb racat si i se va aranja patul. Limpezirea cu apa curata se poate face cu ajut orul unui jet de apa turnatdintr-o cana. imanusa de cauciuc . 107. Dupa limpezire asisten tiiscoate benzinetul de sub bolnav si cu al treilea prosop va stero-oorganele ge nitale si regiunea din jur. dupa ce în prealabil s-a verificat temper atura turamdcîteva picaturi pe fata interna a antebratului. tmtertrigoului. eventual inflamatii. îndepartarea lui se va face foarte atentresturile de sapun putind pro duce prurit. asistentiiva admite acest lucru. Se indica folosirea sapunului neutru care nuirita pielea s i mucoasele. bolnavul se simte învioratsi munca asistent ei este rasplatita prin recunostinta pe care i-oarata bolnavul. îngrijirea cavitatii bucale. Spalarea picioarelor.

La bolnavii Inconstienti.înd si îi pune prosopul în jurul gîtului ca sa nu se )stropeasca. Pe dantura si pe mucoasele bucala si linguala ale acestorbolnavi se formeaza un depozit gros. deschizator de gura. Pentrucuratirea cavitatii bucale la bolnavi i inconstienti este nevoie de urmatoarele materiale: prosop. Bolnavii tratati cu saruri de mercur sau de bismut vor beneficia « I t i toaleta danturii eu pasta de dinti dupa fiecare alimentare. porttampon. tifon. pastrarea igienei cavitatii bucale este deosebit de impor tanta. cu capul întors într-o parte. Sub barbiabolnavului se pune un prosop. Tavita renala se asaza lînga fata bol navului. glicerina boraxata (fig. Bolnavii care nu se pot ridica vor fi asezati\\\ decubit lateral si. în acest caz. paharul cu apapwilru cladit gura si ta vita renala. utilizata numai pentru acest scop. 108). lamurind bolnavii asupra urmarilorlinwe care se pot ivi din cauza neglijarii toaletei cavitatii bucalesl li va învata tehnica cor ecta a spalarii dintilor. Dupa ce a pregatit peria cu pasta de dintii. Metalele gi'ole se elimina foarte greu din organism prin urina. întrucît la locurile de eliminare se realizeazau concentratie mai înalta a metalului. asistenta asaza bolnavul în pozitiefl/. Dupa ce bolnavul s-a spalat IIP dinti. NIUI un pahar cu tub de sticla. îngrijirea cavitatii bucale prezinta o deosebita importantaIn cursul tratamentului cu saruri de mercur sau bismut. vata. spatula. Se va avea grija de tratamentul cariilor dentareulo acestor bolnavi. sucuri digestive(duci si prin saliva). si nguri sau cu ajutorul asistentei. nare. l da peria în mîna derapta si paharul cu apa înmîna stînga. manifestate prin nefroza. Se introduce 213 . H<i va amîna administrarea dozei urmatoare de medicament în cauza piua la noi indicatii. iar Iu fata barbi ei îi tine tavita renala. vor efectua i'iiratirea dintilor si a cavitati bucale. apa boricata. care trebuie îndepartat. iar perna se acopera cu musamaua învelita în prosop.duce munca de educatie sanitara. urmatadi< garg ara cu o substanta antiseptica în solutie diluata (clorat depotasiu. solutie 3 %). Tehnica. tavita renala. bolnavul va fi sprijinit în timpul efectuariil oaletei cavitatii bucale. în loc de paharno va întrebui nta o ceasca cu cioc. îngrijirea cavitatii bucale la bolnavii inconstienti MO face în decubit dorsal. îngrijirea cavitatii bucale la bolnavii inconstienti. apoi se deschide gura si se mentine »n aceasta stare cu ajutorul deschizatorului de gura. pot apare inflamatii locale*)i generale. ptmsa linguala. Daca este nevoie. Cea mai mi ca manifestare pe care asistentao obsearva în cursul toaletei cavitatii bucale va fi raportata medicului. asistenta îi va da celalalt pahar cu solutia dezinfectanta jiontru gargara. colite sau stomatite.

precum si la cei inconstienti. 108. se dezvoltaîn cavitatea buca la levura Candida albicans. mucoasei bucale. Materiale necesare pentru toaleta cavitatii bucale. La bolnavii inconstienti.cu mîna dreapta tamponul de vata înmuiat în glicerina boraxatil2 % si cu miscari usoar e se va sterge limba dinspre baza înspre vîrf. Asistenta are obligatia de a supraveghea cavitatea. care apare sub forma. Acea sta metoda nu se utilizeaza la bolnavii agitati si psihici. bucala cu ocazia toaletei si de a descoperi la timp primele semne alecandidozei. pentru a preveni aparitialeziunilor mai grave. la glicerina anumite substante fungicide ca stamicina sau micostatina. buzele sînt uscate si crapate. înfasurat într-o bucatade tifon. avînd în vedere ca cei mai multi evita sascoata proteza în prezenta altora . stergîndmucoasa bucala în ordinea aratata mai sus. Cavitateabucala se po ate curata si cu degetul aratator. astenici. în continuare suprafata interna a arcadelordentare si la urma suprafata lor extrena. limba este tinuta cu spatula sau prinsa cu pensa linguala. La bolnavii în stare grava. unui depozit alb. îmbibat în glicerina boraxata sau zeama de lamîie. ele se vor unge cu glicerina sau ceara labiala. La bolnavii cu proteze dentare mobilese va lucra cu mult tact. proteza trebuie scoasa obligatoriu si spalata zilnic. Pentru prevenirea dezvoltarii acestei levuri se pot adauga. Bolnavii constienti . în timpul curatirii danturii Fig. îngrijirea protezelor dentare. dens. Pentru a fi îngrijita. dezechilibrati. apoi bolta palatina. mai ales daca sînt tratati cu doze mari de antibiotice. ce prinde partial sau complet suprafata.

pieptanatul va fi executat în pozitie culcat(l'ig. cel putin dedoua ori. parul seîmpleteste în cosi ta. Este de doritÎMI paharul sa nu fie transaparent. iar mîna introdus a în gura bolnavului va fi totdeauna îmbracata cu manusa. mai favorizeaza si dezvoltarea parazitilor. punîndu-se accent pe acest lucru în specialIu femeile cu paru l lung.l j i vor spala zilnic cavitatea bucala. daca aceastapozitie nu este permisa. care transpira m ult. Se asaza sub cap un proso p si se întoarce capul într-oparte. Bolnava este adusa în pozitie sezînd. îngrijirea parului. se curatari« catre asistenta cu periuta si pasta de dinti. toate instrumentele vor fi dezinfectate prin fierbere iar tampoanele de vata si(ifonul arse. pe lînga senzatia permanenta de prurit pe care0 poate da. Asistenta va avea grija sa nu oboseascabolnava si ia nu-i produca dureri. prosop. facînd carare la mijloc. Tehnica. cu parul spre asistenta care executa pieptanatul . Se cere o mareNicntie în manipularea protezelor dentare pentru a nu l e rupe. o tavita renala. deoarece lipsa igienei. iar noaptea vor scoate proteza si o vor pune într-un paharc u apa. precum si spalarea lui de doua ori pe lun a. Dupa ce proteza a fost scoasa. pieptenul si peria utilizate vor fi spalate dupa fiecare 215 . un dezinfectant. Dupa ce va fi pieptanata o parte. Pieptanatul parului se face la sfîrsitul (oaletei de dimineata. apoi cel des si pe urma peria. un cristalizatei 1 cu tampon do vata. Se întrebuinteaza întîipieptenul rar. începînd împletirea imediat lînga pavilionulurechii. Proteza se scoate prinzînd-o cu o bucata de tifonou sa nu alunece. în faringe sau laringe. produci tul astfel pagube bolnavului si punîndu-1 în imposibilitatea de aw alimenta. îngrijirea parului consta în pieptanatul si periatul zilnic. apropiindu-se din ce în ce mai mult 1 le radacina. perie de par. Dupa ef ectuarea toaletei cavitatii bucale. dupa ce în preala bil a fost curatita cu peria. Se desfaceparai în doua parti. pen tru ca sa nu se vada continutul. Daca bolnavul este inconstient. Se întoarce capul bolnavei pe cealalta parte sim> continua pieptanatul în felul descris. obstruîndfftile respiratorii. 109). Parul se va pieptananvita cu suvita întîi capat ul. protezele mobile trebuie îndepartate. Pentru pieptanarea parului este nevoie de urmatorul material: un pieptene des. parul se murdareste si mai repede. pentru ca parul împletit sa nu in comodeze bolnava cîndte culca pe perna. pentru ca acestea sa nu cada. Paharul se acopera cu o compresa de tifon. dantura si proteza cu periutati pasta. se limpezeste si seiiitaza în paharul întrebuintat pentru acest scop. Pieptanatul parului. La bolnaviiIVlnili. îngrijirea parului necesita o deosebita atentie. Daca bolnava nu are pieptene propriu.

Spalarea parului la pat se exe cuta la bolnavii imobilizati. parul nu va fi încîlcit si nici nu va fi dificil la pieptanat. un cearsaf. Una dintremetodele care se întrebuinteaza pentru spalarea parului este aceeade a d uce bolnavul cu capul la marginea patului. pentru ca întimpul spalatului asistsnta sa nu plece de linga bolnav. toate pregatite pe o tava. Spalarea parului la pat. necesitînd taierea. pe untaburet. Spalarea pârului. spalar ea decurgînd du pa toate regulile igienice obis nuite. iar margin ea de jos sa fie introdusa în galeata Fig. Pieptanarea parului se vaface foarte atent la bolnavele îu stare inconstienta. Se ruleaza spre centru cele doua capete ale musamaleisi se asaza pe pat ul bolnavului în asa fel ca marginea de sus sa fiesub capul bolnavului. Pieptanatul parujui. Bolnavii care se pot scula din pat sîntcondusi la baie. 110). dar asistenta nu arovoie sa-1 taie decît cu consimtamântul bolna vei si numai în cazuri absolut necesare. . oblica si îndepartînd peina de sub cap (fig. asezîndu-1 în pozitie. Materialul necesar. piep tene. înainte de a începe spalarea. Ingrijireueste mai usoara daca paru l este taiat scurt. compresa de tifon. 109. Daca pieptanatul se face constiincios în fiecarozi. apa rat Foehn. se va controla temperatura dinsalon si se va acoperi b ine bolnavul. întrucît pa rul încîlcit în aceasta perioada nu va putea fi desfacut mai tîrziu. La marginea patului. otet pentru clatireaparului. se va aseza tava cu tot materia lul necesar. fara sa caute sa o influenteze în aceasta directie. cana cu apa cal da si rece. galeata.bolnava în parte. Se asaza pe unscaun cu capul spre c ada saulighean. 2 prosoape. Tehnica. Musamaua. avînd spatele acoperitcu o flanela pentru ca sa nuraceasca. sapun lichid sau sampon.

Ce le d oua ca pete ru la te v or fo rma jg h e abu l p r in care *n scu rg e ap a în galea ta . peste care ss asaza ligheanul. S e s p a l a ln i io radacina parului. Se acopera o chii bolnavului cu o compresa pentru a se feri «Io sapun. Se stergefiita bolnavului c u prosopul aseRiii în jurul gîtului. Se limpeniujte apoi cu apa multa. cu aprobarea medicului. dupa care se paptana. Parul se timica prin tamponare si frecarem un prosop încalzit (fig. 111). masînd( idea cap ului cu vîiful degetelor. partea de sub capul bolnavului se scoate. iar cu mîna ilroapta se introduce sub capullui un prosop încalzit. parul se piaptana din nou. Hn leaga apoi capul cu un prosopiMii'sit sau cu un batic si se lasa dteva minute. iar pe 217 . Iu ultima apa de limpezire se tidauga otet sau zeama de lainiic. Pentru ca uscarea paFig. se utilizeazaap aratul Fo ehn cu aer cal d (v ezi v oi. 110. se lasa sa alunece musamaua în galeata. I I) Sau. Se aranjeaza patul si dupa uscarea comple-Ift. Daca salteaua este confectionata din Itrei Miratii. daca starea b olimvului o permite. pentruii îndeparta sapunul de pe par. In locul saltelei m* introduce musamaua. 1 < treapta umezeste parul. fara sa o zgîrie. apoi irna putin cîte putin sampon ' i s a p u n l i c h i d . Dupa ce s-a spalat toatapiolea paroasa si parul. Asistenta sustine capul bolnavului cu mîna stinga. în functie de afectiunile bolnavului se pot aplica si alte metode M'Uirru spalarea parului. pentru ca apa sa nu udeItMijeria. atuncilungea de sub cap ul bolnavului sa îndoaie sub restul saltelei. Daca salteaua este confectionata dinti-o singura bucata. în jurul gîtului se asaza un cearsaf.p regati ta. se asaza în jurul paruluiti<rmofoare cu APA cal da. cu mînani i liga se ridica capul bolnavului. l ului sa fie grabita. Mu sama ua s e a c o pe ra cu u n p ro so p l anive lul cefei pentru ca sa nu vina în atingere directa cu pielea bolnavului. Spalarea parului.

iar peste aceasta se asazAcapul bolnavul ui în usoara hiperextensie. neîngrijite.somiera se asaza ligheanul pe o musama (fig. 111. . Uscarea parului. atîrnînd usor deasupruligheanului. La sfîrsit se trage tot materialul utilizat. realizata prin introducerea picioarelorîn apa calda 20 de minute. 112). Nu se va taia eponichinldin jurul unghiilor caci leziunile mici. constituie un focar de infectie. Se aduce bolnavul la marginea patului si cucapul aplecat deasu pra ligheanului se efectueaza spalarea parului. Unghiile lungi. po lînga aspectul inestetic. pot deveni porti de intrare pentru microbi. inere nte acestei operatiuni. favorizîmldepozitarea sub ele a impuritatilor. T aierea unghiilor de la membrele inferioaredup a o teh nica g resita favorizeaza formarea unghiei încarn ate. Fig. microbilor. se dezinfecteaza. Dupa efectuarea baii generale sau partiale se curata si se taiounghiile cu grija . Daca bolnavul se poate ridica. eventual a oualorde paraziti. a caror toalHAva începe c u înmuiarea lor. pentru a nu provoca durerisi a nu favoriza cresterea lor d eformata. no la s i s e a s a z a l a l o c . ligheanul se asaza pt< un scaun lînga pat. îngrijirea unghiilor constituie o part*» integranta din toaleta bolnavului. Musamaua NO prelungeste pîna deasupra saltelei îndoite. niciodata prea adînc. îngrijirea unghiilor. Aceeasi atentie trebuii» acordata si u ng hiilo r de la memb rele i n feri o are.

u pila. p en tr u . Asistenta va lua fiecare degeti ti parte . musama. daca bolnava nu are instrumente proprii. va avea grija sa nu se lezeze degetele. Se l-iti.chiar daca ac es t lu cru este în detrimentul lor. Dupa ce unghiile au tost taiate. Materialul întrebui ntat se strînge. In stru men tele taio as e p entru to aleta unghiilor po t repre zentaun mijloc de transmitere a unor boli infectioase. de vor fi dez inf ec ta te rigu ros pr in fi er be re d up a f ie ca re boln av. în special a hepatiteiepidemice. S e as az a su b mem br ul re sp e ct iv u n p ro so p . Asezarea ligheanului pe oFig. Toaleta unghiilor. . pe somiera. . prosop. suprafata taiata se va slefuit . acoperind cu dosul mîini restul degetelor bolnavului (fig. ne spala se dezinfecteaza si se asaza la loc.1 aschiile de unghie sa nu se împrastie în patul bolnavului. Tehn i ca. pil a pentru unghii. Din acest motiv.Materialul necesar pentru taierea unghiilor : foarfeca de taiatunghii le. pentru îndepartarea eventualelor asperitati ramase în urmalaierii. instrumentele se curata. 112. caci ijimgînd sub el îi pot produce microtraumatisme suparatoare. 113). 113.

Apoi va controla temperntura apei cu un termometru de baie sau int roduc înd cotul în ap fl. se va aranja în ordinea întrebuintarii lenjeria de corp curata. cearsaf de baie. si se reîntoarce la patul lui. caci poate sa se opareasca cu apa fierbintesau sa dea drum ul la prea multa apa rece. cari» între timp a fost schimbat. periide unghii. Bolnavul se înveleste bine si daca vn. Trebuie sa existe la îndemînn. pentruca. Cada va fi dezinfectata cu praf de soda. foa rfece. acordînd ajutorul necesar. prezenta frisoane va fi încalzit cu termofoare si hidratat cu lichidncalde indifer ente. La nevoie se va face si toaleta unghiilor. cel putin o datftpe sap tamîna. 2 prosoape. 2 manusi de baie. Dupa terminarea dusiilui. Camera de baie va fi curatita. zgomote neobisnuite. la nevoie. baia se va întreruj»i< imediat. Pentru îndepartarea murdariei de pe suprafatapielii. solutie de crezol 5% saualta solutie de zinfectanta. bolnavul trebu ie supus unei bai generale. lînga cadi1!. Asistentava avea gri ja sa nu faca aburi în camera de baie. asistenta sa poata intra. de aceea întîi vnda drumul la apa rece si apoi la apa calda. Daca bolnavul prezinta tulburari subiectivi» sau asistenta constata alterarea starii generale. daca afectiun ea de ca re sufe ra o p ermite. gratar lînga cada. Este bine ca dupa terminarea baii. cu halatul cald. pila de unghii. Asistenta va avea grija sa aiba la dispozitie o cantitate suficientiide apa cald a. Bolnavul se îmbracflîn lenjerie c urata. daca are nevoie de ceva. C î n d t e m p er a tu ra ap e i c o r e s p un d e s e v a c on d u c e b o l n av u lla baie. d u p a c u m s -a a r a t a t . un halat de bai<> si pentru femei un batic sa-si lege parul. Materialul necesar. el va fi lasat sa se îmbaicze singur. va in tra imediat în camei nde baie. Timpulfavorabil pentru baie este dim ineata sau seara. Introducerea bolnavului în baie în timpul digestiei estr interzisa. bolnavul sa faca un duijla o tempera tura mai scazuta decît apa din cada. Pe un scaun.Baia generala. . care îl înviorea/itsi-i va produce o vasoconstric tie periferica. Bolnavii în stare g rava. bolnavului o sonerie bine izolata prin care poate semnala imediat1 . vor fi s p a l a t i d e a s i s t e n t a . sapun neutru. Daca starea sanatatii sale o permite. Temperatura din camera de baie va fi de 21 22". Asistenta trebuie sa fie atenta si la bolnavi i care fac baie singuri si la ccnmai mica suspiciune. în nici un caz baiunu va fi permisa cu o ora înainte de masa sau c u 2 ore dupa luarctimesei. Asistenta va pregati pentru baie urmatoarele . Se va cere bolnavului sa n u manevreze robinetele. Pentru respectarea simtuluide pudoare al bolnavului s e va aseza în fata cazii un paravan. bolnavul se acopera cu un cearsaf de b aie încalzit si se stergi» repede. care nu po t fa ce baie singuri. I se va atrage atentia sa nu închida camera de baie.

i se asaza pe gra tar de lemn. urechile si gîtul se vor spala cu manusa d e baie dupa tehnica. în acest caz. Doua. care nu pot sa se mentina în pozitie ortostatica. în cam era de baie bolnavul este dezbracat. Se va avea grija sa nui1. sub dusul fix. cu ajutorul unui dus mobil. iHtente îl introduc apoi cu ajutorul cearsafului în cada. prin presiunea jetului de apa. Cu ajutorul dusului mobil. dusul se va face în pozitie ortostatica.st scop se va ase za în cada un scaunel. în pozit ie culcat. îl înfasoara într-un cearsaf uscat si încalzitii culca pe canape aua din camera de baie sau pe o targa acoperita imusama si cerasaf curat. ( m i z a t i . vor dezbracati complet.Bolnavii. vor fi culc ati pe un gratar de lemn sil taiati cu dusul mobil. 221 . Bolnavii care nu pot i expusi nici la acest efort. Se vor introduce mai'u l i i picioarel e. maicon omic s i n u e pui ze az a org anis mu l într-o mas ur a as a de m ar e a o b a i e î n c a d a . DupaiiTminarea bai i se asaza în fotoliu cearsaful de baie încalzit. apoiisistentele ridica bolnavul. Bolnavii în stare mai usoara ss vor spala singuri. La dus. Bolnavii în stare mai grava vor fi spalati> i pozit ie sezînd. în functie de gravitateabolnavilor. pe un fotoliu rulant. sînt adusi i baie de doua asistente. Tehnica. apoi se ridica i'tilnavul de sub axile si cu grija se lasa sa alunece în cada. astenici. Spalarea acestor bolnavi se poate face în pozitie sezînd. îl asaza pe cearsaf. Forta presiuniii deci efectul ei variaza în functie de distanta la cara va fi apropiataozeta dusului mobil de su prafata corpului. în ' nod obisnuit. tinînd fotoliul strîns lipit de baie. Baia la dus. t i n î n d d u s u l l a o d i s t a n t a m a i m a r e . îl îmbracau lenjerie curata si îl transporta înapoi în salon. Acesta este un mijloc de îmbaiere mult mai igienic. Dupa ce sapunul a fost'departat dupa te gumente. cu forte fizice mult diminuate. sezînd sau culcat. sapunireai l i m p e z i re a se fac î n c ad a . acoperit cu un cearsafurat. bolnavii se spala în tot cursul baii cu apa cui ata. dar evitînd capul(fata. Bolnavii adinamici. umezit si sapunit niiid înca în fotoliu si apoi introdus în cada. el va fi sters si nbracat. îl sterg. Pentrucc. Spalarea sub dus exercita si o actiune mecanica Kupra organismului. culcati pe un cearsaf curat si sapuniti. Baia în cada este înlocuita din ce în ce mai mult u dusul. asistenta\ a proiecta apa umezind supraf ata tegumentelor. pentru ca la nevoie bolna-' i l sa poata fi scos repede cu ajutorul lui. Existainstalatii de d usuri fixe si dusuri mobile. Boln avii adin amici care fac dus în pozitie culcat se dezb raca. asistentele ridica bolnavul din cada i^iriîndu-l de sub axile. actioneze cu o presiune prea mare as upra bolnavilor slabi. Cearsafulmentine tot timpu l baii pe fundul cazii.

aceasta. deoarece.aratata la baia partiala). depi nde în mare masura evolutia bolii lor. Sub bolnav se asaza o musama si o aleza. Se va avea grijiide integritatea lor. la cari' simpla atingere a pielii produce dureri. prin efectul ei mecanic. tonifica tesuturile. asistenta sau infirmiera îi ridica camasa de noapte sau îi dezbracapijamaua. Plosca (bazinetul). de forma ovala. Plosca de cauciuc este confectionata într -un mod asemanator cu colacul de cauciuc. Dupa terminarea baii de curatenie se va continua stropircusuprafetei corpului cu apa la o temperatura mai scazuta ca si iucazul bailor în cada. tavitu renala etc. iar daca nu poati'. Plosca se utilizeaza pentru necesitatile bolnavilor. înainte de întrebuintâre. ridica bolnavul si în acelasi timp cu mîna dreapta introduce* . scuipatorul. cele cu smaltul dezlipit putînd leza b olnavulîn timpul utilizarii si fiind greu de curatit. plosca este umflata la fel ca si colacu l de cauciuc. însa la mijloceste închisa cu o placa de c auciuc impermeabila. prevazute cumîner si capac. faianta. pentru clisme etc. înainte de a fi introdusa sub bolnav. SERVIREA BOLNAVILOR LA PAT Asistenta nu trebuie sa considere ca o munca degradanta îngrijirea corporala a bol navilor care nu pot parasi patul. urinarul. care se poate curati usor. în afara de faptul ca baia cu dus în pozitie culcat este biiwsuportata si de bolnavi i în stare grava. de felul cum sînlîngrijiti. la efectuare. Dupa aceea se sapuneste suprafata corpuluisi se spala cu ajutorul dusului mobil. ci dimpotrivil. Bolnavii imobilizati la pat întrebuintea/ii. portelan. Pentru captarea produselor dejectiilor fiziologice si patolo gice se utilizeaza plosca (bazinetul). pentru actul de defecare plosca confectionata din metal emailai. Daca bolnavul se poate ajuta singur este solicitat sa se ridice putin. cu o pompa. învioreaza circulatia si respiratia si îmbunatate^tstarea gener ala a bolnavului. Pentru ca atingere:irece a metalului sau cau ciucului sa nu produca o senzatie neplacutii. itoaletei org anelor genitale. trebuie sa le acorde o atentie deosebita. Introdu ce apoi mîna stinga cu palma în sus sub regiuneusacrata. în jurul patuluise asaza un paravan ori de cîte ori are nevoie de plosca. în lipsa capacului se p ot acoperi cu un servet confectionat din material plastic. Plosca de cauciuc se întrebuinteaza la bolnavii slabiti. va fi încalzita cu apa fierbinteDaca bolnavul este internat într-un salon comun. cauciuc sau material plastic. în mod curent wutilizeaza cele di n metal emailat.

115). 223 . dar starea lor de întretinere trebuie sa fie controlata de asistenta. Pentru transportul urinalelor se pot utiliza M I porturi de metal vopsite în alb. w poata servi singur (fig. Dupa aceea i se da hîrtie igienica si în cazl o iic. care sînt usoare.. sticla sau mulcriale plastice . la mijloc prevazute cu miner.ale externe. -ului (fig. clorura tio var 20%. 114). apoi cu apa . Bolnavul este acoperit si mentinut asa pîna i'iinina actul defecarii.(iloHcu sub bolnav. nul ata sa t un bilet cu n umele b olnavu lui. Cele mai avantajoase sînt urin alele confectionatei l l n sticla. permite asezarea a 6 8 urinale fara sa fie atinse cu mîna (fig. Peria. ni ro. îndepartarea plostii se faceii multa precautie pentru a nu se rasturna si împrastia continutul ll »i i lenjerie sau dusumea. Servirea urinalelor si îndepartarea lor se fac în mod asemanator i1 1 1 ale plostii. spala mîinilelioliutvului si se spala si ea pe mîini. Curatirea plostilor cade în sarcina infirmierelor sau îngrijitoarelor. aeriseste salonul. Spalarea mai corecta se face mecanic cu jeturi de vapori fierbinti. Asezarea bolnavilor pe acest scaun l i ce la fel ca si asezarea lor în fotolii. care se folosesc si pentru plosca. la îndemîna bolnavului pentru ca el sa. Numerosi bolnavi imediat ce se pot ajuta refuza plosca si pretind i fio lasati sau dusi la W. Se acopera im ediat cu capacul sau servetul(MVKiltit si se îndeparteaza din salon. lesie etc. Urinatel e sînt recipiente confecti onate din metal. transparente. Deschiza-I iirit lor este diierit a : pentru barbati în forma de tub. permit urmarire a proprietatilor fizice ale urinii si se pot spala usor (fig. destinate captarii urinii bolnavilor la pat. îndepartarea resturilor de pe peretii vasului se face cu ajutoruliiiic perii. cloramina 5%. 1 11 sa plosca acoperita într-o camera speciala a grupului sanitar. 118). oiu'o dezinfecteaza si curata vasele cu dejectiile bolnavului (fig. Pentru bolnavii care solicita urinalul foarte frecvent si nu se pot scula din pat. «n pastreaza în solutii dezinfectante : lizol 5%. Dupa ce plosca a fost golita se spala cu apa rece. Asistenta reface patul bolnavului.C. Daca materiile focale trebuie pastrate pîna la vizita medicala.voie s e spala regiunea perianala. se poate confectiona un suport din sîrma. care serlxoaza la mar ginea patului. Urinalul va fi acoperit cu un capactivind deasu pra un servet. pentru femei uniiscurta si latita. 117). Pentru acesti bolnavi se poate utiliza 'imul rulant special a carui înaltime corespunde cu înaltimea 'imului W. nu maru l sa lonulu i si IM i ului si cu ora evacuarii. 116). pentru a pe rmite adaptarea lor la organeleMt<ni|-. care se în trebu inteaza numai pentru acest scop.C.

Ca si plosca. urinalul se goleste si se curata imediat dupa întw* tmintare.C. Urinalele curate se pastreaza într-o camera speciala la un loo «u plostile. 114. confectionate diumetal emailat sau st icla. 119). Scuipatorile sînt recipiente închise cu capac. care tîsnind puternic «pala interioru l urinalulu i (fig. Pentru curatirea lor se poate instala la robinetul de apft un conduct în derivatie îndreptat în sus. Fiecare bolnav care expectoreaza trebuitisa a iba scuipatoare. Spalator mecanic de bazinete. Fig. 115. . Scaun rulant neci-siir pentrudeplasarea bolnavilor la \V. care permite adaptariuirecipientului cu desc hizatura pe jetul de apa.

/ i i / . 119. urinalelor. Suport pentru fixarea urina-Fig. îl -o. Suport pentru transportul . HI. 11 S. 18 Fig. 22 5 Spalarea urinalelor. lului la patul bolnavului.

iar în fata bolnavului un prosop. Daca este nevoie de determinarea cantitatii eliminate. a sistenta va sta de partea stinga a patului si vn. Mai des întrebuintate sînt cele din sticla cu doini orificii. pentru a stabili si câni i tatea sputei expectorate. cu ocapacitate de circa 20 0 ml. unul superior si altul inferior. Daca starea bolnavului el va ramâne culcat si cap se pune un prosop. bolnavii cu expectoratie abundenta. se spala cu apa rece si apoi cu apa calda si se freaca cu operie folosita numa i pentru acest scop. si scuipatorulnu are grad atie proprie. 120. i. Sul» Asistenta va sprijini cu o mîna fruntea bolnavu ta mî n a v a tin e t av ita ren al a cu r a t a si u sc al . sînt vase mici. Scuipatorile trebuie curatate în fiecare zi. Pentru protejarea lenjeriei si a rufelorde pat . în timpul varsaturilor bolnavii se ridintIn pozitie sezînd. Scuipatorile de mîna (fig.E x i s t a ma i m u l t e t i p u ri d e s c u i p a t o r i . Pen tru ca sp uta sa n u ad e r e de fu ndu l scu ip ato ri i s e t o a rn ftîn ea solutie dezinfectanta: lizol 3% sau fenol 2. ia r cu ce al al A nu permite ridicarea în pozitie sezînd. Se golestecontinutul . amesteca l«« cu soda caustica. în interior exista o pîlnie pe caro se scurge sputa în vas si în acelasi timp îm piedica varsarea sputei în caz de rasturn are a recipientului. Se recomanda ca Scuipatorile de buzunar sa fie fierte în fiecare /i. Captarea varsaturilor. pastrata permanent într <» solutie dezinfectanta. care poarte fi USOL ridicat. Dupa spalare se dezinfecteaza prin fierbere.5%. 120). scu ipato rii. peste patura se pune musamaua. iar In. lu i. sputa va fi masurata într-un cilindru gradai. rotunde. separat de u rin ai» si bazinete. Scuipatorile de buzunar slut confectionate în majoritatea cazurilo rd in s t i c l a s a u met a l si s în t p r ev a z u t e cu u n cap ac c u ca re M\ închid ermetic. de mai multe ori pe zi. prevazute fiecare cu un capac. Scuip ato rile se pastreaza într-un dulap înch is. numai capul îi va fi întors într-o parte. Bolnavului i se da «> tavita renala curata a si uscata. Capacul superior se deschide usor prin apa s ar ea pe un b uton . ia r ce l in ferio r est e fi xa i prin însurubare si serveste la golirea si curatire. Unele din acestea sînt prevazul»» Fig. sustine cu mîna dreapta fruntea bolnavului. si cu gradatii în ml. prevazute cu mîner si acoperite cu capa» rotund în forma de pîlnie cu un orificiu la mijloc. -Scuipatoare. S cu ip atorile trebu i e în tretinu te curat si în cazu rile în c aro sputa nu se reco lteaza pen tru vreo examinare bacteriologica.

.

j.h fata acestuia luînd în prealabil masuri de îndepartare a protezed e n t a r e m ob i l e d in c av i t a t e a b uc a l a . Daca bolnavul prezinta varsaturi dupa interventii chirurgicale i iiabdominale, el va fi sfatuit ca în timp ce vomeaza sa comprime i r ou palma plaga operatorie, în acest fel durerile vor diminua, pericolul de desfacere a suturii va fi mai mic. C înd bo ln avul s-a lin ist it se înd ep arteaza tavita renala si i s e o solutie aromata sasi clateasca gura. Aceasta solutie se va arunca r-un alt vas, pentru ca produsele vomitate sa se pastreze în forma initiala. Se sterge gura bolnavului, se scot musamaua, prosopul ne aeriseste salonul. Bolnavul este asezat apoi în repaus si supravegheat în continuare. vizita medicului, asistenta va raporta frecventa, orarul, caracterul, ulitatea, continutul varsaturilor, precum si simptomele însotitoare <(>rvate la bolnav. PREVENIREA ESCARELOR DE DECUBIT .Bo lnavii cu motilitatea activa pas trata îsi modifica des tul de ilrn pozitia în pat, prin aceste schimbari punînd în contact cu patul ini-rcu alte suprafete ale corpului. La bolnavii în stare grava, adina"> in, inconstieti, cu paralizii, care n-au posibilitatea sa-si schimbe ' j^uri pozitia în pat, aceleasi suprafete sînt supuse presiunii permanencxercitate de greutatea corpului. La acesti bolnavi, regiunile unde re tegument si suprafata osoasa nu se interpune un strat de tesut l»os sau muscular, care sa protejeze tesutul cutanat si subcutanat, fi irigate într-o masura insuficienta ceea ce va avea ca rezultat i r i t i a u no r tu l bu r a r i t ro f i c e , m a n i fe s t a t e su b f o rma de e s c ar e . început apare o zona dureroasa la presiune si pielea se înroseste '< irita tulburarii de circulatie. Alimentarea tesuturilor neputîndul'ace în mod corespunzator se produc escare. Eegiunile predispuse aparitiei escarelor la bolnavii în decubit l i "i sal sînt: regiunea occipitala, a omoplatului, sacrata, deasupra ( ranului si calcîiele, iar pentru bolnavii asezati în decubit lateral, 'junea deasupra crestei iliace, a trohanterului mare, partea externa;i intern a a genunchilor si reg iunea maleolara. Factorii favorizanti ai aparitiei escarelor sînt: caldura, umezeala (liic.ontinenta de urina, fecale, scurgeri vaginale, transpiratii abunden( ( < etc.), neglijarea igienei tegumentelor, cearsaful mototolit, neîntins N ii u orice neregularitate de pe suprafata patului, edemele, pieleasi subtire, vîrsta în aintata , s tarea d e su bn utritie. 227 !'

Sînt anumite îmbolnaviri care predispun la aparitia escarelortulburari de circulatie , paralizii ale membrelor, afectiuni ale maduveispinarii etc. Pentru a împiedica aparitia escarelor, asistenta trebuie î uprimul rînd sa împiedice pre siunea continua pe aceleasi regiuni. Aceasta se poate realiza prin schimbarile frecvente de pozitie alobolnavului adi namic, în masura în care starea generala îi permite. La bolnavii în stare grava se poate întocmi si afisa orarul schimbariipozitiei, spec ificînd, pentru fiecare perioada de timp, pozitia î ucare trebuie culcat. Fixarea or arului o face medicul. Se asigura bolnavilor un pat comod, cu lenjerie curata, cearsafbine întins, fara c ute, saltea antidecubit din burete sau pneumaticii, compartimentata; sub regiunile periclitate se asaza perne si colacide protectie. Se vor îndeparta din pat cu mare atentie resturi Ioalimentare si obiectele care a r putea produce prin comprimare tulburari locale de circulatie : nasturi, medica mente, bucatele de gips etc. Asistenta se va îngriji ca bolnavul sa fie îmbracat în lenjeriecurata, iar toaleta zil nica sa fie riguros efectuata. Pentru activare: icirculatiei se vor efectua fric tiuni, în special în regiunea spatelui, insistînd asupra partilor declive. Lenjeria de corp sau de pat umezitava fi imedia t îndepartata si înlocuita cu alta uscata si curata. Cu ocazia toaletei zilnice, asistenta va examina tegumentelebolnavului si la apa ritia celui mai mic semn, va anunta medicul. Ea va întreba zilnic bolnavii daca nu au dureri în regiunile predispusela formarea e scarelor si chiar daca nu se vede nici un semn obiectiv, se vor lua toate masurile preventive. Daca, cu toate îngrijirile preventive acordate, s-au format escarese va anunta med icul si plaga se va îngriji dupa principiile tratamentelor plagilor. Starea tegumentelor reprezinta oglinda calitatii muncii profesionale de îngrijire si constiinciozitate a asistentei. Aparitia escarelorse datoreste, în m area majoritate a cazurilor, neglijentei acelor» care au sarcina îngrijirii bolnavului.

ALIMENTATIA BOLNAVULUI PRINCIPIILE GENERALE ALE ALIMENTATIEI BOLNAVILOR Una din cele mai importante probleme ale îngrijirii bolnavului i'» alimentatia. Asigurarea aportului caloric necesar pentru sustinefortelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar fvat pentru asigurarea conditiilor de vindecare si administrarea '' lentelor pe cale naturala sau artificiala constituie sarcini elementareîngrijir ii oricarui bolnav spitalizat sau tratat la domiciliu. Alimentatia bolnavului urmareste: Sa acopere cheltuielile energetice de baza ale organismului, " necesare cresterii (în cazul copiilor), cît si cele necesare refaceriii'dcrilor pr in cheltuieli exagerate. S a asigure aportul de vitamine si saruri min erale necesare il«'*fasurarii normale a metabolismului, cresterii si celorlalte functiii»h> organis mului. Sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare, >lind organele îmbo lnavit e si asigurînd un aport de substantec sar e organismului. Alimentatia rationala este si un factor tera11 ic important. Ba poate influenta tabloul clinic al majoritatii (miilor, caracterul procesului patologic si ritmul evolutiei acestuia. Sa previna o evolutie nefavorabila în cazul unei îmbolnaviriInltmte, sa împidice transf ormarea bolilor acute în cronice, precumti aparitia recidivelor. Sa consolideze rezultatele terapeutice obtinute prin alte d e t r a t a m e n t . 229

Tinînd seama de cele de mai sus, regimul dietetic al bolnaviloitrebuie astfel alca tuit, încît sa satisfaca, atît necesitatile cantitativ»1 , cît si pe cele calitative ale organismului. ASIGURAREA NECESITATILOR CANTITATIVE ALE ORGANISMULUI Aportul cantitativ al substantelor alimentare necesare organismnlui este dirijat în stare normala de factori fiziologici ca : setea, foamea, obisnuinta etc. în cazul bolnavilor, acesti factori nu sînt totdeaunajaloane destul d e sigure pentru dirijarea aportului alimentar. într-i> serie de boli, lipsa poftei de mâncare este un simptom precoce si d<> minant sau setea poate fi exagerata în foarte multe cazuri. Bolnaviiinconstienti, comatosi, precum si cei somnolenti sînt complet lipsitide senzatiile de sete si fo ame; ei nu-si pot dirija si asigura aportulnecesar de alimente. De aceea, person alul care îngrijeste bolnavulare un rol foarte important în alimentarea lui. Aportul de substante alimentare trebuie asigurat pe baza necewitatilor reale de calorii, în caz ca nu se asigura cantitatea necesarii de alimente, organismul recurge la rezervele proprii tisulare. NecesitAtile calor ice ale unui bolnav adult variaza între 2 500 si 3 OUt> de calorii; daca organismul este supus unui regim de foame, va consuma din tesut urile sale proprii circa l kg în 24 de ore, ceea ce se tmduce printr-o slabire rap ida în greutate, mascata eventual printr-i> retentie exagerata de apa. Necesitatile calorice la bolnavul în repaus absolut la pat N I< apreciaza în jurul cifrei de 25 calorii/kilocorp. Astfel un bolnav cu greutate corporala de 60 kg va avea nevoi< de l 500 de calorii în 24 de ore. Necesitatile calorice ale copiilor sîiiicu 20 30% mai mari, iar ale batrînilor cu 10 15% mai miriAceasta cantitate de substante alimentar e acopera cheltuielile met abolismului bazai. Necesitatile bolnavului ambulant, mai ales dacii lucreaza, sînt mai mari în raport cu intensitatea efortului pe caro ldepune. Astfel, acelasi bolnav, în cazul unei munci usoare, executa! în stare sezînd, necesita 2 500 3 000 de calorii, iar în cazul utirimunci grele, pîna la 5 000 6 000 de calorii. Necesitatile calorice ale bolnavilor febrili se maresc mult in raport cu metabolismul. Distractiile de tesuturi, produse sub influenta microorg anismelor, ridica necesitatile calorice cu 10%. Fiecaregrad de temperatura impli ca un aport energetic de înca 13%. Cheltnielile energetice care se mai pot adauga, de exemplu cele rezultai»> din stari de neliniste si agitatie, prin miscari involuntare, contractii, convulsii etc. ridica necesitatile energetice în functie de interul

. lor cu înca 10 30%. Astfel, un bolnav de 60 kg, suferind'Uu os , cu temp er at ur a d e 40 °, cu con trac ti i acc entu a t e , ar e -pentru acoperirea metabolismului ba^al 60 x 25 calorii =1500 de calorii -pentru acoperirea pierderilor prin distractii celulare 10% = 150 de calorii pentru acoperirea arderilor intensificate prin febra 3 x 13% = 600 de calorii pentru acoperirea pierderilor cauzate de contractii 30 % = 480 de calorii Total 2 730 de calorii .sigurarea aportului de substante alimentare poate fi realizata ti prin calcularea exacta a necesitatilor, tinînd seama de valoarea Jfotica a principiilor alimentare, care încazul Mdratilor de car ti al proteinelor este de 4,1 calorii, iar în cazul grasimilor de c a l o r i i , î n v ed e r ea a c e s tu i s c o p a s is t en t a t r e b u i e : -sa cîntareasca bolnavul la internare si sa controleze evolu14 greutatii corporale în timpul spitalizarii; sa observe comportarea bolnavului si sa aprecieze cheltuieilu energetice în plus; sa calculeze valorile calorice ale alimentelor pe baza de ta'( lo, care trebuie sa fie afisate în camera asistentelor, pentru a fi i. iiulemîna tuturor. Fndependent de felul regimului sau forma si consistenta ali-telor, el trebuie sa fie astfel alcatuit ca sa acopere necesitatile ,'etice în întregime, caci numai în acest fel se pot mentine for-fizice ale organismului, factor absolut necesar pentru procesul ' \indicate. ASI GURAR E A NE CESI T A TILOR C A L I TATIVE A LE ORGA NI S MULUI Compozitia chimica a alimentelor. Kegimul alimentar trebuie i aprinda toti factorii necesari pentru mentinerea vietii si asigu i. tu turor functiilor org anis mului în co nditii no rmale: H iar a t i i de ca rbon rep rezint a masa principala ; get ica a org anismului n o rmal si în t imp ul majo ritatii bolilo rales al bol ilor fe b rile. Digerarea si asi mila rea lor n u solicitauis mu l p re a mu lt, de acee a es te b i n e c a 50 % din n e c e sit at il e>rice ale organismului sa se asigure prin hidrati de carbon, dacaîuteles nu exista o contraindicatie în cee a ce priveste aportul lordiab etul zah arat, colita de fermentati e etc.). în curs u l sta rilo r . i mie hid rocarbonate le pot fi administrate sub forma de lichid ei.iropnri, c eaiuri îndulcite, limonade, sucuri de fructe etc.). Ele

refac depozitele de glicogeu ale ficatului si asigura astfel o bun . functionare a celulei hepatice cu rol atît de important în metabolismul intermediar si în functia de dezintoxicare a organismului. Aportul de glu cid e trebuie marit în starile casectice, denu tritio, b o l i fe b r il e, a fe ct iun i h ep at ic e si ren a l e . 1) ) S ub stan t e l e p ro te ic e re pr ez in ta ma te ri al el e p l as ti ce ;ilo organismului, ele înlocuind substantele distruse prin uzura f i 7. i ologica sau patologica. Substantele proteice reprezinta în acelasitimp o su rsa im portan ta de ene rg ie s i consti tu ie materia prima ufermentilor si a hormonil or. Orice modificare în metabolismul proteic survenita în mod f i/ iologic ca sarcina, a laptarea, sau în mod patologic ca în cur.snl insuficientei hepatice, tulburarilor de digestie sau absorbtie, sau prinpierderi patologice în arsurile întinse, prin plasmexodie în nefrow, în expectoratii abundente, prin evacuari repetate de exsudat, in hemoragii precum si în caz de arderi exagerate în organism, ca în bol i Iofebrile va d etermina cresterea necesitatii organismului în proteiiu1 . Rezistenta organismului fata de infectii depinde în mare masuriide modul cum sînt sa tisfacute necesitatile lui în proteine. Substan tele necesare procesului de vindecare, refacerii tesuturilor distrus^, vindecarii plagilor etc. se formeaza de asemenea pe seama proteinelor din aportul alimentar. Formarea lor, în caz de carenta protHni ca, în tî rz ie s au dev ine d e fi ci ta ra sau imp o sib il a. Aportul insuficient de substante proteice de lunga durata determina scaderea proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimulii! hepatic, aparitia unei anemii si, prin scaderea presiunii coloidowmotice a sîngelui, retentia apei în organism cu formare de edem o. Necesitatea de substante proteice a organismului sanatos eslode l 1,5 g/kilocorp în 24 de ore. Astfel, o persoana de 60 kg necesit îlzilnic 60 90 g proteine. Aceasta cantitate echivaleaza cu 240 3<>0de calorii si reprezinta 10 15% din necesitatile t otale ale organinmului. în cazurile de arderi exagerate sau pierderi patologice, necesitatile de proteine se maresc pîna la 2 3 g/kilocorp, necesitat lca re trebuie neap arat sa tisfacute, caci în caz con trar organismulva recurge la rezervele sale proprii si în primul rînd la tesutul mu ncular. în caz de afectiuni cu insuficienta renala, în vederea menajariirinichiului, ratia z ilnica de proteine se va reduce vremelnic de exemplula 1/2 g/kilocorp. Necesitatile în proteine ale organismului nu pot fi satisfacuttotd eaun a imedi at . Imp orta nt este ca pierderi le din faza acu ta ubolii sa fie compensate print r-un aport marit dupa trecerea aceslolfaze; aceasta deoarece în cazul bolilor infe ctioase febrile, cu toni* arderile intensificate, nu este oportuna depasirea cantitatii de 50 u

11 faune în 24 de ore, caci organismul nu o poate utiliza, deoarece 11 lentii, secretiile digestive si energia necesara pentrumetaboli n<it complexa a proteinelor sînt partial blocate. Dupa primeler, Insa, cînd simptoma tologia începe sa se reduca, ratia de proteineva mari treptat în raport cu necesitat ile fiziologice, pentru caperioada de reparatie a bolii sa se completeze tot cee a ce a fostminus în perioada acuta, putînd ridica ratia zilnica pîna la 120 < K-în alegerea substantelor proteice se va da prioritateacelora io cuprind toti acizii aminati (esentiali). Din acest motiv, cel putin (iO % din proteinele consumate, trebuie sa fie de origine animala |i l, o si derivatele sale, carne, oua, viscere etc.), care contin proiiu » complete si restul de origine vegetala (cereale, legume uscate, n'ki, zarzavaturi), care contin proteine incomplete. r. ) Gr as im ile s î nt s ubs ta nte a lime nta re cu o va lo ar e ca lo rl înalta, introducînd în organism substante cu valoare energeil, mare într-un volum mic. Alaturi de rolul lor energetic, ele maii rit si în compoziti a tesutului nervos si a stromei eritrocitare, iar, forma depozitata, reprezinta rezervele de energie ale organismuluit.oHutul de su stinere pentru organele interne. Cantitatea de lipide necesara organismului sanatos este de lî g/kilocorp în 24 de ore, ceea ce reprezinta 30 40% din ratianrgetica totala a organ ismului. Eatia de grasimi se va reduce în / u l tulburarilor în metabolismul grasimilor, precum si în cazuluficientei glandelo r care intervin în digestia si metabolizarea lor nuficienta hepatica, pancreatica, nefroza lipoidica, ateromatoza, iilxvt-, zaharat cu acidoza etc., precum si în caz de obezitate). Digestia si metabolizarea grasimilor necesita eforturi din partea rii'iiismului; din acest motiv, în cursul bolilor febrile, lipidele voriulministra te numai în cantitati necesare pentru aportul vitamilor liposolubile. în unele cazuri, grasimile se exclud complet dinH inul dietetic pent ru un anumit interval de timp. Katia de grasimi se mareste în stari de subnutritie si în cazurilearderi exagerate d in cursul hipertiroidismului. Aportul de grasimi trebuie sa fie, atît de origine animala, cît vegetala, pentru a asigura toti acizii grasi necesari organismului. d ) V i t a m i n e l e s î n t a b s o l u t n e c e s a r e p e n t r u m e n t i n e r e ai lubolismului normal al organismului. Necesitatea în vitamine i'K l e în timpul activitatii celulare exagerate din cursulmajoritatiii holnaviril or. Necesitatile normale de vitamine în cursul diferitelor l i pot ajunge pîna la 150 mg vitamina C, 25 mg vitamina Bx, mg vitamina 336, 8 mg vitamina PP si 20 mg vitamina K, ceea HO asigura prin introducerea fructelor, sucurilor de fructe, salatelor

si logurnolor în ratia zilnica de alimente si prin prepara te vitamino. e) A p a si sarurile minerale trebuie administr în proportia necesara organismului. Stabilirea ratiei zilnice este d sebitde import anta, în apa se petrec toate reactiile biochimice < iorganism, sarurile minerale f iind necesare ca substante structur.Hsi catalizatoare. Necesitatile zilnice de a pa ale organismului sanatvariaza între 2 500 3 000 ml. Ele se acopera pe de o parte prin licli dele ingerate, pe de alta parte din arderea hidratilor de carbon a grasimilor. Paralel cu nevoile de apa se satisfac si nevoile de sarimminerale. O rganismul sanatos necesita în 24 de ore : 4 g 'Na, 3 4 g K, 2 g Ca, 0,15 g Mg, precum si o serie de alte substante mineral»', ca : fier, cupru, iod etc. Satisfacerea nevoilor de apa si de saruri minerale trebuie sa M« faca în mod proportional, altfel, cu tot aportul de apa si de saruri, daca acestea sînt în proportii neadecvate, organismul ramîne î» dezechilibru hidro-mineral(vezi capitolul Hidratarea organismului"), Necesitatile de apa si de saruri miner ale cresc în cursul pierde rilor exagerate, ca: transpiratii abundente, perspiratie exagerul.il (boli febrile), diaree, varsaturi, aspiratie intestinala, hemoragii abundente, plasmoragie (arsuri întinse), diureza exagerata eio. Dimpotriva, aportul de lichide trebuie redus în cursul insuficienteicardiace, în per ioada de formare a exsudatelor si transsudatelor (poliserozita, ciroza hepatica etc.). Cantitatile necesare de apa si saruri minerale trebuie bine calcu late în cazuri patologice, stabilind prin masuratori sau aprecierigenerale, pierderile de lichide ale organismului. Pierderile de apa prinvarsaturi, diaree, hemoragie, fistula intestinala, evacuarea exsudutelor precum si prin aspiratia continutului tubului digestiv merxparalel cu pierderile proportionale de saruri minerale. Completareapierderilor în aceste cazuri se va f ace cu ape minerale, supe, solutii» Einger sau alte solutii de saruri minerale. Pierderile de apa prin perspiratie sau transpiratie sînt mai abundente decît proportii* corespunzatoare de saruri minerale pierdute si astfel acestea m» concentreaza în organism. Completarea pierderilor în aceste cazurise va face cu solu tii zaharate, siropuri, sucuri de fructe, limonadi» sau prin solutii da glucoza, în sfîrsit pierderile exagerate de saruriminerale, fata da pierderile de apa din cursul diurezelor exagerate, fortate prin medicamente diuretice, se completeaza prin solutii hiportonice de saruri minerale. Calcularea necesitatilor de lichide ewU» prezentata la capitolul Hidratarea si mineralizarea organismului" (voi. II).

Starea de agregatie a alimentelor. Dupa starea lor de agregatie, 'iin«ntele pot fi lichide, semilichide sau pastoase si solide. AlimenteleUdo la rînd ul lor pot fi servite bolnavului ca atare sau în starerlinitata. Consistenta lor p oate fi diferita. Alimentele solide cer un efort de digestie mai mare. Din acest i îl i v, la prescrierea regimului alimentar, se va tine seama destarea îtiuiismului si în special a organelor digestive. Astfel, în faza acuta liniilor febrile, cînd toleranta tubului digestiv este de obicei scazuta, i vor recomanda în special alimentele lichide; pe masura ce boalaMilueaza spre vin decare se va îmbogati si dieta cu alimente semiIiide si apoi solide. Afectiunile ulcerative dureroase ale cavitatii bucale, faringei, esofagului, stomacului si duodenului reclama evitarea alimentelor11 ld o. Hemora giile tubului digestiv permit numai o alimentatieIiida. Insuficienta glandelor d igestive si tulburarile de motricitaten tubului digestiv f ac necesara farîmitarea alimentelor solide înainte< utilizare. Starea de agregatie a alimentelor are o deosebita importanta i cursul tratamentului febrei tifoide, ulcerului gastroduodenal si 11 /.cnteriei. Pregatirea alimentelor. Alimentele supuse proceselor de prega ro (amestecare, framîntare, fermentare, conservare, fierbere, pra10 etc.) sufera transformari calitative însemnate în compozitia r chimica. Alimentele supuse proceselor de pregatire se denatureaza. HI acest motiv trebuie data o mare atentie modului de prepararehranei pentru boln avi. Astfel, prajirea grasimilor de orice natura elibereaza acizii grasi nlatili, greu suportati în afectiunile duodeno-vezicale si complet iiitraindicati în boala ulceroasa. Din acest motiv alimentele prepa-i,l.oprin prajire, ca: friptu ra, chiftelele, snitelul, preparatele fai-IIIIKO prajite în grasime, desi ca alimente de baza ar fi permise, "ilusi vor fi excluse din cauza denaturarii lor cu ocazia procedeului ic prelucrare. Alimentele conservate prin afumare se impregneaza cu produse 'I c gudron, iritante, atît pentru muccasa tubului digestiv, cît si l'ciitru celula hepatica. Carnea fiarta pierde o serie de substante organice si minerale, ii schimb, proteinele din interiorul ei se coaguleaza uniform. Dimpoi riva, carnea prajita îsi pastreaza toate substantele componente, caci1'riu prajire se coaguleaza repede stratul exterior, ceea ce împiedical'icrderile. Alimentele preparate la cald ramîn mult mai sarace în vitamine. 235

Asistenta, care alimenteaza bolnavul, trebuie sa cunoasca moi 11ficarile pe care le sufera alimentele cu ocazia proceselor de prepar;u< si va tine seama de aceste modificari ori de cîte ori sînt necesarii reîncalzirea, conservarea sau pastrarea acestora sau în cazul acceptarii alimentelor aduse de familia bolnavului. ALIMENTATIA DIETETICA Bolnavii internati în spitale primesc de multe ori un regim diotetic, acesta reprezentînd unul din factorii cei mai importanti altratamentului. Din aces t motiv, asistenta trebuie sa cunoasca bazele, alimentatiei dietetice, sa se orienteze printre variatele si multiploloregimuri de alimentatie si sa stie sa aplice în mod just cunostintelesale, distribuind core ct alimentele bolnavilor pe care-i îngrijeste. Regimurile dietetice sînt foarte variate. Alcatuirea si prescrierea lor vor fi facute de medic, iar asistenta dieteticiana le va con cretiza pentru bucatarie. Aceste probleme, desi apartin asistentei dieteticiene, totusi asistenta medicala sau de pediatrie trebuie sille cunoasca si sa aibe anumite jaloane de orientare pentru aplicarealor în mod stiintific. Eegimurile dietetice sînt variate în functie de calitatea si cantitatea alimentelor pe care le contin. Pe baza criteriilor cantitative, regimurile pot fi hipercaloricosau hipocalorice . Eegimurile hipocalorice sînt recomandate în c;mde obezitate sau pentru crutarea un or organe cît si în caz de hipertensiune arteriala. Durata lor de aplicare este vremelnica, ele neasigurînd necesitatile reale ale organismului. Begimul hipercaloric se aplica bolnavilor slabiti si în toate cazurile în care necesitatile organismului cresc. Pentru fiecare caz în parlese vor calcula e xact necesitatile organismului pe baza formuleloraratate mai sus, la care se vor putea adauga sau scadea cantitatilecerute de medic. Eegimurile alcatuite pe baza criteriilor calitative au o sferilmult mai larga, d ar în aplicarea lor se vor lua totdeauna în conside rare si criteriile cantitative. Se prescrie regim alcatuit pe criteriucalitativ în cazu rile în care se urmareste: a) Punerea în repaus si crutarea unor organe, aparate sau sisteme. Aici se încadreaza regimurile de crutare a intestinului subtire încaz de febra tifoi da, a intestinului gros în caz de dizenterie, a mucoaseibucale în caz de stomatita, a stomacului si duodenului în caz dogastrita, duodenita, ulcer gastro-duodenal, a ficatului în caz de hepatita, ciroze, a functiei vezicii biliare în caz de colecistita, a rinichiului tn caz de nefrita etc. La alcatuirea regimului de crutare se va tino

i i , n ia de compozitia chimica a alimentelor, de modul de preparare, i w. i i m s i d e st a re a l o r d e a g r e g at i e . />) Echilibrarea unor functii deficitare sau exagerate ale orgaM i n ului. Astfel, în caz de colita de fermentatie, se va prescrie un tflm bogat în substante proteice; în colita de putrefactie, dimpo i vil, se va da un regim cu baza de hidrati de carbon, în perioada 1 < formare a exsudatelor, în ciroza hepatica ascitogena, precum si i insuficienta cardiaca se va administra un regim sarac în lichide. c) Comp ensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glan lor endocrine. Astfel se va stabili toleranta la hidratii de carbon i diabetul zaharat, iar reg imul va fi adaptat la aceasta toleran ta. i u caz de hip ertireoza, regimul va fi hipoproteinic, dar bogat în iliimine. d) Satisfacerea unor necesitati exagerate ale organismului, de UMiiplu regimul bogat în vitamine în cazul bolilor infectioase, ({imul bogat în saruri de calciu în cursul unei îmbolnaviri osoase ui infectii tuberculoase, sau regimul bogat în proteine în cursul nitamentului cu hormoni cortico-suprarenali. e) îndepartarea unor produse patologice de pe peretii intesti nii, ca : puroi, mucus, cu ajutorul regimului de mere sau morcovi rasi. Dupa stabilirea necesitatilor cantitative si calitative ale orga i sinului se va alcatui lista alimentelor cu care ele vor fi acoperite i HO va stabili programul de alimentatie. Pentru aceasta se vor lua n consideratie: compozitia chimica a alimentelor, valoarea lor calol< îa, preferintele bolnavului, posibilitatile de prelucrare a mateiiilor, i n'«cum si scopul pentru care a fost prescris regimul dietetic. în v ede rea acord arii une i alimentatii dietetice c ît mai variate -i functie de posibilitatile de adaptare momentane ale bucatariei, 'intenta trebuie sa cunoasca echivalentele cantitative si calitative Io diferitelor principii alimentare, pe baza carora în anumite cazuri n r putea înlo cu i unele alimente cu alt ele. Astfel: 100 g hidrati de carbon pot fi asigurate prin 100 g zahar, 120 g roz, 135 g taitei, 150 g fructe uscate, 200 g pîine, 200 g legume 'în o a te , 5 00 g c artof i, 6 50 g fru c te p roasp et e. 100 g substante pro teice pot fi asigu rate prin 2 000 ml lapte, i . >0 g carne alba de vitel sau pasare (fara os), 650 g peste sau 400 gi'iinza. Proteinele de origine vegetala fiind proteine incomplete nuc iau în consideratie la calcularea echivalentelor cantitatii de pro-i «ine, ele neputînd acoperi necesitatile organismului; pe de alta parte, i luU mt a co n t in u tu lu i lo r bog at în ce lu lo za , ar în ca rc a p re a mu lti ulmi digestiv, daca pe lînga ratia de hidrati de carbon, cea de pro<

«ine s-ar servi bolnavului tot sub forma de alimente vegetale. 245 l

100 g grasimi sînt cuprinse în aceeasi cantitate de unt, ul«lv e g e t a l s au u n t u r a d e p o r c . Numarul regimurilor dietetice este foarte mare. în cursul fi« carei boli se pot aplica regimuri dietetice speciale si chiar la aceeatlboala al imentatia poate sa difere în functie de stadiul si gravitatei* bolii, de posibilitatile locale si preferintele bolnavului, în spitaln ! sînt fixate un numar oarecare de regimuri tip, care sa acopere majoritatea necesitatilor, urmînd ca pentru cazurile care nu pot fi încadrate în aceste regimuri sa se prescrie alimentatia de la caz la ca/,. Eegimurile alimentare tip pot fi clasificate dupa compozitii*, dupa consistenta, temperatura, frecventa de administrare, dupa actiunea lor asupra pH sanguin, precum si dupa reziduurile pe care le lasft. 1. Dupa compozitia lor, regimurile se împart în: Regimul absolut sau regimul de foame. Bolnavul nu primestope calea tubului diges tiv nici un aliment, organismul lui fiind nevoii, de a recurge la rezervele sale proprii. Numai la indicatia specialiidata de medi c, bolnavul va putea primi apa. Eegimul absolut poal.iifi mentinut numai pentru un timp foarte limitat, în caz contrar organismul trebuie hidratat si eventual si alimentat pe cale parenterala. Eegimu l absolut se aplica în caz de ocluzii intestinale, varsaturi incoercibile, hematem eze, insuficiente hepatice grave, glomorulonefrite acute, dupa interventii chiru rgicale etc. Regimul hidrie este alcatuit din apa si saruri minerale. Bolnavulprimeste mici c antitati de apa, sifon, ape minerale reci sau micibucati de gheata în gura. Eegimu l nu are nici o valoare calorica; si în acest caz organismul recurge la rezervele sale proprii. Din acent. motiv, regimul hidrie se va aplica numai pe un timp foarte limitat sau se va combina cu alimentatia parenterala a bolnavului. Scopulregimului hidrie es te de a menaja tubul digestiv, asigurînd totuisihidratarea organismului. El se apl ica, în caz de hematemeze, varsaturi incoercibile, gastrite, duodenite, hepatite, pancreatite însotitede intoleranta gastrica, dupa interventii chirurgicale asupra tubri luixdigestiv, în cursul crizelor de litiaza biliara etc. Regimul hidro-zaharat este format din lichide zaharate cu bazftde apa: limonade, ceaiuri îndulcite cu zahar, siropuri, zeama decompot, înghetate (fara lapte sau cac ao), sucuri de fructe si zarzavaturi, supe strecurate de zarzavaturi, bulioane de cereale, infuziide cafea (fara lapte ). Valoarea alimentara a regimului hidro-zaharateste în functie de cantitatea de z ahar adaugata; sucurile de fruct osi de zarzavaturi asigura un aport însemnat de v itamine. Fiind lipsit de substante plastice nu poate fi aplicat timp mai îndelungai, dar, prin completarea lui cu proteine sub forma de transfuzii doplasma sau perfu zii de acizi aminati, poate fi administrat, dupi\

în insuficienta renala acuta. i cacao. în a cest caz.indicatia medicului. Ele se prepara. în gastrite. ntinutul regimului poate fi îmbogatit cu oua si zahar amestecatelapte.. fara a fi M». pre cum si în unele afectiuni cardiace. frisca). Regimul lactat se poate prezenta ca: regim strict lactat. lapte cu cafea. Se indica în perioada ' < tranzitie a unor enterite. cafea si cacao. un interval de timp mai lung. colecistite acute. Regimul lacto-îainos cuprinde diferite produse fainoase fierte ' i lapte sau în apa si servite cu unt proaspat sau brînza de vaci.u-aroane. i. regimul de cruditatipoate fi ipl icat sub forma de : 239 . orez. Astfel. ca: gris.st supuse actiunii caldurii. în perioada dureroasa a ulcerului gastro-duodenal dupa^imul lactat. Eegimul strict lactat nu asigura necesitatile calorice ale organisilui si se administreaza numai pe timp limitat. Regimul lacto-îainos-vegetarian sau regimul de tranzitie. Regimul de cruditati este format din fructe si zarzavaturi crude. brînza de vaca. în afectiunile cardiace. Eegimul lacto-fainos recomanda în cursul perioadei de stare si de convalescenta al boli r febrile. iaurt. penga preparatele de lap te si fainoase aratate mai sus (regimul lactomios) mai contine si zarzavaturi. fulgi de ovaz etc. Regimul fainos este alcatuit din produse fainoase. contine carne de pasare fiarta. El se aplica în pe rioada de convalescenta a afectiunilor cari. Daca fructele si zarzavaturile sînt trecuter i n sita. lapte batut.tro-duodenale. chefir. precum si în cursulicrelor. laptele trebuie degresat.ce. apendicita ita. 1 mai contine la pte simplu. precum si în toate bolile febrile. renale si hepatice. Se aplica la bolnavi în perioada de vinde-. dupa hemoragii. smîntîna. crize de colelitiaza.u'e. . alca I. pe lînga cele de mai sus. Eegimuli'tat propriu-zis poate fi însa îmbogatit în asa fel ca sa satisfacacesitatile organismului. Completat cu pîine biscuiti formeaza regimul din cursul hepatitelor epidemice. precum si fructe proaspete saurrte. înainte de a trece la regimul complet. regim lactat diluat cu ceaiuri sau ape mine' i d alcaline. fie fierte în apa. El se aplica în cazuide ulcer gastro-duodenal în perioada dureroasa. i însumate ca atare sau pregatite cu alte substante ca salate. taitei. înainte si imed iat dupa interventie etc. în insuicnta cardiaca. exclusiv din lapte. Sub aceasta forma va fi aplicat în perioadauta a bolilor infecto-contagioase. precum si în colite de putrefactie. regim lactat propriu-zis (lapte cu ceai. r egimul se poate recomanda si în perioada de convales nta a ulcerului gastro-duodenal. Acest regim se"<lica în cursul starilor febrile. fie sub-fina de supa de fainoase. Eegimul complet de tranzitie.

vita. lapte cu ou. brînza de vaca. încît sa se asigure aportul necesar de vitamino. Regimul mixt sau complet. zarzavaturi si fructe fierte. cacao. bulion de zarzavaturi si de cereale. unt . creme dolapte cu oua si zahar. p rin a da ug ar e de za ha r. zeama sau H:I de lamîie. . facîndu-le absorbabile în cea mai maromasura si lasînd foarte putin e reziduri. Este alcatuit în mod variat din toate principiile alimentare. Eeg imul de cruditati este bogat în celuloza si vitaminîn forma lui initiala contine can titati reduse de clorura de sodi" în schimb aduce un aport mare de potasiu. regijimlde cruditati se recomanda în obezitate si guta. Bolnavii suporta de obicei greu acest regim. El se indica în spital bolnavilor care nutrebuie supusi nici unei diete terapeutice sau preventive. Din cauza caracterului lui hipocaloric si hipoproteinic. Alimentele trebuie astfel variate. Regimul semisolid cuprinde alimente de consistenta pastoasa. ou a. însotite de eden i o. pîine. oua. Prin continutul sau hipoclorurat s i hipoproteic este indiculla bolnavii cu hipertensiune arteriala. cu sau fara lapte. Regimul de cruditati este hipocaloric si hipoazotat. Peni aceasta. siropuri de fructe si de zarzavaturi. ca ca o. smîntîna.sucuri de fructe si de zarzavaturi în cantitati de 2 3 i pe zi. unt. care fac sa-i creasca valurea calorica. iar aportul ma re de potasiuîl face foarte util în afectiunile renale si cardiace. precum siînsotitorilor bolnavilor. 2. iaurt. unt si oua. înghetatii. cafea. ceaiuriîndulcite cu zahar. la indicatia med'icului. Datorita continutuluisau mai mare de celuloza se utilizeaza în tratamentul constipatiilmcronice. peste e tc. brînza. îmbogatite caloric prin zahar. Dupa consistenta alimentelor componente se deosebesc : Regimul lichid alcatuit din lichidele amintite anterior : apil. Valoarea lui calorica corespunde ratieinormale de în tretinere. el poate fi îmbogatit cu cantil^ mici de lapte. Prin trecerea fructelor si zarzavaturilor prin sita se înlatura o partodin continu tul lor în celuloza. otet etc. preparate sub forma de pireuri si anume : orez si faina de ovaz f iert» > în lapte. ape minerale. oua cu brînza. Se indica în cursul diareelor de fermentatio. limonade. El poate fi variat prinadaug ar ea de b rî nz a de vac i pr oa sp ata. Valoarea calorica a acestui regim poate fi crescuta dupa procedeulob is nu it . Regimul cama t este alcatuit aproape exclusiv din carne <lnpasare. lapte batut. lapte dulce. pîine prajita si înmuiata. salate de fructe crude pregatite cu zahar si zeama de lamîn salate de zarzavaturi pregatite cu uleiuri. coapte* sau pasate.

creme. peste slab. poliglobulii si eritremii etc. 3. înghetate. fiecare avînd indii t i a l u i p e n t r u u n a n u m i t g r u p d e a f e c t i u n i . biscuiti. Seindica în ca z de alcaloza. cereale si preparate fainoase. Eegimulhiperpotasic seutilizeaza în c azul afectiunilor cardiace si renale însotite de edeme i tu c u r su l t r a ta m e n t u l u i cu c o r t i zo n . lapte dulce. carne de pasare sau vita fiartasi tocata. cafea cu lapter u'. fructe crude. Dupa temperatura lor. 4. nuci etc. Este format mai ales din carne. calculoza etc. au scopuri substitutive : d e ex emp lu. ilimentatia cu ficat proaspat de vitel de porc cu triturat de mucoasaa strica de porc sau maduva rosie în anemii hipocrome. Poate fi hipondat cînd bo lnavu l p rimeste pîin e o bis nuita p regatita cu sare s i 'li-sodat complet. sufleuri. . Alimenta tia va cuprinde în special orez. ). Dupa compozitia lor în saruri minerale si actiunea asupra. hipertensiune arteriala. ss t regim acopera toate necesitatile can titativ e si cal itative ale ' nanismului si reprezinta trecerea spre regimul normal mixt. B. Este format mai ales dinfructe.ao). fica t t sau fript si tocat. oua te moi. lapte cu 'iii . sucuri de fructe. C. ceai cu rom. pil organismului deosebim: Regimul desodat este pregatit fara sare sodica. ceaiuri. creier. utilizata în unele institutii. iaurt. care se realizeaza prin administrarea regimului Io cruditati sau de legume si fructe uscate. î n c a d ru l f i e c a r u ii bel exista 3 subdiviziuni: regimuri A. tetanie. Dupa clasificarea Pevzner. cu splina 'M. Regimul acidifiant are scopul de a influenta pH sîngelui în sens i rid. Se indica în starile de acidoza i serealizeaza prin întregirea reg imului de baza. cafea. Regimuri fierbinti (ceaiuri. fosfaturie. Acest regim se administreaza încaz de insuficienta cardiaca. fulgi de vaz.k k Regimul de convalescenta cuprinde alimentele regimului semi-d. lapte simplu. glomerulonefrita acuta Regimul hiperpotasic este format din alimente cu continut de potasiu cît mai mare. regimurile se clasifica în: Regimuri reci (limonade. siropuri. oua. miere. cînd se pregateste bolnavului si pîine speciala faraurc. adaptate la f azavolutiva a bolii respective. zahar. zarz avaturi si lapte. Regimul alcalinizant influenteaza pH în sens alcalin. regimurilei ut grupate p e tabele numerotate de la l la 15. cac ao. Regimurile organoterapice cu o cantitate de viscere sau glande c re p arate în mod special. pîine p recum si preparate fainoase. la care se mai adauga: budinci. lapte batut. supe strecurate etc. 'inpoturi.

în aceste cazuri. cît si cantitatile iiiconsumate.i controla toate alimentele pe care vizitatorii doresc sa le aduca Lispital pentru bolnavul lor. Criteriul de apreciere în general este determinat de boala de bazil. în unele cazuri este necesar sa se indice pentru bucatarie si modul de pregatire a unor alimente. asistenta v. în vederea aceluiasi scop. pentru ca regimul dietetic. daca starea bolii sau preferinta bolnavului vor necesita acest lucru. atît cantitativa cît si calitativa. se consemneaza în foaia de observatie.în cazurile în care este necesara o cîntarire exacta a alimentelu administrate bolnavului. se vor prescrie regimuri individuale (asll'i în diabetul zaharat. este unalt factor care va fi luat totdeauna în consideratie. pe masuriice boala înainteaza spre vin decare. Asistenta trebuie sa explice si sa imprime bolnavului necesitatea mentinerii prescriptiilor medicale relative la alimentatia terapeutica. Toleranta individuala. în perioada a cuta si în cursul bolilor febrile se va prefera regimul dietetic lichid. otet sau alte substante sapide. Eegimurile tip pot fi combinate sau variate în cadrul unor limitedestul de largi. Gustul si dorinta bolnavului trebuie de asemenea luate în consideratie în cadrul limitelor permise de regimul prescris. cantitatiide alimente p rescrise si consumate de bolnav. nu poate fi însa singurul jalon calauzitor în întocmirea regimuluidietetic. sa nu exagereze excitabilitatea mucoasei digestive. Este foarte important ca bolnavul sa nu consume alte alimentedecît cele prescrise. exista însa si cazuri speciale cînd însisi bolnavii ne atrag ateneuasupra lipsei de to leranta fata de unele alimente. 242 . pe de o parte. pentru ca acesta sa nu pretinda servireu unor alimente interzise. concretizat prin respectarea alimentelor preferate de bolnavi. insuficienta renala). refuzînd categoric tot ceea ce este interzi* înca înainte ca bolnavul sa fi aflat intentia vizitatorilor. Alimentele pot fi preparateîn unele cazuri cu condimente sau facute mai gustoase cu zahar. caci acesta supune organismul la cel mai micefort si suplineste pierderile datorite transpiratiei intense. deoarece b olnavii prefera de multe ori tocmai alimenteluinterzise sau cantitatile pretinse nu sînt în concordanta cu prescriptiile medicale. Eegimul dietetic trebuie sa se adapteze la stadiul evolutiv nibolii. Factorul psihogen. iar }»ode alta parte. sa nu fie eliminat prin varsaturi sau diaree. de exemplu incazul bolilor digestive unde este necesar sa se tatoneze capacitatea < l otoleranta a stomacului si intestinelor. se va adauga progresiv regimulcu alimente sub forma semilichida si apoi solida.

. care poate i duca bolnavul la un negativism alimentar. ircina aceasta nu poate fi predata nici infirmierei nici îngrijitoarelor salon. în cursul zilei adaugind 1 2 mese si încursul noptii. Bolnavii cu hipersecretie gastrica sau ulcer gastroduodenal vor 11 alimentati la intervale scurte. adica în m omentele cînd se simt mai bine. în leg at u ra cu s e r vi re a me se lo r bo ln av ilor . vor fi ali mentati în perioadele cînd temperatura lor scade sau cînd se amelio-ii-iiza durerile. Din acest motiv este necesar ca miculdejun sa se serveasc a dimineata cît mai devreme.. 11 i atribuirea si servirea alimentelor se executa totdeauna de asistenta. iar în unele cazuri. febrili. Orarul de alimentatie preconizat în sectie nu poate fi aplicatmecanic la toti boln avii. as is t ent a va t in e ^ ama de urmatoarele : 1.. unde starea bolnavului o impune si mai putin.Un ora în ora. ireparabila. Intervalul de noapte dintre alimentatia de Seara si cea de dimineatanu va întrece perioada permisa. Eestul meselor se vor repartiza laIntervale aproximativ egale în tre masa de dimineata si cea de seara. în functie de stadiul în care se ga-"iijte ulcerul. bucataria spitalului în vase izoterme pentru un numar mare deiiolnavi. Orarul si repartizarea meselor au o deosebita importanta. In functie de regulamentul interior al sectiei si legat de programul detratament si de odihna al bolnavilor. Sistemul de alimentatie preco-ni zat în unele spitale de a servi ultima masa la orele 18. Bolnavii în stare grava. Alimentele sosesc deIu. iar ultima masacit mai târziu. trebuie sa dispara. în acestf ol. indiferent i d programul sectiei. considerînd 8 ore de somn fiziologic pentru peri oada de noapte. La acesti bolnavi. Intervalele dintre mese trebuie astfel1 ntabilite.ALIMENTAREA BOLNAVULUI SERVIREA MESELOR Servirea mesei bolnavilor ridica multe probleme în munca asî« Lentei. alimentele trebuie servite cîteodata. 243. dar totusi cu circa doua ore înaintea culcarii. Iu alimentatia bolnavului. daca bolnavul se gaseste la un regim individual. ele trebuie sa fie distribuite bolnavilor pe portii sau în vasemici individuale. caci modul în care bolnavul primeste alimentele are de multeori aceeasi im portanta ca si regimul propriu-zis. lasîndu-r iu (alimentati pîna dimineata zilei u rmatoare. ca perioada de flamînzire din cursul noptii sa nu fie maimare de 10 max imum 11 ore. Servirea mesei de catre persoane pe care bolnavul le-a zut curatind coridoarele sau closetele chiar si cu manusi de ' iuciuc constituie o greseala grosolana.

. Bolnavii cu aspect neplacut: arsi. bolnavul trebuie sa ramîna nemîncal. greu oflamînzire mai lunga de 6 ore. Orarul de alimentatie al acestor bolnavi trebuie consemnat în foaia de tratament. iar obiectele care ar putea deranja pofta domîncare a boln avilor. adinamici. Se va avoagrija ca înainte d e servirea meselor sa nu se execute tratamentedureroase sau suparatoare pentru b olnav. cu piodermite întinse. în stare grava. bolnavilor li se va oferi bazinetul cel putin cu jumatate de ora înainteaservirii mesei. care ar putea declansa voma si în sfîrsit. individualizînd la nevoie orarul slrepartizarea meselor. atît ziua. ca : scuipatoarele. Se vor îndeparta din salon factorii dezgustatori. Saloanele voi1 ti aerisite. inclusiv vizita. Alimentatia bolnavilor nu trebuii* sa fie deranjata de nimic. din acest motiv activitatea din sectie. ca sicei care ar varsa în timpul alimentatiei. bronhoscopiilor si a altor proceduri de examinaresi tratament. înaintea unorrecoltari de produse biologic e (hemograma. trebuie terminate pîna la ora meselor. Pentru aceasta. a determinarii metabolismului bazai. prin angajarea unei mari cantitati d e sînge la nivelul organelor abdominale. ceea ce se va lua în consideratie Iustabilirea orarului lor de alimentatie. însa nupoate fi aplicat la toti bolnavii. Asistenta trebuie sa consemneze acest lucru în condica de predare userviciului si sa comunice verbal. nu pot ingera deodal flcantitatile ob isnuite de alimente. Orarul de alimentatie face parte din programul sectiei. atît bolnavului.Bolnavii febrili. 2. urinatele. de asemenea. recoltarile. . pentru ca nu cumva sa deranjeze pofta de mîncaro acelorlalti bolnavi tocmai în timpul alimentatiei. Pregatirea servirii meselor. pentru a le administra totuijlratia zilnica. iar cantitatile consumatetrebuie notate a parte. cît si noaptea. Bolimvii cardiaci si cei cu sistem nervos labil suporta. pastrîndu-le la oficiul de alimente în conditii adecvate. viteza desedimentare a hematiilor etc. daca nu pot fi izolati în rezerve. puse în ordine. examinarile medicale si de laborator. tavitele renaleetc. vor fi acoperite sau scoase din salon. tablou sanguin. înaintou laringoscopiilor. ei vor fi alim entati dupa un program special prin HHW mici dar dese. Din acest motiv. repartizate în 24 de ore. Asistenta trebuie sa se acomodez»1 intereselor reale ale bolnavilor. Ore le de dupa prînz trebuie rezervate pentru odihniicaci în aceasta perioada procesul d e digestie blocheaza energia orgiinismului. tratamentele. Mesele principale nu vor fi servite niciodata înaintea aplicariitratamentului.). în preajma interventiilor chirurgicale. ea trebuie sa rezerve pentrubolnavii problema alimente le necesare. cît si asistente» lcare o schimba din serviciu. a t ubajeloigastro-duodenale.

Asistenta trebuie sa creeze o atmosfera corespunzatoare pentruwrvirea mesei. iar pe de alta arte. încalzirea farfuriilor în timpul La sosirea mesei. îsi spala bine mîinile. pi g. anu ntînd-o . î m b r a c a u n s o r t c u r a t s a u u n halat alb de protectie peste uniforma ei. pe de o parte. ar putea crea nemultumiri. 121. farfuriile vor fi încal zite pe masa calda x sau în lipKii acesteia în apa fierbinte sau vapori. 3. . asistenta anotimpului rece. E a tyi va calcula timpul în asa fel ca în momentul sosirii alimente lor s a le po a t a dis tr ib u i si Horvi imediat. pentru a nu se raci si denatura iji pentru a nu expune bolnavii la asteptari inutile. '. . Asisten ta trebu i e sa aiba grija ca vesela sa fie suficienta pentru toate felurile de alimente pe r a r e l e vo r p ri m i b o l n a vi i . iarnlraciorul de servit va fi tras în fata oficiului. ar putea dauna R conditiOr regimului de protectie. îmbracamanusi albe c urate si îsi aranjeaza boneta în asa fel ca parul sa nu(iada în alimentele servite bol navului. Distribuirea alimentelor trebuie facuta curat. Pîna la sosirea alimentelor din bucatarie trebuie pregatit ||! oficiul de alimente. Se va da posibilitatebolnavil or sa-si spele mîinile. Se va scoate vesela necesara din dulapuri. Ele au rolul de a mentineIu s tare calda alimentele bolnavilor în timpul împartirii lor pe farfurii. operativ si estetic. fara întîrziere. pentru ca bolnavii sa o astepte. 121). ceea ce. în cursul anotimpului rece. Servirea estetica si curata a meselor contribuie la îmbunata1 Mesele calde au suprafata confectionata din metal în grosimea caruia sîntInstalate d ispozitive de încalzit cu aburi sau curent electric. pentru a nu raci alimentele servite (fig.vor fi izolati de restul bolnavilor prin paravane. bolnavii în stare grava vor fi ajutatiIu aceasta de asistent e sau infirmiere.

cînd se aduc în sectie portii separate. asistentele dieteticiene pregatesc fise individuale doregim pentr u fiecare bolnav. în unele locuri. Operativitatea împiedicAdenatura rea si racirea alimentelor servite. ceea ce asigura declansare» secretiei sucurilor digestive si pe cale psihica. care astfel îsi pastrea/ftforma. marmelada. racirea si denaturarea lor. Ceaiul de dimineata se serveste în cesti. în masura în care el termina felii lanterior.tirea poftei de mîncare a bolnavului. împartirea alimentelor se va face în oficiul de alimente. pentru a pastra un aspect estetic. caci vederea ciprovoaca unor bolnavi greata. pentru a le utiliza mai tîrziu. dupa preferintele bolna . prajitura în cosulete. Nu se admit e ca felurile doi si trei s:1fie servite succesiv. care se înmîneaza bolnavului împreunftcu masa. daca artrebui sa continue alimentatia terapeutica si dupa iesir ea din spital. bolnavul trebuie sa primeasca si un cutit pentru a tainpîinea sau a întinde untul sau marmel ada. Este foarte important ca fiecare aliment sa fie servit în vase corespunzatoare. Carnea. pentru f iecare aliment. Vesela utilizata tr ebuie imediat ridicata. pentru a preveni deformare:!. transportul si servirea trebuie sa fie y lmai operat ive. asaîncît alimentul sa ajunga de la bucatarie pe masubolnavului în decurs de cîte va minute. completate cu cererile suplimentare pentru bolnavii noi. ci pe rînd. modificate eventual de bucatarie si remise într-un exemplar sectiol. salamul se vor pune pe farfurioarei. acasa. în cazul regimurilor individuale. prajitura. Alimentele nu trebuie atinse niciodata direct cu mîna. Nu se admite ca alimente cu efect. feliile de pîine. Alimentele gatite trebuie asezate pe farfurii încalzite cu grijii. Nu este bine sa se serveasca deodata toate felurile de alimente potava în fata bol navului. Distribuirea alimentelor la bolnavi se va face pe baza tabelei* >t de alimentatie. 124) pîna în fata salonului ylapoi pe tavi acoperite . aspectul si v aloarea lor calorica initiala. sub care se va pune cîte <> farfurioara pentru a nu murdari lenjeria de pat sau fetele de pt< noptiera. sapid diferit (ca salamul si marmelada) sa fie puse pe aceeasi farfurioara sau s a f ie servite pe aceeasi felie de pîine. la bolnavi. 122) Este bine ca în oficiul de alimente sa existe unele substante pentru corectarea gustului unor alimente. Aducerea vaselor izoterme ale buciitariei pe carucioare în saloane n u trebuie practicata. asiatenta va asigura farfurie curata. zaharul vor fi servite cu furculita sau cuclestele sp ecial de servit (fig. pe aceeasi farfurie. pîinea. Alimentele vor fi duse pe carucioare (fig. Untul. Daca natura alimentelor o cere. Asistenta de salon tr ebuie sa învete bolnavul sa strînga ijlsa pastreze aceste fise.

). 122. fie înainte. Asistenta va distribui Rntîi regimul comun. fara ajutor. asistentane va ocupa pe ilnd de boln avii care trebuie alimentati de ea.aasistenta sa aiba posibilitatea de a ss ocupa linistita si cu rabdare deei. Orarul de alimentatie al bolnavilor hraniti artificial trebuie fixat în afara programului de alimentatie al restului bolnavilor. 247 . Cleste pentru servirea pîinii. terapeutica nu se încadreaza în nici unul dintre regimurile tip. zahar etc. au primit masa. 4. cînd bolnavii manînca singuri. ca re se pot alimenta singuri. sare. Alimentareapoate fi efectuata în trei fe luri: a) alimentarea activa.rilor ((otet. alimentele servite. apoi regimurile tip si la urma va dispune aduerea regimurilor individuale pentru bolnavii a caror alimentatie Fig. fie d upa terminarea distribuirii maselor în sectie. Ordinea de servire a mesei bolnavilor. cu care asistenta va servi bolnavii aca nu sînt în contradictie cu dieta aplicata. MODURILE DE ALIMENTARE A BOLNAVILOR Modul în care se face alimentarea bolnavului depinde de naturabolii de care acesta sufera precum si de starea lui generala. Dupace bolnavii. acestiamanînca de obicei încet si reclama multa rabdare si perseverenta. pentru c.

c) alimentarea artificiala. Bolnavii care nu se pot scula. aducînd suprafata lor sau ev entual' numai o parte a acesteia în pozitie oblica. flori. dar se pot alimenta singuri. Bolnaviivor fi asezati la mese mici. c are se asaza deasupra plapumei. care. în vederea acestui scop se poate utiliza cu succes tava deservit cu picioare pliante (fig. cea superioara poate fi 1 Aceste mese se folosesc si pentru lectura si scris. 123). cînd starea generala a bolnavilor nu Iopermite sa se alime nteze singuri si deci trebuie sa fie ajutati. . Crearea unui anturaj estetic si placut în sufragerie prin înzestrareaei cu mobilier. Ma sa se serveste pe mese speciale rulante adaptate la patul bolnavului(fig. bolnavii supusi la un regim foarte sevei'. cînd alimentele trebuie introduse înorganismul bolnavulu i prin mijloace artificiale. Aceste mese ofera o suprafata destul de solida iar bolnavul se poate alimenta comod 1 . Bolnavii cu stare generala relativ buna ijlcu digestie pastr ata se alimenteaza singuri. avînd rezem atoarele ascunsesub fata inferioara a tavii. fara s a ocupeîn oficiul alimentar un spatiu în plus. 125). Alimentarea activa. ei se vor ridica din pat si se vor aseza la masa ca oamenii sanatosi. avînd suprafete utile duble. cu ajutorul rezematoarelor de pat si cu perne. în vederea acestui scop. caci consumarea de catre unii a alimentelori nterzise pentru ceilalti creeaza la acestia efecte secretoare nedorite. picioarele masuteisprijinindu-se pe suprafata pa tului la stînga si la dreapta bolnavului(fig. pe care bolnavul va aseza cartea sau h trtia descris. Picioarele pliante pot fideschise prt ntr-o singura miscare a degetului mediu de la ambelemîini. în unele spitale exista masute speciale de servire. avînd grija ca cei de la aceeasi masa silmanînce acelas regim.ft) alimentarea pasiva. spriji nite de suportul lor solid numai dintr-o singuraparte. Daca starea lor o permite. Daca sectia nu poseda sufragerie. si cei mîncaciosi nu trebuie serviti în sufrageria comuna. în acest sens. se utilizeaza ca orice tava. vor fiserviti la pat . bolnavii care se pot scula dinpat se vor alime nta în salon la masa. Tocmai din acest motiv. creîndu-se tot confortul necesarpentru acest scop. tava transformîndu-se ast fel într-o masuta care se poateaseza pe suprafata patului si pe care bolnavul poat e mînca comod. cu picioare scurtede 20 30 cm. ei vor fi asezati în pozitiesezînd sau semisezînd si mentinut i în aceasta pozitie cît maicomod. unele sectii de spitale poseda sufragerii pentru bolnavi. fete de mese alese cu gust contribuie mult Juîmbunatatirea dispozitiei de alimentare a bolnavilor si face parte dinprincipiile de baza ale regimului terap eutic de protectie. 126). Aceste masute. a carei suprafata se întind e pe latimea patului.

ridicata în pozitie oblica. Tava cu mînca re se asaza fiepe marginea patului pe un servet curat. ceea ce scade mult confortul alimentatiei. A si B Masa rulanta adaptabila la patul bolnavului. t-aci aceasta creeaza multe inconveniente. fara sa se oboseasca. iar în spate vor fisprijiniti de alte perne sau suporturi. ÎTu se va da niciodata farfuria în mîna bolnavului. murdarind în cele din urmalenjeria de pat. pentru a da posibilitate bolnavului sa ci 'easca sau sa scrie în pat. vor fi întorsi pe partea stînga pastrînd mînadreapta libera. De asemenea. miscare cît se poate de incomoda pentru el. în aceste cazuri Mg. n u se va servi masa pe noptiera. fie pe o masuta de înaltime . Bolnavii care nu se pot ridica din pozitia orizontala si dorescsa se alimenteze activ. 123. peste plajpuma. pentrua nu-1 obliga sa se întoarca si sa se rasuce asca pentru fiecare lingurade mîncare. deoarece el nu va puteautiliza nici mîi nile în mod corespunzator. Daca nu exista mesele amintite mai sus. sub cap li se va ase za o perna. «e va aseza la picioarele bolnavului o rezematoare pentru a-i mentine enuncnii ridicat i. bolnavul va consuma[alimentele de pe o t ava asezata pe genunchi sau coapse. L enjeria depat si de corp va fi aparata în toate cazurile cu un servet curat.

din acest motiv asistenta nu tre buie sa dea impresia ca se gra beste. daca el se murdareste în timpul alimentatiei. pentru ca asistenta sa aibe timpul necesar pentru aceasta.adecvata trasa lînga pat.i. curate si fierte. închis*> pe jumatate în partea lor superioara si prevazute cu un cioc. Cu acesta se va sterge 'si barbia bolnavului. acesti bolnavi obosesc destul de repede. fie pe noptiera. paralizati. Pe de alta parte. adinamici. alimentelor. C apul bol navului trebuie sa fie usor ridicat si aplecat spre barbie. accentuînd si prin £50 . Bolnavii care vor fi alimentati pasiv sînt de obicei si mai sensibili. ca si în cazul alimentarii active. cu pauze mai mari între felurile servite. Asistenta se va aseza pe scaun lînga pat (fig. acestora. îndecubit dorsal. atunci chiar la marginea patului. fie pe o masuta plasata peste bolnav. în lip. va ramîne în pozitie orizontala.s. de aceea ritmul alimentatiei tre buie sa fie mai încet. Sub barbia bolnavului se întinde un ser vet pentru a nu murdari lenjeria de corp. Bolnavul va fi Fig . 127) sau daca trebuie sa sprijine în acelasi timp si bolnavul. Carucior pentru distribuirea asezat în pozitie semisezînd sau. epuizati sau cei cu tulburari usoare de deglutitie vor fi alimentati de asistenta. ceea ce usureaza actul deglutitiei. Bolnavul putîndu-se servi numai de o sin gura mina. iar patul se acopera cu un alt servet. Ei vor fi serviti nu mai dupa distribuirea alimente lor la restial bolnavilor. imobilizati. 1 24 . Alimentarea pasiva. caci aceasta le-ar putea diminua pofta de mîncare. Alimentele servite pe tava trebuie asezate în asa fel ca bolnavul s a vada ce manînca. alimentele solide vor fi taiate de asistenta. Bolnavii în stare grava. daca sta rea lui nu permite sa fie mobi lizat. lichidele pot fi aspi rate si prin tuburi de sticlii. Lichidele vor fi baute din câni umplute pe jumatate sau din cani speciale.

Fig. 126. Pentrui putea lu cra cu mîna dreapta. inclusiv gupa. vor fi adminitrate sub forma de bautura din vase semiumplute (fig. Masuta pentru servirea alimentelor la pat. .(«asta ca timpul ei este rezervat numai pentru alimentarea lui. 128) sau dacabolnavul nu se poat e ridica din pozitie orizontala. 125.'. din cani cu ciocuri. Lichidele. Tava cu picioare pliante pentru servirea mesei. Fig. asistenta va ocupa loc totdeauna îni»artea dreapta a bolnavului.

asistenta trebuie sa supravegheze debitul lichidului care curge îngura bolnavului. Cu ocaziuînghitirii l ichidelor. pentru a nu-1 încarca pe acesta peste posibilitatii» lui de deglutitie si a-1 împiedica în acelasi timp sa înghita aer. . 128. în stare gravii. Alimentarea bolnavului cu lichide din pahar. asistenta va ridica usor cu o mîna capul bolnaFig.La folosirea acestor cani. la bolnavii adinamici. 127. Alimentarea pasiva a bolnavului în stare grava. Fig.

în aceste cazuri. înghititurilea. Bolnavii în stare foarte grava vor fi alimentati cu ajutorul pipetelor. Asistenta. Alimentarea bolnavului din cana cu cioc. Bolnavii în stare foarte grava. nu se pot servi nici de vasele de baut. admiuistrarea lichidelor se va face cu lingura sau lingurita. ar putea sa le aspire si sa produca bronhopnenmonii prin aspiratie. neputînd sa le înghita. continutul se varsaîncet în gura. precum si cei cu tulburari de deglutitie. nu fie însa nici prea mici caci mestecarea si înghitirea lor cer camefort ca si cele obisnuite si prelungesc în mod inutil timpul 25$ . 'ea ce declanseaza în mod reflex deschiderea cavitatii bucale. «lupa ce a umplut lingura.. Acelasi timp sprijina vîrful lingurii de buza inferioara a bolnavului. caci bolnavul. Bolnavii epuizati. l H ac es t mo me nt s e intr od uc e us or lin gu ra di nc ol o de ar cada Icntara si ridicînd concomitent coada lingurii. golind -o într-o tavita renala. iar cealalta va tine vasul din cambea (fig. solicita bolnavul sa deschida gura. Ritmul alimentarii trebuie sa fie adaptat la starea bolnavului. 129 ). Din acest motiv. Aplecarea exagerata a capului împiedica înghitirea. 129. dispnee. eventual împreuna cu perna. înghi titurile oferite sa nu fie prea mari. adinamici vor fi lasati dupa 2 3 lingurite sa seodihneasca. în. la orice semn de intolerantarespiratorie ca tus e.vului.. Fig. se va întrerupe alimentarea si se va< ontrola cavitatea bucala.

încurajare a în timpul alimentar ii bolnavuluiîn mod pasiv si asigurarea lui de contributia alimentelor la proco sul de vindecare au totdeauna efect bun asupra apetitului bolnavului. pe cale parenterala intravenoasa sau în perfuzii subcutanate. Se va recurge laalimentare artificiala la bolnavii inconstient i. precum si la cei cu tulburari de deglutitie. ^bolnavul. cu intoler anta sau hemoragii digestive. sîmburii de fructe etc. daca este posibil. bolnavii cu stricturi esofagiene si ale cardiei. Taierea carnii sau a fructelor trebuie facuta în fata bolnavului. Bolnavii în stare grava au nevoie de liniste în timpul alimentarii. Sînt însa cazuri cînd aceasta nupoate fi rezolvat a si este necesar ca alimentele sa fie introduse înorganismul bolnavului prin mijl oace artificiale. pe cale naturala. Alimentarea artificiala. psihopatii cu negativism alimentar. care împiedica patrunderea bolului alimentar din cavitatea bucala în stomac.. caci bolul alimentar poato . în aceste cazurinu trebuie înc ercata alimentarea pe cale naturala. Lenjeriamurdarita trebui e schimbata si apoi bolnavul va fi lasat în linistopentru a se odihni dupa oboseal a pricinuita de actul alimentarii. ajungînd sub bolnav. îndepartîndlarîmiturile de pîin e. de prajitura sau alte resturi alimentare. Eacirea alimentelor fierbinti nu trebuie facuti\ prin suflare. înfoucati corespun zatoare capacitatii sale de mestecare. Ei nu trebuie obositi prin convorbiri inutile. Alimentarea prin sonda se va face la bolnavii inconstienti. ceea ce oboseste. Alimentarea bolnavilor trebuie facuta. prin gustare cu o lingura separata. Alimentarea artificiala poate fi efectuata prin sonda gastricii. caro. Alimentele solide vor fi taiate si pregatite tot de asistenta. cei operati pe tubul digestiv si organele anexe. la nevoie i se spala mîinile si apoi i se aranjeaza patul. carnurile tari nemestecabile.necesar pentru alimentatie. pot contribui la formarea escarelor. chiar daca bolnavul încearca în unele cazuri sa înghita. prin clisme alimentare. Daca însa starea lor estomai buna s i doresc ca asistenta sa le vorbeasca. ea nu trebuie sa re fuze acest lucru. bolnavul trebuie sters la gura. 3>e care bolnavul nu le poate mînca. duodenala sau intestinala. prin fistula stomacala. la ei controlul trebuie sa fie efectuat adesea de asistenta. de asemenea. nega tivisti. cei cu tulburari dodeglutitie. Asistenta nu se atinge de nimic care a fost în gura bolnavului. Oscioarele. vor fi scoase pe lingura si îndepartate. Dupa terminarea alimentarii. Bolnavii în stare grava de multe ori nu simt temperatura si gustul alimentelor.

prin care se alimenteaza bolnavul. precum si tehnica propriu-zisa de introhic. Sonda duodenala si cea intestinala se pot introduce prin gurar Misa ele ramînînd pe loc timp mai îndelungat. ere a sondei sînt aceleasi ca în cazul tubajului intestinal (veziol. Sonda gastrica se aplica de obicei la psihopati. Aceasta tehnica. fi lubrefiata cu glicerina sau ulei de vaselina si apoi introdusai-lua în stomac. II). prin care se poate în d epa rta p rin a spiratie lichidu l sta g nant s au se exe cuta o sp alai ni a stomacala. Se aprecia za ca sonda a ajuns în stomac cînd a fost introdusa i'inîi la o profunzime de 45 50 cm (ceea ce se verifica prin citireanidatiei de pe sonda la nivelul arcadei dentare). uti li z în d son de cu lumen lublu si triplu. mucoasa nazala va fi anesteuita cu ajutorul unei solutii de cocaina 2%. se vor ri d i ca bu l e de a er în ti mp u l e xp ir at ie i. Pregatirea materialelor neceUT. însotite de o hipersecretie livara. însa în unele împreMi ari ca staza sau hipersecretia gastrica etc. se utilizeaza curentpen t r u a sp i ra ti a co nt in ua in tes tin al a.i. este preferabil sa fieintroduse prin una din narile bolnavului. Daca asistenta. poate sa ramîna în stomac sau poate n introdusa mai departe în duoden sau intestinul subtire.i. care ar putea periclita permeabilitatea cailor respiratori "' cazul ramînerii sondei pe loc. Ea se introducei|) a tehnica obisnuita. va mai face înca un control prin introducerea extre mitatii libere a sondei într-un pahar cu apa. 255 . dînd ixastere la accidente sau compliii grave. iar cealalta în duoden.. La capatul extern al sondei se aplica o pîlnieprelungirea unui tub de cauciuc si prin aceasta se introduc deodata' o 400 pîna la 500 ml lich id alimentar. 11 renta se utilizeaza de obicei o singura sonda. dupa aplicarea mijloacelor obisnuite de verif i are (vezi voi. pregatirea bolnavului. Alaturi de sondele c. Acest procedeu de alimentare se mai utili-. la ordinul medicului. II). în care.hi confectionate din cauciuc semirigid. Daca bolnavul reactioneazai M iu reflexe de aparare : st ranut etc. azi se utilizeaza sondele11 polietilen . daca sonda ar fipa tr uns în t rah e e. este necesar sa se intro luca în acelasi timp doua sonde. una în stomac. cu modificarile adecvate. La proxima alimentare buie procedat la fel. ar presupune o eventuala patrundere asondei în rtile respiratorii. Sonda fiarta si racita. bolnavul fiind tinut imobilizat cu mina saucamasa de protec tie. Pe n t ru alimentare a p rin s on d a se utilizeaza sond a gastrica t ada duodenala Einhorn sau sonda intestinala. care sînt putin mai tari decît sonda Einhorn. louda.U'unde în caile respiratorii./a si în cazul tulburarilor de deglutitie. Sonda se spala apoiy cînd prin ea putina apa si se îndeparteaza. dupa tehnica o bisnuita. în practica.

Sondele de cauciuc pot fi lasate pe loc 2 3 zile. dupa carese va putea reintroduce. 130. trebuie controlai continutul gastric. La intervale de 3 5 zile. Este recomandabil ca sonda sa fie mobilizata de mai multe ori în cursul zilei. pîna la 4 6 zile. 130). însa prin nara de partea opusa. Extremitate: ilibera a sondei se fixeaza cu un leucoplast de fata si urechea bolnavului(fig. continutul în vitamine si alte principii alimentare si gradul de digerabilitate a componentelor. ri. Cantitatea de continut gastric aspirat va fi masurata exaolînt-un cilindru gradat si se va adauga la cantitatea lichidelor eliminate. Astfel bulionul poate fi îmbogatit caloric cu ou crud sau cu . Mentinerea lorpeste acest termen poate cauza leziuni ale mucoasei nazale. în perioada dintre alimenta nivelul suprafetelor apasate de ea. favorizînd prin aceasta circulatia sanguina normala h t } ' Fig. în caz de staza. Fixarea capatului liber al sondei duodenale. înainte de introducerea alimentelor prin sonda. are nici o importanta gustul lichidelor alimentare care se vorintroduce prin son da. sondntrebuie îndepart ata pentru 6 8 ore (repausul de noapte). Din acest motiv. Sondelode polietilen pot fi mentinute si tolerate mai mult. continutul va fi aspirat si la nevoit' se va executa o spalatura gastrica. pentru ca necesitatile de lichid ale organismului sa fie calculatemai exact. factorii calauzitori în alcatuirea amestecurilor vor fi valoarea calorica. întrucît nu vin în contact cu corpusculii gustativi ai cavitatii bucale.

care ar! >n l . II). II). pentru a supraveghea ti i Miititâtile administrate. întrucît i ilnu vi i a li me nta ti arti ficial p rin so nd a a u o to lema t a dig est i va 11 n ii. asistenta > u. prin sonda se vor introduce si medinijnontele prescrise pe cale bucala. u mplerea voiului. Este n portant ca alaturi de aportul caloric si vitaminic. ceea ce se po ate urmari pe tubul de control. foarte încet. pot fi administrate orice alimente a caror consistenta permite i (. înd ep ai ta re a so nde i se v a f ac e du pa golire a e i to ta la . P e n t ru 'iista. Amestecurile preparate pentru alimentarea prin sonda trebuie>i fin deci lichide si lipsite de grunji sau alte conglomerate. va insufla apoi putin aer. 132). i. lumivîscozitatea li chidelor alimentare nefiind uniforma. Viteza de scurgere se supravegheaza prin picatorul aparatului. 131 ). prevazute cu tub de control grad at.tliilr. ir l ii cacao se poate dispersa o cantitate apreciabila de unt. In nici un caz nu se vormlministra mai mul t de 200 250 ml într-o ora. eliminarea aerului din tubul de legatura si racordarea i sonda se fac la fel ca în cazul hidratarii bolnavului cu aparatul i-iflfuzie (vezi voi. " ' 'u ajutorul unei seringi Guyon. urcuKta însa dupa o practica îndelungata. în cazul introduceriipicatura cu picatura. Lichidul alimentar va fi încalzit la temp eratu ra corpu l u i . pentru a o goli complet si se va închide vu emitatea li . Introducerea ratiei zilnice se va face în 4 6 doze. laptele cu zahar si cu adaos de sare si preparate de vitamine. împreuna cu alimentele. precum si momentul cînd aparatul se apropie de golire (fig. iu mentinerea lui la temperatura constanta este bine sa se uti o ca rezervor pentru aparatul de perfuzie vase izoterme (termo' i i i i ) . putea aprecia cantitatile administrate dupa numarul picaturilor. viteza de scurgere a lichidului. Din acest motiv ele vor fi strecurate prin tifonmpa tu rit î n 8 straturi. < '!i astupa sonda. ura cu picatura (fi g . ea va fi mai întîi spalata pe loc prin perfuzarea ei cu o canti-1 n-de 200 300 ml apa care face paite din ratia zilnica a bolnavului. fie mai bine cu apartul de perfuzie. Preg atirea aparatului.inducerea prin sonda si corespund criteriilor de mai sus. bolnavul sa pri-'« iiNca si ratia corespunzatoare de lichide pentru acoperirea necesi-ii Iilor hidrice care trebuie calculate exact (vezi voi.

în cazurile de intoleranta gastrica : vfirsaturi incoercibile.iiHci. hemoragii gastro-duodenale.bera cu o clama Hoffmann sau o pensa Pean. lipsit de reflexull. anostea putind fi aspirate de bolnavul inconstient. împiediciud picurarea ramasitelor de li chid din sonda în faringe si laringe. A spitarea lor poate da nastere la bronhopneumonii grave. i e 25 7 . Alimentarea prin clisme. precum si în c . «hiar moitale.

2 2 cazurile în care sonda gastro-duodenala nu poate fi introdusa d i ncauza stricturi lor esofagiene sau daca exista contraindicatii în aceasidirectie (inflamatia mucoa sei esofagiene sau varice esofagienrbolnavul poate fi alimentat vremelnic si par tial pe cale rectala. 132. oua crude. Termos obisnuit utilii»! duodenala. în trecut se practicauclisme alimentare de 50 200 ml in troducînd în rect. întrucît rectul nu are fermenti pentru dl . c o m p l e t a s i d e d u r a t a . lapte. 131. Aceasta metoda nu prezinta niol o garantie de. zeama de fructe. cît mai SUH. eficacitate. substantelor alimentare sa nu declanseze senzatia de defecare si dod eliminarea substantelor introduse. car e sa nu treaca de cîteva zile. Alimentarea prin sonda Fig. Prin clisme nu se poate asigura o a limentatie L D Fig. diverse alimente ca : supe de carne. pentru ca prezenti». pentru alimentatia artificiala. solutii zaharoase de diferite concentratii. în care S-IMI amestecat cîteva picaturi de tinctura de opiu. princlisme alimentare. E l e p o t f i î n s a u n a d j u v a n t p r e tios în hidratarea si alimentarea bolnavului pentru o durata relativscurta de timp. vin negru.

independent de gustul lor. nu ma i cu solu ti i i zoton ice: solu ti e E ing er. în locul rezervorului obisnuit al irigalorului. iar substanteleoteice introduse în rect sînt eliminate ca atare sau sînt supuse unuioces de putrefactie. alimentele vor fi introduseui organis mul bolnavului printr-o fistula stomacala. în fav oarea alimentarii intravenoase. Suprafata cutanata din jurulfistulei poate sa s e irite sub actiunea sucului gastric care se prelingeadesea pe lînga sonda. în aceasta fisi u la este fixata o sonda de cauciuc. iar mucoasa rectala absoarbe numai ilutiile izotonice si pe acestea în mod inconstant. în cazul clismelor administrate picatur picatura. în cazul alimentarii prin fistula se vor respecta aceleasi principiini în cazul alim entarii prin sonda. sonda se închide pentru a împiedica refularea alimentelor introduse. Clisma alimentara va fi precedata de o[înlatura a rectului si a colonu lui descendent printr-o clisma evacuI oare.substantelor alimentare. regiunea dimprejurul fistulei trebuie uscata. Din acest motiv. la intervale obisnuite dupa « rarul de alimentare al bolnavilor. prin intermediul careia alimenteleint intro duse cu ajuto ru l unei sering i Guyon. încalzite la temperatura corpului si introduse în doze fractionate. Eacirea solutiei. ic atu ra cu pi ca tu ra. avînd mai mult un rol hidratant si într-oi usura mai mic a nutritiv. umplerea aparatului. in tro ducerea can ulei (so nd ei). 259 . ili t u i s a'i rea lu i de aer. producîn d cîteodata leziuni inflamatoare apreciabile.. dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice. caci acesti bolnavi au de obiceinu sistem nervos slab. dezechilibrat. aplicata cel putin o jumatate de ora înainte de începerea hidrairii. a unui termos montat la fel ca si în cazul alimentatiei prin<mda. cînd alimen( ntia artificiala ia un caracter de durata. ilutie de glucoza 47°/00etc. Injectarea solutiilor alimentare se va face încet. Pregatirea lichidului de administrat. care este mainijor suportata de bolnavi si asigu ra o resorbtie perfecta. în cazul stricturilor esofai'iene. ca si instalareap a ra l u i s i s u p r a v eg h e r e a l u i s e fa c d u p a t e h n i c a o b n u i t a alismelor. Alimentarea prin fistula stomacala. este compensata într-o oarecare masura de reîncalzirea Ioanei de lichid în portiunea din tubul irigatorului de sub plapuma. r u rabdare si foarte multa întelegere. Alimentarea pe cale rectala se face azi prin clismele Katzenstein. iar infirmitatea lor îi face mai Dupa introducerea alimentelor. Se vor utiliza aceleasi amestecuriilimentare. Cantitatea introdusa deodata uu va întrece 500 ml. Metoda alimentarii prin clisme pierde din ce în ce mai mult dinimportanta ei. i ude înainteaza foarte încet. Eacirea solutiei de administrat poatei 1 prevenita si prin utilizarea.

Aminofuzîn). zahar invertit 20 33%. pe lînga efectul sedativ si la alimentarea intravenoanfl.ipe urmatoarele cai: subcutanat. Sustantele utilizate pentru alimentarea parenterala vor fi biu< al e s e.5 calorii/ /g) se preteaza. Ringer) sau de centrul de recoltare a sîngelui (plasma). Unele din aceste substante sînt preparate de farmacia spitalului(solutiile de gluc oza. Este important ca necesitatile calorice ale organismului sa fiesatisfacute în întreg ime. avînd o valo are calorica înalta (7. 500 sau l 000 ml. Lichidele introduse pe cale int ravenoasa pot fi hipo-. sa aiba o înalta valoare calorica. alcatu irea planului de alimen .acoperita cu o alifie protectoare si antimicrobiana si pansata stenicu un pansam ent absorbant. Substantele proteice pot fi asigurate sub f ori n îl de plasma sau sub forma hidrolizatelor proteice (ex. Astfel. plasma preparata din sînge de om. soldextrin(cu continut de dextrine. împarti l e pe toata durata zilei. soliitii de fructoza 20%.T. dextroza. altele sosesc gata preparate de industria de medicamente în flacoane de 300. se regurge la alimentarea parenteral. ca solutiile izotonieede gluco za. a cizii aminiiji Calea intravenoasa permite si administrarea grasimilor sub forum de p rep arate emu lsion ate în mod sp ecial (ex . Din acest motiv. izosau hipertonice. pe cale parenterala NO pot introduce numai solutii izotonice neiritante. asemanatoareflacoanelor B. permitîinlad mi nis trarea un ei a li me n t a ti i m a i co m pl exe si în co n cen trat iimai mari. si în dilutii corespunzatoare (sol.C. pentru a acoperi necesitatileorganismului. Posibilitatilecaii de administrare i ntravenoase sînt mult mai largi. sau 40%. pentru satisfacerea necesitatiireale a organismului. Acesta din urma. intravenos si intnimedular sau intraosos. intramuscular. Daca introducerea alimentara printubul digestiv nu este posibila. în doze moderate. Lipo fund in ul). dextroze si saruri minerale) sau sub formAde alcool. care contin principiile de baza ale acestorsubstante. Cu exceptia alimentarii intravenoase. iar substantele energetice sa fie vechiculaleîntr-o cantitate suficienta de a pa. El e t r e b u i e s a co re s p u n d a u r m a t o a r e l o r c r i t e r i i : sa po ata fi util izate direct d e catre te su tu ri. hidratii de carbon pot fi ad ministrati subforma de solutii hipertonice de glucoza 10 23 33 sau 40%. Este interzisa introducerea prin fistulna alimentelor mestecate d e bolnavi. Binger. 10%). sa nu ai b a p rop rieta ti antigenice. sa nu aiba o actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilorcu c ar e v in în c o n ta ct . Alimentarea parenterala. fara act iu neaprealabila a sucurilor digestive.

ceea ce e chiv aleaza cu aprox imativ 500 ml într-o ora. De multe ori acesti bolnavi 1 Exista truse speciale care cuprind atît canula metalica. Eitmul de ad min istrare intraveno asa a solu tiilo r alimentare uste influentat si de starea bolnavului. l )aca solutia este mai concentrata nu trebuie trecut peste 200 ml/ora. i s t i c care se introduce prin canula în vena. Este bine ca tuburile du polietilen sa fie introduse cît mai sus de locul de patrundere (event u a l p î n a î n v e n a c a v a ) . Introducerea alcoolului. Pentru prevenirea trombozelor venoase se obisnuieste a se tulministra concomitent cu lichidul de perfuzie cantitati mici de lifvparina (50 mg/24 de ore).de mari de glucoza sa fie însotite cu administrare de mici cantii de insulina. Camilele de metal treb uieNohimbate din 2 în 2 zile.u ser fiz iolog ic sau solu tie glucozata izotoni ca. a bo lnavului. montarea aparatului si supravegherea bolnavului si a procedeului « i c -alimentare sînt identice cu cele descrise în capitolul Hidratarea". A l i m e n t a r e a p a r e n t e r a l a s e f a c e d u p a a c e e a s i t e h n i c a c a s iii u i ratarea. 261 . canula va fi legata în vena. cît si tubul de material | i l . completînd daca este cazul nevoia de lichide a organismu r. Alimentarea bolnavilor inapetenti. Astfel. sau se introduc printr-o canula de metalu n i i g ros . asistentatrebuie sa se orien teze dupa indicatiile medicului. solut ia «l« glucoza sub 10% poate fi administrata pîna la 150 de picaturii xi minut. picatura cu picatura. c are d upa i n tr od u c erea tubu lu i d e m at eria l p la sti c tti lu menul venos se retrag e (fig. a plasmei si i emulsiilor de grasimi pe cale intravenoasa se va face totdeaunai M I mai prin m etoda perfuziei. Il id r ol iz at el e d e f ic at s e vor admini st ra si m ai î n cet n edep as i ndf>0 ml pe ora. a hidrolizatelor proteice. E i t m u l d e ad mi n i s t r a re a a l i m e n t e l o r p e c a l e i n t r a v en o a s ai»Hte în functie de natura si concentratia preparatelor. D a c a a l i m e n t a r e a i n t ra v e n o a s a t r e b u i e m e n t i n u t a u n t i m pluai îndelungat. Este bine ca . Pregatirea aparaturii si a materialelor.' n se va face pe baza calcularii valorii calorice a ratiei alimentare 'iice si a ratiei de lichide în care se vor dizolva principiile aliment-. însa este suficienta pentru a împiedica formarea trombozelor. Aceasta cantitate nu tulbura procesulde coagulare a sîngelui. cele de polietilen pot fi mentinute saptamîniilt< a rînd ul fara nici un inconvenient. 133) 1. Pentru fixarea acestora se ilonudeaza de obicei vena. O problema aparte o constihiie alimentarea bolnavilor inapetenti. din acest motiv. .

cunostintelor profesionale ale asistentei. Prin ad ministrarea repetata d<> mici cantitati se pot asigura valorile calorice necesare.tocmai din cauza inapetentei sînt si slabiti si ar avea nevoii1 de un aport mai mare de principii alimentare. în acest ult im caz. cacao. depinde inmare masura de rabd area. dar numai în cadrul limitelor permise de prescriptia med i cala. dupa preferintele lui. în vederea acestui scop. 133. alimentele cuprinse în regimuloferit bolnavului trebuie schimbate cu altel e. la intervale de 2 3 ore. în organismul bolnavului inapetent. constiinciozitatea. Alimentele trebuie îmbunatatite cu zahar. de calita! corespunzatoare. Introducerea camilelor de material plastic tn vena pe cale transcutana ta prin canule de metal. Asistenta trebuie sa afle în primul rînd daca inapetenta bornavului este totala sau repulsia lui se manifesta numai fata de alimente l rdietei prescrise. cantitatile mari de a limente pe farfurie provocînd chiar numai la simpluvedere o senzatie de plenitudin e. asistenta trebui»» . Introducerea unor cantitati suficiente de alimente. perseverenta si nivelul Fig. diferite condimente sau alte substante dupa preferinta bolnavului. dar în special de încredereape care a reu s it s a o ins ufle bolnavului. dar totdeaunaîn limita dietei presc rise. Portiile servite bolnavului inapetent trebuie sa fie mici. Bolnavii inapetenti vor fi alimentat imai des.

e de bolnav si sa calculeze valoarea lor calorica. Laptele înlitate mai mare de l kg pe zi provoaca la unii greata. la altiiice. fara sa ceara i niicursul bucatariei. Albuminele supradozate (sub forma de brînza sau carne) voaca meteorism si accentueaza în consecinta si mai mult inape1 a. alternîndu-le pentru a asigura o . Pentru diminuarea senzatiei de greata. i ar cacaua unt. preparate d e zahar. în vederea orientarii 'i r .tiba la îndemîna în oficiul alimentar toate substantele necesare > l r u satisfacerea dorintelor bolnavilor. galbenus de ou sau cazeinat de calciu. Bulionul de le gume se poate îmbogati cu11 a. bolnavul va primi doze mici de 200 glichide la inte rvale de 2 3 ore.itie cit mai mare. în aceste amestecuri se pot introduce si prepara lo de vitamine. si a medicului. trecuta prin sita. Prin pregatirea preparatelor hipercalorice bolnavulu ' vite cu gust si administrate cu multa insistenta. sucurile de fructe vor fi îmbogatite cu praflapte. galbenus de ou si completate cu zeamalamîie sau portocala. caci gustul dulce provoaca relativ repede or. pe baza tabelelor i stau la dispozitie. hipercalorice pot fi imaginate la m!mit si asistenta trebuie sa stie sa le prepare pe loc. lichidele vor fi servitesi usor acidifiat e cu lamîie. Alimentele hiperzaharate nu trebuie adminis10 peste masura. serv irea mesei trebuie facuta mai estetic. i tel de preparate hranitoare. unt. în astfel de cazuri se va administra laptele sub forma de o batut.ure zilnic 2 500 3 000 de calorii sub forma de preparate lichideU)lnavilor lipsiti complet de pofta de mîncare. brînza. senzatia de sete trebuie exploatapentru a introduce necesitatile calorice în organism. Astfel laptele. cu un continut variat si cît mai ut. La bolnavul complet inapetent. Asistenta trebuie sa lupte pentru a acoperi necesitatile calorice> ! < i inapetent. . ea va reusi sai". Pentru isfacerea senzatiei de sete. iaurt sau lapte acidulat. în vederea declansariiapetitului. ea trebuie sa noteze exact toate cantitatile consu"' i l. Toleranta fata de substanteleteice poate fi îmb unatatita daca se administreaza sub formabrînza diluata. pentru a se putea orienta în ceea ce priveste"perirea necesi tatilor zilnice ale bolnavului. daca ele se disperseaza usor si nu altereaza mirosul mm gustul alimentului.atie de plenitudine s i favorizeaza adesea diareea. ridicînd astfel valoarea calorica a alimentelor introduse.

în restul zilei. sa tina sub supraveghere bolnavii. care trebuie sa culeaga toate datele relativ la stareagenerala si la evolutia bolii sale. în cursul oricarei munci. metodice si sa cuno asca coanume trebuie sa observe. el vede bolnavul numai la vizite sau cu ocazia aplicariiunor trata mente. pentru cainformatiile ei sa fie într-adevar complete si valoroase. Functiile vitale si vegetative ale organismului. intermitenta. bolnavul se gaseste sub supravegherea asistentei. Aparitia unor manifestari patologice. Asistenta trebuie sa raporte/omedicului tot ce observa în cu rsul zilei la bolnav. Ea trebuie sa-i urmareasca. Asistenta. va urmari: 1. 3. pozitia pe care o iau. 2. ea trebuiosa stie sa faca observatii sistematice. URMARIREA COMPORTAMENTULUI BOLNAVULUI Asistenta trebuie sa se obisnuiasca ca. stînd în permanenta la patul bolnavului.SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI Supravegherea bolnavului este una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale. ca si convorbirile provocat-" intentionat. Comportamentul bolnavului. Observatia medicului este discontinua. trebuie sa fiotot atîtea prile juri de a studia starea bolnavului din toate punctelede vedere. însa. eventual cu scopul educatiei sanitare. miscarile active pe care le executa etc. expresia fetei. H ti observe atitudinea lor în pat. . Eelatiile pe care le realizea/ii cu bolnavul în timpul îngrijirii lui.

în unele afectiuni. boln avii vo r sta în pozitie sezînd. cu c apul î n hiperex t ens i e si cu mem br el e i n fe ri oa reî Iertate. care. cînd contractura musculaturii spatelui are o predo 265 . Astfel. Musculatura îsi pastreaza tonicitatea sa normala. boln av ii iau an umite atitu d ini s p eciale. Aceasta situatie poarta numel e deui'lopnee. dînd impresia ca este cazut" n pat. cît si aceea a genunchiului(iioxitie în co cos de pusca"). pozitia fiind dirijata de miscarile sale active. i i 'i i t r u n u e x a g e ra d u r e r il e p r i n c o mp r i ma r e a p a r t i l o r af e c t a t e . Alteori. el devine adinamic. în afectiunile cardiace însotite de insuficienta circulatorie. pleurezie cu lichid abundent. luînd d iferite pozitii fortate. bolnavul de multe ori se asaza înlo r u b i t v en t ra l s au î n d ec u b i t l a t e ra l s t î n g . Daca însa starea bolnavului este grava. lusculatura îsi pierde tonicitatea sa normala. iar pacientul nu maint. bolnavu l v a caut a sa s te a în a sa f el c a ev a cua re a c a v i tatilor Ini rapulmonare sa fie îngreunata. Astfel. cu spatele îndreptat spre lumina I fi it of ob ie). iirocum si în cele pulmo nare. care scad suprafata res pirato rie a pld mînilor. abces pulmonar si tuberculoza cavitar fl. în caz deiiUMirita sau de fractura costala. i'liiur patognomonice. Astfel. Pozitia bolnavului în pat poate fi determinata si de nevoia de au «ura unele functii ale organismului.. bolnav ul se gaseste în hiperextensie. în afectiunile care scot lIn functiune sau diminueaza mult respiratia unui plamîn ca : pneu monie. în bronsiectazie. '^ureaza res pirati a bolnavului. prin crearea puHibilitatii interventiei muschilor inspiratori accesori. în afectiunile însotite de dureri. din cauza contractiilor generale ale muschilor cu predominanta acelora ai jgheaburilorVertebrale. l î s i p a s t re a z a î n p a t o a t i tu d i n e a s e m a n a t o a re cu a c e e a a u ne ipersoane sanatoase. Se spune a s t a î n p a t î n p o z i t i e p a s i v a . Se spune ca bolnavul I i i î n p a t î n p o z i t i e a c t iv a .Pozitia bolnavului în pat este determinata de gravitatea bolii '!« care acesta sufera. pneumotorax etc. caci prezenta secretiei lor în bronhiiIr-ar provo ca accese de tuse. bolna vul va sta pe partea sanatoasa. precum si prin derivarea unei parti a sîngelui în portiunile inferioare ale corpului. bolnavul cauta sa menajezepartea dureroasa. pozitia lui fiind determinata de legile gravitatiei. Aceasta pozitie poarta numele de opistotonus. în caz de tetanos. i n ulcerul gastric sau duodenita. avînd forma unuiHm cu concavitatea dorsala. în caz de meningita tuberculoasa bolnavul sta în decubit lateral. p e n t ru a pu t e a co m p en s a p l a mî nu l ii functia redusa prin miscari respiratorii mai ample ale partii in l mine.« în stare sa ex ecute miscari active. Daca starea bolnavului este mai putin grava. atît în articulatia coxo-f emurala. bolnavul i a cu lc a t p e p a rt e a b o ln a v a .

asemanatoare cu luna plina. Expresia fetei bolnavului poate trada gradul de inteligenta abolnavului. fie sub forma linistita. agitata. septicemiietc.. iluziile si halucinatiiltibolnavului pot fi observate prima data de asi stenta. trasaturile fetei dimprejurul gurii. destul de frecvent în bolile infectioasoacute. ileus si alte afectiuni abdominale grave. depresiune. Starea psihica a bolnavului prezinta. exer citînd si o presiune cu pumnul asupra regiuniidureroase. nasul ascutit s i privirea anxioasa (fata peritoneala). fie sub forma violenta. agitatie. adînc întristata. halucinatii. ca tifos exantematic. în unele boli. spaima.minanta unilaterala. pasnica. alteori tradeaz a o oboseala sau asteniograva. de asemenea. cu ochii sclipitori. hiperexcl-tatii. Expresia fetei tradeaza spaima în boala Basedow. intoxicatii etc. putîndu-se manif esta. însotita de iluzii. oboseala etc. indiferenta. Aceasta pozitie poarta numele de pleurostotonus". în timpul acceselor dureroase. Expresia fetei poate sa se schimbe relativ repede în raport cumodificarea starii b olnavului. ochilor si nariloi simuleaza un rînjet. în cu/ de tetanos. precum si anumite stari psihice ca : durere. un intere* deosebit pentru asistenta. bolnavii au cunostinta tulbu rata. de exemplu. de multe ori f ata bolnavului este congestionuta. Aceeasi stare. cu fruntea încretita. expresia fetei poate sa fie caracteristica. fatneste acoperita cu sudori reci. poarta numele de delir. poarta numele de stare tifica si denota gravitatea extrema abolii. fata este anxioasa si cianotica la bolnavii cu insuficienta circulatori»» grava. bolnavul va descrie un arc cu concavitatoulaterala. în formolograve de febra tifoida. Apatia se manifesta printr-o stare de dezinteres fata de mediu fi . bucurie. afectiuni cerebrale. asemanatoare «u prinderea mustelor din aer sau de pe patura învelitoare si este numitiicarfologie. Astfel. în peritonita. daca este obnubilat sau complotinconstient. bolnavulse înghemuie. mai tîrziu si amintirile lui vor fi incomplete dinaceasta perioada. Ea poate fi însotita de miscari automate. privirea absenta si stau în pat nemiscati. cînd bolnavul sesizeaza numai partial evenimentolndin anturajul lui. în ulcerul gastric penetrant. în mixedem fata este rotunda. Dezorientarea în timp si în spatiu. Ea se va orienta în primul rînd dacftbolnavul îsi pastreaza cunostinta. din acest motiv supravegherea fizionomiei bolnavului trebuie sa fie o preocupare permanenta a asistentei. Tulburarile de cunostinta pot sa se manifeste sub diferite gradeca : obnubilatia . înbolile infectioase grave.. Aceastil expresie bizara poarta numele de rîs sardonic. Aceasta stare desi se întllneste si în alte boli inf ectioase acute. agresivft. în s chiml». ochii înfundati si înconjurati cu cearcanoalbastre.

Astfel. iar altii dimpotriva au oroare fata de ab'mente. de asemenea. de asemenea. dar adoarme imediat. în orele de dimineata sau dupa masa etc. cît si calitativ. imliiavii în faza preicterica a hepatitei epidemice au un dezgustdeosebit fata de alimente grase. Numarul afectiunilor care se prevaleaza prin tulburari de cunosllnta este extrem de mare. iiltli cantitativ. înainteliui dupa alimenta tie. saruri minerale (calciu la gravide) etc. Somnolenta sei nldeaza prin necesit atea de a dormi îndelungat. cînd bolnavul sta în stare de imobilitate si insensibiliinic. Tulburarile de cunostinta sînt expresia unor stari foarte graveti ele trebuie imed iat raportate medicului. O forma mai înaintata de tulburare de cunostintacute stupoar ea. Somnul bolnavului trebuie. urmarit de asistenta. bolnavii im sufera de cancer al stomacului refuza de obicei carnea de vaca. întrucît In multe ori bolnavii se plîng de lipsa apetitului. Pentru stabilirea duratei somnului nu se va ghida niciodataîl u pa afirmatiile bol navilor care de cele mai deseori nu sînt multumitiÎMI numarul orelor dormite. Sînt bolnavi în stare grava care îsi pastreaza pofta demîncare. De asemenea. din acest motiv. Apetitul preferential poate sa se datoreze anumitor i c. asistenta trebuie sa seorienteze usor prin tre diferitele forme ale acestor stari si trebuie sacunoasca bolile unde poate f i asteptata instalarea unei tulburarii l n cunostinta (boli infectioase acute. uremie. poate fi trezit.nte ale substantei respective din organism. vorbimih< coma. rloral hidrat. ia r cînd bolnavul nuurni poate fi trezit si nu reactioneaza nici la excitatii putern ice. dar nu raspunde la întrebari. urmaritad« asistenta. se va observa orele cînd doarme. i ntoxicatii cu alcool. Pofta de mîncare a bolnavului va fi. Homnolenta care se instaleaza imediat dupa alimentatie tradeaza 267 . dar în realitate »« alimenteaza în mod exagerat. Pentru stabilirea duratei somnului este iiwosar sa se adune numarul orelor dormite ziua si noaptea. Bolnavul se trezesteiiijor. sau daca refuzarea anumitor 11 cgorii de alimente nu se datoreste fricii (întemeiata sau neîntemeiaii i de a mînca. Daca bolnavul poate filtrezitTnumai cuexcitatii foarte puternice. Daca liolnavul doarme si ziua. ca de exemplu hidrati i' carbon.« I n persoana proprie. diabet fiiharat etc. precum si din punctul de vedere alitmriilui. morfina. insuficienta hepatica. Asistenta va urmari daca afirmatiaIntluavului asupra lipsei poft ei de mîncare este sau nu reala. Asistenta va cauta sa afle daca lipsa apetitului este generala sau bolnavulii i 'o totusi anumite alimente preferate. " i uzarea anumitor alimente poate avea si o valoare simptomatica i ' i i r t e valoroasa pentru stabilirea diagnosticului. barbiturice.). vorbim de sopor.

Intensitatea semnalata de bolnav. Ele pot sa se prezinteca o jena. în schimb durerile abdominale în caz dodizenterie au un caracter intermitent. Durata perioadeidureroase poate fi variabila. de durata. ruptura. cu perioade dureroase scurtede cîteva minute. Nu este admisca în caz de dureri mari. localizarea durerilor. Este necesar ca asistentasa cunoasca si orarul somnului de noapte: daca bo lnavul doarmepîna dimineata sau se trezeste prea devreme. O colica renala poate dura de la cîtevuore la cîteva zile si sa fie întrer upta de o miscare violenta. arsuraetc. sfîsiere.un grad oarecare de insuficienta hepatica pe cînd somnul de dimineata se constata la bolnavii de hepatita epidemica etc. de oboseala. Asistenta va urmari daca somnul bolnavului este linistit sau agitat. nemaiputînd sa adoarma. de asemenea. obligînd bolnavulla luarea unor pozitii bizare. localizarea durerilor nu este usoara. Durerile semnalate de bolnavi trebuie sa fie sesizate si raportatemedicului de a sistenta. Caracterul durerilor este foarte variat. prec um side gradul lui de epuizare fizica si nervoasa.). fi. Este important sa se precizeze directia în care iradiaza durerile. crampe. cu loca lizare nesigura. asistenta se va interesa de caracterul durerilor. ea putind fi uneorimai intensa în lo curile iradiate decît la originea ei. diaree. asistenta sa încerce. Durerile pot fi spontane sau provocatede miscari sau de presiunea exercitata asupra regiunilor dureroase. prin palpari si alte manevre. daca doarme fara întrerupere sau cu întreruperi repetate. Accesele durer oase ale cailor biliare pol. De multe ori durerea este mai intensa în regiunea iradiata decît . stari de tensiune nervoasa etc. de tratamente epuizante etc. Precizarea si descrie rea caracterului durerii depind în maremasura de inteligenta bolnavului si de mult e ori asistenta trebuiesa ajut 3 bolnavul fara sa-1 influenteze pentru a putea p rezentamedicului date concrete. precum si modu l cum suporta durereasînt în functie si de tipul sistemului ^Qrvos al acestuia. Se întîmplilfoarte des ca în urma s omnului exagerat din cursul zilei. apasar e. Intensitatea durerilor este variabila. de duratalunga a bolii. Din acest motiv ori de cîte ori bolnavul se plînge de dureri. deplasareasau transportul bolnavului. necesitate de mictiuni. raportulsomnului între zi si noapte sa se inver seze. pentru a le suporta sau usura. Durerile cauzate de colicile hepaticesau renale p ot avea o intensitate foarte mare. Durerile articulare reuma toide sînt în general suportabile. motivele întreruperilor (dureri de foame. Durerea poate fi permanenta sau intermitenta. precum sivariatia lor cu ocazia unor acte fiziologice. Adesea. presiune. de dureri anterioare. directia în care acestea iradiaza. torsiune. durata si orarul lor.

URMARIREA FUNCTIILOR VITALE Sl VEGETATIVE ALE ORGANISMULUI Urmarirea functiilor vitale si vegetative ale organismului esteobligatorie în curs ul oricarei boli. eventual dupa enervare. Ea trebuie sa observe daca convul-Mi i ks sînt generalizate sau localizate. cistita acuta provoaca dureri cu ocazia mictiunilor. î n u m a r u l d r e p t e t c . în timpul somnului sau sub influentaunei excitatii.in locul de und e po rn est e. de asemenea. dimpotriva. facute farapricepere si cunostinte obiective. De multe ori. Beprezentarea graficaI1 un ora dintre ac es te date si o rîn du ire a cro no logica a altora facposibil ca. Durerile pot sa se exacerbeze cu ocazia unor acte fiziologice. Trebuie stiut daca accesele M au produs în aparenta spontan. Supraveghereaiji notarea modificarilor produse în starea bolnavului. medic ul sa se orienteze asupra . Este important satl. dintr-o singura privire.ie durata accesel or. Daca sînt localizate va observa înca se extind si daca sînt uni-sau bilaterale. iar observatiileinilese trebuie sa redea fidel tabloul patologic aparut. urmarite de tenta . fac i mposibila asigurarea îngrijiriicalitative a bolnavilor. precum si evolutia si gravitatea bolii de care sufera. Asistenta va urmari orice modificare în comportamentul bolnavului. Astfe l du rerile în ulc erele sto maculuiti duoden ului iradiaza în spatele bolnavului. ilurerile articulare se intensifica cu ocazia miscarilor active si pasive' ir. date le cu lesedo asistenta relativ la functiile vitale si vegetative ale organismuluibolnavului se noteaza în foaia de temperatura. tenta singu ra marto ra vizuala trebuie sa stie sa descrie ni mod exact ceea ce a observat. i în enterocolita acuta sau dupa emisia urinii. bolnavului. durerile din cursuli r i / e i d e c o l e l i t i a z a . caci modificarea lor reflecta în mare masura starea generala a bolnavului. precum si numarul lor si le va nota într-orubrica speciala a foii de temperatu ra. se atenueaza dupa evacuarea intestinului. A lteori. bolnavul misizeaza apropierea crizelor. ca în cistita acuta Convulsiile si contractiile vor fi. Totalizarea observatiilor asuprafunctiilor vita le si vegetative se consemneaza înfoaia de temperatura u. I io exemplu. FO AI A DE T EMPERA TURA Pen tru posib ilit atea urmaririi evolutiei bolilor. Urmarirea trebuie facuta stiintific si obiectiv. d eo arece pîn a l a sosirea medicu lui el e po t sa disp ara s i .

iar dedesubtul ei ziuad e boala.starii bolnavului si evolutiei bolii lui. respiratiei. socotind si zilele cît bolnavul a stat acasa înainte de a se interna. Pentruindicarea valorilor normale. pentru areflecta într-ade var starea bolnavului. diagnosticul de internare. a 14 a. frecventa pulsului si a respiratiei. respiratia. a 21 a s. alaturi ducoordonatele de mai sus. pulsului si temperaturii. termoreglarea si diureza. iar la marg inea stinga a foii se tiparesc patru ordonatoparalele cu gradatii deosebite. precum si cantitatile dourina emise în 24 de ore. unul pentru reprezentarea evolutiei greutatii corporale. în vederea ace stui scop. pentru a putea cuprinde mai multe grafice pe acelasisistem de coor donate. spre partea inferioara a foi i. Foile utilizate în medicina infantila. stiintific si medico-judiciar.m. zilelor (a 7 a. asistenta va nota în mod exact numele si prenumele bolnavului. parte integranta din foaia de observatie. Pe abscisa acestei coordonate se noteaza timpul în cadrul caruia evolueazaboala. ca o foaie sa fie completata si pentru bolnavii îngrijiti la domiciliu. tinuta la curent pe ore.d.). numarul patuluisi numarul foii de observatie sau din registrul de internare. mai curpind înca doua sisteme de coordonate. clar si ordonat. este un document medical. Pe ordonata graficului de coordonate se vor nota valorile temperaturii. data internarii. iar zilele în cîte doua jumatati re zervate pentru adnotarilede dimineata (D) si dupa masa (S). foaia de temperatura trebui»» condusa exact. Este de dorit. se obisnuiesteca peri oadele de o saptamîna sa fie notate pe foaie prin încercuirea. _ celalalt pentru reprezentarea grafica a alimentelor consumate.a. Pentru o mai usoara orientare si apreciere a evolutiei bolii în timp. Foaia de temperatura. una dinliniile orizontale este mai groasa. abscisa este împartita pe zile doboala. va încheia fo aia prin introducerea diagnosticului doiesire sub diagnosticul de internare si d ata iesirii din spital. Deasupra coloanelor rezervateipentru zilele de boala se va nota data (ziua). Foaia de temperatura trebuie sa cuprinda datele personale» ale bolnavului si datele principale legate de internarea lui. se vor utiliza culori si modalitati diferite doreprezentare. în foaia obisnuita însa. Astfel. Privind importanta ei multilaterala. adica numarul zilelor parcurse de la începutul bolii. Alcatuirea foii de temperaturiieste ab solut obligatorie pentru bolnavii spitalizati. Ea esto completata de asistenta. adaptat reprezentarilor grafice ale functiilor de baza ale organismului : circulatia. vîrsta. Gradatiile ordonatelor sînt în . La iesireabolnavului. cor espunzatoare valorilor normalosi patologice ale diurezei. Partea esentiala a foii de temperatura este un sistem de coordonate. nevoie si în fata legii pentru exactitatea si sinceritatea datelor incluse. care raspunde în fata superiorilor si Li.

urmînd ca pentru fiecare zi sa se introduca în rubricay.liar ceea ce ajunge sub linia valorilor normale reprezinta o . care fiind notate în subrubricile zilelor respective. boala serului etc. Pe marginea foii si deasupra locului rezervat ordonatelor functiilor vitale ale organismului se noteaza numele si doza medicamentelor prescrise. trimiterea lor nentru consultatie la alte sectii etc. introd us e p e parc u rs în tratamen tu l boln av ului. l «Misiunea arteriala. precum si launele masuri de tratament vor fi trecute sub form a de sarcini în rubricile zilelor urmatoare ale foii de temperatura. foile sectiilor de obstetrica cuprind rubrici pentru notarea/.ilei respecti ve cifrele reprezentînd medicamentele respective. Dispozitiile mediculuirelativ la examinarile complemen tare de laborator. compl icatii (frisoane. und ei iot fi notate datele asupra evolutiei bolii si tratamentului. Medicatia zilnica se introduce.). tahicardie. vor fi mai usor interpretate pentru aprecierea «tarii bolnavului. bradicardie. ca linia groasa sa corespunda cu valorilelormale . hipoventilatie. care variaza <Io la spital la spital. Foile bolnavilor cu afectiunibronho-pulmonar e vor cuprinde si cantitatea zilnica de sputa expecto ra ta et c. ioliurie etc. ca : g re u t a t ea co rp o ra l a. V a l or il e c ant i ta tiv e ale d at elo r d e mai su s s e no te az a l ii cifre. hiperventilatie. Pe foaia de temperatura se pot mentiona aparitia unor manifestarido boala. Medicame n t ele n oi. vor 271 . Unele date.iloare în minus (hipotermie. Tot ceea ce ajunge pe foaie deasupra liniei normale reprenita o valoare în plus (hipertermie.).Unica a in volutiei uterine si a lohiilor etc. alaturi de curbele termice si ale celorlaltevalori trecute în foaie. numarul si felul scaunelor. c a n t i t a t e a l i ch i d e lo r i n g e r a t e î n 2 4 d e or e . de asemenea si în foaia de temperatura. în vederea aceluiasi «cop este bine daca anumite date de laborator sînt notate si pe foiado temperatura. Aceste medicamente sînt numerotate în ordinea aplicarii lor. pe cînd cele calitative cu semne conventionale. Astfel nu se vauita sau amîna nimic din programul prescris. iar asistentele si surorile «lin schimburile urmatoare vor avea o oglinda fidela asupra sarcinilor ce le revin pentru îngrijirea bolnavului (recoltari de sînge. eruptii. Foaia de temperatura poate servi si pentru alcatuirea planuluide examinare si de tratament al bolnavului. pregatirea bolnavilor pentru examinari radiologice. Ded esu b tu l co o rdo n at elo r s e gas es c o s e ri e d e ru b rici. numarul si felul varsaturilor si eventual alte date specifice bolii de care sufera bolnavul. Astfel. oligurie ete. pot fi reprezentate si grafic.ia fel plasate pe spatiul foii.) sau interventii chirurgicale. urina.). cum este de exemplucantitatea Npute i expectorate. 4'ontribuie la reflectarea grafica a evolutiei bolii. care.

lactat. în acelasi timp. Adnotarile în foaia de temperatura se fac de obicei prin reprezen tari conventionale. adnotarile din foaie relative la dieta vor usura si orientarea medicului asupra modului de reactie si de comportare a bolnavului fata doregimurile aplica te si vor constitui un factor ajutator pentru schimburea lor. Ultima problema importanta care trebuie trecuta pe foaia <lt» temperatura este regimul dietetic al bolnavului. alaturide datele referitoare la functiile vitale ale organism ului înregistrat^ din ora în ora si dinamica rezultatelor de laborator. care. Daeft. caci continutul foii trebuie sa fie întelcMde orice cadru medico -sanitar. laptel e de vaca cu albastru. curbolofebrile din foai e vor veni în contact cu vîrful sagetilor care reprezint îlcaiiza lor. acestea sînt urmate de frisoane. Se vor trece sub forma de grafice cantitatile» consumate (nu cele prescrise) în grame. în boli le cu evolut-iuciclica. Dedesubtul coloanei respective a alimenta tiei se totalizea/ilzilnic valoarea calorica a alimentelor consumate. dar.iiuistrict de foaia de te mperatura. care necesita schimbarea relativ frecventa a regimului d ietetic. Eeprezentarile cu caracltrindividu al nu sînt permise. ca : regim hidric. cuprind si planulcomplex de în grijire si tratamentul bolnavului defalcat pe ore fixe. legumele cu galben . preparatele de laploacidulat cu verde. în cazul îngrijirii unor bolnavi în stare grava cu medicatiocomplexa sau al acelora ca re necesita o observatie mai atenta simai minutioasa se utilizeaza foi de terapi e intensiva. Aceasta problema nu aparj. de culoare rosie sau galbena. cu urcare de temperatura. lacto-fainos etc. Calitatea alimentelor un noteaza prin culori si semne conventionale. întrucît acesta este documentulde baza cu care lucreaza asistenta. Adnotarea regimurilor dietetice în foaia de temperatii nise poate face prin i ndicarea regimului prescris bolnavului sau prinsemne sau cifre conventionale. . dupa substanta transfuzata. dar scrise clar si citet. hidro-zaharjit. iar preparatele din fainoasecu brun. Este important ca orice schimbjare de dozujsa fie mentiona ta si pe foaia de temperatura. Astfel se obisnuieste de exemplu ca laptele de mama siVfie notat cu rosu. As tazi se utilizeaza din ce în ce mul mult indicarea exacta a regimului. care variaza de la spitalla spital.fi numerotate în continuare si astfel medicatia zilnica! va putea !'! foarte usor urmarita. La sugari este obligatorie introducerea alimentatiei complet oîn foaia de temperat ura. Transfuziile de sînge si de plasma aplicate în cursul tratamentuluivor fi mentionate prin sageti verticale cu vîrful îndreptat în jon. e ste bine ca si regimul dieteticsa fie în permanenta în fata ei. Dieta se noteaza tnpartea infer ioara a foii de temperatura.

de exemplu Fig. a cantitatilor «Io urina emisa etc. programul de alimentat ie si de hidratare a bolnav ului. una pentru notareatemperaturii. în lipsa acestoranu ataseaza ioii de temperatura înca trei anexe. luate la intervale prescrise de medic. asi stenta va nota cantitatile consumate de bolnav. sepastreazala cap atul paturilor de terapie intensiva (fig. spre deosebire de f oile obisnuite de temperatura. iar pe a treia. jumatate în jumatate de ora. 134). esalonat pe termene si cantitati fixe si calculat dupa necesitatile :ilorice ale organismului. 134. pentru a le put ea nota în foaia de temperatura sau a lem. Ea trebuie sai ccunoasca manif estarile fiziologice si patologice pe care le prezintaixilnavul. sa reiasa masura în care s-au putut respecta prescriptiile.porta medicului. termometrizarea din ora în ora sau numararea frecventei respiratieidin. Pe aceasta foaie. Asistenta sta în permanenta cu i'iiluavul.! pulsului. Sistemul neuro-endocrin dirijeaza procesele I I c . întrucît foaia de temperatura este tinuta de asistenta medicala K|. Pe cealalta foaie se va nota planulAii administrare a medicamen telor.O necesar ca ea sa aiba cunostinte pentru culegerea si interpretarea Ulcior necesare completarii ei. respiratiei.1. -1 6 273 . concretizat pe orar fix si pedoza. pentru . alaturi de cantitatileprescrise. Rama cu fisa de terapie intensiva aplicata la patul bolnavului. tensiun ii arteriale.. îl supravegheaza atît ziua. cît si noaptea.\caste foi. TEMPERATURA Temperatura omului se mentine constanta între 36 si 37° datoritaprocesului de termor eglare.

Daca temperatura mediului înconjurator scade. frigului. Sub influentiicaldurii. As tfel prin scaderea temperaturii aerului se intensificaarderile din organism si c a atare termogeneza creste. determina intensificarea arderilor dinorganism eliberînd cantitatil e necesare de caldura. Contractiilemuscular e din cursul frisonului intensifica metabolismul si elibereaza o cantitate mai mare de energie calorica. reiese ca organismul pierde zilnic pe aceasta cale circa 400 500 decalorii mari. urcînd temperatura organismului. curentulsanguin scade spre supr afata corpului. Sub influentii. termogeneza sau termoliza. vasele în primul rînd arterele se contracta. pierderea de caldura prin convectie si radiatie devine imposibila . Mecanismu l intim al pierderii de caldura de pe suprafata corpului se realizeazaprin modific area calibrului vaselor sanguine din piele. iar cantitatea de sudoare evaporata de pe suprafatacorpului în 24 de ore în conditiile de repaus este de circa 800 ml. întrucîl* fiecare gram de sudoare evaporata sustrage organismului 0. a caror intensitate este variabila în raport cu temperatura mediuluiînconjurator. în acest caz ea se face prin secretia si evaporarea sudorala. eliminarea caldurii cu aerul expirat.de reglare termica prin mecanisme chimice si fizicej modificînd. daca temperatura aerului creste. intensitatea metabolismului scade. Intensificarea procesului de termogeneza se face în mod reflex. dupa necesitate. care. Invers. va sele se dilata. C antitatea de caldura pierduta prin transpiratie însanu creste totdeauna paralel cu intensitatea eliminarilor de lichidepe aceasta cale. pe cale reflexa. Organele principale ale termogenezei sînt muschii si ficatul. iau nastere tot pe care reflexa contractii musculare mici. aportul de sînge la suprafata devinemai mare si deci pierderea de caldura se intensifica. caci viteza de evaporare a sudorii de pe suprafatacorpului este invers proportionala cu umiditatea relativ a a atmosfereiambiante. Daca temperatura mediului ambiant este egala sau mai mare decît aceea a corpului. .58 docalorii mari. Caldura este rezultatul proceselor oxidative din organism. Daca însa scaderea temperaturii mediului ambiant. continua. termogeneza diminueaza. ce se traduc prin tremuraturi si aparitia frisonului. Eeglarea fizica intervine în mecanismul de pierdere a calduriisi se face prin conv ectie. evaporarea apei prin pielo. în vederea compensarii pierderilor. aportul de caldura din profunzime devine mai mic si deci scade si pierderea de caldura. prin radiatie. precum si prin consumul decaldura în vederea încalzirii fecalelor si a urinii eliminate. se excita receptoriipielii. Termoreglarea chimica priveste productia de caldura (termogeneza).

sau sa creasca peste 37% rlnd vorbim de hipertemie. precum si în cursul sarcinii. pe cale pur subiectiva. Gradul de temperatura. Temperatura poate prezenta si mici oscilatii individuale în cadrul limitelor fiziologice. Oscilatiile fiziologice ale temperaturii variaza si cu vîrsta. masurare a si înr eg is t ra re a sist emat ic a a t emp er at ur ii b oln av ulu i. l'e la orele 9 10. la pierderea de caldura. temperatura începe sa se ridice usor. ca de exemplu în ficat. variatia zilnica a tempe raturii se poate inversa. Dosul mîinii. Valorilede seara sînt mai ridicate la tineri decît la batrîni. pîna la 38°. « Io la 0. precum si oscialtiile ei sînt date foarte valoroase pentru stabilirea diagnosticului. de asemenea. în axila. valoarea aproximativa a temperaturii. putind ajunge în uneleorgane. în cursul digestieisi a l e f o r t u lu i m us c u l a r. în con di ti i pa to log i ce . ap reciereatemperaturii corporale se facea prin palpare. M a s u r a r e a t e m p e r a t u r i i s e f a c e c u t e r m o m e t r u l .ada sub 36°. pot aparea micioscilatii de temperatu ra. în a do u a ju mat a t eA ciclu lui menstrual. temperatura normala oscileaza între 36 si 37°. Temperatura organelor interne temperatura centrala este mai ridicata decît temperatura periferica si este în functie de intensitatea si starea de activitate a organelor. Aceste variatiiHÎut legate de gradul de activitate . era aplicatpo suprafata corpului bolnavului. constituie una din sarcinile elementare ale îngrijirii bolnavilor.5 la 1°. Temperatura prezinta mici oscilatii fiziologice. î n a i n t e d ei i itrodueerea termometrului în practica îngrijirii bolnavului.Evaporarea apei prin plamîni si încalzirea aerului inspirat 'Ontribuie. du pai m orar fix. în stare normala. examinatorul apreciind. care are< i se nsibilitate mai mare fata de variatiile de temperatura. Cînd acest echilibru este rupt se instaleaza starile deIiipertermie si hipotermie. temp er at ur a o rgan is mu lu i p oa te s a »c. ApreciereaTemperaturii pri n palpare este în mare masura influentata de temperatura mîinii si ne indica în primul rînd daca pielea este mai calda HIIU mai rece decît mîna exploratoare. în cursul zilei. temperatura 275 . atingîndrole mai mari valori spre seara. ceea ce asigura în mod activ constanta temperaturii Cganismului. cînd vorbim de hipotermie. durata starilorde hiper-si hip otermie. aprecierii asupra evolutieibolii si a eficacit atii tratamentului aplicat. productia si pierderea de caldura se gasesc u echilibru. între orele 16 si 20. fiindca la persoanele care lucreazatio obicei noaptea si se odihnesc în cursul z ilei. t e m p e r a t u r a c r e s t e . Temperatura cea mai joasa se masoara dimineata între orele 4 si 5. Din acest motiv. Pe de alta parte.

Gradele sînt divizate în zecimi de grade. care permite trecerea mercurului împiiiNde forta de dilata tie a acestuia sub influenta caldurii. sectiuneacapilarului are forma de lentila cilindr ica convergenta. verificate oficial. La trecerea dintre rezervorul de mercur si tubul capilar exista o mica gîtuire de sticla. închis si largit Iu unul din capete pentru rezervorul de mercur. de In34. Lumenul tubului capilar este foarte mic. însa trebuie totdeaumicompletata cu masuratori instrumentale pre cise. Astfel. dar gîtuirea de pe capilar nu-lmai permite r eîntoarcerea în rezervor. Termometrul maximal utilizat în medicina (fig. Termometrele în uz sînt tinute în solutii dezinfectante subli mat sau cianura de mercur 1% 0-Solutia nu trebuie sa acoperetermometrele tinute vert ical în borcane decît pîna la jumatato. Solutia dezinfectanta trebuie schimbata din 5 în 5 zile. numit si termometrulmedical. care trebuie calibrat cît mai mic. pentru a putea fi introdus cuusurinta în cav itatile corporale unde se masoara temperatura. pentru a nupermite lovirea rezervoarelor de fundul vasului de sticla. în gura. El este un termometru cu scara redusa. stiintifica a caldurii corporale se face cu termometrul. înainte de a fi date în folosinta termometrele medicale sini. Aprecierea exacta. 135) este graduldupa scara Celsius. P artea esentialaa termometrului este un tub capilar din sticla. . favorizînd cit irea niveluluila care s-a urcat. Cel mai obisnuit este termometrul maximal. Tipurile de termometre utilizate în practica sînt diferite. Pe fundul borcanelor se pune vata acoperita cu tifon. Tubul capilar este prins pe un perete de sti cla laptoasace poarta gradatia si totul este cuprins într-un rezervor închis dosticl a. dar masuratori mai precise seobtin totusi numai în rect si vagin.periferica la nivelul pielii nu corespunde cu temperatura interniisi nici nu var iaza paralel cu aceasta. corespunzator volumului redus al rezervoru lui. Coloana de mercur se rupeimediat sub gîtuitura si astfel va indica totdeauna temperaturamaxima. Aceasta metoda este aplicatasi azi pentru orientare la patul bolnavului.5 pîna la 42°. Masurarea temperaturii cu termometrul maximal obisnuit se faco în cavitatile închise sau semiînchise. O data cu racirea aerului mercurul se retracta. prin careimaginea coloanei de mercur apare latita. Coloanade mercur fiind foarte sub tire si deci greu de observat. scara variatiilor pat ologice ale temperaturii corporaleumane. pentru a obtine temperaturacea mai apropiata de cea centrala. în plica inghinala. masurarea se poate faco : în axila.

13fi. cînd în virtutea fortei centrifuge mercurul din capilar revine în rezervor. Perete l aptos le n t ililin d r ici a c ciin te rg e n al S c a ra g ra d a ta T u b c a p ila r p e n tr u m e r c u r 135. dupa scoatere a din ilutia dezinfectanta. Fig. priuzînd termometrulnproape de rezervor între palma.l înainte de masurare. de a-1 scufunda în apa curata si a-1 sterge. aratator si degetul mediu si smucindu-1energic cu mîna de sus în jos (fig. Daca termometrul este utilizat i mai la un singur bolnav ne vommultumi. termometrul va fi controlat daca nu este ricat. Termometre maximale. Scuturarea corecta a tcrmo metrului. Dacanu. Scuturarea mercurului semai poate face si prin miscari de rotatie. atunci vom scutura mercurul d in capilar. 136). Daca avem termometre utilizate la mai multi bolnavi. rte va verifica daca coloana de mercur din capilar a fost readusala nivelul grad atiei minime dupa masuratoarea anterioara. ele r fi spalate înainte de întrebuintare. Un astfel de aparat poate scutura simultanîn decurs de 5 secunde 12 termomet re prin miscari vibratorii foarte 277 . Scuturarea termometrului se poate efectua si cu ajutorul unoruparate electromeca nice.

Fiind o metoda foarte simpla si comoda. c u ca re vor fi t ra nspor ta t e din sa lon în s alona) Masurarea temperaturii în axila. (A si B) rii în axila. i c ir cu lar în a p a ra t. Temperatura axilara in» indica o temperatura periferica (axila nefiind o cavitate fiziologlrftînchisa). gamba va fi îndoita pe coapsa si tre cuta peste celalalt membru 278 Masurarea temperatii" .s. Ea este cu 4 5 zecimi de grad mai joasa decît temperatura Flg. precum si la copii. termometrul se introduce înapoi în solutia dezinfectanta. Termometrul se asa/ilîn plica inghinala si se flecteaza coapsa peste bazin. se ridica bratul si se asaza rezervorul termometrului în vîrful axiloi apoi se apropie bratul bolnavului de trunchi. Dupdcitirea temperatur ii. 137. B). 137 A. Termometrele se u. iar antebratul flectuise plaseaza pe suprafata anterioara a toracelui (fig. care actioneaza cu o frecventa ridicata. Bolnavul a dult sta în decubit lateral. Daoftbolnavul este foarte s labit. Termometrul se mentine în groapa axilara timp de 10 minute. Masurarea temperaturii în plica inghinala se face la bolnavii foarte slabiti si la copiiimici. Pentru usurarcupozitiei.i. bratn lva fi mentinut în aceasta poz itie de asistenta tot timpul masurarii.fine. centrala. sau agitat/nervos. A asezarea corecta a termometrului In axlli: B IM zitia bratului si antebratului in timpul maturlrlt temperaturii In a xi la. Se sterge bine axila cu un prosop. b) Masurarea temperaturii în plica inghinala. este utilizata cel mai des în practica de toate zilele.

d) Masurarea temperaturii în rect. Bolnavul este asezat în decubit lateral. Masurarea temperaturii în cavitatea bucala necesita pregatireabolnavului. Este categoric contraindicata la bolnavii nelinistiti.e în decubit dorsal. Valoarea lor este cu 0. Din acelasi motiv în preajma masurariiel va renunta si la fumat. care trebuie sa fietinut fixat cu mina în tot timpul masurarii. sub limba.. cu membrele inferioare în semiflexie. Se procedeaza la fel ca sila masurarea rectala . li se ridicapicioarele si li se introduce în rect termometrul. Diferenta dintre temperatura rectala si cea 279 .f e r io r. Copi ii pot fi termometri-//ati si în decubit ventral. ma su ra re a te mp erat u rii în pli ca in gh in a la s e l'. Temperatura rectala si vaginala se apropie mai mult de temp eratura centrala. introducîndu-se termometrul în vagin. Se spala bine termometrul cu apa. pentru a nuinfluenta temperatu ra locala. din cauza respiratiei. i l'ectiunile cavitatii bucale si în îmbolnavirile cailor respiratorii supe rioare. Metoda se v a aplica la bolnavii foarteslabiti. Procedeulc. La sug a ri . Bezervorul termometru1 ui uscat se cufunda în ulei sau se unge cu vaselina si apoi se introduce -fara violenta în rect. la o adîncime de 4 5 cm. Termometrul trebuie fixat în tot timpulmasurarii. temperatura rectala se ridica înmod dis proportionat fat a de temperatura axilara.xilara. alienati. caapendicita. c) Masurarea temperaturii în cavitatea bucala. culcati cu abdomenul pegenunchii examina t orului. Pentru utilizarej rectala.5° mai mare decît temperatura :i. în unele tari «e fabrica termometre colorate.u>.ste contraindicat în bolile aparatu lui genital feminin. pe de altaparte. putînd da accidente. ajungînd la odiferenta <le l si chiar pîna la 2°. în afectiunile inflamatoare intraabdominale. Copiii mici sînt culcati pe spate. se sterge si apoi se introduce oblic în cavitate a bucala. sau pe latura externa a arcadeidentare. Se invita bolnavul sa închida gura si sa respire pe nas. unde axila nu poate fi suficient închisa. fiind mentinutnici timp de 5 minute. anexita. e) Masurarea temperaturii în vagin. peritonita etc. si în afectiunile der matologice axilare bilaterale etc. Cel puti n cu 10 minute înainte de introducerea termome( rului nu va mînca si nu va bea nimic cald sau rece. Pentru cavitatea bucala exista termometre speciale. precum si la copii. îfu se recomanda în schimb în. caci gura nu constituie o cavitate perfect închisa.xllare. Masurarea dureaza 5 minute. Masurarea temperaturii în rect este contraindicata în bolile rectului si la bolnavii agitati. dar pot fi folosite si termometrelen. Masurarea temperaturii în cavitatea bucala nu este destul deprecisa. o p arte a caldurii bucale se pierde princurentii de aer ai respiratiei.

întrucît citirea temperaturii trebuie facuta chiar în timpul cît rezervorul este pe loc (la îndepartare. ele nu pot fi in troduse suficien t de mult în reci.5 în SU H \ pe de alta parte. Pentru masuratori si mai precise. adaptata nevoilor urmarite. Acest rezervor se adapteaza inul bine suprafetei cutanate si aNtlV) suprafata de contact dintre i'n zervorul de mercur si piele dovine mai intima si mai mare. coloana de mercur coboara la valorii»» mediului ambiant). Termometrul medical pentru determinarea temperaturii cutiuiitte (îig.Fig. Necesitatea unor noi instrum ente de masurat s-a ivit în special dupa introdu cerea în practica a tratamentului cu substante neuroplegice si a hibernarii artificiale. axilara poate sa fie un ajutor în diagnosticul proceselor inflamatoareacute din et ajul in ferior al abdomenului. deci ale temperaturii centrali». Termometrul de termostat cu scara de la 18 38° sau 10 50". . Pentru masurarea temperaturii în starile hipotermice. înregistreaza temperatura de la 34°. în starile hipotermice provocate prin hibernatia artificiala ewti» necesar sa controlam temperatura centrala a organismului din car»» motiv intrumentul de masurat trebuie introdus cît mai sus în reci. de forma încrubata în unghi drept. 138. poate fi utilizat pentru masurareatemperaturii re ctale la bolnavii tratati cu substante neuroplegioo. 138) are rezervorul format dintr-un tub curbat în forma <li> spirala. Termometrele medicale cu scara redusa. Temperatura cutanal ftse determina si mai operativ cu termometre termoelectrice. sau cu termistoare (vezi muljos). forma dreapta nu poate fi utilizata. c<«<ii ce asigura o înregistrare prcoinrtsi rapida. termometrele medicale cu scara redusa nu mai sînt corespunzatoare. i ar v a ri at iile m ici nici nu sînt se si za te. din care motiv valorile înr<« gistrate la suprafata corpului difera în minus fata de toni peratura ax ila ra sau rectala. utilizat»» în practica curenta. Termometru pentru masurarea temperaturii cutanate. Pe de alta. Termometru l pentru masurarea temperaturii g lo bu lui ocularare o constructie s peciala. dupAvariatiile tempera turii sîngelui arterial. Pielea cedeaza repede nildura sa mediului înconj urator. asezat într-un singur plan. înregistrarea trebuie facuta in esofag întrucît temperatura rectului se modifica relativ încet.

Aceasta proi >lema a fost rezolvata prin apli . Diferenta depotential ce nastere între cele doua suduri este determinata dediferenta de t e m p e r a r a d i n t re c e l e d o u a ex t re m e s i c u m l a u n ad i n s u d u r 281 m ia t u i . A p l i c î n d f o r ma î n c u r b a t a a a c e s t o ri urmometre. în practica se foloseste cuplul termoelectric format din fier-« onstantan. scara termomei r u l u i d r e p t d i s p a r e î n r e c t . Acest sistem poarta numele de element termoelectric. De aceea. P ar t e a es ent iala a t e rm onietrului este formata din doua Fig-139f _ Termometru termoelectric. Se cunosc mai multe va-i uitati de termometre electrice. iar partea verticala va fi fixata între coapseleBolnav ului. Azi se tinde din ce în ce na i mu lt la folosirea unor ini rumente de masurat ale caror itire si urmarire pot f i efectuate Io la o distanta cît mai mare de latul bolnavului.te. 139) functioneaza pe baza rl'ectului termoelectric care ia mistere într-un sistem de doua 11 letale diferite. lire de metale diferite. Una din suduri este m e n t i n u t a l a o t e m p e ra t u r a co n s t an t a . nichel-constantan sau platina-fier. Termometrul poate fi citit comod pe scara verticala. partea orizontala cu rezervorul de mercur va fi introdusani întregime în rect. termocuplu sau cuplu termoelectric. Termoelementele dau olorta electromoto rie relativ redusa de cîtiva microvolti. se asociaza maimulte termoele mente în serie si astfel forta electromotorie va creste proportional cu numarul cuplurilor legate în serie. daca termometrul este introdus prea profund. Diferenta de potential ce se stabileste între cele doua extremitatirste în functie d e' diferenta de temp eratura. cai c includ un galvanometru formînd un circuit. termoeleii >ent. apare în circuit un curent electric. iar cealalta sudura se asaza în punctul a ca ru i l cmperatura vrem sa o determinam. d e e x e p lu l a 0 ° (g h e a t a l m cale de top ire). sudate împreuna . Tinînd extremitatile l udate la doua temperaturi diferite. împreuna la extremitati. pentru masurarea diferentelor mici de temperatura. Termometrul termoelectric d'ig.t>rea în practica medicala a («'rmometrelor electrice. sudate Termocupiu.

.

titan . construit tot pe principiul termoslementelor. Cînd se închide circuitul electric. diferenta este reprezentata de temperaturiiceleilalte sudu ri. aplicate în sistemul de conexiuni» asemanator unor termometre cu rezistenta. Termometrul cu rezistenta. Antena aparatului se introduce în rect. cu care antena este legata prin conducte electrice. mang an . în functie de factorul timp. Aparatul propriu-zin. si instrumentul propriuzis. de vanadiu. Aparatul este format din doua parj.lungitnusi 3 mm diamet ru grosime. Aparatele construite dupa acest principiuînregistreaza temperatura între O si 45° deodata din 5 surse diferi tt» de la unul sau de la diferiti bolnavi pe aceeasi banda de hîrtio.l i o antena de platina cuprinsa într-unînvelis flexibil de 20 cm. înregistrarile grafia» necesita o forta electromotorie mai mare. 14 0). gasind o baza de aplicare si litpatul bolnavului. Termistoarele. Aceste termometre în limbajul curent se identifica cu notiunea de termistor. aparatul intra în functiune si pettl i» 15 20 de secunde temperatura corporala poate fi citita pe cadranulgalvanometru l ui cu o o p recizie de 1/2 0 g rade. se asaza pe masft. Kecent se construiesc termometre electrice p» baza de termistoare. format dintr-o panglica de platiuft. pentru care sursa de energii» e s t e a s ig u ra t a d i n r e t e a .temperatura este de 0°. pot fi utilizate pentrumasurarea tempe raturii corpurilor. în unele cazuri este necesar sa se faca înregistrari permanenti» de temperatura. Cu ajutorul aparatului poate fi masurata temperatura corporala între 25 si 4f>". a carei rezistenta variaza cu temperatura si care alcatuieste una dincele 4 rezi stente ale unei punti Wheatstone prevazuta cu un indicatorgalvanometric (fig. tungsten. care înregistrea/Avalorile temperaturi i corporale în mod grafic pe o banda de hîrtic. O varietate a termometrului termoelectric utilizata în practic* medicala este acul termoelectric. indicata imediat de acul galvanometrului . Pentru fabricarea termistoarelor se utilizeaza oxidul de fior. care la rîndulei atrage dupa sine sch imbarea echilibruluielectric al puntii. fiind format dintr-o pereche de tuburi de platina. Schimbarea temperatu rii modifica rezistenta panglidllde platina. înregistrarea se face de asemenea la distanta. în vederea acestui scop. de nic h el. care. Termistoarele sînt rezistente electricii construite din oxizi metalici. Ca sursa electrica se utilizeaza o batoriode 4.5 volti. tll interiorul carora este sudat cîte un fir de fier. care se introduce adine în rect sau tuesofag. Cu aceste termometre se poate determin a temp eratura dlu esofag sau din cavitatile tubului digestiv. precu m s i oxizll . miscarile indicatorului galvanometric sînt transpuse unui punctograf.

Fig. E s t e cu n o s cu t f a p tu l c a r e z i s t e n t a m e t a l e l o r s e m od i fi c a în i p o r tc u ri d i c a r ea t e m p er a t u r i i l o r . le underezulta ca termometrele cu rmistoare sînt foarte sensibile. F a t a d e a c ea s t a . Aparatele existente în circulatie au'scara activa Intre 24 si 44° si se mînuiesc cu foarte mare usurinta. durata tormometrizarii se reduce la cîteva peci de secunde. file temperaturii masurate. pot cere ca temperatura bolnavuluina fie masurata la intervale mai mici. 140. Cu aceste aparate. Fig. dimineata si dupa masa. Modificarilerezistenta ale termistoarelor va riatiile d e temperatura sînt lult mai mari decît ale metalelor. de exemplu din 2 în 2 ore. se pot citi în mod direct valo. sub forma de pulberi care se supun unor procedeeAsemanatoare fab ric arii materialelo r ceramice pîn a ce se obtin eIn corp compact si dur. pu-id înregistra sivariatii de 1/100°. Schema termometrului electric cu rezistenta. tor metale. Masurarea temperaturii corporale la bolnavi se face obisnuit «Io doua ori pe zi. care introduse îndiferitele parti ale org anismu lui p ot da re l a ti i a su pr a te mp erat u rii c en tr al e sau even tual a sup ra temperaturii tumorilor. Termometrele cutermistoa re Itilizate în medicina sînt asemana-loare cu termometrele cu rezis-|enta. Natura sau gravitateabolii. Schema termometrului electric cu rezistenta. wau dupa administrarea anumitor medicamente etc. . cu propriet ati de semiconductor. Termistorul este cuprins la Etremitatea unui tub desticla în Antena aparatului legata desiste-de co nexiune al aparatuluibropriu-zis. 140. Termistorul propriu-zis poatefi cuprins si în ace cu un calibrupîna la 0. Pe scara acesluia. avînd ca indicator unInicroampermetru. 283 . r e zi s t e n t a^rmistoarelor la temperaturi mai Ite este mai mica. cît si trata mentul aplicat'.75 mm.

c în d v o rbim deremisia matinala. limba uscata. tulbur ari nervoamcare pot sa duca în unele cazuri pîna la tulburari de cunostinta tidelir. din care motiv hipertermia este de obicei însotita <lrcefalee. T e m p er a t u ra c ea mai jo a s a . Dupa gradul de hipertermie masurata în axila. precu msi gradul acesteia.ar»> duc la aparitia hipertermiei determina modificari în metabolismulorganismului. locul deîntîlnire a prelungirilor trase din abcisa si ordonata se fix< cu unpunct gr adul de temperatura la momentul respectiv. Cauzele o. Totalitatea acestor simptome formeaza sindromul febril. fie unei scaderi a pierderilor de caldura. . Vorbim despre hipertermie daca temperaturiiaxilara se ridica peste 37°. în practica curenta însa. Ui punctelemasurate la intervale fixe de timp cu o linie. i ar seara este mai ridicata. Ea se datoreaza. p revazut cu punctograf. Pe abcisa sistemului de cooi n at e K G n ote a z a ti mp ul . fie unei cresteri a prodiU'nrii de caldura. termenul febril se confunda cu acela de hiportermie. Hipertermia. sete . în ancazuri însa este bine sa fie folosit un termometru electric înregistr. accelerarea pulsului si nrespiratiei. D imine at a es te ma i jo asa . dureri în spate si în extr emitati. cînd vorbim de exacerbarea vesperala. temp eratura poate fi masurata si din 1/2 în 1/2 de ora. congestia fetei. se numeste temperatura minima.D a c a se ur maresc osc ila ti il e d e t emp e ra t u ra în cu rsu l izile. temperatura maxima. obtinui n » diagrama care reprezinta curba evolutiei temperaturii bolnavului. g rad u l t em peratu ri i. Febra prezinta în mod obisnuit aceleasi oscilatii zilnice ca s it emp e ra t u ra no rm al a. i ar p e o rd on a t a . d in tr -o singu ra p riv i re v om put ea cit i de p e fo aie da ca bo ln avul este în hip ertermie. m a s u ra t a în c u r s d e 24 d e o ro . reactia febriliise î mparte în urmato ar e le cat egorii : Temperatura normala 36 37° Temperatura subfebrila 37 38° Febra moderata 38 39° Febra ridicata 39-41° Hiperpirexie 41 42° eventual si mai mult. inapetenta. Te mp eratu ra m asu ra t a fa ra în regi st ra to r a u t o m a t se no te înfoaia de temperatura a bolnavului. iar temperatura cea mai ridicata. denumita si diagrama termica sau cu rba de temperatu ra. întruclipe fo aia de te m peratu ra limita supe rioara a tempera tu rii normalie st e m ar ca ta cu o lin ie m ai g roa sa. oligurUcu urini concentrate si o stare generala alterata.

1.a dupa epuizarea acestora sa se atace si depozitele de proteine. 6) subfebrilitatea cu oscilatii fiziologice" (fig. Dupa oscilatiile zilnice ale temperaturii si dupa evolutie deosebimîn aceasta peri oada diferite tipuri de febra : a) subfebrilitate rigida. pe de o pa rte. Perioada initiala sau de invazie a febrei. în decurs de cîteva ore. temperatura minimaatingînd valorile normale.In evolutia oricarei febre se pot distinge trei perioade : perioadainitiala. 143). temperaturaajunge pîna la 37. Febra poate urcabrusc. febra atinge punctul ei culminant. 2. a) febra remitenta (fig.. în aceasta perioada. Aceastafebra este de obicei neinfectioasa.1 0. putînd fi separate . diferenta dintre temperaturade dimineata si ce a de seara este de cîteva grade. ca de exemplu în febra tifoida. unele forme de bronhopneumonii etc. Ace asta curba o întîlnim în pneumonie. iar pe de alta parte. de scaderea pierderilor de caldura printr-ovasoconstrictie periferica puter nica. 145). 142). Temper atura se ridica brusc sub formade acces pentru cîteva ore dupa care scade sub 37°. dar oscilatiile dintre temperatura de dimineata si cea de seara nudepasesc 1°. Se întîlnesteîn infectiile de focar si în tube za pulmonara incipienta. în fierastrau. pe seama proceselorenergetice determinate de arderea gluci delor si grasimilor. dar temperatura se mentinetot timpul deasupra valorii norma le. e) febra intermitenta (fig. însotita de senzatia de frig. ^manifestate prin frisonul de debut. supuratii. c) febra continua (fig. de natura umorala sau vegetativa .8 iar oscilatiile sînt de 0. oscilatiile dintre temperatura dedimineata si cea de seara depasesc 1°.2°. pentruc.6 37°. temperatura ajungînd pîna la 39 40% « a de exemplu în pneumonie.5°. /) febra intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente. bolnavul este tot timpul febril. de contractiile musculare sub forma de tremuraI uri.4 iar oscilatii le din cursul zilei sînt abia de 0. în alte cazuri.. A ceasta febra o întîlnim în septicemii si anumite forme de tuberculoza pulmonara . per ioada de stare si perioada de declin. Se întîlneste în septicemii. 141). Acumularea imensa de caldura estefavorizata. tifos exantematic etc. Durata si evolutiaperioadelor pot fi bine studiate pe foile de temperatura (fig. dar accesele se repeta la acelasi interval de timp. Perioada de stare dureaza de la cîteva ore pîna la cîteva saptainîni. temperatura urcîndprogresiv din zi în zi mai sus sub forma unor oscilatii ascendente. tuberculoza pulmonara grava. debutul febrei poate fi lent. febra tifoida.4 0. 144). Temperatura nu depaseste37°. Cantitatea de caldura necesara pentru starea de hipertermie în aceastaperioada este furnizata în primul rînd de ficat.

_ \Nr._ .f c O co foaie de temperatura C S> r ----PA TU L tir.pafu/oi l M e d ic_______________ Nume/e \Diagriosticu/ sectiei \Virsta ta co /iw/t <* temperatura M e J i C---------------P A T U L H r.

N r. fo p o 160 6 i tU} 50 T U O L f?D M twt ÎMI W I 'W SQ 2 ~ W fff~ o 40 f HpQ ÎfT ÎU/ d/itr/Pr/for S c aune Mrsjturi Ftg. /a tu lui 7i le ae toala Greutatea t/j: P. -Curba termica. /a tu lui 7i le ae toala Greutatea t/j: P. Starea subfebril a. ff. fo p o 160 6 i tU} 50 T U O L f?D M twt ÎMI W I 'W SQ 2 ~ W fff~ o 40 f HpQ ÎfT ÎU/ d/itr/Pr/for S c aune Mrsjturi N r.y42. ff. .

Medi c . Med/c 1--------Fi*.GD 00 F o a i e d e t e m p e r a t u r a P A T U L H r . HI Wiagnosh'cu/ sectiei /â?* ^° temperatura DSDSDSDSDSDSDSDSDSDSOSDSDSDSDSDS P A T U L N r.

. Febra remitenta. 144.00 «5 Fig.

146) K R U la trei zile (febra cvarta). coma hepatica. In caz de terminare brusca a febrei. totul terminînduse cu transpiratii abundente si poliurie (de exemplu pneumonieiji tifos exantema tic).^fie de scaderea pronuntata a me tabolismului si diminuarea arderilor din organism si deci a productiei de caldura(ca de exemp lu în inanitie. poate fi brusca sau critica si lenta. Paralel se amendeaza în mod relativ brusc si celelalte simptome ale sindromului febril. 147) : perioadele febrile de 4 6 zile catemperatura conti nua alterneaza cu perioade afebrile de aceeasi du rata. temperatura subnormala. j) feb ra de tip invers. ci treptat prin oscilatii ascendente si descendente. Hipotermia. precum s iIn unele forme ale limfogranulomatozei maligne. asemanatoaredebutului. Aceasta febra o întâlnim în caz de malarie. k) febra neregulata. pe cale medicamentoasa. Se întîlne ste în septicemii si formeleKrave de tuberculoza pulmonara . Febra poate sa se termin e si lent regresiv cînd temperatu ranoade încet în mai multe zile prin oscilatii descendente ca de exempluIn febra tifoida sau scarlatina. iar temperatura maxima dimineata. cu scaderi bruste pînahi. insuficienta circulatorie. g) febra hectica prezinta o curba asemanatoare cu cea a febreiIntermitente. fie de o interventie a sistemului nervosrentral.ti (le zile afebrile. Aceasta cu rb a se întî ln este în feb ra recurenta. pierderi masivede sînge. dînd curbei febrile caracterul unei linii ondulani. tulburari endocrine. Aceasta febra este caracI «ristica pentru tuberculoza pulmonara grava. 3. Starile de hipotermie au luat o importanta deosebita în ultimiiuni prin introducer ea în clinica a hibernoterapiei. perioadele febrile alterneaza cuperioade afebrile ca si febra de tip recurent. progresiva sau litica. centrii nervosi de termore . h) febra recurenta (fig. Acceselepot fi zilni ce (febra cotidiana). ascensiunil e si scaderile de temp eraturanu po t fi sist e matiz ate. u. însa trecerea de la perioadaut'ebrila la cea febrila nu se face brusc. Starea de hipotermie este determinatafie de o pierdere excesiva de caldura (ca de exemplu la persoaneexpuse frigului puternic). Vorbim de hipot ermie atunci cînd temperaturaorganismului scade sub 36°. temperatura min ima se înreg istreaza «oara. dar cu oscilatii zilnice de 3 5°. Perioada ae declin sau stadiul de defervescenta. afectiuni cardiopulmonare. Se întîlneste în bruceloza. 148). temperatura sc ade în cîtevaore la normal sau c hiar sub normal.). Prin aceasta metoda HO deconecteaza. anemii înaintate etc. în acest caz vorb im de febra neregu lat a. i) febra ondulanta (fig. la doua zile (febra terta) (fig.

HI -Ftfcri fo a ie d e tem pera feri N r .«D U) PATUL Nr. OSOS D S D S D S D S D SD S D S D S D SD S \ D S O S D S D S D DD S SS DS OS O S O S O S DS DS i/r J7XK T 1Z L J30 Regimu/ . M ed/ Numel c e S O S D DS D iagnosticul sectiei ososD S D S D S OS OS OS y o \s o s fo a ie d e te m p e r a tu r a Sa u n e Fij._ D ia g n o s t i c u l s e c t ie i M e a / c w w iL u r a7 1 ie ffeD o a lf G re u fo fe a fi.p a tu /u i N u m e /e V ir s ts P A T U L ffr.

. 1 4 7.t a <» co F ig . Feb ra recuren ta.

ta Foaie de PATUL temperatura Nr. tiedi c .

scade si nevoia de oxigen a fganismului (vezi capitolul neuroplegice"). sîngele este împins din cavitatileentriculare în arte rele mari. Con statarea starii de afebrilitate imediat dupa afirmareai larii febrile de catre b olnav pledeaza sigur pentru simularea febrei. area bolnavului se va face numai sub supraveghere directa. prin scaderea metabolismului. Isatile. termomeiii/. în sfîrsit ca. ra sa se epuizeze rezervele organismului prin procesul normal de Itoaparare. înregistrarea constiincioasa a temperaturii bolnavului poate întâmpine greutati în cazul simulantilor. în urma administrarii abuzive de antiIiiotice si alte medicamente înainte de stabilirea exacta a diagnosticul u i . temperatura ^ganismului poate fi redusa la 26 32°. care de obiceinu va corespunde c u starea generala a bolnavului si nici cu tipurileuliisnuite de febra. fatate mai sus. Febra simulantilor (fie rau intentionati . Aceasta destindere ritmica poate fi palpata (apasînd usor arterele suprafete dure osoase) sub forma unor zvîcnituri usoare. Daca se naste banuiala lebra înregistrata ar fi ireala. Aceasta masa de sînge întîlneste întotemul arterial o alta masa de sînge de car e se loveste sub influentaDntractiei puternice a muschiului cardiac. PULSUL Cu ocazia sistolei ventriculare. pentru a putea reduce temperatura s ub valorile normale. în cursul tratamentului.re. de natura termometrica". Mai depar te se va masura temperatura cu maiuuilte termometre. astfel. Aceste stari de hipotermie : . analiza apoi în mod amanuntit curba termica. îngrijirea bolnavilor tratati cu substan . se deformeaza de multe ori curbele febrile clasice. Temperatura poate fi redusa mult sub valorile normale . de exemplu în cele doua axile sau în plus si înnrt si în cavitatea bucala. ritmice. cînd pericolul hemoragiei se reduce mult jin cauza încetinirii proceselor vitale. de unde numele de puls. Conflictul care ia nastereatre cele doua volume de sînge se propaga prin coloana sanguinaarbo rele arterial sub forma unei unde vibratorii si se exteriorizeaprin destinderea ritmica a arterelor. Se fac interventii chirurgicale temperatura de 27 28°. Se M I. prin hibernare artificiala. interpretarealor deven ind foarte grea sau chiar imposibila. f i e nevrotici) nu va da niciodata date concludente la masuratorilimultane. sincrona cu sistolele ventrittlare. Mentionam. necesitat introducerea unor metode noi de masurare a temperaturii.

în timpul sau înai ntea luarii pulsului. atît inima. prin puls se întelege pulsul arterei radiale (fig. urmarirea s i notarea pulsului au o deosebita importanta pentruîngrijirea bolnavil or. pentru ca muschiul antebratului sa se relaxeze. Pulsul arterei temporale superficiale se ia deasupra si în afsirnunghiului tempora l al fantei palpebrale. întrucît nuefort sau o emotie oarecare. femurala. examinare». la o distanta de 3 4 c nide acesta.ijudorsala a piciorului. în bolile infectioase acute. pîna la perceperea zvîcniturilor pline ale pulsului. La luarea pulsului. Pulsul arterei pedioase se va cauta pe f. Din acest m otiv. Uneori artera radiala prezinta anomalii de pozitie si nu va f lgasita în santul pu lsului.întrucît la aparitia pulsului intervin. temporu la superficiala. Bratul bolnavului trebuie sa fio sprijinit. deasupra primului spatiu intermetatarsian. cît si pe aceea a arterolmdînd în acelasi timp indicii pretioas e asupra starii anatomice a arboi lui arterial. în apropierea marginii extrima fetei anterioare a antebratului da m de uu. pedioasa etc. Pulsul arterei femurale se plapeaza în partea superioara a I r iunghiului Scarpa. în practiciicurenta.lantebratul la nivelul res pectiv. daca MI ridica soldul cu o perna. pulsul se ia la nivelul arterei radiale din care motiv. ea va fi cautata în tabuchera anatomica. tulimbaj cotidian. pulsul oglindeste gravitatea infectii iPrognosticul d epinde în aceste cazuri în mare masura de calitatiipulsului. în aceste cazuri. Se reperea/asantul ra dial (denumit si santul pulsului) pe extremitatea distala nantebratului. iar pulsul arterei carotide la gît. cu care îmbratiseii/. in profunzimea caruia se gaseste artera radiala. Pulsul poate fi luat pe oricare artera accesibilapalpatiei. Palparea pulsului se face cu vîrful degetelor index. Dupa ce s-a reperat santul lui. humerala. carotida. 1411). Modificarile caracterul ui pulsului determina si conduilnterapeutica în cele mai multe cazuri. în santul . elva reflecta. sub arcada crurala. Fixarmdegetelor se realizeaza cu ajutorul policelui. Se usureaza palparea. Luarea pulsului.. atît starea functionala a inimii.. în contin uarea policelui. mediu ijlinelar de la mîna drea pta. sant marginit de ten doanele muschilor flexor radial al carpului si brahioradialul. ar putea modifica valorile reale. se vn exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial (echivalentiiaproximativ cu presiunea din interiorul vasului) cu cele trei deget" palpatoare. cît si va. pe traiectoria arterei. bolnavul trebuie sa fie în repaus fizic ijlpsihic cel putin 5 10 minute înainte de numaratoare. car e poate fi comprimata pe un plan osos : radiala.

( . ISO.. 149. Fig. Sfigmograma. 29 7 Luarea pulsului la nivelularterei radiale. . 151. Sfigmograf. Fig.

înmultind rezultatul cu 2. unele receptionc. La luarea pulsului se va tine seama de: frecventa. Pentru o mai usoara orientare. Astfel. cu ajutorul ceasului obisnuit. pîna ce zvîcniturile devin frecvente si . întrucît în un»<l«t> cazuri de miocardita nu toate contractiile ventriculare sînt transmisii de coloana de sînge în sistemul arterial. numaratoarea se va încup» cînd aratatorul secundarului arata 1/4 1/2 3/4 sau l minut întrojf ( Numararea dureaza l minut. efort. Pulsul fiind declansat de contractiile cardiace. Frecventa pulsului la adultul sanatos este de 70 80 pe minut. pentru unu numara începutul si sfîrsitul timpului de doua ori. îl înregistreaza electronicîi transmite frecvent a pe un cadran. este recomandabil ca frecvtm^ ta pulsului (în cazurile suspecte sau indicate de medic) sa fie confruu* tata cu frecventa batailor cardiace. satreaca cîteva pulsatii. Pulsul se va lua. Numaratoarea se va fac e de la linie pîna la linie pe cadranulsecundarului de la ceasornic si se va începe totdeauna cu O. frecventa lui coincid o. Se stabileste |> numararea pulsatiilor pe minut. la bolnavii spitalizati.u grafica continua a pulsului. însa dupa o practica oarecare timpulpoate fi redus la 1 /2 sau 1/4 minut. previi cusecundar .ivolum. Dupa ce s-a palpat pulsul. pe cînd pulsulbarbatilor se apropie mai mult de cifra 70. stari fiziolo* gice etc. în functie de vîrâtâ» frecventa pulsului variaza în modul urmator : la nou-nascut 130 140 pe minut la copilul mic 100 120 pe minut 298 . în conditii fiziologice. Dintre acestea. în unele institutii exista aparate speciale pentru înregistr. tensiune si celeritate. frecventa pulsului variaza dupa s«s. emotii pozitia corpului. iar fre cventa lu i v a fi not ata pe foaia de tempe ratiiLa cererea medicului sau în scop de orientare. resper. ritmicit.I>|MH se numara. în stare normala cu frecventa sistolelor ventriculare. pulsul femeilor este cu 7 8 batai mai frecvoul decît al barbatilor. vîrsta. apropiindu-se mai mult de cifra 80.format între marginea anterioara a sterno-cleido-mastoidianului laringe. se l.Uvcu 4. luarea pulsului se poef e c t u a si d e m a i mu l t e o r i . Frecventa pulsului poate f i lenta sau rapida. pulsul prin intermediul unei mansete. iar cârd' tahimetrul sesizeaza personalul de îngrijire prin semnale acustic» luminoase si asupra modificarilor de frecventa ale pulsului. înaltimea corpului. Exista aparate care înregistrezconcomitent cu frecventa pulsului s i tensiunea medie. Pulsul poate fi înregistrat si pe cale instrumentala. în mod regulat de d< o ri pe zi. tinut în mîna libera.

Frecventa pulsului poate sa creasca sau sa scada si în cazuripatologice. se fixeaza printr-uniniuct frecventa pulsului la ora respec tiva. Notarea pulsului se face cu cerneala sa u cu creion iiiju. se vor înregistra înfi mia de temperatur a. trase din cele doua puncte notate. în caz demotii. cît si frecventabiUailor cardiace printr-o lini e rosie întrerupta. Pulsul tahicardie. numarul pulsatiilor putind sa se ridice pîna la 150 200|m minut si chiar mai mult. pulsul se va lua dimineata pe nemîncatelu pa desteptare dar înainte de ridicarea din pat si dupa masa. iarpe iliscisa. iar în al doilea< l o puls bradicardic. dimpotriva. în aceste cazurin va urmari si timpul necesar pent ru revenirea la frecventa de repaus. în timpul"înnului. în p o zit ia cul ca t. frecventa pulsului scade fata de ac eea din starea dei'ghe. î u picioare este ceva mai frecvent. De aici în sus sau în jos. luate la nivelul socului apexian. Din acest motiv. înregistrarea frecventei pulsului se face pe foaia de temperatura \. Pe ordonata sistemului de coordonate se va nota frec-«mta pulsului (echivalenta cu numarul batailor pe minut). acesta va purta numele de puls deficitar. 299 . tim pul cînd s-a luat pulsul. întrucît lipsa de orespondenta arata totdeauna un minus al frecventei pulsului. ca linia groasa considerata ca limita între normal si patologic sa corespunda cu o frecventa de 80 de pulsatiii iu minut.la 10 ani 90 100 pe minut la 20 de ani 60 80 pe minut de la 60 de ani în sus 90 95 pe minut La persoanele înalte. dupa n'«le de odihna. bolnavului. datorita reduceri i necesitatilor energetice aleii nanismului. în unele cazuri. precum si în cursul digestiei. Prin unirea acestor punctei t « obtine o curba care reflecta oscilatiile pul sului în cursul zilei si înursul îmbolnavirii. tensiune ner voasa. Pulsul se accelereaza în caz de efort fizic sau psihic. în primul c az vorbim de puls tahicardie. comparîn du-1 cu frecventa lui dinainte. atît frecventa pulsului obisnuit. fiecare linie subtire echivaleaza u patru pulsatii pe minut. poate fi determinat de cauze cardiace si extrai'itrdiace. La înaltimea liniei verticale siirizontale. Cifrele valorilor posibile ale pulsului sînt în asa fel tiparite pei 'niiia de temperatura. i ar liniile groase cu cîte 20 de pulsatii. p ulsu l es t e ma i rar d e cî t în poz it i a s ez înd. Daca frecventa pulsului periferic nu corespunde frecventei batailor cardiace. pulsul este ceva mai rar decît la cele scunde. în unele cazuri este necesar sa se ia frecventa pulsului si dupafort fizic. însa înainte de cina. pulsul este asa de frecvent(ucît nu poate fi urmarit.

la o temj»' de 39°. Crizele paroxistice de tahicardlt» no teaza to td eaun a în fo ile de temp eratu ra. Tahicardia poate sa apara si sub forma de paroxisme. Pulsul poate fi ritmic sau aritmie. Acest grad de bradicardie nu mai este îi» saaprovizioneze org anismul cu sîngele necesar. P e n t r u fi e ca re g r a d d e t e m p e r a t u ra. în stare norînnlvolumul si intensi tatea pulsatiilor sînt uniforme. precum si în OH tulburarilor cardiace de natura nervoasa si endocrina. hemoragia cerebrala. Cresterea dispropor afrecventei pulsului fata de tempe ratura denota ca aceasta M reste în afara hipertermiei si unei alte cau^e de obicei r.e scada la 60 50 40 pe minut sau si mai putin . icter accentuat. de exemplu. înregistrarea pulsului se va face dupa necesitati. poate fi deterwhde cauze cardiace s i extracardiace. sau chiar si mai mult. leziu ni valvulare. în afectiunile care maresc tensiunea intracraniaiift. intoxicatia cu di^ll-* mercur etc. hemoragii abunde nte. indepomlide orarul fix al înregistrarilor. compunmt l realizîndu-se prin cresterea vitezei de circulatie. bolnavul pierde cun<> sieste cuprins de convulsii tonico-clonice. în am* cazuri. în caz de tulburari de conducere în sistemul excitoconduci al inimii. pauzele dintre pi . tifica). 152).în mod constant.. în urma defii deoxigen al creierului si chiar al inimii. în caz de anemii iiintate. Tahicardia poate aparea si în afara febrei ca un mecanism compensare a deficitului de oxigenare a tesuturilor. starea lui fi ind foarte siînsotita de pericol de moarte (sindromul Adams-Stokes). frecventa pulsului creste paralel cu t r i » it u r a . colaps circulator etc. cu rba d e t emp sicurba pulsulu i merg de obicei paralel. m ixedem. Numarul pulsatiilor. Pulsul bradicard ie apare în unele cazuri de mioca rd ito am(difterica. Pulsul bradicardie. numarul pulsatiilor pe minut poate sa scada pîna la '«>. si pune în garda personalul de îngrijire în sensul unei evoulninsuficiente cardiace (fig. în unele cazuri febrile. oiuloidite. tumorile intracraniene. p u ls u l c re s t e c up uls at ii p e mi nu t. P e f oi le de temp er at ur a.). ca si pulsul tahicardie. de exemplu în ca» insuficiente circulatorii centrale sau periferice (miocardite. discordanta dintre valorile pulsuluiale temperaturii se m anifesta tocmai invers. unele intoxicatii. unele maningito «iprecum si în caz de i nanitie. adica tempri I înalta cu puls accelerat în masura mai mica decît cel ce ar fipuuzator gradului de tem peratura. un puls de numai 76 în loc de 90 pe minut cît ar fi de asAceasta stare poarta num ele de bradicardie relativa si se îulilnîn febra tifoida si în unele meningite. poul.. Ritmicitatea.

Discordanta Intre puls si temperatura.Fig. . 152.

pulsul omaritmie. în caz de puls mic. Deseori aritmia este urmarea unei suferinte a sistemului nervu» central. el se va palpa de ambele parti. pentru sesizarea aritmiilor. . M» percepe o pulsatie mai slaba cu doua unde de intensitati diferii< < . de multe ori este necesara o observara mai îndelungul Asi sistematica a pulsului. Acesta este pulsul paradoxal Kussmaul. Pentru a sesiza starile de aritmie se vor observa intensitatea i)\ volumul pulsatiilor. cicat ricile. ceea < wtrebuie adus imediat la c unostinta medicului. Dimpotriva. tuberculoza pulmonara. cînd timpul a fectat pentru umplerea diastolica n. î n ti mp "' inspiratiei. In unele îmbolnaviri ale mediastinului. comparativ. Aritmia pou l nsa se pre zinte cu regularitate. pulsul este mic. Daca pulsatiile nu sinunifo rm e si sînt separate între ele de distante ineg ale. cu itumorile. Din acest motiv. Volumul pulsuluieste determinat de cantitatea de sînge pe care inima o arunca iuartere în cursul unei sistole. Din ace st motiv. cu aderente intratoracin» si pericardice. Transformarea unui puls ritmic în puls aritmie mai ales darii este însotit si de scaderea fortei de contractie a inimii sau cu taliicardie denota totdeauna înrautatirea functiei cardiace. în majoritatea cazurilor însa. Apare în febra tioida. Acesta se numeste puls dicrot. iucaz de tahicardie. sau hftapara numai din cînd în cînd. lipsita de orice regularitae. el va fi totdeauna « l i » amplitudine mai mare cînd inima normala sau hipertrofiata lucreu/rtenergic si nu e ste nici un obstacol în calea sîngelui. realizeaza un puls asimetric. Afectiunile care diminueaza lumenul arterelor pîna la radiala. Din cauza aderentelor circulatia venoasa este stînji-nita si astfel în timpul inspiratiei inima primeste numai o cantitn. Nu putem vorbi despre o ritmicitate perfecta. iar în expiratie mai rin Aceasta este aritmia respiratorie si nu are nici o semnificatie patul» gica. Volumul sau amplitudinea pulsului poate fi mare sau mic. pentru ca în expiratie sa reapara normal sau sa HO intensifice. în caz de debilitate cardiaca sau a unui obstaculîn calea sîng elui (de exemplu stenoza aortica). Uneori.. El HI» micsoreaza pe masura ce ne îndepartam de inima. întrucît si ust ar e n o rmala frec ve nta p u l sulu i va ri az a c u re sp i ra ti a. în timpul inspiratiei pulsul este mai mic sau chim1 dispare complet.li» foarte redusa de sînge. precum si distanta care le separa. Un astfel de puls este ritmic. pulsul devine mai frecvent. pe lînga pulsatia normala care are o singura unda. endarteritele etc. inimii este prea scurt.satii fiind egale. pulsul aritmie este determini!ide o îmbolnavire a miocardului sau a plexurilor nervoase din jurulinimii. cerebro-spinal sau simpatic. anemii gra\i<.

Ea include urmatoarele etape: . prin încarcarea lor cu saruri minerale de calciu. în u n ele cazu ri. Modificarile de amplitudine. Pulsul este dur în cazul afectiunilor însotite de hipertrofia utriculului stîng. însa aceasta numai cade în compe tenta asistentei.sensul ca de partea afectata pulsul devine mic. Pu lsu l te celer în caz de insuficienta aortica. Peretii arteriali îsi pot pierde elasticitatea. caci unda pulsatila disparepede prin refu larea unei parti a sîng elu i din aort a în ventricululmg. Aceeasi diferenta de volum poate samte si între pulsul radial si pulsul membrelor inferioare. în functiei localizarea procesului mo rbid. Sen zatia tactil a ob t in uta cu oc azia palp arii p ulsului depind e i n mare masura de starea peretilor arteriali. îngrosati. Totusi ea trebuie sa cunoasca iMioste senzatii tactile determinate de modificarea peretilor arteriali. Artera va fi comprimata si apoi rostogolitaMiib degete. Aceasta mareste forta de contractie a inimii si upinge sîngele din ventriculul stîng cu o putere mai mare în artere. Ea este determinata 1 valoarea fortei de contractie a inimii. Dimpotriva. Tensiunea pulsului poate fi dura sau moale. pmitru a putea aprecia valoarea pulsului si la acei bolnavi care preuita diferite îmbolnaviri ale vaselor. RESPIRATIA Aportul de oxigen necesar proceselor vitale ale organismului seusigura prin resp iratie. Palparea arterelor da indicii pretioase pentru stabilirea diagnosticului. adicate t ard . ceea ce reprezinta în fond viteza de efectuare ails at i e i. i «împotriva. Palpînd un puls trebuie stabilit daca peretii arteriali nu prezintamodificari pato logice. pu lsu l poat e f i ce le r s au t ard . cînd exista un obstacol ii calea sîngelui. în caz de steno za aortica. Sub a ce st r a po rt . Aprecierea tensiunii pulsuluiface prin aprecierea fortei necesare pentru comprimarea arterei <<liale. Celeritatea pulsului reprezinta iuteala de ridicare si de disparitieundei pulsat ile.sa ramîne de volum normal. tensiunea pulsului scade si acesta devine moale în cazu11 In cînd scade forta de contractie a inimii. sinuosi. cînd elastici> lea vaselor este mai redusa. pulsul are o durata mai lunga. Peretele arteria l trebuie sa dea în mod normal senzatiaunui tub perfect elastic. pot deveni rigizi. pu lsul d in tr-oi rte sau de la membrele inferioare poate sa apara putin întîrziat fata > partea sanatoasa. tensiune si celeritate HO vor interpreta în aceste cazuri în functie de modificarile anato mice ale peretilor arteriali. precum si în caz de arterioscleroza. iar de partea sana ii.

iar bioxidul de carbon este încorpora t în sînge ni scopul de a fi eliminat prin plamîni. Oxigenul duaerul inspirat este predat sîngelu i. 2. . Miscarile cutiei toracice sînt simetrice. Amplitudinea si frecventa miscarilor respiratorii se adaptea/:idupa necesitatile de oxigen si gradul de saturatie cu bioxid de carbonal sîngelui si tesuturilor.1. Patrunderea aerului în cutia toracica pîna în alveole si eliminaroului sînt asigurate de miscarile de dilatare si de revenire ale cutie! toracice. aprc cierea evoluutiei bolii. Asistenta va putea tine sub observatie fazele respiratiei în unsamblul lor. C um procesele de hematoza pot fi deranjai rîn îmbolnaviri foarte variate. ca si pentruprognosticul bolii. Prin m odificarea distributiei sîngHinîn organism. Etapa sanguina reprezentata de schimburile de gaze diiilnaerul alveolar si sîng ele din capilarele circulatiei mici. acesta debarasîndu-se în acolit-. Respiratia în stare normala se face linistit. fara nici un efori . urmarirea respiratiei si înregistrarea ei pe foaia de temp eratura a bolnavului reprezinta o etapa obli gatorie a muncii de îngrijire a bolnavului. Frecventa normala este de 16 20 pe minut dar poate prezenlausoare variatii dupa se x si vîrsta. recunoasterea complicatiilor. Din acest motiv. dar în l imbajul curent prin observare si înregistram» respiratiei în foaia de temperatura a bolnavului. Etapa pulmonara. Daca toracele si-a pierdut elasticitatea sau daca evacuarea aeiulnidin plamîni est e împiedicata de un obstacol pe caile aeriene. ritmice si abia vizibile. circulatia poate interveni în reglarea res piratiei. Dilatarea cutiei toracice (inspiratia) este asigurata prinmuschii insp iratori si inspiratori accesorii . 4. se întelege numii lfaza pulmonara a acesteia. timp de bioxidul de carbon si de apa. Etapa tisulara reprezentata de schimbul de gaze dintre singosi tesuturi cu aj utorul unui sistem complex enzimatic. 3. mod! ficînd debitul circulator al diferitelor organe dupa nevoile nioliibolice ale acestora. datorita elasticitatii plamînilor si toracelui. revenirea ei (expiratii i) se face în mod pasiv. Etapa circulatorie reprezentata de transportul oxigenul npîna în tesuturi si a bi oxidului de carbon de la tesuturi la alveolrlipulmonare pentru eliminare. reprezentata de perioada în carepatrunde prin caile respirator ii pîna la plamîni si se distribuio iialveolele pulmonare. expirutia se face cu ajutorul musch ilor expiratori. în urma crtruia oxigenul este cedat tesuturi lor în vederea asigurarii proceselorde ardere. tulburarile de respiratie vor constituiun indiciu foarte important pentru stabilirea diagno sticului.

precum sii ii cursul tratam entelor complexe.Urmarirea mecanicii respiratorii se face în practica curenta prin H 11 apia observatie si numararea miscarilor respiratorii pe minut(tehnica numar atului vezi mai jos). tipurile de respiratie se pot modifica. o respiratie1 ip costal inferior la ba rbati si o respiratie tip abdominal la copii sibatrîni. prin contractia diafragmului. iar scaderea frecv entei. de partea ramasa indemna. f r ec v e n ta m ai ma re arespiratiei este însotita de micsorarea amplitudinii. ascita inflamatoare de vecinatate accentuata. Miscarile respiratorii ale <elor doua hemitorac'e sînt în stare normala simetrice. paralizia nervilor frenici sau în caz de dispnee foarte pronuntata respiratia va fi si la barbati de tip costal superior. obstruarea unei bronhii principale. ca : îngrijirea bolnavilor inconstienti. cei doi plamînipart icipîn d în m od e gal l a proc e sul de respir ati e. în stare de hibernatie. necesita controlul me canic. masoara si tensiunea arteriala si este prevazut cu un integrator pentrudetermina rea frecventei pulsului. automat si continuu al respiratiei.. La barbati se dilata mai mult diametrul transversal. în caz de paraliz iamusculaturii unui hemitorac e. 305 t o -c . î n c az de du re riacce ntuate ale pe re te lui to racic sa u a le pleurei. cum este cardioIronul. respiratia devine abdominala si la femei. paralizia muschilor Ltoraclui etc. care. Invers. b) Simetria miscarilor respiratorii. copii si batrîni. hemitorarele bolnav îsi dim inueaz a mi scarile sa u se imobi lizeaz a com plet. La femei. anesteziati etc. dilatarea priveste mai mult diametruluntero-poste rior. iar la. Elementele care trebuie urmarite la luarea respiratiei (bolnavulfiind dezbracat) sînt: a) Timpul respirator.. c) Amplitudinea miscarilor respiratorii se modifica de obicei pa ra le l c u frec ve nt a r es pi r a ti ei . în caz de nevralgii intercostale. realizat prin ridicarea si proiectarea înainte a ster nului. în unele stari patologice. miscarile devin maiam ple. Controlul constantelor fiziologice în cursul bolilor însotite de insuficienta respiratorie. în ge ne ra l . de marirea amplitudinilor respiratorii.. l n mod compensator. Conform acestor trei directii de marire a capacitatii cutiei toracice deosebim o respiratie tip costal superior la femei. TJnele aparate fac înregistrari mai complexe. alaturi de amplitudinea si frecventa respiratorie. meteorism. Prin dilatarea cutiei toracice se maresc toate diametrele ei. în caz ca diafragmul este tulburat în functiunea sa prin procese simfize pleurale. mai mult diametrul vertical. ac cen tuînd pri n ace asta asimetria misc arilo r respiratorii.. precum si de scoaterea din functiunel otala sau partiala a unui plamîn ca si în c olectii pleurale abundente. 1 6 . pneumonie masiva.

îsi poate modifica ritmul si astfel nu se mai obtinvalori reale. reprezinta un mijloc de pierdere de caldura a organismului. respiratia si termoreglurea. frecventa este mai mica decît în pozitie sezilid. Daca frecventa respiratiei se accelereaza vorbim de tahljinee. se va aseza mîna usor cu fata palma ra pe suprafata torncelui bolnavului si se vor numara inspiratiile dupa miscaril e de rid lcare a peretelui toracic (fig. La nou-nascuti. Frecventa respiratiei se înregistreaza în foaia de temperaturala fel ca si temperatu ra si pulsul. Orice încrucisare între ac este trei curbe semnalizeaza o abatem în functia organelor vitale si poate sa fie indiciul instalarii unor complicatii. avînd grija ca operatia sa se faca fara stirea bolnavului. . Temperatura mediului ambiant influenteaza frecventa. aparuta la o temperatura mul înalta. 153). numaratoarea se va face în timpulsomnului. observînd ca i se numara frecventa miscftrilor respirator ii. Activitatea musculara. constie nt. «ftolrespiratia est e un act reflex. de bradipnee. Cele trei curbe înregistreaza troifunctii de baza a le organismului: circulatia. întreg. fara a se parasi mîni» bolnavului. acest raport poate sa se modifice foaHn multîntr-o serie de stari patolog ice. Exista în mod normal un raport constant între frecventa roHjil-ratieisi a pulsului d e 4 : l. Polipneea. Creslornu temperaturii mediului va determina o crestere paralela a frecventulmiscarilor re spiratorii. vîrsta. Daca bolnavul este treaz. se vor numara si miscarile respiratorii.d) Frecventa miscarilor respiratorii în stare fiziologica esl» fun ctie de ses. Dimpotriva. pozitie. iar la foitii»! de 18 20. numarul inspiratiilor este de 40 50 pe miiiuf. urmarind miscftrile cutiei toracice sau ale peretelui abdominal numai prin inspectio. Daca este pos ibil. numarul respiratiilor scade sub frecventa constatata în stare de veghe. fara stirea bolnavului. temporal^ mediului ambia n t. Graficul se va desena cu creion albastru. provoaca o crestere a frecventei mscarilor respiratorii în raport nuintensitatea e fortului muscular. scazînd treptat pîna în jurul vîrstei de 30 de ani. inconstient. precu m si d e starea de vegh e sau somn. La barbati frecventa respiratiei este de 16 pe minut. numarul respiratiilor creste si mai mult. necesitînd un aport mai mare de oxigtiu. activita te mu scu lara. Curba respiratiei trebuie sa mearga paralel cu curba (io temperatura si curba pulsului. Nu m ar ar ea mi sc ar ilo r resp irat o ri i se face ti mp de l mi mi l. din care motiv bolnavul. iar în caz contrar. în pozitie culcat. în picioare. cînd se stabili/ouaila cifrele de mai sus. dar controlat de voiuttt. dupa terminarea numararii batailor pulsului. în somn.

creatîn 1 impui inspiratiei. corespunzatoare gradului de dilatatie a toracelui. în i omii. precum si în spatiile intercostale. în cursul bolilor infectioase acute. neuroreflexe etc. infectioase. în afecti-' i iile peretilor toracici. aritmie. autotoxice (hepatice. în stari febrile. I'ig. hematoza fiind deranjata. vidul relativ intratoracic. intoxicatii cu oxid de carbon. Aceasta miscare paradoxala a peretilor toracic i.ure. în unele cazuri de obstacole în caile respiratorii. determinat de trecerea aerului prin portiunea strîmtata. în acest caz. se creeaza0 diferenta de presiune între aerul atmosferic si aerul intraalveolar. HI caz de pierdere a elasticitat i i cutiei toracice. va aspira partile moi ale peretelui toracic. în bolile inimii. efort fizic. inspiratia prelungita si profunda poate fi însotita de un zgomot numit cornaj. 153. ! > rinichiului. Bi tH iul respirator poate ti tulburatl>rin atingerea centrilor nervosi<le cauze tox ice. itiile si expiratiile succedîndu o la intervale con stante. în bolile care reduc suprafata respiratorie. mis-« arile respiratorii succedîndu-se neregulat. Numararea respiratiei. automatismul miscarilor respiratorii este grav tulburat. poarta numele de tiraj. hipertii" idism. hemoragii. Frecventa respiratiei scade HI caz de obstacole în caile resioratorii superioare sau inferi . 307 .Frecventa respiratiei creste în caz de emotii. i nanismul cauta sa compensezeirttcitul de oxigen prin crestei ni frecventei respiratiei. renale). în timpuleforturilor de inspirati e neputînd intra o cantitate suficienta de aerîn plamîni. inspii. ta vederea echilibrarii aces teia. Miscarile [respilatorii îsi pastreaza în stare normala un ritm regulat. e) Ritmul. manifestata prin depresiune în timpul inspira tiei. în cazul existentei unor obstacole mai importante. determinînd o deprimare în regiunile supra-si subclaviculara. epigastrica. dezordonat (vezi Dispneea"). în tumorile mediastinale. în toate aceste cazuri.

.

în cad rul bradipneei deosebim dispneeuinspiratorie si dispneea expiratorie. si dintatulmic. în pozitie sezînd. amplitudinea si ritmicitatea respiratiei. Frecventa respiratiei poate sa scada la 12 10 8 sauchiar si mai putin. constienta. ca : strno-cleido-mastoidianul. Cînd bolnavul nu mai poate îndeplini eforturi de respiratie nimuschii utilizati obis nuit. manifestîndu-se sub forma caraol< ristica a dispneelor. Di s p n e e c u r a r i r e a r i t mu l u i r e s p i r a t o r(bradipnee). ca si modificarile elementare ale miseiirilor respiratorii. Pentru cuacesti muschi sa-si gaseasca un punct de sprijin fix în vederea dilntar ii cutiei toracice. 2. respiratia este superficiala. sarcina etc. amplitudinea micsorata. obiectiv prin miscari respiratorii fortate. a) Dispneea inspiratorie sau braaipneea inspiratorie se caracterizeaza printr-o inspiratie grea. iar inspiratiile devin profunde. bolnavul se va aseza într-o pozitie fortata. cuparticiparea activa a tuturor muschilor accesori. ci se co mbina între ele. Inspiratia este înso . deosebim urmatoarele tipuri de dispnee : 1. pectoralul ma re si mic. sprijinindu-se de ele pentru a putea imobili zaumerii. Ea se întîlneste îucaz de obstacol al cailor respirator ii superioare. care în modnormal nu participa la procesul de re spiratie. Bradipneea poate fi determinata de deranjarea fazei in spiratorii sau a fazei expiratorii a respiratiei. stari toxi-infeotioase. Prin dispnee se întelege respiratie grea.Dispneea. Dupa frecventa. Frecventa respiratiei este maritii. Aceasta forma de dispnee se întâlnesteîn caz de obsta cole în caile respiratorii. în anemii. Setea de aer OH d determinata de excitatia centrului respirator prin sîngele încarcincu bioxid de carb on sau eventual de alte substante straine care circii l o în sînge si reprezinta semnalul de alarma al deficitului de oxigonDin acest motiv. intra în actiune alti muschi. Diferitele modificari ale respiratiei nu apar în gononiizolate. Paralel cu s caderea frecventei creste amplitudinea.. ci si de toate afectiunile care tulbura schimburi Innormale de gaze. procese intraabdominale care ridica baza plamînilor si reducastfel suprafata respi ratorie (meteorism. Dispnee cu accelerarea ritmului respi rator (tahipnee sau polipnee). cu capul si trunchiul aplecate înainl usi cu bratele fixa te în jos. anevoioasa. scalenii. iar. ascita. SubiooM\ ea se manifesta printr-o sete mai mult sau mai putin accentuata < l > aer. în bolile cardiace care tulbura hematoza. dar ritmica. fortata. Se întîlneste în toate cazurile de reducere a suprafetei respiratorii. d ispneea. Pe baza acestui criteriu. care constituie grupa muschilor respiratorii accesori . dintatul mare. vor fi dete rminate nu numai de îmbolnavirile ajmrâtului respirator. nu mita ortopnee.).

precum si în cazdo emzifem pulmonar. 3. zgomotoasa. necesitînd interventia unor muschi expiratori. însamodificarile care car acterizeaza aritmia se manifesta dupa o pe riodicitate ritmica. însotita adesea deun geamat. meningite. b) Dispneea Kiissmaul se caracterizeaza printr-o bradipneefoarte accentuata. ca în astm bronsic sau brons iolita capi lara (spasmul. Acest tip de respiratie mai poate aparea si în caz de paralizie incompleta a muschilor respiratori. respsctiv obstructia bronhiolelor). dupa care urmeaza fara nici o pauza ins piratiaciclului urmator. scurta. devin apoi din ce în ce mai ample. cu o inspiratie profunda si zgomotoasa. Eespiratia Cheyne-Stokes apare în caz de îmbolnaviri însotite de hipertensiune intracraniana ca tumori si hemoragii cerebrale. insuficienta circulatorie. din acest moment începe saucada. fortat a. 309 . Eespiratia pierde ritmul ei normal. Aceasta forma de dispnee a pare în caz de obstacol încilile respiratorii inferioare. atît frecv enta. cîno lipsa de elasticitate a plâmînilor împiedica l'otractia lor fiziologica. urmata de pauza respirat orie si dintr-o expiratiebrusca. urmata de o expiratieUrca. infectii grave. coma diabetica si agonie. creste si frecventa lor pîria la un maxim. constienta. cît si amplitudinea. Miscarile respiratorii sînt la început superficiale. pre cum si în uremie. Se con stata în caz de hipertensiune intracraniana. Ciclurile de respiratie de tip invers se repeta înmod rit mic.tlta de coraaj si tiraj. în sensul prelungirii inspiratiei fata de o expiratie mult scurtata. b) Dispneea expiratoris sau bradipneea expiratorie se caracterizeaza printr-o inspiratie relativ normala. Dispnee cu perturbarea ritmica si perio d i c a a respiratiei. urmata de o pauza lunga si apoi de o expiratie tot asa de lunga ca si inspiratia. penibila. Ciclul res pirator este format dintr-o inspiratielunga si fortata. c) Dispneea Bouchut se caracterizeaza prin inversarea timpuluirespiratiei normal e. care excita centrul respirator si ciclul reîncepe. Frecventa miscarilor respiratorii poate sa scada pîna la 10 8 sausi mai mult. paralel cu cresterea amplitudinii. în arterioscleroza cerebrala. în cursul perioadei de apnee HO acumuleaza în sînge si tesuturi bioxid de carbon. unor perioade de respiratie accelerata întrerupte prin scurte perioade de apne e. pîna ce se instaleaza o perioada de apnee de 5 20 de secun de. Ele se datoresc perturbarilor functionale alecentrilor respiratori.i. Deo sebim mai multe forme de dispnee cu peri urbare ritmica si periodica a respiratiei: a) Dispneea Cheyne-Stokes este formata din succesiunea ciclica .

diafragmul coboara jos. monoxid de carbon. toxl» infectioase (intoxicatie cu alcool. o circulatie insuficienta în plamîni. Dispneea de efort indica saturatia insuficienta a organismului cu oxigen în timpul efortului datorita tulburarii sau încetinirii circii ln> tiei pulmonare. Aceasta poate fi determinata de o îmbolnavire. C î n d r e s p i r a t i a n u i n u l prezinta nici o ritmicitate sau periodicitate constatabila vorbim d» dispnee dezordonata. inspiratia si expiratia pot devenisacadate. 4 . de asemenea. de origine cardi aca. Se întîlneste în bronhopneumonia copiilor. fltflrlcomatoase si în agonie. umorale (insuficienta hepatica si renala. hemoragii cerebrale. din care moti y impune bolnavului o pozitie sezînd. în pozi(. d) Dispneea Biot se caracterizeaza prin miscari respiratorii ritmice. de amplitudine normala. emotii mari. fit a aparatului circulator. musolill . fie a aparatului respirator. fiind determinatade dereglarea grava a centrilor res piratori prin diferite procese intrucraniene (encefalite. Dispneea de decubit apare în pozitia culcat. despartite de intervale inegale. sau stari de încordarenervoasa etc.Dispneea Bouchut este însotita de obicei de bataile aripilor unsului si de cianoza. D i s p n e e a d e z o r d o n a t a . acidoze accentuate) sau uouroreflexe (dureri foarte accentuate. AceuHtftforma de dispnee este d e obicei extrarespiratorie. reprezentînd stadiul preletal. mod ificarile nu se repeta la intervale determinate.).». Toracele întins pe suprafata patului executa miscari mai mici decît în pozitie sezînd. dar despartite de pauze mai lungide 10 30 de secunde. insolatie). tumori. fiind tras de greutatea organ»» lor intraabdominale si astfel plamînii se dilata mai mult. iar afluxul veno» din membrele inferioare spre plamîni este mult usurat. dispneea de decubit si dispncwi* de repaus. Dis pneea Biot se întîlneste în meningite. sau prin procese pleuro-pulmonare sau diafragmatice. fiind determinata de scadeiea accentuata a excitabilitatii centrului respirator. infectii grav«). Miscarile respiratorii au amplitudini diferite. Se vor observa conditiile de producere a dispneei. cari» reduc suprafata respiratorie prin comprimarea parenchimului. presiunea intraabdominala ridica diafragmul »>l comprima si mai mult plamînii. Sub acont* raport deosebim : dispneea de efort.l» de ortopnee. Dispneea de decubit tradea?. Iu decubit dorsal.

respiratori accesorii vor putea destinde în mai mare masura cu tiu toracica. iar sîngele venos din membrele inferioare va stagna. Dispneea de repaus este o dispnee permanenta care apare inclil» siv în pozitia de ortopnee. debara» sînd circulatia de un surplus de sînge. fie unui obstacol în calit . Ea se datoreste.

respiratorii. Ea este întîlnita în astm bronsic. laringita subglotica. ca bioxid de carbon. fie unei insuficientecirculato rii de o gravitate extrema. TENSIUNEA ARTERIALA Presiunea exercitata de sîngele circulant asupra peretilor arteriali constituie tensiunea arteriala. laringita striduloasa etc. Aceasta scadere. pneumonie. de rezistenta întîmpinata de sînge. Dispneea accidentala apare neasteptat. Dispneea paroxistica apare în accese repetate. atît ziua. scaderea accentuata se produce numai în arteriole. în raport cu modul de aparitie si cu orarul dispneei deosebimdispneea paroxistica si dispneea accidentala. crup difteric. ca : bronhopneumonie. care îngreuiaza expiratia aerului din plamîni. Dispneea par oxistica din cursul astmului bronsic se observa mai ales dimineata si se datoreste contractiei spastice a bronhiolelor. aspirinaetc. cea din cursulastmului cardiac si ede mului pulmonar are un orar mai ales nocturn. recunoasterea lor lapatul bolnavului s i interpretarea lor vor ajuta asistenta sa-si îndeplineasca sarcina de supraveghere a bolnavilor. pneumotorax sufocant. Valoarea ei este determinata de forta de contractie a inimii (care asigura propulsarea sîngelui în arborele arterial). datorîndu-se insuficientei acute ventriculare stingi.. corpi straini intralaringieni. astm cardiac si edempulmonar. cît si noaptea. efectulmedicame ntelor ca si aparitia eventuala a unor complicatii în cursulîmbolnavirii de baza. Valoarea tensiunii arteriale fiind determinata în primul rînd deforta de contractie a inimii. precum siîn intox icatii cu anumite substante. rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul sistemului vascular si de viscozitatea sîngelui. fie tulburarii de reglare centrala. Di n acest motiv. Tensiunea arteriala scade în mod progresiv de la centru la periferie. infarct pulmonar. observarea si înregistrarea pefoaia de temperatura a respiratiei bo lnavului constituie o sarcina totasa de importanta ca si masurarea si înregistrare a valorilor temperaturii corporale. pîna la arterele la nivelul carora se obisnuiestecurent sa se det ermine tensiunea arteriala. aparitia sub forma de a'cbese paroxistice sau accidentale vor reflecta evolutia bolii. Aparitia sau disparitiaunei dispnee sau mo dificarea caracterului ei. Cunoasterea diferitelor forme de dispnee. nu este prea însemnata. ea variaza în mod fiziologic în raport . traducînd o tulburareacuta de hematoza în cur sul unor procese patologice acute ale plamînilor sau ale cailor respiratorii.

gratie elasticii n vor cauta sasi revina la calibrul lor anterior sistolei. pentru a împiedica refluxul sîngelui de la periferie spre emiliSe va exercita apoi cu inde xul o presiune crescînda asupra ailm* pîna ce unda pulsatila dispare de sub degetul mediu. valorile celemai joase ale te nsiunii arteriale le vom la sfîrsitul diastolei. au ca rezultat urcarea tensiunii maxime si softilntensiunii minime. endocrine. inima mai pompeaza înca o <M de sînge peste cel existent în vase. Eane indica rezisten ta pe care trobin învinga inima cu ocaziacontractiei ventriculare. Tensiunea arteriala prezinti vnl" cea mai înalta în cursul sistolei. Tehnica masurarii valorilor tensiunii arteriale trebuie «ft l cunoscuta de asistenta.cu fazele revolutiei cardiace. Din acest motiv factorii carw *tîn stare sa modifice calibrul ar terelor (factorii renali. cade în sarcinii Tensiunea arteriala poate fi apreciata dupa tensiunea piilmilcare este în functie de tensiunea arteriala. din care motiv masurarea si înr<<ul»|irea valorilor ei sînt obligator ii. atît pentru stabilirea diagnoBUoiilicît si pentru urmarirea evolutiei bolii. Pentru aceasta se vor iiphdegetele index. umilii endocrini. ne uropsihice etc. ateromatoza depunerea de saruri numTiiliperetii lor etc. în asa fel ca inelarul sa aiba o p<ml| periferica.1 rilortensiunii arteriale.) vor provoca si modificari ale tonalicarteriale. cînd. Presiunea digitala a indexului exercitata i momentul disparitiei undei pulsatile de sub degetul mediu . neurovegetativi etc. exercita o presiune mai mare asupra iu irei. la intervale stabilite de medic. O vasodilatatie generala determina scaderea presiunii ai-(oi Inpe cînd vasoconstri ctia. care piilpim» foarte fin artera. r cursul diastolei o parte a sîngelui din artere trece catro m capilar. Tensiunea arteriala va n\ mai mica valoare în cursul diastolei. cînd forta de contractii» i fiindabsenta. care. rasculare. Astfel tensiunea arteriala va prezenta modificari import u într-o serie de afectiuni cardiace. Aceasta tensiune poarta detensiune sistolica sau m axima. Aceasta presiune poarta numele do |c diastolica sau minima. renale. alaturi de cantitatea i' existenta în arborele vascular. Cu acesta se va. urcarea ei. energieipotentiale din peretii vaselor. Pierderea elasticitatii vaselor prin <hln procese patologice. mediu si inelar de la mîna dreapta pe artera nul iulla nivelul santului pulsului. presiunearezultata din forta de contractie a Elasticitatea si calibrul vaselor determina rezistenta ]» va întîmpina sîngele la periferie. presiunea va fi determinata numai de actii.. înregistrarea acestora în foaia de tem piutura a bolnavului. la care se n în t impul sistolei. avînd un rol hotarîtor as n i . Imintologice. Iul.

determinarea arteriale se face pe calepalpatorie. pîna ce dispar completjln. Aparat ul este format illntr-o manseta pneumatica în comunicare cu o para de cauciuc. pîna ce închide co mplet lumenul arterei. examinatorul palpeaza pulsul radial al bolnailui de la acelasi membru. a tensiunii arteriale se face cu matmetre speciale. Valoarea ei se poate' pe tonometrul legat cu circuitul mansetei. 154).l'ox i ma ti v c u va lo a re a t e n siun ii ar te ri al e d e l a n iv elu l ar te re i Hale. cînd dispare pulsul. denumite tonometre si sfigmomanometre. b olnavu l va fi asezatIn pozitie culcat sau sezînd într-un fotoliu . se va determina în mod indirect forta necesara pentruluinprimarea completa a unei artere. din ce în ce maiuit. în l oc sa se determine direct tensiunea sîngeluiartera. rminarea exacta. Pentru d eterminarea tens iu nii art erial e. Aparatul este prevazut cu o supapa reglabila rt<< la para de cauciuc. se face decomp rimarea rului de manseta. Dupa metoda Riva-Rocci. în practica curenta. Palparea pulsului periferic devine posibilaniiiai dupa reducer ea accentuata a compresiunii exterioare. în vederea acestui scop se comprimatn <» manseta pneumatica legata de un manometru segmentul meml'iilui la nivelul caruia se face determinarea. masurarea tensiunii arteriale se face dupaItoda indirecta. i <-u cealalta mîna. Metoda Riva-Rocci. i. Hi» fixeaza bratul de lînga manometru în extensie si se aplicamanseta.iiinenul mansetei este în legatura cu un manometru cu mercur gi'iulat pîna la 300 mm. dini-«Ht motiv.>tiile arterei d e sub nivelul compresiei. Korotkov a introdus metoda ausculta . stiintifica. M U acest moment. rezemîn du-sibratele. aceastaliivalînd cu tensiu nea maxima. < 'u ajutorul perei de cauciuc se introduce aer în mansetapneumatica. Acest pro cedeu n ecesi ta o ex pe rien ta înd elun gata din p artea^minatorului s i cu toate acestea aprecierea ramîne pui-subiectiva. lisiunea existenta în manseta în acest moment echivaleaza cu pre-| nc. l l Metoda Korotlcov. cu aju torul ventilului.a maxima a sîngelui din artera comprimata. Mista se umfla si comprima în mod circular bratul. Prin introducerea aerului în manseta. acest motiv nu serveste decît pentru o orientare aproximativa. care practic echivalea za cuiitoarea tensiunii din artera. Se decomprima apoip Lat presiunea din manseta. pîna ce a pare prima unda pulsatila. pin metoda palpatorie se obtin valori tensionale putin i ai scazute decît realitatea. Miu iometru l se plaseaza pe noptiera sau pe masuta lîngabolnav. prin care continutul de aer al mansetei pneumatice poate fi evacuat(fig. în momentul cînd trece prima unda pulsatila noteaza valoarea tensionala de pe manometrul cu mercur.

155. . -Aparat Riva-Rocci pentru masurarea tensiunii arteriale. Sfigmotensiofon.l 314 Fig. Ut. Fig.

care indica valorile presiuniiîn greutatea coloanei de apa. conform legiloracustice ale lichidelor. tonurile arteriale reapar. Pe masura ce se continuadecomprimarea. reprezinta valoarea tensiunii diastolice din artera. si lucreaza precis. Unele manometre metalice au cadrane cu gradatii duble : unade culoare rosie. Prin deschiderea supapeimansetei pn eumatice. Presiuneaaratata de manometru. care asigura perceperea mult mai precoce amiscarilor pulsat ile. sîngele de deasupra comprima rii destinde cu fortaperetii arteriali si patrunde în partea distala a arterei. Din acest moment. în momentul cînd se percepe primul ton arterial. Presiunea din manseta. Dupa aplicarea mansetei pe bratul bolnavului. De stindereabrusca a peretilor arteriali prin presiunea sistolica maxima si decompr imarea lor în timpul presiunii diastolice minime da nastere la unton ritmic legat de vibr atiile peretilor arteriali comprimati. într-un suflu. De ace ea. înacest moment. Astfel cunoastem fonosfigmomanometrul si sfigmotensiofonul unde manometrul cu mercur esteînlocuit cu un manometru metali c. intensitatea tonurilor arteriale scade brusc. la anumiteinterv ale. deci pestetensiunea maxima. fara sa necesi te verificariperiodice. reprezinta valoarea tensiunii maxime. Se aplica un steto scop imediat sub margineainferioara a mansetei. Pentru simplificarea masurarii tensiunii arteriale s-au elaboratdiferite aparate usor transportabile. Manomet rele metalice pierd cu timpul din elasticitatea lor. foarte sonore. iar cealalta. pentru ca în scurt timp sa dispara total. înregistrata pe manometru în momentul cîndtonurile arteriale slabesc brus c. Azi se con struiesc astfel de aparate cu sistempeifect închis care pot fi transportate fara s a se scurga mercurul dinrezervor sau din tub. este bine sa fie verificate prin comparatie cu manometrelede mercur. pînace presiunea ei scade imediat sub valoarea presiunii intraarteriale. pîna la disparitia pulsului radial. aceasta se decomprima lent. car e indica valoric presiunea în greutatea coloaneide mercur. Cît tim p presiuneadin manseta este superioara tensiunii sistolice. ton urile devin din ce în ce mai puternice. se pompeaza aerîn lumenul mansetei. progresiv. dar acum sînt mult mai puternice. deci imediat dupa deschiderea lumeixului arterial si trecerea primei unde de sînge. Continuînd d ecomprimarea.torie de înregistrare. chiar vibrante. de culoar e neagra. utilizarea tensiometrelor cu manometru demercur este preferabila. 315 . La noi se ob isnuieste a se exprimavalorile tensionale în greutatea coloanei de mercur. nu se va auzi nici u nfenomen acustic deasupra arterei cercetate. deasupra arterei numerale. pentruca la un moment dat tonul arterial s a se transforme. din care motiv.

Masurarea tensiunii arteriale cu tensiofoiiul. . în interiorul caruia se gaseste fixata o capsula cu pereti metalici. Daca însa lumenul mansetei se separade rezervor si manometru (cu ajutorul unui buton). Tipul acestor aparate este oscilometrul Pachon (fig. foarte subtiri si sensibili la oscilatiile cît de mici pe care le-arexecuta pereti i arteriali si pe care le înregistreaza prin intermediulunui ac indicator. compus dintr-omanseta pneum atica. Manometrul comunica cu un rezervor. carola rîndul ei prin ac ul indicator le va înregistra sub forma de oscilatii. exprimate de acul manometrului Fig. atunc i toate modificarile de valori ale arterei se vor transmite direct la capsula. 157). care arataconstant presiunea din manseta. ramînînd încontact numai cu suprafata interna a capsulei. 156. metalic sub forma unor oscilatii. Aparatele utilizate pentru înregistrarea oscilatiilor arteriale poarta numele de oscilometre. Intensitatea acestor vibratii este în functie de gradul de comprimaresi astfel ten siunile maxima si minima pot fi determinate din observarea sau înscrierea acestor vibratii. Comprimarea progresiva a aiterelor prinmanseta pneumatica provoaca vibratii din partea peretilor arteriali.Metoda oscilometrica. legata de un manometru metalic. Cît timp lumenul mansetei este în legatura cumanometrul prin rezervorul mare. modificarile de presiune determinate de schimbarile de calibru ale arterei se egaleaza prin faptulca schimbarile tens ionale intereseaza atît interiorul cît si exteriorul capsulei si astfel nu se instaleaza nici o diferenta de presiune întnicele doua pa rti ale acesteia.

se lovesc<le marginea superioara a acesteia . pentru ca în timpul diastolei (cînd tensiuneacoloanei de sînge este mai mica). Oscilometrul Pachon. în acest moment. retinute înpropagarea lor spre periferie de compresiunea mansetei. oscilatiile mai mari se mentin mai departe. ceea ce da nastere unei miscarioscilatoare de o amplitudine mai mare decît oscilatiile supramaximale. pîna ce presiunea din manseta scade sub nivelul tensiunii maxime. Prin deschiderea butonului se maso ara cu manometrul tensiunea din manseta echivalenta cu tensiunea din artera.l Tehnica utilizata pentru determinarea tensiunii arteriale cu <>»cilometrul Pachon (fig. Din acest moment. Se aplica manseta pneumatica pe bratul bolnavului si se pompezaIn ea aer pîn a ce se obtine o tensiune superioara celeia presupusa dinartera. numite supramaximale. unda sanguina sistolica dezlipeste peretii arterialicomprimati si patrunde în artera. In acest moment. lumenul arterial sa ramînamai departecomprimat. Valoarea . Se începe decomprimarea mansetei prin deschiderea yentilului. Aceste osc ilatii pot fi puse în evidenta prin închiderea comunicatiei mansetei cu rezervorul ti manometrul (cu ajutorul butonului). gelui în vasul respectiv oprindu-se. 158) este tot cea a decomprimarii progreKive. 157. circulatia sînFig. Undele sanguine. manseta ramînînd în contact directnumai cu lumenul interior a l capsulei. întrucît unda sanguina sistolica dezlipeste peretii arteriali numaipentru timpul sis tolei. artera este complet închisa. ceea ce da nastere la mici oscilatiiuniforme.

! Continuînd decomprimarea mansetei. sub nivelul tensiunii mini n ic. Schema oscilometruhii Pachon. Oscilometrul Eazumov functioneaza cu un'manometru cu alcool si da posibilitatea unor determinari foarte precis.tensiunii din manseta. Amintim oscilometrul Uskov si oscilotonomeU'lll Eeklinghausen. adica cu tensiunea minima. Valo area tensiunii din manseta. Sesizarea precisa a momentului cînd oscilatiile supramaximale se transformai» oscilatiile tensiunii maximale. Eeducînd mai departe presiunea dinmanseta. care echivalea/. artera îsi recapata calibrul ei normal si îndiastola si astfel miscarile peretilor d evinbrusc mai reduse. aplicate unit peste alta subforma tiglelo r de pe acoperis. unda sanguina sistolici destinde peretii arteriali din cetîn ce[ mai mult. Prin deschide reabutonului se va masura presiunea din manseta în acest moment. es te d if i c il a sl cere o experienta îndelungata. în momentul cînd amplitudinea oscilatiilor creste în mod brusc. Aceste oscilati lpoarta n umele de inframinimale. în momentul cînd presiunea din mansetaa devenit egala cu cea din timp ul diastolM.l« latii din ce în ce mai ample.ft cu presiunea intraarteriala din timpuldiastolei. reprezinta valoarea tensiunii arteriale maximo. Fig. vor mai constata prezenta unor oscilatii determinate de expansiunea sistolica obi's nuita a peretilor arteriali. Oscilometrele construite dupa principiul aparatului Pachon Htnt destul de numeroase. precum si a momentului cînd oscilatiile tensiunii diasto li ce se t ra nsf or ma în o sc il a ti i in fram in imal e. reprezinta valoarea tensiunii mi nime. 138. diastolice. care astfel nu voi1 ma i d er an ja v a ri at ii le d e p r e siun e din man se ta a d o ua. în mo mentul cînd amplitudinea oscilatiilor scadobrusc. dînd nastere la oso. . Eezervorul proximal al mansetei amortizeaza oscilatiile supramaximale. Oscilometrele pot fi utilizate si pentru staKlirea permeabilii atii arterelor la extremitati. Din acest motiv se preconizeaza ull lizarea a doua rezervoare de aer în manseta pneumatica. ceea ce se înregistreaza la acul indicator prin scaderea brusca uamplitudinii oscilatiilor.

se utili zeaza oscilometre speciale. Pentru înregistrarea continua a tensiunii arteriale exista aparatespecial construi te (fig. în functie de oscilatiile membranei pe care estel fixat. 159.Pentru masurarea oscilatiilor arteriale de o amplitudine minimala. preluînd oscilati ile membranei determinate de variatiile tensioInale ale lichidului din manseta. carel transmite undele sistolice ale pulsului radial unei membrane deca uciuc. ca de exemplu în starile de hipotensiune controlata. 159). permite scaparea unui jet constantIde aer comp rimat. Pe aceasta membrana este fixata o piesa intermediaracare. Unele dintre acestea înscriu grafic curba Fig. variatiilor tensionale într-o unitate de timp. Alte tipuri de aparate! înscriu sub f orma unei curbe continue tensiunea arteriala medie pe! un kimograf obisnuit. legate de amplificatoare electronice. care pot fi înscrise cu ajutorul unui tambur special pe un kimograf. 319 . care se muleaza perfect pepartea distala a antebratului. Aparat pentru înregistrarea continua « tensiunii arteriale. Manseta es te plina cu lichid. Astfel se creeaza diferente de presiune în interiorul aparatului. Man seta acestor aparate este confectionatal dintr-un material absolut inextensibil.

alteori exista o diferenta peste limita fiziologicaîntre tensiunea masurata la membrele superioare fata de cea do lamembrele inferioare. Alte tipuri de aparate înregistreaza variatiile tensiunii arteriali» pe cale fotografica. . încît artera "m cauza sa fie la înaltimea inimii. decomprimînd numai bratu l în intervalele dintremasuratori. Acestea ln« registreaza tensiunea medie dupa duritatea si amplitudinea pulmilui radial. Aceasta diferenta tens ionala se datoreste unei scaderi a circulatiei arteriale de la nivelul membrului respectiv. Daca aplicarea mansetei se face lax. se va avea grija ca diviziunea O a tubului manometric sa fie la nivelularterei. ceea ce se datoreste reactiei psihice declansata de comprimarea briitului. asemanatoare electrocardiografelor. Din acelasi motiv trebuie evitata si discutarea valorilor ton sionale obtinute. în unele cazuri. asupra careia se faeedeterminarea ten siunii. emotionat sau în timpul unui efort fizic prezintatotdeauna modifi cari tensionale. Manometrul se plaseaza la nivelul arterei. Daca valorile obtinute vor fi diferite. Valorile tensiunii arteriale în primele momente dupa aplicareamansetei sînt uneori m ai crescute decît la masuratorile ulterioare. din acest motiv. Manseta va fi legata strîns de bratul bolnavului. poate fi asezata la distanta de bolnav. masurarea ten«iunii arteriale trebuie sa fie pre cedata totdeauna de linistirea bolnuvului. Tensiometrele electrice înregistratoare functioneaza si la distanl/1. aceasta nu se va modela bine pe suprafata bratului si tensiunea din mansei a nu va reflecta tensiunea arteriala. Aceste aparate. Bolnavul trebuie totdeauna astfel asezat. se va t ine seama decele obtinute la ultima determinare. De ac eea este necesar ca în caz de suspiciune sa repetam nulsurarea (eventual de mai mu lte ori). functioneaza cu o celula fotoelectrieft. Daca se utilizeaza un manometru cu mercur. fara sa scoatem manseta de pebratul bolnavului. înfasurata eii pînza sa exterioara lipsita de elasticitate si fixata bine cu cataramele curelelor exterioare. Uricare ar li aparatul sau metoda utilizata pentru masurarentensiunii arteriale este bine sa se tina seama de anumite reguli praetice elementare pentru a evita unele erori de înregistrare.Exista si aparate care functioneaza fara mansete. în sensul ca partea aparatului care face înscrierea grafica a tensiunii. Din acest. înurma oblitera rii partiale sau totale a rumenului unui vas. valorile tensionale pot fi diferite la cele douamembre superioare . denumit e fototensiometre. Determinarea tensiunii arteriale se va face totdeauna în repaui* Bolnavul obosit.

foarte importanta. urmate de valorile tensionale maxima siftiiiiiima. tensiunea arteriala este în general ceva mai mica (cu T» 10 mmHg) decît la barbati. Valorile obtinute prin metoda auscultatorie la adultul sanatos. vîrsta. Tensiunea arteriala se urca în cursul eforturilor fizice. Diferenta dintre tensiunea sistolica ij i cea diastolica poarta numele de tensiune diferentiala.Iliotiv. tensiunea sistolica variaza între 75 si 90 mmHgîn primii ani ai vietii. La femei. în jit are de repaus fizic si psihic. tio asemenea. daca foaia de temperatura nu are rubrici speciale | >eiitru tensiunea arteriala. cu exceptia peiioadei pubei tatii. Nivelul tensiunii arteriale variaza în raport cu sexul.ilelor caldtuoase tensiun ea arteriala scade. în timpul activitatii. 16 . Valorile tensiunii arteriale se raporteaza la greutatea coloanei Ir mercur din manometru exprimata în milimetri sau centimetri. dupa mese abundente. datorita vasoconstrictiei generalizate. La frig. se vor face masuratori comparative ni de cîte ori se iveste vreo suspiciune în acest sens. | t»recum si cu oi ai ui activitatii fiziologice în cursul zilei. variaza între 115 si 140 mmHg pentru pensiunea maxima si între 75 si 90 mmHg pentru tensiunea minima. tensiunea diastolicâ variaza între 50 si 60 mmHgîn copilarie tensiunea sist olica variaza între 90 si 110 mmHgin copilarie tensiunea diastolica variaza între 60 si 65 mmHgîn pubertate tensiunea sistolica variaza între 100 si 120 mmHgîn pubertate tensiunea diastolica variaza între 65 si 75 mmHgla adulti tensiunea sistolica vari aza între 115 si 140 mmHgla adulti tensiunea diastolica variaza între 75 si 90 mmHgp este 50 de ani tensiunea sistolica ajunge pîna la 150 mmHgpeste 50 de ani tensiune a diasto li ca ajunge pîna la 90 mmHg Cunoasterea raportului dintre tensiunea maxima si minima este. valorile sînt de asemenea mai mici. prezentând oscilatii de 10 20 mmHg. dupa indicatiile medicului. Nivelul tensiunii arteriale variaza si în cursul aceleiasi zile. notarea valorilor se va specifica dupal! i va Eocci cu literele EE. Valorile tensoriale sînt influentate si de temperatura mediului înconjurator. Variatiile zilnice sînt în legatura cu gradul de activitate a organismului si cu temperaturamediului ambiant. tensiunea arteriala creste. de exemplu : EE = 125/80 mmHg. Tens i unea cea mai coborîta se gaseste în timpul somnului. Valorile tensiunii arteriale se înregistreaza în foaia de temperatura a bolnavului în subrubricile rezervate de-a lungul marginii inferioare a foii. Astfel: în primii ani ai vietii. dimpotriva. în camere supraîncalzite sau în cursuly. Oradul de urcare a tensiunii arteriale în aceste stari nu depinde numai IU -C. ridicîndu-se spre seara. precum si în cursul emotiilor. Dimineata.

32 1 .

cît si tensiunea maxima. variatiile tensiunii maxime si minime nu se fac paralel. varsaturi accentuate. al i l/ tensiunea minima. endocardite. afectiuni valvulare stabilizate) a poi în caz de insiuficienta circulatorie periferica. sau constituie o boalflindependenta. în alte cazuri.de intensitatea factorilor cauzali. Mvelul tensiunii arteriale poate sa depaseasca valorile normale inplus. ceea ce determinamodificarea tensi unii diferentiale. ceea ce reclama înregisti :irea sistematica si constiincioasa a tensiunii art eriale. intoxicatia saturnina etc. precum si uneletulburari end ocrine (de exemplu insuficienta glandelor suprarenale). hipercorl icism. . Modificarile (în plu s sau în minus) pot sa intereseze. în caz de reducerea mesei sanguine (hemoragii. cînd vorbi m de hipertensiune. prin scadereatensiunii maxime si cresterea concomitenta a celei minime. boala hip ertensiva. boala Ba sedow. Hipotensiunea arteriala apare o data cu scaderea fortei « l e contractie a inimii (miocardite. dar si aceste modificari relalhmici pot avea o semnificatie patolog ica.). în tulburari endocrine. sau în minus. Hipertensiunea arteriala apare ca un simptom în bolile Arascu lare. Modifi carea divergenta a tensiunii maxime si minime se observa în caz deinsuficienta aor tica. sa u de sens convergent . în aceste cazuri. hipotensiune maxi ma. ci si de gradul de reactivitate norganismulu i. Eliminarea acestor substantese face în solutie apoasa si împreuna cu ele parasesc organismul ijisarurile minerale. transpiratii abundente etc. Variatiile independente ale tensiunii maxime si minime pot avenun sens divergent prin cresterea tensiunii maxime cu scaderea concomitenta a tensiunii minime. care acumulate. precum si o se rie de alte substante de dezasimilatiode care organismul nu mai are nevoie. ten s iunea diferential a ramîne nemodificata. care determina variatii individuale. însa. maxi mum 30 mmHg. Mod ificarea co nvergenta se constata în stenoza mitrala. boala Basedow. ale rinichilor. realizînd tablourile de hipertensiune maxima. anemii accentuate si sclerozavaselo r mari. Variatiile fiziologice ale tensiunii arteriale în cursul zilei nudepasesc 20. în sînge devin toxice pentru organism. hipertensiune minima si hipotensiune minima. prin relaxarea peretilor vasc ulari (ca în vasodilatatia paralitica a bolilor infectioase). DIUREZA Diureza are scopul de a elimina din organism substantele iniitile provenite din metabolismul intermediar protidic. menopauza. diareic. cînd vorbim de I i ipotensiune.

ire a mictiuni lor.1 u rinii es te un c ri te ri u d e a a p rec i a b il an tu l nu t ri tiv . glandele cu secretie interna. diabetul zaharat si insipid etc. cît si calitatea urmii excretate. în alte cazuri.misiunile urinare au loc cu predominanta ziua. Tulburarile de emisiune urinara.In mecanismul de eliminare a produsilor de dezasimilare intervin. de asemenea. ca în colicile renii le. numarul emisiunilor în decurs de 24 de ore este de 5 6 la barbati si 4 5 la femei. inflainatii pelviene. 2. lansata de senzatia de mictiune. urmarirea evolutiei si stal u l irea prognosticului într-o serie de îmbolnaviri. hipertrofia prostateimm alte procese de vecinatate. noaptea emisiunile i i i n d reduse. 3. care însemneaza lipsa secretiei renale. caracterele calitative ale urinii. Tulburarile metabolismului intermediar repercuteaza. ficatul. De aceea. Cantitatea de urina emisa poate fi foarte mica. ca: wlricturi cicatriceale. asistenta va urmari: 1. influentate toate de acti latea sistemului nervos. examenul calitativ si cantitativ . în cazuri patologice pot aparea urmatoarele tulburari 11 c mictiune : a) P o l a k i î i r i a prin care întelegem frecventa anormal de11 i. cu : cistite. b) I s c h u r i a sau retentia de urina. Pentru a putea furniza datele necesare stabilirii diagnosticu l u i si conducerii tratame ntului. a unor procese intravezicale sau de vecinatate. influentînd atît canti-'lea. însa senzatia de mictiune apare foarte frec\ cnt. Vturi de rinichi si tubul digestiv. urmarirea diurezei analiza uriinii constituie o etapa obligatorie a îngrijirii oricarui olnav. afectiuni uterine. Nevoia anormala de a urina se datoreste actiunii iritative asupramucoasei v ezicale. Ba ne va furniza date pretioase în primul rînd asupra starii Miaratului urinar. irea functionala a aparatului circulator. calculi inclavati în uretra. dar în acelasi timp va putea da medicului date pretioase pentru stabilirea diagnosticului. Ea nu trebuie nmfundata cu anuria. prin care se întelege incapacitatea vezi cii urinare de a-si evacua continutul. tulbu rarile d e emis iune urin ara . Ischuriapoate fi d at orita unui o bs taco l în c alea de elimi n are a urin ii. în unele îmbolna-iri. Hiperexcitabilitatea mucoasei vezicale poate sa apara siIn nevrop ati. c antitatea de urina emisa în 24 de ore. în mod normal. asupra diurezei. scleroza renala. Emisiunea urinii este de-. de exemplu în bolile de nutritie. prosI u l ite etc. calculoza vezicala. l''. uretrite acute si cronice. care comprima calea de evacuare aurinii sau unei paralizi . 1. frecventa anormala a emisiunilor de urina ' datoreste unei excretii mai abundente de urina. ' li iar si cîteva picaturi. tuberculoza si neoplasm vezical.

tabes. traum atisme medulare etc. sau eventual . poliomielita. ca în miei i ! c..i a vezicii urinare sau sfincterelor.

Determinarea cantitatii de urina emisa în 24 de ore are un scop dublu : de a cunoaste volumul diurezei si de a efectua unelwdeterminari cal itative din cantitatea totala de urina emisa. dupa interventii chirurgicale intraabdominale . Ea apare în leziuni medulare. valabil pentru toti bolnavii sectiei si nu dupa orarii deosebite. vorbim de disurie. Li* copii se semnaleaza de multe ori în cursul noptii fara nici o bazaorganica. Cînd eliminarea urinii S3 faca cu mare greutatesau este dureroasa. în acest e cazuri vorbim de enureza nocturna. Se obisnuieste a HO începe colectarea urinii dimineata la ora 8 si a se termina în ziuuurmatoare la acee asi ora. Cant itatea de urina ce se evacueaza în cursul nopti ireprezinta cel mult 25% din canti tatea totala de urina evacuatiiîn 24 de ore. aparea în cazurile de insuficienta ventriculara stinga. Daca raportul aratat ss egaleaza sau se inverseaza. Ea se datoreaza faptului ca în cursul zilei inim. Eetentia urinara determina o distensie extrema a vezicii. 2. c) N ic tu ri a pr in ca re se înt eleg e in ve rs ar ea r ap or tu lu i numarului de emisiuni si a cantitatii de urina emisa în timpul zilei siîn timpul noptii. .unei pareze trecatoare în cursul infectiilor grave. în unele infectii si intoxicatii grave. în timp ce în caz de anur ie vezica ramîne goala. analizele biochimic» din urina se vor face din mostre luate din amestecul cantitatii totalo de urina emisa în decurs de 24 de ore. meningite. Da aceea. ca febra tifoida. vorbim de nicturie. precum si în coma. traumatisme medulare. la sfîrsitul accesului de epilepsie. e) I n c o n t i n e n t a u r i n a r a . S e t r a d u c e p r i n e m i s i u n i u r inare involuntare si inconstiente. spina bifida. sfincterul u retral cedeaza si urina începe sa se evacueze picatura cu picatura. nicturia va. edeme ale mucoasei uretrale. Compozitia putind sa se modifice în cursul zilei. d) D i s uri a. în urma presiunii marite din vezica daca nu este un obstacol mecanic. careva bomba si va put ea fi pusa în evidenta prin palpare deasupmsimfizei pubiene. Colectarea urinii trebuie începuta si facuta dupa un orar fix. cadiacestea ar putea da nastere la erori regretabile. hipertrofia de prostata etc.inu a asigura t trecerea prin rinichi a unei cantitati necesare de sîngrpentru a elimina cantita tea corespunzatoare de urina si compensatorexcretia de urina se continua în cursul noptii. encefalite. penibila. septicemii.) sau eventual în pareze vezicale.. în caz de obstacole mecanice cu localizare uretrala (stricturi cicatriceale. Acest fenomen poarta numele de ischurie paradoxala sau incontinenta prin regurgitare. camielit a transversa. Ea apare în cursulinflamatiilor acute ale uretrei.

. Asistenta va educa bolnavul sa urineze numai în urinai si sa nu unce u rina. sirop U. Determinarea can titatii de urina nu se poate face pe. sa seoteze exact si cantitatile de lichide ingerate. se va recolta senit urina emisa între orele 8 si 21 si cea eliminata între orele 21 si ilitnineata urmatoare. Pentru a ne putea da seama de circulatia lichidelor din organism *l e necesar ca. es te bine ca paralel cu determinarea cantitatilor'I c urina emise si de lichide co nsumate sa se faca si graficul evolutieigreutatii corporale. supa. VaseleVor fi tinute to tdeauna la racoare. ceea ce ar împiedica determinarea exacta a ei. cafea. Hasurarea se face cu creion albastru. Notarea se face prin hasui . P entru a împiedica procesele de fermen tatie se vor adauga la urina colectata cîteva cristale de timol (carelin modifica reacti ile chimice). gradate. alaturi de înregistrarea volumului diurezei./. Daca nu avem la dispozitie vase gradate de la fabrica vom putea utiliza orice borcan de 2 4 kg. Eaportul dintre cantitatea de lichide ingerate. 160). curatite riguros si bine acoperite. i prin scaun etc. peiwe-1 vom grada noi pe b aza masuratorilor anterioare cu un creion dermatogiaf.Pentru a se putea orienta asupra raportului dintre cantitatea doma emisa în cursul zilei si cea din cursul noptii. prin cîntarirea zilni ca a bolnavului. la care se vor adauga si lichidele provenite din zarzavaturile si11 netele consumate. distantaafectata pe ordonata foi i de temperatura pentru l grad de tempera 325 .i cantitatea eliminata reflecta bilantul circulatiei apei în organism. sau cu benzi de leucoplast. purtînd numeleliolnavului. urina totala din 24 de ore se valecta separat în trei (eventu al în mai multe) mostre.. fiecare linie orizonInla în plus sau în minus echivalînd cu 100 g. lipite vertical pellicle si pe c are se noteaza cu cerneala nivelurile corespunzatoare Volumelor fixe de urina. n umarul camerei si al patului. Urina emisa de bolnavi în urinale va fi colectata în vase cilindrice. Prin lichide ingerate întelege tot ceea ce a baut bolnavul: apa. Sticlele trebuie etichetate.irea patratelelor corespunzatoare cantitatilor de urina si zilelor respective. cu glt larg. în acest fel. pentru a preveni descompunereaIii inii în timpul colectarii. Cantitatea de urina emisa în 24 de ore se noteaza zilnic pe foaiai le temperatura a bolnavului (fig. pentru a nu eli iua urina în plosca. pentru urmarirea dinamica alorantei fata de hidratii de carbon. Nivelul liniei groasen foii de temperatura corespunde cu 11 de urina. Acest raport fiind influentat si de o serie de alti factori ca : natural'iochimi ca a alimentelor consumate. dupa numa-Imeselor consumate de bolnav. apa pierduta prin perspiratie.a aprecieri i bolnavului.. La diabetici. Bolnavul imobilizat la pat va fi invitat înainte de defecare sa-si goleasca vezica urinara. ceai.

/c Fio. !« .w to f Mie de O3 PATUL tied temperatura Nr.

îi nu recunosc alte cauze se încadreaza în limite fiziologice si nu . d er|>ilepsie si ister ie. poliuria trecatoare apare : în p erioad a d e d ef er ve sc enta a uno r b oli inf ec tio a s e. ' . Aceasta poliurie poartan utnele de p oliurie critica sau criza urinara. hepatita epidemica.iicit echivaleaza cu 500 ml de urina. l 327 . excretiaiu inii poate fi marita la peste 3 000 ml cînd vorbim de poliurie. în perioada de resorbtie a edemelor. » femei ceva mai mica. oricît de mari ar fi. 1. în aceste cazuri. transsudatelor si exsu11 atelor seroase. nu are nici o semnificatie patologica si în realitate se încadreazaprintre poliuriil e fiziologice. In Kchimb poliuria si oliguria pot fi considerate ca senine patologiceun mai dac a se produc în lipsa factorilor fiziologici de marire sau reducere a excretiei. malaria etc. cînd vorbim de oligurie sau poate fi completsuprimata. cantitatea este ceva mai mare. cînd prin încetarea cauzei care a determinat retentiade lichide în organi sm se produce o poliurie. Astfel de variatii. volumul urinii poate iu si în conditii normale între limite foarte mari (500 3 000 ml. Notarea diurezei se face totIciuina dimineata. de c ant ita ti le d e li chid e p ie rd ut e p e ca l e e x t rau rin a r a aspiratii. Dimpoi1 regimul sec. 1. Cantitatea de urina eliminata în 24 de ore este de aproximativ ' O 1.).800 l. La barbati. pe de o parte. accese de ang ina pectorala. retia de urina creste în emotii sau sub influenta frigului.4001. Variatiile patologice ale diurezei. Astfel se poate întîmpla ca o poliurie fiziologica safir de un volum ma i mare de cît o poliurie patologica sau oliguriaf Ixiologica sa fie de un volum ma i mic decît oliguria patologica.200 1. din mo tive extrarenale. iar pe de p a rt e. cînd vorbim de anurie. evaporare. în perioada de compensare a starilor de insuficienta circulaInrie . dupa crize de colici renale. Astfel. în conditii patologice.000 1. Poliui l l l e si oliguriile fiziologice sînt totdeauna trecatoare. caci rinichiul îndeplineste acum o functiepe care mai înainte. Poliuria trecatoare se constata în starile terminale ale perioa delor de oligurie. ca : pneumonia. întrucît volumul urinii este anctie. scaun. de cantitatile de lichide ingerate. Anuria este totdeauna patologica. mictticata sub l 000 ml.»n nici o semnificatie patologica. nu a putut-o îndeplini. poliui'la. prin plamîni). munca fizica însoti ta de transp iratii abund ente l trecator volumul urinii. a) P ol i u r ia s u rv e n i t a î n st a r i p a to lo g i c e p oat e fi t r e ca t o a re NU 11 durabila. pentru a cuprinde atît urina emisa în timpul zilei II si pe cea din timpul noptii.

b) Oii g u r i a. pentru eliminai. în perioada de formare a colectiilor seroase. în aceste cazuri. în caz de arsuri întinse etc. daca are dispozitii în acest sens. diaree accentuate j în cazul hemoragiilor abundente. ea t rebu ie M\ cunoasca cazurile cînd poate sa se astepte la instalarea acestui simptom. cantitatea de urina eliminata poate sa ajunga pîna la 10 30 de litri j în pielite. pielonefrite. cînd excretia marita de urina are un caracter de reflex de apaniroa organismului. Oliguria însoteste în mod trecator toate starile febrile. varsaturi incoercibile. în cazuri de insuficienta circulatorie cu formare de edemo t în colici renale prin reducerea secretiei renale pe cale reflexa . în caz <letraumatisme lo mbare. în perioada acuta a unor boli infectioase (pneumonie. este neces. hepatito etc. în glomerulonefrite acute însotite de edeme. interventii chirurgicale în special asupraaparatului urinar. Ea apare . survenita în starile patologice poate fi determinata de cauze re nale si extrarenale. Asistenta va examina urinu din punct de vedere macroscopic si. cînd poliuria se datoreste uni ircauze hormonale . Caracterele calitative ale urinii. în cazul afectiunilor însotite de deshidratarea organismuluiprin transpiratii abunde nte.). o anurie. de asemenea. în nefro patia gravidica. cînd rinichi ' si-a pierdut capacitatea de concentrare si astfel. 3. ca si oliguria. conform legilor osmotice. produselor de dezasimilatie si a sarurilor minerale în exces. Anuria apare si în starile de soc traumatic si chirurgical. în al doilea caz. sau în caz de an gajarea unui calcul într-unul dinuretere. Di n acest mo tiv. în primul caz. cantitatea urii M poate sa creasca pîna la 5 6 litri în 24 de ore . Modificarile constatate le semnaleazii . Astfel ea poate surveni în caz de glomerulonefrita acuta. tuberculoza renala si uneori în cistito. pe care asistenta trebuio s a o raportez e ime d i at me d i cu lu i. în aceste cazi iri. lipsa de secretie a hormonului antidiuretinhipofizar împiedica resorbtia tubulara a apei. c) An uri a este o stare foarte grava. eliminarea cantitatilor mari de glucoza prin urina necesita. Anuria.Poliuria durabila sau permanenta apare în caz de : Scleroza renala si degenerescenta amiloida.i o mai mare cantitate de solvent. Insuficienta circulatorie în stare decompensata poate determina. va determina si densitatea ei. anuria se produce pe cal e reflexa. poate avea cauze renale si extrarenale. în nef roze toxice. o mare cantitatiide apa. în diabetul zaharat si insipid. în aceste cazuri.

ca în eforturi muscular eaccen-mute). culoarea urmii devine bruna-închia si. ina emisa este complet incolora ca si apa. componenti normali ai urinii în cantitati exairate. spre exemplu uterina (menstruatie. care va avea o culoare mai închisa. t r a n s p a r e n t . asemanatoare cu o spalatura de carne. Culoarea urinii se modifica în cazurile cînd se elimina prin eaflibstante colorante. iar bromoformul în verde. Asistenta are sarcina ca ori de cîte ori administreaza bolnavilor iiHttel de medicamente. Concentratia urinii normale în substante colorante depinde si dejimul dietetic. emisiune. Pingele coloreaza urina în rosu-deschis. i'osu-caramiziu. Numeroase medicamente schimba culoarta urinii: antipirinaroloreaza urina în galben -intens.iloare mai deschisa.Idicului sau le pastreaza pîn a la vizita. iincer uterin et c. pe cîndîgimul ve g et ar ia n. în poliurie. Astfel. l>uca se ridica banuiala prezentei sîngelui în urina. se va cercetajluca nu are o al ta provenienta. nefrite etc. folia Uxae ursi. în diabetul z aharat si insipid sau în cazuri de sclerozarenala. ca re det ermi n a si reactia urinii . rosu-închis sau rosu-brun.iisa. De multe ori urina sanguinolenta|H(. Un regim bogatcarne acidifica urina. p entru a nu fi îngrijorati. fiindca se poate întîmpla ca ea sa-si schimbe culoareaIlupa un anumit timp sau din c laia sa devina tulbure. A s p e c t u l u r i n i i n o rm al e e s t e cl a r l a e m i s i u n e . ca febra. rosie-verzuie. piramidonul în roz. urina este închisa. foca ce este mai semnificativ si spuma urinii prezinta aceeasi culoare. sa atraga atentia efectului lor asupra culoriiin inii.)-Este important ca urina sa fie vazuta imediatin. galbena-bruna sau rosie-bruna. acidul salicilic în cafeniuIrosu sau b ru n-negru. înstarile oligurie.O tulbure . rosu-galben. d imp o t r iv a. Pent ru a putea descrieIna în mod sistema tic. cu cît urina va fi mai diluata. precum si atunci cînd apar în urina substante colorate anorJmle. chinina. în caz de ictere. (dar si în staril e fiziologice cupier-i-re mare de apa pe cale extrarenala. ea poate deveni tulbure si în mod normal se formeaza 329 . asistenta trebuie sa cunoasca caractereleJitative ale urinii emise : Culoarea. Urina normala are o culoare galbena-deschis. Dimpotriva. tri 'jmflavina în galben aprins. alba stru l de metilen în albastru-verd e. Ea poatevarieze în limite n ormale. Culoarea urinii depinde de continutul ei în substanteflorante. cu atît va fi maiJ«cbisa la culoare si invers. culoarea urinii este foartedes-. lupa cantitatea pe care o contine. de la galben-deschis ca paiul pîna lalin-închis. lupa un timp. în cazuri patologice. Astfel. alca lin iz eaza u rin a s i va av ea o.

caci pri n racire sarurile minerale aflate în stare dizolval. fiind determinat de puroi. aceasta putind deveni chiar alcalinii. în urma careia fosfatii calcioi. Urina în stare normala are o reactie acida. prin procesul fermentatiei alca line. ca diabetul zaharat. în primul caz. asistenta . Din acest motiv.ilprecipitarea sarurilor. Numeroase substante alimentare împrumuta urinii mirosul lor caracteristic. în cazuri patologice. devine alcalina. Urina nu pastreaza acest miros decit. în acest. Daca urina este tinuta la rece. Eeactia uri nei depinde în primul rînd de regimul alimentai1 . în contact mai îndelungat cu aerul si a fermentatiei amoniaca le. în caz de fermentatie alcalina intravezicala a urinii. urina devenindtulbure si fetida. Reactia. urina poate prezenta un miros particular aromatic. aspectul tulbure al urinii poate fi datoriisarurilor mineral e. Eeactia hiperacida si alcalina favorizeaza precipitarea substantelor dizolvate în urina si formarea calculilor în caile urinare.»» cazuri se produce în vezica o fermentatie alcalina.ilprecipita si astfel densitat ea se schimba. Aceasta este bine sa fie determinata imediat dupilemisiune. ea capata un miros amoniacal. Nubecula se asaza repede pe fundul vasului. datoritiiacetonei. care favorizea/. care rezulta din coagularea mucinei spalate de urina din caile uri nare. dar uneori si la temperatura camerei. denumit nubeculil. pe cînd regimul vegi» tarian scade aciditatea urinii. devine tulbure prin precipitarea sarurilor minerale pe care li» contine. Caderea lorpe fundul vasului în care urineaza bolnavul atrage atentia prin zgomotul produs. în stare proaspata. avînd pH-ulSub 6. puroiului sau microbilor. de fructe coapte sau de cloroform. Dupa enisiune.5. Acizii volatili aromatici din urina îi confera un mu'un asemanator cu cel al bulionului. miros urinos. Urina poate fi tulbur»» de la emisiune sau poate sa se tulbure numai dupa un timp de Iuemisiune. mucozitati si saruri minerale cârtiau precipitat în interiorul vezicii înca înai nte de eliminare . Eegimul bogat în carne acidifica si mai mult. amoniaco-magnezieni si carbonatii terosi se precipita. dupa eliminare.mai întîi un nor asemanator fumului de tigara. care antreneaza si celulele epiteliale din aceste cai si mucusiil organelor genitale. în unele cazuri se pot elimina cu urina mici calculi. Densitatea. ea prezintamirosul amoniaca l imediat dupa evacuare. învarsaturi abundente s i de lunga durata. Mirosul. Urina. aspectul se datoreste unei pielite sau cistilncronice. inanitie. în starile însotite de acidoza.

precum si tulburarile aparute în legatura cu actul defecatiei. urina va avea în permanenta densitatea scazuta. urina este de culoare deschisa si cu h-nsitate mica. un cilindru gradat de 70 100 cm3. densitatea urinii este de l 015 1 020. SCAUNUL Urmarirea tranzitului intestinal si examinarea sistematica a Ncaunelor au o deosebita importanta pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei unui numar însemnat de îmbolnaviri ale tubului digestiv si glandelor anexe. La ingerarea deiirtitati mari de lichide sau de apa.tea urinii este foarte ridicata. culoarea si densitatea urinii se gasesc în strînsa interdependenta. o tavita renala pentru aruncarea Serialelor folo site. în bolile renale cronice. Raportata la densitatea apei. în caz de regim sec. densitatea urinii poate prezentaniatii mari si în împrejurari fiziologice. v. în caz depoliurie. h î r t i e d e f i l t r u p e n t r u a s p i r a r e a imei de la suprafata urinii. aceastatare poarta nume le de hipostenurie. Eecoltarea mostrelor de urina pentru determinari biochimice siiiacteriologice a fost descrisa în capitolul Pregatirea si asistarea «xaminarilor clinice si de laborator". Obisnuit. Variatia mare a cantitatii si densitatii urinii în con l itii fiziologice este semnul sigur al functionarii normale arinichilor. în cazul ca bolnavii pre 331 . De aceea. Examinarea curenta a scaunului se face fara pregatirea bolnav ului. Indiferent de boala cu care a fost internat. urina este de culoare închisa si cu iknsitate mare. vata hidrofila pentru r ge re a u r o d e ns im e t r u l u i . Densitatea urinii se ridica în caz de febra din cauza eliminarii ubstantelor de dezasimilare rezultate din arderile mai intense. cu toata poliuria si culoarea deschisa. densitatea ei i'oate urca pîna la l 030 1 040. vorbim de izostenurie. 398). Instrumentarul si materialele necesare pentru determinarea Lsitatii trebuie sa lie totdeauna pregatite pe o tavita : urodensitrul. rinichiul pierzînd capacitatea de coni cntrare. bogat în saruri. I. Densitatea urinii este în functie de cantitatea substantelor dizoli te. densitatea urinii poate sa scadai l 001 1 002. în caz de oligurie. în < uz de diabet zaharat. modificarile lui patologice. Cantitatea. Daca urina cu densitate sca.' lUta se mentine în permanenta la acelasi nivel. densi-i a. asistenta trebuie sacunoasca cara cterele scaunului normal. la un regim ali"^ ntar mixt.f sa cunoasca determinarea densitatii urinii (vezi voi. sora sau asistentavor examina primele scaune ale bolnavului..

.

urmarirea scaunelor se va face în mod sistematic.zinta tulbu rari subiective si obie ctive în sfera aparatului digestiisi a glandel or anexe. în acest caz vorbim deconstipatie. lipsa scaunului nu poate fi motivai ivprin lipsa' s au alimentatia insuficienta a bolnavului. culoarea. în conditii patologice evacuarile pot varia înfunctie de viteza tranzitului intest inal. hepatita epidemica. fara eforturi. dupa ce bolnavul a urinat într-un alt vas. Din acest motiv. Plosca se acoporiVbine si se pastreaza într-o boxa anexata grupului sanitar. bolnavii au l 2 scauneîn decurs de 24 de ore . iar cele care semnaleaza o complicatii» care necesita interventie medicala de urgenta (de exemplu meleniVcu sînge proaspat ) se vor raporta imediat medicului. din celule descaumate de JH< suprafata tubului digestiv si din glandele digestive. Pentru ausura o examinare mai completa. Scaunul este alcatuit din reziduuri Ioramase în urma diges tiei alimentelor. vor fi pastrate pentru vizita. Emisiunea se face usor. Scaunul normal este de culoare bruna. scaunul poatnfi aruncat. scaunu l va fi dezinfectat timp de 2 or»». Dupa vizita (daca nu s-a dispus altfel). din produsei»' de excretie ale tubului digestiv si ale glandelor anexe si contine unnu mar foar te mare de micro bi. Omul sanatos are zilnic un singur scaun. tinînd sea ma de frecventa.. Scaunul pastrat pentru vizita va fi recoltat într-un bazinet (pionca) curat. în caz de op rire a tranzitulu i. bolnavu l nu are de locscaun si se instaleaza starea nu mita ileus. asistenta se poate folosi de o bugheta de sticla. Tranzitul accelerat provoaca scaune frecvente. Datele în legatura cu tranzitul intestinal se vor strînge în moi lsistematic. în ca zul bolilor infectioase cu transmitere digestiva. cu miros caraeteristic de p utrefactie. semilichide sau lichide. poliomielita etc. în conditii normale. în acest caz vorbim de diaree. exagerarea secretiei . dizenterie. Scaunele. Tran zitul întîrziat face ca evacuarile de scaun sa fie mai rare (de exemplu o data la 3 4 zile). precum si de gradul de digestie a alimentelor con sumati' Frecventa scaunelor. m irosul. De multe ori apar numeroaw»' resturi alimentare nedigerate. de consistentiiscazuta. Alimen tele sîn t în cea mai marc parte digerate complet si resorbite în intestinul subtire si numai »» cantitate redusa apare în materiile fecale sub forma de reziduuri nedigerate. cantitntea. Diareea este caracterizata prin scaune frecvente. care prezinta modificari patologice sau sînt suspect»'. consistenta. dacftspitalul nu are tanc septic. de eventualele substantestraine care s-ar fi putut amesteca cu scaunul s au s-ar gasi pe suprufata lui. forma. Diareea este determinata de trei factori : exagerarea peristaltismului intestinal. ca ifebra tifoida. orarul emisiunilor. f ara gaze. pastoa se.

Ileusul poate avea cauze functionale. care este determina t de cauze mecanice. tulburari în evacuarea sig-nioidiana sau poate fi simptomatica în afectiuni pelvine. . l i -volum redus. în caz de ii/. Alteori exista numai tulburari în evacuarea gazelor din intestin. datoritaabsorbtiei lor i nsuficiente.e nervoase. este dimineata dupa sculare. Orarul de evacuare. mecanice (ste-noise intestinale. Pentru a nu comite greseli. strangulatii etc. d ar poate sa creasca la 20 30. producerii în cantitati exagerate în urmaunei alimentatii bogate în celul oza. la aceeasi ora a zilei. Orarul scaunelor. unul la 2 4 zile. Pierderea orarului obisnuit al evacuarii are mai totdeauna un caracter pur functional si are la baza lipsa de educatie a senzatiei de defecare. esofagiene. sau în urma aerofagiei.estei lini i reprezinta prin conventie aspectul scaunului evacuat(o vezi mai jos). Numarul scaunelor va fi notat de asistenta pe foaia de tempera-t ura a bolnavului în rubrica zilei respective. Eaii pare în caz de enterite. Adunareado cantitati mari de gaze în intestine produce fenomenul denumitmeteorism. ciroza incipienta. fara resturi alimentare digerabile. Constipatia poate M visa cauze functionale (accidentale sau habituale). si anume : paralizia musculaturii peretilor intestinali. (lazele pot sa se acumuleze în cantitati mari în intestine. eliminarea lor mai frecventa reprezinta flatulenta. ea va trage cîte o linie imediat dupa fiecare scaun. i ui si mai rar. în ambele cazur i vorbim de ileus dinamic. obstructii intestinale. sau spasmul peretilor intestinali.t-nterie. Necesitatea evacuarii Hraunelor este semnalata prin senzatia de defecare. colite. care dupaun timp duce la constipatie habituala. Ileusul este caracterizat prin suprimarea completa a eliminarii i <'silelor si a gazelor. Acesti factori pot fi declansati de y.). cancer al colonului etc. precum si înstari 11 c cons tipatie. inflamatoare sau de un continut intestinal cu efect itan t (mecanic sau chimic) asu pra perist altismu lui si se creti ei stinale. câteodata chiar un ritm regulat. Pozitianc. la majoritateapersoane lor. tulburari endocrine. gastro-'niestinale. Numarul scaunelor în diaree poate sa fie de 3 6 zilnic în cazenterite. Constipatia este caracterizata prin scaune rare. spre deosebire deIleusul mecanic."Htinale si scaderea resorbtiei. cînd peristaltismul este ubolit. Eliminarea scaunului în conditii normale se fiice ritmic. iar în cazuri extreme pîna la 80 100. Fecalele sînt de consistenta lll obisnuita. dar la intervale mainuri decît cel e fiziologice. ca ocluzii. încît se imobilizeaza sub forma unor tuburirigide. cînd contractiile intestinelor «int atît de puternice. enterocolite.

Consistenta. se va prezentaca o masa fecaloida abundenta în caz de constipatie atona. Scaunul poate avea forma unor bile conglomerate multilobate. în aceste cazuri. ale colonului.Cantitatea. . dimpotriva. prin stagnarea continutului intestinalla nivelul colonului. în conditiile unei alimen tatii normale. cîteodata numai 10 15 g. Acest scaun îl întîlnim în primul rînd în cazde enterocolite acute si cronice sau în febra tifoida si poate avea oconsistenta lichida. precum si îndiareele gastrogene de natura aclorhidrica. Scaunul are aspectul excrementelor de capra (bile dure. în caz de diaree datorita tranzitului intestinal rapid cârtiîmpiedica concentrarea lui în ultimele portiuni ale colonului. în conditii patologice. scaune reduse caracteristice. Consistenta scaunului poatefi neomogena. scaunele au o forma cilindrica. el poate avea aspectul de balega de vaca în caz de colite. ca de exemplu în cancerul rectal. precumsi hipersecretiei intestinale si reduce rii absorbtiei consistenta scaunului va fi scazuta. scaunele se concentreaza si devin tari. dur. Dimpotriva. în speci al dupa purgative saline. dar însotit*» de tenesme si dureri abdominale. de marimea maslinelor) în constipatia spastica. cînd traver seaza regiunea ano-rectala. de lungime variabila. Ea este determinata de cantitatea si calitatea alimentelor consumati^ de gradul lor de digestie. Cantitatea materiilor fecale nu este constanta. în constipatio. în caz de constipatie. forma filiforma a scaunului va aven. în caz de dizenterie se eliminfl. de intensitatea proceselor de absorbtie». datorita presiunii reciproce ascibalelor. scaunul poate sa ia o forma de panglica sau de creion. dilatatia si alungirea anormala a colonului). Dup a o evacuare de scaun solid. în caz dospasme ale regi unii ano-rectale. Aceasta forma oprimesc la nivelul ultimei portiuni a tubului digestiv. Cantitatea scaunului este mult marita în afectiunile pancreasului. caracteristica a scaunului va avea un caracter permanent. precum si de viteza tranzitului intestinal. daca portiunea ano-rectala a tubului digestiv este strîmtata. omogena. Consistenta scaunului normal este pastoasa. Cantitatea scaunului poate sa ajunga pîna la cîteva kilograme în cazul unor anomalii de dezvoltare a colonului (dolico-megacolon. numai un caracter trecator. poate sa urmezo o cantitate de scaun semilichid sau lichid (falsa diaree). consistente. în caz ca a stagnat mult timp în rect. Forma. cu un diametru de 3 5 cm. o pers oana sanatoasa ev acu eaza zilnic 150 200 yde materii fecale. în conditii fiziologice. forma. apoasa. putind lua aspectul unor coproliti. cantitatea materiilor fecale este redusa.

brun-închis. Begimul nat da scaunelor o culoare bruna-închis. Scaunul va fi hipercolorat. Acest miros este foarte variabil si în conditii fiziologice. Culoarea. calomelul în verde. în conditii patologice. în acest caz scaunul va fi de culoare verde (foarte des întîl-nl! lacopii). în caz de co nstipatie. denota o hemoragie în portiunea superioara a tubului digestiv. Culoarea normala a scaunelor este bruna. Asistenta trebuie sa le cunoasca. Alimentele preparate din. derivat al bilirubinei. Aceeasi culoare areW'iiunul daca contine o mare c antitate de grasimi nedigerate. în lipsa pigmentilorbiliari. ro. Numeroase medicamente confera scaunelor o culoare caracteristica. carbunele în neg ru-mat. chiar galbena.su. lipsit de luciu(ceea ce îl deosebeste de melena). Begimul lactat 1 " sa apara scaune de culoare mai deschisa. sau este format numai din sînge. iarrele. scaunele dure au un miros mai putin pronunta t. hemoragia provine din portiunea inferioara a tubului digestiv. Intensitatea ÎMI lorii este în functie si de felul alimentelor consumate. Daca scaunul este amestecat sau acoperit cu sînge proaspat. asa c um se întâlneste în icterul mecanic. în diaree cu tranzit foarte accelerat cînd se evacueaza rapid continutul intestinului subtire. Aceasta fuioare este data de stercobilina. ca argila. moale si lucios. bariulIu alb. pentru a nu da interpretarigresite unor modifi cari lipsite de substrat patologic. prin concentrarea scaunului. luînd aceasta culoare neagra. bilirubina neavînd timp sa mreduca din cauza tranzitului accelerat.i" Nu se poate vorbi de forma scaunului în cazul evacuarilor lichide(enterocolite acu te. pur oi sau sînge (dizenterie). Scaunul de culoare neagra ca pacura. Sîngele ajuns1n lumenul tubu lui digestiv este transformat de sucurile digestive. legumele verzi în verde. fara ca acesta sa fie trecut prin procesele de fer 335 . Astfel. f ierul în negru-verzui. Scaun ul va avea o M l oare galbena-aurie în caz de diaree. Mirosul materiilor fecale este determinat de substantele rezultate din procesele de fermentatie si de putrefactie din intestinul gros. I'enetrabilitatea mirosului este în functie si de consistenta scaunului. ciocolata. Mirosul. Scaunul va fi de culoare albicioasa. iM'csta va lua o culoare mai închisa. Astfel bismutulcoloreaza materiile fecale în b run-negru. afinele dau scau nelor culoarea lor caracteristica. culoarea scaunelor va fi determinata pri mul rînd de vit eza tran zitu lui intestin al.ela nivelul intes tinului gros (sau eventual dupa evacuarea scaunului) . Bilirubina poate sa se oxide/. febra tifoida) sau daca scaunul este format dinMilei cantitati de mucus. ca deexemplu în pancreatitele cronice.e coloreaza mate riile fecale în negru. în caz de icter hemolitic.

în lipsa sucurilor respective tesutul muscular nu poate fidigerat (creatoree).. se datoreste prezentei unei can titati de grasimi nedigerate. mirosul rînced. Lasat cîtva timpîn vas. cartofi porumb etc. continutul intestinal din timpul vietiifetale reprezentînd produsul secretiilo r glandelor intestinale ameste cate cu bila si celule descuamate. Cazurile acestea vor fi raportate imediat medicului. precum si în caz de dizenterie. ca : mucus. Scaunul poate contine grasimi nedigerate (steatoree). In primele 2 3 zile dupa nastere. în lambliaza sau în holera. pseudomembranoase. în specialatunci cînd tranzitul intestinal este foarte acc elerat si timpul parcursde alimente în tubul digestiv nu a fost suficient pentru a le digera. Scaunul poate contine resturi de alimente nedigerate. miro sul putred. scaunele sînt foarte fetide în caz d<< cancer al colonului si rectului. datorit a achiliei gastrice sau pancreatiteicronice. în scaun maipot sa apara fragmente de morc ovi. Scaune eu aspect deosebit si cu continut de elemente anormale. Foarte frecvent. . puroi. Scaunul poate contine elemente patologice.mentatie si putrefactie ale intestinului gros prezinta aproape nici un miros. se desparte în doua straturi: cel inferior. în caz de colite ulceroase. Acestia pot fi amestecati în scaun. ea apareîn caz de digestie s au absorbtie insuficienta a grasimilor. lichid. o data cu materiile fecale se evacueaza si para zitii intestinali. Daca scaunul a fostaruncat de persoane necompetente si se ridica suspiciunea parazitozei. La copilul mic scaunele se pastreaza tnpreuna cu scutecele. pen tru a fi prezentate la vizita. în caz de cancerrectal sau intes tinal. foarte patrunzator. sau cu supa de linte. Astfelpot sa apara resturi de tesut muscular nedigerat sub forma de micibastoane de culoare bruna. sau eliminati inde pendent. caci se pot rupe usor. grunjos si cel superior. nu vor fitrasi afara nicioda ta mecanic. semanînd cu zeama de pepene. Scaunul poate avea aspectul zemii de orez în unele intoxicatii. copilul elimina un scaunverde-brun-închis (meconiu l). sînge. Parazitii evacuat ivor fi pastrati si prezent ati cu ocazia vizitei. care se evacueaza partial. materiile fecale nu Mirosul acid se constata în caz de fermentatii exagerate. în caz de putrefactie exagerata la nivelul colonului. Para zitii de dimensiuni mai lungi. Scaunul poate avea un aspect caracteristic în caz de febra tifoida. asistenta va recolta timp de 3 4 zile probele de scaun de Libolnav si le va trimit e la laborator pentru cautaiea oualor de paraziti.

Scaun muco-purulent. nu va fi interpretata caun fenomen patolo gic. de consistenta. culoarea vireazaapre verzui sau ch iar verde. care apare întro masa lichida sub forma de gramezi vîscoase. Cresterea numarului scaunelor la peste 3 4 în 24 de ore. de volum maimare. de consistenta mairrescuta. prin oxidarea bilirubinei. doar 1 2 pe zi. cu particule solide. formate dintr-o substanta filanta. Reactia lor esteintens acida. Se caracterizeaza prin eliminarea de puroiîn cantitati variab ile. cînd se reduce la 2 3. scaunele iau. cu mici grunji albi sau galbui. care se a seaza în gramezi izolate. Se caracterizeaza printr-un continut bogat înmucus. sau sub forma de placi. Caracterele patologice ale scaunului sugaruluislut determinate de modificar ile de cantitate. iar evacuarile se reduc la 1 2 în 24 de ore.Aspectul si culoarea scaunului la sugari sînt în functie de felulalimentatiei. tradînd existen ta unor procese fermentative în intestin. cumult mucus. Mirosul scaunelor muco-purulente este foartefetid. Mi rosulfl&te usor acru. omogene. usor legate.1 culoare închisa. A spectul este acela alunei paste moi. Mucusul se prezintaHUb forma de filamente si fl ocoane. Dupa aceste criterii se deosebesc : Scaune mueo-grunjoase. gelatinoasa. Numarul ev acuarilor este mai mic. incolora. Daca sugarul este alimentat pe cale artific iala. în contact cu aerul. Numarul evacuarilor este de 5 10 în 24 de ore. Numarul scaunelor este de 3 4 peBl pîna în a 6-a luna. Dupa adaugarea de faina la alimentatia sugarului. daca* copilul creste în greutate în ritm normal. de culoare si de compozitie. Numarul evacuariloreste de obicei d e peste 10 în 24 de ore. Uneori sînt formate dintr-un lichid aproape transparentsau galbui. omogene. ueomogena. Mirosul si reactia variaza dupa felulalimentatiei (naturala sau artific iala). ca re le da un luciu caracteristic. 18 . Acesta apare sub forma de insule galbene-verzui printre mucozitati. galbui. bruna. Sugar ul alimentat la sin are scaunul colorat în galbeninii'iu. cenusii. Alteori au consistenta pireului. daca copilul a fost alimen tat la sîn si adesea alcalina. Mirosulscaunului este fad. Uneori contin grunji si filamente de mucus. galbena sau verde. baza lor o constituieînsa apa. reactia acida. Consistenta acestora este semilichida. iar reactia alc alina sau neutra. Caracterul principal al scauuului este prezenta unor grunji de forma neregulata. putind ajunge pîna la 30 pe zi. scaunul va fi de culoare galbena-deschis. 22 -c. daca alimentatia s-a facut cu lapte de vaca. Au o coloratie galbena-verzuie. de culoare galbena-brunabogate în mucus. iar react ia alcalina. în care se gasesc mici f locoane albicioase. Scaune mucoase. Scaune lichide si semilichiâe sînt emise în jet si au un caracterspumos. albi sau galben -verzui.

ca în meningite. tumori.lfi fost digerate. Se obisnuieste ca scau nul normal sa fie notat sub forni. toxino . ci si din restul organelor intraabdominale (intestin. abcese cerebrale etc. valul palatin etc. Ingestia unor medicamente si alimente colorate produce aceleasimodificari de cul oare ale scaunului la copil ca si la adult. daca aceste dureri auîncetat sau nu dupa evacuarea scaunului. sau din faringe. asistenta nu va mai f ace adnotarile înfoaia de temperatura a bolnavului. Tinînd seama de importanta mai mare a sîngelui. urmat de semnul conventional respectiv. Mucusul se no teaza prin semnulx. apendice. sau prin excitare chimica pe cale sanguina cu diferite substante excitante pentru el ca : eter. din adnotarile facute în foaia dutemperatura a bolna vului trebuie sa rezulte si unele caractere aloscaunului. ci pe o hîrtie separata. introdu cînd în foaie numai numarul total de scaune. puroiul prin p. de exemplu 16 . ipeca. uree.). Se va raporta medicului daca scaunele au fost precedate sauînsotite de dureri abdo minale sau tenesme. Centrul bulbar primeste excitatii nu numai din peretii gastrici. adica 16 scaune apoase. iar scaunuldiareic. VARSATURILE Prin varsaturi întelegem evacuarea prin gura a continutului stomacului. cînd scaunul estoformat numai din sînge si mucus. iar sîngele cu s. El mai poate fiinfluentat direct prin cresterea presiunii intracraniene. peritoneu. pîna la hemoragii masive. hemoragii cerebrale. Daca numarul scaunelor evacuateîntr-o zi este foarte mare. scaunul moale printr-o linie oblica. Unelo alimente preparate în mod nepotrivit pot aparea în scaun fara s. Varsatura constituie un simptom foarte importantcare însoteste nu numa i îmbolnavirile aparatului digestiv.iunei linii verticale. reprezentînd în mod obsnuit o modalitate de aparare fata de un continut stomacal daunator organismului. Alaturi de numarul scaunelor. iar mai departe caracteruldurerilor care au însotit evacuarea scaunelor etc. cloroform. encefalite. printr-o linie orizontala..Scaun muco-sanguinolent. pentru a atrage mai bine atentia medicului. morfina. aceastadin urma se no teaza cu creion rosu. Contine sînge în cantitati variabilede la striuri fine si p ete. Scaunul grunjos observat lacopii va fi notat prin litera z . ci si oserie de alte afectiuni. apos. Voma este un act reflex cu centrul în bulbul rahidian. în masa de mucus se pot amestecagrunji de materii fecale. uter etc.

varsaturile vor fi pastrate în vederea examinarii lor chimice si bacteriologice. în dreptul rubricii rezervata pentruroKt scop. pentru a. atunci ni si în cazul scaunelor notarea va fi facuta pe o hîrtie separata. trebuie captate într-un vas separat. iar continutul stomacului ajunge sub presiune la> rdia. MI ce-i da posibilitatea sa urmareasca frecventa. Varsaturile prezinta demulte ori o oarec are periodicitate. Orarul varsaturilor se raporteaza la alimentatie. continutul gastric trece în esofag. Dinucest punct de vede re distingem : a) Varsaturi matinale. pentru a-1uita medicului la vizita. în acest >ment limba este trasa în jos.) în aceste din ia cazuri. Varsaturile sînt observate în majoritatea cazurilor de asistenta. simptonle premergatoare. înmomentul vomei. apoi în faringe. în urma presiunii intrastoic. Daea varsaturile sînt prea dese. în stenoza pilorica varsaturile se produc dupa mese. în graviditate si tabes. care în acest moment se deschide. Din acest motiv nu este admis sa se arunce ri-Hte continutul evacuat apa. determinîndu-se ulteriorniiiititatea totala întrun cilindru gradat. Orarul. Ea va nota varsaturile pe foaia temperatura prin mici cercuri. Daca voma nu s-a putut' apta se va pastra pentru vizita toata lenjeria murdarita. cantitatea. Frecventa. Vars aturile sînt ocazionale în cazul intoxicatiilor alimentare sau în bolile infectioase acute. continutul si substanteleraine cuprinse în mas a evacuata. Prin asocierea excitantului neconditionat care a provocat voma unexcitant indife rent. mirosul. dimineata pe stomacul gol. rilorul se închide. Apar la alcoolici iji la gravide. . Fiecare varsatura este notata de asistenta pe foaia In temperatura cu un cerc. încadrat în simptomatologia îmbolnavirilor res tvve. mai ales daca se ridica banuiala unei intoxicatii. difterie. Iar pe foaie se va însemna numarul total.(în scarlatina. de fiecare data varsatuiilc. r continutul stomacului este evacuat pe gura. vata sau alte substante. orarul lor. nazo-faringele si laringele se închid. varsaturile pot filucoercibile. Daca diagnosticul etiologic al vomei nu a fost stabilit. ci reprezinta un omen patologic. Daca bolnavul varsa de mai multe ori. muschiiinlominali si diafragmul se contracta simultan. musculatura p eretilor stomacali. în acel asi timp. iar continutul stomacal evacuat îl va pastra. u-l denatura si a îngreuna interpretarea. varsatura nu este un reflex de aparare. ale. varsaturile pot deveni reflexe conditionate. pneumonie etc.. Astfel.

Simptomele premergatoare varsaturilor. Unele varsaturi sin t precedate de greata. Alteori cantitatea expulzata din stomac se reduce la cîteva zeci de ml. eforturile de tuse se repercuteaza si asupra muschilor abdominali. Ble apar si la etilici ijigravide sub forma varsatu rilor matinale. în caz de stenoza pilorica. bolnavul varsa toata cantitatea alimentelor consumate. apoase. trs nspiratii reci. facaloid în caz de reflux al continutului in testinal în stomac (ileus) si de unt rînced în caz de fermentatie sto macala. tahicardie. salivatie abundenta. precum si resturi de la alimentatiile anterioare. continînd produsele hipersecretielgastrice din cursu l gastritelor si cancerului. adica unei cresteri a tensiunii intracraniene. Aceste varsaturi au o origine centrala si se datoresc cresterii presiunii lichiduluicefalorahidia n. Uneori varsaturile sînt provocate si deci precedate de accesode tuse. varsaturile pot sa contina si anumite alimente consumate cu zile sau sajitamîni în urma. la acestea adaugîndu-se si secretia exagerata a glandelor stomacale. suc gastric si duodenal. dureride cap. Se constata în caz de ulcer si cancer stomacal complicate cu steno/. în stenoza pilorica. Varsaturile pot sa aiba un continut foarte variat. în aceste cazuri. Mirosul. . Cantitatea varsaturilor este variabila. Varsatura aduce <1« obicei o usurare acestor bolnavi.b) Varsaturile postprandidle. cantitatea varsaturilor este foarte abundenta. caroprin contractia lor. se constata de obicei Iunevropati. El rezulta din alimentele ingerate. stare generala alterata. Cantitatea. b) Varsaturi mucoase.Apilorica. Mirosul devine acru în caz de hiperclorhidrie. la 2 6 ore dupa consumarea alimentelor. continutul duodenal si intestinal regurgitat. Continutul varsaturilor. sînge etc. Alteori varsaturile se produc fara nici un efort si nu sînt precodate de senzatie de greata si de stare generala alterata. ameteli. Din acest punct de vedere deosebim : a) Varsaturi alimentare continînd de obicei alimentele consn mate cu cîteva ore mai înainte. Varsaturile au un miros fad. imediat dupa alimentare sau chiarîn timp ce bolnavul consuma alimentele. în cazul varsfi -turilor alimentare. c) Varsaturi tardive. si uneori din exsudatulperetilor s tomacali. expulzeaza continutul stomacal. mult mai mare decît cantitatea alimentelor consumate. Aceste varsaturi au origine digen« tiva sau uteroovariana si se datoresc unor excitatii pornite de livperiferie. ca de exempl u în tusea convulsiva.

Apar în caz d e ocluzie intestinala. sau din organele învecinate. i în ulcerul si cancerul stomacal. ale unor organe înveci ite. Sputa reprezinta totalitatea substantelor ce se expulzeaza dinfaile respiratorii prin tuse. fiind înghitit si apoi eliminat prin varsaturan mod secun dar. iofag. rosu. varsaturile cu continut «anguinolent vor fi notate în foaia de temperatura cu creion rosu. prin regurgitarea continutului intestinal în stomac.. De obicei se produc în eolecistopatii. necesara protejarii suprafetei interioare 341 . d) Varsaturi îecaloide de culoare galbuie-murdara. e) Varsaturi purulente. Bolnavii se pling de ameteli. Bila ajunge în stomac din duoden jirin regurgitare. cu gus t amar. Au culoarea galbena-verzuieverde-închis. nas etc. sub mfluenta acidului clorhidric din stomac. Uneori varsaturile pot fi compuse numaiti in materii fecale. De multe ori acest sînge ligerat este amestecat cu resturi alimentare. EXPECTORATIA Prin expectoratie se întelege eliminarea sputei din caile respiratorii. cu miros| frcaloid. ca. VarsaturileJuiliare se n oteaza în foaia de temperatura cu culoare verde. sete foarteaccentuata. Continutul stomacului este amestecat cu piiroi. vîjîituri în urechi. în gastrita flegmonoasa. de exemplu. el apareni varsatura sub for ma digerata sau semidigerata. în conditii fiziologice. mugele neavînd timp de a fi digerat si astfel varsaturile vor fi formate din sînge proaspat. Aceste varsaturile gasim în caz de ulcer gastro-duodenal. fie unor boli generale. fie unor îmbolnaviri ale stomacului. Aceasta culoare se datoreste lorhidratului de hematina care ia nastere din hemoglobina.c) Varsaturi biliare continînd bila. mucoasa cailor respiratorii secreta doar o mica cantitate de mucus.. sau este format nunii din puroi. intoxicatiile cuibstante caus tice etc. Data fiind importantai}i gravitatea hemoragiilor gastro-duod enale. gingii. Daca sîngele din stomac se gaseste în cantitate redusa. gastrita cronica. f) Varsaturi sanguinolente si de sînge pur (hematemeza) se dato sc. Sîngele poate sa provina din stomac. palpitatii s i sînt foarte palizi. Daca hemoragia este mai abundenta. cînd un abces al organelor învecinate se deschide îni omac. avînd o culoarei'rana. evacuarea continutului stomacal seface mai repede. de aspectul drojdiei de cafea . determinata de anemia acuta posthemoragica. ca : plamîni. Astiel de varsaturi iut caracteristice pentru cancerul stomacal. Hemoragiile gastro-duodenale abundente slnt însotite de o staregenerala foarte alt erata.

de aceea ea trebuie colectata si prezentata medicului. care actioneaza ca un corp strain si provoaca actultusei. Aceasta. sîmburi de fructe etc.a organelor respiratorii fata de uscaciune si de efectul nociv al aeru« lui si prafului. Dinacest motiv. a nu o scuipa în batista. care înainte de utilizare vor fi bine curatite. Adunarea sputei se face timp de 24 de ore. nu va fi aruncata decît dupa vizita si cu aprobarea medicului. hîrtie etc. din produse rezultate din descompunerea tesutului pulmonar si din substante straine inhalate. în vas se va turna o cantitate fixa de substanta dezinfectanta. sau într-un pahar conic. care îngreuneaza aprecierea exactiia cantitatii sputei si poate sa o denatureze. în acest caz nu este voiesa se adaug e nici o alta substanta în vas. atunci este bine sa fie expectorata în scuipatoare emailate cu capac. care ar putea denatura. d e a nu o împrastia. întimpul evacuarii prin fari nge si gura se mai adauga saliva. Colectarea sputei se începe prin educarea bolnavului în sensul de anu înghiti sputa. patologica a mucoaselor bronho-pulmonare. Daca spu ta se aduna pentru aprecierea aspectului calitativ. resturide mîncare. (de obicei 100g) care trebu ie apoi scazuta din cantitatea totala din vas. ca: vata. bolnavul trebuie educat mai departe ca în vasul docolectare sa nu introduca nimic în afara de sputa. Pentru determinaricantitative se util izeaza vase gradate. la u rmarirea expectoratiei se vor lua în considerare urmatoarele : 342 j . ca. Pentru determinarea modului de stratificare a sputei. în conditii patologice se aduna în caile respiratorii o cantitat» variabila de sputa. Expectoratia are o mare importanta pentru stabilirea multordiagnostice. Tinînd seama de marea importanta diagnostica a sputei. Acest mucus nu se elimina din caile respiratorii sl. transsudatia si exsudatiii. asistenta trebuie sa urmareasca expectoratia bolnavului pentru ca si în cazurile unde expectoratiaeste minimala si deci nu se pune problema colectarii. din descuamatia epitcliilor pulmonare si a cailor aeriene. nu declanseaza actul tusei. Independent de sputa colectata. Sp uta este formata din secretia. aspectul sputei. acoperite cu placi de sticla. fiind necesar organismului. secretii» nazala si faringiana. asistenlava lasa cantitate a expectorata în 24 de ore într-un borcan de sticlii.. va împiedica în acelasi timp ca sputa sa adere de fundul si peretiivasului. sa aiba posibilitatea de a raporta medicului calitatea sputei expectorate si modificarile de aspect ale substantelor evacuate din caile respiratorii. aceasta. solutie de lisol 5 % sau permanganat de potasiu etc. ci numai în vasul pe care-1 primeste pentru acest scopde la asistenta.

mai mult sau mai putin transparent. fiind formata în parte din serul sanguin care a transsu dat prin peretii alveolari. Aspectul. transparenta si vîscozitatea ei. b) Sputa purulenta are o consistenta cremoasa sau lichida. usor rozat. reproducând cele mai fine ramifi c. în culoare rosie. difteria larin tfiana si în bronsita pseudomembranoasa. în bronsita catara la. Cantitatea de sputa expectorata se reprezinta grafic în foaia ilts temperatura la fel ca si urina. e) Hemoptizia. cancer . pneumonie. de culoare alba-cenusie. Aspectul sputei este în functie de consistenta. destul de omogena. tuberculoza incipienta etc. Apare în staza si edemul pulmonar. Bputa mucoasa se întîlneste în inflamatia bronhiilor si în astmulfbronsic.atii ale lor. Vorbim de hemoptizie cînd sputa este formata din sînge. de undenumele de sputa perlata.Cantitatea. în acesta din u rma.. c) Sputa seroasa este formata dintr-un lichid transparent. Cantitatea sputei este variabila.iu exsudat prin caile respi ratorii poarta numele de vomica. în cazul deschiderii prin l. Se întîlneste în supuI ratiile pulmonare si în caz de deschidere a unei colectii purulente din vecinatatea plamînului într-o bronhie. gangrene pulmonare si edemul pulmonar cantitatea sputei poate ajunge pîna la 1000 ml/24 de ore. a unui i upiem toracic sau a unui chist hidatic poate determina o cantitatei mai mare d e sputa. Deosebim : a) Sputa mucoasa formata dintr-un lichid vîscos. Eliminarea acestor colectii masive de puroi. i. Ea depinde de inten-ilatea si întind erea proceselor patologice de la nivelul cailor respi-i11 orii. Hemoptizia survine în caz de tuberculoza pulmonara. acoperit cu un strat gros de sputa. binej aerat. deculoare galbuie-ver zuie. sputa contine numeroase dopuri miciopalescente de substanta mucoasa. în bronn'ctazie. aderent.vacuarea prin caile respiratorii a unui abces pulmonar. care apare sub forma de membrane albe. aseman atoare unor perle. dupa elimi narea lichidului hidatic sub forma de voma.r-o bronhie a unui chist hidatic pulmonar sau hepatic. la suprafata este acoperit cu un strat gros de spuma. ' nititatea sputei poate varia între 50 si 100 ml/24 de ore. Aceasta sputa apara în bronsita difterica. Uneori membranele iau forma bronhiilor. bine aerat cu multe l>ule de aer. aeratia. Sîngele expectorat este lichid. caverne tuberculoase. d) Sputa pseudonieml)raiioa>a este formata dintr-un exsudat cu foarte multa fibrina. pot aparea în sputa lambouri de membrane de marimi variabile sau chiar vezicule hidatice.

infarct pulmonar siunele îmbolnaviri ale inimii si ale organelor hematopoietice.pulmonar. bronsiectazie. gangrena pulmonara. .

sub influenta acidului clorhidric devine brun-închis. aderenta de vas si foarto vîscoasa. vâscoasa.. albacenusie. totusi în uneleafectiuni ea prezinta un miros fetid. Sputa poate sa ia culoarea unor substante straine. în gangrena pulmonara. contine mucozitati sau restu ri alimentare si are o reactie acida. au o sputa neagra etc. în unele supuratii pulmonare. de culoare verzuie si stratul inferior grunjos. la care s-a amestecat si sînge. De multe ori sputa are un catracter mixt. sputue ste opaca. aderenta din infarctul pulmonar sau sputab ru na. Mirosul. datorita impregnarii cu bilirubina. Sputa nu are în general nici un miros. care. cînd vorbim de sputa numulara. format dinpuroi.De multe ori este necesar ca hemoptizia sa fie deosebita de hematemeza. sputa muco-purulenta are o nuanta galbuie-verzuie. dupa culoarea puroiu lui. cu care tui amesteca. h) Sputa sanguinolenta este o sputa mucoasa. apoi stratul seros. Astfel avem sputa ruginie» sau caramizie din pneumonie. cavernele tuberculoase etc. sputa rozata gelatinoasa din cancerul pulmonar. care se oxideaza în biliverdina. bolnaviiau o sputa a lba. sputelepurulente sînt galbene-v erzui. Culoarea. din gang rena pu lmonara. sputa are mirosul pamântului sau al paiului umed. în care înoataportiuni m uco-purulente urmat de stratul seros. în pneumonie. sîngele este de multe ori coagulat. spumos. g) Sputa sero-muco-purulenta rezulta din amestecarea puroiuluisi a mucusului întro masa seroasa. formînd o masa omogena. Astfel uneori. ca de exemplu în dilatatia bronsica. în gangrena pulmonara. s e se p a ra în p a trustraturi: stratul superior. iar în infarctul pulmonar este bruna-închis. Puroiul poate fi a mestecat cu mucu s. formata din mucus amestecat cu puroi. Minierii si fochistii. Aceasta sputa e ste caracteristica pentru bronsiectazie si gangrena pulmonara. fara portiuni mucopurulente. sputa are ofetiditate penetrant a. insuportabila. sau sa fie sub forma de monede sau placiizolate în masa mucu sului. Colorata în alb-galbui sau verzui. Culoarea sputei este foarte variata si de multe ori patognomica pentru anumite îmbolnaviri: sputa mucoasa este alba. sputa sero-sanguinolenta din edemulpulmonar. sputa are o culoare ruginie-caramizie. ca : f) Sputa mueo-purulenta. fetida. bruna-murdar. . în urma inhalarii prafului de faina. sputabruna-închis. De obicei apare într-o cantitate' m a r e . purulenta sauseroasa etc. care inhaleaza praf de carbune. în caz de hematemeza. net ransparenta. Icterul coloreaza si sputa într-o nuanta verde. re co lt at a în tr -u n b o rc an d e st icla.

Din acest motiv. se p ot stabili numai prin raportarea greutatii corporalela înaltimea persoanei respect ive si la greutatea anterioara îmbolnavirii. Pentru usurarea operatiei de cîntarire. lungi de 1 2 «in). stari de soc. cei cu traumatisme. Cîntarirea bolnavilor adulti se face cu balantele antropometrice. foarte compacte. se va determina greutatea corporala latoti bolnavii internati. Miscarile de balansare ale « întarului sînt transpuse de un sistem de pîrghie verticala pîna aproa . numite b ronsioliti. construitedupa prin cipiul cîntarului roman. tromboflebite.întarire. caracteristice pentru sputa bolnavilor de astm bronsic . spirale Curshmann (fibre subtiri. Din acest motiv. Se va renun ta la cîntarire : bolnavii cu infarct miocardic. cîntarele se confectioneaza cudoua cursoare. Plasînd cutia pe o suprafata închisa la culoare. rasucite în forma de spirale. pentru stabilirea dozei terapeutice<le medicament e. medicul va putea sa recunoasca anumite elemente : cheaguri de fibrinamulate dupa arborizatia bronhiilor. O importanta deosebita o prezinta cântarirea sistematica a nugarilor. <-are sînt balante de tip decimal. Ui cazul expectorarii unor spute mai deosebite. de la valorile considerateca normale. cu exceptia cazurilor la care mobilizareaactiva este contraindi cata. Modificarile în plus sau în minus. Culoarea. aspectul si cantitatea sputei expectorate pot ii demulte ori denaturat e prin unele alimente sau medicamente ingerateKau tinute în gura înainte de expector area sputei. GREUTATEA CORPORALA Sl Î NALTIMEA Cunoastrea greutatii corporale este importanta pentru aprecierea «tarii de nutritie a bolnavului. unde curba ponderala este un indiciu direct si imediatasupra starii d e nutritie a dezvoltarii copilului. în caz dedubiu. hemoragii «>tc. sau daca aceasta ar întîrzia instituirea tratamentului. membrane< l i n vez icula-mama a unui chist sau formatiuni calcare cu aspectuln nor pietre. asistenta va cere aprobarea medicului pentru cîntarire. asistenta va recolta din cînd în cînd putina sputaItitr-o cutie Petri . unul pent ru modi ficarile de gre utate pîna la 10 kg(ji altul pentru variatiile pîna la l 000 g. cu cursor si greutati fixe.Sputa poate sa contina anumite formatiuni macroscopice caracteristice. Starea de nutritie a bolnavului adult poate fi apreciata si fara « . pentru stabilirea necesitatii calorice a organismului « ît si pentru urmarirea evolutiei bolilor. mucoase. care pot servi medicului pentru stabilirea diagnosticului. Din acest motiv. este bine ca asistentawa control eze cavitatea bucala a bolnavului. Greutatile indica valori diferiteîn functie de distanta la care se afla de la punctul de sprijin al balantei.

Manevrînd piulita pe surubul orizontal. Se apreciaza greutatea aproximativa a boln avului (eventual i se cer acestuia relatii) siapoi se împing greutatile pe cursoar e la valorile apreciate. Pe unele balante. Grada rea si verificarea balantelor se fac la anumite intervale. Pentru cîntarirea bolnavilor care nu pot fi ridicati din pat sefolosesc cîntare spec iale. 163). pîna c e acul indicator se stabileste pe punctul zero. înainte de a efectua cîntarirea bolnavului se va verifica de fiecare data balanta. ea poate fi regla ta cu ajutorul sistemului de corectie. Dupa terminarea cîntaririi. acul balantei se stabileste în punctul zero. variatiile mai mici nusînt de obicei sesizate de cîntarele utilizate în clinica adultului (fig. fixat în prelungirea bratului scurt al pîrghiei decimale. adica balanta intra înechilibru. Se citesc de pe scara cursorului valorile obtinute si se imobilizeaza din nou bratul balantei cu acul indicator mobil. Daca balanta nu este echiJibrata. Unele tipuriale acestor cîntare sînt prevazute cu roti si se împing sub pat ul alcarui bolnav trebuie cîntarit. pentru a înlesni citirea valorilor. lasînd sa oscileze vîrful indicator mobil pîna ce se oprestela vîrful indi cator fix al punctului zero. în special în cazurile cînd aportul si pierderile de lichide constituie . Dupa aducerea balantei în echilibru se imobilizeaza acul indicatei1 închizînd bratul balantei si se invita bolnavul sa se aseze pe cîntar. care stabilesc greutatea bolnavului împreunacu aceea a patului din care se s cade taraua patului. postamentul de pe talerul unde sta bolnavul este prevazut cu un scaun. prin învîrtire pe surub. care faci' parte integranta din orice balanta antropometrica. Alte tipuri de cîntarcfac corp comun cu patul. Daca bolnavul este adinamic. pentru a usura cîntarirea bolnavilor în stare grava. 162).pe de nivelul ochiului. Aceste paturi-cîntare se folosesc. a lenjeriei si acazarmamentului. balanta poate fi îndepartatade sub pat si uti lizata la un alt bolnav (fig. el va fi ajutat sau asezat de asistentiisau brancar dieri pe scaunul cîntarului (fig. d<' punctul de sprijin al balantei. peste care se întvîrteste o piulita de o oarecare greutate. apropiindu-se sau departîndu-se. care nu pot sta înpicioare. balanta ridica patul. cu ajutorul unui sistem de pîrghii. obtinînd greutatea reala a b olnavului. însrtgradul lor de sens ibilitate se limiteaza la 100 g. 164). 161). Cîntarirea bolnavilor pe aceste balante se face foarte usor. Acesta este formaldintr-un su rub orizontal. obisnuita. iar procesul de cîntarire este facilitat printrun mecanism electric (fig. Pe acestecîntare bolnavu l sta de obicei în picioare. Aici. cînd bolnavul poate parasi cîntarul. Se deschidebratul balantei si în functie de directia de d eplasare a acului indicatorse vor manevra greutatile într-un sens sau în altul. si astfel se poate efectua cîntarirea dupa metoda.

Cîntarirea bolnavului în po- se va scadea din greutatea totala greutatea îmbracamintei si încaltamintei. pentru cîntariri mai exacte Fig. Fii. care echilibreaza o greutate variabila. Cîntarele pentru copiifunctione aza pe acelasi principiu al greutatilor constante pe un bratde pîrghie de lungime variabila. zitie seztnd. Cîntarirea bolnavului. în cazul cîntaririi bolnavilor cu pat.obiectul permanent si neîntrerupt al observatiei bolnavului (dializarxtrarenala. Cîntarirea bolnavilor se va face totdeauna dimineata pe nemîncatedupa ce bolnavul a avut scaun si a urinat. iar celalalt taler cu cursoarele cu greutati fixe. Pentru cîntarirea sugarilor se utilizeaza crutare la care unul dintalere este înlocu it cu un cosulet sau scafa. IGl. 347 . h idratare rapida etc. avtnd aceeasi haina denpital si daca este posibil cu ace lasi cîntar.. se va scadea din greutateatotala cîntarita. în care se culca copilul. acarei greutate.). se va utiliza totdeaunaacelasi caza rmament de pat si acelasi tip si cantitate de lenjerie. împreuna cu aceea a patului. 752.

Cîntar de pat (se introduce sub pat si diitareste bolnavul împreuna cu lenjeria. dintre c. pentru echilibrarea cîntarului cu greutatea scutecelor ce se pun sub copilul dezbracat cu ocazia cîntaririlm1 . iar al treilea. . Pat clntar.si un alt brat de pîrghie constant. salteaua si patul). 164. Aceste cîntare functioneaza dobicei pîna la 10 kg. Fig.ir« doua au scopuri identice cu acelea de la cîntarul antropometric utilizat la adulti. 163. Flg. Ele sînt prevazute cu trei cursoare.

Masurarea dezvoltarii staturale a copiilor mici se face în pediometre. în aceste cazuri. Aceste balante pot fiutilizate pentru determinar ea raportului dintre greutatea corporala. vor fi cîntariti împreuna cu asistenta.Verificarea acestor cîntare se face la fel ca si la chitarele antropometrice. care îi va tine în brate. intereseaza numai diferenta de greutate acopilului înai nte si dupa alimentatie. Masu rarea se face în acelasi fel ca si la adult. ment/ inînd copilul în pozitia întins. Cîntarirea sugarilor pe aceste balante se face la fel ca si cîntarireaadultului. Exista diferite tipuri. întrucît sugar ul este cîntarit fara haine. însa fiecare are la baza o tija gradata. pe carene poate citi si înaltimea bolnavului (fig. balantele antropometrice destinate pentru cîntarirea adultilor sînt prevazute cu o tija verticala. caci miscarile violente împiedica oscilat iile libere ale aculuiindicator facînd imposibila cîntarirea. Gradul lor de sensibilitate este pîna la 10 g. c alculînd diferenta de greutate. imediat dupa stabilirea greutatii comune asistenta sa se cîntareascasingura. pe cîntar se vaaseza un scutec sau o flanela. Un prototip practic detaliometru este acela format din segmente montabile. Cînd cîntarul nu are cursor special pentru echilibrar eagreutatii scutecelor. Ver ificarea si corectarea balantei preceda si aici cîntarireapropriu-zisa. prevazute cu cursoare. în caresînt culcati copii. . urmînd « a . Cursorul este lasat jos. pîna l a capul bolnavului. dupa care sepoate citi pe tija gradata înaltimea corpului. în timpul cîntaririi.. greutatea exacta a acestora se va scadea în modogligatoriu din greutatea masurata. Copiii mai mari în stare grava. Determinarea înaltimii corporale se face cu taliometrul. acesta s epoate utiliza pentru situatiile în care sîntem nevoiti ca masuratoareasa se execute în pozitie orizontala. Acestea sînt jgheaburi gradate. Acestea nu prezinta nici unavantaj fata de cântarele cu greuta ti. drept. De multe ori. Cînd cîntarirea se face numai pentru stabilirea cantitatilor delapte supte de copil nu este nevoie de scaderea greutatii lenjeriei. cît si pentru cîntarirea copiluluise mai utilizeaza si cîntare cu torsiune. copilul sa ste a linistit în cosuletul sau scafabalantei. în schimb se defecteaza foarteusor si nu sînt destul de precise. pentru ca. se va ech ilibra apoi cîntarul cu ajutorulcelui de-al treilea cursor negradat. Bolnavul este asezat în picioaresub cursorul taliometru lui si este invitat sa stea în pozitie cît maidreapta. 165). Copilul se poate cîntari si îmbracatcu obligatia de a se sc adea greutatea îmbracamintei. gradata în cm. Atît pentru cîntarirea adultului. care nu pot fi asezati pe cîntar. pe care se miscaun curso r în pozitie perpendiculara. dupa care cînta rirea se va face înmod obisnuit. Se va avea grijaca.

în vederea determinarii metabolismului bazai. iargreutatea corp orala stagneaza.2 la barbati si 3. 350 . atunciva fi cîn tarit împreun a cu p atul cu ajutorul unui cîntar care NU introduce sub pat. indicînd gradul de deshidratare a bolnavului. sa ne putemorienta asupra gradului de r etentlelichidiana. Pierderile mari de lichide prin varsaturi si diaree determina oscadere a greutat ii corporale. exprimat în valorile de mai sus. Raportul greutate/înaltime. i a r o d a t i icu încetarea administrarii hormoFig. Daca diureza se mentine. navului. se asemenea. afectiunile renali» edematoase. < de 4. de asemenea. înseamnA ca lichidele ingerate sînt încantitate mai mare decît cantitate a pres crisa. în caz de ciroza UN citogena sau alte afectiuni înmi tite de hidropizie) bolnavul trebuit' cîntarit zilnic.i exprimata în kilograme si înaltimea bolnavului. a lichidelor consumate si a di u rezei. cîntariti zilnic. Daca starea generala nbolnavului nu permite ridicarea luidin pat si asezarea pe cîntar. 165. Astfel în afect hunile însotite de edeme (ca insuflcienta cardiac a. Bolnavii supusi tratamentului cuACTHsau cortizon vor fi. Scaderea brusca a greutatii corporale cu marirea diurezei semnaleaza începerea eliminarii lichidelor fixate sub forma de edeme. Determinarea înaltimii bol-nului apa acumulata se eliminfl. exprimata în deci HM tri. Corticoterapia favorizeaza retine r e a ap ei î n o rg a n i s m . în unele afectiuni sau mcursul unor tratamente este nce»i= sar ca b olnavu l sa fie cîn tarit tu fiecare zi.9 la femei. Cîntarirea este obligatorie în timpul tratamentului cu medicamente diuretice. pre cum si în ziua plecarii. greutatea trebuie stabilita precis. cu ocazia stabilirii tolerantei iata de hidratiide carbon la bolnavii diabetici. prin Snregistrarea concomitenta a greutatii corporale. pentru ca. apoi de obicei de d t ori pe saptamîna. Bolnavii adulti se cîntaresc la internare.

acestea au o emnificatie patologica. Scurgerea sanguinolenta. Cantitatea poate sa atinga 200 400 mlcaz de hidroree. în afara perioadelor menstruale. Aspectul scurgerilor patologice este de asemenea foarte diferit. galbuie-verzuie în caz de gonococie. în inflamatiile cronice cantitatea jleucoreei este mica. aspectul si ritmul scurgerilor. de cantitate variabila si poarta nume de leucoree patologica. feare contribuie la procesul de autoaparare a aparatului genital fataîe infectii. fluida. fluida. în prezenta unei astfel de scurgeri se vor analiza cantitatea. pîna la cîteva sute ml. greutatea corporala estesprezentata grafic pe sistemul de coordonate rezervat în mod specialantru adnotarea curbei de dezvoltare ponderal a a copilului. Scurgerea muco-purulenta sau purulenta este galbuie sau galbena verzuie. la copilul mic. Alteori. asa încît nu se scurg e nici o data din vagin si deci nu pateazaifaria. Scurgerea seroasa sau mucoasa. Oînd aceasta secretie devine mai abundenta.Greutatea corporala a bolnavului trebuie notata pe foaia de emperatura. culoarea. care abia pateaza lenjeriabolnavei. apare în metritele gonoco cice sau dupa avorturi septice. în rubricaszervata pentru ace st scop. tulburari ovariene sau în nevropatii. în cantitate redusaj apare si la fete tinere si se datoreste de obicei unei tulburari generalea organismului: an emie. putind ajunge pîna la 400 ml în 24 de ore. alba sau incolora. adnotarea se face în kilograme. se exteriorizeaza ib forma unei scurgeri iritante. cantitatea acestei secretii esteDedusa. Cantitatea este variabila de la cîtiva ml. apare în caz de fibrom uterin. rosie-apoasa . debilitate. viciu de pozitie a uterului. Culoarea scurgerilor poate fi alba-laptoasa în caz de leucoree [a femeiilor tinere. La adulti. în conditii fiziologice. salpin ftite. stare limfatica etc. scurgerile sînt amestecate sau sînt armate numai din sînge . SCURGERILE PATOLOGICE ALE ORGANELOR GENITALE FEMININE Glandele mucoasei genitale secreta o cantitate redusa de lichid. Scurgerea seroasa. cu un miros penetrant respingator. în schimb în afectiunile acute gonococice scurgereaeste de can titate abundenta. rosie apoasa saufcafenie în cazul tumorilor organelor genitale sau rosie-aprins cîndj este formata din sînge. foarte abundenta. Aceasta secretie constituie le ucoreea fiziologica.

apare în cancerul organelor genitale.«au de culoare cafenie. se cons . (Scurgerea sanguinolenta-purulenta. în cantitate mai redusa. cu miros fad.

Hemoragia poate l'l spontana. Tavita trebuie sa fin curata si uscata.tata în caz de inflamatii ale uterului s i în caz de cancer infe ctat Scu rg erea r osi e . asistenta va aplicuun tampon de tifon (nu de vata) la vulva bolnavei.lun orar mai mult sau mai putin regu lat. cînd vorbim de metroragie. Transpiratia poate sa aiba un caracter regional. datorita congestiei premenstruale. Descoperirea precoce a aceastora poate sa dea cheia diagnosticuluisau poate prev eni unele complicatii instalate în cursul bolilor. Astfel întîlninitranspiratia palmel or si a plantelor în cazul bolii Basedow. ca în c anc eru l u te ri n. Transpiratia. se con s t a ta Inc az de avort. asistenta va urmari si aparitia eventuala a unor manifestari patologice. Transpiratia este un fenomen fiziologic prin careorganismul îsi inte nsifica pierderile de caldura. Dupa ce a fost vazut de medic. el nu va fi niciodata aruncat în cosulde hîrtii. adaugarea de substante dezinfectante peste sausub tampon nu es te permisa caci denatureaza aspectul secretiei. sau sa indice sfîrsitul unei febre continue. Secretiile patologice din organele genitale trebuie prezentai c medicului la vizita. într-o cantitate exce siva are semnificatie patologica. daca singerarea apare în afara pierderilor menstruale. Tamponul cu secretie se pastreaza într-o tavitrirenala acoperita cu un capac netra nsparent. cu aprobarea lui. felul si cantitatea scurgerilor se noteaza pe foai a de te mperatu ra. ca de exemplu în criza pneumonica. sau în cursul perioa delor menstruale. Adesea transpiratia apare dup. sau apare mai mult prov o c at a. 352 . în spitalele de specialitate. Pentru recoltarea scurgerilor. ca încazul febrelor intermitente. URMARIREA APARITIEI UNOR MANIFESTARI PATOLOGICE în afara de comportamentul functiilor vitale si vegetative. Se întîmpla ca scurgerea sa survinftla mijlocul c iclului menstrual sub forma unei secretii de lichid clarca gelatina. mînuirea cu mîna iitamponului nu este admisa. Uneori se accentueaza în preajma menstruatie!. Prezentarea se face cu ajutorul a doua pense. fixîndu-1 cu ajutorulunui pansament în T. Ritmul scurgerilor. tamponul va fi ars. fo rmat a p repo nd eren t din s în g e. Scurgerile pot fi continue sau pot aparea mut ales la oboseala. Transpiratia poate fi continua sau periodica. polipi ai colului sau endometrite hemoragice. Scurgerile hemoragice pot aparea sub forma unor menstruatiiprelungite si în acest caz vorbim de menoragie. datorita hi persecretiei foliculare. putînd duce uneori la deshidratare! iorganismulu i. ca de exemplu în fibromul uterin.

de aceea va fi raportata imediat medicului. Cianoza poate sa apara si localizata. organismul se anemiaza. ele putind avea importanta în mersul bolii. Paloarea exagerata 'a pielii se constata în caz de anemii si de | rigare insuficienta a pielii. ca : obstacole încalea aerului. lipsind pielea de o irigare suficienta. iar icterul melanic se caracterizeaza ! printr-o nuanta neagra. în cursul efor-| tului fizic sau în caz de febra. putind avea nuante sau intensitati diferite : icterul flavin este galben-palid. sau alterarea functiei[muschilor respiratori. Totusi. jumatatea de fata din jartea afectata este mai rosie. precum si în unele boli congenitale ale inimii. trebuie sa observe bine tegumentele jolnavului. Prin pierderea unei can titati de lînge. care fac sa se acumuleze hemoglobina redusa în sînge. Cianoza se manifesta prin culoarea albastra a tegumentelor. de asemenea. toaletei zilnice si cu ocazia Hplicarii procedeelor terapeutice. Paloarea instalata în mod brusc se datoeste de obicei unei hemorag ii. ca de exemplu culoarea galbena ca paiul în cancer si [anemia pernicioasa. cînd circulatia de reîntoarIcere a unei regiuni este deranjata printr-o tromboza sau compresiunealunei vene . culoarea cenusie-murdar în s up u ratii pulmon are cron ice etc. în cursul diferitelor îmbolnaviri pot sa apara pigmentatii anor-| maleale pielii. în cursul afect iunilor aparatuluicirculator însotite de insuficienta inimii drepte cu staza venoa sa consecutiva. icterul verdin esteIun icter intens cu nuanta verde. cînd are o cauza{spastica. Coloratia icterica poate semnala aparitia[unei boli in fectioase. O roseata anormala ipare si în unele afectiuni hemoragice. Eage datoreste tulbu rarilor de hematoza. cenusie-murdar în ciroza hepaJtica. Ea poate aparea si sub forma de crize. Coloratia galbena a tegumentelor apare în caz de ictere sau în irma consumarii unor medicamente ca: atebrina. llcterul se manifesta mai întîi la sclerotice. Culegerea datelor semeiologice relativ pielea bolnavului cade în sarcina medicului. 23 -c. Eoseata intensa a pielii poate sa apara în emotii. congestionata. icterul rubin areIo nuan ta rosie asemanatoare culorii portocalei. Astfel ea apare în afectiunile aparatuluitespirator care deranjeaza p rocesul de respiratie. acid picric etc. asistenta în Cazul îmbracarii si dezbracarii bolnavului. culoarea bronzata în boala Addison. culoarea bruna. reducerea suprafetei respir atorii. pentru a putea sesiza modificarile survenite în timpul Jnternarii. O paloare extrema se constata în(jazuri de colaps si soc datorita adunarii sîngelui în vasele abdominalebxcesiv dilatate.Culoarea tegumentelor. în pneumonie. 18 35 3 .

.

cînd vorbim de edemangioneurotic. El poate fi localizat. El se mainumeste si edem albastru. rujeola. care apar uneori în meningite. creeaz a o staza generala în sistemul venos. cardiace. Descuamatiile trebuie observate cît mai precoce. Pielea îsi pierde elasticitatea si pastreaza un oarecare timpurmele de presiune a degetelor. localizat initial în partile declivoale corpului. însotit de cianoza. se datoreste unor afectiuni renale. Eruptiile cuatanate pot fideterminate de : boli infectioase acute : scarlatina.. varicela. apoi Inorganele genitale. ca : urticarie. regiunea s i timpul în care a aparut. Edemul poate fi localizat sau genera liazt. sau generalizat în afectiunile cardiace si pulmonare. Eruptiile cuatanate pot aparea în cursul spitalizarii. subnutriti sau dupa perioade lungi de inanitie. lucie si mai stravezia. Edemul survenit la bolnavi casectici. apare ca o consecinta a scaderii proteinelor plasmatice si reduceriipresiunii co loid-osmotice a sîngelui si poarta numele de edem casectic. cîndstaza venoasa este determinata d e un obstacol în calea unei vene. carentiale sau inflamatoare. lamelara sau în lambouri si se va raporta medicului caracterul eiexact. febra tifoida. Recunoa sterea ei poate contribui la stabilirea diagnosticuluibolii actuale. localizat mai întîi la pleoape. rubeola. cancerosi. ele putînd semnala o boala infectioasa. care. prin insuficientainimii drepte. Edemul de culoare rosie localizat în jurul proceselor inflamatorepoarta numele de edem inflamator. Eruptiile cutanate. erizipel si erizipeloid.Edemul. Descuamatiile. compresiunea externa de catre o tumoare etc. ca dungileTrousseau si dermo grafismul. nu prezinta cute. în distrofii hepatice etc. caci pielea si tesutul subcutanat sînt infliltrate cuserozitate. în acest ultim caz vorbim de anasarcâ. ea putînd fi: furfuracee. neurastenie. Edemul poate avea si o cauza alergica. putînd reprezenta boli infecto-contagioase. se dat oreste stazei venoase. Regiunea edrmatiata este mai voluminoasa. tuberculosi. hiperexcitabilitatea nervilor vasomotori ai pielii. Edemul de culoare alba. Edemul este un fenomen foarte frecvent în cursul bolilor renale. herpes. boala serului. boala Basedow etc. Prezenta de scuamarilor are o mare importanta în specialla copiii la care bolile infectioase îns otite de descuamari sînt maifrecvente. Ele trebuie observate si semnalate imediat medicului. zona : reactii alergice. tifos exantematic. Edemul. Se va observa caracterul descuamatiei.. . pielea mai palida. prin care bolnavul a trecutrecent. ca : tromboza.

fiind determinate de tulburari de coagulare a sîngelui. cînd vorbim de pareze. Caract erul lor hemoragie se diferentiaza de eruptiile conjjoBtive prin faptul ca nu dispar la presiunea digitala. precum si în cursul intoxicatiilor medicamentoase. muschii fetei etc. hemoragii gingivale. Ele apar în cursul bolilor infectioase acute. musculatura trunchiului. Hemoragiile de la nivelul pleoapelor si conjuctivelor. ca : chinina. sau numai anumite KTiipe musculare. Asistenta va observa daca se instaleaza tulburari de motricitate la bolnavul îngrijit. de o modificare cantitativa sau functionala a trombocitelor sau de o fragilitate capi lara exagerata de natura toxica sau infectioasa. Hemoragiile cutanate pot fi însotite de hemoragii ale mucoaselor : «tpistaxis. hematemeza. denumite petesii. Ele trebuie: recunoscute în faz a precoce. bromul. ovalare sau rotunde. moale. lipsit »!(»tonicitate si miscarile pasive pot fi executate cu o amplitudine mult mai mare. beladona.. sau poate fi total. cînd vorbim de paralizii. membrul paralizat este flasc. salicilatul. în caz de avita minoza. iodul. antipirina. în al doilea caz. caci pot fi semnale de alarma a unor starihemoragipare sau septice fo arte grave.o.actiunea toxica si de sensibilizare a unor substante medica[ inuntoase. Ea trebuie sa stie sa localizeze deficitul motor la : membrele interioare. cu tonusul . Hemoragiile cutanate pot aparea de la o zi la alta. numiteechimoze. punctiforme. se datoresc uneori stazei venoase. Pot aparea sub forma de hemoragii mici. în bolile organelor hematopoie U»'. în primu l caz este niins neuronul periferic. membrul atins este spastic. dimpotriva. în acest ultim caz se va orienta daca paralizia intereseaza mai mult musculatura proximala a membrului atins sau. care apar in cursul acceselor de tuse. superioare. Parezele si paraliziile. Niui sub forma de placi hemoragice de extindere mai mare. Deficitul motor poate l'i partial. Paraliziil e pot fi periferice sau centrale. mai mult musculatura distala. apoi daca intereseaza un membru în întregime. în afectiunile însotite de insuficienta hepatica. inorfina si uneori antibioticele. melena etc.

aceasta putind duce la agravarea Hlarii bolnavului. 355 . miscarile pasive se pot executa cu o ampliI udine mult mai mica. Asistenta aduna datele privind paraliziile si parezele exclusiv prin observatie. Ea nu are dreptul de a face încercari sau tentative de miscari cu partile paralizate.pastrat. sau de paralizia sfincterelor. Paraliziile membrelor pot fi însotite de paralizia musculaturiivezicii urinare sau rectului. cînd apare fenomenul de inconI inenta urinara si de materii fecale. ceea ce se traduce prin retentie de urinaiji fecale. chiar exagerat.

bolnavului. tulburarile do sensibilitate. ca si orice simptom subiectiv semnalat de bolnav (pocare acesta. trebuie sivfie aduse la cunostinta acestuia. . de multe ori.Asistenta trebuie sa fie atenta la orice manifestare patologica u. modificarile aspectului limbii. caci numai prin aceasta strînsilcolaborare între asistenta si medic se va putea urmari într-adevarstiintific starea bolnavului. pîna la vizita medicului îl uita). anginele.

deservirea medicului cu instrumente. imobilizati etc. dezbracarea si îmbracarea bolnavului. face accesibilamedicului explorarea tuturor regiun ilor organismului. îi previne o serie de suferinte inutile. adunarea. contribuie lacrearea unui climat f avorabil între bolnav si medic. Ajutorul acordat medicului si bolnavului în cursul examinarii clinice degreveaza pe acesta din urmade eforturi f izice. în acest f el. si foarte utila în cazultuturor bolnavi lor. Sarcinile asistentei în pregatirea si asistarea unui examen clinicmedical sînt xirma toarele : pregatirea psihica a bolnavului. aducerea bolnavului în pozitiile adecvate examinarilor. somnolenti. . toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului expunerii bolnavului în stare grava la traumatismulexaminarilor.PREGATIREA Sl ASISTAREA EXAMINARILOR CLINICE Sl DE LABORATOR ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUI Colaborarea la examinarea clinica a bolnavului este una din sarcinile importante ale asistentei. asigurarea iluminatiei necesare la examinarile cavitatilor naturale. inconstienti. adinaniici. ajutorul asistentei la examinarile cliniceoRte indispensabil în cazul bolnavil or în stare grava : astenici. verificarea si pregatirea instrumentarului necesar. servindu-1 ji cu instrumentarul necesar.

Daca însa cunoaste esenta si importanta examinarilo r. ace si esteziometrul (pentru cercetarea sensibilitatii pielii). atitudinea tovaraseasca. crearea climatului favorabil. vaselina. Bolnavul nutrebuie niciodata indus în eroare caci as tfel va pierde încrederea Iunoi. specul nazal etc. compreselor utilizate.ferirea bolnavului de traumatisme si raceala . o panglica-metru de masurat pentru determinarea circumferintei abdomenului în caz de ascite. j P r e g a t i r e a p s i h i c a a b o l n a v u l u ii l < « s e î n c a d r e a z a î n m u n c aeducatie si de linistire pe care asistenta o du ce cu bolnavul din in» mentul primirii lui în sectie. asezarea bolnavului în pat dupa examinare si facerea patului. cautînd sa se reduca la minimum durerile care eventualtrebuie provoc ate prin unele manopere simple. ca : examinarea urmiarticulatii inflamate. constituie factorii importanti ai unei buuupregatiri ps ihice.. manusi sterile de cauciuc. spatule linguale sterile. o lanternilelect rica (pentru examinarea reflexului pupilar si cercetarea cavitatiloraccesibile) . exsudate pleurale. ciocanul de reflexe pentru luarea reflexelor osteo-tendinoasc. prinîncrederea pe care i-am insuflat-o. verificarea si pregatirea instrumentarului necesar examinarii clinice medicale. 358 . tensiometrul cu fonendoscop propriu. a extremitatilor în caz de edeme. Adunarea. un creion dermatograf pentru notarea pe piele a limiteloranumitor organe. stetoscopul si o bucata de tifon pentru auscultatie directa . o tavita renala pentru depunerea manusilor. palpa rea unui abdomen dureros etc. asistenta va izola patul bolnavului (în special la prima examinare). în preajma examinarilor de orice natura. saupentru delimitarea cîmpurilor destinate ira dierii cu raze Bontgen. obtinînd cooperarea lui activii ta reusita si operativitatea examinarilor. eventual oglinda frontala. instrumente speciale în functie de natura examinarii si dorecomandarile examinat r ului (valve vaginale. diferitele segmente ale corpului. Atitudinea ei fata de bolnav trebuie . despartindu-1 cu un paravande celelalte paturi. un termometru. asistenta pregateste urmatoarele : o învelitoare usoara de flanela. produs elor patologice. Pentru examenul clinic medical.). în special la copii etc.1 reflecte dorinta permanenta de a-1 ajuta. Tinînd seama de simtul pudorii. va suporta mult mai usor suferintele ca uzate de diversele explorari. c eea ce linisteste pe multi bolnavi. asisteuUtrebuie sa lamureasca boln avul asupra caracterului inofensiv al examinarilor. obisnuit.

înainte de începerea examinarii. în cursul examinarii. apoi vor fi asezate pe o ta vita utilizata numai pentru acest scopînvelite cu un servet. în acest timp. pentru a putea fi observate si tegumentele de pe fata posterioara a corpului. asistenta va ajuta sa se întoarca. bolnavul sa-si goleasca vezica. Examinarea se începe prin luarea anamnezei. se va scoate camasa sau pijamaua. sau dezvelirea partiala a abdomenului la bolnavul îmbracat lui trebuie practicata. umeri. II). Dezbracarea si îmbracarea bolnavului se vor face dupa princiaratate în capitolul îngrijirile generale acordate bolnavului". ffcvu cu instrumente o depune pe noptiera bolnavului. La[iluminarea abdomenului. Asistenta va avea grija ca. îmbracarea si dezbracarea trebuie dcctuate cu foarte mult tact si finete. paitea inferioara a corpului[tliuînînd acoperita c u învelitoarea de flanela pîna la ombilic. Instrumentele vor fi verificate în ceea ce priveste functionalitateai. La examenul obiectiv însa. Astfel. el trebuie adus totdeauna în pozitiile cele mai adecvate observatiei.ii superioare a corpului: gît. asistenta va a coperi toracele bolnavului cu\\l\\ prosop curat si uscat. însaHir. bolnavul va sta în pozitia cea mai comoda pentru el. Bol navul nu trebuie sa stea complet dezvelit înIutii oricarei examinari. axile. Dupa terminarea examenului clinic. Pentru examinarile . inspectia generala se va face aducînd bolnavul în decubit dorsal.braearea nu tr ebuie facuta neaparat deodata. loliiavii trebuie dezbracati complet. membrele supe-flmivc. 359 . Aducerea bolnavului în pozitia adecvata examinarii si sprijinirea lui usureaza mult . La nevoie. Asistenta va sta în fata medicului de cealalta parte a patului.doua prosoape curate si sapun pentru spalarea mîinilor. pentru ca la nevoie sa poata fi examinata la laborator. spreexemplu. cu ocazia examinarii. bolnavul trebuie sa fie îmbracat în rufaria de spital. însa este bine ca sa îmbrace pe\ toai'eurs camasa. pentru a nu provoca dureri sau miscari inutile. atît munca medicului cît si eforturile bolnavului. Pentru examinarea organelor genitale si a membrelor infe r ioare se vor îndeparta si pantalonii. tragînd în jos învelitoarea pîna la simfizajmbiana. caci aceasta poate ascunde o serie de simptomeimportante . torace. pledurile s i plapumile vor fi împaturite laMipatul distal al patului. utilizînd metoda descrisa la capitolul indicat (vt-xi voi. pentru ca globul vezical sa nu induca în eroare pe medicul examinator. însa dezvelire a partiala a suprafetelor deexaminat prin tragerea si rasucirea camasii la gîtul b olnavului. Urina nu va fi aruncata pîna la d i «pozitia medicului.

faringeluisi amigdalelor. în cazuri foarte grave. atunci înapoia si la stînga bolnavului. razele de lumina se vor reflectiifoate bine în cavitatea cercetata. bolnavul va aplec. inevoie iluminarea ca vitatii examinate. bolnavul va fi ridicat în pozitie sezînd împreuna cu pernele. ridicîndu-1 în pozitie sezînd. Bolnavul se va ridica dindecubit dorsal singur sau cu ajutorul asistentei. sau daca acesta examineaza cu oglinda frontala. Sprijinirea bolnavului grav la examinarea spatelui. Examinarea organelor toracice la bolnavul grav deosebit de ordinea obisnuita a examinarii clinice se va începe în decubit dorsal. care se va aseza pomarginea patului fata în fa ta cu bolnavul si îl va sprijini din regiuneaomoplatilor cu ambele mîini. de o pate si de alta. icapul înap oi. Liînaltimea urechilor lui . Asistenta va asigura l . 166). limbii. O data ridicat. elva sprijini capul pe umarul asistentei (fig. în acest fel. ambele mîini. fiind sprijinit de asistenta. în nici un ca/ nu se admite ca bolnavul sa fie ridicat tragîndu-1 de una sau de ambele . La nevoie. sub caroasistenta introduce. examinarea se va continua în pozitie sezînd. 166. cu ajutorul unei lampi sau Fig. Pentru examenul mucoasn cavitatii bucale. asistenta coboara mîinile din regiunea omoplatilor pe treimea superioaraa bratelor. gîtului si a cavitatii bucale se poate face In decubit dorsal sau în pozitie sezînd. tinînd bin e bolnavul si eliberînd prin aceasta suprafatatoracelui pentru examinarile medical e.Examinarea capului. Dupa terminarea fetelor anteioara si laterala ale toracelui. lanterene electrice asezata la stînga medicului.

pentru a permite medicului palpareaorganelor intraabdominale. în pozit ie genupectorala. infarctmiocardic. pentru a nu respira în fata ei sau a medicului examinator. un servet la gura. sau. iiHistenta aplica banda tensiometrului pe bratul bolnavului. Pentru e xaminarea axilelor si a fetelor laterale ale toracelui. P entru aceasta. daca starea generalaii bolnavului o permite. imediat dupa examinarea toracelui.inîini. ^ în cursul examinarii. asistenta va culca bolnavul în decubitlateral stîng. pericol de embolii etc. Pentru examenul ginecologic. La femei grase cu glandeniiiimare ptozate. Examinarea organelor toracice se completeaza cu masurarea11 usiunii aiteriale. H va fi acoperit cu o învelitoare de flanela. i'. îl ajuta la îmbracare a acesteia. Pentru tactul rectal..ipul lateral. ridicare a sinilor se va face cu ajutorul unui prosopr u rât. Examinarea organelor abdominale se face în decubit dorsalcu bratele întinse si relax ate de-a lungul corpului si membrelorInferioare îndoite din genunchi. Pentru deli mitarea matitatii ficatului si a H plinei. aducînd în acelasi timp minala ceafa. pentru a rel axa musculatura abdominala. în timpul xaminarii. Mai departe.olnavilor tuberculosi cu leziuni deschise li se va tine. bolnava va fi culcata în pozitieginecologica : în decub it dorsal. respectiv drept. ea va ajutaliolnavului de a aduce membrele în pozitia adecvata lu arii reflexelor. în cazuri extreme ca: hemoragia organelor interne. se va renunta la examinarea feteiposterioare a toracelui si a regiunii renale. cu genunchii îndoiti si coapsele 361 . medicul vaexamina numai fata anterioara si fetele l aterale ale toracelui. bolnavulntînd în decubit dorsal. Examinarea sistemului nervos va cere asistentei sa sustraga lanevoie atentia bol navului de la încercarile medicului de punere înevidenta a reflexelor osteo-tendinoa se. asistenta va întoarce bolnavul la cererea medicului în decubit lateral stîng. ('u ocazia cercetarii echilibrului si a motricitatii membrelor. lasînd libere numai partileutrict nece sare pentru examen. în acest f el se evidentiaza bine fetele laterale ale toraceluiti abdomenului. se solicita bolnavul de a nu încordamuschii peretilor abdom inali. cu o perna sub cap. cu coapse le flectate pe abdomen. lubref la/a cu vaselina degetul cu care se face tactul si solicita bolnavul sa-sirelaxe ze musculatura anala respirînd profund în cursul examinarii. asistenta va ridica membreleMiperioare ale bolnavului deasupra capului. asistenta va veghea ca bolnavul sa întoarca . Ea prezinta apoimedicului manusa de cauciuc. în acest caz. în vederea acestui scop. ea vaiijuta boln avul de a se scula din pat si-1 va sprijini în timpul miscarilorj>o care medicul i le va cere.

167. 167). iar piciorul sprijinindu-se pe rezematoargspeciale. fie prin sondaj sau clisma. membn>lninferioare f iind mentinute în pozitia necesara prin jartierele de fixai o. Fig. Asistenta ajuta medicul laîmbracarea manusilor sterile de ca uciuc si solicita bolnava sa-tl relaxeze musculatura peretilor abdominali prin respiratie adînca. Aceasta pozitie poate fi realizata în patul bolnavei HUII pe orice masa de examinare. ~ Masa ginecologica. Asin. Masa. însa. poate fi înclinata pîna la 30°. Examinarea propriu-zisa trebuie sa fie precedata de goliroivvezicii urinare si a rectului. are o tavita mobila. . în vederea c ariivizibilitatii catre colul utrin si fundurile de sac ale vaginului. care asigura . medicul va cere la nevoie valv<>lovaginale.îndepartate. fiind prevazuta cu un cadra basculant. cu care va îndeparta peretii vaginali.bolnavei o pozitie comoda. se utilizeaza masa ginon. Dupa efectuarea examenului digital. lasînd libere uumulorganele genitale externe si abdomenul. fie spontan. pentru examinari minutioase HUII interventii pe organele genitale feminine. Sub placa de sezut. legate mai sus de genunchi. Bolnava se acopera cu învelitoarea de flanela. logica (fig.

pentru a prevedea necesitatile de instrumente si de ajutor manual.vea manusilor de cauciuc de pe mtna medicului. bucatelelor de \ nt a si a eprub etelor umplute « u apa calda si rece la exami narea sensibilitatii tactile.F ti'i nta va prelua valvele vaginale. Manusile împreuna u instrumentele folosite vor fi <lepuse în tavita renala. asis tenta trebu ie sa cu noasca bine o rd i n ea cron o log ica a unu i examen clinic. exact atunci cînd medicul are nevoie de instrumentele. colul uteri n si fundu rile de sac ale< nginului. manoperele sau miscarile respective. Ea trebuie sa observe cu atentie miscarile medicului. p eretii vaginal i. trebuie executate la momentul oportun. precum si aeseri'ea medicuui cu instrumente ' r o atentie permanenta din lartea asistentei. deservirea medicului eu valvele vaginale sau cu alte mstrumnte cerute de natura examinarii pe care o executa. Dupa terminarea examinarii . Ajutoru l aco rd at d e asistenta în cu rsul examenului clinictrebuie sa fereasca bolnavul ae traumatisme si oboseala. a acelor. Instrumentele si materialele cesare In timpul vizitei medicale. cu ajutorul tampoanelor.i. ajutorul dat la îmbraearea si dezbracarea manusilor t i o cauciuc. ca i i i manipularea sursei de lumina artificiala. Din acest motiv. fixîndu-le în pozitia ceruta. 168. asistenta va ajuta la îndepari . . duleroase si termice. Executarea 363 Fig. navului. Predarea spai u l e i l i n g u a l e l a m o m e n t u l xaminarii cavitatii bucale. Asigurarea ilminatiei nece< re pentru examinarea cavita' ov naturale.i. « u care poate contribui la momentul opoitun la examinarea bolnavului. aplicarea Tensiometrului pe bratul bol-.ceasta o serie de de prinderi si gesturi profesionale. a iocanului de reflexe la exami narea reflexelor osteotendinoase. pîna cemedicul va cercet a. oglinzilor sau al altorinstrumente. legate stricttic stilul de munca si gradul de exigenta a medicului. Colaborarea îndelungata a medicului cu asistenta creeaza la.

saloanele safie curatite si aranjate în ordine. dacas-au facut. precum si examinarile complementare care trebuie executate. Pregateste si distribuie foile de observatie.unui examen nesistematic. care sta în perma nenta lînga bolnav. putînd provoca si o agravare a bolii sale. în po zitia prefera ta de el. el va fi acoperit totdeauna cu o învelito are de flanela. Se va e vita circulatia în timpul cît bolnavul este dezbracat. cu geamurile închise. Tot acum se stabilesc planul tratamentului. Asistenta va supravegheaîngrijitoarele si infirmie rele ca. Din acest motiv. bolnavul va fi asezat înpat. ASISTAREA VIZITEI MEDICALE Colaborarea medicului cu asistenta este foarte strînsa mai ale H în cursul vizitei medicale. b olnavii sa fie reîntorsi de la laboratoare sau sali de tratamente si sa fie culcat i în paturile lor. Dezbracarea bolnavului pentruexaminare se va face în camere încalzite la temperatura corepunzatoare. are rolul ei bine definit în informarea medicilorla patul bolnavului. perioada în care se gaseste boala lui. La sectiile chirurgicale. Bolnavul va fi ferit si de raceala. Pregateste si controleaza starea de functionalitate a instrumentelor si material elor necesare pentru vizita (fig. asistenta pregateste pentru . utilizarea fortelor sale fizicopeste masur a. vizita este un moment hotarîtor în tratamentului bolnavilor si asistenta. cu aceasta ocazie se discuta diagnosticulbolnavului. Acestein s t ru me n t e s i m a t e ri a l e s în t i d en t i c e cu a c e l ea u t i l i z at e p e n t ruexamenul clin ic. obosesc bolnavul repede. asistenta are urmatoarele sarcini: Pregateste salonul si bolnavii. s tarea generala. Daca coridoarele nu sînt încalzit e sau temperatura aerului este mai rece. rezultatele examinarilor metabolismului bazai. impunîndîntreruperea examinar ii. masurile ce trebuie luateimediat în in teresul bolnavului. foile de temperatura. îngrijeste ca pîna la ora v izitei rezultatele de laborator sa fieaduse si atasate la foile de observatie al e bolnavilor. lasînd descoperite numai portiunile din corp exiim i n a t e î n a c e l mo m e n t . v or fi de asemenea pregatite împreuna cu foile de observatie. 168). daca specificul bolii nu impune oalta poz itie. Dupa terminarea examinarii clinice. pîna la începerea "vizitei. precum si ale celorlalte examinari complementare de laborator. care cere bolnavului repetate eforturi pentru asezarea si ridicarea din pat. în legatura cu vizita. Badiografiile. electrocardiografiile. neglijarea sprijinirii bolnavului în pozitiile necesari* cerute de reusita examenului. precum si ad notarile relativ la medicatia si alimentatia bolnavilor.

\sistentavasolicita medicul penii u întreruperea vizitei numai în '. se constata efecte favorabile. Asistenta va raporta dinnou medicului .ita ar fi cliemat la telefon. 169. Asistenta se îngrijeste de i arii generale si comportarii bollinistea necesara în timpul vizitei medicale. intrarea si iesirea Inavilor. mentionînd eventualele manifestari neobisnuite observate în ursul supravegherii. pentru ontuale recoltari bacteriologice. Este bine daca asistentapregateste utr u vizita si cîteva medii de cultura cu tampoane sterile. infirorelor etc. nu Irati" (fig. asis u t a s e v a i n t er e s a as up r a m o ' velor chemarii. i Mea cineva din participantii lai/. în vederea acestui i>p. precum si felul în care bolnavul a reactionat lauiwstea. ea va afisa pe usa salonului ^pectivo tabla pregatita în prei ibil cu instriptia Vizita. cu ocazia vizitei.n de urgenta.ivilor în cursul perioadei de timp < :«. daca a p rezen t at in toleran ta fata de me d i camen te s au . împiedicînd derane a me di cu lu i p ri n c h emari l a Utfon. Informeaza medicii asupraFig.re a trecut de la vizita ante-11 oara. n.tita si masuta rulanta de pansamente. a surorilor M I a asistentelor de la vizita. 169). Bolnavii vor fi 'struiti în prealab il ca în cu rsul /atei sa nu discute între ei. sa nu citeasca. Asistenta va arata modul cum au fostaplicateprescriptiile m edicale. întrucît aici unele pansamente r fi desfacute în cursul vizitei. informatii cerute de restul rsonalului. sa nu plimbe. anumite date referitoare la starea Minerala a bolnavului chiar daca ele au fost înregistrate în foia del («mperatura în caz ca ele prezinta o importanta deosebita prin ampli . dimpotriva. rezolve problema fara a deranja in la vizita persoana chemata. sa nu se c u p e d e l u c ru l d e m în a s a u c uM de îndeletniciri care ar putea susi ruge atentia medicilor. Asigura linistea necesara în timpul vizitei. a îngrijitoarelor. pentru a încerca i.

în raport cu necesitatile. asistenta v a ev ita discu. în tot cu rsu l vizitei. oligo-sau anuria. spi. destinat numai însemnarilor de acest fel. varsaturile.. . împreuna cu con>| tarile speciale ale medicului. chiar fa ra sa fie solicitata p> > acest lucru.tii contradi' ' cu superiorii si cu tovarasii de munca.ijina po coi i în cursul examinarilor si asigura iluminatia necesara ca si în " oricarui examen clinic. Po maisimple. Datele care trebuie an< în fatabol n av ulu i vor fi comunicate în afara salonu lui.). piinl. aduce bolnavii în pozitie adecvata. ca efectuarea unei clisme sau aplicare^ unei coni| leexecuta imediat. deserv este medicul cu instrumentele de pe tiuvizita. precum si modul de administrare sa va repetavalorile cantitative în fata medicului. pulsul foarte aonci. îl asaza lnn|ini comod în pat si reface patul dupa pocedeul obisnuit. igputa bol un Preia toate indicatiile si prescriptiile relative la med nalimentatia. Sarcinile pe care le primeste le noteaza imediat în n ' de vizita. atunci v a confrunta notele din caietul de vizita cu inentlunea medicului de pe foaia de temperatura. pentru recoltarile de produse biologice\ \ -co m pleta fo rmularele de reco ltare. va n ota în con. orarul. iar daca nu reusesti» tHi s e l amu rea s c a nic i p e a ce a s t a c a l e . Daca asistenta nu este sigura de dozajul vremnui medicatiiwlitprescris. varsaturile. pe altele le pregateste în vederea exe cutau latermenul fixat. Eeylativ la medva înscrie exact felul med icamen telor ce vor fi administrate.tudinea sau intensitatea lor (de exemplu. hidratare a si alte procedee de îngrijire si de tratiuprecum si asupra examinaiilor compleme ntare ce irnai trebuietu a te bo ln avu lu i si p en tru care ac es ta t re bu i e s at fie pr eg i llasistenta. Eegimul. îmbraca bolnavul daca a fost dezbracat. v a c e re co mp l e t a ri de la medicul de salon sau de la medicul de gardai». exacta. c aci gest saucomunicare în soapta creeaza b olnavului stari de suspi' în legatura cu o reala sau închipuita înrautatire a sterii sale. Dupa terminarea vizitei asistenta totalizeaza sarcinile pe le-anotat în caietul ei si le clasifica în ordinea urgentei lor. si prezinta medicului urina. ca si preferintele bolnavului în ciulii * permis de dieta prescrisa. Dezbraca boln avii si aco rda asisten ta necesara pentruminarile clinice. crizele dureroase ettc. Astfel. Daca i s-a cerut dinainte sau ea considera raecesar.di ca depiedm bolnavii planifica ti pentru trimiteri la examinaricomplementarei IM dimineata urmatoare etc. vor fi de asemenea notat© în caiet. scaunul.

-informeaza asupra gravitatii cazului . Obiectivitatea si deci utilitatea rezultatelor de laborator depind $B tloi factori de baza : recoltarea produselor biologice pentru analizasi tifoc tuarea analizelor. ele con stituie un ajutor pretios. fiziologia si biochimia organismului. Pentru obtinerea unor rezultate corecte. de multe ori necesar ustabilirea diagnosticului. NORME GENERALE DE R ECOLTARE A P RODU SE LOR PATOLOGICE Produsele recoltate în vederea analizelor de laborator constituie irialele de analizat. -clarifica diagnosticul diferential fata de tablouri clinice tluilare . produsele vor fi recol respectînd normele prescrise si trimise la laborator în conditii asigura so sirea lor î n stare n emodificata. 367 . examenele de laborator au rol îni rnfllaxic. -confirma vindecarea bolnavului . Daca e fe ct uarea an al iz elo r ca d e apro ap e e x c lusiv în sa rc in a : (i ' Dualului de laborator.ilîn urmatoarele : -îmbogateste simptomatologia bolilor cu o serie de elemente -confirma sau infirma diagnosticul clinic . -ajuta la ap recierea eficacitatii tratamentulu i . -atrage atentia asupra pericolului instalarii unor complicatii . inst ituirii tratamentului si urmarirea it. din acest motiv ele trebuie sa aiba stiuteprecise si manualitate corespunzatoare. majoritatea recoltarilor fac parte din i iile exclusive ale asistentelor. -ajuta la precizarea prognosticului .Duca prescriptiile medicale formulate de medicul secundar. prei i i n si a purtatorilor de germeni. Importanta examinarilor de lab orator se concre-|ft«t»v/. -reflecta obiectiv evolutia bolii . rostmotiv. i'iirialist sau de medicul primar nusînt în concordanta. -prin depistarea la timp a unor cazuri de boli infectioase.ieibolilor. Ele pot fi produse normale sau patologice. asistentaAplica totdeauna d ispozitia medicului cu gradul ierarhic mai RECOLTAREA PRODUSELOR PENTRU EXAMINARILE DE LABORATOR l'îxamenele de laborator exprima prin metode obiective modifi-i" Kiirvenite în morfologia.

p reg at irea in s tr um e n te lo r s i u t ila ju l n e c e sa r. sa fie ferit de influenta impresilor noiale zilei. respectîndu-se. pe cît posib il. influenteaza numarul globuleloralbe si modifica compozitia chimic a a sîngelui. Pentru buna reusita a examenelor de laborator. sau dupa cebolnavul s-a spalat. asteptînd mîncarea. Pregatirea bolnavului pentru recoltare. avînd în vedere ca unele recoltari sînt executate în întregime doasistenta. p reg at irea s tic la ri ei în c ar e s e a d un a prod us el e. Rezultate bune se vor obtine numaidaca aceasta munca de lamurire est e însotita cu manopere cît maiputin dureroase si neplacute. ca aceasta contribuie hotarîtor la stabilireadiagnosticului si tra tamentului. iar altele de medic ajutat de asistenta. a umblat sa u s -a ocupat de alte îndeletniciri. alese de la caz la caz. bolnavii bine pregatiti vor ajuta ei însisi asistentei în efectuarea lor.Indicatia pentru recoltarea produselor este data de medio \ totusi asistenta trebuie sa cunoasca esenta analizelor care se cer. Bolnav ilor constienti sau însotitorilor. tehnica speciala a diferitelor recoltari. sa nu fumeze. cantitatea de produse necesare analizelor cerute. La fel trebuie stiut ca la ora obisnuita a micului dejun. conditii care pot falsifica în mare masura analiza respectiva. Pînala luarea probei respective bolnavul sa nu faca miscari. Pentr u aceasta asistenta trebuie sa foloseasca metode cît mai blînde si mai putin traumatizante. în amîndoua cazu ri le. mai sînt necesare si alte precautiipentru fiecare recolt are în parte. se produc aproape aceleasi modificari în organismul lui ca si atunci cînd alimentele au ajuns efectiv în stomac. aceasta s a nu se faca dupa ora micului dejun. amblarea probelor recoltate si transportul lor la laborator. Unele recoltari se fac pe nemîncate. Pe lîngâ pregatirea aratata. pudoareabolnavilor. Bolnaviiagitati vor fi linistiti prin cuvinte potrivite sau la nevoie pe calomedicamentoasa. Ei trebuie sa fie convinsi ca recoltarease face în interesul lor. stiut fiind ca alimentatiaprovoaca secretia d e suc gastric. . Este deci justificat sa se oblige bolnavul sa nu manînce pîna larecoltare. li se va explica necesitatea analizelor. sa nu se spelecu apa rece. Avînd în vedere ca de multe ori aceleasi recoltari trebuie repetate în cursul bolii. cînd bolnavul nu s-a sculat din pat. Aceste recoltari vor fideci executate dimineata. bolnavul trebuie sa fie pregatit pentrurecoltare. as i s ten ta t reb ui e s a c u no as ca : pregatirea bolnavilor pentru recoltare. etichetarea recipientelor cu produsele recoltate.

Pregatirea instrumentelor. Daca produsul recoltat trebuie sa fie trimis într-un alt laborator.Alte recoltari. Numarul vasului se poate scrie direct pe sticla cu un creion dermatografsau ni cerneala speciala (solutie saturata de fuxina în alcool). Eecoltarea se face dupa ce tot materialul necesar a fost pregatit. vasele se vor eticheta. sau dupa un regim alimentar special. . ia . Produsele biologice trebuie recoltate în cantitate suficientapentru analiza ceruta . Din acestmotiv. utilajului si a sticlariei necesare pentrurecoltare. diagnosticul linie. trebuie sa cuprinda sidate mai aman un ti te desp re b oln av . Bonul în sotitor trebuie sa cuprinda : numele iji prenumele bolnavului. fara a se murdari partea exterioara a acestora.MI noteaza si spitalul care trimite produsul. pe lînga aceste date. ca de exemplurecoltarea materiilor fecale p entru punerea în evidenta a hemoragiilor oculte sau probele de digestie. recoltare. Etichetarea vas elor trebuie facuta cu mare grija. în nici un caz nu este permisafolosirea etichetelor volante sau rau atasate. indicîndu-senumarul bonului însotitor. asistenta trebuie sa aib a o evidenta a bolnavilor care vor fipi'cgatiti pentru examene de laborator si s a îi supravegheze înainte i Ic. recoltarea sîngelui pentru functiile hepatice cu bromsulfoiiftaleina. As tfel . Bo n u ri l e d e ce re r e t reb u ie c o mp l e t a t e c i t et c u t o at e da t el e . ca sucul gastric sau duodenal. nici nu se pote fe c t ua daca b oln a v ul a mîn ca t în a int e. cu urmari foarte grave pentru bolnav. Vasul în care se face recoltarea trebuie sa fie curat. circum-Hcriptia medicala si întreprinderea sau institutia unde acesta lucreaza. analiza ceruta. Produsele recoltate vor fi introduse în vase separate pentrufiecare analiza. ii -c. stiin d ca un produscare si-a pierdut eticheta nu poate fi folosit. de la fiecare bolnav. adresa exacta a bolnavului. numarul salonului si al patului. natura produsului. Aceste date sînt absolut necesare din punct de vedere epidemiologie. data recoltarii si numele aceluia cate a facut recoltarea. Sînt cazuricînd bonul însot itor. Maibune HÎnt însa etichetele lipite.. Sînt cazuri cînd recoltarea respectiva trebuie executata dupamlrninistrarea unor med icamente sau substante chimice. uscat sisteri-liy-at. Nerespectarea normelor de pregatire atrage dupa sine rezultatefalse de laborator . înainte de recoltare. sexul. p en tr u un el e e x a me ne s ero logi ce no vor mentiona si vîrsta. dupa normele indicate pentru fiecare produs ti anali za în parte. în unele cazuri este bine daca se Ind ica si scop ul pen tru ca re se c ere examen ul. ca deexemplu.

sublimat et c. va fi evitata prin adaugare Iuprodus a unei cantitati reduse de ser fiziologic i zotonic steril. Recoltarea se face numai în vase (eprubete. Se vor folosi instrumente si materiale care au fost sterilizat» prin fierbere. Din instrumen tul cu care s-a facu t recolta rea. iar vam-hise vor steriliza la autoelav. Produsele se pot suprainfecta : cu germeni straini proveniti de la bolnav.La produselo caro au fost recoltate pentru examene bacteriolngice nu so vor adau ga substante antiseptice sau fixatoare. flacoane. produsul sova transfera în re cipient cu foarte mare grija pentru a evita suprainfectarea. fenol. sa stranute sau sa vorbeasca în timpulprelevarii : prin germenii din aer care au ajuns în materialul recoltat de Iualte persoane. Se va flamba gîtul re cipientului dupa scoaterea dopuluiînainte si dupa introducerea produsului. Recoltarea ni conditii sterile urmareste doua scopuri: a ) s a n u s e in fe c t e z e b o ln a vu l în t im p u l r e c o l t a ri i sib ) sa se evite suprainfectarea produsului recoltat. în nici un caz nuse vor întrebui nta instrumente dezinfectate cu substante antiseptice(alcool. pentru recoltarea sterila a produselor se vor respecta urmatoarele norme : 1. De aceeu. Un nu m ar mare d e p ro be se re co lt ea z a s te ri l. Prin urmare. De aceea. avînd gri ja sa nu se atingi . la recoltarea urmii pentru examene bact<> riologice. dar din alte regiunisau produse. Suprainfectarea înseamna introducerea în produs a germenilor din afara. întimpul recoltarii. prin germenii care au ramas pe vasele si instrumentele insu ficient curatite si sterilizate. ace stea vorbind sau tusind în camera. Uscarea produselor în cazuri speciale ( i l nexemplu o cantitate mica din puroi). De exemplu. 2. urina poate fi suprainfectata cu germeni care se gasom» eventual pe tegumentele glandului sau în meatul urinar. autoclavare sau prin caldura uscata.). asistenta nu trebuie sa tuseasca.) curate sau sterilizate la Poupinel. este interzisa cir culatia altor persoane prin camera. De e xemplu. plosti etc. o hemocultura recoltata neatent poate fi suprainfectata cu stafilococi proveniti din gura sau nasul persoanei care a facut recoltarea. daca acest innu au fost înde partati printr-o toaleta si dezinfectie genitale. folosite pentru recoltare. cutii Petri. 3. prevazute cudopuri sau capac steril. Produsul se mai poate infecta din aer daca a fost lasat mai mult timpîn contact cu aerul sau cu obiectele din jur sau daca transportul nuS-a facut în conditii cores punzatoare. cu germeni proveniti de la asistenta.

unele prod use vor fi puse în ladite de lemn cu rumegusl >o fund. mai putin expuse la lovituri si murdarie. La adult. Materialul necesar: un ac de seringa sterilizat. dac a produsul recoltat trebuie trimis într-o alta lo calitate. pentru a evita vasoconstrictia periferica. 4. RECOLTAREA SÎNGELUI Sîngele se recolteaza prin: a) înteparea pulpei degetului.nimic dopul scos si. în teparea va fi facuta putin la teral si nu chiar în mijloc u l pu lp ei . recoltarea se face din pulpa degetelor mijlociu sau inelar de la mîna stinga. Iarna vesele vor fi împ achetate învata. Produsele recoltate trebuie sa ajungaui laborator în star e cît mai apropiata de aceea în care au fost înorganismul omului. a timpului de sîngerare si do coagulare etc. în nici"n n caz nu s e va flamba dopul de vata care poate sa se aprinda. se va avea grija sa nu se schimbe bonurile însotitoare. de analizacurata.1 se evita altera rea. b) p un c t i e v en oas a. Produsul trebuie expediatimediat dupa recoltare prin post a sau mai bine cu un curier special. sa fie flambat si el. Conditiile în care se face recoltarea : temperatura camerei trebuie nil fie de 18 20e. daca este c azul. daca este posibil. i ceasta putînd fi cauza suprainfectarii produsului sau infectareapersoanei care l e transporta. prec u m s i de ano t imp . respectînd re gulile speciale care vor fi descrise la fiecare produsi n parte. e r s au a l co o l . ca de exemplu pentru numaratoarea elementelor figurate ale sîngelui. se va scrie material infectios". care va fi bine închis si. Expedierea materialului. pentru determinarea grupelor sanguine. a) Recoltarea sîngelui prin întepare (recoltarea sîngelui copiilor) «t face atunci cînd este nevoie de o cantitate mica de sînge. în timpul transportului se va evita udarea dopurilor de vata. Din acest motiv se v a tine seama de urmatoarele : produsele recoltate vor fi trimise imediat la laborator pentru. mîna din care se recolteaza va fi intro dusa temporar într-un vas cu apa calduta. Pe ambalaj. vata sterila. c ) p u nct ia a rt er ia la . între rumegus se pun bucatele mici de gheata. h î rt i e de f i l t r u . pentru evitarea alterarii materialelor. iar vara. Ui ambalare trebuie sa se tina seama de felul produsului. c t .îmbaiat într-o cu tie de lemn sau metal. recoltarea se va face într-un vas rezistent. Daca bol inavul are extremitatile reci. Pregatirea si transportul produselor trebuie facute cu multaTija.

.

iar din ur matoarea se recolteaza pentru analizele corii (.utlii cute aloi mal bogata.. Aceste ace functioneaza cu ajutorul unui reso rt de otel care. se va sterge degetul cu o bucata de tifon si se va activa circulatia printr-o usoara frecare . Ele trebuie sterilizate foarte constiincios. prin autoclavare. Daca întepatura a fost prea suporficiala este pre ferabil sa fie repetata.iilin.<<. b) Recoltarea sîngelui prin punctia venoasa se practica dimineata pe nemîncate dupa tehnica obisnuita. 372 . fara sa fie necesara stoarcerea de^H. Dupa patrunderea acului în vena. Hemoragia. Becoltarea la adult se face obisnuit din venele plicii cotului: vena medio-bazilica si medio-cefalica. La ungari 9! copii mlol. care la nev oie poate fi închis cu pensa pînase schimba eprubetele. pentru c:i nl ugele sa tîsneasca singur. deoarece sîngolc :i4h'l obtinut este amestecat cu limfa. Daca sîngerarea s-a oprit si mai este nevoie de sînge pentru alicprobe. Aculde punctie sterilizat' v a fi mînuit cu o pensa Pe"an sterila pentru efectuarea punctiei. din vena jugulara.idezinfecteaza cu alcool suprafata care va fi înt epata.oltaroa HO pmasa usor. aceasta manopera putînd falsifica rezultatele. Aceasta tehnica este exe cutata totodeaun a de medic. Locul do undo so faoo ror. Se sterge prima picatura de sînge cu hîrtie de filtru sau cu vutftuscata. Itocolt nopoal»< faoe ijl din l obul u rodiii. eventual din sinusullongitudinal prin fontanela anterioara. dupafiecare întrebu intare. sau temporala superficiala. acestafiind înlocu it cu un tub de material plastic fixat etans de ac. Dupa recoltare se aplica un tamponde vata îmbibat în eter sau alcool pe regiunea înt epata. I I ) . în caz ca se fac deodata recoltari pentru mai multe examene. u s c a t a s i c u r a t a ( v e z i v o i . So dcgresoa za cu un tampon îmbibat în otor «i api. rocoll ' HO faoo do po fa|a planIarA a dogclului nmro do la picior. iar la sugari si copiii mici. sîngele vacurge prin tubul de material plastic pe rînd în eprubete tinute subcapatul liber al tubului. caruia i s-a taiat amboul. fara sa provoace dureri. se opreste repede. este de preferat utilizarea unui ac. Becoltarea sîngelui capilar poate fi efectuata si cu acul Iul Francke. folosirea lui s-a restrîns mult din cauza pericolului do transmitere a hepatitei epidemice. Tehnica recoltarii. deouivcK MUICIIlarlx. dupa declansare. Po locul pnfect uscat se înfige acul la o profunzime de 2 3 mm. patrunde rapid întesaturi la profunzimea reglata anterior. folosind o seringa sterila.

caci elementelefigurate din sînge se su prapun si nu mai pot fi recunoscute si numarate. Se agita î rb alonul timp d e 5 10 minute cu miscari cir cula re. se ia o lama slefuita tinînd-o tot de marginile mai lungis e asaza înaintea picaturii sub un unghi de aproximativ 45°. 170. d e ml. se înteapa pulpa degetului ' HO sterge prima picatura de sînge cu un tampon de vata uscata. Knl. Recoltarea poate executa si fara seringa. unghiul dintre cele doua lameIrobuie sa fie de 45°. Recoltarea slnflclni pentru examene hematologice si parazito-i-c. de grosime uniforma. S e v a a v e a g ri j a s a n u a j u n g a p î n ai i Huprafata pielii. sîngele se recolteaza il. agitînd acesta în timpulrecoltarii. Seige usor înapoi pîna cînd ma rginea lamei atinge picatura de sînge. Se pune1 i na pe masa. caci da ca este mai mic elementele albe se îngra madesc la capatul fro tiului. caci altfel raspîndirea elementelor pe frotiu va fi inegala. c) este subtire. iar lama slefuita nu trebuie ridicata decît atunci cînd sîngele « a epuizat complet. Un frotiu bine executat nu ajunge la marginea lamei (fig. în caz contrar 373 . hematologice. Se vor evita hemoliza si coagularea ui. Frotiurile nu trebuie facute prea groase. Tehnica. deoarece mu lte celuledin sîng e pot fi lezate în acest fel. direct în balon. întinde rea fro tiu lui nu trebu ie întrerupta. serologieo si bacteriologu. parazitolo n. ingolt) HO recolteaza pmtlru analize. Dupa dezinfectarea regiunii. Picatura de sînge nu trebuie sa fie prea mare.i. transparent si are o coloratieKililbuie. ci sa se atinga numai picatura de sînge. I I ) . idimca Ittrlml la injectiile iutraarl. i i lcm de extremitatea lamei se atin ge picatura de sînge care s-a i. biochimice. se recolteaza 5 6 ml sîng e care se trec j i d i a tî n t r -u n b a l o n r o t u n d s a u E r l e n m e y e r c u r a t s i u s c a t . liun a slefuita nu trebuie apasata prea tare.e <> metoda mai rar l'olonitu | nl voi.ruobtinerea gl obulelor rosii.«rliil(<. /». Prin punctie venoasa cu seringa si acul perfect uscate sau Halo cuser fiziolog i c. pîna ce picatura se întinde într-un strat subtire si omogen. Pentru frotiul obisnuit de sînge se recolteaza si se întinde sîngele l in o lama de sticla. re se va întinde de-a lungul ei. La aceastaop eratie trebu ie re spectate ma i mu lte reg uli: misca rea trebuie saf le rapida. Pentru determinarea rezistentei globulare. i ri n a t p e l o c u l î n t e p a t u r i i . Sîngele de fibrinat se trimite imediat la laborator.o. Se împinge apoi lama slefuita cu o miscare uniforma spre cealalta extremitate a primei lame (cu sînge). ia olama perfect curat a si degresata. tinînd-o de marginile lungi.c) Itfi'nlhtrm ttngelui i>rln /)im<'/iV< artrriala io faoe dnp. încare s-a pus în pr ealabil 5 10 perle de sticla. în felul nsîngele se defibrineaza si nu se mai coaguleaza.

folosind o seringa curata. Pentru examenul în picatura groa sa. prin agitare. Eecoltarea sîngelui pentru celelalte examene hematologice nu intra în competenta asistentei medicale. frotiul va iesi întrerupt. pe supraa ). Se continua amestecarea picaturilor pîna ce se formeaza un mic cheag. lungul mar» cu picatura. Numele bolnavului sau numarul buletinului de analiza se scrie cu un creion dermatograf pe lama. 170 Daca lama nu a f ost bine degresatft. Steuer în diagnosticul tifosului exantematic. Recoltarea sîngelui pentru examene chimice se face prin punctio venoasa. cu goluri (fitf. dimineata pe nemîncate. cu diametrul de circa l cm (fig. Cu coltul unol lame slefuite se amesteca picaturile. Dupa întinderea frotiului. întindere corecta (a si malariei si pentru reactia Kudickcb) si gresita (c si d) a frotiului. 171). se aplica din nou fa ta lamei si se executa întind erea frotiulu i (fig. se agitalama pentru a se usca imediat si se zgtrie pe frotiu cu un ac sau cu un creionnegru numele bolnavului si data recoltarii. recoltarea sîngelui se va face în cursul accesului febril.II se asteapta pîna ce ea s-a întins bine în santul format în ginii slefuite a lamei. 177 d). Lama se trimite imediat la laborator sau. care este semnul unei defibrinari complete. Pentru determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor. uscata si sterilizata. fiind executata de asistentul de laborator. Se vor recolta p e fiec are extremitat e a la mei cîto 2 3 picaturi de sînge cît mai apropiate între ele. se pastreaza la adapost ferit domuste. Pentru punerea în evidenta a plasmodiilor malariei. fie lasînd sa curga sîngelo \ . T eh n ica . I). 170. daca acest lucru nu oslo posibil. timpului dosîngerare si coagulare si a grupelor sauguine (vezi voi. formînd o pata circulara. Sîngele se recolteaza sub forma dopicatura groasa pentru diagnosticul Fig. Eecoltarea se face fie cu seringa. Uscarea se face ca si la frotiul obisnuit de sînge. cînd numarul parazitilor din sînge este cel mai mare. se ridica lama slefuita de pe lama se muta marginea ei cu cîtiva milimetri.

pentru ca modifica mai intens reactia sîngelui si raportul dintre compozitia chimica a . -Recoltarea stngeiui m picatura groas (. Se va evita utilizarea instrumentarului umed. 172). Citratii se folosesc mai rar. clor etc. oxalatul de potasiu sau amestecul oxalat de amoniu si potasiu. Instrumentele si recipientele vor fi spalate cu apa distilata si apoi uscate perfect. Seringa. Pentru diferitele examene chimice se utilizeaza masa to tala a sîngelui. în primele doua ca y.uri. Anticoagulantii cei mai folositi pentru examene chimice sînt: fluorura de sodiu. coagularea trebuie împie dicata. Wintrobe Np2 EDTA (etilendiaminotetraacetat de sodiu). sîngele se recolteaza fara anticoagulant. O seringa(mu eprubeta sterila nu este în ^Inod obligat oriu si curata din punctde vedere chimic.). avînd ' jtrija sa se obtina un ser nehe molizat.ru examene serologice. heparina si hirudina. dupa tehnica des crisa la recoltarea sîngelui pen-MO-"i. în care scop se adauga HÎngelui o substanta anticoa ftulanta. Hpalat cu ser fiziologic. acul si eprubeta trebuie sa"io perfect uscate. Daca analiza se face din Hor. care vor falsifica rezultatele. caci apa produce hemoliza globulelor rosii (fig. plasma sau nu mai serul.llngur direct din ac în recipient. Determinarile de laborator nu pot avea nici o valoare dacaktngele s-a recoltat c u o seringa care continea resturi de substantephimice (glucoza.

avînd în vedere c. blocînd astfel atît coagularea cît si liza globulara.a ele uu modifica starea fizico-chimica a sîngelui. Heparina si hirudina sînt anticoagulanti ideali. Oxalatul de potasiu se foloseste la recoltarea sîngelui pentru dozarea clorului plasmatic si globular si pentru determinarea pH si u rezervei alcaline. Fluorura de sodiu sa foloseste mai ales la recoltarea sîngelui pentru dozarea ureei si zaharului. Se folosesc în proportie de 6 10 unitati pentru l ml sînge. 83 folosesc 2 mg fluorura de sodiu pentru l ml sînge. în proportie de 2 mg pentru l ml sînge. Fluorura de sodiu precipita calciul si inhibeaza secretia leucocitara. la recoltarea sîngelui pentru dozarea constituentilor neorganici. în acest fel nu se introduc .p l as m e i s i a e l e m e n t e l o r f i g u ra t e .

Dupa recoltare cu an ticoagulant. direct într-o eprubeta de centrifugiigradata care contine substanta anticoagulanta. Pentru dozarea clorurilor se recolteaza 2 3 ml sînge prin punotiuvenoasa. Pentru determinarea sideremiei se recolteaza 10 ml sînge înf r-oeprubeta fiarta si u scata complet. Eprubeta de centrifuga cu substanta antico. fara seringa.1 0. Din acest amestec se folosesc 0. Pentru dozarea clorului din ser se recolteaza sîngele în mod obiijnuit. recoltarea trebuie facuta printr-o tehniciispeciala (fig.1 nilprin înteparea pulpei degetului sau a lobulului urechii. Ca anticoagulanl. Amestecul d e agita uso r. Pentru dozarea oxigenului. Asistenta medicala trebuie sa se intereseze si sa noteze înaintea recoltarii si la preluarea eprubetei care este cantitatea de sînge necesara. sînge le se ag ita bine. Pe lînga cele aratate pentru punctia venoasa. poate fi folosita heparina sau hirudina 6 10 unitati pentru l nilsînge sau un ameste c în parti egale de oxalat de sodiu si amoniu (l IIIK pen tru l ml sînge). . 172). s e vo r ma i p reg a ti u rm ato a r e l e : un a c l un g d e s e ri ng a. din ac est motiv. Dozarea se face deseori în sînge le total. Aceasta recoltari» este executata de obicei de asistentul de laborator si nu de asistent/amedicala. pentru dozarea rezervei alcaline yi pentru determinarea pH sanguin. dire ct î n eprub eta. fara provo care de staza. anticoagulanta : o parte fluorura de sodiu neutra si trei parti oxalatde potasiu neutru. Recoltarea se face cu ac de platina. o eprubeta sau un alt re cipient.agulanta si cu uleide parafina este p regatita în laborator de asistentul de laborator. luîndu-se toat e precautile pentru obtinerea unui ser nehemolizat. varin dupa analizele cerute. sîngele trebuie ferit de contactulcu aerul.2 ml sînge din pulpa degetul ui. o ep rub e t a de c ent ri fu g a cu u l ei d e p a ra fi n a si s u bst ant a. ulei d e parafina steril. sau direct cu o micropipeta de 0. în acest caz se recoltea/itcu o micropipeta 0. precum si modul recoltarii. Materialul necesar. Cantitatea necesara de sînge.2 mg pentrul ml sîng e . o b ag h e t a d e st i c l a s ub t i r e .elemente minerale susceptibile de a modifica repartizarea elementuluiîntre globule si plasma. Pentru dozarea glucozei se recolteaza 1 2 ml sînge prin punct ii« venoasa cu fluorura de sodiu.

în conditii identice.e cîte 10 ml sînge. Se lasa sa se scurga l 2 ii caturi de sînge (în eprubeta n I | coagulanta. 172. adapteaza la seringa acul cell lung. Bagheta de shc/apentru d/nesfeca/ Pentru analiza sîngelui ari tc. acestaiu se va folosi.rial se va recolta sîn g e d inj ivrtera humerala sau femurala. sediului. fara substanta antide parafina. a fosforului mineral se recolteaza cîte 5 6 ml sînge prin punctie venoasa fara anticoatfulant. pentru ionograma dupa metoda flamfotometrica. potasiulu i. a lipidelortotale.Se spala seringa si acul cu ulei de parafina steril. i segoleste seringa sub stra-tul de uleide parafi na din epru-beta decentrifuga. dozarea proteinelor totale. Recoltarea de sînge sub ulei l îl ului uric se recolteaza cîte 5 6 l iul sînge. Daca aplicarea garoului este totusinecesara. acesta se îndeparteaza imediat ce a cul a patruns în vena. Pentru dozarea ureei si aci-Fig. proba de disJ proteinemie. încet. Pentru electroforeza. f ara bule(1<> aer. coresHMinzatoare anticoagulantuluiUde obicei 10 ml). apoi se facefecoltarea din vena. l'rimel e picaturi de sîng e se colecteaza în eprubeta goala. avînd grija ca în timpul Jlirestei manipulari sa nu fugajjiistonul si sa nu intre aer în sejl'itiga. Pentru dozarea indicanului si a reactiei xantroprotei care s-au colectat primele pi-| nituri) pentru a îndeparta coloa-I MII de aer din lumenul acului. dozarea colesterolului total si esterificat. Se scoate acul din vena. Dupa aceasta aplica la ac seringa unsa cu jlei de parafina si se aspira can Hilx'itea necesara de sînge. evitînd pe cît posibil provocarea stazei venoase(i introducînd acul fara seringa . c. c alciului. carac . Ou bagheta tio sticlase amesteca sîngele cu Kiibsta ntaanticoagulanta si se [ trimiteimediat la laborator. l ml în aceleasi conditiuni. în celula microhiana precum si în corpul virusurilor exista numerosi antigeni. Recoltarea sîngelui pentru examene serologice.

ca cel e utilizate în diagnosticul unor viroze etc. dupil. .. este necesarc a serul sa fie separat dupa coagularea sîngelui. O colorati e roz denota ca serul este hemolizat sau contineeritrocite. patrunsi în organismuluman. care.teristici pentru fiecare germen infectios. reactiaWeil-Felix pentru tifosul exante matic. care provoacaaglutinarea. precipitinele. uscata si stelirizata. în diagnosticul sifilisului. spre exemplu : aglutininele. Materialul pentru recoltarea sîngelui: material necesar pentru punctia venoasa. avînd grija ca în serul decantat sa nu ajunga sibucati din ch eag. dozarea antist reptolizinelor A.L. Acesti anticor pi formati fata de tesuturile proprii aloorganismului poarta numele de autoantic orpi. hemo lizinele. Examenele serologice sînt variate. fac s a apara în ser anticorpi variati. coagulare se desprinde cheagul cu o bagheta de sticla de pereteleeprubetei si se lasa la temperatura camerei 30 de minute pentru a seproduce retractia cheagului .D. hemoliza sau bacterioliza antigenilor carole-au provocat. bacteriolizinele. Este recomandat ca sticlaria folosita pentru recoltari învederea examenelor serologice sa fie rezerva ta numai pentru acestscop. cu dop de vata.E. reactii de precipitare sau dofloculare. în acest caz. Anticorpi asemanatori pot sa apara si fata de unele tesuturi proprii ale organismului.8. precipitarea. eprubete uscate. sterile. pentru a evita alterarea. care au suferit modificari structurale sau docompozitie sub in fluenta unor factori etiologici si au devenit strainede organism. Pentru evitarea hemolizei se vor folosi o seringa si o eprubetauscata sau spalat a cu ser fiziologic steril (în nici un caz cu alcool saueter). cu acul fara seringa. Astfel cunoastem reactii de aglutinare ca : reactia Widal si aghitinarea Vi" în dia gnosticul febrei tifoide si paratiroide. Eezultate foarte bune se obtin prin recoltarea direct a în epnibeta. reactii de fixarea complementului. Un ser nehemolizat are o culoare galbuie si este complet transparent.O. ca reactia Bordet-Wassermann. trimitîndu-1 la laborator fara globule. sîngele se lasa sa se coaguleze.L. Kahn si Meinike si reactia de microfloculare pe lama V. dupa cum si modul de combinare a anticorpilor cu antigenul estevariat. Vara. reactii de hemaglutinare si hemaglutinoinhibare. se decanteaza apoi serul aspirîndu-1cu o pipeta Pasteur sterila sau se toarna di rect într-o eprubeta curata. Eeactiile prin care se cerceteaza anticorpii necunoscuti din serulbolnavului se numesc serologice. ca : reactiile Citochol.

Pe gura acestei eprubete se va sprijini seringa. prin însamînl. poarta numele de hemocultura. Prin dop trece un tubde sticla pe care este montat un tub de cauciuc. Hemocull. ferind astfel vîiful acului. atunci se va solicita de la laboratormedii de cultura care contin substante neutralizante pentru sulfamide si antibiotice : acid paraaminobenzoic. sîngele trebuie recoltat si însamîntat steril. recoltarea se va face înainte de a fi datbolnavului medicamente chimice sau a ntibiotice. dar sterilizarea seringii trebuie facuta cu atentie>si mai mare. Pentru examenele bacterie logice. Dezinfectarea pielii se face cu tinctura de iod. cînd germenii se gasesc în sînge în numarmai mare. sîngele patrunde mai repede. Aceste baloane sînt astupate cu un dop de vata învelit în tifon. Gîtul balonului si eprubeta de hemoliza cuprinzînd acul sîntînvelite în hîrtie (fig. înfebra tifoida si paratifoida. bruceloza. la 150° (fig. Timpul cel mai potrivit pentru recoltare este în orele de dinaintea «au în timpul frisoanelor. IPunerea în evidenta a germenilor microbieni din sînge. Materialul necesar pentru recoltare este acelasi ca pentru oricepunctie venoasa. Daca este posi bil. Estebine daca un aj utor tine în mîna balonul cu mediul de cultura în 379 . sîngele este introdus direct în mediul de cultura. evitîndu-se astfel în mare masura posibilitatea de contaminare dinexterior. 174). hidroxilaI mina. respectînd toate masurile de asepsie. La capatul liberal tubului de cauciuc este fixat acul de punctie armat cu mandren. stafilococi. penicilinaza. Totul se steri lizeaza la autoclav. Rezultate bune se obtin folosind la recoltare un ac montat direct la balonul sau eprubeta cu mediul de cultura. are pe medii de cultura. Un alt tip de balon mai perfectionat are vid în interior. Steriliz area se face la autoclav sau la Poupinel. leptospiroza etc. Eprubeta mare NC astupa apoi cu un dop de vata si se acopera cu hîrtie legata cuhfoara. cisteina si altele. Prin aceasta metoda. 173). El este închis ermetic cu un dop decauciuc si are avant ajul ca poate fi transportat în orice pozitie farariscul de a varsa continutul. se va folosi o seringa de sticla Luer de 20 ml montata<'u ac si piston sterilizata într-o eprube ta mare. Acul este introdus într-o eprubeta de hemoliza printr-un dop devata. în acesta. Eecoltarea se face prin punctie venoasa. Daca aceasta recoltare trebuie facuta în timpul tratamentului <'.Cantitatea de sînge necesara pentru examene serologice variaza între 5 si 10 ml. ura se executa în caz de septicemii cu streptococi. Recoltarea sîngelui pentru examene microbiologice.u antibiotice sau chimioterapice.

17-1. /r' e ----A c y Tub de s h c/â fy/ondes/ic/â BV//OU Tub de cauciuc .^ ~~_ ____~"~ Fig. dup a 100 150 de picaturi se desprinde garou lsi se scoate acul din vena. Cantitatea de sînge recoltat se apreciaza dupa numarul piciiturilor. Bulon de hemocultura. se leaga cu sfoara si se aplica imediat etichetape balon. Balonul cu mediul de cultura se poate agita usor. se acopera cu hîrtie. indica patrund erea sîngelui în tubulde cauciuc. C a p u s o . Se îndeparteaz a tubul de sticla din balon. care. Eecoltarea se faerrespectînd conditiile de sterilitate .timpul punctiei si urmareste aparitia primei picat mi de sîngo t libalon. pentru nagata o picatura de bulion de extremitatea inferioara a tubului dusticla. Seringa pregatita pentru hemocultura. v J Fig. agitîndu-se usor ca sa se amestece cu mediul de cultura. se scoate acul de la seringa. se astupa si se trimite la laborator pentru a fi pus imediat în termostat. Eecoltarea sîngelui pentru hemocultura cu seringa Luer se facenumai daca nu exista balo ane astfel pregatite. atunci cînd cade. Sîngele recoltat se goleste în balonul cu mediul de cultura. se astupa gaura ramasa dupa dop. 173.Jen irh E p r i i b e M ^. în general. fara a se deplasa dopul de vata. se flambea/ilcapatul seringii si gura balonului si se introduce sîngele în balon. Se flanibeaza apoi din no u gura balonului.

sîngele sedefibrineaza prin agitare într-un balonas cu perle d e sticla sau setrateaza cu substante anticoagulante : heparina (se clateste seri ngacu o solutie de heparina) sau solutie de citrat de sodiu 3. Pentru examene inframicrobiologice se recolteaza în general 5 ml sîngeprin punctie venoasa.8% (l mlla 9 ml sîng e). bol navul trebuie sa-si clateasca gura si faringele cu apa. folosite pentru hemocultura. avînd grija sa nu se murdareasca exteriorulvasului. însamîntarea sîngelui se poate face si în apa dislilata simpla. Materialele recoltate pentru examene inframicrobiologice setrimit de urgenta la laborator pentru a fi prelucrate imediat sau sepastreaza la o temperatura scazut a de +4 -------30 . în ambelecazuri. Mediile de cultura. fie sub actiunea anticor pilor din sînge. La nevoie. Aceste vase trebuie sa fie bine spalate. în mod obisnuit se folosesc : bulionulsimplu. Aceasta propor tie trebuie respectata. Tnsamîntarea se face cu unac lung sub stratul de ulei. usca te si sa nu con tina substante antiseptice. Pentru p revenirea coagularii. Imlionul-bila sau bila de bou pentru bacili tifici. Uleiul se toarna pest e mediul lichidpentru obtinerea conditiilor anaerobe. îna inte de a expectora. Daca însamîntarea se face pentrumicrobi anaerobi se mai pregateste un vas pentru topirea mediilorHolide. pahare. Aceasta me toda este recomandata mai ales în endocardita lenta. Eecoltarease face în vase de sti cla cu gura larga. culturile pot ramîne sterile.Sîngele pentru hemocultura poate fi recoltat si prin punctielirteriala. bulionul cu sînge pentru streptococi. Cantitatea de sînge necesara pentru o hemoculturaimte a 10-a parte din can titatea mediului de cultura. cînd boln avul o elimina în cea mai mare cantitate. sputa sepoate recolta proasp at sau adunata timp de 24 de ore. un termometru pentru controlare a temperaturii apei si unbalon cu ulei de vaselina steril. bulionul glucozat. respectînd conditiile cele mai riguroase alesterilitatii bacteriologice.si neamestecata cu resturi de alimente. variaza dupamicrobul pe care-1 cautam. caci în caz contrar. RECOLTAREA SPUTEI Sputa pentru examinarile de laborator se recolteaza dimineatape nemîncate. cutii Petri sau înscuipatoare speciale. fie datorita numarului insuficient de germeni recol tati. bulionul-ficat pentrubrucele . . Dupa felul examenului cerut. materialul recoltat trebuie sa fie sputa propriu-zisa si nu salivadin gura. Recoltarea sîngelui pentru examene inframicrobiologice.

bolnavultrebuie sa aiba o scuipatoare cu putina solutie antiseptica. l a o d is ta n t a de c e a 1 0 c m. l tampon faringian: 2 spatala llngnala. prevenind învechirmacesteia prin pastrare în VUNII închise. / 2 3 Fig. atunci recoltarea se va face într-un pahar gradat acopwll Pentru examinari citoln gice. sau prin spalatii r Astomacala sau spalatura bronsica. Daca cantitatea de sputa treimii' masurata. Aerosolizarea prealabila n». spu recoltata proaspat trebuie In misa la laborator. coltarii sputei îmbunatateau rezultatele. precum si pentru pn pararea unui autovaccin. avînd grijftsa nu contina bacilituberculoiji. bacteriologice si para/. ci numai în acest vas. reci > ltarea se face prin frotiu faringian sau laringian. 176. l tologice. se înmultci < ceilalti microbi si bacilul Korl va fi mai greu de gasit. ____Eecoltarea întîmpina greutati la unii bolnavi care înghit spuin(mai ales la copii) sau la acei care nu expectoreaza.Baca sputa se recolteaza pentru examene macroscopice. care sînt si ei colorabill. Se v u explica bolnavului sa nu înghita expectoratia si sa nu scuipe tubatista. Materiale necesare pentru recoltarea sputei prin frotiu faringian si laringian. Bolimvul care expectoreaza putin p<m te sa strînga sputa timp « I n 2 3 zile. morti. Placile cu mediul de culturiiv o r f i t i nu t e î n t i m pu l tu s ei în f a t a c op i l u lu i t i mp d e u n mi m i l . direct pe mediul ducultura Bordet-Gengou în cutii Petri. Pentru cautarea baciliiln Koch se recolteaza 5 15 m sputa proaspata. Pastrînd spnta mai mult timp. La acestia. la rece si la întuneri»1 . . Bolnavul face o si>< dinta de aerosoli de cel putin15 minute cu 10 15 ml ser f i ziologic izotonic sau cu o soliitie de teofilina 3% si sulfat "do stricnina 1%. Vasele vor fi sterile. în caz de tuse convulsiva. recoltarea se va face în timpul acceselor de tuse. 3 apa distilata sterila.

Recoltarea sputei prin spalatura bronsica. uscata. care se arunca dupa într ebuintare. patrunzînd cu tamponul pîna în laringe sub controlul laringoscopic indirect. Recoltarea sputei prin spalatura gastrica. apoicu apa distilata si. Tamponul se pune într-oi'prubeta curata. Se umezeste tamponul de vata cu apa distiluta sterila. care apoi imediat este evacuata sau esteextrasa cu ajutorul seringii. cerînd bolnavului sa tuseasca. Pentru a evita orice posibilitatede infectie sau de eroare la o noua recoltare . Se introduce în stomac sonda dimineata peuomîncate. Daca recoltarea se face pentru însamîntare si lichidul trebuie trimis în alt laborator. un pahar sau borcan pentru colectarea secretiei recoltate. fiarta . se introduce imediat în eprubeta «terila si etichetata si se trimite la laborator. 1) montate pe porfctampoane «Io lemn sau sîrme îndoite sau crestate la capat.n Recoltarea sputei prin frotiu faringian si laringian. Se introduc în stomac 200 ml apa distilatalucarbonatata ca lduta. Capatul celalalt aliilrmei este prev azut cu un dop de vata. Lichidul recoltat trebuie trimis imediat la laborator. întrucîtgermenii cautati pot fi distrusi daca stau mai mult timp în contact u mediul acid al sucului gastric. 175 . în sfîrsit. apoi cu spatula se apasa limba bolnavului si se introduce tamponul în f aringe. Sputa eliminata *« prinde pe tamponul de vata. se pot utiliza sondeconfectionate din material plastic. apa distilata sterila (fig. Sonda folosita trebuie spalata cu un jet continuu de apa timpde 24 de ore. Prin spalatura bronsica se pot pune în evidenta bacili incap =i . 3). care se înc hide cu dopul si se sterilizeazala caldura uscata. Materialele necesare se pregatesc în stare de perfecta sterilitate : sonda Faucher sau Einhorn. Materiale twccsare : tampoane faringiene (fig. dupa tehnica obisnuita si se aplica la ea pîlnia de sticla KIIU seringa pregatita. 175. apa distilata bicarbonatata 2% sau apa distilata calduta (200 ml). Frotiul laringian se recolteaza de catre medic. monta ta pe un tub metalic adaptat la robinet. setinga de 20 ml sau o pîlnie de sticla. 175. Spalatura bronsicaeste utilizata la b olnavi cu tuberculoza cavitara care nu expecto reaza. 2). Tehnica recoltarii. Lic hidul de spalatura se colecteaza înpaharul sau borcanul steril. Tehnica recoltarii. spatula linguala (fig. sucul obtinut poatefi neutralizat cu bicarbonat de sodiu. Sputa înghitita se recolteaza din stomac prin spalatura gastrica.

.

Pentru spalatura tenta va pregati o oglinda frontala. Prin aceasta metoda germeniise izoleaza mai usor. 2. 1. folosind de fiecare data vase separate. medicul instileaza încet în trahee 10 ml st'i fiziologic izotonic caldut. RECOLTAREA SECRETIEI Sl A EXSUDATULUI RINOFARINGIAN Pentru recoltarea secretiei si a exsudatului faringian se vor progati: un tampon faiingian sau o ansa de platina. nefii nd amestecati cu flora nazala si a cavitiltilor buco-faringiene. Becoltartni. medii de cultura. 3. masca de protectie pentru asmte nta. Pentru spalatura bronsica se utilizeaza în mod curent 3 tehnici 1. relativ usor suportata dibo ln avi. apoi se face o scurta pauza di4 5 secunde si se repeta pîna la aerosolizarea întregii cantitittide lichid. urmate de expiratii scurte. Spalatura bronsica prin aparatul de aerosoli. care declanseaza reflexul tusei. Sputa expectorata se recolteaza într-unvas steril. Spalatura bronsica indirecta este e ex e cu ta ta de me di c. Dupa anestezia laringelui si a portiuniloisuperioare ale tra heei. chiindaca nu au tusit niciodata. lame de microscop. a . o serin^nlaring i an d e p an to c ain a 1% p en t ru Tehnica recoltarii. 2. Tocmai din acest motiv. se face în 4 vase sterile. Se introduc în recipientul aparatului de aerosoli 5 ml ser fiziologic izotonic sau 4 ml solutie de teofilina 3 % cu l ml solutie de stricnina 1°/00. Bolnavul trebuie sa inhaleze de cîteva ori.sulati în submucoasa. Materiale necesare. Eecoltarea sputei trebuie repetata zilnic în urmat oarele4 zile. Spalatura bronsica prin bronhoscop. Dupa aceste aspirat ii. Ea es t bronsica indirecta. bolnavii încep sa tuseasca. so lu t ie de co c ain a 2% s au anestezie locala. caci trecerea bolului alimentar princavitatea bucala si faringe antreneaza si o parte a produselor patolo gice. daca bolnavul a fost tratat cu badl 384 . ani M o oglinda laringiana. Spalatura bronsica indirecta. Spalatura bronsica prin bronhoscop se practica în timpul bronhoscopiei direct d e la nivelul leziunilor. Eecoltarea se face dimineata pe nemîncatusau la cîteva ore dupa masa. o spatula lingualil. Tehnica recoltarii. în 4 zile succesive. prin inspiratii adîucl. care nu apar în mod obisnuit în sputa bolnitvului. repetate. 3.

în marginea si fundul ulceratiilor. Tehnica. înacest caz tamponu l trebuie în prealabil umezit cu ser fiziologic izol. invitîndu-1a deschida gura. Asistenta îmbracai nasca de pr otectie apoi asaza bolnavul pe un scaun. al carui ambou se prelu ngeste cu un tub subtire de cauciucde 2 4 cm. precum si ansa de platina. » t va trimite eprubeta cu tamponul cît mai repede la laborator. recoltarile care nu preirita urgenta trebuie amînate pe ziua urmatoare (de exemplu depisurea purtatorilor). manipularile în orofaringe dupa 'iu. Se apasai poi limba si se sterge cu un tampon faringian steril depozitul de peuiringe si amigdale. imediat dupa trezireabolnavului. P rodusulibtimit se întinde pe lame de sticla pentru frotiuri colorate sau se 'usamînteaza pe medii de cultura. onic steril sau cu glicerina 15%. Timpul scurs de la recoltare pîna I i i însamîntare nu trebuie sa depaseasca 5 6 ore. Asistenta va evita sa se aseze chiar în fata bolnaului pentru a nu fi stropita daca acesta tuseste sau varsa. imobilizmdu-le capul. introducînd ' mediat dupa deschiderea gurii. Pe de alta parte.rebuie facuta la p atul bolnavului. Gura eprubetei în care se introduce tamponulc flambeaza dupa tehnica utilizata la recoltarea sputei. fie prin spalarea nazol'aringiana. 1 6 38 5 . Pentru examinari virusologice. Spalatura se executa dimineata. Bolnav ul este asezat în pozitie sezînd.lonari sau gargara cu substante antiseptice. Capatul liber al tubului taiat obli c se introduce într-una din narile bolnavului si se injecteaza solutia de spalatura. se va apasa cul cgetele în dr eptul molarilor sau li se va astupa nasul. Copii trebuie tinuti în brate. care se injecteaza în fosele nazale cu o seringa de10 ml. cu capul în ex tensie fortata. Spalatura se executa cu o solutie izotonica de clorurade sodiu sterila. recoltarea se face fie prin suflarea puternica a nasului într-o cutie Petri sterila. Eezultate si mai bune se obtin folosind ansa de platina care sepoate insinua în cr iptele amigdaliene. sub false membrane. Daca acest lucru nu este posibil. un depari ntor de maxilare. . printre arcadele dentare. Eecoltarea secretiei nazale se face cu un tampon mai subtiremontat pe un porttam pon de sîrma usor îndoita. cu care se poatepatrunde în nazo-faringe respectînd în rest ace easi tehnica ca si încazul recoltarii exsudatului faringian. Spatula linguala.se ar putea declansa la bolnavi reflexul vomei. Bolnavul apleaca imediat capul înainte si lasa sa se scurga lichidul 8 5 -c . 'iiîinile si picioarele. însamîntarea pe medii de culturai. Daca nu vor sa deschida gura. dezlip ind daca este cazul si o portiune mical i n falsa membrana. se dezinfecteaza imediat dupa recoltare.

atunci vor fi asezate fara întîrziere în ghetar. Sucul ob tinut se trimite la laborator pentru examinari morfologice. cailor biliare si ale pancreasului. parazito logice si bacteriologice. Provocarea secretiei gastrice se facadupa metodele descrise la cap itolul Pregatirea. II). . Primele picaturi din sonda vor fi aruncate. pentrua pierde cît mai putina caldura. Mediile de cuitura (glucoza simpla înclina ta. în cazul recoltarilor în vederea examinariibacteriologice. Eecoltarea se va face deasupra flacarii. precum siextremitatea sondei. biochimice. asistarea si efectuare» probelor functionale ale aparatului digestiv si ale glandelor anexe". se eli bereaza de laborator.. RECOLTAREA SUCULUI DUODENAL Eecoltarea sucului duodenal se face prin tuba j duodenal (vezivoi. mediul Leifson. glucoza sînge. Dupa terminare a recoltarii se închide balonul si se asazfiimediat la termostat sau se trimite la laborator. mediu cu selenit de sodiu. Se va avea grija ca. apoi. pent ru contractia vezicii biliare si drenarea continutului ei se utilizeaza solutie de sulfat de magneziu sau ulei steril. II). se lasa sa curga bila direct pe mediul decultura. de unde se transvazeaza în eprubete etlchetate. cu care va fi trimis de urgenta la laborator. Recoltarile pen tru exam inari bacteriologice (bilicultura)fân se direct pe medii de cultura în conditii sterile. mediu hiperclorurat. vezi capitolul: Explorarifunctionale ale f icatului. germenii ce s -ar gasi eventual în parenchimul hepatic.într-o cutie Petri sterila. RECOLTAREA VARSATURILOR Varsaturile ocazionale ale bolnavilor se strîng în vase curate si la indicatia medicului se trimit la laborator. fara sa se atingtlcu sonda de gura balonului. în mo mentul var s arii bilei pe mediul de cultura. iar în al doilea caz. Daca trimiterea imediata a produselor recoltate nu este poslbila. Eecoltarile pentru restul analizelor. bine ambalat. în primul caz HO cerceteaza flora microbiana a vezicii biliare. mediulSabouraud). Bilicultura se face îngeneral din bi la B sau bila C sau din amîndoua. RECOLTAREA CONTINUTULUI STOMACAL Eecoltarea continutului stomacal se face prin tehnica obisnuitaa tubajului gastr ic (voi. bulion simplu. flambînd atît gura balonului cît si dopul.

formei. se va trimitelaboratorului scaunul elimi->< 11. iu (dupaexamene radiologice). i» a tehnica descrisa la explorarea functionala a pancreasului. Examenul coprologic pentru paraziti tsri'lmie repetat de mai multe ori. 176). Materiile fecale se recolteaza în vederea urliultoarelor examene : Pentru examenul macroscopic. în general dupa administrarea unui purgativ salin. spontan. materiile fecale vorfi strînse în vase de sticla sau de t abla smaltuita. sau în vase speciale «( litruacest scop (fig. 176. RECOLTAREA MATERIfLOR FECALE Recoltarea materiilor fecale se face. proaspat. Pentru aceasta se utilizeaza vase largi umplute cu apa usor «urata. sau . dupa administrarea unor substante purgative sau clisme. de estefixata o lingurita de tabla. în cutii de carton sau de chibrituri. excitînd secretia pancreatica cu eter. care serveste recoltarea si introducerea materiilor fe-iiuln în recipient. atra gîndu-i-se atentia ca în ziua aceea sa nu i'ousume grasimi. Pentru examene parazitologice materiile fecale se vor recolta Iu vase curate. Seara bolnavul primeste un laxativ sau un purgativ salin (nu sauglicerina). Dupa ce bolnavul a urinat. Din acest motiv. grasime (pro-uta dupa supozitoare sau purgative). Acestea sînt nis te ful) uride sticla prevazute cu un dop de pluta. Parazitii nu vor fi trimisi în hîrtie sau cîrpe în care se usuca Fig. în cantitate cît mai mare. consistentei etc. se va pastra toata cantitatea deluutcrii fecale (vezi capitolul Supravegherea bolnavului").RECOLTAREA SUCULUI PANCREATIC Se face tubaj duodenal. iiuostiatrebuie trimisi de asemenea la labor ator pentru indentifi-«MM'o. -Tub recoltor pentru materiifecale. . prevazute cu capac. Nu seadmite trimiterea materiilor fe cale în Itlrtio. în acest caz scaunul trebuie pasii ut la rece. Tubul este închis într-o cutie de Imun pentru a fi protejat în timpul transportului. cînd în vederea determinarii tiitutitatii. fie dupa o defecare spontana. (dupa clisme). Este rte important ca fecalele trimise pentru ana-i delaborator sa nu fie amestecate cu u rina. Daca b olnavul a eliminat în scaun paraziti. sau cel mai mult la 12 ore dupa eliminare. Scaunul va fi recoltat în întregime într-un vas jMMioctcurat si uscat. daca este ibil.

a geriui' nilor toxiinfectiilor alimentare etc.. Alcoolul sau formol» deformeaza de asemenea parazitul. care se fac pentru depistaroftbacilului tific. devenind neindentificabili. în afara de raclarea pielii din regiunea perianala. dii| care se curata capatul proximal al unghiei.5 1%. Pentru examenele bacteriologice. Eecoltarea se poate face din plosca sau rect. tuberculos. recoltarea se va face dupa administrarea unui purgativ salin (20 30 g sulfat de magneziu. Pentru depistarea purtatorilor de germeni din grupul salmonclc lor. recoltarea se va face totdeaunaînainte de a dministrarea de antibiotice sau chimioterapice. Eaclarea se face cu o s patula de os sau obagheta de lemn plata si bine lustruita. recomanda si recoltarea mucusului nazal si a depozitului de sub umjhMucusul naza l se recolteaza într-un flacon mic care contine puti' apa si se astupa apoi cu un dop. iar de acolo ajung în continutul intestinul. Eecoltarea directa din rect se face cu tampoane sonde sau cuanse sub controlul d irect vizual prin tubul rectoscopului. Materialul recoltmse introduce într-un flacon mic cu o solutie de hidrat de sodiu l %t se astupa. dupa care recoltarea se efectueaza ca mai sus. Vawloîn care se recolteaza materia lul vor fi peifect sterile si uscate. se agita bine si se trimite la laborator. care va fi în prealabil imuiata în glicerina cu apa în parti egale. Eecoltarea oualor de paraziti se poate face si prin raclare. marginile si spatiul dsub unghie cu un tampon de vata si cu o pensa. Se utilizeaza în special la cautarea oualor de oxiuri care se îlpun în aceasta regiune. sulfat de sodiu sau amestecate în par(l egale) care prin efectele coloagoge elimina în tubul digestiv germenii cantonati în caile biliare. eliminîndu-se cu materiile fecale. Daca bolnavul nu are scaun spontan atunci i se face o clisnift. Este recomandabil ca rac lrea sa se fac a la 2 3 ore dupa culcarea bolnavului sau dimintMdevreme. Cu lingura recipientului special de recoltare sau cu o bagheta de sticla se preleveaza cîteva mici fragmente de fecale din diferitii* parti ale scaunului. Daca recoltarea se face din plosca. Principiul metodei consta în raclarea pielii din vecinatatea orificiulanal.. dizenterie. Bagheta cu care s-a facu t raclarea va fi introdusa întreprubeta curata si trimisa imediat la laborator. La copii. a vibrionilor holerici. Tehnica recoltarii. Depozitul de sub unghii se recolteaza înmuind toata marginiunghiei cu o solutie de hidrat de sodiu sau potasiu 0.si se altereaza. aceasta trebuie sa fie uscata ijl sterila. în special din partile cu continut mucos si cu puroi. h" . filrAnici o substanta antiseptica. Cantita tea de scaun recoltat pentru coprocultura este de 5 10 g.

388 i .

Conditii mai bune de recoltare se realizeaza cu sondele Nelaton < iu'o se pot introduce la o profunzime mai mare. n(i în eprubete sterile (fig. Eprubetele steril e în care se tin tampoanele contin 0. Daca trimitereatotusi treb uie sa întîrzie.tru recoltarea continutului rectal sîntititate pe poitta mpoane prevazute cu dopuri de cauciuc si intro. în functie de felul ge rmenilor cautati: mediul cu selenit desodiu. 16 18. Fig. evitînd utilizarea continutul u i umpulei rectale pentru însamîntari. dupa rilizare ri g uroasa. în caz caînsami ntarea nu se poate face pe loc. apoi se aplicaextremitat ea libera a ei cu ajutor u l unei piese intermediare oseringa cu care se aspira în sonda continutul colonul ui. Sondele asigurairi-oltarea direc ta din colonul sigmoid. si atunci între para si sondainte rpune un balonas de sticla pentru ca în cazu l aspirarii unei utitati mai mari de substanta sa nu se murdareasca para de cau-ic. se eticheteaza si se trimite de urgenta la laborator. 177.Tampoanele utilizate per. Este bine ca însmîntarea produsului recoltat sa se faca imediat. Aspirareapoate face si cu o para de cauciuc. i-diul Leifson.i antagon ista a florei de asociatie. caci numerosi germeni se distrug prinactiu-.. mediul cu dezoxicol at de sodiu etc. Eecoltarile pentru punerea în evidenta a virusurilor din fecalew fac din plosca st erila sau direct din rect cu tampoane. Tamponul steril se introduce înt. si prin cîteva m iscari de rotatie se sterge mucoasa rectala. Eecoltarea sub control direct vizual se face prin tubul rectoscoi ' i i l u i cu ajutorul unei anse de platina. Se ate apoi introduce în eprubeta. iiiur la patul bolnavului. cu sau fara lichid conservant. însamîntarea se face pemedii l ide. Tambur pentru recoltarea continutului rectal. se in trod uce prin an us pîn a la o distanta de lputin 16 20 c m la adult si 10 15 cm la copil. 177). Continutul sondei (dupa îndepartarea din rect) se descarca prinaiflare cu aceea si seringa sau para cu care s-a facu t recoltarea.5 . atunci materialul r ecoltat seva cleHcarca (în functie de germenii cautati sau tehnica utilizatapentru recoltare) în recipiente sterile. Pentru acest scop se utiliz eaza sondele m-. atunci vasele cu produse recoltate se vor tine la ({hciita. Sonda. unde conditiile de mediu nun t favorabile pe ntru anumiti germeni (de exemplu bacilul dizen-iic). dupa tehnicadu mai sus.

probele se vor lua si de la suprafata si din profunzime. vin rosu./lO ml apa distihiisi aceeasi cantitate dintr-o solutie de streptomicina I g/10 ml ajmdistilata. Dupa ce tamponul a fost scos din n< < se introduce în eprubeta. sîngelui etc. Pentru punerea în evidenta a sîngelui. Greseli mai frecvente de recoltare a materiilor fecale pentruexamene bacteriolog ice sînt: folosirea aceleiasi plosti nesterilizat*» la mai multi bolnavi si trimiterea probelor de laborator cu întîrziere. Trebuie acordata mare atentie ca vasul incare se recolteaza s a nu contina urme de sînge. Se pune cutia Petri cu capacul în sus p« masa. peste. Se acopera apo i cu capacul pe care se noteaza numarul buletinului de recoltare si se trimite imediat în laborator. legume. materiile fecale se recolteaza în vase curate si uscate. iar la femei determinarea sa nu se faca în timpul menstruatiei. Pentru a preveni distrugerea virusurilor de concurenta floimicrobiene. Pentru examenele biochimice. care pot falsifica rezultatele. Materialul de examinat se va lua din diferite portiuni ale scaunului. Examenele cele mai des executate din materii fecale sînt: pune» rea în evidenta a bilirubinei. unde este agitat cîteva minute cu solii tnutritiva din fun dul acesteia. 100 u. substantelorproteice. acizilor organici. în timp ce eudreapta se tine tam ponul cu care s-au recoltat materiile fecale. Daca scaunul este consistent. se ridica capacul pe jumatate cu mîna stinga.ml solutie nutritiva Hanks. peniclina si 25 mg streptomicina. dupa care lichidul se decanteaza întialta eprubeta sterila închisa cu dop de cauciuc. patlagele rosii. Hi» sterge usor în zig-zag suprafata mediului cu tamponul fara ml lzgîrîie. Tehnica însamîntarii. cacao. cît si suspensia de continutrectal în lichidul nutri tiv se pastreaza la gheata sau la congelator. bolnavulnu va lua nici medic amente care contin fier si nu i se vor face sondaje gastrice sau duodenale.i. . în acelasi timp. bolnavul trebuie pregatitîn modul urmator : tim p de trei zile va fi supus unui regim special. amoniacului. lipsit de carne. acizilor biliari.i. Atît fecalele recoltate ca atare. peste mat eria fecala recoltata din plosca se adauga cît<^ picaturi dintr-o solutie de penicilina 200 000 u. avînd grija ca vasul sa nu contina urme d«isubstante antisep tice sau urina. Regimulva fi a lcatuit numai din lapte si fainoase. Eezultate mul bune se pot obtine la însamîntare daca continutul sondei Nelatonse omogenizeaza în lic hidul conservant si din acesta se face trecere» pe mediul de cultura. în vederea ace luiasi scop (în cazul recoltarii cu tampon) se vor adauga solutiei nutritive din eprubeta înca dinainte de efwtuarea recoltari i. extractii dentare sau alte interventiiîn gura sau pe farin ge. urobilinei.

Pentru examenul fizic urina trebuie recoltata de 24 de ore. lampa i| t« Hpirt. dar înainte de urinare sefure toaleta m eatului si a vulvei. dupa o curatireminutioasa a g landului. caIft mi-i schimbe compozitia. urina se recolteazaIn nticle absolut curate. Materialele necesare. mirosul si densitatea. De aceea. Dupa ce se scurg primele picaturi de urina se introduce capatulumilei în eprubeta sterila a carei gura a fost flambata. bacilului tific. Urin a poate fi recoltata din tr-o singu ra emisi sau din emisiunile colec tate timp de 24 de ore 178). se introduce sonda în vezica urifwnl. apoi HI Hor fiziologic steril si cu alcool. Cantitatea de urina necesara pentru uroculturil este de 10 20 ml. -V a s Htntitate se face sedimentul urinar. Se astupa si «< trimite la laborator. Se facen curatire a v ulvei cu ser fiziologic. Examenul bac-urinii. analiza u rinii este o paite impoit anta a oricarui liuen medical. vata sterila. Eecoltarea se face în vase sterili 391 . care este cea mai concentrata. iiri. medii de culturaI i i funct ie de germenii cautati. c olibacilului sau a altor germeni. Pentru examenul chimic se trimite urina recol timp de 24 de ore sau numai urina proaspata dimineata. La aceasta se determina : can ti-wi. sterilizata prin fierbere si MUMII cu ulei de vaselina steril. La barbati se face fara sonda. Cantitatea pregatita | iimlru laborator va fi de 100 150 ml. l r S. teriologic al urinii se face pentru depistarea baciluluiKoch. Urina se va recolta steril pentru examenul bacteriologic. Din aceasta Fir/. Pentru cautarea bacilului Koch este nevoie de toata urina din 'l do ore. IndiWtwt de natura analizei cerute. alcool. Gura eprubetei se flamliHizil dupa ce s-a scos dopul si dupa recoltare. Dupa eliminarea primului jet deiicliia. Tehnica recoltarii. ser fiziologic steril. însamînflrlltt din urina pentru cautarea acestor germeni sînt numite uroi'iilt. b olnavul urineaza în eprubeta sterila. aspectul. cla tite cu apa distilata. La femei. Sonda Nelaton. eprubete sterile cu dop de vata. aceasta recoltare se face prin sondarea vezicii. pentru recoltareaPentru examene bacteriolog ice.RECOLTAREA URINII Examenul urinii da indicatii asupra starii functionale a rinichilor [ permite sa se aprecieze existenta unor tulburari în restul organis-llui. culoarea. Urina se recolteaza fara sonda. Se spala bine glandul cu apa si sapun.

se pot improviza unele dispozitive ajutatoare. La fetite se pot transforma chilotii de material plastic în moilcorespunzator apli cînd la nivelul organelor genitale externe o pieNAîn forma de pîlnie. Pozit. Pentru recoltarea urinii la copii pe 24 de ore si determinari-udiurezei. Eecoltarea urinii la sugar si copii se face în vase fixate IM » jorganele genitale e xterne. Cu . Fîsiade banda adeziva. prelungita cu un tub pîna în vasul colector. respectiv regiunea fesiera a copilului. rioara a ei nu este recomandata fiindca vata retine numeroase olo mente organice în suspensie din urina. se despica la mijloc si la cele doua extremitati. Pentru a preveni smulgerea recipientului de pe locul fixat i}lmai ales spargerea lui. prelungingu-1 apoi cu un tub de cauciuc sau materii Uplastic pîna în v asul colector. care se gaureste la fund si se rotunjesc margini Iula flacara. Aceeasi improvizatie se poate f ace dintr-nntub de centrifuga. Astfel popenisul baietilor se poate fixa învelisul picuratorului de la un aparutde transfuzie al carui tub de material pla stic în prelungire se intmduce într-un vas colector. cu circa o spatamîna înainte. U rina colectata se pastreaza la rece pîna ce se va traimporta la laborator. Prin despicatura dinmijloc se trece eprubeta. ! iar la fetite un balonas cu gît larg pe vulva cu ajutorul unei beiixlde leucoplast . La baieti se fixeaza o eprubeta pe penU. Eecoltarea urinii pentru analize curente cu catetei1 nu trebuit» practicata decît atunci cînd sondajul are si alte indicatii majore. ca tubul de legaturasa treaca pe sub coapsa cop ilului si nu deasupra. Se va avea grija. Cucele patru extremitati ale benzii. sa nu ia preparate de clorpromazina. Fixare n recipientului de recoltare la sugar se poate face si printr-o înfasar» mai atenta. Este biimca bolnava. avînd grija cusuprafata adeziva a leuco plastului sa ramîna îndreptata în sus. Pentru dozari hormonale si reactii de sarcina din urina se recolteaza prima urina de dimineata în sticle curate si uscate. este bine ca membrele inferioare ale sugaruluisau copilului mic sa fie imo bilizate de marginile patului. iar cu doua zile înainte nici un fel de medicament. Eecoltarea urinii la sugar cu vata hidrofila si stoarcerea uite.iikvasului precum si igiena locala trebuie contro late cît mai des. Copiii astfel pregatiti trebuie sa fie controlati cît mai < ! < « pentru a îndepait a recip ien tul imediat dupa urinare. ceea ce falsifica rezultatei»» de laborator. respectiv gîtul balonasului.zate prin fierbere. lunga de aproximativ 30 cin. se fixeaza recipientul în plica inghinala. în absenta oricarei substante pentru împiedicaroufermentatiei.

a caror gura va fi flambata. se va avea1 1 |ii ca în cursul transportulu i sa i se asigure o temperatura de apro-im ati v 37°..iunile cavitatii bucale. fie cu o pipeta Pasteur. epruiifte cu medii de cultura : ser cu bulion. albumine etc. conjunctiva oculara. Dupa ce s-au scurs cîteva picaturi prin acul de punctie se va «colta lichidul în cele doua epubete sterile. ii'7. trimis la un laborator în afara de cladirea sectiei. agar-sînge. biruie si serologic. se facefin cu an sa de platina. agar-ser sau agaruclta. Pentru a ceasta va pregati 2 3 lame sterile. Eprubetele etichetate MI astupa cu dopurile lor. pentru examen citologic. Daca lichidul cefalorahidian însamîntat pe medii de cultura tre-t. ulceratii. Se ster ilizeaza ansa prin încal 393 .. tiu eprubete. RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN Lichidul cefalorahidian se recolteaza prin punctie lombara. se trimit1 1. de asemenea. laborator c ea 10 ml de lichid cefalorahidian. iar pentru punerea în evidenta a meningococului. din conductul auditiv extern etc. organe genitale.de ore înainte de recoltare. astupate cu dop de vataUVelit în tifon (pentru a nu lasa scame care ar împiedica evidentierearllului ulterior format pe peretii eprubetei). mediul Mller-Hinton. Itonadotropine. iar pentru ionograma. oturna de platina si o lampa de spiit. în cele mai multeridu ri. precum si tehnica recol> 1 1 i sînt aproape aceleasi ca pentru punctiile rahidiene. se vor pregati 2 eprubete sterile. bacteriologic. în plus. atît la scoafiwa dopului.. a sisten ta treb u ie sa e x ecute froti u ri din prod usul recoltatIn patul bolnavului. sub ivipitala sau ventriculara. caci meningococii sînt foarte sensibili la variatiile de imperatura si se disting usor. în acelasi timp se flambeaza pavilionul acui| l de punctie si apoi se lasa sa picure lichidul pe mediile de cultura.. o lampa de spirt. cît si dupa însamîntare. pentru ca urina sa fie cît mai concentrata. m.. glucoza. bolnava va fi supusa unui regim sec. RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE Recoltarea secretiilor purulente de pe suprafata tegumentelori! 1 1 L plagi supu rate. idiipa metoda flamfotometrica) l ml. pentrutiuoltare. cît mai putine lichide. Instrumentele si materialele necesare. Probele recoltate se asaza imediat l a termost at. Pentru examenul chimic (clor.).

ISO. Dupa dezinfect. 179.nla laborator. 179). Se spala seringa cu ser fiziolo. se asteapta putin sa se raceasca si apoi iscoate o mic a portiune de puroi pe ansa. Din vezicule. dupcuratire perfecta a suprafetei lor. recoltarea se face prin punctie. Fig. pielii cu tinctura de iod se punctioneaza leziunea cu un ac steril. 180). recoltarea se face. Executarea unui froth dermatograf numarul buletinului de analiza pe lama si se tri. . Acest material se va treipe o lama de sticla steril a si cu ajutorul ansei se va întinde pe supfata ei într-un strat subtire si uniform (fig. cu ansa sau cu o pipeta de sub crisau de sub marginea ulcerati ilor. plimiacul în mai multe directii în derm. Se scrie cu un cm Fig.zirea la rosu (fig. Se cauta sa se obtina serozitate. Sterilizarea ansei. produsul fiind apoi tr< în eprubete sterile. Este bine sa se faca din acelasi material 2 3 f roi i Daca materialul se tvimite la laborator pentru diverse exam< recoltarea se va face cu pipete Pasteur. noduli si leziuni inflamatoare ale dermului daca dermul est3 intact. pustule. ulceratii etc. ntat la o se ringa sterila. Din papule..

etichetate. Eec oltarea se face cu o pensa sau cu un bistu riu st eril. i < cît posibil. adica în zona dedezvoli ire a ciupercii. în aceste cazuri trebuiese spele leziunile cu apa si sapun. numai material patologic. scuame. Este important ca pentru examene sa se recolteze. de cele mai multe ori.t tratate cu alifii. Probele seeticheteaza si se 1 1 imit la laborator.1 atunci apar ca niste puncte negre. Iu acest caz. Firele de par lezate de ciuperca se rup uneori la nivelul pielii1. în prac-'M'i l . deoarece în peri si scuame ciuper-i<'i l o îsi pas treaza vitalitatea timp de cîtiva ani. iar prelevarea sa se faca dupa 3 zile. se întîlnesc leziuni micotice pepiele si H-xele ei. Din materialul astfel pastrat. suprafata veziculelor sau a pustulelor. Daca însa recoltarea materialului se face totusi dupa utili rea unei alifii. . «> x simenul se poate repeta oricînd. -i 1 special în regiunea periferica a focarului.ntwil si lichidul se introduce într-o eprubeta sterila. Eecoltarea se face de obicei ca pentru examene microscopice siatru însamîntare. trebuie recoltate mici frag-1 i oiite de epiderm. Ele pot fi gasite si în scuame .ratul superficial lucios si apoi se racleaza din portiunile mai profunde. Dupa H roltare. de pe suprafetelei>. Eecoltarea secretiei uretrale se va face dimineata înainte de uriRECOLTAREA MATERIALULUI PENTRU EXAMENE MICOLOGICE poate fa Ciupercile pot parazita tesuturile si organele omului. Ele vor fi pastrateiu pachete d e hîrtie alba. pe care se va face însaniiutarea. se vor recolta perii rupti sau decolorati. Pentru examenul micologic al unghiilor se scoate cu bisturiul «l. Materialul recoltat trebuie sa fie în cantitate suficienta : cel putin 2 3 fire de par sau cîteva bucati de scuame. Din aces te fire se rup cîteva cu o pensa si se introduc într-o (irubeta sau se învelesc în hîrtie alba. Spalarea seringii' ' ce si cu mediul de cultura steril. Astfel. leziunea trebuie tratata în prealabil cu un amestec eter si alcool. Bolnavul va fi asezat în fata miei surse de lumina în asa fel încît sa se vada perii rupti în luminaLiterala. recoltarea se face prin raclarea lor. substante colorante etc.iroase. acesta va fi din nou fiert. Pent ru obtinerea rezultatelor bune. trebuie saevite pe cît posibil recoltarea material ului din focarele care au. Acestea pot fi scoase cu un aclunceolat sau cu virful bis turiului. Atunci cînd leziunile nit localizate pe pielea lipsita de par.

coli sau B. EXAMINARILE DE LABORATOR LA PATUL BOLNAVULUI Executarea examinarilor de laborator nu intra în competentaasistentei medicale. exci1'1 tiile. l 2ml filtrat de 5 zi le de cultura de B. dimercaptopropanol sau tioglicolat de sodiu pentru a neutraliza actiunea streptomicinei. cad ramasitele acestor substante ar putea sa distruga microbii pe carovrem sa-i iden tificam. cisteina. recoltarile sa nu se faca niciodata în fiole de penicilina. Recoltarea produselor m> face dupa tehnica descrisa la capitolele precedenta. sa nu se utilizeze pentru antibiograma culturi alterate. Materialele recoltate se eticheteaza si se trimit la laborator î u aceleasi conditii ca si celelalte produse recoltate cu scopul examinarilor bacteriologice. acestea reprezentînd medicame ntul cu care trebuie tratul/ bolnavul. streptomicina sau alte substante bactericide sau bacteriostatice. Germenii izolati sînt cultivati în culturi pure si pusi apoi nicontact cu diferite a ntibiotice si chimioterapice pentru a stabili carodintre aceste substante inhibe aza sau opresc total cresterea coloniilorde microbi. Din acest motiv. a caror necunoasteropoate sa periclit eze buna reusita a examinarilor. Izolarea germenilor se va face prin culturi din secretiile. Asistenta medicala joaca un rol deosebit în problema identificariigermenilor si de terminarea chimiosensibilitatii. caropot fi deja suprain fectate sau autosterilizate. Astfel: recoltarea se va face totdeauna înainte de începerea tratamentului antibiotic. exsudatale si tesuturile bolnavilor. Totusi ea trebuie sa cunoasca unele examinari ele 396 . Mi siunea ei se termina o data cu trmiterea mato rialului recoltat. subtilis (penicilinaza) pentru a inactiva penicilina. pentru a preveni obtinerea unor rezultate false. daca bolnavul a fost totusi tratat cu substante bacteriostntice. ea trebuie sa tina seama de cîteva probleme.RECOLTAREA PRODUSELOR PENTRU ANTIBIOGRAMA Tratamentul stiintific si eficace cu chimioterapic'e si antibiotic» se bazeaza pa izolarea si identificarea germenilor în cauza si stabilironsensibili tatii lor fata de medicamentele respective. ea avînd sarcina doa recolta în mod riguros steril si în conditii optime materialele necosare din care se vor cultiva si identifica m icrobii. se vor adaugala mediul de cultu ra 1 2 ml din solutia 1°/00 de acid paraaminobeuzoic sau novocaina l % pentru a neutraliza actiunea sulfamidelor.

asisten ta trebu ie sa'lispuna de un m ic laborator. solutie de hidroxid de sodiu. --albuminometru Esbach. Pentru a putsa ex ecuta aceste examinari. lame s i lamele de sticl a. : seruri standard pentru determinarea grupelor sanguine. 2 3 pipete. 2 3 baghete de sticla. . u n s t at i v c u 1 0 e p r u b e t e . pentru determinarea vitezei de sedimen^ (. peroxid de bariu. cu ajutorul caruiapot efectua cîteva determinari (fig. solutie de amoniac. benzidrina. hîrtie de turnesol. 181). aranjat pe o tava.fentare de urgenta. acid acetic glacial. care pot fi cerute în cursul vizitei. ap a dist il at a. 2 cleme de lemn pentru eprub ete. un densimetru.re a hematiilor . apa oxigenata de 10 volume. un cilindru gradat de 200 ml. reactiv Legal-Imbert. o lampa de spirt. 3 4 sticle de ceasornic. reactiv Nylander. --ser fiziologic. 2 3 cutii Petri. i. hîrtie de filtru. 2 3 pahare Berzelius. Ut il aju l c u re nt del abor at or a l a sis ten te i v a p ut ea cu p ri nd e : aparat Westergreen. solutie de citrat de sodiu 3. al serviciului noapte sau în orice perioada a activitatii zilnice. reactiv Ehrlich. o pensa anatomica.8 %. Asistenta sa aiba la dispozitie urmatorii reactivi: solutie de acid sulfo-salicilic 20%. reactiv Esbach. eticheta. alcool iodat 6 %. un creion dermatograf si buletine de analiza. 2 3 baloane Erlenmayer de 50 100 ml. pîlnie de sticla .

simetrii si modul u de întrebuintai»: Instrumentarul si materialele necesare. spuma. înainte de a executa «lu minarea. tata timp de 24 de ore. Determinarea demit. hîitie de filtru (fig. omogenizata Fig. se aspira cu ajutorul hîrtiei de fiiApoi se introdu ce urodensimttrul în urina în asa fel ca acont < .. -U i m l M navului. Daca totusi s-a format. tace în urma proaspata. asistenta trebuie sa poata nevoie urmatoarele reactii: Analiza sumara a u*r inii. imediat dupa emisiune. -. Daca cantitatea de urina emisa nu este suficienta pentru umpli* rea cilindrului gradat si urodensimttrul se loveste de fundul vamilnlatunci urin a se va dilua cu apa distilata în proportie de 1/1. cifra care corespunde punctului inferior al menîscului d< suprafata urinii (citirea se va face ridicînd cilindrul pentru ca im niscul sa fie în dreptul ochiului celui care citeste). iar ulii' .Cu acest utilaj si reactivi. 1 8 2 .-Laboratorul asistentei pentru analize la patul bolF i g . Se toarna urina în cilindrul gradat avînd grija sa nu se f ori n. Un cilindru gradat. sau în urina . urodensimetrul. fara sa atinga fundul sau peretii vasului Dupurodensimetrul s-a oprit. 182). se citeste valoarea densitatii pe seu. l SI. în ultimul caz. <li 100 ml. pluteasca liber. urma trebuie amestecata.

001. daca prezinta o usoara^ s c o n t a . obtinând astfeliiiHitatea r eala. Daca utilizarea se face ridi-»!iii<. Se iau apoi doua eprui si se toarna în fiecare cîte 5 ml urina. dupa aprecierea opalescentei sau a tulim. Urodensimetrele sînt gradate pentru o anumita liniata pe scara lor. foarte intens pozitiv + + + . Analiza se face cu doua eprubete. Uneifri tulbureala dispare si prin încalzire. analiza este negativa. atunci pentru fiecare trei grade ea se face la temperatura mai scazuta.»» turnesol. Se va stab ili rea ctia urinii si daca este tilrnlina se va acidifica cu acid acetic glacial. deo arece o urina veche poate fi intrata în rmontatieamoniacala. Materiale necesare. Normal. la temperaturi mai se va adauga 0. transparenta. lampa de spirt. Determinarea cantitativa a albuminei se va face în cazurile în o»wo la proba calitativa s-a obtinut un precipitat abundent. co mp arînd -o cu epr u be ta ma rt o r. Se taie cîte o bucata mica din hîrtia de turnesol albastra si rosie ou o pensa se introduc în urina. trebuie filtrata. Daca urina este tulbure. Eeactia urinii trebuie sa fie acida. Tehn ica determinarii. temperatura. cea alcalina albastreste hîrtia rosie. Acesta este format dintr-uu tub de 399 . Gradul de aciditate se va determina numai urinaproaspat emisa. Urina acida înroseste hîrtia albastra . cu negativ 6. u Hlab pozitiv -J-. hîrtie deMirmiHol.m ilc doua cifre ale valorii citite se vor înmulti cu doi.001 din cifrele citite pe scara. care o alcalinizeaza. iardaca nillixar pentrufiecare f ml grade se va sca Reactia urinii. se agita si se observa pel n egru . intens pozitiv ++. albuminome tru Esbach. Eprubetele trebuie sa fie din aceeasi sticla. u r i n a c o n t i n e p u t i n a a l b u m i n a . O tulbureala apreciabila sau un precipitat arata. pozitiv + sau eventu al cu mai multe cruci siii trece pe foaia de observatie în felul urmator : A = negativ 6 . Materiale necesare. pensa. iar urina neutraHchimba culoarea hîrtiei. . Determinarea calitativa a albuminei la rece se face din urina ! jjorfoct transparenta. urina are o reactie acida. într-una dintre ele se 'iga 10 15 picaturi de acid sulfosalicilic. c a re a p re c i p i t a t c usul sulfosalicilic. Rezultatul se noteaza. Da ca u rin a ra mî ne i i'ude. cu acelasi diametrul n mi a din aceste eprubete se adauga reactivul iar cealalta servester-martor pentru c omparatie. dar poate sa li Ioi}i alcalin a sau neutra.ntit ate de albumina dozabila. acid acetic glacial. solutie de acid iilfimalicilic 20%. Eeactivul Esbach (solutie de acid picric sii»ltHo). atunci de 0. urina fund distribuita în parti PI ' io. Doua eprubete pe un stativ.

care la partea iar la mijloc semnul U la 12. direct în g°/ 00 . se apreciaza gradul depozitivitate a reactiei. urina devi ne mai vîrscoasa. lampa de spirt. Eezultatul se noteaza în foaia de observatie. In pre zenta acidului acetil-acetic. Determinarea puroiului. Eprubeta se va tine cuclema în timpul fier berii si se va introduce în flacara în pozitie încli nata cu orificiul îndreptat în directia opusa persoanei care efectueazalucrarea. peste care se adauga 2 ml reac tiv ISTylander. în care nopoate fixa în pozitie vertica un dop de cauciuo(fig. Se toarna într-o eprubeta 2 3 ml de urina si soadauga cîteva picaturi dintr-o soluti e de perclorura de fier. Materialele necesare. în mediu alca lin la cald. pentru a se depune albumina precipitata. clema pentrueprubeta. Urina negativa nu-si schimbaculoarea. Dupa numarul si marimea bulelor precum si dupitviteza cu care acestea se ridica la suprafata. 183). siastfel bulele de aer ce se formeaza în ea nu se ridica la supraf atadecît cu întîrziere. peste urina. Daca urina contine glucoza. eprubeta . Se toarna în eprubeta 5 ml urina. In eprubeta. . Determinarea calitativa a glucozei se bazeaza pe principiul caglucoza reduce nit ratul de bismut în bismut metalic. O eprubeta. pozitiv sau negativ. în cazul prezentei puroiiilui. peste maximum 10 15 minute lichi dul din eprubeta se coloreaza în negru. (urina). reactiv JSfylander (solutie de nitrat de bismutsi hidroxid de sodiu). Determinarea acidului acetil-acetic se face în aceleasi conditii prinproba Gerhard . 184). Se umple tubul Esbach cu urina pîna la semnul U si se adaugireactiv pîna la semnul E . caci în caz contrar con tinutul tubului poate tîsni afara (fig.sticla. se agita bine prin rastunnarea tubului pentru amestecarea urini i cu reactivul. avînd ca rezultat o schimbare de culoare. Tubul este gradat la partea inferioarade la 1/2 într-un supoit de lemn. se adaugiicîteva picaturi de sol utie de hidroxid de sodiu sau potasiu 20 %. El se introduce la si este prevazut cu lui superioara are notat semnul B (reactiv). Se încalzeste pîna la fierbere. si se noteaza uifoaia de observatie dupa rezu ltatul analizei calitative (A = pozitiv g%o). prin umflarea globulelor albe. dujtacare se agita cu o miscare în for ma de TJ. Se asaza îistativ si se lasa tubul în repaus în pozitie verticala timp de 24 d<» ore. în caz de pozitivitate se va trimite proba de urina la laborator pentrudeterminari cantitative. apare o culoare rosie. Dupa astupare. Se citeste rezultatulla înaltimea st ratului precipitat. încalzirea se va face la nivelul de sus al lichidului din epru-beta.

Albuminometru Esbach. 401 Fierberea continutului .Fig. .ZS3. ! '/(/. A si B unei eprubete. ISt.

Se compara dupa l Uminute cu eprubeta martor. Materialele necesare. folosind ca reactiv alcool iodat 6%. solutie de hidroxid de potasjin 20 %. acid acetic glagial) si solutie du amoniac. culoarea rositiaprins cu 3 cru ci (+ + +) si cea carmin cu 4 cruci (+ + ++). reactiv Ehrlich (solutie de paradimetilaminobenzaldehida 20% în acid clorhidiic concentrat). culoarea rosu intenn. în tr-unudin ele se picura cîteva p icaturi de reactiv. TJrobilinogenul este normal daca culoar ea rositiapare la încalzire si este scazut sau absent daca nu apare nici la cald. o clema pentru tinerea euprubetei. Daca urina contine acetona. aparuta imediat dupa adaugarea reactivului. Determinarea bilirubinei se face prin proba Eosin. Gradul de pozitivitate a reactiei se apreciaza dupa intensitateaculorii: culoare a roz spre rosu. apoi se prelinge pe marginea eprubetei l ml amoniac. uribilinogenul este crescut. Se toa rna în cele doua ep rub ete c îte 4 5 ml urina. Se toarna în eprubeta 5 6 ml urina. o lampa de spirt. pe peretele ei se preling1 2 ml alcool iodat.Determinarea acetonei se face totdeauna daca urina contine ghi' coza precum si la indicatia speciala a medicului. Se adauga la 4 5 ml urina cîteva picaturi de hidroxid de pot:isiu si se fierbe. denotit o reactie slab-pozitiva si se noteaza cu +. cu grija sa nu se amestece cele doua lichid»!. care apare dupa 1 2 minute. bilirubina se oxideaziiîn biliverdina dînd nastere unui inel verde la limita de separare >tlichidelor. Eezultatul se noteaza cu pozitiv sau negativ. la limita d«< separare a celor doua lichide. denota ca urobilino genul este crescut si se noteaza cu 2 cruci (++). urina trebuie racita înainte de analiza. Materiale necesare: o eprubeta. Determinarea urobilinogenului se face prin metoda Ehrlicli. Daca apare o cul oare rosie. la care se adauga cîtevapicaturi de reactiv. Hema tina rezultata din distrugerea eritrocitelor HO precipita împreuna cu fosfatii terosi pe care îi coloreaza în rosu. Sub influenta iodului. Ca si la determinarea albuminei si în acest caz se va folosi <> eprubeta martor. Se toarna într-o eprubeta 4 5 ml urina . . O eprubeta. / Determinarea hemoglobinei din urina se face prin proba HellQi. Din acest motiv. Se ag ita usor. reactiv Legal-Imbert (solutiede nitroprusiat d e sodiu 10% în. pentru a nu obtine un rezultat. fals. lampa de spirt. Doua eprubete. Materialele necesare. Urina contine în mod normal urobilinogen într-o cantitate redusacare însa nu se poate evidentia decît prin încalzire. se formeaza un disc violet.

lame uscate sji curatevata. prin metoda Gregersen. prin oxidarea benzidrinei. evitîndu-se astfel o eventualagreseala la urmarirea ceasului. care sel toate gasi în urina su b doua forme : bemoglobina fixata în globuluirosu si hemoglobina libera. qe la verde la albastru. alco ol. încît peliîrtie sa apara linii rosii paralele. Determinarea timpului ae coagulare. Timpul de sîngerare este perioada care se scurge din momentul înteparii lobulului urecbii sau apulpei deget ului pîna la oprirea hemoragiei. notînd care este prima. pe care se asaza doua. TJn ac steril de seringa.. <1<amera umeda se realizeaza punînd într-o cutie Petri o rondela dehîrtie de filtru îmbi bata cu apa distilata. vata. în legatura cu sîngele. în prezentasîngelui. se ad au ga un vîrf de jutit de benzidrinasi 10 15 picaturi de acid acetic glaci al. acid acetic glacial . Materialele necesare. se absoarbe cu hîrtie de filtru la fiecare 20 30de secunde pic atura de sînge care apare în mod spontan. precumtji ora cînd a fost trasata. în loc de eprubeta sepoate folosi si o pla ca de portelan cu godeu. la care se adauga apoi reactivii. culoarea continutului eprubetei variaza. Pigmentii sanguini sînt reprezentati de bemoglobina. hîrtie de filtru. Se dezinfecteaza lobului urechii sau pulpa degetului cu un tampon de vata îmbibata cu eter si se executa întepatura cu un ac sterilla o adîncime de circ a 4 mm. . l Se to arna 2 3ml u rin a în tr-o eprub e ta. baghete de sticla. asistenta trebuie sa stie saexecute la patul boln avului urmatoarele analize : Determinarea timpului ae sîngerare. Materiile fecale vor fi diluate cu apa distilata. txroxid de bariu sau apa oxigenata de 10 volume. Un ac steril. iTonometru sau ceas cu secundar. M a t e r i i l e f e c a l e . P u n e r e a î n e v i d e n t a a s î n g e l u i d i n m a terii fecale se face la fel ca si din urina. în care se tritureazaun fragment de fecale cu apa distilata. alcool. sîngerarea se va opri dupa 2 4 minute. Materialele necesare. 8 în g el e. O eprubeta. Timpul de coagulare esteperioada scursa de l a recoltarea sîngelui pîna la coagularea lui. fara a stoarce locul. în conditiinormale. Stergerea picaturiloi de sînge trebuie facuta în asa f e1.Proba Eosin se face totdeauna paralel cu determinarea urobiliuogenului. Se agita bine si se adaugacîteva picaturi de peroxid de bariu sau apa oxigenat a. Cercetare a chimica a pigmentilor sanguini se face prin metoda Gregersen. camera umeda sau ulei de parafina. i Materialele necesare. ceas cu secundar. Din acest e date se poate controla apoiusor cîte minute a durat sîngerarea. Se noteaza momentul întepaturii si apoi. benzidrina.

8 %. materiale necesare pentru punctia venoasa (cu o seringa de 2 ml. peste care se picura o picatura de sînge recoltat din pulpa degetului. Ea prezinta în cazuri de boala modificari importante si ajuta la stabilirea diagnos ticului. d intre c are p rima rep rezinta în cepu tu l .. Stativul pen tru pip ete este format dintr-un cadran de metal. sîngele este coagulat. în partea superioara a cadranului se gaseste un numar corespunzator de capacele metalice prevazute cu cîte un arc. solutie sterila de citrat de sodiu 3.H. înclinîndu-se usor la dreapta si la stîngiicame ra cu lama.8.). în mod normal. picatura de sînge nu se mai deformeaza cînd 80înclina lama. plasma. Aparatul Westergreen cu tu buri proprii.).Determinarea se poate face prin mai multe metode. pîn a cîndapare primul fir de fibrina pe ac. Se va repeta aceasta o pe ratie din 20 în 20 de s ecun de . Globulele s-au s edimentat. b) Se pune pe o lama de sticla o picatura de ulei de parafina. Extremitatea superioara a pipetelor se . Instrumente si materiale necesare. pe care se sprijina extremitatea ascutita a pipetelor. Se pu ne în camera umeda care se închide cu capac. avînd g rija sa nu se scurg a picatura de pe lama.5 mm. Cele malsimple si mai rapide sîn t urmatoarele : a) Se recolteaza pe o lama curata si uscata o picatura de sîngod i n pu lp a dege tu lu i. Peste 3 min ute se încearca sa se ridice cu acul picatura de sînge. gradate în milimetri de la o l a 2 0 0 . în acest m oment. d e s u s î n j o s . iar a doua terminarea coagularii. Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor (V. timpul de coagulareeste de 5 8 minu te. iar deasupra lor ramîneun lichid galbui. Tuburile Westergreen sînt pipete gradate avînd o lungime de 30 cm si diametrul interior de 2. Se noteaza timpul si se continuaoperatia pîna cînd se va ridica p icatura în întregime. Rezultatul senote aza p rin do ua cifre. S e no te az a ex a ct mo m en tul c în d pi ca tu r a aatins lama. Seobserva continuu picatura. Variatiile vitezei de sedimentare depind în mare masura de diferitele fractiuni proteice din compozitia plasmei. fh partea de jos se gasesc o serie de dopuri de cauciuc. La un moment dat. Daca o cantitate de sînge recoltat cu substanta anticoagulanta este lasat unanumit timp în repaus se observa ca globulele rosii se asaza pefundul vasului. Sedimentarea globulelor poate sa se produca mai încet sau mai repede.

astfel ca sîngele din ele sa nu se poata scurge. Pipetele se asaza în stativ în pozitie verticala (fig.fixeaza cu aceste capacele care le apasa bine pe dopurile de cauciuc. 185). .

185. Pozitia tuburilor trebuie sa fie verticala. si la cererea medicului si la 24 de ore. care este trecut apoi într-o eprubet a mica. caci într-o seringa mai mare nu se poate respectacu precizie prop ortia exacta între sînge si citratul de sodiu. La se vor trece : V. 18 mm/2 rezultatul dupa o ora este de 3 6 mm la femeie. în caz normal. barbat si 4 8 mm la mm. astfel ca în seringa sa fie în total'J ml amestec. Fixarea pipetei Westergreen la stativ. ceea ceva falsifica rezultatul. Este bine ca asistenta sa foloseasca la efectuarea VSHului un ceas semnalizator pentru a nu uita citirea rezultatelor la timp. Se astupa repede capatul superioral pipetei. curata siuscata. Locurile tuburilor sînt numerotate. exact pîna la gradatia 0. Pe butonul arculuise fixeaza un bilet. avînd grija sa nu se coboare coloana <le sînge sub reperul 0.H. Tehnica. Se recolteazaprin punctie ve noasa 1.Fig. Rezultatul se da în foaia de observatie ore.'1.4 ml din aceeasi solutie. Fig. Aparatul Westergi-een va fi asezat într-un loc cu temperatura aproximativ constanta. Se trece sîngele în pipetaaparatului. sa nu se aspire în seringa sau tub bul e de aer sau sînge «purnos. Fixarea pipetei Westergreen la stativ. numarul si ora fixarii tubului se noteaza într-un caiet. se ridica degetul de pe orificiul superior «l tubului si se fixeaza încapacul cu arc. La determinarea vitezei de sedimentare trebuie folosita totdeauna seringa de 2 ml. Numele bolnavului. cu ajutorul unei pere decauciuc. Recol tarea sîngelui trebuie facuta cu mareatentie. . Citirea rezultatelor se face dupa l si 2 ore.6 ml sînge.S. Se agita de cîtev a ori seringa pentru omogenizareaamestecului. Se spala seringa cu solutie sterila de citrat de sodiu . Se asaza pipeta cu vîrfulpe dopul de cauciuc al stativului. 185.8% si se aspira în ac 0. = 2 mm/1 ora. pe care estenotat numele bolnavului iji oracînd s-a pus pipeta în stativ.

Coexistenta unui aglutinogen cuaglutinina corespunzatoare (A si « sau B si P) la aceeasi persoananu este compatibila cu viata. B si AB. tuburile trebuie spalate cu apa de ro binet. Dupa clatire cu apa distilata. tuburile se vor usca. fie dupa numele aglutiiiogenului. 186). II. Grupele se noteaza. fie cu cifre romani» (I. fie la Poupinel. Transfuzia de sînge poate fi efectuata numai daca exista o identitate antigenica între sîngolodonatorului si primitorului. avînd însa grija sa nu se sparga tubul. ce ea ce are ca rezultat ag lu tin area hematiilorde care sînt fixa te aglutinogenele. deosebindu-se astfel grupe O. Sîngele oamenilor contine o serie de aglutinogene si aglutinino. Fata de ele. eventual cu un mandren. Daca în vîrful tuburilor s-a coagulai. -schema compatibilitatii gru-raij existenti în plasma sanguina. Aglutininele sînt anticorpi natuFtg. III. apoi vor fi introduse într-o solutie de acid clorhidric 1% eupepsina sau hidrat de potasiu 10%. . Nu exista agluti nine naturale specific*» aglutinogenului Eh. Determinarea grupelor sanguine. în sîngele altor persoane exista anticorpinaturali. Ele se pot forma însa în cursul vietii sub formaaglutininelor de imunitate. A. de o importanta deosebita sînt aglutinogenele A si B. &[& a fi produge de ac tiunoa vreunui antigen.Dupa citirea rezultatelor. Dupa 12 24 de ore se vor spaladin nou cu apa de robinet. sîng ele. Pentru înlaturarea oricarei confuzii si prevenireatransfuziil or cu sînge de grup strain. ac es ta va fi înlatu rat cu aju to ru l un ui fii-de par d e cal. ele sînt fixate de eritrocite. este obligatoriu ca grupei <» sanguine sa fie notate dupa ambele clasificari. precum si aglutinogenul Eh. deosebindu-se astfel : 0 ( I ) -A ( I I ) -B ( I H ) s i A B ( I V ) . . Din tre numeroasele aglu tinogene exist ente în sîng ele uman. fie cu o purAde cauciuc. i se. capabile sa intre în reactie cu aglutinogenele res p ectiv e. si IV). Aglutinogenele au caracter de antigene . Dupa felul în care sînt reprezentate în sîngele unei persoam» aglutinogenele A si B si aglutininele a si p se deosebesc patru grupi» sanguine (fig. aglutininele a si (3. pelorsanguine.

3. recoltînd sînge prin punctie venoasacu citrat de sodiu. A(II) si B(III). Determinarea grupei sanguine prin probadirecta se face prin am estecarea eritrocitelor primitorului cu serurilestandard O. Grupa 0(1). care le livreaza în fiole. observînd unde se produce aglutinarea. Grupa A(II). însa neavîndaglutinine pot primi sînge de la persoane din or ice grupa (primitoriuniversali). adica O(I). ia r plasma. Dupa depunerea eri trocitelor la fundul eprubeteisau dupa centrifugarea sîngelui. Elesînt aglutinate de ser urile care contin aglutinine oc si P. Grupa B(III).1. adica grupele A(II) si AB(IV). Persoanele care apartin acestei grupe pot da sînge oricui. 2. Persoanele din aceasta grupa pot da sînge pentru grupa lor si grupaAB(IV) si pot primi sînge de la grupa lor si grupa O(I). la întuneric. Serul este complet lipsit de aglutinine si nu aglutineaza eritr ocitele nici uneia dintre celelalte grupe. Grupa AB(IV). Eritrocitele contin aglutinogenul A. Ele sînt aglutinate de serurile care contin aglutinina a. si pot primi sînge de la grupa lor si grupa O(I). Proba directa. Persoanele dinaceasta grupa pot da sîng e numai pentru grupa lor. Serul contine aglutinina si aglutineaza eritrocitelecare contin aglutino genul B. adica de grupele O(I) si A(II). plasma ramîne în partea de deasupra. Controlul se face . Serurile standard se prepara în institutele speciale de hematologie. Eritrocitele bolnavului si donatorului se obtin prin întepareapulpei degetului. 2. adica de serul grupelorO(I) si B(III). Serul contine aglutinina si aglutineaza eritrocitele din grupele carecontin aglu tinogenul A. A si B. Eritrocitele contin aglutinogenul B. indiferentde grup. Persoaneledin aceasta grupa pot da sîn ge pentru grupa lor si grupa AB(IV). Serurile trebuie controlate la fiecare15 zile si pastra te într-un loc racoros. 4. care nu se modificaîn cursul vietii si s e mostenesc. însa n u pot primi sînge decît numai de la persoane din grupalor (donatori universali). Eritrocitele contin aglutinogen A si B. Eritrocitele sînt lipsite de aglutinogen. Determinarea grupelor sanguine se poate executa prin mai multemetode : 1. adica grupele B(III) si AB(IV). Ele sînt aglutinate de serurile cu aglutinina p. de aceeanu sînt aglutinate de niciunul dintre seruri. Serul contine ambeleaglutinine (a si (3) si aglutinea za eritrocitele celorlalte trei grupe. Grupele sanguine sînt caractere permanente. Proba inversa se executa prin amestecarea serului sau a plasmei primitorului cu eritrocitele cunoscute din grupele A(II) si B(III).

Serul grupului A(II) trebuie sa aglutineze în l 3 minut onumai eritrocitele grupului B(II). Daca aglutinarea nu a aparut cu serul grupei A(II). 1. din fiecare fiolacîte o picatura de ser test cu un diametru de 5 6 mm. Daca aglutinarea nu a aparut cu serul grupei B(III). fie înserul grupei A (II).cu eritrocite din grupul O(I). Capacitatea maxima de aglutinare apare la temperatura do + 4°C. Ele trebuie sil. A(II). iar din urmatoarea seia cu coltul lamei slefuite o pica tura de marimea unei gamalii de acsi se pune pe prima picatura de ser test. aglutineze numai eritrocitele grupului A(II). Nu se vor folosi seruri cu termenul expirat. Determinarea directa (proba Beth-Vincent). O lama de sticla curata si uscata. Materialele necesare. fie în amîndoua. cu pipete separate. se sterg e prima picatura de sînge. Aceasta operatie se va rep eta întorcînd lama si folosind cîte un alt colt si cu celelalte doua picaturi doser test. Eezult atul se citeste dupa 5 minute (fig. Mei unul dintre aceste serurinu trebuie s a aglutineze în timp de 5 minute eritrocitele grupuluiO(I). fie în serul grupei B(III). Se pune pe o lama de sticla. Serurile trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte : Aglutinarea cu eritrocite corespunzatoare trebuie sa apariidupa 15 20 de secunde. Se o mogenizeaza cele douapicaturi prin miscari circulare. sîngele face parte dingrupa A (II). dar se produce în serurile grupelor O(I) si A(II). ser s-a produs aglutinarea. o lama slefuita. Se controleaza în primul rînd serurile standard. O tulbureala cît de mica denotuca serul este alterat. A(II) si B(III) si materialelenecesare pe ntru recoltarea sîngelui din pulpa degetului. Interpretarea rezultatelor : Daca nu se produce aglutinarea în nici unul dintre serurilotest. iar serul grupului O(l) eritrocitele grupului A(II) si B(III). ea mai trebuie sa apara neaparat. dar exista în serurile grupelor O(I) si B(III). 3 pipete. Se examineaza în primul rînd serul grupului O(I). serul grupului B(III) trebuie sil. seruri standard O(I). sîngele facoparte din grupa AB(IV). de culoare galbuie. Daca în acest. Tehnica determinarii. în cazcontrar s-a comis o greseala si analiza trebuie repetata. sîngele face parte dingrupa B(III). Se înteapa apoi pulpndegetului. sîngele face parte din grupa O(I). fie transparente. 187). Picaturile* vor fi asezate totdeauna în aceeasi ordine. Daca aglutinarea se produce în toate serurile. B(III). .

Determinarea inversa (proba Simonin). Daca aglutinarea se produce numai cu eritrocitele din grupaB(III). . dar în loc de seruri test se folosesc iritroc ite standard din grupul A(II) si B(III). Dupa 5minute se citeste r ezultatul. sîngele face pa rte din grupa A(II).2. 187. Se pune <'ite o picatura din eritrocitele standard pe lama de sticla si se amesI Stnffe de cerce fa \ f \ Sîngedecercehl' :ne fundamentele Serl-est-sanguine G/obu/e G A AglutininB Grupa l -e s f l a Agluh'nin A o a b fi /\ u IV l e S e s f B m O Z A p I A. Probe de hemotest. Determinarea se face în mod analog cu proba directa. sîngele faceparte din grupa O(I). sîngele face part e din grupa B(III). Daca aglutinarea se produce în ambele picaturi. teca cu cîte o picatura de plasma din sîngele de cercetat.o Metoda Beth-Vincenl-Metoda Simonin Fig. Materialele necesare unt aceleasi ca si la proba directa. Daca aglutinarea se produce numai cu eritrocitele din grupaA(II). iar sîngele se recolteaza « u citrat de sodiu.B.

Cauzele posibile ale erorilor sînt urmatoarele : a) Raport incorect între sînge si ser. Sub 10°. Acelasi rezultat fals se obtine daca amestecarea serurilor test cu sîngele s-a facut cu acelasi colt al lamei. Se va avea o deosebita grija ca pipetele sa nu se schimbe între elo. fiecare picatura de ser test uscat se amesteca cu o picatura de apa distilata. Se lasa sa se usuce lent la temperatura camerei. în caz de urgenta se foloseste proba încrucisata a compatibilitatii. b) Schimbarea pipetelor. Nu exista aglutinine naturale specifice fata de aglutinogenulEh . Este bine daca aceasta proba s e pract ica înaintea oricarei transfuzii. La întrebuintare. Fiecare fiola trebuie sa aiba pipeta ei.Daca aglutinarea nu s-a produs de loc. Determinarea grupelor sanguine trebuie executata concomitentprin cele doua probe . Valabilitatea lor este de 3 4 luni de la preparare. Factorul Eh este un aglutinogeucare se poate gasi în eritrocite independent de aglutinogenele dinsistemul OAB. în cursul determinarii grupelor sanguine se pot ivi erori. Aceasta metoda are avantajul ca nu cere conditii speciale doconservare si transp ort. E ls p o t ap area s ub f or ma d e anti co rpi i mu niza ti l a pers o an o . . sîngele face partedin grupa AB(IV). prost conservate sau cuvalabilitate d epasita. c) Temperatura necorespunzatoare. ca si pe lama. rezultatul citindu-se comparativ. care se executa prin amestecarea directa a sîngelui de perfuzat cusîngele primitorul ui pe o lama de sticla. Picatura de sînge trebuiosa fie de 10 20 de ori mai mica decît picatura de ser test. O cantitateprea mare de eritrocite inhibeaza reactia de aglutinare. deoarece amestecarea serurilor sau a eritrocitelor test da rezultat» false. iar grupa sanguina ramîne fixata pe cartondupa executare. iar o cantitateprea mica face ca reactia sa nu poata fi o bservata cu ochiul liber. aglutinarea nu soproduce cu regularitat e. A(II) si B(III) în picatura nu prea groasa.Determinarea factorului Rh. Atmosfera prea calda usuca marginea picaturilor. Determinarea de grupe în conditii speciale se face prin metoda serului test uscat pe carton lucios. d) Folosirea serurilor test cu titru slab. apoi soîmpacheteaz a în pachete de cîte 10. Pe carton tip carte de vizita sodepun serur ile test O(I). iar mai departe se procedeaza ca si la metoda obisnuita. separate prin foite pentru protectie si învelite în hîrtie neagra pentru a fi ferite de lumina. Temperatura optima pentru de terminare este de 16 18 °.

în lipsaacestuia. mergînd uneori pîna la moarte. la temperatura camerei. l Aglutininele de imunizare anti-Eh apar si la femeile gravide |Bhnegative. camera umeda. se asaza într-ocamera umeda si se lasa 1/2 l ora la termosta t la 37° sau. Determinarea factorului Rh pe lama tn camera umeda. Materialele necesare. precum s i la acele femei careputeau sa se sensibilizeze în cursul sarcinilor cu antigen Eh provenitdin sîngele fetilor Eh-pozitivi. Tehnica determinarii este analoga cu aceea folositala determinarea grup elor sanguine (fig. întrucît incompatibilitatea de factor Eh poate produce accidente postransfuzionale. 188. La fiecare determinare trebuie sa se faca si o proba decontrol cu eritrocite Eh pozitive si eritrocite Eh negative de acelasigrup (în sistemul OAB). cu grupul eritrocitelor cercetate. El trebuie sa îndeplineasca aceleasi conditii ca si serul test pentru determinareagrupelor din s istemul OAB. Din ele aratate reiese necesitatea cercetarii compatibilitatiisi în sistemul Eh cu ocazia transfuziilor. Factorul Eh este important de cunoscut. 188). Serul test anti-Eheste livrat de Centrul de hematologie si transfu zie. Eritrocitele se amestecape o lama cu serul test anti-E h în proportie de 1/20. Rh-Rh O o O cr Fig. al caror fat este Eh-pozitiv. . ser anti-Eh. dintrecare una slefuita. fie îneprubete. fie pe lama. Ijlutinogenul Eh i-a provocat. Determinarea factorului Eh se poate face. la cei supusi unuitratament hematopoietic îndelungat. carora prin transfuzii repetate cu sînge Eh-pozitiv. Citirea rezultatului se face comparativ cu rezultatele obtinute cu eritrocite Eh-pozitive si negative. Acest lucru se impune maiales la bolnavi care au primit t ransfuzii repetate. caracterul antigenic al tacestuia fiind mos tenit de la tata. Pe lînga cele necesare recoltarii sîngeluidin pulpa degetului se vor mai pregati lame curate si uscate. Tehnica.Ih-negative.

venind în contacl. care dizolva albuminele acidosolubile). reactia este po zitiva.Prezenta aglutinarii arata ca persoana ale carei eritrocite se cerceteaza este Bh-pozitiva. lichidul este exsudat. l . creeaza în organism o stare de reactivitate modificata. se sensibilizeaza fata de ele. fie prin declansarea productieide anticorpi spe cifici fata de aceeasi cauza. lichi dul este un transsudat. strict specifica fata de proteina care a declansat sensibilizarea organismului. pe suprafata sau în grosimea pielii sau a unor mucoase. Dupa un timp fix. Se toarna într-un pahar conic 300 ml de apa distilata si se adauga exact3 picaturi de acid acetic glacial. Uneori reactia locala poate avea un caracter bulos sau chiar eczornatoid. Prezentaagentului p atogen în organism sau contactul repetat cu diferito substante organice straine avînd caracter antigenic. Din acest punct de vedere. substanta organica nemicrobiana. care sa dureze 1 2 zile. în cazpozitiv. fie prin schim barea modului de reactie a organismului fata de agentul cauzal al bolii. Principiul de baza al reactiilor cutanate alergice este urmatorul : se aplica. REACTIILE CUTANATE : Eeactiile cutanate se utilizeaza pentru diagnosticul bolilorcauzate de substante antigenice. Se picura apoi din lichidulde examinat o picatura în pahar . reactiile cutanate se împart în : Eeactii cutanate alergice Eeactii cutanate toxinice. cu anumite substante straine. Reactiile cutanate alergice. dar antigenica). Aceste substante produc în organismanumite modificari. EXAMENUL REVARSATELOR DIN SEROASE Reactia Rivalta este folosita pentru determinarea naturii do exsudat sau transsudat al revarsatelor seroase obtinute prin punctio. Eeactiile cutanatoalergice reprezi nta o manifestare a alergici locale si se utilizeaza pentru verificarea sau identificarea alergenului sensibilizant (agent patogen. dar limitat (6 12 24 48 de ore). Organismul. daca se obtine o tulburare ca fumulde tigara. la locul aplicarii ant igenului se produce un eritem infiltrati vde marime variabila dupa gradul de sen sibilitate a organismului. Eeactiile cutanate alergice se bazeaza pe principiul reactiei modificate a organismului fata de substantele cu care se sensibilizeaza. antigenul fata de care se presupune reactia modificata a organismului. Orice alta proportie poate da rezultatofalse (în special daca se pune o cantitate mai mare de acid acetic. Daca însa nuia nastere un precipitat vizibil.

apoi seinjecteaza cu ajutorul unei seringi de tuberculina. în vederea acestui scop. în sacul conjunctival al celuilalt ochi se introduce solutia martor. cu apa calda si sapun. simetric. Proba cutanata cu leucoplast. Pregatirea suprafetei cutanate se face la fel ca si încazul precedent. iar pe antebratul din partea opusa solutia martor. Intradermoreactia prin scarificare se executa tot pe fata anterioaraa antebratul ui. o data cu aplicarea locala a alergenului. Curatirea si degresarea pielii se fac dupa metoda de mai sus. Oftalmoreactia. Cu ajutorul unui ac de scarificare sau cu o lanteta de vaccinare seexecuta doua scarificari superficiale în piele. cu ajutorulunui leucoplast. Pe celalalt antebr at. avînd grijasa se deschid a numai limfaticele superficiale si nu capilarele sanguine. prin solutiile depuse. s e aplica cu ajutorul unui lecoplastpe pielea dezinfectata si degresata si se las a pe loc timp de 4 8 de ore. Se îmbiba mici patratelede tifon cu solutie antigenica. 0. Intradermo reactia se executa pe pielea suprafetei de flexie a antebratului. pe o suprafata rotunda decirca 20 mm diamet ru. Instilarea solutiei antigenice în sacul conjunctival. Injectia intracutanata se executa dupatehnica obisnui ta. o substanta indiferenta numita solutie martor (ser fiziologic.Eeactiile cutanate alergice se executa totdeauna cu martor. întli prin picatura martor si apoi prin solutia antigenica. se nplica. cu ser fiziologic. Introducerea antigenului în pielea bolnavului prin scarificare. Injectarea intracutanata a solutiei antigenice. se lasaHa se usuce suprafata cutanata prin volatilizarea substantei degresante si apoi se frictioneaza bine pielea. La locul injectieiapare o mica papula albicioasa. Aplicarea si fixarea antigenului îmbibat în tifon. intracutanat. eventual cu 5% glicerina si 0.5% fenol). dupa aceeasi tehnica. Surplusul de alergen se îndeparteaza cu hîrtie de filtru sau vatadupa 8 10 minute. apoi se degreseaza cu eter sau alcol. cu antigenul preparat sub forma unui unguent. seexecuta proba martor.1 ml solutie de alergen. Se spala bine regiuneainteresata. avînd grija ca bizoul acului sa fie îndreptat cuorificiul în sus si sa intre în întreg ime în piele. Eeactia pozitiva se manifesta printr-o hiperemie activa a vaselorconjunctivale. . Prin compararea reactiei locale din cele doua parti se poate diferentia reactia alergica fata de reactia nespecifica it organismului. apoi se aplica pe regiunea degresata o picatura desolutie de antigen. Se instileaza în sacul conjunctival o solutie diluata de antigen. pe cealalta parte simetrica a suprafetei r r corpului. Eeactiile alergice pot fi executate dupa urmatoarele tehnici: Frictiunea antigenului pe pielea bolnavului se executa de obicei pe fata anterioara a antebratului.

care se obtine prin filtrarea culturilorde Brucella. din puroiul extras din ganglionii supurati ai bolnavilor de aceasta 414 . care persista cel putin 2 . zile. Se va avea grija ca pe piele sa seaplice totdeauna electrodul cor espunzator. Ea indica o stare de hipersensibilitate fata de toxina baciluluituberculos .'. Metoda este mai sensibiladecît reactiile cutanate directe. Intradermoreactia F r ei pentru diagnosticul limfogranulomatozeibenigne se execu ta dupa aceeasi tehnica. uretral a etc. Persoana bolnava de tuberculoza este de 500 de ori mai sensibila la tuberculina decît cea normala." care este o solutiede tuberculoproteina. Se mai utilizeaza pentru diagnosticul starilor de alergiereactia nazala. Depistarea s ensibilitatii fata dotuberculina se începe totdeauna cu doza I si numai daca rezul tatuleste dubios sau negativ se va repeta reactia peste 15 zile cu doza II. Hipersensibilitatea fata de tuberculina se poate depista si prinreactia percutan ata cu plasture.1 ml) si doza II (în fiole marcate cu culoare albastra). Pe acest fapt se bazeaza principiulreactiei. care cuprinde10 unitati tuberculinice (0.Pielea de sub leucoplast se macereaza si da posibilitatea antigenulul de a patrunde în piele. Intradermoreactia Mantoux. Proba se considera pozitiva daca la locul injectiei apare un edem i'osu inflamator. cea mai curenta însa ramînînd reactiaintradermica. Se aplica pe piele electrodul impregnatcu sol utia antigenica si se porneste curentul electric care antreneazaparticulele de a ntigen în piele. Rea ctia se citeste dupa 48 si 72 de ore si se considera pozitivadaca în jurul injecti ei de tuberculina apare o roseata maculopapuloasacu un diametru de minimum 5 6 mm. Ca martor se utilizeaza bulion simplu sterilizat. Intradermoreactia Burnet pentru diagnosticul brucelozei se exe cuta cu melitina sau abortina. pentru diagnosticul tuberculozeise executa cu tubercu lina purificata P. antigenul fiind preparat.D. Tuberculina purificata se foloseste în urmatoarele doze: Doza I (în fiolemarcate cu culoarea ros ie). S e injecteaza o cantitate de 0. persistînd 24 48 de ore. care cuprinde o unitate tuberculinica(0.1 ml).1 ml strict intracutanat. Introducerea antigenului în piele cu ajutorul electroforezei. Ea se executa prin aplicarea pe tegu mentul în prealabil pregatit a unei rondele pe care se afla depusa ocantitate de tubercul ina bruta în dilutia voita.P. Testul cutanat prin electroforeza. elaborata de mic obacterii de tip uman.. care este prezent în organism. Ea indica infectarea orga nismului cu Brucella si starea alergica fata de acest germen.

Beactiile cutanate toxinice au scopulde a stabili i munitatea înnascuta sau dobîndita fata de anumite boli. Intradermoreactiile pentru diagnosticul tularemiei. care se indureaza. In ambele cazu ri reactia se con sid era pozitiva. . dupa 30 60 de minute. înconjurata de o zona eritematoasa. morvei si al unor dermatomicoze se executa dupaaceeasi tehnica. Injectia > l c solutie martor executata cu ser fiziologic ramîne negativa. Reactia SchicJc se utilizeaza pentru determinarea receptivitatiifata de difterie .lioala. însotite de solutia martor. i are începe sa apara la 5 minute dupa inoculare. Eeactia se considera pozitiva daca la locul injectiei apare oi < ^eata. însaprincipiul lor s e bazeaza pe alte considerente. Eeactia se pozitiveaza în doua perioade: reactia precoce. actinomicozei. injectînd în grosimea pielii de pe suprafata anterioara a antebratuluidrept 0. Ea se bazeaza pe faptul ca toxina difterica injectataîn pielea unei persoane nei munizate produce o reactie locala eritematoasa si edematoasa. daca în locul inocularii toxinei se produce o congestie locala cu edem. Eezultatul se citeste dupa 48 de ore. Daca însa persoana este imuna fata de toxinadifterica. începe sa paleasca si dispare. Beactiile locale ale testelor cutanate alergice pot fi potentateprin injectii de polidina (2 ml) sau de histamina (0. înconjurata de o zona hiperemica. «'itirea rezultatului se face dupa 30 si 60 de minute cît si dupa 24 -l e ore. atunci antic orpii antidifterici din organismul lui vor neu1 valiza toxina injectata în piele si în acest caz nu se va observa niciu manifestare locala. Se considera pozitiva. reactiatardiva caracteri zata printr-o papula.i i'iana sau veziculoasa. antraxului. executa cu lichidul de chist hidatic obtinut de la bovine sau ovine . apare abia la 18 24 de ore dupa inoculare. înco njurata de un eritem neregulat cu caracter edematos. aceasta din urma servind camartor. devenind un nodul care se mentine 8 10 zileIntradermoreactia Ca ssoni pentru diagnosticul chistului hidatic i-.8 1 mg). Ele se executa dupa tehnica cunoscuta a intradermoreactiilor. marcata de o veziculailb-roz.2 mltoxina difterica inactiv ata prin încalzire.2 ml t oxina difterica si în acelasi loc pe antebratul stîng 0. Antigenulrste livr at în aceasta dilutie în fiole închise. Eeactia se executa dupa tehnica obisnuita a intradermoreactiilor.icrificate. Intradermoreactia cu antigen de TricMnella spiralis pentruiliagnos ticul trichin elozei se execu ta cu un extract total din larva «l e TricMnella spiralis în ser fiziologic în dilutie de l :10 000. < are. Eeactia se considera pozitiva daca peste 5 10 20 'l f minute de la injectarea antigenului apare o reactie locala urti <. Beactiile cutanate toxinice.

Reactia Dick se utilizeaza pentru determinarea receptivitatiifata de scarlatina. împrejurul injectiei. Eeactinse considera pozitiva daca în locul injectiei se formeaza un eritem sauinfiltrat cu un diametru de cel putin l cm. neutralizînd toxina streptocica. este bine sa se renunte la seruride origine umana si sa se util izeze numai seruri de origine animala .'i dispara local exantemul scarlatinos. Din cauza pericolului de transmitere a unor boli infectioase si înprimul rînd a hepa titei epidemice. exantemul se va stinge. facînd s. antitoxic.2 ml de seiantiscarlatinos. în cazul reactiilor Schick si Dick se va interzice cu desavîrsire utilizarea substantelor antiseptice pentru sterilizarea seringilor. antitoxinele. Ea se bazeaza pe faptul ca anticorpii antiscarlatinosineutralizeaza toxina s treptococului hemolitic din piele. Reactia de stingere Sehultz-Charlton se utilizeaza pentru diagnosticul scarlatin ei. cu ser deconvalescent sau cu serul fostilor bolnavi de scarlatina. Ea se face dupa tehnica obisnuita a intradermoreactiilor într-o regiune undeexantemul scarlat inos este mai accentuat.2 ml toxinilde strepto coc scarlatinos.cu un diametru de circa 20 mm. Eeactia se poate executa cu un ser antiscarlatinos. Spre deosebire de restul reactiilor cutanate. acestea putind distruge toxinele utilizate. Eezultatul se citeste dupa 18 ore. aceasta reactie utili zeaza anticorpii în loc de antigen. Ea indica receptivitatea organismuluifata de dift erie. strict intradermic. Se va^ injecta 0. Principiul de baza cit si tehnica reactiei sînt iden tice cu acelea ale reactiei Schick. Ca antigen se utilizeaza 0.

pe care-1 aduc într-o fluorescentacu atît mai intensa. vor lasa sa trea caaproape întreaga cantitate de raze care-i traverseaza. fiind deci mai transparente. care contine mult calciu si fo sfor. în functe de compozitialor. Ele se produc în tuburi speciale prin frînareabrusca a electronilor liberi. Eazele care au scapat de absorbtia componentelor corpuluiomenesc cad pe un ecran fluorescent. animati de o viteza foarte mare. va absorbi mai multe razedecît muschii sau organele parenchimatoase si acest ea la rîndul lormai multe decît plamînii. corpurilecu o pondere atomica mai ma re sînt mai opace. în func tie de ponderea atomica a acestora. care absorb o cantitate mai mica de raze. fiind umpluti cu aer.'REGATIREA Sl ASISTAREA EXPLORARILOR PARACLINICE PREGATIREA Sl ASISTAREA EXAMINARILOR RADIOLOG1CE Eazele Bontgen sînt oscilatii electromagnetice cu o lungime deunda foarte scurta. str abatând corpurilemateriale. ie 417 . care. EazeleIlontgen au o putere de penetrabilitate mare. sistemulosos. Astfel. deci si corpul omenesc. ele sînt însa absorbit epartial de corpurile pe care le strabat. în proportie mai mica sau maimare. ele vor absorbi în mod inegal razele Eontgen. adica absorb maimulte raze fata de cele cu o pondere atomica ma i mica. cu cît razele au fost mai putin absorbite de corp ur il e pe c ar e le-au tr av er s a t. Astfel. Tesuturile si organele corpului omenesc sînt formate din substante organice cu pondere atomica diferita. în calea lor. Absorbtia inegala a razelor' Eontgen de tesuturile corpuluiomenesc si proprietat ea razelor de a aduce în fluorescenta ecranul 27 -c.

modificari anatomo-patologice si functionale ale st omacului. care este fixarea imaginii radiologice pe filmulradiologie la un mo ment dat. Tomografia. Ele completeaza c elelate metode de investigatieasupra organismului sanatos sau bolnav . în funct ie de cântitatea si intensitatea cu care au scapat de absorbtie. Eaconstituie forma cea mai obisnuita a examinarilor radiologice. care poarta numelede radiografie. tulburari anatomice si functionale ale vezicii biliare. cum se întîmpla în radio grafia obisnuita. impresionînd emulsia fotosensibila de pe suprafata lor. stau la bazaformarii i maginii radioscopice. putind fi interpretai asi de mai multi specialisti. Ecranul florescent este confectionat dintr-un carton acoperiide un strat de sulf ura de zinc. razele Bontgen se vor p roiecta pe acestea. Astfel. ascunse în profunzimea corpului. Prin examenul radiologie se pot studia morfologia si functii tnarea organelor in accesibile observatiei directe. ale inimii. Imaginea fiind fotografiata. mai ales ale inimii si a vaselor mari. Astfel se obtine o imagine fotografica a regiunilor examinate. ca re est e examin area org an elor la ec ran. care consta în înregistrarea radiografica a misca rilor anumitor organe interne. plamîniloi. uneori es te decisiv pentrudiagno sticul diferential si poate fi singurul mi jloc de evide ntierea unor modificari patologic. Radiofotografia: consta în fotografierea imaginii unui ecran fluorescent pe filme de dimensiuni reduse. Datorita produ ctivitatii mari sifiind mai ieftine. inaccesibile investigarii clinice. care este obtinerea imaginii radiografice a unuistrat oarecare dintr -o parte a organismului. Din tre diferitel e metode de examinare mentionam : Ra diosco pia. ea se pr<tteaza la controale ulterioare m ai amanuntite. a tu mo ri lo r în di fe ri te org a n e si altele . se pot diagnostica sau confirma fracturisi luxatii ale sistemului osteo-articular. prin examenul radiologie. Aceasta metoda evMag re s el i l e d e in t er p e r t a r e ca re a r p u t e a re z u l t a d i n s up r a p u n e r e aimaginii stra turilor regiunii examinate. Eadiografia e ste însa o metoda staticiide examinare. Imaginile obtinute au unformat de 7 x 7 sau 10 x 10 cm. înlocuind ecranul flu orescent cu o placa fotografica sau cufilmul radiologie. wolframat de calciu sau platin-cianurAde bariu.radiologie în functie de cantitatea si de intensitatea lor. intestinelor. vezica urinara sau în alte organe cavitarc. metoda se rveste în primul rînd profilactic pentru . Kimografia. prezenta calcnIilor în baz inetele renale. dînd oimagine dinamica asupra organ elor examinate. Radiografia.

Regulile generale de pregatire Fig. Indicatiile date de medic sînt notate de asistenta si îndeplinite în cursul orelor de activitate ale serviciului de radiologie. fara intermediul ecranului . fracturi de craniu etc. prerum si cu opriri pe regiunile siimaginile mai importante. vului. fie la primirea bolna-aceasta s-a adaptat o camera Ariflex pentru filmat. sub protectie perfecta f at/ a de razele Rontgen. cancer bronhopulmonar si mediastinal. va înstiinta medicul radiolog de serviciu. perforatii intraabdo-minale. 189. Asistenta trebuie sa pregateasca bolnavul din punct de vederepsihic pentru exami narea radiologica. Filmele pot fi proiectate în11 iod obisnuit. care maresterilor radiologice o face totdeaunainte nsitatea luminii ecranului de l 000 ori. consta în filmarea imaginilorp« ecranul radioscopi c. Aparat de roentgencinematogra a bolnavilor pentru examinari fie cu stat iv mobil. ileus. în special daca acesta estepentru prima data examinat în acest fe l. cu încetinitor. Aceastametoda tinde sa înlocuiasca în viitor examenul radioscopic simplu. . sau direct dupa iesirea razelor din corpulomenesc. în vederea efectuarii examinarilor cerute d e urgenta. dînd o imagine radiologica dinamica evidentiind miscarile normale sau patologice ale unor organe. Cu aceasta metoda personalul lucreaza la lumina. 189). Filmul obtinut se proiecteaza pe un ecran obisnuit. La medicul. Pe ecranul a paratu luiradiologice.depistarea activa si precoce a bolnavilor de tuberculoza pulmonara. Rontgenoteleviziunea: conHla în captarea imaginii radiologice si televizarea ei. Indicatia examina-este fixat un întaritor de imagini. precum si a bolilor de inima. imaginea putînd fi urmarita simultan le mai multe persoane. în cazurilede urgenta. fie Kiib forma de radiocinemato( jjraf ie televizata. Trebuie sa-1 linisteasca pebolnav spunînd ca examinarea se va face într-o încapere în tunecoasa. pentru a veni imediatla spital. fie subforma de imagine statica.. fie cu ocazia vizitei. Rontgencinematografia (fig.

Pregatirea bolvului pentru examinarile radiologice cade în competenta as istonidin acest motiv ea trebuie sa cunoasca posibilitatile si limitele fioriexa minari. care absorb razele Bontgen. Asistenta trebuie sa însoteasca bolnavii la examinarile nu logic e. cît si obioriradioopace din buzunare. As is tenta are nde a scoate datele necesare din foa ia de observatie si a le trece. care vor fi eventual necesare pentru examinare. pen tru a le da aju to ru l necesar la dezb racare. coz ile de par. tot asa de daunatoare. parul IUIIK femeilor va fi legat pe crestetul capului. Timpul de examliii . unele examinari trebuie efectuai rstomacul gol. datele din an amm rezultatele mai importante de laborator în functie de diagnoMprezumtiv. în momentul examinarii propriu / sau al expunerii unei radiografii. iar substantele de < trast. care totusi necesita un ajutor din partea asistentei. voiajutati sub protectia sortului si manusilor speciale. Bolnavii dd si copiii. Daca natura examinarii o cere. rele pot cauza greseli de interpretare a imaginii radiologice prin |iducerea uno r opacita ti atît pe ecra n. A c e s t a t re b u i e s a c u p r i n d a î n a f a r a d e d uperso n ale si d e spit alizare ale boln avului. în biletul de trimitiapoi de a-1 da med icului pentru completarea diagnosticului prezunrsi a ind i ca ex amin area re sp e ct iva. precum si modul în cate trebuie pregatiti bolnavii pcnaceste examinari. Din acest motiv. p recum si felul ex amin arii cerute. asistenta va pregati bolimîn mod corespunzator. margelele si lantisoarelofi scoase de la gît. Regiunea de examinat va fi dezbracata complet. Bolnavul adus la serviciul de radiologie trebuie sa aibrb i l e t d e t r i m i t e re . deoarece atît nasturii de la haine. preuna cu datele personale ale bolnavului. Asistenta trebuie sa se fereasca de actiunea razelor Bont|> care au un efect daunator asupra organismului si mai ales anii] gonadelor. ca si medalioanele si laritl'.cu ajutorul unor masini complet inofensive. îmb racipentru a-i sp rijini daca starea lor generala o cere etc. care sub influenta razelor ItonUdevine sursa de raze secundare. altele dupa evacuarea colon ului etc. confectionai o cauciuc plumbuit. Ast fel. La nevoie asistenta trebuie sa arate bolnavul M acelasi timp ca examinarea radiologica nu este o metoda univoide diagnostic si a stfel sa nu pretinda de la medicul radiolog exairnrea unor organe care nu sînt acc esibile acestei metode. asistenta va trebui sa se îndopari > cît mai mult de aparat si de bolnav. cît si pe film. sa le bea lnici o aversiu ne.

asistenta. care « jtobolnavu l. în 10 minute ea creste de 50 de ori. l'ontru radiografia oaselor bazinului cu exceptiatraumatis-"i1 recente este bine ca bolnavul sa fie pregatitprintr-o clisma uatoare. interpretarea imaginilor ra diografice devenind astfel usoara. caci . pentru a expune cît organismul asistentei la actiunea daunatoare a razelor. pentru a nu pro voca frisoane v i lor febrili dezb rac ati.). l tacamembrul examinat a suferit un traumatism atît de acc entuat nu poate fi mentinut în pozitie fara atele.cazuri trebuie redus la minimum. t r e b u i e sa se ac omo d e ze din t i mp la ac ea st a ift foarte slaba. Daca este posibil nu se vor me ntine atelele de metal. se va av ea grija ca loasa fie confection ate dintr-o substan ta transparenta pentru IoX-.t. Acuitatea vizuala creste foarte mult la lumina Hau la întuneric. In cursul examenului radiologie al sistemului osteo-articular. atunci. respectiv în semiobscuritate. Pentr u a se putea misca în siguranta la lumina aserviciului de radiologie fara sa piard a mult timp cu aco-tlM'oa. în 20 de li t ode 200 de ori. înca în sectie. Mo acute etc. pe masa de radiografie. . înainte de examinare. Medicul radiolog va stabili pozitiavata a bolnavului pentru exam inare. bolnavul va fin. cum doexemplu ate lele Kramer. bol ul va p rimi un medicamen t an algetic. prin sub stan t ele radioopace pe careiiiial le contin. luxatii. Pansamentele vor fi ridicate de pe regiunile examinate. este bine ca asistenta sa poarte ochelari cu sticla închisa }i do 10 20 de minute înainte de a însoti bolnavii la serviciul hidiologie. activitatea în camerele de diagnostic radiologie se desfa-în obscuritate. ele pot produc e opacitati pe imagine. Daca ilrile îi provoaca dureri (ca de exemplu în caz de fracturi. l'(intru executarea radiografiilor osteo-articulare. M A! IREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMENUL RADIOLOGIC AL SISTEMULUI OSTEOARTICULAR Trimiterea bolnavilor pentru examenul radiologie al sistemului i articular nu necesita o pregatire prealabila deosebita. iar unguli< Kiui alte forme medicamentoase vor fi îndepartate prin spalareilt'oo l sau ben zin a. care sîn t adu si pentru ex aminare. i mut o ivi necesitatea opacifierii fistulelor osoase cu substante de l l'UHt. iar asistenta va trebui sa" bolnavul pentru ocuparea si mentinerea aceste i pozitii. (iitmeraîn care se fac exa minarile radiologice sa aiba o tem-turft optimade aproximativ 20°. nil.

vtrate pe ecran fara o nici pregatire prealabila. vor fi adusi în timpulradiografiei în pozitiile cerute de medic. î n ungh i de 30 ° si cu u ma ru l dr ep t î na in te. Plamînii organe pline cu aer contrasteaza cu opacitate \ inimii si a vaselor cutiei toracice.) cu spatele laecran. oferind o orientare relativ usoar ipentru m edic.D. c a si pulsatiile ei pot fi înregi. în unghi de 30° si cu umarul stîng înainte. B. Sugarii si copiii mici vor fi suspendati în hamuri sau fixati pe oscîndura pentru a evita sustinerea lor de asistenta sau mama. :.) cu spatele spre ecran | incidenta oblica anterioara dreapta (O. Ace ste pozitii sînt determinate de incidenlu(directia) razelor Bontgen: incidenta postero anterioata (P. . incidenta oblica posterioara dreapta (O. care da o imagine dinamica a plamînilor si inimii. Daca acest lucru nu esl" posibil. cu mîinile asezate pe so lduri. Imaginea plamînilor.P. m> umple cavitatea articulara cu aer sau oxigen. Examinamvse face în pozit ie ortostatica. în unele cazuri. incidenta în lor doza. pozitii pe care asistentatrebuie sa le cunoasca. 190 A. Bolnavii care trebuie sprijiniti de asistenta.A. c u acesta si cu umarul drept spre examinator \ incidenta oblica posterioara stinga (O.) cu spatele spr» ecran.P. examenul se face sezînd. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMENUL RAD1OLOGIC AL ORGANELOR TO RACICE Eadioscopia si radiografia toracelui.) cu fata spro ecran. Explorarea radiologica a organelor toracice se începe cu radio scopia. incidenta oblica anterioara stinga (O. dupiiefectuarea rad iografiilor. în unghi de 30° cu acesta si cu umarul stîng spre examinator i incidentele laterale dreapta si stinga.) cu fata sproec ra n. bolnavul stînd în picioare în doisiilecranului.S. Situatia organelor intrutoracice permite o examinare radiologica fara pregatirea lor pnalabila. Modidcarile de volum si de forma ale inimii.D.) cu fata spre ecran i incidenta antero posterioara (A. în aceste pozitii. în cazuri exceptionale cînd pozitia verticala este contraindicata.Pentru evidentierea cartilajelor articulare. va fi în funct ie de continutul lor în aer si sînge.A.P.A. pentruevitarea imaginil or suprapuse. desi în aceasta pozitie diafragmulse ridica în sus s i acopera o parte din bazele pulmonare. aparuta pe ecran sau pe filmulradiografie.S. care ulterior. bolnavul va tine mîinile deasupwcapului. examinarea se va face în decubit. C). în unghi de 30°. se resoarbe. caroastfel ar putea s a fie iradiate (fig.

(A. 190. B examenul radioM'opic al sugarului. . A Examenul railloftcopic al sugarului.iig. B. Fixarea manualaIn lata ecranului. C examenulinilioscopic al sugarului. P'ixarea prin suspend are cu ajutorul hamurilor. C). Fixarea prin înlasare | ic «n suport de scîndura .

în proportii» de 20 g lipiodol cu 8 g praf. teleradiografio. p rin stari febrile. usor încalzita. II). preparate iodate dizolvate în ulei în concentratie de 20 40%. cu ioduronul B sau diiodonul. al modificarilor topografiei si calibrului bronhiilor. Anestezia cailor respiratorii precum si introducerea sondei Metra* se face de catre medic. cu o presiune moderata. Concomitent. în ziua examinarii. b o l n a v u l v a p r i m i e x p e c t o r a n t e . de calitatea anesteziei depinde reusita examinarii. bolnavul va. facînd < uel cîteva exercitii de respiratie. Substanta de contrast întrebuintata este lipiodolul sau iodlpinul. va fi introdusa încet. primi si medicamente pentru calmarea excitatiei centrului tusigeu. Bolnavulva fi înclinat spre partea care trebuie injectata. care se amendeaza însa fara niciun f el de tratament. Substanta de con trast. al atelectaziilor. . Mîinile boln avului vor fi asezate pe sold si coatc-lt» aduse înainte fara ridicarea umerilor. cu o jumatate de ora înaintea începerii bronhografiei. Bronhografia se executa pe nemîncate. Pregatirea bolnavului pentru examenul radiologie al arborelui bronsic. Pregatirea bolnavului. î n a j u n u l e x a m i n a r i i . b o l navul va fi sedat cu o tableta de Fenobarbital sau Bromoval. Lipiodolul se amesteca cu praf de sulfamida sau cu talc. a ceasta da un contrast bun si adera bine de mucoamibronhiala. kimografie etc. difuzîndu-se pîn a în cele mai finoramificatii ale acestuia. Examenul radiologie al arborelui bronsic sau bronhografinSe întrebuinteaz a pentru diagnosticul tumorilor pulmonare. cu pieptul apropiat de casoUcare poarta filmul. Se va explica apoi bolnavuluicum trebuie sa se comporte în timpul expunerii filmului. Organismul poate sa reactioneze l 2 zile la introducerea substantei de contrast. Introdusa în arborele bronsic.La radiografiile organelor toracice. se va administra o injectie de atropina. Ea se începe cu anesteziaarborelui bronsic. Expunerea se va face în apnee du pil o inspiratie profunda. Pasta lipiodolata s e încalzeste usor si se introduce ptiusonda Metras în arborele bronsic. asistenta avînd sarcina de a-i acorda ajutoracestuia ca si la orice sondaj traheobronsic (vezi voi. obtinîndu-se o pasta. bolnavul va fi asezat în faliiunui stativ în po zitie de ortostatism. La nevoie radiografia organelor toracice se va putea executa tiîn pozitia sezînd. pentru a reduce secretinsalivei si a gl andelor cailor respiratorii. caci se elimina îucîteva zile din arb orele bronsic în timp ce lipiodolul ramîne saptamîni sau ch iar lu ni î ntregi în caile re spiratorii. sînt mai avantajoase. Substantele de contrast hidrosolubile. Cu doua-trei zile înaintea bronhografiei. Ea dioscopia si radiografia pot fi completate cilalte metode de examinare radiologi ca : tomografie.

peritonita acuta. Se va evita refluarea substantei de nh-ast si patrunderea ei în stomac. adinamici. ei vor fi ilnsi fara nici o pregatire prealabila. la cei care sufera del roinboze. din acest motiv. razelor E6ntgen. vor elimina substanta de contrast m tuse.'nu pot fi puse în evidenta decît dupa umplerea lorni o substanta de contrast. drept -sting. de unde poate fi resorbita. iitru a nu se intoxica cu iod. care uneori ar putea fi fatala. adminisi iirea substantelor radioopace ar putea provoca o agrvare a bolii ' » r de baza. ileus. pentru a pune în evidenta arborele bronsic din partile ponoare ale plamînilor. în cazul l (domenului acut iau nastere însa transparente patologice prin ii. dorsal. timp în care înceteaza efectul anestezicului. Dupa terminarea examinarii. nu pot fi diferentiate. pro rînd intoxicatii. precum si în prima jumatate a sarcinii. avînd o putere egala de absorbtie n. în stare grava. Organele abdominale cavitare. perforatia tubului digestiv. Ea necesita o pregatire prealabila constiincioasa. fiind culcat pe rînd în decubit ventral. capatînd sensibilitatea lor. 425 . Pe de alta parte. hemoragie gastro-intest luala acuta. bolnavul îsi va schimba itia. bolnavul va fi culcat în pozitia Trendelen rg. Asistenta va educa bolnavul ca sa o elimine în scuipatoare. în stare normala. AMINAREA BOLNAVILOR CU ABDOMEN ACUT PRIN RADIOSCOPIE ABDOMINALA Examinarea radiologica a bolnavilor cu abdomen acut este o i«toda de explorare de mare urgenta. organele abdominale au aceeasi putere de bsorbtie fata de razele X si. pentru bronhiile mijlocii si inferioare. Metoda este contraindicata în cursul proceselor acute supra lilugate. bolnavul nu manînca si nu bea i p de 2 ore. bolnavul va fi asezattoracele moder at ridicat. lateral. Caile respiorii. Examinarea radiologica gastro-intestinala va fi contraindicataIu bolnavii casect ici.'n timpul injectarii substantei de contrast.Urunderea aerului în cavitatea peritoneala sau prin formarea 'livelurilor de lichid în ansele intestinale mult destinse care premta contraste radiologice cu mare valoare în diagnostic. ca atare. l'KEGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMINAREA RADIOLOGICA GASTRO-INTESTIN A L A Examinarea radiologica a stomacului si intestinelor se indica labolnavii cu tulb urari gastro-intestinale.

care nu mai polfi analizate. în sectii de radiologie mai mari. La fel se va interzice bolnavului sa fumeze. pentru ca mai tîrziu se aduna în stomac secretiile care diluea. oua. toxice pentru organism. efectuat înaintea examinarii. format din supo. fainoase. produse lactate.i.ilsubstantele de co ntrast si acopera pliurile mucoasei. cu care se amesteca praful pîna se formeaza o pasti 426 . caci exi. unt. Pregatirea substantei de contrast se face în felul urmator : m» introduc într-un pahar sau cana 150 g sulfat de bariu sau un pachotoriginal (sulfa t de bariu pro Eb'ntgen) si se adauga o mica cantitati» de apa calda. deoarece acestea împiedica vizibilitateorganelor de examinat. vase si vesela necesare pregatirii suspensiei (site. La unele preparate de bariu s-au adagat diverse corective de gust. calciusau bariu pe cale bucala. de preferinta cu cîteva ore înaintea examenului. Se va evita admi nistrarea de purgative si se va suspenda cu 2 3 zile înainte administrarea medicamentelor cu continut de bismut. înzestrata cu mobilier. Pent ru examenul gastric se foloseste o suspensie mai subtire (bariu/apa/1/2). De cele mai multe ori se folosesc suspensiile de bariu în ap. iar pentru examinarea mucoasei gastrice saua esofagului. însa acestea potprovoca o secretie gastrica marita. în s eara din ajunul examinarii se va face o clisma evacuatoare Examinarea se executa pe nemîncate. Pentru examenul radiologie gastro-intenstinal se vor f olt IN l substante opace de contrast cu numar atomic ridicat. bolnavul va fi pregatit printr-unregim alimentar u sor de digerat si neflatulent. Pentru o examinare sînt necesare suspensii de bariu de diferite concentratii. pahare. pentru ca ijlaceasta mare ste secretia gastrica. deci utilizarea lor nu este dodorit. Unele medicamente schimba tomcitatea si motilitatea gastr ica. ). iod. linguri dolemn etc.sUsaruri de bariu resorbabile. în mod obisnuit însa se va evita ex<> cutarea unui sondaj gastro-duodenal înaintea examenului radiologie. pîine prajita. o încaper e separata. fier. care au oputere de absorbti e mare dar nu sînt toxice. luminoasa. din care cauza înaintea examenului nuse va da bolnavului nici un fel de medic ament. cînd lichidul adunat nu permite ex aminarea stomacului. în caz de hipers ecretie de suc gastric sau de steno/iipilorica. prin opacifierea st omacului si a intestinelor. pentru ca acesta irita mucoasa si produce el însusi o hipersecret i»' nedorita. în proportii» de ba ri u/ ap a =3 : 2 . bariul se pregateste în bucatariade bariu. O astfel de substanteieste sulfatul de bariu. în orele de dimineata. acesta trebuie evacuat printr-un tubaj gastric cu sonda Einhorn. o susp ensie de bariu mai concentrata.Cu l 2 zile înaintea examinarii./. Pregatire a suspensiei cere atentie.

De aceea pîna ]a terminarea examenului complet. iar dupa 24 de ore. pe ntru a urmari sub ecran evacuarea stomacului. «ibtine prin adaugare de 100 150 g de apa la 150 g de bariu. O suspensie mai groasa. Dupa 6 8 ore. La comanda medicului. umple colonulIn întregime. Bolnavii beau în general suspensia baritata fara nici o averHiune. pîna cînd greturile dispar. Inmînarea canii cu suspensie de bariu pentru examenul radiologie al tubu lui digestiv. dupa2. bolnavului va fi resuspendat prin amestecare cu o lingura. bolnavul va înghiti cantitatea necesara de bariu. umplerea intestinului subtire si a colonului. conform indicatiei medicului. La 2 ore dupa începutul examinarii. 191. Pentru aevita acciden tele se va folosi bariu din ambalaje originale. 8 si 24 de ore. sînt însa unii care prezinta greturi. bolnavul 427 . 191 ). Bolnavul va fi rechemat. folosita pentru examenul esofagului. Stomacul sanatos elimina bariul înghititîn 2 3 ore si umple ansele intestinului subtire. de aceea li se va cere sarespire adînc de cîteva ori. Asistenta Introduce bolnavul dezbracat sub ecran si-i da în mîna stinga cana cubariu (fig. fara grunji. dar omogena. Bariuldepune destul de repede pe fundul vasului si înainte de a se da Flg. etichetate. bolnavul nu are voie sa ia purgative sau n:i i se faca clismâ.isa. Se completeaza apoi paharul cui pîna la 250 300 g si se amesteca cu ajutorul unei linguri de lemn. coloana de bariu ajunge la cec.

fie prin administrarea unui amestec care genereaza gaze. Cantitatea de suspensie bariu/apiVnecesara pentru ei este de 100 g. dupa metoda. Scaunul va fi colorat în alb. pe ntru copiii mici 100 150 g. iarpentru copiii mai mari 150 200 g. Examinarea stomacului se mai poate face si prin metoda contrastului gazos. intensifica peristaltismul ceculuisi usureaza u mplerea apendicelui. prin condica de predai o. Substantade constrast se da copiilor cu lingura. Ea se realizeaza. bolnavul înghitind din 10 în 10 minute cîte o înghititura din substantaopaca. înaintarea sondei se controleazasub. Astfel. în vederea acestui scop se va introduce sonda Einhorn. obisnuita. . Timpul cel mai potrivit pentru acest lucru este la 24 d<* ore de la administrarea perorala a suspensiei baritate. Uneori. pîna dincolo de duoden. Amestecul gazogen utilizat este format din acid tartriosi bicarbonat de so diu. Pentru examinarea intestinului subtire. ceea ce trebuie comunicatbolnavului. fie prin insuflarea de aer în stomac. care dilueaza substanta de contrastat din cec. j Dupa terminarea examinarii se va da bolnavului un purgativ. Asistenta are sarcina de a tine evidenta bolnavilor rechem. asistentase va îngriji ca bolnavul sa nu primeas ca nimic de mîncat sau bautsi sa nu i se administreze medicamente.». în acest timp. Tot pentru examinarea intestinuluisubtire se utilizea za metoda introducerii fractionate a bariului.* pentru examinari radiologice si a comunica. Prin urmarirea înaintarii bariului în colon se poate examina apendicele. bolnavul poate fi rochemat de mai multe ori înca în primele ore. cu ajutorul unei sonde. toate în dilutie de l : 2.ecran radioli gic. substantei de contrast în tubul digestiv al bolnavului. i La copiii mici se va folosi bariul corectat cu caco sau cu gust dulamâie. ora exacta la care trebuie sa se prezinte li* serviciul de radiologie. controalele repetate nu trebuie sa fie executa penemîncate. schimbului urmator. suspensiade bariu poate fi introdusa direct în jejun printr-o sonda duodenala. Bariul s ugarilor se va prepara cu ceai sau cu lapte si nu cuapa si se va administra cu b iberonul. SUHpensia de contrast se amesteca cu o lingura de sare amara. de obicei o lingura de ulei de parafina. caci bariul produce Aneorlconstipatie.poate sa manânce. Cînd diviziunea 75 80 ajunge în dreptul arcadei dentare se introduce prin sonda. substanta de contrast direct în jejun. pentru ca sa nu se sperie. în unele cazuri se folosesc metode speciale pentru introducere. cu ajutorul unei seringi.

evacuarea colonului cu purgative este absolut necesara. cu 8 10 ore înaintea timpului fixat pentru examinare. La sugari. l Daca examinarea se rezuma numai la colon.Pregatirea bolnavului pentru examenul radiologie al colonului. bolnavul primeste un regim hidric cu pireuri. nici apa ramasa în colon nu este totdeauna resorbita si astfel dilueazasubstanta d e contrast. substanta de contrast se introduce cu ajutorulunei seringi. Itoaininarea radiologica a colonului necesita evacuarea lui pralabilallmmateriil e fecale si umplerea cu o substanta de contrast. la indicatiamedicului. Aceastami poate face. Aceasta este un dispozitiv cu ajutorul caruia se poate închide rectuldupa insuflar e cu pompa de aer si dupa introducerea substanteiopace. Clisma singura nu este suficienta. uneori. Pentru aceasta examinare. caci dil atarea brusca a ampulei rectale sia sigmoidului provoaca o contractie a colonulu i si eliminarea sub . fie pe ca le bucala. Examinarea radiologica a colonului pi'in umplerea sa cu substanta<le contrast pe cale rectala poarta numele de irigoscopie. Substanta de contrast folosita este sulfatul de bariu în suspen sie. Cu o zi înainte. pentru ca ea elimina numai resturile de materii fecale din portiuneainferioara a tubului digestiv (sigmoid si rect). Pregatirea clismei baritate se face dupa metoda obisnuita aclismelor. se poate administra bolnavului. în dimineata urmatoare. 0 dqza de suspensie baritata. Instrument arul obisnuit se completeaza cu sonda Strauss. în doza de 300 500 g în 1000 1500 ml apa usor încalzita. prin irigoscopie. fie pe c ale recta-la. Din acest motiv. în modobiskuit. nici apa cu care s-a facut clisma nu se evacueaza în întregime. Introducerea substantei baritate se va face dupa tehnica obis nuita a clismelor. bolnavul trebuie sa fie pregatit foartecorect. Pe de alta parte. Aceasta metoda deceleaza modificarile anatomice ale colonului. Colonul trebuie sa fie complet golit de resturile de materiifecale. iar mai tîrziu1 se da 2 linguri de ulei de ricin. daca colonul nu s-a umplat înca în întregime se va urmariIiii intervale regulate înainta rea coloanei de bariu pîna la rect. continuînd examenul radiologie aldl o macului si intestinului. Se va avea grija sa nu se provoace durei i sauspasme ale colonului prin introducerea prea rapida sau sub presiunea substantei de contrast. Dupa masa se face bolnavului o clisma evacuatoare. Se mai foloseste si sulfatul de bariu (200 g) amestecat cu bolus alba (300 g) în l 000 ml apa încalzita. substanta opaca ajunge în rect la 24 de ore dupa administrare. pentru a scurtatimpul de examinare. el va fi exaniinAt.

stantei introduse. introducereasubstantei de contrast se întrer upe. La sugari se vor administra 50 100 g substanta baritata subforma de clisma. în caz contrar ea trebuie sa fie umplutacu o substanta de contrast. Atît pentru colecistografie cît si pentru colangiografie se utilizeaza substante cu continut. Dupa terminarea acesteia. cu opre siune moderata. continând 100 150 g sulfat de bariu. fie pe cale intravenoasa. Umplerea vezicii biliare cu substanta de contrast se poate face. cu aju torul unei seringi. Sonda se va introduce la o adîncime de 5 la 10 cm. . Opacifierea întreguluisistem al cailo r biliare poate fi efectuata numai prin administrareaintravenoasa a unei substan te opace speciale. Dupa ce suspensia/dobariu a trecut prin sigmoid se va putea mari usor presiunea mai ales cînd bariul ajunge la flexurile colonului fiind necesara pentruînvingerea rezis tentei lor. Metoda cere precautii. Pregatirea copiilor pentru examenul radiologie al colonului se va face dupa o pauza de alimentatie de 12 ore. Daca nu reu seste. aerul sub presiune poate perfora colonul modificat patologic. Stomacul si intestinele astfel golite nu mai necesita nici un purgativ. atît asistenta care administreaza clisma. Opacifierea întregului sistem al cailor biliare în vederea radiografierii lorpoarta numele de co langiografie. O cantitate mai mare de substanta introdusa la început poate sa deranjeze explorarea portiunii recto-sigmoidieiie. cît si mediculsînt expusi iradierii. sub control la ecran. Dupa terminarea examinarii. Cînd bariul a ajuns la cec. bolnavul evacueaza substanta decontrast. prin suprapunerea ampulei pe aceasta regiune. Se va administra 400 500 g substanta de contrast. al carei balon introdus în j rect va fi umplut cu aer. Se introduc apoi în colon 100 ml aer. va fi ajutat printr-o clisma evacuatoare. Pentru a efectua aceasta examinare se va umple colonul prin clisma baritata. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU COLECISTOGRAFIE Sl COLANGIOGRAFIE Vezica biliara nu da imagine radiologica. bolnavul va fi solicitat de a evacua partial substanta de contrast si se închide rectul cu sonda Strauss. Colonul mai poate fi explorat radiologie si prin metoda ex^me nului cu dublu contrast Fischer. e i vor lucra neaparat cu sorturi de protectie. fie pe cale orala. Umplerea vezicii biliare cu substante decontrast si radiografierea ei poarta nu mele de colecistografie. Ea poate deveni vizibila pe filmul radiologie daca se impregneaza cu saruri calcare saudaca contine calcu li radioopaci. întrucît.

.de iod.

tahicardie. în acelasi scop se poate practica. Acest prînz nu-si atinge totdeauna scopul. furnicaturi. smîntînasi unt cu pîine. stare de rau general. care umile vezica biliara la 14 16 ore. \ Opacifierea vezicii biliare pe cale bucala se face cu Razebil. în vederea acestuiKcopise va da bolnavului la orele 12 un prînz compus din oua. dupa care bolnavul va fi culcat în decubit lateral drept timpde 30 60 de minute. nici medicamente sau purgative. bolnavul nu va mai primi nici de mîncat nici de baut. Dupa masa la orele 16 se vor adminis tra 4 tablete de Razebil. care provoaca c ontractii puternice si deci golirea veziciibiliare. Pentru evacuarea gazelor din colon. Cu 1 2 zile înaintea colecistografiei sed. ajungînd la ficat. dupa care se poate începe admi nistrarea substantei de contrast. atunci peste 20 30 de mi nute mai primeste si restul de trei tablete. cîte una din 10 în 10 minute cu putina apa. Substanta de con . sau Acid iopanoic. de 3 ori pe zi cîte2 tablete. La bolnavii cu hipersensibilitate la iodapare o roseat a. Se vor evita alimentele u continut bogat în celuloza si hidrocarbonate concentrate. în acest caz se renunta la continuarea probei. Prima data bolnavul va primi numai o tableta sfarîmata. ameteli. înaintea introducerii substanteide contrast o inj ectie de extract retrohipofizar sau se poate prescriecarbune animal 2 3 zile înainte a examinarilor. putind sa provoaceî u schimb accese durer oase.Colecistografia se executa de obicei prin introducerea substanteid(\ contrast pe cale orala.I b amavilor un reg im dietetic usor digerabil. bolnavul va face dupa masa o clisma evacuatoare cu ser fiziologie sau ceai de musetel caldut. Substanta opaca administrata per os se resoarbe pe calea venei porte. A c i du l iopa no i c s e v a ad mi nis tra înt re o re le 1 8 20 în t o ta l 6 tablete. La bolnavii colecistectomia ati se va aplica numai me toda intravenoasa . totu si e ste b in e sa se fa ca mai al es dacas e suspecteaza si o staza vezicala. pe care le înghite cu apasau ceai în decurs de cinci minute. Pregatirea bolnavului. dupa care va fi asezat în decubitl a t e r a l d r e p t t i m p d e 3 0 6 0 d e m i n u t e . Daca însa bolnavul suporta bine iodul. Evacuarea vezicii biliare de continutul ei nu este obligatorie pentru reusita unei radiog rafii a v e zi cii bili ar e. care se dizolva pe limba. pentruu preveni aerocolia. De la administrarea substantei de contrast pîna la terminarea examinarii. iar daca aceasta da rezultate insuficienteHiiVva completa cu metoda intravenoasa. careu e î creta împreun a cu b ila. vezica biliara trebuie golita. în acest fel ajun g e în vez ica b iliara. Cu o zi înauftea examenului. adica îngramadirea gazelor în colon. care opacifiazaveziba la 10 14 ore dupa administrare. fara a le sfarîma. El poate fi înclocuit cu administrareade 50 g ciocolata sau cu un sondaj eva cuator. senzatie de arsura.

Opacifierea vezicii biliare pe cale intravenoasa. Testarea se mai poate face prin injectarea foarte lenta a l ml de substanta pe caleintravenoasa . în caz de hipersensibilitate vor aparea prurit intens. iar examinarea se repeta a 3-a zi. aparatul pentru oxi-genoterapie. instilînd o picatura în sacul conjunct ival al unui ochi. întrucît hipersen sibilitatea fata de iod este un fenomen destiil de frecvent. care contine iod în pro portie de 30 50%. Pentru aceasta se utilizeaza JPobilanul. un preparat concentrat. putin toxic. în decurs de 5 minute apare o hiper emieconjunctivala accentuata a ochiului respectiv. în c az de reactie pozitiva se va renunta la administrarea Pobilanului. încalzite la temperatura corpului. din care se va executa o oftalmoreactieobisnuita. înainte de injectarea substantei radioopace se va testatoleijanta organi smului. Eeactia hiperergica se va combate urgent cudensesibilizante de tipu l antihis-taminice. înaintea radiografiei se/vaputea face bolnavului înca o clisma evacuato are. apoi se trece la administrarea lui. La copii dozaeste de l ml sau 0. In caz de neumplerose vor putea administra înca 4 tablete de Razebil sau 6 ta biet^ do Acid iopanoic. Komergan Noratrinal.diografiei. La aparitia semnelor de intoleranta se întrerupe ad ministrarea substantei de contrast. îndimineata examenului se evacuea za continutul intestinului gros printr o cMsma obisnuita. lasînd acul în vena prin care se vor administra imediat medicamentele desensibilizante. se instaleaza o perfuzieintravenoasa de g lucoza cu Koratrinal si se administreaza oxigen. Administrarea Pobilanului se face în preajma executarii r.4 5 g substanta activa pe kilocorp. asistenta va pregati la îndemîna medicului substantele necesare unei interventii de urgenta : fiole. Opacifierea îitregului sistem al cailor biliare se face prin administrarea substanteide contrast pe cal e intravenoasa. de acid %-amino-caproic. în cazde hiper sensibilitate. Daca toleranta organismului este buna se va trece la adminis trarea substantei. Injectareaintravenoasa se va face foarte lent (aproximativ în 10 minute) în . în unele cazuri se impune necesitatea luarii masurilor de reanimare. roseata si edem al fetei. solutie de glucoza pentru perfuzii.trast apare în vezica biliara dupa 14 16 ore. La adulti în functie de diagnosticul radiologie urmarit se injecteaza intra venos cîte o fiola de 20 ml din solutie de 30 sau 50%. respectiv 10 14 o/ocînd trebuie efectuata radiografia. Hemisuccinat as hidroeortizon. cefalee sau chiar o dispnee cu greturi sivarsaturi. la executarea colecistografiei si colan-giografiei intiavenoase cu Pobilan. Din acest motiv. Bolnavul nu necesita nici o pregatire dietetica. în vede rea acestui scop. Pentru acest scop exista în fiecare cutiede Pobilan o fiola de proba. pîna la venirea medicului.

Caile intrahepatice ' <. Indiferent de calea utilizata pentru opacifierea vezicii biliare. în cazulrolangiografiilor execut ate cu morfina sau codeina. Ea se face prin radiografie renala simpla.xtrahepatice se opacifiaza în 15 30 de minute. la intervale de 30 60 90 de minute.1 de codeina se va administra imediat dupa injectarea Pobi liuiului. rc-nala acuta. i lupa executarea radiografiei se va face proba Boyden. la cei cu colecistogi'afii sau colangiografii anterioare nereusite. Coleeistograf ia este contraindicata în boala Basedow. Daca pe aceste clisee nu apar caile biliare. se vor face radiografii în serieiiKiipra regi unii respective. urografie si pneumoperitoneu artificial. caile urinare. împiedica citirea radiografiilor. Pentru reusita examenului se cere o buna evacuare a gazelor intestinale. Explorarea radiologica a vezicii urinare se numeste cistografie. precum si con tururile rinichilor.(.i în cazul colangiografiilor executate la bolnavi colecistecto iinx/ani. metoda perorala nu va da rezultat. legume si z arzavaturi. Prima radiografie se va executa la 30 de minute.culcat pe masa de radiografie.1 administra într-o singura doza 2 3 linguri de sirop de codeina '"'. Pk'înzul Boyden are scopul de a provoca contractia vezicii biliare. se vo r da timp de 2 zile. Se renunta la prînzul Boyden la colecistectomizati. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMINAREA RADIOLOGICA A RINICHILOR St CAILOR URINARE Examenul radiologie al aparatului urinar poate pune în evidentacavitatile pielocal iceale ale rinichiului... pielotîrafie. Pentru aprecierea functiei acesteia. care. termen în care i-xecuta radiografiile. de treiori cîte 2 tablete de carbune animal. pentru ca dupa terminarea injectiei sa se poata executa imediat radiografiile. daca se suprapun cailor urmare. debilitate. Pentru aceasta. la 40 de minute dupa terminarea injectiei intravenoase. precum si înraz daca pe primele clisee s-a pus în eviden ta o calculoza biliara. Pregatirea bolnavului pentru radiografia renala simpla. liolnayul ingereaza prînzul Boyden format din 2 galbenusuri crude<lc oui amestecat e eventual cu zahar sau din 50 g ciocolata sau unpahar j de apa de la gheata. în preajma zilei d e radiografie . învederea examinarii conc omitente a stomacului si duodenului. icter grav. cu 2 3 zile înaintea examinarii se va da bolnavilorun regim usor de digerat. se \ . evitînd alimentele cu reziduuri multe siceluloza ca : fructe. Prînzul Boyden poate fi amestecat cu 50 g sulfat de bariu. niropii. insuficienta. I'etru aceasta. în cazul stenozei pilorice. la bolnavii în vîrsta. hipertermie. Daca bolnavul are tendintala distensia gazoasa a intestinelor. unici.

433 .

Substanta de contrast trebuie sa fiousor încalzita. a r e n a l a s im p l a p u n e în e v id e n ta u m b r el e lcu lii r e n a l i. se poate introduce sf o cantitatemai mare de solutie. iar iu . în dim in ea ta zilei exam ina riise face o clism a cu apa ca ld a. bolnavul îsi va evacua vezica urinara/ sau a s i s t e n t a î i v a g o l i v e z i c a p r i n s o n d a j s i se v a c o n t r o l a r a d i o s :opio d a c a in t e s t i n u l n u c o n t i n e a e r . pentru a nu-1 introduce în colon. Ca substantade contrast se utilizeaza Odistonul care se gaseste în concentratie de 30. Dacabolnavul nu se plînge de dureri. Pregatirea bolnavului pentru urografie. ea este obligatorie si se executa dupa metodelecunoscute de la colecistografie. Testarea sensibilitatii bolnavului fata de iod se va face înaintea introducerii substantei de contrast.se vor ad m inistra bolnav ului 2 linguri de ulei de ricin. sau Odiston 30%. pentru a nu produce contractii spastice reflexe alobazinetului. av înd grija ca aeru l d in tubul irigatorului sa fie complet evacuat.Umplerea cavitatilorrenale în caz de urogra fie se face pe cale descendenta. Dupa terminarea radiografiei se vaîncerca extragerea su bstantei de contrast cu o seringa. Seara nu mulm anînc a decît un ce ai cu pîine pra jita. aplicînd acelasi regim ca si în cazul pregatirii bolnavului pentruradiografie renala simpla. întrucît intensitatea imaginii radiologiei» va fi în functie de concentratia urinii în substanta de contrast. bolnavul va fi pregatit ca si pentru o radiografie simpla.P entru pielografio . polînga regimul cuno scut se va restrînge si cantitatea de lichide. bolnavul fiindtransportat apoi pe targa în sala de radiografie sau chiar pe masad e radiografie. Injectarea substantei de contrast nu trebuiofacu ta cu presiune mare. Pielografiatrebuie executata în conditii de ase psie perfecta. Pen tru efectuarea p e m a s a d e r R ad i o g r a f i r in :îhiloi1 e v e n tu a l c a a li . radiografiei. înainteaexecutarii radiogr afiei. caci se poate produce o ruptura a bazinetului. Se vor introduce în fiec are parte circa 5 10 ml. Pregatirea bolnavului se începe prin evacuarea gazelor din intes tin. introducereasolutiei de contrast facîndu-se pe ca le intravenoasa. r a d i o g r a f i a p o a t e s a f i e e x e c u t a t a sp reg a tire p re a lab ila. Substanta opaca folositava fi iodura de sodiu în solutie de 10%. Introducerea sondelor în ureter se poate face în sala de cistoscopie. r e u si ta exam e n u lu i î n ace s te ca zu ri f iin c fara problematica. ca lc u lii u r e t er a li sa u v ezi c Pregatirea bolnavului pentru pielografie. bolnavul va fi dezbracat co^nplets ic u l c a t a d i o g r a f i e . sau un reflux pielo-renal. î n c a z d e u r g e n t a . Substantade contrast se va introduce pe cale ascendenta printr-o sonda introdusa în ureter sub controlu l cistoscopului. 60 si 75%.

iunestecînd-0 cu sîngele bolnavului. Prin aceasta se va reduce mult volumul urinii. cu scopul de a evidentia contururile rinichilor. <'i t si\în cazul colecistografiei. în unele cazuri însa pot sa apara fenomene severe de intolerantaca varsaturi. Urografia poate fi asociata cu com presia ureterelor. Compresia se executa cu ajutorul unui balon de cauciuc. în functie de vîrsta. se goleste colonul bolna vului printr-o clisma evacuatoare. Substanta de contrast se elimina foarte repede prin rinichi. Betropneumoperitoneul artificial consta în introducerea unui gaz aer sau oxigen în spatiulretroperitoneal. foarte încet. dimineata nu va lua nici un felde alimente. urtica rie. bolnavul nu va mai primi nimic de mîncat sau de Iiililt.\ La copii se va administra. Unii Ixtlnavi se plîng de ameteli. boala Basedow. aratîndui ca aceste fenomene suparatoare disparrepede fara nici o consecinta. Introdu cerea aerului sau oxigenului se face prin punctie 435 . insuficienta cardiaca decompensata. Urografia este contraindicata în cazurile de insuficienta renalasi hepatica. Injectarea substantei Io contrast se face pe masa de radiografie. precum si în tuberculoza pulmonaraevolutiva. Pregatirea bolnavului pentru examenul radiologie dl rinichilorprin retropneumope ritoneu artificial. parestezii. anemii hemolitice. siatunci se face radiog rafia renala. La 8 10 minute dupa efectuarea injectiei. care dureaza numai pîna la terminareainjectiei. Asistenta~va trebui sa previna bolnavulasupra ace stor fenomene pentru ca în cursul administrarii substanteina nu se sperie. cu precautie. Injectarea substantei opace poate sa provoace o durere de-alungul venei respecti ve. apoi se va executa proba de toleranta fata de iod. La nevoie. Acest lucru trebuie sa fie prevazut de asiste nta cîndpregateste instrumentele si materialele necesare pentru urografie. în seara zilei dinaintea interventiei.li tui examinarii. în acest caz se va întrerupe i mediat administrarea substanteide contrast si se vor aplica masurile terapeutice de urgenta (vezicolecistografia). profund. Cantitatea de substanta de contrastnecesara es te de 20 ml din solutie de 75% sau 25 ml din solutie de "H)%. 5 15 ml solutiei'5% [pe cale i ntravenoasa. greturi sau dureri abdominale. obligînd rinichiul nfl Concentreze cît mai mult urina excretata. cu scopul de a ameliora imaginea calicelor si bazinetelor. în fesa pîna la cantitatea de 25 ml «l iti solutia de 60 % fractionata în doua doze egale. substanta poate fi adminis-i rata mi intramuscular. Intensitatea ei este în functie de viteza cu care se faceintroducerea substantei opace. stari alergice. ea apare în urina. Un preajma injectarii substantei de contrast se va face înca o 'lisma evacuatoare. bolnavul ajungînd repede în starede soc.

Vezica urinara se poate pune în evidenta si cu ocazia urografieiintravenoase. Insuflarea gazului se va face cu aparâtul de p neumo to rax în cantit ate d e 100 0 1200 ml. Ea poatefi executata printr-o radiografie vezicala simpla. se introduc^ 100 200 ml iodura de sodiu10% sterila sau solutie d e Odiston. Gazui introdus K<< resoarbe în decurs de maxijmuni2 zile. Bolnavul va fi culcat pe masa de radiografie si i se va introduce învezica o sonda Selaton sterilizata. Asistenta va prezenta instrumentarul cerut de medicîn perfecta s tare de sterilitate. dupa evacuarea vezicii urinare. Se evacueaza urina prin sonda. Roentgendiagnostic la patulbolnavului cu aparat portativ pentru cazuri chirurgicale. substanta de Fig. Eadiografia simpla a vezicii urinare poate pune în evidenta calculii intravezicali. i Arteriografia renala \ est<> mijlocul de electie pentru studierea sistemului vascular al rinichilor. se spala vezica cu o solutie sterila de acid boric si. Ea nu necesita nici o pregatire prealabila. Se închide sonda cu o pensa hemostatica si se executa imediat radiografia.în loja perirenala. La 1 2 ore dupa terminarea injectiei. 192. . sau prinumplerea acesteia cu o substantade contrast sterila. d upa tforose vor executa radiografiile. cu ajutorul uneiseringi G uyon sterilizate. ev entual ames te ca ta c u a er . Pregatirea bolnavului pentru cistografie. Concomitent cu retropneumoperitoneiil se poate practica si urografinintravenoasa. Cistografia este o metoda de explorare radiologica a vezicii urinare. Pentru cistografia cu sub stanta de contrast colonul bolnavului va fi evacuat printr-o clisma obisnuita cu apa calda. Aceasta se realizeaza prin introducerea unei substante iodate concentrate în aorta abdominala.

Introducerea substantei de con . substanta de contrast poate provocavaluri de caldura. ce falee. Iu preajma examinarii. Prin angiocardiografie se întelege introducerea unei substante de contrast pe cale intravenoasa.si se completeaza eventual cu Rom ergan sau cu o alta substanta antialergica. Testarea sensibilitatii fatade iod se face la fel ca si în cazurile anterioare. Cantitatea de substanta injectata va fi calc ulata de medicpe baza greutatii corporale a bolnavului. prin cateter. Cu o zi înaintea examinarii. congestia fetei. Pregatirea angiocardiografiei princateterism cardiac cade exclus iv în competenta medicilor. amestecata cu sînge. Injectarea substanteide contrast se face pe cale intravenoasa. prin punctionareammdei cu un ac. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMINAREA RADIOLOGICA A CAVITATII INIMII Sl A VASELOR Cavitatile inimii si vasele sanguine pot fi puse în evidentaradiologie prin urmato arele metode : Angioeardiografia. Se închideHouda cu o pensa hemostatica s i apoi se injecteaza. în acest caz. sau prin punctie. aorta si ramurile sale. bolnavul este supus unei medicatiiHedative cu Fenobar bital. apoi se vorintroduce 100 15 0 ml aer. dînd posibilitatea sa fie radiografiata. Asistenta va avea grija ca bolnavul sa nu urineze decît dupa terminaVea examenului cistografic. Introducerea substantei de contrast seface direct în aorta . pentru ca sa nu fie prea diluata de sîngelecirculant. fenomenecare se amendeaza în urma unei inje ctii de adrenalina. . în aparatulcirculator si urmarire a ei în interiorul vaselor si al cavitatilor inimii. cu ajutorul unei seringi Guyon. substanta de contrast în ve zica. Aceasta se repeta în dimineata examinarii. vezica se umple cu aer. Ca substanta de contrast se utilizeaza o solutie concentrata de iod. peste care se injecteazapriit sonda substant a opaca. Bolnavul este pregatit ca si pentru o radiografie renala simpla. dispnee. vezica va fi golita si spalata. Arteriografia periferica evidentiaza arterele periferice prin injectarea lor cu substante radioopace. Examinarea se va face pe nemîncate. în urma injectiei rapide. Aortografia pune în evidenta. Cu 10 12 ore înaintea examinarii i se restrînge consumul de lichide. tuse. cu ajutorul substantelor de contrast.«ontrast se aduna în vezica. \ Vezica urinara poate fi pusa în evidenta si prin pneumocistottratie. Substanta opacifianta poate fi introdusa si direct în cavitatileinimii printr-un c ateter cardiac. rapidîn decurs de cîteva secunde.

Pregatirea bolnavilor /sitestarea sensibilitat ii lor fata de iod se vor face la fel ca si în cazurile precedente. care cere aceeasi precautiesi conditii de aseps ie ca orice interventie ginecologica. Tot instrumentarul necesar. cu ajutorul caruia se controleaza presiunea substanteide contrast int rodusa. înaintea începerii examinarii se va face o spala/tura vaginala cu o substantaantiseptica. Histerosalpingografia este o interventie chirurgicala. Cu 2 3 ore înaintea examinarii se face o clisma. sînt asezate pe o masuta acoperita de un cîmp steril. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMENUL RADIOLOGIC AL CAVITATII UTERINE Uterul si trompele uterine pot fi evidentiate radiologie prinintroducerea în cavit atile lor a unei substante de contrast. Pregatirea bolnavei. cu o presiune de 100 200 mm mercur. bolnava va fi culcata pe masade radiologie în decu bit dorsal si i se vor aplica valvele pentru evidentierea colului uterin. Acesta este format dintr-o seringa de 20 ml legata de ambourile detasabile printr-o piesa intermediara. Hi sterosalpingografia se practica sub protectiaantibioticelor.). Cu ajutorul aparatului Schultze se va introducesubstanta de cont rast. dupa care se e xecuta radiografia. Arteriografia cerebrala se utilizeaza pentru diagnosticul tuinorilor cerebrale sau al bolilor vasculare (anevrisme etc. Substanta de contrast se injecteaza în artera carotida interna sau înartera vertebrala. C olul uterin va fi badijonat cu tinctura de iod sau cu osolutie de pansterina.trast se face printr-o injectie intraarteriala. pentru a evacua rectul si colonul sigmoid. Dupa terminarea radiografiei se îndeparteaza aparatul Schultzesi se spala uterul s i vaginul. întrucît radiografia se va repeta eventual . Examenul se practica între a 7-a si a 18-azi a ciclului menst rual. Pentru executarea radiografiei. care poarta un manometru. precum si substanta de contrast. Aceasta metoda poartal numele de histerosalpingografie. sub controlul radiologie. In acelasi timp seadministrea za o fiola de papaveriua si o tableta de Homergan. Introducerea solutiei de contrast se face cu ajutorul aparatuluiSchultze. Ca substantade contrast se întrebuinteaza io dipinul sau lipiodolul. Flebografia evidentiaza modificarile patologice ale venelor. prin injectarea lor cu o substanta de contrast. asistenta avînd sarcina saserveasca medicul. Ca substanta de contractse utili zeaza preparatele cu baza de iod.

în febra. în afectiunile inflamatoare locale. pot fi puse în evidenta radiologie prin metoda mielografiei. Pentru linistire se va administra un sedativ.peste 24 de ore. Dupa terminarea radiografiei. Alteori medicul cere radiografia bazeicraniului. Sugarii. în vederea encefalografiei. sau se înlocuieste chiar aproape toata cantitatea de lichidcefalorahidia n cu aer. care poate fi 10 ml. ocupat e de lichidul cefalorahidian. Substanta de contrast întrebuintata este aerul. precum si în caz desarcina se evita exam inarea. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMENUL RADIOLOGIC AL SPATIILOR SUBARAHNOIDIAN Sl EPIDURAL Spatiile subarahnoidiene ale canalului vertebral precum si spatiile epidurale. Introducerea aerului se face. Pregatirea bolnavului. PREGATIREA BOLNAVILOR PENTRU EXAMENUL RADIOLOGIC AL CONTINUTULUI CRANIAN Radiografia simpla a craniului nu necesita nici o pregatire prealabila. fie prin punctie ventriculara si în acest caz vorbim de ventriculografie. Oparte din bolnavi se plîng de dureri de c ap. pentru reperarea ventriculilor. cînd se vorbeste de encefalografie. pentru ca int roducerea aerului poate produce varsaturi. Pentru a obtine o imagine radiologica a continutului cranianse va introduce o su bstanta de contrast în spatiile subarahnoidienesi în cavitatile ventriculare. Pentru a face loc aerului. fie prin punctie lombara. pentru care li se voradministra injectii de glucoza în solutie hipertonica. cloralhidrat) pentru a se asigura pozitionarea si expunerea corecta. în dimineata examinarii. în cursul encefalografiei. fara perna. bolnavul ramînenemîncat. bolnava nu va primi medicamente care ar putea sainfluenteze viz ibilitatea. asistenta are aceleasisarcini ca si în cazul or icarei punctii rahidiene. bolnavul va fi culcat în decubitdorsal si ramîne timp de 2 3 zile în aceasta pozitie. se va scoate în mod fractionat cantitateacorespunzatoar e de lichid cefalorahidian. a seii turcesti. 30 40 ml pentru umplerea completa a acestora. copii mici sau bolnavii nelinistiti trebuie sedati pe cale medicamentoa sa (barbiturice. Apoi va fi transportatîn sala de ope ratie pentru trepanatie si ventriculografie sau în salade tratament pentru punctia lombara. . a gaurii optice sau a stîncii temporalului. Pentru orientarea generala este suficienta executarea radiografiei din fata si din profil.

PREGATIREA Sl ASISTAREA EXAMINARILOR ENDOSCOPI CE Bndoscopia este metoda de examinare a organelor cavitare pentru vizibilitate directa.Substanta de contrast folosita este lipiodolul care se injecteazaîn spatiul subara hnoidian prin punctie suboccipitala în cantitatede 2 3 ml. o data introdusîn organul cavitar.. ea realizeaza observatia directa. Ea reprezinta extinderea metodei clasice de examinarede la suprafata corpului în profunzimea lui. cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop. Cu scop terapeutic. unele traumatisme mediastinale. Bronhoscopul este format dintr-o garnitura de tuburi rigide demetal cu un diamet ru de 4 9 mm. PREGATIREA S! ASISTAREA EXAMENULUI BRONHOSCOPIC Prin bronhoscopie se întelege explorarea arborelui traheobronsicsub vizibilitate d irecta. introducere de subst ante medicamentoase. tumori. cu ajutorul unor instrumente numite endoscoape. supuratii bronhopulmonare. suspiciunea unor corpi straini etc. iritatii traheobronsice de lungadurata. Tubul. pentru îndepartarea corpilorstraini de origine exogena si pentr u introducerea unor medicamenteîn arborele traheobronsic. Esenta oricarei endoscopii este patrunderea în organul cavitarcu un instrument tub ular prevazut cu sursa de lumina proprie si unsistem optic pentru efectuarea obs ervatiilor. hemoptizii netuberculoase. Bronhoscopia se executa cu scop de diagnostic si terapeutic Cu scop diagnostic. bronhoscopia se executa pentru eliberarea cailor respiratoriide secretii abunden te prin aspiratii. bronhoscopia se executa în cazurile de suspiciune a unei tuberculoze bronsiale. cu timpuls-a extins si asupra organelor cavitare p erfect închise ca pleura saucavitatea peritoneala. Extremitatea distala a tubului. vizuala. dupa evacuarea aceleiasi cantitati de lichid cefalorahidian. îndepartare de corp strain. lungi de 30 40 cm. Metoda se aplica în cazul suspectarii de tumori intrarahidiene sauaderente meningi ene. poate fi utilizat si pentru alte scopuri ca : recoltaribacteriologice. precumsi recoltar i de probe citologice si histologice (biopsie). prevazutecu orificii laterale (pentru trecerea aeru lui din bronhiile în fata caroratrece tubul bronhoscopului). a mucoasei bronsice si permite prelevari de secretii. histopatologice. la majo . Aplicata initial asupraorganelor cavitare în comunicar e directa cu mediul exterior. malformatii c ongenitale. în acest fel endoscopia are undublu scop : explorator si terapeutic.

Aspiratorul electric cu sondele respective. cu toate anexele sale în stare de perfectasterilitate. la extremitatea sa proximala. dupa îndepartarea becurilor. Tampoane pe porttampoane. Tinînd seama de caracterul de extrema urgenta al unor exa minari bronhoscopice. pense pentru corpi straini si biopsii. Oglinda laringiana. Tubul este prevazut cu lupe maritoare ou lumina proprie prin care se obtine o vizibilitate mai buna subdiferite unghiu ri în trahee. Pregatirea instrumentelor si materialelor. Substantele anesteziante (cocaina 2 4%. prin acestase face respiratia asistata a bolnavului. Tubul. avîndgrija în special de depozitele de la nivelul articulatiilor si se fierbîmpreuna cu tuburile si cu s ondele. ' Medicamentele necesare în caz de accidente. Bronhoscopul este insotit de o serie de anexe : spatule laringo-. Aparatura pentru oxigenoterapie. fie introdus cu o tija metalica pîna laextremitatea lui dista la. prin care sepoate executa aspiratia secretiil or. Pensele se demonteaza pentru a fi curatite.ritatea bronhoscoapelor. iar. aistenta va pregati urmatoarele : Bronhoscopul. tub aspirator. precum si în bronhiilemari. bronhiile principale. Tavita renala. Sursa de lumina este reprezentata printr-un bec electric situat fie la extremi tatea proximala a tubului. atît în exterior. xilina 2-4%). Lampa de spirt. Tuburile bron hoscopice. Pense. Oglinda frontala sau lampa Clar.scopice. Seringa laringiana de 5 ml. este taiat oblic si fiu polizat. în caz de narcoza. pulveri-zator endobronsic. porttampoane. este prevazut cu un racordcare se prelunges te în toata lungimea instrumentului. Masti pentru medic si asistente. asistenta se va îngriji ca atît bronhoscopul cîtsi anexele sale sa fie pregatite totdeauna în stare de perfecta sterilitate. Pentru efectuarea bronhoscopiei. cît si la interior. se spala cu apa calduta la presiune mare si se sterg. Departator de gura. . sonde dilatatoare. pantocaina 1%. Comprese de tifon. Radiografiile toracale ale bolnavului si negatoscopul pusîn functiune. pentru a nuprovoca lez iuni cu ocazia trecerii prin caile respiratorii.

Examinarea se face dimineata pe nemîncate. în acelasi timp da în mîna bolnavuluicîteva comprese cu tifon. se va administra bolnavului un anestezic de baza la timpulfixat. asistenta previne bolnavulasupra gustului amar al anestezicului. Ajutorul asistentei în timpul examinarii. convn gîndu1 asupra necesitatii si inofensivitatii examenului. evitînd sil lînghita. care asigniAsi confortul ne cesar bolnavului. atunci «ni» binesa-1 puna în legatura cu alti bolnavi carora li s-a mai facut aceasta examinare. consta în linistirea lui. Sarcina principala a asistentei. sarcinile lui legate de manoperele executate de medic. precum si asupra senzatii'! de îngrosare a gîtului sau a limbii. ceea ce îi va crea unele senzatiide corpi straini sau de greutate la înghitire si la respiratie. ceea ce va u guracooperarea lui cu ocazia anesteziei si a examenului propriu-/1 în c azca nu reu seste sa in hibeze s tarea de an xietate. va aduce bolnavul în pozitiile ceru l opentru împra stier ea anestezicului pe o suprafata cît mai mare a trahwlsi a bronhiilor princip ale (înclinari la dreapta si la stinga). în caz de nevoie. în caz ca masa pe care se executa bronhoscopia estw . bolnavul va fi asezat pe un scaun. în vederea anesteziei. metod Acare are o extind ere din ce în ce mai mare. Asisto. izolata cu o saltea de cauciuc. asistenta încalzeste usor anestezicul pîna Injurul a 35° si apo i ofera bolnavului cîtiva mililitri pentru a face gargara. La indicatii medicului. invitîndu-1 sa scoata limba si sa o tina aluri» fixata cu compresele în mîna. dar numai la indicatia modicului. în seara prezilei examinarii.Pregatirea bolnavului. încarca seringalarin giana cu anestezic si o ofera medicului. dar în specialnecesitatea d e a respira regulat. Totodata. dintre care una asigura pozitia bolnavului. Bronhoscopia poate fi executata si în anestezie generala. în tir eabolnavului pentru bronhoscopie. bolnavul va primi un calmant. Asistenta va explica bolnavului necesitatea colaborarii lui perfecte la reusita examenului. Apoi aprinde lampa de spirt. pe masa de operatie. Din acest moment si pîna la începerea examinarii bolnavulramîne la pat. iar cealall îl ajuta pe medic. Examinarea se executa în camera de bronhoscopie semiîntu urcata. i se vada o tavita renal a în mîna. ceea ce are totdeauna un efect binefacator asuprapsihicului b olnavului. Asistenta va atrage ate ntia bolnavului sa tina anestezicul cilmai mult timp în gura si apoi sa-1 scuipe în tavita renala.ii trebuie sa creeze bolnavului un climat de siguranta. Lumina necesara se va aranja ca si pentruorice interventie oto-rino-larin gologica. Urmarind instilarea anestezicului d<> catre medic în caile respiratorii. linistirea bolnavului. Dupfl. Bronhoscopia necosi! A doua asistente.

va imprima capului bolnavuluipozitiile necesar e prin miscari lente. Aceasta pozitie va fi mentinuta cu ajutorulasistentei.iiwilzuta cu rezemator special de rezerva. B-servirea medicului cu Instrumentele ajutorul unei perne tari sau al unui sul. în vederea acestui scop.). în afara de cele aratate mai sus. în cazul examinarii bronhoscopice a sugarilor si copiilor mici. continue si foarte blînde (ridicare. cu va aseza mîna stinga sub regiunea occipitala a bolnavului. 193). în functie de stadiul si necesitatile examinarii. cu gura larg deschisa. iar cudreapta va fix a fiaintea. 193 . care asigura pozitia bolnavului. mai are s arcina de a tine sub supraveghere starea generalaa bolnavului si la nevoie de ai sustine moralul. pîna la înaltimea de 12 15 « . coborîre.111 de la suprafata mesei. Asista re a hr on h osc o p ie i. Umerii bolnavului sînt ridicati cu Fig . dar numai la indicatia medicului. acestia vor fi imobilizati prin înfasurare în cearsafuri si tinuti înpozitie de catre asistenta. fixarea capului. . atunci interventia poate iiHwtata si de o singura asistenta (fig. cu capul în extensie pe articulatia atlanto> i'ipiinla. înclinatii si rotatii la stînga si dreapta etc. asistenta care asigura pozitiacapului. Introducerea bronhoscopului si examinarea propriu-zisa se vormi în decubit dorsal.

pîna la reaparitia sensibili tatii complete a mucoaselor anesteziate. Pentru prevenirea intoxicatiilor se tinde ca anestezia sa se facacu cantitati cît mai mici de cocaina. cefalee. Totusi. Esofagoscopia se executa în primul rînd cu scop de diagnostic. faringiene. Timp de 2 3 zile primeste un regim de crutare a laringelui (lichide si alimente pasate) din cauza iritatiei traumatice cauzatede tubul bron hoscopului. în urmabronhoscopiei. incizia unor abcese. traumatismele prin corpi straini. disfagiesau afagie. leziuni traumatice alodintilor. Traumatismele se evita prin mînuirea atenta a instrumentelor. hemoragii. poate sa apara un edem al glotei. Astfel pot saapara intoxicatii de diferite grad e cu cocaina. cauterizarea si bad i jo n ar ea u no r u lc er at ii e tc. ale mucoasei bucale. PREGATIREA S! ASISTAREA ESOFAGOSCOPIEI Prin esofagoscopie se întelege explorarea lumenului esofagian cuajutoru l unui ap arat nu mi t eso fagoscop . Intrucît la sugari si copiii mici. insomnie.Cealalta asistenta serveste medicul cu instrumentele si materialele necesare. el se va abtine de la oricealimentatie. Prin ea se poate supravegheaextragerea corpurilo r straine. bolnavul ramîne la pat. daca totusi apar intoxicatiibolnavul va fi culcat în pozitie Trendelenburg si i se administreazasubstante cardiotonice. în ziua bronhoscopiei. ulceratii de alta natura etc. vasodilatatoare si se dative corticale. se constata unele incidente si accidente legate fie doanestezic. este un act operator cu o lipsa aproape totala de nocivitate. Timp de 4 ore. tahicardie. în marea majoritatea u cazurilor. Bronhoscopia. Dupa bronhoscopie apar deseori dureri în gura. asistenta putind contribui la aceasta prin servirea prompta a medi cului cu instrumentele necesare. Prin aceasta metoda pot fi puse în evidenta inflamatiile esofagului. diseminari tuberculoase sau suprai nfectii cu diferiti germeni. ei necesita o supraveghere mai atenta timp de 2-3 zile dupa interventie. stare subfebrila. fie de introducerea tubului endoscopic. . leziunile tuberculoase. a le traheei sau ale corzilorvocale. dureri retrosternale. pe careasistenta trebuie sa le aiba pregatite în mod obligatoriu si în permanenta în sala de bronhoscopie. expectoratie. stricturile cicatriceale si neoplazice. îngrijirea bolnavului dupa bronhoscopie. Incidente si accidente. Esofagoscopia se executa si în scop terapeutic. tuse. Ea trebuie sa urmareasca fiecare miscare a lui pentru a-1putea servi c u instrumentele de care are nevoie. Tulburarile subiective aparute dupab ro nho s copi e n u p rez inta impo rtan ta d eo s eb i ta .

fel ca si la pregatirea pentru bronhoscopie. porttampoane. apoi a santurilor faringo laringiene si a gurii esofagului. fiind prevazut culeca-nism propriu de iluminare. Anestezierea regiunii buco-si orofaringiene se începe cu gargara. masca pentru medic si asistenta. Pentru efectuarea eso[ fagoscopiei asistenta va pregati urmatoarele: esofagoscopul cu toate anexele Ini sterilizate. faringele si extremitatea superioara a esofagului sa sementina în acelasi ax. Bolnavul va astepta în salon. Introducerea esofagoscopului se face în pozitie sezînd sau pe masa de examinare îndecubit dorsal. Pregatirea psihica a bolnavului se face la. pregatite pe porttampoane. Daca medicul dispune administrarea unui anestezic de baza. cu substanta anestezianta.Esofagoscopulesteformat dintr-un tub de metal polizat. Esofagoscopul ca si celelalte endoscoape a re oIlene de anexe : pensa pentru prelevat biopsii. porttampoane. Daca exa minarea se face în decubit dorsal. Esofagoscopia se face dimineata pe nemîncate. atunci capul bolnavului trebuie sa. capul se va aseza înpozitie de hiperextensie din artic ulatia atlanto-occipitala. Tubulii'e o lungime de 45 cm si grosime de 7 12 mm. montat pr oximal sau distal si unIlistem optic. Pregatirea instrumentelor si materialelor. substanta anestezianta: solutie de cocaina 2 4%. tavita renala. se urma reste ca gura. va aranja în. Pregatirea bolnavului. Ajutorul asistentei în timul interventiei. Prin fixarea boln avului în pozitie adecvata. cu extrelitatea distala rotunjita si prevazut cu mandren obturator. în cazuri exceptionale. aspirator de saliva cu sondele corespunzatoare. comprese de tifon. esofagoscopia se executa în anesteziegenerala. pe care apoi medicul o va completa cui badijonarea regiunilor neatinse de gargara. în vederea acestui scop. . aceasta se va face pe cale parenterala. departator de gura . în vederea acestui scop asistenta va servi bolnavul cu lichidul anesteziant pentru gargara. oglinda frontala cu sursa corespunzatoare de lumina. un sort de cauciuc. mod corespunzator lumina si apoi va servi medicul cu tampoanele de vata cocainizata. în semiobscuritate. interventia însa se va face în camera de endo scopie. pensetpentru c orpi straini etc.

445 .depaseasca extremitatea mesei de examinare. fiind sustinut si men tinut în pozitie de asistenta.

iar cealalta pentru obiectivul aparatului. indiferen t de gradul de curbura a tubului. Gastroscopul proiecteaza imaginea mucoasei stomacale în ochiul exploratorului cu ajutorul unui sistem de lentile. în care transmiterea imaginii. care asigura o vizibilitate buna si în eventualitatea îndoirii sale pîna la un unghi de 34°. în anumite cond itii poate fi introdus pînaîn bulbul duodenal. Un aparat mai modern. care are doua ferestre laterale: una pentrubecul de iluminat. Acest aparat are un cîmp mai mic de observatie. de un manunchi de fibresticloase fo arte fine. prin aparitia unei imagini particulare numita ochi de pisica". pentru apreveni patrunderea alimentelor sau a lichidelor în caile respiratorii. sînt în linii mari identice cu acelea de la bronhoscopie. asigurînd vizibilitatea mucoasei stomacalesi atunci cînd partea flexibila a gastroscopului se acomodeaza curburilor anatomice ale traiectului parcurs. Pîna la disparitia totala aefectului anestez icului nu va mînca si nu va bea nimic. utilizat pentru explorarea mucoasei stomacale. Numarul fibrelor care intra în compozitia sistemului optic al gastrofibroscopului ajunge pîna la 200000. îngrijirea bolnavului dupa interventie. însa imaginearamîne rotunda. care tre buie sa urmareasca cu atentie mersul examinariipentru a asigura operativitatea i nterventiei. Extremitatea care patrunde în stomac este prevazutacu o piesa rotunjita. Din cauza traumatismului suferit de laringe si esofag. Inci dentele si accidentele foarte rare. cu undiametru de 7 11 mm. Imagineade l a obiectiv este transmisa la ocular printr-un sistem de lentile cudistanta focal a scurta. Incidente si accidente. PREGATIREA Sl ASISTAREA EXAMENULUI GASTRO-DUODENALOSCOPIC Prin examenul gastroscopic se exploreaza starea mucoasei stomacale sub vizibilitate directa. . Este maibine tolerat de bolnavi. este gastrofibroscopul. La o curbura mai mare de 34° însa vizibilitatea scade. cu un diametru de cea 12 microni. care se introduce prin esofag în stomac. Bolnavul va fi condus sau transportat în salon si va ramîne la pat. cu ajutorul unui instrument opticcu sursa de lumina pr oprie. este asigurata în locul lentilei traditionale. precum si organului explorat. rig id în jumatatea sa proximala si flexibilîn cea distala. Gastroscopul este format dintr-un tub lung de 74 cm. bolnavul vapiimi timp de 2 3 zile un regim dietetic lichid.Servirea medicului cu instrumente va fi asigurata de o a douuasistenta. Esofagoscopia este o interventie practicinofensiva.

E x a mi n a r e a s e e x e cu t a î n c a me r a o b s c u r a î n c a l z i t a l a temperatura optima. pîna laterminarea interventiei. sonda esofagiana de cauciuc. Asistenta culca bolnavul pe masa de examinare. precum si clarificarea naturiimodificarilor nee lucidate pe alta cale (ulcer. o oglinda laringiana. os p a tu l a l in g u al a . pîn ace se evacueaa complet continutul gastric. modificarile anatomopatologice ale peretilor stomacali si de a diferentiaprocese le functionale de cele organice. în fazele incipiente. pantopon. sonda gastrica.La extremitatea externa a aparatului indiferent de sistemul tui optic se adapteaza o para dubla de cauciuc. în decubit lateral stîng. asistenta va p regati urma t o ar el e. în vederea extinderii cîmpului vizual. pregatirea bolnavului va începe numai în ziua examinarii. Gastroscopia se face pe nemîncate. deocamdata cu capul lasat mai jos si în aceasta pozitie . adrenalina. cu care se poatenmufla aer în stom ac. prin care se vor anestezia si peretii esofagului. atropina. cu ace corespunzatoare. Pregatirea bolnavului. în seara zilei înainte de examinare. cancer etc. serinei de 2 ml. Daca functia de evacuare a stomacului este intacta. Pregatirea materialelor. Scopul gastroscopiei este de a descoperi.). în ziua examinarii. preparate injectabile. Daca însa evacuarea stomacului se face în mod deficitar (stenoza pilorica). cu deschizaturi laterale pentruanestezia traiectulu i gastroscopului. prin badijonareasau pulverizarea bazei limbii si faringelui cu amestecul de cocainaadrenalina. glicerina sterila pentru lubrefierea tubului gastroscopului sial sondelor esofag iene si gastrice. în stare de perfecta steri litate . în vederea gastroscopiei. p e u n cîm p s t e ri l: gastroscopul. Cu 45 50 de minuteînainte de proba se face bolnavului o in jectie cu dilauden-atropina. -solutia anestezianta compusa din 2 parti cocaina l % si o parteadrenalina l %0. Gastroscopul este prevazut cu o serie de anexe pentru recoltare Io biopsii si i se pot adapta aparate corespunzatoare pentru fotoprailwea sau filmarea cîmpului vizual endogastric sau duodenal. se interzice si fumatul. i se face bolnavului o sp al atu ra g as tr ic a cu ap a ca ldut a dup a t ehni c a o b i snu i ta. Se introduce apoi în esofag sonda cu deschizaturile laterale. sursa de lumina. b a s to n as e c u t amp o a n e de v a t a . medicul începe anestezia locala. Dupa 15 minute. cu toate anexele lui. o oglinda frontala. pentru evacuarea continutului stomacal si oLavita renala.

ungîml gastroscopul (fig. evacuînd complet continutul acestui:! (reziduurile). par ticipa doua asistente: una care asigura pozitia capului bolnavului în extensie fortata si tine tavita renala si cealalta care ajuta mediculla introdu cerea aparatului. prin care gazele se vor elimina imediat. atunci asistenta îl va aju ta introducîndu-i la indicatia medicului - sonda gastrica. 195). 194.! de dintii bolnavului. apoi va fi transportat înapoi în salon. Dupa terminarea gastroscopiei. îngrijirea bolnavului dupa interventie. Prin adaptarea unuiaparat de fotografiat l a sistemul optic algastroscopului. Examinarea necesita o atentie deose bita în vederea unei cooperari perfecte cu medicul. Pentru aceasta operatie. bolnavul elimina o cantitate apreciabila de mucus . Gastroscopia propriu-zisa dureaza în medie 3 5 minute. Bolnavul ramîne culcat înca o jumatate de ora în camera unde a fost examinat. . Asistenta va avea grija ca. Ajutorul asistentei în timpul examinarii. explorarea poatefi completata cu fotografierea imaginilor. acestuia mînuieste para de cauciuc. La gastroscopie. bolnavul sa nu manînco 448 Fig. gawtroscoapele sînt prevazute cu anexecorespunzatoare.îi introduce sonda stomacala. în vederea examinarilor histologice. iar la cererea. Examenul gastroscopic poate i'i completat cu excizia unor fragmentede mucoasa stomacala sub control vizual. apoi. în special din partea asistentei care asigura pozitia ca-pului bolnavului. Extragereatubului o face medicul foarte încet. Nu se va face spalatura gastrica în preajma examinarii. avînd grija ca tubul sa nu se ating. tampoane.prezentîndu iinstrumente. Daca bolnavul nu reuseste sa elimine singur aerul si acuza dureri. prin cîteva eructatii zgomotoase si aerul introdus cu para de cauciuc. timp de 2 ore dupa terminarea examinarii. Gastroscop.

Seopul examinarii este punerea în evidenta a modificarilor portiunii terminale a tubului digestiv pîna la o adîncime de 30 cmde la orificiul an al: rectul. iar unul mai gros (de24 mm diametru) destinat pentru tratam ente. în aceeasi zi. 196) este format dintr-o garnitura de tuburi metalice denumite intrarectale. PREGATIREA Sl ASISTAREA ENDOSCOPIEI RECTOSIGMOIDIENE Rectosigmoidoscopia este explorarea endoscopica a segmentuluiinferior al tubului digestiv. Acesta din urma este 2 9 -c 1 6 44 9 .O. Pentru examinarile rectoscopice în institutiile noastre se utilizeaza rectoscopul R. 59. fabricat în tara. caci în urma anesteziei locale a faringelui si a istmuluihiico-faringi an alimentele pot sa patrunda în trahee. cu ajutorul unui aparat numit rectoscop.l Ha nu bea. care însa «liHpar în ziua urmatoare fara nici un fel de tratament. Unii bolnavi se plîng de dureri la deglutitie. bolnavul va face inhalatii cu mentol. Rareori se Fig 195. observa o usoara ascensiune febrila cu dureri si tumefierea amigdalelor. dintre care trei mai înguste (de 16 20mm diametru) sînt destina te pentru explorare. Aparatul (fig. pentru evitarea senzatiilor neplacute din gît. Asistarea examenului gastroscopic. ampula rectala si ultina portiune a colonului sigmoidian.

Pe extremitatea externa a tubuluise f ixeaza dupa îndepartarea mandrenului corpul aparatului. prin care se pot executa oserie de interventii intrarectale sub control endoscopic : prelevaribiopsice.-l Tub endorectal: 2 tij a mand renului : 3 capuj rotund al mandrenului: 4 mi n eru l mand renulu i. marite de 3 ori. 3 corpul aparatului: 4 luneta: S dispozitivul de iluminat: 6 transformatorul: 7 pomp» de c auciuc. Acest dispozitiv este format dintr-o sursa de lumina (bec electric).prevazut cu un orificiu lateral (care se închide etans în timpul manevrelor de introducere a tubului în rect). Rectoscopul R. Vizibilitatea prin tuburile intrarectale este asigurata de dispozitivul optic. A Tubul endo rect al înar mat cu mand ren . o oglinda asezata în unghide 45° pentru refl ectarea luminii în tub (prevazut cu un orificiu si imvizor pentru observatii în mari me naturala). 59. B R ectosco t u l mo n ta t c u tu bu l d e tra ta men t . montat în corpul aparatului. l tub de t ratament: 2 in elul de e tan sare a orific iulu i la tera l prin care se introduc inst rumen tele . Fig. care se îndep arteaza dupaintroducerea aparatului în rect. dilatari a le stenozelor înalte etc. cu vîrful bont. 450 . 196. cauterizari. Tuburile sîntînarmate cu mandrene. Dispozitivul opticpoate fi înlocuit cu o luneta pentru observarea de taliilor de cercetat.O.

sau cardiaci. t a mp o an e d e v a t a p e m a s u ra t i j e lo r r e c i oscopului. cu genunchiil'lectati si c oapsele în abductie. u n i ri g a t o r c u ap a c a l d u t a . Aju torul asis tentei în timpul examinarii. examinarea se va face în decubit dorsal. o clisma evacuatoare cu aparalda. Bolnavul va fiasezat pe g enunchi. se racordeaza prin intermediul transformatorului la reteaua electrica 451 . Pentru usurarea patrunderii tubului. manusi sterile de cauciuc. u l ei d e v a s e l i n a. Pregatirea bolnavului. care s e vor scurge mereu în timpul examinarii în ampularectala. Se va evita administrarea de purgative. pentru tubul recloscopnlui. ea se va repeta pîna ce se îndeparteaza completresturile de m aterii fecale sau exsudatele patologice. cel cu 16 mm diametru. asistenta vii pregati urmatoarele: re ctosc opul cu tuburile s i mandrenul sterilizate prin au tolav are sau fierb ere. în asa fel ca acestasa coincida cu regiunea anusului. Portiunea de examinat trebuie sa fie «'. o înv eli to are. va fi jicoperit cu învelitoarea prevazuta cu un orificiu. . împiedicînd vizibilitatea. Po zitia necesara pentru examenul rectoscopic este H'enu-pectorala. La bolnavii debili. Asistenta va îngrijide stingerea luminil or. eventual medii de cultura pentru însamîntari bacteriologice. dezbracat în partea inferioara a trunchiului. racordata la corpul H paratului. p entr u ad ult i se va preg at i tub ul cu 2 0 mm 'liiunetru. aplecat înainte. în vederea acestui scop i se face bolnavului. Pregatirea materialelor. s o l u t i e s a t u ra t a d e s u l f a t d e ma g n e zi u . Daca printr-o sing ura clisma nu se evacueaza continutul portiunii de examinat. iar pentru copii. cu pieptul pe masa de examinare. în ca z de diaree se vor da bolna vului în seara d in ajunul ex amin arii 10 15 p icatu ri de tincturade opiu.uratata de materii fecale. Se monteaza corpul aparatului. rectul si colonul sigmoidianl iot fi insufl ate cu ajutorul unei pompe de cauciuc. pe care poate sa o îmbratiseze cu cele doua mîini. cu orificiu co respun zato r. ele producînd o lichefiere a materiilorfttcale. cu 3 ore înaintea examinarii.Su rsa de lu mi n a se raco rd eaz a la retea prin intermed iu l u nu i (i'iuisformator. Asistenta va explica bolnavului rostul si esenta examinarii. Apoi îl va transporta în sala si îl va aseza în pozitia adecvata pe masade examinare. Pentru examenul rectoscopic. cu usoara lordoza a regiunii lombare. Bolnavul. pentru a asigura în camera semiobscuritate.

întrucît majoritatea pieselor rectoscopului nu pot fi supuse sterilizarii cu vapori de apa supraîncalziti. Daca peretii intestinului sînt colabati vaumple portiunea respe ctiva cu aer cu ajutorul pompei. Dupa extragereatubului. Se extrage mandrenul si se fixeaza corpul aparatului pe tubulintrarectal si.si se verifica functionalitatea dispozitivului optic. medicul extrage tubul îi îl predaasistentei. pot fi înlaturate cu ajutorul unei solutii de sulfatde magnezi u. Utilizarea cistoureteroscopiei contribuie în maremasura la id entiticarea unor procese patologice la nivelul ureterelor. Profunzimea la care a patruns rectroscopul. Prin cistoscopie se pot identifica procesele inflamatorii si tumoraleale vezicii urinare. Sarcinile asistentei dupa terminarea examenului. spalat. f PREGATIREA Sl ASISTAREA EXAMENULUI CISTOSCOPIC Cistoscopia este metoda endoscopica de examinare care permiteinspectia mucoasei vezicii urinare cu ajutorul unui aparat optic numit cistoscop. poate fi citita pe scara gravata în cm pe suprafata externaa lui. se examineaza mucoasa recto-sigmoidiana. bine sterilizatsi uscat înainte de a-1 repune în cutie. Dupa terminarea examinarii. Bectoscopul va fi curatat mec anic. aplicate local cu ajutorul unor tampoane. Singura contraindicati^ o constituie starea generala grava. de obicei mici. partilor examinate. în cutia aparatului se vor tineîn permanenta 10 15 past ile de formol. Eventualele obstacole. în ciocul caru ia se gaseste sistemul de iluminatie proprie alaparatului. Se va avea gri ja ca nu cumvasa se zgîrie stratul opacifiant din interiorul tubului. prezenta calculilor si a corpilor straini cauza hemoragiilor vezicale precum si unele modificari de alta natura ale vezicii urinare. cu ajutorul vi zorului si al lunetei. reprezentat printr-un bec electric. situ at la . Bectoscopia este o metoda inofensiva. Apoi se unge tubulrectoscop ului cu ulei de vaselina si medicul introduce tubul aparatuluiîn rect. apoi bolnavul va fi transportaiîn patul sau. sîntfara importan ta practica. create prin contractia spasmodica a. pe care asistenta le va pregati din timp. îndepartînd mucozitatilesi resturile substantei lubre fiante. Hemoragiile. combinata cu alte metode de explo rare a starii fun ctionale a rinichilor. Cistoscopul este format dintr-un tub metalic cu curbura tipMercier. în tubul cistoscopuluise intro du ce sis temul op t ic forma t din tr-un ob iectiv. bazinetelor si calicelor renale. aistent a face toaleta regiunii anale.

prehensie. doua sonde ureterale. în functie de scopulu rmarit la ex amin are.vezical al cistoscopului. La acestea Internul optic poate fi înlocuit cu o canula cu dublu curent si robinet. electrocoa gulare etc. seringa Guyon cu oliva uretrala pentru introducerea anestezicului în uretra. un dispozitivnure permite t recerea în vezica a unor instrumente speciale pentruhiopsie. El e fiind însa calibrate numai pentru sonde foarte «ubtiri. Acest aparat are de-a lungul tubului sau optic un canal. sistemul opt ic se tin e în vapo ri d eformaldehida. Unele cistoscoape au doua cai pentru cateterismul simultan alambelor uretere. în dreptul ac estui orificiu se gaseste o placa metalicamobila.5% 40 50 ml. Partea metalica seuterilizeaza prin au to clav are . pentru colectarea urinii separat din cei doi rinichi sînt depreferat cistos coapele unilaterale de cateterism (permitînd trecerea Noadelor de calibru mai mare). Cistoscopul operator are. avînd rolul de a dirija trai ectul sondei ure terale dupa iesirea acesteia din cistoscop. în locul sondelor ureterale. numita onglerul lui Albarran. Alimentatia sistemului de iluminare se face din retea. în tehnica cistoscopica s-au introdus de eurînd si aparatele carefunctioneaza pe baz a de fibroscoape. Pregatirea instrumentelor si materialelor. solutie novocaina 0. Ele permit construirea unor « iHtoscoape cu peretii flexibili. asistenta v a pregatiuinbele cistoscoape. Pentru executarea cistosco p i ei asisten ta va pregati urmatoarele: Cistoscopul de irigatie sau de cateterism. o serie de lentile intermediare si prisma care readuce Imaginea de la curbura extremitatii cistoscopului în axa longitudinala H acestuia. Ele sînt colorate al ternant în rosu si negru la distanta del c m . destinattiwerii sondelo r ureterale. radioopace (impregnate cu saruri de bismut). La cererea medicu lui. prinIntermedi ul unui transformator. ocularul. . Cistoscopul de cateterism serveste pentru cateterizarea ureterelor. avînd o lungime de 60 70 cm si o grosime de 4 8 dupa scaraCharier. jil'ln intermediul caruia se spala vezica urinara. care este manevrata din afarar u ajutorul unui surub. Cistoscoapele trebuie sa fie sterile. la capatul proximal al (nitului. Daca cisto scopia se executa cu scop terapeutic operator atunci asistenta va pregati Cistoscopul operator cu toateanexele sale. Cistoscoapele cele mai simple sînt cele de irigatie. care se termina printr-un orificiu situatUnga obiectiv.

cu <> jumatate ora înainte de explorare. prin manevrarea onglc . cîteva kg. vezica înlocuieste canula de irigatie cu sistemul opurmara.. sp alînd-o cu osolutie de oxicianura de mercur 1/5 000pîna cînd lichidul de spalare devin e perfectlimpede. Apoi preda aparatulmedicului. înainte de a intra în sala de cistoscopicbolnavul va goli vezica urinara. prin prezenta în vezica aunei noi cantitati de puroi. se introducecea. Ajutorul asistentei în timpul exame nului propriu-zis : pîna la instalarea efectului anestezic. s« Fîg. asistenta verifica înca o data functionarea sistemului de iluminat. curatirea lentilelor. împingîndu-le pîna cînd vor apare la orificiul distal. pe care le va introduce în canalele respective ale aparatului. Dupa dezinfectarea meatului urinar. în caz ca examinarea se continua cu cateterismul ureterelor. situat pe cioculcistoscopului. 20 ml din solutia de novocaina 0. în caz ca continutulvezical în cursul exam inarii se tulbura. Se umple vezica cu 150 ml de solutie la barbati si 200 ml la femeie. Cantitatea de lichid din vezica î u timpul examinarii trebuie sa fie întotdeauna aceeasi. Bolnavul va fi linistit si la nevoie. Pregatirea bolnavului. fixînd bine picioarele pe suporturi. mucozitat i sau sînge. dupa care se va continua inspectia peretilor ( citoscopiofractionata). care introduce tubul montat cucamila de irigatie în vezica. 197. de cistoscopie sau de ginecologie. Di n acest moment medicul. etanseitatea asamblarilor. atunci asistenta va servi medicul succesiv cu cateterele de dimensiuni cerute. Bolnavulva fi culcat în pozitie corespunzatoare ." solutie de oxicianura de mercur 1/5 000. cistoscopui îr. Examinarea se executa în semiobscuritate sau la întuneric. claritatea imaginii. pe masa speciala. 197). pentru ca diferitele grade de distensie a peretilor vezicali se prezinta în imaginea cistoscopica sub alte aspecte (fig. j. se va repetaspalatura.5% în uretra. tjc sj ge racordeaza sistemul de iluminat Iu retea. i se va administra un calmant.o clema uretrala. care va fi retinuta timp de 10minute cu ajutorul clemelor.

verifica permeabilitatea ureterelor. Intrucît vezica urinara nu este un mediu aseptic. Incidente si accidente.ilui lui Albarran si a sondelor.M I în urma spalatu rii vezicii cu apa calda. pot fi urmate de: >censiuni febrile trecatoar e. le dirijeaza prin orificiile uretrale i udîncimea ceruta de scopul urmarit. ceea ce da posibilitatea aprecierii functiei fiecarui n ic hi în parte. Oatete rismu l ureteral p ermite recoltare d e urin a sepa rata dini doi rinichi . iifectia poate fi purtata în segmentele superioare ale cailor urinare. la care s-a adauga t o liola adrenalina. Dupa terminarea examinarii. 198. «i ajutorul cateterelor ureterale. . rafie. Traumatismele superficialeIo mucoasei ur eterale. Micile hemoragii se opresc spontan . Cistoscopia executata de specialist este o metoda de explorare lipsita de pericol. minarea capacitatii bazinetelor si eventualul grad de distensiunesi l îl posibilitatea de a introduce substanta de contrast în caz de pielor. permite*deterFig. Introducerea solutiei de explorare sau a. n u n e c es i t a î n c o n t i nu a re î ng ri j i r i deosebite.ibstantei de contrast poate sa provo ace dureri lombare asemana >are cu colica renala. în cazul sondarii acesteia. Colposcoape. bolnavul va f i culcat în pat si lan e v o i e va p r i mi un c a lma n t .

tifon. Bolnava va fi asezata pe masa de examinare în pozitie ginecologica. în afara de colposcop. Acesta este badijonat cu osolutie de acid acetic 3%. pentru a face mai vizibile eroziunile cervicale. precum si eventualele modificari ale acestuia. Sistemul optic este constituit dintr-o lupa binoculara (care poate fi adaptati'i la distanta interpupilara a examinatorului) si din oculare cu putei ide marire d iferite. Colposcopul (fig. Ea se executa cu ajutorul colposcopului. de procesele inflamatoare (colpita. în vederea examinarii. Examinarease poate e xecuta fara nici o pregatire a bolnavei. . observate direclstereoscopic sau care pot fi fotografiate. la care se poate adapta aparatulde fotografiat. Scopul examinarii este punerea în evidenta a epiteliului coluluiuterin. solutie Lugol 1%0. Dupa terminarea examinarii. cu ajutorul valvelor vaginale. pentru a-1 putea ajuta. lame pentru frotiuri si borcanecu alcool. Se sterge apoi colul cu un tampon uscat si se badijoneaza cusolutie Lugol. 456 . care coloreaza în brun mucoasa colului. Pentru colposcopie se fabrica la noi în tara aparatul colposcopic. Astfel se potobserva modificarile mucoasei colului uterin cauzate de sarcinii. ea n u necesita nici o îngrijire ulterioara. precum si modificarile preca nceroase si canceroase incipiente. asistenta va pregati. se pune în evidenta colul uterin. pentru ca femeile sa se supuna acestei examinari. spatule. cu o puternica lumina axiala. pense vaginale drepte si curbe. Sistemul de iluminat esteformat dintr-o lampa spectrala de sodiu sau dintr-o lampa cu vaponde mercur. cu exceptiaregiunilor lipsite de epiteliu pe ca re medicul le va examina cu maimulta atentie. utilizata pentru depistarea leziunilor precanceroase ale colului uterin. endocervicita)./' Colppscopia este o metoda ginecologica. Colposcopia este o metoda pretioasa în depistarea canceruluiuterin. cu care se obtin imagini marite. tampoane de vata. specule vaginale cu valve. 198) este un dispozitiv optic asezat pe unsuport. si prevazut cu un sistem de iluminat propriu. nitrat de argint 5%. bolnava poate sa paraseasca camerade examinare. Asistenta treb uie sa depuna o munca sustinuta de educatii * sanitara. bazat pe principiile de mai sus.ASISTAREA EXAMINARII COLPOSCOPICE . solutie de acid acetic3%. Examenul colposcopic este efectuat de medic. I se va face toaleta externa si apoi. asistenta trebuiesa cunoasca însa toa te fazele examinarii.

Constituirea pneumotoracelui: Pentru constituirea pneumotoracclui se utilizeaza acul lui Kiiss. Sistemul optic are sursa de luminajiroprie. împreuna cu extremitatea di stala a acestuia. Partile metalice ale toracoscopului se sterilizeaza prin autoclavareini* sistemu l optic. Cele doua baloane se deplaseaza alternativin sens vertical asigurînd prin racordul de cauciuc trecer ea apei din 457 . 135°. 1 ii morilor cu localizari pleurale si se pot executa recoltari pentrui<\:(. La capatul proximal al acestuia se gaseste ocularul. La acesta din urma este atasat un sistem ilc prisme. dupa o pr ealabila insuflare a cavitatii pleurale cu aer sauoxigen. Acest sistem optic aluneca în teaca unui(rocar. 90. introdus printr-unIi ucar. cu ajutorul carora sistemul reflectant poate fi montat fie In continuarea tubului. identifica adenopatiile h ilare tumorale si o serie de modificarii l n la nivelul mediastinului. Un el e pl eu r os co ap e au t ro ca re cu tec ij flexibile. Tehnica pleuroscopiei depinde de faptul daca explorarea se nxecuta la un bolnav cu sau f ara pneumotorace. Pleuroscopia furnizeaza o serie de date si asupraproceselor patolog ice de pe suprafata plamînilor si cu ajutorul ei sejiul. Partea esentiala a pleuroscopului este un sistem optic cuprins i n lr-un tub met alic. 199). cu un mandren. este introdus în cavitatea pleurala. adaptabil la aparatul propriu-zis. Prin aceasta metoda de examinare se pot depista proceseleInflamatoare ale pleure lor. Diametrul mandrenului este identiccu cel al si st emu l u i o p t i c. în caz ca bolnavul nu?' urc pneumo torace constituit anterior. cu vapori de formaldehida. fie lateral în unghiuri diferite. în acest fel pleuroscopia completa are doua faze separate : constituireajmeumotora celui si pleuroscopia propriu-zisa.localizarea si extinderea aderentelor.PREGATIREA Sl ASISTAREA PLEUROSCOPIEI Pleuroscopia sau toracoscopia este explorarea vizuala a cavitatii ilrurale cu ajutorul unui instrument optic. care. Acesta prezinta o derivatie lateralaprevazuta cu u n robinet. în ult im ul ti mp se int ro du ce si înl construirea pleuroscoape lor sistemul fibrelor de sticla (vezi Descrierea ' gustroscoapelor). Inila cel distal obiectivul. putînd fi înlocui t. care înesenta este format din doua b aloane comunicante legate printr-untub de cauciuc (fig.mina ri bioptice. distin gem pleuroscoape cu vedere directa si pleuroscoape cuvndere indirecta cu 45. atunci pleuroscopia propriuBisa trebuie sa fie precedata de insulfarea cu aer a cavitatii pleurale. în momentul introducerii acestuia în cavitatea pleurala. cee a ce asigura sistemului optic o mai mare mobilitate înj'exp lo ra re a cav it at i i ce rc e t at e. în functie delicostea. felul.

este împins prin acul lui Kiisxîntre foitel e pleurale. de obicei în spatiul al treilea sau al patrulouintercostal dea lungul liniei axilare anterioare. continutul d« gaze (aer. iar cealalta deasupra capului. azot. Apoi ea servesti! medicul cu solutia anestezianta. Seva fixa locul de intrare cu acul iu cavitatea pleurala. 200. Aparatul este prevazut cu un manometru. este dezbracat pîiutla brîu si culcat pe patul de tratament în decubit lateral. 200). Aparat de pneumotorx. transformînd cavitatea virtuala interpleuralrt. O2) al ultimului balon. novocaina 1% trasa în seringa/. se racordeaza aparatulla ac si se de schide robinetul acestuia. controlat radioscopic în prealabil.Prezenta acului fii . într-o cavitate reala. 199. cu part «niinteresata în sus (fig. Insultarea aerului în ca vi l u Bolnavul. care permite citirea presiunii din cavitatea pleurala. Dupa introducerea acului în locul anesteziat.balonul de sus în cel de jos. pe care asistenta IIva dezinfecta prin badij onare cu tinctura de iod. creînd astfel o comunicatii) directa între cavitatea pleurala si manometru. Fig. Concomitent cu aceasta. Mîna di nspre pat va fi asezata sub cap. Fi g. tea pleurala.

radiografia recenta a toracelui pentru a constata cantitatea I modul de repartizare a aerului în cavitatea pleurala si Iaprecierea «c ului optim pentru introducerea trocarului. Asistenta dezinfec 459 . se efctueaza în treimea superioara a axilei. Este bine ca. iar asistenta în functie de acesta asaza bolnavul pe masa de consultatie în pozitierorespunzatoare. cu o jumatate de ora înainte de interventia pvopriuzisa. în majoritatea cazurilor. morfina>i\ pentetrazol . solutie de novocaina 1% 20-30 rnl cu seringile pentru anesloxie. Eolul asistentei în cursul pleuroscopiei propriu-zise : întrucît plcuroscopia. Ht< va controla în mod deosebit starea vîifului mandrenului. sii ud sa se scurga în aceasta apa din rezervoru l de sus. Se închide comunicareamanoraetrul. Constituirea pneumotoracelui artificial nu este lipsita de pericole. medicamente si instrumente necesare pentru eventualitateamuri soc pleural sau he moragie. bolnavului sa primeasca un calmant. iar cel opus. l uu acest mo tiv asistenta trebuie sa pregateasca. deasupra capului. bratul dinspre patm< va aseza sub cap. se va administra bolnavului o injectie de atropina. Medicul stabileste locul de patrundere cu trocarul. Ca si în cazul pneumotoracelui. tinct u ra de iod pen tru de zinfe ctarea t egu mentelor. cîteva cîmpuri sterile. atunci se va i'imtrola cantitatea aerului din cavitatea pleurala pentru a-1 reinsuflaIu nevoi e. asigurîndîn acest fel un cîmp larg de vizibilitate si ferindjililmînul de actiunea tr aumatizanta a trocarului. pentru sustinerea circulatiei si scaderea excitabilitatiigenerale si în mod deos ebit a nervului pneumogastric. bolnavul va fi culcat în decubit lateral cu partea Interesata în sus. o data cu materialelepentru insuflarea aerului în pleura si medicamentele si instrumenteleiti'ctxsare pentru o eventuala reanimare respiratorie sau hemostaza.i vitatea pleurala este confirmata de presiunea negativa si aparitiailatiilor ma ri în raport cu fazele respiratiei. înlocuind racor dul cu acel al balonului cu gaze. stiind ca interoceptorii din grosimea foitelor pleurale pot reprezenta puncte deplecare al e unor reflexe patologice cu consecinte foarte grave. Pregatirea bolnavului : pregatirea psihica a bolnavului se faceIu fel ca si în pre jma oricarei examinari instrumentale. aerul sau osiml patrunde în cantitati controlate în cavitatea pleurala. In ziua examinarii. Iu seara prezilei de examinare. Pentru toracocenteza asistenta va pregati urmatoarele: toracoscopul cu toate anexele lui în stare de perfecta sterilitate. Daca bolnavul are deja pneumotoracele constituit.

a suprafetei plamînului. Se vaavea în vedere în special posibilitatea aparitiei hemoragiilor. sa lucreze sincron cu medicul. în cursul pleuroscopiei. Prin aceasta metoda se poate examina direct. în aceasta perioada de timp. pentru a evita patrunderea aerului în cavitatea pleurala în mod necontrolat. asigurînd si posibilitatea recoltarii unor probobioptice.teaza spatiul intercostal reperat si serveste medicul cu substantaanestezianta. Dupa instalarea efectului anestezic. tumorilor ficatului. pe care o trage în seringa. bolnavul poate avea o lipotimie sau chiar un colaps sau soc pleural. ceea ce ar putea provoca un pneumotorace spontan. precum si a afectiunilor altor organe intraabdominale. Din acelasi motiv. precum si a organelor mediastinale. vezica biliara si o parte din caile biliare. El va f i supravegheat pîna la disparitia completa a efectului morfinei. producînd hematoame în peretele toracal. Dupa pleuroscopie bolnavul va fi transportat în salon pe caruciorsi repus pe patul lui cu cea mai mare grija. Laparoscopul asemanator toracoscopului este format dint r -u n t r o c a r . medicul patrunde cu trocarul în cavitatea pleurala siînlocuieste imediat stiletul cu sistemul optic al pleuroscopului. al car ui m a nd ren p o a t e f i î n lo c u i t c u un s is t e m . Incidente si accidente : pleuroscopia poate fi însotita de acces» de tuse în urma iritatiei interoceptprilor din foitele pleurale. va primiun regim dietetic usor de digerat. în primele doua zile dupa interventie. cu baza de hidrati de carbon. Prezenta pleuroscopului în cavitatea pleurala permite observareadirecta a foitelor acesteia. PREGATIREA Sl ASISTAREA LAPAROSCOPIEI Laparoscopia sau peritoneoscopia este explorarea cavitatii peritoneale. ceea ce arduce la modificarea pres iunii din pleura. fiind o metoda valoroasa în diagnosticul diferential al icterelor. suprafata ficatului. racordat prin transformator la reteaua electrica. miscarile bruste putinddeclansa o hemoragie. prininspectie. bolnavulnu va fi lasat singur. în prelabil destinsa prin pneumoperitoneu. cu ajutorulunui instrument optic numit laparoscop. în aceste cazuri se întrerup» interventia si se iau'masurile corespunzatoare de reanimare. cirozelor. Trocarulpoate sa le zeze tesutul pulmonar. introdus transparietal printrun trocar. sau poate sa atinga o coasta sau vasele intercostale. în aceste cazuri medicultrebuie sa aiba la înde mîna medicamentele si instrumentele pregatite de asistenta în vederea reanimarii respiratorii sau a hemostazei. Asistenta trebuie sa fiofoarte operativ a. Cu ajutorul laparoscopiei se poate dirija punctia biopticaa ficatului în afectiuni le circumscrise ale acestuia.

aparat de pneumotorace pentru insuflarea aerului.ie cu sursa de lumina proprie. La unele laparos-« oape lumina se introduce de la exterior printr-un sistemfibrooptic. cîteva cîmpuri sterile pentru izolarea locului de patrundere înabdomen. Pozitia obiectivului : poate sa fie montat în axa camilei sau sa alcatuiasca cu aceastanu unghi de 90 s au 135°. caredepase ste canula trocarului în cavitatea abdominala. CO2 sau azot. iar la cea distala obiectivul si dispozitivul de luminat. electrocauterizare. cîtevamese.aparat. La extremit atea proximala este prevazut cu un iMitil.npl. p entru excizii de biopsii. liuidrenul-stilet care depaseste lungimea tubului cu cea l cm. Sterilizarea canulei si a stiletului se face prin autoclavare iar aHistemului op tic prin vapori de formaldehida. fie ace obisnuite de injectii intramusculare. tinctura de iod. Laparoscoapele sînt prevazute cu unele anexe pentru punctiabioptica a ficatului. iar la altele si sistemul optic functioneaza dupa principiulfibroscoa-pelor.raabdominale de vîif til ascutit si taios al stiletului. Sistemul optic are aceeasi grosime ca si mandrenul pe care-1înlocuieste în interioru l tubului dupa patrunderea în cavitatea perii tmeala. re vîi f ui ascutit cu doua sau trei taisuri. înaintea efectuarii laparoscopiei propriu-zise. trocarul esteprevazut cu diferite dispozitiv e de siguranta. benzina iodata. sterile. are o grosimeile 8 12 mm. se va insufla încavitatea peritoneal a un gaz inert: aer. 3 4 seringi de 2 10 ml. toate sterile. avînd rolul de a crea drumulAparatului în cavitatea peritoneala. . care împiedica scaparea aerului din cavitatea peritoneala. conectat prin intermediul unui transformator la retea. Sistemul de luminat functioneaza cu un bec electric distal. Trocarul. ace de insuflat aer în cavitatea peritoneala. Se utilizeaza fieun trocar de insufl atie. Pentru a evita lezarea organelor'iil. solu tie novocaina 1% pent ru anestezia locala. La extremitatea proximala a sistemului optic se gaseste cM'iilarul. care variaza de la aparat i11. Pregatirea insrumentelor si materialelor: pentru efectuarea laparoscopiei asistenta va pregati urmatoarele : laparoscopul cu toate anexele lui în stare de perfecta sterilitate. agrafe si materiale necesare pentru pansament local. construit dupa principiile « I n baza ale instrumentului utilizat pentru paracenteza. în functie de numarul anexelor si a cîmpului vizual alnlHtemului optic. O2. fotografiere si cinematografiere.

Pregatirea bolnavului: pregatirea psihica si sustinerea moraluluibolnavului în tim pul examinarii are o importanta deosebita în majoritatea cazurilor. Bolnavul va fi transportat în sala de examinare culcat si fixatpe masa. aceastadin urma reduce s ecretia si motilitatea tubului digestiv. unaserveste medicul în conditiu ni sterile. o fiola de fenobarbital sau 400 mg de meprobamat si o jumatate de mg atropina . bolnavul va primi un regim lichid. la sectiile cu profil chirurgical. care nuva deranja examinatorul. un bisturiu steril. Se va rade suprafata paroasa a abdomenului. tubul digestiv trebuie sa fie gol. pe carese poate fixa bolna vul. Instrumentele si materialele vor fi pregatitepe o masa acoperita cu un cîmp s teril.manusi sterile de cauciuc. în conditii aseptice. substante analeptice si tonicardiace pentru eventualitatea unor accidente. se faceîntr-una din sali le de operatii aseptice. în timpul examenului. laparoscopia ca orice examen endoscopic se executa în conditiuni mult mai avantajoase în semiobscuritate sau la întuneric. . cacistomacul si intestine le umplute ar putea acoperi ficatul. apoi se spalategumentele cu benzina si se dezi nfecteaza cu tinctura de iod. cîteva pense hemostatice. La sectiile cu profil medicalinterventia se face în camer a de tratamente. cealalta supravegheaza si sustine moralul bolnavului si la nevoie îl aduce în pozitiile cerute de medic. cu o jumatate de ora înainte de interventie. Examinarea se poate efectua pe orice masa basculanta. Din acest motiv. organeleintraabdominale devenind astfel mai accesibile inspectiei. o tavita renala. Seara si dimineata se vaface bolnavului cîte o cl isma evacuatoare. întrucît afectiunile hepatice înaintate indicatia majora a laparoscopiei nu suporta calmantele medicamentoase. fiindca. Examenul laparoscopic. Asistenta se va îngriji de obloane de culoare închisa. Ajutorul asistentelor în timpul efectuarii pneumoperitoneuluisi al laproscopiei pr opriu-zise : laparoscopia necesita trei asistente. a treia va fi rezervata pentru completarea gazului din cavitatea peritoneala la nevoie precum si pentru interventii în caz de situatiineprevazute. Daca starea bolnavului nu contraindica dar numai la prescriptia medicului bolnavul va primi. iar interventia se va face dimineata pe nemîncate. antibiotice dizolvate în doze fixate de medic. în preziua examenului. f h1 de catgut sau ^lectrocauter. Pentruactivitatea asistent ei se va folosi un bec albastru sau rosu. vezicabiliara sau alte organe importante de examinat.

ceea ce se poate urmarij io manometrul aparatului sau p e un tensiometru cu mercur racordatia aparat. la unirea treimii externe cu cea mijlocie a linieiMpino-ombilicale. Introducerea CO2 sau a oxigenului este mai complicata si . cu care medicul va face verificarea. esteîmpiedicata de venti lul din capatul proximal al canulei. Dupa instalarea anesteziei locale. adica la locul obisnuit al paracentezei. Scopul urmarit este realizarea uneipresiuni intr aperitonealede 10 20 mmHg. atunci. 463 . asupra pozitiei acului sau eventualitateaunor inci dente sau accidente de punctie. Daca medicul cere. Cantitatea de aer necesara pentru efectuarea laparoscopiei este «Io. fie pe loc. cu care se va introduce gazul în cavitatea peri( oueala dupa tehnica cunoscuta. apoi îilumineaza aciil de punctie. asistenta va servi medicul imediat cuinstrumentele hemostatic e în prealabil pregatite. invitînd în acelasi timp bolnavu l sa-siîntareasca musculatura abdominala sau sa-si ridice capul în vedereaaceluiasi scop. Introducerea trocarului laparoscopului necesita o buna dezinl'ectie a tegumentelor cu tinctura de iod. în functie de localizarea probabila a problemei de elucidat. du p a in tr od u c e r ea aces t ui a î n c a v i ta te a p e r i t o ne ala. Asistentava servi medicul cu solutie de novocai na trasa în seringa. Scaparea aerului prin canula. pe baza examenuluifizic si a scopului urma rit. dupa îndepartarea acului de insuflatie.Introducerea aerului în cavitatea peritoneala se face de obicei înf i ma iliaca stin ga. cu care va inciza pielea pe o distanta de 5 10 mm. la cererea medicului. seva controla abdomenul bolnavului prin radioscopie. Daca pozitia acului este «'orespunzatoare. dar medicul. se previne prin înfasurarea puternica a trocarului cu tampoanesterile la suprafata peretelui abdominal acestea avînd si un rol hemostatic. j>rin aspiratie si injectare. solicitînd din nou bolnavul pentru întarirea maxima a musculaturii abdominale.5 cmla stinga sau la dreapta liniei medie ne. patrunzînd prin tesuturile conjunctive subcutanate pîna la musculatura. între timp încarca o seringa de 10 20 ml solutie izoionica sterila declorura de sodiu. Apoi înmîneaza trocarul.w face cu ajutorul unor rezervoare prevazute cu manometre corespunzatoare. 1 4 litri. Scaparea aerului pe lînga canula tr ocar ul u i . în caz de hemoragie. uneori si mai mult. va racorda aparatul «le pneumotorax la ac. întrucît locul laparoscopiei<le obicei este difer it de acela al pneumoperitoneului. se impune anestezia peretelui abdominal cu novocaina. de multe orif ixeaza alte puncte de patrundere. asistenta înmîneaza mediculuiun bisturiu steril. Punctele de electie pentrulaparoscopie sînt deas upra si dedesuptul ombilicului cu cîte 0. fie< ransportîndu-1 la serviciul de radi ologie. dupa îndepartarea stiletului.

înainte de a înmîna medicului sistemul optic ai aparatului, asistenta va verifica din nou functionalitatea sistemului de luminat, curatenia lentilelor si le va sterge din nou, în conditiuni sterile, cîndse opacifia za de gazele dezinfectante. Apoi va îngriji de încalzireasistemului optic, care, dac a este introdus rece în cavitatea abdominala, se va acoperi cu vapori de apa. Preîncalzirea se poate face cu compresecalde sau c u aparatul F ohn. Cu toate precautiile luate pentru mentinerea aerului în cavitateaperitoneala, de m ulte ori este necesara completarea insuflatiei cuaer în timpul examenului. Bolnavul, la nevoie, va fi adus în pozitiile cerute de medic. Deplasarile si modificarile de pozitie ale bolnavului se vor face cu cea, mai mare precautie, tinînd cont de prezenta aparatului în abdomenulbolnavului si ave rtizîndu-1 si pe el despre aceasta. Dupa terminarea inspectiei intraabdominale, medicul îndeparteaza sistemul optic din trocar, deschide ventilul acestuia pentru ada drumul aerului din cavitatea peritoneala, solicitînd si bolnavulsa puna în functiune presa abdomina la. Decomprimarea relativbuna a abdomenului de aer nu are nici o consecinta nepl acuta subiectiva sau obiectiva, înainte de îndepartarea canulei, se introducprin aceasta antibioticel e pregatite în solutie si apoi se închide plagaabdominala. Incidente si accidente : la unii bolnavi apare dupa interventie ostare de subfeb rilitate, care dispare spontan în l 2 zile. Laparoscopiapoate sa produca hemoragii prin leziuni vasculare, emf izem subcutanat, leziuni superficiale sau mai profunde ale ficatului sau ale anselorintestinale, arsura superficiala pe suprafata ficatului a carei profilaxiesi tratament cade în competenta medicului. Infectiile cavitatii abdominale se previn prin sterilizarea constiincioasa a instrumentelorsi materia lelor. îngrijirile acordate dupa laparoscopie: dupa terminarea laparoscopiei bolnavul va fi transportat în salon, tinut strict la pat timp de24 de ore si supra vegheat înca 4 5 zile. Timp de 2 ore dupa terminarea interventiei nu manînca nimic, iar în ziua respectiva primestenumai lichide. Daca ex aminarea a fost însotita si de punctie biopticasau excizie, în ziua examinarii se va aplica punga cu gheata pe regiunearespectiva, în ziua urmatoare bolnavul va fi trimis pentru controlradiologie abdominal, în caz c a tranzitul intestinal se opreste, înziua urmatoare se face o clisma evacuatoare. îndepartarea agrafelor se va face în a 5-a zi. Instrumentele utilizate trebuie curatate si repuse la locul lor, sistemul optic se asaza în recipientul cu vapori de formaldehida.

ASISTAREA EXAMINARILOR PRIN IZOTOPI RADIOACTIVI Izo topii radioact ivi se utilizeaza în clinica pentru diagnostic?l tratament. Ei au proprietatea de a emite radiatii a, [3 si y, cores punzatoare particulelor respective. Izotopii radioactivi ocupa acelasi loc în sistemul periodic ca sili-inentul stabil corespunzator din care au luat nastere prin bombarilaroa atomilor acestuia cu radiatii foarte bogate în energie. Introdusii 11 < u-ganism, izotopii radioactivi emit radiatii la locul lor de trecere saui l « depozitare, ca re pot fi puse în evidenta cantitativ si calitativ prinprocedeele obisnuite de det ecatre. în vederea acestui scop se utili* i>ay,a contoarele Geiger-Muller, contoare cu scintilatie, fotodozimetreprecum si detectoare cu cristale semiconductoare. Izotopii radioactlvi, care nu au actiune toxica din punct de vedere chimic, pot fiIntrodusi în organism pe cale bucala sau parenteralâ, fiind resorbitiIn Hînge si transportati în organe. Uni i izotopi radioactivi prezinta on fi uitate electicva fata de anumite tesuturi s au organe, acumulînilnse în special la nivelul lor, unde pot fi detectati. Astfel radioclorul «n acumuleaza în rinichi, radiofierul în globulele rosii, radiofosforulin tesutul limf atic, splina, maduva oaselor si în tumorile creierului, i udioiodul în tiroida, radiocuprul în ficat etc. Altii se împrastie uniform în tot organismul, repartizîndu-se în concentratieomogena în tcHiituri s i organe, spre exemplu radiosodiul. Tehnicile de investigatie cu radioizotopi sînt relativ simple. Kle ofera o mare precizie. Aplicarea lor în doze mici nu prezintapericol, daca se respecta normele de securitate cu aceste substante. Izotopii cei mai des utilizati în acest scop sînt radiosodiul, radioniprul, radioiodul si radiofosforul. Eadiosodiul si radiocuprul se utilizeaza pentru determinarea duratei unor procese fiziologice sau. patologice. Pentru determinarea timpului de circulatie se injecteaza subKtanta radioactiva în vena bratului stîng si cu ajutorul contorului(leiger-Muller se detect eaza aparitia atomilor marcati la nivelul bratului drept sau la un alt segment al corpului. Timpul parcursIntre momentul i njectiei si momentul aparitiei radioelementului departea opusa, marcheaza viteza de circulatie. Vezi Pregatirea si asistarea probelor functionale cardio-vasculare". Pentru determinarea timpului necesar digestiei si absorbtiei unor substante din tubul digestiv, se marcheaza substanta respectiva, j>« care bolnavul o ingereaza, cu iod sau sodiu radioactiv. Apoi sedetecteaza apar itia radioelementului la nivelul unuia dintre brate. T impui parcurs între momentul ingerarii si momentul aparitieidementului radioacti v la nivelul bratului reprezinta durata necesara* 465 no-c. 18

pentru digestia si absorbtia alimentului marcat. Vezil elor functionale ale aparatului digestivi"

Pregatirea Masistarea prob

Pentiu localizarea tumorilor cerebrale se administreaza iod sau fosfor radioactiv si se determina locul unde numarul impulsuriloiradioactive est e mai mare, stiind ca radiofosforuj. se acumuleaza electiv în tesutul tumoral ni creierului. Vezi Pregatirea i>l asistarea probelor functionalii ale sistemului nervos". Pentru determinarea pci" meabilitatii tesuturilor se injwteaza pe cale intravenoasa sodiuradioactiv si ap oi se determn na radioactivitatea tesuturilor sau se injecteaza aceeasi sul>^ stanta pe cale intramusculara ,siapoi se determina timpul necesar pentru disparitia sa de Iu, locul de injectare. Pentru determinarea starii functionale a glandei tiroide snutilizeaza iod radioactiv. Bol navul ingereaza pe nemîncalo iod radioactiv I131 în lapte sau so lu ti e gluco za ta 10%, apo i , cu ajutorul contorului GeigerMiiller, se detecteaza calitativ Ftg. 201. Numarator electric pentru explo-si cantitativ în tiroida, dupil rarea functiei tiroidiene cu ajutorul iodului metoda aratata mai sus. Conradioac tiv (aparat pentru iodocaptare). centratia în iod a tiroidei NO raporteaza la doza administrata. Prin aceasta metoda se pot pune în evidenta si formele incipienti» de tireotoxicoza. Vezi Pregatirea si asistarea probelor functionali* ale glandelor endocrine". Cu ajutorul iodului radioactiv se pot pune în evidenta tumorileglandei tiroide, al e creierului si ale ficatului (fig. 201). Izotopii radioactivi se utilizeaza cu mult succes în exploram i, hepatobiliara, renala, a sîngelui si organelor hematopoietice, precumsi a aparatul ui cardio:vascular (vezi explorarile aparatelor respective). Un rol important în diagnosticul proceselor parenchimatoase îl aremetoda scintigrafi ca, care permite efectuarea unei harti a supra feteiorganului explorat, folosind radioactivitatea substantelor fixatii electiv la acest nivel.

Imaginea obtinuta

numita scintigiama

permite depistarea r

hiper-, normo-, hipo, sau functionale din organele detectate: ti'iiida, ficatul, rinichiul, creierul etc. scotînd în evidenta anomaliile 0 forma, chisturile, abcesele, tumorile primitive si metastatice, i necum si unele afectiuni cronice difuze ale organelor explorate V v/A Explorarea organelor/. Pentru aceste scopuri se utilizeaza iodura de sodiu I131, roz bengal 1"", aur co loidal Au198 diuretice marcate cu Hg203 si Hg197, serumaliiimina marcata cu I131 si altele. Izotopii radioactivi au o actiune puternic nociva asupra prgailNinului, asemanatoare cu aceea a razelor Roentgen si a radiului. "iu acest motiv, asistarea examinarilor si a tratamentelor cu acesteulmtante tre buie facuta respectînd o serie de masuri de protectie 1 u potriva iradiatiilor. Eadiatiile a avînd o putere mica de penetrare, nauusile de cauciuc, precum si halatul obisnuit ofera o protectie ul'icienta fata de actiunea lor externa, în cazul radiatiilor fi si y, 'iiaisurile trebuie sa fie mult mai riguroase. Stocul de izotopi radioactivi se tine în încaperi cît mai îndeparlat. o de laboratoare sau saloane, în rezervoare speciale de plumb. Transportul lor în cantitati mici se face în rezervoare usoare, cu mînnre lungi, cu care se pot tine cît mai îndepartate de corp, stiindrft intensitatea radia tiilor scade cu patratul distantei. Cantitatile mai mari de substanta radioactiva care emite raze y se transportatii rezervoare speciale cu pereti grosi de plumb. Cu aceste substante se lucreaza numai sub protectia paravanelor de plumb, eventual în nise speciale cu telemanipulatoare, operalornl ramînînd în afara nisei. Dirijarea lucrarilor se face prin vizoareMu sticla groasa, Ra diatiile facîndu-se cu telecomanda, iar supravegherea bolnavilor prin ferestre prevazute cu sticle groase, avînd continut de plumb, în cazul iradiatiilor p, paravanul confectionat dinmaterial plastic asig ura o protectie suficienta. Pentru efectuarea dilutiilor de substante radioactive si injectarea lor intravenoasa sau intramusculara, se utilizeaza tunul de injectare, confectionat din plumb, care ofera o protectie perfecta a perN o naiului. Aspirarea solutiilor radioactive se va face numai cu pipete automate. De asemenea mirosirea preparatelor radioactive trebuie evitata. La anumite manopere, care pot fi însotite de formarea de prafcu substanta radioact iva, se vor utiliza masti cu filtre speciale. EsteIiiue ca aceste manopere sa se efectueze în dulapuri de sticla bineînchise în peretii carora se gasesc mîneci de cauci uc care cuprind M antebratele introduse în dulap sau instrumente dirijate dinafara(fig. 202). 467

Substantele radioactive, care ramîn pe suprafata pielii sait nîmbracamintii, continu a sa emita radiatii; de aceea, poluarea pieliitrebuie evitata lucrînd numai cu man usi de cauciuc sau mai bino de clor-vinilin, îmbracarea si dezbracarea lor trebuie efectuate coreei. Fig. 202. . Instrumente dirijate din afara pentru aspirarea solutiilor radioactive

Consumul de alimente si fumatul la locul de munca sînt strict interzise. Unghiile se vor taia cît mai scurt, în nici un caz nu se va lucracu mîinile zgîriate sau cu rani, caci acestea favorizeaza patrundereasubstantelor radioactive prin piel e. înainte de iesirea de la locul de munca, mîinile trebuie bine spalate si se vor dete cta eventualele poluari ale pielii, îmbracamintiisi încaltamintei, luînd la nevoie ime diat masurile de îndepartare aurmelor de substanta radioactiva. Purtarea hainelor de protectie este obligatorie. Daca s-au impurificat cu substante radioactive trebuie imediat schimbate. Intrarea cu halatul, cu care se lucreaza la substantele radioactive, în saloanele de bolnavi sau în alte încaperi ale spitalului este strict interzisa. Bolnavul, caruia i s-au administrat izotopi radioactivi cu scopde investigatie s au de tratament, devine si el sursa de iradiatii, pînitcînd ipozotopul se epuizeaza sau se elimina din organism. De aceea, acesti bolnavi vor fi izolati de restul bolnavilor. Dejectiile si produsele lor biologice sau patologice, continînd de asemenea substante

! ÎMI proprietati radioactive, vor fi manipulate cu aceleasi masuri de ltirocautie ca si însusi izotopul. Chiar cu aplicarea tuturor masurilor de precautie, întrebuintareaIzotopilor radioa ctivi înseamna un risc oarecare, în special de natura l'ig. 203. Purtarea dozimetrelor în serviciile de radiologie si de izotopi radioac tivi (îndozimetrul din sttnga se vad litrele). genetica. Din acest motiv, este bine daca manipularea lor se evita. 4 le persoanele sub 40 de ani. Asistentele care îsi desfasoara activitatea în institutii unde se lucreaza cu radiu sau cu izotopi radioactivi, trebuie sa poarte în modobligatoriu dozimetre prevazute cu filtre de metal (fig. 203). Prindeveloparea filmelor radi ologice din aceste dozimetre, se poate constata cu aproximatie gradul de iradiatie a persoanei care a purtatdozimetrul. PREGATIREA Sl ASISTAREA PROBELOR FUNCTIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR Efectuarea probelor functionale ale aparatului respirator arescopul de a stabili capacitatea functionala a organelor respiratorii. Ea urmareste determinarea modului în care aparatul respirator satisface nevoile organismului în stare de repaus sau în conditiile uneisupraîncarcari functiona le. Aceste examinari scot în evidenta cazurile incipiente cu tulburari putin evidente, contribuie la determinareapatogeniei ins uficientei respiratorii si, în sfîrsit, ajuta la stabilireacapacitatii de munca a bo lnavilor. 469 îiWB^r

Probele functionale ale aparatului respirator trebuie efectuateîn conditii potrivi te de mediu, caci orice excitant extern poate modifica ritmul, caracterul, volumul sau frecventa respiratiei. Din acest; motiv, asistenta se va îngriji de linistea necesara în camera de lucru, Limite inspiratei marime /y /V a f e /in s p itiei o b sn u i k ! r ai\N iv e lul e x p ira te i t, lL/mil'a expira/'f ei f^iy_ Fig 204. Compozitia capacitatii vitale a plamînilor. precum si în încaperile vecine, de temperatura camerei, care trebuiesa fie constanta , precum si de asezarea comoda a bolnavului. Ea vaasigura în camera o stare de sem iobscuritate. Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei este linistirea bolnavului în vederea obtinerii cooperarii lui perfecte cu examinatorul. Ea va cere bolnavului sa respire linistit, exclusiv pe calobucala, modificînd ritm ul numai la solicitarea examinatorului. SPIROMETRlA SI SPIROGRAFIA în practica curenta, se utilizeaza urmatoarele procedee de examinare : Spirometria. Explorarea ventilatiei pulmonare se poate face cuajutorul spirometr ului. Acesta este compus dintr-un cilindru umplutcu apa, în care este suspendat, p rin intermediul unui scripete, unal doilea cilindru. Prin fundul cilindrului cu apa patrunde un tubmetalic, care ajunge peste nivelul apei pîna sub capacul cilind ruluisuspendat; în afara, tubul metalic se continua cu un tub de cauciuc, care se termina cu un ambou, prin care se face insuflatia. Cu ajutorul spirometrului se pot determina volumul aerului circulant, aerul complementar, aerul de rezerva, precum si capacitatea vitala a plamînilor (fig. 204).

Spirografia (fig. 205). Spirografia permite urmarirea dinamiciiventilatorii si a stfel, cu ajutorul ei, se pot executa toate masuratorileventilatorii statice si dinamice. Ea poate fi asociata cu probe ergouietrice. Cu ajutorul ei se poate determina capacitatea de adaptare Fig. 205. Efectuarea spirogramei.

a functiilor respiratorii la nevoile energetice ale organismului, atîtîn stare de re paus, cît si în timpul eforturilor. Spirograful este format dintr-un spirometru asociat cu un kimograf pentru înregistrari continue. Spirometrul este intercalat în-trun circuit închis, împreuna cu un barbotor cu hidrat de potasiupentru fixarea bioxidulu i de carbon, cu ventile pentru orientareauerului în sens unic în timpul inspiratiei si expiratiei, cu un sistemde racire a aerului, precum si cu o masca sau piesa b ucala, prin carese cuprinde si bolnavul în circuit (fig. 206). Bolnavul inspira di nspirometru si expira în vasul cu hidrat de potasiu, care absoarbebioxidul de carb on din aerul expirat. Aparatul poate fi alimentatdin butelii de oxigen. Miscaril e cilindrului mobil al spirometi'ului sînt înregistrate cu ajutorul kimografului. Pulmotestul Godart include doua sisteme spirometrice complete, din care, la determinari de repaus, se utilizeaza numai unul. Pentruunele determ inari mai complexe (deficitul spirografic de oxigen, bronhospirografia etc.) se pun în functiune ambele sisteme.

Pregatirea bolnavului. Bolnavul supus examinarilor spirografico trebuie sa fie odihnit. Cu 3 4 ore înaintea examenului, el nu s<» mai alimenteaza si sta culcat. Examinarea se va face în laboratorul de spirografie. Bolnavul va fi dus în camera pe carucior sau fotoliu rulant. Daca merge pe picioare vatrebui sa se odihneasca o juma tate de ora înaintea efectuarii examinarilor. Asistenta stabileste greutateacorporala si înaltimea bolnavului, si extrage vîrsta din foaia de ob servatie, acestea fiind necesare» pentru calcularea metabolismuluibazai si a suprafetei corporale. Eacordarea bolnavului la apa rat se face prin masca sau piesa bucala (fig. 206). în acest ultim caz se penseaza nasul bolnavului pentru a nu scapa aerul pe aceas ta cale. Pentru a obisnui bolnavul cu respiratia prin piesa bucala, va fi lasat sa respire cîteva minute prin supapa deschisa si numai dupa ce s-a normalizat ritmul respirator se va Fig. 206. Spirograf cu piesa bucala.

aparatului. Penita aparatului se aduce în pozitie de înscriere si se potriveste kimograful, dupa care se pot efectua înregistrarile, dupaindicatia, med icului. Curba înscrisa cu ajutorul spirografului, poarta numele de spirograma. înaltimea curbelor de pe spirograma se masoara în centimetrisi se înmulteste cu factor ul de conversiune al aparatului (care lapulmotestul Godard este de 300 ml). Cifr a astfel obtinuta se corec teaza cu temperatura corpului, presiunea atmosferica si saturatia mediului cu vapori de apa, toate acestea constituind factorul BTPS (B. temperatura, presiune, saturatie). Determinarea volumelor respiratorii : dupa o respiratie obisnuitade 20 30 secunde, bolnavul este solicitat sa faca o inspiratie completa (maximala), urmata imediat de expulzarea maximala a aerului dinplamîni. Se repeta respiratia maximala de mai multe ori pîna cînd închide supapa, cuprinzînd astfelbolnavul în cir cuitul închis al

K« obtin 3 valori maximale egale. Se masoara cu centimetrul distan-e extreme ale curbelor si se înmulteste cu factorul de conversiune l f îl aparatului. Valorile obtinute în ml de aer se corecteaza la tempe-I iutura corpului, presiunea atmosferica si saturatia cu vapori de apa(HTPS). Anal izînd curbele ob tinutese pot calcula urmatoa rele valori: Capacitatea vitala a plâmînilor (fig. 207), care reprezinta cantitatea de aer expulzat din plamîni într-o expiratie fortata dupa o inspiratie profunda. V a l o r i l e l u i v a r i a z a î n t r e .'» 500 5 000 ml în functie de vîrsta, înaltime, sex si grad de utitrenament. Din acest motiv valorile obtinute la spirograf si corectate cu factorul de conver ti Fig. 207. prin ipirografie. ane al aparatul ui si al l Inspiratia fortata urmata imediat de expiratie Determinarea capacitatii vitale

U.T.P.S., trebuie raportate la fortata; 3 înregistrarea separata a inspiratiei si valorile ideale ale vîrstei, sex -expiratiei fortate. ului, taliei, respective, obtinândustfel în procente abaterile de la normal. Valoril e ideale pot ficalculate dupa anumite formule sau scoase din tabele standard. Capacitatea vitala a plamînilor este alcatuita din 3 valori: volumul curent, volumul inspirator de rezerva sau aerul complemen tar si volumul expirator de rezerva sau aerul de rezerva. Volumul curent este cantitatea de aer mobilizat în cursul unei inspiratii sau expiratii de repaus. Valoarea lui este de 500 600 ml. Volumul inspirator de rezerva (aerul complementar), este can titatea de aer care mai patrunde în plamîni peste volumul curentîn cursul unei inspiratii fort ate. Valoarea ei este de l 500 2 000 ml. Volumul expirator de rezerva este cantitatea de aer care se mai poate expulza din plamîni, peste volumul curent, în urma unei ex piratii fortate. Valoarea ei este de 800 1 500 ml. Valorile aerului curent, al volumului inspirator de rezerva, pre cum si al volumului expirator de rezerva se citesc pe aceeasi spirojrrama si se corecteaza cu factorul de conversiune al aparatului sial valorilor BTPS. Suma volumului curent cu volumul de rezerva inspirator cons tituie capacitatea inspiratorie si reprezinta 70% din capacitatea vitala.

Volumul ventilatiei de repaus sau debitul ventilator pe minut NO obtine înmultind volumul curent cu frecventa ventilatorie. Valorilo calculate se exprima în litri/minut sau în procente fata de valorii»* ideale. Valorile ideale variaza între 5 8 litri/minut în functie dovîrsta, sex, talie si antrenament. l' mfnut Consumul de oxigen pe minut reprezinta volumul de oxi de gen retinut de sînge din volumu l de a er v enti lat într-un minut. Determinarea se face do obicei cu spirograma obtinuta cu un aparat nestabilizat. IV masura ce se micsoreaza volu mul aerului din rezervorul apar â t u l u i î n u r m a c o n s u m u l u i de oxigen si fixarii bioxiduluide carbon, curba oscilatiilor r e sp i r a t o ri i s e u r c a d in c e î n ce mai mult (fig. 208), Unind punctele inferioare ale excur siilor ventilatorii, obtinem <> Fig. 208. Determinarea consumului oxigen pe minut. linie oblica ascendenta. De la. extremitatea inferioara a acestei linii se trage o dreapta orizontala. Se stabileste în functie de viteza kimografului distanta echi valenta cu un minut, masurat pe dreapta orizontala. De la acesl. punct se duce o perpendiculara pîna la linia oblica, înaltime; i. acestei drepte, reprezentata prin distanta între linia orizontala ni ascendenta, corectata cu factorul de conversiune al aparatului, noda consumul de oxigen pe minut. în raport cu deb itu l vent ilator pe minut, con sumul de oxigenpoate fi exprimat sub forma unor indici de eficienta : a) echivalentul ventilator al oxigenului, care reprezinta volumulde aer care tre buie ventilat pentru consumul de 100 ml oxigen. Horeprezinta raportul dintre deb itul ventilator pe minut/consumul d» oxigen pe minut si se echivaleaza cu 2,8 l aer pentru un consum do100 ml oxigen. b) coeficientul de utilizare al oxigenului, care reprezinta cantitatea de oxigen retinuta de sîngele capilar din fieca re li tru de aerven tilat. Ea reflecta rapo rtul dintre consumul de oxig en pe minu tsi debitul ventilator pe minut (repreze ntînd deci valoarea inversa ;techivalentului ventilator al oxigenului). Ea echival eaza cu 38 48ml oxigen utilizat dintr-un litru de aer ventilat. 474

Volumul expirator maxim pe secunda (VEM S) este volumul |linix im d e aer pe care bol n av ul îl poate exp ira, în p rima secu nd aunei expi ratii fortate si maxime, dupa o inspiratie maxima. AceastaUloterminare spirograf ica se face de obicei în ortostatism. Bolnavul, [conectat la spirograful pulmotest, face o' Inspil'atie completa, apoi o scurta apnee |,'i'olativa, urmata de expii'atie fortata si cup id a, înscrierea se face la o viteza de'J cm/sec, a kimografului. Amplitudinea i «urbei expiratorie pe durata de o secundamtxprimat în centimetri), se înmulteste cu| «oeficientul pulmotestului (care este deIU) ml pentru un milimetru) si se converFig. 209. Determinarea spi

Iciste la BTPS. Cifra astfel obtinuta re-rografica a ventilatiei maximeprezinta valoarea absoluta a volumului pe minut. expirator maxim pe secunda. Ven ti la ti a ma xi ma e s te vo lu n m l d e ae r c ar e p oa t e fi vent il a t11» minut. Din valoarea VEMS-ului se poate calcula valoarea maxima.1. ventilatiei , înmultind VEMS-ul cu frecventa ventilatoare în efori ui maxim care este considerat ca 30/minut. Aceasta valoare poartanumele de venti latie maxima indirecta (fig. 209). Determinarea ventilatiei maxime cu spirograful se face fixînd ritmulrespiratiei la 30,45 respectiv 60/minut, cu ajutorul unui metronom. Se cere bolnavului sa respire la aceste ritmuri cît mai profund, timpde 10 15 secund e. Determinarile la cele 3 ritmuri se i';ic la intervale corespunzatoare pentru ca bolnavul sa nu fie obosit i : t adoua sau a treia proba. Valorile obtinute trebuie sa fie aproximatividentice. Amplitudinea miscarilor de respiratie înmultita cu lectorulde conversiune al spirografului se r aporteaza la frecventa inspiratieipe minut, iar valoarea obtinuta se converteste la BTPS, < xprimîndfie în litri pe minut, fie în procente din valoarea ideala. Capaci tatea reziduala functionala este cantitatea de aer care i :lmîne în plamîni dupa expirarea aerului curent. Dupa aceasta can-i itate de aer bolnavul mai poate elimina aerul de rezerva expira-lorie, iar ceeace mai ramîne în p lamîni, constituie volumul rezi-ilual. Rezulta deaici ca capacitatea reziduala fun ctionala este Alcatuita din 2 componente ; volumul de rezerva si volumul rezidual. Volumul curent, bogat în oxigen, se amesteca cu ocazia fiecarei inspiratii cuaerul ramas în plamîni dupa expiratia anterioara. Capacitatea reziduala functionala poate fi determinata la spirograf dupa metoda dilutiei. în aerul din rezervorul spirografului seameste ca heliu în tro p ro po rtie d efinit a. Heliul, neparticipînd la 475

Aceasta cantitate doaer nu se poate elimina. . determinat dupa administrarea aleudrinol. se amesteca. raportat a la cantitatea totala de gaz înspirograf. apoi se administreav.rt bolnavului o solutie de acetilcolina 1% sub forma de aerosoli timpde 3 minute. Valoarea ei este de aproximativ l 500 ml. Testul bronhoailatator se executa cu acelasi scop si cu aceeasitehnica. utilizînd o solutie de aleudrina 1% în aerosoli. Aceste probe urmareHc depistarea unor tulburari în motricitatea peretilor bronhiali. Valoarea determinata la spirograf si corectatiicu factorul de conversiune al aparatului si cu valorile BTPS se raporteaza la valorile teore tice calculate sau extrase din tabele. . . se poate calcula capacitatea functional a reziduala dup4 formula : . scaderea poate fi pîna [aproape la50% chiar 80%. Capacitatea pulmonara totala reprezinta suma capacitatii vitali* cu volumul rezidual. cu ocazia ventilatiei pulmonare» cu aerul ramas în plamîni. Volumul de gaz din spirometni . d upa care se repeta determinarea VEMS. obtinândastfel volumu l rezidual. Valoarea capacitatii pulmonare totale se exprima în ml si în procente fata d dvalorile ideale . Testul bronho-constrictor cu acetilcolina urmareste depistarea unui astm bronsic. . Proba est» pozitiva daca VEMS-ul. în stan* normala diferenta între cele doua determinari nu depaseste 10%. Volumul rezidual reprezinta cantitatea de aer care mai ramînoîn plamîni dupa o expirat ie maxima fortata. Concentratia heliului în spirograf se urmareste în tot timpul probei cu ajutorul unui analizorelectric. necesitînd întreruperea probei si administrarea prompta de bronhodilatatoare. Dupa determinare a capacitatii functionali» reziduale se scade din aceasta volumul expirator de rezerva. Se determina VEMS. r . . pîna ce concentratia sa în aerul alveolardevine identica cu a ceea din rezervor. în caz de disfunctii ventilatorii.schimburile gazoase. Concentratia heliului în spirograf s i pl am în >ia sf lr s i t u l p r o £ei Capacitatea reziduala functionala (necunoscut) Concentratia heliului în spirograf la începutul probei Valoarea capacitatii functionale reziduale este de aproximativ3 000 ml. . Probe farmacoainamice ale ventilatiei. Din concentra tia heliului în rezervorul spirografului înairitosi dupa efectuarea probei.

reflectând o stare de bronhospasm cuinsuficienta ventil atorie. precum si de un grad mare de 477 . pus în contact cu aer sau oxigen. ab-Horbtia facîndu-se în doua zone ale spectrului: infrarosu apropiat. Aparatul. |to minut si debitul respirator pe minut. La bolnavin torace rigid sa u obstacole în caile respiratorii (bronhospasm). odata apli-i-iit.. reprezentând 91% din ventilatia maxima. Pentru metoda fizica se utilinonza oximetria. Gradul de saturatie cu oxigen al sîngelui arterial se exprima. Aparatele utilizate în acest scop numite oximeI re. în praci if. Valorile mai ridicate indica. Raportul de durata inspiratie-expiratie este de 1 1. Aparatul trebuie montat pe o suprafata perfect orizontala. D intre oximetrele din circulatie mentionam oxi-»lotrul care functioneaza pe principiul absorbtiei spectrale. prin intermediulunui traducator fotoelectric aplicat la pavilionul urechii. feritil c razele sola re. Determinarea cantitatii de oxigen în sînge se poate face chimiemm fizic. Eecoltarea sîngelui se face evilînd contactul cu aerul atmosferic. Aparatul. Indicele dispneei reprezinta raportul între debitul ventilator înregistrat la bolnav în timpul unui efort (x cu 100) si ventilatia» maxima. este o instalatieelectronica-a daptata pentru determinari in vivo. Valoarea normala este de 30 40.wttste cu mai mult de 10%. ti rosu.a curenta valoarea rezervei ventilatorie se exprima în cifre relai ive. determina gradul de saturatie al sîngelui în oxigen obtinut pecule nesîngerînda. prîn raportul dintre cantitatea actuala de oxigen din sîngele bolnavului si cantitatea maxima de oxigen pe care o poate fixa acest sînge. prezenta dispneei de efort. Valoarea ei se obtine scazîndiMritul res pirator din valoarea ventilatiei maxime pe minut. }i presiunea partiala a acestor gaze în sînge furnizeaza de asemenea Iute importante privind eficienta functiei globale a plamînilor. ' reste din cauza dispneei expiratoare. Pentru meto da chimica se utilizeaza procedeul Van Slyketyi Peters din sînge venos si arterial . produs la noi în tara. indica în mod continuu continutul de oxihemoglobina asîngelui Iu procente de hemoglobina totala. ANALIZA GAZELOR DE SÎNGE Continutul de oxigen si bioxid de carbon al sîngelui arterial ca. Echivalentul ventilator al oxigenului si coeficientul de utilizare al i'igenului au fost descrise la consumul de oxigen pe minut". temperatura înalta.. Indicii de eficienta ai ventilatiei pulmonare : Rezerva ventilatoare reprezinta diferenta între ventilatia maxima.5.

Dupa conectarea la retea si legarea la pamînt. Determinarea compliantei si elastantei se face cu aparatul denumit Compliance test (fig. Bolnavul st» racordeaza la un spirograf. aparutultrebuie sa se înca lzeasca timp de 20 30 minute pîna la punerea Iulîn functiune. da valoarea compliantei pulmonare.%. se aplica pe urechea lui celula fotoelectricaa unui oximetru si se determina. efectuate pîna la limita superioara ucapacitatii inspiratorii . Variatia de volum a toracelui (sau capacitatea inspiratorie a bolnavului). Determinarea continutului de bioxid de carbon a sîngelui arterial se face cu aceea si tehnica ca si determinarea continutului < l n oxigen. în stare de repaus. Complianta se determina masurînd cresterea presiunii transpulmonare în timpul inspiratiei. pleurAsau trahee. prin piesa bucala asemanatoare cu aceea a spirografului. da posibilitatea calcularii coeficientului de elasticitate a plamînilor. Va loarea presiunii transpulmonaro{esofagiene). Recoltarea se face de asemenea dupa aceeasi tehnica. precum si debitele ventilatorii. care furnizeaza o serie doinformatii asup ra reactiilor fiziologice ale organismului în conditiile* de suprasolicitare determinate de un efort muscular. Presiunea transpulmonara poate fi masurata în esofag. dupa metoda obisnuita a spirografiei. DETERMINAREA COMPL1ANTEI SI ELASTANTEI PULMONARE Forta musculara necesara pentru distensia toracelui în cursulactului inspirator tr ebuie sa învinga elasticitatea pulmonara.umiditate. Valorile normale va riaza între 54 57 vol. denumita elastograma. apoi este lasat sa respire în repaus pîna ce se instaleaza echi . raportata la variatia presiunii tranNpulmonare. SPIROERGOGRAFIA Spiroergografia este un test de efort. Rezultanta fortelor antagoniste ale dist ensiei toracale si ale elasticitatiipulmonare se numeste complianta" mecanica pul monara. determinarea se face cu ajutorul unei sondeesofagiene prevazuta cu un balon. în practica. în doua stari diferite de distensie p ulmonara. bolnavul fiind legat de aparat prindublu racord : pe de o parte. prin sonda esofagiana care prin intermediulunui pneumograf înscrie datele presiunii transpulmonare obtinînd astfel o curba dubla. volumele pulmonare. prin care se vor furniza datele spirogramei-iar pe de alt a parte. 212). denumitelastanta (care est e valoarea reciproca a compliantei).

211. Fiy. 47 9 Determinarea compliantei si elastantei pulmonare. 212. . Aparatul Knipping pentru cercetat functia respiratorie. Racordarea bolnavului la spirografsi aplicarea pensei nazale.g. ' 15. 210.

înscrierea miscarilor respiratorii facîndu-se cu doua penite separni pentru fiecare plamîn dar pe acelasi kimograf. bolnavul este invitat sa execute un lucrumecanic dozat (pedalarea unei biciclete ergometrice sau învîrtirosiunei ma n ivele e tc.). atît ventil atia. care se poate umfla din exterior in ulîndu-s e pe sup rafata intern a a trilheei. Separarea functionala a celor doi plamîni se face cu ajutorul unei sonde cu lumen dublu (sonda Carlens). valori le se mentin la aceeasi cifra. în perioada de echilibru. cît 151în jurul portiunii traheale a sondei. exista cîte un balonas obturator. deficitul spirografic de O2 apare numai la eforturi caroîntrec 150 W /sec. -Sonda Carlens cu lumen la spirografele respective prindubiu (M. indicînd atingerea echilibrului respii-ator.) lumenele corespunzatoare ale sondei. în a ceasta stare. unul din cele doua Iu mene fiind mai lung cu 3 4 cm (fig. patrunde cu portiunea nunlunga în b ronhia primi tiva s tîng i lAtît în jurul a cestei portiuni. 213). în vederea acestui scop plamînii trebuiiracordati separat la cele dou a sisteme spirografice ale pulmotestulni. cît si cu o concentratie de O2 40%. Daca consu mul de O2 pe minut. Bronhospirometria este o metoda de invtw tlgatie a functiei respiratorii care are scopul de a explora separi iifunctia ce lor doi plamîni. Sonda se introduce in trahee si apoi. Aceasta stare denumita deficit spirografic » l o O