Rolul enzimelor in etapele digestiei.

Bolile metabolismului glocidic

Enzimele reprezinta cheia pentru o absorbtie buna a hranei, fiind eliberate odata ce incepem sa mestecam. In egala masura, toate procesele noastre fizice depind de enzime. Acestea sunt principalii catalizatori ai tuturor reactiilor chimice din organismul nostru, fara de care am inceta sa functionam sau sa existam. Enzimele determina digestia, detoxifierea, imunitatea si toate celelalte procese metabolice si regeneratoare. Calitatea enzimelor noastre este reflectata in propriul nivel energetic si in vitalitatea noastra. Enzimele, intalnite in toate organismele vii, sunt molecule de proteine care digera hrana, descompunand-o in fragmente suficient de mici incat sa treaca in sange prin porii minusculi ai intestinelor. Ele reprezinta „clasa muncitoare“ a organismului. Pe langa actiunea de digerare a hranei, enzimele distrug toxinele, descompun grasimile si celuloza, si metabolizeaza amidonul si proteinele. Oamenii de stiinta au identificat peste 2500 de enzime diferite in corpul uman. Enzimele digestive: Pepsina. Este o enzimă proteolitică secretată de celulele principale ale glandelor oxintice, sub forma inactivă de pepsinogen. Activarea se face în interiorul stomacului sub acţiunea acidului clorhidric sau chiar a pepsinei însăşi printr-un proces autocatalitic. Acţionează optim la pH<3,5. Labfermentul. Prezent doar la nou-născut, favorizează transformarea cazeinogenului în paracazeină care în prezenţa calciului se transformă în paracazeinat de calciu. Lipaza gastrică atacă acizii graşi cu lanţ scurt; este importantă la sugari. Catepsina. Este o enzimă proteolitică cu un pH de 3-5; are rol mai ales la sugari. Gelatinaza. Degradează gelatina de 400 ori mai intens decât pepsina. Alte enzime: anhidraza carbonică, liyoyimul, ureaza gastrică. Mucusul gastric. Este secretat de celulele epiteliale superficiale şi de celulele mucoase auxiliare de la gâtul glandelor fundice şi pilorice. Este vâscos şi alcalin şi creşte rezistenţa mucoasei faţă de acţiunea enzimelor proteolitice. Factorul intrinsec (Castle). Este secretat de celulele parietale (oxintice) în paralel cu secreţia de HCl, fiind o mucoproteină cu rol în absorbţia vitaminei B12 (factorul extrinsec Castle). Exista trei clasificari generale ale enzimelor: 1. Enzimele metabolice, care ne directioneaza organismul Ele actioneaza pe post de catalizatori la cresterea oaselor, refacerea tesuturilor, reglarea metabolismului, vorbire, respiratie, reproducere, auz si contractia oricarui muschi. Aceste enzime metabolice se gasesc in mod natural in biochimia organismului nostru. Totusi, pe masura ce imbatranim, activitatea enzimelor metabolice slabeste. 2. Enzimele digestive sunt necesare pentru digestia hranei Aceste enzime descompun proteinele, carbohidratii si grasimile din alimente. Enzimele digestive sunt, de asemenea, responsabile cu extragerea, asimilarea, metabolizarea si absorbtia substantelor nutritive, a vitaminelor si a mineralelor. 1

toxici industriali sau de uz gospodaresc (pesticide). manifestarile sale fiind descrise in Papirusul Ebers – 1500 i. al hepatitei epidemice. Factorii de mediu declansatori ar putea fi de origine virala (v. pentru a atinge scopul acestei carti. 3. al rujeolei. agregarea familiala explicandu-se insa atat prin factori genetici. AFIRMAREA EXISTENTEI DIABETULUI : 1. urlian. coloranti. diuretice tiazidice.3. glicemie à jeun peste 126 mg\dl. in special germenii. contraceptive). In 1889 este dovedita legatura dintre DZ si pancreas. In 1921 este descoperita insulina de catre savantul roman Nicolae Paulescu. dar va interzic cu desavarsire consumarea carnii si a pestelui crude. dar diabetul se afirma doar daca este confirmat prin inca o determinare in alta zi. Carnea sau pestele trebuie gatite foarte bine. Gradul de dificultate al afirmarii diagnosticului depinde de tipul diabetului si de forma clinica a acestuia. Toate alimentele crude. mai precis fructele. Cu atat mai mult cu cat exista destule alimente vii non-animale ce abunda in enzime. Deci. 2. urmata de perturbarea metabolismului lipidic. ceea ce determina in primul rand perturbarea metabolismului glucidic. stabilizatori. Oricare din aceste cai este suficienta. Diabetul zaharat este cunoscut din antichitate. antidepresive triciclice. decelare ocazionala a unei valori a glicemiei peste 200 mg\dl asociata cu poliurie. 2 .e. hidromineral si acido-bazic. Enzimele alimentare ajuta procesul digestiv Ele trebuie sa provina din mancarea pe care o consumam. legumele. coxsackie. exces de glucide concentrate.n. alcool. dintr-o serie de motive de ordin patogen si parazitar. Acest proces ar surveni preferential la indivizi predispusi genetic. fie rezistentei la insulina. Clasificare DZ tip 1(insulino-dependent) Majoritatea cazurilor ar avea la baza un proces inflamator autoimun cu distructia selectiva a celulelor beta Langerhans. iar in 1963 se reuseste sinteza insulinei. factori chimici: alimentari. BOLILE METABOLISMULUI GLOCIDIC Diabetul zaharat este un sindrom foarte frecvent. caracterizat prin obiceiuri alimentare nocive si neglijarea activitatii fizice (sedentarism): ereditatea. afectand circa 5% din populatia generala in tarile dezvoltate (inca peste 50% din cazuri raman nediagnosticate). ma refer doar la alimente care sa nu fie de origine animala. ultimul pranz fiind luat cu peste 8h inainte. protidic. Carnea si pestele crude contin de asemenea enzime. obiceiuri vicioase nocive (aport hipercaloric. Este cea mai frecventa boala metabolica. iar in 1922 este pentru prima data administrata la om. cu prezervarea celulelor alfa secretoare de glucagon si gama secretoare de somatostatina. citomegalovirus) sau toxica (inclusiv alimentari). carora nu le pot acorda nici timpul si nici spatiul necesar in aceasta carte. nucile. In 1955 incepe era medicamentelor antidiabetice orale. cat si prin transmiterea unui mod de viata riscant. medicamentosi: hormoni (corticoizi. in prezent existand aproximativ 200 de milioane de bolnavi. anumite alimente superconcentrate de importanta capitala. polidipsie si pierdere in greutate inexplicabila. conservanti. glicemie peste 200 mg\dl la 2h post-ingesta a 75g de glucoza. sedentarismul. DZ tip 2 (non-insulinodependent) Caracterul heredo-colateral al DZ tip 2 este demonstrabil in numeroase cazuri. Diabetul zaharat este o boala metabolica cu evolutie cronica. atunci cand vorbesc despre „alimente crude“. stresul. astfel incat putem sa le ignoram pe cele de provenienta animala. semintele. Epstain-Barr. sunt resursa principala pentru enzime alimentare. exces dE lipide). datorata fie carentei absolute sau relative de insulina eficienta.

biguanide. polidipsie. Debut: de obicei la varsta tanara. Diagnosticul complicatiilor: A. coma hipoglicemica. Clinic: triada – poliurie. tendinta accentuata la complicatii angiopatice. Realizarea acestor obiective necesita: echilibrarea diabetului. gimnastica. Genetic: nu este asociat cu grupe HLA. Dieta.5%. ceea ce diminueaza de asemenea riscul vascular. Tratamentul igieno-dietetic Exercitiu fizic (alergare. decompenseaza rar. neuropatia. ameliorarea sau chiar vindecarea complicatiilor. scadere in greutate. coma hiperlactacidemica. Imunologic: prezenta de anticorpi anti-insulari circulanti in peste 50% din cazuri. cataracta. micotice.Clinic: adesea hiperponderal (80% din pacienti). necrobioza lipoidica. neuropatiile. scade colesterolul total si trigliceridele plasmatice si creste HDL colesterolul. cardiopatia. scazand astfel riscul vascular. glomeruloscleroza. concordanta la gemeni 95-100%.) are certe efecte benefice: amelioreaza sensibilitatea la insulina. regularitatea alimentatiei (evitand variabilitatea necesarului de insulina). evitand gaurile glucidice interprandiale –de obicei. sulfamide. inot etc. atat cantitativ (aport energo-caloric) cat si calitativ (echilibrarea principiilor alimentare). polifagie. concordanta la gemeni 40-50%. asstenie.5%. tendinta la acido-cetaza. mers pe jos sau cu bicicleta. mentinerea acestor parametri in limite normale sau cat mai apropiate de normal. 3 pranzuri si 2 gustari). Terapeutic: insulinodependenta.Acute: metabolice. normalizand metabolismul intracelular al diabeticului. coma hiperosmolara.coma acidocetozica. Terapeutic: insulina este rareori (si numai temporar) necesara. Genetic: asociat cu grupele HLA. prevenirea hipoglicemiei si a altor complicatii iatrogene. tipul de alimentatie (in functie de particularitatile socio-culturale zonale). B. infectioase:bacteriene. transmitere dominant autosomala.Cronice(degenerative): retinopatia. parodontopatia. scade insulinemia. Prevalenta: circa 4. Tratamentul medicamentos Arsenalul medicamentos cuprinde 3 categorii de medicamente: insuline. Conditii: repartitia pe pranzuri (in functie de activitatea zilnica. Prevalenta: circa 0. ar fi o mutatie genetica ce afecteaza sinteza insulinei. sub 30 ani (de aceea era denumit si diabet juvenil). asigurarea unui regim de viata cat mai apropiat de normal.Diagnosticul tipului de diabet TIPUL 1 (insulino-dependent) corespunde tipului juvenil (diabetul slab) din clasificarile mai vechi. asigurarea unei durate de viata cat mai apropiata de durata normala. Scopul dietei: asigurarea unui aport rational de principii alimentare. Imunologic: Ac circulanti anti-insulari sunt rareori prezenti (sub 10%). cu normalizarea parametrilor biochimici. TIPUL2 (insulino – independent) corespunde diabetului de maturitate (diabetul gras) din clasificarile mai vechi. Tratament Obiective terapeutice: normalizarea metabolica. arteriopatia. predispozitie la boli autoimune asociate. Debut: de obicei la varsta adulta(dupa 40 ani). Regimul alimentar constituie baza terapeutica indispensabila a tuturor formelor de DZ fiind cel mai bun mijloc de echilibrare a bolii. osteoartro patia. Inapetenta. 3 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful