You are on page 1of 173

C. G.

Jung
Analiza viselor
C. G. Jung
ANALIZA VISELOR
Edi i e cri t i c!
Selecie de texte, introducere $i note
de JEAN CHIRIAC
Ediia a II-a rev!zut! $i ad!ugit!
'AROPA, 1998-2003, pentru introducere $i note
ISBN 973-98126-1-9
2
SUMAR:
INTRODUCERE
Jung $i (visul diagnostic) p. 4
L!muriri preliminate p. 15
ANALIZA VISELOR
I. Importana viselor p. 20
II. Trecutul $i viitorul +n incon$tient p. 40
III. Funcia viselor p. 57
IV. Analiza viselor p. 84
V. Arhetipul +n simbolismul viselor p. 94
ANEXA
Psihologia visului, de Roland Cahen p. 122
3
INTRODUCERE
Jung i #visul diagnostic$
Jung a afirmat adeseori c! visele preludiu, visate la
+nceputul curei psihanalitice, descriu evoluia psihic!
ulterioar! a pacientului. Studiul acestor vise ne ofer! o
serie de informaii ca ni$te balize de orientare +n privina
sensului pe care +l va c!p!ta viaa pacientului +n viitor.
Adeseori un (vis mare) de acest gen ne urm!re$te din
copil!rie $i numai la maturitate reu$im s!-l interpret!m
Evoluia noastr! psihic! este un proces care debuteaz!
f!r! $tirea noastr! +n incon$tient $i se finalizeaz! atunci
c+nd s+ntem prezeni, (de fa!) (con$tieni), martori ai
procesului l!untric. Exist! +ntotdeauna o schem!, un ar-
hetip al evoluiei noastre spre o plenitudine cu neputin!
de imaginat +n chip con$tient. .i dac! *ceva) este deja
hot!r+t +n privina noastr! nu trebuie s! ne mire c! *dru-
mul) nostru interior poate fi zugr!vit, simbolic, +n visele
noastre. M! refer, desigur, la (visele mari), la acele (vise
diagnostic) de care pomenea Jung, la visele viziune.
4
Un #vis diagnostic$ neelucidat
Primul vis pe care mi l-am notat +n jurnalul meu din
momentul +n care am +nceput s!-l studiez pe Jung
1
, suna
cam a$a:
Asist la o ceremonie religioas. Clugrii #mbrca&i
#n rase intoneaz c#ntece grave religioase, iar eu #ncerc
s-mi unesc glasul cu al lor. Momentul este de o ad#nc
solemnitate. Brusc 'tiu c unul dintre cei prezen&i, nu #mi
este clar cine, inten&ioneaz s-l ucid pe Marele Maes-
tru, persoana sacr care conduce #ntregul ceremonial.
*ntr-un fel sau altul individul este #ns prins 'i pedepsit
#ntr-o manier bizar. El este introdus #ntr-un soi de ve-
hicul circular sau sferic, fixat #n centrul unei f#nt#ni arte-
ziene. Dup mimica 'i gesturile sale contorsionate #n&e-
leg c pentru criminal locul deten&iei este o teribil tor-
tur. Cur#nd ,vehiculul- #ncepe s se #nal&e la cer.
S#nt extrem de contrariat: locul supliciului #mi evoc
mai degrab sacralitate 'i nu pricep cum i se poate re-
zerva o asemenea cinste unui pctos vinovat de crim.
Iat! +n detaliu visul meu pe care l-am visat, repet, la
+nceputul experienei mele cu psihologia jungian!. Este
un (vis mare), un (vis diagnostic), de tipul celor care
descriu evoluia noastr! ulterioar!, drumul nostru spre
individuaie.

1
Am +nceput s!-l studiez pe Jung prin 1982. Paralel cu con-
spectarea operei sale +mi +ntocmisem un jurnal de vise +n care
+ncercam s!-mi notez cu scrupulozitate tot ce visez $i s!-mi analizez
visele +n maniera specific! lui Jung.
5
Care este +ns! semnificaia visului? Ce +ncearc! s!-mi
comunice el? .i, mai ales, cum s! fac s! descifrez "me-
sajul) s!u obscur?
Aceste +ntreb!ri nu $i-au primit r!spunsul pe loc. Au
trecut mai bine de patru ai p+n! c+nd o persoan! erudit!,
cunoscut! +ntr-o conjunctur! de spiritualitate indian!,
mi-a spus cam a$a: (Cel care vrea s!-l ucid! pe Marele
Maestru este +nsu$i Maestrul, alterego-ul s!u, umbra sa.
Partea teriomorf!, abject! a Maestrului, rul este pus
+n Centru
2
pentru a fi purificat. De aici $i chinurile
groaznice ale celui ce Diavol fiind nu poate +ndura purifi-
carea, metamorfoza. Crima este astfel explicat!: Umbra
nu accept! de bun! voie s! fie convertit!!)
M!rturisesc c! la vremea acestei explicaii am fost ab-
solut +nc+ntat. Ulterior aveam s! aflu c! satisfacia mea nu
avea nici o consecin!
3
. Pentru c! nu aflasem, +n fond,
care este sensul confuziei mele finale din vis: nu price-
peam de ce i s-a rezervat locul sacru, Centrul, odiosului
criminal care intenionase s!-l ucid! pe Maestru. Aceast!
contrarietate era, la urma urmei, cheia visului.
Logic vorbind, unui criminal nu i se poate rezerva lo-

2
Aluzie la mandala, studiat! de Jung, care apare pregnant +n vis:
vehiculul sferic, f+nt+na arteziana) - imagini ale Centrului, ale Sinelui
sau Totalit!ii psihice.
3
Este interesant de semnalat faptul c! ori de c+te ori primim ex-
plicaii de ordinul celor pe care le-am primit eu, s! le zicem explicaii
teologale, simim brusc un sentiment de u$urare: (Ei, da! - ne spunem
- lucrurile au o logic!). 0n realitate, aceste (explicaii) nu au nici o
logic!. Ele s+nt variaiuni teoretice pe teme arhicunoscute ale ideolo-
giei cre$tine, ca de pild! (r!ul), (p!catul), (purificarea) etc. Nevoia
de conformism social, teama de nou, de necunoscut, se exprim!, f!r!
+ndoial!, $i +n domeniul experienelor noastre vizionare.
6
cul de onoare - s! ne g+ndim, de pild!, la Iuda $i la desti-
nul s!u tragic! Nu exist! nici o apropiere simbolic! prin
care am putea identifica sinuciderea culpabil! a
(v+nz!torului) lui Isus cu soarta insului anonim din visul
meu. Care s! fie, deci, +nelesul acestor anomalii care
frizeaz! cel mai elementar bun sim?
Freud i teoria sexual%
0n aceea$i perioad! +n care am obinut interpretarea de
mai sus am +nceput s! m! ocup mai puin de lucr!rile lui
Jung pentru a m! dedica, treptat, cu trup $i suflet, psiha-
nalizei freudiene, +n special lui Freud. Aceast! curioas!
schimbare de direcie o datorez tot unui vis. Un alt vis
(mare):
Cinam la un restaurant pe care #l frecventam #ntr-
adevr #n via&a de zi cu zi. La un moment dat am obser-
vat la o mas alturat un domn distins, #mbrcat #ntr-un
halat alb, imaculat. .tiam c este un doctor apreciat 'i
sim&eam pentru el o venera&ie aproape mistic. M-am
apropiat de masa lui - m-a invitat s iau loc - 'i am #nce-
put s-i povestesc despre activitatea mea psihanalitic,
despre lcomia cu care devoram tratatele lui Jung - i-am
citat 'i c#teva titluri - toate acestea pe un ton #nflcrat,
partizan.
Doctorul nu a prut deloc surprins. Ba dimpotriv,
am avut impresia c nu-l agrea deloc pe Jung. M-a privit
lung, 'i mi-a zis #ntr-un t#rziu, cu o nedisimulat und de
admira&ie: ,.i totu'i, Freud!- *n sensul c Freud este
tartorul psihanalizei, maestrul cu ,m- mare pe care ar
trebui s-l studiez. ,Freud 'i teoria sexualit&ii-, a &inut
7
el s precizeze.
Cur+nd am realizat c! pe neb!gare de seam! m! dedi-
casem aproape +n totalitate studiului lui Freud. Freud
despre care nu $tiusem nimic odinioar!, pe care +l dis-
preuisem +n ascuns, pentru c! $tiam c! Jung nu l-a iubit
$i pentru c! nu vedeam ce poate fi spiritual +n studiul
sexualit!ii. Am +nceput s! studiez opera lui Freud cu
aceea$i patim! cu care m! hr!nisem, ani de-a r+ndul, cu
cea a lui Jung.
A$a am aflat despre complexul lui Oedip, complexul
nodal al nevrozei umane, dup! p!rerea lui Freud.
Ipoteza oedipian%
Se +nelege c! am cedat ispitei de a interpreta primul
meu (vis mare) ajut+ndu-m! de teoria freudian!.
Este evident chiar $i pentru amatorii +n ale psihanalizei
c! tema visului meu este oedipian!. (Maestrul) este un
substituit al tat!lui. (Criminalul) este o ipostaz! a fiului.
Mandala - acea ciudat! structur! circular! pe care
am numit-o vehicul - $i f+nt+na artezian! reprezint! ipos-
taze ale mamei
4
, datorit! simbolismului lor feminin.
(Nimic nou sub soare), ar exclama un adept freudian,
dac! i-ar c!dea sub ochi textul visului meu. Faptul c! eu
asist la scena oedipian! nu l-ar +ncurca mai mult: (Dum-
neata, mi-ar zice el, te iluzionezi crez+nd c! nu e$ti atins
de acest morb! Iat! rezistenele psihice care se ridic! +m-
potriva con$tientiz!rii complexului oedipian. Toi s+ntem

4
Visul pare o dramatizare a oedipului realizat! cu ajutorul unor
impresii reziduale recente, a$a cum a dovedit-o Freud.
8
oedipieni, dar nu toi admitem deschis acest lucru.) .i ar
continua s! turuie pe tema cenzurii morale, a supraeului,
a reful!rii $i refulatului, a +ntoarcerii refulatului +ntr-o
manier! deghizat!, greu de recunoscut, cum e de pild!
+nscenarea din visul meu.
Medit+nd la toate aceste posibile argumente admit c!
am fost la un pas s! m! las convins c! visul meu nu este
dec+t un vis oedipian. Ceva, +ns!, m! st+rnea s! caut +n
continuare, s! nu m! las cucerit de corul adepilor lui
Freud, a$a cum nu am sucombat nici seduciilor spirituale
ale operelor lui Jung.
Un vis capital
Dup! desp!rirea dramatic! de Freud
5
, Jung a avut un
vis capital. A$ vrea s!-l redau +n versiunea autorului, +n-
soit de intuiiile sale remarcabile:
.ase zile mai t#rziu (la 18 decembrie 1913), am avut
urmtorul vis: m aflam #mpreun cu un adolescent cu
pielea #ntunecat, un slbatic, pe un munte singuratic
'i st#ncos. Era #nainte de a se crpa de ziu; la rs-
rit, cerul era deja limpede iar stelele #ncepeau s se
sting. Dincolo de mun&i rsuna corul lui Siegfried 'i
am 'tiut #n chiar acel moment c trebuie s-l omor#m.

5
Jung a fost cu siguran! cel mai important discipol al lui Freud.
Acesta din urm! avea planuri mari cu mai t+n!rul s!u confrate - mai
precis, intenia de a-l numi succesorul s!u la (tronul) +mp!r!iei
psihanalitice. Desp!rirea lor are o poveste con$tient! $i una incon$ti-
ent!. Profesional vorbind, cei doi titani ai psihanalizei nu +mp!rt!-
$eau acelea$i convingeri privind natura libidoului $i rolul vieii sexu-
ale +n mitologia nevrozelor.
9
Eram #narma&i cu pu'ti 'i ne-am postat #ntr-o ambus-
cad pe un drumeag #ngust.
Brusc a aprut Siegfried #n deprtare, la #nl&imea
crestelor muntoase, odat cu primele raze ale rsri-
tului. El cobora cu o vitez ame&itoare pe coasta
st#ncoas a muntelui #ntr-un car fcut din oseminte.
C#nd a aprut la o cotitur, am tras #n el 'i l-am vzut
prbu'indu-se atins de moarte.
Plin de dezgust 'i de remu'cri c am distrus ceva at#t
de mare 'i de frumos, am luat-o la fug cuprins de team
c crima ar putea fi descoperit. *n acel moment #ncepu
s plou cu spume 'i 'tiam c ploaia va 'terge urmele
atentatului. Scpasem de pericolul de a fi descoperit,
via&a #'i relua cursul, dar mai rm#nea #n mine un senti-
ment intolerabil de vinov&ie.
Trezindu-m dup acest vis, m-am g#ndit la el dar #mi
era cu neputin& s-l #n&eleg. Am #ncercat atunci s
adorm din nou, dar o voce luntric mi-a zis: ,Trebuie
s #n&elegi visul, 'i asta c#t mai degrab!- Un impuls
interior nu-mi ddea pace p#n la un teribil paroxism #n
care vocea #mi zise: ,Dac nu #n&elegi acest vis, trebuie
s-&i tragi un glon& #n cap!- Ori #n noptiera mea exista
un revolver #ncrcat, a'a #nc#t am fost cuprins de
spaim. Am #nceput s reflectez din nou la vis 'i brusc
i-am descoperit sensul: ,Dar visul acesta trateaz o
problem care tocmai agit lumea-. Siegfried, am
g#ndit eu, reprezint ceea ce vor s realizeze germanii,
adic s-'i impun eroic propria lor voin&. ,Acolo
unde exist o voin&, exist o cale!-. Era exact ce #n-
cercasem eu s fac. Dar nu mai era posibil. Visul
arta c atitudinea #ncarnat de Siegfried, eroul,
nu-mi mai corespundea. De aceea ar trebui ca el s pia-
10
r.
Dup #mplinirea #n vis a acestei fapte, am sim&it o
compasiune debordant, ca 'i cum a' fi fost #mpu'cat eu
#nsumi. Aceasta exprima identificarea mea secret cu
eroul, cu suferin&a pe care o resimte omul atunci c#nd
este constr#ns s-'i sacrifice idealul 'i atitudinea con'ti-
ent. .i totu'i trebuia s pun capt acestei asemnri cu
idealul eroului; pentru c exist valori mai #nalte dec#t
voin&a eului, valori crora trebuie s ne supunem
6
.
Siegfried al lui Jung este o +ncarnare a mitului eroului,
dar nu al eroului care se las! +nghiit, devorat de Monstru,
ci al celui care ucide Monstrul; un mit care domin! $i
cultura noastr! cre$tin!. (Christos care biruie forele r!u-
lui, pe Satan etc.).
(Monstrul) este un simbol al incon$tientului nostru
animal, care +$i are ob+r$iile +n instinctele crude ale sauri-
enilor, +n ceea ce are mai primitiv viaa. Aceast! (mon-
struozitate) a +nsp!im+ntat +n a$a m!sur! lumea +nc+t orice
civilizaie care se considera ca atare a trebuit s!-$i inven-
teze eroii s!i, eroi care +nfrunt! $i supun componenta
animale a personalit!ii umane.
Jung a +ncercat s! formuleze aceast! inimaginabil!
r!sturnare de valori: nu trebuie s! +nfrunt!m $i s! ucidem
monstrul din noi; nu trebuie s! r+vnim s! subordon!m, cu
toate consecinele care decurg, animalitatea con$tiinei
noastre morale $i etice (nu vom supune incon$tientul con-
$tientului). Dimpotriv!, trebuie s! renun!m la acest
ideal eroic +ncarnat de siegfriezi $i de christo$i $i s!

6
C.G. Jung, (Ma vie - Souvenirs, r2ves et pens4es),
Gallimard, p.209-10.
11
+ncerc!m s! integrm animalul, r!ul moral $i cel
metafizic, +n a$a fel +nc+t binele s! nu mai fie bine $i
nici r!ul-r!u; adic!, s! obinem o fuziune de elemente
antinomice la modul evocat de filozofia taoist! a cuplului
yin-yang. .i +n acest sens, Siegfried, personificarea trufiei
raiunii dominante, care vrea s! impun! lumii animalice
ordinea $i disciplina sa puritan!, trebuie s! piar!
7
.
L%muri, elucid%ri
Primul meu (vis mare) era ilustrarea acelea$i cute-
zane imperioase +n contextul lumii noastre moderne,
inspirate lui Jung de visul s!u cu sacrificarea lui
Siegfried. Poate c! visul meu era chiar mai clar. El putea
fi tradus astfel: dac! vrei s! realizezi individua&ia (pleni-
tudinea, Totalitatea psihic!), dac! vrei s! realizezi Sinele
(lit. s! fii #n Sine
8
, a$a cum e$ti #n Dumnezeu, #n Tao, #n
Nirvana etc.), atunci trebuie s!-l (ucizi) pe Maestru. Ma-
estrul este una din ipostazele eroului care #l #nfrunt pe
Monstru, una din fa&adele lui Siegfried. 0n contextul vi-
sului meu el personific! supraeul nostru cultural cre$tin
orientat spre asceza $i cultivarea atent! a virtuilor etico-

7
M! tem c! (sacrificarea) lui Siegfried va sugera cititorului o re-
van$! primejdioas! a animalit!ii f!r! limite. Observaiile mele nu
pot fi interpretate +n aceast! viziune. 0n realitate, nu avem de-a face
cu o bestialitate revan$ard!, ci cu o degajare a tensiunilor psihice
care se nasc din confruntarea con$tient-incon$tient. O deta$are senin!
care ia locul crisp!rii psiho-somatice at+t de familiar! omului mo-
dern.
8
Toate aceste idei s+nt sugerate de simbolismul mandalei din visul
meu (vezi $i nota 2).
12
morale
9
.
De la Jung la Freud i viceversa
De la Jung la Freud $i de la Freud la Jung, timp de 17 ani
am pendulat mereu +ntre ace$ti doi poli eseniali ai cercet!rii
ad+ncurilor psihicului nostru. Niciodat! nu am putut s! m!
desprind total de Jung $i s! m! declar un partizan al lui
Freud $i viceversa. Pentru c! Jung a vorbit pentru prima
oar!, +n termenii psihologiei experimentale, despre Sine,
despre individua&ie, despre unirea contrariilor $i integrarea
(plenitudinea) psihic!. El a creat astfel puntea de leg!tur!
dintre psihologie $i doctrina m+ntuirii, dovedind prin m!rtu-
rii clinice cum se deseneaz!, +n psihicul abisal, procesul rea-
liz!rii de sine.
Freud ne-a ar!tat ce anume trebuie s! integr!m.
Pulsiunile sexuale $i agresive, elementele vitale ale vieii,
care au fost intens refulate ($i sublimate) +n civilizaia noas-
tr!. El a descris pentru prima oar! structura aparatului psihic,
a adus probe irefutabile +n sprijinul tezei existenei incon$ti-
entului psihic $i ne-a invitat s! explor!m acest univers neli-
ni$titor.
La drept vorbind, o psihanaliz! complet! nu se poate li-
mita la con$tientizarea incon$tientului freudian $i nici nu se
poate cantona numai +n orizonturile teoretice, ce-i drept fas-

9
0n realitate, supraeul nostru nu este structurat +n +ntregime
dup! eul s!u biblic. O mulime de elemente (p!g+ne) s+nt deja
prezente +n structura sa. Global +ns!, etica de orientare cre$tin! -
iat! o expresie mult mai fericit! - opune vieii instinctive rezis-
tene de cele mai multe ori absurde. Supraestimarea $i valorizarea
mistic! a s!r!ciei +n cre$tinismul ortodox este un exemplu de
exagerare morbid! a superiorit!ii culturii +n detrimentul naturii.
13
cinante, ale opticii jungiene. Contrariile - aparente - se ating,
se contopesc $i concur! la realizarea Totalit!ii chiar $i +n
t!r+mul metodologiei autocunoa$terii.
N.B. Regret c! nu pot extinde aici studiul materia-
lelor mele, care intesc spre procesul de individuaie,
+n maniera familiar! lui Jung: amplificarea $i analiza
comparat! apel+nd la izvoarele mitologice $i religioase,
la alchimie etc. Un element a$ mai l!muri totu$i:
ipostaza de vehicul a Sinelui din primul meu vis evo-
c! o concepie mistic! ce s-ar putea rezuma astfel:
realizarea Sinelui (adic! unificarea contrariilor con$ti-
ent-incon$tient, integrarea (r!ului), reevaluarea $i asi-
milarea vieii instinctive etc.) este calea (vehiculul, +n
sens de disciplin! care (conduce) undeva) (+n!l!rii la
ceruri), ceea ce este identic cu (Viaa ve$nic!).
Cititorul a +neles, probabil, urm!rind analiza sumar! a
primului meu vis, de ce i s-a rezervat locul sacru, Cen-
trul, odiosului criminal - adic! (r!ului), +n sensul amintit
mai sus. El, (r!ul), instinctul la Jung, este acea func&ie
inferioar care aduce cu sine Totalitatea.
14
L6MURIRI PRELIMINARE
Cu puine luni +nainte de a muri, Jung a avut urm!torul
vis: era a$ezat la biroul s!u $i vorbea unei mulimi de
oameni despre opera sa. Se pare c! publicul +l +nelegea +n
ciuda faptului c! opera sa se adreseaz! mai ales specia-
li$tilor.
Acest vis a fost punctul de plecare al c!rii, ultima sa
carte: (Eseu de investigare a incon$tientului), +n care el
face efortul de a explica pe +nelesul tuturor concepiile
sale psihologice.
Am extras din aceast! ultim! lucrare c+teva texte care
se ocup! +n mod special de analiza viselor $i am botezat
aceste fragmente (Analiza viselor), titlul c!rii de fa!.
Nu m-am limitat la simpla traducere a acestor materi-
ale. 0n paralel, am oferit $i o serie de note explicative, de
sinteze $i aprecieri critice de pe poziiile freudiene.
Adeseori, critica de pe poziia freudian! este destul
de dur!, de nemiloas!, cre+nd senzaia c! personal m!
situez de partea lui Freud +n problema controversat! a
15
analizei viselor. Nimic mai fals. Abordarea freudian!
nu vine dec+t s! fixeze cadrul g+ndirii psihanalitice
care, dup! cum se $tie, nu a debutat cu Jung, ci cu
Freud. Acest cadru, care nu neglijeaz! teoria nevroze-
lor
1
, topica freudian!, problema reful!rii, a refulatului,
transferul etc., ofer! cititorului o viziune mai ampl! asu-
pra fenomenelor descrise $i interpretate de psihologia
abisal!.
Nu trebuie s! ignor!m urm!torul fapt: de cele mai
multe ori +n expunerile sale Jung s-a forat s! elimine
vocabularul $i problematica freudian! a psihanalizei, +n-
locuind, unde s-a putut, noiunile freudiene cu propriile
sale expresii. (Umbra), de pild! - care desemneaz! la
Jung tendinele pe care acesta le neglijeaz!, le ignor! sau
le refuleaz! - acoper! de fapt noiunea de (refulat), la
Freud. Jung a +ncercat s! ocoleasc! tot ce a stabilit Freud
+n teoria $i practica psihanalitic!, atunci c+nd nu a susinut
c! propriile sale descoperiri merg mai departe de viziunea
lui Freud (de altfel, Jung $i-a botezat propria sa psihana-
liz! psihologie analitic, pentru a o deosebi de psihanali-
za freudian!).
Adeseori +n comentariile mele am adus exemplific!ri
de vise interpretate parial
2
, dar care au meritul de a ori-
enta privirea cititorului $i spre o alt! manier! de abordare

1
Foarte des +n comentariile mele am pomenit cuv+ntul (paci-
ent) tocmai pentru a sugera cititorului c! psihanaliza autentic! nu
se poate lipsi de funcia sa terapeutic!, +n sensul freudian al ter-
menului.
2
0n realitate, nici un vis nu poate fi interpretat p+n! la cap!t. 0ntot-
deauna r!m+ne ceva necunoscut care ne face s! +ntrez!rim indetermi-
nabilul.
16
a visului, care nu evit! chestiunile delicate ale vieii se-
xuale
3
. Jung a izolat sexualitatea $i dificult!ile ei
mulumindu-se s! vorbeasc!, la modul cel mai general,
despre instincte. Dup! p!rerea mea, aceast! atitudine
produce un mare prejudiciu deoarece atenueaz! impactul
ideilor legate de viaa sexual! ($i mai ales de refularea
sexualit!ii) asupra mentalit!ii obi$nuite
4
. Dac! este
adev!rat c! nu trebuie insistat pe problemele sexuale
+n mod exagerat, nu trebuie neglijat nici faptul c! minima-
lizarea acestor probleme nu aduce nici ea nimic bun.
Trebuie s! m!rturisim c! dac! +nelegem concepia glo-
bal! a lui Jung despre Totalitatea psihic, despre omul uni-
ficat, despre realizarea Sinelui, este tocmai pentru c! am
asimilat +n prealabil problemele ridicate de psihanaliza lui
Freud, +n special cele aflate +n direct! atingere cu viaa noas-
tr! sexual!.
0n domeniul teoriei arhetipurilor incon$tientului colectiv
g!sim deopotriv! exager!ri inadmisibile.
0n ultimul capitol tradus $i comentat de mine +nt+lnim mai
multe afirmaii hazardate +n leg!tur! cu o serie de vise a$a-

3
Regret, desigur, c! dorind s! p!trund mai ad+nc +n miezul viselor
interpretate a trebuit s! renun uneori la pudoare $i s! spun lucrurilor
pe nume. Sper ca cititorii s! +neleag! aceast! abatere intenionat! de
la normele limbajului decent.
4
Atenuarea acestui impact explic! de ce o terapie analitic! de ori-
entare exclusiv jungian! nu produce modific!ri notabile +n viaa celui
analizat. Dac! +i vorbim cuiva despre instinct, despre nevoia de a
integra instinctul +n viaa con$tient!, dar nu punem degetul pe
ran! ca s! ar!t!m +n detaliu ce anume trebuie integrat,
r!m+nem la nivelul conferinelor teoretice de psihanaliz!.
Adic! +nelegem multe dar nu putem modifica nimic.
17
zis arhetipale aparin+nd unei fetie de c+iva ani$ori. Obser-
vaiile lui Jung s+nt deplasate pentru c! ignor!, voit sau nu,
ceea ce +i sare +n ochi unui analist imparial: aceste vise tra-
teaz!, cu ajutorul unor materiale simbolice (cu imaginile pe
care le g!sim din abunden! +n fabulele $i basmele copil!ri-
ei), interese pulsionale care nu au nimic +n comun cu filozo-
fia, cu mistica sau cu viaa spiritual!.
Jung ignor! acest aspect $i se desf!$oar! pe pagini +n-
tregi +ncerc+nd s! ne conving! c! visele fetiei au un ca-
racter iniiatic $i c! nu s+nt cu nimic mai prejos dec+t sce-
nariile mitico-iniiatice ale religiilor antice, dec+t miturile
cre$tine sau koan-urile Zen etc. El vrea s! dovedeasc!
astfel c! viaa noastr! spiritual! este o r!bufnire interioar!
a incon$tientului arhetipal, un act natural de care de care
lu!m cuno$tin! prin visele $i viziunile noastre.
Desigur c! aceast! idee na$te o serie +ntreag! de
complicaii, mai ales pentru c! nu vedem clar ce ar
trebui s! +nelegem prin spiritualitate.
Dac! identific!m (viaa spiritual!) cu activitatea unui
instinct specific, o pulsiune transcendental!, ceva ce ur-
m!re$te unificarea personalit!ii scindate a individului,
atunci ne afl!m pe terenul psihanalizei, care poate admite
existena unei func&ii psihice totalizante
5
$i unei fenome-
nologii aferente.
Dac! (viaa spiritual!) define$te fenomene de alt or-
din, adic! ceea ce Biserica oficial! ne cere s! credem,
atunci viziunile jungiene nu mai au nici o relevan!! Este
absolut necesar s! l!murim lucrurile +n aceast! privin!.
Eu cred c! Jung a oscilat mereu +ntre o viziune psihic!
a spiritualit!ii $i una teologic!. De aici $i sentimentul

5
Vezi notele 8 $i 9, cap. V.
18
pregnant al oricui cite$te opera lui Jung c!, la urma ur-
mei, g+ndirea autorului r!m+ne oarecum nel!murit!.
NOT6:
Notele mele nu au ata$at! nici o extensie. Exist! +ns!
c+teva note care provin de la autor (C. G. Jung) pe care
le-am subliniat cu extensia (N.A.).
19
ANALIZA VISELOR
I. Importan(a viselor
Omul utilizeaz! cuv+ntul vorbit sau scris pentru a
transmite altuia ce are pe limb!. Limbajul s!u este plin de
simboluri, dar el folose$te $i semne sau imagini care nu
s+nt descriptive, precum abrevierile, succesiunile de inii-
ale ca de pild! O.N.U., U.N.I.C.E.F., U.N.E.S.C.O. Mai
exist! $i m!rcile cunoscute ca $i numele de medicamente.
Am mai putea ad!uga decoraiile $i insignele. De$i toate
acestea nu au semnificaie prin ele +nsele, au c!p!tat to-
tu$i una (+n ochii no$tri), prin folosirea lor generalizata
sau pentru c! le-am atribuit noi una +n mod deliberat.
Totu$i acestea nu s+nt simboluri, ci semne care conduc
numai la obiectele c!rora le s+nt asociate.
Ceea ce numim simbol este un termen, un nume sau o
imagine care, chiar $i atunci c+nd ne s+nt familiare +n viaa
cotidian!, posed! totu$i implicaii care se adaug! la sem-
nificaia lor convenional! $i evident!. Simbolul implic!
ceva vag, necunoscut sau ascuns pentru noi.
Multe monumente cretane, de pild!, conin desenul
20
unei tesle duble. Obiectul ne este cunoscut, dar noi igno-
r!m implicaiile sale simbolice. S! lu!m un alt exemplu,
cazul acelui indian care, dup! o c!l!torie +n Anglia, se
re+ntoarce acas! $i poveste$te amicilor s!i c! englezii
ador! animalele pentru c! a v!zut vulturi, lei $i boi +n
vechile biserici. Nici el nu $i-a dat seama, ca $i muli
cre$tini, c! aceste animale s+nt simbolurile evangheli$ti-
lor, simboluri derivate dintr-o viziune a lui Ezechiel, care
are ea +ns!$i o analogie cu zeul egiptean al soarelui,
Horus cu cei patru fii ai s!i. Pe de alt! parte, exist! o su-
m! de obiecte cunoscute pretutindeni, ca de pild! roata $i
crucea, obiecte care au totu$i o funcie simbolic! +n anu-
mite condiii. Pe bun! dreptate natura exact! a ceea ce
simbolizeaz! ele r!m+ne totu$i obiectul speculaiilor $i
controverselor.
A$adar, un cuv+nt sau o imagine s+nt simbolice atunci
c+nd implic! ceva +n plus fa! de sensul lor evident $i
imediat. Acest cuv+nt sau aceast! imagine au un aspect
(incon$tient) mai vast, care nu s-a definit niciodat! cu
precizie $i nici nu s-a explicat p+n! la cap!t. Nimeni, de
altfel, n-ar putea spera s-o fac!. Atunci c+nd mintea +ntre-
prinde explorarea unui simbol, ea +nt+lne$te idei care se
situeaz! dincolo de ceea ce poate sesiza raiunea noastr!.
Imaginea roii poate s! ne sugereze, de pild!, conceptul
unui soare (divin), dar +n acest punct raiunea noastr!
este obligat! s! se declare incompetent!, c!ci omul este
incapabil s! defineasc! o fiin! (divin!). C+nd, +n limitele
inteligenei noastre, calific!m un lucru drept (divin), nu
avem aici dec+t un cuv+nt care se poate fonda pe o cre-
din!, dar niciodat! pe un dat concret.
Deoarece o mulime de lucruri se situeaz! dincolo de
limitele +nelegerii umane, utiliz!m constant termeni sim-
21
bolici pentru a reprezenta concepte pe care nu putem nici
s! le definim, nici s! le +nelegem complet. Acesta este $i
unul din motivele pentru care religiile utilizeaz! un lim-
baj simbolic $i se exprim! prin imagini. Dar aceast! utili-
zare con$tient! a simbolurilor nu este dec+t un aspect al
unui fapt psihologic de o mare importan!: omul creaz!
simboluri +n chip incon$tient $i spontan.
Acest fenomen nu este u$or de sesizat. Totu$i trebuie
s!-l +nelegem dac! vrem s! $tim mai mult +n privina
modului de funcionare a minii noastre. Omul, dup! cum
ne putem da seama +ndat! ce reflect!m, nu percepe nicio-
dat! totul. El poate vedea, auzi, atinge, gusta. Dar infor-
maiile care +i s+nt astfel transmise prin v!z, auz, simul
tactil, gustativ, depind de num!rul, calitatea $i de calitatea
simurilor sale. Simurile omului +i limiteaz! percepia
sa despre lumea care-l +nconjoar!. Utiliz+nd instru-
mente $tiinifice, el poate, +ntr-o anumit! m!sur!, s! le
atenueze deficiena. De pild!, el poate s!-$i extind!
aria vizual! sau fineea auzului folosind un binoclu $i,
respectiv, un amplificator electronic. Dar chiar $i apa-
ratul cel mai perfecionat nu poate face mai mult dec+t
s!-i apropie obiectele +ndep!rtate $i s! fac! audibile su-
netele slabe. Indiferent de instrumentul folosit omul va
ajunge mai devreme sau mai t+rziu la limita certitudinii
pe care cunoa$terea $tiinific! nu o poate dep!$i.
0n plus, percepia realit!ii comport! la noi aspecte in-
con$tiente. Mai +nt+i, chiar $i atunci c+nd simurile noastre
reacioneaz! la fenomene reale, la senzaii vizuale sau
auditive, ele au fost transpuse din domeniul realit!ii +n
cel al minii. Iar +n mintea noastr! ele devin realit!i psi-
hice a c!ror ultim! natur! nu este cognoscibil! (c!ci psi-
hicul nu poate fi cunoscut de c!tre propria sa substan!).
22
Iat! de ce exist! +n fiecare experien! un num!r indefinit
de factori necunoscui, f!r! a mai vorbi de faptul c! fieca-
re realitate concret! r!m+ne +ntotdeauna necunoscut! +n
anumite privine, c!ci noi nu cunoa$tem natura ultim! a
materiei.
Acestor aspecte incon$tiente ale percepiilor noastre
con$tiente trebuie s! le ad!ug!m evenimentele de care nu
am luat cuno$tin! +n chip con$tient. Ele au r!mas, cum-
va, sub pragul con$tient. Ele s-au produs, dar noi le-am
+nregistrat subliminal, f!r! $tirea noastr!. Putem lua cu-
no$tin! de aceste evenimente +ntr-un moment de intuiie
sau printr-un proces de reflectare profund!, care ne ajut!
s! ne d!m seama post festum c! ele trebuie s! se fi pro-
dus. .i de$i, iniial, nu am apreciat importana lor emoi-
onal! $i vital!, ele +$nesc mai t+rziu din incon$tientul
nostru, ca o g+ndire de m+na a doua.
Aceast! g+ndire se poate manifesta de pild! sub forma
unui vis. Este ceea ce se produce de obicei: aspectul in-
con$tient al evenimentelor ne este revelat prin vis, unde
se manifest! nu printr-o g+ndire raional!, ci printr-o ima-
gine simbolic!. Din punct de vedere istoric studiul viselor
este cel dint+i care a oferit psihologilor posibilitatea de a
+ntreprinde o explorare a aspectelor incon$tiente ale eve-
nimentelor psihice con$tiente.
Acestea s+nt observaiile care au condus psihologii
la presupunerea existenei unui psihic incon$tient, cu
toate c! muli filozofi $i savani au refuzat s! cread! +n
a$a ceva. Ei obiectau, naivi, c! asemenea presupuneri
ar implica existena a dou! obiecte sau - pentru a ex-
prima lucrurile +ntr-un limbaj obi$nuit - a dou! perso-
nalit!i prezente +n acela$i individ. Ori este tocmai ce
implic! aceste presupuneri. Nu e nici o nenorocire
23
pentru omul modern c! multe persoane sufer! ast!zi
de aceast! dualitate c!ci, +n principiu, nu este vorba de
un simptom patologic. Aceast! dualitate este un fapt
normal pe care +l putem observa pretutindeni, +n toate
epocile. Nevrozatul a c!rui m+n! dreapt! nu $tie ce
face m+na st+ng! nu este un caz unic. Faptul c! nu ob-
serv!m aceast! dualitate este efectul unei incon$tiene
care se constituie +n mo$tenirea comun! a omenirii.
0n fond, omul a devenit con$tient treptat, pas cu pas,
+n cursul unui proces care s-a prelungit de-a lungul a
numeroase secole, +nainte de a ajunge la stadiul de
civilizaie (al c!rui +nceput s-a stabilit arbitrar odat! cu
inventarea scrierii, +n urm! cu circa 4000 de ani
+.d.C.). .i aceast! evoluie este departe de a se fi +n-
cheiat c!ci regiuni vaste ale minii omene$ti s+nt +nc!
+nv!luite +n +ntuneric. Ceea ce noi numim psyche nu
poate fi identificat +n nici un caz cu con$tiina noastr!
$i cu coninutul ei.
Cel care neag! existena incon$tientului presupune
de fapt c! ast!zi noi cunoa$tem complet psihicul. Iar
aceast! presupunere este de o falsitate la fel de evi-
dent! ca $i presupunerea c! am cunoa$te ast!zi tot ce
este de cunoscut +n privina universului fizic.
Psihicul nostru face parte din natur!, iar enigma sa
este la fel de nem!rginit!. Rezult! c! noi nu putem
defini nici psihicul $i nici natura. Putem numai s!
afirm!m convingerea c! ele exist! $i s! le descriem, +n
m!sura posibilului, modul de funcionare. Prin urmare,
+n afara observaiilor acumulate +n cursul cercet!rilor
medicale exist! argumente logice, cu greutate, care ne
incit! s! respingem afirmaii ca (incon$tientul nu
exist!). Asemenea afirmaii nu fac dec+t s! exprime un
24
vechi misoneism, adic! teama de ceea ce este nou $i
necunoscut.
Exist! raiuni istorice care explic! rezisten! pe care o
opunem la ideea unei p!ri necunoscute a psihicului. Mintea
con$tient! este o achiziie foarte recent! a naturii, $i ea se
afl! +nc! +n stadiu experimental. Ea este fragil!, ameninat!
de pericole specifice $i u$or de v!t!mat. Dup! cum remarc!
antropologii, una din tulbur!rile mentale cele mai frecvente
la primitivi este (pierderea sufletului), adic! o sciziune sau
mai degrab! o disociere a con$tiinei.
La popoarele a c!ror con$tiin! nu a atins +nc! gradul de
dezvoltare al con$tiinei noastre, (sufletul) (sau psihicul) nu
este resimit ca o unitate. Muli primitivi cred c! omul pose-
d!, +n afar! de sufletul s!u propriu, un bush soul sau suflet
animal $i c! acest suflet animal se +ncarneaz! +ntr-un animal
s!lbatic sau +ntr-un arbore care cap!t! atunci un soi de iden-
titate psihic! cu individul uman
1
. Este ceea ce eminentul
etnolog francez Levy-Bruhl a numit participare mistic!
2
.
Mai t+rziu, sub presiunea criticilor care s-au opus teoriei sale,
el a retractat cele avansate anterior, dar eu cred c! adversarii
s!i gre$eau. Este un fenomen arhicunoscut +n psihologie

1
Primitivul resimte anumite componente ale sufletului s!u ca
particip+nd la o alt! ordin, non-uman!, de manifestare: animal! $i vegeta-
l!. Totodat! eul s!u poate s! cad! prad! unor emoii incon$tiente - +n
ambele cazuri disocierea psihic! este de necontestat $i mai ales un fapt
natural.
2
Participarea mistic se +ntemeiaz! pe credina +n corespondenele
dintre lume uman! $i cea natural!. 0n virtutea legii corespondenelor omul
poate aciona asupra naturii imit+nd sau simul+nd anumite fenomene pe
care dore$te s! le provoace.
La fel, prin identificare el poate +mprumuta eficacitatea simbolic! sau
real! a obiectelor $i fiinelor din lumea +nconjur!toare. El +mp!rt!$e$te
astfel virtuile lor sau (particip!) la excelena lor.
25
posibilitatea individului de a se identifica incon$tient cu o
alt! persoan! sau cu un obiect
3
.
Aceast! identitate poate c!p!ta formele cele mai diverse
la primitivi. Dac! sufletul animal este identificat cu un ani-
mal real, animalul respectiv este considerat un soi de frate al
omului. De pild!, un om care ar avea drept frate un crocodil
ar putea s! +noate f!r! grij! +ntr-un r+u infestat cu aceste ani-
male. Dac! sufletul animal este asociat cu un copac, atunci
orice r!u f!cut copacului respectiv se r!sfr+nge automat $i
asupra omului, +n virtutea unei leg!turi mistice intime +ntre
om $i copac.
Unele triburi cred c! omul are o pluralitate de suflete.
Aceast! credin! exprim! sentimentul pe care +l au primitivii
c! fiecare om este constituit din mai multe unit!i distincte,
de$i +nl!nuite. Aceasta semnific! faptul c! sufletul indivi-
dului este departe de a fi definitiv unificat. Dimpotriv!, el se
poate fragmenta +n orice clip! sub $ocul emoiilor ne-
controlate
4
.
Aceste fapte cu care ne-au familiarizat studiile antropolo-

3
0n visele, fanteziile $i obsesiile omului modern apar adeseori
identific!ri cu animale, forme vegetale, fenomene ale naturii $i chiar
cu obiecte anorganice. Un pacient al psihanalizei tr!ia obsesia vie c!
dup! moartea sa se va transforma +n piatr!. Alt pacient viseaz! c!
este un taur care se lupt! +n aren! cu un matador, iar altul c! este un
p!ianjen uria$ care prinde +n p+nza sa o mulime de victime omene$ti.
Cineva a visat la un moment dat c! este un v+rtej de v+nt.
4
Este vorba de emoiile stimulate de evenimentele lumii exte-
rioare. Omul primitiv, ca $i omul modern de altfel, se teme de
+nt+mpl!rile neprev!zute din viaa sa care i-ar putea induce emoii
puternice, imposibil de controlat. De aceea el caut! s! le
pre+nt+mpine prin diferite mijloace: respectarea riguroas! a tradi-
iei +n viaa de zi-cu-zi, consultarea $i interpretarea diferitelor
semne divinatorii etc.
26
gilor nu s+nt chiar at+t de str!ine civilizaiei noastre mai
avansate. Putem fi $i noi cuprin$i de disocieri psihice Putem
deveni prada dispoziiilor emoionale $i putem fi profund
afectai de ele; putem deveni iraionali, incapabili s! ne
amintim lucruri importante, care ne privesc pe noi $i pe cei-
lali, +n a$a fel +nc+t s! ne +ntreb!m (ce m-o fi apucat?). Pre-
tindem c! s+ntem capabili s! (ne control!m), dar controlul
de sine este o calitate remarcabil! prin raritatea ei. Avem
doar iluzia c! ne control!m. Un prieten ar putea spune des-
pre noi lucruri de care noi nu s+ntem con$tieni.
Nu +ncape +ndoial! c! p+n! $i +n ceea ce numim un +nalt
nivel de civilizaie con$tiina uman! nu a atins +nc! un grad
satisf!c!tor de continuitate. Ea este +nc! vulnerabil! $i sus-
ceptibil! de a se fragmenta.
Aceast! facultate pe care o avem de a izola o parte din
psihicul nostru este, de fapt, o caracteristic! de mare valoare.
Ea ne permite s! ne concentr!m atenia pe un singur lucru $i
s! excludem tot ceea ce ne solicit! din alte p!ri. Dar exist! o
diferen! radical! +ntre decizia pe care o lu!m la un moment
dat de a da la o parte $i de a suprima momentan o parte din
psihicul nostru 'i o stare +n care fenomenul se produce
spontan, f!r! $tirea $i consim!m+ntul nostru, ba chiar +mpo-
triva voinei noastre. Primul proces este o cucerire a fiinei
civilizate - al doilea corespunde la ceea ce primitivii numesc
pierderea sufletului $i, mai aproape de noi, el poate fi cauza
patologic! a unei nevroze.
Astfel, unitatea con$tiinei r!m+ne ceva precar chiar $i
+n zilele noastre. Ea se poate fragmenta foarte u$or. Pe de
alt! parte, facultatea noastr! de a ne domina emoiile -
care ni s-ar putea p!rea dezirabil! dintr-un anumit punct
de vedere - nu mai este o calitate, deoarece ea r!pe$te
varietatea, culoarea, c!ldura $i $armul relaiilor umane.
27
0n acest context este necesar s! examin!m importana
viselor, a acestor fantezii imateriale, insesizabile, +n$el!-
toare, vagi, nesigure, produse de incon$tientul nostru.
Pentru a face s! se +neleag! mai bine punctul meu de
vedere a$ vrea s! povestesc cum s-a constituit el treptat +n
decursul anilor $i cum am fost determinat s! concluzio-
nez c! visele s+nt c+mpul de explorare cel mai accesibil $i
cel mai frecvent pentru individul care vrea s! studieze
facultatea de simbolizare a omului.
Sigmund Freud este primul care a +ncercat s! explo-
reze empiric fundalul incon$tient al minii con$tiente.
El a pornit de la ipoteza c! visele nu s+nt produsul
+nt+mpl!rii, c! ele au leg!tur! cu g+ndurile $i cu pro-
blemele noastre con$tiente.
O asemenea ipotez! nu avea nimic arbitrar. Ea se
baza pe concluzia, la care ajunseser! neurologi emi-
neni (de exemplu Pierre Janet), c! simptomele nevro-
tice s+nt legate de o experien! con$tient!. Ba mai
mult, c! aceste simptome ar fi manifestarea zonelor
disociate ale minii noastre, care ar putea deveni con-
$tiente +n anumite +mprejur!ri.
La sf+r$itul secolului trecut, Freud $i Josef Breuer
au constatat c! simptomele nevrotice, isteria, anumite
tulbur!ri psihice, comportamentele anormale au +n
realitate un sens simbolic. Ele s+nt, ca $i visele, un
mod de expresie a minii noastre incon$tiente.
De pild!, un pacient confruntat cu o situaie intole-
rabil! poate fi cuprins de spasme ori de c+te ori +ncear-
c! s! +nghit!: el (nu poate +nghii situaia.) 0n alte con-
diii asem!n!toare un alt subiect va avea un atac de
astm: (atmosfera) c!minului s!u i se pare irespirabil!.
Un al treilea sufer! de o paralizie a picioarelor: el nu
28
poate s! mearg!, altfel spus, nu poate continua s! tr!iasc!
astfel. Un al patrulea, care vomit! tot ceea ce m!n+nc!, nu
poate (digera) vreun fapt degradabil. A$ putea cita
multe exemple de acest gen.
Dar aceste reacii fizice nu s+nt dec+t una din formele
prin care se manifest! problemele care ne tulbur! incon-
$tient. Aceste probleme se exprim! $i mai frecvent prin
vise.
Orice psiholog care a ascultat oamenii ce +i descriu vi-
sele lor $tie c! simbolurile care apar +n vise s+nt mult mai
variate dec+t simptomele fizice ale nevrozei. Ele se pre-
zint! sub forma fantasmelor complexe, pitore$ti. Dar da-
c! analistul, confruntat cu acest univers oniric, utilizeaz!
tehnica (asociaiilor libere), creat! de Freud, el realizeaz!
c! visele pot fi reduse, +n final, la anumite scheme fun-
damentale. Aceast! tehnic! a jucat un rol important +n
dezvoltarea psihanalizei, c!ci ea l-a pus pe Freud +n m!-
sur! de a lua visele ca punct de plecare pentru investiga-
rea problemei incon$tiente de care sufereau pacienii s!i.
Freud a f!cut aceast! remarc! simpl! dar penetrant! c!
dac! +ncuraj!m vis!torul s!-$i comenteze imaginile viselor
sale $i s! exprime g+ndurile sugerate de ele, el se va tr!da $i
va revela fundalul incon$tient al tulbur!rilor de care se
pl+nge, fie prin ceea ce zice, fie prin ceea ce omite s! zic!. La
prima vedere, ideile pe care le exprim! vis!torul +i pot p!rea
ilogice, str!ine; cur+nd, +ns!, devine relativ u$or de descope-
rit ce +ncearc! el s! evite, adic! g+ndirea sau experiena
dezagreabil! pe care vrea s! o suprime. Indiferent de $iretli-
cul folosit pentru a o disimula, fiecare din cuvintele pe care
le utilizeaz! intesc drept +n inima situaiei.
Psihanalistul vede at+t de des cel!lalt aspect al lu-
crurilor +nc+t este rar departe de adev!r atunci c+nd
29
interpreteaz! acest amestec de eschiv!ri $i aluzii drept
indicele unei con$tiine +nc!rcate
5
. Iar ceea ce el sf+r$e$te
prin a descoperi +i confirm! a$tept!rile.
P+n! aici nu-i putem obiecta nimic lui Freud $i teoriei re-
ful!rii $i satisfacerii imaginare a dorinelor ca origine apa-
rent! a simbolurilor care apar +n vise. Freud a acordat
o importan! particular! viselor ca punct de plecare
pentru tehnica (asociaiilor libere). Dar, la un mo-
ment dat, am +nceput s! cred c! aceast! manier! de a
utiliza bog!iile de fantasme produse de incon$tientul
nostru +n timpul somnului era totodat! +n$el!toare $i insu-
ficient!. 0ndoielile mele au ap!rut cu adev!rat atunci c+nd
unul din colegii mei mi-a povestit despre o experien!
care o avusese +n cursul unui voiaj cu trenul +n Rusia.
De$i nu cuno$tea rusa $i era incapabil s! descifreze ca-
racterele alfabetului chirilic, el a sesizat faptul c! cuvin-
tele str!ine pe care le vedea pe panouri $i afi$e i-au pro-
dus o stare de reverie +n care le atribuia tot felul de sen-
suri posibile.
O idee sugera o alta, +nc+t, +n aceast! stare de detent! +n
care se afla, el +nelese c! aceast! (asociaie liber!) trezise +n
sine multe amintiri de odinioar!. Printre ele descoperi cu
nepl!cere subiecte dezagreabile, +ngropate de mult +n memo-
ria sa, lucruri pe care dorise s! le uite $i pe care mintea sa le
uitase +ntr-adev!r. El izbutise s! descopere ceea ce psihologii
numesc (complexe), adic! experiene emoionale refulate,

5
0n realitate, nu con$tiina este +nc!rcat!, ci incon$tientul. Eschi-
v!rile pacientului nu s+nt +ncerc!ri premeditate de a disimula +n faa
medicului o g+ndire pervers!. Aceste eschiv!ri s+nt expresia rezis-
tenelor care se opun, +n chip incon$tient, g+ndurilor incompatibile cu
atitudinea moral! a pacientului .
30
susceptibile de a provoca tulbur!ri permanente +n viaa
noastr! psihic! sau chiar simptomele unei nevroze.
Aceast! +nt+mplare mi-a revelat faptul c! nu este necesar
s! utilizezi visul ca punct de plecare pentru o asociere liber!
c+nd vrei s! descoperi complexele unui pacient. Mi-am dat
seama c! putem atinge centrul prin orice punct al circumfe-
rinei. Am putea porni de la alfabetul chirilic, de la o medi-
taie pe un glob de cristal, de la un rozariu pentru rug!ciune,
un tablou abstract sau chiar de la o conversaie +nt+mpl!toare
apropo de un eveniment banal: visul, +n aceast! privin!, nu
are o utilitate mai mare sau mai mic! +n comparaie cu orice
alt punct de plecare. .i totu$i visele au o importan! care le
este proprie, chiar dac! s+nt adeseori suscitate de o bulversa-
re afectiv! +n care s+nt implicate $i complexele obi$nuite ale
individului. (Complexele obi$nuite ale individului s+nt
punctele sensibile ale psihicului care reacioneaz! cel mai
rapid la o stimulare, la o perturbare exogen!.) A$adar, am
putea s! reducem oricare vis la g+ndurile secrete care +l bul-
verseaz! pe individ dac! folosim asociaia liber!.
Dar tocmai +n aceast! privin! am +neles c!, dac! am
avut dreptate p+n! acum, a$ putea afirma pe drept cuv+nt
c! visele au o funcie proprie, mai important!. Adeseori
visele au o structur! bine definit!, cu un sens vizibil,
$i exprim! idei $i intenii subiacente precise, de$i +n
general acestea din urm! nu s+nt imediat inteligibile. Prin
urmare, am +nceput s! m! +ntreb dac! nu cumva ar fi mai
oportun s! acord mai mult! atenie formei $i coninutului
visului, +n loc de a m! l!sa antrenat de asocierea (liber!)
$i de +nl!nuirea de idei care conduc la complexele pe
care le-a$ putea atinge la fel de simplu prin alte mijloace.
Aceast! idee nou! a marcat o turnant! +n evoluia psi-
hologiei mele. Pornind din acest moment am +ncetat
31
treptat s! mai urm!resc asociaiile care se +ndep!rtau prea
mult de textul visului. Am decis s! m! concentrez mai
degrab! asupra asociaiilor care se raporteaz! direct la
visul propriu-zis, convins c! aceasta exprim! ceva speci-
fic pe care incon$tientul +ncearc! s! ni-l comunice.
Aceast! schimbare de atitudine cu privire la vise a an-
trenat $i o schimbare de metod!. Noua mea tehnic! tre-
buia s! in! cont de toate aspectele mai vaste $i mai vari-
ate ale visului. O poveste povestit! de mintea noastr!
con$tient! are un +nceput, o dezvoltare $i o concluzie. Tot
astfel se +nt+mpl! $i cu visul. Difer! dimensiunile sale +n
timp $i spaiu. Pentru a +nelege visul trebuie s!-i exami-
nez fiecare aspect, a$a cum ai face-o cu un obiect necu-
noscut pe care +l tot r!suce$ti +n m+n! p+n! ce fiecare de-
taliu al formei sale +i va fi devenit familiar.
Probabil c! este suficient ce am spus p+n! acum pentru
a face s! se +neleag! cum am fost condus s! m! opun din
ce +n ce mai mult la asocierea (liber!), a$a cum a fost
utilizat! ea mai +nt+i de Freud. Intenionam s! urm!resc
+ndeaproape visul +nsu$i $i s! exclud toate ideile $i asoci-
aiile suplimentare pe care le-ar fi putut evoca. F!r! +n-
doial! ele puteau s! m! conduc! la descoperirea comple-
xelor care +i provoac! unui pacient tulbur!ri nevrotice,
dar eu aveam +n minte un scop mult mai vast.
Exist! multe alte mijloace care permit identificarea
acestor complexe: psihologul, de pild!, poate obine toate
cheile care +i s+nt necesare utiliz+nd testele de asociere
verbal! (cer+ndu-i pacientului s! asocieze la un num!r de
cuvinte $i s!-i studieze reaciile). Dar dac! vrem s! cu-
noa$tem $i s! +nelegem organizarea psihic! a personali-
t!ii totale a unui individ, este esenial s! ne d!m seama
c! visele au un rol mult mai important de jucat.
32
Aproape toat! lumea $tie ast!zi, de pild!, c! actul se-
xual poate fi simbolizat (sau, dac! vrem, reprezentat sub
o form! alegoric!) printr-un mare num!r de imagini dife-
rite. Fiecare din aceste imagini poate, printr-un proces de
asociere, s! ne conduc! la ideea de raporturi sexuale, $i la
complexele specifice care influeneaz! comportamentul
sexual al unui individ. Dar putem la fel de bine s! punem
+n lumin! asemenea complexe graie unei reverii apropo
de un alfabet rus indescifrabil. Prin urmare, am fost de-
terminat s! presupun c! visul poate conine un mesaj de
alt! natur! dec+t simbolul sexual ($i aceasta din motive
bine definite). Dau un exemplu:
Cineva viseaz! c! introduce o cheie +ntr-o broasc!, c!
m+nuie$te o b+t! sau c! izbe$te +ntr-o poart! cu un berbec.
Fiecare din aceste instrumente poate fi privit ca un simbol
sexual. Dar faptul c! incon$tientul a ales una din aceste
imagini mai degrab! dec+t pe celelalte dou! are de ase-
menea o mare importan! $i implic! o intenie. Problema
real! este de a +nelege de ce a fost preferat! cheia +n lo-
cul b+tei $i b+ta +n locul berbecului
6
. Adeseori +nelegem

6
Problema alegerii de c!tre incon$tient a unui simbol sexual mai de-
grab! dec+t a altuia ine, de fapt, de impresiile reziduale dat+nd din ziua
care a precedat visul. Ele s+nt reorganizate de procesul de elaborare oniri-
c! +n a$a fel +nc+t s! capete sensul dorit de incon$tient (de dorina refula-
t!).
Iat!, de pild!, un pacient viseaz! c! cineva, o persoan! importan-
t!, i-a dat cadou o sabie de samurai. Vis!torul +$i aminte$te c! deu-
n!zi a conversat cu soia pe marginea simbolismului sexual relev+nd
faptul c! penisul, +n vise, ar putea fi reprezentat printr-o sabie. To-
tu$i, s-ar putea +ntreba pe bun! dreptate Jung, de ce tocmai o sabie de
samurai ? Visul ar fi putut alege orice alt! sabie pentru a-$i atinge
scopul - de ce a optat el, oare, precis, pentru o sabie de samurai?
Simplu: deoarece +n urm! cu puine zile vis!torul s-a +ntreinut cu un
33
astfel c! nu actul sexual a fost desemnat +n vis, ci o alt!
situaie psihologic!
7
.

prieten pe marginea diferenelor dintre sabia (noastr!) $i sabia de
samurai. Prietenul i-a spus c! sabia de samurai are centrul de greutate
asupra m+nerului +n timp ce sabia noastr! - asupra lamei.
7
0n realitate, visul prelucreaz! $i impresii sexuale arhaice chiar dac!
nu pare s! se axeze pe ele. Este vorba de supradeterminare, de faptul c!
un vis poate fi interpretat la mai multe niveluri sau poate reproduce mai
multe tendine incon$tiente, adeseori contradictorii.
0n visul comentat de mine la nota 6 sabia de samurai este un
simbol care condenseaz! mai multe aluzii sexuale. M+nerul sabiei -
care este centrul de greutate la japonezi - reprezint! sexul masculin,
organul viril. Lama sabiei reprezint! sexul feminin - femeia. Faptul c!
vis!torul prime$te +n dar o sabie de samurai evoc! dorina acestuia ca
persoan! care +i ofer! sabia - este vorba de un domn care deine o funcie
important! $i c!ruia vis!torul +i solicitase sprijinul necondiionat +ntr-o
afacere important! - s! preuiasc! mai mult solidaritatea masculin! (cf.
importana acordat! m+nerului la sabia de samurai) dec+t relaia sa cu o
femeie - +n spe! soia sa care s-ar fi putut opune cooper!rii dorite +n
realitate.
Lama sabiei mai are $i semnificaie de castrare. Nu este vorba de o
castrare genital!: vis!torul se teme c! b!rbatul c!reia i-a solicitat sprijinul
ar putea (s-o taie) cu el, adic! s! nu-i acorde sprijinul dorit, influenat de
soia sa.
Este interesant de v!zut c! toate speranele $i temerile prezente +n vis
+$i au ob+r$ia sau modelul +n copil!ria vis!torului. Vis!torul a avut parte
de o familie dezbinat!. P!rinii s!i au divorat $i el a r!mas +n sarcina $i +n
+ngrijirea mamei. Totu$i se simea solidar cu tat!l s!u - ar fi dorit s!
r!m+n! mai departe cu tat!l s!u. Tat!l, +ns!, +$i g!sise o femeie cu care s-a
c!s!torit ulterior. De aici provine dorina vis!torului de azi ca binef!c!to-
rul s!u s! manifeste o solidaritate masculin!, adic! s! nu ofere prioritate
femeii (soiei) sale etc. Dorin&ele intense ale copilului de odinioar revin
astzi - practic neschimbate - #n visul omului adult, readuse la via& de
circumstan&e exterioare actuale.
Am spus c! visul are $i un caracter sexual asupra c!ruia nu voi insista
+ns!. M! voi rezuma s! spun c! el evoc! $i descoperirea fericit! a copilu-
34
Acest raionament m-a determinat s! conchid c! numai
imaginile $i ideile care fac manifest parte din vis trebuie s! fie
utilizate pentru interpretarea sa. Visul poart! +n el +nsu$i pro-
priile sale limite. El are o form! specific!, proprie, care ne
indic! ceea ce raporteaz! la el $i ceea ce nu-i aparine. 0n
timp ce asocierea (liber!) ne antreneaz! din ce +n ce mai
departe de materialele originale ale visului printr-un demers
+n zigzag, metoda pe care am conceput-o ne determin! mai
degrab! s! efectu!m un soi de promenad! circular! care
are ca centru imaginea visului. Eu m! +nv+rt +n jurul ima-
ginii visului $i refuz s! in cont de tentativele pe care le
face vis!torul pentru a se +ndep!rta. Adeseori am fost
+nclinat s! repet, +n cursul practicii mele profesionale,
urm!toarea fraz!: (Dar s! revenim la vis. Oare, ce spune
el?)
De pild!, unul din pacienii mei a visat o femeie beat!,
de$!nat! $i vulgar!. 0n vis se pare c! era vorba de soia

lui de odinioar! (vis!torul este foarte fericit de darul primit +n vis) c!
posed! un penis ca $i tat!l s!u.
Trebuie s! atrag atenia cititorului asupra faptului c! metoda lui Jung
de interpretare a viselor se axeaz! pe interesul imediat al vis!torului (are
un caracter prospectiv). Jung refuz! s! reduc! visul la impresiile sexuale
infantile, a$a cum o face Freud. El afirm! +n repetate r+nduri c! este inte-
resat nu at+t de complexele incon$tiente ale pacienilor s!i c+t mai ales de
ceea ce face incon$tientul cu complexele lor. Astfel, Jung s-ar rezuma s!
acorde visului interpretat de mine numai sensul s!u actual legat de intere-
sele curente ale vis!torului, trec+nd cu vederea reminiscenele arhaice
disimulate de noile situaii .
Dar el ar putea merge chiar $i mai departe ar!t+nd c! sabia este un
simbol spiritual. Ea reprezint! spiritul de discriminare, t!ios, care este
capabil s! discearn! realitatea de iluzie. Prin urmare, vis!torul prime$te +n
dar acest spirit de la un maestru asiatic, care nu este dec+t o +ncarnare
istoric! a Sinelui arhetipal.
35
lui care, +n realitate, era complet diferit!. Visul l-a tulbu-
rat $i a fost respins de +ndat! pentru caracterul s!u absurd.
Dac! +n calitatea mea de medic i-a$ fi permis vis!torului
s! se angajeze +ntr-un proces de asociere de idei, el ar fi
+ncercat +n mod inevitabil s! se +ndep!rteze c+t mai mult
posibil de sugestia nepl!cut! a visului s!u. 0n acest caz, el
ar fi sf+r$it prin a atinge unul din complexele sale obi$nu-
ite, care n-ar fi avut probabil nici o leg!tur! cu soia sa,
iar noi n-am fi apucat s! $tim ceva cu privire la sensul
special al acestui vis.
Oare, ce +ncerca s!-i comunice incon$tientul prin
aceast! afirmaie at+t de vizibil fals!? Visul exprima clar
ideea unei femei degenerate care avea o leg!tur! str+ns!
cu viaa vis!torului. Dar pentru c! proiecia acestei ima-
gini asupra soiei era nejustificat! $i contrazis! de fapte, a
trebuit s! caut altundeva ceea ce ar fi putut reprezenta
aceast! imagine resping!toare.
0n Evul Mediu, cu mult +nainte ca fiziologii s! fi demon-
strat c! structura glandular! confer! fiec!ruia din noi ele-
mente concomitent masculine $i feminine, un dicton afirma
c! (fiecare b!rbat poart! +n sine o femeie). Acest element
feminin din fiecare b!rbat l-am numit anima. Anima repre-
zint!, a$adar, o anumit! manier! interioar! pe care o are
b!rbatul de a se raporta la anturajul s!u, manier! pe care o
ascunde fa! de ceilali $i fa! de sine. Chiar $i atunci c+nd
personalitatea vizibil! a unui individ pare normal! este posi-
bil ca el s! disimuleze fa! de alii $i de sine +nsu$i (femeia
pe care o poart! +n el), a c!rei condiie este adeseori deplo-
rabil!.
Cazul pacientului de care vorbesc este asem!n!tor. As-
pectul s!u feminin era departe de a fi frumos. Visul lui +i
spunea de fapt: (0n anumite privine te pori ca o femeie
36
degenerat!), $i de aici $ocul. (Nu trebuie s! conchidem din
acest exemplu c! incon$tientul se preocup! de (porunci mo-
rale). Visul nu-i cerea vis!torului s! se poarte mai frumos.
El +ncerca doar s! contrabalanseze influena unei con$tiine
false care se +nc!p!+neaz! s!-i repete pacientului c! este un
gentleman perfect.)
8

8
0n exemplul s!u comentat, Jung +ncearc! s! l!mureasc! c+teva din con-
ceptele cheie ale psihologiei sale. Mai +nt+i: interpretarea pe planul subiec-
tului, adic! o orientare personal! a interpret!rii jungiene care atribuie vis!to-
rului aspectele psihice $i fizice care apar +n visele sale ca atribute ale persoa-
nelor din anturajul s!u imediat. Acest tip de interpretare nu este +ns! operant
+n orice condiii. Cineva, de pild! ,viseaz! c! $eful s!u de la serviciu este un
homosexual. Visul aparine unei femei care asociaz! pe marginea ideii de
homosexualitate masculin! dispreul feminin fa! de b!rbatul care r!m+ne
rece la seduciile femeii. 0n realitate, visul pacientei este expresia aversiunii
ei fa! de $eful care nu-i acord! dec+t o atenie profesional!. 0n acest caz,
interpretarea jungian! pe planul subiectului ar fi eludat situaia social! speci-
fic! a pacientei, atracia ei irezistibil! de $ef, dorina de a-l seduce $i aversi-
unea ei fa! de indiferena $efului la farmecele ei. 0n cel mai bun caz, Jung ar
fi afirmat c! pacienta se poart! ca un b!rbat, ceea ce, de fapt, nu era departe
de adev!r - pacienta avea +ntr-adev!r o conduit! masculin! pronunat!.
Totu$i, interpretarea lui Jung nu ar fi epuizat semnificaiile visului.
0n al doilea r+nd, Lung introduce conceptul de (anima). Anima perso-
nific! la b!rbat sfera sa emoional-afectiv!. Anima este totodat! un arhe-
tip, adic! un dat colectiv care ine de ereditatea speciei.
0n fine, conceptul de compensa&ie: incon$tientul compenseaz! prin vi-
se atitudinea unilateral! a con$tiinei vis!torului (+n fond, a conduitei sale
morale, etice, spirituale, sociale).
Exemplul utilizat +n scop didactic de Jung nu rezolv! +ns! problema
semnificaiei visului pacientului s!u. Jung ar fi trebuit, de pild!, s! se
+ntrebe de unde provine, oare, +nclinaia morbid! a vis!torului de a se
purta ca o femeie degenerat!? El ar fi trebuit s! investigheze natura relai-
ei pacientului cu soia sa.
Este probabil ca soia, care era +n realitate contrariul unei destr!b!late,
s! fi (p!c!tuit) tocmai printr-un exces de cuminenie $i pudoare. Adese-
ori, o educaie sever!, care recuz! +nclinaiile erotice, (beia) simurilor
37
Este u$or de +neles de ce vis!torii tind s! ignore sau
chiar s! resping! mesajul care le este astfel comunicat.
Con$tiina rezist! natural la tot ceea ce este incon$tient $i
necunoscut. Am semnalat deja existena la popoarele
primitive a ceea ce antropologii au numit (misoneism),
adic! o team! profund!, superstiioas!, de nou. 0n faa
evenimentelor dezagreabile, primitivii au acelea$i reacii
ca $i animalul s!lbatic.
Dar omul (civilizat) reacioneaz! la fel +n faa ideilor
noi, ridic+nd bariere psihologice pentru a se proteja +m-
potriva $ocului de a +nfrunta o noutate. Vedem aceasta
limpede din reaciile individului confruntat cu propriile
sale vise, c+nd ele +l oblig! s! admit! o g+ndire care +l
surprinde
9
.
Muli precursori din domeniul filozofiei, al $tiinelor
sau al literaturii, s-au izbit de conservatorismul +nn!scut
al contemporanilor lor. Psihologia este o $tiin! dintre

desc!tu$ate de orice interdicie moral!, excel+nd +n schimb prin (cur!e-
nie) excesiv!, face din femeie un fel de sf+nt! frigid! inaccesibil! dorin-
elor mult mai p!m+nte$ti ale b!rbatului. A$adar, visul comentat de Jung
ar fi putut +nsemna cu totul altceva. El ar fi exprimat dorina soului de a
avea o soie mai (desfr+nat!), adic! mai accesibil! nevoilor sale erotice.
Un vis erotic +n sens freudian.
9
Adeseori, rezistenele pacientului, refuzul s!u de a admite de-a
gata ideile penibile vehiculate de vise, s+nt binevenite, mai ales atunci
c+nd, ca $i +n exemplul comentat de Jung, terapeutul se pripe$te cu
interpretarea sa.
(Rezistena pe care o opune pacientul interpret!rii analistului -
scrie Jung altundeva - nu este +ntotdeauna o reacie eronat!; ea indic!
mai degrab!, cu siguran!, c! ceva nu merge. Fie c! pacientul nu a
atins +nc! nivelul de +nelegere necesar, fie c! interpretarea las! de
dorit) (C.G. Jung, (Essai d8exploration de l8inconscient), Denoel
1964, p. 103) .
38
cele mai tinere $i se izbe$te de o form! extrem! de miso-
neism atunci c+nd +ncearc! s! elucideze ce se petrece +n
incon$tient
39
II. Trecutul i viitorul )n incontient
P+n! acum am schiat unele principii pe care m-am ba-
zat pentru a aborda problema viselor, c!ci atunci c+nd
vrem s! explor!m aceast! facultate pe care o are omul de
a produce simboluri visele constituie materialul cel mai
important $i cel mai accesibil examenului nostru. Este
necesar s! inem cont aici de un punct esenial: visul tre-
buie tratat ca un fapt +n privina c!ruia nu trebuie s! avem
o idee preconceput!, +n afar! de aceea c! el are oarecum
un sens, fiind o expresie specific! a incon$tientului
1
.

1
Jung revine ne+ncetat asupra diferenei dintre metoda sa de in-
terpretare a viselor $i cea a lui Freud. .i aceasta pentru c!, +n fond, ceea
ce respinge Jung la abordarea freudian! este accentul pus pe refularea
pulsiunilor sexuale.
Definiia visului lui Freud comport! +n general urm!toarele aspecte: 1.
visul este +mplinirea deghizat! a unei dorine refulate (incon$tiente); 2.
aceast! dorin! este de natur! sexual! (a nu se confunda cu erotica geni-
tal!); 3. dorina refulat! are un caracter infantil (+n sensul c! refularea s-a
operat +ntr-o perioad! arhaic! a experienei individului). Toate aceste idei
40
Ar fi dificil s! d!m acestor principii o expresie mai
modest!. 0n pofida dispreului pe care +l ar!t!m fa! de
incon$tient, fiecare trebuie s! admit! c! el trebuie s! fie
explorat. Incon$tientul se situeaz! +n cel mai r!u caz la
nivelul unui p!duche care, la urma urmei, se bucur! de
interesul onest al entomologiei. Dac! cineva care a
dob+ndit ceva cuno$tine $i experiene +n privina viselor
crede c! ele nu s+nt dec+t fenomene haotice, lipsite de
sens, e perfect liber s! o fac!. Dar dac! le prive$te ca

conduc la consecinele semnalate +n +ntreaga oper! freudian!, printre care
$i aceea c! visul nu are dec+t o importan! clinic!. Interpretarea viselor
este unul din adjuvanii majori ai terapiei psihanalitice. Ea readuce +n
con$tiina vis!torului emoii $i impresii, traumatisme $i fixaii la traume
situate, dup! cum am mai spus, +n prima copil!rie. Interpretarea orientea-
z! terapia, efortul de suprimare a simptomelor nevrotice, indic+nd cauza
incon$tient! a afeciunii de care sufer! pacientul.
Jung dezbrac! visul de aceast! sarcin! pur terapeutic!. Terapia
jungian! este, +n acest sens, mai degrab! o form! de stimulare a dezvolt!-
rii spirituale a individului, de vreme ce incon$tientul s!u deine cheile
evoluiei sale (arhetipurile) $i soluiile salvatoare ale disocierilor psihice.
Pentru Jung o disociere psihic! nu se rezum! la o nevroz! sau la o psiho-
z!, +n sensul psihiatric al termenilor. Disocierea este la Jung expresia
unei unilateralit!i a con$tiinei subiectului care eludeaz!, +n virtutea
unei educaii limitate, trebuine $i aspiraii suflete$ti ce in de dome-
niul atins de obicei de disciplinele spirituale, de religii.
0n acest din urm! sens, teoria jungian! este o transpunere psiho-
logic! a itinerarelor spirituale cu care ne-a familiarizat tradiia, $i
care +$i propun unificarea omului prin fuziunea cu divinul.
Dar Divinul +$i are locul +n suflet, afirm! Jung. El este arhetipul
Sinelui, totalit!ii. Un complex psihic colectiv, +nn!scut, caracterizat
printr-o energie specific! $i, concomitent, printr-o serie de reprezen-
t!ri (fantasme) specifice care cap!t!, de-a lungul timpului, expresii
culturale. C+t prive$te energia arhetipului, ea se traduce printr-o
emoie numinoas! care calchiaz! experiena mistic! a lui Dumnezeu
a oamenilor religio$i.
41
evenimente normale ($i s+nt a$a ceva), trebuie s! presu-
pun! c! ele au o cauz! raional! sau m!car un scop dac!
nu chiar ambele la un loc.
S! privim mai +ndeaproape felul +n care s+nt corelate con-
inuturile con$tientului $i incon$tientului minii noastre. S!
lu!m un exemplu familiar pentru toi. Realizai subit c! nu
v! mai reamintii ceea ce doreai s! spunei, de$i ideea fusese
perfect clar! cu o clip! mai +nainte. Sau, s+ntei pe cale s!-l
prezentai pe unul din prietenii dvs., dar numele lui v! scap!
chiar +n momentul +n care urmeaz! s!-l pronunai. Pretindei
c! nu vi-l mai amintii. 0n realitate, ideea a devenit incon$ti-
ent! sau cel puin s-a separat temporar de mintea con$tient!.
Acela$i fenomen se produce la nivelul simurilor. Dar as-
cult!m o not! continu! situat! la limita audibilului ni se pare
c! sunetul se +ntrerupe la intervale regulate, pentru a se relua
iar. Aceste oscilaii se datoreaz! unei cre$teri $i descre$teri
periodice a ateniei noastre $i nu unei schimb!ri a notei.
Dar atunci c+nd ceva scap! minii con$tiente acest lu-
cru nu +nceteaz! de a exista, cum nici ma$ina care dispare
la colul str!zii nu se dizolv! +n neant. N-am f!cut dec+t
s! o pierdem din vedere. .i dup! cum putem revedea
aceast! ma$in! mai t+rziu, putem de asemenea s! reg!sim
g+ndurile pe care le-am pierdut momentan.
O parte din incon$tient consist! deci dintr-o mulime
de g+nduri, de impresii, de imagini uitate temporar care,
de$i s+nt pierdute pentru mintea noastr! con$tient!,
continu! s! o influieneze
2
. Un om distrat, a c!rui minte (a

2
Jung descrie aici ceea ce prima topic! freudian! a numit
(precon$tient). Un g+nd, o impresie, o idee - con$tiente - pot deveni latent
incon$tiente. Aceast! laten! presupune faptul c! ele pot reveni +n mintea
con$tient! dac! facem efortul de a ni le reaminti.
42
luat-o razna), traverseaz! o camer! pentru a c!uta ceva. 0l
vedei oprindu-se, perplex. A uitat ce avea de g+nd s! fac!.
M+inile lui r!scolesc obiectele de pe mas! ca $i cum ar fi
prada unui acces de somnambulism. El $i-a uitat intenia
iniial!, dar r!m+ne ghidat de ea +n mod incon$tient. Apoi +$i
aminte$te ce dorea s! fac!.
Dac! observai comportamentul unei persoane nevro-
zate, o vedei f!c+nd o gr!mad! de lucruri +ntr-o manier!
aparent con$tient! sau deliberat!. .i totu$i, dac! +i punei
+ntreb!ri, realizai c! habar nu are de ce se +nt+mpl!, c! ea
are altceva +n minte. Ea aude f!r! a auzi. Vede f!r! a ve-
dea. .tie, f!r! a $ti
3
. Asemenea exemple s+nt at+t de
r!sp+ndite +nc+t specialistul +nelege rapid c! coninutul
incon$tient al minii provoac! acela$i comportament ca $i
cel con$tient $i c! nu putem niciodat! s! determin!m cu
certitudine, +n acest caz, dac! un g+nd, un cuv+nt sau o
aciune s+nt sau nu con$tiente.
Acest tip de comportamente i-au incitat pe muli me-
dici s! resping! ca fiind mincinoase afirmaiile istericilor.
Indivizii de acest gen fac cu siguran! mai multe declara-
ii false dec+t media oamenilor, dar (minciun!) nu este
termenul cel mai potrivit. De fapt, starea lor mental! pro-
voac! o incertitudine a comportamentului, pentru c!
mintea lor con$tient! suport! eclipse imprevizibile
datorit! unei interferene cu incon$tientul
4
. Chiar $i

3
0n sensul c! persoana respectiv! nu este atent! la ceea ce face, spune,
g+nde$te. Exist! o serie +ntreag! de acte reflexe care ne permit s! acion!m
f!r! a mobiliza mintea con$tient! +n direcia aciunii .
4
Interferena incon$tientului +n scurtele momente de eclipsare a minii
con$tiente este un fenomen psihic de alt ordin dec+t cel creionat mai sus.
0n descrierea lui Jung este vorba de persoane distrate care acioneaz!
reflex +n timp ce g+ndurile lor se abat de la ceea ce fac. Exist! +ns! $i
43
senzaiile lor tactile pot fi marcate de aceste fluctuaii. La
un moment dat, o persoan! isteric! va simi acul cu care
+i +nep!m braul. 0n clipa urm!toare +ns! ea nu va mai
simi nimic Dac! reu$im s!-i concentr!m atenia pe un
punct dat, rezult! o anestezie complet! a +ntregului corp
p+n! c+nd tensiunea care provoac! aceast! suprimare
momentan! a oric!rei senzaii se va fi dizolvat. Percepia
senzorial! este atunci imediat stabilit!. Dar +n tot acest
timp pacientul a +nregistrat incon$tient ce i s-a +nt+mplat.
Medicul poate observa clar acest proces atunci c+nd hip-
notizeaz! un astfel de pacient. Este u$or de demonstrat c!
pacientul a +nregistrat corect fiecare detaliu. 0nep!tura de ac
sau remarca f!cut! +n timpul eclipsei de con$tiin! pot fi
reamintite la fel de exact de parc! n-ar fi existat nici aneste-
zie $i nici (uitare). 0mi amintesc de o femeie care a fost adu-
s! la clinic! +ntr-o stare de confuzie total!. O zi mai t+rziu,

situaii de alt! natur!. De pild!, atunci c+nd dorim s! ne ar!t!m bucuria de
a revedea o rud! apropiat! $i comitem (un act ratat), adic! +n loc de a
rosti un bun venit, rostim cu totul altceva, care exprim! contrariul. 0n
acest caz, spunem c! intenia noastr! con$tient! a fost substituit! de una
incon$tient! $i trebuie s! presupunem c! mesajul nostru nepotrivit cores-
punde $i el unei intenii (incon$tiente). Prin urmare, avem de-a face cu un
incon$tient dinamic care intersecteaz! mintea con$tient! $i se substituie ei.
Coninuturile acestui incon$tient s+nt de cele mai multe ori imorale $i
respinse pe acest motiv din mintea con$tient!. 0n cazul nostru, putem deduce
existena +n incon$tient a unei tendine ostile fa! de ruda respectiv! $i de
aici urarea noastr! nepotrivit!. Dar aceast! tendin! ostil! contravine res-
pectului pe care ar trebui s! i-l purt!m rudei $i de aceea este refulat!, respin-
s! din mintea con$tient!. 0ns! ostilitatea nu dispare atunci c+nd este refulat!
(de aceea vorbim de caracterul ei dinamic) $i se re+ntoarce +n mintea con$ti-
ent! c+nd anumite condiii +i permit.
Ceea ce s-a refulat Freud nume$te (refulat). Refulatul care se re+ntoarce
s-a numit ((re)+ntoarcerea refulatului). Aceste noiuni s+nt fundamentale +n
psihanaliza freudian!.
44
c+nd $i-a rec!p!tat con$tiina, ea $tia cine este, dar nu $tia
nici unde se afl!, cum sau de ce a venit aici $i nici m!car
data sosirii ei. .i totu$i, +ndat! ce a fost hipnotizat!, ea mi-a
povestit cum s-a +mboln!vit, cum a venit la clinic! $i cine a
primit-o. Toate aceste detalii puteau fi verificate. Ea mi-a
putut spune chiar $i ora la care a venit, +ntruc+t la intrare
exista un ceas. Sub hipnoz!, memoria sa era la fel de clar! ca
$i cum ar fi fost con$tient! tot acest timp.
Atunci c+nd discut!m despre aceste probleme, trebuie s!
ne raport!m +n general la dovezi extrase din observaiile
clinice. Acesta este motivul pentru care muli din cei care ne
critic! cred c! incon$tientul, cu toate manifest!rile sale
subtile, aparine numai domeniului psiho-patologiei. Ei con-
sider! toate aceste manifest!ri ale incon$tientului ca un
simptom de nevroz! sau de psihoz!, f!r! raport cu starea
mental! normal!. Dar fenomenele nevrotice nu s+nt nici-
decum produsul exclusiv al unei maladii. Ele nu s+nt de
fapt dec+t exager!ri patologice ale fenomenelor normale,
mai u$or de observat tocmai +n virtutea acestei exager!ri.
Simptomele isterice pot fi observate la orice persoan!
normal!, +ns! ele s+nt at+t de firave +nc+t de obicei nu le
observ!m.
A uita, de pild!, este un proces perfect normal +n care
unele din ideile noastre con$tiente +$i pierd energia specific!
pentru c! atenia noastr! este +ndreptat! spre altceva
5
. Atunci

5
Jung insist! +n continuare asupra caracterului natural al amneziei de
tip isteric. Dar aceast! amnezie nu are nimic din naturalul evocat de autor.
Jung +ncearc! s! evite iar $i iar teoria freudian! despre cenzura psihic!,
despre refulare $i refulat fenomene psihice studiate de Freud $i care con-
stituie elemente eseniale ale psihanalizei freudiene.
0n realitate, o bun! parte a amneziilor noastre au sens $i semnificaie.
Reprezent!rile care cad parial sau total +n uitare s+nt legate cumva de
45
c+nd interesul nostru se deplaseaz! spre altceva, el las! +n
urm! lucrurile de care ne-am preocupat p+n! acum, tot a$a
cum un proiector lumineaz! o nou! parte din peisaj l!s+nd
restul +n +ntuneric. Este inevitabil, c!ci con$tiina nu poate
conserva dec+t un mic num!r de imagini +n plin! claritate, +n
acela$i timp, $i chiar +n acest caz exist! fluctuaii de claritate.
Dar ideile uitate nu au +ncetat s! existe. De$i nu st! +n pute-
rea noastr! s! le reproducem voluntar, ele s+nt prezentate
+ntr-o stare subliminal!, dedesubtul pragului amintirii, de
unde pot reveni +n mintea noastr! +n orice moment, adeseori
dup! ani de uitare aparent total!
6
.
Vorbesc aici despre lucrurile pe care le-am v!zut sau
auzit con$tient $i pe care le-am uitat mai apoi. Dar ni se
+nt+mpl! tuturor s! vedem, s! auzim, s! simim, s! gus-
t!m lucruri f!r! s! le remarc!m, fie pentru c! atenia
noastr! este ocupat! altundeva, fie pentru c! excitaia
transmis! simurilor noastre este prea slab! pentru a l!sa +n
noi o impresie con$tient!. Incon$tientul, totu$i, le-a notat, $i

ceea ce am numit deja (refulat) . Nevroza nu este altceva dec+t o expresie
de compromis a refulatului. Simptomele nevrotice dispar +ndat! ce paci-
entul este capabil s! con$tientizeze tendina refulat!. Practica terapiei
psihanalitice const!, +n mare, +n efortul de a con$tientiza refulatul. Sigur
c! adeseori simpla con$tientizare nu este suficient! - mai este nevoie de o
clarificare $i reorientare a conduitei pacientului.
0ncercarea lui Jung de a eluda aceste probleme sau de a le minimaliza
provine din dorina lui de a respinge tot ce este freudian +n psihologia sa.
Astfel se face c! visele, la Jung, devin fenomene naturale ale psihicului, iar
aspectul lor absurd la prima vedere - aspect pus pe socoteala deform!rilor
operate de cenzura visului, la Freud - decurge din specificul unui pretins
limbaj oniric care pare cifrat pentru mintea con$tient!.
6
0n psihanaliz! trebuie f!cut! distincia +ntre impresiile sublimi-
nale care pot reveni oric+nd +n mintea con$tient! $i impresiile refula-
te, care s+nt asociate unor tendine incon$tiente refulate.
46
aceste percepii senzoriale subliminale joac! un rol impor-
tant +n viaa noastr! cotidian!
7
. F!r! ca s! ne d!m seama, ele
au o influen! asupra modului +n care reacion!m +n faa
evenimentelor $i a oamenilor.
Un exemplu limpede +n acest sens mi-a fost furnizat de
c!tre un profesor care se plimba la ar! +mpreun! cu unul din
elevii s!i, $i care era absorbit de o conversaie serioas!.
Brusc, el remarc! faptul c! firul g+ndurilor sale fusese +ntre-
rupt de un val imprevizibil de amintiri dat+nd din prima sa
copil!rie. Nimic din ce urma s! spun! nu p!rea s! aib! vreun
raport cu aceste amintiri. Privind +napoia lui realiz! c! mer-
sese pe l+ng! o ferm! atunci c+nd i-a ap!rut prima amintire
din copil!rie. El +i propuse elevului s!u s! se re+ntoarc! p+n!
+n locul unde ap!ruser! aceste fantasme. 0ndat! ajuns acolo,
remarc! un miros de g+$te $i realiz! +ndat! c! tocmai acest
miros +i declan$ase talazul amintirilor
8
.
0n tinereea sa crescuse la o ferm! de g+$te a$a +nc+t

7
Incon$tientul care (noteaz!) impresiile noastre subliminale este,
f!r! +ndoial!, o figur! de stil. 0n realitate, nu exist! un incon$tient +n
sensul definit de Jung: un soi de band! magnetic! pe care se imprim!
impresiile noastre. Nu exist! nici o entitate organic! ce ar putea fi
asimilat! incon$tientului. Noiunea de (incon$tient) traduce de fapt
ideea c! orice pulsiune psihic! +ncepe prin a fi incon$tient! $i tinde s!
se con$tientizeze, dac! i se permite accesul la mintea con$tient! (de
c!tre cenzura psihic!). Jung se refer! aici mai degrab! la facultatea
de memorare a minii noastre. Dar, memoria $i incon$tientul s+nt
dou! noiuni care nu au nimic +n comun. Ideea c! +nregistrarea im-
presiilor se face +n chip incon$tient, f!r! $tirea noastr!, este singura
relaie, formal!, pe care o putem stabili +ntre afirmaiile lui Jung $i
ceea ce psihanaliza freudian! a numit (incon$tient).
8
Aici se afl! f!r! +ndoial! sursa fenomenelor catalogate la capi-
tolul (d4ja vu), care s+nt puse de parapsihologi pe seama vieilor
anterioare.
47
mirosul lor caracteristic l!sase +n el o impresie durabil!,
dar uitat!. Trec+nd prin faa fermei +n cursul plimb!rii
sale, el +nregistrase subliminal acest miros $i percepia
incon$tient! +i amintise experienele, de mult uitate, ale
copil!riei. Percepia fusese subliminal! deoarece atenia
sa era angajat! altundeva, iar excitaia nu fusese at+t de pu-
ternic! +nc+t s! ating! direct mintea con$tient!. Cu toate
acestea, ea f!cuse s! reapar! aceste amintiri (uitate).
Acest efect pe care +l au percepiile incon$tiente de a de-
clan$a o succesiune de fenomene psihice poate explica apa-
riia simptomelor nevrotice, dar $i a amintirilor benigne,
atunci c+nd o imagine, un miros, un sunet, ne amintesc cir-
cumstane trecute.
O fat! t+n!r!, de pild!, ar putea lucra +n biroul s!u plin!
de s!n!tate $i de voie bun!. O clip! mai t+rziu, ea are o mi-
gren! acut! $i manifest! $i alte semne de deprimare. F!r! s!
fi remarcat con$tient, ea a auzit sirena de vreme rea a unui
vapor, departe, $i aceasta i-a amintit incon$tient m+hnirea pe
care i-a produs-o plecarea b!rbatului iubit, m+hnire pe care
+ncercase s-o uite
9
. Al!turi de procesul normal de uitare,
Freud a descris multe cazuri care implic! uitarea unor amin-
tiri dezagreabile, amintiri pe care vrem s! le uit!m.
Dup! cum a remarcat Nietzche, atunci c+nd m+ndria
noastr! este lezat!, memoria prefer! adeseori s! cedeze. De
aceea g!sim printre amintire uitate multe fapte r!mase +n
stare subliminal! $i pe care nu le putem reproduce voluntar

9
Sunetul sirenei readuce pe tapet amintirea iubitului $i totodat!
suferina sufleteasc! datorat! desp!ririi. Totul se petrece +ns! la un
nivel incon$tient. La nivelul con$tientului t+n!ra nu +nregistreaz!
dec+t o indispoziie, un +nceput de deprimare. Aceast! indispoziie
poate fi numit! simptom nevrotic.
48
pentru c! s+nt dezagreabile $i incompatibile. Psihologii nu-
mesc aceasta refulare. Un exemplu ar putea fi acela al se-
cretarei care este geloas! pe una din asociatele patronului. Ea
uit! +ntotdeauna s-o invite pe aceast! persoan! la conferine,
de$i numele s!u figureaz! pe lista pe care o utilizeaz!. Dar
dac! +i atragem atenia asupra acestui fapt, ea r!spunde c! a
(uitat) sau c! a fost distrat!. Ea nu va admite +n ruptul ca-
pului, nici m!car +n forul ei interior, motivul autentic al
acestei omisiuni
10
.

10
Rolul reful!rii +n expunerea lui Jung este, dup! cum se vede, foarte
vag. Pentru Jung, refularea este practic identic! cu uitarea, a$a +nc+t el nu
pomene$te nimic de instanele psihice aflate +n conflict, de dialectica con$ti-
ent-incon$tient. 0n exemplul s!u, secretara uit! s-o invite pe asociata patro-
nului pentru c! este geloas! pe aceasta. Uitarea este pus! +n leg!tur! cu
gelozia. 0n realitate, avem aici un conflict puternic +ntre dorina ei erotic! de
a-$i p!stra $eful numai pentru ea $i etica profesional! care +i cere s! execute
ordinele patronului $i s! o invite pe asociat!. S! mai ad!ug!m la etica profe-
sional! $i educaia moral! care, +n viaa curent!, ne interzice s! d!m curs
ostilit!ii fa! de semenii no$tri.
Adeseori, at+t etica profesional!, c+t $i cea moral! pot merge p+n! la ex-
cese scrupuloase care nu mai au nimic raional +n ele. Este cazul unui paci-
ent care urm!torul vis repetitiv:
El viseaz! c! munce$te din greu +ntr-un atelier tehnic, numai +n schimbul
de noapte, singur cuc, +n condiii mizerabile. Cu toate astea este scrupulos +n
privina muncii sale; mai mult chiar, nu se sinchise$te nici de faptul c! nu are
un contract de munc!, a$a c! munce$te practic pe degeaba. (0n realitate -
afirm! vis!torul - numai un nebun ar putea face a$a ceva!) - (S! munce$ti
+ntr-un atelier, +ntr-o mizerie cumplit!, noapte de noapte $i f!r! salariu, mi se
pare absurd), mai precizeaz! el.
Confruntat cu vise nepl!cute de acest gen, Freud a lansat dou! ipoteze
explicative: prima, avem de-a face cu un vis de parvenitism. Este cazul
insului care s-a ridicat de jos $i a ajuns pe o poziie social! foarte +nalt! iar
acum +$i savureaz! reu$it! amintindu-$i +n vis de unde a plecat. A doua
ipotez! aduce +n discuie o tendin! masochist! incon$tient!, care se mani-
fest! prin intermediul visului. A te pune +n condiiile de munc! cele mai
49
Muli oameni comit eroarea de a supraestima rolul
voinei $i cred c! nimic nu se poate petrece +n mintea lor
f!r! a fi premeditat. Dar trebuie s! +nv!!m s! facem o
distincie minuioas! +ntre coninuturile intenionate $i
neintenionate ale minii. Primele deriv! din personalita-
tea eului. Celelalte, +n schimb, +$nesc dintr-o surs! care
nu este identic! cu eul $i este inversul s!u. Acest (invers)
este cel care a incitat-o pe secretar! s! uite invitaia.
Exist! multe motive care ne fac s! uit!m ceea ce
am remarcat sau simit. Exist! tot at+tea maniere de a

jalnice +nseamn! a te cobor+ +n ochii t!i, a te umili.
Totu$i, problema pe care o pune visul nostru este de ce, oare, vis!torul asoci-
az! la scenariul visului s!u ideea c! se comport! ca un nebun? (Poate c! vreau s!
fiu mai catolic dec+t Papa), adaug! el. Altfel spus, pacientul este un ins for-
midabil de exigent cu sine refuz+nd (s-o lase mai moale) chiar $i atunci c+nd
condiiile exterioare s+nt deplorabile. Exist! oameni care dau cel mai bun
randament +n asemenea condiii. Exist! anumite caractere sau firi care se
+nver$uneaz! tocmai +n +mprejur!rile de via! cele mai mizerabile.
Analiza a mai scos la iveal! un fapt curios: cuv+ntul (nebun) folosit de
vis!tor nu trebuie luat ca atare; el nu indic! nimic nici +n privina s!n!t!ii
psihice $i nici +n sensul figurat de prost, de om lipsit de minte, de (b!tut +n
cap) etc. (Nebun) exprim! sentimentul inadecvrii, ca +n expresia ne-bun,
adic! nu-e-bun! Visul +i arat! pacientului c! se comport! +n viaa sa ca un
om ne-bun, un om care nu este bun, $i de aceea are tot timpul s!-$i repro$e-
ze c+te ceva. Pe acest fond, masochist, de auto-subestimare se dezvolt!, +n
compensaie, o conduit! extrem de scrupuloas! - care poate merge p+n! la
manie - +n toate domeniile vieii sale.
0nclinaia morbid! de a se minimaliza, de a-$i subestima valoarea,
realiz!rile indiscutabile, provine din dou! surse. Una este cea pe care am
sugerat-o deja: firea individului sau ceea ce am putea numi caractere
ereditare. A doua provine din experienele nefericite ale copil!riei care au
l!sat urme durabile.
Visul nostru implic! toate aceste elemente $i insist! implicit asupra
absurdit!ii eforturilor vis!torului, +nc+t putem spune c! sentimentul ab-
surdului este indiscutabil refulat la pacient.
50
ne aminti aceste lucruri. Un exemplu interesant ne este
furnizat de criptomnezie - o amintire disimulat!.
Un autor dezvolt! o serie de argumente sau scrie sce-
nariul unei povestiri urm!rind continuu un plan prestabi-
lit c+nd brusc se angajeaz! +ntr-o direcie divergent!. La
prima vedere, pare s!-i fi venit o idee nou!, o imagine
diferit! sau o intrig! secundar!, inedit!. Dac! +l +ntrebai
ce a provocat aceast! digresiune, el nu va fi capabil s! v!
spun!. Poate c! nici n-a remarcat m!car schimbarea de
direcie a g+ndirii sale, de$i a scris ceva total nou despre
care iniial nu avea nici cea mai mic! idee. Totu$i putem
uneori s! ar!t! c! ceea ce a scris se aseam!n! +ndeaproa-
pe cu opera altui autor, oper! pe care crede c! nu va fi
v!zut-o niciodat!.
Am g!sit un asemenea exemplu fascinant +n cartea lui
Nietzsche (A$a gr!it-a Zarathustra), +n care autorul reprodu-
ce aproape cuv+nt cu cuv+nt un incident consemnat +ntr-un
jurnal de bord al unui vapor din 1686. Din +nt+mplare, citi-
sem relatarea acestui incident +ntr-o lucrare publicat! +n
1835 (cu o jum!tate de secol +nainte ca Nietzche s!-$i scrie
cartea). Iar atunci c+nd am g!sit acela$i pasaj +n (A$a gr!it-a
Zarathustra) am fost frapat de stilul s!u particular, diferit de
al lui Nietzsche. Am fost convins c! Nietzsche trebuie s! fi
citit $i el cealalt! carte. I-am scris surorii sale, care mai tr!ia
+nc!, $i ea mi-a confirmat c! ea $i fratele s!u citiser! efectiv
cartea +mpreun! c+nd ea avea 11 ani. 0n acest context nu cred
c! Nietzche ar fi comis deliberat un plagiat; mai degrab!
cred c! acea +nt+mplare reap!ruse inopinat din incon$tientul
s!u cincizeci de ani mai t+rziu.
0n cazurile de acest gen exist! +ntr-adev!r o rememora-
re a amintirilor chiar dac! nu ne d!m seama. Acela$i lu-
cru poate s! i se +nt+mple unui muzician care a auzit c+nd
51
era copil ni$te c+ntece populare ce i se prezint! la matu-
ritate sub forma unei mi$c!ri simfonice. O ideea sau o
imagine a retrecut din incon$tient +n con$tient.
Tot ce am spus +n prezent despre incon$tient nu este
dec+t o schi! superficial! despre natura $i funcionarea
acestei p!ri complexe a psihicului uman. Totu$i este
posibil ca ea s! ne ajute s! +nelegem coninutul ma-
terialului subliminal din care se pot produce spontan
simbolurile viselor noastre. Acest material subliminal
poate cuprinde tot soiul de trebuine, de impulsuri $i in-
tenii, de percepii $i intuiii, de g+nduri raionale sau ira-
ionale, de concluzii, inducii, deducii $i premise. El
poate cuprinde o +ntreag! gam! de sentimente. Oricare
dintre aceste fenomene psihice poate deveni parial, tem-
porar sau definitiv incon$tient.
Acest material a devenit incon$tient pur $i simplu pentru
c! nu mai exista, ca s! spunem a$a, loc pentru el +n mintea
con$tient!. Unele din g+ndurile noastre +$i pierd energia
efectiv! $i devin subliminale (adic! nu mai primesc aceea$i
cantitate de energie con$tient!) pentru c! nu mai au pentru
noi acela$i interes, pentru c! nu mai au nici o leg!tur! cu
ceea ce ne preocup! sau pentru c!, dintr-un motiv oarecare,
dorim s! le +ndep!rt!m din mintea noastr!
11
.

11
Refularea, asupra c!reia - dup! cum am observat deja - Jung nu
st!ruie, nu este totuna cu uitarea. Pe de alt! parte, at+t refularea c+t $i
uitarea nu s+nt fenomene psihice premeditare. Refularea este un act
mecanic, a$a cum este respiraia sau defecaia. Refulatul nu p!r!se$te
mintea con$tient! pentru c! nu mai exist! loc pentru el, ci pentru c!
este respins, alungat, +mpiedicat s! se con$tientizeze. Schema de
incon$tient oferit! de Jung, este o schem! static!; dup! cum am mai
spus, incon$tientul descris de Jung este precon$tientul, atunci c+nd nu
devine o funcie psihic! de sine st!t!toare sau o entitate mistic!.
52
De fapt, a uita este normal $i necesar +n aceast! privin!,
deoarece astfel se face loc +n mintea noastr! pentru noi impre-
sii, noi idei etc. Dac! aceast! uitare nu s-ar produce, +ntreaga
noastr! experien! ar r!m+ne +n stare subliminal!, iar mintea
noastr! ar fi st+njenit! p+n! la insuportabil. Acest lucru este +n
a$a m!sur! de cunoscut ast!zi +nc+t toi cei care au habar de
ceva psihologie +l recunosc.
Totodat!, la fel cum coninuturile con$tiente ale minii
noastre pot disp!rea +n incon$tient, tot astfel alte coninuturi,
noi, care nu au fost niciodat! con$tiente, pot ap!rea. Putem
avea impresia, de pild!, c! ceva este pe punctul de a p!trunde
+n con$tient, c! (ceva plute$te +n aer), c! (e ceva necurat la
mijloc). Descoperirea c! incon$tientul nu este doar un sim-
plu depozitar al trecutului nostru, c! el este umplut de ase-
menea cu germenii situaiilor psihice $i ideilor viitoare, a
determinat noutatea atitudinii mele proprii cu privire la
psihologie. Exist! un mare num!r de controverse +n acest
sens, +ns! nu +ncape +ndoial! c! pe l+ng! amintirile unui tre-
cut +ndep!rtat care a fost con$tient pot ap!rea din incon$tient
$i idei noi, creatoare, coninuturi care nu au fost niciodat!
con$tiente. Ele se nasc din profunzimile obscure ale minii
noastre ca un lotus $i constituie o parte foarte important! a
psihicului subliminal
12
.

12
Profesorul Culianu, reputatul savant disp!rut prematur dintre noi,
ar!ta, nu f!r! justee, c! ipoteza jungian! a incon$tientului arhetipal nu
este necesar! pentru a explica producerea unor reprezent!ri, fantezii, vise,
mitologeme etc. cu caracter colectiv. Pornind de la alte premise, Culianu
ar!ta c! asemenea producii apar +n chip necesar, $i f!r! o influen! di-
rect!, oriunde descoperim transmiterea oral! a unui set de idei care le
presupune.
Analiza comparat! a religiilor a scos la iveal! anumite scheme care se
repet!, indiferent de spaiu $i timp. Prezena acestor paradigme nu poate
53
G!sim exemple +n acest sens +n viaa cotidian! unde dile-
mele s+nt uneori rezolvate printr-o reevaluare nea$teptat! a
problemei. Muli filozofi, arti$ti $i chiar savani +$i datoreaz!
unele din cele mai bune idei unor inspiraii bru$te provenind
din incon$tient
13
. Facultatea de a atinge un filon deosebit de
bogat din acest material $i de a-l transforma eficace +n filozo-
fie, +n literatur!, +n muzic! sau +n descoperirea $tiinific!,
este ceea ce se nume$te +n mod obi$nuit geniu. G!sim
m!rturii evidente +n acest sens +n +ns!$i istoria $tiinelor.
De pild!, matematicianul Poincar4 $i chimistul Kekule
datoreaz!, dup! propria lor m!rturie, importante descoperiri
unor imagini revelatoare bru$te ap!rute din incon$tient. Pre-
tinsa experien! mistic! a lui Descartes care i-a revelat +ntr-o

fi explicate +ntotdeauna prin influenele exercitate de o cultur! asupra
alteia, influene reductibile la materiale culturale. Mintea, spunea Culianu,
este un soi de moar! care macin! f!r! +ncetare g+nduri. Dac! oferim minii
noastre un set de idei oarecare atunci ea produce toate expresiile cultura-
le, artistice, spirituale etc. care au ca punct de plecare $i schem! de orga-
nizare setul de idei dat.
Opinia lui Culianu, cu anumite amendamente, mi se pare mult
mai apt! s! explice apariia unor materiale psihice (arhetipale) +n
visele $i fanteziile omului modern. Prin urmare, nu ar fi vorba de o
mo$tenire filogenetic! a unei capacit!i miraculoase de a produce
asemenea lucruri - cum susine Jung -, ci de o (programare) cultural!
a minii noastre care produce g+ndurile +n funcie de anumite scheme
de organizare.
13
Freud admite $i el c! o serie de preocup!ri din starea de veghe
pot ap!rea +n vise. Am avea de-a face cu materiale psihice reziduale
din ziua +n care a precedat visul. Totu$i, Jung se refer! aici, mai
degrab!, la un soi de inspiraie creatoare care este, evident, un proces
psihic involuntar. 0ns! acest proces nu are nimic de-a face cu incon-
$tientul psihanalizei. Dup! cum am mai spus deja, Jung atribuie in-
con$tientului virtui care nu intr! +n domeniul de interes al psihanali-
zei clinice.
54
fulgerare ordinea $tiinelor
14
relev! dintr-un fenomen analog.
Romancierul Robert Louis Stevenson a visat povestea care
constituie cartea (Dr. Jekyll $i Mister Hyde) dup! ce ani de-a
r+ndul a c!utat ceva care s! exprime sentimentul profund pe
care +l avea privitor la dubla personalitate a fiinei umane.
Voi descrie mai t+rziu, mai pe larg, modalitatea +n care
aceste materiale r!sar din incon$tientul nostru $i voi examina
atunci forma +n care se exprim! ele. Pentru moment m! voi
mulumi s! remarc c! facultatea pe care o are psihicul nostru
de a produce asemenea materiale inedite este semnificativ!
mai ales atunci c+nd vrem s! explic!m simbolismul viselor,
c!ci experiena mea profesional! m-a f!cut s! constat +n repe-
tate r+nduri c! imaginile $i ideile coninute +n vise nu pot fi
atribuite numai unui fenomen al memoriei. Ele exprim!
g+nduri noi, care nu au trecut niciodat! pragul con$tiinei
15
.

14
Visul din 1916 +n care Descartes +ntrevedea (arborele $tiinei).
(N. A.)
15
Aluzia la (fenomenul memoriei) se vrea o nou! replic! la teo-
ria freudian! a visului. Materialul visului la Freud +l constituie impre-
sii din starea de veghe. De aici rolul memoriei. Jung afirm! c! o serie
de materiale onirice nu pot fi reduse la experienele tr!ite aievea de
vis!tor. .i aceasta pentru c! la prima vedere vis!torul nu le poate
asocia cu asemenea +nt+mpl!ri. 0n realitate, o structur! oniric! oric+t
de complex! poate fi redus! - dup! o munc! de asociere susinut! - la
+nt+mpl!ri sau g+nduri care au existat c+ndva +n mintea con$tient! a
vis!torului.
De pild!, o pacient! viseaz! c! se afl! +ntr-un subteran - (ca la
metrou) - $i a$teapt! un (troleu) [sic] care s! o duc! +n centru. Ob-
serva c! troleul este de fapt metrou sau viceversa.
Ea asociaz! la ideea de subteran faptul c! (merge pe burt!), adic!
ascunde intenia ei de a-$i procura un alt serviciu, mai comod, $i a-l
p!r!si pe actualul. Dar (mersul pe burt!) +l evoc! $i faptul c! mult!
vreme a ascuns p!rinilor ei, oameni foarte autoritari $i suspicio$i,
intenia ei de a veni la Bucure$ti, unde +$i g!sise actualul post. De ce
55

at+ta tain!? De team! c! tat!l s-ar putea opune, ca de obicei, opiuni-
lor ei.
.i tot tat!l apare $i +n amintirile ei legate de ideea de a merge +n cen-
tru. Ori de c+te ori vine la Bucure$ti ca s! o vad!: (tata o apuc! cu
ma$ina numai pe drumuri pline de h+rtoape, l!turalnice (m-am uitat
cur+nd pe hart! $i am observat c! locuiesc tocmai la marginea
Bucure$tiului), pe $ina tramvaielor, +n loc s! o ia prin centru, unde oricum
e mai frumos, drumurile s+nt mai bune9).
Tot despre centru este vorba $i +n obiceiul pacientei de a spune cuiva
verde-n fa!, f!r! diplomaie, tot ce g+nde$te. Adic!, (nu o ia pe ocolite).
C+ndva mama sa i-a repro$at acest lucru: (0mi g!sisem de lucru la Bucu-
re$ti $i i-am spus-o lui tata +n ultimul moment, ca s! nu mai aib! nimic de
obiectat; mama, +n schimb, m-a certat c! nu s+nt diplomat!, c! ar trebui
s!-l iau de departe pe tata.)
Observ!m c! din relat!rile pacientei apar dou! idei care se bat
cap +n cap: pe de o parte, ea (merge pe burt!), adic! +$i t!inuie$te
inteniile adev!rate de teama unui refuz din partea tat!lui, pe de alt!
parte, nu este deloc (diplomat!), adic! nu se sfie$te s! spun! verde +n
fa! ceea ce g+nde$te. Aceste atitudini, contrare, rezult! $i din structu-
ra ciudatului vehicul oniric despre care pacienta nu poate spune ni-
mic +n stare de veghe: metrou (care merge, subteran, pe $ine) $i (tro-
leu) (care merge la suprafa! $i, oarecum, tot pe $ine: cablurile elec-
trice)! Aceast! construcie ciudat!, metrou-troleu, sugereaz!, deci,
ambivalena purt!rii pacientei fa! de tat!l ei.
De$i, iniial, vehiculul straniu nu-i evoca nimic pacientei, analiza
minuioas! a ideilor ei contradictorii a rezolvat (taina) lui. A$adar,
nu avem de-a face cu o idee care nu a existat niciodat! +n con$tiina
vis!toarei - ciudatul vehicul metrou-troleu - ci cu o reprezentare
plastic! a purt!rii ei alternative care +mbrac! o form! bizar!.
56
III. Func(ia viselor
Insist asupra originii vieii noastre onirice pentru c! ea
este solul +n care majoritatea simbolurilor +$i g!sesc ori-
ginea cre$terii lor. Din nefericire, este dificil s! +nelegem
visele. Dup! cum am remarcat deja, un vis nu seam!n!
deloc cu o poveste relatat! de mintea con$tient!. 0n viaa
cotidian! reflect!m asupra a ceea ce vrem s! exprim!m $i
alegem maniera ca mai frapant! de a vorbi, str!duindu-ne
s! oferim remarcilor noastre o coeren! logic!. De pild!,
o persoan! cultivat! va +ncerca s! evite o metafor!
heterogen! pentru c! ea poate deforma efectul spuselor
sale. Dar visele au o textur! diferit!. Vis!torul este asaltat
de imagini care par contradictorii $i ridicole, simul tim-
pului este abolit, iar lucrurile cele mai banale pot s! +m-
brace un aspect +nc+nt!tor sau +nsp!im+nt!tor.
S-ar putea s! ne par! straniu c! mintea incon$tient! lu-
creaz! cu materialele sale +ntr-o manier! at+t de diferit!
de schemele aparent disciplinate pe care le putem impune
g+ndurilor noastre +n stare de veghe. .i totu$i, dac! ne
57
d!m osteneala s! ne amintim un vis, contrastul este fra-
pant, $i de aici unul din motivele care fac visele de ne+n-
eles pentru omul profan.
Dup! logica experienei diurne normale visele nu au
sens $i de aceea avem tendina s! nu inem cont de ele
sau s! ne declar!m total derutai de ele
1
.
Probabil c! acest punct va deveni mai clar dac! +nce-
pem prin a lua cuno$tin! de faptul c! ideile care ne preo-
cup! +n timpul vieii noastre diurne, idei aparent discipli-
nate, s+nt mult mai puin precise dec+t ne place s! o cre-
dem. Dimpotriv!, sensul lor ($i importana lor afectiv!
pentru noi) devine din ce +n ce mai imprecis atunci c+nd
le examin!m +ndeaproape. Motivul este c! tot ce am auzit
sau resimit poate deveni subliminal, adic! poate trece +n
incon$tient. Ba chiar ceea ce reinem +n mintea noastr!
con$tient! $i putem reproduce dup! dorin! se asociaz! cu
ceva incon$tient care coloreaz! ideea ori de c+te ori este
amintit!. De fapt, impresiile noastre con$tiente se +mple-
tesc cu elemente incon$tiente care au o semnificaie psi-
hologic! pentru noi, de$i nu avem cuno$tin! de existena
acestui sens subliminal, nici de maniera +n care el ampli-

1
0n realitate, publicul profan acord! interes viselor +n ciuda aspectului
lor confuz. Lumea antic! a apreciat visul $i i-a acordat valene divinatorii
Freud afirma el +nsu$i c! atracia pentru vis i-a fost indus! nu de lumea
$tiinific!, +n majoritatea ei ostil! unei abord!ri raionale, ci de tradiia
popular! care se +nc!p!+neaz! s! acorde visului o semnificaie $i un sens.
Nu-i mai puin adev!rat c! omul profan abordeaz! visul +ntr-o manie-
r! mecanic! atunci c+nd apeleaz! la c!rile de vise. Freud a insistat asupra
interpret!rii pornind de la asociaiile vis!torului ar!t+nd c! atunci c+nd ne
d!m silina s! asociem pe marginea elementelor visului luate separat
acesta cap!t! sens . Ceea ce este specific interpret!rii psihanalitice este
tocmai acest apel la asociaiile vis!torului, apel care lipse$te +n cazul
aplic!rii metodelor de descifrare populare.
58
fic! sau deformeaz! concomitent sensul convenional.
Fire$te, acest ceva incon$tient difer! de la o persoan!
la alta. Fiecare din noi recepioneaz! orice noiune gene-
ral! sau abstract! +n contextul s!u mintal propriu $i, prin
urmare, o +nelegere +ntr-o manier! care +i este particula-
r!. C+nd utilizez +ntr-o conversaie cuvinte ca (stat),
(bani), (s!n!tate) sau (societate), pornesc de la supoziia
c! ele semnific! mai mult sau mai puin acela$i lucru
pentru cei care m! ascult!. Dar tocmai restricia (mai
mult sau mai puin) import! aici. Fiecare cuv+nt are un
sens u$or diferit pentru fiecare persoan!, chiar $i atunci
c+nd este vorba de persoane care are acela$i fundal cultu-
ral. Motivul acestor variaii este aceea c! o noiune gene-
ral! se integreaz! de fiecare dat! +ntr-un context singular
$i c! ea este deci +neleas! $i aplicat! +ntr-o manier! per-
sonal!. Iar variaiile de sens s+nt, fire$te, cu at+t mai mar-
cate, cu c+t difer! mai mult experiena social!, religioas!,
politic! a persoanelor respective
2
.
Ori de c+te ori conceptele s+nt identificate cu cuvintele,
variaia este imperceptibil! $i nu joac! nici un rol practic.
Dar +ndat! ce o definiie exact! sau o explicaie precis!
devin necesare, descoperim adeseori variaiile cele mai
surprinz!toare, nu numai +n +nelegerea pur intelectual! a
termenului, ci mai ales +n valoarea afectiv! care +i este
atribuit! $i +n aplicaia ei. 0n general, aceste variaii s+nt

2
Variaia de sens a cuvintelor obi$nuite provine din aceea c! ele
r!scolesc +n noi, odat! pronunate, complexe personale de coloratur!
afectiv!. Atunci c+nd admir!m un apus de soare, de pild!, sau c+nd
comunic!m cuiva contemplaia noastr!, fiecare tr!ie$te, emoional,
o experien! proprie. Cu toate astea, apusul de soare r!m+ne un
apus de soare. Ceea ce +i confer! un relief personal este experiena
subiectiv!.
59
subliminale, a$a +nc+t oamenii nu au cuno$tin! de ele.
Am putea, evident, s! respingem aceste diferene
consider+ndu-le superflue sau nuane de care nu ar trebui
s! ne sinchisim pentru c! ele nu au prea mult de-a face cu
nevoile vieii cotidiene. Dar faptul c! ele exist! arat! c!
p+n! $i cele mai pozitive coninuturi ale minii con$tiente
s+nt incerte.
Chiar $i conceptul filozofic sau matematic cel mai ri-
guros definit, despre care nutrim convingerea c! nu con-
ine dec+t ce am pus +n el, este totu$i mai mult dec+t b!-
nuim. El este un eveniment psihic $i, ca atare, este parial
incognoscibil. Chiar $i numerele pe care le folosim pentru
a face operaii aritmetice s+nt mai mult dec+t am crede;
ele s+nt $i elemente mitologice (pitagoricienii le-au consi-
derat ca divine). Dar noi ignor!m acest aspect atunci c+nd
le utiliz!m +ntr-un scop practic
3
.
Pe scurt, fiecare concept al minii noastre posed! pro-
priile sale asociaii psihice
4
. Dac! asemenea asociaii
variaz! +n intensitate (+n funcie de importana relativ! a
acestui concept +n cadrul personalit!ii noastre totale sau
de natura celorlalte idei $i chiar de cea a complexelor care

3
Caracterul (divin) al numerelor nu trebuie privit ca o particula-
ritate mistic! ce le este proprie. Pitagoricienii v!d +n numere ceva de
natur! divin! pentru c! ei reduc +ntregul univers, +ntreaga existen!,
la num!r $i la operaiile care se pot face cu numere. 0n fond, avem
de-a face $i aici cu o convenie.
4
Concepia pe care o dezvolt! Jung aici aminte$te de teoria
platonician! a ideilor absolute. 0n conformitate cu aceast! teorie,
experiena individual! a binelui, de pild!, este subiectiv! +n raport cu
ideea absolut! de Bine. Jung atribuie conceptelor noastre raionale o
(umbr!) incon$tient! care reprezint! tocmai acest caracter subiectiv
al experienei personale.
60
+i s+nt asociate +n incon$tientul nostru) este posibil ca ele
s! ajung! p+n! la a modifica caracterul (normal) al con-
ceptului. Ba chiar este cu putin! s! se transforme +n ceva
cu totul diferit, pe m!sur! ce se scufund! mai ad+nc sub
pragul minii con$tiente. Aspectele subliminale a tot ceea
ce ni se +nt+mpl! joac! un rol insignifiant la prima vedere
+n viaa noastr! cotidian!. Dar +n analiza viselor, unde
psihologul are de-a face cu expresii ale incon$tientului,
ele devin foarte importante, c!ci ele s+nt r!d!cinile,
aproape invizibile, ale g+ndurilor noastre con$tiente. De
aceea obiectele sau ideile curente pot c!p!ta +n vis o
semnificaie psihologic! at+t de puternic! +nc+t noi ne
trezim profund tulburai, de$i am visat ceva foarte banal:
o odaie +ncuiat! cu cheia sau trenul pe care l-am pierdut
5
.
Imaginile viselor noastre s+nt mult mai pitore$ti $i mai
frapante dec+t conceptele sau experienele care s+nt cores-
pondentele lor +n viaa diurn!. Unul din motive este c! +n
vis aceste concepte pot exprima sensul lor incon$tient. 0n
timp ce +n mintea con$tient! noi ne meninem +n limitele
afirmaiilor raionale, care au mult mai puin! culoare
deoarece le-am dezbr!cat de majoritatea asociaiilor lor
psihice.
0mi amintesc de un vis pe care l-am avut $i pe care
l-am g!sit foarte dificil de interpretat. 0n acest vis, un

5
Reprezent!rile minii con$tiente s+nt asociate cu alte idei $i chiar
cu complexe incon$tiente care explic! de ce ele cap!t! o semnificaie
aparte de la un om la altul. Chiar $i +n vis obiectele lumii materiale
care par s! aib! o semnificaie univoc! +n viaa real! cap!t! semnifi-
caii speciale pentru vis!tor. De pild!, atunci c+nd vis!m c! am pier-
dut trenul, cum sugereaz! Jung, tr!im o emoie intens! tocmai pentru
c! acest tren pierdut semnific! ceva special pentru noi: poate o oca-
zie pierdut! care nu se mai +ntoarce.
61
oarecare +ncerca s! se apropie de mine prin spate $i s!-mi
sar! +n c+rc!. Nu $tiam nimic despre acest om dec+t c!
preluase una din remarcile mele $i-i deformase sensul
p+n! la grotesc. Dar nu puteam s! v!d nici un raport +ntre
acest fapt $i tentativa de a-mi s!ri +n c+rc!. Totu$i, mi s-a
+nt+mplat adesea +n viaa mea profesional! ca cineva
s!-mi denatureze cuvintele, at+t de des +nc+t nu mi-am mai
dat silina s! m! +ntreb dac! acest lucru m-a enervat sau
nu. De fapt, noi avem interesul s! p!str!m un control
con$tient asupra reaciilor noastre emoionale $i tocmai
acesta era, mi-am dat seama cur+nd, sensul visului meu:
un dicton austriac ap!ruse +n vis sub form! sa vizual!.
Expresia, banal! +n Austria, Du kannst mir auf den
Buckel steigen (poi s!-mi sari +n c+rc!), semnific! de
fapt: (Puin +mi pas! de p!rerea ta)
6
.

6
Iat! un vis asem!n!tor +n care se ilustreaz! o zical! foarte cunoscut!.
Cineva viseaz! c! +n $emineul s!u arde un foc de gaze $i c! nu se sinchi-
se$te de risipa de gaz, spun+ndu-$i c! plata gazelor +i revine proprietarului
apartamentului. O expresie uzual! t!lm!ce$te sensul acestui vis: (a arde
gazul de poman!).
Totu$i, faptul c! am redus acest fragment de vis (+n realitate visul este
mult mai lung) la expresia respectiv! nu +i epuizeaz! sensul. Ideea c!
(arde gazul de poman!) +i evoc! vis!torului faptul c! eforturile sale +n
direcia realiz!rii unui proiect la care ine foarte mult s+nt zadarnice. C+t
prive$te aluzia la proprietarul c!ruia i-ar reveni plata gazelor, acest episod
+i evoc! un alt vis. Un vis +n care se punea problema ambiiilor sale de a
se descurca pe cont propriu f!r! ajutorul familiei. Aceast! dorin! de
emancipare personal! ap!rea atunci +ntr-o manier! simbolic!: vis!torul
urma s! +nchirieze o camer! la mansard!. Cineva, +n vis, +l avertizeaz!
+ns! c! chiria solicitat! de proprietar este mai mare dec+t face. 0n actualul
vis apare o inversiune: nu chiria$ul (vis!torul) va (pl!ti) (pentru faptul c!
eforturile sale nu s+nt +ncununate de succes) ci (proprietarul).
Alte asociaii ale vis!torului evoc!, de asemenea, masturbarea ((a ar-
de gazul de poman!) = (a o freca) = masturbare). 0n Biblie se poveste$te
62
Am putea spune c! un asemenea vis este simbolic,
+ntruc+t el nu reprezint! situaia +ntr-o manier! direct!, ci
indirect!, cu ajutorul unei metafore al c!rei sens iniial
+mi scap!. C+nd se produce a$a ceva - ceea ce se +nt+mpl!
adeseori - nu este vorba de o travestire deliberat! +mpru-
mutat! de vis. Totul se datoreaz! pur $i simplu dificult!ii
de care ne izbim +n general +n sesizarea coninutului
afectiv al limbajului simbolic
7
.

isprava lui Onan care a refuzat s! se conformeze legii mozaice $i $i-a
risipit s!m+na +n loc de a-$i fertiliza cumnata. Dumnezeu l-a pedepsit cu
asprime. De aici provine ideea de (plat!), +n sensul de isp!$ire a unei
nesupuneri fa! de Divinitate. 0nelegem, totodat!, c! (proprietarul) este
de fapt Dumnezeu.
Visul pare s! exprime un protest +mpotriva Proniei $i o consolare
pentru vis!tor: (Dac! ceea ce faci este zadarnic, dac! arzi gazul de poma-
n! - pare s! spun! el - nu e din vina ta, nu tu trebuie s! :pl!te$ti;, ci
Dumnezeu, deoarece el este responsabil de viaa ta. Numai El poate
hot!r+ +n destinul t!u. .i de vreme ce tu nu ai nici un fel de r!spundere
fa! de propria ta via!, de ce s!-i asumi vina faptului c! e$ti :neproduc-
tiv;?)
Dincolo de complicaiile psihice legate de practica masturb!rii, com-
plicaii pe care insist! psihanaliza freudian!, observ!m c! aluziile sexuale
servesc, ca $i alte expresii uzuale, unor idei care nu mai au nimic sexual +n
ele. Este, parial, ceea ce pretinde Jung atunci c+nd se arat! interesat, +n
interpretarea sa, nu at+t de complexele sexuale ale vis!torului, c+t mai ales
de ceea ce face incon$tientul vis!torului cu aceste complexe.
Accentul pus de Jung pe expresiile familiare, de genul celei ilustrate
de propriul s!u vis, nu este +ntotdeauna bine venit. Visele nu vorbesc
+ntotdeauna prin proverbe $i cuvinte de duh. Sau, mai precis, acolo unde
apar asemenea expresii verbale, ele nu epuizeaz! sensul total al visului.
7
(Travestirea) este o nou! aluzie la teoria visului lui Freud.
Acesta afirm! c! aspectul absurd, deformat, al viselor noastre ar fi
opera cenzuri psihice, care deformeaz! coninutul latent al ideilor
visului. Jung vrea s! evite, dup! cum am mai v!zut, ideile freudiene
despre vise, pentru a-$i impune propriile sale opinii. Din nefericire,
63
0n viaa cotidian! trebuie s! expunem lucrurile c+t se
poate de precis, $i am +nv!at s! +ndep!rt!m elementele
fanteziei at+t din limbaj, c+t $i din g+ndirea noastr!,
pierz+nd concomitent un aspect ce caracterizeaz! menta-
litatea primitiv!. Cei mai muli dintre noi au respins +n
incon$tient toate asociaiile psihice bizare ata$ate fiec!rei
idei sau fiec!rui lucru. Primitivul, +n ceea ce-l prive$te,
are +nc! con$tiina acestor propriet!i psihice
8
; el atribuie
animalelor, plantelor, pietrelor, puteri care ne par stranii
$i inacceptabile
9
.
Un b!$tina$ al junglei africane, de pild!, vede ziua un

aceste opinii se traduc prea des prin expresiile nefericire de genul
(dificultatea de a sesiza coninutul afectiv al limbajului simbolic)!
8
Este f!r! +ndoial! o exagerare s! credem c! primitivul este con-
$tient - +n sensul +n care +nelegem noi, ast!zi, faptul de a fi con$tient
- de aceste coninuturi psihice. Mai degrab! putem spune c! anumite
emoii provocate de unele reprezent!ri sau asociaiile sale pe margi-
nea unor reprezent!ri - banale pentru noi - i se impun +ntr-un mod
obsedant, delirant, $i c! nu s+nt produsul activit!ii sale mantale deli-
berate.
9
Primitivul atribuie obiectelor $i fiinelor lumii materiale anumite
+nsu$iri +n virtutea unei program!ri culturale. El prime$te la na$tere $i
succesiv +n fazele de iniiere +n misterele tribului un cod de repre-
zent!ri colective convenionale asociate obiectelor $i fiinelor lumii
materiale. Urmele acestui cod pot fi g!site $i azi +n superstiii $i pre-
judec!i oculte: de pild!, persoanele anxioase evoc! adeseori caracte-
rul fast sau nefast al animalelor, al plantelor, pietrelor etc. Credina +n
maleficitatea pisicii negre care +i taie calea este un exemplu +n acest
sens.
Desigur c! acest cod de reprezent!ri colective poate fi suportul
proieciilor psihice incon$tiente. A$a se explic! faptul c! nu s+ntem
tot timpul afectai de superstiii, ci numai +n momentele de via!
caracterizate printr-o constelare afectiv! puternic!. Astfel, t+n!ra fat!
care num!r! petalele florii pentru a avea sau nu confirmarea c! este
iubit!, va uita total acest gest atunci c+nd nu este +ndr!gostit!.
64
animal nocturn $i +l recunoa$te ca o +ncarnare temporar! a
v+n!torului, a vr!jitorului. Sau poate s!-l considere un
suflet animal, ba chiar $i spiritul unuia din str!mo$ii tri-
bului. Un copac poate juca un rol decisiv +n viaa unui
primitiv, ca $i cum ar deine +n custodie sufletul $i vocea
sa, iar omul va avea impresia c! soarta lor este comun!.
Indienii din America de Sud afirm! c! s+nt papagalii Aras
ro$ii, de$i +$i dau seama c! nu au nici pene, nici aripi $i
nici cioc. 0n universul primitivilor lucrurile nu s+nt sepa-
rate de frontiere at+t de riguroase ca +n societ!ile noastre
(raionale)
10
.
Noi tr!im +ntr-o lume (obiectiv!) pe care am
despuiat-o de ceea ce psihologii numesc identitate psihic!
sau (participare mistic!)
11
. Dar tocmai acest halo de aso-
ciaii incon$tiente d! aspectul colorat $i fantastic univer-
sului primitivului
12
. Noi nu mai $tim nimic de acest halo
+n a$a m!sur! +nc+t nu-l recunoa$tem c+nd +l descoperim
la alii. La noi, aceste fenomene r!m+n dedesubtul pragu-
lui con$tiinei, iar atunci c+nd se manifest! spontan cre-
dem c! se +nt+mpl! ceva anormal.
Mi s-a +nt+mplat nu numai o dat! ca persoane cultivate,

10
Mai degrab! putem vorbi de un fenomen constatat +nc! $i azi:
coexistena a dou! tipuri de g+ndire, credine sau reprezent!ri, anti-
nomice, care nu se exclud mutual. Copilul, de pild!, poate descoperi
cu regret c! Mo$ Cr!ciun nu exist! $i cu toate astea continu! s! crea-
d! +n existena lui, s!-l a$tepte an de an cu aceea$i emoie. G+ndirea
omului adult modern se bazeaz! pe discriminarea dintre percepie $i
dorin! (fantezie). Nu acesta este cazul la copil $i la primitiv.
11
Vezi $i nota 2, cap. I.
12
Acest univers exterior (colorat) afectiv al primitivului este in-
teriorizat la omul modern. Emoiile omului modern s+nt oarecum
autonome +n raport cu realitatea perceput!. Ele pot fi stimulate +ns!
de dorinele refulate ale individului.
65
inteligente, s! vin! s! m! consulte apropo de vise stranii,
imaginaii sau chiar viziuni care le-au $ocat ad+nc. Ele au
presupus c! asemenea lucruri nu se pot +nt+mpla omului
cu mintea s!n!toas! $i c! dac! avem +ntr-adev!r viziuni
este pentru c! suferim de o afeciune patologic!. Un teo-
log mi-a spus c+ndva c! viziunile lui Ezechiel nu erau
dec+t simptome morbide $i c! atunci c+nd Moise $i ceilali
profei auzeau (voci) care le vorbeau ei sufereau de halu-
cinaii. V! imaginai care a fost panica acestui om atunci
c+nd un fenomen asem!n!tor i s-a +nt+mplat (spontan) lui
+nsu$i
13
. S+ntem at+t de obi$nuii cu natura aparent raio-
nal! a lumii noastre +nc+t cu greu ne putem imagina c! s-
ar putea produce ceva pe care bunul sim nu l-ar putea
explica. Omul primitiv, expus la un $oc de acest gen, nu
s-ar +ndoi de s!n!tatea sa mintal!: el s-ar g+ndi la feti$uri,
la spirite, la zei
14
.

13
Un fenomen de acest gen, la prima vedere total inexplicabil,
este $i visul unei doamne credincioase, un adev!rat co$mar. Ea visea-
z! c! doarme +n pat $i c! o f!ptur! nedeslu$it!, sinistr!, se a$eaz!
peste ea. C!ut+nd s! o +nl!ture, m+inile vis!toarei nu +nt+lnesc nici o
rezisten!, ca $i cum f!ptura ar fi fost imaterial!. Panicat!, vis!toarea
+$i aminte$te c! +n asemenea cazuri trebuie s! roste$ti o rug!ciune.
Gura +i este +ns! +ncle$tat! $i nu poate rosti un cuv+nt.
0n realitate, acest vis terifiant are o explicaie foarte simpl!: vis!-
toarea citise +n (Pateric) c! lupta cu Diavolul este apanajul persoanelor
realizate, de mare inut! spiritual!, ca de pild! Moise, Isus etc. Ceilali,
simpli c!lug!ri, nu s+nt ispitii de diavol +ntruc+t oricum, +ntr-un fel sau
altul, ei s+nt ai diavolului. Or, visul pacientei ne evoc! tocmai o asemenea
confruntare. Este un vis de ambiie $i parvenitism.
14
0n realitate universul omului primitiv este la fel de (raional) ca $i
cel al omului modern. Este suficient s! +nlocuim ideea de (raional) cu
cea de (familiar) pentru a +nelege c! nici primitivul $i nici modernul nu
(gust!) cu pl!cere situaiile neprev!zute, necunoscutul, straniul $i +n
general o alt! ordine socio-cultural! dec+t cea prestabilit!.
66
.i totu$i, emoiile care ne afecteaz! s+nt la urma urmei
acelea$i. De fapt, angoasele care se nasc din edificiul
civilizaiei noastre pot fi mult mai terifiante dec+t cele pe
care primitivii le atribuie demonilor. Atitudinea omului
civilizat modern +mi aminte$te adeseori de un pacient
psihotic, el +nsu$i medic, pe care l-am avut +n clinica
mea. 0ntr-o diminea! +n care +l +ntrebasem cum +i merge,
el +mi r!spunsese c!-$i petrecuse noaptea dezinfect+nd
cerurile cu clorur! de mercur, dar c! +n cursul acestei
cur!enii radicale nu g!sise nici urm! de Dumnezeu.
Aceasta este o nevroz! sau, probabil, ceva mai grav. 0n
loc de Dumnezeu sau de (teama de Dumnezeu) g!sim o
nevroz! sau un soi de fobie. Emoia a r!mas aceea$i, doar
obiectul ei $i-a schimbat numele $i natura, $i aceasta spre
mai r!u.
0mi amintesc de un profesor de filozofie care a venit
+ntr-o zi s! m! consulte apropo de o fobie de cancer. El
suferea de convingerea obsedant! c! avea o tumoare ma-
lign! de$i nimic de acest gen nu se descoperise +n cursul
zecilor de radiografii. (Of, $tiu c! nu am nimic), +mi spu-
se el: (Dar totu$i ar putea fi ceva). Ce-i b!gase +n cap
aceast! idee? Ea provenea dintr-o team! care nu datora
nimic voinei con$tiente. G+ndul morbid +l absorbea brusc
$i poseda o putere proprie pe care nu putea s-o controle-
ze. Era mult mai dificil pentru acest om cultivat s! m!rtu-
riseasc! a$a ceva dec+t pentru un primitiv de a se declara
b+ntuit de o fantom!. Influena malign! a spiritelor rele
este admisibil!, cel puin +n cazul unei mentalit!i primi-
tive, dar este un $oc considerabil pentru o persoan! civili-
zat! faptul de a trebui s! recunoasc! c! durerile de care
sufer! s+nt datorate imaginaiei pe care nu dai doi bani.
Fenomenul primitiv al obsesiei nu a disp!rut nicidecum;
67
el a r!mas acela$i. Dar este interpretat +ntr-o manier! di-
ferit!, mai v!t!m!toare pentru minte
15
.

15
Iat! un caz de fobie de cancer care nu are nimic din angoasele
omului primitiv. Este vorba de un pacient de psihanaliz! care viseaz!
+n repetate r+nduri c! i-au c!zut dinii $i c! va trebui s! accepte cu
groaz! c! fenomenul este ireversibil. 0n paralel, a ap!rut $i o fobie de
cancer care se manifest! +n realitate.
Pacientul, un ins cultivat, citise despre viaa lui Freud $i aflase
astfel c! (p!rintele psihanalizei) a suferit de un cancer la maxilar,
care l-a chinuit p+n! la moarte. El a suportat operaii dureroase succe-
sive $i a trebuit s! poarte o protez! dentar!. Aceasta f!cea penibil
efortul de a vorbi $i mai ales de a se hr!ni.
La prima vedere, pacientul se identificase cu Freud, at+t prin
simptomele din vis, c+t $i prin cele din stare de veghe. Se punea +ns!
+ntrebarea care este detaliul biografic care justifica aceast! identifica-
re? R!spunsul nu a fost greu de g!sit. Ca $i Freud, pacientul +$i +nce-
puse experiena psihanalitic! printr-o autoanaliz. Ori, se $tie c! azi
autoanaliza nu este admis! ca m!rturie a unei experiene analitice
temeinice. Dac! vrea s! se dedice practicii psihanalitice - a$a cum
dorea pacientul despre care vorbesc aici - analizatul trebuie s! se
supun! unei psihanalize didactice, sub +ndrumarea unui analist con-
sacrat. Altfel spus, pacientul nostru trebuia s-'i admit noviciatul.
El trebuia s! adopte poziia pruncului ne$tiutor care suge de la s+nul
mamei sale, drag! vrem s! folosim o metafor! foarte drag! scrierilor
cre$tine. Simbolic, c!derea dinilor visat! de pacient exprim! tocmai
regresiunea psihic! de la v+rsta adult! la stadiul sugarului care, evi-
dent, nu posed! +nc! dantur!.
Putem conchide +n aceast! faz! a interpret!rii noastre c! fobia real! de
cancer a pacientului era deplasarea temerii legate de aceast! regresiune.
0nlocuirea regresiunii cu cancerul s-a realizat conform unei analogii inte-
resante +ntre aceste dou! idei: +n astrologie exist! zodia cancerului sau a
racului. Iar racul este o creatur! despre care se spune c! merge +ntotdeau-
na +napoi. A merge +napoi +nseamn! a regresa9
Identificarea cu Freud la care trimit asociaiile visului mai are o im-
portan! suplimentar!: ea trebuie s! consoleze vis!torul $i s!-l asigure c!
este un adev!rat maestru al psihanalizei, ca $i Freud. Ca maestru nu mai
68
Am f!cut multe asemenea comparaii +ntre omul civi-
lizat $i cel primitiv. Ele s+nt eseniale - a$a cum voi ar!ta
mai t+rziu - dac! vrem s! +nelegem tendina omului de a
crea simboluri $i rolul pe care-l joac! visele +n acest con-
text. C!ci g!sim +n multe vise, imagini $i asociaii, analo-
gii ale ideilor, miturilor $i riturilor primitivilor. Aceste
imagini onirice au fost numite de Freud (reziduuri arhai-
ce). Expresia sugereaz! c! ele s+nt elemente psihice dat+nd
din timpuri +ndep!rtate care survin +n mintea omului. Acest
punct de vedere este caracteristic atitudinii celor care consi-
der! incon$tientul o simpl! anex! a con$tiinei (sau, mult
mai pitoresc, o pubel! care recepioneaz! tot ceea ce re-
fuz! con$tientul
16
).
Un examen mai profund m-a condus la ideea c! asoci-
aiile $i imaginile de acest gen fac parte integral! din in-
con$tient, c! le g!sim pretutindeni, indiferent de +nzestra-
rea vis!torului: cultivat sau analfabet, inteligent sau idiot.
Ele nu s+nt nicidecum reziduuri moarte sau lipsite de sens
Ele au o funcie care le este proprie $i o valoare particula-
r!, tocmai +n virtutea caracterului lor (istoric). Ele +ntind
o punte +ntre maniera +n care ne exprim!m g+ndirea noas-
tr! con$tient! $i un mod de expresie mai primitiv, mai
colorat, simbolic. 0n plus, acest mod de expresie se adre-
seaz! direct sentimentelor $i emoiilor noastre. Aceste
imagini (istorice) s+nt leg!tura dintre universul raional al
con$tiinei $i lumea instinctului.
Am vorbit deja despre contrastul interesant care exist!
+ntre g+ndurile (controlate) ale vieii noastre de veghe $i
bog!ia imaginilor pe care ni le propun visele noastre.

are nevoie de noviciat $i de regresiune.
16
O nou! aluzie la concepiile lui Freud.
69
Acum putei s! percepei un alt motiv al acestei diferene:
+n lumea noastr! civilizat! am despuiat at+tea idei de
energia lor afectiv!, +nc+t ele nu mai provoac! +n noi
reacii. Le folosim +n discursurile noastre, reacion!m
+ntr-o manier! convenional! atunci c+nd alii le folosesc,
dar ele nu las! +n noi nici o impresie profund!. Este ne-
voie de mai mult pentru a face s! penetreze +n noi anu-
mite lucruri, ceva at+t de eficace +nc+t s! ne determine s!
ne modific!m o atitudine sau un comportament. Este
tocmai ce se +nt+mpl! +n limbajul oniric: simbolismul s!u
are at+ta energie psihic! +nc+t s+ntem obligai s!-i d!m
atenie.
Iat! un exemplu: o femeie era (celebr!) pentru stupidita-
tea prejudec!ilor ei $i pentru rezistena +nc!p!+nat! fa! de
orice argument rezonabil. Am fi putut discuta cu ea o noapte
+ntreag! f!r! rezultat - ea nu s-ar fi sinchisit deloc de discu-
ie. Visele ei, totu$i, foloseau un limbaj total diferit. 0ntr-o
noapte, ea vis! c! asist! la o important! reuniune monde-
n!. Gazda o primi zic+ndu-i: (Vai ce frumos din partea
dvs. c! ai venit. Toi prietenii dvs. s+nt aici $i v! a$teap-
t!). Dup! care o conduse p+n! la u$! $i o deschise.
Doamna trecu pragul $i intr!9 +ntr-un staul.
Acest limbaj oniric este suficient de simplu pentru a fi
+neles de mintea cea mai +ncuiat!. Iniial, femeia refuz!
+ns! s! admit! sensul unui vis care o atingea at+t de direct
+n amorul propriu. Dar, cur+nd, mesajul visului a fost to-
tu$i +neles, $i ea trebui s!-l accepte pentru c! nu putea
sc!pa de senzaia c! se minte pe sine +ns!$i
17
.

17
Sensul visului acestei paciente nu mi se pare deloc simplu. La urma
urmei, +nc!p!+narea $i insensibilitatea ei total! la discursul logic se poate
explica $i altfel.
70
Asemenea mesaje ale incon$tientului s+nt de o impor-
tan! mult mai mare dec+t se crede +n general. 0n viaa
noastr! con$tient! s+ntem expu$i la tot soiul de influene.
Cutare ne stimuleaz! sau ne deprim!, evenimentele vieii
noastre profesionale sau sociale ne abat atenia - lucruri
care ne poate incita s! ne angaj!m pe c!i care nu convin
individualit!ii noastre. Fie c! ne d!m sau nu seama, con-
$tiina noastr! este tulburat! constant de asemenea inci-
dente $i este expus! aproape f!r! ap!rare +n faa lor. .i
aceasta cu at+t mai mult +n cazul persoanelor extravertite,
care se ata$eaz! +n +ntregime de lumea exterioar!, sau al
celor tr!iesc un sentiment de inferioritate $i au +ndoieli
privind personalitatea lor profund!.
Cu c+t mintea este mai mult influenat! de prejudec!i,
de erori, de fantasme $i de dorine puerile, cu at+t mai
mult se l!rge$te pr!pastia deja existent! p+n! la disocierea
nevrotic!, aduc+nd cu ea o via! mai mult sau mai puin
artificial!, foarte +ndep!rtat! de instinctele normale, de
natur! $i de adev!r.
Funcia general! a viselor este de a +ncerca s! restabi-

Mai mult ca sigur c! pacienta +l supraestima pe Jung $i anturajul
acestuia (pe care visul +l evoc! prin +nt+lnirea mondene). Dar aceast!
supraestimare intelectual!, spiritual! sau moral! are un efect negativ
asupra personalit!ii ei, care risc! s! fie anihilat!. 0mpotriva acestui peri-
col caut! s! lupte, f!r! succes, pacienta, prin +nc!p!+narea ei de a accepta
discursul logic al terapeutului. Visul o consoleaz! spun+nd: (N-ar trebui
s! te simi inferioar! fa! de terapeut $i anturaj, toi s+ntei o ap! $i un
p!m+nt).
Jung nu observ!, din nou, rolul ambianei existeniale precise a vis!to-
rului +n apariia visului. El trateaz! visul ca pe un soi de profeie salvatoa-
re care nu are nimic de-a face cu realitatea existenial! a vis!torului. Ori,
tocmai acest lucru este p!gubitor +n terapie. Caracterul artificial al in-
terpret!rii lui Jung rezult! $i din refuzul vis!toarei de a o admite.
71
leasc! echilibrul nostru psihologic cu ajutorul unui mate-
rial oniric care reconstituie subtil echilibrul total al +ntre-
gului nostru psihic. Este ceea ce numesc funcie comple-
mentar! (sau de compensare) a viselor +n constituia
noastr! psihic!.
Aceasta explic! de ce cei care s+nt lipsii de realism,
cei care au o foarte bun! opinie despre ei +n$i$i sau cei
care fac proiecte grandioase f!r! leg!tur! cu capacit!ile
lor reale, viseaz! c! zboar! sau c! se pr!bu$esc. Visul
compenseaz! deficienele personalit!ii lor $i +i avertizea-
z! totodat! de pericolul demersului lor. Dac! nu se ine
cont de aceste avertismente se pot produce accidente ade-
v!rate. Individul poate c!dea pe sc!ri sau poate avea un
accident de ma$in!
18
.
0mi amintesc de un b!rbat care era prins f!r! sc!pare
+n ni$te afaceri necurate. El dezvolt! o pasiune aproape
morbid! pentru formele cele mai periculoase de alpinism,
ca un soi de compensaie. 0ncerca s! se dep!$easc! pe
sine. 0ntr-un vis, la un moment dat, s-a v!zut dep!$ind
piscul unui munte +nalt $i c!lc+nd practic +n gol. C+nd
mi-a povestit visul, am v!zut +ndat! pericolul care +l
amenina $i am +ncercat s! dau mult! greutate avertis-
mentului, pentru a-l convinge s! se potoleasc!. Am mers
p+n! la a-i spune c! visul s!u +i preveste$te moartea
+ntr-un accident la munte. 0n zadar. .ase luni mai t+rziu el
a p!$it la propriu +n gol. Un ghid l-a observat atunci c+nd

18
Visele de zbor $i de c!dere s+nt foarte dese +n zilele noastre. Un
astfel de vis de zbor, +nsoit de fobia de c!dere, are o pacient! care +$i
dore$te din inim! s! se descurce pe cont propriu +n via!. Teama de
c!dere evoc! frica ei c! nu +$i va putea menine mult! vreme (plat-
forma), c! va trebui s! amestece p!rinii +n afacerile ei personale.
72
+mpreun! cu un prieten cobora pe o coard! +ntr-un loc
dificil. Prietenul s!u p!$ise momentan pe un soi de corni-
$!, iar vis!torul +l urmase. Brusc, el respinse coarda - du-
p! propriile m!rturii ale ghidului - (ca $i cum ar fi p!$it
+n gol). C!zu peste prietenul s!u pe care +l antren! +n c!-
derea sa $i murir! am+ndoi
19
.
Un alt caz tipic este cel al femeii care ducea o via! foarte
ambiioas!. 0n stare de veghe ea era trufa$! $i autoritar!, dar
avea vise $ocante care +i evocau tot felul de lucruri nepl!cu-
te. C+nd +i explicam despre ce e vorba refuza cu indignare s!
admit!. Treptat, visele au devenit tot mai amenin!toare $i
pline de referiri la plimb!rile pe care avea obiceiul s! le fac!
singur! +n p!dure, l!s+ndu-se +n voia unor reverii sublime.
Eu am realizat pericolul care o amenina, dar ea refuza s!-mi
asculte avertismentele. La puin! vreme a fost atacat! s!lba-
tic +n p!dure de un pervers sexual. F!r! intervenia c+torva
persoane care i-au auzit strig!tele ar fi fost ucis!.
20
Nu exist! nici un fel de magie. Visele mi-au revelat faptul
c! aceast! femeie dorea +n secret s! i se +nt+mple un aseme-
nea incident, a$a cum alpinistul c!uta incon$tient satisfacia
de a g!si o ie$ire definitiv! din dificult!ile sale. Dar ici unul,

19
Moartea (voluntar!) a vis!torului nu trebuie privit! ca un soi
de fatalitate datorat! incon$tientului. Visele noastre exprim! desigur
dorinele noastre cele mai tainice, dar o fac +n chip halucinant $i nu #n
realitate. Coincidena visului cu realitatea, +n cazul citat de Jung,
poate fi pur +nt+mpl!toare. Ea nu implic! neap!rat o relaie cauzal! de
la vis la accidentul mortal.
20
Dac! visele care evocau o situaie ca cea +nt+mplat! +n realitate
s-au petrecut +n timpul curei psihanalitice, ele trebuie interpretate +n
funcie de relaia pacientei cu psihanalistul ei. Mai mult ca sigur c!
ele exprim! dorinele erotice ale pacientei care +l au ca obiect pe
psihanalist. Din nou conjunctura existenial! explic! visul.
73
nici altul nu se a$tepta s!-$i pl!teasc! dorinele cu un pre at+t
de mare. Ea s-a ales cu c+teva oase rupte - el $i-a pierdut
viaa.
Visele, a$adar, pot uneori s! anune anumite situaii cu
mult mai +nainte ca ele s! se produc!. Acesta nu este +n mod
necesar un miracol sau o profeie. Multe nenorociri din viaa
noastr! au o poveste incon$tient! lung!. Noi ne +ndrept!m
treptat spre aceste dezastre f!r! s! ne d!m seama de perico-
lul care se acumuleaz!. Dar ceea ce scap! minii noastre este
adeseori perceput de incon$tient, iar el ne poate transmite
informaii prin intermediul visului.
Visele ne adreseaz! adeseori avertismente de acest gen.
Dar se +nt+mpl! la fel de des s! nu conin! nici un fel de pu-
nere +n gard!. De aceea, a presupune c! ele constituie un fel
de m+n! binevoitoare care ne va salva la timp nu este deloc
justificat. Pentru a exprima lucrurile +ntr-o modalitate mai
pozitiv!, s! spunem c! uneori visele s+nt inspirate de o in-
tenie binevoitoare iar alteori nu.
21
M+na misterioas! poat! s!
ascund! $i capcane. Visele acioneaz! uneori ca $i Oracolul
din Delfi, care spune regelui Cresus c! dac! va traversa
Halys va distruge o mare +mp!r!ie. .i numai dup! ce a sufe-
rit o +nfr+ngere total! nefericitul a +neles c! +mp!r!ia res-
pectiv! era a sa.
22
Nu ne putem permite s! fim naivi +n interpretarea viselor.
Ele se nasc +ntr-o minte care nu este tocmai uman!, ci se

21
Freud a studiat visele paranormale - profetice - $i a tras o con-
cluzie mai adecvat!. Visele profetice, credea el, nu s+nt de fapt vise.
Altfel spus, dac! exist! transmitere de informaie privind viitorul +n
vis, acest fenomen nu este identic cu visul. El nu se supune legilor
psihice care duc la formarea viselor. Profeiile onirice nu s+nt vise.
22
Totu$i nu profeia a fost de vin!, ci Cresus care, orbit de l!co-
mie $i de dorina de glorie, nu a cercetat mai ad+nc sensul ei.
74
aseam!n! mai degrab! cu un murmur al naturii - mintea unei
frumoase $i generoase dar $i crude zeie. Dac! am vrea s!
caracteriz!m aceast! minte, ne-am apropia de ea mai degra-
b! +ntorc+ndu-ne la mitologiile vechi sau la lumea fabuloas!
a p!durii primitive, dec+t limit+ndu-ne la con$tiina omului
modern. Nu neg nicidecum marile cuceriri pe care ni le-a
adus evoluia societ!ii civilizate. Dar aceste cuceriri s-au
efectuat cu preul unor enorme pierderi a c!ror amploare de
abia +ncepem s! o +ntrevedem. Comparaiile pe care le-am
f!cut, +ntre mentalitatea primitivului $i mentalitatea omului
civilizat, aveau parial ca scop acela de a ar!ta cu ce se sol-
deaz! c+$tigurile $i pierderile.
Omul primitiv era mult mai mult guvernat de instinctele
sale dec+t descendentul s!u omul modern, (raional), cel
care a +nv!at s! (se controleze). 0n procesul civilizaiei am
ridicat un perete desp!ritor din ce +n ce mai ermetic +ntre
con$tiina noastr! $i straturile instinctive mai profunde ale
psihicului $i am desp!rit-o, +n final, de baza somatic! a fe-
nomenelor psihice. Din fericire, nu am pierdut aceste straturi
instinctive fundamentale. Ele continu! s! fac! parte din in-
con$tient $i se exprim! numai prin limbajul imaginilor oniri-
ce. Aceste fenomene instinctive pe care nu le recunoa$tem
+ntotdeauna ca atare c!ci se manifest! sub o form! simbolic!
joac! un rol vital +n ceea ce am numit funcia de compensare
a viselor.
23

23
Cu alte cuvinte, mesajele profetice din visele noastre s+nt de-
terminate de instinctele biologice. O idee cel puin ciudat! dac! +ne-
legem prin instincte sexualitatea, agresivitatea, conservarea etc.
Jung a susinut +ns! c! arhetipul nu este o reprezentare colectiv!
con$tient!, transmis! pe linie cultural!, ci o predispoziie incon$tient!
colectiv! de a produce structuri simbolice ca cele prezente +n mituri
$i religii. Totodat!, pentru Jung arhetipul echivaleaz! pe planul psi-
75
Pentru a salvgarda stabilirea mental! $i chiar s!n!tatea
fiziologic!, trebuie realizat! o conexiune integral! +ntre
con$tient $i incon$tient, pentru ca s! evolueze paralel
24
.
Dac! apare separare sau (disociere), rezult! tulbur!ri
psihologice. 0n aceast! privin! simbolurile viselor noas-
tre s+nt mesagerii indispensabili care transmit informaiile
dinspre partea instinctiv! spre partea raional! a minii
umane, iar interpretarea lor +mbog!e$te s!r!cia minii, +n
a$a fel +nc+t ea +nva! s! +neleag! din nou limbajul uitat
al instinctelor.
Fire$te c! este inevitabil ca oamenii s! se +ndoiasc! de
aceast! funcie +ntruc+t simbolurile sale trec adeseori neob-
servate sau nu s+nt +nelese. 0n viaa normal!, +nelegerea

hic ceea ce biologii $i etologii numesc (patterns of behavior), adic!
structur! comportamentale +nn!scute.
24
Ideea (leg!rii) con$tientului $i incon$tientului, a evoluiei lor (pa-
ralele), este c+t se poate de neinspirat!. 0n realitate, nu este cu putin! s!
legi aceste dou! instane psihice pentru simplu motiv c! ele desemneaz!
fenomene de alt ordin. Jung vorbe$te de con$tient $i incon$tient ca $i cum
ar avea de-a face cu entit!i organice distincte. De pild!, emisfere cere-
brale care ar ad!posti chipurile, fiecare +n parte, o modalitate de g+ndire
specific!. .i atunci, desigur, aceste dou! identit!i ar trebui (legate) pen-
tru a restabili unitatea g+ndirii care include con$tient+incon$tient. 0n psi-
hanaliza freudian!, con$tientul $i incon$tientul nu desemneaz! entit!i, ci
modalit!ile unei pulsiuni care tinde s! se descarce prin accesul la motili-
tate.
Incon$tientul la care se refer! Jung exprim! dimensiunea (mitologico-
filozofic!) a reprezent!rilor noastre curente. 0n acest sens, (legarea)
con$tientului $i incon$tientului ar putea +nsemna o invitaie la con$tienti-
zarea $i t!lm!cirea (mesajelor) interioare, adev!rate enigme iniiatice
pentru mentalitatea omului modern. Traducerea acestor (informaii)
interioare +n termenii +nelegerii noastre curente, integrarea sensului lor +n
conduita noastr! zilnic! formeaz! ceea ce Jung nume$te evoluia lor (a
con$tientului $i incon$tientului) paralel!.
76
viselor este adeseori considerat! ca superflu!. Pot da ca
exemplu experiena pe care am avut-o +ntr-un trib primitiv
din Africa oriental!. Spre marea mea surprindere, membrii
acestui trib negau c! viseaz!. Dar +n cursul conversaiilor
r!bd!toare $i indirecte am descoperit cur+nd c! ei visau la fel
ca orice om, dar c! erau convin$i c! visele lor nu au sens.
(Visele oamenilor obi$nuii nu valoreaz! nimic), susineau
ei. Ei socoteau c! singurele vise care au importan! s+nt cele
ale $efilor $i vracilor. Numai acestea, care priveau prosperi-
tatea tribului., aveau o mare importan! +n ochii lor
25
.
Nenorocirea era c! at+t $eful tribului, c+t $i vraciul pretin-
deau c! nu aveau dec+t vise lipsite de sens. Ei puneau acest
fenomen pe seama epocii +n care englezii veniser! s! se in-
staleze +n inutul lor. .eful districtului, adic! funcionarul
englez +ns!rcinat s! se ocupe de acest trib, +$i asumase +n
ochii lor rolul de a visa aceste vise privilegiate, +n funcie de
care tribul purtarea p+n! atunci.
Atunci c+nd oamenii acestui trib admiteau c! visau, dar c!
visele lor nu ar avea sens, ei acionau ca $i omul modern care
crede c! visul nu are importan! pentru el, pur $i simplu pentru
c! nu-l +nelege
26
. Dar chiar $i omul civilizat poate remarca cu

25
Aceast! mentalitate este prezent! $i la omul modern chiar dac!
nu +n mod special +n privina viselor. 0n domeniul politic, de pild!,
exist! prejudecata c! numai opiniile (speciali$tilor), adic! ale politi-
cienilor de profesie, s+nt autorizate. La fel +n economie: tehnocraii
s+nt chemai s! rezolve problemele economice.
Diviziunea muncii +n lumea modern! aminte$te +n bun! m!sur! de
mentalit!ile primitive. Dar aceast! asem!nare este numai formal!. 0n
realitate, pretenia unui membru (profan) al tribului c! visele sale nu
au sens poate ascunde $i o alt! idee. Aceea c! nu toate visele noastre
s+nt importante (pentru colectivitate).
26
Paralela este forat!. Omul modern nu acord! importan! visului
+ntruc+t cultura sa $tiinific!, raional!, accentueaz! latura materialist! a
77
ocazia unui, de care nu-$i aminte$te +ntotdeauna, c! acesta +i
modific! favorabil sau defavorabil dispoziia psihic!. Visul a
fost sesizat totu$i +n chip subliminal. De obicei a$a se
+nt+mpl!. Rareori un vis este at+t de impresionant sau revine
iar $i iar +nc+t oamenii s! doreasc! s!-l interpreteze
27
.
Trebuie s! avertizez aici cu privire la analiza confuz! sau
incompetent! a viselor. Exist! oameni at+t de dezechilibrai
mental, +nc+t este foarte periculos s! le interpretezi visele. 0ntr-
un asemenea caz, o minte unilateral! este separat! de un in-
con$tient iraional sau (dement) la fel de unilateral, a$a +nc+t
nu le putem pune +n leg!tur! f!r! precauii speciale
28
.
0n ansamblu este c+t se poate de stupid s! credem c! ar
exista metode prefabricate $i sistematice pentru interpretarea
viselor, ca $i cum am putea cump!ra pur $i simplu o lucrare de
consultat +n care s! g!sim traducerea unui simbol dat
29
. Nici

vieii. Psihanaliza, insist+nd asupra viselor, a creat o categorie de (specia-
li$ti ai visului), limit+nd +ns! interpretarea lui la interesele pur terapeutice,
legate de un pacient care acuz! simptome nevrotice.
27
Este interesant!, +n acest sens, +nt+mplarea unui prieten care afirma
hot!r+t c! el nu viseaz! niciodat!. El era de p!rere c! preocuparea mea
pentru vise este inutil! pierdere de vreme. La un moment dat a avut un vis
el +nsu$i $i s-a trezit cuprins de spaim!. Mi-a cerut s!-l interpretez.
Analiza a scos la iveal! un fapt un fapt curios: pentru c! era de p!rere c!
a te ocupa de vise, a visa este o pierdere de vreme, visele lui erau uitate
+ntotdeauna. 0n acela$i context, faptul de a visa, de a reine un vis, devenea
pentru el ceva degradant. El credea c! un b!rbat activ, +ntreprinz!tor nu are
vise sau nu se ocup! de vise - dac! o face, este ca $i cum s-ar cobor+ pe sine.
Este aici un prejudiciu narcisic +mpotriva c!ruia psihicul vis!torului mobili-
zase angoasa.
28
(Incon$tientul dement) este din nou o expresie neinspirat!. Nu
exist! nimic (dement) +n incon$tientul nostru. Poate exista +ns! un eu
imatur, fragil, incapabil s! integreze tendinele incon$tiente $i care se
refugiaz! +n nevroz!.
29
A$a zisele (chei de vise), foarte c!utate de publicul cititor, nu
78
un simbol care apare +n vis nu poate fi sustras minii individu-
ale care +l viseaz! - nu exist! nici o interpretare determinat! $i
direct! a viselor. Maniera +n care incon$tientul completeaz!
sau compenseaz! mintea con$tient! variaz! at+t de mult de la
un individ la altul, +nc+t este imposibil s! stabilim +n ce m!sur!
am putea clasifica visele $i simbolurile lor.
Este adev!rat c! exist! vise $i simboluri izolate (pe care
prefer s! le numesc (motive)) care s+nt tipice $i revin adeseori.
Printre aceste motive g!sim c!derea, zborul, visele +n care e$ti
urm!rit de animale s!lbatice sau de oameni ostili, +n care e$ti
insuficient sau absurd +mbr!cat +n locuri publice, +n care e$ti
gr!bit sau pierdut +ntr-o mulime confuz!, cele +n care te bai
cu arme inutilizabile sau f!r! putin! de ap!rare, cele +n care
alergi f!r! s! ajungi undeva etc. Un vis tipic al copil!riei
este cel +n care vis!torul devine infinit de mic sau infinit
de mare sau trece dintr-o extrem! +n alta ca, de pild!, +n
Alice #n &ara minunilor. Dar subliniez din nou c! aceste
motive trebuie considerate +n contextul visului $i nu ca
ni$te cifre ale unui cod de valoare universal!
30
.
Visul recurent este un fenomen demn de remarcat. Exist!
cazuri de persoane care au avut acela$i vis din copil!rie p+n!
la b!tr+nee. Un vis de acest gen este +n general un efort pen-
tru a compensa un anumit defect +n atitudinea vis!torului

au, +n acest sens, nici o eficien!. Surprinde +ns! c! exist! persoane
care de$i s-au l!murit +n aceast! privin! apeleaz! totu$i la (cheile de
vise) sau la diferitele liste de simboluri gata interpretate, c!ut+nd s!-
$i explice astfel visele. Un motiv ar fi acela c! aceste persoane nu pot
admite c! visele au numai un caracter (profan), +n sensul c! nu ofer!
informaii profetice, $i +ncearc! s! le g!seasc! semnificaii oculte.
30
Jung insist! totu$i asupra faptului c! simbolurile onirice nu pot
fi interpretate automat, la modul absolut. Trebuie luat +n considerare
(contextul visului).
79
vizavi de via!. Sau el poate s! se trag! dintr-un traumatism
care l-a marcat pe individ cu o cicatrice caracteristic!. Visul
poate anticipa, totodat!, un eveniment important din viitor
31
.
Eu +nsumi am visat mai muli ani la r+nd acela$i motiv +n
care descopeream o parte despre care nu $tiam nimic din
casa mea. Uneori era vorba de apartamentele p!rinilor mei
mori de mult! vreme, +n care tat!l meu - spre marea mea
surprindere - avea un laborator +n care studia anatomia com-
parat! a pe$tilor, iar mama mea avea un hotel pentru fanto-
me. De obicei aceast! arip! necunoscut! a casei mele era un
edificiu istoric vechi $i uitat, pe care +l primisem mo$tenire.
Acolo se g!seau mobile vechi interesante, iar spre sf+r$itul
seriei de vise am descoperit o bibliotec! veche cu c!ri necu-
noscute mie. 0n final, +n ultimul vis, am deschis una din
aceste c!ri $i am g!sit o mulime de imagini simbolice sur-
prinz!toare. C+nd m-am trezit inima-mi b!tea cu putere.
Cu puin! vreme +nainte de a fi avut acest ultim vis co-
mandasem unui librar o culegere clasic! din alchimi$tii
Evului Mediu. G!sisem un citat, pe care vroiam s!-l verific,
dintr-o oper! despre care g+ndeam c! este probabil +n leg!tu-
r! cu alchimia bizantin!. La c+teva s!pt!m+ni dup! visul cu
cartea necunoscut! am primit un pachet de la librar. El con-
inea un volum +n pergament, dat+nd din secolul al XVI-lea,
care era ilustrat cu imagini fascinante, simbolice, ce +mi
aminteau $i ele de visul meu. 0ntruc+t redescoperirea princi-
piilor alchimiei devenise o parte important! din munca mea

31
Exist!, mai precis, vise recurente $i motive onirice recurente.
(Visele recurente) s+nt impresii tr!ite care se repet! cu obstinaie.
S+nt visele caracteristice nevrozelor traumatice. (Motivele recurente)
s+nt anumite teme, care revin, +n mod general, +n vis. De pild!, unul
din motivele recurente ale unui pacient este marea, vacana la mare.
El se viseaz! adeseori la mare, +n vacan!.
80
+n calitate de pionier al psihologiei, motivul visului meu
recurent era u$or de +neles. Casa era, fire$te, simbolul per-
sonalit!ii mele $i al c+mpului ei con$tient de interese. Iar
aripa necunoscut! reprezenta o anticipare a unui c+mp de
interes $i de cercet!ri care sc!pa +nc! con$tiinei mele. Din
acel moment n-am mai visat niciodat! acest vis
32
.

32
Din nefericire, Jung +$i trateaz! propriul vis, mai precis seria de
(motive recurente) onirice (vezi $i nota 31), la fel de dogmatic ca $i
$coala freudian!, care reduce visele la tendine sexuale, refulate. Ca
$i Freud, Jung nu observ! mulimea factorilor care interfereaz! +n
existena sa $i +$i imagineaz! c! ultimul s!u vis din seria respectiv!
nu are nimic mai bun de f!cut dec+t s!-i prevesteasc! un eveniment
intelectual viitor. Reducionismul interpret!rii jungiene nu este cu
nimic mai presus, cel puin +n acest caz, dec+t cel freudian. Numai c!
la Jung accentul este pus pe interesele con$tiente ale vis!torului, +n
spe! pe preocup!rile sale intelectuale. Jung procedeaz! cu visele
sale ca $i cum $i-ar fi asimilat +n totalitate incon$tientul - ceea ce este,
evident, imposibil.
Dup! experiena mea, (motivele recurente) nu trebuie interpretate
+ntr-o serie cauzal!. 0n exemplul citat la nota 31 vis!torul viseaz! +n
repetate r+nduri c! se afl! pe litoral, +n vacan!, dar visele sale, ca $i
cele ale lui Jung, nu se repet! identic. Interpretarea este nuanat! +n
funcie de situaia vis!torului +n momentul producerii visului. Cu alte
cuvinte, acelea$i motive onirice cap!t! un alt sens +n alte situaii de
via! ca $i cum ele ar deveni p!rile unui limbaj specific utilizat de
vis pentru a exprima orice.
0ntr-unul din aceste vise, vis!torul se viseaz! la mare, +n vacan!,
+mpreun! cu familia sa (soia $i p!rinii). Vacana este pe terminate $i
ei hot!r!sc s! mai dea o ultim! rait! pe malul m!rii. Ciudat lucru
nisipul este cenu$iu spre negru, dar nu datorit! polu!rii. Vis!torul
p!$e$te spre mare $i +$i bag! picioarele +n ap!.
0n limbajul str!zii (a-i b!ga picioarele) este o expresie care de-
not! dispreul fa! de ceva. Marea +i sugereaz! vis!torului mai multe
lucruri:
(- Am scris un eseu scurt despre simbolismul apei $i +n special al
m!rii +n vise, ne poveste$te el. Am descoperit recent c! apa nu se
81

limiteaz! la sensuri legate de descompunere, disociere, dizolvare,
+ntr-un cuv+nt de moarte. Apa este $i cea care cur!!, spal!, purific!.
0n fond, ne sp!l!m cu apa de la chiuvet!. Purificarea poate fi desigur
$i moral!. Alte idei legate de ap! trimit la anumite persoane care s+nt
n!scute +n zodii de ap!.
- La mare, #n vacan&, cu familia0 Vara trecut! am fost +ntr-
adev!r la mare +mpreun! cu familia. Am mers +mpreun! pentru c! am
redescoperit brusc valorile familie, cu at+t mai mult cu c+t mama mea
este +n etate $i m+ine-poim+ine se va stinge. Am v!zut ce regrete te
apas! atunci c+nd +i moare cineva drag $i descoperi peste noapte c! a
+nsemnat ceva pentru tine (acest aspect +mi aminte$te precis de dece-
sul socrului meu care era n!scut +ntr-adev!r +ntr-o zodie de ap!).
- Vacan&a este pe terminate 'i mai dm o rait0 Ultima zi de va-
can! este c+t se poate de stresant! pentru mine. De obicei s+nt ner!b-
d!tor s! m! +ntorc acas!, s!-mi reiau activitatea, iar momentele de
r!gaz mi se par prea lungi. S+nt extrem de excitat $i ner!bdarea +mi
provoac! dificult!i gastrice. Este clar c! raita pe care o mai d!m +mi
displace pentru c! +nt+rzie plecarea acas!.
- Nisipul cenu'iu, negru0 .tiu intuitiv c! am v!zut undeva a$a
ceva. Nu este un nisip poluat de scurgeri de petrol sau de alge. Poate
un nisip vulcanic. Ceva natural care pare foarte interesant pe malul
m!rii.)
Tonalitatea general! a visului pare pesimist!, funebr!. Ultimile
momente de bucurie pe aceast! lume vor face loc cur+nd neantului,
nimicului.
Aceast! scurt! caracterizare +i aminte$te vis!torului nostru - un
b!rbat cultivat, de circa 35 de ani - de (Cartea schimb!rilor), o lucra-
re antic! chinez! pe care a citit-o +n tineree, atunci c+nd +l pasiona
civilizaia $i cultura Chinei. Cartea este concomitent un manual de
+nelepciune, de filozofie (confucianist!) $i un oracol. Ea poate fi
folosit! pentru a investiga viitorul $i a stabili conduita care se impune
pentru a avea succes. Acolo exist! un paragraf care vorbe$te despre
asfinitul vieii, adic! de moarte.
0n faa morii iminente oamenii adopt! 2 atitudini se spune: una
hedonist!, la modul (trage tare pe ultima sut!), f!-i de cap, distrea-
z!-te c+t mai ai timp etc., $i cealalt! ascetic!, caracterizat! prin depre-
sie $i renunare lent! la bunurile (acestei lumi).
82

Filozoful din (Cartea schimb!rilor) nu +mbr!i$eaz! nici una din
aceste atitudini. Pentru el ambele s+nt gre$ite. Sfatul s!u este s! ne
perfecion!m continuu, s! ne cultiv!m mai departe caracterul, firea,
ca $i cum nimic nu s-ar +nt+mpla. Cel puin, se zice, aceasta ar trebui
s! fie atitudinea omului nobil.
Dar aceast! viziune este una pur confucianist!. Confucianismul -
doctrina etic! prin excelen! promovat! de Confucius - este extrem
de atent la om $i la valorile umanismului, la omenie $i dreptate.
Confucius pune +n centru eticii sale omenia $i corectitudinea ca ele-
mente absolute ale cultiv!rii caracterului omului nobil sau omului
mare. Un alt punct de vedere, cel al filozofiei taoiste, contrazice total
aceste viziuni. Esena taoismului poate fi concentrat! +n cuvintele:
(adaptarea la condiiile specifice). 0n taoism nu exist! nimic asem!-
n!tor cu confucianismul. Cultivarea omeniei $i drept!ii ca valori
supreme ale convieuirii $i afirm!rii sociale nu are nici o relevan!. 0n
taoism, omul nobil trebuie s! se adapteze continuu condiiilor $i
+mprejur!rilor sale de via! care s+nt determinate de mi$carea mistic!
a Cerului, de Tao al cerului.
Visul analizat aici trebui integrat +ntr-adev!r +n suma acestor idei
care constituie interesele culturale ale vis!torului. El reia chiar o
tem! recurent! - cea a vacanei la mare. Interpretarea visului ne va
dovedi +ns! c! tema recurent! este a$a cum am spus deja un limbaj
oniric, iar interesele intelectuale (filozofia chinez!, (Cartea schimb!-
rilor) etc.) s+nt $i ele un suport pentru tendinele pe care visul le pune
+n scen!.
Am v!zut c! elementul central al visului este momentul +n care
vis!torul +$i bag! picioarele +n mare. Am sugerat ce +nseamn! acest
gest ca expresie verbal! $i am l!sat la urm! asociaiile vis!torului.
Gestul respectiv are pentru vis!tor o singur! interpretare: (s! m!
obi$nuiesc treptat cu apa). Aceast! explicaie ne ofer! $i interpretarea
visului.
Dup! cum se pare, vis!torul a adoptat atitudinea taoist!: adapta-
rea la condiii, +n spe! el +ncearc! s! se obi$nuiasc! cu apa rece a
m!rii, mai exact cu moartea sau cu ideea morii cuiva. Pe de alt!
parte (+$i bag! picioarele) +n mare - adic!, +n puritate $i cur!enie sau
$i mai precis +n valorile de omenie $i dreptate promovate de un
Confucius. (N.B. Ambele idei - puritatea $i moartea - s+nt sugerate
83
IV. Analiza viselor
Am +nceput acest studiu subliniind diferena dintre
un semn $i un simbol. Semnul este +ntotdeauna mai
puin dec+t conceptul pe care +l reprezint!, +n timp ce
simbolul trimite mereu la un coninut mai vast dec+t
sensul s!u imediat $i evident. Pe de alt! parte, simbo-

concomitent de simbolismul apei despre care am vorbit mai sus.)
Concluzia care se impune este urm!toarea: visul nostru este legat de
moartea a ceva sau a cuiva $i exprim! totodat! +nclinaia vis!torului
de a nu da curs omeniei confucianiste. El va accepta aceast! moarte,
ba chiar va da fr+u liber imensei bucurii provocate de ea. F!c+nd
astfel el nu este mai puin un om nobil deoarece a +mbr!i$at filozofia
taoist!.
Adeseori visul este o +ncercare de mediere a conflictului etern
dintre con$tiina moral! a individului $i tendinele sale instinctuale.
Nu ne mir! deci c! g!sim $i +n acest vis, dup! un efort de interpretare
pe care l-am scurtat +n relatarea mea, o dorin! de moarte care nu este
inhibat! oniric deoarece $i supraeul civilizat este satisf!cut.
0mbr!i$+nd formal filozofia taoismului, vis!torul este asigurat c!
r!m+ne un om nobil chit c! nutre$te sentimente ostile, criminale.
84
lurile s+nt produse naturale $i spontane. Nici un geniu,
niciodat!, nu aluat o pan! sau un stilou zic+ndu-$i
(acum voi inventa un simbol). Nimeni nu poate lua un
g+nd mai mult sau mai puin raional, constituind con-
cluzia logic! a unui raionament sau creat deliberat,
pentru a-i da apoi o form! (simbolic!). Oric+t de neo-
bi$nuit! ar fi expresia pe care i-o d!m, o asemenea
idee va r!m+ne +ntotdeauna un semn ata$at la g+ndirea
con$tient! pe care o semnific! $i nu un simbol care
sugereaz! ceva care nu a fost +nc! cunoscut.
0n vise, simbolurile se prezint! spontan, c!ci visul
este un eveniment $i nu o invenie. Ele s+nt deci sursa
principal! din care ne extragem cunoa$terea simbolis-
mului.
Dar trebuie s! subliniez c! simbolurile nu apar numai
+n vise. Ele intervin +n tot soiul de manifest!ri psihice.
Exist! g+nduri $i sentimente simbolice, fapte $i situaii
simbolice. Adeseori se pare c! chiar $i obiectele inani-
mate coopereaz! cu incon$tientul +n crearea formelor
simbolice. Exist! numeroase +nt+mpl!ri demne de crezut
cu pendule care se opresc +n momentul morii proprieta-
rului: cum ar fi cea a lui Frederic cel Mare de la Sans-
Souci. Alte exemple foarte r!sp+ndite s+nt oglinda care se
sparge sau tabloul care cade atunci c+nd survine un deces.
Sau sf!r+marea inexplicabil! a unor obiecte banale +ntr-o
cas! +n care unul din locuitori trece printr-o criz! afecti-
v!. Chiar dac! scepticul refuz! s! cread! +n asemenea
pove$ti, ele reapar frecvent $i aceasta este suficient pentru
a dovedi importana lor psihologic!.
1

1
Aceste fenomene atestate $i +n literatura parapsihologic! s+nt
trecute de Jung la categoria sincronicit&ii. Personal am asistat la un
85
Exist!, totodat!, multe simboluri dintre cele mai
importante care nu s+nt individuale ci colective, at+t
din punct de vedere al naturii, c+t $i al originii lor.
Acestea s+nt mai degrab! imagini religioase. Credinci-
osul le atribuie o origine divin! $i le consider! un pro-
dus al unei revelaii. Scepticul afirm! c! ele au fost
inventate. Ambii gre$esc. Este adev!rat! remarca
scepticului c! simbolurile $i conceptele religioase au
fost de-a lungul secolelor obiectul unei elabor!ri mi-
nuioase $i con$tiente. De asemenea, este adev!rat! $i
convingerea credinciosului c! ob+r$ia lor este at+t de
+ndep!rtat! +n misterul trecutului +nc+t par s! nu aib! o
origine uman!. Dar ele s+nt de fapt (reprezent!ri co-
lective) care eman! din vise $i din imaginaia creatoa-
re profund!. Ca atare, ele s+nt manifest!ri involuntare,
spontane, care nu datoreaz! nimic unei intenii delibe-
rate.
2
Acest fapt, dup! cum voi explica mai t+rziu, are o
influen! direct! $i important! asupra interpret!rii vi-
selor. Este evident c! dac! vom presupune c! un vis
este simbolic +l vom interpreta altfel dec+t persoana
care presupune c! el +$i extrage fora esenial! de la

asemenea fenomen care provoac! +ntotdeauna confuzie $i groaz!.
Aceste fenomene pot fi adeseori interpretate +ntr-o manier! sim-
bolic! $i s+nt legate de acumularea psihic!, incon$tient!, a unei per-
soane.
2
Acest punct este fundamental +n psihologia lui Jung. Toate re-
prezent!rile religioase, miturile $i misterele au existat mai +nt+i +n
visele oamenilor, +n fantasmele lor sau +n imaginaia activ!. Noi nu
cunoa$tem +ns! dec+t expresia lor elaborat! cultural. Aceste vise $i
fantasme s+nt spontane, provocate de arhetipurile incon$tientului
colectiv prezent +n toi oamenii.
86
g+nduri $i emoii cunoscute $i travestite +n vis. 0n acest
din urm! caz nu prea ar mai avea sens s! interpret!m
visul deoarece nu am g!si +n el dec+t ceea ce $tim de-
ja
3
.
Din acest motiv am spus mereu elevilor mei: (0n-
v!ai c+t mai mult posibil cele referitoare la simbo-
lism, apoi uitai totul atunci c+nd interpretai un vis).
Acest sfat este de o asemenea importan! practic! a$a
+nc+t mi-am impus dintotdeauna s!-mi zic c! nu +neleg
suficient visul altuia pentru a-l putea interpreta corect.
0n fond, o fac pentru a controla talazul propriilor mele
asociaii $i relaii, +n a$a fel +nc+t s! nu le substitui incer-
titudinilor $i ezit!rilor pacientului
4
. 0ntruc+t este de cea
mai mare importan! terapeutic! pentru analist s! sesi-
zeze corect mesajul particular al unui vis (adic! con-
tribuia adus! con$tientului de c!tre incon$tient), este
esenial pentru el s!-i exploreze coninutul +n am!nunt.
0n epoca +n care lucram cu Freud am avut un vis care
ilustreaz! bine acest punct particular. Am visat c! eram
(la mine), aparent la primul etaj +ntr-un salon agreabil $i

3
Voit sau nu, Jung continu! s! ignore teoria freudian! despre in-
con$tient $i implicit despre coninuturile psihice refulate. (Refulatul)
nu este nicidecum o idee con$tient! c!reia i se retrage interesul $i se
scufund! +n incon$tient. Exist! idei care nu au p!truns niciodat! +n
mintea con$tient! pentru c! au fost +mpiedicate s! o fac! de instanele
morale (+n spe! supraeul). Aceste coninuturi revin +ntr-o manier!
deghizat! +n centrul interesului con$tient fie sub forma simptomelor
nevrotice - obsesii, idei fixe, fobii, fantasme delirante etc. -, fie sub
forma viselor.
Deoarece acest coninuturi nu au fost niciodat! prezente +n minte
este necesar s! le abord!m prin analiza simptomelor $i a viselor.
4
Exist! o derogare de la aceast! regul! atunci c+nd psihanalistul
jungian practic! metoda amplific!rii materialului oniric.
87
confortabil +n stilul secolului al XVIII-lea. Am fost sur-
prins c! nu mai v!zusem p+n! atunci aceast! camer! $i
am +nceput s! m! +ntreb cu ce seam!n! parterul. Am
cobor+t $i am descoperit c! od!ile erau mai +ntunecate, cu
pereii acoperii de lambriuri de lemn, cu mobile masive
dat+nd din secolul al XVI-lea sau chiar dintr-o perioad!
anterioar!. Surprinderea $i curiozitatea mea crescur!.
Voiam s! v!d +ntreaga arhitectur! a casei.
Am cobor+t +n pivni! unde am g!sit o u$! d+nd spre o
scar! care ducea la o camer! ampl! boltit!. Ea era pavat!
cu pietre mari, iar pereii p!reau foarte vechi. Am exami-
nat mortarul $i am descoperit c! era compus din f!r+me
de c!r!mid!. Evident pereii erau de origine roman!. Cu-
riozitatea mea nu +nceta s! creasc!. 0ntr-un col am v!zut
un inel de fier fixat +ntr-o dal!. Am ridicat-o $i am v!zut
o alt! scar!, foarte str+mt!, care ducea la un soi de beci ce
sem!na cu un morm+nt preistoric $i coninea cranii, ceva
oase $i fragmente ceramice. 0n acel moment m-am trezit.
Dac! atunci c+nd a analizat acest vis Freud ar fi urmat
metoda mea care const! +n explorarea asociaiilor referi-
toare la vis $i la contextul s!u, el ar fi auzit o poveste pe
cinste. Dar m! tem c! ar fi minimalizat-o consider+nd-o o
simpl! tentativ! de a sc!pa de o problem! care era +n rea-
litate a sa.
Visul era de fapt un rezumat al vieii mele $i mai ales
al evoluiei mele spirituale. Am crescut +ntr-o cas! veche
de 200 de ani, cu un mobilier de circa 300 de ani, iar
intelectual aventura mea spiritual! fusese lectura lui Kant
$i a lui Schopenhauer. Marele eveniment al zilei era opera
lui Charles Darwin. Cu puin +nainte tr!iam +nc! +n uni-
versul medieval al p!rinilor mei +n ochii c!rora lumea $i
oamenii erau guvernai de omnipotena $i providena di-
88
vin!. Aceast! lume a devenit brusc arhaic! $i perimat!.
Credina mea cre$tin! +$i pierduse caracterul absolut prin
descoperirea religiilor orientale $i a filozofiei grece$ti. De
aceea parterul casei mele era at+t de +ntunecos, de sileni-
os $i mai ales nelocuit
5
.
Interesul pe care mi l-a inspirat istoria fusese trezit de
studiul anatomiei comparate $i al paleontologiei +n timp
ce eram asistent la Institutul de anatomie. Eram fascinat
de osemintele omului fosil - +n particular de omul din
Neanderthal - +n jurul c!ruia se discuta mult $i de craniul
pitecantropului din Dubois, care era +nc! obiectul contro-
verselor celor mai violente. De fapt, acestea erau asocia-
iile reale ale visului meu. Dar nu am +ndr!znit s!-i vor-
besc lui Freud de cranii, de schelete sau de cadavre, c!ci
experiena m! +nv!ase c! aceste teme +i erau dezagrea-
bile. El nutrea ideea c! mi-a$ fi dorit moartea sa prematu-
r!. Ajunsese la aceast! concluzie +n urma interesului pe
care +l ar!tasem pentru mumiile lui Bleikeller din Breme
pe care le-am vizitat +mpreun! +n 1909, c+nd intenionam
s! ne +mbarc!m spre America.
Astfel se face c! am ezitat s!-mi exprim propriile mele
g+nduri deoarece +n urma unei experiene recente fusesem
frapat de pr!pastia de netrecut care separa concepiile
mele de cele ale lui Freud. M! temeam s! nu-i pierd pri-
etenia dac! i-a$ fi revelat lumea mea interioar! care i s-ar
fi p!rut bizar! dup! opinia mea
6
. Nefiind absolut sigur

5
Totu$i nu +nelegem de ce parterul casei din visul lui Jung este
+ntunecos $i mai ales ce corelaie exist! +ntre parter $i credina lui
cre$tin!?!
6
Jung se afla +ntr-o perioad! de (criz! de personalitate). 0n faa
patriarhului Freud personalitatea lui Jung p!lea. Sentimentul lui de
inferioritate, +n special +n domeniul profesional, r!zbate ne+ncetat din
89
de psihologia mea, i-am spus aproape automat o minciu-
n! privind (asociaiile mele libere) +n scopul de a nu fi
nevoit s! +ntreprind sarcina imposibil! de a-l face s! +n-
eleag! constituia mea psihic! foarte personal! $i total
diferit! de a lui
7
.
Trebuie s!-l rog pe cititor s! m! scuze c! m-am oprit
at+ta asupra +ncurc!turii +n care m-am aflat atunci c+nd am
avut de g+nd s!-i vorbesc lui Freud despre visul meu. Dar
este un exemplu bun care ilustreaz! dificult!ile de care
ne izbim +n analiza efectiv! a unui vis atunci c+nd nu i-
nem cont de diferenele care exist! +ntre personalitatea
analistului $i cea a analizatului
8
.
Mi-am dat cur+nd seama c! Freud c!uta +n mine vreo
(dorin! de nem!rturisit). .i aceasta m-a determinat s!-i

scrisorile adresate, +n perioada de cooperare zeloas!, lui Freud. De
aici teama de a nu-$i pierde c!l!uza intelectual! $i profesional!, cu
at+t mai mult cu c+t Jung se pl+ngea mai mereu de lipsa sa de experi-
en! +n domeniile studiate de Freud. Dar admiraia f!r! egal pe care
i-o ar!ta lui Freud ascundea o ostilitate o form! cert!. De aceea, dup!
cum vom vedea imediat, b!nuiala lui Freud privind inteniile agresive
ale lui Jung nu este deloc deplasat!.
7
Nu $tim ce +nelege Jung prin diferena de (constituie psihic!)!
Este probabil c! +$i aminte$te aici despre ambiiile sale de a constitui
o psihologie arian!, o psihologie naional-socialist! care s! se adre-
seze germanilor, o alternativ! la psihologia "evreiasc!" a lui Freud!
Jung a +ncercat s! realizeze a$a ceva +n timpul ascensiunii nazismului
$i a f!cut mult pentru a +nlocui lexicul psihanalizei freudiene cu un
vocabular mai adecvat idealurilor naional-socialiste.
8
Nu este vorba aici de diferene de (constituie psihic!). Indife-
rent de formaia cultural! $i de interesele eului indivizilor dinamica
vieii lor incon$tiente este identic!. 0ntotdeauna $i pretutindeni g!sim
refulare $i, +n spe!, refularea instinctelor sexuale $i agresive. Aici
Jung +ncearc! s! explice pe baze culturale, exterioare vieii incon$ti-
ente, conflictele sale cu Freud. O +ncercare sortit! e$ecului.
90
sugerez c! craniile pe care le visasem constituiau proba-
bil o referin! la unii membri din familia mea c!rora
le-am dorit moartea dintr-un motiv sau altul. Aceast!
supoziie a avut aprobarea sa, dar eu n-am fost satisf!cut
de aceast! soluie trucat!.
0n timp ce c!utam un r!spuns convenabil la +ntreb!rile
lui Freud am fost brusc tulburat de o intuiie privind rolul
pe care +l joac! factorul subiectiv +n comprehensiunea
psihologic!. Aceast! intuiie a fost at+t de puternic! +nc+t
nu am mai avut dec+t ideea s! ies c+t mai repede din
aceast! situaie +ncurcat!, ceea ce am f!cut prin interme-
diul facil al minciunii. Nu era deloc elegant $i nici moral,
dar dac! n-a$ fi f!cut-o a$ fi riscat un conflict definitiv cu
Freud, $i nu m! simeam capabil de a$a ceva din mai multe
motive.
Intuiia mea era +nelegerea brusc! $i nea$teptat! c! vi-
sul meu m! avea pe mine #nsumi, viaa mea $i universul
meu ca sens, opun+nd realitatea mea unei structuri teoreti-
ce axate pe o mentalitate str!in! mie
9
, din raiuni $i sco-
puri care +i erau proprii. Nu era visul lui Freud - era visul
meu $i i-am +neles imediat mesajul
10
.

9
Vezi $i notele 7 $i 8.
10
Problema opoziiei dintre realitatea mea cultural! $i realitatea
altuia ascunde la Jung ostilitatea pe care el o neag!. Este vorba de
aversiunea fa! de Freud, fa! de reputaia $i talentul lui, aversiune
care se deplaseaz! +ns! pe planul conflictului superfluu de (realit!i)
culturale.
Interpretarea osemintelor din visul lui Jung ca expresii ale dorin-
ei sale de a-$i suprima (p!rintele) spiritual nu este deplasat. Jung
+nsu$i asociaz! vizavi de aceste imagini interesul s!u pentru anatomia
comparat! (o nou! aluzie de difereniere de natur! (cultural!)) $i, +n
special, pentru paleontologie. Acest interes tr!deaz! de fapt ceea ce
Freud caut! +n visul lui Jung, conform urm!toarelor asociaii: (Eram
91
Acest conflict ilustreaz! un punct esenial al analizei
viselor. Ea este mai puin o tehnic! pe care o putem +n-
v!a $i aplica urm+nd reguli, c+t mai ales un schimb dia-
lectic +ntre dou! personalit!i. Dac! trat!m aceast! anali-
z! ca pe o tehnic! mecanic!, personalitatea psihic! a vi-
s!torului +n individualitatea sa nu mai are posibilitatea de
a se manifesta, iar problema terapeutic! este redus! la
aceast! simpl! +ntrebare: care va domina $i care va fi do-
minat, dintre analist $i vis!tor? Am renunat s! practic
hipnoza din acest motiv precis: nu voiam s!-i impun al-
tuia voina mea.
11
Doream ca procesul de vindecare s!

fascinat de osemintele omului fosil - declar! Jung - +n particular de
omul din Neanderthal, #n jurul cruia se discuta mult $i de craniul
pitecantropului9 care era #nc obiectul controverselor celor mai
violente). Sublinierile mele din declaraia lui Jung scot +n eviden!
adev!ratul obiect al interesului s!u care era tot om, +ntr-un fel (str!-
mo$ul) sau p!rintele s!u, ale c!rui teze n!$teau vii dispute $i contro-
verse la acea vreme - e vorba evident de Sigmund Freud.
Visul a operat o deplasare de la Freud la omul preistoric. Jung nu
sesizeaz! acest lucru $i se revolt! +mpotriva evidenei, +mpotriva
interpret!rii lui Freud. 0n acela$i context nu trebuie neglijat faptul c!
interesul lui Jung pentru osemintele omului fosil tr!deaz!, pe de o
parte, faptul c! Jung se ocup! de soarta operei lui Freud, pe de alt!
parte, c! el +i dore$te moartea lui Freud - sugerat! de r!m!$iele ome-
ne$ti.
Este surprinz!tor faptul c! de$i evoluia ulterioar! dramatic! a
relaiilor profesionale $i amicale dintre Freud $i Jung a confirmat-o,
Jung r!m+ne +nc! tributar (psihologiei) sale $i nu realizeaz! sau nu
admite +nclinaiile sale oedipiene care, f!r! +ndoial!, au stat la baza
visului s!u .
11
Freud susinea c! terapia prin hipnoz! nu are rezultate satisf!-
c!toare pe termen lung. De asemenea, ea nu este aplicabil! oric!rui
pacient deoarece nu toi oamenii pot fi hipnotizai. 0n al treilea r+nd,
lucrul cu sugestia hipnotic! mascheaz! fenomenul transferului.
92
vin! de la pacient $i nu din sugestia aplicat! de mine, al
c!rei efect ar fi fost pasager. Scopul meu era de a proteja
$i de a menine intacte demnitatea $i libertatea pacientului
meu, a$a +nc+t s!-$i poat! modela viaa dup! propria sa
dorin!.
Din aceast! disput! cu Freud am realizat pentru prima
oar! c! +nainte de a construi teorii generale cu privire la
om $i la psihicul s!u, ar trebui mai +nt+i s! cunoa$tem mai
bine fiinele umane reale cu care avem de-a face.
Individul este singura realitate. Cu c+t ne dep!rt!m mai
mult de ea, cu at+t mai mult +i substituim idei abstracte
despre Homo Sapiens, $i cu at+t mai mult risc!m s! ne
+n$el!m. 0n acest secol de bulvers!ri sociale $i de schim-
b!ri rapide este de dorit s! $tim mult mai mult despre
fiinele umane luate individual, c!ci mult depinde de ca-
lit!ile mentale $i morale ale fiec!reia dintre ele. .i totu$i,
dac! vrem s! vedem lucrurile +n justa lor perspectiv!,
trebuie s! +nelegem la fel de bine trecutul omului ca $i
prezentul s!u. De aceea comprehensiunea miturilor $i
simbolurilor este esenial!.
93
V. Arhetipul )n simbolismul viselor
Am sugerat deja c! visele dein o funcie compensa-
toare. Aceast! ipotez! implic! faptul c! visul este un fe-
nomen psihic normal, prin care reaciile incon$tiente sau
impulsiile spontane s+nt transmise la mintea con$tient!.
Multe vise pot fi interpretate cu ajutorul vis!torului, care
furnizeaz! concomitent asociaiile $i contextul imaginilor
onirice, cu ajutorul c!rora +i putem explora toate aspec-
tele.
Aceast! metod! convine tuturor cazurilor obi$nuite,
cele +n care o rud!, un prieten, un bolnav v! poveste$te
un vis +n decursul unei conversaii. Dar c+nd este vorba
de vise obsedante sau puternic +nc!rcate afectiv, asoci-
aiile personale pe care le propune vis!torul nu s+nt
suficiente pentru o interpretare satisf!c!toare. 0n aceste
cazuri trebuie s! lu!m +n considerare faptul (pe care
Freud l-a observat $i l-a comentat primul) c! g!sim +n
vis elemente care nu s+nt individuale $i nu pot fi extra-
se din experiena personal! a vis!torului. Aceste ele-
94
mente, despre care am vorbit deja, s+nt ceea ce nu-
me$te Freud (reziduuri arhaice), adic! expresii psihice
pe care nu le poate explica nici un incident al vieii
individului, care par s! fie +nn!scut, originale $i con-
stituie o mo$tenire a spiritului uman
1
.
Dup! cum corpul omului este o +mpletire complex!
de organe sau fiecare organ +n parte este rezultatul unei
lungi evoluii istorice, tot astfel trebuie s! ne a$tept!m
s! g!sim +n minte o organizare analoag!. A$a cum nici
corpul, nici mintea n-ar putea fi un produs f!r! istorie.
.i prin (istorie) nu vreau s! vorbesc de cea pe care o
construie$te mintea, cu ajutorul limbajului $i a altor
tradiii culturale, atunci c+nd se refer! con$tient la tre-
cut. M! refer la dezvoltarea biologic!, preistoric! $i
incon$tient! a minii, la omul arhaic al c!rui psihic era
aproape de cel animal.
Acest psihic incredibil de vechi este fundamentul
minii noastre, dup! cum structura corpului nostru se
fondeaz! pe tipul cel mai general de structur! a mamife-
relor. Ochiul exersat al anatomistului sau biologului g!-
se$te multe urme ale acestui tip iniial +n corpul nostru. .i
cercet!torul care are experiena explor!rii minii umane
poate vedea analogii care exist! +ntre imaginile mentali-
t!ii primitive - (reprezent!rile colective) - $i temele
mitologice.
Dup! cum biologul are nevoie de anatomia comparat!,
psihologul nu se poate lipsi de o (anatomie comparat! a

1
Freud vorbe$te explicit de aceste componente psihice ereditare
atunci c+nd observa c! intensitatea unor afeciuni nevrotice nu poate
fi pus! numai pe seama importanei incidentului traumatic tr!it de
pacient.
95
psihicului). Astfel spus, +n practic! este necesar ca psiholo-
gul s! aib! o experien! suficient! a viselor $i a celorlalte
expresii ale activit!ii incon$tiente, dar s! $i cunoasc! mito-
logia +n sensul s!u cel mai larg. Dac! el nu este echipat ast-
fel, nimeni nu poate identifica analogiile importante. Nu este
posibil, de pild!, s! evideniezi analogia dintre un caz de
nevroz! compulsiv! $i clasica posedare demonic! dac! nu ai
o cunoa$tere exact! at+t a uneia, c+t $i a celeilalte.
Punctul meu de vedere privitor la (reziduurile arhai-
ce), pe care le-am numit (arhetipuri) sau (imagini pri-
mordiale), a fost atacat constant de oameni care nu pose-
d! o cunoa$tere suficient! a psihologiei viselor $i a mi-
tologiei. Se crede adeseori c! termenul (arhetip) desem-
neaz! imagini sau motive mitologice definite. Dar acestea
din urm! nu s+nt nimic altceva dec+t reprezent!ri con$ti-
ente: ar fi absurd s! presupunem c! reprezent!ri at+t de
variate ar putea fi transmise ca mo$tenire.
Arhetipul rezid! +n tendina de a ne reprezenta aseme-
nea motive, reprezentare care poate varia considerabil +n
detalii, f!r! a-$i pierde schema fundamental!. Exist!, de
pild!, multe reprezent!ri al motivului frailor du$mani,
dar motivul +nsu$i r!m+ne acela$i. Criticii mei au presu-
pus gre$it c! a$ vrea s! vorbesc de (reprezent!ri mo$te-
nite) $i +n consecin! au respins ideea arhetipurilor ca
fiind complet fals!. Ei nu au inut cont de faptul c! dac!
arhetipurile ar fi fost reprezent!ri originale ale con$tiinei
noastre (sau mo$tenite de ea), ar trebui s! fim +n m!sur!
s! le +nelegem, +n loc s! fim nedumerii $i derutai atunci
c+nd le abord!m.
(Arhetipul) este +n realitate o tendin! instinctiv! la fel
de precis! ca $i impulsul care +mpinge pas!rea s!-$i con-
struiasc! cuibul sau determin! furnicile s! se organizeze
96
+n colonii. Trebuie s! precizez raporturile dintre arheti-
puri $i instincte. Ceea ce noi numim (instinct) este o
pulsiune fiziologic! perceput! de simuri. Dar aceste in-
stincte se manifest! $i prin fantasme iar, adeseori, ele +$i
reveleaz! prezena numai prin imagini simbolice. Aceste
manifest!ri s+nt cele pe care le-am numit arhetipuri. Ori-
ginea lor nu este cunoscut!. Ele reapar +n orice epoc! $i
pretutindeni +n lume, chiar $i acolo unde nu este posibil
s! explici prezena lor prin transmiteri din generaie +n
generaie, nici prin fecund!ri +ncruci$ate rezult+nd din
migraii
2
.
0mi amintesc de muli oameni care au venit s! m! con-
sulte pentru c! erau derutai de visele lor sau de cele ale
copiilor lor. Ei nu +nelegeau nimic din ele, deoarece vi-
sele lor conineau imagini a c!ror origine nu o puteau g!si
+n amintirile lor sau pe care erau siguri c! nu le-au
transmis copiilor lor. .i totu$i, unele din aceste persoane
erau extrem de cultivate. Printre ele existau chiar $i psihi-
atri.
0mi amintesc +n mod special de un caz al unui profesor
care a avut brusc o viziune $i se credea nebun. Am luat din

2
Dezvoltarea teoriei arhetipurilor sau a incon$tientului colectiv
este una din contribuiile jungiene cele mai importante la studiul
psihicului abisal. Jung nu se m!rgine$te la analiza incon'tientului
personal, adic! a refulatului +n accepia freudian!. El afirm!,
baz+ndu-se pe materiale clinice adunate de-a lungul timpului, c!
indivizii cei mai obi$nuii, f!r! pretenii culturale, deruleaz! +n vise,
fantasme, reverii, imaginaie activ! etc. motive arhetipale, familiare
simbolismului religios, legendelor $i miturilor popoarelor. 0ntrebai
asupra sensurilor acestor motive, ei dau din umeri, incapabili s! ofere
explicaiile l!muritoare. Jung conchide c! aceste viziuni se nasc spontan,
f!r! contribuia deliberat! a subiectului $i provin din incon$tientul colec-
tiv.
97
raft o carte veche de patru sute de ani $i i-am ar!tat o gravur!
antic! reprezent+nd exact viziunea sa: (N-avei dreptate s! v!
credei nebun, i-am zis. Viziunea dvs. era cunoscut! cu patru
sute de ani +n urm!). La care el se a$ez! pe un scaun, $ocat,
dar revenit la normal.
Un caz foarte important mi-a fost oferit de un om care
era el +nsu$i psihiatru. 0ntr-o zi, el mi-a adus un carneel
manuscris pe care i-l d!duse cadou de Cr!ciun fiica sa de
zece ani. Carneelul coninea o serie de vise pe care ea le
visase la v+rsta de opt ani. Era seria de vise cea mai stra-
nie pe care am v!zut-o vreodat!, $i am +neles pe deplin
de ce tat!l fusese mai mult dec+t mirat citindu-le. 0n ciuda
alurii lor infantile, visele aveau ceva de supranatural $i
conineau imagini a c!ror origine era total incomprehen-
sibil! tat!lui. Iat! motivele principale care figurau acolo:
1. (Fiara r!uf!c!toare), un monstru +n form! de $arpe cu
multe coarne, care ucide $i devoreaz! toate celelalte animale.
Dar Dumnezeu survine din patru coluri, fiind de fapt patru
zei, $i face s! renasc! la via! animalele moarte.
2. O urcare la cer, unde se ine o serbare cu dansuri
p!g+ne. .i o cobor+re +n infern, unde +ngerii fac fapte bune.
3. O hait! de animale mici o +ngrozesc pe feti! - animalele
se m!resc +ntr-o manier! +nsp!im+nt!toare $i unul dintre ele
sf+r$e$te prin a o devora.
4. Un $oricel este invadat de viermi, de $erpi, de pe$ti $i
fiine umane, $i astfel $oricelul devine uman. Acest vis re-
prezint! cele patru etape ale originii umanit!ii.
5. O pic!tur! de ap! apare ca un microscop. Fetia vede
pic!tura plin! de ramuri de copac. Aceasta reprezint! origi-
nea lumii.
6. Un copil r!u are +n m+n! un bulg!re de p!m+nt din care
arunc! fragmente +n toi trec!torii. Astfel toi trec!torii devin
98
r!i.
7. O femeie beat! cade +n ap! $i iese apoi dezmeticit! $i
ameliorat!.
8. Scena este +n America, unde muli oameni se
zv+rcolesc +ntr-un furnicar, atacai de furnici. Fetia, +ntr-un
moment de panic!, cade +ntr-un r+u.
9. Un de$ert pe lun!, +n care fetia se scufund! at+t de
ad+nc +nc+t ajunge +n infern.
10. Fetia vede o bul! luminoas!: o stinge. Se degaj! va-
pori. Apare un om care o ucide.
11. Fetia viseaz! c! este grav bolnav!. Brusc, din pielea
ei ies p!s!ri $i o acoper! complet.
12. Roiuri de mu$te +ntunec! soarele, luna $i toate stelele,
mai puin una. Aceast! stea cade pe feti!.
0n textul original, german, fiecare vis +ncepe cu fraza
ritual!: (A fost odat! ca niciodat!9). Prin aceste cuvinte
fetia las! s! se +neleag! c! ea consider! fiecare din vise
ca un soi de basm, pe care ar vrea s!-l povesteasc! tat!lui
ca un cadou de Cr!ciun. Tat!l a +ncercat s! explice visele
prin contextul lor. Dar nu a izbutit, c!ci nu p!rea s! con-
in! nici o asociaie personal!.
Posibilitatea ca aceste vise s! fie produsul unei elabo-
r!ri con$tiente nu poate fi exclus!, desigur, dec+t de cine-
va care a cunoscut-o suficient pe copil! pentru a fi sigur
de sinceritatea ei. (Chiar dac! erau imaginate, f!r! +ndo-
ial! c! n-ar fi constituit mai puin o provocare la adresa
+nelegerii noastre.) 0n cazul prezent, tat!l era convins de
autenticitatea viselor, a$a +nc+t nici eu nu m! puteam +n-
doi de acest lucru. Am cunoscut-o eu +nsumi pe copil!,
dar +naintea epocii +n care i-a oferit tat!lui aceste vise.
Astfel c! nu am putut s! o +ntreb +n privina lor. Ea tr!ia
+n str!in!tate $i a murit de o boal! infecioas!, la un an
99
dup! acest Cr!ciun.
Visele ei au un caracter special care iese +n eviden!.
Ideile lor dominante au o natur! filozofic! marcat!. Pri-
mul vis, de pild!, vorbe$te de un monstru care le ucide pe
celelalte animale. Dar Dumnezeu face s! renasc! totul
printr-o Apokatastasis divin! sau restaurare final!. 0n
lumea occidental!, aceast! idee este cunoscut! graie tra-
diiei cre$tine. Ea este menionat! +n Faptele Apostolilor
III, 21: acel Christos (pe care trebuie s!-l p!streze cerul
p+n! la timpurile restauraiei universale). P!rinii Biseri-
cii, greci - dintre care Origene, de pild! - au insistat asu-
pra ideii c! la sf+r$itul timpurilor M+ntuitorul va restaura
toate lucrurile +n perfeciunea st!rii lor originare. Dar
dup! apostolul Matei (XVII, 11) exist! deja o foarte ve-
che tradiie evreiasc! care afirm! c! mai +nt+i trebuie s!
vin! Ilie pentru a restaura toate lucrurile. Reg!sim aceea$i
idee +n prima Epistol! c!tre Corinthieni (XV, 22) (C!ci
dup! cum mor toi +n Adam, tot a$a vor retr!i +n
Christos).
Am putea presupune c! copila a extras aceast! g+ndire
din educaia sa religioas!. Dar ea avea o cultur! religioas!
foarte limitat!.
3
Oficial, p!rinii s!i erau protestani, dar
de fapt nu cuno$teau Biblia dec+t din auzite. Este cu ne-
putin! ca o imagine at+t de subtil! ca cea a
Apokatastasiei s!-i fi fost explicat! micuei.
4
Cu sigu-

3
Ceea ce nu o +mpiedic! s! viseze despre infern (cf. viziunea nr.
2). Infernul este un concept religios transmis pe cale cultural! - este
exclus ca el s! poat! fi visat +n mod spontan.
4
Jung neglijeaz! faptul c! conceptul Apokatastasiei nu a fost vi-
sat de feti! ca atare. Jung este cel care nume$te astfel fragmentul de
vis. Avem aici o mostr! de amplificare +n sensul metodei folosite de
Jung. Dar aceast! amplificare, apel+nd la cuno$tinele analistului,
100
ran! c! tat!l s!u nu auzise niciodat! vorbindu-se de acest
mit.
Nou! din cele dou!sprezece vise conin tema distrugerii
$i a restaur!rii
4
. .i nici unul nu arat! urmele unei educaii
sau a unei influene specific cre$tine. Dimpotriv!, ele au un
raport mult mai str+ns cu miturile primitive
5
. Acest raport

poate conduce la false dificult!i de genul: (cum a putut vis!torul s!
$tie +n prealabil despre conceptul cutare, de vreme ce nu a avut o
educaie +n acest sens?) Vis!torul nu a $tiut $i nu $tie nimic despre
conceptul respectiv - analistul este cel care $tie $i crede c! reg!se$te
+ntr-un vis acest concept.
4
Tema distrugerii $i a restaur!rii prezent! +n majoritatea viselor citate,
este amplificat! +n chip nepermis de Jung. 0n fond, aceast! tem! evoc!
jocul alternanei pulsiunii agresive care, atunci c+nd $i-a atins scopul, +n
vis, se transform! +n inversul ei. Jung pare s! neglijeze faptul c! travaliul
visului organizeaz! impresiile precon$tiente ale vis!torului +n funcie de
pulsiunea care se cere desc!rcat! (+n spe!, agresivitatea). Coninutul
imagistic al visului este mai puin important; la urma urmei - el cuprinde
imagini familiare universului copil!riei, oferite din abunden! de basme.
Faptul c! fetia este ea +ns!$i obiectul agresivit!ii, ca +n fragmentele 3, 10,
11 se explic! simplu dac! trecem +n revist! destinul probabil al pulsiunilor.
O pulsiune poate fi transformat! +n inversul ei, a$a cum am v!zut mai sus
atunci c+nd am vorbit de restaurare, sau +ntoars! +mpotriva subiectului, a$a
cum este cazul aici.
Visele fetiei angajeaz! o agresivitate psihic! clivat! care +i apare ast-
fel, cu totul str!in!, ca o proprietate a obiectelor exterioare. (De altfel,
este curios c! de$i Jung +nsu$i observa mai sus c! pulsiunile - instinctele -
(se manifest! de asemenea prin fantasme) sau prin imagini simbolice, el
neglijeaz! acest aspect atunci c+nd analizeaz! visele fetiei).
Faptul c! +nt+lnim referiri biblice la tema (distrugere $i restaurare) nu
are nimic surprinz!tor: +n fond, agresivitatea este o component! univer-
sal! a speciei umane. C! aceast! agresivitate cap!t! la P!rinii bisericii o
expresie religioas! este un fapt secundar .
5
Ceea ce dovede$te odat! +n plus c! agresivitatea este o constant!
uman!. Sau c!, mai precis, refularea agresivit!ii - cu toate consecinele ei
- este una din condiiile civilizaiei umane.
101
este confirmat +n al doilea motiv - (mitul cosmologic)
(creaia lumii $i a omului) - care figureaz! +n al patrulea $i al
cincilea vis.
Aceea$i leg!tur! +ntre moarte $i +nviere - Adam $i Christos
(moartea $i +nvierea) - figureaz! +n Epistola ctre Corinthieni
(I, XV, 22) pe care am citat-o deja. Trebuie observat aici c!
ideea unui Christos m+ntuitor este reluarea unei idei precre$ti-
ne, r!sp+ndit! pretutindeni, cea a eroului $i a salvatorului care
a fost devorat de un monstru $i reapare miraculos dup! ce a
triumfat asupra lui. Unde $i c+nd a luat na$tere aceast! tem!
este un mister. Nu $tim nici m!car cum s! ne conducem in-
vestigaiile. Singura certitudine aparent! este c! acest motiv a
fost transmis ca mo$tenire din vechime de la o generaie la
alta. Astfel am putea presupune f!r! s! gre$im c! originea sa
se afl! +ntr-o epoc! +n care omul nu era con$tient de faptul c!
are un mit al eroului, deoarece nu reflecta +nc! asupra a ceea
ce zicea. Personajul eroului este un arhetip care provine din
timpuri imemoriale
6
.
Producerea arhetipurilor de c!tre copii este $i mai im-
portant! pentru c! putem avea certitudinea c! copilul nu a
avut acces direct la tradiia +n cauz!. 0n cazul prezent, familia
micuei nu avea dec+t o cunoa$tere superficial! asupra tradi-
iei cre$tine. Temele cre$tine, fire$te, puteau fi reprezentate
de idei ca Dumnezeu, +ngerii, cerul, infernul $i r!ul. Dar
maniera +n care le utilizeaz! copila indic! o origine total
necre$tin!.
7
S! lu!m primul vis, cel cu Dumnezeu compus din patru
zei, venind din (patru coluri). Coluri a ce? Visul nu face

6
Jung afirm! cu alte cuvinte c! viziunile fetiei au +n spate o isto-
rie precre$tin! care se pierde +n negura civilizaiei.
7
Vezi $i nota 3.
102
aluzie la nici o camer!, care de altfel nu s-ar potrivi cu ceea
ce pare a fi un eveniment cosmic +n care Fiina Universal!
intervine ea +ns!$i. Aceast! (cuaternitate), importana dat!
cifrei patru, este prin ea +ns!$i o idee stranie, care joac! toto-
dat! un rol important +n multe religii $i filozofii. Cre$tinis-
mul i-a substituit noiunea de Trinitate, pe care fetia b!nu-
iesc c! o cuno$tea deja. Dar cine ar fi putut s! aud!
vorbindu-se de cuaternitate divin! +ntr-o familie aparin+nd
clasei mijlocii de azi? Cuaternitatea era o idee suficient de
r!sp+ndit! printre oamenii care studiau filozofia ermetic! +n
Evul Mediu, dar ea s-a pierdut c!tre +nceputul secolului al
XVIII-lea $i s-a uitat cu des!v+r$ire de cel puin dou! sute de
ani. Oare unde a g!sit-o copila? 0n viziunea lui Ezechiel?
Dar nici o +nv!!tur! cre$tin! nu-l identific! pe Dumnezeu
cu serafimii
8
.
Ne-am putea pune aceea$i +ntrebare +n privina $arpelui
cu coarne. 0n Biblie, +ntr-adev!r, g!sim multe animale cu
coarne - +n Apocalips!, de pild!. Dar toate par s! fie patru-
pede, de$i domnul lor este dragonul al c!rui nume grec
(drakon) semnific! de asemenea $arpe. .arpele cu coarne
apare +n alchimia latin! a secolului al XVI-lea, unde se vor-

8
Problematica (cuaternit!ii) este inadecvat! aici. 0n fond,
(cuaternitatea), cele (patru coluri) din fragmentul 1, poate fi pur $i
simplu o indicaie spaial! care ar traduce expresia (de pretutindeni).
Ideea acestei totalit!i spaiale evocat! prin cuaternitatea poate ca-
racteriza o civilizaie urban!. 0n mediul rural (totalitatea spaial!)
trebuie s! aib! o reprezentare sferic! (vezi (bula) din fragmentul 10).
Pe de alt! parte, s! nu neglij!m faptul c! integrarea psihic! a pulsiunii
agresive presupune, at+t la copil c+t $i la adult, angajarea unei fun-
cii/pulsiuni specifice care are un caracter totalizant - totalitatea
poate fi exprimat! $i ea, simbolic, sub form! spaial!. Totodat!, fap-
tul c! funcia totalizant! a psihicului exist! ca pulsiune implic! posi-
bilitatea de a fi reprezentat! simbolic +n vise.
103
be$te despre quadricornutus serpens, simbol al lui Mercur,
opus Trinit!ii cre$tine. Dar aceast! referin! este puin acce-
sibil!. Dup! c+te $tiu eu, ea nu figureaz! la nici un autor. .i
aceast! feti! nu avea nici un mijloc de a o cunoa$te
9
.
0n al doilea vis apare un motiv care este indiscutabil
necre$tin $i conin o r!sturnare a valorilor stabilite; de
pild!, dansurile p!g+ne executate de oameni +n paradis $i
faptele bune f!cute de +ngeri +n infern. Oare, unde a g!sit
copila o noiune at+t de revoluionar!, demn! de geniul lui
Nietzsche?
10
.
Aceste +ntreb!ri aduc o alta: care este importana com-
pensatoare a acestor vise c!rora micua le-a atribuit o
asemenea valoare +nc+t le-a d!ruit tat!lui ca dar de Cr!ci-
un? Dac! aceste vise ar fi fost visate de un vraci dintr-un
trib primitiv, am fi putut pe bun! dreptate s! presupunem
c! ele reprezint! variaii pe temele filozofice ale morii,
+nvierii sau restauraiei finale, ale originii lumii, creaiei
omului $i relativit!ii valorilor. Dar dac! le-am +ntruchipa
la un nivel personal, am putea fi tentai s! renun!m la
interpretarea lor datorit! dificult!ilor pe care le ridic!.
Aceste vise conin indiscutabil imagini colective,
analoage +ntr-o oarecare m!sur! doctrinelor predate tine-
rilor +n triburile primitive, +n momentul iniierii lor. 0n
acest moment li se spune ce a f!cut Dumnezeu, zeii sau
animalele fondatoare, cum s-a creat lumea, omul, cum
vor sf+r$i $i care este sensul morii lor. Exist!, oare, cir-

9
De fapt, nu este deloc nevoie ca vis!toare s! fi cunoscut imagi-
nea $arpelui dintr-o surs! exterioar!. Imaginea +n sine este o conden-
sare oniric! ce aduce laolalt! caractere animale opuse - cornutele-
t+r+toarele - care evoc! $i ele, simbolic, pulsiuni antagonice. .i aici
g!sim la lucru func&ia sau pulsiunea totalizant.
10
Vezi nota 9.
104
cumstane +n care oferim $i noi, +n civilizaia cre$tin!,
+nv!!turi similare? Da, la vremea adolescenei. Dar muli
nu se mai g+ndesc la aceste lucruri dec+t la b!tr+nee sau
+n pragul morii.
Ori micua se g!sea concomitent +n aceste dou! situa-
ii: ea se apropia pubertate $i concomitent de finalul vie-
ii
11
. Aproape nimic din simbolismul viselor sale nu
anun! debutul unei viei normale de adult, ci exist!,
dimpotriv!, multiple aluzii la distrugere $i restauraie.
C+nd am citit aceste vise pentru prima oar! am avut +ntr-
adev!r sentimentul tulbur!tor c! ele sugereaz! un dezas-
tru iminent
12
. Motivul era natura particular! a compensa-
iei pe care o deducem din simbolismul lor. Compensaia
era contrar! a tot ceea ce ne-am fi a$teptat s! g!sim +n
con$tiina unei fetie la aceast! v+rst!
13
.
Aceste vise ne reveleaz! un aspect nou $i oarecum
terifiant al vieii $i al morii. Ne-am fi a$teptat s! g!-
sim imagini de acest gen la o persoan! +n v+rst! care
prive$te +napoi, $i nu la un copil care, normal, prive$te
+nainte. Atmosfera lor aminte$te de vechiul dicton latin
dup! care viaa nu este dec+t un vis de scurt! durat!, $i

11
Jung vrea s! afirme aici c! cele dou! momente existeniale cru-
ciale - pubertatea $i moartea -, ele +nsele arhetipale, determin!
imageria arhetipal! prezent! +n visele fetiei .
12
Poate c! +n aceast! constatare, c! visele (sugereaz! un dezastru
iminent), g!sim $i r!spunsul la +ntrebarea lui Jung privind caracterul
compensator al viselor fetiei. Oricum ea nu s-a +ndoit de faptul c!
s+nt preioase de vreme ce i le-a f!cut cadou de Cr!ciun tat!lui ei.
13
Afirmaii care trebuie s! ne surprind! pentru c! nu $tim de ce
nu am putea s! ne a$tept!m la prezena tendinelor agresive la o feti!
de 8 ani ? Conduita agresiv! este general uman! - ea nu ine de v+rst!
$i nici de sex.
105
nicidecum veselia $i exuberana primei tinerei. Viaa
acestei copile seam!n! cu leg!m+ntul sacrificiului pri-
m!verii
14
de care vorbe$te poetul. Experiena ne arat!
c! apropierea neb!nuit! a morii arunc! o umbr! pro-
fetic! asupra vieii $i viselor victimei. Chiar $i altarul
bisericilor cre$tine reprezint! pe de o parte morm+ntul,
pe de alta +nvierea, deci transformarea morii +n via!
etern!.
15
Iat! ideile pe care visul le sugereaz! copilei.
16
Aceste
vise erau o preg!tire pentru moarte, exprimat! prin scurte
istorioare, analoage basmelor care fac parte din iniierea
primitivului sau koanurilor din buddhismul Zen
17
. Acest
mesaj nu seam!n! cu doctrina cre$tin!, ci mai degrab! cu
mentalitatea primitiv!
18
. El pare s! fi luat na$tere +n afara
tradiiei culturale istorice, la izvoarele de mult timp uitate

14
Ver sacrum vovensum. (N. A.)
15
0n cre$tinism +nvierea nu este transformarea morii +n via!, ci
biruirea morii. Nu avem de-a face cu un ciclu moarte-via!, ci cu
reinstaurarea Vieii ve$nice, care a fost condiia paradisiac! a cuplu-
lui adamic +nainte de c!dere.
16
Compensaia oniric! pe care o caut! Jung +n aceste vise ar pu-
tea consta tocmai +n ideea consolatoare c! toate fiinele $i lucrurile
mor, dar c! moartea nu este o neantizare definitiv!. Moartea este
urmat! de via!.
17
Koan-ul nu are nimic de-a face cu iniierea +n misterele morii, +n
sensul comentat aici de Jung. Un koan este o formulare succint! a unui
adev!r evident care $ocheaz! tocmai prin simplitatea $i evidena sa. El are
menirea de a zdruncina mentalitatea discipolului de Zen, o mentalitate
format la $coala unei logici formale.
18
0n m!sura +n care (doctrina cre$tin!) poate fi asem!nat! cu o
elaborare secundar, +n sensul acordat acestui termen +n interpreta-
rea viselor, g+ndirea visului, visul propriu-zis (la fetia noastr!) are un
caracter primitiv. Pentru c! ne apropie mult mai direct de sursele
pulsionale agresive prezente +n aceste materiale.
106
ale psihicului care, +ncep+nd cu epoca istoric!, au ali-
mentat speculaia filozofic! $i religioas! asupra vieii $i
morii.
Este ca $i cum evenimente +nc! viitoare $i-ar proiecta
deja umbra asupra copilei trezind g+nduri, +n mod normal
adormite, care acompaniaz! sau descriu apropierea unei
+nt+mpl!ri fatale. De$i forma particular! +n care se expri-
mau ele este mai mult sau mai puin personal!, schema
lor general! este colectiv!. Le g!sim pretutindeni, +n toate
timpurile $i variaz! ca $i instinctele, care s+nt modificate
considerabil de la o specie la alta de$i servesc acelora$i
scopuri generale.
Nu credem c! fiecare animal care vine pe lume +$i cre-
eaz! propriile instincte ca o achiziie personal! $i cu at+t
mai puin c! fiinele umane inventeaz! la na$tere com-
portamentul care le caracterizeaz! ca specie. Ca $i in-
stinctele, schemele colective de g+ndire la om s+nt +nn!s-
cute $i mo$tenite. Dar ele funcioneaz!, atunci c+nd au
ocazia, +ntr-o manier! mai mult sau mai puin asem!n!-
toare la toi oamenii. Fenomenele afective din care de-
curg tipurile de g+ndire s+nt vizibil asem!n!toare la toat!
lumea. Le putem identifica $i la animale, chiar $i la cele
care provin din specii diferite. Dac! acest caracter +nn!s-
cut al arhetipului surprinde, ce s! spunem atunci de in-
secte $i de complexitatea funciilor lor simbolice? C!ci,
la urma urmei, majoritatea dintre ele nu-$i cunosc p!rinii
$i nu au primit nici un fel de +nv!!tur!. Oare, de ce ar
trebui, +n schimb, s! presupunem c! omul ar fi singura
fiin! vie lipsit! de instincte specifice sau c! psihicul s!u
nu mai conine nici o urm! a evoluiei sale?
19

19
Poate pentru faptul c! omul nu este un animal specializat, a$a
107
Fire$te c! dac! identific!m psihicul cu mintea con$ti-
ent! am putea u$or concepe ideea eronat! c! omul se
na$te pe lume cu un psihic vid $i c! mai t+rziu psihicul
s!u nu conine nimic mai mult dec+t ceea ce a +nv!at prin
experien! individual!. Dar psihicul este mai mult dec+t
mintea con$tient!. Con$tientul animalelor este limitat $i
totu$i multe din reaciile $i impulsurile lor denot! exis-
tena unui psihic. Iar primitivii fac o gr!mad! de lucruri a
c!ror semnificaie le este necunoscut!
20
.
Vei constata acela$i fenomen dac! +i +ntrebai pe oa-
menii civilizai sensul real al pomului de Cr!ciun sau al
oului de Pa$ti. De fapt, $i ei fac o gr!mad! de lucruri f!r!
s! $tie de ce. 0nclin s! cred c!, +n general, +nt+i acion!m
$i mult mai t+rziu ne preocup!m s! $tim de ce am f!cut
cutare lucru
21
. Practicantul se g!se$te mereu +n faa unor
pacieni altminteri inteligeni care se comport! +ntr-o ma-
nier! stranie $i complet imprevizibil!, pe care nu o pot
explica.
La prima vedere, asemenea reacii $i +mpulsuri par s!
aparin! unei naturi intime, personale, $i +ncet!m s! ne

+nc+t anumite componente +nn!scute ale bagajului s!u biologic $i-au
diminuat fora pulsional!, atunci c+nd nu au mai fost utile adapt!rii.
Poate c! limbajul articulat - transmiterea informaiilor culturale prin
cuvinte - a f!cut inutil! transmiterea ereditar! a +nsu$irilor speciei pe
calea (viziunii interioare) a arhetipului.
20
Ceea ce nu dovede$te neap!rat c! am avea de-a face cu mani-
fest!ri ale psihicului colectiv. Primitivii nu fac dec+t s! repete ordo-
nanele tradiiei, chiar dac! nu li se l!mure$te sensul lor. A face ceva
mecanic nu +nseamn! neap!rat c! acel ceva provine din sferele psihi-
cului colectiv.
21
0n cazul riturilor religioase nu ne mai preocup! s! $tim care
este semnificaia lor pentru c! s+ntem +ncrez!tori +n eficacitatea lor
magic!.
108
mai ocup!m de ele c!ci le consider!m particulare. De
fapt, ele se fondeaz! pe un sistem instinctual preformat $i
mereu activ care caracterizeaz! omul. Unele forme de
g+ndire, unele gesturi universal comprehensibile $i
multe atitudini urmeaz! o schem! stabilit! cu mult
+nainte ca omul s! ating! stadiul refleciei. Este chiar
de crezut c! originile +ndep!rtate a acestei facult!i
reflexive, proprie omului, s!-$i fi avut ob+r$ia +n con-
secinele penibile ale ciocnirilor afective violente.
S! lu!m, dac! vrei, +n scopul ilustr!rii acestei teo-
rii, cazul omului primitiv care, +ntr-un moment de
m+nie sau de decepie - pentru c! nu a prins nici un
pe$te - +$i $tranguleaz! fiul mult iubit, apoi este cu-
prins de un imens regret privind cadavrul micuului pe
care +l ine +n brae. Un astfel de om ar putea s!-$i
aminteasc! de acest moment toat ! viaa.
22
Nu putem $ti dac! o experien! de acest gen nu a
fost cumva cauza iniial! a dezvolt!rii con$tientului la
om. Dar nu +ncape +ndoial! c! un $oc analog de natur!
afectiv! este adeseori necesar pentru a trezi oamenii $i
a-i determina s! ia aminte la ceea ce fac. Este $i cazul
celebru al aristocratului spaniol din secolul al XIII-lea,
Raimond Lullus, care, dup! o curte +ndelungat! a reu-
$it s! obin! o +nt+lnire secret! cu doamna pe care o
+ndr!gea. Ea +$i descheie t!cut! rochia $i +i ar!t! s+nul
m+ncat de cancer. .ocul schimb! viaa lui Lullus. El

22
Aluzie la teoriile lui Freud privind complexul lui Oedip. Dife-
rena este c! +n acest exemplu tat!l este criminalul $i fiul victima.
Este puin probabil ca dintr-un incident izolat ca acesta s! provin!
ritualuri magice complexe care, mai t+rziu, s! dea na$tere unei reli-
gii.
109
deveni un eminent teolog $i unul dintre cei mai mari
misionari ai Bisericii. 0n cazul unei schimb!ri at+t de
bru$te putem demonstra adeseori c! un arhetip lucra de
mult! vreme +n incon$tient, aranj+nd abil circumstan-
ele care aduc criza.
Asemenea experiene par s! demonstreze c! structu-
rile arhetipale nu s+nt forme statice. S+nt elemente di-
namice care se manifest! prin impulsuri la fel de
spontane ca $i instinctele. Unele vise, anumite viziuni
sau g+nduri pot s! apar! brusc $i, oric+t de minuioas!
ar fi investigaia, ea nu le poate revela cauza. Asta nu
+nseamn! c! aceast! cauz! nu exist!. Dar ea este at+t de
+ndep!rtat!, at+t de obscur!, +nc+t nu o putem percepe.
0ntr-un asemenea caz, trebuie s! a$tept!m fie ca visul
$i sensul s! fie +nelese, fie s! survin! un eveniment
exterior care s! explice visul.
0n momentul visului, un asemenea eveniment poate
aparine +nc! viitorului. Dar ca $i g+ndurile noastre con-
$tiente, incon$tientul nostru $i visele sale se ocup! de
viitor $i de posibilit!ile sale. Toat! lumea a crezut mult!
vreme c! principala funcie a viselor este de a prezice
viitorul
23
. Din Antichitate $i p+n! +n Evul mediu, visele au
jucat un rol +n pronosticul medical. Pot confirma printr-
un vis modern elementul de pronostic (sau de pre-
cunoa$tere) coninut +ntr-un vis antic pe care +l citeaz!
Artemidor din Daldis, +n secolul al II-lea dup! Christos.

23
Nu toate visele erau considerate importante +n acest sens. 0n anti-
chitate se $tia c! exist! vise neimportante care provin din fermentarea
unor griji sau dorine nefinalizate din ziua care a precedat visul. Un arti-
col pe aceast! tem! a fost publicat +n revista de psihanaliz! OMEN, nr.
1/1998 (Articolul este semnat de Horia Vasilescu $i se intituleaz! (Cheia
viselor $i psihanaliza).)
110
Un om a visat c! +l vede pe tat!l s!u pierind +n fl!c!rile
unei case incendiate. Nu dup! mult! vreme, moare el
+nsu$i de un phlegmon (un foc
24
sau febr! mare) datorat,
presupun, unei pneumonii. 0nt+mplarea a vrut ca unul din
colegii mei s! fi suferit de o febr! cangrenoas!, de fapt de
un phlegmon, care i-a fost fatal!. Unul din fo$tii s!i paci-
eni, care nu $tia nimic despre boala medicului s!u, a vi-
sat c! doctorul a murit #ntr-un foc mare. Era momentul +n
care medicul tocmai fusese internat, iar maladia lui se
afla +n stare incipient!. Vis!torul nu $tia nimic +n afar! de
faptul c! medicul s!u se +mboln!vise $i fusese internat.
Trei s!pt!m+ni mai t+rziu medicul a murit
25
.

24
Din grecescul phlegein - a arde. (N. A.)
25
Visele diagnostic +n adev!ratul sens al cuv+ntului nu au nimic +n
comun cu premoniia. Pentru medicii antici visul era o surs! de informaii
privitoare la natura maladiei pacientului. Exist! chiar un simbolism al
visului medical studiat de t!m!duitorii antichit!ii +n care corpurile $i
organele sale, s+ngele, funciile biologice etc. cap!t! expresii materiale,
+mprumutate din elementele lumii reale.
C+t prive$te visul +n care fiul +$i viseaz! tat!l murind +ntr-un incendiu,
pentru ca la scurt timp s! moar! el +nsu$i de o febr! mare, credem c!
nimic nu indic! aici o constelare premonitiv!. Visul poate fi interpretat
separat de moartea propriu-zis! a fiului. Ca $i +n cazul Dora, studiat de
Freud, unde avem de-a face cu un vis de incendiu oarecum asem!n!tor,
putem admite c! +nt+lnim $i aici, la fel, pulsiuni agresive scindate, adic!
evacuare din personalitatea vis!torului $i autonomizate. Aceste pulsiuni
s+nt asociate unor fore ale naturii sau catastrofelor naturale: fulger, tunet,
cutremur, inundaie (potop), incendiu etc., care pot sluji ca suport dorin-
elor refulate ale vis!torului.
Acest tip de vise de calamitate au avantajul c! elibereaz! eul vis!to-
rului de culpabilitatea moral! care succede exploziei necontrolate de
m+nie. Vis!torul contempl! +ntreaga scen! oniric! a dezastrului f!r! a
avea sentimentul c! a provocat-o el. El poate resimi chiar sentimente
contrare, de +ngrijorare fa! de soarta persoanei calamitate.
111
Dup! cum arat! acest exemplu, visele pot avea un ca-
racter de anticipare sau de pronostic, a$a +nc+t orice per-
soan! care intenioneaz! s! le interpreteze trebuie s! in!
cont de acest aspect, mai ales atunci c+nd visul nu poate fi
explicat numai prin contextul s!u asociativ. Adeseori un
asemenea vis pare c! provine din neant, $i ne +ntreb!m
care i-ar putea fi cauza. Fire$te, dac! am cunoa$te eveni-
mentul ulterior al c!rui mesaj este visul am putea clarifica
$i cauza.
26
C!ci numai mintea con$tient! este +nc! igno-
rant! - incon$tientul pare deja informat $i ajuns deja la o
concluzie pe care o exprim! +n vis.
0n fapt, se pare c! incon$tientul este capabil s! observe
faptele $i s! extrag! concluzii din ele, la fel ca $i con$ti-
entul. El poate chiar utiliza unele fapte $i poate anticipa
rezultatele lor posibile tocmai pentru c! noi habar n-avem
de a$a ceva. Dar at+t c+t putem judeca dup! vise, operai-
ile incon$tientului, +n acest caz, s+nt instinctive. Aceast!
distincie este important!. Analiza logic! este prerogativa
con$tiinei. Proced!m, +n virtutea ei, la o selecie confor-
m! raiunii $i cuno$tinelor noastre. Incon$tientul, +n
schimb, pare a fi ghidat mai ales de tendinele instinctu-

26
Un asemenea vis de calamitate a avut un pacient +n v+rst! de 27
de ani. Era c!s!torit cu o femeie nepotrivit! $i avea un copil. Visul
lui arat! lumea dup! potop. Resturi de case, construcii +n ruin!, mult
n!mol pe str!zi. Apele se retr!seser! $i se punea problema s! se ia
totul de la +nceput.
Acest vis s-a repetat +n c+teva r+nduri cu mici variaiuni. La circa
2 ani de la prima sa apariie a survenit divorul dintre vis!tor $i soia
sa. Convieuirea cuplului devenise imposibil!.
Ideea de a lua totul de la +nceput este l!murit! prin evenimentele
care au urmat visului. Eliberat de obligaiile sale conjugale, vis!torul
se afla, cumva, +n situaia +n care fusese +nainte de c!s!torie.
112
ale reprezentate de forme de g+ndire corespunz!toare,
adic! de arhetipuri. Un medic c!ruia +i cerem s! descrie
derularea unei maladii va utiliza concepte raionale ca
(infecie) sau (febr!). Visul e mai poetic. El reprezint!
corpul bolnav al omului ca $i cum ar fi casa sa terestr! $i
febra - focul care a distrus-o
27
.
Ca$a cum arat! visul pe care l-am evocat, spiritul ar-
hetipal a rezolvat situaia +n aceea$i manier! cum o f!cea
pe timpul lui Artemidor. Ceva, a c!rui natur! este mai mult
sau mai puin cunoscut!, a fost sesizat intuitiv de incon$tient
$i supus aciunii arhetipurilor. Aceasta sugereaz! c! spiritul
arhetipal s-a substituit g+ndirii con$tiente $i raionamentelor
sale pentru a asuma sarcina pronosticului. Arhetipurile s+nt
deci dotate cu o iniiativ! proprie $i cu o energie specific!.
De asemenea, ele pot furniza concomitent, +n forma simbo-
lic! care le este proprie, o interpretare plin! de sens $i pot s!
intervin! +ntr-o situaie dat! cu propriile lor impulsuri $i
g+nduri. 0n aceast! privin! ele funcioneaz! ca ni$te com-
plexe. Ele vin $i pleac! dup! bunul plac, adeseori opun+ndu-
se inteniilor noastre con$tiente sau modific+ndu-le +ntr-un
chip extrem de deranjant.
Putem percepe energia specific! a arhetipurilor atunci
c+nd avem ocazia s! apreciem fascinaia pe care o exercit!
ele. Ele par s! vr!jeasc!. G!sim aceea$i caracteristic! la

27
Jung sugereaz! aici cele dou! tipuri de activitate mental! care ca-
racterizeaz! funcionarea minii noastre. 0n spe!, el se refer! la g#ndirea
dereistic specific! proceselor incon$tiente, sustrase controlului mintal
con$tient. Expresiile psihice ale acestui tip de g+ndire s+nt visele $i tot ce
ine de oniric (oniroid). Jung nu face nici o distincie +ntre (g+ndirea
dereistic!), care se desf!$oar! incon$tient, $i incon$tientul propriu-zis. Ba
mai mult, el atribuie acestei g+ndiri o cunoa$tere magic! care nu se limi-
teaz! la determin!rile spaio-temporare.
113
complexele personale $i, la fel ca $i complexele personale,
complexele sociale cu caracter arhetipal au o $i ele o istorie.
Dar +n timp ce complexele individuale nu suscit! dec+t ca-
pricii personale, arhetipurile creeaz! miturile, religiile $i
filozofiile care influeneaz! $i caracterizeaz! naiuni $i epoci
+ntregi. Consider!m complexele personale o compensare a
unei atitudini care izvor!$te dintr-o minte unilateral! $i per-
vertit!
28
. La fel, miturile cu caracter religios pot fi interpre-
tate ca un soi de terapeutic! mental! dirijat! +mpotriva sufe-
rinelor $i angoaselor care afecteaz! umanitatea: foamea,
r!zboiul, bolile, moartea.
Mitul universal al eroului, de pild!, se refer! +ntotdeauna
la un om foarte puternic sau la un om-zeu care triumf! asu-
pra r!ului +ncarnat de dragoni, de $erpi, de mon$tri, de de-
moni, eliber+ndu-$i poporul de distrugere $i de moarte.
29
Nararea sau repetarea ritual! a textelor sacre $i a ceremonii-
lor, cultul eroului cuprinz+nd dansuri, imnuri, rug!ciuni,
sacrificii inspir! asistenei emoii numinoase
30
(a$a cum ar
face-o o vraj! magic!) $i exalt! individul p+n! la un punct +n
care se identific! cu eroul.
Dac! +ncerc!m s! privim cu ochii credinciosului poate c!
reu$im s! +nelegem cum poate fi eliberat omul obi$nuit de
neputina $i de mizeria sa, cum poate fi el dotat, m!car tem-
porar, cu un caracter aproape suprauman. Adeseori, o ase-
menea viziune +l va susine mult! vreme $i +i va impune un

28
Nu +n sens moral. (N. A.)
29
Acest mit este inversul riturilor primitive de purificare prin sa-
crificiul uman. Mitul eroului reabiliteaz! cumva imaginea acestuia
sau, mai exact, +l readuce la via!. Eroul nu mai este el +nsu$i sacrifi-
cat unei creaturi divine, ci sacrific! aceast! creatur!.
30
S! amintim c! numinosul (din latinescul numen: divinitate) de-
semneaz! ceea ce pare divin. (N. A.)
114
anumit stil de via!. Dar viziunea poate influena chiar $i o
societate. Un exemplu remarcabil +n acest sens ne este dat de
misterele din Eleusis care au fost suprimate +n cele din urm!
la +nceputul secolului al VII-lea d. C. 0mpreun! cu oracolul
din Delfi, aceste mistere exprim! esena spiritului vechii
Grecii. La o scar! mult mai mare era cre$tin! +$i datoreaz!
numele $i importana sa misterului antic al omului-zeu, care
+$i are r!d!cina +n mitul arhetipal al lui Osiris-Horus, din
Egiptul antic.
0n general se crede c! +n timpurile preistorice ideile
mitologice fundamentale au fost (inventate) la un mo-
ment dat de un venerabil $i ingenios filozof sau profet $i
c! un popor credul $i lipsit de sim critic le-a +mbr!i$at
cu credin! pentru totdeauna. Se spune, de asemenea, c!
pove$tile relatate de un cler avid de putere nu s+nt adev!-
rate, c! ele nu s+nt dec+t simple scorneli. Dar cuv+ntul (a
inventa) provine tocmai din latinescul invenire, adic! (a
g!si), $i de aici a g!si (cercet+nd). 0n cel de-al doilea sens
se sugereaz! chiar o anumit! intuiie a ceea ce vei g!si.
Permitei-mi s! revin la ideile ciudate coninute +n vi-
sele fetiei. Mi se pare improbabil ca ea s! le fi c!utat,
deoarece c! a fost mirat! atunci c+nd le-a g!sit. Aceste
idei i s-au prezentat mai degrab! ca ni$te pove$ti ciudate
$i nea$teptate, care i s-au p!rut at+t de remarcabile +nc+t s!
le fac! cadou tat!lui ei de Cr!ciun. Totodat!, f!c+ndu-le
cadou, ea le-a ridicat p+n! la nivelul cre$tin, mereu viu,
unde na$terea Domnului este +mpletit! cu secretul po-
mului ve$nic verde, care poart! lumina ce tocmai s-a n!s-
cut (aluzie la al cincilea vis)
31
.

31
Metoda de interpretare a viselor folosit! de Jung se inspir! din exer-
ciiul silogismului. El compar! tematic visele fetiei cu miturile $i legendele
115
De$i exist! numeroase m!rturii istorice a relaiei sim-
bolice care exist! +ntre Christos $i arbore, p!rinii fetiei
ar fi fost foarte +ncurcai dac! ea le-ar fi cerut s!-i explice
exact motivul pentru care ei decoreaz! un brad cu
lum+n!ri aprinse pentru a s!rb!tori Na$terea
M+ntuitorului. (Oh, dar !sta-i un obicei cre$tinesc), ar fi
r!spuns ei. Un r!spuns serios ar fi necesitat o disertaie
profund! asupra simbolismului antic al morii zeului,
leg!tura sa cu cultul Marii Mame $i cu simbolul s!u, ar-
borele, pentru a nu meniona dec+t un aspect al acestei
probleme complicate
32
.

antice, g!se$te numitori comuni - +n spe!, ideile de distrugere $i de restau-
rare - $i conchide c! aceste vise s+nt identice funcional $i semantic cu mitu-
rile respective, c! $i unele $i altele s+nt opera incon$tientului clarv!z!tor. De
fapt, aceast! metod! nu st! +n picioare. Numai $i pentru faptul c! miturile
antice, inclusiv cel cre$tin - a$a cum le avem noi azi - s+nt rezultatul unor
elabor!ri +ndelungate +n timp, +n care intervenia con$tient!, ideologic!, nu
este absent!.
0n al doilea r+nd, nu putem aprecia valoarea mitico-iniiatic! a vi-
selor fetiei dec+t +n m!sura +n care ignor!m natura lor compensatoare
- aluzie f!c+nd la agresivitatea clivat! - $i ne deplas!m asupra structurii
scenariului oniric care aminte$te izbitor de elabor!ri asem!n!toare.
32
0mpodobirea pomului de Cr!ciun este, probabil, o restaurare sim-
bolic! a momentului na$terii lui Christos. Se +nt+mpl! ca $i +n crizele de
melancolie, c+nd retr!im +n amintire, cuprin$i de emoii intense, detaliile
unor evenimente tr!ite c+ndva +n trecut, care au l!sat urme ad+nci +n su-
fletul nostru.
Pomul de Cr!ciun $i lum+n!rile reprezint! cosmosul, bolta +nstelat!;
globul din v+rf - steaua magilor care anun! Na$terea M+ntuitorului $i
indic! locul nativit!ii. Restaurarea acestui moment precis, cu mari rezo-
nane +n sufletul credinciosului cre$tin, se face +n chip magic, prin ceea ce
s-a numit (participare mistic!) (simularea simbolic! a evenimentului).
Tot ceea ce adaug! Jung la aceste fapte, inclusiv ceea ce las! s! se
+neleag!, nu este dec+t o amplificare de ordin speculativ, o elaborare de
tip teologal. Evenimentele $i inteniile lor (crude) s+nt ignorate de dragul
116
Cu c+t plonj!m mai ad+nc +n originile unei (imagini co-
lective) (sau, +n limbaj ecleziastic, ale unei dogme), cu at+t
descoperim mai mult un amestec de scheme arhetipale care,
+naintea timpurilor moderne, n-au f!cut niciodat! obiectul
cuget!rii
33
. Iat! de ce noi $tim paradoxal mai multe despre
simbolismul miturilor dec+t generaiile care ne-au precedat.
0n realitate, oamenii de odinioar! nu reflectau asupra sim-
bolurilor. Ei tr!iau $i erau incon$tient animai de semnifica-
ia lor
34
.
Voi da exemplul unei experiene pe care am avut-o la
primitivii de la muntele Elgon, +n Africa. 0n fiecare dimi-

unui simbolism care nu mai are rezonane +n realitatea tr!it!.
33
(Amestecul) cu pricina este opera savanilor care s-au preocupat
mai mult de natura mistic! $i mai puin sau deloc de aspectul psihologic,
de fapt tr!it, consemnat de mituri. Filozofia omului-zeu, $i altele la fel, este
opera savanilor care au sc!pat din vedere eficacitatea real! a mitului, ca-
racterul s!u de eveniment tr!it.
34
Aici se +nt+mpl! ca $i +n viaa de zi cu zi a oric!ruia dintre noi. Cuta-
re se simte cuprins de nostalgie $i retr!ie$te cu emoie momentele eseni-
ale ale vieii sale. 0$i aduce aminte, de pild!, cum a cunoscut-o pe soia
sa, cum s-a +ndr!gostit de ea, cum s-au c!s!torit $i multe alte deta-
lii care s-au estompat +n timp.
La nivel colectiv, asemenea reamintiri, care evoc! evenimente
cosmice repetate ritual, cap!t! noi $i noi contururi $i valene
ad!ugate cu sau f!r! voie de naratori, filozofi sau teologi. 0n
final, un savant modern va descoperi +n cutare poveste antic!
sensuri care sc!pau/scap! naratorului.
0n exemplul individului care +$i trece +n revist! propria via!,
un urma$ al lui Jung ne va vorbi despre arhetipurile incon$tien-
tului colectiv $i va afirma c! noi, care am tr!it de fapt experien-
ele reamintite, nu reflect!m asupra simbolismului lor; c! el, care
reflecteaz! asupra simbolurilor sacre care ar fi aceste evenimen-
te, $tie mai multe dec+t noi! Interesul pentru evenimentul tr!it se
deplaseaz! astfel +n sfera speculaiei intelectuale sterile, care nu
mai are nici un ecou asupra vieii imediate.
117
nea!, +n zori, ei +$i p!r!seau colibele, suflau sau scuipau
+n m+ini $i le ridicau spre primele raze de soare ca $i cum
i-ar fi oferit suflul sau saliva lor lui mungu
35
- zeului care
urca la orizont. C+nd i-am +ntrebat care era sensul acestui
gest sau de ce +l f!ceau, s-au ar!tat total +ncurcai. Tot ce
au g!sit s! spun! a fost: (L-am f!cut dintotdeauna. A$a
s-a f!cut mereu atunci c+nd soarele r!sare). Au izbucnit
+n r+s atunci c+nd le-am sugerat ca o concluzie evident! c!
soarele este mungu. 0n fapt, soarele nu este mungu dec+t
atunci c+nd se afl! deasupra orizontului. Mungu este, mai
precis, r!s!ritul soarelui
36
.

35
Acest termen al limbajului swahili, pe care +l utilizau pentru a
explica un act ritual, este derivat dintr-o r!d!cin! polinezian! care
echivaleaz! cu mana sau mulungu. Aceste cuvinte $i ali termeni
analogi desemneaz! o (putere) de o extraordinar! eficacitate, care
impregneaz! totul $i pe care o calific!m drept divin!. Cuv+ntul
mungu este echivalent pentru ei cu Dumnezeu sau Alah. (N. A.)
36
Dac! ne imagin!m o gr!dini! de copii +n care, +n fiecare dimi-
nea!, copii s+nt obligai s!-$i expun! m+inile la inspecia sanitar!;
dac! acest obicei se perpetueaz! la infinit f!r! ca cineva s! se mai
sinchiseasc! de rostul lui, ba chiar $i +n absena educatoarei care este
eventual +nlocuit! de luna plin!, putem avea o imagine asupra mo-
dului cum se +nt+mpl! +n realitate +n cazurile studiate de Jung.
Desigur c! pentru ochii unui spectator ne$tiutor acest obicei nu
are nici un sens. Dac! totu$i el vrea s!-i g!seasc! unul, se va juca
de-a detectivul $i va reflecta cam a$a: (Mai mult ca sigur c! faptul de
a-i expune m+inile la vedere este +n leg!tur! cu dorina de a-i dovedi
nevinov!ia, bunele intenii - ar!i astfel c! nu ai nimic de ascuns, c!
nu ai pus m+na pe nimic ce nu-i aparine etc. Luna plin! evoc! $i ea
cutare $i cutare lucru) Toate aceste deducii didactice nu au +ns!
nimic +n comun, a$a cum am +ncercat s! demonstrez, cu semnificaia
obiceiului studiat.
Poate c! ar fi bine s! revenim c+nd $i c+nd la Mircea Eliade care
afirma cu justee c! nu putem cunoa$te inteniile care au condus la
creaia produselor culturale arhaice pornind de la analiza vestigiilor.
118
Sensul a ceea ce f!ceau era evident pentru mine, dar
nu $i pentru ei. Ei se mulumeau s! fac! f!r! s! g+ndeasc!
la ce fac. De aceea erau incapabili s! se explice.
Am conchis c! ei +$i oferea sufletele lui mungu, c!ci
suflul (vieii) $i saliva semnific! (substana sufletului). A
sufla sau a scuipa pe ceva are un efect magic. Christos, de
pild!, $i-a folosit saliva pentru a-l vindeca pe orb. Un alt
exemplu este cel al fiului care aspir! ultima r!suflare a
tat!lui s!u muribund cu scopul de a-i lua sufletul. Este
foarte improbabil c! ace$ti africani, chiar +ntr-un trecut
+ndep!rtat, s! fi $tiut mai mult despre sensul ceremoniei
lor. De fapt, str!mo$ii lor $tiau probabil $i mai puin,
pentru c! erau $i mai incon$tieni de motivele lor $i re-
flectau $i mai puin asupra faptelor lor
37
.
Faust al lui Goethe spune foarte bine: (Am Anfang
war die Tat) ((La +nceput era fapta)). (Faptele) nu au
fost niciodat! inventate. Ele au fost f!cute. De altfel,
g+ndirea este o descoperire relativ t+rzie a omului
38
. Mai
+nt+i, el a fost +mpins s! acioneze de factori incon$tieni.
Mult mai t+rziu a +nceput s! reflecteze asupra cauzelor
care +l +mping. F!r! +ndoial! c! i-a trebuit mult timp ca s!

Izvoarele materiale, arheologice etc. s+nt opace informaional.
37
Jung insinueaz! aici c! manifest!rile rituale, de genul celor ob-
servate de el +n munii Elgon, s-au impus con$tiinei primitivului +n
mod spontan, f!r! nici o explicaie logic!. Dar, dup! cum o dove-
de$te ceremonia +mpodobirii pomului de Cr!ciun, aceast! logic!
exist! (chiar dac! este ignorat! de executant, de privitor). Ea deriv!
dintr-o intenie con$tient! grefat! pe o trebuin! pragmatic!.
38
Mai precis g+ndirea speculativ!, pentru c! studiile asupra pri-
mitivilor au dovedit existena g+ndirii pragmatice +ntr-o manier!
absolut identic! cu cea a omului modern. Primitivul este extrem de
inventiv $i deloc naiv atunci c+nd vrea s! m!n+nce.
119
ajung! la ideea absurd! c! este +mpins de el +nsu$i, pentru
c! mintea sa nu putea identifica nici o alt! for! motric!
dec+t a sa proprie.
Ideea c! o plant! sau un animal s-ar inventa singure
ne-ar face s! r+dem. .i totu$i muli oameni cred c!
mintea s-a inventat singur!, fiindu-$i astfel propriul
creator. De fapt mintea a atins stadiul s!u actual de
minte con$tient! tot a$a cum ghinda se transform! +n
stejar, a$a cum saurienii s-au transformat +n mamifere.
Ea a evoluat de-a lungul timpului $i continu! s-o fac!
$i azi, a$a +nc+t noi s+ntem stimulai at+t de fore exte-
rioare c+t $i interioare
39
.
Aceste fore interioare vin dintr-o surs! profund!
care nu este alimentat! de con$tient $i scap! controlu-
lui s!u. 0n mitologia veche, aceste fore erau numite
mana, spirite, demoni sau zei. Ele s+nt +nc! $i azi la fel
de active. Dac! s+nt conforme dorinelor noastre, vor-
bim de inspiraie sau de impulsuri fericite $i ne felici-
t!m pentru c! s+ntem (istei). Dac! aceste fore ne s+nt
defavorabile, declar!m c! nu am avut noroc, c! anu-
mite persoane ne s+nt ostile sau c! pricina nefericirii
noastre trebuie s! fie patologic!. Singurul lucru pe care
nu vrem s!-l admitem este c! depindem de (fore) care

39
Evoluia istoric! a minii, ca $i a modelului ei - transformarea
saurienilor +n mamifere evoluate - este o concepie care trebuie cel
puin amendat!. Se pare c! anumite evenimente bru$te exterioare,
cataclisme naturale, schimb!ri accidentale radicale ale ecosistemului,
a ambianei culturale (la om) etc. produc mutaii imprevizibile at+t +n
ordinea animal!, c+t $i +n cea uman!-mental!. A$a +nc+t se pune +ntre-
barea care mai este rolul (forelor interioare), al arhetipurilor, +n
dezvoltarea $i evoluia minii? Dac! totu$i arhetipurile au un rol,
acesta nu trebuie absolutizat.
120
scap! voinei noastre.
Este totodat! adev!rat c!, +n ultima vreme, omul ci-
vilizat a obinut o anumit! doz! de voin!, de care se
poate folosi dup! bunul plac. El a +nv!at s!-$i fac!
treaba eficace f!r! a recurge la incantaii $i la tam-tam
pentru a se pune +n stare de hipnoid!. El se poate chiar
lipsi de rug!ciunea zilnic! prin care implor! ajutorul
divin. El poate realiza ceea ce a ales s! fac! $i-$i poate
traduce ideile +n fapte oarecum f!r! piedic!. 0n timp ce
primitivul pare s! fie jenat la fiecare pas de temeri, de
superstiii $i de alte obstacole invizibile
40
. (A vrea
+nseamn! a putea), rezum! superstiia omului modern.
Dar omul contemporan +$i susine credina cu preul
unei evidente lipse de introspecie. El nu vede c! +n ciuda
raiunii $i eficacit!ii sale, el este totu$i posedat de (pu-
teri) care scap! controlului s!u. Zeii $i demonii s!i nu au
disp!rut cu totul. Nu au f!cut dec+t s!-$i schimbe numele.
.i ei +l in +n $ah prin nelini$te, angoas!, complicaii psi-
hologice, o nevoie insaiabil! de pilule, de alcool, de tu-
tun, de hran! $i mai ales prin proliferarea impresionant! a
nevrozelor.
41

40
Omul modern a realizat o societate civil! care +i garanteaz! $i
susine activitatea individual!. El a +nlocuit ordinea juridic! divin! cu
cea omeneasc!, instanele cere$ti cu cele p!m+nte$ti. De aceea el se
sinchise$te mai puin de zei $i de aciunile lor. De aici $i lipsa de
actualitate a riturilor de a face propice prezente pretutindeni +n lumea
primitiv! $i +n antichitate.
41
Nevrozele nu erau mai puin absente +n lumea primitiv!. Numai
c! purtau alte nume $i erau puse pe seama unor fore oculte exterioa-
re.
121
ANEXA
Psihologia visului
Utilizarea lui ca mijloc de cunoa$tere $i agent terapeutic
de Roland Cahen
122
,Psihologia visului - utilizarea lui ca mijloc de cunoa'te-
re 'i agent terapeutic- este un articol semnat de Roland
Cahen 'i publicat #ntr-o monografie dedicat visului,
#ntr-un context mult mai larg de abordare. Am publicat
#n Anex! acest articol din dou motive: 1. el ne ofer o
sintez pe puncte a principalelor probleme care incumb
interpretrii onirice; 2. ilustreaz comparativ modalit-
&ile de interpretare specifice lui C.G. Jung 'i lui Sigmund
Freud. Astfel, putem observa cum cele dou metode, #n
ciuda divergen&elor lor mai mult teoretice, se #mpletesc,
#n special #n privin&a rezultatului comun ob&inut.
Dar cine este Roland Cahen? Cel mai important tra-
ductor al operei lui C. G. Jung #n limba francez 'i cel
mai autorizat. El #nsu'i analist practician jungian,
Roland Cahen abordeaz problema visului de pe o pozi-
&ie relativ impar&ial de'i, #n c#teva r#nduri, op&iunea sa
partizan se face sim&it. *n mare #ns, articolul su nu
contravine intereselor teoretice ale celor doi corifei ai
psihanalizei: Sigmund Freud 'i C. G. Jung.
Acest articol are un caracter ilustrativ, demonstrativ,
care vine s fixeze teoriile visului expuse de Jung #n pa-
ginile acestei cr&i.
J. C.
123
I. Fenomenologia visului
i tentativ% de definire
Ce este visul?
Nu am nevoie s!-l definesc. Toi $tim: visul este un
fenomen care relev! din lumea faptelor. Este un dat al
experienei. Visul relev! dintr-un plan existenial care s-a
impus mai mult sau mai puin fiec!ruia din noi $i care ne
+nscrie +n realitate, +ntr-o anumit! realitate uman! $i
mental! la care trebuie s! particip!m, care merge de la
beatitudine $i de la sentimentul fericirii supreme
1
la an-
goasa cea mai profund! $i la co$mar.
Pare paradoxal c! zicem c! visul ne +nscrie +n
real. Acest paradox este totu$i pivotul oric!rui in-
teres care ne apropie de vis: visul este +n lumea
interioar! echivalentul obiectului din lumea exte-
rioar!. 0n lumea exterioar! percepem obiectul; +n
lumea interioar! percepem, la fel, visele. Acestea

1
"Atunci c<nd Dumnezeu va pune cap!t robiei Sionului, vom fi ca $i
cei care viseaz!", Psalmi, 126. (N. A.)
124
din urm! au chiar +n economia noastr! mental! o
imediatitate mai mare dec+t percepiile pentru c! nu
mai au nevoie de intermedierea simurilor. 0ntruc+t
visele se refer! adeseori la obiectele exterioare, ele
le +nscriu $i le fac s! tr!iasc! +n interior $i, prin
urmare, contribuie la edificarea realit !ii umane:
cuplul uman, de pild!, s-ar mai constitui el oare
f!r! partea sa de visare?
C+nd spun: "vis", fiecare din voi $tie la fel de
bine despre ce e vorba ca $i cum a$ spune: noapte
$i zi. Visul este un dat iraional, ca orice dat al
percepiei externe sau interne. Este o suit! de ima-
gini, cel mai adesea descusute, care se deruleaz! +n
fiina mea mental! $i i se impune. Am spus bine
"+n fiina mea mental!", c!ci visul este ca $i o mar-
f! care nu poate fi exportat!. Adeseori dificil de
memorat, el se las! $i mai greu de povestit. Poves-
tit, el a devenit altceva dec+t tr!irea care a fost.
Visul este un munte de iraionalitate $i de aparente
incoerene care, mai mult sau mai puin, noapte de
noapte, vine s! sfideze raionalitatea noastr!, vine
s! zdruncine cadrele noastre cele mai sigure,
plonj+ndu-ne de fiecare dat! - $i chiar plonj+ndu-l
pe cel mai echilibrat, pe cel mai solid dintre noi,
pe cel mai raional - +ntr-o lume de iraional. .i
acest fenomen este +n a$a m!sur! de derutant +nc+t
primul gest, la trezire, este s!-l numim absurd, ba
chiar delirant $i s!-l alung!m: (ceea ce este mai
aproape este $i mai obscur) (L4vi-Strauss).
Aceasta este, cel puin la o prim! aproximare,
atitudinea $i reacia ignoranei $i a (defenselor)
mele de individ ajuns la raionalitate +n faa acestei
125
lumi imaginare, proteiforme, din care s-a desprins
cu chiu cu vai raionalitatea $i din care continu! s!
se desprind! zi de zi, iar $i iar.
Pentru noi, anali$tii, visul apare +ntr-o lini$te
dubl!: lini$tea nopilor $i lini$tea acestei situaii
umane speciale, unic! +n istoria oamenilor $i a re-
laiilor lor, care este confruntarea analitic!.
Aceast! confruntare este de o originalitate major!
$i creatoare graie (lini$tii analitice), lini$te ac-
centuat! de prezena noastr! indiferent! +n aparen-
!, dar vigilent!.
0n cadrul acestei ambiane silenioase, securi-
zante $i catalizante, noi facem s ias la lumin
imagina&ia persoanelor care ne ofer #ncrederea
lor, ca 'i scamatorul care scoate iepurele din p-
lrie. Dar tot a$a cum iepurele s-a aflat deja +n
fundul dublu al p!l!riei, ignorat de gur!-casc!, la
fel erau deja prezente $i tonele de psihism - care
vor avea nevoie de trei ani pentru a se deversa $i a
se verbaliza - +n fundul dublu, insondabil $i ignorat
al personalit!ii con$tiente care s-a numit, +n lipsa
unui termen mai potrivit, incon$tient. Din acest
fund dublu, insondabil $i ignorat al personalit!ii
con$tiente a vis!torului se ive$te, treptat, materia-
lul s!u oniric.
A$adar, visul se ive$te +n lini$tea nopilor vis!-
torului $i +n lini$tea analitic! ce trimite eul vis!to-
rului la obscurit!ile aparent insondabile ale vieii
sale interioare, de unde vor ap!rea treptat elemen-
tele nedigerate ale refulatului, cele ale prospect i-
vului $i ale dorinei n!sc+nde.
Dac! raiunea $i con$tientul, f!r! +ndoial! pentru
126
a se afirma, au +ncercat +n decursul secolelor de
lumini s! minimalizeze visul, numero$i autori i-au
subliniat totu$i importana:
- pentru Aristotel visul era activitatea mental ! a
sufletului omului adormit;
- pentru Moreau de Tours tocmai activitatea
mental! a visului este responsabil ! de lumea nebu-
niei, atunci c+nd este exagerat!;
- pentru Freud visul este o confiden !, dar o con-
fiden! voalat! f!cut! +n termeni improprii;
- pentru Jung visul este o exteriorizare specific!
a incon$tientului care apare +n con$tient.
Este bine stabilit azi ($i aceasta este $i poziia
noastr! personal!) c! visul este expresia acestei
activit!i mentale care se manifest! +n noi, care
g+nde$te, simte, +ncearc!, speculeaz! +n marja acti-
vit!ii noastre diurne, $i la toate nivelurile - de la
planul cel mai biologic, la cel mai spiritual al fi-
inei - f!r! ca noi s! o $tim. Angaj+nd un curent
psihic interior $i necesit!ile unui program vital
+nscris +n profunzimea fiinei, visul exprim! aspi-
raiile profunde ale individului $i, +n acest context,
va fi pentru noi o surs! inestimabil! de informaii
variate.
Astfel ne apare fenomenologia de baz! a visului.
II. Pozi(ia lui Freud i cea a lui Jung
S! ne oprim o clip! asupra demersului nostru.
Oare ce +nseamn! a vrea s! interpretezi visele? Mai
+nt+i +nseamn! s! le +nelegi. Dar ar mai trebui s!
ne +ntreb!m $i ce este +nelegerea?
127
Kant - la care este +ntotdeauna util s! revenim
atunci c+nd avem interogaii axiomatice - a definit
comprehensiunea ca o cunoa$tere adecvat! inteni-
ilor noastre. Expresia (inteniile noastre) face s!
intre +n fenomenul +nelegerii subiectivitatea $i
particularit!ile psihologice $i mentale ale celui
care +ncearc! s! +neleag!.
Prin urmare, fenomenul interpret!rii visului nu
poate fi dec+t inter-relaional $i subiectiv la p!trat;
ca de pild! +ntre doi indivizi: medic - pacient sau
+ntre raiunea cercet!torului $i natura care trebuie
descifrat!.
Dac! (inteniile noastre) variaz!, adic! dac!
presupunerile, referinele $i a$tept!rile cercet!to-
rilor difer!, (+nelegerile) lor difer! $i ele.
De aici, par&ial, certurile dintre 'coli, care au
marcat domeniul nostru 'i dincolo de care #ncer-
cm s ne situm.
(Nimic nu e mai gre$it dec+t s! pretinzi s! ex-
plici visele cu ajutorul categoriilor $i psihologiei
+mprumutate de la con$tient. Visul +nf!i$eaz! o
anumit! funcionare care este independent! de sco-
purile con$tiente ale eului, de voina sa, de dorin-
ele $i de inteniile sale. Adeseori el se opune
acestora. Aceast! funcionare se prezint! - $i toc-
mai +n aceasta const! titlul s!u de noblee - ca o
:derulare; lipsit! +n aparen! de intenionalitate, ca
tot ce se deruleaz! +n natur!); aici l-am citat pe
Jung
2
. (Prin urmare, +n psihologie visului prejudec!-

2
C.G. Jung: (Lhomme = la d4couverte de son <me). Pr4faces et
traduction du Dr. Roland Cahen, 6e 4dition, ?dititons du Mont-
128
ile teoretic se confrunt! cu cele mai violente dez-
miniri $i se afl! cel mai puin +n largul lor)
3
.
0n timp ce Freud - apropo de Freud voi fi mai
scurt, prea scurt $i schematic, $i +mi cer scuze de la
colegii no$tri freudieni - are tendina s! vad! +n vis
o manifestare oarecum perturbat! a vieii mentale
sau o form! de activitate psihic! care, dac! se va
agrava, se va +ndrepta spre patologic - simptome
isterice, idei obsesive $i delirante, care au, deci,
prea puin sens +n sine $i care exprim!, +n cel mai
bun caz, o dorin! mai mult sau mai puin infantil!.
Jung s-a eliberat complet de aceste prejudec!i re-
ziduale vizavi de vis. El vede +n vis o expresie
spontan!, normal!, creatoare, a incon$tientului, sub
form! imaginar! $i simbolic!.
Freud a +ncercat, mai degrab!, s! detecteze +n
vise, oarecum independent de ele - reduc+ndu-le la
rangul de simple mijloace de cercetare -, perturba-
iile complexuale $i patologice pe care le-ar putea
conine. Jung, dimpotriv!, s-a interesat de sensul
lor.
0n privina psihologiei visului, de asemenea, ca
$i apropo de multe alte lucruri, Jung a criticat $i
continuat lucr!rile marelui s!u predecesor.
.i, pentru a afi$a poziia mea, voi spune c! ope-
ra lui Jung este, +n ochii mei, o tentativ! reu$it! de

Blanc, GenAve et Hachette, Paris, 1962, et 8e 4dition, Petite
BibliothAque Payot, 1966. (N. A.)
3
C.G. Jung: (Ma vie). Traduction du Dr. Roland Cahen et d8Yves
Le Lay, Gallimard, Paris, 1967; $i (La gu4rison psychologique).
Pr4face et adaption du Dr. Roland Cahen, Librairie de l8Universit4,
Geneve et Buchet-Chastel, Paris, 1953. (N. A.)
129
a merge dincolo de opera lui Freud, nu de a o
scurt-circuita, nu de a i se opune, ci de a merge
dincolo.
Dac! Jung consider! ca fundamental valabile
unele din datele psihologiei onirice freudiene (pre-
supun c! s+nt cunoscute fenomenele de condensare,
de aglutinare) el condamn! +n schimb +ngustimea
$i unilateralitatea acestei psihologii; +n special,
intenia de a reduce toate visele la un monism oa-
recare - fie el sexual, la Freud, sau voluntarist, la
Alfred Adler; monismul explicaiei prin dorin!, de
pild!, +i pare lui Jung absolut inacceptabil, indife-
rent de importana sferei sexuale pentru fiin!.
La urma urmei, pentru Jung lumea viselor este la
fel de bogat!, la fel de divers! $i la fel de polimor-
f! ca $i lumea con$tientului. C!ci ea poate include
toate structurile care privesc eul $i con$tientul - nu
numai cele afective (pl!cere, nepl!cere), ci $i cele
ideative, perceptive, senzoriale; visul prezint! chi-
ar o diversitate, o bog!ie care le pot dep!$i pe cele
ale con$tientului; pentru c! visul poate face apel,
printre altele, la toate materialele psihice sublimi-
nale, amintiri, percepii $i apercepii, criptomnezii,
reful!ri, la toate elabor!rile endogene, la toate
coninuturile psihice +n devenire, care nu au atins
+nc! pragul con$tiinei.
0n aceast! lume oniric! $i vast! visul posed!, +n
ochii lui Jung, o valoare care nu ar trebui subesti-
mat!: el este pentru Jung - ca $i pentru noi - auto-
reprezentarea $i auto-descrierea spontan! a unei
situaii constelate momentan $i prezente +n incon-
$tient. Visul ofer un soi de bilan& interior, cel al
130
situa&iei intrapsihice prezente.
Dac! noi le cerem pacienilor no$tri s!-$i noteze
visele este mai ales pentru c! visele pacienilor -
pe care nu-i cunoa$tem dec+t superficial - ne con-
duc +n gr!dina necunoscut!, +n gr!dina secret! +n
care se es dinamismele care au importan! pentru
terapia acestor bolnavi.
Experiena a ar!tat c! visele pot fi reacionale la
o situaie +n care tr!irea $i con$tientul s+nt ele-
mentul determinant sau pot fi alc!tuite din mani-
fest!ri complet spontane $i endogene ale incon$ti-
entului, f!r! nici o stimulare din realitatea con$ti-
ent!. 0ntre aceste dou! posibilit!i extreme s+nt po-
sibile o mulime de nuane $i combinaii.
Visul ne apare ca un punct geometric, un loc de
intersectare +ntre o tr!ire depozitat! +ntr-un soi de
magazie de accesorii - m! refer la memoria vital! -
$i un coninut care nu se poate exprima.
C+nd incon$tientul vrea s! exprime ceva anume,
el merge cu o siguran! - e cazul s!-i spunem som-
nambulic! - $i caut! imaginea cea mai potrivit! $i
cea mai expresiv! pentru ceea ce vrea s! zic!.
Aceast! imagine este adeseori frapant!, pertinent!,
ba chiar impertinent!; ea exprim! cu o precizie
adeseori extraordinar! ceea ce ar necesita +n
schimb multe fraze sau chiar perifraze.
Astfel, Jung nu poate accepta ca general! noiu-
nea de faad! a visului. Departe de a fi cutare sau
cutare lucru, visul este adeseori tocmai ce este,
adic! o expresie valabil! a vieii interioare mo-
mentan constelate, care cere s! fie luat! +n sensul
ei cvasiliteral: f!r! nici o concesie pentru vreo teo-
131
rie, oricare ar fi ea. Faada visului este proiecia
propriei noastre ignorane.
III. Atitudinea analistului la )nceput
Care trebuie s! fie atitudinea analistului +n
practic!?
0n faa acestui fenomen extraordinar de schim-
b!tor, analistul trebuie s! uite tot ceea ce $tie,
limit+ndu-se oarecum la cultura sa general!, la
c+teva ipoteze de lucru, ca de pild! ipoteza c!
exist! un incon$tient, c! +n acest incon$tient se es
$i se formeaz! lucruri importante pentru viaa,
echilibrul, pentru s!n!tatea vis!torului. .i chiar $i
aceste ipoteze de lucru trebuie folosite +n fiecare
caz aparte cu tact, nuan&at 'i cu msur.
IV. Necesitatea cunoaterii
biografiei vis%torului
0nainte de a +ncerca o interpretare oniric!, o
prim! condiie indispensabil! este cunoa$terea bio-
grafiei vis!torului, cunoa$tere suficient de profun-
d!, de clar! $i minuioas! pe c+t posibil (romanul
familial, anamneza medical!, genul de educaie,
bagajul de studii, formaie $tiinific! $i religioas!,
profesia exersat!, iubiri, c!s!torie, ambiana tre-
cut! $i actual! +n care a tr!it $i +n care tr!ie$te,
drame exterioare, colective, intime, generale, pe
care a fost obligat s! le tr!iasc!; dac! a fost de-
portat, de pild!, este altceva dec+t dac! n-ar fi fost
132
etc.).
0nainte de a ne lansa +n munca de interpretare
oniric! trebuie s! cunoa$tem fi$a medical! a vis!-
torului care ne ofer! datele privind relaia cu cor-
pul s!u, schema sa corporal! - statica $i dinamica -
relaia sa cu boala, ba chiar $i cu moartea. Trebuie
s! cunoa$tem planul s!u social, care ne ofer! ra-
portul s!u cu societatea; nu este totuna dac! este
bogat sau s!rac; planul s!u sexual, care ne ofer!
raporturile sale cu lumea tentaiilor, cu viaa do-
rinelor $i cu obsesiile; planul sentimental, care ne
ofer! raportul cu (tu); planul vieii spirituale, care
ne ofer! raportul cu sacralul $i cu divinul; planul
s!u formativ, care ne ofer! raportul cu concretul;
planul profesional, care ne ofer! l!muriri privind
activit!ile sale.
V. Asocia(iile i incontientul personal
Dup! ce am obinut informaiile biografice ana-
liza este mult mai u$oar!.
Dar, oare, cum va proceda practicianul care a
$tiut s! se descotoroseasc! de toate ipostazele sale
de lucru, de toate impedimentele sale teoretice?
Fiind o exteriorizare a psihicului profund, care
se exprim! numai cu vocabularul de care dispune,
adic! cu materialele imaginare, mai mult sau mai
puin arhaice, primitive, personale sau colective,
visul constituie la prima vedere, +n general, un me-
saj ermetic $i incomprehensibil at+t pentru vis!tor,
c+t $i pentru analist. 0ntr-adev!r, analistul se afl !
de fiecare dat!, ca $i Champollion, +n faa primelor
133
hieroglife.
Ei bine, la Jung, ca $i la Freud, asociaiile s+nt
chemate +n ajutor ca s! furnizeze grila care va
permite descifrarea mesajului aparent incompre-
hensibil. Asociaiile furnizeaz! alfabetul personal
$i ocazional, vocabularul, lexicul, limbajului oni-
ric. Astfel, dac! noi am visat acum 8 zile despre
Marcel $i mai vis!m despre el peste 14 zile, Marcel
nu va mai avea aceea$i valoare asociativ! +n primul
$i +n al doilea caz.
Prin urmare, asociaiile s+nt cele care ne permit
s! (decript!m) acest mesaj formulat +ntr-un limbaj
personal $i totodat! variabil. Vedei, aceste con-
stat!ri moderne au dat lovitura de graie (cheilor
de vise) st+ngace $i banale.
Dar $i aici Jung, de$i a acceptat asociaiile $i le-
a dat toat! importana pe care o merit!, ne-a +nv!at
s! m+nuim procedeul asociativ cu nuane eseniale:
el ne-a +nv!at s! nu ne pierdem +n lanurile asoci-
ative rectilinii care ating, oricare ar fi punctul de
plecare, complexele momentan active $i constelate
ale vis!torului, complexe a c!ror prezen! nu mai
este de demonstrat, a c!ror m!rturie nu mai este de
adus: existena complexelor este empiric $i $tiini-
fic stabilit !.
Dac! ne pierdem +n seriile asociative rectilinii, ne
+mpiedic!m f!r! doar $i poate de ni$te complexe care
exist! +n fiecare din noi. Trebuie s! o spunem mereu,
complexele s+nt un element normal, necesar, al unui
psihic normal. (Psihicul) profund este bazat pe
complexe personale sau mo$tenite, fundamental
prezente +n fiina uman!; aceste complexe s+nt la
134
fel de indispensabile unei fiine normale ca $i o
anatomie $i o fiziologie corporale normale. Este
desigur nedrept c! aceste complexe au o reputaie
at+t de proast! +n ochii publicului larg.
Din punctul de vedere al igienei mentale, trebuie
s! reabilit!m complexele, deoarece ele s+nt la fel
de formative $i indispensabile pentru psihic ca $i
astrele pe cerul +nstelat: un individ care ar fi lipsit
de complexe ar fi un soi de debil mintal sau afec-
tiv. Dar, ca toate lucrurile din natur!, complexele
pot fi calitativ $i cantitativ r!u venite. Numai
atunci le remarc!m, la fel ca o indigestie stomacal!
$i de aceea au o reputaie at+t de proast!.
0mpiedic+ndu-ne de complexe am putea sc!pa
sensul unui vis. Astfel, dac! unul din noi va visa +n
aceast! noapte o mas! de conferin!, va trebui s!-i
cerem asociaiile privitoare la cuv+ntul mas! $i cele
privitoare la cuv+ntul conferin!; c!ci aceast! mas!
nu este orice mas!; ea este o mas! precis! $i, dac!
visul +$i d! silina s! o precizeze, trebuie s! inem
cont de acest fapt. Trebuie s! +nregistr!m +n chip
concentric detaliile specifice visului dac! vrem s!
izbutim s!-i capt!m sensul $i nu s! ne pierdem
+ntr-o +n$iruire infinit! de idei.
Aceast! metod! a asociaiilor are o importan!
capital! pentru tot ceea ce este (tematism perso-
nal) la vis!tor, dar exist! $i cazuri +n care vis!torul
nu are nici un fel de evoc!ri asociative. Acesta a
fost unul din punctele de plecare +n divergenele de
g+ndire dintre Jung $i Freud.
0n loc de a se limita dogmatic, ca acesta din ur-
m!, la noiuni ca cele de rezisten! $i cenzur! (noi-
135
uni care, natural, +n multe cazuri +$i p!streaz! valoa-
rea lor fundamental!), Jung a interpretat aceast! (ste-
rilitate ideativ! $i asociativ!) a analizei ca o m!rturie
a faptului c! ar putea exista aici, probabil, un element
care nu a fost niciodat! +n relaie cu eul $i cu con$ti-
entul vis!torului. Poate fi vorba de un factor care
eman!, +n chip endogen, din str!fundurile fundamen-
tale ale psihicului, fie c! e vorba de un element al
sintezelor personale fie, dimpotriv!, de un element
care, de$i prezent la vis!tor, nu este achiziia vieii
sale individuale - un element, a$adar, incon$tient,
preexistent planurilor personale, un element al incon-
$tientului colectiv.
Aceast! s!r!cie asociativ! a pacienilor a fost
una din temele disputelor dintre Freud $i Jung $i
unul din punctele de plecare care l-au dus pe Jung
la celebra noiune de incon'tient colectiv.
VI. Metoda amplific%rii
i incontientul colectiv
Ce-i de fcut atunci c#nd nu exist asocia&ii?
Ajungem la celebra metod! a amplific!rii. C+nd
asociaiile au fost evocate, c+nd toate resursele
asociative au fost solicitate cu +nc!p!+nare $i epui-
zare f!r! succes, Jung consider! c! analistul este
autorizat s! fac! un efort asociativ personal pentru
a-i oferi pacientului (elemente de depanare), extra-
se din paralele istorice, etnografice etc. 0n acest
context $tiinele, aporturile disciplinelor +nvecinate
ne s+nt extrem de utile. 0n acest sens le s+ntem re-
cunosc!tori colegilor no$tri din disciplinele +nveci-
136
nate pentru contribuiile lor importante.
Paralele istorice, sociologice, mitologice, etno-
logice, extrase din folclor ca $i din istoria religii-
lor, ne permit s! punem +n leg!tur! coninutul vi-
sului lipsit de asociaii cu patrimoniul psihic $i
uman general.
S+nt perfect con$tient de faptul c! aceast! in-
tervenie a analistului se situeaz! +n cadrul general al
contratransferului. Cititorul este +n general la curent
cu ceea ce spun aici, a$a c! nu voi insista: c+nd s+nt
prezent +n c+mpul vital al pacientului meu, exist! deja
transfer $i contratransfer; dincolo de contra-transferul
spontan, pe care +l asigur prin prezena mea, dincolo
de elementele de contratransfer afectiv, de simpatie,
de devotament, Jung consider! c! analistul are drep-
tul, ba chiar datoria s! aduc! o contribuie de
contratransfer intelectual, pun+nd la dispoziia paci-
entului s!u $tiina de care dispune.
Astfel, noiunea de amplificare intr! +n cadrul ge-
neral al +nt+lnirii inter-umane care inseparabil! de
noiunile de transfer $i contra-transfer.
Metoda amplific!rii cere s! fie m+nuit! cu cea mai
mare rezerv! $i cu cea mai extrem! pruden!,
altminteri deschidem poarta abuzurilor $i proze-
litismelor de tot felul.
Aceast! metod!, m+nuit! cu competen!, ne ajut!
+n practic! s! ie$im cu bine din impasuri. Ea +i per-
mite subiectului s! se confrunte cu problemele gene-
rale ale omenirii care dep!$esc cu mult anvergura
eului s!u con$tient $i a individualit!ii sale, probleme
pe care adeseori el nici m!car nu le b!nuie$te pre-
zente +n sine, dar care +ncolesc de ani sau poate chiar
137
de decenii.
Ajun$i aici, s+ntem mult mai bine echipai pentru a
aborda interpretarea unui vis: ne-am dezb!rat deja de
cunoa$terea noastr! teoretic!; dispunem de biografia
vis!torului; asociaiile sale ne-au oferit +ntregul s!u
context asociativ. Metoda amplific!rii se str!duie$te
s! fac! la fel +n privina datelor relev+nd din stratul
incon$tientului colectiv.
Metoda amplific!rii, care constituie una din origi-
nalit!ile eseniale ale lui Jung $i ale $colii sale, este
concomitent o metod! de depanare accidental! $i
ocazional! $i o metod! sui generis, care a devenit
necesar! prin existena problemelor legate de incon-
$tientul colectiv.
Metoda ne conduce, deopotriv!, spre aprecieri
teoretice $i spre teoria cunoa$terii. Dar ea nu tre-
buie folosit! superficial, f!r! s! fi extras materialul
asociativ, f!r! ca pacientul s! fi dep!$it nu $tiu ce
tabu, nu $tiu ce coninut inflamant care nu poate fi
verbalizat. Dac! analistul se lanseaz! +n paralele
istorice neavenite, el induce sau risc! s! induc!
pacientului s!u un soi de sechestru mental.
0n ciuda $i tocmai datorit! discursurilor sale
+nc+nt!toare, analizatul nu va fi capabil s! se elibe-
reze de coninutul mental personal pe care nu l-a
putut verbaliza. Dac! analistul se lanseaz! cu u$u-
rin! +n consideraii etnografice, religioase, filozo-
fice generale, +n simbolism, el risc! s! treac! pe
l+ng! o tr!ire interioar!. Este ne+ndoielnic c! unul
din lucrurile care risc! cel mai mult s! discrediteze
$coala lui Jung este apelul u$uratic la aceast! me-
tod! a amplific!rii.
138
VII. Colectarea asocia(iilor
Munca de interpretare oniric! comport! trei faze.
1. visul este visat $i memorat +ntr-o oarecare m!su-
r!;
3. analistul $i vis!torul vor +ncerca aventura in-
terpret!rii.
Dar pentru a trece de la punctul 1 la 3 trebuie s!
trecem prin:
2. treapta intermediar!, indispensabil!, care este
colectarea asociaiilor.
Din cele trei faze cea mai delicat! este, ai ghi-
cit, a doua. Prima este foarte simpl!: visul este un
automatism mintal, el este visat sau nu. Visul este
mai mult sau mai puin clar, mai mult sau mai pu-
in net, mai mult sau mai puin vag; el este memo-
rat cu detalii sau vag - totu$i el exist!. Modific!rile
visului, care se produc +n momentul trecerii din
starea de somn la starea de veghe, trebuie incluse
+n travaliul imaginar al visului.
La a treia faz!, analistul l-ar putea ajuta +ntr-o
oarecare m!sur! pe pacient: ambii pot coopera
pentru a ajunge la o interpretare care s!-i mulu-
measc! deopotriv!. La colectarea asociaiilor, +n
schimb, analistul nu mai poate fi de nici un ajutor:
ambii depind de bunul plac al psihicului asociativ
$i subiacent eului pacientului, de capacitatea de
receptare a con$tientului s!u, care trebuie s! $tie
sau s! +nvee +n cursul analizei cum s! adune aso-
ciaiile cu o receptivitate aproape matern !.
Aceste asociaii s+nt adeseori abia schiate $i
greu de surprins. Dar ele s#nt capitale +ntruc+t +n
139
lipsa lor sensul visului r!m+ne de cele mai multe
ori liter! moart!, cel puin pentru tot ceea ce relev!
din sfera con$tientului $i incon$tientului s!u perso-
nal.
4
VIII. Visul este ca o pies% de teatru
)n patru acte
Pentru a u$ura analiza, Jung ne sf!tuie$te s!
consider!m visul ca $i cum ar fi o scurt! pies! de
teatru +n patru acte:
1. expoziia $i personajele sale, locul geografic,
epoca, decorurile;
2. aciunea care se anun! $i se +nnoad!;
3. peripeia sau drama;
4. aceast! dram! evolueaz! spre punctul termi-
nus, spre soluionare, deznod!m+nt, detent!, indi-
caie sau concluzie.
Aceast! schem! de repartiie +n patru acte este +n
general foarte l!muritoare $i valabil!.
0n privina viselor care +l trezesc din somn pe vi-
s!tor, Jung este de p!rere c! ele conin un mesaj psi-
hologic de o asemenea importan! $i urgen! +nc+t a
fost necesar s! str!pung! toate mecanismele protec-
toare ale somnului pentru a accede la mintea con$ti-
ent! +n sperana c! nu va fi neglijat.

4
Roland Cahen: (Vocation et affectivit44), Cahiers Laennec, 1950,
nr. 3. (N. A.)
140
IX. No(iunea de compensare
Una din perspectivele cele mai utile +n practic!
este noiunea de compensare. Nu vreau s! m! pierd
+n planurile biologice dar, a$a cum se $tie, tot bio-
logicul este format din sisteme cu autoreglare; psi-
hologicul, care ine de biologic la o scar! pe care
nu vrem s! o discut!m aici, nu scap! acestei nor-
me. Echilibrul psihologic al fiinei se realizeaz!,
dup! Jung, +ntre planurile sale con$tiente $i cele
incon$tiente, +n dimensiunea verticalit!ii sale, ca
la o corabie cu p+nze, +ntre p+nze $i chil!.
Dac! avem nevoie de o cunoa$tere biografic!
at+t de minuioas! ca aceea pe care am descris-o
mai sus, este pentru c! graie acestei cunoa$teri
biografice putem cuta rela&ia de complementari-
tate dintre situa&ia con'tient, trit obiectiv de
ctre vistor, 'i imaginile visului su. Exist! o
relaie de complementaritate, o relaie de compen-
sare realmente dinamic!, +ntre con$tient $i incon-
$tient, exprimat! +n actualitatea mi $c!rii ei de c!tre
vis.
Mulumit! aportului materialelor incon$tiente
revelate +n vis se pot crea extensii, compensaii ale
subiectivismelor con$tiente. Unilateralit !ile, do-
rinele, angoasele, defectele, aspiraiile con$tien-
tului vor g!si +n imaginile onirice care au fost +n-
elese cum se cuvine o compensare salvatoare $i,
prin urmare, corecii eseniale.
Aceast! noiune de compensare, asupra c!reia nu
vreau s! insist, este de o mare utilitate practic!; ea
este, +ntr-adev!r - +mpreun! cu ipoteza incon$tientu-
141
lui - unul dintre criteriile pe care le p!str!m +n minte,
+n travaliul practic.
Una din ipotezele care trebuie p!strate +n minte
este aceea de a te +ntreba, atunci c+nd te confruni
cu un vis obscur, oare ce vrea el s ! compenseze?
Noiunea de compensare este foarte u$or de
m+nuit c+t! vreme avem de-a face cu problemele
personale ale subiectului. 0n caz de conflict, +n caz
de afectivitate alertat ! - c!ci tocmai #n caz de
afectivitate alertat s#ntem noi consulta&i - putem
vedea adeseori cu mult! precizie ce element al
con$tientului este compensat de cutare vis.
Noiunea de compensare este ca $i (bara) ba-
lanei - ea leag! con$tientul $i incon$tientul. 0n faa
unei afectivit !i alterate, aceast! noiune de legare
prin compensaie este foarte u$or de utilizat.
Dar g+ndii-v! la cele zece miliarde de celule ce-
rebrale descrise de profesorul Bremer! Acest num!r
dep!$e$te de patru ori populaia globului +nc+t fie-
care individ responsabil este ca un $ef al unui gu-
vern mondial, +ntr-o lume de patru ori mai nume-
roas!! Rezultanta murmurului acestor celule - dac!
putem compara fiecare celul! cerebral! cu un lo-
cuitor al p!m+ntului - este ceea ce numesc eu con-
$tiina mea, (incon$tientul) meu fiind o rezultant!
neactualizat!, care trece de obicei neb!gat! +n sea-
m!. Vei fi de acord c! compensaiile care se aud
+n aceast! simfonie pe nenum!rate voci +ntre con-
$tient $i incon$tient pot fi infinite ca num!r.
Complexitatea f!r! limite a compensaiilor uma-
ne posibile, dincolo de schemele interpretative,
dincolo de monisme, este a$a de mare +nc+t ideea
142
compens!rii devine dificil de utilizat din momentul
+n care nu mai avem de-a face cu probleme practi-
ce, imediate, cu probleme personale. Poate fi vor-
ba, de pild!, de situaii sociale, de situaii culturale
sau de probleme spirituale.
Compensaiile spontane care se ivesc de la sine
aduc mari servicii oamenilor. Din nefericire, fa-
cultatea reparatorie a compensaiei nu este nelimi-
tat!. Din momentul +n care lucrurile s-au agravat +n
mare m!sur!, este posibil ca tentativa de compen-
sare s! fie la fel de dezechilibrat! $i de
dezechilibrant! ca $i tendina iniial! care trebuia
redresat!.
Noiunea de compensaie este limitat! din cauza
autonomiei incon$tientului, pentru a nu mai po-
meni despre limitarea ei de c!tre infinitatea com-
pensaiilor posibile. Procesele autonome ale incon-
$tientului pot aduce la suprafa! lucruri a c!ror
semnificaie ine de alte planuri, de alte dimensiuni
ale refleciei.
Nu este mai puin adev!rat c! arta terapeutic! a
analizei const ! +n mare m!sur! +n a l!sa s! apar!
compensaiile salvatoare, +n facilitarea con$tienti-
z!rii lor, +n accelerarea integr!rii lor. Compensai-
ile vor contracara defectele $i infirmit!ile unei
persoane.
X. Perspectivele de interpretare
O alt! ipotez! de lucru pe care trebuie s-o p!s-
tr!m +n minte este noiunea de perspectiv de in-
terpretare.
143
Freud, dup! cum $tii, se folose$te de vise pentru
a cerceta instinctele $i pulsiunile, aceste determi-
nante eseniale ale comportamentului uman. Tipul
s!u de interpretare este reductiv $i cauzal. Jung a
recunoscut ceea ce este valabil +n aceast! perspec-
tiv!, dar a atras atenia $i asupra limit!rilor ei,
asupra insuficienelor $i chiar pericolelor ei dac!
este folosit! cu sectarism $i exclusivism.
La interpretarea reductiv! sau cauzal! el a ar!tat
necesitatea de a ad!uga - nu este vorba de exclude-
re - o perspectiv! prospectiv!, sintetic! $i final!.
Prospectiv! $i vizionar! nu +n sensul unei profeii,
ci +n sensul unei ipoteze de lucru derivate din c!u-
tarea (pantei energetice), afective $i libidinale,
care se poate manifesta +n vis.
Interpretare sintetic!, c!ci viaa mental! procedea-
z! nu numai prin analiz!, ci $i printr-o suit! necesar!
$i ineluctabil! de sinteze mentale, mai mult sau mai
puin parcelate, mai mult sau mai puin succesive,
mai mult sau mai puin generale. Din acest punct de
vedere, trebuie s! spunem chiar c! termenul psihana-
liz! este unul eronat. Dac! psihanaliza nu ar face
dec+t s! analizeze $i nu ar sintetiza, ea ar fi o activi-
tate destinat! e$ecului $i care ar provoca mult r!u.
Orice analiz! $i orice efort analitic s+nt urmate impli-
cit $i automat de o nou! sintez!, fie c! vrem sau nu.
(Adeseori anali$tii nu doresc a$a ceva; aceste sinteze
trec!toare, precipitate $i premature, vor fi $i ele di-
zolvate $i vor sta astfel la originea unor noi obstacole
$i a unor noi rezistene, +n funcie de ineria lor pro-
prie). Dac! visele aduc cu contextul lor asociativ
elemente majore pentru analiza reductiv! $i cauzal!
144
a unei situaii prezente sau trecute, ele aduc +n acela$i
timp, cu pertinen! $i subtilitate, la momentul dorit,
+n chip cvasi-organic $i cu o consecven! f!r! cusur,
elementele necesare sintezei travaliului analitic $i
mental care se desf!$oar!.
0n fine, interpretarea final!. Perspectiva de in-
terpretare nu trebuie s! se lipseasc! de dimensiu-
nea finalit!ii care relev! $i ea din $tiin! ca $i di-
mensiunea cauzalit!ii. Dimensiunea finalit&ii nu
trebuie s fie strin vie&ii biologice, psihologice
'i mentale.
Jung a ar!tat, ca $i muli alii +naintea sa, c! fi-
nalitatea este o m!rime, o dimensiune inerent!
vieii biologice, c! ea este de asemenea inerent!
evoluiei mentale, vieii psihice, iar cauzele nu s+nt
adeseori dec+t un mijloc c!tre scop.
0n concluzie, dac! Freud se +ntreab! care este
cauza visului, de unde provine simptomul, Jung se
+ntreab! care +i este scopul, ce semnific!, ba chiar
ce simbolizeaz! $i spre ce tinde visul.
Este c+t se poate de evident c! aceast! perspecti-
v! prospectiv!, sintetic! $i final!, ad!ugat! la per-
spectiva reductiv! $i cauzal!, ne permite adeseori
s! discernem tendinele dinamice inerente autore-
gl!rii $i auto-evoluiei psihice a unui subiect.
Psihoterapia +ncearc! s! stimuleze prin prezena
noastr! catalitic! aceste virtui vitale majore care
s+nt autoreglarea $i auto-evoluia unei fiine,
binecuv+nt!ri ale naturii care funcioneaz! dincolo
de toate st+ng!ciile noastre de anali$ti.
Acum putem preciza c! pentru Jung visele pot fi
concomitent:
145
1. o expresie a trecutului tr!it, fie c! trecutul a
fost tr!it +n realitate, fie c! a fost imaginat;
2. un bilan al situaiei prezente $i al compromi-
surilor dintre tendinele comportamentale $i cele
intrapsihice;
3. expresia unei determin!ri subliminale a viito-
rului +n gestaie, a proiectului vital al unei fiine.
S! repet!m pentru a evita orice ne+nelegere c!
psihologia analitic! +ncearc! +n fiecare caz +n parte
s! concilieze metoda reductiv-cauzal! $i cea pros-
pectiv-sintetic!: aici este vorba de dou! perspecti-
ve +ngem!nate care fac parte din acela$i ansamblu
unitar.
XI. Planul subiect, planul obiect
Avem aici unul dintre punctele +n care dezacor-
dul dintre Freud $i Jung r!zbate cu cea mai mare
for! $i totodat! +ntr-o manier! revelatoare. Adese-
ori trebuie s! spunem: tr!iasc! divergenele! Nu
este vorba de faptul de a crea o unanimitate sus-
pect! unde nimeni nu mai distinge ce-i aparine.
Problema este ca fiecare s!-$i agite drapelul +n chip
loial.
C+nd cineva +l viseaz! pe unul din apropiaii s!i
sau pe o persoan! cu care +ntreine relaii vitale,
bunul sim comun ne invit! s! reg!sim +n persona-
jul visului personajul +n carne $i oase din viaa cu-
rent!. Visul ar trata astfel relaia vital! dintre vi-
s!tor $i persoana din anturajul s!u.
Din aceast! perspectiv!, visul poate fi astfel re-
flectarea unui dezechilibru relaional, el poate ex-
146
prima o nelini$te, o problem! de adaptare recipro-
c!, proiecte, pe scurt este vorba de o problem!
comportamental! concret! sau de o tensiune inter-
uman! - este planul obiectului (+l iau pe prietenul
meu, ca atare, ca fiin! sau obiect exist+nd +n rea-
litate).
Dar apropo de un personaj cu care vis!torul nu
+ntreine relaii importante sau nici un fel de relaii
sau atunci c+nd e vorba de un personaj istoric, ba
chiar de un personaj pur $i simplu imaginat sau
fantastic, trebuie s! m!rturisim c! perspectiva
spontan! a bunului sim se arat! absolut steril!.
Jung a ar!tat c! atunci c+nd vis!torul +l viseaz!
pe papa Pius al XII-lea, pe Napoleon sau pe Gengis
Khan, trebuie s! concepem figura din vis ca fiind
expresia unui aspect al vis!torului, +ncarnarea unei
fraciuni sau a unei (faciuni) din el +nsu$i, traves-
tit! oportun $i exprimat! prin figura selecionat!.
Astfel, dac! +l visez la noapte pe Gengis Khan,
Gengis Khan va exprima partea din mine invada-
toare, distrug!toare, cuceritoare; este ca $i cum
incon$tientul ar merge s! caute +n magazia de acce-
sorii, cam ca la oper!, personajul cel mai apropiat
$i totodat! cel mai pertinent pentru a exprima o
anumit! parte din mine.
Nici aici nu avem de-a face cu perspective care
se exclud; interpretarea pe planul obiectului $i in-
terpretarea pe planul subiectului s+nt adeseori difi-
cil de separat. Iar +n practic!, adeseori, numai prin
taton!ri sau +n funcie de asociaiile vis!torului
trebuie s! alegem planul clivajului, planul i n-
terpret!rii corespunz!toare situaiei exterioare,
147
imaginii visate, situaiei intrapsihice a vis!torului.
Avem c+nd una din interpret!ri, c+nd cealalt!, pu-
tem s! le avem chiar pe am+ndou! +n proporii $i
nuane infinite.
Cele dou! planuri de interpretare s+nt productive
deopotriv!. Interpretarea pe planul obiectului va
oferi indicaii de comportament obiectiv; interpre-
tarea pe planul subiectului va ajuta la elaborarea
introspectiv! - +n sensul de reflectare, cugetare - $i
intrapsihic! a problemelor +n curs.
0mpletirea practic! a acestor dou! planuri de in-
terpretare continu! p+n! la realizarea lor; o reajus-
tare a comportamentului poate aduce noi reflecii,
noi elabor!ri utile pentru maturizarea subiectului
$i, pe de alt! parte, elaborarea intrapsihic! a pro-
blemelor pe planul subiectului ar putea contribui
substanial la determinarea $i la deciderea unei
schimb!ri comportamentale.
Reg!sim, apropo de aceste dou! planuri de in-
terpretare, marile probleme inerente cooper!rii a
ceea ce s-ar putea numi dou! realit!i: realitatea
exterioar! - extraversiunea - $i realitatea interioar!
- introversiune. Cele dou! planuri de interpretare
constituie astfel prelungirile acestor realit!i +n
domeniul psihologiei onirice.
Psihologia oniric! trebuie s! oglindeasc! neap!-
rat acest dat fundamental cum c! lumea exterioar!
nu este dec+t una din cele dou! surse de impresii
care ne asalteaz!. Cealalt! surs! este lumea in-
terioar!, care este concomitent suportul $i alambi-
cul elabor!rilor noastre intime care vor +$ni la
r+ndul lor spre exterior. Dialectica dintre cele dou!
148
lumi - exterioar! $i interioar! - se reg!se$te pe pla-
nul interpret!rii.
De regul!, +n practic!, la +nceputul unei analize
domin! planul obiectului - mai ales la persoanele
tinere - pentru a ceda treptat interpret!rii pe planul
subiectului $i elabor!rii intrapsihice a problemelor.
Natural c! aceast! indicaie cere s! fie +neleas! cu
mult! suplee. Cu c+t analizatul este mai avansat +n
v+rst!, cu at+t mai mult ne a$tept!m ca ea s! nu mai
corespund!.
Cu siguran! c! ai simit deja c! exist! o relaie
+ntre interpretarea reductiv!, cauzal!, care se situ-
eaz! mai ales pe planul obiectului - deoarece se
caut! o cauz! care s! se atribuie la modul concret
- $i interpretarea prospectiv-sintetic!, final!, care
se situeaz! mai ales pe planul subiectului.
Nu vreau s! insist; totu$i problema este de o im-
portan! capital!. Cred c! tocmai datorit! planului
subiectului $i obiectului exist! at+tea dispute teo-
retice +ntre $coala freudian! $i cea jungian!. Pentru
c! $coala freudian! ignor! planul subiectului, ea ne
repro$eaz! nou!, jungienilor, atitudinea noastr!
nuanat! vizavi de fenomenul transferului. 0ntruc+t
colegii no$tri freudieni ignor! aceast! dimensiune a
planului subiectului, totul trebuie s! treac!, pentru
ei, pe planul obiectului. Ei +i +ncarneaz! bucuro$i
$i pe Lucifer $i pe Dumnezeu Tat!l, deopotriv!.
C+nd am putea, graie interpret!rii pe planul
subiectului, s! ajut!m pacientul s! +neleag! c!
multe lucruri privesc demonismul $i idealismul s!u
interior. Nu ar mai fi nevoie, cum e cazul la
freudieni, s! +ncarn!m toate tr!irile lui prin
149
transferul +n personalitatea analistului.
Cred c! +n ziua +n care colegii no$tri freudieni
vor accepta aceast! noiune a planului subiectului,
majoritatea discuiilor, de altminteri inutile, dintre
$coli, c+t $i divergenele noastre teoretice vor +n-
ceta
5
.
XII. Seriile de vise
Ceea ce d! soliditate $i validitate efortului de
analiz! oniric! +n psihoterapie nu este interpretarea
unui fragment de vis, ci studiul $i interpretarea
unei serii de materiale onirice, care se +ntinde pe o
perioad! mai mare sau mai mic! de timp din viaa
pacientului. Dac! nu avem dec+t un fragment de
vis, am face mai bine s! ne schimb!m specialita-
tea! C!ci ar fi o activitate riscant !, amintind mai
degrab! de ghicit.
0n cursul interpret!rii unui vis, erorile s+nt +ntot-
deauna posibile. Ceea ce-i va oferi siguran! trava-
liului de analiz! oniric! este studiul seriei de vise
ale aceluia$i pacient.
Studiind o serie de vise pe o perioad! mai mult
sau mai puin lung! vom +nt+lni repetiii tematice
care scot +n eviden! sub o form! de fiecare dat!
nuanat! $i un pic diferit! - revel+nd (panta evolu-
tiv!) a pacientului - marile teme ale personalit!ii
studiate, ba chiar filozofia sa, miturile personale $i

5
Urmeaz! un scurt pasaj pe care nu l-am mai tradus +n care autorul
se adreseaz! direct adepilor freudieni. Nu are nici o relevan! +n
contextul problematicii onirice. (N. Tr.)
150
colective, (mitologemele) sale individuale.
Dac! comitem erori - $i uneori ele exist! -, vi-
sele ulterioare - graie mecanismului de compensa-
re despre care am vorbit mai sus, graie mobiliz!rii
interferenelor subtile +ntre con$tient $i incon$tient
- vor comenta cumva interpret!rile precedent for-
mulate, confirm+nd pertinenele, infirm+nd erorile,
permi+ndu-ne astfel s! rectific!m a posteriori o
+ndoial! care a subzistat eronat sau o afirmaie
avansat! cu prea mult ! fermitate.
Mulumit! studiului unei serii de vise, munca
analitic! poate fi comparat! cu o sinusoid! care
oscileaz! $i se restr+nge +n jurul axei sale ascen-
dente.
0n practic!, este c+t se poate de evident c! aceste
serii de vise s+nt comparabile cu un film format din
numeroase episoade de genul celor epocii mute din
1925, ca de pild! (Le ma+tre de forges), unde +n
fiecare s!pt!m+n! g!sim un nou episod.
Nu va fi mic! surpriza analistului atunci c+nd va
constata coeziunea interioar! $i coerena extraordina-
r! a materialelor, acolo unde p+n! la Freud $i Jung nu
se credea c! s-ar putea afla altceva dec+t incoeren!,
dezordine, confuzie alogic!, c+nd de fapt seriile de
vise exprim! un talaz vital constructiv $i dinamic,
dac! $tim s!-l urm!rim $i s!-l utiliz!m.
0n general, materialul oniric al unei persoane ana-
lizate este at+t de abundent, +nc+t se +nt+mpl! s! nu
putem examina complet toate visele din lips! de
timp. La fel, +n practic!, o interpretare nu epuizeaz!
aproape niciodat! sensul $i semnificaia unui vis, ci
se limiteaz! la ceea ce pare util. Trebuie s! ne con-
151
sol!m deoarece nu exist! aici un inconvenient major.
Experiena a ar!tat c! dac! un lucru important a fost
neglijat, el va reapare +n materialele ulterioare.
Un vis bine +neles, bine asimilat, +l ajut! pe vis!-
tor s! fac! asemenea progrese sau +i deschide aseme-
nea orizonturi +nc+t neglijarea unor vise, din lips! de
timp, nu este ceva ireparabil.
XIII. Atitudinea analistului
0n faa acestei lumi fascinante $i cu multiple faete,
atitudinea oportun! a analistului angajat +n travaliul
oniric este cea pe care a definit-o Freud ca fiind una
de atenie flotant! $i distrat!. Trebuie s! la$i lucrurile
s! se deruleze de la sine, $i cred c! analistul este ade-
seori comparabil cu un bun mamo$, un bun radiolog
$i +n special cu un bun catalizator al recoltei asociat i-
ve.
O interpretare de vise reu'it constituie un acord;
acord #ntre analizat 'i analist. Nu poate fi vorba de o
competiie intelectual!; cei doi protagoni$ti trebuie s!
poat! s! adere cu toat! inima la interpretarea g!sit! $i
propus! +n comun. Nici pentru unul $i nici pentru
cel!lalt, o repet, nu poate fi vorba de o confruntare
intelectual!. Mai ales pentru tratament ar fi eronat, ba
chiar periculos, ca analistul (s! aib! dreptate +n de-
trimentul pacientului). Marea schimbare, marea re-
voluie psihiatric! +ncep+nd cu primele lucr!ri ale lui
Freud este c! din acest moment psihiatrul nu $tie mai
mult dec+t pacientul s!u. Psihiatrul, din acest mo-
ment, +n loc de a fi un soi de pater familias $i de au-
tocrat, se afl! la dispoziia pacientului; el urmeaz!
152
indicaiile acestuia. Nici nu se pune problema ca
analistul s! aib! dreptate +n detrimentul pacientului
s!u, c!ci acest lucru ar na$te reticene $i rezistene
bine fondate +ntr-un asemenea caz.
Aici se pune problema de a ajuta pacientul s!
ating! mai mult dec+t o +nelegere pur intelectual!.
Dac! analiza constituie pentru Jung (arta lini$tii,
populat! $i creatoare)
6
, este pentru c! aceast! li-
ni$te, graie unui moment acut al metabolismului
ideativ - dac! +mi permitei aceast! imagine - tre-
buie s! ajute pacientul s simt #n fiin&a sa proprie
discursul psihologic al crui teatru este el, s
participe emo&ional la acest discurs. 0n acest sens,
visul este un fragment smuls curentului incon$tient
necurmat, el este un exponent fragmentar al acestui
curent.
Prin urmare, trebuie s!-l aducem pe vis!tor s!
tr!iasc! emoional afectivitatea $i conflictele vise-
lor sale.
XIV. Interes practic
Interesul practic al travaliului nostru oniric de
p+n! acum este c! visul aduce perspectiva incon'ti-
entului; interpretarea sa fie c! este verbalizat!, fie
implicit!, face manifest! perspectiva incon$tientu-
lui, situ+nd progresiv pacientul +n axa psihicului
s!u profund. Este ca $i cum analistul - dac! in-
terpreteaz! un vis, ceea ce, de altfel, nu face +n-

6
(L8art du silence, peupl4 et cr4ateur), +n francez!, +n original. (N.
Tr.)
153
totdeauna - s-ar insinua +n perspectiva incon$tien-
tului pacientului pentru a-l ajuta s! simt! $i s! des-
copere sau pentru a indica cu voce tare con$tien-
tului vis!torului ceea ce incon$tientul exprim! +n
imagini.
Este $i motivul pentru care analizatul este +ncli-
nat s!-i atribuie analistului s !u puteri (supranatu-
rale), trans-con$tiente, adic! tocmai acelea din in-
con$tientul s!u. De unde, parial, $i celebrul feno-
men al transferului.
0n cursul travaliului analitic, analistul trebuie s!
in! cont $i de perspectiva con$tientului; numai
in+nd cont deopotriv! $i de perspectiva con$tien-
tului vom putea avansa spre confruntare $i, de aici,
spre armonizarea acestor dou! planuri majore ale
unei personalit!i care trebuie s! parvin! la armo-
nizare, la convieuire ideo-emoional!: con$tientul
$i incon$tientul.
Adeseori, pentru c! pacienii no$tri s+nt deja per-
soane cu con$tient fragil, trebuie, cu cea mai mare
grij!, s! menaj!m valorile lor con$tiente, c!ci dac!
le-am c!lca +n picioare am distruge $i con$tientul, a$a
+nc+t nu ar mai exista nimeni care s! fie prezent pen-
tru a integra materialele care vor ap!rea.
Vor rezulta din aceast! procedur! lu!ri de cuno$-
tin! progresive care se adaug! succesiv; el vor fi
urmate de aciuni consecutive asupra incon$tientului.
Con$tientizarea ne apare ast!zi - 'i este unul din me-
ritele istorice ale lui Freud de a fi scos #n relief
aceast no&iune de ,luare de cuno'tin&- - drept de-
tonatorul unei reacii +n lan care debuteaz! la nivel
con$tient, care se perpetueaz! $i se deruleaz! +n pro-
154
funzimile fiinei $i care, din lan +n lan - verigi din
care noi nu cunoa$tem de altminteri dec+t c+teva -
merge (s! se piard! +n intimitatea silenioas! a esu-
tului), pentru a folosi frumoasa expresie a profeso-
rului Leriche. Atingem aici +ndeaproape +ns!$i medi-
cina psihosomatic.
Astfel, analiza viselor, graie interferenelor dintre
con$tient $i incon$tient pe care le declan$eaz! ea +n
ambele sensuri, va prezida la mobilizarea energiei
psihice, la eliberarea sa din simptome $i, +n bun!
parte, la transferul ei din incon$tient +n con$tient.
De +ndat! ce pacientul (+nelege) - +n sensul mai
larg $i nu numai intelectual al termenului -, +ndat! ce
el simte, (prinde) semnificaia, nou! pentru el, a
unui vis, se deschide o nou! perspectiv! asupra
problemei cutare sau chiar asupra vieii sale.
Aceast! l!rgire a c+mpului con$tient constituie
pentru orice via! mental! individual! un fapt ma-
jor. Iar +n cazul nevrozailor pe care +i trat!m, care
au din cauza nevrozei lor un c+mp con$tient mic$o-
rat $i restr+ns, aceast! l!rgire este de dou! ori im-
portant!. Pentru c! se va atinge astfel, graie vise-
lor, o nou! treapt! de con$tiin! $i vor deveni posi-
bile noi sinteze.
Este ceea ce Jung a numit calea integr!rii perso-
nalit!ii. 0n fond este vorba de a-i reda cuiva viaa,
o via! legitim definit! ca o integrare integrant!.
Totul se constituie +n ceea ce Jung a numit calea
individua&iei.
De altminteri, dup! cum vedei, munca analitic!
se situeaz! pe patru planuri:
1. un plan al confidenei, +n care pacientul se con-
155
feseaz!;
2. un plan al analizei transferului care s-a format
+n cursul confesiunii;
3. un plan de educare $i de auto-educare, pacientul
trebuind s! se situeze +n faa a ceea ce el +nsu$i a des-
coperit;
4. un plan de metamorfoz! $i de transformare a
personalit!ii +n care converg $i se consolideaz! cele
trei planuri ini iale de aciune.
Aceste patru planuri se +mpletesc la nesf+r$it, iar
eu le-am separat numai +n scop didactic.
Lucr!rile experimentale cele mai recente +n
neuro-fiziologia somnului $i a visului confirm!,
dincolo de orice a$tept!ri, importana vederilor
asupra visului pe care tocmai le-am expus. De
acum $tim c! noi vis!m +n mai multe faze noapte
de noapte $i dac! +mpiedic!m un subiect de experi-
en! s! viseze el reprezint! nervozitate $i, dup!
circa zece zile, tulbur!ri mentale. Visul are deci o
importan& vital. El este, pare-se, exponentul unei
funcii recuperatoare $i integratoare a c!rei impor-
tan! nu e cu nimic mai prejos dec+t cea a circulai-
ei sau a respiraiei. 0n timpul somnului se produce
un travaliu mintal $i psihic infracon$tient care are
cele mai mari consecine:
1. El face s! dispar! din con$tient tr!irea care
trebuie $tears! $i memorat! pentru ca la trezire
con$tientul s! fie din nou disponibil. (Surmenajul
apare atunci c+nd materialele se acumuleaz! +n a$a
m!sur! +nc+t nu mai pot fi elaborate +n timpul som-
nului: ele s+nt cumva dispuse +ntr-o magazie in-
termediar!, +ntre con$tient $i memorie, a$tept+nd un
156
moment de acalmie pentru a fi reluate de travaliul
integrator $i transferate +n memorie).
2. Munca integratoare incon$tient! apare deci
ca o (menajer!) a con$tientului. Toate detaliile
acestui efort, +n lipsa c!ruia con$tientul s-ar su-
pra+nc!rca +n loc s! se u$ureze dispar, s+nt uitate.
Dac!, dimpotriv!, aceste detalii ar fi memorate,
con$tientul ar fi +nc!rcat +n loc s! fie u$urat.
Travaliul integrator se face deci +n maniera
cea mai discret!, cea mai puin vizibil !, cea mai
util! $i mai economic! cu putin!, red+nd dispo-
nibilitatea aparatului mental pentru realul lumii
$i tr!irea de m+ine.
3. Nu este reinut sub form! de vise dec+t ceea
ce mai este +nc! important pentru con$tient sau
ceea ce trebuie s! fie supus unui nou examen de
c!tre con$tient, dup! o elaborare insuficient! la
acest nivel.
(Uitarea viselor), at+t de des criticat!, pare s!
fie, deci - +n perspectiva global! al acestui travaliu
integrator - o m!sur! economic! de cea mai +nalt!
utilitate. Memorarea, adeseori mediocr!, a viselor -
demers care necesit! efort $i voin! - tempereaz!,
la invitaia analistului, uitarea prea radical!.
C!ci, la urma urmei, este vizibil c! eforturile
analizei $i ale psihoterapiei analitice vizeaz! s!
redob+ndeasc! $i s! perfecteze ceea ce a fost insu-
ficient sau gre$it structurat +n integrarea spontan!.
De unde utilitatea metodelor terapeutice care fac
deliberat apel la incon$tient, la precon$tient, la
imaginaia activ!, la vis.
S-a v!zut prea mult +n imaginaie numai aspectul
157
iluzoriu neglij+ndu-se aspectul s!u creator, inte-
grator $i vital. Ajut+ndu-i pe pacienii no$tri s!-$i
mobilizeze imaginarul, s!-$i situeze propriul eu
+n faa imaginaiei lor $i s! colaboreze cu ea,
psihoterapiile analitice fac o lucrare dintre cele
mai utile: ele substituie un om unificat omului
parcelat care era omul bolnav. Ele +i permit s! se
elibereze dintr-un trecut +n s+nul c!ruia era r!u
structurat, s! tr!iasc! +ntr-un prezent mai calm,
mai destins $i mai senin, s!-$i g!seasc! panta
viitorului s!u, panta unei fiine +n lume care co-
respunde adev!rului s!u $i autenticit !ii sale.
P+n! la revoluia analitic!, afirmaia c! toi
oamenii - b!rbai $i femei - ar avea un suflet
r!m+nea un postulat teoretic sau dogmatic, dac!
l!s!m la o parte mistica. 0ncep+nd cu psihanaliza
$i mai ales cu aportul lui C.G. Jung acest post u-
lat a devenit realitate concret ! $i posibil! pentru
fiecare, pentru tr!irea fiec!ruia, de la cel mai
str!lucitor $i mai dotat, p+n! la cel mai umil $i
mai modest.
XV. Perspectivele generale i culturale
Din punct de vedere general, $i aceasta va fi
concluzia mea, analiza oniric! este un lucru ca-
pital pentru o civilizaie $i pentru spiritul aces-
teia.
C! o civilizaie accept! numai $i principiul
analizei onirice, aceasta echivaleaz! cu suspen-
darea condamn!rii sub care au gemut, timp de
secole, potenialele iraionale ale fiinei $i ale
158
fiinelor. Din acest moment iraionalul este im-
pus de raionalul +nsu$i - de un raional care a
$tiut s!-$i dep!$easc! $i s!-$i recunoasc! limitele
$i restriciile - ca tranziie necesar! +ntre cu-
noa$terea logic! pe de o parte, $i carnea vie $i
tr!irea, pe de alt! parte.
Astfel, dup! cum vedem, dialectica tradiio-
nal! devine un raport triunghiular. C!ci orice
efort care ne apropie de demersul g+ndirii hegeli-
ene declan$eaz! la nivelul psihologic eliberarea
unor fore extraordinare. Cred c! amicul meu,
profesorul C. A. Meier, a zis c! (sinteza activi-
t!ii psihice con$tiente $i a activit !ii psihice
incon$tiente constituie esena +ns!$i a travaliului
mental creator).
Dac! vrei, omul este o (bolta), +ns! devine
evident din ce +n ce mai mult +n ultima perioad!
c! cheia de bolt! este psihicul s!u.
Visul $i studiul s!u ne deschid orizonturi
nea$teptate; erupia noiunii de incon$tient +n
vieile noastre, prin visele noastre, ne oblig! pe
toi, +n chip izolat sau +mpreun!, s! c!ut!m noi
scheme de via! $i de g+ndire.
XVI. Exemplu de interpretare
Vom demonstra printr-un exemplu c+t se poate
de scurt $i concis utilizarea practic! a celor 15 pa-
ragrafe care s+nt ca $i 15 axe de reflecie.
Exemplul pe care l-am ales $i pe care vi-l pro-
pun este urm!torul: unul din pacienii mei mi-a
povestit urm!torul vis: (STAU 0N PICIOARE
159
0NTR-O ODAIE .I TREBUIE S6 0NGHIT UN
PE.TE CRUD).
S! ne punem pe treab! $i s! explic!m succesiv
cele 15 perspective metodologice pe care le-am
descris.
Cu privire la paragraful I:
Este sigur c! acest vis derulat +n lini$tea unei nopi
arunc! o provocare raiunii, +nelegerii, ba chiar tutu-
ror teoriilor; dorin! sexual!, voin! de putere, refula-
re, nu vedem deocamdat! cum ar putea una din aceste
teorii s! cadreze $i s! explice +n chip satisf!c!tor
acest exemplu, exemplu pe care l-am ales tocmai
pentru c! este foarte scurt $i simplu.
Freud a zis c! visul ar fi (via reggia) spre incon-
$tient. La prima vedere aceast! cale regal! pare mai
degrab! un labirint +ntortocheat, puin promi!tor $i
puin +ncurajator.
II. Apropo de exemplul nostru, s! ne p!zim de
concluzii gr!bite, dar s! r!m+nem animai de ipoteza
de lucru c! incon$tientul pacientului nostru are s! ne
+nvee ceva prin acest mesaj.
III. Oare, nu avem cumva impresia +n faa exem-
plului nostru c! s+ntem +n faa unui text ininteligibil
$i indescifrabil? Faad! sau nu, trebuie s! consider!m
problema acestui vis +n toat! amploarea ei. Dac! ac-
cept!m aceast! cale de abordare vom vedea c! aplica-
rea paragrafelor urm!toare ne va permite, treptat, s!
elucid!m enigma.
160
IV. 0n privina exemplului nostru, iat! elementele
biografice de care dispunem: este vorba de un b!rbat
de 30 de ani, c!s!torit, tat! de familie, venit s! ne
consulte pentru o timiditate, un fel de blocaj, o rigi-
ditate, o apraxie, un randament total insuficient. An-
samblul se reprezint! ca o nevroz! difuz! $i u$oar! la
prima vedere, dar se va revela a fi mult mai grav! $i
mai profund!.
0n general, omul era s!n!tos, avea o situaie so-
cial! satisf!c!toare pentru v+rsta sa $i mult! ambi-
ie. Viaa sa sexual! cu soia era normal!, f!cuse o
c!s!torie din dragoste, f!cuse studii superioare ca-
re-l costaser! un efort substanial, c!ci el provenea
dintr-un mediu modest $i, nu prea dotat, a trebuit
s! se agae serios de studiile sale pentru a ajunge
s!-$i realizeze ambi iile.
V. 0n privina exemplului nostru: iat ! asociaiile pe
care le-a avut vis!torul apropo de visul s!u:
- stau #n picioare: ,nu a'ezat-;
- #ntr-o odaie: ,aceast odaie #mi aminte'te de
cabinetul analistului unde are loc tratamentul meu-;
- trebuie s #nghit un pe'te crud: ,pe'tii s#nt locu-
itorii ad#ncurilor acvatice. Faptul c s#nt cruzi m
dezgust.-
VI. 0n privina exemplului nostru:
Elementele de care dispunem p+n! acum ne permit
s! situ!m visul astfel: acest vis are cumva un raport
cu tratamentul psihanalitic al subiectului, pentru c!
vis!torul st!tea +n picioare +ntr-o camer! care +i
amintea de cabinetul analitic. Acest vis se +nscrie
161
deci +n linia general! a tratamentului. Totu$i, $i +n
aceast! privin! remarcai fineea extraordinar! a in-
con$tientului: vis!torul st! +n picioare, la care el aso-
ciaz! "nu a$ezat", ceea ce pare s! +nsemne - pentru c!
un tratament analitic se petrece a$ezat (la Jung) sau
culcat (la Freud), dar nicidecum +n picioare - c!
subiectul nu a izbutit +nc!, l!untric, s! intre +n trata-
ment. Este ca $i cum el ar fi +nc! +n afar!, ca $i cum
el n-ar fi intrat +nc! +n jocul analitic. (Eram cam la a
zecea $edin!.)
Iar +n aceast! situaie, el trebuie s! +nghit! un pe$te
crud.
Am putea avansa ipoteza c! tocmai pentru c! nu a
+nghiit +nc! acest pe$te crud procesul analitic nu a
+nceput cu adev!rat.
De altminteri, trebuie s! ne +ntreb!m ce e cu pe$-
tele acesta. Aici, din nefericire, asociaiile vis!torului
+i las! pe vis!tor $i pe analist +ntr-o pan! total!. Vi-
s!torul asociaz! numai c! pe$tele este un locuitor al
ad+ncurilor acvatice.
Ne +nv+rtim zadarnic +mpreun! cu vis!torul +n jurul
acestui pe$te: nici o asociaie.
Natural, am fi tentai +n acest moment s! recur-
gem la metoda amplific!rii $i s! c!ut!m o elucidare
+n simbolica general ! a pe$telui.
Dar pe ce drum s! o apuc!m?
1. Oare, s! reinem pe$tele ca simbol falic? Pe$tele
ar evoca atunci sexualitatea $i acest vis l-ar pune oa-
recum pe vis!tor +n poziia de a +nghii, adic! de a
accepta $i de a integra sexualitatea sa.
Sau:
2. Ar trebui, oare, amintindu-ne de expresia (a fi
162
ca un pe$te +n ap!) s! reinem mai degrab! ideile
de adaptare $i de arivism +ndr!gite de Adler?
3. Dar s-a mai zis de acest pe$te c! este crud.
Oare, s! ne plas!m +ntr-o perspectiv! pl!cere-
nepl!cere, lu+nd +n considerare senzaia de dez-
gust?
Sau:
4. 0n fine, s! reinem mai degrab! simbolismul
general al lui Christos care, dup! cum se $tie, era
desemnat +n cre$tinismul primar cu termenul
(ichthys), pe$tele?
.tii desigur c!, pentru Jung, Christos simboli-
zeaz! Sinele, totalitatea, perfeciunea global! a
unei fiine. F!r! +ndoial! c! pacientul nostru tre-
buia s! o realizeze, dar orice analist $tie c! a$a ce-
va este extrem de dificil $i c! necesit! un travaliu
de sine +ndelungat .
Vedei primejdia: s! +i impunem pacientului o psiho-
logie care nu este a sa, primejdie cu at+t mai mare cu c+t
+n psihoterapie, cam ca la dentist, ceea ce conteaz! este
mai ales ceea ce scoatem, chiar mai +nainte de a ne g+ndi
s! punem ceva +n loc; +ndat! ce piedicile au cedat, +ns!$i
natura particip! la reconstrucie, actualiz+nd potenia-
lit!ile prezente, posibilit!ile creatoare.
A$a c! eram +n mare +ncurc!tur!, dar v!z+nd c!
pacientul meu avea un aer vizibil jenat am insistat
din nou, $i el a sf+r$it prin a zice:
(Ei bine, doctore, exist! ceva aici care nu-mi vi-
ne s! v! spun pentru c! mi-e jen!. Ceva ce n-am
spus nim!nui, iar dumneavoastr! s+ntei primul c!-
ruia +i zic: iat!, socrii mei s+nt pescari. )
Altfel spus, socrii s!i erau negustori de pe$te,
163
soia sa era fiic! de negustori de pe$te, iar el se
c!s!torise cu ea pentru c! nu avusese +ncotro.
Ori aceast! breasl!, de$i absolut onorabil!, este
socialmente vorbind foarte r!u v!zut!. Iat! faptul
care +l f!cea pe vis!torul nostru (s! nu se simt! +n
apele sale), fapt pe care +l ascundea cu grij ! $i la
care refuza s! se g+ndeasc!; un fapt pe care +l t!i-
nuia fa! de ceilali $i +l refula pentru sine +nsu$i.
Este inutil s! spunem c! dac! analistul s-ar fi
lansat cu u$ur!tate +n consideraii psihologice, se-
xuale sau voluntariste - adic! freudiene, adleriene,
ba chiar jungiene -, +n consideraii etnografice, re-
ligioase sau poate +n simbolismul general al pe$te-
lui - trec+nd pe l+ng! acest fapt major care avea
pentru economia intern! a vis!torului o importan!
foarte mare: ideea c! soia sa era fiic! de pescari -
am fi provocat desigur numeroase ne+nelegeri.
Dup! discursurile noastre +nc+nt!toare, pacientul
nostru n-ar fi izbutit s! scoat! niciodat! la iveal!
acest fapt. Prin urmare, am fi contribuit involuntar
la crearea unui sechestru mental +n lumea interioa-
r! a pacientului care ar fi avut - structural $i dina-
mic +n viaa sa - un rol $i o importan! care s-ar
putea compara cu un corp str!in +ntr-o articulaie,
care este astfel blocat ! $i doare.
Este sigur c! unul din lucrurile care risc! s! dis-
crediteze cel mai mult .coala lui Jung este apelul
mult prea u$or la aceast! metod! a amplific!rii, cu
un recurs insuficient la alfabetul asociativ personal
$i la verbalizare.
Dar notai ceea ce urmeaz!: luminai de aceast!
revelare biografic! a vis!torului +nelegem din
164
acest moment c! el ar fi opus o vie rezisten! - cir-
cumstan! care paraliza analiza dar, suprimat!, i-ar
fi permis s! ia loc - c+t! vreme +nghiirea pe$telui
+nsemna:
1. s! +nghit!, s!-$i accepte sexualitatea $i situa-
ia penibil! +n care l-a antrenat ea (perspectiva
freudian!);
2. s! domine chiar aceast! situaie social! peni-
bil! (perspectiva adlerian!).
Aceste perspective +nsemnau s!-$i accepte socrii $i
s! se accepte pe sine +nsu$i - acest sine +nsu$i care +$i
alesese ni$te socri nepotrivii -, s! dea dovad! cumva
de iubire cre$tin! fa! de semeni $i fa! de sine +nsu$i.
3. Sau dac! pacientul nu mi-ar fi oferit asociaiile
sale $i dac! am fi reinut perspectivele amplificatoare
ale pe$telui - simbolul lui Christos -, +nghiirea pe$-
telui ar fi +nsemnat s!-$i accepte cre$tinismul. Pe
aceast! cale pacientul ar fi trebuit s! se +ntrebe ce nu
a acceptat la el $i la lumea exterioar!. Astfel s-ar fi
+nt+lnit din nou cu problema socrilor s !i.
Ceea ce ni se pare fundamental +n mijloacele de
care dispunem actualmente pentru a interpreta un
vis este aceast! convergen& a cilor interpretati-
ve. Dac! o amplificare este reu$it!, ea trebuie s! se
+nt+lneasc! cu rezultatul obinut graie asociaiilor,
dac! au existat asociaii. Dac! nu au existat, ea tre-
buie s! remedieze lipsa lor.
Cum o spune +nelepciunea popular!: (toate dru-
murile duc la Roma). Oricare ar fi calea de g+ndire
adoptat! trebuie s! ajungem la Roma, adic! la adev!-
rul interior al vis!torului, a$a cum se exprim! el +ntr-
o manier! imaginar! +n chip pertinent, ba chiar im-
165
pertinent, prin imaginea unui vis.
VII. Vedem din exemplul nostru dificultatea care
exist! atunci c+nd purcedem la colectarea de asociaii.
Mult depinde de un detaliu biografic, de o asociaie
oferit! sau nu! Aceast! dificultate provine din +ns!$i
dialectica rezisten&elor.
De altfel noi nu +ndr!gim acest cuv+nt (rezistene)
care implic! +ntotdeauna ideea de rezisten! la ceva,
rezistene la con$tientizare sau fa! de analist, care
este catalizatorul $i promotorul lor. Cuv+ntul (rezis-
tene) scoate prea mult +n prim plan analistul $i nar-
cisismul s!u.
Adeseori avem de-a face mai puin cu o rezisten!
fa! de analist, c+t mai ales cu o form! de iner&ie 'i de
conservatorism care marcheaz toate structurile
mentale existente. 0nainte de a fi +nlocuite de alta, o
structur! mental! existent!, activ! $i tr!it! +n con$ti-
ent opune la fel de mult! rezisten! la +nlocuirea ei
cu o alta, ca $i un guvern la +nlocuirea sa cu un
altul. Dac! corpurile fizice au calitatea ineriei,
structurile mentale o prezint! $i ele, agravat! de
comoditate, +nc!p!+nare, convenii. Dup! propria
noastr! experien!, ineria mental! este la fel de
mult vinovat! ca $i rezistenele incon$tiente.
Nu vrem s! insist!m dar credem c! cuv+ntul
(inerie) trebuie introdus $i el +n terminologia ana-
litic! deoarece are imensul avantaj de a dezintoxi-
ca, cel puin parial - +n mintea pacientului $i a
neiniiatului -, confruntarea dintre analizat $i ana-
list.
A$a cum am v!zut din exemplul nostru, recolta-
166
rea asociaiilor decurge pe tot parcursul analizei
din dialectica dintre progresul con$tientiz!rilor $i
dificult!ile (rezistene, inerie) care le fac at+t de
dificile.
VIII. 0n exemplul nostru, +n primul act: personajul,
unic de altfel, este vis!torul, +n acest loc foarte speci-
al al geografiei sale interioare care este cabinetul
analistului s!u.
Al doilea act: vis!torul st! +n picioare. Am v!zut
c! aceasta indic! pietrificarea momentan! +n demer-
sul s!u analitic.
Al treilea act: peripeia este marcat! de faptul c! el
trebuie s! +nghit! un pe$te crud.
Al patrulea act: lipse$te +n visul nostru $i absena
lui deschide poarta demersurilor interpretative pe
care le +ncerc!m.
Aceast! perspectiv!, +ntr-un vis at+t de scurt, nu
este desigur capital!, +ns! +n visele mai lungi $i chiar
+n visele care s+nt un soi de romane fluviu, ea este
extrem de util!.
IX. 0n exemplul nostru ni se pare destul de evident
c! visul vine s! compenseze refuzul +n care s-a +nchis
p+n! acum vis!torul.
X. 0n exemplul nostru, din perspectiva reduc-
tiv!, visul se reduce la problema socrilor $i putem
afirma c! aceasta din urm! este cauza lui. Dar din
perspectiva prospectiv!, dac! povestea pe$telui are
drept cauz! problema socrilor, soluia pe care $i-o
propune subiectul pentru a ie$i din impas este de a
167
+nghii situaia, de a nu se sinchisi de ea, de a nu
continua s! fac! din ea o boal! a m+ndriei $i a or-
goliului, o disociere persona-umbr, adic! masc!
social!-coninuturi mai mult sau mai puin refulate
$i culpabilizate.
Notai cu luare aminte c! aceast solu&ie pros-
pectiv, sintetic 'i final nu vine de la sine. Cau-
za socri este precis! $i univoc!, +n schimb nu $i
perspectiva finalist!. Vis!torul ar fi putut visa +n
acela$i context cauzal c! a plecat +n America cu
soia $i copiii sau c! a plecat singur +n Australia
sau chiar c! a divorat; regres+nd, s-ar fi putut visa
din nou adolescent, celibatar sau mai $tiu eu ce.
Finalitatea ar fi fost alta $i imprevizibil!: intere-
sul visului este c! el propune un r!spuns pe m!su-
r!, personal $i nuanat, corespunz!tor stadiului de
evoluie $i de maturizare a vis!torului +n momentul
visului. A$ putea s! v! dau numeroase exemple +n
acest sens, dar nu l-am ales dec+t pe acesta +ntruc+t
el ofer! o "concluzie" pastoral ! $i moralizatoare.
Vedei cum un vis simplu a evideniat o situaie
f!r! +ndoial! banal! la care pacientul a reacionat
printr-o +nchidere nevrotic!, din motive pe care le
vom vedea. Pentru moment, s! reinem numai c!
motivul visului s+nt socrii $i c! panta de dorit sau
dorit! de fiina mental! a pacientului este de a-i
accepta cre$tine$te.
XI. 0n exemplul nostru, planul obiectului care
intersecteaz! planul cauzal este clar, este vorba de
socri care s+nt desemnai +n carne $i oase de acest
vis.
168
Dar, oare, de ce i-a investit vis!torul cu at+ta
importan!? S! presupunem, pentru a +nelege ce
vreau s! zic, c! socrii $i toate circumstanele rea-
lit!ii nu ar exista, c! toate aceste circumstane ar
fi fost inventate de vis!tor, c! ele s+nt produsele
imaginaiei sale. Ne-am afla atunci pe planul
subiectului, iar socrii $i circumstanele care +l +n-
conjoar! ar +ncarna o problem! personal! a vis!to-
rului: cea a extraciei sale sociale pe care o consi-
der! mult prea modest !.
Altfel spus, socrii ar +ncarna inferioritatea vi-
s!torului. Se pare c! tocmai din aceast! cauz!,
pentru c! el $i-a proiectat propria sa umbr $i infe-
riorit!ile sale asupra socrilor, el i-a investit cu at+t
de mult libido negativ. De altfel, el +$i tr!ie$te +n
contact cu ei propria sa problem! interioar! ca $i
cum ar fi o problem! exterioar!, de relaie: el a
(externalizat) drama $i tensiunile nevrotice care se
manifest! +n el.
Iat!, f!r! +ndoial!, de ce pacientul ridic! totul la
rang de afacere important! $i se +mboln!ve$te, de
ce socrii s!i au devenit, printr-o ne+nelegere trist!
$i at+t de frecvent!, api isp!$itori ai problematicii
sale intrapsihice.
Vedem a$adar c! planul obiectului camufleaz!
adeseori planul subiectului. Problema socrilor a
devenit o problem! afectiv! grav! care a perturbat
serios comportamentul vis!torului $i i-a pus +n pe-
ricol chiar $i c!minul, c!ci el a simit vibraia pro-
blemelor sale de extracie $i de inferioritate - pro-
bleme jenante atunci c+nd visezi s! fii un om de
seam! - +n contactul cu socrii s!i - prilej care dac!
169
ar fi lipsit ar fi fost +nlocuit de un altul. Acest l u-
cru ne mai permite s! constat!m $i faptul c! nu
exist! complex de inferioritate. Ceea ce desemn!m
astfel este +ntotdeauna un complex de inferio-
superioritate (sau, invers, superio-inferioritate).
Interferena acestor dou! planuri de interpretare
apare +n exemplul nostru +n chip limpede.
Pe planul obiectului, accept+ndu-$i socrii +n car-
ne $i oase, vis!torul va constata graie acestei de-
tente eficacitatea virtuilor cre$tine ale toleranei,
ba chiar ale iert!rii $i va reflecta +n aceast! privin-
!. Mulumit! planului obiectului, el va fi +mp!cat
+n viaa sa relaional! $i +mbog!it pe planurile
subiectiv $i intrapsihic. Pornind din afar!, el va
face un progres de maturizare interioar!.
Dar $i invers, dac! neglij!m planul obiectului $i
demar!m de pe planul subiectului, dac! vis!torul
+nelege $i resimte tot ceea ce proiecteaz! din el
+nsu$i $i din lipsurile sale asupra socrilor s!i, rela-
iile sale cu ei se aplaneaz! $i se dezintoxic!
aproape miraculos. De unde $i numeroasele urm!ri
asupra c!minului s!u: soia sa, de pild!, nu s-ar
mai +mp!ri +ntre so $i p!rini.
Dup! cum vedem, aceste noiuni de plan al obi-
ectului $i plan al subiectului permit discutarea 'i
distingerea fin a aparen&elor.
0ntr-o expunere ca aceasta lucrurile s+nt at+t de
evidente $i de clare +nc+t cititorul are f!r! +ndoial!
impresia c! autorul +$i pierde vremea, +n practica
sa analitic!, cu forarea unor u$i deschise. 0n rea-
litate nu e deloc a$a. 0n via! exist! o +mpletire $i o
+ntreesere at+t de fin! +ntre realul obiectiv $i
170
subiectivul proiectat, +nc+t o persoan! chiar foarte
inteligent! este incapabil! s! o scoat! singur! la
cap!t. 0n faa at+tor pseudo-obiectivit!i aparente,
mintea neag! intrapsihicul proiectat. Nu vrem s!
insist!m aici asupra acestui aspect, dar aceast !
atitudine curent ! ni se pare c! r!spunde la trei mo-
tivaii:
1. Regula orbirii specifice, pe care am descris-o
altundeva ((Cahier LaBnnec), 1950, nr.3).
2. Faptului c! proiecia modific!, traveste$te, atenuea-
z! percepia, ansamblul proiecie-percepie devenind un
conglomerat indescifrabil.
3. Faptului rezistenelor afective active care provin
din narcisismul inerent oric!rui eu: acesta din urm!
prefer! +ntotdeauna s! incrimineze pe altul dec+t pe
sine +nsu$i.
XII. Am ales ca exemplu un vis excesiv de scurt.
A exemplifica aceast! noiune de serie de vise ar ne-
cesita mult loc $i expunerea unui material bogat de
care dispune din plin orice analist experimentat, dar
nu o putem face aici.
XIII. 0n exemplul nostru, analistul nu este prezent
dec+t +n marj!, mai mult virtual $i funcional. Se pare
c! nu s-a stabilit deja o relaie personal! de transfer.
Una din dificult!ile acestui tratament este c! paci-
entul nu trece niciodat! printr-o faz! de transfer cla-
sic.
XIV. 0n exemplul nostru con$tientul vis!torului +i
refuz! pe socri - incon$tientul propune acceptarea lor
171
ca operaiune fructuoas! at+t pentru relaiile sale, c+t
$i pentru inseria sa +n lume sau pentru maturizarea sa
personal!. Acest vis $i +nelegerea lui i-au permis
pacientului, lu+nd cuno$tin! de aceast! tendin! din
el, s! pun! punct $i s! fac! ordine +n acest sector al
personalit!ii sale. Nu #n func&ie de un imperativ exte-
rior lui, arbitrar, ci #n func&ie de tendin&a sa cea mai
personal, cea mai propice lui #nsu'i 'i cea mai inti-
m.
Acesta este un lucru capital +ntruc+t procedura +i
indic! un demers vital acceptabil $i necesar pentru el,
o soluie de conciliere $i de sintez! a tendinelor sale
diverse $i opuse, un echilibru +ntre mizeriile trecutu-
lui $i viitorul s!u, devenirea sa. 0ntruc+t aceast! pro-
cedur! provine din propria sa tendin&, ea poate fi
acceptat! f!r! sentimentul capitul !rii.
XV. S! nu uit!m, +n fine, mulumit! exemplului
nostru, c! disocierea-conflict care constituie nevroza
pacientului nostru este, ca orice nevroz!, la fel de
alienant! ca $i o disociere-sciziune sau psihoz!. Dac!
prima este aparent mai puin intens! dec+t a doua,
+ntruc+t ea nu antreneaz! o izolare social! +nd!r!tul
pereilor unei clinici, nu are mai puine consecine
pentru celula familial ! $i pentru anturajul subiectului
afectat. Dar, oare, cine nu este purt!torul unei porniri
nevrotice +n secolul nostru aberant?
0n exemplul nostru, vis!torul a +neles - ceea ce +i
mai r!m+ne +nc! de +neles omului secolului XX - c!
exist! +n chip iraional, +n!untrul s!u, un aliment care
este hr!nitor, dincolo de dezgustul pe care i-l inspir!
cruditatea sa.
172
Tot astfel, se prea poate ca fiina contemporan! s!
g!seasc! +n studiul propriei sale nevroze m!duva
substanial! pe care o caut! cu pasiune, prin mii de
labirinturi $i avataruri, secolul nostru.
173