Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa

PROIECT DE SPECIALITATE
pentru examenul de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de calificare profesională nivel 3

Calificare profesională: Tehnician în automatizări

Coordonator proiect: ing. Muţ Mariana

Absolvent:

2012

TEMA PROIECTULUI

APARATE DE MASURAT MARIMI ELECTRICE

2

CUPRINS

3

INSTRUMENTE ELECTRICE DE MĂSURAT ANALOGICE 3. Voltmetre electrodinamice 3.6.4.5.1.3. Mărimi măsurabile 2.3.2. Aparate magnetoelectrice cu redresor.3. MIJLOACE ELECTRICE DE MĂSURARE 2.5.4. Măsurarea 1. Instrumentul feromagnetic.1. 3.5. Aparate magnetoelectrice 3.4. Instrumentul magnetoelectric 3.Pagina ARGUMENT 1.1. Instrumentul electrodinamic 3.2.3. 3. Ampermetre feromagnetice. Elemente componente ale instrumentelor electrice de măsurat 3. Definirea mijloacelor electrice de măsurare 2.1.1.3. Aparate ferodinamice 5 6 6 6 7 7 8 9 11 11 13 14 14 17 19 21 21 24 24 25 25 28 29 29 4 .5. Tipuri de aparate magnetoelectrice 3. Ecuaţia de mişcare a unui instrument analogic 3. 3. 3.4.3. Voltmetre feromagnetice 3.3. Scheme funcţionale ale mijloacelor electrice de măsurare 2.2.2.3. Ampermetre electrodinamice 3. CONCEPTUL DE MĂSURARE 1. Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de măsurare. Aparate electrodinamice 3. 3.1. Aparate feromagnetice.2.2.

Instrumente de inducţie 3. ANEXE Anexa 1 .7.1.3. NORME DE TEHNICA SECURITAŢII MUNCII ŞI PSI 29 31 31 33 33 33 35 37 38 39 40 41 6.Principiile de funcţionare şi caracteristicile dispozitivelor de măsurat analogice Anexa 2 .7. Instrumentul ferodinamic 3.6.Marcarea aparatelor de măsurat analogic Anexa 3 . Definirea erorii de măsurare.1. Estimarea erorilor la măsurarea cu aparate analogice 5.1.Elementele constructive ale aparatelor analogice 5 . Surse de erori 4. Construcţie şi funcţionare 4. ESTIMAREA ERORILOR DE MĂSURARE ÎN MĂSURĂRILE ELECTRICE DIRECTE 4.2. BIBLIOGRAFIE 7.

întreţinerea maşinilor şi aparatelor electrice. este produs în diferite moduri în funcţie de fenomenul fizic utilizat. transmiterea unităţilor de măsură. noţiunile de metrologie au devenit indispensabile unui număr tot mai mare de persoane care îşi desfăşoară activitatea în cele mai variate domenii. Astfel cele două cupluri se echilibrează la o anumită valoare a unghiului α dependentă de mărimea electrică de măsurat x. autorizarea laboratoarelor şi a personalului din metrologie. La ora actuală. Activitatea de metrologie este guvernată de reglementări şi legi care prevăd: mijloacele de măsurare legale. feromagnetice. Cuplul de forţe dat de mărimea de măsurat numit cuplu activ. mărimea măsurată. electrodinamice. Pentru percepţie cu organele sale de simţ (văz. etalonări. Obiectul metrologiei include mărimi şi unităţi de măsură. erori şi incertitudini de măsurare. atât teoretice cât şi practice. majoritatea domeniilor de activitate necesită determinări pe bază de măsurări efectuate cu ajutorul mijloacelor de măsurare. fabricarea şi importul mijloacelor de măsurare. presupun măsurarea a numeroase mărimi electrice. omul a imaginat şi construit instrumente de măsurat mai simple sau mai sofisticate bazate pe diverse principii de funcţionare în funcţie de fenomenele fizice utilizate şi de mărimea măsurată. ale măsurărilor. Lucrarea prezintă câteva aspecte privind construcţia şi funcţionarea principalelor tipuri de instrumente analogice de măsurat: magnetoelectrice. Calitatea produselor şi serviciilor se poate asigura numai prin măsurări corecte. În domeniul energetic şi electrotehnic automatizarea şi controlul proceselor. caracteristici ale mijloacelor de măsurare. norme şi prescripţii privind asigurarea metrologică. relaţia om-aparat. modalitatea şi scopul efectuării. astfel ca operatorul să poată aprecia amplitudinea mărimii electrice măsurate în unităţi adecvate. de la mijloacele-etalon la cele de lucru. efectuate cu precizie optimă şi în condiţii de legalitate. instrumentele au şi un dispozitiv care generează un cuplu rezistent de natură mecanică sau electrică. oricare ar fi nivelul lor de precizie.transmiterea corectă a unităţilor de măsură.ARGUMENT Metrologia este definită ca domeniul de cunoştinţe referitoare la măsurări. Ele au în componentă un dispozitiv mobil asupra căreia mărimea electrică exercită un cuplu de forţe dependent de amplitudinea acesteia. Instrumentele de măsurat analogice convertesc mărimea electrică x într-o deplasare liniară sau mai ales unghiulară a unui index pe o scară gradată. ceea ce presupune: . etaloane. Activitatea umană din orice domeniu de activitate presupune măsurarea a numeroase mărimi fizice. . metode şi mijloace de măsurare. cuprinzând toate aspectele. auz) a mărimilor ce caracterizează fenomenele electrice. magnetice şi neelectrice măsurare care se face pe cale electrică. verificarea calităţii produselor. influenţa condiţiilor de măsurare.justa folosire a mijloacelor de măsurare şi supravegherea lor permanentă. Pentru a stabili o corespondenţă între mărimea electrică x şi unghiul de deviaţie α . sistemul naţional de etalonare. domeniul ştiinţei sau tehnicii în care intervin. 6 . ferodinamice şi de inducţie.

posibilitatea conceperii mijlocului de măsurare pe baza unei metode de măsurare. MĂRIMI MĂSURABILE 1. 1. posibilitatea construirii unei scale de măsurare (totalitatea numerelor reale ce pot fi atribuite) adică definirea unor unităţi de măsură. condiţiile ca o mărime să fie măsurabile sunt: posibilitatea de a fi definită (observabilitatea). care poate fi deosebită calitativ şi determinată calitativ. Mărimile şi caracterizarea lor Mărimea reprezintă o proprietate comună a unei clase de obiecte.2. 1. considerată unitate de măsură. Considerând (fig.mărimi definibile pentru care este posibilă atribuirea unui număr fiecărui element (aprecierea cantitativă) şi pentru care s-a elaborat metoda de măsurare şi mijlocul de măsurare prin care este posibilă această atribuire.1.1. care arată numărul de unităţi de măsură Um cuprinse în mărimea de măsurat. Mijlocul tehnic necesar efectuării acestei atribuiri îl constituie mijlocul de măsurare. Deci.mărimea de măsurat. rezultatul comparaţiei fiind un număr real: X = n ⋅Um unde: X .1. CONCEPTUL DE MĂSURARE 1. Fig. n . MĂSURAREA Măsurarea poate fi definită ca un proces (succesiune de operaţii) prin care se obţin informaţii cantitative despre o mărime fizică Acest proces de măsurare poate fi definit pe baza mai multor modele dintre care se descriu două mai importante. Mărimi definibile şi măsurabile. Conform acestui model procesul de măsurare este un proces fizic experimental de comparaţie a mărimii de măsurat cu o altă mărime de aceeaşi natură cu ea.valoarea numerică a mărimii de măsurat. procese. 1. • • • 7 .1. Submulţimea M1 include submulţimea M2 corespunzătoare mărimilor măsurabile . Aceste numere se numesc valori ale mărimii măsurate. Măsurarea este descrisă de funcţia: f : X → Y Măsurarea este deci atribuirea de numere mărimilor astfel încât să poată fi descrise relaţiile cantitative dintre ele. a) Modelul matematic al măsurării.1) că M este mulţimea mărimilor existente în natură putem evidenţia submulţimea M1 corespunzătoare mărimilor definibile (observabile) mărimi pentru care se poate obţine o informaţie care să permită discriminarea lor calitativă. fenomene.2.

reprezentarea generală Se disting: ♦ aparate de măsurare analogice.2.1. instrumentul electrodinamic. mărimea măsurată fiind raportată la o scară de repere. etc. balanţă. de exemplu: ampermetru. etc.2. 2. ♦ aparate de măsurare numerice (digitale). • aparatul de măsurare .mijlocul de măsurare ce materializează una sau mai multe valori ale unei mărimi fizice. cuantificării şi codificării. Fig. 8 . este o funcţie continuă (fig. Aparatul de măsurare . voltmetru. • instrumentul de măsurare .1. Aparatele de măsurare digitale sunt aparate la care rezultatul măsurării este prezentat direct sub formă numerică. obţinut la ieşire. instrumentul magnetoelectric. ca urmare a eşantionării.2. de exemplu rezistoare electrice. Reprezentarea generală a unui aparat de măsurare este prezentată în Fig. MIJLOACE ELECTRICE DE MĂSURARE 2. ♦ punţi şi compensatoare Aparatele de măsurare analogice (cu spot sau ac indicator) sunt aparate la care legea de corespondenţă între mărimea de măsurat X. condensatoare electrice.2). Componentele principale sunt: • măsura . de exemplu: şubler. Fig. aplicată la intrare şi rezultatul măsurării Y. DEFINIREA MIJLOACELOR ELECTRICE DE MĂSURARE Mijloacele electrice de măsurare (MEM) reprezintă ansamblul mijloacelor tehnice care materializează şi conservă unităţile de măsură şi furnizează informaţii de măsurare. 2. 2.1.mijlocul de măsurare constituit pe baza unei scheme ce conţine mai multe convertoare electrice de măsurare.cea mai simplă asociere de dispozitive şi elemente care poate furniza informaţii de măsurare. etc. Dependenţa Y = f(X) la un aparat analogic.

3. convertoare de prelucrare. Schema funcţională a unui aparat analogic pentru măsurarea unei mărimi active este prezentă în fig. Mijlocul electric de măsurare constituie un lanţ de măsurare şi de aceea poate fi reprezentat printr-o schemă funcţională ale cărei elemente le vom numi. conectate la magistrale informatice ce le subordonează unui sistem informatic central. convertoare de ieşire. a apărut şi noţiunea de sistem distribuit de măsurare (cu inteligenţă distribuită).4. sisteme de achiziţii de date. reunite printr-o schemă sau metodă comună şi care servesc pentru măsurarea unuia sau mai multor mărimi. mărimi şi dispozitive anexă. Deoarece în ultimii ani se tinde spre utilizarea unor unităţi independente de măsurare şi acţionare. • instalaţia de măsurare . ierarhizat.Fig.2.ansamblul de aparate de măsurare. aparate de măsurare conectate la o magistrală de comunicaţii etc. în general. etc. tensiune. reţele informatice sau de transmisie a semnalelor. de exemplu: compensatorul de curent continuu. acest ansamblu fiind condus de un calculator (microcontroler. 2. • Convertoarele de ieşire permit citirea sau înregistrarea valorii măsurate. PC etc. înregistratorul electronic.a). 2. puntea tensometrică etc. circuite de mediere.) pe baza unui program elaborat de utilizator pentru efectuarea automată a măsurărilor în vederea gestionării şi controlului unui proces industrial. Sistemul de măsurare este definit ca ansamblul de senzori şi traductoare. • 2. Dependenţa Y=f(X) la un aparat digital. convertoare de măsurare şi care pot fi de trei tipuri: convertoare de intrare. etc.. număr de impulsuri. astfel încât permite determinarea valorii mărimii respective pe baza unei scări de măsurare. dotate cu inteligenţă proprie. 9 . microprocesor. circuite de comparare. • Convertoarele de intrare (senzori şI traductoare) transformă mărimea de măsurat într-un semnal electric: curent.) transformă semnalul electric astfel încât să poată acţiona convertorul de ieşire. • Convertoarele de prelucrare (amplificatoare. SCHEME FUNCŢIONALE ALE MIJLOACELOR ELECTRICE DE MĂSURARE Mijlocul electric de măsurare stabileşte o dependenţă între mărimea de măsurat şi o alta ce poate fi percepută în mod nemijlocit de organele de simţ umane.

mărime de activare – ce poate furniza energia necesară măsurării şi care este modulată de către mărimea de măsurat (fig. b) 2.reprezintă intervalul de valori ale mărimii de măsurat pe întinderea căruia un mijloc de măsurare poate furniza informaţii de măsurare cu erori limită prestabilite. 2. Principalele caracteristici metrologice ale unui mijloc de măsurare sunt: a) Intervalul de măsurare . b) pentru mărimi pasive În cazul mărimilor pasive acestea nu pot furniza energia formării semnalului metrologic şi se face apel la o mărime exterioară fenomenului . CARACTERISTICILE METROLOGICE ELECTRICE DE MĂSURARE.4. Intervalul de măsurare este cuprins între o limită inferioară Xmin şi o limită superioară Xmax. b) Sensibilitatea absolută este raportul dintre variaţia mărimii de ieşire şi variaţia corespunzătoare a mărimii de intrare: dy S= dy dx y Se mai utilizează şi noţiunea de sensibilitate relativă care se S = r defineşte cu expresia: dx x 10 . cu mediul ambiant şi cu beneficiarul măsurării.4. ALE MIJLOACELOR Sunt caracteristici referitoare la comportarea aparatelor de măsurare în raport cu mărimea măsurată. Pentru mărirea exactităţii de măsurare mijloacele electrice de măsurare se realizează cu intervalul de măsurare împărţit în mai multe game. 2. Schema funcţională a unui aparat analogic.a) b) Fig.3. a) pentru mărimi active.

11 . c) Rezoluţia este cea mai mică variaţie a mărimii de măsurat care poate fi apreciată pe dispozitivul de afişare al aparatului. pentru mijloacele de măsurare la care mărimea de ieşire are o variaţie discontinuă. De exemplu.Se mai utilizează. Calitatea unui aparat de măsurare este caracterizată nu numai prin faptul că el corespunde normelor de performanţe. mărimi de măsurat care depăşesc limitele intervalului de măsurare. cu precădere. Rezultatul măsurării în acest caz se exprimă cu ajutorul incertitudinii de măsurare X = Xmăs ± ∆X g) Fiabilitatea metrologică reprezintă probabilitatea ca aparatul de măsurare să funcţioneze corect un timp dat.20 Xmax şi timp de 0. În acest domeniu se mai utilizează şi noţiunile de: ♦ justeţe . fără a-i fi afectate calităţile. ♦ fidelitate – este calitatea ce se referă la concordanţa dintre mai multe rezultate ale măsurării aceleiaşi mărimi obţinute în condiţii prescrise ♦ exactitate – exprimă gradul de concordanţă dintre rezultatul unei măsurări şi o valoare furnizată de un aparat etalon acceptată ca adevărată. pot consuma o putere până la câţiva waţi. rezoluţia este egală cu o unitate a ultimului rang zecimal (un digit). în cazul mărimilor pasive. e) Capacitatea de supraîncărcare reprezintă proprietatea aparatului de a suporta. f) Exactitatea instrumentală reprezintă caracteristica aparatului de a da rezultate cât mai apropiate de valoarea adevărată a mărimii de măsurat. un ampermetru cu clasa de exactitate c = 1 trebuie să suporte timp de 2 ore o mărime X=1.5 secunde o mărime X=10 Xmax. Aparatele analogice. în timp ce aparatele electronice au consumuri mult mai mici. fără deteriorări. Termenul de rezoluţie este utilizat.calitatea ce exprimă gradul de concordanţă dintre valoarea medie obţinută dintr-un număr mare de măsurări repetate şi valoarea de măsurat. la aparatele digitale. cu precădere la aparatele analogice noţiunea de “prag de sensibilitate” definit ca cea mai mică valoare a mărimii de intrare care determină o variaţie distinct sesizabilă a mărimii de ieşire (de exemplu 1/2 sau 1/3 dintr-o diviziune). ci şi prin aptitudinea lui de a-şi conserva aceste performanţe în timp. în funcţie de tipul lor. d) Puterea consumată este puterea absorbită de aparat de la fenomenul supus măsurării în cazul mărimilor active sau de la mărimea de activare. fiind utilizat în mod corespunzător scopului pentru care a fost realizat. De exemplu.

3. comune mai multor tipuri de instrumente.1. pentru a permite dilatarea. Un instrument electric de măsurat este un mecanism electromecanic compus din elemente componente specifice care generează cuplul activ asupra părţii mobile şi elemente cu funcţii auxiliare. INSTRUMENTE ELECTRICE DE MĂSURAT ANALOGICE 3.1.3. În cazul suspensiei pe benzi sau fire tensionate utilizată în cazul instrumentelor foarte sensibile. a) cu pivot şi crapidină. mecanismul de producere a cuplului antagonist. suprafeţele de sprijin sunt foarte bine şlefuite pentru micşorarea frecărilor iar jocurile între pivot şi lagăr foarte bine dimensionate. Deoarece elementele componente care generează cuplul activ vor fi descrise la fiecare tip de instrument în parte. frecarea este neglijabilă. Pentru amortizarea şocurilor mecanice. vor fi prezentate mai întâi elementele componente comune din care fac parte mecanismul de suspensie. a) Mecanismul de suspensie Rolul său la un instrument electric de măsurat este acela de a asigura mişcarea cu frecări minime a părţii mobile a instrumentului. Aceste fire sau benzi se fac din bronz fosforos. unul din lagăre este prevăzut cu resort axial. sau bronz cu beriliu. Benzile sunt tensionate de lame elastice care au rol şi de amortizare a şocurilor. materiale cu mare elasticitate şi bună conductivitate electrică deoarece acestea au rolul şi de căi de curent pentru alimentarea bobinei mobile la unele instrumente. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTRUMENTELOR ELECTRICE DE MĂSURAT. Se cunosc două tipuri de astfel de mecanisme: cu pivoţi de oţel şi lagăre de pietre semipreţioase (safire. Sisteme de suspensie. b) cu bandă tensionată În cazul suspensiei cu pivoţi de oţel dur şi lagăre din materiale semipreţioase dure: safir sau rubin sintetice. mecanismul de amortizare de citire a mărimii măsurate. Fig. rubine sintetice) şi cu benzi sau fire tensionate. Pentru a micşora amplitudinile vibraţiilor este prevăzut un ghidaj mecanic în jurul firului de suspensie. 12 .

care se mişcă într-o cameră închisă ca un piston. acestea au şi rolul de a produce cuplul antagonist. ca şi cadranul. fixată pe ax. au trasate repere principale marcate cu cifre şi diviziuni intermediare. dispozitivul mobil are tendinţa de a oscila fie la stabilirea unei deviaţii. Datorită inerţiei. scara gradată.2. care apare între curenţii induşi în piese conductoare. În ambele cazuri. fie la revenirea la zero. iar unul din ele are capătul solidar cu corectorul de zero din care poate fi tensionat mai mult sau mai puţin pentru poziţionarea la reperul zero a indexului instrumentului. b) Mecanismul de producere a cuplului antagonist. cuplul ce se opune rotaţiei îl produc resoartele spirale plasate de o parte sau de ambele părţi ale organului mobil. b) Dispozitivul de amortizare electromagnetic se bazează pe forţa rezistentă. Dispozitive de amortizare a oscilaţiilor. De aceea se prevăd mecanisme de amortizare a oscilaţiilor pentru obţinerea unui timp de răspuns cât mai scurt. Cele mai frecvente sunt mecanismele de amortizare pneumatice. proiectat pe un cadran gradat. 3. Ele sunt realizate din materiale similare ca şi benzile tensionate. 13 . a) Mecanismul pneumatic se compune dintr-o paletă uşoară. Fig. datorită amortizării foarte mici realizate prin frecare cu aerul. electromagnetice şi mai rar hidraulice. La cele cu pivoţi şi lagăre. scăderii consumului instrumentului.Aceste suspensii cu benzi sau fire tensionate au avantajul eliminării frecărilor. La instrumentele cu benzi sau fire tensionate. care se mişcă în câmpul unor magneţi permanenţi. creşterea sensibilităţii dar prezintă dezavantajul unei mai mari fragilităţi la şocuri sau vibraţii. sunt montate în sens opus pentru o poziţionare mai precisă la zero a organului mobil. a) pneumatic. b) şi c) electromagnetice d) Mecanismul de indicare a deviaţiei Poate fi de două feluri: cu ac indicator şi scară gradată sau cu sistem optic: sursă de lumină şi index luminos. c) Mecanismul de amortizare a oscilaţiilor.

b) Cuplul rezistent Cuplul rezistent. aşezate la 600. instrumentul absoarbe energia de la circuitul de măsurat pe care o utilizează. reduce momentul de inerţie.cuplul rezistent specific în Nm/rad. e) Mecanisme de echilibrare. deşi mai complicat. Elementele constructive ale principalelor tipuri de instrumente analogice sunt prezentate în Anexa 1. care se pot deplasa şi apoi fixa pe tije prinse de ax. datorită schimbării poziţiei în câmp a dispozitivului mobil. Mecanismul de indicare cu spot luminos. are avantaje importante: uşurează organul mobil. măreşte factorul de calitate. Ele permit echilibrarea organului mobil. elimină eroarea de paralaxă.La mecanismele cu ac indicator.1. permite utilizarea suspensiei pe benzi. scade consumul propriu. 900. ECUAŢIA DE MIŞCARE A UNUI INSTRUMENT ANALOGIC a) Cuplul activ Cuplul activ apare ca urmare a fenomenelor de interacţiune a câmpurilor electromagnetice şi el determină mişcarea organului mobil.3. cadranul are decupată o fereastră circulară prin care se vede o oglindă necesară eliminării erorii de paralaxă (la instrumentele de precizie). APARATE MAGNETOELECTRICE 3. Instrumentul magnetoelectric cu bobină mobilă 14 . măreşte sensibilitatea. cea mai convenabilă fiind dependenţa liniară. la aparatele prevăzute cu resort sau benzi tensionate este de natură mecanică şi el are expresia: Mr = − D ⋅ α unde: D . de aceea sunt evitate la aparatele portabile. Funcţia depinde de variabila x. Este format din 2-3 contragreutăţi. care se înmagazinează sub formă de energie potenţială în resoarte (exceptând energia consumată prin frecare) şi la creşterea energiei câmpului electromagnetic. Ele necesită şi sursă de energie pentru sursa de lumină. micşorează timpul de răspuns. Instrumentul magnetoelectric A.3. Ca urmare a deplasării organului mobil. 1200. liniar sau neliniar după principiul de Ma = f a ( x. la efectuarea lucrului mecanic de deplasare unghiulară.α ) funcţionare al instrumentului. 3. astfel ca indicaţia să nu fie afectată de poziţia de aşezare a instrumentului.

Pe sistemul mobil este fixat şi acul indicator (7) echilibrat de contragreutăţi (8). o oglindă mică solidară cu bobina.4.a) Construcţia şi principiul de funcţionare Mecanismul care generează cuplul activ la instrumentul magnetoelectric este format dintr-un magnet permanent şi o bobină. Magnico etc) sau ferite dure. Ea este formată dintr-un cadru izolant sau din aluminiu pe care sunt bobinate mai multe spire cu conductor izolat foarte subţire (0.3.01 + 0. Forme constructive de circuite magnetice. În general forma pieselor polare şi a miezului cilindric realizează un câmp radial uniform distribuit cu inducţia constantă în orice poziţie s-ar afla bobina. La rândul lor. Cuplul activ ia naştere ca urmare a interacţiunii dintre câmpul magnetului permanent şi conductoarele parcurse de curent continuu ale bobinei. Mecanismul de amortizare la instrumentul magnetoelectric este construit din cadrul de Al al bobinei. 3. Pentru instrumentele foarte sensibile ( µA . care funcţionează ca o spiră în 15 . cele cu magnet permanent fix şi bobină mobilă pot avea magnetul exterior bobinei (fig. şi instrumente cu bobină fixă şi magnet mobil.1 mm). Fig 3. care generează prin răsucire cuplul rezistent. 3.3.2 ÷ 0. pentru citirea optică a deviaţiei. galvanometre) se utilizează suspensie pe benzi şi în locul acului indicator.a) sau interior acesteia (fig. Curentul este adus la bobină prin resoartele spirale (6). Bobina mobilă (5) este plasată în întrefier foarte bine centrată cu ajutorul sistemului de suspensie. Fig.3. se disting instrumente magnetoelectrice cu magnet permanent fix şi bobină mobilă. După felul cum sunt dispuse.b). Instrumente magnetoelectrice Din punct de vedere constructiv circuitul magnetic este format din magnetul permanent (1) jugul magnetic (2).5 T. 3. de formă dreptunghiulară. piesele polare (3) şi miezul cilindric (4). Magnetul permanent realizat din aliaj magnetic dur (Alnico. generează în întrefier un câmp magnetic uniform cu inducţii de 0.

3. prin mişcarea în câmpul magnetic permanent.sensibilitatea aparatului α = K ⋅ I .5. deci instrumentele 16 . Ma=Fb unde F=IBl .lăţimea unei spire Ma = Fb = IBNl b = BNAI unde: A=l b ( suprafaţa unei spire) Bobina se roteşte până când cuplul rezistent (Mr=Dα). La trecerea unui curent continuu prin bobină. în care se induc. b . b) Ecuaţia de funcţionare Fig. b=2a I . asupra bobinei acţionează forţele F care dau naştere cuplului activ Ma ce roteşte bobina.inducţia magnetică l .caracteristica de conversie Sensibilitatea se mai notează şi cu S α = S⋅I Pentru realizarea unor instrumente cât mai sensibile se măreşte numărul de spire. curenţi care se opun mişcării şi o amortizează.lungimea conductorului(înălţimea unei spire). Instrumentul magnetoelectric cu câmp radial uniform. concomitent cu utilizarea suspensiei pe benzi tensionate care au D mic şi nu prezintă momente de frecare. Instrumentele sensibile sunt însă destul de fragile şi nu rezistă la şocuri electrice sau mecanice. ca urmare a interacţiunii curentului cu câmpul magnetic al magnetului permanent. egalează cuplul activ La echilibru: M a = M r ⇒ BNAI = Dα ⇒ α = BNAI D BNA/D=K ( constant) . suprafaţa bobinei şi se caută magneţi permanenţi cât mai puternici. Se observă de asemeni din expresia deviaţiei α că ea este proporţională cu curentul I şi sensul ei depinde de sensul curentului.intensitatea curentului prin bobină. B .scurtcircuit.

iar magnetul (2) este fixat pe ax şi este realizat de obicei din oţel călit sau aliaj magnetic dur. care dublează unghiul de deviaţie. cu fir foarte subţire (0. mai robust şi nu are părţi mobile parcurse de curent. după aceeaşi funcţie vor fi distribuite şi reperele scalei. De aceea. Cuplul activ ia naştere prin interacţiunea câmpului magnetic dat de bobină cu câmpul magnetului. El este destinat punţilor şi compensatoarelor de curent continuu ca detector de curent zero. Inducţia în întrefier este mai mare prin concentrarea câmpului magnetic radial pe un sector mai îngust (15 ÷ 450) deoarece el este prevăzut cu sistem optic de citire. dată de organul mobil simplu rezistent şi de bobina fixă ce poate fi supradimensionată. de aceea trebuie ecranat magnetic.5 ÷ 2.2. Se utilizează totuşi pe autovehicule şi avioane. 17 . fie de un fir de tensiune la galvanometrele staţionare foarte sensibile. sau după o anumită funcţie impusă.”-” marcată pe borne pentru a obţine deviaţie în sensul normal al acalei.01 ÷ 0. numărul de spire al bobinei este mare. fiind rezistent la şocuri şi vibraţii. poate fi influenţat de câmpuri magnetice exterioare.3. care poate măsura sau detecta curenţi de valori foarte reduse 10-6 ÷ 10-9A. Pentru amortizarea oscilaţiilor el este închis într-un cilindru din folie din cupru sau aluminiu (4) în care se induc prin mişcare curenţi turbionari ce amortizează oscilaţiile. pentru a urmări cuplul activ. Instrumentul magnetoelectric cu magnet mobil Bobina (1) este fixă. Astfel. din punct de vedere constructiv. Cuplul rezistent este foarte redus. Principalul avantaj al acestui tip de instrument este robusteţea sa. el are unele particularităţi.02 mm) lăţimea bobinei este mărită. fie polaritatea “+”. pe care tinde să-l orienteze după axa bobinei. dat fie de două benzi tensionate. Aparatele au însă sensibilitatea scăzută. Tipuri de aparate magnetoelectrice a) Galvanometru de curent continuu Galvanometru este instrumentul de curent continuu cel mai sensibil.3. la clase de precizie: C = 1.5. Instrumentul magnetoelectric cu magnet mobil. Este mult mai simplu.magnetoelectrice au fie reperul zero la mijlocul scalei. Reperele sunt echidistante dacă indicaţia B este constantă peste tot în întrefier. 3. La curenţi mari bobina se poate reduce la un simplu conductor. Fig. divizată în două.6. datorită circuitului magnetic fără fier.

b) Ampermetre magnetoelectrice Pentru realizarea ampermetrelor instrumentul magnetoelectric se conectează la bornele unui şunt (fig. Din această schemă rezultă valoarea şuntului pentru un anumit instrument cu rezistenţa R0 şi curentul nominal I0.7. . Valorile uzuale pentru constanta de curent la galvanometrele portabile este C1 = 10 −7 + 10−9 A / div de aceea în cazul unei scale cu l00 diviziuni. care este realizată cu ajutorul unui reductor de sensibilitate.12). 3. Fig. rezultă un curent maxim admisibil: −15 −7 I max = Ci ⋅ α max = 10 + 10 A Pentru utilizarea galvanometrului la echilibrarea punţilor e nevoie la început de o sensibilitate mai redusă. 18 . 3. Fig.o2) aşezate în drumul spre scara gradată (g). 4% la 0 10 C în timp ce rezistenţa şuntului variază foarte puţin. 3.rezistenţa mică a şuntului face ca instrumentul să aibă un regim dinamic aperiodic puternic supraamortizat.8.9. Reductor de sensibilitate pentru galvanometre. Galvanometrul de curent continuu. Pentru a mări sensibilitatea. Rs = Ro n −1 unde: n= I Io Fig.Bobina (b) nu are cadru ci se realizează prin rigidizarea spirelor cu răşini speciale pentru a fi cât mai uşoare.variaţia rezistenţei bobinei de cupru a instrumentului cu aproximativ. raza reflectată de oglinda (o) montată pe bobina mobilă este lungită artificial prin reflexii în 2÷ 3 oglinzi (o1. Aceasta poate fi realizată din geam mat în cazul citirii prin transmisie sau cu un ecran alb semicircular la citirea prin reflexie. Schema ampermetrelor magnetoelectrice Această schemă simplă are două dezavantaje importante: . conduce la erori mari de temperatură la măsurarea curentului. 3.

3. Fig. 3. consum propriu redus. La milivoltmetrele fără rezistenţă adiţională sau cu Ra comparabil cu Ro sunt necesare scheme de compensare ca la ampermetre. Voltmetrele magnetoelectrice funcţionează numai în curent continuu. Voltmetru magnetoelectric cu 4 game. Rezistenţa de manganină face ca variaţia cu temperatura a rezistenţei Ro + Rm să fie mai mică. au rezistenţă internă mare. Parţial ele se compensează.10.3. Prin alegerea potrivită a materialului resoartelor şi a materialului magnetic. c) Voltmetre magnetoelectrice. astfel că variaţia acesteia cu temperatura nu produce variaţia curentului Io prin instrument. Reducerea erorii de temperatură la ampermetrele cu şunt Erorile ce mai apar la ampermetrele magnetoelectrice datorate variaţiei de temperatură sunt legate de variaţie (slăbirea) cuplului specific al resoartelor şi de diminuarea fluxului magnetului permanent. Aparate magnetoelectrice cu redresor 19 . 0. ele se pot compensa integral.11. Re Recr .005 + 1W şi se construiesc fără măsuri speciale până la 1000V. chiar pentru gamele mici de tensiune. Voltmetrele magnetoelectrice se realizează din instrumentul magnetoelectric considerat ca milivoltmetru căruia i se înseriază una sau mai multe rezistenţe adiţionale pentru a obţine una sau mai multe game de tensiune. Fig. deci indicaţia nu va fi afectată. Valoarea rezistenţei adiţionale se calculează cu relaţia: ′ (n − 1) Ra = Ro unde: n= U Uo Variaţia temperaturii introduce erori neglijabile la voltmetrele magnetoelectrice.3.De aceea se folosesc scheme de rezistenţe mai simple sau mai complicate pentru compensarea erorilor de temperatură.3. 100Ω / V până la 50kΩ / V . deoarece.

11 T α= Φo ⋅D 1. b curentul mediu redresat va I med Se o deviaţie dublă în acest caz deci o sensibilitate dublă pentru aparat.12.16. Cu ajutorul şunturilor şi a rezistenţelor adiţionale se pot realiza astfel ampermetre şi voltmetre pentru curent alternativ.11D observă . Fig. Aparatul poate măsura şi curent continuu dacă se deconectează redresorul. Aparate electrice cu redresor b) bialternanţă a) monoalternanţă fi: La redresorul bialternanţă (în punte) din fig. Cuplul său activ va fi proporţional cu o valoare medie a curentului.5 + 2 Hz de aceea nu poate urmări variaţiile instantanee ale unui curent redresat de frecvenţă f = 50 + 100 Hz .V. 3. astfel că ele se utilizează mai ales ca multimetre (A.Pentru măsurarea curentului alternativ instrumentul magnetoelectric trebuie conectat într-o schemă de redresoare mono sau bialternanţă. instrumentul magnetoelectric are o frecvenţă proprie de oscilaţie mică f o = 0. ( M a ) med 1 = ∫ Φ o ⋅ i ⋅ dt = Φ o ⋅ I med T o T De aceea şi indicaţia sa va fi proporţională cu valoarea medie a curentului redresat: α= I med Φo ⋅ I med D 1 La redresorul monoalternanţă valoarea medie a curentului o are expresia: 1 I = ∫ I 2 sin ω ⋅ t dt = TT 2. 20 1 I = ∫ ⋅ I 2 sin ωt dt = To 1.22 α= φo ⋅I 2. Ω ) cu un număr mare de intervale de măsurare. 3. a) Funcţionarea instrumentului magnetoelectrice alimentat cu curent alternativ redresat Datorită inerţiei relativ mari a organului mobil.22 ⋅ D Rezultă că pentru curent sinusoidal deviaţia este proporţională cu valoarea efectivă a curentului alternativ.

scara aparatelor magnetoelectrice cu redresor este gradată în acest mod. Aparate cu redresor şi transformatoare de măsurare. considerându-se forma de undă a mărimii redresate ca sinusoidală. măsoară şi în c.a. cu consum propriu redus. Pentru ohmmetre uzuală este clasa de precizie 1% sau 1.c şi în c. Pentru liniarizare se caută să se introducă în serie cu diodele rezistenţe mult mai mari decât Rd .c. Rezistenţele în sens direct şi invers depind de temperatură în sens invers proporţional. O variantă frecvent utilizată este aceea a utilizării transformatoarelor de măsură de curent şi tensiune cu prize pe primar. 3.13. 3. mai dese la începutul scării de măsură din cauza valorii mai mari a rezistenţei în sens direct a diodei ( Rd ) la valori mici a curentului.a. Banda de frecvenţă poate fi de 10 ÷ 20 kHz. Pentru acest caz: α= Φo I ⋅ D Kf Pentru a citi corect valoarea efectivă a curentului sinusoidal trebuie cunoscut factorul de formă: Kf = I I med şi atunci: I = α ⋅ CI ⋅ Kf 1. Fig. Diodele redresoare introduc şi erori de temperatură şi frecvenţă.c şi 1. Erorile de frecvenţă apar la frecvenţe mari (f > 10kHz) datorită capacităţii parazite a diodelor a căror rezistenţă scade cu frecvenţa.11 O altă sursă de erori la aparate cu redresor o constituie neliniaritatea diodelor. Pentru unde sinusoidale însă aparatul are indicaţia proporţională cu valoarea medie a curentului ceea ce conduce la erori mari de măsurare. şi anume. La majoritatea multimetrelor scara în curent alternativ este neliniară şi este diferită pentru cea de curent alternativ.5% din deschiderea scării gradate. APARATE FEROMAGNETICE 21 . ceea ce face ca scările de c. Totuşi sunt şi multimetre cu scări comune obţinute prin liniarizarea caracteristicii diodelor. clasa de precizie este de regulă 1 în c. montate în paralel cu redresorul.5 în c. Ele pot fi construite cu număr mare de game de măsurare. ale aparatului să fie diferite de cele de c.Realizarea ampermetrelor şi a voltmetrelor cu redresor se face tot cu şunturi şi rezistenţe adiţionale. Din această cauză partea din curent neredresată creşte cu frecvenţa şi indicaţia instrumentului va scădea. respectiv în serie. b) Caracteristicile aparatelor magnetoelectrice cu redresor Deoarece în practică interesează valoarea efectivă. sensibilitatea ridicată.4.a.

Instrument feromagnetic b) La instrumentul de atracţie bobina parcursă de curent (1) este plată. deoarece nu se realizează cu precizii mai mari de 0.14. a) Construcţia şi principiul de funcţionare.14. a) Fig. Pentru reglarea curentului la α max la valoarea propusă este prevăzută o piesă feromagnetică (3) la capătul opus al bobinei. Cuplul rezistent este dat de resoarte spirale (5) iar mecanismul de amortizare a oscilaţiilor este în general de tip pneumatic (4). Instrumentul feromagnetic are în general mecanism de suspensie cu ax de oţel terminat cu pivoţi ce se sprijină pe lagăre din safir sau rubine sintetice.b) bobina (1) este cilindrică.4. în interiorul ei fiind atrasă de piesa feromagnetică (2) aşezată excentric pe ax. Pentru echilibrarea greutăţii acului indicator (6). aşezat excentric pe ax.a) şi cu repulsie (fig. La instrumentul feromagnetic cu repulsie (fig. producând astfel cuplul activ.1. 3. piesa mobilă tinde să ocupe o poziţie în care energia sistemului să fie maximă. a piesei feromagnetice şi a paletei amortizorului sunt prevăzute două contragreutăţi (7). Instrumentul feromagnetic. 3. Din interacţiunea câmpului magnetic cu piesele feromagnetice. Mecanismul de producere a cuplului activ este compus dintr-o bobină fixă ce generează un câmp magnetic la trecerea curentului. 3. una sau mai multe piese feromagnetice fixe şi una mobilă ce se află plasate în câmpul magnetic.3. După modul cum ia naştere cuplul activ se cunosc două tipuri de instrumente atracţie (fig.5% şi nu se pot realiza de sensibilitate foarte ridicată. Ea se poate mişca în faţa unei piese feromagnetice (3) de formă specială fixată pe un pahar interior bobinei realizat din material magnetic (alamă). Se mai numesc şi electromagnetice sau cu fier mobil şi sunt printre cele mai răspândite aparate de măsurat de curent continuu şi alternativ de frecvenţă industrială.14. Forma piesei feromagnetice mobile este astfel aleasă (cu eventuale decupări) pentru a liniariza scara gradată. iar piesa feromagnetică mobilă (2) solidară cu axul are forma unui sector circular de formă dreptunghiulară.14. 3. Prin rotirea acestei piese se poate ajusta valoarea deviaţiei maxime la curentul nominal al instrumentului. 22 . b).

I .Cuplul rezistent este produs de resortul spiral (5) al cărui capăt este solidar cu corectorul de zero. Expresia cuplului activ la acest tip de instrument se poate deduce din teorema forţelor generalizate.a. diferenţa datorânduse pierderilor în fier produse în piesele feromagnetice de fluxul variabil în timp ceea ce modifică puţin inductivitatea bobinei. Amortizarea este de tip pneumatic (4) sau mai rar cu curenţi induşi într-un sector de aluminiu prin mişcarea între polii unui magnet permanent. precizia instrumentului fiind garantată de la un reper al scalei marcat cu un punct. 23 . Energia înmagazinată în bobina cu piesele feromagnetice poate fi scrisă ca: 1 W = ⋅ L⋅l2 2 în care: L . Pentru precizii mai reduse şi materiale feromagnetice de calitate. Datorită utilizării universale.inductivitatea bobinei. care se resping. însă din cauza inerţiei. a piesei fixe şi a celei mobile. Pentru uniformizarea ei se acţionează asupra formei pieselor feromagnetice. erori Datorită simplităţii şi robusteţei sale instrumentul feromagnetic este foarte răspândit. el poate fi verificat şi reglat în curent continuu pe compensator. producând rotirea sistemului mobil. b) Ecuaţia de funcţionare.c şi în c. La acest tip de instrument cuplul activ ia naştere prin magnetizarea în acelaşi sens în câmpul creat de bobină. organul mobil va urmări un cuplu mediu: Expresia deviaţiei va fi proporţională cu pătratul valorii efective a curentului. cuplul activ instantaneu va urmări variaţiile curentului. Totuşi prima parte (cam 20%) a scalei nu se poate uniformiza de aceea nu se foloseşte.curentul constant care o parcurge. Dacă prin bobina instrumentului feromagnetic se trece un curent alternativ sinusoidal i = I 2 sin ωt . iar organul mobil este simplu. rigid şi rezistent la şocuri mecanice. Bobina fiind fixată poate fi supradimensionată să reziste la şocuri mari de curent. scara poate fi aceeaşi şi în c. c) Proprietăţi. deci cu precizia ridicată. Astfel se măreşte pe prima treime a deviaţiei secţiunea sau suprafaţa pieselor şi se micşorează treptat pe măsura creşterii cuplului cu pătratul curentului. Rezultă: dW 1 dL 2 Ma = = ⋅ ⋅I dα 2 dα Cuplul rezistent dat de resoarte: M r = − D ⋅ α va echilibra cuplul activ la o deviaţie: 1 dL 2 α= ⋅ ⋅ I expresie a deviaţiei arată că scara va avea un Această 2 D d α caracter pătratic. 1 dL′ 2 α= ⋅ ⋅I 2 D dα Ea este foarte apropiată de expresia în curent continuu.

se utilizează transformatoare de măsura de curent. fie astaticizat. dar poate fi gradat direct pentru curentul din circuitul primar. Prin realizarea bobinei cu o singură spiră. Un aparat astatic este format din două instrumente identice suprapuse cu piesele mobile pe acelaşi ax parcurse de curenţi în sensuri contrarii. deoarece inductivitatea unei bobine depinde de pătratul numărului de spire: N2 L= = N 2 ⋅ Lo (α ) R (α ) în care: R(α ) .5 dar şi ca aparate de laborator de clasă 0. Pentru curenţi mai mari. deoarece rezistenţa lor internă creşte foarte mult. Un alt dezavantaj este legat de existenţa pieselor feromagnetice care. nu se pot realiza miliampermetre cu game mai mici de 10mA . Astfel. Ambele fenomene se pot micşora prin utilizarea unor piese din materiale cu permeabilitate mare şi pierderi în fier mici. mai rar 0.2. spre exemplu ampermetre ce echipează locomotivele diesel-electrice. instrumentul feromagnetic oferă o soluţie foarte simplă. Câmpul magnetic relativ slab al bobinei face ca instrumentul să fie uşor influenţat de câmpuri magnetice externe. care elimină necesitatea introducerii şunturilor în paralel cu instrumentul. de ordinul kA. ampermetrul fiind în acest caz cu gama de 5A. din conductor gros de cupru.5 . fac ca deviaţia să fie mai mică. Instrumentele feromagnetice se realizează uzual ca aparate de tablou cu clase de precizie 1. Pentru a obţine aceeaşi solenaţie la curent mare. Datorită consumului lor destul de ridicat. care micşorează câmpul.reluctanţa bobinei la o poziţie α a pieselor feromagnetice expresia deviaţiei instrumentului se poate exprima astfel: 1 dL 2 1 dLo α= ⋅ ⋅I = ⋅ ⋅ (N ⋅ I )2 2 ⋅ D dα 2 ⋅ D dα Expresia ne arată că deviaţia depinde de solenaţia bobinei deci α max se poate obţine cu o solenaţie (NI). Este necesar însă un comutator de game mai complicat. Pentru realizarea miliampermetrelor şi ampermetrelor cu diferite game de măsură. Ampermetre feromagnetice. Datorită dependenţei cuplului activ de pătratul curentului. cele două cupluri se vor însuma. câmpul exterior la un instrument se va aduna iar la celălalt se va scădea.4. se alege un număr de spire mai mic si invers. astfel că influenţa sa asupra cuplului activ total va fi nulă. 3.5 sau 2. În acelaşi timp.Unul din dezavantajele instrumentului feromagnetic îl constituie consumul său ridicat 1 ÷ 5W necesar pentru menţinerea câmpului magnetic în bobină. Se mai utilizează ca o soluţie economică şi divizarea bobinei în 2 sau 4 secţiuni identice care se pot conecta în serie pentru gama minimă. iar în curent alternativ pierderile în fier şi existenţa curenţilor turbionari. câmpurile magnetice ale celor două instrumente având sensuri contrarii. se pot măsura curenţi de 160 + 400 A. pot da cupluri diferite la creşterea sau descreşterea curentului din cauza histerezisului. 24 . de aceea el trebuie să fie ecranat de un ecran magnetic.2. în curent continuu. Se pot executa bobine separate pentru fiecare gama sau o bobina cu prize. serie/paralel pentru un curent dublu şi în paralel pentru curent de patru ori mai mare. Solenaţia maxima este cuprinsa intre 200 si 400 Asp.

3.15) În curent continuu expresia indicaţiei miliampermetrului va fi: 1 dL 2 1 dL U2 α= ⋅ ⋅I = ⋅ ⋅ 2 ⋅ D dα 2 ⋅ D dα ( Ra + Ro ) 2 Deci α este proporţională cu pătratul tensiunii.2 ÷ 0.b) în care o ′1 ) a rezistenţei adiţionale a primei game este şuntată de un condensator.5 ca aparate de tablou. 3. Banda de frecventa uzuală: 20 ÷ 200 Hz. Ea poate fi extinsă (20 Hz ÷ 1kHz) cu ajutorul unor scheme speciale de compensare.5 ÷ 2. Ca aparate de laborator ele au c = 0.5 iar ca aparate de tablou C = 1.3.15. De aceea voltmetrele feromagnetice cu banda de frecvenţă destul de îngustă (45 ÷ 60Hz).5. Voltmetre feromagnetice Voltmetrele feromagnetice sunt compuse dintr-un miliampermetru feromagnetic şi una sau mai multe rezistenţe adiţionale montate în serie cu acesta (fig.3. Cea mai simplă şi cea mai folosită este cea din fig. suplimentare faţă de erorile expuse la instrumentul feromagnetic.5 ca aparate de laborator şi c = 1. dar din cauza termenului (ωLo ) 2 .3. 3.15. Fig. APARATE ELECTRODINAMICE 25 . Voltmetre feromagnetice In curent alternativ sinusoidal: I= U = Z U ( Ra + Ro ) 2 + ω 2 L2 o 1 dL U2 α= ⋅ ⋅ 2 D dα ( Ra + Ro ) 2 + ω 2 L2 o Şi în acest caz deviaţia α este proporţională cu pătratul valorii efective a tensiunii. Voltmetrele au clase de precizie c = 0.4. parte ( Ra Voltmetrele feromagnetice nu se pot construi pentru game de tensiune mai mici de 3÷ 5V din cauza erorii de temperatura şi a creşterii consumului propriu. voltmetrul va avea erori de frecvenţă.5.5 ÷ 2.Sursele de erori ale ampermetrelor feromagnetice sunt cele expuse la instrumentul feromagnetic în general.

iar M inductivitatea mutuală dintre ele în poziţia . L2 .3.16. fixă şi mobilă. 26 . apar fortţe electrodinamice între conductoarele parcurse de curenţi ale celor două bobine. Pentru producerea cuplului rezistent se utilizează două resoarte spirale (3) care au şi rolul de a conecta bobine mobilă la bornele exterioare (fig.inductivitatile proprii ale celor două bobine.16. Cuplul de amortizare este realizat de un mecanism pneumatic (4) sau cu curenţi induşi. Ele se compun dintr-o bobina fixă divizată în două (l) şi o bobină mobilă (2) situată în interiorul acesteia fixată pe axul instrumentului. Construcţia instrumentelor electrodinamice.3. care tind să rotească bobina mobilă spre poziţia de energie maximă a sistemului în care axele bobinelor coincid şi fluxurile ar avea aceeaşi direcţie.1. Instrumentul electrodinamic a) Construcţia şi principiul de funcţionare Instrumentele electrodinamice utilizează pentru producerea cuplului activ interacţiune dintre conductoarele parcurse de curent a două sau mai multe bobine. Pentru citirea deviaţiei este fixat pe ax acul indicator (6) sau o oglindă în cazul sistemului optic de citire (la instrumente pe benzi tensionate de mare sensibilitate). Energia înmagazinată în sistemul celor două bobine la o deviaţie α are expresia: 1 1 2 W = ⋅ L1 I 12 + ⋅ L2 I 2 + M ⋅ I1 ⋅ I 2 2 2 in care: L1 . b) Ecuaţia de funcţionare Dacă bobina fixă este parcursă de curentul continuu I1 iar cea mobila de curentul continuu I 2 .5. Rotirea bobinei mobile sub acţiunea cuplului activ va tensiona resoartele proporţional cu α cuplul rezistent având expresia M r = − D ⋅ α astfel ca la echilibru: 1 dM α= ⋅ ⋅ I1 ⋅ I 2 D dα Se observă din această expresie că deviaţia depinde de produsul curenţilor şi de variaţia cu α a inductivităţii mutuale dintre bobine.) Fig. 3.

capacitate de supraîncărcare redusă datorita bobinei mobile strâns dimensionate şi a trecerii curentului prin resoarte cuplu activ de valoare redusă ceea ce necesită reducerea la minim a frecărilor (utilizarea suspensiei pe benzi tensionate). . instrumentele electrodinamice au precizie ridicată şi sunt utilizate mai ales ca etaloane. Banda de frecvenţă nu poate depăşi 400 + 500 Hz la ampermetre şi 1÷ 2 kHz la voltmetre. erori Deşi influenţa factorilor perturbatori externi (câmpuri magnetice. totuşi.Fig. care modifică rezistenţa bobinelor şi respectiv reactanţa lor. Pentru eliminarea influenţei puternice a câmpurilor magnetice exterioare.c pe compensator şi utilizate apoi în curent alternativ. cât şi a liniarităţii circuitelor (lipsa pieselor feromagnetice). Datorita faptului ca bobinele pot avea sensuri de bobinare diferite se marchează cu un asterisc sau săgeată bornele polarizate.influenţa puternică a factorilor externi ceea ce necesită măsuri de compensare care măresc preţul de cost.consum propriu ridicat (câmp magnetic prin aer) . Ele pot fi etalonate în c. se utilizează scheme adecvate de compensare.3.17. temperatură. frecvenţă) este mare. se utilizează astaticizarea şi ecranarea. Principalele dezavantaje ale instrumentelor electrodinamice sunt: . datorată valorilor mici ale câmpurilor interne. datorita posibilităţilor de a elimina influenţa acestor factori. Instrumente electrodinamice La alimentarea cu curenţi alternativi sinusoidali cuplul instantaneu ce va acţiona asupra bobinei mobile: dM din cauza inerţiei bobinei va da M a (t ) = dα ⋅ i1 ⋅ i2 naştere unui cuplu mediu: ( M a ) med 1 dM = ∫ ⋅ i1 ⋅ i2 ⋅ dt T 0 dα T Daca curenţii au expresiile expresia cuplului mediu devine: iar expresia deviaţiei: i1 = I 1 2 ⋅ sin ωt i2 = I 2 2 ⋅ sin(ωt ± ϕ ) dM ( M a ) med = ⋅ I 1 I 2 cos ϕ dα 1 dM α= ⋅ ⋅ I 1 I 2 cos ϕ D dα c) Proprietăţi. 27 . Pentru eliminarea influenţei variaţiilor de temperatură şi de frecvenţă.

ampermetre pentru I ≥ 0.2 ÷ 0. Ampermetre electrodinamice După schemele electrice.5.2÷ 0. 3. Compensarea se realizează însă pe un interval restrâns de frecvenţă.18. eroarea de temperatură este însemnată. Influenţa variaţiilor de temperatură şi frecvenţă este neglijabilă la primul tip de ampermetru. Variaţia frecvenţei produce. cosfimetre etc.18. O mică eroare o produce variaţia cuplului specific al resoartelor cu temperatura.5. La cel de al doilea tip de schemă.3 Voltmetre electrodinamice Voltmetrele electrodinamice sunt compuse dintr-un miliampermetru cu bobinele în serie şi o rezistenţă adiţională din manganin (fig. de precizie ridicată (c=0. prin ecranare.5).5 A la care bobina mobilă este parcursă de un curent mai mic. Ampermetre electrodinamice Influenţa câmpurilor magnetice exterioare se realizează. cu bobinele în serie.3. Consumul propriu este relativ mare 1 ÷ 20 VA. divizată pentru mai multe domenii de măsurare. în jurul valorii nominale (40 ÷ 60 Hz). 3. Clasele de precizie sunt de 0. 28 .b) Fig. deoarece sunt neeconomice ca aparate de panou. proporţional cu curentul de măsurat. 3.Cu ajutorul instrumentelor electrodinamice se pot realiza: ampermetre. la ambele tipuri de ampermetre. ampermetrele electrodinamice se împart în două categorii: . Pentru micşorarea influenţei frecvenţei se montează în paralel cu o parte din rezistenta r. legat în serie cu bobina fixă (3. voltmetre. o capacitate C. astfel că variază curentul prin bobina mobilă.2. modificarea valorii şi fazei curenţilor.miliampermetre I < 500mA la care bobina mobilă este montată în serie cu bobina fixă (3. deoarece variaţia rezistenţelor şi reactanţelor nu modifică curentul din circuit.18. deoarece rezistenţa bobinei mobile din cupru variază puternic cu temperatura în timp ce rezistenţa şuntului din manganin este practic constantă.5. Pentru reducerea erorii de temperatură se înseriază cu bobina mobilă o rezistentă r din manganin. fiind montată la bornele unui şunt. din cauza reactanţelor bobinelor mobile.a) .23). wattmetre.

la game mici. Eroarea de temperatură se manifestă mai pregnant la domenii mici 7. Eroarea de frecvenţă.Fig.6. Pot fi realizate până la 1000 V. Bobina mobilă este conectată cu exteriorul prin intermediul resoartelor spirale care produc şi cuplul rezistent. se manifestă de asemenea mai puternic la domenii mici. se impune mărirea curentului de lucru şi deci a consumului propriu. Utilizarea tolelor sau a pulberilor feromagnetice presate este necesară pentru reducerea pierderilor prin curenţi turbionari la funcţionarea în curent alternativ. Instrumentul ferodinamic Din punct de vedere constructiv instrumentul ferodinamic este înrudit cu instrumentul electrodinamic prin faptul că are o bobină fixă şi una mobilă. Consumul propriu variază invers proporţional cu gama. APARATE FERODINAMICE 3. Sunt construite şi voltampermetre electrodinamice utilizând acelaşi instrument electrodinamic în scheme diferite pentru a obţine mai multe game de curent şi de tensiune.5 le recomandă ca etaloane pentru utilizarea în laboratoare. Clasa de precizie 0. 3.19. având valori ridicate 10 + 20VA sau chiar mai mult. Mecanismul de amortizare este mai ales de tip electromagnetic cu curenţi induşi prin mişcare de un magnet într-o paletă sau sector de aluminiu. Compensarea se face tot cu un condensator montat în paralel o parte a rezistenţei adiţionale. Forma circuitului magnetice are variante constructive multiple pentru a asigura deschideri ale scării gradate de 90 sau 240 ÷ 270°C (fig.6.20).5 ÷ 15V când rezistenţa adiţională fiind mică. datorită variaţiei reactanţei bobinelor miliampermetrului.5V. dar posedă în plus un circuit magnetic din tole sau pulberi presate care concentrează câmpul magnetic al bobinei fixe într-un întrefier cilindric asemănător circuitului magnetic al instrumentului magnetoelectric. Cuplul activ ia naştere ca urmare a interacţiunii dintre câmpul magnetic creat în întrefier de bobina fixă parcursă de curentul I1 şi curentul I2 din bobina mobilă. Voltmetre electrodinamice Principalele surse de erori sunt variaţia temperaturii şi variaţia frecvenţei. Din această cauză nu se pot construi voltmetre cu domenii mai mici de 7.3. pentru a micşora comparativ rezistenţa miliampermetrului.1. 3.1 ÷ 0. 29 . ceea ce măreşte gama de frecvenţă până la l ÷ 2kHz.

de spire al bobinei mobile. De aceea.fluxul ce străbate bobina mobilă. ele sunt determinate de existenţa circuitului magnetic. datorită cuplului activ mare. Acesta conferă o serie de avantaje cum ar fi: cuplu activ mare. pierderilor în fier.7. Domeniul lor de utilizare îl constituie unele aparate de tablou (wattmetre. generat de bobina fixă. atunci cuplul activ mediu va avea expresia similară de la instrumentul electrodinamic cu câmp radial: ( M a ) med = K ⋅ I 1 ⋅ I 2 ⋅ cos ϕ α = K ⋅ I 1 ⋅ I 2 ⋅ cos ϕ În ceea ce priveşte proprietăţile acestor instrumente. 3.5 iar în cazul utilizării unor circuite magnetice de calitate c = 0. şi reacţiei curenţilor turbionari induşi în miez.aria acesteia.nr. n2 .Fig. 30 . numai în regim variabil.20. precizia acestor instrumente pentru circuit magnetic din tole este de c = 1. în general. Dar circuitul magnetic introduce o serie de erori datorate neliniarităţii curbei de magnetizare.1.5 ÷ 1.5 ÷ 2. Construcţie şi funcţionare La baza principiului de funcţionare al aparatelor de inducţie stă interacţiunea dintre curenţii turbionari induşi într-o armătură metalică neferomagnetică şi două sau mai multe fluxuri magnetice alternative care au creat aceşti curenţi. Deoarece principiul fundamental al acestui dispozitiv este inducţia electromagnetică. influenţa neglijabilă a câmpurilor magnetice exterioare. consum propriu redus. instrumentele de inducţie pot funcţiona numai în curent alternativ sau.7. Instrumente ferodinamice. de aceeaşi frecvenţă şi defazaţi cu unghiul ϕ . Câmpul magnetic în întrefier fiind radial cuplul activ are o expresie asemănătoare instrumentului magnetoelectric: M a = Φ 1 ⋅ N 2 ⋅ I 2 = B1 ⋅ A2 ⋅ N 2 ⋅ I 2 = K ⋅ I 1 ⋅ I 2 în care: 1 . 3. INSTRUMENTE DE INDUCŢIE 3. Expresia deviaţiei în curent continuu va fi: K α = ⋅ I1 I 2 = K ′ ⋅ I1 ⋅ I 2 D Dacă curenţii prin bobine sunt alternativi sinusoidali. frecvenţmetre) sau la construcţia aparatelor înregistratoare. A2 .

respectiv cuplul activ al dispozitivului cu două fluxuri poate fi dublată. un ax mobil. o armătură neferomagnetică. b) Dispozitivul de inducţie cu două fluxuri Curenţii I 1 şi I 2 parcurg înfăşurarea electromagneţilor şi. determină apariţia fluxurilor Φ1 şi Φ2 care străbat discul. În urma interacţiunii fluxului electromagnetic Φ cu curentul indus I d apare o forţă care va crea un cuplu ce va pune discul în mişcare. Se observă că în această situaţie 31 . dar mai ales contoare de energie electrică. un magnet permanent şi o scară gradată. inducând în ea o tensiune electromotoare ce creează curenţi electrici circulari care se închid în jurul linii lor de flux care îi determină. Fig. Deviaţia acestuia depinde de fluxuri şi de valoarea sinusului unghiului dintre cele două fluxuri. c) Dispozitivul de inducţie cu trei fluxuri Sensibilitatea.un electromagnet. Interacţiunea dintre curenţi şi fluxuri determină apariţia unui cuplu activ care pune în mişcare discul de aluminiu.Valoarea efectivă a acestui flux este proporţională cu curentul I şi defazat în urmă cu unghiul α (de avans histerezis). Din punct de vedere constructiv acest lucru este posibil dacă unul dintre electromagneţi este aşezat pe o direcţie perpendiculară pe raza discului şi în partea inferioară a acestuia. în partea superioară a acestuia. Curentul I parcurgând bobina electromagnetului dă naştere la fluxul Φ.Dispozitivele de inducţie se clasifică în dispozitive cu un flux sau cu mai multe fluxuri.21. a) Dispozitivul de inducţie cu un flux Din punct de vedere constructiv. dacă unul dintre fluxurile magnetice Φu sau Φi intersectează de două ori discul neferomagnetic. 3. inducând în acesta tensiuni electromotoare. Acest flux străbate armătura mobilă conductoare. dispozitivul de inducţie este alcătuit dintr. Pe baza acestui dispozitiv se realizează wattmetre şi varmetre de inducţie. după cum echipajul mobil este intersectat de unul sau mai multe fluxur. un ac indicator. resorturi spirale. iar celălalt electromagnet se aşează în lungul razei discului. Dispozitiv de inducţie cu trei fluxuri.

defazează fluxurile în urma curenţilor în mod inegal. că fluxul Φi străbate discul de două ori. nu există o proporţionalitate riguroasă între valoarea efectivă a curentului prin înfăşurare şi valoarea efectivă a fluxului electromagnetic. -capacitatea de suprasarcină este ridicată deoarece eventualele resorturi spirale nu sunt străbătute de curent. Se mai observă. motiv pentru care acesta este singurul utilizat la construcţia instrumentelor de inducţie.o carcasă feromagnetică.) clasele de precizie realizabile sunt inferioare clasei 1. dar în sensuri contrare. făcând necesară prezenţa unor circuite de simetrizare. îi asigură o bună rezistenţă la solicitările mecanice exterioare (vibraţii). 32 . în timp ce fluxul Φu . d) Proprietăţile dispozitivelor de inducţie -datorită neliniarităţii dependenţei inducţie – câmp magnetic. -construcţia simplă şi robustă a acestui instrument. Cuplul activ a acestui dispozitiv este dublu faţă de cel cu două fluxuri. -datorită numeroaselor surse de erori (frecvenţă.fluxul Φi intersectează de două ori discul. miezuri feromagnetice. determinând erori importante de indicaţie. numai o singură dată. Principiile de funcţionare şi caracteristicile principalelor dispozitive de măsurat analogice sunt prezentate sintetic în Anexa 2. de asemenea. -cuplul activ fiind direct proporţional cu frecvenţa este puternic afectat de variaţia acesteia. -influenţa câmpurilor exterioare (magnetice şi electrice) este în prezent neglijabilă şi poate fi complet înlăturată prin introducerea dispozitivului într. etc. -pierderile magnetice în cele două miezuri. temperatură.

oricât de corect ar fi executată. 1. ESTIMAREA ERORILOR LA MĂSURAREA CU APARATE ANALOGICE Pentru estimarea erorii limită de măsurare a aparatelor analogice s-a introdus noţiunea de clasă de precizie.005. 4.1.2. valoarea măsurată Xm diferă de valoarea reală (adevărată) X a mărimii de măsurat.5. Pentru ca rezultatul măsurării să corespundă ca siguranţă a valorii trebuie ca experimentatorul să respecte următoarele reguli: . 0. Clasa de precizie reprezintă ansamblul mijloacelor electrice de măsurare a căror precizie. 0. ESTIMAREA ERORILOR DE MĂSURARE ÎN MĂSURĂRILE ELECTRICE DIRECTE 4. Erorile şi procesul de măsurare 4. Această eroare este inevitabilă din cauze multiple. Indicele de clasă poate lua următoarele valori: 0.1.02.înainte de începerea măsurării să aleagă metodele.002. este caracterizată prin acelaşi număr (indice de clasă) precum şi printr-un ansamblu de proprietăţi metrologice specificate prin norme internaţionale sau standarde de stat. incertitudinea totală. Diferenţa dintre valoarea măsurată şi cea reală: ∆X = X m − X se numeşte eroare absolută de măsurare. 0. 0.5. Indicele clasei de precizie a aparatului este egal cu eroarea raportată tolerată limită (exprimată în procente): c = ε Rt (%) ε Rt (%) = ± ∆X max Xc 100% Valoarea convenţională Xc poate fi: 33 . deci dacă procesul de măsurare în ansamblu a fost corect sau trebuie reluat. Fig.01.5. 1. 0. care decide dacă este corespunzător sau nu cerinţelor sale. confirmând sau infirmând precizia estimată exprimarea rezultatelor măsurării să fie adecvată beneficiarului acesteia.1.0005. cât mai uşor şi corect posibil. 0.4. calculată cu aceeaşi formulă. 0.05.2. 2. SURSE DE ERORI În orice măsurare. DEFINIREA ERORII DE MĂSURARE.001. 0. 0. ţinând seama de principalele surse de erori. .să poată aprecia. mijloacele şi condiţiile de măsurare adecvate pentru un preţ minim al procesului de măsurare.

5% scării gradate de Marcarea aparatelor de măsură analogice este prezentată în Anexa 3. transformatoare de măsură. etc. d) o valoare egală cu lungimea scării gradate Xc = L la aparatele cu scară neliniară sau limita superioară a intervalului de măsurare infinită.5% 0. Exemplu: fazmetre. Dacă raportarea se face la lungimea scării gradate. atunci sub cifra care indică clasa de precizie există un semn suplimentar. Exemplu: frecvenţmetrele pentru măsurarea frecvenţei reţelei. wattmetru b) valoarea nominală a mărimii de măsurat pentru aparatele destinate să măsoare în jurul unei valori nominale a mărimii de măsurat. c) Suma modulelor limitelor de măsurare . 34 .5 Funcţie de lungimea ε R = ± 1. Exemple: ampermetru. ohmmetre.Eroarea relativă cu care se face măsurarea mărimii X1 < Xlim este: εr = ± ∆X1 ( ∆X )max X 100 ≤ 100 = ± c lim (%) X1 X1 X1 Simboluri pentru clase de precizie a aparatelor analogice Modul de exprimarea Eroare totală Simbolul clasei al erorii intriseci exactitate Funcţie de valorarea ε R = ± 2% măsurată Funcţie de Xc = Xlim ε R = ± 0.la aparatele având reperul zero în interiorul scării.) eroarea absolută limită se determină în funcţie de valoarea măsurată ( ∆X )max = cX 100 Observaţii: 1) Pentru aparatele din aceste categorii clasa de precizie este înscrisă pe cadranul lor printr-un număr 2) Eroarea absolută limită este: ( ∆X )max = ± cX lim 100 3) Valoarea reală X a mărimii de măsurat este cuprinsă în intervalul: X m − ( ∆X )max < X < X m + ( ∆X )max .a) limita superioară a intervalului de măsurare Xlim la aparatele care au raportul care la extremitatea scării sau în afara ei şi limita superioară a intervalului de măsurare finită. voltmetru. e) La o serie de aparate de aparate electrice de măsurare analogice (contoare. rezistenţe decadice.

vor fi afişate la loc vizibil instrucţiunile de protecţia muncii şi de lucru.  instruirea corespunzătoare a personalului. precum şi a personalului.  se vor utiliza echipamentul şi materialele de protecţie individuală.  verificarea modului în care se întreţin aparatele. cu echipament şi materiale de protecţie. la fiecare loc de muncă. atâta timp cât acesta se află sub tensiune. Distanţele de transport manual nu vor depăşi 60 m.  normele de protecţie a muncii. îndrumarea şi controlul operaţiilor. se va acorda o atenţie deosebită următoarelor elemente:  controlul frecvent al condiţiilor la locul de muncă. aferentă activităţii respective. prin:  verificarea bunei funcţionări a aparatelor şi a instalaţiilor. Pentru a completa măsurile tehnice.5 m. luate în laboratorul de metrologie. în condiţii de securitate a personalului şi a aparatelor.  legislaţia de protecţie a muncii în vigoare. a securităţii personalului şi a aparatelor (instalaţiilor).  asigurarea disciplinei în muncă. generale. şi cele specifice locului de muncă. luând măsuri operative de remediere a deficienţelor.  controlul dotării instalaţiilor şi al aparatelor cu dispozitive de tehnica securităţii muncii. Responsabilii locurilor de muncă sunt obligaţi să asigure organizarea corespunzătoare a activităţii. Este strict interzisă orice modificare a destinaţiei aparatului sau a utilajului.  repartizarea sarcinilor.  nu se vor efectua niciun fel de modificări asupra montajului.  noţiunile de prim-ajutor. asigurarea asistenţei tehnice permanente. NORME DE TEHNICA SECURITAŢII MUNCII ŞI PSI Problemele cu caracter organizatoric aferente activităţii de măsurare pot influenţa hotărâtor (direct sau indirect) producerea accidentelor de muncă sau a îmbolnăvirilor profesionale. înainte de începerea lucrului. instalaţiile şi legarea la pământ şi la nul a celor care pot produce accidente prin electrocutare. de protecţie colectivă.  asigurarea iluminatului.  organizarea locului de muncă şi a activităţii respective.5.  nu se va lucra cu mâinile ude şi nu se vor atinge părţile aflate sub tensiune. a încălzirii şi a ventilaţiei în laborator. Înălţimea maximă la care se pot ridica manual pe verticală sarcinile maxime admise este de 1. Datorită acestui lucru. menţinerea strictă a ordinii şi disciplinei. este necesar să se utilizeze echipamentul şi materialele de protecţie. verificarea cunoştinţelor acestora. dacă acestea contravin normelor şi regulamentelor în vigoare.  instrucţiunile de lucru. Existenţa şi buna funcţionare a aparatelor de măsură şi control şi a dispozitivelor de protecţia muncii fac parte din buna organizare a locului de muncă. La fiecare loc de muncă. Personalul desemnat poate îndeplini lucrările de verificare numai după ce şi-a însuşit temeinic următoarele cunoştinţe:  regulamentul de ordine interioară a unităţii. însoţite de schemele aparatelor şi ale utilajelor şi de instrucţiunile de folosire. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor 35 .

I.S. ATENŢIE! Este interzisă spălarea mâinilor sau a pieselor cu benzină.Respectarea normelor P. este obligatorie pentru întreg personalul din instituţii.  improvizaţiile de natură electrică.  executarea de lucrări de întreţinere.  depozitarea de produse (materiale) inflamabile în locuri special neamenajate. lopeţi. Personalul de la locul respectiv de muncă este obligat să cunoască locul de amplasare al aparaturii din dotare şi funcţionarea acestuia. este necesar ca fiecare loc de muncă să fie dotat cu aparatură de stins incendii. rastele cu unelte P.I. în alte scopuri. la instalaţiile electrice de către personal neautorizat. În planul de evacuare sunt stabilite atribuţiile personalului în caz de incendiu şi schema de evacuare.I. Pentru prevenirea incendiilor sunt interzise:  blocarea căilor de acces.  folosirea materialelor P. furtune de incendiu prevăzute cu ajutaje.  folosirea produselor petroliere pentru degresarea. La fiecare loc de muncă.  utilizarea focului deschis în locuri neamenajate sau interzise. 36 . spălarea pieselor. târnăcoape). reparaţii etc. trebuie să fie afişat un plan de evacuare în caz de incendiu.S. (găleţi. aparatelor.S. formată din: stingătoare de incendiu. întreprinderi. Pentru aceasta. ateliere etc.  fumatul în locuri neamenajate.

Mareş. . Editura Economică Preuniversitaria. – Măsurări electrice. ş.Laborator tehnologic. . 2005 37 . Pop. ş. liceu tehnologic – profil tehnic. E. Cosma. Gheţu. Bucureşti. Editura Economică Preuniversitaria. Auxiliar curricular pentru clasa a X-a. Tănăsescu. Bucureşti. Bucureşti. 2004 8. Lucrări de laborator şi fişe de lucru. Fl. ş. S. M. 1980 7. Gheorghiu T. Manual pentru anul I Şcoala de Arte şi Meserii – domeniul electromecanică. Isac. Millea. .a. Metrologie generală – Editura Tehnică. 2003 3. A. 1972 9. Nicolau. I şi II. Bucureşti. D. Laborator de bazele metrologiei.6. Millea. Cociuba. ş. ş.a. Beliş M.C. manual pentru clasele X-XII.a.a. A. – Măsurări tehnice. – Măsurări electrice şi electronice.a.. 1991 4..Solicitări şi măsurări tehnice.. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. . Timişoara. Editura Economică Preuniversitaria. 2001 5. 2001 2. Editura Economică Preuniversitaria. – Măsurări electrice şi electronice – Editura Didactică şi Pedagogică. manual pentru clasa a X a. Laborator tehnologic. E. Bucureşti. 1983 10. Editura ARAMIS. Bucureşti.. – Metrologie aplicată – Lucrări de laborator. Bucureşti.. E. P.. – Cartea metrologului. C. Bucureşti. Vol. – Tehnici moderne de măsurare – Editura Facla. Mirescu.Electromecanică. BIBLIOGRAFIE 1. 1985 6. Principii şi metode – Editura Tehnică..

ANEXE 38 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful