ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA COPIILOR

EDUCATOARE GR. I , AILOAIEI-IORDACHE DORINA-GEORGETA, GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL HĂNEŞTI, JUDEŢUL BOTOŞANI
MOTTO “Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i invăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –”Descoperirea copilului”) Învăţământul preşcolar ca parte integrantă a învăţământului preuniversitar, are scopul de a oferi copiilor aflaţi la vârsta preşcolară condiţiile necesare pentru o dezvoltare normala şi deplină. Ea are în vedere asigurarea acelor experienţe care să ţină seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale şi de activitatea sa fundamentală – jocul. Obiectivul fundamental al educaţiei preşcolare este de a permite fiecărui copil să-şi urmeze drumul personal de creştere şi dezvoltare oferind suport pentru: Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia; Dezvoltarea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite noi; Descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi formarea unei imagini de sine pozitive; - Sprijinirea copilului de a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite necesare activităţilor viitoare din şcoală; Pregătirea copiilor pentru şcoală a fost şi este o problemă de mare actualitate mai ales în condiţiile intensificării şi acelerării întregului proces de învătământ, a schimbărilor din învăţământul preşcolar, a Programului de reformă a educaţiei timpurii iniţiat de MECI. Acest program vizează optimizarea şi eficientizarea calităţii educaţiei la vârstele timpurii, pentru a putea răspunde actualelor exigenţe sociale, cât şi celor de dezvoltare personală. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, de interacţiunile cu ceilalţi, de organizarea mediului şi activităţile sau situaţiile de invăţare special create. În orice domeniu de activitate este necesară cunoaşterea proprietăţilor materialului de prelucrat, pentru a utiliza uneltele cele mai potrivite şi tehnologia adecvată. Această cerinţă se impune cu atât mai mult în domeniul educaţiei , unde se modelează ,,materialul” uman care are o multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute, unele fiind chiar imprevizibile. Necesităţile curente ale activităţii instructiv – educative impun cerinţa de a cunoaşte cât mai bine personalitatea fiinţei umane pe care o prelucrăm, pentru a găsi mijloacele şi strategiile cele mai eficiente. Studierea şi cunoaşterea personalităţii celor care intră sub incidenţa educaţiei se impune şi pentru depistarea cât mai timpurie a copiilor dotaţi şi supradotaţi şi pentru dirijarea educării şi instruirii lor. Cunoaşterea potenţelor individuale ale elevului, a înclinaţiilor şi aspiraţiilor lui ajută la orientarea fiecăruia către tipul şi profilul de şcoală cel mai potrivit, la îndrumarea către profesia în care se va putea realiza optimal. Problema studierii şi cunoaşterii personalităţii copilului trebuie pusă astăzi în termeni noi, mult mai largi, mai bogaţi şi mai diverşi, pentru a depăşi încadrarea trăsăturilor personalităţii în tipare preconcepute. Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşurate în grădiniţă în afara activităţilor obligatorii sau activităţi desfăşurate în afara grădiniţei; ele sunt activităţi extracurriculare şi se desfăşoară sub îndrumarea educatoarelor. Activitatea extracurriculară în sine, prin structură, conţinut specific, este firesc complementară activitaţii de învăţare realizată în grădiniţă. După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educaţia de dincolo de procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale: educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile vieţii de zi cu zi - şi educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii cu caracter educativ.

să analizeze fapte şi împliniri de viaţă. claritatea explicaţiilor şi cerinţelor. copiii au aflat răspunsul la întrebări precum:. preşcolarii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism. activităţile extracurriculare trebuie să respecte reperele oricărei activităţi didactice : a)comunicarea în cadrul căreia se asigură climatul educaţional.I. Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare. şi normele elementare de protecţie civilă. Prin parteneriatul educaţional încheiat cu agenţii de poliţie din comună. au aflat mai multe informaţii despre educaţia P. B). Întreg colectivul didactic urmăreşte ca activităţile extracurriculare să fie cât mai eficiente. reale şi posibile. selectarea tehnicilor de lucru diversitatea şi atractivitatea activităţilor. norme elementare de protecţie civilă. Ne preocupăm pentru o viaţă sănătoasă! etc. Activităţile extracurriculare trebuie să pună în valoare responsabilitatea individuală şi în grup. diversificarea metodelor şi tehnicilor de evaluare. Caziuc Marcel dar şi cu patronul brutăriei „Donifa” Botoşani. adaptarea conţinutului la particularităţile cognitive. dr. Scobioală Vasile . individualizarea comunicării şi modalităţile comunicării .. În semn de recunoştinţă. cu doctorul veterinar. interes şi să participe activ la protejarea mediului ambiant natural. prin întâlnirile pe care le-am organizat. Pentru succesul şi complementaritatea activităţilor desfăşurate în afara orelor de curs educatoarele ar trebui să ţină cont de următoarele recomandări: oferiţi preşcolarilor dotaţi o îmbogăţire pe orizontală şi pe verticală a materiei. în spiritul normelor şi valorilor morale acceptate în societate..ACTIVITĂŢI IGIENICO-SANITARE: Prin parteneriatele educaţionale încheiate cu medicul de familie. d)evaluarea – proiectarea activităţilor de evaluare corespunzătoare. la astfel de activităţi. socializarea. Având un caracter atractiv. încurajaţi lucrul şi acasă. realizarea de sine prin conformism. bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor. mai motivaţi. utilizarea adecvată a tehnicilor auxiliare . gestionarea corectă a metodelor şi tehnicilor de lucru. care să se poată organiza la nivelul grădiniţei fără costuri prea mari financiare şi de timp.S. Toate aceste informaţii i-au făcut pe copii mai atenţi. să înţeleagă notele esenţiale ale unor trăsături de voinţă necesară în activitatea lor ca : perseverenţa. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. de Paşti. In acest sens. consistente. la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor.. selectarea metodelor participative pentru valorificarea potenţialului creativ. iniţiativa. c)strategii de management : I-proiectarea activităţii – stabilirea realistă a obiectivelor. descoperiţi şi cultivaţi talente . dl. dl. curajul şi să asigure concordanţă între vorbe şi fapte. În Grădiniţa cu program normal Hăneşti activităţile extracurriculare sunt direcţionate pe următoarele repere : A).hobby-urilor “. prezenţa elementelor de noutate şi inovaţie în produsele copiilor. copiii au înţeles mai uşor că normele de educaţie rutieră trebuie respectate deoarece acestea asigura de fapt protecţia asupra propriilor persoane.I. realizarea de sine prin independenţă. conduita proprie şi a celorlalţi potrivit unor imperative morale. copiii au dorit să-i colinde de Crăciun. să aprecieze. gestionarea eficientă a timpului.Cine ştie câştigă “. la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.Cum ne pregătim locul de muncă? . conduită. cu însufleţire şi dăruire. să le trimită felicitări confecţionate cu drag de 1 Martie. dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. considerarea preşcolarului ca partener educaţional. mai responsabili. transformarea elevilor din consumatori de informaţie în producători de informaţie . Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia. Dulceanu Nicolae care are un punct de lucru la Hăneşti. educă simţul responsabilităţii şi statornicesc o atitudine justă faţă de colectiv şi făţă de scopurile urmărite.educaţie P. Activitatea extraşcolară generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc. selectarea eficientă a metodelor de evaluare în vederea obţinerii unui feed-back rapid asupra atingerii obiectivelor.S. II –implementarea – parcurgerea etapelor de învăţare – proiectare. adaptarea la contexte. dr. să manifeste grijă.Ca fiind parte integrantă a procesului instructiv-educativ. i-am . obiectiv. actualizarea conţinutului de învăţare în funcţie de cunoştinţele elevilor. ACTIVITĂŢI DE PROTECŢIA PERSOANEI : în cadrul cărora se pune accent pe activităţi de educaţie rutieră . Am organizat concursuri gen . copiii sunt îndrumaţi şi ajutaţi să înţeleagă sensul şi semnificaţia normelor şi a valorilor morale. b)etica relaţiilor educatoare-preşcolar bazate pe valori. autocontrolul. stimulaţi apariţia . purtaţi discuţii asupra posibilităţii preşcolarilor de a-şi gestiona creativ timpul liber.. Prin întâlnirile cu seful comisiei comunale de prevenire a situaţiilor de urgenţă. consecvenţa. prin vizitele copiilor la aceste instituţii dar şi prin prezenţa acestor personalităţi în grădiniţă.Cum ne pregătim pentru scoală?.

se dezvoltă gândirea critică şi se stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale. numeroase acţiuni comune precum: prezentări de carte ”Carte frumoasă . Suceviţa. la numeroase concursuri internaţionale. Copiii înţeleg mesajul. conştient de drepturi şi de îndatoriri. Manifestările cultural religioase – printre care şi serbările preşcolare. Aşa ne-a învăţat sfântul părinte şi de aceea colindele copiilor au răsunat asemenea unui cor de îngeri în zilele de Sf. drumeţii. C)ACTIVITĂŢI CULTURAL. antrenează de fiecare dată un număr foarte mare de copii. Ziua Europei etc.am marcat de fiecare dată în cadrul grădiniţei zilele :15 ianuarie. 8 martie. etc. Rădăuţi). Dacă vom tine cont de particularităţile de vârstă ale copiilor. rezultatele vor fi de durată şi cu eficienţa mai mare. Ziua Mondială a Pământului. am desfăşurat şezători literar-artistice „Dor de Eminescu”. responsabil. chilii (Putna.E. dacă vom şti să transmitem cum se cuvine teoria legată de ceea ce vrem să pună copiii în scenă. picturi.O. răsplătite cu numeroase premii şi menţiuni. Sub influenţa rigorilor şi a regulilor morale cu care intră în contact.EDUCATIVE: în cadrul cărora diferenţiem următoarele paliere : -activităţi educative axate pe zile tematice cuprinse şi în Calendarul U. recreere. expoziţii de desene şi colaje. de formare a personalităţii religioase „după chipul lui Hristos“. sentimentelor. fapt ce reprezintă o adevărata schimbare în actul de cunoaştere. a gândirii. se oferă destindere. ziua eroilor. Eficienţa şi atractivitatea acestor serbări depind de ingeniozitatea fiecărui cadru didactic. o schimbare de structura a înţelegerii. Deprinderile bune. colaje. se produce o schimbare de fond a întregii activităţi psihice. de creaţie practico-aplicativă . pe dezvoltarea vieţii afective şi formarea unor impresii personale faţă de personaj. voie bună. „Creangă –mereu copil”. o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea comportamentală. carnavaluri. să intre în relaţii cu mediul social apropiat ( să se apropie de informaţii). . Frumoase au fost şi întâlnirile cu ocazia altor momente cu caracter religios: împărtăşirea. a cazului la logica regulii. solist. interesele. rămân uneori valabile pentru întreaga viată. Tot aici un rol important îl au şi şezătorile prin care se accentuează conservarea datinilor şi obiceiurilor naţionale şi locale. deniile.C. transmisă prin copii până în zilele noastre.Tinere talente” au avut ca scop participarea cu desene. felicitări. are loc trecerea progresiva a gândirii copilului de la contemplarea şi înţelegerea intuitivă a fenomenului. Colindele in cadrul serbărilor ne înfăţişează imensa bucurie a copiilor de a transmite mesajul Naşterii Domnului iar colindătorii îşi îndeplinesc misiunea de propovăduitori ai credinţei. să intre în relaţii cu alţii ( să cunoască realităţile sociale). Ziua Mondială a Protecţiei Naturii şi Mediului Înconjurător. se dezvoltă dragostea faţă de frumos. asta s-a avut în vedere atunci când s-a încheiat parteneriatul educaţional cu preotul Damian Gavril. . concursuri de genul „ Cel mai bun … recitator. serbări.N. urmărindu-se informarea şi formarea preşcolarilor în vederea atingerii idealului vieţii de creştin. naţionale şi interjudeţene. expoziţii de desene. povestitor”. punându-se accent într-o mai mare măsură pe latura exterioară şi expresivă a acestora. Ziua Mondială a Nutriţiei. Prin aceste manifestări. Prin aceste acţiuni s-a urmărit iniţierea copiilor în practicarea unui comportament activ.. Ziua Internaţională a Copilului. cu prilejul cărora am desfăşurat activităţi variate : vizionari de filme documentare cu conţinut adecvat. Colindele – versuri cântate -reprezintă o predică orală. 1 decembrie.cinste cui te-a scris”. prin programe artistice. liber şi deschis spre alte culturi.activităţi dedicate evenimentelor naţionale şi locale . Educaţia religioasă trebuie să înceapă încă din copilărie deoarece copilul poate fi mai influenţat religios– moral când este mic decât mai târziu. 24 ianuarie. o cateheză transmisă din om in om şi în special. de aptitudinile şi posibilităţile de interpretare a personajului. sunt emoţionaţi. actor. formate în copilărie. capabil de toleranţă şi respect faţă de sine şi de ceilalţi. astfel.expoziţii tematice. Moldoviţa.colindat şi le-am arătat mulţumirea domniilor lor invitându-i la diferite manifestări artistice şi plastice precum scenete pe teme sanitare. Ele conduc la promovarea unui înalt nivel de dezvoltare a personalităţii religios morale. îşi sădesc şi întăresc credinţa în Dumnezeu . se îmbină utilul cu plăcutul şi literatura. De asemenea copiii au fost profund impresionaţi la vizitarea şi altor lacaşe de cult : biserici şi mânăstiri. Aceste activităţi au ajutat copiii să devină capabili să se cunoască pe sine ( dezvoltarea percepţiilor. -activităţi desfăşurate în cercul de creaţie artistico –plastică şi practică . Am organizat împreună cu d-na bibliotecară Manole Valentina de la Biblioteca Comunală. Se modifică trebuinţele. a legii pe care o exprima cazul. le iubesc. Acţiunea de iniţiere în taina vieţii creştine. încredere. adaptarea la propriile nevoi). se dezvoltă relaţiile cu cei din jur. mersul la cimitir. iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor. Ziua Mondială pentru Climă. concursuri. Nicolae şi de Crăciun. realizându-se. de perioada istorică şi geografică a acţiunii pe care o interpretează. fenomenul si operarea in aceasta concepţie. de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Hăneşti . concursuri de desene. Ziua Mondială a Sănătăţii. De obicei ele se realizează complementar cu activităţile obligatorii.În cadrul acestora din urmă . preferinţele. etc.S.

2 Premii de Merit Concursul Interjudeţean „Iarna. 1 Premiul II. poate constitui de asemenea o sursa de informaţii. Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de către copii. II Borşa. 1 Premiul II. bucurii. Bacău: 1 Menţiune Concursul Naţional „În aşteptarea lui Moş Nicolae” Buzău: 1 Premiul I. mai plină de sens. În cadrul acţiunilor turistice. 2 Premii II. copii simţindu-se preţuiţi. Cluj: 1 Premiul I Concursul Naţional „Uite vine Moş Crăciun” Pilu. spectacolele cu caracter distractiv au darul să stârnească râsul copiilor prin diverse contraste de situaţii sau ironii. E) ALTE ACTIVITĂŢI DE CUNOAŞTERE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR : excursii de observare a mediului înconjurător cu schimbările din natură din anotimp în anotimp. în cadrul activităţilor de desen şi modelaj. Botoşani : 3 Premii I Concursul Naţional „Sărbătorea anotimpurilor” Clinceni . copiii pot cunoaşte realizările oamenilor. favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic. Educatoarele au un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor.Grupa mijlocie a obţinut numeroase diplome: Concursul internaţional „Sărbători şi tradiţii în Europa „ Podul Iloaiei. 1 Premiul III. Căiuţi. dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în organizarea unor acţiuni interesante. 1 Premiul III. 1 Premiul III Concursul Interjudeţean „Iarna pe uliţă „Cuza Vodă .Călăraşi. 1 Premiul I. în jocurile de creaţie. Arad: 5 Premiul I Concursul Naţional „Sărbătorile de iarnă prin ochii copiilor” Câmpulung. cât şi de factorii educaţionali în măsura în care : • valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor. -Vizionarea unor filme. 3 Premii II. folclorice şi istorice ale ţarii. În urma plimbărilor. locurile unde s-au născut.Miracol în culoare” Slatina. importanţi. de îngrijire a parcului de joacă . 3 Premii III. făcându-le viaţa mai frumoasă. • organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la optimizarea procesului de învăţământ . 6 Premii II. spectacole de teatru de păpuşi precum şi a emisiunilor tv specifice vârstei lor. Bacău: 6 Premii I. 1 Premiul III. sunt folosite în activităţile practice. Filmul comic. protejaţi. programelor distactive care au o influenţă pozitivă mai evident conturată. copiii îşi pot forma afecţiunea faţă de natură.obiceiuri şi tradiţii” Giurgiu: 1 Premiul I.obiceiuri şi tradiţii”. Maramureş: 2 Premii I. Iaşi: 1 Premiul I Expoziţia Internaţională „Crăciunul în Europa”: 2 Premii I. la educarea dragostei. faţă de om şi realizările sale. creeză buna dispoziţie. recomandarea emisiunilor de televiziune pentru copii şi selecţionarea emisiunilor. De asemenea am organizat concursuri de dansuri populare şi de dans ritmic. respectului pentru frumosul din natura. Arad: 2 Premii I. liniei stilizate pe care o au imaginile. dezvoltandu-le dragostea faţă de estetic şi reprezintă un nesecat izvor de satisfactii. din dorinţa de a oferi sărbătoriţilor momente de ţinută estetică. Prin excursii. au trăit şi au creat opere de arta. astfel făcând cunoştinţă cu lumea artei. drumeţii. imaginea realităţii. iar materialele pe care le colectează. case memoriale constituie un mijloc de a intuit şi preţui valorile culturale. . Aceştia sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legătură cu mediul. D)ACTIVITĂŢI SPORTIV –TURISTICE : cu accent pe întreceri sportive de 1 Iunie. 2 Menţiuni Concursul Naţional „Miracolul sărbătorilor de iarnă” Baia de Fier. Excursiile contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării. 1 Premiul II. Timiş: 1 Menţiune Concursul Naţional „O ce veste minunata” Sântana. copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate. vizitele la muzee. 2 Premii III. 1 Premiul III De asemenea mai sunt încă 10 concursuri de la care aşteptăm rezultate. 2 Premii III Concursul Naţional „Lumină şi Culoare ” Căiuţi. satisfacţie. 1 Menţiune. monumente şi locuri istorice. Concursul internaţional „Smarty” Piteşti. fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. 11 Menţiuni Concursul Naţional „Toamna cea bogată” ed.Ilfov: 2 Premii I. excursii la Grădina zoologică. 3 Menţiuni Concursul Naţional „Tolba lui Moş Nicolae” Pralea. -Sărbătorirea unor zile de naştere în cadru festiv au avut impact mare asupra copiilor. I Borşa. 3 Menţiuni Concursul Naţional „Sărbătoarea Crăciunului . arta. mai ales. cultura. Desenele animate sunt cele mai gustate de către copii datorită. Aceste activităţi s-au desfăşurat cu părinţii alături. spectacole de teatru . Argeş: 1 Premiul I Concursul Naţional „Mirajul Crăciunului” Baia Mare. Olt: 1 Premiul I. distracţie. Gorj: 2 Premii I Concursul Naţional „Crăciunul. a excursiilor în natură. Copiii participă cu însufleţire şi dăruire. Peciu Nou. Argeş: 1 Premiul I Concursul Naţional „Sărbătorile de iarna” Vlădeni. Cluj: 5 Menţiuni Concursul Naţional „Toamna cea bogată” ed. expoziţii.

. SERBAN. Omfal. Editura Presa Universitară Clujeană. DRAGHICI.Ministerul Educaţei şi Cercetării. CALIN.Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire. R. Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar.SOARE. îi învaţă să trăiască în grup. 3-4/2006. N. • au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup. Cluj-Napoca. Editura S. VIORICA.V. D. participarea este liber consimţită. Craiova 2009 . IUCU. • sunt caracterizare de optimism şi umor. constituind un suport puternic pentru o activitate susţinută.PAUN. Educaţia preşcolară în România. V. să aparţină unui grup. CHIŞ. copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă..C. M. Editura Diana 2008 • • • . cu caracter recreativ . Bucureşti. 2007 -Noul Curriculum pentru învăţământ preşcolar 3-6/7 ani .IONESCU. G. • contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor. PLETEA. Editura « Gheorghe Cârţu Alexandru ». M. • urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ. G.formele de organizare sunt din cele mai ingenioase. 2001 .E.. CONSTANTIN Aplicarea noului curriculum pentru educaţie timpurie – o provocare?. DUTU. In acelaşi timp rolul acestor activităţi extracurriculare au un caracter colectiv care conduc la « sudarea legăturii » dintre cei mici. Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii. V. necodiţionată.. BIBLIOGRAFIE .PREDA. • creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor. Institutul de Ştiinte ale Educaţiei Revista Învăţământului preşcolar. M.POPA.LESPEZEANU M. Editura Polirom 2002 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful