CAP 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII S.C. POLDO FOOD S.R.L.

1.1.SCURT ISTORIC In 26.03.2010 ia fiinţă S.C JESOL DOLCE RO S.R.L având un singur asociat în persoana doamnei Frunze Nadejda.SC JESOL DOLCE RO are ca principal obiect de activitate “comerţul cu ridicata nespecializat de produse alimentare,băuturi şi tutun” In data de 09.06.2010 SC GREEN BRAND SRL devine asociat cu drepturi egale în cadrul SC JESOL DOLCE RO SRL. Ulterior, la data de 04 ianuarie 2011 societatea comercială Jesol Dolce îşi schimbă numele în SC POLDO FOOD SRL care are ca obiect de activitate urmatoarele domenii declarate: servicii, comerţ, import, export. 1.1.1 DATE DE IDENTIFICARE SC POLDO FOOD SRL este persoană juridică, fiind organizată sub formă de societate comercială cu răspundere limitată având ca asociaţi persoana fizică Frunze Nadejda şi persoana juridică SC GREEN BRAND SRL.
• • • • • • Adresa: Loc. Lugoj, Str. 13 Decembrie, nr.36, încaperea 5, jud. Timiş Telefon: 0040 256 332282 Fax: 0040 256 332283 Web: www.poldofood.com E-mail: office@poldofood.com Administrator: Frunze Nadejda

1.1.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE S.C. POLDO FOOD S.R.L. îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române, contractul de societate şi cu statutul său, având ca principale obiecte de activitate, următoarele: a) domeniile principale de activitate ale firmei sunt:servicii, comerț, producție, import-export. b) activitatea principală este clasificată de codul CAEN Rev.2. în grupa 463,clasa 4639- Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare,băuturi şi tutun În prezent S.C. POLDO FOOD S.R.L. importă produse de patiserie congelate din Italia si ulterior le comercializează pe piaţa din România. Începand cu luna martie 2011 a realizat investiţii substanţiale in ceea ce privește tehnologia de producție, aceasta deoarece obiectivul principal al societății este renunțarea totala la importurile din Italia și acoperirea tuturor comenzilor din producția proprie. 1.1.3 CAPITALUL SOCIAL

5

La 31 decembrie 2010, în cadrul firmei SC.POLDO FOOD SRL , capitalul social era de 200 de RON. Capitalul social se împarte în 20 de acţiuni, cu valoare nominală de 10 RON fiecare.Părţile sociale aparţin în totalitate şi exclusiv asociaţilor cărora le aparţin de asemenea în totalitate şi beneficiile societăţii precum şi toate riscurile şi consecinţele pierderilor până la limita capitalului social. Participarea la capitalul social a asociaţilor este împărţită în mod egal între Frunze Nadejda şi SC GREEN BRAND SRL,fiecare deţinând 100 lei adică 10 parţi sociale cu o valoare nominală de 10 lei fiecare. 1.1.4 ORGANIZARE SC POLDO FOOD SRL are în structura sa, pe lângă sediul social situat în localitatea Lugoj, un punct de lucru în localitatea Topolovăţul Mare.Produsele comercializate de SC POLDO FOOD SRL sunt livrate clienţilor de către angajaţii acesteia pe bază de comandă pe raza judeţului Timiş şi Arad. 1.2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI OPERAŢIONALĂ 1.2.1 STRUCTURA ORGANIZATORICA Deoarece organizaţia este mică, axată pe o singură afacere , în care managerul general este şi întreprinzător luând toate deciziile cu privire la probleme mai mari, strategice, structura organizatorică a firmei este: anteprenorială – ierarhică Figura 1. Organigrama societatii SC POLDO FOOD SRL

Frunze Nadejda , în calitate de administrator, conduce această firmă, luând deciziile finale şi stabilind principalele contracte cu furnizorii şi clienţii firmei. Deciziile importante se iau prin consfătuirea cu celelalte persoane care fac parte din conducerea executivă şi cu expertul contabil. 6

Departamentul de marketing promoveaza produsele firmei prin toate mijloacele existente, urmarind cresterea nivelului vanzarilor.De asemenea departamentul de marketing realizeaza diferite studii pentru a consolida si intari pozitia firmei pe piata.Toate informatiile si concluziile pe care le-a creionat departamentul de marketing sunt comunicate administratorului in cel mai scurt timp posibil. Directorul de producţie preia marfa de la furnizori şi ofertele către clienţi. In egala masura directorul de productie se asigura ca toate produsele respecta standardele de calitate impuse. Din cauza faptului ca firma SC POLDO FOOD SRL nu produce toata gama de produse pe care le comercializeaza este necesara o atenta supraveghere a stocurilor de marfuri importate din Italia, pentru a nu exista situatii in care un client comanda un produs si firma sa nu-l aiba.Supravegherea stocurilor cade in sarcina contabilului.In cazul in care stocul unui produs se apropie de zero, contabilul face comanda de marfa furnizorului din Italia. Comenzile cerute de către clienţi sunt evidenţiate de către secretariat care le comunica ulterior departamentului de productie. Plata marfurilor livrate se realizează pe bază de facturi şi chitanţe care se vor înregistra în contabilitate de către departamentul financiar-contabil. Avantajele unei astfel de structuri organizatorice: - transmiterea deciziilor şi a informatiilor se face foarte clar; - autoritatea şi responsabilitatea sunt bine definite; - permite mentinerea disciplinei în munca şi respectarea principiului unitatii de comanda; - managerul firmei nu are o pregatire complexa în toate domeniile, insa exista o strânsa legătură între departamentul de producţie, departamentul financiarcontabil şi ceilalţi manageri, determinând astfel o calitate mai bună a deciziilor; - facilitează coordonarea activităţilor din interiorul compartimentelor întrucât toate aparţin aceleiaşi funcţiuni; - orientarea angajaţilor spre sarcinile aferente unei singure funcţiuni ceea ce permite acumularea de experienţe şi creşterea eficienţei pe termen scurt; - răspunsul la apariţia unor probleme cu acoperire multifuncţională; Dezavantaje: - angajaţilor din acest domeniu le lipseşte o viziune de ansamblu asupra activităţii generale a întreprinderii, dar mai ales asupra obiectivelor generale, putând apărea o tendinţă de necooperare între departamente. 1.2.2 STRUCTURA OPERAŢIONALĂ A FIRMEI Hala de producţie a firmei este amplasată în Topolovatul Mare, judeţul Timiş. Pe o suprafaţă de 500 mp această hală dispune de: - 15 cuptoare; - 1 malaxor - 1 depozit intins pe o suprafata de 50 mp - 2 calculatoare performante - 2 sisteme de aparat de aer condiţionat; - 1 camera frigorifica intinsa pe o suprafata de 200 mp - 1 camera frigorifica intinsa pe o suprafata de 35 mp - alte caracteristici; 7

Personalul angajat în această hală se compune din: - 1 director de producţie; - 2 muncitori calificaţi - 2 vanzatori ambulanti de produse de patiserie. Firma dispune de 3 mijloace de transport: • furgoneta frigorifica Renault Master cu ajutorul careia transporta produsele de patiserie congelate clientilor sai.Clientul este scutit de cheltuielile cu privire la transport. • Furgoneta frigorifica Iveco cu ajutorul careia se realizeaza importul de produse de patiserie congelate din Italia • 1 autoturism Fiat Doblo utilizat pentru transportul angajatilor. Programul de lucru este de la 8 dimineaţa până la 16:30 după-amiază (potrivit contractelor de muncă stabilite între părţi) , stabilit de comun acord prin discuţiile avute de managerul-general şi personalul angajat,cu o jumatate de oră pauză de masă (de la ora 12 până la ora 12:30), deci 8 ore de lucru, aceasta fiind evidenţiată şi în cartea de muncă. Salariul unui angajat ca muncitor calificat este în medie de 12 ron/oră la care se adaugă un spor pentru vechime şi experienţă. 1.3. MEDIUL AMBIANT AL SOCIETĂŢII Aici se include totalitatea consumatorilor, furnizorilor, competitorilor, instituţiilor financiar-bancare, uniunilor sindicale, mass-media, organizaţiile administraţiei publice locale şi centrale (fig. nr. 1.2). Figura.2 Mediul ambiant al întreprinderii Macromediul - piaţă de desfacere mare: partea de Vest a ţării (Timişoara); - recesiunea economică a ţării; - statul – politica fiscala (TVA 24%, impozitele pe profit şi pe salarii); - nivelul tehnic şi tehnologic al utilajelor este foarte bun, utilajele sunt noi; Micromediul - ING BANK (unde firma are cont deschis) - furnizorii de materii prime şi servicii: S.C. JESOL DOLCE S.R.L.ITALIA, SC SA.NU.SERVICES S.R.L. , METRO CASH & CARRY ROMANIA S.R.L. , S.C.CANNATA S.R.L. ITALIA , MMS TIVO INVEST S.R.L. , TECNO GROUP DI ROBERTO MICHETTI SNC , LA PORCHETTA S.R.L. ITALIA ,ETC. - angajaţii firmei; S.C. POLDO FOOD S.R.L. agenţiile de publicitate: PubliTim, PubliVest; clienţi: persoane fizice şi juridice; concurenţi:FORNETTI, BEGA PAM, AMERICAN PIE CO.,COSMEC S.R.L. 8

). Alte externalităţi au efecte negative deoarece ele sunt suportate de mediu prin costuri şi prejudicii (poluare.caracteristicile cererii de produse (natura nevoilor.structura concurenţială a pieţei (piaţă concurenţială. riscuri industriale.la nivelul condiţiilor de exploatare prin : . Câteva din aceste “ieşiri “. accidente şi boli profesionale. structura clientelei. Întreprinderea acţionează asupra mediului său . în contabilitatea întreprinderii şi în calculele sale economice. aşteptările personalului angajat. etc. contribuţii la ameliorarea situaţiei locale la nivelul angajaţilor . Ele reprezintă pentru întreprindere încasări (de exemplu venituri din producţie) sau costuri (de exemplu câştiguri distribuite). deteriorări de situaţii . în care modificările sunt puţin frecvente . Unele “ieşiri” sunt favorabile întreprinderii (efecte de antrenare asupra economiei locale. inovativă şi manifestă o puternică dorinţă de schimbare care este şi conştientizată. iar sensul de evoluţie al factorilor se păstrează perioade lungi de timp.). Efectele externe: -anumite “ieşiri“ ale întreprinderii nu intră în calcule economice. . calitate). În functie de capacitatea de adaptare la mediu. concurenţă oligopolă). . de amplitudine redusă. . luând în considerare o matrice a oportunităţilor cu 2 factori: dorinta de schimbare şi conştientizarea capacitătii de schimbare (factor introspectiv). apariţia unor noi sectoare de activitate . termene de plată. concurenţă imperfectă. supraîncărcarea infrastructurilor de transport.). difuziuni de metode de gestiune prin imitarea întreprinderilor partenere sau concurente.cadrul legal şi reglementările particulare ale acestei pieţe (norme sanitare şi de protecţie . Aceste constrângeri se exercită : .la nivelul peţei prin : . 9 . deoarece este adaptabilă.evoluţia tehnologiei . în măsura în care ele nu au legătură cu preţul.conform graficului urmator firma se încadrează în prima categorie . eventual termenul de cugetare al clientului în cazul în care se vinde la domiciliul său pe încredere) . preţul “acceptat” etc. Acţiunile asupra mediului: -ieşirile sistemului întreprindere sunt rezultatele unei strategii şi alegerii gestiunii. Constrângerile mediului afectează activitatea întreprinderii. Acestea sunt externalităţi (efecte externe). etc.intermediul parametrilor de aprovizionare (preţ. etc. sunt reflectate în conturi . zgomote . . care influenţează modificarea mediului . care constituie un efort de adaptare asupra constrângerilor din mediu (reflectate prin credite ameninţătoare şi oportune).Mediul ambiant al organizatiei este unul stabil . informaţii obligatorii despre clientelă. situaţiile de pe piaţa financiară.

Capacitatea firmei de a se adapta la mediu Mare Credinta în capacitatea de schimbare Mica I SC POLDO FOOD SRL II III IV Exista dorinta de schimbare Nu exista dorinta de schimbare 1. El posedă finalităţi şi o funcţionare proprie. relativ independentă de întreprindere ca sistem. 9).Obiectiv comercial INTRĂRI Procese Informaţii Organizări Decizii IEŞIRI Analiză previziuni / realizări 10 .4. nr.cel care poate pune probleme de coordonare. POTENŢIALUL COMERCIAL AL SOCIETĂŢII Activitatea comercială este o activitate primordială pentru întreprindere. Subsistemul comercial ? Obiectiv global . Este esenţială îndreptarea acesteia către exterior . integrat în sistemul global al firmei (fig. Această diviziune reprezintă un subsistem . Figura 4.Figura 3.

care reprezintă diverse informaţii despre mediu (clienţi. 6. etc. Tabelul 2. Nr.intrări interne . conduce şi a controla. 5. imagine . Activitatea de aprovizionare este caracterizată prin stabilitate. ceea ce înseamnă că trebuie descoperită. 3.existand sanse ca această poziţie să se amelioreze dacase reuseşte o retehnologizare substanţială şi o activitate de marketing mai intensă.organizaţie – pentru a finaliza. deoarece deţine o poziţie bună pe piaţa de desfacere unde activează.intrări externe . Motorină. materiale şi servicii a întreprinderii sunt prezentate în tabelul următor.datele care permit cunoaşterea pieţei. aceasta înainte de a se traduce în obiective realiste. 4. Sursele de aprovizionare şi participărea acestora la asigurarea cu materii prime. Aceasta vine să sublinieze necesitatea unei compatibilităţi între obiectivul comercial şi cel global al întreprinderii. .). ci există o ierarhie de obiective ce trebuie etalate şi respectate (de exemplu . Sursele principale de aprovizionare Specificaţie Sursele de aprovizionare Materiale consumabile Comerţul local Energie electrică R. Modul de formare în structură a cheltuielilor prezintă o situaţie normală în raport cu necesităţile firmei . de informaţiile cu privire la organizarea comercială şi intervalele dintre previziuni şi realizări. Obiectivele comerciale nu se situează sub obiectivele de la nivelul întreprinderii. 2. cifra de afaceri. Ieşirile sunt rezultatele obţinute în functie de acţiunile întreprinderii (cantităţi vândute. după o perioadă puternică de criză. Procesul de transformare este definit de: .deciziile luate care antrenează acţiuni. 1. datorită stabilităţii nomenclatorului şi existenţei relaţiilor tradiţionale. pe bază contractuală cu furnizorii. ce sunt constituite de statisticile realizate. Crt. 7. . din motive financiare. de diferite fişiere.E. Tabelul 1.L. concurenţi) ce permit determinarea pieţei şi mijloacele puse în legătură de alte subsisteme ale întreprinderii.Obiectivul principal este bazat pe cucerirea pieţei . . atunci când comercianţii doresc să continue dezvoltarea). şi prezintă o tendinţă de îmbunătăţire.E.N. Informaţii cu privire la relaţiile firmei cu concurenţii OBSERVAŢII Pondere Relaţii contractuale peste 90% Aprovizionare direct de la furnizor peste 90% Furnizori din Banat peste 25% Furnizori Italia Peste 60% Potenţialul comercial al firmei este acceptabil în situaţia de recesiune actuală. benzină PECO (distribuitori locali) Gaz ROMGAZ Servicii de salubritate RETIM Servicii de telecomunicaţii ROMTELECOM Servicii pentru transport persoane RATT 11 . o întreprindere poate dori să îşi întrerupă activitatea . câştigată şi dezvoltată o clientelă. Intrările în cadrul subsistemului sunt de două tipuri : . profit.

aprovizionarea se face în cea mai mare parte din producţia externa.R. PUNCTE SLABE: .volumul afacerilor se află în relansare. S.C. Aprovizionări principale Furnizor MOLINI AGOSTINI LA PORCHETTA SELGROS S. Majoritatea aprovizionărilor se fac pe bază contractuală. Clientela firmei este formată în mare parte din persoane juridice.ADDAROM PAN DISTRIBUTION S. Crt.portofoliul de activităţi se extinde.C. Concurenţa pe segmentul de piaţă unde activează firma este puternică datorită recesiunii.poziţia firmei pe piaţă este stabila. 1.L. 3.C. SA. Piaţa de desfacere este situată în judeţele Timiş si Arad. 2. Lipsa resurselor financiare pentru promovarea şi susţinerea produselor şi servicilor pe care le oferă S. Există relaţii de bună colaborare cu principalii furnizori.L. POLDO FOOD S. şi durata relativ mică de realizare a acestora. 4. . Domeniul principal de activitate al firmei este cel al comercializarii de produse de panificatie importate din Italia sau produse in regim propriu.usor mai ridicate la unele produse. S.R. JESOL DOLCE S. Activitatea de marketing al firmei este destul de slabă ceea ce în condiţiile activării pe o piaţă liberă poate reprezenta un serios dezavantaj. În viitor se impune o mai bună promovare şi susţinere a produselor proprii pe piaţă prin tehnici specifice de reclamă şi publicitate. deoarece deţine o poziţie bună pe piaţa de desfacere unde activează. Principala caracteristică este valoarea mare a comenzilor. cea ce nu impune eforturi substanţiale. S. materiale şi servicii este relativ stabil. Preţurile practicate sunt comparabile în linii mari cu cele ale concurenţilor. constituie unul din motivele pentru care poziţia firmei pe piaţă nu este una semnificativă.NU. Localitate ITALIA ITALIA TIMISOARA TIMISOARA ITALIA TIMISOARA Nomenclatorul de materii prime. Aprovizionarea se face în cea mai mare parte direct de la furnizor pentru a se reduce costurile de aprovizionare. Activitatea de aprovizionare nu constituie un impediment în derularea activităţii dar poate deveni o problemă atunci când nu există bani pentru realizarea la timp a diverselor aprovizionări. .R. 12 .Nr. iar perspectivele ca această situaţie să se amelioreze sunt destul de mari. Nu există restricţii în asigurarea cu materiale şi servicii în limita în care există resurse financiare disponibile pentru a fi achitate.C. Potenţialul comercial al firmei este acceptabil în situaţia de recesiune actuală.R. PUNCTE FORTE: .L. mai ales din Italia fapt care duce la o individualizare a produselor fata de ceea ce ofera concurenta. .activitatea de marketing este slabă. 6 Obiect (material) Faina Carne Lactate Amelioratori Croisante Cuptoare Tabelul 3.L. 5.

-10 nov .1.2010 6% P rofit Venituri 94% 13 .-10 11972 dec. Evolutia Profitabilitatii (RON) 200000 180000 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 -20000 -40000 -60000 -80000 45280 8590 iun. Indicatori economico-financiari Perioadă Cifră Profit CheltuieliVenituri Active Active Capitaluri Datorii Angajaţi Bilanţ Afaceri Brut Imobilizate Circulante Proprii Iunie 2010 8551 -36690 45280 8590 225814 57498 128169 120644 -40147 5921 2 10 Decembrie 172878 11 972 162 016 240688 125919 2010 173 988 Figura 5.-10 -36690 a ug . PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI Tabelul 4.-10 173988 162016 Profit V enituri C heltuieli Figura 6.-10 s ep.-10 oct.-10 iul.12. Ponderea Profitului in Venituri la 31.5.

In mod normal.S. furajele şi alte materiale consumabile care participă indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regăsi. în cazul prestărilor de servicii. • Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare.1. există cazuri în care forma legală a tranzacţiilor nu reflectă realitatea economică. 14 .CAPITOLUL 2 DELIMITĂRI PRIVIND STOCURILE 2. piesele de schimb. materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul tehnologic sau pentru prestarea de servicii. materiale. regăsindu-se în componenţa lor integral sau partial. Stocurile pot fi: • Bunuri achizitionate în scopul revânzării ( marfă cumparată de un comerciant cu amanuntul şi destinată revânzarii) sau orice altă achiziţie având acest scop. faza ciclului de exploatare şi locul de creare a gestiunilor. utilităţi ce urmează a fi folosite în procesul de producţie.A. • Materii prime.C. trebuie utilizat principiul prevalenţei economicului asupra juridicului pentru a determina dacă stocurile respective trebuie să fie recunoscute ca active . în norma de contabilitate IAS 2 „Stocurile” aplicată începand cu 1. Corespunzător acestor criterii sunt individualizate următoarele stocuri: • Materii prime. În asemenea cazuri.în curs de producţie în vederea vânzării sau sub formă de materii prime. • Bunuri finite sau în curs de execuţie fabricate de întreprindere. recunoasterea stocurilor nu pune probleme. în produsul rezultat.1976 şi revizuită în anul 1993 defineste stocurile ca fiind un element de activ. ca rezultat al unor evenimente trecute şi care se asteaptă să genereze beneficii economice viitoare către întreprindere". NOŢIUEA DE STOCURI Stocurile sunt active circulante deţinute pentru a fi vandute. Totusi. Un activ se clasifică ca circulant atunci când: -este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializării şi se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţuluiş -este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare. Stocurile reprezintă parte componentă a activelor . -este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata. combustibili. taxele vamale şi alte taxe nerecuperabile. cheltuieli de transport-aprovizionare.). • Costul serviciului pentru care întreprinderea nu a recunoscut incă venitul aferent. iar costul de achiziţie al acestora cuprinde preţul de cumparare. Comisia Internatională a Standardelor Contabile (I. destinaţie. care participă direct la fabricarea produselor. In contabilitatea financiară a întreprinderii stocurile sunt clasificate şi delimitate în functie de patru criterii: fizic. de regula.01. seminţele şi materialul de plantat. în stare initială sau transformată. Un activ este "o resursa controlată de o întreprindere.

sesizarea existenţei stocurilor fără utilitate sau cu mişcare lentă. 82/1991 este dată următoarea definiţie acestei clase de active patrimoniale: „Contabilitatea stocurilor şi comenzilor în curs de execuţie cuprinde ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale. înregistrarea exactă şi la timp a cuantumului mişcărilor şi a diferenţelor constătate la inventariere. precum şi a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea în secţiile de fabricatie. Principalele obiective ce revin contabilităţii în acest domeniu sunt: A. produse nesupuse probelor şi recepţiei tehnice. produselor finite şi produselor reziduale. Obiectivele contabilităţii stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie sunt. • Animale care nu au indeplinit condiţiile de a fi trecute la animale adulte. Asigurarea integrităţii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare şi urmărirea permanentă a miscarii lor. In Romania. precum şi a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de cheltuieli. se asigură informaţii utile cu privire la stadiul aprovizionării. Asigurarea delimitării cheltuielilor de transport-aprovizionare faţă de valoarea materialelor aprovizionate. impune organizarea contabilităţii astfel încât acestea să poată furniza informaţii cu privire la nivelul şi structura cheltuielilor de transport aprovizionare. Evidenţa şi urmărirea stocurilor de produse în procesul obţinerii şi livrării la preţuri competitive. şi în cadrul acestora pe feluri de stocuri. păsările şi coloniile de albine. Urmărirea utilizării raţionale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care să permită respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit. • Mărfuri. baracamentele şi amenajările provizorii. • fie a fi consumate la prima lor utilizare. cantitativ şi valoric. F. prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii nr. • Ambalajele. evidenţa economiilor sau a materialelor neutilizate. Se asigură prin organizarea contabilităţii mijloacelor circulante materiale pe gestiuni. • Producţia în curs de fabricaţie reprezintă materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricaţie. D. în principal legate de realizarea funcţiilor comerciale ale întreprinderii. Categorii distincte în cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar. E. Prin organizarea evidenţei pe grupe şi feluri de stocuri. destinate: • fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie. C. precum şi lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau neterminate. pentru luarea măsurilor necesare lichidării lor. comparate permanent cu prevederile programelor. Înregistrarea şi controlul valorificării stocurilor de mărfuri şi a celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate terţilor. B. respectiv bunuri pe care întreprinderea le cumpără în vederea revânzării .Produsele sub forma semifabricatelor. • 15 . animale de îngrasat. Urmarirea şi controlul realizării programului de aprovizionare. cuprind bunurile necesare pentru protecţia mărfurilor pe timpul transporturilor şi depozitării sau pentru prezentarea lor comercială.

sursele de provenienţă a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori. E. din prelucrare la terţi ) influenţează. în vânzarea şi livrarea stocurilor. sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenţează organizarea contabilităţii stocurilor în vederea calculării mărimii cantitative şi valorice a intrărilor. fie metoda inventarului permanent. depozitare şi mişcare a stocurilor de materiale constituie premise de baza a contabilităţii. separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce aparţin terţilor. COONFIRM S. precum şi a cheltuielilor efective de transport aprovizionare. materiale şi servicii a întreprinderii sunt prezentate în tabelul următor: Nr. B. D. ca factor care determină alegerea metodei de contabilitate sintetică a stocurilor. activitatea de aprovizionare este caracterizată prin stabilitate. caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale. G. precum şi mijloacele folosite pentru executarea lucrărilor de evidenţa şi calcul. în functie de care se face clasificarea acestora. se stabilesc principalele categorii şi conturile sintetice corespunzatoare lor. structura organizatorică şi funcţională a gestiunilor de stocuri.C. amplasarea depozitelor. dar şi alegerea metodelor de determinare a preţurilor de ieşire la stocurile interşarjabile.L. ieşirilor şi stocurilor.G. decalajul ce poate aparea. modul de înregistrare a acestora în contabilitatea sintetică. conturile sintetice utilizate şi preţurile de evaluare. Promovarea principiului prudenţei şi principiului continuităţii activităţii la evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a stocurilor. şi prezintă o tendinţă de îmbunătăţire. în principal. pe bază contractuală cu furnizorii. fazele procesului de aprovizionare. din producţie proprie. în special. Realizarea acestor obiective este condiţionată de studierea şi luarea în considerare a factorilor specifici care influentează organizarea contabilităţii activelor circulante materiale printre care: A. F. C. H. în functie de care se aleg metodele de contabilitate analitică a stocurilor. determină circuitul documentelor primare şi evidenţa analitică pe gestiuni. prin aplicarea corectă a regulilor de evaluare.R. Sursele de aprovizionare şi participarea acestora la asigurarea cu materii prime. Modul de organizare a activităţii de aprovizionare şi livrare. se elaborează nomenclatorul stocurilor şi pe această bază se organizează evidenţa operativă şi contabilitatea analitică. De asemenea la organizarea contabilităţii activelor circulante materiale trebuie consideraţi şi alţi factori. Modul de formare în structură a cheltuielilor prezintă o situaţie normală în raport cu necesităţile firmei . fie metoda inventarului intermitent. marimea întreprinderii. modul de evaluare a activelor circulante materiale influenţează. Crt. ca: documentele insoţitoare la intrarea stocurilor. Evaluarea realistă a stocurilor şi determinarea influenţelor asupra patrimoniului şi rezultatelor. întrucat operaţiile specifice lor generează o mare diversitate de documente primare de a caror corectă întocmire şi completare depinde gradul de exactitate a informaţiilor furnizate. În cadrul firmei S. Specificaţie Sursele de aprovizionare 16 . datorită stabilităţii nomenclatorului şi existenţei relaţiilor tradiţionale. uneori.

17 . sticlă 2. Majoritatea aprovizionărilor se fac pe bază contractuală. Crt. · cantitativ şi valoric. Preţurile de înregistrare folosite la evaluarea activelor circulante In contabilitate. 2. Obiect (material) 1. în contabilitatea analitică · cantitativ.2. se ridică problema preţurilor unitare care trebuie practicate la ieşirea stocurilor în cauza de la locurile de depozitare. 82/1995. Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr.1. cu unele excepţii. Intrucât costul de achiziţie. feronerie 3. şuruburi Furnizor MONDO STYLE SANCOR VEKA MOTUL Localitate Timişoara Timişoara Bucureşti Timişoara Nomenclatorul de materii prime. Un asemenea preţ devine cost istoric şi va fi luat în considerare la eliberarea stocurilor din depozit. · Prima intrare-prima ieşire. Nu există restricţii în asigurarea cu materiale şi servicii în limita în care există resurse financiare disponibile pentru a fi achitate. materiale şi servicii este relativ stabil. Materiale consumabile Motorină. astfel: a) Costul de achiziţie folosit la înregistrarea intrarilor stocurilor este format din preţul de facturare al furnizorului. EVALUAREA STOCURILOR 2.1. benzină Comerţul local PECO (distribuitori locali) APROVIZIONĂRI PRINCIPALE Nr. taxele şi ambalajele nerecuperabile. Majoritatea furnizorilor sunt regionali. în contabilitatea sintetică. Preţurile folosite la evaluarea activelor circulante înregistrate în contabilitate se numesc preţuri de înregistrare.2. Ele pot fi diferite în functie de optiunea unitatilor patrimoniale şi de natura stocurilor şi pot fi înregistrare în contabilitate. 2. tâmplărie 4. în acest scop . ceea ce are impact favorabil asupra cheltuielilor de transport care intră în componenţa costului de achiziţie. devenit preţ de înregistrare în contabilitate chiar pentru aceleaşi sortimente. Există relaţii de bună colaborare cu principalii furnizori. 67 stabileste posibilitatea alegerii de catre agentii economici a uneia din urmatoarele metode: · Cost mediu ponderat. la art. în evidenţa operativă de la locurile de depozitare. Aprovizionarea se face în cea mai mare parte direct de la furnizor pentru a se reduce costurile de aprovizionare. stocurile sunt reflectate astfel: · valoric. cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în factura furnizorului. diferă de la o perioadă la alta în functie de mărimea preţurilor de livrare practicate de furnizori sau de mărimea cheltuielilor de transport-aprovizionare.

când preţul standard este mai mic decât costul efectiv şi se inscriu în negru. astfel. care se calculează astfel: Coeficient de repartizare (K) Soldul iniţial al diferentelor de preţ Sold iniţial al stocurilor la preţ de înregistrare Diferente de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei Valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ de înregistrare = + + K = Si (cont de diferente) Si (cont de stoc la preţ de înregistrare + + Rd (cont de diferente) Rd (cont de stoc la preţ de înregistrare Acest coeficient se aplica asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare. · Nefavorabile. Preţul de facturare devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie.· Ultima intrare-prima ieşire. când preţul standard este mai mare decât costul efectiv şi se inscriu în roşu. b) Preţul standard este un preţ prestabilit ce constă în evaluarea şi înregistrarea stocurilor la preţuri fixe. stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale stocurilor respective realizate în perioada precedentă. El se inmulţeşte cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare. atât asupra valorii bunurilor ieşite cât şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K. cel puţin o dată pe an. c) Preţul de facturare al furnizorului este preţul indicat în factura furnizorului. în funcţie de evoluţia preţurilor şi alţi factori. astfel incat aceste conturi să reflecteze valoarea stocurilor la costul de achiziţie. pentru că . diferenţele de preţ aferente bunurilor ieşite. iar suma rezultata se înregistreaza în conturile corespunzatoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite. Preţurile standard trebuie să fie actualizate periodic. reprezintă cheltuielile de transport-aprovizionare. obţinându-se. soldurile conturilor de diferenţe se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri. El devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie. în fapt. Diferenţele de preţ vor fi în toate cazurile nefavorabile. astfel ele vor fi înregistrate distinct în conturile de diferenţe de preţ. Diferenţele de preţ pot fi: · Favorabile. Diferenţele de preţ stabilite la intrarea bunurilor în patrimoniu se repartizează şi se înregistrează proporţional. La finele perioadei. evaluate la preţ de înregistrare. 18 .

este evaluarea la cost istoric. care poate fi identificată. La sfarsitul lunii soldurile conturilor de diferenţe se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri la preţ de înregistrare. Evaluarea la bilanţ. prin: 1. tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K care se calculeaza astfel: Cheltuieli de transport aferente stocurilor existente la începutul perioadei Soldul iniţial al stocurilor la preţ de facturare + + Cheltuieli de transport aferente intrărilor de stocuri în cursul perioadei Valoarea intrărilor de stocuri în cursul perioadei la preţ de factură Coeficient de = repartizare ( K) K = Si (cont de diferenţe) Si (cont de stoc la preţ de factură) + + Rd (cont de diferenţe) Rd ( cont de stoc la preţ de factură ) Acest coeficient (K) se aplica asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţuri de factura. Reguli de evaluare a stocurilor La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale. 19 . La ieşirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate costurile unitare ale acestora şi se va folosi una dintre urmatoarele metode: · Costul mediu ponderat (CMP). iar acesta devine preţ de înregistrare în contabilitate. în structura căruia se cuprind următoarele elemente: • Preţul de cumpărare a bunurilor. remizele. Costul de achiziţie. Prezinta dezavantajul ca nu este cunoscut decât dupa expirarea lunii curente. D. B. obtinandu-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare aferente bunurilor ieşite din gestiune. d) Costurile de productie este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea bunurilor respective. Evaluarea la intrarea în patrimoniul întreprinderi. atat asupra valorii bunurilor ieşite. Evaluarea la ieşirea din patrimoniu. 2. C. Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor . corespunzătoare stării lor patrimoniale: A. în cazul bunurilor achiziţionate de la terţi. reflectandu-se astfel valoarea stocurilor la costul de achiziţie.2.2. · Ultima intrare prima ieşire (LIFO).Cheltuielile de transport aprovizionare înregistrate în conturile de diferenţe se vor repartiza proportional. cat şi asupra stocurilor. risturnuri etc. respectiv de productie. din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA). · Prima intrare-prima ieşire (FIFO). la intrarea în patrimoniu. A. precum şi rabaturile. Evaluarea la inventariere.

în cazul bunurilor şi serviciilor obţinute din activitatea proprie de exploatare. Provizioanele 20 . În acest sens: • În cazul în care se constată că valoarea de inventar. stabilită în funcţie de utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei. • Costuri interne: de transport intern. în cazul constatării unor deprecieri relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri. • Cheltuieli accesorii de achiziţionare – acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare până la intrarea bunurilor intrate în gestiune. asigurare. în listele de inventariere vor fi înscrise valorile din contabilitate. potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. • Materiile prime şi materiale consumabile destinate utilizării în exploatare se evaluează la costul lor de înlocuire. li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare. • Cheltuielile directe de fabricaţie. • Semifabricatele şi producţia în curs de execuţie se evaluează la valoarea componentelor materiale încorporate la care se adaugă costurile stadiilor de prelucrare. • Obţinute cu titlu gratuit. este evaluarea la valoarea actuală sau de utilitate denumită şi valoare de inventar. format din: • Preţul de achiziţie a materialelor consumate. 2. Costul de producţie. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor.• Taxe vamale aferente bunurilor importate. • În cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate. din care se scad cheltuielile cu transport. care să reflecte situaţia reală existentă. • Cheltuieli indirecte de fabricaţie. comisioane etc. La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenţei. care este dată de preţul de vânzare previzionat. • Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului. transport extern. în listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar. • Din donaţii. 3. Aceste valori se stabilesc în funcţie de utilitatea bunului în întreprindere sau preţul pieţei şi se identifică. chiar şi în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Nu se includ în costul de achiziţie cheltuielile financiare aferente finanţării necesare constituirii stocurilor şi nici sconturile financiare acordate pentru plata înainte de scadenţă. astfel: • Stocurile destinate vânzării. ele pot fi: • Costuri externe: comisioane. în funcţie de destinaţia lor. la inventar. B. respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. cheltuieli de manipulare. Valoarea de utilitate. Costul de intrare în patrimoniu este denumit şi valoare de intrare sau valoare contabilă. în cazul bunurilor aduse ca: • Aport la capital. este mai mare decât valoarea cu care sunt acestea înregistrate în contabilitate.

astfel pot fi posibile următoarele cazuri: • Pentru stocurile la care au rezultat diferenţe în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare. stocurile sunt evaluate şi se înregistrează scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare. Metoda costului mediu ponderat (CMP) Costul unitar mediu ponderat se calculează ca raport între valoarea totală a stocului iniţial (Si) plus valoarea totală a intrărilor (Vi) şi cantitatea existentă în stocul iniţial (qs). acestea se evaluează în bilanţ la valoarea de inventar.prima ieşire (LIFO). taxele nedeductibile. Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu La ieşirea din patrimoniu sau la darea în consum. Pe baza celor arătate mai sus se desprinde regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor. reglementările şi standardele internaţionale recomandă următoarele metode de evaluare: • Metoda costului mediu ponderat (CMP). • Metoda prima intrare. În condiţiile în care pe parcursul desfăşurării activităţii. respectiv la valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele evaluărilor la inventariere. • Metoda costului standard. stabilită la nivelul costului de achiziţie sau a costului de producţie.prima ieşire (FIFO). • În cazul constatării unor lipsuri în gestiune. cheltuieli de transport aprovizionare. inclusiv TVA. după caz. 1. aceleaşi feluri de bunuri se procură la preţuri diferite. Prin aceasta se asigură aplicarea principiului realităţii. administratorii vor lua măsura imputării acestora la valoarea lor de înlocuire. Problema fundamentală a înregistrărilor la ieşirea stocurilor cumpărate sau fabricate este cea a preţului utilizat pentru evaluarea stocurilor ieşite. deci plusul de valoare nu se înregistrează în contabilitate. plus cantităţile intrate(qi): CMP = Si + Vi qs + qi Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat în două variante: 21 . C. În contabilitate aceste stocuri vor continua să fie înregistrate la valoarea lor de intrare. în bilanţ acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare. pentru deprecierile constatate. • Metoda ultima intrare. costurile efective de achiziţie şi de producţie fiind parametrii reali ai valorii stocurilor D. având la bază valoarea de intrare a acestora. imputabile. Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului prin bilanţ contabil Se face la valoarea de intrare. nu sunt deductibile fiscal. pentru evaluarea cantităţilor de stocuri ieşite sau consumate. în care sunt incluse costul de cumpărare practicat pe piaţă. ca forme a costului istoric.constituite cu ocazia inventarierii. iar minusul de valoare datorat unor deprecieri se înregistrează prin intermediul conturilor de provizioane. • Pentru stocurile la care s-au constatat diferenţe în minus între valoarea de inventar şi valoarea lor de intrare. Prin valoarea de înlocuire se înţelege costul de achiziţie. se obţine valoarea de inventar ca valoare netă ce se înscrie în bilanţ. şi anume: înregistrarea lor în contabilitate la valoarea de intrare. Dacă din valoarea de întrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate şi înregistrate provizioane.

Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare.04 03. costul mediu ponderat al aprovizionărilor din ultimele patru luni este: CMP = 15. în condiţiile creşterii preţurilor prin inflaţie.412 38823. Această valoare este mai mică decât cea rezultată din prima variantă.000. Actualizarea costului unitar mediu ponderat după fiecare intrare. stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al lotului următor în ordine cronologică.09 +1000 150 +150000 1700 129. 2.793 438823.0 80000 03.000 Stocul final este evaluat la 18. bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al primului lot intrat. Varianta actualizării CMP în funcţie de durata medie de stocare = Cantităţi intrate (qi) = 3000 = 3 Stocul mediu (qs) 1000 rotaţii În această situaţie durata medie de stocare este de: 12 luni / 3 rotaţii = 4 luni Astfel.79 -248000.1.41 220000 05.33 lei 1.2 600 129.41 -38823.).000 = 55.333.6 20.000.01 02.11 +2000 200 +400000 2300 190.2.10 -1100 129. influenţând cheltuielile de exploatare şi rezultatele finale.000.a.41 -142353. rezultă următoarea evaluare a ieşirilor şi stocurilor (Tabel nr.000 = 18.2. Data 01.01 1000 100.prima ieşire (FIFO) Potrivit acestei metode.7 Număr de Rotaţii b.333.09 Mişcări( +intrări -ieşiri) Cantitate Preţ Valoare -200 100 -20000 -100 100 -10000 +1000 150 +150000 Cantitate 1000 800 700 700 1000 Stoc Preţ 100 100 100 100 150 Valoare 100000 80000 70000 70000 150000 22 .6 300 129.000 + 2. astfel că valoarea ieşirilor va fi mai mare decât în prima variantă.412 77646. Metoda prima intrare.000 + 40.10 -300 129.9 1000 190.04 -200 100 -20000 800 100.793 190792.2.6 07.12 -1300 190.000 3.0 70000 04.06 04. unde CMP este obţinut prin următoarea formulă: CMP = Si + Vi qs + qi Prin aplicarea acestei variante se obţin următoarele valori de ieşire (Tabel nr.0 100000 02.8 06. iar pe măsura epuizării lotului.06 -100 100 -10000 700 100.): Mişcări (+intrări -ieşiri) Stoc Data Cantitate Preţ CMP Valoare Cantitate Preţ CMP Valoare 01. preţul de evaluare al stocului final este mai mic decât ultimul preţ de aprovizionare. Prin varianta actualizării periodice a CMP.333 lei .

12 -700 -400 -300 +2000 -300 -1000 100 150 150 200 150 200 -70000 -60000 -45000 +400000 -45000 -200000 600 300 300 2000 1000 150 150 150 200 200 90000 45000 45000 400000 200000 Prin această metodă ieşirile se estimează la valoarea de intrare în ordinea intrării loturilor în gestiune.10 300 100 30000 +2000 200 +400000 2000 200 400000 20. cantităţile ieşite vor fi evaluate la costul lotului anterior (Tabel nr.2. Metoda ultima intrare.04 -200 100 -20000 800 100 80000 03. ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL CONTABIL AL STOCURILOR In cadrul întreprinderii. iar după epuizarea lotului. 2. 23 .10 -300 100 -30000 300 100 30000 07.05.10 -100 100 -10000 600 100 60000 -1000 150 -150000 06.3. care pot fi grupate după conţinutul lor in: 1.09 700 100 70000 +1000 150 +150000 1000 150 150000 05.10 06.12 -1300 200 -260000 700 200 140000 300 100 30000 Prin această metodă ieşirile se estimează la valoarea de intrare în ordinea inversă intrării loturilor în gestiune.01 1000 100 100000 02.3. activele circulante materiale ocazionează numeroase operaţii. Operaţii de aprovizionare şi conservare. Mişcări (+intrări -ieşiri) Stoc Data Cantitate Preţ Valoare Cantitate Preţ Valoare 01.11 20.). Operatii de eliberare din depozit.prima ieşire (LIFO) Potrivit acestei metode. 3.10 07. ieşirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat. 2.06 -100 100 -10000 700 100 70000 04.

calitate sau sortiment de stocuri materiale. · Nota de intrare-receptie. este un document de insoţire a stocurilor pe timpul transportului. · Bunurile livrate. · Fişa de magazie. se incheie cu furnizorii pe baza comenzilor. document pe baza căruia se intocmeşte factura fiscală. 3. este utilizat pentru eliberarea din magazie a stocurilor. este un document de evidenţă operativă a magaziei şi se intocmeste separat pentru fiecare fel. · Bunurile sosite fara factura se înregistreaza ca intrari în gestiune. se receptioneaza şi se înregistreaza distinct ca intrari în gestiune. şi totodată este act justificativ pentru decontarea contravalorii. se înregistreaza în contabilitate ca ieşiri din gestiune pe baza documentelor justificative. sau document de primire în gestiunea cumparatorului. se intocmeşte la sosirea stocurilor de la furnizor şi la intrarea acestora în depozitul unitatii.3. dar nefacturate. 1. realizează pe langă funcţiile avizului de insoţire şi pe cele de transport pentru viza de control financiar preventiv. Operaţiile de inventariere sunt evidenţiate în contabilitate prin intermediul listelor de inventar. este utilizat pentru urmărirea modului în care sunt realizate contractele de aprovizionare. pe baza receptiei şi a documentelor de insotire. 2. · Fişa limită de consum. · Factura fiscală. Aceste operatiuni sunt consemnate în diferite documente şi evidenţe operative distincte.4. 2. Operaţiile de eliberare din depozit sunt evidenţiate în urmatoarele documente: · Bonul de consum. · Registrul de comenzi. Operatii de inventariere. · Contractele economice. · Avizul de insoţire a mărfii. · Bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sosite dar ne receptionate se înregistreaza distinct în contabilitate ca intrari în patrimoniu. Operaţiile de aprovizionare şi conservare sunt evidenţiate în următoarele documente: · Comenzile. legislatia în vigoare prevede urmatoarele obligaţii pentru agenţii economici: · Bunurile materiale intrate în patrimoniu se consemnează în documente adecvate şi se opereaza în evidenţa locurilor de depozitare. se emit de către unităţile patrimoniale către furnizori. · Bunurile primite pentru prelucrare sau în custodie. În legătură cu operaţiile de intrare şi ieşire a bunurilor. DOCUMENTE FOLOSITE PENTRU EVIDENŢA STOCURILOR 24 .

semnăturile predatorului şi primitorului. • denumirea bunurilor şi codul intern al acestora. ca şi depistarea bunurilor recepţionate pentru care nu s-a primit factura conform legii. • al doilea exemplar insoţeşte mărfurile la depozit. pe lângă datele conţinute în documentul descris mai sus. ca document de transfer al bunurilor între două gestiuni din aceeasi întreprindere. Pentru bunurile din producţia proprie se foloseşte bonul de predare. • T. cantitatea receptionată efectiv. In cazul folosirii sistemelor automate de prelucrare a datelor se poate introduce o limitare în sistem. în urma operaţiunii de recepţie. transfer. • preţul de achizitie + adaosul comercial. prenumele şi semnatura celor care au efectuat recepţia (ale gestionarului de la depozit. Nota de recepţie şi constatare de diferenţe contine: • numărul curent al documentului şi data. împreună cu factura. unitară şi totală. 25 . transfer. ca document justificativ pentru inregistrarea bunurilor în contabilitate. Conţinutul său cuprinde date similare celor din NRCD: data. codul intern al acestuia. denumirea produsului.A. în primul rand). care au insoţit marfa. în care. valoarea bunurilor predate. de factura emisă de furnizor pentru bunurile livrate. menit să evite încărcarea gestiunii şi plata unor bunuri nesosite efectiv. cantitatea conform documentului de furnizare.Intrările de bunuri de natura stocurilor vor avea ca documente justificative în primul rand factura de cumpărare a bunurilor sau avizul de expediere al furnizorului. urmat. numărul comenzii. Bonul de predare. în termen de trei zile. Diferentele constatate vor fi documentate prin această notă. NRCD serveşte ca document justificativ pentru încărcarea în gestiune şi. Concordanţa dintre factura furnizorului şi cantitatea efectiv receptionată este un control important în gestiunea întreprinderii. unitatea de masura. se mai consemnează: • adaosul comercial unitar şi total. restituire. Depozitul unde bunurile se receptionează va întocmi. nota de receptie şi constatare de diferente (NRCD). • unitatea de măsură a bunurilor.V. • numele. Nota de recepţie şi constatare de diferenţe se foloseşte şi într-o variantă specifică pentru comerţul cu amănuntul. • valoarea la preţul de vânzare cu amanuntul a bunurilor introduse în gestiunea cu amanuntul. Acesta serveşte la predarea produselor finite către magazie şi se intocmeste în cel putin 3 exemplare: • primul exemplar rămâne la predator. urmând a fi soluţionate împreună cu furnizorul. • al treilea exemplar este destinat contabilităţii. restituire se mai foloseşte şi pentru predarea semifabricatelor intre secţiile de producţie sau. • numele furnizorului şi numerele facturii şi/sau avizului de expediere. în general. • preţul unitar şi valoarea bunurilor. astfel incât să poată fi plătite numai facturile pentru care exista NRCD şi această concordă cu factura (funcţia de punctaj automat pentru care s-a incetăţenit denumirea de „reconciliere“). cantitatea.

• Global valorică. EXEMPLE : ………… 2. care folosesc metoda inventarului permanent pentru contabilitatea sintetică a stocurilor. grupate pe operaţii de intrare şi ieşire. materialele se înregistrează cantitativ şi valoric în fişele de conturi analitice. care prezintă următoarele caracteristici: • Documentele de intrare şi ieşire se înregistrează mai întâi cantitativ în fişele de magazie. zilnic pentru intrări şi lunar pentru ieşiri.Pe lângă funcţiile de introducere în gestiune şi funcţia contabilă.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ANALITICE A STOCURILOR Organizarea contabilităţii analitice a stocurilor. după una din următoarele metode: • Cantitativ-valorică.5. care utilizează numai etalonul cantitativ. deschise pe feluri de materiale şi pe locuri de depozitare. A) Metoda cantitativ valorică (pe fişe de conturi analitice) În cazul utilizării acestei metode la locul de depozitare se ţine evidenţa cantitativă pe categorii de bunuri. Indiferent de metoda de lucru adoptată. se imborderează separat şi împreună cu acesta se predau la biroul contabilităţii stocurilor şi materialelor. sunt evaluate cantităţile la preţul de înregistrare şi se stabilesc conturile în care urmează să se înscrie operaţiile respective. • Operativ-cantitativă. Contabilitatea analitică este o evidenţă completă. în unitaţile de comerţ cu amănuntul documentul mai are şi funcţia de calcul al preţului cu amănuntul al bunurilor introduse la vanzare şi funcţia de justificare a mărfurilor aflate la punctul de vanzare la un anumit moment (pentru evitarea formei de evaziune fiscală numita comercializare de mărfuri fara documente de provenienţă). produse mărfuri etc. Verificarea concordanţei dintre datele înregistrate în conturile sintetice şi cele analitice de materii şi materiale se realizează la sfârşitul lunii prin compararea datelor înregistrate în fişele de magazie cu cele din fişele de cont 26 . întrucât se foloseşte atât etalonul valoric cât şi etalonul cantitativ. iar în contabilitatea generală se ţine o evidenţă cantitativ valorică. descrise mai sus. • Aceleaşi documente. spre deosebire de evidenţa operativă a depozitelor. contabilitatea analitică trebuie să asigure o concordanţă deplină cu contabilitatea sintetică. se realizează la întreprinderile mari şi mijlocii. • La biroul contabilităţii materialelor aceste documente se prelucrează conform necesităţilor. • După prelucrarea datelor din documente. • O dată cu consemnarea în fişele contabile a intrărilor şi ieşirilor se obţine şi centralizatorul de materiale. Contabilitatea analitică se poate ţine în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii ale întreprinderii. Contabilitatea analitică a stocurilor trebuie astfel organizată încât să permită cunoaşterea acestora cantitativ şi valoric pe fiecare loc de depozitare în parte şi pe feluri de materiale. care se ţin la locurile de depozitare.

împreună cu borderourile întocmite de gestionar. sunt transmise la compartimentul de contabilitate. La serviciul de contabilitate se verifică legalitatea şi realitatea documentelor înscris în raportul de gestiune. precum şi evaluarea împreună cu celelalte calcule. prin confruntarea soldurilor din raportul de gestiune cu soldurile din fişa contabilă analitică. pe baza documentelor justificative şi se stabileşte soldul la sfârşitul zilei. care sunt centralizate pe grupe de materiale şi pe conturi corespondente • Totalurile stabilite se înscriu în „Situaţia de mişcări”. iar stocurile din fişele de magazie se înscriu în Registrul stocurilor şi se înmulţesc cu preţul lor. B) Metoda operativ-cantitativă (pe solduri) În cazul utilizării acestei metode.analitic din contabilitate şi întocmirea balanţelor de verificare a conturilor analitice. împreună cu documentele justificative. astfel că după ce se constată corecta şi legala lor alcătuire le vizează şi le înregistrează în fişa contabilă analitică ţinută pentru fiecare gestiune în parte. ţine evidenţa cantitativă a bunurilor materiale pe categorii. Existenţele fizice înscrise în acest registru trebuie să concorde cu stocul stabilit prin fişele de magazie. 27 . • La sfârşitul fiecărei luni se totalizează situaţiile şi se stabilesc două categorii de totaluri. Tehnica de lucru este următoarea: • Documentele justificative sunt înregistrate de gestionar în fişele de magazie. C) Metoda global-valorică În cazul utilizării acestei metode. cât şi în contabilitate. atât la intrări cât şi la ieşiri. iar periodic se face controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa lor. evidenţa se ţine numai valoric. pe gestionari şi pe grupe de materiale. la locul de depozitare se. întocmită separat pentru intrări şi pentru ieşiri. fişele de magazie sunt înlocuite cu Registru de gestiune. Raportul de gestiune se întocmeşte zilnic. Controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa gestiunii. preţurile. Verificarea exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu cele din contabilitatea generală se face lunar prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fişele de magazie în registrul stocurilor. Potrivit acestei metode. verifică periodic înregistrările făcute în fişele de magazie şi preia documentele respective. stabilind stocul după fiecare operaţie. • Serviciul contabil. care trebuie să concorde cu contabilitatea sintetică. iar soldurile pe grupe şi gestiuni cu valorile din Situaţia de mişcări lunară. în contabilitatea generală se ţine evidenţa valorică pe gestiuni. în care zilnic sunt înregistrate valoric intrările şi ieşirile. cu cea din contabilitate se face periodic. atât la nivelul gestiunii. iar în cadrul gestiunilor pe grupe şi subgrupe de bunuri. iar.

Evidenţa operativă şi contabilitatea analitică a obiectelor de inventar. Contabilitatea analitică a obiectelor de inventar aflate în folosinţă se organizează numai valoric. cantitativ. categorii de stocuri prevăzute de regulamentul pentru aplicarea legii contabilităţii.6. pe feluri de obiecte. Clasa a3-a Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie Grupa 30 Stocuri de materii prime şi materiale 300 Materii prime 301 Materiale 308 Diferenţe de preţ 321 Obiecte de inventar 322 Uzura obiectelor de 328 Diferenţe de preţ Grupa 32 Obiecte de inventar Acestea sunt conturi de bilanţ sau de inventar. aflate în depozitul central de materiale al întreprinderii.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE A STOCURILOR Evidenţa constituirii şi mişcării stocurilor şi producţiei în curs de execuţie se realizează prin conturile ce formează conţinutul clasei a-3-a din Planul de conturi general. • Realizarea normelor specifice de gestiune a stocurilor pentru: Stocurile din depozitele proprii. la magazia de unde se ridică obiectele. care furnizează informaţia de reflectare şi control gestionar privind situaţia şi mişcarea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie. În această fişă se evidenţiază şi scoaterea din folosinţă a obiectelor complet uzate.1. Aceste conturi asigură: • Condiţii pentru organizarea contabilităţii activelor circulante de natură materială. 2. 28 . Soldul lor debitor se preia în activul bilanţului. cu ajutorul fişelor de magazie. pe locurile unde acestea sunt date în folosinţă cu ajutorul „Fişei analitice de cont”. Pentru scoaterea din folosinţă a obiectelor de inventar se utilizează „Procesul verbal pentru scoaterea din uz a obiectelor de inventar date în folosinţă”. Evidenţa operativă a existenţei şi mişcării obiectelor de inventar în folosinţă se organizează la magaziile de exploatare din secţii. cu fişe de magazie şi fişe de cont analitice. se organizează pe feluri de obiecte. Evidenţa obiectelor de inventar încredinţate personalului pe un timp mai îndelungat se organizează cu ajutorul formularului „Fişă nominală pentru evidenţa obiectelor de inventar. a echipamentului de protecţie şi a mijloacelor fixe în folosinţă îndelungată”. asemănătoare celor pentru materiale. denumită „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. Figura 2. pe structură.

Bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze de rezerve de proprietate • Aplicarea regulilor contabile la evaluarea şi înregistrarea stocurilor. 2. 301 302 303 390 391 392 601 602 603 6814 6814 6814 Stocurile deţinut de întreprindere. Ch privind deprecierea activel circulante -Tabelul nr.Stocurile aflate la terţi. astfel: • Contul 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare” • Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie” 29 . din grupa 80 „Conturi în afara bilanţului”. • Promovarea principiului prudenţei la inventarierea şi evaluarea prin bilanţ a activelor circulante. contabilitatea formării şi utilizării acestora necesită stabilirea unor corespondenţe cu conturi din alte clase: • Clasa a-4-a. se urmăresc prin conturile organice în clasa 8 „Conturi speciale”. „Conturi de venituri”. : Conturi de stocuri Materii prime Materiale Obiecte de inventar. „Conturi de venituri” Contul 711 Venituri din producţia stocată Contul 7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante Legăturile conturilor de stocuri cu cele din clasa a-6-a. „Conturi de terţi” Contul 401 Furnizori Contul 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul • Clasa a-6-a.4. Provizioane pentru Deprecierea Stocurilor Conturi de cheltuieli Ch cu materii pri. Conturi de venituri 711 7814 7814 7814 Venituri din producţia stocata Venituri din provizioane pentru deprecierea actv. Decalajele între vânzarea şi livrarea bunurilor. Ch cu materiale Ch cu obiectele de inventar. care au ca obiect de înregistrare stocurile. sunt redate în tabelul nr. dar care sunt proprietatea altor unităţi. „Conturi de cheltuieli” şi clasa a-7-a. Decalajele între aprovizionarea şi recepţia bunurilor. În afara conturilor din clasa a-3-a. “Conturi de cheltuieli” Contul 600 Cheltuieli cu materii prime Contul 601 Cheltuieli cu materiale consumabile Contul 602 Cheltuieli privind obiectele de inventar Contul 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante • Clasa a-7-a.

3. Materiile prime şi materialele consumabile au o însemnată pondere în totalul mijloacelor materiale circulante. CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA STOCURILOR DE NATURA MATERIILOR PRIME SI A MATERIALELOR 3. Ch privind deprecierea activelor circulante Conturi de venituri 711 7814 7814 7814 Venituri din producţia stocata Venituri din provizioane pentru deprecierea actv. Provizioane pentru Deprecierea Stocurilor 601 602 603 6814 6814 6814 Conturi de cheltuieli Ch cu materii prime Ch cu materiale Ch cu obiectele de inventar.1. – 301 302 303 390 391 392 Conturi de stocuri Materii prime Materiale Obiecte de inventar. Contabilitatea materiilor prime şi materialelor se realizează cu ajutorul conturilor: 30 ..1. îndeosebi în unităţile patrimoniale cu activitate de producţie de bunuri. CONTURI UTILIZATE -Tabelul nr.

• • • Contul 301 – Materii prime. Materiile prime. care aplică metoda inventarului permanent se rezumă astfel: -Tabelul nr. fie transformată. fie în starea lor iniţială. 3. Contul 302 – Materiale . imputabile sau trezorerie neimputabile Valoarea materiilor primite 7718 Valoarea materiilor prime 600 cu titlu gratuit deteriorate Valoare MP constatate plus 600 Valoarea M P ieşite prin 6712 la inventar donaţie Valoarea M P distruse în 6718 urma calamităţilor naturale 31 . Contul 308 – Diferenţe de preţ. integral sau parţial.2. Contul 301 „Materii prime” ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime care participă direct la fabricarea produselor şi se găsesc în produsul finit. după conţinutul economic este un cont de active circulante materiale. iar după funcţiunea contabilă este cont de activ. Operaţii privitoare la Contul 301 „Materii prime” reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale. – Debit Contul 301 Materii prime Credit Operaţii cu care se Contul creditor Operaţii cu care se Contul debitor debitează corespondent creditează corespondent Valoarea materiilor aduse 108 Valoarea materiilor prime 108 ca aport în natură de retrase de întreprinzătorul întreprinzătorul individual individual Valoarea materiilor prime 351.401 Valoarea materiilor prime 351 sosite de la terţi sau în curs trimise la prelucrat la terţi de aprovizionare Valoarea materiilor 401 Valoarea materiilor prime 371 achiziţionate de la furnizori trecute la mărfuri spre a fi cu factură vândute Valoarea materiilor 408 Valoarea materiilor prime 4511 achiziţionate de la furnizori date grupului fără factură Valoarea materiilor primite 4511 Valoarea materiilor prime 481 de la grup date unităţii Valoarea M P aduse ca 456 Valoarea materiilor prime 482 aport în natură la capitalul date subunităţilor social de către asociaţi Valoarea M P primite de la 481 Valoarea materiilor date în 600 unitate consum Valoarea M P primite de la 482 Valoarea M P plus la 600 subunităţi inventar (în roşu ) Valoarea materiilor 542 Valoarea M P lipsă la 600 achiziţionate din avans de inventar.

3. – Operaţii cu care se debitează Contul creditor corespondent 601 601 Operaţii cu care se creditează Contul debitor corespondent Valoarea stoc. inventariate la începutul perioadei precedente (în roşu) Valoarea stocurilor existente la finele perioadei stabilită prin inventariere faptică (în negru) Contul 302 „Materiale consumabile”. este un cont sintetic de gradul I. care impun desfăşurarea contului 302. care se diferenţiază în anumite limite prin caracteristici comportamentale. În sfera acestor active circulante materiale se înscriu o gamă largă de elemente. aflate în patrimoniul unităţii. la încep perioadei. în conturi sintetice de gradul II. 3. Contul 3021 Materiale auxiliare Contul 3022 Combustibili Contul 302 Materiale consumabile Contul 3023 Materiale pentru ambalat Contul 3024 Piese de schimb 32 . care are ca obiect de înregistrare activele circulante materiale care participă în procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi de regulă în produsul finit. se rezumă astfel: -Tabelul nr. precum şi cele necesare procesului de circulaţie.1.Operaţii privitoare la Contul 301 „Materii prime” reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale. exist. astfel: Figura 3. care aplică metoda inventarului intermitent.

– Debit Conturile 3021 – 3028 Credit Operaţii cu care se Contul creditor Operaţii cu care se Contul debitor debitează corespondent creditează corespondent Valoarea materialelor aduse 108 Valoarea materiilor 108 ca aport în natură de retrase de întreprinzătorul individual întreprinzătorul individual Valoarea materialelor aduse 351. 3022. 3. iar după funcţiunea contabilă sunt conturi de activ. 3025. 3024.Contul 3025 Seminţe şi materiale de plantat Contul 3026 Furaje Contul 3028 Alte materiale consumabile Materialele consumabile şi conturile sale sintetice de gradul II. după conţinutul economic sunt conturi de active circulante materiale. 401 Valoarea mater trecute 371 de la terţi la mărfuri Valoarea materialelor 401 Valoarea materialelor 4511 achiziţionate de la furnizori date grupului cu factură Valoarea materialelor 408 Valoarea materialelor 481 achiziţionate de la furnizori date unităţii de care fără factură aparţine subunitatea Valoarea material primite 4511 Valoarea mat. se prezintă astfel: -Tabelul nr.4. lipsă la 6011–6018 ca aport în natură la capital inventar imputabile sau de asociaţi neimputabile Valoarea materialelor 481 Valoarea materialelor 6011–6018 primite de la unitatea de date în consum sau care aparţine subunitatea depreciate Valoarea materialelor 482 Valoarea materialelor 6011–6018 primite de la subunitate plus la inventar (în roşu) Valoarea materialelor 542 Valoarea materialelor 6712 cumpărate pe baza ieşite prin donaţie avansului de trezorerie Valoarea materiilor primite 7718 Valoarea materialelor 6718 cu titlu gratuit distruse în urma 33 . 3023. 3026 şi 3028 reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale. Operaţiile privitoare la conturile 3021. date altei 482 de la grup subunităţi Valoarea materialelor aduse 456 Valoarea mater. care aplică metoda inventarului permanent.

5.6. 3. 3. 3024. iar după funcţiunea contabilă este cont de activ. manipulare. ţine evidenţa diferenţelor dintre preţul standard şi preţul efectiv de cumpărare sau pentru evidenţierea celorlalte componente ale costului de achiziţie(taxe vamale. 3022. 3025. Operaţii privitoare la Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale. se prezintă astfel: -Tabelul nr. 3026 şi 3028 reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale. evidenţiază diferenţele de preţ aferente materialelor existente în stoc. – Operaţii cu care se debitează Contul creditor corespondent 601 601 Operaţii cu care se creditează Contul debitor corespondent Valoarea stocului existent la începutul perioadei. 3023. inventariate la sfârşitul perioadei precedente (în roşu) Valoarea stocului existent la sfârşitul perioadei stabilit prin inventariere faptică ( în negru) Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”. – Operaţii cu care se Contul creditor debitează corespondent Diferenţe de preţ aferente MP 351 aduse de la terţi sau în curs de aprovizionare Diferenţe de preţ aferente 401 materiilor achiziţionate de la furnizori cu factură Diferenţe de preţ aferente 408 materiilor achiziţionate de la furnizori fără factură Operaţii cu care se Contul debitor creditează corespondent Diferenţe de preţ aferente MP 351 trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi Diferenţe de preţ aferente MP 371 trecute la mărfuri spre a fi vândute Diferenţe de preţ aferente 4511 materiilor prime date grupului 34 . care aplică metoda inventarului intermitent.calamităţilor Operaţiile privitoare la conturile 3021. comisioane şi alte taxe nedeductibile). transport. După conţinutul economic este un cont rectificativ de active circulante. Soldul debitor al contului308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”. care aplică metoda inventarului permanent se rezumă astfel: -Tabelul nr.

000 19. prin creditul contului 308.000 100. care se calculează astfel: K = Soldul iniţial al dif de preţ + Diferenţele de preţ aferente intrărilor Soldul iniţial al stocurilor + Valoarea intrărilor la preţ de înregistr. Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea materialelor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare. Rc cont 308 = Rc cont 301(302) * K La finele perioadei.Diferenţe de preţ aferente materiilor primite de la grup Diferenţe de preţ aferente materiilor primite de la unitate Diferenţe de preţ aferente materiilor de la altă subunitate Diferenţe de preţ aferente materiilor cumpărate pe seama avansului de Trezorerie 4511 481 482 542 Diferenţe de preţ aferente M P 482 date unităţii de care aparţine subunitate Diferenţe de preţ aferente 600 materiilor prime date în consum Diferenţe de preţ aferente 600 materiilor constatate plus la inventar ( în roşu) Diferenţe de preţ aferente MP 600 lipsă la inventar imputabile sau neimputabile Diferenţe de preţ aferente 6718 materiilor prime ieşite prin donaţie Diferenţe de preţ aferente 6718 materiilor prime distruse în urma calamităţilor Diferenţele de preţ se repartizează asupra valorii materialelor ieşite şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K.000 2) Evaluarea la cost standard: • Recepţie conform facturii cu diferenţe de preţ: 35 . soldurile conturilor de diferenţe de preţ se cumulează cu soldurile conturilor de materiale şi se formează valoarea stocurilor la costul de achiziţie. Înregistrări contabile în cazul aplicării inventarului permanent. A.000 • Eliberarea în consumul productiv materiilor prime Cheltuieli materii 601 = 301 Materii prime 50. iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate materialele ieşite. 1) Evaluarea la cost de achiziţie: • Recepţia materiilor prime achiziţionate de la furnizori % = 401 Furnizor Materii prime 301 TVA deductibil 4426 119.

601 = 30 8 Diferenţe de preţ = 11.000 19.545 3) Evaluarea la preţ de facturare al furnizorului: • Recepţia materiilor prime: % Materii prime Diferenţe de preţ TVA deductibil 301 308 4426 1 = 40 1 Furnizor 119. 36 .000+90.000 = 11.000 19.000 99.000 121.000 90.000 Repartizare K 9.000+10.11 % 5.000 10.000 * 11.545 lei • Înregistrarea diferenţelor de preţ: Cheltuieli cu M P 601 = 308 Diferenţe de preţ 4.000+10.000 • Eliberare spre consum: Cheltuieli cu M P 601 = 30 1 Materii prime 50.Materii prime Diferenţe de preţ TVA deductibil % = 401 Furnizor 301 308 4406 119.000 • Eliberare spre consum: Cheltuieli cu M P 601 = 30 1 Materii prime 50.09 % Diferenţe aferente ieşirilor = 50.000 • Determinarea diferenţelor de preţ: Coeficient de = 1.555 Înregistrări contabile în cazul aplicării inventarului intermitent.000 110.11 % = 5.000 10.000 11000+110000 = 11.555 lei • Înregistrarea diferenţelor de preţ: Cheltuieli cu M P B.000 • Determinarea diferenţelor de preţ: Coeficient de repartizare K = 1.000 * 9.000 Diferenţe aferente ieşirilor = 50.09 % = 4.000 = 9.

000 110. Pe bază de factură • Fără diferenţe de preţ % Materii prime TVA deductibil = 40 1 Furnizori 119.000 1 • Recepţia şi trecerea asupra cheltuielilor a materiilor prime achiziţionate de la furnizori: % Cheltuieli cu M P TVA deductibil = 40 1 Furnizor 119.000 10.000 1 • Trecerea asupra stocurilor.000 301 4426 1 • Cu diferenţă de preţ favorabile % = 401 Furnizori Materii prime 301 Diferenţe de preţ 308 TVA deductibil 4426 1 • Cu diferenţe de preţ nefavorabile % Materii prime Diferenţe de preţ TVA deductibil 301 308 4426 1 = 40 1 Furnizori 119. a materiilor prime inventariate la sfârşitul lunii: Materii prime 301 = 60 1 Cheltuieli cu M P 50. Înregistrarea intrărilor de materii prime şi materiale consumabile 1.000 10.000 301 = 601 100.000 19.000 4426 19.000 119.000 2.000 100.000 19.• Stornarea soldului iniţial de materii prime şi readucerea lor asupra cheltuielilor: Materii prime 60 Cheltuieli cu M P 10.000 19.000 90. Pe bază de aviz de expediţie 37 .000 C.

950 38 .000 13. Din prelucrare la terţi Materii prime 301 % = = 35 1 40 1 Materii de la terţi Furnizori 10.000 100.000 19.000 Materii prime Facturi nesosite TVA deductibil TVA deductibil 442 8 TVA neexigibil • La primirea facturii cu diferenţe în minus între aviz şi factură Materii prime TVA neexigibile Materii prime TVA deductibile % 301 4428 % 301 4426 = = 408 401 Furnizori facturi nesosite Furnizori 119.000 Avansuri de trezorerie 23.300 3.000 • La primirea facturii fără diferenţe între aviz şi factură Facturi nesosite TVA deductibil 408 = 401 Furnizori 119.• Primire pe bază de aviz Materii prime TVA % = 408 Furnizori facturi nesosite 301 4428 119.000 3.800 19.000 119.800 20. Ca aport de la asociaţi şi acţionari 45 6 5.800 6.000 19.000 83.300 70.800 20.000 100. De la întreprinzătorul individual Materii prime 10 Contul întreprinzătorului 8 4.000 Materii prime 70.000 5.000 4426 = 442 TVA neexigibil 19. Din avans de trezorerie % Materii prime TVA deductibil 301 4426 = 54 2 301 = Decontări cu asociaţii 301 = 50.000 1 8 • La primirea facturii cu diferenţe în plus între aviz şi factură % = 301 408 4426 4426 = 401 Furnizori 142.000 3.

000 .000 9.000 950 7. Trimise spre prelucrat Terţi 351 = 301 Materii prime 15.000 Cheltuieli cu M P • Materii prime În negru 301 = 601 Cheltuieli cu materii 2.000 39 301 Materii prime 5. Plus la inventar • În roşu 601 = 301 Materii prime 2.000 3. De la grup 301 = 4511 Materii primite de la grup De la unitatea de care aparţine subunitatea 301 = 481 M P primite de la unitate 3.000 Înregistrarea ieşirilor de materii prime şi materiale consumabile 1.000 De la o altă subunitate 301 = 482 Primite de la subunitate 2.000 8. Din donaţii.Materii prime TVA deductibil 301 4426 5. Retrase de întreprinzătorul individual Contul întreprinzător 108 = 301 Materii prime 25. Date în consum Cheltuieli M P 601 = 301 Materii prime 2. Trecute la mărfuri spre a fi vândute Mărfuri 371 = 4.000 5. De la grup la unitate sau subunitate • Materii prime • Materii prime • Materii prime D. cu titlu gratuit Materii prime 301 = 771 8 Venituri din donaţii 15.000 2.

Remiza corespunde unui procent aplicat asupra preţului brut. achitarea înainte de termen a unei datorii şi.190 1.000 190 Cheltuieli M P Creanţe în legătură cu personalul • Cheltuieli M P 6.000 7. destinate să plătească fidelitatea unui client. în clientela vânzătorului. • Imputabile 601 428 2 = = 301 % 758 Alte venituri din exploat 4427 TVA colectat Neimputabile 601 = 301 Materii prime 1.000 E.500 Materii prime 1. asupra preţului convenit anterior între furnizor şi client.000 1. Reducerile comerciale au o influenţă directă asupră mărimii nete a unei facturi. Înregistrări contabile privind achiziţiile de stocuri cu reduceri comerciale şi financiare Derularea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare presupune relaţii cu furnizorii şi clienţii. ţinându-se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comerciale. procent prevăzut în oferta de preţuri a vânzătorului sau care rezultă din negociere între cei doi parteneri de afaceri. Lipsă la inventar.5. Donate Cheltuieli donaţii 671 2 = 301 Materii prime 3. În categoria reducerilor comerciale se includ: • Rabatul reprezintă reducerea practicată. Distruse în urma calamităţilor Alte cheltuieli 671 8 = 301 Materii prime 5. respectarea întocmai a unor clauze contractuale. Aceste reduceri de preţuri se împart în două categorii: • Reduceri de natură comercială • Reduceri de natură financiară 1. 40 . să incite clientul spre cumpărare. ceea ce duce la creşterea cifrei de afaceri. faţă de clauzele prevăzute în contract. pe piaţa concurenţială ceea ce duce la operarea cu reduceri de preţ. • Remiza este reducerea practicată asupra preţului curent de vânzare. nu în ultimul rând. ţinându-se cont de volumul vânzărilor sau de importanţa cumpărătorului.

424.5 * 2 %) Net financiar TVA deductibil Total factură 1. Reducerile financiare poartă denumirea de sconturi Scontul de decontare este reducerea financiară acordată procentual asupra unei creanţe decontate înainte de scadenţa normală. – Valoarea brută a mărfurilor vândute Rabatul pentru defectele de calitate Remiza 1 ( 1. 3. De regulă. • Taxa pe valoarea adăugată se calculează la ultimul „net” determinat şi se adună cu acesta pentru a obţine „totalul facturii”.695.• Risturnul reprezintă o reducere de preţ practicată asupra ansamblului operaţiilor efectuate cu acelaşi cumpărător pe o perioadă determinată. rabatul pentru defecte de calitate este de 100 lei.000 lei este de 5 %.700 85 1. remiza pentru fidelitatea clientului 10 % şi scontul de decontare pentru plata înainte de scadenţă este de 2 % . Factura simplificată arată astfel: -Tabelul nr.453. dar se poate acorda şi în sumă fixă.07 1. • În cazul reducerilor comerciale mai întâi se calculează rabaturile şi apoi remizele şi risturnurile. reducerile comerciale se acordă sub forma unui procent din preţul brut.5 1.615 * 10 % ) Net comercial Scont decontare (1. care este beneficiarul plăţii şi un venit financiar pentru client.800 lei.700 * 5 % ) Remiza 2 ( 1. • Reducerile sunt determinate în cascadă. • Reducerile comerciale nu se contabilizează nici la furnizor.5 29. • Reducerile comerciale premerg reducerile financiare.07 41 . Scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru furnizor. ceea ce înseamnă că procentele de reducere se aplică asupra netului anterior. care efectuează o plată înainte de scadenţă. 2. • Reducerile financiare se contabilizează ca o cheltuială financiară pentru furnizor şi ca un venit financiar pentru client.800 100 1. • Scontul de decontare se aplică după ultima reducere de natură comercială.64 1.615 161. nici la client.7. trebuie respectate următoarele reguli: • Toate reducerile de preţ sunt incluse în factură. Cu privire la metodologia de calcul şi contabilizare a reducerilor. Dacă totalul brut al unei facturi pentru vânzarea de mărfuri este de 1.453.43 270. reprezentând o bonificaţie acordată clientului. remiza pentru vânzări superioară sumei de 1.

Reducerile financiare se pot evidenţia în contabilitatea furnizorului în funcţie de momentul acordării acestora.07 Venit financiar 42 .07 % = 1.0 % = % 7 1.695.070 Cheltuială financ 667 = Reducerile financiare se pot evidenţia în contabilitatea clientului în funcţie de momentul acordării acestora.07 1.43 Venit din vânzări 270.695.07 % 401 767 1.424. • Client Ulterior întocmirii facturii 411 = % 707 Venit din vânzări 4427 TVA colectat 411 Client 1.07 1.43 371 270.07 1.666 Furnizor 29.64 4426 Ulterior întocmirii facturii % = 401 Furnizor 371 4426 401 = 767 Venit financiar din scont 1.424.430 270.695.424.666 411 707 29. astfel: • În momentul întocmirii facturii 1. astfel: • Mărfuri TVA deductibil • Mărfuri TVA deductibil Furnizor În momentul întocmirii facturii 1.695.424.695.640 29.64 TVA colectată Client Cheltuială financ.43 270.07 667 4427 1.695.64 29.070 1.

atât cantitativ cât şi valoric. LIFO. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. în condiţiile utilizării inventarului permanent. acestea se vor regulariza aducându-se stocurile la nivelul lor real În principiu. La sfârşitul exerciţiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere.2.3. În cazul utilizării inventarului permanent. de a continua practica contabilă anterioară de a evalua atât intrările cât şi ieşirile din stoc la preţuri standard sau prestabilite. Dacă există diferenţe în plus sau minus la inventar. denumite şi preţuri de înregistrare. în conturile de stocuri se înregistrează toate operaţiile de intrare şi ieşire a stocurilor cantitativ şi valoric. Reglementările contabile româneşti dau posibilitatea unităţilor patrimoniale. conturile de stocuri se debitează cu intrările de bunuri şi se creditează cu ieşirile din stoc aferente perioadei de gestiune. iar ieşirile din stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. METODE DE CONTABILIZARE La organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor poate fi adoptată una din cele două metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilităţii: 1. repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii de înregistrare a elementelor ieşite. unităţile patrimoniale îşi pot organiza contabilitatea analitică a stocurilor în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii. evaluarea intrărilor în stoc trebuie să se facă la costul istoric dat de costul efectiv de producţie. Metoda inventarului intermitent 1. diferenţele dintre costul istoric şi preţurile de înregistrare. Acceptarea continuării acestei practici a impus instituirea în contabilitatea generală a conturilor de diferenţe de preţ care să reflecte distinct: • La intrarea elementelor în stoc. (Si+Rd) cont de diferenţe de preţ K= (Si+Rd) cont de stoc la preţ de înregistrare 43 . în cazul stocurilor provenite din producţie proprie. FIFO. Evaluarea ieşirilor din stoc se poate face după multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP. • La ieşirea elementelor din stoc. cu ajutorul coeficientului K. Metoda inventarului permanent 2. Conform normelor contabile din ţara noastră. Metoda inventarului permanent În cazul utilizării inventarului permanent în contabilitate.

Coeficientul K se aplică asupra valorii elementelor ieşite din stoc. care va fi cel final din luna precedentă şi care nu poate fi decât debitor.A.325 lei. • diferenţa de preţ : 3.000 1.75 % (Si+Rd) cont 301 5.381 c) Cheltuieli cu M P 601 ieşiri din stoc la preţ de înregistrare: = 301 Materii prime 20. 44 .5 Valoarea stocului faptic Sold scriptic (Sf=Si+Rd-Rc)cont 300 Diferenţe în plus la inventar Diferenţe de preţ aferente (1. pe baza documentelor de ieşire.000*K) Materii prime Diferenţe de preţ % 301 308 = 601 Metoda inventarului permanent este utilizat de unităţile mari şi mijlocii.75% = 2. contabilitatea sintetică a stocurilor va reflecta: • stocul iniţial. a) • • b) stoc iniţial: la preţ de înregistrare : 5.325 K= = = 12.000 * 12.127.000 127. deductibil 4428 5.000 lei. vor forma rulajul creditor al contului. • intrările în cursul lunii. intrări în stoc de la furnizori: • la preţ de înregistrare : 25.000 Diferenţa de preţ = Rc cont 300 *K = 20.000 Diferenţe de preţ 308 3.000 10.000 127.50 Cheltuieli cu M P 1.706 „Materii prime” 301 25. diferenţa de preţ : 500.000 lei.000 d) calcularea şi înregistrarea diferenţelor de preţ (Si+Rd) cont 308 500 +3.000+25. lei. la preţ de înregistrare. astfel. şi constă în utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina şi urmări în permanenţă stocul scriptic al acestora după fiecare operaţie de intrare şi de ieşire. care se vor înregistra în debitul contului.5 1. pe baza documentelor de intrare.550 e) inventar la sfârşitul exerciţiului se constată plus la 11.550 lei Cheltuieli cu M P 601 = 308 Diferenţe preţ 2. • ieşirile din cursul lunii.325 T. % = 401 „Furnizori” 33. de la începutul lunii.V.

din timpul lunii sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli corespunzătoare. Metoda inventarului intermitent constă în:  înregistrarea tuturor intrărilor de stocuri. • restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exerciţiului financiar. pe deoparte şi valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere. direct în conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri. ieşiri – se va stabili în permanenţă stocul scriptic al bunurilor. sau extracontabil în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii. prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri. • conducerea unei contabilităţi analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitică. care vor putea în perioadele de inventariere cu stocurile faptice. a recalculării stocurilor scriptice după fiecare intrare. Folosirea acestei metode presupune: • utilizarea fiecăruia dintre preţurile de înregistrare a stocurilor. în orice moment a mărimii stocurilor şi un mai bun control al integrităţii lor. după caz. Metoda inventarului permanent. preţ de factură sau preţ prestabilit. În acest caz.  regularizarea stocurilor la finele exerciţiului financiar pe bază de inventare faptice prin: • destocarea stocului iniţial reprezentat de soldul al contului de stocuri. la cost de achiziţie. 2. 45 . respectiv.• în baza elementelor menţionate: stoc iniţial. Prin urmare conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi sfârşitul lunii. sub premiza că acesta s-a consumat în cursul exerciţiului financiar. pe de altă parte. La sfârşitul fiecărei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere şi se înregistrează în conturile de stocuri iniţiale ale lunii următoare şi ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul lunii următoare. iar intrările de stocuri. se renunţă la utilizarea în cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidenţierea intrărilor şi . presupune un volum mai mare de muncă. în cazul întreprinderilor mari. Această metodă presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecărei luni. intrări. cu condiţia ca inventarul permanent al acestora să fie condus în contabilitatea de gestiune. din a căror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar. • folosirea conturilor de diferenţe de preţ aferente stocurilor.Sf În cazul utilizării acestei metode. dar asigură o mai riguroasă cunoaştere. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale plus valoarea intrărilor. din cursul unui exerciţiu financiar. Metoda inventarului intermitent Unităţile patrimoniale pot opta şi pentru inventarul permanent al stocurilor. Relaţia de calcul a ieşirilor ar putea fi următoarea: E = Si + I .

• bunurile obţinute din producţie proprie nu se înregistrează în contabilitatea sintetică. • pe măsura vânzării stocurile se vor înregistra asupra conturilor de venituri. conturile de stocuri reflectă mărimea reală a acestora. soldurile conturilor de cheltuieli reflectă bunurile consumate în timpul perioadei. ci numai în evidenţa operativă de la locurile de depozitare. Conturile de stocuri se utilizează numai la finele perioadelor de gestiune când se debitează cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere. Prin parcurgerea acestor etape. ci direct conturile de cheltuieli. cu care se degrevează cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri.A.750 10. după inventariere: Materii prime 301 = 601 Cheltuieli cu M P 5.750 25. Tehnica aplicării inventarului intermitent diferă la stocurile procurate din afara unităţii faţă de cele provenite din producţia proprie şi anume: b) pentru stocurile aprovizionate din afara unităţii se parcurg următoarele etape: • se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli. • la finele perioadei se inventariază bunurile aprovizionate sau provenite din perioada precedentă. c) pentru stocurile provenite din producţie proprie se parcurg următoarele etape: • se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente. • achiziţiile de bunuri efectuate de la furnizori se înregistrează direct asupra conturilor de cheltuieli. neconsumate. Mişcările de stocuri din cursul perioadei nu afectează conturile de stocuri.În urma acestei tehnici de înregistrare.V. a) destocarea stocului iniţial.000 4.600 lei Cheltuieli cu M P 601 = 301 Materii prime b) intrări în stoc de la furnizori % = 401 Furnizori Cheltuieli cu M P 601 T.600 29. iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflectă cheltuielile efective cu aceste consumuri. în costuri istorice = 5. fără să fie nevoie destocarea lor. deductibil 4426 1 c) restocarea stocului final.500 Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unităţile mici şi mijlocii. calculate după relaţia: Ieşiri = Stoc iniţial + Intrări – Stoc final În perioada următoare operaţiile descrise mai sus se repetă. şi constă în neurmărirea prin contabilitatea sintetică a intrărilor şi ieşirilor de stocuri în cursul perioadelor. 46 . unde au fost înregistrate la început.

şi se înregistrează asupra conturilor de venituri din producţia stocată. a costului de achiziţie pentru bunurile achiziţionate din afara unităţii şi respectiv a preţurilor de producţie pentru bunurile obţinute din producţie proprie. determinarea ei se face numai la sfârşitul perioadei prin metode diferite şi se înregistrează în contabilitate ca stocuri la costurile corespunzătoare.• la finele perioadei se inventariază bunurile obţinute din producţie proprie. calculate după relaţia: Intrări = Stoc iniţial +Vânzări – Stoc final În perioada următoare operaţiile descrise mai sus se repetă. dar nevândută. inclusiv cele provenite din perioada precedentă. dar la începutul perioadei următoare operaţia respectivă se stornează în „roşu”. • nu trebuie utilizate conturi de diferenţe de preţ aferente stocurilor. însă. Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificări în munca de contabilitate. soldurile conturilor de venituri reflectă bunurile produse în unitate. 47 . Folosirea acestei metode presupune: • utilizarea ca preţuri de înregistrare în contabilitate a stocurilor. • nu este necesară organizarea unei contabilităţi analitice a stocurilor. d) pentru producţia în curs de execuţie. Prin parcurgerea acestor etape. Ea nu permite. un control riguros al gestionării şi al asigurării integrităţii lor. dacă inventarierile faptice ar fi efectuate anual şi nu lunar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful